Sunteți pe pagina 1din 34

Patologia psihosomatic sfer i coninut -

Psihodietetica persoanelor cu tulburri psihosomatice

Ce sunt tulburrile psihosomatice sau cum ne mbolnvesc problemele?


A devenit o realitate faptul c psihicul influenteaz somaticul (psihosomatic) i somaticul influeneaza psihicul (somatopsihic). Boala nu este doar o perturbare de ordin biologic sau fizic fundamentat ntotdeauna pe realiti obiective sau rezultatul interveniei unor cauze materiale externe sau al unor perturbri interne fizico-chimice. Ea poate fi cauzat sau ntreinut i de mijloacele subiective ale pacientului care uneori pot fi chiar departe de realitate.

S-a constatat ca exista o serie de suferinte nefundamentate obiectiv si care nu pot fi rezolvate prin metodele universal valabile; uneori bolile pot fi rezultatul implicarii vietii psihice a bolnavului in viata lui somatica. Exista o legatura intre psihologia unei persoane si boala ei; de multe ori viata psihica a persoanei influenteaza suferinta bolnavului. Chiar bolile organice pot avea un substrat psihologic.

Manifestarea unei boli depinde de psihologia bolnavului, de personalitatea, caracterul sau temperamental sau. Modul cum se manifesta o boala, modul in care aceasta boala este perceputa si traita este conditionat de viata afectiva, emotionala si psihica a bolnavului.
Bolile organice sunt insotite si de reactii psihice (de exemplu hipotiroidia se manifesta in plan psihic prin irascibilitate); astfel, aceeasi boala se manifesta diferit in functie de fiecare persoana.

Persoanele isi percep boala in mod diferit (spre exemplu un coleric isi poate exagera boala din cauza trasaturilor sale temperamentale, tot la fel un histrionic isi poate accentua sau chiar simula unele simptome pentru a fi in centrul atentiei). Astfel fiecare persoana isi personalizeaza boala si ii confera un aspect particular. De aceea exista diferente si deosebiri intre persoane care sufera de aceeasi boala: un bolnav poate fi agitat si nelinistit creandu-si tot felul de scenarii negative privind evolutia bolii, in timp ce altul poate fi calm si linistit, poate chiar indiferent. Psihicul are un rol foarte important atat in percererea si trairea unei boli, dar chiar si in ceea ce priveste declansarea sau crearea respectivei boli; unele boli functionale sau organice pot avea origine psihica.

Mecanismele psihice ca imaginatia, obsesia, compulsia, depresia etc., pot da nastere anumitor suferinte cu caracter organic. Perturbarile psihice sunt transpuse in plan organic si astfel dau nastere anumitor boli somatice.

Factorii psihici pot fi implicati in etiologia unor tulburari somatice intr-o maniera mai mare sau mai mica, pot cauza, favoriza, determina, ajuta, intensifica boala.

Orice boala are si o latura psihica, generand anumite trairi subiective si in acelasi timp putem spune ca multe boli sunt produse si declansate de factori emotionalafectivi. De aceea, in tratarea oricarei boli, trebuie sa luam in seama atat aspectul psihic, cat si cel organic.

Medicul contemporan va trebui sa aiba o abordare exhaustiva; sa trateze bolile organice, dar sa aiba in vedere si psihologia bolnavului (aspectele psihice pot fi importante atat in stabilirea diagnosticului, cat si in tratamentul bolii). Astfel, spre exemplu, tratamentul unei bolnave cu hipertensiune arteriala nu poate duce la vindecare in cazul in care hipertensiunea arteriala este legata sau cauzata de conflicte nerezolvate, de traume psihice sau de conditii de munca stresante sau improprii. Medicul trebuie sa constate existenta sau lipsa unor tulburari psihice la un bolnav somatic. Tulburarile psihice constatate la un bolnav somatic pot fi atat somatopsihice cat si psihosomatice; importanta este insa existenta lor; atat unele, cat si celelalte pot avea aceeasi influenta negativa asupra bolii somatice.

Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt: - aspiratii nerealizate; - deceptii; - nemultumiri; - contrarietati; - situatii conflictuale; - sentimente de culpabilitate; - complexe de inferioritate si superioritate; - dificultati profesionale; - conflicte refulate; - frustrari. Afectiunile cu cel mai mare impact asupra psihicului sunt: hipertensiunea arteriala, astmul bronsic, migrena, ulcerul duodenal, etc.

