Metodologie

1. Importante dispute au fost intre liberali si conservatorii sustinatori ai teoriei Romania tara eminamente agrara si intre liberali si national-taranisti, cu privire la profilul economic al tarii. R: T

2. Solidarismul, de nuanta taranista, nu sustinea cooperatia, considerata un instrument de lupta solidara impotriva socialismului si capitalismului. R: F

3. Fara sa acorde prioritate agriculturii, taranistii sustineau ca investitiile din Romania trebuie sa fie dirijate spre sectorul agricol. R: F

4. Modelul de crestere economica reprezinta imaginea conventionala, simplificata a domeniului care trebuie cercetat, in functie de obiectivul urmarit. R: T

5. Gandirea economica romaneasca poarta amprenta imprejurarilor istorice, interne si externe, in care poporul roman s-a format si dezvoltat de-a lungul a mai bine de doua milenii. R: T

6. Stiinta nu este doar o acumulare de adevaruri autentice; ea este un camp intotdeauna deschis de confruntare nu numai a teoriilor, ci si a principiilor explicative, a viziunilor diferite asupra lumii. R: T

1. Care din urmatoarele variabile nu se regaseste printre cele care formeaza Modelul Forrester-Meadows: a. Populatia si dinamica ei c. poluarea mediului natural b. productia, alimentatia si agricultura d. investitiile financiare R: D

2. Care din urmatoarele nu face parte din etapele redactarii: a. elaborarea si definitivarea planului de c. enuntarea riguroasa a constatarilor redactare b. redactarea propriu-zisa a lucrarii d. definitivarea redactarii lucrarilor R: C

3. Masurarea economica foloseste indicatori exprimati si in alte unitati de masura, cum ar fi: a. indici c. coeficienti de variatie b. parametrii d. marimi relative R: B

1. Liberalismul si varianta sa ..................reprezinta o conceptie general-umana, fundamentata pe cateva principii: proprietatea privata, libertatea individuala, concurenta, caracterul obiectiv al legilor economice. R: neoliberalismul

2. Modelul Leontief incearca sa cuantifice, cu ajutorul unor coeficienti, intensitatea ................intre ramurile economiei nationale. R: fluxurilor

3. ........................este tendinta de creare a unei lumi multipolare, a unor unitati economice bazate pe reciprocitate, intr-o economie mondiala caracterizata prin existenta fundamentalismului de piata, a comertului de pe pozitii adverse. R: regionalizarea

4. Concluzia sau.............are menire dubla: pe de o parte, de recapitulare asupra principalelor idei si probleme; pe de alta parte, de a consolida convingerea auditorului asupra validitatii si justetei concluziilor. R: peroratia

Ordonati autorii potrivit modelelor economice corespunzatoare: a. Harrod-Domar d. Mesarovic-Pestel b. Solow-Swan e. Forrester-Meadows c. Wassily Leontief 1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4. 5. modelul neoclasic de crestere economica modelul input-output modelul agregat de crestere economica modelul dinamicii mondiale modelul mondial integrat cu mai multe niveluri R: R: R: R: R: B C A E D

1. Riscul este dominanta majora a universului economistului. R: T

2. Corectitudinea si soliditatea concluziilor stiintei economice nu depind de realismul ipotezelor. R: F

3. Procesul de cunoastere (stiinta) serveste practicii, nevoilor oamenilor.

R:

4. Cunoasterea comuna se concretizeaza si circula sub forma unor teorii stiintifice. R: F

5. Metodologia cercetarii economice are rolul de a mari performantele profesionale ale economistilor si de a dezvolta la studenti abilitatea de analiza, de redactare si de sustinere a unei lucrari stiintifice. R: T

6. Numerosi economisti sustin transformarea stiintei economice intr-o stiinta exacta. R: T

7. Definitiile au rolul de a preciza cu rigoare continutul si semnificatia unor termeni, concepte si notiuni. R: T

8. Alegerea temelor de cercetare stiintifica se face in ordine crescatoare a importantei lor sociale. R: F

9. In constituirea echipei de cercetare nu se tine seama de experienta anterioara a membrilor acesteia. R: F

10. In activitatea de cercetare stiintifica, economistii nu comit erori. R: F

11. Stiinta economica manifesta doua slabiciuni majore: include un deficit de realism si constituie un ajutor limitat pentru practica. R: T

12. Un proces esential in stiinta economica contemporana il constituie extinderea cercetarilor specializate asupra unor aspecte si laturi partiale, inguste. R: F

13. Etapele unei cercetari propuse de G.Wallas sunt: pregatirea; explicarea; iluminarea; verificarea. R: F

14. Cercetatorii pot alege tema de cercetare pe care o doresc. R: T

15. In etapa de alegere a temei nu exista riscuri. R: F

16. Redactarea lucrarii stiintifice incepe cu definitivarea tezelor de baza ale lucrarii. R: T

17. In valorificarea lucrarii cercetatorii nu sunt implicati. R: F

18. Informatia stiintifica, ca orice resursa din natura, are caracter limitat si nu se erodeaza. R: F

19. Documentele primare sunt acelea in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor. R: T

20. Potrivit lui Bateson informatia este o diferenta care nu creaza diferenta. R: F

21. Documentarea bibliografica este subetapa a explicarii fenomenului economic. R: F

22. Inferentele deductive sunt logic necesare si subiectiv certe. R: T

23. Inductia genereaza inferente nedemonstrabile, in timp ce inferarea prin deductie este demonstrabila. R: T

24. Modelul economico-matematic este o constructie logica, artificiala, care incearca, prin analogie, sa reprezinte realitatea cat mai veridic posibil. R: T

