24 pagini

an XII nr. 159-160

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

6-7
iunie-iulie 2012

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii din cadrul expozi]iei Universitatea din Iasi [i Copoul`n imagini de arhiv\, g\zduit\ de Muzeul Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i,`n perioada 22 iunie 29 noiembrie 2012

Gulagul. O istorie, de Anne Applebaum

Adrian Neculau

Al doilea V
Tiberiu Br\ilean

Spectacol dup\ dosarul Tudoran

Un fotoreportaj de Liviu Antonesei

Simplitate [i pe[ti (sancta simplicitas)

Valeriu Gherghel

Singur `n fa]a dragostei

interviu cu Aureliu Busuioc, realizat de Mihail Vakulovski
www.timpul.ro

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU

Limba francez\ durabil\, responsabil\ [i participativ\

Cei care `[i `nchipuie c\ limba francez\ este suficient de frumoas\ [i c\ nu are nevoie de schimb\ri se `n[eal\. Epoca modern\ e propice moderniz\rii vocabularului. A se opune `nseamn\ a fi un vieux cu o mentalitate retrograd\. Chiar [i la [coal\, copiii nu trebuie teroriza]i cu `nv\]atul limbii, au [i ei un cuv`nt de spus. Ce dac\ st`lcesc cuvintele [i scriu cu gre[eli? Ei trebuie s\ participe la activitatea pedagogic\. {coala nu poate fi dec`t durabil\. Adjectivul a fost folosit prima dat\ de ecologi[tii care au vorbit de dezvoltarea durabil\. Termen ambiguu ce nu `nseamn\, cum s-ar crede, o dezvoltare pe termen lung, ci un procedeu responsabil. Se traduce prin ecologic. Tot ce e durabil, e musai ecologic. De CAPRICORN

asemenea, ac]iunea e [i participativ\. Ea ne invit\ pe to]i la un fel de chef gigantic de la care toat\ lume pleac\ mul]umit\. De altfel, totul e participativ ast\zi. Pe un afi[, am v\zut o publicitatea pentru un spectacol participativ. Ce o fi `nsemn`nd asta? Spectatorii devin actori [i ace[tia din urm\ se a[eaz\ pe scaune s\ asiste la spectacol? Va fi un fel de amestec, o bouillabaisse cu actori [i spectatori? ~ntr-un ziar citesc: la un liceu din Paris, cantina propune elevilor o alimenta]ie responsabil\. ~n subtitlu, autorul articolului precizeaz\ c\ ini]iativa ar fi venit din partea unor elevi ce ar fi propus colegilor s\ m\n`nce responsabil. Adic\ s\ nu m\n`nce ca porcii [i s\ fie aten]i la risip\. Ini]iativ\ l\udabil\ dar de ce responsabil\? ~n articol, se precizeaz\ c\ elevii nu s`nt doar spectatori, ci [i actori ai acestei ini]iative. Of, ne-am lini[tit Alegerea lui Franois Hollande ca pre[edinte a `nsemnat revenirea la normalitate. Noul ales socialist s-a autodeclarat pre[edinte normal. Fa]\ de Nicolas Sarkozy, bine`n]eles. Asta nu l-a `mpiedicat pe Hollande, socialistul progresist, s\ nu pomeneasc\ nici m\car o singur\ dat numele predecesorului la Elyse cu ocazia discursului de investitura (o situa]ie inedit\ sub a cincea Republic\), s\ nu fac\ o politic\ de deschidere (ouverture) cum a f\cut Sarkozy (un pre[edinte de dreapta, conservator) sau s\ fie acompaniat de prietena lui,

Valrie Trietweiller. Aceasta a cerut s\ fie reintegrat\ c\ ziarist\ la revista Paris Match de[i locuie[te `n Palatul Elyse `nconjurat\ de patru consilieri preziden]iali (!). Normalitate socialist\ Politica [i discursurile s-au normalizat. Delincven]ii din suburbiile Parisului au redevenit victime ale societ\]ii, s-a creat un minister al redres\rii productive (precum Comisariatele sovietice), se mizeaz\ din nou numai pe Stat pentru salvarea economiei. Liderul de extrem\ st`ng\, Jean-Luc Mlenchon, a insultat (cum are obiceiul) pe un ziarist de la revista LExpress spun`ndu-i spion ce lucreaz\ `ntr-un ziar fascist. Ca pe vremuri

Din Paris
Pe o str\du]\ din Paris am v\zut un magazin pe a c\rui firm\ e scris Capilliculteur. E vorba de un frizer (durabil?). ~ntr-un articol din Journal du Dimanche, Bernard Pivot, mare amator de fotbal, aminte[te de un meci `ntre Saint-Etienne [i Dinamo Kiev, din 1976. Se afla `n tribune al\turi de Pierre-Louis Basse, ziarist [i scriitor. Pivot era suporterul `nver[unat al verzilor de la SaintEtienne, echipa lui Platini. Basse ]inea cu Dinamo Kiev din motive ideologice: credea `n victoria final\ a comunismului! Sovieticii au

pierdut la loviturile de la 11 metri, iar comunismul, scrie Pivot, urma s\ piard\ dup\ un penalti tras de Soljeni]n. Colec]ia de buzunar Folio de la Gallimard a `mplinit 40 de ani de existen]\. O idee editorial\ genial\ venit\, cum se `nt`mpla adesea, din Statele Unite (un alt exemplu de reu[it\ editorial\ de origine american\ e Colec]ia Pour les Nuls de la Editura First). Folio a v`ndut 15 milioane de exemplare `n primii [ase ani de existen]\. P`n\ ast\zi s-au v`ndut peste 365 de milioane de exemplare [i 8000 de titluri. ~ns\ 20 de titluri s`nt adev\rate best-sellers: Camus (Ltranger [i La Peste), Sartre, Semp [i Goscinny, Stendhal, Proust, Gide, Orwell V`nz\rile colec]iei cresc `ntre 3 [i 4% pe an. ~ncurajator `ntr-o lume `n care se pare c\ num\rul cititorilor de c\r]i scade. Erratum: Mai mul]i cititori vigilen]i au remarcat o gre[eal\ `ntr-un num\r precedent. Am scris c\ Num\rul celor care au votat pentru Sarkozy e mai mare dec`t cei care au votat pentru Hollande. Vroiam s\ scriu c\ cei care au votat pentru dreapta (inclusiv extrema dreapt\) au fost mai numero[i dec`t cei care au votat pentru candida]ii de st`nga. Cer scuze cititorilor [i le mul]umesc pentru aten]ia lor. (Paris, iunie 2012)

nc\ o pagin\ `n istoria filosofiei rom=ne[ti contemporane

OVIDIU PECICAN
Istoria filosofiei rom=ne contemporane, generoas\, uneori, cu oamenii f\r\ oper\ sau cu aceia parcimonio[i, care au publicat o singur\ sintez\ ori numai studii par]iale, ezit\ `nc\ s\ `l `ncorporeze `n paginile sale pe Ioan Petru Culianu. Acest lucru se petrece, poate, pentru c\ autorul a disp\rut de numai dou\zeci de ani [i c`te sinteze istorico-filosofice noi au ap\rut `n cele dou\ decenii deja trecute `n ]ara noastr\? , pentru c\ editarea operei lui, perseverent\ [i relativ ritmic\, nu s-a `ncheiat `nc\, dar [i, poate, fiindc\ activitatea publicistic\ major\ a autorului a avut loc `n str\in\tate, `n leg\tur\ cu alte dinamici ale ideilor. Toate acestea s`nt motiva]ii circumstan]iale [i, de fapt, nici nu este sigur c\ a[a stau lucrurile, de vreme ce enumerarea de fa]\ `ncearc\ s\ g\seasc\ ra]iuni posibile ale unei `nt`rzieri, necum s\ repertorieze ni[te certitudini `n aceast\ direc]ie. Exist\ `ns\ [i argumente c\ inserarea lui Culianu `n [irul g`nditorilor rom=ni a devenit posibil\ [i chiar probabil\, iar unul dintre ele este acela c\ Nicu Gavrilu]\, Andrei Oi[teanu, H.-R. Patapievici [.a. i-au dedicat istoricului [i fenomenologului religiei studii monografice, valoriz`nd din perspectiv\ proprie mo[tenirea ideatic\ a acestuia. Dac\ a[a stau lucrurile deocamdat\, aceasta nu `nseamn\ c\ nu s-ar putea deja intui o configura]ie filosofic\ mai atractiv\ [i mai diversificat\ a ultimelor trei sau patru decenii de mi[care a ideilor din Rom=nia, dincolo de prejudec\]ile `nc\ greu de `nl\turat. Lumea cultivat\ s-a obi[nuit s\ cread\, cu o anume superficialitate, c\ `n anii dinainte de 1989 marxismul oficial [i varianta lui optzecist\ ca datare , cu o marcat\ coloratur\ na]ionalist\, xenofob\, antisemit\ [i izola]ionist\, a fost singura ofert\ pe pia]a ideilor. Eroarea acestei reconstituiri la `ndem`n\ trebuie `ns\ corectat\ cu promptitudine. Dac\ [i `n tab\ra marxi[tilor s-au `nregistrat tentative de g`ndire pe cont propriu, precum cea a lui Ion Iano[i cu o coloratur\ estetic\ puternic\ (`n binomuri de tipul: arta-neart\, nearta-art\ etc.) sau ale celor interesa]i de {coala de la Frankfurt (Andrei Marga), de Mario Bunge (C\lina Mare), de rediscutarea filosofiilor tradi]ionaliste rom=ne[ti interbelice (Z. Ornea), de reinterpretarea filosofiei medievale (Gh. Vl\du]escu) [. a., filosofii mult mai desprinse de trunchiul medita]iei obligatorii pentru mediile oficializate (aule academice, institute de cercet\ri) [i-au f\cut cunoscut\ prezen]a `n reviste de cultur\ (precum Vatra [i Via]a Rom=neasc\) [i chiar prin recuperarea lor `n volume (precum `n cazul lui Alexandru Bogza sau al lui Camil Petrescu). Anul 1978 a fost unul de maxim\ importan]\ `n apari]ia cu complicitatea autorit\]ilor ideologice [i editoriale care preg\teau, probabil, virajul c\tre recuper\rile na]ionale [i eventuala lor manipulare `n direc]ia interpret\rilor ceau[iste mai multor c\r]i semnificative pentru filosofia rom=neasc\ actual\. Este vorba despre o triplet\ care marca ascensiunea public\ a doi autori importan]i, chiar dac\ unul dintre ei publicase tot mai des [i `n anii anteriori: Sentimentul rom=nesc al fiin]ei [i Spiritul rom=nesc `n cump\tul vremii. {ase maladii ale spiritului contemporan ale lui Constantin Noica [i Sarea p\m`ntului de Mihai {ora. Din acest moment, practic, filosofia rom=neasc\ f\cea un salt c\tre matca `n care se dezvoltase `n interbelic, recuper`nd f\ga[ele unei dezvolt\ri mai pu]in stingherite de mecanismele castratoare ale regimului, `ncunun`ndu-[i, probabil, dezvoltarea sub comunism prin tratatul de ontologie al lui Noica nu doar publicat, ci [i scris, `n anii 80, `n plin\ dictatur\ ceau[ist\ (Devenirea `ntru fiin]\, 1981). Aceast\ diversitate de concep]ii filosofice care include versiunile idealiste [i fenomenologice ale mai multor autori de prima m`n\, precum Camil Petrescu, Alexandru Bogza, Constantin Noica [i Mihai {ora nu s-a bucurat de o receptare coerent\, sistematic\ [i atent\ nici p`n\ ast\zi. Faptul nu se datoreaz\ lipsei de interes pe care viziunile autorilor numi]i ar `ncuraja-o, c\ci teze de licen]\ [i chiar doctorate s-au elaborat `n deceniile care s-au scurs de atunci `ncoace, `n `ntreg spa]iul universitar rom=nesc, ci punerea discriminatorie `n slujba cunoa[terii a mijloacelor mediatice de r\sp`ndire a operelor propriu-zise [i a comentariilor asupra acestora. Autointitula]ii discipoli ai lui Noica au `nceput reeditarea sistematic\ a operei acestuia [i au publicat [i exegeze, afl`ndu-se `n posesia unor redutabile mijloace logistice (Editura Humanitas, Colegiul Noua Europ\, reviste precum 22 [i Dilema/ Dilema Veche, al\turi de catedre universitare specializate), dar nu au socotit oportun s\ depun\ eforturi la fel de tenace [i pentru reliefarea g`ndirii celorlal]i filosofi rom=ni contemporani men]iona]i (Mihai {ora a fost g\zduit cu o colec]ie de autor, `ns\ exegeza lui a fost asumat\ de edituri precum Paralela 45 [i Cartea Rom=neasc\). Pe acest fond, g`ndirea lui Ioan Petru Culianu survine ca una dezvoltat\ pe fondul sugestiilor filosofiei lui Mircea Eliade, la `nceput, `n sensul canton\rii sale `ntr-un orizont al fenomenologiei [i istoriei religiilor. Foarte devreme `ns\, `ndat\ dup\ primele sale c\r]i, Culianu a ajuns s\ se auto-defineasc\ drept un g`nditor ce dep\[e[te nivelul simplei exegeze istorico-religioase, `n favoarea unei reflexivit\]i alimentate de surse de prima m`n\, metabolizate `ntr-un particular stil propriu, `n direc]ia preocup\rii pentru dualism, pentru problematica unei mathesis universalis (t`n\rul Noica fusese [i el interesat de ea, dar abia dup\ ce t`n\rul Eliade adusese tema `n discu]ie `n publicistica lui dinainte de stagiul lui indian), pentru pluralitatea lumilor posibile [i arta combinatoric\ (magia) demiurgic\. Recent ap\rutul volum Iter in silvis. Eseuri despre gnoz\ [i alte studii (Editura Polirom, Ia[i, 2012) este `nc\ o pies\ care permite mai buna `n]elegere a parcursului g`ndirii lui c\tre cristaliz\rile ulterioare, dar `ncurajeaz\ [i o aprofundare a locului pe care `l ocup\ autorul `n filosofia rom=n\ contemporan\. ~n pofida multiplelor sugestii [i izvoare ale g`ndirii lui rezultate de pe urma [ederii [i continu\rii forma]iei lui `n Occident, Culianu provine din linia g`ndirii lui Mircea Eliade, rezon`nd cu aceasta prin teme, motive, reflexe metodologice chiar [i dup\ ce a l\sat-o, critic, `n urm\.

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Agora

TIMPUL

Al doilea V
sau sentimentul rom=nesc al din]ilor de fer\str\u
doua recesiune din ultimii ani (double dip) [i s-a retras orgolioas\, de[i faptul c\ Arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, [i-a dat demisia, avertiz`nd c\ Londra a ajuns un nou Babilon [i c\ City-ul face comer] cu sufletele noastre, spune multe, Fran]a cocheteaz\ cu comunismul, Olanda [i altele, cu extrema dreapt\, ]\rile sudului nu se pot autosus]ine, iar `n est Dumnezeu cu mila. Europa trebuie s\ se reindustrializeze, s\ munceasc\ [i s\ economiseasc\ mai mult, s\ `ntinereasc\ [i s\ se resacralizeze, redescoperindu-[i astfel [i recunosc`ndu-[i r\d\cinile. Aici postmodernismul a mers prea departe [i nu mai avem repere, e `n primul r`nd o criz\ de sens, dup\ p\rerea mea, de care nu Grecia ortodox\ se face vinovat\ [i nici Balcanii ortodoc[i, incrimina]i prin unele publica]ii orientate critic spre Orient. Uniunea European\, ca [i moneda euro nu s`nt crea]ii democratice, ci ale elitelor. Ni[te elite care acum ar trebui s\ priveasc\ Grecia cu mai mult respect, pentru c\ acolo s-a n\scut democra]ia [i acolo s-a n\scut Europa. Nu Grecia a generat criza, nu ea a inventat cam\ta, produsele financiare toxice [i hiperspecula]ia bursier\, ea a fost supra`ndatorat\ prin artificii financiare tot de elita de la Goldman Sachs, care, la un profit de 2 miliarde dolari, de pild\, pl\te[te impozite de doar 4 milioane dolari, [i restul `mparte pentru premii. Elitele europene au introdus Grecia `n zona Euro, chiar dac\ nu `ndeplinea criteriile de la Maastricht, doar pentru a-[i face mai ieftine vacan]ele la Mediterana [i tot elitele europene au oferit grecilor modelul social european, de[i ultimii nu aveau performan]ele economice care s\ `l sus]in\. Italienii au acceptat un prim-ministru impus nedemocratic din r`ndul elitelor; grecii nu accept\, cum nu accept\ nici dictatul Berlinului, care a contribuit [i el la supra`ndatorarea Greciei, pentru a le vinde arme nem]e[ti cu care s\ se apere de prietenii Berlinului turcii, ca s\ nu mai vorbim despre daunele produse `n Al Doilea R\zboi Mondial. Acelea[i elite financiare transna]ionale impun acum, tot `n mod nedemocratic, Greciei m\suri dure de austeritate. Bine`n]eles, c\ ]ara lui Socrate nu poate s\ le accepte. De data aceasta criza va lovi [i Asia, chiar dac\ vor fi afectate doar ritmurile de cre[tere [i, eventual, rezervele valutare ale principalelor ]\ri din zon\. Asia va trebui s\ consume mai mult [i s\ aib\ mai mult\ grij\ fa]\ cu afectarea mediului natural. Asia va trebui s\ produc\ un nou model de economie [i de societate. Dar, pe termen scurt, cea mai afectat\ va fi lumea islamic\, t`n\r\ [i expansiv\ demografic, credincioas\ p`n\ la fundamentalism, viril\ `n planul conflictelor [i p\r\sit\ `ncet-`ncet de resursele naturale tradi]ionale. Transform\ri ale sistemului economic [i social islamic tradi]ional au `nceput cu prim\vara arab\ [i s`nt `n curs de radicalizare, ele put`nd duce fie la fundamentalism, fie la democra]ie, fie la fundamentalism prin mijloace democratice, cum s`nt alegerile libere. Oricum, regiunea este cea mai predispus\ la conflicte, unele put`ndu-se transforma `n veritabile r\zboaie regionale, cu participarea marilor puteri. Desigur c\, `n astfel de condi]ii, economia mondial\ nu va avea dec`t de suferit. De fapt, `n aceast\ criz\ se vede m`na lung\ a lui M. Thatcher [i R. Reagan, care, `n anii 1980, inspira]i de teoreticieni ultraliberali ca F. Von Hayek [i M. Friedman, au generat `n economia mondial\ un amplu proces de liberalizare, privatizare [i dereglementare. O vreme lucrurile au mers bine dar, ca de obicei, s-a exagerat, consider`ndu-se c\ totul e posibil, [i s-a ajuns la l\comie, specula]ie, fraud\, virtualizare, economie de cazino [i tot felul de castele de nisip, `n timp ce clasa de mijloc se pr\bu[e[te tot mai ad`nc `n pr\pastia dintre boga]i [i s\raci. Banul a devenit rege [i sacralizeaz\ profanul (!!!). Nu grecii au inventat schemele Ponzi [i jocurile piramidale, bursa, b\ncile, fondurile speculative [i derivatele lor financiare. A[adar, domnilor, adev\rata criz\ este `n alt\ parte [i anume `n mentalit\]ile dvs., care l-a]i alungat pe Dumnezeu din Cetate [i a]i `nlocuit virtu]ile democra]iei grece[ti cu idealul bur]ilor pline, criza este `n capetele dvs. Schimba]i rapid strategiile, schimba]i personajele cheie, dac\ vre]i s\ mai evita]i, fie [i `n al doisprezecelea ceas, catastrofa. Oricum nu ve]i sc\pa `ns\; fiecare va da sam\ exact pentru ce a f\cut. Nimicul nimicnice[te nimicnicia..

***
Rom=nii, `n schimb, au fost, `n toat\ istoria lor, mult mai aten]i la ce-i `nva]\ crinii c`mpului [i p\s\rile cerului. Ethosul rom=nesc sufer\ parc\ de o boal\ de voin]\, voin]\ de a ridica istoria pe cele mai `nalte culmi ale cosmosului. Rom=nii s`nt foarte r\bd\tori [i, `n genere, se mul]umesc cu pu]in. S`nt fatali[ti, religio[i, supersti]io[i [i superficiali. }ara e bogat\, dar capitalul valorificabil economic a ajuns 90% `n m`na str\inilor, de aceea dependen]a noastr\ de exterior, de cei puternici e foarte mare [i efectele de domina]ie pe m\sur\. Am intrat, cu mari eforturi `n UE nu chiar `n cea mai bun\ perioad\ a sa. Facem parte [i din NATO [i g\zduim trupe americane. Avem un capital uman remarcabil, dar trei milioane de rom=ni muncesc `n Vest. Vrajba politic\ ne consum\ tot timpul, de unde [i acel sentiment rom=nesc al din]ilor de fer\str\u. Noi nu evolu\m `n dublu V, ci `n n.V. Criza noastr\ e perpetu\. Dezordinea intern\ [i constr`ngerea intern\ determin\ aceast\ evolu]ie a economiei sub forma unor din]i de fer\str\u, adic\ o evolu]ie sincopat\, `n care cre[terea nu e durabil\ [i orice evolu]ie este urmat\ de o c\dere pe m\sur\, dup\ principiul pendulului. ~n felul acesta reu[im s\ evolu\m `n istorie astfel `nc`t, cum spunea Nicolae Iorga, vecinilor li se pare c\ st\m pe loc. Cel mai bun vecin e Marea Neagr\ care, mai nou, ne va da [i petrol, `nstr\inat desigur, ca [i cel de sub p\m`nt. Avem drept mituri fondatoare Miori]a, Me[terul Manole, capra vecinului, hora tot pe loc [i datul cu st`ngul `n dreptul. C`t despre putere, adev\rata noastr\ putere st\, foarte cre[tine[te, `n sl\biciunea noastr\ nebiruit\.

TIBERIU BR|ILEAN

Nimicul nimicnice[te nimicnicia

M\ tem de o revenire a crizei `ncep`nd cu anul 2013. Acest al doilea V ar putea fi chiar mai profund [i mai `ndelungat. Pentru majoritatea ]\rilor, prima parte a crizei a fost una preponderent financiar-monetar\, `n timp ce a doua ar urma s\ loveasc\ puternic economia real\, din practic `ntreaga lume. S\ analiz\m, pe r`nd, principalele centre de putere. SUA au dep\[it criza din 2007-2010, s-au reinventat par]ial, s-au restartat, `ntorc`ndu-se preponderent c\tre Asia, unde s-a mutat centrul economiei mondiale. Dar America nu a tratat cauzele profunde ale crizei [i, `n principal, imensele sale deficite, ce pot constitui cauza principal\ a rec\derii. Practic, pentru urm\torii ani, pentru americani s`nt posibile trei scenarii: 1) Transferarea deficitelor `ntr-o infla]ie mare, ca `n anii 1970; 2) O stagnare economic\ `ndelungat\, de tipul Japoniei; 3) O criz\ perfect\, cum `i spune Roubini, o criz\ care s\ ating\ toate ramurile economiei, adic\ ceea ce anun]am [i eu prin acest al doilea V. Al doilea scenariu este posibil `n condi]iile `n care China va avea `n continuare posibilitatea s\ finan]eze f\r\ lacrimi deficitul american. Mai r\u st\ Europa, care trebuie s\-[i restructureze `ntreg modelul de economie [i societate. Dac\ vrea s\ salveze euro, Europa are nevoie de uniune politic\. Altfel, Germania are limite [i nostalgia m\rcii, Marea Britanie a intrat `n a

SINE RETRACTATIONE

Pururi t`n\r, privind la steaua Str\in\t\]ii

HORIA P|TRA{CU
O nou\ stare de lucruri este inseparabil\ de termeni noi, adecva]i. ~nt`rzierea `ntr-un limbaj vechi face ca noutatea s\ nu fie deloc sesizat\, s\ fie confundat\ cu o alta, `ntr-un cuv`nt s\ fie ca inexistent\. ~n situa]ii extreme, nepreg\ti]i s\ `nt`lnim banalul `n orizontul unei febrile a[tept\ri a miracolului, vom confunda, precum Cavalerul Tristei Figuri, morile de v`nt cu ni[te fiin]e fabuloase. La polul opus, putem trece u[or peste inconvenientul aripilor unui `nger survenit `n ograda unei vie]i obi[nuite, prefer`nd s\-l d\m uit\rii, precum s\tenii din povestirea lui Marquez, Un domn b\tr`n cu ni[te aripi enorme. Exist\ `ns\ o a treia categorie de confuzii, cu mult mai r\sp`ndit\: aceea a unui fapt obi[nuit, dar `nc\ nenumit, cu un altul, obi[nuit [i acesta, dar al c\rui nume este cunoscut de toat\ lumea. La un asemenea fapt vreau s\ m\ refer `n continuare. Emigra]ia este un fenomen care ocup\ o bun\ parte din aten]ia societ\]ii noastre `n ultimele decenii. Exist\ o literatur\ imens\ [i o discu]ie extrem de specializat\ dedicat\ temei emigrantului, definit de dic]ionar ca persoana care pleac\ din ]ara sa de origine [i se stabile[te, definitiv sau temporar, `ntr-o alt\ ]ar\. O atare defini]ie las\ `ns\ de o parte o `ntreag\ categorie de oameni, din ce `n ce mai bine reprezentat\. ~i am `n vedere pe to]i acei oameni care, de[i `nc\ nu au emigrat sau nici m\car nu au ini]iat procesul de emigrare, `[i construiesc proiectul de via]\ raport`ndu-se la posibilitatea emigr\rii ca la un punct cardinal al traseului lor existen]ial sau ca la o esen]ial\ posibilitate de a fi. Ace[ti oameni nu pot fi numi]i emigran]i pentru c\ nu au emigrat
www.timpul.ro

`nc\ (iar mul]i dintre ei poate c\ nici nu vor emigra vreodat\), dar nici nu pot fi plasa]i `n afara sferei emigr\rii pentru c\ emigrarea joac\ un rol esen]ial `n felul `n care-[i concep [i planific\ existen]a, `n modul `n care se raporteaz\ la lumea lor [i la ceilal]i, cu efecte vizibile, concrete [i m\surabile `n realitatea dat\. Denumirea cea mai convenabil\ pentru un asemenea tip uman ]ine cont de `n]elegerea emigr\rii ca orizont al fiin]ei sale, ca fundal permanent al desf\[ur\rii posibilit\]ilor sale. Propun deci s\ numim emigrand1 individul pentru care posibilitatea stabilirii `ntr-o alt\ ]ar\ dec`t cea de ba[tin\ constituie nordul busolei sale existen]iale, steaua polar\ care-i orienteaz\ navigarea pe valurile vie]ii. C`nd aceste valuri se n\pustesc vijelios asupra lui [i amenin]\ s\-l piard\, gestul reflex al emigrandului este s\-[i ridice privirea c\tre singurul punct fix r\mas [i s\ spun\, c\tre sine sau c\tre ceilal]i, voi pleca. Al]ii nu a[teapt\ venirea furtunii ca s\ se conving\ de necesitatea p\r\sirii locului de ba[tin\. Prev\z\tori, `[i fac planuri din timp, `[i str`ng provizii [i, precum odinioar\ Noe, `[i construiesc corabia diluvian\ `n care `ncearc\ s\ `ngr\m\deasc\ `ntreaga lor lume de aici, a[tept`nd indefinit ca ultima pic\tur\ s\ determine punerea `n mi[care a `ntregii ambarca]iuni. Paradoxal, sentimentul de stabilitate [i de securitate al emigrandului este dat tocmai de posibilitatea de a pleca oric`nd. A fi pe picior de plecare constituie fundamentul existen]ei sale. Terra firma emigrandului nu este patria sa natal\, nu este locul pe care `l [tie de c`nd se [tie, ci este viitoarea [i ipotetica sa patrie de adop]ie. Dincolo de plaiuri, preria!, ar putea fi lozinca t`n\rului emigrand mioritic, obi[nuit s\ conexeze succesul profesional, confortul mate-

rial [i educa]ia superioar\ cu ]\ri precum Canada sau Statele Unite. ~ncetul cu `ncetul, Rom=nia devine o ]ar\ de emigranzi (pe rom=ne[te, emigrnzi). O ]ar\ `n care numele ultimei speran]e, aceea care refuz\ s\ moar\, se nume[te emigrare. Se poate u[or observa c\ proiectul de emigrare nu mai caracterizeaz\ `n ultimii ani doar v`rsta t`n\r\, put`nd fi din ce `n ce mai des `nt`lnit chiar la adul]ii trecu]i de 50 de ani. Un cunoscut scriitor rom=n, Mircea C\rt\rescu, poate sta chez\[ie pentru ceea ce sus]in. Opera sa (cel pu]in partea memorialistic\) poate documenta `ntreaga problematic\ ridicat\ de tipul emigrandului/ emigrndului perpetuu. ~n pofida celor aproape 60 de ani ai s\i [i a succesului literar de care se bucur\ `n ]ar\, acest etern emigrand/ emigrnd rom=n `[i planific\ `nc\ evadarea. Ca at`]ia al]ii, Mircea C\rt\rescu [i-a structurat personalitatea adult\ `n jurul ideii de emigrare, astfel c\ `i este acum imposibil s\ mai g\seasc\ un alt raport cu lumea sa `n afara celui mijlocit de perspectiva stabilirii `ntr-o alt\ ]ar\. Celor care pot suspecta anumi]i g\rg\uni literari drept responsabili de tendin]a patrifug\ a marelui scriitor le voi spune c\ nu e o s\pt\m`n\ de c`nd am `nt`lnit o doamn\ sexagenar\, proasp\t pensionar\, familiar\ doar cu un singur fel de proz\, cel al vie]ii, doamn\ care, cu toate acestea, continua `nc\ s\ viseze c\ va emigra. Ceea ce o mai re]inea `n ]ar\ era... mama dumneaei, dependent\ de prezen]a fiicei sale. Categoriilor restrictive de emigrant [i imigrant va trebui s\ le ad\ug\m categoria emigrandului/ emigrndului, dac\ vrem s\ accept\m [i corecturile, revizuirile [i ad\ugirile pe care `nt`mplarea nu ostene[te s\ le opereze asupra min-

]ii noastre. Spre deosebire de emigrant (cel care pleac\ din ]ara sa) sau imigrant (cel care se stabile[te `ntr-o alt\ ]ar\), emigrandul/ emigrndul este acela care locuie[te `n ]ara de origine `ncremenit `ntr-o uimitoare detent\ spre o alt\ patrie. Patrie care, fa]\ de ]ara de destina]ie a emigrantului (sau de adop]ie a imigrantului) riguros localizabil\, concret\ apar]ine unei geografii ideale, unde for]a de eroziune a ambiguit\]ii creeaz\ peisaje de vis, ireal de frumoase. Spre deosebire de confratele s\u hot\r`t, emigrandul/ emigrndul nu se va interesa `ndeaproape de formalit\]ile necesare emigr\rii, nu va st\rui prea mult asupra detaliilor legate de inser]ia lui pe pia]a vie]ii obi[nuite de peste m\ri. Nici nu va apleca urechea la vorbele detractorilor ]\rii lui de vis care provin, mul]i dintre ei abjec]i tr\d\tori! din r`ndul celor care odat\, `nainte s\-[i pun\ `n practic\ inten]iile, au fost ca el. Emigrandul/ Emigrndul este interesat de joburile din aceast\ ]ar\ la fel c`t ar putea fi fi interesat don Quijote de tomografia Dulcineei. C\ci visul s\u de emigrare este expresia unei trebuin]e de `ndulcineizare a vie]ii `ntr-un loc tot mai trist.
1 Termenul l-am construit av`nd `n minte termenul analizand din psihanaliz\ (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum analizat, pacient, client unde persoana care urmeaz\ o terapie este v\zut\/ `n]eleas\ ca obiect asupra c\ruia `[i exercit\ [tiin]a psihanalistul, analizandul este `n]eles ca persoan\ activ\, implicat\, participant\ la propriul proces de analiz\. Gerunziul face evident\ dimensiunea vie, dinamic\, `n desf\[urare a procesului analizei, fa]\ de ceilal]i termeni care semnific\ analiza din perspectiva unui proces deja `ncheiat, deja consumat. (~i mul]umesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dac\ nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul rom=nesc ar fi analiznd(ul), iar `n loc de emigrand am folosi emigrnd(ul).

iunie-iulie 2012

TIMPUL

Agora

Infamul proiect de traumatizare a femeilor ce solicit\ `ntreruperea de sarcin\

GABRIEL ANDREESCU
La data de 13 martie 2012, Sulfina Barbu [i Marius Dugulescu au depus la Camera Deputa]ilor proiectul de lege privind `nfiin]area, func]ionarea [i organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcin\. E posibil ca doar c\derea guvernului condus de Mihai R\zvan Ungureanu s\ fi `mpiedicat trecerea lui rapid\ prin parlament. Lansarea public\ a propunerii legislative a avut loc a doua zi, c`nd Sulfina Barbu [i Raluca Turcan, din pozi]ia de reprezentante ale organiza]iei de femei a Partidului Democrat-Liberal (PDL), s-au adunat cu pre[edintele Funda]iei Cre[tin-Democrate (FCD), Theodor Baconschi [i cu organiza]ii neguvernamentale pro-vita, pe banii contribuabilului german, pentru a sus]ine infama propunere legislativ\. Atunci s-a aflat esen]ialul: femeile care cer `ntreruperea sarcinii vor fi obligate s\ urmeze o consiliere const`nd dintr-o examinare ecografic\, care le va fi ar\tat\, s\ priveasc\ imagini video cu scene macabre ar\t`nd cum moare un fetus etc. Pentru a ob]ine asisten]\ la `ntreruperea sarcinii, femeia va trebui s\ semneze c\ e uciga[\. Ce altceva `nseamn\ s\-]i pui semn\tura pe un certificat de consiliere cu enun]ul: Am fost informat\ c\ avortul `nseamn\ `ncetarea unei vie]i, deoarece f\tul este o fiin]\ uman\ vie chiar din momentul concep]iei sale? Au existat [i cuvinte despre grija fa]\ de femei, vulnerabilitatea solicitantelor de avort, dreptul lor la informa]ie. Bla-bla-bla... La Senat se afl\ depus de ceva timp un proiect de completare a legii existente privind drepturile pacientului menit s\ asigure consilierea psihologic\ gratuit\ a femeilor ce doresc `ntreruperea sarcinii `naintea [i dup\ actul medical. Fusese trimis Consiliului legislativ `nc\ din anul 2011, spre avizare. De vreme ce grija consilierii fusese a[ezat\ acolo unde era logic s\ se afle, de ce ar mai fi fost nevoie de o nou\ lege? Evident, nu pentru m\sura g`ndit\ din 2011, ci pentru a `nfrico[a [i `nvinov\]i femeile care au hot\r`t avortul. Pentru a le supune unor mesaje capabile s\ le r\stoarne voin]a renun]\rii la sarcin\. ~n plus, vom vedea, proiectul inventeaz\ o cale de curgere a banilor de la stat c\tre posesorii cabinetelor private de sarcin\. Bani vor veni [i de la femeile care doresc s\ evite procedurile ignobile. ]ia Cre[tin\ ELIM, cunoscute pentru opera lor de caritate, se asociaz\ militan]ilor ideologic radicali ai Funda]iei Sfin]ii `nchisorilor [i ai Ligii Tineretului Cre[tin Ortodox din Rom=nia. S\ facem din militan]ii pro-vita autorii morali ai proiectului de lege al cabinetelor de consiliere ar `nsemna s\ distragem aten]ia de la actorii principali. Preg\tirea legisla]iei anti-avort a fost f\cut\ acum c`]iva ani, `n mediul politic al PDL de c\tre echipa care pare s\ domine Institutul de Studii Populare (ISP). Institutul, think-tank g`ndit s\ elaboreze doctrina [i identitatea politic\ ale PDL, promoveaz\ `n ultimii ani o filosofie politic\ religioas\, a c\rei agend\ a integrat ideile [i atitudinile prezente `n proiectul de lege al `nfiin]\rii cabinetelor de consiliere1. Printre antecedente, este de notat conferin]a din 13 aprilie 20102. Atunci, pozi]ia Institutului de Studii Populare a fost elaborat\ de c\tre Mihail Neam]u: De ce n-am crede c\, spontan [i natural, organiza]iile cre[tine orientate provita ar putea face diferen]a, interpret`nd teologic condi]ia maternit\]ii pentru femeie, dar [i na[terea de prunci, ca pe un dar, iar nu ca pe o povar\? ~n 2011, acela[i ideolog transforma `ntrebarea anterioar\ `ntr-un proiect politic concret: Chiar dac\ Statul liberal modern este miop metafizic, deciden]ii nu pot r\m`ne orbi `n fa]a riscurilor sistemice reprezentate de propagarea [i generalizarea actualului stil de via]\. Te-ai fi a[teptat ca doctrinarii dreptei, mai pu]in progresi[ti dec`t ideologii st`ngii, s\ scoat\ la iveal\ acest subiect. Redactarea unor mo]iuni interne este momentul privilegiat pentru reflec]ia sistematic\ asupra valorilor [i asupra principiilor unui Partid.3 Recent, Mihail Neam]u a f\cut din proiect [i fapt\, incluz`nd legisla]ia pro-life `n programul forma]iunii create de el, Noua Republic\. Proasp\tul partid se situeaz\ pe principiile ilustrate `n politicile publice din SUA, care deja au impus `n mai multe state americane limit\ri ale dreptului la avort4 Noua Republic\ pare `ns\ doar o manevr\ a unui grup cu o identitate politic\ religioas\ ferm\. Funda]ia Cre[tin-Democrat\ (FCD) `nfiin]at\ de Theodor Baconschi este alta. Cele dou\ s`nt lipite. Doctrinarul ISP, Mihail Neam]u, este membru fondator al FCD. Adrian Papahagi, consilier al lui Teodor Baconschi pe c`nd acesta era ministru de Externe, este [i unul din diDETECTOR rectorii FDC, [i director adjunct al ISP. Din echipa Funda]iei Cre[tin-Democrate face parte Theodor Paleologu, deputat [i fost ministru, p`n\ `n 2009, al Culturii [i Cultelor, ast\zi candidat al PDL la Prim\ria Sectorului 1. {i alte cadre ale ISP-FDC ocup\ pozi]ii `n aparatul de stat: Petre Guran (o vreme consilier al ministrului Culturii [i Cultelor [i un apropiat al lui Teodor Paleologu), Radu Carp (fost Director al Departamentului de Cercetare din cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe,), Bogdan T\taru-Cazaban (consilier de stat pe probleme de cultur\ [i culte la Departamentul pentru Rela]ia cu Autorit\]ile Publice [i Societatea Civil\ al Administra]iei Preziden]iale `ntre 2006 [i 2010). Re]eaua acoper\ [i alte centre de putere institu]ional\ sau simbolic\ prin persoane care nu s`nt neap\rat membri de partid. Horia-Roman Patapievici, pre[edintele Institutului Cultural Rom=n, structur\ aflat\ sub autoritatea pre[edintelui Rom=niei, [i ministrul de Externe, Theodor Baconschi, l-au pus pe Petre Guran `n fruntea Institutului Cultural Rom=n Mihai Eminescu din Chi[in\u, la 29 septembrie 2010. Mihail Neam]u [i Radu Preda, [i ultimul fondator al FCD, s`nt teoreticienii Colegiului Noua Europ\ [i ai Revistei 22 (editat\ de Grupul pentru Dialog Social) `n materia rela]iei Biseric\-Stat. Din GDS fac parte Ioan Stanomir (lider de opinie al ISP), Theodor Baconschi, principal sus]in\tor al platformei antiavort [i Sever Voinescu, semnatar al proiectului de lege. Bogdan T\taru-Cazaban este [i cercet\tor la Institutul de Istorie al Religiilor. Seria de leg\turi enumerate, de[i departe de a fi epuizat\, arat\ c`t de ampl\ este re]eaua doctrinar\ [i de putere din spatele proiectului de lege privind `nfiin]area, func]ionarea [i organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcin\. Proiectul reflect\ deci o tendin]\ politic\ major\. Aceasta are `n spate, ca autoritate tutelar\, cu op]iuni stabile pe termen lung, Biserica Ortodox\ Rom=n\. Pozi]ia BOR fa]\ de avort a fost oficializat\/ institu]ionalizat\ prin Comisia Na]ional\ de Bioetic\, ce ]ine de Patriarhia Rom=n\ (Sectorul Biserica [i Societatea): avortul [i toate practicile avortive s`nt p\cate grele `ntruc`t prin ele se ucide o fiin]\ uman\.

