INTRODUCERE

Ultimele doua secole au produs o dezvoltare a discursului economic si o expansiune a

perspectivelor economice asupra diverselor concepte sau teorii utilizate. Economistii au devenit
mult mai constienti de tipul de metode avansate, în urma modificarilor care au avut loc în teoria
economica ca disciplina stiintifica , dar si pentru a cuprinde evolutiile din filosofia stiintei sau din
filosofia stiintelor sociale. Explicatia cea mai evidenta a cresterii interesului pentru extinderea
ariei de inves tigatie economica si a metodelor utilizate, este criza pe care o parcurge în
prezent teoria economica.

O alta trasatura a noii directii în cercetarea economica este introducerea unor întrebari
filosofice esentiale în stiinta economica, e.g. Este importanta etica sau moralitatea pentru
studiul teoriei economice? Moralitatea si etica încep, sa capteze tot mai mult, atentia
economistilor. Fenomene precum discutia eticii în afaceri sau dezbaterea rolului moralitatii în
teoria economica de catre economisti ca James Buchanan sau Amartya Sen, au exercitat
influente notabile, în sensul acceptarii unei schimbari de opinie în stiinta economica. Amartya
Sen, în On ethics and Economics1 afirma ca „natura teoriei economice moderne a fost
substantial saracita de marirea distantei dintre etica si economie ”. În ultimii 20 de ani, discutia
dintre teoria economica si filosofie a fost reînceputa, dupa o perioada de întrerupere, generata de
„era pozitivista” în stiinta economica. În prezent, este paradoxal ca teoria economica, datorita
aplicatiilor sale la alte domenii, precum criminologie, capital social, educatie, etc., este
considerata a fi stiinta cu capacitatea cea mai ridicata de a încorpora alte concepte sociale, desi în
ultimele decenii, relatia dintre teoria economica si etica sau alte stiinte sociale, a fost ostila sau
nu de putine ori inexistenta.

Problema principala a aplicatiei studiului eticii la economie este teza conform careia
comportamentul economic este fundamentat pe utilitate. În prezenta teza de doctorat mi-am
propus sa analizez – în mod deosebit – relatia dintre utilitate si moralitate, precum si rolul
utilitatii în teoria rationalitatii si în constructia functiilor de utilitate sau bunastare . În
strânsa legatura cu aceasta este abordata evolutia stiintei economice ca stiinta morala si rolul
moralitatii, din punct de vedere teoretic, dar si empiric. Aplicatia conceptelor de moralitate si
altruism la economiile în tranzitie, a fenomenului important, dar nedezirabil al coruptiei în
societatile în schimbare, lipsa valorilor morale în tranzactiile economice, sunt de un interes
deosebit nu numai pentru dezvoltarea economiei României, dar si a societatilor contemporane.

1
1987, p. 7, 9.
1
 Ca forma de investigatie, prezenta teza face parte din domeniul filosofiei economice,
care este o disciplina foarte vasta, si se înscrie în traditia generala a unor economisti
celebri, ca Amartya Sen, de a aduce noi argumente în favoarea avantajelor pe care teoria
economica le -ar avea prin reinterpretarea comportamentului economic si a teoriei utilitatii,
sau prin atentia acordata studiilor moderne ale eticii.

Indivizii actioneaza de regula rational, admitând - cu alte cuvinte - ca au anumite motive

sa faca ceea ce face, chiar daca prima impresie a observatorului ar fi cea de irationalitate.
Postulatul conform caruia nici o actiune economica nu poate fi înteleasa daca nu este raportata
la deciziile si calculele indivizilor, este esential chiar si pentru delimitarea obiectului economiei
politice. Urmând firesc dezvoltarea acestui postulat, pe orbita economiei, subiectul individual
este egoist si rational. În alti termeni, el este imoral, sau mai degraba, amoral. Ipoteza este
banala dar necesara legitimizarii comportamentului achizitiv si dorintei de bogatie, ca si la
enuntarea faptului ca egoismul subiectilor genereaza armonie.

