Sunteți pe pagina 1din 4

Tesutul cartilaginos

Varietate de t conj specializat pt f de sustinere si protective. In mez embrionar. T cu subs fund dura si elastica specializata pt f de rezistentza la fotele de tractiune si presiune. T cartl foarte slab vascularizat. T care se raneste prin difuziune din vasele de sg localizate in structura de invelis a piesei pericondru. In struct micros intra componentele cunoscute: cellule (condroblaste, condrocite0) matricea extracel din care fac parte fibrele conj reprez de colagenul de tip 2 si subsst fundamental. In functie de caract matricei extracelulare cartilajele in 3 tipuri: Cartilajul hialin Elastic Fiblro(filbrocartilaj) Catilajul Hialin Este varietatea de t cartilaginous cea mai raspandita in org uman, se int in viatza embrionara , la embrion si fat unde alc intregul schelet. Dupa nastere si la ADULT CATILAJUL HIANLIN ESTE PREZ IN STRUCT CART COSTALE , CART ARTICULARE IN SCHELETUL CAILOR AERIENE SUPERIOANRE UNDE FORM Iinelee traheale sau placile de, intra in sctuc septlui nazal, alc cartileje de creste intre epiiza cart luni. Form deasemene apenticele xifoin al sternului si cart hialeni ale sternului(tiroid ,cricoid si aritenoid). Pe preparatele proaspete nefixate caert hialin apare de culoare alb albastruie si cu consistenta compacta dura si elastica. Component Celulele sunt reprezentate de condroblase tinere si condrocite Clondroblastele cel care pot proven din cel mez nefdiferen dar pot apare si prin dif fibroblastului. Ele sunt cel de forma ovalara cu un contur neregulat dar falduratiior multiple , nucleul ovalar excentric sit in cel, cu nucleoli usor vizibili in micro optica. Citop bazofila deoare contine organite specializate in sinteza proteica bine dez: rer , . mitocondri si un nr redus de lizozomi. In citoplasma pot fi depozitate picaturi lipidice in nr si cantitate redusa. Fctia principal este acea de sinteza a componentei fibrilare si a moleculeor substantei fundamentale. Fiind cel tinere ele pastreaza si capacitatrea de div mitotica si e care o fol de crestere a cartilajului. Aceste cel ale cartilajului sunt loc in niste spati sapate in matricea extracel numtite lacune sau condruplaste. In interiorul se pot localiza fie o cel singura sau un gr de cellule. Cand sunt mai multe ele alc gr izogene. se numesc izogene deoare toate cel provin dintr`o singura cel maternal care se divinemitotic si da nastere mai multor cellule fice.in interiorul gr izogene cel pot fi dispense radiar, le si numim gr izogene radiare fie in siruri sau cordoane si le numim gr izogene axiale. Condrocitele Sunt celulele adulte ale acestui t. ele au o activiat metab redusa. Forma este ovalara fara prelungiri citoplasmatice . citop mai redusa cantitativ. Nucleul hipercorm fara nuclol. Organitele predominant dez fiind mitocondriile si lizizimi. Incluziunile citom pot fi repez de lipide dar si de glycogen. Fibrele din cart hialin Fibre de tip 2 care de obicei se org in benzi subtiri cu grosime relative scazuta 20 de nanometri. Orientarea acestora este dictate de directia fortelor care se exercita asupra cartilajului. Fie apar sub forma de retea in toate directiile , fie se organiz in benzi pararelele dar fortza merge intr`o singura direstie. In mo nu le putem dif de restul subst fund doarece au indice de refractie asemanator.

Subst fundamentala Comp bine reprez. Material compact, amorf, bazofil si cu reactive pozitiva pt reactivul sift. Arata ca in comp chimica a acestei subst sunt prez mucopoilizaharide sulfatate si intradevar molecule central sunt muzopolizaharide maj sulfatati : ex condroetil sulfatsi cantitati mari de cheratal sulfat sicheratin sulfat , nesulfatati

Form din conj unui miez proteic cu glocoz amino glicanii si care proteoglicani se dispun dealungul molecului lungi de acid hyaluronic, dand nastere unor struct moleculare asem cu o perie de sticle. Sunt prez fibronectina, condroectina si care au rolul de a atasa comp matricei intre ele si de cel cartel. Subst fund include deasemenea asa numitul fluit tisular =ultrafiltrat de plasma sanguine, contine deasemenea comp anorganice:ex cant mare de apa dar si de saruri minerale si ioni.subst dunf in gr izogene foarte intens colorata, poarta denumirea de capsula desi este o denumire falsa pt k nu exista un echivalent anatomic care sa joace rolul de capsula, aceasta col intense , bazofila se datoreaza concentratiei foarte ridicate de mucopolizaride: glicozoaminoglicani. De aici afinitatea mare pt colorati bazici . concentratia cea mai redusa muco se afla intre grupurile izogene. Aceste zone se col foarte palid si poarta denumirea de ari interteritoriale. Concentratie medie de glicozoaminoglicani sulf se gaseste intre capsula si cel catilaginoase zone cunoscute sub denumirea de arie teritoriala. Rol Are rolul de asigura hranirea cel cartel prin difuziune ,ea perite trans de o si subst nutritive din vasele pe sg ale pericondrului catre cel. Asigura o fctie de protective impotriva propagarii agentiilor microbieni de oricefel, n gorsimea catilajului Asigura rezistenta la tractiune si presiune prin consistenta specific a pe care o are. Pericondru Struct mentraniforma care inveleste sau tapeteaza cart hialin la ext. alc dittrun t coonj dens fiblros org in 2 planuri distincte: 1 ext pericondru ext cu o struct micro predominant fibrilara, contine fibre de collagen de tip 1 cu dipozitie paralela printer care sunt prez putine fibroblasete. Putine fibre eleastice si subst fund redusa. O parte din fiblrele de collagen de tip 1 patrund in struct catilajului hialin unde se contina cu elemente ale matricei extracel si asigura atasarea ferma a pericondruli pe cart. Pericondrul ext contine si vase de sg. 2 pericondrul int: este un t predominant cel , celulele sunt repr de fibroblasti, fible mai putine si contine numeroase vase de sg. Functiile 1 fctie de protecti 2 asigura vasc cartilajului prin vasele de sg pe care le contine. 3 fctia condrogenica sau de formare a t catilaginos asigurata de patura interna din care fibroblastele se pot trans in condroblaste care pot produce matrice catilaginoasa.

