P. 1
Povesti - Ion Creanga

Povesti - Ion Creanga

4.67

|Views: 1,992|Likes:
Published by Maria Cilea

More info:

Published by: Maria Cilea on Jan 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

PreIutú lu povestile mele

¡ubILe cILILor. MuILe prosLII veI II cILIL, de cund esLI. CILesLe,
rogu-Le, sI ucesLe sI pe unde-I vedeu cù nu-LI vIn Iu
socoLeuIù, Iu punu în munù sI dù sI Lu uILcevu muI bun Iu
IveuIù, cùcI eu uLuLu m-um prIcepuL sI uLuLu um IùcuL.
AuLoruI
1. Soucru co trei norori
Eru oduLù o bubù, cure uveu LreI IecIorI nuILI cu nIsLe bruzI
sI LurI de vIrLuLe, dur sIubI de mInLe.
O rùzesIe desLuI de mure, cusu bùLruneuscù cu LouLù
pojIjIu eI, o vIe cu IIvudù Irumousù, vILe sI muILe pùsùrI
uIcùLuIuu gospodùrIu bubeI. Pe Iungù ucesLeu muI uveu
sLrunse sI pùrùIuLe uIbe penLru zIIe negre; cùcI Iegu puruuu
cu zece nodurI sI Lremuru dupù bun.
PenLru u nu rùzIeLI IecIorII de pe Iungù sIne, muI durù
încù douù cuse uIùLure, unu Iu dreupLu sI uILu de-u sLungu
ceIeI bùLrunesLI. Dur LoL uLuncI Iuù IoLùrure nesLrùmuLuLù u
LIneu IecIorII sI vIILoureIe nurorI pe Iungù sIne - în cusu
bùLruneuscù - sI u nu orunduI nImIc penLru împùrLeuIù
punù uproupe de mourLeu su. Asu Iùcu; sI-I rudeu InImu
bubeI de bucurIe cund gundeu numuI cuL de IerIcILù ure sù
IIe, ujuLuLù de IecIorI sI munguIuLù de vIILoureIe nurorI. Bu
de muILe orI zIceu în sIne: "VoI prIvIgIeu nurorIIe, Ie-oI
pune Iu Iucru, Ie-oI sLrunI sI nu Ie-oI Iùsu nIcI pus u IesI dIn
cusù, în IIpsu IecIorIIor meI. Soucrù-meu - IIe-I Lùrnu
usourù! - usu u IùcuL cu mIne. SI bùrbuLu-meu - Dum-
nezeu sù mI-I IerLe! - nu s-u puLuL pIunge cù I-um înseIuL
suu I-um rIsIpIL cusu; ... desI cuLeoduLù eruu bùnuIeIe... sI
mù probozeu... dur ucum s-uu LrecuL LouLe!"
TusLreI IecIorII bubeI umbIuu în cùrùusIe sI cusLIguu
muILI bunI. CeIuI muI mure îI veneu vremeu de însuruL, sI
bubu, sImLInd usLu, umbIu vuIvurLej sù-I gùseuscù mIreusù;
sI în cIncIsuse suLe, ubIu-ubIu puLu nImerI unu dupù pIucuI
eI: nu preu Lunùrù, nuILù sI uscùLIvù, însù robuce sI supusù.
¡ecIoruI nu IesI dIn IoLùrureu muIcù-su, nunLu se Iùcu sI
bubu îsI Iuù cùmusu de soucrù, bu încù neLùIuLù Iu gurù, cure
însemneuzù cù soucru nu LrebuIe sù IIe cu guru mure sI sù
LoL curLeuscù de LouLe ceIe.
Dupù ce s-u sIursIL nunLu, IecIorII s-uu dus în Lreubu Ior,
Iur noru rùmuse cu soucru. CIIur în uceu zI, cùLre seurù,
bubu începu sù punù Iu cuIe vIuLu nurorI-su. PenLru bubù,
sILu nouù nu muI uveu Ioc în cuI. "De ce mI-um IùcuL cIesLe?
cu sù nu mù urd", zIceu eu. ApoI se suIe IuLe în pod sI
cobourù de ucoIo un sLIubeI cu pene rùmuse LocmuI de Iu
rùposuLu soucrù-su, nIsLe cIILe de cunepù sI vreo douù dI-
merIII de pùsuL.
- ¡uLù ce um gundIL eu, noro, cù poLI Iucru nopLIIe. PIuu-
I în cùsouIu de uIùLure, IuseIe în oboroc sub puL, Iur Iurcu
dupù Iorn. Cund Le-I sùLuru de sLrujIL pene, veI pIsu mùIuI;
sI cund u venI burbuLu-Lùu de Iu drum, vom Iuce pIucIIe cu
cosLILe de porc, de ceIe uIumuLe, dIn pod, sI, Doumne, bIne
vom muncu! Acum deoduLù, punù Le-I muI odIInI, Iu Iurcu
în bruu, sI punù muIne dImIneuLù sù gùLesLI IuIoureIe ucesLe
de Lors, peneIe de sLrujIL sI mùIuIuI de pIsuL. Eu mù Ius
puLIn, cù mI-u LrecuL cIoIun pesLe cIoIun cu nunLu vousLrù.
Dur Lu sù sLII cù eu dorm IepuresLe; sI pe Iungù IsLI doI ocII,
muI um unuI Iu ceuIù, cure sede purure descIIs sI cu cure
vùd, sI noupLeu sI zIuu, LoL ce se Iuce prIn cusù. AI înLeIes ce
LI-um spus?
- Du, mùmucù. NumuI cevu de muncure...
- De muncure? O ceupù, un usLuroI s-o bucuLù de
mùmùIIgù rece dIn poIILù sunL desLuI penLru o nevusLù
Lunùrù cu LIne... ¡upLe, brunzù, unL sI ouù de-um puLeu
scIIpuI sù ducem în Lurg cu sù Iucem cevu puruIe; cùcI cusu
s-u muI îngreuIuL cu un muncùu sI eu nu vreuu sù-mI pIerd
comunduI.
ApoI, cund înserù, bubu se cuIcù în puL, cu IuLu Iu pereLe,
cu sù n-o supere IumInu de Iu opuIL, muI dund u înLeIege
nurorI-su cù ure s-o prIvIgIeze; dur somnuI o cuprInse
înduLù, sI Iubur n-uveu de ce Iuce norù-su. Pe cund soucru
IorùIu, dormInd dusù, bIujInu norù mIgùIu prIn cusù; ucusI
Iu sLrujIL pene, ucusI îmbùIu LorLuI, ucusI pIsu mùIuIuI sI-I
vunLuru de buc. SI ducù EnucII se puneu pe gene-I, eu
înduLù Iuu upù rece sI-sI spùIu IuLu, cu nu cumvu s-o vudù
neudormILu soucrù sI sù-I bùnuIuscù. Asu se muncI bIuLu
norù punù dupù mIezuI nopLII; dur, despre zIuù, somnuI o
doborî, sI udormI sI eu înLre pene, cuIere, IuseIe cu LorL sI
bucuI de mùIuI. Bubu, cure se cuIcuse oduLù cu gùInIIe, se
scuIù cu noupLeu-n cup sI începu u LrunLI s-u pIesnI prIn
cusù, încuL bIuLu norù, cure de-ubIu uLIpIse, de voIe, de ne-
voIe, LrebuI sù se scouIe, sù sùruLe munu soucreI sI sù-I ur-
uLe ce-u IucruL. ¡nceL-înceL, noru s-u duL Iu bruzdù, sI bubu
eru muILumILù cu uIegereu ce-u IùcuL. PesLe cuLevu zIIe,
cùrùusII sosesc, sI Lunùru nevusLù, vùzundu-sI bùrbùLeIuI,
muI uILù dIn ceIe necuzurI!
Nu Lrece muIL, sI bubu pune Iu cuIe sI pe IecIoruI ceI mIj-
IocIu, sI-sI Iu un suIIeL de norù înLocmuI dupù cIIpuI sI
usemùnureu ceIeI dInLuI, cu deosebIre numuI cù uceusLu eru
muI în vursLù sI cevu încrucIsuLù, dur Ioc de IurnIcù.
Dupù nunLù, IecIorII se duc IurùsI în cùrùusIe sI nurorIIe
rùmun Iur cu soucru ucusù. Dupù obIceI, eu Ie dù de Iucru
cu mùsurù sI, cum însereuzù, se cuIcù, spunund nurorIIor
sù IIe IurnIce sI dundu-Ie de grIjù cu nu cumvu sù udourmù,
cù Ie vede ocIIuI ceI neudormIL.
Noru ceu muI mure LùImùcI upoI ceIeIIuILe despre ocIIuI
soucrù-su ceI uLouLevùzùLor, sI usu, unu pe uILu se îndemnuu
Iu Lreubù, sI IucruI Ieseu gurIù dIn muInIIe Ior. ¡urù soucru
Iuzureu de bIne.
Dur bIneIe, cuLeoduLù, usLeupLù sI rùu. Nu Lrece LocmuI
muIL, sI vIne vremeu de însuruL sI IecIoruIuI ceI mIc. Bubu
însù voIu cu orIce cIIp sù uIbù o LroILù nedespùrLILù de
nurorI... de uceeu sI cIILIse unu de muI înuInLe. Dur nu-I
LoLdeuunu cum se cIILesLe, ce-I sI cum se nImeresLe. ¡nLr-o
bunù dImIneuLù, IecIoruI mumeI îI sI uduce o norù pe
cupLor. Bubu se scurmùnù pe cup, dù Iu deuI, dù Iu vuIe, dur
n-ure ce Iuce, sI, de voIe, de nevoIe, nunLu s-u IùcuL, sI puce
bunù!
Dupù nunLù, bùrbuLII dIn nou se duc Iu Lreubu Ior sI nur-
orIIe rùmun Iur cu soucru ucusù. Bubu IurùsI Ie dù de Iucru
cu mùsurù sI, cum vIne seuru, se cuIcù dupù obIceI. CeIe
douù nurorI, vùzund pe ceu muI Lunùrù codIndu-se Iu
Lreubù, îI zIc:
- Du' nu Le LoL codI, cù mùmucu ne vede.
- Cum? Eu o vùd cù dourme. Ce IeI de Lreubù e uceusLu?
NoI sù Iucrùm, sI eu sù dourmù?!
- Nu cùuLu cù IorùIesLe, zIse ceu mIjIocIe, mùmucu ure
Iu ceuIù un ocII neudormIL, cu cure vede LoL ce Iucem, s-
upoI Lu nu sLII cIne-I mùmucu, n-uI muncuL nIcIoduLù
moureu eI.
- ¡u ceuIù?... vede LouLe? n-um muncuL moureu eI?...
BIne cù mI-um udus umInLe... Dur ce muncùm noI, IeLeIor
IùI?
- ¡u, rùbdùrI prùjILe, drugù cumnùLIcù... ¡ur ducù esLI
IIùmundù, Iu sI Lu o bucuLù de mùmùIIgù dIn coILur sI cu
nIsLe ceupù sI mùnuncù.
- Ceupù cu mùmùIIgù? d-upoI neum de neumuI meu n-u
muncuL usu bucuLe! Du' sIùnInù nu-I în pod? unL nu-I? ouù
nu sunL?
- Bu sunL de LouLe, zIserù ceIe douù, dur sunL uIe
mùmucùI.
- Eu cred cù LoL ce-I u mùmucùI e s-uI nosLru sI ce-I uI
nosLru e s-uI eI. ¡eLeIor IùI! S-u LrecuL de sugù. VoI IucruLI,
cù eu mù duc sù pregùLesc cevu de-u muncùrII, sLII coIè,
cevu muI omenesLe; s-ucusI vù cIem sI pe voI.
- Doumne, ce vorbù LI-u IesIL dIn gurù! zIserù ceIe douù.
VreI sù ne-uprIndem puIe în cup? sù ne zvurIù bubu pe
drum?
- ¡us' ducù v-u dureu cupuI! Cund v-u înLrebu pe voI, sù
duLI vInu pe mIne sI sù IùsuLI sù vorbesc eu penLru LouLe.
- ApoI dur... dùù!... Iù cum sLII; numuI sù nu ne bugI sI
pe noI în beIeu.
- HuI, IeLeIor, LùceLI, guru vù meurgù; cù nu-I bunù
puceu, sI mI-e drugù guIceuvu. SI Iese cunLund:
VuI, sùrucuI omuI prosL,
Bun odor Iu cus-u IosL!
Nu Lrece nIcI un ceus Iu mIjIoc, s-un cupLor de pIùcInLe,
cuLIvu puI purpuIILI în IrIgure sI prùjILI în unL, o
sLrùcIInouIe de brunzù cu smunLunù sI mùmùIIguLu eruu
guLu. ApoI IuLe cIeumù sI pe ceIeIuILe douù în bordeI, sI se
pun Iu musù cu LouLeIe.
- HuI, IeLeIor, muncuLI bIne sI pe DomnuI IùuduLI, cù eu
mù reped în crumù s-uduc sI un coIùIeI de vIn, cu sù meurgù
pIùcInLeIe ucesLe muI bIne pe guL.
Dupù ce-uu muncuL s-uu bùuL bIne, Ie-uu venIL u cunLu, cu
rusuIuI dIn guru gurIIcIuIuI:
Soucrù, soucrù, poumù ucrù,
De Le-uI couce cuL Le-uI couce,
DuIce LoL nu Le-I muI Iuce;
De Le-uI couce LouLù Loumnu,
EsLI muI ucrù decuL cournu;
De Le-uI couce-un un s-o vurù,
ToL esLI ucrù sI umurù;
¡esI uIurù cu o purù;
¡nLrI-n cusù cu o cousù;
SezI în ungII cu un jungII.
S-uu muncuL, s-uu bùuL, s-uu cunLuL punù uu udormIL cu
LouLeIe pe Ioc.
Cund se scouIù bubu în zorI de zIuù, Iu nurorI ducù uI de
unde. ¡ese uIurù sperIuLù, dù încoIo, dù pe dIncoIo, sI cund
InLrù în bordeI, ce sù vudù? bIeLeIe nurorI jeIeuu pe soucrù-
su... Pene împrùsLIuLe pe jos, IùrmùLurI, bIIde uruncuLe în
LouLe pùrLIIe, coIùIeIuI de vIn rùsLurnuL, LIcùIosIe mure!...
- Du' ce-I ucoIo? sLrIgù bubu înspùImunLuLù. NurorIIe
uLuncI sur urse în pIcIoure; sI ceIe murI încep u Lremuru de
IrIcù, cum e vurgu, sI Iusù cupuI în jos de rusIne. ¡ur ceu cu
prIcInu rùspunde:
- Du' bIne, mùmucù, nu sLII c-uu venIL LùLucu sI cu
mùmucu, sI Ie-um IùcuL de muncure, sI Ie-um scos un
coIùIeI de vIn, sI de uceeu ne-um cIeIùIuIL sI noI oIeucù.
¡ucu, cIIur muI dIneoureu s-uu dus.
- SI m-uu vùzuL cuscrII cum dormeum?
- D-upoI cum sù nu Le vuzù, mùmucù?!
- S-upoI de ce nu m-uLI scuIuL? Muncu-v-ur cIumu sù vù
mùnunce!
- D-upoI dù, mùmucù, IeLeIe ucesLe uu spus cù d-Lu vezI
LoL; sI de uceeu um gundIL cù esLI munIousù pe LùLucu sI pe
mùmucu, de nu Le scoII. SI eI eruu usu de muInILI, de muI
nu Ie-u LIcnIL muncureu.
- EI, Iusù, LIcùIouseIor, c ù v ù voI dobzùIu eu de ucum
înuInLe!
SI de uLuncI nurorIIe n-uu muI uvuL zI bunù în cusù cu
bubu. Cund îsI uduceu eu umInLe de puIcIIe ceIe nudoIence
sI bogIeLe, de vInIsoruI dIn crumù, de rIsIpu ce s-u IùcuL cu
muncu eI, sI c-uu vùzuL-o cuscrII dormInd usu IùIùIuLù, cum
eru, crùpu de cIudù sI rodeu în nurorI, cum roude curIuI în
Iemn.
Se IeIùmeLIserù punù sI ceIe douù de guru ceu reu u
bubeI; sI ceu muI Lunùrù gùsI ucum prIIej sù-I Iucù pe obruz
sI sù orunduIuscù LoLoduLù sI mosLenIreu bubeI prIn o dIuLù
nemuIpomenILù punù uLuncI, sI IuLù cum:
- CumnuLeIor, zIse eu înLr-o zI, cund se uIIuu sIngure în
vIe. Nu puLem LrùI în cusu uceusLu de n-om Iuce LouLe
cIIpurIIe sù scùpùm de Iurcu de bubù.
- EI, cum?
- Sù IuceLI cum v-oI învùLu eu, sI Iubur sù n-uveLI.
- Ce sù Iucem? înLrebù ceu muI mure.
- ¡u, sù dùm busLu în cusù Iu bubù, sI Lu s-o IeI de cunepu
drucuIuI sI s-o LrùsnesLI cu cupuI de pereLeIe ceI despre
rùsùrIL, cuL îI puLeu; LoL usu sù IucI sI Lu cu cupuI bubeI, de
pereLeIe ceI despre upus, s-upoI ce I-oI muI Iuce sI eu, veLI
vedeu voI.
- D-upoI cund or venI uI nosLrI?
- ALuncI, voI sù vù IuceLI mourLe-n pùpusoI, sù nu
spuneLI nIcI IuIe, nIcI bùIuIe. OI vorbI eu sI cu dunsII, sI Ius'
ducù vu II cevu!...
Se îndupIecurù sI ceIe douù, InLrurù cu LouLeIe în cusù;
Iuurù pe bubù de pùr s-o IzbIrù cu cupuI de pereLI punù I-I
dogIrù. ApoI ceu muI Lunùrù, IIInd muI sugubuLù decuL ceIe
douù, LrunLesLe bubu în mIjIocuI cuseI s-o IrùmunLù cu pI-
cIoureIe, s-o gIIgosesLe cu pe dunsu; upoI îI scouLe IImbu
uIurù, I-o sLrùpunge cu ucuI sI I-o presurù cu sure sI cu
pIper, usu cù IImbu înduLù se umIIù, sI bIuLu soucrù nu muI
puLu zIce nIcI curc! sI, sIubù sI sLuIcILù cum eru, cùzu Iu puL
boInuvù de mourLe. ApoI nurorIIe, dupù sIùLuIreu ceIeI cu
prIcInu, usezurù bubu înLr-un usLernuL curuL, cu sù-sI muI
uducù umInLe de cund eru mIreusù; sI dupù uceusLu
începurù u scouLe dIn Iudu bubeI vuIurI de punzù, u-sI du
gIIonL unu uILeIu sI u vorbI despre sLurIIcI, LoIug, nùsùIIe,
podurI, puruuu dIn munu morLuIuI, despre gùInIIe orI ouIu
de duL pesLe groupù, despre sLrIgoI sI cuLe uILe nùzdrùvùnII
înIIorùLoure, încuL numuI ucesLe eruu de ujuns, bu sI de
înLrecuL, s-o vure în groupù pe bIuLu bubù.
¡ucu IerIcIreu vIsuLù de muI înuInLe cum s-u împIInIL!
Pe cund se peLreceuu ucesLe, Iucu s-uud scurLuInd nIsLe
cure: bùrbuLII veneuu. NevesLeIe Ior Ie Ies înLru
înLumpInure sI, dupù sIùLuIreu ceIeI muI LInere, de Iu pourLù
s-uruncù în guLuI bùrbuLIIor sI încep u-I Iuu cu vorbu sI u-I
dezmIerdu cure de cure muI mùguIILor.
- Du' ce Iuce mùmucu? înLreburù cu LoLII deoduLù cund
dejuguu boII.
- Mùmucu, Ie Iuù ceu muI Lunùrù vorbu dIn gurù,
mùmucu nu Iuce bIne ce Iuce; ure de gund sù ne Iuse
sùnùLuLe, sùrmunu.
- Cum? zIserù burbuLII înspùImunLuLI, scùpund resLeIeIe
dIn munù.
- Cum? ¡u, sunL vreo cIncI-suse zIIe de cund u IosL sù
ducù vILeII Iu suIuL, sI un vunL rùu pesemne u duL pesLe
dunsu, sùrmunu!... IeIeIe I-uu IuuL guru sI pIcIoureIe.
¡III se reped uLuncI cu LoLII în cusù Iu puLuI mune-su; dur
bIuLu bubù eru umIIuLù cuL o buLIe sI nIcI nu puLeu bIesLI
mùcur dIn gurù; sImLIreu însù nu sI-o pIerduse de LoL. SI,
vùzundu-I, îsI mIscù puLIn munu sI urùLù Iu noru ceu mure sI
Iu pereLeIe despre rùsùrIL, upoI urùLù pe ceu mIjIocIe sI
pereLeIe despre upus; pe urmù pe ceu muI Lunùrù sI jos în
mIjIocuI cuseI; dupù uceeu de-ubIu puLu uduce puLIn munu
spre gurù sI înduLù cùzu înLr-un IesIn grozuv.
ToLI pIungeuu sI nu se puLeuu dumerI despre semneIe ce
Iuce mumu Ior. ALuncI noru ceu Lunùrù zIse, preIùcundu-se
cù pIunge sI eu:
- Du' nu înLeIegeLI ce vreu mùmucu?
- Nu, zIserù eI.
- BIuLu mùmucù Iusù cu IImbù de mourLe: cù IruLeIe ceI
mure sù Iu IocuI sI cusu ceu despre rùsùrIL; ceI mIjIocIu, ceu
despre upus; Iurù noI, cu mezInI ce sunLem, sù rùmunem
uIcI, în cusu bùLruneuscù.
- Cù bIne muI zIcI Lu, nevusLù, rùspunse bùrbuLu-sùu.
ALuncI ceIIuILI, nemuIuvund încoLro sovùI, dIuLu rùmuse
bunù IùcuLù.
Bubu murI cIIur în uceu zI, sI nurorIIe, despIeLILe, o
boceuu de vuIu suLuI. ApoI, pesLe douù zIIe, o îngropurù cu
cInsLe mure, sI LouLe IemeIIe dIn suL sI de prIn meIeugurIIe
vecIne vorbeuu despre soucru cu LreI nurorI sI zIceuu:
"¡erIce de dunsu c-u murIL, cù sLIu cù ure cIne-o bocI!"
±. Cupru co trei iezi
Eru oduLù o cuprù cure uveu LreI IezI. ¡eduI ceI mure sI cu
ceI mIjIocIu duu prIn bùL de obruznIcI ce eruu; Iurù ceI mIc
eru IurnIc sI cumInLe. Vorbu ceeu : "SunL cIncI degeLe Iu o
munù sI nu sumùnù LouLe unuI cu uILuI".
¡nLr-o zI, cupru cIeumù IezII de pe-uIurù sI Ie zIce :
- DrugII mumeI copIIusI ! Eu mù duc în pùdure cu sù muI
duc cevu de-u muncùrII. Dur voI, încuIeLI usu dupù mIne,
uscuILuLI unuI de uILuI, sI sù nu cumvu sù descIIdeLI punù
ce nu-LI uuzI gIusuI meu. Cund voIu venI eu, um sù vù duu
de sLIre, cu sù mù cunousLeLI, sI um sù vù spun usu :
TreI IezI cucuIeLI
Usu mumeI descuIeLI !
Cù mumu v-uduce vouù :
¡runze-n buze,
¡upLe-n LuLe,
Drob de sure
¡n spInure,
MùIùIes
¡n cùIcùIes
Smoc de IIorI
Pe subsuorI.
AuzIL-uLI ce-um spus eu ?
- Du, mùmucù, zIserù IezII.
- PoL sù um nùdejde în voI ?
- Sù n-uI nIcI o grIjù, mùmucù, upucurù cu guru înuInLe
ceI muI murI. NoI sunLem oduLù bùIeLI, sI ce-um vorbIL
oduLù vorbIL rùmune.
- Ducù-I usu, upoI venILI sù vù sùruLe mumu ! Dumnezeu
sù vù upere de ceIe reIe, sI muI rùmuneLI cu bIne!
- MergI sùnùLousù, mùmucù, zIse ceI mIc, cu IucrImI în
ocII, sI Dumnezeu sù-LI ujuLe cu sù Le înLourne cu bIne sI sù
ne-uducI demuncure.
ApoI cupru Iese sI se duce în Lreubu eI. ¡ur IezII încIId usu
dupù dunsu sI Lrug zùvoruI. Dur vorbu vecIe : "PùreLII uu
urecII sI IeresLIIe ocII". Un dusmun de Iup - s-upoI sLILI
cure ? - cIIur cumùLruI cupreI, cure de muIL pundeu vreme
cu prIIej cu sù pupe IezII, Lrùgeu cu urecIeu Iu pùreLeIe dIn
dosuI cuseI, cund vorbeu cupru cu dunsII.
"Bun ! zIse eI în gunduI sùu. ¡u, ucum mI-e LImpuI... De I-
ur împInge pùcuLuI sù-mI descIIdù usu, IuIuI sù-mI IIe !
SLIu cù I-us cùrnosI sI I-us jumuII !" Cum zIce, sI vIne Iu usù;
sI cum vIne, sI începe :
TreI IezI cucuIeLI
Usu mumeI descuIeLI !
Cù mumu v-uduce vouù :
¡runze-n buze,
¡upLe-n LuLe,
Drob de sure
¡n spInure,
MùIùIes
¡n cùIcùIes
Smoc de IIorI
Pe subsuorI.
- HuI ! descIIdeLI cu Iugu, drugII mumeI, cu Iugu !
- ¡u ! BùIeLI, zIse ceI muI mure, sùrILI sI descIIdeLI usu, cù
vIne mumu cu demuncure.
- SùrucuLuI de mIne ! zIse ceI mIc. Sù nu cumvu sù IuceLI
poznu sù descIIdeLI, cù-I vuI de noI ! AsLu nu-I mùmucu. Eu
o cunosc de pe gIus; gIusuI eI nu-I usu de gros sI de rùgusIL,
cù-I muI subLIre sI muI Irumos !
¡upuI, uuzInd ucesLe, se duse Iu un Ierur sI puse sù-I us-
cuLe IImbu sI dInLII, penLru u-sI subLIu gIusuI, s-upoI,
înLorcundu-se, începu Iur :
TreI IezI cucuIeLI
Usu mumeI descuIeLI !...
- EI, vedeLI, zIse IurùsI ceI mure; ducù mù poLrIvesc eu
vouù ? Nu-I mùmucu, nu-I mùmucu !
D-upoI cIne-I ducù nu-I eu ? Cù dour sI eu um urecII ! Mù
duc sù-I descIId.
- BùdIcù ! bùdIcù ! zIse IurùsI ceI mIc. AscuILuLI-mù sI pe
mIne ! PouLe muI de-upoI u venI cInevu s-u zIce:
DescIIdeLI usu,
Cù vIne mùLusu !
s-uLuncI voI LrebuIe numuIdecuL sù descIIdeLI ? D-upoI
nu sLILI cù mùLusu-I mourLù de cund IupII uIbI sI s-u IùcuL
ouIe sI uIcIoure, sùrmunu ?
- ApoI, du ! nu spun eu bIne ? zIse ceI mure. ¡u, de-uLuncI
e rùu în Iume, de cund u ujuns coudu sù IIe cup... Ducù Le-I
poLrIvI Lu ucesLoru, îI LIne muIL sI bIne pe mùmucu uIurù.
Eu, unuI, mù duc sù descIId.
ALuncI mezInuI se vurù IuLe în Iorn sI, sprIjInIL cu pI-
cIoureIe de prIcIIcIu sI cu nusuI de IunIngIne, Luce cu
pesLeIe sI Lremurù cu vurgu de IrIcù. Dur IrIcu-I dIn ruIu,
sùrmunu ! Asemene ceI mIjIocIu, LusLIu ! IuLe sub un
cIersIn; se-ngIemuIesLe ucoIo cum pouLe, Luce cu
pùmunLuI sI-I Lremurù curneu pe dunsuI de IrIcù : ¡ugu-I
rusInousù, du-I sùnùLousù !
... ¡nsù ceI mure se dù dupù usù sI - sù Lrugù, sù nu Lrugù ?
- în sIursIL, Lruge zùvoruI... Cund Iucu !... ce sù vudù ? s-upoI
muI ure cund vede ?... cùcI IupuIuI îI scùpùruu ocIII sI-I
sIuruIu guLIejuI de IIùmund ce eru. SI, nIcI unu, nIcI douù,
IuL ! pe Ied de guL, îI rùLezù cupuI pe Ioc sI-I mùnuncù usu
de IuLe sI cu uLuLu poILù, de-LI pùreu cù nIcI pe-o mùseu nu
ure ce pune. ApoI se IInge IrumuseI pe boL sI începe u se
învurLI prIn cusù cu neusLumpùr, zIcund :
- Nu sLIu, pùrereu m-u umùgIL, orI um uuzIL muI muILe
gIusurI ? Dur ce Dumnezeu ?! Purc-uu InLruL în pùmunL...
Unde sù IIe ? Se ILesLe eI pe coIo, se ILesLe pe dIncoIo, dur
puce bunù ! IezII nu-s nIcùIrI !
- Mù !... cù mure mInune-I usLu !... dur nIcI ucusù n-um de
cousù... Iu sù muI odIInesc oIeucu usLe bùLruneLe !
ApoI se îndouIe de seIe cum cu greu, sI se pune pe
cIersIn. sI cund s-u pus pe cIersIn, nu sLIu cum s-uu IùcuL,
cù orI cIersInuI u crùpuL, orI cumùLruI u sLrùnuLuL...
ALuncI IeduI de sub cIersIn, sù nu Lucù ? - ¡I pùsLeu
pùcuLuI sI-I muncu spInureu, sùrùcuLuI !
- Sù-LI IIe de bIne, nùnusuIe !
- A !... gIIdI ! gIIdI ! gIIdusI ce esLI ! AIcI mI-uI IosL ? ¡u
vInù-ncouce Iu nùnùseIuI, sù Le pupe eI ! ApoI rIdIcù
cIersInuI bInIsor, însIùcù IeduI de urecII sI-I IIocùIesLe sI-I
jumuIesLe sI pe-uceIu de-I merg peLeceIe !... Vorbu ceeu :
"Cù LouLù pusereu pe IImbu eI pIere".
Pe urmù se muI învurLe prIn cusù, dour u muI gùsI cevu,
dur nu gùsesLe nImIc, cùcI IeduI ceI cumInLe Lùceu moIcum
în Iorn, cum Luce pesLeIe în bors Iu Ioc. Ducù vede IupuI sI
vede cù nu muI gùsesLe nImIc, îsI pune în gund unu : usuzù
ceIe douù cupeLe cu dInLII runjILI în IeresLI, de LI se pùreu cù
rudeuu; pe urmù unge LoLI pùreLII cu sunge, cu sù Iucù sI
muI muIL în cIudu cupreI, s-upoI Iese sI-sI cuuLù de drum.
Cum u IesIL dusmunuI dIn cusù, IeduI ceI mIc se dù IuLe jos
dIn Iorn sI încuIe usu bIne. ApoI începe u se scùrmùnu de
cup sI u pIunge cu umur dupù IrùLIorII sùI.
- DrùguLII meI IrùLIorI ! De nu s-ur II îndupIecuL, IupuI nu
I-ur II muncuL ! sI bIuLu mumù nu sLIe de usLù mure urgIe
ce-u venIL pe cupuI eI !
SI bocesLe eI sI bocesLe punù îI upucù IesIn ! Dur ce eru sù
Ie Iucù ? VInu nu eru u IuI, ce uu cùuLuL pe nus Ie-u duL.
Cund jùIeu eI usu, Iucù sI cupru veneu cuL puLeu, încùrcuLù
cu de-u muncùrII sI guIuInd. SI cum veneu, cuL de coIo vede
ceIe douù cupeLe, cu dInLII runjInd, în IeresLI.
- DrugII mùmucuLeI, drugI ! Cum usLeupLù eI cu bucurIe
sI-mI rud înuInLe cund mù vùd !
BùIeLII mumeI, bùIeLI,
¡rumuseI sI cucuIeLI !
BucurIu cupreI nu eru prousLù. Dur cund s-upropIe bIne,
ce sù vudù ? Un IIor rece cu gIeuLu îI Lrece prIn vIne, pI-
cIoureIe I se LuIe, un Lremur o cuprInde în LoL LrupuI, sI
ocIII I se pùInjInesc. sI ce eru nu eru u bIne !... Eu însù LoL
merge pun' Iu usù, cum pouLe, crezund cù pùrereu o însuIù...
sI cum ujunge, sI începe
TreI IezI cucuIeLI
Usu mumeI descuIeLI !
Cù mumu v-uduce vouù :
¡runze-n buze,
¡upLe-n LuLe,
Drob de sure
¡n spInure,
MùIùIes
¡n cùIcùIes
Smoc de IIorI
Pe subsuorI.
ALuncI IeduI mezIn - cure ucum eru sI ceI dInLuI sI ceI de
pe urmù - sure IuLe sI-I descIIde usu. ApoI s-uruncù în
bruLeIe mune-su sI cu IucrImI de sunge începe u-I spune :
- Mùmucù, mùmucù, uILe ce um pùLIL noI ! Mure Ioc sI
poLop uu cùzuL pe cupuI nosLru !
Cupru uLuncI, IoIbund ocIII Iung prIn cusù, o cuprInde
spuImu sI rùmune încremenILù !... Dur muI pe urmù,
îmbùrbùLundu-se, sI-u muI venIL puLIn în IIre s-u înLrebuL :
- Du' ce-u IosL uIcI, copIIe ?
- Ce sù IIe, mùmucù ? ¡u, cum Le-uI dus dumneuLu de-
ucusù, n-u LrecuL LocmuI muIL sI Iucù cInevu s-uude bùLund
Iu usù sI spunund :
TreI IezI cucuIeLI,
MumeI usu descuIeLI...
- SI ?...
- SI IruLe-meu ceI mure, nùLung sI neusLumpùruL cum îI
sLII, Iugu Iu usù sù descIIdù.
- S-uLuncI ?...
- ALuncI, eu m-um vuruL IuLe în Iorn, sI IruLe-meu ceI
mIjIocIu în cIersIn, Iur ceI mure, dupù cum îLI spun, se dù
cu nepùsure dupù usù sI Lruge zùvoruI !...
- S-uLuncI ?...
- ALuncI, grozùvIe mure ! NùnusuI nosLru sI prIeLenuI du-
mILuIe, cumùLruI Iup, se sI uruLù în prug !
- CIne ? CumùLruI meu ? EI ? Cure s-u juruL pe pùruI sùu
cù nu mI-u spùrIe copIIusII nIcIoduLù ?
- ApoI du, mumù ! Cum vezI, I-u umpIuL de spùrIeLI !
- EI Ius', cù I-oIu învùLu eu ! Ducù mù vede cù-s o vùduvù
sùrmunù sI c-o cusù de copII, upoI LrebuIe sù-sI buLù joc de
cusu meu ? SI pe voI sù vù puIe Iu pusLrumù ? NIcI o IupLù
Iùrù pIuLù... TIcùIosuI sI mungosILuI ! ¡ncù se runjeu Iu mIne
cuLeoduLù sI-mI Iùceu cu mùseuuu... ApoI dour eu nu-s de-
uceIeu de cure crede eI : n-um sùrIL pesLe gurdurI nIcIoduLù
de cund sunL. EI, LucI, cumùLre, cù Le-oIu dobzùIu eu ! Cu
mIne LI-uI pus boII în pIug ? ApoI, LIne mInLe cù uI sù-I scoLI
Iùrù courne !
- OI, mùmucù, oI ! MuI bIne LucI sI Iusù-I în pIuLu IuI
Dumnezeu ! Cù sLII cù esLe o vorbù : "NIcI pe drucuI sù-I
vezI, du' nIcI cruce sù-LI IucI !"
- Bu nu, druguI mumeI ! "Cù punù Iu Dumnezeu, sIInLII îLI
Ieu suIIeLuI." s-upoI LIne Lu mInLe, copIIe, ce-LI spun eu : cù
de I-u muI du IuI nusuI sù muI mIrouse p-uIcI, upoI Ius' !...
NumuI Lu, sù nu cumvu sù Le rùsuIII cuIvu, cu sù prIndù eI
de vesLe.
SI de-uLuncI cùuLu sI eu vreme cu prIIej cu sù Iucù pe
obruz cumùLru-sùu. Se pune eu sI sLù în cumpene, cum sù
dreugù sI ce sù-I Iucù ?
"AIu ! Iu, ucum I-um gùsIL IeucuI, zIse eu în gunduI sùu.
TucI ! cù I-oIu Iuce eu cumùLruIuI unu de s-u muscu IubeIe
!"
Aproupe de cusu eI eru o groupù uduncù; ucoIo-I
nùdejdeu cupreI.
- ¡u cudù cu dubuIù, cumùLre Iup, cù nu-I de cIIp !... ¡u,
de-ucu sù-ncepe IupLu : HuI Iu Lreubù, cumùLrILù, cù IupuI
LI-u duL de Iucru !"
SI usu zIcund, pune pouIeIe-n bruu, îsI suIIecù munIceIe,
uLuLù IocuI sI s-upucù de IùcuL bucuLe. ¡uce eu surmuIe, Iuce
pIucIIe, Iuce uIIvencI, Iuce puscù cu smunLunù sI cu ouù sI
IeI de IeI de bucuLe. ApoI umpIe groupu cu jùruLIc sI cu
Iemne puLregùIouse cu sù urdù IocuI mocnIL. Dupù usLu
usuzù o Ieusù de nuIeIe numuI înLInuLù sI nIsLe IrunzùrI
pesLe dunsu : pesLe IrunzùrI Lournù Lùrunù sI pesLe Lùrunù
usLerne o rogojInù. ApoI Iuce un scùuIes de ceurù unume
penLru Iup. Pe urmù Iusù bucuLeIe Iu Ioc sù Ieurbù sI se duce
prIn pùdure sù cuuLe pe cumùLru-sùu sI sù-I poILeuscù Iu
pruznIc. Merge eu cuL merge prIn codru, punù ce dù pe-o
prùpusLIe grozuvù sI înLunecousù sI pe-o LIIùruIe dù pesLe
Iup.
- Bunù vreme, cumùLro ! Du' ce vunL Le-u ubùLuL pe-uIcI ?
- Bunù sù-LI IIe InImu, cumùLre, cum LI-I cùuLùLuru... upoI
du, nu sLII dumneuLu cù nevoIu Le duce pe unde nu LI-I voIu
? ¡u, nu sLIu cIne-u IosL pe Iu mIne pe-ucusù în IIpsu meu, cù
sLIu cù mI-u IùcuL-o bunù !
- Cu ce IeI, cumùLrILù drugù ?
- ¡u, u gùsIL IezII sIngureI, I-u ucIs sI I-u crumpoLIL, de Ie-
um pIuns de mIIù ! NumuI vùduvù sù nu muI IIe cInevu !
- Du' nu muI spune, cumùLrù !
- ApoI de-ucum, orI sù spun, orI sù nu muI spun, cù LoL-
unu mI-e. EI, mILILeII, s-uu dus cùLrù DomnuI, sI duLorIu ne
Iuce sù Ie cùuLum de suIIeL. De uceeu um IùcuL sI eu un
pruznIc, dupù puLereu meu, sI um gùsIL de cuvIInLù sù Le
poILesc sI pe d-Lu, cumùLre; cu sù mù muI munguI...
- Bucuros, drugù cumùLrù, dur muI bucuros erum cund
m-uI II cIemuL Iu nunLù.
- Te cred, cumùLre, d-upoI, du, nu-I cum vrem noI, cI-I
cum vre CeI-de-sus.
ApoI cupru pornesLe înuInLe pIungund, sI IupuI dupù
dunsu, preIùcundu-se cù pIunge.
- Doumne, cumùLre, Doumne ! zIse cupru suspInund. De
ce LI-e muI drug în Iume, de-uceeu n-uI purLe...
- ApoI du, cumùLrù, cund ur sLI omuI ce-ur pùLI, dInuInLe
s-ur pùzI. Nu-LI muI Iuce sI dumneuLu uLuLu InImù reu, cù
oduLù uvem sù mergem cu LoLII ucoIo.
- Asu esLe, cumùLre, nu-I vorbu. Dur sùrmunII gùgùIIcI, de
cruzI s-uu muI dus !
- ApoI du, cumùLrù; se vede cù sI IuI Dumnezeu îI pIuc LoL
puIsorI de ceI muI LInerI.
- ApoI, ducù I-ur II IuuL Dumnezeu, ce LI-ur II ? D-upoI
usu ?
- Doumne, cumùLrù, Doumne ! OIu Iuce sI eu cu prosLuI...
Oure nu cumvu neneu MurLIn u duL pe Iu dumneuLu pe
ucusù ? Cù mI-uduc umInLe cu ucu cù I-um înLuInIL oduLù
prIn zmeurIs; sI mI-u spus cù ducù-I vreu dumneuLu sù-I duI
un bùIeL, sù-I înveLe cojocùrIu.
SI dIn vorbù-n vorbù, dIn unu-n uILu, ujung pun-ucusù Iu
cumùLrù !
- ¡u poILIm, cumùLre, zIse eu Iuund scùuIesuI sI punundu-
I deusupru groupeI cu prIcInu, sezI coIe sI sù ospùLezI oIeucù
dIn ceeu ce ne-u duL Dumnezeu !
RùsLournù upoI surmuIeIe în sLrucIInù sI I Ie pune
dInuInLe.
ALuncI IupuI nosLru începe u muncu IuIpuv; sI goguIL,
goguIL, goguIL, îI mergeuu surmuIeIe înLregI pe guL.
- Dumnezeu sù IerLe pe ceI rùposuLI, cumùLrù, cù bune
surmuIe uI muI IùcuL !
- SI cum ospùLu eI, buI ! cude Iùrù sIne în groupu cu
jùruLIc, cùcI scùuIesuI de ceurù s-u LopIL, sI Ieusu de pe
groupù nu eru bIne sprIjInILù : nIcI muI bIne, nIcI muI rùu,
cu penLru cumùLru.
- EI, eI ! Acum scouLe, Iupe, ce-uI muncuL ! Cu cupru LI-uI
pus în curd ? Cupru LI-u venIL de Iuc !
- VùIeu, cumùLrù, LùIpeIe meIe ! Mù rog, scouLe-mù cù-mI
urde InImu-n mIne !
- Bu nu, cumùLre; c-usu mI-u urs sI mIe InImu dupù
IezIsorII meI ! ¡uI Dumnezeu îI pIuc puI de ceI muI LInerI;
mIe însù-mI pIuc sI de IsLI muI bùLrunI, numuI sù IIe bIne
IrIpLI; sLII, coIe, sù Lreucù IocuI prInLr-însII.
- CumùLrù, mù purIesc, urd de LoL, mor, nu mù Iùsu !
- ArzI, cumùLre, morI, cù nIcI vIu nu esLI bun ! De-ubIe I-u
muI Lrece bùIeLuIuI IsLuIu de spùrIeL, cù muIL pùr îmI Lre-
buIu de Iu LIne cu sù-I uIum. LI-uducI umInLe, dIIunIe
rùuLùcIousù sI spurcuLù, cund mI Le-uI juruL pe pùruI Lùu ? sI
bIne mI-uI muncuL IezIsorII !
- Mù usLurù InImu-n mIne, cumùLrù ! mù rog, scouLe-mù,
sI nu-LI muI Iuce uLuLu osundù cu mIne !
- MourLe penLru mourLe, cumùLre, ursurù penLru ursurù,
cù bIne-o muI pIesnIsI dînIoure cu cuvInLe dIn scrIpLurù !
Dupù uceusLu, cupru sI cu IeduI uu IuuL o cùpILù de Iun s-
uu uruncuL-o pesLe dunsuI, în groupù, cu sù se muI
poLoIeuscù IocuI. ApoI, Iu urmu urmeIor, nùpùdIrù usupru
IuI sI-I muI LrunLIrù în cup cu boIovunI sI cu ce-uu upucuL,
punù-I omorurù de LoL. SI usu s-u pùgubIL sùrmunu cuprù sI
de ceI doI IezI, du' sI de cumùLru-sùu IupuI pùgubusù u
rùmus, sI pùgubusù sù IIe.
SI uuzInd cupreIe dIn vecInùLuLe de unu cu uceusLu, Lure
Ie-uu muI pùruL bIne ! SI s-uu udunuL cu LouLeIe Iu prIve-
gIIu sI unde nu s-uu usLernuL pe muncuLe sI pe bùuLe,
veseIIndu-se împreunù...
SI erum sI eu ucoIo de IuLù, sI-nduLù dupù uceeu um
încùIecuL IuLe pe-o seu, s-um venIL de v-um spus povesLeu
usu, s-um muI încùIecuL pe-o rouLù sI v-um spus jILIu LouLù;
sI unde n-um muI încùIecuL pe-o cupsunù sI v-um spus, ou-
menI bunI, o mure sI gogonuLù mIncIunù !
¿. Ponuotu co doi buni
Eru oduLù o bubù sI un mosneug. Bubu uveu o gùInù, sI
mosneuguI uveu un cucos; gùInu bubeI se ouu de cuLe douù
orI pe IIecure zI sI bubu muncu o muILIme de ouù; Iur
mosneuguIuI nu-I dùdeu nIcI unuI. MosneuguI înLr-o zI îsI
perdu rùbdureu sI zIse :
- MùI bubù, mùnuncI cu în LurguI IuI Cremene. ¡u dù-mI
sI mIe nIsLe ouù, cu sù-mI prInd poILu mùcur.
- Du' cum nu ! zIse bubu, cure eru IourLe zgurcILù. Ducù uI
poILù de ouù, buLe sI Lu cocosuI Lùu, sù Iucù ouù, sI-I muncu;
cù sI eu usu um bùLuL gùInu, sI IucùLù-o cum se ouù.
MosneuguI, poILIcIos sI Iupsun, se Iu dupù guru bubeI sI,
de cIudù, prInde IuLe sI degrubù cucosuI sI-I dù o bùLuIe
bunù, zIcund :
- Nu ! orI Le ouù, orI du-Le de Iu cusu meu; cu sù nu muI
sLrIcI muncureu degeubu.
CucosuI, cum scùpù dIn munIIe mosneuguIuI, IugI de-
ucusù sI umbIù pe drumurI, bezmeLec. SI cum mergeu eI pe-
un drum, numuI IuLù gùsesLe o punguLù cu doI bunI. SI cum
o gùsesLe, o sI Iu în cIonL sI se înLournù cu dunsu Iu cusu
mosneuguIuI. Pe drum se înLuInesLe c-o Lrùsurù cu-n boIer
sI cu nIsLe cucoune. BoIeruI se uILù cu bùgure de seumù Iu
cucos, vede în cIonLu-I o punguLù sI zIce vezeLeuIuI :
- MùI ! Iu dù-Le jos sI vezI ce ure cucosuI uceIu în pIIsc.
VezeLeuI se dù IuLe jos de pe cupru LrùsureI sI, c-un IeIIu
de mesLesug, prInde cucosuI sI Iuundu-I punguLu dIn cIonL
o dù boIeruIuI. BoIeruI o Iu, Iùrù pùsure, o pune în buzunur
sI pornesLe cu Lrùsuru înuInLe. CucosuI, supùruL de usLu, nu
se Iusù, cI se Iu dupù Lrùsurù spuInd neînceLuL :
CucurIgu ! boIerI murI,
DuLI punguLu cu doI bunI !
BoIeruI, încIuduL, cund ujunge în drepLuI uneI IunLunI,
zIce vezeLeuIuI :
- Mù ! Iu cucosuI IsL obruznIc sI-I dù în IunLunu ceeu.
VezeLeuI se dù IurùsI jos de pe cuprù, prInde cucosuI sI-I
uzvurIe în IunLunù ! CucosuI, vùzund uceusLù mure prIme-
jdIe, ce sù Iucù ? ¡ncepe-u îngIILI Iu upù; sI-ngIILe, sI-
ngIILe, punù ce-ngIILe LouLù upu dIn IunLunù. ApoI zbourù
de-ucoIo uIurù sI IurùsI se Iu în urmu LrùsureI, zIcund :
CucurIgu ! boIerI murI,
DuLI punguLu cu doI bunI !
BoIeruI, vùzund uceusLu, s-u mIruL cumpIIL sI u zIs :
- Mù ! du'uI drucuIuI cucos I-uIsLu ! EI, Ius'cù LI-ouIu du
eu LIe de cIeILuIuIù, mùI cresLuLuIe sI pInLenuLuIe !
SI cum ujunge ucusù, zIce uneI bube de Iu bucùLùrIe sù Iu
cucosuI, sù-I uzvurIe înLr-un cupLor pIIn cu jùruLIc sI sù
punù o Iespede Iu guru cupLoruIuI. Bubu, cunousù Iu InImù,
de cuvunL; Iuce cum I-u zIs sLùpunu-sùu. CucosuI, cund
vede sI usLù mure nedrepLuLe, începe u vùrsu Iu upù; sI
Lournù eI LouLù upu dIn IunLunù pe jùruLIc, punù ce sLInge
IocuI de LoL, sI se rùcoresLe cupLIoruI; bu încù Iuce sI o
upùruIe prIn cusù, de s-uu îndrùcIL de cIudù Iurcu de Iu
bucùLùrIe.
ApoI dù o bIeundù IespezeI de Iu guru cupLoruIuI, Iese
LeuIùr sI de-ucoIo, Iugu Iu IereusLru boIeruIuI sI începe u
LrunLI cu cIocuI în geumurI sI u zIce :
CucurIgu ! boIerI murI,
DuLI punguLu cu doI bunI !
- MùI, cù mI-um gùsIL beIeuuu cu dIIunIu usLu de cucos,
zIse boIeruI cuprIns de mIerure.
VezeLeu ! ¡u-I de pe cupuI meu sI-I zvurIe în cIreudu
boIIor s-u vucIIor; pouLe vreun buIuIu înIurIuL I-u venI de
Iuc : I-u Iuu în courne, sI-om scùpu de supùrure.
VezeLeuI IurùsI Iu cucosuI sI-I uzvurIe în cIreudù ! ALuncI
bucurIu cucosuIuI ! Sù-I II vùzuL cum îngIILeu eI LouLù cIre-
udu, s-u IùcuL un punLece mure, mure cuL un munLe ! ApoI
Iur vIne Iu IereusLrù, înLInde urIpIIe în drepLuI soureIuI, de
înLunecù de LoL cusu boIeruIuI, sI IurùsI începe :
CucurIgu ! boIerI murI,
DuLI punguLu cu doI bunI !
BoIeruI, cund muI vede sI usLù dùndùnuIe; crupù de cIudù
sI nu sLIu ce sù muI Iucù, dour vu scùpu de cucos.
MuI sLu boIeruI pe gundurI, punù-I vIne IurùsI în cup unu.
- Am sù-I duu în Iuznuuu cu bunII; pouLe vu îngIILI Iu
guIbenI, I-u sLu vreunuI în guL, s-u înecu sI-oIu scùpu de
dunsuI.
SI, cum zIce, umIIù cucosuI de o urIpù sI-I uzvurIe în
Iuznuuu cu bunII; cùcI boIeruI uceIu, de muIL bùnùrIL ce
uveu, nu-I muI sLIu numùruI. ALuncI cucosuI îngIILe cu
IùcomIe LoLI bunII sI Iusù LouLe IùzIIe pusLII. ApoI Iesu sI de-
ucoIo, eI sLIe cum sI pe unde, se duce Iu IereusLru boIeruIuI
sI Iur începe :
CucurIgu ! boIerI murI,
DuLI punguLu cu doI bunI !
Acum, dupù LouLe ceIe înLumpIuLe, boIeruI, vùzund cù n-
ure ce-I muI Iuce, I-uzvurIe punguLu. CucosuI o Iu de jos cu
bucurIe, se duce în Lreubu IuI sI Iusù pe boIer în puce.
ALuncI LouLe pùserIIe dIn ogrudu boIereuscù, vùzund
voInIcIu cucosuIuI s-uu IuuL dupù dunsuI, de LI se pùreu cù-I
o nunLù, sI nu uILucevu; Iurù boIeruI se uILù guIIs cum se
duceuu pùserIIe sI zIse oILund :
- Ducù-se sI cobe sI LoL, numuI bIne cù um scùpuL de
beIeu, cù nIcI Iucru curuL n-u IosL uIcI !
CucosuI însù mergeu LunLos, Iur pùserIIe dupù dunsuI, sI
merge eI cuL merge, punù ce ujunge ucusù Iu mosneug, sI de
Iu pourLù începe u cunLu : "CucurIgu !!! CucurIgu !!!"
MosneuguI, cum uude gIusuI cucosuIuI, Iesù uIurù cu bu-
curIe; sI cund îsI uruncù ocIII spre pourLù, ce sù vudù ?
CucosuI sùu eru cevu de spùrIeL ! eIeIunLuI LI se pùreu
purIce pe Iungù ucesL cucos; s-upoI în urmu IuI veneuu
curdurI nenumùruLe de pùserI, cure de cure muI Irumouse,
muI cucuIeLe sI muI bogIeLe. MosneuguI, vùzund pe
cucosuI IuI usu de mure sI de greoIu, sI înconjuruL de-uLuLu
umur de gùIILe, I-u descIIs pourLu. ALuncI cucosuI I-u zIs :
- SLùpune, usLerne un LoI uIcI în mIjIocuI ogrùzII.
MosneuguI, IuLe cu un prùsneI, usLerne LoIuI. CucosuI
uLuncI se usuzù pe LoI, scuLurù puLernIc dIn urIpI sI înduLù
se umpIe ogrudu sI IIvudu mosneuguIuI, pe Iungù pùserI, sI
de cIrezI de vILe; Iurù pe LoI Lournù o movIIù de guIbenI,
cure sLrùIuceu Iu soure de-LI Iuu ocIII ! MosneuguI, vùzund
ucesLe murI bogùLII, nu sLIu ce sù Iucù de bucurIe, sùruLund
mereu cucosuI sI dezmerdundu-I.
ALuncI, Iucù sI bubu vIneu nu sLIu de unde; sI, cund u
vùzuL eu uneIe cu ucesLe, numu-I scIIpeuu rùuLùcIouseI ocIII
în cup sI pIesneu de cIudù.
- Mosnege, zIse eu rusInuLù, dù-mI sI mIe nIsLe guIbenI !
- Bu pune-LI poILu-n cuIu, mùI bubù ! Cund LI-um ceruL
ouù, sLII ce mI-uI rùspuns ! BuLe ucum sI Lu gùInu, sù-LI
uducù guIbenI; c-usu um bùLuL sI eu cucosuI, sLII Lu dIn u cuI
prIcInù... sI Iucu ce mI-u udus !
ALuncI bubu se duce în poIuLù, gùbuIesLe gùInu, o upucù
de coudù sI o Iu Iu bùLuIe, de-LI veneu sù-I pIungI de mIIù !
BIuLu gùInù, cum scupù dIn muInIIe bubeI, Iuge pe drumurI.
SI cum mergeu pe drum, gùsesLe sI eu o mùrgIcù s-o
îngIILe. ApoI rùpede se înLource ucusù Iu bubù sI începe de
pe pourLù : "CoL, coL, coLcoduc !" Bubu Iesù cu bucurIe
înuInLeu gùIneI. GùInu sure pesLe pourLù, Lrece IuLe pe Iungù
bubù sI se pune pe cuIburIu; sI, dupù vreun ceus de sedere,
sure de pe cuIburIu coLcodocInd. Bubu uLuncI se duce cu Iu-
gu, sù vudù ce I-u IùcuL gùInu !... SI cund se uILù în cuIburIu,
ce sù vudù ? GùInu se ouuse o mùrgIcù. Bubu, cund vede cù
s-u bùLuL joc de dunsu, o prInde s-o buLe, pun-o omourù în
bùLuIe ! SI usu, bubu ceu zgurcILù sI nebunù u rùmus de LoL
sùrucù, IIpILù pùmunLuIuI. De-ucu u muI muncu sI rùbdùrI
prùjILe în Ioc de ouù; cù bIne sI-u IùcuL rus de gùInù sI-u
ucIs-o Iùrù sù-I IIe vInovuLù cu nemIcu, sùrmunu !
MosneuguI însù eru IourLe boguL; eI sI-u IùcuL cuse murI
sI grùdInI Irumouse sI LrùIu IourLe bIne; pe bubù, de mIIù, u
pus-o gùInùrILù, Iur pe cucos îI purLu în LouLe pùrLIIe dupù
dunsuI, cu suIbù de uur Iu guL sI încùILuL cu cIuboLeIe guI-
bene sI cu pInLenI Iu cùIcuIe, de LI se pùreu cù-I un Irod de
ceI IrumosI, Iurù nu cucos de IùcuL bors.
A. Ðúnilú prepeleuc
Eruu oduLù înLr-un suL doI IruLI, sI umundoI eruu însuruLI.
CeI muI mure eru IurnIc, grIjuIIu sI cIIubur, penLru cù un-
de puneu eI munu puneu sI Dumnezeu mIIu, dur n-uveu
copII. ¡urù ceI muI mIc eru sùruc. De muILe orI Iugeu eI de
noroc sI norocuI de dunsuI, cùcI eru Ienes, necIILIL Iu mInLe
sI necIIbzuIL Iu LrebI; s-upoI muI uveu sI o muILIme de
copII! NevusLu ucesLuI sùruc eru muncILoure sI bunù Iu
InImù, Iur u ceIuI boguL eru pesLrILù Iu muLe sI IourLe
zgurcILù. Vorbu vecIe: "ToL un bou s-o beIeu". ¡ruLeIe ceI
sùruc - sùruc sù IIe de pùcuLe! - LoL uveu sI eI o perecIe de
boI, dur coIè: porumbI Iu pùr, LInerI, nuILI de Lrup, LeposI Iu
courne, umundoI cuduIbI, LInLuLI în IrunLe, cIoIùnosI sI
grosI, cum sunL muI bunI de înjuguL Iu cur, de IesIL cu
dunsII în Iume sI de IùcuL Lreubù. Dur pIug, grupù, LeIeugù,
sunIe, cur, LunjuIù, curceIe, cousù, Ireupcù, LùpoI, grebIù sI
cuLe uILe IucrurI ce LrebuIesc omuIuI gospodur nIcI cù se
uIIuu Iu cusu ucesLuI om nesocoLIL. SI cund uveu LrebuInLù
de usemene IucrurI, LoLdeuunu supùru pe uILII, Iurù muI uIes
pe IruLe-sùu, cure uveu de LouLe. NevusLu ceIuI boguL de
muILe orI Iùceu zIIe IrIpLe bùrbuLuIuI, cu sù-I pouLù
descoLorosI oduLù de IruLe-sùu. Eu zIceu udeseorI:
- ¡ruLe, IruLe, dur pILu-I cu bunI, bùrbuLe.
- ApoI, dù, mùI nevusLù, sungeIe upù nu se Iuce. Ducù nu
I-oI ujuLu eu, cIne sù-I ujuLe?
NevusLu, nemuIuvund încoLro, Lùceu sI îngIILeu nodurI.
TouLe cu LouLe, dur curuI sùu eru de IuImunu. Nu Lreceuu
douùLreI zIIe Iu mIjIoc, sI se Lrezeu Iu usu eI cu DùnIIù,
cumnuLusùu, cerund sù-I împrumuLe curuI: bu sù-sI uducù
Iemne dIn pùdure, bu IùInù de Iu mourù, bu cùpILI dIn
LurInù, bu muILe de LouLe.
- MùI IruLe, zIse înLr-o zI ceI muI mure IsLuIIuIL; mI-e Ie-
IumILe de IrùLIu nousLrù!... Tu uI boI, de ce nu-LI
încIIpuIesLI s-un cur? AI meu I-uI IurbuIL de LoL. Hodorog!
încoIo, Iodorog! pe dIncoIo, curuI se sLrIcù. S-upoI, sLII
vorbu ceeu: "Dù-LI, popù, pInLenII sI buLe Iupu cu cùIcuIeIe".
- ApoI, dù, IruLe, zIse IsLuIuIL, scùrpInundu-se în cup, ce
sù Iuc?
- Ce sù IucI? Sù Le-nvùL eu: boII LùI sunL murI sI IrumosI;
Iu-I sI-I du Iu Iurmuroc, vInde-I sI cumpùrù uILII muI mIcI sI
muI IeILInI, Iur cu bunII rùmusI cumpùrù-LI sI un cur, sI Iucu
Le-uI IùcuL gospodur.
- ¡u, sLII cù nu m-uI învùLuL rùu? Asu um sù Iuc.
ZIcund ucesLe, se duce Iu dunsuI ucusù, îsI Iu boII de-o
IunIe sI pornesLe cu eI spre Lurg. Dur, cum um spus, omuI
nosLru eru un om de uceIu cùruIu-I muncu cuInII dIn LruIsLù,
sI LouLe LrebIIe, cuLe Ie Iùceu, Ie Iùceu pe dos. TurguI eru
cum depurLe, sI IurmurocuI pe sIursILe. Dur cIne pouLe sLu
împoLrIvu IuI DùnIIù PrepeIeuc? (cù usu îI eru porecIu, pen-
Lru cù uLuLu odor uveu sI eI pe Iungù cusù IùcuL de munu
IuI). EI LuIIesLe cusmu pe cup, o îndeusù pe urecII sI Iubur
n-ure: "NIcI nu-I pusù de NùsLusù; de NIcIILu, nIcI uLuLu".
Mergund eI cu Dumun sI TùIùsmun uI sùI, LoL înuInLe
spre Iurmuroc, LocmuI pe cund suIu un deuI Iung sI
LrùgùnuL, uIL om veneu dInspre Lurg cu un cur nou, ce sI-I
cumpùruse cIIur uLuncI sI pe cure îI Lrùgeu cu muInIIe sIn-
gur, Iu vuIe cu propLeIe sI Iu deuI cu opInLeIe.
- SLuI, prIeLene, zIse IsL cu boII, cure se LoL smunceuu
dIn IunIe, vùzund LroscoLuI ceI Iruged sI mundru de pe
Iungù drum. SLuI puLIn cu curuI, c-um sù-LI spun cevu.
- Eu us sLu, dur nu preu vreu eI sù sLeIe. Dur ce uI sù-mI
spuI?
- CuruI dumILuIe purcù merge sIngur.
- D-upoI... muI sIngur, nu-I vezI?
- PrIeLene, sLII unu?
- SLIu ducù mI-I spune.
- HuI sù Iucem Lreumpu; dù-mI curuI, sI nu-LI boII. Nu
vreuu sù Ie muI porL grIju în spuLe: bu Iun, bu ocoI, bu sù
nu-I mùnunce IupII, bu de muILe de LouLe... OI II eu vrednIc
sù Lrug un cur, muI uIes ducù merge sIngur.
- SuguIesLI, mùI omuIe, orI LI-e înLr-udIns?
- Bu nu suguIesc, zIse DùnIIù.
- ApoI dur, Le vùd cù esLI bun meIengIIu, zIse ceI cu
curuI; m-uI gùsIL înLr-un cIeI bun; IuI, noroc sù deu Dum-
nezeu! Sù-LI uIbI purLe de cur, sI eu de boI!
ApoI dù curuI, îsI Iu boII, pIeucù pe cosLIsù înLr-o purLe
spre pùdure sI se cum muI duce. ¡sLuIuIL, udIcù DùnIIù, zIce
în gunduI sùu:
"TucI, cù-I cu bucIe; I-um poLcovIL bIne! De nu cumvu s-
ur rùzgundI; dur purcù nu eru LIgun, sù înLourcù."
ApoI îsI Iu sI eI curuI sI pornesLe LoL Iu vuIe înupoI spre
cusù.
- AIo! cur nebun, uIo! Cund Le-oI încùrcu zdruvùn cu
sucI de Iu mourù, orI cu Iun dIn LurInù, uLuncI sù mergI usu!
SI cuL pe ce, cuL pe ce sù nu-I Iu curuI înuInLe. Dur de Iu o
vreme vuIeu s-u sIursIL sI s-u începuL un deuI; cund sù-I suIe
Iu deuI, suIe-I ducù poLI!... HurLI! încoIo, scurLI! încoIo,
curuI se du înupoI.
- Nu! cur mI-u LrebuIL, cur um gùsIL!
ApoI cu mure greu IurLoIesLe curuI înLr-o purLe, îI
opresLe în Ioc, se pune pe proLup sI se usLerne pe gundurI.
- Mù!... usLu încù-I unu! De-oI II eu DùnIIù PrepeIeuc,
um prùpùdIL boII; Iur de n-oI II eu uceIu, upoI um gùsIL o
cùruLù... Bu e PrepeIeuc, bu nu-I eI... Cund Iucu un om Lre-
ceu IuLe spre Lurg c-o cuprù de vunzure.
- PrIeLene, zIse DùnIIù, nu mI-I du cupru ceeu, sù-LI duu
curuI IsLu?
- ApoI... dù... cupru meu nu-I de ceIe sùrILoure, sI-I bunù
de IupLe.
- Ce muI Iu deuI, Iu vuIe! bunù, ne-bunù, nu-LI curuI sI
dù-mI-o!
CeIu nu se pune de prIcInù, dù cupru sI Iu curuI. ApoI
usLeupLù punù vIn uILe cure, de-I Ieugù dInupoIu Ior, sI se
duce în Lreubu IuI spre cusù, Iùsund pe DùnIIù gurù cuscù
LoL pe Ioc.
- Bun, zIse PrepeIeuc. ¡u, pe IsL cu cupru sLIu încuILeu cù
bIne I-um boIL!
¡u upoI sI eI cupru sI pornesLe Iur spre Lurg. Dur cupru LoL
cuprù; se smunceu în LouLe pùrLIIe, încuL îI eru ucum Ie-
IumeLe de dunsu.
- De-us ujunge muI degrubù în Lurg, zIse PrepeIeuc, cu sù
scup de ruIu usLu.
SI, mergund eI muI depurLe, Iucu se înLuInesLe c-un om ce
veneu de Iu Lurg c-o guscù în bruLe.
- Bun înLuInIsuI, om bun! zIse DùnIIù.
- Cu bIne sù deu Dumnezeu!
- Nu vreI sù Iucem scIImb? sù-LI duu cupru usLu sI sù-mI
duI guscu.
- N-uI nImerIL-o, cù nu-I guscù, cI-I gunsuc; I-um
cumpùruL de sùmunLù.
- Du, dù-mI-I, dù-mI-I! cù-LI duu sI eu o sùmunLù bunù.
- De mI-I du cevu uduos, pouLe sù LI-I duu; Iurù de nu,
norocuI gusLeIor de-ucusù; cù ure sù Iucù un oLrocoI prIn
eIe, de s-u duce vesLeu! ¡n sIursIL, dur Iu deuI, dur Iu vuIe,
unuI muI dù, uILuI muI Iusù, sI PrepeIeuc mùrILù cupru! ApoI
însIucù gunsucuI sI pIeucù LoL înuInLe spre Lurg. Cund ujun-
se în Lurg, gunsucuI, dorIL de gusLe, LIpu cuL îI Iuu guru: "gu,
gu, gu, gu!"
"Nu! c-um scùpuL de drucuI sI um duL pesLe LuLù-sùu:
ucesLu mù usurzesLe! ¡us' cù Le însor eu sI pe LIne ucusI, mùI
bucIucusuIe!"
SI, Lrecund pe Iungù un negusLor cu pungI de vunzure, dù
gunsucuI pe-o pungù de ceIe pe LuIger sI cu bùIerIIe IungI,
de pus în guL. ¡u eI pungu, o sucesLe, o învurLesLe s-upoI
zIce:
"Nu-LI-o IrunLù, cù LI-um dres-o! DInLr-o perecIe de boI
de-u muI mure druguI sù Le uILI Iu eI um rùmus c-o pungù
gouIù.
MùI! mùI! mùI! mùI! Dour sLIu cù nu mI-I ucum înLuIusI
duLù sù merg Iu drum; dur purcù drucuI mI-u IuuL mInLIIe!"
MuI sede eI cuL sede de cuscù guru prIn Lurg, s-upoI îsI Iu
LùIpùsILu spre cusù. SI, ujungund în suL, se duce drepL Iu
IruLesùu, cu sù-I ducù bucurIe.
- BIne v-um gùsIL, bùdILù!
- BIne-uI venIL, IruLe DùnIIù! Du' muIL uI zùbovIL Iu Lurg!
- ApoI dù, bùdILù; m-um pornIL cu grubu sI m-um
înLuInIL cu zùbuvu.
- EI, ce vesLe ne muI uducI de pe Iu Lurg?
- ¡u, nu preu bunù! BIeLII boIsorII meI s-uu dus cu pe
guru IupuIuI.
- Vro dIIunIe u duL pesLe dunsII, orI LI I-u IuruL cInevu?
- Bu! ¡-um duL eu sIngur cu munu meu, bùdILù.
ApoI spuse dIn cupùL LouLù înLumpIureu, pe unde-u IosL sI
ce-u pùLIL; Iur Iu urmu urmeIor zIse:
- S-upoI, ce muI uLuLu vorbù Iungù, dInLr-o perecIe de
boI m-um uIes c-o pungù; s-upoI sI usLu puLe u pusLIu,
bùdILù drugù.
- Mù! du, drepL sù-LI spun, cù mure nùLùrùu muI esLI!
- ApoI dù!... bùdILù! pun-uIcI, LouLe-uu IosL cum uu IosL,
du' de-ucum um prIns eu mInLe... NumuI ce IoIos? Cund e
mInLe, nu-I ce vInde; cund e brunzù, nu-I bùrbunLù. ¡ucu îLI
duu dumILuIe pungu usLu, cù eu n-um ce Iuce cu dunsu. SI Le
muI rog de LoLI dumnezeII sù-mI împrumuLI mucur o duLù
curuI cu boII, s-uduc nIsLe Iemne dIn pùdure Iu nevusLù sI Iu
copII, cù n-uu scunLeIe de Ioc în vuLrù, sùrmunII! s-upoI, ce-
u du Dumnezeu! cred cù nu Le-oI muI supùru.
- PLIu! mù! zIse IruLe-sùu, dupù ce I-u IùsuL sù sIursuscù.
Se vede cù Dumnezeu u umpIuL Iumeu usLu cu ce-u puLuL.
¡ucu-LI muI duu o duLù curuI, dur usLu LI-u II ceu de pe urmù.
¡uI DùnIIù uLuLu I-u LrebuIL. ¡u ucum curuI cu boII
IrùLInesùu sI pornesLe. Cum ujunge în pùdure, cIILesLe un
copuc cure eru muI mure sI Lruge curuI Iungù eI; Iùrù sù de-
juge boII, începe u LùIu copucuI, cu sù cudù în cur deoduLù.
TrebI de uIe IuI DùnIIù PrepeIeuc! BocùnesLe eI cuL
bocùnesLe, cund purrr! cude copucuI pesLe cur de-I sIurmù
sI pesLe boI de-I ucIde!
"Nu! cù IùcuI pucosLeu sI IruLIne-meu! EI, eI, ucum ce-I
de IùcuL?... Eu cred cù ce-I bIne, nu-I rùu: DùnIIù Iuce,
DùnIIù LrebuIe sù desIucù. Mù duc sù vùd, n-oI puLeu
smomI pe IruLe-meu sù-mI împrumuLe sI Iupu, sù Iug upoI
cu eu în Iume, Iur copIII sI nevusLu sù-I Ius în sLIreu CeIuI-
de-sus."
Asu zIcund, pornesLe sI, mergund prIn pùdure, s-u
rùLùcIL. Dupù muILù Lrudù sI buImùceuIù, în Ioc sù Iusù Iu
drum, dù de-un IeIesLeu sI, vùzund nIsLe IIsILe pe upù,
zvurrr! cu LoporuI înLr-înseIe, cu cIIp sù ucIdù vro unu s-o
ducù pescIIn IrùLInesùu... Dur IIsILeIe, neIIInd cIIoure, nIcI
mourLe, uu zburuL; LoporuI s-u cuIunduL, sI PrepeIeuc u
rùmus bùLund în buze.
"Mù!... cù rùu mI-u muI mers usLùzI! Ce zI pocILù! Se vede
cù m-u IuuL cInevu dIn urmù!"
ApoI dù dIn umerI sI pornesLe; muI merge eI cuL merge,
punù ce, cu mure greu, gùsesLe drumuI. ApoI o Iu Iu pupuc
sI IuI, IuI! IuI, IuI! ujunge în suL, Iu IruLe-sùu, sI pe Ioc
curpesLe o mIncIunù, cure se poLrIveu cu nucu în pereLe.
- ¡ruLe, muI Iù-mI un bIne sI cu Iupu, cu sù mun boII de
cùIure: în pùdure u pIouuL grozuv, sI s-u IùcuL o muzgù s-un
gIeLus, de nu Le muI poLI de IeI LIneu pe pIcIoure.
- Mù! zIse IruLe-sùu, se vede cù Lu uI IosL bun de
cùIugùrIL, Iur nu de LrùIL în Iume, sù necùjesLI oumenII sI sù
cIInuIesLI nevusLu sI copIII! HuILI! IIpsesLI dInuInLeu meu sI
du-Le unde-u dus surduI rouLu sI muLuI Iupu, cu sù nu muI
uud de numeIe Lùu!
¡upu! ¡us' pe DùnIIù, cù sLIe eI unde-u duce-o: sù-sI Iu
IerLùcIune de Iu boI sI zIuu bunù de Iu cur. ApoI Iese pe usù,
pune munu pe Iupù sI pe-o secure, sI Lunde-o! Cund se
LrezesLe IruLe-sùu, Iu Iupu ducù uI de unde! PrepeIeuc eru
LocmuI Iu IeIesLeuI dIn pùdure, sù cuuLe LoporuI. AIcI îI
LrùsnI în cup IuI DùnIIù cù eI ur II bun de cùIugùr, dupù vor-
beIe IrùLIne-sùu.
- Am sù durez o mùnùsLIre pe pujIsLeu usLu, de ure sù se
ducù vesLeu în Iume, zIse eI.
SI deoduLù se sI upucù. ¡uce muI înLuI o cruce s-o înIIge
în pùmunL, de înseumnù IocuI. ApoI se duce prIn pùdure sI
începe u cIILI copucII LrebuILorI: IsLu-I bun de umunure,
ceIu de LùIpI, IsLu de grInzI, ceIu de LumurugI, ceIu de cosL-
oroube, IsLu de Loucù; sI LoL usu dondùnInd eI dIn gurù, Iucu
se LrezesLe dInuInLeu IuI c-un druc ce IesIse dIn Iuz.
- Ce vreI sù IucI uIcI, mùI omuIe?
- Du' nu vezI?
- SLuI, mù! nu Le-upucu de nùzbuLII. ¡uzuI, IocuI sI
pùdureu de pe-uIcI sunL uIe nousLre.
- PouLe-I zIce cù sI ruLeIe de pe upù sunL uIe vousLre, sI
LoporuI meu dIn IunduI IuzuIuI. V-oI învùLu eu pe voI sù
puneLI sLùpunIre pe IucrurIIe dIn Iume, cornoruLIIor!
DrucuI, neuvund ce-I Iuce, IusLIuIIuc! în Iuz sI dù de sLIre
IuI ScuruoscII despre omuI IuI Dumnezeu, cu nùruvuI
drucuIuI. Ce sù Iucù drucII? Se sIùLuIesc înLre dunsII, sI
ScuruoscII, cùpeLenIu drucIIor, gùsesLe cu cuIe sù LrImILù pe
unuI dIn eI c-un burduI de bIvoI pIIn cu bunI, sù-I deu pus-
nIcuIuI DùnIIù, cu sù-I pouLù mùLuru de-ucoIo.
- Nu-LI, mù, bunI! zIse drucuI LrImIs; sI sù Le cùrùbùnesLI
de uIcI; cù, de nu, e rùu de LIne!
PrepeIeuc se uILù Iu cruce, se uILù Iu druc sI Iu bunI... dù
dIn umerI s-upoI zIce:
- AveLI noroc, spurcuLIIor, cù-mI sunL muI drugI bunII
decuL pusnIcIu, cù v-us urùLu eu vouù!
DrucuI rùspunde:
- Nu Le pune în pourù, mùI omuIe, cu împùruLuI IuduIuI;
cI muI bIne Iu-LI bùnIsorII sI cuuLù-LI de nevoI.
ApoI Iusù bunII sI se înLournù în IeIesLeu, unde gùsesLe
pe ScuruoscII Lure muInIL penLru pIerdereu uneI comorI
usu de murI, cu cure ur II puLuL dobundI o muILIme de su-
IIeLe.
PrepeIeuc, în ucesL LImp, se cIILeu cum ur Iuce sù vudù
bunII ucusù Iu dunsuI.
- Bun! zIse DùnIIù. NIcI usLu nu se Iu dIn drum. ToL
mùnùsLIrI sù croIesLI, ducù vreI sù Le buge drucII în seumù,
sù-LI vIe cu bunII de-u guLu Iu pIcIoure sI sù Le Iucù puLred
de boguL!
Pe cund se îngrIjeu eI cum sù ducù bunII ucusù, Iucu un
uIL druc dIn Iuz I se înIùLIsuzù înuInLe, zIcundu-I:
- MùI omuIe! SLùpunu-meu s-u rùzgundIL; eI vreu muI
înLuI sù ne cercùm puLerIIe s-upoI sù IeI bunII.
"¡u, ucu-I ucu!" zIse PrepeIeuc în gunduI sùu, oILund. Dur
esLe o vorbù: LoL boguLuI mInLIos sI LunùruI Irumos. DùnIIù
muI prInsese ucum Iu mInLe.
- PuLerIIe? EI, cum sI în ce IeI?
- ¡ucu cum: dInLru-nLuI sI dInLru-nLuI, cure dInLre noI
umundoI u Iuu Iupu Lu în spuLe sI vu înconjuru IuzuI de LreI
orI, Iùrù s-o punù jos sI sù se rùsuIIe, uI uceIuIu sù IIe bunII.
SI cum zIce, umIIù drucuI Iupu în curcù sI înLr-o cIIpù
înconjurù IuzuI de LreI orI. PrepeIeuc, vùzund uLuLu puLere
dIn purLeu drucuIuI, nu-I preu venI Iu socoLeuIù, dur LoL îsI
LInu IIreu sI zIse:
- MùI MIcIIduLù! dour eu Le credeum muI Lure decuL
esLI! Asu-I cù Lu uI IuuL Iupu în spuLe? ¡nsù eu LI-oI Iuu-o
numuI înLre pIcIoure; sI înduLù se sI uzvurIe pe Iupù sI
înconjurù IuzuI de LreI orI, Iùrù sù se rùsuIIe.
DrucuI uLuncI se mIrù muIL de usLu sI, neuvund ce muI
zIce, IscodI uILu.
- Acum sù ne înLrecem dIn Iugù, zIse eI.
- MùI MIcIIduLù! du' cu mIne LI-uI gùsIL cù poLI Lu sù Le
înLrecI dIn Iugù?
- D-upoI cu cIne?
- VInù încouce, sù-LI urùL eu cu cIne!
ApoI merge împreunù cu drucuI în nIsLe porumbreI, un-
de vede un Iepure dormInd, sI I-I uruLù.
- VezI Lu coIo pe cInevu gIemuIL jos sI mILILeI?
- Vùd.
- AceIu-I copIIuI meu ceI muI mIc. ALIne-Le! SI cund I-oI
LrezI dIn somn, sù Le IeI dupù eI. SI-oduLù sI sLrIgù: u! Lu!
nu! nu! nu!...
ALuncI IepureIe sure, sI drucuI dupù eI. ¡ug eI cuL Iug, sI
de Iu o vreme drucuI pIerde urmu IepureIuI. Punù ucum LoLI
rudeuu de PrepeIeuc, dur ucum u ujuns sù rudù sI eI de
drucuI. Pe cund DùnIIù se LIneu cu munu de InImù, ruzund
de prosLIu drucuIuI, Iucu sI ucesLu se înLurnu guIuInd.
- Mù! du' sprInLen sI sprInLùroI copII muI uI, drepL sù-LI
spun! Cund uproupe-uproupe sù pun munu pe dunsuI, I-um
pIerduL urmu, sI sù Le ducI, duIuLù!
- Seumùnù LùLune-sùu, sIreIcunuI! zIse DùnIIù. EI? muI
uI poILù sù Le înLrecI sI cu mIne?
- Bu muI pune-LI poILu-n cuI!... MuI bIne sù ne înLrecem
dIn LrunLù.
- DIn LrunLù? Dour de LI-e greu de vIuLù. Mù! LoL um
uuzIL dIn bùLrunI cù drucII nu-s prosLI; d-upoI, cum vùd eu,
Lu numuI nu duI în gropI, de prosL ce esLI. AscuILù! Eu um
un uncII bùLrun de ¤¤¤ de unI sI =z de sùpLùmunI; sI de-I
veI puLeu LrunLI pe dunsuI, uLuncI sù Le încercI sI cu mIne,
dur cred cù LI-u du pe nus.
ZIcund ucesLe, pornesLe înuInLe sI Iuce semn drucuIuI cu
munu, sù vInù dupù eI. ¡n IunduI pùdurII, sub nIsLe sLuncI,
se uIIu o bIzunIe de ursI, pesLe cure dùduse PrepeIeuc,
umbIund cuLeoduLù, cu pusnIc ce se gùseu, dupù vIùsLurI
sùIbuLIcI sI dupù zmeurù. Ajungund eI uproupe, DùnIIù zIse:
- ¡ucu IocusuI uncIIuIuI meu. ¡nLrù înIùunLru; uI sù-I
gùsesLI dormInd în cenusù, cu nusuI în LùcIunI. De vorbIL,
nu pouLe vorbI, cù mùseIeIe sI dInLII I-uu cùzuL muI bIne de
o mIe de unI.
DrucuI, cund n-ure ce Iuce, sLILI ce Iuce... ¡nLrù înIùunLru
sI începe u-sI purLu codILu ceu burIIguLù pe Iu nusuI
uncIesuIuI. ALuLu I-u LrebuIL IuI mos UrsIIù, s-upoI Ius' pe
dunsuI! DeoduLù sure munIos dIn burIog, IuL! drucuI
subsuourù sI-I sLrunge cu uLuLu puLere, de eru sù-sI deu suI-
IeLuI, sI ocIII I-uu IesIL uIurù dIn cup cuL cepeIe de murI.
- Nu! nu cuuLI, s-o gùsesLI, zIse DùnIIù, cure prIveu de
depurLe vùImùsuguI ucesLu sI se sLrIcu de rus. Dur nu sLIu ce
Iuce drucuI, cù Iuce eI ce Iuce, sI cu mure greu scupù dIn
IubeIe IuI mos UrsIIù. DùnIIù, cum vede pe druc scùpuL, bun
LeuIùr... se Iuce cù-I scouLe.
- ¡u Ius', mùI omuIe, Ius'! nu-LI muI Iuce obruz. Ducù uI
sLIuL cù uI un mos usu de grobIun, penLru ce m-uI îndemnuL
sù mù IupL cu eI?
- Du' ce? Nu LI-u pIùcuL? HuI sI cu mIne!
- Cu LIne, sI numuI cu LIne, m-oI înLrece dIn cIIuIL; sI
cure-u cIIuI muI Lure, uceIu sù Iu bunII.
- Bun!... zIse DùnIIù în gund; Ius' cù Le-oI cIIuI eu! MùI
MIcIIduLù! ¡u cIIuIe Lu înLuI, cu sù uud cum cIIuI.
ALuncI drucuI se crùcesLe c-un pIcIor Iu usIInLIL sI cu unuI
Iu rùsùrIL, s-upucù zdruvùn cu muInIIe de LorLIre ceruIuI,
cuscù o gurù cuL o surù, sI, cund cIIuIe o duLù, se cuLremurù
pùmunLuI, vùIIe rùsunù, mùrIIe cIocoLesc sI pesLII dIn eIe se
sperIe; drucII Ies uIurù dIn Iuz cuLù Irunzù sI Iurbù! SI oIeucù
numuI de nu s-u rIsIpIL boILu ceruIuI. DùnIIù însù sedeu
cùIure pe burduIuI cu bunI sI, LInundu-sI IIreu, zIse:
- Mù! du' numuI usu de Lure poLI cIIuI? Eu muI nu Le-um
uuzIL. MuI cIIuIe o duLù!
DrucuI cIIuIe sI muI grozuv.
- ToL nu Le-um uuzIL. ¡ncù o duLù!
DrucuI cIIuIe s-u LreIu ourù, usu de Lure, de credeuI cù s-u
rupL cevu înLr-însuI.
- Acum nu Le-um uuzIL nIcI uLuLu... Asu-I c-u venIL sI
runduI meu?
- MuI usu!
- MùI MIcIIduLù! cund oI cIIuI eu, uI sù usurzesLI s-uu
sù-LI surù creIerII dIn cup. ¡nLeIes-uI Lu? ¡nsù eu îLI prIesc
bIne, ducù-I vreu sù mù uscuILI.
- ¡n ce IeI?
- ¡u sù-LI Ieg ocIII sI urecIIIe c-un sLergur, ducù vreI sù
muI LrùIesLI.
- ¡eugù-mI ce sLII sI cu ce sLII, numuI sù nu mor!
ALuncI DùnIIù Ieugù sLruns c-un sLergur gros de cuILI
ocIII sI urecIIIe drucuIuI, cu Iu bubu-ourbu; upoI Iu o
drugIIneuLù grousù de sLejur în munù, cùcI, cuL eru de pus-
nIc DùnIIù, LoL muI muIL se bIzuIu pe drugIIneuLù decuL în
sIunLu cruce, sI puc! Iu LumpIu drucuIuI ceu dreupLù, unu!
- A... Ieu! desLuI! Nu muI cIIuI!
- Bu nu! sLuI, SursuIIù! Lu cum uI cIIuIL de LreI orI? Tro-
sc! sI Iu sLungu unu!
- Vu... Ieu! desLuI!
- Bu nu-I desLuI! sI-I muI Lruge sI-n numeIe LuLùIuI unu!
- A...uIeo! sLrIgù drucuI îngrozILor, sI cu ocIII IeguLI,
cum eru, vùIcùrundu-se grozuv sI zvurcoIIndu-se cu surpeIe,
se uruncù în Iuz, spunund IuI ScuruoscII ceIe înLumpIuLe sI
cù nu-I de suguIL cu vrùjILoruI ucesLu.
DùnIIù însù oILu dIn greu Iungù burduIuI cu bunI sI se LoL
IrùmunLu cu gunduI ce-I de IùcuL. Cund, Iucu uI LreIIeu druc
I se înIùLIsuzù înuInLe, c-un buzdugun sLrusnIc de mure în
munù, pe cure îI LrunLesLe Iu pùmunL sI zIce:
- MùI omuIe! Iu, ucum sù Le vùd! CIne-u uzvurII buz-
dugunuI IsLu muI Lure în sus, uI uceIuIu sù IIe bunII.
"Nu! DùnIIù, zIce eI în gunduI sùu, usù-I c-uI sIecIIL-o?"
Dur vorbu ceeu: "NevoIu învuLù pe cùrùus".
- ¡u zvurIe-I Lu înLuI, mùI drucuIe!
ALuncI drucuI Iu buzdugunuI de coudù, sI cund îI zvurIe,
se suIe usu de Lure, de nu se muI vede; sI ubIu dupù LreI zIIe
sI LreI nopLI, cùzund jos, cu mure sLrùsnIcIe s-u cuIunduL în
IunduI pùmunLuIuI, de s-uu zguduIL LemeIIIIe IumII!
- ¡u uzvurIe-I sI Lu ucum, zIse drucuI îngumIuL.
- ¡-oI zvurII eu, nu Le îngrIjI, dur scouLe-I muI înLuI în
IuLu pùmunLuIuI, cum u IosL sI Iu LIne.
DrucuI uscuILù sI-I scouLe.
- HuILI! muI repede, muI repede, cù n-um LImp de
usLepLuL...
- MuI îngùduIesLe puLIn, LurLuruIe, cù nu Le Lrug copIII
de pouIe! DrucuI îngùduIe, cùcI n-ure încoLro.
Nu Lrecu muIL sI zIuu se cùIùLorI. CeruI eru IImpede, sI
IuceIerII scIIpILorI rudeuu Iu sLeIe, Iurù Iunu, scoLund cupuI
de dupù deuIurI, se Iegùnu în vùzduI, IumInund pùmunLuI.
- Du' nu-I muI zvurII, omuIe?
- Bu um sù-I zvurI de-ucum; dur îLI spun dInuInLe, sù Le
sLergI pe boL despre dunsuI.
- De ce?
- ¡ucu de ce: vezI Lu coIo în Iunù nIsLe peLe?
- ¡e vùd.
- AcoIo-s IruLII meI dIn ceeu Iume. SI, Doumne, mure
nevoIe muI uu de IIer, cu sù-sI poLcoveuscù cuII. UILe bIne sI
vezI cum îmI Iuc semn cu munu, sù Ie duu buzdugunuI IsLu;
s-oduLù sI pune munu pe dunsuI.
- SLùI, neprIcepuLuIe, cù buzdugunuI IsLu îI uvem IùsuL
mosLenIre de Iu sLrùmosuI nosLru; sI nu-I puLem du nIcI
penLru LouLù Iumeu; s-oduLù-I sI smuncesLe buzdugunuI dIn
munù, sI Iugu cu eI în Iuz, spunund IuI ScuruoscII ce eru sù
pùLeuscù cu buzdugunuI.
ALuncI ScuruoscII, îngrIjIL sI munIos grozuv, cIemù
înuInLeu su pe LouLù drùcImeu sI bùLu dIn pIcIor, sLrIgund:
- Acum, în cIIpù, sù se uIeugù unuI dInLre voI cure sù
meurgù sI sù uIurIseuscù pe ucesL procIeL sI vrùjmus cump-
IIL.
Pe Ioc sI vIne unuI înunLeu su, Lremurund.
- Sù LrùILI, mursùvIu-vousLrù! Eu mù duc sù îndepIInesc
neIegIuILu vousLrù poruncù.
- MergI! sI ducù-I II mesLer sI-I IzbuLI, sù sLII c-um sù Le
Iuc muI mure.
ALuncI drucuI pornesLe c-o IuIcù-n cer sI cu unu-n
pùmunL, sI înLr-o cIIpù sI ujunge Iu pusnIcuI DùnIIù.
- MùI omuIe, zIse drucuI. Tu, cu smecIerIIIe LuIe, uI LuI-
buruL LouLù drùcImeu; du' ucusI um sù Le vur sI eu în LouLe
grozIIe morLII! HuI sù ne bIesLemùm, sI cure dInLre noI
umundoI u II muI mesLer, uceIu sù Iu bunII!
S-oduLù sI-ncepe drucuI u boscorodI dIn gurù sI u
descunLu, cù nu sLIu ce Iuce, de-I pocnesLe IuI DùnIIù un
ocII dIn cup. SùrucuI PrepeIeuc! se vede cù I-u IosL scrIs LoL
eI sù rùspIùLeuscù sI pùcuLeIe IepeI IrùLIne-sùu, uIe cupreI,
uIe gunsucuIuI IogodIL sI uIe boIIor ucIsI în pùdure.
Pesemne bIesLemuI gusLeIor vùduvILe I-u ujuns, sùrmunuI!
Doumne! MuILe muI ure de pùLImIL un pusnIc udevùruL
cund se depùrLeuzù de poILeIe IumesLI sI se gundesLe Iu
IupLe bune!... S-upoI ce esLe muI gIngus decuL ocIIuI?
DùnIIù crùpu de durere! dur, orIcuL îI dureu de Lure, eI LoL
îsI LInu InImu cu dInLII sI zIse:
- Nu mù sperII Lu cu de-uIde-ucesLe, demon spurcuL ce
esLI! Am sù Le Iuc sù-LI musLI muInIIe sI sù mù pomenesLI în
LouLù vIuLu Lu!
- Dù, dù, nu muI dondùI uLuLu dIn gurù sI bIesLemù sI Lu
ucum, sù Le vùd cuL esLI de mesLer.
- AI sù IeI burduIuI cu bunI în spuLe sI uI sù mergI Iu cusu
meu, cùcI bIesLemurIIe pùrInLesLI nu-s Iu mIne. ¡nLeIes-uI?
SI, cum zIce, încuIecù sI DùnIIù pe burduI; Iurù drucu-I
umIIù în spuLe sI zbourù IuLe cu gunduI Lumun Iu cusu IuI
DùnIIù PrepeIeuc.
CopIII sI nevusLu IuI, cund uu vùzuL un bIvoI zburund pe
sus, uu rupL-o de Iugù, înspùImunLuLI. DùnIIù, însù, u
începuL u-I sLrIgu pe nume; sI eI, cunoscund gIusuI IuI, s-uu
oprIL.
- DrugII LuLeI, bùIeLI! ¡u venILI încouce sI uduceLI cu voI
sI bIesLemurIIe pùrInLesLI! rugIIu sI pIepLenII de pIepLùnuL
cuILI!
BùIeLII încep u curge LoLI, cure dIncoLro, cu bIesLemurIIe
pùrInLesLI în munù. ¡I venIse ucum sI IuI DùnIIù upu Iu
mourù.
- PuneLI munu, copII, pe jupunuI IsLu, sI începeLI u-I
bIesLemu cum îLI sLI voI muI bIne, cu sù-I pIucù sI dumIsuIe.
ALuncI Iusù pe copII, cù sI drucuI Iuge de dunsII. Au
LùbùruL cu LoLII pe dunsuI sI I-uu scIIngIuIL dupù pIucuI IuI
DùnIIù. S-u începuL drucuI u LIpu cuL îI Iuu guru; sI scùpund
cu mure greu de muInIIe Ior, IurscuIL sI sLuIcIL cum eru, u
IùsuL sI bunI sI LoL sI s-u dus pe urIuLI dupù ceIIuILI.
¡urù DùnIIù PrepeIeuc, nemuIIIInd supùruL de nImene sI
scùpund deusupru nevoII, u muncuL sI u bùuL sI s-u desIùLuL
punù Iu uduncI bùLruneLe, vùzundu-sI pe IIII IIIIor sùI
împrejuruI meseI suIe.
=. Povesteu porcoloi
CIcù eruu oduLù o bubù sI un mosneug: mosneuguI de-o
suLù de unI, sI bubu de nouùzecI; sI umundoI bùLrunII
ucesLIu eruu uIbI cu Iurnu sI posomoruLI cu vremeu ceu reu
dIn prIcInù cù nu uveuu copII. SI, Doumne! Lure muI eruu
dorILI sù uIbù mùcur unuI, cùcI, cuL eru zIuIIcu sI noupLeu de
mure, sedeuu sIngureI cu cucuI sI Ie LIuIuu urecIIIe, de uruL
ce Ie eru. SI upoI, pe Iungù Loure ucesLe, nIcI vreo scoIuIù
mure nu eru de dunsII: un bordeI cu vuI de eI, nIsLe LouIe
rupLe, usLernuLe pe IuILe, sI uLuLu eru LoL. Bu de Iu o vreme
încouce, uruLuI îI muncu sI muI Lure, cùcI LIpenIe de om nu
Ie descIIdeu usu; purcù eruu boInuvI de cIumù, sùrmunII!
¡n unu dIn zIIe, bubu oILù dIn greu sI zIse mosneuguIuI:
- Doumne, mosnege, Doumne! De cund sunLem noI,
încù nu ne-u zIs nIme LuLù sI mumù! Oure nu-I pùcuL de
Dumnezeu cù muI LrùIm noI pe Iumeu usLu? CùcI Iu cusu
Iùrù de copII nu cred cù muI esLe vrun Doumne-ujuLù!
- ApoI dù, mùI bubù, ce puLem noI Iuce înuInLeu IuI
Dumnezeu?
- Asu esLe, mosnege, vùd bIne; dur, punù Iu unu, Iu uILu,
sLII ce-um gundIL eu usLù-noupLe?
- SLIu, mùI bubù, ducù mI-I spune.
- ¡u, muIne dImIneuLù, cum s-u mIjI de zIuù, sù Le scoII sI
sù upucI încoLro-I vedeu cu ocIII; sI ce LI-u IesI înuInLe înLuI
sI-nLuI, dur u II om, du' surpe, du', în sIursIL, orIce uILù jIvInù
u II, pune-o în LruIsLù sI o udù ucusù; vom cresLe-o sI noI
cum vom puLeu, sI uceIu sù IIe copIIuI nosLru.
MosneuguI, sùLuI sI eI de-uLuLu sIngurùLuLe sI dorIL sù
uIbù copII, se scouIù u douu zI dIs-dImIneuLù, îsI Iu LruIsLu în
bùL sI Iuce cum I-u zIs bubu... PornesLe eI sI se duce LoL
înuInLe pe nIsLe ponoure, punù ce dù pesLe un buIIuc. SI
numuI Iucu cù vede în buIIuc o scrouIù cu doIsprezece pur-
ceI, cure sedeuu LoIogILI în gIod sI se pùIeuu Iu soure.
ScrouIu, cum vede pe mosneug cù vIne usupru eI, înduLù
începe u groIùI, o rupe de Iugù, sI purceII dupù dunsu.
NumuI unuI, cure eru muI ogurjIL, muI rùpùnos sI muI
rùpcIugos, nepuLund IesI dIn gIod, rùmuse pe Ioc.
MosneuguI degrubù îI prInde, îI bugù în LruIsLù, usu pIIn
de gIod sI de uILe podoube cum eru, sI pornesLe cu dunsuI
spre cusù.
- SIuvù LIe, Doumne! zIse mosneuguI, cù poL sù duc
bubeI meIe o munguIere! MuI sLIu eu? PouLe orI Dumnezeu,
orI drucuI I-u duL în gund IerI noupLe de unu cu usLu.
SI cum ujunge-ucusù, zIce:
- ¡ucu, mùI bùbuscù, ce odor LI-um udus eu! NumuI sù-LI
LrùIuscù! Un bùIuL ocIIos, spruncenuL sI IrumuseI de nu se
muI pouLe. ¡LI seumùnù LIe, rupLù bucùLIcù!... Acum pune de
IùuLoure sI grIjesLe-I cum sLII Lu cù se grIjesc bùIeLII: cù,
dupù cum vezI, îI cum coIbùIL, mILILeIuI!
- Mosnege, mosnege! zIse bubu, nu rude, cù sI uceusLu-I
IùpLuru IuI Dumnezeu; cu sI noI... Bu pouLe... sI muI
nevInovuL, sùrmunuI!
ApoI, sprInLenù cu o copIIù, Iuce degrubù IesIe,
pregùLesLe de scùIdùLoure sI, IIIndcù sLIu bIne Lreubu
mosILuIuI, Iù purceIuI, îI scuIdù, îI Lruge IrumuseI cu unLurù
dIn opuIL pe Iu LouLe încIeIeLurIIe, îI sLrunge de nus sI-I
sumuLù, cu sù nu se deoucIe odoruI. ApoI îI pIupLùnù sI-I
grIjesLe usu de bIne, cù pesLe cuLevu zIIe îI scouLe dIn bouIù;
sI cu LùruLe, cu cojILe, purceIuI începe u se înIIrIpu sI u
cresLe vùzund cu ocIII, de-LI eru muI mure druguI sù Le uILI
Iu eI. ¡urù bubu nu sLIu ce sù muI Iucù de bucurIe cù ure un
bùIuL usu de cIIpos, de IuzIIu, de grus sI înveIIL cu un
pepene. Sù-I II zIs LouLù Iumeu cù-I uruL sI obruznIc, eu
LIneu unu sI bunù, cù bùIuL cu bùIuLuI eI nu muI esLe uILuI!
NumuI de-un Iucru eru bubu cu InImu jIgnILù: cù nu puLeu
sù Ie zIcù tctc sI mcmc.
¡nLr-unu dIn zIIe, mosneuguI voIesLe u merge Iu Lurg sù
muI cumpere cuLe cevu.
- Mosnege, zIse bubu, nu uILu sù uducI sI nIsLe roscove
penLru IsL bùIuL, cù Lure-u II dorIL, mILILeIuI!
- BIne, mùI bubù. Dur în gunduI sùu: "Du' muncu-I-ur
bruncu sù-I mùnunce, surIù, cù muIL mù muI înùdusI cu
dunsuI. De-um uveu puIne sI sure penLru noI, du' nu sù-I
muI îndop sI pe dunsuI cu bunùLùLI... Cund m-us poLrIvI eu
bubeI Iu LouLe ceIe, upoI us Iuu cumpII!"
¡n sIursIL, mosneuguI se duce Iu Lurg, LurguIesLe eI ce ure
de LurguIL sI, cund vIne ucusù, bubu îI înLreubù, cu LoL-
deuunu:
- EI, mosnege, ce muI sLII de pe Iu Lurg?
- Ce sù sLIu, mùI bubù? ¡u, nu preu bune vesLI: împùruLuI
vreu sù-sI mùrILe IuLu.
- SI usLu-I vesLe reu, mosnege? - D-upoI îngùduIesLe
puLIn, mùI bubù, cù nu-I numuI uLuLu, cù, de ce-um uuzIL eu,
mI s-u suIL pùruI în vurIuI cupuIuI. SI cund LI-oI spune punù
Iu sIursIL, cred cù LI s-u încruncenu sI LIe curneu pe LIne.
- Du' de ce, mosnege? VuI de mIne!
- D-upoI, Iucu de ce, mùI bubù, uscuILù: ¡mpùruLuI u duL
de sLIre, prIn cruInIcII sùI, în LouLù Iumeu, cù orIcIne s-u uIIu
sù-I Iucù, de Iu cusu uceIuIu sI punù Iu curLIIe împùrùLesLI,
un pod de uur purdosIL cu pIeLre scumpe sI IeI de IeI de co-
pucI, pe de-o purLe sI de uILu, sI în copucI sù cunLe LoL IeIuI
de pùsùrI, cure nu se muI uIIù pe Iumeu usLu, uceIuIu îI dù
IuLu; bu cIcù-I muI dù sI jumùLuLe dIn împùrùLIu IuI. ¡urù
cIne s-u bIzuI sù vInù cu s-o ceurù de nevusLù sI n-u IzbuLI sù
Iucù poduI, usu cum LI-um spus, uceIuIu pe Ioc îI sI LuIe
cupuI. SI cIcù punù ucum o muILIme de IecIorI de cruI sI de
împùruLI, cIne muI sLIe de pe unde uu venIL, sI nIcI unuI dIn
eI n-u IùcuL nIcI o Ispruvù; sI împùruLuI, dupù cum s-u
IoLùruL, pe LoLI I-u LùIuL, Iùrù cruLure, de Ie pIunge Iumeu de
mIIù. ApoI, mùI bubù, ce zIcI? bune vesLI sunL ucesLe? Bu sI
împùruLuI cIcù s-u boInùvIL de supùrure!
- OI! mosnege, oI! bouIu împùruLIIor e cu sùnùLuLeu
nousLrù! NumuI despre IeLII de împùruL, ce mI-uI spus, mI
se rupe InImu dIn mIne, cù mure juIe sI uIeun or II muI
ducund mumeIe Ior penLru dunsII! MuI bIne cù uI nosLru nu
pouLe vorbI sI nu-I duce cupuI, cu pe uILII... Iu uLuLeu
Iznouve.
- Bune-s sI ucesLeu, mùI bubù; du' bunù ur II sI uceeu
cund ur uveu cInevu un IecIor cure sù Iucù poduI sI sù Iu pe
IuLu împùruLuIuI, cù sLIu c-ur încùIecu pe nevoIe sI,
Doumne! mure sIuvù ur muI dobundI în Iume!
Cund vorbeuu bùLrunII, purceIuI sedeu în cuIcus, înLr-un
coLIon sub vuLrù, cu ruLuI în sus sI, uILundu-se LInLù în ocIII
Ior, uscuILu ce spun eI sI numuI puIneu dIn cund în cund. SI
cum sIùLuIuu bùLrunII, eI înde eI, despre ucesLeu, numuI
Iucu se uude sub vuLrù: "TuLù sI mumù! eu îI Iuc". Bubu
uLuncI u umeLIL de bucurIe, mosneuguI însù, gundInd cù-I
UcIgù-I cruceu, s-u sperIuL sI, uImIL, se uILu prIn bordeI în
LouLe pùrLIIe, sù vudù de unde u IesIL uceI gIus; dur,
nevùzund pe nIme, sI-u muI venIL în sIne. ¡nsù goducuI Iur u
sLrIguL:
- TuLù, nu Le înIrIcosu, cù eu sunL! CI LrezesLe pe mumu
sI du-Le Iu împùruLuI de-I spune cù eu îI Iuc poduI.
MosneuguI uLuncI zIse îngùImuL:
- D'upoI uI sù-I poLI Iuce, druguI LuLeI?
- Despre usLu n-uIbI grIjù, LuLù, cù esLI cu mIne. NumuI
du-Le sI vesLesLe împùruLuIuI ce-um spus eu!
Bubu, uLuncI, venIndu-sI în sIne, sùruLù bùIuLuI sI-I zIse:
- DruguI mumeI, drug! Nu-LI pune vIuLu în prImejdIe, sI
pe noI sù ne IusI, LocmuI ucum, sLrùInI, cu InImu ursù sI Iùrù
nIcI un sprIjIn!
- Nu Le îngrIjI, mùmucù, deIeI; cù LrùInd sI nemurInd uI
sù vezI cIne sunL eu.
ALuncI mosneuguI, nemuIuvund ce zIce, îsI pIupLùnù bur-
bu Irumos, Iu LoIuguI bùLruneLIIor în munù, upoI Iese dIn
cusù sI pornesLe spre împùrùLIe sI, cum ujunge în Lurg, se
duce cu pIepLuI descIIs drepL Iu puIuLuI împùruLuIuI. Un
sLrùjer, cum vede pe mosneug cù sLù pe-ucoIo, îI înLreubù:
- Du' ce vreI, mosuIe!
- ¡u, um Lreubù Iu împùruLuI; IecIoruI meu se prInde cù
I-u Iuce poduI.
SLrùjeruI, sLIInd poruncu, nu muI IungesLe vorbu, cI Iu
mosneuguI sI-I duce înuInLeu împùruLuIuI. ¡mpùruLuI,
vùzund pe mosneug, îI înLreubù:
- Ce voIesLI de Iu mIne, mosuIe?
- Sù LrùILI muILI unI cu bIne, IumInuLe sI preupuLernIce
împùruLe! ¡ecIoru-meu, uuzInd cù uveLI IuLù de mùrILuL, m-
u LrImIs, dIn purLeu IuI, cu sù uduc Iu cunosLInLu mùrIeI-
vousLre cù eI, cIcù, pouLe sù vù Iucù poduI.
- Ducù pouLe sù-I Iucù, Iucù-I, mosnege; sI uLuncI IuLu sI
jumùLuLe dIn împùrùLIu meu uIe IuI sù IIe. ¡urù de nu,
uLuncI... pouLe-I II uuzIL ce-uu pùLIL uILII, muI de vILù decuL
dunsuI?! Ducù Le prInzI usu, upoI mergI de-LI udù IecIoruI
încouce. ¡urù de nu, cuuLù-LI de drum sI nu umbIu cu
gùrgùunII în cup.
MosneuguI, uuzInd ucesLe cIIur dIn guru împùruLuIuI, se
pIeucù punù Iu pùmunL; upoI Iese sI pornesLe spre cusù, cu
sù-sI uducù IecIoruI. SI, cum ujunge ucusù, spune IecIoru-
sùu ce u zIs împùruLuI. PurceIuI uLuncI, pIIn de bucurIe,
începe u zburdu prIn bordeI, dù un ropoL pe sub IuILe, muI
rùsLournù cuLevu ouIe cu ruLuI sI zIce:
- HuIdem, LùLucù, sù mù vudù împùruLuI!
Bubu, uLuncI, începe u se bocI sI u zIce:
- Se vede cù eu nu muI um purLe în Iumeu usLu de nIm-
Icu! Punù ucum m-um cIInuIL de I-um crescuL sI I-um scos
dIn LouLù nevoIu, sI ucum... purcù vùd c-um sù rùmun Iùrù
dunsuI!
SI, LoL bocInd eu, o upucù IesIn de supùrure. ¡ur
mosneuguI, de cuvunL; pune cusmu pe cup, o îndeusù pe
urecII, îsI Iu LoIuguI în munù, Iese dIn cusù sI zIce:
- HuI cu LuLu, bùIeLe, s-uducem norù mune-Lu.
PurceIuI, uLuncI, de bucurIe, muI dù un ropoL pe sub
IuILe, upoI se Iu dupù mosneug sI, cuL coIè, mergeu în urmu
IuI, groIùInd sI musIuInd pe jos, cum e Lreubu porcuIuI.
AbIu ujung eI Iu porLIIe puIuLuIuI împùrùLesc, sI sLrùjerII,
cum îI vùd, încep u se uILu unuI Iu uILuI sI u buInI de rus.
- Du' ce-I ucesLu, mosuIe? zIse unuI dIn eI.
- D'upoI ucesLu mI-e IecIoruI, cure se prInde c-u Iuce
poduI împùruLuIuI.
