OTELARIEX

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________
RAPORT
DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC TRANSDANUBE SRL
Activitate: OTELARIE ELECTRICA SI LAMINOR Amplasare: Mun. Oltenita Judetul Calarasi ROMANIA
Decembrie 2010
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE .....................................................................................................1
1.1 Informatii despre titularul proiectului ........................................................................................ 1 1.2 Informatii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu........................................................................................................................................... 1 1.3 Denumirea proiectului ............................................................................................................. 2 1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia ............................................................................ 2 1.4.1 Etapa de constructie .................................................................................................................. 3 1.4.1.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier............................................................. 3 1.4.1.2 Localizarea organizarii de santier......................................................................................... 4 1.4.1.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier................................ 4 1.4.1.4 Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier; dotari si masuri prevazute.................................................................... 5 1.4.2 Etapa de functionare.................................................................................................................. 6 1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere ....................................................... 6 1.5 Durata etapei de functionare ................................................................................................... 7 1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice ....................................... 7 1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice........................................... 8 1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici ............................................................................... 9 1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ............................................................................... 10 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.................................................................................................................................... 10 1.11 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului...................................................................................... 10 1.11.1 Identificare cadastrala............................................................................................................ 10 1.11.2 Regimul economic ................................................................................................................. 11 1.11.3 Regimul juridic....................................................................................................................... 11 1.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.................. 11 1.12.1 Reteaua de distributie a apei potabile..................................................................................... 11 1.12.2 Reteaua de distributie a energiei electrice .............................................................................. 11 1.12.3 Reteaua de distributie a gazelor naturale................................................................................ 12 1.12.4 Drumuri de acces................................................................................................................... 12
2 PROCESELE TEHNOLOGICE SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII ..........................................................................................................13

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ....................................................................... 13 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse .............................................................................. 13 2.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere............................ 15 2.1.2.1 Otelaria electrica cu turnare continuua ............................................................................... 15 2.1.2.2 Laminorul.......................................................................................................................... 19 2.1.2.3 Gospodaria de fier vechi.................................................................................................... 20 2.1.2.4 Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si refractare ..................................................... 20 2.1.2.5 Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje................................................. 20 2.1.2.6 Instalatia de captare si epurare gaze.................................................................................. 20 2.1.2.7 Gospodaria de zgura......................................................................................................... 21 2.1.2.8 Depozitul de materiale, materii prime si produse finite ........................................................ 21 2.1.2.9 Gospodaria de apa............................................................................................................ 21 2.1.2.10 Sub-statia electrica pentru racord la sistemul de alimentare cu energie electrica................ 21 2.1.2.11 Stocare/ vaporizare oxigen, argon, azot ........................................................................... 21 2.1.2.12 Gospodaria de gaze naturale........................................................................................... 21 2.1.2.13 Gospodaria de aer comprimat.......................................................................................... 21 2.1.2.14 Laborator ........................................................................................................................ 22 2.1.2.15 Pavilion administrativ....................................................................................................... 22 2.1.2.16 Anexa sociala.................................................................................................................. 22 2.1.2.17 Plan general.................................................................................................................... 22 2.1.2.18 Atelier auto...................................................................................................................... 22 2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile .... 22 2.1.3.1 Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici disponibile .................................... 22
i
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului CUPRINS
Integrated Environment ___________________________________________________________________________________ 2.1.3.2 Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile .................................................................................................................................... 24 2.2 Activitati de dezafectare ................................................................................................................. 24 2.2.1 Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii............................................................................................... 24 2.2.2 Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale 24 2.2.3 Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei.................................. 25
DESEURI............................................................................................................................26
3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate................................................................. 26 3.2 Modul de gospodarire a deseurilor.................................................................................................. 26 3.2.1 Ierarhia gestionarii deseurilor ................................................................................................... 27 3.1.2 Stocarea deseurilor pe amplasament ................................................................................ 27
4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA ..............................................................29
4.1 APA .............................................................................................................................................. 32 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.......................................................................... 32 4.1.2 Informatii despre cursurile de apa de suprafata......................................................................... 34 4.1.3 Alimentarea cu apa.................................................................................................................. 34 4.1.3.1 Surse de alimentare cu apa si instalatii de stocare a apei ................................................... 34 4.1.3.2 Tratarea apelor tehnologice ............................................................................................... 35 4.1.3.3 Modul de folosire a apei..................................................................................................... 37 4.1.4 Evacuarea apelor uzate ........................................................................................................... 37 4.1.4.1 Ape tehnologice ................................................................................................................ 37 4.1.4.2 Ape uzate menajere .......................................................................................................... 41 4.1.4.3 Ape meteorice................................................................................................................... 41 4.1.4.4 Debite si indicatori de calitate ai apelor evacuate................................................................ 42 4.1.5 Compararea cu cele mai bune tehnici disponibile aplicabile ...................................................... 43 4.2 AER .............................................................................................................................................. 45 4.2.1 Date generale.......................................................................................................................... 45 4.2.2 Surse de poluare si poluanti generati........................................................................................ 46 4.2.2.1 Sursele specifice fazei de executie..................................................................................... 46 4.2.2.2 Surse specifice perioadei de exploatare ............................................................................. 47 4.2.3 Prognozarea poluarii aerului .................................................................................................... 48 4.2.3.1 Abordare si metodologie .............................................................................................. 48 4.2.3.2 Descrierea modelului ................................................................................................... 50 4.2.3.3 Concentratiile de poluanti in imisii ...................................................................................... 53 4.2.3 Masuri pentru diminuarea impactului ........................................................................................ 55 4.3 SOL .............................................................................................................................................. 63 4.3.1 Caracterizare geomorfologica .................................................................................................. 63 4.3.2 Soluri si culturi agricole dominante ........................................................................................... 63 4.3.3 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a acestuia........................................................ 63 4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI............................................................................................................. 66 4.4.1 Caracterizare geologica ........................................................................................................... 66 4.4.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului............................................................ 66 4.5 BIODIVERSITATE ......................................................................................................................... 67 4.5.1 Flora si fauna caracterizare generala...................................................................................... 67 4.5.2 Arii naturale protejate............................................................................................................... 67 4.5.3 Impactul prognozat si masuri de diminuare............................................................................... 68 4.6 PEISAJ.......................................................................................................................................... 72 4.6.1 Localizarea amplasamentului ................................................................................................... 72 4.6.2 Legatura cu celelalte sectiuni din raport.................................................................................... 72 4.6.3 Abordare ................................................................................................................................. 73 4.6.4 Determinarea tiparelor si trasaturilor caracteristice ale peisajelor din zona geografica analizata . 73 4.6.5 Modificari produse prin propunerea de utilizare a terenului pe amplasament.............................. 73 4.6.6 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 74 4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ................................................................................................... 75 4.7.1 Organizare administrativa ........................................................................................................ 75 4.7.2 Populatia................................................................................................................................. 75 4.7.3 Economia................................................................................................................................ 75 4.7.4 Impactul prognozat .................................................................................................................. 76 4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ..................................................... 77
ii
Integrated Environment ___________________________________________________________________________________ 4.8.1 Atestari documentare............................................................................................................... 77 4.8.2 Monumente istorice si rezervatii arheologice............................................................................. 77 4.8.3 Impactul prognozat .................................................................................................................. 78
5 ALTERNATIVE.......................................................................................................................78 6 MONITORIZARE....................................................................................................................79
6.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor atmosferice............................................................................. 79 6.2 Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane .................................... 79 6.3 Monitorizarea si raportarea deseurilor.................................................................................... 80 6.4 Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic........................................................... 80 6.5 Monitorizarea mediului .......................................................................................................... 80
7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE.........................................................................82

7.1 Accidente din cauze naturale................................................................................................. 82 7.2 Accidente industriale............................................................................................................. 82 7.3 Masuri de prevenire .............................................................................................................. 82 7.3.1 Prevenirea expunerii angajatilor ............................................................................................... 82 7.3.2 Prevenirea producerii poluarilor accidentale.............................................................................. 83 7.3.3 Prevenirea exploziilor si incendiilor........................................................................................... 83
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR..........................................................................................85 9. POLUARE TRANSFRONTIERA ............................................................................................86 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...............................................................................87
10.1 10.2 10.3 10.4 10.5 10.6 10.7 10.8 10.9 Informatii generale ................................................................................................................ 87 Procese tehnologice si sistemul de control pentru prevenirea poluarii ..................................... 88 Deseuri................................................................................................................................. 90 Impact potential .................................................................................................................... 90 Alternative ............................................................................................................................ 96 Monitorizare.......................................................................................................................... 96 Managementul riscului .......................................................................................................... 97 Descrierea dificultatilor.......................................................................................................... 97 Poluare transfrontiera ........................................................................................................... 97
11. DOCUMENTE ANEXATE....................................................................................................99

PLANSE SI SCHITE Plansa nr. 1: Plan de incadrare in zona Plansa nr. 2: Plan de situatie ANEXE Anexa nr. 1: Certificate de urbanism Anexa nr. 2: Aviz de gospodarire a apelor Anexa nr. 3: Dispersia poluantilor in atmosfera Anexa nr. 4: Situri NATURA 2000 Anexa nr. 5: Studiu hidrogeologic preliminar
iii
1 INFORMATII GENERALE
1.1 Informatii despre titularul proiectului
Titularul proiectului este S.C. TRANSDANUBE INDUSTRIES S.R.L. Numar inregistrare la Registrul Comertului: J51/294/2007. Cod unic de inregistrare RO 18518685. Adresa: Localitatea: Oltenita Str. Portului nr. 44 Judetul: Calarasi Persoana de contact este Dl. Daniel Prunariu, in calitate de responsabil pentru protectia mediului: Telefon + 40 242 511 142 Mobil: + 40 733 101 836 Fax: + 40 242 511 140 E-mail: d.prunariu@transdanube.com
1.2 Informatii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu
Echipa de evaluare a impactului asupra mediului: 1. Marilena Patrascu, expert evaluator principal Nr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului: 201/ 13.04.2010, pt urmatorele tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA S.C. VMP Integrated Environment S.R.L. 030602 Bucuresti, sector 3 Blvd. Corneliu Coposu, nr. 5 Bloc 103, etaj 7, ap.20 Telefon: 021 320 87 08 031 411 84 75 ORANGE: 0733 988 911 VODAFONE: 0748 111 226 E-mail: marilena.patrascu@yahoo.com 2. Violeta Visan, expert evaluator principal Nr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului: 202/ 13.04.2010, pt urmatorele tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA 1
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 1. INFORMATII GENERALE
3. Constantin Zaharia, expert evaluator principal Nr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului: 271/ 16.09.2010, pt urmatorele tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA
1.3 Denumirea proiectului

Proiectul care face subiectul aprobarii de dezvoltare este localizat in Oltenita si reprezinta: Otelarie electrica si laminor pentru producerea a 500.000 tone otel beton si profile pe an.
1.4
Descrierea proiectului si a etapelor acestuia
Proiectul consta in realizarea structurilor necesare si montarea utilajelor si echipamentelor pentru activitatile de otelarie electrica si laminor. Zonarea amplasamentului corespunde urmatoarelor obiective si activitati desfasurate: 01. Otelaria electrica cu turnare continua (include Cuptorul electric cu sistem Consteel de alimentare cu fier vechi, instalatia de metalurgie in oala si instalatia de turnare continua) 02. Laminor 03. Gospodaria de fier vechi 04. Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si materiale refractare. 05. Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje 06. Instalatia de captare si epurare gaze 07. Gospodaria de zgura 08. Depozit de materiale, materii prime si produse finite 09. Gospodaria de apa 10. Substatia electrica noua 11. Stocatoare oxigen, argon (azot) si vaporizatoare 12. Gospodaria de gaze naturale 13. Gospodaria de aer comprimat 14. Laborator 15. Pavilionul administrativ 16. Anexa sociala 17. Lucrarile de plan general prevazute pentru: amenajarea terenului, drumuri, platforme, imprejmuirea incintei, porti de acces, cabine poarta, iluminatul perimetral si din incinta 18. Atelier auto (pentru intretinere curenta ) In tabelul 1-1 de mai jos este prezentata utilizarea suprafetelor comunicata de catre proiectant (BCP Bucuresti), respectiv pentru: constructii, cai de acces (drumuri), parcare, platforme betonate si spatii verzi. 2
Tabelul 1.1: Bilantul suprafetelor Nr. crt. Utilizarea terenului 1. Suprafata construita 2. Platforme betonate 3. Drumuri 4. Suprafete verzi 5. Spatii de depozitare 6. Parcaje TOTAL SUPRAFA
Aria 88.960 m2 9.500 m2 18.500 m2 53.881,39 m2 12.000 m2 2.700 m2 185.541,39 m2
1.4.1 Etapa de constructie 1.4.1.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier I. Organizarea incintei. Lucrarile de baza pentru care se va amenaja Organizarea de Santier se vor desfasura intr-o incinta existenta aflata in proprietatea investitorului. Din analiza planului de situatie se constata ca in prezent in interiorul incintei se afla suprafete relativ mari de teren liber de constructii sau care prin efectuarea de lucrari minime de desfiintare pot fi folosite pentru amenajarile necesare organizarii de santier. Toate constructiile aferente organizarii de santier se vor amplasa in interiorul incintei. Spatiile necesare pentru personalul santierului: birouri, vestiare, spatii pentru servirea mesei, grupuri sanitare etc. vor fi asigurate atat intr-o cladire special amenajata, cat si in module prefabricate. Magaziile pentru echipamentele de lucru si de protectia muncii se vor asigura in module standardizate, la fel ca cele pentru unelte si scule, motogeneratoare electrice, etc., amplasarea acestora facandu-se in zonele precizate mai sus cu posibilitatea reamplasarii in alte puncte ale santierului in functie de necesitati si cu acordul investitorului. Materialele necesare se vor depozita pe o platforma betonata existenta in interiorul incintei. Nu este necesara si nu se ocupa sub nici o forma suprafete de teren din domeniul public. II. Asigurarea utilitatilor Utilitatile necesare activitatii din santier se vor asigura astfel: - apa potabila: din retelele interioare existente in incinta si in functie de cerinte se poate procura si din comert imbuteliat. - grupuri sanitare: se vor folosi cabine ecologice inchiriate de la firme autorizate din localitate care vor asigura vidanjarea/dezinfectarea ritmica a acestora. - evacuarea apelor uzate: se va realiza prin racordarea la o instalatie proprie de epurare.
3
energia electrica: din reteaua actuala a incintei, precum si cu motogeneratoare proprii ale santierului. apa calda pentru grupurile sanitare: cu boilere electrice. incalzirea spatiilor: se va asigura cu surse electrice: calorifere electrice, suflante de aer cald, etc. telefonie: cu telefoane mobile din dotare. transport personal: cu mijloace proprii sau inchiriate.
III. Accese si imprejmuiri Accesul in incinta se asigura prin intrarile existente in prezent: - accesul din soseaua Portului in incinta fostei Centrale Termice de Zona; - accesul din Strada Portului in incinta preluata de la SC TUROL SA. In afara de imprejmuirea de incinta existenta ce se va realiza in completarea acesteia, constructorul de comun acord cu beneficiarul va putea realiza si imprejmuiri locale, provizorii in interiorul incintei in scopul asigurarii securitatii anumitor materiale. 1.4.1.2 Localizarea organizarii de santier Toate constructiile aferente organizarii de santier se vor situa in interiorul incintei detinute de investitor in m unicipiul Oltenita, Str. Portului nr. 44 , Judetul Calarasi. Organizarea de santier se va amplasa adiacent cu soseaua Portului, situata pe latura de Vest a societatii , cat si pe alte suprafete care vor fi indicate in Planul de situatie. 1.4.1.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier Conform celor prezentate in sectiunea 1.4.1.1, faza de constructie debuteaza cu organizarea de santier in care se vor asigura utilitatile necesare etapei de constructie. Constructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se vor amplasa pe teren pe platforme amenajate, astfel incat sa nu stanjeneasca activitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si cladirilor din investitia de baza. Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat prin generarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor de sapaturi, transport si montaj. Lucrarile organizarii de santier nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului.
4
1.4.1.4 Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier; dotari si masuri prevazute Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei santierului si organizarea drumurilor si platformelor interioare, in faza de organizare a santierului. Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantul rezultat din sapaturi se vor strange in gramezi, urmand a se folosi la nivelare si la amenajarea zonelor verzi. Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de la o statie centralizata pentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cu generare de emisii de pulberi. Pentru grupuri sanitare se vor folosi cabine ecologice inchiriate de la firme autorizate din localitate care vor asigura vidanjarea/dezinfectarea ritmica a acestora, iar evacuarea apelor uzate se va realiza prin racordarea la o instalatie proprie de epurare. Pe perioada de executie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe masura ce se utilizeaza. Executia se va realiza de catre antreprenori autorizati specializati pentru acest gen de lucrari. Muncitorii vor fi instruiti sa respecte prevederile specifice privind protectia mediului. O atentie suplimentara se va acorda realizarii lucrarilor in timpul constructiei si refacerii terenului afectat de lucrari. Excavatii Ori de cate ori va fi posibil, se va impiedica patrunderea apei in excavatii. Se vor utiliza santuri transversale care sa impiedice patrunderea apelor de suprafata, iar pentru apele subterane se va practica deshidratarea puturilor sau constructia de bariere izolante. In coltul excavatiei se va instala o pompa de jomp, si se va evita perturbarea apei evacuate. Apele subterane pompate din excavatii fie vor fi eliminate la statia de epurare, fie vor fi preluate sub supraveghere de catre o firma autorizata. Terenul decopertat Se vor minimiza suprafetele de teren decopertat de pe amplasament si ale gramezilor de pamant. Stivele de pamant vor fi inierbate sau acoperite si vor fi utilizate garduri dintr-o membrana geotextila adecvata pentru controlul eroziunii. Unde va fi posibil, se vor prevedea borduri pentru a preveni siroirile de suprafata. Spalarea instalatiilor si a rotilor vehiculelor Daca se vor utiliza instalatii de spalare a rotilor si a instalatiilor, acestea trebuie construite cu asigurare impotriva revarsarii, iar efluentul va fi epurat. Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii genereaza un impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri scazute de pulberi si 5
zgomot, in conditiile implementarii masurilor stabilite pentru minimizarea acestor efecte. Gestionarea deseurilor Deseurile ramase dupa constructie vor fi depozitate selectiv si evacuate inainte de receptia finala, la o rampa de gunoi autorizata (cu exceptia celor reciclabile) sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz. Materiale de cosntructie Principalele materiale de constructie care vor fi utilizate sunt reprezentate de: 1. Pilotaj piloti forati ...........................................................1.000 buc 2. Betoane in fundatii hale....................................................15.000 m3 3. Betoane in fundatiile utilajelor si echipamentelor.............8.000 m3 4. Constructii metalice , structuri rezistenta si inchideri ......12.500 t
1.4.2 Etapa de functionare Societatea comerciala TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Oltenita are profil de activitate metalurgic si va produce tagle, otel beton si profile lungi. Otelul se va produce in cuptor electric cu arc de 70 tone capacitate, cu turnare continua utilizand o instalatie de metalurgie in oala (LF) si o instalatie de turnare continua a otelului cu trei fire pentru tagle. Taglele obtinute vor fi vandute ca atare (25.000 t/an), sau prelucrate (469.000 t/an) in laminorul de otel beton si profile rezultand 450 000 t/an produse finite. Informatiile detaliate pentru activitatile desfasurate pe amplasament sunt prezentate in detaliu in prezentul raport, dupa cum urmeaza: - descrierea procesele tehnologice cap. 2; - prezentarea deseurilor generate pe amplasament si a gestionarii acestora cap. 3; - impactul asupra mediului cap. 4.
1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere La demontare, dezafectare, inchidere si post-inchidere se vor aplica indicatiile din planul de inchidere. Acesta va trebui sa includa urmatoarele etape principale: golirea continutului de lichide din toate structurile subterane si supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare; spalarea si igienizarea structurilor subterane si supraterane; evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spalarea structurilor subterane si supraterane; 6
demolarea halelor in conformitate cu normele de securitate specifice; ambalarea deseurilor si eliminarea acestora; colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si industriale; testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate si necesitatea oricarei remedieri in vederea redarii zonei in circuitul economic. La dezafectarea echipalentelor electrice si electronice se va tine seama de cerintele cu privire la DEEE conform legislatiei aplicabile. Materialele utilizate la constructiile din amplasament nu contin azbest, nici echipamente electrice cu PCB si nu necesita conditii speciale de eliminare.
1.5
Durata etapei de functionare
Durata de functionare preconizata este de peste 30 ani.
1.6
Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice
Capacitatea de productie pe profile de activitati este prezentata in Tabelul 1.2, iar comsumurile anuale de energie pentru produsele finale in Tabelul 1.3 de mai jos. Consumurile anuale ale celorlate utilitati sunt prezentate in Tabelul 1.4.
Tabelul 1.2: Capacitati de productie
Profil de activitate Producerea otelului din fier vechi in cuptor electric Turnare continua Laminare la cald
Capacitate anuala de productie 504.000 t/an otel lichid 494.000 t/an tagle, din care: - 25.000 t/an se pot vinde ca atare, iar - 469.000 t/an intra in laminor 450.000 t/an produse finite (otel beton si profile)
7
Tabel nr. 1.3 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productie Denumire Tagle, din care: Tagle (vandute ca atare) Otel beton si profile Cantitate anuala [t] 494.000
Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Cantitate Furnizor anuala 305.000 MWh Distribuitor Energie zonal ENEL electrica Gaz natural 14.500.000 Nm Distribuitor zonal gaz natural
25.000
450.000
Tabelul 1.4: Consumuri anuale de utilitati
Denumire Oxigen Azot Aer comprimat Apa industriala de adaos Apa potabila
U.M Nm Nm Nm m m
Cantitati anuale 18.800.000 360.000 36.000.000 2.673.000 8.550
1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice

Consumurile anuale de materii prime si substante sau preparate chimice este prezentat in tabelele 1.5 si 1.6 de mai jos.
Tabelul 1.5: Consumuri anuale de materii prime
Denumire Fier vechi Zgura sintetica Var (Dolomita) Ferosiliciu Silicomangan Feromangan Silicocalciu Carbon pulbere Electrozi Refractare Pudra de acoperire
U.M t t
Cantitati anuale 566.000 25.700
t t t t t t 8
7,500 8,750 100 9.100 830 5.800 350
Tabelul 1.6: Consumuri anuale de substante sau preparate chimice priculoase Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea substantelor sau prime, a substantei sau utilizata/ preparatelor chimice* preparatului chimic existenta in stoc Categorie Periculozitate Fraze de risc (P/N) Utilizate in productie 18.800.000 Nm 3/ P an/ 175 t
Utilizate in gospodaria de apa 576 l/zi/ 30 m3 P 1.190 l/zi/ 30 m3 P 250 l/zi/ 1 m3 P 150 l/zi/ 1 m3 100 l/zi/ 1 m3
Oxigen
R8
Acid sulfuric (60%) Acid clorhidric (40%) Hipoclorit (16%) Anticorozive (10-30%) Antiscalant (1-5%)
R34 R 34-37 R 20; R21; R 22; R34; R41 In aceasta etapa nu se cunoas inca produsele ce urmeaza sa fie folosite.
C C C
1.8
Informatii despre poluantii fizici si biologici
Zgomot I. Principalele surse de zgomot pe amplasament sunt echipamentele de productie si cele instalate pentru protectia atmosferei: ventilatoare, hote exhaustoare, etc. si activitatile de incarcare/ descarcare a materiilor prime si materialelor. II. Principalele surse de zgomot si vibratii in afara amplasamentului sunt reprezentate de traficul aferent procesului de productie. Activitatea de transport aferenta etapei de functionare a investitiei (procesului de productie) este in principal legata de: - transportul materiilor prime si in special al fierului vechi; - transportul produselor in afara amplasamentului; - transportul zgurii in afara amplasamentului; - transportul altor tipuri de deseuri in afara amplasamentului. Transportul intrarilor si iesirilor se va face atat pe cai rutiere cat si pe cai ferate. Studiul de trafic inaintat autoritatilor responsabile pentru obtinerea licentei de transport pe drumuri publice indica o imagine de varf de 5 camioane/ora. Prevenirea nivelelor ridicate de zgomot I. Pentru reducerea nivelului de zgomot, carcasele echipamentelor/ ventilatoarelor sunt izolate impotriva zgomotului printr-o captuseala de vata minerala si un invelis de otel. Pentru a reduce si mai mult
9
zgomotul, exista si un amortizor instalat in partea posterioara a fiecarui echipament. Operatiile de incarcare/ descarcare a materialelor se vor executa sub supraveghere si cu instruirea corespunzatoare a personalului manipulant asupra masurilor necesare pentru a evita un nivel ridicat al zgomotului. II. Traficul auto pe amplasament si in vecinatatea acestuia se va realiza la viteze foarte reduse pentru a evita producerea zgomotului. Zgomotul la limita amplasamentului trebuie sa fie in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Se apreciaza, avand in vedere distanta pana la zona locuita si/ sau situri NATURA 2000, ca zgomotul nu va fi sesizabil in/din aceste zone. In situatia in care vor exista sesizari legate de disconfortul produs de zgomot, se vor instala bariere fonice.
Poluare biologica Pe amplasament nu se desfasoara activitati potential generatoare de poluare biologica. Apa potabila furnizata pe amplasament provine de la reteua de distributie a apei potabile a municipiului Oltenita si este controlata sanitar de catre autoritatile pentru sanatate publica. Radiatii electromagnetice Campul electromagnetic provenit de la linia electrica de LEA de la care se alimenteaza amplasamentul cu energie electrica este caracterizat de intensitate si inductie magnetica reduse (B=xH=xI/r), iar pe amplasament nu exista un numar important de transformatoare de mare putere care sa genereze un camp electromagnetic (B=xNxH=xN2xI/L) semnificativ. B = inductia campului magnetic (Tesla) = permeabilitatea magnetica H = intensitatea campului magnetic (amper/ metru) I = intensitatea curentului prin conductor (amper) N = nr. de spire in bobina L = lungimea bobinei (metri) Radiatii ionizante Activitatile de pe amplasament nu genereaza radiatii ionizante.
1.9
Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Dintre formele de poluare generate de activitatile de pe amplasament, o atentie deosebita a fost acordata poluarii atmosferice. Sursele de poluare si masurile de prevenire/ reducere a poluarii atmosferice sunt prezentate in tabelul 1.7 si descrise detaliat in sectiunea 4.2. 10
Tabelul nr. 1.7: Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Pe zone de protectie/restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare Fara masuri de eliminare/reducere a poluarii Cu implementare masurilor de eliminare/reducere a poluarii
1.
2. - trafic; - incarcare/ descarcare materiale; -ventilatoare/ exhaustoare
3.
4.
5.
Pe amplasam. obiectivului
Poluare de fond
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
6.
7.
8.
9.
10. - carcasele ventilatoarelor sunt izolate impotriva zgomotului printr-o captuseala de vata minerala, si un invelis de otel; amortizor instalat in partea posterioara a fiecarui ventilator; - instruire si supraveghere operatii descarcare/ incarcare; - viteze reduse ale mijloacelor de transport.
Poluare fonica zgomot 4 65 dB Neglij. 80-90 dB 65 dB Nesemnificativ Nesemnificativ
9
Poluare atmosferica
NO2 - (8 h) 3 [ g/m ] NO2 - (1 an) 3 [ g/m ] NOx - (1 an) 3 [ g/m ] PM10 - (24 h) 3 [ g/m ] PM10 - (1 an) 3 [ g/m ] CO - (8 h) 3 [ g/m ] 200
55,4 90,2 10,4 23,9 13,8 32,9 24,32 123 23,76 86
88,91 3,53 4,92 0,289 35,3 0,2072 25,5 10,76 93,9
Cosuri : - EAF; reincalzire
2 40
- instalatie de filtrare a emisiilor atmosferice, construita pentru a capta si trata emisiile principale, secundare si pentru liniile de absorbtie secundare.
30
50
0,27
0,0137
123
40
0,063 1220
0,0041 114
86 5234,86
10.000
1273,86 5234,86
10
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Locatia proiectului este situata pe o platforma industriala din subzona de unitati industriale stabilita prin Planul Urbanistic General al municipiului Oltenita, pe amplasamentul unei foste turnatorii (S.C. TUROL S.A.) si al fostei centrale termice zonale (CTZ). Datorita acestei amplasari si a existentei cailor de acces care ocolesc zonele rezidentiale, prezenta alternativa de amplasament a fost considerata optima din punct de vedere al minimizarii impactului datorat traficului greu aferent activitatii. Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului de investitii Otelarie electrica si laminor a fost ales dintre mai multe alternative de amplasament. Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incat: - sa afecteze cat mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv caile de transport public; - sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare istorica, valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale protejate/ zone protejate, zone de protectie sanitara, etc.; - sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata; - sa evite apropierea de alte instalatii similare care emit aceiasi poluanti atmosferici; - sa fie in apropierea cailor de acces rutiere si ferate; - sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din subteran; - sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu energie electrica, gaz natural. Aceste criterii sunt satisfacute de amplasament propus. Pentru realizarea investitiei, Primaria municipiului Oltenita a emis Certificatele de urbanism cu nr. 297/ 19.11.2009 si 219/ 07.10.2010 pentru realizarea proiectului.
1.11 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
1.11.1 Identificare cadastrala
Beneficiarul detine Certificatele de Urbanism nr. 297/19.11.2009 si 219/ 07.10.2010. Conform CU, imobilul este identificat prin planul de incadrare cu numerele cadastrale indicate in tabelul de mai jos.
10
Tabelul 1.8: Numere cadastrale cf. planului de incadrare in zona
Plan de incadrare 324/1-3 324/4/1; 324/4/2 Numere cadastrale 324/5 324/6/1; 324/6/2 324/7/1 324/8/3; 324/8/4 324/15/2 324/16 324/17 971-996 1.11.2 Regimul economic
Folosinta actuala a terenului identificat mai sus prin certificatul de Urbanism nr. 297/ 19.11.2009 este: - curti-constructii (Cc). Destinatia terenului conform PUG si a Regulamentului local de urbanism aferent PUG: - imobilul se afla in subzona de unitati industriale existenta.
1.11.3 Regimul juridic
Imobilul este situat in intravilanul localitatii Oltenita, in unitatea de referinta nr. 9, proprietatea S.C. TRANSDANUBE INDUSTRIES S.R.L. conform: - Contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2037/13.09.2007 de catre Societatea Civila DE IURIE BIROU NOTARIAL; - Contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2018/11.08.2009 de Biroul Notarilor Publici Asociati Luca si Dumitrescu; - Contract de vanzare-cumparare nr. 3725/05.12.2008.
1.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

1.12.1 Reteaua de distributie a apei potabile
Apa potabila se preleveaza prin racord de la reteaua de distributie a municipiului Oltenita.

1.12.2 Reteaua de distributie a energiei electrice
Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua furnizorului local de energie electrica utilizandu-se racordul existent la tensiunea de 110kV. Solutia de alimentare s-a stabilit pe baza unui studiu de solutie pentru care s-a emis Avizul Tehnic de Racordare de catre autoritatea responsabila Pentru alimentarea consumatorilor din cadrul otelariei electrice se va instala un transformator de 110/33kV, 63MVA si se va construi o statie de distributie de 33kV. 11
Consumatorii noi sunt alimentati in principal la urmatoarele tensiuni; 33kV, L1,L2,L3, 50Hz; 6kV, L1,L2,L3, 50Hz si 400/230V, L1, L2, L3,N, 50Hz.
1.12.3 Reteaua de distributie a gazelor naturale
Se alimenteaza din reteaua de distributie printr-o statie de reglare si masurare gaze, amplasata in aer liber si protejata cu plasa de sarma.
1.12.4 Drumuri de acces
Se vor folosi atat caile de transport si acces existente cat si noul acces rutier prevazut din strada Portului (DN4) in vecinatatea canalului de desecare (coltul de NV al incintei). Pentru realizarea lucrarii Amplasare si amenajare acces la depozit materii prime si finite, otelarie, cladiri anexe, atelier in zona DN 4 km 65+758 stanga, beneficiarul a obtinut Autorizatia nr. 69/ 29.10.2010 de amplasare si/sau acces in zona drumului public, emisa de S.C. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti.
12
2 PROCESELE TEHNOLOGICE SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse Procesul tehnologic pentru obtinerea produselor finite (tagle, fier beton si profile metalice) are in componenta urmatoarele fluxuri tehnologice: fluxul tehnologic de producere a otelului lichid avand in componenta urmatoarele utilaje: cuptorul electric cu arc tip EAF; instalatia de metalurgie in oala tip LF; instalatia de incarcare a fierului vechi in cuptorul electric tip Consteel. Fierul vechi se incarca pe banda transportoare a instalatiei Consteel si se introduce in cuptorul electric in mod continuu. Fierul vechi impreuna cu materialele de adaos se topesc sub actiunea arcului electric, obtinandu-se otelul lichid, care se descarca in oala de turnare amplasata pe un transfecar sub cuptoru electric. Oala de turnare este transferata la instalatia de metalurgie in oala unde se continua procesul de elaborare a otelului, fiind adus in compozitie chimica conform marcii respective si la temperatura de turnare. fluxul tehnologic de turnare a otelului lichid, avand ca utilaj masina de turnare continua cu 3 fire. Oala de turnare cu otelul lichid de la instalatia LF este transportata cu podul rulant la turnul rotitor al masinii, de unde, prin intermediul unui distribuitor se toarna pe cele 3 fire, care trec printr-o camera de racire, un otelul se solidifica. Taglele ontinute se taie la dimensiuni si sunt deplasate spre laminor. fluxul tehnologic de deformare plastica la cald a taglelor pentru obtinerea de fier beton si profile usoare, are ca utilaj laminorul. Taglele turnate continuu sunt incarcate prin intermediul unor transportoare cu role in cuptorul de preincalzire tagle unde temperatura se ridica la cea necesara pentru deformarea plastica. Din cuptor taglele trec continuu prin cajele degrosisoare, cajele intermediare si cajele finisoare, de unde produsele finite sunt debitate la dimensiuni si descarcate pe patul de racire. Dupa racire produsele finite sunt impachetate si depozitate in vederea expeditiei. 13
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 2. PROCESE TEHNOLOGICE
Integrated Environment ___________________________________________________________________________________ Figura 2-1: Flux tehnologic OTELARIE (FAZA 1 producerea si turnarea otelului lichid) GOSPODARIA DE FIER VECHI
566.000 t/a fier vechi
CUPTOR ELECTRIC CU ARC cu Sistem CONSTEEL de Alimentare a Fierului Vechi Capacitate furnal: 70 t Transformator: 44 & 10 % MVA Interval sarje (TTT): 60 min Productivitate: 70 t/h otel lichid Productie: 504.000 t/an otel lichid
METALURGIE SECUNDARA Capacitate furnal: 70 t Transformator: 15 MVA Productie: 504.000 t/an otel lichid
TURNARE CONTINUA TAGLE Masina de turnare continua cu 3 fire 3 (CCM) Raza: 9 m Productie tagle: 130x130 mm & 150x150 mm ETAPA 1: 494.000 t/an tagle pt. Vanzare ETAPA 2: 25.000 t/an tagle la vanzare 469.000 t/an tagle la laminor
14
Integrated Environment ___________________________________________________________________________________ Figura 2-2 : Flux tehnologic LAMINOR (FAZA 2 deformare la cald a taglelor)
469.000 t/an tagle
Cuptor de reincalzire, tip cu propulsie Capacitate incarcare: 80 t/h la rece / 100 t/h la cald
Laminor pentru otel beton si profile Capacitate: 70 t/h Produse Finite: OTEL BETON Dimensiuni: diametru. 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 30, 32 mm PROFILE Patrate 14-35 mm Plate 40-80 x 8-10 mm Corniere 30x3 65x7 mm 30x15 60x30 mm 40x5 50x6 mm
Total 450.000 t/an
2.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere Principalele utilaje ale instalatiei constau din: a) instalatia Consteel; b) cuptor electic cu arc cu capacitatea de 70 tone, tip EBT; c) instalatie de metalurgie in oala, tip LF; d) instalatie de turnare continua a otelului cu 3 fire pentru tagle cu sectiunea de 130x130 mm; e) laminor continuu de profile lungi. 2.1.2.1 Otelaria electrica cu turnare continuua Otelaria electrica cu turnare continua este organizata intr-o hala de productie cu cinci deschideri. a1. Cuptorul electric cu arc (de 70 t capacitate, tip EBT) Cuptorul cu arc care urmeaza a se instala difera de un cuptor conventional prin urmatorul concept: 15
Functionare cu arc electric lung si impedanta mare: Pentru functionarea cu arc electric lung, curent mic in electrozi si stabilitate a arcului mentinuta, se instaleaza un reactor de serie suplimentar in partea primara a transformatorului de cuptor. Aplicarea unei tehnologii de injectie constand din sistem de injectare a carbunelui pentru sistemul de lucru cu zgura spumanta, si un sistem combinat de arzatoare oxigen/gaz; acest sistem modular inlocuieste lancile conventionale de oxigen si carbon Alimentarea continua cu fier vechi a cuptorului (Sistemul Consteel) care permite recuperarea caldurii din gazele arse rezultate in urma arderii in cuptor.
Beneficiile noii tehnologii aplicate sunt urmatoarele: - 25% reducere a energiei electrice consumate, fata de un cuptor conventional; - 25% crestere a productivitatii; - consum de electrozi redus cu 35 %; - temperatura si compozitie chimica omogena a sarjei - sporirea scoaterii de metal prin scaderea continutului de oxid de fier in zgura; - reducerea costului de functionare prin cresterea productivitatii si prin optimizarea utilizarii energiei
Tabelul 2.1: Date tehnice principale cuptor cu arc Caracteristici Tehnica/ Valoare
Capacitatea cuptorului (marimea sarjei) Durata sarjei Capacitatea transformatorului Tipul evacuarii Arzator jet si sistem oxigen Insuflare carbon Tehnica zgurii spumante Reglarea electrozilor Diametrul electrozilor Bolta si perete lateral Fluid hidraulic pentru functionare
70 t 60 minute (fier vechi 100%) 44 MVA + 10% EBT (evacuare excentrica prin fund) 12 bar, 2500-4500 Nmc/h lance 45 kg/min 3 duze de insuflare Hidraulica 500 mm cu apa racita apa-glycol
a2. Instalatia Consteel Aceasta instalatie permite fierului vechi care se incarca in mod continuu in cuptor si care circula in contracurent cu gazele arse extrase din cuptor, sa preia o parte din caldura acestora.
16
Instalatia consta din doua transportoare montate pe o sustinere metalica. Transportoarele oscileaza in plan orizontal printr-o miscare diferentiala care permite avansarea materialului pe banda transportorului.
Figura 2.1: Instalatia Consteel
Preincalzirea fierului vechi in instalatia Consteel Postcombustia CO produsa in timpul insuflarii de oxigen si carbon in cuptor este o cale comuna pentru a obtine energii suplimentare in procesul de topire. In sistemul Consteel postcombustia se efectueaza in portiunea de preincalzire a instalatiei in loc de a se efectua in interiorul cuptorului, aceasta permitand o incalzire a fierului vechi de inalta eficienta. Tunelul de preincalzire este reprezentat de prima sectiune a conductei de extragere a gazelor arse, in care are loc post-combustia oxidului de carbon CO dezvoltat in interiorul cuptorului. La capatul sectiunii de preincalzire este instalat sistemul de etansare dinamica prin care se evita aspirarea aerului ambiental in sistemul de desprafuire.
Figura 2.2: Preincalzire fier vechi in instalatia Consteel
17
Tabelul 2.2: Caracteristicile tehnice instalatie Consteel
Caracteristica lungimea transportorului latimea in partea inferioa inaltimea transportorului lungimea zonei de incarcare lungimea zonei de preincalzire densitatea materialului feros pe conveior a.3. Instalatia de metalurgie in oala tip ,,LF
Valoare 32000 mm 1800m 2000 mm 28000 mm 25000 mm 0,5t/m3
Instalatia consta din urmatoarele componente principale: - Dispozitivul de incalzire electrica cu arc, cu transformator, cabluri, bratele electrozilor conducatoare de curent, stalpii electrozilor si electrozi; - Capacul racit cu apa cu extragerea laterala a gazelor; - Sistemul de epurare a gazelor arse; - Dispozitiv de masurare a temperaturii si prelevare probe.
Tabelul 2.3: Caracteristicile tehnice ale instalatiei tip LF
Caracteristica marimea sarjei transformator viteza de incalzire diametrul electrozilor barbotare oala
Valoare 70 t 10+20%MVA 4,5 0C/min 305 mm 1 dop poros, max 600 Nl/min
a.4. Instalatia de turnare continua Produsele obtinute in prezent prin turnarea continua acopera cea mai mare parte a pietii mondiale datorita excelentei calitati. Instalatia de turnare continua este compusa din urmatoarele componente: - turnul rotitor - platforma de lucru - camera de racire cu sistemul de evacuare abur - carucior cu distribuitor cu capac - ansamblu cristalizator cu oscilator pentru actionare cristalizator - sistemul de racire cu apa a cristalizatorului - sistemul de valve pentru apa de racire prin stropire automata (racirea secundara) - sistemul de ghidare in zona curba 18
cajele de extragere si indreptare calea cu role intermediara masina de taiere cu flacara automata masa cu role de stocare tagle dispozitiv de transfer tagle patul de racire statie hidraulica sistemul de ungere automat alimentarea cu oxigen si gaz natural alimentarea cu aer comprimat
Tabelul 2.4: Date tehnice principale ale instalatiei de turnare continua
Caracteristica turn rotitor sistem de protectie a otelului la turnare numar de fire distanta intre fire raza de curbura sectiune semifabricat lungime semifabricat tip bara falsa viteza de turnare semifabricat sistem de oscilare cristalizator taiere semifabricat
Tehnica/ Valoare cu cantarire electronica cu duze imersate 3 (extindere viitor 4) 1200 mm 9m 130x130 mm 12 m Rigida 3,5-4,2 m Electromecanic instalatie de taiere oxi-gaz
2.1.2.2 Laminorul Laminorul este amplasat intr-o hala cu doua deschideri RA-RB si RB-RC avand lungimile de 168m, respectiv 288 m, cu travei de 12 m, ambele avand deschiderea de 30 m fiecare si inaltimea la calea de rulare de + 14m. Laminorul continuu pentru profile este compus din: cuptor de incalzire cu propulsie pentru preancalzire tagle, trenul degrosisor, trenul intermediar, trenul finisor (in total 16 caje), doua blocuri laminare finisoare, instalatii de taiat la cald si la rece, o instalatie de racire cu apa a laminatelor, paturi de racire, instalatii de impachetare si legare a produselor finite. Principalele sisteme aferente laminorului sunt: - Sistemele de control automatizat al arderii combustibilului in cuptor, sistem care regleaza debitul de combustibil si cel de aer in functie de productivitatea de incalzire instantanee. - Sistemul de automatizare a comenzilor electrice ale echipamentelor, care asigura functionarea complet automata a procesului, practic operatorii avind numai functia de supraveghere. 19
Sistemul de ungere centralizata a angrenajelor, de asemenea sistem complet inchis. Sistem de recirculare a apei. Apa se foloseste la racirea echipamentelor care prelucreaza laminatul la temperaturi ridicate, la racirea laminatului dupa iesirea din ultima caja de laminare si la transportul tunderului (oxidului de fier rezultat in urma incalzirii).
Aferent laminorului functioneaza o strungarie de cilindri, care prelucreaza calibrele de pe cilindri intre care are loc laminarea. De asemenea este prevazut un depozit pentru laminatele finite. 2.1.2.3 Gospodaria de fier vechi Este organizata intr-un depozit descoperit cu lungimea de 200 m si latimea de 47 m, care asigura o cantitate max de depozitare de 80.000 tone de fier vechi. Depozitul are macarale portal la sol de 20 tone, dotate cu electromagnet si graifer care preiau fierul vechi pregatit in vederea incarcarii in camioane si transportarii la otelarie. 2.1.2.4 Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si refractare Este organizat intr-o hala cu deschiderea de 24 m si inaltimea la calea de rulare la 8 m in care se depoziteaza in zone compartimentate: florura de calciu, dolomita calcinata, feroaliaje si materiale refractare. Din compartimente, aceste materiale se preiau cu ajutorul incarcatoarelor fronatale cu cupa si se introduc pe fluxul de alimentare a cuptorului sau a instalatiei LF. 2.1.2.5 Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje Este formata dintr-un ansamblu de buncare metalice pentru materialele de adaos si feroaliaje, utilaje (alimentatoare vibrante, transportoare cu benzi orizontale sau de tip Z, carcase pentru captarea prafului, etc.) care asigura dozarea si transportul acestora la cuptorul electric si instalatia de metalurgie in oala, precum si platforme de acces si sustineri de echipamente si instalatii. Acest ansamblu este adapostit intr-o constructie (4 x 30 m, cu inaltimea de 14 m) amplasata adiacent halei otelariei. 2.1.2.6 Instalatia de captare si epurare gaze Este amplasata langa hala de incarcare fier vechi si este compusa in principal din doua sisteme: - sistemul primar de captare a gazelor arse din cuptor, cu postcombustie si sistem de racire umed; - sistemul secundar de captare a gazelor din hota de deasupra cuptorului, din instalatia LF si de la instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje. Gazele captate din cele doua sisteme sunt filtrate intr-o instalatie cu filtre cu saci si evacuate la cos. Praful rezultat in urma desprafuirii este colectat intr-un siloz dupa 20
care se peletizeaza si se expediaza la utilizatori. Instalatia si functionarea acesteia sunt descrise detaliat in sectiunea 4.2. 2.1.2.7 Gospodaria de zgura Gospodaria de zgura este organizata adiacent halei de incarcare fier vechi, in doua compartimente betonate de depozitare, avand dimensiunile in plan de 7,0m x 40,0 m si inaltimea peretilor de 3,0 m; depozitarea este temporara pana la racirea zgurii care dupa racire este preluata direct de catre utilizatori, cu mijloace auto. Capacitatea de stocare este de 500 m3, respectiv cca 200t/zi. Daca nu se vor gasi operatori interesati in preluarea zgurii, se are in vedere realizarea unui depozit pe un teren adiacent amplasamentului existent, aflat in partea nordica a acestuia, care urmeaza a se amenaja in viitorul apropiat. Depozitul va avea capacitatea de 60.750 t/an. 2.1.2.8 Depozitul de materiale, materii prime si produse finite Depozitul de materiale, materii prime si produse finite este organizat pe o platforma betonata, adiacent halei laminorului. 2.1.2.9 Gospodaria de apa Gospodaria de apa a fost proiectata si dimensionata pentru racirea si tratarea apei distribuita consumatorilor de mai jos, si va fi realizata in doua etape succesive notate prin ETAPA 1 si ETAPA 2. O a treia etapa de realizare va corespunde cresterii debitului vehiculat in zona laminorului. Gospodaria de apa este proiectata sa asigure tratarea unui debit de max. 400 m3/h apa bruta prelevata din sursa (apa de adaos), necesar pentru acoperirea pierderilor prin evaporare si purjare (detalii in sectiunea 4.1) 2.1.2.10 Sub-statia electrica pentru racord la sistemul de alimentare cu energie electrica Este compusa in principal din: transformatorul coborator de 110/33 kV, celulele aferente, sistemul de compensare a factorului de putere si a flikerului. 2.1.2.11 Stocare/ vaporizare oxigen, argon, azot Rezervoarele de oxigen si argon (azot) lichid (aprovizionate de la furnizori autorizati), inclusiv vaporizatoarele aferente, sunt amplasate pe o platforma betonata si imprejmuita cu plasa de sarma. 2.1.2.12 Gospodaria de gaze naturale Statia de reglare si masurare gaze este amplasata in aer liber, protejata cu plasa de sarma. 2.1.2.13 Gospodaria de aer comprimat Este amplasata in interiorul halei descrisa la punctul 2.1.2.1 si este alcatuita din compresoare si rezervoare de aer comprimat. 21
2.1.2.14 Laborator Este amplasat in pavilionul administrativ si utilizat pentru analiza probelor finale. 2.1.2.15 Pavilion administrativ Pavilionul administrativ este o cladire de P+3E in care sunt prevazute functiunile de conducere tehnico+administrative si financiare ale societatii, cu o suprafata construita de 500mp. 2.1.2.16 Anexa sociala Anexa sociala este organizata in cladirea Pavilionului administrativ si cuprinde: vestiare, dusuri, grupuri sanitare pentru muncitori, separat pentru femei si separat pentru barbati. 2.1.2.17 Plan general Lucrarile de plan general prevazute constau din: amenajarea terenului, drumuri, platforme, imprejmuirea incintei, porti de acces, cabine poarta, iluminatul perimetral si din incinta. 2.1.2.18 Atelier auto In atelierul auto se vor desfasura activitati de: intretinere mecanica, electrica si spalatorie. Pentru alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport este prevazut un depozit de carburanti dotat cu pompa de alimentare.
2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile 2.1.3.1 Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici disponibile Pentru activitatea de topitorie in cuptorul electric se vor aplica cele mai bune tehnici disponibile care, conform documentului BREF Iron & Steel constau din Tehnici integrate procesului tehnologic (PI); acestea sunt enumerate in tabelul urmator.
Tabel 2.5: Compararea tehnicilor din activitatea de topitorie cu cele mai bune tehnici disponibile Cerinta BAT Efecte/Nivel de emisii Situatia in societate Conformare (BREF I&S - Sectiunea atins DA/NU 9.3) Tehnici integrate procesului tehnologic PI PI3 - Sisteme de racire DA nu se evacueaza ape Sistemul de alimentare cu cu apa in circuit inchis uzate apa de racire este de tip sau cu grad de inchis pentru apele fara recirculare 95% contact.
22
Tabel 2.6: Compararea tehnicilor din activitatea laminorului cu cele mai bune tehnici disponibile LAMINOARE LA CALD Cerinta BAT Efecte/ Nivel de Situatia in societate Conformare (BREF FMP Sectiunea A.5.1) emisii atins DA/NU DA - se utilizeaza sistem de SS: < 20 mg/l Sistem de racire cu apa in racire cu apa in circuit Ulei: < 5 mg/ l circuit inchis, cu grad de inchis, cu grad de (masuratori recirculare > 95% recirculare > 95% aleatoare ) Epurarea apelor uzate cu Fe: < 10 mg/ l - se epureaza apele uzate atingerea in efluentul epurat a in gospodaria de apa Cr tot: < 0,2 mg/ l valorilor din coloana 2 (pentru otel inox < - tunderul colectat la Recircularea in procesul epurarea apei se 0,5 mg/ l) metalurgic a tunderului colectat recirculeaza in procesul Ni: < 0,2 mg/ l la epurarea apei metalurgic prin livrarea (pentru otel inox < Colectarea la intrepriderile namolurilor/reziduurilor uleioase 0,5 mg/ l) valorificatoare Zn: < 2 mg/l in vederea reutilizarii sau - namolurile si reziduurile eliminarii prin depozitare se colecteaza prin depozitare in vederea reutilizarii lor - etanseitatea garniturilor, DA Verificari periodice si intretineri Prevenirea pompelor si conductelor contaminarii apei preventive ale etanseitatii se verifica periodic in cu produse garniturilor, pompelor si cadrul reviziilor si petroliere conductelor. reparatiilor curente Utilizarea lagarelor etanse de programate ultima generatie pentru role si - se utilizeaza lagare montarea de indicatoare de etanse, de ultima scurgeri in liniile de ungere (la generatie, pentru cilindrii lagarele hidrostatice); acest de laminor lucru reduce consumul de ulei - se colecteaza si cu 50 70 %. trateaza apele de drenaj Colectarea si tratarea apei de contaminate provenite drenaj contaminata provenind de la diferiti consumatori. de la diferiti consumatori (agregate hidraulice), - apa separata in statii de separarea fractiilor petroliere si epurare se proceseaza utilizarea acestora. in continuare prin filtrare Procesarea in continuare a apei separate in statii de epurare sau in alte instalatii (prin filtrare sau evaporare in vid).
Pentru alte activitati sunt valabile tehnicile end-of pipe (EP) care constau in tratarea apelor uzate inainte de descarcare in receptori.
23
2.1.3.2 Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Tabelul 2.7: Compararea consumurilor de apa estimate cu consumuri indicative BAT
Sectia / produs Otelarie / otel lingou Turnatorie continua / tagle Laminor / profile mijlocii si usoare Laminor / profile mici Sursa de informare BREF I&S BREF I&S BREF FMP ; Table A.3-4 Consum specific [m 3/t] NA NA 1 15,5 m3/ t doar in laminorul propriu zis; in celelalte subprocese, circuitul inchis conduce la cerinta zero Realizat in societate [m 3/t] 10.3 9.5 12.0 7
2.2 Activitati de dezafectare

2.2.1 Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii La finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii asociate instalatiilor propuse in prezentul raport, operatorul va asigura inlaturarea efectelor/ refacerea mediului si manipularea responsabila a tuturor materialelor potential contaminante, in conformitate cu cerintele legale. Ca prim pas, se va efectua un audit al constructiilor/ instalatiilor de pe amplasament si al zonelor exterioare acestuia pentru a se identifica materialele potential poluante de pe amplasament ca urmare a activitatilor autorizate si deseurile potential problematice sau elemente contaminate de mediu si/sau infrastructura care vor trebui tratate in mod specific. Activitatile de remediere/ dezafectare ulterioare vor fi efectuate de catre operator si/sau de catre subcontractori desemnati in conformitate cu cerintele legale aplicabile din Romania existente la data incetarii activitatilor autorizate. 2.2.2 Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale Intentia operatorului este de a exploata si gestiona instalatia astfel incat sa se previna orice scapare de material poluant care poate fi antrenat in apa subterana sau in sol. Mai mult, in cazul producerii unor astfel de incidente, orice poluare a solului sau apei subterane va fi rezolvata conform procedurii de interventie in caz de incident, care va fi intocmita la faza de autorizare a instalatiei. Prin autorizatia integrata se vor stabili cerintele de monitorizare ale solului si apei freatice de pe amplasamnet. Aceasta colectare permanenta a datelor va permite monitorizarea starii apei subterane pe toata durata de valabilitate a autorizatiei. Ea va asigura avertizarea imediata in cazul oricarui impact asupra solului si/sau apei subterane si va oferi date ce pot demonstra starea terenului. 24
2.2.3 Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei La depunerea solicitarii de autorizare integrata a obiectivului se va intocmi si inainta si planul de inchidere a amplasamentului, document care va detalia procesul de inchidere relevant pentru activitatile supuse autorizarii. Planul de inchidere este un document flexibil si dinamic, care va fi actualizat periodic cu detalierea unor sarcini de dezafectare specifice, functie de dezvoltarea activitatilor pe amplasament. Informatiile prezentate in aceasta sectiune reprezinta metodologia si tehnicile prin care operatorul va asigura, la predarea autorizatiei, starea acceptabila a terenului si controlul asupra mediului in faza de dezafectare a instalatiilor autorizate. Planul de inchidere a amplasamentului se refera la inchiderea activitatilor supuse autorizarii si la indepartarea poluarii care ar putea fi produsa pe durata de desfasurare a activitatilor autorizate. Principalele obiective ale planului de inchidere a amplasamentului sunt: Indepartarea de pe amplasament a tuturor materialelor potential poluante rezultate din activitatile autorizate; Remedierea poluarii solului si apei subterane cauzate de activitatile aferente instalatiei; Indepartarea tuturor deseurilor, resturilor de instalatie si echipamente utilizate in activitatilor autorizate; Teste de validare a calitatii solului si apei subterane ca o conditie de predare a autorizatiei; Predarea autorizatiei la autoritatea competenta; Predarea cladirilor si/sau a unui teren depoluat proprietarului/noului ocupant al amplasamentului. Orice modificari semnificative operationale sau de infrastructura ale instalatiilor care ar putea avea impact asupra starii terenului si a apei subterane vor fi comunicate autoritatii competente pentru protectia mediului; se vor mentine inregistrarile aferente, iar atunci cand este necesar se va solicita modificarea autorizatiei.
25
3 DESEURI
3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate

Principalele tipuri de deseuri ce vor fi generate pe amplasament si modul de gestionare a acestora se prezinta in tabelul 3.1 de mai jos.
Tabelul 3.1: Deseuri generate anual pe amplasament (estimare) Denumire deseu* Starea fizica (Solid - S Lichid L, SemisolidSS) Cod prop. periculoasa** Cod clasificare statistica*** Cod deseu* Managementul desurilor - cantitate prevazuta a fi generata (t/an) valorificata eliminata ramasa in stoc
1. zgura tunder praf
Cantitate estimata (t/an) 2. 60.480 10.080 8.064
3. S S S
slam deseuri refractare ulei uzat menajere
500 350
L S
5 40
L S
4. 10 09 03 10 09 12 10 09 09* (sau 10 09 10; 10 09 11) 10 09 99 10 09 07* (sau 10 09 08) 13 03 08 20 03 01
5. -
6. 12 42 0 12 42 0 12 42 0 sau 12 42 1 12 52 0
7. 60.480 10.080 8.064
8. -
9. -
500
01 31 1 10 11 0
5 40
* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase ** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001; dupa 12 dec 2010, cf legislatiei nationale care va transpune Directiva-Cadru a deseurilor 200/98/CE *** Cf. Regulamentului care reglementeaza clasificarea statistica.
3.2 Modul de gospodarire a deseurilor

Manevrarea, stocarea si valorificarea sau eliminarea corecta a deseurilor are un rol vital in prevenirea poluarii amplasamentelor. Operatorul se va asigura ca nu exista scapari de sub control ale deseurilor si ca acestea ajung direct la o operatorul autorizat, conform cerintelor legale in vigoare.
26
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 3. DESEURI
3.2.1 Ierarhia gestionarii deseurilor Operatorul va aplica ierarhia gestionarii deseurilor in toate fazele de activitate desfasurate pe amplasament. Va fi analizata posibilitatea reutilizarii, reciclarii/ valorificarii deseurilor inainte de a se pune problema eliminarii acestora.
3.2.2 Stocarea deseurilor pe amplasament Toate deseurile vor fi depozitate in zone special destinate, izolate de canalele de colectare a scurgerilor de suprafata. Containerele de deseuri vor fi acoperite, pentru a impiedica antrenarea eoliana a prafului si gunoaielor si acumularea de ape pluviale si vor fi controlate regulat si inlocuite in momentul umplerii. Ori de cate ori va fi necesar, vor fi aduse bene speciale pentru ca deseurile sa poata fi separate in vederea reciclarii sau eliminarii si pentru a preveni contaminarea incrucisata. Daca intretinerea utilajelor de transport va avea loc pe amplasament, uleiul uzat va fi stocat in recipiente speciale intr-o zona prevazuta cu cuva de retentie a scurgerilor. Filtrele de ulei si carburant uzate vor fi pastrate de asemenea intr-o pubela special destinata in vederea colectarii separate, intr-o zona prevazuta cu mijloace de retentie. Gospodaria de zgura Gospodaria de zgura este organizata adiacent halei de incarcare fier vechi, in doua compartimente betonate de depozitare, avand dimensiunile in plan de 7,0m x 40,0 m si inaltimea peretilor de 3,0 m; depozitarea este temporara pana la racirea zgurii care dupa racire este preluata direct de catre utilizatori, cu mijloace auto. Capacitatea de stocare este de 500 m3, respectiv cca 200 t/zi. Daca nu se vor gasi operatori interesati in preluarea zgurii, se are in vedere realizarea unui depozit pe un teren adiacent amplasamentului existent, aflat in partea nordica a acestuia, care urmeaza a se amenaja in viitorul apropiat. Depozitul va avea capacitatea de 60.750 t/an, pe o suprafata de 60 x 250 m si va fi delimitat cu parapeti din beton armat de 1,00 m inaltime in care se sunt prevazute deschideri pentru accesul utilajelor de manipulare a zgurei. Din depozit, zgura va fi preluata in vederea utilizarii la realizarea lucrarilor de terasamente infrastructura drumuri.
Tabelul 3.2: Gestionarea deseurilor generate pe amplasament Nr. Tipul de Mod de gestionare crt. deseu 1 zgura 1. Valorificare de catre diversi beneficiari, urmand a fi folosita la incorporarea in materiale de constructie 2. Depozitare intr-un depozit industrial propriu care ar urma sa fie construit pe un teren adiacent amplasamentului investitiei (capacitate pt. 14 ani) 2 tunder Tunderul este colectat intr-un bazin de deshidratare/uscare (Paturi de Uscare) si, de acolo, este descarcat in camioane in baza unui program/ schema prestabilit. Se va vinde unor beneficiari adecvati (de ex. SC ARCELOR MITAL) pentru a fi introdus in cuptoare cu vatra.
27
Nr. crt. 3 4 5 6 7
Tipul de deseu praf slam deseuri refractare ulei uzat menajere
Mod de gestionare Depozit de deseuri periculoase (sau nepericuloase, functie de concentratia in metale grele) Idem poz. 3
Se vor depozita pe o platforma betonata, urmand fie a fi valorificate prin terti producatori de materiale refractare, fie eliminate prin depozitare. Uleiul colectat in decantor este trimis la un separator de ulei , unde are loc concentrarea lui si este depozitat in vederea expedierii la unitatile specializate in recuperare. Eliminare in depozit, pe baza de contract colectare/ depozitare cu unitatea locala de salubritate.
28
4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA
Amplasare Obiectivul este amplasat in municipiul Oltenita, judetul Calarasi, pe amplasamentul fostei centrale termice zonale (CTZ) si al unei parti din amplasamnetul fostei S.C. TUROL S.A.
Oltenita Figura nr. 4-1: Harta judetului Calarasi
Municipiul Oltenita se afla asezat in partea sudica a Romaniei, aproape de extremitatea vestica a judetului Calarasi. Este situat la: a) 70 km. de municipiul Calarasi de care aste legat prin D.N. 31 si fluviu Dunarea. b) 62 km. de municipiul Bucuresti de care este legat prin D.N. 4 si prin calea ferata Oltenita Bucuresti. c) 75 km. de municipiul Giurgiu de care este legat prin D.N. 41 si fluviul Dunarea. Are o suprafata totala de 10.955 ha din care 960,60 ha sunt in intravilan;
29
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 4. IMPACT POTENTIAL
Impactul in timpul perioadei de constructie Conform celor prezentate in sectiunea 1.4.1, faza de constructie debuteaza cu organizarea de santier in care se vor asigura utilitatile necesare etapei de constructie. Connstructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se vor amplasa pe teren pe platforme pietruite, astfel incat sa nu stanjeneasca activitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si cladirilor din investitia de baza. Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat prin generarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor de sapaturi si transport-montaj. Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei santierului si pietruirea drumurilor si platformelor, in faza de organizare a santierului. Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantului rezultat din sapaturi se vor strange in gramezi, urmand a se folosi la nivelarea si amenajarea zonelor verzi. Accesul auto pe incinta se va realiza pruntr-un racord la drumul de exploatare existent, acces care se va amenaja definitiv dupa terminarea lucrarilor de constructii de pe incinta. Drumurile de incinta (interioare) se vor amenaja in faza de organizare de santier. Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de la o statie centralizata pentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cu generare de emisii de pulberi. Pe durata organizarii de santier amplasamentul va fi dotat cu cabine WC ecologice, iar alimentarea cu apa se va asigura prin amplasarea pe platforma a unui rezervor de apa pentru necesitatile tehnologice si sanitare. Consumul de apa potabila se va asigura prin apa imbuteliata adusa zilnic pe santier. Pe perioada de executie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe masura ce se utilizeaza. Executia se va realiza de catre antreprenori autorizati specializati pentru acest gen de lucrari. Muncitori vor fi instruiti sa respecte prevederile specifice privind protectia mediului. O atentie suplimentara se va acorda gestionarii deseurilor rezultate in timpul constructiei si refacerii terenului afectat de lucrari. Gestionarea deseurilor in perioada de constructie: Deseurile ramase dupa constructie vor fi depozitate selectiv si evacuate inainte de receptia finala, la o rampa de gunoi autorizata (cu exceptia celor reciclabile) sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz. In aceasta perioada pot fi generate: - deseuri metalice rezultate in urma activitatii de montaj - cantitatea estimata fiind de cca. 50 500 kg; - deseuri de ambalaje de lemn rezultate de la aprovizionarea diferitelor materiale si utilaje - cca 15000 kg; 30
- deseuri de ambalaje de carton rezultate de la aprovizionarea diferitelor materiale si utilaje - cca 2 000 kg; - deseuri de ambalaje de plastic rezultate de la aprovizionarea diferitelor materiale si utilaje - cea 500 kg; - deseuri menajere aprox. 19 tone. Masuri pentru protectia mediului pe perioada executiei lucrarilor: - colectarea deseurilor se va face in containere special amenajate; evacuarea, transportul si valorificarea acestora se va face selectiv si fara sa aglomereze spatiile de trecere si de acces; - deseurile metalice precum si deseurile de ambalaje de carton si plastic rezultate in urma activitatii de montaj se vor recupera prin firme specializate; - deseurile de ambalaje de lemn se vor valorifica fie intern fie prin 'comercializare catre firme si persoane fizice interesate; - cantitatea de deseuri menajere municipale rezultate va fi preluata de firma specializata; - pe perioada de desfasurare a lucrarilor de fundatii si montaj nu sunt rezultate ape uzate; - evacuarea si transportul materialelor rezultate in urma turnarii fundatiilor si a realizarii montajului se va face cu grija, evitandu-se degajarile de praf; - intreaga suprafata a halelor se va betona pentru prevenirea poluarii solului si a apelor. Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii genereaza un impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri scazute de pulberi si zgomot, in conditiile implementarii masurilor stabilite pentru minimizarea acestor efecte. Impactul in timpul etapei de functionare Evaluarea impactului in timpul fazei de functionare a proiectului se prezinta detaliat, pe factori de mediu in sectiunile 4.1 4.7. Impactul in timpul etapei de inchidere/ post-inchidere. Constructiile proiectate au caracter definitiv, de lunga durata. La lichidarea obiectivului, beneficiarul va executa lucrari de demolare si va elibera amplasamentul. Va executa lucrari de refacere a amplasamentului, constand din: nivelari, umpluturi, inierbari. Obiectivul nu se afla in zona inundabila si nu s-au identificat situatii de risc major.
31
4.1 APA
4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Situat in bazinul dunarean, la contactul a doua subunita i geografice ale Campiei Romane: Campia Baraganului i Lunca Dunarii, teritoriul judetului Calara i prezinta un poten ial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic ascensional, putand furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Stratele acvifere freatice cu debite importante apar in depozitele grosiere din lunca i terasa Calara i. Este de re inut faptul ca relieful actual din lunca a suferit modificari profunde datorita interven iei antropice: indiguire in mai multe etape, desecari, realizarea de canale de iriga ii, a canalului navigabil ce deserve te S.C.TENARIS - DONASID S.A., rectificarea zonei Gura Borcei, amenajarea lacului de agrement de la gura de varsare a Jirlaului, etc. Amplasamentul analizat a facut obiectul unui studiu hidrogeologic preliminar pentru alimentarea cu apa din subteran a obiectivului de investitii, elaborat de actre I.N.C.D.I.F. I.S.P.I.F. Bucuresti si a unui referat de expertiza hidrogeologica (nr. 248/ 22.09.2010) pentru studiul hidrogeologic din partea Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor Bucuresti. Concluziile studiului mentionat sunt prezentate succinct in cele ce urmeaza. Din punct de vedere morfologic, zona analizata este amplasata in Campia Romana si anume in subdiviziunea Campia Olteniei. Din punct de vedere geologic, zona studiata face parte din marea unitate structurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica. Din punct de vedere hidrogeologic, prezinta interes depozitele cretacice (calcare, gresii) peste care sunt depuse formatiuni de varsta levatin superior (nisipuri si pietrisuri) cunoscute sub denumirea de Stratele de Fratesti si formatiuni cuaternare. Cuaternarul este constituit dintr-o succesiune de argile, nisipuri fine si medii. Cercetarile efectuate in zona prin foraje, in scopul alimentarii cu apa a unor locuinte si unitati industriale au pus in evidenta principalele aspecte ale conditiilor naturale hidrogeologice ale acestei zone. Astfel, din punct de vedere hidrogeologic, zona analizata se caracterizeaza prin prezenta a trei formatiuni acvifere: - stratul acvifer freatic; - stratul acvifer de mediu adancime; - complexul acvifer de mare adancime. Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea ce priveste pozitia si grosimea, cat si in ceea ce priveste structura litologica. 32
Acviferul freatic Startul acvifer freatic este constituit in general din nisip prafos si a fost intalnit intre adancimile de 1,3 si 7,0 m de la sol si are grosimi cuprinse intre o,5 si 5,3 m. Apa subterana este cu nivel liber, nivelul hidrostatic variind intre 1,8-4,0 m de la sol. Acest strat este exploatat de catre puturile din gospodariile individuale si este caracterizat printr-un debit mic. In perioadele de seceta inelungata nivelul apei scade foarte mult. Conform buletinelor de analize fizico-chimice, apa din stratul freatic prezinta valori ridicate la urmatorii indicatori: duritate totala: duritate permanenta: reziduu fix: 32,10 117,20 germ; 17,80 84,50 germ; 1400 4100 mg/l.
Acviferul de medie adancime Din datele existente in arhiva I.N.C.D.I.F.-I.S.P.I.F. Bucuresti reiese ca acest strat acvifer a fost studiat in zona analizata prin intermediul a 10 foraje de studiu cu adancimea cuprinsa intre 27,00 si 39,00 m. Stratul acvifer de mediu adancime este cantonat in stratele de Fratesti si este alcatuit din nisip mediu-grosier cu pietris. Acesta a fost interceptat pe intervalul de adancime 20,00 26,00 m si are grosimea cuprinsa intre 2,40 si 5,30 m. Apa subterna este sub presiune, iar nivelul piezometric variaza intre 2,70 si 5,50 m de la sol. La pomparile experimentale s-au obtinut debite cuprinse intre 8,00 si 11,40 pentru denivelari caracteristice cuprinse intre 0,51 si 3,35 m de la sol. Pe baza acestor date s-a calculat conductivitatea hidraulica a stratului acvifer, obtinandu-se o valoare mediu de 271,00 m/zi. Din punct de vedere chimic, apa se incadreaza in general in limitele admisibile de potabilitate, cu exceptia indicatorilor reziduu fix si fier. Asigurarea debitului de apa solicitat de beneficiar prin captarea acestui strat acvifer necesita executia unui numar mare de foraje, solutie care implica si o retea destul de mare de aductiune de la foraje la gospodaria de apa. Complexul acvifer de mare adancime In zona de studiu, acest complex acvifer a fost studiat prin foraje cu adancimea cuprinsa intre 150,00 si 200,00 m. Acest acvifer este cantonat in formatiuni apartinand Cretacicului inferior (Barremian) constituite din calcare albe fisurate si calcare vacuolare. Apa are caracter ascensional, nivelul piezometric stabilindu-se in foraje la adancimi variabile cuprinse intre 6,00 si 8,00 m, existand posibilitatea ca acesta sa prezinte si caracter arezian. Debitele obtinute variaza intre 20,00 si 33
70,00 l/s, pentru denivelari cuprinse intre 0,20 si 5,00 m (datele corespund momentului executiei forajelor). Din punct de vedere chimic, apa se inscrie in limitele potabilitatii, cu valori reduse ale mineralizarii si duritatii totale. Studiul mentioneaza ca se pot intalni si cazuri cand apa prezinta valori mai mari ale mineralizarii totale (400 1.100 mg/l) de tip bicarbonat calcic-magnezian.
4.1.2 Informatii despre cursurile de apa de suprafata Municipiul Oltenita se afla asezat in partea sudica a Romaniei si aproape de extremitatea vestica a judetului Calarasi, la numai 2,5 km de confluenta raului Arges cu fluviul Dunarea. Judetul Calarasi face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, pricipalul curs de apa al judetului. Alte cursuri de apa importante sunt: raul Arges, care se varsa in Dunare la Oltenita, raul Dambovita, care se varsa in Arges la Budesti si salba de lacuri Mostistea care se varsa in Dunare la Manastirea. La Calarasi, Dunarea se divide in doua brate: Dunarea Veche si Borcea, pe malul careia se afla municipiul Calarasi, intre acestea formandu-se mlastini si lacuri. Cele mai importante lacuri ale judetului sunt: lacul Mostistea (parte a salbei de lacuri Mostistea), lacul Galatui si lacul Calarasi (in prezent ramanand doar o mica parte din vechea suprafata a lacului in urma desecarilor si indiguirilor).
4.1.3 Alimentarea cu apa 4.1.3.1 Surse de alimentare cu apa si instalatii de stocare a apei Titularul proiectului a obtinut avizul de gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010 din care sunt extrase informatiile prezentate in continuare. 1. Alimentarea cu apa potabila pentru consumul de apa igienico-sanitar se realizeaza din reteua de alimentare cu apa a municipiului Oltenita prin intermediul unui racord Dn = 50mm. Debitele caracteristice sunt: Qzi maxim = 26,45 mc/zi; Qzi mediu = 24,05 mc/zi; Qorar max = 2,86 mc/h. Apa preluata din reteua oraseneasca va fi stocata in gospodaria de apa amenajata pentru consumul igienico-sanitar (menajer) ce va fi compusa din rezervor de acumulare cu V = 20 mc si recipient hidrofor. Distributia apei spre consumatorii directi se va realiza prin intermediul retelei interioare de distributie si a hidroforului cu capacitatea de 500 l. 34
2. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) se va realiza din sursa proprie subterana prin intermediul a 4 foraje de mare adancime propuse spre executie, cu adancimea de cca 200 m fiecare. In prima faza se va executa un foraj cu caracter de explorare-exploatare cu adancimea de cca 200 m, urmand ca in functie de datele obtinute sa se stabileasca numarul de foraje ce pot satisface debitul de apa necesar folosintei. Debitul tehnologic este: Qzi maxim = 9.600 mc/zi; Instalatii de stocare a apei Apa preluata din foraje va fi stocata in 9 bazine, dupa cum urmeaza: - bazin de stocare apa de adaos (proces tehnologic) si pentru rezerva intangibila de incendiu: V = 900 mc (400 mc + 500 mc); - bazin de stocare apa circuit inchis secundar: V = 320 mc; - bazin stocare apa circuit deschis fara contact: V = 820 mc; - bazin stocare apa circuit deschis de contact: V = 600 mc; - bazin de stocare apa laminor: V = 1.200 mc; - bazin hidrociclon: V = 320 mc; - 3 bazine de stocare apa de racire de urgenta: Cristalizator si masina de turnare V = 45 mc; Otelarie V = 125 mc; Trafo V = 70 mc. 3. Apa pentru stingerea incendiilor Rezerva intangibila de incendiu va fi stocata in bazinul de apa de adaos cu capacitatea V = 900 mc (din care 500 mc reprezinta rezerva intangibila de incendiu). Pentru asigurarea presiunii in reteua de incendiu au fost prevazute 3 pompe.
4.1.3.2 Tratarea apelor tehnologice Gospodaria de apa Gospodaria de apa a fost proiectata si dimensionata pentru racirea si tratarea apei distribuita consumatorilor de mai jos, si va fi realizata in doua etape succesive notate prin ETAPA 1 si ETAPA 2. O a treia etapa de realizare va corespunde cresterii debitului vehiculat in zona laminorului. Gospodaria de apa este proiectata sa asigure tratarea unui debit de max. 400 m3/h apa bruta prelevata din sursa (apa de adaos), necesar pentru acoperirea pierderilor prin evaporare si purjare, conform tabelului urmator.
35
Tabelul 4.1: Cantitati de apa utilizate

