Sunteți pe pagina 1din 6

COMPONENETII BETONULUI

CIMENTURI PENTRU BETOANE

Cimentul este un material pulverulent, de natur? bazic?, hidrofil, instabil din punct de vedere chimic. Amestecat cu apa formeaz? paste tixotrope, care fac priz ? ?i se nt?resc n timp, formnd piatra de ciment . Cimentul portland (silicios), reprezint? un amestec de silica?i ?i alumi na?i de calciu ?i este ob?inut prin m?cinarea fin? a clincherului de ciment port land cu un adaos de 2 7 % ghips pentru reglarea timpului de priz?. Clincherul de ciment portland este ob?inut prin arderea unui amestec de materii prime n cuptoare rotative. Materiile prime utilizate la fabricarea clincherului de ciment portland sunt: calcare, marne, argile, leossuri, subproduse industriale (zguri, cenu?i, ? isturi), adaosuri de corec?ie (silicioase, aluminoase, ferugionase etc.), gipsur i. Compozi?ia mineralogic? a cimentului ?n procesele de ardere a materiilor prime, oxizii existen?i n compozi?ia acestora , reac?ioneaz? ntre ei formnd compu?i mineralogici. Cei mai importan?i ca pondere sunt urm?torii: Silicatul tricalcic (alitul) - 3CaOSiO2 - C3S; Silicatul bicalcic (belitul) - 2CaOSiO2 - C2S; Feroaluminatul tetracalcic (celitul I sau brownmilleritul) - 4CaOAl2O3F2O3 - C4A F; Aluminatul tricalcic (celitul II) - 3CaOAl2O3 - C3A. Compozi?ia mineralogic? a clincherului de ciment portland poate s? varieze, n fun c?ie de compozi?ia chimic? a materiilor prime utilizate ?i a tehnologiilor de fa brica?ie. Norma european? SREN 197/1,2-2002 impune pentru clincherul portland urm?toarele cerin?e: minimum 2/3 din masa total? s? fie constituit? de silica?i (alit + belit) ciment uri silicatice; rela?ia procentual? dintre oxidul de calciu ?i trioxidul de siliciu din compozi? ie s? fie mai mare ca 2; con?inutul procentual n masa de oxid de magneziu s? fie mai mic de 5%. ?n cazul clincherului de ciment portland, compusii mineralogici se pot regasi, d e regula, in limitele urmatoarelor procente: C3S 40 73%; C2S 2 35%; C3A 1 18%; C4AF 2 20%; Principalele proprietati ale cimentului, legate de influenta componentilor miner alogici sunt: viteza de hidratare, c?ldura de hidratare, rezisten?ele mecanice ? i evolu?ia lor, rezisten?a la agresivit??i chimice, cantitatea de apa legata chi mic, etc. Varia?ia compozi?iei mineralogice a clincherului de ciment portland, permite ob? inerea unei game foarte largi de cimenturi cu propriet??i diferite conferite bet onului, att n stare proasp?t? ct ?i n stare nt?rit?. Pentru cimenturi sunt definite urmatoarele clase de rezisten??: 32,5 , 3 2,5 , 42,5 , 42,5 , 52,5 , 52,5 (N sau R), unde partea cifric? (32,5, 42,5 ?i 52 ,5) reprezint? clasa de rezisten?? la compresiune exprimat? n N/mm2, N este simbo lul pentru rezisten?? ini?ial? normala ?i litera R este simbolul pentru rezisten ?? ini?ial? ridicata. Clasific?ri Dintre principalele clasificari ale cimenturilor se pot mentiona: a. ?n func?ie de prezen?a adaosurilor n compozi?ia cimenturilor: cimenturi portland unitare (f?r? adaosuri); cimenturi portland cu adaosuri; b. ?n func?ie de compozitia lor, conform Normei Europene EN 197-1:

cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi cimenturi

Portland ; Portland cu zgura; Portland cu microsilice; Portland cu puzzolana; Portland cu cenusa zburatoare; Portland cu sist calcinat; Portland cu calcar; Portland compozite; de furnal; puzzolanice; compozite;

c. Conform SR 388 /1995, cimenturile se ?mpart astfel: cimenturi Portland fara adaos (tip I); cimenturi Portland compozite (tip II); cimenturi de furnal (tip III); cimenturi puzzolanice (tip IV); cimenturi compozite (tip V). d. Conform SR 1500/96, armonizat cu Norma Europeana ENV 197-1, cimenturile se im part astfel: cimenturi Portland cu zgura (tip II); cimenturi Portland cu cenusa(tip II); cimenturi Portland cu puzzolana naturala(tip II); cimenturi Portland cu calcar(tip II); cimenturi Portland compozite(tip II); cimenturi de furnal(tip III); cimenturi puzzolanice(tip IV); cimenturi compozite(tip V). Clasificarea conven?ional? are un caracter orientativ, uneori putnd exista deoseb iri semnificative ntre cimenturile de acela?i tip. Din aceste motive, parametrii tehnici, tehnologici ?i economici ai lucr?rilor, stabilesc pe baz? de analiza, nc erc?ri ?i condi?ii concrete, tipul recomandat ?i utilizabil de ciment. Ponderea componentilor mineralogici, imparte cimenturile dupa denumirea si propr ietatile lor astfel: Cimenturi alitice au degajare mare de caldura, priza normala si intarire rapida (rezistente initiale mari, timp friguros, prefabricare, etc. fara agresivitati c himice); Cimenturi belitice au degajare mica de caldura, priza normala si viteza mica de intarire (constructii masive, zone calde agresivitati chimice coroziune tip I); Cimenturi brownmilleritice priza normala, intarire normala (inghet dezghet repet at agresivitate chimica sulfatica); Cimenturi feritice - priza normala, intarire normala (agresivitate chimica sulfa tica ridicata); Cimenturi normale - priza normala, intarire normala (lucrari curente de beton si beton armat - fara agresivitati chimice). CATEGORII UZUALE DE CIMENTURI Cimenturi portland unitare (f?r? adaosuri active) Aceste cimenturi se pot utiliza la majoritatea lucr?rilor de construc?ii din beton, beton armat ?i beton precomprimat, de aceea constituie un volum impo rtant n produc?ia de ciment. Se noteaz? cu clasa I ?i au rezisten?e la compresiun e dup? 28 zile pe mortar standard, cu valori 32,5, 42,5 ?i 52,5 N/mm2. De asem enea, aceste cimenturi sunt caracterizate printr-o fine?e la m?cinare normal? (m in. 2500 cm2/g), constan?? bun? de volum ?i o priz? normal?. Cimenturi portland cu adaosuri Aceste cimenturi se pot clasifica astfel: Cimenturi cu adaosuri de zgur? de furnal. Aceste cimenturi se fabric? prin introducerea la m?cinare a clincherului de cime

nt portland, a zgurii granulate de furnal nalt ?i a gipsului necesar regl?rii tim pului de priz?. Utilizarea zgurilor de furnal ?nalt ?mpreun?, eventual cu alte adaosuri conduce la economisirea clincherului portland ?i se reduc pre?urile de cost ale cimentur ilor. ?n func?ie de combina?ia de adaosuri ?i cantitatea de zgur? con?inute n masa cime nturilor, acestea pot c?p?ta una din urm?toarele propriet??i: rezisten?e mecanice ini?iale mai mici ?i rezisten?e finale identice cu cimenturi le portland unitare; rezisten?e mecanice ini?iale ?i finale mai sc?zute, n raport cu cimenturile portl and cu adaosuri (foarte economice pentru clase inferioare de beton); c?ldur? de hidratare a acestor cimenturi, scade odat? cu cre?terea propor?iilor de zgur? (obligatoriu pentru construc?ii masive din beton); au tendin?a de a sc?dea lucrabilitatea mortarelor ?i betoanelor, dezavantaj elim inat prin ad?ugarea n amestec a aditivilor plastifian?i sau a silicei ultrafine ( SUF).

