APOSTOLUL

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 146 iunie - iulie 2012

http://apostolul.slineamt.ro

ZIUA ~NV|}|TORULUI NU POATE FI S|RB|TORIT| DECT LA 30 IUNIE, A{A CUM AU HOT|RT DASC|LII
Prea v-a]i b\tut joc de ]ar\, de str\buni, de obicei...
de fa]\ nu mai `n]eleg nimic. {i v\ `ntreb pe dumneavoastr\, cei aproape 400.000 de dasc\li, lucr\tori `n `nv\]\mnt: aceast\ Lege 289/2007 v\ exprim\ voin]a [i spiritul?! Dimpotriv\! Ea strne[te `n noi o revolt\ organic\, injurii [i atitudini ce nu ne fac cinste [i nici pl\cere s\ le exprim\m `n cuvinte la adresa celor care au

Refacerea dialogului social?

unt unii n\scu]i pe lumea asta numai s\ strice. {i, dac\ cumva soarta `i ajut\ s\ ajung\ "`ntr-un post mare" [i "asta se-ntmpl\ `n oricare loc", dar mai ales la noi, ast\zi, dezastrul e gata. Nu fac

~n ultimii zece ani, la noi `n Neam], Ziua ~nv\]\torului chiar s-a bucurat de o mare aten]ie [i a fost organizat\ `ntr-o ambian]\ pl\cut\, s\rb\toreasc\ prin colaborarea Inspectoratului {colar, cu Sindicatul Liber din ~nv\]\mnt [i Asocia]ia ~nv\]\torilor cu sprijinul organelor administrative jude]ene [i municipale. S-au

va, "un ministru cam sinistru", mnat de furia schimb\rii cu orice pre], a propus, iar al]ii cu ochii `nchi[i au decis [i legiferat s\ schimbe ornduiala cea veche [i bun\. Prin urmare, de cinci ani, s-a dat o Lege 279 / 2007 pe care n-o cunoa[te nimeni [i n-a aplicat-o nimeni (nici unit\]ile [colare, nici Inspectoratele {colare, nici m\car M.E.C.T.S.) ba, mai mult, a generat numai discu]ii [i st\ri de `ncordare [i vorbe nu dintre cele mai frumoase [i pl\cute `ntre diversele institu]ii cu responsabilit\]i [i competen]e `n acest sens. Reac]iile de respingere a unei asemenea legi au fost [i sunt unanime din partea dasc\lilor [i chiar a institu]iilor implicate (Consiliile jude]ene [i locale, Inspectoratele {colare). S-au f\cut demersuri scrise la diverse foruri, inclusiv Parlament [i Guvern [i ele vor continua pn\ ce aceast\ lege va fi anulat\, iar Ziua ~nv\]\torului `[i va relua locul `n calendar la 30 iunie, a[a cum a fost [i cum e bine [i normal. Prof. {tefan CORNEANU; Prof. Gheorghe AMAICEI

reut\]ile cu care se confrunt\ sindicali[tii, ] dup\ aplicarea noii legisla]ii, inclusiv `n privp ] in]a organiz\rii sindicatelor, au produs unele ] perturb\ri [i `n activitatea Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam], care a trebuit s\ se ] ] adapteze situa]iei. Am `ncercat s\ afl\m de p ] la pre[edintele acestui sindicat, ing. Gabriel p Plosc\, care au fost principalele coordonate ale activit\]ii sindicale `n ultimul timp. ] p
legate de Legea Educa]iei Na]ionale. A fost atins [i acest subiect `n discu]iile cu ministrul? - Am trimis un material la MECTS prin care cerem modificarea Legii Educa]iei Na]ionale astfel `nct finan]area educa]iei s\ fie `ntr-un procent de minim 6% din PIB, altfel `nv\]\mntul nostru nu va fi unul modern, aliniat la standarde europene, pentru c\ sufer\ de subfinan]are. O alt\ problem\ cu care ne confrunt\m [i despre care am atras aten]ia [i ministerului este comasarea masiv\ a unit\]ilor de `nv\]\mnt pentru a reduce ct mai mult cheltuielile. Nu este o solu]ie viabil\ [i nu credem c\ se realizeaz\ mari economii `n acest fel. Revenind la Legea Educa]iei, cerem modificarea componentei A consemnat Angela BRUDARU (Continuare `n pag. 3) a

filosofie [i, nici m\car politic\, dar, ca orice "romn impar]ial", am `n fa]\ o lege - Legea 289 din 29 octombrie 2007 - privind instituirea Zilei ~nv\]\torului (publicat\ `n Monitorul Oficial nr. 749 din 5 nov. 2007) `n care se spune: "Parlamentul Romniei adopt\ prezenta lege. Art. 1. Se instituie Ziua ~nv\]\torului, manifestare festiv\ educa]ional\, cu caracter na]ional, apolitic [i cultural, organizat\ anual pe data de 5 iunie". ................................................. Eu am `nv\]at [i probabil [i dumneavoastr\ c\ o lege orice lege - exprim\ spiritul [i voin]a oamenilor. Ori `n cazul

ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR DIN JUDE}UL NEAM}: Comunicat

proferat-o. Noi cei din `nv\]\mnt, de la educatoare la profesori universitari [tim c\ avem o singur\ s\rb\toare, 30 iunie Ziua ~nv\]\torului, impus\ prin voin]a noastr\ la unul din congresele Asocia]iei Generale a ~nv\]\turilor din Romnia, `n 1927 [i de atunci pn\ ast\zi, indiferent de regimul politic, a[a a r\mas [i a[a s-a s\rb\torit [i a[a vrem s\ r\mn\ [i pe viitor. S\rb\toarea noastr\ e legat\ de religia noastr\, s\rb\torirea Soborului Celor 12 Apostoli [i mai `nsemna, cndva, [i sfr[itul anului [colar. A[a c\ toate erau a[ezate a[a cum trebuie [i era bine [i pace.

acordat diplome [i chiar stimulente b\ne[ti noilor genera]ii de pensionari [i totul a fost pl\cut [i corect. Asta pn\ cnd, cine-

- A fost lini[te, cel pu]in `n aparen]\, `n ultimul timp `n `nv\]\mnt. E lini[tea dinaintea furtunii? - Sindicatul trece printr-o perioad\ mai grea, `n care `ncerc\m s\ ne c[tig\m unele drepturi prin dialog social.Au fost deja cteva `ntlniri cu ministrul interimar al Educa]iei, Liviu Pop, principalul subiect abordat fiind desfacerea pachetului legislativ privind dialogul social `n patru legi: Legea angajatorilor, Legea dialogului social sau a sindicatelor, Legea contractelor colective de munc\ [i Legea conflictelor de munc\. ~n ceea ce prive[te Legea contractelor colective de munc\ noi am cerut s\ se revin\ la contractul unic la nivel de ramur\ - care disp\ruse `n noul pachet legislativ - [i am cerut renegocierea unui contract de munc\ la nivel de sector. - Au existat nemul]umiri

S\rb\toare sub zodia lui Celibidache Lansarea platformei www.equal.ro Omagiu Zilei ~nv\]\torului Cultivarea limbii romne

~n acest num\r:
Pag. 2 Pag. 3 Pag. 4 Pag. 5

In memoriam MARIN-MARCEL M Pag. 6 DRAGOTESCU

n zilele de 10, 11 [i 12 iulie 2012 va avea loc la Bu[teni cel de-al XXXIIIlea Congres (Adunare general\) al Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilor din Romnia (AGIRo). La lucr\rile Congresului vor participa peste 250 de cadre didactice din Romnia [i de peste hotare: Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria. Din partea Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] va participa o delega]ie format\ din opt cadre didactice conform normelor de reprezentare. Din

delega]ie fac parte profesorii Gheorghe Amaicei, Vasile S\il\, {tefan Corneanu, Maria Daniela Mar]olea, Anu]a Chindea, Mariana Cozma, Miruna Vr`nceanu, Liviu Rusu. Congresul va alege noua conducere a AGIRo, Consiliul Director [i pre[edintele [i va aduce modific\ri Statutului asocia]iei. ~n timpul Congresului se va desf\[ura [i Simpozionul Na]ional [i Cursul de formare cu tema "Rela]ia [coal\ - familie - comunitate, premis\ a succesului [colar". Va fi editat un Buletin al Congresului cuprinznd articole ale colegilor din `ntreaga

]ar\. ~n paginile Buletinului se vor reg\si [i contribu]iile profesorilor din jude]ul Neam]: - "Asocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] un secol de activitate", autor prof. Gheorghe Amaicei; - "Dasc\li nem]eni de alt\dat\: Mihai David Ghind\oani", autor ing. Virgil Savin; - "Rela]ia {coal\ - Familie - Comunitate premis\ a succesului [colar", autor `nv. Maria Daniela Mar]olea; - "Ziua ~nv\]\torului nu poate fi s\rb\torit\ dect pe 30 iunie a[a cum au hot\rt dasc\lii", autor prof. {tefan Corneanu.

Avem convingerea ca viitorul Congres al AGIRo va reu[i s\ creeze un cadru informal de manifestare a schimbului de bune practici `n domeniul instruc]iei [i educa]iei, s\ faciliteze dezbateri pertinente [i argumentate prin implicarea tuturor invita]ilor. Activitatea AGIRo trebuie s\ dobndeasc\ noi dimensiuni, iar Forul s\u suprem de conducere poate s\ deschid\, cu succes, aceast\ perspectiv\. Pre[edinte, Prof. Gheorghe AMAICEI

ULTIMA OR| LA ROMAN

ineri, 15 iunie, un Ordin al ministrului educa]iei, a anun]at o decizie anticipat\ de mai to]i actorii de pe scena educa]iei nem]ene: profesorul Viorel Stan, din tab\ra USL, a fost uns `n func]ia de inspector general! Omul care `n 2009, pe timpul guvern\rii PSD-PNL, a stat `n func]ia de adjunct al "generalului" din acea vreme, se `ntoarce `n fruntea forului nem]ean, doar c\, de data aceasta, cu o treapt\ mai sus. Chiar dac\ poate surprinde pe cineva, numirea aceasta a strnit bucurie [i aprecieri pozitive `n urbe, mai cu seam\ printre romanvodi[ti care nu v\d `n "generalul" Stan un r\zboinic cu sabia scoas\ din teac\, un ajutor de n\dejde [i `n performan]ele `nv\]\mntului roma[can. "Noi am primit cu bucurie numirea domnului Viorel Stan ca inspector general, asta `n contextul `n care dumnealui a

Speran]e de la generalul Stan...

sprijinit tot timpul Colegiul Na]ional <<Roman Vod\>>, indiferent `n ce pozi]ie s-a aflat [i, personal, cred c\ [i acum, din aceast\ func]ie, va face acela[i lucru, at`ta timp c`t ne facem datoria. Ba, mai mult, consider ca fiind un avantaj pentru <<Roman Vod\>> [i pentru zona Roman, `n general, deoarece sunt convins\ c\ sufletul dumnealui va r\m`ne tot aici unde domnia sa a cunoscut afirmarea ca profesor [i ca director al celei mai galonate [coli din zon\", ne-a `ncredin]at prof. Mihaela Tanovici, directorul actual al Colegiului Na]ional "Roman Vod\". Mai mult, colega din cancelarie pn\ deun\zi a "generalului" roma[can a spus c\ nu are nici un fel de emo]ii, r\spunznd, astfel zvonurilor specifice folclorului autohton post-electoral conform c\ruia prima grij\ a proasp\tului numit `n fruntea educa]iei nem]ene ar fi aceea de a trimite `napoi la catedre pe oricine din tab\ra politic\ rival\.

up\ o tradi]ie de-acum `mp\mntenit\, la cump\n\ de cire[ar, {coala de Arte roma[can\ cunoa[te un fream\t aparte, semn c\ peste aceast\ citadel\ a frumosului vine vremea bilan]ului [i, mai ales, a obi[nuitului spectacol festiv de sfr[it de an. Dasc\li [i p\rin]i, dar mai ales ucenicii care buchisesc aici cel mai adesea tainele muzicii de mare clas\, sunt cuprin[i de emo]ia momentului. Dincolo de concursuri [i olimpiade unde mici mae[trii i-au obi[nuit pe cei de-acas\

S\rb\toare sub zodia lui Celibidache

`mbr\]i[a cariera muzical\ [i cu certitudine vom mai auzi de el. Apoi, `ntre copiii de excep]ie pe care-i avem acum mai este D\nu] Ivancea, care se preg\te[te la clarinet, tot din clasa a VI-a, la fel cu premii la olimpiade, care sunt concursuri foarte dificile. O amintim de asemenea pe Teodora Radu, o feti]\ de excep]ie care vine din urm\, pianist\, `n clasa `nti, dar care s-a afirmat deja `n cadrul unor concursuri, [i mai avem copii foarte talenta]i la clarinet sau la ]ambal- cum ar fi Florin Ghini]\, asta a[a ca s\-i numesc doar pe c]iva din aceast\ list\ altfel foarte generoas\", a m\rturisit cu emo]ie [i mndrie directorul Viorel Vanzariuc.

