Analiza chimica a apei

Substantele chimice din apa 3 categorii:

I. II. III.

subst.chimice cu rol de indicatori de poluare subst.chimice indezirabile in apa subst. toxice

I. Indicatorii de poluare

1) 2) 3)

Au dubla provenienta: naturala (din sol) si artificiala in urma poluarii apei Nu sunt toxici Nu modif.propr.organoleptice ale apei Indicatori: Subst.organice din apa Conc. de amoniac Determinarea nitritilor

Determinarea subst.organice din apa Subst.organice din materia organica existenta in sol, din
apele reziduale din ind.alim., din zoo-tehnie si ape menajere. ! Continutul organic crescut e insotit si de un continut microbian (conc.mare a subst.org.in apa indica prezenta germenilor) - sunt subst.insolubile in apa,se prezinta sub forma de suspensii, pe supraf.lor se pot concetra si subst.toxice - cresc puterea absorbanta a apei (e nevoie de o cant.mai mare de Cl pt dezinfectie) - scad puterea de penetrare a radiatiilor UV care au efect bactericid

Determinarea subst.organice din apa Principiu: subst.organice oxidare in mediu acid, la cald
(I.) 100 ml apa + 5 ml H2SO4 + 10 ml KMnO4 proba se fierbe 10 min. (II.) se adauga 10 ml ac.oxalic - neutraliz. excesul de KMnO4 din proba, care devine incolora. (III.) se titreaza excesul de ac.oxalic cu KMnO4 roz persistent Conc.max.admisa = 10-12 mg KMnO4 / litru apa Valori > 12 mg/l apa nepotabila
Prezenta subst.organice in apa indica o poluare recenta (cateva ore 1 zi) insotita de o incarcare microbiana de origine animala sau vegetala De asemenea, nivelul crescut al subst.organice in apa aduce prejudicii procesului de autopurificare a apei, prin descompunerea lor consuma cantitati mari de O2.

Determinarea conc. de NH3 in apa prima etapa de descompunere a subst.organice NH3 =

de tip proteic La 2-3 zile din momentul poluarii apei nivelul NH3 In conc.mari, NH3 ingreuneaza dezinfectia apei deoarece reactioneaza cu Cl (cloramine) Metoda de determinare reactie colorimetrica Principiu: NH3 + tetraclormercurat de K (reactiv Nessler) compus galben 10 ml apa + 2-3 picaturi reactiv Nessler Normal: NH3 absent in apa, in apa de profunzime se admit max. 0,5 mg NH3/litru apa

Determinarea nitritilor in apa

Nitritii = a doua etapa de descompunere a subst.organice de tip proteic; se form. in apa la 2-3 sapt.din momentul poluarii. au si un efect toxic, dar au o mare instabilitate chimica in apa (se oxideaza f.repede la nitrati) se reduc la NH3 daca apa este f.veche (continut scazut de O2) Metoda de determinare: cu ajutorul reactivilor Griess I si II 10 ml apa + 0,5 ml Griess I + 0,5 ml Griess II Conc.max.admisa absenti; exceptional 0,3 mg/l

II. Determinarea subst.chimice indezirabile in Modifica propr.organoleptice ale apei, dar nu apa

au efecte toxice: cationii care formeaza cu sapunul saruri insolubile saruri de Ca si Mg (provenienta naturala din sol- roci de calcar) Dau duritatea apei temporara data de bicarbonati (prin incalzirea apei sarurile precipita) si permanenta (decarbonatata) data de celelalte saruri de Ca si Mg: sulfati,fosfati, azotati, cloruri, etc.

Determinarea subst.chimice indezirabile Duritatea apei se exprima in grade de duritate: in apa

1 grad duritate = 10 mg CaO (grade germane) 1 grad duritate = 1 mg CaCO3 (grade franceze) In functie de duritate: ape dulci < 5 grade/litru ape cu duritate mica: 5-10 grade/litru ape cu duritate moderata: 10-20 grade/litru ape dure: 20-30 grade/litru ape f.dure: >30 grade/litru

Duritatea apei

Apa potabila constituie una din sursele importante pentru aportul de Ca si Mg in organism Duritatea are o relatie importanta cu starea de sanatate a populatiei Apa dura manifesta o protectie pentru ap.cardiovascular prin rolul pe care-l au ionii de Ca Nevoia de Ca pentru un adult 1g/zi, iar pentru femei gravide si tineri aportul zilnic de Ca trebuie sa fie mai mare

Metode de determinare a duritatii apei

Metoda complexometrica se foloseste complexon = sarea de sodiu a ac.etilendiamintetraacetic (EDTA)

Principiu: complexonul fixeaza sarurile de Ca (chelator) si se modifica pH-ul apei, iar in prezenta unui indicator de culoare (eliocrom) culoarea vireaza de la rosu albastru 25 ml apa + 25 ml apa distilata + 0,1 mg eliocrom. Se titreaza proba cu complexon pana cand culoarea vireaza de la rosu la albastru.

Metode de determinare a Calcul: duritatii apei

Duritatea = n x f 0,56 x 1000 , unde V x 10
n = cant. de complexon (ml) f = factorul solutiei de complexon (0,01M) V = volumul de apa 0,56 = echivalentul in mg CaO a unui ml solutie complexon 0,01 M 10 = cant. de CaO in mg corespunzatoare unui grad duritate

Apa potabila - duritatea nu trebuie sa depas. 20-30 grade duritate / litru Apa dura nu se poate folosi in industria alimentara Metode de dedurizare a apei : folosirea unor filtre de apa cu rasini schimbatoare de ioni; cresterea temperaturii apei (fierbere)

III. Substante chimice toxice in apa

Provenienta artificiala din poluarea industriala, folosirea in agricultura a unor pesticide cu efecte toxice sau cancerigene Substante toxice in apa: fluor, nitrati, cobalt, arsen, cadmiu, plumb, mercur.

Substante chimice toxice in apa FLUORUL

Apa asigura 2/3 din cantitatea de F necesara organismului, care are si caracter sanogen prin efectul carioprofilactic In Romania absenta fluorului in apa se impune fluorizarea apei conc.optima: 0,7-1,2 mg F/ litru apa Fluorul are efect bacteriostatic, chiar bactericid, efect antienzimatic in cav.bucala (enzimele ce intervin in metab.intermed.al glucidelor) Fluor + hidroxiapatita fluoroapatita (confera dintelui o rezistenta mai mare)

Substante chimice toxice in apa NITRATII

Surse: naturale nitratii rezulta in urma degradarii oxidative a subst.organice cu continut de azot (proteine, aminoacizi) sub actiunea microorganismelor; treapta finala de degradare artificiale agricultura (ingrasaminte azotate, dejectii animale), reziduuri industriale (rafinarii de petrol, ind. alimentara)

Substante chimice toxice in apa NITRATII

Efecte asupra sanatatii: Nitratii ingerati se absorb rapid la nivelul tractului gastro-intestinal si sub actiunea florei reducatoare se transforma in nitriti

Nitritii reactioneaza cu Hb methemoglobina !! Sugarii si copiii sunt in special predispusi la methemoglobinemie datorita echipam. enzimatic inca nedezvoltat