Cursul 1: Participantii la raporturile juridice internationale

[Societatea internationala- din ea fac parte statele(subiecte principale ale dr international public), organizatiile internationale guvernamentale( organizatiile internationale guvernamentale sunt subiecte de drept public derivate), popoarele care la un moment dat lupta pt castigarea independentei, persoane imputernicite de stat(nu ca si pers fizica), persoane fizice ale caror drepturi fundamentale au fost incalcate. Statele care fac parte din societatea internationala sunt egale din punct de vedere juridic(in realitate exista o alta situatie). ] Personalitatea juridica internationala se diferentiaza pentru fiecare dintre participantii la raporturile juridice internationale dupa cum urmeaza: 1. Statele considerate subiecte originare, tipice si primare ale dreptului international public 2. Organizatiile internationale guvernamentale considerate subiecte derivate ale dreptului international public si fiind constituite prin asocierea unor state 3. Popoarele sau natiunile care lupta pentru cucerirea independentei considerate subiecte cu personalitate juridica limitata si tranzitorie pana la formarea statului independent 4. Alte entitati care participa la raporturi juridice internationale, dar a caror personalitate juridica nu este recunoscuta in dreptul international public, respectiv organizatiile internationale neguvernamentalesi persoanele fizice. Caracteristici ale dreptului international public Definitie: Dreptul intrenational public constituie un ansamblu de norme juridice care guverneaza raporturile care se stabilesc in cadrul societatii internationale. In societatea internationala, pozitia statelor este cea de egalitate juridica, iar indegalitatile care apar in mod firesc intre state nu determina din ppunct de vedere al dreptului international public relatii de subordonare intre state, fiecare dintre ele beneficiind de atributul de stat suveran si egal in drepturi cu celelalte, de aici teza ca dreptul international public este un drept de coordonare si nu un drept de subordonare cum este dreptul intern al statelor. In societatea internationala nu exista o ierarhie care sa situeze statele unele deasupra altora, ele fiind considerate egale din punct de vedere juridic. Din raportarea dreptului international public la dreptul intern al statelor rezulta anumite particularitati ale dreptului international public. 1. Sub aspectul modului de elaborare a normelor, in societatea internationala nu exista un for legislativ unic similar parlamentului din dretul intern si supraordonat statelor care sa elaboreze o legislatie intrenationala, astfel statele sunt cele care creeaza normele intrenationale prin acordul de vointa exprimat in mod liber si concretizatin tratate si cutuma si tot statele sunt si destinatarele acestor norme, astfel statele accepta sa isi

conformeze comportamentul lor pe plan extern in functie de normele dreptului intrenational public. 2. Sub aspectul aplicarii normelor dreptului intrenational public, in raporturile dintre subiectele acestuia, in societatea intrenationala nu exista organe executive asemanatoare guvernului , aceasta atributie revine tot statelor . 3. In comunitatea intrenationala nu exista organe judecatoresti cu competenta generala si obligatorie care sa intrevina din oficiu stabilind sanctiuni atunci cand normele de drept nu sunt respectate, aceasta nu inseamna ca nu ar existaorganisme intrenationale cu functii jurisdictionale, competenta acestora fiind conditionata de exprimarea acordului expres al statelor aflate in cauza. Pentru ca un stat sa poata figura in calitate de parte in fata curtii intrenationale de justitie este necesar consimtamantul acestuia, in alte cazuri pentru ca un stat sa poata fi tras la raspundere in fata unei curti internationale acesta trebuie sa fie parte la tratatul care a instituitacea instanta ( Curtea Europeana a Drepturilor Omului si respectiv Curtea Europeana de justitie) 4. Normele dreptului intrenational public nu prevad in mod expres sanctiuni pentru cazul nerespectarilor spre deosebire de dreptul intern al statelor, ceea ce nu inseamna ca aceste norme ar fi facultative, dar intrucat statelesunt cele care creeaza normele intrenationale prin tratate sau cutuma se prezuma buna credinta a acestora in a le respecta, deci respectarea normelor drpetului intrenational public nu se bazeaza in principiu pe constrangere, desi aceasta nu este exclusa in anumite cazuri.