Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă. memorie.  psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie. contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor.univ. Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus. cognitiva (“music cognition”). a relatiilor interpresonale. 6 . limbaj. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). a caracteristilor unui fenomen. Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici. Domenii ale psihologiei De altfel. a cognitiei si influentei sociale. pe atât de controversat este domeniul ei de studiu. a organizării ritmice. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore. încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice. gandire.dr.  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. în zilele noastre. domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale. aspecte ale negocierii.Psihologia educatiei lect. luarea de decizii. încât vorbim despre mai multe psihologii.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor. afectiva (“musical emotion”). factori si etape in dezvoltarea umana.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale). determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. perceptie. explicare = stabilirea cauzelor care îl produc.

• Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University. cinematografie. SUA. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing. melodica. Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education. Music Educators Journal – Michigan State University. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. eficienta organizationala. vestul si nordul Europei sau Australia. polifonica sau armonica a acesteia.Psihologia educatiei lect. 7 . SUA. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association. Music Perception – University of California Press. timp si energie. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. tipologii si modele teoretice ale personalitatii. sine si ceilalti ascultatori.  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului. institutii publice. caracteristici ale personalitatii creatoare. leadership. Asia. Norvegia. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice.univ. comunicarea organizationala. SUA. SUA. Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse. mass-media. Marea Britanie.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale. procese afective specifice.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate.dr. Dorina Iusca (“music therapy”). publicitate. Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. SUA.  psihologie organizaţională – individul in organizatii. Marea Britanie. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center. analiza ritmica. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. Australia. intimitatea. Marea Britanie. caracteristicile grupului de munca.

univ. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice.F. grupul şcolar. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. comportamentale. elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului. De aceea. J. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante. creativitatea strategiilor didactice. dimensiunea psihologică a pregătirii sale.Psihologia educatiei lect. obiectul psihologiei educaţionale. Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului. Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele. P. Tolman. psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E. Guthrie sau B. E. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . cheia succesului activităţii unui bun profesor). în special la vârstele şcolare. E. ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional.  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic. Skinner. 8 . centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale. Pe de altă parte. Thorndike.  psihopatologie – diagnosticul. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament). 1. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor. Personalitatea educatului. Sunt abordate aici teorii asociationiste. În concluzie. succesul şi insuccesul şcolar.dr.R. de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi.  psihoterapie – strategii (cognitive. cognitiviste si constructiviste ale invatarii. este constituit dintr-un un fenomen complex.3. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale. Watson. concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. începând cu I. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice.

Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta.1. ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie. Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2. gandurile celui din fata ta. pronuntie literara. ci si de o latura profund umana. acestea determinand. a grupului de elevi). Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice. de asemenea.  rabdarea.dr. relevata prin ansamblul de valori. atitudini.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata. Dincolo de aceasta dimensiune. ca si cum ai fi celalalt. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar. ingeniozitatea. a materialului didactic.  spiritul de observatie. Dorina Iusca 2.  inventivitatea. mimica gestica. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes. Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele.univ. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe. perseverenta.  expresivitatea in voce. insa fara a pierde starea de „ca si cum”). Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica. 9 .Psihologia educatiei lect.  capacitatea de organizare (a ideilor. capacitatea de a duce un lucru pana la capat.  atentia distributiva. competente).  echilibrul emotional.

 competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile. lect.  competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei.430. cat si prin activitatile propuse elevilor. de conducere a clasei. Din acest motiv. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata. ca profesor sau ca diriginte. aprecierea obiectiva a activitatii acestora. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul. 4 Dan Potolea s.univ. inainte de a exercita aceasta meserie. forta si oprortunitateac decizionala.dr. dezvoltarea personalitatii elevilor. capacitatea de accesibilizare a continuturilor.  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. p. Editura Polirom. intelegerea lumii lor interioare. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala. Iasi.  competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare.Psihologia educatiei  sociabilitatea. de determinare a gradului de dificultate al acesteia. 2008.2. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti. Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice.a. atat prin comportamentul profesorului. intrun context socio-cultural si institutional specific. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei. Pregatirea psihopedagogica. Competenta didactica In 20024. 10 . 2.

Dorina Iusca 2. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar. ridiculizare.3. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii.univ. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi.dr. datorita varstei. apreciat. Ca sa-si mentina autoritatea. In mediul scolar. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari. conditiei financiare. directori etc.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana. postului de manager etc.Psihologia educatiei lect. respingere. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. colegi. aprobat de catre aceasta. nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar. complimente. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte. retine sau falsifica dupa propriile interese. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic. din dorinta de a fi iubit. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. recompense.  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa. 11 .

Dorina Iusca 2. etapele de desfasurare a acestora. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica. mijlocele si metodele ce vor fi folosite.K.Psihologia educatiei lect. Lewin si colaboratorilor sai. Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. deschidere catre comunicarea sincera a ideilor. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 . abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului. atmosfera generala fiind una de cooperare. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. democratic si laissez-faire. activitatile. tehnicile motivationale si procedeele de evaluare. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. strategiile de instruire folosite. modalitatile de control si sanctiune. nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute. White. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor. spijin reciproc. planificarea continutului. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K.univ. R. Atitudinea generala este rece si impersonala.dr. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare. Lippit si R. se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”. In cazul in care profesorul intarzie la ora.4. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. activitatile.

Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv.Psihologia educatiei lect. in lipsa profesorului.univ. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului. 13 . Ca urmarea a acestui stil de conducere. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte. comportamentul si randamentul elevilor. acesta este activ dar lipsit de productivitate. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului.dr. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. 2. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului. De aici si eficienta scazuta. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational. Uneori unii elevi. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social. Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului. elevii nu se angajeaza in invatare. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect. Comprand cele trei stiluri. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. constient sau inconstient.5. daca ii sunt solicitate. ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea. cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. aceste pareri vor influenta. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei. Pana la urma. dar aceste sugestii sunt rar concretizate. In momentul in care profesorul paraseste grupul. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor.

3. acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. antropologice şi psihologice.dr. Educatie si dezvoltare umana 3.univ. efortul. astfel.1. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. grup. unii sunt mai generosi. • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice. filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle. • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu. Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane. intraindividuale. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. o teza mediocra dupa una slaba pare buna. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică. • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana.trib. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii. în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului. Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 . acuratetea lucrarii etc . Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc.Psihologia educatiei lect. astfel. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). bio-psiho-sociale. cum ar fi constiinciozitatea.

Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice. 15 . Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). biolog.Psihologia educatiei 1. crescuţi de animale. Dorina Iusca 2. ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor). pentru că nivelul apei este mai ridicat. Copiii „sălbatici”. copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. variaţiile între indivizi şi manifestările lor. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. 4. direct sau indirect. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive.2. 3) educaţia este activitatea specializată. epistemolog şi psiholog elveţian. lect. De asemenea. În schimb. deşi au supravieţuit. comportamentul indivizilor la diferite vârste. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. oameni. întâlnim în literatura românească. El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii.univ. pe parcursul vieţii sale.dr. o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii. 3. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă. De exemplu. specific umană. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea. s-au animalizat. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. mesajele de specificitate sub forma codului genetic. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. 3.

În această etapă. stadiul preoperaţional 16 . Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. după care. copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă. duce la gură obiecte). Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. având formată deci permanenţa obiectelor. El afirmă că. fără scop. atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. Investigând intelectul copiilor. ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. 2. 1. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani).dr. astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului. la acţiuni senzoriomotorii coerente. are tendinţa de a pune mâna pe orice. prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei. copilul trece de la mişcările dezorganizate. în faţa lui. mai ales pe jucăriile care sună. de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. Dacă el o caută după paravan. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil. El explorează. De exemplu. 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). la fel ca şi adultul. el îşi stimulează analizatorii. aşezaţi-o după un paravan. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani). Practic. elaborate. de textura obiectelor.Psihologia educatiei lect.univ.

cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale.dr. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative. Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale. mişcări acompaniatoare. Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui.univ.  jocul de construcţie (3-4 ani). Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete. desenând chiar o scară cu opt trepte. manipularea unor jucării muzicale. în dezvoltarea psihomotrică. De aceea. În jocurile lor. Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 .Psihologia educatiei lect. nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei.  jocul de rol (4-5 ani). copiii vor fi mai motivaţi în învăţare. jocurile preferate. un copil de 7-8 ani. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul. este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu. începe să numere degete sau beţişoare. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri. bilingv). are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important. 3. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile).  jocul cu reguli (5 – 7 ani). Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face. cânt în dialog. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă. Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior. însuşirea unor roluri. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă. de exemplu. ideea de competiţii individuale sau pe grupe. respectarea unor reguli. copiii repetă ce spun cei mari. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani). De aceea. ajuta în formarea reprezentărilor. motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. bătăi din palme. fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3. copilul fiind practic.

calde sau reci.dr. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică. inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze. Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. pe fata dorsala a embrionului. tonurile. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului. Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. 18 . nuanţele. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse. 4.univ. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale. o ingrosare numita placa neurala.3. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice.3. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa. 3. În aceeaşi manieră. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3. din care se va dezvolta ulterior encefalul.1. La 14 saptamani. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă.Psihologia educatiei lect. prin tehnici specifice. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu.

intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul. principalul tip de comportament sunt mişcările. 132. oftatul (la 2 luni) si rasetele.dr. In cadrul unui experiment realizat in 1967. De asemenea. fătul poate auzi. fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care. Editura Polirom. avand chiar si o pozitie preferata pentru somn. Insa. jos sau lateral. 3.2. Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate. Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani.Psihologia educatiei lect.3. privind in sus. Iasi. p. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni.univ. 5 Ana Muntean. dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. iradiant luminoasa). După acest moment al dezvoltării intrauterine. Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. Psihologia dezvoltarii umane. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea). cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului. 2006. Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale.5 Începând cu 6 luni. redau acelaşi conţinut muzical. El poate inchide si deschide ochii. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. sub titlul Music and spatial task performance. 19 . este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. Dorina Iusca În această etapă. Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. citite rotind pagina la 180 de grade. In acelasi timp. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina.

