ROMANIA Suuprafata 237.500Km.2 Populatia 22.760.449 locuitori Densitatea populatiei 96 locuitori\Km.

2 Capitala si orasul cel mai mare Bucuresti, ( 2.064.474 locuitori ) Limba oficiala Romana Produse importate Masini, titei, cocs, minereuri feroase, vehicole, fier. Moneda nationala si Leu Produs intern brut ( PIB ): 22.759 mil. dolari americani Forma de stat Republica Vecini N- Ucraina S- Bulgaria E- Moldova V- Ungaria Iugoslavia

Asezare geografica: Muntii Carpati se extind in directia nord-sud in centrul tarii, coninuandu-se prin Alpii Transilvaniei si atingand altitudinea de 2548m in Muntele Negoiu. La vest de acesti munti este sitoata Campia Transinvaniei, un azin de 400-500 m iar in vest se afla zone de ses cu soluri de loess. Clima: Clima contimentala central-europeana se manifesta prin ierni friguroase si veri destul de fierbinti. In Bucuresti tenperatura medie a lunii iunie este de 29 grade C , cea a lunii ianuarie este de -3 grade C, iar cantitatea de precipitatii anuala este de cca. 60cm

Minerit, industrie energica Productia de titei este de aproximativ 6,6 mil. tone iar exploatarea de gaz metan prin apropierea Clujului stinge 28.000 metrii cubi anual. In Carpatii Occidentali, in Petrosani se extrag anual 43 mil. tone de licnit. Energie termica este produsa in proportie de cca. 77% de termocentrale, care folosesc licnit, petrol si gaz, iar restul de 23% este dat in hidrocentrale.

Agricultura 46%din suprafata totala este cultivata , iar 19%se foloseste ca pasune. Mai mult de sfert din populatie este angajata in agricultura. Terenuri arbile foarte fertile se gasesc in zone de ses din Campia Transilvaniei, Campia Romana, Moldova si campiile din vestul tarii. Se cultiva pretutindeni grau,porumb, floarea-soarelui sfecla de zahar si cartofi. Langa Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana se cultiva tutun, iar in Moldova in zone viticole. Fermele au fost colectivizate in timopul regimului comunist, dar in 1991 guvernul restabilirea proprietatii privete a parcelelor pana la 10 hectare. 27% din teritoriul tarii este acoperit de paduri, industria de cherestea si de mobila sunt dezvoltate. Industrie Industria grea cuprinde otelariile din Hunedoara si Resita, iar industria chimica este si ea prezenta in majoritatea oraselor mai mari. Dezvoltarile anuale au vizat mai ales cresterea productiei de bunuri de larg consum. Transportul Lungimea totala a retelei feroviare in Romania reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348Km. Din care 3348 sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72.799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate. Orase Bucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port. Aceasta lucrare despre Romania este scrisa de Popa Razvan. Romania, mai ales in unitatile de orogen, are o mare varietate petrografica. In mod normal, aceasta varietate se rasfrange si in relief, eroziunea realizand adevarate peissaje morfopetrografice. Este destul sa amintim relieful carstic din Apuseni, Muntii Banatului sau din Podisul Mehedinti, multitudinea alunecarilor de teren de pe flisul carpatic, din Subcarpati sau podisurile Moldovei si Transilvaniei, densitatea mare de crovuri de pe unele portiuni ale Campiei Romane. Conditiile de formare si evolutie ale reliefurilor petrografice depend de roca, de agent, dar si de climat, de etajele morfoclimatice, de anotimp, adica de tot ceea ce poate schimba, pe timp scurt sau indelungat, procesul geomorfologic care modeleaza roca. Din aceasta cauza formele realizate intr-o aceeasi roca pot suferi modificari periodice in functie de procesul dominant sau intensitatea acestuia intr-un anumit timp, dar si in functie de stadiul de evolutie. Exista insa si forme tipice

