Caracterizare Ghi - Moara cu Noroc Ghit este personajul principal al operei Moara cu Noroc.

Ioan Slavici, autorul acestei opere tradiionaliste, apare sub tipologia autorului realist si astfel Ghi ntruchipeaz tipul metesugarului, al omului mptimit de dorina de a avea ct mai muli bani, dorin care l va duce in cele din urma la pierzanie. Nuvela urmrete toate etapele prin care trece personajul pan la dezumanizarea rezultat din patima agoniselii. Ghi, un personaj de creaie specific prozei tradiionaliste, este caracterizat n mod indirect prin fapte, atitudini, gesturi care reprezint defapt cele mai importante mi jloace, ns i direct de ctre Lic Smdaul care l descrie ca pe un om de ndejde. Pintea, Ana, soacra sa dar i autocaracterizarea: aa m-a lsat Dumnezeu sunt de aseme nea mijloace de caracterizare directe. La nceputul nuvelei Ghi este ilustrat precum un om simplu, mai precis cizmar, ntr-un sat din Ardeal care dorete s se mbogeasc, el motivandu-i faptele sub pre textul unei viei mai bune i pentru asta, ia in arend un han, Moara cu noroc. Iniial el dorete binele familiei, prosperitatea; nu e nimic condamnabil n dorina lui, ns potrivit filozofiei lui Ioan Slavici, o asemenea hotarare determina declansarea unor forte. Nuvela poate fi tratata ca pe un text ca avand un conflict tragic, luand decizia sa plece la Moara cu noroc, Ghita comite ceea ce grecii numeau Hybris (o greseala). Protagonistul nc de la inceput se devodete a fi un om voluntar, i traieste cu iluzia libertatii de a hotar in numele celorlalti. El se prezinta de la inceput mai ales ca suma a relatiilor sociale, nu ca individ de sine statator. Ca suma a raporturilor sociale aflam ca el e responsabil fata de familia lui: sotia, copii, soacra de a carui cuvant nu asculta. Imediat dupa ce se muta la Moara cu noroc, el urca pe o panta ascendenta a prosperitatii, ajunge sa ii moarga foarte bine acolo, chiar prea bine, lucru care declanseaza asteptarea necesarei compensatii. Inca de la inceput observam ca el este capabil de autoinselare, se pacaleste singur la vederea celor 5 cruci pe care le considera un semn bun. Are loc prima confruntare cu Lica. Aici se desprind noi trasaturi de caracter: modul cum reactioneaza Ghita atunci cand cei 3 porcari pleaca fara sa plateasca, dialogul cu Lic i modul in care explica familiei natura dialogului cu acesta. De aici rezulta ca Ghita este un om care vrea sa ii controleze pe ceilalti, din acest motiv nici nu ii spune soacrei toate detaliile pe care le-a stabilit cu porcarii, ii spune doar ca s-a inteles cu dansii. In realitate nu se intelesese si asta dovedeste laitate. Toate acestea sunt niste marci ale hybrisu lui. Fortele pe care le declanseaza si nu le poate controla Ghita sunt fortele instinctuale. El da frau liber instinctului de a detine, de a castiga cat mai multi bani. Acest instinct apare sub termenul stiintific de arghelofilie - dragoste de bani.

Prima atitudine a lui Lica atunci cand il constrange sa devina omul lui este refuzul din cauza valorilor morale, a orgoliului, a demnitatii. El defapt doreste sa isi pastreze autonomia. Ghita are valori morale de aceea ii refuza propunerea porcarului. Moara cu Noroc este o nuvela psihologica deoarece urmareste cu multa subtilitate procesele sufletesti pe care le traieste protagonistul. El este un individ cu niste valori morale, tine la familie, are o anumita reputatie dar asta inseamna o anumita constiinta morala nu e genul de om care ar fi instare sa accepte orice umilinta pentru un oricat de mic avantaj. In acest moment incepe lupta interioara care in va duce in cele din urma la nebunie. Urmatorul pas este acest conflict de motivatie, sensurile de atractie fiind multiple si fiecare actionand ca o constrangere fata de celelalte. Dorinta de a strange, de a poseda cat mai multi bani este speculata de Lica care incearca sa profite de pe urma asta. Daca nu ar fi avut aceasta patima, ar fi inteles ca nu ar fi putut ramane la moara in alte conditii decat acceptand subordonarea fata de Lic. Un om echilibrat ar fi acceptat aceasta ur mare nsa Ghia se afla sub un conflict de motivatie: el are o responsabilitate fata de familie pe de-o parte, pe de alta - reputatia. Dorinta sa cea mai puternica de a avea bani este de asemenea un rezultat al caracterului sau aventuros. De asta ne putem da seama chiar de la inceput din optiunea lui pentru Moara cu noroc. Simpla trecere de la cizmar dintr-un sat de oameni cuviinciosi, care se cunosteau unii pe altii, la carciumar subliniaza aceasta trasatura. Lica, defapt un instrument al destinului provocat de Ghita, rand pe rand ii darama toate punctele de sprijin: ii distruge imaginea de sine, pentru ca nu il ataca asa cum s-ar fi asteptat Ghita si in mod subtil il loveste in punctele sale subtile. Ghita acum devine victima propriilor instincte: incepe sa actioneze disjunct, adancind si mai mult conflictul interior, pe de-o parte orgoliul, pe de alta dorinta de a castiga cat mai multi bani. Optiunea sa de a deveni carciumar, deoarce se stie ca in acest domeniu se castiga usor, speculeaza slabiciunile oamenilor care intotdeauna vor dori sa petreaca, sa bea. De la inceput el dovedeste dorinta asta de castig usor si repede insa destinul ii arata ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple. In conceptia lui Ioan Slavici, fiecare om are un destin. Atata timp cat destinul nu e provocat prin atitudini exagerate, lipsite de prudenta, destinul se manifesta intr-o forma normala. Insa in momentul in care te opui destinului acesta te coplesteste, lucru care i se intampla lui Ghita, acesta fortand destinul. In punctul zero al evolutiei lui, mai precis dupa proces, Ghita trebuie sa actioneze disjunct, se si dedubleaza - se percepe pe sine ca pe altcineva, nu este loial fata de nimeni, ba chiar nici fata de sine insusi. In concluzie, Moara cu noroc este drama unui om foarte orgolios care nu indrazneste sa faca gestul de a se recunoaste asa cum e, si de a se incredinta altcuiva pentru a-i rezolva conflictul interior. Ana ar fi putut fi un personaj caruia i s-ar fi putut incredin ta, intre ei fiind defapt o profunda incomunicare, incep sa se ascunda unul fata de celalalt,

in primul rand Ghita fata de Ana. Neintelegerea este un motiv al conflictului tragic, in momentul in care Ana incepe sa il suspecteze, Ghita pierde orice autoritate asupra ei si astfel femeia care nu se poate controla singura trece sub autoritatea rivalului. Pintea ar fi putut fi de asemenea un om carui i s-ar fi putut incredinta dar nu are incredere nici in el pentru ca Pintea are proasta inspiratie sa ii marturiseasca trecutul sau si Ghita intelege ca Pintea nu vede in el decat un instrument. In cele din urma, Lica i-ar fi putut fi apropiat, insa observam ca el nu este cinstit cu nimeni. Toata aceasta lupta are loc doar pentru ca Ghita se lacomeste sa ia in arenda moara cu noroc in loc sa isi continue meseria.