P. 1
Suport de Curs Psihologia Educatiei 2012-2013

Suport de Curs Psihologia Educatiei 2012-2013

|Views: 47|Likes:
Published by Anorecsia Rasipano

More info:

Published by: Anorecsia Rasipano on Dec 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2013

pdf

text

original

Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici.univ. domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). gandire. motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale). luarea de decizii. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile. cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. perceptie. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. factori si etape in dezvoltarea umana. încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. pe atât de controversat este domeniul ei de studiu. a caracteristilor unui fenomen.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor. terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie.  psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie. cognitiva (“music cognition”).  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. aspecte ale negocierii. memorie. limbaj. a organizării ritmice. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale.dr. sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp. a cognitiei si influentei sociale. explicare = stabilirea cauzelor care îl produc. 6 . în zilele noastre. Domenii ale psihologiei De altfel. Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice. încât vorbim despre mai multe psihologii. a relatiilor interpresonale.Psihologia educatiei lect. afectiva (“musical emotion”). contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus.

dr. SUA. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center. SUA. caracteristici ale personalitatii creatoare.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie. SUA. Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education. cinematografie.  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing. Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. melodica. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii.Psihologia educatiei lect. Marea Britanie. leadership. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association. analiza ritmica. intimitatea. vestul si nordul Europei sau Australia. Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse. mass-media. SUA. institutii publice. Dorina Iusca (“music therapy”). Asia. comunicarea organizationala. Norvegia. Music Educators Journal – Michigan State University. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc. tipologii si modele teoretice ale personalitatii. sine si ceilalti ascultatori. publicitate. eficienta organizationala. Marea Britanie. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. 7 . polifonica sau armonica a acesteia. timp si energie. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului. procese afective specifice. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale.  psihologie organizaţională – individul in organizatii. Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. Music Perception – University of California Press. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice. caracteristicile grupului de munca. Australia. • Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University.univ.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate. Marea Britanie. SUA.

comportamentale.F. grupul şcolar. E. psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. dimensiunea psihologică a pregătirii sale. succesul şi insuccesul şcolar. este constituit dintr-un un fenomen complex. elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor. cheia succesului activităţii unui bun profesor). concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. obiectul psihologiei educaţionale. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice. Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului. Sunt abordate aici teorii asociationiste. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. 1. Tolman. E. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice.Psihologia educatiei lect. creativitatea strategiilor didactice. Pe de altă parte. Watson. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament). În concluzie. 8 . Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele. De aceea. Skinner. Guthrie sau B. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale. în special la vârstele şcolare. Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante. centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale.  psihoterapie – strategii (cognitive. ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei.  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic. de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi. J. începând cu I.dr.  psihopatologie – diagnosticul. Personalitatea educatului. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . cognitiviste si constructiviste ale invatarii. Thorndike.3. P. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale.R.univ. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional.

univ. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar. atitudini. a materialului didactic. Dincolo de aceasta dimensiune.dr. gandurile celui din fata ta. acestea determinand. pronuntie literara. capacitatea de a duce un lucru pana la capat. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor.  atentia distributiva. de asemenea. Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica. mimica gestica. insa fara a pierde starea de „ca si cum”). relevata prin ansamblul de valori. ci si de o latura profund umana. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2. 9 .1. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes. Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor.  echilibrul emotional. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice. ingeniozitatea.Psihologia educatiei lect. perseverenta. a grupului de elevi). Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele.  expresivitatea in voce.  spiritul de observatie. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica. ca si cum ai fi celalalt. Dorina Iusca 2. Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta. ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte.  capacitatea de organizare (a ideilor.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata. competente).  rabdarea.  inventivitatea.

ca profesor sau ca diriginte. 4 Dan Potolea s. 2008. aprecierea obiectiva a activitatii acestora. 2.  competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile.430. capacitatea de accesibilizare a continuturilor. lect. Editura Polirom. Din acest motiv. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei. dezvoltarea personalitatii elevilor.dr. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate. 10 . Competenta didactica In 20024. Iasi.a. atat prin comportamentul profesorului. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata. inainte de a exercita aceasta meserie.  competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei. p. intelegerea lumii lor interioare. forta si oprortunitateac decizionala.univ. de conducere a clasei.2.  competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare. de determinare a gradului de dificultate al acesteia. intrun context socio-cultural si institutional specific. cat si prin activitatile propuse elevilor. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti.  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice.Psihologia educatiei  sociabilitatea. Pregatirea psihopedagogica.

nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar.univ.dr. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic. datorita varstei. respingere. directori etc. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa. colegi. postului de manager etc. In mediul scolar.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana. din dorinta de a fi iubit. apreciat.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei. Dorina Iusca 2. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii. ridiculizare. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi. retine sau falsifica dupa propriile interese.3.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga. recompense. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia. aprobat de catre aceasta. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. conditiei financiare. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. Ca sa-si mentina autoritatea. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere.Psihologia educatiei lect. complimente. 11 .  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte.

Lewin si colaboratorilor sai. Dorina Iusca 2. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K.Psihologia educatiei lect. abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului.K. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala. modalitatile de control si sanctiune. Lippit si R. nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute.univ. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie. se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. deschidere catre comunicarea sincera a ideilor. Atitudinea generala este rece si impersonala. planificarea continutului. strategiile de instruire folosite. White. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”.4. activitatile. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. democratic si laissez-faire. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. tehnicile motivationale si procedeele de evaluare. In cazul in care profesorul intarzie la ora. activitatile. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare.dr. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 . atmosfera generala fiind una de cooperare. etapele de desfasurare a acestora. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. spijin reciproc. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. R. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. mijlocele si metodele ce vor fi folosite. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica.

Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. 13 . constient sau inconstient. acesta este activ dar lipsit de productivitate. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. daca ii sunt solicitate. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. in lipsa profesorului. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”. comportamentul si randamentul elevilor.Psihologia educatiei lect. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor. Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv. Ca urmarea a acestui stil de conducere. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational. elevii nu se angajeaza in invatare. Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului. Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora. aceste pareri vor influenta.5. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului. Comprand cele trei stiluri. ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea. cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. Uneori unii elevi. De aici si eficienta scazuta. dar aceste sugestii sunt rar concretizate. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect. Pana la urma. 2. In momentul in care profesorul paraseste grupul.univ. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social.dr.

astfel. 3. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare. cum ar fi constiinciozitatea. acuratetea lucrarii etc . filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle.dr. • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional. antropologice şi psihologice. Educatie si dezvoltare umana 3. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii. astfel. Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 . intraindividuale. bio-psiho-sociale. în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare. • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari.trib. o teza mediocra dupa una slaba pare buna. grup. unii sunt mai generosi. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică.Psihologia educatiei lect.1. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc.univ. acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. efortul. Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase.

ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. pentru că nivelul apei este mai ridicat. comportamentul indivizilor la diferite vârste. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. oameni. Copiii „sălbatici”. biolog.2. 3. copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. deşi au supravieţuit. El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii. 15 . lect. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. De asemenea. crescuţi de animale. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. 3) educaţia este activitatea specializată. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii. pe parcursul vieţii sale. o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive. mesajele de specificitate sub forma codului genetic.univ.dr. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său. s-au animalizat. Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor). În schimb. De exemplu. schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. 3. specific umană. Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). epistemolog şi psiholog elveţian. întâlnim în literatura românească. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt.Psihologia educatiei 1. variaţiile între indivizi şi manifestările lor. 4. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. direct sau indirect. Dorina Iusca 2.

Dacă el o caută după paravan. Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. el îşi stimulează analizatorii. de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. De exemplu. 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). mai ales pe jucăriile care sună. copilul trece de la mişcările dezorganizate. aşezaţi-o după un paravan. luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. El explorează. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. duce la gură obiecte). ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. stadiul preoperaţional 16 . copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă.dr. la fel ca şi adultul. atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. El afirmă că. Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). având formată deci permanenţa obiectelor. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani). elaborate. stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani).univ. astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. În această etapă. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. are tendinţa de a pune mâna pe orice. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil. palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. la acţiuni senzoriomotorii coerente. Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului. Practic. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. de textura obiectelor. după care.Psihologia educatiei lect. prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei. Investigând intelectul copiilor. 1. fără scop. 2. în faţa lui.

însuşirea unor roluri.  jocul de rol (4-5 ani). Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile). Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale.  jocul cu reguli (5 – 7 ani). cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale. 3. bilingv). în dezvoltarea psihomotrică. cânt în dialog. copiii repetă ce spun cei mari. un copil de 7-8 ani. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative. nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă.  jocul de construcţie (3-4 ani). de exemplu. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul. Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani). desenând chiar o scară cu opt trepte. începe să numere degete sau beţişoare. fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3.Psihologia educatiei lect.dr. În jocurile lor. respectarea unor reguli. copiii vor fi mai motivaţi în învăţare. are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă.univ. jocurile preferate. mişcări acompaniatoare. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. De aceea. este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri. Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face. Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior. Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important. manipularea unor jucării muzicale. motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. copilul fiind practic. Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 . ideea de competiţii individuale sau pe grupe. De aceea. bătăi din palme. ajuta în formarea reprezentărilor.

3. În aceeaşi manieră. nuanţele.1. 3. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. din care se va dezvolta ulterior encefalul. prin tehnici specifice. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive. o ingrosare numita placa neurala. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice. Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa.Psihologia educatiei lect. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse. Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului.3. pe fata dorsala a embrionului. La 14 saptamani. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3. inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. 4. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă.dr. tonurile. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii. calde sau reci. 18 . iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale.univ. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget.

principalul tip de comportament sunt mişcările. Dorina Iusca În această etapă. 5 Ana Muntean. Insa. este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. El poate inchide si deschide ochii. cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului. sub titlul Music and spatial task performance. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. avand chiar si o pozitie preferata pentru somn. p.Psihologia educatiei lect. intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature. citite rotind pagina la 180 de grade. oftatul (la 2 luni) si rasetele. 3. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea).5 Începând cu 6 luni. ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni. 19 . Iasi. fătul poate auzi.univ. Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina. Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale. Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate. privind in sus. In acelasi timp. In cadrul unui experiment realizat in 1967. iradiant luminoasa).2. Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. Psihologia dezvoltarii umane. De asemenea. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. redau acelaşi conţinut muzical.3. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială. fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul. 2006. 132. După acest moment al dezvoltării intrauterine. Editura Polirom.dr. jos sau lateral.

Exista insa doua faze importante. „ţipătul de pisică” din sindromul Down). p. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. Tot in aceasta etapa. Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice. Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere.Psihologia educatiei lect. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. care îi permite să apuce obiectele. apar primele manifestari ale comunicarii verbale. la 3 luni. Din punct de vedere cognitiv. Editura Hyperion. Bucuresti. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”. Ţipătul are şi un rol funcţional. 20 . Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână. pentru a deveni ritmic şi mai puternic. Astfel.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. La un an . La 7 luni poate sta asezat fara ajutor. 29.univ. Până la doi ani. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata. de inaltimi variabile. 1993. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple. cu intensitate joasă. copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. modelul supărat – este ritmic şi energic. conform teoriei lui Jean Piaget. In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente. această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive.dr. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată. 6 Emil Verza. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. Psihologia varstelor.un an şi jumătate face primii paşi. Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic.

ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. In acelasi timp.dr. Iasi. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur.univ. agresivi si dependenti. 197. dovedind echilibru si competente relationale. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. faza caracteristica varstei de 5-6 luni. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. Astfel. 2006. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor. Psihologia dezvoltarii umane. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat. iar ca adulti vor fi negativisti. In acelasi timp. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale. Editura Polirom. dar o evita cand revine. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. Bowlby a introdus conceptul de atasament. ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului. p. avand o imagine clara despre sine. de mai tarziu. 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament. securizante. 21 . cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. ca parinti. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi.Psihologia educatiei lect. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine.

Psihologia varstelor.5. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene. Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). De asemenea. Dorina Iusca randul lor. 1993. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe. 54. Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani. acelasi model de interrelationare pozitiva. conform teoriei lui Piaget.Psihologia educatiei lect. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. dorintele. 22 . Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor. 81 s-au referit la natura. Din punct de vedere cognitiv. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. respect reciproc si autonomie.univ.1. prescolarii manifesta o curiozitate mare. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie. social etc.dr. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ. p. fata de proprii copii.5. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. Bucuresti. 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8. precum si integrarea in colectivitate. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. 3. Caracterizarea varstelor scolare 3. 8 Emil Verza. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare. bazata pe incredere. afectiv. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur. uneori contradictorii. Editura Hyperion. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii. memoriei si operatiilor intelectuale. Din punct de vedere psihologic. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. 22 la masini.

”. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu. „insforat”. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului. 3. În această perioadă se însuşesc cititul. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. 15-20 minute la grupa mijlocie. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei. Atractia pentru cuvinte este atat de mare. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat. ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. Referindu-se la magism.. „Hai sa pestim!”).Psihologia educatiei lect. De obicei. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul. activităţi ce sunt scopuri în sine acum. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen.” In ceea ce priveste limbajul. şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara. Volumul mare de cunostinte. constructii. imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni. la 2000-3000 de termeni.2. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. Şcolarul mic (7 -10. Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa.5. jocuri cu subiect. dar instrumente intelectuale mai târziu. determina o importanta dezvoltare 23 . pictura etc. Pe de alta parte. Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat. in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. supa e buna. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate. relatarea povestilor.dr. prin multitudinea de discipline scolare. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului). de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci).univ. De asemenea. fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare. scrisul şi socotitul. modelaj. durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica. după Jean Piaget..

aceasta fiind etapa gândirii formale. Din punct de vedere afectiv. discuta anumite reactii. jucarii. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. de opoziţie. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort. Din punct de vedere social. Pubertatea (10 . mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional). astfel. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic. Grupul are o mare importanţă la pubertate.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă. jetoane etc). pudoare. pe când băietii excelează în ştiinţele exacte. in cadrul caruia se releva atat drepturi. de asemenea. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde.Psihologia educatiei lect. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. motiva.univ. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri. copiii nepopulari fiind. ruşine.5. 24 .dr. betisoare. a surprinderii nuanţelor de limbaj. puternic respinşi. gelozie. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. repulsie. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. se dezvoltă viaţa interioară. actiuni sau atitudini. conform teoriei lui Piaget. el fiind pus in situatia de asi explica. Dorina Iusca cognitiva. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi. dupa trăsăturile de personalitate. duioşie etc. hobby-urile sau interesele lor. cat si multiple responsabilitati.3. lezări ale prestigiului. Cu toate acestea. Alcătuirea grupului se produce spontan. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient. Odată constituit. precum si constituirea statutului sau de elev. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat. nu după obiectivele grupului. distanţate. 3. Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare. numaratoare.

ruptura unei relaţii. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii.5.Psihologia educatiei lect. alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente. studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte. devenind mai intime şi mai diverse. sau o umilire. a identităţii personale. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur. Din punct de vedere cognitiv. între părinţi şi copiii lor. ea poate duce la suicid. o respingere. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. un eşec. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei. evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele.univ. consumul de alcool sau droguri. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. 25 . Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. Dorina Iusca 3. În cazuri extreme. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale. a autonomiei. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi.dr.4.

 teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia. 9 Andrei Cosmovici. p.Psihologia educatiei lect. 121. Prin urmare. preluand definitia oferita de A.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. a sentimentelor. in familie. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4. Dorina Iusca 4. Invatarea poate fi spontana. Editura Polirom. Iasi. L. Luminita Iacob. Watson. J. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor. in legatura cu acest subiect. Invatarea este. invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. a vointei. 1998. F. prin intermediul mass-media. E.dr. Tolman etc. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. B. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. sau sistematica. Leontiev. gandirea. Psihologie scolara. a intregii personalitati. Exista variate definitii ale conceptului. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant. 26 . neorganizata. asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. Skinner. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E. memoria. Thorndike.N. asadar. In sens general.univ.1. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ.

cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. 4. Interesant. 3. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. 27 .univ. experienta se desfasura pe o pluta. dupa cum urmeaza: 1. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. Indiferent de perspectiva din care este studiata. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta. poate. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om. a realizarii unei descoperiri. Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. in activitatea profesionala. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic. 2006. In acest sens. ci numai canita.227. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care.dr. Editura Polirom. Iasi. familala etc. Or. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte. Totusi. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale. 5. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. in mijlocul unui lac. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental. Abstractizarea – analiza a esentialului. explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim. apa din vas era 10 Mielu Zlate. cu ajutorul intrebarilor. 2. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. elemente ale lor. fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. intr-o dimineata. relevant este experimentul lui Vaturo11.Psihologia educatiei lect. p. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri. n-a mai gasit recipientul cu apa. Psihologia mecanismelor cognitive. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene.

Uitandu-se in jur. concepte. umplandu-si canita cu apa. legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. Iasi. In context didactic. concrete ale acesteia. la relatii. 11 Andrei Cosmovici. In functie de criteriul valorii.univ. gasind doar canita. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva. o activitate. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. Editura Polirom. iar ultima fiind o aptitudine. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla. dar le schimba forma si marimea. 28 . Psihologie generala.dr. p. Maimuta se descurca totusi. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu. Ulterior.Psihologia educatiei lect. de analiza. lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). s-a repezit la marginea plutei. Oricum. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul. in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general). 1996. invadata de subiectiv. de la multitudinea trasaturilor concrete. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. orientare activa. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. dominata de fantezii si reverii. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. Dorina Iusca altceva decat apa din lac. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. dintr-o data a avut o tresarire. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. 178. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire. de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. neincredere. ulterior identificandu-se aspecte particulare. ce scapa controlului si legilor logicii. precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces. Dupa corespondenta cu realitatea. constructiva. o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. stingand focul si consumand banana. rupta de realitate). putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale.

Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1.  Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale. rationale.  Apelul la forta – cand argumentele se termina.dr. Psihologia mecanismelor cognitive. A gandi si a nu studia este periculos. “A studia si a nu gandi este o risipa.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta.  Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc.” (M. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut.296. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad. accidentale. se apeleaza la “bat”.” (Socrate) 3.univ. cand. nu pentru orbi. se folosesc argumente afective. Eminescu) 2.  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana.  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme. in realitate.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele. situatii intermediare la fel de eficiente. ci un continuum. ci un foc care trebuie aprins. Iasi.Psihologia educatiei ineficienta. p. dupa cum urmeaza:12 lect.” (Plutarh) 12 Mielu Zlate. are mai multe. Editura Polirom.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane.” (Confucius) 4. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta. 29 . conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate. in realitate existand nu doar extreme. Dorina Iusca Pentru a exemplifica. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete. discrediteaza si punctele sale de vedere. 2006.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare.

fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient. desi contine mai multe silabe. depozitare) şi reactualizare a informaţiei.” (Galileo Galilei) 4. nec.Psihologia educatiei 5. min. activ. “Un intelectual rezolva problemele. Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). Memoria In activitatea de invatare. asocierea sau reactualizarea informatiilor. Dorina Iusca 6. important este sa le descoperi. Veti constata ca. pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala. desprinderea semnificatiilor. In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice. Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului. sel. întipărire). “Intelepciunea incepe cu mirare.dr.2. conservare (stocare.” (Einstein) lect. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare.univ. Acest proces este insa. datorita inlantuirii logice a continutului.” (Socrate) 7. tul). Un geniu le evita. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite. presupunand totodata si organizarea. nip. 30 . ce presupune mobilizare energetica. asociaţii. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata.

cuvinte). Andrei Cosmovici. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. reactualizarea. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa. Editura Teora. 1996. Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. in ziua nuntii. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini. pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile).univ. al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13.dr. informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. Freud14 citeaza cazul unei fete care. Interesele. informatiile reorganizandu-se intre timp.149. Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii. 31 . Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). boala Parkinson etc). parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. 153. de la casierul in cauza. intr-un mod nefericit. Spre deosebire de MSD. In principiu. De regula. scrie Freud. Intr-adevar. pe un marinar. se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). 1999. Descifrarea comportamentului uman. Cel de-al treilea proces al memoriei. Michel Eysenck. La Politie el a identificat. Uitarea este un proces natural. avem de face cu o retinere temporara a informatiilor. sentimentele influenteaza puternic uitarea. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii. numai ca acesta avea un alibi de fier. Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. Psihologie generala. in trei ocazii diferite. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos. sa faca ultima proba la rochia de mireasa. Iasi. Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. Bucuresti. dintr-un sir de indivizi. litere. Editura Polirom. In primul caz. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). dar inainte de savarsirea talhariei. p. In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume.Psihologia educatiei lect. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. uitarea are un caracter selectiv. rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. firesc si relativ necesar. p. S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren. 13 14 Hans Eysenck.

in 1982. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele.“idiotii savanti”. 152. cand pacientii. Memoria. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material. epilepsie. Editura SC Stiinta si Tehnica. Cand avea deja 35 de ani. uneori foarte speciale. 32 . Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. cat si denumirea localitatii de origine. In conditii favorabile. Bucuresti. n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva. a devenit miner. elaborata de Thomas si Robinson. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria. fie la 15-20 de minute. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. p. Ina Ionescu. Luandu-se legatura prin posta. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp. nici localitatea unde se nascuse. scazandu-I teperatura. 17 Gh. traumatisme craniocerebrale etc). In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. prenumele sau si al mamei.Psihologia educatiei lect. p. 1998.99. 142. El a crescut acolo. dar nu-si amintea nici numele sau. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. A. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice.dr. cu atat ea este mai valoroasa. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca. in timpul operatiei. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen. Vuzitas. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17. fie la 1-2 zile dupa memorare. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. cu cat il vom repeta mai des. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma.univ. facandu-se investigatii.  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte. Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. p. Anghelescu. prezentate o singura data. idem.

Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului. Un material logic.  Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare. ea nefiind o veritabila distractie. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”). sa implice intentia. Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului).  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul.univ. Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate. Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit. sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele. Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor). asociatii). Read (citirea cu atentie. bine structurat. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii. Este recomandat sa facem scheme. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat. chiar daca volumul sau este mai mare. De asemenea. bem o cafea. O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut. 33 . Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia.  Organizarea materialului. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). sublinieri.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram. ne relaxam. intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan. ci un timp de odihna.  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala. iesim la o plimbare. fie ca sunt pozitive sau negative. dam un telefon.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie. Scopul trebuie sa fie clar formulat.Psihologia educatiei lect. ordonat si coerent este mai usor de retinut. studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice. ci in totalitatea asectelor sale. sa urmarim inlantuirea ideilor. dorinta si vointa celui care memoreaza. sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent.dr.

orientarea si modificarea conduitei umane. Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea. de stima si statut 34 . astfel: treb. 30% din ce vedem. Motivatia In viata de zi cu zi a omului. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. a comportamentului. 20% din ce auzim. 80% din ce spunem. convingerile. sub forma unei piramide. interesele. nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina. Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim.dr. organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. Dorina Iusca - 4. Sistemul motivational este o structura complexa. de autorealizare treb. 50% din ce vedem si auzim. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale. motivele.univ. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex. lect.3.

dr. Or. 35 . cu atat ea este mai specific umana. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta. Astfel. In perioada finala a experimentului. nu se realizeaza brusc. dupa satisfacerea alteia anterioare.univ. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. personalitate. mai ales a celor primare. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. 1996. 18 Andrei Cosmovici. In acest timp s-au reluat toate probele initiale. insa satisfacerea ei producand fericire. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. subiectii fiind permanent observati si intervievati. Aparitia unei trebuinte noi. cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. In legatura cu trebuintele legate de mancare. Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. privarea senzoriala devenea aproape totala. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor. Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. Iasi. ci treptat. fara a satisface trebuintele biologice. crescand chiar eficienta biologica a organismului. determina exacerbarea acestora. Psihologie generala. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. p. Nesatisfacerea trebuintelor. cu consimtamantul a 32 de persoane. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. decat sa repete situatia de privare senzoriala. Mai mult. inteligenta. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. Editura Polirom. 199. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. In urma acestor privatiuni. Ulterior.

Ele sunt extrem de variate. Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere. Adrian Neculau. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. masa au devenit principala preocupare. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. obligatiile profesionale etc). puternic traite afectiv. 19 20 idem. p. timp de o saptamana. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala.univ. 92. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. dar ouale clocite sunt o delicatesa. 36 . uneori apareau manifestari isterice.dr. dureri musculare. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers. cum ar fi obtinerea unei recompense. 203. motivele pot fi: pozitive sau negative. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. emotivitate crescuta. pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. p. Manual de psihologie sociala. care impulsioneaza comportamentul.Psihologia educatiei lect. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat. 2003. Interesele sunt orientari selective. Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. Hrana. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa). scaderea ambitiilor si a impulsului sexual. spre anumite domenii de activitate. Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. Temele hranirii precumpaneau in conversatie. ci invatat. cu timpul. De exemplu. directionand in fiecare moment conduita umana. ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. inteligenta fiind totusi putin afectata. In functie de localizarea acestora. Iasi. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. Editura Polirom. Treptat se instala o stare depresiva. Apoi. relativ stabile. motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute. De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. cum ar fi curiozitatea. Initial. De asemenea. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. foame.

Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului. la ridicarea nivelului de aspiratie. utilizarea unor metode moderne. Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. in general. interactive de predare. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 .  crede că şansele de succes sunt reduse. Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile. cat mai ales la elevi. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun. colegii sau comunitatea in care profeseaza.  explică eşecurile prin propria incapacitate. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii. iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei. Cresterea numarului de succese duce.  are dificultăţi în a se decide. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului.  îşi fixează scopuri greu de atins. acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. In primul caz. atat la nivelul cadrelor didactice. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie. a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice. condiţiile materiale. lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. mediul social.Psihologia educatiei lect.univ. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism.dr. Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia.  rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. uneori finalizat cu abandon scolar. cercul de prieteni etc. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie.  abandonează repede o activitate. Importanta in acest context este autocunoasterea.

gandire. Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi. Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei. atitudini. lucru in echipa. crearea unui climat de lucru stimulativ.univ. 4. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor.perceperea detaliilor. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. Discriminarea . incredere. Comparand senzatiile si perceptiile. ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme. adoptarea unei atitudini deschise.dr. in schimb. Identificarea . Putem spune astfel. punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). a aspectelor particulare ale obiectului. bazat pe cooperare.Psihologia educatiei lect. in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput. 38 . 2.4. afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara. interese. pozitia corpului in momentul perceptiei). Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie. ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului. Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. de a percepe obiectele in mod unitar. intelectuale (pregatirea cognitiva. propice comunicarii eficiente. 3. In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura. memorie. Dorina Iusca potentialului sau.

Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. iar alaturi de cei doi. Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. niste pasageri. p. bine delimitata.113.univ.Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond. Mielul Zlate. De asemenea. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. 39 . De exemplu. bogatia culorilor peisajului. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere. Unul dintre ei este pictor si va observa. in varful unui deal impadurit. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient. perceptia subliminala si-a facut efectul. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele. Or. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele. la iesirea din autocar. de miscare fata de elementele statice etc).dr. in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte. Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple. Deci. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci. desfasurandu-se vara. in SUA. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957. p.Psihologia educatiei lect.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita. inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. Uneori obiectul poate deveni fond si invers. 21 22 Cosmovici. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. relatiile cu semenii etc. 161.

“pricepere”. aceasta era un gardian al vieţii psihice. numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea. Din punct de vedere etimologic. cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori. el apărând în viziunile acestora.Psihologia educatiei lect.dr. Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei. In context scolar fenomenul perceptiei este. Cunoscand mecanismul acestor erori. clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori. Pentru Hegel. un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. in conturarea unei perceptii realiste.1.univ. iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. ca expresia organizării 40 . 5. Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. de asemenea important. Însă. precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare). gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5. Nu de putine ori. Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare. Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). fara a le atinge). Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi.

6. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. Abilităţile cristalizate. …?). clasificări şi completări de serii.Psihologia educatiei lect. informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii. Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. a identificat existenţa unui “factor comun g”. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă. robot. Paul Guilford. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge. includ vocabularul. inclusiv a celor afectiv-motivaţionale. Ei sunt: înţelegerea verbală. abilitatea spaţială. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei. Ulterior. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. psiholog american. model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. pentru a li se crea un cadru instructiv special. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. 15.L. Theodore Simon. În viziunea psihometrică. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. raţionamentul general. 41 . recrutare de personal sau armată. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. J. sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …). produse şi conţinuturi. În general. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii. la începutul secolului al XX-lea. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”. atunci când Lewis Terman. abilitatea numerică. Psihologul american L. care derivă din cele fluide. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet. Ulterior. trenuleţ. psiholog la Stanford University.dr. În 1936. Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor. Astfel. a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3. Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog.univ. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. Raymond B. utilizându-se şi astăzi în educaţie. fluenţa verbală. bazându-se pe descoperirile lui Binet. David Wechsler. 21. a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. Guilford a extins modelul la 150 de factori. 10. memoria asociativă şi viteza perceptivă. măsurate prin teste de analogie. perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia.

El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine. Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. M.dr. O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe. cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat.Psihologia educatiei lect. au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei. Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei. inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal. construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale).univ. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry). inteligenţa muzicală). leziunilor cerebrale. Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte. Atât teoriile psihometrice. P. susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită. Mai mult. psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. În 1983. la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn). altele însă sunt noi (de exemplu. prin restructurarea datelor experienţei. Astfel. indiferent dacă acestea sunt factori. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi. Sternberg.

educaţie şi neuroştiinţe. The Theory of Multiple Intelligences. apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. 5. psihologii au acceptat ideea că. MINTEA UMANĂ. 2005). S. INTELIGENŢE MULTIPLE.Psihologia educatiei scheme. Frames of Mind. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial. 2006). 2004). TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. lect. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui. (Bucureşti: Sigma. 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon). Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei. EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. “mintea unui viitor profesor de drept”. CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. (Bucureşti: Sigma. Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie.univ. 2005). Totuşi. DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. În teoria sa.dr. adresându-se numai unui anumit tip de minte.U. precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA. Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston. adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri. 43 . un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale. New Horizons)23. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic. inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. în general. Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi. în ultimii ani. 2007). MUNCA BINE FĂCUTĂ. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All.2. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ.A.

Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante. Howard Gardner. Autorul a identificat opt inteligenţe distincte. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite.”25 Viziunea nouă este una pluralistă. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate.33. Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. dar ele nu sunt singurele virtuţi. 1983). Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă. Conform teoriei lui Howard Gardner. INTELIGENŢE MULTIPLE. 44 . FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books. INTELIGENŢE MULTIPLE.Psihologia educatiei lect. credinţele sau sentimentele. p. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. Howard Gardner. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării.univ. de exemplu. Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern. iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile. compoziţii muzicale sau campanii politice de succes. Produsele pot fi teorii ştiinţifice. mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26. p. p. Kenedy. cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam. “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. 2006).dr. Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. 56. 2006).13.

oral sau în scris. categorii şi relaţii. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte. Iniţial. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. oamenilor de ştiinţă. În aceeaşi măsură. în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente. către gândire în termeni de cauză şi efect. către creare de ipoteze. 45 . inteligenţa spirituală. scriitor. de a lucra uşor cu numere. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. arhitectură etc. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. ea include şi abilitatea de a calcula. 3. editor. jurnalist. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii.univ. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. de a ordona date. chimiştilor. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. el reprezentând inteligenţa logico-matematică. prezentări interculturale ale cunoaşterii. idioţi sau copii autişti. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale.dr. Gardner a identificat 7 inteligenţe. studii despre copii minune. sunt maestre ale conversaţiei. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. fizicienilor. poet. contabililor. fonetic sau stilistic. ea putând fi utilizată şi în studii sociale. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. Este de natură nonverbală. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine.Psihologia educatiei lect. dramaturg. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. savanţi. de a rezolva probleme abstracte. citesc cu plăcere. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. 2. muzică. fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. politician. compun cu uşurinţă texte. de a opera cu modele. gramatical. de a efectua operaţii logice complexe. avocat. orator. Deşi este specifică matematicienilor. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele.

pentru nevăzători. ele au abilitatea de a gândi tridimensional. înţeleg foarte uşor hărţile. le place să danseze. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. şahiştilor. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. cu bună sensibilitate tactilă. acordând semnificaţii complexe sunetelor. a interpreta şi a aprecia muzica. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. cartografilor. poziţia şi relaţiile între elemente. sunt bucătari pricepuţi. sculptorilor. 46 . de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. proiectanţilor. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica. Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale. sunt oameni activi. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit. el fiind studiat de către Gardner. să înoate. sunt foarte îndemânatice. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători.dr. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală. Această inteligenţă este specifică pictorilor.Psihologia educatiei lect. Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). liniile. învaţă uşor să cânte la un instrument. tâmplari buni.univ. simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). ea presupunând sensibilitate la sunete. fotografilor. formele. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene. un auz melodico-armonic foarte bun. Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. arhitecţilor. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat. le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. Deşi ascultă mereu muzică. Îi interesează muzicalitatea poeziilor. atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”). Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. cos sau ţes bine.

filosofii. Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner. intenţiile. dorinţe. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. precum şi capacitatea de autodisciplină. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. administrator. de a observa schimbări ale vremii. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. conform lui Howard Gardner. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. îngrijirea copacilor sau a animalelor. ecologiştii. sportivii. Biologii. contemplative. apreciază provocările. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii. sunt introspective. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. politician. motivaţii. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. psiholog. mecanicii. vânzător. preot. a propriilor intenţii. conştiinţa stărilor interioare. meşteşugarii. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. autoînţelegere. 5. chirurgii. fermierii.univ. rezolvă conflicte. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice.dr. lucrează bine în grup. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale.3. alcătuirea insectarelor. avocat. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor. independente.Psihologia educatiei lect. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 . de a stabili relaţii ecologice. ştiu să se automotiveze. teologii. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. director. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice.

Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor. Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante.Psihologia educatiei lect. Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei. fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora. Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. câte unul pentru fiecare inteligenţă. Mai mult decât atât.dr. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe. altele mai puţin. numere din zece cifre. Astfel. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. fără rost. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală. ci şi dexteritate corporal-kinestezică. În acest sens.univ. şcoli care aşezau 48 . Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. Ca orice factor de natură ereditară. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor.

În cele din urmă. conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. Era punctul de la care se pleca. în afară de curriculum-ul centrat pe teme. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. şi-a propus drept obiectiv multianual. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. muzică. bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”. Mai departe. INTELIGENŢE MULTIPLE. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. 27 28 Howard Gardner. a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). * În concluzie. şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner.Psihologia educatiei lect. abordarea Arts PROPEL. coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28. filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller. Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani. Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie. corporal-kinestezice.univ. 64. De asemenea. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă.dr. unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. 2006). 49 . Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. Adevărul. Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare. care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici. p. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative. care cuprinde informarea standard şi diverse materii. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple).

Important de retinut este faptul ca.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 . Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict. grupuri. in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. lect. munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii. valorilor. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata. termenul include manifestari foarte complexe. scopurilor. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane. comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor.dr. ce face trimitere la forma sa violenta. In realitate. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale. Conform acestuia. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. trasaturilor de personalitate. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii. Rezolvarea conflictelor in context educational 6. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului.univ.1.

incepe unul. selectam:  diferentele de opinii. p. “Femeile la volan sunt o calamitate”. ca atare. raspunde celalalt. “Cum? Nu este adevarat!”. Conflictul interpersonal.2. 24. M-am saturat!”.  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane. fosta lui prietena. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict. 29 30 Ana Stoica-Constantin. Dintre acestea.univ. lect. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”. iar Alex nestiind despre ce este vorba. valori. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista. Din acest motiv. Editura Polirom. nevoi. Ulterior. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare. la intoarcerea prietenului. 51 . atitudini. ele fiind clasificate dupa diverse criterii. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni.Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti. gusturi. “Nu este adevarat. Dorina Iusca existe. p. Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor. 2004.30  comunicarea absenta sau defectuoasa. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict.dr. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex. trasaturi. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. Exista mai multe tipuri de conflicte. 21. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict). Sanda este convinsa ca au fost intelesi si.  comportamentele neadecvate – agresivitatea. Iasi. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor. 6. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa. amintim criteriul aparentei. starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. idem.

Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva. ecoul sau este de scurta durata. comportamentul scapand de sub controlul rational. incluzand violenta verbala sau fizica. de reducere a agresivitatii verbale. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. de suport emotional: de linistire. insotita eventual de opinii fixe. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. avand un caracter situational. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. 52 . ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie. avand alt program. Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau. Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie.dr. 6. fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate. situatia prezinta un potential exploziv.  tensiunea – similara cu disconfortul.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat.univ. este un conflict neprevazut. in mod constant si fara echivoc. dar mult mai intensa.3. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri. Dupa criteriul nivelului. insa deseori nu comunica despre aceasta stare.Psihologia educatiei lect. De fapt. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului. sustinere a celuilalt.

 Sălăvăstru. Bucureşti. Iaşi. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect.  Crahay. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat.H. sunt derutat.  Potolea. Zorgo.. Editura Polirom. Press. Ştiinţa învăţării. I. Psihologia vârstelor. Inteligenţa emoţională. Noi orizonturi. Psihologia învăţării şi a dezvoltării. 2009. Cluj-Napoca. Iaşi. Bibliografie selectiva  Cosmovici. Marcel. Editura Humanitas. Psihologia educaţiei. L.. Al. Motivaţie şi personalitate. Editura Trei. 1972. Editura Curtea Veche.O. A.  Pânişoară. Iaşi. Editura Polirom. Editura Trei.. 1996. Editura U. Neacşu. Manual de creativitate.univ. 2009. Iaşi. I. Daniel.. . Editura Polirom. Robert J.O.. Psihologie şcolară. Iacob. Aptitudinile.  Goleman. D. Editura Polirom. Comunicarea eficientă. Psihologie generală.. B. 2007.. Editura Polirom. Inteligenţe multiple.. A.  Sternberg. Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit.. As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie. R. H. 2008. Editura Ştiinţifică. Iaşi. Iaşi. I. Bucureşti. D. 2001. 2006. Bucureşti. 53 . I.  Golu. 2004. Pregătirea psihopedagogică. N.  Roşca. 2005.  Creţu. Editura Polirom. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine.. Editura Polirom. Editura Polirom. Editura Sigma. 2006. Pânişoară. Bucureşti. 1998.  Maslow.  Jurcău.dr.. Bucureşti..Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect. 1999. 2005. Psihologia educaţiei.. 2001.  Negret-Dobrişor. T.  Gardner. P.  Cosmovici. Tinca. pentru ca imi pierd firul ideilor. A. Ion-Ovidiu. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat. Iaşi.  Cand sunt intrerupt. Psihologie şcolară..  Cand nu sunt bine platit... Iucu. Pânişoară. Iaşi. Bucureşti.

dr. Editura România Press. Bucureşti.. Ştefan.Psihologia educatiei lect. 2004. Iaşi. Conflictul interpersonal. 1971.  Stoica-Constantin. Dorina Iusca  Stoica-Constantin. Ana. Iaşi. Editura Institutul European. Psihologia modernă. 2004.univ. Creativitatea pentru studenţi şi profesori. Bucureşti. Editura Polirom. 54 . Psihologia mecanismelor cognitive. 2006. Editura Didactică şi Pedagogică. Ursula. Iasi.  Şchiopu. Aptitudini şi talente. M. o Zlate.  Zisulescu. Editura Polirom. 2008.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->