Sunteți pe pagina 1din 17

Catre bisericile romane.

Stimati frati si surori! dorim prin acest articol, la cererea unor tineri si a unor
parinti, sa punem in fata dumneavoastra si-n fata Bisericilor Romane, cea mai
mare problema a tinerilor romani din Statele Unite si Canada. Va rugam sa ne
sprijiniti atat in rugaciune cat si cu suportul dumeavoastra moral in aceasta
lucrare. Suntem intr-o situatie foarte critica si destul de dificila in ce priveste
generatia tanara. Nu ne-a fost usor sa publicam acest articol, dar este o
realitate si nu am gasit o alta varianta.Asa cum poate stiti, anii ‘80 au fost anii
in care Dumnezeu a deschis o usa romanilor de a emigra in Statele Unite, iar
dupa caderea comunismului, aceasta usa s-a inchis (partial). In anii ‘90 au fost,
mai mult, doar intregiri de familii in SUA, iar in anii 2000 imigrarile s-au redus
la un numar foarte mic. Foarte multi din noi, care am emigrat in anii ’80, avem
acum copiii mari, copii care s-au nascut aici, s-au uni au venit la o varsta
foarte frageda din Romania.

Eii sunt copii buni si ascultatori, majoritatea merg la licee si facultati, aici in
Statele Unite, vorbesc perfect engleza, dar mai putin romaneste. Eii se
descurca cu limba romana la nivel de familie, mai putin s-au aproape de loc la
nivel de biserica. Un numar foarte mic aproximativ 5% pot sa scrie si sa
citeasca in limba romana. Marea problema este, ca Bisericile Romane din
America, se ocupa foarte putin s-au aproape de loc de generatia tanara.
Aceasta se datoreaza faptului, caci pastorii romani au un vocabular de cuvinte
in limba engleza foarte limitat si vorbesc cu accent romanesc, exprimandu-se
destul de greu, ca si noi toti. Eii nu se simt confortabili sa predice in engleza,
iar datorita acestui fapt in Bisericile Romane se predica doar romaneste, foarte
rar s-au aproape de loc in limba engleza. La ora actuala, este foarte necesar sa
se predice in limba engleza copiilor nostri, cel putin 30 de minute la fiecare
serviciu divin. Numarul copiilor din majoritatea Bisericilor Romane din Statele
Unite, sub varsta de 25 de ani depasesc procentul de 70%, aproximativ 25% sunt
parintii lor, iar 5% sunt fratii batrini care credem ca nu inteleg engleza.
Aproximativ 95% intelegem limba engleza.

Avem nevoie ca Dumnezeu sa scoata lucratori la lucru, care vorbesc limba


engleza, pentru “Tinerii Romani Americani”. Sunt tineri si lucratotri intre noi
care ar putea sa ajute aceasta lucrare si unii chiar au terminat o scoala
teologica in Statele Unite, dar majoritatea sunt tinuti de o parte, sau chiar
descurajati. Alti tineri care ar dori sa faca o scoala teologica, nu sunt trimesi la
studii, ca nu cumva, se spune, sa ne aduca obiceiurile americanilor, in Bisericile
Romane. In decursul anilor, am ajutat tineri din Romania sa faca scoli teologice
in Statele Unite, dupa care la terminarea lor, ei s-au intors in tara si azi sunt
pastori de onoare in Bisericile din Romania. Eii au luat doar ce este bun din
scolile americane si credem caci si copii nostri aici ar face la fel. Pastori nostri
romani, devin o problema pentru generatia urmatoare, eii nu pot sa ajute
tinerii nostri la nivelul la care ar trebui, dar nici nu vor sa lase pe altii sa-i
ajute, cu riscul de a-si pierde de la credinta chiar propii lor copii. Si uni i-au si
pierdut!
Este o frica, care a intrat intre pastorii nostri romani, de a nu-si perde functia
sau salarul de pastor si asta datorita sistemului de vot si a numarului mare de
tineri. Desi noi nu credem ca s-ar intampla asa ceva, pastorii nostri, intodeauna
vor avea camp de lucru in Bisericile Romane, si ii vom suporta. Ei cunosc totusi,
suficienta engleza si au o experienta destul de mare, de a indruma tanara
generatie si pe noii pastori pe calea cea buna. Iar daca unii pastori, isi vor
pierde postul de pastor intr-un fel sau altul, ne pare rau, dar credem ca e un
pret prea mic de platit, pentru a salva o generatie de la pierzare. Noi credem
caci sufletele acestor tineri, au o valoare mult mai mare in fata lui Dumnezeu,
decat un post sau un salar de pastor.Iar fratii americani din religia noastra, nu
sunt invitati sa predice in Bisericile Romane, pentru “Tinerii Romani
Americani”, pe motivul, fals, “sa nu ne aduca religia lor spus liberista intre
noi”, ne spun eii, (noi romani am ramas blocati la capitolul purtarii imperative
a baticului/naframii). Ce este foarte interesant, este caci foarte multi frati
americani, predica destul de des cu traducator in Bisericile din Romania, fara
probleme si sunt foarte solicitati.

In acelasi timp, pastorii nostri roman din America fac evanghelizari in Romania
si in alte tari din lume, in limba romana si credem caci este bine. Eii ne aduc
vesti si casete filmate cu trezirile spirituale de acolo, de care ne bucuram.
Durerea mare este, caci nu se ocupa nimeni de tineri de aici si nu vedem
aceste treziri spirituale, in bisericile noastre si cu copii nostri. Nu cumva nu se
simpt pastori si lucratorii romani de aici capabili sa o faca?...Din mai multe
discutii cu mai multi frati, am realizat ca; pastorii nostri considera, caci noi ne
vom pierde tinerii oricum. Explicatia este: “Tinerii Romani Americani” după
casatorie, in familiile lor vor vorbi doar engleza, iar copii lor nu vor intelege de
loc romaneste, realizind acesta, eii vor parasi treptat Bisericile Romane. Noi ca
parinti, nu vom accepta niciodata ideea caci ne vom pierde copii oricum, avem
obligatia in fata lui Dumnezeu, sa-i conducem spre cer si ne vom lupta pentru
aceasta.

Acum din respect fata de noi ca parinti, copiii nostri vin cursiv la biserica,
canta in cor si fanfare si majoritatea se boteza in apa , dar.. cam atit. Credem
dar, caci datorita faptului caci nu ne ocupam de ei si nu le predicam Biblia in
limba lor, acesti tineri nu isi inteleg integral chemarea si nu ajung la nivelul de
al cunoasca pe Dumnezeu.Eii nu simpt nimic pentru Bisericile Romane. Ceea ce
deja se si vede, este caci dupa ce ei devin maturi, inainte si chiar dupa
casatorie, un numar foarte mic dintre eii se duc in Bisericile Americane, dar cu
durere va spunem, ca majoritatea nu mai frecventeza nici o biserica.Asfel in
urmatori zece ani, Bisericile Romane din Statele Unite, vor pierde aproximativ
70% din membri, ceia ce in majoritate reprezinta tinerii, frumusetea bisericilor
noastre. Fapt concret este ca, in America, la ora actuala, sunt biserici de
ordinul miilor, construite de emigranti de toate religiile, veniti din Europa si
Asia inca de prin anii ’50-`60, care datorita faptului, ca nu s-au straduit sa le
predice in engleza copiilor religia lor, acesti tineri s-au pierdut, iar astazi
aceste biserici, functioneaza majoritatea cu mai putin de 10 membri, in niste
sali mari, uneori de peste o mie de locuri. Toti acesti membri sunt trecuti de
virsta de 60 de ani.Aceasta ne face sa credem, ca asa se va intampla si cu noi
Romanii, daca nu ne vom stradui, astazi, sa schimbam acest sistem. Fratilor nu
asteptati zece ani, ca sa aflati caci ceia ce va spunem noi este o realitate, caci
va fi prea tirziu. Noi deja am pierdut un numar considerabil de tineri. In
decursul celor 30 de ani, ne-am straduit sa construim foarte multe Biserici
Romane in Statele Unite, foarte mari si foarte frumoase, iar acum cu durere va
spunem, realizam caci copii nostri nu se vor bucura de nici una dintre ele.

