Tendinele activitii diplomaiei multilaterale n condiiile globalizrii

Cuprins: Introducere

Chiinu 2012

I Globalizarea - aspecte teoretice i introductive II Diplomaia multilateral evoluie i dezvoltare

III Diplomaia multilateral n condiiile globalizrii tendine Concluzii Bibliografie

Introducere

Globalizarea reprezinta un proces complex, care implica factori din cele mai diferite domenii de activitate, incepind cu cultura si relatiile stiintifice si terminind cu domeniul securitatii collective ale statelor si programe de cucerire a spatiului cosmic. Ca process global de amploare, si care nu poate fi influentat in dezvoltarea sa (cel putin de un stat) , globalizarea se prezinta tot odata ca un proces de intersecie continua a intereselor statelor sau ale unor grupuri transnationale economice-intreprinzatoare , care prin negocieri de diferite tipuri si la diferite niveluri , incearca sa gaseasca un consens care sa convina tuturor partilor implicate in process, sau interesele carora este intr-un mod sau altul ,vizat. Diplomatia in contextul dat reprezinta un mijloc eficient de stabilire a prioritatilor nationale de stat sau chiar a celor de grup,dupa cum am mentionat anterior. Tot odata trebuie de muntionat faptul ca diplomatia reprezinta posibilitatea dialogului efficient intre parti astfel incit consensul sa nu diminueze cumva beneficiile unei parti , astfel incit se ajunga la conflict. In conditiile globalizarii, diplomatia obtine un rol tot mai important , dat fiind faptul intensificarii relatiilor economice,sociale , culturale sau chiar politice, iar negocierea sau diplomatia sunt foarte binevenite sau chiar necesare in astfel de cazuri.

I Globalizarea - aspecte teoretice i introductive

Nu exist o definiie a globalizrii ntr-o form universal acceptat i, probabil, nici definitiv. Motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb.1 Haosul cu care ne confruntm astzi deriv din faptul c, pornind de la dezvoltarea tehnologic i economic(care nu ar fi fost posibile fr susinerea dezvoltrii intelectualilor europeni, n special), un numr important al activitilor umanitii se situeaz pe o scal i un orizont att de mari, nct au depait graniele naionale, n limitele crora statele suverane i exercit dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe dect las s se neleag. Pe masur ce domeniul activitilor umane se extinde dincolo de reglementrile statului-naiune, legalitatea i regulile au devenit prea strmte. Noii juctori au trebuit s fac fa provocrii iscate de guvernarea de tip monopol; au aprut corporaiile multinaionale, pieele financiare globale, organizaiile non-guvernamentale, dar i organizaii criminale i reele teroriste internaionale.Activitatea acestor noi juctori nu este acoperit de legile internaionale, care se bazeaz pe nelegeri formale ntre statele-naiune, pentru c acestea nu au fost capabile pn acum s gseasc un teren comun pentru nelegeri care vizeaz problema globalizrii. ntre 1910 i 1950 o serie de schimbri economice i politice au redus dramatic volumul i importana fluxurilor comerciale internaionale. Dar, ncepnd cu Primul Rzboi Mondial i continund cu cel de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd au fost create FMI i GATT, trendurile s-au inversat. n mediul de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, stimulat de ctre instituii economice internaionale i programe de reconstrucie i dezvoltare, comerul internaional a crescut brusc. ncepnd cu anii 70 efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile att n privina beneficiilor, ct i ca efecte distrugtoare.

Globalizare http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare

Chiar dac aceste trei aspecte sunt ntreesute, este util s distingem efectele globalizrii n fiecare din mediile economice, politice i culturale. Alt aspect cheie al globalizrii este schimbarea n tehnologie i inovaie, n special n sectoarele transporturilor i telecomunicaiilor, despre care se crede c au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o micare mondial care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific un ora, un municipiu, un stat, de exemplu ca teritoriu internaional, mondial, cu responsabiliti i drepturi la scar internaional. Dup prerea unor critici al globalizrii insa, globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit i analizat n mod diferit de ctre cei ce i-au asumat acest risc sau aceast rspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea rmne un fapt real, viu, cu care trebuie s ne confruntm, independent de voina sau opiunea noastr. Se consider c cel mai mare pericol (semnalat i de ctre unii teoreticieni ai globalizrii) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei i nghite pur i simplu. Cucerit de pia, dopat de televiziune, sport sau internet, lumea globalizat triete n acelai timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vieii, un dezastru cultural i educaional global, simptom ngrijortor, dar sigur, al barbarizrii societii viitorului. Cultura tradiional a societilor dispare sau se preface n spectacol i marf (McDonaldizarea), cultura umanist e eliminat tot mai mult de tehno-tiina invadatoare i transformat ntr-o pseudo-tiin. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risc s devin omul atomizat care triete numai pentru producie i consum, golit de cultur, politic, sens, contiin, religie i orice transcenden. Probabil acesta este ultimul stadiu n evoluia umanitii sau "ultimul om". n ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea.2 Pe linga cele expuse de critici , dar si tinind cont de plusurile globalizarii, observam intensificarea tot mai mare a relatiilor interstatale cit si relatiile intre diferite grupari, fie economice,culturale sau criminale.La fel de important in procesul globalizarii este rolul ONG-urilor, care devine o forta alternativa de rezolvare a problemelor.Organizatiile Internationale Guvernamentale insa au devenit platforme permanente de reprezentare si promovare a intereselor nationale prin intermediul diplomatiei multilaterele, despre care ma voi referi mai jos.

Globalizarea Critic http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare

II Diplomaia multilateral evoluie i dezvoltare

n doctrina actual, definiiile date diplomaiei multilaterale relev, n general, ntrun fel sau altul, caracterul su de mijloc de aplicare a politicii externe, de realizare a cooperrii ntrestate sau de reglementare pe cale panic a diferendelor dintre state. Dintr-o perspectivstatal, diplomaia se ocup de avizarea, adoptarea i aplicarea politicii externe. Dup cel de al doilea rzboi mondial, organizaiile internaionale capt noi fore devenind astfel noile instrumente ale diplomaiei parlamentare. Regimul juridic pe care se bazeaza este complex, ele aplic principiul de solidaritate i cooperare ntre subiecii dreptului internaional, astfel influennd n mod direct i specific att politca mondial ct i relaiile ntre subieci. Alexandru Burian n Drept Diplomatic definete : Organizaia internaional a fost definit ca entitate juridic creat de state sau de organizaii internaionale ntr-un scop anumit i care posed o voin autonom ce se exprim prin intermediul organelor proprii i permanente . Prof. dr. Ion M. Anghel rezum c prin acordul lor, statele convin asupra formei de colaborare, inclusiv asupra mecanismului creat n acest scop - organizaia internaional, stabilind dac aceast entitate asociaie de state - s fie prevzut cu personalitate juridic i ce anume competene s-i revin; se convine crearea unui nou subiect de drept internaional avnd capacitatea juridic menit s asigure realizarea scopurilor pentru care a fost nfiinat .3 Dreptul de legaie al organizaiilor internaionale poate fi activ sau pasiv. Dreptul activ de legaie se realizeaz prin trimiterea misiunilor externe n anumite state, de regul care sunt membre ale organizaiei date. Dreptul de legaie al organizaiilor internaionale este corelat cu dreptul activ de legaie al statelor de a trimite misiuni permanente, reprezentane, delegaii i misiuni de observare. - Reprezentarea statelor la organizaiile internaionale sau universale Apariia noilor state, revoluia tehnico-tiinific, problemele de ordin economic, social, politic, tehnic, militar, ecologic, att la scara ct i global au produs direct sau indirect la mutaii n structura comunitii mondiale i la schimbarea configuraiei diplomaiei. Locul organizaiilor internaionale n dreptul diplomatic este calificat n mod diferit n literatura de
3

Alexandru Burian, Drept diplomatic si consular

specialitate. Autorul romn Ion Anghel clasific diplomaia care se desfoar n cadrul organizaiilor internaionale sub patru unghiuri de vedere: a) sub raportul poziiei statelor fata de organizaia internaional respectiv. Acest raport se reflect n politica statelor fa de o organizaie internaional, exercitat n dou mijloace: trimiterea de reprezentani la reuniunile organelor acestei organizaii i crearea de misiuni permanente acreditate pe lng organizaia respectiv; b) sub raportul diplomaiei unui stat fa de alte state n cadrul organizaiilor internaionale respective. Acest raport se reflect n posibilitatea statelor de a folosi organizaiile internaionale, mai ales cele cu caracter politic (ca Organizaia Naiunilor Unite), drept o tribun important pentru sine. Concomitent, organizaiile internaionale ofer posibiliti de a efectua contacte bilaterale cu ali membri ai organizaiei respective; c) sub raportul diplomaiei organizaiilor internaionale fa de statele membre sau statele tere. Acest raport se reflect n trimiterea de ctre organizaia internaional a unor misiuni diplomatice (temporare sau permanente) ntr-un stat i, pe de alt parte, prin deciziile pe care organizaia internaional le ia i care snt obligatorii doar pentru statele care le accept; d) sub raportul diplomaiei organizaiilor internaionale fa de alte organizaii internaionale. 4 Acest raport se reflect n faptul c organizaiile internaionale urmresc idealuri comune pentru statele care snt membre ale organizaiei respective. Cu toate acestea, snt cazuri cnd de unele i aceleai probleme se ocup diferite organizaii internaionale (spre exemplu, Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) i Acordul General asupra Tarifelor i Comerului (GATT), ce poate provoca rivalitate i conflict de competen. Un caz delicat n aceast situaie l constituie faptul c un stat poate fi membru al ambelor organizaii internaionale care rivalizeaz ntre ele i rezultatele activitii n aceste organizaii pot fi diferite prin consecinele deciziilor adoptate . Alexandru Burian rezum c organizaiile internaionale interguvernamentale au capacitate juridic civil, ce le calific ca subiecte de drept internaional dotate cu caliti de personalitate juridic internaional, este necesar de precizat ca nu orice organizaie internaional are calitatea de subiect de drept internaional. Cu alte cuvinte, simpla apariie a unei organizaii internaionale nu nseamn n mod obligatoriu apariia unui nou subiect de drept internaional. Instituia reprezentanei (misiunii) permanente pe lng organizaiile internaionale a aprut o dat cu apariia nsi a organizaiilor internaionale i s-a materializat dup primul rzboi mondial n cadrul Ligii Naiunilor i n cadrul unor organizaii internaionale universale cu caracter specializat
4

Ion Anghel Diplomatia

(OIM). Prima ar care a deschis n 1920 o reprezentan permanent pe lng Liga Naiunilor a fost Polonia. Acest exemplu a fost urmat i de alte state i ctre 1922 existau deja 25 de misiuni permanente, iar ctre 1930 mai mult de 40.5 In acest sens devine usor de sesizat ritmurile de dezvoltare a diplomatiei multilaterale ca element permanent in arena diplomatica mondiala, care are drept scop promovarea unei noi forme de luare a deziilor prin consens , dat fiind faptul derulrii procesului de globalizare care cuprinde absolut toate sferele de activitate.

III Diplomaia multilateral n condiiile globalizrii tendine

In conditiile globalizarii diplomatia multilaterala detine un rol foarte important , dat fiind faptul interactiunii dense si constante a statelor sau a grupurilor economice din diferite regiuni ale globului. Interactiunile date se efectueaza cu privire la obtinerea profitului banesc , ca stimulator principal al grupurilor cu interes economic, sau a influentei, capacitatii de a influenta cumva comportamentul statelor si eventual organizatiilor, si aici vorbim despre statele mari sau conglomeratele de state,in special Europa Occidentala si SUA care urmaresc scopul de-asi extinde atia de influenta inspre est, in special in asia centrala si orientul indepartat. Viziunile cu privire la eficienta acestor relatii si in special a efcacitatii diplomatiei multilaterale sunt destul de diferite, insa o abordare sau o analiza mai amanuntita indreptateste atit criticile pozitive cit si cele negative. Tinind cont , mai intii de toate, de faptul ca in conditiile globalizarii, o schimbare dintr-un stat are efecte asupra altor state, fie din regiune, fie din alt colt al lumii(astfel sa intimplat in cazul crizei financiare si economice, locomotiva careia este SUA, de la care a si inceput aceasta criza). Cu atit mai importanta este diplomatia in aceste cazuri , cu atit mai mult in cazul unor probleme economice, dat fiind faptul extinderii rapide ale acestora in regiunile apropiate. Vorbind despre criza, intelegem ca problema aceasta nu poate fi solutionata de sine statator, dat fiind faptul relatiilor intense economice, care pur si simplu nu pot fi imune la astfel de stri. In acest context ,mentionam eforturile depuse de grupuri de state prin intermediul dimplomatiei
5

Societatea Natiunilor O Organizatie sortita esecului. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/o-organizatie-sortita-esecului-societatea-natiunilor

multilaterale , in incercarea de a intreprinde actiuni comune cu privire la rezolvarea problemei date. Mai in special as putea sa ma refer aici la grupul statelor europene ce alcatuiesc Uniunea Europeana sau care formeaza Zona Euro. Acestea au intilniri,forumuri si consilii la diferite niveluri : fie la nivel de experti,fie de ministri fie de sefi de state, dar care ca esenta reprezinta la rindul sau o diplomatie multilaterala; un forum international care incearca sa gaseasca solutii comune pentru probleme care uneori nu se refera la comunitatea intreaga(cazul Greciei). O tendinta similara se observa in cadrul diplomatiei multilaterale in cadrul forumurilor asiatice , si anume tendinta Rusiei alaturi de China si eventual Japonia care incearca se se opuna extinderii au sa limiteze intr-un oarecare mod influenta dolarului pe pietile financiare asiatice. Desigur ca exista o serie de alte probleme, pe linga cea economica, cum ar fi problema mediului , schimbarilor climaterice s.a. unde este implicata diplomatia multilaterala cu scopul de a gasi consensuri cu privire la eradicarea efectelor negative ale problemelor date. Observam astfel o evolutie constanta a diplomatiei multilaterale in conditiile globalizarii, iar intensificarea data nu este caracteristica doar prin interactiunea multilaterala a statelor ci si prin intermediul organizatiilor internationale.

Concluzii
Globalizarea ca fenomen complex, include in sine in mod poate inoluntar necesitatea de colaborare a statelor prin intermediul diferitor metode si tipuri de interactiune. Aceasta reiese din caracterul global al problemelor care au focar local dar actiune globala. Statele sunt impuse sa decida astfel in comun asupra metodelor si cailor de rezolvare a acestor probleme. Concluzionind , putem mentiona ca diplomatia multilaterala , desi cunoaste etape de dezvoltare mai ainterioare, in conditiile globalizarii, ea devine necesara spre deosebire de etapele anteroare,tot odata aceasta este necesara odata cu cresterea numarului si intensitaii problemelor cu care se confrunta omenirea.Diplomatia multilaterala in conditiile globalizarii devine necesara, astfel aceasta devine din ce in ce mai evident prin prisma intereselor statelor si chemarile din exteriorul statului de a colabora.

Bibliografie

1) Globalizare http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare 2) Globalizarea Critic http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare 3) Alexandru Burian, Drept diplomatic si consular 4) Ion Anghel Diplomatia 5) Societatea Natiunilor O Organizatie sortita esecului. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/o-organizatie-sortita-eseculuisocietatea-natiunilor