Plan de idei: Dezvoltarea agriculturii Relaiile agrare Dezvoltarea industriei Comerul intern Comerul extern

Generalizare
La momentul anexrii Basarabiei la Rusia ,Principala ramur a economiei era agricultura.. Dar odata cu cresterea volumului productiei agricole crestea si ponderea industriei de prelucrare, cu subramurile: morarit, vinificatie, materiale de constructie, pielarit, etc. O anumita parte din aceste intreprinderi foloseau deja motorul cu aburi, ceea ce permitea cresterea multipla a randamentului lor. Aceste motoare se utilizau mai ales la fabricile de zahar si la cele de prelucreare a lemnului.Agricultura a nceput s fie nzestrat cu o tehnic avansat. Grape cu dinti multi , cultivatoare.

Relaiile agrare, proprietatea funciar

Boierimea i clerul -3,3% din toat populaie 2/3 din intreaga rietate.

Proprietat e funciar

ranii liberi (rzeii)

10%-

25% - n fondul statului

Odat ci dezvoltarea relaiilor marf-bani , i cu transformarea pmntului n marf, proprietarii funciari au redus, loturile de pmnt date n folosina ranilor dependeni.Provocnd nemulumirea ranilor. n acest scop , guvernul arist n 1843 a emis un Regulament care prevedea : Stabilirea unei nelegeri benevole ntre moieri i rani. Tendina proprietarilor de a stabili condiii extrem de grele a determinat rnimea la nesemnarea acestor contracte. n 1846 a fost emis Contractul Normal care prevedea ncheierea altei intelegeri benevole. n ea era prevzut att suprafata de pmnt , pe care proprietarul era obligat s-o pun la dispozitia tranilor, ct i volumul prestaiilor rneti. Astfel ranii rmn a fi o ptur soiala care asigura proprietarii pmntului cu brate ieftine de munc.

Dezvoltarea industriei

Ca si in perioadele anterioare, provincia continua sa ramina preponderent agrara. n decursul primei jumti a secolului al XIX-lea , producia meteugreasc i manufacturier cunotea un nivl relativ sczut de dezvoltare.

ntreprinderile se ocupau mai ales cu prelucrarea materiei prime agricole.

Pentru satifacerea necesitilor casnice era practicat :

Morritul

Pe lng morile de vnt, de ap i de cai , apar i morile cu aburi.

La 1899 in Basarabia erau aproape 300 de intreprinderi industriale cu 3.5 mii de muncitori. Dupa alte date, in 1901 in provincie erau 1462 intreptinderi cu caracter industrial si cu 5983 muncitori. Printre aceastea erau 7 fabrici de tutun, 6-de prelucrare a cerii, 42-de caramida si tigla, 15-de lemnarie, 12-de sapun, 7-de rachiu, 8de prelucrare a pielii etc.

Datele statistice atesta si o dezvoltare rapida a

manufacturilor -de la 100 in 1861 la 1.2 mii in 1900, valoarea volumului productiei raminind, insa aproximativ aceeasi -2 milioane de ruble in 1900.

Comerul intern
Guvernul arist a acordat o atenie deosebit dezvoltrii comerului n Basarabia. cepnd cu anul 1813 , n vrovincie ptrundeau , fr a plti taxe vamale, mrfurile indusriale ruseti. Astfel s-a pus baza unei noi piee de desfacere pentru mrfurile ruseti. Faptul a provocat att stagnarrea dezvoltrii industriei manufacturiere locale, ct i izolarea teritoriului dintre Prut i Nistru de procesul de formare a pieei unice romaneti. Concomitent, s-a accelerat procesul de ieire a Baasarabiei pe piaa de desfacere a Rusei, tranformnd treptat provincia ntr-o baz de furnizare a materiei prime,

 n primele decenii , comerul intern era prezentat , ca i n perioada precedent de trgurile i iarmaroacele tradiionale. Cele mai nsemnate erau trgurile de Provocare din Ismail , de Sfntul Dumitru din Chiinu , de Buna vestire din Bli . Aici se practica n special comerul cu ridicata . Mai trziu locul acestui tip de comer l ocup comerul permanent, att la ora , ct i n mediul ruaral.

Comerul basarabean sub rui de la 1812 este mprit :

1.
cel din interiorul tarii, care se concentreaza in cele 8 orase si citeva tirgusoare basarabene; 2. cel exterior, care se subdivizeaza in a) comertul cu Rusia; b) comertul cu Europa; 3. comertul de tranzit, care cuprinde miscarea marfurilor pe Nistru si legatura de cale ferata dintre Odesa si Iasi.

Marfurile care faceau obiectul comertului basarabean, se pot imparti si ele in patru grupuri mari:
1. Marfurile produse in Basarabia sau aduse din Rusia pentru a fi exportate in Austria; 2. Marfurile care formau traficul Basarabiei cu Romania; 3. Marfurile importate pentru trebuintele Basarabiei, atit din Rusia, cit si din Austria si 4. Marfurile de tranzit, care treceau din Europa Occidentala in Rusia prin Basarabia.

Din Basarabia se exporta :