Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

dr. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor. pe atât de controversat este domeniul ei de studiu. a organizării ritmice.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor.  psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie.  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă. determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie. explicare = stabilirea cauzelor care îl produc. afectiva (“musical emotion”). sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp.Psihologia educatiei lect. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile. contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. a relatiilor interpresonale. în zilele noastre. motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale). Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore. aspecte ale negocierii. cognitiva (“music cognition”). a caracteristilor unui fenomen. terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. luarea de decizii.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale. 6 .univ. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. perceptie. gandire. Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus. a cognitiei si influentei sociale. Domenii ale psihologiei De altfel. încât vorbim despre mai multe psihologii. încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. memorie. limbaj. Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici. cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. factori si etape in dezvoltarea umana.

caracteristicile grupului de munca. analiza ritmica. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. leadership. • Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing.  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii. Asia.Psihologia educatiei lect.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie. SUA. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale. Marea Britanie. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului.univ. Marea Britanie. Dorina Iusca (“music therapy”). Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse.dr. procese afective specifice. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. mass-media. Marea Britanie. comunicarea organizationala. cinematografie. Norvegia. SUA. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association. sine si ceilalti ascultatori. Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. institutii publice. SUA. Australia. caracteristici ale personalitatii creatoare. tipologii si modele teoretice ale personalitatii. intimitatea.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate. SUA. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center. vestul si nordul Europei sau Australia. melodica. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. Music Educators Journal – Michigan State University. polifonica sau armonica a acesteia. timp si energie. publicitate. Music Perception – University of California Press.  psihologie organizaţională – individul in organizatii. 7 . eficienta organizationala. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc. Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education. SUA. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice.

Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. Sunt abordate aici teorii asociationiste. E. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice.R. concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi. este constituit dintr-un un fenomen complex. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale. cognitiviste si constructiviste ale invatarii. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor. Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele. Guthrie sau B. elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului. Tolman.dr. 8 . cheia succesului activităţii unui bun profesor).  psihoterapie – strategii (cognitive. J. obiectul psihologiei educaţionale. creativitatea strategiilor didactice.Psihologia educatiei lect. comportamentale. Pe de altă parte. începând cu I. 1.3. E. succesul şi insuccesul şcolar. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante.univ. Skinner. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional. Watson. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale. În concluzie. P. dimensiunea psihologică a pregătirii sale. Thorndike.  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic.F. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice. Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E.  psihopatologie – diagnosticul. centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale. în special la vârstele şcolare. ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament). grupul şcolar. psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. Personalitatea educatului. De aceea.

acestea determinand.  spiritul de observatie. capacitatea de a duce un lucru pana la capat.  capacitatea de organizare (a ideilor. ci si de o latura profund umana. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar. ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica. mimica gestica. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe.1. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie. ingeniozitatea. a grupului de elevi). insa fara a pierde starea de „ca si cum”). de asemenea. competente).dr. Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta. Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele. Dincolo de aceasta dimensiune. a materialului didactic. ca si cum ai fi celalalt. Dorina Iusca 2. atitudini. gandurile celui din fata ta.  atentia distributiva. relevata prin ansamblul de valori.univ. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2. pronuntie literara.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor. 9 . Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice.  rabdarea.  inventivitatea.  expresivitatea in voce. perseverenta.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata. Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica.Psihologia educatiei lect.  echilibrul emotional.

aprecierea obiectiva a activitatii acestora.  competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare.a. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul. 4 Dan Potolea s.Psihologia educatiei  sociabilitatea. cat si prin activitatile propuse elevilor. 10 . de conducere a clasei. forta si oprortunitateac decizionala. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti.dr. p. ca profesor sau ca diriginte.univ. Pregatirea psihopedagogica. Iasi. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei. de determinare a gradului de dificultate al acesteia.2. 2008.430. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata.  competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei. Editura Polirom. dezvoltarea personalitatii elevilor.  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. Competenta didactica In 20024. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar. lect. Din acest motiv. atat prin comportamentul profesorului. capacitatea de accesibilizare a continuturilor.  competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala. intelegerea lumii lor interioare. inainte de a exercita aceasta meserie. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate. intrun context socio-cultural si institutional specific. Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice. 2.

univ. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte. aprobat de catre aceasta.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga. respingere.dr. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei. Ca sa-si mentina autoritatea. retine sau falsifica dupa propriile interese. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere.Psihologia educatiei lect. colegi. datorita varstei. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. complimente. ridiculizare. nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar. directori etc. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii. conditiei financiare.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. recompense. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi. 11 .3. apreciat. Dorina Iusca 2. din dorinta de a fi iubit. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari. postului de manager etc.  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi. In mediul scolar.

4. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor. tehnicile motivationale si procedeele de evaluare. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”. Atitudinea generala este rece si impersonala. mijlocele si metodele ce vor fi folosite. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute. Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie. Lippit si R. White. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. In cazul in care profesorul intarzie la ora. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism.K. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. spijin reciproc. abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului. strategiile de instruire folosite. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 . planificarea continutului. activitatile.dr. etapele de desfasurare a acestora. R.univ. activitatile. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. deschidere catre comunicarea sincera a ideilor. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. Lewin si colaboratorilor sai. Dorina Iusca 2. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica. democratic si laissez-faire. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. modalitatile de control si sanctiune. atmosfera generala fiind una de cooperare.Psihologia educatiei lect.

Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. daca ii sunt solicitate. 2. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei. Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului.univ. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora.dr. in lipsa profesorului. aceste pareri vor influenta. dar aceste sugestii sunt rar concretizate. Uneori unii elevi.5. Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. Ca urmarea a acestui stil de conducere. Comprand cele trei stiluri. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”. elevii nu se angajeaza in invatare. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. constient sau inconstient. De aici si eficienta scazuta. 13 . cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. In momentul in care profesorul paraseste grupul. Pana la urma.Psihologia educatiei lect. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup. acesta este activ dar lipsit de productivitate. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv. comportamentul si randamentul elevilor. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social.

grup. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii.Psihologia educatiei lect. 3. astfel. Educatie si dezvoltare umana 3.trib. intraindividuale. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). cum ar fi constiinciozitatea. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice. Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc. astfel. în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare.dr. unii sunt mai generosi. Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare. filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional. antropologice şi psihologice.univ. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari. acuratetea lucrarii etc . • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu.1. Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 . acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică. bio-psiho-sociale. • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana. efortul. • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. o teza mediocra dupa una slaba pare buna.

comportamentul indivizilor la diferite vârste. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. variaţiile între indivizi şi manifestările lor. lect. biolog. 4.dr.Psihologia educatiei 1. 15 . o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta. Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). deşi au supravieţuit.univ. De asemenea. direct sau indirect. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii. întâlnim în literatura românească. ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. 3. crescuţi de animale. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. pentru că nivelul apei este mai ridicat. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor).2. copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea. specific umană. mesajele de specificitate sub forma codului genetic. Copiii „sălbatici”. s-au animalizat. 3) educaţia este activitatea specializată. schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. Dorina Iusca 2. oameni. De exemplu. 3. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. pe parcursul vieţii sale. Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său. 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. epistemolog şi psiholog elveţian. În schimb.

dr. la acţiuni senzoriomotorii coerente.univ. are tendinţa de a pune mâna pe orice. astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. Practic. 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). Dacă el o caută după paravan. la fel ca şi adultul. stadiul preoperaţional 16 . De exemplu. mai ales pe jucăriile care sună. duce la gură obiecte). 2. copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă. de textura obiectelor. Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. elaborate. 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani). prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei. În această etapă. fără scop. de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. 1.Psihologia educatiei lect. ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani). El afirmă că. aşezaţi-o după un paravan. 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). copilul trece de la mişcările dezorganizate. palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. având formată deci permanenţa obiectelor. stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. în faţa lui. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil. El explorează. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. Investigând intelectul copiilor. după care. el îşi stimulează analizatorii. Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului.

 jocul de rol (4-5 ani). Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete. Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă. De aceea. ideea de competiţii individuale sau pe grupe. De aceea. cânt în dialog. desenând chiar o scară cu opt trepte. un copil de 7-8 ani. 3. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani).univ. motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui. În jocurile lor. de exemplu. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 . fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3. copiii vor fi mai motivaţi în învăţare. însuşirea unor roluri. Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior. jocurile preferate.  jocul de construcţie (3-4 ani). nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri. începe să numere degete sau beţişoare. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative. copiii repetă ce spun cei mari. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile). în dezvoltarea psihomotrică. cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale. ajuta în formarea reprezentărilor.  jocul cu reguli (5 – 7 ani). respectarea unor reguli. Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face.Psihologia educatiei lect. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul. Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important. are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. bilingv). este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu. copilul fiind practic. manipularea unor jucării muzicale. mişcări acompaniatoare. bătăi din palme.dr.

La 14 saptamani. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse.1. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică.3. din care se va dezvolta ulterior encefalul. În aceeaşi manieră. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice. tonurile. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă.Psihologia educatiei lect. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive. prin tehnici specifice. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. calde sau reci. pe fata dorsala a embrionului. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului. o ingrosare numita placa neurala. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii. iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale. inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze.3. Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. 4. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa. 3.dr. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget.univ. 18 . Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor. nuanţele. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3.

jos sau lateral. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea). fătul poate auzi. principalul tip de comportament sunt mişcările. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială. Insa.dr. 2006.Psihologia educatiei lect.3. 132. cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului. El poate inchide si deschide ochii. Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale. Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. Editura Polirom. Psihologia dezvoltarii umane. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. De asemenea.2. 19 .univ. privind in sus. Dorina Iusca În această etapă. avand chiar si o pozitie preferata pentru somn. In cadrul unui experiment realizat in 1967. Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature.5 Începând cu 6 luni. redau acelaşi conţinut muzical. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care. iradiant luminoasa). dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. oftatul (la 2 luni) si rasetele. 3. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. Iasi. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina. p. ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni. intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. In acelasi timp. După acest moment al dezvoltării intrauterine. sub titlul Music and spatial task performance. citite rotind pagina la 180 de grade. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate. 5 Ana Muntean. fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul.

Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. „ţipătul de pisică” din sindromul Down). această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii. Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple. Exista insa doua faze importante. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”.dr.un an şi jumătate face primii paşi. Editura Hyperion. acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. conform teoriei lui Jean Piaget. modelul supărat – este ritmic şi energic. 6 Emil Verza. de inaltimi variabile. 1993. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive. apar primele manifestari ale comunicarii verbale. In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata. Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. La un an . Ţipătul are şi un rol funcţional. cu intensitate joasă. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. 20 . pentru a deveni ritmic şi mai puternic. 29. p. Din punct de vedere cognitiv. Tot in aceasta etapa. la 3 luni. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată.Psihologia educatiei lect. Bucuresti.univ. Până la doi ani. copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. Psihologia varstelor. Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână. care îi permite să apuce obiectele. La 7 luni poate sta asezat fara ajutor.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. Astfel.

Editura Polirom. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament.univ. 197. avand o imagine clara despre sine. agresivi si dependenti. copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. iar ca adulti vor fi negativisti. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului. Psihologia dezvoltarii umane. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti. faza caracteristica varstei de 5-6 luni. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi. 21 . Astfel. ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti. 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. securizante. In acelasi timp.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire. Iasi. ca parinti.Psihologia educatiei lect.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama.dr. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale. prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. Bowlby a introdus conceptul de atasament. dar o evita cand revine. de mai tarziu. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat. dovedind echilibru si competente relationale. cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. p. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea. ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. In acelasi timp. 2006.

Psihologia educatiei lect. Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. 81 s-au referit la natura. Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. Dorina Iusca randul lor. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii. De asemenea. 54. Bucuresti.1. uneori contradictorii. 1993. Din punct de vedere cognitiv. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. prescolarii manifesta o curiozitate mare. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur.dr. Caracterizarea varstelor scolare 3. afectiv. dorintele.5. social etc. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare. Psihologia varstelor. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe.univ. acelasi model de interrelationare pozitiva. 3. Din punct de vedere psihologic. fata de proprii copii. Editura Hyperion. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. bazata pe incredere. Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ. 22 . respect reciproc si autonomie. p. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. conform teoriei lui Piaget.5. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie. 8 Emil Verza. 22 la masini. memoriei si operatiilor intelectuale. 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. precum si integrarea in colectivitate.

dar instrumente intelectuale mai târziu. activităţi ce sunt scopuri în sine acum. ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. jocuri cu subiect. De asemenea.”. fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare. Pe de alta parte.Psihologia educatiei lect.. determina o importanta dezvoltare 23 . imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni.dr. 15-20 minute la grupa mijlocie. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. „insforat”. in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. În această perioadă se însuşesc cititul. Volumul mare de cunostinte. după Jean Piaget. Atractia pentru cuvinte este atat de mare. de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci). la 2000-3000 de termeni. relatarea povestilor. prin multitudinea de discipline scolare. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata. Şcolarul mic (7 -10. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului). 3. pictura etc. supa e buna. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate.5. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen. Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa. modelaj. Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. Referindu-se la magism. durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica.univ. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului. „Hai sa pestim!”). constructii. scrisul şi socotitul. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul.. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat.2. De obicei.” In ceea ce priveste limbajul. şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara.

distanţate. jetoane etc). Dorina Iusca cognitiva. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic. betisoare. de opoziţie. el fiind pus in situatia de asi explica.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort. nu după obiectivele grupului. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune.3. discuta anumite reactii. repulsie. dupa trăsăturile de personalitate. Grupul are o mare importanţă la pubertate.univ. aceasta fiind etapa gândirii formale. Odată constituit. Cu toate acestea. jucarii. 24 . copiii nepopulari fiind. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. Din punct de vedere social. ruşine. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde. duioşie etc. pe când băietii excelează în ştiinţele exacte. pudoare. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. se dezvoltă viaţa interioară. puternic respinşi. Din punct de vedere afectiv. conform teoriei lui Piaget.dr. 3. precum si constituirea statutului sau de elev.5. Alcătuirea grupului se produce spontan. de asemenea. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. in cadrul caruia se releva atat drepturi. a surprinderii nuanţelor de limbaj. hobby-urile sau interesele lor. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri. lezări ale prestigiului. actiuni sau atitudini. astfel. motiva. numaratoare.Psihologia educatiei lect. gelozie. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi. cat si multiple responsabilitati. Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat. mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional). Pubertatea (10 .

consumul de alcool sau droguri. băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. 25 . devenind mai intime şi mai diverse. a identităţii personale. o respingere. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. În cazuri extreme.4.univ. Din punct de vedere cognitiv. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale. Dorina Iusca 3. între părinţi şi copiii lor.5. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei. un eşec. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii. studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte. a autonomiei. Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur.Psihologia educatiei lect. sau o umilire. ea poate duce la suicid. evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni.dr. ruptura unei relaţii. apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte.

univ. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. 26 . Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant.dr. a sentimentelor. invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. Iasi. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E. 9 Andrei Cosmovici. Invatarea poate fi spontana. Exista variate definitii ale conceptului. sau sistematica. asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. Watson. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4. Leontiev. a vointei. gandirea. 1998.  teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. Dorina Iusca 4. preluand definitia oferita de A. E.1. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. a intregii personalitati. Invatarea este. prin intermediul mass-media. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. in familie. F.Psihologia educatiei lect.N. Tolman etc. Prin urmare. Skinner. in legatura cu acest subiect. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ. J. Luminita Iacob. Editura Polirom. neorganizata. B. Thorndike. L. p. asadar. 121. Psihologie scolara. In sens general. memoria.

Psihologia educatiei lect. Abstractizarea – analiza a esentialului. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene.univ. specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene. 3. 2006.227. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. Totusi. fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. a realizarii unei descoperiri. n-a mai gasit recipientul cu apa. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om. In acest sens. a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta. Interesant. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. 4. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. familala etc. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. Psihologia mecanismelor cognitive. 2. in activitatea profesionala. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim.dr. intr-o dimineata. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte. Or. 27 . ci numai canita. Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental. experienta se desfasura pe o pluta. relevant este experimentul lui Vaturo11. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. cu ajutorul intrebarilor. elemente ale lor. p. dupa cum urmeaza: 1. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. Iasi. 5. cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. Editura Polirom. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale. Indiferent de perspectiva din care este studiata. poate. apa din vas era 10 Mielu Zlate. in mijlocul unui lac. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri.

univ. Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu. legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. Dorina Iusca altceva decat apa din lac. precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces. constructiva. In context didactic. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul.dr. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire.Psihologia educatiei lect. de analiza. Iasi. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. invadata de subiectiv. la relatii. de la multitudinea trasaturilor concrete. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. 28 . iar ultima fiind o aptitudine. 178. ulterior identificandu-se aspecte particulare. 1996. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla. concepte. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. umplandu-si canita cu apa. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. gasind doar canita. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general). dar le schimba forma si marimea. o activitate. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. neincredere. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale. In functie de criteriul valorii. Psihologie generala. concrete ale acesteia. s-a repezit la marginea plutei. Ulterior. putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. Maimuta se descurca totusi. dominata de fantezii si reverii. de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. dintr-o data a avut o tresarire. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. 11 Andrei Cosmovici. Oricum. Editura Polirom. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei. orientare activa. Uitandu-se in jur. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). rupta de realitate). ce scapa controlului si legilor logicii. precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. stingand focul si consumand banana. Dupa corespondenta cu realitatea. p.

 Apelul la forta – cand argumentele se termina. accidentale. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete.  Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale.dr. in realitate.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite. A gandi si a nu studia este periculos. Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare.296.” (Plutarh) 12 Mielu Zlate.” (M. se apeleaza la “bat”. conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate. Dorina Iusca Pentru a exemplifica.Psihologia educatiei ineficienta.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane.  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana. p. se folosesc argumente afective.  Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc. ci un continuum. cand. rationale. Editura Polirom. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata. are mai multe.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete. 29 .  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme. nu pentru orbi.univ. ci un foc care trebuie aprins. Psihologia mecanismelor cognitive. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta.” (Socrate) 3. 2006. discrediteaza si punctele sale de vedere. Iasi. in realitate existand nu doar extreme. Eminescu) 2. “A studia si a nu gandi este o risipa.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele. situatii intermediare la fel de eficiente. dupa cum urmeaza:12 lect.” (Confucius) 4. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.

presupunand totodata si organizarea. fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. Dorina Iusca 6. pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. asocierea sau reactualizarea informatiilor. o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare. 30 . desprinderea semnificatiilor. datorita inlantuirii logice a continutului. min. asociaţii. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante. întipărire).univ. Veti constata ca. Un geniu le evita.” (Socrate) 7. sel. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice.dr. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite.2. nip. fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient.” (Galileo Galilei) 4. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc. important este sa le descoperi. desi contine mai multe silabe. “Un intelectual rezolva problemele. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. ce presupune mobilizare energetica. Memoria In activitatea de invatare. Acest proces este insa. depozitare) şi reactualizare a informaţiei.Psihologia educatiei 5. Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica. “Intelepciunea incepe cu mirare. activ. conservare (stocare.” (Einstein) lect. Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului. nec. tul).