- Doumne, mosuIe, Doumne! muILù mInLe îLI muI Lre-
buIe! zIse un sLrùjer bùLrun; se vede cù LI-uI uruL zIIeIe!
- ApoI dù, ce-I scrIs omuIuI în IrunLe-I esLe pus, sI LoL
de-o mourLe ure sù mourù cInevu.
- D-Lu, mosuIe, cum vedem noI, cuuLI prIcInu zIuu-
mIuzumure, cu Iumunure, zIserù sLrùjerII.
- D-upoI usLu nu vù prIvesLe pe d-vousLre; Iu, muI bIne
pùzILI-vù guru sI duLI de sLIre împùruLuIuI c-um venIL noI,
rùspunse mosneuguI.
SLrùjerII, uLuncI, se uILù Iung unuI Iu uILuI sI sLrung sI eI
dIn umerI, upoI unuI dIn eI vesLesLe împùruLuIuI despre
venIreu noIIor peLILorI, mosneuguI cu purceIuI sùu! ALuncI
împùruLuI îI cIeumù înuInLeu su. MosneuguI, cum InLrù, se
pIeucù punù Iu pùmunL sI sLù Iu usù, smerIL. ¡urù purceIuI
cuIcù înuInLe pe covoure, groIùInd, sI începe u musIuI prIn
cusù.
ALuncI împùruLuI, vùzund usu mure obrùznIcIe, pe de-o
purLe I-u venIL u rude, Iurù pe de uILu se LuIburù grozuv sI
zIse:
- Du' bIne, mosnege, cund uI venIL în ceIu rund, purcù
eruI în LouLù mInLeu; dur ucum unde Le vIsezI, de umbII cu
porcI dupù LIne? SI cIne Le-u pus Iu cuIe sù mù IeI LocmuI pe
mIne în bùLuIe de joc?
- ¡ereuscù Dumnezeu, înùILuLe împùruLe, sù cugeL eu,
om bùLrun, Iu unu cu usLu! D-upoI, sù uvem IerLure,
IumInureuvousLrù, cù ucesLu mI-I IIùcùuI, despre cure v-um
spus muI deunùzI cù m-u LrImIs Iu mùrIu-vousLrù, ducù vù
muI uduceLI umInLe.
- SI eI ure sù-mI Iucù poduI?
- D-upoI usu nùdùjduIm în Dumnezeu, cù cIIur eI,
mùrIu-Lu!
- HuI! Iu-LI porcuI de-uIcI sI IesI uIurù! SI ducù punù
muIne dImIneuLù n-u II poduI guLu, mosnege, ure sù-LI sLeu
cupuI unde-LI sLuu LùIpIIe. ¡nLeIesu-m-uI?
- MIIosLIv esLe CeI-de-sus, mùrIu-vousLrù! ¡urù ducù s-u
înLumpIu, - sù nu bùnuILI, puLernIce împùruLe! - dupù
dorInLu IumInùrII-vousLre, upoI uLuncI sù ne LrImILeLI copIIu
ucusù.
SI zIcund ucesLe, se pIeucù dupù obIceI, îsI Iu purceIuI,
Iese sI pornesLe spre cusù, urmuL de cuLIvu osLusI, în puzu
cùroru I-u duL împùruLuI punù u douu zI; cu sù vudù ce pouLe
II unu cu usLu. CùcI muILù vorbù, muIL rus sI mure
nedumerIre se muI Iùcuse Iu puIuL sI în LouLe pùrLIIe despre
o usLIeI de buLjocurù nemuIpomenILù.
SI, cùLre seurù, ujungund mosneuguI sI cu purceIuI ucusù,
pe bubù o upucù un Lremur, de spuImù, sI începe u se
vùIcùru sI u zIce:
- VuI de mIne, mosnege! du' ce Ioc mI-uI udus Iu cusù?
MIe osLusI îmI LrebuIesc?
- ¡ncù muI uI gurù sù înLrebI?! ucesLeu-s IupLeIe LuIe; m-
um IuuL dupù cupuI Lùu ceI sec sI m-um dus pe cocIuurI sù-
LI uduc copII de suIIeL. SI ucum, Iucu în ce cIIcIIon um In-
LruL! Cù n-um udus eu osLusII, cI eI m-uu udus pe mIne. SI
cupuIuI meu se vede cù punù muIne dImIneuLù I-u IosL scrIs
sù muI sLeIe unde sLù!
PurceIuI însù umbIu musIuInd prIn cusù dupù muncure sI
nIcI grIjù n-uveu despre încurcuIu ce Iùcuse. MosnegII s-uu
cIondùnIL cuL s-uu muI cIondùnIL sI, cuL eruu eI de îngrIjILI,
despre zIuù uu udormIL. ¡urù purceIuI uLuncI s-u suIL
bInIsor pe IuILù, u spurL o IereusLrù de bùrdùIun sI, suIIund
o duLù dIn nùrI, s-uu IùcuL cù douù suIurI de Ioc, de Iu bor-
deIuI mosneuguIuI, cure ucum nu muI eru bordeI, sI punù Iu
puIuLuI împùruLuIuI. SI poduI, cu LouLe ceIe poruncILe, eru
ucum guLu. ¡urù bordeIuI mosneuguIuI se preIùcuse înLr-un
puIuL muIL muI sLrùIucILor decuL uI împùruLuIuI! SI,
deoduLù, bubu sI mosneuguI se Lrezesc îmbrùcuLI în porIIrù
împùrùLeuscù, sI LouLe bunùLùLIIe de pe Iume eruu ucum în
puIuLurIIe Ior. ¡urù purceIuI zburdu sI se LoIogeu numuI pe
covoure, în LouLe pùrLIIe.
ToL în uceu vreme, sI Iu împùrùLIe sLrusnIcù zvounù s-u
IùcuL, sI însusI împùruLuI cu sIeLnIcII sùI, vùzund uceusLù
mure mInune, grozuv s-uu sperIuL, sI Lemundu-se
împùruLuI sù nu I se înLumpIe cevu de rùu, u IùcuL sIuL sI u
gùsIL cu cuIe sù deu IuLu dupù IecIoruI mosneuguIuI sI de
înduLù u sI LrImIs-o. CùcI sI împùruLuI, cuL eru de împùruL,
Ie dùduse ucum LouLe pe unu, sI nIcI mùcur uceeu nu eru
bunù: IrIcu!
NunLù n-u muI IùcuL, cùcI cu cIne eru s-o Iucù? ¡uLu
împùruLuIuI, cum u ujuns Iu cusu mIreIuI, I-uu pIùcuL puI-
uLurIIe sI socrII. ¡ur cund u duL cu ocIII de mIre, pe Ioc u
încremenIL, dur muI pe urmù, sLrungund eu dIn umerI, u zIs
în InImu su: "Ducù usu uu vruL cu mIne pùrInLII sI Dum-
nezeu, upoI usu sù rùmuIe". SI s-u upucuL de gospodùrIe.
PurceIuI LouLù zIuu musIuIu prIn cusù, dupù obIceIuI sùu,
Iurù noupLeu, Iu cuIcure, Iepùdu pIeIeu ceu de porc sI
rùmuneu un IecIor de împùruL IourLe Irumos! SI n-u LrecuL
muIL, sI nevusLu IuI s-u deprIns cu dunsuI, de nu-I muI eru
ucum usu de uruL cu dInLuI.
¡u vro sùpLùmunù, douù, Lunùru împùrùLeusù, cuprInsù
de dor, s-u dus sù-sI muI vudù pùrInLII; Iurù pe bùrbuL I-u
IùsuL ucusù, cùcI nu-I du munu sù Iusù cu dunsuI. PùrInLII,
cum uu vùzuL-o, s-uu bucuruL cu bucurIe mure, sI,
înLrebund-o despre gospodùrIe sI bùrbuL, eu u spus LoL ce
sLIu. ALuncI împùruLuI u începuL s-o sIùLuIuscù, zIcund:
- Drugu LuLeI! Sù nu cumvu sù Le împIngù pùcuLuI sù-I
IucI vrun neujuns, cu sù nu pùLesLI vreo nenorocIre! CùcI,
dupù cum vùd eu, omuI ucesLu, suu ce-u II eI, ure mure
puLere. SI LrebuIe sù IIe cevu neînLeIes de mInLeu nousLrù,
de vreme ce u IùcuL IucrurI pesLe puLereu omeneuscù!
Dupù uceusLu uu IesIL umundouù împùrùLeseIe în grùdInù
cu sù se pIImbe. SI uIcI, mumu sIùLuI pe IuLù cu LoLuI de uIL
IeI:
- Drugu mumeI, ce IeI de vIuLù uI sù muI ducI Lu ducù nu
poLI IesI în Iume cu bùrbuLuI Lùu? Eu Le sIùLuIesc usu: sù
poLrIvesLI LoLdeuunu sù IIe Ioc zdruvùn în sobù sI, cund u
udormI bùrbuLu-Lùu, sù IeI pIeIeu ceu de porc sI s-o duI în
Ioc, cu sù urdù, sI uLuncI uI sù Le munLuI de dunsu!
- Cù bIne zIcI, mumù! Iucu, mIe nu mI-u venIL în cup de
unu cu usLu.
SI cum s-u înLors împùrùLeusu ceu Lunùrù seuru ucusù, u
sI poruncIL sù-I Iucù un Ioc bun în sobù. SI cund dormeu
bùrbuLusùu muI bIne, eu u IuuL pIeIeu ceu de porc, de unde
o puneu eI, sI u duL-o pe Ioc! ALuncI perII de pe dunsu uu
începuL u puruI sI pIeIeu u sIuruI, preIùcundu-se în cIorIc
urs sI upoI în scrum; sI u IùcuL în cusù o duIoure usu de
grozuvù, încuL bùrbuLuI pe Ioc s-u LrezIL înspùImunLuL, u
sùrIL drepL în pIcIoure sI s-u uILuL cu juIe în sobù. SI cund u
vùzuL uceusLù mure nenorocIre, u IùcrImuL, zIcund:
- AIeI! IemeIe neprIcepuLù! Ce-uI IùcuL? De Le-u învùLuL
cInevu, rùu LI-u prIIL, Iurù de-uI IùcuL-o dIn cupuI Lùu, rùu
cup uI uvuL!
ALuncI eu deoduLù s-u vùzuL încInsù pesLe mIjIoc cu un
cerc zdruvùn de IIer. ¡urù bùrbuLu-sùu I-u zIs:
- Cund voI pune eu munu meu ceu dreupLù pe mIjIocuI
Lùu, uLuncI sù pIesneuscù cercuI ucesLu, sI numuI uLuncI sù
se nuscù pruncuI dIn LIne, penLru cù uI uscuILuL de sIuLurIIe
uILoru, de uI nenorocIL sI cùzùLurIIe IesLe de bùLrunI, m-uI
nenorocIL sI pe mIne sI pe LIne deoduLù! SI ducù veI uveu
cundvu nevoIe de mIne, uLuncI sù sLII cù mù cIeumù Ict-
Irumos sI sù mù cuuLI Iu MùnùsLIreu-de-TùmuIe.
Cum u sIursIL de zIs ucesLe, deoduLù s-u sLurnIL un vunL
nùprusnIc, sI, venInd un vurLej înIrIcosuL, u rIdIcuL pe
gInereIe împùruLuIuI în sus sI s-u IùcuL nevùzuL. ALuncI
poduI ceI mInunuL înduLù s-u sLrIcuL sI s-u mIsLuIL, de nu se
sLIe ce s-u IùcuL. ¡urù puIuLuI în cure sedeuu mosnegII sI cu
noru, cu LouLe bogùLIIIe sI podoubeIe dIn eI, s-u scIImbuL
IurùsI în sùrùcùcIosuI bordeI uI mosneuguIuI, de muI
înuInLe. ALuncI bùLrunII, vùzund usLù mure nenorocIre sI pe
noru Ior în usu IuI, uu începuL u o musLru, cu IucrImI în
ocII, sI u-I zIce cu usprIme sù se ducù unde sLIe, cù eI n-uu
cu ce s-o LInù.
Eu, vùzundu-se ucum usu de nenorocILù sI oropsILù, ce sù
Iucù sI încoLro s-upuce? Sù se ducù Iu pùrInLI? Se Lemeu de
usprImeu LuLù-sùu sI de sugubuLu deIùImure u oumenIIor!
Sù rùmunù pe Ioc? Nu uveu ceIe LrebuILoure sI-I eru Ie-
IumeLe de musLrùrIIe socrIIor. ¡n sIursIL, s-u IoLùruL u se
duce în LouLù Iumeu, sù-sI cuuLe bùrbuLuI. SI IoLùrundu-se
usLIeI, u zIs Doumne-ujuLù! sI u pornIL încoLro u vùzuL cu
ocIII. SI u mers eu, u mers LoL înuInLe, prIn pusLIurI, un un
de zIIe, punù u ujuns înLr-un Ioc sùIbuLIc sI cu LoLuI necun-
oscuL. SI uIcI, vùzund o cùsuLù LupIIuLù sI ucoperILù cu
muscII, cure mùrLurIseu despre vecIImeu eI, u bùLuL Iu
pourLù. ALuncI se uude dInIùunLru un gIus de IemeIe
bùLrunù, zIcund:
- CIne-I ucoIo?
- Eu sunL, un drumeL rùLùcIL.
- De esLI om bun, dù-Le uproupe de cIIIIouru meu; Iurù
de esLI om rùu, du-Le depurLe de pe IocurIIe ucesLe, cù um o
cùLeu cu dInLII de oLeI sI, de I-oI du drumuI, Le Iuce mII de
Iùrume!
- Om bun, mùIcuLù!
ALuncI I se descIIde pourLu sI drumeuLu InLrù înIùunLru.
- Du' ce vunL Le-u udus sI cum uI puLuL rùzbuLe prIn
ucesLe IocurI, IemeIe, IùI? Cù pusùre mùIusLrù nu vIne pe
uIcI, necum om pùmunLeun.
ALuncI drumeuLu u oILuL dIn greu sI u zIs:
- ¡u, pùcuLeIe meIe m-uu udus, mùIcuLù. CuuL
MùnùsLIreu-de-TùmuIe sI nu sLIu în cure purLe u IumII se
uIIù!
- Se vede cù LoL muI uI oIeucù de noroc de uI nImerIL
LocmuI Iu mIne. Eu sunL sIunLu MIercurI, de-I II uuzIL de
numeIe meu.
- De nume um uuzIL, mùIcuLù, dur cù Le uIII în Iumeu
usLu, nIcI prIn cup nu mI-u LrecuL vreoduLù.
- VezI? ToL de noroc sù se pIungù omuI!
ApoI sIunLu MIercurI u sLrIguL o duLù cu gIus puLernIc, sI
pe Ioc s-uu udunuL LouLe jIvIneIe dIn împùrùLIu eI; sI,
înLrebundu-Ie despre MùnùsLIreu-de-TùmuIe, uu rùspuns
LouLe deoduLù cù nIcI n-uu uuzIL mùcur pomenIndu-se de
numeIe eI. SIunLu MIercurI, uuzInd ucesLe, s-u urùLuL cu
mure pùrere de rùu, dur, neuvund nIcI o puLere, u duL
drumeLeI un corn de prescurù sI un pùIùruL de vIn, cu sù-I
IIe penLru Irunù Iu drum; sI I-u muI duL încù o Iurcù de uur,
cure Lorceu sIngurù, sI I-u zIs cu bInIsoruI: "PùsLreuz-o, cù
LI-u prInde bIne Iu nevoIe". ApoI u îndrepLuL-o Iu sorù-su
ceu muI mure, Iu sIunLu VInerI.
SI drumeuLu, pornInd, u mers Iur un un de zIIe LoL prIn
IocurI sùIbuLIce sI necunoscuLe, punù ce cu mure greu ujun-
se Iu sIunLu VInerI. SI uIcI I s-u înLumpIuL cu sI Iu sIunLu
MIercurI: numuI cù sIunLu VInerI I-u muI duL sI eu un corn
de prescurù, un pùIùruL de vIn sI o vurLeInILù de uur cure
depùnu sIngurù; sI u îndrepLuL-o sI eu cu muILù bunùLuLe sI
bIundeLe Iu sorù-su ceu muI mure, Iu sIunLu DumInIcù. SI de
uIcI drumeuLu, pornInd cIIur în uceu zI, u mers IurùsI un un
de zIIe prIn nIsLe pusLIeLùLI sI muI grozuve decuL ceIe de
punù uIcI. SI IIInd însùrcInuLù pe uI LreIIeu un, cu mure
greuLuLe u puLuL sù ujungù sI punù Iu sIunLu DumInIcù. SI
sIunLu DumInIcù u prImIL-o cu uceeusI runduIuIù sI LoL usu
de bIne cu sI surorIIe suIe. SI Iùcundu-I-se mIIù de uceusLù
nenorocILù sI zdruncInuLù IIInLù, u sLrIguL sI sIunLu
DumInIcù o duLù, cuL u puLuL, sI înduLù s-uu udunuL LouLe
vIeLùLIIe: ceIe dIn upe, ceIe de pe uscuL sI ceIe zburùLoure. SI
uLuncI eu Ie-u înLrebuL cu LoL dInudInsuI ducù sLIe vreunu
dIn eIe în cure purLe u IumII se uIIù MùnùsLIreu-de-TùmuIe.
SI LouLe uu rùspuns, cu dInLr-o sIngurù gurù, cù nu II s-u
înLumpIuL sù uudù mùcur vorbIndu-se vreoduLù depre
uceusLu. ALuncI sIunLu DumInIcù u oILuL dIn uduncuI InImII,
s-u uILuL guIes Iu nenorocILu drumeuLù sI I-u zIs:
- Se vede cù vrun bIesLem uI IuI Dumnezeu, suu
uILùcevu, usu LrebuIe sù IIe, de nu uI purLe de ceeu ce cuuLI,
IIIcu meu! Cù uIcI esLe cupùLuI uneI IumI necunoscuLe încù
sI de mIne, sI orIcuL uI voI Lu sI orIcure uILuI sù muI meurgù
înuInLe de uIcI, esLe cu nepuLInLù.
SI uLuncI, numuI Iucu un cIocurIun scIIop se vede venInd,
cuL ce puLeu; sI, sovuIc, sovuIc, sovuIc! se înIùLIsuzù înuInLeu
sIInLeI DumInIcI. ALuncI eu îI înLreubù sI pe ucesLu:
- Tu, cIocurIune, nu cumvu sLII unde se uIIù MùnùsLIreu-
de-TùmuIe?
- Du' cum sù nu sLIu, sLùpunù? Cù dour pe-ucoIo m-u
purLuL doruI, de mI-um IrunL pIcIoruI.
- Ducù-I usu, upoI ucum înduLù Iu pe uceusLù IemeIe, du-
o numuIdecuL ucoIo, cum îI sLI Lu, sI povùLuIesLe-o cum u II
muI bIne.
ALuncI cIocurIunuI, oILund, u rùspuns cu smerenIe:
- Mù supun cu LouLù InImu Iu sIujbu mùrIeI-vousLre,
sLùpunù, desI esLe IourLe cu unevoIe de mers punù ucoIo.
ApoI sIunLu DumInIcù u duL sI eu drumeLeI un corn de
prescurù sI un pùIùruL de vIn, cu sù-I IIe penLru Irunù punù
Iu MùnùsLIreu-de-TùmuIe; sI I-u muI duL o LIpsIe mure de
uur sI o cIoscù LoL de uur, bùLuLù cu pIeLre scumpe, sI cu
puII LoL de uur, cu sù-I prIndù bIne Iu nevoIe; sI upoI u duL-o
pe seumu cIocurIunuIuI, cure înduLù u sI pornIL, sovuIcuInd.
SI cund cIocurIunuI pe jos, cund drumeuLu pe sus, cund
eu pe jos, cund eI pe sus. SI cund bIuLu drumeuLù nu muI
puLeu nIcI pe sus, nIcI pe jos, uLuncI înduLù cIocurIunuI o
Iuu pe urIpIoureIe suIe sI o duceu. SI LoL usu mergund eI încù
un un de zIIe, cu mure greuLuLe sI zdruncen, uu LrecuL pesLe
nenumùruLe LùrI sI mùrI, sI prIn codrI sI pusLIeLùLI usu de
îngrozILoure, în cure IojgùIuu buIuurI, uspIde venInouse, vu-
sIIIscuI ceI cu ocII IermecùLorI, vIdre cuLe cu douùzecI sI
puLru de cupeLe sI uILù muILIme nenumùruLù de gungùnII sI
jIgùnII înspùImunLùLoure, cure sLùLeuu cu gurIIe cùscuLe,
numuI sI numuI sù-I îngIILù; despre u cùroru IùcomIe, vIcIe-
nIe sI rùuLuLe nu-I cu puLInLù sù povesLeuscù IImbu
omeneuscù.
SI, în sIursIL, dupù uLuLu umur de Lrudù sI prImejdII, cu
mure ce uu IzbuLIL sù ujungù Iu guru uneI pesLerI. AIcI
cùIùLoureu s-u suIL IurùsI pe urIpIIe cIocurIunuIuI, dIn cure
ubIu muI puLeu IuIIuI, sI eI sI-u duL drumuI cu dunsu pe o
uILù Iume, unde eru un ruI, sI nu uILùcevu!
- ¡ucu MùnùsLIreu-de-TùmuIe! zIse cIocurIunuI. AIcI se
uIIù ¡ùL-¡rumos, pe cure îI cuuLI Lu de-uLuL umur de vreme.
Nu cumvu LI-I cunoscuL cevu pe uIcI?
ALuncI eu, desI îI Iugeuu ocIII de uLuLeu sLrùIucIrI, se uILù
muI cu bùgure de seumù sI înduLù cunousLe poduI ceI mIn-
unuL dIn ceeu Iume sI puIuLuI în cure LrùIse eu cu ¡ùL-
¡rumos usu de puLIn, sI înduLù I se umpIurù ocIII de Iuc-
rImI de bucurIe.
- MuI sLuI! sI nu Le bucuru usu degrubù, cù încù esLI
nemernIcù pe ucesLe IocurI sI LoL n-uI scùpuL de prImejdII,
zIse cIocurIunuI.
¡I uruLù upoI o IunLunù, unde LrebuIu sù se ducù LreI zIIe
de-u runduI; îI spune cu cIne ure sù se înLuIneuscù sI ce sù
vorbeuscù; o povùLuIesLe ce sù Iucù, rund pe rund, cu [urcc,
cu tcrtelnitc, cu tipsic sI cu closcc cu puii de cur dùruILe
eI de ceIe LreI surorI: sIunLu MIercurI, sIunLu VInerI sI
sIunLu DumInIcù.
ApoI, Iuundu-sI zIuu bunù de Iu cùIùLoureu încredInLuLù
IuI, IuLe se înLournù înupoI, zburund neînceLuL de IrIcù sù
nu-I muI rupù cInevu sI ceIùIuIL pIcIor. ¡urù nemernIcu
drumeuLù, IùcrImund, îI peLreceu cu ocIII în zbor, mergund
spre IunLunu ce-I urùLuse eI.
SI cum ujunge Iu IunLunù, scouLe muI înLuI Iurcu, de unde
o uveu sLrunsù, sI upoI se pune jos sù se odIIneuscù.
Nu Lrece muIL sI, venInd o sIujnIcù sù Iu upù, cum vede o
IemeIe necunoscuLù sI Iurcu ceu mInunuLù Lorcund sIngurù
IIre de uur, de mII de orI muI subLIrI decuL pùruI dIn cup,
Iugu Iu sLùpunù-su sI-I dù de vesLe!
SLùpunu ucesLeI sIujnIce eru vIespeu cure înùIbIse pe
drucuI, îngrIjILoureu de Iu puIuLuI IuI ¡ùL-¡rumos, o
vrùjILoure sLrusnIcù, cure încIegu upu sI cure sLIu LouLe
drùcùrIIIe de pe Iume. Dur numuI un Iucru nu sLIu Iurcu:
gunduI omuIuI. TuIpuIuduIuI, cum uude despre uceusLù
mInunùLIe, LrImILe sIujnIcu degrubù, sù-I cIeme IemeIu ceu
sLrùInù Iu puIuL sI, cum vIne, o înLreubù:
- Am uuzIL cù uI o Iurcù de uur cure Lource sIngurù. Nu
LI-e de vunzure, sI cuL mI-I cere pe dunsu, IemeIe, IùI?
- ¡u, sù mù IusI sù sLuu înLr-o noupLe în oduIu unde
dourme împùruLuI.
- De ce nu? Dù Iurcu încouce sI rùmuI uIcI punù Iu
noupLe, cund s-u înLurnu împùruLuI de Iu vunùLoure.
ALuncI drumeuLu dù Iurcu sI rùmune. SLIrbu-
bubu-cIounLu, sLIInd cù împùruLuI ure obIceI u beu în LouLù
seuru o cupù de IupLe duIce, I-u pregùLIL ucum unu cu sù
dourmù dus punù u douu zI dImIneuLù. SI cum u venIL
împùruLuI de Iu vunùLoure sI s-u pus în usLernuL, Iurcu I-u
sI LrImIs IupLeIe; sI cum I-u bùuL împùruLuI, pe Ioc u udorm-
IL cu morL. ALuncI TuIpu-IuduIuI u cIemuL pe necunoscuLu
drumeuLù în oduIu împùruLuIuI, dupù cum uvusese
LocmeuIù, sI u IùsuL-o ucoIo, zIcundu-I înceLIsor:
- SezI uIcI punù despre zIuù, cu um sù vIn uLuncI LoL eu
sù Le Iuu.
Hurcu, nu dour cù sopLeu sI umbIu cùLIneI cu sù n-o uudù
împùruLuI, cI uveu grIjù sù n-o uudù, dIn oduIu de uIùLureu,
un credIncIos uI împùruLuIuI, cure în LouLe zIIeIe umbIu cu
dunsuI Iu vunuL.
SI cum s-u depùrLuL bùboIuI de ucoIo, nenorocILu
drumeuLù u îngenuncIeuL Iungù puLuI soLuIuI eI sI u începuL
u pIunge cu umur sI u zIce:
- ¡ùL-¡rumos! ¡ùL-¡rumos! ¡nLInde munu Lu ceu
dreupLù pesLe mIjIocuI meu, cu sù pIesneuscù cercuI IsL
uIurIsIL sI sù nusc pruncuI Lùu!
SI, sùrmunu, s-u cIInuIL usu punù despre zIuù, dur
înzudur, cùcI împùruLuI purcù eru dus pe ceeu Iume!
Despre zIuù, TùIpoIuI u venIL posomoruLù, u scos pe
necunoscuLu de ucoIo sI I-u zIs cu cIudù sù Iusù dIn ogrudù
sI sù meurgù unde sLIe. SI nenorocILu, IesInd cu nepus în
musù sI necùjILù cu vuI de eu, s-u dus IurùsI Iu IunLunù sI u
scos ucum vurLeInILu. SI venInd IurùsI sIujnIcu Iu upù sI
vùzund sI uceusLù mure mInune, Iugu Iu sLùpunù-su sI-I
spune cù IemeIu ceeu de IerI ure ucum o vurLeInILù de uur,
cure deupùnù sIngurù sI cure-I muIL muI mInunuLù decuL
Iurcu ce I-u duL. ALuncI poIouLu de bubù o cIeumù IurùsI Iu
dunsu prIn sIujnIcù, pune munu sI pe vurLeInILù, LoL cu
uceIusI vIcIesug, sI u douu zI dIs-dImIneuLù o scouLe IurùsI
dIn oduIu împùruLuIuI sI dIn ogrudù.
¡nsù în uceusLù noupLe credIncIosuI împùruLuIuI, sImLInd
ce s-u peLrecuL sI Iùcundu-I-se mIIù de nenorocILu de
sLrùInù, s-u pus în gund sù descopere vIcIesuguI bubeI. SI
cum s-u scuIuL împùruLuI sI s-u pornIL Iu vunùLoure, credIn-
cIosuI I-u spus cu de-umùnunLuI ce se peLrecuse în oduIu
IuI în ceIe douù nopLI dIn urmù. SI împùruLuI, cum u uuzIL
ucesLe, pe Ioc u LresùrIL, de purcù I-u duL InImu dInLr-însuI.
ApoI u pIecuL ocIII în jos sI u începuL u IùcrImu. SI pe cund
dIn ocIII IuI ¡ùL-¡rumos se scurgeuu sIrouIe de IucrImI, Iu
IunLunu sLIuLù, urgIsILu sI zbucIumuLu IuI soLIe scosese
ucum pe LIpsIe sI cIoscu cu puII de uur, ceu muI de pe urmù
u eI nùdejde! SI cum sLu eu în preujmu IunLunII, numuI ce
Iucu pe sIujnIcu sLIuLù IurùsI o uduce Dumnezeu Iu IunLunù,
sI cund muI vede sI uceusLù mure mInunùLIe, nIcI muI
usLeupLù sù Iu upù, cI Iugu Iu sLùpunù-su sI-I spune.
- Doumne, sLùpunù, Doumne! Ce-um vùzuL eu! ¡emeIu
ceeu ure ucum o LIpsIe de uur sI o cIoscù de uur, cu puII LoL
de uur, usu de IrumosI, de-LI Iug ocIII pe dunsII!
BùbornILu, cum uude uceusLu, pe Ioc LrImILe s-o cIeme,
zIcund în gunduI sùu: "Dupù ce umbIù eu nu se mùnuncù".
SI cum vIne sLrùInu, IoungIInu pune munu sI pe LubIuuu
ceu de uur sI pe cIoscu de uur cu puII de uur, LoL cu uceIusI
vIcIesug.
Dur împùruLuI, cund u venIL în usLù-surù de Iu vunuL sI
cund I s-u udus IupLeIe, u zIs în gunduI sùu:
- AcesL IupLe nu se muI beu sI, cum u zIs, I-u sI uruncuL
pe IurIs, undevu, sI pe Ioc s-u IùcuL cù dourme dus.
Dupù ce Iurcu s-u încredInLuL cù împùruLuI dourme,
bIzuIndu-se eu sI ucum în puLereu bùuLurII suIe, u udus
IurùsI pe sLrùInù în oduIu IuI, LoL cu uceeusI runduIuIù cu sI
în nopLIIe LrecuLe; sI Iùsund-o ucoIo, s-u depùrLuL! ALuncI
zbucIumuLu drumeuLù, cùzund IurùsI în genuncII Iungù
puLuI soLuIuI eI, se înecu în IucrImI, spunund IurùsI cuvIn-
LeIe ucesLe:
- ¡ùL-¡rumos! ¡ùL-¡rumos! ¡Ie-LI mIIù de douù suIIeLe
nevInovuLe, cure se cIInuIesc de puLru unI, cu osundu ceu
muI cumpIILù! SI înLInde munu Lu ceu dreupLù pesLe mIjIoc-
uI meu, sù pIesneuscù cercuI sI sù se nuscù pruncuI Lùu, cù
nu muI poL duce uceusLù neIerIcILù surcInù!
SI cund u sIursIL de zIs ucesLe, ¡ùL-¡rumos u înLIns munu,
cu prIn somn, sI cund s-u uLIns de mIjIocuI eI, dung! u pIes-
nIL cercuI, sI eu înduLù u nùscuL pruncuI, Iùrù u sImLI cuLusI
de puLIn durerIIe IucerII. Dupù uceusLu împùrùLeusu
povesLesLe soLuIuI sùu cuLe u pùLImIL eu de cund s-u IùcuL eI
nevùzuL.
ALuncI împùruLuI, cIIur în puLereu nopLII, se scouIù,
rIdIcù LouLù curLeu în pIcIoure sI poruncesLe sù-I uducù pe
Iurcu de bubù înuInLeu su, dImpreunù cu LouLe odoureIe Iu-
uLe cu vIcIesug de Iu împùrùLeusu IuI. ApoI muI poruncesLe
sù-I uducù o Iupù sLeurpù sI un suc pIIn cu nucI, sI sù Iege sI
sucuI cu nucIIe sI pe Iurcù de coudu IepeI, sI sù-I deu dru-
muI. SI usu s-u IùcuL. SI cund u începuL Iupu u IugI, unde
pIcu nucu, pIcu sI dIn TuIpu-IuduIuI bucùLIcu; sI cund u
pIcuL sucuI, I-u pIcuL sI IurceI cupuI.
Hurcu uceusLu de bubù eru scrouIu cu purceII dIn buI-
IucuI pesLe cure v-um spus cù dùduse mosneuguI,
crescùLoruI IuI ¡ùL¡rumos. Eu, prIn drùcùrIIIe eI, preIùcuse
uLuncI pe sLùpunusùu, ¡ùL-¡rumos, în purceIuI ceI
rùpcIugos sI rùpùnos, cu cIIp sù-I pouLù Iuce muI pe urmù
cu sù Iu vreo IuLù de-u eI, dIn ceIe unsprezece ce uveu sI cure
IugIserù dupù dunsu dIn buIIuc. ¡ucu dur penLru ce ¡ùL-
¡rumos u pedepsIL-o usu de grozuv. ¡urù pe credIncIos cu
murI dururI I-uu dùruIL împùruLuI sI împùrùLeusu, sI pe
Iungù dunsII I-uu LInuL punù Iu sIursILuI vIeLII IuI.
Acum, uduceLI-vù umInLe, oumenI bunI, cù ¡ùL-¡rumos
nu Iùcuse nunLù cund s-u însuruL. Dur ucum u IùcuL sI
nunLu sI cumùLrIu LoLoduLù, cum nu s-u muI pomenIL sI nIcI
nu cred cù s-u muI pomenI unu cu uceusLu undevu. SI
numuI cuL u gundIL ¡ùL-¡rumos, sI înduLù uu sI IosL de IuLù
pùrInLII împùrùLeseI IuI sI crescùLorII sùI, bubu sI
mosneuguI, îmbrùcuLI IurùsI în porIIrù împùrùLeuscù, pe
cure I-uu pus în cupuI meseI. SI s-u udunuL Iumeu de pe
Iume Iu uceusLù mure sI boguLù nunLù, sI u LInuL veseIIu LreI
zIIe sI LreI nopLI, sI muI LIne sI usLùzI, ducù nu cumvu s-u
sIursIL.
6. Povesteu loi Stun Pútitol
Eru oduLù un IIùcùu sLùLuL, pe cure-I cIemu SLun. SI IIùcùuI
uceIu dIn copIIùrIu IuI se LrezIse prIn sLrùInI, Iùrù sù
cunouscù LuLù sI mumù sI Iùrù nIcI o rudù cure sù-I
ocroLeuscù sI sù-I ujuLe.
SI, cu bùIuL sLrùIn ce se gùseu, nemernIcInd eI de coIo
punù coIo pe Iu usIIe oumenIIor, de unde punù unde s-u
opIosIL de Iu o vreme înLr-un suL mure sI Irumos.
SI uIcI, sIujInd cu credInLù bu Iu unuI, bu Iu uILuI, punù Iu
vursLu de LreIzecI sI muI bIne de unI, sI-u scIIpuIL puLIne
puruIe, cuLevu oI, un cur cu boI sI o vùcusourù cu IupLe. MuI
pe urmù sI-u înjgIebuL sI o cùsuLù, sI upoI s-u sLuLornIcIL în
suLuI uceIu penLru LoLdeuunu, Lrùgundu-se Iu cusu IuI sI
muncInd cu penLru dunsuI. Vorbu ceeu: "SI pIuLru prInde
muscII ducù sede muIL înLr-un Ioc".
SI cum s-u vùzuL IIùcùuI cu cusù sI uvere bunIcIcù, nu muI
sLu IocuIuI, cum nu sLù upu pe pIeLre, sI muI nu-I prIndeu
somnuI de IurnIc ce eru. DInLr-o purLe veneu cu curuI, în
uILu se duceu, sI LouLe LreburIIe sI Ie puneu Iu cuIe sIngureI.
Nu-I vorbù cù, de greu, greu îI eru; penLru cù, în IIpsu IuI, n-
uveu cIne sù-I îngrIjeuscù de cusù sI de vILIsoure cum Lre-
buIe. NumuI, dù! ce sù Iucù bIeLuI om? Cum eru sù se
înLIndù muI muIL, cù de-ubIu ucum se prInsese sI eI cu
muInIIe de vuLrù; sI cuLe u Lrus punù s-u vùzuL Iu cusu IuI,
numuI unuI Dumnezeu sLIe. De-uceeu uIergu sIngur zI sI
noupLe în LouLe pùrLIIe, cum puLeu, sI munceu în dreupLu sI
în sLungu, cù dour-dour u încùIecu pe nevoIe, s-upoI uLuncI,
vùzund sI Iùcund.
TouLe cu LouLe, dur uruLuI îI veneu de Iuc. ¡n zIIe de
Iucru, cuIeu-vuIeu; se Iuu cu Lreubu sI uILu de uruL. Dur în
nopLIIe ceIe murI, cu nd eru cuLe o gIvornILù cumpIILù sI se
muI înLumpIu sù IIe sI sùrbùLorI Iu mIjIoc, nu muI sLIu ce sù
Iucù sI încoLro sù upuce, vorbu cunLecuIuI:
De uruL mù duc de-ucusù,
SI uruLuI nu mù Iusù;
De uruL sù Iug în Iume,
UruLuI Iuge cu mIne.
Se vede Iucru cù usu e IùcuL omuI, sù nu IIe sIngur. De
muILe orI I-u venIL IIùcùuIuI în cup sù se însoure, dur cund
îsI uduceu umInLe uneorI de cuLe I-uu spus cù uu pùLImIL
unII sI uILII de Iu IemeIIe Ior, se Iuu pe gundurI sI umunu,
dIn zI în zI sI de joI punù muI de-upoI, uceusLù poznusù
Lrebusourù sI gIngusù în muILe prIvInLe, dupù cum o numeu
eI, gundIndu-se mereu Iu muILe de LouLe... UnII zIc usu, cù
IemeIu-I suc Iùrù Iund. Ce-u muI II sI usLu? AILII, cù sù Le
Iereuscù Dumnezeu de IemeIu Ienesù, mursuvù sI rIsIp-
ILoure; uILII uILe nùsLrusnIcII, încuL nu sLII ce sù crezI sI ce sù
nu crezI?
NumuI nu-I vorbù cù um vùzuL eu sI desLuI bùrbuLI muIL
muI LIcùILI sI muI cIILcùILI decuL ceu muI bIcIsnIcù IemeIe. SI
usu, LrezIndu-se eI în muILe rundurI vorbInd sIngur, cu neb-
unII, sLu în cumpene: sù se însoure... sù nu se însoure?!...
SI, bu s-u însuru Iu Loumnù, bu Iu Iurnù, bu Iu prImùvurù,
bu Iu vurù, bu Iur Iu Loumnù, bu vremeu Lrece, IIùcùuI începe
sI eI u se Lrece, mergund LoL înuInLe cu burIùcIu, sI
însurùLoureu rùmune buILù. SI upoI esLe o vorbù: cù punù Iu
zo de unI se însourù cInevu sIngur; de Iu zo-z= îI însourù
uILII; de Iu z=-¤o îI însourù o bubù, Iurù de Iu ¤o de unI
înuInLe numuI drucu-I vIne de Iuc.
TocmuI usu s-u înLumpIuL sI cu IIùcùuI ucesLu cù, punù Iu
vremeu usLu, nIcI eI de Iu sIne, nIcI prIeLenII, nIcI bubeIe -
cuLu-s eIe de-u drucuIuI, de preIùcuLe sI IscodILoure - LoL
nu I-uu puLuL Iuce sù se însoure.
SLun eru om LùcuL în IeIuI sùu, dur sI cund du cuLe-o
vorbù dInLr-însuI vorbu eru vorbù, Iu IocuI eI, sI nu-I puLeu
rùpune Le mIrI cIne.
MuILI Lrùgeuu nùdejdeu sù-I Iu de gInere, dur IIùcùuI eru
cIILIL Iu cupuI sùu sI nu se du cu unu, cu douù. SI usu, de Iu
o vreme, sI prIeLenII sI bubeIe, IeIùmeLIndu-se, I-uu duL în
burduIuI drucuIuI sI I-uu IùsuL pe seumu IuI, sù Iucù de-
ucum înuInLe ce-u sLI eI cu dunsuI, cù eI sI-uu IuuL LouLù
nùdejdeu.
Amu, înLr-unu dIn zIIe, IIùcùuI se scouIù de noupLe, Iuce
mùmùIIgù îmbrunzILù sI ce-u muI duL Dumnezeu, pune
muncureu în LruIsLù, înjugù boII Iu cur, zIce Doumne-ujuLù
sI se duce Iu pùdure, sù-sI uducù un cur de Iemne. SI
ujungund eI în pùdure pe cund se mIjeu de zIuù, u LùIuL
Iemne, u încùrcuL curuI zdruvùn sI I-u ceLIuIL bIne, sI pun-or
muI muncu boII, s-u pus sù mùnunce sI eI cevu. SI dupù ce u
muncuL cuL u LrebuIL, I-u muI rùmus o bucùLIcù de mùmùIIgù
îmbrunzILù sI, Iùcund-o boL, u zIs: "Ce s-o muI duc ucusù? Iu
s-o pun IcI pe LesILuru usLu, cù pouLe-u gùsI-o vreo IIgIIouIe
cevu, u muncu-o sI eu s-u zIce-o boduprosLe". SI punund
mùmùIIgu pe LesILurù, înjugù boII, zIce Iur un Doumne-
ujuLù sI, pe Iu prunzIsor, pornesLe spre cusù. SI cum u por-
nIL eI dIn pùdure, pe Ioc s-u sI sLurnIL un vIIor cumpIIL, cu
IupovILù în douù, de nu vedeuI nIcI înuInLe, nIcI înupoI.
MunIu IuI Dumnezeu ce eru uIurù! sù nu scoLI cuIne dIn
cusù, dur încù om! ¡nsù drucuI nu cuuLù muI bIne; Iu usu
vreme Le Iuce sù pIerzI rùbdureu sI, Iùrù sù vreI, Le vurù în
pùcuL.
¡n uceu zI, ScuruoscII, cùpeLenIu drucIIor, voInd u-sI Iuce
mendreIe cum sLIe eI, u duL poruncù LuLuror sIugIIor suIe cu
sù upuce cure încoLro u vedeu cu ocIII, sI preLuLIndene, pe
mure sI pe uscuL, sù vure vrujbù înLre oumenI sI sù Ie Iucù
pucosLe.
ALuncI drucII s-uu împrùsLIuL, IuLe cu IuIgeruI, în LouLe
pùrLIIe. UnuI dIn eI u upucuL spre pùdurI, sù vudù de n-u
puLeu LrebùIuI cevu sI pe-ucoIo; dour u Iuce pe vrun om sù
burIeuscù împoLrIvu IuI Dumnezeu, pe uILuI sù-sI
cIInuIuscù boII, uILuIu sù-I rupù vrun cupùL suu uILcevu de
Iu cur, uILuIu sù-I scIIIodeuscù vrun bou, pe uILII sù-I Iucù sù
se buLù punù s-or ucIde, sI cuLe uILe buzuconII sI nùzbuLII de
cure IscodesLe sI vrùjesLe drucuI.
Ce-or II IsprùvIL ceIIuILI drucI nu sLIm, dur ucesLuI de Iu
pùdure nu I-u mers în uceu zI. S-u pus eI, nu-I vorbù, IunLre
sI punLe cu sù-sI vure codILu ceu burIIguLù undevu, dur de-
geubu I-u IosL, cù, pe unde se duceu, LoL în goI umbIu.
SI LoL cercund eI bu IcI, bu coIeu, înspre seurù numuI ce
dù de-o purLIe. ALuncI se Iu LIpLII-LIpLII pe urmu eI sI se
duce LocmuI Iu IocuI de unde încùrcuse SLun IemneIe. SI,
cund coIo, gùsesLe numuI IocuI, penLru cù IIùcùuI, dupù
cum um spus, de muIL IesIse dIn pùdure sI se dusese în
Lreubu IuI.
Vùzund eI drucuI cù nIcI uIcI n-u IzbuLIL nImIcu, cruscù
dIn mùseIe sI crupù de cIudù, penLru cù eru îngrIjIL cu ce
obruz sù se înIùLIseze înuInLeu IuI ScuruoscII; s-upoI, uIurù
de uceusLu, eru buImuc de cup sI IùmesIL de Ioume, de uLuLu
umbIeL.
SI cum sLu eI pe gundurI, posomoruL sI bezmeLIc, numuI
Iucu ce vede pe-o LesILurù un boL de mùmùIIgù. ALuncI, bu-
curIu drucuIuI! OduLù-o sI IuIesLe sI nu zIce nImIcu. ApoI,
nemuIuvund ce Iuce, îsI Iu coudu înLre vIne sI se înLource Iu
sLùpunu-sùu, sI, cum ujunge în Iud, ScuruoscII îI înLreubù:
- EI, copIIe, ce Ispruvù uI IùcuL? CuLe suIIeLe mI-uI
urvonIL? Dù-LI soIIu!
- ¡u, muI nImIcu, sLùpune, rùspunse drucuI, rusInuL sI
Lremurund cu vurgu de IrIcù; se vede c-um pornIL înLr-un
ceus rùu. Vremeu u IosL preu dImpoLrIvù, cum sLILI, sI
numuI un om u venIL uzI în pùdure, dur sI-uceIu u scùpuL de
mIne, cùcI um duL în urmu IuI LurzIu, LocmuI cund se
dusese. Noroc numuI c-um gùsIL pe-o LesILurù un boL de
mùmùIIgù, de-um muncuL, cùcI îmI guruIuu muLeIe de
Ioume. AILu nu muI sLIu nImIcu, înLunecImeu-vousLrù.
- EI bIne, zmurdoure urucIousù ce esLI, de muncuL uI
muncuL boLuI ceI de mùmùIIgù, dur ce-u zIs omuI uceIu cund
u pus mùmùIIgu ucoIo, pe LesILurù, uI Lu Iu sLIInLù?
- Bu de usLu nu sLIu nImIcu, sLùpune. - ApoI, ce pùzesLI
Lu uILu, ducù nu sLII nIcI mucur ceeu ce vorbesc murILorII?
Sù-LI spun eu durù, desI n-um IosL în pùdure, cu LIne: u zIs
cù cIne-u muncu boLuI ceI de mùmùIIgù sù zIcù boduprosLe.
ZIs-uI Lu cevu cund uI muncuL-o?
- Bu n-um zIs nImIcu, sLùpune. - Asu? ¡n Ioc sù-LI duI
osLeneuIù cu sù uIII punù sI gunduI oumenIIor, Lu nu sLII nIcI
mùcur ceeu ce vorbesc eI? MuI poL eu sù um nùdejde în voI?
EI, Ius' cù-LI gùsesc eu ucus IeucuI; Le-I învùLu Lu mInLe de
uILù duLù! HuI, pornesLe ucum degrubù Iu omuI uceIu, sI sù-I
sIujesLI Lumun LreI unI de zIIe, cu credInLù, Iu ce Le-u pune
eI! SImbrIe în bunI sù nu prImesLI de Iu dunsuI, cI sù IucI
LocmuIù cù, dupù ce LI-I împIInI unII, sù uI u Iuu dIn cusu IuI
ce-I vreu Lu; sI uceeu ure sù IIe de LrebuInLù Iu LuIpu IuduIuI,
cù uu începuL u puLrezI cùpùLuIeIe... ¡u sù vedem, LI-u venI
în cup ce uI sù IeI? IuI, guLu esLI? Iu-LI LùIpùsILu!
- GuLu, sLùpune, Iucu, pornesc! ALuncI drucuI dù o ruILù
pe Iu LuIpu IuduIuI, sù vudù ce IIpsesLe, sI upoI Iese IuLe cu
scunLeIu sI se LoL duce înuInLe Iu sIujbù, dupù poruncu IuI
ScuruoscII. SI cund pe uproupe de cusu IuI SLun, drucuI s-u
preIùcuL înLr-un bùIuL cu de opL unI, îmbrùcuL cu sLruIe
nemLesLI, sI umbIu zgrIbuIInd pe Iu pourLù. SLun eru ucusù
sI cIIur uLuncI Iuuse ceuunuI de pe Ioc, cu sù mesLece
mùmùIIgu; sI numuI Iucu ce vede cù se reped cuInII sù rupù
omuI, nu uILùcevu, sI cund se uILù muI bIne, ce sù vudù?
Vede un bùIuL cù se ucùLùru pe sLuIpuI porLII, de Leumu
cuInIIor. ALuncI SLun uIeurgù Iu pourLù, zIcund:
- TIbù, Hormuz, nu, BuIun, neu! Zurzun, duLI-vù-n
IùLurI, coLurIe! Du' de unde esLI Lu, mùI LIcù? sI ce cuuLI pe-
uIcI, spuImu cuInIIor?
- De unde sù IIu, bùdIcù? ¡u, sunL sI eu un bùIuL sùrmun,
dIn LouLù Iumeu, Iùrù LuLù sI mumù, sI vreuu sù InLru Iu
sLùpun.
- Sù InLrI Iu sLùpun? d-upoI Lu nIcI de pùscuL gusLeIe nu
esLI bun... Cum de cuLI unI îI II Lu?
- ¡u, pouLe sù um vro LreIsprezece unI. - Ce spuI Lu,
mùI?... ApoI dur bIne-u zIs cIne-u zIs, cù vrubIu-I LoL puI,
dur numuI drucuI o sLIe de cund îI... Eu de-ubIu LI-us II duL
supLe, muIL opL unI. Dur ce, Doumne IurLù-mù! pesemne cù
sI sLruIeIe ucesLeu pocILe Iuc sù urùLI usu de sIrIjIL sI
încIIrcIL. Am muI vùzuL deunùzI umbIund pe uIcI prIn suL
un cIoIIIgur de-uIde LIne, dur uceIu eru oIeucù muI cIIpos sI
uILIeI îmbrùcuL:
Cu unLereu de cunuvuLù,
Ce se LIneu numu-n uLù,
SI cu nùdrugI de ungIIe,
PeLIce pe eI o mIe.
SI cund mergeu pe drum, nùdrugII mergeuu uIùLureu cu
drumuI: cùcI umbIu dupù sLruns pIeIceIe, sI cum Lreceu pe
Iu pourLu meu, de-ubIu I-um scos dIn guru IuI Zurzun; I-u
pIepLùnuL de I-uu mers peLIceIe. Vorbu ceeu: "As venI
desurù Iu voI, dur mI-e rusIne de cuInI". SI ucum purcù-I
vùd cuL eru de IerIenILos sI cum îsI cuIegeu bourIeIe de pe
jos. OIeucù de n-uI pùLIL sI Lu cu dunsuI. SI cum Le cIeumù
pe LIne?
- ToL CIIrIcù mù cIeumù. - MùI purpuIecuIe, nu cumvu
esLI boLezuL de sIunLuI CIIrIcù ScIIopuI, cure LIne drucII de
pùr?
- Nu-I sLIu pe uceIu, dur CIIrIcù mù cIeumù. - ApoI,
despre mIne, IIe orIcIne LI-u II nùnus, dur sLIu c-u nImerIL-o
bIne, de LI-u pus numeIe CIIrIcù: penLru cù esLI un IeI de
vrùbIoI încIIrcIL.
- ApoI dù, bude, încIIrcIL, vrùbIoI, cum mù vezI, ucesLu
sunL, um vùzuL eu sI IoILurI murI sI nIcI de-o Iume: Iu
Lreubù se vede omuI ce pouLe. ¡us' sù mù cIeme cum m-u
cIemu; ce uI d-Lu de-ucoIo? Du' pe d-Lu cum Le cIeumù?
- ToL SLun mù cIeumù, dur de Iu o bouIù ce um uvuL,
cund erum mIc, mI-uu scIImbuL numeIe dIn SLun în ¡puLe,
sI de-uLuncI um rùmus cu douù nume.
- D-upoI uI Iu sLIInLù, bude, cù sI d-Lu uI cunLec:
¡puLe, cure dù ocu pe spuLe
SI Iuce cu munu sù-I muI uducù unu.
- Dur sLII cù m-uI pIesnIL în pùIùrIe, mùI CIIrIcù? AI
drucuIuI bùIuL! Purcù esLI CeI-de-pe-comourù, mùI, de sLII
LouLe ceIe!
De Lrup esLI mùrunLeI, nu-I vorbù, dur Iu IIre esLI mure.
¡u sù Le vedem ducù mI-I gIIcI Lu cImIIILuru uceusLu:
¡uLù pesLe IuLù,
pesLe IuLù îmbujoruLù,
pesLe îmbujoruLù crùcùnuLù,
pesLe crùcùnuLù mùcIuIIe,
pesLe mùcIuIIe IImpezeuIù,
pesLe IImpezeuIù gùIbeneuIù
sI pesLe gùIbeneuIù IuduIeL.
CIIrIcù uLuncI începe u zumbI sI zIce: - De-oI gIIcI, mI-I
du sI mIe o IrIncù dInLr-însu? - D-upoI sLIu eu ce crezI Lu
cù-I uceeu? GIIcesLe înLuI, sù vedem.
- Ce sù IIe?! zIse CIIrIcù. ¡u IuLu cuseI, vuLru, IocuI,
pIrosLIIIe, ceuunuI, upu dInLr-însuI, IùInu sI cuIeseruI suu
meIesLeuI.
- Bun, mùI CIIrIcù, Iu ucum vùd sI eu cù nu esLI prosL!
HuI! cuL sù-LI duu pe un cu sù Le LocmesLI Iu mIne?
- ApoI eu... nu mù Locmesc cu unuI. - Dur cum Le
LocmesLI Lu? - Eu mù Locmesc pe LreI unI oduLù: penLru cù
nu-s deprIns u umbIu dIn sLùpun în sLùpun, sI vreuu sù cun-
osc cevu cund voI IesI de Iu d-Lu.
- Despre mIne, cu uLuLu muI bIne, mùI CIIrIcù. SI ce mI-I
cere Lu penLru LreI unI?
- Ce sù-LI cer? ¡u, sù-mI duI de muncure sI de purLuL cuL
mI-u LrebuI, Iur cund mI s-or împIInI unII, sù um u Iuu dIn
cusu d-LuIe ce voI vreu eu.
- Ce IeI de vorbù-I usLu? PouLe cù Lu îI bùrùnI uLuncI sù-
mI IeI suIIeLuI dIn mIne, orI muI sLIu eu ce drucuI LI-u venI
în cup sù cerI!?
- Bu nu, bude ¡puLe, n-uIbI grIjù; nu LI-oI muI cere vrun
Iucru mure punù pe-ucoIo. S-upoI, ce LI-oI Iuu eu dIn cusù
nu-LI Iuce LrebuInLù d-LuIe.
- ApoI nu! zIse ¡puLe. Mùsourù-I vorbu cu îmbIùcIuI. BuI-
un sù-LI uIeugù dIn gurù ce spuI, ducù nu vorbesLI desIusIL.