fiecarui peisaj morfopetrografic care se perpetueaza timp indelungat chiar atunci cand evolutia formei in sine este rapida, dai in locul celei disparute apare una noua, identica. Varietatea cea mai mare a reliefurilor petrografice o dau rocile sedimentare, care in plus ocupa si circa 85% din teritoriul tarii. Celelalte tipuri de roci se extind pe suprafete mai reduse : 10% cele metamorfice si 5% rocile eruptive (Geografia Romaniei, vol1, 1983) Studile asupra reliefurilor petrografice sunt foarte multe, fie sub forma de articole speciale, mai ales locale si regionale, fie in cazul majoritatii tezelor de doctorat in geomorfologie, sau in lucrari de alt tip. Sinteze generale se gasesc in Relieful Romaniei volI (1983). In mod obisnuit sunt retinute urmatoarele tipuri de reliefuri petrografice : pe roci cristaline, carstic, pe conglomerate si gresii, in argile si in marne, pe nisipuri si in loess. Relieful dezvoltat pe roci cristaline Aceste roci includ di pe ce metamorfice si vulcanice vechi. Relieful corespunzator este specific masivelor cristaline din Carpati, in primul rand in Meriodionali, apoi in magurile din nordul Dealurilor de Vest, in Muntii Macinului si Dobrogea Centrala, sau in Podisul Mehedinti. Fiind vorba de roci dure, cristalizate, forma de relief principala rezultata este aceea de masiv si/sau culmi netede . Masivele au aspect de cupola ( exemplu Poiana Ruscai, Gilau- Muntele Mare, Bihor) uneori modelate in trepte. Culmile montane se desprind adesea dintr-un nod central al masivului ( ca cele din Meridionali, Rodna, Semenic s.a.) dar pot avea forma si de obcina (Obcina Mestecanis, Muntii Persani). Vaile au un profil transversal in V ascutit, cu versanti foarte inclinati dar uniformi ca panta. Ele formeaza obisnuit defilee (Lapus, Jiu, Olt, Portile de Fier) sau chei (Morlaca- Huiedin). Un specific aparte il dau si abrupturile marginale, initial de falie, in special cele de la contactul cu reliefurile mai joase (depresiuni, dealuri, podisuri). O alta caracteristica a masivelor si culmilor cristaline este aceea ca pastreaza reliefuri vechi provenite de la perioade sau etape succesive ale evolutiei, cum sunt peneplenele, umerii de eroziune, pedimentele si inselbegurile. Astfel, toate masivele cristaline din Carpati, dar mai ales cele inalte din Meridionali, Rodna sau Bihor, se remarca prin treptele lasate de mai multe suprafete de nivelare. In mod deosebit toate masivele sunt retezate pe pediplena carpatica, iar in Dobrogea Centrala si in muntii Macinului de altele si mai vechi. Masivele si culmilede peste 1800m conserva de asemenea relieful glaciar din wurm si relieful periglaciar, care insa coboara mult mai jos, la circa 800m (grohotisuri fosile si abrupturi, grohotisuri active in etajul alpin). Cat priveste formele minore, ele sunt legate de un proces de alterare si/sau de dezagregare dirijat pe pliurile sisturilor cristaline sau de fisurile rocilor vulcanice vechi. Rezultatul este o scoarta de alterare pe locurile mai netede, grohotisuri la poala versantilor, nise nivale si chiar arena granitica si blocuri sferoidale (la poala Macinului) Peisaje aparte impun rocile cristalino-granitice din Macin si magurile cristaline din nordul Dealuril ;or de Vest (magurele Simleului, Ticaului sau Prisaca, Faget). Pe sisturile verzi din Dobrogea Centrala se remarca o suprafata ondulata de eroziune si cupole de inselbeguri. Relieful carstic Se dezvolta in roci solubile, in primul rand pe calcare, apoi pe sare si ghips si alte roci cu continut calcaros cum sunt gresiile calcaroase si conglomerate cu ciment calcaros. Datorita spectaculozitatii formelor este foarte cautat de turisti, dar i s-a acordat si o mare atentie stiintifica. Exista chiar un Institut de Speologie, care poarta numele lui E. Racovita. Intre geografii care s-au ocupat mai mult cu relieful carstic citam pe M.Bleahu, V.Sencu, I.Ilie, Cr. Goran, I. Povara La noi in tara calcarele, care reprezinta roca tipic carsificabila, ocupa cam 2% din teritoriu. Nu

apar insa sub forma unor unitati teritoriale mari, ci fragmentat. Datorita acestui fapt, si conditiile locale de carstificare, in special modul de circulatie al apei, sunt foarte diferite de la un loc la altul ; ca urmare, s-a diversificat mult si relieful carstic din Romania. Acesta este localizat cu precadere in Carpati si in unele podisuri. Cea mai mare suprefata este intalnita in Banat, peste 780 km patrati. Pentru a exemplifica varietatea acestui relief amintim ca exista peste 10.000 de pesteri care depasesc lungimea de 10m, cu peste 800 km de galerii. Sunt mai multe categorii de calcare. Cele mai raspandite si cu grosimi foarte mari sunt cele mezozoice. La acestea se adauga si calcarele cristaline, dolomitele, calcarele eocene si cele sarmatiene. Ultimele doua categorii sunt subtiri. Calcarele mezozoie, in afara de Carpati, se gasesc si in Podisul Mehedinti si Dobrogea, inclusiv la adancime in Dobrogea Sudica unde au si multe goluri Ca structura, toate sunt monocline, uneori aproape de orizontala sau verticale si mai apar usor ondulate. Ca forme mai mari de relief, calcarele constituie culmi, masive, creste si podisuri (obisnuit restranse) sau formeaza martori izolati de tipul clipelor. Formele de relief rezultate prin carstificare sunt cele exogene si endogene. Exogenele se remarca prin campuri de lapiezuri si/sau doline, uvalii, polii, chei,etc. Golurile endogene se refera la pesteri si avene, cu sau fara concretiuni. Pesterile sunt obisnuit etajate pe 2-3 nivele care corespund unor terase din exterior. Alteori, atat pesterile cat si celelte forme se etajeaza pe nivele de carstoplene echivalente unor pesteri sau suprafete de eroziune.

