Sunteți pe pagina 1din 20

DEZVOLATREA TURISMULUI N STAIUNEA BILE HERCULANE

Profesor coordonator: Musc Daniela

Realizat de: Trofin Camelia Elena

CUPRINS
Argument Scurt istoric Capitolul 1 Potentialul turistic al statiunii BAILE HERCULANE 1.1.Potentialul turistic natural 1.2.Potentialul turistic antropic Capitolul 2 Infrastructura turistica 2.1.Baza de cazare 2.2.Baza de agrement si sportiva 2.3.Baza de alimentatie publica Capitolul 3 Cererea si oferta turistica 3.1.Cererea si consumul turistic 3.2.Tipuri si forme de turism 3.3.Caracteristici ale statiunii Capitolul 4 Dezvoltarea turistica,marketingul si valorificarea potentialul turistic in statiunea Baile Herculane 4.1.Elemente de strategie in dezvoltarea turistica 4.2.Actiuni in sarcina institutiilor si a organizatiilor specializate 4.3.Stadiul actual de valorificare a potentialului turistic

ARGUMENT
Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate, avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. Cea mai renumita statiune balneoclimaterica este Baile Herculane. Unul din punctele forte ale statiunii il reprezinta izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative, descoperite inca de pe vremea romanilor . Statiunea balneoclimaterica Bile Herculane este cea mai veche din tara si una dintre cele mai vechi din lume datand de pe vremea razboaielor romanilor cu dacii.

Scurt Istoric
Originea Bilor Herculane se ntinde pe o durat de aproape dou milenii. Bazele staiunii au fost puse n anul 102 d.Ch. de mparatul Traian, romanii introducnd cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele staiunii de care este legat si numele societii noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus i al frumoasei Elena, consemnat n mitologia roman ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii i al echilibrului ntre fora fizic i cea spiritual. Din timpul romanilor au rmas numeroase vestigii: apeducte, bi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulumire aduse zeilor pentru vindecare. Dup 1718 (Pacea de la Passarovitz) ncepe istoria modern i contemporan a Bilor Herculane, n cadrul Imperiul austriac

Capitolul 1:Potentialul turistic al statiunii Baile Herculane


1.1.Potentialul turisitic natural
Factori naturali: climat de depresiune intramontan, cu influene submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale i hipertermale (38-60 C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziii chimice: >sulfuroase, clorurate, calcice, sodice; >clorurate, sodice, calcice; >oligominerale.

Zona staiunii Bile Herculane este caracterizat din punct de vedere al formelor de relief de prezena a trei elemente geografice / geologice definitorii:Munii Mehedini,Munii Cernei Godeanu i culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Climat submediteranean, datorit ptrunderii maselor de aer cald i umed dinspre Marea Mediteran i Marea Adriatic. Temperatura media multianual este de 9,5C, cu toate c staiunea se situeaz n plin regiune de munte, valori comparabile cu cele din Cmpia Romn, Dobrogea Central .

Muntii Mehedinti

Munii Cernei Godeanu

1.2.Potentialul turistic antropic


Obiective turistice religioase1.Biserica ortodox (sec. al XIX-lea)2.Biserica catolic (1838) Obiective turistice cultural-istorice-Vestigii i situri arheologice: 1.Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, bi, tabule votive)2.Bile Romane (n hotelul Roman) 3.Situl arheologic din Petera Hoilor. Muzee:1.Muzeul de Istorie al staiunii Bile Herculane funcioneaz n incinta cldirii Cazinoului, construit n anul 1886, stil baroc.

Monumente istorice de arhitectur(cldiri care au n prezent diverse funciuni): 1.Gara feroviar cu cldirea anex (1886), realizat n stil baroc, cu fresce arabe. 2.Podul de piatr, construit peste Valea Cernei n anul 1864. 3.Podul din font, construit peste Valea Cernei n faa Bii Neptun, sec al XX-lea4.Ansamblul de arhitectur balnear din Piaa Hercules, sec. XVIII al XIX-lea5.Ansamblul de arhitectur balnear I pe str. Cerna i n jurul Pieei 1 Mai 6.Ansamblul de arhitectur balnear II zona cuprins ntre Baia Neptun i PodulRou, 7.Ansamblul balnear Apollo I i II (sec. al XVIII-lea, cu modificri n 1926).