Cimenturi cu adaosuri de cenu?? Aceste cimenturi se ob?in prin introducerea la m?cinare a clincherului de ciment portland, a cenu?ilor volante de termocentral? (puzzolane artificiale). La fel ca ?i zgurile de furnal, cenu?iile zbur?toare de termocentral?, au drept rezulta t, economia de clincher portland ?i ob?inerea unor propriet??i pentru betoanele (netratate termic) preparate cu acestea: ?mbun?t??irea lucrabilit??ii betoanelor proaspete (sc?derea cantit??ii de ap? la amestecare); cre?terea omogenit??ii betonului proasp?t; reducerea c?ldurii de hidratare a cimentului; sc?derea rezisten?elor mecanice a betonului n primele dou? s?pt?mni de la turnare; cre?terea rezisten?elor mecanice a betonului dup? 14 zile de le turnare; sc?derea u?oar? a gelivit??ii betonului (se impune utilizarea mpreun? cu un aditi v antrenor de aer); rezisten?e superioare la ?oc termic ?i la foc; cre?terea rezisten?elor la anumite agresivit??i chimice. Cimenturi portland cu rezisten?e ini?iale mari Aceste cimenturi sunt fabricate cu o fine?e de m?cinare superioar? (min. 3500 cm 2/g). Clasele de rezisten?? dup? 28 de zile variaz? la aceste cimenturi ntre 32,5 ?i 62 ,5 N/mm2, iar rezisten?ele ini?iale ale acestora au valori ridicate la 1,2,3 ?i 7 zile, comparativ cu cimenturile normale. Sunt utilizate la lucr?ri de beton p e timp friguros, industria prefabricatelor de beton etc. Exist? ?i cimenturi portland cu nt?rire extrarapid?, ob?inute prin m?cina rea la o fine?e foarte mare (min. 7000 cm2/g) ?i adaosuri de 1 2% clorur? de calci u. Cimenturile cu nt?rire extrarapid? fac priz? n 5 30 min. de la contactul cu apa ? i sunt utilizate la lucr?ri de betoane n climat rece, zone cu infiltra?ii puterni ce de ap?, etc. Cimenturi portland cu c?ldur? de hidratare limitat? Aceste cimenturi au compozi?ii chimico mineralogice care asigur? cre?teri reduse de temperaturi, nct cea mai mare parte a c?ldurii de hidratare s? s poat? disipa. Cimenturile de acest tip au viteze de hidratare reduse, astfel nct clasa acestora este garantat? la 28 zile, iar clasa betoanelor fabricate cu astfel de cimentur i este garantat? prin caietele de sarcini la 28 90 zile de la preparare. Cimenturile portland cu c?ldur? de hidratare limitat? sunt folosite la p repararea betoanelor puse n lucrare n elemente masive (baraje de greutate, blocuri mari de funda?ii), a betoanelor puse n lucrare n zone cu climat cald, etc. Cimenturile portland rezistente la sufla?i Aceste cimenturi constituie unul din remediile ?mpotriva coroziunii sulfatice. E

le sunt caracterizate printr-o c?ldur? de hidratare ?i o vitez? de nt?rire mai re duse. n ceea ce prive?te rezisten?ele la compresiune dup? 28 zile, acestea ating valori minime de la 32,5 N/mm2. Cimenturi albe sau colorate Pentru cimentul portland alb se utilizeaz? materii prime cu con?inut redus de ox izi de fier (calcar de foarte bun? calitate sau cret? ?i caolin). Aceste cimentu ri au pre? de cost ridicat ?i se utilizeaz? pentru lucr?ri monumentale, lucr?ri decorative, finisaje deosebite etc. Pentru cimenturi portland colorate, se utilizeaz? materii prime pentru c imenturi albe, la care se adaug? oxizi fondan?i, mineralizatori, coloran?i ?i ox izi necesari. PROPRIETATI ALE CIMENTURILOR Cele mai importante proprietati ale cimenturilor care intereseaza pe constructor i sunt priza, finetea de macinare, viteza de hidratare si respectiv cantitatea d e apa legata chimic, caldura de hidratare, etc.

