Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă. factori si etape in dezvoltarea umana.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor. luarea de decizii. a relatiilor interpresonale. sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp. aspecte ale negocierii. motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale).  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. pe atât de controversat este domeniul ei de studiu. a caracteristilor unui fenomen. încât vorbim despre mai multe psihologii. explicare = stabilirea cauzelor care îl produc. în zilele noastre. Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice. limbaj. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). a cognitiei si influentei sociale.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor. afectiva (“musical emotion”). terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. memorie. perceptie.univ. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile. cognitiva (“music cognition”). încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. a organizării ritmice.Psihologia educatiei lect. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor.dr. Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. Domenii ale psihologiei De altfel. domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. gandire. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. 6 . Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici.  psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore. Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale.

Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education. sine si ceilalti ascultatori. SUA. leadership. procese afective specifice. melodica. institutii publice. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. eficienta organizationala. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului. intimitatea. Marea Britanie. Marea Britanie. SUA. timp si energie. cinematografie. polifonica sau armonica a acesteia. analiza ritmica. Norvegia.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center. mass-media. Marea Britanie. Music Perception – University of California Press.  psihologie organizaţională – individul in organizatii.univ. Dorina Iusca (“music therapy”).Psihologia educatiei lect. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice. comunicarea organizationala. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing. SUA. caracteristici ale personalitatii creatoare. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale.  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. Australia. Asia. publicitate. vestul si nordul Europei sau Australia. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. SUA.dr. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. 7 . tipologii si modele teoretice ale personalitatii.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate. Music Educators Journal – Michigan State University. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association. • Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University. Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse. caracteristicile grupului de munca. SUA. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc.

este constituit dintr-un un fenomen complex. Thorndike. creativitatea strategiilor didactice. ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele. E. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . cheia succesului activităţii unui bun profesor). Watson.F. succesul şi insuccesul şcolar. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament).univ. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional. Sunt abordate aici teorii asociationiste. centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale.dr. dimensiunea psihologică a pregătirii sale. de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi. P. Skinner. Pe de altă parte. grupul şcolar. Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E. Personalitatea educatului.  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic.3. 8 . psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. E. începând cu I. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice. 1. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale.  psihopatologie – diagnosticul.  psihoterapie – strategii (cognitive. obiectul psihologiei educaţionale. Guthrie sau B.Psihologia educatiei lect. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale. comportamentale. Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului.R. În concluzie. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice. în special la vârstele şcolare. J. Tolman. elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului. De aceea. cognitiviste si constructiviste ale invatarii.

insa fara a pierde starea de „ca si cum”). atitudini. perseverenta.dr.  expresivitatea in voce. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes. a grupului de elevi). competente). mimica gestica.Psihologia educatiei lect. de asemenea. gandurile celui din fata ta. pronuntie literara.  atentia distributiva. ci si de o latura profund umana. Dorina Iusca 2. Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor. acestea determinand. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar. ca si cum ai fi celalalt.  capacitatea de organizare (a ideilor.univ. Dincolo de aceasta dimensiune. relevata prin ansamblul de valori.  echilibrul emotional.  inventivitatea. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata. ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte. ingeniozitatea. 9 . Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2.  rabdarea.  spiritul de observatie. capacitatea de a duce un lucru pana la capat. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie.1. Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor. a materialului didactic. Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica.

Iasi. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar. Pregatirea psihopedagogica.dr. intrun context socio-cultural si institutional specific. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate.Psihologia educatiei  sociabilitatea. lect. de determinare a gradului de dificultate al acesteia.univ. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala. Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice.2. 2008. capacitatea de accesibilizare a continuturilor. intelegerea lumii lor interioare. forta si oprortunitateac decizionala.  competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei. atat prin comportamentul profesorului. inainte de a exercita aceasta meserie. p. dezvoltarea personalitatii elevilor. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul. ca profesor sau ca diriginte. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti. Din acest motiv.  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei. Editura Polirom.  competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare. 10 .a. 2. 4 Dan Potolea s.430. de conducere a clasei.  competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile. Competenta didactica In 20024. aprecierea obiectiva a activitatii acestora. cat si prin activitatile propuse elevilor. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata.

In mediul scolar. din dorinta de a fi iubit.  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse. directori etc. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic. colegi. Dorina Iusca 2. recompense. ridiculizare. complimente. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere. 11 .univ. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari. postului de manager etc.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei. aprobat de catre aceasta. apreciat. respingere.Psihologia educatiei lect. Ca sa-si mentina autoritatea. nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii.3.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia.dr. datorita varstei. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar. retine sau falsifica dupa propriile interese. conditiei financiare.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga.

deschidere catre comunicarea sincera a ideilor. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 .Psihologia educatiei lect. tehnicile motivationale si procedeele de evaluare. R. Lippit si R. planificarea continutului.4.univ. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor. activitatile. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. modalitatile de control si sanctiune. nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului. activitatile. etapele de desfasurare a acestora. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. Lewin si colaboratorilor sai. In cazul in care profesorul intarzie la ora. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala. Dorina Iusca 2. White. se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar.dr. Atitudinea generala este rece si impersonala. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. strategiile de instruire folosite. atmosfera generala fiind una de cooperare. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism. mijlocele si metodele ce vor fi folosite. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. democratic si laissez-faire. spijin reciproc. Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie.K.

acesta este activ dar lipsit de productivitate. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului. dar aceste sugestii sunt rar concretizate.5. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora. 13 . ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea.dr. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor.Psihologia educatiei lect. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului. comportamentul si randamentul elevilor. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte. De aici si eficienta scazuta. Comprand cele trei stiluri. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect.univ. in lipsa profesorului. In momentul in care profesorul paraseste grupul. aceste pareri vor influenta. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. daca ii sunt solicitate. Pana la urma. constient sau inconstient. elevii nu se angajeaza in invatare. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”. Uneori unii elevi. cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. 2. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational. Ca urmarea a acestui stil de conducere. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social. Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup. Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului.

astfel. acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere. cum ar fi constiinciozitatea. astfel. intraindividuale.dr. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică. grup. o teza mediocra dupa una slaba pare buna. în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc. efortul. unii sunt mai generosi. Educatie si dezvoltare umana 3. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari. • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare. Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 . • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane.1. 3. antropologice şi psihologice. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice. filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional.univ.trib. bio-psiho-sociale. • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului. acuratetea lucrarii etc .Psihologia educatiei lect.

pentru că nivelul apei este mai ridicat. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. pe parcursul vieţii sale. ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor). lect. 4.univ. 15 . Dorina Iusca 2. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii. mesajele de specificitate sub forma codului genetic.Psihologia educatiei 1. o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă. Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). Copiii „sălbatici”. întâlnim în literatura românească. direct sau indirect. copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. epistemolog şi psiholog elveţian. specific umană. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt.dr. oameni. 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. 3. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea. s-au animalizat. variaţiile între indivizi şi manifestările lor. 3. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. crescuţi de animale. comportamentul indivizilor la diferite vârste. Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice.2. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. 3) educaţia este activitatea specializată. De exemplu. schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. În schimb. deşi au supravieţuit. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. De asemenea. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. biolog.

univ. Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului. stadiul preoperaţional 16 . 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei.Psihologia educatiei lect. mai ales pe jucăriile care sună. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. după care. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. 1. 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). Practic. palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. El explorează. având formată deci permanenţa obiectelor. el îşi stimulează analizatorii. elaborate. duce la gură obiecte).dr. la fel ca şi adultul. atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil. Investigând intelectul copiilor. copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă. În această etapă. Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. 2. 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani). fără scop. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. de textura obiectelor. luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. în faţa lui. are tendinţa de a pune mâna pe orice. aşezaţi-o după un paravan. stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. copilul trece de la mişcările dezorganizate. Dacă el o caută după paravan. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani). la acţiuni senzoriomotorii coerente. El afirmă că. De exemplu.

cânt în dialog. mişcări acompaniatoare. Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete. 3. bătăi din palme. Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui. Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 . nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei. copilul fiind practic. cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale. bilingv). în dezvoltarea psihomotrică.  jocul de construcţie (3-4 ani). Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale. jocurile preferate. Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior. ideea de competiţii individuale sau pe grupe.Psihologia educatiei lect.dr. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative. desenând chiar o scară cu opt trepte. De aceea. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri. respectarea unor reguli. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă. motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. un copil de 7-8 ani. manipularea unor jucării muzicale. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă. începe să numere degete sau beţişoare. Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face. de exemplu. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile). are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. însuşirea unor roluri. De aceea. În jocurile lor. fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3. ajuta în formarea reprezentărilor. copiii repetă ce spun cei mari.  jocul cu reguli (5 – 7 ani). Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important.univ. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani).  jocul de rol (4-5 ani). copiii vor fi mai motivaţi în învăţare. este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu.

iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3. nuanţele. o ingrosare numita placa neurala. pe fata dorsala a embrionului. calde sau reci. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa.3. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu. În aceeaşi manieră. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive.dr. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget.1. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului. 18 . inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze.Psihologia educatiei lect.univ. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică.3. Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor. prin tehnici specifice. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. 3. tonurile. La 14 saptamani. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. 4. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii. Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. din care se va dezvolta ulterior encefalul.

sub titlul Music and spatial task performance. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina. ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni. Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature. 3. El poate inchide si deschide ochii. fătul poate auzi. Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale. Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. principalul tip de comportament sunt mişcările. principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul. Dorina Iusca În această etapă. Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani. privind in sus. p.3. jos sau lateral. 2006. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea).univ.dr. intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). 5 Ana Muntean. Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. oftatul (la 2 luni) si rasetele.5 Începând cu 6 luni. Iasi. Insa. 19 . avand chiar si o pozitie preferata pentru somn. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care. Psihologia dezvoltarii umane.Psihologia educatiei lect. redau acelaşi conţinut muzical. fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. In cadrul unui experiment realizat in 1967. De asemenea. 132. In acelasi timp. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. iradiant luminoasa). Editura Polirom.2. După acest moment al dezvoltării intrauterine. citite rotind pagina la 180 de grade. cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate.

