Sunteți pe pagina 1din 18

LURRI DE MONTAJ CONSTRUCII DIN OEL l.

SCOP Procedura are ca scop precizarea actiunilor fazelor tehnologice, supravegherea, receptia si documentele necesare in conformitate cu cerintele de calitate. 2. DOMENIU Procedura este aplicabila la montarea structurii metalice din cadrul lucrarii. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA - Proiect de executie, specific obiectului care se executa. - Normativ C56-83 privind calitatea si receptia lucrarilor de constructii din otel - C 133-82 - mbinari cu suruburi de nalta rezistenta. 4. CONDITII PREALABILE - Existenta la executant a proiectului de executie si a prezentei proceduri. - Instruirea personalului de executie, pe linie tehnologica si protectia muncii. - Existenta sculelor si dispozitivelor necesare specifice activitatilor desfasurate. - Existenta certificatelor de calitate. 5. ATRIBUTII SI RESPOSABILITATI - seful de lucrare raspunde de aplicarea prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de ntocmirea nregistrarilor de calitate. - Responsabilul CQ al subcontractorului urmareste aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a proiectului de executie si ntocmirea corecta a nregistrarilor de calitate. - Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe tot timpul executiei conform prevederilor din Normativul C 56-85 de catre seful de echipa si maistru

6. PROCEDURA
- Elementele constructiei metalice se vor confectiona in atelierul furnizorului conform detaliilor din planurile de executie si se vor livra gata de asamblare pe santier din metal livrate de uzina.

- Furnizorul va acorda o atentie speciala marcarii fiecarui element constructiei, in mod clar, pentru facilitarea identificarii. - Verificarea existentei si examinarea att a continutului documentatiei de atestare a calitatii elementelor din metal care trebuie transmisa de uzina la santier o data cu livrarea subansamblelor, ct si a corespondentei calitatii materialelor, pieselor si a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice. - Documentatia de atestare a calitatii trebuie sa cuprinda certificate de calitate ale tuturor elementelor din metal livrate, care trebuie anexate: - confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor sai sau pe ncercari proprii ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescriptiilor tehnice; - schite cu marcarea si pozitionarea elementelor din metal; - piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit modificari si completari pe parcursul executiei (in care au fost introduse modificarile si completarile efectuate) nsotite de aprobarea in scris a proiectantului, beneficiarului si verificatorului de proiect pentru fiecare din modificari. - Verificarea prin ncercari directe a calitatii elementelor din metal (verificarea vizuala si prin masurare a formei si dimensiunilor, att a pieselor care alcatuiesc elementul, cat si ale elementului m ansamblu (inclusiv mbinarile) a pregatirii suprafetelor m vederea aplicarii protectiei anticorosive, precum si a realizarii stratului de protectie temporara. - Metodele de verificare a calitatii subansamblelor elementelo 323e45d r din metal sunt prezentate in Normativul C 56-85 - Dosarul de receptie cuprinde urmatoarele documente: - confirmarea ca elementele corespund prevederilor din proiectului de executie si STASului 767/0-88; - specificarea numelui controlorului din organul de control; - fise de masuratori; - buletine de ncercari nedistructive a sudurilor si a altor ncercari prevazute in proiect; . schite cu marcarea elementelor de constructii metalice; - piese scrise si schite ale modificarilor proiectelor nsotite de avizele scrise ale proiectantului;