Catilajul elastic Pe preparatle proaspete difera prin culoare, el este alb galbui si prin consistenta aband elasticitate mult mai mare de cat catilajul hialin Din pct de vedere micro este asemanatoare, dinf este ca in matricea ext contine numeroase fibrele elastic, ele sunt dispense sub forma unei retele dense, au aspect ramificat, cele mai numeroase fiind loc in mij si mai putin in periferie. Pt evidentierea se fol porceina sau exorcin foxina? Cel cart elastic se gasesc fie isolate, mai rar in gr izogene. La ext pericondru este prez. Fctia principala fiind asigurarea unui support flexibil si elastic in struct din care face parte Localizari Peretele pav auricular, al conductului auditiv ext, peretele tubei auditive, Aripile naziale au sclelet de cart elastic, in struct cart elastic laringiene, epigolta, cartilajele aritenoide, cuneiforme, corniculate. Cartel fibros (pericondru) Lipsit de periondru. Din pct de vedere microscopic il putem considera o combinatie intre 2 tipuri de : 1 t conj dens ordonat in care predomina benzile groase de colgn de tip 1 printre care se loc cel de al 2 lea tip de tesut insulele de cart hialin Este un t cu rezistenta apreciabila Localizat in zone care necesita la deformare dar unde mobilitatea este redusa: ex in simfizele pubiene, la niv inelului fibros al discurilor intervert , in discurile art din asticulatia temporomand si sterno clav. El alc si meniscurile din art genunchilui. Detatiile de structura micro arata ca in subst fund sunt prez cantitatti aprox egale de condro si Fibrele de tip 1 le pute evidentia prin coloratii tricromice: mason sau vaghison, iar celulele catilaginoase sunt dispuse in gr izogene axiale loc printer fibrele de collagen. Cresterea cartilajului se poate face prin 2 mecanisme diferite si anume: Cresterea interstitiala care inseaman un process care are pct de plecare condroblastul din struct piesei de cartilaj , acesta sufera diviziuni microtice , da nastere la noi cellule, fiecare dintre ele avand capacitatea sa produca o noua cantiate de matrice cartel in jurul ei. In acest fel cartel creste in grosime, este o modalitate de creste intalinita in cartl tinere: scheletul fetal la niv placilor diafizo epifzare si catil atriculare. Crestrea apozitionala are ca punct de plecare fibroblastele din int , ele se dif in condroblaste sub influenta unor stimuli specifici , condroblastele la fel incep sa depoziteze matrice asigurnad cresterea in suprafata a piesei de cartilaj. Capacitatea de regenerare a catil este extreme de redusa fiind un t foarte slab vasc. Mai ales dak pericondrul a fost distrus, refacen u mai este posibila Deobicei refacerea se fealizeaza prin formarea unui t conj fibros in locul cartel cea ce duce la aparitia defapt a unei cicatrici permanente.pe masura inaintarii in varsta cartel suera procese de osificare rpin depunerea de subst fund in matrice Factorii sunt numerosi , este stimulate de hormonal de crestere , tiroidinei si testosternon si inhibata de excesul de extrogeni si

Fibrele de riticulina sun talc din culagen de tip 3 asociat cu meocule de tip zaharuri responsabile de afinitatea pt rectivul sift(fibrele sunt pastpozitive) cat si pt afinitatea pt sarurile de argint(se evidentiaza prin imregnare argentica) in coll he nu se deosebesc de fibrle de collagen Fiblrele de reticulina sunt f subtiri puternic ramificate, prez nodozitati la locul de ramificare, se anastomozeaza si form deobicei reltele tridimensionale in ochiurile carora se localizeaza fie elemente celulare de parenchim al org din care fac parte, fie in ochirule mai mari se loc elemenete vasculare. Localizarea Este preprez de: alc stroma org hemolinfoproteice(ggl limf, splina, amigdale,) in aceasta organizare sunt asocita freg cu cel reticulare si cu macrophage, asigurand fctia de filtrare DIFERITElor fluide : sg sau limfa. Aceste se pot dispune insa si parallel uneele cu celelalte ,un aranjament ordonat, le gasim astflel dispuse in strct mb bazale, in jurul adipocitelor, in jurul vaselor de sg, in jurul fibrelor nervoase.