Va rugam sa nu ne-o luati in nume de rau, acest articol nu este o barfa, noi
iubim pastorii nostri si credem caci sunt alesi de Dumnezeu, si-i intelegem ca
nu pot sa faca aceasta lucrare la nivelul la care ar trebui, dar am vrea cel putin
sa nu blocheze lucrarea lui Dumezeu. Vrem ca impreuna cu ei si sub
supravegherea lor; sa se faca introducerea limbi engleze in Bisericile Romane;
sa se inceapa de’ indata trimiterea tineriilor la scoli teologice, iar la
intoarcerea lor, ei sa fie unsi (ordinati) ca pastori si sa li se ofere camp de lucru
in Bisericile Romane. Dar pana atunci; pastori nostri romani trebue sa se
straduiasca sa predice si in limba engleza, chiar daca nu vor vorbi perfect,
copii nostri sunt obisnuiti cu ei si nu ii vor injosi ( sau dispretui), nici noi ca
parinti nu vorbim mai bine.

Ne cerem scuze fratilor batrini, noi va iubim si stim ca existenta Bisericilor de


azi, se datoreza rugaciunilor si munci dumeavoastra si va rugam sa nu va opriti
si chiar in cele 30 de minute, in care nu veti intelege predica in engleza, sa
continuati sa va rugati pentru generatia noua. In secolul de azi, este mai
necesar decat oricind, sa ne ocupam mai mult de generatia tanara decat de
orice. Datorita technologiei avansate, ispitirile lor din partea Diavolului, sunt
incomparabile cu secolile trecute. Acesti tineri, va trebui sa inteleaga Biblia si
mesajul biblic ca sa supravetuiasca spiritual, nu 20 s-au 30 la suta, ci suta la
suta. Ar fi bine ca pastori nostri sa contacteze pe fratii americani in directia
aceasta, ei au tineri si chiar frati maturi cu pregatire corespunzatoare si
suntem convinsi ca ne vor ajuta cu toata dragostea. Nu uitati ca, frati
americani multi dintre ei, chiar acum, isi sacrifica timpul si banii lor, facand
donatii si construind biserici si chiar orfelinate in Romania.In concluzie, in
momentul de fata, nu vedem nici o schimbare in bisericile noastre cu privire la
tineri. Suntem parinti, ne iubim copii şi ii vrem pentru Cer. De multe ori ne
intrebam si nu intelegem, de ce Dumnezeu zaboveste si nu intervine. Cu durere
va spunem, pentru multi tineri acesta schimbare (salvare) e deja prea tarziu.
Oricum noi nu vom dispera si nu ne vom opri aici, aceasta problema este la
nivel de tara si in toate Bisericile Romane si de orice fel, stim caci Dumnezeu
iubeste mult tineri si nu va sta pasiv la cererea lor. Cele mai mari treziri
spirituale in lume, s-au facut prin ei si cu ei.

Fratilor!... cu rusine si strangere de inima va spunem, asa cum bine stiti, in


decursul anilor, au fost multe lupte intre noi romanii crestini. Majoritatea
problemelor dintre noi, au fost rezolvate prin ruperi de biserici. Am dori ca la
aceasta lucrare, sa fim uniti si sa procedam cu mare gingasie si intelepciune,
caci daca vom pierde aceasta lupta, o alta sansa nu vom avea, iar cu acesti
tineri este posibil sa nu ne mai intalnim niciodata. Rugam pastori nostri cat si
fratii batrini, sa nu se impotrivesca, ci dimpotriva sa incurajeze acesta lucrare.
Este un sacrificiu prea mic, pentru o generatie atat de mare, nu cumva intr-o zi
Dumnezeu sa ceara sufletele acestor tineri, din mainile dumeavoastra. Nu din
lipsa de respect, s-au duh de razbunare va scriem aceste randuri, ci cu frica de
Dumnezeu si cu durere in suflet.Scopul nostru nu este de a injosi pe nimeni,
tinta si lupta noastra este ca aceasta generatie tanara s-o crestem pentru
Cristos.

La conventia din anul 2006 in Arizona, am ascultat cu nerabdare pastorii nostri


romani, precum: "Luigi Mitoi", "Lazar Gog", "Petru Lascau", "Cornel Avram", sau
alti lideri ai Bisericilor Romane. Vroiam sa aflam viziunea lor de viitor pentru
“Tinerii Romani Americani” si rezolvarea rapida a problemei lor. Cu durere va
spunem, caci am fost foarte dezamagitii. Singurul pastor care a ridicat
problema tinerilor la aceasta conventie a fost fratele "Leonard Semenea", din
Seatle Washington, dansul a inteles necersitatea introduceri limbi engleze in
Bisericile Romane Americane. Tinerii apreciaza mult suportul dansului si-i
multumeste. Adevarat este, caci fratele Leonard Semenea este printre putini
pastori romani, care poate predica tineriilor nostri in limba engleza fara
retinere, el a venit la varsta de doi ani in Statele Unite, a facut teologia in
scolile americane si vorbeste perfect engleza.

Va multumim anticipat, in numele Domnului Isus, tuturor fratilor pentru


suportul (sprijinul) dumneavoastra, speram ca ne veti intelege durerea. Va
rugam sa prezentati si sa puneti aceasta cerinta si nevoe legitima si urgenta a
tinerilor in fata Bisericilor Romane, intru-n mod foarte intelept si plin de
dragoste. Cerem Bisericilor Romane sa ne ajute in rugaciune cat si cu suportul
lor moral. Credem caci impreuna aducand aceasta problema in fata Domnului,
El o va rezolva. Iar daca cineva are vre-o revelatie din partea lui Dumnezeu cu
privire la “Tinerii Romani Americani”, vam ruga sa ne lasati sa stim. Daca doriti
sa va dati chiar si parerea dumeavostra personala, va rugam sa ne scrieti, la
adresa pe internet: tineriiamericani@yahoo.com . Multumim tuturor fratilor
care ati inteles si ati raspuns pozitiv articolului nostru din publicatiile
anterioare. Domnul sa va binecuvinteze. Va multumim tuturor, pentru timpul si
atentia dumneavoastra.

DORIM MULT HAR SI PACE TUTUROR BISERICILOR ROMANE.


Din dragoste si mult respect, din partea unor tineri si parinti responsabili.
"Tinerii Romani Americani", "Romanian American Youth"

Catre Pastori romani-americani!

Stimati frati!.. am dori in primul rand, sa va multumim pentru raspunsul dvs. la scrisoarea
noastra, desi scrisoarea noastra nu a fost adresata initial catre pastori romani americani, ci
catre Bisericile Romane din Romania, din dorinta de a ne ajuta in rugaciune si de a pune
in fata Domnului, acesta problema mare a tinerilor romani din Statele Unite si Canada.
Vroiam cu alte cuvinte, ca scisoarea noastra sa ajunga in cer. Am dori sa va cerem scuze,
caci va raspundem cu intarziere, dar am aflat caci scrisoarea noastra va fost trimeasa, si
am asteptat sa primim pe cat posibil, toate mesajele de la pastori romani americani si
fiind o cauza comuna, ne am gandit caci ar fi bine sa va raspundem in comun. Mai multi
dintre dvs., ne rugati sa nu va publicam raspunsurile dvs. pe internet, noi va intelegem
discretia. Vom incerca sa nu publicam nimic ce nu zideste, pentru ca nici noi nu am vrea
sa fim o pricina de poticnire pentru nimeni.

