Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DR. F. IORDACHE
Dispneea
Dispneea este definita ca respiratie dificila (cu efort), respiratie constientizata ca anormala, determind si o situatie de discomfort.
Din punct de vedere clinic avem elemente generale si tipuri particulare de dispnee:
dispneea de efort si de repaus dispneea paroxistica dispneea permanenta, de repaus, cu ortopnee dispneea aritmica de tip Cheyne-Stokes
Durerea toracica
Durerea de cauza respiratorie este de mai multe tipuri: junghi toracic, durere data de inflamarea cailor respiratorii mari, durere produsa de distensia arterelor pulmonare. Mai exista si dureri legate de mediastin, de peretele toracic, durere la nivelul toracelui si n vecinatatea sa (coloana vertebrala, regiune cervicala, regiune abdominala)
Junghiul toracic
este o durere de cauza pleurala dar apare si n suferinta parenchimului pulmonar, prin interesarea pleurei originea durerii este la nivelul terminatiilor algogene din pleura parietala (pleura viscerala nu are sensibilitate) acest junghi apare prin inflamarea sau iritarea pleurei, n contextul unei dureri corelabile cu miscarile respiratorii
Junghiul toracic
Este localizata pe suprafete mici, Este unilaterala, Poate avea intensitate mare sau foarte mare, are debut acut sau supraacut. Junghiul are ca si caracter important, agravarea odata cu miscarile respiratorii (bolnavii au tendinta micsorarii respiratiei pe partea durerii). Tusea, sughitul, miscarea sau apasarea agraveaza deasemenea durerea,
Durerea mediastinala
Durerea mediastinala poate fi datorita continutului sau (componente cardiovasculare, digestive si respiratorii) sau datorita afectarii globale a mediastinului (in emfizemul mediastinal sau in mediastinita).
Nevralgiile intercostale
sunt distribuite pe unul sau mai multe spatii intercostale durerea este agravata de respiratiile adanci, de tuse, stranut, schimbari mari de pozitie a toracelui.
Dureri parietale
in cazul pleurodiniei produsa de viroze, caracterizata prin durere violenta (datorita inflamarii muschilor intercostali)
Mecanismul patogenic
ischemica
durerea din angorul stabil / de efort durerea din IMA sindromul de angor instabil
inflamatorie
Tusea
este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimici, inflamatori, care are ca rezultat expulzarea violenta si sonora a aerului intrapulmonar si a eventualelor secretii patologice sau a corpilor straini din arborele traheobronsic.
Expectoratia
reprezinta ceea ce se elimina din teritoriul alveolo-bronho-traheal prin actul tusei. Rezultatul expectoratiei este "sputa". Sputa contine secretia diferitelor glande seroase si mucoase, exudat inflamator, transudat din capilarele pulmonare si alveolare, sange, eventual corpi straini.
Palpitatiile
Reprezinta constientizarea activitatii cardiace, cu nuanta interpretativa de suferinta, anormalitate. Nu sunt direct proportionale cu anormalitatea activitatii cardiace, pentru ca au mereu o componenta afectiva, de semnificatie de "rau".
Palpitatiile
Sunt descrise de pacienti ca:
batai puternice in piept rostogolire a inimii pauza in activitatea inimii "fluturare" palpitatii inregistrate ca si contractii dureroase
Hemoptizia
stenoza mitrala embolia pulmonara insuficienta ventriculara stanga (IVS) care se manifesta prin edem pulmonar acut (EPA) hipertensiunea arteriala sistemica anevrisme aortice fisurate sau rupte malformatii arteriovenoase
Disfonia
Apare in compresiuni mediastinale asupra nervului recurent cum se intampla in stenoza mitrala (ca urmare a dilatarii atriului stang), mediastinita din mezaortita luetica, anevrismul crosei aortice.
Febra
Reprezinta reprezinta cresterea temperaturii corpului din cauze patologice
starea subfebrila: 37-38 grade C febra moderata: 38-39 grade C febra ridicata: 39-41 grade C febra foarte ridicata: hipertermia, mai mult de 41 grade C
Frisonul
este un fenomen clinic caracterizat prin faptul ca bolnavul prezinta, in mod brusc, o senzatie de frig, insotita de tremuraturi inegale si neregulate cu caracter progresiv, care cuprind intreg corpul si devin foarte puternice.
Transpiratia
Reprezinta cresterea secretiei sudorale a pielii.
In pneumonie - la debut, transpiratiile sunt abundente asociate cu hipertermie In TBC pulmonar - transpiratiile sunt nocture In rahitism - transpiratia apare in regiunea occipitala, frontala, perinazal In tireotoxicoza - apare predominant la nivelul palmelor si in regiunea capului In menopauza - transpiratia este insotita de valuri de caldura La diabeticii netratati sugereaza o hipoglicemie sau compa hipoglicemica La tineri cu tulburari vegetative apar la nivelul fetei, palmelor si plantelor
Sughitul
Este datorat unei iritatii a nervului frenic care comanda contractiile diafragmului. Sughitul de lunga durata poate avea mai multe origini:
centrala - cand apare ca urmare a unui proces inflamator, tulburari circulatorii cerebrale, intoxicatii periferica - in adenopatii cervicale, gusa, neoplasm bronsic, TBC reflexa - in peritonita diafragmatica, ileus, abcese subfrenice
Pruritul
Senzatie neplacuta de mancarime, acompaniata frecvent de grataj. In functie de localizare putem vorbi de prurit localizat si generalizat.
Pruritul
boli alergice: este un simptom aproape constant in alergie. In alergia umorala pruritul poate apare precoce, cu caracter anafilactic, la cateva secunde sau ore dupa contactul cu alergene: urticarie, edem Quinke, soc anafilactic. Alteori, in cadrul alergieri celulare, pruritul apare tardiv la 7-10 zile in contextul bolii serului. boli metabolice: de tipul diabetului zaharat necunoscut si diabetului zaharat cunoscut. In cazul celui din urma, pruritul se localizeaza la nivel vulvar la diabeticele care prezinta oscilatii mari glicemice - mai ales in timpul noptii cu glicozurii considerabile. boli hepatice: in icterul prin retentie, pruritul este un simptom major, atribuit iritatiei punctelor pruriginoase de catre sarurile biliare acumulate prin mecanism colostatic.
Pruritul
boli renale: in insuficienta renala cronica, pruritul este relativ frecvent si de intensitate moderata, fiind atribuit retentiei de azot si NaCl in tesuturi. boli hematologice: in boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom. boli parazitare: artropode, acarieni (scabia), viermi (oxiuri), protozoare (Trichomonas). boli dermatologice: acneea, herpes, psoriazis, eczema de contact.
Diagnostic
Anamneza La palpare se cauta durerea in punct fix, cracmentele osoase (fracturi costale) si crepitatiile gazoase (emfizem subcutanat) care denota o leziune pleuro-pulmonara asociata sau o leziune traheo-bronsica sau esofagiana (emfizem mediastinal).
Percutia poate releva prezenta matitatii (revarsat lichidian) sau a hipersonoritatii (pneumotorax) dar este mai putin aplicabila si fiabila in urgenta. La auscultatie (dificila si datorita prezentei emfizemului subcutanat atunci cand exista) se poate constata absenta murmurului vezicular.
Diagnostic paraclinic
Examenele de laborator Examenele radiologice clasice includ radio Tomografia computerizata grafia si radioscopia toracica. Ultrasonografia Electrocardiograma
Fracturile costale
Cele mai frecvente leziuni toracice. unice sau multiple