25. Informatia stiintifica nu reprezinta o marfa. R: F

26. Observarea stiintifica nu implica si realizarea de cercetari de caz si multidisciplinare. R: F

27. Relatia cauzala este o legatura permanenta si subiectiva intre doua sau mai multe fenomene economice. R: F

28. In explicarea fenomenului economic, masurarea economica nu este esentiala.

R:

29. Dezvoltarea stiintei furnizeaza si elemente de ingrijorare privind evolutia societatii omenesti. R: T

30. Progresul stiintei nu este influentat de nivelul de dezvoltare al economiei. R: F

31. Un proces esential in stiinta economica contemporana il constituie diminuarea ponderii cercetarilor inter si multi-disciplinare. R: F

32. Problema economica apare din confruntarea teoriei economice cu practica economica. R: T

33. Epistemologia cuprinde si studiul metodelor de cunoastere, al metodologiei de cunoastere stiintifica. R: T

34. In etapa actuala de dezvoltare a stiintei, are loc o deplasare de accent de la latura predictiva la cea explicativa. R: F

35. Stiinta economica are un continut complex, fiind practic un sistem de stiinte, cu trasaturi distincte, definitorii. R: T

36. Folosirea criteriului istoric in explicarea proceselor si fenomenelor economice este indispensabila. R: T

37. Datorita complexitatii sale, procesul de cunoastere si cercetare stiintifica este greu, daca nu imposibil, de pus intr-o schema general valabila. R: T

38. In economie, comportamentul uman de masa este reductibil la o ecuatie. R: F

39. Procesul de cunoastere are un caracter pur explicativ, constituind un scop in sine. R: F

40. Cunoasterea comuna utilizeaza o singura modalitate de verificare a ipotezelor: incercarea. R: T

41. Cunoasterea reprezinta un proces complex de reflectare a realitatii, de identificare a cauzelor si factorilor care influenteaza evolutia unor procese si fenomene din natura si societate. R: T

42. Activitatea de cercetare stiintifica economica se desfasoara numai in cadrul Institutului National de Cercetari Economice din subordinea Academiei Romane. R: F

43. Fiecare stiinta dispune de un nucleu paradigmatic propriu. R: T

44. Documentele secundare sunt rezultatele prelucrarii documentelor tertiare. R: F

45. Fenomenele economice se interfereaza si se asociaza cu celelalte tipuri de fenomene sociale, psihologice. R: T

46. Cunoasterea stiintifica economica este definita drept cunoastere exacta, universala si verificabila, ca orice stiinta a naturii. R: F

47. In alegerea temei se tine seama de cunostintele cercetatorului despre tema. R: T

48. O ipoteza poate fi sugerata de faptele empirice sau poate fi construita pe baza imaginatiei si fanteziei cercetatorilor. R: T

49. Etapa de explicare a fenomenului economic este etapa cea mai complexa a cercetarii. R: T

50. Documentele tertiare sunt acelea care rezulta din prelucrarea documentelor secundare. R: T

51. Prin utilizare, informatia stiintifica se consolideaza, se perfectioneaza si se completeaza. R: T

52. Discutiile cu specialistii sunt necesare numai in faza alegerii temei de cercetare. R: F

53. Documentarea directa asupra realitatii are aceleasi etape interne ca si documentarea bibliografica. R: T

54. Fenomenele economice se interfereaza si se asociaza cu fenomene non-economice. R: T

55. Explicarea unor fenomene si procese economice este afectata de interesele si aspiratiile variate ale oamenilor. R: T

56. Fenomenele economice au un pronuntat caracter aleatoriu, probabilistic. R: T

57. Managementul cercetarii stiintifice a devenit, in ultimul timp, o cerinta si o conditie a cresterii eficientei in acest domeniu. R: T

58. In practica, etapele cercetarii stiintifice sunt clar delimitate, fara suprapuneri si reveniri. R: F

59. Temele complexe pot fi abordate si solutionate mai bine si mai repede de echipe mici de cercetare. R: F

60. Pentru fiecare entitate din cadrul temei de cercetare trebuie sa existe un coordonator, un responsabil pentru acea entitate. R: T

61. Metodele formale de previziune au o puternica baza empirica; ele presupun folosirea experientei pentru extrapolarea unei variabile de marketing, sub aspectul nivelului, a variatiilor ciclice sezoniere si al tendintei. R: F

62. Previziunea si prognoza sunt doi termeni sinonimi. R: T

63. In procesul de definitivare a unei lucrari, trebuie sa avem grija sa nu eliminam repetarile de idei, de citate sau de cifre deoarece acestea ajuta la fixarea ideilor principale. R: F