Cea mai mare varietate a carstului se afla in Muntii Apuseni, unde se intalneste si numarul ceal mai mare de pesteri si cea mai lunga pestera de la noi- Pestera Vantului, 32 km. Se citeaza, in

paralel, si pestera Izvorul Tausoarelor , din sudul Rodnei, cu cea mai mare diferenta de nivel, 350m. Tot in Apuseni exista si cinci ghetari de pestera ( in Retezat se mai afla avenul cu gheata din Albele). Pesterile sunt inactive, semiactive sau active cand pe patul lor curge apa sau stagneaza. In lucrarea Relieful Romaniei au fost deosebite patru tipuri de peisaje carstice :culmi calcaroase alpine, situate la peste 1700 si dominate de relief glaciar si periglaciar ; masive si podisuri medii (600-1700 m), cu cel mai dezvoltat carst actual si mostenit uneori din mezozoic, cu multe pesteri ; platouri calcaroase joase (sub 600m) si peisajul dobrogean (carst fosil si la zi pe roci mezozoice si carst pe calcare sarmatiene acoperit cu loess). T.Orghidan (1984) separa trei tipuri principale de carst : de creasta, in general la peste 1700m, pe calcare ramase suspendate pe alte roci sau pe calcare cristaline, ca in Fagaras, Buila- Vanturarita ( Muntii Capatanii), Creasta Retezat, Trascau, Hasmas ; domina dezagregarea dar apar si forme de dizolvare, inclusiv pesteri ca cele din Fagaras, la 2400 m cele mai inalte din Romania. In Retezat sunt si avenuri dintre cele mai verticale (Stana Tomii, de 114m si Albelele cu gheata). de platou, cu cele mai tipice forme carstice, caci mentin apa, care circula lent ; se formeaza pesteri lungi, intortochiate ; prezinta mai multe etaje de carstificare, iar acolo unde intre calcare se intercaleaza si roci impermeabile deranajul se complica foarte mult ; sunt specifice si captari carstice. La poala abrupturilor apar izvoare carstice, chiar izbucuri. Se da ca tipic carstul din Padurea Craiului, studiat de Th. Rusu (1988), sau din Banat (V. Sencu) unde exista alternante si succesiuni de roci impermeabile cu calcare, ca in zona pesterilor Comarnic sau Ponicova ; in general insa, la acest tip exista multe variante, inclusiv cele dobrogene si din Podisul Mehedinti. carstul barelor calcaroase se remarca prin aliniamente de calcare ca obstacole mari in fata unor ape curgatoare ce vin de pe alte tipuri de roci si le strabat prin defilee, chei si/sau cursuri subterane. Apar si pesteri polietajate, deschise in versantii defileelor. Intre cele mai tipice se citeaza bara Polovragi Cernadia, peste care trec Oltetul, Galbenul si unii afluenti ai acestuia si unde sunt si cunoscutele si pesteri Polovragi si Muierii, ambele cu cate trei etaje, din care activ este numai cel de jos de la Polovragi. Aici apar si cursuri subterane, in paralel cu cele de la zi, care la ape mari se infunda cu aluviuni si apoi revin. Regiuni carstice Muntii Apuseni au carstul cel mai dezvoltat si se gaseste in urmatoarele unitati : Bihor si imprejurimi, Padurea Craiului, Codru- Moma, Trascau-Metaliferi. Prezinta mai multe nivele de carstificare echivalente suprafetelor medii carpatice si nivelelor mai noi. Are cele mai multe pesteri si avene din tara, campuri mari de lapiezuri si doline, polii, vai oarbe, trepte antitetice si 5 ghetari subterani : Scarisoare (50.000 m gheata, in bazinul Garda), Vartop (bazinul Garda Seaca), Focul Viu si Barsa (in bazinul Crisul Pietros) si ghetarul di avenul Bortig. In cadrul Apusenilor se detaseaza Muntii Bihorul si Padurea Craiului, cu cel mai diversificat si dezvoltat carst. Mozaicu tectonic si petrografic din Bihor si-a spus cuvantul in puternica fragmentare a retelei de pesteri si de scurgeri subterane din Padis , Poiana Ponor, Cetatile Ponorului si Cheile Galbenii. In cele doua masive sunt bine evidentiate trei nivele de carstificare ( doua fosile), doline foarte mari cu puturi de legatura catre golurile subterane, ghetari de pestera. Pot fi citate campurile carstice din Podisul Padis, Scarisoara, Lumea Pierduta, Zece Hotare, bazinul Rosia, bazinul Garda s.a. importante depresiuni carstice apar la : Ponor, Poiana Mare, Padis, Albioara, Danis, Cetatile Ponorului. Exista aici peste 200 de pesteri, intre care Pestera Vantului (32km, sub Padurea Craiului), Meziad, Cetatile Ponorului, Scarisoara, s.a. In Piatra Craiului avenul Stanu Foncii are 320m. Apar si chei impresionante pe vaile : Rosia, Lazu, Galbena, Somesul Cald, Garda, Sighistelu s.a. Muntii Banatului stau pe primul loc ca suprafata ocupata de calcare, dar pe doi in ce priveste varietatea formelor. Aici se remarca un aliniamnet foarte lat, alungit intre Resita si Moldova