Ţipătul are şi un rol funcţional. la 3 luni.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată. p. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”. acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. de inaltimi variabile. Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice. cu intensitate joasă. 29. La un an . Bucuresti. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple. pentru a deveni ritmic şi mai puternic. 1993.Psihologia educatiei lect.univ. copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. care îi permite să apuce obiectele.dr. „ţipătul de pisică” din sindromul Down). Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere. Astfel. conform teoriei lui Jean Piaget. Până la doi ani. modelul supărat – este ritmic şi energic. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata. Psihologia varstelor. Exista insa doua faze importante. 20 . apar primele manifestari ale comunicarii verbale. Tot in aceasta etapa. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. 6 Emil Verza. Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. Din punct de vedere cognitiv. Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână. Editura Hyperion. La 7 luni poate sta asezat fara ajutor.un an şi jumătate face primii paşi.

ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice. ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. dar o evita cand revine. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate. ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. iar ca adulti vor fi negativisti. ca parinti. 197. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. Bowlby a introdus conceptul de atasament.dr. agresivi si dependenti. Astfel. securizante. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale. Iasi. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. Editura Polirom. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. In acelasi timp. dovedind echilibru si competente relationale. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. p. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament. de mai tarziu. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate. In acelasi timp. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. faza caracteristica varstei de 5-6 luni.Psihologia educatiei lect. copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. Psihologia dezvoltarii umane. 21 . 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament.univ. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea. 2006. avand o imagine clara despre sine. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti.

22 la masini. Psihologia varstelor. respect reciproc si autonomie. 22 .univ. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur.Psihologia educatiei lect. Din punct de vedere cognitiv. prescolarii manifesta o curiozitate mare. uneori contradictorii. conform teoriei lui Piaget.1. 3. 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8. fata de proprii copii. Editura Hyperion. Dorina Iusca randul lor. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare.5. afectiv. bazata pe incredere. memoriei si operatiilor intelectuale. Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie. 8 Emil Verza. dorintele. 1993. precum si integrarea in colectivitate. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii. Bucuresti.5. Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor. Caracterizarea varstelor scolare 3.dr. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. De asemenea. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. 54. Din punct de vedere psihologic. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ. p. Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). acelasi model de interrelationare pozitiva. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. 81 s-au referit la natura. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. social etc. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani.

ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. după Jean Piaget.dr.univ. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului. „insforat”. Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei. Volumul mare de cunostinte. relatarea povestilor.5. 3. constructii. Atractia pentru cuvinte este atat de mare. modelaj. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci). Referindu-se la magism. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului). Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat. durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica. „Hai sa pestim!”). Şcolarul mic (7 -10. Pe de alta parte. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. 15-20 minute la grupa mijlocie. imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni. determina o importanta dezvoltare 23 . şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara. De obicei. la 2000-3000 de termeni. fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare.. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat. În această perioadă se însuşesc cititul.2. prin multitudinea de discipline scolare.Psihologia educatiei lect. jocuri cu subiect. supa e buna.. in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen. scrisul şi socotitul. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu. dar instrumente intelectuale mai târziu. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul. pictura etc.”. activităţi ce sunt scopuri în sine acum. De asemenea. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata.” In ceea ce priveste limbajul. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate.

Odată constituit. conform teoriei lui Piaget. 24 . distanţate. jucarii. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri. aceasta fiind etapa gândirii formale. numaratoare. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. hobby-urile sau interesele lor. in cadrul caruia se releva atat drepturi. mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional). 3. precum si constituirea statutului sau de elev. puternic respinşi. jetoane etc). lezări ale prestigiului. astfel. duioşie etc. a surprinderii nuanţelor de limbaj. de asemenea. actiuni sau atitudini. de opoziţie. copiii nepopulari fiind. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare. dupa trăsăturile de personalitate. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. pe când băietii excelează în ştiinţele exacte.5. nu după obiectivele grupului. se dezvoltă viaţa interioară. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient. el fiind pus in situatia de asi explica. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi. ruşine. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic. pudoare. repulsie. betisoare. gelozie.dr. motiva. Din punct de vedere afectiv. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort. Pubertatea (10 .3. Dorina Iusca cognitiva. discuta anumite reactii. Alcătuirea grupului se produce spontan.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă.Psihologia educatiei lect. Din punct de vedere social.univ. Cu toate acestea. Grupul are o mare importanţă la pubertate. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat. cat si multiple responsabilitati.

evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. între părinţi şi copiii lor. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni. Din punct de vedere cognitiv. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii. studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte. un eşec. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur.4. Dorina Iusca 3. 25 .univ. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. a identităţii personale. apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte.5.dr. băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele. o respingere.Psihologia educatiei lect. ruptura unei relaţii. Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene. ea poate duce la suicid. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. devenind mai intime şi mai diverse. consumul de alcool sau droguri. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale. a autonomiei. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente. sau o umilire. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi. În cazuri extreme. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei.

