Sunteți pe pagina 1din 2

Constantin Brancusi

Constantin Brncusi (n. 19 februarie 1876, Hobita, Oltenia, d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor romn cu contributii covrsitoare la nnoirea limbajului si viziunii plastice n sculptura contemporana. Constantin Brncusi a fost ales postum membru al Academiei Romne.

Dupa ce a urmat scoala de Arte si Meserii n Craiova (1884 - 1887) vine la Bucuresti unde absolva scoala de Belle-Arte n 1902. Pleaca n 1904 la studii la Mnchen, dar dupa sase luni o porneste pe jos prin Bavaria, Elvetia pna la Langres (Franta), de unde ia trenul pn la Paris. n 1905 reuseste la concursul de admitere la cole Nationale Suprieure des Beaux-Arts, unde lucreaza n atelierul lui Antonin Merci pna n 1906 cnd, atingnd limita de vrsta, paraseste scoala. Refuza sa lucreze ca practician n atelierul lui Auguste Rodin, spunnd: "Rien ne pousse l'ombre des grands arbres" (La umbra marilor copaci nu creste nimic). Expune pentru prima data la Socit Nationale des Beaux-Arts si la Salon d'Automne din Paris n 1906. Creeaza n 1907 prima versiune a Sarutului, tema pe care o va relua sub diferite forme pna n 1940, culminnd cu Poarta Sarutului din Ansamblul Monumental din Trgu-Jiu. n 1907 nchiriaza un atelier n Rue de Montparnasse si intra n contact cu avantgarda artistica pariziana, mprietenndu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Lger, Amedeo Modigliani. n 1909 revine pentru scurt timp n Romnia si participa la Salonul Oficial. Colectionarul de arta Anastase Simu i cumpara sculptura Somnul si bustul pictorului Nicolae Darascu.

Pna n 1914 participa cu regularitate la expozitii colective din Paris si Bucuresti, inaugurnd ciclurile Pasari Maiestre, Muza adormita, Domnisoara Pogany.n 1914, Brncusi deschide prima expozitie n America la Photo Secession Gallery din New York, care provoaca o enorma senzatie. Colectionarul american John Quinn i cumpara mai multe sculpturi, asigurndu-i o existenta materiala prielnica creatiei artistice. n revista Little Review din New York apare n 1921 primul studiu cu 24 de reproduceri din opera lui Brncusi, semnat de poetul american Ezra Pound.

Pna n 1940, activitatea creatoare a lui Brncusi se desfasoara n toata amploarea ei. Operele sale de seama din ciclul Pasarea n vazduh, ciclul Ovoidului precum si sculpturile n lemn dateaza din aceasta perioada. n acelasi timp Brncusi participa la cele mai importante expozitii colective de sculptura din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia, Olanda, Anglia.

n atelierul sau din Impasse Ronsin, n inima Parisului, Brncusi si-a creat o lume a lui, cu un cadru si o atmosfera romnesca. Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brncusi, lasate mostenire mpreuna cu tot ce se afla n atelierul sau.

n Romnia, n epoca zisa a realismului socialist, Brncusi a fost contestat ca unul din reprezentantii formalismului burghez cosmopolit. Abia n 1964 Brncusi a fost redescoperit n Romnia ca un geniu national si, n consecinta, ansamblul monumental de la Trgu-Jiu cu Coloana (recunostintei) fara sfrsit, Masa tacerii si Poarta sarutului a putut fi amenajat si ngrijit, dupa ce fusese lasat n paragina un un sfert de veac.

Din 1963 pna azi au aparut n toate partile lumii peste 50 de carti si monografii si mii de studii si articole despre Constantin Brncusi, stabilind n mod definitiv locul lui ca artist genial si chiar ca "unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor" (Jean Cassou). n 1937, cunoscutul sculptor Henry Moore scria: "Brncusi a fost acela care a dat epocii noastre constiinta formei pure".

Constantin Brncusi a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativa a realitatii, a preconizat exprimarea esentei lucrurilor, a vitalitatii formei, a creat unitatea dintre sensibil si spiritual. n opera sa, Brncusi a oglindit felul de a gndi lumea a taranului romn. Prin obrsia sa taraneasca, si-a aflat radacinile adnci ale operei sale n traditiile, miturile si functia magica a artei populare romnesti. Brncusi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacra a realitatii.

Figura centrala n miscarea artistica moderna, Constantin Brncusi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinnd simplitatea artei populare romnesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea ct si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brncusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma n sculptura, pictura si desen.