Probabil multi dintre dvs. ati ramas surprinsi, caci am ridicat aceasta problema in primul
nostrum masaj si nu ve-ti accepta faptul, caci suntem intr-o situatie foarte critica si destul
de dificila, in ceia ce priveste generatia tanara. Am dori sa va spunem, caci in mare parte
noi am discutat cu dvs. problema tinerilor de ani de zile, si fara prea mari rezultate. Nu
ne-a fost usor sa publicam acest Mesaj/Apel, ne-am framantat si ne-am rugat mult, chiar
luni de zile, nu in pripa am facut-o, dar aceasta drama este o realitate si nu am gasit o alta
varianta. Realizam tot mai mult, caci suntem doua generatii foarte diferite si limba
diferita pe care o vorbim, credem noi caci este problema si asa cum spunea fratele
Crinisor Stefan, in predica lui de la conventie: "intre noi si dumneavoastra s-a format o
prapastie foarte mare si periculoasa, care continua sa se lateasca", daca nu vom face ceva
acum, in curand va fi imposibil s-o mai trecem si sa crestem spiritual impreuna.

Articolul si Mesajul nostru a fost publicat in dorinta de a face o schimbare, ne dam seama
caci nu mai putem continua ca si pana acum. Pierdem foarte multi tineri, si nu se face
nimic pentru stoparea acestui fenomen. Noi am dorit sa punem in fata lui Dumnezeu si in
fata Bisericilor Romane aceasta cauza si mesajul nostru sa fie o adevarata trezire, pentru
noi toti. Am dorit ca articolul nostru sa fie real/adevarat si bine documentat si pe cat
posibil sa nu ranim pe nimeni, dar in acelasi timp ne-am simtit obligati, sa justificam
nevoia de a fi ajutati in rugaciune, vroiam sa scoatem in relief problemele si dorintele
"Tinerilor Romani Americani", vazute de noi.

Ca raspuns la scrisoarea noastra am primit un numar foarte mare de e-mailuri prin


internet, pentru un moment ne-am speriat, credeam caci este un spam. Am deschis e-
mailurile si am inceput sa citim, n-i sau umplut ochi de lacrimi, ne-am dat seama, caci
scisoarea noastra a atins cerul si ca nu suntem singuri. Oameni minunati din toate partile
lumi, ne-au adus cuvinte de incurajare, ne-au spus sa nu dam inapoi. Ne-au atentionat si
faptul caci lupta nu va fi usoara si caci ei ne vor sprijini in rugaciune si cu suportul lor
moral si pana la capat. Ne-au scris tineri si parinti din mai multe tari, care trec prin
aceleasi situati ca si noi, ne cer sa ne unim cu ei in post si rugaciune. Frati pastori de la
distante mari care predica in engleza, vor sa ne vina in ajutor.

S-a produs ca o explozie, scrisoarea noastra a depasit toate granitile, a depasit chiar cultul
penticostal, a ajuns pana in parlamente. A depasit chiar si Natiunea Romana, primim
scrisori in care ne spun uni frati ce au facut Koreeni aflati si eii in situatia noastra.
Scrisoarea noastra a iesit de sub controlul nostru si nu credem caci o vom mai putea
controla. Ne-au scris foarte multi tineri care sunt foarte raniti, o sa va trimetem unele
dintre e-mailurile lor, v-am ruga sa nu-i raniti, ranile lor sunt deja adanci si sangereaza.
Majoritatea sunt tinerii sinceri, maturi si foarte inteligenti, au terminat cele mai inalte
scoli in Statele Unite. Eii simpt in eii o putere si o dorinta, de a face totul pentru lucrarea
lui Dumnezeu si generatia tanara." Nu stim de ce suntem intelesi gresit" ne spuneau ei, nu
vrem sa schimbam nici o doctrina religioasa, iubim Bisericile Romane si modul lor de
slujire. Noi nu vrem posturi or salari, ceia ce este, este ca simtim in noi o putere, care ne
impinge la lucru, si vedem nevoia tinerilor din Bisericile Romane Americane.

Multi dintre dvs. ne acuzati, caci tineri vor sa schimbe doctrina bisericeasca si s-o aduca
in schimb pe cea americana.Daca ar fi asa, credem caci ar fi mult mai simplu sa mergem
la Bisericile Americane, limba engleza nu ar mai fi o problema, si nu am avea asfel, de-a
ne mai lupta pentru aceasta cauza. Ne pare rau, dar noi apreciem mult crestini romani si
valorile lor spirituale. Faptul caci ne luptam sa ramanem in Bisericile Romane, este o
dovada a ceia ce spunem si pretindem despre noi. Stim caci ne-am legat de batic in
mesajul nostru si probabil aceasta va face sa credeti, caci am vrea sa schimbam doctrina
bisericeasca si sa scoatem baticul din Biblie. Nu fratilor!.. cat despre noi poate sa ramana
atat in Biblie cat si in biserica. Ceia ce am vrut doar sa va spunem, este dealtfel o zicala
romaneasca; "inlaturam paiul si inghitim in schimb camila".

Am observat la conventie, caci v-ati ocupat mai mult de portul baticului si alte lucruri
periferice, in timp ce o generatie intreaga, de tineri romani in Statele Unite se duc la
pierzare. De multe ori ne intrebam si nu intelegem, trimeterea romanilor crestini in
Statele Unite. Stim in schimb caci in toti acesti ani, nu am reusit sa aducem nici cel putin
un american la Hristos. Dar noi credem, ca Dumnezeu are totusi un plan si vrea sa o faca
cu siguranta prin generatia tanara. Daca ve-ti accepta tineri si vor ramanea in comunitatea
romana, numarul membrilor in Bisericile Romane va creste si nu va scadea si sub
supravegherea dvs, vor ramanea aceliasi principii, calitati si valori spirituale, insusite din
bisericile romane. Noi va vrem in Biserica si va vom suporta cu toata dragostea, nu am
vrea sa ne intelegeti gresit.

Observam caci "Tinerii Romani Americani", nu sunt foarte populari in bisericile romane,
noi va iubim pe toti. Realizam caci nu suntem perfecti, si ca uni va creem probleme din
cand in cand si de aceia va cerem scuze si va rugam sa ne iertati si sa ne ajutati. Dar am
vrea sa va mai spunem ceva: I-am ispitit pe bunici nostri si am aflat ceva de la ei despre
generatia dvs.N-au vrut sa ne spuna prea multe, ne-a spus doar atat; "caci singurul lucru
care va tinut langa Dumnezeu, au fost rugaciunile lor si mila/harul lui Dumnezeu". Stiti
cumva ce vroiau sa spuna?..., Sa stiti caci nici noi nu cerem mai mult, decat rugaciunile
dvs. si mila lui Dumnezeu.

Ne ertati, dar am dori sa va spunem, caci am renuntat sa mai venim la dvs. cu problema
noastra de limba, stiind caci in mare parte pastori romani nu vede limba a fi o problema
acuta. Chiar dupa primirea raspunsurilor dvs. la articolul nostru, observam cu cata
aroganta raspundeti uni dureri noastre. Ne dam seama, caci in mare parte nu se va face
nimic si ca numai o minune sau o interventie Dumnezeiasca, ar putea sa va schimbe felul
de gandire si inimile. In general veniti doar cu scuze si acuzari, aruncand vina pe parinti
si apoi pe tineri, caci sunt rai si rebeli si ca acesta ar fi motivul obiectiunilor noastre. Ca
parinti noi ne asumam parte noastra de vina, ne doare si nu putin. Dar asa cum bine stiti,
este prea tirziu pentru multi dintre noi, ca sa mai putem face ceva. Sunt aproape doua luni
decand ati primit scrisoarea noasta, cu durere va scriem, ca in general nu vedem nici o
schimbare in bisericile noastre, in ce priveste cerintele tinerilor.

Majoritatea va luptati doar sa aflati cine suntem si nimic mai mult. Ne-am asteptat, sa
vedem unele schimbari si sa va asumati si dvs. responsabilitatea pentru sufletele acestor
tineri. Ne-am fi bucurat, sa veniti cu propuneri si viziuni de viitor pentru salvarea lor, nu
cu scuze. Impreuna, atat noi cat si dvs. sa facem totul pentru eii.Stim si faptul caci in
lume numarul crestinilor, creste intrun raport foarte mare. Cum se face caci numai in
Bisericile noastre Romane, numarul participantilor scade?.., sau numai "Tinerii romani
americani" sunt rai si rebeli. Nu cumva altul este motivul?... Un frate pastor roman ne
spune prin scrisoarea lui, caci lupta de a salva tinerii este deja pierduta si practic nu mai
are rost sa facem nimic. Ni s-a frant inimile, ne-am oprit din citit, pe moment simteam ca
nu mai primim aer. Cu toate caci ne doare de ce ne spune acest frate si nu vom accepta
niciodata faptul caci lupta este pierduta, credem totusi caci este un om sincer, cel putin
realizeaza caci avem probleme si nu am facut nimic.