Cantitati de apa Evaporare Purja Adaos U.M m3/h m3/h m3/h FAZA 1 162 192 354 FAZA 2 183 182 400
ETAPA 1: Circuit 01 : Circuit de racire inchis fara contact CCM (Masina de Turnare Continua) Circuit 02 : Circuit de racire deschis cu contact (Otelarie) Circuit 03 : Circuit de racire cu contact (Otelarie) ETAPA 2: Circuit 02 : Circuit de racire deschis fara contact (Laminor) Circuit 04 : Circuit de racire cu contact (Laminor) ETAPA 3 (extindere viitoare a circuitului direct Laminor) Circuit 04 : Circuit de racire cu contact (Laminor) corespunzator unui debit de apa mai mare decat cel initial. Se mentioneaza ca toate cladirile si echipamentele se vor dimensiona pentru a suporta cresterea debitelor de apa si instalarea echipamentelor necesare relevante corespunzator ETAPEI 3 de dezvoltare. Caracteristicile apei industriale Apa de racire este clasificata in urmatoarele tipuri: (a) Apa de racire fara contact (apa recirculata) definita ca apa de racire utilizata fara contact direct cu obiectul care este racit, ca apa utilizata pentru schimbatoare de caldura, panouri de racire sau Furnalul cu Arc Electric, circuitul primar al CCM (masina de turnare continua). (b) Apa de racire de contact (apa recirculata) definita ca apa de racire utilizata in contact cu obiectul care este racit, ca apa spray la electrozii EAF si racirea secundara la CCM. (c) Apa de urgenta definita ca apa de racire necesara pentru protejarea Echipamentului impotriva incalzirii in situatia unei caderi de electricitate. Sisteme separate sunt desemnate pentru Apa de Racire de contact si fara contact. Amandoua circuitele de apa de racire - inchis si deschis - sunt de tip recirculare. Caracteristicile apei trebuie sa fie astfel incat sa evite efectele de depunere a calcarului si coroziune pe durata operarii uzinei.
Tabel 4.2: Parametri apei de racire
Sistem de racire Tipul apei pH (unitati pH) Duritate (mg/l CaCO3) Duritate (mg/l MgCO3) Alcalinitate
Apa fara contact (a) 7-9 30-240 0-80 50-200
Apa fara contact pentru turnare (aa) 7-9 0-60 0-20 20-200
Apa de contact (b) 7-9 30-360 0-120 50-300
Apa de urgenta (c) 7-9 30-240 0-80 50-200
36
Cloruri max. (mg/l Cl-) Sulfati max. (mg/l SO-4) Fier max. (mg/l Fe) Siliciu max. (mg/l SiO2) Solide totale dizolvate max. (mg/l) Solide in suspensie totale max. (mg/l) Dimensiune max. a solidelor in suspensie (microni) Continut Substante Petroliere max. (mg/l)
200 150 0,5 50 1000 10-20 100
50 40 0,5 10 500 10-20 50
250 200 0,5 75 1500 50-80 200
200 150 0,5 50 1000 10-20 100
10
Gospodaria de apa utilizeaza energie corespunzator puterii electrice instalate 2.480,25 Mw in ETAPA 1 plus 874,5 Mw in ETAPA 2 si preparate chimice conform cifrelor indicative din tabelul de mai jos.
Tabel 4.3: Produse chimice utilizate in gospodaria de apa Preparate chimice Consum [l/zi] Acid sulfuric (60%) Acid clorhidric (40%) Hipoclorit (16%) Anticorozive (10-30%) Antiscalant (1-5%) 576 1.190 250 150 100 Volum necesar pt. stocare [m 3] 30 30 1 1 1
4.1.3.3 Modul de folosire a apei 1. 2. Necesarul de apa in scopuri igienico-sanitare Q zi maxim = 20,91 mc/zi Q zi mediu = 19,01 mc/zi; Q orar max = 2,26 mc/h. Necesarul de apa in scopuri tehnologice Q zi maxim = 155.472,37 mc/zi; Q zi mediu = 141.338,52 mc/zi; Q orar max = 18.138,44 mc/h.
3. Cerinta totala de apa - Q zi maxim = 9.626,45 mc/zi. 4.1.4 Evacuarea apelor uzate 4.1.4.1 Ape tehnologice Apele uzate tehnologice sunt apele de racire din circuitele contact ale gospodariei de apa (ape care vin in contact cu materialul racit) si anume Circuitul 37
03 Topitorie si Circuitul 04 Laminor, care sunt descrise in continuare. Aceste circuite sunt proiectate cu echipamente pentru retinerea poluantilor. Circuit 03 circuit de racire direct al masinii de turnare continua si formare (otelarie) Descriere Deoarece apa care vine din circuitul 03 este incarcata cu tunder, pentru protejarea turnurilor de racire si asigurarea calitatii apei necesare consumatorilor, s-au proiectat urmatoarele tratamente: groapa de colectare a tunderului; statia de filtre cu nisip. Apa de racire fierbinte, care este o apa de contact contaminata, este colectata in canalul/rigola de tunder si descarcata in groapa de tunder unde se depune tunderul grosier. Tunderul depus pe fundul gropii de tunder este indepartat periodic prin intermediul unui elevator electric echipat cu galeata submersibila actionata hidraulic si apoi descarcat in camioane. In groapa de tunder sunt prevazute echipamente de colectare a uleiurilor de la suprafata apei. Uleiurile colectate sunt apoi stocate intr-un rezervor special pentru eliminare ulterioara. Din groapa de tunder, apa de racire pretratata este pompata in statia filtrelor cu nisip. Proiectul acesteia se bazeaza pe filtre verticale presurizate umplute cu nisip cuartos. Filtrele sunt spalate printr-un program de spalare combinat aerapa. Apa de spalare puternic incarcata este condusa la statia de tratare a slamului. In avalul statiei de filtrare, apa este condusa catre turnurile de racire. Apa racita este colectata in bazinul de apa racita si de aici se pompeaza la consumatori. Sunt instalate instrumente indicatoare pentru temperatura, presiunea si debitul apei de racire. Acestea sunt controlate automat (PLC). Se adauga automat apa de adaos (apa dedurizata) pentru a compensa pierderile de apa prin evaporare si purjare. Principalele componente Turnuri de racire Statii de pompe de proces Suflante Groapa de tip decantor de colectare a tunderului pentru indepartarea materiilor solide depuse Colectoare de uleiuri pentru indepartarea uleiurilor si grasimilor Statie de filtre cu nisip pentru indepartarea suspensiilor solide din apa de racire de contact Conducte si valve Instrumente indicatoare de temperatura, presiune, debit si conductivitate. 38
Circuit 04 circuit de racire direct al laminorului Descriere Deoarece apa care vine din circuitul 04 este incarcata cu tunder, ulei si grasimi, pentru protejarea turnurilor de racire si asigurarea calitatii apei necesare consumatorilor, s-au proiectat urmatoarele tratamente: groapa de colectare a tunderului decantor longitudinal statia de filtre cu nisip Apa de racire fierbinte, care este o apa de contact contaminata, este colectata in canalul/rigola de tunder si descarcata in groapa de tunder dedicata unde se depune tunderul grosier. Tunderul depus pe fundul gropii de tunder este indepartat periodic prin intermediul unui elevator electric echipat cu galeata submersibila actionata hidraulic. Tunderul este colectat intr-un bazin de deshidratare/uscare (Paturi de Uscare) si, de acolo, este descarcat in camioane in baza unui program/schema care va trebui intocmit. In groapa de tunder sunt prevazute echipamente de colectare a uleiurilor de la suprafata apei. Uleiurile colectate sunt apoi stocate intr-un rezervor special pentru eliminare ulterioara. Din groapa de tunder, apa de racire pretratata este pompata intr-un decantor longitudinal unde au loc alte etape ale procesului de separare a uleiurilor si tunderului. Tunderul fin depus pe fundul decantorului este razuit cu lamele mobile ale podului dragor si depus intr-un buncar de namol plasat in capatul decantorului. Namolul de tunder colectat este pompat cu pompele de slam si depus pe Paturile de uscare. Surplusul de apa este pompat in statia filtrelor cu nisip. Proiectul acesteia se bazeaza pe filtre verticale presurizate umplute cu nisip cuartos. Filtrele sunt spalate printr-un program de spalare combinat aer-apa. Apa de spalare puternic incarcata este condusa la statia de tratare a slamului. In avalul statiei de filtrare, apa este condusa catre celulele aditionale ale turnurilor de racire din circuitul 03. Apa racita este colectata in bazinul de apa racita si de aici se pompeaza la consumatori. Sunt instalate instrumente indicatoare pentru temperatura, presiunea si debitul apei de racire. Acestea sunt controlate automat (PLC). Se adauga automat apa de adaos (apa dedurizata) pentru a compensa pierderile de apa prin evaporare si purjare. Principalele componente Celulele aditionale ale Turnurilor de racire din circuitul 03 Statii de pompe de proces Groapa de tip decantor pentru colectarea tunderului in vederea indepartarii materiilor solide depuse Colectoare de uleiuri pentru indepartarea uleiurilor si grasimilor 39
Decantor longitudinal Statie de filtre cu nisip pentru indepartarea suspensiilor solide din apa de racire de contact Conducte si valve Instrumente indicatoare de temperatura, presiune, debit si conductivitate. Apa de purja Apa de purja, cu un debit maxim de 182 m3/ora si avand calitatea unei ape de contact se prevede a fi descarcata in Dunare. Comparand parametrii proiectati ai apei de purja cu conditiile de descarcare in receptori naturali stipulate in NTPA 001/2005 (Tabelul 4-1), a rezultat ca singurul parametru critic este concentratia de Cu.
Tabel 4.4: Parametrii proiectati ai apei de purja Indicator U.M Valori limita Valori in admisibile apa bruta NTPA 001/2005 pH unitati pH 6,5 - 9 7,11 mg/dm 600,0 24,42 Sulfati 2(SO4 ) Cloruri mg/dm3 500,0 50,9 (Cl ) Fluoruri mg/dm3 5,0 0,85 (F ) mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 5,0 mg/dm3 mg/dm3 0,1 100,6 0,09 100 0,19 43,6 STAS 6674-77 SR ISO 7980-97 Valori in apa de purja 7,11 182 250 1,80 Metoda de analiza
SR ISO 10523-97 STAS 8601-70 STAS 8663-70 SR ISO 103591:2001; SR ISO 103592:2001 STAS 9187-84 ;
Reziduu filtrat la 105C Calciu (Ca2+) Fier total ionic (Fe2+, Fe3+) Cupru 2+ 3) (Cu ) Magneziu (Mg2+)
2.000,0
346
732,41
300,0
143 0,15
300 0,32
STAS 3662-90 SR ISO 7980-97 SR ISO 6332-96
Pentru a reduce concentratia continutului de cupru sub valoarea limita, a fost necesar sa se prevada filtrarea apei de purjare cu ajutorul a doua filtre cu carbon activ granular, cu diametrul de =4.000mm. Este de mentionat faptul ca apa bruta prelevata din sursa are un continut de Cu de 0,09ppm, aproape de limita de descarcare in Dunare (0,1ppm). Aspectele legate de regenerarea/ inlocuirea carbunelui activ vor fi abordate ulterior precizandu-se: intervalul la care se face regenerarea, cantitatile de reziduuri rezultate, mod de eliminare a acestora in conditii de protectia mediului.
40
Statia de tratare a namolului Descriere Apa de spalare din toate filtrele cu nisip si apa de la spalarea filtrelor cu carbon activ granular este drenata catre bazinul de apa de spalare si de aici pompata la bazinul de floculare si ingrosare. Namolul produs este pompat in sistemul de deshidratare / uscare.
Principalele componente Bazin de apa de spalare Pompe pentru apa de spalare si namol Ingrosator Amestecatoare submersibile Bazin de omogenizare Pod raclor peripheral Statie de pompe tunder la presa cu banda Presa cu banda Cilindru reactor Sistem de preparare a polielectrolitului Conducte si valve
4.1.4.2 Ape uzate menajere Pentru descarcarea apelor uzate menajere este prevazuta o statie de epurare proprie inainte de descarcarea in Dunare. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi dirijate prin intermediul retelei interioare de canalizare catre statia de epurare tip AQUATEC ce se va realiza in incinta. Statia de epurare va fi alcatuita din: - reactor biologic V = 47 mc; - camera de activare V = 76 mc; - camera de limpezire S = 7,5 mp; Debitele de apa uzata menajera evacuate sunt: - Qzi maxim = 21.16 mc/zi; - Qzi mediu = 19,24 mc/zi; - Q orar max = 2,28 mc/zi. 4.1.4.3 Ape meteorice Ape pluviale conventional curate Apele pluviale de pe acoperisul cladirilor vor fi evacuate prin doua colectoare amplasate in lungul halelor, unul care preia apele pluviale din zona otelariei, cu varsare in colectorul final din sud-estul platformei industriale avand Dn = 600 41
mm, cu panta 3% si unul care preia apele pluviale din zona laminorului, Dn = 600 mm cu varsare in canalul din nordul platformei industriale. Debitul apelor pluviale conventional curate va fi de: Qpl = 1.057,75 l/s. Apele pluviale posibil impurificate Datorita configuratiei/ pantei naturale a terenului si intentiei de a asigura scurgerea gravitationala a apelor meteorice colectate de pe platformele betonate, sistemul de canalizare pluviala este format din doua inele distincte pentru partea nordica si respectiv cea sudica a amplasamentului. Fiecare din cele doua inele este prevazut cu decantor/ separatoare de produse petroliere. Dupa trecerea prin decantor/ separator, apele meteorice colectate de pe partea nordica a amplasamentului sunt descarcate in canalul de desecare adiacent laturii nordice a amplasamentului si de aici in Dunare, iar cele colectate de pe partea sudica a amplasamentului sunt descarcate in Dunare. Debitul apelor pluviale posibil impurificate va fi de: Qpl = 409,92 l/s.
4.1.4.4 Debite si indicatori de calitate ai apelor evacuate Debitul total de apa evacuat va fi de: Quz max = 4.389,16 mc/zi, din care: 21,16 mc/zi igienico-sanitara (menajera) si 4.368,00 mc/zi tehnologica (industriala). In fluxul tehnologic de racire a apei vor rezulta urmatoarele pierderi: - pierderi prin evaporare la turnurile de racire: Q = 132 mc/h; - pierderi prin retea si bazine deschise: Q = 86 mc/h. Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in emisar se vor incadra in limitele maxime admisibile prevazute de NTPA 001 aprobat prin HG nr. 188/ 2002, modificata si completata cu HG nr. 352/ 2005 si HG nr. 351/ 2005.
Tabel 4.5: Indicatori de calitate ai apelor evacuate Nr. crt. Incatorii de calitate 1. pH 2. Materii totale in suspensie 3. CCO-Cr 4. CBO5 5. Substante extractibile cu solventi organici 6. Detergenti sintetici 7. Azot total 8. Fosfor total 9. Reziduu filtrat la 105 10. Fier Valori admise 6,5 8,5 35 mg/l 125 mg/l 25 mg/l 20 mg/l 0,5 mg/l 15 mg/l 2 mg/l 2.000 mg/l -
42
4.1.5 Compararea cu cele mai bune tehnici disponibile aplicabile Activitatile descrise in sectiunea 4.1 demonstreaza conformarea cu cele mai bune tehnici disponibile privind gospodarirea apelor, prezentate in continuare. Pentru activitatea din otelarie se aplica cele mai bune tehnici disponibile care, conform documentului BREF Iron & Steel sunt Tehnici integrate procesului tehnologic (PI) si anume: PI3 - Sisteme de racire cu apa in circuit inchis sau cu grad de recirculare 95%. Pentru activitatea din laminor se aplica cele mai bune tehnici disponibile identificate si descrise in BREF FMP Sectiunea A.5.1 si anume: BAT generale: - Colecatarea deversarilor si scurgerilor. - Separarea uleiurilor din apa contaminata si epurarea apei rezultate. - Tratarea si refolosirea apei din toate procesele de rectificare a suprafetelor. - Tratarea apei uzate rezultate din procesele de racire si degresare precum si din separarea emulsiilor. BAT specifice: - La nivelul intregii instalatii: tehnicile corespunzatoare pentru prevenirea contaminarii cu hidrocarburi: o Verificari periodice si intretineri preventive ale etanseitatii garniturilor, pompelor si conductelor. o Utilizarea lagarelor etanse de ultima generatie pentru role si montarea de indicatoare de scurgeri in liniile de ungere (la lagarele hidrostatice); acest lucru reduce consumul de ulei cu 50 70 %. o Colectarea si tratarea apei de drenaj contaminata provenind de la diferiti consumatori (agregate hidraulice), separarea fractiilor petroliere si utilizarea acestora. o Procesarea in continuare a apei separate in statii de epurare sau in alte instalatii (prin filtrare sau evaporare in vid). - BAT specific proceselor de racire: sisteme separate de apa de racire in circuit inchis. - BAT specific laminoarelor: circuite inchise cu rate de recirculare de 95%.
43
Tabelul 4.6: Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an) Proces tehnologic Sursa de apa furnizor Consum total de apa (coloanele 4,10,11) Total Apa prelevata din sursa Consum Consum industrial menajer Apa Apa de subterana Supraf. Recirculata/ reutilizata Apa Apa de la de la alte propriul obiective obiectiv Comentarii
1
Otelarie si laminor
2 Retea mun. Oltenita
4 19,01
6 141.338,52
7 -
10
11 -
12 -
Tabelul 4.7: Bilantul apelor uzate

Sursa apelor uzate/ Proces tehnologic 1 Otelarie si laminor Ape uzate generate Total m3/zi m3/an 2 3 menajere m3/zi 4 Ape uzate evacuate industriale m3/zi m3/an 6 7 pluviale m3/zi 8 Ape directionate spre reutilizare/recirculare in acest obiectiv catre alte obiective m3/zi m3/an m3/zi m3/an 10 11 12 13 Comentarii
m3/an 5
m3/an 9
14 -
4.389,16
21,16
4.368,00
44
4.2 AER
4.2.1 Date generale Conditii de clima in zona amplasamentului Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de lunca constituie unul din factorii importanti care traseaza nota caracteristica a climatului acestui teritoriu. Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acest sector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleaza influente de ariditate din partea estica a teritoriului. Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneori sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice si perioade de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada. Cercetarile valorilor cantitative si calitative a elementelor climatice si reliefarea particularitatilor specifice climei se bazeaza pe datele rezultate din observatiile efectuate la Statia Meteorologica Oltenita. In general arealul judetului Calara i apar ine zonei de clima continentala, mai pu in pu in moderata decat a altor regiuni din Romania, cu ierni reci i veri calduroase. Temperatura medie anuala este de +11,2 C (in luna iulie media termica oscileaza in jurul valorii de 23 C, iar in ianuarie se inregistreaza o medie de -3 C). Cea mai scazuta temperatura inregistrata la Calara i dateaza din data de 8 ianuarie 1938 cand s-a inregistrat -30 C, iar cea mai ridicata, de +41,4 C, la 10 august 1951. Calculele de specialitate arata ca municipiul Calara i beneficiaza de un poten ial caloric ridicat, a carui valoare ajunge la 125 kcal/cm2. In ceea ce privesc vanturile, zona in care se afla localizat ora ul este sub influen a celor de nord-est (Criva ul), a celor de sud-est (Austrul) i a celor de sud (Baltare ul). Vanturile reci acceptueaza frigul in lunile de iarna, iar cele secetoase (Austrul in special) intensifica ar i a i uscaciunea din timpul verii. Legat de frecven a i intensitatea vanturilor, sta ia meteorologica de la Calara i inregistreaza un maxim in lunile aprilie (din direc ia vest) i niembrie (din direc ia nord). Valorile cele mai ridicate au fost inregistrate in anul 1957 cand viteza vantului a depa it 40 m/s. Caracterul continental al climei este reliefat i de cantita ile anuale de precipita ii ce cad pe teritoriului ora ului i in imprejurimile sale. Astfel, cantitatea medie anuala de precipita ii este de numai 500 mm, ca urmare a influen ei ce o exercita curen ii ascenden i care iau na tere pe suprafe ele lacurilor i a bra ului Borcea din cauza temperaturii moderate a acestora pe tot timpul anului. Anual se inregistreaza un maxim in lunile mai-iunie i un minim in lunile iulie-august, perioada in care cerul este predominant senin, ceea ce favorizeaza ar i a i seceta, pentru a carei combatere se folosesc pe scara larga iriga iile. 45
Stratul de zapada persista mai pu in datorita incalzirilor ce se produc in timpul iernii; in medie zapada incepe sa se depuna la inceputul lunii martie. Numarul anual de zile cu strat de zapada oscileaza in jurul cifrei de 30. In timpul sezonului rece, stratul de zapada atinge cea mai mare grosimela sfar itul lunii ianuarie i inceputul lunii februarie. In mod obi nuit, grosimile stratului de zapada sunt relativ reduse; totu i in unii ani, condi iile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente i a ternerea unui strat deosebit de gros care a depa it 1,5 metri (1954). Poluarea de fond Pe baza unor studii recente de evaluare a calitatii aerului in zona de interes, au fost estimate urmatoarele valori ale concentratiilor poluantilor analizati, corespunzatoare unui fond de poluare pentru zona de impact a obiectivului, indus de transportul poluantilor la scara regionala (tabelul 4.8 de mai jos):
Tabel 4.8: Concentratii de fond regional in arealul amplasamentului obiectivului Poluant Timp de mediere Concentratii Fond Unitate de masura g/m 3 VL
NO2
an
8,14
40
NOx
an
11,74
g/m 3
30
PM10
an
23,5
g/m 3
40
CO
8h
1224,86
g/m 3
10000
Acest fond regional de poluare a fost folosit in scenariile 2 si 3 de modelare, peste el suprapunandu-se efectele tuturor surselor de emisie locale considerate (sursele din interiorul grilei de calcul).
4.2.2 Surse de poluare si poluanti generati 4.2.2.1 Sursele specifice fazei de executie In faza de executie a proiectului, sursele de poluare atmosferica au urmatoarele caracteristici: - surse la nivelul solului; - existenta lor este strict limitata de perioada de executie; 46
- pentru reducerea emisiilor se vor amenaja caile de acces si, la nevoie, se va recurge la umectarea suprafetei. Poluanti caracteristici: - particulele in suspensie; - gazele de esapament de la utilajele folosite. 4.2.2.2 Surse specifice perioadei de exploatare Sursele de poluanti atmosferici studiate, corespunzatoare obiectivului, sunt reprezentate de principalele surse de emisie asociate functionarii acestuia, si anume cele doua cosuri de dispersie, aferente cuptorului cu arc electric (EAF), si respectiv, cuptorului de reincalzire. Parametrii fizici ai acestor surse sunt prezentati in tabelul 4.9, iar inventarul de emisii asociate constituie tabelul 4.10 .
Tabel 4.9: Parametrii fizici ai surselor de emisie asociate functionarii obiectivului Inaltime fata de nivelul solului [m] 43,7 28,5 Diametrul interior la varf al cosului [m] 5 1,95 Viteza de evacuare a gazelor [m/s] 17 5 Temperatura de evacuare a gazelor [C] 130 280
Cos
EAF Reincalzire
Tabel 4.10: Debitele de emisie ale poluantilor considerati, aferente surselor obiectivului Emisie [g/s] Cos NOx EAF Reincalzire 87,7 1,52 1,3 0 PM10 CO
734,4 0,76
Se mentioneaza urmatoarele: - Debitul de emisie de 1,3 g/s pentru PM10 la cosul EAF corespunde unei concentratii de 5 mg/Nm3, care este egala cu nivelul de emisie asociat BAT conform BREF Iron & Steel. Debitul de emisie de 1,52 g/s pentru NOx la cosul de la reinalzire corespunde unei concentratii de 200 mg/Nm3 care este mai mica decat nivelul de emisie asociat BAT (250 400 mg/Nm3) conform BREF FMP. 47
4.2.3 Prognozarea poluarii aerului Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii. Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile limita prevazute de reglementarile in vigoare. Calculele de dispersie a poluantilor gazosi sunt prezentate in anexa la prezentul raport.
4.2.3.1 Abordare si metodologie Evaluarea impactului functionarii obiectivului asupra calitatii aerului s-a efectuat prin modelare matematica, rezultatele raportandu-se la valorile limita prevazute de Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, completat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 27/2007. Ordinul nr. 592/2002, cu completarile ulterioare, asigura transpunerea si implementarea in legislatia nationala a Directivei cadru si a directivelor fiice privind calitatea aerului: Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 296 din 21 noiembrie 1996, Directiva Consiliului nr. 99/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 163 din 29 iunie 1999, Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul atmosferic, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 313 din 13 decembrie 2000 si Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 67 din 9 martie 2002. Valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili prevazute de OM nr. 592/2002, pentru poluantii analizati (NO2, NOx, PM10, CO), sunt prezentate in tabelul de mai jos.
48
Tabel 4.11: Valori limita pentru calitatea aerului ambiental conform OM 592/2002 - g/m3 Numar de depasiri permise 18 ori/an Nu este cazul Nu este cazul 35 ori/an Nu este cazul Limita pentru protectia (receptor) Populatie Populatie Vegetatie Populatie Populatie Anul intrarii in vigoare a VL UE 2010 2010 2007 2007 2007
Poluant
Valori limita (VL)
Timp de mediere
200 NO2 40 NOx 30 50 PM10 40
1 ora 1 an 1 an 24 ore 1 an Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore
CO
10.000
Nu este cazul
Populatie
2007
Modelarea matematica a dispersiei s-a efectuat pentru urmatorii poluanti: NO2, NOx, PM10 si CO, utilizand 3 scenarii, dupa cum urmeaza: Scenariul 1: <<Obiectiv>> In acest scenariu au fost luate in considerare doar sursele aferente obiectivului analizat, putandu-se astfel evalua impactul datorat functionarii exclusive a acestuia. Rezultatele acestei evaluari raspund la intrebarea daca obiectivul singur poate genera un impact cu valori ale concentratiilor mai mari ca valorile limita impuse de legislatia in vigoare si contribuie la cuantificarea aportului surselor aferente obiectivului la poluarea zonei studiate. Scenariul 2: <<Situatia existenta>> Acest scenariu evalueaza fondul de poluare existent in zona de impact a obiectivului, prin modelarea dispersiei poluantilor de interes proveniti de la toate sursele importante aflate in zona analizata (exluzandu-le pe cele ale obiectivului), in contextul luarii in considerare a valorilor concentratiilor de fond induse de transportul poluantilor la scara regionala. Scenariul 3: <<Impactul cumulat>> In acest scenariu, modelarea a fost efectuata cu toate sursele de emisie din zona de impact a obiectivului (inclusiv cele ale obiectivului), punanduse astfel in evidenta contributia procentuala a surselor de emisie aferente 49
acestuia in raport cu valorile concentratiilor generate de contributia tuturor surselor locale si a fondului regional de poluare.
4.2.3.2 Descrierea modelului Pentru modelarea dispersiei poluantilor s-a utilizat modelul OML-Multi, descris mai jos. Descrierea modelului OML-Multi model de dispersie pentru surse punctuale si de suprafata OML-Multi este un model de dispersie a poluantilor la scara locala dezvoltat de Institutul National de Cercetare a Mediului NERI (Danemarca) in anii 80. La nivelul anilor 90 acest model a devenit operational fiind utilizat pe scara larga in Danemarca pentru aplicatii practice privind estimarea calitatii aerului in diferite zone, putand fi rulat atat in zone urbane, cat si in zone rurale pana la o distanta de 30 km. De-a lungul anilor 90 modelul a fost imbunatatit atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere al prezentarii si vizualizarii rezultatelor. OML-Multi este un model multisursa de tip gaussian. Modelul a fost conceput in vederea includerii in teoria sa a principalelor fenomene fizice ce guverneaza dispersia in atmosfera a poluantilor ce provin de la surse industriale sau alte tipuri de surse. Modelul poate include surse punctuale, dar si surse de suprafata. De asemenea s-a urmarit: comportarea cat mai buna a modelului in majoritatea conditiilor atmosferice posibile; evitarea discontinuitatilor in descrierea fenomenului de dispersie; posibilitatea aplicarii sale in scopuri operationale. Astfel, in comparatie cu modele de tip gaussian dezvoltate pana in prezent, OMLMulti introduce: noi metode pentru estimarea parametrilor de dispersie ca functii continue depinzand de parametrii fizici ai stratului limita; noi metode pentru calculul suprainaltarii penei de poluant; modelarea fenomenului de penetrare a stratului limita; noi metode de tratare a dispersiei orizontale in cazul vitezelor de vant foarte mici sau a schimbarilor sistematice a directiei vantului; noi metode pentru simularea efectelor de cladire. Initial OML a fost conceput pentru modelarea dispersiei poluantilor in teren plat, atat in zone urbane, cat si rurale. Noua versiune a OML dispune de cateva metode de includere a terenului complex. 50
Versiunea finala OML-Multi este rezultatul unui proces indelungat. De la prima sa validare prin experimente, numeroasele noi fenomene ce au fost introduse pe parcursul timpului au impus noi si noi teste si validari experimentale. Structural, OML-Multi consta in: Procesorul meteorologic metoda computationala a parametrilor fizici necesari modelarii proceselor de dispersie, pornind de la masuratori meteorologice; Modelul de dispersie propriuzis metoda computationala de estimare a campurilor de concentratii intr-un sistem de receptori predefinit, pe baza parametrilor fizici si a altor date de intrare necesare (date de emisie, informatii despre teren etc.). Procesorul meteorologic necesita ca date de intrare masuratori meteorologice orare si doua profile verticale de temperatura efectuate zilnic prin radiosondaj. Datele de iesire constau in parametrii turbulentei: flux de caldura sensibila (H), lungime Monin-Obukhov (L), viteza de frictiune (u*) si inaltime de amestec (zi). Partea meteorologica a OML a fost amanuntit descrisa in numeroase publicatii (Berkowitz si Prahm, 1982; Olesen si Brown, 1992, Olesen si altii, 1992).
51
Figura 4-2: Surse de poluare atmosferica in zona proiectului
52
4.2.3.3 Concentratiile de poluanti in imisii In tabelul urmator sunt prezentate, in sinteza, intervalele de valori in care s-au situat concentratiile poluantilor analizati obtinute prin modelare, corespunzatoare celor 3 scenarii descrise mai sus, si comparatia acestora cu valorile limita. Valorile aferente scenariilor 2 si 3 includ contributia fondului de poluare regional.
Tabel 4.12: Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, in cele 3 scenarii Timp de mediere 1h NO2 an NOx an 24 h PM10 an CO 8h 0,0041 - 0,063 114 - 1220 23,76 - 86 1273,86 - 5234,86 23,77 - 86 1360,86 - 5234,86 g/m 3 g/m 3 40 10000 0,2072 - 3,53 0,289 - 4,92 0,0137 - 0,27 10,4 - 23,9 13,8 - 32,9 24,32 - 123 10,7 - 25,5 14,1 - 35,3 24,32 - 123 g/m 3 g/m 3 g/m 3 40 30 50 Concentratii scenariu 1: Obiectiv 10,76 - 88,91 Concentratii scenariu 2: Situatia existenta 55,4 - 90,2 Concentratii scenariu 3: Impactul cumulat 55,7 - 93,9 Unitate de masura g/m 3
Poluant
VL
200
Analiza integrata a rezultatelor celor 3 scenarii conduce la urmatoarele concluzii pentru fiecare dintre cei 4 poluanti in parte: Dioxid de azot Concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima) In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se observa o probabilitate de aparitie pe termen scurt a unor valori de pana la 88,91 g/m3 (44,45 % din valoarea limita de 200 g/m3). Valoarea minima inregistrata, de 10,76 g/m3, datorata functionarii obiectivului este insa mult mai mica decat cea datorata celorlalte surse (55,4 g/m3), ceea ce denota un impact redus al obiectivului pe termen lung. Scenariile 2 si 3, care iau in considerare fondul de poluare existent in zona, prezinta intervale de valori foarte apropiate intre ele, si cu o maxima inregistrata aproape egala cu cea datorata impactului exclusiv al obiectivului. Acest lucru se datoreaza in principal existentei unor zone de impact maxim diferite, corespunzatoare obiectivului (la circa 600 m in jurul surselor de emisie aferente acestuia) si, respectiv, surselor de emisie locale din grila de modelare (in partea de vest a orasului Oltenita), impactul datorat obiectivului nesuprapunandu-se peste cel datorat celorlalte surse de poluare.
53
Concentratia medie anuala Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult 3,53 g/m3 (8,82 % din valoarea limita de 40 g/m3), in timp ce concentratiile datorate celorlalte surse de poluare vor ajunge pana la valoarea de 23,9 g/m3 (59,75 % din valoarea limita de 40 g/m3), ceea ce denota un aport scazut al obiectivului. Impactul cumulat va corespunde unor concentratii de cel mult 25,5 g/m3, care se vor situa sub valoarea limita. Concentratiile maxime datorate functionarii singulare a obiectivului se vor atinge la circa 600 m la est de sursele de emisie ale acestuia, iar cele determinate de celelalte surse de poluare in partea de vest a orasului Oltenita, observandu-se cele doua zone de impact distincte. Oxizi de azot Concentratia medie anuala Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult 4,92 g/m3 (16,4 % din valoarea limita de 30 g/m3). Aportul surselor obiectivului la poluarea cu NOx este unul scazut, iar impactul maxim are loc in vecinatatea acestuia. Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare pot ajunge pana la valoarea de 32,9 g/m3 (109,67 % din valoarea limita de 30 g/m3), iar impactul cumulat va corespunde unor concentratii de cel mult 35,3 g/m3 (117,67 % din valoarea limita de 30 g/m3). Desi contributia tuturor surselor de poluare poate conduce la depasiri ale valorii limita, acestea au loc pe o arie relativ restransa, aflata in orasul Oltenita, nu intr-o zona protejata sau cu multi receptori sensibili la poluarea cu NOx (vegetatie) si nu se datoreaza aportului obiectivului. Particule in suspensie (PM10) Concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima) Functionarea exclusiva a obiectivului genereaza concentratii de cel mult 0,27 g/m3 (0,54 % din valoarea limita de 50 g/m3), contributia surselor obiectivului la poluarea zonei fiind nesemnificativa. Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorile concentratiilor ajungand pana la 123 g/m3 (246 % din valoarea limita de 50 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de pe teritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum si fondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nu depasesc valoarea limita.
54
Concentratia medie anuala Functionarea exclusiva a obiectivului genereaza concentratii de cel mult 0,063 g/m3 (0,15 % din valoarea limita de 40 g/m3), contributia surselor obiectivului la poluarea zonei fiind nesemnificativa. Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorile concentratiilor ajungand pana la 86 g/m3 (215 % din valoarea limita de 40 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de pe teritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum si fondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nu depasesc valoarea limita. Monoxid de carbon (CO) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult 1220 g/m3 (12,2 % din valoarea limita de 10000 g/m3), aportul surselor acestuia la afectarea calitatii aerului prin poluare cu CO fiind unul scazut. Impactul maxim are loc in vecinatatea obiectivului, la circa 600 m est fata de sursele de emisie. Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare, precum si in cazul impactului cumulat pot ajunge pana la valoarea de 5234,86 g/m3 (52,35 % din valoarea limita de 10000 g/m3). Valorile maxime se ating in apropierea centrului orasului Oltenita, zona de impact maxim nesuprapunandu-se peste cea corespunzatoare surselor obiectivului.
4.2.3 Masuri pentru diminuarea impactului INSTALATIA DE FILTRARE A EMISIILOR ATMOSFERICE Pentru controlul emisiilor atmosferice este prevazuta o instalatie de filtrare a emisiilor atmosferice, construita pentru emisiile principale, secundare si pentru liniile de absorbtie secundare, conform cu parametrii de proces prezentati in sectiunea 3.5.3 (sectiunile EAF-LF). Instalatia este proiectata pentru a capta si trata urmatoarele emisii: Emisiile principale din EAF (CONSTEEL Outlet) (Sistemul de Extragere Directa SED); Emisiile secundare prin hota Cortina dispusa sub acoperisul cladirii, deasupra cuptorului de topire; Emisiile din zona oalei de turnare (LF); Sistemul de Manevrare a Materialelor (SMM) pentru LF si EAF Proiectul include de asemenea si planul hotei de sub acoperis, deasupra EAF. Deoarece hota este conceputa ca o extensie a structurii cladirii, ea este considerata ca facand parte din cladire. 55
Datele prezentate sunt preliminare. Daca va fi necesar, proiectantul isi rezerva dreptul de a le modifica in timpul dezvoltarii proiectului, atata timp cat performantele instalatiei raman neschimbate. DESCRIEREA INSTALATIEI DE FILTRARE A EMISIILOR ATMOSFERICE Instalatia este proiectata pentru filtrarea emisiilor atmosferice produse in timpul actionarii EAF (otelarie cu arc electric). O conducta racita cu apa transfera emisiile absorbite de la EAF (CONSTEEL Outlet) catre un cooler Hair Pin (natural), apoi catre conducta principala ce conecteaza hota de pe acoperis si instalatia de filtrare. Filtrarea este realizata de catre un sistem de aspirare cu pungi de polyester (filter cu saci). Curatarea sacilor se face prin suflare cu aer comprimat (sistem Pulse-Jet). Ventilatoarele principale instalate in partea curata a sistemului de filtrare conduc emisiile in cos. Instalatia este prevazuta cu un sistem de colectare a prafului, ce conduce praful din sistemul de filtrare, ciclonul axial si coolerul Hair Pin catre un siloz pentru stocare. Planul propus al instalatiei prezinta urmatoarele caracteristici: Un sistem de curatare a sacilor foarte eficient, cu un raport aer/suprafata suflata foarte ridicat, ce are drept rezultat un echipament compact. Ventilatoare pe partea curata a pungilor, cu un sistem foarte eficient, ce necesita un consum mic de energie. Sistem de aspirare pentru saci, fara pierderi de praf . Schimbarea sacilor este realizata din partea de sus a filtrului, pe partea curate si nu este necesara interventia lucratorilor in sistemul de filtrare. Cooler Hair Pin pentru controlul temperaturii emisiilor principale.
DESCRIEREA PROCESULUI Absorbtia emisiilor principale Emisiile principale ale EAF sunt colectate din CONSTEEL Outlet printr-o conducta curba conectata la o camera de linistire, ce are functia de a separa particulele mari si deseurile usoare absorbite din cuptor. Camera de post-combustie/depunere este construita dintr-un acoperis racit complet cu apa, si pereti laterali din beton ranforsat, cu protectie interna refractara. Materialul depus este apoi usor degajat printr-o usa racita cu apa, cu ajutorul unui incarcator frontal. Transferul emisiilor principale Emisiile principale sunt colectate din camera de linistire printr-o conducta racita cu apa. Atunci cand temperatura emisiilor incinse scade pana la 56
aproximativ 550 0C, emisiile principale sunt transferate prin conducte cu pereti simpli.
Figura 4-3: CONDUCTA RACITA CU APA CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA
Toate componentele racite cu apa, ca de exemplu camera de post-combustie si conductele sunt prevazute cu pereti proiectati cu un sistem de racire cu apa teava-in-teava. Racirea si amestecarea emisiilor principale Un cooler Hairpin este folosit pentru a reduce semnificativ temperatura emisiilor principale inainte de a le combina cu emisiile secundare colectate prin hota otelariei. Numele acestui cooler particular deriva din conductele lungi, in forma de U, care sunt racite in mod natural de catre aerul ambient. Conceptia este foarte eficienta, si in acelasi timp nu necesita intretinere prea multa precum coolerele cu un curent de aer fortat, ce au conducte de diametru mai mic si necesita o curatare frecventa pentru a preveni scaderea excesiva a presiunii coolerului.
57
Figura 4-4: INSTALATIE DE TRATARE A EMISIILOR ATMOSFERICE CU COOLER HAIRPIN
Sub cooler-ul emisiilor se afla o vana de aer electrica, care are rolul de a ajusta volumul emisiilor principale conform cerintelor procesului EAF. Ajustarea vanei este realizata in functie de valoarea presiunii negative din camera de post-combustie, masurata de catre un manometru diferential. Vanele automate sunt folosite pentru distributia eficienta a capacitatii de absorbtie a hotei, in functie de etapa ciclului (incarcare, topire si turnare). O vana de urgenta, instalata in aval de punctul de amestecare al emisiilor, este folosita pentru a proteja sacii de filtrare impotriva riscului de supraincalzire, datorat defectiunilor sistemului de control al celorlalte hote. Prevenirea scanteilor Un ciclon axial este folosit ca parascanteie, pentru a proteja sacii filtrului de riscul deteriorarii lor de catre particule incinse antrenate de catre emisii. Ciclonul este prevazut cu o valva double-flap ce permite extragerea materialului depus fara infiltratii de aer ambiental in circuitul emisiilor. In functie de cerintele clientului, materialul extras poate fi stocat temporar intrun container, sau colectat si trimis catre silozul central de praf. Emisiile secundare absorbite de hota Emisiile secundare, create de catre EAF in timpul incarcarii materiei prime si turnarii otelului lichid, sunt captate de catre hota instalata deasupra macaralelor de serviciu de pe acoperisul cladirii. In timpul incarcarii, vanele hotei sunt complet deschise si asigura ventilatia necesara camerei de topire, facilitand absorbtia emisiilor generate in urma incarcarii materiei prime in EAF. 58
Vanele hotei sunt ajustate automat de catre sistemul de control computerizat in timpul fazei de topire. Pozitia lor este ajustata astfel incat sa permita o ventilatie corecta inauntrul cladirii, si pentru absorbtia aerului de dilutie pentru racirea emisiilor principale.
Figura 4-5: Filtrarea emisiilor
Filtrarea emisiilor Tehnologia cu saci de filtrare pulse-jet a firmei Danieli combina filtrarea eficienta a emisiilor cu un consum scazut de energie. Sacii de filtrare sunt curatati prin jeturi de aer suflate prin valve electrice. Pentru fiecare punga, jetul de aer are loc intr-un tub Venturi, si astfel un curent puternic de gaz expandeaza punga, impreuna cu o eliminare brusca a prafului. Pentru a maximiza eficienta de curatare, compartimentul sacului este pus automat in mod off-line in timpul curatarii. Aceasta procedura este folosita numai in timpul etapei de topire a EAF.
59
Figura 4-6: Absorbtia si evacuarea emisiilor
Frecventa de curatare a sacului este setata de sistemul de automatizare in timpul pornirii instalatiei, astfel asigurandu-se o filtrare efectiva si un consum scazut de aer comprimat in toate conditiile de functionare. Benzi rulante transporta praful colectat in buzunarele de filtrare catre sistemul de stocare al prafului. Absorbtia si evacuarea emisiilor Trei ventilatoare instalate in aval de filtru, absorb emisiile din tot circuitul si le transfera catre cosul central. Carcasele ventilatoarelor sunt izolate impotriva zgomotului printr-o captuseala de vata minerala si un invelis de otel. Pentru a reduce si mai mult zgomotul, exista si un amortizor instalat in partea posterioara a fiecarui ventilator. Ventilatoarele principale sunt localizate in aval de filtru si astfel ele absorb emisii filtrate, deci se pot folosi rotoare de eficienta mare. Acest concept reduce atat necesitatea intretinerii, cat si consumul de energie electrica.
60
Figura 4-7: FILTRU PULSE-JET
Colectarea si stocarea prafului Praful degajat in buzunarele filtrului este colectat pe benzi rulante si trimis catre un siloz de stocare printr-un elevator. Praful este apoi descarcat din siloz in camionul de transport printr-o banda rulanta in spirala. Sistemele de control si reglares Conditiile variabile de functionare ale EAF necesita folosirea unei bucle de reglare, pentru a mentine o presiune negativa constanta in conductele de absorbtie ale EAF. Senzorii de monitorizare a presiunii si traducatorul de semnal, permit ajustarea volumului, influentand eficienta de desprafuire a instalatiei. O alta bucla de reglare ajusteaza conditiile de functionare ale circuitelor, in raport cu bucla de control a presiunii, pe baza temperaturii emisiilor. Controlul temperaturii emisiilor la intrarea in filtru: Aerul de dilutie, necesar pentru mentinerea temperaturii emisiilor la intrarea in filtru in limitele proiectate, este absorbit din vana de reglare a hotei. Un punct de control de urgenta produce deschiderea unei a doua valve de aer de dilutie, situata in amonte de filtru, pentru a preveni deteriorarea sacilor. O alta bucla de control de urgenta se bazeaza pe monitorizarea temperaturii si presiunii apei de racire. Nivelele de temperatura si presiune sunt monitorizate prin PLC. Fiecare punct de control poate fi ajustat in orice moment prin PLC, pentru a permite o performanta optima a instalatiei.
61
DATELE DE PROIECTARE ALE INSTALATIEI DE FILTRARE A EMISIILOR ATMOSFERICE

Tabel 4-13: Date de proiectare ale instalatiei de filtrare Instalatia de filtrare a emisiilor atmosferice Echipament O instalatie de filtrare comuna pentru EAF si hota Linii de absorbtie EAF emisii principale (evacuare CONSTEEL) EAF emisii secundare prin hota LF linia de turnare SMM linia de absorbtie Modelul filtrului Filtru pulse-jet cu absorbtie
Conditiile de functionare ale instalatiei de filtrare a emisiilor atmosferice Etapa de topire EAF in etapa de topire (acoperis inchis, linia de absorbtie a emisiilor principale deschisa); Absorbtia din linia principala (sistem de extragere direct); Absorbtia la nivelul hotei pentru ventilarea camerei de topire si racirea emisiilor principale; LF in faza de rafinare; Sistemul de manevrare a materialelor pentru LF si EAF; Etapa de incarcare/descarcare EAF in etapa de incarcare/descarcare (acoperis deschis, linia de absorbtie a emisiilor principale inchisa); Absorbtia la nivelul hotei; LF in faza de rafinare; Sistemul de manevrare a materialelor pentru LF si EAF;
Automatizarea procesului Procesul de filtrare a emisiilor este complet automat printr-un Controlor Logic Programabil (PLC) dedicat, conectat la un PC folosit pentru achizitia, inregistrarea si vizualizarea datelor.
62
4.3 SOL
4.3.1 Caracterizare geomorfologica Teritoriul judetului Calarasi este situat pe o mare unitate structurala cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de platforma moesica. Acesteia ii corespunde din punct de vedere morfologic Campia Romana. In acest context, aspectul quasi-orizontal al reliefului i fragmentarea redusa a oferit condi ii favorabile pentru practicarea agriculturii.
4.3.2 Soluri si culturi agricole dominante Principala bogatie naturala a judetului Calarasi o constituie terenurile agricole care ocupa cca. 84 % din suprafata judetului. O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea mare se succed urmatoarele fasii de soluri pe directia est-vest: - cernoziomuri carbonatice, - cernoziomuri propriu-zise, - cernoziomuri cambice, - cernoziomuri argiloiluviale si - soluri brun roscate tipice (pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului). Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale. La sfarsitul anului 2003, din totalul suprafetei judetului de 508.785 ha, principalele folosinte erau reprezentate de: - 83,9 % terenuri agricole si - 16,1% terenuri neagricole (din care: 26,8% paduri, 36,8% ape, 16,5% drumuri si cai ferate, 17,2% curti si constructii, 2,7% terenuri neproductive).
4.3.3 Starea solului pe amplasamentul proiectului Amplasamentul fostei centrale termice zonale (CTZ) a fost supus unor lucrari de remediere a poluarii identificate pe acest amplasament. Lucrarile au fost executate de catre S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A., iar la incheierea acestora a fost realizat un Raport privind realizarea lucrarilor necesare refacerii calitatii mediului in zona de impact pe amplasamentul fostei Centrale termice de zona Oltenita (CTZ), jud. Calarasi intocmit de catre S.C. D&V 63
Environment S.R.L. Raportul include rezultatul analizelor probelor de sol prelevate dupa efectuarea remedierii, prezentate in continuare. Conform raportului mentionat, probele de sol au fost analizate in laboratorul S.C. Laceca S.A., acreditat RENAR. Parametrii urmariti prin efectuarea analizelor de laborator ale factorului de mediu sol au fost, in special, continutul de hidrocarburi si carbon organic total (datorita specificului activitatii desfasurate in trecut pe acest amplasament). Suplimentar au fost efectuate si teste privind incarcarile cu metale grele (Cd, Cr, Cu, Pb, Zn), sulfati si analiza pH-ului. Comparand rezultatele analizelor de laborator cu valorile de referinta prevazute de Ordinul MAPPM nr. 756/ 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, se constata incadrarea in limitele impuse atat la indicatorii metale grele, cat si la indicatorul continut de hidrocarburi din petrol. 4.3.4 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a acestuia Perioada de executie a proiectului Asa cum s-a mentionat la inceputul acestui capitol (4), pe durata executiei proiectului, solul vegetal va fi decopertat si se va depozita temporar in gramezi consolidate pentru a se evita imprastierea. Decoperta se va utiliza ulterior la refacerea taluzurilor si a zonelor verzi. Lucrarile preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact mecanic asupra solului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau siroirilor. Perioada de functionare In perioada de functionare a obiectivului, au fost prevazute masuri de protectie pentru a preveni aparitia unor scurgeri care ar putea polua solul sau subsolul. Orice instalatie de stocare a uleiului sau chimicalelor va fi amplasata pe o platforma impermeabila cu pereti de retentie si va fi asigurata. Baza si peretii trebuie sa fie impermeabile la materialul stocat si sa aiba capacitatea adecvata. Se va evita depozitarea la nivelul acoperisului sau mai sus. Butoaiele de ulei goale sau cu scurgeri vor fi indepartate imediat de pe amplasament si vor fi eliminate de catre o firma autorizata. Toate supapele si declansatoarele vor fi protejate de deteriorari si interferente neautorizate si vor fi inchise si securizate atunci cand nu sunt utilizate. Rezervoarele sau butoaiele trebuie depozitate intr-un container securizat, care se pastreaza incuiat pe timpul cat nu este utilizat. Daca este cazul, autocisternele se depoziteaza in incinte securizate atunci cand nu sunt in functiune. 64
Continutul fiecarui recipient/ rezervor va fi marcat clar pe acesta (conform prevederilor legale aplicabile) si vor fi afisate anunturi prin care sa se ceara ca supapele si declansatoarele sa fie incuiate atunci cand nu sunt utilizate.
65
4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1 Caracterizare geologica Din punct de vedere geologic, zona studiata face parte din marea unitate structurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica. In alcatuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul i cuvertura sedimentara, analizate prin foraje pe intreaga lor grosime. In alcatuirea soclului intra isturi cristaline, strabatute de masive granitice, i isturi verzi care apar la zi in masivul Central Dobrogean, iar in jumatatea sudica soclul este format din isturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Calara i situate la adancimi de 180 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate i calcare dolomitice. Straturile de nisip i pietri cunoscute sub numele de Stratele de Frate ti constituie principala roca acvifera. Stratele de Frate ti nu sunt exploatate in prezent decat in mica masura, existand disponibilita i relevante in Bazinul Dunarii. 4.4.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale, altele decat apa extrasa din cele 4 foraje de adancime (150 - 200 m). Forajele pentru alimentarea cu apa se vor executa conform Avizului de gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010, emis de catre Administratia Nationala Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita. Resursa de apa si conditiile geologice si hidrogeologice ale amplasamentului au fost identificate prin Studiul hidrogeologic preliminar elaborat de actre I.N.C.D.I.F. I.S.P.I.F. Bucuresti si a unui referat de expertiza hidrogeologica (nr. 248/ 22.09.2010) pentru studiul hidrogeologic din partea Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor Bucuresti. Dupa executia forajelor, beneficarul va depune macheta completata a fisei de inventarire a forajului la A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita. Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si nici prin mediul geologic asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri, etc.
66
4.5 BIODIVERSITATE
4.5.1 Flora si fauna caracterizare generala Vegetatia forestiera ocupa aproximativ 4,4 % din suprafata judetului si este formata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar brumariu, salcie alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tatarasc. Fauna bine reprezentata mai ales pentru rozatoare, pasari, insecte cuprinde si specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistretul, capriorul, fazanul, iepurele si vulpea. Pe balti si lacuri se intalnesc rata si gasca salbatica. Dintre speciile de peste care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar in apele Dunarii si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.
4.5.2 Arii naturale protejate In zona analizata au fost identificate o serie de arii protejate din reteaua Natura 2000 (arii de protectie speciala sub Directiva Pasari si situri de importanta Comunitara sub Directiva Habitate), atat pe teritoriul Romaniei, cat si pe cel al Bulgariei. Lista acestora este prezentata in tabelul 4.15.
Tabelul 4.14: Ariile protejate din reteaua NATURA 2000 situate in zona analizata
Tip arie protejata SCI SPA SCI SCI SPA SCI SCI SPA SPA Cod arie protejata ROSCI0131 ROSPA0038 BG0000171 BG0000180 BG0000237 BG0000377 BG0000530 BG0002030 BG0002031 Nume arie protejata Oltenita Mostistea - Chiciu Dunare - Oltenita Ludogorie - Boblata Boblata Pozharevo Island Kalimok - Brashlen Pozharevo - Garvan Kalimok Complex Stenata Directia fata de Distanta amplasamentul minima fata de obiectivului obiectiv [m] E V SV SSV ESE VSV ESE VSV SV 1319 1315 9873 4168 1583 3217 1576 3576 6708
Siturile Natura 2000 situate pe teritoriul Romaniei sunt, dupa cum urmeaza: - situl de importanta comunitara (sub Directiva Habitate) ROSCI0131 Oltenita-Mostistea-Chiciu care incepe din dreptul insulei de pe Dunare aflata la sud-est de Oltenita si se desfasoara spre est si sud-est fata de amplasamentul proiectului. aria speciala de protectie (avifaunistica, sub Directiva Pasari) ROSPA0038 Dunare-Oltenita care se desfasoara in lungul Dunarii incepand din dreptul localitatii Greaca si pana la cca. 1 km in linie dreapta de extremitatea sud-vestica a municipiului Oltenita si, implicit, a amplasamentului proiectului. 67
4.5.3 Impactul prognozat si masuri de diminuare In tabelul de mai jos sunt prezentate in detaliu, pentru fiecare sit in parte, intervalele de valori in care s-au situat concentratiile poluantilor analizati, obtinute prin modelarea in cele 3 scenarii.
Tabel 4.15: Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, in ariile protejate
Nume arie protejata Cod arie protejata Poluant Timp de mediere Concentratii scenariu 1: Concentratii scenariu 2: Concentratii scenariu 3: Unitate de masura g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 VL
Obiectiv
16,29 57,123 0,86 - 2,61 1-4 0-0 0-0 224 - 749 14,63 - 57,84 0,53 - 1,84 1-3 0-0 0-0 178 - 690 12,15 - 16,38 0,514 - 0,661 1-1 0-0 0-0
Situatia existenta
55,4 - 57,4 10,9 - 11,96 13,9 - 14,27 25,42 - 30,79 24,18 - 25,92 1295,54 1526,63 56,63 - 60,02 10,8 - 13,55 13,9 - 15,8 26,19 44,35 24,35 - 34,16 1328,69 2042,25 57,4 - 57,4 10,59 - 10,64 13,8 - 13,9 24,89 - 25,43 23,95 - 24,11
Impactul cumulat
59 - 78 12 - 14 15 - 18 25,49 - 30,82 24,21 - 26,02 1460,53 1997,8 58 - 78 12 - 15 15 - 17 26,25 44,35 24,38 - 34,22 1442,56 2061,09 57 - 58 11 - 11 15 - 15 24,93 - 25,53 23,97 - 24,14
1h NO2 an NOx Oltenita Mostistea ROSCI0131 24 h PM10 an CO 8h 1h NO2 an NOx ROSPA0038 24 h PM10 an CO Ludogorie Boblata BG0000171 NO2 an NOx an 24 h PM10 an 8h 1h an an
200 40 30 50 40 10000 200 40 30 50 40 10000 200 40 30 50 40
Dunare Oltenita
68
Nume arie protejata
Cod arie protejata
Poluant
Timp de mediere
Concentratii scenariu 1:
Obiectiv
163 - 209 13,09 - 27,04 0,418 - 1,101 1-2 0-0 0-0 168 - 360 19,66 - 50,81 0,54 - 1,94 1-3 0-0 0-0 235 - 616 12,82 - 32,97 0,508 - 1,279 1-2 0-0 0-0 145 - 417 15,81 - 50,66 0,308 - 1,923
Situatia existenta
1276,86 1293,44 57,4 - 57,4 10,6 - 10,9 13,8 - 14 24,89 - 26,58 23,94 - 24,52 1282,05 1339,28 56,56 - 57,4 10,81 - 11,67 13,9 - 14,12 25,29 - 28,87 24,11 - 25,25 1316,96 1452,93 57 - 57,4 10,6 - 11,13 13,9 - 14,1 25,31 - 28,29 24,07 - 25,08 1288,28 1376,24 55,4 - 57,4 10,7 - 11,67
Impactul cumulat
1418,42 1470,65 57 - 61 11 - 12 14 - 16 24,93 - 26,73 23,96 - 24,56 1428,18 1671,42 59 - 74 11 - 13 15 - 17 25,33 - 28,91 24,13 - 25,32 1507,18 1913,87 57 - 64 11 - 12 15 - 16 25,4 - 28,34 24,1 - 25,12 1382,84 1708,74 57 - 73 11 - 13
Unitate de masura g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3
VL
CO
8h 1h
10000 200 40 30 50 40 10000 200 40 30 50 40 10000 200 40 30 50 40 10000 200 40
NO2 an NOx Boblata BG0000180 24 h PM10 an CO 8h 1h NO2 an NOx BG0000237 24 h PM10 an CO 8h 1h NO2 an NOx BG0000377 24 h PM10 an CO Pozharevo Garvan BG0000530 NO2 an 8h 1h an an an
Pozharevo Island
Kalimok Brashlen
69
Nume arie protejata
Cod arie protejata
Poluant
Timp de mediere
Obiectiv
0-3 0-0 0-0 209 - 614 12,75 - 30,82 0,508 - 1,193 1-2 0-0 0-0 145 - 386 18,504 22,295 0,699 - 0,856 1-1 0-0 0-0 234 - 280
Situatia existenta
13,85 - 14,12 25,07 - 28,86 24,04 - 25,24 1289,44 1452,39 57 - 57,4 10,6 - 11,12 13,9 - 14,1 25,32 - 27,99 24,09 - 24,98 1298,12 1366,77 57,4 - 57,4 10,7 - 10,8 13,9 - 13,9 25,85 - 26,33 24,25 - 24,4 1303,7 1315,32
Impactul cumulat
14 - 17 25,15 - 28,9 24,05 - 25,32 1447,78 1920,39 57 - 64 11 - 12 15 - 16 25,4 - 28,09 24,11 - 25,03 1381,58 1665,9 58 - 59 12 - 12 15 - 15 25,95 - 26,41 24,27 - 24,43 1508,67 1553,96
Unitate de masura g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3
VL
NOx
an 24 h
30 50 40 10000 200 40 30 50 40 10000 200 40 30 50 40 10000
PM10 an CO 8h 1h NO2 an NOx BG0002030 24 h PM10 an CO 8h 1h NO2 an an
Kalimok Complex
NOx
Stenata BG0002031
an 24 h
PM10
an
CO
8h
Nu au fost determinate depasiri ale valorilor limita in ariile protejate, pentru niciunul dintre poluantii analizati, in niciunul dintre scenarii. In cazul impactului cumulat al tuturor surselor luate in considerare, valorile cele mai mari se ating in interiorul ariilor protejate aflate pe teritoriul Romaniei, fiind urmatoarele: NO2 concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 78 g/m3 NO2 concentratia medie anuala: 15 g/m3 NOx - concentratia medie anuala: 18 g/m3 70
PM10 concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima): 44,35 g/m3 PM10 concentratia medie anuala: 34,22 g/m3 CO maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 2061,09 g/m3 In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se ating urmatoarele valori maxime in interiorul ariilor protejate, de asemenea pe teritoriul Romaniei (valorile pentru PM10 sunt nesemnificative): NO2 concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 57,84 g/m3 NO2 concentratia medie anuala: 2,61 g/m3 NOx - concentratia medie anuala: 4 g/m3 CO maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 749 g/m3 Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva a obiectivului analizat este unul redus, contributia principala la nivelul de poluare din aceste zone fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si a transportului regional.
71
4.6 PEISAJ
4.6.1 Localizarea amplasamentului Municipiul Oltenita se afla asezat in partea sudica a Romaniei, aproape de extremitatea vestica a judetului Calarasi. Situat la: a) 70 km. de municipiul Calarasi de care aste legat prin D.N. 31 si fluviu Dunarea; b) 62 km. de municipiul Bucuresti de care este legat prin D.N. 4 si prin calea ferata Oltenita Bucuresti; c) 75 km. de municipiul Giurgiu de care este legat prin D.N. 41 si fluviul Dunarea, municipiul Oltenita s-a dezvoltat si datorita pozitiei geografice care a oferit oamenilor, din vechime, posibilitatea sa-si stabileasca resedinta in aceasta zona. 4.6.2 Legatura cu celelalte sectiuni din raport Peisajul reprezinta trasaturile, tiparele si structura ariei geografice specifice, incluzand compozitia biologica si mediul fizic al acesteia, precum si tiparele antropogenice si sociale ce o caracterizeaza. In aria considerata, sistemele in interactiune sunt grupate si se repeta intr-o forma similara. Sectiunile precedente din capitolul 4 (4.1 4.5) trateaza evaluarea impactului asupra factorilor biotici (Biodiversitate 4.5) si abiotici (Geologie - 4.4; Sol 4.3; Apa 4.1; Aer - 4.2), iar sectiunile care urmeaza (4.7 4.8) prezinta evaluarea impactului asupra mediului social si economic (4.7) si asupra conditiilor culturale si etnice si a patrimoniului cultural (4.8). Pentru evitarea suprapunerii informatiei prezentate in acest capitol, sectiunea prezenta evidentiaza legaturile cu celelalte sectiuni din capitolul 4, cu tratarea distincta a efectelor perceptibile vizual asupra caracterului peisajului. Sectiunea referitoare la peisaj introduce legatura dintre factorii biotici si abiotici, pe de o parte, si factorul uman, de cealalta parte. Relatiile interdependente intre factorii de modelare ai peisajului sunt prezentate mai jos.
Relatii interdependente intre factorii de modelare a peisajului 1 2 3 4 5 6 7 8 Inginerie, Cerinta, Exploatare Drenare, Irigare, Indiguire, Acumulare Influenta in evolutie Bariere geografice Influenta in evolutie Reproducere, Exterminare, Migrare Poluarea aerului Evaporatie, Precipitatii 17 18 19 20 21 22 23 24 Distrugere, Protectie, Vanatoare, Pescuit, Cresterea animalelor Eroziune, Sedimentare Stocare, Scurgere Acvifere Cultivare, Cerinta, Conservare, Distrugere Sedimentare Panta, Expozitie, Drenaj (via clima si apa) Sedimentare, Dezagregare
72
Integrated Environment ___________________________________________________________________________________ 9 10+11 12 13 14 15 16 Nutrienti, Suport, Apa Cultivare, Distrugere, Consum Urbanizare, Planificare Materii organice Fixare organica si sedimente Consum, Ingrasamant natural Adapost, Distrugere 25 26 27 28 29 30 Sedimentare, Baza Origine, Material, Drenaj Castori Termite Structura, Omogenizare, Humificare si Materii Organice Minereuri
4.6.3 Abordare In evaluarea impactului asupra conditiilor initiale de peisaj, au fost analizati factorii sistemului natural (resurse si ecosisteme) in interactiune cu factorii sistemului socio-economic (influenta antropica) sub influenta factorilor externi indusi de realizarea proiectului. Prevenirea sau minimizarea impactului au avut in vedere realizarea masurilor protective la nivelulul tuturor componentelor unui sistem ecologic socioeconomic, asa cum sunt descrise in sectiunile capitolului 4, de la 4.1 la 4.9. In consecinta, analiza impactului asupra peisajului nu se realizeaza strict in aceasta sectiune, ci in toate celelalte sectiuni ale capitolului 4. 4.6.4 Determinarea tiparelor si trasaturilor caracteristice ale peisajelor din zona geografica analizata Identificarea tiparelor de peisaj se bazeaza pe ordonarea ecotopilor peisajelor dupa intrarile de energie, materie si informatie de la biosisteme si tehnosisteme. Ecosistemele din zona analizata corespund categoriilor de bio-ecosistem agricol si tehno-ecosistem urban, cu peisaje de tip agricol si urban. Masurile generale stabilite pentru protectia peisajului sunt menite sa-i pastreze diversitatea si sa echilibreze polii din ordonarea ecotopilor. Din tiparele de peisaje transformate se remarca peisaje culturale cu valoare de patrimoniu pentru care sunt instituite masuri de protectie speciala. 4.6.5 Modificari produse prin propunerea de utilizare a terenului pe amplasament Terenul ales pentru amplasament a avut anterior destinatie industriala. Prin constructiile propuse nu se modifica destinatia si nici categoria de folosinta a terenului (curti-constructii - Cc). In zona proiectului nu exista zona naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zone impadurite, campinguri, corpuri de apa) care sa fie afectate de realizarea constructiilor obiectivului.
73
4.6.6 Masuri de diminuare a impactului Amplasamentul obiectivului a fost astfel ales incat impactul asupra peisajului sa fie minim, prin localizarea acestuia in afara cailor de transport circulate. Constructiile noi au un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiile care nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care se vor planta arbusti si plante ornamentale. Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor. Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentie deosebita pentru alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si ale cailor de acces. Se apreciaza ca lucrarile propuse vor avea efecte pozitive asupra peisajului.
74
4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Informatiile despre mediul social si economic al municipiului Oltenita provin in exclusivitate din prezentarea facuta de consiliul judetean pe diverse pagini de internet. 4.7.1 Organizare administrativa Din anul 1997, Oltenita este un municipiu de rangul II. Localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere economico- social si edilitar gospodaresc, inregistrand in prezent 4196 de cladiri, cu 9504 locuinte si 9108 gospodarii ale populatiei.
4.7.2 Populatia In prezent populatia stabila este de 27.256 de locuitori. Lipsa locurilor de munca a determinat exodul populatiei active in alte tari.
4.7.3 Economia Industria judetului Industria judetului Calarasi este profilata, in cea mai mare parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei confectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilor metalice. In cadrul industriei prelucratoare ponderea este detinuta de industria alimentara care, in anul 2003, a contribuit cu peste 46 % la productia industriala a judetului. Urmeaza, in ordine, industria confectiilor textile (cca 30 % din total productie industriala), industria celulozei si hartiei (peste 6 %), industria materialelor de constructii (peste 3 %), industria chimica (peste 2%), industria metalurgica (peste 1%). Agricultura judetului Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole care masoara 426,8 mii hectare din care 97,4 % constituie terenurile arabile, 1,3 % vii si livezi si 1,3 % pasuni si fanete (la sfarsitul anului 2003). Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3). 75
In zootehnie, in ultimii ani, s-a inregistrat o scadere aproape constanta a efectivelor de animale. In ceea ce priveste septelul judetului Calarasi, la sfarsitul anului 2003, efectivele de animale inregistrau urmatoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine si caprine. Din acestea, peste 97 % apartin sectorului majoritar privat. In judetul Calarasi exista un adevarat pilon al cercetarii agricole romanesti Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calitati productive superioare. Pe langa acesta isi indeplinesc activitatea de cercetare inca 2 unitati de profil : Statiunea de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate Marculesti. Municipiul Oltenita In municipiul Oltenita, activitatea industriala se defasoara prin cele 515 societati comerciale , marea majoritate cu capital privat, in domenii precum :constructii nave, confectii metalice si piese turnate, confectii textile, industralizarea legumelor si fructelor, producerea de nutreturi concentrate, prelucrarea lemnului, cresterea animalelor, alimentatie publica, comert, constructii, transport, agricultura, etc. 4.7.4 Impactul prognozat Activitatea propusa prin proiect va avea un efect pozitiv asupra mediului social si economic al municipiului prin locurile de munca ce se vor crea, contribuind la cresterea economica locala.
76
4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

4.8.1 Atestari documentare Municipiul Oltenita, prin pozitia sa geografica, pamantul fertil, vegetatia bogata, fauna diversa, clima temperata, vadul bun de trecere peste fluviul Dunarea, loc de depozitare pentru sare si grane, vama, punct de carantina si granita, au oferit oamenilor, din vechime, posibilitatea sa-si stabileasca resedinta in aceasta zona. Din punct de vedere istoric, primele dovezi arheologice care probeaza existenta orasului pe aceste meleaguri dateaza din neolitic; ele atesta cultura Boian si au fost descoperite la Coada lupului, la 3,5 km Nord de oras; la 4 km Nord -Est de vatra orasului se afla statiunea arheologica care a dat numele culturii neolitice Gumelnita. Descoperirile arheologice si insemnarile unor scriitori antici atesta posibilitatea existentei unei formatiuni prestatale a dacilor la gura Argesului si mai apoi cetatea romano-bizantino constantiniana DAPHNES, in aceste locuri in sec. IV i.e.n. Oltenita a fost atestata documentar prima oara in timpul domnitorului Neagoe Basarab, printr-un document care dateaza din 13 aprilie 1515. Alte atestari sau facut sub domnia lui Radu de la Afumati in anul 1926, a lui Mihnea Turcitul in 1580, a lui Radu Ion Voievod in 1665, care intaresc satul si obcina boieresca cu romani cu tot, precum si notarea pe prima harta a tarii Romanesti intocmita de stolnicul Constantin Cantacuzino. De-a lungul timpului Oltenita si-a dobandit un important rol economico- social, lucru ce a determinat fondarea la 23 aprilie 1853 a orasului Oltenita, intemeiere aprobata de domnitorul Barbu Stirbei.
4.8.2 Monumente istorice si rezervatii arheologice In municipiul Oltenita sunt localizate urmatoarele obiective de interes istoric si arheologic: Rezervatia arheologica Gumelnita, aflata la marginea municipiului, la jumatatea distantei dintre acesta si balta Valea Mare; Muzeul Civilizatei Gumelnita; Biserica cu hramul Sf. Nicolae, ctitorita in anul 1855; Turnul de apa, Biserica din lemn.
77
4.8.3 Impactul prognozat Se apreciaza ca activitatea propusa prin proiect va avea indirect un efect benefic in pastrarea valorilor culturale si de patrimoniu ale comunei, prin cresterea bunastarii populatiei.
5 ALTERNATIVE
Avand in vedere profilul activitatii, optiunea de dezvoltare a fost determinata de considerente de piata. Pe aceasta optiune au fost grefate acele alternative tehnologice si de management a activitatii care sa fie in conformare cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile. Analiza conformarii a fost prezentata detaliat in capitolul 2, iar in capitolul 4 s-a demonstrat ca activitatea nu va produce un impact semnificativ asupra mediului si va conduce la imbunatatirea mediului economic si social local. Din punct de vedere al amplasarii, locatia proiectului este situata pe o platforma industriala din subzona de unitati industriale stabilita prin Planul Urbanistic General al municipiului Oltenita, pe amplasamentul (partial) al unei foste turnatorii (S.C. TUROL S.A.) si al fostei centrale termice zonale (CTZ). Datorita acestei amplasari si a existentei cailor de acces care ocolesc zonele rezidentiale, prezenta alternativa de amplasament a fost considerata optima din punct de vedere al minimizarii impactului datorat traficului greu aferent activitatii. Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului de investitii Otelarie electrica si laminor a fost ales dintre mai multe alternative de amplasament. Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incat: - sa afecteze cat mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv caile de transport public; - sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare istorica, valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale protejate/ zone protejate, zone de protectie sanitara, etc.; - sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata; - sa evite apropierea de alte instalatii similare care emit aceiasi poluanti atmosferici; - sa fie in apropierea cailor de acces rutiere si ferate; - sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din subteran; - sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu energie electrica, gaz natural. Aceste criterii sunt satisfacute de amplasament propus. Pentru realizarea investitiei, Primaria municipiului Oltenita a emis Certificatele de urbanism cu nr. 297/ 19.11.2009 si 219/ 07.10.2010 pentru realizarea proiectului.
78
6 MONITORIZARE
6.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor atmosferice
Sursele dirijate de emisii atmosferice de pe amplasament vor fi reprezentate de cosurile de la turnatorie si laminor. Poluanti emisi in atmosfera din aceste surse au fost prezentati in tabelul 4.10 reprodus mai jos.
Tabel 4.10: Debitele e emisie ale poluantilor considerati Emisie [g/s] Cos NOx EAF Reincalzire 87,7 1,52 1,3 0 PM10 CO
734,4 0,76
Se mentioneaza urmatoarele: - Debitul de emisie de 1,3 g/s pentru PM10 corespunde unei concentratii de 5 mg/Nm3, care este egala cu nivelul de emisie asociat BAT conform BREF Iron & Steel. Debitul de emisie de 1,52 g/s pentru NOx corespunde unei concentratii fr 200 mg/Nm3 care este mai mica decat nivelul de emisie asociat BAT (250 400 mg/Nm3) conform BREF FMP.
Avand in vedere ca atat procesele tehnologice de la turnatorie si laminor, cat si echipamentele de retinere a poluantilor sunt controlate electronic, nu se considera imperativa masurarea emisiilor la cos, aceste masuratori putand fi inlocuite cu monitorizari ale parametrilor de proces. Se recomanda stabilirea necesitatii monitorizarii poluantilor atmosferici la cos, ca si a programul de monitorizare a emisiilor atmosferice, dupa realizarea probelor de punere in functiune, respectiv la etapa de autorizare integrata a activitatilor de pe amplasament.
6.2 Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane

Apele uzate generate pe amplasament (tehnologice si menajere), precum si cele pluviale colectate de pe amplasament sunt descarcate, dupa epurare, in fluviul Dunarea. Calitatea efluentului este caracterizata de indicatorii stabiliti prin Avizul de gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010 emis de ABA Buzau-Ialomita, reprodusi in sectiunea 4.2. Programul de monitorizare al efluentului pentru acesti indicatori (frecventa si metoda de analiza) va fi stabilit prin autorizatia de gospodarire a apelor ce urmeaza sa fie obtinuta de beneficiarul proiectului inainte de inceperea activitatilor de productie. 79
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 6. MONITORIZARE
Nu exista emisii de ape uzate in apele subterane. Prevenirea poluarii accidentale a apelor subterane va fi asigurata prin masurile specifice de limitare/ evitare a poluarilor accidentale prezentate in sectiunea 4.2, iar monitorizarea calitatii apelor subterane este prezentata in sectiunea 6.5 de mai jos.
6.3
Monitorizarea si raportarea deseurilor
Evidenta cantitatilor si a gestionarii specifice deseurilor generate pe amplasament se va realiza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 856/ 2002 si a Deciziei Comisiei Europene 2000/532/CE, cu modificarile si completarile ulterioare. Raportarea privind evidenta deseurilor catre autoritaile competente pentru protectia mediului se va face la cerere sau conform prevederilor autorizatiei integrate de mediu ce urmeaza sa fie obtinuta inainte de inceperea activitatilor de pe amplasament.
6.4
Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic
Parametrii relevanti de proces sunt monitorizati continuu. De asemenea se recomanda evidenta stricta a cantitatilor de materii prime, materiale si utilitati folosite in procesele de productie si respectarea prevederilor privind substantele si preparatele chimice (REACH).
6.5
Monitorizarea mediului
Monitorizarea calitatii aerului Tinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea ar putea contribui la poluarea mediului ambiant doar prin emisiile de poluanti in aer. Pe baza calculelor de dispersie efectuate si prezentate detaliat in Anexa nr. 4, se constata ca aceasta contributie este redusa: concentratiile poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare. In aceste conditii, se considera ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizare a calitatii aerului la limita incintei. Monitorizarea zgomotului Dupa inceperea activitatii de otelarie si laminare, se vor face determinari ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului. Functie de nivelul de zgomot determinat, se vor stabili, daca este cazul, masuri de reducere/ atenuare si/ sau program de monitorizare a zgomotului. Monitorizarea solului pe amplasament Avand in vedere ca amplasamentul a fost poluat in urma activitatilor anterioare desfasurate pe amplasament si a facut obiectul unor lucrari de remediere 80
pentru refacerea calitatii solului, vor fi stabilite puncte de monitoirzare a calitatii solului ce urmeaza sa fie inaintate autoritatii competente pentru protectia mediului odata cu solicitarea de autorizare integrata a activitatilor de pe amplasament. Monitorizarea apelor freatice In timpul lucrarilor pentru executarea celor 4 foraje de adancime pentru alimentarea cu apa a amplasamentului vor fi prelevate probe de apa din stratul freatic de pe amplasament in vederea stabilirii starii initiale a acestuia inainte de inceperea activitatii. Functie de rezultatele analizelor efectuate asupra probelor de apa din stratul freatic, autoritatile competente pentru gospodarirea apelor vor decide, numarul si amplasarea forajelor de monitorizare a apelor freatice de pe amplasament si programul de monitorizare (frecventa, indicatori si metode de analiza).
81
7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

7.1 Accidente din cauze naturale
Amplasamentul studiat nu este situat intr-o zona inundabila iar din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaza astfel: - conform SR 11100/1-93, amplasamentul viitoarelor constructii este incadrat in zona de macroseismicitate I= 81 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani); - conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul se afla situat in zona C caracterizata printr-un coeficient ag = 0,20g, pentru un IMR de 50 ani. Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul este caracterizat prin Tc=1,5 sec.
7.2
Accidente industriale
Amplasamentul activitatilor pentru Otelarie electrica si laminorul nu este sub incidenta prevederilor Hotararii de Guvern nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. Riscuri asociate activitatilor desfasurate pe amplasament: Risc pentru angajati: - riscul datorat agentiilor fizici; - riscul datorat agentilor chimici. Risc de producere a unor poluari accidentale a factorilor de mediu. Risc de producere a exploziilor si a incendiilor.
7.3
Masuri de prevenire
7.3.1 Prevenirea expunerii angajatilor Pentru diminuarea nivelului de zgomot, la nivelul intregii unitati, reducerea efectelor negative ale zgomotului si vibratiilor se realizeaza prin adoptarea unor masuri specifice, cum sunt: 1. Masuri tehnice: dotarea echipamentelor cu carcase fonoizolante; ecranarea surselor de zgomot; dotarea ventilatoarele cu amortizoare de zgomot si carcasa de protectie; reducerea vitezei admise pentru traficul auto. 2. Masuri organizatorice: purtarea de catre muncitori a protectiilor auriculare si folosirea dupa caz a antifoanelor, a manusilor sau palmarelor pentru prinderea utilajelor zgomotoase; acordarea de pauze la intervale scurte de timp, in incaperi fara zgomot. 3. Masuri de ordin social: norme pentru limite de munca in mediul zgomotos; crearea de conditii microclimatice si de ambianta agreabila; 4. Masuri de protectie a sanatatii salariatilor: examinarea psihologica si medicala pentru salariatii care lucreaza in conditii de zgomot impulsiv, etc. Managementul starii de sanatate a angajatilor 82
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 7. MANAGEMENTUL RISCULUI
Obiectivele managementului privind asigurarea starii de sanatate a angajatilor cuprinde: - respectarea reglementarilor privind protectia muncii; - perfectionarea dotarilor pentru protectia muncii; - asigurarea asistentei medicale, a examenului medical la angajare si a controlului periodic a starii de sanatate a angajatilor. Evitarea pericolelor presupuse de substantele toxice si periculoase vehiculate pe amplasament se realizeaza prin respectarea stricta a normelor de protectia muncii si PSI si a prevederilor din instructiunile/ regulamentele de functionare ale instalatiilor care le utilizeaza.
7.3.2 Prevenirea producerii poluarilor accidentale Pentru prevenirea poluarilor accidentale unitatea va intocmi planuri de prevenire si interventie. O importanta deosebita in performantele de mediu ale societatii o reprezinta adoptarea Sistemului de Management de Mediu, cu instructiuni specifice fiecarui loc de munca. O atentie prioritara se va acorda stocarii si manipularii substantelor periculoase de pe amplasament.
Tabel 7.1: Substante periculoase stocate pe amplasament Denumirea substantei periculoase Acid sulfuric (60%) Acid clordihric (40%) Hipoclorit (16%) Capacitatea totala de stocare (tone) 45
Nr. Crt
Stare fizica
Mod de stocare Rezervor de 30 m 3. Rezervor de 30 m 3. Rezervor de 1 m 3. Butelii
Conditii de stocare
Lichida
36
Lichida
1,25
Lichida
Oxigen
75
Lichida
Conditii de siguranta in magazia de substante periculoase Conditii de siguranta in magazia de substante periculoase Conditii de siguranta in magazia de substante periculoase Conditii de siguranta in magazia de substante periculoase
7.3.3 Prevenirea exploziilor si incendiilor Constructiile sunt incadrate in Gradul I de rezistenta la foc, asigurandu-se protectia utilizatorilor si a personalului de interventie. Cladirile au o amplasare favorabila din punct de vedere al interventiei, asigurandu-se accesul mijloacelor auto.
83
Propagarea unui eventual incendiu in interiorul cladirilor este ingreunata de fundatii din beton armat, planseuri din placa de beton armat, pardoseli din beton. Exista dotarea minima cu mijloacele de interventie conform normelor in vigoare.
84
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Se apreciaza ca n-au fost intampinate dificultati deosebite in realizarea evaluarii impactului asupra mediului. Titularul proiectului a pus la dispozitia colectivului de elaborare a studiului de evaluare a impactului asupra mediului date privind: - tehnologia adoptata; - consumuri specifice de materii prime si utilitati; - modalitati de asigurare a utilitatilor; - informatii privind depozitarea materialelor folosite; - modalitati planificate de gestionare a deseurilor; - tehnici de epurare a apelor uzate, informatii privind statia de epurare, etc.; Desele intalniri cu specialisti din cadrul S.C. TRANSDANUBE S.A. au ajutat la lamurirea aspectelor si la planificarea lucrarilor si au permis vizitarea amplasamentului obiectivului si a vecinatatilor acestuia. Singurele aspecte dificile care au dus la depasirea termenelor din graficul de lucru planificat pentru procedura de evaluare a impactului asupra mediului au tinut de durata excesiv de mare acordata raspunsului Partii Afectate la notificarea transmisa, conform Conventiei Espoo.
85
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 8. DIFICULTATI
9. POLUARE TRANSFRONTIERA
Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactul activitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local si nu va genera un impact transfrontiera. Se va urmari permanent respectarea celor mai bune tehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile si planificate activitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia. Avand in vedere localizarea proiectului in vecinatatea granitei de stat cu Bulgaria, modelarea dispersiei poluantilor atmosferici a cuprins, asa cum s-a prezentat in sectiunea 4.2, si analiza concentratiilor de poluanti rezultate din dispersie pe teritoriul de pe malul drept al Dunarii, apartinand Bulgariei. In tabelul urmator sunt prezentate intervalele de valori in care s-au situat concentratiile poluantilor obtinute in urma modelarii, in cele 3 scenarii mentionate in sectiunea precedenta 4.2, pe portiunea din zona studiata aflata pe teritoriul Bulgariei.
Tabel 9.1: Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, pe teritoriul Bulgariei Concentratii scenariu 1: Obiectiv 10,76 - 60,07 0,207 - 1,778 0-2 0 0,121 0 0,06 114 - 738 Concentratii scenariu 2: Situatia existenta 55,4 - 57,4 10,4 - 11,24 13,8 - 14,13 24,31 - 29,05 23,764 - 25,30 1273,85 - 1444,76 Concentratii scenariu 3: Impactul cumulat 56 - 74 11 - 13 14 - 17 24,32 - 29,17 23,77 - 25,36 1360,85 - 2091,63 Unitate de masura g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3 g/m 3
Poluant
Timp de mediere
VL
1h NO2 an NOx an 24 h PM10 an CO 8h
200 40 30 50 40 10000
Se observa ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita pe teritoriul statului bulgar, pentru nici unul dintre poluanti, in nici una dintre situatiile analizate. In plus, contributia obiectivului la impurificarea aerului in aceasta zona este redusa, impactul maxim avand loc in vecinatatea obiectivului.
86
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 9. POLUARE TRANSFRONTIERA
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1 Informatii generale
Titularul proiectului este S.C. TRANSDANUBE INDUSTRIES S.R.L., cu numar de inregistrare la Registrul Comertului: J51/294/2007 si Cod unic de inregistrare RO 18518685. Adresa obiectivului este: municipiul Oltenita, str. Portului nr. 44, judetul: Calarasi. Proiectul supus aprobarii de dezvoltare este localizat in Oltenita si reprezinta: Otelarie electrica si laminor. Societatea comerciala TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Oltenita are profil de activitate metalurgic si va produce tagle, otel beton si profile lungi. Otelul se va produce in cuptor electric cu arc de 70 tone capacitate, cu turnare continua utilizand o instalatie de metalurgie in oala (LF) si o instalatie de turnare continua a otelului cu trei fire pentru tagle. Taglele obtinute vor fi vandute ca atare (25.000 t/an), sau prelucrate (469.000 t/an) in laminorul de otel beton si profile rezultand 450 000 t/an produse finite. Proiectul consta in realizarea structurilor necesare si montarea utilajelor si echipamentelor pentru activitatile de otelarie electrica si laminor. Zonarea amplasamentului corespunde urmatoarelor obiective si activitati desfasurate: 01. Otelaria electrica cu turnare continua (include Cuptorul electric cu sistem Consteel de alimentare cu fier vechi, instalatia de metalurgie in oala si instalatia de turnare continua) 02. Laminor 03. Gospodaria de fier vechi 04. Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si materiale refractare. 05. Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje 06. Instalatia de captare si epurare gaze 07. Gospodaria de zgura 08. Depozit de materiale, materii prime si produse finite 09. Gospodaria de apa 10. Substatia electrica noua 11. Stocatoare oxigen, argon (azot) si vaporizatoare 12. Gospodaria de gaze naturale 13. Gospodaria de aer comprimat 14. Laborator 15. Pavilionul administrativ 16. Anexa sociala 17. Lucrarile de plan general prevazute pentru: amenajarea terenului, drumuri, platforme, imprejmuirea incintei, porti de acces, cabine poarta, iluminatul perimetral si din incinta 87
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 10. REZUMAT NETEHNIC
18. Atelier auto (pentru intretinere curenta )
10.2 Procese tehnologice si sistemul de control pentru prevenirea poluarii