Ziua cea mare

Blazonul, mon cher

RAIUL P|S|RELELOR...
ine nu crede `n... rai n-are dect s\ se abat\ ni]elu[ pe la [coala aflat\ `n comuna Horia, dincolo de podul de peste Moldova, unde musai va g\si Raiul pe p\mnt, dar nu unul oricum, ci unul al... p\s\relelor. Pi]igoi, vr\biu]e, grauri, privighetori chiar, s-au `nv\]at de-acum s\ se adune `n... pensiunea amenajat\ ca-n pove[ti printre coroanele unui plc de pomi ce str\juiesc prima ECO-{coal\ din jude]ul Neam]. "~ntre proiectele noastre, numeroase [i mai ales diversificate, ne-am gndit [i la p\s\rele [i am amenajat acest col] `n curtea [colii - acum o atrac]ie pentru to]i. Am zis c\ dac\ tot ne bucur\m de trilurile lor m\iastre, s\ le rnduim cte-un loc[or unde s\ poat\ g\si un ad\post, iarna [i vara, precum [i cteva firimituri, acolo, [i o lingur\ de ap\, pe vreme de ar[i]\. La `nceput s-au ocupat de acest mini p\rcule] pe care l-am numit Raiul p\s\relelor copii mai mici, `ns\ acum to]i copiii dau ghes s\ le fac\ via]a mai u[oar\ zbur\toarelor care s-au obi[nuit s\ trag\ aici `n c\su]ele special amenajate `n copaci", a spus Nelu Dumbrav\, prof. `nv\]\mnt primar dar [i consilier educativ la ECO-{coala din comuna Horia.

mereu cu premii [i locuri pe podium, dincolo de toate `ncerc\rile care dau str\lucire performan]ei, aici, la spectacolul de final de an, lucrurile se schimb\, fiecare participant avnd ambi]ia de a demonstra c\ n-a trecut anul degeaba. Deloc surprinz\tor, de acest t\v\lug al acestei frumoase poveri, ca [i de emo]iile inerente de altfel, nu scap\ niciodat\ nici directorul Viorel Vanzariuc, cel care, de ani mul]i, conduce cu pricepere [i cu m\iestrie aceast\ arc\ dintotdeauna plin\ la maxim de talente spre muntele performan]elor adunate, cu drag dar [i cu greu, gra]ie str\lucirii dasc\lilor de aici: Lia Voinea, prof. Dr. Ovidiu Trifan, Liviu Moise, Leonida Lohan, Cezar Duca sau Ion Burlacu. Iar cum nu se poate nici armat\ f\r\ general, dar nici general f\r\ armat\, atunci cnd vine vorba despre izbnd\, maestrul din fruntea {colii de Arte `[i `ncepe de fiecare dat\ povestea cu vedetele sale, cu copiii care se preg\tesc aici uitnd uneori chiar [i de frumuse]ea copil\riei sacrificnd totul `n numele artei "~n primul rnd este vorba despre Andrei Preda, `n clasa a VI-a deja, devenit de-acum o mic\ vedet\ care a ob]inut `n ultimii ani numeroase premii la concursurile de gen - na]ionale [i interna]ionale - cu multe concerte `n str\in\tate ,el fiind unul dintre copiii care, cu siguran]\, va

Tradi]ia acestei institu]ii la Roman se m\soar\ deja `n decenii. Piatra de temelie a {colii de Arte a fost pus\ `n anul 1958 iar de atunci [i pn\ `n prezent nu pu]ine au fost numele care au dus faima ei mult peste hotarele trgului mu[atin. {i lucrul acesta ne este deloc `ntmpl\tor avnd `n vedere faptul c\ Romanul a dat nume sonore `ntr-ale muzicii, asta numai dac\ ar fi s\-i numim pe Mihail Jora, pe Dumitru D. Botez, `ntemeietorul [colii corale de la noi, sau pe roma[canul, Sergiu Celibidache, numele care a f\cut de mult `nconjurul lumii,devenind `n cele din urm\ [i cel al [colii roma[cane. "{coala a dat de-a lungul timpului soli[ti dar [i instrumenti[ti foarte buni pe care, acum, `i putem reg\si `n mai toate filarmonicile din ]ar\, dar [i `n orchestre celebre din str\in\tate. O parte dintre fo[tii elevi ai acestei [coli `i reg\sim chiar `n [coal\, ca Pianistul Andrei Preda, `n prezent cel mai galonat elev profesori, [i nu `n al {colii de Arte roma[cane ultim\ instan]\ putem s\ ne mndrim cu faptul c\ unii au ajuns chiar maestrul Celibidache la `nceput de an profesori universitari", mai spune, a[a, [colar, cnd toat\ lumea va c\lca pragul atins de o fal\ fireasc\, cel care se afl\ `n [colii cu alte inten]ii m\re]e [i cu alte ambi]ii, cu gndul la spectacolul acela de prezent `n fruntea {colii de Arte "Sergiu sfr[it de an pe scena c\ruia cei mai silitori Celibidache" din Roman. primesc [i aplauzele cele mai lungi...

Cum `ns\ luna lui Cire[ar vine cu salba ei de s\rb\tori pentru to]i cei care `ntr-un fel sau altul `[i au numele [i destinele legate de {coala de Arte roma[can\, dup\ spectacolul de sfr[it de an, la cteva portative distan]\-n calendar iaca [i ziua de 28 iunie, dat\ care, acum, `n 2012 marcheaz\ `mplinirea a 100 de ani de la na[terea titanului `ntre muzicieni, Sergiu Celibidache. "Vom `ncerca s\ omagiem acum acest moment printr-un recital de excep]ie, asta deoarece acesta este [i specificul [colii [i, cu siguran]\, ar fi fost [i pe placul maestrului Celibidache, muzica instrumental\ fiind cea mai apropiat\ de sufletul lui. Ac]iunile mari le-am programat `ns\ `n toamn\, cnd vom invita un profesor de la Ia[i care a f\cut cursuri `n Germania, [i l-a cunoscut pe Sergiu Celibidache, [i sunt sigur c\ vom afla lucruri inedite despre maestru. De asemenea, von `ncerca s\ aducem pe cineva [i de la Societatea Sergiu Celibidache, de la Bucure[ti, ca s\ omagiem cum se cuvine memoria marelui nostru dirijor. Bine`n]eles c\ avem `n vedere recitaluri ce vor fi sus]inute [i de copiii no[tri care au ob]inut rezultate deosebite la olimpiadele [i concursurile [colare specifice profilului nostru, [i poate vom invita [i un mare solist pentru ca, astfel, s\ d\m greutatea cuvenit\ unui astfel de moment"- astfel [i-a f\cut directorul Vanzariuc planul pentru a-l omagia pe

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
e aproape trei ani, copiii roma[canilor, `n spe]\ cei cu aptitudini artistice v\dite, nu mai trebuie s\ bat\ cale lung\ pe la Piatra Neam], la Bac\u [i chiar la Ia[i, pentru ca visele lor frumoase s\ se `nfiripe `n realit\]i adesea demne de aprecierea [i aplauzele celor din jur... Asta deoarece ideea doamnei Doina Chelaru, actualul manager al Asocia]iei Culturale "Do Mi Dance" a prins `ntr-un trg `n care, `n afar\ de op]iunea cu "{coala de Arte", mai c\ nu se `ntmpla nimic `n dreptul tinerelor talente. "Ideea de a `nfiin]a ceva gen club care s\ adune copiii talenta]i m-a fr\mntat mult\ vreme [i `n luna octombrie 2009 am pus bazele acestei asocia]ii culturale pe care am numit-o Do Mi Dance. Am pornit la drum cu cteva proiecte, apoi, pe parcurs, ne-

Planeta stelu]elor Do Mi Dance

am `mbog\]it [i `n ceea ce prive[te num\rul de copii [i `n cel al activit\]ilor extra[colare. Acum, dup\ aproape trei ani, ne putem l\uda cu mai multe sec]iuni, cum ar fi: dans, pictur\, grafic\, art\ fotografic\, istoria artei, teatru, chitar\, pian. Avem o activitate de-acum foarte bine conturat\ [i, lucrul cel mai important, o echip\ de profesioni[ti, profesori tineri care muncesc cu mult\ tragere de inim\ [i cu responsabilitate. Drept care nici rezultatele lor nu s-au l\sat mult a[teptate", a m\rturisit Doina Chelaru, managerul Asocia]iei "Do Mi Dance".
meierea acestui Rai al copiilor se num\r\ pe degetele unei mini, despre rezultate se poate vorbi acum la superlativ, performan]ele venind dea valma, ultimele chiar recent, la `nceput de cire[ar c`nd vedetele de la "Do Mi Dance" au dominat de-a dreptul Festivalul "Ministar Music&Dance", desf\[urat de data aceasta chiar acas\, la Roman. "A fost o competi]ie puternic\, `ns\, cu toate acestea, am reu[it s\ ne impunem copiii care se preg\tesc `n cadrul asocia]iei ob]innd locuri pe podium la toate sec]iunile festivalului, respectiv teatru, dans [i canto - muzic\ u[oar\" se f\le[te managerul "Do Mi Dance" cu stelu]ele sale `n devenire care, dup\ c`teva zile au repetat `n bun\ m\sur\ aceea[i figur\ la cea de a doua edi]ie a Concursului Na]ional de muzic\ u[oar\, popular\, dans, teatru, poezie, desen [i foto-video "Olimpiada copiilor", desf\[urat pe 3 iunie, la Piatra Neam].

Lunga var\ fierbinte

Asta nu e tot deoarece pe copii `i a[teapt\ "o var\ fierbinte": "Pentru luna iunie avem `n program particip\ri la Ghiocelul de argint, un festival puternic, cu participare interna]ional\ la care vom `ncerca s\ ob]inem rezultate bune pe sec]iunea canto-muzic\ u[oar\, apoi, la finele lunii iunie, avem Festivalul A[chiu]\, de la Bac\u, dup\

Podiumul, o obi[nuin]\
Chiar dac\ timpul scurs de la `nte-

care, `n perioada 2-8 iulie, vom fi la TVR 1, la Festivalul Mamaia copiilor care va fi o tab\r\ frumoas\ [i interesant\ deoarece acolo copiii au ocazia s\ `nve]e multe lucruri [i s\ c[tige experien]\. Vor urma [i alte evenimente `nsemnate `n august [i chiar septembrie, `ns\ ceea ce este important pentru noi este faptul c\ avem o feti]\, respectiv pe Maria Zaharia, care a reu[it s\ accead\ `n etapa final\ a emisiunii Fabrica de staruri de la TVR 1. A[ dori s\ subliniem `n acest context faptul c\ am reu[it s\ trecem de preselec]ia pentru Festivalul Mamaia copiilor, lucru pe care ni l-am dorit tare mult, sper, spre mndria concitadinilor no[tri, deoarece suntem singura echip\ din Roman care a reu[it s\ accead\ la acest nivel", a mai spus doamna Doina Chelaru.
Pagin\ de A. OPRI{

Pag. 2

APOSTOLUL

iunie - iulie 2012

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
Lansarea platformei www.equal.ro
a sfr[itul lunii mai, la sediul Federa]iei Sindicatului Liber ~nv\]\mnt din Piatra Neam], a avut loc lansarea platformei de comunicare `ntre partenerii proiectului "Promovarea prin activit\]i inovatoare a egalit\]ii de [anse [i de gen `n cadrul organiza]iilor partenerilor sociali cu

accent pe institu]iile de educa]ie" , www.equal.ro. Platforma este unul dintre obiectivele finale ale proiectului, partenerii locali din proiect lund un prim contact cu aplica]iile [i meniurile acesteia `n cadrul atelierului de lucru. Principalele meniuri ale platformei cuprind obiectivele proiectului, partenerii, datele seminariilor regionale [i punctele de informare. Anterior

realiz\rii platformei, au fost `nfiin]ate 32 de puncte de informare `n unit\]i de `nv\]\mnt din celelalte regiuni implicate `n proiect: Regiunea de NordEst, regiunea de Nord-Vest [i Bucure[ti - Ilfov. Proiectul "Promovarea prin activit\]i inovatoare a egalit\]ii de [anse [i de gen `n cadrul organiza]iilor partenerilor sociali, cu accent pe institu]iile

de educa]ie" este implementat de Sindicatul Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\mnt [i Cercetare {tiin]ific\ Neam], `n calitate de beneficiar [i de partenerii s\i: FSLI, Uniunea Jude]ean\ a Sindicatelor Libere din ~nv\]\mnt Bistri]a N\s\ud, TILS Romnia, Fundacion ESTE Spania, EFAL Italia [i Camporlecchio Educational, Italia. Obiectivul general este cre[terea gradului de con[tientizare asupra principiului egalit\]ii de [anse [i de gen `n cadrul societ\]ii civile, prin contribu]ia adus\ la acest proces de partenerii sociali. Proiectul multi-regional se deruleaz\ pe parcursul a 25 de luni, din ianuarie 2011 p`n\ `n 2013 [i se adreseaz\ unui grup ]int\ de 600 persoane, dintre care 300 de femei, din Regiunile NE, NV [i Bucure[tiIlfov. Proiectul este cofinan]at de Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, "Investe[te `n oameni!". Angela B.

Sindicatul ~nv\]\mnt lupt\ `n instan]\ pentru drepturile dvs.

edera]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\mnt (FSLI) Neam] continu\ seria proceselor prin care `ncearc\ s\ rec[tige `n justi]ie drepturile membrilor s\i, `n special a celor care ]in de veniturile acestora. Astfel, potrivit informa]iilor furnizate de secretarul filialei Neam], Gabriela Grigore, pn\ acum au fost dechise 948 de ac]iuni `n instan]\ pe diferite spe]e, cea mai important\ fiind aceea prin care s-a dorit recunoa[terea [i aplicarea Legii 221/2008 privind major\rile salariale `ncepnd cu 1 octombrie 2008. "Primele 151 de ac]iuni pe aceast\ spe]\ le-am deschis `n 2008, ele s-au finalizat `n doi ani [i avem hot\rri definitive [i irevocabile, iar titlurile executorii ar trebui s\ fie `n plat\ potrivit legisla]iei privind ree[alonarea. Majoritatea unit\]ilor de `nv\]\mnt nem]ene au pus `n plat\ cu acel procent de 5%, potrivit legii, `ns\ unele nu au f\cut acest lucru. Anul trecut am demarat o a doua ac]iune pe aceast\ lege, pentru 2.000 de colegi `n 105 dosare care se finalizeaz\ acum, `ns\ ele nu vor fi cuprinse `n acei 5% din valoarea titlurilor executorii. Luna trecut\ am introdus `nc\ 38 de dosare, mai avem altele 7 `n lucru, astfel `nct to]i colegii no[tri, peste 7.000 de persoane, s\ beneficieze de aceast\ majorare salarial\ pentru perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009", a precizat Gabriela Grigore. ~n alte 420 de dosare sindicatul se preg\te[te s\ solicite recunoa[terea dreptului de majorare salarial\ [i pentru anul 2010. Salarizarea pentru anul 2010 s-a f\cut f\r\ a se ]ine cont de Legea 221; au fost emise decizii pe care sindicatul le-a contestat deja `n instan]\. Alte 219 dosare au fost introduse `n instan]\ pentru Legea 285, 127 dintre acstea pentru personalul didactic auxiliar [i 92 pentru personalul didactic. 36 de hot\r`ri pe aceste dosare au fost atacate cu recurs de c\tre unit\]ile de `nv\]\mnt [i se afl\ pe rolul Cur]ii de Apel Bac\u. Celelalte 183 de dosare s-au finalizat cu hot\r`ri definitive [i irevocabile prin care se anuleaz\ `ncadrarea pe 2011 [i recalcularea lor potrivit Legii 221 privind major\rile salariale. Alte 145 de dosare urmeaz\ s\ intre `n plat\ pentru sporurile de vechime. Totodat\, sindicatul a deschis 125 de ac]iuni `n instan]\ pentru acordarea diferen]ei la cei 100 de euro pentru c\r]i [i materiale didactice. {i pentru decontul transportului cadrelor didactice s-au ob]inut 20 de decizii definitive [i irevocabile, alte 4 dosare pentru decontul navetei se afl\ pe rolul diferitelor instan]e, iar alte 2 dosare sunt `n preg\tire pe aceast\ spe]\. ~n viitorul apropiat sindicatul preg\te[te 140 de dosare pentru recunoa[terea reprezentativit\]ii organiza]iei jude]ene la nivelul fiec\rei unit\]i de `nv\]\mnt a[a cum prevede Legea dialogului social. Se mai preg\tesc 280 de ac]iuni `n instan]\ pentru perioada imediat urm\toare pentru recunoa[terea unor drepturi ale membrilor FSLI Neam].