Priza cimenturilor Imediat dupa introducerea apei, amestecul devine activ, pasta de ciment avand un ele proprietati reologice (procese evolutive ale vascozitatii, fluiditatii, rgid itatii. coeziunii si altele). In acest stadiu, asupra pastei de ciment se poate interveni mecanic, legaturile interne rupte, putandu-se. Inceputul prizei ciment ului marcheaza si cresterea temperaturii amestecului, iar sfarsitul prizei este insotit de un varf de temperatura, dupa care este interzisa orice actiune mecani ca asupra pastei de ciment (pasta se rigidizeaza si legaturile rupte nu se mai r efac). ?nt?rirea reprezint? un fenomen foarte complex, constnd n principal dintr-o suit? de reac?ii fizico chimice datorate hidrat?rii cimentului ?i care conduc la forma rea pietrei de ciment, care nglobeaz? ?i leag? ntre ele restul componen?ilor soliz i. Ea parcurge deci trei etape foarte importante ?i anume: etapa ini?ial? care are durata cuprins? ntre momentul 0 , reprezentnd terminarea ames tec?rii componen?ilor ?i timpul de ncepere a prizei( aceasta se poatea determina experimental sau se poate aprecia n func?ie de mai mul?i parametrii care vor fi p rezenta?i ulerior) . n acest interval de timp reac?iile de hidratare sunt foarte lente, practic betonul putnd fi transportat, manipulat, compactat, nivelat etc. f ?r? ca propriet??ile lui s? fie practic influen?ate negativ. Durata acestei etap e depinde de compozi?ia betonului (n special de clasa, dozajul ?i tipul cimentulu i, de cantitatea de ap? ?i de tipul aditivilor folosi?i) ?i de temperatura lui; priza durata cuprins? ntre timpul de nceperea a prizei ?i timpul de terminare a pr izei (momentul n care betonul trece din faza fluid? n cea solid?). Ea dureaz? cteva ore ?i depinde n principal de tipul cimentului ?i de temperatura amestecului. In acest interval este interzis? orice ac?iune asupra betonului, ntruct s-au format leg?turile ntre microcristale, iar distrugerea acestora conduce la diminuarea pro priet??ilor betonului nt?rit; ?nt?rirea propriu-zis? se ?ntinde pe o durat? de cteva zeci de ani, ncepnd de termi narea timpului de priz? ?i prezentnd interes deosebit numai n primele 28 de zile. Un fenomen ce poate fi intalnit este priza falsa a cimentului,caracterizata prin lipsa temperaturii ridicate in masa betonului, imediat dupa amestecarea cimentu lui cu apa. Acest fenomen are cauze provenite din macinarea cimenturilor, depozi tarea lui precum si din tehnologia de preparare a betoanelor. Reamestecarea beto nului fara adaugare da apa suplimentara, restabileste calitatile acestuia. Inceputul si sfarsitul prizei cimenturilor este legat de compoziyiile mineralogi ce, finetea de macinare, adaosuri rapoarte A/C, etc.

Finetea de macinare Se exprima ca fiind raportul intre aria suprafetei specifice totale a granulelor pe unitatea de masa deoarece hidratarea cimentului incepe la suprafata granulei ,gradul de finite devine principalul factor care influenteaza viteza de hidratar e,deci mareste sau micsoreaza durata intaririi betonului.Din punct de vedere al finetei, cimenturile pot fi fine, medii sau grosiere. Un ciment fin are viteza m ai mare de hidratare si de intarire, atingand rapid rezistentele minime pentru d ecofrare.In acelasi timp un ciment fin este mult mai usor degradabil in atmosfer a si necesita o cantitate mai mare de apa pentru hidratare si hidroliza, in urma careia va rezulta o contractie si o fisurare mai accentuate, deci un beton mai putin compact. De aceease prefera si se recomanda cimenturile cu grad mediu de m acinare. In concluzie alegerea unui ciment din punct de vedere al finetei este stabilita din rationamente tehnice si economice. Influenta dozajului de ciment asupra proprietatilor betonului Pentru un amestec in care se pastreaza constante, cantitatea de apa de granulozi tatea agregatului, dozarea diferita cu ciment a amestecului conduce la urmatoare le aspecte: coeziunea si lucrabilitatea se amelioreaza odata cu cresterea dozajului de cimen t; densitatea amestecului se modifica astfel: o pana la 300-400kg ciment/mc, se realizeaza o densitate maxima a betonulu i; o peste 500kg ciment/mc, cimentul devine predominant si prin densitatea sa mai scazuta ca valoare decat cea agregatului va impune o scadere a valorii tota le a densitatii amestecului. rezistenta la compresiune creste semnificativ pana la 400kg/mc, moderat pana la 600-700kg/mc si nesemnificativ,peste 800kg/mc. Concluzie Tipul si clasa cimentului se aleg si se coreleaza cu clasa betonului si in funct ie de caracteristicile tuturor mijloacelor si tehnologiilor ce actioneaza asupra betonului proaspat precum si in functie de mediul de exploatare al betonului in tarit. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA CIMENTULUI Deoarece cimenturile sunt materiale hidrofile, trebuie indeplinite urmatoarele a specte: asigurarea protectiei cimentului fata de umiditate; aprovizionarea cu cantitati care se vor consuma in cel mult o luna (pentru cimen turile unitare) si cel mult 3 luni (pentru cimenturile obisnuite); mecanizarea completa a tuturor operatiilor de incarcare-descarcare si depozitare ; evitarea amestecarii sorturilor de ciment; reducerea la minimum a manipularii cimentului; Cimentul se poate altera in contact cu umezeala si din acest punct de vedere est e caracterizat astfel: STADIUL I. de alterare se caracterizeaza printr-o aglomerare a particulelor de c iment care se pot sfarma intergral la strangerea in palma. Inainte de folosirea cimentului se va determina domeniul de utilizare si corectia necesara la dozare; STADIUL II. de alterare se caracterizeaza printr-o sfarmare partiala aglomeraril or particulelor de ciment. Acest ciment necesita o cernere atenta si nu poate fi utilizat decat pentru betoane de slaba rezistenta; STADIUL III. de alterare se caracterizeaza prin pietrificarea cimentului, deci a

cesta nu se mai poate utiliza. Transportul se poate realiza: in recipienti metalici acoperiti, in vrac, pentru cantitati mici si distante scu rte; cu mijloace auto sau CF, specifice, dotate cu buncare si sisteme pneumatice de i ncarcare descarcare; in saci multistrat din hartie cerata pe interior, inscriptionati cu toate caract eristicile cimentului, producatorului si datei de fabricatie; pneumatic, prin conducte metalice, la distante scurte, in cadrul platformelor in dustriale utilizatoare sau in santiere; mecanic, cu snecuri, jgheaburi vibrante sau benzi transportoare capsulate, in ca drul platformelor industriale utilizatoare sau in santiere. Depozitarea se face numai in spatii inchise, aerisite periodic, ferite de umezea la si de lumina solara directa, pe perioade scurte (max. 3 luni) pentru cantitat i mici sau in buncare speciale, metalice, prevazute cu sisteme pneumatice pentru incarcare descarcare.