Tabloul simptomatic al unei boli prezentata de catre bolnav este influentat de catre o multitudine de factori printre care: cunostiintele bolnavului, starea de sanatate psihica, inteligenta lui, capacitatea de percepere, interpretativitatea, tendentionismul sau etc. Exista bolnavi care apeleaza la medic la cel mai mic simptom al unei boli, imaginandu-si consecinte catastrofale pentru ei, dar exista bolnavi care suporta suferinte enorme si doar atunci cand ajung la capatul puterilor apeleaza la ajutorul unui specialist. Modul subiectiv de percepere a bolii poate ajuta chiar la vindecare. Un pacient optimist care se increde in propriile capacitati de vindecare, dar si in competentele medicilor, poate influenta pozitiv evolutia ulterioara a bolii, in timp ce un pacient pesimist, temator si deznadajduit poate duce la o stagnare sau chiar la involutie a bolii. Componenta caracterului denumita atitudine si mai precis atitudinea fata de boala joaca un rol foarte important in tot tabloul clinic al unei boli de la declansare si pana la vindecare. Luarea in considerare si a aspectelor psihice implicate in etiologia bolii poate preveni complicatiile, recaderile si timpul de vindecare.

Factorii psihici implicati in bolile somatice

Factori nepatologici: procese afective, cognitive, volitive, personalitatea si comportamentul individului. Factori patologici: tulburari comportamentale, nevroze, psihoze, tulburari ale proceselor psihice. Medicina psihosomatica presupune un studiu amanuntit al persoanei, al vietii profesionale si sociale a acestuia dar si al vietii psihice a bolnavului.

Clasificarea tulburarilor psihosomatice


Cele mai frecvente tulburari specifice de natura psihosomatica in raport de diversele sisteme organice.
Sistemul cardiovascular boala arteriala coronariana; Sistemul gastrointestinal hipertensiune arteriala; ulcerul peptic; aritmia cardiaca. colitele ulceroase; Sistemul respirator obezitatea; astmul bronsic; anorexia nervoasa. febra fanului; sindromul de hiperventilatie;Boli neurologice tumori creier; tuberculoza. boli degenerative ale Sistemul gastrointestinal creierului; ulcerul peptic; Parkinson. colitele ulceroase; Tulburari imunologice obezitatea; boli infectioase; anorexia nervoasa. tulburari alergice; Boli neurologice Cancer - tipuri diverse. tumori creier; Afectiuni dermatologice boli degenerative ale creierului; pruritul generalizat; Parkinson.

Conceptele de normal si patologic n viata psihica


- exista forma incipiente, manifestari inaparente n care este greu de delimitat normalul de patologic - la mijloc exista sociopatiile (=dizarmoniile) care sunt diferite de bolile psihice - conceptul de sanatate are o arie mai restrnsa dect acela de normalitate - normalitatea = absenta bolii - tine de medicina curativa; vizeaza normativitatea si adaptarea - sanatatea = normalitatea ideala = victorie asupra bolii tine de medicina preventiva; vizeaza calitatea si valoarea - conceptul de normalitate e mai aproape de psihic, iar cel de sanatate de somatic.

Formularea negativa: sanatatea = absenta bolii; medicina nlatura simptomele Formularea pozitiva: sanatatea = starea de bine, capacitatea de munca, relatiile cu altii, adaptarea la mediu, acceptarea sexualitatii,... Sanatatea optimala = cea mai buna n conditiile existente; sanatatea ideala = utopie Sanatatea ca adaptare = orice tulburare psihica prejudiciaza adaptarea; conteaza comportamentele sociale aprobate, adaptarea la pulsiunile proprii, adaptarea flexibila la conflicte; ex.: psihoticii n remisiune ramasi cu "defect Sanatatea ca norma (medie) = pentru a estima constantele biochimice; este o limita conven 848f54i ;ionala ce depinde de mediul socio cultural; este o expresie statistica, gaussiana; nu obtinem date despre o sanatate reala, ci normativa; conteaza grupul, nu insul Sanatatea ca proces = sanatatea nu este o stare de echilibru; conteaza potentialul genetic n cmpul biologic, psihologic si social; sanatatea nu se mentine, ci se promoveaza; este mereu alta, depinznd de etapa, moment, circumstanta