Noua si un areal mai redus, Svinita-Svinecea Mare (in Almaj). Primul aliniament este un sinclinoriu care prezinta platouri carstice complexe, cum sunt : Iabalcea, Colonovat, Carbunari ; chei : Caras, Minis , Nera ; pesteri in general mici- Comarnic, Popovat, Buhui, Gura Chindiei ; isbucuri : Carasului, Bigar. Fasia din Muntii Almajului este cea care a impus Cazanele Dunarii si in care se gasesc trepte antitetice pe valea Ponicova si cele trei nivele de pestera de la Ponicova, racordabile cu terasele 5,4,3, ale Dunarii (N. Schmidt si colab, 1968). De asemenea regiuni carstice mai importante : Carstul din Carpatii Meridionali, Carstul din Carpatii Curburii, Carstul din Carpatii Orientali, Carstul din Podisul Somesan, Carstul din Podisul Mahedinti, Carstul din Dobrogea. Forme de relief create pe argila si marne In Romania rocile plastice, argile si marne sunt foarte raspandite aparand la suprafata, fie singure, fie aflorand pe versanti in alternanta cu alte roci. In plus, foarte multe deluvii de panta au un puternic continut argilos, chiar pe rocile cristaline fara a mai vorbi de grosimea foarte mare a unor deluvii din flis formate in periglaciar si apoi impadurite. In functie de panta si combinarea tipurilor de roci permeabile si plasticintermeabile rezulta o multitudine de forme de siroire, fluviatile si mai ales alunecari de teren

Romnia-prezentare monografic Determinism geografic / voin liber a statelor n ultimii ani, frazele poziia geopolitic bun a Romniei, valoarea geopolitic, importana geo-strategic ale diverselor uniti de relief sau ale diverselor regiuni au fost repetate pn la epuizare, astfel c s-a ajuns la situaia ca ele s nu mai nsemne mare lucru. Consecinele acestei goliri de sens sunt multiple. Pe de o parte, nu se mai tie exact ce se afl n spatele

acestor fraze, ele sunt doar metafore magice ale discursului public n general, metafore care, aparent, deschid cile de comunicare, dar care, n realitate, nu mai transmit nimic. O alt consecin ar fi aceea c simpla lor rostire ofer un anumit sentiment de suficien, ceea ce a fcut ca poziia avantajoas din punct de vedere geopolitic s nu mai fie pus deloc n valoare i chiar s constituie un handicap. n contextul unui curs de geopolitic ne propunem o recuperare a coninutului acestor fraze. Pentru aceasta, unul dintre cursurile care au ca subiect geopolitica romneasc este dedicat unei prezentri monografice a poziiei geopolitice a rii noastre, pornind de la elemente de relief, granie, pn la vecinti, simboluri geopolitice. Sperm ca n urma acestui curs s nelegem cu adevrat cuvintele lui Gheorghe I. Brtianu, care afirma c: Noi trim aici la o rspntie de drumuri, la o rspntie de culturi i, din nefericire, la o rspntie de nvliri i imperialisme. Noi nu putem fi desprii de ntregul complex geografic care, cum vei vedea, ne mrginete i ne hotrte destinul, ntre cele dou elemente care l stpnesc, muntele i marea. Ceea ce a vrea s apar lmurit este c pentru a ne nelege trecutul, trebuie s nelegem mai nti ntregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte (Gh. I. Brtianu, Chestiunea Mrii Negre. Curs 1941-1942, pag 11-12). Faptul c recurgem la o asemenea monografie nu nseamn c suntem prizonierii determinismului geografic, c am considera c acest complex de care vorbete Gh. I. Brtianu este un factor de ngrdire a modului de vieuire a unui stat. Rigorile disciplinei nu ne-ar permite acest lucru, deoarece, aa cum spune i ntemeietorul de fapt acesteia, suedezul Rudolf Kjellen, n Prefaa la lucrarea Marile puteri de dinainte i de dup rzboiul mondial, tiina nu neag voina liber a statelor, dar ea constat un cadru ferm (subl. ns) pentru aceast voin, nluntrul creia este dat posibilitatea construirii cu oarecare siguran a deduciilor i consecinelor privind situaia lor, a statelor (citat n I. Conea, O poziie geopolitic). De altfel, o astfel de poziie nuanat poate fi ntlnit i n geopolitica romneasc interbelic. De pild, n primul numr al revistei Geopolitica i Geoistoria, Gheorghe I. Brtianu susine c: Destinele unei naiuni sunt sdite n pmntul nsui din care neam nscut, dup cum statuia e cuprins n blocul de marmor din care dalta o va desprinde. Dar, precizeaz ct se poate de clar autorul, trebuie inspiraia i dibcia artistului pentru a desface chipul din lut sau din piatr, precum trebuie credina i voina unui neam pentru a stpni pmntul ce-i este dat s rodeasc n deplintatea puterilor i nsuirilor sale (Geopolitica, factor educativ i naional). Munii Carpai A. Principalul element fizic este reprezentat de existena Carpailor. Munii Carpai nu se ntind doar n Romnia. Ei sunt prezeni n ntreaga Europ central i de sud est n urmtoarele ri: Ucraina, Ungaria i Serbia. Aceti muni, care nu sunt aa de nali precum Alpii, se mpart n dou lanuri: Carpaii nord-vestici (Tatra i Munii Slovaciei) i Carpaii sud estici. Peste jumtate din ntreaga suprafa a Carpailor se afl pe teritoriul actual al Romniei. Dac avem n vedere doar Carpaii sud-estici, atunci 8/10 se afl pe terioriul romn, o zecime revenind Ucrainei i alt zecime Serbiei. Deci