Multumim fratelui pastor "Ionica Buia" din Detroit, singurul pastor roman dintre cei care
ne-ati scris, care vede problemele, simpte durerea si am aflat din biserica dansului, caci
are solutii pentru tineri, Domnul sa-l binecuviteze cu intreaga lui biserica. Multi ne scrieti
ca problema aceasta s-o rezolvam pe genunchi, stim si noi aceasta si nu am vrut decat sa
cerem ajutor in rugaciune, pentru caci am realizat ca nu mai putem singuri si tinerii din
Bisericile Romane, se pierd aproape zilnic. Am vrea sa va mai spunem ceva fratilor, caci
am ajuns ca bolnavul, care a jurat initial ca nu va merge la doctor cu boala lui, spunand si
afirmand ca doctorul lui e Domnul si inainte de moarte, cheama doctorul sa-l ajute,
remarcand caci dealtfel, chiar si prin doctori lucreaza Dumnezeu.

La conventia Bisericilor Romane Americane din anul 2006 in Arizona, am ascultat cu


nerabdare frati nostri pastori precum: "Cornel Avram", "Luigi Mitoi", "Petru Lascau",
"Lazar Gog", si toti ceilalti lideri ai cultului penticostal. Vroiam sa aflam viziunea lor de
viitor pentru "Tinerii Romani Americani" si rezolvarea rapida a problemei lor. Cu durere
va spunem, caci am fost foarte dezamagiti.Imaginati-va o conventie de trei zile in Statele
Unite, in prezenta unei audiente de aproximatv 70% copii crescuti aici, fara nici cel putin
o predica in engleza pentru acesti tineri. Frati pastori?.. nu intelegem, scopul acestor
evanghelizari!!!! Cu-i va adresati, Si?... pe cine vreti sa aduceti la mantuire?...

Majoritatea fratilor batrani sunt intorsi la Dumnezeu inca din Romania si nu credem caci
ar trebui sa va ocupati atat de mult de ei, iar de tinerii nostri aproape de loc, lasandu-i in
voia sorti si a unei lumii inconjuratoare ostile neprihanirii. Multi tineri au asteptat cu
nerabdare aceasta conventie, sperand ca veti ridica si problema lor la nivel de tara. Pe
langa faptul ca, nu ati avut nimic pentru eii si in loc sa-i inconjurati cu dragoste gingasie
si intelepciune, v-ati aratat fata de ei o stare hastila in predicile dvs. Prin aceasta i-ati
distantat de pastori romani si bisericile noastre. A-ti urgentat decizia lor de a parasi
Bisericile Romane, vazand ca nu aveti nimic pentru ei. Noi nu stim cati romani ati reusit
sa aduceti la Domnul predicand romaneste la aceasta conventie. Dar stim in schimb ca
dupa terminarea ei, sute de tineri au parasit Bisericile Romane si poate pentru totdeauna,
datorita faptului ca nu le-ati oferit nimic, decat bice si ciomage.

Un singur pastor roman, care a ridicat problema tinerilor la aceasta conventie, a fost
fratele "Leonard Semenea", ne-am bucurat mult de suportul si sprijinul dansului si-i
multumim, de obicei nu aplaudam la terminarea unei predici, si nu credem ca este bine,
ne iertati, dar nu ne-am putut abtine. Frati dragi!.. permiteti-ne sa luam o fraza din
predica acestui frate de la conventie si sa va intrebam. Cine a dat, s-au a donat conventiei,
suma de o suta de mii de dolari?... de nu ati putut sa puneti nici cel putin o predica in
limba engleza, pentru "Tinerii Romani Americani", puteti sa ne raspundeti?...

Am inteles din scrisorile dvs. caci iubiti tineri si in mare parte tot ceia ce v-am cerut noi
deja ati facut si nu va simtiti vinovat de acuzatiile noastre. Spuneti-ne sincer, ce ati facut
pentru "Tinerii Romani Americani" la conventia din anul 2006 din Arizona?.., cea mai
reusita conventie vazuta de uni, de la care atat parintii cat si tinerii au plecat raniti.
Speram caci n-o sa ne spuneti, ca ati hranit tineri spiritual, punandu-i sa cante si sa
recite……Stim caci nu aveti cuvinte, va raspunem noi ce credem ca ati facut…V-ati
folosit de ei, pentruca sunt tineri si sunt frumosi si au talente, v-au impodobit sala si
programele, ati hranit audienta. Iar lor, nu le-ati aruncat nici macar o faramitura de hrana
spirituala in limba lor.

Un frate pastor de la conventie ne spune prin scrisoarea dansului, ca dansul are un anumit
numar de fete si tine mult la ele si ar face totul ca sa nu le desparta de biserica si de
Dumnezeu. Ne bucuram frate draga, Domnul sa va ajute si sa va dea putere. Daca nu va
suparati, am vrea sa va punem o intrebare; daca lucrurile vor continua asa cum sunt
acum, si in bisericile noastre se va predica doar romaneste, cat timp credeti ca fetele dvs.
vor sta in Bisericile Romane?..., Am vrea sa va raspundem noi, caci am studiat mult acest
capitol. Stiti cat vor sta frate draga?., pana se vor casatori si vor avea copii lor. Datorita
faptului caci sunt americani in familia lor vor vorbi doar engleza, copii lor nu vor intelege
nimic romaneste, realizand aceasta ele vor pleca. Am vrea sa va mai intrebam: nu ar fi
pacat ca acea biserica, cea mai frumoasa cum spun uni, in care parinti multor tineri au pus
acele millioane de dolari gandinduse la copii lor, peste zece sau chiar cinsprazece ani, sa
fie ocupata de o mana de batrani romani, tare la cerbice cum spune Biblia?... iar atat
fetele dvs. cat si toti ceilalti tinerii vor trebui sa plece? Parinti acestor tineri, care au
construit aceasta biserica, noi nu credem caci au facut-o ca o investitie la batrinete pentru
nimeni, ce ziceti?...

Nu demult am fost la una din bisericile romane din statul Arizona, la un serviciu divin de
Duminica dimineata, vroiam sa ne intalnim cu mai multi tineri si prieteni si sa petrecem o
dumninica impreuna. Era duminica Cinei Domnului, foarte fericiti am intrat in biserica,
vroiam sa le facem o surpriza. Spre mirarea noastra, surpriza ne-au facut-o ei. Sala era
destul de gola si aproape nici un tanar nu era prezent. Nu stiiam ce s-a intamplat, am
intrebat un frate care era la intrare, unde sunt tineri?... si fratele ne-a raspuns, sunt plecati
la americani. Am iesit afara si ne-am hotarat sa mergem si noi la acea Biserica Americana
si pentru ca uitasem sa-l intrebam si unde la americani, ne-am intors inapoi si l-am
intrebat din nou, daca nu stie la ce Biserica Americana au plecat tineri?... si el ne-a
raspuns, caci plecatul la americani a fost doar o scuza.

El dealtfel ne-a spus, caci tinerii au plecat la americani,(adica in lume) si nu la o Biserica


Americana. Aceasta fraza cu doua intelesuri este tot mai des folosita in ultima vreme de
Bisericile Romane. Am aflat caci dealtfel tineri nu mai vin la biserica. Ne-am tulburat,
ne-a dorut mult de acesti tinerii si prieteni ai nostri din biserica aceasta, copilarisem
impreuna si nu-i vazusem de mult, simteam in noi nevoia sa fim impreuna. I-am pierdut
si poate pentru totdeauna. Frati dragi!... chiar nu vedeti ca avem probleme?... Biserica
aceasta, nici nu mai trebuie sa astepte 10 ani, ca sa se convinga caci ceia ce am scris noi
in prima noastra scrisoare, este foarte adevarat.