Conceptul de utilitate a fost un subiect central pentru dezvoltarea teoriei economice

neoclasice în ultimii 125 de ani. Agentul care maximizeaza utilitatea proprie este caracteristica
comuna a unui întreg sir de teorii. Dar, în acelasi timp, în ultimele decenii, a devenit destul de
clar pentru numerosi cercetatori din domeniul stiintei economice ca se întâmpina dificultati
serioase în aplicarea acestui concept la teoria utilitatii. Daca apare ca fiind mai usor a întelege
cresterea importantei teoriei utilitatii în economie , apare însa mai important a reflecta la
motivele responsabile pentru declinul sau . Conceptul de utilitate ca factor motivant al
comportamentului individual este de fapt anterior teoriei economice neoclasice. Datorita
semnificatiei pe care o poseda, utilitatea a fost discutata initial de filosofi, teologi, oameni de
stiinta, care au inserat în mod inevitabil elemente etice sau religioase în definitia conceptului.
Este interesant de mentionat ca evolutia conce ptului de utilitate si a interpretarii sale de-a lungul
timpului, reflecta transformarea stiintei economice, de la o stiinta etica, care s-a nascut din
filosofie, la o stiinta morala, separata de etica, iar ulterior la o stiinta independenta si pozitiva,
fara interes în studiul moralitatii.

Odata cu Bentham, utilizarea ideilor despre utilitate devine mai strâns asociata cu teoria
economica; potrivit opiniei lui Bentham, utilitatea înseamna în esenta, „principiul celei mai mari
fericiri”. Pentru Bentham, utilitatea a reprezentat singurul criteriu relevant, dar ceea ce este mai
important este legatura facuta de Bentham între ideile utilitariste si managementul vietii sociale.
Ideile despre utilitate ale lui Bentham au reprezentat punctul de plecare pentru marginalisti –
Gossen, Walras, Jevons - precum si pentru conectarea lor la analiza economica, ca si la alte
2
aplicatii sau alte scoli de gândire. Este tocmai aceasta generalitate a aplicatiei care a facut
conceptia utilitatii atât de fecunda. Dupa Robbins si Samuelson, oricarui economist îi este
familiara formularea problemei economice, maximizarea utilitatii individuale supusa
constrângerii, odata cu ideea ca aceasta este calea corecta care trebuie utilizata.

Si totusi, popularitatea ideilor despre utilitate a fost însotita de numeroase semne de

întrebare si distinctii care ameninta chiar validitatea fundamentului conceptual. Le putem
clasifica în doua categorii:

• pe de o parte, exista opinii în cadrul teoriei economice care sustin ca teoria utilitatii
a esuat în furnizarea rezultatelor care au fost asteptate de la acest concept;
• pe de alta parte, exista si puncte de vedere, ce provin din reflectii metodologice, din
cadrul si din afara teoriei economice care sugereaza ca notiunea de utilitate contine
neajunsuri majore. Mai mult, se pretinde faptul ca ideile despre utilitate nu sunt
necesare pentru progresul din teoria economica.

În studiul de fata sunt prezentate argumente pro si contra acestor opinii, subliniându-se
totodata legatura intrinseca cu morala, deoarece, teoria morala este importanta pentru a
întelege dimensiunile morale ale problemelor care tin de politicile economice , sau pentru a
explica cum dimensiunile morale influenteaza comportamentul economic al indivizilor.

Este evident ca perspectiva morala nu va fi utila în toate domeniile economice, ci mai

utila în anumite parti al economiei; de pilda, ideile morale nu vor ajuta foarte mult în previziunea
preturilor la grâu sau în revizuirea teoriilor ce privesc determinarea ratelor de schimb, desi
preturile pentru grâu sau ratele de schimb sunt rezultante ale actiunilor umane. Ideile morale pot
fi importante pentru economistii care depun eforturi sa ajute reconstructia sistemelor economice
din Europa Centrala si de Est sau care încearca sa ajute indivizii sa înteleaga legatura dintre
protectia mediului si cresterea economica. Ele vor fi extrem de utile în teoria bunastarii
economice si a bunurilor publice, în întelegerea rolului contributiilor voluntare.

Gândul ca studiul eticii este relevant pentru teoria economica poate parea ciudat.
Speranta mea este ca argumentele din filosofia morala nu vor parea obscure, incoerente; este
sigur ca filosofia este provocatoare din punct de vedere intelectual, abstacta si extrem de
complicata. La fel ca si în cazul teoriei economice, teoria morala este plina de controverse si
probleme nerezolvate: este moralitatea prescriptiva? sau este moralitatea relativa? Dar chiar
daca filosofia ar putea clarifica ce este de fapt moralitatea, poate unii economisti sceptici ar

3
în treba: dar în ce fel ar putea contribui la clarifica rea problemelor economice, deoarece teoria
economica este o stiinta care foloseste statistica sau matematica în expunerea problemelor sale?

Aceasta teza este un raspuns la aceasta obiectie si o critica la adresa viziunii asupra
economiei ca stiinta neutra, lipsita de judecati de valoare. Întrebari legate de rationalitate,
posibilitatea de a fi rational fara a fi moral, despre altruism si rolul sau în societate, sunt prezente
în aceasta teza.

Daca economia nu este decât un subansamblu al sistemului social, cum considera Talcott
Parsons, daca actiunea interesata este doar una din motivatiile actiunii umane sau a
comportamentului uman, atunci este limpede, ca se impune , acceptarea unor concepte si
instrumente mai largi pentru întelegerea evolutiei societatii. Între stiintele sociale, probabil
sociologia este disciplina care a încercat sa tempereze optimismul utilitarist al economistilor. Ea
a aratat ca este imposibil sa întelegem actiunea sociala si istoria raportându-le doar la jocurile
intereselor individuale egoiste si calculate. Problema sociologiei este însa ca ea nu are în mod
veritabil o paradigma alternativa de opus economistilor, ci doar niste embrioni care nu
formeaza un corpus unificat ca cel de care beneficiaza economistii.

Consider ca tema tezei de doctorat este de o mare fecunditate metodologica si

interdisciplinara. Acest studiu este în primul rând un studiu teoretic, care prezinta aspecte
multiple despre cum a evoluat paradigma utilitatii în teoria economica si progresul generat
de dezvoltarea sa în stiinta economica, iar ultima sectiune contine doua cercetari empirice
proprii cu privire la aspectele morale din mediul economic românesc si la fenomenul coruptiei
cu dimensiunile sale morale, dar si analiza unor modele si date statistice, realizate de organizatii
nationale si internationale, despre economiile în tranzitie.

Obiectivele concrete ale studiului de fata sunt:

1) Evolutia conceptului de utilitate în teoria economica si în filos ofie, prezentarea unei

întelegeri paradigmatice a teoriei utilitatii si discutia existentei „ipotetice” a unui progres cu
privire la evolutia conceptului de utilitate;
2) Transformarea naturii si statutului stiintei economice, de la o stiinta morala si inclusa în
studiul eticii, la stiinta economica moderna ;
3) Explorarea functiei utilitatii , a implicatiilor sale asupra relatiei dintre moralitate sau etica
si studiul economic si a legaturilor sale cu conceptul de bunastare;
4) Dezbaterea axiomei rationalitatii si a naturii sale normative;

4
5) Investigarea relevantei conceptului de altruism pentru analiza economica a
comportamentului uman si în economia de piata;
6) Prezentarea unei teorii cu privire la faptul ca economiile în tranzitie sunt economii mixte ,
formate dintr-un amestec de institutii de piata si norme traditionale cu privire la dar (cadou);
7) Analiza rolului moralitatii si a coruptiei în mediul economic sau societatea româneasca,
precum si realizarea unei comparatii cu alte tari afla te în procesul de tranzitie;
8) Evidentiera legaturii dintre utilitate si morala.

Teza de doctorat cuprinde sase capitole, fiecare continând o parte introductiva si

concluzii.

Primul capitol, intitulat Conceptul de utilitate în gândirea economica preclasica

încearca sa surprinda evolutia semnificatiei conceptului de utilitate, precum si demarcarea
initiala a cercetarii propuse de alte studii economice, prin prezentarea instrumentelor si a
definitiilor analitice utilizate. Sectiunile din primul capitol dezbat semnificatia modificarii
conceptului de utilitate si importanta acesteia în constructia unei teorii universale a utilitatii. Se
analizeaza principalele elemente din gândirea economica clasica sau din Evul Mediu, cu accent
pe teoria lui Aristotel, primul care a aborda t problema utilitatii economice, iar ulterior pe ideile
scolastice. De asemenea, se încearca evidentierea procesului de geneza al teoriei economice.

Capitolul 2, intitulat Teoria valorii-munca, utilitate si exploatare îsi propune

continuarea ideilor cu privire la utilitate si prezentarea unei teorii alternative la teoria subiectiva
a valorii: teoria valoare-munca. Acest capitol cauta sa evidentieze o perspectiva evolutionista
asupra teoriei obiective a valorii, începând cu analiza sistemului smithonian, a rolului simpatiei
si interesului propriu în economie si continua cu explorarea transformarilor aduse teoriei de
Ricardo si a ideilor sale despre moralitate. Un alt obiectiv urmarit este evidentierea ideii
moralitatii în opera lui Marx.

Capitolul 3: Utilitarismul sau principiul celei mai mari fericiri, este dedicat analizei
utilitarismului, în forma propusa de catre J. Bentham si J.S.Mill, precum si formularile mai
elaborate ale utilitarismului, utilitarismul bazat pe actiuni, i.e. act-utilitarianism si utilitarism
bazat pe reguli, i.e. rule-utilitarianism. Acest aspect nu este întamplator, deoarece conceptul de
utilitate propus de Bentham, determina avansarea analizei utilitatii catre o treapta superioara. De
asemenea, în acest capitol se evidentiaza principalele perspective filosofice asupra actiunii
umane, precum si modul în care economia si stiintele socia le abordeaza subiectul cercetat si

5
trage câteva concluzii cu privire la implicatiile moderne ale utilitarismului asupra teoriei
bunastarii.

Capitolul 4, Utilitate si moralitate din perspectiva revolutiei marginaliste, contine

opinii cu privire la revolutia marginalista si la progresul înregistrat de teoria utilitatii dupa 1870.
Analiza predecesorilor teoriei utilitatii nu este deloc întâmplatoare, deoarece contributiile mai
putin cunoscute ale unor economisti sau oameni de stiinta , fac din conceptul de utilitate
marginala un concept deja cunoscut în perioada premergatoare a revolutiei marginaliste.
Obiectivul urmarit în cadrul acestui capitol a fost surprinderea unei perioade de tranzitie în
evolutia stiintei economice catre o teorie economica pozitiva.

Ultimele doua capitole ale tezei sunt concentrate asupra teoriei rationalitatii. Ca si
moralitatea, rationalitatea este normativa; si totusi, rationalitatea, spre deosebire de
moralitate joaca un rol esential în teoria economica contemporana. Economistii de obicei au
negat ca teoria economica presupune notiuni de etica, dar accepta în acelasi timp prezumptia
rationalitatii. Cu toate acestea, utilizând teoria rationalitatii, economistii îsi asuma
responsabilitatea implicita a unor principii morale controversate.

În timp ce al cincilea capitol al tezei, intitulat Rationalitate, moralitate si teoria

utilitatii investigheaza implicatiile teoriei rationalitatii si functiilor de utilitate asupra bunastarii,
ultimul capitol, Moralitatea individului în economie , este dedicat conceptelor de altruism,
“dar” si coruptie în economie . În acest capitol se încearca prezentarea principalelor critici aduse
la adresa omului economic, reexaminarea conceptelor de altruism si “dar”, ca de altfel a rolului
pe care acestea îl joaca în analiza economica. O alta parte importanta a tezei se afla în
contestarea notiunii conventionale a altruismului si “darului” în teoria economica. În ultima
sectiune a acestui capitol se analizeaza câteva fatete ale fenomenului coruptiei precum si
principalele sale efecte asupra dezvoltarii economiei românesti, sub forma a doua studii de
caz.

În încheierea lucrarii sunt conturate principalele Concluzii finale ale acestui studiu
teoretic, precum si implicatiile studiilor de caz efectuate, insistându-se pe provocarile care stau în
fata economiilor în tranzitie, în demersul lor de a reduce amploarea fenomenului de coruptie din
societatile respective.

Cu privire la bibliografie, se impun doua precizari. Au fost folosite numeroase surse

informationale, precum carti, articole, documente electronice, rapoarte ale unor organizatii

6
nationale si internationale; deoarece tema studiata nu se regaseste decât partial, în literatura din
limba româna, s-a impus utilizarea cu preponderenta a materialelor în limba engleza, franceza
sau a unor texte în limba latina. În al doilea rând, pentru evidentierea aparatului stiintific am
preferat notatia Harvard, care este notatia conventionala în stiinta si economie începând cu anii
?70 ( care consta în principal în notarea autorilor atunci când exista referinte sau citate, doar prin
mentionarea numelui, a anului de aparitie a cartii sau articolului si a paginii, permitând însa
verificarea autorilor pe baza anului de publicatie prin bibliografia mentionata la sfârsitul tezei). 2

În cele 5 anexe, sunt concentrate informatii suplimentare si precizari în legatura cu tema

abordata. Nutresc speranta ca analiza efectuata si opiniile exprimate în aceasta lucrare de
doctorat vor contribui la extinderea universului de cunoastere a teoriei economice, dar în special,
investigatiile realizate cu privire la fenomenul coruptiei în România vor furniza o întelegere
superioara a problemelor cu care se confrunta societatea noastra.

2
Bibliografia pe tema tezei de doctorat este extrem de vasta si a necesitat o ampla analiza a multiplelor fatete
economice si filosofice pe care le presupune corelatia dintre utilitate si morala. În elaborarea tezei de doctorat,
preocuparea centrala a fost aceea de a contribui pe de o parte la aprofundarea teoretica a temei, iar pe de alta parte
de a trage câteva concluzii practice, care eventual sa poata fi luate în consideratie în evolutia României spre o
economie de piata libera, moderna.
7