ALIMENTELE I SNTATEA

1. Grupele de alimente 2. Ce contin alimentele? 3. Ce sunt caloriile? 4. Sntatea ...alimentelor 5. Sfaturi/reguli/avertismente

1. Grupele de alimente
De ce mnnci? Fr o aprovizionare regulat cu hran, pe care o utilizezi drept combustibil, corpul tu i-ar nceta repede funcionarea. Diferitele tipuri de hran ndeplinesc diferite funcii, cum ar fi furnizarea energiei sau asigurarea creterii. Pentru a rmne sntos, ai nevoie de o alimentaie echilibrat, cu toate tipurile de hran. Din alimentaia ta nu trebuie s lipseasc laptele i brnzeturile; carnea, petele i oule; legumele i fructele; cerealele; produsele zaharoase; grsimile.

Piramida alimentelor

PINE, CEREALE, PASTE

Cerealele i produsele din cereale sunt foarte importante pentru alimentaie deoarece asigur jumtate din nevoia zilnic de hran a organismului; - furnizeaz glucide complexe, - conin vitaminele B1, B2, B6, potasiu, fibre. Sunt de preferat produsele pe baz de cereale ntregi. Zilnic trebuie consumate 300+400 g de produse din cereale (mlai, orez, pine, paste finoase etc.)

VIAA SNTOAS NCEPE LA MAS

LEGUME

FRUCTE

conin foarte multe vitamine: C, A i B1, B2, B6; conin fier, calciu, iod; zilnic pot fi consumate: 400g cartofi, 300g legume, 400 g fructe.

UN MR PE ZI INE DOCTORUL DEPARTE

LACTATE CARNE, PETE, OU, Laptele si produsele lactate conin foarte mult calciu; conin vitaminele: A, B1, B2, B6; sunt uoare pentru stomac; se pot consuma zilnic pn la 3 pahare de lapte i 50 g brnzeturi.

Carnea, petele, oule sunt bogate n vitamine, fier; petele conine i fosfor, iod, vitamina D; sunt srace in calciu (nu pot nlocui laptele); zilnic trebuie consumate 200 g carne sau pete i un ou.

SNTATEA E DARUL CEL MAI DE PRE

GRSIMI, ULEIURI, ZAHR

Produsele zaharoase aduc energie Grsimile aduc mult energie n n corp: - trebuie consumate cu grij pentru organism: c, n cantiti mari, pot provoca - conin vitamina A i vitamina D; mbolnvirea organismului - este recomandat consumul de unt; (diabet); - uleiul, untura, slnina se vor - provoac apariia cariilor consuma in cantiti potrivite dentare, dac sunt consumate n pentru a nu duce la obezitate i/sau cantiti mari i mai ales seara, afeciuni ale ficatului. nainte de culcare; - se recomand maxim 80 g de produse zaharoase pe zi; - e de preferat consumul fructelor care conin suficient zahar; - zahrul trebuie consumat fiert, nu doar dizolvat ntr-un lichid.

2. Ce contin alimentele? Un copil are nevoie de o alimentaie complet i variat, deoarece este n cretere i consum destul energie n activitatea sa. O alimentaie complet trebuie s cuprinda alimente din toate grupele, deoarece acestea conin: proteine - asigur creterea; grsimi dau energie; zaharuri surs de energie; sruri minerale calciu, fier etc.; vitamine previn mbolnvirile.

Proteinele
Sunt necesare in procesul de cretere; surse de proteine sunt: carnea, petele, brnza, oule, laptele, nucile, fasolea.

Glucidele
Sunt alctuite din diferite zaharuri (inclusiv glucoza) i i dau cea mai mare parte din energia de care ai nevoie. Poi mnca glucide fie direct din alimente, cum ar fi fructe sau gem, fie sub forma de amidon din cartofi, orez i pine. Dac mnnci mai multe glucide dect ai nevoie, excesul este transformat in grasime. Este bine s evii glucidele din buturi i din alimente cum ar fi prjiturile, biscuiii, ciocolata. Pe lng faptul c se transform n grsimi, sunt duntore pentru dini.

