Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu Baia Mare Proiect Masurarea Temperaturii

Coordonator Ing.Rodica Macavei

Elevi Mare Razvan Crisan Florin

ARGUMENT Tehnica masurarilor reprezinta partea metrologiei care are ca obiect aspectele practice ale masurarii unei anumite marimi sau a unei anumite grupe de marimi si face parte din metrologia aplicata care se ocupa de aspectele teoretice si practice privind masurarile unei anumite marimi sau cele dintr-un anumit domeniu de activitate. Esenta tehnicii masurarii este aceea de a crea si dezvolta metode si mijloace de masurare care pot preleva, prelucra si transmite informatii cantitative ct mai aproape de adevar asupra fenomenelor naturale Savantul englez William Thomson, Lord Kelvin (1824-1907) a exprimat importanta masurarilor ca un factor in care ne putem referi despre un fenomen numai atunci cnd l putem masura, iar rezultatul masurarii se poate exprima n cifre. Daca acest lucru nu este posibil, atunci cunoasterea este sumara si nesatisfacatoare. In timp aceasta idee s-a concentrat n A masura inseamna a cunoaste. Originea metrologiei stiinta masurarilor se ndeparteaza tot mai mult de momentul prezent daca tinem seama de faptul ca procesul de cunoastere a lumii nconjuratoare are la baza experimentul, adica evaluarea calitativa si/sau cantitativa, care este singurul capabil sa dea raspunsuri corecte la ntrebarile pe care omul si le-a pus si nca si le pune si, probabil si le va pune att timp ct va exista. Daca consideram ca existenta unei stiinte presupune fundamentarea unor ipoteze de lucru, a unor metode si mijloace de studiu, atunci putem considera metrologia ca o stiinta datnd de aproximativ doua sute de ani, de la prima tentativa de unificare a unitatilor de masura ntr-un sistem general pe care o datoram lui Talleirand Masurarea constituie, azi, o componenta esentiala a oricaror activitati umane , deoarece furnizeaza informatiile cantitative necesare luarii deciziilor asupra a ce trebuie facut, precum si informatiile asupra rezultatelor activitatii. ntr-o economie nationala moderna, masurarea este un moment de mare raspundere si importanta, prezent n toate activitatile. Astfel cercetarea stiintifica este de neconceput fara utilizarea unor mijloace de masurare de nalta precizie, proiectarea si realizarea de noi produse necesita ncercarea acestora n conditii de exploatare si masurarea performantelor realizate. Din motivele aratate mai sus, mijloacele de masurare sunt considerate ca o categorie de produse de importanta deosebita pentru economia nationala, a caror fabricare, import, utilizare , verificare si reparare este reglementata prin lege. Am ales tema Masurarea Temperaturii deoarece noua ne-au placut lucrurile interesante care le-am aflat in cautarea de informatii despre incalzire si racier.

BIBLIOGRAFIE Google si Wikipedia Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Masurari tehnice, Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech, Bucuresti, 2005. Ciocarlea-Vasilescu, A., Metologia industriala, Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech, Bucuresti, 2005. Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Ciocarlea-Vasilescu, Ioana, Elemente de tehnologie mecanica, Editura PRINTECH, Bucuresti, 2004. Dodoc, P., Metologia generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979. Gheorghiu, Tatiana, Constantin, N., Auxiliar curricular pentru ciclul superior a liceului, profilul ethnic, modulul: Tehnici de masurare in Domeniu, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2006, Programul PHARE TVET RO 2005/005-551.05.01-02. Ghitescu, D., Mirea, A., Istalatii tehnico-sanitare si de gaze, Manual pentru scoli profesionale, anul I si II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972. Iliescu, C si col., Masuarea electrica a marimilor neelectrice; indrumar de laborator, Institutul Politehnic, Bucuresti, 1992. Ionescu,G., si col., Traductoare; principii si metode de proiectare, Istitutul Politehnic Bucuresti, 1980. Ionescu, G., Masurari tehnice si traductoare, Institutul Politehnic Bucuresti, 1975. Micu, C. si col., Aparate si sisteme de masurare in constructia de masini,Editura Tehnica, Bucuresti, 1980. Millea, A., Cartea metrologului-Metrologie generala, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985. Neagu, I., Cercetari privind utilizarea optima a mijloacelor de masurare dupa 2(3)coordinate in laboratoarele de metrologie, lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I, Univesitatea Politehnica Bucuresti, 2004. Neagu,I.,Constantin,Mariana,Ciocarlea-Vasileascu,A.,Masuratori si legislatie metrological,Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech,Bucuresti,2007. Popescu,D.,Sgarciu,V.,Echipamente pentru masurarea si controlul parametrilor de proces,Editura Electra,Bucuresti,2002. Sturzu,A. si col., Indrumator practice uzinal si de labortor pentru controlul preciziei de prelucrare in constructia de masini,Editura Tehnica,Bucuresti,1976. Sturzu,A.,Ionescu,Mihaela,Controlul preciziei dimensionale si geometrice,Editura PRINTECH ,Bucuresti,2006. Udrea,C.,Dobos,F., Panaitopol,H.,Indrumar de laborator si proiectare la automate de control si servire,Institutul Politehnic Bucuresti,1980. Lazarescu, I., si col.,Tolerante si masurari tehnice,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1969.