9 Andrei Cosmovici. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E. Skinner. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor. E. a sentimentelor. prin intermediul mass-media.1. B. 26 . J.N. Psihologie scolara. in familie. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant. asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. Luminita Iacob. L. F. 121. Editura Polirom. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4. memoria. neorganizata. gandirea.univ. preluand definitia oferita de A. a intregii personalitati. Leontiev. Prin urmare. Watson. p. Exista variate definitii ale conceptului.  teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia. asadar. Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. sau sistematica. Thorndike. Invatarea este. Invatarea poate fi spontana. invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. in legatura cu acest subiect. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. Iasi.Psihologia educatiei lect. In sens general.dr. a vointei.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. Dorina Iusca 4. 1998. Tolman etc.

227. explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim. Totusi. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte. in mijlocul unui lac. cu ajutorul intrebarilor. 5. cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. Indiferent de perspectiva din care este studiata. relevant este experimentul lui Vaturo11. poate. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care. elemente ale lor. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. apa din vas era 10 Mielu Zlate. Interesant. Editura Polirom. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic.dr. 4. fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. Abstractizarea – analiza a esentialului. Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental.Psihologia educatiei lect. Iasi. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene. Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. intr-o dimineata. Psihologia mecanismelor cognitive. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. 2. 27 . a realizarii unei descoperiri. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. in activitatea profesionala. a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta.univ. specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. In acest sens. dupa cum urmeaza: 1. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. ci numai canita. familala etc. experienta se desfasura pe o pluta. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. p. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. 3. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. Or. n-a mai gasit recipientul cu apa. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. 2006. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale.

de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. iar ultima fiind o aptitudine. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. dar le schimba forma si marimea. Editura Polirom.univ. lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. concrete ale acesteia. legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. de la multitudinea trasaturilor concrete. s-a repezit la marginea plutei. p. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla.dr. Uitandu-se in jur. concepte. de analiza. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire. o activitate. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general). In functie de criteriul valorii. Oricum. 11 Andrei Cosmovici. ulterior identificandu-se aspecte particulare. Maimuta se descurca totusi. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. invadata de subiectiv. Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu.Psihologia educatiei lect. in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale. 178. Iasi. 28 . dominata de fantezii si reverii. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. gasind doar canita. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. neincredere. dintr-o data a avut o tresarire. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. orientare activa. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei. In context didactic. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. stingand focul si consumand banana. putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. ce scapa controlului si legilor logicii. o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. la relatii. precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. Dorina Iusca altceva decat apa din lac. umplandu-si canita cu apa. Ulterior. Psihologie generala. Dupa corespondenta cu realitatea. 1996. constructiva. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. rupta de realitate).

dupa cum urmeaza:12 lect.dr. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete.  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele.Psihologia educatiei ineficienta. A gandi si a nu studia este periculos. 29 .  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana. se folosesc argumente afective.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare.  Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc. Psihologia mecanismelor cognitive.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta. ci un continuum.” (Confucius) 4. Dorina Iusca Pentru a exemplifica. discrediteaza si punctele sale de vedere. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut. accidentale. nu pentru orbi. in realitate existand nu doar extreme.univ. are mai multe. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata. “A studia si a nu gandi este o risipa. in realitate. 2006. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad. situatii intermediare la fel de eficiente.” (Socrate) 3.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.  Apelul la forta – cand argumentele se termina.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta. cand.” (M. Eminescu) 2. Editura Polirom.296. Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1.  Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale. Iasi.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite. rationale.” (Plutarh) 12 Mielu Zlate. conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate. ci un foc care trebuie aprins. se apeleaza la “bat”. p.

Veti constata ca. Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). întipărire). Acest proces este insa. nip. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite. asociaţii.Psihologia educatiei 5. desprinderea semnificatiilor. In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). important este sa le descoperi.” (Galileo Galilei) 4. “Intelepciunea incepe cu mirare. asocierea sau reactualizarea informatiilor. conservare (stocare. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice. Memoria In activitatea de invatare. ce presupune mobilizare energetica. datorita inlantuirii logice a continutului. activ. Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica. min.dr. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. Un geniu le evita. pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala.univ. sel. “Un intelectual rezolva problemele. tul). nec. 30 .” (Einstein) lect. depozitare) şi reactualizare a informaţiei. fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata. presupunand totodata si organizarea. Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante.” (Socrate) 7. desi contine mai multe silabe. fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient.2. Dorina Iusca 6.

pe un marinar. intr-un mod nefericit. in ziua nuntii. S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren. numai ca acesta avea un alibi de fier. La Politie el a identificat. 13 14 Hans Eysenck. In principiu. parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer. sa faca ultima proba la rochia de mireasa. pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile). Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). 31 . informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde.univ. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. 1999. De regula. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte. Psihologie generala. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii. Freud14 citeaza cazul unei fete care. ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. In primul caz. sentimentele influenteaza puternic uitarea. Uitarea este un proces natural. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. de la casierul in cauza. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii.Psihologia educatiei lect. firesc si relativ necesar. reactualizarea. Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. Cel de-al treilea proces al memoriei. al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13. Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). scrie Freud. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini. Interesele. In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume. Intr-adevar. Editura Polirom. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). p. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. dar inainte de savarsirea talhariei. Spre deosebire de MSD. p.149. Descifrarea comportamentului uman. Andrei Cosmovici. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. Iasi. Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos. rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). dintr-un sir de indivizi. avem de face cu o retinere temporara a informatiilor. uitarea are un caracter selectiv. Editura Teora. informatiile reorganizandu-se intre timp. 1996. 153. se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). litere. boala Parkinson etc). Michel Eysenck. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa.dr. Bucuresti. cuvinte). in trei ocazii diferite.

