SOMNAMBULISMUL

Somnul este un proces fiziologic foarte complex prin care creierul i corpul uman alterneaz ntre perioade foarte active i perioade linitite, neincetand niciodata activitatea. Somnul este compus din 2 stri distincte: - NonREM (fr micri rapide oculare) n care activitile mentale i fiziologice sunt lente (pulsul i ritmul respiraiei scad i devin regulate). Ea este compus din 4 Etape ( 1 - 2 de Somn Superficial i 3 - 4 de Somn Profund). Dac o persoan este trezit pe timpul Somnului Profund i trebuie mai mult timp pentru a se trezi i apoi continu se se simt mahmur, somnoroas i dezorientat pentru o perioad de 10 - 15 minute numit i Ineria Somnului. - REM (cu micri rapide oculare) care este asociat cu activiti extreme ale creierului (care viseaz) pe cnd majoritatea muchilor aparatului locomotor sunt paralizai. Dac persoana este trezit n aceast perioad ea poate povesti cu multe detalii visul avut. Somnambulismul este o tulburare inclusa in categoria parasomniilor, cel afectat realizand in timpul somnului activitati pe care le desfasoara in mod normal in timpul starii de veghe. Comportamentul poate aparea ca tulburarea primara sau asociata unei boli sistemice, in cadrul fazei REM sau non-REM a somnului, sau intamplator, nefiind asociata cu aceste faze. Cauzele somnambulismului 1)Genetice -exista o sansa de 10 ori mai mare de a dezvolta aceasta tulburare la persoanele care au in antecedente rude care au prezentat o deja 2)Factori de mediu -lipsa de somn, stresul, un program haotic de somn, febra, deficienta de magneziu, intoxicatia cu alcool, neurolepticele, sedativele, antihistaminicele, hipertiroidismul, encefalita, pot declansa afectarea. Sarcina si menstruatia cresc posibilitatea de aparitie. Somnambulismul se poate asocia cu o serie de boli: -aritmii -febra -convulsii -apneea obstructive de somn -refluxul gastroesofagian -tulburari psihiatrice: stress posttraumatic, atacuri de panica Simptome Marea majoritate a persoanelor isi misca picioarele in somn. Ceea ce e neobisnuit la somnambuli este ca acestia isi misca picioarele sincron, realizand actiuni complexe . Inainte de a incepe plimbatul propriu zis, somnambulii pot sta mai intai ridicati in pat, privind in jur confuz. Pot alerga sau chiar fugi de o amenintare pe care au visat o sau doar si au imaginat o.

Actiunile lor sunt ciudate sau realizate in locuri nepotrivite. Pot muta mobilele din casa, sari pe fereastra sau pot avea chiar un comportament agresiv sau violent. Probabil ca fiecare din noi identifica somnambulul cu parodia prezentata in desene animate: cu ochii inchisi si mainile intinse. In realitate, acestia au ochii deschisi si prezinta o expresia de sticla . Daca este chestionat, subiectul va raspunde greoi, de obicei intr o maniera greu inteligibila. E foarte greu sa trezesti un somnambul. De obicei, daca se realizeaza asta, acesta va fi confuz si nu si va aminti partial sau total despre acest episod. La barbati se manifesta un comportament violent, daca sunt treziti in timpul acestor episoade. Alti somnambuli se pot intoarce spontan in pat, fara a se fi trezit deloc . Mecanismul de producere Problema care determina aparitia acestei tulburari e legata de reglarea somnului profund. Aparitia unei disocieri intre minte si corp, disociere care in mod normal nu ar trebui sa existe e legata de activarea unor cai talamocingulate cu persistenta deactivarii unor parti din jurul sistemului talamocortical. Individul respectiv se trezeste brusc in timpul somnului profund, astfel incat atonia musculara care trebuia realizata in timpul acestei faze nu mai are loc, declansand episodul de somnambulism. Aceste episoade apar frecvent la copii si sunt considerate o lipsa de maturitate a sistemului nervos central. Depresia sau anxietatea perturba ciclul normal al somnului. Au mai aparut o serie de ipoteze inca nedemonstrate referitoare la aceea ca dopamina sau acetilcolina sunt prezente in cantitati crescute la cei cu parasomnii, sau ca acestia ar avea chiar o deficienta de neuromediator care determina in mod normal atonia musculara. Somnambulismul este o problema care ridica multe semne de intrebare, uneori chiar imbraca aspecte legale si cu care omenirea s a confruntat din vremuri shakesperiene (sa ne amintim de lady MacBeth) si pana in zilele noastre, amintindu ne ca , in continuare , creierul ramane o zona inca nedescifrata complet.