(urmare din pag. 1) r a

Refacerea dialogului social?

onsiliului de Administra]ie al [colilor, pentru c\ cei care trebuie s\ aib\ un cuv`nt decisiv de spus sunt cei care fac `nv\]\mnt, nu autorit\]ile publice locale. Totodat\ am cerut reducerea num\rului de ore pe s\pt\m`n\ pentru cei cu o vechime mai mare de 25 de ani la catedr\. {i aici revenim cu problema femeilor la care uzura psihic\ este mult mai mare dup\ 25 de ani de lucru la catedr\, dat fiind c\ au responsbailit\]i mult mai multe [i `n familie. Dar acest lucru este valabil [i pentru b\rba]ii care au probleme de s\n\tate [i care au o vechime de peste 25 de ani `n `nv\]\mnt. Solicit\m ca aceste categorii s\ poat\ ie[i la pensie cu 3 ani mai devreme. - Care este opinia dvs.privind finan]area per elev? {tiu c\ exist\ nemul]umiri legate de acest mod de finan]are - Noi am cerut ministerului renun]area la finan]area per capita, care este total ineficient\. Alte ]\ri europene au [i renun]at la acest sistem, tocmai pentru c\ nu produce efectele scontate. Trebuie s\ facem reform\ `n `nv\]\mnt, dar o reform\ real\, nu una formal\. Ori noi avem planuri de [colarizare supranc\rcate [i multe alte probleme. Din acest an nu se mai acord\ nici salariul de merit pentru personalul didactic auxiliar, de aceea am solicitat reintroducerea grada]iei de merit pentru aceast\ categorie de personal. La `ntlnirea cu ministrul Pop, am pus un accent deosebit pe

deblocarea posturilor din `nv\]\mnt, probleme foarte mari avem `n special `n gr\dini]e, unde o singur\ persoan\ are prea multe responsabilit\]i, pentru c\ nu pot fi angaja]i oameni. ~n perioada imediat urm\toare se vor debloca 5.500 de posturi `n `nv\]\mntul preuniversitar, care `ns\ vor solu]iona doar par]ial problema. - Care ar fi urgen]ele privind problema veniturilor, unde exist\ mari nemul]umiri? - ~n primul rnd, dorim o salarizare diferen]iat\ pe baz\ de performan]\ care s\ se fac\ pe criterii foarte clare. De asemenea, am cerut MECTS s\ urgenteze punerea `n aplicare a hot\rrilor definitive [i irevocabile a drepturilor c[tigate de sindicatul nostru `n instan]\, privind diferen]ele la 100 de euro - am primit numai 130 de lei p`n\ acum. Am cerut [i reluarea discu]iilor privind ree[alonarea drepturilor care acum se face p`n\ `n 2016, avem colegi care nu mai apuc\ s\ vad\ ace[ti bani. Un prim pas f\cut `n acest sens a fost discu]ia pe care sindicatele au avut-o cu ministrul Liviu Pop. O veste bun\ pe care o putem da colegilor no[tri este majorarea `n medie cu 15% a sumelor acordate personalului didactic care face parte din comisiile de la examenul de bacalaureat. Tot legat de acest examen, am solicitat utilizarea de subiecte unice la bacalaureat. Totodat\, am solicitat - [i ni s-a promis un rezultat favorabil - modificarea calendarului pentru accederea `n Corpul Exper]ilor `n Management Educa]ional pentru a se mai putea `nscrie [i al]i colegi ai no[tri.

A. BRUDARU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
m fost " b\ftos". Am prins [i 50 de ani de la terminarea facult\]ii. C\ unii colegi nu au prins-o. Reac]ia Universit\]ii " Al. I. Cuza" din Ia[i fa]\ de subsemnatul? Excep]ional\. Mi- a conferit Diploma de Onoare " Gaudeamus 50", titlul de " Doctor Honoris Causa" `n Gradul de Cavaler Tomnatic pentru excelen]\ profesional\ `n slujba Patriei 1962-2012. Este drept c\ ast\zi, vocabula "Patriei" s-a demonetizat, vulgarizat, becalizat dar eu tot o iubesc. Diploma amintit\ e semnat\ de N. Iorga, ca decan [i M. Kog\lniceanu ca rector. Au mai primit valoroasa diplom\, Bu]incu Iulius profesor de istorie `n Piatra Neam], exinspector [colar, precum [i Cojocaru Constantin, pluta[ul din Lunca G[tei care dup\ studen]ie a ajuns ata[at cultural la Paris, mul]i ani.Vivat, crescat,

floreat! Haios, nu? La 2 iunie a.c. absolven]ii Facult\]ii de Istorie din Ia[i [i-au dat `ntlnire sub statuia lui A.D. Xenopol din fa]a Universit\]ii " Al. I. Cuza". Fo[tii studen]i din grupele 134 [i 135, ni]el grizona]i, au r\spuns " Prezent" la catalog, gata oricnd s-o ia de la `nceput. Sanchi! Motiva]ia lor? Purtau pe umeri cinci decenii de via]\ `nchinat\ [colii romne[ti. Disciplina]i, studen]ii veterani au poposit `n Amfiteatrul II - 7, unde au lustruit b\ncile 5 ani. La prezidiu, ultimii profesori `n via]\: E. Bold [i D. Marin. ~n acel amfiteatru Istoria ne-a fost mereu cre-

GAUDEAMUS 50
din]\ sfnt\ [i t\rie. Aici am `nv\]at despre Cel B\trn, Cel Bun, Cel Mare, Cel Sfnt [i Cel Viteaz. Fiecare

ex-student a primit un volum cu "`nc\rc\tura". Carte "Gaudeamus 50", cu 500 pagini [i poze de cnd eram frumo[i [i tineri. Autorii volumului? S\rb\tori]ii momentului. Lucrarea deap\n\ amintirile hazlii [i clipele triste. P\licarul Mircea ne-a narat cum a `ngurgitat 45 de sarmale la un parastas, fiind le[inat de foame. Mihai ne-a dest\inuit cum f\cea blatul la cantina studen]easc\ "Iustin Georgescu". Ne-am comparat destinele. Concluzia? Unii dintre noi au avut succese remarcabile, al]ii s-au trt o ju-

m\tate de secol `n jurul [colii. Att. Unii au c\l\torit prin aproape toat\ lumea, al]ii nu s-au mi[cat din localitatea lor. Ct de ferici]i sau neferici]i am fost `n via]a intim\, de familie, nu se va [ti. A[a ceva nu se discut\ la `ntlnirile aniversare, eventual cu excep]ia cazurilor extreme. Dintre noi, marele `nving\tor pare a fi Sicu. Unul singur, Ambasadorul. Cu misiuni diplomatice, permanente: la Berlin, Madrid, Santiago de Chile, Rio de Janeiro, Montevideo, Havana. Restul colegilori invidio[i [i resemna]i recit\m: "{i uite-a[a s-a dus juma' de veac! Junele doct, cu idealuri, e pensionar s\rac,! Ex-prof., cu pantalonii rup]i `n! Nu-i bai! Gaudeamus igitur!". Dumitru RUSU

iunie - iulie 2012

APOSTOLUL

Pag. 3

ZIUA ~NV|}|TORULUI
DECALOG
DE ZIUA ~NV|}|TORULUI, LA MUL}I ANI TUTUROR TRUDITORILOR PE OGORUL CUNOA{TERII!
S\ ne amintim esen]a meseriei noastre cu ajutorul unui DECALOG rem - nu vrem,`n spatele fiec\ruia dintre noi se afl\ un dasc\l. E un lucru pe care-l recunoa[tem rar, dar care se vede zi de zi. Spre cinstea sau dezam\girea celor care ne-au pus `n mn\, pentru prima oar\ tocul (v\ mai aduce]i aminte cum arat\ un toc [i o c\limar\?) [i be]i[oarele (mai exist\?). Ziua `nv\]\torului este `n fiecare zi `n care dasc\lul, profesorul, intr\ `n clas\. Ziua `nv\]\torului este `n fiecare zi `n care un elev `nva]\ [i reu[e[te. Credem ca misiunea noastr\ este s\-i ajut\m pe copiii no[tri s\ `nve]e [i s\ reu[easc\ `n via]\. Influen]a pe care o are un dasc\l asupra unui copil este etern\: nu vom putea [ti niciodat\ unde se opre[te. C\ci fiecare

Omagiu Zilei ~nv\]\torului

ube[te-i pe copii altora cu toat\ fiin]a ta, a[a cum `i iube[ti pe ai t\i. Iubirea s\dit\ `n suflete pl\pnde nu poate rodi dect iubire. Prin propriul t\u port simplu, `nva]\-i pe copii s\ fie buni! Bun\tatea le va face via]a mai plin\, mai cald\, mai intens\.

Porunca I

Porunca a II-a

tor de suflete [i caractere, cel mai bun dintre noi. Un model de succes `n via]\,`n ultim\ instan]\ chiar un ideal. De ce? Pentru ca tinerii, elevi [i studen]i s\-i soarba vorbele, s\ se uite la el(ea) cu nespus\ admira]ie, s\-l cread\ `n tot ceea ce spune,`n [tiin]a pe care le-o transmite, `n judec\]ile de valoare pe care le face. Pentru ca p\rin]ii s\-l respecte [i pentru ca s\-[i g\seasc\ `n comunitate locul pe care `l merit\. E mult mai u[or s\ fii un foarte bun specialist `n orice domeniu, dect s\-i `nve]i pe al]ii ce [tii [i mai ales dect s\ faci din ei oameni, adic\ sa-i formezi. Pentru asta, noi dasc\lii ar trebui s\ avem multe calit\]i [i cuno[tin]e. ~nv\]\torii, dasc\lii, apostolii merit\ o zi a lor, dar nu doar att. Statutul lor s-a schimbat foarte mult `n timp. Tinerii nu mai vad `n dasc\li un model de reu[it\ `n via]\. Ultimii ani care au vnturat tot felul de semianalfabe]i la guvernare au bulversat moral [i financiar statutul cadrelor didactice. De aceea, pu]ini tineri se mai `ndreapt\ spre aceast\ profesie. De ce ar mai vrea cineva s\ aib\ astfel de modele, cnd societatea `i demonstreaz\ c\ `n via]\ po]i face bani [i f\r\ educa]ie? Vom s\rb\tori totu[i Ziua Na]ional\ a celor care cu credin]a [i cu d\ruire slujesc [coala romneasc\ cu bucurie [i speran]\. De[i ne confrunt\m cu probleme mari `n `nv\]\mnt, optimismul ce ne este caracteristic ne face s\ privim cu `ncredere `n viitor, cu `ncredere `n capacitatea noastr\ de a-i preg\ti pe elevi pentru via]a `n Romnia, [i nu pe alte meleaguri, dar `n calitatea lor de competitivi [i inteligen]i cet\]eni ai Uniunii Europene. Ce doresc educatorii de ziua lor? ~[i doresc ca: educa]ia s\ fie repus\ `n drepturile sale fire[ti; educatorilor s\ li se dea cinstea [i locul ce li se cuvine; institu]iile educa]iei [i [coala s\ fie respectate; s\ se con[tientizeze idea c\ intrarea Romniei `n societatea cunoa[terii nu se poate face dect prin educa]ie.

Deschide-le ochii `nv\]\ceilor t\i asupra perfec]iunii unei flori, imensit\]ii cerului senin, purit\]ii unui izvor limpede... ~nva]\-i s\ respecte [i s\ pre]uiasc\ natura pentru c\ fac parte din ea. Convinge-i c\ cea mai mare bog\]ie pe care o avem este cea a min]ii. Numai [tiind vor deschide noi por]i c\tre cunoa[tere, `[i vor `mplini destinul de oameni. Joac\-te cu copii [i arat\-le c\ mi[carea `n aer liber este condi]ia principal\ pentru a fi s\n\to[i la trup [i la suflet. ~nva]\-]i elevii c\ omul nu poate tr\i dect `n societate, al\turi de al]i oameni. Pentru ca via]a s\ fie tr\it\ frumos, trebuie s\-[i respecte semenii, s\-i ajute la nevoie [i s\ se supun\ regulilor societ\]ii. Ascult\-i cu aten]ie pe micu]i [i trateaz\ cu maxim\ importan]\ orice au de spus. Pentru ei, fiecare problem\ pe care o au trebuie rezolvat\ f\r\ amnare! Fii mereu vesel [i zmbitor! Vei avea garantat\ deschiderea sufletelor c\tre tine. Lucreaz\ al\turi de copii la orice activitate. Astfel ei vor `nv\]a c\ to]i trebuie s\ munceasc\. Nu irosi nici o ocazie pentru a-i convinge c\ munca cinstit\ este aceea care-]i ofer\ satisfac]ie [i lini[te. {terge-]i discret lacrima din col]ul ochiului [i ia-o de la cap\t cnd sim]i c\ nimic nu mai are rost. ~nva]\- i [i pe copii s\ fie perseveren]i [i nu uita c\ , pentru ei, r\mi un model perpetuu.

Porunca a III-a

Porunca a IV-a

Porunca a V-a.

Porunca a VI-a

Porunca a VII-a

copil poart\ `n suflet o vorb\, un gest, o `nv\]\tur\ a dasc\lului, pe care, adult devenind, o va transmite mai departe, `n mod incon[tient, copiilor s\i. Credem c\ este momentul, ca o data pe an, la 30 iunie, s\ elogiem rostul [i str\dania `nv\]\torului, a celui care s\de[te lumin\ pentru lumina viitorului. Pornind de la premisa c\ la romni a existat, de foarte multa vreme, o adev\rat\ voca]ie pentru educa]ie, putem afirma cu certitudine c\ rostul dasc\lului a contribuit la prop\[irea neamului romnesc. ~nv\]\torul, de la Comenius `ncoace, con[tientizeaz\ c\ [coala este un "atelier al umanit\]ii"[i "drumul regal spre `n]elepciune".~ntotdeauna `nv\]\torii au g\sit resursele interioare pentru a dep\[i conjuncturi neprielnice. ~n jurul lor s-au creionat portrete memorabile care str\bat vremea [i sunt argumente ale devotamentului lor profesional. Se [tie c\ profesia de dasc\l (`nv\]\tor, profesor) are un statut flexibil `ntr-o societate modern\: instructor, actor (care emo]ioneaz\ prin descifrarea unor texte perene, pentru a fi receptat de elevi afla]i `n formare), mediator, moderator `ntre actorii comunic\rii educa]ionale, autoritate institu]ional\, confesor [i protector al celor mai slabi, consilier [i terapeut, lider de opinie [tiin]ific\, manager profesionalizat al colectivit\]ilor de elevi. Ce ar trebui s\ fie dasc\lul? Un om cu har [i voca]ie, un sculp-

V\ dorim ct mai multe succese `n b\t\lia pentru marile performante ale celor mici! V\ ur\m s\n\tate [i putere pentru continuarea lucrului pe care-l face]i cu d\ruire. La mul]i ani, genera]iilor de profesori [i de elevi deveni]i profesori, care duce]i pe umeri dulcea povara a luminii! (Text prelucrat dup\ un comunicat oficial) Apostolul

Porunca a VIII-a

Porunca a IX-a

Porunca a X-a

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

PETRU S|L|GEANU - Un patriarh al `nv\]\mntului de la poalele Ceahl\ului

etru S\l\geanu s-a n\scut `n Transilvania, pe 17 martie 1832, fiind cel mai mare dintre cei nou\ copii ai familiei. Atr\it `n satul Bistra, unde a frecventat [coala primar\, urmnd apoi gimnaziul la Cluj [i teologia la Blaj. S-a c\s\torit `n aprilie 1851 cu Floarea Z\noag\, iar `n martie 1852, datorit\ prigoanei suferite de familie, ca urmare a particip\rii tat\lui s\u la Revolu]ia de la 1848 din Transilvania, a trecut, `mpreun\ cu cei opt fra]i mai mici [i so]ia sa, `n Moldova peste Muntele Ceahl\u. Devenind capul familiei, a fost obligat, de[i avea studii superioare, s\ munceasc\ din greu la c\r\u[ie. ~ntre timp, locuitorii satului Schit, care erau de mult `n c\utarea unui dasc\l pentru copii lor, aflnd c\ Petru S\l\geanu are o deosebit\ preg\tire c\rtur\reasc\, s-au adunat la sfat [i, pe 29 august 1852, i-au propus func]ia de `nv\]\tor. A acceptat, [i astfel, la 21 octombrie 1852 [i-a deschis por]ile cea dinti [coal\ particular\ din Valea Bistri]ei, cu un num\r de 14 elevi, la care sau ad\ugat [i copii arenda[ului de pe mo[ia Hangu, care, pn\ atunci, au `nv\]at la ora[. ~nv\]\torul Petru S\l\geanu era un om `nalt, voinic, cu plete bogate, avea barb\ [i umbla `mbr\cat `n pitorescul s\u costum transilv\nean. F\ptura lui degaja bun\tate, calm, simplitate, era modest , demn, echilibrat, foarte de[tept, `[i iubea [i respecta mult familia. Cuno[tea bine patru limbi str\ine ( germana, maghiara, franceza [i latina), avea o bogat\

cultur\ general\ ce-i oferea posibilitatea de a le preda elevilor cuno[tin]e din toate disciplinele de studiu. A fost un renumit `nv\]\tor, fapt afirmat, att de fo[tii s\i elevi, ct [i de unele personalit\]i [tiin]ifice ale vremii, cum ar fi: savantul naturalist Marcel Brndza [i scriitorul Calistrat Hoga[, care `n opera sa "~n mun]ii Neam]ului" scria: "Plecar\m din zori cu sloboda, cu gnd s\ ne `ntoarcem pe la prnz, iar\[i la gazda noastr\ de la Schit, S\l\geanu, vestitul `nv\]\tor al muntelui de pe acele vremuri" Dar condi]iile `n care a lucrat primii doisprezece ani `n `nv\]\mnt au fost deplorabile, caracterizate

prin: zbucium, chin, s\r\cie [i eforturi imense. {coala de la Schitul Hangului nu avea la `nceput un local propriu, cursurile se ]ineau, prin rota]ie, `n diferite case ale gospodarilor, iar remunera]ia `nv\]\torului, asigurat\ de s\teni, fiind format\ din mncare, haine [i bani (cine avea), era insuficient\ pentru existen]a zilnic\, Mai trziu, s-a g\sit o `nc\pere liber\ pentru [coal\ la Schiti[or (Schitul lui Silvestru). La 1 ianuarie 1865, [coala particular\ a devenit [coal\ de stat, cu un singur post pe care, prin ordinul nr. 3647 din 27 ianuarie1865 al ministrului, a fost numit `nv\]\torul Petru S\l\geanu, cu un salariu de 20 de lei pe lun\. Chiar dac\ a devenit de stat, situa]ia [colii nu s-a `mbun\t\]it de loc, fiind tratat\ cu indiferen]\, att de primar, ct [i de conducerea jude]ului. Mini[trii se schimbau des, fiecare venea cu alte modific\ri ale legisla]iei. Ceea ce voiau s\ fac\ unii, d\rmau urm\torii, astfel c\, totul se r\sfrngea `n mod negativ asupra [colilor [i elevilor, iar `nv\]\torii erau singurii care tr\geau ponoasele diriguitorilor. Numai revizorii [colari `ncercau s\ ofere o oarecare stabilitate `nv\]\mntului. Numeroase erau rapoartele [i cererile f\cute de `nv\]\torul Petru S\l\geanu, c\tre prim\rie [i institu]iile jude]ene, `n care ar\ta c\: pere]ii [i gardurile [colii se d\rm\, geamurile se sparg, acoperi[ul a cedat, sobele lipsesc, iar materialele didactice (h\r]i, globul [i rechizite), de asemenea. Probleme erau [i cu plata la timp a salariilor od\ia[ului (omului de

Prof. Tatiana ANTONOVICI (continuare `n pag. 5) c a

Pag. 4

APOSTOLUL

iunie - iulie 2012

{COALA NEM}EAN|, AZI

De Ziua Copilului, Parada Absolven]ilor
onsiliul Jude]ean al Elevilor (CJE) `n parteneriat cu Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam] a organizat pe 1 iunie, cu `ncepere de la ora 13,00, Parada Absolven]ilor 2012 `n Piatra Neam], Roman [i T`rgu Neam]. Cel mai frumos eveniment al anului 2012, a avut loc la Piatra Neam], cu `ncepere de la ora 13,00, aproximativ 700 de absolven]i adunndu-se `n fa]a Casei de Cultur\ de unde au pornit c\tre Muzeul de Istorie [i apoi spre Teatrul Tineretului [i Grand Hotel Ceahl\ul. Dup\ parad\, absolven]ii au fost invita]i la un spectacol care a avut loc `n jurul statuii lui {tefan cel Mare din Parcul Tineretului, spectacol oferit de Palatul Copiilor, Liceul de art\ "Victor Brauner" [i forma]ii artistice ale liceelor pietrene `nscrise la parad\. La finalul festivit\]ii au fost acordate Diplome de excelen]\ din partea Inspectoratului {colar tuturor [efilor de promo]ie din ora[. ~n paralel cu aceste activit\]i, au avut loc un concurs de desene pe asfalt [i o expozi]ie de art\ plastic\. Manifest\rile dedicate Zilei Interna]ionale a Copilului (desene pe asfalt, concursuri de tricilete [i biciclete, expozi]ii tematice, competi]ii [i demonstra]ii sportive, spectacole literar-artisce) au fost organizate `n [coli [i licee `n cursul dimine]ii. Pentru parad\, fiecare liceu a preg\tit momente artistice cu numere de gimnastic\, dansuri sportive, moderne [i populare, momente muzicale etc. ~n aceea[i diminea]\ la Clubul Copiilor din T`rgu Neam] a avut loc proiectul interjude]ean "E ziua noastr\", iar de la ora 18,00, la Hotelul Central din Piatra Neam], a fost Balul Balurilor `n cadrul c\ruia au fost ale[i Miss [i Mister Jude]ul Neam].

Jale olimpic\ la bac

Examenul de bacalaureat a debutat cu st`ngul `n acest an, dup\ rezultatele ob]inute chiar de elevii olimpici. Din cei 10 elevi olimpici din Neam] care au sus]inut bacalureatul la Bac\u, unul nu s-a prezentat, [ase au picat [i doar 3 au reu[it. Astfel, procentul de promovabilitate ajunge la numai 30%. Mai grav este faptul c\, dintre cei trei reu[i]i, doi au trecut la limit\, cu note de 6.03 [i 6,3, [i doar eleva Ilinca Andreea Stoica de la Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[ a ob]inut nota 7,4, adic\ cu 1,4 puncte peste media minim\ de admitere. 4 dintre olimpicii nem]eni erau elevi ai LPS Piatra Neam], unul provenea de la LPS Roman, iar ceilal]i erau de la grupul {colar Vasile Sav Roman [i Colegiul Tehnic Miron Costin Roman. Dezastrul este `ns\ unul na]ional, pentru c\ din cei 899 de olimpici care au sus]inut probele de examen doar 32,7% au promovat `naintea solu]ion\rii contesta]iilor. Ceea ce `nseamn\ c\ numai 288 au luat note peste 6,00. Un singur olimpic a ar\tat c\ merit\ aceast\ titulatur\, ob]in`nd media 9,90 la bacalureat, la polul opus situ`ndu-se un elev care a picat cu 1,63.

C u l t i v a re a l i m b i i ro m n e

VOCABULARUL ACTUAL AL NA}IUNII (5)

Termeni folosi]i `n justi]ie
u mai mir\ pe nimeni faptul c\ vocabularul actual al limbii romne ilustreaz\ o bog\]ie [i o varietate demne de luat `n seam\, fenomen aflat `n strns\ leg\tur\ cu schimb\rile, adesea dramatice, produse `n societatea romneasc\ postdecembrist\. Ct prive[te limbajul folosit `n justi]ie, este foarte lesne de observat c\ termeni precum proces, jaf, arestat, tribunal, judec\torie, infrac]iune, arestat, escrocherie, evadat, drog [i `nc\ at]ia al]ii din cmpul semantic al justi]iei au c\p\tat o frecven]\, o circula]ie spectaculoas\ [i de neb\nuit pe vremea `n care, `n societatea tradi]ional\ romneasc\, fenomenele infrac]ionale erau de propor]ii cu mult mai reduse, chiar insignifiante, iar marea majoritate a litigiilor erau stinse la nivelul judec\]ii ob[te[ti. Evenimentele de dup\ Decembrie 1989 nu puteau s\ nu genereze modific\ri radicale [i `n structura acelor institu]ii ale statului care au rostul `mplinirii actului de justi]ie, situa]ie reflectat\ [i de apari]ia unor denumiri adecvate ale acestor institu]ii: Avocatul Poporului, Agen]ia Na]ional\ de Integritate (A.N.I.), Curtea Constitu]ional\ a Romniei (C.C.R.), Curtea de Apel, Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), Direc]ia Generala de Informa]ii [i Protec]ie Intern\ (D.G.I.P.I.), Direc]ia de Investigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat\ [i Terorism (D.I.I.C.O.T.), Direc]ia Na]ional\ Anticorup]ie (D.N.A.), ~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie (I.C.C.J.), Ministerul Public (respectiv, Procuratura General\), Serviciul de Protec]ie si Interven]ie Rapid\ (S.P.I.R.) etc. Accederea Romniei `n organismele europene a determinat `mbog\]irea limbajului juridic si cu termeni interna]ionali, precum CEDO (Curtea European\ a Drepturilor Omului) sau Curtea Interna]ional\ de la Haga. Un inventar incomplet al termenilor folosi]i ast\zi `n justi]ie ar putea avea urm\toarea `nf\]i[are: abuz (`n serviciu), achitat, acuzat, acuzator, acuza]ii, agresor, agresiune (fizic\, sexual\, verbal\), afacere oneroas\, alterca]ie, amnare, amnistiere, anchet\, anchetat, anchetator, ap\rare, arest (preventiv), arestat, (re)arestare, arme (albe, de foc), atac (armat), autodenun], avantaje (necuvenite), avere (licit\, ilicit\), avocat; barou, bi[ni]\, bi[ni]ar; cagul\, calomnie, captur\ (record), capturat, cau]iune, cauz\, cazier (judiciar), c\m\tar, c\m\t\rie, clan (mafiot), cod (civil, penal), complet de judecat\, complice, complicitate, condamnare (cu executare, cu suspendare), condamnat, conflict, contraband\, contrabandist, corupt, corup]ie, (in)coruptibil, crim\ (organizat\), criminalist, criminalitate, culpabil, culpabilitate, culp\; dare (luare) de mit\, delapidare, delapidator, dela]iune, delict, delictual, denun], denun]\tor, denigrare, denigrator, derobare, derogare, descarcerare, descindere, desp\gubire, destructurare, deten]ie, de]inut, dosar (comandat, penal, politic), drog; efrac]ie, eliberare (sub control judiciar), escroc, escrocherie, etnobotanice, evadare, evadat, evaziune (fiscal\), excep]ie de (ne)constitu]ionalitate, executare (silit\), executor judec\toresc; fals (intelectual), falsificator, filaj, flagrant, fraud\, fraudulos, furt (calificat, intelectual, din TIR-uri); gaj, ga[c\, gang (mafiot), grupare (infrac]ional\, interlop\, mafiot\); hot\rre judec\toreasc\ (definitiv\, provizorie), ho], ho]ie; ilicit, incendiere, incoruptibil, inculpare, inculpat, infractor, infrac]iune (informatic\); infrac]ionalitate, interlop, insult\; `mpu[c\turi (`n strad\), `nc\ierare, `nc\lcare a legii, `nchisoare, `nregistrare (telefonic\, ambiental\), `nvinuire, `nvinuit; jaf (armat), judecat, judec\tor, judec\torie, jurat, jur\mnt, jurisdic]ie, jurist; legal, legalitate, lege, legiferare, legisla]ie, legiuitor, lipsire (de drepturi, de libertate); mafie, mafiot, magistrat, magistratur\, manifestant, manifesta]ie (de strad\), martor, mascat, mit\ (electoral\), monitorizare, motivare a sentin]ei; (ne)urm\rire penal\ (NUP), nelegiuire, nelegiuit, nevinovat, nevinov\]ie; omor (deosebit de grav), omucidere, olograf(\), omologare, Onorat\ Curte; pagub\, pedeaps\, pedofil, pedofilie, perchezi]ie, petard\, penitenciar, pistol (cu bile, cu gaze, cu glon]), plngere (penal\), prejudiciu, prezumtiv, prezum]ie (de vinov\]ie), prob\, probatoriu, prohibi]ie, prostitu]ie, prostituat\, proxenet, proxenetism, punere (`n libertate, `n posesie), pu[c\rie, pu[c\ria[; razie, r\zbunare, rechizitoriu, recurs (`n anulare), reglare de conturi, recuzare; reprimare, represiune, represalii, rob\; scandal, sechestru, siluire, silnic(\), sinucidere, sinuciga[, spargere, sp\lare de bani, supraveghere (judiciar\, poli]ieneasc\) suspect; [antaj, [mecher, [mecherie, [men, [menar, [pag\; tax\, tlhar, tlh\rie, terorism, terorist, tic\los, tic\lo[ie, trafic (de droguri, de influen]\, de m\rfuri, de persoane), traficant; ]eap\, ]epar; uciga[, ultraj, urm\rire (general\, penal\) urm\rit (general); vam\, vame[, vendet\, viclean, viclenie, vicle[ug, victim\, viol, violator, violen]\, vinovat, vinov\]ie. Dup\ cum se poate observa, stimate cititorule, `mbog\]irea [i diversificarea limbajului folosit `n justi]ie tr\deaz\, din p\cate, o deteriorare flagrant\ a st\rii de s\n\tate moral\ a societ\]ii `n care tr\im. Cu riscul de a p\rea naivi, ne exprim\m n\dejdea c\, tr\gnd un modest semnal de alarm\ adresat institu]iilor fundamentale ale societ\]ii, `ntre care [coala, familia, biserica [i armata, vom face ca, pn\ nu este prea trziu, cuvinte precum smerenie, a munci, iubire, prietenie, generozitate, bun\voin]\, pace, `n]elegere, dragoste (de oameni, de patrie, de cultur\ [i `nv\]\tur\), cinste, onoare, respect [i gratitudine, dreptate [i adev\r, vitejie [i sacrificiu s\ redevin\ repere ale con[tiin]ei noastre, colective [i individuale. Prof. Gh. }IG|U

Pe urmele cavalerilor medievali, la Noaptea Muzeelor

Proiectul "Pe urmele cavalerilor medievali", implementat de{coala "Nicu Albu" din Piatra Neam], `mpreun\ cu partenerii: Universitatea "A. I. Cuza" din Ia[i - Facultatea de Istorie [i Departamentul de {tiin]e - {coala "Elena Cuza" din Piatra Neam], Muzeul Castelul Corvinilor Hunedoara [i Asocia]ia "Ordinul Cavalerilor de Hunedoara" a fost selectat pentru a participa la etapa na]ional\ a concursului de proiecte "{coala altfel". ~n cadrul programului na]ional "{coala altfel", ini]iatorii proiectului "Pe urmele cavalerilor medievali" - vor trage concluziile reu[itelor [i experien]elor acumulate asociind `ncheierea proiectului cu evenimentul interna]ional Noaptea Muzeelor, ce a avut loc vineri, 18 mai. Evenimentul, ini]iat de Ministerul Culturii [i Comunic\rii din Fran]a [i aflat deja la a opta edi]ie, este patronat [i anul acesta de Consiliul Europei, de UNESCO [i de Consiliul Interna]ional al Muzeelor (ICOM), iar `n Romnia are loc pentru al cincilea an consecutiv. Grupaj de A. BRUDARU

Final de proiect la {coala Daniela Cuciuc

Ultima zi din cele dedicate Zilelor {colii "Daniela Cuciuc" din Piatra Neam] a fost dedicat\, pe l`ng\ s\rb\torirea Zilei Interna]ionale a Copilului, [i `ncheierii Proiectului Multilateral Comenius "Valori morale comune `n diversitatea povestirilor populare din Europa", implementat `n parteneriat cu alte trei [coli din Polonia, Italia [i Turcia. Prima activitate a fost inaugurarea expozi]iei fotografice dedicate proiectului [i o festivitate de acordare a unor diplome [i suveniruri, cele mai multe fiind reproduceri dup\ tablouri celebre ale pictorului Nicolae Grigorescu att celor trei directori - Hnryka Ceciuria din Predzbordz, Polonia, Giuseppina Bucola, din Palermo, Italia [i Mustafa Coskun din Okuleo Gorum, Turcia - c`t [i celor 11 profesori [i 14 elevi veni]i din ]\rile partenere. Ultima activitate a proiectului, derulat\ la {coala "Daniela Cuciuc" `n perioada 26 mai - 2 iunie, s-a finalizat cu prezentarea raportului final pe proiect [i realizarea unui "Ghid al valorilor morale europene comune", editat `n cele patru limbi: romn\, italian\, polonez\ [i turc\ care va fi d\ruit tuturor partenerilor din proiect, dar va ajunge [i la Parlamentul European din Bruxelles, fiind o lucrare unic\ `n Europa. Proiectul a cuprins cinci mobilit\]i: prima `n Romnia, la Piatra Neam], `n noiembrie 2010, la `nceputul proiectului, urm\toarea, `n mai 2011, `n Palermo, Italia, cea de-a treia `n Polonia, `n octombrie anul trecut, iar anul acesta, `n martie [i acum, s-a revenit la [coala pietrean\.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE &

PETRU S|L|GEANU - Un patriarh al `nv\]\mntului de la poalele Ceahl\ului

(urmare din pag. 4) a
erviciu n.n) [i `nv\]\torului. Datorit\ acestor situa]ii `n care era localul [colii, copiii se `mboln\veau aici de pl\mni, friguri [i anemie, determinnd pe unii p\rin]i s\-i retrag\ de la cursuri. Pe de alt\ parte, erau [i p\rin]i care puteau s\-[i `mbrace bine copiii pentru a nu r\ci, [i s\ participe la cursuri, dar num\rul acestora era redus. ~n plus, majoritatea elevilor veneau la [coal\ cu cte o turt\ de m\m\lig\ coapt\ pe plit\, `n cazuri rare turta era t\v\lit\ prin f\in\ de gru, pentru a o `ndulci, iar, `n cazuri extrem de rare, copii aveau la ei un ursule], adic\ un cocolo[ de m\m\lig\ copt pe plit\, care con]inea `n mijloc un bo] de brnz\. Aceasta fiind situa]ia social\ a elevilor,

dragostea lor pentru `nv\]\tur\ sc\dea [i, orict se str\duia dasc\lul s\-i atrag\ la studii, mul]i p\r\seau [coala, `ngro[nd num\rul analfabe]ilor, de[i Cuza legiferase `nv\]\mntul primar obligatoriu. Cu toate acestea, b\trnul dasc\l a ob]inut rezultate meritorii, a dat multe serii de absolven]i care au ajuns, fie gospodari frunta[i, fie au `mbr\]i[at cultura, unii ajungnd `n slujbe [i demnit\]i publice. La 1 aprilie 1895, `nv\]\torul Petru S\l\geanu a ie[it la pensie dup\ o munc\ continu\ la catedr\ de 43 de ani [i care, `n condi]ii vitrege, a scos multe genera]ii de [tiutori de carte, iar, apoi, ca pensionar, a sf\tuit [i `ndrumat gospodarii satului `n toate domeniile `n care era solicitat. La 22 februarie 1911, acest suflet al c\rui ideal `n via]\ a fost acela de a milita pentru cinste, munc\ [i ct mai mult\ [tiin]\ de carte, potrivit dictonului labor omnia vincit improbus

(prin munc\ asidu\ se `nvinge totul). a `nchis ochii pentru totdeauna. Activitatea sa a fost recunoscut\, acordndu-i-se mai multe distinc]ii, printre care, prin decretul num\rul 1582 din 26 iunie 1893 i s-a conferit Medalia Serviciul Credincios clasa I. Ca recuno[tin]\, pentru munca depus\ `n slujba `nv\]\mntului din Ceahl\u, primarul comunei, Constantin {chiopu, a dispus s\ i se ridice un bust `n muzeul satului. Bibliografie: 1) Caiete monografice ce se g\sesc la Constantin S\l\geanu, comuna Ceahl\u; 2) Ungureanu Grigore [i Alexandrina: Monografia {colii Generale; 3) Ungurenu Grigore: Manuscris Monografic, caietul nr 16 pg.76.

iunie - iulie 2012

APOSTOLUL

Pag. 5

LEC}IA DE ISTORIE
REMEMOR|RI
IUNIE, 2012
3/1922 - 90 de ani de la moartea lui Duiliu Zamfirescu, `n timpul unei excursii la M\n\stirea Agapia. A fost `nmormntat la Foc[ani. 4/1952 - n. Iosif Haidu, la F\g\ra[, Bra[ov. Pictor. Profesor la Clubul Copiilor [i la Cenaclul "ProArte" din Roman. Membru al UAP din 1982. Numeroase expozi]ii personale, de grup [i colective. Lucr\ri `n colec]ii din ]ar\ [i din str\in\tate (Olanda, Fran]a, Germania, Italia, Turcia, Ungaria). La mul]i ani, Maestre! B 7/1925 - n. Elena Botez-Butnaru, la PiatraNeam]. Prim-solist\ de oper\. Elev\ a Sidoniei Hoga[. Academia de Muzic\ [i Art\ Dramatic\, Bucure[ti. Solist\ la Opera din Bucure[ti [i Opera din Timi[oara, interpretnd, ca sopran\, numeroase roluri. Turnee: Fran]a, Italia, Germania, Polonia [. a. Colaboreaz\ la Catedra de canto a Liceului de Art\ din PiatraNeam]. La mul]i ani! 12. 06. 1962 - Petru Vamanu, la Negre[ti, Neam]). A absolvit Liceul de Art\ din Bac\u. ~ntre 1981 [i 1993, a participat la numeroase expozi]ii de grup: Bac\u (1981), Piatra-Neam] (1984, 1993), Boto[ani (1988), precum [i la Taberele de crea]ie de la Dumbrava, Neam] (1991) [i Potoci, Neam] (1992, 1993). A pictat mai multe biserici. La mul]i ani, Maestre! 18/1938 - n. Paul Findrihan la Icu[e[ti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neam]). A absolvit al Liceului Roman-Vod\, Facultatea de Filologie-Istorie a Universit\]ii Bucure[ti (1960). A fost profesor [i director la S\b\oani, Neam], iar `ntre 1966 [i 1998, secretar literar al Teatrului Tineretului din PiatraNeam]. Autor (`n colaborare) a primului corpus de documente privind activitatea Teatrului Tineretului, unanim apreciate de critica de specialitate (Remember, Breviar [i TT). Membru `n comisia de redactare a unui Lexicon al teatrului romnesc. A editat - singur sau `n colaborare - Revista Zigzag /1984-1989). Autor (`n colaborare) al unor lucr\ri dramatice pentru repertoriul TT: A participat la realizarea manifest\rii cu public, Antologia Scriitorilor Romni Contemporani [i a Colocviilor critice. A colaborat la: Ziarul Ceahl\ul [i Revista Asachi. Cu dramaturgul Tudor Popescu a editat revista umoristic\ -"Papagalul". P 26/1982, d., academicianul Gheorghe Cartianu-Popescu (n. la Borca, 08. 08. 1907). Numele s\u a fost atribuit Grupului {colar de Chimie (`n prezent Colegiu Tehnic). 28/1872 - n. Vasile Gheorghiu, la Cmpulung Moldovenesc (d. 29. 11. 1959, Dumbrava Ro[ie, Neam]). Prof. univ. dr. `n teologie (1897), membru de onoare al Academiei Romne. Student la facultatea de Teologie din Cern\u]i, apoi, dup\ specializ\ri la Viena, Bonn, Breslau [i Leipzig, profesor 37 de ani. Redactor [i director al Revistei "Candela", continund s\ o redacteze [i dup\ 1939, cnd s-a stabilit la Cut, Dumbrava Ro[ie, Neam]. I se va suspenda titlul academic [i pensia. Numeroase lucr\ri publicate `n pres\ [i editate `n volum. 28/1912 - n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, Mnchen). muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Romne. Dup\ absolvirea liceului `n ora[ul natal, se `nscrie la cursurile de filozofie [i matematic\ ale Universit\]ii din Bucure[ti. ~n 1936, pleac\ la Berlin unde studiaz\ la Academia de Muzic\. ~n acela[i timp audiaz\ cursuri de filosofie. ~n 1945, devine dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin, directorul acesteia, Wilhelm Furtwngler, fusese suspendat din func]ie, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Sufer\ o mare deziluzie cnd, `n 1954, Herbert von Karajan este ales dirijor pe via]\, ca succesor al lui Furtwngler. Dirijeaz\ cu regularitate renumite orchestre simfonice europene `n Germania, Fran]a, Suedia. ~ntre 1960-1962 ]ine cursuri de perfec]ionare `n arta dirijoral\ la Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), iar mai trziu la Fontainebleau (Fran]a) [i la Mnchen (Germania) pentru tineri dirijori. Sergiu Celibidache este autorul unui impresio-

nant Requiem, a patru simfonii [i al unui Concert pentru pian [i orchestr\, r\mase `n cea mai mare parte inedite. Din 1979, devine directorul Filarmonicii din Mnchen, dirijnd orchestra acesteia la Ateneul Romn (1978 [i 1990). A murit la 14 august 1996, la re[edin]a sa din La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (lng\ Paris). 29/1907 - n. Mihai Avadanei, la Dobreni, Neam] (d. 20. 08. 1977, Ia[i). Prof. univ. dr. `n [tiin]e pedagogice (1969). ~n 1942, `mpreun\ cu Mihail Madgeari, scoate Ziarul "Ceahl\ul". Facultatea de Filozofie, Ia[i. Articole [i studii `n "Revista de pedagogie". Contribuie la elaborarea "Istoriei pedagogiei romne[ti" I.

IULIE, 2012
1-3/1912, la Roman, a avut loc al XI-lea Congres al ~nv\]\torilor. S-au remarcat, prin interven]iile lor, nem]enii: Gheorghe Nicolau, Leon Mrejeriu, G. V. Ungureanu [. a. 1/1947 - n. Dan Verona (la na[tere, Nicolae Cre]u), la Luncani, M\rgineni, Bac\u). Poet, prozator, traduc\tor. Primele [ase clase, `n satul natal, apoi la Casa de Copii (romanul "~ngerii chilugi" este inspirat din via]a acesteia) [i la Liceul "Petru Rare[", ambele din Piatra-Neam]. Facultatea de Filologie, Bucure[ti (1972), Facultatea de Teologie Ortodox\ (2003). Redactor de poezie la Radiodifuziunea Romn\. Frecventeaz\ cursuri de var\ la Marly-le-Roy (Fran]a), studiind latina [i greaca veche. Debut, cu versuri `n ziarul "Flac\ra" din Piatra-Neam] (1964), editorial, "Nop]ile migratoare", poezie (1972), cu un cuvnt `nainte semnat Alexandru Paleologu. Membru U. S. (2002). Colabor\ri: la toate publica]iile literare din ]ar\. Volume: "Nop]ile migratoare"; "Zodia m\slinului"; "Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic); "Da]i ordin s\ `nfloreasc\ magnolia"; "Via]a la treizeci [i trei de ani"; "~ngerii chilugi" 2/2007, d. Piatra-Neam], Traian Cicoare, profesor, publicist, prezen]\ activ\, `n ultimele patru decenii, la toate marile evenimente culturale din jude]ul Neam]; colaborator al publica]iei noastre, `n fiecare num\r, ini]iator [i autor al acestei rubrici pn\ `n luna premerg\toare plec\rii sale la cele ve[nice.

M 6/2002, d. la Piatra-Neam], Marin-Marcel Dr\gotescu (n. 4. 02. 1934, Craiova), profesor, scriitor, licen]iat `n istorie, autor a numeroase c\r]i despre monumentele istorice [i de arhitectur\ din jude]ul Neam]. (V. art. "In memoriam" din acest num\r al revistei.); "La orizont aceast\ constela]ie", 1990; "Nemira '94", 1994; "Nemira '95", 1995. 19/1972 - n. Ana V`rlan, la Piatra-Neam]. Facultatea de Litere, Ia[i. Profesor la Liceul cu Program Sportiv distins\ cu Premiul Na]ional "Gheorghe Laz\r", III, (2008); coordonator al revistei [colare "Ad Astra". C\r]i publicate: "Anotimpul din noi", 2003, "Durerea Somnului", 2007, [i "Din drag, cu dor..., 2009, "La izvoarele performan]ei - file din istoria sportului [colar la Piatra-Neam]" (coord.) 2005, "Pe drumul performan]ei" (editorcoord.), 2007; redactor la revista "Tradi]ia Ortodox\"; "Chipuri monahale de ieri [i de azi, istoricul M\n\stirii Br\di]el", 2009. La mul]i ani! 22/1922 - n. Gheorghe Bro[teanu, la Tazl\u, Neam]. Inginer, publicist. Facultatea de Electrotehnic\ Bucure[ti (1950). A lucrat `n mari unit\]i energetice [i `n Minister. Articole [i studii `n reviste de specialitate. Lucr\ri: "Protec]ia [i automatizarea sistemelor electrice", "Exploatarea instala]iilor de protec]ie [i automatizare ale sistemelor electrice". 26/1932 - n. Iulian Antonescu la Piatra-Neam] (d. 24. 01. 1991, Bucure[ti). Liceul "Petru Rare[". Facultatea de Istorie, Bucure[ti (diplom\ de merit). Director al Muzeului Regional Bac\u (1957-1971), A `nfiin]at 15 muzee printre care [i `n Bicaz. Din 1960, membru al Consiliului Muzeelor din Romnia. Public\ `n: Ziarul "Steagul Ro[u" [i `n Revista "Ateneu", precum [i `n publica]ii din ]ar\. Un mare specialist [i un remarcabil orator. A donat statului imobilul `n care este organizat actualul Muzeu de {tiin]ele Naturii din ora[ul natal. ~n 1965, `mpreun\ cu prof. univ. Ion Nestor [i arheologul Victor Teodorescu a reprezentat Romnia la Congresul Interna]ional de Arheologie Slav\ de la Var[ovia. ~ntre 1970 [i 1971, public\ `n Revista "Ateneu" o parte din poeziile traduse care se vor reg\si [i `n volumul "Nelini[ti medievale" (2010), Din 1971, director al Direc]iei Muzeelor din Consiliul Culturii, iar din 1990, inspector general la Departamentul Dialog cu Str\in\tatea, membru `n Comisia Monumentelor [i Siturilor Istorice. (C.T.)

- 4. 02. 1934, Craiova - 6. 07. 2002, Piatra-Neam] -a n\scut `n familia Ecaterinei [i a lui Sabin Dragotescu (comisar de poli]ie) din Craiova. Dup\ absolvirea cursurile primare, la {coala Otetele[anu, a celor gimnaziale [i liceale la Liceul Nicolae B\lcescu (fost Carol I, azi Colegiul Na]ional Carol I), `n ora[ul natal, a frecventat Facultatea de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti, pe care a absolvit-o `n anul 1957, ca [ef de promo]ie), primind drept r\splat\ o burs\ la Institutul Constantin Dr\gan de la Milano (1957), `n final, fiind calificat Diplomat `n istorie [i arheologie. De[i a ob]inut rezultate remarcabile pe toat\ perioada de [colarizare, din cauza dosarului personal, `n loc de Craiova, este repartizat la Galicea Mare, undeva `n sudul Jude]ului Dolj. Profesorul universitar Constantin Nicol\escu-Plop[or, arheolog, istoric, prozator, folclorist [i etnograf, care atunci desf\[ura o cercetare arheologic\ `n ]ar\, `l coopteaz\ `n echipa care urma s\ efectueze s\p\turi `n mai multe zone geografice. Astfel c\ destinul `l aduce pe tn\rul

In memoriam MARIN-MARCEL DRAGOTESCU

istoric la Bofu, comuna Ceahl\u, din fosta Regiune Bac\u. La 1 noiembrie 1958, preia direc]iunea nou `nfiin]atului Muzeu de Istorie din Bicaz, pe care `l va organiza de la zero. Pred\ limba latin\ la Liceul din localitate, iar, la `nfiin]area Jude]ului Neam], (martie 1968), a preluat func]ia de vicepre[edinte, la Comitetului Jude]ean de Cultur\ [i Art\, func]ie `n care, `mpreun\ cu al]i animatori culturali, a ini]iat, a organizat [i a condus nemijlocit multe din manifest\rile culturale [i artistice desf\[urate `n Jude]ul Neam], unele, existnd [i ast\zi [i `nregistrnd zeci de edi]ii (Vacan]e Muzicale la Piatra-Neam], `n 2012, edi]ia a XLI-a; Festivalul de Teatru pentru Copii [i Tineret, azi, Festivalul Interna]ional de Teatru; Sadoveniana; Salonul de Carte "Libris"; S\rb\toarea Muntelui Ceahl\u; S\rb\toarea R\zboienilor; Festivalul de Datini [i Obiceiuri de Anul Nou [. a.). A fost, perioade scurte de timp, profesor la B\ile[ti, Bicaz [i Piatra-Neam] [i a promovat toate gradele didactice. Marcel-Marin Dragotescu a fost [i a r\mas `n con[tiin]a contemporanilor ca un deosebit om de cultur\, publicist (colaborator la publica]ii culturale locale [i din ]ar\ (Ac]iunea, Asachi, Ateneu, Ceahl\ul, Contemporanul, Credin]a Neamului, Memoria Antiquitatis, Carpica, Revista muzeelor [. a.), autor al unor

c\r]i de prezentare a valorilor istorice [i turistice din Jude]ul Neam]. A debutat editorial cu Palatul Cnezilor [i M\n\stirea Dur\u (1970). Men]ion\m, `n mod deosebit, albumul excep]ional, editat postum, `n 2003, (`n colab. cu Adriana Com\niciu), care con]ine 53 de pagini color (78 de imagini), din totalul de 186 de pagini, imagini ale celor mai reprezentative monumente istorice [i de arheologie din Jude]ul Neam], `nso]ite de un comentariu ce con]ine date de cert\ valoare [tiin]ific\ [i o bibliografie impresionant\. Este o carte ce vine s\ `ncu-

nuneze activitatea publicistic\ [i editorial\ a celui care a fost [i r\mne un minu]ios, un atent [i un iscusit cercet\tor al monumentelor de toate felurile din jude]ul Neam], cel care, de-a lungul a peste trei decenii, le-a pus `n valoare prin diferite c\r]i publicate `n nume propriu sau `n colaborare. C\r]i: Palatul Cnejilor [i M\n\stirea Dur\u; Bucure[ti, 1970; Jude]ului Neam]; ghid turistic (`n colab.), Bucure[ti, 1971; Piatra-Neam] - mic `ndreptar turistic, Bucure[ti, 1971; Monumente istorice din Jude]ul Neam] (`n colab.), Bucure[ti, 1971; Muzee din Jude]ul Neam], Bucure[ti, 1974; Petrodava 2000. Tradi]ie [i continuitate (`n colab.), Piatra-Neam], 1980; Drumuri la m\n\stiri moldave, Bucure[ti, 1992; Monumente istorice [i de arhitectur\ din Jude]ul Neam], Piatra-Neam], 2003; M\n\stirea "Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavril" R\zboieni (`n colab.), 2003; Acum cnd se `mplinesc zece ani de la trecea sa la cele ve[nice, `n numele celor care l-au cunoscut [i l-au apreciat, ne rug\m ca Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n ~mp\r\]ia Sa [i s\ r\mn\ ve[nic `n amintirea posterit\]ii. Constantin TOM{A

Pag. 6

APOSTOLUL

iunie - iulie 2012

COGITO ERGO SUM

coala Z\ne[ti propune un proiect pentru a reduce nivelul abandonului [colar, dar [i al violen]ei din [coli, fenomene care au luat o mare amploare `n ultima vreme. Scopul proiectului este utilizarea `n mod eficient a timpului liber al elevilor proveni]i din familii cu probleme sociale [i eficientizarea, promovarea [i dezvoltarea aptitudinii de lectur\ dirijat\ [i independent\. Din activit\]ile principale am dori s\ men]ion\m crearea bazei materiale pentru atingerea obiectivelor, organizarea unui cenaclu literar (s\pt\mnal), `ntlnirile cu scriitori (lunar) video-proiectarea unor opere literare ecranizate, vizitarea unor case memoriale din zon\. Obiectivele generale ale proiectului sunt redescoperirea lecturii pasionante `n contexte mai pu]in conven]ionale [i eliberat\ de orice fel de constrngeri (catalog, program\ [colar\), cultivarea la elevi a lecturii de pl\cere, stimularea interesului pentru literatura romn\ [i universal\,formarea unei gndiri autonome, reflexiv critice a elevilor, crearea [i func]ionarea cercului de lec-

Diminuarea abandonului [i violen]ei folosind terapia prin lectur\

tur\,cre[terea interesului pentru activit\]ile culturale [i intelectuale, reducerea dispozi]iei pentru violen]\ [i reducerea abandonului [colar. Justificarea acestui proiect st\ `n promovarea literaturii `n mediul rural [i captarea interesului pentru lectur\, avnd `n vedere faptul c\ elevii `[i petrec timpul liber necoordonat [i ineficient. Grupurile ]int\ sunt 30 de elevi (grupa]i pe niveluri de vrst\) , beneficiarii direc]i ai proiectului - beneficiarii indirec]i fiind familiile lor, prietenii, comunitatea local\ [i, sigur, noi, cadrele didactice. Proiectul nostru se dore[te a fi un mijloc de stimulare a interesului elevilor pentru actul lecturii, transformndu-i pe ace[tia din cititori pasivi `n cititori activi [i motiva]i, `ntr-o lume `n continu\ transformare. Dorim ca lectura s\ nu fie doar o competen]\ dobndit\ `ntrun cadru institu]ionalizat, o activitate [colar\ obligatorie. Ea poate [i trebuie a fi perceput\ [i ca o pl\cere. Ea poate fi o activitate valorizant\, util\ pentru a tr\i mai bine, pentru a descoperi [i reflecta mai profund asupra lumii. O carte te poate `mbog\]i spiritual, `]i poate marca felul de a fi. Pornind de la aceste considera]ii, cercul de lectur\ `[i propune s\ desf\[oare o serie de activit\]i care s\ r\spund\ actualelor nevoi ale educa]iei, dar [i nevoilor individuale ale copiilor no[tri. Dintre activit\]ile pe care inten]ion\m s\ le desf\[ur\m voi enumera doar "Lectura `n 15 minute"; "P\rin]ii [i copiii citesc `mpreun\"; "Dor de Eminescu", "Ziua de poezie", "O poveste pentru tine", "Trgul de manuale [colare". Dorim s\-i convingem pe copiii no[tri de valoarea spiritual\ a c\r]ilor. Ele sunt mo[teniri pe care marile spirite ale lumii le las\ omenirii pentru posteritate, ele sunt cei mai credincio[i [i fideli prieteni. Suntem optimi[ti, dar [i convin[i c\ prin metode [i mijloace adecvate vom putea resuscita `n elevii no[tri dorin]a de a citi m\car o carte pe s\pt\mn\! Atitudinea de indiferen]\ sau respingere a tinerilor fa]\ de actul lecturii este fie catalogat\ critic de [coal\ [i de societate, fie acceptat\ ca o fatalitate `ntr-o epoc\ `n care cartea, aceast\ poart\ spre cunoa[tere, este concurat\ de calculator sau televizor. Cu toate c\ noile programe de limba [i literatura romn\, valorificate bine de majoritatea manualelor pun accent pe cultivarea pl\cerii lecturii la elevi, pe formarea gustului pentru

lectur\, s-ar p\rea c\ aceste inten]ii l\udabile nu sunt suficiente. De la an la an, profesorii constat\ cu `ngrijorare sc\derea interesului pentru lectur\. Situa]ia nu vizeaz\ doar `nv\]\mntul romnesc. Cu acest fenomen `ngrijor\tor se confrunt\ [i alte ]\ri (Fran]a, Canada, America, Australia). ~n momentul de fa]\ a devenit tot mai clar c\ este nevoie de o modificare a strategiilor `n abordarea actului lecturii. Experien]a didactic\ ne-a demonstrat c\ nu este suficient s\ "`narmezi" elevul cu o suit\ de concepte teoretice, spernd ca mai trziu, `n via]a de adult, acesta se va apleca asupra c\r]ii. F\r\ s\ minimalizam importan]a altor surse de informa]ii (internetul, calculatorul, televizorul) `n formarea personalit\]ii tn\rului de ast\zi, [i f\r\ s\ r\mnem nostalgic ancora]i `n experien]ele noastre de lectur\, Cercul de lectur\ al {colii Z\ne[ti, `[i propune s\ re`nvie `n elevii no[tri dorin]a de a citi, s\ le redescopere lectura pasionat\ `n contexte mai pu]in conven]ionale, dincolo de constrngerile impuse de programa [colar\ [i catalog. Prof. Manuela CIUNTU

Elevul pseudo-cibernetic
(urmare din num\rul trecut) a c

IV. Ariile curriculare fa]\ cu interac]iunea

Aria curricular\ Om [i societate are cel mai mult de profitat de pe urma expansiunii ciberneticii. S\ numim aici varietatea ofertei informa]ionale pentru [tiin]ele sociale, programele de tip Atlas pentru studierea Geografiei fizice, economice sau a diverselor discipline de frontier\: geo- [i astrofizica, meteorologia, ecologia etc, vastitatea informa]iei necesare studiului istoriei [i multe altele. Din p\cate, geografia este redus\ la folosirea sistemului GPS, Istoria la copierea unor referate [i - ne oprim aici. Religia ocup\, desigur, o pozi]ie aparte, de[i Internetul poate oferi, din punctul ei de vedere, multe materiale care s\ devin\ subiect de dezbatere la orele de profil. Aria curricular\ Matematic\ - {tiin]e, prin `nsu[i specificul s\u, este mai sensibil\ la nout\]ile informatice. Dac\, pentru unele [tiin]e (Chimie, Biologie) experimentul direct r\mne baza didacticii de specialitate, s\ spunem totu[i c\ nout\]ile `n domeniu apar obsesiv pe Internet, pn\ la... site-uri privind fabricarea de bombe artizanale de diverse ponderi [i grade de periculozitate. Scrierea de programe de specialitate pentru redactarea de texte folosind simboluri [i rela]ii matematice [i fizice extinde [i spre acest domeniu utilitatea. Desigur, iner]ia este mare, dar cunoa[tem deja profesori (de Fizic\, `n special), care primesc [i corecteaz\ temele prin e-mail, marcnd cu ro[u gre[elile [i observa]iile [i realiznd astfel un feedback mult mai rapid [i mai eficient, de altfel spre satisfac]ia elevilor [i p\rin]ilor. Ariile curriculare Arte [i Sport sunt [i ele bazate pe exerci]iul direct, pe achizi]ionarea de deprinderi, pe formarea unor c\i neuron-motorii specifice. Totu[i, informa]iile privind istoria artei, ultimele tehnici novatoare `n materie de antrenament etc. sunt [i ele disponibile pe Internet. Dac\ ele profit\ sau nu de pe urma comodit\]ii elevilor, profesorii de specialitate sunt `n m\sur\ s\ spun\ cel mai bine. Tehnologiile prezint\ o mare varietate din acest punct de vedere. Dac\ toate disciplinele legate de Informatic\ sunt intrinsec legate de dezvoltarea ciberneticii [i Internetului, celelalte sunt, sub acest raport, tributare acestui domeniu mai ales la nivel universitar (proiectarea, repararea [i reabilitarea asistat\ de calculator a cl\dirilor, tehnologii avansate `n toate domeniile [tiin]elor aplicate). Consiliere [i orientare este, probabil, aria curricular\ care ar putea profita printre cel mai intens de computerizare, `ntruct este cea care are cea mai imediat\ leg\tur\ cu valen]a proiectiv\ a [colii. Din p\cate, avizul dirigintelui sau al psihologului [colii nu poate fi dect strict consultativ, iar ora 'de dirigen]ie" se consum\ `n discutarea de probleme mult mai presante (situa]ia [colar\, promovabilitatea, preg\tirea birocratic\ a viitoarelor examene), mereu, mereu dirigin]ii fiind nevoi]i s\ am`ne sfaturile lor... [i a[a prea pu]in r`vnite de elevi. (va urma)

n perioada 23-24 mai, campania "Europa, Casa Noastr\" a avut loc [i la Piatra Neam]. Aceast\ campanie de informare [i comunicare anual\ are menirea de a transpune priorit\]ile de comunicare ale Comisiei Europene `n mediul [colar. ~n cadrul componentei "Back to School" a acesteia, Livia Iona[cu, consilier juridic la Comisia European\, a vizitat dou\ institu]ii de `nv\]\mnt din Piatra Neam] cunoscute deja pentru promovarea [i implicarea `n diferite proiecte [i evenimente pe teme europene: Colegiul Na]ional "Petru Rare[ [i {coala cu clasele I-VIII "Nicu Albu". ~n cadrul evenimentului "Back to School", Livia Iona[cu a purtat discu]ii interactive `n cadrul celor dou\ institu]ii de `nv\]\mnt vizitate cu elevii de la nivelul claselor a III-a pn\ la a XII-a. Subiectele `ntlnirilor s-au concentrat pe istoricul UE, componen]a

Ini]iativa european\ Back to School la Piatra Neam]

[i mandatul institu]iilor europene, procesul decizional, zona euro, spa]iul Schengen [i posibilit\]ile de accesare a burselor de studiu `n Europa. Formatul flexibil al dezbaterii a putut facilita discu]ii cu un spectru larg de subiecte europene, nu numai legat de istoria form\rii Uniunii Europene [i de modul de func]ionare al institu]iilor UE, ci [i legat de valorile acesteia [i beneficiile de care ne bucur\m `n calitate de cet\]eni europeni. Pe parcursul acestor dou\ evenimente profesorii [i elevii au primit, de asemenea, informa]ii despre Programul Comenius, care sprijin\ financiar realizarea de parteneriate, proiecte de formare a personalului didactic, re]ele de parteneriat [colar, precum [i participarea la stagii de formare ini]ial\ [i continu\ pentru a cre[te calitatea [i a consolida dimensiunea european\ `n educa]ie. Angela BRUDARU

Dr. Adriana POPOVICI Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu" Piatra Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

IMPORTAN}A FORM|RII APTITUDINILOR SPORTIVE ALE ELEVILOR PRIN VOLEI

(urmare din num\rul trecut) a c
ac]iunilor de joc vor trebui s\ se fac\ cu mult\ grij\ cu folosirea materialelor corespunz\toare pe care [coala le are `n dotare. Pentru a atrage elevii `n practicarea acestui joc se vor folosi jocuri ct mai atr\g\toare, [tafete cu elemente din volei, jocuri preg\titoare specifice. ~n procesul de instruire trebuie s\ ]inem seama de particularit\]ile morfo- func]ionale [i specifice fiec\rei categorii de vrst\. O alt\ form\ de organizare a jocului de volei `n [coal\ ar putea-o reprezenta cercurile sportive, `n cadrul c\rora se organizeaz\ `ntreceri pe clase cu echipe reprezentative, care au mare priz\ la elevi [i reu[esc s\ atrag\ un

elec]ionarea [i predarea

num\r foarte mare de participan]i, realiznd astfel un cadru larg de selec]ie pentru echipa reprezentativ\ a [colii, ct [i preg\tirea acesteia. Cercurile sportive care au ca obiectiv preg\tirea elevilor pentru echipa reprezentativ\ a [colii, au un plan de activitate foarte bine structurat: pe ani de studii, pentru fete [i b\ie]i, cu obiective opera]ionale intermediare [i finale pentru fiecare an de preg\tire, cu un calendar competi]ional final care s\ stimuleze `ntrecerea `ntre clase. Din cauz\ c\ `n momentul actual foarte mul]i profesori se confrunt\ cu lipsa cercurilor sportive din `ncadrare, doar cei care iubesc `ntr-adev\r acest sport, muncesc f\r\ a fi retribui]i, pentru a atrage ct mai mul]i copii `n practicarea acestui sport. Aceste obiective sunt o continuare a celor din lec]ia de educa]ie fizic\. Preg\tirea din cadrul cercurilor sportive este o preg\tire mult individualizat\ a

subiec]ilor, cu o instruire mai atent\ pe posturi [i cu sarcini complexe `n preg\tire, fapt ce se datoreaz\ timpului mai mare avut la dispozi]ie de profesor. Ca form\ de organizare `ntlnim: a) lucrul global cu toat\ clasa `n care se lucreaz\ numai cu teme din volei sau cu teme ajut\toare preg\tirii specifice; b) lucrul diferen]iat pe grupe valorice, formate din elevi selec]iona]i; c) ore pentru competi]ii: la nivelul clasei, al unor grupe de clase de aceea[i vrst\, campionatul pe [coal\. Timpul afectat preg\tirii sportive trebuie folosit [i `n vederea alc\tuirii [i preg\tirii echipei reprezentative de volei a [colii care va participa `n competi]iile organizate la nivel de municipiu, jude], zon\, final\ pe ]ar\, `n competi]ia numit\ Olimpiada Na]ional\ a Sportului {colar. Pentru c\ aceast\ lucrare are `n vedere predarea jocului de volei `n

[coal\ cu prec\dere, predarea acestuia `n lec]iile suplimentare (preg\tirea echipei reprezentative [colare de gimnaziu), `ntreaga activitate desf\[urat\ ca obiect de cercetare o constituie strategiile de optimizare folosite [i modul `n care, `n cadrul lec]iilor de antrenament are loc consolidarea [i perfec]ionarea ac]iunilor de baz\ [i, implicit preg\tirea echipei pentru competi]ii. Se poate afirma `ns\, c\ nici una dintre formele de predare ale jocului de volei `n [coal\ prezentate anterior nu corespund nivelului de preg\tire necesar practic\rii jocului de volei la nivel de echip\ reprezentativ\ [colar\. De aceea, pentru realizarea unei instruiri adecvate [i ob]inerea unor rezultate deosebite la nivelul echipelor reprezentative este necesar s\ se efectueze un num\r mult mai mare de ore de preg\tire, cu mijloace moderne [i cu o selec]ie adecvat\. Aceste preciz\ri sunt

necesare datorit\ faptului c\, activitatea la nivelul echipelor reprezentative fiind o activitate benevol\, necuprins\ `n programa [colar\, cei ce o desf\[oar\ (elevi [i profesori) trebuie s\ fie pasiona]i de acest joc sportiv, a[a cum afirmam mai devreme. Aceast\ realitate se constituie `n motiva]ia - actualitatea temei noastre. Obiectul final al oric\rei activit\]i sportive este ob]inerea unei performan]e `nalte `n competi]iile oficiale, lucru ce se poate realiza numai dac\ participan]ii au o preg\tire foarte bun\ din toate punctele de vedere. Aceast\ preg\tire poate fi ob]inut\ prin ac]ionarea asupra subiec]ilor cu metode [i mijloace ct mai potrivite particularit\]ilor morfo - func]ionale specifice vrstei. (va urma) Prof. SIMION }|RANU Dir. adj. Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu " Piatra-Neam]

iunie - iulie 2012

APOSTOLUL

Pag. 7

ZIG-ZAG
CONSTANTIN GHERGHELESCU
(29 noiembrie 1962 -23 iunie 2005)

ZIG-ZAG

ZIG-ZAG
Cine a studen]it la Ia[i nu uit\ niciodat\ Teiul lui Eminescu. Indiferent dac\ a tocit pe vremea "bandi]ilor" de comuni[ti sau `n minunata democra]ie de ast\zi. Universitatea lui Cuza a stat `n acela[i loc cu o menire precis\. A dat cultur\ `nseta]ilor. Aici, `n Mecca moldovenilor am v\zut prima dat\ un academician `n carne [i oase. E drept, h\, h\, de mult. Pe primul `l chema Simensky [i a `ncercat s\ ne `nve]e sanscrita. N-a reu[it. Eram prea grei de cap. Al doilea se chema Platon, o somitate `n Istoria modern\ a Romniei. Cu dumnealui am f\cut un an de zile Revolu]ia lui Tudor Vladimirescu. Pe cine mai intereseaz\ ast\zi Vladimirescu? Ast\zi nu se vorbe[te dect despre dollars. Unii dintre academicienii pe care i-am ascultat ca student au plecat deja " dincolo". Ultimul care s-a dus abia mai st\tea `n picioare, nu mai auzea deloc [i `]i r\spundea la toate spusele tale cu: "Bine, bine, foarte bine!" Chiar [i atunci cnd `l informai c\ e[ti pe moarte [i [o]ia ]i-a murit `ntr-un accident groaznic de circula]ie. Asta-i via]a. {i pentru c\ am `nceput cu Toprceanu s\ termin\m tot cu el: "Te salut, ora[ romantic, plin de parcuri [i de flori. Care ai adunat `n juru-]i, ca un far incandescent, Tot ce e inteligen]\, suflet mare [i talent". Dumitru RUSU

~n memoriam

MECCA MOLDOVENILOR
Te salut ora[ istoric, oropsit ca `ntotdeauna / Tu, ora[ de harnici dasc\li, de poe]i [i c\rturari". Despre ce ora[ vorbe[te Toprceanu? Despre "dulcele trg" de pe Bahlui. Despre Mecca moldovenilor, unde urma[ii lui {tefan Vod\ veneau s\ `nve]e carte. Motiva]ia lor? Pe Copou se face carte zdrav\n\. La izvoarele culturii vin [i fra]ii no[tri de peste blestematul Prut, din Basarabia furat\. Din Moldova care plnge. Ia[ul [i Chi[in\ul sunt doi fra]i gemeni crescu]i precum Romulus [i Remus, sub protec]ia lupoaicei capitoline. Cele dou\ urbe de gint\ latin\ s-au n\scut, `n timpuri medievale cu vreo [ase veacuri `n urm\ (`nti Ia[ul), tat\ fiindu-le b\rbatul roman [i mama fiindu-le femeia dac\, Geta. Sunt uni]i de 2000 de ani sub semnul Lupului. Nu crede]i? Privi]i stindardul dacilor. Ia[ul pare o seduc\toare doamn\. Cu ct cau]i s\ o dezvele[ti mai mult, cu att ri[ti s\ nu afli tainele ei. B\trna metropol\ g\zduie[te Universitatea "Al. I. Cuza", Copoul, Bojdeuca lui Creang\ din Tic\u, Casa Sadoveanu, Casa Pogor, Biblioteca Universitar\, Golia, Mitropolia zugr\vit\ de T\tt\rescu, a[a cum afl\m din inscrip]ia de la intrare.

7 ani de amintiri

e na[ti ca o speran]\. A celor ce te-au pl\m\dit. Cre[ti, `ncepi s\ devii o certitudine [i `n acela[i timp cresc speran]ele tale `n " mai bine, mai serios", `n "normalitatea" care ar trebui s\ ne `nconjoare. Dac\ speran]a ar fi simbolizat\ prin culori, verdele naturii prim\vara, sau albastru marin, sau ar putea reprezenta cel mai bine speran]ele [i visele profesorului Constantin Gherghelescu. Sau a[a le-am intuit noi `n lungile seri de vorbiri despre cele lume[ti sau ezoterice, despre oameni [i `ngeri, despre cele v\zute [i nev\zute, despre [coal\ [i [coala vie]ii, despre copii [i copiii din noi. ~ntlniri prin Bucure[tiul de azi, dar dep\nnd amintiri istorico-literare despre "Micul Paris", z\boviri sub Cetatea Neam]ului lng\ apa Ozanei gndind la trecutul mare `n a[teptarea `mplinirii profe]iilor geniului na]iei, sau popasuri prin alte locuri unde ne-au purtat pa[ii de cercet\tori... Ne-am `ntlnit,uneori sub semnul lui Bachus, cu Ptolemeu [i Seneca, cu Heidegger [i legile lui Newton, dar, de la Mozart la Beatles, nu ne-am dep\rtat nici de muzica bun\. Ne respectam profesiile,ne ascultam reciproc ideile, ne contraziceam [i ne aprobam (nu `n acela[i timp), se ridica tonul - dar nu la cote alarmante - iar `n momentul desp\r]irii, mul]umirea pasului f\cut `nainte [i bine f\cut ne `nso]ea spre cas\. Discu]iile deveneau mai aprige la subiectul politic; dac\ eram de acord `n privin]a materialului slab al celor implica]i `n politichie, diferen]a era f\cut\ de modul `n care vedeam posibilitatea de reabilitare a clasei politice. }inea la ]\r\ni[tii s\i cu un conservatorism extrem,avea o ideologie clar\, avea `ncredere `n oameni, `i dojenea sau `i sprijinea cnd aveau dreptate. Era un partener de n\dejde, apt de munc\ chiar [i atunci cnd starea s\n\t\]ii sale l\sa de dorit, era capabil s\ conduc\ un proiect cu brio, din faza conceperii pn\ la final. Profesorul Gherghelescu a iubit oamenii, chiar dac\ uneori f\cea exces de severitate, a luptat pentru adev\r [i dreptate (dar nu `n sensul demagogic, politic), `[i iubea copiii [i elevii, considerndui viitorul nostru. C\uta [i pre]uia lumina, att cea interioar\ a fiec\ruia, ct [i cea divin\ a tuturor. A `ncercat s\ treac\ de bariere, s\ deslu[easc\ tainele [i simbolismul antichit\]ii; pentru el cifra 7 nu era doar un num\r prim [i impar, nu doar suma artelor liberale, a virtu]ilor cardinale [i a p\catelor capitale, ci [i evocarea obsedant\ a zilelor Genezei - 6 zile de lucru, [i `nc\ una de odihn\. {i au trecut, iat\, 7 ani de cnd prietenul nostru Constantin Gherghelescu a plecat `n zorii zilei de 23 iunie 2005 spre eul s\u stelar, `n c\utarea tihnei [i luminii Orientului Etern. Un drum pe carel vom `nso]i mereu cu un gnd pios [i curat.

in cele zece unit\]i de `nv\]\m`nt nem]ene care s-au `nscris `n competi]ia "O activitate de succes `n s\pt\m`na {coala Altfel", organizat\ de Ministerul Educa]iei pe site-ul propriu, `n baza voturilor on-line primite trei [coli nem]ene au ie[it c`[tig\toare. Probabil c\ num\rul acestora ar fi fost mult mai mare, `ns\ regulamentul nu permitea dec`t un singur candidat din

{coala Altfel - premii pentru nem]eni

fiecare jude] pentru o sec]iune. La sec]iunea "Artistic", Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[" din Piatra Neam] s-a clasat pe locul `nt`i cu nota 10,00, pentru proiectul "Realizarea unui lipdub (filmule] video pe un site - n.r.) de prezentare a Colegiului Na]ional Calistrat Hoga[". Pe cea de-a cincea sec]iune, cea cultural\, proiectul na]ional cu participare interna]ional\ "Creang\ ...la el acas\" realizat de Colegiul Tehnic "Ion Creang\" T`rgu Neam] s-a plasat pe primul loc al sec]iunii .. Cel de-al treilea premiu `nt`i

a fost ob]inut de {coala "Elena Cuza" din Piatra Neam] `n parteneriat cu {coala "Nicu Albu" pentru proiectul [tiin]ific "~nt`lnire cu cavaleri [i domni]e la Castelul Corvinilor". Reu[ita celor patru unit\]i de `nv\]\m`nt nem]ene este cu at`t mai mare, cu c`t la nivel na]ional din cele 420 de [coli participante doar 10 au fost premiate. Iar jude]ul Neam] poate fi considerat pe primul loc l av`nd cele mai multe proiecte premiate.

Viorel NICOLAU

Mai pu]ini beneficiari la Euro 200

e[i veniturile nem]enilor nu au `nregistrat cre[teri spectaculoase `n ultimul an de zile, num\rul elevilor care vor beneficia de vaucerul pentru achizi]ionarea de calculatoare subven]ionate este `n sc\dere. Anul acesta doar 479 de elevi din jude]ul Neam] vor primi de la unit\]ile de `nv\]\m`nt `n care `nva]\ tichetele valorice de 200 de euro. Nici anul trecut num\rul beneficiarilor nu a fost foarte mare, din peste 6.000 de elevi doar 488 au primit acewast\ subven]ie de la minister. Condi]ia de baz\ a r\mas venitul mediu brut lunar de cel mult150 lei, dovedit prin actele depuse la dosar. Tichetele valorice vor fi distribuite `n perioada 24 iunie - 30 iulie, iar calculatoarele urmeaz\ s\ fie cump\rate `ntre 24 iunie [i 31 august - pentru a nu-[i pierde valabilitatea. A. B.

ijloacele digitale se prezint\ sub diverse forme: c\r]i online, site-uri web, secven]e audio sau video, b\nci de date etc. Suporturile de `nv\]are [i-au schimbat `nf\]i[area, iar mijloacele didactice se pot livra `ntr-un mod diferen]iat: foi imprimate, CD-uri sau site-uri web care trec de la un utilizator la altul respectnd ni[te norme destul de stricte privind recunoa[terea dreptului de autor. Astfel, lec]ia poate fi pe un site al profesorului unde se poate intra pe baza unei parole [i se poate g\si, printr-un efort personal minim, con]inutul lec]iei. Tema de evaluat poate fi identificat\ [i transmis\ prin email, `n func]ie de posibilit\]ile elevilor. Dintre metodele existente recomand\m: portofoliul digital- presupune manipularea unui calculator [i utilizarea eficient\ a unei re]ele cu multiple informa]ii. Portofoliul digital d\ posibilitatea unei comunic\ri asincrone cu persoane vizate (profesori, colegi, p\rin]i etc.). M-learning-ul este varianta `mbun\t\]it\ a e-learning-ului. Instruc]ia mobil\ (M-learning-ul) este o metod\ de `nv\]are care folose[te instrumente de instruire mobile, f\r\ fir care permite

Mijloace puse `n valoare prin utilizarea TIC la disciplina Religie

instruirea `n orice loc acoperit de unde her]iene (acas\, `n tren, `n p\dure etc.) Comunicarea poate fi sincron\ (conexiunea poate fi instantanee) [i asincron\, evaluarea se poate face atunci cnd este disponibil (!) cursantul. prezent\rile digitale vin `n sprijinul form\rii deprinderilor de expunere bazat\ pe imagini, de comunicare eficient\, de argumentare a unor aspecte din domenii variate. Cu ajutorul acestei prezent\ri se practic\ o `nv\]are bazat\ pe algoritmizare, pe demonstrare, [i, nu `n ultimul rnd, pe interpretarea obiectiv\ a unor date culese din teren sau din surse bibliografice de specialitate. Programul INTEL TEACH: Instruire `n societatea cunoa[terii este un program validat prin implementarea la nivel mondial, destinat dezvolt\rii profesionale care `i ajut\ pe profesori s\ `mbun\t\]easc\ procesul didactic prin utilizarea eficient\ a tehnologiei. Utilizarea sistemului AEL: noile tendin]e `n sistemul educa]ional eviden]iaz\ necesitatea unui instrument de predare care s\ implice activ cei doi actori ai procesului de instruire: profesor [i elev. Lec]iile multimedia AeL au fost create pentru a completa procesul tradi]ional de predare - `nv\]are, oferind profesorului posibilitatea de a transmite, motiva [i de a primi

Angela B.

feedback rapid din partea celui Gndirea critic\ este coninstruit. AEL-ul (Advanced e- siderat\ un factor-cheie `n learning) este o platform\ inte- `nv\]area eficient\. Antrenarea grat\ [i complex\ de instruire acestui tip de gndire poate asistat\ de calculator [i de avea ca punct de plecare strategestiune a con]inutului, pose- gii bazate pe lectura activ\, dnd principii educa]ionale din- elaborarea ra]ionamentelor, fortre cele mai moderne, fiind mulare de `ntreb\ri, elaborare folosit\ pentru `nv\]area con- de texte diverse (fi[e de lectur\, dus\ de profesor sau pentru comentarii, recenzii, referate, `nv\]area independent\. AEL eseuri), folosirea de metode permite `nv\]area sincron\, grafice. asincron\ [i la distan]\. Evaluarea reprezint\ o com Utilizarea sistemului Inponent\ organic\ a procesului tuitext: sunt lec]ii digitale cu aju- de `nv\]are. ~n perspectiva unui torul c\rora putem prezenta [i demers educa]ional centrat pe explica fenomene greu de studi- competen]e, se recomand\ utiat [i `n]eles prin mijloace lizarea cu preponderen]\ a tradi]ionale sau imposibil de evalu\rii continue, formative. realizat `ntr-un laborator [colar. Al\turi de formele [i instruEle pot fi reluate sistematic. mentele clasice de evaluare, Aceste lec]ii `[i propun pro- recomand\m utilizarea unor movarea unui `nv\]\mnt de forme [i instrumente complecalitate, orientat mai pu]in spre mentare, cum sunt: proiectul, re]inerea mecanic\ de informa]ii portofoliul (tradi]ional sau `n for[i mai mult pe formarea de com- mat electronic), autoevaluarea, evaluarea `n perechi, obserpeten]e. Utilizarea surselor teologice varea sistematic\ a activit\]ii [i `n predarea Religiei trebuie s\ a comportamentului elevilor. se afle permanent `n aten]ia proDr. Mihai FLOROAIA fesorului. Din aceast\ perspectiv\, strategiile Textele se pot trimite [i pe adresa didactice focalizate pe utirevista_apostolul@yahoo.com lizarea surselor trebuie s\ ia `n considerare elemente precum categoria formal\ de surs\, categoria cronologic\, utilitatea sursei `n atingerea scopREVIST| EDITAT| DE urilor de predare.

APOSTOLUL
ISSN - 1582-3121 3 Redac]ia [i administra]ia: str. Petru Rare[ nr. 24, tel/fax: 22.53.32, Piatra Neam]

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934) r r n r CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - director fondator Iosif COVASAN - director economic, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE. r r n mc n CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman, Carmen DASC|LU (secretar), Dorian RADU - tehnoredactare, foto; Florin MOLDOVANU - editor online. n D n n L n

Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

SINDICATUL ~NV|}|M~NT NEAM}

P re ] u l : 1 L E U

Pag. 8

APOSTOLUL

iunie - iulie 2012