Anghelescu. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. El a crescut acolo. n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva.univ. fie la 15-20 de minute. In conditii favorabile. Luandu-se legatura prin posta.99. scazandu-I teperatura. traumatisme craniocerebrale etc). A. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca. prezentate o singura data. un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria. uneori foarte speciale. dar nu-si amintea nici numele sau. a devenit miner. cu atat ea este mai valoroasa. 142. cat si denumirea localitatii de origine. Memoria. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte. p. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . in 1982. Bucuresti.Psihologia educatiei lect. Vuzitas. 152.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre. in timpul operatiei. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice. Editura SC Stiinta si Tehnica. prenumele sau si al mamei. Cand avea deja 35 de ani. cu cat il vom repeta mai des. epilepsie. idem. 17 Gh. fie la 1-2 zile dupa memorare. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material. cand pacientii. Ina Ionescu. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie. In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. 32 . elaborata de Thomas si Robinson. p. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma.“idiotii savanti”. p. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp.dr. facandu-se investigatii. nici localitatea unde se nascuse. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen.  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. 1998.

sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele.  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul. sublinieri. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat.  Organizarea materialului.Psihologia educatiei lect. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie. sa implice intentia. bine structurat. 33 . Scopul trebuie sa fie clar formulat.dr. Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului). intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”). ea nefiind o veritabila distractie. Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor). Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate.univ.  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala. De asemenea. Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit. ne relaxam. Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului. Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia. sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte. sa urmarim inlantuirea ideilor. fie ca sunt pozitive sau negative. Read (citirea cu atentie. studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat. ci un timp de odihna. dorinta si vointa celui care memoreaza. ci in totalitatea asectelor sale. iesim la o plimbare. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). chiar daca volumul sau este mai mare. dam un telefon. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii. Este recomandat sa facem scheme. O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut. asociatii). bem o cafea. Un material logic. ordonat si coerent este mai usor de retinut.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram.  Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare.

Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea. astfel: treb.3. organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina. 50% din ce vedem si auzim. lect. motivele. Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale.univ. Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane. 20% din ce auzim. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp. Motivatia In viata de zi cu zi a omului. interesele. de stima si statut 34 .dr. de autorealizare treb. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. convingerile. Dorina Iusca - 4. sub forma unei piramide. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). 80% din ce spunem. orientarea si modificarea conduitei umane. Sistemul motivational este o structura complexa. a comportamentului. 30% din ce vedem.

izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. dupa satisfacerea alteia anterioare. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. 35 . cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut. un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. determina exacerbarea acestora. Astfel. inteligenta. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. fara a satisface trebuintele biologice. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. subiectii fiind permanent observati si intervievati. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. ci treptat. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos. Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. In acest timp s-au reluat toate probele initiale. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta. In perioada finala a experimentului.dr. 1996. In urma acestor privatiuni. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. Aparitia unei trebuinte noi. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv. p. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. crescand chiar eficienta biologica a organismului. nu se realizeaza brusc. personalitate. Editura Polirom. Psihologie generala. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor. cu atat ea este mai specific umana. decat sa repete situatia de privare senzoriala. Or. 199.univ. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. Mai mult. privarea senzoriala devenea aproape totala. Iasi. insa satisfacerea ei producand fericire. Nesatisfacerea trebuintelor. In legatura cu trebuintele legate de mancare. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii. 18 Andrei Cosmovici. mai ales a celor primare. Ulterior. cu consimtamantul a 32 de persoane.

Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. p. care impulsioneaza comportamentul. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. uneori apareau manifestari isterice. Adrian Neculau. Manual de psihologie sociala. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala. inteligenta fiind totusi putin afectata. pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. Temele hranirii precumpaneau in conversatie.Psihologia educatiei lect. Editura Polirom. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut. Initial. 92. dar ouale clocite sunt o delicatesa. foame. spre anumite domenii de activitate. Apoi. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. De asemenea. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. 19 20 idem. 2003. obligatiile profesionale etc). relativ stabile. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. ci invatat. scaderea ambitiilor si a impulsului sexual. cu timpul. Hrana. cum ar fi obtinerea unei recompense. timp de o saptamana. ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. 203. De exemplu. emotivitate crescuta.dr. p. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute. 36 . motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. Ele sunt extrem de variate. masa au devenit principala preocupare. Interesele sunt orientari selective. Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere.univ. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. directionand in fiecare moment conduita umana. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. Treptat se instala o stare depresiva. motivele pot fi: pozitive sau negative. Iasi. In functie de localizarea acestora. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers. dureri musculare. puternic traite afectiv. cum ar fi curiozitatea. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa).

Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice. a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice. Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 . Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. uneori finalizat cu abandon scolar. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii.  rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. atat la nivelul cadrelor didactice. in general. condiţiile materiale.Psihologia educatiei lect.univ. Cresterea numarului de succese duce. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism. interactive de predare. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile.  îşi fixează scopuri greu de atins. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii. cercul de prieteni etc.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic. iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei. Importanta in acest context este autocunoasterea. lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. utilizarea unor metode moderne. colegii sau comunitatea in care profeseaza. mediul social. acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional.  crede că şansele de succes sunt reduse. Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului. cat mai ales la elevi. In primul caz.dr. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu. la ridicarea nivelului de aspiratie.  are dificultăţi în a se decide.  explică eşecurile prin propria incapacitate. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun.  abandonează repede o activitate.

pozitia corpului in momentul perceptiei). Identificarea . punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). 38 . afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara.4. a aspectelor particulare ale obiectului. propice comunicarii eficiente. Discriminarea . Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi. lucru in echipa. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute. 2. de a percepe obiectele in mod unitar. adoptarea unei atitudini deschise. 4. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. atitudini. intelectuale (pregatirea cognitiva.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie. Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. gandire. Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei. interese.dr.univ. Putem spune astfel. crearea unui climat de lucru stimulativ.Psihologia educatiei lect. memorie. ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari. In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura. 3. Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor. Comparand senzatiile si perceptiile. bazat pe cooperare. in schimb. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale. incredere. ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului.perceperea detaliilor. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme. Dorina Iusca potentialului sau. in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput.

In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza. perceptia subliminala si-a facut efectul. Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara.dr. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. bogatia culorilor peisajului. bine delimitata. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22. in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. Unul dintre ei este pictor si va observa. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. de miscare fata de elementele statice etc). 161. p. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita.univ. De asemenea. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci.Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond. Uneori obiectul poate deveni fond si invers. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. 39 . desfasurandu-se vara. la iesirea din autocar. in SUA. iar alaturi de cei doi. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient.Psihologia educatiei lect.113. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”. Or. relatiile cu semenii etc. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte. 21 22 Cosmovici. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola. De exemplu. Deci. p. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. in varful unui deal impadurit. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma. niste pasageri. Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. Mielul Zlate.

Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”. gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai. clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori.dr. iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare. aceasta era un gardian al vieţii psihice. 5. Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. Însă. cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori.1. ca expresia organizării 40 . un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice. Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). de asemenea important. in conturarea unei perceptii realiste. “pricepere”. Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. Cunoscand mecanismul acestor erori. Nu de putine ori. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. In context scolar fenomenul perceptiei este. el apărând în viziunile acestora. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei. numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea.Psihologia educatiei lect.univ. fara a le atinge). precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare). Din punct de vedere etimologic. Pentru Hegel.

sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …). Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract.univ. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă.Psihologia educatiei lect. Psihologul american L. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). Ei sunt: înţelegerea verbală. Raymond B. 15. Guilford a extins modelul la 150 de factori. a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3. clasificări şi completări de serii. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. David Wechsler. atunci când Lewis Terman. În 1936. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. …?). perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia. abilitatea spaţială. raţionamentul general. Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. psiholog american. la începutul secolului al XX-lea. Ulterior. 41 . inclusiv a celor afectiv-motivaţionale. informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii.dr. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet. Abilităţile cristalizate. În viziunea psihometrică. a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. memoria asociativă şi viteza perceptivă. utilizându-se şi astăzi în educaţie. Ulterior. Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. robot. recrutare de personal sau armată. pentru a li se crea un cadru instructiv special. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. J. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei. Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. În general. care derivă din cele fluide. fluenţa verbală. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. bazându-se pe descoperirile lui Binet. trenuleţ.L. 10. psiholog la Stanford University. abilitatea numerică. măsurate prin teste de analogie. model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. Astfel. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. includ vocabularul. produse şi conţinuturi. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog. 6. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. a identificat existenţa unui “factor comun g”. Theodore Simon. Paul Guilford. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”. 21.

experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei. El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine. construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. indiferent dacă acestea sunt factori. Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită. Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat. Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. În 1983. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică. susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. M. Astfel. fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi.Psihologia educatiei lect. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale). leziunilor cerebrale. Sternberg.dr. Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. P. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. inteligenţa muzicală). inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal. altele însă sunt noi (de exemplu. prin restructurarea datelor experienţei. psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn). Atât teoriile psihometrice. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi. Mai mult. axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry).univ. Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei.

