Alimentatia copilului (13 ani)

Ajuns la aceasta varsta, alimentatia copilului se imbogateste si se diversifica pentru a i se asigura cantitatea necesara de factori nutritivi. In continuare se acorda atentie la masa, nu toate alimentele sunt recomandate. Un copil intre 1 si 3 ani are nevoie de cca. 1 300 calorii pe zi sau 8090 cal/kgc/zi. Din acestea 1415% vor fi reprezentate de proteine, 3033% de lipide si restul, de 5355%, de glucide. Dintre proteine, 7075% vor fi proteine cu valoare biologica mare, restul fiind reprezentate de cele de origine vegetala. Lipidele: 70% vor fi de origine animala si restul de origine vegetala. Nevoia de lichide este de 8580 ml/kgc/zi, scazand treptat catre 60 ml/kgc/zi. Se va asigura aportul de proteine cu valoare biologica mare prin consumul de alimente de origine animala cum sunt:
o o o

laptele (cca. 500600 ml/zi), branzeturile (cca. 15 g/zi), ouale (un ou la 23 zile in primul an, apoi cca. 20 g/zi sau chiar un ou pe zi, daca este suportat bine de la varsta de doi ani).

In primul an se va da oul fiert tare si numai galbenusul. De asemenea, oul se va putea consuma inclus in diverse preparate. Carnea se va da in primul an de 34 ori pe saptamana (alternand cu oul sau cu branza de vaci). Dupa varsta de doi ani se pot da in fiecare zi cca. 3045 g de carne de pasare, vita, peste slab, ficat, creier. La inceput se va da tocata, apoi taiata in bucatele mici. Proteinele vegetale se vor asigura din paine si alte derivate de cereale si din legume. Leguminoasele uscate (fasole, mazare, linte) se pot da dupa varsta de doi ani sub forma de supe, pireuri, dar numai in cantitati mici pentru a nu provoca indigestii. Grasimile animale vor fi date sub forma de galbenus de ou, unt, smantana, frisca iar cele de origine vegetala ca ulei de floareasoarelui, ulei de germene de porumb, ulei de dovleac.
Nu se vor permite la aceasta varsta slanina, seul, untura. Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, paine, fainoase: gris, fidea, taitei, orez, spaghete, pesmet, zeamil s.a., completandu-se cu zahar si alte dulciuri concentrate (miere, gemuri, dulceturi, peltea). Painea se va da in cantitate de cca. 70 g/zi, fainoasele cca. 3740 g/zi.

Cantitatea de legume (cartofi, radacinoase, legume verzi) va fi de cca. 300 g/zi iar cea de fructe cca. 150 g/zi. Cel mai des folositi in alimentatia copiilor sunt morcovii, cartofii, spanacul, dovleceii, conopida, rosiile, sfecla. Pana la varsta de 2 ani se vor da fierte ca pireuri, soteuri, supe sau sub forma de sucuri de legume proaspete. Dupa aceasta varsta se pot da si salate de legume crude, rase marunt, asezonate cu ulei si suc de lamaie. Din fructele proaspete se vor prepara sucuri, compoturi, pireuri; fructele cu samburi (cirese, caise, piersici) se pot da intregi invatand copilul cum sa scoata samburele. Zaharul si dulciurile concentrate se vor da in cantitate de cca. 3035 g/zi in completarea ratiei de glucide, adaugate la diverse preparate de casa (prajituri, fainoase cu lapte, creme de lapte si ou etc). Nu se va abuza de produsele zaharoase stiut fiind ca acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare si dezechilibrarea ratiei. Alimentele vor fi pregatite si prezentate cat mai atragator pentru a stimula apetitul copilului. Se vor respecta cu strictete orele de masa pentru formarea reflexelor digestive secretorii.
Invatati copilul sa mestece bine alimentele inainte de a le inghiti. Interziceti consumul apei in timpul mesei, ca si al altor lichide. Acestea vor fi date numai la sfarsitul mesei sau intre mese. Nu se recomanda folosirea ceaiurilor sau chiar a laptelui ca bautura in locul apei, cand copilului ii este sete.

El va fi invatat sa manance singur la masa. In timpul mesei se va evita sa i se faca observatie sau sa i se ofere distractii de diferite feluri, care nu fac altceva decat sa scada reflexele secretorii digestive. Se vor da 5 mese pe zi repartizate astfel: 20% dimineata, 3540% la pranz, 20% seara si cate 10 15% la gustarile de dimineata si dupa-amiaza. Sunt interzise alimentele prea picante sau prea sarate, alcoolul sub orice forma, mezelurile si conservele de carne sau de peste, cafeaua naturala, ciupercile, painea neagra, alimentele prea grase, alimentele prajite, carnea de porc (care nu se va da copilului sub varsta de doi ani ; peste aceasta varsta se poate da carne slaba, daca este tolerata). Alimentatia trebuie sa contina o cantitate de celuloza (substanta de balast), care are rolul de a favoriza evacuarea intestinala, evitand astfel constipatia. Iata cateva alimente ce pot fi alese la diversele mese zilnice pentru copiii intre 13 ani.
o

Dimineata: 250 ml lapte simplu sau cafea de malt sau cacao, paine (12 felii) cu sunca sau cu unt si gem sau miere. Se pot da in loc de paine biscuiti sau ou cu paine si 150 ml lapte sau lapte batut cu biscuiti, tartine cu unt, prajituri de casa sau gris cu lapte si ceai cu tartine.
o

Gustare: paine cu unt si marmelada sau fructe coapte sau mere rase cu biscuiti sau rosii cu paine sau morcovi rasi cu zahar si biscuiti sau iaurt cu zahar si biscuiti sau rosii cu branza si paine sau chisel de lapte sau de fructe cu biscuiti sau paine cu pasta de carne sau cu sunca, parizer sau cascaval.

Pranz: se dau trei feluri:

o

felul I salata de rosii, ardei, vinete sau supa de vita, de pasare, de legume cu galuste sau fainoase (fidea, stelute, taitei) sau ciorba ardeleneasca, borsuri, supa de cartofi sau supa-crema de arpacas sau de mazare, crema de legume sau ciorba de crap ;

felul II friptura de pasare, vaca, vitel porc slab sau musaca sau tocana dietetica sau chiftelute marinate sau rasol de pasare sau pilaf cu carne sau ciulama de pui sau pireuri de legume (de spanac cu ou) sau ghiveci de legume cu carne sau iofca cu branza de vaci sau macaroane cu carne sau cu branza ;

felul III compot de mere, pere, gutui, visine, caise s.a., chec de casa, prajituri cu aluat fraged, clatite, budinci cu gem, gris cu lapte, orez cu lapte, taitei cu lapte sau salata de fructe sau crema de zahar ars sau sarlota cu frisca sau tarte cu fructe de sezon. Ca bauturi se pot da apa, apa minerala, sirop cu sifon, limonada, sucuri naturale s.a. Gustarea de dupa-amiaza seamana cu cea de dimineata.

Seara: se dau doua feluri din urmatoarele posibilitati : cartofi frantuzesti, cafea cu lapte cu tartine cu unt, branza, miere, sunca, iaurt cu zahar si biscuiti, lapte batut cu paine cu unt, ou fiert cleios cu paine si lapte, pireu de legume si lapte, taitei cu nuci si zahar, papanasi cu branza de vaci si zahar (fierti), budinca de gris sau de orez cu gem sau dulceata, taitei cu lapte sau cu branza si unt, clatite cu dulceata sau cu branza de vaci sau cu mere, coltunasi cu branza si zahar.

In continuare prezentam un model de meniu pentru o zi la un copil anteprescolar :

Dimineata: lapte cu cicoare (imita cafeaua) si zahar, paine alba cu unt si miere. Gustare: mere rase cu biscuiti si frisca. Pranz: felul I supa de carne cu taitei. felul II friptura de pasare cu pireu de cartofi cu unt. felul III tarta de visine. Gustare: iaurt cu zahar si biscuiti. Seara: felul I mamaliguta cu branza si smantana. felul II lapte de pasare.

Dupa primul an de viata alimentatia copilului poate fi diversificata si chiar se poate renunta la laptele matern, insa medicii indica sa prelungiti alaptarea, chiar daca ati inceput diversificarea alimentatiei copilului.

Micutul se afla in plina crestere in aceasta perioada, organele lui continua sa se dezvolte intr-un ritm rapid iar creierul isi continua dezvoltarea intr-um mod intens pana in jurul varstei de 5 ani. De aceea in aceasta perioada predomina net anabolismul iar necesarul de calorii este foarte mare: - aproximativ 1300 de kcal la baiatei - 1200 kcal la fetite Copii au nevoie in aceast perioada de o alimentatie foarte diversificata, bogata in proteine, graimi si glucide, dar si in vitamine si minerale, cu precadere vitamina D, calciu si fier. Asadat alimentatia copilului nu trebuie sa fie sub nicio forma vegetariana in anii copilariei, chiar daca parintii au adoptat acest stil alimentar. Consulta medicul pediatru pentru a te informa exact care sunt necesitatile alimentare ale copilului tau si ai mare grija la surplusul de kilograme! Obezitatea infantila este deosebit de grava, pentru ca numarul celulelor grase continua (sau nu) sa creasca pana in jurul varstei de 5 ani, apoi ramane relativ constant pe tot parcursul vietii. Cresterea tesutului adipos la maturitate nu se face prin cresterea numarului de adipocite, ci prin cresterea depozitelor de grasimi din interiorul acestora. Asadar obezitatea infantila duce la cresterea numarului de celule grase, care va avea ca efecte in timp nu doar supraponderabilitatea, dar si cresterea riscului de diabet zaharat tip II si a bolilor cardiovasculare.

Ratia proteica

Fiind predominant anabolismul, proteinele nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica a copilului, ba chiar trebuie sa fie predominante. Astfel copilul trebuie sa aiba la fiecare masa unul sau mai multe alimente proteice precum: carne de pui, peste sau curcan, chiar si vita, doua oua pe saptamana (acestea nu intra in ratia zilnica), branzeturi, lactate. Sunt si vegetale care contin proteine, insa in cantitati mult mai mici si totodata vegetalele nu aduc aportul acelor 10 aminoacizi esentiali, adica aminoacizi pe care organismul nu-i poate obtine prin niciun proces ci trebuie sa ii ia din alimentatie.