putem conchide c Romnia este prin excelen o ar carpatic. B. Cteva cuvinte despre particularitile Munilor Carpai din Romnia. 1. Ei formeaz un adevrat inel care nchide n interior Podiul Transilvaniei. 2. Munii direcioneaz o distribuie descresctoare a unitilor de relief n cercuri concentrice i n uniti mai joase: dup muni vin dealurile, podiurile, cmpiile Romniei, toate formnd un tot unitar. 3. Nota dominant, unic n lume, este conferit de faptul c ei au un mare potenial de habitat. Spre deosebire de ali muni, Carpaii romneti nu sunt nali, nu se termin n creast, ci n teras, sunt brzdai de ape, care au o mprire spaial simetric, pornind chiar din centrul munilor, au multe depresiuni i multe trectori. Au aceeai fizionomie, aceeai constituie geologic, aceeai vegetaie. Aceste particulariti l fac pe I. Conea s conchid c Munii Carpai nu sunt un lan, ci o ar nalt, o zon sau un ansamblu de regiuni naturale (Carpaii, hotar natural?). De-a lungul istoriei, ei au reprezentat o cetate de aprare, care a oferit totodat i un mediu prielnic pentru viaa oamenilor. Viaa romnilor de-a lungul istoriei a pendulat de o parte i de alta a Carpailor. Mai mult dect n alte ri, munii notri nu au reprezentat uniti de relief care au desprit ci, dimpotriv, au unit. De altfel, nu este ntmpltor c locul de etnogenez a romnilor este plasat tot n apropierea munilor, la Sarmisegetusa, n Transilvania. Mai mult, aceast regiune corespunde, n viziunea lui I. Conea, acelui kernland despre care vorbete Kjellen: orice stat i are inutul lui smbure, de care nu poate fi desprit dect cu nsui preul existenei sale. Transilvania reprezint astfel punct de plecare, smbure geopolitic destinat s rodeasc i s contureze jurmprejur de sine o formaie de stat (I. Conea, Transilvania, inim a pmntului i statului romnesc). Cum spuneam, Carpaii ocup o poziie central i formeaz un inel care nchide n interior Podiul Transilvaniei. Ceea ce l ndreptete pe I. Conea s afirme c n Romnia Mare, Transilvania ndeplinete rolul unei piese de centru, vitale, n timp ce n Ungaria Mare, ei au rolul unei piese geoeconomice i geo-politice periferice. n terminologia ntemeietorului de fapt al geopoliticii, Fr. Ratzel, Transilvania reprezint pentru Romnia Mittelpunkt-ul, zona de unde pornesc, cu diverse intensiti care msoar starea de sntate a statului, pulsarii economici, culturali, demografici, etc. C. Romnia prezint nu numai o impresionant unitate fizico-geografic (Munii Carpai au aceeai fizionomie, aceeai constituie geologic, aceeai vegetaie), ci i una cultural i de limb. Un francez din nord i unul din sud se neleg mai greu, pentru c dialectele difer foarte mult. Un romn din Maramure i unul din Dobrogea se neleg foarte bine. Cum se explic acest lucru? Una dintre ndeletnicirile de baz ale romnilor a fost pstoritul. Numai la romni se ntlnete obiceiul transhumanei. Vara ciobanii creteau oile la munte, iarna porneau cu ele spre cmpie pn n Dobrogea, pn spre apele Nistrului i chiar dincolo de acestea. Astfel s-a produs o omogenizare a limbii. Faptul c romnii din interiorul munilor Carpai nu se deosebesc prin

limb, port i obiceiuri de cei din exteriorul acestui inel arat c munii Carpai nu au reprezentat un obstacol, o barier ci, dimpotriv, un element de legtur. De aceea Carpaii alctuiesc coloana vertebral a pmntului i poporului romnesc (fraza a fost lansat nc din 1909 de geograful H. Grothe, citat n I. Conea, Carpaii, hotar natural?). Vintil Mihilescu aduce o completare binevenit cu privire la obiceiul romnesc al transhumanei. El face precizarea c circulaia populaiei ntre bastionul trasilvnean ctre cmpii i valea Dunrii s-a fcut, ntr-adevr, prin transhuman, dar nu numai att. La aceast micare au contribuit nu numai pstorii, ci i plugarii, podgorenii, minerii, pescarii, negustorii, meseriaii. Mai mult, nu a existat un singur sens de circulaie, anume radierea dinspre podiul transilvan spre periferia rii carpatice, ci i pe cel dinspre marele fluviu, care a reprezentat una dintre axele de polarizare a neamului romnesc, ctre Carpai i podiul transilvan, a doua ax de polarizare cu intermitene de mprtiere centrifug a aceluiai neam (Blocul carpatic romnesc, pag. 8). Dar Carpaii nu au doar aceast calitate, aceea de a alctui coloana vertebral a poporului romnesc, ci, potrivit Vintil Mihilescu, munii ndeplinesc dou funcii cu valoare geopolitic incontestabil: 1. o funciune n epocile de criz european, de aprare n caz de ofensiv i de pivot de manevr n caz de ofensiv; 2. o funciune pozitiv n epocile de linite, de armonizare a intereselor sau tendinelor divergente care se ntlnesc n aceast zon. La fel ca n cazul tuturor celorlalte uniti de relief importante ale Romniei, acestea i relev relevana, att pentru noi, ct i pentru Europa. Prin urmare, linite, n aceast parte a continentului european, a fost numai n scurtele epoci cnd, ntre imperiile din est, din vest i din sud, s-a intercalat un stat carpatic, sprijinit pe cetatea Transilvaniei i comandnd pn dincolo de Nistru, pn n Dunre i n defileul ei carpatic, pn la rmul Mrii Negre, pn n mlatinile Tisei, cel puin (V. Mihilescu, citat n I. Bdescu, Sociologia i geopolitica frontierei, pag. 124-125). I. Conea distinge nc un rol pe care l-au jucat Carpaii, acela de cas de educaie a neamului romnesc: Cei care au umblat prin Munii Apuseni tiu ce este acela un izbuc: este un izvor care, ca un melc, aci apare i curge, aci se trage ndrt, n culcuul lui ntortocheat de sub munte i nu mai curge deloc o jumtate pentru ca, iari, o alt jumtate s se trag n munte i s dispar, aa mereuE imaginea, ni se pare, a neamului romnesc n vreme, privit i raportat la imaginea pmntului romnesc.: cnd se fcea vreme bun n poale, spre Tisa, spre Nistru, spre Dunre, atunci, ncet, ca o ap domoal, neamul romnesc ieea la soare i se risipea n larguri pn la centura de ape lsat de Dumnezeu, iar cnd viscolul barbar i ncepea suflarea din nou pe esul cel din margini, din nou neamul se trgea la munte, la adpost, ntocmai ca izvorul din ara Moilor. i aa mereu, pn n zarea zilelor noastre de izbvire (citat n I. Bdescu, Sociologia i geopolitica frontierei, pag. 85). Dunrea Dunrea strbate Romnia pe o suprafa de 1075 kilometri. Ea reprezint al doilea element natural care marcheaz configuraia natural a Romniei. De

