Astazi m-am apucat de corectura Filocaliei 10 si iata ce cuvinte frumoase am gasi t.

Cand ai sa ai timp sa o citesti pentru ca este de mare folos. "Faptele ce se ngrijesc de curatie nu nlatura amintirea greselilor trecute, dar nla tura din minte amintirea ntristarii si de aici nainte venirea amintirii n cugetare se face cu folos." "ndoiala inimii aduce sufletului frica. Iar credinta poate ntari hotarrea chiar si n vremea taierii madularelor. " "De aceea, zi pururea sufletului tau: Am Pazitor care ma pazeste si nu poate vreu na dintre fapturi sa se arate naintea mea, dect daca se da porunca de sus. Crede cu adevarat ca nu ndraznesc nici macar sa se arate n ochii tai si sa-ti faca auzite de urechile tale amenintarile lor. Ca daca ar avea nvoire de sus, din cer, nu ar avea nevoie nici de Cuvnt sau de cuvinte, si lucrarea lor ar urma voii lor. si zi iarasi: Daca ar fi voia Stapnului meu sa puna stapnire cei rai pe faptura Lui , n-as primi aceasta cu greutate, caci nu voiesc sa zadarnicesc voia Lui. si asa n ncercarile tale, umple-te de bucurie, ca unul ce stii si simti deplin ca voia Do mnului te crmuieste si te calauzeste pe tine. Drept aceea, sprijineste-ti inima t a pe ncrederea n Domnul si nu te teme nici de frica de noapte, nici de sageata ce zboara ziua, caci credinta celui drept, zice, cea ntru Dumnezeu, mblnzeste fiarele sa lbatice ca pe niste oi (Evr. 11, 33). Dar nu sunt drept, zice, ca sa ma ncred n Domnul, nsa tu ai iesit cu adevarat, pentr u lucrarea dreptatii, n pustia aceasta plina de necazuri si de aceea te-ai facut a scultator voii lui Dumnezeu. Drept aceea, n desert te ostenesti cnd suporti aceste osteneli, daca nu-I aduci Lui ca jertfa a dragostei necazul tau. Caci Dumnezeu nu voieste pentru ea nsasi osteneala noastra. Aceasta ntelegere o arata toti cei ce iubesc pe Dumnezeu, necajindu-se pe ei nsisi pentru dragostea fata de El. Caci c ei ce binevoiesc ntru frica lui Dumnezeu sa vietuiasca n Hristos Iisus, aleg necazu l si rabda prigonirea. si El le da acelora puterea sa cunoasca vistieriile Lui ce le ascunse." Cnd voiesti sa pui nceput unei lucrari bune, pregateste-te pentru ispitele ce vor fi aduse asupra ta si sa nu te ndoiesti de adevar. Caci e un obicei al vrajmasulu i ca, atunci cnd vede pe cineva ncepnd cu credinta fierbinte o buna vietuire, sa-i aduca n cale ispite felurite si nfricosatoare, ca, venind prin aceasta la frica, s a-si raceasca hotarrea lui cea buna si sa nu mai aiba o rvna fierbinte de a se apu ca de lucrarea placuta lui Dumnezeu.

Cel ce poate s rabde nedreptatea cu bucurie, dei e n stare s o resping, a primit mngie ea de la Dumnezeu, prin credina n El. i cel ce rabd nvinovirile ce i se aduc, cu sme getare, a ajuns la desvrire i se minuneaz ngerii de el. Cci nici o alt virtute nu e a mare i de greu de dobndit.

Dumnezeu nu are nevoie de nimeni, dar Se bucur cnd vede pe cineva c odihnete chipul Lui i-l cinstete pe acesta pentru El . Cnd cere cineva de la tine din cele ce ai, n u spune n inima ta c voi ine aceasta pentru sufletul meu, ca s m desftez cu ea, c Dumn zeu i va mplini lipsa aceluia din alt parte. Cuvintele acestea sunt ale celor nedrepi , care nu cunosc pe Dumnezeu. Omul drept i cinstit nu d cinstea sa altuia. Nici nu va lsa s treac nelucrat vremea harului . Omul srac i lipsit e miluit de Dumnezeu (cci omnul nu prsete pe nimeni), dar tu ai ntors de la tine cinstea ce i-a venit de la Dum nezeu i ai deprtat harul Lui, deprtnd pe srac .

Drept aceea, cnd dai, bucur-te i spune: Slav ie, Dumnezeule, c m-ai nvrednicit s afl cineva s-l odihnesc. Iar de nu ai ce s-i dai, bucur-te i mai mult, i zi, mulumind lui umnezeu: Mulumescu-i ie, Dumnezeul meu, c mi-ai dat acest har i cinste s m srcesc mele Tu, i m-ai nvrednicit s gust din necazul presrat pe calea poruncilor Tale, prin boal i srcie, precum au gustat sfinii Ti, care au umblat pe calea aceasta.

------------------------partea a doua Smerenia primeste totdeauna mila de la Dumnezeu. Iar inimii nvrtosate si putinatat ii credintei, i ies n cale ntmplari nfricosate. Micsoreaza-te pe tine n toate fata de toti oamenii si vei fi naltat mai presus de stapnitorii veacului acestuia. Ia-o nai ntea tuturor cu plecaciunea si nchinaciunea ta si vei fi cinstit mai mult dect cei ce aduc daruri de aur.

S te socoteti pe tine pctos, ca s te ndreptezi n toat viaa ta. F-te prost ntru n s nu te ari nelept, prost fiind. i dac pe cel simplu i nenvat l nal smerenia, pricinuiete ea celor mari i cinstii.

Nu batjocori pe cei ce chiopat, c vom merge deopotriv n iad. Iubete pe pctoi, dar ur ele lor i nu-i dispreui pentru greelile lor, ca s nu fii i tu ispitit de ele. Adu-i am inte c eti prta firii pmnteti i f bine tuturor.

Silete-te, cnd te ntlneti cu aproapele tu, ca s-l cinsteti mai presus de msura lui. minile i picioarele i ine-i-le adeseori cu mult cinstire i pune-le pe ochii ti i laud hiar i pentru cele ce nu le are. Iar cnd se desparte de tine, spune-i tot binele i tot ce e spre cinstirea lui. Cci prin acestea i prin unele ca acestea l atragi pe e l la bine i-l sileti s se ruineze de numirea cu care l-ai numit pe el. i vei semna n seminele virtuii. Iar prin aceast obinuin pe care i-ai nsuit-o, se ntiprete n ti vei dobndi mult smerenie i mplineti fr osteneal lucrurile cele mari. Ba nu numai ace a, ci i de are acela niscai scderi, fiind cinstit de tine, primete de la tine cu uuri n vindecarea, ruinndu-se de cinstirea ce i-ai artat-o. Acesta s-i fie pururea chipul trii: grirea frumoas i cinstitoare ctre toi. S nu mnii pe cineva, s nu ceri, nici p redin, nici pentru faptele sale rele. i pzete-te pe tine ca s nu te defimezi i s nu pe cineva pentru ceva. Cci avem judector neprtinitor n ceruri. Iar de voieti s-l ntor i pe el la adevr, ntristeaz-te pentru el cu lacrimi i spune-i cu dragoste un Cuvnt sau dou, i s nu te aprinzi de mnie mpotriva lui. Cci de vei face aa, va vedea n tine sem dumniei. reguli de buna purtare De vin sa nu te mpartasesti dect cnd esti cu prieteni, sau cnd esti bolnav sau neput incios; sa nu ntrerupi cuvntul celui ce graieste si sa nu i te mpotrivesti ca un pr ost, ci fii serios ca un ntelept. si oriunde te vei afla, socoteste-te cel mai mi c si slujitorul fratilor tai. Sa nu-ti dezgolesti vreun madular naintea cuiva, ni ci sa nu te apropii de trupul cuiva, afara de o pricina de trebuinta. Fereste-te de ndrazneala, ca de moarte. Pune-ti rnduiala cuviincioasa somnului, ca sa nu se departeze de la tine puterea care te strajuieste; si oriunde ai dormi sa nu te v ada nimeni, de e cu putinta. Sa nu arunci scuipatul naintea cuiva. Iar daca seznd t i vine sa tusesti, ntoarce-ti fata napoi si tuseste astfel. Mannca si bea cu cumpat are, cum se cuvinte copiilor lui Dumnezeu.

S nu-i ntinzi mna s iei ceva, fr ruine, din faa soilor ti. Iar de ade cu tine la rin, ndeamn-l o dat i de dou ori s mnnce i ezi cu bun rnduiala la mas i nu cu n rnduiala i adunat, nedezgolindu-i vreun mdular. Cnd cti, acoper-i gura, ca s nu se vad. Cci inndu-i rsuflarea, va trece. Cnd intri n chilia mai marelui tu, sau a unui prieten sau ucenic, pzete-i ochii ca s vezi ceva din cele ce se afl n ea. Iar dac gndul te ndeamn, ia seama s nu-l asculi ci aceasta, cci cel ce se poart n acestea cu necuviin, este strin chipului clugresc Hristos, Care ne-a druit nou acest chip. S nu priveti spre locurile unde se afl ascu nse vasele din chilia prietenului tu. Deschide i nchide linitit ua prietenului tu. S intri pe neateptate la cineva. Ci bate afar i intr cu cuviin, cnd eti poftit.

S nu te grbeti n mersul tu, dect dac te silete vreo trebuin neaprat. Fii ascultt rice lucru bun, numai celor iubitori de ctig, iubitori de argini i celor lumeti s nu l urmezi, ca s nu se mplineasc vreun lucru al diavolului. Vorbete cu toi cu blndee i privete la toi cu cuviin i s nu-i lipeti ochii de fa

S nu nfruni pe cineva pentru vreo greeal, ci socotete-te pe tine rspunztor n toate na greelii. Nu te feri s faci cu smerit cugetare nici cel mai dispreuit lucru, dar nu -l cere altuia. De eti silit s rzi, nu te feri, dar s nu i se vad dinii. Iar de eti s t s vorbeti cu femei, ntoarce-i faa de la vederea lor i aa poi s vorbeti cu ele. Da grie ferete-te ca de foc; i ca de o curs a diavolului, de ntlnirea, de convorbirea cu le i de vederea lor, ca s nu se rceasc inima ta de dragostea lui Dumnezeu i s o murdre n noroiul patimilor. Chiar de i-ar fi surori dup trup, pzete-te de ele ca de strine.

Ferete-te de ndrznelile i de ntlnirile cu cei care te pot ispiti, ca de prietenia cu d iavolul. S ai mpreun-vorbitor i mpreun-tlcuitor al celor de tain pe unul singur: pe c ce se teme de Dumnezeu i e totdeauna cu luare aminte la sine, care e srac n adpostul l ui, dar bogat n tainele lui Dumnezeu.

i prin locurile unde se afl oameni furioi i certrei s nu treci, ca s nu i se umple e mnie i s pun ntunericul stpnire pe sufletul tu. S nu locuieti mpreun cu cel mndru, ca s nu plece din sufletul tu lucrarea Sfntului Du s se fac sla a toat patima.