p. Freud14 citeaza cazul unei fete care. rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). 1999. Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. boala Parkinson etc). p. La Politie el a identificat. dar inainte de savarsirea talhariei. firesc si relativ necesar. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. litere. Bucuresti. 31 . Interesele. Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. intr-un mod nefericit. in trei ocazii diferite. uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. cuvinte). S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren.dr.149. Andrei Cosmovici. sa faca ultima proba la rochia de mireasa. In principiu. se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). De regula. parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer. informatiile reorganizandu-se intre timp. numai ca acesta avea un alibi de fier. dintr-un sir de indivizi. In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume. de la casierul in cauza. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte. sentimentele influenteaza puternic uitarea. scrie Freud. al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13. Michel Eysenck.Psihologia educatiei lect. in ziua nuntii. pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile). 13 14 Hans Eysenck. ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate. Cel de-al treilea proces al memoriei. informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde. pe un marinar. Editura Teora. Spre deosebire de MSD. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). uitarea are un caracter selectiv. Editura Polirom. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii.univ. Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii. Psihologie generala. avem de face cu o retinere temporara a informatiilor. Uitarea este un proces natural. Iasi. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. Descifrarea comportamentului uman. reactualizarea. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. In primul caz. 153. Intr-adevar. 1996.

in 1982. cat si denumirea localitatii de origine.99. p. Anghelescu. Bucuresti. facandu-se investigatii. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp. a devenit miner. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice.univ. uneori foarte speciale. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca. epilepsie. cand pacientii. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie. cu cat il vom repeta mai des. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic.dr. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. elaborata de Thomas si Robinson. fie la 1-2 zile dupa memorare. dar nu-si amintea nici numele sau. p. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria. un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele. In conditii favorabile. In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. 142.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. cu atat ea este mai valoroasa. 152. Memoria. scazandu-I teperatura. Cand avea deja 35 de ani. in timpul operatiei. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material. p. n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva.“idiotii savanti”. idem.  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. 1998. A. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. El a crescut acolo. traumatisme craniocerebrale etc). 32 . 17 Gh. Luandu-se legatura prin posta. Vuzitas. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate. Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. nici localitatea unde se nascuse. Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. Editura SC Stiinta si Tehnica. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . prenumele sau si al mamei.Psihologia educatiei lect. prezentate o singura data. Ina Ionescu. fie la 15-20 de minute.

33 . intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”). sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele. ci in totalitatea asectelor sale.dr. chiar daca volumul sau este mai mare. studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte. asociatii). Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia. Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului). Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor). Este recomandat sa facem scheme. dam un telefon. ordonat si coerent este mai usor de retinut.Psihologia educatiei lect.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram. bem o cafea. Scopul trebuie sa fie clar formulat. Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului. O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut. Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit.  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala. ci un timp de odihna. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat.  Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare. Read (citirea cu atentie. sa urmarim inlantuirea ideilor. iesim la o plimbare.univ. sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent. fie ca sunt pozitive sau negative. ea nefiind o veritabila distractie. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii. Un material logic. sa implice intentia. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). De asemenea. Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate. bine structurat.  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul. sublinieri. dorinta si vointa celui care memoreaza. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie.  Organizarea materialului. ne relaxam.

50% din ce vedem si auzim. astfel: treb. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex.univ. interesele.3. convingerile. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp. lect. motivele. 20% din ce auzim. a comportamentului. Dorina Iusca - 4. organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea. Motivatia In viata de zi cu zi a omului. Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). Sistemul motivational este o structura complexa. orientarea si modificarea conduitei umane. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale.dr. 30% din ce vedem. de stima si statut 34 . 80% din ce spunem. sub forma unei piramide. de autorealizare treb. nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim.

18 Andrei Cosmovici. un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. Editura Polirom. Aparitia unei trebuinte noi. p. 199. privarea senzoriala devenea aproape totala. ci treptat. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. inteligenta. nu se realizeaza brusc. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor. insa satisfacerea ei producand fericire. cu consimtamantul a 32 de persoane. Astfel. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. Psihologie generala. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. Iasi. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. personalitate. In legatura cu trebuintele legate de mancare. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. In urma acestor privatiuni. cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut. cu atat ea este mai specific umana. In perioada finala a experimentului. Or. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. mai ales a celor primare. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. determina exacerbarea acestora. izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos. decat sa repete situatia de privare senzoriala. crescand chiar eficienta biologica a organismului. 1996. In acest timp s-au reluat toate probele initiale. Mai mult. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare.dr. Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii. Ulterior. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. Nesatisfacerea trebuintelor. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. subiectii fiind permanent observati si intervievati. 35 . dupa satisfacerea alteia anterioare. Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. fara a satisface trebuintele biologice. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv.univ.

care impulsioneaza comportamentul. ci invatat. 203. scaderea ambitiilor si a impulsului sexual. emotivitate crescuta. cu timpul. Treptat se instala o stare depresiva. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. masa au devenit principala preocupare.Psihologia educatiei lect.dr. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. obligatiile profesionale etc). Initial. cum ar fi obtinerea unei recompense. spre anumite domenii de activitate. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. Temele hranirii precumpaneau in conversatie. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. Adrian Neculau. dureri musculare. 19 20 idem. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. Apoi. p. 92. puternic traite afectiv. Interesele sunt orientari selective. Ele sunt extrem de variate. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa). Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. foame. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. Editura Polirom. motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers. relativ stabile. Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere. pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. cum ar fi curiozitatea.univ. uneori apareau manifestari isterice. 36 . inteligenta fiind totusi putin afectata. motivele pot fi: pozitive sau negative. p. De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut. timp de o saptamana. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute. De asemenea. Iasi. 2003. directionand in fiecare moment conduita umana. De exemplu. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. dar ouale clocite sunt o delicatesa. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. In functie de localizarea acestora. Manual de psihologie sociala. Hrana. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat.

acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional. interactive de predare. in general. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 .  crede că şansele de succes sunt reduse. In primul caz. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu. atat la nivelul cadrelor didactice. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie.Psihologia educatiei lect. Cresterea numarului de succese duce.  abandonează repede o activitate.univ. lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism. condiţiile materiale. Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia.  are dificultăţi în a se decide. cat mai ales la elevi. Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice. a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice. colegii sau comunitatea in care profeseaza.  rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. utilizarea unor metode moderne. iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei. uneori finalizat cu abandon scolar. Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului.dr. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii.  îşi fixează scopuri greu de atins. mediul social. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii. Importanta in acest context este autocunoasterea. Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie. cercul de prieteni etc. la ridicarea nivelului de aspiratie.  explică eşecurile prin propria incapacitate.

univ. pozitia corpului in momentul perceptiei). memorie. adoptarea unei atitudini deschise. Dorina Iusca potentialului sau. 3. bazat pe cooperare. atitudini. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor. Putem spune astfel. punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. intelectuale (pregatirea cognitiva.perceperea detaliilor. Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei. ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului. interese. afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara.4. in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme. propice comunicarii eficiente. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi. incredere. lucru in echipa. crearea unui climat de lucru stimulativ. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute. Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura. 4. Identificarea .dr. Discriminarea .Psihologia educatiei lect. ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale. 38 . a aspectelor particulare ale obiectului.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie. Comparand senzatiile si perceptiile. 2. gandire. in schimb. de a percepe obiectele in mod unitar.

Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara. iar alaturi de cei doi. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele. In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. Or. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. De exemplu.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. niste pasageri. desfasurandu-se vara. De asemenea. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara. in SUA. Uneori obiectul poate deveni fond si invers.Psihologia educatiei lect. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. p. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957.dr. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele. in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. 39 . p. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. bine delimitata. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. in varful unui deal impadurit. relatiile cu semenii etc. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple. Mielul Zlate.113. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele. 161. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca. Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. la iesirea din autocar. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci. perceptia subliminala si-a facut efectul. Deci. de miscare fata de elementele statice etc). inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. 21 22 Cosmovici. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. bogatia culorilor peisajului. Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza.univ.Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond. Unul dintre ei este pictor si va observa. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient.

numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea.1. Nu de putine ori. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. In context scolar fenomenul perceptiei este. precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare). in conturarea unei perceptii realiste. gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai. cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori. Din punct de vedere etimologic. clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). el apărând în viziunile acestora. un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice.univ. ca expresia organizării 40 .dr. Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. Pentru Hegel. Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi. iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). Cunoscand mecanismul acestor erori. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei. aceasta era un gardian al vieţii psihice. Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. “pricepere”. Însă. fara a le atinge). Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare.Psihologia educatiei lect. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. 5. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori. Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. de asemenea important. termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”.

utilizându-se şi astăzi în educaţie. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. Theodore Simon. raţionamentul general. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog. 21. care derivă din cele fluide. …?). inclusiv a celor afectiv-motivaţionale.L. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. la începutul secolului al XX-lea. trenuleţ. clasificări şi completări de serii.dr. a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. abilitatea numerică. 10. măsurate prin teste de analogie. psiholog la Stanford University. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii. Ulterior. David Wechsler. informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii. includ vocabularul. pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. Abilităţile cristalizate. În viziunea psihometrică. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract. În 1936. 15. bazându-se pe descoperirile lui Binet. Guilford a extins modelul la 150 de factori. a identificat existenţa unui “factor comun g”. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia.Psihologia educatiei lect. J. recrutare de personal sau armată. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge. 6. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. psiholog american. Psihologul american L. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet.univ. memoria asociativă şi viteza perceptivă. fluenţa verbală. Ulterior. În general. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3. Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …). model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. produse şi conţinuturi. Astfel. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor. abilitatea spaţială. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. robot. Ei sunt: înţelegerea verbală. atunci când Lewis Terman. pentru a li se crea un cadru instructiv special. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. 41 . Raymond B. Paul Guilford.

fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi. susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte.Psihologia educatiei lect. la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn).dr. El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine.univ. În 1983. Astfel. Atât teoriile psihometrice. Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită. inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal. P. construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry). Sternberg. indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. leziunilor cerebrale. au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei. altele însă sunt noi (de exemplu. Mai mult. axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. indiferent dacă acestea sunt factori. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică. Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei. prin restructurarea datelor experienţei. O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. M. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale). Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. inteligenţa muzicală).

