Definiie

Inelele lui Newton sunt franje circulare concentrice, alternativ luminoase i ntunecoase, obinute ca rezultat al fenomenului de interferen.

Obinerea lentilelor
Se consider un dispozitiv alctuit dintr-o lam de sticl cu fee planparalele pe care este aezat o lentil plan-convex. Faa convex, n contact cu lama de sticl, are raza de curbur foarte mare (de ordinul metrilor). ntre lentil i suport se realizeaz astfel o pan de aer cu simetrie cilindric n raport cu perpendiculara ridicat n punctul de contact la planul lamei, panta acestei pene de aer fiind continuu cresctoare ncepnd din vecinatatea punctului de contact L pn la cercul de intersecie dintre faa sferic i faa plan a lentilei.

S presupunem c asupra lentilei cade un fascicul de lumin plan monocromatic, cu lungimea de und , i s urmrim mersul unei raze de lumin A din fascicul. Aceasta, dup ce se refract n punctul B ajunge n C: o parte a razei se reflect i apoi parasete lentila prin punctul B' iar cealalt parte iese prin lentil, traverseaz pana de aer dintre lentil si lam, se reflect pe aceasta din urma apoi merge prin punctul B".

Raza de curbur a lentilei fiind foarte mare, putem considera punctele C si C" ca aflndu-se pe aceeai vertical la plac, i implicit razele CB'A' ca fiind paralele. Razele A' i A" vor interfera la infinit, iar rezultatul depinde de diferena de drum dintre ele, care trebuie s fie multiplu par de semilungimea de und pentru obinerea unui maxim luminos sau un multiplu impar pentru minim ntunecat

Desen

 Diferena de drum, dup cum reiese din analiza figurii 1 este:

Termenul / 2 reprezentnd diferena de drum optic introdus prin reflexia pe un mediu mai dens optic in punctul C'.

Indexnd cu M i m diferenele de drum optic corespunztoare maximului i respectiv minimului luminos, se pot scrie condiiile:

k fiind ordinul de interferen. Evident, valoarea k = 0 corespunde vrfului lentilei, unde l = 0.

Din formulele (1) si (2) obinem:

Simetria cilindric va face ca maximele si minimele s apar sub forma unor cercuri concentrice luminoase, respectiv ntunecate, reprezentnd liniile de egal grosime ale penei de aer (acelai l). n punctul de contact al lentilei cu placa de sticl se va obine un minim ntunecat.

Interferena pe lame subiri

Pentru obtinerea interferentei in drumul razelor reflectate se aseaza o lentila convergenta L. In planul ei focal se vor obtine franje de interferenta. Se observa din figura ca intre unda reflectata in A pe prima fata si unda reflectata in B pe fata a doua, apare o diferenta de drum optic. Intrucat sursele se gasesc la infinit, undele ce cad pe lama vor avea aceeasi inclinatie, adica vor avea aceeasi diferenta de faza. Franjele de maxim si minim corespund unei aceeasi inclinari a directiilor de propagare a razelor fata de fetele lamei, de aceea se numesc franje de egala inclinare. Franjele apar sub forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce alterneaza intre ele, in planul focal al lentilei, numite inelele lui Heidinger. Daca observatia se face in lumina alba, in locul inelelor intunecate si luminate ce alterneaza intre ele, se obtin inele ce contin culorile spectrului. Daca lama este groasa nu obtinem franje de interferenta. Daca pe o lama transparenta cu fetele plan - paralele cade un fascicul de radiatii monocromatice, se constata ca o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Intrucat undele incidente sunt paralele si undele reflectate vor fi paralele.

L este o lentil convergent ce se aaz n drumul razelor reflectate pentru a se obine interferena. n planul focal al acestei lentile se vor obine franjele de interferen. Se adaug deoarece prima und se reflect pe un mediu mai dens (aer sticl). Deoarece undele incidente sunt paralele, ele vor cdea pe lam sub aceeai nclinaie, deci vor avea aceeai diferen de faz. Se numesc franje de egal nclinare deoarece franjele de maxim i de minim corespund unei aceleiai nclinri a direciilor de propagare a razelor fa de feele lamei.

Aplicaii
Cu ajutorul fenomenului de interferen se poate determina lungimea de und a radiaiilor luminoase. Aceasta se realizeaz cu dispozitive optice n care apare o diferen de drum ntre undele luminoase, aa cum spre exemplu se ntampl n cazul experienei lui Young, a oglinzilor Frasnel, dispozitivul ce realizeaz inelele lui Newton. Se determin indicii de refracie, grosimi ale straturilor subiri cu ajutorul interferenei fasciculelor multiple

Pe baza interferenei n lame subiri se poate verifica planeitatea unor suprafee,n special n atelierele de optic fin. Franjele de egal grosime obinute cu inele lui Newton au aplicaii la masurarea micilor deplasri sau deformri ale suprafeelor.

Link-uri
Video 1 Inele lui Newton Video 2 Inele lui Newton