Contextul proiectului
Trei democra]ii europene interzic avortul: Irlanda, Malta [i Polonia. Toate s`nt state cu o puternic\ tradi]ie catolic\. Alte ]\ri dominate istoric de catolicism au permis `ntreruperea de sarcin\ la voin]a femeii `ns\rcinate relativ recent: Spania `n 1985, Portugalia, `n 2007. ~n Polonia re-interzicerea avortului a fost ob]inut\ de puternica Biseric\ Catolic\, cu suportul Bisericii Luterane, `n anul 1993. Av`nd `n vedere astfel de tradi]ii juridice, legisla]ia european\ a drepturilor omului nu a putut interpreta dreptul la propriul corp al femeii, [i la familie, ca o norm\ continental\ a libert\]ii `ntreruperii sarcinii. ~n acela[i timp, legisla]ia european\ nu acord\ fetusului statut de persoan\ [i nu `i recunoa[te dreptul la via]\. ~n termenii Cur]ii Europene a Drepturilor Omului: copilul nen\scut nu este privit drept persoan\ protejat\ direct de art. 2 al Conven]iei [europene a drepturilor omului] [i deci, dac\ copilul nen\scut ar avea un drept la via]\, ar rezulta `n mod implicit c\ acesta ar fi limitat de drepturile [i interesele mamei.5 Mai nou, `n [ase ]\ri europene a fost introdus\ consilierea femeilor care cer `ntreruperea sarcinii, `n ideea c\ avortul este un act medical complex fizic [i psihic, iar statul trebuie s\ ofere ajutor. Sensul consilierii devine transparent prin procedurile care i de asociaz\. Astfel, `n Fran]a, la dispozi]ia femeilor exist\ birouri permanente de informa]ii privind avortul [i folosirea metodelor contraceptive. Cine dore[te s\ renun]e la sarcin\, va primi date referitoare la metodele specifice, la locurile unde se face interven]ia, la riscuri ori efecte secundare. Statul francez asigur\ [i asisten]a unui psiholog specializat pentru o eventual\ discu]ie conjugal\ pe tema avortului. Dup\ prima consultare, facultativ\ dac\ e major\, solicitanta `ntreruperii de sarcin\ are o s\pt\m`n\ de reflec]ie. Doar `n dou\ ]\ri consilierea ofer\ sprijin pentru continuarea sarcinii. Referin]ele cu voca]ie universal\ s`nt Programul de Ac]iune de la Cairo (1994) [i Platforma de Ac]iune Beijing (1995) care cer statelor semnatare (printre care Rom=nia!) s\ asigure s\n\tatea reproducerii f\r\ nici un fel de presiuni, dreptul de a decide asupra num\rului copiilor, condi]ii de natur\ informativ\, educa]io-

Suferin]ele limbii rom=ne

LIVIU FRANGA
s\ fie mai pu]in periculoas\, mai pu]in nociv\, mai inocent\ dec`t una analog\ func]ional, dar `n plan etic? ) La recens\m`ntul ma[inilor, care se va face manual, pe [osea vor sta la o m\su]\ trei neni [i cei trei neni vor num\ra ma[inile care trec pe [osea. [Bogdan Miu, `n emisiunea De[teptarea, postul de radio Europa FM din 13.04.2010, 9h23] S`nt substantive care, din felurite pricini, nu au forme fie de plural, fie de singular. Oare ar trebui for]ate s\ aib\, ca s\ se alinieze zecilor [i sutelor de mii de substantive care, `n rom=n\ ca [i `n alte limbi indo-europene noi (bun\oar\, `n cele romanice), au forme complete? Alinierea este, totu[i, o formul\ eficace de organizare mai cur`nd `n armat\. Limba e mai variat\, pentru c\ e vie [i nu func]ioneaz\ adic\ nu tr\ie[te prin gesturi automate. Dac\ ne-am lua dup\ exemplul de mai sus, oare am avea dreptul s\ confec]ion\m, de la singularul (un) bebe, pluralul imposibil (doi) bebi? 6) Bariera este cobor`t\ la fiecare c`teva minute. [M\d\lina Lungu, reporter `n emisiunea {tirile Pro TV din 13.04.2010] Aici avem o alt\ situa]ie, de incompatibilitate. Fiecare este acel pronume nedefinit care are rolul de a individualiza c`te un singur element dintr-un grup, component al acestuia. El exprim\, `n consecin]\, exclusiv ideea de singularitate [i nu are cum s\ fie asociat ideii opuse de pluralitate, idee pe care o exprim\ cel\lalt pronume nedefinit, c`teva, nefericit juxtapus singularului fiecare. Cele dou\ nedefinite se exclud reciproc. Se poate spune ori la fiecare minut, ori la c`teva minute. Altfel, c\dem `n penibil [i jignim limba rom=n\. Deoarece pretindem c\, nativi fiind, o cunoa[tem, c`nd se vede prea bine, din p\cate c\ unii dintre noi, pu[i tocmai s\ o foloseasc\ public, habar n-au de ea. [i nici c\ le pas\.
www.timpul.ro

Cine este `n spatele propunerii legislative?

Trauma politicii pro-nataliste a regimului Ceau[escu a f\cut ca tema interzicerii avortului s\ r\m`n\ un tabu mul]i ani dup\ revolu]ie. A ap\rut pe agenda unor organiza]ii neguvernamentale pro-vita active de la jum\tatea anilor 2000. {i BOR tot atunci a `ndr\znit s\ ia o pozi]ie oficial\ `n aceast\ chestiune. De atunci, comunitatea a devenit din ce `n ce mai vocal\ [i sub impulsul mi[c\rii pro-life interna]ionale, `n special cea american\. Ast\zi, ea cuprinde un nucleu al asocierilor ortodoxiste [i un num\r de organiza]ii catolice. World Vision Rom=nia, organiza]ie pro-vita umanist-cre[tin\ occidental\ `[i d\ m`na cu ASCOR, care protesta pe vremuri `mpotriva prezen]ei `n Rom=nia a centrelor religioase de propagand\ [i prozelitism str\ine. CARITAS Bucure[ti [i Funda-

Al]i autori nep\s\toare gre[eli.

54) Fiecare dintre ei stau `n celule separate/.../ [Andreea Marinescu, `n emisiunea {tirile Pro TV din 10.04.2010, 19h30] Gramaticienii numesc aceast\ situa]ie morfo-sintactic\ acord prin atrac]ie. Subiectul gramatical este ignorat, dac\ nu cumva e mai bine s\ spunem c\ este, pur [i simplu, uitat, acordul verbului, cu func]ie sintactic\ de predicat, din propozi]ia respectiv\ efectu`ndu-se cu un alt substantiv sau `nlocuitor al acestuia, aflat `n mai mare apropiere, `n raport cu predicatul, dec`t subiectul propriuzis. E ca [i cum verbul care formeaz\ predicatul ar fi fost atras irezistibil de un fals subiect gramatical [i nu i-ar fi putut rezista. O tenta]ie `n planul vorbirii fenomenul de mai sus apar]ine cu prec\dere oralit\]ii

iunie-iulie 2012

Agora
nal\ [i social\ capabile s\ reduc\ num\rul `ntreruperilor de sarcin\ nesigure. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii a recomandat statelor s\ ofere respectul [i `n]elegerea solicitantelor de avort, `ntr-o manier\ care s\ nu `mping\ femeia `n cauz\ fie `n direc]ia `ntreruperii sarcinii, fie a p\str\rii ei. Introducerea perioadei de a[teptare este interpretat\ de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii drept o barier\ administrativ\ ce cre[te riscul pentru s\n\tatea femeilor. Adunarea Parlamentar\ a Consiliului Europei [i-a ad\ugat prestan]a recomand\rilor anterioare, subliniind nevoia de a respecta decizia femeilor `n ce prive[te continuarea sau nu a sarcinii.

TIMPUL
Afacerea cabinetelor de consiliere. Profit din trupul gravidelor
Propunerea legislativ\ a tratat subiectul `nfiin]\rii, func]ion\rii [i organiz\rii cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcin\ `n c`teva r`nduri, l\s`ndu-l confuz [i nefinalizat. Proiectul a stabilit limita inferioar\ a perioadei de g`ndire, de 5 zile, dar nu [i pe cea maxim\. Certificatul de consiliere con]ine o rubric\ pentru perioada de consiliere urmat\. Dar c`t de lung\? F\r\ indicarea limitei de sus, perioada de g`ndire a gravidei depinde de arbitrariul persoanelor al c\ror scop este s\ conving\ solicitanta s\ renun]e. Medicul ginecolog [i consilierii au diferite c\i s\ `mping\ solicitanta `ntreruperii de sarcin\ peste limita celor 14 s\pt\m`ni, [i atunci avortul devine imposibil. Nu exist\ vreo prevedere care s\ oblige medicul s\ semneze documentele la prima `nt`lnire. {edin]a poate fi continuat\ a doua zi. Niciuna care s\-i cear\ asigurarea condi]iilor `ntreruperii de sarcin\ imediat ce pacienta a ob]inut certificatul. Va fi oare nevoie s\ fie convin[i? Sistemul permite ob]inerea de bani din aplicarea procedurilor, dar [i din manipularea, evitarea [i surmontarea acestora. ~n situa]ia `n care clinicile nu reu[esc `nfiin]area cabinetelor din lips\ de consilieri, s`nt obligate s\ `ncheie contracte cu cabinete private. Pentru acreditarea acestora de c\tre Ministerul S\n\t\]ii, propunerea legislativ\ nu impune nici o condi]ie precum impar]ialitatea. Este de a[teptat ca organiza]iile pro-vita s\ se lupte pentru cucerirea re]elei cabinetelor de consiliere. ~ntre ele, BOR este de neconcurat. Patriarhia Rom=n\ are din 2008 un protocol cu Ministerul S\n\t\]ii Publice (MSP). Conform lui, MSP [i toate institu]iile subordonate s-au angajat s\ implice BOR `n proiectele [i programele de dezvoltare a sistemului de asisten]\ medical\, incluz`nd punerea la dispozi]ia BOR de spa]ii corespunz\toare [i desemnarea unor persoane de contact. Se adaug\ Legea Parteneriatului dintre stat [i biseric\ `n domeniul asisten]ei sociale. Astfel, proiectul transform\ cabinetele de sarcin\ `ntr-o mare afacere, cu privilegierea BOR. La ce ne putem a[tepta ne spune scandalul proiectului Legii S\n\t\]ii, care anun]ase privatizarea sistemului de urgen]\. Proiectul nu devenise lege, iar Biserica Ortodox\ Rom=n\ anun]a deja, cu entuziasmul victoriosului, `nfiin]area a c`t mai multe unit\]i medicale.

5
senator PDL; Popa Mihaela, senator PDL; Ardeleanu Sanda-Maria, deputat PDL; Arion Viorel, deputat PDL; Axenie Carmen, deputat PDL; Barbu Sulfina, deputat PDL; Bode Lucian-Nicolae, deputat PDL; Boiangiu Victor, deputat PDL; Boti[ Ioan-Nelu, deputat PDL; Boureanu Cristian-Alexandru, deputat PDL; C\lian Petru, deputat PDL; Chircu Doini]aMariana, deputat PDL; Ciobanu Gheorghe, deputat PDL; Croitoru C\t\lin, deputat PDL; Dasc\lu Constantin, deputat PDL; Dobre Cristina-Elena, deputat PDL; Dr\gulescu Iosif-{tefan, deputat PDL; Dugulescu MariusCristinel, deputat PDL; Gan] Ovidiu-Victor, deputat FDGR (minorit\]i); Ghi]\-Eftemie Stelian, deputat PDL; Giurgiu Mircia, deputat independent; Gurz\u Adrian, deputat PDL; Hogea Gheorghe, deputat PDL; Holdi[ Ioan, deputat PDL; Iacob-Ridzi Monica-Maria, deputat PDL; Ibram Iusein, deputat UDTR (minorit\]i); Lubanovici Mircea, deputat PDL; Marin Mircea, deputat PDL; Mircovici Niculae, deputat UBBR (minorit\]i); Neac[u Marian, deputat PSD; Novac Cornelia-Br`ndu[a, deputat PDL; P\duraru Nicu[or, deputat PDL; P\un Nicolae, deputat PRPE (minorit\]i); Popov Du[an, deputat USR (minorit\]i); Popoviciu Alin-Augustin-Florin, deputat PDL; Postolachi Florin, deputat PDL; Rivi[Tipei Lucian, deputat PDL; Rusu Valentin, deputat PDL; Sp`nu Teodor-Marius, deputat PDL; Stavrositu Maria, deputat PDL; Stoica Mihaela, deputat PDL; Surp\]eanu Mihai, deputat PDL; {andru Mihaela-Ioana, deputat PDL; Tab\r\ Valeriu, deputat PDL; Toader Mircea-Nicu, deputat PDL; Turcan Raluca, deputat PDL; Udrea Elena-Gabriela, deputat PDL; Uricec Eugen-Constantin, deputat PDL; Voinescu-Cotoi Sever, deputat PDL; Zisopol Drago[-Gabriel, deputat UER (minorit\]i).
Este f\r\ doar [i poate semnificativ c\ pre[edintele ISP, Valeriu Stoica, a primit `n 2012, Crucea Mitropolitan\ a Mitropoliei Ardealului, recunoa[tere ale meritelor cre[tine[ti ale ISP. 2 Conferin]a Cre[tinismului `n spa]iul public. O perspectiv\ a dreptei rom=ne[ti, http://www.isp.org.ro/evenimente/Religia-in-spatiul-public-o-perspectiva-a-dreptei-romanesti-22.html. 3 Mihail Neam]u, Nimic despre cultura vie]ii. Bioetica [i mo]iunile PDL, 11 aprilie 2011, http://www.contributors.ro/cultura/nimic-despre-cultura-vie%C8%9Biibioetica-si-mo%C8%9Biunile-pdl/ (accesat la 4 martie 2012). 4 Comunicat. Noua Republic\ despre iarna demografic\ [i dreptul la via]\, 24 martie 2012, http://nouarepublica.ro/pipermail/presa_nouarepublica.ro/2012-March/ 000016.html. 5 Cauza Vo c. Fran]a (80).
1

Lista nedemn\ a ini]iatorilor [i sus]in\torilor

Cercet\rile Funda]iei Soros indic\, pentru sf`r[itul anilor 2000, un procent dublu al persoanelor care se pronun]\ pentru legalitatea avortului, fa]\ de cele `mpotriv\. Trauma politicii pro-nataliste a regimului Ceau[escu nu putea s\ dispar\ at`t de repede. Faptul poate explica de ce PDL [i organiza]iile sus]in\toare nu au venit, `n aceast\ faz\, cu un proiect de interzicere a avortului. Au propus `n schimb un act normativ menit s\-i netezeasc\ drumul, care reu[e[te s\ aduc\ atingere drepturilor fundamentale [i s\ pun\ femeile `ntr-o postur\ umilitoare. Con]ine contradic]ii, amestec\ mercantilismul [i cruzimea [i le asezoneaz\ cu principiile bombastice; propune un control asupra trupului femeii [i exploatarea lui ca surs\ de profit. Con[tien]i probabil de grotescul ini]iativei, parlamentarii [i organiza]iile pro-vita au `ncercat s\ creeze o fumigen\ `n[iruind cuvinte despre exigen]ele europene, drepturile omului [i ale copilului [i grija fa]\ de femeie. Falsific`ndu-le! Expunerea de motive a proiectului, declara]iile publice ale ini]iatorilor, memoriul organiza]iilor pro-vita au distorsionat realit\]ile la unison. Au sus]inut c\ `n interpretarea Declara]iei universale a drepturilor omului [i a Conven]iei europene a drepturilor omului, dreptul la via]\ al copilului nen\scut este un drept fundamental. {i este fals. Au zis c\ dreptul european impune consilierea drept condi]ie a accesului femeilor la `ntreruperea sarcinii. E fals. Au tratat tat\l copilului ca fiind lipsit total de dreptul de a avea un cuv`nt `n privin]a f\tului. {i e fals. Au afirmat c\ `ntreruperea de sarcin\ produce cancere genitomamare, sterilitate [i sindrom post-avort, iar cercet\rile, notorii totu[i, infirm\ complet aceste alega]ii. C`nd lucrurile ating un asemenea nivel, e nevoie ca responsabilii s\ dea `ntr-un fel socoteal\. Propun punerea lor pe o list\ de nedemnitate. Cum mai poate fi Nicolae P\un pre[edintele Comisiei pentru drepturile omului (!) cu o semn\tur\ pe acest proiect? Ce caut\ Vasile Ast\r\stoae `n fruntea Colegiului Medicilor dup\ ce a militat pentru asemenea oroare? Cum a fost posibil ca liderii filialelor rom=ne[ti ale funda]iilor Hanns Seidel [i Konrad Adenauer s\ finan]eze `nc\lcarea drepturilor fundamentale, fapte pentru care ar fi fost demi[i `n ]ara lor natal\? Pe lista ne-demnit\]ii, locul pe primul r`nd este `ns\ rezervat semnatarilor: Boagiu AncaDaniela, senator PDL; David Gheorghe,

Tarele proiectului de lege

Din cele enumerate, descoperim c\ proiectul rom=nesc iese complet din practicile [tiute. El con]ine un viciu straniu: afirm\ dreptul la via]\ al copilului nen\scut, iar pe de alt\ parte, permite `ntreruperea sarcinii. Dac\ se accept\ premisa, avortul devine o crim\. Pe care ini]iatorii proiectului o legalizeaz\! Op]iunea de a fi sau nu fi mam\ determin\ decisiv via]a unei femei. Imaginile menite s\ `nfrico[eze [i semnarea certificatului de uciga[\ le poate afecta via]a pentru totdeauna. Dac\ schimb\ decizia ini]ial\, poart\ o povar\ pe care n-au dorit-o, dac\ nu o schimb\, vor fi afectate de actul `nregistrat la nivel de subcon[tient drept crim\. Proiectul de lege introduce un gen de tortur\ psihologic\ care, `n termeni de drepturi ale omului, se nume[te tratament degradant. At`t timp c`t avortul nu este interzis, nimic nu legitimeaz\ obligarea femeii s\ se supun\ procedurilor `n favoarea p\str\rii sarcinii. Exercitarea dreptului de a avea sau nu copii implic\ deplina ei libertate. Or, procedurile consilierii, fiind traumatice, restr`ng libertatea alegerii. Se adaug\ faptul c\ obligarea femeii s\ vad\ `n avort, sub semn\tur\, `ncetarea unei vie]i, `i `nfr`nge acesteia propria viziune despre lume. Astfel, prevederea `ncalc\ libertatea ei de con[tiin]\. ~n concluzie, ini]iatorii `nfiin]\rii cabinetelor de sarcin\ au reu[it performan]a s\ imagineze un text normativ care aduce atingere, r`nd pe r`nd, unor drepturi protejate altminteri de legisla]ia intern\ [i interna]ional\. De vreme ce nu doreau s\-[i pun\ piedici `n plus, se pune `ntrebarea de ce au urmat o astfel de formul\ vulnerabil\. S`nt de b\nuit fie incultura lor `n materie, fie faptul c\ scopul lor nu se poate realiza dec`t prin `nfr`ngerea libert\]ilor, fie dispre]ul fa]\ de subiectul legii. Sau toate trei. RAME

Poezie la purtator (IV)

Luminile traumei
LIVIU FRANGA
Cine ar crede c\ ultima scriitur\ a Eugeniei }ar\lung\ alung\ orice [ans\ redres\rii universului fic]ional din ruinele psihei se poate copios `n[ela. biu nu este volumul disper\rii integrale [i ultime, dimpotriv\. Pe ansamblul lui, chiar dac\ multiplu sec]ionat `n cicluri aparent disparate, biu r\spunde nevoii organice a artistului de a trece dincolo de propria ruptur\, de a anula tendin]ele morbid schizoide. Cum? Este ceea ce vom c\uta s\ identific\m `n c`teva dintre poemele volumului, uneori `n doar anumite p\r]i ale acelora, parc\ ar fi fost inten]ionat ascunse de autoarea lor spre a spori dificultatea `naint\rii `n text [i ambiguitatea descifr\rii mesajelor poematice. Unul dintre primele texte (al optulea, `n ordinea Cuprinsului), intitulat (biunivoc) cu titlul complet biu-biunivoc (`n chenar negru) , prive[te cu deta[are posibilitatea (pare, pu]in probabil\) a rupturii. ~n locul acesteia,
www.timpul.ro

poemul a[eaz\ regretul maternit\]ii refuzate (a[ fi putut/ fi mam\ de 26 de ori) `ntr-o alt\ lumin\; una melancolic\, u[or amuzat\, resemnat\ nu f\r\ o utopic\ speran]\ auto-ironic\, `n bun\ manier\ optzecist\: m\ uit lung la trecutele mele ovule irosite. {ansa redres\rii, de care vorbeam pu]in mai sus, transpare dintr-o tonalitate p`n\ acum insesizabil eviden]iat\ de critici `n poezia autoarei lui biu: aceea erotic\. Absen]a maternit\]ii, cu at`t mai dorite, cu c`t mai refuzate, la un moment dat, bio-fiziologic, nu r\pe[te nicidecum [ansa iubirii. Erosul transcende limitele sexualit\]ii cu aspira]ii pur materne. Dincolo de acestea din urm\, a[adar dincolo de v`rsta biologic\ [i misiunea perpetuant\ pentru specie a feminit\]ii, se afl\ o alt\ realitate, infinit mai bogat\, `ntruc`t ea nu depinde de o v`rst\ anume [i nu dispare odat\ cu dep\[irea ei. biu se putea na[te din suprapunerea la orizontal\ a unor pubisuri congruente (biu ar fi putut s\ se nasc\ din 2 -uri congruente la limita finitului), dar iubirea `n-

seamn\ mult mai mult, un zbor `n contopire (parc\ desf\cea ni[te aripi ale mele numai de el v\zute, de at`ta na[tere recent\ biu se minuneaz\), este o atingere `n grab\ a obrazului celui iubit cu buzele, biu aduce repede lentilele lui Galilei), un acoper\m`nt/ sub care s\ ne strecur\m din calea spaimelor (s`nge `ndesat `ntre coperte abia `ndesate), o c`ntare a treptelor (din poemul cu acela[i titlu) care doar urc\, urc\ f\r\ oprire, sub stelele oarbe (Gilbert Becaud c\r`nd de colocolo steaua Poetului mort), printre stelele c\z\toare (biserici despre care se mai scrisese c`ndva)... Aici cred c\ se afl\ esen]a nout\]ii viziunii poetice a volumului. De la eros la maternitate, drumul apare imposibil de continuat. El nu duce nic\ieri, pare a se `nchide odat\ cu imposibilitatea, definitiv\, a `ntrup\rii conceputului. Dar maternitatea traumatic refuzat\ nu poate bloca accesul spre mai departe. Acolo reg\sim lumina speran]ei, a `ncrederii c\ iubirea, cu sau f\r\ miracolul maternit\]ii, `n-

vinge totul, ca s\ parafraz\m celebrul vers vergilian: omnia uincit amor; et nos cedamus amori (Buc., X, 69). Cel mai edificator, `n opinia mea, poem al volumului, care rezum\ aceast\ viziune a dep\[irii calme, prin aspira]ie erotic\, a rupturii schizofrenice, [i cel mai frumos totodat\, cred, prin simplitatea lui statuar\, doresc, `n `ncheierea `nsemn\rilor noastre fugitive pe marginea ultimului volum al Eugeniei }ar\lung\, s\-l citim `n `ntregime: copiii stau la periferia vie]ii/ se uit\ lung la o ap\ ca aceasta/ c`]iva `ng`n\ un c`ntecel/ s-ar `ntoarce cu spatele la noi/ dar acolo nu e dec`t un zid/ deocamdat\ nu-i zim]uie[te/ cei mari zic c\ nu [tiu ce poate fi `n mintea lor/ uite! Deja au amintiri ca ni[te dale de piatr\/ tocmai de aceea `i atrage orice e rotund/ sau m\car [erpuie[te cumva/ greul lumii e mai u[or acum/ de c`nd ei refuz\ s\ se mai `ntrupeze. (greul lumii). Trauma se vindec\ `n lumin\, poemul aduce cu el vindecare, `n\l]are. Poemele traumei devin, citite subtextual, luminile ei.

iunie-iulie 2012

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Gulagul. O istorie, de Anne Applebaum

ADRIAN NECULAU
~n anul 2004, prestigiosul premiu Pulitzer a fost c`[tigat de Anne Applebaum, pentru contribu]iile sale la cunoa[terea regimurilor comuniste din Europa de Est, dar mai ales pentru cartea care a f\cut-o celebr\, Gulagul. O istorie, ap\rut\ `n 2003. Cartea aceasta se deosebe[te de cele scrise de fo[tii interna]i `n lag\rele sovietice, oameni care au fost marca]i de aceste experien]e terifiante [i care au imprimat memoriilor, publicate sau r\mase `n manuscris, o tent\ personal\, fatalmente par]ial\. E o lucrare sobr\, o cercetare, e altfel [i dec`t emo]ionanta carte despre Gulag a lui Soljeni]`n. ~n cazul de fa]\ avem chiar o istorie a lag\relor sovietice, o descriere complet\ a fenomenului [i a efectelor sale asupra societ\]ii sovietice. Inclusiv a urm\rilor acestui fenomen pentru societatea sovietic\ [i rus\. Autorul acestui op de aproape 700 pagini e o persoan\ relativ t`n\r\ (n\scut\ `n 1964), [colit\ la universit\]i de prestigiu din America [i din Anglia, la Yale [i la London School of Economics, care a p\r\sit Washington D. C. [i tr\ie[te acum `n Polonia. Articolele sale au ap\rut `n cele mai prestigioase jurnale [i reviste. Cuv`ntul Gulag e un acronim, inspirat de numele, `n limba rus\, a unei celebre institu]ii, Administra]ia General\ a Lag\relor. Cu vremea a `nceput s\ `nsemne organizarea muncii for]ate `n URSS, s\ semnifice sistemul sovietic de represiune `n general, pe care fo[tii de]inu]i l-au numit ma[ina de tocat. Adic\ arest\rile, interogatoriile, transportul de]inu]ilor b\rba]i, femei, copii `n condi]ii inumane, `n vagoane ne`nc\lzite pentru vite, destr\marea familiilor, munca silnic\, mor]ile premature ale de]inu]ilor, prin `nfometare, epuizare fizic\ sau execu]ii sumare. Teroarea, frica generalizat\, paralizarea puterii de a rezista au avut un efect devastator asupra con[tiin]ei publice, iar efectele s`nt vizibile [i ast\zi. O moar\ care a m\cinat spiritul public, dificil de ref\cut chiar [i ast\zi, dup\ at`]ia ani. Cum ne arat\ evolu]iile recente. Sistemul lag\relor a fost inventat de Lenin, care cerea, `nc\ din 1918, s\ fie interna]i to]i cei care nu inspir\ `ncredere, o motiva]ie mai mult dec`t arbitrar\, subiectiv\, dovedind o ur\ patologic\ `mpotriva celor diferi]i de modelul de om g`ndit de el. ~n 1921 existau deja 84 de lag\re, dar Stalin a perfec]ionat ideea lui Lenin: din 1929 pan\ `n 1953, la moartea lui, au trecut prin lag\re 18 milioane de oameni [i 6 milioane au fost deporta]i `n Kazahstan sau `n Siberia. C`t de mul]i au fost, `n total? O anex\ a c\r]ii ne ofer\ cifre, pe ani [i perioade, inclusiv dup\ moartea lui Stalin. Cifrele aproximative, pentru cei 60 de ani de func]ionare, s`nt de aproximativ 30 milioane, dintre care cel pu]in 3 milioane de mor]i. Arest\rilor arbitrare le-au c\zut prad\ nu doar du[manii de clas\, cum s-ar crede, ci [i tovar\[ii de drum sau oameni total nevinova]i, victime ale invidiei celor de al\turi, care-i denun]\ adesea pentru vini imaginare. Prin anii 50 existau lag\re `n fiecare regiune, for]a de munc\ a sclavilor a sus]inut esen]ial economia sovietic\, de la produc]ia de c\rbune la bunurile de larg consum. Al\turi de munca brut\, `n lag\re se desf\[urau [i importante cercet\ri [tiin]ifice: Serghei Korolev, arhitectul programului spa]ial sovietic, de exemplu, [i-a `nceput activitatea `ntr-un laborator special de `nchisoare. Cartea descrie `n detalii toate etapele prin care treceau interna]ii: arestarea, `nchisoarea, transportul, munca `n lag\r, comportamentul gardienilor, strategiile de supravie]uire, via]a femeilor [i a copiilor, pedepsele [i revoltele, evad\rile; via]a de zi cu zi, modul `n care oamenii au tr\it, au lucrat, au m`ncat [i dormit, au luptat, au murit [i au supravie]uit. Cercet`nd arhive [i memorii recente, lu`nd interviuri, Anne Applebaum, explic\ rolul pe care l-au jucat lag\rele `n sistemul sovietic, politic [i economic. Cea mai important\ constatare: Gulagul este o parte a istoriei Europei de Est, modelul instituit [i rodat `n Uniunea Sovietic\ a fost apoi exportat `n alte ]\ri din lag\rul socialist, inclusiv `n Rom=nia. Iar tenta]ia unei noi ordini sociale, specific\ regimurilor totalitare, a caracterizat deopotriv\ nazismul si comunismul. De re]inut c\ cei doi dictatori, Stalin [i Hitler, cuno[teau, fiecare, modelele de normalizare ale celuilalt [i nu le-au condamnat. Lag\rele de concentrare, scrie Anne Applebaum, au fost construite pentru a `ncarcera oamenii nu pentru ceea ce au f\cut, ci pentru ceea ce s`nt (p. 30); pentru a anihila grupurile de du[mani, de clas\ sau de ras\. Lag\rul reprezint\ punctul final. Punerea `n act a unei ideologii a urii, dezumanizarea celor care s`nt altfel, a celor care s`nt posesori de identit\]i ce ies din noma ideologic\ prescris\. ~n Uniunea Sovietic\ ei au primit nume generice, pentru a-i scoate din r`ndurile popula]iei normale: diversioni[ti, sabotori, spioni. Stalin i-a denun]at ca du[mani ai poporului [i le-a identificat tr\s\turile care-i disting de popula]ia s\n\toas\: viermi, impurit\]i, murd\rii sau ierburi otr\vitoare; ei trebuiau supu[i unui proces de ne`ncetate purific\ri. Nu era suficient s\ fie anihila]i, `nainte de a-i neantiza, erau, mai `nt`i, umili]i: da]i afar\ din slujbe, exclu[i din partid. ~ngrozite, so]iile cereau divor]ul, copiii `i repudiau cu m`nie. Trebuia s\ li se anuleze tr\s\turile umane, erau vaporiza]i ca indivizi sociali. ~n momentul arest\rii erau dezbr\ca]i de haine, li se lua imediat identitatea, erau rup]i de lumea extern\, erau tortura]i [i `mpin[i la acte absurde, adesea degradante. Exemplific cu dou\ secven]e, m\ refer la tratamentul la care au fost supu[i, `n Rom=nia, doi psihologi cunoscu]i: anchetat `n `nchisoare, lui Nicolae M\rgineanu i se cerea s\ scrie despre activitatea de du[man al poporului, una dintre aceste m\rturisiri a `nsumat peste o sut\ de file, scrise `ntr-o singur\ repriz\, de aproape o zi [i o noapte; iar C. I. Botez, autorul cunoscutei Istoria psihologiei, a fost ]inut opt luni `n anchet\, `nainte de a fi judecat. Ne putem doar imagina ce a `nsemnat aceasta, la ce tratament a fost supus. ~n cartea doamnei Applebaum g\sim relat\ri minu]ioase, bazate pe documente, pe m\rturii, ale apari]iei lag\relor, extinderii lor [i ale vremurilor de glorie, p`n\ la apogeul institu]iei. Dar, mai ales, ale muncii [i vie]ii `n lag\r, ale comportamentului de]inu]ilor [i gardienilor, ale abuzurilor de neimaginat [i ale strategiilor de supravie]uire. S`nt cu totul impresionante paginile despre popula]iile vulnerabile, despre femeile [i copiii din lag\re, despre bolnavi, b\tr`ni [i muribunzi. Un interes aparte, pentru psihosociologi, ar putea trezi momentul dezghe]ului [i al eliber\rii, cu prec\dere efectul sindromului cu[tii. S\ m\ explic: cei dou\ milioane [i jum\tate de oameni trimi[i `n lag\re formau o for]\ de munc\ redutabil\, care contribuia la prosperitatea economic\. Dar, datorit\ proastei gestiuni a acestei for]e de munc\ oferit\ gratis, s-a constatat c\ lag\rele nu s`nt totu[i rentabile. Dup\ moartea lui Stalin sistemul a `nceput s\ se clatine, a venit o epoc\ a schimb\rilor, au `nceput eliber\rile celor interna]i abuziv. Chiar dac\ procesul dezghe]ului era uneori caracterizat ca doi pa[i `nainte, un pas `napoi. Acum `ncepe un episod interesant: cei elibera]i nu [tiau ce s\ fac\ cu noua lor condi]ie social\. Co[marul i-a marcat at`t de profund `nc`t nu puteau s\ se adapteze la normalitate, lumea din afar\ le era str\in\, unii au m\rturisit c\ nu puteau r`de sau c\ sim]eau o durere sf`[ietoare c`nd `[i p\r\seau tovar\[ii de suferin]\. Lumea din afar\ li se p\rea ireal\, plin\ de ipocrizie si insensibilitate, str\in\, pe c`nd `n lag\r totul era adev\rat. Unii chiar refuzau eliberarea. Mul]i au murit cople[i]i de emo]ii, sl\bi]i de suferin]e. Sau au sf`r[it interna]i `n clinici psihiatrice. Cei mai mul]i, stigmatiza]i [i s\r\ci]i, nu-[i g\seau un loc al lor, la contactul cu lumea ostil\ din jur. Ei se `nt`lneau adesea cu cei care i-au b\gat `n `nchisoare. Sufereau [i ace[tia c`nd se confruntau cu noua realitate: se spune c\ Aleksandr Fadeev, pre[edintele Uniunii Scriitorilor care aprobase arestarea multor confra]i, a c\zut `n patima alcoolului [i apoi s-a sinucis (i-am citit, `n adolescen]\, romanul lui de succes, T`n\ra gard\). Sistemele de convingeri [i credin]e, at`t ale celor interna]i [i acum elibera]i, ct [i ale celor ce i-au internat, au fost ad`nc zdruncinate. Iar Soljeni]`n, care nu s-a adaptat [i a luptat pentru a face public adev\rul, a fost expulzat. Un alt moment decisiv al erei post-Gulag a fost cel al dezv\luirilor, dup\ celebrul discurs al lui Hru[ciov [i mai ales dup\ ce Gorbaciov a declan[at dezghe]ul. Au `nceput s\ apar\ romane celebre Doctor Jivago, de pild\ c\r]i-senza]ie, ca Recviemul Annei Ahmaova sau O zi din via]a lui Ivan Denisovici. Dezv\luit, trecutul ap\sa con[tiin]a public\, dezbaterea umplea goluri imense din istoria URSS, nimic nu mai putea fi ca `nainte. ~n 1986 Gorbaciov decide amnistierea tuturor prizonierilor politici. Am scris de mai multe ori despre am\nuntul biografic care poate schimba soarta unor indivizi (sau colectivit\]i), despre contexte sociale constr`ng\toare care deturneaz\ vie]i, care marcheaz\ decisiv existen]e individuale. Lectura acestei c\r]i mi-a prilejuit ilustrarea teoriei cu dou\ noi exemple. Vom interpreta acum dou\ existen]e care s-au interferat cu fenomenul Gulag. Prima este cea a lui Mihail Gorbaciov care, imediat ce a ajuns la putere, fiind ales secretar general al Partidului Comunist, `n 1985, de[i nu avea inten]ia s\ arunce `n aer regimul comunist, a ini]iat totu[i desfiin]area total\ a sistemului sovietic de lag\re [i i-a amnistiat pe to]i de]inu]ii politici. A luat apoi mai multe decizii importante: a hot\r`t c\ trebuie s\ se spun\ adev\rul despre trecut, a autorizat apari]ia unui val de documente despre Gulag, a f\cut s\ apar\ `n URSS Arhipelagul Gulag al lui Soljeni]`n; a
www.timpul.ro

iunie-iulie 2012

Cronici din tranzi]ie

decis c\ unele popoare, dislocate c`ndva din ba[tina lor, se pot re`ntoarce, cazul t\tarilor care au reprimit cet\]enie de locuitori ai Crimeii doar `n epoca sa. M\surile sale au dus, `n cele din urm\, la destr\marea URSS. Nu e de mirare c\ a fost at`t de ur`t de mul]i dintre cei care au fost lega]i, prin diferite fire, de sistemul de represiune sovietic. De[i `n epoca sa s-a vorbit mult despre Gulag, niciodat\ nu au fost cerceta]i [i judeca]i cei care au comis torturi `n mas\ sau au executat ofi]erii polonezi de la Katin. Odat\ cu eliminarea lui Gorbaciov, a `ncetat `ns\ brusc dezbaterea asupra fenomenului, acesta a fost dat uit\rii. {i acum faptul revelator, un am\nunt biografic pe care l-am g\sit `n carte: Gorbaciov este nepot al unor de]inu]i ai Gulagului, interna]i ca du[mani ai poporului. Unul dintre bunici, ]\ran, fusese arestat [i trimis `n lag\r `n 1933. Cel\lalt a fost arestat `n 1938 [i torturat `n `nchisoare de un anchetator care i-a rupt ambele bra]e. Impactul a fost imens [i el avea s\ scrie mai t`rziu, `n memoriile sale: Vecinii no[tri ne ocoleau casa de parc\ am fi fost ciuma]i. Numai noaptea unele rude apropiate `ndr\zneau s\ treac\ pe la noi. Chiar [i b\ie]ii din cartier m\ evitau. Toate acestea au fost un mare [oc pentru mine [i au r\mas `ntip\rite `n memoria mea pentru totdeauna. A p\strat `n suflet aceast\ nedreptate, via]a i-a

