Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore.dr. a caracteristilor unui fenomen. Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale. cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. pe atât de controversat este domeniul ei de studiu. terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. aspecte ale negocierii. Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici. 6 . Domenii ale psihologiei De altfel. memorie. către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă. factori si etape in dezvoltarea umana. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. afectiva (“musical emotion”).univ. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie. motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale). luarea de decizii.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). a relatiilor interpresonale.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). perceptie. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile. Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus. explicare = stabilirea cauzelor care îl produc. contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. a cognitiei si influentei sociale. încât vorbim despre mai multe psihologii.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor. domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. gandire. în zilele noastre.  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor. Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice.Psihologia educatiei lect. limbaj. cognitiva (“music cognition”). a organizării ritmice.  psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie.

comunicarea organizationala. Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education.  psihologie organizaţională – individul in organizatii. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale. 7 .univ. Marea Britanie.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate. analiza ritmica. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc. Australia. Marea Britanie. • Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University.Psihologia educatiei lect. SUA. sine si ceilalti ascultatori. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului. Norvegia. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. mass-media. leadership. caracteristicile grupului de munca. Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. cinematografie. Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. institutii publice. timp si energie. SUA. eficienta organizationala. Marea Britanie. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice. polifonica sau armonica a acesteia. SUA. tipologii si modele teoretice ale personalitatii. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. Music Perception – University of California Press. publicitate. caracteristici ale personalitatii creatoare.dr. vestul si nordul Europei sau Australia. SUA.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie.  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii. intimitatea. SUA. Asia. Dorina Iusca (“music therapy”). Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse. procese afective specifice. Music Educators Journal – Michigan State University. melodica.

Tolman. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional. centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale. dimensiunea psihologică a pregătirii sale. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor.  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic. de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice. concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. De aceea. grupul şcolar. comportamentale. Pe de altă parte. 8 . elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . creativitatea strategiilor didactice. cheia succesului activităţii unui bun profesor). 1.Psihologia educatiei lect. J. Watson. Personalitatea educatului. Thorndike. Sunt abordate aici teorii asociationiste. În concluzie.  psihopatologie – diagnosticul. E. Skinner. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale. P. în special la vârstele şcolare. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice.univ. este constituit dintr-un un fenomen complex. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. obiectul psihologiei educaţionale. Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E. psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. cognitiviste si constructiviste ale invatarii. succesul şi insuccesul şcolar.  psihoterapie – strategii (cognitive.R. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale. ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei. începând cu I. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament). E. Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele. Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului.F.3.dr. Guthrie sau B.

 capacitatea de organizare (a ideilor. atitudini. Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele. de asemenea. pronuntie literara. a materialului didactic.dr. Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica.  atentia distributiva. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe.  inventivitatea. insa fara a pierde starea de „ca si cum”). Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor.  spiritul de observatie. perseverenta. ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte. relevata prin ansamblul de valori. competente). ingeniozitatea.1. acestea determinand. Dincolo de aceasta dimensiune. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie. mimica gestica.univ. Dorina Iusca 2. a grupului de elevi). ci si de o latura profund umana. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes. Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta.  rabdarea. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2.Psihologia educatiei lect. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar.  expresivitatea in voce. 9 . capacitatea de a duce un lucru pana la capat.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor. gandurile celui din fata ta. ca si cum ai fi celalalt.  echilibrul emotional.

Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice.  competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala.2. aprecierea obiectiva a activitatii acestora. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul.430. ca profesor sau ca diriginte.  competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei. Editura Polirom. atat prin comportamentul profesorului. de conducere a clasei. p. cat si prin activitatile propuse elevilor. intrun context socio-cultural si institutional specific.Psihologia educatiei  sociabilitatea. 2. inainte de a exercita aceasta meserie. capacitatea de accesibilizare a continuturilor. de determinare a gradului de dificultate al acesteia. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei.  competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile. dezvoltarea personalitatii elevilor. Pregatirea psihopedagogica. 4 Dan Potolea s. intelegerea lumii lor interioare. forta si oprortunitateac decizionala. 2008. Competenta didactica In 20024. 10 . lect. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata.dr. Din acest motiv.univ.a.  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. Iasi.

directori etc.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei.univ. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi. postului de manager etc. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa. Ca sa-si mentina autoritatea. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. conditiei financiare. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. respingere. apreciat.3. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi. ridiculizare. Dorina Iusca 2. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar. In mediul scolar. 11 .Psihologia educatiei lect. din dorinta de a fi iubit. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic. colegi.  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari. aprobat de catre aceasta. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere.dr. complimente. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii. datorita varstei. recompense. retine sau falsifica dupa propriile interese.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana.

Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”.K. Dorina Iusca 2. strategiile de instruire folosite. In cazul in care profesorul intarzie la ora. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism. activitatile. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. mijlocele si metodele ce vor fi folosite. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 . se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. planificarea continutului. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare. Lippit si R. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica. etapele de desfasurare a acestora. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar. atmosfera generala fiind una de cooperare. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. R. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. tehnicile motivationale si procedeele de evaluare.univ.Psihologia educatiei lect. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala. activitatile. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. spijin reciproc. abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. Atitudinea generala este rece si impersonala.dr. democratic si laissez-faire. modalitatile de control si sanctiune. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor.4. deschidere catre comunicarea sincera a ideilor. nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. White. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K. Lewin si colaboratorilor sai.

acesta este activ dar lipsit de productivitate. 13 . Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup. De aici si eficienta scazuta. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. in lipsa profesorului. 2. Comprand cele trei stiluri. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. Uneori unii elevi. elevii nu se angajeaza in invatare. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”.5. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. daca ii sunt solicitate. aceste pareri vor influenta. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului. dar aceste sugestii sunt rar concretizate. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei.Psihologia educatiei lect. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv.univ. constient sau inconstient. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational. Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului. Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social. comportamentul si randamentul elevilor. cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte.dr. Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. Ca urmarea a acestui stil de conducere. In momentul in care profesorul paraseste grupul. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect. Pana la urma.

antropologice şi psihologice. acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. Educatie si dezvoltare umana 3. Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 . Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane.univ. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana. • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle. astfel. efortul.1. o teza mediocra dupa una slaba pare buna. astfel.trib. grup. acuratetea lucrarii etc . Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere. în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare.Psihologia educatiei lect. bio-psiho-sociale. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari.dr. intraindividuale. • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). cum ar fi constiinciozitatea. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase. unii sunt mai generosi. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii. 3. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului.

univ. El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. direct sau indirect. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt. 3) educaţia este activitatea specializată. deşi au supravieţuit. pentru că nivelul apei este mai ridicat. o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta. În schimb. De asemenea. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său. Dorina Iusca 2. 3. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. 4. biolog. Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. Copiii „sălbatici”. mesajele de specificitate sub forma codului genetic. specific umană. variaţiile între indivizi şi manifestările lor. schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor). oameni. Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). întâlnim în literatura românească.dr. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. epistemolog şi psiholog elveţian.Psihologia educatiei 1. comportamentul indivizilor la diferite vârste. s-au animalizat. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă. 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează.2. 15 . ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. De exemplu. 3. crescuţi de animale. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. lect. copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. pe parcursul vieţii sale.

în faţa lui. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. având formată deci permanenţa obiectelor. duce la gură obiecte). de textura obiectelor. prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei. la acţiuni senzoriomotorii coerente. El explorează. el îşi stimulează analizatorii.Psihologia educatiei lect. luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. stadiul preoperaţional 16 . ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil.dr. 2. elaborate. copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă. copilul trece de la mişcările dezorganizate. 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului. stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. Dacă el o caută după paravan. după care. are tendinţa de a pune mâna pe orice. Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani). Investigând intelectul copiilor. fără scop. Practic.univ. la fel ca şi adultul. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. aşezaţi-o după un paravan. astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. mai ales pe jucăriile care sună. 1. 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani). de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. De exemplu. Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). El afirmă că. atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). În această etapă.

ideea de competiţii individuale sau pe grupe. nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei. manipularea unor jucării muzicale. respectarea unor reguli. însuşirea unor roluri. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul.  jocul cu reguli (5 – 7 ani). Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă. motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. cânt în dialog. În jocurile lor. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile). Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale. în dezvoltarea psihomotrică. bătăi din palme. fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3. 3. începe să numere degete sau beţişoare. copiii repetă ce spun cei mari. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative. mişcări acompaniatoare. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. copiii vor fi mai motivaţi în învăţare. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani). un copil de 7-8 ani. Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui. jocurile preferate. Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face. este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu.dr. Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important. are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale. ajuta în formarea reprezentărilor. De aceea. desenând chiar o scară cu opt trepte.Psihologia educatiei lect.univ. de exemplu.  jocul de construcţie (3-4 ani). copilul fiind practic. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri. Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete.  jocul de rol (4-5 ani). De aceea. bilingv). Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 .

4. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu. nuanţele. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii. iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale.3. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3.1. o ingrosare numita placa neurala. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice.3. inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget.Psihologia educatiei lect. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. pe fata dorsala a embrionului. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. 18 . Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor.univ. La 14 saptamani. prin tehnici specifice. În aceeaşi manieră. 3. Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse. calde sau reci.dr. din care se va dezvolta ulterior encefalul. tonurile.