- procese verbale de remedieri, nsotite de avizele scrise ale proiectantului. Se efectueaza receptia la santier a materialelor metalice de asamblare (nituri, suruburi, piulite, saibe, electrozi, norme pentru sudare). - suruburile normale vor fi suruburi standard galvanizate, iar gaurile pentru acestea vor fi curate si compatibile cu diametrul lor. Distanta intre suruburi va fi in conformitate cu standardul in vigoare. - Bulonul sau surubul pe zona orificiului nu va avea filet iar piulitele vor fi strnse pe saibe standard galvanizate. Suprafetele de contact ntre elementele ce urmeaza a se mbina vor fi acoperite m prealabil cu minimum de plumb. Verificarea calitatii acestora va consta din verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor si a corespondentei cu prevederile din proiect; In timpul executiei lucrarilor de montaj constructii metalice se verifica: - exactitatea axelor principale ale constructiei precum si a elementelor in raport cu axele constructiei; - existenta si continutului documentelor de verificare si receptionare a elementelor de constructii care constituie reazeme sau suporturi pentru constructia metalica si care sa ateste ca sunt corespunzatoare proiectului si prescriptiilor tehnice; - pozitia n plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare; - nsusirea suficienta si corecta a tehnologiei de executie de catre echipele care executa mbinarile cu suruburi pretensionate; - Toate verificarile de la aceasta etapa vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii mpreuna cu delegatul beneficiarului si al compartimentului de control tehnic de calitate. - Documente de la furnizori (uzina) - certificate de calitate pentru fiecare tip de elemente din metal livrate de furnizor; - certificate de calitate de la furnizori pentru organele de asamblare - fise de masuratori;

- dispozitii date de proiectant sau beneficiar; - proces-verbal de remediere (in urma dispozitiilor, date de proiectant cu acordul beneficiarului R.N.C. - daca va fi cazul. - metoda de montaj va cuprinde detaliile referitoare la dispozitivele de lucru, de protectie a muncii si securitate a muncii pe platformele de lucru. - subcontractorul va lua toate masurile necesare pe timpul montarii pentru mentinerea att a constructiei metalice cat si a subansamblelor in conditii bune. Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la: - ndeplinirea tuturor prevederilor proiectului de montare a elementelor din metal; realizarea de buna calitate a lucrarilor de montare, precum si pozitionarea corecta a elementelor din metal (conform proiectului de executie, prescriptiilor tehnice si Normativului C56-85) - verificarea strngerii suruburilor de inalta rezistenta precum si realizarea chituirii, grunduirii si vopsirii mbinarilor controlate; - Se ntocmesc urmatoarele acte: - proces-verbal de remedieri in urma dispozitiilor de santier date de proiectant sau beneficiar (R.N.C), daca va fi cazul. - buletine de ncercari ; - buletine de CND; Tolerantele permise la constructia metalica sunt: - dimensiunile intre gaurile pentru suruburi si diferite racorduri +/- 1,5mm - Toate elementele constructiei vor fi pregatite in prealabil, in atelier cu ajutorul sabloanelor care sa permita realizarea cu precizie a constructiei metalice conform detaliilor din planurile de executie. Constructia metalica va fi livrata la santier sub forma de ansamble sudate mpreuna si gaurite pentru a fi asamblate la fata locului. - Nu se permite executarea lucrarilor de sudura si de gaurire pe santier dect in cazuri exceptionale si numai cu aprobarea scrisa a proiectantului. - Suprafetele de otel curatate vor fi atinse numai cu manusi de protectie.

- Toate lucrarile de vopsitorie se vor executa la furnizor urmnd ca pe santier, la locul de montaj sa se execute numai corectarea portiunilor deteriorate in timpul transportului sau montajului. La terminarea lucrarilor de montare se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare efectuate pe faze. - Se vor efectua verificari scriptice, care vor cuprinde examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii si anume: - dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii, referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa, structura metalica, procesele-verbale ncheiate cu organele de control in constructii; - pentru suruburile de nalta rezistenta pretensionate, documentatia este cea prevazuta m Normativul C 133-82; Se vor efectua verificari directe ce se refera la : - terminarea integrala a lucrarilor de montare in cadrul fazei; - verificarea dimensionala si calitativa bucata cu bucata a mbinarilor $i celorlalte lucrari de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective;

COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON sI BETON ARMAT IN SISTEM PERI I. SCOP 1.1. Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor si utilajelor necesare in vederea cofrarii elementelor de beton armat in sistem PERI in conformitate cu cerintele de calitate. 2.DOMENIU 2.1. Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton si beton armat. 3. DOCUMENTE DE REFER1NTA 3.1. Proiect de executie pentru obiectul de constructie.