TIMPUL
fost marcat\ de durerea cumplit\, a disimulat ajung`nd `nalt func]ionar comunist, dar n-a uitat niciodat\. Compar atitudinea sa exemplar\ cu a celor care, de[i descenden]i ai unor familii reprimate, de[i p\rin]ii le-au fost h\itui]i de regimul totalitar, au devenit slujitori con[tiincio[i ai reprezentan]ilor sau urma[ilor acestuia. {i nu s`nt pu]ini. M\ refer desigur la cazuri precise, [tiute de mine sau povestite de al]ii. Alt personaj, alt am\nunt biografic, cazul Maxim Gorki. Pe vremea copil\riei [i adolescen]ei mele, romanul Mama era lectur\ obligatorie. Am citit [i trilogia despre copil\ria [i universit\]ile sale, toate povestirile traduse `n limba rom=n\, piesele de teatru. Era simbolul literaturii realiste, a `nf\]i[at ca nimeni altul sufletul omului simplu, demnitatea acestuia, `n pofida vie]ii degradante din regimul ]arist. Era prezentat ca un om de o moralitate excep]ional\. Vr`nd s\ schimbe lumea nedreapt\, s-a implicat `n lupt\ al\turi de Lenin [i ai lui, l-a sus]inut [i, dup\ ce a stat refugiat `n insula Capri, din 1906 p`n\ `n 1913, a revenit `n Rusia, pun`ndu-se `n slujba valului revolu]ionar. Dar, ajun[i la putere, bol[evicii `l dezam\gesc, prin teroarea instituit\ [i el scrie ni[te eseuri `n care divulg\ acest lucru (niciodat\ publicate pn\ la dezintegrarea URSS). Se mai adaug\ un fapt: un prieten apropiat este executat. P\r\se[te dezgustat ]ara [i tr\ie[te la Sorrento, `n Italia. Dar c\l\tore[te adesea `n URSS [i `n acela[i timp este sub supravegherea poli]iei secrete. La un moment dat, se pare, to]i cei din vila sa colaborau cu NKVD-ul secretarul s\u, nora sa, chiar [i fiul s\u. ~n 1932, la invita]ia lui Stalin, se stabile[te definitiv la Moscova, unde prime[te un palat [i multe onoruri. A fost un triumf al propagandei sovietice. Omul ad`nc mi[cat de suferin]ele celor obidi]i, face acum un gest descalificant: valideaz\ sistemul de represiune sovietic. Aproape imediat dup\ re`ntoarcere porne[te `ntr-o c\l\torie triumfal\, viziteaz\ lag\rul de reeducare instalat `n fosta m\n\stire Solove]chi, alte lag\re, scrie c\ a v\zut pe viu cum fo[tii contrarevolu]ionari [i monarhi[ti au condi]ii minunate de via]\. De]inu]ii au fost salva]i de la `nec, arat\ ca ni[te fl\c\i robu[ti, erau ferici]i [i s\n\to[i. Nu s-a interesat niciodat\ de soarta unui de]inut care a `ncercat s\-i dea o scrisoare, nici de cea a unui adolescent cu care a vorbit `ntre patru ochi. Nu era un naiv, [tia c\ i s-a ar\tat doar fa]ada, dar a pl\tit pre]ul gloriei. A justificat violen]a institu]ional\, a prezentat logica statului totalitar ca [i cum totul ar fi ceva natural. Gorki i descrie pe culacii care munceau `n lag\re ca fiind pe jum\tate animale; un dispre] profund, nici o mil\ pentru cei adu[i `n aceasta stare. Mai mult, dup\

7
ce a condus o delega]ie de scriitori pe canalul de la Marea Alb\, care purta numele lui Stalin [i `n care [i-au pierdut via]a multe mii de oameni, a ini]iat un volum de eseuri, la care au contribuit 36 de scriitori care folosind un limbaj hiperbolic, idealiz`nd totul justificau sistemul. Tot ansamblul lag\relor era atunci secret, un singur proiect a fost f\cut public [i prezentat `n culori idilice de propaganda sovietic\, at`t `n ]ar\, c`t [i `n str\in\tate. Iar omul desemnat s\ explice, s\ promoveze [i s\ justifice canalul at`t `n URSS, c`t [i `n restul lumii a fost nimeni altul dec`t Maxim Gorki. (p. 101) R\splata pentru acest gest abominabil, dup\ ce proiectul s-a dovedit un dezastru economic? Unii dintre cei care au contribuit la volum au fost cur`nd demasca]i ca tro]chi[ti [i aresta]i, iar cartea a fost interzis\. ~nsu[i Gorki a murit, `n scurt timp, `n condi]ii neclare. Dup\ ce s-a compromis definitiv. O via]\ [i un talent irosite, puse `n slujba for]elor r\ului. Nu-i singurul personaj celebru care a clacat moral. Un am\nunt biografic care dezv\luie for]a de persuasiune a contextului asupra individului disponibil.
Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, Traducere din englez\ de Simona-Gabriela V\rzan [i Vlad Octavian Palcu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2011, 684 p.

Via]a lui Ceau[escu ~nc\ o ocazie de a ne `n]elege

SORIN BOCANCEA
Cu un an `n urm\, c`nd televiziunile de [tiri `ncepuser\ serii de `nt`lniri `n care se discuta despre via]a privat\ a cuplului Ceau[escu, miam exprimat temerea fa]\ de posibilitatea ca astfel de demersuri s\ nu duc\ la o relegitimare a celor doi [i, odat\ cu ei, a celor care le-au fost slugi credincioase p`n\ la cap\t. Urm\ream totodat\ [i episoadele ce ap\reau `n cotidianul Adev\rul pentru c\ [tiam cine le produce [i nu aveam vreo `ndoial\ fa]\ de calitatea demersului. Ceea ce m\ nemul]umea era parazitarea acestora, tabloidizarea ce se producea pornind de la ele, transformarea celor dou\ personaje `ntr-un soi de Moni [i Iri sau Oana [i Pepe. Identificam atunci `n spatele acestui fenomen riscul trecerii `n derizoriu a anticeau[ismului asimilat n `ntreaga perioad\ postdecembrist\ ca anticomunism, fenomen care, `n plin\ criz\ economic\, ar fi sporit riscul (niciodat\ disp\rut) al relegitim\rii comunismului [i al agen]ilor s\i care i-au supravie]uit. Chiar [i dup\ `ncheierea epocii de aur, `n care a fost prezentat printr-un amplu proces de mitologizare, cuplul Ceau[escu a fost perceput tot ideologic. Pe de o parte, cei doi fo[ti conduc\tori au fost demoniza]i, at`t de c\tre disiden]ii regimului, c`t [i de c\tre cei care `[i descoperiser\ peste noapte anticomunismul, cei mai iubi]i fii risipitori ai comunismului. De cealalt\ parte, s-a plasat minoritatea celor care au sus]inut mai departe c\ cei doi au fost `ntocmai cum i-a prezentat propaganda comunist\: buni, drep]i, harnici [i viteji. ~n contextul descris mai sus, apari]ia primului volum din biografia lui Ceau[escu mi se pare demn\ de toat\ aten]ia. Cele trei volume, dintre care Editura Adev\rul Holding i-a dat drumul pe pia]\ doar celui dint`i, Ucenicul partidului, reunesc studiile publicate ani de-a
www.timpul.ro

r`ndul `n Jurnalul na]ional [i Adev\rul, cele pe marginea c\rora comentau ciuvicii [i tatoii acum un an. Via]a lui Ceau[escu `n forma pe care ne-o propune grupul de cercet\tori coordonat de Lavinia Betea (este vorba de Cristina Diac, Florin R\zvan Mihai [i Ilarion }iu) este o lucrare necesar\ pentru `n]elegerea a ceea ce ni s-a `nt`mplat. ~n pofida faptului c\ aceast\ biografie ne-a fost servit\ episodic `n cele dou\ jurnale, trebuie spus c\ este vorba de un demers [tiin]ific. Dar unul care iese din tiparul a ceea ce ne propun manualele sau tratatele, fiindc\ aplic\ o metod\ `n care se combin\ o gam\ larg\ de elemente, de la datele primare din arhive la surse pe care tipul clasic de cercetare le trece adesea la note de subsol m\rturii ale celor ce i-au cunoscut pe Ceau[e[ti sau zvonuri. Nu se [tie dac\ Nicolae Ceau[escu a citit sau nu, de la `nceput p`n\ la sf`r[it, o carte spune Lavinia Betea1. Am `ns\ convingerea c\ pe aceasta ar fi citit-o curios s\ afle episoadele p\strate `n documentele Siguran]ei, jandarmilor, temnicerilor [i `n cele de partid. ~ns\, mai mult ca orice, l-ar fi uimit, probabil, conversia amintirilor tovar\[ilor [i apropia]ilor s\i. Deja afl\m din aceste prime r`nduri ale volumului ceea ce vom g\si `n el: informa]ii din diferite surse ce nu s`nt la `ndem`na oricui. A[a a ie[it o lucrare compus\ chiar [i pe gustul lui Ceau[escu. O asemenea combina]ie metodologic\ este primul element care face ca acest demers [tiin]ific s\ poat\ fi lecturat pe ner\suflate. Al doilea element decisiv `n perceperea lucr\rii este stilul redact\rii. ~n pofida document\rii abundente, textul nu este unul plicticos, cu date `n[irate doar pentru a asigura corectitudinea demersului, ci unul care leag\ `ntr-o poveste astfel de date. Lucrarea poate fi citit\ aproape ca un roman, `n ea `nt`lnindu-se scurte descrieri de personaje sau de locuri, declara]ii, m\rturii, b`rfe [i scurte analize psihologice ale personajelor. De fapt, for]a ei st\ `ndeosebi `n prezen]a personajelor. Este o carte `n care s`nt surprinse episoade din vie]ile unor oameni. Cu toate c\ este vorba despre via]a lui Ceau[escu, el nu este prezent obsesiv `n fiecare pagin\. ~n via]a lui Ceau[escu, ca `n via]a oric\rui individ, locuiesc tot felul de personaje care se `nt`lnesc, se amestec\, ac]io-

neaz\ `mpreun\ sau tr\deaz\. Ceau[escu nu a crescut singur, ci a fost, dup\ o cunoscut\ expresie, un om `ntre oameni. Prima `ntrebare ce poate ap\rea `n mintea fiec\ruia, indiferent de perspectiva prin care l-a perceput p`n\ acum, este: ce s-ar mai putea spune despre Ceau[escu? Parcurgerea monografiei `n discu]ie ne dovede[te faptul c\ s`nt multe lucruri ne[tiute. De exemplu, afl\m, cu dovezi, c\ Ceau[escu nu f\cea parte dintr-o familie s\rac\, ci din una de chiaburi, c\ dup\ 89, `n locul situa]iei sale [colare ne-a fost prezentat\ cea a unui copil ce purta acela[i nume dar care era idiot, c\ era printre primii din clasa sa, cu note de zece la religie [.a. Autorii acestei biografii s-au expus unor riscuri. ~n primul r`nd, anticomuni[tii i-ar putea acuza de faptul c\ acest demers, cel pu]in din primul volum, `l reabiliteaz\ pe tiran, `l umanizeaz\ cu inten]ia de a-i oferi scuze pentru ceea ce a devenit, miz`nd pe schema freudian\ a copilului victim\ devenit maturul agresor. Autorii au con[tientizat acest lucru. Cu prilejul lans\rii la Ia[i a primului volum, Lavinia Betea a ]inut s\ precizeze c\ un asemenea risc ar putea exista doar dac\ ne-am opri la primul volum. Dar el va disp\rea atunci c`nd le vom lectura [i pe celelalte dou\ (Fiul poporului [i Tiranul) ce vor ap\rea `n cur`nd. Al doilea risc, str`ns legat de primul, este ca nostalgicii [i urma[ii comunismului, de]in\tori ai re]etei secrete a capitalismului, s\ vad\ `n aceast\ biografie o confirmare a opiniei lor c\ Ceau[escu nu a fost un tiran, ci un om ca to]i oamenii, cu bucuriile [i necazurile sale, [i c\ `n mod eronat `i imput\m tot felul de lucruri. Pe cale de consecin]\, dac\ [i Ceau[escu a fost om, [i ei s`nt oameni [i nici comunismul nu a fost at`t de r\u pe c`t se spune. S\ ne iubi]i, c\ci cu to]ii iubim aceast\ ]ar\, ar putea spune ei `n maniera lui Ca]avencu. Nu pot s\ privesc spre acest prim volum al biografiei lui Ceau[escu f\r\ s\ asociez acest demers [tiin]ific cu cel al lui Marius Oprea. ~nt`mpl\tor sau poate c\ nu, `n momentul `n care s-a organizat lansarea volumului Uncenicul Partidului `n Aula Magna a Universit\]ii Petre Andrei din Ia[i, pe foaier era expozi]ia Numitorul comun moartea2, ce con]ine obiectele descoperite de c\tre Marius Oprea [i echi-

pa sa odat\ cu exhumarea unor oameni uci[i f\r\ judecat\ de Securitate. Acest demers de arheologie este posibil at`t timp c`t mai exist\ urma[i ai celor astfel uci[i care [tiu unde li se afl\ r\m\[i]ele. ~n mod analog, demersul echipei Laviniei Betea a fost posibil `n aceast\ form\ pentru c\ `nc\ au mai fost [i mai s`nt `n via]\ persoane care i-au cunoscut pe liderii comuni[ti, care au putut furniza date pe care documentele nu le re]in. De aceea cred c\ lucrarea a ap\rut la timp: destul de t`rziu pentru a se toci reactivitatea fa]\ de personaj (ce ar fi putut afecta demersul [tiin]ific) [i suficient de devreme pentru a nu pierde din motive naturale sursele de informa]ie. Asupra necesarei distan]e fa]\ de subiectul cercetat ne atrage aten]ia [i Lavinia Betea3: Am citit [i am analizat lucr\rile demne de considera]ie [tiin]ific\ pe tema regimului comunist. Am conspectat m\rturii [i am intervievat surse primare care au cunoscut parcursul [i deciziile lui Ceau[escu. Cu concluzia trebuin]ei altei puneri `n scen\ a vie]ii liderului comunist care-a condus ]ara 24 de ani. F\r\ patimi politice, cli[ee [i idei preconcepute, ci cu dovezi [i argumente selectate din multitudinea surselor istoriografice actuale, dup\ metodologia [i regulile cercet\rii [tiin]ifice. O biografie destinat\ istoricilor [i speciali[tilor `n [tiin]e socio-umane, dar [i iubitorilor de istorie sau cet\]enilor interesa]i de evolu]ia comunit\]ii `n trecutul `nc\ apropiat. {i chiar mai mult dec`t o biografie: un portret `n filigran al Rom=niei din ultimul veac. Ca [i portretul lui Ceau[escu prezent peste tot, din s\lile de clas\ p`n\ la mitinguri [i acest portret ne ajut\ s\ `n]elegem Rom=nia de dinainte, din timpul [i de dup\ comunism.
1 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-R\zvan Mihai, Ilarion }iu, Via]a lui Ceau[escu, vol. I, Ucenicul Partidului, Editura Adev\rul Holding, Bucure[ti, 2012, p. 5. 2 Expozi]ia a fost organizat\ `n perioada 22 mai-15 iunie 2012 de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din Rom=nia, Universitatea Petre Andrei din Ia[i, Muzeul Na]ional de Istorie a Transilvaniei ClujNapoca, Muzeul de Istorie Aiud, Muzeul de Istorie Turda, `n parteneriat cu Institutul de Studiere a Ideologiilor, cu sprijinul Complexului Na]ional Muzeal Moldova, Ia[i. 3 L. Betea, C. Diac, F.-R.. Mihai, I. }iu, Via]a lui Ceau[escu, vol. I, Ucenicul Partidului, ed. cit., p. 8.

iunie-iulie 2012

TIMPUL
[i este structurat pe trei mari paradigme: I. a `n]elege (de la manualele din 1899 p`n\ la `nlocuirea lor cu cele din 1947); II. a recunoa[te (din 1947/1948 p`n\ la 1997, anul primelor manuale alternative postdecembriste); III. a construi (din 1997 p`n\ `n zilele noastre). Un capitol distinct, intitulat Detalii, acolade, contraste, pune laolalt\, dup\ criterii bine stabilite, extrase din programele [colare de-a lungul timpului, fragmente de prefe]e [i documente oficiale, sugestii metodice desprinse din felurite lucr\ri de specialitate, extrase din manuale [colare etc. Concluziile Alinei Pamfil, numite Ansambluri, s`nt urmate de o bibliografie foarte consistent\ [i foarte atent ordonat\, bazat\ exclusiv pe programe [colare [i pe manuale. Deosebit de aceasta, lucrarea Mihaelei Secrieru vizeaz\ `nregistrarea cronologic\ a tuturor lucr\rilor publicate `n domeniu [i sintetizarea pe direc]ii majore de cercetare urmate de redactarea unui studiu de sintez\ (p. 5). Autoarea distinge trei etape esen]iale `n evolu]ia didacticii limbii [i literaturii rom=ne materne `n [coal\: I. etapa veche, a metodicilor istorice (de la `nceputuri p`n\ `n anii 1948); II. etapa intermediar\, a metodicilor cu influen]e socialiste (publicate `ntre anii 1948/50-1989); III. etapa nou\, a metodicilor consonante cu reforma social\ de dup\ 1989 [i mai pregnant dup\ Reforma educa]iei dintre anii 1999-2000. Parte dintr-un proiect mai amplu, volumul ap\rut `n 2007 la Ia[i cuprinde bibliografia rom=neasc\ de didactica limbii [i literaturii rom=ne, signaletic\, organizat\ dup\ criteriile cronologic [i subsecvent alfabetic, pentru perioada 1754-2004, mai exact de la prima gramatic\ rom=neasc\ folosit\ [i ca manual [i ca metodic\, p`n\ `n anul 2004, spune autoarea la p. 91, de unde afl\m c\ va fi urmat de `nc\ dou\ volume. Cel de-al doilea va cuprinde bibliografia rom=neasc\ de didactica limbii [i literaturii rom=ne, organizat\ tematic pe dimensiunile fundamentale ale didacticii limbii [i literaturii rom=ne, respectiv: DLLR pentru `nv\]\m`ntul primar, gimnazial, liceal, pentru copii cu necesit\]i speciale, pentru limba rom=n\ ca limb\ str\in\, pentru na]ionalit\]ile conlocuitoare [i didactic\ universitar\, cu anumite tematici subiacente (id. ib.), iar cel de-al treilea va cuprinde bibliografia rom=neasc\ de didactica limbii [i literaturii rom=ne, organizat\ dup\ criteriul autorilor [i subsecvent, dup\ criteriul cronologic, al anului apari]iei lucr\rilor. (id., p. 92) N-am dori sub nici o form\ ca, din cele spuse p`n\ aici, s\ r\m`n\ cineva cu impresia c\ noi consider\m lipsit de valoare tot ce s-a scris pe linia didacticii limbii rom=ne `n perioada comunist\. Scuturate de `nc\rc\tura politic\ [i ideologic\, aceste lucr\ri au [i partea lor de utilitate pentru un lector `nzestrat cu bun\voin]\ [i cu suficient\ r\bdare, cu-adev\rat interesat de mersul problemei la noi. Dovad\ c\ nu le-am eliminat cu totul st\ faptul c\ deseori le-am citat [i le vom cita `n continuare. Am `ncercat numai, `n cele de mai sus, o explica]ie a faptului c\ autorii de didactici au preferat s\ sar\ capitolul istoric, ceea ce a fost suplinit, iat\, cu succes, de cele dou\ lucr\ri discutate mai sus, lucr\ri de referin]\, care nu trebuie s\ lipseasc\ din biblioteca niciunui profesor de rom=n\. Ele constituie o imagine fidel\, bazat\ pe documente, a evolu]iei mentalit\]ilor `n t\r`m didactic [i ofer\ deseori o explica]ie a faptului c\, pe t\r`m [colar, lucrurile se deruleaz\ at`t de anevoie. Am redat mai sus [nota 9] un extras dintr-o program\ [colar\ elaborat\ de o comisie condus\ de Ion Coteanu. Iat\ ce scria Ion Coteanu, `n anul 1989 (sic!), `n prefa]a unui volum omagial dedicat centenarului mor]ii lui Mihai Eminescu: Eminescu avea, c`nd a scris Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Rom=nie?, 17 ani, v`rsta multora dintre tinerii aduna]i la 21 decembrie 1989 `n Pia]a Palatului, obliga]i s\ aplaude [i s\ ridice `nc\ o dat\ `n sl\vi un dictator `nnebunit de furie [i de ur\, din a c\rui porunc\ pe str\zile [i `n pie]ele publice ale Timi[oarei erau chiar atunci `mpu[ca]i tineri, copii, mame cu prunci `n bra]e, fiindc\ nu mai voiau s\ sufere mizeria, minciuna, oprimarea, frigul [i foamea. Erau `mpu[ca]i cet\]enii Rom=niei, fiindc\ nu mai voiau ca fa]a cea adev\rat\ a ]\rii, p\strat\ cu sfin]enie [i dragoste `n sufletul oamenilor cinsti]i, s\ fie `njosit\ [i m`njit\ de un clan dictatorial viclean, hr\p\re] [i incult.10 C`nd va fi fost sincer academicianul Ion Coteanu? C`nd a introdus concep]ia tovar\[ului Nicolae Ceau[escu `n manualele [colare sau c`nd scria: Prin Frontul Salv\rii Na]ionale, ap\rut spontan `n

Cronici din tranzi]ie

focul luptelor, s-au formulat repede, cu luciditate [i inteligen]\, `ntr-o prim\ platform\, premisele adev\ratei democra]ii. Pe temeiul lor s-a p\[it cu `ncredere, curaj [i fermitate pe calea democra]iei ne`ntinate de epitete falsificatoare, f\r\ adaosurile mincinoase puse alt\dat\ dup\ acest cuv`nt, adaosuri sub care sta `ncol\cit veninosul [arpe al dictaturii perfide bicefale.11 Comentariile s`nt, credem noi, de prisos. Important este s\ [tim ce s-a `nt`mplat [i s\ tragem `nv\]\tur\, fiindc\ au trecut, totu[i, de la Revolu]ie, 23 de ani
1 Paul I. Papadopol, Metodica limbii materne `n gimnazii [i licee, Colec]ia Biblioteca pedagogic\, Editura Casei {coalelor, Bucure[ti, 1925 [i Fl. Ilioasa, ~ndrum\ri metodice, [vol. II din seria Metodica pred\rii limbilor, Direc]ia Seminarului pedagogic universitar], Bucure[ti, 1939. 2 Vistian Goia, Didactica limbii [i literaturii rom=ne pentru gimnaziu [i liceu, Editura Dacia Educa]ional, ClujNapoca, 2002, pp. 18 sqq. 3 Fl. Ilioasa, op. cit., p. 25, apud Mihaela Secrieru, Bibliografie signaletica de didactic\ a limbii [i literaturii rom=ne, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2007, pp. 28-29. 4 Nu `ntotdeauna. Vezi: Ministerul ~nv\]\m`ntului, Institutul de {tiin]e Pedagogice, Metodica pred\rii limbii rom=ne `n [coala general\ de 8 ani, sub redac]ia prof. dr. Stanciu Stoian, prof. dr. Ion Berca, conf. univ. Clara Georgeta Chiosa, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1964, pp. XIX-XX. 5 Constan]a B\rboi (coord.), Metodica pred\rii limbii [i literaturii rom=ne `n liceu, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1983, p. 74. 6 Lucrarea lui Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice rom=ne[ti, a ap\rut `n anul 1916, `n Analele Academiei Rom=ne, Memoriile sec]iunii literare, seria II, tom XXXVIII [i a fost reeditat\ de Octav P\un, cu un tabel cronologic, studiu introductiv, note [i comentarii de V. Popeang\, ap\r`nd la Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1975. Structurat\ pe trei mari capitole Bucoavnele, Abecedarele [i C\r]ile de citire lucrarea lui O. Ghibu este prima `ncercare de sistematizare diacronic\ a literaturii didactice de la noi, de la jum\tatea secolului al XVII-lea p`n\ la anul 1915. Chiar dac\ se centreaz\ pe `nv\]area scris-cititului, deci pe segmentul primar, lucrarea r\m`ne una de referin]\ nu doar prin inventarierea lucr\rilor [i prin integrarea lor `n contextul cultural [i istoric al vremii, ci [i prin analiza critic\ a `nceputurilor didacticii rom=ne[ti. 7 CAROL I, Prin gra]ia lui Dumnedeu [i voin]a Na]ional\ Rege al Rom=niei, La to]i de fa]\ [i viitori, s\n\tate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor [i Instruc]iunii publice sub No. 75.451, ~n virtutea art. 41 din legea de organisare a Ministerului Cultelor [i Instruc]iunii publice; Am decretat [i decret\m: Art. I. Aprob\m nouile programe pentru studiile din [clele primare urbane [i rurale de ambe sexe, al\turate aci. Art. II [i cel din urm\. Ministrul Nostru Secretar de Stat `n Departamentul Cultelor [i Instruc]iunii publice este `ns\rcinat cu executarea acestui decret. Dat la Bucuresci la 8 Ianuarie 1898. CAROL Ministrul Cultelor [i al Instruc]iunii publice, Haret No. 40 (p. 22). 8 Extras dintr-o program\ de clasa a V-a elaborat\ `n anii 1950-1951: Textele literare ce se dau `n manual vor desvolta urm\toarele: 1. Marii `nv\]\tori ai omenirii muncitoare din lumea `ntreag\. 2. Momente din lupta de ilegalitate a Partidului. Eroi ai clasei muncitoare. 3. Marile s\rb\tori ale oamenilor muncii de la noi [i din lumea `ntreag\ (7 Nov., S\rb\toarea Constitu]iei Staliniste, 1 Mai, Ziua Victoriei, 13 Decemvrie, 16 Februarie 1933, Proclamarea Republicii Populare Rom=ne). 4. Eroismul `n munc\ al muncitorilor sovietici `n industrie. 5. Munca industrial\. Av`ntul oamenilor muncii condu[i de Partid `n munca [i lupta de construire a socialismului. 6. Colhoznicii sovietici, colhozurile. 7. Via]a ]\r\nimii muncitoare din ]ara noastr\ `n trecut [i ast\zi. Gospod\riile agricole colective. Muncile agricole. 8. Produc]ii populare `n care se oglinde[te via]a ]\r\nimii din trecut [i ast\zi. 9. Basmul. 10. Momente din lupta poporului nostru pentru libertate, `n trecut. 11. Critica or`nduirii burghezo-mo[iere[ti. 12. Copil\ria. Pionierii. 13. Via]a copiilor [i tinerilor sovietici. Pionierii sovietici. Eroismul tineretului sovietic. 14. {coala `n trecut [i azi. 15. Via]a femeilor `n ]ara noastr\, `n trecut [i azi. Femei eroine. 16. Familia, p\rin]ii. 17. Via]a oamenilor de culoare `n ]\rile imperialiste. 18. Combaterea supersti]iilor. 19. Descrieri de natur\. Lupta omului pentru st\p`nirea naturii. Anotimpurile. Animalele. 20. Lupta pentru pace. (p. 90). 9 Extras din programa de clasa a XII-a elaborat\ de o echip\ al c\rei pre[edinte a fost Ion Coteanu, iar vicepre[edin]i Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga [i Ioan Silviu Vlad, Programa de limb\ [i literatur\ rom=n\ pentru `nv\]\m`ntul liceal de zi [i seral, valabil\ `ncep`nd cu anul [colar 19821983, aprobat\ cu nr. 37200/1982, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1982: Literatura rom=n\ de dup\ revolu]ia de eliberare social\ [i na]ional\. Tendin]e dominante: umanismul socialist, caracterul revolu]ionar, continuitate [i modernitate. Varietate de stiluri. Literatura `n limba na]ionalit\]ilor conlocuitoare. Concep]ia PCR, a tovar\[ului Nicolae Ceau[escu, secretar general al PCR, privind responsabilitatea culturii, artei, literaturii pentru crearea unor opere valoroase av`nd la baz\ concep]ia materialistdialectic\ [i istoric\ despre lume [i societate; concep]ia filosofic\ umanist\ a partidului nostru, necesitatea cre\rii unor opere nepieritoare prin con]inut [i valoare artistic\ [i care s\ contribuie la formarea omului nou, cu o con[tiin]\ `naintat\, socialist\. Combativitatea literaturii noastre ca expresie a partinit\]ii ei. Contribu]ia specific\ a literaturii la educarea materialist-[tiin]ific\ [i umanist-revolu]ionar\, patriotic\ a maselor, la educarea moral-spiritual\ a acestora. (p. 112). 10 Acad. I. Coteanu, Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Rom=nie, `n vol. Centenar Eminescu 1889-1989. Volum omagial, Bucure[ti, 1989, p. 5. 11 Idem, p. 6.

Ubi sunt? S`nt!

MARCELA CIORTEA
O lucrare de specialitate `ncepe, de regul\, cu un istoric al problematicii abordate. De[i primele metodici ale disciplinei Limba [i literatura rom=n\ au ap\rut, la noi, dup\ 19001, debutul istoric al acestei discipline se poate `ntrez\ri undeva la mijlocul secolului al XVIII-lea2. Interesant este c\, `n ciuda bogatei bibliografii pe care se sprijin\, didacticele noastre nu rezerv\ un capitol distinct evolu]iei disciplinei `n sine, autorii no[tri prefer`nd, aproape `n exclusivitate, linia de cercetare sincronic\, celei diacronice. Nu este de condamnat aceast\ alegere, ci, mai degrab\, este de `n]eles, dat fiind c\ predarea literaturii `n [coli a fost, deseori, grav afectat\ politic [i ideologic. ~n perioada interbelic\, spre exemplu, str\jeria era o activitate inclus\ `n metodici [i identificat\ cu ore de lectur\ `n care elevii vor fi deprin[i a `mprumuta c\r]i, dup\ toate formele obi[nuite `n bibliotecile publice, a le citi `n lini[te [i a lua note dup\ cele citite; aceste activit\]i vizau, de asemenea, colaborarea uneia sau mai multor clase `n scopul de a preg\ti pentru [ez\tori sau pentru solemnit\]i, recit\ri de poezii, piese de teatru, discursuri ocazionale3. Cum aceste activit\]i erau asociate Casei Regale, iar fragmentele alese fie trimiteau la persoana Regelui, fie erau extrase din autori care au servit regimului monarhic, noua or`nduire, cea comunist\, a adus dup\ sine ignorarea eforturilor de p`n\ atunci4. ~n plus, manualele [colare debutau cu fragmente `nchinate Regelui, de unde, probabil, se vor fi inspirat ideologii de mai t`rziu ai epocii comuniste. Lu\m la `nt`mplare un manual intitulat Carte de limba rom=n\ pentru clasa II a [coalelor secundare (b\ie]i [i fete), aprobat\ de Onor. Minister al Instruc]iunii Publice `n anul 1935, de Ioan Nisipeanu, Ioan Popescu [i Alexandru Ionescu, Editura Cugetarea, Bucure[ti, [s. a.], care se deschidea cu un Imn, de G. Co[buc, dedicat Regelui: Regelui nostru [i-acum/ {i-apururi m\rire [i-onoare!/ Din cer serafimii scoboare/ Cu s\bii de foc s\-nconjoare/ {i sf`nta-i persoan\ [i tronul,/ {i pace s\ fie-al s\u drum! Urmeaz\ un text `n proz\, intitulat chiar a[a, Regele, scris de un anume Corneliu Moldovanu, care exclam\ `n ultimul paragraf: Bine te-ai `ntors, M\ria Ta `n Metropola rom=nismului!; vin dou\ texte patriotice semnate de I. Simionescu [i N. Iorga, dup\ care Cezar Petrescu `ncepe ex abrupto un text intitulat Cobor`rea din cer: M\ria-Sa Regele Carol al II-lea, i-a venit ]\rii din cer, `n noaptea de 6 spre 7 iunie 1930. Pu]ini au [tiut-o mai dinainte; dar to]i cu u[urare au r\suflat [. a. m. d., p`n\ c`nd afl\m c\, de fapt, Regele a venit pe calea aerului iar avioanele noastre ost\[e[ti s-au `n\l]at s\ ias\ `n drumul Mult-A[teptatului. ~n anul 1950, Ministerul ~nv\]\m`ntului Public emite, la Editura Cartea Rus\, Metodica pred\rii literaturii rom=ne `n clasele V-XI, care, f\r\ a fi o carte proast\, `n esen]\, `[i propune foarte limpede, `nc\ de la prima pagin\, aducerea pred\rii literaturii la realit\]ile zilei: [] prima sarcin\ a profesorului de limba [i literatura rom=n\ este cunoa[terea temeinic\ a [tiin]ei literaturii, a teoriei literaturii [i a istoriei limbii [i literaturii rom=ne. De asemenea, el trebue s\ cunoasc\ tezaurul literaturii ruse [i sovietice, precum [i al literaturii noastre. (p. 7). {i mai departe, `n paragraful imediat urm\tor: Manualele de istoria literaturii rom=ne, scoase sub trecutele regimuri burghezo-mo[iere[ti, au deformat sau falsificat sistematic istoria literaturii noastre, `n scopul ap\r\rii intereselor acestor regimuri de exploatare. Niciodat\ `n trecut, istoria literaturii n-a fost legat\ de condi]iile materiale de existen]\ ale societ\]ii noastre, n-a fost privit\ ca un aspect al oglindirii, pe plan ideologic, a luptelor de clas\, ceea ce trebue s\ sublinieze oricare istorie literar\ [tiin]ific\. Care erau realit\]ile zilei? Acelea cunoscute de elevi p`n\ `n clasa a V-a! Dac\ e s\ lu\m un manual de clasa a III-a, publicat de Ministerul ~nv\]\m`ntului Public la Editura Didactic\ [i Pedagogic\, `n anul 1952, ne conect\m instantaneu la realitatea momentului. Iat\, spre exemplu, o poezie a Mariei Banu[, ~n veci, Stalin, sl\vit s\ fii: C`nd are via]a pre], copii?/ Doar c`nd slujim un ]el m\re] / ~n veci, Stalin, sl\vit s\ fii,/ Tu, cel ce vie]ii i-ai dat pre].// C`nd s`ntem noi voio[i, copii?/ C`nd, liberi, ]inem fruntea sus. ~n veci, Stalin, sl\vit s\ fii,/ C\ci libertate ne-ai adus.// {i m`ndri c`nd s`ntem, copii?/ C`nd ]ara m`ndr\ e de noi./ ~n veci, Stalin, sl\vit s\ fii,/ P\rinte-al lumii de eroi.// Fi]i inimi vesele, fierbin]i!/ A[a ne-nve]i, a[a vom fi./ Tu, scump p\rinte-ntre p\rin]i/ ~n veci de veci sl\vit s\ fii. (p. 42) sau alta, a lui Mihai Beniuc, Moscov\, tu, luminoas\, din unitatea de `nv\]are Marea noastr\ prieten\ Uniunea Sovietic\: Multe s`nt cet\]i pe lume/ {i cu vaz\ [i cu nume,/ Dar ca Moscova sub cer/ De-ai umbla cu-opinci de fier / Alta-n lume nici c\ e/ S\ i se asemene./ Alta n-are nici Kremlin,/ Nici stelele de rubin,/ Nici nu [ade-n ea Stalin.// Ast\zi Moscova-i cetate/ Luminat\ `ntre toate/ {i pe d`nsa Pace scrie,/ {i du[manii to]i s\ [tie/ C\ de vor cumva r\zboi/ Nu le-o fi u[or apoi / C\ci sub stele de rubin/ Colo-n falnicul Kremlin/ Este marele Stalin (p. 80). Cine avea s\ se mire, a[adar, c`nd, pe prima fil\ a manualelor [colare, a fost plasat\ imaginea-tablou a lui Nicolae Ceau[escu, iar `ntre lecturi ap\reau texte `nchinate acestuia sau comuni[tilor `n general, ca `n poezia Comuni[tii lui Dumitru Corbea: Menirea lor istoric\ e mare:/ S\ n-aib\ via]a lan]uri [i hotare.// Cu ei pornesc popoarele-n torente, Din c`te ]\ri [i c`te continente? [. a. m. d. Iat\ cum [tiin]ele literare au fost supuse ideologiei politice; de la metodica din 1950, vreme de 40 de ani, toate lucr\rile de didactica limbii [i literaturii rom=ne vor acorda o aten]ie deosebit\ ideologiei partidului, a[a `nc`t lucrarea coordonat\ de Constan]a B\rboi (1983) avea s\ plaseze, `ntre principiile didactice, pe locul `nt`i, principiul orient\rii politico-ideologice [i [tiin]ifice a educa]iei [colare, prev\z`nd, la cerin]e fundamentale, ca `ntregul proces instructiv-educativ (PIE) s\ fie orientat spre modelarea personalit\]ii elevilor `n spiritul politicii educa]ionale a partidului, al concep]iei materialist-dialectice [i [tiin]ifice despre lume.5 Acesta este, `n opinia noastr\, principalul motiv pentru care speciali[tii au evitat excursul istoric `n lucr\rile lor. Cum lipsa unei priviri diacronice oneste [i conving\toare a devenit pregnant\ `n ultimele decenii, capitolul istoric din metodici a fost suplinit prin dou\ lucr\ri de referin]\ `n cercetarea didactic\ rom=neasc\: (1) Alina Pamfil [i Ioana T\m=ian, Studiul limbii [i literaturii rom=ne `n secolul XX. Paradigme didactice, Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj-Napoca, 2007; (2) Mihaela Secrieru, Bibliografie signaletica de didactic\ a limbii [i literaturii rom=ne, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2007. ~ncurajate, probabil, de lucrarea lui Onisifor Ghibu6, care viza ciclul primar, cercet\toarele de la Cluj [i Ia[i au reu[it s\ contureze capitolele absente at`t de necesare cercet\rii didactice rom=ne[ti, ambele lucr\ri fiind centrate pe `nv\]\m`ntul gimnazial [i liceal. Foarte bine structurat\ [i excelent administrat\, lucrarea Alinei Pamfil [i a Ioanei T\m=ian vizeaz\ programele [colare [i manualele de limba [i literatura rom=n\ de la noi. Primul capitol, `ntocmit de Alina Pamfil, identific\ cinci etape `n evolu]ia programelor [colare de limba [i literatura rom=n\, fiecare etap\ primind c`nd un nume semnificativ: I. `nceputurile (`ntre 1864, anul tip\ririi primei programe cu caractere exclusiv latine, [i 1897, anul precedent reformei `nv\]\m`ntului secundar realizat\ de Spiru Haret); II. constituirea sau trecerea `n secolul al XX-lea (Reforma lui Spiru Haret7); III. cristalizarea (prima jum\tate a secolului al XX-lea, p`n\ `n anul 1947); IV. destructurarea (trecerea spre a doua jum\tate a secolului al XX-lea, prin programa din 1947); V. aservirea (din 19478 p`n\ `n 1989, anul c\derii regimului comunist); VI. re-formarea (trecerea spre secolul al XXI-lea). Al doilea capitol, `ntocmit de Ioana T\m=ian, vizeaz\ manualele de limba [i literatura rom=n\

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Cronici din tranzi]ie

SCRIITORII MEI

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Radu }uculescu, un portret la amiaz\

LIVIU ANTONESEI

Buzduganul schimb\rilor de dup\ 1989

Radu }uculescu se num\r\ printre cei patru-cinci prozatori prefera]i din genera]ia mea. Un fel de careu de a[i sau de chint\ regal\, ]in`nd seama c\ la aceast\ figur\ din poker toate c\r]ile s`nt egale, dincolo de valoarea lor nominal\. {i mai s`nt vreo patru, cinci prozatori care ]in foarte aproape de acest pluton frunta[. N-o s\ dau nume nu de teama represaliilor, ci pur [i simplu pentru a `ntre]ine un climat de competi]ie activ\, cel pu]in `ntre acei autori care mai s`nt `nc\ printre noi. Pentru c\ genera]ia mea a avut deja vreme s\ sufere pierderi, unele irecuperabile, inclusiv `n privin]a prozatorilor s\i. Dac\ i-am amintit totu[i, doar numeric, pe cei opt-zece prozatori favori]i din r`ndurile genera]iei mele, am f\cut-o pentru a sublinia un fenomen cultural important a fost prima genera]ie, de la cea de la 1927 `ncoace, cu un caracter de complexitate ridicat. Ea cuprinde poe]i [i prozatori, dramaturgi, dar [i critici literari, esei[ti sau autori din domeniul disciplinelor antropologice de la istorie la psihologie, [tiin]ele educa]iei, filosofie sau sociologie. Este genera]ia care, `nc\ din ultimul deceniu al regimului comunist a anun]at re`ntoarcerea culturii noastre la pluralismul domeniilor [i, prin urmare, la majoratul cultural. A fost un fel de avanpost, de buzdugan al zmeului, al evolu]iilor ce aveau s\ urmeze r\sturn\rii revolu]ionare de regim din decembrie 1989. C\ a fost un complot dinainte preg\tit care a preluat o revolt\ spontan\, `ns\ de o spontaneitate puternic stimulat\ (Al. Paleologu), e mai pu]in important. Important mi se pare c\ nu e la fel ca `nainte, nici mai r\u ca `nainte, cum strigam noi `n 1990 p`n\ ce r\gu[eam, ci e altfel ca `nainte.

S\ revenim la Radu }uculescu

Recent, Radu }uculescu a avut bucuria s\[i vad\ tradus `n francez\ romanul Povestirile mamei b\tr`ne (tradus de Dominique Ilea sub titlul Mre-vieille racontait, Gingkoditeur, Paris, 2012) [i s\-i `nso]easc\ acestuia aventu-

ra francez\ printr-un turneu de promovare de trei s\pt\m`ni lans\ri, lecturi publice, [edin]e de autografe la Paris [i `n regiunea parizian\. M-am bucurat mult de acest succes al lui Radu, mai ales c\ el a intrat `n categoria prozatorilor mei prefera]i nu de la aceast\ traducere, nici m\car de la apari]ia edi]iei rom=ne[ti a c\r]ii (2006), ci `nc\ de la excep]ionalul s\u roman Degetele lui Marsias (1985), una din cele 40-50 de c\r]i, din toate genurile, ale colegilor mei de genera]ie, care mi-au adus un strop de lumin\ [i m-au vitaminizat `n sinistrul deceniu final al comunismului b\[tina[. Cred c\ mi-ar fi pl\cut chiar de la V`nz\torul de aripi sau Ora p\injenului, dac\ nu lea[ fi ratat la apari]ie, `n ciuda faptului c\ al doilea a provocat destul scandal `nc`t s\ conduc\ la demiterea directorului editurii. Radu }uculescu a publicat p`n\ acum [apte romane, `ncep`nd cu V`nz\torul [i sf`r[ind cu Femeile insomniacului (2012), ceea ce m\ face s\-l socotesc `n primul r`nd un romancier, unul de mare for]\, care [i-a gr\bit ritmul un roman la trei ani de la Povestirile mamei b\tr`ne `ncoace. ~mi este foarte greu s\ ierarhizez aceast\ oper\ de romancier, pentru fiecare am c`te un motiv de sl\biciune. Degetele lui Marsias mi-a anun]at prozatorul excep]ional [i mi-a bucurat una din cele mai triste perioade ale vie]ii mele. Povestirile tocmai au c\p\tat o frumoas\ confirmare interna]ional\. ~n cazul romanului Stalin, cu sapa `nainte (2009) invidiez de bun\ seam\ titlul, dar mai ales episodul legat de ziua mor]ii lui Stalin, cum este acesta perceput de un copil de 3-4 ani. Eu m-am n\scut la o lun\ de la acest eveniment [i nu am amintiri directe, ci doar cele povestite de-a lungul timpului de p\rin]ii mei. ~ntre care ironia tatei c\ mama m-ar fi n\scut la [apte luni pentru c\ ar fi fost marcat\ de moartea tiranozaurului. ~n cazul ultimului roman ap\rut, Femeile insomniacului, socotindu-l sut\ la sut\ autobiografic, i-am invidiat amical experien]a erotic\. Am aflat `ns\ dintr-un recent interviu c\ doar o parte a acesteia `i apar]ine, romanul fiind declan[at de moartea nea[teptat\ a unui prieten, o parte a experien]ei cu pricina apar]in`nd acestuia. M-am mai lini[tit, dac\ experien]a se `mparte la doi... Scriu [i r`d, acum. Pentru c\ lectura din c\r]ile lui Radu, dincolo de profunzimile lor [i de destul de numeroasele pasaje depresive sau de-a dreptul negre, m\ binedispune. De ce? Poate pentru c\ `mi provoac\ bucurie lucrurile bine f\cute, de orice fel ar fi acestea.

de proz\ scurt\, un articler redutabil a propos invidiez [i titlul culegerii de articole Rom=nul erectil (2010) [i un dramaturg care, dup\ succesele externe, unde piesele i-au fost montate sau c\ru]ate `n turnee, a `nceput s\ fie jucat [i `n ]ar\. De unde se vede c\ po]i deveni profet `n satul t\u dup\ ce ai r\t\cit prin alte sate! Recent, am citit volumul de piese de teatru Bravul nostru Mic[a (2010), care mi-au pl\cut. Iar, except`ndu-i pe Caragiale, Eugen Ionesco, Beckett [i Vi[niec, nu citesc de obicei piese de teatru, prefer`nd spectacolele [i nici acelea chiar toat\ ziua. {i `nc\ n-am amintit c\ Radu este un violonist cu patalama dar mai ales cu talent, desigur! , critic dramatic [i un excep]ional realizator de televiziune. Din acest punct de vedere, `mi pare r\u c\ nu s`nt clujean, mul]umind `n acela[i timp celor care au avut excelenta inspira]ie s\-i posteze o parte din interviurile cu scriitori [i al]i oameni de cultur\ pe Youtube [i alte portaluri de aceea[i factur\. Recent, Alexandru Petria a postat interviul pe care i l-a luat Radu pe blogul s\u [i pe pagina de Facebook. Ce a[tept acum de la Radu? ~n primul r`nd, un nou roman. Dac\ p\streaz\ ritmul din 2006 `ncoace, ar trebui s\ apar\ `n 2015. Dar dac\ vine mai repede, cu at`t mai bine ]\rii, [i mie cu at`t mai bine. Nu m-a[ sup\ra nici dac\ ar mar[a mai energic pe media electronic\, dac\ [i-ar face un blog de pild\ sau m\car o pagin\ de Facebook, c\ e mai u[or.

Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc, Gheorghe Laz\r, Aut viam inveniam aut faciam. In honorem {tefan Andreescu, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 652 p. Lucrarea de fa]\ s-a dorit a fi un omagiu adresat unui istoric de prietenii, colegii [i discipolii s\i. Tentativa a fost una dificil\ deoarece un volum omagial este pentru a parafraza un titlu al medievistului Philippe Buc un ritual periculos. ~n primul r`nd pentru c\, printr-un proces de suprainterpretare, s-ar putea crede c\ activitatea de cercetare a celui celebrat se apropie de final sau, cel pu]in, c\ partea cea mai important\ a operei sale a fost deja scris\. Evident, o asemenea perspectiv\ este eronat\. Orice slujitor al muzei Clio [tie c\ istoricul, asemenea vinului, cu c`t se `nveche[te, cu at`t devine mai bun; fiecare nou document, fiecare lucrare ad\ugat\ setului de cuno[tin]e, fiecare nou\ lectur\ a unor texte citite

Un sentiment `nalt al prieteniei

Nu cred c\ m-am `nt`lnit cu Radu }uculescu de mai mult de dou\-trei ori `n aceast\ via]\ deja lung\ a noastr\ ba chiar cred c\ asta s-a petrecut demult, `naintea erei noastre, deci p`n\ `n 1989. Am fost la Cluj, cu diverse prilejuri, [i dup\ 1990, dar nu-mi amintesc s\ ne fi v\zut. ~mi amintesc dou\ `nt`lniri postrevolu]ionare cu un alt prozator preferat din genera]ie, Al. Vlad, a[a c\ n-a[ fi uitat o `nt`lnire recent\ cu Radu. {i, totu[i, acolo departe, `l simt foarte apropiat. Poate din pricina faptului c\ am`ndoi acord\m o mare importan]\ prieteniei, iar aceasta nu ]ine seama nici de timp, nici de distan]e. Ne citim de la distan]\, (ne) mai scriem din c`nd `n c`nd despre ce-am citit, schimb\m destul de frecvent mail-uri, `n care ne mai l\ud\m cu ce-am scris/ f\cut, ne mai pl`ngem de bolile care `ncep s\ ne dea t`rcoale, mai [i b`rfim, ca b\ie]ii, c`teodat\. Ne-am v\zut pu]in, dar ne scriem mai des. ~ns\, acolo, la dep\rtare, `l simt foarte aproape [i nu m\ `ndoiesc c\, la nevoie, s-ar dovedi ceea ce se cheam\ un om de baz\, un prieten adev\rat

Un artist complet
Cred c\ Radu }uculescu este `n primul r`nd un romancier, dar este [i un excep]ional autor

mai demult permit sesizarea unor detalii nedeslu[ite anterior, `ntrez\rirea unor conexiuni, `ntr-un cuv`nt, conturarea unei imagini mai clare asupra trecutului. ~n al doilea r`nd pentru c\, `n avalan[a de volume omagiale de dup\ 1990, o astfel de lucrare menit\ s\ onoreze un magistru risc\ s\ treac\ neobservat\. Un alt risc decurge din faptul c\, teoretic, textele autorilor ar trebui s\ se ridice la `n\l]imea operei celui omagiat, or, din p\cate, nu `ntotdeauna acest lucru a putut fi reperat `n lucr\ri de acest gen. {tefan Andreescu (n. 1947) este profesor universitar doctor la Facultatea de {tiin]e Politice a Universit\]ii din Bucure[ti, unde pred\ Istoria politic\ a rom=nilor. Din luna iunie 2001 este directorul programului Europa Central\, ]\rile rom=ne [i Marea Neagr\ din cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Rom=ne. A publicat 8 volume [i peste 100 de studii, articole [i recenzii. A primit Premiul Mihail Kog\lniceanu al Academiei Rom=ne pe anul 1997, pentru Restitutio Daciae, III, Studii cu privire la Mihai Viteazul. Ovidiu Cristea (n. 1965) este cercet\tor [tiin]ific la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucure[ti [i directorul aceluia[i institut. A ob]inut Premiul N. Iorga al Academiei Rom=ne (2006), pentru lucrarea Vene]ia [i Marea Neagr\ `n secolele XIIIXIV. Contribu]ii la studiul politicii orientale vene]iene, Editura Istros, Br\ila, 2004. Petronel Zahariuc (n. 1969) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia[i [i decan al acestei facult\]i. A ob]inut Premiul A. D. Xenopol al Academiei Rom=ne (2005), pentru lucrarea }ara Moldovei `n vremea lui Gheorghe {tefan voievod (1653-1658), Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2003. Gheorghe Laz\r (n. 1967) este cercet\tor [tiin]ific la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucure[ti [i secretar [tiin]ific al aceluia[i institut. A ob]inut Premiul N. Iorga al Academiei Rom=ne (2008), pentru lucrarea Les Marchands en Valachie ` (XVIIe-XVIIIe siecles), Editura Institutului Cultural Rom=n, Bucure[ti, 2006.

www.timpul.ro

iunie-iulie 2012

10
BURSA C|R}ILOR Lewis A. Coser, Oameni ai ideilor: perspectiva unui sociolog, Studiu introductiv, traducere [i note de Camelia Cr\ciun, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 474 p. Lucrare de mare interes pentru sociologia [i istoria social\ a intelectualilor, Oameni ai ideilor: perspectiva unui sociolog este unul din studiile importante de `nceput `n domeniu; o analiz\ istoric\ a categoriei intelectualilor publici, volumul se `nscrie `n mai larga preocupare a lui Coser pentru modul `n care intelectualii au interac]ionat cu politicul de-a lungul istoriei. Lewis A. Coser `[i conduce cititorii din cafenelele Londrei din secolul al XVIII-lea p`n\ `n industriile de cultur\ `n mas\, `n c\utarea unei defini]ii pentru intelectual. Descriind locurile `n care intelectualii prosper\ [i explor`nd natura [i contribu]iile diferitelor grupuri bine cunoscute, acesta aduce `n discu]ie diferitele roluri pe care intelectualii le joac\ `n societate [i de ce s`nt ace[tia importan]i. Cartea se compune dintr-o serie de eseuri scurte pe teme selective legate de re]elele institu]ionale `n care se g\sesc intelectualii.

TIMPUL

Proz\

Iubi]i-m\ chiar dac\ put

lui Pter Esterhzy
~l dau la [coli `nalte, nu-l las io aici `n satul \sta am\r`t! La[c\-tat\l era c`t pe ce s\ devin\ secretar de partid. ~ntrunea toate condi]iile. Avea [ase clase (a[a afirma, dar gurile babelor din sat [opteau, jilav, c-ar fi avut doar dou\) [i era s\rac, toat\ averea lui fiind o c\ru]\ [i-un cal costeliv. Pe vremea aceea, `n ]ar\ domnea un singur partid. El se afla `n toate, chiar [i-n cuget [i-n sim]iri. La unii, chiar [i-n alte locuri mai tainice. Deci, La[c\-tat\l fu propus pentru a propaga `nv\]\mintele proasp\tului partid f\tat, prin bun\voin]a altora, [i pe aceste plaiuri mioritice. Dar La[c\-tat\l s-a prezentat `n fa]a organului superior venit de la centru pentru a-i face o sumar\ verificare (sumar\ [i formal\, din moment ce dosarul `i era f\r\ pete), beat mort. V\z`nd burta proeminent\ a organului superior, pe La[c\-tat\l l-a apucat furia [i, printre stropi etilici de saliv\, url\ c\ el nu se ca]\r\ pe-un asemenea burdihan. Refuz\ categoric. Atunci [i organul superior a refuzat numirea lui. Astfel, Floricel `n loc s\ se nasc\ copil de secretar, se n\scu copil de c\ru]a[. Prea mare diferen]\ nu era. ~n ambele cazuri, dosarul odraslei ar fi fost la fel de curat, de corect, de s\n\tos. Iar viitorul i se `ntindea `n fa]\ luminos [i drept, precum un tub de neon cu m\ciulie. 3. Calul [i c\ru]a f\ceau cu Floricel hu]ahu]a. La[c\-tat\l era tare m`ndru de feciorul s\u, a[a cum s`nt ta]ii, `n general. ~l purta cu c\ru]a, `nvelit `n c`rpe, tr`ntit pe-un mald\r de paie. ~l plimba dintr-un cap\t al satului `n cel\lalt. Prea mult de lucru nu avea. {i nici nu se str\duia s\ g\seasc\. Locuitorii satului `l recuno[teau pe Floricel La[c\ dup\ ]ipete. De la cel mai mic la cel mai b\tr`n, to]i [tiau c\ pe uli]\ trece La[c\-tat\l cu La[c\-fiul care va ajunge om mare de-o s\ tremure to]i c`nd va veni el de la centru `n vizit\ la p\rin]ii s\i, o s\ fac\ el ordine! Nimeni nu prea `n]elegea la ce fel de ordine se referea La[c\-tat\l c`nd lansa asemenea afirma]ii. Jum\tate din locuitori erau rom=ni, alt\ jum\tate erau unguri, iar a treia jum\tate erau ]igani. ~n vremurile acelea, satele ardelene[ti erau alc\tuite din trei jum\t\]i. Uneori chiar patru, adic\ ap\rea [i o jum\tate alc\tuit\ din sa[i. Ace[tia erau `ns\ mult mai cump\ni]i, mai `n]eleg\tori, mai docili, a[a c\ erau jum\t\]i neglijabile. Floricel La[c\ `ncepu s\-[i `ntip\reasc\ `n minte figurile locuitorilor, s\ le dibuiasc\ firea, g`ndurile, s\ le alc\tuiasc\ fi[e (momentan, doar `n memorie) cu date, activit\]i [i ac]iuni. Toate acestea, evident, la `nceput doar la nivelul fa[ei... 4. Floricel La[c\ z\cea-n c\ru]\ `n fa]a cr`[mei. ~n cr`[m\ era tata. ~n c\ru]\ erau paie. Pe cer erau doi nori precum dou\ ]`]e uria[e. Floricel La[c\ `[i ]uguia buzele sub]iri [i `[i `ntindea m`nu]ele lungi... Mam\, ce-ar mai suge! Cum dorin]a nu-i fu `ndeplinit\, de ciud\ se pi[\ pe el. Iar acum, viitoarea personalitate d\du primele semne. Spre deosebire de al]i sugari care, `n acest caz ar fi `nceput s\ pl`ng\, Floricel La[c\ se destinse printr-un larg z`mbet, `n timp ce lichidul c\ldu] `i inund\ trupul, [i adormi fericit. 5. Primul om pe care-1 turn\, verbal, Floricel La[c\ fu tat\l s\u. ~l p`r` vecinului c\ a furat prune din prunul s\u ale c\rui crengi treceau gardul `n livada lor. Avea doi ani. 6. Floricel La[c\ m`nca, `n pauze, m\m\lig\ cu magiun. ~n clasele primare, La[c\ a suferit profund din aceast\ cauz\. Un visceral sentiment de invidie `nflori `n pieptul s\u sl\bu], c`nd descoperi c\ egalii s\i colegi de clas\ mu[c\-n pauze din felii de p`ine unse cu untur\ [i ceap\, ori cu unt din lapte gras de bivoli]\ [i c`rna] ori cu br`nz\ [i boia dulce. Nu zilnic `l procopseau ai s\i cu m\m\lig\ cu magiun, ce-i drept. Mai primea, c`teodat\, [i un bo] de m\m\lig\ cu br`nz\ ori chiar o bucat\ de sl\nin\, t\iat\ sub]ire [i v`r`t\ `ntre dou\ felii de p`ine uscat\. Un adev\rat regal! La[c\ tat\l, \la de era s\ ajung\ secretar de partid, `i explica mamei, pe un ton de fier\str\u ce m\run]e[te lemnul, c\ ei `njunghie doar un porc pe an care trebuie s\ le ajung\ cel pu]in [ase luni, a[a c\ nu l-or pr\p\di tot pe pauzele [colare ale mucosului. Din c`nd `n c`nd, `ns\, trebuie s\ se vad\ ce condi]ie au, mai zicea tat\l, numai s\r\ntocii satului nu-s `n stare s-arunce c`te o lingur\ de untur\ `n m`ncare. Zilnic. Untura e semnul bun\st\rii, mai b`iguia el. ~n pauze, Floricel nu lua `ntotdeauna parte la jocurile colegilor de clas\. Deseori, se retr\gea `ntr-un col] al clasei ori la marginea cur]ii de unde `i observa, cu aten]ie, pe ceilal]i. ~n acest timp, `[i rodea unghiile. Ochii i se `ngustau, nasul [i maxilarele se lungeau. Sem\na tot mai clar cu un [obolan care ron]\ie p`nza sacului umflat cu porumb. La acest obicei nu va renun]a niciodat\. Adeseori, Floricel La[c\ se-ntorcea de la ore al\turi de `nv\]\toare, dibuind avantajele acestei

RADU }UCULESCU
Motto: Cirip, cirip, cirip... (Alexandr Soljeni]`n, Arhipelagul Gulag) 1. Floricel La[c\ s-a n\scut `ntr-o zi zemoas\. ~n livezile satului, prunele, umflate precum ni[te buboaie, plesneau pe crengi `mpro[c`nd frunzele cu stropi lipicio[i ori picau `n iarba ars\ de soare, fleo[c\indu-se, pe loc, atr\g`nd instantaneu cohortele de mu[te grase [i p\roase ori viespile ale dracului de galbene, r\sp`ndind, urgent, `n aerul gros ca o ciorb\ de maz\re, un miros `n]ep\tor, acri[or de borhot. Ceru-i ca oglinda, vru s\ ciripeasc\ o vrabie tembel\, aflat\ `ntr-un echilibru precar pe strea[ina cr`[mei din sat, dar jetul sub]ire [i spumos proiectat printre din]ii caria]i [i galbeni de tutun ai unui fl\c\u `nalt, de[irat, transpirat, o nimeri taman `ntre ochi, spre marele haz al celor care-1 `nso]eau. Meri]i una mic\. Cred c\ l-ai orbit pe vr\bioi! Pe-o c\ldur\ ca asta, orbe[te oricum... Care pl\te[te? Lui La[c\ i-a n\scut muierea un fecior. D\ de b\ut `n cr`[m\. 2. La[c\-tat\l `[i `nmuia privirile-n pahare. Vestea i-a adus-o un b\iat ce fugea, descul], prin praful `ncins de pe uli]\. La[c\-tat\l tocmai se afla `n drum spre cr`[ma satului unde avea de g`nd s\-[i mai domoleasc\ ner\bdarea care-1 `ncerca de o vreme. ~nainte de a se pr\v\li asupra satului n\ucitoarea c\ldur\, o duser\ vecinii pe muiere la doctori]a [i la moa[a din sat, `n timp ce el dormea tun, ame]it `nc\ din seara trecut\. C\ de c`teva zile tot a[teapt\ s\ nasc\ odat\, c\ lui `i plac copiii, ce-i drept, chiar dac\ `nc\ nu are nici unul, dar nu-i plac bur]ile umflate, iar nevast\-sa avusese una c`t o c\pi]\, c`t o [ur\, c`t un deal din \la abrupt, de greu `l urci chiar [i cu doi cai, dac\ ]i-e c\ru]a `nc\rcat\. La[c\-tat\l e c\ru]a[ [i de aia ur\[te el dealurile. Adic\ bur]ile. Bolovanii. Buturugile mari. La[c\-tat\l d\dea de b\ut `n cr`[ma satului, cu m\rinimia unui proasp\t tat\. F\los de felul s\u, acum se umfla mai dihai dec`t un curcan, `n timp ce pe g`t `i curgeau d`re groase de-un deget de transpira]ie, iar urechile i se `nro[iser\ precum creasta unui coco[ furios c\ n-a apucat s\ se urce pe toate g\inile din ograd\. Floricel al meu va ajunge om mare, a[a s\ [ti]i, m\! De unde dracu [tii, b\, La[c\? }i s-o ar\tat azi noapte-n vis?

Lewis A. Coser este unul dintre clasicii sociologiei mondiale. N\scut `n 1913, la Berlin, `ntr-o familie cu origini evreie[ti din `nalta societate, Lewis A. Coser este atras `n tinere]e de socialism. n 1933, din cauza pericolului nazist, p\r\se[te Germania refugiindu-se la Paris. ~n 1941, dup\ o perioad\ de insecuritate economic\, dar [i de efervescen]\ intelectual\, `n care studiaz\ literatura comparat\ [i sociologia la Sorbona [i este activ `n mi[carea socialist\, ajung`nd, `n cele din urm\, `n deten]ie, `ntr-un lag\r din sudul Fran]ei, Coser fuge de ocupa]ia german\ `n Statele Unite. Dup\ o perioad\ de activitate jurnalistic\ pentru diferite publica]ii, inclusiv politice, precum Partisan Review, Politics, The Progressive [i The Nation, ob]ine doctoratul `n sociologie la Universitatea Columbia, `n 1954. ~n acela[i an, al\turi de colegul [i prietenul s\u Irving Howe, Coser `nfiin]eaz\ celebra revist\ radical\ Dissent, ca o reac]ie la intoleran]a regimului McCarthy din anii 1950. Chiar dac\ a r\mas p`n\ la sf`r[it fidel op]iunilor sale socialiste, Coser nu a evitat s\ adreseze o critic\ acid\ mi[c\rilor de st`nga, inclusiv prin opera sa American Communist Party: A Critical History (1919-1957).

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Proz\
companii. Pe drum, `i vorbea acesteia despre colegii s\i, cam ce f\ceau ei `n timpul orelor f\r\ ca ea s\-i observe, `i numea pe cei care copiau [i pe \ia care-i g\seau porecle, care sp\rgeau geamuri, care se b\teau, care v\rsau cerneal\ `n b\nci. ~nv\]\toarea g\si de cuviin]\ s\-1 numeasc\ [eful clasei, pe c`nd ajunse `ntr-a patra. Dup\ eforturile depuse, merita cu prisosin]\ o r\splat\, g`ndi proasp\tul [ef de-o [chioap\. Dup\ aceast\ numire, `n mintea lui Floricel La[c\ se declan[a un mecanism care-i zgudui creierii [i-i model\ personalitatea de lighioan\ ce mu[c\ m`nu]a lins\. Ori o scuip\. La[c\-tat\l c\ra, din c`nd `n c`nd, directorului [colii una alta. Floricel hot\r` c\-l va `nso]i [i-i va povesti acestuia cum `nv\]\toarea are obiceiul s\ `nt`rzie la prima or\, cum bate cu liniarul `n palma elevilor, cum d\ note mari unora, chiar [i atunci c`nd \ia abia-[i deschid gura... Oare ce subcon[tient `i dicta blondu]ului elev un asemenea comportament? Un subcon[tient zemos, mocirlos, l\[cos. 7. ~nc\ din clasele primare se eviden]ie la vorbire. Pricepu c\ vorba dulce mult aduce. Singur ajunsese la aceast\ concluzie. Acas\, exemplele erau tocmai pe dos. Mama vorbea duios, dar inutil, deoarece tat\l, care se r\stea frecvent, o pocnea zdrav\n de c`te ori se-ntorcea de la cr`[m\. Pe el nu. El era speran]a tat\lui. Viitorul luminos. Floricel `nv\]\ s\ rosteasc\ vorbele pe un ton de motan pus pe cuceriri. Le `nso]ea cu un z`mbet care-i sub]ia buzele, `ncerc`nd a le m`nji cu miere... Iar atunci c`nd `[i turna colegii ori pe `nv\]\toare, `[i acoperea ochii cu pleoapele pe jum\tate, ca [i cum un firesc sentiment de jen\ `l pocnea. Astfel, zicerea sa u[or miorl\it\ c\p\ta o aur\, un adev\rat nimb ce acoperea jegul inten]iilor. Avantajul anonimelor avea s\-1 descopere la ora[, acolo unde va ajunge student. Dup\ cum prorocise tat\l printre sughi]uri: Oi fi eu c\ru]a[, da prost nu-s! Cu m`inile pline [i cu buzunarul umflat, multe se pot rezolva la ora[! Iar el n-avea dec`t un singur lucru de rezolvat: ca La[c\-fiul s\ fac\ [coli `nalte. 8. Floricel La[c\ visa, adesea, dou\ dealuri. La `nceput, visul era nebulos. Cum s`nt, `n general, visele adolescen]ilor. Dou\ dealuri gola[e, umflate, dodoloa]e, `n v`rf cu c`te trunchi de copac. Ciudat. Nu tu crengi, nu tu frunze, doar a[a, dou\ trunchiuri. ~ntr-o bun\ noapte, visul se limpezi. Nu erau dealuri. Erau dou\ ]`]e enorme, cu sf`rcuri groase, pe care s\ le apuci cu ambele m`ini, s\-]i `nfigi, hulpav, din]ii. Floricel La[c\ aluneca, gol, pe suprafa]a fin\, u[or umed\, de pe o ]`]\ pe alta, `ntotdeauna pe burt\, frec`ndu-se, ap\sat, de carnea moale [i excitant\, cu m`inile `ntinse, `ncerc`nd, disperat, s\ apuce un sf`rc. C`nd, `n sf`r[it, `[i `ncle[ta palmele de unul, se trezea brusc, g`f`ind sonor. ~ntotdeauna era ud, at`t el c`t [i cear[aful, ceea ce nu-l deranja deloc. Din contr\. ~i producea aceea[i pl\cere ca [i pe vremea c`nd era `n scutece [i adormea `nc`ntat, dup\ ce-[i golea vezica. Uneori, ]`]ele se transformau `n fese. Floricel La[c\ se t`ra printre ele, ling`nd ici-colo c`te o boab\ de transpira]ie. Din acest vis, se trezea cu perna ud\ de saliv\ [i cu limba uscat\. Dar o femeie goal\ [i adev\rat\, oare cum arat\? se `ntreba Floricel La[c\ folosind, involuntar, ritmul [i rima, anticip`nd pe viitorul versificator. Ca orice bun rom=n, el va avea ambi]ia, printre altele, s\ ajung\ [i artist. 9. ~ntr-o zi de t`rg tat\l se `ntoarse acas\, ca de obicei, beat. Dar nu singur, de data asta, ci sprijinit de o capr\. Copilul \sta-i cam ofticos, se r\sti el la nevast\, de aia m-am g`ndit s\ cump\r o capr\. Mai multe nu putem, c\ te-am luat f\r\ zestre, ca prostu! Pe r`nd, o s\ ave]i grij\ am`ndoi de ea. Poate o s\-i apar\ culoarea-n obraji, dup\ ce-o bea lapte b\ie]elul tatii, c\ arat\ ca o mort\ciune!
www.timpul.ro

TIMPUL
Ca o nebun\ `l alerga capra pe Floricel La[c\ prin m\r\cini, pe l`ng\ garduri, pe malul p`r`ului, pe dealul cimitirului. Iar acesta aluneca, se zg`ria, se julea, se umplea de scaie]i, se `n]epa p`n\ la s`nge, se lovea la glezne, se scufunda `n mocirla b\l]ilor, `i intrau `n ochi musculi]e isterice [i fire de p\ianjeni, `l dureau picioarele, bra]ele, g`tul, tot alerg`nd s\ nu scape capra, ]ip`nd la ea de i se `nfundau urechile. Iar c`nd, `ntr-o `nsorit\ zi de var\, o descoperi pe Ilona, feti]a vecinului de peste drum, cel cu casa `nalt\, de dou\ etaje, st`nd pe o p\tur\ la margine de paji[te, frumos `mbr\cat\, `mpung`nd delicat cu acul modelul unei fe]e de pern\ [i, nu departe de ea, cele dou\ vaci proprietate personal\, grase, cu ugerele umflate, avu revela]ia! Adic\ pricepu c\ \ia s`nt de vin\ pentru tot ce-ndur\ el de-o vreme `ncoace, de c`nd se-ntorsese b\tr`nu de la t`rg sprijinit de capr\! {i-o ur\ zemoas\ `mpotriva ungurilor se n\scu `n pieptu-i ofticos. 10. Despre preotul satului nu se putea spune c\ era un sf`nt sut\ la sut\. ~i pl\cea vinul. Sc\pa potop de-njur\turi, exact c`nd te a[teptai mai pu]in. M`nca bine, uneori peste m\sur\, uit`nd de post, chiar dac\ surplusul de hran\ nu-i producea surplus de greutate, din contr\, ar\ta ca o funie noduroas\, cu barb\ [i plete, [i doi ochi bulbuca]i. A vorbi despre plete e, totu[i, pu]in cam exagerat. C`teva fire lungi de p\r decolorat `i at`rnau pe dup\ urechi, lungindu-se, `n rare [uvi]e, p`n\ pe g`t. O chelie lucioas\ i se l\]ea de la frunte p`n\ spre cre[tet. Popa Beiu avea peste cincizeci de ani. ~i murise so]ia, nu avea copii, dar avea o bibliotec\ impresionant\, cu volume de istorie, filosofie, literatur\, edi]ii `n limba francez\ pe care le citea [i le recitea f\r\ urme de plictiseal\. Iar seara, uneori, `n timp ce sorbea pe-ndelete din stacana cu vin ro[u, `[i scria jurnalul, a[a, pentru propria sa pl\cere. ~nsemn\ri din timpurile prezente ad\ugate la cele din timpurile trecute. Ca s\ nu treac\ timpul degeaba. 11. Floricel La[c\ ajunsese `n clasa a opta [i era considerat un elev dotat. ~nclina]iile sale se ar\tau a fi, mai ales, spre materiile umaniste. Prindea repede. ~nv\]a lec]iile, din sumarele explica]ii ale profesorilor. Comenta cu u[urin]\, mai mult dup\ ureche. Nu era greu s\ te remarci `ntr-o [coal\ cu profesori mediocri, improviza]i, [i cu elevi pentru care cartea sem\na cu un pietroi at`rnat de limb\. Auzise Floricel despre biblioteca bogat\ a lui popa Beiu, despre faptul c\ ar avea niscaiva c\r]i rare, de mare valoare, ceea ce-i trezi interesul. Nu pentru a le citi, ci pentru a afla cu mai mult\ exactitate c`t pre]uiau, `n fond, acele c\r]i. De-a verifica, adic\, valoarea zvonurilor. Ideea de a intra `n posesia lor i se p\ru lui Floricel dintre cele mai bune. S\ aib\ zestre, c`nd va ~NGERII {I LUCR|RILE LOR ajunge la ora[. Mi se cuvin, `[i zicea Floricel La[c\, popa nu-i dec`t un be]ivan care, categoric, le va da pe-un pahar de rachiu, pe c`nd la mine-n p\strare, valoarea lor va cre[te... {i-apoi biserica ce-i? O adev\rat\ otrav\ pentru popor, otrav\ pe care popii o administreaz\ `n mici doze oamenilor creduli, naivi [i pro[ti. C-a[a-i poporul. Floricel [tia c\ nu exist\ Dumnezeu, `nv\]ase la [coal\. Nici La[c\tat\l nu credea `n existen]a divin\, pentru el cr`[ma era sf`nt\. Doar mama, fiind femeie, deci o fiin]\ slab\, c\lca pragul bisericii [i asculta prostiile predicate de popa Beiu. 12. Floricel La[c\ trebuia s\-i intre pe sub piele, pentru a-i c`[tiga `ncrederea [i a-[i atinge scopul. 13. Apuc\ o coal\ de h`rtie [i un creion cu min\ neagr\. ~ncepu s\ scrie, c`nt\rind fiecare cuv`nt. Pe la n\ri `i ap\rur\ primele bobite de transpira]ie. Apoi pe frunte, pe dup\ urechi, pe [ira spin\rii, pe burt\. De pe burt\, d`rele de transpira]ie alunecaser\, senzual, p`n\ pe testicule. Continu\ s\ scrie, g`f`ind din ce `n ce mai sonor. Cu gura `ntredeschis\, l\]it\ de-un z`mbet b\los. O erec]ie puternic\ i se declan[\ brusc, iar trupul i se zgudui scurt, ca str\b\tut de-un [oc electric. ~[i v`r` m`na st`ng\ `n chilo]i. Gest automat. Degetele `ncepur\ s\ m`ng`ie m\dularul umflat, `nt\rit, cu vene st`nd gata s\ plesneasc\, `n timp ce m`na dreapt\ a[ternea cuvintele pe coala alb\, iar z`mbetul umed l\]ea tot mai mult buzele sub]iri de pe marginea c\rora se scurgeau fire de spum\ cleioas\. H`r`ia. ~n culmea extazului, puse ultimul punct. Instantaneu, se goli spasmodic, printre degetele m`inii st`ngi. Un adev\rat jet de balen\ `l ud\, la fel cum i se `nt`mpla pe vremea c`nd era `n scutece. Alunec\, fericit, sub banc\, precum o c`rp\ bine umezit\. ~n dup\-masa aceea, Floricel La[c\ scrise prima sa dela]iune. Prima sa turn\torie din lungul [ir care avea s\ urmeze. Un lung [ir de denun]uri. Uneori le va [i semna. {i de fiecare dat\ c`nd `[i `ncheia mizerabila activitate, jetul fierbinte `i garnisea geam\tul fericirii. Nici o femeie, indiferent c`t de opulente i-ar fi fost formele, nu-i va putea oferi ceva c`t de c`t asem\n\tor. Nici un act sexual nu-l va face s\ vibreze de at`ta pl\cere. Denun]ul scris `n acea dup\ mas\ `n sala internatului `l avusese ca subiect pe popa Beiu. Astfel, acesta primi dou\zeci de ani de pu[c\rie. Biblioteca `i fu confiscat\, iar jurnalul s\u... dat disp\rut. A fost primul gest de dragoste dovedit de Floricel La[c\ fa]\ de satul s\u natal. (fragment din povestirea cu acela[i titlu, scris\ `n 1999) BURSA C|R}ILOR

11

Antoine Roger, Fasci[ti, comuni[ti [i ]\rani. Sociologia mobiliz\rilor identitare rom=ne[ti (1921-1989), Traducere de Camelia Runceanu, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 450 p. ~n perioada interbelic\, ca [i sub comunism, autorit\]ile rom=ne nu au `ncetat s\ glorifice spiritul na]ional [i s\ `nal]e valorile ]\r\ne[ti. Aceste linii directoare comune s`nt, `n general, puse pe seama unui antagonism `ntre popula]ia majoritar\ [i grupurile minoritare. Cartea se `nscrie `mpotriva acestei tip de lectur\. Pentru a arunca o lumin\ nou\ asupra crizelor de identitate rom=ne, este dezvol-

C`ntec
EMIL BRUMARU
Mi-au `mb\tr`nit m`inile De stat degeaba cu s\pt\m`nile. Palmele mi s-au asprit. Nu mai [tiu s\ `nghit Apa din cana ad`nc\. Totul mi se `nt`mpl\ Parc\ al\turi. M\ uit ca prin geam, Sprijinit de sticla rece c-o t`mpl\ Ce nici n-o mai am!

tat\ o gril\ de lectur\ teoretic\, care combin\ dou\ variabile: dependen]a economic\ a Rom=niei la nivel interna]ional, rapoartele stabilite pe plan intern `ntre lideri [i ]\r\nime. Dup\ pr\bu[irea blocului comunist, istoricii au re`nviat dezbaterea privind compararea celor dou\ regimuri totalitare care au marcat `n mod profund secolul al XX-lea. Aten]ia s-a concentrat asupra celor dou\ focare de propagare: Uniunea Sovietic\ [i Germania nazist\. Problema era de a [ti dac\ `ntre Gulag [i Holocaust era o rela]ie dialectic\ sau dac\ erau fiecare produsul unei logici particulare. Putem deplasa unghiul analizei lu`nd `n considerare o ]ar\ care a cunoscut `n mod succesiv dou\ experien]e totalitare: dup\ ce a ad\postit o mi[care fascist\ `n perioada interbelic\, Rom=nia a fost inclus\ `n blocul sovietic [i s-a transformat `n republic\ socialist\. Pentru a putea eviden]ia c`teva tr\s\turi comune celor dou\ perioade, e necesar ca reflec]ia s\ fie focalizat\ asupra acestor dou\ registre precise: referin]ele la identitatea na]ional\ [i locul ocupat de ]\r\nime `n cadrul discursurilor oficiale. ~n perioada interbelic\, dar [i sub regimul comunist, conduc\torii rom=ni au c`ntat m\re]ia na]iunii; ei nu au `ncetat s\ glorifice figura ]\ranului rom=n. Cele dou\ orient\ri au fost combinate, p`n\ `ntr-at`t `nc`t s\ se prezinte drept aversul [i reversul aceleia[i medalii. (Antoine Roger) Antoine Roger este conferen]iar la Institut dEtudes Politiques din Bordeaux. Este membru al Institut universitaire de France [i director al Centre mile Durkheim. Cercet\rile sale s`nt orientate asupra teoriilor na]ionalismului [i al comportamentelor politice din Europa Centrala [i de Est.

iunie-iulie 2012

12

TIMPUL

Arte

Spectacol dup\ dosarul Tudoran

Un fotoreportaj de Liviu Antonesei
Ast\-iarn\, c`nd am auzit prima oar\ despre spectacolul purt`nd ciudatul nume x mm din y km care semnala de fapt c\ este vorba despre grosimea paginilor de scenariu raportat\ la ansamblul dosarelor mo[tenite de la Securitate , realizat de Gianina C\rbunariu dup\ piese din dosarul de urm\rire informativ\ al scriitorului disident Dorin Tudoran. Am spus c\ a[a ceva nu se poate, c\ nu ai cum s\ faci o pies\ de teatru plec`nd de la documente at`t de aride, at`t de statice. Nici m\car dup\ ce am citit cronicile foarte elogioase ap\rute imediat dup\ spectacolul de la Cluj, nici dup\ ce mi-a scris entuziasmat `nsu[i autorul piesei, care a v\zut unul din spectacolele de la Timi[oara, nu reu[eam s\ `n]eleg prea bine cum pot sta lucrurile cu o asemenea aventur\ teatral\. Am pus cuv`ntul autorul `ntre ghilimele, dat fiind c\ Dorin Tudoran este mai degrab\ unul dintre personaje, cel principal mai exact, dec`t un autor `n sensul propriu al termenului. Pentru c\ textul de baz\ de la care porne[te punerea `n scen\ a Geaninei C\rbunariu este stenograma unei discu]ii de la Comitetul Municipal Bucure[ti al PCR, `n cursul c\reia Dorin Tudoran care, s\tul de un cincinal de tracas\ri politice [i poli]iene[ti, ceruse dreptul de emigrare `n Statele Unite, fusese invitat pentru ceea ce se chema pe vremuri munca de l\murire. Pe parcursul unei discu]ii animate, mai ales de invitat!, l\murirea cu pricina cade `n sarcina tovar\[ilor Croitoru, secretar al CM Bucure[ti al PCR, [i Dumitru Radu Popescu, pre[edintele Uniunii Scriitorilor din Rom=nia. Un alt personaj important este cel care va l\sa m\rturie posterit\]ii [edin]a cu pricina, TO, tehnica operativ\, reprezentat [i prin joc actoricesc, dar [i prin microfonul instalat sub masa de [edin]e `n jurul c\reia se desf\[oar\ discu]ia de l\murire. Dup\ premiera de la Cluj [i spectacolele de la Timi[oara, piesa a mai fost pus\ `n scen\ cu mult succes la Bucure[ti, la Var[ovia, a fost preluat\ de postul public de televiziune polonez, pentru a ajunge `n prima decad\ din mai la Ia[i, unde a fost jucat\, dou\ zile la r`nd, `n sala Teatrului Fix, un club-cafenea foarte adecvat unor spectacole de teatru experimentale, inaugurat de altfel cu aceste spectacole. {i a[a am `n]eles de ce poate s\ aib\ succes o asemenea `ntreprindere artistic\. Cred c\ dinamica spectacolului [i men]inerea `n alert\ a publicului pe tot parcursul acestuia, dincolo de interesul istoric, se datoreaz\ c`torva excelente idei regizorale. Mai `nt`i, faptul c\ actorii [i spectatorii `mpart acela[i spa]iu. Neexist`nd o separa]ie `ntre scen\ [i restul s\lii se sugereaz\ c\, `ntr-o lume arbitrar\, cum era cea din vechiul regim, totul avea loc la vedere, pe scena social\, ca s\ spun a[a, [i c\ to]i erau, `n acela[i timp, [i actori [i spectatori. Apoi, tot ceea ce se petrece `n sala-scen\ este transmis prin camer\ video pe cele dou\ mari ecrane a[ezate fa]\ `n fa]\ ceea ce poten]eaz\ impresia de supraveghere continu\. ~n al treilea r`nd, actorii nu `[i aleg rolurile pe care le vor juca, nici nu s`nt distribui]i de regizoare `ntr-un rol sau altul, ci le trag la sor]i, iar pe parcursul spectacolului, le [i schimb\ de mai multe ori `ntre ei. Asta mi se pare a semnala faptul c\, `ntr-o lume pe dos, joci un rol social sau altul mai pu]in `n virtutea unei op]iuni personale [i mai mult `n conformitate cu voin]a unui mecanism implacabil dar care, la suprafa]\, indivizilor le apare ca fiind aleatoriu. ~n sf`r[it, de mai multe ori pe parcursul spectacolului, unele pasaje s`nt reluate, cu personajele astfel interschimbate, episodul final beneficiind de patru-cinci relu\ri, ceea ce sugereaz\ c\ o astfel de lume, dup\ ce te prinde `n ghearele sale, `[i exercit\ repetitiv [i la nesf`r[it presiunea, poate chiar teroarea asupra ta, biet individ r\mas f\r\ urm\ de autonomie. Ca [i `n cazul celorlaltor edi]ii, spectacolul a fost urmat de o dezbatere cu publicul, `n cea mai mare parte t`n\r [i foarte t`n\r, care a fost at`t de animat\ `nc`t n-am putut s\ nu m\ `ntreb unde naiba o fi acea celebr\ indiferen]\ a tinerilor fa]\ de trecutul recent! Fiind, probabil, decanul de v`rst\ al spectatorilor, am fost at`t de mitraliat de `ntreb\ri despre lumea veche, partid, Securitate, disiden]\ etc., `nc`t am ajuns, fatalmente, s\ m\ repet. Spectacolul Gianinei C\rbunariu mi s-a p\rut [i din acest punct de vedere un succes. Pe l`ng\ regizoare, la acesta au participat actorii Toma D\nil\, Paula Gherghe, M\d\lina Ghi]escu [i Rolando Matsangos, asistenta de regie Alexandra Felseghi [i Ciprian Mure[an, autorul conceptului video. ~i felicit pe to]i. ~i felicit [i pe organizatorii festivalului ContemporanIS, care a invitat spectacolul aici [i pe fondatorii Teatrului Fix, care a debutat at`t de conving\tor g\zduindu-l. Ba chiar a[ felicita [i AFCN pentru sprijinul financiar acordat proiectului. Era s\ uit tocmai produc\torii, f\r\ de care nu poate mi[ca nimic `n artele spectacolelor Miki Brani[te [i Compania CooperativA. Dup\ spectacolele de la Ia[i, turneul a continuat cu T`rgu Mure[, Sibiu [i trei spectacole la Bucure[ti, la Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\. {i s-a terminat? Probabil nu, `ntruc`t tot vin invita]ii din facult\]i [i chiar licee.

Regizor [i produc\tor

Preg\tirea s\lii

X milimetri din Y kilometri

Un spectacol de Gianina C\rbunariu Video: Ciprian Mure[an Asistent de regie: Alexandra Felseghi Distribu]ia: Toma D\nila, Paula Gherghe, M\d\lina Ghi]escu, Rolando Matsangos Produc]ie: ColectivA, produc\tor Miki Brani[te Proiect finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional

Vocea regizorului: De[i respect\ multe din regulile dramatice de baz\, scenariul spectacolului nu are un autor `n sensul clasic al cuv`ntului. Cele zece pagini de text s`nt doar c`]iva milimetri dintr-un scenariu apar]in`nd unor opere complete kilometrice. Personajele s`nt oameni reali, contemporani cu noi, iar orice asem\nare nu este deloc `nt`mpl\toare. Stenograma discu]iei ce a avut loc `n 1985 la sediul Comitetul Municipal al Partidului Comunist din Bucure[ti face parte din dosarul de urm\rire al scriitorului disident Dorin Tudoran, publicat de acesta cu titlul Eu, fiul lor. Dosar de Securitate. De[i ]ine de dramaturgia unei alte epoci, replici din stenogram\ sun\ de parc\ discu]ia ar avea loc ast\zi. Lipsa de solidaritate, de reac]ie, arogan]a puterii fa]\ de cet\]eni, oportunismul rela]iei intelectualilor cu aceast\ putere, normalitatea privit\ ca nebunie [i ca excep]ie de la regula pasivit\]ii [i schizofreniei cotidiene s`nt [i teme ale societ\]ii rom=ne[ti de ast\zi. Nu reconstituirea momentului este miza demersului nostru, ci exerci]iul de a `n]elege ce s`nt dosarele Securit\]ii: documente care ne-ar putea ajuta s\ descifr\m trecutul? un adev\r par]ial? o saga cu multe ramifica]ii [i cu un autor colectiv poporul rom=n? o maculatur\? o bomb\ care ar putea exploda `n fiecare moment? o mo[tenire ciudat\ pe care o ducem cu noi f\r\ s\ [tim ce s\ facem cu ea? jurnale ale vie]ii de zi cu zi ]inute f\r\ ca cei care au fost personaje s\-[i fi dorit aceste jurnale? C`t\ fic]iune [i c`t\ realitate? Ce e de f\cut acum [i de acum `ncolo? C`t de prezent este trecutul recent?

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Arte

TIMPUL

13

Sosirea publicului

Masa judec\]ii

Vocea acuz\rii

~mi ap\r doar drepturile

Final `n aplauze

~ncepe dezbaterea

www.timpul.ro

iunie-iulie 2012

14

TIMPUL

Est-Vest

Begriffsgeschichte: Metode ale cunoa[terii istorice

VICTOR NEUMANN
Reluarea [i aprofundarea unor importante crea]ii [i orient\ri istoriografice de la sf`r[itul secolului al XIX-lea a generat redefiniri ale disciplinelor, metode alternative de cunoa[tere, `nnoiri conceptuale. ~ntinsa [i originala oper\ a lui Reinhart Koselleck a f\cut posibile afirmarea [i recunoa[terea lui Begriffsgeschichte ca fiind una dintre abord\rile contemporane cele mai fecunde [i mai credibile `n mediile istoricilor, `n [tiin]ele socio-umane `n general. Eine Typologie der Formen der Begriffsgechichte (Hamburg, Felix Meiner Verlag, 2010, 199 p.) se ocup\ de similitudinile [i diferen]ele dintre studiile de Begriffsgeschichte [i acelea rezultate din disciplinele [i subdisciplinele `nrudite ei; de analiza [i recunoa[terea contribu]iilor `ndatorate istoriografiei, filosofiei, sociologiei [i literaturii germane, engleze, americane, franceze; de orizonturile deschise prin vechile [i noile dic]ionare, lexicoane, monografii. Volumul dezv\luie necesitatea reinterpret\rii rezultatelor, st\ruind, comparativ [i din varii perspective, asupra statutului lui Begriffsgeschichte `n cadrul [tiin]elor socio-umane. Coordonat de Riccardo Pozzo [i Marco Sgarbi, volumul Eine Typologie der Formen der Begriffsgeschichte este structurat `n trei p\r]i: Die Geschichte der Begriffsgeschichte; Begriffsgeschichte und die politische Philosophie; Begriffgsechichte und Problemgeschichte. ~n pofida faptului c\ istoria conceptual\ este cea mai veche, mai bine conturat\ disciplin\, ea a fost mereu supus\ controverselor. Cercetarea istoriei filosofiei a generat perspective alternative de interpretare, de unde [i dezvoltarea unor discipline concurente precum Problemgeschichte [i History of Ideas. Controversele privitoare la metodele de cercetare pretind o descriere tipologic\, ceea ce reprezint\ principalul demers al articolelor selectate `n volumul pe care `l recenz\m. Rela]ia dintre teoria [i istoria filosofiei `l preocup\ pe Matthias Kemper. Articolul s\u, Der Problembegriff der Philosophiegeschichtsschreibung. Zum problemgeschichtlichen Geschitsverstndniss Wilhelm Windelbands (pp. 15-42), se apleac\ asupra invocatei rela]ii. Reflec]iile filozofic\ [i istorico-metodologic\ s`nt forme ale [tiin]ei ce nu se comport\ `ntotdeauna ca o structur\ una fa]\ de cealalt\. Mathias Kemper arat\ posibilit\]ile de reprezentare istoriografic\ a g`ndirii filosofice. Pluralitatea abord\rilor este legat\ de coroborarea modalit\]ilor de comprehensiune a istoriei. Istoria culturii, istoria biografiei [i istoria social\ lucreaz\ dup\ propriile lor tipologii. ~n schimb, istoria conceptual\ accentueaz\ sensul conceptelor [i urm\re[te abilit\]ile [i transform\rile acestuia (pp. 17-18). Tema pluralit\]ii metodologice se reg\se[te [i `n articolul lui Frank Beck Lassen: Methaforically Speaking Begriffsgeschichte and Hans Blumenbergs Metaphorologie (pp. 53-70). Noutatea lui const\ `n eviden]ierea bog\]iei generate de tensiunile dintre abord\rile lui Reinhart Koselleck [i Hans Blumenberg [i `n sublinierea interferen]elor posibile `n vederea dezvolt\rii studiilor de semantic\ istoric\. ~n aceea[i suit\ se `nscrie [i articolul lui Marco Sgarbi: Umri der Theorie der Problemgeschichte (pp. 185-199), sistematiz`nd diversitatea metodologiilor, respectiv particularit\]ile acestora, eviden]iind orizontul interdisciplinar deschis de Problemgeschichte [i subliniind importan]a lui pentru istorie [i filosofie, dar [i pentru multe alte discipline. Invoc`nd interesul pentru definirea conceptelor [i urm\rind s\ explice cum anume s-a modificat raportul dintre experien]\ [i cunoa[tere `n decursul istoriei, Merio Scattola explic\ de ce conceptele politice au ap\rut doar o dat\ cu epoca modern\. Intitulat, Begriffsgeschichte und Geschichte der politischen Lehren (pp. 71-90), articolul s\u arat\ de ce Antichitatea [i Evul Mediu nu s-au bazat pe concepte. Experien]a politic\ ra]ionalizat\ `n cadrul unei g`ndiri procedurale, respectiv logica vie]ii politice este o ini]iativ\ a lumii moderne. Adev\ratul concept modern este statul, concept definit pe baza dreptului natural [i al contractualismului `ncep`nd cu secolul al XVII-lea [i pus `n aplicare prin folosirea unui aparat logic [i al unuia logistic, ambele garant`nd o sporit\ constr`ngere juridic\ (pp. 75-76). Domeniile practice ale istoriei conceptuale, particularit\]ile [i conexiunile acesteia cu Problemgeschichte [i Ideengeschichte se reg\sesc `n contribu]iile lui Ulrich Johannes Schneider, Carlos Spoerhase [i Martin J. Burke. Articolul lui Carlos Spoerhase, Dramatisierungen und Entdramatisierungen der Problemgeschichte (pp. 107-123), atrage aten]ia asupra faptului c\ istoria conceptual\ este o metod\ de lucru pe care se cuvine s-o dezvolt\m prin prelucrarea [i reorganizarea rezultatelor ]in`nd seama de studiile complementare sau concurente precum istoria discursului, istoria metaforei, semantica istoric\. De exemplu, Problemgeschichte propune o perspectiv\ istoric\ [i cultural\, dar ea se cere a fi v\zut\ complementar [i/ sau concurent cu Begriffsgeschichte. De aici [i `ncercarea de a identifica locul unei Problemgeschichte `n extinderea studiilor de Begriffsgeschichte (pp. 107-108). Urm\rind un segment `ntins al publica]iilor academice din ultimii ani, Martin J. Burke [i-a propus s\ prezinte cum anume se dezvolt\ ast\zi istoriile conceptelor, care s`nt principalele orient\ri existente `n mediile academice [i care este raportul acestora cu istoria ideilor. ~n articolul s\u, Histories of Concepts and Histories of Ideas. Practices and Prospects (pp. 149162), s`nt identificate tr\s\turile majore generate de o literatur\ complex\. Ordon`nd obiectivele ei, Martin J. Burke discut\ problemele [i orient\rile lui Begriffsgeschichte. Este fireasc\ preten]ia ca istoricii conceptelor s\ fie aten]i nu doar la evolu]ia ideilor, dar [i la contextele social-politice, la produc]ia [i circula]ia c\r]ilor, la rela]ia dintre emi]\tor [i receptor. Martin J. Burke reia observa]ia lui Keith Tribe formulat\ `n prefa]a la edi]ia englez\ a c\r]ii lui Reinhart Koselleck, Vergangene Zukunf (Futures Past) potrivit c\reia Begriffsgeschichte este o form\ a lui Rezepzionsgeschichte (p. 158). Istoricii conceptelor s`nt savan]i ce examineaz\ cazurile specifice ale practicii lingvistice, trebuind s\ fie mult mai mult dec`t istorici ai propozi]iilor abstracte. Cu alte cuvinte, teoretizarea istoriei nu se face ignor`nd materialitatea faptelor, istoria propriu-zis\. Tot at`t de adev\rat este c\ apropierile dintre istoria ideilor [i istoria c\r]ii, dintre istoria intelectual\ [i istoria conceptual\, nu indic\ acelea[i rezultate [tiin]ifice. Cum observa Martin J. Burke, studiul circula]iei c\r]ilor [i a cititorilor lor nu a generat un interes al istoricului vie]ii intelectuale pentru teoria recept\rii (p. 157). Acesta e un neajuns ce poate fi dep\[it prin experien]a cercet\rii documentare, interesul pentru realit\]ile social-culturale [i politice, contextualizare. Pe de alt\ parte, istoricul deprins cu studiul [i inventarierea circula]iei [i recept\rii c\r]ilor e arareori preocupat de via]a intelectual\ ori de istoria ideilor. De unde, `n acest caz, absen]a preocup\rii pentru comprehensiunea faptelor, dezv\luirea fenomenelor generale ori cunoa[terea rela]iei dintre trecut [i prezent. Contribu]ia lui Maurizio Ferraris, Social Ontology and Documentality (pp. 133-148) se concentreaz\ asupra statutului ontologic al conceptelor. Scopul este de a ar\ta cum pot fi descoperite obiectele sociale [i cum anume poate fi definit\ natura lor. Pe fondul `n care documentarea are un rol din ce `n ce mai important, absen]a documentelor pe h`rtie este un mare neajuns [i ea ar putea `nsemna debutul unei vie]i tr\it\ `n gol, al unei vie]i `n care oricine poate fi jignit de oricine (p. 147). ~n articolul The Studium Generale Program and the Effectiveness of the History of Concepts (pp. 179-184), Riccardo Pozzo dezv\luie utilitatea unei Begriffsgeschichte `n formarea reperelor culturale ale studentului [i ale profesorului, `n asumarea [i diseminarea identit\]ii intelectuale europene. Studium Generale Program (SGP) con]ine un num\r de module interdisciplinare, urm\rind familiarizarea studen]ilor cu [tiin]ele [i cu filozofia, astfel `nc`t ace[tia s\ g\seasc\ solu]ii la problemele similare pe care le au societ\]ile apar]in`nd diverselor culturi (pp. 179 [i 184). Rolul SGP este de a contribui la formarea identit\]ii policentrice europene, caz `n care esen]iale s`nt pun]ile de leg\tur\ `ntre culturi [i nu asumarea ori promovarea perspectivelor specifice. O istorie problematizat\ `nseamn\ acela[i interes [i aceea[i demnitate acordate diversit\]ii limbajelor culturale, construirea unui sensus communis al lumii europene. Begriffsgeschichte se distinge de alte metode prin aceea c\ este capabil\ s\ avanseze o multitudine de abord\ri [i mai cu seam\ pentru c\ ea combin\ istoria ideilor, istoria constitu]ional\ [i istoria cultural\ cu reflec]ia filosofic\, respectiv cu filosofia politic\. Explica]iile conceptual-istorice nu urm\resc nici evolu]ia independent\ [i pur\ a categoriilor spirituale [i nici determinarea idealului prin for]e externe [i materiale. ~n articolul Begriffsgeschichte und Geschichte der politischen Lehren (pp. 7176), Merio Scatolla este de p\rere c\ explica]iile amintite pleac\ de la premisa c\ istoria [i istoriografia, realitatea [i reproducerea ei istoriografic\ s`nt str`ns legate [i se motiveaz\ reciproc, f\r\ a fi complet derivabile. Eine Typologie der Formen der Begriffsgechichte editat\ de Ricarrdo Pozzo [i Mario Sgarbi este o culegere de articole academice, demonstr`nd posibilit\]ile cunoa[terii faptelor [i ideilor trecute [i contemporane prin intermediul istoriei conceptelor, istoriei ideilor [i istoriei intelectuale. Fiecare autor propune diagnoze, identific\ noi modele de Problemgeschichte, principalul scop fiind dep\[irea neajunsurilor metodologice. Contribu]iile din volum au `n vedere diversitatea tematic\ generat\ de Begriffsgeschichte, `nrudirile dintre discipline, discutarea direc]iilor fecunde de cercetare propuse de renumi]i savan]i-filosofi, recuperarea, sistematizarea [i valorificarea ideilor generoase mul]umit\ c\rora, periodic, se rescrie istoria, interpretarea [i `n]elegerea individului [i a societ\]ii devenind mai credibile.
www.timpul.ro

iunie-iulie 2012

Eseu

TIMPUL

15

Simplitate [i pe[ti (sancta simplicitas)

VALERIU GHERGHEL
Am observat mai de multi[or o misterioas\ leg\tur\ `ntre principiul simplit\]ii [i specia pe[tilor. C`nd `nt`lnesc pe[tii, `n Biblie sau `ntr-o oper\ literar\, exege]ii s`nt `ndemna]i s\ interpreteze simplu, economic. Rela]ia dintre simplitate [i pe[ti pare de la sine evident\. Cu toate acestea, ra]iunea acestei leg\turi `mi scap\. Nu m\ refer doar la poemul lui Christian Morgenstern (suficient de cunoscut, de altfel), poem intitulat Fisches Nachtgesang. Am descoperit [i alte scrieri cu pe[ti, despre pe[ti. {i despre interpre]i. Sigur, poemul lui Morgenstern, [tim deja, consist\ numai din titlu [i c`teva semne (aparent) neutre. A-l interpreta alegoric ori simbolic e frivol. Singura interpretare cu sens este, nu cred c\ gre[esc, una simpl\. ~n cuprinsul poemului, se `n]elege aproape imediat, autorul nu vorbe[te esopic, nu edific\ alegorii. Abia de sesiz\m ironia. Dac\ privim atent crea]ia lui Morgenstern, ca obiect perceptibil, constat\m un titlu paradoxal (de regul\, nimeni nu atribuie un limbaj [i nici veleit\]i artistice pe[tilor) [i sub titlul paradoxal, Fisches Nachtgesang, un [ir incert de semne. Semnele pot reprezenta apa m\rilor, pot reprezenta partitura melodiei nocturne a pe[telui [i pot reprezenta, deopotriv\, mu]enia acestor f\pturi. Dar a c\uta aici o semnifica]ie alegoric\, tropologic\ sau anagogic\ e o vanitate. C`nd [i-a compus poemul, am convingerea, scopul lui Christian Morgenstern nu a fost numaidec`t unul metafizic (sau cosmogonic, sau cosmologic). Poetul nu [i-a propus s\ ofere o sugestie cu privire la t\cerea `nfrico[\toare a universului infinit, care l-a terifiat odinioar\ pe Blaise Pascal. A vrut, cu siguran]\, s\-l amuze pe cititorul cu un sim] al umorului mai ascu]it. Mai mult: Morgenstern nu a inten]ionat c`tu[i de pu]in s\ prezinte condi]ia ingrat\ a genului acvatic, a[a cum Jean Paul Sartre a prezentat condi]ia uman\, deosebit\, filosofice[te, de natura sau esen]a uman\. Nu a voit, bun\oar\, s\ vorbeasc\ la modul `nv\luit despre finitudinea omului. Pe[tele lui Morgenstern e un pe[te, nu un om. Ca atare, Fisches Nachtgesang se cuvine a fi interpretat `n conformitate cu principiul simplit\]ii: `n C`ntecul de noapte al pe[telui, poetul prezint\ la propriu [i `n toate sensurile c`ntecul de noapte al pe[telui. Punct. Orice alt\ interpretare e un exces. Unii comentatori ar descoperi, totu[i, c\ e vorba de o capodoper\ a liricii vizuale, cea dint`i, s\ zicem, dintr-o serie celebr\. Adev\r gr\iesc. Nu m\ opun. Avem `n pagin\ ([i) o reprezentare vizual\, o form\. Ce putem spune despre ea? Nu mai mult dec`t a spus `nsu[i Christian Morgenstern `n titlul s\u. ~ndrept\]e[te sintagma Fisches Nachtgesang o interpretare simbolic\ a imaginii? Optez, deocamdat\, pentru un r\spuns foarte prudent: nu. Oricum ar fi, rela]ia dintre principiul simplit\]ii [i pe[ti este mult mai profund\, mai elocvent\ [i are o istorie zbuciumat\. S\ vedem. Voi examina un caz diferit. ~n capitolul al treisprezecelea din romanul istoric al lui Henryk Adam Aleksander Pius Sienkiewicz, Quo vadis, Chilon Chilonides, un personaj pe jum\tate delator, pe jum\tate saltimbanc, grec de origine, porne[te `n c\utarea semnifica]iei semnului f\cut, c`ndva, de Ligia `n nisip: un pe[te. Fata a fost crescut\ `n religia cre[tin\ de c\tre p\rin]ii ei adoptivi, Aulus Plautius [i Pomponia Graecina (`ndeosebi de Pomponia). Pu]ini b\nuiesc asta. Pentru Ligia, semnul pe[telui are un `n]eles precis. Care? Asta vrea s\ afle Chilon. Nu cu mult `nainte de `nceperea relat\rii lui Sienkiewicz, Ligia `l `ncercase, printr-un gest naiv, pe Vinicius, aflat `n casa lui Aulus Plautius, pentru a se reface dup\ o ran\ primit\ `n r\zboi. Cei doi tineri se aflau `n gr\dina vilei, l`ng\ un havuz. Ligia ]inea `n m`n\ c`teva fire de stuf [i, la un moment dat, desenase un pe[te pe nisipul
www.timpul.ro

galben ca [ofranul. Vinicius nu pricepuse `ntrebarea indirect\ a fetei, aluzia. Oricum, Ligia va trebui ferit\ cur`nd de iubirea lui impulsiv\. T`n\ra va fi luat\ din vila lui Aulus [i dus\ `ntr-o ascunz\toare. Pentru a o g\si, Vinicius [i cultivatul lui prieten, Petronius, nu au la dispozi]ie dec`t semnul trasat de Ligia `n nisip. Chilon Chilonides, bufonul, se al\tur\, interesat, c\ut\rii lor. Grecul are un semn, pe[tele, dar nu-i b\nuie[te la `nceput semnifica]ia. S\ ne `ntoarcem la capitolul 13. Dup\ o `nt`lnire cu Vinicius [i Petronius (c`nd vorb\ria lui exaltat\ e r\spl\tit\ cu pung\ de sester]i), Chilon intr\ `ntr-o c`rcium\ [i cere un ulcior cu vin ro[u, scump. C`rciumarul Sporus `l prive[te mefient. Oaspele cunoa[te, probabil, c\ grecul e s\rac. Chilon scoate o moned\ de aur [i o pune pe mas\. Devine, astfel, conving\tor, iar Sporus coboar\ imediat `n pivni]\. Prime[te ulciorul cu vin, dar se ab]ine s\ bea. Face un gest nea[teptat. Moaie degetul `n lichid [i deseneaz\ pe mas\ un pe[te. Se uit\ curios la Sporus [i `l `ntreab\: {tii ce `nseamn\ acest desen?. C`rciumarul nu e, fire[te, un om cultivat. Nu a str\b\tut cele [apte arte liberale. El nu are `nlesnirea hermeneutului obi[nuit cu polisemia semnelor. B\nuim cu oarece temei c\ e `n realitate analfabet. ~n consecin]\, Sporus d\ acest r\spuns simplu ([i s\rac): Pe[tele? Ei, pe[tele-i pe[te. Chilon Chilonides e dezam\git. Sperase c\ ignorantul Sporus `i va aduce o lumin\. Oricum, nici Chilon nu a p\truns, deocamdat\, semnifica]ia exact\ a semnului. O va g\si `n capitolul urm\tor. ~n fond, nu e vorba de semnul `n sine (imaginea pe[telui), ci de termenul grec pentru pe[te: ichthus. Termenul poate fi privit ca un acronim al unei cunoscute fraze eline: Iesous Christos, Theou Uios, Soter. Adic\, Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, M`ntuitorul. Doar dac\ numele pe[telui e privit ca acronim, se explic\ noima semnului f\cut de Ligia pe nisipul galben din gr\dina lui Aulus Plautius. A desenat un pe[te pentru a-l iscodi pe Vinicius dac\ este [i el cre[tin. Scena dezv\luirii semnifica]iei, `n capitolul 14, merit\ consemnat\. Chilon se adreseaz\ lui Petronius: St\p`ne! Spune `n greac\ urm\toarea fraz\: Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, M`ntuitorul. Bine, iat\, spun! {i ce-i cu asta? Acum, ia ini]ialele fiec\ruia din aceste cuvinte [i une[te-le ca s\ formeze un singur cuv`nt. Pe[te! Spuse Petronius cu uimire. Iat\ de ce pe[tele a devenit simbolul cre[tinilor, r\spunse Chilon cu m`ndrie. Se l\s\ un moment de t\cere. ~n argumentul grecului era totu[i ceva at`t de nea[teptat, `nc`t am`ndoi prietenii au r\mas uimi]i. S\ ne `ntoarcem la interpretarea lui Sporus: ei, pe[tele-i pe[te!. Exclama]ia lui nu e nicidecum o explica]ie simpl\, ci una foarte s\rac\, trivial\ chiar, cea mai s\rac\ din toate. Sancta simplicitas! O parantez\. Deosebesc, `n mod rezolut, simplitatea hermeneutic\ de s\r\cia hermeneutic\. ~n primul r`nd, interpretarea simpl\ nu este, se `n]elege, prima care `]i trece prin minte, dar poate fi, de multe ori, ultima. ~n al doilea r`nd, interpretarea simpl\ nu e niciodat\ trivial\. De multe ori, e surprinz\toare, nea[teptat\. Interpretarea s\rac\ vine, de obicei, de la un exeget lipsit de experien]\. Nu altfel e Sporus. P`n\ la `nt`lnirea cu Chilon Chilonides, nimeni nu-i mai ceruse, cu siguran]\, s\ elucideze semnifica]ia unui semn. Grecul `i `ncearc\ agerimea interpretativ\. Dar r\spunsul lui Sporus e, mai degrab\, o m\rturisire a stuporii. Cum poate cineva s\ ignore ce reprezint\ un pe[te? E peste puterile lui Sporus s\-[i `nchipuie c\ un pe[te (mult banalul pe[te!) poate fi, hermeneutic vorbind, [i altceva dec`t este. Nu e un fel de m`ncare? R\spunsul c`rciumarului e precar. Pe[tele? ~n definitiv, oricine [tie ce reprezint\ [i ce este. Sporus nu propune o explica]ie simpl\ pentru motivul c\ a c`nt\rit mai multe ipoteze interpretative [i a ales, dup\ o minu]ioas\ chibzuin]\, una din ele: pe cea mai simpl\. El interpreteaz\ s\rac, pentru c\ orice om lipsit de exerci]iu hermeneutic ar proceda aidoma. ~n schimb, Chilon e mult mai versat ([i mai [iret) dec`t bietul Sporus. Grecul va trece de la semnul `nscris pe nisip la numele f\pturii desenate de Ligia: ichthus. Va analiza termenul elin pentru pe[te, nu conturul