De asemenea. 3. este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul. El poate inchide si deschide ochii. In acelasi timp. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. In cadrul unui experiment realizat in 1967. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate.Psihologia educatiei lect. 132. privind in sus. p. Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. 5 Ana Muntean. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială. Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature. avand chiar si o pozitie preferata pentru somn. intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). Insa. principalul tip de comportament sunt mişcările. Dorina Iusca În această etapă. redau acelaşi conţinut muzical. jos sau lateral.5 Începând cu 6 luni. oftatul (la 2 luni) si rasetele. iradiant luminoasa). Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale. dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. fătul poate auzi. sub titlul Music and spatial task performance. citite rotind pagina la 180 de grade. cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului.3.dr. Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. 19 . După acest moment al dezvoltării intrauterine. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea). ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni. Iasi. Psihologia dezvoltarii umane. Editura Polirom.univ. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care. 2006. Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani.2.

conform teoriei lui Jean Piaget. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată. 29. Ţipătul are şi un rol funcţional. Din punct de vedere cognitiv. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata.un an şi jumătate face primii paşi. Bucuresti. acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. pentru a deveni ritmic şi mai puternic. Tot in aceasta etapa. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive. Psihologia varstelor. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână. La un an . In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente. La 7 luni poate sta asezat fara ajutor. „ţipătul de pisică” din sindromul Down). Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic. 1993. apar primele manifestari ale comunicarii verbale. Astfel. Exista insa doua faze importante. Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice.univ.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. p. 6 Emil Verza. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”. copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. cu intensitate joasă. Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere.dr. de inaltimi variabile. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. care îi permite să apuce obiectele. Până la doi ani. Editura Hyperion. modelul supărat – este ritmic şi energic. la 3 luni. 20 .Psihologia educatiei lect. această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii.

dar o evita cand revine. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire.univ. agresivi si dependenti. ca parinti. de mai tarziu. ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa. avand o imagine clara despre sine. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale. ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. Iasi. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat. Astfel. 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. 21 . copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. Bowlby a introdus conceptul de atasament. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. Editura Polirom. iar ca adulti vor fi negativisti. cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur. 2006. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti.dr. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. Psihologia dezvoltarii umane. securizante. 197. In acelasi timp. p. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament.Psihologia educatiei lect. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice. In acelasi timp. faza caracteristica varstei de 5-6 luni. dovedind echilibru si competente relationale.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine.

Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. bazata pe incredere. Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. dorintele. acelasi model de interrelationare pozitiva. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani. 54.dr. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare. Bucuresti. precum si integrarea in colectivitate. 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8. 22 . respect reciproc si autonomie. 3. uneori contradictorii. memoriei si operatiilor intelectuale.Psihologia educatiei lect. Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. social etc.1.5. De asemenea. conform teoriei lui Piaget. Dorina Iusca randul lor. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe. Din punct de vedere cognitiv.univ. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ. 8 Emil Verza. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. fata de proprii copii. 22 la masini. Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). p. Caracterizarea varstelor scolare 3. 1993.5. Din punct de vedere psihologic. 81 s-au referit la natura. prescolarii manifesta o curiozitate mare. Editura Hyperion. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. afectiv. Psihologia varstelor.

scrisul şi socotitul. De asemenea. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen.5. Atractia pentru cuvinte este atat de mare. dar instrumente intelectuale mai târziu. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului. şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara. „Hai sa pestim!”).” In ceea ce priveste limbajul.”.univ. de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci). durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica... activităţi ce sunt scopuri în sine acum. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata. in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. „insforat”.dr. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu. pictura etc. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului). determina o importanta dezvoltare 23 . Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa. imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate. Pe de alta parte. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei.Psihologia educatiei lect. constructii. supa e buna. jocuri cu subiect. prin multitudinea de discipline scolare. fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare. Volumul mare de cunostinte. relatarea povestilor. ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. după Jean Piaget.2. 3. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul. Şcolarul mic (7 -10. În această perioadă se însuşesc cititul. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat. modelaj. De obicei. Referindu-se la magism. la 2000-3000 de termeni. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. 15-20 minute la grupa mijlocie.

astfel. discuta anumite reactii. gelozie. actiuni sau atitudini. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. pe când băietii excelează în ştiinţele exacte. a surprinderii nuanţelor de limbaj. dupa trăsăturile de personalitate. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. puternic respinşi.univ. ruşine. mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional). Din punct de vedere afectiv. de opoziţie. Grupul are o mare importanţă la pubertate. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi. Dorina Iusca cognitiva. Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare. Odată constituit. repulsie. pudoare. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort. aceasta fiind etapa gândirii formale.3. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. betisoare. nu după obiectivele grupului. Pubertatea (10 . cat si multiple responsabilitati. hobby-urile sau interesele lor. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat.Psihologia educatiei lect. motiva. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic. duioşie etc.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune. el fiind pus in situatia de asi explica. precum si constituirea statutului sau de elev. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde. copiii nepopulari fiind. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. Cu toate acestea. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri. 3. jucarii. lezări ale prestigiului. conform teoriei lui Piaget.dr. Din punct de vedere social. distanţate. se dezvoltă viaţa interioară. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient.5. in cadrul caruia se releva atat drepturi. numaratoare. Alcătuirea grupului se produce spontan. jetoane etc). 24 . de asemenea.

a identităţii personale. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii. un eşec.5. sau o umilire. consumul de alcool sau droguri. o respingere. 25 . alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente. apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale.univ. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. ea poate duce la suicid. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei.Psihologia educatiei lect.4. devenind mai intime şi mai diverse. Din punct de vedere cognitiv. ruptura unei relaţii. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni. a autonomiei. studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte. între părinţi şi copiii lor.dr. băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. În cazuri extreme. evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene. Dorina Iusca 3.

asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. 9 Andrei Cosmovici. a sentimentelor.1.N. Psihologie scolara. Dorina Iusca 4. prin intermediul mass-media. In sens general. neorganizata. Skinner. in legatura cu acest subiect. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. L. Leontiev. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor.univ.  teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia. Tolman etc. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. Luminita Iacob. in familie. asadar. sau sistematica. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E. Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. Exista variate definitii ale conceptului. J. Editura Polirom. memoria.Psihologia educatiei lect. F.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. Invatarea poate fi spontana. Iasi. a intregii personalitati. preluand definitia oferita de A. 26 . Thorndike.dr. gandirea. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4. Watson. 1998. B. Invatarea este. Prin urmare. E. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant. p. invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. 121. a vointei.

fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi. Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental. experienta se desfasura pe o pluta. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. relevant este experimentul lui Vaturo11. Iasi. apa din vas era 10 Mielu Zlate. Abstractizarea – analiza a esentialului. familala etc. Totusi. explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim. cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri. poate. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. ci numai canita. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene. in mijlocul unui lac. 5. intr-o dimineata. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic.dr. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. a realizarii unei descoperiri. Indiferent de perspectiva din care este studiata. p. cu ajutorul intrebarilor. n-a mai gasit recipientul cu apa. Or. elemente ale lor. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. Interesant. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. 27 . specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. 2006. in activitatea profesionala. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale. 3.univ. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care. Psihologia mecanismelor cognitive.Psihologia educatiei lect. dupa cum urmeaza: 1.227. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. In acest sens. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. Editura Polirom. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. 4. 2. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte.

legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. de analiza. neincredere. iar ultima fiind o aptitudine. Ulterior. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. In context didactic. orientare activa. Dupa corespondenta cu realitatea. Iasi. de la multitudinea trasaturilor concrete.Psihologia educatiei lect. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu. dominata de fantezii si reverii. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. dintr-o data a avut o tresarire. Dorina Iusca altceva decat apa din lac.dr. constructiva. lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). 178. 11 Andrei Cosmovici. invadata de subiectiv. Editura Polirom. o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. s-a repezit la marginea plutei. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. concepte. ulterior identificandu-se aspecte particulare. precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general). in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale. dar le schimba forma si marimea. rupta de realitate). la relatii. de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. p. Uitandu-se in jur. umplandu-si canita cu apa. 28 . gasind doar canita. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. In functie de criteriul valorii. precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. ce scapa controlului si legilor logicii. 1996. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei. concrete ale acesteia. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. stingand focul si consumand banana. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul. Oricum. Maimuta se descurca totusi. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. o activitate. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. Psihologie generala. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva.univ.

dupa cum urmeaza:12 lect.  Apelul la forta – cand argumentele se termina. Psihologia mecanismelor cognitive. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete. conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate. ci un continuum.” (Plutarh) 12 Mielu Zlate. are mai multe.” (M.  Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale. “A studia si a nu gandi este o risipa. Iasi. Dorina Iusca Pentru a exemplifica.” (Socrate) 3.dr. nu pentru orbi.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane. Editura Polirom. in realitate.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.  Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc. 2006. 29 . discrediteaza si punctele sale de vedere. accidentale.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta. se apeleaza la “bat”. situatii intermediare la fel de eficiente. Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare. A gandi si a nu studia este periculos. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata.  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana.” (Confucius) 4. in realitate existand nu doar extreme.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite. se folosesc argumente afective. rationale.univ.Psihologia educatiei ineficienta.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut. Eminescu) 2. cand. p. ci un foc care trebuie aprins.  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme.296. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad.

Psihologia educatiei 5.dr. datorita inlantuirii logice a continutului. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite.” (Socrate) 7. întipărire). Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica.” (Einstein) lect. desprinderea semnificatiilor. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare. 30 . fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. ce presupune mobilizare energetica.” (Galileo Galilei) 4. desi contine mai multe silabe. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. asociaţii. tul).2. important este sa le descoperi. activ. sel. nip. “Un intelectual rezolva problemele. Un geniu le evita. presupunand totodata si organizarea. nec. Dorina Iusca 6. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice. Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului. In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. Acest proces este insa. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc. Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata. depozitare) şi reactualizare a informaţiei. min. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala. Veti constata ca. fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). asocierea sau reactualizarea informatiilor.univ. Memoria In activitatea de invatare. conservare (stocare. “Intelepciunea incepe cu mirare.