în general. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ. precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. 5. Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. 43 . CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. New Horizons)23. 2006). NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. În teoria sa. Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei.U. Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie. MUNCA BINE FĂCUTĂ. politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. adresându-se numai unui anumit tip de minte. (Bucureşti: Sigma. 2007). psihologii au acceptat ideea că. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui. inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. 2005). adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri. apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). Totuşi. educaţie şi neuroştiinţe. EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL. 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences. Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”.A. 2004). TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. în ultimii ani. “mintea unui viitor profesor de drept”. The Theory of Multiple Intelligences. Frames of Mind. (Bucureşti: Sigma. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial.univ. Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi. lect. un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale.2. S. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA. MINTEA UMANĂ. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston.Psihologia educatiei scheme. INTELIGENŢE MULTIPLE. 2005).dr. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon).

Kenedy. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26.33. Autorul a identificat opt inteligenţe distincte. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. p. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam. p.13. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării. Howard Gardner. p. 1983). Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. Howard Gardner. Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. Conform teoriei lui Howard Gardner. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma.univ. compoziţii muzicale sau campanii politice de succes.Psihologia educatiei lect. mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute. dar ele nu sunt singurele virtuţi. Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale. 56. FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books. Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern.”25 Viziunea nouă este una pluralistă. Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite. Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. 44 . iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile. INTELIGENŢE MULTIPLE. INTELIGENŢE MULTIPLE. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate. 2006). de exemplu. Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante.dr. Produsele pot fi teorii ştiinţifice. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F. 2006). credinţele sau sentimentele.

memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. jurnalist. politician. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente. În aceeaşi măsură. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. categorii şi relaţii. gramatical. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. de a ordona date.dr. muzică. 2. el reprezentând inteligenţa logico-matematică. savanţi. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. chimiştilor. prezentări interculturale ale cunoaşterii. arhitectură etc. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele. ea include şi abilitatea de a calcula. ea putând fi utilizată şi în studii sociale. avocat. Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri.Psihologia educatiei lect. oamenilor de ştiinţă. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. fonetic sau stilistic. în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor. de a lucra uşor cu numere. Iniţial. sunt maestre ale conversaţiei. studii despre copii minune. către creare de ipoteze. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). fizicienilor. de a rezolva probleme abstracte. dramaturg. contabililor. Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. scriitor. 45 . studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. de a efectua operaţii logice complexe. compun cu uşurinţă texte. de a opera cu modele. orator. poet. către gândire în termeni de cauză şi efect. 3. Deşi este specifică matematicienilor. Este de natură nonverbală. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. idioţi sau copii autişti. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. editor. inteligenţa spirituală.univ. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. citesc cu plăcere. Gardner a identificat 7 inteligenţe. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale. oral sau în scris.

cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). învaţă uşor să cânte la un instrument. Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală.dr. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. sunt foarte îndemânatice. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). arhitecţilor. înţeleg foarte uşor hărţile. simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. cartografilor. Deşi ascultă mereu muzică. le place să danseze. tâmplari buni. acordând semnificaţii complexe sunetelor. le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. cu bună sensibilitate tactilă. Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale. ele au abilitatea de a gândi tridimensional. Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). fotografilor. poziţia şi relaţiile între elemente. sunt oameni activi. un auz melodico-armonic foarte bun. ea presupunând sensibilitate la sunete. proiectanţilor. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica.univ. şahiştilor. Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. să înoate. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. sunt bucătari pricepuţi. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene. sculptorilor. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. pentru nevăzători. a interpreta şi a aprecia muzica. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. formele. 46 . atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”).Psihologia educatiei lect. Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. Această inteligenţă este specifică pictorilor. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători. el fiind studiat de către Gardner. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor. liniile. cos sau ţes bine. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit. Îi interesează muzicalitatea poeziilor.

contemplative. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. de a stabili relaţii ecologice. de a observa schimbări ale vremii. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii. teologii. Biologii. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor. preot.univ. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. chirurgii. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. avocat. îngrijirea copacilor sau a animalelor. apreciază provocările. lucrează bine în grup. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 . independente. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. ecologiştii.dr. intenţiile. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber. psiholog. rezolvă conflicte. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale. Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner. autoînţelegere. meşteşugarii. ştiu să se automotiveze. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. 5. dorinţe. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice. director. conform lui Howard Gardner. a propriilor intenţii. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru. conştiinţa stărilor interioare. alcătuirea insectarelor. sportivii. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. motivaţii. vânzător. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. administrator.3. fermierii. filosofii. sunt introspective. politician. precum şi capacitatea de autodisciplină. mecanicii.Psihologia educatiei lect. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin.

Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate. fără rost. Mai mult decât atât. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor. Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator. fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora. altele mai puţin. ci şi dexteritate corporal-kinestezică. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele.Psihologia educatiei lect. Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. numere din zece cifre. În acest sens. adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor. şcoli care aşezau 48 . Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei.univ. câte unul pentru fiecare inteligenţă.dr. Astfel. dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. Ca orice factor de natură ereditară. interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală. ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală.

care cuprinde informarea standard şi diverse materii. 2006). a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). 64. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. p. Mai departe. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă. Adevărul. 27 28 Howard Gardner. 49 . unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. Era punctul de la care se pleca. bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple.dr.Psihologia educatiei lect. În cele din urmă. Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie. INTELIGENŢE MULTIPLE. Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil. filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. De asemenea.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner. * În concluzie. conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia. abordarea Arts PROPEL. Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple). coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28. şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. în afară de curriculum-ul centrat pe teme. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller. Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani.univ. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. muzică. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. corporal-kinestezice. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. şi-a propus drept obiectiv multianual. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă. care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici.

munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii. In realitate. ce face trimitere la forma sa violenta.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. trasaturilor de personalitate. grupuri. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. Important de retinut este faptul ca. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale.dr.univ. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor. este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 . Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict. in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. scopurilor. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6. Conform acestuia. termenul include manifestari foarte complexe. valorilor. comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor. Rezolvarea conflictelor in context educational 6. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata.1. lect.

“Cum? Nu este adevarat!”.30  comunicarea absenta sau defectuoasa. fosta lui prietena. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni. Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor. Conflictul interpersonal. raspunde celalalt. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict. la intoarcerea prietenului. gusturi.dr. iar Alex nestiind despre ce este vorba. valori.2. M-am saturat!”. 29 30 Ana Stoica-Constantin. atitudini. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. ele fiind clasificate dupa diverse criterii.  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane. starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. p. incepe unul. Din acest motiv.univ. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex. “Nu este adevarat. 21. trasaturi. Dintre acestea. 24. lect. 6. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa. 51 . Exista mai multe tipuri de conflicte. Sanda este convinsa ca au fost intelesi si. Editura Polirom. nevoi. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor. selectam:  diferentele de opinii.  comportamentele neadecvate – agresivitatea. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”. amintim criteriul aparentei. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. Dorina Iusca existe. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict.Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti. “Femeile la volan sunt o calamitate”. Ulterior. 2004. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict). Iasi. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare. p. ca atare. idem.

ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare. incluzand violenta verbala sau fizica.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat. avand alt program. 6. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. ecoul sau este de scurta durata. comportamentul scapand de sub controlul rational.univ. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva. in mod constant si fara echivoc. De fapt.Psihologia educatiei lect. Dupa criteriul nivelului. Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea. de reducere a agresivitatii verbale. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine. 52 .  tensiunea – similara cu disconfortul.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”. fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate. Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur. avand un caracter situational. insotita eventual de opinii fixe. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului. Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie. situatia prezinta un potential exploziv. dar mult mai intensa.3. insa deseori nu comunica despre aceasta stare. de suport emotional: de linistire. este un conflict neprevazut. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. sustinere a celuilalt.dr.

I. Press. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect. T. Editura Humanitas. Editura Polirom.. Iacob.  Crahay. Psihologia educaţiei.  Roşca. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat.  Cand nu sunt bine platit. H. Iaşi. Manual de creativitate. D.. Aptitudinile.. B. Bibliografie selectiva  Cosmovici.  Cosmovici. 2001. 2006. Editura U. A. 1999.  Creţu. Editura Polirom.O. 2009. Iaşi. Bucureşti. Editura Polirom.univ.. Bucureşti..  Golu. Psihologie generală.. 2005. Marcel. Editura Trei.  Potolea. Editura Ştiinţifică. 1998. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine. Zorgo. Pânişoară.O.  Jurcău... Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit.  Pânişoară. Inteligenţe multiple. I. Psihologia educaţiei. Iaşi. Psihologia învăţării şi a dezvoltării. Pregătirea psihopedagogică.. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat.  Gardner. As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie. N. Editura Trei. Iaşi. Bucureşti..  Sălăvăstru.H. Daniel. D. 2005. Editura Sigma. Robert J. 2006. Comunicarea eficientă. . Iaşi. Editura Polirom. A. Inteligenţa emoţională. Neacşu.  Maslow. Iaşi. A.  Sternberg.. I. P.  Goleman. Iaşi. 2009. Ion-Ovidiu. Editura Polirom. Iaşi. 2001. Ştiinţa învăţării.. 1972. L. Tinca.. 53 . Motivaţie şi personalitate. 1996.  Negret-Dobrişor. Noi orizonturi. sunt derutat. 2007.  Cand sunt intrerupt. Pânişoară. Bucureşti. Editura Polirom. Psihologia vârstelor.. Iucu.. 2004. Editura Polirom.. Bucureşti. Psihologie şcolară. R. Editura Polirom. I. Editura Curtea Veche.dr. Cluj-Napoca. pentru ca imi pierd firul ideilor. Al.Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect. 2008. Bucureşti. Psihologie şcolară.

2004.  Şchiopu. Conflictul interpersonal. Iaşi. Ana. 2006. Editura Polirom. Creativitatea pentru studenţi şi profesori. Bucureşti. 1971. Iasi.Psihologia educatiei lect. Editura Polirom. Psihologia modernă. Editura România Press.univ. Editura Institutul European.dr. o Zlate. Aptitudini şi talente. 2004. 2008. Editura Didactică şi Pedagogică. Ştefan. 54 . Psihologia mecanismelor cognitive. M..  Stoica-Constantin. Ursula. Bucureşti.  Zisulescu. Dorina Iusca  Stoica-Constantin. Iaşi.