Sanatatea ca integrare sociala = conteaza factorii sociali, psihologia grupului, mediul cultural si istoria individului; omul nu este un element al relatiilor sociale, ci un promotor al lor, ce se adapteaza si se integreaza Sanatatea ca valoare = omul este creator al propriei sanatati; cadrul socio - economic si cultural este doar o conditie; potentialul sanogenetic trebuie actualizat; perspectiva transculturala = sanatatea pshica e apreciata diferit n diferite grupuri (conteaza si evaluatorul) Sanatatea psihica din perspectiva morala = conteaza scala de valori a societatii - psihopatii "tulbura" valurile vietii sociale = patologia comportamentala "extramurala"; conteaza responsabilitatea si evaluarea corecta a realitatii

"sensul bolii e mai putin evident dect se pare

- Boala acuta presupune o distinctie fata de normalitate, o anumita procesualitate, un tablou clinic evident si anumite simptome ce pot fi reunite n sindroame

- n boala cronica viata e salvata, dar tulburarea nu e total si ireversibil nlaturata; fenomenologia clinica poate fi usoara, dar de lunga durata; poate fi vorba de forme latente, cu evolutie inaparenta, infraclinica; bolile cronice dau morbiditatea - n psihopatologie - etiologia e mai putin conturata, nosografiile sunt mai putin exacte, debutul e mai insidios; se cunoaste doar debutul clinic aparent; boala pare a avea un anumit grad de normalitate, mai ales ca uneori oamenii normali au reactii patologice sau invers

Boala este o deviere de la normalitate

- Anormalitatea apartine medicinii somatice; este legata de lezional, de functional

- Anormalitatea vizeaza conduita si comportamentul; este notiunea de fundal = structura psihica, personalitatea premorbida
- Boala vizeaza procesualitatea; este un hiatus, faptul individual = procesul morbid

- pentru boala psihica, profilaxia poate nsemna inclusiv mpiedicarea evolutiei defavorabile - n domeniul bolilor infectioase e mai simplu, caci se cunoaste etiopatogenia Primara = are rol limitat, caci nu se cunosc cauzele = asigura consolidarea sanatatii psihice = psihoigiena = reuneste masurile preventive - cele biologice n stadiile precoce (prevenirea factorilor infectiosi, toxici), iar cele psihologice si sociale mai trziu (la scolari - factorii educationali, la batrni - factorii sociali): - masurile biologice - ncurajarea nasterilor la tinerete, sfat genetic - psihologice - cristalizarea si dezvoltarea normala a personalitatii, adaptarea adecvata a parintilor la copii, nu carente afective, ci ncurajare, aprobare, emotii pozitive ce fac sa creasca toleranta la stress, confruntarea copiilor cu dificultatile, ceea ce are ca rezultat cresterea responsabilitatilor - sociale - evitarea suprasolicitarilor, a incertitudinii, insecuritatii, climat social favorabil; nu conflicte, psihotraume, stressuri; sunt importante la vrsta a III-a

= recuperare precoce = preventia sechelelor, caci n majoritatea cazurilor exista "defect" = precocitatea diagnosticului = oportunitatea tratamentului = screening-ul = existenta laboratoarelor de sanatate mintala + accesibilitatea la tratament = interventii "n criza" = instruirea personalului avizat n ceea ce priveste semiologia psihopatologica

Tertiara - pentru cei ce au prezentat un proces psihotic - prevenirea dezadaptarii, dependentei, deficientei psihice - prevenirea gradului de incapacitate, care este o consecinta a gradului de invaliditate - importanta psihoterapiei, ergoterapiei, socioterapiei - resocializare = dimensiunea prospectiva pe baza comportamentelor si situatiei prezente; priveste mai mult individul, nu boala

Psihoalergologia este o teorie i o disciplin de interferen ntre alergologie (ca disciplin medical) i psihologie.

Concepia organicist i mai ales cea psihosomatic n bolile cu caracter alergologic se centreaz pe dou categorii de factori, ponderea lor i poziia de prioritate fiind diferit (dup credinele i convingerile profesionale ale medicului):
factori specifici, dup unii autori denumii i principali (ALERGENI praf, polen, mucegaiuri, dafnii, poluare cu degradani ai arderii combustibililor de main, aditivi alimentari etc.) care au caracter fizico-chimic i care pot fi probai prin teste de provocare; factori nespecifici bolii alergice , care se pot regsi i la pacieni cu alte boli, care au caracterul de triggeri (favorizani), care au proprietatea de a declana manifestri clinice similare cu factorii principali (alergenii). Cercetri recente evideniaz rolul tot mai susinut n: favorizarea declanrii, ntreinerii bolii variaii ale complianei la terapie.

Obiectivele psihoalergologiei sunt: Stabilirea ponderii factorului psihic n dinamica procesului alergic: - vulnerabilitatea la interpretare astresului; - trsturi de personalitate premorbide (predispozante): nesiguran, inferioritate, agresivitate (ostilitate), egocentrism, introversie reactivitate excesiv, anxietate/neuroticism, inteligen peste medie; - sau absena unui profil specific(mai rar i este legat de metodologie).

diagnosticat exprimat prin: - recul somatopsihic la disconfortul generat de boal (insomnia, somnolena diurn la astmaticii cu crize nocturne, iritabilitatea bolnavului cu prurit n urticarii sau dermatite atipice); - reacii psihice fa de posibilitatea repetrii puseelor n bolile alergice exprimat prin: anxietate de ateptae ( crize de astm, edem glotic) sau anxietate de perspectiv care conduce la depresie, la bolnavii cu alergie medicamentoas care sunt puin optimiti n legtur cu viitorul lor;

- modificri induse secundar de tulburrile psihoalergice specifice bolii: disconfortul bolii (tuse, prurit) prin implicaii socioestetice genereaz apropiere social (in perioadele de linite) sau distanare social (generat de reaciile celor din jur si de agravarea bolii) ceea ce ntreine susceptibilitate ridicat fac de boal i genereaz anxietate persistent;
- degradarea indicatorilor de calitate a vieii pacientului cu alergie , care ntreine prin reacie circular continuitatea i cronicizarea bolii cu (tulburri afective, de randament fizic i intelectual i de inserie social i profesional).

Conceptul de reacie de tip alergic


Cercetri contemporane de psihosomatic alergologic au stabilit c reaciile alergice i cele pseudo-alergice au un numitor comun i anume declaneaz sindroame respiratorii, cutanate sau digestive pentru care soluia terapeutic imediat este este medicaia antihistaminic, dar care prezint risc ridicat de prelungire i dependen. Pentru aceste motive identificarea influenelor factorului psihic n geneza sau ntreinerea bolilor alergice este necesar pentrua gsi oportuniti terapeutice mixte psihosomatice sau somatopsihice.

Elemente de psiho alergologie respiratorie n alergie n general i astm n particular, studiile de psihosomatic tind s deplaseze ctre personalitatea astmaticului interesul pe care vechii autori l acordau terenului pentru a explica fapte neobinuite ca: posibilitatea reaciilor la mnie (astmul Trousseau), la imagini (astmul Proust) sau la visuri (Jacquelin). S-a observat c pacienii cu astm sunt bolnavi fragili din punct de vedere emoional. Teoriei psihodinamice ------ frica de a pierde dragostea mamei (sau a substitutelor sale) constituie fondul atitudinii bolnavului. Ziwar (apud Athanasiu, 1998), criza de astm ar reprezenta o criz de plns inhibat. Criza de astm, dispneea expiratorie, par s rezulte dintr-o inervare regresiv a funciei respiratorii, datorit inhibiiei confesiunii i a lacrimilor. Bolile aparatului respirator provoac variate tulburri psihice, deficitul oxigenrii putnd produce att modificri patologice n irigaia creierului ct i un puternic sentiment de fric de moarte rapid prin asfixiere.

Principalele probleme psihologice aferente bolilor psihosomatice alergice sunt urmtoarele: - declanarea psihogen a puseelor sau a crizelor de astm; - perceperea unor stri de frustrare, suprare sau conflicte n snul familiei; - pierderi cu impact afectiv major (decese, divor, concediere, schimbarea locuinei etc.); - referiri frecvente la moarte, stare de neajutorare sau lips de speran; - modificri comportamentale, labilitate emoional, fumat excesiv, abuz de alcool; - evidena unor abuzuri fizice sau sexuale; - probleme conflictuale cu anturajul familial i profesional; - noncompliana; - abiliti intelectuale.

Numeroi cercettori au ncercat s defineasc un tip de personalitate propriu bolnavului de astm bronic. Un studiu efectuat de Gendrot pe un lot de 112 subieci suferinzi de astm a relevat c printre multiplii factori care declaneaz criza, exist anumite elemente mai constante: insecuritatea vital prelungit, nsumarea grijilor i frustrrilor materiale i profesionale, emoie intens, reinere pulsional sexual i agresiv, abandon i necazuri reale. n ncercarea de a creiona un profil al personalitii bolnavului astmatic, Plozza (2000) subliniaz c relaia alterat fa de mam, la nceputul vieii, genereaz un conflict n pacient ntre dorina de tandree i teama de tandree, existnd o corelaie ntre funcia respiratorie tulburat i capacitatea alterat a pacientului de a da i a lua.

Fuchs a atribuit aceast stare unui gen de team care s-a transformat n tactici defensive agresive i unei tensiuni care a degenerat n tendina de acaparare impulsiv, acest tip de comportament se coace n timpul unei crize de astm, bolnavul pierzndu-i simul de autocontrol.

Noi direcii de abordare a bolilor dermatologice, odat cu naterea unei noi discipline: psihodermatologia. Este o disciplin de grani care i concentreaz atenia asupra cercetrii i tratrii afeciunilor dermatologice folosind combinarea instrumentelor specifice psihiatriei, psihologiei i dermatologiei. Koo i Lebwohl - maladiile psihodermatologice sunt cele care implic interaciunea psihic-piele. n aceast categorie intr trei tipuri de maladii: cele psihofiziologice, afeciunile psihiatrice primare i afeciunile psihiatrice secundare. Afeciunile psihofiziologice (psoriazis, eczeme) sunt afeciuni ale pielii care nu sunt direct legate de psihic, dar care reacioneaz la stri emoionale cum ar fi stresul. Afeciunile psihiatrice primare sunt cele n care drept urmare a unei afeciuni ce ine de domeniul psihiatriei este afectat pielea (spre exemplu cazul tricotilomaniei). Afeciunile psihiatrice secundare sunt asociate bolilor dermatologice cu caracter invalidant (psoriazis, vitiligo). Koo i Lebwohl subliniaz c aspectul invalidant rezid n desfigurrile produse de afeciunea dermatologic n sine i duce la scderea stimei de sine, depresie, anxietate sau fobie social.

Concepii psihosomatice privind psoriazisul Statutul de boal psihosomato-psihic a psoriazisului a fost destul de trziu recunoscut, odat cu descoperirea skin-brain axis (axei creier-piele). Luban-Plozza, Poldinger i Kroger (2000) psoriazisul = boal psihosomatic, anumite situaii de stres nespecific, cum sunt pierderea de obiect real sau imaginar, sau ameninarea sntii sau securitii par s coincid frecvent cu deteriorarea strii pacientului cu psoriazis. La unii bolnavi simptome ca anxietatea sau dezndejdea pe de-o parte, iar pe de alta manifestri ale unei activiti exagerate. Acesti bolnavi obinuiesc s se dezvluie de o manier sau alta. Declanarea psoriazisului ca urmare a mobilizrii unui conflict special, originar n cel dinti stadiu de via, cel pre-oral, faza senzorial: relaia mam-copil fiind inadecvat (neoferindu-i-se copilului suficient contact dermic), aceasta a dus la lipsa sentimentului de securitate. Lipsa sentimentului de securitate l caracterizeaz pe pacient n continuare de-a lungul vieii, odat cu dorina puternic de a avea o relaie extrem de apropiat, pe de o parte, i cu dezamgirea i furia rezultate din relaia iniial, pe de alt parte. Cu alte cuvinte conflictul const n dorina puternic de simbioz prin contact dermic, i respingerea acesteia, pentru a reprima forma arhaic, nedezvoltat a furiei.

Concepia psihosomatic n medicin Hipocrat Abordare tiinific modern - o orientare relativ nou a medicinii, care studiaz aspecte ale patologiei generale n relaie cu viaa psihic contient i incontient.

Psihosomatica este astzi un domeniu interdisciplinar de abordare a bolilor, axat pe relaia dintre medicin i psihologie, ce acord o importan special rolului factorului psihic n apariia, evoluia, ameliorarea, vindecarea sau cronicizarea unor boli (Iamandescu, 2002). Concepia psihosomatic are ca obiect de studiu, dup von Bergman (apud. Iamandescu, 1999), att rolul factorilor psihosomatici n edificarea unor tulburri, mergnd pn la adevratele boli somatice, ct i mecanismele psihofiziologice prin care se produc aceste dereglri iniial reversibile, ce evolueaz ulterior n veritabile leziuni la nivel de organ, aparat i sistem. Simptomul are un rol simbolic, fiind expresia prin care individul alege s rezolve anumite conflicte i s-i ating anumite scopuri (obinerea de afeciune, mod de autopedepsire sau autoagresiune, form de refugiu sau imitativ). Dei concepia psihosomatic este aplicabil teoretic la orice boal uman, ea este util n special pentru o serie de afeciuni determinate, cu manifestri somatice evidente ca: diabetul, hipertensiunea arterial, infarctul miocardic, afeciunile alergice mai ales astmul bronic i psoriazisul.

Bolile cardiovasculare

Ameninrile majore la adresa sntii nu sunt n primul rnd reprezentate de invazia bacterian sau de deteriorarea natural a organismului, pe care internitii i chirurgii sunt att de bine pregtii s le trateze. ngrijirea medical (n special antibioticele) i msurile preventive de sntate public (controlul medical periodic i imunizrile) au reuit deja s in sub control cea mai mare parte a acestor pericole. Adevratele pericole la adresa snti provin mai degrab din instalarea unui dezechilibru la nivelul proceselor interne ale organismului.
O atenie deosebit se acord de ctre psihologi studierii unor trsturi de personalitate cu risc crescut de a contacta boli cardiovasculare, mai ales cele psihosomatice, astzi fiind incluse n aceast categorie: hipertensiunea arterial, cardiopatia ischemic coronarian, tahicardia, ateroscleroza. ncepnd cu anii 50, au fost observate de ctre cercettori unele legturi ntre personalitate i bolile de inim. Legtura dintre tipul A de comportament i bolile de inim a fost confirmat n numeroase studii ncepnd cu 1960.

Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) - Romnia i Rusia nregistreaz cea mai ridicat rat de mortalitate prin boli cardiovasculare, la brbai ntre 45 i 74 de ani. n 2001, bolile cardiovasculare au determinat o treime din totalul deceselor la nivel mondial. Cea mai mare inciden a acestor afeciuni, reprezentnd 78% din totalul deceselor, se manifest n rile cu venit sczut i mediu, cum este i Romnia. Printre cazurile de deces, boala coronarian i accidentul vascular cerebral sunt pe primul loc, respectiv pe al doilea loc, cu 7,2 milioane, respectiv 5,5 milioane de decese la nivel mondial. Creterea mbolnvirii i mortalitii prin boli cardiovasculare (boala ischemic a inimii) n ultimii ani a devenit ngrijortoare. n Romnia sa observat o cretere a cazurilor de noi mbolnviri de la 147 mii de locuitori n 1996, la 157 mii de locuitori n 2003 (Anuarul Statistic al Romniei 2002, Anuarul Statistic al Romniei 2004). n ceea ce privete mortalitatea, numrul de decese n rndul brbailor a crescut de la 28.051 n 2000, la 28.788 n 2003.

Bolile cardiovasculare reprezint n ara noastr una din problemele eseniale ale asistenei medicale a populaiei. Bolile cardiovasculare constituie nc o prim cauz de deces, iar nivelul mortalitii prin boli cardiovasculare este n cretere. Cele mai importante creteri au fost nregistrate de cardiopatia ischemic i hipertensiunea arterial. Toate ameninrile importante la adresa sntii sunt legate, ntr un fel sau altul, de personalitate. Dovezile tiinifice ne ofer argumente clare, care ne conving c relaia dintre personalitate i sntate este real i important. Inima a devenit de-a lungul timpului sinonim cu sufletul omului, n ceea ce privete oglinda nuanat a vieii afective umane, prin tulburri prompt instalate i percepute de subiect, n condiiile apariiei oricrei emoii sau persistenei variatelor sentimente. Este cunoscut i faptul c adesea, orice variaie de frecven cardiac sau tensional, sesizat n plan subiectiv de ctre un subiect sntos, genereaz o anxietate de intensiti variate.

Un motiv pentru care personalitatea este deseori ignorat n tratamentul unui bolnav este acela c, de obicei oamenii consider mintea separat de restul corpului. Chestiunile mentale sunt considerate teritoriul psihologilor i psihiatrilor, nu al cardiologilor i oncologilor.

Motivul principal pentru care personalitatea pacientului e prea adesea ignorat este c abordarea psihologic i social nu concord cu abordarea tradiional a bolii, care este una mecanicist. Tulburrile cardiovasculare i bolile consecutive sunt un larg domeniu de interes pentru asistena medical de specialitate. Evidenierea factorilor psihosociali prin studii de epidemiologie lrgete domeniul preocuprilor ctre orientri sistemice cu privire la factorii care declaneaz i ntrein boala, precum i la modaliti de prevenie sau de terapie mixte. Factorii psihosociali si biologici care contribuie la declanarea i ntreinerea bolilor cardiovasculare sunt:
1. Factori psiho-sociali 2. Factori biologici decelabili.

1. Factori psiho-sociali: a) trsturi psihice toxice:


- tip comportamental A (Tipul A de comportament este caracterizat prin: competitivitate excesiv, iritabilitate, agresivitate i ostilitate (interiorizate), obsesia urgenei timpului, insecuritate, dorin de rzbunare, succesul (economic) este inta lui constant, comportamentul su impulsive l impinge s realizeze tot mai mult, din care ns se bucur tot mai puin, are o nelimitat dorin de aprobare i recunoatere, obsedat de punctualitate, ncheierea unei lucrri i d prea puin tihn i satisfacie, etc) - Configuraia A-H-A (agresivitate-ostilitate-iritabilitate) - Agresivitate (nativ i/sau secundar) cu descrcare cognitiv i comportamental (verbal sau fizic) - Nivel intelectual mediu i peste medie

b)

stil comportamental cu risc de boal:

- tabagism - alcoolism - obezitate (i sedentarism) - somn redus i odihn insuficient sau necalitativ

c)

influene sociale cu risc toxic:

- tracasri cotidiene - stres profesional (control profesional, satisfacia muncii, tipul de sarcini, responsabiliti decizionale vs. executive, contrarierea sarcinilor, ritm de activitate sub presiune) - stres familial (conflicte de roluri, conflicte deschise, sarcini excesive, dificulti financiare ) - statut social (sczut vs. f. ridicat) - instabilitate social sau politic (instituional, legislativ, juridic etc)

2. Factori biologici decelabili: Cortizol ridicat HLD (High-density lipoprotein) sczut <35mg/100ml LDL (Low-density lipoprotein) ridicat >150mg/100ml Trigliceride ridicate Fibrinogen ridicat Estrogeni sczui IMC peste medie Factorii biologici au consecine favorizante pentru grupa factorilor de risc biologici exprimai prin: Creterea presiunii sanguine Depunerea lipidelor i complicaii obstructive Rezisten la insulin n psihosomatica cardiovascular participarea factorilor psihogeni constituie cauze fundamentale recunoscute ca fiind la originea celor mai frecvente boli CV: HTA (hipertensiune arterial) Cardiopatie ischemic Tahicardie paroxistic Astenie neuro-circulatorie Boala Raynauld Sindrom X-Likoff etc.

Planul terapeutic al pacienilor cu risc CV sau diagnosticai deja impune intervenii conjugate pentru reducerea riscului de boal i a riscului de complicaii, invaliditate sau deces. Planul general conine urmtoarele obiective: - diagnosticare complet i corect; - tratament iniial (medicina de specialitate) - tratament psihoterapeutic pentru reabilitare psihica: monitorizarea periodic a evoluiei ajustarea medicaiei CV educerea factorilor de risc reabilitarea socio-profesional a bolnavului CV prin: - atitudine familial tolerant dar neexcesiv - reluarea abilitilor individuale i familiale la limita restriciilor sau limitrilor - relaia direct cu medicul de monitorizare - grup suport (persoane cu afeciuni similare sau diferite) Programe de terapie specializat pentru modificarea comportamentelor de risc: tabagism, obezitate, stres, controlul anxietii, modificarea comportamentului tip A Programe de diet alternativ i de micare progresiv la tolerana funcional Psihoterapie si tehnici de relaxare, respiraie i meditaie