Capitolul 2 Infrastructura turistica


2.1.Baza de cazare
n urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcia Judeean de Statistic Cara Severin au putut fi extrase urmtoarele concluzii: total uniti de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice; total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 n popasuri turistice; structura locurilor de cazare: 89,74 % n hoteluri; 4,56 % n pensiuni urbane

Unitile de cazare turistic:

1.Hotelul Ferdinand 4* 2.Hotel Saras Sons 3 3.Hotel Roman 2* 4.Hotel Minerva 2* 5.Hotel Afrodita 2* 6.Hotel Dacia 2* 7. Hotel Domogled 2* 8.Hotel Hercules 2* 9.Pensiune Claudia 3*

2.2.Baza de agrement si sportive


1.Casa de cultur cu sal de spectacole 2.Cinematograful 3.Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia 4.Sala de bowling, biliard i jocuri mecanice 5.Muzeul de istorie, gzduit la ultimul nivel n cldirea Cazinoului 6.Terenul de fotbal din zona Pecinica 7.Terenul de tenis de la Hotel Tierna i mese pentru tenis de mas. 8.Grdin de var 9.Scen n aer liber n Parcul Central 10.tranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staiune, pe Valea Cernei. 11.Trasee turistice marcate, n Parcul Naional Domogled Valea Cernei

2.3.Baza de alimentatie publica


In staiunea Bile Herculane sunt 32 uniti de alimentaie, de tip restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berrie,clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.

Capitolul 3 Cererea si Oferta Turistica


3.1.Cererea si consumul turistic
Staiunea este frecventat ndeosebi de turitii veniii la tratament, pe plan local sau regional. Cererea se manifest mai ales n weekend-uri dar sporadic se nregistreaz i turiti unguri.
Zona mai este solicitat i de turitii aflai n tranzit, precum i de turitii sosii din motive legate de afaceri .

3.2.Tipuri si forme de turism


Tipuri de turism: a)Turismul balnear b)Turismul montan c)Turismul activ d)Turism itinerant i cultural e) Alte forme de turism : turismul de odihn i recreare turismul de vntoare i de pescuit turismul tiinific

3.3.Caracteristici ale statiunii


Tratamente
In cura externa: -boli de piele; -boli ale sistemului nervos periferic; -boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor); -intoxicatii cu plumb si alte metale grele;

Aeroionizare naturala -Aeroionizarea negativa este una dintre cele mai importante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asupra sistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului.

Capitolul 4 Dezvoltarea turistica,marketingul si valorificarea potentialul turistic in statiunea Balie Herculane


4.1.Elemente de strategie in dezvoltarea turistica
- identificarea i delimitarea zonelor turistice i ealonarea punerii n valoare a potenialului turistic al staiunii Bile Herculane i calcularea capacitii de cazare n zile-turist; - elaborarea unor studii privind cererea turistic n rile principale de povenien a turitilor strini; - pregtirea personalului aferent industriei turistice, - asigurarea echilibrului necesar privind ncasrile i plile valutare n domeniul turismului,

4.2.Actiuni in sarcina institutiilor si a organizatiilor specializate Principalele actiuni realizate de Organizatia Patronala a Turismului Balnear : >Bursa si Forumul de turism balnear este evenimentul cel mai important din sector, se organizeaza anual, itinerant, in diferite statiuni; pana in prezent au fost 7 editii, ultima la Baile Herculane hotel Diana***, in perioada 21-24 septembrie. Autoritatile locale din statiunea balneara Baile Herculane, din judetul Caras-Severin, si-au propus sa reabiliteze termic in acest an 11 imobile cu 28 de scari de bloc, valoarea lucrarilor ridicandu-se la aproximativ 500.000 euro. Totodata, autoritatile locale din Baile Herculane si-au planificat pentru acest an investitii de 8,4 milioane euro, in reabilitarea infrastructurii rutiere si a retelelor de apa si canalizare, amenajarea unui nou parc, precum si in constructia unei gradinite cu cresa, a unei sali de sport cu teren de handbal si 150 de locuri si a unor blocuri de locuinte.

4.3.Stadiul actual de valorificare a potentialului turistic


Turismul balnear din staiunea "Bile Herculane" ar putea disprea daca nu se vor produce schimbri majore la nivelul infrastructurii staiunii balneoclimaterice , au declarat oficialii Organizaiei Mondiale a Turismului (OMT). Se consider ca exista o dependenta foarte mare a turitilor romani de sindicatele si asociaiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. n schimb, pe plan mondial nu mai exista o cerin puternic pentru tratamentele medicale. Turitii de azi i doresc mobilitate,relaxare si locuri pentru distracie. Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinelor europene pentru a putea ptrunde pe pieele internaionale. Doar 3% dintre turitii din Romnia sunt venii din alte tari deoarece "lumea nu ne cunoate".