CAP.I NOIUNI FUNDAMENTALE DE METROLOGIE 1.1 Noiuni generale de metrologie a. Metrologia este o ramur a fizicii care se ocup cu studiul msurrilor, sistemelor de msurare, mijloacelor de msur, stabilirea unitilor de msur i totalitatea activitilor (legale i administrative) privitoare la msurri, la etaloane, la aparate i instrumente de msur, precum i la supravegherea folosirii lor economice. Metrologia cuprinde att aspectele teoretice ct i cele practice ale msurrilor, oricare ar fi nivelul, modalitatea i scopul efecturii lor sau domeniul tiinei sau tehnicii n care intervin. b. Coninutul metrologiei este divizat n mai multe pri ncadrate n metrologia general, aplicat sau n cea legal. c. Metrologia general trateaz problemele specifice msurrii anumitei mrimi, clase de mrimi sau a unui domeniu de aplicaii. d. Metrologia aplicat trateaz probleme specifice msurrii unei anumite mrimi, unei clase de mrimi sau a unui domeniu de aplicaii, iar dup mrimea sau clasa de mrimi msurate pot fi deosebite: metrologia masei, metrologia timpului, metrologia temperaturii, metrologia mrimilor electrice, etc. Dupa domeniul de aplicaii pot fi deosebite : metrologia industrial, metrologia medical, metrologia tehnicii nucleare, etc. e. Metrologia legal trateaz condiiile, cerinele i prescripiile obligatorii pentru asigurarea corectitudinii, uniformalitii i preciziei msurilor pe plan naional i internaional. f. Pentru ca activitatea din domeniul metrologiei s se desfoare n mod unitar pe teritoriul rii i n concordan cu reglementrile internaionale n vigoare prin Ordonana Nr. 12\1992 emis de Guvernul Romniei s-a nfiinat Biroul Romn de Metrologie Legal (BRML), avnd n subordine Institutul de Metrologie (INM). g. Controlul metrologic al statului se realizeaz prin: autorizri, aprobri de model, avizri de punere n funciune, etalonri, verificri metrologice iniiale i periodice, verificri dup reparare sau modificri, verificri i testri inopinate, supraveghere metrologic. Aceste aciuni sunt realizate de ctre laboratoarele de metrologie i persoanele avizate.

1.4 Operaii i activiti metrologice Operaiile metrologice se mpart n dou mari grupe: o De verificare prin aceste operaii se stabilete modul n care mijlocul de msurare rspunde cerinelor prescrise. Aceste verificri se execut la nivel de stat (pot fi iniiale sau periodice), prin conversaie, interne; o De ncercare acestea constau n determinarea caracteristicilor metrologice ale mijloacelor de msurat. Activitile metrologice pot fi mprite astfel: Examinare - este operaia prin care se stabilete, conform unor norme precise, dac msurandul ndeplinete cerinele prescrise. Numrarea - reprezint determinarea numrului de elemente sau evenimente care apar n procedeul cercetat. Sortarea - este operaia de ordonare a unei mulimi de obiecte de msurat proprietile acestora. Clonarea - reprezint operaia de determinare a frecvenei cu care elementele identice pot fi mprite n clas dup anumite proprieti. Calibrarea - este operaia prin care se stabilete legtura dintre valoarea unei mrimi msurate i valoarea acesteia stabilit prin convenie. Ajustarea - este operaia de modificare i corectare a poziionrii unui mijloc de msurare cu scopul de a apropria ct mai mult msurarea de cea corect. Gradarea - este operaia de stabilire, aezare i marcare a reperelor scrii unui aparat de msurat. Etalonarea - este operaia prin care se compar un etalon superior cu un etalon inferior pentru a determina erorile de msurare ale ultimului.

o o o o o o o o o

Unitile Sistemului Internaional

Uniti fundamentale Tabelul 1

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Mrime Lungime Mas Timp Intensitatea curentului electric Temperatur termodinamic Intensitate luminoas Cantitatea de substan Unitate de msur Metrul Kilogram Secund Amper Kelvin Candel Mol Simbol m kg s A K cd mol

Uniti suplimentare Tabel 2

Nr. Crt. 1. 2. Mrime Unghi plan Unghi solid Unitate de msur Radian Steradian Simbol rad sr

CAP.II CARACTERISTICILE MIJLOACELOR DE MSURARE I CONDIIILE N CARE SE FAC MSURTORILE Caracteristicile mijloacelor de msurare reprezint particularitile eseniale prin care acestea se deosebesc i li se apreciaz calitatea, att din punct de vedere al construciei ct i din punct de vedere al rezultatelor obinute. Aceste caracteristici se mpart n urmtoarele dou grupe: caracteristici tehnice; caracteristici metrologice. 2.1 Caracteristici tehnice Caracteristicile tehnice reprezint particularitile de construcie i funcionare ale mijloacelor de msurare. Acestea pot fi: de construcie acestea se refer la principiul de funcionare, dimensiuni, form, material etc. de funcionare se refer la modul n care funcioneaz mijlocul de msurare, la influena condiiilor din mediu, etc. Principalele caracteristici sunt urmtoarele: Stabilitatea proprietatea unui instrument de msurat de a-i menine calitile metrologice constante n timp, adic de a fi influenat numai de variaia mrimii de msurat; Ineria este particularitatea unui instrument de msurat care exprim modul n care acesta rspunde la variaiile mrimii pe care o msoar; Generalitatea este proprietatea unui instrument de msurat care const n posibilitatea nlocuirii acestuia cu altul care are aceleai caracteristici, pentru efectuarea acelorai msurri. Mijloacele tehnice folosite pentru efectuarea msurrilor se pot grupa astfel: instrumente de msurat; dispozitive auxiliare de msurat; instalaii de msurat; echipamente de msurat.

2.2 Caracteristici metrologice Caracteristicile metrologice se refer numai la rezultatele msurtorilor i prin acestea se definete precizia mijlocului de msurare respectiv. Cele mai importante sunt: Justeea caracteristica unei msuri de a avea valoarea nominal apropiat de cea efectiv; Fidelitatea este caracteristica unui aparat de a avea variaii minime la msurarea aceleiai mrimi n condiii identice; Clasa de precizie este valoarea convenional stabilit n funcie de eroarea tolerat, abateri sau diverse caracteristici, admis de prevederile unui standard de stat, ale unei instruciuni de verificare sau ale unei norme interne; Sensibilitatea ntr-un anumit punct al caracteristicii este raportul dintre variaia mrimii de ieire observat la aparat i variaia mrimii de intrare care a generat-o; Raportul de amplificare este raportul dintre deplasarea elementului indicator i deplasarea elementului palpator; Influena nclzirii este diferena dintre valoarea mrimii de ieire la punerea n funciune a instalaiei i valoarea mrimii de ieire la sfritul timpului de nclzire; Domeniul nominal de utilizare este un domeniu al mrimii de intrare extins fa de domeniul de referin n cadrul cruia mrimea de intrare poate varia fr ca variaia mrimii de ieire s depasc valori suplimentare impuse.

CAP.III Masurarea Temperaturii

3.1 Definitie: Temperatura este proprietatea fizic a unui sistem, prin care se constat dac este mai cald sau mai rece. Multiplii si submultiplii Kelvinului in SI 3.2 Unitati de masura: Unitatea de msur n Sistemul Internaional (SI) este kelvinul (K). Temperatura 0 K este numit zero absolut i este punctul n care moleculele i atomii au cea mai mic energie termic. De obicei se folosesc dou scri de temperatur, scara Celsius, cu precdere n rile europene i scara Fahrenheit, n Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scrii Kelvin care constituie scara fundamental a temperaturilor n tiin i tehnic.

Multipli si Submultipli
Submultipli Multipli

Factor
103 106 109 1012

Nume
mlikelvin

Simbol
mK

Factor
103 106 109 1012

Nume
kilokelvin

Simbol
kK

microkelvin

megakelvin

mK

nanokelvin picokelvin

nK pK

gigakelvin terakelvin

gK tK

3.3 Aparate de masura: Termometrele sunt dispozitive de msurare a temperaturii, cu aplicaii n aproape toate domeniile de activitate practic a omului. Sunt dispozitive realtiv simple, de construcie i precizie diferite, capabile s acopere un domeniu larg de temperatur (ntre -200 C i +3000 C). Clasificarea termometrelor Dupa principiul de functionare: -Variatia volumului - Variatia presiunii - Variatia rezistentei electrice - Variatzia tensiunii electromotoare - Variatia energiei radiante Dupa substantele utilizate : - Mercur masoara temperaturi intre (-30 & +700 C ) - Toluen - masoara temperaturi intre (-90 & + 100C) - Alcol etilic masoara temperature intre (-100 & + 75 C) - Eter de petrol masoara temperature intre (-130 & +25C) Dupa variatia rezistentei electrice : a unor metale sau aliaje in functie de temperature , cele mai utilizate sunt : - Platina pura temperature intre ( +200 & +1100 C ) - Nichel pur temperature intre (-100 &+200 C) - Cupru pur temperature intre ( -20 & + 100C) Aceste termometre au o precizie de masurare de 0,001 C

oTermocuplele-o pereche de metale sau aliaje lipite. Actiunea lor depinde de faptul ca atunci cand o imbinare de doua metale diferite e incalzita, in aceasta apare un mic voltaj, a carui marime depinde de temperatura. Prin atenta alegere a materialelor, e posibila realizarea unor termocuple care sa functioneze pe o gama larga de temperaturi, de la zero absolut pana la 2000C. Termocuplele masoara temperatura in mod direct si pot oferi o citire continua. Un mare avantaj al acestora este posibilitatea de a fi introduse in cele mai mici crapaturi datorita dimensiunilor reduse ale imbinarii. Termocuplele sunt,

Pirometrul optic-foloseste lumina sau alta radiatie emanata de un obiect cald pentru a-i masura temperatura. Ochiul uman a fost primul pirometru optic-culoarea unui obiect ne spune aproximativ cat de cald este. Pirometrele optice sunt folosite pentru masurarea temperaturilor intre 1200 si 3000C. Sunt mai corect denumite instrumente de masurare a radiatiilor, pentru ca masoara radiatia emanata de obiectele calde Un avantaj este acela ca instrumentul nu trebuie introdus intr-un cuptor si expus caldurii distructive. Se poate aseza la o anumita distanta de acesta iar radiatia emanata printr-o deschizatura din peretele furnalului (cuptorului) cade pe aparat. Cel mai comun pirometru optic este tipul ,,cu filament ce dispare. O lampa electrica si corpul cald sunt observate prin ecrane de absorbtie iar curentul asigurat lampii este reglat pana cand cele doua obiecte arata la fel. Temperatura filamentului lampii poate fi reglata de curent.

Bolometrul- instrument sensibil folosit pentru a masura diferente mici de temperatura. Functioneaza prin inregistrarea schimbarilor in rezistenta electrica a unui fir expus la caldura sau lumina. Se pot folosi pentru a masura energia termica la distanta, de exemplu in sistemele de cercetare si ghidare in infrarosu, sau in astronomie pentru masurarea temperaturii stelelor. Functionarea:consta dintr-o Punte Wheatstone alcatuita din doua lamele subtiri de platina. Una dintre ele este innegrita si expusa razelor de caldura. Cea mai mica crestere a temperaturii mareste rezistenta electrica a lamelei. Diferenta rezistentelor celor doua strica echilibrul puntii, aceasta putand fi masurata cu un aparat de masura electronic si folosita pentru calculul temperaturii. Inventarea si utilizarea:-inventat in 1880 de fizicianul american Samuel P. Langley, care a incercat realizarea unui instrument mai eficient decat termopila (un grup de termocuple folosit pentru masurarea radiatiei caldurii).

Termometrul metalic- doua lamele metalice cu coeficienti de dilatare diferiti sunt bine fixate impreuna si rasucite intr-o spirala avand metalul cu coeficientul mai mare la interior. Pe masura ce lamela interioara se dilata mai mult la incalzire, spirala se desface. La fel, o scadere a temperaturii cauzeaza rasucirea spiralei. Un ac poate fi atasat instrumentului astfel creat, pentru indicarea variatiei temperaturii.

Termometrul cu gaz- este mai sensibil, datorita coeficientului mare de dilatare al gazelor. Masoara variatiile temperaturii prin inregistrarea schimbarilor corespunzatoare de presiune. Totusi, acest tip de termometru tinde sa fie mare si greoi, necesitand cantitati mari din lichidul a carui temperatura trebuie masurata. Precizie Precizia unui termometru este cea mai mic variaie de temperatur pe care o poate msura termometrul. n cazul termometrelor cu lichid, n funcie de construcie, precizia de msurare variaz ntre 0,01C i 1 C. Termometre cu variaie a rezistenei electrice Se bazeaz pe variaia cu temperatura a rezistenei electrice a unui conductor sau semiconductor.

MSURI DE PROTECIE A MUNCII N LABORATORUL DE METROLOGIE Planul de desfurare a lucrrilor va fi dinainte stabilit iar executanii vor fi instruii n prealabil. ncperea de lucru va asigura condiii bune de munc, fiind respectate prevederile privind microclimatul, ventilaia i iluminatul. Tempetarura ncperii va fi ct mai apropiat de 20C; umiditatea relativ, de 50 60%; viteza curenilor de aer de cel mult 0,3 m/s iarna i 0,6 m/s vara. Ventilaia i iluminatul se pot realiza natural, artificial sau mixt. De pe locul unde se desfoara lucrrile, vor fi indeprtate toate obiectele care nu sunt necesare. n cadrul laboratorului i al cldirii n care este amplasat, se vor stabilii cile de access i modul de evacuare n caz de nevoie. Executanii vor fi instruii la fiecare lucrare, n vederea prevenirii accidentelor la folosirea aparatelor, intrumentelor i uneltelor. Masa maxim de ridicat sau tranportat manual nu va depii limita stabilit de normele n vigoare n funcie de grupa de vrst i sex. n cazul utilizrii curentului electric la tensiuni ce pot fi periculoase, se vor avea n vedere msurile de electrosecuritate. Aceste msuri constau n principal n: izolarea prilor metalice aflate sub tensiune; utilizarea legturii la pmnt (cu rezistena de cel mult 4 ohmi); protecie prin legare la nul; folosirea echipamentului de protecie specific lucrrilor; amplasarea covoarelor electroizolante sau a grtarelor din lemn n faa utilajelor; utilizarea dispozitivelor de decuplare automate. Iluminatul local se va efectua la tensiune periculoasa (24V sau mai mic). Pardoseala ncperii trebuie s fie uscat sau acoperit cu un covor izolant. Masa de lucru trebuie s fie mare pentru a putea permite plasarea ntregului aparataj. Uneltele de lucru vor fi n stare perfect, prevazute, dup caz, cu mnere electroizolante. Pentru controlul tensiunii i, intensitii, se vor introduce n circuite aparate de msurat. Realizarea montajului sau a oricrei modificri a montajului existent, precum i introducerea sau scoaterea instrumentelor de msurat din circuit se vor face cu ntregul aparataj scos de sub tensiune. nainte de conectarea instalaiei la sursa de curent electric, se va face o ultim verificare general a aparatelor, a legturilor, a izolaiei etc. Executanii vor avea mbrcmintea adecvat (strns pe corp, cu mneci bine ncheiate) de preferin halate de laborator. Este interzis prsirea locului de munc. La lucrrile la care se utilizeaz substane chimice se vor respecta concentraiile prevazute. Se vor folosi vase i aparate, tehnici de lucru numai n conformitate cu cele indicate n metodici, manuale sau n instruciunile de folosire a materialelor respective. Dup caz se vor respecta i normele de protecie a muncii nsuite n atelierele de prelucrri mecanice, electrotehnic, n laboratoarele de fizic i chimie. La terminarea lucrrii se va anuna profesorul de specialitate (coordonatorul lucrrii) i, dupa verificarea rezultatelor se va restabilii ordinea iniial la fiecare loc de munc i n ntregul laborator. Se acord atenie respectrii normelor de prevenire i stingere a incendiilor (P.S.I). Acest lucru are n vedere: dotarea cu mijloacele tehnice P.S.I.; existena planului de evacuare; manevrarea i pstrarea materialelor inflamabile; restriciile privind utilizarea focului deschis i fumatul. 21. Este obligatory efectuarea instructajului de protectie a muncii, in cele trei etape prevazute: instructajul introductive general; instructajul la locul de munca; instructajul periodic.

Anexe