Sunteți pe pagina 1din 7

Efectul de sera si consecintele acestui fenomen

Bianca-Ioana SAS Anul II Peisagistica REZUMAT


Una din cele mai inspaimantatoare probleme contemporane cu care se confrunta planeta este efectul de sera. Caldura planetei este mentinuta de atmosfera in acelasi mod in care efectul de sera pastreaza caldura in peretii de sticla si opreste evaporarea. Oamenii tulbura procesele naturale care sunt asa de milioane de ani, prin modul in care traim, iar ca rezultat planeta este acum mai fierbinte. Aceasta ne va duce la un climat mai cald. Va creste nivelul marii prin extinderea oceanelor si topirea ghetarilor, va provoca furtuni si seceta si infectari cu paraziti si insecte.Daca Pamantul nu ar fi inconjurat de o patura de aer, ar fi mult prea frig pentru existenta speciei umane. Dioxidul de carbon si alte gaze din atmosfera retin caldura printr-un proces vital cunoscut sub denumirea de efect de sera. Lumina solara trece prin atmosfera si ajunge pe suprafata Pamantului. O parte din lumina este reflectata, iar alta parte este absorbita. Lumina absorbita incalzeste suprafata Pamantului, care ulterior radiaza unde infrarosii in atmosfera, unde cantitati mici de CO2 retin aceste radiatii. Din timpuri preistorice, CO2 a ajutat la retinerea caldurii in atmosfera. Dar in ultimii ani, oamenii tulbura procesele naturale prin modul in care traim, ducand in ultimul secol, la dublarea cantitatii de CO2. Prin continuarea arderilor de combustibili fosili si prin taierea copacilor, planeta se va incalzi ingrijorator.

Cuvinte cheie: planeta, efectul de sera, caldura planetei, procese naturale, specia umana, gaze din atmosfera, radiatii. Una din problemele fundamentale ale umanitii este efectul de sera i este consecina ruperii echilibrului ecologic dintre om i natur. Acest fenomen de poluare a atmosferei este intro continu cretere. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. Radiatiile infrarosii ale Soarelui asigura temperatura medie anuala normala a suprafetei Pamantului 15 grade C. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece incat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. O crestere de 5% pe tot pamantul poate topi complet calotele arctice crescand astfel nivelul marilor.Inundatiile sunt o problema deoarece nivelul marilor creste. In acest climat variat,

recoltele nu vor mai putea creste, iar caderile de ploaie nu vor putea fi absorbite in timp util.Plantele si animalele vor avea greutati de adaptare la noile conditii,unele specii fiind obligate sa-si schimbe habitatul. Cele mai importante gaze care genereaza efectul de sera sunt: dioxidul de carbon (59%) generat de arderea combustibililor fosili cum ar fi carbunele si petrolul; gazele de esapament, taierea padurilor tropicale si a altor paduri, arderea lemnului;metan (18%) produs de vite, arderea lemnului, vegetatiei si combustibilii fosili;oxid de nitrat (6%) prin arderea combustibililor fosili, arderea lemnului, materiale fecale de la oameni si animale ozonul de suprafata (12%); moleculele de ozon care cad din atmosfera intra in reactie cu poluanti ca metan, dioxid de carbon si nitrogen care vin in principal de la masini. Pe masura ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamantului. (fig1)Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.

Eliminarile de dioxid de carbon de origine antropica in atmosfera a condos la cresterea cu 55% a potentialului efectului de sera. In fiecare an ajung in atmosfera cateva zeci de milioane de tone de CO2 din care aproape jumatate este absorbit de plantele terestre si fitoplanctonul oceanic. Cealalta jumatate ramane in atmosfera. In ultimii 140 de ani, clima Terrei s-a incalzit cu 1.1 F. Toti cercetatorii sunt insa de accord cu faptul ca activitatea umana a atins nivelul la care poluarea influenteaza atmosfera si orice schimbare aparuta in clima Pamantului va dura un timp indelungat. (Tillery,B.W., 1993). Aproximativ jumatate din gazelle care patrund in atmosfera raman acolo. Aceasta inseamna sporirea cantitatii gazelor de sera si se asteapta incalzirea in continuare a planetei. Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata Pamantului. Fara aceasta, Pamantul ar fi atat de rece (cu temperature medie de 0 F) incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele, ceea ce demonstreaza ca fara aceste gaze nu am supravietui. Dar cercetatorii sunt ingrijorati de cresterea temperaturii care se va produce in secolul urmator si dupa, din cauza acestor gaze.

Bioxidul de carbon este gazul responsabil pentru aproape jumatate de incalzire globala din ultimii 140 de ani. El se elibereaza la arderea carburantilor fosili si prin incendierea padurilor tropicale pentru constructia de ferme si orase. Copaci mai putini inseamna mai mult bioxid de carbon in aer, caci copacii inspira acest gaz pe masura ce cresc. In atmosfera Pamantului se gasesc in mod natural vapori de apa, molecule de dioxid de carbon, metan si oxizi de azot, gaze care produc efectul de incalzire al atmosferei. Alte gaze de sera importante sunt CFC(cloro-fluoro-carburi), oxidul de azot, ozonul si gazele acide. Emisiile de metan CH4 produc o crestere a potentialului efectului de sera cu 15%. Dioxidul de azot N2O, provenit din arderea combustibillului fosil, din utilizarea ingrasamintelor azotate, din incinerarea arborilor si a rezidurilor de plante contribuie la sporirea efectului de sera cu circa 6%. Produsii chimici de tipul CFC descompun ozonul. Nu este inca o opinie ferma in privinta efectelor produse de CFC asupra schimbarii climatului, pentru ca actiunea lor de rarefiere a stratului de ozon poate sa duca la o noua racier a planetei. Pentru reducerea emisiilor de CFC, fapt absolute obligatoriu se protejeaza stratul de ozon, accelerand astfel o noua incalzire a planetei. Raportand potentialul de crestere al efectului de sera la molecula de dioxid de carbon, aceasta este de 21 de ori mai mare pentru metan, de 200 de ori mai mare pentru CO2 si de 18000 mai mare pentru moleculele de CFC. Peste 300 de specii de plante sunt afectate de cresterea radiatiei UV cu consecinte asupra recoltelor. Este afectat serios si lantul trofic uman. Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxide de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza ,numarul celor care sufera de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Ultimele cercetari emit ipoteza ca o noua incalzire a climei va produce eliberarea unei parti din metanul natural aflat in cantitati mari sub ghetari si in calotele polare provocand astfel un efect de retroactiune.

Efectul de sera contribuie si la distrugerea stratului de ozon prin topirea toposferei care induce racirea stratosferei o mare perioada de timp. In ozon s-a produs o gaura de dimensiunea Statelor Unite si adanca precum Everestul. Anual, intre septembrie si noiembrie, stratul de ozon din stratosfera, deasupra Antarticii se subtiaza dramatic. Agentii poluanti, in special chimicalele numite clorofluoro-carboni (CFC) distrug ozonul, la aparitia Soarelui in urma iernilor polare intunecate si lungi. Gazele numite ca si hidrocarburi, freoni, detergenti si polistroli se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni care ataca si distrug stratul de ozon. (fig 2) Oamenii de stiinta au descoperit catastrofa prima oara in anul 1985. Ei au fost ingrijorati ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire, cu zece ani mai tarziu, in 1995, s-au mai descoperit alte doua gauri in stratul de ozon: una deasupra Arcticii si una deasupra Europei de Nord. Frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Masuratorile au anuntat ca distrugerea stratului de ozon este mult mai pronuntata la Polul Sud decat la Polul Nord. Oamenii de stiinta au oferit urmatoarea explicatie: iarna, in stratosfera, temperatura este mult mai scazuta la Polul Sud si dureaza un timp mai indelungat, deoarece vartejurile de aici, create in lunile de iarna, sunrt mai stabile si mai puternice decat cele de la Polul Nord. Vara, curentii de aer din stratosfera deplaseaza spre poli cea mai mare parte din ozonul format in zonele ecuatoriale (nepoluate, in general) astfel ca partial concentratia de ozon la poli se reface, dar ramane scazuta in medie, la nivel global. Sylvie Joussaume, climatolog la Laboratorul stiintelor climatului si al mediului din Saclay (Franta) a constatat ca Omul a produs in 200 de ani tot atat de mult gaz cu efect de sera cat a produs natura in mai multe mii de ani . De 400.000 ani, emisiile de CO2 nu au fost niciodata mai mari dacat acum. (Cf. Climats, bimestriel dinfos scientifique et technique, n 88, aprilie 2001) (fig 3 si fig 4) Pentru a se evita accelerarea distrugerii stratului de ozon care protejeaza viata pe Pamant, inca in anul 1987 s-a semnat la Montreal de catre mai ulti sefi de state puternic industrializate, un protocol prin care se angajau sa reduca si mai tarziu sa opreasca in tarile lor productia de

clorofluorocarburi (freoni). Ulterior, cu ocazia altor Conferinte internationale s-a propus si reducerea emanatiilor de oxizi de azot precum poluarii in general. Gaura de ozon din regiunea arctica de fapt o subtiere masiva a stratului de ozon existent poate fi lesne deplasata spre sud, de vinturile puternice care bat la mare altitudine, si deci sa apara deasupra zonelor populate din America de Nord si Europa.

Bibliografie: 1. Barbea M., Ursu P., Poluarea si protectia atmosferei 2. Botnariuc N., Vladineanu A., Ecologie 3. Bran, F., Ioan,I. Eco-economia ecosistemelor si biodiversitatea, Bucuresti, Editura ASE, 2004 4. Criveanu H., 2004. Agrometeorologie. Editura Digital Data,Cluj-Napoca 5 . www.postuniversitar.ro 6. www.google.com

fig.1

fig. 2

fig. 3

fig. 4