Procesul tehnologic pentru obtinerea produselor finite (tagle, fier beton si profile metalice) are in componenta urmatoarele fluxuri tehnologice: fluxul tehnologic de producere a otelului lichid avand in componenta urmatoarele utilaje: cuptorul electric cu arc tip EAF; instalatia de metalurgie in oala tip LF; instalatia de incarcare a fierului vechi in cuptorul electric tip Consteel. Fierul vechi se incarca pe banda transportoare a instalatiei Consteel si se introduce in cuptorul electric in mod continuu. Fierul vechi impreuna cu materialele de adaos se topesc sub actiunea arcului electric, obtinandu-se otelul lichid, care se descarca in oala de turnare amplasata pe un transfecar sub cuptoru electric. Oala de turnare este transferata la instalatia de metalurgie in oala unde se continua procesul de elaborare a otelului, fiind adus in compozitie chimica conform marcii respective si la temperatura de turnare. fluxul tehnoogic de turnare a otelului lichid, avand ca utilaj masina de turnare continua cu 3 fire. Oala de turnare cu otelul lichid de la instalatia LF este transportata cu podul rulant a turnul rotitor al masinii, de unde, prin intermediul unui distribuitor se toarna pe cele 3 fire, care trec printr-o camera de racire, un otelul se solidifica. Taglele ontinute se taie la dimensiuni si sunt deplasate spre laminor. fluxul tehnologic de deformare plastica la cald a taglelor pentru obtinerea de fier beton si profile usoare, are ca utilaj laminorul. Taglele turnate continuu sunt incarcate prin intermediul unor transportoare cu role in cuptorul de preincalzire tagle unde temperatura se ridica la cea necesara pentru deformarea plastica. Din cuptor taglele trec continuu prin cajele degrosisoare, cajele intermediare si cajele finisoare, de unde produsele finite sunt debitate la dimensiuni si descarcate pe patul de racire. Dupa racire produsele finite sunt impachetate si depozitate in vederea expeditiei.
Pentru activitatea de topitorie in cuptorul electric se vor aplica cele mai bune tehnici disponibile care, conform documentului BREF Iron & Steel constau din Tehnici integrate procesului tehnologic (PI); acestea sunt enumerate in tabelul urmator.
88
Tabel 10.1: Compararea tehnicilor din activitatea de topitorie cu cele mai bune tehnici disponibile Cerinta BAT Efecte/Nivel de emisii Situatia in societate Conformare (BREF I&S - Sectiunea atins DA/NU 9.3) Tehnici integrate procesului tehnologic PI PI3 - Sisteme de racire DA nu se evacueaza ape Sistemul de alimentare cu cu apa in circuit inchis uzate apa de racire este de tip sau cu grad de inchis pentru apele fara recirculare 95% contact.
Tabel 10.2: Compararea tehnicilor din activitatea laminorului cu cele mai bune tehnici disponibile LAMINOARE LA CALD Cerinta BAT Efecte/ Nivel de Situatia in societate Conformare (BREF FMP Sectiunea A.5.1) emisii atins DA/NU DA - se utilizeaza sistem de SS: < 20 mg/l Sistem de racire cu apa in racire cu apa in circuit Ulei: < 5 mg/ l circuit inchis, cu grad de inchis, cu grad de (masuratori recirculare > 95% recirculare > 95% aleatoare ) Epurarea apelor uzate cu Fe: < 10 mg/ l - se epureaza apele uzate atingerea in efluentul epurat a in gospodaria de apa Cr tot: < 0,2 mg/ l valorilor din coloana 2 (pentru otel inox < - tunderul colectat la Recircularea in procesul epurarea apei se 0,5 mg/ l) metalurgic a tunderului colectat recirculeaza in procesul Ni: < 0,2 mg/ l la epurarea apei metalurgic prin livrarea (pentru otel inox < Colectarea la intrepriderile namolurilor/reziduurilor uleioase 0,5 mg/ l) valorificatoare Zn: < 2 mg/l in vederea reutilizarii sau - namolurile si reziduurile eliminarii prin depozitare se colecteaza prin depozitare in vederea reutilizarii lor - etanseitatea garniturilor, DA Verificari periodice si intretineri Prevenirea pompelor si conductelor contaminarii apei preventive ale etanseitatii se verifica periodic in cu produse garniturilor, pompelor si cadrul reviziilor si petroliere conductelor. reparatiilor curente Utilizarea lagarelor etanse de programate ultima generatie pentru role si - se utilizeaza lagare montarea de indicatoare de etanse, de ultima scurgeri in liniile de ungere (la generatie, pentru cilindrii lagarele hidrostatice); acest de laminor lucru reduce consumul de ulei - se colecteaza si cu 50 70 %. trateaza apele de drenaj Colectarea si tratarea apei de contaminate provenite drenaj contaminata provenind de la diferiti consumatori. de la diferiti consumatori (agregate hidraulice), - apa separata in statii de separarea fractiilor petroliere si epurare se proceseaza utilizarea acestora. in continuare prin filtrare Procesarea in continuare a apei separate in statii de epurare sau in alte instalatii (prin filtrare sau evaporare in vid).
Pentru alte activitati sunt valabile tehnicile end-of pipe (EP) care constau in tratarea apelor uzate inainte de descarcare in receptori. 89
La depunerea solicitarii de autorizare integrata a obiectivului se va intocmi si inainta si planul de inchidere a amplasamentului, document care va detalia procesul de inchidere relevant pentru activitatile supuse autorizarii. Planul de inchidere a amplasamentului se refera la inchiderea activitatilor supuse autorizarii si la indepartarea poluarii care ar putea fi produsa pe durata de desfasurare a activitatilor autorizate.
10.3 Deseuri
Principalele tipuri de deseuri ce vor fi generate pe amplasament si modul de gestionare a acestora se prezinta in tabelul de mai jos.
Tabelul 10.3: Deseuri generate anual pe amplasament (estimare) Managementul desurilor - cantitate prevazuta a fi generata (t/an) valorificata eliminata ramasa in stoc Starea fizica (Solid - S Lichid L, SemisolidSS) Cod prop. periculoasa** Cod clasificare statistica*** 5. Cod deseu* Cantitate estimata (t/an)
1. zgura tunder praf
Denumire deseu*
2. 60.480 10.080 8.064
3. S S S
slam deseuri refractare ulei uzat menajere
500 350
L S
5 40
L S
4. 10 09 03 10 09 12 10 09 09* (sau 10 09 10; 10 09 11) 10 09 99 10 09 07* (sau 10 09 08) 13 03 08 20 03 01
6. 12 42 0 12 42 0 12 42 0 sau 12 42 1 12 52 0
7. 60.480 10.080 8.064
8. -
9. -
500
01 31 1 10 11 0
5 40
* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase ** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001; dupa 12 dec 2010, cf legislatiei nationale care va transpune Directiva-Cadru a deseurilor 200/98/CE *** Cf. Regulamentului care reglementeaza clasificarea statistica.
Manevrarea, stocarea si valorificarea sau eliminarea corecta a deseurilor are un rol vital in prevenirea poluarii amplasamentelor. Operatorul se va asigura ca nu exista scapari de sub control ale deseurilor si ca acestea ajung direct la o operatorul autorizat, conform cerintelor legale in vigoare.
10.4 Impact potential

Impactul potential asupra apei Titularul proiectului a obtinut avizul de gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010 din care sunt extrase informatiile prezentate in continuare.
90
1. Alimentarea cu apa potabila pentru consumul de apa igienico-sanitar se realizeaza din reteua de alimentare cu apa a municipiului Oltenita prin intermediul unui racord Dn = 50mm. 2. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) se va realiza din sursa proprie subterana prin intermediul a 4 foraje de mare adancime propuse spre executie, cu adancimea de cca 200 m fiecare. In prima faza se va executa un foraj cu caracter de explorare-exploatare cu adancimea de cca 200 m, urmand ca in functie de datele obtinute sa se stabileasca numarul de foraje ce pot satisface debitul de apa necesar folosintei. 3. Apa pentru stingerea incendiilor Rezerva intangibila de incendiu va fi stocata in bazinul de apa de adaos cu capacitatea V = 900 mc (din care 500 mc reprezinta rezerva intangibila de incendiu). Apa uzata este evacuata in fluviul Dunarea, dupa epurare pe amplasament. Debitul total de apa evacuat va fi de: Quz max = 4.389,16 mc/zi, din care: 21,16 mc/zi igienico-sanitara (menajera) si 4.368,00 mc/zi tehnologica (industriala). Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in emisar se vor incadra in limitele maxime admisibile prevazute de NTPA 001 aprobat prin HG nr. 188/ 2002, modificata si completata cu HG nr. 352/ 2005 si HG nr. 351/ 2005.
Tabel 10.4: Indicatori de calitate ai apelor evacuate Nr. crt. Incatorii de calitate 1. pH 2. Materii totale in suspensie 3. CCO-Cr 4. CBO5 5. Substante extractibile cu solventi organici 6. Detergenti sintetici 7. Azot total 8. Fosfor total 9. Reziduu filtrat la 105 10. Fier Valori admise 6,5 8,5 35 mg/l 125 mg/l 25 mg/l 20 mg/l 0,5 mg/l 15 mg/l 2 mg/l 2.000 mg/l
Impactul potential asupra aerului Debitele de emisie ale poluantilor generati de activitatile de pe amplsament sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 10.5: Debitele de emisie ale poluantilor considerati, aferente surselor obiectivului Emisie [g/s] Cos NOx EAF 87,7 1,3 PM10 CO 734,4
91
Emisie [g/s] Cos NOx Reincalzire 1,52 0 PM10 0,76 CO
Pentru prognozarea impactului activitatii asupra aerului s-a realizat modelarea dispersiei poluantilor atmosferici. Modelarea matematica a dispersiei s-a efectuat pentru urmatorii poluanti: NO2, NOx, PM10 si CO, utilizand 3 scenarii, dupa cum urmeaza: Scenariul 1: <<Obiectiv>> In acest scenariu au fost luate in considerare doar sursele aferente obiectivului analizat, putandu-se astfel evalua impactul datorat functionarii exclusive a acestuia. Rezultatele acestei evaluari raspund la intrebarea daca obiectivul singur poate genera un impact cu valori ale concentratiilor mai mari ca valorile limita impuse de legislatia in vigoare si contribuie la cuantificarea aportului surselor aferente obiectivului la poluarea zonei studiate. Scenariul 2: <<Situatia existenta>> Acest scenariu evalueaza fondul de poluare existent in zona de impact a obiectivului, prin modelarea dispersiei poluantilor de interes proveniti de la toate sursele importante aflate in zona analizata (exluzandu-le pe cele ale obiectivului), in contextul luarii in considerare a valorilor concentratiilor de fond induse de transportul poluantilor la scara regionala. Scenariul 3: <<Impactul cumulat>> In acest scenariu, modelarea a fost efectuata cu toate sursele de emisie din zona de impact a obiectivului (inclusiv cele ale obiectivului), punandu-se astfel in evidenta contributia procentuala a surselor de emisie aferente acestuia in raport cu valorile concentratiilor generate de contributia tuturor surselor locale si a fondului regional de poluare. Analiza integrata a rezultatelor celor 3 scenarii conduce la urmatoarele concluzii pentru fiecare dintre cei 4 poluanti in parte: Dioxid de azot Concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima) In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se observa o probabilitate de aparitie pe termen scurt a unor valori de pana la 88,91 g/m3 (44,45 % din valoarea limita de 200 g/m3). Valoarea minima inregistrata, de 10,76 g/m3, datorata functionarii obiectivului este insa mult mai mica decat cea datorata celorlalte surse (55,4 g/m3), ceea ce denota un impact redus al obiectivului pe termen lung. 92
Scenariile 2 si 3, care iau in considerare fondul de poluare existent in zona, prezinta intervale de valori foarte apropiate intre ele, si cu o maxima inregistrata aproape egala cu cea datorata impactului exclusiv al obiectivului. Acest lucru se datoreaza in principal existentei unor zone de impact maxim diferite, corespunzatoare obiectivului (la circa 600 m in jurul surselor de emisie aferente acestuia) si, respectiv, surselor de emisie locale din grila de modelare (in partea de vest a orasului Oltenita), impactul datorat obiectivului nesuprapunandu-se peste cel datorat celorlalte surse de poluare. Concentratia medie anuala Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult 3,53 g/m3 (8,82 % din valoarea limita de 40 g/m3), in timp ce concentratiile datorate celorlalte surse de poluare vor ajunge pana la valoarea de 23,9 g/m3 (59,75 % din valoarea limita de 40 g/m3), ceea ce denota un aport scazut al obiectivului. Impactul cumulat va corespunde unor concentratii de cel mult 25,5 g/m3, care se vor situa sub valoarea limita. Concentratiile maxime datorate functionarii singulare a obiectivului se vor atinge la circa 600 m la est de sursele de emisie ale acestuia, iar cele determinate de celelalte surse de poluare in partea de vest a orasului Oltenita, observandu-se cele doua zone de impact distincte. Oxizi de azot Concentratia medie anuala Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult 4,92 g/m3 (16,4 % din valoarea limita de 30 g/m3). Aportul surselor obiectivului la poluarea cu NOx este unul scazut, iar impactul maxim are loc in vecinatatea acestuia. Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare pot ajunge pana la valoarea de 32,9 g/m3 (109,67 % din valoarea limita de 30 g/m3), iar impactul cumulat va corespunde unor concentratii de cel mult 35,3 g/m3 (117,67 % din valoarea limita de 30 g/m3). Desi contributia tuturor surselor de poluare poate conduce la depasiri ale valorii limita, acestea au loc pe o arie relativ restransa, aflata in orasul Oltenita, nu intr-o zona protejata sau cu multi receptori sensibili la poluarea cu NOx (vegetatie) si nu se datoreaza aportului obiectivului. Particule in suspensie (PM10) Concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima) Functionarea exclusiva a obiectivului genereaza concentratii de cel mult 0,27 g/m3 (0,54 % din valoarea limita de 50 g/m3), contributia surselor obiectivului la poluarea zonei fiind nesemnificativa. Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorile concentratiilor ajungand pana la 123 g/m3 (246 % din valoarea limita 93
de 50 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de pe teritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum si fondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nu depasesc valoarea limita. Concentratia medie anuala Functionarea exclusiva a obiectivului genereaza concentratii de cel mult 0,063 g/m3 (0,15 % din valoarea limita de 40 g/m3), contributia surselor obiectivului la poluarea zonei fiind nesemnificativa. Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorile concentratiilor ajungand pana la 86 g/m3 (215 % din valoarea limita de 40 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de pe teritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum si fondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nu depasesc valoarea limita. Monoxid de carbon (CO) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult 1220 g/m3 (12,2 % din valoarea limita de 10000 g/m3), aportul surselor acestuia la afectarea calitatii aerului prin poluare cu CO fiind unul scazut. Impactul maxim are loc in vecinatatea obiectivului, la circa 600 m est fata de sursele de emisie. Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare, precum si in cazul impactului cumulat pot ajunge pana la valoarea de 5234,86 g/m3 (52,35 % din valoarea limita de 10000 g/m3). Valorile maxime se ating in apropierea centrului orasului Oltenita, zona de impact maxim nesuprapunandu-se peste cea corespunzatoare surselor obiectivului. Impactul prognozat asupra ariilor naturale protejate In zona analizata au fost identificate o serie de arii protejate din reteaua Natura 2000 (arii de protectie speciala sub Directiva Pasari si situri de importanta Comunitara sub Directiva Habitate), atat pe teritoriul Romaniei, cat si pe cel al Bulgariei. Lista acestora este prezentata in tabelul 4.15.
Tabelul 4.14: Ariile protejate din reteaua NATURA 2000 situate in zona analizata
Tip arie protejata SCI SPA SCI SCI SPA SCI Cod arie protejata ROSCI0131 ROSPA0038 BG0000171 BG0000180 BG0000237 BG0000377 Nume arie protejata Oltenita Mostistea - Chiciu Dunare - Oltenita Ludogorie - Boblata Boblata Pozharevo Island Kalimok - Brashlen Directia fata de Distanta amplasamentul minima fata de obiectivului obiectiv [m] E V SV SSV ESE VSV 1319 1315 9873 4168 1583 3217
94
Integrated Environment ___________________________________________________________________________________ Directia fata de Distanta amplasamentul minima fata de obiectivului obiectiv [m] ESE VSV SV 1576 3576 6708
Tip arie protejata SCI SPA SPA
Cod arie protejata BG0000530 BG0002030 BG0002031
Nume arie protejata Pozharevo - Garvan Kalimok Complex Stenata
Siturile Natura 2000 situate pe teritoriul Romaniei sunt, dupa cum urmeaza: - situl de importanta comunitara (sub Directiva Habitate) ROSCI0131 Oltenita-Mostistea-Chiciu care incepe din dreptul insulei de pe Dunare aflata la sud-est de Oltenita si se desfasoara spre est si sud-est fata de amplasamentul proiectului. aria speciala de protectie (avifaunistica, sub Directiva Pasari) ROSPA0038 Dunare-Oltenita care se desfasoara in lungul Dunarii incepand din dreptul localitatii Greaca si pana la cca. 1 km in linie dreapta de extremitatea sud-vestica a municipiului Oltenita si, implicit, a amplasamentului proiectului.
Nu au fost determinate depasiri ale valorilor limita in ariile protejate, pentru niciunul dintre poluantii analizati, in niciunul dintre scenarii. In cazul impactului cumulat al tuturor surselor luate in considerare, valorile atinse in arii protejate sunt urmatoarele: NO2 concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 78 g/m3 NO2 concentratia medie anuala: 15 g/m3 NOx - concentratia medie anuala: 18 g/m3 PM10 concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima): 44,35 g/m3 PM10 concentratia medie anuala: 34,22 g/m3 CO maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 2061,09 g/m3 In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se ating urmatoarele valori in interiorul ariilor protejate de pe teritoriul Romaniei (valorile pentru PM10 sunt nesemnificative): NO2 concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 57,84 g/m3 NO2 concentratia medie anuala: 2,61 g/m3 NOx - concentratia medie anuala: 4 g/m3 CO maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 749 g/m3 Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva a obiectivului analizat este unul redus, contributia principala la nivelul de poluare din aceste zone fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si a transportului regional. 95
10.5 Alternative
Avand in vedere profilul activitatii, optiunea de dezvoltare a fost determinata de considerente de piata. Pe aceasta optiune au fost grefate acele alternative tehnologice si de management a activitatii care sa fie in conformare cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile. Analiza conformarii a fost prezentata detaliat in capitolul 2, iar in capitolul 4 s-a demonstrat ca activitatea nu va produce un impact semnificativ asupra mediului si va conduce la imbunatatirea mediului economic si social local. Din punct de vedere al amplasarii, locatia proiectului este situata pe o platforma industriala din subzona de unitati industriale stabilita prin Planul Urbanistic General al municipiului Oltenita, pe amplasamentul (partial) al unei foste turnatorii (S.C. TUROL S.A.) si al fostei centrale termice zonale (CTZ). Datorita acestei amplasari si a existentei cailor de acces care ocolesc zonele rezidentiale, prezenta alternativa de amplasament a fost considerata optima din punct de vedere al minimizarii impactului datorat traficului greu aferent activitatii.
10.6 Monitorizare
In privinta poluantilor atmosferici, avand in vedere ca atat procesele tehnologice de la turnatorie si laminor, cat si echipamentele de retinere a poluantilor sunt controlate electronic, nu se considera imperativa masurarea emisiilor la cos, aceste masuratori putand fi inlocuite cu monitorizari ale parametrilor de proces. Se recomanda stabilirea necesitatii monitorizarii poluantilor atmosferici la cos, ca si a programul de monitorizare a emisiilor atmosferice, dupa realizarea probelor de punere in functiune, respectiv la etapa de autorizare integrata a activitatilor de pe amplasament. Calitatea efluentului acvatic este caracterizata de indicatorii stabiliti prin Avizul de gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010 emis de ABA Buzau-Ialomita, reprodusi in sectiunea 4.2. Programul de monitorizare al efluentului pentru acesti indicatori (frecventa si metoda de analiza) va fi stabilit prin autorizatia de gospodarire a apelor ce urmeaza sa fie obtinuta de beneficiarul proiectului inainte de inceperea activitatilor de productie. Evidenta cantitatilor si a gestionarii specifice deseurilor generate pe amplasament se va realiza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 856/ 2002 si a Deciziei Comisiei Europene 2000/532/CE, cu modificarile si completarile ulterioare.
96
10.7 Managementul riscului

Amplasamentul activitatilor pentru Otelarie electrica si laminorul nu este sub incidenta prevederilor Hotararii de Guvern nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. Au fost analizate riscurile asociate activitatilor de pe amplasament si masurile de prevenire ale acestor riscuri: Risc pentru angajati: - riscul datorat agentiilor fizici; - riscul datorat agentilor chimici. Risc de producere a unor poluari accidentale a factorilor de mediu. Risc de producere a exploziilor si a incendiilor.
10.8 Descrierea dificultatilor

Se apreciaza ca n-au fost intampinate dificultati deosebite in realizarea evaluarii impactului asupra mediului. Singurele aspecte dificile care au dus la depasirea termenelor din graficul de lucru planificat pentru procedura de evaluare a impactului asupra mediului au tinut de durata excesiv de mare acordata raspunsului Partii Afectate la notificarea transmisa, conform Conventiei Espoo.
10.9 Poluare transfrontiera

Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactul activitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local si nu va genera un impact transfrontiera. Se va urmari permanent respectarea celor mai bune tehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile si planificate activitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia. Avand in vedere localizarea proiectului in vecinatatea granitei de stat cu Bulgaria, modelarea dispersiei poluantilor atmosferici a cuprins, asa cum s-a prezentat in sectiunea 4.2, si analiza concentratiilor de poluanti rezultate din dispersie pe teritoriul de pe malul drept al Dunarii, apartinand Bulgariei. S-a constatat ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita pe teritoriul statului bulgar, pentru nici unul dintre poluanti, in nici una dintre situatiile analizate. In plus, contributia obiectivului la impurificarea aerului in aceasta zona este redusa, impactul maxim avand loc in vecinatatea obiectivului.
97
98
11. DOCUMENTE ANEXATE

Se va anexa evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului si minutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului in dezbaterea publica, dupa realizarea acestei etape procedurale.
99
SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Otelarie electrica si laminor Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului 11. DOCUMENTE ANEXATE

OTELARIEX

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OTELARIEX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

2 PROCESELE TEHNOLOGICE SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII ..........................................................................................................13

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE.........................................................................82

11. DOCUMENTE ANEXATE....................................................................................................99

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

1.3 Denumirea proiectului

Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Aria 88.960 m2 9.500 m2 18.500 m2 53.881,39 m2 12.000 m2 2.700 m2 185.541,39 m2

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Durata etapei de functionare

Durata de functionare preconizata este de peste 30 ani.

Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice

Tabelul 1.2: Capacitati de productie

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Tabel nr. 1.3 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Tabelul 1.4: Consumuri anuale de utilitati

Cantitati anuale 18.800.000 360.000 36.000.000 2.673.000 8.550

1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice

Cantitati anuale 566.000 25.700

7,500 8,750 100 9.100 830 5.800 350

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Informatii despre poluantii fizici si biologici

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

2. - trafic; - incarcare/ descarcare materiale; -ventilatoare/ exhaustoare

Nr. surse de poluare

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Poluare fonica zgomot 4 65 dB Neglij. 80-90 dB 65 dB Nesemnificativ Nesemnificativ

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

55,4 90,2 10,4 23,9 13,8 32,9 24,32 123 23,76 86

88,91 3,53 4,92 0,289 35,3 0,2072 25,5 10,76 93,9

Cosuri : - EAF; reincalzire

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Tabelul 1.8: Numere cadastrale cf. planului de incadrare in zona

1.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Apa potabila se preleveaza prin racord de la reteaua de distributie a municipiului Oltenita.

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

2 PROCESELE TEHNOLOGICE SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII

566.000 t/a fier vechi

469.000 t/an tagle

Total 450.000 t/an

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Figura 2.1: Instalatia Consteel

Figura 2.2: Preincalzire fier vechi in instalatia Consteel

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Tabelul 2.2: Caracteristicile tehnice instalatie Consteel

Valoare 32000 mm 1800m 2000 mm 28000 mm 25000 mm 0,5t/m3

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Tabelul 2.4: Date tehnice principale ale instalatiei de turnare continua

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________

Integrated Environment ___________________________________________________________________________________