univ. Psihologie generala. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte. ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate. rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren. Bucuresti. litere. In principiu. Cel de-al treilea proces al memoriei. de la casierul in cauza. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume. parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer. uitarea are un caracter selectiv. intr-un mod nefericit. in trei ocazii diferite. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. 1999. informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde. sentimentele influenteaza puternic uitarea. Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii. scrie Freud. Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). Interesele. in ziua nuntii.149. De regula. 31 . firesc si relativ necesar. Uitarea este un proces natural. 13 14 Hans Eysenck. Editura Polirom. p.dr. Michel Eysenck. pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile). Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). dintr-un sir de indivizi. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii.Psihologia educatiei lect. Editura Teora. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa. 153. Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. cuvinte). Intr-adevar. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). sa faca ultima proba la rochia de mireasa. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. pe un marinar. Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos. informatiile reorganizandu-se intre timp. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. Andrei Cosmovici. Iasi. Spre deosebire de MSD. Descifrarea comportamentului uman. boala Parkinson etc). p. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini. La Politie el a identificat. Freud14 citeaza cazul unei fete care. numai ca acesta avea un alibi de fier. dar inainte de savarsirea talhariei. In primul caz. Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. reactualizarea. 1996. uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. avem de face cu o retinere temporara a informatiilor.

In conditii favorabile. Vuzitas. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie. elaborata de Thomas si Robinson. nici localitatea unde se nascuse. traumatisme craniocerebrale etc). In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. p. Editura SC Stiinta si Tehnica. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma. A. 152. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic. Memoria. in 1982. n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva. prenumele sau si al mamei.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre.Psihologia educatiei lect. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte.dr. a devenit miner.  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. 142. Anghelescu. cat si denumirea localitatii de origine. p. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17.univ. 1998. facandu-se investigatii. dar nu-si amintea nici numele sau. idem. 17 Gh.“idiotii savanti”. cu cat il vom repeta mai des. Luandu-se legatura prin posta. in timpul operatiei. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele. cu atat ea este mai valoroasa. fie la 1-2 zile dupa memorare. Ina Ionescu. scazandu-I teperatura. El a crescut acolo.99. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. epilepsie. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. uneori foarte speciale. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate. Cand avea deja 35 de ani. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. prezentate o singura data. p. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria. Bucuresti. 32 . fie la 15-20 de minute. cand pacientii.

 Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte. Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia. ea nefiind o veritabila distractie. Read (citirea cu atentie. O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut. studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). sa urmarim inlantuirea ideilor. Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului. dam un telefon. Un material logic. Scopul trebuie sa fie clar formulat. De asemenea. sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele. Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor). bem o cafea. 33 . ordonat si coerent este mai usor de retinut. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii. sa implice intentia.  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul. ci un timp de odihna.dr. dorinta si vointa celui care memoreaza.  Organizarea materialului. intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan. ci in totalitatea asectelor sale. chiar daca volumul sau este mai mare. Este recomandat sa facem scheme. iesim la o plimbare. ne relaxam.  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”). sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent. fie ca sunt pozitive sau negative. bine structurat. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat. asociatii). Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate.univ.Psihologia educatiei lect.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat. Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului). Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit. sublinieri.

nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina. Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea. Dorina Iusca - 4. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). Motivatia In viata de zi cu zi a omului. 30% din ce vedem. de autorealizare treb. Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. Sistemul motivational este o structura complexa. lect. a comportamentului. 80% din ce spunem. motivele. Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale. de stima si statut 34 .univ. sub forma unei piramide. 50% din ce vedem si auzim. astfel: treb.dr. interesele. 20% din ce auzim. organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. convingerile.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim. orientarea si modificarea conduitei umane. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex.3.

Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. Editura Polirom.univ. Or. subiectii fiind permanent observati si intervievati. Nesatisfacerea trebuintelor. dupa satisfacerea alteia anterioare. In acest timp s-au reluat toate probele initiale. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. Ulterior. crescand chiar eficienta biologica a organismului. nu se realizeaza brusc. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. decat sa repete situatia de privare senzoriala. privarea senzoriala devenea aproape totala. ci treptat. 199.dr. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta. 18 Andrei Cosmovici. insa satisfacerea ei producand fericire. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. In urma acestor privatiuni. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare. Aparitia unei trebuinte noi. Mai mult. In legatura cu trebuintele legate de mancare. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. In perioada finala a experimentului. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut. p. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. Astfel. 1996. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos. inteligenta. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. 35 . fara a satisface trebuintele biologice. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. cu atat ea este mai specific umana. mai ales a celor primare. cu consimtamantul a 32 de persoane. personalitate. izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului. Iasi. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale. determina exacerbarea acestora. Psihologie generala.

Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. 203. directionand in fiecare moment conduita umana. dureri musculare. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. Adrian Neculau. foame. inteligenta fiind totusi putin afectata. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. spre anumite domenii de activitate.Psihologia educatiei lect. motivele pot fi: pozitive sau negative. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. uneori apareau manifestari isterice. cu timpul. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. Hrana. De exemplu. Interesele sunt orientari selective. obligatiile profesionale etc). masa au devenit principala preocupare. Editura Polirom. care impulsioneaza comportamentul. ci invatat. In functie de localizarea acestora. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. 19 20 idem. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. puternic traite afectiv. 92. dar ouale clocite sunt o delicatesa. timp de o saptamana. cum ar fi curiozitatea. ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. scaderea ambitiilor si a impulsului sexual. Initial. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers.univ. Apoi. De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut. Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa). relativ stabile.dr. De asemenea. Manual de psihologie sociala. p. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute. 2003. cum ar fi obtinerea unei recompense. 36 . Ele sunt extrem de variate. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. Temele hranirii precumpaneau in conversatie. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. emotivitate crescuta. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. p. Treptat se instala o stare depresiva. Iasi.

 are dificultăţi în a se decide. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie.  crede că şansele de succes sunt reduse.  îşi fixează scopuri greu de atins. la ridicarea nivelului de aspiratie. Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice. utilizarea unor metode moderne. Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii. uneori finalizat cu abandon scolar. a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice. Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia. lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. condiţiile materiale. iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei.dr. mediul social. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun.  explică eşecurile prin propria incapacitate.univ. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic.  abandonează repede o activitate. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 . Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului.Psihologia educatiei lect. atat la nivelul cadrelor didactice. colegii sau comunitatea in care profeseaza. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile. cat mai ales la elevi. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu. in general. interactive de predare. cercul de prieteni etc. In primul caz.  rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. Cresterea numarului de succese duce. acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional. Importanta in acest context este autocunoasterea. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii.

Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi.dr. 2. Discriminarea . Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei.univ. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor. In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme.4. Comparand senzatiile si perceptiile. bazat pe cooperare. punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). incredere. 3. Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. pozitia corpului in momentul perceptiei). propice comunicarii eficiente. intelectuale (pregatirea cognitiva. crearea unui climat de lucru stimulativ. ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului.Psihologia educatiei lect. 4. de a percepe obiectele in mod unitar.perceperea detaliilor. lucru in echipa. a aspectelor particulare ale obiectului. afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie. memorie. gandire. interese. in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput. Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. 38 . ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. Putem spune astfel. Identificarea . in schimb. adoptarea unei atitudini deschise. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute. atitudini. Dorina Iusca potentialului sau. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale.

Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara.Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. p. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare.113. Or. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola.univ. Uneori obiectul poate deveni fond si invers. relatiile cu semenii etc. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. 39 . Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza. bine delimitata. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient. iar alaturi de cei doi. in SUA. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. perceptia subliminala si-a facut efectul. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”.dr. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele.Psihologia educatiei lect. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma. bogatia culorilor peisajului. niste pasageri. desfasurandu-se vara. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita. 21 22 Cosmovici. p. Deci. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. de miscare fata de elementele statice etc). inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte. Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. Unul dintre ei este pictor si va observa. la iesirea din autocar. De exemplu. 161. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple. De asemenea. in varful unui deal impadurit. in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci. Mielul Zlate.

clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori. Cunoscand mecanismul acestor erori. el apărând în viziunile acestora. precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare).univ. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare. ca expresia organizării 40 . Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). “pricepere”. Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5. Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. 5. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. de asemenea important. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. in conturarea unei perceptii realiste. Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai.Psihologia educatiei lect. termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”. Însă. un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice.dr. fara a le atinge). iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. Nu de putine ori. Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea. Pentru Hegel. Din punct de vedere etimologic. aceasta era un gardian al vieţii psihice.1. In context scolar fenomenul perceptiei este.

a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3.dr. David Wechsler. Ulterior. Ei sunt: înţelegerea verbală. abilitatea spaţială. inclusiv a celor afectiv-motivaţionale. …?). a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. Abilităţile cristalizate. pentru a li se crea un cadru instructiv special. Astfel. informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii. care derivă din cele fluide. 6. Paul Guilford. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. recrutare de personal sau armată. model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. atunci când Lewis Terman. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. psiholog american. includ vocabularul.Psihologia educatiei lect. fluenţa verbală. raţionamentul general. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. bazându-se pe descoperirile lui Binet. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”. Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. J. 41 . Raymond B. măsurate prin teste de analogie. Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor. la începutul secolului al XX-lea. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. În viziunea psihometrică. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. clasificări şi completări de serii. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract. În 1936. 15. memoria asociativă şi viteza perceptivă. Theodore Simon. În general. trenuleţ. Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. a identificat existenţa unui “factor comun g”. psiholog la Stanford University. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. robot. 10.univ. 21. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge.L. Psihologul american L. utilizându-se şi astăzi în educaţie. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog. abilitatea numerică. Ulterior. Guilford a extins modelul la 150 de factori. produse şi conţinuturi. sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …).

Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. prin restructurarea datelor experienţei. indiferent dacă acestea sunt factori. Sternberg. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry).Psihologia educatiei lect. O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. Mai mult. susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine.dr. indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn). Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat. Astfel. M. altele însă sunt noi (de exemplu. Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale).univ. experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei. inteligenţa muzicală). Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi. Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal. fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi. cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe. P. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. În 1983. leziunilor cerebrale. construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. Atât teoriile psihometrice.

Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie.univ. 2005). Frames of Mind. adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA. apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”. New Horizons)23. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. 2004).dr. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. (Bucureşti: Sigma. EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma.U. politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences. Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston. 2006). Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. În teoria sa. inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. The Theory of Multiple Intelligences. Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei. MUNCA BINE FĂCUTĂ. adresându-se numai unui anumit tip de minte. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale. 2005). lect. în ultimii ani. 43 . MINTEA UMANĂ. (Bucureşti: Sigma. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon). psihologii au acceptat ideea că. precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi. 2007). 5.2. S.Psihologia educatiei scheme. în general. “mintea unui viitor profesor de drept”. educaţie şi neuroştiinţe. Totuşi. DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All. INTELIGENŢE MULTIPLE.A.

Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”. Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării. INTELIGENŢE MULTIPLE. dar ele nu sunt singurele virtuţi. p. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F. Howard Gardner. de exemplu. iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite. compoziţii muzicale sau campanii politice de succes. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv. INTELIGENŢE MULTIPLE.dr. 1983). p. 44 . “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. p. 2006). Conform teoriei lui Howard Gardner. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26. mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute. 2006). Autorul a identificat opt inteligenţe distincte. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă. credinţele sau sentimentele. Kenedy. Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante. Howard Gardner.”25 Viziunea nouă este una pluralistă.Psihologia educatiei lect. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1. Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. 56.univ. Produsele pot fi teorii ştiinţifice. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam.13.33. FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books.

idioţi sau copii autişti. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele.univ. de a ordona date. către gândire în termeni de cauză şi efect. compun cu uşurinţă texte. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. chimiştilor.Psihologia educatiei lect. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. fizicienilor. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine. Gardner a identificat 7 inteligenţe. de a lucra uşor cu numere. ea putând fi utilizată şi în studii sociale. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. oral sau în scris. fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. 45 . el reprezentând inteligenţa logico-matematică.dr. editor. În aceeaşi măsură. ea include şi abilitatea de a calcula. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. fonetic sau stilistic. oamenilor de ştiinţă. Iniţial. jurnalist. 3. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte. de a rezolva probleme abstracte. de a efectua operaţii logice complexe. Deşi este specifică matematicienilor. muzică. 2. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente. sunt maestre ale conversaţiei. politician. studii despre copii minune. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. prezentări interculturale ale cunoaşterii. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale. în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. gramatical. inteligenţa spirituală. avocat. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. poet. dramaturg. arhitectură etc. studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. contabililor. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). orator. savanţi. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. de a opera cu modele. citesc cu plăcere. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. categorii şi relaţii. Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi. către creare de ipoteze. scriitor. Este de natură nonverbală.

Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). un auz melodico-armonic foarte bun. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene. sculptorilor. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor. tâmplari buni. liniile. Îi interesează muzicalitatea poeziilor. îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica. le place să danseze.dr. învaţă uşor să cânte la un instrument. 46 . ea presupunând sensibilitate la sunete. Deşi ascultă mereu muzică. arhitecţilor. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit.univ. cos sau ţes bine. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători. fotografilor. atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”). sunt foarte îndemânatice. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. şahiştilor.Psihologia educatiei lect. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. să înoate. pentru nevăzători. el fiind studiat de către Gardner. Această inteligenţă este specifică pictorilor. de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. acordând semnificaţii complexe sunetelor. înţeleg foarte uşor hărţile. formele. sunt oameni activi. cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). a interpreta şi a aprecia muzica. cartografilor. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. poziţia şi relaţiile între elemente. ele au abilitatea de a gândi tridimensional. proiectanţilor. Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. sunt bucătari pricepuţi. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale. cu bună sensibilitate tactilă.

filosofii. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. teologii. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. 5. rezolvă conflicte. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru.univ. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin. autoînţelegere. a propriilor intenţii. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor. dorinţe. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. vânzător. intenţiile.Psihologia educatiei lect. de a stabili relaţii ecologice. meşteşugarii. conştiinţa stărilor interioare. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. contemplative. motivaţii. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor. chirurgii. administrator. director. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 . sportivii. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. politician. psiholog. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii.dr. independente. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. alcătuirea insectarelor. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. preot. de a observa schimbări ale vremii. precum şi capacitatea de autodisciplină. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. ştiu să se automotiveze. Biologii. apreciază provocările. conform lui Howard Gardner. mecanicii. ecologiştii. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. îngrijirea copacilor sau a animalelor. sunt introspective. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. avocat. Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner.3. lucrează bine în grup. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. fermierii. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale.

şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele. Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. numere din zece cifre. Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. Mai mult decât atât. Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei. fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora. Astfel. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante. altele mai puţin. Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate.Psihologia educatiei lect. şcoli care aşezau 48 . câte unul pentru fiecare inteligenţă. interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator.univ. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. În acest sens. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. fără rost. dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală. Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. ci şi dexteritate corporal-kinestezică. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. Ca orice factor de natură ereditară. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor.dr.

bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”.Psihologia educatiei lect. muzică. p. devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil. 27 28 Howard Gardner. 2006). Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare.dr. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. şi-a propus drept obiectiv multianual. coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner. Adevărul. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative. unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. în afară de curriculum-ul centrat pe teme. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă.univ. Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple). Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie. şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. În cele din urmă. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. corporal-kinestezice. * În concluzie. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia. Mai departe. De asemenea. Era punctul de la care se pleca. abordarea Arts PROPEL. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă. care cuprinde informarea standard şi diverse materii. a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). INTELIGENŢE MULTIPLE. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple. 49 . 64. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar.

munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane.1. este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 . in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor. scopurilor. valorilor. comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor. trasaturilor de personalitate. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata. Important de retinut este faptul ca. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii. ce face trimitere la forma sa violenta. Conform acestuia. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict.dr. termenul include manifestari foarte complexe. lect. In realitate. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale.univ. Rezolvarea conflictelor in context educational 6. grupuri.

lect. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. atitudini. 6. fosta lui prietena. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict). “Nu este adevarat. 24. 29 30 Ana Stoica-Constantin. la intoarcerea prietenului. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa. raspunde celalalt. ele fiind clasificate dupa diverse criterii. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare. “Femeile la volan sunt o calamitate”. 51 . Editura Polirom. selectam:  diferentele de opinii. p. Ulterior. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex. Sanda este convinsa ca au fost intelesi si.30  comunicarea absenta sau defectuoasa. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. incepe unul. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”. “Cum? Nu este adevarat!”. Dintre acestea. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista.Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti.2. idem. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict. M-am saturat!”. starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. trasaturi. amintim criteriul aparentei. nevoi. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor. Din acest motiv. Dorina Iusca existe. 2004.univ.  comportamentele neadecvate – agresivitatea. ca atare. p. iar Alex nestiind despre ce este vorba. Exista mai multe tipuri de conflicte. gusturi. Iasi. valori. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict.  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane.dr. Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor. Conflictul interpersonal. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni. 21.

incluzand violenta verbala sau fizica. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii. insotita eventual de opinii fixe. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine. dar mult mai intensa. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri. 52 .univ. comportamentul scapand de sub controlul rational. Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea. sustinere a celuilalt. in mod constant si fara echivoc. ecoul sau este de scurta durata.dr. este un conflict neprevazut. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie. fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate.3. De fapt.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului. 6. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. insa deseori nu comunica despre aceasta stare.Psihologia educatiei lect. Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”. de reducere a agresivitatii verbale. Dupa criteriul nivelului.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat. ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare. de suport emotional: de linistire. avand alt program.  tensiunea – similara cu disconfortul. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. situatia prezinta un potential exploziv. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului. avand un caracter situational. Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana.

2006. Editura Curtea Veche. I. Daniel. Al. 53 . Editura U. sunt derutat.  Maslow..  Sălăvăstru.  Creţu. Zorgo. Psihologie şcolară. Psihologia vârstelor. Pânişoară. Press. 2009. Aptitudinile.  Jurcău. Ion-Ovidiu. Comunicarea eficientă.  Negret-Dobrişor. 2004. T. Iaşi. Psihologia învăţării şi a dezvoltării. Manual de creativitate. L. Editura Polirom. Editura Trei. Psihologie şcolară. Iaşi. Marcel. I. Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit. Iaşi.. Pregătirea psihopedagogică. Psihologia educaţiei. Iaşi.. 2009. Iaşi. Ştiinţa învăţării.. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine. Bucureşti. Editura Polirom..  Crahay. Bucureşti. Editura Polirom. Neacşu. A. B. H. 1996.Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect... Tinca.dr. Motivaţie şi personalitate.  Gardner.  Pânişoară. 2007. Bucureşti. 2005. Editura Sigma. Editura Polirom. Editura Polirom. Iaşi. Robert J. Psihologie generală. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat. Editura Trei. Noi orizonturi... Bucureşti.. Editura Polirom..  Sternberg. 2008. R. A. 2001. Iaşi. 1972. Editura Humanitas..H. Editura Polirom. Iucu. Editura Polirom.. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat. Bibliografie selectiva  Cosmovici.  Golu.  Cosmovici.univ. 2005. Inteligenţe multiple.O. 2006. Psihologia educaţiei. Bucureşti. Editura Ştiinţifică. As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie.  Cand nu sunt bine platit. . Cluj-Napoca. Inteligenţa emoţională. I. 2001. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect. I. D.O. Bucureşti. Iacob.. A.  Goleman.  Potolea. D.  Roşca. N. Iaşi. pentru ca imi pierd firul ideilor.. 1998.  Cand sunt intrerupt. P. 1999.. Pânişoară.

 Stoica-Constantin. Aptitudini şi talente. Iaşi..dr. Psihologia mecanismelor cognitive. 2004. Dorina Iusca  Stoica-Constantin. Iasi.  Şchiopu.  Zisulescu. Conflictul interpersonal. Editura Institutul European. Ana. Editura Polirom. Ştefan. Editura Didactică şi Pedagogică. o Zlate. Iaşi. 2008. Ursula. Editura România Press. Creativitatea pentru studenţi şi profesori.Psihologia educatiei lect.univ. 2004. 54 . M. Editura Polirom. Psihologia modernă. Bucureşti. 2006. Bucureşti. 1971.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful