Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

 psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie. cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. a relatiilor interpresonale.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor. în zilele noastre. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale. a caracteristilor unui fenomen. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus.  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. memorie. determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie. către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă. pe atât de controversat este domeniul ei de studiu.dr. încât vorbim despre mai multe psihologii. contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. explicare = stabilirea cauzelor care îl produc. afectiva (“musical emotion”). motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale). domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. cognitiva (“music cognition”). a organizării ritmice.univ.Psihologia educatiei lect. a cognitiei si influentei sociale. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore. perceptie.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. factori si etape in dezvoltarea umana.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici. Domenii ale psihologiei De altfel. Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice. gandire. 6 . luarea de decizii. terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor. limbaj. aspecte ale negocierii. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile.

timp si energie. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center.dr. comunicarea organizationala. Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. caracteristicile grupului de munca. publicitate. vestul si nordul Europei sau Australia. Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education. caracteristici ale personalitatii creatoare. SUA. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale. Marea Britanie. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. cinematografie. leadership. tipologii si modele teoretice ale personalitatii.  psihologie organizaţională – individul in organizatii. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului. Asia. Norvegia.univ. SUA.Psihologia educatiei lect. SUA. Marea Britanie. Music Educators Journal – Michigan State University. melodica. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. Music Perception – University of California Press. procese afective specifice. intimitatea. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing. Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse. institutii publice. SUA. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc. Marea Britanie. sine si ceilalti ascultatori. Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice. eficienta organizationala. polifonica sau armonica a acesteia. SUA.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie. analiza ritmica. Australia. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. mass-media. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. Dorina Iusca (“music therapy”). • Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University. 7 .  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii.

R. Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . Tolman. Personalitatea educatului. Skinner. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. În concluzie. ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale. De aceea. Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele.  psihopatologie – diagnosticul. J.  psihoterapie – strategii (cognitive. creativitatea strategiilor didactice. cheia succesului activităţii unui bun profesor). Pe de altă parte. P. cognitiviste si constructiviste ale invatarii. 1.F. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament). obiectul psihologiei educaţionale. este constituit dintr-un un fenomen complex. psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. Sunt abordate aici teorii asociationiste. Thorndike. concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor.dr. grupul şcolar. Guthrie sau B. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional.  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic.univ. de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi. 8 . E. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice. E.Psihologia educatiei lect. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante. dimensiunea psihologică a pregătirii sale. începând cu I. Watson. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale. comportamentale. succesul şi insuccesul şcolar. în special la vârstele şcolare. Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E. centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale. elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului.3.

ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte. de asemenea.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor.  inventivitatea. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice.  atentia distributiva. ca si cum ai fi celalalt. Dincolo de aceasta dimensiune. Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata. mimica gestica.  rabdarea.  expresivitatea in voce. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar.  capacitatea de organizare (a ideilor.dr. gandurile celui din fata ta.univ. acestea determinand. ci si de o latura profund umana. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe. competente). Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor. Dorina Iusca 2. a materialului didactic. atitudini. 9 .1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica. insa fara a pierde starea de „ca si cum”). Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta.  spiritul de observatie. Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica. pronuntie literara. a grupului de elevi).  echilibrul emotional. capacitatea de a duce un lucru pana la capat. relevata prin ansamblul de valori. perseverenta.Psihologia educatiei lect. ingeniozitatea. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes.

 competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare. 10 .  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. lect. Editura Polirom. intelegerea lumii lor interioare. atat prin comportamentul profesorului.430. aprecierea obiectiva a activitatii acestora. capacitatea de accesibilizare a continuturilor. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti. Iasi. de conducere a clasei. Pregatirea psihopedagogica.Psihologia educatiei  sociabilitatea.  competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile. 2. de determinare a gradului de dificultate al acesteia.2. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala.a.univ. ca profesor sau ca diriginte. inainte de a exercita aceasta meserie. cat si prin activitatile propuse elevilor. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul. Din acest motiv. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei.dr. p. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar.  competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei. intrun context socio-cultural si institutional specific. 2008. Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata. dezvoltarea personalitatii elevilor. Competenta didactica In 20024. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate. forta si oprortunitateac decizionala. 4 Dan Potolea s.

nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar.dr.univ. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. recompense. respingere. ridiculizare. directori etc.3. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. din dorinta de a fi iubit.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga. apreciat. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar. In mediul scolar.Psihologia educatiei lect. 11 . postului de manager etc. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere. Dorina Iusca 2. Ca sa-si mentina autoritatea. retine sau falsifica dupa propriile interese. datorita varstei. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi.  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei. complimente. aprobat de catre aceasta. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. conditiei financiare. colegi.

tehnicile motivationale si procedeele de evaluare. democratic si laissez-faire. abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 . etapele de desfasurare a acestora. mijlocele si metodele ce vor fi folosite. activitatile. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor. nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute. strategiile de instruire folosite.dr. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism.univ. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. White. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K. In cazul in care profesorul intarzie la ora. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare. Lewin si colaboratorilor sai.K. Atitudinea generala este rece si impersonala. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. spijin reciproc.Psihologia educatiei lect. deschidere catre comunicarea sincera a ideilor. se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. planificarea continutului. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. Dorina Iusca 2. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar.4. modalitatile de control si sanctiune. R. Lippit si R. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica. activitatile. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. atmosfera generala fiind una de cooperare. Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie.

Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului.Psihologia educatiei lect. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. Comprand cele trei stiluri. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. De aici si eficienta scazuta. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. Pana la urma. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”. Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. 13 . in lipsa profesorului. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social. 2. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora. Ca urmarea a acestui stil de conducere. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului. Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. daca ii sunt solicitate. In momentul in care profesorul paraseste grupul.5. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei. dar aceste sugestii sunt rar concretizate. cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. acesta este activ dar lipsit de productivitate. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect. Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup.dr.univ. Uneori unii elevi. aceste pareri vor influenta. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului. elevii nu se angajeaza in invatare. ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. comportamentul si randamentul elevilor. constient sau inconstient. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte.

acuratetea lucrarii etc . filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle.Psihologia educatiei lect. unii sunt mai generosi. efortul. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc. astfel. 3. Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere.univ. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică. Educatie si dezvoltare umana 3. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii. acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare. • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. grup. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). antropologice şi psihologice. • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana. o teza mediocra dupa una slaba pare buna.dr. Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 .trib. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. astfel. bio-psiho-sociale.1. cum ar fi constiinciozitatea. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional. Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane. • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu. intraindividuale. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare.

Dorina Iusca 2. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. 3) educaţia este activitatea specializată. 4. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). variaţiile între indivizi şi manifestările lor. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive. epistemolog şi psiholog elveţian. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor). El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii. ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. s-au animalizat. direct sau indirect. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt.dr. lect. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. deşi au supravieţuit. De exemplu. schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice. 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. Copiii „sălbatici”. 15 . biolog. o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta. În schimb.univ. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. pe parcursul vieţii sale. copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. mesajele de specificitate sub forma codului genetic. crescuţi de animale. comportamentul indivizilor la diferite vârste. pentru că nivelul apei este mai ridicat. 3. De asemenea. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. specific umană. întâlnim în literatura românească. oameni. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii.2. 3.Psihologia educatiei 1. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său.

luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani). atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. 1. El explorează.univ. Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă. 2. la fel ca şi adultul.dr. 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). Dacă el o caută după paravan. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei. ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. având formată deci permanenţa obiectelor. elaborate. el îşi stimulează analizatorii.Psihologia educatiei lect. în faţa lui. duce la gură obiecte). stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. De exemplu. Investigând intelectul copiilor. 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani). aşezaţi-o după un paravan. Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului. copilul trece de la mişcările dezorganizate. În această etapă. are tendinţa de a pune mâna pe orice. stadiul preoperaţional 16 . de textura obiectelor. mai ales pe jucăriile care sună. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). după care. Practic. El afirmă că. fără scop. palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. la acţiuni senzoriomotorii coerente.

respectarea unor reguli. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative.  jocul de construcţie (3-4 ani). începe să numere degete sau beţişoare. Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile). ajuta în formarea reprezentărilor. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul. motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. copilul fiind practic.univ. Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face.  jocul de rol (4-5 ani). desenând chiar o scară cu opt trepte. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă. Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior. copiii vor fi mai motivaţi în învăţare. manipularea unor jucării muzicale. bătăi din palme.  jocul cu reguli (5 – 7 ani). În jocurile lor. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani). are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. cânt în dialog. De aceea. Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 . un copil de 7-8 ani. Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important. bilingv). însuşirea unor roluri. este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu. De aceea. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. în dezvoltarea psihomotrică. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă.Psihologia educatiei lect. de exemplu. copiii repetă ce spun cei mari.dr. nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei. cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale. Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete. mişcări acompaniatoare. fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3. Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui. ideea de competiţii individuale sau pe grupe. jocurile preferate. 3.

univ. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. calde sau reci. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale. Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive. inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică.3. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget. prin tehnici specifice.Psihologia educatiei lect. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice. Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor. din care se va dezvolta ulterior encefalul. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu. 3.1. 18 . În aceeaşi manieră. 4. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă.dr. La 14 saptamani. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. tonurile. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii.3. o ingrosare numita placa neurala. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse. nuanţele. pe fata dorsala a embrionului.

Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature. 19 . principalul tip de comportament sunt mişcările. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. Iasi. ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni. fătul poate auzi. sub titlul Music and spatial task performance. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina. jos sau lateral.dr. Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani. cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului. 132. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate. Editura Polirom. Insa.univ. iradiant luminoasa). dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. De asemenea. In cadrul unui experiment realizat in 1967. 3. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale. privind in sus. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care. 2006. Psihologia dezvoltarii umane. avand chiar si o pozitie preferata pentru somn.3. El poate inchide si deschide ochii.5 Începând cu 6 luni.Psihologia educatiei lect. După acest moment al dezvoltării intrauterine. intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). redau acelaşi conţinut muzical. fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul. 5 Ana Muntean. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea). Dorina Iusca În această etapă. p.2. citite rotind pagina la 180 de grade. este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. In acelasi timp. oftatul (la 2 luni) si rasetele. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială.

In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente.Psihologia educatiei lect. Până la doi ani. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. care îi permite să apuce obiectele. pentru a deveni ritmic şi mai puternic. conform teoriei lui Jean Piaget. 1993.dr. 20 . copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. modelul supărat – este ritmic şi energic. Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână. această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. cu intensitate joasă. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata. Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere. Psihologia varstelor. Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic. Din punct de vedere cognitiv.univ. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. Editura Hyperion. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată. Bucuresti. „ţipătul de pisică” din sindromul Down).un an şi jumătate face primii paşi. de inaltimi variabile. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple. La un an . Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice. Ţipătul are şi un rol funcţional. Astfel. Exista insa doua faze importante. Tot in aceasta etapa. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. 29. la 3 luni. p. apar primele manifestari ale comunicarii verbale. acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. La 7 luni poate sta asezat fara ajutor. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive. 6 Emil Verza.

Bowlby a introdus conceptul de atasament. 197. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi. In acelasi timp. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului.dr. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama. 21 . ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. In acelasi timp. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti. copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. p. ca parinti. dovedind echilibru si competente relationale. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire. iar ca adulti vor fi negativisti. 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. securizante. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. Astfel. agresivi si dependenti. avand o imagine clara despre sine. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti. 2006. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale.Psihologia educatiei lect. Psihologia dezvoltarii umane. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate. faza caracteristica varstei de 5-6 luni. Iasi.univ. Editura Polirom. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament. dar o evita cand revine. de mai tarziu. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa.

acelasi model de interrelationare pozitiva. Editura Hyperion. respect reciproc si autonomie. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe. Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor.dr. Bucuresti. memoriei si operatiilor intelectuale. conform teoriei lui Piaget. prescolarii manifesta o curiozitate mare. Caracterizarea varstelor scolare 3. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur.5. precum si integrarea in colectivitate. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. De asemenea. bazata pe incredere. Din punct de vedere psihologic. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ.1.Psihologia educatiei lect. social etc.univ. Psihologia varstelor. dorintele. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. afectiv. 54.5. Din punct de vedere cognitiv. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. 3. 8 Emil Verza. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. p. 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. 22 la masini. uneori contradictorii. fata de proprii copii. 22 . Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). Dorina Iusca randul lor. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani. Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii. 1993. 81 s-au referit la natura.

Şcolarul mic (7 -10. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei. durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat. Referindu-se la magism. Pe de alta parte. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata. jocuri cu subiect. Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului. fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare. „insforat”. constructii. determina o importanta dezvoltare 23 . in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. „Hai sa pestim!”). imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului).2. şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen. ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. supa e buna. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu.” In ceea ce priveste limbajul. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. după Jean Piaget. relatarea povestilor. 15-20 minute la grupa mijlocie. 3. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate. activităţi ce sunt scopuri în sine acum. De asemenea.”.. la 2000-3000 de termeni. prin multitudinea de discipline scolare. pictura etc. modelaj. De obicei.dr. Volumul mare de cunostinte. Atractia pentru cuvinte este atat de mare.Psihologia educatiei lect. În această perioadă se însuşesc cititul. Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa.. de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci). dar instrumente intelectuale mai târziu.5. scrisul şi socotitul.univ.

5. pudoare.dr.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde. jucarii. hobby-urile sau interesele lor. puternic respinşi. de opoziţie. Cu toate acestea. conform teoriei lui Piaget. aceasta fiind etapa gândirii formale. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune. 24 . Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort. in cadrul caruia se releva atat drepturi. Alcătuirea grupului se produce spontan. a surprinderii nuanţelor de limbaj. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. astfel. ruşine. discuta anumite reactii. numaratoare. Din punct de vedere social. Grupul are o mare importanţă la pubertate. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri.Psihologia educatiei lect. duioşie etc. copiii nepopulari fiind. jetoane etc). actiuni sau atitudini. repulsie. distanţate. se dezvoltă viaţa interioară. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient. lezări ale prestigiului. dupa trăsăturile de personalitate. 3. motiva. precum si constituirea statutului sau de elev. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. Din punct de vedere afectiv. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat. el fiind pus in situatia de asi explica. gelozie. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi. nu după obiectivele grupului.3. betisoare. Pubertatea (10 . Odată constituit. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. pe când băietii excelează în ştiinţele exacte.univ. Dorina Iusca cognitiva. mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional). cat si multiple responsabilitati. de asemenea. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic.

Dorina Iusca 3. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. un eşec. Din punct de vedere cognitiv. sau o umilire. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei. o respingere. apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte. ea poate duce la suicid.univ. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. 25 .5. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni. a identităţii personale.Psihologia educatiei lect.dr. a autonomiei. studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte.4. În cazuri extreme. între părinţi şi copiii lor. ruptura unei relaţii. consumul de alcool sau droguri. devenind mai intime şi mai diverse. alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele.

Psihologia educatiei lect. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4. 121. Prin urmare. a vointei. 9 Andrei Cosmovici. Tolman etc. Dorina Iusca 4. Thorndike. asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E. L. a sentimentelor. in familie.  teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. sau sistematica. Iasi.N. prin intermediul mass-media. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant. Exista variate definitii ale conceptului. Luminita Iacob. Watson. B. invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. neorganizata. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. J. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. preluand definitia oferita de A. F. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ. 26 . a intregii personalitati. gandirea.1. Psihologie scolara. In sens general. in legatura cu acest subiect. Invatarea este. Invatarea poate fi spontana. memoria. Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. 1998. Leontiev.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. Skinner. E. p. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor. asadar.dr. Editura Polirom.univ.

Abstractizarea – analiza a esentialului. Interesant. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta. Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri. cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental. 4. specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. dupa cum urmeaza: 1. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale. Indiferent de perspectiva din care este studiata. Or. Totusi. fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care. 2. ci numai canita. Editura Polirom. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. Iasi. in activitatea profesionala. 27 . a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic. 2006.Psihologia educatiei lect. relevant este experimentul lui Vaturo11. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte. 3.dr. In acest sens. p. intr-o dimineata.227. familala etc. a realizarii unei descoperiri. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi. elemente ale lor. apa din vas era 10 Mielu Zlate.univ. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. cu ajutorul intrebarilor. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. in mijlocul unui lac. Psihologia mecanismelor cognitive. experienta se desfasura pe o pluta. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om. 5. n-a mai gasit recipientul cu apa. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. poate.

precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces. o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. Dorina Iusca altceva decat apa din lac. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. Psihologie generala. stingand focul si consumand banana. invadata de subiectiv. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. Iasi. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva. precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei. Dupa corespondenta cu realitatea. s-a repezit la marginea plutei. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general). lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). Uitandu-se in jur. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. 1996. ce scapa controlului si legilor logicii. p. la relatii. iar ultima fiind o aptitudine. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. dar le schimba forma si marimea. o activitate. 11 Andrei Cosmovici. dominata de fantezii si reverii. constructiva. concepte. de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul. rupta de realitate). In functie de criteriul valorii. In context didactic. 178. Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu.univ. orientare activa. Maimuta se descurca totusi. ulterior identificandu-se aspecte particulare. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. de analiza. Editura Polirom. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire. Ulterior. in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale. umplandu-si canita cu apa. concrete ale acesteia. neincredere. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. dintr-o data a avut o tresarire. Oricum.Psihologia educatiei lect. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. 28 .dr. de la multitudinea trasaturilor concrete. gasind doar canita.

 Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale. in realitate existand nu doar extreme. p.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite. Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1.univ. Editura Polirom.  Apelul la forta – cand argumentele se termina.  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana. Psihologia mecanismelor cognitive. rationale. 29 .” (Plutarh) 12 Mielu Zlate. ci un continuum. situatii intermediare la fel de eficiente.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete. 2006.” (M. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata.Psihologia educatiei ineficienta.296. “A studia si a nu gandi este o risipa. se apeleaza la “bat”. conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate. accidentale. dupa cum urmeaza:12 lect. Eminescu) 2. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta.  Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc. ci un foc care trebuie aprins. Iasi.” (Socrate) 3. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut.” (Confucius) 4.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare. in realitate. cand.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele. nu pentru orbi. A gandi si a nu studia este periculos. Dorina Iusca Pentru a exemplifica.dr. are mai multe. se folosesc argumente afective.  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta. discrediteaza si punctele sale de vedere.

sel. min. asociaţii. Veti constata ca. întipărire). fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. nec. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite. 30 .” (Socrate) 7. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice. Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient. datorita inlantuirii logice a continutului. activ. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare. “Un intelectual rezolva problemele. important este sa le descoperi. depozitare) şi reactualizare a informaţiei. nip. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc. ce presupune mobilizare energetica. o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata. In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. conservare (stocare. Acest proces este insa. Memoria In activitatea de invatare. Dorina Iusca 6. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). desprinderea semnificatiilor.univ. “Intelepciunea incepe cu mirare. tul).Psihologia educatiei 5. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. desi contine mai multe silabe. pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala.2. Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica.” (Einstein) lect. Un geniu le evita.” (Galileo Galilei) 4.dr. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). presupunand totodata si organizarea. asocierea sau reactualizarea informatiilor. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante. Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului.

in trei ocazii diferite. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa.Psihologia educatiei lect. p. informatiile reorganizandu-se intre timp. 1996. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. Cel de-al treilea proces al memoriei. pe un marinar. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde. La Politie el a identificat. firesc si relativ necesar. Freud14 citeaza cazul unei fete care. uitarea are un caracter selectiv. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. Iasi. sa faca ultima proba la rochia de mireasa. Intr-adevar. De regula. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii. In primul caz. Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). Descifrarea comportamentului uman. de la casierul in cauza. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. scrie Freud. parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer.dr. rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). Interesele. avem de face cu o retinere temporara a informatiilor. litere. boala Parkinson etc). se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile). cuvinte). reactualizarea. ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini.149. Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii. In principiu. sentimentele influenteaza puternic uitarea. Editura Teora. dintr-un sir de indivizi. al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. Uitarea este un proces natural. in ziua nuntii.univ. 153. Spre deosebire de MSD. numai ca acesta avea un alibi de fier. Bucuresti. S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren. p. In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume. Psihologie generala. Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos. Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte. 1999. Editura Polirom. Andrei Cosmovici. 13 14 Hans Eysenck. Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). intr-un mod nefericit. dar inainte de savarsirea talhariei. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. Michel Eysenck. 31 .

Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. Anghelescu. 17 Gh. elaborata de Thomas si Robinson. Vuzitas. cat si denumirea localitatii de origine.“idiotii savanti”. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp. facandu-se investigatii. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate. 32 . Luandu-se legatura prin posta. cand pacientii. epilepsie. p. prezentate o singura data. cu cat il vom repeta mai des.dr.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre.univ.  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva. Cand avea deja 35 de ani. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material. 1998. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. p.99. fie la 1-2 zile dupa memorare. Bucuresti. cu atat ea este mai valoroasa. 152. A. prenumele sau si al mamei. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice. Editura SC Stiinta si Tehnica. Memoria. nici localitatea unde se nascuse. in 1982. Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. In conditii favorabile. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie. scazandu-I teperatura. dar nu-si amintea nici numele sau. a devenit miner. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca. uneori foarte speciale. El a crescut acolo.Psihologia educatiei lect. un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17. idem. traumatisme craniocerebrale etc). fie la 15-20 de minute. 142. Ina Ionescu. p. in timpul operatiei. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma.

sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent. Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor). bem o cafea. 33 .  Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram. Scopul trebuie sa fie clar formulat. Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului. fie ca sunt pozitive sau negative. Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate. ea nefiind o veritabila distractie. Este recomandat sa facem scheme. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului). ne relaxam.univ. asociatii). sa implice intentia. De asemenea. O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte. dam un telefon. ci in totalitatea asectelor sale. ordonat si coerent este mai usor de retinut. iesim la o plimbare.dr. intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat.  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”). chiar daca volumul sau este mai mare. Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia. dorinta si vointa celui care memoreaza. Un material logic.  Organizarea materialului. ci un timp de odihna. sa urmarim inlantuirea ideilor. sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele. bine structurat. studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice. Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit.Psihologia educatiei lect. Read (citirea cu atentie.  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala. sublinieri. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii.

Dorina Iusca - 4. motivele. 30% din ce vedem. sub forma unei piramide. Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea.univ. Sistemul motivational este o structura complexa. astfel: treb. interesele.dr. 80% din ce spunem. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp. Motivatia In viata de zi cu zi a omului.3. 20% din ce auzim. convingerile. organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). de autorealizare treb. nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina. lect. 50% din ce vedem si auzim. de stima si statut 34 . Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane. Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale. orientarea si modificarea conduitei umane. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex. a comportamentului.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim.

Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. In acest timp s-au reluat toate probele initiale. un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. inteligenta. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor. ci treptat. cu atat ea este mai specific umana. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. In legatura cu trebuintele legate de mancare. p.dr. 18 Andrei Cosmovici. 199. cu consimtamantul a 32 de persoane. Editura Polirom. 1996. Nesatisfacerea trebuintelor.univ. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii. Astfel. In urma acestor privatiuni. Psihologie generala. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare. nu se realizeaza brusc. cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut. Or. In perioada finala a experimentului. mai ales a celor primare. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. personalitate. Mai mult. Aparitia unei trebuinte noi. determina exacerbarea acestora. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. crescand chiar eficienta biologica a organismului. fara a satisface trebuintele biologice. Ulterior. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv. insa satisfacerea ei producand fericire. decat sa repete situatia de privare senzoriala. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. Iasi. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. dupa satisfacerea alteia anterioare. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. subiectii fiind permanent observati si intervievati. izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului. 35 . privarea senzoriala devenea aproape totala. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta.

cum ar fi curiozitatea. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers. ci invatat. directionand in fiecare moment conduita umana.Psihologia educatiei lect. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. 92. scaderea ambitiilor si a impulsului sexual. 203. cu timpul. In functie de localizarea acestora. Iasi. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. Temele hranirii precumpaneau in conversatie. emotivitate crescuta. p. Initial. Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. timp de o saptamana. Hrana.dr. Treptat se instala o stare depresiva. Apoi. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. Adrian Neculau. dureri musculare. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala.univ. spre anumite domenii de activitate. care impulsioneaza comportamentul. inteligenta fiind totusi putin afectata. motivele pot fi: pozitive sau negative. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. Manual de psihologie sociala. Editura Polirom. p. foame. Interesele sunt orientari selective. obligatiile profesionale etc). pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute. Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere. uneori apareau manifestari isterice. 2003. relativ stabile. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat. De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut. dar ouale clocite sunt o delicatesa. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. puternic traite afectiv. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. De asemenea. 36 . ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa). cum ar fi obtinerea unei recompense. 19 20 idem. De exemplu. masa au devenit principala preocupare. Ele sunt extrem de variate.

 rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. la ridicarea nivelului de aspiratie. atat la nivelul cadrelor didactice. acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie.dr. colegii sau comunitatea in care profeseaza.  crede că şansele de succes sunt reduse. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii. In primul caz. Importanta in acest context este autocunoasterea.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 . a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice. in general. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile. utilizarea unor metode moderne. interactive de predare. lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun. condiţiile materiale. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului. Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului.  abandonează repede o activitate. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu. cercul de prieteni etc.univ. iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei. cat mai ales la elevi. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism. uneori finalizat cu abandon scolar. Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii.  îşi fixează scopuri greu de atins. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. mediul social.Psihologia educatiei lect.  explică eşecurile prin propria incapacitate.  are dificultăţi în a se decide. Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie. Cresterea numarului de succese duce.

In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura. atitudini. in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput.Psihologia educatiei lect. propice comunicarii eficiente. Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi. Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei.4. 3. Dorina Iusca potentialului sau. Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor. Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. incredere. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale. afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara. de a percepe obiectele in mod unitar. memorie. 2. lucru in echipa. crearea unui climat de lucru stimulativ. pozitia corpului in momentul perceptiei). Discriminarea . in schimb. Putem spune astfel. ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. 4. Comparand senzatiile si perceptiile. 38 . intelectuale (pregatirea cognitiva. ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari. Identificarea . interese.perceperea detaliilor. gandire. a aspectelor particulare ale obiectului. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme.univ. adoptarea unei atitudini deschise. punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). bazat pe cooperare.dr.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie.

Deci.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma. bine delimitata. niste pasageri. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci. in varful unui deal impadurit. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. in SUA. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. de miscare fata de elementele statice etc). in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. perceptia subliminala si-a facut efectul. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957. Mielul Zlate. Or. p.113. bogatia culorilor peisajului.univ. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient. 39 . 161. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”. In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. De exemplu. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca. Uneori obiectul poate deveni fond si invers. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara. relatiile cu semenii etc. 21 22 Cosmovici. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita. iar alaturi de cei doi. Unul dintre ei este pictor si va observa. desfasurandu-se vara. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele. p.dr. inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. la iesirea din autocar. Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte. Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza.Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond.Psihologia educatiei lect. De asemenea. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara.

Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori. un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice. Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri.1. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori. Pentru Hegel. Din punct de vedere etimologic. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea.Psihologia educatiei lect.univ. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. ca expresia organizării 40 . 5. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare. Cunoscand mecanismul acestor erori. Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi. de asemenea important. “pricepere”.dr. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei. Nu de putine ori. clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). Însă. in conturarea unei perceptii realiste. el apărând în viziunile acestora. Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. fara a le atinge). aceasta era un gardian al vieţii psihice. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare). gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai. In context scolar fenomenul perceptiei este. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5.

care derivă din cele fluide. includ vocabularul.Psihologia educatiei lect. …?). robot. Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. fluenţa verbală. Abilităţile cristalizate. atunci când Lewis Terman. memoria asociativă şi viteza perceptivă. informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii. 21. 41 . Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor.dr.L. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet. Psihologul american L. 10. Raymond B. În general. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3. trenuleţ. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă. pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. a identificat existenţa unui “factor comun g”. abilitatea spaţială. abilitatea numerică. psiholog la Stanford University. pentru a li se crea un cadru instructiv special. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. J. recrutare de personal sau armată. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei. Astfel. la începutul secolului al XX-lea. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. 15. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract. 6. măsurate prin teste de analogie. Ei sunt: înţelegerea verbală. În 1936. inclusiv a celor afectiv-motivaţionale. Ulterior. sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …). model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. produse şi conţinuturi.univ. David Wechsler. Theodore Simon. Paul Guilford. bazându-se pe descoperirile lui Binet. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii. În viziunea psihometrică. Ulterior. raţionamentul general. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. psiholog american. clasificări şi completări de serii. utilizându-se şi astăzi în educaţie. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog. Guilford a extins modelul la 150 de factori.

Astfel. Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. prin restructurarea datelor experienţei. susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi. la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn). Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei. Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat. altele însă sunt noi (de exemplu. Sternberg. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . Atât teoriile psihometrice. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry). inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal. O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte. Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. P. cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. Mai mult. indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică. construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. În 1983. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale). psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. M. experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe. Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită.dr.univ. leziunilor cerebrale. au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei.Psihologia educatiei lect. indiferent dacă acestea sunt factori. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. inteligenţa muzicală).

5. inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. în ultimii ani. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA. în general.2.univ. psihologii au acceptat ideea că. DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. (Bucureşti: Sigma. Totuşi. INTELIGENŢE MULTIPLE. politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All. Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. 2006). 43 . Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”. 2005). lect. 2005). MINTEA UMANĂ. precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. “mintea unui viitor profesor de drept”. adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon). 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences. The Theory of Multiple Intelligences. 2004). MUNCA BINE FĂCUTĂ.dr. apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic. adresându-se numai unui anumit tip de minte. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ.Psihologia educatiei scheme. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. S. Frames of Mind. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial. (Bucureşti: Sigma. un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale. CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. New Horizons)23.A. TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei.U. Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui. 2007). educaţie şi neuroştiinţe. În teoria sa. EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL.

de exemplu. Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante.Psihologia educatiei lect. 56. Conform teoriei lui Howard Gardner. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern. Kenedy.”25 Viziunea nouă este una pluralistă. p.33. INTELIGENŢE MULTIPLE. Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv. cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. dar ele nu sunt singurele virtuţi. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile. Howard Gardner. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate.13. p. credinţele sau sentimentele. p. 44 . mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute.univ. Howard Gardner. “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. Produsele pot fi teorii ştiinţifice. Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26. 2006). INTELIGENŢE MULTIPLE. 1983). Autorul a identificat opt inteligenţe distincte. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1.dr. Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite. Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. 2006). FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books. compoziţii muzicale sau campanii politice de succes. Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă.

muzică. de a ordona date. sunt maestre ale conversaţiei. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. de a rezolva probleme abstracte. Este de natură nonverbală. Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. gramatical. Deşi este specifică matematicienilor. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. categorii şi relaţii. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine. prezentări interculturale ale cunoaşterii. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. orator. fizicienilor. oral sau în scris. către creare de ipoteze. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. editor. studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. chimiştilor. ea putând fi utilizată şi în studii sociale. compun cu uşurinţă texte. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. arhitectură etc. jurnalist. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. de a lucra uşor cu numere. fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. scriitor. Gardner a identificat 7 inteligenţe. idioţi sau copii autişti. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. savanţi. de a opera cu modele. studii despre copii minune. contabililor. ea include şi abilitatea de a calcula. avocat. de a efectua operaţii logice complexe. 3. Iniţial. în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor. memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). 2. către gândire în termeni de cauză şi efect. poet. fonetic sau stilistic. citesc cu plăcere.Psihologia educatiei lect. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente.dr. inteligenţa spirituală. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi. Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte.univ. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale. În aceeaşi măsură. dramaturg. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. oamenilor de ştiinţă. politician. el reprezentând inteligenţa logico-matematică. 45 .

înţeleg foarte uşor hărţile. îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica. sunt oameni activi. Această inteligenţă este specifică pictorilor. să înoate. fotografilor. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor. un auz melodico-armonic foarte bun. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. sculptorilor. Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale. 46 . Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. a interpreta şi a aprecia muzica. Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). poziţia şi relaţiile între elemente. sunt foarte îndemânatice. şahiştilor. Deşi ascultă mereu muzică. arhitecţilor. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit. cu bună sensibilitate tactilă. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. Îi interesează muzicalitatea poeziilor. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. cos sau ţes bine. le place să danseze. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală. liniile.Psihologia educatiei lect. proiectanţilor. pentru nevăzători. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. ele au abilitatea de a gândi tridimensional. Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat.dr. sunt bucătari pricepuţi. cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). acordând semnificaţii complexe sunetelor.univ. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). el fiind studiat de către Gardner. tâmplari buni. atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”). le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene. formele. cartografilor. ea presupunând sensibilitate la sunete. Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. învaţă uşor să cânte la un instrument.

univ. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. administrator. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. intenţiile. teologii. politician.3. meşteşugarii. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice. lucrează bine în grup. chirurgii. fermierii. mecanicii. dorinţe. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. de a observa schimbări ale vremii. a propriilor intenţii. preot. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. îngrijirea copacilor sau a animalelor. director. contemplative. filosofii. de a stabili relaţii ecologice. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. avocat. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase.Psihologia educatiei lect. independente. 5.dr. ştiu să se automotiveze. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. conştiinţa stărilor interioare. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. motivaţii. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 . sportivii. vânzător. ecologiştii. Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. sunt introspective. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor. apreciază provocările. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii. rezolvă conflicte. autoînţelegere. conform lui Howard Gardner. alcătuirea insectarelor. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. Biologii. psiholog. precum şi capacitatea de autodisciplină.

şcoli care aşezau 48 . Astfel. numere din zece cifre. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor. câte unul pentru fiecare inteligenţă. şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante.univ.dr. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator.Psihologia educatiei lect. Ca orice factor de natură ereditară. Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală. Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. În acest sens. altele mai puţin. Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei. ci şi dexteritate corporal-kinestezică. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. Mai mult decât atât. fără rost. interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe.

2006). filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. şi-a propus drept obiectiv multianual. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. * În concluzie. corporal-kinestezice. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă. coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple). INTELIGENŢE MULTIPLE. Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. 49 . conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia. bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”. în afară de curriculum-ul centrat pe teme. muzică. şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. Adevărul. Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare. care cuprinde informarea standard şi diverse materii. care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici. abordarea Arts PROPEL.Psihologia educatiei lect. devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil.dr. Era punctul de la care se pleca. Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie. Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani. p. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple. 27 28 Howard Gardner. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. De asemenea. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. Mai departe. În cele din urmă. unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. 64. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative.univ.

Important de retinut este faptul ca. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. lect. munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului.1. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor. Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict. comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor. valorilor. grupuri. termenul include manifestari foarte complexe. in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. scopurilor. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii. Conform acestuia. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6. trasaturilor de personalitate. In realitate.dr. este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 . ce face trimitere la forma sa violenta. Rezolvarea conflictelor in context educational 6.univ.

“Femeile la volan sunt o calamitate”. incepe unul. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni. la intoarcerea prietenului. 2004. amintim criteriul aparentei. fosta lui prietena. Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor. p. Ulterior. idem. Conflictul interpersonal. 24. valori. nevoi. Editura Polirom. iar Alex nestiind despre ce este vorba. Iasi. M-am saturat!”. starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. ele fiind clasificate dupa diverse criterii.univ. 29 30 Ana Stoica-Constantin. 51 . ca atare. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista. 21. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”. raspunde celalalt.dr. lect. selectam:  diferentele de opinii. “Nu este adevarat. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare.2. trasaturi. atitudini. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict.30  comunicarea absenta sau defectuoasa. Din acest motiv. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex.  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. Dorina Iusca existe. p. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict).Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti. gusturi. Sanda este convinsa ca au fost intelesi si. “Cum? Nu este adevarat!”. Exista mai multe tipuri de conflicte. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”. Dintre acestea.  comportamentele neadecvate – agresivitatea. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict. 6.

univ. ecoul sau este de scurta durata. Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea. 52 . sustinere a celuilalt.  tensiunea – similara cu disconfortul. insa deseori nu comunica despre aceasta stare.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. 6. insotita eventual de opinii fixe. Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii.Psihologia educatiei lect. situatia prezinta un potential exploziv. Dupa criteriul nivelului. avand un caracter situational. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri. incluzand violenta verbala sau fizica. ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare.dr. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie. comportamentul scapand de sub controlul rational. avand alt program. dar mult mai intensa. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. de suport emotional: de linistire. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana. De fapt. de reducere a agresivitatii verbale.3. Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau. este un conflict neprevazut. in mod constant si fara echivoc.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”. fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate.

2006.. 2001. 2005. Pânişoară. pentru ca imi pierd firul ideilor. A.O.  Golu.. Psihologie şcolară. 2007.. Bucureşti..Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect. sunt derutat.. Bucureşti. A. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine. Cluj-Napoca. Editura Trei.. Ion-Ovidiu. Editura Polirom. Editura Polirom.  Gardner..  Sternberg. Iaşi. Iucu. Iaşi. Bucureşti. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat. Editura U. H.  Goleman. Editura Polirom. Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit. Psihologie generală. 2009. Iaşi.O. Zorgo. L....  Creţu. Editura Polirom. Inteligenţa emoţională. 1972. Psihologia învăţării şi a dezvoltării. Robert J. A. Bucureşti.  Negret-Dobrişor. Marcel.. T. I.  Jurcău. Ştiinţa învăţării. Editura Polirom. Psihologia educaţiei.  Cosmovici. Comunicarea eficientă. Neacşu. Daniel. Pregătirea psihopedagogică. Editura Polirom. Editura Curtea Veche. Psihologia educaţiei.  Sălăvăstru. D.. I. Aptitudinile. Editura Humanitas.  Cand sunt intrerupt. I.  Crahay. 2005. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat.  Cand nu sunt bine platit.  Maslow. Bucureşti. Tinca. . As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie. 2009. 2008. I. Editura Polirom. Editura Polirom. Manual de creativitate. Noi orizonturi. Psihologia vârstelor. Editura Sigma. 53 . Iaşi.dr. Editura Trei.  Potolea. Psihologie şcolară. Al. Motivaţie şi personalitate. B. P. Iaşi.H. Bucureşti. R. Iaşi. Iacob.univ. 1999.  Roşca. 2001. 2006.. 2004. Pânişoară. Press. Editura Ştiinţifică. Inteligenţe multiple. 1996.. Iaşi.. D. Bibliografie selectiva  Cosmovici.. N.  Pânişoară. 1998. Iaşi.

Psihologia modernă. Ştefan. 2004. Ursula. 1971.  Zisulescu. 2008. Editura Polirom. Iaşi. Editura Institutul European. o Zlate.Psihologia educatiei lect. M. Editura România Press. Editura Didactică şi Pedagogică. 2006. Ana. Dorina Iusca  Stoica-Constantin. Bucureşti. Psihologia mecanismelor cognitive. 54 .dr. Iaşi. Editura Polirom.  Şchiopu.  Stoica-Constantin. Creativitatea pentru studenţi şi profesori.. 2004. Aptitudini şi talente. Conflictul interpersonal. Iasi.univ. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful