Unul dintre foarte tinerele aşezăminte monahale ale Arhiepiscopiei
Sibiului, fiinţând din luna aprilie a anului 2006, Schitul Bran este aşezat pe vârful dealului care străjuieşte satul Şimon – arondat comunei Bran – într-o zonă de un pitoresc aparte, oferind o impresionantă panoramă asupra celor patru importante forme de relief care îl înconjoară: Masivul Piatra Craiului, Masivul Bucegi, Masivul Postăvaru si Măgura Codlei. Printr-o altă fericită potrivire, locul pe care a fost ctitorit schitul este îmbibat de sângele şi osemintele ostaşilor români căzuţi în luptele de rezistenţă purtate de-a lungul culoarului Rucăr-Bran în Primul Război Mondial. De altfel, întru cinstirea jertfei lor a fost înălţat şi un monument comemorativ în imediata vecinătate a bisericii. Spre a pune început vieţuirii călugăreşti în acest loc binecuvântat, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a rânduit să fie statorniciţi aici trei vieţuitori – monahia Taisia, rasofora Filoteia şi ieromonahul Policarp – din obştea Mănăstirii Nera (Caraş-Severin). Cu ajutorul lui Dumnezeu, prin strădania călugărilor şi bunăvoinţa unui inimos nucleu de credincioşi, s-a reuşit până în ceasul de faţă ridicarea unei biserici din lemn şi renovarea completă a unei case cu patru încăperi, amplasată în apropierea bisericii şi pusă temporar la dispoziţia obştii monahale de către o familie din satul Şimon. Totodată, începând cu primăvara acestui an, au fost demarate – şi se află în plină derulare – lucrările de construcţie la ceea ce urmează să devină ansamblul monastic propriu-zis, care va cuprinde nouă chilii călugăreşti, trapeză, bucătărie şi paraclis de iarnă, reunite într-un corp cu trei laturi realizat din lemn. Pentru moment, nu există spaţii de cazare disponibile pelerinilor. Biserica mare prăznuieşte ca hram Soborul Sfinţilor 12 Apostoli (30 iunie), în vreme ce hramul viitorului paraclis va fi Duminica Sfintelor Mironosiţe. Potrivit programului liturgic al schitului, slujbele se săvârşesc zilnic începând cu orele 17 respectiv 430, iar în duminici şi sărbători de la orele 1930 respectiv 9. Rânduiala locului a statornicit ca spovedania şi împărtăşirea soborului să fie cel puţin săptămânale, iar în incinta aşezământului să fie oprit consumul de carne. În afara îndeletnicirilor obişnuite traiului monahicesc, obştea Schitului Bran este angrenată totodată în activităţi culturale (traduceri şi diortosiri ale unor scrieri teologice sau duhovniceşti), precum şi în felurite acţiuni caritative (mai ales în colaborare cu Fundaţia Vasiliada a Patriarhiei Române şi cu Spitalul de Neurologie Bran). În pronaosul bisericii schitului, sunt aşezate spre închinare într-o răcliţă de lemn părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi şi ale Sfinţilor Cuvioşi Mucenici din Sinai. Acces: Din Şoseaua Naţională Braşov-Piteşti, la ieşirea din staţiunea turistică Bran, intersecţie stânga spre satul Şimon (drum asfaltat), apoi intersecţie stânga pe Valea Tisei şi continuare pe drum forestier până pe culmea Dealului Bălăban (Schitul este situat la 6 km de Şoseaua Naţională şi la 7 km de Castelul Bran).