64. Cand scriem numele autorului unei lucrari incepem cu prenumele.

R:

65. Stiinta economica este cunoastere veridica si verificabila. R: T

66. Exista doar 2 forme de inductie: inductie completa si inductie incompleta. R: F

67. Pragul de semnificatie al unui test este probabilitatea de a respinge ipoteza nula cand aceasta este adevarata. R: F

68. O idee noua nu este altceva decat un ansamblu de informatii reactualizate in cadrul unui nou aranjament. R: T

69. Experimentul stiintific este un procedeu empiric de verificare a ipotezelor. R: T

70. Studiul cauzalitatii include, in esenta, doua momente decisive: identificarea variabilelor factori si stabilirea relatiilor functionale. R: T

71. Relatia de conditionare este o forma a legaturii cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar si reciproca este valabila. R: F

72. Stiinta isi organizeaza procesul cunoasterii de la simplu la complex. R: T

73. Identificarea problemelor economice constituie continutul specific al activitatii de cercetare stiintifica economica. R: F

74. Independenta axiomelor consta in posibilitatea demonstrarii unei axiome din celelalte axiome ale sistemului. R: F

75. Informatia stiintifica este instrument de formare profesionala. R: T

76. Intre activitatea de informare si cea de documentare exista o relatie de la intreg la parte.

R:

77. Informatia stiintifica este capital uman. R: T

78. Informarea curenta este cea realizata pe masura aparitiei surselor. R: T

79. Informarea curenta se realizeaza, de regula, la cerere. R: F

80. Elaborarea rezumatului nu este obligatorie pentru toate lucrarile stiintifice. R: T

81. O caracteristica definitorie a oricarui sistem economic este aceea ca este un sistem dinamic. R: T

82. Memoriei active ii revin 9/10 din informatiile acumulate de creierul uman. R: F

83. Memoriei pasive ii revin 9/10 din informatiile acumulate de creierul uman. R: T

84. Obiectul documentarii stiintifice il constituie informatia stiintifica. R: T

85. Faptele empirice observate sunt adesea obscure si, in acelasi timp, construite. R: T

86. Atunci cand redacteaza o lucrare stiintifica, este bine ca autorul sa nu foloseasca un limbaj personal ci sa copieze limbajul altor autori. R: F

87. Functia principala a redactarii este de a pune cat mai deplin in opera rezultatele investigatiilor obtinute in etapele precedente. R: T

88. O conditie esentiala actuala si de mare eficacitate pentru favorizarea accesului cercetatorului la informatia stiintifica nationala si internationala o constituie utilizarea pe scara larga a calculatoarelor electronice.

R:

89. Problema economica rezulta din confruntarea teoriei existente cu faptele empirice noi. R: T

90. Un text este eficient atunci cand se citeste usor si il pune pe ganduri pe cititor. R: T

91. Cercetarea stiintifica nu este posibila fara realizarea unei documentari exhaustive. R: F

92. Este necesara asigurarea unei ambiante democratice, de lucru in echipa de cercetare stiintifica. R: T

93. Cand cercetarea stiintifica se desfasoara in echipa, raspunderea individuala este desfiintata. R: F

94. Notele (trimiterile) se numeroteaza numai pe fiecare pagina. R: F

95. Stiinta reprezinta o acumulare de fapte. R: F

96. In activitatea de informare-documentare sistemelor traditionale (cataloage etc.) le revine un rol minor, singurul instrument utilizat fiind calculatorul. R: F

97. Consultarea specialistilor se poate efectua pe intregul traseu al cercetarii, in toate etapele si fazele acesteia. R: T

98. Toate lucrarile de cercetare sunt publicate. R: F

99. Cunostintele autentice (adevarul) se disting de cele false in functie de concordanta sau neconcordanta lor cu faptele empirice (realitatea) R: T

100. Teoria generala a sistemelor este o forma a cunoasterii stiintifice care studiaza proprietatile, principiile si legile caracteristice sistemelor in general, indiferent de varietatea, natura elementelor lor componente si de relatiile dintre ele.

R:

1. Printre elementele structurale ale unei stiinte nu se afla: a. b. c. d. R: materialul faptic acumulat de-a lungul intregului proces de dezvoltare a stiintei ipotezele confirmate sau neconfirmate modelul de cercetare al realitatii factorii de productie D

2. Printre procesele esentiale din stiinta economica contemporana nu se afla: a. b. c. d. R: cresterea aplicarii matematicii in cercetarea fenomenelor economice extinderea experimentarii ca modalitate de verificare a ipotezelor admise promovarea cercetarilor inter si multi disciplinare transformarea intr-o stiinta inchisa D

3. Cunoasterea stiintifica difera de cunoasterea comuna sub aspectul: a. b. c. d. R: formei si limbajului metodei procedeelor de verificare a ipotezelor formei, metodei, procedeelor de verificare a ipotezelor, limbajului D

4. Printre subsistemele managementului cercetarii stiintifice nu se regaseste: a. subsistemul organizatoric b. subsistemul motivational c. subsistemul informational d. subsistemul decizional R: B

5. Printre momentele caracteristice fazei de incubare nu se regaseste: a. gandirea constienta, de concentrare asupra problemei b. fixarea problemei in subconstient c. explicarea fenomenelor si proceselor economice d. actiunea gandirii subconstiente R: C

6. Printre tipurile de documentare nu se regaseste: a. documentarea bibliografica b. documentarea directa c. documentarea indirecta d. consultarea specialistilor R: C

7. Printre operatiunile specifice proiectarii temei de cercetare nu se regaseste:

a. b. c. d. R:

elaborarea schitei proiectului de cercetare elaborarea planului preliminar al structurii proiectului elaborarea proiectului temei de cercetare elaborarea raportului de cercetare D

8. Printre etapele interne ale documentarii nu se regaseste: a. identificarea surselor b. studierea surselor c. consumarea surselor d. culegerea surselor R: C

9. Una din activitatile de mai jos nu este caracteristica etapei de documentare: a. cunoasterea conceptelor si categoriilor b. cunoasterea teoriei din domeniu c. constituirea echipei de lucru d. cunoasterea practica a domeniului in care se inscrie tema R: C

10. Dintre aspectele urmatoare, unul nu este avantaj al lucrului in echipa: a. scurtarea timpului de executie al lucrarii b. formarea mai rapida a tinerilor cercetatori c. aprecierea exacta a aportului individual d. promovarea schimbului larg de opinii R: C

11. In etapa studierii surselor se folosesc mai multe instrumente specifice. Printre ele nu se afla: a. fisa bibliografica b. nota de lectura c. referatul documentar d. referatul documentar de sinteza R: A

12. O lucrare ce prezinta cunostintele, tezele, teoriile unei stiinte in mod sistematic si in conformitate cu principiile didactice ale formarii profesionale este: a. o monografie b. un tratat c. un manual d. un dictionar R: C

13. Un model cu un grad ridicat de abstractizare, ce se bazeaza pe un sistem cu conexiune inversa, este un model: a. iconic b. imitativ c. simbol d. cibernetic R: D

14. O operatiune rationala prin care, pe baza acceptarii mai mult sau mai putin categorice a unor enunturi numite premise, se trece la acceptarea unui alt enunt numit concluzie este o: a. explicatie b. simulare c. inferare d. afirmatie R: C

15. Dupa gradul de originalitate si intermediere, sursele documentare se structureaza in patru categorii. Printre acestea nu se regasesc: a. documentele secundare b. microformatele c. documentele tertiare d. documentele cuaternare R: D

16. O forma particulara a experimentului , ce presupune construirea de modele de fenomene economice analoage, in vederea desfasurarii experimentului pe aceste modele, in locul fenomenului real, este: a. scenariul b. simularea c. inductia d. deductia R: B

17. Cercetarea stiintifica fundamentala: a. foloseste cunostintele acumulate de pe urma cercetarii sau a experientei, in vederea lansarii in fabricatie de noi produse b. este o activitate ce are drept scop acumularea de noi cunostinte, privind aspectele fundamentale ale fenomenelor observabile c. este o activitate de investigare originala, orientata catre un scop (obiectiv) practic d. este o activitate desfasurata de cercetatori doar in timpul liber, ca un hobby R: B

18. Cercetarea aplicativa: a. foloseste cunostintele acumulate de pe urma cercetarii sau a experientei, in vederea lansarii in fabricatie de noi produse b. este o activitate teoretica ce are drept scop acumularea de noi cunostinte, privind aspectele fundamentale ale fenomenelor observabile c. este o activitate de investigare originala, orientata catre un scop (obiectiv) practic d. este o activitate desfasurata de cercetatori doar in timpul liber, ca un hobby R: C

19. Cercetarea si dezvoltarea: a. foloseste cunostintele acumulate de pe urma cercetarii sau a experientei, in vederea lansarii in fabricatie de noi produse b. este o activitate teoretica ce are drept scop acumularea de noi cunostinte, privind aspectele fundamentale ale fenomenelor observabile c. este o activitate de investigare orientata catre un scop (obiectiv)practic d. este o activitate desfasurata de cercetatori doar in timpul liber, ca un hobby

R:

20. Printre componentele nivelului teoretic al cunoasterii nu se afla: a. conceptele stiintifice b. enunturile stiintifice c. experienta practica d. teoria R: C

21. Printre exigentele care se impun unei teorii stiintifice nu se afla: a. coerenta logica b. deductibilitatea c. completitudinea d. neverificarea de catre practica R: D

22. Dintre urmatoarele tipuri de lucrari, una nu este lucrare cu autoritate stiintifica: a. monografia b. tratatul c. enciclopedia d. nota de lectura R: D

23. Printre functiile principale ale subsistemului metodelor si tehnicilor specifice gestionarii si conducerii cercetarii stiintifice nu se afla: a. asigurarea suportului logistic , metodologic si informational pentru ansamblul procesului de management b. scientizarea muncii de management c. prelucrarea informatiilor colectate cu ocazia anchetelor de teren d. perfectionarea pregatirii personalului de management si de executie R: C

24. Printre operatiunile desfasurate in cadrul etapei de pregatire a elaborarii unei lucrari stiintifice din schema propusa de G. Wallas, nu se afla: a. formularea concluziilor stiintifice b. identificarea, clarificarea si formularea temei de cercetare c. documentarea si culegerea de informatii d. prelucrarea informatiilor colectate R: A

25. Printre momentele caracteristice etapei de incubare nu se gaseste: a. documentarea si culegerea de informatii b. gandirea constienta asupra problemei c. fixarea problemei in subconstient d. actiunea gandirii subconstiente, chiar si in conditii de relaxare R: A

26. Dintre urmatoarele documente, unul nu este din categoria documentelor primare: a. Publicatii ale unor institute de specialitate b. Enciclopedii

c. Reviste de specialitate d. Publicatii ale unor manifestari stiintifice R: B

27. Care din urmatoarele metode nu este utilizata in activitatea previzionala? a. metoda Delphi b. metoda interpolarii c. metoda extrapolarii d. analiza marimilor limita R: B

28. Printre etapele construirii unui model de prognoza nu se regaseste: a. etapa deconstructiei modelului b. etapa precizarii modelului c. etapa aplicarii modelului d. etapa testarii modelului R: A

29. Literele inclinate se numesc: a. pica b. perle c. romane d. italice R: D

30. Una din urmatoarele etape nu se regaseste in cadrul redactarii lucrarii stiintifice: a. elaborarea si definitivarea planului de redactare b. redactarea propriu-zisa a lucrarii c. valorificarea lucrarii d. definitivarea redactarii lucrarii R: C

31. Atunci cand scriem numele autorilor unei lucrari stiintifice, de regula, responsabilul sau coordonatorul se inscrie: a. primul b. ultimul c. al doilea d. acolo unde ii vine randul in ordinea alfabetica R: A

32. In cazul citarii repetate a unei surse in subsolul paginii, atunci cand corespund toate elementele, inclusiv pagina, pentru a se evita repetarea titlului lucrarii se foloseste: a. ibidem b. idem c. bis d. dubla R: B

33. Pagina de garda a unei carti este:

a. b. c. d. R:

prima pagina a doua pagina ultima pagina penultima pagina B

34. Ce numar de pagini de text tiparit contine o coala de tipar? a. 4 b. 8 c. 16 d. 32 R: C

35. O lucrare ce prezinta concluziile si reflectiile stiintifice ale autorului intr-o problma de interesa major, ca si opiniile altor oameni de stiinta, intr-o forma cat mai accesibila si pe cat posibil literara, este: a. o teza de doctorat b. o lucrare de licenta c. o recenzie d. un eseu stiintific R: D

36. Afirmatia ca realismul nu trebuie sa fie inclus si cercetat in ipotezele de baza; singure predictiile teoriei permit sa se controleze veridicitatea explicatiilor lor ii apartine lui: a. Karl Popper b. John Maynard Keynes c. Kant d. Milton Friedman R: D

37. Afirmatia ca metoda este structura intregului apartine lui: a. Hegel b. Kant c. Aristotel d. Spinoza R: A

38. Teoria economica indeplineste o serie de functii. Printre acestea nu se numara: a. functia explicativa b. functia declarativa c. functia predictiva d. functia rezumativa R: B

39. In schema sa privind structura procesului de creatie stiintifica, M. Stein propune numai 3 faze. Printre acestea nu se afla: a. formarea ipotezei b. testarea ipotezei c. iluminarea d. comunicarea

R:

40. O serie dinamica are drept componente urmatoarele tipuri de variatii: a. trendul, variatia ciclica, variatia sezoniera b. trendul, variatia ciclica, variatia probabila, variatia sezoniera c. trendul, variatia ciclica, variatia sezoniera, variatiile aleatoare d. variatia ciclica, variatia sezoniera, variatia aleatoare R: C

41. Cand un fenomen este determinat de un ansamblu de factori spunem ca este un fenomen de tip: a. determinist b. probabilistic c. factorial d. univoc R: B

42. Documentarea livresca inseamna: a. documentarea bibliografica b. documentarea cu ajutorul specialistilor c. documentarea directa d. documentarea indirecta R: A

43. Printre metodele si tehnicile de cercetari operationale in vederea optimizarii proceselor economice se numera si metoda Monte Carlo. Ea este o: a. metoda simulatoare b. metoda probabilistica c. metoda determinista d. metoda formalizatoare R: A

44. Afirmatia ca economia este o stiinta a carei gandire consta in termeni de modele ii apartine lui: a. Thomas Friedman b. John Maynard Keynes c. Milton Keynes d. Karl Popper R: B

45. Cele mai multe premii Nobel pentru economie au fost acordate cercetatorilor din: a. Marea Britanie b. SUA c. Germania d. Franta R: B

46. Notele (sau trimiterile) se pot numerota: a. numai pe fiecare pagina b. numai pe capitole c. numai pe intreaga lucrare d. pe fiecare pagina, pe subcapitole, pe capitole, pe intreaga lucrare

R:

47. Clauza caeteris paribus inseamna ca: a. toate conditiile initiale se modifica b. nici o conditie initiala nu se modifica c. celelalte conditii variaza d. celelalte conditii raman neschimbate R: D

48. Previziunea bazata numai pe reflectie, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor este o: a. previziune b. prognoza c. prognostica d. predictie R: C REF: 201

49. Autorul metodei integrale de cercetare a vietii economice este: a. Anghel Rugina b. N.N.Constantinescu c. Emilian Dobrescu d. Tudorel Postolache R: B REF: 37

50. Autorul macromodelului economiei romanesti de tranzitie este: a. Anghel Rugina b. N.N. Constantinescu c. Emilian Dobrescu d. Tudorel Postolache R: C REF: 40

51. Multe companii pregatesc mai multe previziuni. Printre acestea nu se numara: a. previziunea optimista b. previziunea probabila c. previziunea pesimista d. previziunea hedonista R: D REF: 227

52. Elaborarea primelor tabele intrari-iesiri pentru economia americana au fost initiate de: a. Wassily Leontieff b. Hermann Minkowski c. Francois Quesnay d. William Petty R: A

53. O metoda cauzala (exogena) este: a. metoda mediilor mobile b. metoda modificarii procentuale c. metoda nivelarii exponentiale

d. metoda regresiei R: D REF: 229

54. Nu sunt incluse in grupa documentelor primare neperiodice speciale : a. brevetele b. standardele c. rapoartele de cercetare stiintifica d. anuarele R: D REF: 113

1. Conform lui Tadeusz Katorbinski, ,,stiinta este orice cunoastere care s-a .............. suficient de mult pentru a putea fi predata ca disciplina in invatamantul superior. R: maturizat

2. In epoca contemporana stiinta a devenit un..................de productie. R: neofactor

3. Nucleul paradigmatic reprezinta ................. oricarei stiinte, cu care ea se defineste si isi indeplineste functiile sociale. R: zestrea

4. Cunoasterea stiintifica se realizeaza la doua niveluri relativ distincte, dar strans legate: cunoasterea ................... si cunoasterea teoretica. R: empirica

5. Stiinta este un fenomen extrem de complex iar o functie de baza a acesteia este sa................problemele domeniului de preocupari. R: explice

6. Managementul cercetarii stiintifice reprezinta ansamblul ....................cu caracter organizational, informational, motivational si decizional cu ajutorul carora se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica. R: elementelor

7. Cunoasterea ...................se identifica cu modalitatea general-umana de reflectare a realitatii inconjuratoare si se bazeaza pe simturile fiecarui individ. R: comuna

8. Inductia este o forma de............ R: inferare

9. Managementul implica multiple actiuni de organizare, programare, gestiune, conducere si................... a activitatii de cerectare stiintifica la toate structurile si nivelurile acesteia.

R:

evaluare

10. Explicarea fenomenului economic acopera nu numai intreaga etapa de incubare, dar si pe cea de ........... R: iluminare

11. Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda atat cercetatori cu experienta cat si cercetatori ............ . R: tineri

12. Echipa de cercetare este o structura de organizare a muncii cu caracter................... R: nepermanent

13. Produsul specific al stiintei-oricare ar fi purtatorul lui concret-este............... stiintifica. R: informatia

14. Principiul eficientei presupune luarea in considerare atat a eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a eficientei........................, adica a efectelor la beneficiar. R: interne

15. Faza de iluminare este punctul culminant al procesului creativ, o faza de ....................., cand ideea, solutia apare brusc, simpla, evidenta. R: inspiratie

16. Alegerea temei de cercetare face parte din faza de............a pregatirii actului de creatie stiintifica. R: debut

17. Cererea de informatii stiintifice economice este determinata de faptul ca cercetarea stiintifica economica reprezinta bucle pozitive de conexiune .............. R: inversa

18. In etapa de informare asupra surselor se utilizeaza catalogul..................si catalogul pe materii. R: alfabetic

19. Din punct de vedere al profunzimii lor cognitive, ipotezele sunt: ipoteze ......................si ipoteze reprezentationale R: fenomenologice

20. Observarea stiintifica detine o pozitie ....................in cadrul explicarii fenomenului economic R: strategica

21. Observarea stiintifica este considerata o contemplare .................asupra realitatii economice.

R:

metodica

22. Relatiile de cauzalitate imbraca frecvent doua forme: relatii de conditionare si de .................................... R: interdependenta

23. Inferarea este considerata o operatiune rationala prin care, pe baza acceptarii mai mult sau mai putin categorice a unor enunturi numite..........................., se trece la acceptarea unui alt enunt numit concluzie. R: premise

24. Inductia este de doua tipuri: inductia completa si inductia........................ R: incompleta

25. In esenta, procedeele de verificare a ipotezelor sunt de doua tipuri: procedee ....................... si procedee teoretice. R: empirice

26. O ipoteza verificata devine ...................... R: concluzie

27. Ipoteza este o ............, o explicatie provizorie, enuntata pe baza unor fapte, conexiuni si legi cunoscute. R: presupunere

28. Prin sistem se intelege un .......de elemente a caror legatura (interactiune) duce la aparitia unor proprietati definitorii specifice. R: ansamblu complex 29. Orice sistem este alcatuit din doua componente: elemente si .......... R: conexiuni

30. Metoda .................. consta in construirea unor secvente logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua nastere, pas cu pas, viitorul. R: scenariilor

31. Dupa factorul timp, modelele de prognoza, se impart in modele .............. si modele dinamice. R: statice

32. De regula, Tabelul Intrari-Iesiri se elaboreaza ............. la nivelul unei economii nationale.

R:

anual

33. ............. este un procedeu sau un criteriu de verificare a unei ipoteze. R: testul

34. La sfarsitul lucrarii pot fi incluse indexul de ........ si indexul de nume. R: termeni

35. Orice citat se scrie intre ......... . R: ghilimele

36. Pagina a doua se numeste pagina de .......... . R: garda

37. Prima parte a unui discurs se numeste introducere sau .......... R: exordiu exordiul 38. Calitatea sustinerii publice este in mare masura dependenta de stapanirea unor cunostinte cat mai temeinice de ............ R: retorica

39. Partea finala, concluzia unui discurs, se numeste .......... . R: peroratie peroratia 40. Inferarea ............ presupune ca din propozitii adevarate se deduc, cu ajutorul logicii formale, si alte propozitii adevarate. R: deductiva

41. Metoda anchetelor se mai numeste metoda .......... R: Delphi

42. .......... unui test este probabilitatea de a respinge ipoteza. R: puterea

43. ................ este o caracteristica sau insusire (proprietate) exprimata numeric a unei categorii economice sau sociale, bine definita in timp si spatiu. R: indicatorul

indicator 44. Corectitudinea ............ a unei inferente se realizeaza pe baza adevarului enunturilor componente. R: materiala

45. Relatia ............ este o legatura temporala, obiectiva intre doua procese sau fenomene sau doua elemente care se succed, unul, in calitate de cauza, provocand pe celalalt, in calitate de efect. R: cauzala

46. .............. reprezinta un rand care se tipareste deasupra textului curent al fiecarei pagini de carte si care cuprinde titlul lucrarii sau al capitolului, numele autorului etc. R: colontitlul

47. Extrasele, mot a mot, ale unor idei importante, din lucrarile studiate, folosite in vederea sustinerii sau combaterii unor puncte de vedere, se numesc .............. R: citate

48. .............. economica consta din ansamblul politicilor si metodelor adoptate in cadrul unui comportament pe o perioada lunga de timp, urmarind atingerea unor obiective majore la nivelul firmei, ramurii sau chiar a economiei nationale. R: strategia strategie 49. ............. este o lista de proportii care cuprinde toate sau o parte apreciabila din fondul de documente al unei unitati specializate. R: catalogul catalog 50. Explorarea ............ a sursei este o tehnica specifica de munca intelectuala, deosebit de pretioasa in toate cazurile, dar mai ales atunci cand volumul de documentare este prea mare, iar timpul nu permite un studiu aprofundat. R: globala

51. Agentii cererii si ai ofertei de informatie stiintifica isi precizeaza reciproc angajamentele in .............. de cercetare. R: contracte contractele 52. Informarea reprezinta procesul prin care o unitate specializata a retelei de documentare sistematizeaza literatura stiintifica dupa criterii bine stabilite si furnizeaza beneficiarului in diferite modalitati, o informatie de ................. bibliografica. R: semnalare

53. Informarea poate fi curenta, pe masura aparitiei surselor, si .............., pe baza surselor documentare aparute intr-un interval de timp. R: retrospectiva

54. Conditia esentiala a comparatiei este sa se asigure ................... datelor, adica continutul lor sa fie omogen iar unitatea de masura sa fie adecvata si unica. R: comparabilitatea

55. ........... stiintifica presupune ca in redactare sa se utilizeze formulari corecte care sa reflecte in mod fidel procesul economic studiat. R: rigurozitatea

56. .............. este o lucrare stiintifica ampla, exhaustiva care abordeaza o problema, o forma sau zona teritoriala. R: monografia

REF: 64 57. ................ textului consta in deschiderile, mai mici sau mai mari, pe care o lucrare le realizeaza in serviciul beneficiarului, specialist, practician sau teoretician, in impulsul pe care-l capata progresul economic si progresul social. R: eficacitatea

58. Metodele .............. de previziune presupun realizarea de extrapolari prin folosirea unor abordari standardizate, ce urmaresc minimizarea erorilor de previziune. R: formale

59. O ipoteza-postulat adoptata in construirea tabelului intrari-iesiri este aceea ca functiile de productie sunt .............. R: liniare

60. Stimularea membrilor echipei trebuie sa includa, in mod obligatoriu, individualizarea si .............. partilor realizate individual sau in colaborare. R: semnarea

61. ............. sunt cel mai vechi instrument de masurare economica. R: banii

62. Asimilarea si incorporarea cunostintelor stiintificein formarea stiintifica a fortei de munca si in productia de bunuri si alte servicii se realizeaza prin .............. cunostintelor stiintifice in principal prin intermediul lucrarilor stiintifice, al literaturii de specialitate. R:

comunicarea comunicare 63. Activitatea de cercetare stiintifica-economica este denumita curent drept ............. economistului. R: metoda

64. ..... unui sistem este o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor interne dintre elementele sistemului. R: structura

I. Dintre principiile managementului cercetarii stiintifice: a. presupune participarea tuturor cercetatorilor la managementul cercetarii, pe trepte ierarhice si faze ale cercetarii b. are in vedere stimularea cercetatorilor si personalului auxiliar de cercetare pentru obtinerea unor rezultate superioare in activitatea de cercetare; c. impune corelarea mecanismelor de realizare a managementului cu caracteristicile generale, interne ale cercetarii stiintifice; d. sintetizeaza toate celelalte principii si presupune luarea in considerare atat a celei interne, cat si a celei externe; e. se refera numai la personalul de executie din cercetarea stiintifica. 1. 2. 3. 4. 1. 2. 3. 4. principiul compatibilitatii; principiul managementului participativ; principiul motivarii; principiul eficientei. R: R: R: R: C A B D

II. Etapele cercetarii stiintifice: a. face parte din faza initiala, de debut a actului de creatie stiintifica; b. este cea mai complexa etapa a cercetarii stiintifice; c. apare, ca etapa, imediat dupa faza de alegere a temei de cercetare; d. este etapa de finalizare si predare a raportului de cercetare; e. presupune implementarea rezultatelor cercetarii. 5. 6. 7. 8. 9. 5. 6. 7. 8. 9. documentarea stiintifica; alegerea temei de cercetare; valorificarea lucrarii; explicarea fenomenului economic; redactarea si sustinerea publica a lucrarii de cercetare. R: R: R: R: R: C A E B D

III. Sursele de documentare bibliografica:

a. sunt inregistrari pe benzi, dischete, CD-uri si extinderea lor a fost facilitata de tehnologiile informatice moderne; b. sunt cele care cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice; c. rezulta din prelucrarea documentelor secundare; d. sunt rezultatul prelucrarii documentelor originale. 10. 11. 12. 13. 10. 11. 12. 13. documentele primare; documentele secundare; documentele tertiare; microformatele. R: R: R: R: B D C A

IV. Componentele principale ale managementului cercetarii stiintifice: a. este alcatuit din doua laturi: una formala si una informala; b. desemneaza totalitatea datelor, procedeelor si mijlocelor de prelucrare a acestora; c. asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de masuri la nivelul unitatii de cercetare; d. are printre functiile sale principale scientizarea muncii de management; e. urmareste stimularea personalului de executie. 14. 15. 16. 17. 14. 15. 16. 17. subsistemul informational; subsistemul decizional; subsistemul metodelor si tehnicilor specifice gestiunii in cercetarea stiintifica; subsistemul organizatoric. R: R: R: R: B C D A

V. In functie de nevoile analizei si de specificul fenomenului economic, indicatorii caracteristici se pot exprima in diverse unitati de masura: a. corespunzator proprietatilor, caracteristicilor sau insusirilor fizico-naturale; b. se utilizeaza atunci cand volumul unei activitati nu poate fi exprimat decat dupa ce un element comun este adoptat ca etalon de masura; c. exprima timpul liber; d. se utilizeaza frecvent, prin transformare cu ajutorul preturilor; e. se utilizeaza pentru exprimarea unor activitati diferite, neomogene. 18. 19. 20. 21. 18. 19. 20. 21. unitati natural-conventionale; unitati naturale; unitati valorice; unitati de timp de munca. R: R: R: R: B A D E

VI. Caracteristicile tipurilor de scale: a. are cea mai redusa capacitate de masurare si este cea mai putin restrictiva din punct de vedere statistico-matematic; b. permite ordonarea alternativelor cercetate in functie de un anumit criteriu (preferinta), fara a spune ceva despre distantele dintre acestea; c. se bazeaza pe utilizarea unor unitati de masura egale, care fac posibila nu numai stabilirea ordinii alternativelor analizate ci si a distantelor dintre ele, in functie de un anumit criteriu; d. realizeaza masurarea in cel mai inalt grad posibil. 22. 23. 24. 25. 22. 23. 24. 25. scala proportionala; scala ordinala; scala interval; scala nominala. R: R: R: R: D B C A

VII. Caracterizarea procedeelor de masurare calitativa: a. cand in toate complexele factoriale (cauzale) exista o singura componenta care se repeta, efectul fiind acelasi; b. cand din compararea a doua complexe cauzale se constata ca lipseste o singura cauza explicativa care a condus la modificarea variabilei efect; c. cand doua sau mai multe complexe factoriale includ o variabila cauzala care in alte doua sau mai multe complexe lipseste, in primul caz fenomenul analizat fiind prezent iar in al doilea nu; d. se aplica atunci cand, intr-un complex cauza, o circumstanta variaza o data cu fenomenul cercetat; e. daca o parte a efectului este determinata de factori cunoscuti, in complexul cauzal respectiv intrand si un alt factor, procedeeul permite identificarea acestuia; f. se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe fenomene au caracteristici care concorda. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 26. 27. 28. 29. 30. 31. procedeul soldului sau ramasitei; procedeul variatiilor concomitente; procedeul concordantei; procedeul interferentei prin analogie; procedeul diferentei; procedeul combinat (al concordantei si al diferentei). R: R: R: R: R: R: E D A F B C