unui pe[te oarecare. Cel ce sesizeaz\ diferen]a dintre lucruri [i cuvinte, a descoperit deja cheia hermeneutic\. Isprava nu st\ la `ndem`na oricui. Chilon `i va `ndruma `n final pe Vinicius [i Petronius la ad\postul Ligiei. ~n concluzie, a[ formula urm\toarea regul\ exegetic\: omul simplu ofer\ de cele mai multe ori explica]ii triviale [i interpret\ri atinse de s\r\cie. Numai hermeneutul exersat poate g\si interpret\ri cu adev\rat simple. Diferen]a dintre simplitatea c`rciumarului [i aceea a interpretului const\ `n justificarea op]iunii. ~n afara opiniei generale cu privire la folosul pe[tilor, Sporus nu propune nici un temei. ~n schimb, succesorii lui Ockham `[i justific\ mai bine ipotezele. {i ar mai fi ceva. Interpretarea lui Chilon nu e neap\rat una alegoric\. A descoperit c\ un termen (`n spe]\, ichthus) constituie, `n `mprejurarea de fa]\, acronimul unei sintagme: Iesous Christos, Theou Uios, Soter. E o deprindere de gramatician. Trebuie s\ posezi o anume abilitate lingvistic\, s\ percepi cuvintele `n corporalitatea lor, pentru a descifra semnifica]ia semnului desenat de Ligia. Semnul trimite la cuv`nt, cuv`ntul la acronim, acronimul la comunitatea cre[tin\. Interpretarea grecului e, p`n\ la urm\, o interpretare de lexicograf. Ar fi fost alegorie, dac\ pe[tele nu ar fi contat ca semn de recunoa[tere printre cre[tini, ci ca figur\ a unei realit\]i inteligibile. Cu toate acestea, vom vedea mai jos, pe[tele poate fi luat, `n poruncile din Levitic, `n evanghelii, ca un simbol pentru omul de r`nd. ~n deosebire de tautologia lui Sporus, interpretarea lui Chilon Chilonides nu e c`tu[i de pu]in trivial\. Odat\ cu Petronius [i Vinicius, redu[i la t\cere, `i putem admira dib\cia [i norocul. Cam at`t despre Quo vadis. Exemplul urm\tor ne p\streaz\ `n domeniul interpret\rilor s\race. Men]ionez c\ exemplul a fost folosit Umberto Eco. ~n Catch-22, capitolul 27, Joseph Heller reproduce urm\torul dialog dintre Yossarian, soldatul atins de o bizar\ maladie a voin]ei, [i un psihiatru prea curios: La ce te duce cu g`ndul pe[tele acesta? La al]i pe[ti. La ce te duc cu g`ndul ceilal]i pe[ti? La al]i pe[ti. Nu constituie o surpriz\ faptul c\ Yossarian e lipsit de talent exegetic ([i de imagina]ie). El este `ntruparea `n post-modernitate a c`rciumarului roman, care-i explic\ lui Chilon c\ un pe[te e numai un pe[te. Psihiatrul `l cerceteaz\ zadarnic. O[teanul nu e `n stare de asocia]iuni libere, de complica]ie mental\. Pentru Yossarian, dialogul cu psihiatrul e un veritabil supliciu. Protagonistul nu se va conforma niciodat\ prescrip]iilor din manualul de psihanaliz\. ~n opinia lui, un pe[te (sau mai mul]i) nu reprezint\ dec`t un pe[te (sau mai mul]i). {i oric`t de numero[i ar fi, oric`t de diferi]i `ntre ei, pe[tii s`nt pur [i simplu ni[te pe[ti oarecare. Nicidecum simboluri. Altfel spus: c`nd te g`nde[ti la un pe[te, te g`nde[ti la un pe[te. ~ntre Sporus [i Yossarian, arta interpret\rii nu pare s\ fi f\cut niciun progres memorabil. Replica lui Sporus [i declara]iile soldatului s`nt la fel de s\race `n con]inut. De[i au trecut dou\ mii de ani, Yossarian nu a devenit mai subtil dec`t c`rciumarul. Inocen]a celor doi e dezarmant\. Simplitatea r\spunsurilor e vecin\ cu s\r\cia. ~]i vine s\ exclami, `nc\ o dat\, `mpreun\ cu ereticul Jan Hus: sancta simplicitas! Repet, a interpreta simplu nu `nseamn\ a interpreta s\rac, superficial. Simplitatea hermeneutic\ e un rezultat, o concluzie, nu un punct de pornire (care, `n cazul celor doi, e [i punctul de sosire). ~nainte de orice, simplitatea este o op]iune hermeneutic\. Ea nu accept\ f\r\ discu]ie platitudinile sim]ului comun. Numai pentru exegetul care a verificat toate ipotezele de lucru [i a ajuns la `ncheierea c\, `ntr-un caz dat, cea mai simpl\ [i mai fecund\ echivalare e aceea tautologic\, cutare pe[te e doar un pe[te ([i nu un termen simbolic). Chiar dac\ interpret\rile coincid (pe[tele este pe[te), exegetul s\rac mizeaz\ `ntotdeauna pe primul r\spuns. Adeptul simplit\]ii, pe ultimul. Dar pe[tii apar (e cel mai natural lucru, de altfel!) [i `n instruc]iunile de lectur\ ale unor autori [i exege]i prestigio[i. Unii cer o interpretare nesofisticat\, al]ii `ndeamn\ la risip\ [i exces. Ca din `nt`mplare, [i unii, [i ceilal]i fac aluzie la pe[ti. Dup\ ce a tip\rit, `n 1952, romanul The Old Man and the Sea, Ernest Hemingway a fost scan-

dalizat de `ndr\zneala comentariilor (mitologice, simbolice, arhetipale etc.). Uimit [i pe bun\ dreptate! de natura strident metafizic\ a multor recenzii, autorul a exclamat `ntr-un interviu: Aici [`n B\tr`nul [i marea, n. m. V. G.] nu exist\ nici un simbolism. Marea e marea, b\tr`nul e un b\tr`n, copilul e un copil [i pe[tele e pe[te [s. m. V. G.]. ~ntreg simbolismul presupus de cititori e vorb\ goal\ [i nerozie: All the symbolism that people say is shit. S\ re]inem precizarea lui Hemingway: the fish is a fish. Sporus g`ndea la fel1. S\ mai spun c\ avertismentul prozatorului nu a fost respectat? Spun. Criticii literari au v\zut, `ndeob[te, `n B\tr`nul [i marea, o alegorie ramificat\, o tragedie din spe]a celor antice, un mister cre[tin, o parabol\, o povestire arhetipal\. Acolo unde domne[te, `n fapt, simplitatea [i des\v`r[ita economie narativ\, exege]ii au presupus semnifica]ii exaltate. Santiago nu e un simplu pescar urm\rit de nenoroc. El este, `n fond, o figur\ christic\: his figure is Christlike. ~ncercarea lui e asemenea unei ordalii. Unii critici au g\sit c\ b\tr`nul pescar Santiago simbolizeaz\ umilin]a, insignifian]a individului confruntat cu indiferen]a [i cruzimea naturii. Al]ii l-au comparat cu Don Quijote. Nu insist. Pe de alt\ parte, pe[tele uria[ e o figur\ a Destinului (sau a Mor]ii). Imagina]ia interpre]ilor nu poate fi limitat\, a[adar, de nimic. ~n pofida avertismentului, nimeni nu a urmat instruc]iunile autorului. Voi p\r\si aici disputa lui Ernest Hemingway cu criticii [i m\ voi `ntoarce `n timp la alegoristul Origen. Interpre]ii risipitori au invocat, ei, nu mai pu]in, pe[tii. Pricina r\m`ne, cum am spus deja, un mister `nc`lcit. Nu-mi explic rela]ia dintre hermeneutic\ [i pe[ti. ~n omilia a [aptea la Levitic, Origen arat\ de ce e necesar s\ citim simbolic Scriptura, de ce e necesar s\ `n]elegem altceva dec`t pe[te, c`nd citim cuv`ntul pe[te `n cartea Leviticului. Origen alege ca model hermeneutic o parabol\ a lui Iisus. Acolo, `nsu[i M`ntuitorul i-a numit pe oameni pe[ti. S\ ne amintim `mprejurarea. Iisus Christos se adreseaz\ mul]imilor (cf. Matei, 13: 47-48). ~mp\r\]ia cerurilor e asemenea unui n\vod imens, aruncat `n mare. N\vodul cuprinde miriade de pe[ti, dup\ care e tras la marginea apei, pe ]\rm. Pe[tii buni s`nt p\stra]i `n vase. Cei r\i s`nt zv`rli]i cu dispre] `napoi `n mare. Origen l\mure[te: pe[tii despre care a vorbit Iisus Christos s`nt, `n realitate, oamenii de tot soiul. Ei pot fi buni [i pot fi r\i. C`nd citim textul evanghelic, `n]elegem c\ pe[tii din n\vod nu s`nt pe[ti cu adev\rat, `n sensul strict al cuv`ntului. S`nt oameni. ~n parabola despre `mp\r\]ia lui Dumnezeu, pe[tele e un simbol pentru individul uman. Numai omul are virtu]i [i vicii, inten]ii bune [i inten]ii rele. Numai omul poate merge `n `mp\r\]ia cerurilor sau `n focul de veci. Cum am remarcat deja, Origen [i Hemingway ofer\ instruc]iuni de lectur\ antinomice. Hemingway se `nscrie `n seria inaugurat\ de Sporus [i `ncheiat\ provizoriu de Yossarian. Pe[tele din B\tr`nul [i marea e un pe[te [i nimic altceva. Hemingway recomand\ ca de fiecare dat\ c`nd `nt`lnim `n povestirea lui cuv`ntul pe[te s\ ne g`ndim la un pe[te [i nu la o instan]\ superioar\, la Destin, Providen]\ sau Fatalitate. Recomandarea lui Origen are un sens direct opus. Ori de c`te ori `nt`lnim `n Scriptur\ (inclusiv `n Levitic) cuv`ntul pe[te, e bine s\ ne g`ndim la oameni2. R\m`ne s\ ne `ntreb\m, `n finalul acestui eseu, de ce recomandarea lui Origen a fost urmat\ `ntocmai de exege]i, iar `ndemnul la simplitate formulat de Hemingway, nu. De ce excesul [i risipa atrag mai mult dec`t simplitatea [i economia? Am`n orice tentativ\ de a r\spunde la aceste `ntreb\ri, pentru motivul c\ solu]ia problemei se g\se[te, poate, `ntr-una din paginile volumului Cauda pavonis. ~n fine, voi men]iona c\ expresia sancta simplicitas e, `n chip rezolut, o exclama]ie de comp\timire [i nu un elogiu. Simplitatea min]ii ([i a duhului) nu mai constituie de mult o virtute venerat\. Nu mai era o virtute nici `n vremea lui Jan Hus
1 Samuel Beckett nu g`ndea altfel: Godot este Godot. Dac\ m-a[ fi g`ndit la Dumnezeu, l-a[ fi numit God (sau Gott). Nu m-am g`ndit 2 Ciudat: c`nd `nt`lnea `n Scriptur\ cuv`ntul pe[te, sf`ntul Vasile se g`ndea la un pe[te.

iunie-iulie 2012

16

TIMPUL

Interviu

Cei mai mul]i dintre cititorii no[tri vor auzi pentru prima dat\ despre Caracal, despre ruinele romane de la Corabia, despre haiduci, despre farmecul Bucure[tiului...
Interviu cu scriitorul Mike Phillips, realizat de Ramona Mitric\
Mike Phillips este co-director al Editurii Profusion din Londra, editorul seriei Profusion Crime [i co-fondator [i co-director, `mpreun\ cu Ramona Mitric\, al Profusion International Creative Consultancy, o organiza]ie britanic\ `nfiin]at\ la Londra `n 2008, specializat\ `n oferta de servicii de consultan]\ `n domeniile cultural [i media `n mai multe ]\ri europene. Dr. Mike Phillips OBE a primit Premiul Arts Foundation `n 1996 pentru contribu]ia sa `n domeniul literaturii poli]iste. De asemenea, a primit distinc]ia Ordinul Imperiului Britanic (OBE) `n 2006 pentru activitatea `n domeniul mass-media. A fost membru al consiliului director al organiza]iei caritabile National Heritage Memorial Fund (Fondul Memorial pentru Patrimoniul Na]ional), dar cel mai bine este cunoscut pentru scrierile sale `n stil poli]ist. Acestea includ patru romane av`ndu-l ca protagonist pe jurnalistul de culoare Sam Dean: Blood Rights (Dreptul s`ngelui, 1989), adaptat pentru televiziune de BBC; The Late Candidate (Candidatul defunct, 1990) volum care a c`[tigat premiul Silver Dagger (Pumnalul de argint), decernat de Asocia]ia Britanic\ a Scriitorilor de Romane Poli]iste , Point of Darkness (La limita `ntunericului, 1994) [i An Image to Die For (O imagine pentru care merit\ s\ mori, 1995). The Dancing Face (Fa]a care danseaz\, 1998) este un thriller a c\rui ac]iune este legat\ de o nepre]uit\ masc\ din Benin. A Shadow of Myself (O umbr\ a mea, 2000) este despre un t`n\r de culoare, regizor de film documentar care lucreaz\ `n Praga, [i despre un b\rbat care pretinde c\ ar fi fratele lui. Volumul The Name You Once Gave Me (Numele pe care mi l-ai dat c`ndva, 2006) a fost scris ca parte a unei campanii `mpotriva analfabetismului, sus]inut\ de guvernul britanic. www.profusion.org.uk; www.profusion.org.uk/blog.aspx Seria Profusion Crime con]ine patru volume publicate la Londra `n intervalul noiembrie 2011-mai 2012. Este vorba despre trei romane poli]iste rom=ne[ti traduse `n limba englez\ [i despre o carte document (true crime) scris\ direct `n limba englez\. Atac `n bibliotec\ (Attack in the Library), de George Arion; Ucide]i generalul (Kill the General), de Bogdan Hrib; Indicii anatomice (Anatomical Clues), de Oana StoicaMujea; R`maru Butcher of Bucharest (R`maru m\celarul Bucure[tiului), de Mike Phillips [i Stej\rel Olaru. De ce a]i ales s\ traduce]i din limba rom=n\? C`nd am `nceput s\ traducem literatur\ inten]ia noastr\ a fost s\ traducem c\r]i din Europa Central\ [i de Est. ~nt`mplarea a f\cut s\ avem mai multe contacte `n Rom=nia [i, astfel, a fost mai u[or pentru noi s\ `ncepem cu autorii rom=ni. S-a pus atunci problema s\ g\sim [i s\ select\m c\r]i bune care s\ fie `nc\ necunoscute `n Marea Britanie. Cum traduce]i? Ave]i o metod\ anume? Da, este un proces `n trei etape. ~n primul r`nd este important s\ facem rost de o traducere brut\ a c\r]ii pentru a ne putea face o idee general\. Aceasta este partea cea mai simpl\ a procesului, av`nd `n vedere c\ asemenea traduceri s`nt accesibile uneori chiar pe internet. ~n al doilea r`nd, [i aici pot interveni problemele, trebuie s\ aducem aceste traduceri brute, nemediate, c`t mai aproape de originalul c\r]ii. Adic\ fiecare propozi]ie s\ fie tradus\ aproape mot mot, f\r\ a folosi cli[ee engleze[ti. Ideea este ca eu s\ pot prinde c`t mai bine inten]ia autorului [i s\ `i `n]eleg c`t mai clar stilul scriiturii. Abia atunci, a[adar `n al treilea r`nd, m\ apuc de traducerea propriu-zis\, `ntr-o englez\ citibil\ care, totodat\, s\ reproduc\ vocea autorului [i s\ ofere cititorului experien]a unei scrieri rom=ne[ti, `n limba englez\. Dup\ ce v\ ghida]i [i cum hot\r`]i ce urmeaz\ s\ traduce]i? Urma]i ni[te recomand\ri sau este o alegere personal\? Recomand\rile ne ghideaz\ `n primul r`nd c\tre tipul de autor care ne intereseaz\. Dar apoi, c`nd ne uit\m mai `n detaliu, este important ca volumul respectiv s\ aib\ sim]ul istoriei, s\ transmit\ ceva despre felul `n care func]ioneaz\ societatea. De asemenea s\ se adreseze, dintr-un punct de vedere popular, unui spectru c`t mai larg de cititori. Care a fost prima dumneavoastr\ `nt`lnire cu literatura rom=n\? Poezia. Marin Sorescu. Exist\ vreo [ans\ ca autorii clasici rom=ni s\ fie tradu[i `n limba englez\? Dai [i nu. Clasicii s`nt de obicei tradu[i `ntr-un stil elitist care `i `ndep\rteaz\ din start de mase. {i chiar dac\ ar fi tradu[i `ntr-o englez\ citibil\, competi]ia de pe pia]a noastr\ este feroce. Una sau doua piese sau poeme ar putea fi traduse, dar produc]iile noastre s`nt orientate c\tre pia]a larg\, de mas\, [i asta complic\ lucrurile. Ce autor sau carte rom=neasc\ a]i dori s\ traduce]i `n viitorul apropiat? Un autor interesat de `n]elegerea schimb\rilor care au loc `n Europa. Care este cuv`ntul favorit `n limba rom=n\? Poftim urmat `ndeaproape de s\ tr\i]i. Este R`maru Butcher of Bucharest (R`maru m\celarul Bucure[tiului) modul cel mai bun de a promova Rom=nia? Care s`nt reac]iile publicului? Inten]ia nu este de a promova Rom=nia. Inten]ia a fost s\ scriem o carte bun\ despre un subiect pu]in cunoscut, care s\ intereseze un public interna]ional. Cei mai mul]i dintre cititorii no[tri vor auzi pentru prima dat\ despre Caracal, despre ruinele romane de la Corabia, despre haiduci, despre farmecul Bucure[tiului [i despre via]a de zi cu zi a locuitorilor s\i. Interesant, romantic, exotic. Din experien]a mea, imaginea adev\rat\ a unui loc este cea care creeaz\ interes [i atrage uneori `n moduri nea[teptate. Primim uneori e-mailuri de la persoane care, aparent, consider\ c\ experien]a str\inilor cu privire la Rom=nia nu trebuie s\ cuprind\ [i p\r]ile mai umbrite ale istoriei cum ar fi povestea criminalului `n serie R`maru, de exemplu. Este de-a dreptul stupid. Tr\im `ntr-o lume `n care crima, violul [i masacrele se `nt`mpl\ `n fiecare zi. Dac\ pretindem c\ toate acestea nu fac [i ele parte din istoria noastr\ nu mai s`ntem credibili. Rom=nii care ne scriu cu asemenea probleme trebuie s\ `[i dea seama c\ [i astfel de realit\]i `i leag\ de restul lumii, de lumea real\, demonstr`nd modernitatea [i universalitatea experien]ei lor. Scrie]i [i fic]iune [i non-fic]iune. Cum func]ioneaz\ diferen]a dintre stiluri? Pe care `l prefera]i? Stilurile scriiturii s`nt diferite. ~n fic]iune e[ti mereu la mila imagina]iei, iar stilul reflect\ imprevizibilul povestii. ~n cazul non-fic]iunii `ncerci s\ spui adev\rul f\r\ a-]i interpune opinia cu excep]ia cazului `n care scrii o polemic\. Non-fic]iunea necesit\ o anumit\ capacitate de a inspira `ncredere, o credibilitate jurnalistic\. A[adar stilul acesta reflect\ modul `n care te lup]i sa fii credibil, spre deosebire de fic]iune unde at`t cuvintele pe care le folose[ti c`t [i stilul s`nt croite a[a `nc`t s\ g`dile imagina]ia [i s\ tulbure percep]iile. ~mi pute]i spune c`te ceva despre cultura popular\, de mas\ din Marea Britanie [i despre felul `n care este perceput\? ~n Marea Britanie, cultura popular\ este exact ce scrie pe etichet\ popular\. Este, `n principal, comercial\ adic\ ceea ce este popular se vinde. Termenul popular era folosit alt\dat\ mai mult `n leg\tur\ cu muzica, sportul, cinema-ul, televiziunea [i alte forme de expresie din via]a cotidian\. Aceast\ perspectiv\ s-a schimbat. Ast\zi, orice form\ de art\ trebuie s\-[i aib\ baza `n cultura popular\, adresat\ tuturor, [i fiecare form\ de art\ lupt\ s\ se adreseze unui public c`t mai larg. Pu]ine forme de art\ mai accept\ ast\zi eticheta de elitiste [i acestea (`n general opera [i baletul) trebuie s\ fie finan]ate din greu; `ns\ chiar [i aceste genuri s`nt `n competi]ie cu formele populare care `ncep s\ se dezvolte `n interiorul lor. A[adar, `n cultura contemporan\ din Marea Britanie nu mai avem de-a face cum se `nt`mpl\ `n Rom=nia cu o grani]\ `ntr-at`t de strict\ `ntre formele culturale a[a-zis serioase [i cele mai pu]in serioase. ~n Marea Britanie, cinema-ul [i formele populare de literatur\ [i muzic\ pot fi luate `n discu]ie, din punct de vedere al impactului social [i cultural, la fel de frecvent ca formele mai preten]ioase ale culturii. Poate chiar mai des, `ntruc`t num\rul de consumatori al acestor produse culturale este mult mai mare.

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Interviu

TIMPUL

17

Singur `n fa]a dragostei

interviu cu Aureliu Busuioc, realizat de Mihail Vakulovski
Am avut. Am ref\cut capitole la proz\. Cu poezia a fost ceva mai u[or: cenzorii erau recruta]i din rudele mai marilor, iar mai-marii erau cum erau, nu prea da]i cu lirica [i logica. Iar a[chia nu sare departe de trunchi Problema cea mare a fost dramaturgia, piesa Radu {tefan a fost scoas\ din afi[ele teatrului dup\ patru spectacole (foarte bine primite de public) [i nu a fost publicat\ dec`t dup\ pr\bu[irea imperiului Ce `nseamn\ pentru dvs. premiile literare? ~n timpul sovietelor am avut un singur [i mic premiu literar, la Moscova, pentru romanul Unchiul din Paris. La Chi[in\u premiul de stat mi-a fost refuzat `n ultima clip\ [i dat unei bro[urele despre scoaterea unui tanc `necat, la be]ie, `n apele Prutului. Autorul era func]ionar de partid ~n anii de independen]\ [i suveranitate premiile de stat au cam disp\rut, r\m`n`nd la latitudinea US premierea c\r]ilor. Plicurile cu sume derizorii nu erau `n stare s\ `nlocuiasc\ onorariile grase din timpul sovietelor, zecile de edituri ap\rute peste noapte mai degrab\ luau bani pentru a tip\ri o carte dec`t s\ pl\teasc\ ele, iar micile ajutoare venite de la ONG-uri sau sponsori (ori chiar [i de peste hotare!) nu prea s`nt `n stare s\ sus]in\ existen]a material\ a celor ce slujesc cultura. O bun\ jum\tate din anii de independen]\ i-am petrecut la ]ar\. Aveam dou\ posibilit\]i: 1. S\ m\ alcoolizez cu ]\ranii. 2. S\ scot 16 c\r]i de proz\ [i poezie. {i s\ scriu zeci de eseuri [i alte cele, ca s\ pot lega tei de curmei Deci nu se poate tr\i din scris Pentru cei bolnavi de nostalgit\ kirilik\ greu cu ale scrisului Dar `i g\se[ti binemersi pe la posturi de r\spundere Pentru scriitorii ce [tiu s\-[i suflece m`necile tot greu, dar au perspective. Un om de afaceri prosper a hot\r`t s\ intre `n politica mare, a reu[it s\ fie ales Prim Vicespeaker al Parlamentului [i s\ pun\ bazele unei funda]ii, nu s\ stea clo[c\ pe c`[tiguri [i s\ le p\zeasc\, ci s\ pun\ la b\taie o bun\ parte din ceea ce a realizat ca businessman `n folosul culturii. S`nt doi ani de c`nd a ap\rut Funda]ia Edelweis. Acum ai `n]eles de ce ]i-am oprit aten]ia asupra darului tat\lui meu: numele florii, `n rom=ne[te este Floarea Reginei. Atunci au aflat oamenii c\ regina Operei noastre, Maria Bie[u, cea care a dus slava ]\rii `n lume, are pensia de 1800 de lei md, de r`nd cu instalatorii [i paznicii, c\ majoritatea scriitorilor abia dac\ pot achita `ntre]inerea din ceea ce le ofer\ statul la b\tr`ne]e [i s`nt nevoi]i s\ caute lucru ocazional ca s\ poat\ exista. Anul apari]iei funda]iei a coincis cu inunda]iile, zeci de sinistra]i au primit gospod\rii, (N.B.) gospod\rii! cu doi ani `nainte de casele construite de statul care `i are `n paz\! Ca s\ nu mai vorbim de casa Mariei reparat\ capital, de festivalul Invit\ M.B, piese de teatru [i c\r]i sponsorizate total, de Steaua Chi[in\ului, Dou\ inimi gemene [i c`te altele! E bine s\ se [tie toate acestea [i chiar s\ fie imitate. ~n ceea ce m\ prive[te: onorarul primit pentru ~n c\utarea pierderii de timp mi-a permis s\ lucrez lini[tit asupra romanului proasp\t lansat Editurile cu care am lucrat au c\p\tat [i ele de lucru, stopurile financiare r\rindu-se, Ministerul Culturii `ns\ r\m`n`nd cam pe aceea[i linie de start Iat\ ce poate face o stea de floare din neamul imortelelor. P\zit\ de Cartea ro[ie! Dac\ a]i fi PR-ul Editurii Cartier, cum a]i recomanda cititorilor {i a fost noapte? Nu [tiu ce `nseamn\ PR. Dar a[ avea o singur\ recomandare: Citi]i-o! Prea mult se vorbe[te la noi despre c\r]i necitite La ce carte de-a dvs. ]ine]i cel mai mult? La cele nescrise Ce c\r]i de-ale scriitorilor basarabeni a]i recomanda unui str\in? C\r]ile lui V. Vasilache, ale lui V. Be[leag\, ale lui Esinencu, ale lui Galaicu-P\un, ale Lilianei Arma[u, ale Mariei {leahti]chi [i ale lui N. Leahu Urm\ri]i ce public\ scriitorii mai tineri? V-a surprins cineva? Citesc cu pl\cere pe Marcel Gherman, pe Aura M\ru, pe E. B\rgan, pe A. Borzin. Ce p\rere ave]i despre Internet? E prompt, dar indiscret. S`nte]i [i a]i fost un scriitor atipic. ~n c\r]ile dvs. ironia e foarte important\. Crede]i c\ un scriitor care nu are umor poate avea succes la public? Cred [i v\d. Umorul cazon sau tras de p\r ridic\ s\li `n picioare! Probabil mi-am pierdut eu sim]ul umorului (27 mai 2012, Bra[ov-Chi[in\u)

Aureliu Busuioc (n. 1928, Republica Moldova) este unul dintre cei mai populari scriitori rom=ni din Basarabia, cunoscut mai ales pentru romanul Singur `n fa]a dragostei, ecranizat la Moldova-film, dar [i pentru romanele Unchiul din Paris, Pactul cu diavolul, Spune-mi Gioni, iar acum i-a ap\rut un nou roman, numit {i a fost noapte. Aureliu Busuioc este [i poet, dramaturg, scenarist, ziarist.
Dac\ `mi dai voie, am s\ `ncep primul. De fapt m-am jurat `n sinea mea s\ nu mai dau interviuri, dar c`nd am luat seama c\ `n sinea mea nu mai s`nt al]i martori, am decis s\-mi calc pe inim\. ~n anul nun]ii p\rin]ilor mei ([i anul meu de na[tere 1928 tata s-a `ntors dintr-o plimbare prin mun]ii F\g\ra[ului (sau Bucegi), de unde a adus o floare rar\ Floarea Reginei pe care i-a d\ruit-o mamei: Pentru norocul fiului nostru!. Iar acum s\ `ncepem dialogul Domnule Aureliu Busuioc, `n primul r`nd felicit\ri [i mul]umiri pentru publicarea unui nou roman Mul]umesc, nu face Foarte impresionant discursul de la Libr\ria Cartier, l-am recomandat prietenilor, dar [i cititorilor pe Internet. Practic ne spune]i s\ iubim [i s\ fim iubi]i. C`t de important\ este iubirea pentru dvs. ca scriitor? Cred c\ acest sentiment lunecos este important nu numai pentru un scriitor. Unde nu este iubire nu este nimic. Chiar [i `n dragoste! Ce mai armonie ar fi pe p\m`nt dac\ A]i debutat cu poezie, dar a]i scris [i proz\, [i dramaturgie. Ave]i nevoie de o anumit\ stare pentru un gen literar anume? Sau ave]i nevoie de scrierea unui anumit gen ca s\ intra]i `ntr-o anumit\ stare? ~mi ceri s\ divulg secrete de produc]ie. De fapt, r\spunsul este: Nu [tiu. Scriu ce scriu c`nd m\ apuc\ De[i s`nte]i cunoscut ca prozator, mai ales al romanului Singur `n fa]a dragostei, unul din cele mai faine romane scrise vreodat\ `ntre Prut [i Nistru, a]i publicat [i mult\ poezie. C`nd v\ bucura]i mai mult: c`nd termina]i o plachet\ cu poezii sau c`nd finisa]i un roman? Cu aceea[i triste]e m\ despart de o poezie ce-mi pare mai reu[it\ [i pun punctul final unui roman. Dar s`nt evenimente rarisime A]i avut, `n regimul trecut, probleme cu cenzura?
www.timpul.ro

Poezii
DORIN TUDORAN

oamenii aceia
ajunsesem prea t`rziu oamenii nu mai aveau aripi c`t era ziua de lung\ `i c\ram `n spinare: `ngeri schilodi]i seara `i `ngropam la marginea m\rii peste noapte `nghe]am de spaima c\ iar se face diminea]\ [i se f\cea

deeper than deep

`n fiecare zi c`nd vreau s\-mi amintesc de mine m\ uit `ntr-un `nger prin chiar ochiul s\u drept `n fiecare zi c`nd vreau s\-mi amintesc de `nger m\ uit din `nger afar\ chiar prin ochiul s\u st`ng c`nd obosesc de at`ta privit `ncep s\ scot din `nger prin chiar ochiul s\u drept fire de nisip fire de nisip fire de nisip dar de fiecare dat\ chiar prin ochiul s\u st`ng n\v\lesc `napoi `n `nger firele de nisip firele de nisip firele de nisip nu [tiu unde s\ m\ mai ascund de at`ta de[ert [i de at`ta `nger

iunie-iulie 2012

18

TIMPUL

Est-Vest

Poeme
ALEXANDRU PETRIA

Universul lui Juan Carlos Onetti Un eseu de Llosa

PETRONELA NICA
Seria de autor Mario Vargas Llosa a editurii Humanitas a fost recent `mbog\]it\ cu un excelent eseu despre scriitorul uruguayan, mai pu]in cunoscut `n Rom=nia `ns\ considerat de c\tre Llosa drept primul scriitor modern sud-american, Juan Carlos Onetti. Dac\ trecem `n revist\ numele mari Flaubert, Sartre, Camus sau Garcia Marquez care apar `n operele mai vechi de critic\ literar\ ale lui Llosa, alegerea pe care o face de data aceasta, `n demersul s\u critic, ar putea p\rea arbitrar\ sau surprinz\toare. Nimic mai departe de adev\r. Este suficient\ o privire asupra tematicii predilecte a celor doi scriitori sud-american pentru a b\ga de seam\ c\ aceast\ alegere nu e deloc `nt`mpl\toare. ~ntreaga oper\ a lui Onetti are ca tem\ constant\, cea `n jurul c\reia se `ncheag\ `ntreaga saga onettian\, fuga, evadarea din realitate c\tre fic]iune, idee recurent\ [i `n opera lui Llosa, de[i abordarea este una diferit\. ~n romane mai vechi, precum M\tu[a Julia [i condeierul (1977), Povesta[ul (1987) sau `n colec]ia de epistole-eseu Scrisori c\tre un t`n\r romancier (1997) citarea unor opere ap\rute la distan]\ de 10 ani una de cealalt\ este simpl\ coinciden]\ , Llosa reia din ipostaze diferite ideea evad\rii din realitate prin art\, [i prin literatur\ `n particular, nu doar ca form\ de escapism, ci [i, mai ales, ca necesitate. Avem nevoie de literatur\, de art\ `n general, nu doar pentru a ne refugia `ntr-o lume ideal\, care s\ r\spund\ n\zuin]elor noastre [i s\ ne ofere, pentru o scurt\ perioad\ de timp o alternativ\ la realitatea searb\d\ de l`ng\ noi, ci [i pentru a ne exprima sau reg\si cele mai absconse, profunde [i `nfrico[\toare pasiuni, care reprimate indefinit ar sf`r[i prin a ne consuma sau a ne conduce la nebunie. De-a lungul timpului Vargas Llosa ne vorbe[te din postura scriitorului `n devenire, con[tient [i aproape cople[it de rolul pe care [i-l asum\, din cea a `mp\timitului de literatur\, ca form\ suprem\ de transpunere `n imaginar, dar [i din cea a `ndrum\torului, adres`ndu-se confra]ilor aspiran]i cu `ndrept\]irea pe care o dau anii de crea]ie [i, mai ales, anii de lecturi avide. La Onetti, `n schimb, escapismul literar nu apare vizibil, autorul nu sus]ine nici o pledoarie pentru fic]iune. Convingerile lui Onetti se ghicesc `ns\ din ac]iunile personajelor sale, acestea prefer`nd, `n locul unei realit\]i frustrante [i nemul]umitoare, s\ se retrag\ `ntr-o pseudo-realitate imaginar\. Dac\ la Llosa evadarea din real este evident\, cu o separare clar\ a planurilor, la Onetti aceasta se face insesizabil, cele dou\ planuri `mpletindu-se [i confund`ndu-se, iar fantasticul este prezentat `ntr-un stil realist care merge p`n\ `n cele mai mici detalii legate de personaje, situa]ii [i limbaj, [i care face trecerea din real `n imaginar fireasc\ [i cursiv\, f\r\ `ntreruperi [i intermezzo-uri. {i `n via]a real\ Llosa [i Onetti s`nt complet diferi]i personalit\]ii fermec\toare, populare, joviale [i libere a lui Llosa i se opune timiditatea aproape boln\vicioas\, re]inerea [i mizantropia uruguayanului. Cu siguran]\, Onetti nu s-a sim]it niciodat\ ca pe[tele `n ap\ `n mijlocul mul]imii [i nici prin cap nu i-ar fi trecut, at`t datorit\ dispre]ului pentru societate [i pentru clasa politic\, dar [i, mai ales datorit\ timidit\]ii de nedep\[it, s\ candideze la pre[edin]ia Uruguayului. Cu singuran]\, Llosa a fost atras de biografia lui Onetti tocmai datorit\ contrastului aparent `ntre personalitatea scriitorului uruguayan, a[a cum o las\ el s\ se `ntrevad\ celorlal]i `n via]a public\, [i personalitatea care se ghice[te din literatura pe care o produce una dur\, nemiloas\, descriind grotesc o realitate m`r[av\ [i `ngust\, un adev\rat scriitor blestemat. Onetti este exemplificarea vie a teoriei la care Vargas Llosa revine permanent fic]iunea, literatura, s`nt mai mult dec`t o simpl\ imita]ie, o replic\ neconving\toare a vie]ii, s`nt via]a `ns\[i [i, uneori, se pot ridica [i deveni mai autentice [i mai credibile dec`t o via]\ mizerabil\, banal\ [i lipsit\ de fast. ~n cazul lui Onetti, a[a cum ne putem da seama din eseul lui Llosa, apare frapant paradoxul artistului care produce o oper\ magnific\, `n timp ce existen]a zilnic\ `i este anost\, anodin\, rutinier\ sau de-a dreptul meschin\ [i reprobabil\. Astfel de cazuri s`nt mai des `nt`lnite `n literatur\ dec`t ne-ar pl\cea s\ credem, rareori biografia marilor scriitori ridic`ndu-se la `n\l]imea operei. Exemple precum Kafka func]ionarul depresiv, cu un comportament conformist exemplar, sau Camus care ani de zile s-a luptat cu s\r\cia demonstreaz\ c\ de multe ori o existen]\ nefericit\, frustrat\, cu lipsuri [i ambi]ii ne`mplinite, se poate dovedi factorul motivator pentru o existen]\ artistic\ paralel\, vie [i fecund\, capabil\ s\ genereze oper\ de o for]\, care las\ s\ se ghiceasc\ intensitatea emo]iilor reprimate. Eseul despre Onetti este o oper\ de maturitate a lui Mario Vargas Llosa [i `ncepe cu o introducere `n istoria fic]iunii, a[a cum este ea imaginat\ de autorul peruan, `n acela[i timp pledoarie pentru literatur\ [i confesiune de credin]\, d`nd la iveal\ convingerile [i pasiunea adunate `ntr-o via]\, nelipsit\ de dramatism [i de schimb\ri ideologice, de altfel. Fic]iunea este pus\ nu doar mai presus de realitatea imediat\, ci [i la baza evolu]iei civiliza]iei omene[ti [i a tuturor descoperirilor [tiin]ifice, expresie a revoltei fa]\ de datul material [i a dorin]ei specific umane de a ne ridica deasupra micimii realit\]ii cotidiene. Dup\ cum Llosa `nsu[i apreciaz\, nu e impropriu s\ spunem c\ f\r\ fic]iune libertatea nu ar exista [i c\ f\r\ ea aventura uman\ ar fi fost la fel de insipid\ [i de monoton\ ca via]a unui animal. (p. 26) ~ntreaga oper\ onettian\ se cristalizeaz\ `n jurul raportului dintre real [i imaginar. De la primul roman important Via]a scurt\, p`n\ la finalul carierei literare, Onetti `[i plaseaz\ ac]iunea `ntr-un ora[ fictiv, Santa Maria, produs al imagina]iei personajului principal din Via]a scurt\ Brausen care, `n romanele ulterioare, ajunge la rangul de erou `ntemeietor [i chiar de zeitate. Llosa face o trecere `n revist\ a operei onettiene, aplec`ndu-se `ndeosebi asupra romanelor [i povestirilor semnificative, aduc`nd aprecieri oneste, chiar dac\ nu s`nt lipsite de subiectivism. De[i, pe ansamblu, eseul este elogios: Llosa nu se arat\ zg`rcit `n folosirea, `n repetate r`nduri, a unor termeni precum capodoper\, magnific sau genial. Totu[i, Llosa nu ezit\ s\ semnaleze, cu sinceritate, unele deficien]e sau ne`mpliniri ale prozei uruguayanului sau ale unor scriitori contemporani. Vorbind despre Roberto Arlt, Llosa `l descrie ca pe un prozator execrabil [i un dezastruos constructor de structuri epice (p. 43), iar pe Onetti `l prezint\ ca fiind omule]ul timid p`n\ la mu]enie [i `nchis `n sine, care tremura ca varga la ideea c\ urma s\ aib\ un microfon `n fa]\ [i care p\rea, mai pu]in atunci c`nd vorbea despre c`te o carte, cea mai neputincioas\ fiin]\ de pe p\m`nt (p. 48), dar care deschide por]ile modernit\]ii pentru proza de literatur\ spaniol\ (p. 31). ~n ceea ce prive[te stilul onettian, dac\, vorbind despre Benvenido Bob, Llosa g\se[te cartea scris\ cu o perfec]iune de nedep\[it, `ntr-un stil dens, intens [i clar `n acela[i timp, unde nimic nu e `n plus [i nimic nu lipse[te pentru a-l fascina [i a-l face s\ se minuneze pe cititor (p. 69), cu alte ocazii nu se sfie[te s\ atrag\ aten]ia asupra exhibi]ionismului verbal, a tendin]ei spre retorism sau a stilului greoi, `mpr\[tiat [i p`clos (p. 106), de[i `n unele cazuri `l g\se[te justificat [i adaptat cerin]elor romanului. Llosa, de altfel, `ncurajeaz\ o manier\ de a scrie func]ional\, contest`nd existen]a unei re]ete, a unui stil corect. ~n periplul `ntreprins `n opera onettian\, Llosa semnaleaz\ principalele influen]e literare, unele recunoscute [i acceptate de c\tre Onetti, altele necon[tientizate sau refuzate `nadins de c\tre scriitorul uruguayan cum ar fi Borges, a c\rui personalitate [i stil nu au fost agreate niciodat\ de Onetti, antipatia fiind, de altfel, reciproc\. Printre scriitorii a c\ror oper\ a influen]at crea]ia onettian\, Llosa `i men]ioneaz\ pe Faulkner unul din autorii cei mai admira]i de Onetti, dar [i pe Celine, Roberto Arlt, John dos Passos sau Juan Rulfo. ~n acela[i timp, Llosa plaseaz\ operele lui Onetti `n context politico-social [i istoric contrar inten]iilor declarate ale scriitorului uruguayan, care dorea o distan]are ireconciliabil\ fa]\ de societatea uruguayan\ [i traseaz\ paralele `ntre declinul statului Uruguay care `ncepe la mijlocul secolului al XX-lea [i decaden]a personajelor din lumea imaginar\ a lui Onetti. Descrierea spiritului sud-american, identificat de c\tre Llosa drept principal impediment `n calea dezvolt\rii economico-sociale a ]\rilor din regiune, ar putea fi foarte bine o descriere a spiritului rom=nesc, cu abulia, fatalismul, renun]area la proiecte, entuziasmul efemer, mrejele descuraj\rii, deprim\rii, toleran]a fa]\ de `nc\lcarea legii (p. 154), at`t de des `nt`lnite `n istoria [i pe plaiul rom=nesc. Putem da vina pe spiritul latin c`nd observ\m, [i aici [i acolo, un talent nativ, o `nclina]ie c\tre arte [i creativitate, `ns\ [i o incapacitate de adaptare la modernitate [i o lips\ a sim]ului economic. Ceea ce deosebe[te spiritul sud-american de cel rom=nesc este predispozi]ia mult mai v\dit\ c\tre fantazare, c\tre crearea unei dimensiuni magice colective, ceea ce explic\ apari]ia realismului magic `n literatur\ [i a autorilor unor opere de o mare for]\ [i originalitate, pe aceste t\r`muri. Onetti, a[a cum este prezentat de Llosa, apare ca exponent remarcabil al acestor autori iar eseul de fa]\ un `ndemn conving\tor de a-i citi operele. ~n fine, a[ men]iona c\ p`n\ acum au ap\rut trei romane traduse `n limba rom=n\ toate trei la Editura Nemira: {antierul fantom\ (2006), Desp\r]iri (2006) [i Via]a scurt\ (2007), [i o culegere de texte scurte, Istoria cavalerului Rozei [i a Fecioarei venite din Liliput cu burta la gur\ (2008). Ne`ndoielnic, eseul lui Mario Vargas Llosa merit\ citit.
Mario Vargas Llosa, C\l\toria c\tre fic]iune. Lumea lui Juan Carlos Onetti, Traducere: Marin M\laicuHondrari, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2012, 232 p.

ferici]i
prindeam broa[te verzi, de celelalte ne temeam sau ne era grea]\, ciudat se mai combina teama cu grea]a, precum cupele de `nghe]at\ de ciocolat\ [i vanilie `n pahar, [i teama [i grea]a par oarecumva dulci uitate `n trupul celui care am fost pe malul p`r`ului, le duceam la ora de biologie [i le disecam, ne `ntreceam care g\sim mai multe, le t\iam de vii, fixate de labe cu ace pe un dreptunghi de polistiren, [i r`deam, [i m\ uitam cu o oglind\ pe pantof sub fusta brunetei colege de banc\, [i aveam primele co[uri [i primele reviste porno, [i `mi era fric\ s\ nu orbesc de la masturbare, cum mi-a spus un prieten, [i nu se amesteca via]a mea cu moartea broa[telor, mureau pentru noi f\r\ s\ [tie probabil c\ mor, [i eram ferici]i cu bisturiul `n m`n\

ciocolata
eram cu un cap mai `nal]i dec`t b\ncile [i m\ topeam dup\ delia, `nv\]\toarea ne certa c\ sc\pam penarele pe jos, c\ nu ne g\seam radierele, c\ stilourile ne murd\reau caietele, aveam o sl\biciune [i atunci pentru dulciuri, m\ d\deam `n v`nt `n special dup\ ciocolat\. rupeam diminea]a din batonul de ciocolat\ jum\tate, o `nfulecam, iar restul `l puneam `n pupitrul b\ncii. pentru mai t`rziu. dup\ zile, resturile de ciocolat\ au `nceput s\ dispar\ `n pauze, `nv\]\toarea r\gu[ea strig`nd la noi, n-am spus nimic, l\sam jum\t\]ile de ciocolat\ mereu `n dreapta pupitrului, l`ng\ caiete, le `nveleam mai atent cu h`rtia lor [i cu un cui tr\geam o liniu]a pe banc\, de fiecare dat\, unde era mai greu de observat, acceptam s\ fiu furat, deliei `i pl\cea ciocolata

genunchii zdreli]i
st\team pe teras\ [i urm\ream ]`ncii de prin vecini, se jucau calm [i slobozeau pe strad\ c`te un la m\-ta `n pizd\ sau frate-tu e labagiu crez`nd c\ nu-i aude nimeni, erau cura]i [i se str\duiau s\ nu se murd\reasc\, fug\rind o minge. haine cu logouri, mi[c\ri cu `ncetinitorul. mi se p\reau ciuda]i. mult\ vreme n-am realizat ce e `n neregul\. erau `n pantaloni scur]i f\r\ genunchii zdreli]i, parc\ trupurile lor erau una cu reumatismele maturit\]ii, cu crizele de hipertensiune. pot s\ le povestesc cum nu mi se vindecau niciodat\ vara r\nile de pe picioare, [i f\ceam arcuri [i suli]e [i furam ou\le din cuiburile p\s\rilor, cum enervam babele din vecini p`n\ ne blestemau, cum m\ uitam sub chilo]eii feti]elor [i ele `mi cereau s\ le arat penisul, s-ar uita ca prin sticl\ [i ar ridica din umeri pu[tii \[tia ca ni[te abona]i la xanax, al]i mici tic\lo[i, dar f\r\ genunchii zdreli]i

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Est-Vest

TIMPUL

19

Singur\t\]ile canadiene `ntr-un roman anglofon din Quebec

MIRCEA GHEORGHE
~n jargonul politic din Quebec se aude c`nd [i c`nd, mai ales cu ocazia unor negocieri aprinse `ntre guvernul provincial [i cel federal, sintagma cele dou\ singur\t\]i, pendantul negativ al unei alte sintagme, patriotic\ [i pan-canadian\ aceasta, cele dou\ popoare fondatoare. Se `n]elege u[or c\ singur\t\]ile se refer\ la lipsa de comunicare, la disparitatea identitar\ [i la sechelele l\sate de o istorie conflictual\ de peste o sut\ de ani `ntre comunit\]ile anglofon\ [i francofon\. Expresia cele dou\ singur\t\]i este `ntr-at`t de cunoscut\ [i de acceptat\ ca o etichet\ definitiv\ a societ\]ii canadiene, `nc`t originea ei pare lipsit\ de importan]\. {i totu[i nu este a[a. Ea este important\ pentru istoria literar\ canadian\ ce consemneaz\ evolu]ia autonom\ a dou\ literaturi cu pu]ine contacte `ntre ele: canadian\ de limba francez\ (de prin anii 60, numit\ literatura quebechez\) [i canadian\ de limba englez\. Cele dou\ singur\t\]i (Two Solitudes) este titlul unui roman datorat scriitorului anglofon Hugh MacLenan, ap\rut `n 1945, [i el ar fi putut constitui punctul de plecare pentru o nou\ literatur\, numit\ canadian\, pur [i simplu, cu o identitate complex\, bilingv\, dar unic\. Fluviile celor dou\ literaturi s-ar fi unit `ntr-unul singur, mai vast. Lucrurile nu s-au petrecut astfel [i titlul romanului a intrat `n mentalitatea colectiv\ ca un slogan pentru c\ na]ionalismele francofon [i anglofon nu s-au resorbit `ntr-o sintez\ bicultural\. Ele s-au resemnat s\ implementeze modalit\]i de coexistare mai mult sau mai pu]in armonioas\ `ntr-un regim federal prudent fa]\ de derapajele radicale, `ntr-un sens sau altul: suveranist/ separatist din partea Quebecului, centralizator/ uniformizator din partea restului Canadei. {i rezultatul este juxtapunerea [i nu osmoza literaturii din Quebec cu cea din celelalte provincii canadiene, anglofone. Romanul lui Hugh MacLennan a trebuit s\ a[tepte aproape dou\zeci de ani p`n\ c`nd s\ fie tradus `n francez\ [i s\ apar\ mai `nt`i la Paris, `n 1963. ~n Quebec, a fost publicat [i mai t`rziu, abia `n 1978. Hugh MacLennan s-a n\scut `n 1907 la Glance-Bay, `n Noua-Sco]ie. Tat\l s\u era medic. Cu studii de literatur\ clasic\ la Oxford [i cu un doctorat ob]inut la Universitatea Princeton, `n 1935, el pred\ limbile latin\ [i englez\ la McGill College din Montreal. Debuteaz\ `n 1941 cu un roman, Barometer Rising, cu ac]iunea localizat\ la Halifax, `n Noua-Sco]ie [i ob]ine `n 1943 o burs\ Gugenheim ca s\ studieze [i s\ scrie la New York. Public\ Two Solitudes doi ani mai t`rziu [i p\r\se[te `nv\]\m`ntul spre a se consacra cu totul scrisului. Vor urma alte cinci romane [i zece volume de eseuri [i va fi distins de patru ori cu cel mai prestigios premiu literar canadian, premiul Guvernatorului General. Moare `n 1990 la cap\tul unei cariere literare de aproape cincizeci de ani. Two Solitudes Dou\ singur\t\]i `[i are punctul de plecare `ntr-un aforism de Rilke: Dragostea `nseamn\ dou\ singur\t\]i care se ocrotesc, se pun la `ncercare [i se accept\ una pe alta. Ac]iunea lui acoper\ dou\zeci [i doi
www.timpul.ro

de ani, `ntre 1917 [i 1939, a[adar din timpul Primului R\zboi Mondial p`n\ la `nceputul celui de Al Doilea. S-a spus despre romanul acesta c\ ar fi o alegorie, sub`n]eleg`ndu-se c\ este o construc]ie abstract\, poate chiar [i factice, dar contextul istoric [i social, personajele [i conflictul s`nt c`t se poate de realiste, nu au nimic alegoric. {i dac\ totu[i i se poate repro[a ceva acestei c\r]i, care [i ast\zi se poate citi cu interes, acest ceva este o discret\ tent\ tezist\. Dar ea devine perceptibil\ mai ales dup\ ce ai terminat lectura. Romanul `ncepe ca un film documentar, cu imagini, s-ar zice, luate de undeva de foarte sus, survol`nd spa]iile imense canadiene, amplitudinea fluviului Saint-Laurent capabil el singur s\ irige o jum\tate din Europa [i vastitatea regiunilor neexplorate spre nord, c`t vezi cu ochii. S`nt schi]ate deja dou\ opozi]ii fundamentale, `ntre protestantul Ontario, anglofon, [i catolicul Quebec, francofon, cele mai mari provincii canadiene. Obiectivul imaginarei camere de filmare se fixeaz\ apoi asupra unui singur ora[ Montreal: Dou\ str\vechi rase [i dou\ str\vechi religii se `nt`lnesc aici spre a-[i tr\i al\turi una de alta fiecare legenda proprie. (Este vorba `ns\ de legende antagoniste.) Dup\ a[ezarea decorului general, ac]iunea nu debuteaz\ la Montreal, ci `n satul quebechez Saint-Marc-des-rables, tradi]ional de agricultori m\run]i, unde p\rintele Beaubien este principala autoritate a comunit\]ii. {i totodat\ adversar al r\zboiului `n plin\ desf\[urare, din motive na]ionaliste: El se g`ndea la r\zboi [i la englezi cu am\r\ciune. Cum oare ar fi putut canadienii francezi, singurii adev\ra]i canadieni, s\ se simt\ loiali fa]\ de un neam care-i cucerise [i-i umilise [i care, `n plus, era [i protestant? C`t despre Fran]a, nici ea nu pre]uia mai mult: Fran]a `[i abandonase coloni[tii canadieni `n urm\ cu un secol [i jum\tate, `i l\sase `n z\pad\ [i ghe]uri `mpresura]i de du[mani pe malurile Saint-Laurent-ului: mai t`rziu `[i asasinase regele, pe care totu[i `l venerase, [i se `ndreptase spre ateism. P\rintele Beaubien are `ns\ un adversar puternic `n Athanase Tallard, proprietar de terenuri, ultim descendent al vechilor st\p`ni ai locului, respectat de toat\ lumea [i foarte influent. Dar vinovat totodat\, `n ochii p\rintelui, de abandonare a credin]ei [i de colaborare cu englezii c\ci Tallard, `n coniven]\ cu un antreprenor din Montreal, proiecteaz\ construc]ia unei hidrocentrale care ar folosi energia r`ului de la marginea satului. Iat\ a[adar, pentru `nceput, dou\ feluri de na]ionalism: unul purist, alimentat de frustr\ri istorice [i manifestat prin retragere sub umbrela valorilor tradi]ionale ale comunit\]ii rurale, [i un al doilea, integrator, pentru care p\strarea identit\]ii trece prin `mbog\]irea [i nu prin mumificarea ei. {i argumentului p\rintelui c\ via]a parohiei [i valorile ei morale [i civice se vor degrada `n contact cu influen]ele negative din partea englezilor [i a ora[ului de unde vor veni inginerii [i constructorii Athanase Tallard `i va r\spunde c\, spre a supravie]ui, parohia are nevoie de antreprenorul englez. Proiectele sale industriale vor oferi tinerilor din sat motive economice locuri de munc\ ca s\ nu-l p\r\seasc\. Exist\ `ns\ [i un al treilea na]ionalism. Antreprenorul englez este, aidoma p\rintelui Beaubien, `nchis [i el `n carapacea unei singur\t\]i na]ionaliste, `ns\ de semn opus, anglofon: Ca prezbiterian din Ontario fusese educat cu convingerea c\ to]i canadienii francezi alc\tuiau o ras\ inferioar\, mai `nt`i pentru c\ erau catolici [i apoi pentru c\ erau fran-

cezi. Cei optsprezece ani petrecu]i la Montreal nu-i schimbaser\ dec`t pu]in modul de a g`ndi. Cu at`t mai pu]in va fi el dispus s\-[i modifice viziunea maniheist\, c`nd va intra `n contact cu adversitatea p\rintelui Beaubien [i cu solidarizarea, `n jurul acestuia, a celorlal]i membri ai parohiei. Consecin]ele conflictului cu p\rintele Beaubien s`nt grave pentru Athanase Tallard: oamenii din sat `l marginlizeaz\, consider`ndu-l renegat [i devenit incomod din pricina impopularit\]ii, el este abandonat [i de McQueen, asociatul s\u englez. Dar Athanse Tallard este departe de a fi un renegat oportunist. La drept vorbind, na]ionalismul s\u nu e mai pu]in manifest dec`t al p\rintelui Beaubien, at`t numai c\ acest na]ionalism se raporteaz\ la `ntreaga Canada. ~ntr-o discu]ie cu Yardley, un simpatic prieten englez, stabilit cu ajutorul lui `n sat, Tallard anticipeaz\ un pan-canadianism care `n fapt nici p`n\ azi nu a p\truns `n mentalitatea popular\, nici `n Quebec, nici `n celelalte provincii canadiene. El nu mai judec\ prezentul `n termeni de cucerit precum p\rintele Beaubien ori de cuceritor ca McQueen: Acum zece ani am traversat Canada de la un ocean la altul. Am v\zut o gr\mad\ de lucruri. }ara noastr\ este at`t de nou\ `nc`t atunci c`nd o vezi pentru prima oar\ `n `ntregime, mai ales vestul ei, te sim]i precum Columb [i `]i spui: Doamne, toate astea s`nt cu adev\rat ale noastre! Pe urm\, pe drumul de `ntoarcere, ajungi `n Ontario [i sim]i din aer aceast\ mentalitate de m\tu[\-fat\ b\tr`n\. Vezi metodi[ti la Toronto, prezbiterieni pe cele mai frumoase str\zi din Montreal, catolici pretutindeni `n Quebec [i nimeni nu este capabil s\ g`ndeasc\ altceva `n afar\ de ideea c\ este mai bun dec`t vecinul s\u. Francezii s`nt mai francezi dec`t verii lor din Fran]a [i englezii, mai britanici dec`t a `ndr\znit s\ fie Anglia vreodat\. [...] {i atunci, c\pitane Yardley, nu-]i mai r\m`ne dec`t s\ tragi o `njur\tur\. {i mai r\spicat afirm\ el acest fel de na]ionalism `ntr-o alt\ discu]ie cu p\rintele Beaubien purtat\ cu prilejul trimiterii fiului s\u, Paul, s\ studieze `ntr-o [coal\ englez\: Vreau s\ `nve]e s\ se amestece cu totul firesc cu b\ie]ii englezi. [...] N-am crezut niciodat\ `n aceast\ separa]ie artificial\. Vreau ca tinerii no[tri s\ simt\ c\ `ntreaga Canada este patria lor [i s\ nu creasc\ nutri]i cu ideea c\ provincia Quebec le este rezervat\ exclusiv lor.

Personajele c\r]ii [i rela]iile dintre ele se pozi]ioneaz\ fiecare `ntr-un mod distinct pe aceast\ ax\ imaginar\ `ntre extremismele radicale francofon al p\rintelui Beaubien [i anglofon al lui McQueen sau Janet, fiica lui Yaerdley, pe de o parte [i pan-canadianismul vizionar al lui Athanse Tallard, pe de alta. Dar dac\ situa]ia p\rintelui Beaubien, singur, f\r\ familie, e simpl\, ca orice certitudine univoc\, cea a lui Athanse Tallard de]in\torul unui adev\r complex, nu este. El are doi fii. Cel mai `n v`rst\, Marius, din prima c\s\torie cu o francofon\ este na]ionalist `nver[unat contra englezilor, refuz\ recrutarea `n Primul R\zboi Mondial [i este `nrolat cu for]a `n armat\. ~n cele din urm\ va alege o via]\ pe m\sura `nainta[ilor s\i pe linie matern\. O via]\ modest\ de credincios catolic supus autorit\]ii ecleziastice [i cu copii mul]i. Cel\lalt, Paul, provine din a doua c\s\torie a lui Athanase, r\mas v\duv, cu o anglofon\ [i va deveni dup\ moartea tat\lui s\u prin c\s\toria cu o alt\ anglofon\, rebel\ `n familia ei, canadian pur [i simplu, f\r\ conota]ii de origin\: bilingv [i echidistant fa]\ de ambele na]ionalisme extremiste, el se va oferi voluntar s\ lupte `n Al Doilea R\zboi Mondial. Romanul se `ncheie solemn, personajele s`nt abandonate [i vocea autorului se aude la fel de grav\ [i de senten]ioas\ ca [i la `nceput. Era 1939, `n roman, [i `ncepea r\zboiul: Ast\zi, aceste dou\ legende f\ceau fa]\ unei alte lupte. Timp de aproape un secol, ]ara se `ntinsese peste mai mult de jum\tate din nordul continentului, deasupra vastei centrale electrice care era Statele Unite [i totu[i `nc\ rezista. To]i [tiau c\ cele dou\ legende erau precum petrolul [i alcoolul `nchise `n aceea[i sticl\, dar aceasta r\m`nea intact\. ~n treac\t fie spus, comparat cu literatura rom=n\ din aceea[i perioad\, romanul poate ap\rea anacronic `n privin]a tematicii rurale. Ideea valorilor satului amenin]ate de contactul cu str\inii, cu via]a economic\ modern\ [i cu toate muta]iile pe care le implic\ aceasta `n g`ndire [i `n psihologie era, dup\ cum se [tie, de mult\ vreme epuizat\ la noi, odat\ cu s\m\n\torismul. Dar `n Quebecul anilor 40 din secolul trecut tema aceasta era `nc\ fertil\ [i actual\, cu toate c\ avea o vechime de c`teva zeci de ani (a[a-numitul roman du terroir). Cauza era domina]ia durabil\ [i accentuat\ a bisericii `n societatea quebechez\, care nu s-a emancipat de sub tutela ei ap\s\toare dec`t `ncep`nd cu anii 60.

iunie-iulie 2012

20

TIMPUL

In memoriam

{apte poeme din ~nt`mpinarea mor]ii

Pe 13 iunie, poetul Dan Giosu, care locuia `mpreun\ cu so]ia sa Cristina, medic, [i fiul Dan Jr. pe malul Atlanticului, `n Bretagne, [i-a luat adio de la noi. Sigur c\ suferea de o boal\ grav\ de mai mul]i ani, dar nu e[ti preg\tit niciodat\ pentru o asemenea veste. De c`nd am primit vestea, m\ tot g`ndesc la Dan, la poezia lui, la `ncerc\rile la care l-a supus via]a. Acum, aproape trei ani, c`nd au plecat `n Fran]a, m-am bucurat m\ g`ndeam c\ se va sim]i bine `n vecin\tatea oceanului [i c\-[i va petrece ultima parte a vie]ii `ntr-un loc plin de farmec. A[a a [i fost, doar c\ ultima parte a vie]ii s-a dovedit nedrept de scurt\! Le doresc Cristinei [i lui Dan Jr. s\ aib\ destul\ putere ca s\ treac\ prin aceast\ grea `ncercare, iar lui Dan `i doresc s\ se bucure [i `n cealalt\ existen]\ de farmecul ultimului loc de re[edin]\ [i, desigur, de deplina grij\ a Domnului. La aflarea ve[tii am reluat pe blogul meu f\r\ nici o modificare prefa]a scris\ la ultimul volum antum de poezii al extraordinarului poet care a fost, care este Dan Giosu, volum ap\rut cu pu]in\ vreme `naintea plec\rii. ~n continuare, public\m [apte poezii din volumul pe care `l preg\tea poetul, numit, semnificativ, ~nt`mpinarea mor]ii. (L. A.)
Se f\cu floare de porumb mult mai u[or eu s\ sucomb se `ntindea pe-ntregul lan ca `n poveste-aceea ca-n... Oh, de-ar fi fost la mine-n lan! De-a lungul apelor cre[tea Moartea ca [i moartea ta pe mal abrupt, pe verde mal [i necheza precum un cal. Oh, de-a[ fi fost eu pe-acel mal! Tu, Moarte tu, c`nd te mai faci f\-te mai mult un lan de maci. Dar cel mai mult a[ vrea s\ vii c-o ton\ de melancolii de faci a[a, eu voi murii! Pe cer un soare negru-bl`nd ca tine, Moarte, de pl\p`nd tu s\ te-ntinzi la Infinit pe pietre negre de granit... Oh, de-a[ fi fost eu Infinit! Nu [tiam c\ va fi Dumnezeu! L`ng\ un mu[uroi vi[iniu de furnici cu un arbore ve[ted `n m`n\ Aleluia! mi-am spus, aproape ve[nic tu frate cu salcia `nc\lecat pe lumin\, `nc\lecat de-ntuneric. Nu [tiam c\ Dragostea ta este o Moarte mereu.

Popular\
Foaie verde busuioc Moarte, -mi vine s\ m\ joc, cu z\pad\, dar n-am nea... s\ m\ joc cu cineva! }ine-le, tu, loc! Hai, te rog, nu mai pl`ngea, de tine nu m-oi l\sa ne-om juca de-ascunselea, ne-am juca de-a prinselea. Iar dac-ai s\ m\ prinzi tu, m-at`rn\ de oglinzi, s\ m\ v\d de multe ori `nainte ca s\ mor, poate-a[a n-am s\ mai [tiu care-i mort [i care-i viu s\ m-at`rn cu o funie, `mpletit\ cu m`nie, fiindc\ n-am vrut s\ te-ascult, am c\lcat at`t de mult, iarba-nalt\, galben lut! {i c`nd am s\ mor, m\ du acolo unde-ai [ti tu. {i iar verde coji de nuci, unde, dracu-ai s\ m\ duci? Eu te rog s\ te `ntorci lacrimi `n oglinzi s\ storci, s\ p\[e[ti atunci `ncet, s\-mi ar\]i pu]in respect, fiindc\ te-am iubit c`ndva, Moarte, fa!

Melc
O, Moartea, desigur, sta-va la p`nd\ c\ci p`nda fusese inventat\ [i ea, s\ toarne verdea]\ `n suflete c`nd d\ Domnul prima verdea]\...s\ dea! Zilele vin\ toate cu cea]\ Miroase Moartea verde [i grea a[a cum miroase via]a, mi-e grea]\! De-at`ta dulcea]\ putred\-n ea. Ridic\-te, tu, form\ de cerc! E lun\ pe cer, [i luna e bun\. Melcule-melc, am s\ `ncerc s\ fim cu verdea]a aceasta-mpreun\! Acolo sub brazi de cer o s\ vin\, o micu]\ jivin\, o t`r`toare, [i-o s\ ]`[neasc\ cu ea o Lumin\ precum Moartea de mare. Chiar [i cel mai al dracu din cerc s-at`rne p\trate de urechea cea st`ng\ Melcule-melc, codobelc! Cu Moartea cea verde tu l`ng\.

DAN GIOSU

Cor\bii
Tu, glob de ap\ dulce, tu, glob de diminea]\, de dup\ st`nci albastre `n bra]e s\ `mi cazi... S\ pot s\ mor odat\ [i eu cu ceru-n bra]e, pe v`rfuri parfumate [i cetini lungi de brazi! Z\pezile de aur `n spuma `nstelat\ din spuma m\rii alb\ n\scut odat\ eu, albastrele nisipuri pe plaja m\rii, iat\, m-or prinde pe vecie `n somnul Mor]ii greu! Pierdutele cor\bii cu p`nze mari de stele s\ lumineze taina `ntinderilor reci... O, glob de ap\ dulce, a[ vrea s\ fiu ca ele, ca spuma m\rii, alb\, ca Moartea mea pe veci!

Cucuvelele de sare, pe acoperi[ de jar, ne arat\ Moartea mare, luna alb\-n cerul clar. Iarb\ alb\ de z\pad\... Vai c`t\ z\pad\-n sus! Luna alb\ o s\ cad\, niciodat\ nu m\ vad\, niciodat\ nu-s! Pas\re sinuciga[\, pas\re de dup\ col], e[ti at`ta de frumoas\! }ine Orizontu-n clon]! Chiar de m`ine diminea]\ noi o s\ murim cu to]i... {i-n cale[ti o s\ ne-ngropi de plumb galben [i de fier, [i-o s\ fie p`n la cer numai p\s\ri, numai gropi!

O s\pt\m`n\
~ntr-o sf`nt\ sear\ cu salc`mi mai imperiali dec`t imperialii, M-au l\trat la poarta cerului mari c`ini. Doamne, parc\ nu erau reali! Eu tot r\t\cesc dup\ iubita mea Vreau s-o ]in oleac\ eu de m`n\ ~ns\ dac\ ea ar vrea, Doamne, am s-o ]in o s\pt\m`n\!

Cer
S-a pornit din cer [i salt\, Dansul Mor]ii ce `l [tii de c`nd tu erai o alt\ fa]\ alb\ a Mor]ii.

Lan
Zei]a Mor]ii se f\cu o floare cum e[ti numai tu. {i parfum\ `ntregul land al cavalerului Rolland... Oh, de-ar fi fost la mine-n land!

Vi[ini
Am `ngenuncheat `ntr-o c`mpie de vi[ini Pe iarba vi[inie a sufletului t\u, cel care a v\zut Soarele o s\ vad\ [i Moartea. Nu [tiam c\ Dragostea ta este o Moarte mereu.

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro

Est-Vest

TIMPUL

21

Poeme de Joan Poulson

Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro. Joan Poulson, poet\ [i scriitoare pentru copii, are numeroase c\r]i publicate, incluz`nd [i volumul de poezii Onetree Singing (Editura Blackthron Books) [i romanul pentru copii Dear Ms (Editura A&C Black). Opera ei apare `n 300 de antologii interna]ionale.

Galben
Deoarece galbenul este culoarea lui favorit\, b\iatul nostru ador\ pr\jitura de l\m`ie, galben\ ca soarele, piersicile [i pepenele. ~i plac: r\]u[tele [i cobaii, s\ sar\ peste nori mari ca un [uvoi c`nd luna e ca un dovleac, mai mult portocalie dec`t galben\. ~i place sa joace rugbi, crichet, s\ c`nte la violoncel, s\ citeasc\ [i s\ deseneze, s\ creasc\ morcovi, galbeni ca [ofranul, s\ `noate [i s\ construiasc\ cu piese Lego. Pentru toate aceste lucruri `l iubim [i-l admir\m, dar mai presus de toate, cel mai atr\g\tor este ce nu se vede, dar str\luce[te `n tot ceea ce face: este m\re]ul suflet, sufletul cuget\tor, sufletul p\trunz\tor, lini[tit [i curajos, sufletul c\ruia nu-i este fric\ s\ fie lini[te, sufletul lui altruist, melodios [i fericit.

File din jurnalul unui ludic

Vine z\pada
Puncte de lumin\ juc\u[\ de la un incendiu din p\dure. Oamenii avertizeaz\: Nu hoin\ri]i prea mult, vine z\pada. Asear\ a sosit ursul, cu coapsele dure ca ale unui lupt\tor de sumo. S-a balansat cu labele desf\cute `n timp ce-[i ridica corpul imens [i se leg\na pe picioare. Ora cinci. Albul arcului s-a f\cut violet. Dac\ un bou-moscat [i-ar croi drum prin aceste galerii sculptate [i-ar pierde echilibrul v\z`nd ursul, [i-ar a]inti botul spre cer [i ar dansa sub clar de lun\.

BOGDAN ULMU
La Paris, stau undeva l`ng\ Boulevard Diderot, destul de central. De c`te ori m\ uit pe fereastr\, pe un gard dau cu ochii de un afi[ electoral caraghios, de genul Vot\m contra capitalismului! Dincolo de mesajul ininteligibil pentru mine, remarc un fapt cvasi-amuzant: capitalism este scris cu caracterul de liter\ de pe etichetele Coca Cola. F\c`nd un salt `napoi, prin anii 50-60, `n Rom=nia, reamintesc c\ [i atunci populara b\utur\ inexistent\ pe incoruptibile meleaguri mioritice era declarat\ de comuni[ti periculoas\, deoarece con]ine alcool [i distruge tineretul. Iat\ cum cele dou\ st`ngi `[i unesc opiniile, la interval de jum\tate de secol, `ntr-un act de nobil\ asanare moral\...

Libr\ria
Data trecut\ am stat la geamul unei libr\rii contempl`nd o strad\ din centrul ora[ului cu o cafea tare [i un croissant cald pe mas\; fulgii de z\pad\ de m\rimea unor ce[ti de ceai pluteau peste pin [i brad [i molid, depun`ndu-se [i `ntunec`ndu-i ca `ntr-o poveste ruseasc\; clopo]eii de la sania mea au r\sunat `n lini[tea profund\, iar un caribou a zg`riat p\m`ntul `nghe]at pentru un lichen salvator.

Morandi `n Kendal
Aerul din Bologna este p\strat `n culoare ca o molie de nisip crem adus\ `n acest nordic ora[ englezesc. S-ar fi bucurat de violetul cald al ardeziei, de porumbel [i de granit [i de griul perlat al cerului. {i-a pus semn\tura impun\toare, asemenea unui munte, `n centru, pe marginea de jos a p`nzei, linia de creion m`ng`ie tandru [i ferm forma sticlei [i a vazei, precum b\rbatul cu umeri largi dintr-un tramvai din Manchester, care [i-a trecut m`na prin p\rul `nc`lcit de alge al fiicei sale [i a privit-o cum dispare `n Pia]a sf. Petru.

Sear\ la Ilios
Umbrele albe [i mari, p\trate [i opace, mese albastre cu scaune stil Van Gogh, cu sp\tarul `nalt [i tapi]erie aspr\. Multe ghivece cu mu[cate albe [i roz, petunii str\lucitoare, stelu]e parfumate de iasomie ce str\lucesc sub lumina lunii. Nava de lemn cu vele, macheta unui vas de pira]i, p\r\se[te golful, [i nimeni nu poate spune cine e la c`rm\. Traducere de Laura-Daniela Marinic\

***
Un minunat titlu de articol de ziar sportiv: Contra e pro Steaua!

***
Ce e triste]ea? Spre exemplu, visatul color [i tr\itul alb/ negru. Or fi [i cazuri inverse?...

***
Cum imit\ via]a, arta! ~l v\d la Tv pe Florin Cioab\, regele ]iganilor: cu ce se laud\ acesta? Cu faptul c\ i-a cump\rat majest\]ii sale... Piranda, o stea din Casiopeea. V\ da]i seama? Cioab\ & doamna de la domnu, vor sta seara, cu luneta, [i-[i vor privi ambeta]i steaua personal\, ca-ntr-o replic\ (mai tuciurie) la Steaua f\r\ nume... Emo]ionant!

***
Un buc\tar cu care filmez des, `n cadrul emisiunii mele gastronomice Pohta ce-am pohtit!, adreseaz\, `ntr-o emisiune, un bizar mesaj, gospodinelor: Face]i un efort financiar [i, m\car o dat\ pe an, cump\ra]i-v\ un baton de vanilie!. Fug la market: batonul cost\ numai 10 lei. {i-atunci cam `n ce-ar consta sacrificiul, bre?! Ori, te pomini, o fi avut o copil\rie n\c\jit\?!...

www.timpul.ro

iunie-iulie 2012

22
POLEMICI CORDIALE

TIMPUL

Labirint

Opri]i genocidul din Siria!

ADRIAN NI}|
Cu pu]in timp n urm\, `ntrega omenire afla despre o nou\ dovad\ de s\lb\ticie a speciei umane, adic\ acea specie considerat\ de filosofi ca fiind fiin]\ ra]ional\ sau de teologi ca fiind f\cut\ dup\ chipul [i asem\narea lui Dumnezeu. Uciderea celor 116 persoane la Hula, pe 25 mai, din care 49 de copii [i 34 de femei, au ar\tat tuturor p`n\ unde poate ajunge violen]a `ntr-o ]ar\ ce se dore[te a fi democratic\. ~n fond [i Germania lui Hitler era democratic\, celebrul dictator ajung`nd la putere `n urma unor alegeri libere. Este timpul ca genocidul s\ `nceteze `n Siria. Este timpul ca at`t opozi]ia, c`t [i puterea s\ nu mai trag\ nici un foc de arm\ [i s\ nu mai fac\ nici cea mai mic\ violen]\. Este timpul ca opinia public\, din Rom=nia [i din lumea larg\, din lumea arab\ sau nearab\, musulman\ sau nu, sunnit\, [iit\ sau de orice fel de religie ar fi, s\ fac\ presiuni asupra factorilor de decizie pentru g\sirea unei solu]ii p`n\ ce nu este prea t`rziu. Deja, cifrele oficiale arat\ c\ de la `nceputul crizei, `n martie 2011, s-au `nregistrat nu mai pu]in de 10000 mor]i. De fapt, nici nu era nevoie de dispari]ia unui num\r a[a de mare de oameni, practic un num\r egal cu cel al locuitorilor dintr-un mic ora[, pentru ca noi to]i s\ cerem oprirea violen]elor.
(L)ATITUDINI

Se va obiecta, desigur, c\ situa]ia politic\ din ]ar\, din regiune [i din lume este foarte complicat\. Exis\ un pre[edinte ales `n 2007, pe o perioad\ de 7 ani, [i o opozi]ie care vrea `nl\turarea lui de la putere cu orice pre]. Abuzurile [i violen]a pre[edintelui Bashar Al-Assad au condus la violen]e din partea opozi]iei. Desigur, ambele p\r]i au fost intens sprijinite cu arme din multe zone ale lumii, `n ciuda unui a[a-zis embargou. }\ri puternice ale lumii s`nt prezente `n zon\, care oricum este deosebit de fierbinte, astfel `nc`t reprezentan]ii organiza]iilor interna]ionale, inclusiv ai ONU, nu au puteri prea mari pentru a putea stopa `nc\lcarea embargoului. Dup\ cum bine se [tie, s-a propus un plan de pace, astfel `nc`t s\ se `nceteze violen]ele, s\ se permit\ accesul observatorilor trimi[i de ONU, s\ se permit\ accesul ajutoarelor umanitare [i a ziari[tilor. De[i ambele p\r]i s-au angajat s\-l respecte, este evident c\ planul de pace al lui Kofi Annan este `nc\lcat zilnic. Explica]ia este simpl\: nu exist\ instrumente pentru a se putea ]ine lucrurile sub control. Nu poate fi pace `n zon\ c`t\ vreme nu exist\ o a treia for]\, la fel de puternic\, cel pu]in, cu regimul lui Assad, care s\ controleze for]ele beligerante [i s\ `mpiedice alte violen]e. Ajun[i `n acest punct, este clar c\ dialogul nu mai este posibil `n Siria. Atunci c`nd opozan]ii dialogheaz\ cu armele pe mas\, ceea ce rezult\ nu poate altceva dec`t violen]\. Este clar de asemenea c\ ONU nu are instrumentele necesare pentru a ]ine lucrurile sub control. ~n fine, marile puteri, alt factor al complicatei ecua]ii siriene, s`nt divizate. Dup\ cum bine se [tie, Rusia [i China s`nt de partea regimului Assad, din considerente de

camaraderie tov\r\[easc\ socialist\, dar [i, sau mai ales, din considerente materiale, economice [i militare. ~n plus, Rusia are, desigur, dreptate s\ pretind\ c\ este dreptul fiec\rei ]\ri la independen]\, suveranitate etc. ~n aceste complicate condi]ii politice [i geopolitice, problema este urm\toarea: dac\ nici ONU, nici marile puteri nu pot face nimic pentru oprirea genocidului, ar `nsemna ca nimeni s\ nu fac\ nimic? Eu cred c\ r\spunsul e negativ, `n condi]iile `n care opinia public\ are for]a necesar\ de a se implica `n ecua]ia sirian\. Nu cumva tocmai neimplicarea noastr\ ne-ar face vinova]i de urm\toarele violen]e? Nu cumva tocmai t\cerea noastr\ va fi cea care va conduce `n mod direct la mii [i mii de al]i mor]i `n urm\torii doi ani? Opinia public\ mondial\ poate contribui la o rea[ezare a pozi]iei Rusiei [i Chinei, astfel `nc`t s\ se permit\, de exemplu, o interven]ie militar\ extern\ care s\ `nl\ture de la putere pe dictatorul Assad, s\-l trimit\ Tribunalului Interna]ional pentru genocid [i apoi s\ se asigure organizarea de alegeri libere [i corecte. Totu[i, se va obiecta, interven]ia militar\ ridic\ multe probleme. Siria nu are petrol, astfel `nc`t interesul americanilor pentru a se implica va fi sc\zut. Pozi]ia geografic\ a Siriei o face deosebit de sensibil\ `n fa]a unei interven]ii militare, c\ci la grani]ele Irakului, Libanului, Turciei [i, sau mai ales, Israelului, orice sc`nteie ar putea declan[a o conflagra]ie mondial\. Alt\ solu]ie ar fi cea a loviturilor aeriene, deja testat\ [i aplicat\ cu succes `n alte locuri. Regimul sirian ar putea fi sl\bit pentru a putea fi apoi `nl\turat de la putere, iar apoi

a se organiza alegeri libere supravegheate interna]ional. Totu[i, ambele variante s`nt prea optimiste dup\ mul]i speciali[ti ce [i-au exprimat p\rerea `n pres\ `n ultimele luni. Ace[ti exper]i au apreciat c\ situa]ia este asemenea unei pozi]ii de [ah perpetuu (de pat), `n care nu se mai pot face alte mi[c\ri. Prin urmare, violen]ele s`nt inevitabile [i vor continua p`n\ `n 2013 sau 2014, c`nd se vor fi organizat noi alegeri. P\rerea mea este, repet, c\ expectativa va conduce la mii [i mii de al]i mor]i de ambele p\r]i. Pentru a se pre`nt`mpina o asemenea urmare catastrofal\ a expectativei noastre, trebuie urgent g\sit\ o m\sur\ care s\ nu fie respins\ de vreo mare putere [i care s\ nu conduc\ la extinderea conflictului `n `ntreaga regiune a Orientului Mijlociu (`n fond, nici `n Afganistan, nici `n Bosnia, nici `n Irak interven]iile militare nu au fost scutite de riscuri). O interven]ie a for]elor NATO, sub mandat ONU [i conduse de o putere neutr\, dup\ ce va fi dezarmat grupurile militare ale opozi]iei, [i se vor fi creat condi]iile pentru alegeri libere, ar putea reda lini[tea `n aceast\ ]ar\ arab\, epuizat\ de prelungita dictatur\ socialist\. Cum Siria, dar [i alte ]\ri arabe, au fost mereu apropiate de Rom=nia, mul]i rom=ni lucr`nd acolo [i mul]i sirieni fiind prezen]i `n Rom=nia, sper ca Ministerul de Externe al Rom=niei [i Pre[edin]ia Rom=niei s\ ia urgent o pozi]ie oficial\ de condamnare a violen]elor [i de sprijinire a interven]iei NATO `n Siria. A[adar, domnule Putin, domnule Obama, domnule Ban Ki-Moon, domnule Anders Rasmussen, domnule B\sescu, opri]i genocidul din Siria!

Triste]ea aleg\torului rom=n

CONSTANTIN ARCU
Nu [tiu al]ii cum s`nt, `ns\ eu `n zilele de vot (indiferent dac\ s`nt alegeri locale sau generale, totale ori par]iale) m\ simt cuprins de o triste]e iremediabil\. A[a mi se `nt`mpl\ de peste dou\ decenii. {i cred c\ mul]i rom=ni tr\iesc acela[i feeling. Dezola]i, se `ntreab\ de ce s-au n\scut `n aceast\ ]ar\ fascinant\ [i nu `n Congo, Etiopia ori chiar `n plin\ jungl\. Sau de ce au fost adu[i pe lume `n aceste vremuri, mamele lor n-au mai putut rezista `n travaliu un secol, dou\? Dac\ ar fi reu[it s\ fenteze acest veac, ocolindu-l, via]a fiec\ruia ar fi avut poate un sens. ~ns\ acum [i aici, nici pomeneal\. Oricare individ este urm\rit de speran]a c\ se va re`ncarna c`ndva `n viitor `ntr-o alt\ fiin]\ [i deci trecerea lui prin aceast\ lume va avea o ra]iune. O lume `n care nu vor mai exista alegeri [i politica va fi o ciud\]enie re]inut\ `n str\fundurile memoriei istorice. Da, a[ vrea s\ m\ mut `n alt secol. S\ scap de dilema `n care m\ aflu de fiecare dat\ `n cabina de votare. Deschid buletinul de vot [i m\ cople[e[te triste]ea. S`nt cinci, zece sau mai mul]i candida]i pentru prim\ria urbei, s\ zicem. Indiferent cum a[ vota, tot nu-i bine. ~mi s`nt dragi to]i [i i-a[ vota cu am`ndou\ m`inile. To]i s`nt oameni de isprav\, unul [i unul, pe cine s\ preferi? Nu [tiu de ce o localitate, indiferent de m\rimea ei, n-ar putea s\ aib\ 4-5 sau chiar mai mul]i primari?! {i pe pu]in 200-300 de consilieri locali. Ne putem chiar imagina situa]ia `n care to]i cet\]enii ap]i de a fi ale[i s\ devin\ consilieri. De ce s\ nu fie prezent\ toat\ suflarea la luarea deciziilor? S\ dispun\ to]i de avu]ia public\. {i exact la fel `n cazul alegerilor generale, cred c\ un parlament serios poate s\ `ncap\ mii [i mii de senatori, iar deputa]i `nc\ [i mai mul]i. ~n acest fel, s-ar elimina nedrept\]i intolerabile. Pentru c\ to]i s`nt anima]i de sentimente sublime, altruiste. Ei n-au alt g`nd dec`t s\ se pun\ `n slujba semenilor. Ar fi `n stare s\ exercite func]iile astea chiar [i f\r\ leaf\. Oricum ai da-o, dac\ nu s`nt ale[i to]i cei de pe list\, lumea va fi mai trist\. S\ ne `nchipuim ce-i `n sufletul unui perdant. Ce simt so]ia [i copila[ii lui. El s-a opintit din greu s\ poarte campania electoral\, a luat bani de la gura copiilor care `[i doreau un Mer]an ultimul r\cnet [i o croazier\ `n Caraibe. Iar draga lui so]ioar\, din acela[i motiv, va fi nevoit\ s\ renun]e `n aceast\ lun\ la po[eta Vuitton [i la pantofii Belmondo. V\ da]i seama? Cum te po]i obi[nui cu ideea c\ prin votul t\u ne`nsemnat produci `n jur at`ta suferin]\, nu? Mi se str`nge inima numai c`nd m\ g`ndesc. Pentru c\ la urma urmei nu po]i face nici o diferen]\ `ntre candida]i. To]i seam\n\ `ntre ei p`n\ la confuzie, s`nt cura]i ca ni[te pic\turi de rou\. Onestitatea le este scris\ ap\sat pe frunte. Orice ai vota, rezultatul e acela[i. Nu se schimb\ nimic. Sigur c\ exist\ [i b`rf\, oamenii s`nt r\i [i invidio[i. Pretind unii c\ ace[ti politicieni `[i cl\desc via]a [i cariera pe minciun\. Se spune chiar c\ minciuna face parte din via]a rom=nilor. C\ este sport na]ional. Se minte de la vl\dic\ p`n\ la opinc\. {i mai abitir spre v`rf. Este un banc relativ nou pe tema asta. Cic\ moare un om [i ajunge la Sf. Petru. Pe pere]i s`nt numai ceasuri [i omul se intereseaz\ ce e cu ele. S`nt ceasurile minciunii, spune Sf. Petru. Fiecare om are c`te un ceas. C`nd acela minte, limba ceasului avanseaz\ c`te o or\. Dar \la care nu se mi[c\?, `ntreab\ omul. E al Maicii Tereza. Dar ceasul lui Boc unde-i? E acolo, sus, pe post de ventilator. Ha, ha! Ne spargem de r`s. C`nd e vorba de r`s, nimeni nu ne `ntrece. Noi r`dem din/ de orice. Dar domnul acela anonim care scorne[te bancuri nu ia `n calcul o chestie simpl\. Dac\ politicienii mint [i acest fapt evident nu poate fi negat sub nicio form\ , p\i o fac din ra]iuni superioare. O fac spre binele cet\]ii, nicidecum `n interesul lor personal sau al g\[tii (scuze, partidului) din care fac parte. Minciuna devine un mijloc inteligent, scuzabil pentru a atinge scopul urm\rit de ale[ii no[tri. Bun\oar\, pute]i fi siguri c\ existen]a noastr\ de zi cu zi s-ar degrada iremediabil dac\ pre[edintele nu ne-ar asigura permanent c\ tr\im bine! Cine [tie ce g`nduri nenorocite ne-ar mai da prin cap despre via]a pe care o tr\im. De altfel, adev\rul nu-i la `ndem`na noastr\. ~ntotdeauna cuprinde ceva inconfortabil, un inconvenient pe care vrem s\-l trecem sub t\cere. E o lips\ nemaipomenit\ de tact [i de civilitate s\-i arunci unui om de fiecare dat\ adev\rul `n fa]\. Ce nas mare ave]i, stimat\ doamn\!, iat\ un exemplu de adev\r mai toxic dec`t cianura. Tocmai de aceea rom=nii se ]in departe de adev\r ca diavolul de t\m`ie. Sigur c\ Europa ne prive[te cu ne`ncredere [i curiozitate, `ns\ nu [tiu de ce am c\uta s\ ne schimb\m tocmai acum c`nd vesticii au `nceput s\ se acomodeze cu noi a[a cum s`ntem. Nu-i p\cat s\ arunc\m peste bord o experien]\ de secole `ntr-ale mistific\rii? Revenind la cestiune, e greu totu[i s\ pui la `ndoial\ buna credin]\ a celor ale[i prin scrutine electorale. ~nsu[i Dumnezeu pune um\rul la prosperarea lor, drept dovad\ c\-i iube[te. Dumnezeu le d\, ba chiar le bag\ [i-n traist\. Nu trece anul [i averea lor se `nzece[te. Din zece talan]i ei fac o sut\. Dar, `n general, au mult mai mul]i talan]i. Iar Domnul nu `nceteaz\ s\-i miluiasc\ mai departe, [tiindu-se c\ aceluia care are i se va mai da. Nu cunoa[tem ce socoteli `[i face Dumnezeu pentru c\ neb\nuite s`nt c\ile Sale. Noi `ns\ vedem efectele. Vilele frumoase, limuzinele [i celelalte. F\r\ s\ reu[im s\ evit\m `ntrebarea formulat\ din capul locului: Dac\ divinitatea `i iube[te pe cei ale[i prin vot de mul]ime, de ce s\ nu alegem c`t mai mul]i semeni? ~n acest fel prosperitatea comunit\]ilor ar fi asigurat\. Nu se pune Dumnezeu pentru at`ta lucru. Iar noi ne-am salva din triste]ea zilelor de vot. (10 iunie 2012, duminica Alegerilor locale)
www.timpul.ro

iunie-iulie 2012

Labirint
TATUAJE

TIMPUL

23

Sankea instant
MIHAIL VAKULOVSKI
Zaza Burciuladze este un (`nc\) t`n\r scriitor georgian (n. 1973), care tocmai a c`[tigat premiul pentru cel mai bun roman (pentru ~ngerul gonflabil), laureat al celui mai mare premiu din Gruzia Premiul de Stat Tsinandali etc. La editura chi[in\uian\ Cartier, `n deja vestita colec]ie Biblioteca Deschis\, coordonat\ de Vasile Ernu, a ap\rut, `n traducerea lui Dorin Onofrei, cartea sa de povestiri, Kafka instant. Prima din cele patru proze scurte din carte poart\ numele volumului (sau mai degrab\ invers) [i are aproape 50 de pagini. Naratorul homodiegetic e la genul feminin [i cel mai mare merit al ei e c\ `l `nt`lne[te pe personajul principal, pe care-l cheam\ `nt`mpl\tor exact ca pe autorul c\r]ii Zaza Burciuladze, cu care dezghea]\ ghea]a lui Sorokin ca pe un adev\r (c\ dragostea e prea fumat\ pentru perechea asta postmodernist-narcotic\). Atmosfera `n care se `nv`rt \[tia doi, ea experiment`nd orgasm dup\ orgasm de la orice, numai de la sex nu (el `i declar\ aproape dinainte s\ se cunoasc\ `ntre ei c\ e impotent, normal cu tricou cu inscrip]ia Fuck Me ce preten]ii mai po]i avea?) [i tr\g`nd p`r]uri multiple (dup\ modelul orgasme multiple) inclusiv la Oper\, unde ajung cu invita]ie de la revista la care lucreaz\. Proza abund\ `n intertexte [i, mai ales, citate, de la Biblie la texte din muzic\, de cele mai multe ori explicate `n subsolul paginii de traduc\torul Dorin Onofrei. Atmosfera e halucianant-existen]ialist\, iar cel mai interesant pasaj e r\spunsul lui Zaza la ce scrie, care explic\ [i titlul c\r]ii [i a acestei proze (nu prea) scurte (pp. 27-28). ~n Fonograma, narator e un actor t`n\r care nu are nici un chef de actorie, dar accept\ o filmare la Telavi doar ca s\ fac\ rost de bani ca s\-[i cumpere heroina de care are at`ta nevoie. Un sevraj care-l `mpinge ironic sau nu la Dumnezeu. Deci, dou\ teme de care m\ ]in departe drogurile [i religia, o combina]ie halucinant\, observat\ [i de Karl Marx, care a conchis filosofic c\ religia este opiu pentru popor. ~n cea de-a treia proz\, Cei [apte `n]elep]i, naratorul `i `nt`lne[te mai degrab\ imaginar pe cei [apte `n]elep]i din titlu, dar [i din pove[ti. Fiecare `l agreseaz\ `n felul lui, iar cel de-al [aptelea are telecomanda `n m`ini, ceea ce e fatal pentru personajul-narator, ultima comand\ fiind distrug\toare pentru el. Ideea cu telecomanda e bun\, iar finalul e bine g\sit, dar p`n\ ajungi aici e[ti ame]it de stilul exagerat de alambicat [i aiuritor. Pasive Attack e cel mai citibil text al c\r]ii, o proz\ despre pericolul vie]ii [i despre moarte, despre via]a tr\it\ intens, clip\ cu clip\, despre dragoste [i despre amenin]are [i nesiguran]\. Personajul principal [tie (sau doar `[i imagineaz\, dar tr\ie[te aceasta) c\ e urm\rit de un uciga[ profesionist, deja pl\tit s\-l omoare, dar hot\r\[te c\ ar fi chiar jenant dac\ nu ar fi urm\rit de c`]iva uciga[i `n serie, c\ci asta este soarta oamenilor mari. Kafka instant de Zaza Burciuladze e o carte postmodernist\ care aminte[te [i de Venedikt Erofeev (prin stil, dar [i abstrac]ionismul dependent bahic la Erofeev, narcotic la Zaza), [i de Sorokin (prin asocierile nea[teptate [i aluziile interminabile, intertextele din domenii foarte diferite), [i de Kafka (prin modul de descriere a st\rilor) [i, `n ceea ce prive[te livrescul exagerat de `nc`lcit, de Em. Galaicu-P\un. O altfel de fic]iune, o carte care ne demonstreaz\ c\ postmodernismul a ajuns [i-n Mun]ii Caucaz.

***
Sankea este considerat cel mai reu[it roman de p`n\ acum al lui Zahar Prilepin, un scriitor rus `nc\ t`n\r, care a fost [i-n Rom=nia, la Festivalul Interna]ional de Literatur\, edi]ia din 2011. Prilepin e un scriitor pe val, foarte popular `n Rusia, care vine tare dup\ Erofeev, Sorokin [i Pelevin, dar care nu scrie deloc ca ei. Dac\ scriitorii de care am amintit experimenteaz\ mult, inclusiv lingvistic, Zahar Prilepin scrie mult mai clasic, amintindune ba de Gogol, ba de Cehov, ba chiar de Maxim Gorki. Se pare c\ pe Zahar Prilepin `l intereseaz\ mult mai tare fondul dec`t forma, ce scrie dec`t cum scrie, dar [i cititorii, pentru c\ scriitura lui e simpl\, direct\ [i u[or de urm\rit, cel pu]in `n Sankea. Sankea este un activist foarte implicat, membru al unui partid extremist din Rusia contemporan\, care se lupt\ la propriu `mpotriva sistemului actual, `n or\[elul natal, dar [i `n Moscova [i uneori chiar iese `n str\in\tate, cum se `nt`mpl\ c`nd se duce `n Letonia ca s\-l omoare pe avocatul care i-a condamnat pe colegii lui de partid. Prilepin descrie din interior tipul activistului politic de r`nd, dar [i situa]ia din Rusia, inclusiv via]a din afara Moscovei, cu drumuri dezastruoase [i oameni dispera]i [i cam `napoia]i. Sa[a Ti[in nu e un erou, doar poate un erou al zilelor noastre, cum ar fi zis Lermontov, scriitorul nu `ncearc\ s\-l fac\ nici simpatic, nici antipatic, ci-l las\ s\ fac\ aproape tot ce vrea el ([i ce nu vrea s\raca mam\-sa). Concluzia c\r]ii e c\ oric`t de extremist e partidul din care face parte Sankea (a[a `i zice bunic\-sa Sankea), oamenii din interiorul sistemului actual din Rusia s`nt [i mai extremi[ti, [i mai violen]i, [i mai s\ri]i de pe

fix, [i mai demen]i: ~n cap i se `nc`lceau dou\ senza]ii, stranii [i unice: `n cur`nd toate vor lua sf`r[it, [i nimic nu se va termina niciodat\, a[a va fi mereu, de aici `ncolo. Doar a[a. a[a se termin\ romanul. Sankea a fost tradus `n rom=ne[te de Vladimir Bulat [i publicat la Editura Cartier, `n colec]ia Biblioteca deschis\, unde a ap\rut [i Un roman natural de Gheorghi Gospodinov, [i Kafka instant de Zaza Burciuladze. Sankea e un roman interesant, dar nici pe departe nu e cea mai bun\ crea]ie a lui Zahar Prilepin (traduc chiar acum Patologii, romanul lui de debut, care e incomparabil, infinit mai bun, din toate punctele de vedere [i stilistic, [i artistic, [i ca mesaj!). Zahar Prilepin, Sankea, Traducere: Vladimir Bulat, Editura Cartier, Chi[in\u, 2011. Zaza Burciuladze, Kafka instant (povestiri), Traducere de Dorin Onofrei, Editura Cartier, 2011.

Fals Jurnal de Groningen (IV)

DORIN DAVID
Oamenii s`nt at`t de obligatoriu nebuni, `nc`t a nu fi nebun, `nseamn\ a fi nebun de un alt fel de nebunie. (Pascal) ~n fiecare mic conduc\tor se ascunde un mare dictator. (myself) Parafraz`ndu-l pe Pascal: s\ fii normal `ntr-o lume anormal\ `nseamn\ a fi anormal de un alt fel. Inten]ionat am spus lume, pentru c\ nu se `nt`mpl\ doar `n Romania, ci este posibil ([i probabil) s\ se `nt`mple oriunde. Mie mi s-a `nt`mplat [i `n State, la un oficiu oficial. {i `n Groningen, de asemenea. Era vorba tot despre func]ionari, deci trecem cu vederea, c\ deh, nu te pui cu sistemul. Apoi mi s-a `nt`mplat, `ntr-o discu]ie virtual\ cu persoane din alt\ parte a Europei, din Stockholm respectiv, pentru a rezolva o situa]ie ap\rut\. De vin\ era un program de computer, nu oamenii cu care discutam. De[i tot oamenii (al]ii) au proiectat acel program, oamenii (ceilal]i, fire[te) nu `n]elegeau problema, a[a c\ toate `ncerc\rile mele de rezolvare ra]ional\ se loveau de zidul de netrecut al ignoran]ei persoanei cu care f\ceam schimbul de emailuri. Astfel c\ a trebuit s\ vin eu cu o strategie [i s\ bat sistemul de data asta am reu[it pentru c\ era doar sistemul informatic. {i mi-am rezolvat singur problema, de[i am pierdut aproape o zi cu monologul meu, c\ dialog nu-l pot numi, nici m\car al surzilor virtuali. Dar
www.timpul.ro

c`nd nu se poate? C`nd te love[ti de acel zid, zi de zi, cum po]i s\ r\m`i dincoace de linia frustr\rii? ~mi amintesc filmul acela `n care Michael Douglas, altfel un om c`t se poate de normal, trece linia [i o ia pe ar\tur\ [i `ncepe s\ se comporte violent. Nu mai ]in minte cum s-a sf`r[it, dar bine nu are cum. De ceva vreme `ncoace, nu numai de c`nd scriu falsul jurnal, ci probabil de c`nd am `nceput s\ scriu sau, `n fine, de c`nd am debutat cu Anarhic-ul, `ncerc s\ `n]eleg cum func]ioneaz\ sistemul, respectiv ce putem face noi ca indivizi, pentru c\ neputin]a noastr\ este egal\ cu inactivitatea noastr\. Sau invers? Este egalitatea asta comutativ\? Am ajuns la concluzia c\ sistemul de fapt este o iluzie. El nu exist\ ca atare, de[i `[i manifest\ prezen]a cu toat\ for]a, prin toate mijloacele [i cu ajutorul tuturor institu]iilor. Parafraz`ndu-l pe Freud, a[ putea spune c\ nu cred `n sistem, dar m\ tem de el. De fapt sistemul nu este altceva dec`t mul]imea oamenilor din care este format. De multe ori caut metafore simple care s\ explice anumite idei; cea mai simpl\, pentru c\ o `n]eleg to]i, este moartea. A[adar, dac\ to]i oamenii ar muri din varii motive, sistemul ar muri [i el odat\ cu oamenii. Dac\ oamenii [i-ar schimba politica, sistemul s-ar schimba [i el odat\ cu ei (vezi schimbarea regimului comunist: chiar dac\ to]i speram, cine ar fi crezut c\ va veni [i vremea aceea `n timpul vie]ii noastre? P\rea un sistem imuabil...). Probabil e un truism, dar nu stric\ niciodat\ s\ repet\m anumite banalit\]i: `n afar\ de

fenomenele naturale, cam tot ce se `nt`mpl\ cu oamenii este din cauza sau datorat oamenilor. Nu a sistemului. Nu a religiei. Nu a [tiin]ei. Oamenii au pornit r\zboaie, oamenii le-au oprit. Oamenii au inventat telescopul, tiparul, motorul, computerul etc. Tot ce a urmat fiec\rei descoperiri sau inven]ii oamenii au dezvoltat. Oamenii au capacitatea de a modela lumea dup\ cum g`ndesc [i chiar au f\cut-o. Pentru cei care cred c\ era mai bine `nainte, s\ o lu\m de la un mai vechi `nainte, nu chiar at`t de vechi ca epoca de piatr\, ci acum nici 500 de ani, via]a era o continu\ lupt\ pentru supravie]uire. {i la propriu [i la figurat. Nici cel mai bogat nobil de acum 300 de ani nu avea confortul unui locatar de la un bloc de acum: lumin\ la ap\sarea unui buton, c\ldur\ dup\ cum `[i fixeaz\ termostatul, bere rece `n frigider, politic\, circ [i fotbal la televizor, mess pentru a vorbi [i a se vedea cu cei dragi de peste m\ri [i ]\ri, [i c`te [i mai c`te. Acum 100 de ani Rom=nia `nc\ nu realizase Unirea, iar Principatele abia `[i c`[tigaser\ independen]a. Cincizeci de ani `n urm\, ororile R\zboiului al Doilea au fost `ntrecute doar de cele ale comunismului. S-au f\cut [i gre[eli, tovar\[i, a fost scuza lor. Acum `n jur de dou\zeci de ani ne-am eliberat [i noi, apoi ne-am aliat Europei, adic\ ne-am `ntors unde eram. Chiar dac\ s`ntem ruda mai s\rac\ [i mai pu]in civilizat\, here we are. Ne adapt\m [i noi cum putem schimb\rilor care `nv`rt lumea `ntr-un carusel ame]itor, [i s\ nu crede]i c\ al]ii nu au aceea[i problem\. Problemele nu mai s`nt acum locale, nici m\car na]ionale; fie c\ ne

place sau nu, fie c\ accept\m sau nu, s`nt globale. Bunicii mei au tr\it toat\ via]a `n satul lor [i s-au aventurat la ora[ doar `n vizit\ sau cu treburi. P\rin]ii mei s-au mutat `n ora[ [i au umblat prin ]ar\, dar nici unul nu a ie[it din ea. Eu, de la v`rsta de 25 de ani, am vizitat destule ]\ri [i am tr\it mai multe luni `n c`teva. Copiii mei, cel mare la 9 ani are deja at`tea ore de zbor c\ se poate face pilot, iar cel mic a efectuat prima lui c\l\torie cu avionul la 5 ani. Aceasta este lumea de azi `n care tr\im. Mul]i s`nt n\uci]i de viteza cu care se `nt`mpl\ schimb\rile. Eu a[tept ca un copil noile descoperiri [i abia a[tept s\ v\d ce se va mai `nt`mpla. De[i multe lucruri nu stau prea bine `n Rom=nia, trebuie s\ fim totu[i fair: situa]ia este mult mai bun\ ca `nainte. Mergeam pe strad\ acum c`teva luni, c`nd m\ aflam `n ]ar\ [i g`ndeam cam a[a: totu[i, ce mult am evoluat. Faptul c\ pot merge pe trotuar lini[tit, printre oameni, f\r\ nici o team\... ~mi imaginam un animal mic prin jungl\, mereu `n alert\, mereu cu frica de a fi v`nat de animalele mai mari. Oamenii au construit o societate `n care traiul este, fire[te cu excep]iile anti-sociale, sigur; uneori chiar pl\cut. Perfectibil, oricum. Depinde doar de noi. Asta trebuie s\ `n]elegem `n primul r`nd, acesta este punctul de plecare banal, dar totu[i cheie. {i dac\ nu mai l\s\m ca dictatorul din noi, imediat ce apuc\, s\ se manifeste [i s\ creasc\, atunci va fi cu mult mai simplu. Pentru c\, cu c`t conduc\torul este mai mic, metaforic, cu at`t este mai mare dictatorul, literalmente. Adev\ra]ii lideri s`nt `ntotdeauna democratici.

iunie-iulie 2012

24

TIMPUL

Flash

Colocviul Interna]ional Gheorghe Iv\nescu 100 de ani de la na[tere

Gheorghe Iv\nescu (2 nov. 1912, com. Vutcani, jud. Vaslui 3 iunie 1987, Ia[i) lingvist [i filolog, profesor universitar, a urmat cursurile primare `n satul natal; a absolvit, `n 1930, studiile liceale la Colegiul Na]ional Gheorghe Ro[ca Codreanu din B`rlad. Licen]iat, `n 1933, al Facult\]ii de Litere [i Filozofie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia[i, av`ndu-i ca profesori pe Alexandru Philippide [i Garabet Ibr\ileanu, [i-a continuat studiile la cole Pratique des Hautes tudes din Paris (1934-1935) [i la {coala Rom=n\ din Roma (19351937), unde a studiat cu lingvi[ti celebri, precum J. Vendryes [i G. Bertoni. ~n 1935 ob]ine un post de asistent universitar la Catedra de Limba Rom=n\ a universit\]ii ie[ene, iar `n 1946, la un an dup\ sus]inerea doctoratului, devine profesor universitar la aceea[i catedr\. ~ntre 1952-1955 este cercet\tor [tiin]ific la Institutul de Lingvistic\ [i Istorie Literar\ Ia[i al Academiei Rom=ne. ~n perioada 19621969 este reintegrat `n `nv\]\m`nt, ca profesor universitar de lingvistic\ romanic\ [i general\, la Universitatea din Timi[oara, iar `ntre 1969-1971 este profesor de lingvistic\ rom=neasc\ [i indo-european\ la Universitatea din Craiova [i director al Centrului de Istorie, Filologie [i Etnografie din acela[i ora[. ~n anul 1971 revine `n Ia[i, ca profesor de lingvistic\ indo-european\, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. n 1965 este ales membru corespondent al Academiei Rom=ne. A elaborat lucr\ri fundamentale de lingvistic\ rom=neasc\, romanic\, indo-european\ etc., dup\ cum urmeaz\: Problemele capitale ale vechii rom=ne literare (Ia[i, 1947, 1948); Curs de sintaxa limbii rom=ne moderne (Ia[i, 1948, litografiat; reeditat `n 2004); Istoria limbii rom=ne (Ia[i, 1980; ed. a II-a `n 2002), Gramatica comparat\ a limbilor indoeuropene, `n colaborare cu Th. Simenschy (Bucure[ti, 1981); Lingvistic\ general\ [i rom=neasc\ (Timi[oara, 1983). A publicat peste dou\ sute de studii [i articole, cu tematic\ divers\ [i cu teorii originale, `n reviste rom=ne[ti [i str\ine. A editat opera lingvistic\ a lui A. Philippide. I-au r\mas `n manuscris peste 7000 de foi (c\r]i, studii, edi]ii, `n diferite stadii de finalizare), p\strate la Filiala din Ia[i a Bibliotecii Academiei Rom=ne. BURSA C|R}ILOR
Andr Jolles, Forme simple: Legenda sacr\. Legenda eroic\. Mythos-ul. Ghicitoarea. Zicala. Cazul. Memorabilul. Basmul. Gluma, Traducere de Iulia Zup, Text rev\zut de Grigore Marcu, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 338 p. ~n Forme simple..., Jolles abordeaz\ problematica formei, ca o categorie a expresiei poetice; cartea acestuia este o cercetare `n domeniul etnologiei [i se concentreaz\ pe nou\ forme preliterare, `n `ncercarea de a stabili formele primare ale expresiei folclorice. J. Culler afirma despre aceast\ carte c\ este una extrem de uman\ [i inteligent\, care `ncearc\ s\ defineasc\ nou\ forme elementare, preliterare, fiecare dintre ele rezult`nd dintr-o dispozi]ie mental\ particular\ `n care se reg\se[te experien]a prin care devine complet\ [i inteligibil\. Pe c`nd Hans Robert Jauss a interpretat formele simple ca fiind un sistem social [i cultural, care nu poate revendica o universalitate arhetipic\, al]i teoreticieni (Bausinger, Ranke) le compar\ cu arhetipurile lui Jung, `ntruc`t ar reprezenta manifestarea proceselor incon[tientului uman, respectiv a raportului dintre con[tient [i incon[tient. Jolles propune `ns\ un canon de nou\ forme simple, paradigme ce stau la baza literaturii: legenda sacr\, legenda eroic\, mitul, ghicitoarea, zicala, cazul, memorabilul, basmul, gluma, care trebuie `ns\ delimitate de speciile literare cu acela[i nume. O form\ simpl\ este o form\ preliterar\ [i const\ dintr-o component\ psihomental\, `ndeletnicirea spiritului, o structur\ mental\ independent\ de factori temporali sau culturali, [i expresia ei verbal\ corespunz\toare, fizionomiile verbale. Metoda de identificare a formelor simple, propus\ de Jolles, este analiza realiz\rilor acestora `n literatur\, realiz\ri care poart\ pecetea alegerilor personale ale autorului [i a melanjului cu alte forme. ~n aceast\ interpretare, literatura ar fi un sistem de structuri simple [i complexe, care, de[i par a avea un caracter fix, se afl\ `ntr-o continu\ mi[care [i pot fi identificate doar printr-o analiz\ a limbajului literar, a fizionomiilor verbale. Andr Jolles (1874, Den Helder, Olanda 1946, Leipzig) istoric de art\ [i lingvist olandez, a fost profesor de limba [i literatura flamand\ [i olandez\, precum [i de istoria comparat\ a literaturii la Universitatea din Leipzig. ~ntre 1901 [i 1905 frecventeaz\ cursurile de estetic\ la Universitatea Freiburg, unde ulterior pred\ [i cursul Despre elementul narativ [i descriptiv `n arta plastic\ `n Antichitate [i Evul Mediu. ~mpreun\ cu Carl Mnckeberg scrie piesele de teatru Vielliebchen [i Alkestis, care au fost puse `n scen\ `n Hamburg. Din 1909 pred\ istoria artei la Universitatea FriedrichWilhelms din Berlin, apoi devine profesor de arheologie [i istoria artei la Universitatea Gent, profesor de limba [i literatura flamand\ [i olandez\ [i de literatur\ comparat\ la Universitatea Leipzig [i public\ diverse c\r]i de istoria artei, estetic\ [i teoria literaturii. ~n urma leg\turilor cu partidul na]ional-socialist [i a `ndep\rt\rii de familia sa, Andr Jolles se sinucide la 22 februarie 1946. Forme simple, cea mai important\ lucrare a sa, a ap\rut `n 1930, la Halle av`nd un ecou puternic `n special pe t\r`mul etnologiei, precum [i al medievisticii. ~n receptarea teoriei literaturii a fost dezb\tur\ mai cu seama metoda morfologic\ propus\ de Jolles, care atribuie scriitorului o importan]\ secundar\ `n raport cu limbajul.

n zilele de 1 [i 2 noiembrie 2012, la sediul Filialei din Ia[i a Academiei Rom=ne va avea loc Colocviul Interna]ional Gheorghe Iv\nescu 100 de ani de la na[tere, organizat de Institutul de Filologie Rom=n\ A. Philippide al Filialei Ia[i a Academiei Rom=ne `n colaborare cu Facultatea de Litere a Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i [i Asocia]ia Cultural\ A. Philippide. Timp de dou\ zile, aproximativ 45 de speciali[ti din diferite centre universitare din ]ar\ [i din str\in\tate vor dezbate diferite aspecte legate de via]a [i opera marelui lingvist rom=n. Ilustru reprezentant al [colii lingvistice ie[ene [i creator al unei opere `ntinse [i originale, Gheorghe Iv\nescu este, probabil, unul dintre foarte pu]inii lingvi[ti rom=ni care a reu[it s\ articuleze o doctrin\ lingvistic\ complet\, cu multe elemente de originalitate. Sper\m ca acest prilej aniversar s\ le ofere celor interesa]i cadrul pentru o dezbatere de calitate pe marginea contribu]iilor teoretice [i aplicative ale lui Gheorghe Iv\nescu. Lucr\rile se vor `ncadra `n urm\toarele arii tematice: I. Evoc\ri ale personalit\]ii lui Gheorghe Iv\nescu; II. Exegeze ale operei lui Gheorghe Iv\nescu (teoria limbii, lingvistic\ general\ [i comparat\; fonetic\, fonologie, dialectologie; istoria limbii rom=ne; istoria limbii rom=ne literare; stilistic\, poetic\, lingvistica textului; gramatic\; lexicologie, etimologie, toponimie).

Comunic\rile sus]inute `n cadrul Colocviului vor fi publicate `ntr-un volum editat la Editura Academiei Rom=ne sau la Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i.
Comitetul de organizare al evenimentului: Prof. univ. dr. Eugen Munteanu, Cercet. [t. I dr. Carmen Pamfil (co-pre[edin]i), Cercet. [t. II dr. Lumin]a Boto[ineanu (secretar), Cercet. [t. III dr. Mioara Dragomir, Cercet. [t. I dr. Ofelia Ichim, Cercet. [t. III dr. Elena Tamba.

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Redactor [ef:
Gabriela Gavril

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Cabinet individual de avocatur\ Maria Crina Kmen

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Secretar general de redac]ie:

Mihaela Morariu

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i

Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

www.timpul.ro
TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2012

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Revist\ editat\ de Funda]ia Cultural\ TIMPUL

iunie-iulie 2012

www.timpul.ro