Grsimile
Ca i glucidele, grsimile i furnizeaza energie. Grsimea este depozitatat in organism si ajut la meninerea cldurii. Grsimile pe care le mnanci provin fie de la animale, n alimentare cum ar fi carnea, laptele, untul si brnza, fie din plante, n uleiurile vegetale i nuci. Excesul de grsimi este dunator n bolile inimii.

Mineralele
Acestea sunt implicate n procesele chimice vitale n organism. Ai nevoie de mici cantiti din aproape 20 de minerale diferite. Calciul si fosforul, ntlnite n alimentare cum ar fi laptele si brnza, ajut la ntrirea oaselor i dinilor. Fierul este necesar pentru celulele roii din sange i se gsete n alimente cum ar fi ficatul i legumele verzi. O lips de zinc, ntlnit n nuci, pete i legume proaspete, poate produce erupii ale pielii. Ai de asemenea nevoie de clorura de sodiu (sare). n general, oamenii din rile dezvoltate mananc mai mult sare dect este necesar. Acest fapt poate fi asociat cu creterea presiunii sngelui.

3. Ce sunt caloriile?
Cantitatea de energie care poate fi obinut din diferite alimente se masoar n kilojouli sau kilocalorii. Unele alimente au mai multe kilocalorii dect altele (friptura -650 kilocalorii, paste-250 kilocalorii, ou-80 kilocalorii, mr-50 kilocalorii). Numrul de calorii de care ai nevoie depinde de ct de mult energie consumi. De exemplu, intr-o or de not consumi 600 de kilocalorii, o or de dans-300 kilocalorii, o or de somn-70 de kilocalorii. Dac mnnci cu regularitate mai multe calorii dect consumi, te ngrasi. Unii oameni consum caloriile mai rapid dect alii, n mod natural, astfel c ei pot mnca mai mult fr s se ngrae.

Cum ne ngrm?
Dac ai obiceiul s mnnci mult, excesul de hran este transformat n grsime i stocat n celule speciale adipoase. Celulele pot crete n mrime i astfel creti i tu n greutate. Dac mannci mai puin dect ai nevoie, rezervele de grsime sunt utilizate ca energie i slbeti. n medie, persoanele grase triesc mai puin dect cele slabe. Este mai probabil ca aceste persoane s sufere de boli, inclusiv boli de inim.

ALI OAMENI TRIESC CA S MNNCE, DAR EU MNNC CA S TRIESC. (SOCRATE)

4. Sntatea ...alimentelor
Alimentul este unul din factorii de mediu cu influenta majora asupra sanatatii omului, de calitatea, cantitatea si felul produselor alimentare consumate depinzand starea de bine, de confort sau aparitia unor boli: de nutritie, digestive, toxiinfectii, intoxicatii etc. De la procurarea alimentului si pana la consumarea lui trec uneori ore sau zile n sir. In acest interval de timp, alimentele trebuie pastrate n conditii adecvate, n functie de forma lor de prezentare. Daca nu se respecta aceste conditii, alimentele se altereaza, adica si modifica proprietatile organoleptice si devin daunatoare pentru om. Alterarea este favorizata de temperatura, de actiunea luminii si a oxigenului din aer, de prezenta microorganismelor.

Condiii de pstrare a alimentelor:

- orice aliment perisabil (cu durata mica de pastrare: lapte si produse proaspete din lapte, carne si preparate din carne, legume si fructe crude, prajituri, nghetate) se pastreaza obligatoriu la temperaturi intre 0 si +4C, adica la frigider; - pentru pstrare mai ndelungat, alimentele perisabile (cu exceptia laptelui, produselor proaspete din lapte, prajiturilor, oulor) se tin la congelator, la temperaturi sub 15C.

Durata de pastrare a alimentelor se prelungeste si prin utilizarea metodelor de conservare. Aceste metode sunt:

- fierberea prelungeste termenul de pastrare cu nca 24-48 de ore, cu conditia pastrarii la frigider dupa racire; - pasteurizarea laptelui, a berii, a bauturilor racoritoare se aplica la nivel industrial si prelungeste pastrarea alimentelor cu 24 de ore (lapte) pana la 1 an (bauturi racoritoare); - sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte UHT prelungeste timpul de pastrare ntre 6 luni si 3 ani;

- uscarea (fructelor, legumelor) si deshidratarea (lapte praf, oua praf) se folosesc mai ales pentru pastrarea de alimente din perioadele anului cand acestea sunt n exces; - sararea, una din cele mai vechi metode de conservare se aplica pentru carne, peste, branza etc.;

- afumarea se asociaza cu srarea, dar atunci cand se face prin arderea de rumegu sau cu lemne este nociva din cauza substantelor prezente n fum, care sunt cancerigene; - acidifierea, adica murarea cu sare sau marinarea cu sare si otet se foloseste pentru conservarea legumelor, fructelor si a pestelui. Se foloseste mai ales pentru pastrarea legumelor pe perioada iernii; - folosirea de conservanti metoda industriala care trebuie controlata, deoarece conservantii sunt substante chimice care, peste anumite concentratii, sunt daunatoare sanatatii.

 In timpul folosirii metodelor de pstrare sau de conservare a alimentelor, se produc unele modificari n structura lor, care pot provoca pierderi de substante nutritive, mai ales de vitamine. De aceea, trebuie sa se aiba n vedere nu numai evitarea alterarii, ci si mentinerea valorii nutritive a alimentelor pastrate mult timp. Pentru a prentmpina acest neajuns, se recomand consumul alimentelor proaspete sau ct mai puin prelucrate.

 Calitatea si siguranta alimentelor se bazeaza pe eforturile tuturor celor implicati in lantul complex care include al productia agricola, procesarea, transportul si consumul. Conform Uniunii Europeane si Organizatiei Mondiale a Sanatatii siguranta alimentelor este o responsabilitate a tuturor, incepand de la originea lor pana in momentul in care ajung pe masa.

Sfaturi

Nu servi masa n picioare sau n grab deoarece stomacul face un efort mare i se poate mbolnavi; Servete masa la aceeai or, fii linitit la mas, nu citi, nu vorbi, nu privi la televizor n timp ce mnnci; Nu mnca foarte mult la o singur mas, nu-i ncrca stomacul i nu bea prea mult ap sau suc dintr-o dat pentru c aa i vei obosi stomacul i el se va mbolnvi; Nu vorbi n timp ce mnnci; Bea ap sau suc numai dup ce ai mncat.

Reguli
Vesela i locul unde se servete masa trebuie s fie curate. Alimentele consumate trebuie s fie proaspete, splate sau preparate igienic, n vase curate. Alimentele trebuie acoperite i pstrate n locuri speciale pentru a se evita contactul cu insecte, roztoare i alte elemente care le pot infecta. Masa va fi servit numai cu minile curate.

Avertismente
-Mancare prea fierbinte: produce mai intai iritatii si abcese cronice in cavitatea bucala, pe esofag si in mucoasa stomacului. Acestea se transforma in timp in tumori maligne. -Gratarul (carnati, fripturi, mici etc.): in timp ce carnea se prajeste pe gratar, se produc substante cancerigene ce pot duce la aparitia tumorilor la plamani si intestin. -Sunca afumata: odata cu fumul, in carne sau peste patrund si agentii cancerigeni. In afara de asta, produsele respective sunt adeseori foarte sarate. Atat sarea, cat si fumul provoaca mai ales cancerul stomacal. -Prea multa grasime: mai ales acizii grasi saturati, prezenti in carne sau mezeluri, sunt cauza aparitiei cancerului la san sau intestin, iar la barbati al celui de prostata. -Tariile: bauturile alcoolice favorizeaza formarea tumorilor cancerigene pe esofag, la stomac, pe ficat. Deosebit de periculoase sunt bauturile tari(peste 35% alcool). -Nuci vechi, paine mucegaita: ciupercile de mucegai produc substante cancerigene deosebit de puternice. Acestea duc la aparitia cancerului la ficat (in special). -Prea multa cafea: substantele care se produc prin prajirea boabelor verzi par sa favorizeze mai ales cancerul la vezica si pancreas.

Daca doriti sa fiti sanatosi si sa traiti mult, consumati o varietate de alimente cu continut redus de grasimi, in special de grasimi saturate (animale) si colesterol. Consumati din belsug fructe, legume, verdeturi, cereale integrale, si cantitati minime de zahar, sare si alte alimente rafinate. Nu folositi alcool sau cafea.