3.2. Caiet de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. 3.3. Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa. 3.4. Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. 3.5. NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. 3.6. STAS 7009 /1979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Terminologie. 3.7. STAS 8530 / 1988 Coordonarea modulara in constructii. Multimoduli, dimensiuni modulare si submoduli 3.8. STAS 10265 /1 - 1984 Tolerante in constructii. Tolerante la suprafete de beton aparent. 3.9. STAS 857 / 1983 Piese si elemente din beton pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate 3.10. C 162 - 1973 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri. 4. DEFINITII SI PRESCURTARI 4.1. RNC - Raport de neconformitate 4.2. DS - Dispozitie de santier 4.3. FCC - Fisa control calitate 4.4. PV - Proces verbal 5. CONDITII PREALABILE 5.1. Instruirea personalului de executie pe baza documentatiei de executie si a prezentei proceduri. 5.2. Instruirea personalului de executie pe linie NTS si PSI conform normelor republicane in vigoare si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. 5.3. Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protectia muncii ( salopete, casca, centuri de siguranta, etc.). 5.4. Existenta in santier a utilajelor de ridicare si dispozitivelor de prindere si manipulare specifice pentru elementele de cofraj.

5.5. Executantul trebuie sa detina informatii ale fabricantului pentru toate elementele de cofrag si pentru toate accesoriile inclusiv clesti, tiranti, rodine, etc. 5.6. Existenta la executant a tuturor documentatiilor necesare realizarii lucrarii ( proiecte, standarde, normative, documente legislative, cataloage de clemente si subansamble, etc. ) 6. ATRIBUII sI RESPONSABILITI 6.1. seful de lucrare raspunde de aplicarea ntocmai a documentatiei de executie si a prezentei proceduri si de ntocmirea nregistrarilor de calitate. 6.2. Responsabilul CQ urmareste aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a proiectului de executie si de ntocmirea corecta a nregistrarilor de calitate 6.3. seful mecanizarii raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor 6.4. seful de santier asigura personalul muncitor calificat si instruit 7. PROCEDURA 7.1. Lucrari pregatitoare 7.1.1. nainte de nceperea operatiei de montaj a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vin in contact cu betonul 7.1.2. Se va verifica si corecta, daca este cazul, armatura si se va trasa pozitia cofrajelor. 7.1.3. Se vor asambla partial panourile de cofraj, acolo unde este posibi1. 7.1.4. Manipularea transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel nct sa se evite deformarea sau degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamnt sau depozitarea altar materiale pe stivele de panouri de cofraj sau de accesorii. 7.2. Montarea cofrajelor 7.2.1. Montajul cofrajelor pentru pereti se va realiza respectnd urmatoarea ordine tehnologica: - panourile tip PERI se monteaza conform planului de panotaj ntocmit pentru fiecare element structural vertical ncepnd cu rata interioara; - se executa asamblarea si sustinerea partiala a panourilor ( operatie care trebuie sa respecte conditiile de siguranta si stabilitate ). Operatiunea de cofrare va ncepe ntotdeauna dintr-o pozitie critica ( exemplu - coltul interior) dupa care se va continua spre mijloc;

- in scopul realizarii golurilor aferente usilor, ferestrelor sau traseelor de utilitati se vor monta ramele pentru cofrarea golurilor; - se monteaza panourile exterioare facndu-se ncheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinnd seama de gradul de compactare si de posibilitatile de nmuiere, astfel nct sa se evite producerea tasarilor. In cazul in care terenul este nghetat sau supus nghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel nct sa se evite deplasarea acestora functie de conditiile de temperatura. In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe elemente de beton fixarea se va face cu suruburi conexpand care sa nu permita deplasarea talpii sprijinirii; - se monteaza podina de lucru si accesoriile care permit accesul si lucru in conditii de siguranta deplina. 7.2.2. Montajul cofrajelor pentru plansee si grinzi se va realiza respectnd urmatoarea ordine tehnologica: - se aduc la pozitie turnurile de esafodaj sau sustinerile cu popi metalici extensibili (structurile de sustinere trebuie sa asigure siguranta si stabilitatea ansamblului pe ambele directii ) - in furcile de la partea superioara a esafodajelor sau popilor metalici se fixeaza grinzile de lemn PERI longitudinal si transversal respectnd distantele ntre grinzi precizate in tabelele furnizorului pentru a asigura capacitatea e preluare a tuturor actiunilor ce pot apare in timpul procesului de executie; - la grinzi se realizeaza cofrajul din panouri tip TEGO sau din scnduri ( dulapi ) in functie de dimensiunile grinzii si distantele intre sprijiniri; - la placi se pozitioneaza panourile de cofraj tip TEGO. Pentru o mai buna etansare rosturile dintre panouri se acopera cu banda adeziva; - pentru realizarea golurilor necesare traseelor de utilitati care strabat planseele sau grinzile se vor monta cofraje avnd forma si dimensiunea golului la pozitiile precizata in proiect. 7.2.3. Decofrare Cofrajele care nu suporta greutatea betonului ntarit precum lateralele de grinzi, pereti, stlpi, fundatii si partile similare ale constructiilor poata fi scoase la 12 ore dupa terminarea betonarii daca betonul este suficient de tare pentru a nu se degrada din operatia de decofrare. In acest scop cofrajele vor fi montate astfel nct sa permita decofrarea partiala. Trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructii care dupa decofrare suporta aproape ntreaga sarcina prevazuta in calcul.

Cofrajele fetelor inferioare ale placilor si grinzilor se vor ndeparta mentinnd sau remontnd apoi popi de siguranta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente: - 70 % pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m - 85 % pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m Popii de siguranta se vor ndeparta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente: - 95 % pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m - 112 % pentru elementele cu deschidere de 6-12 m - 115 % pentru elementele cu deschidere mai mare de 12 m Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin ncercarea epruvetelor de control, pe faze; confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza conform STAS 1275 - 1988 Tabel 1 Termenele minime de decofrare a fetelor laterale Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare ( zile ) pentru temperatura mediului de ( oC ) rezistentei betonului +5 +10 +15 Lenta 2 1 1/2 1 Medie 2 1 1 Tabel 2 Termene minime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Temperatura mediului ( oC ) Deschidere de max. 6 m Deschidere > 6 m +5 6 10 Termen (in zile ) de la turnare Lenta +10 5 8 +15 4 6 +5 5 6 Medie +10 5 5 +15 3 4

Tabel 3 Termene minime recomandate pentru ndepartarea popilor de siguranta

Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Temperatura mediului ( oC ) Deschidere de max. 6 m Deschidere 6-12 m Deschidere > 12 m +5 18 21 36

Termen (in zile ) de la turnare Lenta Medie

+10 14 18 28

+15 9 12 18

+5 10 14 28

+10 8 11 21

+15 5 7 14

Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmnd a se face pe baza procedurilor de executie ( functie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior, etc. ) 7.3. Programul de control al calitatii 7.3.1. Distantierii cofrajelor lasati in beton nu trebuie sa : - afecteze durabilitatea sau aspectul betonului - introduca ncarcari suplimentare inacceptabile asupra structurii - reactioneze cu constituentii betonului sau armatura - pateze suprafata betonului 7.3.2. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata de contact iar betonul trebuie tunat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luata in considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei betonului a acestor substante de decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul. 7.3.3. In vederea asigurarii unui montaj corect al cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: - preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si sustineri. - in cursul executiei se va verifica pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor.