MINTEA UMANĂ. (Bucureşti: Sigma. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston. 2004). Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie. psihologii au acceptat ideea că. TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. 5. 2005). politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon).dr. inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All. adresându-se numai unui anumit tip de minte.Psihologia educatiei scheme. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL. educaţie şi neuroştiinţe. un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic. Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei. New Horizons)23.U. 2005). DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA.A. apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui.2. 2007). Frames of Mind. în general. “mintea unui viitor profesor de drept”. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial. MUNCA BINE FĂCUTĂ. lect. INTELIGENŢE MULTIPLE. Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”. Totuşi. (Bucureşti: Sigma. în ultimii ani. The Theory of Multiple Intelligences. precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. S. adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ. 43 . În teoria sa. 2006).univ.

Produsele pot fi teorii ştiinţifice.”25 Viziunea nouă este una pluralistă. dar ele nu sunt singurele virtuţi. p. 44 . Howard Gardner. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. Howard Gardner. p. mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute. Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F. de exemplu. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite. “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. 56. 2006). Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv. credinţele sau sentimentele. Autorul a identificat opt inteligenţe distincte.univ. Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă. 1983). Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării. p.13. Kenedy. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1. Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”.33.dr.Psihologia educatiei lect. INTELIGENŢE MULTIPLE. Conform teoriei lui Howard Gardner. FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. 2006). compoziţii muzicale sau campanii politice de succes. Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante. INTELIGENŢE MULTIPLE. cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam. Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile.

arhitectură etc. politician. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele. oral sau în scris. de a ordona date. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. În aceeaşi măsură. studii despre copii minune. poet. studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. scriitor. sunt maestre ale conversaţiei. Este de natură nonverbală. citesc cu plăcere. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. prezentări interculturale ale cunoaşterii. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. 45 . compun cu uşurinţă texte. 2. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente. el reprezentând inteligenţa logico-matematică. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor. savanţi. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. către gândire în termeni de cauză şi efect. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. dramaturg. muzică. Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte. de a efectua operaţii logice complexe. jurnalist. Gardner a identificat 7 inteligenţe. contabililor. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). fonetic sau stilistic. de a opera cu modele. categorii şi relaţii. fizicienilor. fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. oamenilor de ştiinţă. Deşi este specifică matematicienilor.univ. chimiştilor. ea include şi abilitatea de a calcula. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. ea putând fi utilizată şi în studii sociale.dr. 3. avocat. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine.Psihologia educatiei lect. către creare de ipoteze. orator. Iniţial. de a lucra uşor cu numere. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. de a rezolva probleme abstracte. editor. gramatical. inteligenţa spirituală. idioţi sau copii autişti.

şahiştilor. Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale.Psihologia educatiei lect. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit. le place să danseze. cu bună sensibilitate tactilă. cartografilor. sunt foarte îndemânatice. de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. fotografilor. ea presupunând sensibilitate la sunete. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. tâmplari buni. îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica. înţeleg foarte uşor hărţile. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). Această inteligenţă este specifică pictorilor. formele. Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). Deşi ascultă mereu muzică. acordând semnificaţii complexe sunetelor. Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. el fiind studiat de către Gardner. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. cos sau ţes bine. Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat. ele au abilitatea de a gândi tridimensional. pentru nevăzători. poziţia şi relaţiile între elemente. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. sculptorilor. sunt bucătari pricepuţi. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală. un auz melodico-armonic foarte bun. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători. liniile. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor. sunt oameni activi. proiectanţilor. Îi interesează muzicalitatea poeziilor.univ. arhitecţilor. învaţă uşor să cânte la un instrument. a interpreta şi a aprecia muzica. atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”). să înoate. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene.dr. 46 .

alcătuirea insectarelor. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. independente. filosofii. contemplative. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru. Biologii. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor.dr. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. autoînţelegere. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. de a observa schimbări ale vremii. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice. dorinţe. motivaţii. mecanicii. avocat. conştiinţa stărilor interioare. precum şi capacitatea de autodisciplină. chirurgii. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. lucrează bine în grup. 5. director. preot. conform lui Howard Gardner. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. îngrijirea copacilor sau a animalelor. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. a propriilor intenţii. intenţiile. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 .3. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. ştiu să se automotiveze. psiholog. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii.Psihologia educatiei lect. apreciază provocările. teologii. sunt introspective. meşteşugarii. ecologiştii. politician. vânzător. administrator. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. sportivii. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale. fermierii. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor. rezolvă conflicte.univ. de a stabili relaţii ecologice.

univ. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator. Astfel. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora.dr. fără rost. câte unul pentru fiecare inteligenţă. Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele. numere din zece cifre. ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală. dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. Mai mult decât atât. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. ci şi dexteritate corporal-kinestezică. Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. În acest sens. Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor. şcoli care aşezau 48 . Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. Ca orice factor de natură ereditară.Psihologia educatiei lect. altele mai puţin. interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală. şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor.

conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar. 64. De asemenea. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. 2006). corporal-kinestezice. 27 28 Howard Gardner. În cele din urmă. coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia. Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani. abordarea Arts PROPEL. în afară de curriculum-ul centrat pe teme. şi-a propus drept obiectiv multianual.dr. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă. Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie.univ.Psihologia educatiei lect. Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple). care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici. Mai departe. bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. Era punctul de la care se pleca. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. muzică.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple. * În concluzie. Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare. 49 . unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. Adevărul. p. filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. care cuprinde informarea standard şi diverse materii. Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative. devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil. a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. INTELIGENŢE MULTIPLE.

in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. valorilor. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului. munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata. Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict. trasaturilor de personalitate. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane. grupuri. Important de retinut este faptul ca. ce face trimitere la forma sa violenta. lect.1. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii.univ. comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6. Rezolvarea conflictelor in context educational 6.dr. este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 . scopurilor. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. termenul include manifestari foarte complexe. Conform acestuia. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. In realitate.