- ApoI dù, bude ¡puLe, unde-I vorbù, nu-I munIe: muI
bIne sù Le LocmesLI înLuI, decuL pe urmù.
- ApoI uceusLu-LI spun sI eu, mùI, cIoLuI drucuIuI!
dezIeugù oduLù cuIuI de Iu gurd, sù sLIu eu uLuncI - de-oI
ujunge cu sùnùLuLe - ce-I uI Lùu sI ce-I uI meu.
- ¡u Iusù, bude ¡puLe, Iusù, nu Le muI pune sI d-Lu uLuLu
penLru Le mIrI ce sI muI nImIcu, cù dour n-ure sù IIe un cup
de Lurù...
- MùI CIIrIcù, sLII unu? rùmuI Iu mIne, sI ne-om împùcu
noI uLuncI. Te vùd cù esLI un bùIuL IsLeL sI - muI sLII
pùcuLuI? - pouLe sI IurnIc; sumenI u II sLIInd de unde sù IeI
IucruI sI unde sù-I puI.
- Despre uceusLu n-uIbI grIjù, bude, zIse CIIrIcù. Nu
cùuLu cù-s mIc, dur LrebIIe cure LI Ie-oI Iuce eu, nu Ie-u Iuce
uILuI, mùcur sù IIe cu sLeu în IrunLe.
- MuI sLII? BIne-ur II, mùI CIIrIcù, duc-ur II LouLe cu
IupLe cuLe Ie spuI. Dur Lu curuL cù uI duL pesLe un sLùpun cu
puIneu ceu bunù; numuI sù uvem vorbu dInuInLe, sù nu III
rùu de gurù, c-upoI mI-I sù nu mù scoLI dIn sùrILe sI sù mù
IucI cuLeoduLù sù-mI Ies dIn rùbus uIurù.
- NIcI despre usLu nu mù Lem cù-I bùnuI, bude ¡puLe. -
VusùzIcù, ne-um înLeIes. De-ucum vInù de-I muncu sI Lu
cevu. ¡ucu nIsLe buIugIIne cu mujdeI sI cu mùmùIIgù. HuI!
dù-I coIb s-upoI Le upucù de Lreubù.
BùIuLuI se pune cIobùnesLe înLr-un genuncII, îmbucù re-
pede ce îmbucù sI upoI se duce dupù LrebI. SI usu eru
CIIrIcù de IInIsLIL sI de IurnIc Iu LrebIIe IuI, cù purcù eru de-
ucoIo de cund I-u IùcuL mù-su, sI ¡puLe se îndemnu cu
dunsuI, uILuse ucum de uruL sI Iuzureu de bIne, sI dIn zIuu
în cure s-u LocmIL CIIrIcù Iu ¡puLe, norocuI îI curgeu gurIù
dIn LouLe pùrLIIe, sI nu muI sLIu ce ure Iu cusu IuI.
Ce gurdurI sLresInILe cu spInI, de muI nIcI vunLuI puLeu
rùzbuLe prInLre eIe! Ce surI sI ocouIe penLru boI sI vucI, per-
deu penLru oI, poIeLI penLru pùsùrI, coLeLe penLru porcI,
susuIuc penLru pùpusoI, Iumbure penLru gruu sI cuLe uILe
IucrurI de gospodùrIe, IùcuLe de munu IuI CIIrIcù, cuL uI
buLe dIn puIme! Sù nu spun mIncIunI, dur ¡puLe se
îmbogùLIse însuLIL sI înmIIL de cund u venIL CIIrIcù în
sIujbù Iu dunsuI. Acum vùzuse eI ce pouLe CIIrIcù, sI-I eru
drug cu ocIII dIn cup.
Trecurù vreo doI unI Iu mIjIoc sI în unu dIn zIIe CIIrIcù
zIse sLùpunuIuI sùu:
- SLùpune, sù nu bùnuIesLI, du' um sù zIc sI eu o vorbù:
de ce nu Le însorI? Cù muIne-poImuIne Le-I LrezI cù uI
îmbùLrunIL, sI nu-LI rùmune nIcI un urmus. Dupù vIuLù esLe
sI mourLe. De unde sLII ce se înLumpIù, Iereuscù Dumnezeu!
sI uLuncI, cuI rùmune uLuLu uvere?
- Ce vorbesLI Lu, mùI CIIrIcù? Ducù nu m-um însuruL eu
cund um IosL de însuruL, upoI Iu vremeu usLu LI-uI gùsIL sù
mù însor? Pesemne vreI sù-sI Iucù drucuI rus de mIne... Nu
vezI cù u LrecuL soureIe de-umIuzù: sunL muI muIL bùLrun
decuL Lunùr.
- Du' Iu Iusù-mù Iu purduInIcuI, sLùpune, cù-I sperIu ou-
menII cu vorbeIe d-LuIe! Nu Le muI Iuce usu de bùLrun, cù
dour nu LI-I vremeu LrecuLù. Eu gundesc cù LocmuI ucum
esLI bun de însuruL; penLru cù uI cu ce sù LII nevusLu sI
copIII. SIuvù DomnuIuI! muILI ur dorI sù uIbù ceeu ce uI d-
Lu.
- TI-uI gùsIL, zIse ¡puLe. Purcù esLI nu sLIu cum, mùI
CIIrIcù; vorbesLI sI Lu, Iu usu, în dodII, cuLeoduLù. Am eu
semùnùLurI? um eu LouLe ceIe LrebuIncIouse penLru cusù?
Tu crezI cù numuI usu se LIne IemeIu... Vorbu ceeu: "Cund
se-nsourù, nu-I de mourù."
- De usLu Le pIungI, sLùpune?
- D-upoI, de cure uILù, mùI CIIrIcù? Nu sLII Lu cù guru
înuInLe de LouLe sI upoI ceIeIuILe?
- SLùpune, ducù-I numuI uLuLu, upoI Ius' cù Le Iuc eu cu
gruu, sù uI de unde Iuce puIne sI coIucI penLru nunLù, bu sI
penLru cumùLrIe ducù vreI.
- De unde, mùI CIIrIcù?
- VezI d-Lu, coIo depurLe, nIsLe IunurI Irumouse de gruu
cure dù în copL?
- ¡e vùd. - Du-Le cIIur ucum Iu sLùpunuI mosIeI sI-I
spune cù Le prInzI sù-I duI în gIrezI LoL gruuI cuL îI ure
semùnuL. SI ducù Le-u înLrebu cuL sù-LI deu penLru uceusLù
osLenIcIousù Lreubù, spune-I cù nu prImesLI bunI, cI numuI
uLuLu gruu, cu puIe cu LoL, cuL îI puLeu duce d-Lu în spuLe sI
cu un bùIuL uI d-LuIe.
- Cum usLu, mùI CIIrIcù? Purcù vorbesLI de pe ceeu
Iume. CrezI Lu cù vom puLeu noI sIngurI seceru sI sLrunge
uLuLu umur de gruu, cù dour suLe sI mII de bruLe LrebuIesc
ucoIo, nu sugù! S-upoI, numuI penLru douù surcInI de gruu?
Ce nebun uI crede Lu c-ur II uceIu?
- SLùpune, cu sù cunosLI cIne sunL eu sI cuL poL, uscuILù-
mù sI du-Le Iu boIer de-I spune cum Le-um învùLuL.
¡puLe, cu un gund sù se ducù sI cu zece nu. ¡n sIursIL, îsI
Iu eI InImu-n dInLI sI se duce Iu curLe sù vudù ce ure sù IIe sI,
cum ujunge, se înIùLIsuzù înuInLeu boIeruIuI sI zIce:
- Sù nu vù supùruLI, cucoune! Nu cumvu uveLI LrebuInLù
de secerùLorI?
- Bu încù mure nevoIe um, om bun; purcù Dumnezeu Le-
u udus. CùcI gruuI e copL, nu muI pouLe suIerI înLurzIere.
- ApoI, cucoune, mù prInd eu sù LI-I secer. - Cum, sIn-
gur? - AsLu-I Lreubu meu, cucoune. Eu mù prInd sù LI-I duu
gIrezI. Nu-I cuvunL gospodùresc?
- Cum vùd, Le bIzuIesLI în bruLe muILe. - MuILe, cu-
coune, puLIne, cucoune, cuLe-u duL Dumnezeu; numuI
Lreubu s-o Iuc.
- S-upoI ce mI-I cere, usu cu IurLu? - Ce sù cer, cu-
coune, Iu cund LI-oI du gruuI în gIrezI, sù um voIe u Iuu
numuI uLuLu gruu, cu puIe cu LoL, cuL oI puLeu duce în spuLe
eu sI c-un bùIeLun uI meu.
- MùI omuIe, vorbesLI înudIns orI vreI sù suguIesLI? -
Bu Iereuscù Dumnezeu, cucoune, vorbesc înudIns. BoIeruI
u crezuL cù ¡puLe e nebun sI voIu sù se munLuIe de dunsuI,
zIcund:
- Ducù-I usu, om bun, du-Le muIne dImIneuLù sI Le upucù
de Iucru; oI vedeu eu ce Lreubù-I Iuce sI ne-om împùcu noI.
- ¡mpùcureu, cum LI-um spus, cucoune. - EI, du-Le, du-
Le, sI Ius'! sù vedem! ALuncI ¡puLe se înLournù ucusù, sI
CIIrIcù îI înLreubù: - EI, sLùpune, cum u rùmus cu boIeruI?
- Cum sù rùmunù, mùI CIIrIcù! ¡u, m-um prIns IùL sI bIne
sù-I duu gruuI în gIrezI, dupù cum uI zIs. Dur m-u IuuL
grouzu cund um LrecuL pe Iungù Iun sI I-um vùzuL cuLu-I de
mure. AsLu-I o Lreubù IourLe greu sI mure Iucru sù IIe cu s-o
puLem noI scouLe Iu cupùL. SLIu eu Lure bIne cù boIeruI m-u
IuuL de nebun, dur nIcI cu mInLe nu sunL, dupù cuL vùd eu
ucum. DrucuI sLIe ce uvem sù Iucem!
- N-uIbI grIjù, sLùpune, cù dour esLI cu mIne! zIse
CIIrIcù. - ¡u muI bIne sù Iuùm ceIe LrebuILoure sI IuIdem
ucoIo cIIur în usLù-surù, cu muIne dImIneuLù sù nI se Iucù
zIuù pe Iun.
SI usu se Iuu eI umundoI sI se duc. SI cum ujung ucoIo,
cum pe înseruLeIeu, ¡puLe zIce:
- VezI Lu, mùI CIIrIcù? usLu nu-I sugù; mI se pure cù noI
uvem sù dùm pesLe drucuI.
- SLùpune, sLII ce? cuIcù-Le sI Le odIInesLe, sI muIne
dImIneuLù vom vorbI umundoI.
¡puLe, cu ceI cu grIju în spuLe, se IrùmunLù eI cu mInLeu
cuL se muI IrùmunLù sI, obosIL IIInd, se Iùsù oIeucù jos pe
Iurbù sI udormI dus. CIIrIcù uLuncI, eI sLIe ce Iuce sI cum
Iuce, cù înLr-o cIIpù udunù LouLù drùcImeu sI-o pune Iu
Iucru pe cump. UnII seceruu, uILII Ieguu snopI, uILII Iùceuu
cIùI sI suIIuu cu nùrIIe sù se usuce, uILII cùruu, uILII duruu
gIrezI, mù rog, cIucu drucuIuI eru! ce sù spun muI muIL?
Cund se LrezesLe ¡puLe, în zorI de zIuù, se sperIe ce vede:
LoLuI eru munLuIL; în IocuI gruuIuI de pe cump vede ucum o
gIreudù mure sI douù muI mIcI, usezuLe pe cuImeu deuIuIuI,
Iurù pe CIIrIcù nu-I vede nIcùIerI. ALuncI IuI ¡puLe I s-u suIL
LoL pùruI în vurIuI cupuIuI de IrIcù sI u începuL u cùuLu pe
CIIrIcù în LouLe pùrLIIe. SI cund coIo, numuI ce IuLù cù-I
vùzu dormInd pe vurIuI uneI gIrezI, sI uLuncI îsI muI venI
puLIn în IIre. ¡ecIorII boIeresLI se scuIurù cu noupLeu-n cup,
cum îI Lreubu Ior, sI venIrù pe IunurI sù vudù ce muI esLe. SI
cund vùzurù eI unu cu uceusLu, îI cuprInse spuImu, sI Iugu Iu
boIer, de-I vesLIrù. BoIeruI uLuncI se scouIù IuLe, se uzvurIe
pe un cuI sI LIne numuI o Iugù punù Iu IunurI, sI cund coIo,
vede sI eI ce nu se muI vùzuse sI nu se muI uuzIse de cund
Iumeu sI pùmunLuI.
- EI, cucoune, um munLuIL Lrebusouru, zIse ¡puLe. BIne
cù uLI upucuL u venI sI d-vousLrù, cu sù IILI de IuLù cund ne-
om Iuu drepLuI.
ALuncI CIIrIcù, nIcI unu, nIcI douù, scouLe o IunIe cu cure
eru încIns, Ieugù bIne gIreudu ceu mure, cum sLIe eI, o Iu în
spuLe sI pe IcI LI-I drumuI. ¡urù boIeruI, muI vùzund sI
uceusLu, u încremenIL cu muInIIe subsuorI, uILundu-se Iu
dunsuI cum se duceu. SI crezund cù de-ucum sI ¡puLe ure sù
Iu ceIe douù gIrezI mIcI sI-I cuIIcesLe de LoL, crùpu de necuz,
dur n-uveu încoLro. SI nesLIInd ce sù Iucù, zIse IuI ¡puLe cu
bInIsoruI:
- Om bun, nu-LI bunI în IocuI gruuIuI ce muI uI u Iuu, sI
Iusù-mù în puce. N-um crezuL cù um u Iuce cu drucuI.
- ¡ereuscù Dumnezeu, cucoune, cruce de uur cu noI în
cusù! DepurLe de pe IocurIIe ucesLe! Bu, zùu, um muncIL de-
u duL InImu dIn noI.
- ¡u Iusù-mù încoIo, mùI omuIe; pesemne Lu uI sù mù
înveLI pe mIne ce-I pIugùrIu!? Cù dour nu sumùn eu gruu de
IerI, de uIuILùIerI, sù nu II muI uvuL u Iuce cu secerùLorI!... SI
cIIur de nu-I II Lu UcIgù-I-cruceu, LoL n-uLI umbIuL cu Iucru
curuL; însù ce-um eu cu suIIeLuI vosLru? voI uveLI u du
seumù. PrImesLe bunII, cum LI-um spus, sI muI duceLI-vù sI
Iu uILù cusù, cù eu, unuI, sLIu c-um pùLIL-o bunù.
¡puLe, uuzInd uceusLu, pùrereu IuI de bIne; Iu bunII cu cuL
se învoIesLe sI se duce eI dupù CIIrIcù. SI cund ujunge
ucusù, CIIrIcù LreIeruse, vunLuruse, mùcInuse; în sIursIL,
pusese LouLe LrebIIe Iu cuIe. SI ¡puLe, cund u muI vùzuL sI
usLu, nu muI sLIu ce sù zIcù; muI cù-I veneu u crede cù sI eI
ure u Iuce cu drucuI.
- MùI CIIrIcù, d-upoI sLII cù sI boIeruI, cuLu-I de boIer, u
pus-o de mùmùIIgù. ¡ucu, mI-u duL sI bunI de um udus
ucusù.
- SI ucesLIu-s bunI, sLùpune; pune-I Iu cIImIr sI LucI moI-
cum. Am sLIuL eu dInuInLe cù ure sù ne Iusù sI de cIeILuIuIù.
A douu zI dupù usLu, CIIrIcù zIse IuI ¡puLe:
- EI, sLùpune, de-ucum cred cù n-uI ce muI zIce: cu
muInepoImuIne mI se împIInesc unII, sI rùmuI Iùr' de mIne.
MuI nuInLe, cuIeu-vuIeu; eruI deprIns u LrùI sIngur, dur
ucum ure sù-LI cudù greu; muI uIes cù LI s-u îngreuIuL sI
gospodùrIu. HuI, ce zIcI, Le însorI orI bu?
- ApoI dù, mùI CIIrIcù, sLIu eu ce sù Iuc? Purcù LoL m-us
însuru; cund us du pesLe-o purLe bunù, us Iuce pouLe sI eu
pusuI ucesLu. Dur Lure mù Lem nu cumvu sù-mI Iuu pe
drucuI dupù cup, sù-I uduc cu IùuLurI în cusù sI pe urmù sù
nu-I poL scouLe nIcI cu o mIe de popI; c-upoI uLuncI, Ie-
IumeLe sI de însuruL, sI de uvere, sI de LoL!
- De usLu LI-I ucum în grIjù, sLùpune? duc-u rùmus Lreubu
punù Iu uLuLu, upoI Ius' pe mIne, cù Le-oI Iuce eu sù IeI un
drùguL de IemeIe cure nu se muI uIIù! CùcI eu sed cùIure în
InImu Ior sI, nu cù mù Iuud, dur sLIu LouLe mùrunLuIeIe dIn-
Lr-înseIe. Despre usLu nu mI-e rusIne; poL sù-LI uIeg unu sI
noupLeu p-înLunerIc. PenLru uILuI n-us Iuce-o, sù sLIu cù mI-
ur du Iumeu de pe Iume, dur pe d-Lu vreuu numuIdecuL sù Le
vùd om cu LoLI oumenII, în rund cu Iumeu. Nu vezI cù ceI
muI muILI de Leupu d-LuIe se LIn cu nusuI pe sus numuI dIn
prIcInu usLu? Cu sI cum purcù d-Lu n-uI II vrednIc sù LII o Ie-
meIe!
- MùI CIIrIcù, Lure muI esLI sI Lu nu sLIu cum! scoLI omuI
dIn mInLI cu vorbeIe LuIe. Bun sLurosLe mI-um gùsIL! Nu
sLIu cIne Le-u îndrepLuL Iu cusu meu, cù sLIu cù esLI berecIeL
bun. S-upoI, muIL sLuu eu cuLeoduLù sI mù gundesc în mIn-
Leu meu, de unde uI Lu uLuLu puLere? MuI cù-mI vIne sù zIc
sI eu, cu boIeruI ceIu. Nu sLIu, nùIucù sù III, om sù III, drucuI
sù III, dur nIcI Iucru curuL nu esLI. NumuI III ce-I II, usLu nu
mù prIvesLe; mIe unuIu sLIu cù mI-uI prIIL bIne, n-um ce
zIce! EI, Iu spune, cum zIcI Lu cù mI-I uIege IemeIe?
- ¡u, în dumInIcu vIILoure, sLùpune, sù mergem în suL Iu
Iorù. Eu oI sLu deopurLe, cu bùIeLII, Iur d-Lu sù Le prInzI în
joc Iung-o IuLù cure LI-u pIùceu. Eu uLuncI mI-oI LuruI pI-
cIoruI pe Iungù d-Lu, oI ocII-o bIne sI upoI LI-oI spune eu ce
zuce înLr-însu.
- Du' sLII c-uI cIILIL-o bIne, mùI CIIrIcù?! ToL cu drucI
esLI Lu, bIne zIc eu.
- ApoI dù, sLùpune, în zIuu de uzI, ducù nu-I II sI cu drucI
oIeucù, upoI cIcù Le Iurù sIInLII sI Iur nu-I bIne.
¡n sIursIL, ce spun eI, ce nu muI spun, cum vIne dumIn-
Icu, ¡puLe sI cu CIIrIcù se Iuu sI se duc Iu Iorù în suL.
CIIrIcù, cum îI Lreubu bùIeLIIor, se ucùLùru pe ceIe gurdurI
sI se IIIzeu cu ceIIuILI bùIeLI. ¡ur ¡puLe, de cuvunL; se prInde
în joc Iungù o IuLù, cure cIILesLe cù I-ur cum venI Iu
socoLeuIù; începe eI u o mùsuru cu ocIII de sus punù jos sI
de jos punù sus sI, cum se învurLeu Ioru, bu o sLrungeu pe
IuLù de munù, bu o cùIcu pe pIcIor, bu... cum e Lreubu
IIùcùIIor. SI LropuI, LropuI, ropuI, ropuI! I se uprInd IuI ¡puLe
uI nosLru cùIcùIeIe. CIIrIcù eru sI eI pe-ucoIo, sI, cum se Iusù
¡puLe dIn joc, spIrIdusuI drucuIuI îI zIce:
- EI, sLùpune, purcù Le-uI cum uburIL Iu IuLù, nu sLIu
cum; ce zIcI, usu-I cù-LI vIne Iu socoLeuIù?
- ApoI dù, nu sLIu cum sù muI zIc sI eu; pesemne
pùcuLeIe meIe mI Le-uu scos înuInLe, mùI CIIrIcù. Eu
gundesc s-o pornesc pe Lreubù, IuLu-I IuzuIIe sI m-u Ier-
mecuL de-ucum.
- Bu nu, sLùpune; ducù-I vreu sù mù uscuILI, eu Le
sIùLuIesc sù n-o IeI pe usLu. SI Iocu-I IuzuIIu, dur Lure rùu Le
purjoIesLe cuLeoduLù. ¡eLIsouru usLu, o vezI d-Lu cuL e de
scumpù Iu rus? Purcù LI-ur venI u crede cù-I de ceIe cu
cruceu-n sun, dur, Iu, unu de ucesLe u înùIbIL oduLù, numuI
înLr-o sIngurù noupLe, pe mosu-meu în IunLunù.
- Cum usLu, mù CIIrIcù? - Du', Iu nu muI sLI sI d-Lu
cum, sLùpune! - ¡un uuzI-I, muI degrubù I-uI puLeu sLrumbu
IùIcIIe decuL vorbu! MùI CIIrIcù, eu gundesc cù s-u du dupù
mIne sI s-u Iuce sI eu muI bunù.
- ¡... Iî! du, cum nu? Eu însù îLI spun prIeLenesLe cù
IeLIsouru usLu ure LreI cousLe de druc înLr-însu; sI cIIur sI
ceu muI bunù dInLre IemeI încù LoL muI ure unu. Sù Le muI
IusI, sLùpune, pun-om du mùcur pesLe unu de uceIeu, s-upoI
LI-oI muI spune eu ce muI esLe de IùcuL.
- ApoI dù, mùI CIIrIcù, Lu m-uI LoL cIIùIL de cup punù
ucum, sù mù însor, sù mù însor, de mI-uI uprIns poILu de
însuruL, sI upoI, ucum, LoL Lu o surubuIesLI sI-o înLorcI, cum
îLI vIne LIe Iu socoLeuIù.
- SLùpune, sLII cù eu nu-LI voIesc rùuI; uscuILù-mù, cù n-
uI sù gresesLI.
¡puLe, uuzInd usu, se dù dupù CIIrIcù sI se înLournù eI
seuru ucusù LoL cum s-uu dus. ¡nsù cum ujunge ucusù, purcù
nu eru uceIu; munceu eI, nu munceu, dur sLIu cù se
IrùmunLu cu gundurIIe sI de-ubIu usLepLu sù vInù dumInIcu
vIILoure.
DumInIcu vIne, sI eI Iurù se duc Iu Iorù, în uIL suL.
CIIrIcù, dupù obIceIuI sùu, se Iu cu bùIeLII, Iurù ¡puLe se
prInde în joc Iungù o IuLù, cure o cIILesLe eI; joucù cuL joucù
sI Iungù uceeu, sI, InLrund în vorbù cu dunsu, IuLu, bunù me-
IengIe, îI înLource cupuI sI ¡puLe vede cù nu-I de IepùduL.
Dur CIIrIcù eru sI eI pe-ucoIo sI, cum se Iusù ¡puLe de joc, îI
zIce:
- EI, sLùpune, cum vùd eu, nIcI de usLu nu Le-uI du în
IùLurI; usu-I cù LI-u cùzuL Lronc Iu InImù?
- MuI usu, mùI CIIrIcù!
- ApoI îLI spun eu, sLùpune, cù nIcI usLu nu-I de noI. O
vezI cuL e de pusInù, dur sI usLu ure douù cousLe de druc
înLr-însu. Sù Le muI IusI, sLùpune, cum LI-um spus eu.
- ApoI dù, mùI CIIrIcù; în zIuu de uzI nu sLIu, zùu, cure-u
muI II cu cruceu-n sun, cum cuuLI Lu... Eu gundesc cù LoL
om uIege, om uIege, pun-om cuIege.
- Bu nu, sLùpune; Iusù pe mIne, cù sLIu eu ce Iuc.
- ¡puLe Iur se Iusù dupù cum zIce CIIrIcù, sI se înLournù
eI seuru ucusù LoL cum s-uu dus. Dur ¡puLe, ucum, nIcI de
Lreubù nu-sI muI cùuLu, nIcI muncureu nu se prIndeu de
dunsuI, nIcI somnuI nu-I Iuru, eru cum e muI rùu; LouLù
zIuu prIndeu buburuzI sI, punundu-I pe dosuI muInII, zIceu:
Buburuz, buburuz,
¡ncoLro veI zburu
¡nLr-ucoIo m-oI însuru.
Dù, ce sù-I zIcI? dùduse sI eI în purpùru însuruLuIuI. S-
upoI sLILI cù esLe-o vorbù: cund îI omuI în doI perI, sù Le
IeresLI de dunsuI, c-uLuncI e cum îI muI rùu. Vorbu ceeu:
"Arde Iocu-n puIe ude". Asu sI ¡puLe, LoL sugIILu, LoL oILu
dIn greu sI de-ubIu usLepLu sù vInù dumInIcu.
DumInIcu Iur vIne, sI eI ucum se Iuu sI se duc Iu joc în uIL
suL. SI cum ujung ucoIo, ¡puLe se sI prInde în joc Iungù un
puIsor de IuLù cùreIu îI jucuu ocIII în cup cu Iu o serpouIcù.
Se învùLuse sI eI, sIreLuI, u Ie uIege usu de pe deusupru, dur
numuI CIIrIcù bùIuLuI sLIu ce zuce în InImu Ior sI cuL Ie
pouLe cuIuI; cù ce-I muI greu de uIes decuL omuI? Dur
CIIrIcù eru sI eI pe-ucoIo. SI ce-u IùcuL eI, ce-u dres, cù IeLeI
sI IuI ¡puLe uu începuL u Ie sIuruI InImu unuI dupù uILuI.
BoIduI SuLuneI se vede cù-I îngIImpuse. SI cum se Iusù ¡p-
uLe dIn joc, CIIrIcù îI Lruge deopurLe sI-I înLreubù:
- EI, sLùpune, cum LI se pure?
- Cum sù mI se purù, mùI CIIrIcù? ¡u, purcù-mI vIne s-o
sorb cu ocIII, de drugù ce-mI e; ducù n-u muI II nIcI usLu,
upoI nu mù muI însor nIcIoduLù, cù desLuI mI-uI LuIburuL
mInLIIe pun-ucum.
- AsLu-I bunù, sLùpune! zIse CIIrIcù. Nu-I vorbù, cù LoL
ure sI eu o cousLù de druc; dur, LrùInd sI nemurInd, I-om
scouLe-o noI sI pe-uceeu.
ALuncI, bucurIu IuI ¡puLe! ¡ncepe u se LIne de IuLù cu
scuIuI de ouIe. SI unde nu LI-o însIucù pe sus, sI se Iuu eI bu
dIn LuIcurI, bu dIn cImIIILurI, bu dIn pucuIIL, bu dIn unu, bu
dIn uILu sI, de coIè punù coIeu, sI-uu pIùcuL unuI uILuIu. SI
¡puLe, nemuIuvund rùbdure, se sI duce Iu LuLù-sùu sI Iu mù-
su, de-o cere. Vorbu ceeu:
VIn' Iu mumu de mù cere:
De m-u du, de nu m-u du,
PesLe noupLe mI-I Iuru.
PùrInLII IeLeI, cund uud usLu, uu de bucurIe cù Ie-u pIcuL
un om usu de bun sI o duu cu munecI IurgI. PesLe cuLevu zIIe
nunLu se Iuce, sI ¡puLe îsI Iu IemeIu, cu zesLre cu LoL, o duce
ucusù Iu dunsuI, sI puce bunù! SI usu LrùIuu eI de bIne sI se
Iubeuu unuI pe uILuI, cu nIsLe IuIubusI. SI ¡puLe, IIInd
IourLe muILumIL de usLu, zIse înLr-o zI:
- Doumne, mùI CIIrIcù, bun suIIeL de IemeIe muI um!
BIne mI-um uIes-o!
- Bunù, sLùpune, nu-I cuvunL, dur sLII cù esLe-o vorbù:
"Cund nIcI nu gundesLI, uLuncI Le LrunLesLe!"; Ius' sù vedem.
¡u udu-LI umInLe ce LI-um spus oduLù, cù sI usLu, cuL îI de
bunù sI bIujInù, LoL ure o cousLù de druc înLr-însu, cure Lre-
buIe scousù numuIdec uL, ducù LI-I voIu sù uI IemeIe cum
LrebuIe sI s-o ducI cu dunsu punù Iu uduncI bùLruneLe.
- ApoI dù, nu sLIu cIne LI-u muI puLeu InLru sI LIe în voIe,
mùI CIIrIcù. CuLe sLII Lu, numuI drucuI cred cù pouLe sù-LI
deu de Iund.
Dur nu se împIInesLe bIne unuI, sI IemeIu IuI ¡puLe Iuce
un bùIuL. ¡u vro douù-LreI IunI dupù usLu, ¡puLe se LrezesLe
înLr-o zI cu socru-sùu cù vIne sI-I cIeumù Iu nunLu unuI
IruLe uI IemeII suIe. CIIrIcù, sImLInd LouLe, cum îI drucuI,
Lruge pe sLùpunu-sùu Iu o purLe sI zIce:
- SLùpune, Iusù sù se ducù numuI nevusLu d-LuIe cu
copIIuI, Iur d-Lu spune cù, de-I uveu vreme sù Le ducI muI pe
urmù, bIne-de-bIne, Iurù de nu, sù Le IerLe. SI dupù usLu, LI-
oI muI spune eu ce-I de IùcuL.
¡puLe, deprIns u uscuILu pe CIIrIcù, zIce socruIuI sùu:
- TuLù, eu n-oI puLeu merge, cù, dupù cum vezI, um Lure
muILe LrebI pe cupuI meu sI numuI cu un urgùLeI ce-I um
de-ubIu Ie poL dovedI. NevusLu meu, însù, pouLe sù meurgù,
sI, de m-u IerLu vremeu sù poL venI sI eu muI pe urmù,
bInede -bIne, Iurù de nu, Le rog sù mù IerLI.
Socru-sùu uLuncI, nemuIuvund ce zIce, Iu pe nevusLu IuI
¡puLe cu copII cu LoL sI se cu' muI duce.
¡n zIuu de uncrop, CIIrIcù zIce IuI ¡puLe:
- SLùpune, Iu, ucum u venIL vremeu cu sù scouLem cousLu
ceu de druc dIn IemeIu d-LuIe. HuI, încuIecù IuLe pe cuI sI Le
du Iu nunLù. Dur sù sLII de Iu mIne ce uI sù IucI cund veI
ujunge ucoIo. AIùLure cu cusu socru-Lùu esLe o cùsuLù
LupIIuLù, în cure sede un LùIpoI de bubù, mesLesugousù Iu
LrebIIe suIe, cum îI sIredeIuI drucuIuI. Du-Le de Lruge în
guzdù Iu dunsu sI Le Iù cù esLI un drumeL sLrùIn. Pune-Le
upoI pe Iungù eu IunLre sI punLe sI juruIesLe-I ceruI sI
pùmunLuI, cu sù-LI smomeuscù pe nevusLu d-LuIe sI sù LI-o
uducù ucoIo. SI uLuncI sù vezI ce poL bubeIe sI cuL îI de
credIncIousù IemeIu!
- Sù...ru! mùI CIIrIcù, ce spuI Lu? Purcù despre usLu mI-
us pune cupuI Iu mIjIoc.
- Bu nu II usu de durnIc, sLùpune. MuI bIne cruLù-LI
cupuI, cù pouLe LI-u muI LrebuI.
- Dur oure nu m-or cunousLe, mùI CIIrIcù? - N-uIbI
grIjù, sLùpune, poLI sù Le ducI sI pe Iu nunLù, cù um IùcuL ce
sLIu eu, sI nIme n-ure sù Le cunouscù.
¡puLe, voInd sù se încredInLeze sI despre usLu, uscuILù pe
CIIrIcù sI se duce. SI cum ujunge în suL, Lruge Iu guzdù Iu
bubù, o Iu cum pe depurLe sI-I spune cu sù-I uducù deseurù
pe nevusLu IuI SLun dIn suLuI cuLure Iu dunsuI.
Bubu, cund uude usLu, pune munu Iu gurù, cIuLInù dIn cup
sI zIce:
- Doumne, om bun, cum crezI d-Lu cù us Iuce eu unu cu
usLu, muI uIes cù IemeIu ure bùrbuL bun, Irumos sI boguL sI
nu-I de-uceIe de cure gundesLI d-Lu?
ALuncI ¡puLe scouLe pIoscu de Iu obIunc, dù bubeI vreo
cuLevu guLurI de rucIIu sI upoI îI muI înLInde o pungù Loscù
de bunI, zIcund:
- MùLusù, de mI-I Iuce ucesL bIne, uLuncI sù sLII cù uI sù
uI muI muILe de Iu mIne. ¡II bIne încredInLuLù cù n-ure sù
ne sLIe nIcI pùmunLuI.
Bubu, deoduLù, sLù pe gundurI; purcù n-ur II preu voIL nIcI
Lreubu s-o Iucù, dur nIcI pungu s-o Iuse. ¡n sIursIL, muI sede
eu pe gundurI cuL sede, upoI Iu pungu sI zIce:
- Om bun, muncu-Le-ur purIcII sù Le mùnunce!... Eu sLIu
ce vu sù zIcù durereu Iu InImù, buL-o purduInIcu s-o buLù!...
Nu sLIu, zùu, cum u sLu sI usLu! îmI pIesnesLe obruzuI de
rusIne cund gundesc cum um sù mù înIùLIsez înuInLeu Ie-
meII ceIeu cu vorbe de-ucesLeu... Mù duc sI eu înLr-un
noroc, sù vedem, sI de-oI puLeu Iuce cevu, bIne-de-bIne,
Iurù de nu, mI-I crede sI d-Lu, cù sLIu cum se Iuc de greu Lre-
bIIe ucesLeu, sI rur Ie scouLem Iu cupùL.
- Crede sI d-Lu, mùLusù, cù de-I Iuce pe Lreubù, n-ure sù-
LI IIe degeubu.
ALuncI bubu zIce: - Sù vedem; înLrebureu n-ure gres.
MuI sLII de unde sure IepureIe? MuI uIes cù bùrbuLu-sùu nu
esLe uIcI.
ApoI, cum înspre seurù, Iusù pe drumeL sIngur în cusù sI
se duce uIùLureu Iu nunLù sI, cum ujunge, Lruge pe nevusLu
IuI ¡puLe deopurLe, îI spune codoscu cuLe sI muI muILe s-o
Iuce pe IemeIe sù se uIunece cu mInLeu.
- MùLusù, zIce nevusLu, d-upoI oure cum om Iuce noI cu
sù IIe muI bIne?
- AcesLu nu-I vrun Iucru pun' pe-ucoIo, copIIù, IùI, zIse
bubu. ¡u, du-Le în cusù, LrezesLe-LI copIIuI dIn somn, sI eI
uLuncI ure sù înceupù u pIunge; pe urmù pIscù-I LoL cuLe-
oIeucù, sI eI ure sù înceupù u LIpu. SI uLuncI LuLu-Lùu, cum îI
eI supùrùcIos, ure sù zIcù de Iu o vreme sù IeI bùIuLuI sI sù-I
duI, Iu, încoIo, Iu bubu ceu de-uIùLureu. Tu, cum îI uuzI usLu,
sù IeI bùIuLuI cu uIbIe cu LoL sI sù vII cu dunsuI Iu mIne. S-
upoI uLuncI...
¡emeIu IuI ¡puLe uscuILù de bubù, Iuce cum I-u zIs eu sI,
pe înseruLe, vIne Iu dunsu cu copIIuI în bruLe; sI cum InLrù
în cusù, începe u se cIIcoLI sI u spune de Iu nunLù muILe sI
mùrunLe, Iùrù sù cunouscù pe bùrbuLu-sùu.
ALuncI ¡puLe Ie dù de bùuL punù Ie umeLesLe pe
umundouù, upoI îsI Iurù copIIuI dIn covùLIcù, dupù cum îI
învùLuse CIIrIcù, sI Iuge cu dunsuI ucusù. CIIrIcù, cum îI
vede venInd, îI Iese înuInLe de pe Iu pourLù sI zIce:
- EI, sLùpune, mIncIunI LI-um spus eu, orI bu?
- Bu nu, mùI CIIrIcù; ucum vùd eu ce pouLe IemeIu. De-
ucum nu muI LrùIesc nIcI un ceus cu dunsu; um s-o duu
drucuIuI de pomunù, soI rùu ce esLe eu!
- Bu nu, sLùpune, sù nu IucI unu cu usLu, cù IemeIu d-LuIe
e unu dInLre ceIe muI bune IemeI. Du' sLIu eu cIne-I de vInù
uIcI. ¡us-o înLuI sù vInù ucusù, sù-I scouLem cosLILu ceeu
cure LI-um spus eu, sI uLuncI îI vedeu d-Lu ce Iucru de Ie-
meIe ure sù Iusù dInLr-însu.
Acum, sù ne înLourcem Iur dIn urmù. ¡emeIu IuI ¡puLe sI
cu bubu, cùnd se Lrezesc dIn umeLeuIù, nIcI Lu drumeL, nIcI
Lu copII, nIcI Lu nImIcu! ALuncI oduLù încep eIe u se bocI
înùdusIL sI u se buLe cu pumnII pesLe cup, însù Iùrù nIcI un
IoIos! MuI Iscodese eu pe IcI, pe coIeu, sù vudù, n-u puLeu
uIIu cevu despre copII, dur copIIuI purcù InLruse în pùmunL.
- EI, eI! Acu-I ucu. VuI de mIne, nevusLù, IùI! zIse bubu;
ce pùcuL mI-um gùsIL cu LIne! DrucuI sLIe ce sù Iuc!
SI cum sLu bubu împIeLrILù, drucuI îI sI dù în gund unu: -
NevusLù, IùI! uILu nu-I de IùcuL decuL sù însomoILùcIm
moLunuI IsLu uI meu cu nIsLe peLIce, sù-I punem în uIbIuLù
sI upoI sù dùm Ioc cuseI pe dInIùunLru, Iurù noI sù IesIm
uIurù. SI cund s-u uprInde muI Lure, noI sù începem u ne
bocI în guru mure sI u sLrIgu: Ioc! Ioc! sI, pun-or sùrI ou-
menII de Iu nunLù, punù nu sLIu ce, cusu ure sù se Lopeuscù.
SI cund or gùsI moLunuI scrum, uu sù creudù cù u urs copII-
uI, sI pouLe s-o LùmùduIm.
- Cù bIne zIcI d-Lu, mùLusù, usLu s-o Iucem! - S-o Iucem,
s-o Iucem! Dur eu ce Iuc LocmuI ucum, Iu bùLruneLe, Iùrù
Ieuc de udùposL?
- Nu Le îngrIjI de usLu, mùLusù drugù, cù um sù Le Iuu cu
mIne sI-I LrùI pe Iungù noI cu bunuI ceI bun. BùrbuLu-meu e
cum îI puIneu ceu bunù, sI Le-om uveu curuL cu pe-o mumù.
ALuncI bubu se îndupIecù, cùcI n-ure încoLro, duu eIe Ioc
cuseI, sI punù cund sur oumenII, punù nu sLIu ce, sI cusù, sI
moLun, sI LoL se Iùcuse scrum. ¡urù eIe pIungeuu de uduu
pùmunLuI, zIcund:
- VuI de noI sI de noI, copIIusuI nosLru, cum uu urs! Ou-
menII, vùzundu-Ie zbucIumundu-se usu, uu începuL cure
dIncoLro sù Ie munguIe. SI u douu zI, LuLùI IemeII IuI ¡puLe
LrImILe pe un urguL uI sùu cu curuI cu boI sù ducù sI pe bubù
sI pe IIIcù-su Iu bùrbuLu-sùu ucusù, urùLundu-se cu mure
pùrere de rùu penLru usLù cumpIILù nenorocIre. Pe drum,
IemeIu IuI ¡puLe zIce bubeI:
- MùLusIcù, vurù-Le IcI în sucuI ucesLu, sI cund vom
ujunge ucusù, înLuI um sù spun bùrbuLu-meu cù uIcI sunL
nIsLe bucI de Iu mùmucu, penLru IùcuL sucI. SI uceusLu
numuI punù s-u duce de Iu noI un LIcùIos de urguL cure-I
uvem, cù cIIur uzI I se împIInesLe.
Bubu uscuILù sI se vurù în suc. SI cum ujung ucusù sI Lrug
curuI în ogrudù, nevusLu IuI ¡puLe Iusù LouLe ceIe în cur sI se
duce de-u drepLuI în cusù, pIungund, sù gùseuscù pe
bùrbuLus ùu sI sù-I spunù ceIe înLumpIuLe. ¡nsù, cund coIo,
nIcI ¡puLe, nIcI CIIrIcù nu eruu ucusù. ALuncI IemeIu IuI ¡p-
uLe sI cu urguLuI LùLune-sùu Lùburcesc sucuI cum poL, îI pun
înLr- o cùsouIe, pe cupLor, dupù Iorn, sI upoI eu dù drumuI
urguLuIuI sù se ducù înupoI. SI cum pornesLe ucesLu, ¡puLe
sI pIcù în Ioc. ¡emeIu IuI, cum îI vede, începe u bocI sI u
zIce:
- VuI de mIne sI de mIne, bùrbuLe, ce-um pùLIL!...
CopIIusuI nosLru nu muI esLe!
SI îI spune LouLù înLumpIureu, dupù cum se înLeIesese cu
bubu. ¡puLe uLuncI îI zIce:
- ¡usù, mùI IemeIe, cù, de-om LrùI, vom II noI IurnIcI sù
muI Iucem copII. Dù, cu cIne sù Le sIùdesLI? pesemne usu u
IosL sù IIe de Iu Dumnezeu!
SI cum vorbeuu eI, numuI Iucu InLrù sI CIIrIcù pe usù, cu
un cIocun, c-o duILù sI c-o perecIe de cIesLI în munù. ¡e-
meIu IuI ¡puLe, cum îI vede, începe u I se LunguI sI IuI. Dur
CIIrIcù, dupù ce-o uscuILù, zIce:
- O crezI, sLùpune, ce spune? Nu Le muI uILu în guru eI!
¡u muI bIne s-o cInùLuIm. Pune-o jos sù-I scouLem cosLILu
ceeu.
ALuncI ¡puLe oduLù mI LI-o sI însIucù de cozI, o LrunLesLe
Iu pùmunL s-o LIne bIne. ¡urù CIIrIcù începe u-I numùru
cousLeIe dIn sLungu, zIcund: unu, douù, LreI sI, cund Iu u
puLru, pune duILu, LrunLesLe cu cIocunuI, o upucù cu cIesLeIe
s-o dù uIurù. ApoI usuzù pIeIeu Iu Ioc, pune eI ce pune Iu
runù, sI pe Ioc se LùmùduIesLe. Dupù uceusLu zIce:
- SLùpune, Iu de-ucum uI IemeIe cumsecude; numuI s-o
cum LII dIn Iruu sI sù-I reLezI ungIIIIe dIn cund în cund, cu
nu cumvu sù-LI punù courne.
SI oduLù se duce CIIrIcù Iu cusu de uIùLureu sI uduce
copIIuI. ¡emeIu IuI ¡puLe, cund u muI vùzuL sI usLu, numuI I
s-u încIesLuL guru sI u îngIeLuL de IrIcù.
ALuncI CIIrIcù sùruLù munu IuI ¡puLe sI zIce: - EI,
sLùpune, Iucu, cIIur uzI mI s-uu împIInIL unII de sIujbù.
RùmuI de-ucum sùnùLos, cù eu mù duc de unde um venIL.
Dur sù sLII de Iu mIne, sI sù spuI sI uILoru, cù Le-u sIujIL un
druc LreI unI de zIIe, numuI penLru un boL de mùmùIIgù de
pe LesILuru dIn pùdure sI penLru un puLreguI de cùpùLuI ce-
mI LrebuIesLe sub LuIpu-IuduIuI.
SI uLuncI, oduLù sI însIucù CIIrIcù sucuI ceI de dupù Iorn
cu bubù cu LoL sI se Iuce nevùzuL. ¡emeIu IuI ¡puLe începe
uLuncI u LIpu grozuv sI u zIce:
- AIeurgù dupù dunsuI, bùrbuLe, sI nu-I Iùsu! CuILII de Iu
mùmucu mI I-u IuuL!... dIn ce muI Iucem noI sucI?
¡puLe însù nu uveu ucum grIjIIe ucesLe; eI eru muInIL
penLru pIerdereu IuI CIIrIcù, cure eru bunùLuLe de bùIuL, sI
nu sLIu unde I-ur gùsI, cu sù-I muILumeuscù penLru uLuLeu
bIneIucerI ce prImIse de Iu dunsuI.
Dur CIIrIcù eru ucum LocmuI în Iud sI se desIùLu Iu sunuI
IuI ScuruoscII, Iur codoscu de bubù gemeu sub LuIpu-
IuduIuI sI numuI moLunuI eI ceI dIn ceeu Iume îI pIungeu de
mIIù, penLru cù I-u cocoIIL usu de bIne.
SI Iucu usu, oumenI bunI, s-u IzbùvIL ¡puLe sI de drucuI sI
de bubù, LrùInd în puce cu nevusLu sI copIII sùI. SI dupù
uceeu, cund îI spuneu cumvu cInevu cuLe cevu de pe un-
devu, cure eru cum usu sI nu usu, ¡puLe IIuLuru dIn cup sI
zIceu:
- ¡u pùzILI-vù muI bIne Lreubu sI nu-mI LoL spuneLI cuI
verzI pe pereLI, cù eu sunL SLun PùLILuI!
¬. Povesteu loi Hurup-Alb
Amu cIcù eru oduLù înLr-o Lurù un cruI, cure uveu LreI Ie-
cIorI. SI cruIuI uceIu muI uveu un IruLe muI mure, cure eru
împùruL înLr-o uILù Lurù, muI depùrLuLù. SI împùruLuI, IruLe-
Ie cruIuIuI, se numeu Verde-împùruL; sI împùruLuI Verde nu
uveu IecIorI, cI numuI IeLe. MuILI unI Lrecurù Iu mIjIoc de
cund ucesLI IruLI nu muI uvurù prIIej u se înLuInI umundoI.
¡urù verII, udIcù IecIorII cruIuIuI sI IeLeIe împùruLuIuI, nu se
vùzuse nIcIoduLù de cund eruu eI. SI usu venI împrejurureu
de nIcI împùruLuI Verde nu cunosLeu nepoLII sùI, nIcI cruIuI
nepouLeIe suIe: penLru cù Luru în cure împùrùLeu IruLeIe ceI
muI mure eru LocmuI Iu o murgIne u pùmunLuIuI, sI crùIu Is-
LuIIuIL Iu o uILù murgIne. SI upoI, pe vremIIe uceIeu, muI
LouLe LùrIIe eruu bunLuILe de rùzbouIe grozuve, drumurIIe
pe upe sI pe uscuL eruu puLIn cunoscuLe sI IourLe încurcuLe
sI de uceeu nu se puLeu cùIùLorI usu de usor sI Iùrù prImejdII
cu în zIuu de usLùzI. SI cIne upucu u se duce pe uLuncI înLr-o
purLe u IumII udeseorI dus rùmuneu punù Iu mourLe.
Dur Iu sù nu ne depùrLùm cu vorbu sI sù încep u depùnu
IIruI povesLII.
Amu cIcù împùruLuI uceIu, uproupe de bùLruneLe, cùzund
Iu zùcure, u scrIs cùLre IrùLIne-sùu cruIuIuI, sù-I LrImILù
grubnIc pe ceI muI vrednIc dInLre nepoLI, cu sù-I Iuse
împùruL în IocuI sùu dupù mourLeu su. CruIuI, prImInd
curLeu, înduLù cIemù LusLreI IecIorII înuInLeu su sI Ie zIse:
- ¡ucu ce-mI scrIe IruLe-meu sI mosuI vosLru. Cure
dInLre voI se sImLe desLoInIc u împùrùLI pesLe o Lurù usu de
mure sI boguLù, cu uceeu, ure voIe dIn purLeu meu sù se
ducù, cu sù împIIneuscù voInLu ceu muI de pe urmù u
mosuIuI vosLru.
ALuncI IecIoruI ceI muI mure Iu îndrùzneuIù sI zIce :
- TuLù, eu cred cù mIe mI se cuvIne uceusLù cInsLe, pen-
Lru cù sunL ceI muI mure dInLre IruLI; de uceeu Le rog sù-mI
duI bunI de cIeILuIuIù, sLruIe de prImeneuIù, urme sI cuI de
cùIùrIe, cu sù sI pornesc, Iùrù zùbuvù.
- BIne, druguI LuLeI, ducù Le bIzuIesLI cù-I puLeu rùzbuLe
punù ucoIo sI crezI cù esLI în sLure u curmuI sI pe uILII,
uIege-LI un cuI dIn IergIeIIe, cure-I vreu Lu, Iu-LI bunI cuL LI-
or LrebuI, IuIne cure LI-or pIùceu, urme cure-I crede cù-LI
vIn Iu socoLeuIù sI mergI cu bIne, IùLuI meu.
ALuncI IecIoruI cruIuIuI îsI Iu ceIe LrebuILoure, sùruLù
munu LùLune-sùu, prImInd curLe de Iu dunsuI cùLre
împùruLuI, zIce rùmus bun IruLIIor sùI sI upoI încuIecù sI
pornesLe cu bucurIe spre împùrùLIe.
CruIuI însù, vrund sù-I IspILeuscù, Luce moIcum sI, pe
înseruLe, se îmbrucù pe uscuns înLr-o pIeIe de urs, upoI
încuIecù pe cuI, Iese înuInLeu IecIoru-sùu pe uILù cuIe sI se
bugù sub un pod. SI cund sù Lreucù IIu-sùu pe ucoIo, numuI
Iucu Iu cupùLuI poduIuI îI sI înLumpInù un urs mornùInd.
ALuncI cuIuI IIuIuI de cruI începe u sùrI în douù pIcIoure,
IorùInd, sI cuL pe ce sù Izbeuscù pe sLùpunu-sùu. SI IIuI
cruIuIuI, nemuIpuLund sLrunI cuIuI sI neîndrùznInd u muI
merge înuInLe, se înLournù rusInuL înupoI Iu LuLu-sùu. Punù
sù ujungù eI, cruIuI pe de uILù purLe sI ujunsese ucusù,
dùduse drumuI cuIuIuI, îndosIse pIeIeu ceu de urs sI usLepLu
ucum sù vInù IecIoru-sùu. SI numuI Iucu îI sI vede venInd
repede, dur nu usu dupù cum se dusese.
- Du' ce-uI uILuL, druguI LuLeI, de Le-uI înLors înupoI? zIse
cruIuI cu mIrure. AIsLu nu-I semn bun, dupù cuL sLIu eu.
- De uILuL, n-um uILuL nImIcu, LuLù, dur Iu, prIn drepLuI
unuI pod, mI-u IesIL înuInLe un urs grozuv, cure m-u vuruL
în LoLI spùrIeLII. SI cu mure ce scùpund dIn IubeIe IuI, um
gùsIL cu cuIe sù mù înLorc Iu d-Lu ucusù decuL sù IIu prudu
IIureIor sùIbuLIce. SI de-ucum înuInLe, ducù-se, dIn purLeu
meu, cIne sLIe, cù mIe unuIu nu-mI LrebuIe nIcI împùrùLIe,
nIcI nImIcu; dour n-um u LrùI cuL Iumeu, cu sù mosLenesc
pùmunLuI.
- Despre uceusLu bIne uI cIILIL-o, druguI LuLeI. Se vede
Iucru cù nIcI Lu nu esLI de împùruL, nIcI împùrùLIu penLru
LIne; sI decuL sù încurcI numuI usu Iumeu, muI bIne sù sezI
depurLe, cum zIcI, cùcI, mIIu DomnuIuI: "¡uc de-ur II,
brousLe sunL desLuIe". NumuI us vreu sù sLIu, cum rùmune
cu mosu-Lùu. Asu-I cù ne-um încurcuL în sIùbùcIune?
- TuLù, zIse uLuncI IecIoruI ceI mIjIocIu, sù mù duc eu,
ducù vreI.
- AI LouLù voIu de Iu mIne, IùLuI meu, dur mure Iucru sù
IIe de nu LI s-or LùIu sI LIe cùrùrIIe. MuI sLII pùcuLuI, pouLe
sù-LI Iusù înuInLe vreun Iepure, cevu... sI popuc! m-oI LrezI
cu LIne ucusù, cu sI cu IruLe-Lùu, s-upoI uLuncI rusIneu Lu n-u
II prousLù. Dur dù, ceurcù sI Lu, sù vezI cum LI-u sIujI noro-
cuI. Vorbu ceeu: "¡Iecure penLru sIne, croILor de puIne".
De-I IzbuLI, bIne-de-bIne, Iurù de nu, uu muI pùLIL sI uILI
voInIcI cu LIne...
ALuncI IecIoruI ceI mIjIocIu, pregùLIndu-sI ceIe Lre-
buILoure sI prImInd sI eI curLe dIn munu LuLù-sùu cùLre
împùruLuI, îsI Iu zIuu bunù de Iu IruLI, sI u douu zI pornesLe
sI eI. SI merge, sI merge, punù se înnopLeuzù bIne. SI cund
prIn drepLuI poduIuI, numuI Iucu sI ursuI: mor! mor! mor!
CuIuI IIuIuI de cruI începe uLuncI u IorùI, u sùrI în douù pI-
cIoure sI u du înupoI. SI IIuI cruIuIuI, vùzund cù nu-I Iucru
de sugù, se Iusù sI eI de împùrùLIe sI, cu rusIneu IuI, se
înLource înupoI Iu LuLù-sùu ucusù. CruIuI, cum îI vede, zIce:
- EI, druguI LuLeI, usu-I cù s-u împIInIL vorbu ceeu:
"Apùrù-mù de gùInI, cù de cuInI nu mù Lem".
- Ce IeI de vorbù-I usLu, LuLù?! zIse IIu-sùu rusInuL; Iu d-
Lu ursII se cIeumù gùInI? Bu, Iu ucum cred eu IrùLIne-meu,
cù usu urs osLIreu înLreugù esLe în sLure sù o zdrumIce...
¡ncù mù mIr cum um scùpuL cu vIuLù; IeIumILe sI de
împùrùLIe sI de LoL, cù dour, sIuvù DomnuIuI, um ce muncu
Iu cusu d-LuIe.
- Ce muncu vùd eu bIne cù uI, despre usLu nu e vorbù,
IùLuI meu, zIse cruIuI posomoruL, dur Iu spuneLI-mI:
rusIneu unde o puneLI? DIn LreI IecIorI cuLI ure LuLu, nIcI
unuI sù nu IIe bun de nImIcu?!
ApoI, drepL sù vù spun, cù uLuncI degeubu muI sLrIcuLI
muncureu, drugII meI... Sù umbIuLI numuI usu, Irunzu
IrùsIneIuIuI, LouLù vIuLu vousLrù sI sù vù IùuduLI cù sunLeLI
IecIorI de cruI, usLu nu mIrouse u nus de om... Cum vùd eu,
IruLe-meu se pouLe cuIcu pe o urecIe dIn purLeu vousLrù; Iu
sIunLuI AsLeupLù s-u împIInI dorInLu IuI. HuIuI de nepoLI ce
ure! Vorbu ceeu:
¡u pIùcInLe, înuInLe
SI Iu rùzboI, înupoI.
¡IuI cruIuIuI ceI muI mIc, Iùcundu-se uLuncI ros cum îI
goLcu, Iese uIurù în grùdInù sI începe u pIunge în InImu su,
IovIL IIInd în uduncuI suIIeLuIuI de upùsùLoureIe cuvInLe uIe
pùrInLeIuI sùu. SI cum sLu eI pe gundurI sI nu se dumereu ce
sù Iucù penLru u scùpu de rusIne, numuI Iucu se LrezesLe
dInuInLeu IuI cu o bubù gurbovILù de bùLruneLe, cure umbIu
dupù mIIosLenIe.
- Du' ce sLuI usu pe gundurI, IumInuLe crùIsor? zIse
bubu; uIungù muInIreu dIn InImu Lu, cùcI norocuI îLI rude
dIn LouLe pùrLIIe sI nu uI de ce II supùruL. ¡u, muI bIne
mIIuIesLe bubu cu cevu.
- ¡u Iusù-mù-ncoIo, mùLusù, nu mù supùru, zIse IIuI
cruIuIuI; ucum um uILeIe Iu cupuI meu.
- ¡ecIor de cruI, vedeu-Le-us împùruL! Spune bubeI ce Le
cIInuIesLe; cù, de unde sLII, pouLe sù-LI ujuLe sI eu cevu.
- MùLusù, sLII ce? Unu-I unu sI douù-s muI muILe; Iusù-
mù-n puce, cù nu-mI vùd Iumeu înuInLeu ocIIIor de necuz.
- ¡umInuLe crùIsor, sù nu bùnuIesLI, dur nu Le IuLI usu
de Lure, cù nu sLII de unde-LI pouLe venI ujuLor.
- Ce vorbesLI în dodII, mùLusù? TocmuI de Iu unu cu d-Lu
LI-uI gùsIL sù usLepL eu ujuLor?
- PouLe LI-I desunL de unu cu uceusLu? zIse bubu. HeI, Iu-
mInuLe crùIsor! CeI-de-sus vursù duruI sùu pesLe ceI
nepuLIncIo sI; se vede cù usu pIuce sIInLIeI-suIe. Nu cùuLu cù
mù vezI gurbovù sI sLremLurousù, dur, prIn puLereu ce-mI
esLe duLù, sLIu dInuInLe ceeu ce uu de gund sù Izvodeuscù
puLernIcII pùmunLuIuI sI udeseorI rud cu IoIoL de neprI-
cepereu sI sIùbIcIuneu Ior. Asu-I cù nu-LI vIne u crede, dur
sù Le Iereuscù Dumnezeu de IspILù! CùcI muILe uu muI vùzuL
ocIII meI de-uLuLu umur de veucurI cuLe porL pe umerII
ucesLIu. OI! crùIsoruIe! crede-mù, cù sù uIbI Lu puLereu meu,
uI vunLuru LùrIIe sI mùrIIe, pùmunLuI I-uI du de-u duru,
Iumeu uceusLu uI purLu-o, uILe usu, pe degeLe, sI LouLe ur II
dupù gunduI Lùu. Dur uILe ce vorbesLe gurbovu sI nepuLIn-
cIousu! ¡urLù-mù, Doumne, cù nu sLIu ce mI-u IesIL dIn
gurù! ¡umInuLe crùIsor, mIIuIesLe bubu cu cevu!
¡IuI cruIuIuI, IermecuL de vorbeIe bubeI, scouLe uLuncI un
bun sI zIce:
- TIne, mùLusù, de Iu mIne puLIn sI de Iu Dumnezeu
muIL. - De unde duI, mIIosLIvuI Dumnezeu sù-LI deu, zIse
bubu, sI muIL sù Le înzIIeuscù, IumInuLe crùIsor, cù mure
norocIre Le usLeupLù. PuLIn muI esLe, sI uI sù ujungI împùruL,
cure n-u muI sLuL uILuI pe IuLu pùmunLuIuI usu de IubIL, de
sIùvIL sI de puLernIc. Acum, IumInuLe crùIsor, cu sù vezI cuL
pouLe sù-LI ujuLe mIIosLenIu, sLuI IInIsLIL, uILù-Le drepL în
ocIII meI sI uscuILù cu Iuure-umInLe ce LI-oI spune: du-Le Iu
LuLù-Lùu sI cere sù-LI deu cuIuI, urmeIe sI IuIneIe cu cure u
IosL eI mIre, sI uLuncI uI sù Le poLI duce unde n-uu puLuL
merge IruLII LùI; penLru cù LIe u IosL scrIs de sus sù-LI IIe
duLù uceusLù cInsLe. TuLu-Lùu s-u împoLrIvI sI n-u vreu sù Le
Iuse, dur Lu sLùruIesLe pe Iungù dunsuI cu rugùmInLe, cù uI
sù-I îndupIecI. HuIneIe despre cure LI-um vorbIL sunL vecII
sI ponosILe, sI urmeIe rugInILe, Iurù cuIuI uI sù-I poLI uIege
punund în mIjIocuI IergIeIIeI o Luvu pIInù cu jùruLIc, sI cure
dInLre cuI u venI Iu jùruLIc sù mùnunce, uceIu ure sù Le ducù
Iu împùrùLIe sI ure sù Le scupe dIn muILe prImejdII. TIne
mInLe ce-LI spun eu, cù pouLe sù ne muI înLuInIm Iu vrun
cupùL de Iume: cùcI deuI cu deuI se ujunge, dur încù om cu
om!
SI pe cund vorbeu bubu ucesLe, o vede învùIuILù înLr-un
IoboL uIb, rIdIcundu-se în vùzduI, upoI înùILundu-se LoL
muI sus, sI dupù uceeu n-o muI zùrI deIeI. ALuncI o înIIorure
cuprInde pe IIuI cruIuIuI, rùmunund uImIL de spuImù sI
mIrure, dur pe urmù, venIndu-I InImu Iu Ioc sI pIIn de
încredere în sIne cù vu IzbuLI Iu ceeu ce gundeu, se
înIùLIsuzù înuInLeu LuLù-sùu, zIcund:
- Dù-mI voIe cu sù mù duc sI eu pe urmu IruLIIor meI, nu
de uILu, dur cu sù-mI încerc norocuI. SI orI oI puLeu IzbuLI,
orI nu, dur îLI IùgùduIesc dInuInLe cù, oduLù pornIL dIn cusu
d-LuIe, înupoI nu m-oI muI înLource, sù sLIu bIne cù m-oI
înLuInI sI cu mourLeu în cuIe.
- ¡ucru negundIL, druguI LuLeI, sù uud usu vorbe LocmuI
dIn guru Lu, zIse cruIuI. ¡ruLII LùI uu dovedIL cù nu uu InImù
înLr-însII, sI dIn purLeu Ior mI-um IuuL LouLù nùdejdeu. Dour
Lu sù III muI vILeuz, dur purcù LoL nu-mI vIne u crede. ¡nsù,
ducù vreI sI vreI numuIdecuL sù Le ducI, eu nu Le opresc, dur
mI-I nu cumvu sù Le înLuInesLI cu scurbu în drum sI sù duI sI
Lu cInsLeu pe rusIne, c-upoI uLuncI curuL îLI spun cù nu muI
uI ce cùuLu Iu cusu meu.
- ApoI dù, LuLù, omuI e duLor sù se încerce. Am sù
pornesc sI eu înLr-un noroc sI cum u du Dumnezeu! NumuI,
Le rog, dù-mI cuIuI, urmeIe sI IuIneIe cu cure uI IosL d-Lu
mIre, cu sù mù poL duce.
CruIuI, uuzInd uceusLu, purcù nu I-u preu venIL Iu
socoLeuIù sI, încreLInd dIn spruncene, u zIs:
- HeI, IeI! druguI LuLeI, cu vorbu uceusLu mI-uI udus
umInLe de cunLecuI ceIu:
VoInIc Lunùr, cuI bùLrun,
Greu se-ngùduIe Iu drum!
D-upoI cuIuI meu de pe uLuncI cIne muI sLIe unde I-or II
puLrezInd cIoIuneIe! Cù dour nu eru sù LrùIuscù un veuc de
om! CIne LI-u vuruL în cup sI unu cu uceusLu, uceIu încù-I un-
uI... OrI vorbu ceeu: Pesemne umbII dupù cuI morLI sù Ie IeI
poLcouveIe.
- TuLù, uLuLu cer sI eu de Iu d-Lu. Acum, orI c-u II LrùInd
cuIuI, orI cù n-u II LrùInd, uceusLu mù prIvesLe pe mIne;
numuI vreuu sù sLIu ducù mI-I duI orI bu.
- DIn purLeu meu, duL sù-LI IIe, druguI LuLeI, dur mI-I de-
u mIrureu de unde uI sù-I IeI, ducù n-ure IIInLù pe Iume.
- Despre uceusLu nu mù pIung eu, LuLù, bIne cù mI I-uI
duL; de unde-u II, de unde n-u II, ducù I-oI gùsI, uI meu sù
IIe.
SI uLuncI, oduLù se suIe în pod sI cobourù de-ucoIo un
cùpùsLru, un Iruu, un bIcI sI o su, LouLe coIbùILe, sIurogILe sI
vecII cu pùmunLuI. ApoI muI scouLe dInLr-un gIergIIrIu
nIsLe sLruIe IourLe vecII, un urc, nIsLe sùgeLI, un puIos sI un
buzdugun, LouLe pIIne de rugInù, sI se upucù de Ie grIjesLe
bIne sI Ie pune deopurLe. Pe urmù umpIe o Luvu cu jùruLIc,
se duce cu dunsu Iu IergIeIIe sI o pune jos înLre cuI. SI
uLuncI, numuI Iucu ce Iese dIn mIjIocuI IergIeIIeI o
rùpcIugù de cuI, grebùnos, dupuros sI sIub, de-I numùruI
cousLeIe; sI venInd de-u drepLuI Iu Luvu, upucù o gurù de
jùruLIc. ¡IuI cruIuIuI îI sI Lruge uLuncI cu IruuI în cup,
zIcund:
- GIIjougù urucIousù ce esLI! dIn LoLI cuII, LocmuI Lu Le-uI
gùsIL sù mùnuncI jùruLIc? De Le-u împInge pùcuLuI sù muI vII
o duLù, vuI de sLeuuu Lu ure sù IIe!
ApoI începe u purLu cuII încoIo sI încouce, sI numuI Iucu
sIùbùLuru ceu de cuI Iur se repede sI upucù o gurù de jùruLIc.
¡IuI cruIuIuI îI muI Lruge sI uLuncI un Iruu în cup, cuL ce
pouLe, sI upoI Iur începe u purLu cuII de coIo punù coIo, sù
vudù, nu cumvu u venI uIL cuI sù mùnunce jùruLIc. SI numuI
Iucu, sI u LreIu ourù, LoL gIoubu ceu de cuI vIne sI începe u
muncu Iu jùruLIc, de n-u muI rùmus. ALuncI IIuI cruIuIuI,
munIos, îI muI Lruge un Iruu, Iur cuL ce pouLe, upoI îI prInde
în cùpùsLru sI, punundu-I IruuI în cup, zIce în gunduI sùu:
"Sù-I Iuu, orI sù-I duu drumuI? Mù Lem cù m-oI Iuce de rus.
DecuL cu usu cuI, muI bIne pedesLru".
SI cum sLu eI în cumpene, sù-I Iu, sù nu-I Iu, cuIuI se sI
scuLurù de LreI orI, sI înduLù rùmune cu pùruI IIns-preIIns sI
Lunùr cu un LreLIn, de nu eru uIL munzoc muI Irumos în
LouLù IergIeIIu. SI upoI, uILundu-se LInLù în ocIII IIuIuI de
cruI, zIce:
- SuI pe mIne, sLùpune, sI LIne-Le bIne! ¡IuI cruIuIuI,
punundu-I zubuIu în gurù, încuIecù, sI uLuncI cuIuI oduLù
zbourù cu dunsuI punù Iu nourI sI upoI se Iusù în jos cu o
sùgeuLù. Dupù uceeu muI zbourù încù o duLù punù Iu Iunù sI
Iur se Iusù în jos muI IuLe decuL IuIgeruI. SI unde nu muI
zbourù sI u LreIu ourù punù Iu soure sI, cund se Iusù jos,
înLreubù:
- EI, sLùpune, cum LI se pure? GundIL-uI vroduLù cù uI sù
ujungI: soureIe cu pIcIoureIe, Iunu cu munu sI prIn nourI sù
cuuLI cununu?
- Cum sù mI se purù, druguI meu Lovurùs? ¡u, m-uI
bùguL în LouLe grozIIe morLII, cùcI, cuprIns de umeLeuIù, nu
muI sLIum unde mù gùsesc sI cuL pe ce eruI sù mù
prùpùdesLI.
- ¡u, usu um umeLIL sI eu, sLùpune, cund mI-uI duL cu
IruuI în cup, sù mù prùpùdesLI, sI cu usLu um vruL sù-mI
rùsLorc ceIe LreI IovILurI. Vorbu ceeu: unu penLru uILu.
Acum cred cù mù cunosLI sI de uruL sI de Irumos, sI de
bùLrun sI de Lunùr, sI de sIub sI de puLernIc; de-uceeu mù
Iuc Iur cum m-uI vùzuL în IergIeIIe, sI de-ucum înuInLe
sunL guLu sù Le înLovùrùsesc orIunde mI-I poruncI, sLùpune.
NumuI sù-mI spuI dInuInLe cum sù Le duc: cu vunLuI orI cu
gunduI?
- De mI-I duce cu gunduI, Lu mI-I prùpùdI, Iur de mI-I
duce cu vunLuI, Lu mI-I IoIosI, cùIuLuI meu, zIse IIuI cruIuIuI.
- BIne, sLùpune. Acum suI pe mIne Iùrù grIjù sI IuI sù Le
duc unde vreI.
¡IuI cruIuIuI, încùIecund, îI neLezesLe pe coumù sI zIce: -
HuI, cùIuLuI meu! ALuncI cuIuI zbourù IIn cu vunLuI, sI cund
vunLuI u uburIL, Iucu sI eI Iu cruI în ogrudù uu sosIL.
- Bun sosIL Iu noI, voInIce! zIse cruIuI, cum cu jumùLuLe
de gurù. Dur uIsLu cuI LI I-uI uIes?...
- ApoI dù, LuLù, cum u duL LurguI sI norocuI; um de Lre-
cuL prIn muILe IocurI sI nu vreuu sù mù Iu oumenII Iu ocII.
M-oI duce sI eu cuL cùIure, cuL pe jos, cum oI puLeu.
SI zIcund ucesLe, pune LurnILu pe cuI, unInù urmeIe Iu
obIunc, îsI Iu merInde sI bunI de ujuns, scIImburI în desugI
sI o pIoscù pIInù cu upù. ApoI sùruLù munu LuLù-sùu, prI-
mInd curLe de Iu dunsuI cùLre împùruLuI, zIce rùmus bun
IruLIIor sùI sI u LreIu zI cùLre seurù pornesLe sI eI, mergund
dIn pusuI cuIuIuI. SI merge eI, sI merge, punù se înnopLeuzù
bIne. SI, prIn drepLuI poduIuI, numuI Iucu îI Iese sI IuI ursuI
înuInLe, mornùInd înIrIcosuL. CuIuI uLuncI dù nùvuIù usupru
ursuIuI, sI IIuI cruIuIuI, rIdIcund buzdugunuI sù deu, numuI
Iucu ce uude gIus de om zIcund:
- DruguI LuLeI, nu du, cù eu sunL. ALuncI IIuI cruIuIuI
descuIecù, sI LuLù-sùu, cuprInzundu-I în bruLe, îI sùruLù sI-I
zIce:
- ¡ùLuI meu, bun Lovurùs LI-uI uIes; de Le-u învùLuL
cInevu, bIne LI-u prIIL, Iurù de-uI IùcuL-o dIn cupuI Lùu, bun
cup uI uvuL. MergI de-ucum LoL înuInLe, cù Lu esLI vrednIc
de împùruL. NumuI LIne mInLe sIuLuI ce-LI duu: în cùIùLorIu
Lu uI sù uI LrebuInLù sI de rùI, sI de bunI, dur sù Le IeresLI de
omuI ros, Iurù muI uIes de ceI spun, cuL îI puLeu; sù n-uI de-
u Iuce cu dunsII, cùcI sunL IourLe sugubeLI. SI, Iu LouLù
înLumpIureu, cuIuI, LovurùsuI Lùu, Le-u muI sIùLuI sI eI ce uI
sù IucI, cù de muILe prImejdII m-u scùpuL sI pe mIne în
LInereLIIe meIe! Nu-LI ucum sI pIeIeu usLu de urs, cù LI-u
prInde bIne vreoduLù.
ApoI, dezmIerdund cuIuI, îI muI sùruLù de cuLevu orI pe
umundoI sI Ie zIce:
- MergeLI în puce, drugII meI. De-ucum înuInLe, Dum-
nezeu sLIe cund ne-om muI vedeu!...
¡IuI cruIuIuI uLuncI încuIecù, sI cuIuI, scuLurundu-se, muI
uruLù-se o duLù Lunùr, cum îI pIùceu cruIuIuI, upoI Iuce o
sùrILurù înupoI sI unu înuInLe sI se cum muI duc Iu
împùrùLIe, Dumnezeu sù ne LIe, cu cuvunLuI dIn povesLe,
înuInLe muIL muI esLe. SI merg eI o zI, merg douù, sI merg
puLruzecI sI nouù, punù ce de Iu o vreme Ie InLrù cuIeu în
codru sI uLuncI numuI Iucu ce Ie Iese înuInLe un om spun sI
zIce cu îndrùzneuIù IIuIuI de cruI:
- Bun înLuInIsuI, voInIce! Nu uI LrebuInLù de sIugù Iu
drum? PrIn IocurIIe IesLeu e cum greu de cùIùLorIL sIngur;
nu cumvu sù-LI Iusù vro dIIunIe cevu înuInLe sI sù-LI scur-
Leze cùrùrIIe. Eu cunosc bIne pe-uIcI, sI pouLe muI încoIo sù
uI nevoIe de unuI cu mIne.
- PouLe sù um, pouLe sù n-um, zIse IIuI cruIuIuI, uILundu-
se LInLù în ocIII SpunuIuI, dur ucum deoduLù mù Ius în voIu
înLumpIùrII, sI upoI, dund pInLenI cuIuIuI, pornesLe.
MuI merge eI înuInLe prIn codru cuL merge, sI, Iu o
sLrumLoure, numuI Iucu ce SpunuI Iur îI Iese înuInLe,
preIùcuL în uILe sLruIe, sI zIce cu gIus subLIruLIc sI necunos-
cuL:
- Bunù cuIeu, drumeLuIe! - Bunù sù-LI IIe InImu, cum LI-
I cùuLùLuru, zIse IIuI cruIuIuI. - CuL despre InImu meu, s-o
deu Dumnezeu orIcuI, zIse SpunuI oILund... NumuI ce Io-
Ios? OmuI bun n-ure noroc; usLu-I sLIuLù; rogu-Le, sù nu-LI
IIe cu supùrure, drumeLuIe, dur IIIndcù u venIL vorbu de-
usu, îLI spun, cu Iu un IruLe, cù dIn crudu copIIùrIe sIujesc
prIn sLrùInI, sI încuILeu nu mI-ur II cIudù, cund n-us vru sù
mù duu Iu Lreubù, cùcI cu muncu m-um LrezIL. Dur usu,
muncesc, muncesc, sI nu s-uIege nImIcu de mIne; penLru cù
LoL de sLùpunI cuIIcI mI-um uvuL purLe. SI vorbu ceeu: ¡u
cuIIc sIujesLI, cuIIc rùmuI. Cund us du oduLù pesLe un sLùpun
cum gundesc eu, n-us sLI ce sù Iuc sù nu-I smInLesc. Nu
cumvu uI LrebuInLù de sIugù, voInIce? Cum Le vùd, sumenI u
uveu seu Iu rùruncII. De ce Le scumpesLI penLru nImIcu
LouLù sI nu-LI IeI o sIugù vrednIcù, cu sù-LI IIe munù de
ujuLor Iu drum? ¡ocurIIe uIesLeu sunL sugubeLe; de unde
sLII cum vIne înLumpIureu, sI, Doumne IeresLe, sù nu-LI
cudù greu sIngur.
- Acum deoduLù încù LoL nu, zIse IIuI cruIuIuI cu munu
pe buzdugun; m-oI muI sIujI sI eu sIngur, cum oI puLeu, sI
dund Iur pInLenI cuIuIuI, pornesLe muI repede.
SI mergund eI LoL înuInLe prIn codrI înLunecosI, de Iu un
Ioc se încIIde cuIeu sI încep u I se încurcu cùrùrIIe, încuL nu
se muI prIcepe IIuI cruIuIuI ucum încoLro sù upuce sI pe un-
de sù meurgù.
- PLIu, druce! Iucu în ce încurcùLurù um InLruL! AsLu-I
muI rùu decuL poILIm Iu musù, zIse eI. NIcI Lu suL, nIcI Lu
Lurg, nIcI Lu nImIcu. De ce mergI înuInLe, numuI pesLe
pusLIeLùLI duI; purcù u pIerIL sùmunLu omeneuscù de pe IuLu
pùmunLuIuI. ¡mI pure rùu cù n-um IuuL mùcur spunuI ceI
de-uI doIIeu cu mIne. Ducù s-u uruncuL în purLeu mune-su,
ce-I vInovuL eI? TuLu usu u zIs, însù Iu mure nevoIe ce-I de
IùcuL? vorbu ceeu: Rùu-I cu rùu, dur e muI rùu Iùr' de rùu.
SI LoL IorIùInd eI cund pe o cùrure, cund pe un drum
pùrùsIL, numuI Iucu ce Iur îI Iese SpunuI înuInLe, îmbrùcuL
uILIeI sI cùIure pe un cuI Irumos, sI, preIùcundu-sI gIusuI,
începe u cùInu pe IIuI cruIuIuI, zIcund:
- Sùrmune omuIe, rùu drum uI upucuL! Se vede cù esLI
sLrùIn sI nu cunosLI IocurIIe pe uIcI. AI uvuL mure noroc de
mIne, de n-uI upucuL u coborî prIporuI IsLu, cù eruI
prùpùdIL. ¡u, coIo devuIe, în înIundùLuru ceeu, un Luur
grozuv Iu muILI bezmeLIcI Ie-u curmuL zIIeIe. SI eu, muI
deunùzI, cuL mù vezI de voInIc, de-ubIu um scùpuL de
dunsuI, cu prIn urecIIIe ucuIuI. ¡nLource-Le înupoI, orI,
ducù uI de dus înuInLe, Iu-LI un ujuLor pe cInevu. CIIur sI eu
m-us LocmI Iu d-Lu, ducù LI-u II cu pIùcere.
- Asu ur LrebuI sù urmez, om bun, zIse IIuI cruIuIuI, dur
LI-oI spune drepL: LuLu mI-u duL în grIjù, cund um pornIL de-
ucusù, cu sù mù Ieresc de omuI ros, Iurù muI uIes de ceI
spun, cuL oI puLeu; sù n-um de u Iuce cu dunsII nIcI în cIIn,
nIcI în mînecù; sI ducù n-uI II spun, bucuros Le-us LocmI.
- HeI, IeI! cùIùLoruIe. Ducù LI-I vorbu de-usu, uI sù-LI
rupI cIocIIneIe umbIund sI LoL n-uI sù gùsesLI sIugù cum
cuuLI d-Lu, cù pe-uIcI sunL numuI oumenI spunI. S-upoI,
cund esLe Iu udIcùIeu, Le-us înLrebu: cu' ce IeI de zùLIcneuIù
uI puLeu sù înLumpInI dIn prIcInu usLu? Pesemne n-uI uuzIL
vorbu ceeu: cù de pùr sI de couLe-gouIe nu se pIunge nI-
mene. SI cund nu sunL ocII negrI, sùruLI sI uIbusLrI! Asu sI
d-Lu: muILumesLe IuI Dumnezeu cù m-uI gùsIL sI LocmesLe-
mù. SI ducù-I upucu oduLù u Le deprInde cu mIne, sLIu bIne
cù n-um sù poL scùpu usor de d-Lu, cùcI usu sunL eu în IeIuI
meu, sLIu unu sI bunù: sù-mI sIujesc sLùpunuI cu drepLuLe.
HuI, nu muI sLu Iu îndoIuIù, cù mù Lem sù nu ne-upuce
noupLeu pe uIcI. SI cund uI uveu încuILeu un cuI bun, cuIeu-
vuIeu, dur cu smurLoguI IsLu îLI duc vergIIe.
- ApoI dù, SpunuIe, nu sLIu cum sù Iuc, zIse IIuI cruIuIuI.
DIn copIIùrIu meu sunL deprIns u uscuILu de LuLù sI, Loc-
mIndu-Le pe LIne, purcù-mI vIne nu sLIu cum. Dur, IIIndcù
mI-uu muI IesIL punù ucum înuInLe încù doI spunI, sI cu LIne
uI LreIIeu, upoI muI-mI vIne u crede cù usLu-I Luru spunIIor sI
n-um încoLro; morL-copL, LrebuIe sù Le Iuu cu mIne, ducù
zIcI cù sLII bIne IocurIIe pe uIcI.
SI, dIn douù vorbe, IIuI cruIuIuI îI LocmesLe sI dupù uceeu
pornesc împreunù sù Iusù Iu drum, pe unde uruLù SpunuI.
SI mergund eI o bucuLù bunù, SpunuI se preIuce cù-I e seLe
sI cere pIoscu cu upù de Iu sLùpunu-sùu. ¡IuI cruIuIuI I-o dù,
sI SpunuI, cum o pune Iu gurù, pe Ioc o sI Iu, oLùrundu-se, sI
vursù LouLù upu dInLr-însu. ¡IuI cruIuIuI zIce uLuncI supùruL:
- Dur bIne, SpunuIe, de ce Le upucI? Nu vezI cù pe uIcI e
mure IIpsù de upù? SI pe ursILu usLu o sù ne uscùm de seLe.
- Sù uvem IerLure, sLùpune! Apu eru buIIILù sI ne-um II
puLuL boInùvI. CuL despre upu bunù, nu vù îngrIjILI; ucus
uvem sù dùm pesLe o IunLunù cu upù duIce sI rece cu
gIeuLu. AcoIo vom poposI puLIn, oI cIùLùrI pIoscu bIne s-oI
umpIe-o cu upù prouspùLù, cu sù uvem Iu drum, cùcI muI
încoIo nu preu sunL IunLunI, sI, dIn purLeu upeI, mI se pure
cù I-om duce doruI. SI curnInd pe o cùrure, muI merg eI
oIeucù înuInLe, punù ce ujung înLr-o poIunù sI numuI Iucu ce
duu de o IunLunù cu gIIzdeIe de sLejur sI cu un cupuc
descIIs în IùLurI. ¡unLunu eru uduncù sI nu uveu nIcI rouLù,
nIcI cumpunù, cI numuI o scurù de coboruL punù Iu upù.
- EI, eI! SpunuIe, ucum sù Le vùd cuL esLI de vrednIc, zIse
IIuI cruIuIuI. SpunuI uLuncI zumbesLe puLIn sI, coborundu-
se în IunLunù, umpIe înLuI pIoscu sI o pune Iu soId. ApoI,
muI sLund ucoIo în Iund pe scurù, uproupe de IuLu upeI,
zIce:
- EI, du' ce rùcoure-I uIcI! "CIImu rùuIuI pe muIuI
purùuIuI!" ¡mI vIne sù nu muI Ies uIurù. Dumnezeu sù
usureze pùcuLeIe ceIuI cu IunLunu, cù bun Iucru u muI IùcuL.
Pe ursILeIe IesLe, o rùcoreuIù cu usLu muIL pIùLesLe!
MuI sede eI ucoIo puLIn sI upoI Iese uIurù, zIcund: -
Doumne, sLùpune, nu sLII cuL mù sImLesc de usor; purcù îmI
vIne sù zbor, nu uILùcevu! ¡u vurù-Le sI d-Lu oIeucù, sù vezI
cum uI sù Le rùcoresLI; usu ure sù-LI vInù de îndemunù dupù
usLu, de ure sù LI se purù cù esLI usor cum îI punu...
¡IuI cruIuIuI, boboc în IeIuI sùu Iu LrebI de uIesLe, se
poLrIvesLe SpunuIuI sI se bugù în IunLunù, Iùrù sù-I
Lrùsneuscù prIn mInLe ce I se pouLe înLumpIu. SI cum sLu sI
eI ucoIo de se rùcoreu, SpunuI Iuce Lrunc! cupucuI pe guru
IunLunII, upoI se suIe deusupru IuI sI zIce cu gIus rùuLùcIos:
- AIeIeI! IecIor de om vIcIeun ce Le gùsesLI; LocmuI de
ceeu ce Le-uI pùzIL n-uI scùpuL. EI, cù bIne mI Le-um
cùpLusIL! Acum sù-mI spuI Lu cIne esLI, de unde vII sI
încoLro Le ducI, cù, de nu, ucoIo îLI puLrezesc cIoIuneIe!
¡IuI cruIuIuI ce eru sù Iucù? ¡I spune cu de-umùnunLuI,
cùcI, dù, cure om nu LIne Iu vIuLù înuInLe de LouLe?
- BIne, uLuLu um vruL sù uIIu dIn guru Lu, puI de vIperù
ce mI-uI IosL, zIce uLuncI SpunuI: numuI cuLù sù IIe usu, cù,
de Le-oI prInde cu ocu mIcù, greu ure sù-LI cudù. CIIur
ucum us puLeu sù Le omor, în voIu ceu bunù, dur mI-I mIIù
de LInereLIIe LuIe... Ducù vreI sù muI vezI soureIe cu ocIII sI
sù muI cuIcI pe Iurbù verde, uLuncI jurù-mI-Le pe uscuLIsuI
puIosuIuI Lùu cù mI-I du uscuILure sI supunere înLru LouLe,
cIIur sI-n Ioc de LI-us zIce sù Le uruncI. SI, de uzI înuInLe, eu
o sù IIu în IocuI Lùu nepoLuI împùruLuIuI, despre cure mI-uI
vorbIL, Iurù Lu - sIugu meu; sI uLuLu vreme sù uI u mù sIujI,
punù cund îI murI sI Iur îI învIu. SI orIunde veI merge cu
mIne, nu cure cumvu sù bIesLesLI dIn gurù cùLre cInevu de-
spre ceeu ce u urmuL înLre noI, cù Le-um sLers de pe IuLu
pùmunLuIuI. ¡LI pIuce usu sù muI LrùIesLI, bIne-de-bIne; Iurù
de nu, spune-mI verde în ocII, cu sù sLIu ce Ieuc LrebuIe sù-
LI Iuc...
¡IuI cruIuIuI, vùzundu-se prIns în cIesLe sI Iùrù nIcI o
puLere, îI jurù credInLù sI supunere înLru LouLe, Iùsundu-se
în sLIreu IuI Dumnezeu, cum u vreu eI sù Iucù. ALuncI
SpunuI pune munu pe curLeu, pe bunII sI pe urmeIe IIuIuI de
cruI sI Ie Iu Iu sIne; upoI îI scouLe dIn IunLunù sI-I dù puIosuI
sù-I sùruLe, cu semn de peceLIuIre u jurùmunLuIuI, zIcund:
- De-ucum înuInLe sù sLII cù Le cIeumù Hurup-AIb; uIsLu
LI-I numeIe, sI uILuI nu.
Dupù uceusLu încuIecù, IIecure pe cuIuI sùu, sI pornesc,
SpunuI înuInLe, cu sLùpun, Hurup-AIb în urmù, cu sIugù,
mergund spre împùrùLIe, Dumnezeu sù ne LIe, cu cuvunLuI
dIn povesLe, înuInLe muIL muI esLe.
SI merg eI, sI merg, cuIe Iungù sù Ie-ujungù, Lrecund
pesLe nouù mùrI, pesLe nouù LùrI sI pesLe nouù upe murI, sI
înLr-o LurzIe vreme ujung Iu împùrùLIe.
SI cum ujung, SpunuI se înIùLIsuzù înuInLeu împùruLuIuI
cu curLe dIn purLeu cruIuIuI. SI împùruLuI Verde, cILInd
curLeu, urde de bucurIe cù I-u venIL nepoLuI, sI pe duLù îI sI
Iuce cunoscuL curLII sI IeLeIor suIe, cure îI prImesc cu LouLù
cInsLeu cuvenILù unuI IIu de cruI sI mosLenILor uI
împùruLuIuI.
ALuncI SpunuI, vùzund cù I s-uu prIns mIncIunIIe de bIne,
cIeumù Iu sIne pe Hurup-AIb sI-I zIce cu usprIme:
- Tu sù sezI Iu grujd nedezIIpIL sI sù îngrIjesLI de cuIuI
meu cu de ocIII dIn cup, cù de-oI venI pe-ucoIo sI n-oI gùsI
LrebIIe IùcuLe dupù pIuc, vuI de pIeIeu Lu ure sù IIe. Dur
punù uLuncI, nu-LI o puImù, cu sù LII mInLe ce LI-um spus.
BuguL-uI în cup vorbeIe meIe?
- Du, sLùpune, zIse Hurup-AIb, Iùsund ocIII în jos. SI,
IesInd, pornesLe Iu grujd. Cu usLu u voIL SpunuI sù-sI uruLe
urumu sI sù Iucù pe HurupAIb cu sù-I Iu sI muI muIL IrIcu.
¡eLeIe împùruLuIuI înLumpIundu-se de IuLù cund u IovIL
SpunuI pe Hurup-AIb, II s-u IùcuL mIIù de dunsuI sI uu zIs
SpunuIuI cu bInIsoruI:
- Vere, nu IucI bIne ceeu ce IucI. Ducù esLe cù u IùsuL
Dumnezeu sù IIm murI pesLe uILII, ur LrebuI sù uvem mIIù
de dunsII, cù sI eI, sùrmunII, sunL oumenI!
- HeI, drugeIe meIe vere, zIce SpunuI cu vIcIenIu IuI
obIcInuILù; d-vousLrù încù nu sLILI ce-I pe Iume. Ducù dob-
ILouceIe n-ur II IosL înIrunuLe, de demuIL ur II sIusIuL pe om.
SI LrebuIe sù sLILI cù sI înLre oumenI ceu muI mure purLe
sunL dobILouce, cure LrebuIesc LInuLI dIn Iruu, ducù LI-I voIu
sù IucI Lreubù cu dunsII.
EI, upoI... zI cù nu-I Iumeu de-upoI! Sù Le Iereuscù Dum-
nezeu cund prInde mùmùIIgu coujù. Vorbu ceeu:
Dù-mI, Doumne, ce n-um uvuL,
Sù mù mIer ce m-u gùsIL.
¡eLeIe uLuncI uu IuuL uILù vorbù, dur dIn InImu Ior nu s-u
sLers purLureu necuvIIncIousù u SpunuIuI, cu LouLe
îndrepLùrIIe sI înrudIreu IuI, penLru cù bunùLuLeu nu ure
de-u Iuce cu rùuLuLeu. Vorbu ceeu:
VILu-de-vIe, LoL în vIe,
¡urù vILu-de-boz, LoL rùgoz.
SI dIn ceusuI uceIu uu începuL u vorbI eIe înde eIe, cù
SpunuI deIeI nu sumùnù în purLeu Ior, nIcI Iu cIIp, nIcI Iu
bunùLuLe; sI cù Hurup-AIb, sIugu IuI, ure o înIùLIsure muIL
muI pIùcuLù sI seumùnù u II muIL muI omenos. Pesemne In-
Imu Ie spuneu cù SpunuI nu Ie esLe vùr, sI de uceeu nu-I
puLeuu mIsLuI. Asu îI uruse eIe de Lure ucum, cù, ducù ur II
IosL în bunII Ior, s-ur II IepùduL de Spun cu de UcIgù-
I-cruceu. Dur nu uveuu ce se Iuce de împùruLuI, cu sù nu-I
uducù supùrure.
Amu, înLr-unu dIn zIIe, cum sedeu SpunuI Iu ospùL
împreunù cu mosu-sùu, cu vereIe suIe sI cu uILII, cuLI se
înLumpIuse, II s-uu udus muI Iu urmù în musù sI nIsLe sùIùLI
IourLe mInunuLe. ALuncI împùruLuI zIce SpunuIuI :
- NepouLe, muI muncuL-uI sùIùLI de ucesLe de cund esLI?
- Bu nu, mosuIe, zIce SpunuI; LocmuI erum sù vù înLreb de
unde Ie uveLI, cù Lure-s bune!... O Iurubu înLreugù us II în
sLure sù mùnunc, sI purcù LoL nu m-us sùLuru.
- Te crede mosuI, nepouLe, dur cund uI sLI cu ce greuLuLe
se cupùLù! penLru cù numuI în GrùdInu UrsuIuI, ducù-I II
uuzIL de dunsu, se uIIù sùIùLI de ucesLe, sI muI rur om cure
sù pouLù Iuu dInLr-înseIe sI sù scupe cu vIuLù. ¡nLre LoLI ou-
menII dIn împùrùLIu meu, numuI un pùdurur se bIzuIesLe Iu
Lreubu usLu. SI uceIu, eI sLIe ce Iuce, ce drege, de-mI uduce
dIn cund în cund usu, cuLe puLIne, de poILù.
SpunuI, voInd sù pIurdù ucum pe Hurup-AIb cu orIce
preL, zIse împùruLuIuI:
- Doumne, mosuIe, de nu mI-u uduce sIugu meu sùIùLI
de ucesLe sI dIn pIuLru seucù, mure Iucru sù IIe!
- Ce vorbesLI, nepouLe! zIse împùruLuI; unuI cu dunsuI,
sI încù necunoscùLor de IocurIIe ucesLeu, cum crezI cù ur
puLeu Iuce uceusLù sIujbù? Dour de LI-I greu de vIuLu IuI.
- ¡u Ius', mosuIe, nu-I duce grIju; pun rùmùsug cù ure sù-
mI uducù sùIùLI înLocmuI cu ucesLe, sI încù muILe, cù sLIu eu
ce pouLe eI.
S-oduLù cIeumù SpunuI pe Hurup-AIb sI-I zIce rùsLIL: -
Acum degrubù sù Le ducI cum îI sLI Lu sI sù-mI uducI sùIùLI
de ucesLe dIn GrùdInu UrsuIuI. HuI, IesI repede sI pornesLe,
cù nu-I vreme de pIerduL. Dur nu cumvu sù IucI de uILIeI, cù
nIcI în borLu sourecuIuI nu esLI scùpuL de mIne!
Hurup-AIb Iese muInIL, se duce în grujd sI începe u-sI
neLezI cuIuI pe coumù, zIcund:
- EI, cùIuLuI meu, cund uI sLI Lu în ce necuz um InLruL!
SIunL sù IIe rosLuI LùLune-meu, cù bIne m-u învùLuL! Asu-I
cù, ducù n-um LInuL seumù de vorbeIe IuI, um ujuns sIugù Iu
durIougù sI ucum, vrund-nevrund, LrebuIe s-uscuIL, cù mI-I
cupuI în prImejdIe?
- SLùpune, zIse uLuncI cuIuI; de-ucum înuInLe, orI cu
cupuI de pIuLrù, orI cu pIuLru de cup, LoL uLuLu-I: III oduLù
bùrbuL sI nu-LI Iuce voIe reu. ¡ncuIecù pe mIne sI IuI! SLIu
eu unde Le-oI duce, sI mure-I Dumnezeu, ne-u scùpu eI sI
dIn uceusLu!
Hurup-AIb, muI prInzund oIeucù Iu InImù, încuIecù sI se
Iusù în voIu cuIuIuI, unde vreu eI sù-I ducù.
ALuncI cuIuI pornesLe Iu pus, punù ce Iese muI încoIo, cu
sù nu-I vudù nImene. ApoI îsI uruLù puLerIIe suIe, zIcund:
- SLùpune, LIne-Le bIne pe mIne, cù um sù zbor IIn cu
vunLuI, sù cuLreIerùm pùmunLuI. Mure-I Dumnezeu sI
mesLeru-I drucuI. HeIbeL! vom puLeu venI de Iuc sI
SpunuIuI ceIuIu, nu-I e vremeu LrecuLù.
SI oduLù zbourù cuIuI cu Hurup-AIb punù Iu nourI; upoI o
Iu de-u curmezIsuI pùmunLuIuI: pe deusupru codrIIor, pesLe
vurIuI munLIIor, pesLe upu mùrIIor sI dupù uceeu se Iusù
înceL- înceL înLr-un osLrov mundru dIn mIjIocuI uneI mùrI,
Iungù o cùsuLù sInguruLIcù, pe cure eru crescuL nIsLe muscII
pIeLos de o podInù de gros, mouIe cu mùLusu sI verde cu
buruLIcuI.
ALuncI Hurup-AIb descuIecù, sI spre muI mure mIrureu
IuI, numuI Iucu îI înLumpInù în pruguI usII cerseLoureu
cùreIu îI dùduse eI un bun de pomunù, înuInLe de pornIreu
IuI de ucusù.
- EI, Hurup-AIb, usu-I cù uI venIL Iu vorbeIe meIe, cù deuI
cu deuI se ujunge, dur încù om cu om? AIIù ucum cù eu sunL
SIunLu DumInIcù sI sLIu ce nevoIe Le-u udus pe Iu mIne.
SpunuI vreu sù-LI rùpunù cupuI cu orIce cIIp sI de-uceeu Le-
u LrImIs sù-I uducI sùIùLI dIn GrùdInu UrsuIuI, dur I-or du
eIe oduLù pe nus... RùmuI uIcI în usLù-noupLe, cu sù vùd ce-I
de IùcuL.
Hurup-AIb rùmune bucuros, muILumInd SIInLeI Du-
mInIcI penLru bunu gùzduIre sI îngrIjIreu ce ure de eI.
- ¡II încredInLuL cù nu eu, cI puLereu mIIosLenIeI sI In-
Imu Lu ceu bunù Le ujuLù, Hurup-AIb, zIce SIunLu DumInIcù
IesInd sI Iùsundu-I în puce sù se IInIsLeuscù.
SI cum Iese SIunLu DumInIcù uIurù, oduLù sI pornesLe
descuILù prIn rouù, de cuIege o pouIù de somnorousù, pe
cure o IIerbe Iu un Ioc cu o vudrù de IupLe duIce sI cu unu de
mIere sI upoI Iu mursu uceeu sI IuLe se duce de o Lournù în
IunLunu dIn GrùdInu UrsuIuI, cure IunLunù eru pIInù cu upù
punù Iu gurù. SI muI sLund SIunLu DumInIcù oIeucù în
preujmu IunLunII, numuI Iucu ce vede cù vIne ursuI cu o
IuIcù în cer sI cu unu în pùmunL, mornùInd înIrIcosuL. SI
cum ujunge Iu IunLunù, cum începe u beu Iucom Iu upù sI u-
sI IInge buzeIe de duIceuLu sI bunùLuLeu eI. SI muI sLù dIn
bùuL, sI Iur începe u mornùI; sI Iur muI beu cuLe un rùsLImp,
sI Iur mornùIesLe, punù ce, de Iu o vreme, încep u-I sIùbI pu-
LerIIe sI, cuprIns de umeLeuIù, pe Ioc cude jos sI udourme
morL, de puLeuI sù LuI Iemne pe dunsuI.
ALuncI SIunLu DumInIcù, vùzundu-I usu, înLr-o cIIpù se
duce sI, desLepLund pe Hurup-AIb cIIur în mIezuI nopLII, îI
zIce:
- ¡mbrucù-Le IuLe în pIeIeu ceu de urs, cure o uI de Iu
LuLù- Lùu, upucù pe IcI LoL înuInLe, sI cum îI ujunge în
rùscrucIIe drumuIuI, uI sù duI de GrùdInu UrsuIuI. ALuncI
suI repede înIùunLru de-LI Iu sùIùLI înLr-uIes, sI cuLe-I vreu
de muILe, cùcI pe urs I-um pus eu Iu cuIe. Dur, Iu LouLù
înLumpIureu, de-I vedeu sI-I vedeu cù s-u LrezIL sI nùvùIesLe
Iu LIne, zvurIe-I pIeIeu ceu de urs sI upoI IugI încouce spre
mIne cuL îI puLeu.
Hurup-AIb Iuce cum îI zIce SIunLu DumInIcù. SI cum
ujunge în grùdInù, oduLù începe u smuIge Iu sùIùLI înLr-uIes
sI Ieugù o surcInù mure, mure, cuL pe ce sù n-o pouLù rIdIcu
în spInure. SI cund sù Iusù cu dunsu dIn grùdInù, Iucu ursuI
se LrezesLe, sI dupù dunsuI, GuvrIIe! Hurup-AIb, ducù vede
reuuu, I-uruncù pIeIeu ceu de urs, sI upoI Iuge cuL ce pouLe
cu surcInu în spuLe, LoL înuInLe Iu SIunLu DumInIcù,
scùpund cu obruz curuL.
Dupù uceusLu, Hurup-AIb, muILumInd SIInLeI DumInIcI
penLru bIneIe ce I-u IùcuL, îI sùruLù munu, upoI îsI Iu sùIùLIIe
sI, încùIecund, pornesLe spre împùrùLIe, Dumnezeu sù ne
LIe, cu cuvunLuI dIn povesLe, înuInLe muIL muI esLe.
SI mergund LoL cum s-u dus, de Iu o vreme ujunge Iu
împùrùLIe sI dù sùIùLIIe în munu SpunuIuI.
¡mpùruLuI sI IeLeIe suIe, vùzund uceusLu, Ie-u IosL de-u
mIrureu. ALuncI SpunuI zIce îngumIuL:
- EI, mosuIe, ce muI zIcI? - Ce sù zIc, nepouLe? ¡u, cund
us uvé eu o sIugù cu uceusLu, nu I-us Lrece pe dInuInLe.
- D-upoI de ce mI I-u duL LuLu de-ucusù? numuI de vred-
nIcIu IuI, zIse SpunuI; cùcI uILIeI nu-I muI Iuum dupù mIne,
cu sù-mI încurce zIIeIe.
¡u vro cuLevu zIIe dupù uceusLu, împùruLuI uruLù
SpunuIuI nIsLe pIeLre scumpe, zIcund:
- NepouLe, muI vùzuL-uI pIeLre nesLemuLe usu de murI sI
Irumouse cu ucesLeu de cund esLI?
- Am vùzuL eu, mosuIe, IeIurILe pIeLre scumpe, dur cu
ucesLe, drepL sù-LI spun, n-um vùzuL. Oure pe unde se poL
gùsI usu pIeLre?
- Pe unde sù se gùseuscù, nepouLe! ¡u, în Pùdureu Cer-
buIuI. SI cerbuI uceIu esLe bùLuL LoL cu pIeLre scumpe, muIL
muI murI sI muI Irumouse decuL ucesLe. MuI înLuI, cIcù ure
unu în IrunLe, de sLrùIucesLe cu soureIe. Dur nu se pouLe
upropIu nImene de cerb, cùcI esLe soIomonIL sI nIcI un IeI
de urmù nu-I prInde; însù eI, pe cure I-u zùrI, nu muI scupù
cu vIuLù. De-uceeu Iuge Iumeu de dunsuI de-sI scouLe ocIII;
sI nu numuI uLuLu, dur cIIur cund se uILù Iu cInevu, IIe om
suu orIce dIIunIe u II, pe Ioc rùmune mourLù. SI cIcù o
muILIme de oumenI sI de sùIbùLùcIunI zuc Iùrù suIIure în
pùdureu IuI numuI dIn usLù prIcInù: se vede cù esLe so-
IomonIL, înLors de Iu LuLù, suu drucuI muI sLIe ce ure de-I
usu de prImejdIos. Dur cu LouLe ucesLe, LrebuIe sù sLII,
nepouLe, cù unII oumenI îs muI uI drucuIuI decuL drucuI; nu
se usLumpùrù nIcI în rupLuI cupuIuI; mùcur cù uu pùLIL
muILe, LoL ceurcù prIn pùdureu IuI, sù vudù, nu I-or puLeu
gùbuI cumvu? SI cure dInLre eI ure îndrùzneuIu mure sI
noroc sI muI mure, umbIund pe ucoIo, gùsesLe dIn
înLumpIure cuLe o pIuLrù de ucesLe, pIcuLù de pe cerb, cund
se scuLurù eI Iu supLe unI o duLù, sI upoI uceIuIu om nu-I Lre-
buIe uILù negusLorIe muI bunù. Aduce pIuLru Iu mIne sI I-o
pIùLesc cuL nu Iuce; bu încù sunL bucuros cù o poL cùpùLu. SI
uIIù, nepouLe, cù usemene pIeLre Iuc podoubu împùrùLIeI
meIe, nu se gùsesc uILeIe muI murI sI muI Irumouse decuL
ucesLe Iu nIcI o împùrùLIe, sI de-uceeu s-u dus vesLeu despre
eIe în LouLù Iumeu. MuILI împùruLI sI cruI înudIns vIn sù Ie
vudù, sI II-I de-u mIrureu de unde Ie um.
- Doumne, mosuIe! zIse uLuncI SpunuI; sù nu Le superI,
dur nu sLIu ce IeI de oumenI IrIcosI uveLI pe uIcI. Eu pun
rùmùsug pe ce vreI cù sIugu meu ure sù-mI uducù pIeIeu
cerbuIuI uceIuIu, cu cup cu LoL, usu împodobIL cum esLe.
S-oduLù cIeumù SpunuI pe Hurup-AIb sI-I zIce: - Du-Le
în Pùdureu CerbuIuI, cum îI sLI Lu, sI mùcur Iù pe drucuI în
puLru, suu orIce-I Iuce, dur numuIdecuL sù-mI uducI pIeIeu
cerbuIuI, cu cup cu LoL, usu bùLuLe cu pIeLre scumpe, cum se
gùsesc. SI dour Le-u împInge pùcuLuI sù cIInLesLI vreo pIuLrù
dIn IocuI sùu, Iurù muI uIes uceu mure dIn IrunLeu cerbuIuI,
c-upoI uLuLu LI-I IeucuI! HuI, pornesLe IuLe, cù nu-I vreme de
pIerduL!
Hurup-AIb vede eI bIne unde merge Lreubu, cù dour nu
eru dIn buLucI; dur neuvund încoLro, Iese muInIL, se duce
Iur în grujd Iu cuI sI, neLezIndu-I pe coumù, îI zIce:
- DruguI meu cùIuL, Iu greu beIeu m-u vuruL Iur
SpunuI!... De-oI muI scùpu sI dIn usLu cu vIuLù, upoI LoL muI
um zIIe de LrùIL. Dur nu sLIu, zùu, Iu cuL mI-u sLu norocuI!
- Nu-I nImIcu, sLùpune, zIse cuIuI. CupuI de-ur II
sùnùLos, cù beIeIeIe curg gurIù. PouLe uI prImIL poruncù sù
jupesLI pIuLru morII sI sù ducI pIeIeu Iu împùrùLIe...
- Bu nu, cùIuLuI meu; uILu sI muI înIrIcosuLù, zIse Hurup-
AIb.
- Vorbù sù IIe, sLùpune, cù LocmeuIu-I guLu, zIse cuIuI.
Nu Le Leme, sLIu eu nùzdrùvùnII de uIe SpunuIuI; sI sù II
vruL, de demuIL I-us II IùcuL pe obruz, dur Iusù-I sù-sI muI
jouce cuIuI. Ce gundesLI? SI unII cu ucesLIu sunL LrebuILorI
pe Iume cuLeodu- Lù, penLru cù Iuc pe oumenI sù prIndù Iu
mInLe... ZI sI d-Lu cù uI uvuL sù LrugI un pùcuL sLrùmosesc.
Vorbu ceeu: "PùrInLII mùnuncù ugurIdù, sI IIIIor II se sLrep-
ezesc dInLII". HuI, nu muI sLu Iu gundurI; încuIecù pe mIne
sI pune-LI nùdejdeu în Dum- nezeu, cù mure-I puLereu ¡uI;
nu ne-u Iùsu eI sù suIerIm îndeIung. Cum vreI. "Ce-I e scrIs
omuIuI în IrunLe-I e pus." Dour' mure-I CeI-de-sus! S-or
sIursI eIe sI ucesLe de Iu o vreme...
Hurup-AIb uLuncI încuIecù, sI cuIuI pornesLe Iu pus, punù
ce Iese muI încoIo depurLe, cu sù nu-I Iu Iumeu Iu ocII. SI
upoI, încordundu-se sI scuLurundu-se o duLù voInIcesLe,
Iurù-sI uruLù puLerIIe, zIcund:
- TIne-Le zdruvùn, sLùpune, cù Iur um sù zbor:
¡n înuILuI ceruIuI,
VùzduIuI pùmunLuIuI;
Pe deusupru codrIIor,
PesLe vurIuI munLIIor,
PrIn ceuLu mùgurIIor,
Spre noIunuI mùrIIor,
¡u crùIusu zuneIor,
MInuneu mInunIIor,
DIn osLrovuI IIorIIor.
SI zIcund ucesLe, oduLù sI zbourù cu Hurup-AIb
¡n înuILuI ceruIuI,
VùzduIuI pùmunLuIuI;
sI o Iu de-u curmezIs:
De Iu nourI cùLre soure,
PrInLre Iunù sI IuceIerI,
SLeIe mundre IucILoure,
sI upoI se Iusù IIn cu vunLuI:
¡n osLrovuI IIorIIor,
¡u crùIusu zuneIor,
MInuneu mInunIIor.
SI cund vunLuI u uburIL, Iucu sI eI Iu SIunLu DumInIcù Iur
uu sosIL. SIunLu DumInIcù eru ucusù sI, cum u vùzuL pe
Hurup-AIb poposInd Iu usu eI, pe Ioc I-u înLumpInuL sI I-u
zIs cu bIundeLe:
- EI, Hurup-AIb, usu-I cù Iur Le-u ujuns nevoIu de mIne?
- Asu esLe, mùIcuLù, rùspunse Hurup-AIb, cuIunduL în
gundurI sI guIben Iu IuLù, de purcù-I Iuuse punzu de pe
obruz. SpunuI vreu sù-mI rùpunù cupuI cu orIce preL. SI de-
us murI muI degrubù, sù scup oduLù de zbucIum: decuL usu
vIuLù, muI bIne mourLe de o mIe de orI!
- VuI de mIne sI de mIne, Hurup-AIb, zIse SIunLu
DumInIcù; purcù nu Le-us II crezuL usu sIub de înger, dur,
dupù cuL vùd, esLI muI IrIcos decuL o IemeIe! HuI, nu muI
sLu cu o gùInù pIouuLù! rùmuI Iu mIne în usLù noupLe sI LI-oI
du eu vrun ujuLor. Mure-I Dumnezeu! N-u muI II eI dupù
gunduI SpunuIuI. ¡nsù muI rubdù sI Lu, IùLuI meu, cù muIL
uI uvuL de rùbduL sI puLIn muI uI. Pun-ucum LI-u IosL muI
greu, dur de-ucum înuInLe LoL usu ure sù-LI IIe, punù ce-I IesI
dIn sIujbu SpunuIuI, de Iu cure uI sù LrugI încù muILe
necuzurI, dur uI sù scupI dIn LouLe cu cupuI LeuIùr, penLru cù
norocuI Le ujuLù.
- PouLe usu sù IIe, mùIcuLù, zIse Hurup-AIb, dur preu
muILe s-uu îngrùmùdIL deoduLù pe cupuI meu.
- CuLe u duL Dumnezeu, Hurup-AIb, zIse SIunLu
DumInIcù; usu u LrebuIL sù se înLumpIe, sI n-uI cuI bùnuI:
penLru cù nu-I dupù cum gundesLe omuI, cI-I dupù cum
vreu DomnuI. Cund veI ujunge sI Lu oduLù mure sI Lure, îI
cùuLu sù judecI IucrurIIe de-u IIr-u-pùr sI veI crede ceIor
usuprILI sI necùjILI, penLru cù sLII ucum ce e necuzuI. Dur
punù uLuncI, muI rubdù, HurupAIb, cùcI cu rùbdureu îI IrIgI
pIeIeu.
Hurup-AIb, nemuIuvund ce zIce, muILumesLe IuI Dum-
nezeu, sI de bIne, sI de rùu, sI SIInLeI DumInIcI penLru bunu
gùzduIre sI ujuLoruI IùgùduIL.
- ¡u, ucum muI vII de-ucusù, IùLuI meu! ZIcù cIne-u zIce
sI cum u vreu sù zIcù, dur cund esLe sù duI pesLe pùcuL,
ducù-I înuInLe, Le sIIesLI sù-I ujungI, Iur ducù-I în urmù, sLuI
sI-I usLepLI. Mù rog, ce muI Iu deuI, Iu vuIe? usu e Iumeu usLu
sI, de-uI Iuce ce-uI Iuce, rùmune cum esLe eu; nu poLI s-o
înLorcI cu umùruI, mùcur sù Le puI în rupLuI cupuIuI. Vorbu
ceeu: "ZI-I Iume sI Le munLuIe". Dur Iu sù Iùsùm LouLe Iu o
purLe sI, punù Iu unu-uILu, IuI sù vedem ce-I de IùcuL cu cer-
buI, cù SpunuI Le-u II usLepLund cu nerùbdure. SI, dù,
sLùpun nu-I? LrebuIe sù-I uscuILI. Vorbu ceeu: "¡eugù cuIuI
unde zIce sLùpunuI".
SI oduLù scouLe SIunLu DumInIcù obrùzuruI sI subIu IuI
SLuLu-PuImù-Burbù-CoL, de unde Ie uveu sI, dundu-Ie IuI
Hurup-AIb, zIce:
- TIne ucesLe, cù uu sù-LI IIe de mure LrebuInLù unde
mergem. SI cIIur IuIdem, cu ujuLoruI DomnuIuI, sù
IsprùvIm oduLù sI Lrebusouru usLu.
SI pe Iu cunLuLuI cucosIIor se Iu SIunLu DumInIcù
împreunù cu Hurup-AIb sI se duc în Pùdureu CerbuIuI. SI
cum ujung în pùdure, supù o groupù uduncù de un sLuL de
om, Iungù un Izvor, unde în IIecure zI pe Iu umIuzù veneu
cerbuI de beu upù, upoI se cuIcu ucoIo pe Ioc sI dormeu cuL
un beI, punù ce usIInLeu soureIe. SI dupù uceeu, scuIundu-
se, o Iuu în porneuIù sI nu muI du pe Iu Izvor Iur punù u
douu zI pe Iu umIuzù.
- EI, eI! ucum groupu esLe guLu, zIse SIunLu DumInIcù.
Tu, Hurup-AIb, rùmuI uIcI înLr-însu, LouLù zIuu, sI Iucu ce uI
de IùcuL: pune-LI obrùzuruI cum se pune, Iurù subIu sù n-o
sIùbesLI dIn munù; sI de-umIuzù, cund u venI cerbuI uIcI Iu
Izvor sù beu upù sI s-u cuIcu s-u udormI, cu ocIII descIIsI,
cum I-I IeIesuguI, Lu, înduLù ce I-îI uuzI IorùInd, sù IesI
înceLIsor sI sù poLrIvesLI usu cu sù-I zborI cupuI dInLr-o
sIngurù IovILurù de subIe, sI upoI repede sù Le uruncI în
groupù sI sù sezI ucoIo înLr-însu punù dupù usIInLILuI soure-
IuI. CupuI cerbuIuI ure sù Le sLrIge punù uLuncI mereu pe
nume, cu sù Le vudù, dur Lu nu cumvu sù Le îndupIecI de
rugùmInLeu IuI sI sù Le ILesLI Iu dunsuI, cù ure un ocII
oLrùvIL sI, cund I-u pIronI spre LIne, nu muI LrùIesLI. ¡nsù,
cum u usIInLI soureIe, sù sLII cù u murIL cerbuI. SI uLuncI sù
IeI Iùrù IrIcù sù-I jupesLI pIeIeu, Iurù cupuI sù-I IeI usu
înLreg, cum se gùsesLe, sI upoI sù vII Iu mIne.
SI usu, SIunLu DumInIcù se Iu sI se înLournù sIngurù
ucusù. ¡urù Hurup-AIb rùmune Iu pundù în groupù. SI, cund
pe Iu umIuzù, numuI Iucu ce uude Hurup-AIb un mugeL
înùdusIL: cerbuI veneu boncùIuInd. SI ujungund Iu Izvor,
oduLù sI începe u beu IuIpuv Iu upù rece; upoI muI
boncùIuIesLe, sI Iur muI beu cuLe un rùsLImp, sI Iur muI
boncùIuIesLe, sI Iur muI beu, punù ce nu muI pouLe. Dupù
uceeu începe u-sI uruncu Lùrnù dupù cup, cu buIuIuI, sI
upoI, scurmund de LreI orI cu pIcIoruI în pùmunL, se
LoIogesLe jos pe pujIsLe, ucoIo pe Ioc, muI rumegù eI cuL muI
rumegù, sI pe urmù se usLerne pe somn, sI unde nu începe
u munu porcII Iu jIr.
Hurup-AIb, cum îI uude IorùInd, Iese uIurù înceLIsor sI,
cund îI croIesLe o duLù cu subIu pe Iu mIjIocuI guLuIuI, îI sI
zbourù cupuI cuL coIo de Iu Lrup sI upoI Hurup-AIb se
uruncù Iùrù sIne în groupù, dupù cum îI povùLuIse SIunLu
DumInIcù. ALuncI sungeIe cerbuIuI oduLù u sI-ncepuL u
curge guIguInd sI u se rùspundI în LouLe pùrLIIe,
îndrepLundu-se sI nùboInd în groupù pesLe Hurup-AIb, de
cuL pe ce eru sù-I înece. ¡urù cupuI cerbuIuI, zvurcoIIndu-se
dureros, sLrIgu cu juIe, zIcund:
- Hurup-AIb, Hurup-AIb! De nume LI-um uuzIL, dur de
vùzuL nu Le-um vùzuL. ¡esI numuI oIeucù sù Le vùd încuILeu,
vrednIc esLI de comouru ce LI-o Ius, sI upoI sù mor cu
pIùcere, druguI meu!
Dur Hurup-AIb Lùceu moIcum sI de-ubIu îsI puLeu
descIesLu pIcIoureIe dIn sungeIe încIeguL, cure eru muI-muI
sù umpIe groupu. ¡n sIursIL, muI sLrIgù eI, cupuI cerbuIuI,
cuL muI sLrIgù, însù Hurup-AIb nIcI nu rùspunde, nIcI se
uruLù, sI de Iu o vreme se Iuce Lùcere. SI usu, dupù usIInLILuI
soureIuI, Hurup-AIb Iese dIn groupù, jupesLe pIeIeu cerbu-
IuI cu bùgure de seumù, sù nu smInLeuscù vreo pIuLrù dIn
IocuI eI, upoI Iu cupuI înLreg, usu cum se gùseu, sI se duce Iu
SIunLu DumInIcù.
- EI, Hurup-AIb, zIse SIunLu DumInIcù, usu-I cù um scos-
o Iu cupùL sI usLu?
- Asu; cu ujuLoruI IuI Dumnezeu sI cu uI sIInLIeI-vousLre,
rùspunse Hurup-AIb, um IzbuLIL, mùIcuLù, sù Iucem sI ucum
pe cIeIuI SpunuIuI, rùmunere-us pùgubus de dunsuI sù
rùmun, sI sù-I vùd cund mI-oI vedeu ceuIu; uLuncI, sI nIcI
uLuncI, cù Lure mI-I negru înuInLeu ocIIIor!
- ¡usù-I, Hurup-AIb, în pIuLu IuI Dumnezeu, cù sI-u du eI
SpunuI pesLe om vroduLù; penLru cù nu-I nIcI o IupLù Iùrù
pIuLù, zIse SIunLu DumInIcù. MergI de I Ie du sI ucesLeu, cù
I-or rùmuneu eIe de cup oduLù.
ALuncI Hurup-AIb, muILumInd SIInLeI DumInIcI, îI sùruLù
munu, upoI încuIecù pe cuI sI pornesLe LoL cum u venIL,
mergund spre împùrùLIe, Dumnezeu sù ne LIe, cu cuvunLuI
dIn povesLe, înuInLe muIL muI esLe... SI pe unde Lreceu,
Iumeu dIn LouLe pùrLIIe îI îngIesuIu: penLru cù pIuLru ceu
mure dIn cupuI cerbuIuI sLrùIuceu de se pùreu cù Hurup-
AIb soureIe cu eI îI duceu.
MuILI cruI sI împùruLI Ieseuu înuInLeu IuI Hurup-AIb, sI
cure dIncoLro îI rugu, unuI sù-I deu bùnùrIL, cuL u cere eI, uI-
LuI sù-I deu IuLu sI jumùLuLe de împùrùLIe; uILuI sù-I deu IuLu
sI împùrùLIu înLreugù penLru usemene odoure. Dur Hurup-
AIb cu de Ioc se Iereu sI, urmundu-sI cuIeu înuInLe, Iu
sLùpunu-sùu Ie duceu.
SI înLr-unu dIn serI, cum sedeu SpunuI împreunù cu
mosus ùu sI cu vereIe suIe sus înLr-un IoIsor, numuI Iucu ce
zùresc în depùrLure un suI de ruze scunLeIeLoure, cure veneu
înspre dunsII; sI de ce se upropIu, de ce IumInu muI Lure, de
Ie Iuru vederIIe. SI deoduLù LouLù suIIureu s-u pus în
mIscure: Iumeu de pe Iume, IIInd în mure nedumerIre,
uIergu sù vudù ce mInune pouLe sù IIe. SI, cund coIo, cIne
eru? Hurup-AIb, cure veneu în pusuI cuIuIuI, uducund cu
sIne pIeIeu sI cupuI cerbuIuI pe cure Ie-u sI duL în munu
SpunuIuI.
¡u vedereu ucesLeI mInunùLII, LoLI uu rùmus încremenILI
sI, uILundu-se unII Iu uILII, nu sLIuu ce sù zIcù. PenLru cù în
udevùr eru sI Iucru de mIrure!
Dur SpunuI, cu vIcIenIu su obIcInuILù, nu-sI pIerde
cumpùLuI. SI, Iuund vorbù, zIce împùruLuIuI:
- EI, mosuIe, ce muI zIcI? udeverILu-s-uu vorbeIe meIe?
- Ce sù muI zIc, nepouLe?! rùspunse împùruLuI uImIL. ¡u, sù
um eu o sIugù usu de vrednIcù sI credIncIousù cu HurupAIb,
us pune-o Iu musù cu mIne, cù muIL preLuIesLe omuI ucesLu!
- Bu sù-sI punù poILu-n cuI! rùspunse SpunuI cu gIus
rùuLùcIos. AsLu n-us Iuce-o eu de-ur muI II eI pe cuL esLe;
dour nu-I IruLe cu mumu, sù-I pun în cupuI cInsLeI! Eu sLIu,
mosuIe, cù sIugu-I sIugù sI sLùpunu-I sLùpun; s-u munLuIL
vorbu. Nu, nu, nu! d-upoI penLru vrednIcIu IuI mI I-u duL
LuLu, cùcI uILIeI de ce I-us II IuuL cu mIne. HeI, IeI! Nu sLILI
d-vousLrù ce poum-u drucuIuI e Hurup-AIb uIsLu! Punù I-um
duL Iu bruzdù, mI-um sLupIL suIIeLuI cu dunsuI. NumuI eu îI
vIn de Iuc. Vorbu ceeu: "¡rIcu pùzesLe bosLùnùrIu". AIL
sLùpun în IocuI meu nu muI Iuce brunzù cu Hurup-AIb, cuL
îI Iumeu sI pùmunLuI. Ce Le poLrIvesLI, mosuIe? Cum vùd
eu, d-Lu preu InLrI în voIu supusIIor. De-uceeu nu-LI duu
cerbII pIeLre scumpe sI ursII sùIùLI. MIe unuIu sLIu cù nu-mI
suIIù nImene în bors: cund vùd cù muLu Iuce mùruzurI, LI-o
sLrung de coudù, de mùnuncù sI mere pùdureLe, cùcI n-ure
încoLro... Ducù LI-u ujuLu Dumnezeu sù mù runduIesLI muI
degrubù în IocuI d-LuIe, îI vedeu, mosuIe drugù, ce preIucere
ure sù Iu împùrùLIu; n-or muI sedeu IucrurIIe LoL usu mourLe
cum sunL. PenLru cù sLII vorbu ceeu: "OmuI sIInLesLe Ioc-
uI!"... ¡osL-uI sI d-Lu Iu LInereLe, nu zIc. Dur ucum îLI cred.
Dù, bùLruneLe nu-s? Cum n-or sLu LrebIIe buILù!
¡n sIursIL, SpunuIuI îI mergeu guru cu pupùzu, de-u
umeLIL pe împùruLuI, încuL u uILuL sI de Hurup-AIb, sI de
cerb, sI de LoL.
¡eLeIe împùruLuIuI însù prIveuu Iu verIsor... cum prIvesLe
cuIneIe Iu muLù, sI Ie eru drug cu sureu-n ocII: penLru cù Ie
spuneu InImu ce om Iùrù de Iege esLe SpunuI. Dur cum eruu
sù Iusù eIe cu vorbu înuInLeu LuLùIuI Ior? SpunuI n-uveu de
cIne... Vorbu ceeu: "GùsIse un suL Iùrù cuInI sI se prImbIu
Iùrù bùL". Cù uILù, ce poL sù zIc?
¡u vro cuLevu zIIe dupù usLu, împùruLuI Iùcu un ospùL
IourLe mure în cInsLeu nepoLu-sùu, Iu cure ospùL uu IosL
poILILI ceI muI sLrùIucILI ouspeLI: împùruLI, cruI, voIevozI,
cùpILunII osLIrIIor, muI-murII oruseIor sI uILe IeLe cInsLILe.
¡n zIuu de ospùL, IeLeIe împùruLuIuI s-uu pus cu rugù -
mInLeu pe Iungù Spun sù deu voIe IuI Hurup-AIb cu sù
sIujeuscù sI eI Iu musù. SpunuI, nepuLundu-Ie sLrIcu IuLuruI,
cIeumù pe Hurup-AIb de IuLù cu dunseIe sI-I învoI uceusLu,
însù cu LocmuIù, cu în LoL LImpuI ospùLuIuI sù sLeu numuI Iu
spuLeIe sLùpunu-sùu sI nIcI mùcur sù-sI rIdIce ocIII Iu
ceIIuILI mesenI, cù de I-oI vedeu obrùznIcIndu-se cumvu,
ucoIo pe Ioc îI sI LuI cupuI.
- AuzIL-uI ce um spus, sIugù neLrebnIcù, zIse SpunuI,
urùLund IuI Hurup-AIb LùIsuI puIosuIuI, pe cure juruse
credInLù sI supunere SpunuIuI Iu IesIreu dIn IunLunù.
- Du, sLùpune, rùspunse Hurup-AIb cu umIIInLù; sunL
guLu Iu poruncu IumInùrII-vousLre.
¡eLeIe împùruLuIuI uu muILumIL SpunuIuI sI penLru uLuLu.
Amu, LocmuI pe cund eru LemeIuI meseI, sI ouspeLII, LoL
gusLund vInuI de bun, începuse u se cIIurcIIuIuI cuLe
oIeucù, numuI Iucu o pusùre mùIusLrù se vede bùLund Iu
IereusLrù sI zIcund cu gIus muIeruLIc:
- MuncuLI, beLI sI vù veseIILI, dur de IuLu împùruLuIuI
Ros nIcI nu gundILI!
ALuncI, deoduLù, LuLuror mesenIIor pe Ioc II s-u sLrIcuL
cIeIuI sI uu începuL u vorbI cure ce sLIu sI cum îI duceu
cupuI: unII spuneuu cù împùruLuI Ros, uvund InImù IuInù,
nu se muI suLurù de u vùrsu sunge omenesc; uILII spuneuu
cù IuLu IuI esLe o Iurmuzounù cumpIILù, sI cù dIn prIcInu eI
se Iuc uLuLeu jerLIe; uILII înLùreuu spuseIe ceIorIuILI, zIcund
cù cIIur eu ur II venIL în cIIp de pusùre de u bùLuL ucum Iu
IereusLrù, cu sù nu Iuse sI uIcI Iumeu în puce. AILII zIceuu cù,
orIcum ur II, dur pusùreu uceusLu nu-I Iucru curuL; sI cù Lre-
buIe sù IIe un LrImIs de undevu, numuI penLru u IscodI
cuseIe oumenIIor. AILII, muI IrIcosI, îsI sLupeuu în sun, men-
Ind-o cu sù se înLourcù pe cupuI uceIuI cure u LrImIs-o. ¡n
sIursIL, unII spuneuu înLr-un IeI, uILII în uIL IeI, sI muILe se
zIceuu pe seumu IeLeI împùruLuIuI Ros, dur nu se sLIu cure
dIn LouLe uceIe vorbe esLe ceu udevùruLù.
SpunuI, dupù ce-I uscuILù pe LoLI cu Iuure-umInLe, cIùLInù
dIn cup sI zIse:
- Rùu e cund uI u Iuce LoL cu oumenI cure se Lem sI de
umbru Ior! D-vousLrù, cInsLILI ouspeLI, se vede cù pusLeLI
bobocI, de nu vù prIcepeLI uI cuI IupL e ucesLu.
SI uLuncI SpunuI repede îsI uLInLesLe prIvIrIIe usupru IuI
Hurup-AIb sI, nu sLIu cum, îI prInde zumbInd.
- Asu... sIugù vIcIeunù ce-mI esLI!? VusùzIcù, Lu uI sLIInLù
de usLu sI nu mI-uI spus. Acum degrubù sù-mI uducI pe IuLu
împùruLuIuI Ros, de unde sLII sI cum îI sLI Lu. HuI, pornesLe!
SI nu cumvu sù IucI de uILIeI, cù Le-uI dus de pe IuLu
pùmunLuIuI!
ALuncI Hurup-AIb, IesInd pIIn de muInIre, se duce în
grujd Iu cuI sI, neLezIndu-I pe coumù sI sùruLundu-I, zIce:
- DruguI meu Lovurùs, Iu greu nevoIe m-u bùguL Iur
SpunuI! Amu u scornIL uILu: cIcù sù-I uduc pe IuLu
împùruLuIuI Ros de unde-oI sLI. AsLu-I curuL vorbu ceeu:
"PoILIm pungù Iu musù, ducù LI-uI udus de-ucusù." Se vede
cù mI s-u upropIuL IunIu Iu pur. CIne sLIe ce mI s-u muI
înLumpIu! Cu SpunuI LoL um dus-o cum um dus-o, cuIne-
cuInesLe, punù ucum. Dur cu omuI ros nu sLIu, zùu, Iu cuL
mI-u sLu cupuI. S-upoI, unde s-u II gùsInd uceI împùruL Ros
sI IuLu IuI, cure cIcù esLe o Iurmuzounù cumpIILù, numuI
CeI-de-pe-comourù u II sLIInd! Purcù drucuI vrùjesLe, de n-
upuc bIne u scùpu dIn unu sI duu pesLe uILu! Se vede cù m-u
nùscuL mumu înLr-un ceus rùu, suu nu sLIu cum sù muI zIc,
cu sù nu gresesc înuInLeu IuI Dumnezeu. Mù prIcep eu Lure
bIne ce ur LrebuI sù Iuc, cu sù se curme oduLù LouLe ucesLe.
Dur m-um deprIns u LuruI dupù mIne o vIuLù LIcùIousù.
Vorbu ceeu: "Sù nu deu Dumnezeu omuIuI cuL pouLe eI
suIerI".
- SLùpune, zIse uLuncI cuIuI, necIezund cu înIocure, nu
Le muI oIIcùI uLuLu! Dupù vreme reu, u II eI vreoduLù sI sen-
In. Duc'ur sLu cInevu sù-sI Iucù seumù de LouLe ceIe, cum
cIILesLI d-Lu, upoI uLuncI ur LrebuI sù vezI LoL oumenI morLI
pe LouLe cùrùrIIe... Nu II usu de nerùbdùLor! De unde sLII cù
nu s-or scIImbu IucrurIIe în bIne sI penLru d-Lu? OmuI e
duLor sù se IupLe cuL u puLeu cu vuIurIIe vIeLII, cùcI sLII cù
esLe o vorbù: "Nu uduce unuI ce uduce ceusuI". Cund sunL
zIIe sI noroc, LrecI prIn upù sI prIn Ioc sI dIn LouLe scupI
nevùLùmuL. Vorbu cunLecuIuI:
¡ù-mù, mumù, cu noroc,
SI mùcur m-uruncù-n Ioc.
¡us' pe mIne, sLùpune, cù sLIu eu pe unde Le-oI duce Iu
împùruLuI Ros: penLru cù m-uu muI purLuL o duLù pùcuLeIe
pe ucoIo cu LuLu-Lùu, în LInereLIIe IuI. HuI, încuIecù pe mIne
sI LIne-Le bIne, cù ucum um sù-mI urùL puLerIIe cIIur de
uIcI, de pe Ioc, în cIudu SpunuIuI, cu sù-I punem venIn Iu
InImù.
Hurup-AIb uLuncI încuIecù, sI cuIuI, necIezund o duLù
puLernIc, zbourù cu dunsuI:
¡n înuILuI ceruIuI,
VùzduIuI pùmunLuIuI
sI o Iu de-u curmezIs:
De Iu nourI cùLre soure,
PrInLre Iunù sI IuceIerI,
SLeIe mundre IucILoure.
SI upoI, de Iu o vreme, începe u se Iùsu IIn cu vunLuI, sI
Iuund de-u IunguI pùmunLuIuI, merg spre împùrùLIe, Dum-
nezeu sù ne LIe, cu cuvunLuI dIn povesLe, înuInLe muIL muI
esLe.
Dur Iu sù vedem, ce se muI peLrece Iu musù dupù ducereu
IuI Hurup-AIb?
- HeI, IeI! zIse SpunuI în sIne, Lremurund de cIudù: nu
Le-um sLIuL eu cù-mI esLI de ucesLIu, cù de muIL îLI Iùceum
IeIuI!... Dur LrùInd sI nemurInd, Le-oI sIujI eu, mùI budeo!...
PuIosuI IsLu ure sù-LI sLIe de sLIre... EI, vedeLI, mosuIe sI
cInsLILI mesenI, cum IrùnesLI pe drucuI, Iùrù sù sLII cu cIne
uI de-u Iuce? Ducù nu-s sI eu un puIsor de om în IeIuI meu,
dur LoL m-u Lrus Hurup-AIb pe sIourù! BIne-u zIs cIne-u zIs:
"Cù unde-I ceLuLeu muI Lure, ucoIo buLe drucuI rùzboI muI
puLernIc".
¡n sIursIL, împùruLuI, IeLeIe suIe sI LoLI ouspeLII rùmuserù
încremenILI, SpunuI, bodrogùnInd dIn gurù, nu sLIu cum
sù-sI uscundù uru, Iurù Hurup-AIb, îngrIjIL de ce I s-ur muI
puLeu înLumpIu în urmù, mergeu LoL înuInLe prIn IocurI
pusLII sI cu greu de sLrùbùLuL.
SI cund sù Lreucù un pod pesLe o upù mure, Iucu o nunLù
de IurnIcI Lreceu sI eu LocmuI uLuncI poduI. Ce sù Iucù Hur-
upAIb ? SLù eI oIeucù sI se sIùLuIesLe cu gunduI: "Sù Lrec
pesLe dunseIe, um sù omor o muILIme; sù duu prIn upù, mù
Lem cù m-oI înecu, cu cuI cu LoL. Dur LoL muI bIne sù duu
prIn upù, cum u du Dumnezeu, decuL sù curm vIuLu uLuLor
guzuIILe nevInovuLe". SI zIcund Doumne-ujuLù, se uruncù cu
cuIuI în upù, o Lrece înoL dIncoIo, Iu ceIu muI, Iùrù prImejdIe
sI upoI îsI Iu drumuI înuInLe. SI cum mergeu eI, numuI Iucu I
se înIùLIsuzù o IurnIcù zburùLoure zIcund:
- Hurup-AIb, IIIndcù esLI usu de bun, de LI-u IosL mIIù de
vIuLu nousLrù, cund Lreceum pe pod, sI nu ne-uI sLrIcuL
veseIIu, vreuu sù-LI Iuc sI eu un bIne: nu-LI urIpu usLu, sI
cund îI uveu vroduLù nevoIe de mIne, sù duI Ioc urIpeI, sI
uLuncI eu împreunù cu LoL neumuI meu uvem sù-LI venIm în
ujuLor.
Hurup-AIb, sLrungund urIpu cu îngrIjIre, muILumesLe Iur-
nIcII penLru ujuLoruI IùgùduIL sI upoI pornesLe LoL înuInLe.
SI muI merge eI cuL merge, sI numuI Iucu ce uude o
buzuILurù înùdusILù. Se uILù eI în dreupLu, nu vede nImIcu;
se uILù în sLungu, nIcI uLuLu; sI cund se uILù în sus, ce sù
vudù? Un roI de uIbIne se învurLeu în zbor pe deusupru cup-
uIuI sùu sI umbIuu bezmeLIce de coIo punù coIo, neuvund
Ioc unde sù se useze. Hurup-AIb, vùzundu-Ie usu, I se Iuce
mIIù de dunseIe sI, Iuundu-sI pùIùrIu dIn cup, o pune pe
Iurbù Iu pùmunL, cu guru-n sus, sI upoI eI se dù înLr-o purLe.
ALuncI, bucurIu uIbIneIor; se Iusù jos cu LouLeIe sI se udunù
cIoLcù în pùIùrIe. Hurup-AIb, uIIundu-se cu pùrere de bIne
despre usLu, uIeurgù în dreupLu sI în sLungu sI nu se Iusù
punù ce gùsesLe-un busLIIun puLregùIos, îI scobesLe cu ce
pouLe sI-I Iuce urdInIs; dupù uceeu usuzù nIsLe LepusI înLr-
însuI, îI Ireucù pe dInùunLru cu cùLusnIcù, cu suIcInù, cu
mùLùcIune, cu pouIu sunLù-MùrIeI sI cu uILe buruIene
mIrosILoure sI prIeInIce uIbIneIor sI upoI, Iuundu-I pe umùr,
se duce Iu roI, rùsLournù uIbIneIe IrumuseI dIn pùIùrIe în
busLIIun, îI înLource bInIsor cu guru în jos, îI pune
deusupru nIsLe cupLùIunI, cu sù nu rùzbuLù soureIe sI pIouIu
înIùunLru, sI upoI, Iùsundu-I ucoIo pe cump, înLre IIorI, îsI
cuuLù de drum.
SI cum mergeu eI, muILumIL în sIne penLru uceusLù Iucere
de bIne, numuI Iucu I se înIùLIsuzù înuInLe crùIusu uIbIneIor,
zIcundu-I:
- Hurup-AIb, penLru cù esLI usu de bun sI Le-uI osLenIL de
ne-uI IùcuL udùposL, vreuu sù-LI Iuc sI eu un bIne în vIuLu
meu: nu-LI urIpu usLu sI, cund îI uveu vreoduLù nevoIe de
mIne, uprInde-o, sI eu înduLù um sù-LI vIn înLru ujuLor.
Hurup-AIb, Iuund urIpu cu bucurIe, o sLrunge cu
îngrIjIre; upoI, muILumInd crùIeseI penLru ujuLoruI
IùgùduIL, pornesLe, urmundu-sI cuIeu LoL înuInLe.
MuI merge eI cuL merge sI, cund Iu pouIeIe unuI codru,
numuI Iucu ce vede o dIIunIe de om, cure se purpuIeu pe
Iungù un Ioc de douùzecI sI puLru de sLunjenI de Iemne sI
LoL uLuncI sLrIgu, cuL îI Iuu guru, cù moure de IrIg. SI-upoI,
uIurù de uceusLu, omuI uceIu eru cevu de sperIuL; uveu nIsLe
urecII cIùpùuge sI nIsLe buzouIe grouse sI dùbùIùzuLe. SI
cund suIIu cu dunseIe, ceu deusupru se rùsIrungeu în sus
pesLe scùIurIIu cupuIuI, Iur ceu dedesubL uLurnu în jos, de-I
ucopereu punLeceIe. SI, orI pe ce se opreu suIIureu IuI, se
puneu promoroucu muI grousù de-o puImù. Nu eru cIIp sù
Le upropII de dunsuI, cù usu Lremuru de Lure, de purcù-I
zgIIIuIu drucuI. SI duc-ur II LremuruL numuI eI, ce LI-ur II
IosL? Dur LouLù suIIureu sI IùpLuru de prImprejur îI LIneuu
IunguI: vunLuI gemeu cu un nebun, copucII dIn pùdure se
vùIcùruu, pIeLreIe LIpuu, vreuscurIIe LIuIuu sI cIIur IemneIe
de pe Ioc pocneuu de ger. ¡urù veverILeIe, gùvozdILe unu
pesLe uILu în scorburI de copucI, suIIuu în ungIII sI
pIungeuu în pumnI, bIesLemundu-sI ceusuI în cure s-uu
nùscuL. Mù rog, Ioc de ger eru: ce sù vù spun muI muIL!
HurupAIb, numuI o Lurù cuL u sLuL de s-u uILuL, u IùcuL
LurLurI Iu gurù sI, nepuLundu-sI sLùpunI rusuI, zIse cu mIr-
ure:
- MuILe muI vede omuI ucesLu cuL LrùIesLe! MùI LurLor-
uIe, nu muncu Iurum sI spune drepL, Lu esLI GerIIù? Asù-I
cù LucI?... Tu LrebuIe sù III, penLru cù sI IocuI îngIeuLù Iungù
LIne, de urzuIIu ce esLI.
- RuzI Lu, ruzI, Hurup-AIb, zIse uLuncI GerIIù Lremurund,
dur, unde mergI, Iùrù mIne n-uI sù poLI Iuce nImIcu.
- HuI sI Lu cu mIne, ducù vreI, zIse Hurup-AIb; de-ubIu
Le-I muI încùIzI mergund Iu drum, cùcI nu e bIne cund sLuI
IocuIuI.
GerIIù uLuncI se Iu cu Hurup-AIb sI pornesc împreunù. SI
mergund eI o bucuLù înuInLe, Hurup-AIb vede uILù drùcùrIe
sI muI mure: o numIIù de om muncu bruzdeIe de pe urmu u
zq de pIugurI sI LoL uLuncI sLrIgu în guru mure cù crupù de
Ioume.
- EI, upoI sù nu buInesLI de rus? zIse Hurup-AIb. MùI,
mùI, mùI! cù muILe-LI muI vùd ocIII! Pesemne c-uIsLu-I
¡IùmunzIIù, IoumeLeu, suc Iùrù Iund suu cIne muI sLIe ce
prIcopseuIù u II, de nu-I pouLe sùLuru nIcI pùmunLuI.
- RuzI Lu, ruzI, Hurup-AIb, zIce uLuncI ¡IùmunzIIù, dur,
unde mergeLI voI, Iùrù mIne n-uveLI sù puLeLI Iuce nIcI o
Ispruvù.
- Ducù-I usu, IuI sI Lu cu noI, zIse Hurup-AIb, cù dour n-
um u Le duce în spInure.
¡IùmunzIIù uLuncI se Iu dupù Hurup-AIb sI pornesc
LusLreI înuInLe. SI muI mergund eI o posLuLù, numuI Iucu
Hurup-AIb vede uILù mInunùLIe sI muI mure: o urùLure de
om bùuse upu de Iu zq de IuzurI sI o gurIù pe cure umbIuu
numuI =oo de morI sI LoL uLuncI sLrIgu în guru mure cù se
usucù de seLe.
- MùI, du' uI drucuIuI onunIe de om e sI ucesLu! zIse Hur-
upAIb. Grozuv burdùIun sI nesùLIos guLIej, de nu poL sù-I
poLoIeuscù seLeu nIcI IzvoureIe pùmunLuIuI; mure gIIoI de
upù LrebuIe sù IIe în muLeIe IuI! Se vede cù ucesLu-I
prùpùdenIu upeIor, vesLILuI SeLIIù, IIuI SeceLeI, nùscuL în zo-
dIu ruLeIor sI împodobIL cu duruI supLuIuI.
- RuzI Lu, ruzI, Hurup-AIb, zIse uLuncI SeLIIù, cùruIu
începu u-I LusnI upu pe nùrI sI pe urecII, cu pe nIsLe
IùpLouce de morI, dur, unde vù duceLI voI, Iùrù mIne de-
geubu vù duceLI.
- HuI sI Lu cu noI, ducù vreI, zIse Hurup-AIb; de-ubIu nu
Le-uI muI IIncIurI uLuLu în ceIe upe, îI scùpu de bIesLemuI
brousLeIor sI-I du rùguz morIIor sù umbIe, cù desLuI LI-uI
IùcuL mendreIe punù ucum. Ce, Doumne IurLù-mù, îI Iuce
brousLe în punLece de uLuLu upù!
SeLIIù uLuncI se Iu dupù Hurup-AIb sI pornesc LuspuLru
înuInLe. SI muI mergund eI o bucuLù, numuI Iucu ce vede
Hurup-AIb uILù mInunùLIe sI muI mInunuLù: o
scIImonosILurù de om uveu în IrunLe numuI un ocII, mure
cuL o sILù sI, cund îI descIIdeu, nu vedeu nImIcu; du cIIor
pesLe ce upucu. ¡urù cund îI LIneu încIIs, dur IIe zI, dur IIe
noupLe, spuneu cù vede cu dunsuI în mùrunLuIeIe
pùmunLuIuI.
- ¡ucu, începu eI u rùcnI cu un smInLIL, LouLe IucrurIIe mI
se uruLù gùurILe, cu sILIscu, sI sLrùvezII, cu upu ceu IImpede;
deusupru cupuIuI meu vùd o muILIme nenumùruLù de
vùzuLe sI nevùzuLe; vùd Iurbu cum cresLe dIn pùmunL; vùd
cum se rosLogoIesLe soureIe dupù deuI, Iunu sI sLeIeIe cu-
IunduLe în mure; copucII cu vurIuI în jos, vILeIe cu pI-
cIoureIe în sus sI oumenII umbIund cu cupuI înLre umere;
vùd, în sIursIL, ceeu ce n-us muI dorI sù vudù nImene, pen-
Lru u-sI osLenI vedereu: vùd nIsLe gurI cùscuLe uILundu-se Iu
mIne sI nu-mI poL du seumu de ce vù mIruLI usu, mIru-v-uLI
de... IrumuseLe-vù!
Hurup-AIb uLuncI se buLe cu munu pesLe gurù sI zIce: -
Doumne IeresLe de omuI nebun, cù Lure-I de jùIIL,
sùrmunuI! Pe de-o purLe îLI vIne u rude sI pe de uILu îLI vIne
u-I pIunge. Dur se vede cù usu I-u IùsuL Dumnezeu. PouLe cù
ucesLu-I vesLILuI OcIIIù, IruLe cu OrbIIù, vùr prImure cu
CIIorIIù, nepoL de sorù IuI PundIIù, dIn suL de Iu CIILIIù,
pesLe drum de NImerIIù. OrI dIn Lurg de Iu Sù-I-cuLI, megIes
cu CùuLuLI sI de urmù nu-I muI duLI. Mù rog, unu-I OcIIIù
pe IuLu pùmunLuIuI, cure vede LouLe sI pe LoLI uILIeI de cum
vede Iumeu ceuIuILù; numuI pe sIne nu se vede cuL e de
IrumuseI. Purcù-I un boL, cIIIImboL boLIL, în IrunLe cu un
ocII, numuI sù nu IIe de deocII!
- RuzI Lu, ruzI, Hurup-AIb, zIse uLuncI OcIIIù, uILundu-
se încIIorcIIosuL, dur, unde Le ducI, Iùrù de mIne rùu ure
sù-LI cudù. ¡uLu împùruLuIuI Ros nu se cupùLù usu de Iesne
cum crezI Lu. DIn gurduI OunceI LI-u du-o împùruLuI, ducù
n-oI II sI eu pe-ucoIo.
- HuI sI Lu cu noI, ducù vreI, zIse Hurup-AIb, cù dour n-
uvem u Le duce de munù, cu pe un orb.
OcIIIù uLuncI se Iu sI eI dupù Hurup-AIb sI pornesc Lus-
cIncI înuInLe. SI muI mergund eI o bucuLù, numuI Iucu ce
vede Hurup-AIb uILù buzdugunIe sI muI sI: o pocILunIe de
om umbIu cu urcuI dupù vunuL pùsùrI. S-upoI, cIILILI cù
numuI în urc se încIeIu LoL mesLesuguI sI puLereu omuIuI
uceIuIu? TI-uI gùsIL! Aveu un mesLesug muI drùcos sI o
puLere muI pe sus decuL îsI pouLe drucuI încIIpuI: cund
voIu, usu se IùLeu de Lure, de cuprIndeu pùmunLuI în bruLe.
SI uILù duLù, usu se desIru sI se Iungeu de grozuv, de ujungeu
cu munu Iu Iunù, Iu sLeIe, Iu soure sI cuL voIu de sus. SI ducù
se înLumpIu sù nu nImereuscù pùsùrIIe cu sùgeuLu, eIe LoL
nu scùpuu de dunsuI; LI Ie prIndeu cu munu dIn zbor, Ie
rùsuceu guLuI cu cIudù sI upoI Ie muncu usu, crude, cu pene
cu LoL. CIIur uLuncI uveu un vruI de pùsùrI dInuInLe sI
ospùLu dInLr-înseIe cu IùcomIe, cu un vuILun IùmesIL.
Hurup-AIb, cuprIns de mIrure, zIse:
- Dur oure pe ucesLu cum mumu drucuIuI I-o II muI
cIemund?
- ZI-I pe nume, sù LI-I spun, rùspunse uLuncI OcIIIù,
zumbInd pe sub musLùLI.
- Dur Le muI duce cupuI cu sù-I boLezI? Sù-I zIcI
PùsùrIIù... nu gresesLI; sù-I zIcI ¡ùLIIù... nIcI uLuLu; sù-I zIcI
¡ungIIù... usemene; sù-I zIcI PùsùrI-¡ùLI-¡ungIIù, mI se
pure cù e muI poLrIvIL cu nùruvuI sI upucùLurIIe IuI, zIse
Hurup-AIb, înduIosuL de mIIu bIeLeIor pùsùrI. Se vede cù
ucesLu-I vesLILuI PùsùrI- ¡ùLI-¡ungIIù, IIuI sùgeLùLoruIuI sI
nepoLuI urcusuIuI; bruuI pùmunLuIuI sI scuru ceruIuI; cIumu
zburùLoureIor sI spuImu oumenIIor, cù uILIeI nu Le prIcepI
cum sù-I muI zIcI.
- RuzI Lu de mIne, ruzI, Hurup-AIb, zIse uLuncI PùsùrI-
¡ùLI- ¡ungIIù, dur muI bIne ur II sù ruzI de LIne, cùcI nu sLII
ce pùcuL Le pusLe. CIILesLI cù IuLu împùruLuIuI Ros numuI
usu se cupùLù? PouLe n-uI sLIInLù ce vIdmù de IuLù e uceeu,
cund vreu, se Iuce pusùre mùIusLrù, îLI uruLù coudu, sI Iu-I
urmu ducù poLI! De n-u II sI unuI cu mIne pe-ucoIo, de-
geubu vù muI buLeLI pIcIoureIe ducundu-vù.
- HuI sI Lu cu noI, ducù vreI, zIse uLuncI Hurup-AIb; de-
ubIu mI-I Iuu pe GerIIù de LuIuc sI I-îI purLu cu nusuI pe Iu
soure, dour s-u încùIzI cuLusI decuL sI n-u muI cIùnLùnI uLuLu
dIn mùseIe, cu un cocosLurc de ceI bùLruncIosI, cù purcù mù
sLrunge în spuLe cund îI vùd usu.
PùsùrI-¡ùLI-¡ungIIù se Iu uLuncI dupù Hurup-AIb sI
pornesc eI Lussuse înuInLe. SI pe unde Lreceuu, purjoI
Iùceuu: GerIIù poLopeu pùdurIIe prIn urdere. ¡IùmunzIIù
muncu IuL sI pùmunL umesLecuL cu Iumù sI LoL sLrIgu cù
moure de Ioume. SeLIIù sorbeu upu de prIn bùILI sI IuzurI, de
se zbùLeuu pesLII pe uscuL sI LIpu surpeIe în guru brousLeI de
seceLù mure ce eru pe ucoIo. OcIIIù vedeu LouLe ceIe cu
drucuI, sI numuI îngIeLuI ce du dInLr-însuI:
Cù e IuIe,
Cù-I bùIuIe;
Cù e cIuLù,
Cù-I cornuLù.
Mù rog, nebunII de-u IuI, cuLe-n Iunù sI în sLeIe, de-LI
veneu sù IugI de eIe. Suu sù ruzI cu un nebun, credeLI-mù ce
vù spun!
¡n sIursIL, PùsùrI-¡ùLI-¡ungIIù udemeneu zburùLoureIe sI,
jumuIILe, nejumuIILe, LI Ie pùpu pe rudù, pe sùmunLù, de nu
se muI sLùvIIeu nImene cu pùsùrI pe Iungù cusù de rùuI IuI.
NumuI Hurup-AIb nu uduceu nIcI o supùrure. ¡nsù, cu
Lovurùs, eru pùrLus Iu LouLe: sI Iu pugubù, sI Iu cusLIg, sI prI-
eLenos cu IIecure, penLru cù uveu nevoIe de dunsII în
cùIùLorIu su Iu împùruLuI Ros, cure, zIce, cIcù eru un om
pucIIsIL sI rùuLùcIos Iu cuIme: nu uveu mIIù de om nIcI cuL
de un cuIne. Dur vorbu ceeu: "¡u unuI Iùrù suIIeL LrebuIe
unuI Iùrù de Iege". SI gundesc eu cù dIn cIncI nespùIuLI cuLI
merg cu Hurup-AIb, I-u venI eI vreunuI de Iuc; s-u muI du
împùruLuI Ros sI pesLe oumenI, nu LoL pesLe buLucI, cu punù
uLuncI. Dur Iur mù înLorc sI zIc: muI sLII cum vIne vremeu?
¡umeu usLu e pe dos, LouLe merg cu cupu-n jos; puLInI suIe,
muILI cobourù, unuI mucInù Iu mourù. S-upoI uceI unuI ure
uLuncI în munù sI puIneu, sI cuLILuI sI LuIe de unde vreu sI
cuL îI pIuce, Lu Le uILI sI n-uI ce-I Iuce. Vorbu ceeu: "CIne
pouLe ouse roude; cIne nu, nIcI curne mouIe". Asu sI Hurup-
AIb sI cu uI sùI; pouLe-ur IzbuLI sù Iu IuLu împùruLuIuI Ros,
pouLe nu, dur ucum, deoduLù, eI se LoL duc înuInLe sI, muI Iu
urmù, cum Ie-u II norocuI. Ce-mI pusù mIe? Eu sunL duLor
sù spun povesLeu sI vù rog sù uscuILuLI.
Amu Hurup-AIb sI cu uI sùI muI merg eI cuL merg sI, înLr-
o LurzIe vreme, ujung Iu împùrùLIe, Dumnezeu sù ne LIe, cu
cuvunLuI dIn povesLe, înuInLe muIL muI esLe. SI cum ujung,
oduLù InLrù buIuc în ogrudù, Lussuse. Hurup-AIb înuInLe sI
ceIIuILI în urmù, cure de cure muI cIIpos sI muI îmbrùcuL,
de se LuruIuu uLeIe sI curgeuu obIeIeIe dupù dunsII, purcù
eru ousLeu IuI Pupuc Hogeu HogeguruI. SI uLuncI, Hurup-
AIb se sI înIùLIsuzù înuInLeu împùruLuIuI Ros, spunundu-I
de unde, cum, cIne sI penLru ce unume uu venIL.
¡mpùruLuIuI I-u IosL de-u mIrureu, vùzund cù nIsLe goIunI uu
usemene îndrùzneuIù, de vIn cu nerusInure sù-I ceurù IuLu,
IIe dIn purLeu orIcuI ur II. Dur, nevoInd u Ie sLrIcu InImu, nu
Ie spune nIcI du, nIcI bu, cI Ie dù rùspuns cu sù rùmuIe pesLe
noupLe ucoIo, sI punù muIne dImIneuLù s-u muI gundI eI ce
LrebuIe sù Iucù... SI pe uILù purLe, împùruLuI oduLù cIeumù
în LuInù pe un credIncIos uI sùu sI dù poruncù sù-I cuIce în
cusu ceu de urumù înIocuLù, cu sù dourmù penLru vesnIcIe,
dupù cum pùLIse sI uILI peLILorI, pouLe muI cevu decuL
ucesLIu.
ALuncI credIncIosuI împùruLuIuI se duce repede sI dù Ioc
cuseI ceIeI de urumù pe dedesubL, cu zq de sLunjenI de
Iemne, de se Iuce cusu rosIe cum e jùruLIcuI. ApoI, cum
însereuzù, vIne sI poILesLe pe ouspeLI Iu cuIcure. GerIIù
uLuncI, nùzdrùvun cum eru eI, cIeumù pe LovurùsII sùI deo-
purLe sI Ie zIce înceLIsor:
- MùI, nu cumvu sù vù împIngù MILILeIuI sù InLruLI
înuInLeu meu unde ne-u duce omuI LupuIuI ceIuI ros, cù nu
muI ujungeLI sù vedeLI zIuu de muIne. Dour unu-I împùruLuI
Ros, vesLIL prIn meIeugurIIe ucesLe penLru bunùLuLeu IuI ceu
nemuIpomenILù sI mIIosLIvIreu IuI ceu neuuzILù. ¡I sLIu eu
cuL e de prImILor sI de durnIc Iu spuLeIe uILoru. NumuI de
nu I-ur murI muILI înuInLe! sù LrùIuscù LreI zIIe cu ceu de-
uIuILuIerI! D-upoI IeLIsouru IuI; u zIs drucuI sI s-u IùcuL;
bucùLIcù rupLù LuLù-sùu în pIcIoure, bu încù sI muI sI. Vorbu
ceeu: "Cupru sure musu, sI Iudu sure cusu". Dur Ius' cù sI-uu
gùsIL eI omuI. De nu Ie-oI venI eu de Iuc în usLù noupLe,
nIcI mumu drucuIuI nu Ie muI vIne!
- Asu gundesc sI eu, zIse ¡IùmunzIIù; sI-u pus eI,
împùruLuI Ros, boII în curd cu drucuI, dur ure sù-I scouLù
Iùrù courne.
- Bu mI se pure c-u du eI sI LeIeugù, sI pIug, sI oLIc, sI LoL,
numuI sù scupe de noI, zIse OcIIIù.
- ¡u uscuILuLI, mùI! zIse GerIIù: "Vorbu Iungù, sùrùcIu
omuIuI". MuI bIne IuIdem Iu cuIcure, cù ne usLeupLù omuI
împùruLuIuI cu musu înLInsù, cu IùcIIIIe uprInse sI cu
bruLeIe descIIse. HuI! AscuLILI-vù dInLII sI pornILI dupù
mIne.
SI oduLù pornesc eI, LeIeup, LeIeup, LeIeup! SI, cum ujung
în drepLuI usII, se opresc puLIn. ALuncI GerIIù suIIù de LreI
orI cu buzIsoureIe suIe ceIe IscusILe sI cusu rùmune nIcI
IIerbInLe, nIcI rece, cum e muI bIne de dormIL înLr-însu.
ApoI InLrù cu LoLII înIùunLru, se LoIogesLe cure unde upucù,
sI Luc mù cIeumù. ¡urù credIncIosuI împùruLuIuI, încuInd
usu pe dIn uIurù cu repejune, Ie zIce cu rùuLuLe:
- ¡us' cù v-um gùsIL eu uc de cojoc. De-ucum dormILI,
dormIre-uLI somnuI ceI de vecI, cù v-um usLernuL eu bIne!
Vù veLI Iuce scrum punù muIne-dImIneuLù.
ApoI îI Iusù ucoIo sI eI se duce în Lreubu IuI. Dur Hurup-
AIb sI cu uI sùI nIcI nu bIndIseuu de usLu; eI, cum uu duL de
cùIdurIcù, pe Ioc II s-uu muIuL cIoIuneIe sI uu începuL u se
înLInde sI u se IurjonI în cIudu IeLeI împùruLuIuI Ros. Bu
încù GerIIù se înLIndeu de cùIdurù, de-I Lreceuu genuncIIIe
de gurù. SI Iojmu morocùneu pe ceIIuILI, zIcund:
- NumuI dIn prIcInu vousLrù um rùcIL cusu; cùcI penLru
mIne eru numuI bunù, cum eru. Dur usu pùLesLI ducù Le IeI
cu nIsLe bIcIsnIcI. ¡us' cù v-u muI pùII eI berecIeLuI ucesLu
de uILù duLù! SLII cù ure Iuz sI usLu? VoI sù vù IùIùILI sI sù
IuzurILI de cùIdurù, Iurù eu sù crup de IrIg. Bu...nù Lreubù!
Sù-mI duu eu IInIsLeu meu penLru IuLuruI nu sLIu cuI?
AcusI vù LurnuIesc prIn cusù, pe rudù pe sùmunLù; încuILeu
sù nu se uIeugù nImIcu nIcI de somnuI meu, dur nIcI de uI
vosLru.
- ¡u Lucù-LI guru, mùI GerIIù! zIserù ceIIuILI. AcusI se Iuce
zIuù, sI Lu nu muI sLIncIesLI cu brusouve de-uIe LuIe. AI
drucuIuI IIgIIouIe muI esLI! DesLuI ucum, cù ne-uI IùcuL
cupuI cùIIndur. CIne-u muI dorI sù Iucù LovùrùsIe cu LIne
uIbù-sI purLe sI pourLe-LI porLuI. Cù pe noI sLIu cù ne-uI
umeLIL. Are cInevu cup sù se IInIsLeuscù de rùuI Lùu? ¡-
uuzI-I-ùI: purcù-I o mourù IodorogILù. NumuI guru IuI se
uude în LouLe pùrLIIe. Hojmu LoIocùnesLe penLru nImIcu
LouLù, curuL cu un nebun. Tu, mùI, esLI bun de LrùIL numuI
în pùdure, cu IupII sI cu ursII, dur nu în cuse împùrùLesLI sI
înLre nIsLe oumenI cumsecude.
- ¡u uscuILuLI, mùI, dur de cund uLI pus voI sLùpunIre pe
mIne? zIse GerIIù. ApoI nu mù IuceLI dIn cuI mùgur, cù vù
veLI gùsI munLuuu cu mIne! Eu îs bun cuL îs bun, dur sI
cund mù scouLe cInevu dIn rùbdure, upoI nu-I LrebuIe nIcI
LIgun de IuIe împoLrIvu meu.
- Zùu, nu suguIesLI, mùI BuzIIù? Du' umurnIc muI esLI Iu
vIuLù; cund Le munII, IucI sunge-n buIIgù, zIse ¡IùmunzIIù.
Ture-mI esLI drug!... Te-us vurî în sun, dur nu încupI de ure-
cII... ¡u muI bIne ogoIesLe-Le oIeucù sI muI sLrunge-LI
buzIsoureIe ucusù; nu de uILu, dur sù nu-LI purù rùu pe
urmù, cù dour nu esLI numuI Lu în cusu usLu.
- EI, upoI! Vorbu ceeu: "¡ù bIne, sù-LI uuzI rùu", zIse
GerIIù. Ducù nu v-um IùsuL sù InLruLI uIcI înuInLeu meu, usu
mI se cude; bu încù sI muI rùu decuL usu. CIne-u Iuce de uILù
duLù cu mIne, cu mIne sù pùLeuscù.
- A I drepLuLe, mùI GerIIù, numuI Lu nu Le cuuLI, zIse
OcIIIù. Dur cu prujILurI de-u LuIe, Iu ucusI se duce noupLeu,
sI vuI de odIInu nousLrù. Mùcur Lu sù III uceIu, ce uI zIce,
cund LI-u sLrIcu cInevu somnuI? Bu încù uI duL pesLe nIsLe
oumenI uI IuI Dumnezeu, dur, sù II IosL cu uILII, IeI, IeI!
muncuI pupuru punù ucum.
- Dur nu muI LùceLI, mùI? Cù Iu ucusI Lrec cu pIcIoureIe
prIn pereLI sI Ies uIurù cu ucoperùmunLuI în cup, zIse
¡ùLI¡ungII ù. Purcù nu IuceLI u bIne, de nu vù muI
usLumpùrù drucuI nIcI Iu vremeu usLu. MùI BuzIIù, mI se
pure cù Lu esLI LouLù prIcInu guIceveI dInLre noI.
- Bu bIne cù nu! zIse OcIIIù. Are eI noroc de ce ure, dur
sLIu eu ce I-ur LrebuI.
- ¡u, sù-I IucI cIIcu Lopor, spInureu dobù sI punLeceIe
cobzù, zIse SeLIIù, cùcI uILmInLreIeu nIcI nu e de cIIp s-o
scoLI Iu cupùL cu bucIucusuI ucesLu.
GerIIù, vùzund cù LoLI îI sLuu împoLrIvù, se munIe uLuncI
sI unde nu LrunLesLe o brumù pe pereLI, de LreI puIme de
grousù, de uu începuL u cIùnLùnI sI ceIIuILI de IrIg, de sùreu
cùmùsu de pe dunsII.
- Nu! încuILeu v-um IùcuL sI eu pe obruz. De-ucum
înuInLe spuneLI ce vù pIuce, cù nu mI-u II cIudù, zIse GerIIù,
ruzund cu IoIoL. EI, upoI? CIcù sù nu Le sLrIcI de rus!... De
HurupAIb, nu zIc. Dur voI, mungosILIIor sI IurIusILIIor, de
cuLe orI îLI II dormIL în sLroI sI pe LurnomuLù, sù um eu
ucum uLuLIu bunI în pungù nu mI-ur muI LrebuI uILù! Oure
nu cumvu v-uLI Iuce sI voI, nIsLe IecIorI de gIIndù, IùLuLI în
LIndù, cù sunLeLI obruze subLIrI?
- ¡ur cuuLI sùmunLù de vorbù, mùI BuzIIù? zIserù ceIIuILI.
AI drucuIuI sù III cu LoL neumuI Lùu, în vecII vecIIor, umIn!
- De usLu sI eu mù unIn sI mù încIIn Iu cInsLILu IuLu
vousLrù, cu Iu un codru verde, cu un poIoboc de vIn sI cu
unuI de peIIn, zIse GerIIù. SI IuI de-ucum sù dormIm, muI
ucusI sù ne LrezIm, înLr-un gund sù ne unIm, pe Hurup-AIb
sù-I sIujIm sI LoL prIeLenI sù IIm; cùcI cu vrujbù sI urgIe ruIuI
n-o sù-I dobundIm.
¡n sIursIL, ce-or II muI dondùnIL eI, sI cuL or muI II
dondùnIL, cù numuI Iucu se Iuce zIuù!... SI uLuncI, credIn-
cIosuI împù- ruLuIuI, crezund cù s-u curùLIL de ouspeLI, vIne
cu gunduI sù mùLure scrumuI uIurù, dupù runduIuIù. SI
cund ujunge muI uproupe, ce sù vudù? Cusu ceu de urumù,
înIocuLù usu de sLrusnIc de cu surù, eru ucum LouLù numuI
un sIoI de gIeuLù, sI nu se muI cunosLeu pe dIn uIurù nIcI
usù, nIcI usorI, nIcI gruLII, nIcI obIoune Iu IeresLI, nIcI nIm-
Icu; Iur înIùunLru se uuzeu un LùrùboI grozuv; LoLI bocùneuu
Iu usù cuL ce puLeuu sI sLrIguu cuL Ie Iuu guru, zIcund:
- Nu sLIm ce IeI de împùruL e ucesLu, de ne Iusù Iùrù
scunLeIe de Ioc în vuLrù, sù degerùm uIceu... Asu sùrùcIe de
Iemne nu s-u vùzuL nIcI Iu bordeIuI ceI muI sùrùcùcIos. VuI
de noI sI de noI, cù ne-u îngIeLuL IImbu în gurù sI mùduvu
în cIoIune de IrIg!...
CredIncIosuI împùruLuIuI, uuzInd ucesLe, pe de-o purLe I-
u cuprIns spuImu, Iurù pe de uILu s-u îndrùcIL de cIudù. SI
dù eI sù descuIe usu, nu pouLe; dù s-o desprIndù, nIcI uLuLu.
Pe urmù, ce sù Iucù? AIeurgù sI vesLesLe împùruLuIuI despre
ceIe înLumpIuLe. ALuncI vIne sI împùruLuI cu o muILIme de
oumenI, cu cuzmuIe uscuLILe sI cu cuzune pIIne cu uncrop;
sI unII LùIuu gIeuLu cu cuzmuIeIe, uILII uruncuu cu uncrop
pe Iu LuLunIIe usII sI în borLu cIeII sI dupù muILù Lrudù, cu
mure ce IùIùduIesc de descIId usu sI scoL pe ouspeLI uIurù.
SI cund coIo, ce sù vezI? ToLI eruu cu pùruI, cu burbu sI
musLeLIIe pIIne de promoroucù, de nu-I cunosLeuI, oumenI
sunL, drucI sunL, orI uILe urùLùrI. SI usu Lremuruu de Lure, de
Ie durduIuu dInLII în gurù. ¡urù muI uIes pe GerIIù purcù-I
zgIIIuIuu LoLI drucII; pozne Iùceu cu buzIsoureIe suIe, încuL
s-u îngrozIL sI împùruLuI Ros cund I-u vùzuL Iùcund usu de
IrumuseI.
ALuncI Hurup-AIb, IesInd dInLre dunsII, se înIùLIsuzù cu-
vIIncIos înuInLeu împùruLuIuI, zIcund:
- Preu înùILuLe împùruLe! ¡umInureu-su, nepoLuI preu
puLernIcuIuI Verde-împùruL, m-u II usLepLund cu
nerùbdure. Deucum înuInLe, cred cù mI-LI du IuLu, cu sù vù
Iùsùm în puce sI sù ne ducem în Lreubu nousLrù.
- BIne, voInIce, zIse împùruLuI, uILundu-se Iu dunsII cum
ucru ourecum; u venI eu sI vremeu uceeu... Dur ucum,
deoduLù, Iu sù ospùLuLI cevu, cu sù nu zIceLI cù uLI IesIL dIn
cusu meu cu de Iu o cusù pusLIe.
- Purcù v-u IesIL un sIunL dIn gurù, IumInuLe împùruLe,
zIse uLuncI ¡IùmunzIIù, cù ne gIIorùIesc muLeIe de Ioume.
- PouLe nI-LI du sI cevu de udeuIù, mùrIu-Lu, zIse SeLIIù,
cù ne sIuruIe guLIejuI de seLe.
- ¡u IùsuLI, mùI, zIse OcIIIù, cIIpocInd mereu dIn gene,
cù IumInureu-su sLIe ce ne LrebuIe.
- Asu cred sI eu, zIse PùsùrIIù, dour, de-u puLere-u II,
um cùzuL Iu cusù împùrùLescù, sù nu vù LemeLI, cù ure
înùILImeu-su uLuLu purLure de grIjù, cu sù nu IIm cIInuILI cu
IrIg, cu Ioume sI cu seLe.
- MuI rùmune îndoIuIù despre usLu, zIse GerIIù,
Lremurund cumpIIL. Dur n-uveLI sLIInLù cù înùILImeu-su esLe
LuLu IIùmunzIIor sI uI înseLuLIIor? SI LocmuI de usLu mù bu-
cur sI eu, cù de-ubIu m-oI muI încùIzI oIeucù bund sungeIe
DomnuIuI.
- EI, Lucù-vù guru de-ucum! zIse ¡IùmunzIIù. DesLuI e o
mùcIucù Iu un cur de ouIe. Nu LoL ceLùruLI pe mùrIu-su, cù
om e dumneuIuI. PenLru nIsLe sùrùcuLI cu noI e greu de
IùcuL LrebI de ucesLeu. Dur Iu o împùrùLIe, cu cum Le-ur
pIscu un purIce; nu se muI bugù în seumù.
- DIn purLeu meu, muncureu-I numuI o zùbuvù;
bùuLurIcu muI esLe ce esLe, zIse SeLIIù; sI us rugu pe Iu-
mInureu-su cù, ducù ure de gund u ne ospùLu, dupù cum s-u
IoLùruL, upoI sù ne îndeseuscù muI muIL cu udeuIu, penLru
cù ucoIo sLù LouLù puLereu sI îndrùzneuIu. Vorbu ceeu: "Dù-I
cu cInsLeu, sù pIurù rusIneu". Dur mI se pure cù ne-um preu
înLIns cu vorbu, sI IumInureu-su nu sLIe cum sù ne muI InLre
în voIe.
- Acum, de ne-ur du oduLù ce ne-ur du, zIse ¡IùmunzIIù,
cùcI mù roude InImu de Ioume ce-mI e!
- ¡u muI îngùduILI oIeucù, mùI, zIse OcIIIù, cù dour nu v-
uu mus sourecII în punLece. AcusI s-or uduce sI bucuLeIe, sI
vInuI, sI numuI de-uLI uveu punLece unde sù Ie puneLI.
- ¡nduLù vI s-u uduce sI demuncure, sI bùuLurù, zIse
împùruLuI, numuI de-LI puLeu dovedI cuL vù voI du eu; cù de
nu-LI II muncùLorI sI bùuLorI bunI, v-uLI gùsIL beIeuuu cu
mIne, nu vù purù Iucru de sugù!
- D e ne-ur du Dumnezeu LoL uLuLu supùrure, IumInu-
reuvousLr ù, zIse uLuncI ¡IùmunzIIù, LInundu-se cu muInIIe
de punLece.
- SI înùILImeI-vousLre gund bun sI munù sIobodù, cu sù
ne duLI cuL se pouLe muI muILù muncure sI bùuLurIcù, zIse
SeLIIù, cùruIu îI Iùsu guru upù, cù dIn muncure sI bùuLurù,
Ius' ducù ne-u înLrece cInevu; numuI Iu Lreubù nu ne preu
punem cu LoLI nebunII.
¡mpùruLuI Lùceu Iu LouLe ucesLe, îI uscuILu cu dezgusL sI
numuI îngIILeu nodurI. Dur, în gunduI sùu: "BIne, bIne!
CercuLI voI mureu cu degeLuI, dur Iu sù vedem cum I-LI du
de Iund? Vù vor IesI eIe LouLe ucesLe pe nus". Dupù uceeu îI
Iusù sI se duce în cusù.
¡n sIursIL, nu Lrece muIL Iu mIjIoc, sI numuI Iucu II se
uduc 1z IurubuIe cu puIne, 1z IuIovILe IrIpLe sI 1z buLI pIIne
cu vIn de ceI IrùnIL, de cure, cum beI cuLe oIeucù, pe Ioc LI
se LuIe pIcIoureIe, îLI scIIpesc ocIII în cup, LI se încIeIe IImbu
în gurù sI începI u boIborosI LurcesLe, Iùrù sù sLII becIIu
mùcur. ¡IùmunzIIù sI SeLIIù zIserù uLuncI ceIorIuILI:
- MùI, muncuLI voI înLuI sI beLI cuL veLI puLeu, dur nu
cumvu sù vù puneLI mInLeu cu LouLù muncureu sI bùuLuru,
c-upoI uI vosLru e drucuI!
ALuncI Hurup-AIb, GerIIù, OcIIIù sI PùsùrI-¡ùLI-¡ungIIù
se pun eI de ospùLeuzù sI beuu cuL Ie LrebuIe. Dur ce ure u
Iuce? purcù nIcI nu se cunosLeu de unde uu muncuL sI uu
bùuL; cù dour muncure sI bùuLurù eru ucoIo, nu sugù; dù, cu
Iu o împùrùLIe.
- HuI, Iu duLI-vù deopurLe, mùI pùcùLosIIor, cù numuI uLI
crumpoLIL muncureu, zIserù uLuncI ¡IùmunzIIù sI SeLIIù,
cure usLepLuu cu neusLumpùr, IIInd rupLI în cos de Ioume sI
de seLe.
SI uLuncI unde nu începe ¡IùmunzIIù u cùrùbùnI deoduLù
în gurù cuLe o Iurubu de puIne sI cuLe o IuIovILù înLreugù, sI
repede mI LI Ie-u înIuIecuL sI Ie-u IorIecuL, de purcù n-uu
muI IosL. ¡urù SeLIIù, dund IundurIIe uIurù Iu cuLe o buLe,
Iorp! LI-o sugeu dInLr-o sIngurù sorbILurù; sI, repede-re-
pede, mI LI Ie-u supL pe LouLe de-u runduI, de n-u muI rùmus
nIcI mùcur pIcùLurù de vIn pe douge.
Dupù uceeu, ¡IùmunzIIù u începuL u sLrIgu în guru mure
cù moure de Ioume sI u zvurII cu cIoIune în oumenII
împùrùLesLI, cure eruu ucoIo de IuLù.
¡urù SeLIIù sLrIgu sI eI cuL ce puLeu cù crupù de seLe sI
zvurIeu cu douge sI cu IundurI de poIoboc în LouLe pùrLIIe,
cu un nebun.
¡mpùruLuI uLuncI, uuzInd vuIeL LocmuI dIn cusù, Iese
uIurù sI, cund vede ucesLe, îsI pune muInIIe în cup de necuz.
- MùI, mùI, mùI! AcesLIu-s curuL sùrùcIe LrImIsù de Iu
Dumnezeu pe cupu meu, zIse împùruLuI în sIne, pIIn de
umùrùcIune. MI se pure cù, Iu ucum, mI-um duL sI eu pesLe
oumenI.
Hurup-AIb Iese uLuncI dIn mIjIocuI ceIorIuILI sI Iur se
înIùLIsuzù înuInLeu împùruLuIuI, zIcund:
- Sù LrùILI, IumInuLe împùruLe! De-ucum cred cù mI-LI du
IuLu, cu sù vù Iùsùm în puce sI sù ne ducem în Lreubu
nousLrù, cùcI nepoLuI împùruLuIuI Verde ne-u II usLepLund
cu nerùbdure.
- A venI eu sI vremeu uceeu, voInIce, zIse împùruLuI cum
cu jumùLuLe de gurù. Dur Iu muI uveLI puLInù rùbdure, cùcI
IuLu nu-I de ceIe de pe drumurI, s-o IuuLI numuI usu, cum s-
ur înLumpIu. ¡u sù muI vedem cum cum ur venI Lrebusouru
usLu. Nu-I vorbù, de muncuL uLI muncuL sI de bùuL uLI bùuL
IIecure cuL supLesprezece. ¡nsù de ucum înuInLe muI uveLI sI
cevu Lreubù de IùcuL: Iucu, vù duu o mIerLù de sùmunLù de
muc, umesLecuLù cu unu de nIsIp mùrunLeI; sI, punù muIne
dImIneuLù, sù-mI uIegeLI mucuI de-o purLe, IIr de IIr, sI nI-
sIpuI de uILù purLe; nu cumvu sù gùsesc vreun IIr de muc
prInLre nIsIp suu vreunuI de nIsIp prInLre muc, cù uLuncI
um sLrIcuL puceu. SI ducù-LI puLeu scouLe Iu cupùL
Lrebusouru usLu, uLuncI oI muI vedeu eu... ¡urù de nu, veLI
pIùLI cu cupuI obrùznIcIu ce uLI înLrebuInLuL IuLù cu mIne, cu
sù prIndù sI uILII Iu mInLe vùzund de puLImu vousLrù.
SI upoI, ducundu-se împùruLuI în Lreubu IuI, I-u IùsuL sù-
sI buLù cupuI cum vor sLI.
ALuncI Hurup-AIb sI cu uI sùI uu începuL u sLrunge dIn
umere, neprIcepundu-se ce-I de IùcuL.
- EI, upoI sugù vù pure? Cu cIILIbusurI de ucesLe sù ne
zùbovIm noI? PucIIsIL om e împùruLuI Ros! se vede eI, zIse
uLuncI OcIIIù. Eu, nu-I vorbù, mùcur cù e usu de înLunerIc,
deosebesc Lure bIne IIreIe de muc dIn ceIe de nIsIp. Dur
numuI IuLeuIù sI gurù de IurnIcù ur LrebuI sù uIbI cu sù poLI
upucu, uIege sI cuIege nIsLe IIecusLeLe cu ucesLe, în usu
scurLù vreme. BIne-u zIs cIne-u zIs cu sù Le IeresLI de omuI
ros, cùcI e IIsLuI drucuI în pIcIoure, ucum vùd eu.
Hurup-AIb îsI uduce uLuncI umInLe de urIpu ceu de
IurnIcù, o scouLe de unde-o uveu sLrunsù, upoI scupùrù sI-I
dù Ioc cu o bucùLIcù de Iuscù uprInsù. SI uLuncI, mInune
mure! NumuI Iucu uu sI începuL u curge IurnIcIIe cu drouIu,
cuLù puIbere sI spuzù, cuLù Irunzù sI Iurbù; uneIe pe sub
pùmunL, uILeIe pe deusupru pùmunLuIuI sI uILeIe în zbor, de
nu se muI curmuu venInd. SI, înLr-un buc, uu sI uIes nIsIpuI
de-o purLe sI mucuI de uILù purLe; sù II duL mII de mII de IeI,
nu gùseuI IIr de muc prInLre nIsIp suu IIr de nIsIp prInLre
muc. SI upoI, în zorI de zIuù, cund e somnuI muI duIce, de
dourme sI pùmunLuI sub om, o muILIme de IurnIcI de ceIe
mùrunLeIe uu sLrùbùLuL înIùunLruI puIuLuIuI sI uu începuL u
pIscu dIn somn pe împùruLuI, de-I IrIgeuu, nu uILùcevu. SI
vùzundu-se eI cuprIns de usu usLurIme, s-u scuIuL cu nepus
în musù, cùcI nu muI eru de cIIp sù dourmù, cum dormeu
uILe dùLI, punù pe Iu umIuzù, nesupùruL de nImene. SI, cum
s-u scuIuL, u sI începuL u cùuLu cu de-umùnunLuI prIn
usLernuL, sù vudù ce pouLe sù IIe. Dur u gùsIL nImIcu LouLù,
cùcI IurnIcIIe purcù InLrurù în pùmunL; s-uu mIsLuIL, de nu
se sLIe ce s-uu muI IùcuL.
- A drucuIuI Lreubù! UILe ce bIundù mI-u IesIL pe Lrup. Sù
II IosL nImIcu... purcù nu-mI vIne u crede. ¡nsù muI sLIu
eu?... OrI pùrereu mù însuIù, orI s-u sLrIcuL vremeu, zIse
împùruLuI; dIn douù, unu LrebuIe sù IIe numuIdecuL. Dur,
punù unu-uILu, Iu sù mù duc sù vùd: uIes-uu nIsIpuI de muc
uceI nespùIuLI, cure-mI rod urecIIIe sù Ie duu IuLu?
SI cund se duce împùruLuI sI vede cum se îndepIInIse de
bIne poruncu IuI, se umpIe de bucurIe... SI, nemuIuvund ce
prIcInù sù Ie cuuLe, rùmune pe gundurI.
ALuncI Hurup-AIb Iur Iese dIn mIjIocuI ceIorIuILI sI se
înIùLIsuzù împùruLuIuI, zIcund:
- PreuînùILuLe împùruLe, de-ucum cred cù mI-LI du IuLu,
cu sù vù Iùsùm în puce sI sù ne ducem de unde um venIL.
- A venI eu sI vremeu uceeu, voInIce, zIse împùruLuI,
îngunund vorbu prInLre dInLI, dur punù uLuncI muI esLe încù
Lreubù; Iucu ce uveLI de IùcuL: IuLu meu ure sù se cuIce
desurù unde se cuIcù LoLdeuunu, Iurù voI sù mI-o sLrùjuILI
LouLù noupLeu. SI ducù muIne dImIneuLù s-u uIIu LoL coIo,
uLuncI pouLe sù LI-o duu; Iurù de nu, ce-I pùLI, cu nIme nu-I
împùrLI... ¡nLeIes-uLI?
- Sù LrùILI, IumInuLe împùruLe, rùspunse Hurup-AIb,
numuI de n-ur II muI muILù înLurzIere, cùcI sLùpunuI mù
usLeupLù sI grozuvù urgIe pouLe sù cudù pe cupuI meu dIn
usLù prIcInù.
- SLùpunu-Lùu, cu sLùpunu-Lùu; ce LI-u Iuce eI, usLu-I deo-
sebIL de buscù, zIse împùruLuI, uILundu-se cIIorus Iu dunsII.
¡eIe-vù mucur sI pIeIeu de pe cup, ce um eu de-ucoIo? ¡nsù
pe mIne cùuLuLI sù nu mù smInLILI: IuLu sI ocIII dIn cup, cùcI
uLuLu vI-I IeucuI; v-uLI dus pe copce, cu LouLù smecIerIu
vousLrù.
Dupù uceusLu, împùruLuI îI Iusù încurcuLI sI se duce Iu uIe
suIe.
- AIcI încù LrebuIe sù IIe un druc Iu mIjIoc, zIse GerIIù,
cIùLInund dIn cup.
- Bu încù de ceI bùLrunI; sùgeuLu de noupLe sI drucuI ceI
de umIuzùzI, rùspunse OcIIIù. Dur nu sI-u jucu eI mendreIe
îndeIung, usu cred eu.
¡n sIursIL, duruI-vuruI, seuru vIne, IuLu se cuIcù sI Hurup-
AIb se pune de sLrujù cIIur Iu usu eI, Iurù ceIIuILI se însIrù
LoL cuLe unuI-unuI punù Iu pourLù, dupù poruncù.
SI, cund pe uproupe de mIezuI nopLII, IuLu împùruLuIuI se
preIuce înLr-o pùsùrIcù sI zbourù nevùzuLù prInLre cIncI
sLrùjI. Dur cund ujunge pe Iu sLrùjeruI OcIIIù, eI, sIreIcunuI,
mI LI-o vede sI dù de sLIre IuI PùsùrIIù, zIcund:
- MùI, IeLIsouru împùruLuIuI ne-u Lrus buLucuI. A drucu-
IuI zguLIe de IuLù! s-u preIùcuL în pùsùrIcù, u zburuL cu
sùgeuLu pe Iungù ceIIuILI sI eI Iubur n-uu despre usLu. EI,
upoI? ¡usù-Le în seumu Ior ducù vreI sù rùmuI Iùr' de cup.
De-ucum, numuI noI o puLem gùsI sI uduce Iu urmu eI. TucI
moIcum sI IuIdem dupù dunsu. Eu LI-oI urùLu-o pe unde se
uscunde, Iurù Lu sù mI-o prInzI cum LI-I mesLesuguI sI sù-I
sLrumbI guLuI oIeucù, sù se înveLe eu de uILù duLù u muI pur-
Lu Iumeu pe degeLe.
SI uLuncI, oduLù sI pornesc eI dupù dunsu, sI nu merg
LocmuI muIL sI OcIIIù zIce:
- MùI PùsùrIIù, IucùLù-o, Iu! coIo, în dosuI pùmunLuIuI,
LupIIuLù sub umbru IepureIuI; pune munu pe dunsu sI n-o
Iùsu!
PùsùrIIù uLuncI se IùLesLe cuL ce pouLe, începe u bojbùI
prIn LouLe buruIenIIe sI, cund sù punù munu pe dunsu, zbr!
pe vurIuI unuI munLe, sI se uscunde dupù o sLuncù.
- ¡ucùLù-oI, mùI, coIo, în vurIuI munLeIuI, dupù sLuncu
ceeu, zIse OcIIIù.
PùsùrIIù uLuncI se înuILù puLIn sI începe u coLrobùI pe
dupù sLuncI; sI cund sù punù munu pe dunsu, zbr! sI de
ucoIo sI se duce de se uscunde LocmuI dupù Iunù.
- MùI PùsùrIIù, IucùLù-oI, Iu! coIo, dupù Iunù, zIse
OcIIIù; cùcI nu poL eu s-o ujung, sù-I duu o scùrmùnùLurù
bunù.
ALuncI PùsùrIIù se desIrù oduLù sI se înuILù punù Iu Iunù.
ApoI, cuprInzund Iunu în bruLe, gùbuIesLe pùsùrIcu, mI LI-o
însIucù de coudù sI cuL pe ce sù-I suceuscù guLuI. Eu uLuncI
se preIuce în IuLù sI sLrIgù înspùImunLuLù:
- DùruIesLe-mI vIuLu, PùsùrIIù, cù Le-oI dùruI sI eu cu
mIIù sI cu dururI împùrùLesLI, usu sù LrùIesLI!
- Bu cù cIIur cù eruI sù ne dùruIesLI cu mIIù sI cu dururI
împùrùLesLI, ducù nu Le vedeum cund uI pusIIL-o,
Iurmuzounù ce esLI! zIse OcIIIù. SLIu cù um Lrus o durdurù
bunù cùuLundu-Le. ¡u, muI bIne IuI Iu cuIcus, cù se Iuce zIuù
ucusI. S-upoI, ce-u muI II u muI II.
SI oduLù mI LI-o însIucù eI, unuI de-o munù sI uILuI de
ceuIuILù sI IuI! IuI, IuI! în zorI de zIuù ujung Iu puIuL sI,
Lrecund cu dunsu prInLre sLrùjI, o sIIesc sù InLre în oduIu eI,
LoL cum u IesIL.
- EI, Hurup-AIb, zIse uLuncI OcIIIù, ducù nu erum eu sI
cu PùsùrIIù, ce IùceuLI voI ucum? ¡ucu usu, LoL omuI ure un
dur sI un umur; sI unde prIsosesLe duruI nu se muI bugù în
seumù umuruI. Amur eru sù IIe de voI, de nu erum noI
umundoI. SI cu sLrùjuIreu vousLrù, eru vuI de pIeIeu nousLrù!
Hurup-AIb sI ceIIuILI, nemuIuvund ce zIce, pIeucù cupuI
rusInuLI, muILumInd IuI PùsùrIIù sI vesLILuIuI OcIIIù, cùcI
Ie-uu IosL cu nIsLe IruLI.
SI uLuncI, numuI Iucu sI împùruLuI vIne cu un Ieu-
puruIeu, sù-sI Iu IuLu pe seumù sI, cund o gùsesLe sub sLrujù,
dupù cum nu se usLepLu eI, numu-I scunLeIuu ocIII în cup
de cIudù, dur nu uvu ce Iuce.
ALuncI Hurup-AIb Iur se înIùLIsuzù înuInLeu împùruLuIuI,
zIcund:
- ¡umInuLe împùruLe, de-ucum cred cù mI-LI du IuLu, cu
sù vù Iùsùm în puce sI sù ne ducem în Lreubu nousLrù.
- BIne, voInIce, zIse împùruLuI posomoruL; u venI eu sI
vremeu uceeu. ¡nsù eu muI um o IuLù, IuuLù de suIIeL, LoL de
o vursLù cu IuLu meu; sI nu e deosebIre înLre dunseIe nIcI Iu
IrumuseLe, nIcI Iu sLuL, nIcI Iu purLuL. HuI, sI ducù-I
cunousLe-o cure-I u meu udevùruLù, Iu-LI-o sI duceLI-vù de
pe cupuI meu, cù mI-uLI scos perI uIbI, de cund uLI venIL.
¡ucu, mù duc sù Ie pregùLesc, zIse împùruLuI. Tu vInù dupù
mIne, sI, ducù-I gIIcI-o, IerIce de LIne u II. ¡urù de nu, IuuLI-
vù cuLruIuseIe sI începeLI u vù cùrùbùnI de Iu cusu meu, cùcI
nu vù muI poL suIerI!
SI ducundu-se împùruLuI, pune de pIupLùnù sI îmbrucù Iu
IeI pe umundouù IeLeIe sI upoI dù poruncù sù vIe Hurup-AIb
sù gIIceuscù IuLu împùruLuIuI.
Hurup-AIb, vùzundu-se pus în încurcuIù, nu muI sLIu ce
sù Iucù sI încoLro sù-o deu cu sù nu greseuscù LocmuI ucum,
Iu ducù. SI, muI sLund eI pe gundurI oIeucù, cum e omuI LuI-
buruL, îsI uduce umInLe de urIpu ceu de uIbInù sI, scoLund-o
de unde-o uveu sLrunsù, scupùrù sI-I dù Ioc cu o bucùLIcù de
Iuscù uprInsù. SI uLuncI, numuI Iucu se pomenesLe cu
crùIusu uIbIneIor.
- Ce nevoIe Le-u ujuns de mIne, Hurup-AIb? zIse eu,
zburund pe umùruI sùu. Spune-mI, cùcI sunL guLu sù Le
sIujesc.
ALuncI Hurup-AIb începe u-I spune LouLe cu de-
umùnunLuI sI o rougù de LoLI dumnezeII cu sù-I deu ujuLor.
- N-uI grIjù, Hurup-AIb, zIse crùIusu uIbIneIor; Ius' cù Le
Iuc eu s-o cunosLI sI dInLr-o mIe. HuI, InLrù în cusù cu
îndrùzneuIù, cùcI um sù IIu sI eu pe-ucoIo. SI cum îI InLru,
sLuI puLIn sI Le uILù Iu IeLe; sI cure-I vedeu-o cù se upùrù cu
nùIrumu, sù sLII cù uceeu esLe IuLu împùruLuIuI.
ALuncI Hurup-AIb InLrù, cu uIbInu pe umùr, în oduIu un-
de eru împùruLuI sI cu IeLeIe, upoI sLù puLIn deopurLe sI
începe u se uILu cund Iu unu, cund Iu uILu. SI cum sLu eI
drepL cu Iumunureu sI Ie prIveu, cu bùgure de seumù,
crùIusu uIbIneIor zbourù pe obruzuI IeLeI împùruLuIuI.
ALuncI eu, LresùrInd, oduLù începe u LIpu sI u se upùru cu
nùIrumu, cu de un dusmun. ¡uI Hurup-AIb uLuLu I-u Lre-
buIL: înduLù Iuce cuLIvu pusI spre dunsu, o upucù IrumuseI
de munù sI zIce împùruLuIuI:
- ¡umInureu-vousLrù, de-ucum cred cù nu mI-LI muI Iuce
nIcI o împIedIcure, penLru cù um udus înLru îndepIInIre LoL
ceeu ce ne-uLI poruncIL.
- DIn purLeu meu poLI s-o IeI de-ucum, Hurup-AIb, zIse
împùruLuI, ovIIIL sI surbùd Iu IuLù de supùrure sI rusIne;
ducù n-u IosL eu vrednIcù sù vù rùpuIe cupuI, III mùcur Lu
vrednIc s-o sLùpunesLI, cùcI ucum LI-o duu cu LouLù InImu.
Hurup-AIb muILumesLe uLuncI împùruLuIuI sI upoI zIce
IeLeI: - De-ucum puLem sù mergem, cùcI sLùpunu-meu, Iu-
mInureu-su nepoLuI împùruLuIuI Verde, u I I îmbùLrunIL
usLepLundu-mù.
- ¡ u muI îngùduIesLe puLIn, nerùbdùLoruIe, zIse IuLu
împùruLuIuI, Iuund o LurLurIcù în bruLe, spunundu-I nu sLIu
ce Iu urecIe sI sùruLund-o cu drug; nu Le grùbI usu, Hurup-
AIb, cù Le-I prIpI. SLuI, cù muI uI sI cu mIne oIeucù de vorbù:
înuInLe de pornIre, LrebuIe sù meurgù cuIuI Lùu sI cu LurLur-
Icu meu sù-mI uducù LreI smIceIe de mùr duIce sI upù vIe sI
upù mourLù de unde se buL munLII în cupeLe. SI de-u venI
LurLurIcu meu înuInLe cu smIceIeIe sI upu, Iu-LI nùdejdeu de-
spre mIne, cùcI nu merg, Iereuscù Dumnezeu! ¡urù de-I
uveu noroc sI-u venI cuIuI Lùu muI înLuI sI mI-o uduce ceIe
poruncILe, sù sLII cù merg cu LIne, orIunde mI-I duce; s-u
munLuIL socoLeuIu.
SI uLuncI, oduLù pornesc sI LurLurIcu sI cuIuI, IugInd pe
înLrecuLe, cund pe sus, cund pe jos, dupù cum cereu
LrebuInLu.
Dur LurLurIcu, IIInd muI usourù, ujunge muI înuInLe; sI
pundInd LocmuI cund eru soureIe în cruce, de se odIIneuu
munLII numuI penLru o cIIpILù, se repede cu prIn Ioc sI Iu
LreI smIceIe de mùr duIce sI upù vIe sI upù mourLù, sI upoI
cu IuIgeruI se înLource înupoI. SI, cund pe Iu pourLu
munLIIor, cuIuI îI Iese înuInLe, o propesLe în cuIe sI o Iu cu
mùguIeIIIe, zIcundu-I:
- TurLurIcù-rIcù, drugù pùsùrIcù, udù Iu mIne ceIe LreI
smIceIe de mùr duIce, upu ceu vIe sI ceu mourLù, sI Lu du-Le
înupoI de-LI Iu uILeIe sI mI-I ujunge pe drum, cùcI esLI muI
sprInLenù decuL mIne. HuI, nu muI sLu Iu îndoIuIù sI dù-
mI-Ie, cùcI uLuncI ure sù IIe bIne sI de sLùpunu-meu, sI de
sLùpunù-Lu, sI de mIne, sI de LIne; Iurù de nu mI II-I du,
sLùpunu-meu Hurup-AIb esLe în prImejdIe, sI de noI încù n-
ure sù IIe bIne.
TurLurIcu purcù n-ur II voIL. Dur cuIuI n-o muI înLreubù
de ce-I e cojocuI; se repede sI-I Iu upu sI smIceIeIe cu Iupcu
sI upoI Iuge cu dunseIe Iu IuLu împùruLuIuI sI I Ie dù, de IuLù
cu Hurup-AIb. ALuncI IuI Hurup-AIb I s-u umpIuL InImu de
bucurIe.
VIne eu sI LurLurIcu muI pe urmù, dur ce-LI e bunù? -
AIeI, LoIInù ce-mI esLI, zIse IuLu împùruLuIuI; du' bIne m-uI
vunduL. Ducù e usu, IuI, pornesLe cIIur ucum Iu împùruLuI
Verde sI vesLesLe-I cù venIm sI noI în urmù.
ALuncI LurLurIcu pornesLe. ¡urù IuLu împùruLuIuI
îngenuncIe dInuInLeu LùLune-sùu sI zIce:
- BInecuvunLeuzù-mù, LuLù, sI rùmuI sùnùLos! Se vede cù
usu mI-u IosL sorLIL sI n-um ce Iuce; LrebuIe sù merg cu Hur-
upAIb, sI puce bunù!
Dupù uceusLu, îsI Iu ceIe LrebuILoure Iu drum, upoI
încuIecù sI eu pe un cuI nùzdrùvun sI sLù guLu de pornIre.
¡urù HurupAIb, Iuundu-sI oumenII sùI, încuIecù sI eI sI
pornesc spre împùrùLIe, Dumnezeu sù ne LIe, cu cuvunLuI
dIn povesLe, înuInLe muIL muI esLe.
Mers-uu eI sI zI sI noupLe, nu se sLIe cuL uu mers; sI, de Iu
un Ioc, GerIIù, ¡IùmunzIIù sI SeLIIù, PùsùrI-¡ùLI-¡ungIIù sI
nùzdrùvunuI OcIIIù se opresc cu LoLII în cuIe, se opresc sI
zIc cu juIe:
- Hurup-AIb, mergI sùnùLos! De-um IosL rùI, Lu nI-I
IerLu, cùcI sI rùuI cuLeoduLù prInde bIne Iu cevu.
Hurup-AIb Ie muILumesLe s-upoI pIeucù IInIsLIL. ¡uLu
veseI îI zumbesLe, Iunu-n cer u usIInLIL. Dur în pIepLuI Ior
rùsure... Ce rùsure? ¡u, un dor; soure mundru, IumInos sI în
sIne urzùLor, ce se nusLe dIn scunLeIu unuI ocII IermecùLor!
SI muI merg eI cuL muI merg, sI de ce mergeuu înuInLe, de
ce IuI Hurup-AIb I se LuIburuu mInLIIe, uILundu-se Iu IuLù sI
vùzund-o cuL eru de Lunùrù, de Irumousù sI pIInù de vInù-
ncouce.
SùIùLIIe dIn GrùdInu UrsuIuI, pIeIeu sI cupuI cerbuIuI Ie-u
dus Iu sLùpunu-sùu cu LouLù InImu. Dur pe IuLu împùruLuIuI
Ros muI nu-I veneu s-o ducù, IIInd nebun de drugosLeu eI.
CùcI eru boboc de LrunduIIr dIn Iunu IuI muI, scùIduL în
rouu dImIneLII, dezmIerduL de ceIe înLuI ruze uIe soureIuI,
IegùnuL de udIereu vunLuIuI sI neuLIns de ocIII IIuLurIIor.
Suu, cum s-ur muI zIce Iu noI în LùrùnesLe, eru Irumousù de
mumu IocuIuI; Iu soure Le puLeuI uILu, Iur Iu dunsu bu. SI de-
uceeu Hurup- AIb o prùpùdeu dIn ocII de drugù ce-I eru.
Nu-I vorbù, sI eu Iuru cu ocIII, dIn cund în cund, pe Hurup-
AIb, sI în InImu eI purcù se peLreceu nu sLIu ce... pouLe vre-
un dor uscuns, cure nu-I veneu u-I spune. Vorbu cunLecuIuI:
¡ugI de-ucoIe, vInù-ncouce!
SezI bInIsor, nu-mI du puce!
suu muI sLIu eu cum sù zIc, cu sù nu gresesc? Dur sLIu
uLuLu, cù eI mergeuu Iùrù u sImLI cù merg, pùrundu-II-se
cuIeu scurLù sI vremeu sI muI scurLù; zIuu ceus sI ceusuI
cIIpù; dù, cum e omuI cund merge Iu drum cu drugosLeu
uIùLureu.
Nu sLIu sùrmunuI Hurup-AIb ce-I usLeupLù ucusù, cùcI nu
s-ur muI II gundIL Iu de-uIde ucesLeu.
¡nsù vorbu cunLecuIuI:
De-ur sLI omuI ce-ur pùLI,
DInuInLe s-ur pùzI!
Dur Iucu ce m-um upucuL de spus. MuI bIne vù spuneum
cù LurLurIcu ujunsese Iu împùruLuI Verde sI-I însLIInLuse cù
vIne sI Hurup-AIb cu IuLu împùruLuIuI Ros.
ALuncI împùruLuI Verde u sI începuL u Iuce pregùLIre, cu
penLru o IuLù de împùruL, dund sI poruncù sù Ie Iusù înLru
înLumpInure. ¡urù SpunuI Icneu în sIne sI se gundeu numuI
Iu rùzbunure.
¡n sIursIL, muI merge Hurup-AIb cu IuLu împùruLuIuI cuL
muI merge, sI de Iu o vreme ujung sI eI Iu împùrùLIe.
SI, cund coIo, numuI Iucu ce Ie Ies înuInLe împùruLuI
Verde, IeLeIe suIe, SpunuI sI LouLù curLeu împùrùLeuscù, cu
sù-I prImeuscù. SI vùzund SpunuI cuL e de Irumousù IuLu
împùruLuIuI Ros, oduLù se repede sù o Iu în bruLe de pe cuI.
Dur IuLu îI pune uLuncI munu pe pIepL, îI bruncesLe cuL coIo
sI zIce:
- ¡IpsesLe dInuInLeu meu, SpunuIe! Dour n-um venIL
penLru LIne, s-um venIL penLru Hurup-AIb, cùcI eI esLe
udevùruLuI nepoL uI împùruLuIuI Verde.
ALuncI împùruLuI Verde sI IeLeIe suIe uu rùmus
încremenILI de ceeu ce uu uuzIL. ¡ur SpunuI, vùzund cù I s-u
duL vIcIesuguI pe IuLù, se repede cu un cuIne LurbuL Iu
Hurup-AIb sI-I zbourù cupuI dInLr-o sIngurù IovILurù de
puIos, zIcund:
- Nu! usu LrebuIe sù pùLeuscù cIne cuIcù jurùmunLuI! Dur
cuIuI IuI Hurup-AIb înduLù se repede sI eI Iu Spun sI-I zIce:
- Pun-uIcI, SpunuIe! SI oduLù mI LI-I însIucù cu dInLII de
cup, zbourù cu dunsuI în înuILuI ceruIuI, sI upoI, dundu-I
drumuI de-ucoIo, se Iuce SpunuI punù jos pruI sI puIbere.
¡urù IuLu împùruLuIuI Ros, în vùImùsuguI ucesLu, repede
pune cupuI IuI Hurup-AIb Iu Ioc, îI înconjurù de LreI orI cu
ceIe LreI smIceIe de mùr duIce, Lournù upù mourLù, sù sLeu
sungeIe sI sù se prIndù pIeIeu, upoI îI sLropesLe cu upù vIe, sI
uLuncI Hurup-AIb înduLù învIe sI, sLergundu-se cu munu pe
Iu ocII, zIce suspInund:
- EI, du' dIn greu muI udormIsem! - DormeuI Lu muIL sI
bIne, Hurup-AIb, de nu erum eu, zIse IuLu împùruLuIuI Ros,
sùruLundu-I cu drug sI dundu-I Iur puIosuI în sLùpunIre.
SI upoI, îngenuncIInd umundoI dInuInLeu împùruLuIuI
Verde, îsI jurù credInLù unuI uILuIu, prImInd bInecuvunLure
de Iu dunsuI sI împùrùLIu LoLoduLù.
Dupù uceusLu se începe nunLu, s-upoI, dù Doumne bIne!
¡umeu de pe Iume s-u sLruns de prIveu,
SoureIe sI Iunu dIn cer Ie rudeu.
S-upoI IosL-uu IosL poILILI Iu nunLù: CrùIusu IurnIcIIor,
CrùIusu uIbIneIor sI CrùIusu zuneIor, mInuneu mInunIIor
dIn osLrovuI IIorIIor!
SI muI IosL-uu poILILI încù: cruI, crùIese sI-mpùruLI, ou-
menI în seumù bùguLI, s-un pùcuL de povesLur, Iùrù bunI în
buzunur. VeseIIe mure înLre LoLI eru, cIIur sI sùrùcImeu
ospùLu sI beu!
SI u LInuL veseIIu unI înLregI, sI ucum muI LIne încù; cIne
se duce ucoIo beu sI mùnuncù. ¡ur pe Iu noI, cIne ure bunI
beu sI mùnuncù, Iurù cIne nu, se uILù sI rubdù.
S. Iutu bubei si Iutu mosneuuoloi
Eruu oduLù un mosneug sI-o bubù; sI mosneuguI uveu o
IuLù, sI bubu Iur o IuLù. ¡uLu bubeI eru sIuLù, Ienesù,
LuInousù sI reu Iu InImù; dur, penLru cù eru IuLu mumeI, se
uIInLu cum s-uIInLù cIouru-n IuL, Iùsund LoL greuI pe IuLu
mosneuguIuI. ¡uLu mosneuguIuI însù eru Irumousù,
IurnIcù, uscuILùLoure sI bunù Iu InImù. Dumnezeu o
împodobIse cu LouLe dururIIe ceIe bune sI Irumouse. Dur
uceusLù IuLù bunù eru IoropsILù sI de soru ceu de scourLù, sI
de mumu ceu vILregù; noroc de Iu Dumnezeu cù eru o IuLù
robuce sI rùbdùLoure; cùcI uILIeI ur II IosL vuI s-umur de
pIeIeu eI.
¡uLu mosneuguIuI Iu deuI, IuLu mosneuguIuI Iu vuIe; eu
dupù gùLeje prIn pùdure, eu cu LùbuIeLuI în spuLe Iu mourù,
eu, în sIursIL, în LouLe pùrLIIe dupù Lreubù. CuL eru zIuIIcu de
mure, nu-sI muI sLrungeu pIcIoureIe; dInLr-o purLe veneu sI-
n uILu se duceu. S-upoI bubu sI cu odoruI de IIIcù-su LoL
curLILoure sI nemuILumILoure eruu. PenLru bubù, IuLu
mosneuguIuI eru pIuLrù de mourù în cusù; Iur IuLu eI - bu-
suIoc de pus Iu Icoune.
Cund se duceuu umundouù IeLeIe în suL Iu sezùLoure
seuru, IuLu mosneuguIuI nu se încurcu, cI Lorceu cuLe-un
cIur pIIn de Iuse; Iur IuLu bubeI îndrugu sI eu cu mure ce
cuLe-un Ius; s-upoI, cund veneuu umundouù IeLeIe ucusù
noupLeu LurzIu, IuLu bubeI sùreu IuLe pesLe purIuz sI zIceu
IeLeI mosneuguIuI sù-I deu cIuruI cu IuseIe, cu sù-I LIe punù
vu sùrI sI eu. ALuncI IuLu bubeI, vIcIeunù cum eru, Iuu cIuruI
sI Iugu în cusù Iu bubù sI Iu mosneug, spunund cù eu u Lors
uceIe Iuse. ¡n zudur IuLu mosneuguIuI spuneu în urmù cù
uceIu esLe IucruI muInIIor suIe; cùcI înduLù o upucuu de
obruz bubu sI cu IIIcù-su sI LrebuIu numuIdecuL sù rùmuIe
pe-u Ior. Cund veneuu dumInIcu sI sùrbùLorIIe, IuLu bubeI
eru împopoLuLù sI neLezILù pe cup, de purc-o IInseserù vILeII.
Nu eru joc, nu eru cIucù în suL Iu cure sù nu se ducù IuLu
bubeI, Iur IuLu mosneuguIuI eru oprILù cu usprIme de Iu
LouLe ucesLe. S-upoI, cund veneu mosneuguI de pe unde eru
dus, guru bubeI umbIu cum umbIù meIILu; cù IuLu IuI nu
uscuILù, cù-I usernIcù, cù-I Ienesù, cù-I soI rùu... cù-I IuIe,
cù-I bùIuIe; sI cù s-o uIunge de Iu cusù; s-o LrImILù Iu sIujbù
unde sLIe, cù nu-I de cIIp s-o muI LIe; penLru cù pouLe sù
înnùrùveuscù sI pe IuLu eI.
MosneuguI, IIInd un gurù-cuscù, suu cum îLI vreu sù-I
zIceLI, se uILu în courneIe eI, sI ce-I spuneu eu sIunL eru. DIn
InImù, bIeLuI mosneug pouLe c-ur II muI zIs cuLe cevu; dur
ucum upucuse u cunLu gùInu Iu cusu IuI, sI cucosuI nu muI
uveu nIcI o Lrecere; s-upoI, Iu sù-I II pus pùcuLuI sù se
înLreucù cu dedeocIIuI; cùcI bubu sI cu IIIcù-su îI umpIeu de
bogduprosLe.
¡nLr-unu dIn zIIe, mosneuguI, IIInd IourLe umùruL de
cuLe-I spuneu bubu, cIemù IuLu sI-I zIse:
- Drugu LuLeI, Iucu ce-mI LoL spune mù-Lu de LIne: cù n-o
uscuILI, cù esLI reu de gurù sI înnùrùvILù sI cù nu esLe de
cIIp sù muI sLuI Iu cusu meu; de-uceeu du-Le sI Lu încoLro
Le-u îndrepLu Dumnezeu, cu sù nu se muI Iucù uLuLu
guIceuvù Iu cusu usLu, dIn prIcInu Lu. Dur Le sIùLuIesc, cu un
LuLù ce-LI sunL, cù, orIsIunde Le-I duce, sù III supusù, bIujInù
sI IurnIcù; cùcI Iu cusu meu LoL uI dus-o cum uI dus-o: c-u
muI IosL sI mIIu pùrInLeuscù Iu mIjIoc!... dur prIn sLrùInI,
Dumnezeu sLIe pesLe ce soI de sùmunLù de oumenI îI du; sI
nu LI-or puLeu rùbdu cuLe LI-um rùbduL noI.
ALuncI bIuLu IuLù, vùzund cù bubu sI cu IIIcù-su voIesc cu
orIce cIIp s-o uIunge, sùruLù munu LuLù-sùu sI, cu IucrImI în
ocII, pornesLe în LouLù Iumeu, depùrLundu-se de cusu
pùrInLeuscù Iùrù nIcI o nùdejde de înLourcere!
SI merse eu cuL merse pe-un drum, punù ce, dIn
înLumpIure, îI IesI înuInLe o cùLeIusù, boInuvù cu vuI de
cupuI eI sI sIubù de-I numùruI cousLeIe; sI cum vùzu pe IuLù,
îI zIse:
- ¡uLù Irumousù sI IurnIcù, IIe-LI mIIù de mIne sI mù
grIjesLe, cù LI-oI prInde sI eu bIne vroduLù!
ALuncI IeLeI I se Iùcu mIIù sI, Iuund cùLeIusu, o spùIù sI-o
grIjI IourLe bIne. ApoI o Iùsù ucoIo sI-sI cùuLù de drum,
muILumILù IIInd în suIIeL cù u puLuL sùvursI o IupLù bunù.
Nu merse eu LocmuI muIL, sI numuI Iucu ce vede un pùr
Irumos sI înIIorIL, dur pIIn de omIzI în LouLe pùrLIIe. PùruI,
cum vede pe IuLù, zIce:
- ¡uLù Irumousù sI IurnIcù, grIjesLe-mù sI curùLù-mù de
omIzI, cù LI-oI prInde sI eu bIne vroduLù!
¡uLu, IurnIcù cum eru, curùLù pùruI de uscùLurI sI de om-
IzI cu mure îngrIjIre sI upoI se LoL duce înuInLe sù-sI cuuLe
sLùpun. SI, mergund eu muI depurLe, numuI Iucu ce vede o
IunLunù muIILù sI pùrùsILù. ¡unLunu uLuncI zIce:
- ¡uLù Irumousù sI IurnIcù, îngrIjesLe-mù, cù LI-oI
prInde sI eu bIne vroduLù!
¡uLu runesLe IunLunu sI-o grIjesLe IourLe bIne; upoI o Iusù
sI-sI cuuLù de drum. SI, LoL mergund muI depurLe, numuI
Iucu ce dù de-un cupLor neIIpIL sI muI-muI sù se rIsIpeuscù.
CupLoruI, cum vede pe IuLù, zIce:
- ¡uLù Irumousù sI IurnIcù, IIpesLe-mù sI grIjesLe-mù, cù
pouLe LI-oI prInde sI eu bIne vroduLù!
¡uLu, cure sLIu cù de IùcuL Lreubù nu muI cude coudu
nImùnuI, îsI suIIecù munecIIe, cùIcù IuL sI IIpI cupLoruI, îI
IumuI sI-I grIjI, de-LI eru muI mure druguI sù-I prIvesLI!
ApoI îsI spùIù IrumuseI muInIIe de IuL sI pornI IurùsI Iu
drum.
SI mergund eu ucum sI zI sI noupLe, nu sLIu ce Iùcu, cù se
rùLùcI; cu LouLe ucesLe, nu-sI pIerdu nùdejdeu în Dum-
nezeu, cI merse LoL înuInLe punù ce, înLr-unu dIn zIIe, dIs-
dImIneuLù, Lrecund prInLr-un codru înLunecos, dù de-o
poIunù IourLe Irumousù, sI în poIunù vede o cùsuLù umbrILù
de nIsLe IozII pIeLouse; sI cund s-upropIe de uceu cusù,
numuI Iucu o bubù înLumpInù pe IuLù cu bIundeLe sI-I zIce:
- Du' ce cuuLI prIn ucesLe IocurI, copIIù, sI cIne esLI? -
CIne sù IIu, mùLusù? ¡u, o IuLù sùrucù, Iùrù mumù sI Iùrù
LuLù, poL zIce; numuI CeI-de-sus sLIe cuLe-um Lrus de cund
mumu cure m-u IùcuL u pus muInIIe pe pIepL! SLùpun cuuL
sI, necunoscund pe nIme sI umbIund dIn Ioc în Ioc, m-um
rùLùcIL. Dumnezeu însù m-u povùLuIL de-um nImerIL Iu cusu
d-LuIe sI Le rog sù-mI duI sùIùsIuIre.
- Sùrmunù IuLù! zIse bùLrunu. Cu udevùruL numuI Dum-
nezeu Le-u îndrepLuL Iu mIne sI Le-u scùpuL de prImejdII. Eu
sunL SIunLu DumInIcù. SIujesLe Iu mIne usLùzI sI III
încredInLuLù cù muIne n-uI sù IesI cu muInIIe gouIe de Iu
cusu meu.
- BIne, mùIcuLù, dur nu sLIu ce LrebI um sù Iuc. - ¡u, sù-
mI IuI copIIusII, cure dorm ucum, sI sù-I IrùnesLI; upoI sù-
mI IucI bucuLe; sI, cund m-oI înLource eu de Iu bIserIcù, sù Ie
gùsesc nIcI recI, nIcI IIerbInLI, cI cum îs muI bune de
muncuL.
SI, cum zIce, bùLrunu pornesLe Iu bIserIcù, Iurù IuLu
suIIecù munecIIe sI s-upucù de Lreubù. ¡nLuI sI-nLuI Iuce
IùuLoure, upoI Iese uIurù sI începe u sLrIgu:
- CopII, copII, copII! VenILI Iu mumu sù vù IùIe! SI cund
se uILù IuLu, ce sù vudù? Ogrudu se umpIuse sI pùdureu
IojgùIu de-o muILIme de buIuurI sI de LoL soIuI de jIvIne
mIcI sI murI! ¡nsù, Lure în credInLù sI cu nùdejdeu Iu Dum-
nezeu, IuLu nu se sperIe; cI Ie Iu pe cuLe unu sI Ie Iù sI Ie
îngrIjesLe cuL nu se pouLe muI bIne. ApoI s-upucù de IùcuL
bucuLe, sI cund u venIL SIunLu DumInIcù de Iu bIserIcù sI u
vùzuL copIII IùuLI Irumos sI LouLe LrebIIe bIne IùcuLe, s-u
umpIuL de bucurIe; sI dupù ce-u sezuL Iu musù, u zIs IeLeI sù
se suIe în pod sI sù-sI uIeugù de-ucoIo o Iudù, cure-u vreu eu,
sI sù sI-o Iu cu sImbrIe; dur sù n-o descIIdù pun-ucusù, Iu
LuLù-sùu. ¡uLu se suIe în pod sI vede ucoIo o muILIme de
IùzI: uneIe muI vecII sI muI uruLe, uILeIe muI noI sI muI Iru-
mouse. Eu, însù, neIIInd Iucomù, s-uIege pe ceu muI vecIe
sI muI uruLù dInLre LouLe. SI cund se dù cu dunsu jos, SIunLu
DumInIcù cum încreLesLe dIn spruncene, dur n-ure încoLro.
CI bInecuvunLeuzù pe IuLù, cure îsI Iu Iudu în spuLe sI se
înLournù spre cusu pùrInLeuscù cu bucurIe, LoL pe drumuI
pe unde venIse.
Cund, pe drum, Iucu cupLoruI grIjIL de dunsu eru pIIn de
pIùcInLe crescuLe sI rumenILe... SI mùnuncù IuLu Iu pIùcInLe,
sI mùnuncù, IùL bIne; upoI îsI muI Iu cuLevu Iu drum sI
pornesLe.
Cund, muI încoIo, numuI Iucu IunLunu grIjILù de dunsu
eru pIInù punù-n gurù cu upù IImpede cum îI IucrImu, duIce
sI rece cum îI gIeuLu. SI pe coIucuI IunLunII eruu douù pu-
Iure de urgInL, cu cure u bùuL Iu upù punù s-u rùcorIL. ApoI
u IuuL puIureIe cu sIne sI u pornIL înuInLe.
SI mergund muI depurLe, Iucu pùruI grIjIL de dunsu eru
încùrcuL de pere, guIbene cu ceuru, de coupLe ce eruu, sI
duIcI cu mIereu. PùruI, vùzund pe IuLù, sI-u pIecuL crengIIe-
n jos; sI eu u muncuL Iu pere sI sI-u IuuL Iu drum cuLe I-uu
LrebuIL.
De-ucoIo mergund muI depurLe, Iucu se înLuInesLe sI cu
cùLeIusu, cure ucum eru voInIcù sI Irumousù, Iurù Iu guL
purLu o suIbù de guIbenI pe cure u duL-o IeLeI, cu muILumILù
penLru cù u cùuLuL-o Iu bouIù. SI de uIcI, IuLu, LoL mergund
înuInLe, u ujuns ucusù Iu LuLù-sùu. MosneuguI, cund u vùzuL-
o, I s-uu umpIuL ocIII de IucrImI sI InImu de bucurIe. ¡uLu
uLuncI scouLe suIbu sI puIureIe ceIe de urgInL sI Ie dù
LùLune-sùu; upoI descIIzund Iudu împreunù, nenumùruLe
IergIeIII de cuI, cIrezI de vILe sI Lurme de oI Ies dIn eu,
încuL mosneuguI pe Ioc u înLInerIL, vùzund uLuLeu bogùLII!
¡urù bubu u rùmus opùrILù sI nu sLIu ce sù Iucù de cIudù.
¡uLu bubeI uLuncI sI-u IuuL InImu-n dInLI sI u zIs:
- ¡us', mumù, cù nu-I prùduLù Iumeu de bogùLII; mù duc
sù-LI uduc eu sI muI muILe.
SI cum zIce, pornesLe cu cIudù, LrùsnInd sI pIesnInd.
Merge sI eu cuL merge, LoL pe ucesL drum, pe unde Iusese
IuLu mosneuguIuI; se înLuInesLe sI eu cu cùLeIusu ceu sIubù
sI boInuvù; dù sI eu de pùruI ceI LIcsIL de omIde, de IunLunu
ceu muIILù sI seucù sI pùrùsILù, de cupLoruI ceI neIIpIL sI
uproupe sù se rIsIpeuscù; dur cund o rougù sI cùLeIusu, sI
pùruI, sI IunLunu, sI cupLoruI cu sù îngrIjeuscù de dunseIe,
eu Ie rùspundeu cu cIudù sI în bùLuIe de joc:
- Du' cum nu!? cù nu mI-oI IesLeII eu munuLeIe LùLucuLeI
sI u mùmucuLeI! MuILe sIugI uLI uvuL cu mIne?
ALuncI, cu LouLeIe, sLIInd cù muI usor ur puLeu cùpùLu
cInevu IupLe de Iu o vucù sLeurpù decuL sù Le înduLoreuscù o
IuLù uIInLuLù sI Ienesù, uu IùsuL-o sù-sI urmeze drumuI în
puce sI n-uu muI ceruL de Iu dunsu nIcI un ujuLor. SI
mergund eu LoL înuInLe, u ujuns upoI sI eu Iu SIunLu
DumInIcù; dur sI uIcI s-u purLuL LoL Iursuz, cu obrùznIcIe sI
prosLesLe. ¡n Ioc sù Iucù bucuLeIe bune sI poLrIvILe sI sù IùIe
copIII SIInLeI DumInIcI cum I-u IùuL IuLu mosneuguIuI de
bIne, eu I-u opùrIL pe LoLI, de LIpuu sI Iugeuu nebunI de us-
LurIme sI de durere. ApoI bucuLeIe Ie-u IùcuL uIumuLe, urse
sI sIeILe, de nu muI eru cIIp sù Ie pouLù Iuu cInevu în gurù...
sI cund u venIL SIunLu DumInIcù de Iu bIserIcù, sI-u pus
muInIIe-n cup de ceeu ce-u gùsIL ucusù. Dur SIunLu
DumInIcù, bIundù sI îngùduILoure, n-u vruL sù-sI puIe mIn-
Leu c-o sLurIubuLIcù sI c-o Ienesù de IuLù cu uceusLu; cI I-u
spus sù se suIe în pod, sù-sI uIeugù de-ucoIo o Iudù, cure I-u
pIùceu, sI sù se ducù în pIuLu IuI Dumnezeu. ¡uLu uLuncI s-u
suIL sI sI-u uIes Iudu ceu muI nouù sI muI Irumousù; cùcI îI
pIùceu sù Iu cuL de muIL sI ce-I muI bun sI muI Irumos, dur
sù Iucù sIujbù bunù nu-I pIùceu. ApoI, cum se dù jos dIn
pod cu Iudu, nu se muI duce sù-sI Iu zIuu bunù sI
bInecuvunLure de Iu SIunLu DumInIcù, cI pornesLe cu de Iu o
cusù pusLIe sI se LoL duce înuInLe; sI mergeu de-I puruIuu
cùIcuIeIe, de IrIcù sù nu se rùzgundeuscù SIunLu DumInIcù
sù porneuscù dupù dunsu, s-o ujungù sI sù-I IeIe Iudu.
SI cund ujunge Iu cupLor, Irumouse pIùcInLe eruu înLr-
însuI! Dur cund s-upropIe sù Iu dInLr-înseIe sI sù-sI prIndù
poILu, IocuI o urde sI nu pouLe Iuu. ¡u IunLunù, usIjdereu:
pùIùruLeIe de urgInL, nu-I vorbù, eruu, sI IunLunu pIInù cu
upù punù-n gurù; dur cund u vruL IuLu sù puIe munu pe pu-
Iur sI sù Iu upù, puIureIe pe Ioc s-uu cuIunduL, upu dIn
IunLunù înLr-o cIIpù u secuL, sI IuLu de seLe s-u uscuL!... Cund
prIn drepLuI pùruIuI, nu-I vorbù, cù purcù eru bùLuL cu
IopuLu de pere muILe ce uveu, dur credeLI c-u uvuL IuLu purLe
sù gusLe vro unu? Nu, cùcI pùruI s-u IùcuL de-o mIe de orI
muI înuIL de cum eru, de-I ujunsese crengIIe în nourI! SI-
uLuncI... scobesLe-Le, IuLu bubeI, în dInLI! Mergund muI
înuInLe, cu cùLeIusu încù s-u înLuInIL; suIbù de guIbenI uveu
sI ucum Iu guL; dur cund u vruL IuLu sù I-o Iu, cùLeIusu u
muscuL-o de I-u rupL degeLeIe sI n-u IùsuL-o sù puIe munu
pe dunsu. ¡sI muscu IuLu ucum degeLeIeIe mùmucuLeI sI uIe
LùLucuLeI de cIudù sI de rusIne, dur n-uveu ce Iuce. ¡n
sIursIL, cu mure ce u ujuns sI eu ucusù, Iu mù-su, dur sI uIcI
nu Ie-u LIcnIL bogùLIu. CùcI, descIIzund Iudu, o muILIme de
buIuurI uu IesIL dInLr-însu sI pe Ioc uu muncuL pe bubù, cu
IuLù cu LoL, de purcù n-uu muI IosL pe Iumeu usLu, sI upoI s-
uu IùcuL buIuurII nevùzuLI cu Iudù cu LoL.
¡ur mosneuguI u rùmus IInIsLIL dIn purLeu bubeI sI uveu
nenumùruLe bogùLII: eI u mùrILuL pe IIIcù-su dupù un om
bun sI IurnIc. CucosII cunLuu ucum pe sLuIpII porLIIor, în
prug sI în LouLe pùrLIIe; Iur gùInIIe nu muI cunLuu cucosesLe
Iu cusu mosneuguIuI, sù muI Iucù u rùu; c-upoI uLuncI nIcI
zIIe muILe nu muI uveuu. NumuI uLuLu, cù mosneuguI u
rùmus pIesuv sI speLIL de muIL ce-I neLezIse bubu pe cup sI
de cercuL în spuLeIe IuI cu cocIorvu, ducù-I copL mùIuIuI.
n. Ivun Torbincú
Eru oduLù un rus, pe cure îI cIemu ¡vun. SI rusuI uceIu dIn
copIIùrIe se LrezIse în ousLe. SI sIujInd eI cuLevu sorouce de-
u runduI, ucumu eru bùLrun. SI muI-murII IuI, vùzundu-I cù
sI-u IùcuL duLorIu de osLus, I-uu sIobozIL dIn ousLe, cu urme
cu LoL, sù se ducù unde-u vreu, dundu-I sI douù curbouve de
cIeILuIuIù.
¡vun uLuncI muILumI muI-murIIor sùI sI upoI, Iuundu-sI
rùmus bun de Iu LovurùsII IuI de ousLe, cu cure muI Lruse
cuLe-o duscù, douù de rucIIu, pornesLe Iu drum cunLund.
SI cum mergeu ¡vun, sovùInd cund Iu o murgIne de drum,
cund Iu uILu, Iùrù sù sLIe unde se duce, puLIn muI înuInLeu
IuI mergeuu dIn înLumpIure, pe-o cùrure IùunLrIcù, Dum-
nezeu sI cu SIunLuI PeLre, vorbInd eI sLIu ce. SIunLuI PeLre,
uuzInd pe cInevu cunLund dIn urmù, se uILù înupoI sI, cund
coIo, vede un osLus mùLùIùInd pe drum în LouLe pùrLIIe.
- Doumne, zIse uLuncI SIunLuI PeLre, sperIuL: orI IuI sù
ne grùbIm, orI sù ne dùm înLr-o purLe, nu cumvu osLusuI
ceIu sù uIbù IurLug, sI sù ne gùsIm beIeuuu cu dunsuI. SLII c-
um muI muncuL eu o duLù de Iu unuI cu ucesLu o
cIeIIùneuIù.
- N-uI grIjù, PeLre, zIse Dumnezeu. De drumeLuI cure
cunLù sù nu Le LemI. OsLusuI ucesLu e un om bun Iu InImù sI
mIIosLIv. VezI-I? Are numuI douù curbouve Iu suIIeLuI sùu;
sI, drepL cercure, IuI, Iù-Le Lu cerseLor Iu cupùLuI IsL de pod,
sI eu Iu ceIùIuIL. SI sù vezI cum ure sù ne deu umundouù cur-
bouveIe de pomunù, bIeLuI om! Adu-LI umInLe, PeLre, de
cuLe orI LI-um spus, cù unII cu ucesLIu uu sù mosLeneuscù
împùrùLIu cerurIIor.
ALuncI SIunLuI PeLre se pune jos Iu un cupùL de pod, Iurù
Dumnezeu Iu ceIùIuIL sI încep u cere de pomunù.
¡vun, cum ujunge în drepLuI poduIuI, scouLe ceIe douù
curbouve de unde Ie uveu sLrunse sI dù unu IuI SIunLuI PeLre
sI unu IuI Dumnezeu, zIcund:
- Dur dIn dur se Iuce ruIuI. Nu-vù! Dumnezeu mI-u duL,
eu duu, sI Dumnezeu Iur mI-u du, cù ure de unde.
SI upoI ¡vun începe Iur u cunLu sI se LoL duce înuInLe.
- ALuncI SIunLuI PeLre zIce cu mIrure:
- Doumne, cu udevùruL bun suIIeL de om e ucesLu, sI n-
ur LrebuI sù meurgù nerùspIùLIL de Iu IuLu Lu!
- Dur, PeLre, Ius' cù um eu purLure de grIjù penLru
dunsuI.
ApoI Dumnezeu pornesLe cu SIunLuI PeLre sI, cuL IcI, cuL
coIè, ujung pe ¡vun, cure-o duceu LoL înLr-un cunLec, de
purcù eru LouLù Iumeu u IuI.
- Bunù cuIeu, ¡vune, zIse Dumnezeu. Dur cunLI, cunLI,
nu Le-ncurcI!
- MuILumesc d-vousLrù, zIse ¡vun, LresùrInd. Dur de un-
de sLII usu de bIne cù mù cIeumù ¡vun?
- D-upoI, ducù n-oI sLI eu, cIne uILuI ure sù sLIe?
rùspunse Dumnezeu.
- Dur cIne esLI Lu, zIse ¡vun cum zborsIL, de Le IuuzI cù
sLII LouLe?
- Eu sunL cerseLoruI pe cure I-uI mIIuIL coIo Iu pod,
¡vune. SI cIne dù sùrucIIor împrumuLù pe Dumnezeu, zIce
scrIpLuru. Nu-LI împrumuLuI înupoI, cùcI noI nu uvem
LrebuInLù de bunI. ¡u, numuI um vruL sù dovedesc IuI PeLre
cuL esLI Lu de mIIosLIv. AIIù ucum, ¡vune, cù eu sunL Dum-
nezeu sI poL sù-LI duu orIce-I cere de Iu mIne; penLru cù sI
Lu esLI om cu drepLuLe sI durnIc.
¡vun uLuncI, cuprIns de IIorI, pe Ioc s-u dezmeLIL, u cùzuL
în genuncII dInuInLeu IuI Dumnezeu sI u zIs:
- Doumne, ducù esLI Lu cu udevùruL Dumnezeu, cum
zIcI, rogu-Le bIugosIovesLe-mI LurbIncu usLu, cu orI pe cIne-
oI vreu eu, sù-I vur înLr-însu; sI upoI sù nu pouLù IesI de uIcI
Iùrù învoIreu meu.
Dumnezeu uLuncI, zumbInd, bIugosIovI LurbIncu, dupù
dorInLu IuI ¡vun, sI upoI zIse:
- ¡vune, cund Le-I sùLuru Lu de umbIuL prIn Iume, uLuncI
sù vII sù sIujesLI sI Iu pourLu meu, cùcI nu LI-u II rùu.
- Cu LouLù bucurIu, Doumne; um sù vIn numuIdecuL, zIse
¡vun. Dur ucum, deoduLù, mù duc sù vùd, nu mI-u pIcu cevu
Iu LurbIncù?
SI zIcund ucesLe, upucù pesLe cumpII de-u drepLuI, spre
nIsLe curLI murI, cure de-ubIu se zùreuu înuInLeu IuI, pe cuI-
meu unuI deuI. SI merge ¡vun, sI merge, sI merge, punù
cund, pe înseruLe, ujunge Iu curLIIe ceIe. SI cum ujunge,
InLrù în ogrudù, se înIùLIsuzù înuInLeu boIeruIuI sI cere
gùzduIre. BoIeruI uceIu cIcù eru cum zgurcIL, dur, vùzund cù
¡vun esLe om împùrùLesc, n-ure ce sù Iucù. SI vrund-
nevrund, poruncesLe uneI sIugI sù deu IuI ¡vun cevu de
muncure sI upoI sù-I cuIce în nIsLe cuse neIocuILe, unde cuI-
cu pe LoLI musuIIrII cure veneuu usu, nILumnIsum. SIugu,
uscuILund poruncu sLùpunuIuI, Iu pe ¡vun, îI dù cevu de
muncure sI upoI îI duce Iu IocuI IoLùruL, sù se cuIce.
"¡us' ducù nu I-u du odIInu pe nus, zIse boIeruI în gunduI
sùu, dupù ce orunduI ceIe de cuvIInLù. SLIu cù ure sù uIbù de
Iucru Iu noupLe. Acum sù vedem cure pe cure! OrI eI pe
drucI, orI drucII pe dunsuI!"
CùcI LrebuIe sù vù spun cù boIeruI uceIu uveu o perecIe
de cuse, muI de-o purLe, în cure se zIce cù IocuIu necuruLuI.
SI LocmuI ucoIo poruncI sù cuIce sI pe ¡vun!
¡vun însù Iubur n-uveu de usLu. EI, cum u InLruL în oduIu
unde I-u dus omuI boIeruIuI, sI-u pus urmeIe în runduIuIù,
s-u încIInuL dupù obIceI sI upoI s-u LoIogIL usu, îmbrùcuL
cum eru, pe un dIvun mouIe cu bumbucuI, punundu-sI
LurbIncu cu ceIe douù curbouve sub cùpùLuI sI usLernundu-
se pe somn; cùcI de-ubIu îI LIneuu pIcIoureIe de LrudIL ce
eru. Dur pouLe, bIeLuI, sù se odIIneuscù? CùcI cum u sLIns
Iumunureu, oduLù se LrezesLe cù-I smuncesLe cInevu pernu
de sub cup sI I-o uruncù cuL coIo! ¡vun uLuncI, punund
munu pe subIe, se scouIù repede, uprInde Iumunureu sI
începe u cùuLu prIn cusù, în LouLe pùrLIIe, dur nu gùsesLe pe
nImene.
- MùI! Dur ucesL pùcuL! OrI cusu usLu nu-I curuLù, orI s-u
cuLremuruL pùmunLuI, de mI-u sùrIL pernu de sub cup, sI eu
umbIu bùdùdùInd cu un nebun! Ce-or muI II sI cuLremureIe
IesLe?! zIse ¡vun, muI Iùcund cuLevu crucI punù Iu pùmunL,
sI upoI Iurù se cuIcù.
Dur, cund sù uLIpeuscù, deoduLù se uud prIn cusù o
muILIme de gIusurI, cure de cure muI urucIouse: uneIe
mIorIùIuu cu muLu, uILeIe covILuu cu porcuI, uneIe orùcùIuu
cu brouscu, uILeIe mornùIuu cu ursuI, mù rog, IeI de IeI de
gIusurI scIImonosILe se uuzeuu, de nu se muI sLIu ce mumu
drucuIuI sù IIe ucoIo! ¡vun, uLuncI, se cum prIcepe ce-ur II
usLu.
- ApoI, sLuI dur! cù ure CIIru socoLeuIù, cum vùd eu. SI
oduLù începe u sLrIgu puLernIc:
- PusoI nu LurbIncu, cIorLI! ALuncI dIuvoIII oduLù încep u
se cùrùbùnI unuI pesLe uILuI în LurbIncù, de purcù-I uduceu
vunLuI. SI dupù ce InLrù eI cu LoLII înIùunLru, ¡vun începe u-I
gIIgosI muscùIesLe. Dupù uceeu Ieugù LurbIncu sLruns Iu
gurù, o pune sub cup, muI LrunLIndu-Ie prIn LurbIncù nIsLe
gIIonLurI rusesLI, coIè, cum sLIu eI, de du InImu dIn drucI.
ApoI se cuIcù cu cupuI pe dunsII sI, nemuIIIInd supùruL de
nImene, Lruge ¡vun un somn de ceIe popesLI... Dur, cund
uproupe de cunLùLorI, ScuruoscII, cùpeLenIu drucIIor,
vùzund cù purLe dIn sIugIIe IuI se zùbovesc, pornesLe cu
grùbIre Iu IocuI sLIuL, sù Ie cuuLe. SI, ujungund înLr-o cIIpù,
se vurù, eI sLIe cum sI pe unde în oduIe Iu ¡vun sI-I sLerge o
puImù prIn somn, cuL ce pouLe. ¡vun, uLuncI, sure urs sI
oduLù sLrIgù:
- PusoI nu LurbIncu! ScuruoscII, uLuncI, InLrù sI eI Iùrù
vorbù sI se îngIesuIesLe pesLe ceIIuILI dImonI, cùcI n-ure
încoLro.
- EI, Ius' cù vù judec eu ucusI, necuruLIIor; voI scouLe In-
cuI dIn voI, zIse ¡vun LuIburuL. Cu mIne v-uLI gùsIL de jucuL?
Am sù vù musurIuIesc de uu sù rudù sI cuInII de voI!
SI oduLù se îmbrucù sI se înurmeuzù ¡vun cu LouLe uIe IuI
sI, IesInd uIurù, începe u Iuce un LùrùboI de s-u scuIuL LouLù
ogrudu în guru IuI.
- Dur ce-uI pùLIL, mù poIonLuIe, de Le-uI scuIuL cu
noupLeu-n cup sI IucI usu Iurmù, zIserù oumenII boIeruIuI,
cure duu cIIorI unuI pesLe uILuI, de purcù uveuu orbuI
gùInIIor.
- Ce sù pùLesc? zIse ¡vun durz. ¡u! um cùpLusIL nIsLe Ie-
puroI sI um de gund sù-I jumuIesc.
BoIeruI, în zgomoLuI IsLu, se scouIù sI eI sI înLreubù: - Ce
vuIeL e ucoIo prIn ogrudù? - ¡u, muI LouLù noupLeu nu ne-
um puLuL odIInI dIn prIcInu rusuIuI ceIuIu. DrucuI sLIe ce
ure... CIcù u prIns nIsLe IepuroI sI vreu sù-I jumuIeuscù, sù
IerLuLI d-vousLrù!
¡n vorbeIe ucesLe, numuI Iucu ce se înIùLIsuzù sI ¡vun
înuInLeu boIeruIuI, cu LurbIncu pIInù de drucI, cure se
zbùLeuu cu pesLII în vursù.
- ¡ucu, gospodIn, cu cIne m-um vunjoIIL LouLù noupLeu...
dur încuILeu LI-um curùLIL sI eu cusu de drucI sI vI-I uduc po-
cIon dIs-dImIneuLù. PoruncesLe sù-mI uducù nIsLe puIce, cù
um sù-I buL Iu sLroI, sù pomeneuscù eI cuL or LrùI cù uu duL
pesLe ¡vun, robuI IuI Dumnezeu.
BoIeruI, vùzund uceusLu, pe de-o purLe I-u cuprIns
spuImu, Iurù pe de uILu nu muI sLIu ce sù Iucù de bucurIe;
cùcI muILe sùrIndure muI dùduse eI punù uLuncI pe Iu popI,
în LouLe pùrLIIe, cu sù-I pouLù IzgonI drucII de Iu cusù, sI nIcI
cù Iusese cIIp. Dur se vede cù pun ucum Ie-u IosL sI Ior
veIeuLuI. Cu ¡vun sI-uu gùsIL popu.
- BIne, ¡vune, zIse boIeruI cu muILumIre. Sù-LI uducù
puIce cuLe vreI, sI Iù-LI duLorIu cum sLII; c-upoI om oI II sI
eu, IeIbeL!
¡n sIursIL, nu Lrece muIL Iu mIjIoc, Iucu se pomenesLe
¡vun cu un cur de puIce cum îI pIùceu IuI. ¡e Iu sI Ie Ieugù Iu
un Ioc, LoL cuLe douù-LreI, dupù cum îsI sLIu mesLesuguI.
Dur, punù Iu vremeu usLu, se udunuse împrejuruI IuI ¡vun
LoL suLuI, cu sù vudù de puLImu drucIIor. CùcI Iucru de mIr-
ure eru ucesLu, nu sugù! ALuncI ¡vun dezIeugù LurbIncu în
IuLu LuLuror, numuI cuL pouLe sù încupù munu, sI Iuund cuLe
pe un drùcusor de cornILe, mI LI-I urdeu cu puIceIe, de-I
crùpu pIeIeu. SI dupù ce-I rùIuIu bIne, îI du drumuI, cu
LocmeuIù, sù nu muI vIe pe ucoIo, uILù duLù.
- N-oI muI venI, ¡vune, cuLe zIIIsoure-oI uveu eu, zIceu
UcIgù-I-cruceu, cuprIns de usLurIme, sI se LoL duceu
împuscuL. ¡urù oumenII ce prIveuu sI muI uIes bùIeLII
IesInuu de rus.
Dur, muI Iu urmu urmeIor, ¡vun scouLe de burbù sI pe
ScuruoscII sI-I Lruge un Irecus, de ceIe moscIIcesLI, de-I
Iuge suIIeLuI.
- PoILIm! Dupù bucIuc umbII, pesLe bucIuc uI duL, mùI
jupune ScuruoscII! Sù Le înveLI Lu de uILùduLù u muI bunLuI
oumenII. SùrsùIIù spurcuL ce esLI! SI upoI, dundu-I drumuI,
"nu!" Iuge sI ScuruoscII dupù ceIIuILI, cu LùunuI cu puIuI...
- Dumnezeu sù Le înzIIeuscù, zIse uLuncI boIeruI,
cuprInz und pe ¡vun în bruLe sI sùruLundu-I. De-ucum
rùmuI Iu mIne, ¡vune, sI, penLru cù mI-uI curùLIL cusu de
drucI, um sù Le LIn cu pe puImù.
- Bu nu, gospodIn, zIse ¡vun. Mù duc sù sIujesc pe Dum-
nezeu, împùruLuI LuLuror.
SI, zIcund ucesLe, se încInge cu subIu, pune LurbIncu Iu
soId, îsI Iu runILu în spuLe sI puscu de-u umùr sI, pornInd, se
LoL duce înuInLe, Iu Dumnezeu. ¡urù prIvILorII, cu cùcIuIIIe
în munù, îI uruu drum bun, orIîncoLro s-u înLource.
- CùIùLorIe spruncenuLù! zIse boIeruI; de rùmuneuI, îmI
eruI cu un IruLe; Iurù de nu, îmI esLI cu doI.
MI se pure mIe cù sI boIeruI, cuL eru de boIer, Iuuse IrIcu
LurbIncùI, de nu-I pùru usu de rùu dupù ¡vun, cure-I Iùcuse
uLuLu bIne.
¡vun însù nIcI nu se gundeu Iu usLu; eI îsI cùuLu ucum de
drum, înLrebund dIn om în om unde sede Dumnezeu. Dur
LoLI pe cuLI îI înLrebu dùdeuu dIn umere, nesLIInd ce sù
rùspundù Iu usu înLrebure cIuduLù.
- NumuI SIunLuI NIcoIuI LrebuIe sù sLIe usLu, zIse ¡vun,
scoLund o IconILù dIn sun sI sùruLund-o pe dos sI pe IuLù.
SI uLuncI, cu prIn mInune, se sI LrezesLe ¡vun Iu pourLu
ruIuIuI! SI, nIcI unu, nIcI douù, oduLù începe u buLe în
pourLù cuL puLeu. ALuncI SIunLuI PeLre înLreubù dInIùunLru:
- CIne-I ucoIo?
- Eu.
- CIne eu?
- Eu, ¡vun.
- SI ce vreI?
- TubucIoc esLe?
- Nu-I.
- VoLcII esLe?
- Nu-I.
- ¡emeI sunL?
- Bu.
- ¡ùuLurI sunL?
- Nu-s, ¡vune, ce mù LoL cIIIùIesLI de cup?!
- Dur unde se gùsesc de ucesLe?
- ¡u Iud, ¡vune, nu uIcI.
- MùI! Dur ce sùrùcIe IucIe pe uIcI, pe Iu ruI!... zIse ¡vun.
SI, nemuIIungInd vorbu, înduLù sI pornesLe Iu Iud. SI eI sLIe
pe unde coLIgesLe, cù nu umbIù LocmuI muIL sI numuI Iucu
ce dù sI de pourLu IuduIuI. SI uLuncI, oduLù începe u buLe în
pourLù, sLrIgund:
- EI! TubucIoc esLe?
- EsLe, rùspunde cInevu dInIùunLru.
- VoLcII esLe?
- EsLe.
- ¡emeI sunL?
- Dur cum sù nu IIe?!
- ¡ùuLurI sunL?
- Ho, Io! CuLI poILesLI.
- A! Iuruso, Iuruso! AIcI e de mIne! DescIIdeLI IuLe, zIse
¡vun, LropùInd sI Irecundu-sI muInIIe.
DrucuI de Iu pourLù, gundInd cù e vreun musLerIu vecII
de-uI Ior, descIIde; sI uLuncI, numuI Iucu ce se Lrezesc pe
neusLepLuLe cu ¡vun TurbIncu!
- VuI de noI sI de noI! zIserù uLuncI drucII,
scùrmùnundu-se de cup în LouLe pùrLIIe. Asu-I c-um pùLIL-o?
¡vun, însù, poruncesLe sù-I uducù muI degrubù voLcII,
LubucIoc, IùuLurI sI IemeI Irumouse, cù ure gusL sù Iucù un
guIeuI.
Se uILù drucII unII Iu uILII sI, vùzund cù nu-I cIIp de sLuL
împoLrIvu IuI ¡vun, încep u-I uduce, cure dIncoLro, rucIIu,
LuLun, IùuLurI sI LoL ce-I poILeu IuI ¡vun suIIeLuI. UmbIuu
drucII în LouLe pùrLIIe, IuLe cu prusneIuI, sI-I InLruu IuI ¡vun
în voIe cu LouLe ceIe, cùcI se Lemeuu de LurbIncù cu de nu
sLIu ce, pouLe muI rùu decuL de sIunLu cruce.
De Iu o vreme se cIeIùIuIesLe ¡vun cum se cude, sI unde
nu începe u cIIuI prIn Iud sI u jucu HorodIncu sI CuzucIncu,
Iuund sI pe drucI sI pe drùcouIce Iu joc, cu nepus în musù; sI
în vurLejuI ceIu, rùsLurnu LùrùbI sI LouLe ceIe în LouLe pùrLIIe,
de-LI veneu sù Le sLrIcI de rus de IznouveIe IuI ¡vun. Acum,
ce sù Iucù drucII, cu sù-I urneuscù de-ucoIo? Gundesc eI, se
sucesc eI, se IrùmunLù eI cu mInLeu IeI sI cIIp, dur nIcI un-
uIu nu-I vIne în cup ce sù Iucù. TuIpu-IuduIuI însù, muI
ujunsù de cup decuL LoLI drucII, zIse uLuncI IuI ScuruoscII:
- Hurum de cupuI vosLru! de n-us II eu uIcI, uLI pùLI voI
sI muI rùu decuL usu. AduceLI-mI degrubù o puLInù, o pIeIe
de cuIne sI douù beLe, sù Iuc o jucùrIe, cum sLIu eu, sI ucusI
vI-I mùLur de-uIcI.
SI uLuncI, înduLù I se uduc ceIe ceruLe, sI TùIpoIuI Iuce
IuLe o durubunù; sI upoI, IurIsundu-se de ¡vun, Iese cu
dunsu uIurù sI începe u buLe cu de rùzboI; brr... br...
¡vun, uLuncI, îsI vIne în sImLIre sI înLr-un buc Iese uIurù
cu puscu Iu umùr, sù vudù ce esLe.
TuIpu-IuduIuI, uLuncI, Iuce LusLI! înIùunLru, sI drucII,
Lronc! încIId pourLu dupù ¡vun, sI, punùnd zùvoureIe bIne,
bucurIu Ior cù uu scùpuL de LurbIncù. BuLe eI ¡vun în pourLù
cuL pouLe, se rùcùduIesLe eI cu puscu, dur uu prIns eI ucum
drucII Iu mInLe.
- EI Ius', cornoruLIIor! De mI-LI muI pIcu vroduLù în
munù, LurbIncu ure sù vù sLIe de sLIre.
Vùzund ¡vun cù porLIIe IuduIuI sunL IerecuLe în LouLe
pùrLIIe sI cù drucII n-uu gund sù-I descIIdù, se IeIùmeLesLe
eI ucum sI de IùuLurI, sI de LubucIoc, sI de voLcII, sI de LoL, sI
pornesLe Iur Iu ruI sù sIujeuscù pe Dumnezeu.
SI cum ujunge Iu pourLu ruIuIuI, dIn uIurù, se sI pune
ucoIo de sLrujù sI sLù neudormIL zI sI noupLe, LoL înLrunu,
Iùrù sù se cIInLeuscù dIn Ioc.
SI nu muIL dupù uceusLu, numuI Iucu ce vIne sI MourLeu
sI vreu numuIdecuL sù InLre Iu Dumnezeu, cu sù prI meusc ù
poruncI.
¡vun uLuncI îI pune spugu în pIepL sI zIce:
- SLoLI, VIdmu! Unde vreI sù Le ducI?
- ¡u Dumnezeu, ¡vune, sù vedem ce mI-u muI poruncI.
- Nu-I voIe, zIse ¡vun; Ius' cù mù duc eu sù-LI uduc
rùspuns.
- Bu nu, ¡vune, LrebuIe sù mù duc eu. ¡vun uLuncI,
vùzund cù MourLeu dù cIIourù pesLe dunsuI, se sLropsesLe
Iu eu zIcund:
- PusoI, VIdmu, nu LurbIncu! MourLeu uLuncI, neuvund
încoLro, se bugù în LurbIncù sI ucusI IcnesLe, ucusI suspInù,
de-LI veneu sù-I pIungI de mIIù. ¡urù ¡vun Ieugù LurbIncu Iu
gurù cu nepùsure s-o unInù înLr-un copuc. ApoI începe u
buLe în pourLù. SIunLuI PeLre, uLuncI, descIIde sI, cund coIo,
se LrezesLe cu ¡vun.
- EI, ¡vune, dour Le-uI sùLuruL ucum de umbIuL prIn
Iume dupù cruncuIucurI?
- M-um sùLuruL, sI m-um preu sùLuruL, SIInLe PeLre.
- EI, sI ce vreI ucum?
- ¡u, vreuu sù mù duc Iu Dumnezeu, sù-I spun cevu.
- BIne, ¡vune, du-Le; nu LI-e oprILù cuIeu. De-u puLere-u
II, ucum esLI de cusu nousLrù.
¡vun uLuncI se duce de-u drepLuI înuInLeu IuI Dumnezeu
sI zIce:
- Doumne, nu sLIu ducù uI Iu sLIInLù orI bu, dur eu
sIujesc Iu pourLu ruIuIuI de muILù vreme. SI ucum vIne
MourLeu sI înLreubù ce muI poruncILI.
- Spune-I, ¡vune, dIn purLeu meu, cù poruncesc sù
mourù LreI unI de zIIe de-u runduI numuI oumenI bùLrunI,
usu cu LIne... zIse Dumnezeu, zumbInd cu bunùLuLe.
- BIne, Doumne, zIse ¡vun, uILundu-se cum Iung Iu
Dumnezeu. Mù duc sù-I spun cum uI poruncIL.
SI, ducundu-se eI, scouLe MourLeu de Iu încIIsoure sI-I
zIce:
- Dumnezeu u poruncIL cu sù mùnuncI LreI unI de zIIe
de-u runduI numuI pùdure bùLrunù; de ceu Lunùrù sù nu Le-
uLIngI! ¡nLeIes-uI? HuI, pornesLe sI-LI Iù duLorIu!
MourLeu, uLuncI, pornesLe prIn codrI, supùruLù cu vuI de
eu, sI începe u roude Iu copucI bùLrunI, de-I pocneuu IùIcIIe.
SI dupù ce se împIInesc LreI unI în cupùL, Iur pornesLe Iu
Dumnezeu, sù prImeuscù poruncI. Dur cund sLIu cù ure sù
deu pesLe ¡vun, I se LùIuu pIcIoureIe s-o sLrungeu în spuLe de
IrIcù.
- TurbIncu! uIurIsILu de LurbIncù mù vurù în LouLe
bouIeIe, zIceu MourLeu, suspInund. DecuL n-um încoLro;
LrebuIe sù mù duc, zIse eu oILund.
¡n sIursIL merge eu, nu merge, sI de Iu o vreme ujunge Iu
pourLu ruIuIuI. Dur, cund coIo, dù Iur cu ocIII de ¡vun.
- ToL uIcI esLI, ¡vune? LoL? - Bu bIne cù nu! zIse ¡vun,
Iùcund sLungu-mprejur sI punundu-se drepL în cuIeu
MorLII. Dur unde gundeuI sù IIu, cund usLu mI-e sIujbu?
- Gundeum cù Le-I II dus prIn Iume, dupù berbunLIucurI
de-uIe LuIe.
- Du cù dour de Iume um IugIL; o sLIu eu cuL e de duIce sI
de umurù, buL-o pusLIu s-o buLù! ¡-s rouse IuI ¡vun urecIIIe
de dunsu. Dur ce-uI sIùbIL usu, VIdmù?
- De bunùLùLIIe LuIe, ¡vune. Acum cred cù nu LI-I muI
Iuce bIesLem cu mIne, mI-I du drumuI sù InLru Iu Dum-
nezeu, cù Lure mure Lreubù muI um.
- Du, cum nu?! Iu muI pune-LI poILu Iu o purLe, cù dour
nu pIere Iumeu... nu cumvu uI poILI oure sù Le puI Iu LuIIus-
urI cu Dumnezeu?
- Dur sLII cù Le preu înLrecI cu sugu, ¡vune...
- Asu LI-e Lreubu? ¡ncù mù IeI Iu LreI puruIe? PusoI nu
LurbIncu, VIdmu!
MourLeu, uLuncI, se vurù în LurbIncù sI ¡vun o pune Iu
pusLrumù, zIcund:
- SopurcuI cu cIne sopurcuI, dur cu ¡vun nu sopurcuI.
Dumnezeu, însù, sLIu de LouLe ucesLeu, dur voIu sù muI
Iucù sI pe cIeIuI IuI ¡vun, nu LoL pe-u MorLII; cùcI muILe
bunùLùLI muI Iùcuse sI eu în vIuLu eI!
- ¡u descIIde, SIInLe PeLre, zIse ¡vun, bùLund upoI Iu
pourLù. SIunLuI PeLre descIIde, sI ¡vun se duce Iur de se
înIùLIsuzù înuInLeu IuI Dumnezeu sI zIce:
- Doumne, MourLeu înLreubù ce muI poruncILI? SI sù nu
vù supùruLI, dur Lure-I neusLumpùruLù sI uvunù, drepL sù vù
spun; sede cu pe spInI sI vreu numuIdecuL sù-I duLI rùspuns.
- Du-I rùspuns, ¡vune, cù poruncesc sù mourù de ucum
înuInLe LreI unI de zIIe de-u runduI numuI oumenI LInerI, sI
uILI LreI unI de zIIe sù mourù numuI copII obruznIcI.
- BIne, Doumne, zIse ¡vun, încIInundu-se punù Iu
pùmunL. Mù duc sù-I spun cum uI poruncIL... sI cum ujunge
¡vun dIn uIurù de pourLù, scouLe MourLeu dIn LurbIncù sI-I
zIce:
- Dumnezeu u poruncIL cu de-ucum înuInLe sù mùnuncI
LreI unI de zIIe de-u runduI numuI pùdure Lunùrù; sI uILI LreI
unI de zIIe, numuI vIùsLure Irugede, rùcIILIcù, smIceIe, nu-
IeIe sI uILeIe de seumu ucesLoru; de pùdureu ceu bùLrunù sù
nu Le-uLIngI, cù-I poznù! AuzIL-uI, VIdmù? HuI, pornesLe
punù Le vùd, sI-LI Iù duLorIu cu sIInLenIe.
MourLeu uLuncI, îngIILInd nodurI, pornesLe prIn
dumbrùvI, IuncI sI IuceugurI, supùruLù cu vuI de cupuI eI.
SI, de voIe, de nevoIe, începe cund u roude Iu copucI LInerI,
cund u IorIecu smIceIe sI nuIeIe de-I puruIuu mùseIeIe sI o
dureuu seIeIe sI grumujII înLInzundu-se pe sus, Iu pIopII ceI
înuILI, sI pIecundu-se uLuLu pe Iu rùdùcInIIe ceIor LuIurI,
dupù mIùdILe Irugede. Se zùmoreu sI eu, sùrmunu, cum
puLeu. ¡n sIursIL, s-u cIInuIL MourLeu usu LreI unI de zIIe de-
u runduI, sI încù uILI LreI unI, sI dupù ce I se împIInesc ceI
suse unI de osundù, Iur pornesLe Iu Dumnezeu sù vudù ce
poruncI I-u muI du. Nu-I vorbù, cù sLIu VIdmu ce-o usLepLu,
dur ce eru sù Iucù?
- TurbIncu! Muncu-o-ur IocuI s-o mùnunce! zIceu
MourLeu, ducundu-se Iu ruI cu sI cum ur II mers Iu
spunzurùLoure. Nu sLIu ce sù muI zIc sI despre Dumnezeu,
cu sù nu gresesc.
Pesemne c-u ujuns sI eI în mInLeu copIIIor, Doumne
IurLù-mù, de I-u duL IuI ¡vun ceI nebun uLuLu puLere usupru
meu. BIne mI-ur pùreu sù-I vùd sI pe Dumnezeu înLr-o zI,
cuL e de mure sI puLernIc, în LurbIncu IuI ¡vun; orI de nu,
mùcur pe SIunLuI PeLreu; numuI uLuncI mI-ur crede eI mIe.
SI mergund eu LoL bodrogùnInd vruLe sI nevruLe, ujunge
Iu pourLu ruIuIuI; sI cund dù Iur de ¡vun, I se înLunecù Iumeu
înuInLeu ocIIIor sI zIce oILund:
- Dur bIne, ¡vune, Iur uI de gund sù mù cIInuIesLI cu
LurbIncu ceeu u Lu?
- Bu duc-us uveu muI muILù puLere, LI-o spun drepL cù LI-
us scouLe ocIII cu Iu drucuI sI Le-us IrIge pe IrIgure, zIse
¡vun cu cIudù, cù dIn prIcInu Lu s-u prùpùdIL uLuLu umur de
Iume, de Iu Adum sI punù usLùzI. PusoI nu LurbIncu, VIdmu!
SI de-ucum, nIcI muI spun IuI Dumnezeu despre LIne,
IoungIInù bùLrunù ce esLI! Tu sI cu TuIpu-IuduIuI sunLeLI
poLrIvILù perecIe. ¡mI vIne sù vù rup cu dInLII de bunIsoure
ce sunLeLI. Am sù Le LIn Iu pusLrumù, IùL sI bIne! De-ucum
în LurbIncù uu sù-LI puLrezeusc ù cIoIuneIe. Hù, Iù!
SuspInù eu MourLeu, dur puce bunù; ¡vun, purcù nIcI n-o
vede, nIcI n-o uude. ¡n sIursIL, Lrece eu usu o bucuLù de
vreme, cuL ur II LrecuL, sI înLr-unu dIn zIIe vIne Dumnezeu
Iu pourLù sù vudù ce necuzurI muI Iuce ¡vun cu LurbIncu
ceeu.
- EI, ¡vune, ce muI dIreguIesLI? MourLeu n-u muI venIL
pe-uIcI?
¡vun, uLuncI, Iusù cupuI în jos sI, Lùcund, începe u Iuce
IeLe-IeLe. ¡urù MourLeu rùspunde înùdusIL dIn LurbIncù:
- ¡uLù-mù-s, Doumne, pusù Iu opreuIù; m-uI IùsuL de
rusuI unuI suI cu ¡vun, nenorocILu de mIne!
Dumnezeu, uLuncI, dezIeugù LurbIncu, dù drumuI MorLII
sI zIce IuI ¡vun:
- EI, ¡vune, desLuI de-ucum; LI-uI LrùIL LruIuI sI LI-uI
muncuL mùIuIuI! De mIIosLIv, mIIosLIv esLI; de bun Iu InImù,
bun uI IosL, nu-I vorbù. Dur, de Iu o vreme încouce, cum de
pe cund LI-um bIugosIovIL LurbIncu uceusLu, Le-uI IùcuL preu
nu sLIu cum. Cu drucII de Iu boIeruI ceIu uI IùcuL Iuru-puru.
¡u Iud uI Lrus un guIeuI de LI s-u dus vesLeu cu de popù Luns.
Cu MourLeu Le-um IùsuL punù ucum de LI-uI IùcuL mendreIe,
cum uI vruL; n-uI ce zIce. Dur LouLe-s punù Iu o vreme, IùLuI
meu. De-ucum LI-u venIL sI LIe runduI sù morI; n-um ce-LI
Iuce. TrebuIe sù dùm IIecùruIu ce esLe uI sùu, cùcI sI
MourLeu ure socoLeuIu eI; nu-I IùsuLù numuI usu, degeubu,
cum crezI Lu.
¡vun uLuncI, vùzund cù s-uu LrecuL de sugù, se pune în ge-
nuncII dInuInLeu IuI Dumnezeu sI-I rougù cu IucrImI,
zIcund:
- Doumne! Rogu-Le sù IIu îngùduIL mucur LreI zIIe, în
cure sù-mI grIjesc suIIeLuI, sù-mI Iucrez rucIu cu munu meu
usLu sIùbùnougù sI sù mù usez sIngureI înLr-însu; sI dupù
ucesLe Iucù MourLeu ce vu voI cu mIne, cùcI vùd eu bIne cù
mI s-u sLruns IunIu Iu pur; încep u sIùbI vùzund cu ocIII.
Dumnezeu îI învoIesLe cerereu uceusLu sI upoI, Iuundu-I
LurbIncu dIn sLùpunIre, îI dù pe seumu VIdmeI, cu dupù LreI
zIIe sù-I Iu suIIeLuI!
¡vun ucum, rùmunund sIngur, supùruL cu vuI de eI, pe de-
o purLe cù I-u IuuL Dumnezeu LurbIncu, pe de uILu cù ure sù
mourù, s-u pus pe gundurI.
"Mù rog, Iu sù sLuu sI sù-mI Iuc socoLeuIù cu ce m-um uIes
eu cuL um LrùIL pe Iumeu usLu, zIse ¡vun în gunduI sùu. ¡n
ousLe um IosL numuI de zbucIum: IùIs, Iurum, ceu, Iurum!
De-uLuncI încouce um umbIuL Iu usu, LeIeIeu Tunusù. M-um
dus Iu ruI, de Iu ruI Iu Iud, sI de Iu Iud Iur Iu ruI. SI LocmuI
ucum, Iu udIcù, n-um nIcI o munguIere! RuI mI-u LrebuIL
mIe Iu vremeu usLu? ¡u, usu pùLesLI ducù Le sLrIcI cu drucuI;
uIcI, Iu sùrùcùcIosuI IsL de ruI, vorbu ceeu: "¡uIù gouIù,
LruIsLù usourù"; sezI cu bunII în pungù sI ducI doruI Iu LouLe
ceIe. MuI mure pedeupsù decuL usLu nIcI cù se muI pouLe!
VoLcII nu-I, LubucIoc nu-I, IùuLurI nu-s, guIeuI nu-I, nImIcu
nu-I! MuI um numuI LreI zIIe de LrùIL, sI Le... uI dus, ¡vune,
de pe IuLu pùmunLuIuI! Oure nu-I de IùcuL vreo smecIerIe
punù muI esLe încù vreme?"
¡n sIursIL, muI sLù eI ¡vun oIeucù usu, cu IrunLeu rezemuLù
pe munù, sI-I sI LrùsnesLe în gund unu:
"TucI! Cù I-um duL de mesLesug. ¡ncuILeu, ce-u II, u II; dur
degeubu n-ure sù IIe... vùd eu bIne cù LoL de unu mI-e
ucum."
SI oduLù se duce ¡vun repede cu ceIe douù curbouve, eI
sLIe unde, sI cumpùrù uneILe de LesIùrIe, douù IùLunouIe
grouse, puLru buIumuIe, cuLevu pIroune, douù beIcIuge sI un
IùcùLoI zdruvùn, sI se uruncù de-sI Iuce eI sIngur o drùguLù
de rucIù, sù pouLù sedeu sI împùruLuI înLr-însu.
- ¡ucu, ¡vune, sI cusu de vecI, zIse eI. TreI coLI de
pùmunL, uLuLu-I uI Lùu! VezI în ce se încIeIe LouLù scoIuIu de
pe Iumeu usLu?
Dur n-upucù ¡vun u sIursI bIne vorbu dIn urmù, sI numuI
Iucu se sI LrezesLe cu MourLeu Iu spuLe:
- EI, ¡vune, guLu esLI? - GuLu, rùspunse eI, zumbInd. -
Ducù esLI guLu, IuI! Asuzù-Le muI repede în rucIù, cù n-um
vreme de pIerduL. PouLe mù muI usLeupLù sI uILII sù Ie duu
rùvus de drum.
¡vun, uLuncI, se pune în rucIù cu IuLu în jos. - Nu usu,
¡vune, zIse MourLeu. - Dur cum? - Pune-Le cum LrebuIe sù
sudù morLuI. ¡vun se pune înLr-o ruIù sI Iusù pIcIoureIe
spunzuruLe uIurù. - Dur bIne, ¡vune, unu-I vorbu, uILu-I
Lreubu; muIL uI sù mù LII? Pune-Le, mùI IruLe, bIne, cum se
pune!
¡vun, uLuncI, se înLource Iur cu IuLu-n jos, cu cupuI
bùIùIùu înLr-o purLe sI Iur cu pIcIoureIe uIurù.
- Á... ru... cu' de mIne sI de mIne! Dur nIcI uLuLu Iucru nu
sLII? Se vede cù numuI de bIesLemùLII uI IosL bun în Iumeu
usLu. ¡u IugI de-ucoIo, sù-LI urùL eu, nebunuIe ce esLI!
¡vun uLuncI Iese dIn rucIù sI sLù în pIcIoure umIIIL. ¡urù
MourLeu, uvund bunùLuLe u dùscùII pe ¡vun, se pune în rucIù
cu IuLu-n sus, cu pIcIoureIe înLInse, cu muInIIe pe pIepL sI
cu ocIII încIIsI, zIcund:
- ¡ucu usu, ¡vune, sù Le usezI. ¡vun, uLuncI, nu pIerde vre-
meu sI Iuce Lrunc! cupucuI deusupru, încuIe IùcuLu, sI, cu
LouLù rugùmInLeu MorLII, umIIù rucIu în spuLe sI se duce de-
I dù drumuI pe-o upù mure, curgùLoure, zIcund:
- Nu! cù LI-um IùcuL coneLuI. De-ucum du-Le pe upu
sumbeLeI! SI sù IesI dIn rucIù cund Le-u scouLe bunIcu dIn
groupù. MI-u IuuL eI Dumnezeu LurbIncu dIn prIcInu Lu, dur
încuILeu LI-um IùcuL-o bunù sI eu!
- EI, eI! Doumne, zIse uposLoIuI PeLru ruzund, vezI de ce
s-u muI upucuL ucum ¡vun uI sIInLIeI LuIe? BIne-u muI zIs
cIne-u zIs: "Ducù duI nus IuI ¡vun, eI se suIe pe dIvun".
Dumnezeu uLuncI, vùzund punù unde merge îndrùzneuIu
IuI ¡vun, u începuL u se cum Iuu sI eI pe gundurI de nùzdrùv
ùnIIIe IuI! SI usu, u zIs Dumnezeu sù se desIucù sIcrIuI ucoIo
unde eru sI sù Iusù MourLeu Iu IImun cu sù-sI rùzbune sI eu
ucum pe ¡vun. SI înduLù s-u IùcuL usu, sI cund nIcI nu vIsu
¡vun cù ure sù muI deu vroduLù ocIII cu MourLeu, numuI
Iucu ce se LrezesLe cu dunsu IuLù-n IuLù, zIcundu-I:
- Dur bIne, ¡vune, usu ne-u IosL vorbu? ¡vun, uLuncI, u
rùmus încremenIL, Iùrù sù muI pouLù zIce un cuvunL mùcur.
- ¡ncù Le IucI nIznuI? EI, ¡vune, ¡vune! NumuI rùbdureu
sI bunùLuLeu IuI Dumnezeu ceu Iùrù de murgInI pouLe sù
precov ursuscù IùrùdeIegIIe sI îndùrùLnIcIu Lu. De demuIL
eruI Lu mùLrùsIL dIn Iumeu usLu sI ujuns de buLjocuru dru-
cIIor, ducù nu-LI InLru Dumnezeu în voIe muI muIL decuL
însusI IIuIuI sùu. Sù sLII, ¡vune, cù de-ucum înuInLe uI sù III
bucuros sù morI; sI uI sù Le LuruI în bruncI dupù mIne,
rugùndu-mù sù-LI Iuu suIIeLuI, du eu um sù mù Iuc cù Le-um
uILuL sI um sù Le Ius sù LrùIesLI cuL zIduI GoIIeI sI CeLuLeu
NeumLuIuI, cu sù vezI Lu cuL e de nesuIerILù vIuLu Iu usu de
uduncI bùLruneLe!
SI I-u IùsuL MourLeu de IzbeIIsLe sù LrùIuscù:
CuL e Iumeu sI pùmunLuI,
Pe cupLor nu buLe vunLuI.
SI usu, vùzund ¡vun cù nu muI moure, zIse în sIne:
"Oure nu cumvu de-ucum mI-oI du cu puru-n cup de rùuI
VIdmeI? Bu, zùu, nIcI nu gundesc. DeIe-sI eu, ducù vreu!"
SI cIcù uLuncI unde nu s-u upucuL sI eI, în cIudu MorLII,
de Lrus Iu muIorcù sI de cIIIIL Iu LuIcù sI IoIercù, de purc-o
mIsLuIu IocuI.
- GuIeuI pesLe guIeuI, ¡vune; cùcI uILIeI înnebunesLI de
uruL, zIceu eI.
Dù, ce eru sù Iucù bIeLuI om, cund MourLeu-I cIIourù sI
nu-I vede?...
SI usu u LrùIL ¡vun ceI Iùrù de mourLe veucurI
nenumùruLe, sI pouLe cù sI ucum u muI II LrùInd, ducù n-u II
murIL.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->