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarii intr-un proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ( PV receptie calitativa in care se va consemna daca cofrajul respecta abaterile de pozitie si dimensionale ). REALIZAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT l. SCOP Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor necesare pentru realizarea structurilor din beton armat in conformitate cu cerintele de calitate prevazute in proiect. 2.DOMENIU Procedura se aplica la realizarea structurilor din beton armat din cadrul lucrarii. 3.DEFINITII - PRESCURTARI: RNC - Raport de neconformitate DS - Dispozitie de santier FCC - Fisa control calitate PCC - Plan control calitate PV - Proces verbal PMI - Piese metalice nglobate 4. CONDITII PREALABILE - Existenta la executant a proiectului de executie si a prezentei proceduri - Instruirea personalului de executie pe linie tehnologica, protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate - Existenta mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice activitatilor desfasurate - Existenta nregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton )

- Existenta nregistrarilor de calitate pentru suprafata de betonat (teren de fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice nglobate si cofrare ( rubricile corespunzatoare din Fisa de betonare sau PV de lucrari ascunse sa fie ncheiate ). - Existenta utilitatilor: - instalatie de apa - instalatie de forta si iluminat - instalatie de aer comprimat - conditii de ncalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va desfasura atunci cnd temperaturile sunt mai mici de +5 C sau mai mari de + 21 C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ) - Existenta drum acces la locul de turnare - Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator - Echiparea formatiilor de betonisti cu scule si echipamente specifice - Existenta avizului de ncepere a lucrarii (AIL ) si fisa de betonare ( FB ) - Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de siguranta. 5. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI - seful de lucrare raspunde de aplicarea ntocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de ntocmirea nregistrarilor de calitate. - Responsabilul CQ urmareste aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a proiectului de executie si ntocmirea corecta a nregistrarilor de calitate - seful mecanizarii raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton, vibratoare, macarale ) - seful de santier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si conditiile de prelevare si pastrare probe de beton in conditii STAS 6. PROCEDURA - Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnata anterior

- Pregatirea terenului de fundare : - verificarea cotei de fundare cu aparate topo - derocarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafetei - geotehnicianul decide investigatii suplimentare sub cota de fundare - curatirea suprafetei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se ndeparteaza prtile desprinse, noroiul sau apa - cartarea geologica a suprafetei - verificari topo a cotei finale - receptia finala a suprafetei si ntocmirea nregistrarilor de calitate ( PV lucrari ascunse sub incidenta LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica " Pregatirea suprafetei" - Pregatirea suprafetei de beton turnat anterior - nainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele nglobate, bande de etansare si betonul turnat anterior, vor fi in ntregime curate de toate materialele straine din zona aferenta betonarii prin batere, buciardare, spalare cu apa, suflare cu aer comprimat, dupa caz - naintea turnarii betonului, timp de 24 ore, suprafata betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbtia apei din betonul proaspat turnat; apa ramasa in denivelari va fi ndepartata - toate operatiile pregatitoare se vor efectua avnd grija sa nu se deterioreze sau deranjeze elementele sau prtile componente ale fazei respective de betonare - se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare - Transport, manipulare si punere in opera a betonului - betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera - in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregarii. Durata de transport care se considera din momentul terminarii ncarcarii, nu va depasi: - 45 min. cnd temperatura mediului este mai > 30C '

- 60 min. cnd temperatura mediului este 15 - 30C -90 min. cnd temperatura mediului este mai < 15C - betonul din autobetoniera se va descarca direct in benele macaralelor, in buncarele pompelor sau jgheaburile de turnare directa - punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu bena , cu pompa de beton, cu jgheabul sau combinatie intre acestea; dupa posibilitati - atunci cnd nclinatia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevazut cu sicane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ directia de miscare a betonului, pentru a micsora viteza de scurgere naltimea de cadere libera a betonului trebuie sa nu depaseasca 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la turnarea cu pompa - betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5 m (prin lopatare sau vibrare) pentru a evita segregarea - betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depasi 30 cm grosime - rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de executie - in cazul defectarii pompei, betonul ramas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spalata - orice acumulare de apa pe suprafata betonului, sau scapari de ulei, motorina ,etc. aparute in timpul betonarii vor fi ndepartate nainte de turnarea stratului urmator - tunarea betonului, se va face evitnd dirijarea jetului de beton direct catre barele de armatura sau piesele nglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora - orice beton varsat accidental va fi ndepartat de pe platformele de lucru ale cofrajului - se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in timpul turnarii betonului - platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor ndeparta pe masura ce operatia de tunare progreseaza si acestea nu mai sunt necesare - se va preveni caderea de materiale straine in betonul proaspat - Compactarea betonului

- fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturii - vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiti cu experienta - se va asigura un numar suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la ndemna muncitorului - un strat de beton nu va fi tunat pana cnd betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu urmatorul nainte de a intra in priza astfel nct stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat. - vibratorul se introduce in beton sub actiunea greutatii proprii pe o adncime de 5 15cm in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafata stratului - durata de vibrare optima va fi de 5 - 30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel nct zonele de influenta sa se suprapuna in plan. - vibrarea nceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai taseaza si apare apa sau lapte de ciment la mbinarea cofrajelor . - se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, p.m.., cu benzile de etansare, tecile sistemului de precomprimare. etc. - zonele mentionate la punctul anterior compactarea se realizeaza cu vergele de otel. - in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului. - zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol. Metoda este eficienta mai ales in cazul stlpilor si diafragmelor - Finisarea suprafetelor de beton:

- Finisarea suprafetelor de beton se va efectua pentru a obtine gradul de prelucrare specificat in proiect. Aceasta operatie consta n ndepartarea neregularitatilor locale ( coarne, rizuri sau alte denivelari de la suprafata betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafata teoretica, asa cum este definita pe planuri, masurate cu sabloane de 3.00 m lungime ). - Finisarea suprafetelor cofrate verticale - beton neaparent. - Repararea neregularitatilor locale ce depasesc + 12 mm - - 6 mm - Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc + 16 mm - 10 mm - Finisarea suprafetelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii : - Repararea neregularitatilor locale ce depasesc + 6 mm - Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +10 mm - In dreptul pmi, muchii sau rosturi se va realiza o finisare speciala in jurul sau in lungul acestora in vederea aplicarii ulterioare a chitului de etansare, daca este prevazut in proiect - Toate operatiile de finisare se vor executa de muncitori calificati in acest gen de lucrari ( betonisti, zidari, mozaicari, etc. ) - Maturarea si protectia betonului - Pentru a asigura conditii favorabile de ntarire si a se reduce deformatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare. protejnd suprafetele libere prin : - acoperirea cu materiale de protectie; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie. - Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se va face de ndata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. - Stropirea cu apa va ncepe dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de ntarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

- Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in asa fel nct suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. - Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu prescriptiile speciale. - Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena; att timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. - Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5 C - Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura pana la - 10 C, lundu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. Dupa punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5 C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2. - Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrarile ce se vor executa. - Solutiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt: - metoda conservarii caldurii betonului, care consta in acumularea de caldura prin ncalzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu nvelisuri termoizolante. - metoda ncalzirii betonului dupa punerea in opera se foloseste atunci cnd nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului nainte de nghet. Acesta metoda consta n asigurarea betonului la temperaturi corespunzatoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu nvelisuri termoizolante. - Repararea defectelor de calitate la beton - n cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dupa decofrare, responsabilul CQ va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu solutia de remediere. - Reparatiile se executa conform procedurii de lucru specifice, dupa caz: - zone de separare, caverne in beton ; - fisuri in elemente de beton . - ntreruperi neplanificate - Pe parcursul betonarii pot apare evenimente nedorite din urmatoarele motive : incendii, defectarea fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de pozitionare a benzilor de etansare in betonul proaspat

turnat si se vor stria suprafetele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce fortat benzile de etansare la suprafata betonului proaspat in vederea formarii unui rost de mbinare. - In cazul averselor de ploaie se va reduce continutului de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuarii apelor strnse in sau pe cofrajul elementelor structurale, evitndu-se formarea pungilor de apa pe suprafata betonului pus n opera. -nainte de reluarea betonarii se vor ndeparta toate materialele straine precum si laptele de ciment si se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un continut de ciment mai mare, dupa care ncepe operatia de punere in opera a betonului. 7. DOCUMENTE sI NREGISTRARI - Borderou pentru recoltarea probelor de beton - Condica evidenta betoane puse in opera - Proces verbal lucrari ascunse - Fisa de control calitate - Proces verbal aspect beton dupa decofrare