Prezentator:Bacunov Ion Cl.

A XI-a D

Generalitati(notiune, cind a aparut) Caracteristici Prin ce se evidentiaza Influente in cultura Reprezentanti Imagini

Clasicismul :este un curent literarartistic - avnd centrul de iradiere n Frana, ale crui principii au orientat creaia artistic european ntre secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. Pornind de la modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri perfecte ale idealului de frumusee i armonie, clasicismul aspir s reflecte realitatea n opere de art desvrite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe om s ating idealul frumuseii morale.

Scriitorii clasici s-au preocupat n mod special de crearea unor eroi ideali, legai indisolubil de soarta statului, nzestrai cu cele mai nalte virtui morale i capabili de fapte eroice. Aceste personaje, de regul regi sau reprezentani ai aristocraiei, erau prezentai n od, imn, poem epic, tablou istoric, tragedie, socotite ca specii superioare ale literaturii. Modul de via al burgheziei, aflat n plin ascensiune n epoca respectiv, era lsat pe planul doi, de aceasta ocupndu-se speciile literare socotite inferioare (comedia, satira, fabula).

Clasicismul a exprimat progresele spiritului liber,preocupat sa gaseasca regulile rationale care trebuie sa guverneze o creatie de valoare .Modelul l-a oferit arta grecoromana,caracterizata de simplitate,rigoare ,ordine. Clasicismul s-a impus in confruntarea cu barocul si a influentat toate ramurile culturii. Arhitectura clasica a preluat domul si cupola din arhitectura italiana ,colonada-din cea greaca, bolta din cea romana.

 Imitarea naturii n aspectele eseniale ale omului i vieii, dup modelul antic Finalitatea operei clasice este deopotriv estetic i etic Cadrul de desfaurare a ceea ce gndesc i nfaptuiesc personajele este unul decorativ, rece i indiferent, fr vreo influen asupra acestora Sublinineaz necesitatea de a realiza o armonie intern a operei, obligaia de a nu amesteca genurile i de a respecta principiul verosimilitii

 Eroii clasici sunt oameni tari, proprii lor stpni care-i fac ntodeauna datoria, nvingndu-i sentimentele potrivnice

omul in centru creatie artistice

rationalitatea actului artistic afirmarea sensului moral si estetic al artei.

Clasicismul in arhitectura se evidentiaza prin:Linii drepte ,simetrie, proportii rezultate din calcule,tendinta de organizare ,de ordonare ,de echilibru. Constructiile se remarca prin:fatade marcate de coloane ,ferestre mari ,terase largi care (adesea) se deschideau catre gradini, solemnitate,grandoare.

Dupa aceste criterii a fost proiectat si construit palatul de la Versailles.Dupa modelul palatului de la Versailles au fost construite palatele de la Potsdam(Prusia),Schonbrunn(Austria),Hampden Court(Anglia), Petergof si Tarskoe Selo(Rusia),Caserta(Regatul Neapolelui),La Granja(Spania)

Continuind traditia clasica ,arhitectii din sec. XVIII au redus dimensiunile edificiilor religioase si civile,publice sau particulare,in decorul interior renuntind la grandoare in favoarea confortului. Pictorii clasici au abandonat marile compozitii,mitologicesi istorice,preferind sa reprezinte viata societetii elegante,aristocratice si burgheze, mai rar si cea a saracilor.

Literatura clasica a fost ghidata de principii ca: o Imitarea critica a antichitatii o imbinarea utilului cu placutul o buna-cuviinta (de factura aristocratica ce presupune politete,rafinament,moralitate.)

Jean-Baptiste Poquelin , zis Moliere(16221673)-fondatorul teatrului francez , in comediile sale,a ironizat pretiozitatea limbajului baroc,a dezbatut problemele de educatie,a ridiculizat ipocrizia,bigotismul si conventionalismul. La Fontaine(1621-1699) a reprezentat in fabule omul cu calitatile ,pasiunile si viciile sale.

Teatru: Moliere,Nicolas Boileau,Piere Corneille,Jean Racine. Literatura:La Fontaine Arhitectura:Claude Perrault,Bernini,Louis Le Vau,Jules Hargouin-Mansart,Charles Le Brun,

Muzeul Luvru din Paris

Linii drepte ,simetrie, tendinta de organizare ,de ordonare ,de echilibru. fatade marcate de coloane ,ferestre mari ,terase largi care (adesea) se deschideau catre gradini, solemnitate,grandoare

Palatul Versailles impreuna cu gradinile

Gradinile din fata palatului Versailles

simetrie,grandoare.

coloane si bolti, uneori nalte, mai apoi s-a convenit ca acestea sa fie mai joase

fatade marcate de coloane ,ferestre mari ,terase largi care (adesea) se deschideau catre gradini, solemnitate,grandoare linii drepte ,simetrie