Bucuresti. 20 . 1993. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata. Astfel. această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată. acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple.univ. care îi permite să apuce obiectele. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. la 3 luni. conform teoriei lui Jean Piaget. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”.un an şi jumătate face primii paşi. de inaltimi variabile. 6 Emil Verza.dr. 29. La un an . „ţipătul de pisică” din sindromul Down). La 7 luni poate sta asezat fara ajutor. Psihologia varstelor. In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente. Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice. Tot in aceasta etapa.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. Editura Hyperion. Din punct de vedere cognitiv. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive. Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere. Exista insa doua faze importante. cu intensitate joasă. modelul supărat – este ritmic şi energic. apar primele manifestari ale comunicarii verbale. Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic.Psihologia educatiei lect. Până la doi ani. p. pentru a deveni ritmic şi mai puternic. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. Ţipătul are şi un rol funcţional. Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână.

dr. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa. faza caracteristica varstei de 5-6 luni. iar ca adulti vor fi negativisti. Psihologia dezvoltarii umane. agresivi si dependenti. ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. In acelasi timp. de mai tarziu. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire. Iasi. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine. securizante. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti. ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. 197. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului.Psihologia educatiei lect. 21 . p. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti. dovedind echilibru si competente relationale. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. avand o imagine clara despre sine. Astfel. prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. 2006. Bowlby a introdus conceptul de atasament. ca parinti. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. In acelasi timp. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat. Editura Polirom. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate. cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. dar o evita cand revine. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi. ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii.univ. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice.

fata de proprii copii. Psihologia varstelor. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie.Psihologia educatiei lect. afectiv. conform teoriei lui Piaget. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene.5. social etc. 22 la masini. Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor. p. 3. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. Din punct de vedere psihologic. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii.univ. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. acelasi model de interrelationare pozitiva. precum si integrarea in colectivitate. uneori contradictorii. Din punct de vedere cognitiv. Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. 22 . 54. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. 8 Emil Verza. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare. Editura Hyperion.5.dr. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe. respect reciproc si autonomie. 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8. Caracterizarea varstelor scolare 3. bazata pe incredere. De asemenea. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. memoriei si operatiilor intelectuale. dorintele.1. Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. 1993. Dorina Iusca randul lor. Bucuresti. Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). prescolarii manifesta o curiozitate mare. 81 s-au referit la natura.

fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare. 3. dar instrumente intelectuale mai târziu.2. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen. scrisul şi socotitul. relatarea povestilor. Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. Volumul mare de cunostinte.. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei. de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci). modelaj. 15-20 minute la grupa mijlocie. pictura etc. la 2000-3000 de termeni. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului.5.Psihologia educatiei lect. În această perioadă se însuşesc cititul. Şcolarul mic (7 -10. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. Atractia pentru cuvinte este atat de mare. prin multitudinea de discipline scolare. după Jean Piaget. jocuri cu subiect. imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului). durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica.univ.” In ceea ce priveste limbajul. „Hai sa pestim!”). Pe de alta parte. constructii. Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa.”. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate.dr. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu. De obicei. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat. supa e buna. in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara. ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata. Referindu-se la magism. De asemenea.. „insforat”. determina o importanta dezvoltare 23 . activităţi ce sunt scopuri în sine acum.

3. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. precum si constituirea statutului sau de elev. Pubertatea (10 . de asemenea. Dorina Iusca cognitiva. lezări ale prestigiului. jetoane etc). aceasta fiind etapa gândirii formale. conform teoriei lui Piaget. discuta anumite reactii. el fiind pus in situatia de asi explica. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. betisoare. repulsie. puternic respinşi. in cadrul caruia se releva atat drepturi.Psihologia educatiei lect. duioşie etc. pudoare. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi.dr.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă.5. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient. dupa trăsăturile de personalitate. de opoziţie. nu după obiectivele grupului.univ. Din punct de vedere afectiv. Odată constituit. se dezvoltă viaţa interioară. pe când băietii excelează în ştiinţele exacte. Grupul are o mare importanţă la pubertate. motiva. astfel. Alcătuirea grupului se produce spontan. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. Cu toate acestea. Din punct de vedere social. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat. hobby-urile sau interesele lor. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort.3. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde. actiuni sau atitudini. gelozie. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare. a surprinderii nuanţelor de limbaj. cat si multiple responsabilitati. ruşine. 24 . distanţate. jucarii. copiii nepopulari fiind. numaratoare. mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional).

studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte. Dorina Iusca 3. În cazuri extreme.dr. între părinţi şi copiii lor. a identităţii personale.5. evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. ea poate duce la suicid. Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente.4. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur. consumul de alcool sau droguri.univ. băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. Din punct de vedere cognitiv. a autonomiei.Psihologia educatiei lect. sau o umilire. devenind mai intime şi mai diverse. un eşec. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale. 25 . apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte. o respingere. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi. ruptura unei relaţii.

E. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. Psihologie scolara. preluand definitia oferita de A. p. a vointei. 26 . a intregii personalitati. Watson. neorganizata. B. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. in familie. 121.1. Leontiev. 9 Andrei Cosmovici. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. memoria. Dorina Iusca 4.N. Invatarea poate fi spontana. asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. Iasi. invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. Exista variate definitii ale conceptului. Skinner. 1998.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. J. prin intermediul mass-media. in legatura cu acest subiect. L. In sens general. Thorndike. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant. Luminita Iacob.Psihologia educatiei lect. F. sau sistematica. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4.dr. gandirea. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ. Prin urmare. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor.univ. Editura Polirom. asadar. Tolman etc. Invatarea este. a sentimentelor. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E.  teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia.

Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. ci numai canita. specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. in mijlocul unui lac. dupa cum urmeaza: 1. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta. familala etc. explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim. a realizarii unei descoperiri. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. 27 . Iasi. 4. experienta se desfasura pe o pluta. Editura Polirom. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. 2. poate.univ. 3. 2006. Or. apa din vas era 10 Mielu Zlate. Interesant. Psihologia mecanismelor cognitive. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri. elemente ale lor. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. Abstractizarea – analiza a esentialului. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care. in activitatea profesionala. a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi.Psihologia educatiei lect. fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte. In acest sens. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. Indiferent de perspectiva din care este studiata. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale.dr.227. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. intr-o dimineata. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene. n-a mai gasit recipientul cu apa. Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. cu ajutorul intrebarilor. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. p. Totusi. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. 5. relevant este experimentul lui Vaturo11. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic.

o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. Maimuta se descurca totusi. In context didactic. 28 . Uitandu-se in jur. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general). putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale. legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul. dintr-o data a avut o tresarire. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. rupta de realitate). lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). stingand focul si consumand banana. invadata de subiectiv. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire. gasind doar canita. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei. s-a repezit la marginea plutei. Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu. Psihologie generala. de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. 1996. de la multitudinea trasaturilor concrete. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. Iasi. p. umplandu-si canita cu apa. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. o activitate. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. concepte. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. iar ultima fiind o aptitudine. Editura Polirom.univ. In functie de criteriul valorii. concrete ale acesteia. Dorina Iusca altceva decat apa din lac. constructiva. dar le schimba forma si marimea. 11 Andrei Cosmovici. precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces. 178. neincredere.Psihologia educatiei lect. Ulterior. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. de analiza. ulterior identificandu-se aspecte particulare. la relatii. Oricum. ce scapa controlului si legilor logicii. Dupa corespondenta cu realitatea. orientare activa. dominata de fantezii si reverii.dr. in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale.

296. conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate.” (M.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut. are mai multe. ci un foc care trebuie aprins.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.dr.  Apelul la forta – cand argumentele se termina. Eminescu) 2. se apeleaza la “bat”. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta. p. accidentale. A gandi si a nu studia este periculos. Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1. Editura Polirom.” (Confucius) 4. nu pentru orbi.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta. Iasi. discrediteaza si punctele sale de vedere. in realitate existand nu doar extreme.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete. 2006.  Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale. rationale. situatii intermediare la fel de eficiente. Psihologia mecanismelor cognitive. se folosesc argumente afective.  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme.  Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata.univ. dupa cum urmeaza:12 lect.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite.  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana. cand. in realitate.” (Socrate) 3. Dorina Iusca Pentru a exemplifica. “A studia si a nu gandi este o risipa.” (Plutarh) 12 Mielu Zlate. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad. 29 .Psihologia educatiei ineficienta. ci un continuum.

nip. tul). Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului. întipărire). o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante. datorita inlantuirii logice a continutului. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite. Un geniu le evita. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. presupunand totodata si organizarea. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc. conservare (stocare. 30 . Acest proces este insa. Dorina Iusca 6. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). “Intelepciunea incepe cu mirare.dr. asociaţii. Memoria In activitatea de invatare.” (Einstein) lect. activ. ce presupune mobilizare energetica. desi contine mai multe silabe. important este sa le descoperi. In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica.2. depozitare) şi reactualizare a informaţiei. Veti constata ca. pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala.Psihologia educatiei 5. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare.univ.” (Galileo Galilei) 4. fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. desprinderea semnificatiilor. sel. “Un intelectual rezolva problemele. fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient. asocierea sau reactualizarea informatiilor.” (Socrate) 7. Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. min. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice. nec.

cuvinte). Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii. 1996. Iasi. pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile). avem de face cu o retinere temporara a informatiilor. sentimentele influenteaza puternic uitarea. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa. Descifrarea comportamentului uman. informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde. Michel Eysenck. Andrei Cosmovici. In principiu. dar inainte de savarsirea talhariei. Psihologie generala. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte. Freud14 citeaza cazul unei fete care.149. scrie Freud. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos. Intr-adevar. dintr-un sir de indivizi. uitarea are un caracter selectiv. Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). Spre deosebire de MSD. p. reactualizarea. In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. de la casierul in cauza. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini. Interesele. p. In primul caz. al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii. Editura Teora. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. Uitarea este un proces natural. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). Editura Polirom. in trei ocazii diferite. se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). pe un marinar. parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer. boala Parkinson etc). Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). 13 14 Hans Eysenck. Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. 153. informatiile reorganizandu-se intre timp. Bucuresti. intr-un mod nefericit.Psihologia educatiei lect. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. litere. firesc si relativ necesar. sa faca ultima proba la rochia de mireasa. ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate. S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren.univ. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. De regula.dr. 31 . numai ca acesta avea un alibi de fier. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. Cel de-al treilea proces al memoriei. in ziua nuntii. La Politie el a identificat. uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. 1999.

prezentate o singura data. fie la 15-20 de minute. In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. Vuzitas. Anghelescu. idem. uneori foarte speciale. p. cu cat il vom repeta mai des. A. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma. Bucuresti. scazandu-I teperatura. In conditii favorabile. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre. elaborata de Thomas si Robinson.99.dr. El a crescut acolo. a devenit miner. Ina Ionescu. prenumele sau si al mamei. in timpul operatiei. p. cu atat ea este mai valoroasa. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte. 17 Gh. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. nici localitatea unde se nascuse. Cand avea deja 35 de ani. Editura SC Stiinta si Tehnica. 32 . 142. 152. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. Memoria. un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele. Luandu-se legatura prin posta. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . traumatisme craniocerebrale etc). in 1982. fie la 1-2 zile dupa memorare. cat si denumirea localitatii de origine. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17. Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria.Psihologia educatiei lect. epilepsie. p. 1998.“idiotii savanti”. dar nu-si amintea nici numele sau. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic. cand pacientii. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp. facandu-se investigatii.  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen. n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie.univ. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice.

O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut.Psihologia educatiei lect. 33 .  Organizarea materialului.  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul. bine structurat. Este recomandat sa facem scheme. ci in totalitatea asectelor sale. iesim la o plimbare.univ. ci un timp de odihna. Scopul trebuie sa fie clar formulat.dr. bem o cafea. ea nefiind o veritabila distractie. chiar daca volumul sau este mai mare. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat. sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele. Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit. asociatii). Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor).  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala. Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate. Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii. sa urmarim inlantuirea ideilor. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie. fie ca sunt pozitive sau negative. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). dorinta si vointa celui care memoreaza. intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan. sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent. Un material logic. sa implice intentia. dam un telefon. Read (citirea cu atentie.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte.  Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare. Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului. De asemenea.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram. ordonat si coerent este mai usor de retinut. ne relaxam. sublinieri. Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului). studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”).

organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp. nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina. 50% din ce vedem si auzim. Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea. de stima si statut 34 . astfel: treb. interesele. orientarea si modificarea conduitei umane. sub forma unei piramide.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim. 20% din ce auzim. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane. lect. Sistemul motivational este o structura complexa. 30% din ce vedem.3.univ. Motivatia In viata de zi cu zi a omului. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex. a comportamentului. de autorealizare treb. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. motivele. Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale. Dorina Iusca - 4. convingerile.dr. 80% din ce spunem.

un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. Mai mult. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. Or. Nesatisfacerea trebuintelor. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. subiectii fiind permanent observati si intervievati. cu consimtamantul a 32 de persoane. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta. determina exacerbarea acestora. izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. nu se realizeaza brusc. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. crescand chiar eficienta biologica a organismului. Astfel. cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut. decat sa repete situatia de privare senzoriala. Ulterior. Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. inteligenta. 35 . privarea senzoriala devenea aproape totala. In perioada finala a experimentului. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. mai ales a celor primare.dr. 199. cu atat ea este mai specific umana. Editura Polirom. 18 Andrei Cosmovici. Iasi. Psihologie generala. In urma acestor privatiuni. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor. ci treptat.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. In legatura cu trebuintele legate de mancare. Aparitia unei trebuinte noi. Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. fara a satisface trebuintele biologice. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii.univ. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. insa satisfacerea ei producand fericire. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. dupa satisfacerea alteia anterioare. 1996. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv. p. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. personalitate. In acest timp s-au reluat toate probele initiale.

masa au devenit principala preocupare. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. scaderea ambitiilor si a impulsului sexual. Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute.dr. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. emotivitate crescuta. dureri musculare. 19 20 idem. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. Interesele sunt orientari selective. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere. 203. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. p. timp de o saptamana. Editura Polirom. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa). ci invatat. puternic traite afectiv. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala. care impulsioneaza comportamentul. 92. Ele sunt extrem de variate. Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat. uneori apareau manifestari isterice. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. Iasi. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. directionand in fiecare moment conduita umana. Hrana. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers. De exemplu. cum ar fi obtinerea unei recompense. motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. Adrian Neculau. motivele pot fi: pozitive sau negative. cum ar fi curiozitatea. Temele hranirii precumpaneau in conversatie. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. Apoi. De asemenea. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. 36 . inteligenta fiind totusi putin afectata. obligatiile profesionale etc). De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut.Psihologia educatiei lect. foame. Manual de psihologie sociala. Initial. p. relativ stabile. spre anumite domenii de activitate.univ. cu timpul. In functie de localizarea acestora. 2003. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. dar ouale clocite sunt o delicatesa. Treptat se instala o stare depresiva.

iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei.  explică eşecurile prin propria incapacitate. la ridicarea nivelului de aspiratie. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu.Psihologia educatiei lect. Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului.univ. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional. interactive de predare. in general. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii.  crede că şansele de succes sunt reduse. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 . In primul caz. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie. Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii. uneori finalizat cu abandon scolar. cat mai ales la elevi.  rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism. Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun.  abandonează repede o activitate.  îşi fixează scopuri greu de atins. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile. Cresterea numarului de succese duce. atat la nivelul cadrelor didactice. condiţiile materiale. lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. utilizarea unor metode moderne. a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice. colegii sau comunitatea in care profeseaza. mediul social. Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice. Importanta in acest context este autocunoasterea.  are dificultăţi în a se decide. cercul de prieteni etc.dr. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie.

Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. de a percepe obiectele in mod unitar. Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi. crearea unui climat de lucru stimulativ. 3. adoptarea unei atitudini deschise. Discriminarea . ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute. In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura. Comparand senzatiile si perceptiile. incredere. punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). Putem spune astfel. lucru in echipa. Dorina Iusca potentialului sau. afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara. Identificarea .perceperea detaliilor. pozitia corpului in momentul perceptiei). 38 . bazat pe cooperare. 2. intelectuale (pregatirea cognitiva. in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput.dr. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor. Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme. a aspectelor particulare ale obiectului. interese.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie.univ. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale. propice comunicarii eficiente. atitudini. gandire. memorie.Psihologia educatiei lect. in schimb. ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari.4. Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei. 4.

Psihologia educatiei lect. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient. desfasurandu-se vara. In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”.dr. 21 22 Cosmovici. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare. la iesirea din autocar. perceptia subliminala si-a facut efectul. De asemenea. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele. relatiile cu semenii etc. de miscare fata de elementele statice etc). iar alaturi de cei doi.univ. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara. De exemplu. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara. bine delimitata. Uneori obiectul poate deveni fond si invers. 161. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte. 39 .Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond. niste pasageri. p. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele. in varful unui deal impadurit. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca. bogatia culorilor peisajului. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. Or. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola. in SUA. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. Unul dintre ei este pictor si va observa.113. Mielul Zlate. Deci. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci. inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. p. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple.

“pricepere”. de asemenea important. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori.dr. Însă. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. Nu de putine ori. cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori. el apărând în viziunile acestora. In context scolar fenomenul perceptiei este. Pentru Hegel. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). Din punct de vedere etimologic. gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai. precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare). Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. Cunoscand mecanismul acestor erori.1. Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. aceasta era un gardian al vieţii psihice. iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei.univ. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. in conturarea unei perceptii realiste. Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi. Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. fara a le atinge). Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare. 5. termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”. un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice.Psihologia educatiei lect. numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5. clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). ca expresia organizării 40 .

pentru a li se crea un cadru instructiv special. pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge. Raymond B. Psihologul american L. fluenţa verbală. Astfel. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. Guilford a extins modelul la 150 de factori. informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii. robot.dr. …?). includ vocabularul. sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …). J. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. abilitatea spaţială. Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor. În 1936. memoria asociativă şi viteza perceptivă. raţionamentul general. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii. Ulterior. atunci când Lewis Terman. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei.univ. bazându-se pe descoperirile lui Binet. Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. David Wechsler. În general. În viziunea psihometrică. trenuleţ. Theodore Simon. psiholog la Stanford University. Abilităţile cristalizate. psiholog american. 21.Psihologia educatiei lect. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. abilitatea numerică. recrutare de personal sau armată.L. măsurate prin teste de analogie. 10. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). a identificat existenţa unui “factor comun g”. Ei sunt: înţelegerea verbală. 41 . perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia. produse şi conţinuturi. Ulterior. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. la începutul secolului al XX-lea. inclusiv a celor afectiv-motivaţionale. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. 15. Paul Guilford. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet. model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. 6. a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3. clasificări şi completări de serii. care derivă din cele fluide. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract. utilizându-se şi astăzi în educaţie.

dr. altele însă sunt noi (de exemplu. prin restructurarea datelor experienţei. Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry). la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn). susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită. Sternberg. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte. construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale). Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei. experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. leziunilor cerebrale. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . Atât teoriile psihometrice. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei. axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. În 1983. indiferent dacă acestea sunt factori.univ. P. Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat. inteligenţa muzicală). psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. Astfel. Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică. El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. Mai mult.Psihologia educatiei lect. fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi. M. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi.

U. politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. 5.2. Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”. CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. 2005). Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie. INTELIGENŢE MULTIPLE. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon). 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences. New Horizons)23. TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi. În teoria sa. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All. (Bucureşti: Sigma. psihologii au acceptat ideea că.A. adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri. Frames of Mind. 2005). precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. MUNCA BINE FĂCUTĂ. S. apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). în ultimii ani. educaţie şi neuroştiinţe. Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei. “mintea unui viitor profesor de drept”. 2004).dr. adresându-se numai unui anumit tip de minte. 2007). inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA. MINTEA UMANĂ. lect. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. (Bucureşti: Sigma. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. 43 . EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL.Psihologia educatiei scheme. Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. The Theory of Multiple Intelligences. DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial.univ. Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic. 2006). un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. în general. Totuşi.

Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. p. Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”. credinţele sau sentimentele. iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1. Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv.33. Kenedy.”25 Viziunea nouă este una pluralistă. Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. Autorul a identificat opt inteligenţe distincte. Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26. Produsele pot fi teorii ştiinţifice. mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute. 2006). NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F.Psihologia educatiei lect. 44 . p. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării.univ. Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante. 56.13. compoziţii muzicale sau campanii politice de succes. INTELIGENŢE MULTIPLE. cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam. de exemplu. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite. INTELIGENŢE MULTIPLE. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. Howard Gardner. 1983). p. 2006). “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books. Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale. Conform teoriei lui Howard Gardner. Howard Gardner. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate.dr. dar ele nu sunt singurele virtuţi. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma.

Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri. arhitectură etc. fonetic sau stilistic. fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. 3. Iniţial. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. sunt maestre ale conversaţiei. memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. 45 . de a rezolva probleme abstracte. el reprezentând inteligenţa logico-matematică. oral sau în scris. studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. oamenilor de ştiinţă. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. idioţi sau copii autişti. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente. avocat. de a opera cu modele. În aceeaşi măsură. compun cu uşurinţă texte. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte. muzică. citesc cu plăcere. Gardner a identificat 7 inteligenţe.univ. Deşi este specifică matematicienilor. studii despre copii minune. savanţi. orator. scriitor. categorii şi relaţii. de a ordona date. către gândire în termeni de cauză şi efect. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. jurnalist. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. contabililor. chimiştilor. în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor.dr. inteligenţa spirituală.Psihologia educatiei lect. editor. fizicienilor. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. ea include şi abilitatea de a calcula. ea putând fi utilizată şi în studii sociale. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. dramaturg. gramatical. 2. Este de natură nonverbală. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. poet. de a efectua operaţii logice complexe. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi. de a lucra uşor cu numere. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. politician. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. către creare de ipoteze. prezentări interculturale ale cunoaşterii. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine.

îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica. poziţia şi relaţiile între elemente. învaţă uşor să cânte la un instrument. cu bună sensibilitate tactilă. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală. Această inteligenţă este specifică pictorilor. liniile. 46 . ele au abilitatea de a gândi tridimensional. arhitecţilor. cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). sunt foarte îndemânatice. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat. acordând semnificaţii complexe sunetelor. Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. ea presupunând sensibilitate la sunete. cos sau ţes bine. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători. sunt oameni activi. tâmplari buni. un auz melodico-armonic foarte bun. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. Deşi ascultă mereu muzică. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor.dr.univ. el fiind studiat de către Gardner. formele. de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. pentru nevăzători. cartografilor. a interpreta şi a aprecia muzica. proiectanţilor. fotografilor. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. înţeleg foarte uşor hărţile. Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. le place să danseze. Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. să înoate. Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit. şahiştilor. sunt bucătari pricepuţi. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene. sculptorilor. atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”). Îi interesează muzicalitatea poeziilor.Psihologia educatiei lect.

Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner. psiholog. conform lui Howard Gardner. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. avocat. vânzător. apreciază provocările. de a observa schimbări ale vremii. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin. autoînţelegere.dr. administrator. intenţiile. alcătuirea insectarelor. conştiinţa stărilor interioare. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. mecanicii. independente. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. ştiu să se automotiveze.univ. contemplative. sunt introspective. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. politician. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. Biologii. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. a propriilor intenţii. motivaţii. 5. dorinţe. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. îngrijirea copacilor sau a animalelor. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. de a stabili relaţii ecologice. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. rezolvă conflicte. fermierii. ecologiştii. filosofii. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 . chirurgii. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. preot. precum şi capacitatea de autodisciplină. director. lucrează bine în grup.3. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii.Psihologia educatiei lect. teologii. sportivii. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. meşteşugarii. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor.

adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor. Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei. interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală. ci şi dexteritate corporal-kinestezică.Psihologia educatiei lect. Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. altele mai puţin.dr. numere din zece cifre. În acest sens. câte unul pentru fiecare inteligenţă. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe. şcoli care aşezau 48 . Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate. Astfel.univ. Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele. fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora. Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. Ca orice factor de natură ereditară. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante. ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. fără rost. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. Mai mult decât atât. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală.

NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. în afară de curriculum-ul centrat pe teme. * În concluzie. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple). 49 . care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. Adevărul. muzică. unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar.dr. Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”. 2006).Psihologia educatiei lect. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă. filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. 27 28 Howard Gardner. şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28. corporal-kinestezice. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative. Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare. p.univ. Era punctul de la care se pleca. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. şi-a propus drept obiectiv multianual. 64. a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. De asemenea. În cele din urmă. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple. INTELIGENŢE MULTIPLE. Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie. abordarea Arts PROPEL. care cuprinde informarea standard şi diverse materii. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă. Mai departe.

comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor. in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale. Rezolvarea conflictelor in context educational 6.dr. termenul include manifestari foarte complexe. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata. Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane. munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii.univ. Conform acestuia. lect. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6. este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 .1. Important de retinut este faptul ca. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii. ce face trimitere la forma sa violenta.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. In realitate. grupuri. valorilor. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. trasaturilor de personalitate. scopurilor. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor.

Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor. trasaturi. 24. p. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict. selectam:  diferentele de opinii. Din acest motiv. starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni. iar Alex nestiind despre ce este vorba. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor. 29 30 Ana Stoica-Constantin. nevoi. M-am saturat!”. Sanda este convinsa ca au fost intelesi si.univ. Ulterior.dr. gusturi. Editura Polirom. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. ca atare. lect.Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare. Dorina Iusca existe. Iasi. “Nu este adevarat. 51 .30  comunicarea absenta sau defectuoasa. “Femeile la volan sunt o calamitate”. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”. idem. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”.  comportamentele neadecvate – agresivitatea. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa. ele fiind clasificate dupa diverse criterii. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict).  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane. incepe unul. amintim criteriul aparentei. 2004. 6. “Cum? Nu este adevarat!”. fosta lui prietena.2. Conflictul interpersonal. Dintre acestea. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista. Exista mai multe tipuri de conflicte. raspunde celalalt. 21. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex. atitudini. la intoarcerea prietenului. valori. p. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict.

Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau. Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea. este un conflict neprevazut. ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii. comportamentul scapand de sub controlul rational.dr. Dupa criteriul nivelului.  tensiunea – similara cu disconfortul. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur.Psihologia educatiei lect. De fapt. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana. dar mult mai intensa. de suport emotional: de linistire. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine. situatia prezinta un potential exploziv.univ. ecoul sau este de scurta durata. 52 .3. sustinere a celuilalt. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie. de reducere a agresivitatii verbale. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat. fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate. avand alt program. incluzand violenta verbala sau fizica. in mod constant si fara echivoc.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”. 6. insotita eventual de opinii fixe.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului. insa deseori nu comunica despre aceasta stare. avand un caracter situational.

Pânişoară. D. 53 . I.  Cand sunt intrerupt. Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit. Iaşi.  Crahay.. Iaşi. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat. A. Bucureşti. 1996. Bucureşti.  Maslow.  Cand nu sunt bine platit.  Sternberg. Psihologie şcolară.. Iaşi. Editura Curtea Veche. Pregătirea psihopedagogică.. Noi orizonturi. Editura Trei... Psihologia educaţiei. As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie. I.  Negret-Dobrişor. Manual de creativitate. 2005. Iaşi. R. Bucureşti. I. 2006. 1999. 2009. . Psihologie generală.  Jurcău..  Roşca. 2009. Comunicarea eficientă. 2004. Al.. A.. A. Psihologie şcolară. Marcel.  Cosmovici. Iucu. D. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine. Editura Polirom. P. Psihologia vârstelor. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect.  Pânişoară.  Goleman. Iaşi. Editura Sigma. Editura Trei.. 1998. Zorgo. Iaşi. 2006. Editura Polirom.O. pentru ca imi pierd firul ideilor. Ion-Ovidiu. Aptitudinile. Editura Polirom.. N. Bucureşti.Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect. Editura Polirom. 2005. Iaşi. Pânişoară. Bucureşti. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat. I.. Editura Polirom... Editura Polirom. 2007.. Ştiinţa învăţării. sunt derutat.  Potolea.O. Iaşi. Inteligenţa emoţională.. Bucureşti. Daniel. Editura U. H.  Gardner. Psihologia învăţării şi a dezvoltării.  Creţu. Inteligenţe multiple. Bibliografie selectiva  Cosmovici. L. 2001. Tinca. Editura Ştiinţifică.dr. Cluj-Napoca. Editura Humanitas. Neacşu.  Golu. Press. 2001.. Psihologia educaţiei.H. Editura Polirom. 2008. Robert J.  Sălăvăstru.univ. B. Editura Polirom. 1972. T. Iacob. Motivaţie şi personalitate.

 Stoica-Constantin. Psihologia mecanismelor cognitive. Bucureşti. Ştefan. Ursula. Creativitatea pentru studenţi şi profesori. Conflictul interpersonal. Editura România Press.  Şchiopu.  Zisulescu. 1971.. Editura Institutul European. Aptitudini şi talente. 54 . Psihologia modernă. M.univ. Editura Didactică şi Pedagogică.Psihologia educatiei lect.dr. 2008. Editura Polirom. Ana. Iasi. Editura Polirom. Dorina Iusca  Stoica-Constantin. 2004. o Zlate. Bucureşti. Iaşi. 2006. 2004. Iaşi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful