Sunteți pe pagina 1din 32

INFECTII STREPTOCOCICE

Cuprind cea mai larga varietate de manifestari clinice, unele fiind grave prin ele insele, altele prin complicatii postinfectioase

Etiologie :streptococi
Coci grampozitivi
Dispusi in perechi/lanturi Imobili Nesporulati Aerobi

Fac parte din familia Streptococcaceae, genul Streptococus Au o rezistenta medie in mediul extern Rezistenta creste la adapost de lumina, pe lenjerie, in produsele patologice Sensibili la dezinfectantele uzuale si la sterilizare (60 30 min)

Sensibili la antibiotice: penicilina,macrolide Sunt clasificati functie de capacitatea hemolitica in:


Streptococi beta hemolitici (hemoliza totala in jurul coloniei) Streptococi alfa hemolitici (hemoliza partiala, incompleta) Streptococi gama-hemolitici (nehemolitici)

Clasificare imunologica, realizata de Rebecca Lancefield pe baza polizaharidului C parietal: serogrupuri de la A la H si de la K la U

Clinica
Streptococii patogeni fac parte > 95% din grupa A, restul de 5% din grupurile B,C,D, si G
Streptococii din grupul A produc: Angina Scarlatina Otita medie Sinuzita erizipel Infectii cutanale (piodermita,flegmon) Meningita pneumonie Endocardita bacteriana acuta Sepsis

Streptococii din grupul B produc:


Sepsis la nou nascuti Meningita neonatala Endocardita subacuta

Streptococii din grupul C produc:


Infectii acute de cai respiratorii superioare

Streptococii din grupul D produc:


Infectii ale tractului genito-urinar Infectii ale plagilor Endocardita subacuta TIA (tulpinile enterotoxigene)

Angina streptococica
Incubatie 1-3 zile Debut brusc cu
Febra frisoane angina eritematoasa/eritomatopultacee/ulceronecrotica

Complicatii
Imediate
Flegmon amigdalian Otite otomastoidite

Tardive alergice poststreptococice


RAA GNA Cardita reumatismala

Scarlatina produsa de streptococi beta hemolitici grup A producatori de toxina eritrogena


Incubatie medie de 3-6 zile Debut brusc cu :
Febra Varsaturi Angina Eritem difuz, punctat cu mici papule rosii,urmat de descuamare

Erizipelul
Incubatie medie 1-3 zile Febra, frison Placard de dermita erimatoasa delimitat de burelet Localizare: fata, extremitati membre Complicatii:
Locale:
Necroze Abcese Flegmoane

Generale
Sepsis

Tardive: alergice poststreptococice Frecvent: recaderi si recidive

Investigatii de laborator
Bacteriologice punerea in evidenta a streptococului in diverse produse patologice
Exudat faringian /nazal sputa LCR Puroi Exudat pleural Secretie vaginala/col uterina Secretie otica Sange Urina

*frotiu colorat gram: coci gram pozitivi *Culturi pe geloza sange colonii mici,transparente inconjurate de o zona clara de beta-hemoliza Serologice Detectarea raspunsului imun ASLO Hemoleucograma:leucocitoza cu neutofilie VSH si fibrinogen cu valori crescite

Tratament penicilina macrolide

Sursa de infectie
Exclusiv umana Bolnavii cu orice forma de manifestare clinica
Cei netratati cu antibiotice pot fi excretori de germeni 2-4 saptamani Cei tratati, nu mai sunt contagiosi dupa 24-48 ore de tratament Indicele de contagiozitate este de 60%

Purtatorii cronici
Au contagiozitate intermitenta Prezinta focare de infectie cronica (amigdalita, sinuzita, vegetatii adenoide) Tratament : antibiotice + interventie chirurgicala

Purtatorii sanatosi
Frecventa in populatia generala este de 4-8% in afara epidemiei si 15-30% in context epidemic Frecventa de 80% in anturajul de colectivitate al cazului de angina streptococica sau scarlatina

Transmiterea
Indirecta simpla prin aer Indirecta complexa prin obiecte,mana murdara

Receptivitatea
Generala (indiferent de varsta si sex) In scarlatina
Receptivitatea lipseste in primele 3-6 luni de viata datorita anticorpilor antieritrotoxici transmisi transplacentar de la mama Creste treptat si atinge un maximum intre 2 6 ani Ulterior scade progresiv prin trecerea prin diferite forme clinice ale infectiei streptococice 75-90% dintre copii se inbolnavesc de scarlatina pana la varsta de 15 ani. Reimbolnavirile de scarlatina se datoreaza existentei mai multor tipuri de toxina eritrogena

Factori favorizanti
Factorul natural
* Sezonalitate de sezon rece (noiembrie martie) 2/3 din totalul anual al infectiilor streptococice Factorul economico-social

* Aglomeratia din colectivitatile de copii

Manifestarea procesului epidemiologic


variaza cu forma clinica, structura populatiei, zona geografica si serotipul de SHA Angina streptococica si scarlatina
f. frecvente in zona temperata

Evolutie endemo-epidemica, cu sezonalitate de sezon rece (septembrie martie) Epidemiile apar cu o periodicitate de 6-9 ani, dureaza 12-14 luni. Fiecare val epidemic de scarlatina este precedat de cresterea frecventei anginelor si otitelor streptococice

Erizipelul apare sporadic in contextul epidemiei de infectii streptococice Impetigo streptococic are incidenta maxima la copiii prescolari, in zonele temperate si reci, la sfarsitul verii RAA apare de 10 ori mai frecvent dupa epidemiile de infectii respiratorii cu SHA

RAA apare cu precadere la sfarsitul sezonului rece RAA afecteaza mai ales copiii sub 15 ani precum si militarii Se estimeaza ca exista 1,5 milioane cazuri de valvulopatii reumatismale In tarile dezvoltate si >30 milioane in tarile subdezvoltate In ultimii ani a crescut incidenta Infectiilor streptococice cu alti streptococi decat SHA: meningitele cu streptococi grup C sau D,nefrita cu streptococi grup C

Profilaxie
Depistarea surselor de infectie si neutralizarea lor prin tratament cu penicilina/macrolide Dezinfectia profilactica in colectivitati de copii, unitati medicosanitare, sector alimentar Profilaxia infectiilor poststreptococice

1. Profilaxie primara tratamentul corect al bolnavului 2. Profilaxie secundara dispensarizarea fostului bolnav 3. Profilaxie tertiara la cei care au facut o complicatie alergica poststreptococica si trebuiesc prevenite noi reinfectii
se trateaza cu moldamin pana la varsta de 18 ani sau timp de 5 ani de la ultimul puseu Ex. clinic si paraclinic (VSH, fibrinogen, ASLO, EKG) periodic

Daca apare o infectie streptococica se face tratament cu penicilina G 10 zile, apoi se reia tratamentul profilactic In caz de tratament stomatologic sau alta manevra sangeranda se administreaza penicilina G cu 24 ore inainte de manevra si 3 zile dupa.

EPIDEMIOLOGIA GENERALA A INFECTIILOR ACUTE DIGESTIVE

infectiile acute digestive constituie o a doua cauza de morbiditate specifica dupa infectiile respiratorii majoritatea sunt BDA > 50% din cazuri apar la sugari anual 500 milioane cazuri BDA pe glob , cu > 5milioane decese la copii < 5 ani in tarile subdezvoltate produc 35% din Mt. infantila pe glob produc 90% din Mt. varstei 1-5 ani > 2500 tipuri de germeni ce produc BDA

- bacterii: - enterobacteriaceae: Shigella Spp, Salmonella Spp, E.Coli , Yersinia enterocolitica - vibrionaceae - Campylobacter Spp. - virusuri: - rotavirusuri - virusurile Norwalk- Hawai - enterovirusuri (ECHO, Coxackie, vs.poliomielitice) - paraziti: bio si geohelminti - fungi ( postantibiotic) - unii germeni sunt patogeni, dar majoritatea sunt oportunisti

Mecanisme de patogenitate 1.mecanismul enterotoxinic - intervine in cazul microorganismelor producatoare de enterotoxina - vibrionul holeric - Shigella - Salmonella - Campylobacter - virusuri - E.Coli enterotoxica - fragmentul activ al enterotoxinei patrunde in celula mucoasei enterale activare enzimatica transforma mucoasa intestinala din absorbanta in secretorie - diaree apoasa

2.mecanism invaziv - agenti patogeni : - virusuri - Campylobacter - E.Coli enteroinvaziva - Shigella - microorganismul patrunde intracelular se multiplica, produc citotoxine- distrugerea celulelor intestinale invadate - diaree apoasa- fecaloida, apoi mucosanguinolenta

3. mecanism penetrant - caracteristic Salmonelozelor Salmonelele patrund printre celulele mucoasei enterale pana in submucoasa si la lamina propriae se inmulteste in formatiunile limfoide locale necroza - diaree + manifestari de tip sistemic 4. mecanism mixt

Sursa de infectie - predominent umana Transmiterea indirecta complexa, prin mecanism fecal oral, dar si cu participarea unor elemente ale mediului extern: apa, alimente, mana murdara, musca doza infectanta necesara depinde de sensibilitatea agentului patogen la HCl din sucul gastric contagiozitatea infectiilor intestinale bacteriene si parazitare este scazuta, iar a celor virale este crescuta ( se adauga si transmiterea pe cale aeriana)

Receptivitatea influentata de acidorezistenta agentului patogen Factorii naturali ploi torentiale inundatii cutremure Seceta Factori economico-sociali standard economico-social cultural scazut sezonalitate de vara-toamna

DIZENTERIA BACTERIANA

- diaree acuta febrila caracterizata prin: - stare toxica - crampe abdominale - scaune diareice cu mucus, sange si puroi - agentul etiologic : germen din genul Shigella cu 4 grupuri A-S dysenterice cu 10 serotipuri B-S flexneri cu 11 serotipuri C-S boydii cu 15 serotipuri D-S sonnei cu 1 serotip

- Shigelele produc diaree prin mecanism invaziv + producerea de toxine - procesul patologic este localizat la nivel intestinal, iar la imunodeprimati se pot produce si infectii sistemice - incubatia: maxim 7 zile - formele cele mai severe sunt date de S.dysenteriae tip I, iar cele mai usoare de S. sonnei - rezistenta Shigellelor in mediul extern este medie - sdr. de enterocolita acuta dizenteriforma este polietiologic - Shigella - Salmonella - Yersinia enterocolitica - E. Coli - protozoare

Sursa de infectie exclusiv umana - bolnavi cu tablou clinic tipic de dizenterie - contagiosi de la sfarsitul perioadei de incubatie si se poate prelungi si in convalescenta - risc epidemiologic mic depistati izolati tratati - bolnavi cu forme fruste si atipice - sunt in nr. mai mare ca cei cu forme tipice - greu de depistat si tratat - majoritatea sunt copii cu forme atipice( enterocolite necaracteristice) - purtatori convalescenti - excreta Shigella pana la 3 luni de la episodul acut - purtatorii cronici sunt rari si excreta germenii luni de zile

Transmiterea indirecta complexa - mecanism fecal oral, la care se adauga interventia apei, alimentelor, mana murdara,muste se realizeaza foarte usor deoarece doza infectanta este foarte mica de 10-100 germeni

Receptivitatea mare la copii, intre 6 luni 10 ani gravitate mare la varstnici si malnutriti imunitatea este specifica de tip in populatia generala este mai frecvent S. sonnei , iar in unitatile spitalicesti S. flexnerii S. flexnerii este mai frecventa la copii, iar S. sonnei la adulti S. sonnei este mai rezistenta la antibiotice