aceea, ara noastr mai este definit drept o ar carpato-danubian. Dunrea este important pentru Romnia, ntruct pe teritoriul rii noastre ea se vars n Marea Neagr. De aceea, Gurile Dunrii reprezint un foarte important strategic pentru controlul Mrii Negre, al doilea dup Bosfor i Dardanele. Este semnificativ din acest punct de vedere c n istorie, lupta de cpetenie dintre puterile care s-au ntlnit pe acest teritoriu s-a dat pentru stpnirea Gurilor Dunrii. n secolul trecut s-a creat Comisia european pentru Gurile Dunrii cu scopul de a media conflictul dintre puterile vremii, n special cel dintre Rusia i Germania. Importana Dunrii pentru ntreaga Europ este relevat i de faptul c din aceast comisie fceau parte i ri non-dunrene, de pild Marea Britanie. La nceputul secolului trecut, R. Kjellen recunotea i el implicit, n lucrarea Das Problem der drei Flusse (Problema celor trei fluvii, 1917), importana geopolitic a Dunrii: comandamentele geografice ale teritoriului cuprins ntre cele mari trei fluvii, Dunrea, Rinul i Vistula, impun o soluie geopolitic: strngerea ntr-un bloc federativ, sub egid german, a ntregii Europe Centrale cuprinse ntre cele trei fluvii (citat n I. Conea, O poziie geopolitic). Civa ani mai trziu, Walter Pahl propunea acelai lucru atunci cnd afirma c nici prin cele mai rafinate sisteme de pacte nu poate fi abtut Dunrea de la firescul ei curs (i de la fireasca ei misiune) nordvest-sudvest. Cu alte cuvinte, legile geopolitice ale spaiului ndrum statele dunrene spre o strns colaborare cu Reich-ul german (citat n I. Conea, O poziie geopolitic). n articolul din 1941, Hotarul romnesc dunrean, geograful romn Al. Rdulescu gsete c Dunrea ndeplinete un rol ntreit: 1. n primul rnd, rolul de arter de navigaie, cunoscut nc din Antichitate i reluat cu intensitate la nceputul epocii moderne. 2. Rolul de hotar: Dunrea desparte aici Europa Balcanic de Europa centrooriental creia i aparine i Romnia. Toate sunt n contrast ntre cele dou mari diviziuni: relieful mai mult muntos, predominarea teriarului, procentul redus al loess-ului, climatul premediteranean, ca i flora i fauna sunt caracterele principale ale Peninsulei Balcanice, n timp ce n Europa central avem forme de relief variate, cu un procent mare de es, predominarea quaternarului, bogate pturi de loess, climat continental de tip danubian i polonez (I. Bdescu, Sociologia i geopolitica frontierei, p. 100-101) . 3. Dunrea a avut rol de polarizare politic a statului romnesc (vezi i Vintil Mihilescu). Libera navigaie la gurile Dunrii poate fi asigurat de o Romnie puternic, singura interesat ca navigaia pe Dunre s fie liber. Este semnificativ n acest sens c, de cte ori Rusia sau Turcia au avut preeminen la gurile Dunrii, navigaia comercial pe Dunre a fost mult diminuat. Mihai David, nelege c lupta de cpetenie se d pentru stpnirea gurilor Dunrii, considernd c Romnia a rmas ntreag nu numai datorit rezistenei ei interne, care nu poate fi n nici un fel neglijat, ci i datorit echilibrului care exista ntre puterile care au rvnit n diferite perioade la diferite regiuni ale trupului Romniei: Cnd am pierdut o regiune, aceasta exprima un anume dezechilibru temporar n cadrul acestui echilibru de ansamblu, De pild, cnd Oltenia i nordul Bucovinei au czut sub stpnirea Austriei-la sfritul secolului al XVIII-lea-era momentul cnd Austria devenise puternic. Apoi, cnd am pierdut teritoriul dintre Prut i Nistru (1812), era

perioada cnd Turcia slbise, iar Rusia se afla n ascensiune. Concluziile studiului lui N.Al Rdulescu sunt, pe de o parte, c navigaia pe Dunre s-a putut face n libertate numai cnd ruii au fost ndeprtai de la Gurile Dunrii, pe de alt part, aceea c de Dunre se leag nsi existena statului romnesc, a crui misiune de santinel european a dovedit de-a lungul istoriei c o poate ndeplini. Din aceste raiuni geopolitice, Europa ar nevoie n aceast poziie de un stat romnesc puternic, ntreg, avnd un rm la Marea Neagr suficient de ntins nct s devin apt pentru paza gurilor Dunrii (citat n I. Bdescu, Sociologia i geopolitica frontierei, pag. 103). Aceast a doua concluzie este i cea la care ajunge Simion Mehedini cu privire rolul deosebit pe care Dunrea l-a jucat n istoria romnilor: acela de a fi determinat, n cea mai mare parte, ntregirea teritorial a statului romn n seolul al 19-lea i la nceputul secolului al 20-lea. Astfel, n ncercarea de a oferi un rspuns la ntrebarea cnd ncepe Unirea?, autorul stabilete urmtoarele etape n realizarea acestui obiectiv: a) n 1829, prin Tratatul de la Adrianopole, raialalele stpnite de turci pe malul stng al Dunrii au fost realipite la Muntenia, generozitatea marilor puteri de atunci fiind motivat, n primul rnd, de dorina Marii Britanii ca navigaia pe Dunre s fie liber. b) n 1865 Basarabia este restituit, deoarece Anglia i Frana deveneau din ce n ce mai preocupate de chestia Orientului i de naintarea ruilor ctre Bosfor. c) Unirea Moldovei i a Munteniei a fost considerat necesar dooarece, pentru stpnirea Dunrii, era nevoie de o ar mai mare sub un domn legat prin recunotin de Frana. Problema Dunrii i a importanei strategice a ei i a gurilor sale nu poate fi separat de cea a strmtorilor Bosfor i Dardanele. Cunoscutul diplomat romn al perioadei interbelice, C. Diamandy, avertiza c dac geograficete Dunrea sfrete la gurile ei, economicete ea se vars n Marea Mediteran: n Delt i vars apele, n Mediterana i duce navele. Fr ieire liber la rspntia Mediteranei, Dunrea nu-i poate ndeplini rolul n comerul mondial (citat n I. Seftiuc, Romnia i problema strmtorilor, pag. 15). Prere mprtit i de Nicolae Titulescu, care, ntr-un discurs inut n cadrul unei conferine dedicate exclusiv acestei probleme a strmtorilor, declara c strmtorile sunt nsi inima Turciei, dar ele sunt n acelai timp i plmnii Romniei (idem). Exist cteva elemente care amplific, n zilele noastre, importana Dunrii, transformnd-o ntr-o ax comercial major a Europei. Este vorba despre crearea canalului Rin-Main-Dunre, care leag Marea Nordului cu Marea Neagr, portul Rotterdam cu portul Constana. rile din Europa central pot avea acces direct la Marea Neagr i de aici la Canalul Suez. Apare o nou rut comercial: Canalul Suez-Europa Central via Constana, care, fa de cea veche (cea care traverseaz ntreaga Mare Mediteran i ocolete Penisula Iberic) prezint urmtorul avantaj: scurteaz drumul cu opt zile de mar, inclusiv costurile aferente. Alt avantaj: porturile Mrii Negre i cele ale Mrii Mediterane Orientale au cea mai favorabil poziie fa de Canalul Suez pentru rutele Oceanului Indian i ale Extremului Orient (I. Seftiuc, Romnia

i problema strmtorilor). Marea Neagr. Al treilea element geografic important pentru Romnia este reprezentat de Marea Neagr, din motive care in, n primul rnd, de unele trsturi ale acesteia. O. Serebrian noteaz c, datorit enclavrii i a deprtrii fa de Ocean, Marea Neagr are un hinterland imens i important. A doua trstur important este aceea c se afl situat la confluena, pe de o parte, a dou religii, cretinismul i islamismul i, pe de alt parte, a dou familii de popoare, slave i turcice. Ca urmare a acestor dou trsturi, o mare putere contemporan, Rusia, i dou puteri regionale, Ucraina i Turcia, i construiesc concepiile strategice, politice i economice innd cont de aceast mare i de spaiul adiacent ei (Va exploda estul? Geopolitica spaiului pontic, pag. 10). n acest context, importana Mrii Negre pentru Romnia devine evident, mai ales dac inem cont de cuvintele lui S. Mehedini c rmul mrii reprezint cea mai favorabil faad pentru orice stat(Legturile noastre cu Dunrea i Marea, pag. 26). Geograful romn subliniaz c viaa poporului nostru a avut i are dou coordonate: deoparte Muntele i Codrul, de alt parte Dunrea i Marea (Legturile noastre cu Dunrea i Marea, pag. 7). Dat fiind rolul acestor repere fixe i cruciale pentru existena colectiv a romnilor, continu Mehedini, orice om politic trebuie s preia tripla ngrijorare, a munilor, a Dunrii i a Mrii Negre, iar acela care pierde una dintre cele trei laturi ale ngrijorrii i expune ara la primejdii. La fel cum identificase o legtur direct ntre procesul de formare a statului romnesc i existena Dunrii, Mehedini surprinde legtura de substan dintre Mare i neamul din Carpai: epocile de lumin ale neamului din Carpai i regiunea nconjurtoare au fost acelea cnd marea de la rsrit s-a nimerit s fie liber i mprtit din toate roadele civilizaiei me diteraneene (Legturile noastre cu Dunrea i Marea, pag. 18). Mai mult, un alt autor romn, Gheorghe I. Brtianu, avanseaz ipoteza c una dintre cele mai mari provincii istorice romneti, Moldova, a aprut din nevoia de a organiza drumul ctre mare: drumul ctre mare a cerut aici o ordine de stat i aceasta a nfptuit-o poporul romn (Chestiunea Mrii Negre. Curs 1941-1942, pag. 28). Dup ce demonstreaz c Romnia are interese maritime, autorul romn precizeaz c ea trebuie s cerceteze toate consecinele care decurg din aceast poziie i s includ obligatoriu n calculele sale geostrategice dou poziii-cheie: 1.Intrarea Bosforului i, n general sistemul strmtorilor care duce navigaia dincolo de Marea Neagr i ... 2. ...Crimeea, care prin raporturile naturale, prin cetile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim naintat pe care-l reprezint Marea Neagr este evident o poziie stpnitoare peste tot complexul maritim de iaci. Deci, cine are Crimeea, poate stpni Marea Neagr. Este evident c aceast problem se leag de interesele statului romn, pentru c, n definitiv, ce sunt strmtorile dect altceva dect prelungirea gurilor Dunrii?(Chestiunea Mrii Negre. Curs 1941-1942, pag. 30-31). Lungimea vecintii noastre cu marea a variat de-a lungul timpului. n general, putem spune c aceast vecintate a fost ntr-o relaie direct cu

statutul Moldovei dintre Prut i Nistru. Pn n 1912, rilor romneti, Moldova i Muntenia le-a aparinut i partea de nord a Mrii Negre care cuprinde Cetile Chilia i Cetatea Alb (dou puncte strategice extrem de importante). n 1912, acest teritoriu a fost ocupat de ctre Rusia n nelegere cu Turcia i, evident, i poriunea de litoral corespunztoare din sudul acestei provincii. Dup 1918, Basarabia a revenit la ara-mam, Romnia. n 1940 a fost iari ocupat de Uniunea Sovietic. Dup rzboi, Stalin i-a dat denumirea de Moldova Sovietic, dar a luat sudul provinciei, cea care se nvecina cu marea i a dat-o Ucrainei. Astfel c poriunea de sud a Republicii Moldova (a teritoriului dintre Prut i Nistru) aparine i astzi- fr vreun drept istoric- Ucrainei. Locurile i reperele geografice nu au aceeai valoare geopolitic n toate perioadele de timp. Valoarea geopolitic va crete n funcie de evoluiile din zon, de intensitatea comerului i a vieii economice. Valoarea geopolitic a Mrii Negre crete n zilele noastre din mai multe motive. Datorit plasrii geografice, ea a fost considerat o perioad o mare nchis, care nu are importan strategic n rzboiul modern. S-a sustras acestui statut, n primul rnd prin creterea importanei comerciale a Dunrii, i, n al doilea rnd, prin descoperirea zcmintelor petroliere din Marea Caspic. Acestea vor trebui transportate spre Europa i spre ntreaga lume, iar una dintre rutele principale este Marea Neagr. Dac ne uitm la principelale rute de transport ale acestor bogii, ne apare limpede c portul rusesc Novorosiisk crete foarte mult n importan. De aici, rutele de transport pot s urmeze direcii diferite: direct cu tancurile spre Bosfor i Dardanele sau cu tancurile de petrol pn n Constana. Traficul Asia Central - Occident poate s urmeze mai multe rute, fiecare dintre ele prezentnd o serie de avantaje i de dezavantaje. Trei dintre acestea sunt identificate i prezentate de O. Serebrian, n cartea menionat anterior, dedicat n ntregime spaiului pontic i schimbrilor produse n acest areal geografic de dezmebrarea URSS i de descoperirea zcmintelor de la Marea Caspic. 1) n primul rnd, pentru ca aceste rezerve s poat fi transportate, este absolut necesar mrirea capacitii porturilor Taganrag, Novosiisk, Tuapse. 2) O a doua soluie, dac nu se realizeaz acest lucru, ar putea fi aceea de a crea o reea de oleoducte i gazoducte care s evite Rusia, dar care s treac, n drumul ctre porturile tuceti, prin Iran. Traseul iranian este aparent neconvenabil din cauza disensiunilor turco-iraniene. 3) Prin urmare, o soluie, de interes pentru ara noastr, ar fi asanarea circuitului Marea Caspic - Marea Azov, via canalul Volga-Don. Canalul prezint o deosebit valoare geopolitic i geoeconomic, care const n conectarea spaiului central-asiatic la Oceanul Mondial, via Marea Neagr. Alt avantaj al acestei ultime rute ar fi acela c evit dependena de reelele de conducte care traverseaz Caucazul, spaiu de seisme politice permanente. i aceast rut prezint unele dezavantaje, deoarece canalul Volga Don este nefuncional n perioada ngheurilor, iar marile tancuri petroliere nu pot accede prin el spre Marea Caspic n pofida celor mai radicale modernizri.