Dumnezeu va spune pastori dragi, sa lasati turma si sa va duceti dupa acesti mielusei
pierduti, oriunde ar fi ei. Credem caci aici putem folosi pilda cu talantul, nu numai in
cazurile in care ne favorizeaza. Ca pastor Dumnezeu ti-a dat un talant, ti-a dat o turma de
o suta de oi, si i-ti va cere doua sute inapoi, nu doua oi. Ce vei spune fratele meu?...
Probabil veti spune Doamne…., n-am avut timp, a trebuit sa evanghelizam Romania si
Europa, si Dumnezeu iti va spune din nou, eu ti-am dat o turma, nu te-am facut
evanghelist ci pastor, iar atat Romania cat si Europa, nu au fost date in seama ta. Frati
pastori!... nu cautati scuze, sau priviti cu usurinta plecarea tinerilor din biserici, spunand;
n-au decat sa invete romaneste. Nu stim de unde ati luat acest verset. Dvs. stiti ca in
America nu este o institutie unde sa se invete romaneste si nici copii dvs., in mare parte
nu vorbesc prea bine romaneste.

"Nu-i condamnati la moarte pentru aceasta", ei nu sunt vinovati caci s-au nascut aici.O
limba diferita nu este ceva prea usor de invatat, daca nu vei trece printr-o scoala de limba
romana in cazul nostru. Cunoasterea unei limbi, nu inseamna 200 sau 300 de cuvinte
uzuale, aruncate la intamplare. Hai sa fim sinceri, ceia ce vorbesc parinti nostri nu este de
fapt engleza si nici ceia ce vorbesc tineri nu este romana. Credem caci sunteti deacord cu
noi. Un frate pastor roman ne intreba prin scrisoarea dansului. Cum se face ca fratele
"Leonard Semenea", care l-am amintit in prima noastra scrisoare, a invatat doua limbi
straine si de ce voi nu puteti?...

Frate draga!... noi nu argumentam faptul caci nu ar fi bine, ca toti copii romanilor din
America sa vorbeasca bine romaneste, nu ar avea decat de castigat, dar acum credem caci
pentru multi este prea tarziu. Noi nu credem caci este corect ca sa le spunem tinerilor, „nu
ati invatat limba noastra, nu aveti decat sa mergeti in iad". Cand veti ajunge la judecata,
Dumnezeu nu credem caci va accepta aceasta scuza din parte dvs.

Biserica trebuie sa faca totul, ca acesti tineri sa-l cunoasca pe Dumnezeu si sa inteleaga
legea Lui. In acelasi timp, am vrem sa va mai spunem ceva; exceptia nu face
regula!Faptul ca uni copii nascuti in America vorbesc perfect romaneste este o exceptie.
Circumstantele vietii reale, sunt diferite pentru fiecare dintre noi. Unii parinti au avut
harul sa stea acasa cu copii lor, vorbind cu ei in romaneste, sau au putut sa-i duca in
Romania -cum spuneati dvs., ca sa-i invete romaneste, pe cand alti parinti, au fost nevoiti
sa mearga la diverse locuri de munca, s-au sa termine studii de facultate sau alte scoli,
venind acasa obositi si fara putere de ai invata pe copii lor romaneste. Nu au avut nici
posibilitatea ca sa-i trimeata in Romania, datorita numarului mare de copii si costului
exagerat de transport si alte cheltueli.

Problema aici nu consta in a arata cu degetul, cine este vinovatul sau vinovatii, pentru ca
majoritatea tinerilor din bisericile romanesti din America, nu vorbesc prea bine romaneste
sau mai de loc. Aici suntem pusi fata in fata cu o dilemma, care daca ramane nerezolvata,
neadresata, vom culege roadele in viitor, urmarind cu parere de rau cum copii nostri, uni
vor prefera sa mearga la Biserici Americane, sau multi dintre ei nu vor mai merge
nicaieri.Lucrul acesta s-a intamplat deja in mai multe orase din Statele Unite in Bisericile
Romane. Iar cat despre fratele "Leonard Semenea", noi credem caci Dumnezeu la ajutat
sa vorbeasca perfect romaneste, nu atat de mult ca sa aduca romani la Domnul intr-o tara
straina cum spuneati dvs., ci ca sa poata sa spuna romanilor tare la cerbice pe limba lor,
problemele mari a tinerilor crestini romani nascuti in America, asa cum de altfel a facut-o
si la conventia din anul 2006 din Arizona.

Foarte multi dintre dvs., vreti sa va justificati caci dealtfel tot ce v-am scris noi in
scrisoarea noastra, in bisericile dvs. deja se practica la serile de tineret. Dvs. ati uitat caci
noi dealtfel suntem din bisericile dvs., si participam la programele biserici. Ne miram de
unde stiti ce se petrece acolo, pentru caci pe uni dintre dvs. nu v-am vazut aproape de loc,
ori foarte rar au fost vazuti la serile de tineret, alti pastori in alte biserici. Ne dam seama
ca nu sititi, s-au sunteti informati gresit. Am vrea sa va spunem noi, caci in mare parte nu
se face nimic si tot ceia ce spuneti dvs. este doar o scuza, ca sa nu se poata spune, caci nu
ati facut chiar nimic pentru tineri.

In majoritatea bisericilor, serile de tineret se tin in romaneste, se pune cate un frate mai
capabil emigrant roman venit din tara, care se straduieste sarmanul sa predice la "Tinerii
Romani Americani". Predica in romaneste, mai da si cu putina englezeste si dupa ce a
ajuns acasa, nu mai poate de durere de maini sarmanul.In multe biserici nu este nici cel
putin o persoana, care sa citeasca un verset si sa-l explice tinerilor in nici o limba. Sunt
biserici care in mare parte, se canta si se roaga si nimic mai mult. Cateodata mai puneti
cate un tanar mai curajos, sa predice tinerilor, sarmanul de el si el are nevoe de ajutor.
Doi schiopi nu vor iesi nici odata dintr-o prapastie, daca nu va fi cineva sa-i ajute. Ne-ati
spus caci, chiar si la serviciile divine se predica in engleza, am vazut-o si noi, in unele
biserici si ne-am bucurat. Insa, in majoritatea bisericilor nu se predica de loc in engleza,
iar in unele foarte rar, uneori o data la luna sau chiar odata la doua luni.

Am vrea sa va intrebam ceva; ce-ati spune dvs. daca v-ati hrani trupul pamantesc, in
aceiasi masura in care tineri isi primesc hrana spirituala?... Fiti sinceri, cate luni credeti
caci ati supravietui?... Aceasta justificati dvs. hranire spirituala?... Cu o asa hrana credeti
caci vor rezista tinerii, celor mai mari ispite care au existat vreo data in lume, ispitelor
secolului XXI?..

Un frate pastor dintr-o biserica romana, foarte suparat a raspuns la scrisoarea noastra, ne-
a intrebat: "de ce am bagat toti pastori romani intr-un castron si ne-am legat de toate
Bisericile Romane", pentru ca in biserica dansului se predica in engleza la serile de
tineret si la unele din serviciile divine. Ne-am simtit jigniti, am contactat imediat tineri si
parinti din aceasta biserica, cei mai credinciosi si sinceri stiuti de noi. I-am intrebat care
este situatia cu tinerii in biserica lor, iar sora s-a agitat, de parca i-am fi atins cel mai
sensibil nerv din corpul ei, si ne-a intrebat pe noi, despre ce tineri vorbiti frate?... Si cu
durere in inima ne-a raspuns, "noi nu mai avem tineri decat foarte putini, aproape toti au
plecat, cel putin noi nu ii mai vedem nicari, nu stim ce s-a intamplat cu ei". Am mai
intrebat-o, daca dansa a fost recent la seara de tineret si raspunsul ei a fost da, am fost
chiar cu cateva zile in urma. Ati numarat cumva din intamplare cati tinerii au fost prezenti
acolo?..., am intrebat-o noi si dansa a raspuns da, au fost 12.

Frate draga!... am inteles caci aveti peste 600 de membri in biserica dvs, dupa structura
de varsta in bisericile romane, ar trebui sa aveti undeva, aproximativ la 400 de copii. Stim
caci ati ramas cu 12 la tineret, ne doare pentru aceasta...Este adevarat si faptul caci la dvs.
se predica tinerilor in engleza la serile de tineret, si chiar si la unele servicii divine, mai
des decat in alte biserici. Am aflat caci sunteti un pastor tanar si plin de ravna si nu
demult ati preluat aceasta biserica, stim si faptul caci este una dintre cele mai vechi
Biserici Romane din Statele Unite. Stim caci ati luat-o cu un numar foarte mic de tineri si
nu va condamnam. Ne spun frati din biserica dvs., caci va luptati din toate puterile pentru
a salva tinerii, cautati chiar si tineri pierduti, ca sa-i aduceti inapoi in biserica. Am aflat si
faptul caci ati avut probleme cu uni frati din biserica datorita tinerilor, si chiar cu pastorii
din celelalte Biserici Romane din orasul dvs. Stim caci datorita faptului, caci ati permis
tinerilor sa se adune intre programe si sa asculte mesajul in engleza, ati avut de suferit.

La avertizare unora, caci s-ar putea sa va pierdeti postul si salarul daca tinerii se vor
ridica si vor fi promovati, raspunsul dvs. a fost: "nu-mi pasa, daca aceasta este voia lui
Dumnezeu, sufletele acestor tineri valoreza mai mult in fata lui Dumnezeu, decat salarul
meu." Draga frate!... am vrea sa va spunem caci nu ne este greu, sa ne cerem iertare si sa
va spunem caci am gresit cu privire la dvs. si v-am ruga sa ne iertati. Nu avem decat
cuvinte de lauda pentru asemenea oameni. Numai un om al lui Dumnezeu a putut sa
spuna asemenea cuvinte. Ne pare rau caci nu ati preluat aceasta biserica, cu cel putin 10
sau 12 ani in urma, cand era plina de tineri, cu siguranta caci nu s-ar fi ajuns aici. Am
vrea daca nu va suparati, sa spuneti pastorilor nostri romani din celelalte biserici, cat de
usor si simplu este sa aduceti inapoi tinerii care odata sau pierdut, s-au au parasit biserica
si care sunt sansele de ai vedea din nou intre noi. Domnul sa va binecuvinteze si sa va dea
sucess.

Am observat ca in mod surprinzator chiar si copii pastorilor romani americani, au


aceleasi probleme si aceiasi soarta ca si noi. Recent am intrebat un frate pastor roman,
unde va sunt copii?..caci nu i-am vazut de mult si raspunsul lui a fost; "ai mei merg la o
Biserica Americana" si s-a oprit aici, nu ne-a mai spun si unde, desi noi am aflat caci
dealtfel ei nu merg nicaieri.Adevarul este, caci aceasta fraza este tot mai des folosita, de
familiile romane. Mentalitatea romanului este sa acopere si sa scuze, nu sa rezolve
problema, ca sa nu se faca de rusine si sa nu-si strice reputatia in biserica. Frati pastori si
dragi parinti!... haideti sa nu ne mai ascundem "dupa deget", cum spune romanul, caci
vom da socoteala. Haideti sa ne unim astazi si sa facem totul pentru acesti copiii.
La intrebarea a unor "Tinerii Romani Americani", ce cred ei despre Biserica Romana din
America?... tinerii au raspuns; noi credem caci Biserica Romana din Statele Unite, este ca
un club romanesc inchis si exclusivist, in care voi romani, dupa o saptamana de lucru, va
reantalniti din nou cu prietenii si cunoscuti romani si discutati impreuna diferite probleme
in limba materna si va simptiti bine. Iar noi tinerii fiind adusi ca de forta, nu intelegem
prea mult si nu simtim nimic, este foarte plictisitor si de abea asteptam sa plecam acasa.
Ce spuneti de raspunsul acestor tineri?…totul merge bine?... Dupa ce ei vor deveni
maturi, credeti ca vor ramanea in Bisericile Romane?.. sau in orice alta biserica?... atata
timp cat ei nu au inteles aproape nimic, si nici cel putin nu au ajuns sa-l cunosca pe
Dumnezeu?.

Un alt frate pastor roman ne spune prin scrisoarea dansului, foarte erogant: "Mai oameni
buni, voi stati cam prost cu procentajul."De multe ori ne este foarte greu sa raspundem
unora dintre dvs., fara a va injosi si a va cobora in ochii oamenilor, de la locul la care va
pus Dumnezeu. Ne-am bucura daca nu ne-ati provoca. Frate draga!... in ce priveste
procentajul noi suntem bine documentati. Avem scrisori de la pastori in ce priveste
procentajul tinerilor in bisericile lor, noi am ales procentul de 70% in medie pentru
tinerii, desi ne spun uni frati pastori ca in biserica lor procentul tinerilor sub 25 de ani,
este peste 80%, putem sa va documentam daca doriti. Stim si faptul caci in bisericile
unora dintre dvs. procentele sunt diferite. Sau inversat numerele, procentele tinerilor
ramasi in biserica este mai putin de 30%, iar numarul fratilor mai in varsta sunt peste
70%. Adevarul este, caci in aceste biserici, sa redus intrun raport foarte mare numarul
membrilor, datorita faptului caci tinerii au plecat aproape toti. Datorita acestui fapt
procentajul dvs. este foarte diferit, nu din alte motive.

Logic si normal este sa aveti tinerii si copii, sub virsta de 25 de ani aproximativ 70% . Ne
pare rau caci ne provocati, noi nu am fi vrut sa se stie, dezastrul in care am ajuns.Frati
pastori!...noi am mai vrea sa va spunem ce observam noi, citind mesajele primite de la
mai multi tineri din bisericile noastre, sau privind de pe bancile bisericilor. Observam
caci va ocupati mai mult doar de "oile grase",(fratii bogati) stiti dvs. ce vrem sa va
spunem, iar tinerii sunt inlaturati tot mai mult. Foarte diplomatic se creiaza o atmosfera,
in care tinerii sa nu se simpta bine, atat cei care vor sa li se predice in engleza, cat si celor
care pot sa predice in engleza pentru tineri. Cu cat va cere mai mult tinerii, sa se predice
si in engleza in bisericile noasre, cu atat va staduiti mai mult sa aduceti pastori romani din
Romania sau din alte biserici, care predica doar romaneste. Hai sa fim sinceri, nu credem
caci cele 30 de minute cerute de noi, este problema.

Sunt cazuri cand vin doi sau chiar trei pastori romani musafiri si la toti li se da loc sa
predice, si de multe ori se sta peste 30 de minute, dupa program.Am vrea sa nu ne
intelegeti gresit, noi iubim pastori musafiri si ne bucuram de ei, dar nu am vrea sa-i
folositi ca o scuza, cum ca datorita lor nu puteti ajuta tinerii. Sunt si cazuri in care nu ne
vizitaza nimeni si tot romaneste se predica. Incepem sa intelegem tot mai mult, de ce nu
ati trimes nici un tanar la nici o scoala teologica, stiati din experientele bisericilor mai
vechi, caci vom ajunge aici. Noi nu credem caci scuzele dvs. sunt legitime, aruncand vina
pe tineri si apoi pe parinti. Noi credem, asa cum v-am scris in prima noastra scrisoare;
dvs. nu va simtiti comfortabili sa predicati si in limba engleza pentru tinerii, si nu veti
lasa nici pe alti sa o faca, cu riscul de a va pierde de la credinta, chiar propii dvs. copii.

De fapt va este frica caci tinerii se vor ridica si intr-o zi veti fi nevoiti sa le dati stafeta, si
din mai multe motive va este foarte greu sa acceptati aceasta. Spunem toate aceastea
datorita faptului; caci exact ceea ce sa facut la conventie neglijand tinerii, se face aproape
in fiecare biserica romana. V-a folositi de ei si cam atat.Formula dumeavoastra este: "Noi,
Noua, si pentru Noi, Romanii, si nimic mai mult, iar cui nu-i convine, nu are decat sa
plece". In unele orase din America cu aceasta formula s-au golit bisericile de tineri. Sunt
Biserici Romane in care nu mai trebuie sa se predice in engleza, pentru caci nu mai este
la cine, tinerii au ramas intr-un procent foarte mic. Ceia ce obsevam in bisericile noastre
este; caci cu toate ca sunt persone care ar putea sa predice in engleza pentru tineri, le ve-ti
predica tinerilor in romaneste, pana cand nu va mai ramane nici unul.

Un alt frate pastor roman ne-a scris: ca el crede ca,"cu generatia dvs. se va termina cu
Bisericile Romane din Statele Unite". Vrem sa va spunem, caci si noi credem aceasta,
daca nu vom accepta o schimbare. Daca chiar si uni dintre dvs., vede caci lucrurile nu
merg bine si nu va este frica caci va ve-ti pierde postul, asa cum ne-ati scris, de ce nu
incercati sa schimbati sistemul acesta dificitar?...Noi credem, caci daca veti introduce
engleza in Bisericile Romane si ve-ti da loc tinerilor, tinerii se vor simpti bine in biserica,
Dumnezeu va lucra si prin eii, iar eii isi vor intelege chemarea, vor intelege legea lui
Dumneze si frica de Domnul si nu vor pacatui. "Tinerii Romani Americani" vor ramanea
asfel langa Dumnezeu si-n bisericile noastre, iar Bisericile Romane din Statele Unite si
Canada, nu vor ajunge niciodata pe cale de disparitie.

Ne-a durut cand am aflat caci dupa caderea comunismului in Romania, uni romani mai
saraci, si-au scos copii afara din casa si i-au pus in strada, si ca acesti copii au devenit
apoi copiii strazi, fara nici un ajutor. Parca nu am putut s-o credem, caci un roman ar
putea sa faca asa ceva. Noi am stiut romanul foarte harnic, sufletist, darnic, iubitor de
familie si copii. Am vrea sa va spunem caci ne-am convins, caci noi nu toti suntem la fel
si nu toti avem aceste calitati. Am intalnit frati de ai nostri credinciosi, care au si alte
calitati, sunt foarte egoisti, ei stiu doar una, "Eu, Mie, si pentru Mine, si de restul nu ma
intereseaza", cu toate caci este vorba de propii lor copii sau nepoti. Ne-a dorut mult cand
am aflat aceasta.

Un alt frate pastor roman ne intreaba prin scrisoarea dansului: daca nu va convine si nu
va place, dece nu mergeti in alta parte, la americani de exemplu?... Frate draga!... am vrea
sa va spunem o intamplare. Nu stim daca ati avut ocazia sa vedeti o scena la televizor, cu
cativa ani in urma intrun oras din Statele Unite, cand o mama, si-a dat o parte din copii ei
sa fie infiati (adoptati), datorita faptului caci era singura, bolnava si nu mai putea sa-i
hraneasca. Intrun oras din Statele Unite la intrare in holul unui hotel, doua femei si-au dat
intalnire, una era o mama cu cativa copilasi, iar cealalta era o femeie care dorea sa infieze
(adopteze) copii. Erau mai multii adunati in jurul lor, au fost prezentati si copii. Una
dintre femei era foarte elegant imbracata, parea foarte bogata, iar cealalta mai putin.
Femeia bogata s-a apropiat de copii cu bratele pline de cadouri, a dat fiecarui copil cadoul
lui, le-au spus caci de acum inainte nu vor mai duce lipsa de nimic, si ca ea le va asigura
toate conditiile necesare.

Copii sau bucurat pentru un moment, au luat cadourile si s-au indreaptat inapoi spre
mama lor, vroiau sa-i arate ce cadouri frumoase au primit. Spre surpriza lor mama lor
disparuse. In acele momente copii si-au dat seama, caci tot ce sa intamplat acolo, a fost
doar o schema de ai desparti de mama lor. Au inceput sa planga, au arunca cadourile si au
luat-o la fuga sa-si caute mama. Pentru ei mama care le-a dat viata si ia crescut pana
atunci, a fost mult mai importanta decat orice cadouri din lume si orice promisiune
omeneasca. Am vrea sa va spunem iubiti frati, caci cam asa suntem si noi, ca acesti
copilasi. Pentru noi sunteti mama care ne-ati dat viata in Cristos si care ne-ati hranit
spiritual pana acum. In bisericile dvs. sunt toti ceilalti frati si surori ale noastre. Cu toate
caci va stim neputintele, si probabil caci s-ar gasi uni care ne-ar putea oferi mai mult, va
spunem caci sunteti pentru noi, acea mama bolnava si neputincioasa, dar de care suntem
legati sufleteste si pe care nu o vom putea lasa.

Ne-am bucura insa, daca nu ne-ati da sa fim infiati (adoptati) de altii.Frati dragi!...am
aflat caci ati infintat Uniunea Bisericilor Penticostale Romane din Statele Unite si
Canada. Credem ca-ati facut aceasta, datorita faptului, caci realizati si dvs., ca numarul
membrilor din Bisericile Romane in urmatori ani va scadea intr-un raport foarte mare, si
pierderea cladirilor bisericilor noastre prezinta un pericol. Datorita pierderilor de
milioane de dolari in taxe, se pare ca in curand Statul American nu va mai accepta, ca o
biserica de peste o mie de locuri, sa fie ocupata de zece sau chear cinsprazece persoane.
Formand o institute ca, Uniunea Bisericilor Penticostale Romane de exemplu, se pare ca
mai exista o sansa. In cazul acesta numarul membrilor din biserici se vor calcula la nivel
de Uniune si nu la nivel de Biserica, iar Bisericile cu un numar mai mic de membri vor
supravetui datorita numarului de membri mai mare din celelalte biserici. Noi nu va
condamnam pentru aceasta.

Noi ne-am bucura daca v-ati hotari sa rezolvati aceasta problema, mentinand bisericile
pline cu generatia noua. Facand aceasta Bisericile Romane nu vor scadea la numar,
dinpotriva numarul membrilor va creste. Vrem sa va spunem, ca ne bucuram de infintarea
Uniuni, nu atat de mult de motivatia pentru care ati facut-o, cat pentru faptul ca exista o
putere mai mare peste pastori nostri romani, care si-au uitat chemarea de a sluji si au
devenit niste dictatori. Ne-am bucurat chiar si de unele decizii care le-ati luat recent, cu
privire la unul dintre dvs., credem caci sunt bune, si va incurajam sa o mai faceti, ori de
cate ori este nevoie. Este mai bine sa ne judecam aici pe pamant ne spune scriptura, ca sa
nu fim judecati in cer. Dumnezeu ne cere responsabilitate, nu conteza cine a gresit.

O sugestie permiteti-ne: ne-am bucura daca ati introduce in Constitutia Uniuni dvs.,
pentru Bisericile Romane, adevaratele alegeri de patru ani, la alegerile de pastori. Nu
metoda cu 50+1. Dvs. stiti caci biserica nu va vota excluderea pastorului, ca sa ramana o
turma fara pastor. Iar in unele biserici se foloseste metoda printr-o stringere de mina si-i
ales pe viata. Metoda reala este si foarte simpla: sa candideze toti pastori ordinati (unsi)
dintre cei ce vor, cei doi care vor avea voturile mai multe, sa candideze unul impotriva
celuilat, iar castigatorul dintre cei doi sa fie ales ca pastor. Ce este atat de greu?...
Metoda aceasta este acceptata si folosita in conducerea americi si in multe alte tari din
lume si lucreaza foarte bine. Noi credem caci daca veti accepta aceasta, Bisericile
Romane nu se vor mai rupe si ati da o sansa nemaipomenita, acestei tineri generatii.Noi
stim caci Dumnezeu ne alege pe viata si nu argumentam aceasta, dar sta cu noi atat timp
cat stam si noi langa El, iar cand noi ne-am departat de El si El se departa de noi.

Nu condamnati la o moarte spirituala o generatie tanara, pentru un pastor care traieste in


pacat, sau nu mai este capabil sa isi duca lucrarea pana la capat, sau nu poate pastori toata
turma datorita limbi in cazul nostru. Care si-a format o garda in jurul lui, care nu pazeste
turma, ci pazeste pastorul de turma. Ar fi bine sa se aleaga in cazul nostru doi pastori si
eii sa candideze individual, nu unul impotriva celuilat. Unul sa fie ales ca "youth pastor"
pentru serviciile in limba engleza si tineri, iar celalat pentru serviciile divine in limba
romana si pentru frati romani, ar fi ceva extraordinar. Aceasta ar fi poate cea mai mare
minune in comunitatea romana, cand doi pastori romani vor lucra impreuna si la acelasi
nivel… dar este posibil. Bisericile romane din Statele Unite pot suporta chiar doua salarii
daca este nevoie si o vor face cu toata dragostea, uitandu-se la interesul copiilor lor. Am
vrea sa va spunem, sa nu ne intelegeti gresit spunand toate aceste lucruri. Nici unul dintre
noi, nu am candidat si nu credem caci vom candida vre-o data pentru postul de pastor.
Noi nu avem aceasta chemare. Tot ceia ce v-am scris in legatura alegerile este doar o
sugestie, ramane la aprecierea dvs.

Ceia ce noi v-am cerut in aceste peste 23 de pagini, nu este dealtfel, decat 30 de minute,
sa se predice si in limba engleza la serviciile divine si in special la serviciile de Duminica
seara, pentru "Tinerii Romani Americani". Timp in care tineri sunt toti in biserica si sub
supravegherea parintilor. Am vrea sa dam o sansa acestei tineri generatii, de-al cunoaste
pe Dumnezeu si de a intelege legea Lui. In acelasi timp, am vrea sa vada si parinti ce le
predicati si cat de bine merg serile de tineret. Nu cum se intampla adesea, cand tinerii vin
singuri la biserica, si uni se pierd pe drum, s-au se ocupa de alte lucruri. Serile de tineret
sunt foarte bune, dar nu sunt suficiente. Ei sunt inca tineri si multi nu au ajuns inca la
varsta maturitati si trebuie sa facem totul sa-i ajutam. Cand vorbim despre copii nostri si
relatia lor cu biserica, cu Dumnezeu, credem caci ar trebui sa fim ceva mai putin
judgmental (critic).

Cand veti lua decizii in biserici cu privire la tineri, v-am ruga sa va uitati in primul rand
la copii si nepotii dvs. si la viitorul lor in Bisericile Romane si apoi sa hotarati. Noi nu
credem caci este parinte, care sa nu vrea binele copiilor lui. Sa stiti caci am aflat din mai
multe biserici mai vechi, caci dupa ce au plecat un anumit numar de tineri dintr-o
biserica, nici ceilalti tineri nu vor sa mai ramana cu fratii batrani, chiar daca stiu
romaneste. Ce am vrea sa va spunem este; caci cu toate ca ati fost acasa in mare parte cu
copii dvs. si i-ati invatat romaneste, din experientele altor biserici aflam, caci ei vor pleca
cu toate ca cunosc limba romana. Atat noi cat si dvs., pana la urma vom avea aceiasi
soarta, daca nu ne vom stradui acum, sa facem tot ce se poate pentru ei, ca toti tinerii sa
ramana in Bisericile Romane, nu numai uni. Ar fi bine ca sa lasam totul la o parte, si
prioritatea noastra sa fie tinerii si sufletele lor si nu alte lucruri.
Multi dintre dvs. ne intrebati cine suntem, Dumnezeu ne cunoaste. Sunem niste parinti si
tineri responsabili si numarul nostru creste aproape zilnic. Avem suportori din mai multe
state si tari si chiar si din Romania, ultima pubicatie a fost trimisa din Bucuresti. Suntem
mai multi uniti in post si rugaciune si nu in barfe cum cred uni. Prin felul cum ne
raspundeti la scrisoarea noastra, ne dam seama, caci uni credeti caci suntem un grup de
razvatiti si ca tot ceia ce facem, facem din placerea de a ne expune pe noi, si a va injosi
pe dvs. Am vrea sa va spunem caci nu este asa si Dumnezeu ne cunoaste inimile si
gandul. Noi va credem oamenii ai lui Dunezeu si cu frica de Dumnezeu va scriem aceste
randuri. Atat prima noastra scrisoare cat si raspunsul acesta, vine din inimi sincere si
pline de dragoste si cu durere va scriem. Am vrea sa va mai spunem ceva fratilor! caci
chiar daca vom reusi si Dumnezeu ne va ajuta sa fim parte din salvarea aceastei tineri
generatii, va asiguram, caci nu ne veti vedea pe podiumul nici unei biserici, aratand cat de
grozavi am fost, nu vom accepta nici o strangere de mana si nici un credit pentru noi.
Slava va fi a lui Dumnezeu, iar noi ne vom pierde printe randuri, de parca nici nu am
existat. Singura noastra satisfactie va fi, salvarea tinerilor si prietenilor nostri din
Bisericile Romane, si nimic mai mult.

Vrem sa va multumim pentru scrisori, sa stiti caci noi ne-am bucurat de ele, si va
incurajam sa ne mai scrieti, am aflat caci sunt si pastori care ne inteleg si ne simt durerea
si se lupta cu toata fiinta lor pentru tinerii, Domnul sa ne ajute. Credem caci in mare parte
am raspuns la fiecare dintre dvs. si am vrea sa incheem, dar nu inainte de a va mai spune
ceva. Am invatat inca de mici, ce inseamna staruinta in rugaciune, si nu ne vom lasa de
dvs. pana cand ne veti asculta, "we will not give up". Noi credem caci se poate rezolva
aceasta problema si pe cale amiabila, nu numai prin ruperi de biserici, asa cum deja s-a
pornit in unele orase. Incheiem spunandu-va caci noi dealtfel va iubim, si nu vrem lupta
ci pace si intelegere.Rugam pastori romani in special din Romania, sa puna in fata
Bisericilor Romane, "Tinerii Romani Americani" ca sa fim ajutati in rugaciune, iar daca
Dunezeu are vre-un mesaj pentru noi, v-am ruga sa ne lasati sa stim.

Trecem printe niste incercari destul de grele, sunt multe lucruri care nu vi le putem spune
sau scrie, iar noi nu suntem prea tari si avem nevoie de ajutor. Vrem sa multumim tuturor
fratilor care ne-ati scris, in special celor care ne suportati, sunteti niste frati minunati. Ne
bucuram caci ne simtiti durerea si ne-ati sarit in ajutor, multumim pentru suportul dvs.
moral, pentru acele cuvinte frumoase de imbarbatare, cat si pentru rugaciunile dvs. Nu
stim daca va vom putea rasplati vreodata, dar o sa ne rugam, ca Dumnezeu sa va
rasplateasca cu viata vesnica. Ca de inchiere am vrea sa va spunem acele frumoase
cuvinte, care le-au spus cei doi ucenici Domnului Isus in drum spre Emaus, cu toate caci
nu-l cunosteau: "Foarte mult ne-a placut de cuvintele care ni le-ati spus, insistam de dvs.,
ramaneti cu noi ".Ne cerem scuze si va rugam sa ne iertati, dacă prin continutul acestui
mesaj am suparat s-au jignit pe cineva. Sa stiti ca nu aceasta este intentia noastra. Va
multumim pentru atentia dvs. si zicem ca Dumnezeu sa ne lumineze si sa ne
binecuvinteze pe toti.DORIM MULT HAR SI PACE TUTUROR BISERICILOR DVS.

Din dragoste si mult respect, din partea unor tineri si parinti responsabili din
America.”Tinerii Romani Americani”"Romanian American
Youth"tineriiromaniamericani@yahoo.com
Publicat de Tineri Romani Americani