Exista mai multe tipuri de conflicte. M-am saturat!”. Ulterior. Editura Polirom. 21. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict. ca atare.  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa. valori. “Nu este adevarat. lect. 6.  comportamentele neadecvate – agresivitatea. selectam:  diferentele de opinii. Sanda este convinsa ca au fost intelesi si. amintim criteriul aparentei. 29 30 Ana Stoica-Constantin. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista. idem. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. atitudini. Dorina Iusca existe. trasaturi. Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor. nevoi. Dintre acestea. Din acest motiv. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare. iar Alex nestiind despre ce este vorba. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni. p. la intoarcerea prietenului. gusturi.2. 2004. “Femeile la volan sunt o calamitate”.Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”. Iasi. p. “Cum? Nu este adevarat!”. 24.dr. Conflictul interpersonal. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict). raspunde celalalt. starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. 51 . fosta lui prietena. incepe unul.30  comunicarea absenta sau defectuoasa. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex. ele fiind clasificate dupa diverse criterii.univ.

Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau.dr. ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare.univ.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii.3. incluzand violenta verbala sau fizica. 52 . fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate. avand alt program. sustinere a celuilalt.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana. avand un caracter situational. in mod constant si fara echivoc. Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. de reducere a agresivitatii verbale.Psihologia educatiei lect. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri. situatia prezinta un potential exploziv. insa deseori nu comunica despre aceasta stare. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie. Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur. comportamentul scapand de sub controlul rational. este un conflict neprevazut. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. ecoul sau este de scurta durata. De fapt. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului. dar mult mai intensa. insotita eventual de opinii fixe. 6. de suport emotional: de linistire.  tensiunea – similara cu disconfortul. Dupa criteriul nivelului. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie.

Editura Polirom.dr. Aptitudinile. Zorgo. Bucureşti. Editura Sigma. D. Editura Polirom. Pânişoară. Robert J. Iaşi. Editura Humanitas..  Roşca.. I. D.univ. Iaşi. Cluj-Napoca. Editura Polirom. Editura Trei. 2004.  Cosmovici. T. 2005..Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect. 2006. Tinca.. 1998.  Sternberg.  Negret-Dobrişor. Ion-Ovidiu. Iaşi. 1999..  Potolea. Editura Polirom..  Cand sunt intrerupt.  Goleman. I.  Pânişoară. 2009. Iaşi. Daniel. Psihologie şcolară. Comunicarea eficientă.. Editura Curtea Veche.O. A. 2006. Motivaţie şi personalitate. Manual de creativitate.  Creţu. sunt derutat. Editura Polirom. Al. Neacşu. Bucureşti.  Sălăvăstru.. 2001. Editura Polirom.O. Iaşi. Psihologie generală.H. I. . Psihologie şcolară. Noi orizonturi. Editura Trei. Editura Polirom. As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie. I. 2005. 2009.. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect... Psihologia învăţării şi a dezvoltării. Psihologia educaţiei. H. Inteligenţe multiple. Psihologia educaţiei. Marcel. Inteligenţa emoţională. Press. Psihologia vârstelor. 53 . Bucureşti. Iucu.. Pânişoară.. Editura Polirom. Iaşi. Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit. Iaşi. R.  Maslow. 1996.  Gardner. Bucureşti. Bibliografie selectiva  Cosmovici.  Golu. pentru ca imi pierd firul ideilor. L. Editura Ştiinţifică.  Crahay. P. B. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine. Editura U.  Cand nu sunt bine platit. Iacob. A. Pregătirea psihopedagogică. N. Bucureşti.. Ştiinţa învăţării. 2007. Bucureşti. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat. 2008. A.. 2001. Iaşi.. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat.  Jurcău. 1972.

Ştefan. Iasi.  Şchiopu. 2008. Ursula.. M. Editura România Press. Creativitatea pentru studenţi şi profesori. 1971. Bucureşti. o Zlate. 2006. Conflictul interpersonal.univ. Editura Institutul European. Editura Didactică şi Pedagogică. 54 .  Stoica-Constantin. Ana.dr. Dorina Iusca  Stoica-Constantin. Bucureşti. Iaşi. Editura Polirom. Aptitudini şi talente. Editura Polirom. Psihologia mecanismelor cognitive. 2004.Psihologia educatiei lect.  Zisulescu. 2004. Psihologia modernă. Iaşi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful