Sunteți pe pagina 1din 200

COME.

NT ARIILE
SAlJ
RPISTOUI CArRA
A
CRLUI INTRU SFINTI, PARINTELUI NOSTRU
tOf\N CHRISOSTOM
ARHIEPISCOP CONSTANTINOPOLEI
(Expusa din insemnari,dupa moartea lui, de Constantin
Presviterul Antiohiei).
Traducere din Iilllba elena, editia de Oxonia 1862
$1
VIATA Sl ACTIVITATEA SF. CHRISOSTOM
, ,
DE
Theodosie AthanBsiu
E PJSCOP ROMANULUI
TIPOGRAFIA CAR'PLOR BrSERICE;;TI
::1-923
PREcuvANTARE.
Prinanul 1896 pe dnd gaseam la Athena C:1 stu-'
dent al Facriltatii de Theologie, intr'una din zile intor-
dndu-ma spre casa la F'aeultate, de amicii
mei : Dr. V. Gai'na de la care era trimis la A-
thena de raposatul Mitropolit de acolo Silvestru Morariu,
spre aauQ'ia timp ' de un an la Facultatea de Theologie,
Theohari . Antonescu, care dansul era trimis de Gu-
vern dea frecventa la de Arhiologie (ambii dupa
pe 'la' catedrele lor: eel dintai Dr. Gaina la
Facultatea theologicadin Cernauti Rector al Universi-
tatei respective; iata eel al doilea Theohari Antonescu
Profesor 'de Arh!oJogie la Facultatea de din Iassy,
ambiizic incetati din viata) ----c- am intrat intr'o librarie
cu carti vechi. Prietenul men Gaina mi-a , atras
atenthinea aSilpra catorva volume 1ntitulate : I10tJ.'tljp,a:ta. 'too
EV I1a'tp6c; iJtJ.&y' xptaoaotJ.oo 't6.;
'too Come,ntarille celui dintru Sfinti ParinteJui
nostru loan Chi-'isostom asupra tuturor Epistolelor lui Pa-
vel. lata cart) de 0 mare importanta theologica-'-
mi-am - ' ;;iimediat Ie-am cumparat ,
lntorcandu.-ma in tara, tn anul 1899, am fost numit E-
gumen al bis. Sf. Spiridon din ]assy, aco\o., dupain-
demnul raposatlJlui Ellinist C. Erbiceanu, Profesor De-
can pe atunci al Facultatii de Theologie, am luat ho-
tarirea de a traduce , in aceste Comenta1'ii si
imediat m-am pus pe lucn:i.
Lainceput am tTadus ]sagogia, sau Trt"oducerea tn
*) 'IrociYVoo roil
-4-
Noul Testament, de renumitul Profesor de la Facultatea
Theologica de ia Athena, N. Damalhl- neimprimata nici
astazi din cauza lmprejurarilor l?i a scumpetei
terialului--iara la putin timp amtradus intaiul volum dm
Cornentarii, Epistola cdtrd Galateni, iucrare ce am impri-
mat-o in lassy, in anul 1901. Odata inceputul facut, eu
am continuat cu traducerea ' l?i imprimarea acestor Co-
mentarii pe comptul meu, fara sa fiu ajutat decineva
materialminte sau mora.lminte, afara de Comentariile E-
cMra Filipeni, cand, gasindu-ma ca Egumen
Sf. M-ri Precista-Mare dio Roman, am fost ajutat la b-
parirea acestei Qpere de raposatul Arhimandrit leronim ,
.$te/dnescu, fratele marelui Melchisedek :;;i al p , S.
hiereu Valerian, carele tosa m-a rugat de a nu spune Ol-
manui de aceasta.
La inceputul acesteiEpistole eu am facut biografia Sf.
Chrisostom, folosindu .. ma de diferite izvoare lu-
crafe care pe atunci <.t facut multa vilva in lumea literara.
Amicul meu D-l Profesor Universitar Dr. D. Boroianu
a publicat atunci urmatoarea recenziune, prin Gazeta Vii-
torul din lassy: "De curand a aparut 0 noua scriere the-
olo,gica in limba Romaoa, intitulata: Lomentariile sau ex-
plicarea Epistolei dUrd Filipeni, a celui inlru .">/in/i Pd-
lIintelui nostru loan Chriroslom} tradusa de Arhimandritul
Theodosie Athanasiu, Egumenul M-riiPrecista-Mare din
Roman. Opera este precedata de 0 a Sf. loan
Gura de aur, cum ,?i de 0 privire asupra lite-
rare a Sfiotului, intocmita de traducator dupa izvoare
Grecel?ti.
[ntru cat lucrarea ni of era gandirea ceJui mai mare mo-
ralist din secolul de aur al literaturei biserice:;;ti, apoi de
la sine se intelege ca cetirea ei este folositoare clericilor
credincio!?ilor. Recomandam lucrarea aceasta cetitorilor
no!?tri, cad Ie este folositoarej iar pe autor il felicitam
dorim spor la pentru .a reda cu vremea toate
ComentariHe Sf. Chrisostom Pana acum
P. C Arhimandrit a mai tradus Comentariile la episto-
lele catrfl Galateni l?i Efeseni "(Viitorul No. f6 din 15
April 1904), .
Ziarul "Cuvdntul Aaevdrutui" din Ramnicul V3.tcea No,.
-5
24 _ din 1 Aprilie 1904 a publicat urmatoarea notita : "A
aparut Comentariile sau explicarea epistoliei catra FiH-
penia celui Intru Sfiinti parintehii nostru Jioan Chriso-
stom, tradusa din limba Ellina de Arhimandritul The<!>Go-
sie Athanasiu, Egumenul M-rii Precista-mare din Roman,
tiparita cu ajutorul unui iubitor de literaturfl bi-
sericeasca. Socec, 1904).
Recomandam aceasta carte ca foarte fol()sitoare edi-
fid:toarc pentru fie-care preot; felicitam pe autor pentru
silinta sa de a face ,pe sCintu! Joan Chrisostom sfl vor-
biasca limbaromaneasca, laudam pe ace! cre!?tin care
in sa evanghelica a ramanea necunoscut
pentru jertfa ce aduce in tmbogatirea literaturei biseri-
cqti cu lucrarile celui mai mare ritor al
Se noteaza aici "cd ace! C1'eftin care in umilin(a sa evan-
glzelidi a voil a rdmauea necunoscut" a fost Arhiman-
dritul leronim $tefiineseu, fratele nemuritorului Melchise-
dek al P. S. Arhiereu Valerian, cum ;;i Staretul meu
prin calugaria ce am primit-o la Sf-ta Mo,nastire Bogdana,
clin judetul Bacau, in anul 1899.
Ziarul EVtnimentul din Iassy cu No. 33 din 20 Martie
1904 publica urmatoarea informatiune cu privire la apa-
ritmnea acestui volum din Comentarii: "Eruditul Egumen'
at M-rei Precista-Mare din Roman, Sf. Sa Arhimand'ritul
Theodosie Athanasiu, a scos la lumina 0 noua !?i fru-
moasa lucrare eclesiastic:1, iotitulata Comentariile sail Ex-
plicarea Epistolei catre Filippeni a .Uoan Chrisostom.
'Viata !?i lucrarile acestui sHnt, eel mai stralucit at bise-
ricei noastre, este studiata de catre Arhim. Theodosie,
tntr'o prefata nu numai bine do,cumentata, dar 1?i scrisfl
intr'o limb-a aleasa :;;i cu desavar;;ire literara. 0 asemenea
rue rare face cinste nil numai autorului ei, dar!?i mai 8.1es
bisericei ortodoxa, inviorand astfel 1n inima credincio!?ilor
respectul ce trebuie sa-l poarte maritor no,tri demnitari
edesiastici. "
Aceasta notita elogioasa la adresa mea care 'mi-a
' dat un indoit curaj la munca, dupa e{tts.lma IDIOt
din pana prea iubitului meu amic GIl. Ghioanesctt, Pro-
fesor secondar fa lass)" fost de mai mwlte on deputat to
-6-
Camera, autor de multe carti didactiee, iar, in prezent
senator.
Aflarea mea laIassy ca Egumen al bisericei Sf. Spi-
ridon, nu a fost, se vede, peplacul '. fostului Mitropolit
Partenie Clinceni, ca in anul 1902 am fost permu-
tat la Roman ca Egumen al M-rei pendinte
de Epitropia Sf. Spiridon. In aceasta eal,itate deci, mai
bueurandu-ma apoi de 0 complecta, eu am pu-
tut sa ma ocup in lini$te de traducerile Comentariilor
Sf. Chrisostom, ca aproape in. fie'cate an scoteam
cate un volum de sub presa. . ,
In anul urmator deci, 1905, am scos de' sub presa in
atelierele Grafice ale lui Socec et compo al
IVvolpm din Comentarii, asupra care'i lucr:1ri,bunnl tn::u
amic Dr. D. Boroiaou, Profesor la Facultatea de Theologie
din publica prin Gazeta sa Viitof-ul, sub titlul
Bibliograjie, urmatoarea notita: ,,0 noua lu:Crare aparuta in
Literatura bisericeasca s-a imbogatit eu 0
noua lucrare, Comentariile saU' explicarea epistolei ciitrt!
Coloseni, 1 II Thesaloniceni" a celui :di1(.tr.u Sfinti Pd-
rintelui n()stru loan Chrisostom" din limba Ellina,
editia de Oxonia, 1855, de P. C. Arhimarldrit Tht: odosie
Athanasiu, licentiat in theoJogie de la Athena, Egumen
al M-rei Precista-Mare dio Roman. a aparut In
atelierele grafice 1. V. Socec, 5tr. BerZf{ 59
cupriode 346 de pagini, format 8 cost:1 4 lei exem-
plaru!."
, Ni se umple inima de bucurie, clnd v.edem ca vred-
nicul ' !;'i harnicul parinte, pe langa indeplioirea ' serviciilor
postului sau, ni da oe'ncetat in cate 0 lucrare
a lui loan Chrisostom,podoaba bisericei ortodoxe.
vita tea rodnicaa pariotelui Athanasiu merita toata lauda.
Retras, fara sgomot ori t,rambitare, de a servi bi-
serica sa, traducatorul in romane\,te a luj Chrisostom, s-a
devotat cu totul pentru indeplinirea unui scop prea insemnat.
"Am citit ell, IUClre aminte cele 12 omilii la epistola
clitre Coloseni, cele 11 de la epistola I tatre Thesaloni-
ceni, cele 5de la a II-a Thesaloniceni, trebuie sa
.exprim aici muilumirile mele parintelui Athanasiu pentru
silinta ce dat de a reda cat mai bioe pe
-
'textul 51. loan Chrisostom. M-a ' impreslor.at cu deosebite
Omilia a Ill-a, a V-a, a IX-a in epistola Coloseni,
a V-a ,a X-a la I-a Thesaloniceni, cum a III, a, a
IV-a !?i a V-a la a II-a Thesaloniceni. Inaltimea cugetari-
lor lui Chrisostom a fost inteleasa de parintele Athaoasiu,
!?i recomandam cetitorilor sa-!?i procure lucrarea de
care vorbim
ll
Intreaga lucrare trateaza in omiliile c-c ' cuprinde des-
pre: dragoste, (omil. I-a), judecata pedeapsa (omila II...:a),
ingerul pazitor al fiecarui !?i datoria crestinull.1i de
a se increde preotilor ca lui Dumnezeu (omil 1lI), obli-
gatia de a multumi lui Dumnezeu cu recuno!;'tinta (omil.
IV-a), Dumnezeu este pretutindeni $i importanta credintei
(omil. V-a) , PatimileDomoului (omil. VI-a), combaterea abu-
zului de bogatie (omil. VII a), contra vrajitorilor si ferrile-
catorilor (omil. VllI-a), Sf. Scrip-
turi (omil. IX-a), lauda a adus lanturilor lui Pavel (OiniL
X-a), iubire simpatie (omil. ountile demne:;;i ne-
demne (omil XII-a). Apoi la I Thesal. Rugaciunile sfin-
tilor oi sunt de folos, data suntem virtuosi (omil. I a), a-
devarata priet enie este numai Cfa spirituala (omil. II-a),
rabdarea in necazuri (omilia Ill-a), dragostea catre aproa-
pele ( omil. IV-a), parintii sa casatoriasca curaod pe fiii
lor (omil. V-a), ou trebuie a jeli pe cel mort, cum
trebue sa vietuiasca vaduvele (omil. VI-a), lnvierea cea
de (omil. VII-a), judecata finala $i rasplata faptelor
(omil. VIII-a), indemnare la virtute (omil. IX-a), 1 ac 0l!!.i a'
calclliarea ei (omil X a), ajutorarea saracilor (omit.
Ld a II a Thesaloniceni: subiectu\ epistoliei (omil. I-a),
amintirea judecatii a gheenii oi aduce mare folos (omil.
iI-a), contra celor ce nu se poarta cu respect in biserica
(omil. lIla), Chrisostom cere poporului sa se roage p en-
t'ru el ( omil. IV-a), 1010sul faptelorbune facute .de cre-
( omil. V-a).
"Fata de insemnatatea lucrarei, indemoatn pe toti sa
se grabiasca a $i-o procura,adres<1ndu-separ, . Athanasiu
la Roman. Am face cu placete extras din ea, dacaspa-
oi-ar permite. Dar extrasele noastre ar fi palide pe
IflOga redarea in intregime a.imiltelor cugetari,ce se
afla 111 Omillile Sf. Chrisostom. De aceia lasam fiecaruia a
-8
seadapa de la chiar izvorul de care vorbim, sprc a Ii
fide . mare placere folo,.;.
.. Felicitam ' pe par. Arhim. Athanasiu $i-i dorim sa fie
sanatos :;;i indelung inzilit, spre a duce la bun sfar$it ma-
rea lucnire ce a inceput. Mangaierea sa 0 gaseasca tn lu-
cru, cu convingerea ca daca lucnHorii sinceri :;:;i d evotati
nu totdeauna se bucura de sprijinul aceiora, de la cari af
fi in drept sa se totll$i lucrarea lor ramane ca
o stanca de granit, de care se va !ovi mereu nimicnicia
cclor cari n-au fost la locu! lor."
Tot In anu! 1905 luna lunie s'a publicat prin ' ziarul
"Viitorul" No. 20 un articol s<:ris de Protosinghelul Dr.
Eusebiu Ro:;;ca, Directorul SeminariuJui Theologic din
Sibiu, prin care, dupa ce arata importanta scrierilor re-
ligioase, :;;i in special a operilor Sf. Parinti, adaoga cele
ce urmeaza: ,,0 directiune corespunzatoare $i pe terenol
literare biserice$ti -dupa pare rea mea nenorma-
tiva-se validiteaza din acel punct de vedere, ca nu se
tinde numai la lucrari originale, ci dorim traducerea 0-
perilor de valoare din literatura celor-I-alte biserici or-
thodoxe, caror biserici dat I i-a fost a se ridica la un ni-
vel cultural mai superior, atan opuri se fac accesibile $i
pentru credincio$ii $i membrii c1erului roman.
Premise acestea in general, revin asupra unei lucrari
de va\oare, datorita Prea Cuvio$iei Sale Arhimandrit The-
odosie Athanasiu, Egumenul Manastirei Precista-Mare din
Roman, care '$i-a pus de problema a edain traducere
romana din limba EUina, editia de Oxonia: Comentarille
sau explicarea epistoielor Pauline de loan Chrisostom,
din care Jucla.re a aparut pfma acum: Explicarea E-
p istolelor catre a) Galateni, b) Efeseni, c) Filippen;, d)
(oloseni, I # JJ Thesaloniceni in patru volume.
. 130gatia ideilor tnvataturilor marete ale Apostolului
Pavel, referitor la viata moralo-religioasa sunt
iar tnterpretate in forma de Omilii din
partea pami astazi a ne'ntrecutului lerarh ca orator
pastor sufletesc loan Chrisostom,iormeaza un izvor ne-
secat pentru activitatea pastorala a clerului, afland tnter-
pretat prin frazelefrumoase ale acestui" luceafar
nu numai tntelesul cel adevarat al tnvataturilor Apostolului
-9-
Pavel, dar tot-odata gruparea invat.:lturilor evanghe:-
celor-Ialti sfinti parinti, la subiectul omiliei.
Traducatorului i se revine in special meritul ca rc-
producerei fidele a textului original a sa-i dea 0
forma neexceptionabila din punct de vedere at limbei ro-
mane , 3tat ca constructie cat :;;i ca forma, ceia ce fara
hezitare trebuie sa i se rer:unoasc3., care merit
denoti1 0 perfecta a limbei Elline, cat $i a
limb -i Rom C:lOe , caci :;;tiut este, ea traducerea exacta $i
tot deodata naturala se conditioneaza, nu numai de la
perfecta. a limbei din care se traduce, ci
de la .manuarea perfecta a limbei in care se face tra-
duct- rea.
o augmentare foarte salutara a traducerei acestei lu-
crari, e ca in volumul al III se publica la inceput
Viata ;i activitatea sf. (hrisostom, ca 0 cOl7lpozitie pro-
prie a traducatorului, pe baza datelor celor mai \accep-
tate din partea bisericei ortodoxe, facandu-se evident in
forma sistematica aetivitatea literara :;;i pastoral a a acestui
mare lerarh, ar fi de dorit, ca acest tractat sa fie re-
prod us $i in bro$ura ea sa fi e aceesibil eu mai
multa in estensiune cat mai mare.
Pe cand m-am Vclzut indemnat. a face scurta apreciere
a acestf'i lucnlri, totodata 0 recomand in deosebita aten-
tiune a elerului spre piocurare :;;i uzare, pentru ca sa fie
constatat, ea aeeasta e una dintre cele mai principale
neajunsuri, ce impiedica desvoltarea literaturei biserice$ti ,
ca $i acei putini cari tind a-$i validita info-
losul prin de opuri, nu numai ca reman ne-
. recompensati pentru munca lor inteleetuala, ci in cele mai
multe cazuri sunt ehiar la sacrificii materiale,
ceia ce numai ineurajator nu poate fi, :;;i eunu admitca
Jipsa starei materiale ar fi cauza la nesprijinirea activita-
. tei literare, ci simtul apatic, ce ,nu reclama aliment spiri-
tual, pentru ca daca ar fi simtita in mod intensiv trebuinta
alBllentului spiritual, acestei tre buinte s ' ar cauta a i se
satisface cu insistenta, eu preferarea altor trebuinte pa-
rute de valoare efemera, cum se !?i urmeaza la popoarele
ajunse Ja un grad cultural mai superior, decl datori
suntem a fi mai mult de acest mora;}
-
M-am marginit pana acum de a reproduce textualce
gandeau !?i ce scri eau dit eriti barbati de cCtrte, pringa-
zetele revistel e de pe atunei, relativ Ia aparitiunea in
a <Comentariilor Sf. Chri sostom la epistolelc
Apostolului Pave!, lara a face de la mine apreci eri, de
oare-ce sunt patruns de veritatea dictonului latin, care
suma : Propria laus sordet .
Mai am de adaogat inca aprecierile Theologilor de 1a
Cernauti, public ate prin gazeta lor Viitorul din Cerna uti
No. 22 din 15 Noembrie 1906, in care sub titl!]l B iblio-
grajie se Scri erile Sf. Parinti au fost in toate
timpurile un izvor nesecat de tnvatat uri, inaltatoare
pline de mangaere. Cel ce le-a cetit CU, atentiune , a ra-
mas totdeauna satisfacut, spiritu\ cel viu ee transpira din
aceste serieri, a trebuit sa-I atinga pe fiecare in modul
eel mai pIa cut, Cauza e simpl a. Sfi ntii PaTinti, au fost pe
deplin de adevarul divin, de care s-au o eupat in
serierile lor, de aceia au :;;i aflat in totdeauna accen-
tele cde mai potrivite, care patrund pana la inima omului.
Vorba lor n-a fo st pentru a aseunde Inte-
lesul adevarat, ei sin cera ca !?i conviogerile se ntill]en-
tele ce Ie-au ad us la expresie.
, Mal ales scri erile ne'ntrecutului cuvantator l oan Gurd
de aur, au fost un tezaur adevarat pentru toti oratotii
tuturor timpurilor. Cei mai celebri cuvantatori
s-au inspirat de aceste scrieri, se vor inspira de sigur
in t impurile ' viitoare, caci sunt ne'ntrecute.
Cu parere de rau 0 spunein. In limba romaneasca au
tost traduse numai foarte p utine din scrierile Sf. Parinti.
lei colea a aparllt cate 0 dara nici un unie pa-
rinte 0 a fost tradus complect. Aceasta lacuna se simtea
adanc in hteratura noastra.
De un timp tncoaC'e s-a aflat un barbat vredni c, care
propus sa. traduca in limba noastra toate Sf.
loan Gura de aur la carti1(' s Ante al e t estamentullJi nOI1.
Acestaeste Prea Sa Arhimaodritul Theodosie
Athanasiu, Egumenul M-rei Precista Mare din Roman.
Prea Sa a facut studiile Theologice la Facul-
tatea Theologica din Athena, un de a: obtinut licenta , in
Theologie$i cunoa'?te perfect Lmba gre aca. Inzestrat ell
-11 -,
necesare pentru a ceti omiliile sfantului loan
Gura de aur, tn textu! original, s'a apGcnt ca sa Ie tra-
'duca ' 1n limba romana. Pana acum au aparut <[ Comenta-
rUle fa epistola catre Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni,
I II Thesaloniceni ;i Romani. Traducerea facuta dupa
originalul grecesc, Oxonia (Oxford) e foane fi-
dela exprima intelesul pe deplin. Limbajul e foarte
placut mladios, incat of era 0 lectura foarte atragatoare.
In comentariile epistolei catra Filippeni aflam !?i 0 biogra-
tie foarte detailara interesanta a sfantului loan Gura
de aUf, compusa dupa izvoare grece!?ti.
Par. Arhimandrit Athanasiu !?i-a prin aceste
publicatiuni merite foarte mario El a deschis in acest
mod un izvor, care pentru multi era paoa acum inchis.
Clerul roman va putea ceti aceste comentarii eu mare
folos. Prea Sa prepara traducerile celor-Ialte
coinentarii dupa cum suntem informati. I-am fi foarte mul-
tumitori, daca ar putea sa Ie deie publicitatei cat mai repede.
Atragt' ffi atentiunea prea venerabilului cler asupra acestor
scrieri valoroase Ie reeomandam cu toata caldura. Ele
se pot capata de la autor, Roman, Precista mare, cu ur-
matorul pret: Galateni 1 leu, Ejeseni 4 lei, Filippeni 3
lei, Cotose1zi, I fi 2 Thesoloniceni 4 lei, Romani 5 lei, la
un loc 17 lei (16 cor.) Acest pret de sigur foarte mo-
derat, va inlesni ori cui procnrarea. De aceia credem
ca toti, cari sunt chemati ca sa predice adevarul divin,
vor cauta sa se adape din acest izvor ai elocventei sacre'.
Lasand la 0 parte toate cele-lalte gazete reviste pe-
riodice depe acele timpuri, care toate mai mult sau mai
putin au anuntat aparitiuoea acestor Conzentarii, insotindu-le
de laude poate de multe ori exagerate ; lasand la 0 parte
nenumaratele scrisori telegrame de felicitari , de la
cele mai marcante persoane din tara, ca de pilda: rapo-
satul D. Sturza, Secretar perpetuu al Academici Romaoe.
lorgu Sturza de Ja fratele celui dintai, 1. :Ca-
Jinderu, fost Administrator al Domeniilor Coroanei fost
a1. Academiei, ' D. ' Grecianu, fostul Ministru de
Justitie, care ca un adevarat erou din poveste, a cazut
victima uoui atentat comis tn Senatul tarei,in
timp ce se gaseala postul sau pe banca millisteriala, etc.,
12 -
etc. lasfl.:nd la 0 parte, zic, to ate acestea, care ca
momentan mi-au atins a;;a zica.nd coarda simtttoare a
inimei mele de om !?i m au incurajat la lucru, eu declar
ca nu amavut 1n vedere altceva, de ca.t interesul ge-
neral al bisericii, cum !?i seceta cea mare, ce inca per-
sista de a bantui pe terenul tn ogorul Sf. noastre
biserici; iara astazi d.nd 'mi vad sub presc1 cea din
urma lucrare cu care se incheie seria de Comentarii, adeca
Comentariile asupra epistolei cdfre Evrei, zic ca dreptul
Simoni: Acum sloboze;!e pre robul tdu, Stdpdne, cd vdzura
ochii mei sjCirfitul acestor lucrdri, absolut necesare clerului
# .cre#inilor in genere.
Nenorocirea tnsa se poate vedea din aceea ca din lipsa
mijloaceJor eu n-am putut scoate de sub tipar, decat cate
1000 de exemplare din toate cele 8 volumuri anterioare
acestui de fata, astfel cfl chiar de pe atuuci acele volu-
muri, s'au epuizat; iar ca sa se retipareasca astazi s-ar
cheltui poate sume fabuloase. Caci daca eu tiparirea vo-
lumului acestuia, care deabea cuprinde intre 20-25 coale de
tipar !?i se cere 0 cheltuiala de peste 250.000 lei-pentru 15
sau 20 mii exemplare, apoi oare pentru retiparirea ce-
lorlaIte volumuri, ce contin in total 178 de coale de
tipar, cat ar costa?
Fara a mai tntinde yorba mai departe, eu suut nespms
de multumit ;;i vesel suflete!?te, p.entru ca BunnI Dum-
nezeu mi-a dat zilele ca sa'mi vad munca adusa Ja bun
pentru care plecand genunchile inimei mele 1na-
intea slavei sale celei Dumnezee$ti, ii multumesc din tot
sutletul zicand: BinecuvCintat sd lie numele LUi, de acum
pCind in veac.
lar evseviosului cetitor al acestor lucrari ti amintesc
spre meditare zicerea Domnului Si Mantuitorului nostru
Isus Christos, pe care eu tnca am meditat-o, tntreprinzAnd
aceste Iucrari grele migaloase in timp de 22 de ani :
(. Chiar binele de-l fate/i ziceti:' rob netrebnic sunl eu, n' am
facut) de cCit ceca ce cram dator sd (ae ( ....... ).
Scris-am acestea in Noastra Episcopala din
Roman, in 15/28 Aprilie 1921,.
Episcop, Theodosie al Romanului
- 13-
$i aeam ca incheere Ia rAndurile de mai sus, adaogaceste
cuvinte, prin care voiesc a'mi da Ja lumina cele
mai grozave sbuciumari ale indureratului meu sUllet.
Punerea sub presa a volumului de fata, eel de pe urma
din Comentariile sf. Chrisostom, coincideaza cu cele mai
grozave dipe ale vietei mele cand eu incurajat imputer-
nicit nurriai de harul Sf. Duh, singurul meu sprijinator
proteguitor in grelele sbuciumuri ale sufletului meu, nu
mi-am pierdut de putin curajul, ci am stat pAna
la fine a lucrarei eu pana in spre a face corecturile
cerute.
Scris-am aceste de pe urma rAnduri, astazi anul mAn-
tuirei 1923 luna ' Ianuarie 19/1 Februarie.
Episcopul Romanului, Theodosie
P. S. Theodosie, Episcop Romanului
VIATA Sl ACTIVITATEA
f ,
Celul in!ru Sfln!1 Plirln!elul nos!ru
lOAN CHRlSOSTOM
ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLEI (347-407)
A descrie 1n amllnunlime exacl viala, cu deosebire activilalea pas-
toralll Iilerara a slinlului loan Chrisoslom, a aces lui giganl al bisericel,
cu totul greu, dad! nu chiar aproape imposiblL
Accast1i greulate se vede cll 0 a simlit Theodorit, de vreme ce in I-iul
dialog, cum cuvintele sale de laudll adresale aminlirel Sf. Chrisostom,
gllsim inlre allele acesle cuvinle: <Dll-ni nou1'i, Pllrinte, lira la, lmpru-
.pleelrul (arcu;;ul) Illu, spre lauda la ... Caci dadi manile tale s'au
diseompus dupll legile naturei, lira la 'ins1'i raSllna armonios, cu darul ha-
rului, 'in 10al1l lumea ... Da-ni noull pulerea aeeki limbi nemuriloare ... " (La,
Folie, Miriob. 273) .
. SlI mi se permila deei mie, de a-i adresa 0 asemenea umilila rugll-
clune, mai 'nainle de CfII\IVleepe deserierea biografiei !;il 1:1 aclivW1lei sale 1
Sf. loan (hrisoslom s'a nilscul in celalea Antioehiei Siriei, la anul 347
p. Chr, din parinli dupre cum lnsu;;i el spune in omHiile sale,
pronunlale contra Anomilor (Migne, 10m. 48, pagina 541 Si urmllloarele).
Tallll Sall, Seeund, comandanl In armala Siriei (Magister militum orienlis),
a muril inca pe dnd loan era. capi! mic, a;;a ca cu creslerea sa, singurll
muma sa Anthusa s'a ocupal.
Dupl1 cc loan a lerminal sludiile universilare, unde printre
allii a avul ea dasel1li pe renumilii sofi;;ti, Libaniu (unul din cei mai celebri
mai mari filori pe cari i-a avul omenirea in decursul s(7cul'lor), pt
Andragalhiu, dascl1l defilosofie, s'a 'inseris inlre advocalii Antioehiei,
a. incepul a profesa advocalura, care, obiceiul timpului, era conside-
rall1 ca principala ocupaliune a unui lanilr cull. De ;;i noblela .familiei, bo-
galia rangul social, cum Si pro!esiunea de advocat, puleau sa procure
lui loan cele mai 'nalle !uncliuni de stat, prin urmare slava ;;i placeri
dupa care cei mai mulli aleargll aicipe paman!, pe deopar!e marea
lnraurire ce muma sa Anlhusa exereila asupra lui, iara pe de aWi parle
cilirea :::.1. Scripluri caracterul bland al EpIscopului Anlioehiei Meletie,
au contribujl nu P.util1 in .a'l 1n servirea lui Dumnezeu a bisericei
'. ... '. .' . .. . .
- 16-
In anul 3,0 a fost bolezat in relfgiunea cre;;lIn11;;1 prochirisit Anagnos!
de 51 .. Meletie, eplscopul Anllochlei, carele prevedea d! loan va devenl in
cre.stlna un al dollea vas al alegerei, dupl! Aposlolul Pavel.
Fe la anulul 372 imparatul arlan Valent a seos din scaun pe
Sf. Melelie I-a exllal, larli din Anllochia, cunoseilnd rarele call-
tllil ale lui loan, se gandiau ca sll1 rid ice pe Iranul episcopal, de aareee
numai el ar Ii tasl in stare sli combatli eu sucees arlanlsmul ee se furl-
!?lise 1n blserlea AntiOchiel, *i care de asladatll amenlnla cu putere orlo-
dos:ia, filnd ehlar tmpliratul arian.
loan 1nslI, cu prlelenul sllu dincopillirle Vasllie, . eu alii do! colegl de
;;eoall'l, Theodor (cunoseul sub numele de Mops ueslia) ;;1 Maxim (devenl t
1n urml1 eplseap Seleueiei), s'au sfatul! de a manachlsmul, "I
dacll penlru moment n'a putut sll-;;I realizeze darinla, eauza a fost cll a
trebull sli cedezi? rugamlnlilor mumef sale Anthusa. (A se vedea traelatul
despre Preolie, 1, 5). Darll dupalrecerea de Irei ani, fie' eli a consimili
muma sa, fie ea ea a lncetat din vlalli , ceea ee pare mal probabll, g!5.-
.slm pe loan in Monaslirea cea eondusl! de fostul sllu dasclll, Diador (cu-
noseul c!upli aceasta caEplscop al Tarsulul), imbrlleat in schlma mona-
ehallI, ocupandu-se eu sludlul aprolundat al Sf. Scrlplur!"). Sase ani
a stat loan 1n acea Manastire, lnlre care lr.trli acel petreculi
tnt?o pesterl! din apropierea Manaslirei. Luptele cele aspre, ins!!, la care
slngur s'a supus, <:u deosebire lui in I a vlIllimal slInll-
lalea simlilor, asa cli s'a vlizut sHit a se reintaaree in Antiochia pentfu
d!ularea slinlitlilei. .
Pe la ineeputul anulul 381, loan a fast ehirotonlsit Dlacon de Sf. Meletle,
larll in anul 386, a fast ehirotanisit Preot de noul episcap Flavlan, care
latoclatl1 Ia pus *1 lnsareinarea de a calihiza predlea' cuvilnlul lui Dum-
nezeu in blserica Antloehiel, drept care apartinea numal eplscapului. Pal-
ladl!!s (in viala Si. Chrlsoslom. pag. 41, 42) niporteazll urmlilorul fapr pe-
Ireeal la chlrotonlrea lui ea preot: .lmpllratul Leon zlce, ell in momentul
dnd .. flavlan imbrllcat eu sacrele vestminte i*1 pusese manUe pe capul
noulul preot, un porumb alb a sllitul deasupra capulul lui loan. inalnlea
lnlregului popor adunat in blseriell. " Ac:asta cll a fast ea slmbal
al carl!liel splriluale a lui loan, 1n acelaSi limp slmbol al Sf. Ouch, de
care el a fa5t povllluil panli la cea de pe urmll suflare.
Pe la inceputul anului ' 93. incetand din vlala Neclarle, Archleplscapul
Gonstantinopolei, Impllraru\ Arcadie, dupa recomandarea lui Eutraple, a
aprobal ea 1n tronul rllmas vacant sli fie ridkal loan, presvilerul blsericel
din Antiochia, 1n care scop s'a dat ordln imparlllese lui Aslerie, Guver-
'naloml Sirlei, ca de Indatll sli trlmltl1 pe loan laConstantinopole, flirl! vuet
IlIr!! ea populalladin Anllochia sll prindl! de vesle de aeeasla. 0 ase-
menea precauliune era .cerutli de tmprejurllrl, de careee loan era foarle
mull fubit tn Antioehia, !?i dad! s'ar Ii aHat mai dinalnte Intenllunea Impl!-
falulol de a lua a avea pe loan 1n Conslantinopole, poate ca poporul
s'ar 'lilmpotrivit la aceasta.
t) Socr.at 6. 3. Sozomen 8. 2. Palladius, 10 dialogul despre vlata lui
sostom 5, apud Montfau.eon T. 13.
17 -
Aiungand la COl1stanlinopole, tn ziua de 26 Fbruarie, 398, loan a iosl
chlrotonisil Archlepiscop !?I Instalat in Ironul de Patriarch al C::>nsfantino
polei, de dltre Theolil, P"lrlarchui Alexandrlel.
fiind plllruns de datoriile aceslel inalte demnllllll, Silntul Plirlnle a pus
un deosebll Interes in ere*tlnarea Goillor. in 1ngrlli.ea eelor bolnavl *1
sllraci, in mora lisa rea c1erulul a paporulul. !?ase ani neintrerupli vacea
sltotulul Chrisostam a rlisunal eu pulere in blserlc:a Canslantinopolel. in-
demnand, sllitulnd, rugand, !11 eilleadaai ehlar paruncind, Iilnd lotde(luna
lnsuHelil de dorul ee nutria, ca Hecare ere!?tin sll dev!n! adevlirat urmas
al Milntul10rulul Chrlstos.
Din nenorocire lnsli, aetivllalea sfanfulul Plirlnte n'a fost pe placul. lu-
turar, de aceia pe une-Iacurl a Inv!dla, pe a1le locur! gelasla !?I
palla de rllsbunare, de aarece sftntul loan bleiuia U:lrl'i nlci a erulare rllul,
ori din ee parle ar fl venit, ell nu dupll mull limp eel nemuillimill, in
Irunte eu Theolil al Alexandriel, eu implirliteasa Eudoxia !?i chiar eu Eu-
traplu care.1 odlnioarli, au lnceput a lei de leI de intrigi
conlra slintului Chrlsoslom, inlerpretilnd cu lotul predlcele sale, cum
*i vlala lui ascelicll. .
Theofil al AI"xandriel ura incll dela incepul pe Sf. Chnsostom, pe deo-
parte fiindcli I se canlrariase planurile sale, de a pune pe tronul Lonstan-
linopolei pe un monaeh al sllu Isldor, . iarll pe de alia, Sl care se crede a
Ii fost motivul principal de urll. c1\ sllntul Chrisasfom 1i 1ntunecase cu de-
lalma ce se despre dansul, ea de un orator bun. Pe
langli aces tea apol, nu pulin a canlribuit Sl laptul, cll Sf. Chnsastom a
primll In Constantinopole pe oaiecari mona chi alungali din Egipef de Teo
til, ;;! Ii-a ascullat plangerea lor contra de a;;a cli
Sf. Chrisostom pentru ace;;1i mona ChI, a 1051 conslderatli de
Theafil ea un amestec al Patriarchululde 'Constantlnopole tn diocesa sa.
Impllrlileasa Eudoxta pe Sf. ChriS?stom, eli In
sale predlcl comblitea luxul podoabele lemee;;h, 1n hmp ce s1lracII ;;1 eel
infirml nu aveau hrana zilnicll . D.ua aceste doiilllt! plirinle!?ti, 1mpllr1lteasa
Ie eredea ea zise mai mull la adre s a So.
Eutropiu ura p'2 Sf. PlIrlnte pentru dH contra ria totdeauna planurile lui
cele liraniee.
De aid apoi a \lrmat coalilia Eudoxia eu Theolll al Alexan-
driel, ;;1 cu a\li cali va nemullami\ i, printre care ;;i lpil.an: e al ( y.
prului, eontw Sf Chrisost om, coalili e cafe a adus. l UI dill. tronul
Patriarchal, ;;i care tolodalli compune una din paglOlle cele mal tflste ale
istariei biserice;;li. Cu aceas;li ocazie se vede cum intriga minciuna au
trlumlal, spre necinst ea celor ce au llieut uz de el e, lara adevllrul ;;i dr"p-
latea au lost batjacorile ;;i caleal<: 1n piclaare \ .
Cu a';est st lgmat pe frunte a 1nlel al bi s erlca cre;;tinli inca de pe atuncl,
pe Theofil al Alex<lndJiei, pe imparllteasa Eudoxia,;;i pe toli ce au
conlribui! la comlt erea acesl el nedreptti\i, ;;i cu dansul vor ramanea panll
la veacurilof I
VlId ll. di heolll Cd III nu va pUlea lace nimic, de oareee
St. Chri :: oslom avea pe langl! dansu\. un numli r de vr' o patrllzeel de epis'
copl, a pie cat din Constanlinopole tmpreunll eu parllzanii sl!!, 30 la numllr'
2
- 18-
s'a consliiuil 1n Sinod in una din suburbiile Chalcedonului. numilli Oris,
$1 pebaza unor acuzajiuni nedreple I a eondamnaJ in !ipsa 13 ea.th erislre.
o asllel de senlilil1i nedreaplil fiind sllpusll imparalului J\.readie, acesla
sub presiunea implid1tesei Eudoxia a aprobal-o, a ordonal I2xilarea slin-
lului. Darll deabea plecase silnlul din Conslanlinopol e, populalia sp1iF
manlalli de Un eulremur mare, a alergal eu mic cu mare la palalul inlpli-
rlilese, cu lacr::imile in oelli s'a rugal de implir!l lul ea 5li pOfunciasdi a
II adus lnapoi Sf. Chrisoslom. lmp1irall,i ! a r."imas ioarl e lncBn lal dl s'a ivil
un asemenea moliv spre a pu!ea ordona retnloareerea Sianlului, mai ales
di se de vreo rl'iseoaHI a populaliei din Ccn stantinopole. ..
In urma ordinului ll11p1irl:ilesc, Sf. Chrisoslom s'a reinlors tnapoi In Con-
slanlinopole, unde aiosl primit in Iriumi de paslorifii sai , j<.rll Sinodul
constiluit din 70epi s copi a anulal hollirlrea necanonidl lualli de zisul
Sin,od din Chakedon .
Oarli n'a Ireeul mull limp, l?i vijelia ee se eredea conlcnil i:'!, a izou i:nil cu
mal mare iurie. Oinainl ea bi serieei Sf. SOfia).- se pusese sl alu ea imp1iralesei
Eudoxia, eu a d1reia inaugurare se dedese difeva serbllri Faplul
acesta a fost luat de Sf. Chrisostorn - eli drept cuvant - ea 0 oiensli
adusll biSHicei, de ac:eill I-a comb1itut ell to ala putere1l prin pr(?d ieele
sale. penlru care imparaf easil infurialll, a tneepul din nou sa lese inlrigi
contra SHnlului . sa preg1itiasc1i eonvocarea unui Sinod pen!ru calheri-
sirea lui. Ailand des pre lleeasf a Sfantul, nu s'a lnirico\lal :;;i niei Illl a eedal
de loc. ei Infe'una din zile inca a pronun!at acel eelebm di seurs, In bise-
riel1 al dirui exord in cepe ell aceste cuvinf e: .. Erodlada S '2 tnlu-
5e tulbudi, lara:;; i joadl, i3ra;;i cere a av?a pe fipsi e ea pul
lift loan". Aeeasla ll1eli mai mull a inlarilat mania Imparl1tesei Eudoxia,
iemee plin1i de vanifate :;;1 de ambijiune, 1naintea d!reea 'imp::iralul Areadie
era Iipsif de oriee voinla.
Nu dupa mull limp s'au adunal in Conslalinopoie un num1lr oareca re de
episcopi din Siria :;;i din Asia- mica; dupa ordinu! impllrates:.:. fo s l invitat
Theulil al Alexandriei, dara acesfa. a reiuzat sl'i vinll, de lea mi'l ca sa nu
pillas cli <:a in randul tr ectl l, dlnd a sdipal prin fuga numai de mani a po-
pcrului irital :;;i 'iniurial ,contra sa, penlru intrigile ee !2sea asupra SL Chri-
soslom. Toli aeei episcopi ad una!i In Sinod, au IUilt In errcefare acuza-
jiunea ee se adueea de astadaU\ SI. Chrisostom, dl de:;;i de eatre
Sinodu! din Chal cedon, lotu ;,i el liind rechemal din exit eu ordin imparli-
fese, nu a erezuf de cuviinll1 de a Cl :? lepfa hot 1l rlr e.'l Sin odu lui, ci ell dela
sine pufere s'a rei nsfalal pe fronul Patriarchal sQrveo;;te cde religioase
contra ean03nE:ior. La loafe aces te aellzaliuni rllspund d:n parfea Palriar-
chului palruzeci doi episcopi. cli Sinodul din Ori s nu a judecal le-
galminl e pe Palriarch, :;;i dadl s'alilturnaf din exil , n'a Ulcut-o eu dela sine
putere, ci dupli ordinul iup1!d'ifese :;;i silit de popor, care I-a primif In
Iriuml. Oara-iiindea marea majoritale a acesllli Sinod era eOlllpusli din
episeopii Asiei mici din acei ai Egipetului trimi:;;i de Theo!iI, de aceia
Sinodut aeesla In majoritate, s ub presiunea Jmp1irtitesei , a condllmnaf la
calherisire pe SI. Chrisostom, In anu! 404. In zi1.l 1l de 16 Aprilie 404, in
sambata Pa:;;telor pe dind loan boteza eatihumenii in bapfistedu, a fosf
scos eu lorla din bisericll de clifre inadins, iarl1 dupli douli
-,- 19 -
,lun.i delaacea daHl, adecli lei zile dupl1 slirblitoarea Cin cl-zf>clmel
a fosf Irimis in exil la . un sat din ASia-Midi" numitCucuSOs. Aproape frei
ani a staf SI. Chrlsostom in ,acesl sat, sub paz", In care limp
nurnal de nevinovlliia sa, cum:;;i slmpatia lufu.ror persoanelor de
:;;i piQ3Se, eu care el.intrelinea o .vie eorespondenlll, .il .
ceau in aeea lupt1i grozav1!. Oara rl:illtiltea prigonitorilor sai nu s'a mllrginit
Humai aiei, ej dupa st1iruinja imparatesei Eudoxia, impllraful Areadie a dal
poroneli, de a Ii slramutal locui de exit 111 locul numit Piliunda, din
in apropIerea Sevaslopolei. Trei luni. dearandl)l a cl'il1!torit . Slfmlul
pazaosla:;;ilor, 'in care limp ealduri!e eeletropicale de pe aeolo, sau. :;;i
aIte inlemperi i; il sll!bise intr'atiila incat dlrld a ajuns in eet alea Comana,
a dzul la pal. Pesle noaple i s'a tnfllti:;;al marlirul Basilise ale cllrui a
erau aeolo :;;i i-a zis: "Cund, irafe .ioane, caci maine yom .Ii im-
preunll". A doua zi stantui ruga pe osla:;;i ea sll ramana aeolo, darl'i osfa:;;1i
nevoind a ceda \'au silil a merge mai depart e. Darl! deabia e:;; ise din ce-
lal e, :;;i Sianlului flkandu-i-se rau au iost nevoili a se infoarce ina pQi in
Com ana. Aiei impllrta:;; indu-se cu s iintele tain.e a iis . eele de pe urma eu-
v.inte: .. ::;Iava lui Oumnezeu penlru tOilte" 'rlr f)ElI) Itavtwv SVEXEV),
dupa care :;;i a dat in ziua de 14 Seplembrie anul 407.
Dupl'i Irecerea de 31 de ani dela aeeasta data, adeca in' anul 438 cedand
wgllminlelor genera Ie, Patriarchul Proclu a ad us moa :;;lele Sf. Chrisostom
le:a depu 5 in biseri ca SI. Aposloli din Constanfinopole t),
ACTIVITAToo. LITERARA PASTORAL!
SF _
Seeolul al 4-lea dupa Christos se nume:;;te in general seeolul de aur al
bi sericei din cauza ca cei mai insemnali p1!rinjl :;;i dasclili ai lu-
mei eu care se mandre$te, au slrl!lucit in aces! seco!.
Vasilie eel Mare, Grigorie Nazi anzul, Grigorie Nisis, Athanasie al Alexan-
driei, Ambrosie al Mediolanuilli, Augustin, Fericiful Jeronim, aljii mulll,
sunl ca ni:;;f e lueeferi slr1ilucHori pe orizontul inleleelual al blserieei
care vor straluci tn veci 1n deeursul seeolilor, spre slava Manful-
forului noslru iisus Chrislos a biserieei intemeiat e de dansul, - fnsa in
irunfea luluror acesloralocul de onoare se euville Sf. loan, Archiepiseopul
Constanfinopolei, pe care in!reagll, imedial dup!!. ineelarea lui
din viaj1i, I-a proc\amal de dasc1!1 ecumenic, cel mai mare luminalor al
lumei , stalpul bisericei, lumina adevllrului, frambiJa lui Chris los, proroe :;;1
vorbilor al fainilor lui Oumnezeu, Theoforul loan, Chrisoslomul loan, voind
prin de a lnvedera marde lui tal ent oraloric.
') Socrat, istor. bi s. 5. 3 p2.na la S?zomen, istor .. bis. 2 la
fine. Isidor Pilusiotul sl Nil in millte dm eplstolele lor . . Fobe, Mlfloblbha 25.
59. 89. 96. 172- 174. 270. 273. 274. 277. Suida. Migne tom. 47-64.
- 20-
in ad lvl!r cl!. SL loan Chrl s oslom 1n privlnla darului oraloric, cel tnla.
a los I consideral 1n decufsul secolilor. nimlc nu ne poale eonvlnge eli
nu va Ij 101 el cel inlili Tn secoHi urmlllorl t
ideliof. frumllselea. pulerea alracliunea slilulul, figurile relorice,
care ill enluslasmeazl! spirllul 111 rldieli 1n regiuni inal!e. sunl tn adev1ir
de 0 pulen! xlraordinarll In loale scrierile !:it. Chrisoslom.
Ori pe care din scrlerlle lui vei pune milna, Ie simli eapllval dela cele
dlnllll rllnduri. Nu ee s11 admlr! mal mull; tnl!lfimea Idellor. figllrlle re,c
torlee: jocul de cuvinlepe une.le locuri, lui enciclopedice apro:
sau fenomtnal11, de oarece aproape fiecare Idee. aprOape .
heeare frazl! dm omlltlle sale, esle cerlifiealll zlcllnd cu vreo cltalie din
Sf. Scriplurll.
.. lImba lui ,loan. IS.ldor Pilusiolul (Carl. 11 eplst. 42) Irumusell!<l
Idellor. cum memona lUi cea exlraordinarl! au ulmif, nu zic pe allii
aeeasla poale 12 conslderall! de mulli ell un lucru neinsemnaf) dara ehla .
pe Llbaniu. cel renumif pef1lru eloquenll1." . r
Care cale anume sunl serierile Sf. Chrlsoslom 7
La aeeasll1 lnlrebare iall! ca rlispunde Suida: .. A numlira loale scrierHe
Sf. Chrisoslom, nu 12 cu pulinlli omulul. cl numai lui Dumnezeu care cu-
tolul". IsIOIlograful Calisl (islor. bis. 13, 2) spune cli a celil mai
mnlte mil de cuvlnle de ale lui Chrisoslom. ocupllndu-se tncl! din copillirle
-lmfrral cu scrierlle lui. Darl1 de oarece Calisl nu 12 consideral ca un crifi
consumat, de ,!ceia nlei nu pulem pune un mare femel pe verilalea
lelor sale, Cela ce lnsl! se in mod cerl, esle cll Sf. Chrisoslom a 1051
consideral ea cd inlai scriilor lnlre pl1rinlii blsericei. scrierile
can nlau rlimas dela dllnsul. $1 de a cl1ror aulenliclfale nlmenl nu se mal
sun I alaI de numeroase de prelioase, inclll ar frebui cuiva ()
vlalll tnlreagl1. ca sa Sl ocupe numai cu el e. 101 nu I-ar iideajutls. ca sll
Ie pOala medlla cum se cuvine. .
Pe 11lngli aceasla apol. caraclerul particular ce esle Imprimal in loale
Sf. Chrisoslom, Iii indica Im<dial daca seriHea ce 0 al 1n mana
aparltne sa.u Sf.. Chrisoslom. presupunand dl nu se numele
Ceo a deduce -aeeasla insuli din examinarea scrlerel ,
cli loa Ie scrierile Sf. Chrlsoslom, fie ele dogmatice, fie mo-
rale, h<; ermlnli de ale Sf. Scripturi. poartl! ca lip parlicular nrmliloarea ca-
raelerisficl! : nici scrierile dogmafice nu sunl cural dogmatiee, nici eelc
nu morale lipsile de partea dogmaficll, nicl expli-
dinle sail ermmllie lUI asupra !::if. Scripturi, nu pol Ii cural ermineulice
filra. parl.ea cl 10ille se sub aecsle Irei fele;
ermmeuhdl morala. De aeela noi vom Impllrli serierile Sf. Chrisostom
tn Irei categorii prlncipale: I. Tractale, 2. Erminii 3. Cuvinle sau predict.
1. TRACTATE.
.1. TraclGllul despre Preolie. Sfantul loan avea un prieten foarte iubit Indi
Vasilie. Imparatul arian Valent exilase pe episcopul Me-
cu intentiunea de a pune in locu-i episcop arian. Popu-
latia dm Antlochla ram:l:nand farll episcop, !iii pentru combaterea 8rianismulni
.
21 -
se hotarise de a ridica cu sila pe scaunele vacante de episcopi pe loan
Vasilie, ale caror calitati Ie in deajuns Antiochenii, !?i in cari pusese
toata Increderea pentru combaterea arianismului. Simtind de aceasta loan, a
propus lui Vasilie ca sa ama.ne chestiunea chirotoniel lor pe un timp oare-
Otre, spre a se gandi cu maturitate. Dupa trecere de c:ltva timp Vasilie a
.fost chirotonisit episcop al Rafanei, in timp ce loan s'a ascuns a fugit de
chlrotonie. Vasilie dupa ce a "azut ca prietenul san loan I'a Uisat cu jugul
archieriei In gM. s'a intristat foarte tare, l;ii nu se jena de a-!?i exprima ne-
nlultamirea sa in contra lui loan. Sfantul Chrisostom ca drept rasp;ms la
nemultamirile lui Vasilie a com pus tractatul acesta des pre Preot
ie
in forma
de dialog, in care sfantul Parinte nefacand niei 0 deosebire intre episcop
preot, eu colorite cele mai vii !?i mai gratioase::maretia datcriilor
!li a primejdiilor care decurg din servirea pastorala, unde se cere sufletmare
!li incercat, ca al prietenului sau Vasilie, pe cand pe el se crede nedestoinic
deo astfelde inaita demnitate. ca a fug:t de chirotonie nu
pentru d\ 0 ei ca sa scar,e oe cei ce I'au ales de cr:tica justi-
ficata. d\ au incredimat unui cooil IIslIratk (\ asa np tnaltll demnitate. In
ajutorul justificarilor sale aduce chiar pe Apostolul Pavel, care a fost
.l"idicat in al t:eilea rM 11nde a si vazut lucrurl ce nu este slobod omului a
Ie grai. s'a flkut al tainelor lui Duntne"l:cU tot.u"; treml1ra l!an-
dindu-se la m<1retia rli.liroonsabilitatea acestui sacerdotiu lnalt Descrie in
amanuntime datoriile episcopului, ingrijirea ce el trebue sa 0 aiba de pasto-
ritii sai, nu numai ei trupe!?te. ispitele ce el Ie intampina pri-
mejdiile la care este expus, dad mai ales nu va invoca charul sf. Duch, ca
sli-l intliriasd ;;1 sustina intru indeplinirea sfintului sacerdotiu incredint
at
lui.
La auzul acestora Vasilie a ras;::uns cu lacramile in ochi: nStarea mea este
vrednid de jelit. Abea acum am putut pricepe profunditatea relelor in care
m'ai afundaL Deci dad te interesead intru 'catva afacerile mete dad!. este
pentru mine vreo mangaere intru Christos, daca ai vreo sau com-
patimire pentru mine, tinde-mi mana de ajutor, Hi in fine tot ceia ce prin
cuvant sau fapta ar putea sa rna ridice din prapastia in care m'ai afundat ...
n Dara eu (zice Chrisostom surazand) cu ce pot contribui, !?i cu ce pot sll.
te ajut in ascmenea noian de datorii? Dara fiiudd lti nlace aceasta. curaL
orea iubite nrieten.e! In timr",l d.nd ti S8 va oermite a te repausa de grijile
isvorite din acest sacerdotiu, voiu fi langa tine, te voiu man gaia, ;;i nimic
nu-ti va Iipsi din cate imi sunt cu putin1a. ered in Christos care te-a che-
mat te-a pus in fruntea turmei sale, ca vei c:l;;tiga atata curaj din inde-
plinirea acestei slujbe, incat pe mine care rna voiu primejdui in area zi,
rna vei primi impreuna cu tine in vecinicile (Tom. 48. Migne).
Aceasta e partea de pe urma a Tractatului des pre preotie. DaTa impor-
tanla acestei scrierl resida mai ales in cartea I, unde stantul Parinte descrie
conversatiunea ce 0 a avut cu muma sa, care'l ruga de a amana hotarirea
luatll. de el de a se calugari. Conversatiunea aceasta este at:l:t de mi!?catoare,
incat dela primele r:l:nduri far a sa ti se umple oehii de n
Ni
-
mic, zice eriticul Villemain, in critica :ce 0 face acestui tractat, nu se poate
compara cu susplnurile acestei mume Intristate. , Expunand toate peripet
iile
,
toate supar.1rile toate primejdiile unei femei tinere rll.masa vaduva in mij-
locul, lume!. in sll1biciu.nea sexuiui a etatei sale, zice fiului sAu: "In toate
- 22 - .
aeeste tienorociri nu putinl'i mflngflere mi-a ad us faptul de ati vedea ineon"
tinuufata ta, a pastra vie imaginea tatalui tau, eu eare seameni foa!'t:
bine. Pentru aeeasta tocmaL ehiar pe dmd erai prunc .niei nu puteai gan-
gani bine,cand mai ales copiii incanta pe naseatorii lor, tu mi-ai adus muW!.
mAngaere ... Deci in schimbul tuturor aces:ora iti cer 0 singura gratie: sa nu rna
vaduva de a doua oara, niei sa aprinzi din nou do!!ul ce deja se stinsese.
meu. Gei tineri au speranta de a ajunge la batranete
adailei, dara noi eei deja imbatraniti, nimic nu mai a*teptam, decat moartea'l
Ded, dupa ee rna vei pune in pamant, oase\e mele Ie vei amest.eea Cll
ale tatalui tau, fa ctit de departate, umbla pe mare oricat vei voi,
caci atunci nu va fi nimeni care sa te impedice. Intru ctit timp lnsa respir,
sufera a pe :Anga mine! Nu supara pe Dumnezeu nu aduce asupra-mi
atAtea rele, caci nu te-am nedreptatit cu nimic! Daca ai a rna lnvinovati eu
ceva, daca te silesc de a adaoge ceva la propriile tale ocupatiuni, nu te uita
niei Ia tegile naturei, niei la ce ti-am dat, nu te sfii nici de obicei
niei de alteeva, ci tugi de mine ca de un I Dara daca
eu fae totul spre ati procura in eursul vietei macar aceasta,
daca nu altceva sa Ie. tina pe langa mur;;a tao De vei spune ca ai mii de
prieteni. totusi niei unul nu te va face sa te bucuri de atata ca mine
pentru d\ niei nu este eineva care sa doY:asca fericirea ta, pe atatpe cAt 0
doresc cult (Tact. despre preotie, cost. I) .
.GAta expresiune de durere de adevar! exclama criticul Villemain. Aici
se simplitatea lui Orner, sau mai bine zis, a naturei chiar I Legea
care se parea ca se simtamintelor inimei, Ii infiltra tocmal
ceva sf Ant curat. Tot ce este ascuns in inima unei mume, este continut in
aceasta umilita rugaeiune, ca sa nu fie sacrificata de fiul sau
niei chiar din cauza religiunei" (Tableau de I'eloquence chret. au IV siecle,
pag. 146, 147).
2. Traclaful cl'ilre Theodor cel cl'izul. Acest Theodor (cunoscut dupa aceasta
sub numele de Mopsuestia), amic a1.Sf. loan, 1mbracaseschima monachalli.
impreuna cu dansul, insa dupa putin timp a lepiidat rasa s'a insurat ,cu 0
feeioarl:1. numita Ermione, fapt care a holarit pe Sf. loan a-i scrie acest tractat,
prin eare se incearca a intoarce pe prietenul sau Theodor din descurajarea
la care ajunsese fiind mustrat de cuget pentru fapta lncurajazli.
eu diferite exemple din Sf. Scriptura, unde oameni mai 'nainte, au
ajuns prin pocainta la cea mai inalU! perfec1iune morala. La urma arata de-
aeestei vie\i, cat de primejdios este de a se uita cineva tn-
darat, dupa ce odat! a fost pus mana pe plug. (Tom. 47).
3. Despre feciorie. Mai intAi Sf. Chrisostom combate pe ereticii, cari fu-
giau de casatorie, ca ceva neeurat, demasca ea mai rai decat Iudeii; ba
chiar decat paganiL Apoi explicand pasajul26 din Corinth. cap 7 "ca bine
este omu!ui sa fie" arata superioritatea feciori ei, tnceputul casatoriei,
rezoIvAnd in timp obiec1iunea ce s'ar putea face, ca adeca s'ar ni-
mid lumea dacaoamenii nu s'ar insura Dupa ce apoi da tnsemnatatea cu-
venita celor insurati, arata diferitele greuta\i lupte prin care trece eel
ee petrece tn feeiorie, conclude 1a urma, ca feeioria e mai de .preferat, :pa.t
pentru via\a prezenta cAt pentru cea viitoare. (Tom. 48) .
i( 4) Cltrl! 0 vaduvll tanl1rll l?1 despre' monandrie (a avea un singur Mrbat);
V
23 -
scriere compusa din 13 paragrafe. In partea I mangae pe aceasta vaduva
pentru perderea iubitului eiMrbat, Therasie, apoi arata cum dansa ar
putca sa tntrebuin1eze mai binc mai cu folos avutul ei. In partea a II arata
bunurile cc rezulta din vactuvie, in timp relele ce decurg din a
doua cl1satorie. (ibid.).
5. ClIfrl! eei ce combal pe cei ce lnlrl! til monaehism, scriere compusA
di!l trei carti, dintre care carte a a doua este intitulata "Catra un tata necre-
dineios" carte a a treia .Catra un tata eredineios". Cartea tntaia a. fl)st
scrisa in urma ordinu!ui ce se dase de imparatu! arian Valent, contra mo-
nachilor (anul 375) In toate aceste carti Sf. Parinte apara monachismu! de
atacurile nedrepte ce i se aduceau, arata ca "adevarata filosofie", catra
care trebue omul sa tinda. (Tom. 47).
6. Compara liune lnlre dinaslia impl!rl'll easc1!, boglljie superiorilale,
tnlre un monach, care in adevllrala filosoiie dupl! Chrislos . Scricrea
aceasta compusa din 4 paragrafe, este afierosita tot vietei monachale. Prin
ea Sf. Parinte arata ca monachul este mai pre sus de imparat, caei "cel
ce se preda lui Dumnezeu vie1ei monachale, se de placeri
invidie, pentruca el se lupta contra demonilor, nu contra oamenilor, vor-
nu cu guvernatorii sau cu cei din garda tmparateasca, ci cu profe.tii
cu apostolii, este simpbl in via1a pre allii din
are, mai mult decatimparatul, caci acesta aur, pe cand
acelachar duhovnicesc; unul a deslegat sarcina, daca e milostiv, pe
cAnd celijialt a eiiberat suflete de sub puterea demonilor prin rugaciuni ; unul
ea acesta de buna voe viata prezenta, nu este invidiat de nimeni
ferieirea viitoare (ibid.).
7. Oespre umilinpl. scriere compusa din doua carti, adresate una mona-
chului Dimitrie cealalta lui Stelenchiu. Tractatele acestea scrise de
Sf. Chrisostom fiind diacon, intre anii 381 387, dupa cum se vede din
continutul lor.
S. Oespre lrlsl elll, cl!lrl! Slaghir ascellc, lulbural de duchuri rele, scriere
compusa din trei cartL Acest Staghir era unul din prietenii Sf. loan, i-a
scris acest tractat in limpul pe cand Sf. loan era diacon (Socrat, istor. bis.
u. 3), dupa cum se deduce din proimiul serierei, unde zice: .. Trebuia ca
insumi eu, prea iubite Staghire, s11 vin langa tine te mangAi 1n neno-
rocire ... dara de vreme ce boala trupeasea raul ce a cazut pe capul meu,
rna de a ramlinea in casa..... ceia ce arata ca a fost scrisa dupa 10-
toarcerea sa din monastire, mnd bolnav, sta in casa Prin aceasta scriere
mAngae incurajeaza pe prietenul sau Staghir, care cazuse intr'o tristeta
mare 5i nu arare ori ii venea gandul necurat de a se sinueide.
9. eei ce au iecioare sinisacle, el! monachiile nu Irebue a vielui
la un loc au bilrbalii. Era pe atunei obicei ea unii biirbati fara sa se 1n-
insoare tineau in casele lor fete nemaritate "niei pentru facere de eopii, l?i
niei pentru desfranare" dupa cum ele marturiseau. obicelu vine
Sf. Chrisostom combate prio scrierea de fata, asemanandu-l cu grozavc-
niile lui Tanta!. Acest ohicei este un scandal nejustificat, caci pretextele in-
vocate de cei ee au asemenea fete, ca adeca daca nu le-ar tine ei, ele ar
fara ni ci 0 protectiune, sau ca femeile in general au nevoe de mai
multll logrijire protectlune, sau alte de acest fel, nu suot serioase De
- - 24 -
aceia pe unli ca ace!?tia Sf. PlI.rintc, de a se elibera de asemenea
::iclavie.
10. C!! eel ce roll 5e slngur, nimeni nU-1 poale vl:W!ma. Prin
aceasta scriere Sf. Chrisostom combate pe acel ee f1lra sa cugete vorbesc
.. dl in lume este 0 confusiune, cl1 multil neoranduial1l. se observli intre
oameni, multi se vad nedreptiWti pe fie-ee zi, nu este niei 0 indreptare din
lege, uu este nici 0 teama de tribunale ... ca rliul se pe fiecare zi...
ead de aiei multi din eei ca de 0 mani e proastli, acuzli
pronia dumnezeeasca". Combate deei pe cu putere, aducand in spri-
jinul sau multe exemple din Sf. Scriptura. (Tom. 52).
1 I. O!lrli ludei Elini dovadll ea Chris los es le Dumnezeu, din cele vor-
bil e in mulle loeuTi de dansui pe 1<1 Proieli. AceasU\ scri ere contine pe
scurt rezultatu\ tuluror celor spuse de Profeti . in privinta locului
vietei !?i mortei Mantuitorului, in privinta apostolilor lui, a raspandirei invll.-
taturei sale, precum !?i realizarea celor profetizate de Iisus Christos. (Tom. 48).
12. CUrl'! eel ee 5(' de nenoroeiril e Intampl ale. de eorup.:
riunea poporului de alungarea pn:olilor pentrn nepriceperea dumne-
pronii conlra judeilor. Precum se vede din titlu, tractatul acesta,
ca acel de sub No. 10 se rapoarta la cele din urma zile din vi ata Sf. Chri-
sostom petrecute in Constantinopole, are de scop' de a sprijini in spiritele
oamenilor adevarul nepriceperei proniei din argumentele
din crellturi. "Este cea mai de pe urml1 prosti e, zice Sf. Chrisostom, ames-
tecata. eu nebunie, de a vedea cum' doctorul taie. arde pune medicamente
tari, cu toate acestea nimeni nu face yorba multll , in timp ce intelepciunea
cea negraita, nepovestitll ::; i nepriceputa este cercetall1 cu amanuntime, !?i se
tlltreaba cel curios de ce a!?a nu alminterea ?" Cum ell orice cre!?tin nu
frebuie de a cerne chestiuni de asemenea natura, nici nu trebuie a se
scandaliza in scarbele ce Ie are, da ca dovadll pe Abraam, Isaac:, Iacob.
Apostolii !?i ceilalti sfinti, eari au patimit multe, nici odatll nu s'au
scandalizat niei n'au ispit it pe Dumnezeu, fiindell foarte bine .ea
fimpul de fata este timp de lupta, topitoare 1n care se curata aurul, gimnas-
tid! unde ne exercitam, etc." (Tom. 52).
Cateva din aceste tractate sunt scrise de Sf. Chrisostom pe cand era Dia-
con, earll cateva pe ean<l era simplu monach, ca de exemplu : . Tractatul
despre preotie, Tractatul contra celor ee comMteau monachi smul, Tractatul
c'Jmparatiunea intre impllrat monaeh, Clitra Theodor cel elIzut.
'11. Err.:niniile sau. explicarile
Sf. Scriptu.ri
Aici apartin toate comentariile ermineutk:e ale Sf. Scripturi, pe care Sf.
Chrisostom Ie desvolta in peri cope la diferite ocaziuni, in biserica Antiochiei
ca preot, sau in biserica Patriarchiei de Constantinopole ea Patriarch. in fata
pastoritilor sai, *i in formll de omilii, la finea clirora adaoga sfatuiri morale.
sfantul ParinIe a interpretat aproape intreaga Sf. Scriptura, noi
no avem astazi toate operile lui, earll cete ce ni s'a pastrat sunt:
I. Sinonsis (Clbrevialiunea) a Vechiulut a Noulul Tesf emenl. Opera
aceasta din cauza formei sale interioare, care se apropi e mult de comentarii,
- 25-
este taxata printre erminiile Sf. Chrisostom. Dupli caracterizarea V. a N.
Testament, istoria natiunei Judaice devizarea cl!.rtilor ambelor Testamente
dupli eontinutul lor, expune subiectul fiecaria din ele. Din nenorocire opera
aeeasta a ajuns panl1 la. noi nu intreaga, ci ciuntitli, clici din Vechiul Testa-
ment Jipsesc Prorocii dela al panli la urml1. iarli din Noul Testa-
ment nu are nimic (Tom. 56).
2. Erminia 111 carlea iaeerei, din 67 de omilii (Tom. 53-54).
3. Erminia Psalmilor, din care lipsesc cei mai multi (Tom. 55).
4. Erminia Proi zlului' Isai e, ;n care sunt explicate numai cele opt capitule
din inceput. Ermir.ii1e acestea ca aeea a Psalmilor,' nu ' au fost {lieute in
bisericli inaintea auditorilor, ci dupa cat se vede din aranjamentul lor, ele
sunt compuse pentru necesitatea casnicl!.. Sunt cu toate (eestea zece omilii,
dintre care cele mai multe se rapoartl1 la zicerea lui Isaia: Vazut-am pe
Domnul pe tron IIltlt" (Tom. 56).
5. Erminia la Proielul Oaniil (Tom. 56).
6. Comenlariile la Sf. Evanghelisl Malheiu compuse din 91 de omilii
(Tom. 57-58).
7. Comenlariile la :,\. aposlol evanghelisl loan, din 87 de omilii (Tom. 59).
R Comenlarlile la laplele Aposlolilor. compuse din 55 de omilii (Tom. 60).
9. Erminia epislolei dllrli Romani, compusa din 32 de omiHi. (In editia
britar.ice, Oxonia sunt 33 de omilii) .
10. Comenlariile la epislola I-a ealra Corlnlheni, din 44 omilii (Tom.
I I. Comenlariile la epislola II-a calra Corlnfhenl, compuse din 30 de
omilii (Tom 6\).
12. Comenlariile la epislola calra Oalaleni. Aceasta opera nu este implir-
titli in om:m, ci este explicarea epistolei intr'una, din inceput pana la fine
dupli modelu! expliclirei Psalmilor, Profetului Isaia Daniil (Ibid.)
13. Comenlariile epislolel calra Eieseni, compuse din 24 omilii (Tom. 62) .
14. Comenlariil e epislolei ealra fllippeni, din 15 omi:ii (In editiunea de
Oxonia, 1855 sunt 16 om iii i).
15, Comenlariile epislolei calra Coloseni, compuse din 12 omilii (Tom. 62).
16. Comenlariile epislolel I ealra Thesaloniceni, din 11 omilii (Ibid.)
17. Comenlariile epislo!ei 11 calra Thesaloniceni, din 5 omilii (Ibid).
18. Comenlarlile epislolei I. ciltra 'f imolhelu, compuse din 18 omilii (Ibid. )
19. Comenlarille epislo!ei a II dltrli Tlmolheiu, din to omilii (Ibid.)
20. Comenlariile epislolei dllrl! Til. din 6 omilii (Ibid.)
21. Comenlariile epislolei dUd'! filimon, din 3 omilii (Ibid).
22. Erminia episloiel calrli Ebrel, expusa astfeliu din adnolaliuni, dupli
adormjrea Sf Chrisoslom, de dilra Constantin, presviferul Anlioehiei (Tom 63)
Pe langa acestea mai avem inca fragmente destul de importante tot din
operile exigetice ale Sf. Chrisostom, ca de ex. erminia la carte a lui lob, la
Proverbile lui Solomon, la Profetul leremia, cate-va fragmente din epistola
catholicli a lui lacob, din epistolele lui Petru, din I epistola catbo1ica a
sf. apostol loan (Tom. 64).
26
III. CUVINTE OMILII
CARE !SE IMPART IN
DOGMATICE, PANIGIRICE f]I MORALE
Pedl!ld crilica conlimporana face distincliune inlre cuvant Omilie
(Omilie Inseamna conversaliune intima :;>i deci cel mal simplu cuvanl, cea
mai simpla predica bisericeasca, Hnde dupa eX2mpiulDomnului :;>i al apos-
lolllor lcompara Luca 4, 17 urm. Malhein 5, 6, 7. Fapl 2, 14-40 7, 2...,
56] parinlii bisericei ;;1 in general servitorii cuvanlului lui Dumnezeu se adre-
sau auditorilor in forma de eonversalillne simpta, familiara priceputa de
101i, eara 11 urma faceau ilplieatiunea morala a cilaliilor din Sf. Scripturl!
pe care Ii invocase, pe cand Cuvanl sau Predidl esle explicarea
lui din pericopa IUata dll1 Sf. Seripluri'i, :;>i cere de neeesilale de a Ii exptis
dupa regulele riloriee), la Sf. Chrisostom acesle cuvinte semnifidi
lueru, adedi popor.
A. Cuvinte dogmatice i Omilii
1. Locul1nlai 11 oeupll ede 12 cuvinle contra Anomilor '). prin care com-
bate pe discipulii lui Evnomie, dovedind Fiul esle [deopotriva eu
;;1 eu Sf. Ouch. Aeesle cuvinte sunt intitulate.,despre neprieeperea esen!ei
lui Dumnezeu" (Tom. 48)
2. Patm euvinle asupra zieerei "Nu poate Fiul faea de la sine nimic,
nn vede pe (Tom. 56) si eel asupra zicerel
daca esle eu putinlll, Ireaca de la mine paharul aces la, 1ns!l. nu precum
voesc eu, ei preeum voe:;>ti lu." Deasemenea euvantul contra
lor :;>i Manicheilor "ea altul esle paraliticul des pre care se ea a
fost slobozit in easa prin acoperemant:;>i altul aeela despre care spune
evanghelislul loan", eel de pe urm!l. care are 'ea subiect .. Tat!l.l meu pan!!
acum lucreaza, lucrez" (Tom. 63).
3. Dona calic.heze, din care una .. Calra eel ee voe:;;le a se lumina,
penlru ce botezul se nume:;>ce baea rena:;>terei, nu a iert1l.rei paeatelor,
ca e periculos nu numai de a ealca dara ehiar de. a jura, fie
eli ar jura drept", pe cand a dolia de :;>i e intitulat1l. ea eeialalta .. Catr!!.
cel ce a se lumina" mai deparle .. despre femeile care se
fmpodobese eu audirii :;>i cu impletiluri aurite, pentru cel ce fac us de
g3ciluri, sail harliufi alarnate la gat, sau de descanteee" (Tom. 49).
4. Despre diavolul, 3 omilii (Ibid).
B. Cuvinte i omilii de lauda l1i panigirice
1. Cell inlai omilie delelul acestora "Cuvant panigirle la zlua
terei Domnuluinoslru lisus Christos, Hind pe atunci (anul 386) neslgurll
') EV1f{}mil', discipul al lui Aetie, diaeonul bisericei din Antiochia, arian in-
foeat, eredea d[ Fiu! !?i CuvAntul lui Dumnezeu nu numai ea este ereatura
a lui Oumnezeu Tata!, dara. inca ea nici nu este de 0 fiinta eu Tatal,!?i
prin urmare neegal= &.v6p.oto<;;, de unde apoi!?i denumirea aeestor eretici
de ,Anomi. Contra lui Evnomie a seris Sf. Vasilie eel Mare. (Trad).
- 27-
tndl, rtumai de cativa ani cunoscula de oare-carl cre;;!!nl soslll din apus
Vestila".2. Cuvanl la Botezul Domnului. 3. Doua omiJii penlrulradllrea
lui lilda, ziua Sf. pentou predarea sfinlelor laine. 4. Alta omilie pen-
lru Iradarea lui luda. 5. Trei omilii asupra Crucei Domnului noslru, ;;i asu-
pra laiharului de pe cruce. 6. umilia penlru invierea din morti. 7. Douli
Cuvinle la Invierea Do,nnului (cel al doilea in 10m. 52). 8. Doua omllilla
Inallarea Domnului noslru (a doua in 10m. 52) 9, Trei omilii la sianla CinCi-
zecime, eara in cea dintai arata Sf. Chrisoslom de ce astlizi nu se mal fac
minuni (una in 10m. 64). 10. Seaole orui1ii d" laudll Sfantului Ano'S/o1 Pav,,)
11. Doua-zeci ;;i palru de omilii de lauda la diferili SHnti, \>recum la Sf. Me-
letie al An1iochiei, Martirul Lucian, ieromarlirul Babila (doua), laM<!rtirii
lubenlin Maximin, la Martira Pelagia, la purlatoriul de Dumnezeu 19natl'i!
la Evstalhie al Anliochiei, la Marlirul Romano (doua), la SHnlii Macabei (4),
la Sf. Martire Bernita Prosdoce 5i Domnica muma lor, la Lazar cel
morl de palru zHe, la Martiri (doua), la Marl!rul lulian, la Marl rul Barlaam;
la Marea Martira Drosida, la Martirii Egipleni, la Foca, ;;1 in
lineun cuvanl la loli Slinlii, cari s-au martirizal in loala lumea (10m. 49-50).
C. Cuvinte i omilii morale
1. Loeul prinCipal inlre acestea il ocup1l. eele 21 de omilii asupra statue-
lor, pronunlate in Postul Mare, al omului 387, in urm1l.toarea imprejurare:
Populalia ora:;;ulul Antiochia fiind nemullamil1l. de oare-care darl greie puse
de Imperatorele Theodosie, in vederea unui r1l.sboiu, s-a resculat contra au-
lorit1l.lilor :;>i contra ordinitor ea inca alalata de dilerili Intrl-
ganll a ajuns chiar la neeuviinla de a neeinsti slatuele imparalulul Theo-
dosie :;>i a reposatel lmpar1l.tese Plaehila, la a Ie in pia Ill.
Cand Theodosie a auzil de aeeasta s-a infuriat asupra Antioehenilor, ;;1 a
hotarat ca eetatea Anliochia sa fie desiiinfat!l. eu tolul, popu-
lalla sll fie slramutala pe aiurea, eara eapii instigatorii sa fie
La auzul aeestei loata suBarea din Antiochia a fost cllprins1l. de
groaza, :;>i mulli se gandiau ca sa p1l.r1l.sasc1l. Descurajarea ii euprin-
sese pe foli, e1l.ei nimeni nu ee va aduee zlua de maine, :;>1 ce se va
alege de avutul ;;i viala sa. B1l.lranul Episcop Flavian a primlt in finc de
a se duce in solie la Constantino pole :;>i a implora gratia imparatulul. 1n
\ipsa lui, Sf. loan Chrisostom pentru lneurajarea poporulul a
pronunlal aceste 21 de omilii, care sunt un cap de oper1l. oratorica, de felul
carora omenirea nu mai auzise de la Demosthen Incoace.
$eapte zile a t1l.eut Sf. Chrisostom, earll a :;>eptea zi s-a rldlcaf in am-
von ;;i a pronunlat prima omille despre poe1l.inll1 lneurajare, II carla'
exord incepe astleliu: "Ce volu spune :;>i ce voiu vorbi? Timpul present esle
de laerami,ear1l. nu de vorbe; de suspine, eara nu de cuvinte; de rugaciune
earll nu de predidi... Alat de mare este indrazneala, alaI de nevindeeabilli
este rana, alat de mare este plagil, mai pre sus de ori-ce l1l.madulre, i?i
avand trebuinla de ajutorul de sus .... trebue a se deosebi de ne-
in aceasta, adec1l. in a suferi eu barbl!jie inarlpaf
cu speranla eelor viitoare el esle mai pre sus de alaeurile oamenilor rlli.
Credmeiosul esle inlepenil pe platra credinlel, de aeeia el este ap!l.ral de
- 28-
Isbilurlle valurllor. Chiar de soar rldlea valurlle ispitelor, nu vor ajunge la
pieioarele lui, allil de 1nall csle el rna! pre sus de orl-ee .... Deel s!
nu dldem, lubllilor. Nu noi ne ingrljim pe allila de manlulrea sulle-
leasel!, pe elil se ingrijqle de noi Dumnezeu. Nu ne allil pe
nOI de a nu eeva pe cal il Intereseazl'! pe eel ee nl-a d1truli
sullel, ;;i care in fjn'Z ni-a dllruit alalea bunuri... Aeela (lob) ;;edea alunel pe
yunoiu, aeesla (ora;;ul Anliochia) ;;eade tnlr'o mare eursl'l.. S-a c\l'!tI-
nal rna! 'nainle ora;;ul noslru de eulremure, dar aeuril sl'! eUlremud! ehlar
sullelele inlemeitorilor aeeslul ora;; ... Alunei s'au eulremural lemeliile 'ease-
;or, earl'! aeum se eulremurl'! lemelliile Inimel ffe-el'!ruia ....
Alai de mare era deseurajarea loeultorilor din Anlloehia, tn cal bl'!lranl ;;1
linerl, bllrbajl ;;i lemel se boeeau nu numal prln easele lor,darli ehiar ;;1
pe slrade. De aeeia 51. Chrisoslom nu !ipsa de a ineuraja ;;1 a vindeea
acele sullele bolnave ;;i slabe. In omilia a 3-a inlre allele spane : "Iall'! un
om a 1051 insullal,;;1 noi eu lolii ne-am sperial ;;i ne-am 1nlrieo;;cl,
eei ee au insultat, dl! ;;i eei ee nu se ;;llu eu nimie vinovali; earl'! Dumne-
zeu tn lie-care zi esle insullal, ;;i ee ziein lie-care zi 7 in lie-care eeas, de
eei bogali, de eel sl!racl, de eel ee Irl!iese tn Iini;;le, de eel ee sunl in . su-
ferlnli, de eel ee ispitese ;;i de eel ispilitl, ;;1 eu loa Ie aeeslea niel 0 'vorb1l.
de nlel!iri.... Dumnezeu esle insultal in loalll zlua find presenl, vl!zand ;;1
auz!nd pe insulll!lorl,;;! niei trllsnele n-a Irimis, niei nu a poruneil de a
marea din hOlarele sale ;;i a se vllrsa pe pl!manl;;i a ineca pe loll,
nicci dl a poruneil pllmanlului de a se deschide ;;1 a inghijl de vii pe eel
ee au Insuital, ei sufere ;;i indelung rabdll,;;i porl1nce;;ce de a ierla, numai
dael! se VOT elli !5i vor 11Iglidui ell nu vor mai lace a;;a ... "
In line guvernalorul provineiel a venit in ora;; tmpreunll eu judecl!loril,
ea sl! lael! eereelare amllnunlltl!, ;;i provoealorii sl! lie pedepsili. Chrisoslom
rldielindu-se in amvon loemai in momenlul pe dhid guvernalorul intra in
biserlcl!, a ,opril pe eredineio;;1 de la ori-ee manileslare oslill! contra guver-
oalorului, ;;1 apoi a zis; "Penlru yo!, mi s-a pllIlI cbrazul de ru;;ine,
dupli loate acele euvinte multe ;;1 lungi, tne1l. ali avul nevoe de mlingliiere
de dlnalarli ... Doriam ea sl'i ml se deschidll pl!manlul ;;i sl'i ml'! inghilll, eand
11 auziam (pe guvernalor) vorbindl1-vll,;;i acl 'Ineurajandu-vl!, ael acusan-
du-vli penlru Iriea aceas la neralionallL. Nu vol ar Ii Irebull ea sl! ellplilall
invl'lll!lurli de la el , ci voi sll devenili dasealil luluror neeredineio;;i1or ....
(Omilia a 3-a).
Dupll ;;edere de mal mull limp 1n Conslanlinopole blllrlinul episeop Fla-
vian sa presentat tnaintea Imperalorului Theodosie. ;;1 1n urma unel pu-
lerniee euvanillri, a tndupleeal pe Theodosie de a ierla pe eei ee I-au insul-
ta't, ;;i prin urmare a revoca hOIl'!rarea ee luase de a dllrama eelalea An-
tioehiel, ;;1 a strllmula pe locuilori pe aiurea, earl! pe eel vi nova Ii de aeea
revoltli a-I uCide. aeeasll'! a adus'o tnsu;;1 episeopul Favlan, care a
soslt ehiar in ziua de earl! 51. loan Chrisoslom din molivul el a
roslil omllia a ':I-a, 1n al el!reia epilog ziee: "SlI ne bueurllm eu bueurle
du chovnieeasdl,-;;i s1l nu Iipsim de a mullllml, lui Dumnezeu ne'neelat pen-
im loale aeeslea, n\l numai ca a resolvaleu bine aeeste nenorocirl, el tn-
eli penlru ael?ia ell a ingliduit .a se lace aceslea, sll-I mu11amlm din
- 29 --
adancul Inlmei, cllcl prln amandoua aceslea a lmpodobit eetalea noaslrli .... "
(Tom 49).
2. Doua cuvlnle eonlra ludellor.
3_ cuvinte asupra bogalulul din evanghel\" lui Lazlir.
.t. Noull (9) euvlnle la. Carlea Facerei.
5. Clnel euvlnte despre Anna muma Prolelulul Samuil.
6. Tre! omilii asupra Prolel-Impl!ralului David ;;1 Saul.
7. Olll omllii despre Poel!lnlli Post, una despre elelmoslnll (Tom. 49)_
S. Un ewanl "clIlrll sine (dnd alosl ehirolonlsit Preot), elllr:: eplscop,
elllrli mullimea poporulul.
9. Omllie despre acela .el! nu Irebule a anathemallza (blestema) pe eel
vii sau pe eel reposall".
10. Omllle asupra "Calendelor eontraacelora carl observau lunile noaul'!,
cum ;;1 eonlra acelora carl dlinlulau prin
11. Omilie asupra zicerel apostolulul; "Nu volu sa nu vol, Iralilor
penlru eei ee au adormil, ea Sll nu vII intristall", cum. asupra lui lob
Abraam.
12. cuvanl .penlru cei carl pllrllsesc adunl!rile din b!sericl!, ;;1 eli nu tre-
bule a Ireee eu vederea tiliurlle slinlelor scriplurl, cum;; I pentru eei luml-
naIl eu sl. botez .
13. Omilie "asupru litlului de la Faplele Apostoll\or, ;;i ell vlal3 vlrluoasl!
esle cu mull mai loloslloare de cal semnele ;;1 minunile"_
14. Omllie avlind de subiect: "De ee se eelesc faplele Aposlolilor 1n zlua
Penlleoslei (clnel-zecimei) ;;i cllirli eel Iuminall din nou .
15. Doull euvinle asuprl'! zi cerel aposlolului Pavel: <spuneli 1nchinl!clune
lui Prischila ;;1 Achila. (Rom. 16, 3).
16. Douli omilii asupra parabolei "dalornleulul eu mil de lalanll ;;1 asu-
pra eelui care datora una sulll de dinari".
17, Omilie ell esle 1010sl1oare cell rea SI. Scrlpluri.
18. "No! Irebuie a ne pelreee viala dUp!! Dumnezeu, asupra zlcerel:
"slrlimlli esle elc.
19. eel ee nu yin la biserlcl!. -;;1 ea ehemarea lui Pavel esle do-
vada 1nvierei".
20. "Clilrll eei ee aeusll pe oralor pentru lungimea dlseursului, ;;i elltrli
eel ee sunl nemullllmill de vorbirea tn scurl,;;i despre numirea de Savlu
Pavel, d!lrll cei luminali din nou.
21. .CalTa eei ce i:cusll pe orator penlru hmgimea exordului, ;;i de ee
nu Imedial dupll ee a crezut Saul s-a numit Pavel, cum ;;i asuprll zleerel:
.Savle, Savle, ee mil gone;;li". '
22. "Cedare contra eelor carl parllsesc slujba din blseriell, cum ;;1 asu-
pra exordulul din epistola elllrll Corinlheni .Pavel eel ehemal".
23 . ClI esle prlmejdios ;;1 pentru eel ee vorbese e(l sa plaeli auditorilor,
penlru eei ee aseultli vorbindu-se penlru muillimirea lor, cum eli este
tolosiloriu, este mare dreplate de a se aeuza eineva penlru proprlile
sale plicate" .
24. Asupra zieerei aposlo\ului: "Nu numal cll nu ne intrlsillm, dar! ne
si m8ndrlm in neeazurl. stlind cl'!._." ele.
-30 -
.25.-Asupra zieerei: .. $tlm di eelorce iubese pe Ii se
lucreazii spre bine".
;;:6. ellira cei ee nu vin la biseriea, zicerei: "De
du:;;manul dl'l-i sa mllnance".
27. Asupra zicerei aposl,olului: "Penlru curvli, fieeare femeia sa"
- (I. Corinlh, 6, !).
;:8. Asupra zicerei: "Femeea esle legala de lege, 1n dWi vreme
sau" (Ibid" 7, 39),
.:9. "(uvanl de laud1\ aousa slanlului Maxim, ce leliu de lemei Irebu!e
a lua in easalorie".
30. Asupra zicerei: "Nu voese sa nu scili voi, Iralilor, ca parinlii
1011 sub nor au los I". .
31. Asupra zicerei: "Trebuie a fi inlre voi eresuri, penlru ca eei Incer-
cali sa se lad! aralali".
32. Cuvanl: penlru eleimosina.
- , Trei cuvinle asupra zieerei: "Avand acela:;; duh al eredinlei", despre
eleimosina' :;;i dilre Manichei, penlru ce cu loti! se vor bueura de bunur!
Tn comun".
34. Asupra zieerei aposlolutui: "De m'ati fi suferit putin penlru ne'nle-
lepjie" (II Corinlh. 11. t).
35. "Calr!! cei ce nu inleleg cum Irebuie zicerea aposlolului: "Ori prln
prieina.ori prin adevar, Chrislos se propoveduie:;;le" (Filip. t, 18) despre
umilinla" .
36_ ;,Asupra zicerei: "V1!duva sa se aleaga nu mai putin de de
ani", (I Timolh. 5, 9), despre ere:;;lerea eopiilor, despre eleimosina".
37. "Omilie la !lie, asupra vaduvei penlru eleimosinll".
38. "Despre multamirea bunurilor viiloare :;;i des pre nimienicia eelor
presenle".
39. "Nu Irebue a da in public p1:'icalele Iratilor nici sa nu bles-
iemam pe
40, "SlI nu se descurajeze cineva, niei sa, blesteme pe nici :sa
opriasell de a nu prinde pe cei vinovati".
41. Asupra zicerei: "Earll eand a venit Petru In Antiochia, de latll i-am
stlHul impotrivll" :;;i ell nu a lost aeeasta impotrivire, ci ieonomie.
42. Omilie asupra lui Me1chisedek.
43. Omilie con Ira Iheatrurilor :;;i ipodromiilor (alergllrilor de eai).
44. Asupra zicerei: "Aeeasta sa :;;Iiji, ell in zilele eele depe urma vor fj
tirnpuri gre\e".
45 ... Despre dragoslea desllvar:;;illi :;;i despre iaplelor dupll
merit".
46. Despre infrllnare (1n limba latina, cu exordul In
47. Doull omllii (in limba latin1l) de tncurajare asupra mortli.
48.0milie rostit1l "Ia mormantulMartiiilor (BY 't(ll fLCXPWPIJI = la loeu!
un de au primil martirismul, sau unde sunt tnmormantali martirii, sau In
fine la biseriea martiritor), fiind putini adunali, din causa limpului rllu,
di trebuie a ne aduna des la biseridl".
49. Omilie la martiri cu acesladaos: "lmpar1lteasa venind pe la mezul
noplii in biserica mare, :;;i ridicand aeolo slintele ale martirilor,
- 31 -
purjllndu-Ie prin lot ora!?ul". Aceaslll omilie a fost rostitain urmlltoarele
imprejur1lri:
In anul 398 s'au succedal mai multe eutremure de pam ani, fapt care
umpluse de groilzll populalia din C0l1s1antinopole. Prin luna lulie (.193) s'a
facu! 0 procesiune religioasll (Iitanie) la care a lual parle toal1l suflarea din
Conslanlinopole, 1mpreuna cu lmpllrllteasa Eudoxia, adecll pe la mezu
au fost strllmulale moa;;lele slilt/ilor din biserica mare 1n biseriea
Sf. Thoma, c<? se zidise din nou alara de departare de 9 mile de Ie
Conslantinopole. Pe la revllrsatul zorilor de ziull ajungand cu Sf. la
noua biserica, SI. Chrisostom a rosti! unul din eele mai frumoase discursuri,
din care reproducem 0 parte din exord, spre a se vedea torentul acela
de cuvinle idel 1nalte, care numai din gura lui Chrisostom puleau sll
lasll: "Ce voiu zice ce voiu vorbi 7 Salt de bucurie sunl enlusiasmat
cuprins de acea manie, care e cu mull mai blln1i de cat prudenla. Joe
dllntulesc, rna vM ridicat 1n aer, :;;i cu un cuvant sunt' imb1ilat de
aceasta placere dilhovniceasdll Ce voiu zice ee voiu vorbi 7' Despre
pulerea marlirilor? Despre bun a disposilie a cellllenHor? Despre zelul 1m-
pllr1ltesei? Despre concursul autoritalilor? Despre ru;;inarea diavolului7
Despre biruinta demonilor? Despre marelia biser1cei? Despre puterea Crucei 7
Despre . min unite celui raslignit? Despre Siava Tatalul ?Sau despre harul
Sf. Duh?' Despre multllmirea lnlregului public? Despre saitllrile 7
Despre adunarite dHug::iritor 7 Despre joeurile fecioarelor? Despre mullimea
preotitor 7 Despre puterea barbatilor din lume, a sclavitor, sau a eelor
Iiberi, a celor ce stapanesc, sau a celor slapanili, a saracilor, sau abo-
gatitor, a slreinilor, sau a localnieilor7 Fieraruia este nimerit de a ziee:
Cine va spune puterile tale, Doamne, auzile vci face toate laudele tale I
Femei a :;;edea 1n saloane, :;;i mai mOi (delicale) chiar de dit ceara,
au parasil casele lor cele acoperile frumos, :;;1' venind aici s'au intrecut eu
b1lrbatii in zelul nazuinta sulleteasel! ... " Mai la urmll apoi adresan-
duee imparalesei 1i zice: "De aceia nu yom tnceta de a Ie ierici, nu
numai noi, dara loate generatiile viiloare. :Caci eele ee se' pelrec aici,
vor Ii auzite pana la marginea pamantului pe cat soarele lumineaza. Vor
auzi cei de dupa noi, :;;i cei de dupa aceia, :;;i niei un limp nu va da uil1irei
cde pelrecute aeum ... "
Luminandu, se d" -ziu1! a venit :;;i Imparatul tncllnjural de funclionarii :;;\
superiori :;;i s'a lnehinat Sf. moa:;;te, illr1l a purla pe cap coroana,
:;;i osta:;;ii sllbii, fa pI care a lacut pe Sf. Chrisostom ea dupa plecarea
lmpllratului sll laude mull evsevia lui.
51. Omilie parenetidl calra cei ce nu isbutesc tn cererile lor.
52. Omilie asupra inleresului ce pun unia pentru cele presente, lenea
ee 0 aral1! pentru eele viitoare.
53_ Omilie eonlra celor ce se numese singuri pe dan:;;ii Curali.
54. Omilie rostita in biseriea Sf. Anaslasi!, penlru virtule speranta in
Dumnezeu penlru exercitarea el.
55. Omilie 1n biseriea Sf. Pavel, celind Gotil (in Iimba lor) :;;1
vorbind un preol Go!.
56. Asupra zicerei; esle mull, earll lued!torii pu/ini".
57. Asupra poeainlii Nlnevitenilor.
- , 32
58. CUrl! cel ce cred de lucrurl marl cele presente, ;;i sunt ca smlnlili
Ulrll reson de cele ce se par ' Irumonse 1n vlalli.
59. Despre rugllclune.
60. Asupra zlcercl: "Tot pl!catul care ar face omul, este afarll de trup".
61. ;,ell vlrtutea splritualll este preleratll tuturor".
62. Asupfa zlcerei.: .. Socotil! pre Apostolul ;;1 Archlereul ml!rturlslret
noastre, pre lisus Chrlstos, care este credinclos celul ce I-a fllcut el"
(Ebr. 3, 2, 3).
Mal sunl apol urmatoare!e cuvlnte ;;1 omilll (mal mult sau mal pulln
scurte), care sunt pronunlate in zilele cele de pe urmll ale vlelll st Chrl-
sostom in Constantinopole.
63. OmlUe dUd! Eulroplu eunuchul, Palriciu ;;i Consul.
64. Cand Elllroplu se gllsla alarll din blserlcll a iost rllpil, ;;i despre Pa-
radis ;;i Scripturl, cum ;;1 asupra zicerel: .. De lalll a silltu! imp::irllteasa
deadreapla ta".
65. Cand Saturn!n ;;1 Aurelian au fost condamnajl la expatrlare, ;;i Galnas
a le;;it din celate, ;;1 despre lublrea de argml.
{i6. Despre inloarcerea din Asia in Constanlinopole Iimba lallnll).
67. Oespre rechemarea lui Severlan eplscopul Gabalelor (in IImba latinli).
68. Omilie des pre pace.
69. Omilie inainle de exilare.
70. Omille dnd a plecat in exl\.
71. Umilie dupll inloarcerea din inlalul exit.
72. Omilie asupra slobozirel Hananlencei. pronunlall! dupl! ce s'a inlors
din exll.
73. Un num!!r de 244 de eplstole scrlse din exil dltrll dUcrile persoane
blserice"Ii, inlre anli 403-407 care conlin in ele, pc langl! allele ;;i 0 mul-
lim,z de ;;Iiinli autobiografice, care deallminterea ni-ar Ii rllmas necunosculc.
Mai ales din cele 17 epistole clltrl! Ollmpiada diaconlla,;;1 din cele douli
dltrll episcopul Romei Papa Inocenfie I se inlrevede deslu! de clar acli-
vitatea Sf. Plirinte, pc lot limpul cat a sIal' pe tronul Palriarhiel de Con-
stantinopole, pc deoparle, earll pe dealtll parle nl se represinlll cu colort
loarle vii aureola ;;i mllrelia caracterului acestui slant ;;1 mare dasc:ll
al omenirel.
74. Tot Sf. Chrisostom aparline Liturghia care Doartll numele sliu, ;;1
care nu esle de cal 0. prescurlare a Liturghiei SI. Vasile eel Mare. In prl-
'vinla splrilulul care a c1:l11luzit pe Sf. Chrisostol:1 de a com pus Llturghia
sa, sll ascullllm pe SI. discipulul SI. Chrisostom ;;1 Patriah al Con-
stantlnopolei, care zice: .. Pelill u care "i SI. Vasilie Iliciind us de un metod
terapeutic, a publica I Llturghia sa mai prescurlatll (de cat a Sf. lacob.
Iralele Domnului). Nu dupll mult limp Pl'irinlele nostf!J loan cel cu
gura de aur 'ingrijindu-se, ca un pl'istoriu, de mantuirea turmel sale,
luand aminte la lenevirea ;;1 slllbiciunea naturei a voil a scoate
dhl rlldllelnll orice prelext satanicesc. De aceia a ;;1 tllial cele mai multe,
;;1 a porunci! de a se sllvaq;i (Sf. Liturghie) mai in scurt, ca nu cumva
oaminii - mai ales cei ce iubesc lrilndlivia - amagili cale pulin de vicleniile
conlrarilor, 511 se depllrleze de aeeasfll sfilnl1:\. ;;i apostolicll Iradlliun\!,
precum s'a ;;;1 descoperit di lac mulli chiar ;;i panll asl!izi".
33 -
autenlicitatea Uturghili SI. Chri30stom nu numai
inlreaga di:lrli chiaT s-crierile sale, in care (mai ales in Comen
tl'iriile epi s tolelor SI. Pavel in al z Evangheliilor) gllsim explicate diferite
buclili Iilurghice, ceia ce constilue dovada cea mai pulernicl!, cll Liturghia
aceasta este eu adevl'lral a Sf. Chrisostom. Sun! insll unele buclili care
s-au adaos dup1:l moarl a SI. Chri soslom, ca de ex. imnul de la incepulul
liturghiei Unule nllscuf fiule cuvanlul lui Dumnezeu (compus se zice de
ImpHaloreie Iuslinian I), imnul numit Cheruvic (i.kul deasemenea de lus-
t,nian I pe la 573),c.Jl1larea sau eitirea Iropardor de !oale zilele, Simboiul
credinl'Zl. In iine Axionul Cuvine-se cu adevaraf. .
Pe aces Ie s erieri, pe care critleif' con!imporani Ie alribue far11 nici
o S1. Chrisoslom ;;1 Ie considzrli ca aulentice, mai sunt inca
peste 70 de diveis'l scrieri alribuite SI. Chrisoslom, ins1:l exista indoeli
asupra autenliciliilei lor. In editiunei:l de Migne se mai gl'ises;; inca pesle
250 de Cuvinte panigirice ;;i omilii morale, care insa sunt apocrile, dupa
pllr.:rile cri!icilor.
Sf. I:J..A..J::.::r C ::a::RIS 0 STO:tv1:
examinat ca exigetic al Sf. Scripturi de pe Amvonul bisericei.
Este (11 SI. Chrisoslom ocupa primu! loc in Iiferalura noaslra
pisericeasell, mai al es ca ermineutic nc'ntrecut al SI. Scri.pturi in general.
In tot limpul sacerdoliului s1:ll1, lie ca Preol, lie ca Palriarch, el a avu!
ca pri ncipaUi ocupaliune exoliearea Sf. Scripturi 1n delai\. de pe amvonu
. biseri;;i?i. P" nlru a ;:eia biserica es !e adanc recunoscJ ioare SI.
Chrisostom, clici pe cand mai 'nainle de dans:JI erminia SI. Scnpluri era
mai mull de dom. niul bl'lrbalilor clirturari, earll mullimea din
biserica streina, sau prea pulin iniliata in lainele ci, Sf. Chrisoslom esle
acela, care a lua! SI. :;;i din scoarl1:l in scoarla a .explical'o Tn
ainlea adunali in bisericl!, :;;i a iaeul'o aecesibilll de gradul
de inleligenla a fiedlruia.
A tal de mar<l era dorinla lui ca iiecare cre\ilin sa inleleagll SI. Scriplura
in cal l;;i in corda toate pulerite sale sutlete:;;Ii, lacea us de toalll elocvenla
de care era inzeslrat de Oumnezeu, ca sa convingll pe auditori, ca fiecare
este datoriu de a celi sau a ascul1a cuvantul lui Dumnezeu, lie in biseridi.
fie acasa, in 101 limpul :;;i 1n lot locu\. .. Nu a;;tepta all ddsclll, zice in omilia
IX din epistola c1ltrli Col eseni, lli cuvinl ele lui Dumnezeu. Nimeni nu Ie va
invala alaI de bine ca acela ... Auzili, vll rog. loli muritorii; ;;i procuraliva
cllrt
ile
sfinte, medicamentele suflelului. Da::l1 nu voili nimie alt, eel pulin
procurali-vi! Noul Testament, ca sll avqi daselili in permamenla apostolul,
faptele Aposto1ilor. De vei avea vre-o supllrare, cautll in el
(N. T.) ca tntr'un depo5i, de medicamente, ia de acolo. mangaerea in su-
ferln,a ce ai ... Aceasla este cauza tuluror relelor, de a nu cunoa:;;!e Sf.
Scripturi .. Pltd!m la rllsboiu arme ... " (Deasemene3 Omilia a XXI
din Comenlarille epislo!ei catr!! Efes"ni, Iraducere de subsemnatul, pag.
216 ;;1 urm.).
- 34
cetirea SI. Seripturi nu Irebuiea se Idce, dupa Sf. Parinte, de man-
tuiall!! niei 0 bligar2 de seam:!, dupll CUll iae cei mal muIl
i
, ci cu
atenliunea p051bila, cllei numai ne yom put ea iolosi din celirea
el. "Numirile sau cuvintele ce sllnl in SI Scripturll, ziee e! (omilia 15 la
Evangh. loan) Dumnezeu nu v02sle a Ie auzi simplu cum s'ar brodi,
ci eu mulla In!elepciune, De a iericllul David in mulle Iocuri scria
in Psalmii sai "Spre priup?re":;;i zicea: "Descopere ochii mei si voiu
minunile din legza fa" (Ps. 118, 18) , ' , Domnul
nand pe Jud ei a ce rcela s:riplurile, prin aceasfa nl indeam!lli cu atM
mai mult incll p2 noi sl1 Ie cerceillm, cllci daca ar putea cineva de la
prima leclurll sa tnleleagli, nu ar Ii zfs el " .. De aceia el nume:;;te
scripfurile si Ihesa ur ascuns in pama.nl, arlltandu-ne prin a eeasta spre
it Ie cercela . , .'
Dacll observl!!111 in sp"cial foale operil e SI. Chrisoslom gllslm dl loale
acestea, aLua de Hminia. \a Psalmi, la Proletul Danill, la cele 8 capitu' e
din Isaia Ia episloia calra Galafeni, sun I In forma de omilii. rostite in
biseridl, si lrnplirjil e in doua 4iIdeca la incepul parlea ermineulic!! a
pasajului sau pasajelor ce urmeaz!!, eara la urma moral!! cu apli-
catiune la viala praelidL
E demn de obs erval inc!! si aceasla, ca dad'i nu in toale, cel pulin in
marea roajorifafe a omilii\or SI. parinle ocasiune de a vorbi, lie
chiar In treadi!. despre eleimosinlL
Cand 1n prima omilie n-a epuisal fotui ceia ce trebuia a vorbi, atunci
acela:?i subiect il continnli :?i In omilia sau omiliile urmaloare, presenland
chesliunea 0 altll forma cu lotul noua, ceia ce ni da dovada unei
vasfe infeligl:nli :;;i unei puleri extraordinare de judecal. eu chipul acesliil
pasajul explical esle illaf de bine Hlmuril, In cal este pesle pulinl.:1 de a
mai primi vre-o obieC\iune serioas!!. _ .
111 erminia V. Testamenl Sf. Chrisostom Sl reiugiazll cale-odaU la lexlul
ebraic, ceLl ce dansul 0 credea necesar penlru nedomirirei. De
exemplu <?xplidind pasajul din cartea F!lcer <i I, 8 zice cll deoarece Vechiul
Testament S'd scris tn limba cbraic!!, noi sunlem jinuli ca explicandu-I sa
ne rl'iugiam la aeea limbll. "Mulli din cei lixercilali In acea Iimbli, zie Sf.
P ,"rinle (Isforia traduceri fexfului ebraie in limbil greael!!), spun c!! numele
Ceriu in Iimba Ebreilor este fotdeauna la p:ural, ceia ce spun cu emiasl
:;;i a cei cari cunose Iimba siriana".
"De aceia niei nu zic Ii ceriul, ci ceriurile. Tocmai penlm aeeasla se :?i
spune de lericilul DJvid eeriurilor. nu doar!! ca sunl mai mulle
ceriuri, caei nu ni-a spus acedsld lericilul MOisi, ci Hindc!! dup!! obiceiul
limbii Ebreilor acesl nume se pronunl1! lotdeauna la plural",
Atal in erm,nia Vechiului cal :?i a Noului Testament Sf. Chrisostom tn-
Irebuinleaza mefodul scoalei Anliochene, adedl examinarea crilicll a lex-
lului, dup1i care se da cea mai mare atenliune Insemn1iI1ilei literare a cu-
vantului din Sf. Scriplurll asocialiunei ideilor. Vorbind despre aso-
cialiunea Ideilor, Sf. Chrisoslom scrie: "Nu Irebuie de a aduce ca marturie
ziCerile din SI. S:riptura ciunt.l e, ni ;: i suslrase din alinilalea conlinuilalea
ideilor, niei il IUd Isolall:;;1 de <tjutoru\ celor dindinle :;;i celor
ce urmeazll, ' si astiel a dif1iima ;;i a ealomnia . , . Pentru cll, cum s!! nu
- 35
fie absurd, ca dadl Inaintea Tribunalului, unde se judedi oamenil pentru
alaceri lilme;;ti, :?i se pun Inainle toate Imprejurllrile cad sun I in leglilura
cu casHI ce se judec1i, ca de ex. locu\' limput, causa, persoanele ;;i mii de
felul aceslora, - apoi cand e yorba de luplele noastre penlru viala veci-
niell, nu e absurd, zie, de a cita script mile cum Soar inlftmpla7
Afara de aceasla Sf. Chrisoslom in erminia Vechiulul Testament Inlre_
buinla si alegoria, cand Irebuinla cerea, cl\ci aicea : "ClI unele pasaje tre-
buie a Ii luale cum sunl zise, earll allele cu lotul ' contrar celor con-
jinufe", earll ca exemplu aduce pasajul de la Isaia, unde se spune cli
lupul mielul impreuna vor si apoi adaoge; .. Nu yom tnlelege noi
aici lupi si m!ei, nici pale, bOi lauri, ci moravurile oamenilor Ie charae-
feri zllm prin ligura animalelor". Pe langa ace asIa sunl unele pasaje, care
trebuesc luale tn doua sensurl, ca de ex, "jerlia iiului lui Abraam". Cum ca
Iss a c a iost rldical pe altar spre a Ii jerliil, 0 ;;tim; darli in acela;;i limp
cu min lea noi m]i 's eoat em si allceva aseuns aici, !ldec!! erucea. Tal
cu mielul ' paschal din Egipt. unde g1isim icoana palimilor lui"
(Omilia la Ps. 46).
In erminia Noului Testament se obserbli Ia Sf. Chrisostom 101
semn dislinctiv, adeca aiei ca in V. T. el are Incordal1i loalll alen-
jiunea in a ddini exact insemn1italea Iiterar1i a cuvintelor din Sf. Scriplur1i,
a palrunde impreullll cu audilorii sai In spirilul invalilturei pe
care d1insul 0 pricepea 1n prolundilalea ei.
In general Sf. Chrisoslom ridid! cu alata .dexterilale v1ilul lim-
bislic de pe pasajul ce'l explic!!, ala! de mull 11 c1ariiicll, In cat rem1ine
cineva uimit, isi cum de a putul Irece de u;;or ell
c"lirea acelui pasaj, in cal n-a tnleles ceia-ce a losl ascuns acolo, pe
care Sf. Chrisostom cu alata a scos'o la lumina!
Dinlre mullele exempte yom eila numal unu!, g1isi I chiar in Comentarme
epislolei calrll Filipeni, ce urmeazll dupll ael.'1:Isla. ApOSlolul Pavel In epis-
tola clItrll Filipeni, Cap. 2,5 -8 zice: "ca aceasla sa se inlelellgll lulru vOi,
care Intru Chris los lisus, carele 1n chipul lui Durnllezeu fiind, nu r!!pire
a socotil a f; el inlocmai eu Dumnezeu, ci s-a sine chip de
rob luand..... Acest pasaj celil de ori,cine,:;;i mai ales frasa nu r!!pire a
socotif a Ii el .1nlocmai cu Dumnezeu, 1I va face sll dea din umeri, ca semn
de nepricepere. Ei bine. sll se cefeascll Omiliile a 6 7a din Comenlariile
de fatl!, ;;i se va videa cu calli viociune cal de bine exptica Sf. Chris os-
10m !rasa menlionata, a cli dupa eelire 011 va mai considera zicerea
aceasla a Apostoluluf ,Pdvel ca 0 carte pecelluila eu ;;eaple peceli!
Fiind-c1i Chrisostom a Ikul erminia SI. Scripluri de pe amvonul bisericei
si inainlea audilorilor, eompu?i nu numai dintre crestini, cl din ludei
ethnici. eari alergau din loale plirtite spre a-I auzi, de aceia vedem pe SI.
p.arinle cll In desvoltarea texlului cu 10atll cerulli, pulin
dite pulin seoale din lesaurile SI. Scripluri margllritare petre nepreluile,
pe care Ie pune tn ochii audiloriului, earli el mai deparle in mod
liresc si eu loal!! bllgarea de seaml:l, insolind 101-deauna sale
cu aml!nuntimi. care aiulli foarte mull erminiei.
Aceasta charaeteristlcll particular!! Sf. Chrisostom, 0 observllm In loale
orriiliile sale.
- 36-
de ex. explidind pasajul I din lncepulul (vangheliei lui Malhelu "Car--
tea lui Iisus Chrislos, fiul lui David, fiul lui Abraam...... ad'!-
land eli evanghelistul Malheiu are ea seop de a povesli cea dupli
lrup a fiului lui Dumnezeu, earli nu lui eea din veei, zice: "Deci,
sli nuli inchipui cli ai auzil un lucru mic m:bligal in dl Chris-
los s-a nliscul, ci lnallli'li 'cugetul, imediat auzind eli Dum-
nezeu a Cliei aceasta a 1051 alat de minunal "i - de para-
dox, in cat a uimH ;;i pe IngerL. ;;i pe Prolelii e(i de dmult, d! "Pe pli-
mant s -a arllta!, ;;i eli oamcnii a petreeut" (Baruch 3, 38). Penlru dl in ade-
vllr esle loarte minunat :de a auzl, cll DUI:nnezeu eel mgrl'\if ;;i nepriceput,.
;;i eu Tall!I.- a venit pe prln pantece le(.iorelnic,;;i a
primlt na;;te din lemee, ;;i a ave a de strllmo;;i pe David ;;i pe Abraam.
!;Ii ce spun eu de David ;;ide Abraam? ClId eeia ee este Ine1l mal lnfricq-
;;al. e ell a avul de chicH;;i pe acele lemel, despre care v-am
ami nlil mai Sus. Aeestea lIuzindu-Ie sli nu-II tnehipui eeva iniosit, ei toe-
mai penlru aeeasta In ell minuneazll-te eli Hind Fiu al lui Dumnezeu eel
de ineepul, Fiu adevlirat, a primit de a Ii fiul lui David, pentru
ea s1l Ie lae1l pe tine Dumnezeu. A primil de a deveni robul tallllul, ea asl-
Ie lie; robului sli-II laell Jalli pe Stllpanul. Ai vawl a;;a darll ehiar de la
tneeput, ee leI sunt evangheliile?.. Cand deci auzi di Fiul lui Dumnezeu
esle fiu al lui David al lui Abraam, sa nu Ie Indoie;;1i ell lu fiul lui
Adam, e;;11 fiul lui Nu sar Ii iniosil el in zadar, daca nu urma
ea sli ne tnalle pe noi. S-a n1lseut Irupe;;le, ea sli te na;;ti lu
S-a nl'lseut din lemee, ea tu sli lneetezi de a mai Ii fiul lemeei. De aceia
indoit1! a lost ;;i lUi, la 11'1 eu a noastra, mai pre sus de
a.noaslra.. .. AI vllzut eum evanghelislul a inaripalpe auditor, spunand
eete obieinuite, prin aces lea arlltand eele illinglltoare de eredinla
noastrL." (Comenlar, evangh. Matheiu, omi!ia 11 2 urmllt.)7 Ei binI', 0
ast-lel de erminie numai SI, Chrisoslom a fost Tn stare sa 0 lacli, ellel
el era plltruns de adevllrurile dumn<?zee;;li ale religiunei noaslre nu
avea nlei 0 umbrli de lndoialll, iniina lui .era sala;;ul eharului Dumne-
zeese. Q ast-Iel de erminie 'ins( nu ar Ii pulul niei odal1! sa iasli din pana
iin-ui ermineulie eontimporan, a elirui eritieli probabil ea va lumina 1ntru
dU"a ehesliunea, niei odata 'insli, nuva 'indHzi inimile eetilorHor,-toemai
pen tru aeeia, .ell Iipse;;te din inima--- errnineuticillill -eontimporan aeea sevll
de vialli, care eu prolusiune sli gllsia in inima Sf. Chrisostom,
voiu sli zie eredinla sfanlli neellntila in adevarurile' manluiloare ale re-
Jigi unei pe;;fine;;tt.
Darl'l mai Irebuie de observat ace asia, eli pentru Sf. Chrisoslom
euno;;tinla prolundl'l a Sfintei Seriplurl ;;i a idiofismelor ei 'in euvinle ;;i tn
frase, era eonsecinla nu numai a unui sludiu lndelungat al 51. Seripturi, a
unei cereetllri ;;tiinlifiee a lie-cllrui pasaj In parte, sau a eonlinulului In ge-
neral, ci eonseeinla unui paralelism ai Iradiliunei serise eu tradiliunea
vie C! biserieei.
De aeeia nu e nimie miraeulos daell un asHel de studiu a avut ea resul-
lal. pentru 51. Chr isoslom inle1, gerea proil .. nda despre ieonomia lui Dum-
nezeu, ;;i pdn care a-nume mod a gl'lsit el eu eale de a 0 deseoperi oame_.
nilor, earl'l cela ee deseoperise sll lie prieeput de om Tndeplinil.
- ;37 -
De aeeia Sf. Chrisoslom lndeamnli Ineontlnuu pe audilorii slii, ca sl1
freel/enleze regula! la biserieli. spre a auzi prediea euvanlului lui Dumnezeu.
in limp lnd :;;i 51'1 mediteze in 101 limpul ;;i In 101 loeul Sf.
ellei zieea dansul: -Mare bun, Itrbilii mei, este eetirea Sf. Scrip-
tun. Aeeasla lace sufl elul filosof, aeeas!a lace PI' om plaeu!, aeeasta face
emeva de a nu se Ierne de nimie din cell' presenle, aeeasta laee de a
-ravnl cugetu!noslru dupll eele de acolo .... Cl'! de aiei se poate alia exacl
pronia I.Ui Durnne.zeu, vitejia eelor drepli, bunl'ilalea sll1panuiui mllrelia
De aeelavll rog, ea eeUrea Sf. Seripturl 511 0 laeem eu mullli b1l-
gare de seaml'l,. !lumal ne yom invrednici de adevl'lr<lll'l,
dacli vom vorbr ll1confinuu cell' de acolo... Dealtfel niei dl se poate, ea
eel ee se eu euvantul lui Dumnezeu, eu loata sirguinla eu
toalli mullumrrea, peardll vremea in zlidar. Chiar de nu am -avea nlei
'Un dasdil, Tnsu;;i stl'lpanul eel de sus intrand in Inimele !loaslre ni va
,lumina eugelul, va desvlili cell' aeoperile, :;;i va deveni daseal -noull eelor
eari nu numai daell nol yom I/oi sll conlribuim eu cele ee se eer de
1<: noi. Cliei el ziee: <sa nu ehemali pel1imeni daselll pe pl'lmanl,
elI .. unul esle daselilul voslru eel din eeriuri . Deei, eand noi luam Tn manl!
o carle duehovnieeascll, lneordandu-ne gandul, :;;i alungand de la nol oriee
idee omeneasea, vom lace eetirea eu loatli evlavia, eu loalli bl'lgarea de
-saml'l, ca sli. putem Ii condu;;i de Sf. Ouch In priceperea eelor serise-,:;;i a
irage de aiel un mare lolos... Cl'I esle suficient de a avea ea dasel'll al
. noslru pe acesl barbar (eunuehul implirlliesei Eliopenllor),:;;i eei ce sunt
tn alaeeri.le lum.e"ti, eei eesunt lnrolali in armall'l, "i eei c1!zuji
;;1 in general vorbllld tolr, nu numal Mrbali, ei femei, ori:;;i cat slau ele
1n easll iil.eonlinuu, ba lne1l ;;i eel ee sunt In viala- monaehalli, loli zie s1l
-cunoasell, ell niei un limp nu poate fi pediel'l la eelirea sfinfelor dum-
euvlnle, ei e eu putinlll nil numal aeasl'l, ei fnd prin farg
umbland .. Cllei v1lzand sllipanul dorinla noaslrli ellirli eele duehovn
nu ne va Ireee eu vederea, ei ni va Irimile lumina cea de sus;;;i va lumina
eugelul noslru. 01'<,:1 sl'lnu ne lenel/im, v1l rog, in cetirea Sf. Scripfuri, ei
'fie c1! prieepem pulerea eelor eeflle, ineontinuu sli Ie rumegllm in noi. Cliei
studiul ineontinu memorla,;;i de mulle-ori netnlelegand eeia ee
am eelit astllzl, aeeasta repefand'o ml'line 0 yom alla 11Irll' de veste, Dum-
nrzeu eel lubitor de oamini luminand nevllzut eugetul nOSfru . (Om lIia 35
la Carlea Faeerei).
De foale operlle ermineulieeaie Sf. Chrlsostom sunl demne de numele
lui au servU ea isvor neseeal din care s-au adapat lOll ermineulieii de
dupa dansul, ea Eeumenie, Evlhimie Zigaben, Theofilaet al Bulgariei
allli, 101u:;;i dupll plirerea generalli loeul Inlaiu lnlre erminli iI oeup!! ermi-
niile la Cartea Faeerei, apof' vine ermenia evangheliei lui Malheiu, :;;1 tn fine
ermenia la eplstolele lui Pavel cl'llr1l Romani, el'lfrli Corinlheni, eliir1l Gala-
1eni, elifrll Efeseni, etc. earll eea mai de ios erminia Faplelor Apostolilor
aeplslolei dltrll Ebrei. . .
Causa penlru care aeesle doull de PI' urmli nu sunf de vllloare
ea c.ele-I-alle, esteell acesle erminii au losl faeule in limpurile eele dinurmll
alepelre.:erei Sf. Chrisoslom Tn Conslanfinopole, eand dusma'nli lui ri la-,
- 38 --
eeau inlr'una nea;unsuri. din care causll niei el nu putea sll albli
sulleleasdl. :;;1 niei erminiile aceslea nu puteau Ii compuse euloatll
atentiLlnea.
SF _ CErRISOSTOJ:v::[
exa:tni:n.at ca r.n.oralist orator
bisericesc
Esle Ineonleslal ell SL loan Chrisoslom esle cel mai stri!!Iueit rilor In
biserica cre:,;tinll . Inainle de dansul 10:ul eel inlai II ocupa Sf. Grigorie Na-
zianz. supranumil Theologul. dupa ee a rlls1iril in persoana lui Chri-
soslom un nou luceaf1lr pe orizon/ul inleleefu.1 at bisericel. eel veehi a
pierdul din slrlllucirea sa in fata cehl nOI). Sf. loan Chrisoslom esle De-
moslhenele bisericel ere$-!ine. cuvintde sale exercila 0 pulere
asupra spirilulul omenesc, :,;i au larmecul a subiuga :;;1 11- convinge pe
orlcine le-ar cifi sau auzi. Sf. Chris0310m este eel mal eminent psiholog'
loale Inimei Penlru dllnsul inlma omllneascll
esle 0 oglinda deschlsll. in care se uilll :,;i vede panll :,;i prin collurile eele
mai dosnice. De care pallm1l omeneasell nu a votbil el7 Care apleeare rea
a splritului omenesc nu esle btciuita de dllnsul? Ca un doctor eminent el
arde. sau chlar :,;i laie eu mulla bllgare de seamll palimile, ee rl!zbolesc pe
bietul murilor pelol limpul cal cllllllore:,;le in aceasl1l vale a plangerei.
Dadl e1 este eel mai aprig adversar al palirr.ilor omene;;fi. penlru di la
umbra fiecllreia din aceslea se zllre:;;te du:;;manLll cel nelmpaeal al neamului
omenesc - diabotut. - <Icesla nu vra s1l zicll ell St. paTinte nu este ingll-
duifor lata de cel pl!cl!los, ci locmai din con Ira se poaie sustlnea. :;;i CLI
drepl cuvllnl. cll Sf. loan Chrisostom esle prin oratorul dragostei
ere;;line.;;li. .
El, care a avul 0 deosebitl! dragosle clltr!! Aposlolul Pavel - dupll. cum
se cade a avea Hecare dlnlre noi - ea cre$tlni dinlre ginli. - el, care
aproap.e la lie ce pas pomene:,;le cu drag numele lui Pavel. nu era posibil
ea sll nu find!! ca ;;i acela. la a vesli luluror vOinla lui Dumnezeu. :,;ia se
face luluror loale. ca pre loli sll'i dobandiascll. Combale cu loalll puterea
pafimi1e ea opera a diabolului. eslc Ins1l lngllduifor Cll cel
c!!zul in p!!cal, tl lncuraieazli. it manglle :,;i 11 susline in lupla lui. "De vel
gre;;i din nou. zice Sf. Pl!rinle clIfre cel pllclilos, din nou poelle:;;le-te.
orl de cate ori vei vin!! la eu Ie voiu vindeea" (La Folie,
Mlrlob. 59). pasajul acesla a losl unul din punelele de aeuzalie ale
Sinodulul din Oris aduse con Ira Sf. Chrisoslom (vezi ;;i Palladius. pag.
66-79. :,;1 Sacral.. islor. bls. 6, 21), loru;;i e neconleslal. ell nimeni dup!
Manluiloru\ Chrislos disclpu\uJ sau loan. n'a m311gaiaf;;i incllrajal in
a;;a mod pe eel pliclilos, ea Sf. Chrisoslom. ;;i nimenl nu vlndeca alaI de
bine ca Sf. Plirinle I Care limbll ar suna mal armonlos ;;i mai pl!cul la
urechile bieluJul murilor? Oa 1 Sf. Chrisoslom esle predieatoru\ dragoslei
cre;;fine, ;;1 io1r('aga lui viall! ;;1 aclivilale plisloraUI. esle afierosltll ' .a.ceslei
dragosle. sa t asculillm chiar pe dilnsul. cum mllrlurlse;;le dragostea
- J9-
lui clilre pllsloriti : .Jalll, zice, cu charul lUi Dumnezeu, :;;i nOi avem Irei l1n
acum, de dind nu zilla 110aptea vli rug 11m ca apo<;lolul ' Pavel, ci facel1l
aceasta dupll Irei zile, dl mulle ori chlar dupll :;;apte zile ') :;;i ce s ' a mai
pelrecut sau sll petreee Aeilzllm, dojenim, lt1crllmllm,. suspinllm, de:;;i
nu pe ci in Inimll. Uicrllmile acelea sunt cu mull mai line :,; i
mal decat a:estza .. Credeliml! cll daeil nu m'ar judeca cineva ca
Hind silipanil de ambitiune prisoselnicll, m'aT vedea 'in toate zilde vllrsand
lacrl!<ni... am putea :;;1 nOi ca sl! vll zicem: "Ce-mi pasll7 Eu am I!I.
cuI ceia cc mi se <=erea, eu deci, sunl cural de VOSlfU". darll nLl e
de a;llns aeeasla spre a n2 mangaia. Oacll ar Ii ell pulin/a de a despiea
inima nOaslrll In dou1l, ali vedeace loe larg oeupa!i in ea voi eu lotH
barbari. femei :;;i copii! Clei (leeaSla esle pulerea dragoslei, peniru ca e;
sufletul mai Tnellpllior decat ceru!. pre noi. pre nimeni
n am nedrepI1l1i1.... nu v1l slrimlorati Tnlru noi" (Corinth 7, 2 :;;i 6. 12).
Aceasla 0 :;;i noi : Cuprindeli ne pre noL Acela uvea In Inima
sa inlregul Corinlh. :,;i zicea: "LllrgiJi-vll :;;i VOl. :;;i nu vll sirlmlofati lnlre
nOi". 6. 12: 13) . dar eu nu a:;;i plliea zice a:;;a'. cllei :;;Iiu bine ell :,;i voi
mll IUblll pre mllle:';1 mil cllprindeli ... (Om ilia 4 din Fap!. Apos!.) . Oease-
menea sa se vada omllii!e 9. aSLlpra slatuelor, 1. Omilia 1 la Cartea Fa-
cerei. III, Vii :;;i XLI. ibid. Omilla 22 din evangh. Mateiu. Omilia 3 din
Fap1. etc.).
De aiei. cum :,;i din mulle aile mllrlurii se aral11 in mod cerl. ea Sf. Chri-
80S 10m in lot timpul pastoriel sale a Irall numai penlru lurma sa. c1lria I-a
alierosil lnlreaga sa vialll :,;i aclivilale. Cand pllstorilii sai ' progresau pe
calea evangheliei, el slilta de bueurie. iara eand erau banluili de
vr'o boa III morala. :,;i el era Irisl :,;i amllrit cu sullelu!. Bucurla lor eUI eon-
sideratll ea a sa proprie, iara (nlrislarea lor. provenila fie din abaterlle dela
legea moraili. fie din al1l1 cauzll. if alingea :,;i pe dansu\. Inima ILlicea sen-
sibilll :,;i agerimea spirilului ii indleau loldeauna (am sub ce fel de forme
Irebuia sll prezinle audiiorlulUi virlulea ce 0 recomanda.sau, raulalea ee 0
(nfiera. sublecl Iralal de Sf. Chrisoslom eu altll ocazie, sle pre-
z2nlal de el suo alte forme. pOlrivi/ audiloriului :,;i Imprejurllrilor.
:Slanlul Chrlsoslom vorbind de mora Ill. nu caulll a p,oba cll virlulea esle
virlute. sau ell raul esle rau, ci loalll atenliunea lui indreplata la 'aeeia.
de a desvali virlufea a 0 infllli in 10al11 slrlllucirea :;;1 aureola .,,1 in/e-
rloarll. lara rllul1llea a 0 arllta in loalll :;;1 uraciunea ei. Cu
aile cuvinle nu Sf. Chrisoslom deseopere morala cre:,;tina. ei aceaslll mo-
rala. mullllmfl11 dexleril1llef oralorului. se deseopere spiritelor omene:;;1i in
loala slraJucirea ei Ie subjugl!.
!;ii aici sIll secrelul, cll panll in ziua de aslllzl, in vee I de veci, scrle-
rile Sf. Chrlsoslom emana din ele 0 pUlere mora III nenvlnsll. care sub;ugl!
pe 101 cel ce Ie cele:,;te_ . .'
Alta eharaclerislica a Sf. Chrlso'Slom in aria lui oralorlca esle:;;1 Inven-
') .Erminia rapt. Apostolilor este in anii eei de pe urmil ai plis-
tonel .S!. prea oeupat eu administrarea
eparchlel,.:';1 de mtnglle pngoDllonlor sili, nu putea sa prediee des
ca in AntlOchla. '
- 40
liunea. sau arIa de , a erea aeolo, unde eEi mai mulfi nu gl'i sesc nimi c de
cre al. A:;; a de ex. in pasagiul din epislola cllld'iRomani : . Spuneli inchinl'i-
dune Prischilei :;;i lui Achila (cap 16. 3). unde He care vede di esle ceva
ste ril, simplu:;;i lipsil de maleri alijl cerut de omil elidi, Sf. Chri s os lom
'a g asH aiei subiect de vorbll, :;;i In doul'i omilii consecutive a Icrmecal au-
dil o riul vorbind despre dr agostea cre:;;tinl'i. Acesia e un eXeml)lu din miile
de aces t leI.
Atat de marQ este boglllia euvintclor:;;i a la Sf. Chrisostom,
in dll nu se pricepe eineva ee sl! admire mai lntaiu: dulceaf a cuvantului,
s au agerimea spirilului, mullimea s au taria argumenf elor. Fiecare idee ex-
primatl'i de dansul, imedial, esl e IllmurWl. prin dif eril e ( xempl e S a U ase m1'i-
na ri luale din fenomenele naturei, din reg nul planfelor. sau al 3nimalelor,
din fapfele ommqti, :;;1 cu' 'deos ebire din moravuriie apl ediril e vlelei ome-
Caleodatl1 aeeste aseml'inl1ri se suecedeazl'i una pe alt a, sau mai
bine zis, iesl'i din gura eea de aur Il'irll ca in'tre dansele 5l'i se inlerpunli
vre -o aW! .idee strain1'i, -:- dala lenomen nalural, sau aeela:;;i
fapl it examineazl! din dif erite punele de- vedere, care toate sunt puse in-
ain te penlru clarifiearea chesliunei.
lall'i de pildli unul din miile de exemple de feliul aeesl a, unde Sf. Plirinle
explidind a udiloriului convertirea mira;:uloasl'i a aposlolului Pavel, :;;i in-
lui tn Damasc, lace urml'ito arele comparaliuni demne de toall'i admi-
raliunea: .. O! preeum un :;;ezand pe 0 pealrli lnal1l'i i:;;1
fidicl'i in ::ous undila, :;;i apoi din tnl'illime Ii dl'i drumul in marea., asl-lel
:;;i slapanul noslru. care a arl'ilal peseuiful duchovnieese, :;; ezand ca pre
ni:;>le pelre inalle de deas L!pra norilor, a dal drumul voeii s ale din In1'illime
ea unei undlji, zicand: Savle, Savle, ce ma gonesti? !;ii asHel a peseuil.
pe aces! mare. !;ii ceia ee s-a inlamplal eu acela pe care I-a
prins Pelru. dupll porunea Stllpanului, 101 aceasla s-a inlamplal cil aeest
pe;;le. ClIei aces! s-a gl'i s il ell Tn gura sa un slalir (Malh.
17. 27), ins a era lal:;;; d adeell avea in el .leI, Tnsa nu dupl'i cuno:;;linlll.
De-aceia, acea hl'idizandu-i -o Dumnezeu, a Illeul aeel ban (5Ia-
tirul) verilabil .. !;ii ceia ce se pelreee cu aeeia:;;i s-a petrecul:;;i aici.
Cli precum aeeia indall'i ee sunl seo:;;i alarl'i din apl!, orbesc nu mai vad
nimic, 101 asHel aeesla, dupll eea lost prins Tn undil1i smuneil alarli
din marea imedial a orbit .... Darll aeea ' orbire a Illeut ca in-
Ireaga omenire sl'i vadl!... "
Ce comparaliune frumoas1'i ! Darl'l' cui pulea sll vinll in mink ea s l'i COm-
pa re pe aposlolul Pavel eu Pe Irampila duehului, care a rllsunat
panll la marginile lumei, eu eel ee nu are glas? !;ii euloale aceslea eom-
paraliunea aeeasta a Sf. Chrisostom, Ie lasll in uimire prin Irumusela :;;1
adevllrul eonlinut tn ea! '
Dar!! in line, care din scrierile din pan a din gura deaur a Sf.
loan, nu uime:;;le pe cetitor inlr'alat, -in cat it eu , totul? Calitalea
aeeasla la pulini dinlre seriilorli :;;i prolani se poale g1lsl.
'- De aceia, a mai In;;ira citalii aiei din serierile lui, gasesc ell e de prisos,
,de ' aproape' in totalitate'a lor sunl de valoare, prin urmare
ar ' lrebui ca sl'i lie In;;irat e loal e, eeia-c'e e imposibil.
Aeestaes le Sf. loan Chrisoslom ca seriilor ritor al biserieei
- 41 -
Acum da d! ne tntreb!!m. care a los l ealilal ea lui superioarl! care a
fost s a - negre:;;it vom r1'ispunde, eli in prlvinla
cult.urel fIlos ohce :;;1 enclclopedlce, nu era mai pre jos de seriilorii din tim-
punie s ale. Ca ermineulic al Sf. Seripluri a losl aproape ne'nlreeul, penlru
care loli ermineuli cii de dupl! dansul, pe el I-_au avut de bas1'i in erminiile
In sl.inleniei vielei lui a fosl unul dintre eei mai rari ' b1'irbafi
al bl sencel . ere:;;lme. Ca p!!stor :;;i administralor al biserieei ere:;;fine a
Darl1 eu asemenea ealWili g1'isim pe allii printre Parinlli
Aceia tns1:, care II dislinge pe Sf. Chrisoslom de 10li
cel:l-alll, PlInnll, dascali seriilori ai blsericel aceia care 'I ara/l'i
a .it ne nlr ecu.I, care n-a avut panl'i aeum egal pe nimeni, care Con-
shIue slava lUI parheular1'i, esl'\! ealitalea de Chri s os/om pe care i-au acor-
dal'o seculii de dupll dansul.
A losl eu adevl'!ral Gur1'i de aur, a lost cel mai eloeven/ rilor al bisericei
panli 1n ziua de asI1lzi').
') deseriere.a biografiei Sf. Chrisostom am avut in vedere I) Patrologia
Fllaret, Cernigovului, tradusl! in greeel?te de Arehim. Neofit Pag-
h!da, 2) Pa.trologJa de Nectarie Chefala, Mitropolitul Pentapolei, 3) Patrolo-
,g la_ Apostol (Constantinopole 1894), 4) Patrologia de Diomid
5) Vlata Chrisostom, pusl! la inceputul Evanghelistului
MathelU (!n. Patrologla de Migne), 6) istoria bisericeascl! de Contogoni, idem
de I? Chmacos, 7) .Revista ., Evanghelieos Chirix", alte diatrive
r elative la acest subject, publlcate in limba greacl!.
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI CA TRE EBREI
A CELUI mTnU SFIN'fIPARlNTELUI NOSTRU
IOA l:'f CFIRISOSTO:n..;L
Arhiepiscopld Conslanlinopolei
(Expusll din insemnllrl. dupll moarlea lui. de Consfa ntin Presviferul Anliohi.ei)
SUBIECTUL
Scriind Romanilor fericituI Pavel Ii zicea: dntru cdl
sunt eu neamurilor ApostoL) slujba mea 0 filar-esc, ca doar
face trupu! meu sa ravneasca
J
sa mantuiesc pe vre-
unit dintre (Rom. 11, 13, 14) 1?i in alt Joe:
<;.Ca eel ce a luerat lui Petru spre apostolia taeui imprefur
a luerat # lIlie intru (Galat. 2, 8.) Deei, daca
a fostdascal al neamurilor - c:tci in Faptele A posto-
lilor zice catre da.nsuf Dumnezeu: mergi) eli eu !a 1tecz-
muri depa1'le te voiu (22, 21), apoi atunci ce
avea de comun cu Ebreii? De ce li-a scris lor
nu numai atata, c.i chiar 1?i se purtau Cll dU1?-
Iilanie fala de el, ianl aceasta se po ate vedfa in Jpai
multe locuri. Al?a de pilda ascultace spune Iacob catnl
dansu}: " Vezi, {ratel eate mii de Iudeii sunt ear-ii au erezut
loti sunt rasvratitori legei, fi au inteles pentru tine, cd
inve/i despdrtire de fa Moisi, pre toti Iudeii ai dintre nea-
muri .. (Fapt. 21, 20, 21), l?i de multe ori erau certe ell
da.nsul pentru aceasta.
Ded ce oare-ar putea intreba cineva cu drept cuvant-
pe acestom de legi, pe acest legist- (caci doara
- 44-
legile la picioarele lui Gamaliil, pentru care avea multa
- care ar fi putut mai cu sarna in aceas ta sa ru-
!?ineze $i sa convinga pe altii j de ce tocmai pe dansul
zic, nu 1 a trimi s Dumnezeu c;.itre Ebrei? . Pentru ca din
aeeasta cauz:! inca mai mult l-ar fj razboit ludeii. Aceasta
prevazand-o Dumnezeu, ca adeca nu-l vor putea suferi,
711ergi, zice, cd eu La neamuri deparle te voi irimite, . .
cd nu vor primi mdrturiea ta cea p entru mine (Ibid. 22,
18). Dara apoi chiar :;;i el zice: Doamne/ ei ftiu cd eu
eram jmind in temni/d. . . f i cdod se varsa sdnge/e lui
.stefan mucenicul tau, eu eram rdvnitor de fata, zm-
preuna voeam moartea lUi, pazind hainele celor ce'l omo-
ran pre el (Ibid 22, 19. 20). Aceasta, deci, era 0 do-
vada. sigura, cel nu'! vor crede.
Dealtmintrdea a$a $i este ehiar; dici dnd cineva pa-
religiunea $i obiceiurile neamului sau, daca poate nu
este vredr'lic de bagat in seama, sau ca este dintre cei
miei $i neinsemnati, nu mahne$te atal de mult pe cei re-
ma;;i in urma sa j iar de cumva ar fi dintre cei insemnati,
sau dintre cei foarte ravnitori pentru cele parinte;;ti, atunci
mai . ales aceasta Ii mahne;;te intristeaza mult, ca unul
ce Ii-a iojosit crediota lor, ;;i a trecut la credinta altora.
Pe langa acestea apoi, cine se apropiea de dansul, sta.
la indoiala;;i in oarecare necredinta ;;i nesiguranta fata
de dansul. de ce oare? Pentruea cei de pre langa Petru
tr<liau a;;a zid.nd pe langa Christos, dici vedeau ;;i semne
minuni, - in timp ee el (Pavel) nebucudindu-se de nimic
din toate' ;;i fiind eu ludeii la un loc, deodat,a a
parasit credinta iudaiceasca ;;i- a devenit unul dintre
Apostoli, ceia ee era deajuns ca cele ale noastre sa
fie tnaltate. Ca apostolii ceilalti se parea ca marturiseau
prio harul ce capiHase, ;;i ar 'putea spune cineva ca do-
rind pe dascalul lor dan$ii marturiseau aceasta, in timp
ce cel care niarturisea invierea C1"a mai ales el,Pavel, ,care
numai glasul i-I auzise. Deaceia tocmai Ii;;i vezi pe dan;;ii
(Ebrei) razboiodu-l cu furie, ;;1 totul fad.od spre a-I ucide.
Dara dacaoeeredioeio$ii de aceia erau contrf,t lui,
de ce atuoci erau tnturiati $i cei Pentruca
propoveduindneamurilor, era silit de-a Ii propovedui cre-
:;;tinismul curat, iara daca in Iudei.a n-a cauza a
- 45-
fost ca poate nu s' ' .
de e 1ft A a 10 deaJuns. Petru insa, eei
p nga _dansul, ee propove duia io Ierusalirn
zelul ravna, erau siliti de a
p Zlrea egcJ, pe cand Pavel era in mare libertate din
aeest de vedere. Dara apoi eei dintre neamuri crau
decM eei dintre ludei, deci erau
vr'o slabea legea, de care niei nu aveau
(T " . ' m ea a vel Je propoveduia curat. De
ca pn,n aceasta credeau ca apostolul se va
;e care ii ziceau: vezi, .Irate clite 'mii
" crezut,,? fapt pentru care il urau
dlspretUIau, cacz au inleles "'ent ' t"
des"" t' d. 1Iff r 1 u zne zlce) cd tn've(i
ra-r zreela .iY.ioisi, adecd abatere d. I I
A
,e a ege
pOI atunei cum de 'I d' .
oefiind dascal al I ? sens u etlor epistola,
epistoJa? Mie rni Jor. ' .. I an11me ludel Ie-a trimis
Palestma D ' se d
Pare
ea dm lerusaIim din
. eel, Cum e le-a sens? Dupre eumr;:i a b
teza nu era treaba lui . t t . Y 0-
t" . . ) $1 0 a botezat, ca nu l1z'a
rnnts p e mzne Christos sa botez zice -' " I
Imp1edicat t t " , , $1 Olel ou -a
D " ,' - 0 aiel el 0 face are asta in treaeat
,apOl cum nu Ii-ar fi scris lor, peotru care ar fi
Pentru care zieea: Stiti ca jratde
tmo em este s obod, cu care de va vent' , .'
, d. . mat curanri Zl d
vozu ve ea Pre voib (Ebr 13 23) fi' d '
'D' '" 10 ea nu era inca io
stat io Roma in
_ .'. care s-a dus 10 Ispanta unde
a :r
azut
:;>1 ,ludel) :;>1 atuoci a venit la Roma
can . a fost UCIS pe timpuI lui Neron. '
Eplstola Timotheiu a fost scrisa mai 'nainte de
aceasta, cacI . acolo zice: cd iata eu ma J'ertjes ' .
tru rdspunsul melt cel di t' _ '. c l1Z-
(II T' - n at ntmenz n-a mers Cll mine"
I A 4,6, 16)- dealtfel tn multe locuri 11
up.t,ao use, precum depilda) spune si Thesalonicenil6r
({ lUrmdtori (imitatori) v-ali /acut bisericiior lui
ce or sunt in ludeta" (1 Thesal. 2 14) .
chIar acestora serundu-le mai departe ' . _', ,. ,1?1
'l ' , zlce. ca ;artjirea
avert or voa:tre cu bucurie ali primit (Ebr. 10 34) A'
vazut cum el seJupt D d . ,. I
. au. anl aca fata de apostoli dansii
:: .n? numai in Iudeia, ci acolo uncle
aupnntre etmcl, ce nu ar fi faeut
- 46-
, , " les e dansul ingrijindu-se, caci
De acela 11 p t met'o- in slujind
d d"" pil da zlce: tara ,acurr. 6 C
can v ' (Rom. 15 25), iarasi candindeamna P: 0-
, 'd bine scriind despre colecta facuta
rinthcOl spre facerea e, , " (' sa merg
, , " d ' va Ii eu CUVtzn a
de Macedoncm, ',' h 8 1 I Cor. 16 4) aceasta
' g (ll onnt. , ' ,
si eu, ,[JOZU mer n " 'ca fd ne aducem aminte
. S'" dune apOl' numat ,
o ;ci ce. ,1 can sp 't aceasta a 0 laco sau
' ' l 'lI ifi care m-am !l nevoz , _ ','
de eez zr
s
. , d d' pta imparta!irez, mze ft iUl
d.nd spune: , n:-au neamuri, iara ei la tderea
ea ,not, sa mer. tot aceasta 0 arata, 1?i
imprtJu1' (Gal. 2',1,0. 9 ), 'Ia saracii deacolo, CI ca cu
1
ne cu pnvrre numal C' , '
nu e spu '. ' _ d' . a binefacere. ao zlce,
totii sa se afceerea dupa cum am im-
I ." - -t '/ intre not Ine ac . I
n u am Zlllr
a1
1 , d _ la' neamuri iara acela a
' d irea nOI a eca , ,
P
artlt propove u , . ' x si cu ingn-
t,. '. . deca tot asa sa urmdm ,
cei t3.
1a
tt lITIpreJur, a , t Jill vezi pe Pavel
- ' S" fine peste to oeu _ .
jirea de saracI),. ,,1 10 " cu drept cuv:int, CaCI
avand multa de aceasta, Iudei <;i Elini, nimic
' pnntre care erau " ....
la alte neamun, 10 insa ilind ca se parea ca sta-
din acestea nu , erau: Aco " mulle Ie facea dupa
panesc sunt de SlOe _ stat:1t.or,J, 'Inca poate avea
'I I ' i t1indca stapaOlrea 'I
legl e or propn: , totul RomanI or,
fiiinta, sau ca IOC<'i, nu era IOlta tiranie. Ca daca in
d " se purtau cu mu 'd
e slgur Co. ca de ilda in Connt, un e
alte se, purtau oaei divanului guver-
bateau pe mal m,a(r:le
j
, I g nimic din toate acestea,
natoriului, iara lUI ,a ton nU'1 , ' J
' fi etrecut in Iudela ( ). .. ,
ce n,u s ar d P , Ctl. ' in alte cetati li duc pre dan)ill 10 a-
cer ajutoriul chiar al celor de alt
neam ? , , .. a de aceasta, ci insu$i ii
Aici insa nn duc OlCI-O gn], . de pildtl.
' d ' I ' cid pe cme VOlesc. y
com pun SlOe nu u b t ' pe apostoli tara sa. i
. Stefan a!;>a au atu '1
au nCls " . 'A ' orilor tot a$a $ipe Pave era
mai duca, Inamtea 't din mijlocul lor 2)
sa-l ucidtl. daca nu ar h r pi in tim ce erau preoti,
toate acestea se religios Paveau jertfe. Pri-
aveau templu, avea ceremoma ,
-- ' : - , I \ 18 din Faptele Apost?lilor.
'). Not,a, vez, u
21
d'in Faptele Apostol1\or.
' J Vezl cap. , 7, _
- 47-
cum chiar Pavel a fostjudecat de preot, cand a
zis : J\1' am ftiul, Irati/or, ca esti' Arhiereu I) i aceasta
se petrecea inaintea stapanitorilor,_de unde se vede ca
aveau multa putere. de aici cate nu p;Himeau
cei ce 10cuiau in Ierusalim !;>i in Iudeia. Deci, cel ce Se
r uga a fi anathema de la Chri stos pentru cei ce inca nu
crezuse, iara pe credincio$i Ii sluja a9
a
, ca 9
i
el s'ar fi
dus daca eranevoie, $i in fine pretutindeni avand multa
ing nJIre de dan$ii, ce poate fi de mirare daca 9
i
prin
epistola ii indeamna, $i-i povatue)ite, daca pre cei cazut
i ii ridica $i i indreapta?
Caci erau multi 9i descurajat
i
in urma multor
Scar be, ceia ce $i arala cam pe la finea epistoIii, zical1d;
" Pen/nt aeeia mdnile cele stabile, fi genuchi!e cde s!aba-
noage vi Ie indreptati 9i iara$1: cd inca pulin oare-ce,
cel ee este sa vie va veni, !i nit va zabovi $i iara$i: iard
d e sunteli /d1'a de certare, iatd datd ca sunteli feciori din
OtnJie, iara nu Jii (Ebrei 12. 12, 10, 37. 12, 8). Fiindca
erall Iudei, $i invatase $i dan$ii de Ia parintii lor, ca atat
cele bune,c<1t cele rele trebuia sa Ie la pi-
cioare, astfeliu sa traiasca, iata ca atunci era cu towl
contrar : caci cel e bune erau in speranta dupa moarte
iara cele rel e in mani 9i rabdand muite de aceia era
natural ca sa se imputineze, apostoilli sa faca
multa yorba de aceasta.
' Dar despre aceasta yom vorbi Ja timpul cuvenit; deo-
camdata insa ' ollmai ca a fost necesar de a - Ii serie lor
pentru cari avea atata ingrijire. Cauza Jnsa pentru care
n-a fos t trimisa epistola eatra dan!;>ii, este invederata. Deci
nu era impiedecat de a Ii scrie. Cum ca se imputinase
cu s ufletul, 0 arata zicand; II Mtinele cele slabite, ;si genu-
c!tile ale sldbdno'7ge vi Ie indreptath> (12, 12) i iara9i;
Cd nu este nedrept Dumnezeu, sd uite lucr'ul vostru ,si
ostenea!a dragostei. (6. 10). Sutletul fiind cuprins de is-
pite, de multe-ori se abate de la credint:L De aceia
indeamna de a fi cu b:'lgare de sarna la cele auzite,
sa nn Ii fie inima Inrautatita de necredinta. Aceasta este
cauza pentru eare multe de credinta in aceasta
') A se vedea capit. 23 din Faptele Apostolilor.
- 48-
epistola, iara pe la pune fata 0 de
" Ie ea si aeelora le-a fagadUlt a avea bununle la
exemp, , 1 t
picioareleJor, cu toate ac:stea nu e-au avu .
Dara afanl de aceasta, ca sa nu creada ea an
totul parasiti deodata Ii pune dinainte doua Jucrun : mta!
de a suferi' cu barbatie, al doilea de a
rasplata, dci de sigur ca nn va .trece vederea. pe eel
de pre langa Ab"el, pre ceilalt1 d.reptl .nerasp1atltl.
lara aeeasta indemnare 0 face d10 trel punete
dere: de la cele ce a patimit Christos, dupre
zice Nu este sluga mai mare de cat .pomnul de Ja
bllnurile care pe cei ee ered, a.1 de .1.a
cele rele. lara aeeasta 0 sustine nu numal pnn
toare, care ar fi fost mai putin .dara chlar
de la cele trecute intamplate cu panntlI lor.
o face Christos, zicand acum . pil?a: Nu este
. d ca-t Domnul sdu "1 lar851 multe loal!> un
mal mare e y"( ...
sunt in casa tatd/ui meu alta data jale;;te de. mll de on
pre eei ce nu credo Face . apoi multa vorba 91 _
$i Vechiul Testament, fiindea fata de credlOta 10 lOVlere
Ii erau de mult folos. . . . ,.. 0
Pentru ea nu cumva din cele ce a pahmlt
nu creada ea a inviat, aceasta 0 dovede9te pnn 1 rorocl .
Arata apoi ea nu eele ale Iudeilor sun.t el .cele
ale noastre, ca inca templuJ a amortlt, 91 cele
o

felor deasemenea, pentru care ziee: Dec! da1'a sa
la damul ajard de tabdrd, lui /JUrtand" . (Cap .. 13,
13) Dealtmintrelea 1i sta Impotnva urmatonu( [apt. ca
era natural ca sa i se spuna de unii, ea daea acelea
b a dadi erau icoana, cum de nn au fost lasate la 0
urn r , .. 0t' d se ade
parte sau nu-au fost scoa<;e pe neslmt1te, ara an u -
varul: ci inca sunt in Hoare? Dara 9i el a a
intelege foarte lini$tit, ca la. potnvlt:
Cum ca din$ii aveau mult timp . 10
o a invederat zicand: (lind VOl a/z
. . xc, sa nu tie intr'unul dzn VOl zntmd vz-
vreme'i> !?l lard"l . _ _ f .
cleand a necredinlei :;;i sa va /ace/z
, cetor ce mo!tenesc jiigaduinta jrin Cap. 5) 12t
. 3. 12, 3, 12).
- 49-
OMILIA I
In multe fe/uri !i iJz multe chi/mri de demult DlI.mne
zeit griii1zd pdrin/i/or no!!; i prin Proroci, in zilele aces-
tea "lnai de pe unnd a grait noud intru Fitt!, pre cart
I-a dat mo!tenire tuturor, prin care !i veacuri/e s' au
Cu adevarat, ca unde s'a Inmultit pacatuJ, acolo a pri.
SOSlt Dam!. Aceasta deei 0 spune Fericitul Pavel chiat
in exordul epistolei trimisa Ebrei!or. Fiindca era natura:
ei sa fie necajiti sbuciumati de rale, judecandu-se
dm toate st'l. se ereaza pre mai pre jos de
toate celelalte neamuri, arata prin aeeasta episto/a ca
;., 'au bucurat de eel mai mare 9
i
rnai inalt
atitand auditoriul chiar de ja inceput. De aceia zice :
"In multe fc!izt'l'i !i in lllul!t: cllipU1'i de demult Dumnezeu
grdind parin/i/or prin ProroCi, hz zi'e!e acestca mai de
pe urmd a g rait noua intrlt Filii".
Dece oare nu s'a pus pe dftnsul mai 'nainte de Pro-
roci? de actiunea lui a fost eu at<1t mai mare deeM
a .acelora, eu cAt mai mari lucruri i fost ineredintat
lUI. Dara nu f:lee aceasta. Deee oare ? Tntai p<:ntru ea
s'a pazit a g rai de dansuI lucruri mari, al doilea ca audi-
torii inca nu crau al treilea ca voiei a-i
inalta pre 1ne:1 mai mult a arata marea lor su-
Este ca _ cum ar fi zis: ce lu'eru mare
este, daca a trimis pre Proroci la parintii Ca a
trimis la voi pre insu.!?i Fiul sau eel unul nc'iscuh. De .aeeia
bine a facut, ea ineeput epistola cu expresiunea :
in multe fe/uri # 111 mu/te chipurh, caci arata, ea nici
Prorocii chiar nu pe Dumnezeu, ea numai
Fiul il Ex presiunea in multe feliuti "i in multe
chipuri Insamna in diferite moduri, ca eu am inmut/it
vederile zice, ,si i'n mdnile P1'01'Ocilor m' am asemdnat (pritt
Proroci ,n'am fdcut (Osie 12, 10).
ea superioritatea nu stc'i numai tn aeeia, cc'i daca
acelora Ii s'a trimis Proroci, noua ni s'a trimis pe
Fiul, ci -5i in aceia ea nimeni dintre nu
pe Dumnezeu, ci numai Fiu! sau eel unul-nascut iI cu-
4
50 -
n'o pune dinA capul. locului, insa . prin
cele ce urmeaza 0 cand mal cu sarna
des pre omenire. Caci caruia din a va :
Fiul meu e;ti tu, eu astazi te-am nascut ;ezt dea-
dreapta mea (vers 5 9i 13)? Dara tu prive9te
ciunea lui cea mare, cum mai intaiu arata
de la Proroci, apoi cum da ca. fimd
marturisit de tot
i
; ca acelora h-a gralt pnn
iara noua prin unul-nascut. Dara ace.lora
grait !?i prin Ingeri (dici !?i Ingerii au gralt I?dellor)
prin aceasta noi avem tot partt a eea mal ma:e,
noua lli-a grait prin Stapan, pe cand acelora Rrm. SIUgl,
ingerii ca :;;i Prorocii sunt ..
Si bine a zis el: in zilele cele mat de pe unna fimdca
9
i
ti atat
a
9i ii mangaie ca desnadajduit
i
cu totu):
Ca precum zice 9i aiurea ca: Dcmznul .ap:oape est: .
nimic nu vd griji/i (Filipp 4, 6, 5), 9
1
alurea: ca mat
aproape este noud mantuirea acum, de cat cand am crezut
(Romani 13, II), tot a9.a 9i Deci ce vra :a spuna?
Ca tot cel ce cheltUle9te ttmpul in lupta, cand aude
de sfar9itul luptei, se resufla. putin, a9
a
:;;tiind ca
pedeoparte este sfan;;itul ostenelelor sale, lara pedealta
inceputul odlhnei. .. -
In zilele acestea mai de pre urma a grad noua zntru
.riul. lata intru Fiu!,. adeca prin Fiul, spunand
aceasta catra cei ce zic, ca se potrive:;;te asemenea ex-
presiunea Duhului. Ai vazut ca particula intru este
eu prin? Dara expresiunea :;;1 zn
zilele ace stea mai de pre urmd lasa a se mteleg
e
altceva. ce anume? Ca. fiind la miJlo.c timp, d.nd
urma a fi pedepsiti, cand 'lipsau charu.rIle, .cand nu era
speranta. de mantuire, caud de
avea tot mai putin, atunci am castlgat melt
ve$te cu eata intelepciune a spus aceasta, . Ca?l ZlS
II Christos a grait de 9i el'a fost a fimdca
sufletele lor erau slabe l?i neputincloase, :;;1 mCl nu puteau
sa auda vorbindu-se cele de Christos, Ila grait noua intru
Fiu! zice. Dad!. ce spui? Dumnezeu a grait prin Fiu\?
Dal zice. Dan'l. este superioritatea? Aici ai
pe deoparte ca Noul l?i Vechiul Testament sunt ale unUla
- 51-
:;;i iani. pe dealta ca nu este 0 superioritate mare.
De ideia in aceasta expresiune:
a noua Fiul, lui de sigur cil nu i-a
.Cl . .!?i celor multi. Insa ii
pre pnn expresiune, arata ca
lor Ii-a tn tlmp tnsa se atinge de ludei
ca. aproape toti carora liau grait Prorocii, au
fal :;;1 spurcati. Pana acum el tnsa nu lace vorba de
aceasta, ci numai de darurile aeordate de Dnmnezeu
De adaoge: Pre care 1 a pus
tuturon. AICI de trupul sau precum zice .
in Psalmlll al doilea: C'ere de !d mine) fi-/i
da fte neamurile mOftenirea ta, caci doanl nu numai lacob
Domnului, sau numai Israil clironomia lui, ci
cu .. totu. oare Ace va sa zica pe care I-a pus
cll7 onom ? Adeca pe danslll 1- a faeut Domn sta a 1
t . ., pna
cem .ce a. spus :;;i Petru in Faptele Apostolilor:
Ha ADomn fZ Chrzstos I-a Dumnezeu (Cap. 2, 36).
Facan.d. uz de de .ehronom sau mo:;;tenitor, doua
m:e?ereaza.: ventatea tnfierei, in acela9i timp
:;>1 nedeshplrea lUl de stapanie: Mo;tenitor tuturon
Zlce, adeca al tntregei lumi. Dupa aceasta
'yorba la cele dinainte, zieand: prin care veacurite
le-a Jamt.
Dara oare unde sunt eei ce spun: cera timp dnd Fiul
nu Apoi uz. de I), mai de parte graie:;;te
lu.crun cu mult mal man deeM acestea, zicand: care
fitnd strdlucirea fi chipul ipostasului sau} # pur-
tand toate cu cuvantul puterd sale} prin sine singur Jdcand
curdfirea pdcate/or noastre, au ;ezut de'Zdreapta mdrire
lntru cele inalte, cu atdta mai bun fdcandu-re de
lngerii, cu cat rn.ai osebit de cat dan;ii a mo;tenit numo.
,(Vers. V cfita intelepciune la acest fericit apostoI!
sau mal bme Z15, nu intelepciunea lui Pavel, ci a Duhului
1) KIX.tlX?IXr1.!J.6<;. = sui$uri pogorii$uri ca pe treptele sdirei,
ca hgun ntonce, spre a arata ridicarea sau inaltarea cuvantului
lui, de pilda in versetul de fata. 'AvIXQa6flo-
VO." .=. f.lcand uz ,de adeca inaltand ideia pe flfsim/ite
. cu .'" sfere malte, etc., a-$i pune suisun in ini1fla sa Ps 83'
.6) In mod flgurattv. msamnll a airea idei mari de d1l.nsuJ, a fi trufas. t .
- 52--
este de admirat ateL Caci nu. din mintea sa a grait
acestea, 1?i niei ea a putut seoate atata intelepeiune dela
dtlOsul. ;;i de unde oare? Nu cumva din cutitul sau de
curelar 1?i din pieJea ce-o avea Sau poate ca
de la camera lui de lueru? Dar aceasta a fost din lucrarea
zicand. N'a putut mintea lui zamis-
leasea astfel de cugetari, fiind mai ales atunci at at de
umiiita, nefiind ceva mai mult de cat a.
din piat
a
, caci cum era cu putinFl. ca sa faca . ceva
acea minte, care se ocupa cu pieHe Cll cumpararea
lor? Nu, d charul Duhului, care se arata aeelora pe care-i
Ca precum uo, copil mic cand voiei?te a se ridica
pe un loc inatt a sosi tn varf, sau ca a se sco-
bod la vale, 0 face aceasta incet !?i cate putin
pe scarile de sub picioare, apoi dupa ce a ajuns sus, daca i
vei porunei sa se uite in jos, it vei vedea ametind
intuned.ndu-i. se inaintea oehilor: a poi se
pogoara in jos, ceia ce face de a se mai resufla
zieand; apoi in fire se urca,
iara:;;i se pogoara, -- Intocmai tace fericitul Pavel
cu Ebreii in aceasta epistola, pretutinde ni, Inva\and
aceasta de la dascalul sau. Caci el (Christos) facea :
acum inaltand auditoriul, acum scoborandu-l, nelasandu-I
a sta mult lntr'un loco aici prin cate
sau trepte i-a ridicat la lna1timer dupa ce i-a suit pana
in varful evseviei, mai nainte de a amet
i
ei !?i a Ii se
intuneca vederile, iata cum ii scoboara in jos spre pamant ,
$i dandu-li timp sa se rasuRe, zice: Ni-a ;:;rait 1LOud
fntru Fiul <<1- a (aeut mOJtenitor tuturor.
dara numele Fiului este deacum comuo, ca unde se sub-
intelege adevarat sau veritabil, numai de cat ca este !?i
superior. Pana aiei eJ, ori cum ar fi cuvantul
arata crt de sus.
Dara tu cum mai lntai el a pus ideia pe eea
mai de jos treapta, ziea.nd: 'Pre eare- I-a pus mo#eni '
tor tuluror , caci expresiunea d-a pus JllOJtenitor este
ceva jos, -- iara apoi te ridica mai sus, zicand: prin care
;i veaeuri!e ai.f faeut, - iara la urma pe treapta cea
mai 'nalta, pe langa care oumai este alta, zicfmd: Care
/iind strdlucirea slavei chipul ipostasului lui). Cu
- 53-
eel ,s-a la, eea neapropiata, p:tna la io-
straluclrea slavel, ?t mal 'nainte de a se ameti de
: s,e cat de il pogoara
n ,Jos,. zlca?d: purtand toate eu cuvdntul puterei sale
prm sme smgur faeand eura{irea paeatelor noastre a
:out marirei inlru cde inalte. N-a zis ' simplu
C.a Cl 1?1 (acand curd{irea paeatelor noastre a Jezul
cacI spune de l' t _ . -, -, '
, , ' n rupate, !?l apOl lucruri
u!I11hte. Dupa aceia din oou se urca la cele inalte zicand:
a slavei intrzt cde inalte , dupa care
apot pnn mductlUne se scoboara la cele de jos zicaod:
4: Cu, atdta bun faeandu se de cat Ingerii, cu' cat mai
danfii a moJ/enit numn>. Aici spuoe des-
A lconomlca Intruparei lui, .caci expresiunea mai bun
/acandu so nu arata fiinta lui dupa Tat
X
x' r. t ct, -CdCI aceea nu
s-a faCUt: CI a fost dio veci- ci arata fiinta lui cea dupa
trup, diel aceasta faeut. De cat vorba lui nu este acurn
pent.ru eseota sau fimta lui, ci precum loan graiod: eeL
vme dUpd m.ine mai 'ntai de mine au fost" (loan 1 '15)
mvederea.za . aceasta cinstea !?i slava lui cea
tot at?a alCI Pavel zic:and "cu atat mai bun I"acdndu-
de At l. " . /' se
call ngeru,. eu cdt mai osebit de cat ddttJii a mOJtenit
nume , 0 arata. Ai vazut Cel yorba lui este de
t:up? Acest num.e Dumnezeu-Cuva.ntul din veci I-a avut
nu 1 a mo!?teOlt dupa aceia !?i nici ca a de venit mai
de Ioge.rii atuoci dod a. facut cudltire pacatelor ooas-
tre, Cl ve!?OIc a fost mai bun, !?i inca mai bun fara dea-
.. Despre trup aceasta s-a spus. Dealt-feliu
001 .obiceiul d.e a, vorbi des pre om, !?i a grai
atat malte cat de cele JosOlce, cad c;3.od de pilda zi-
omul, nu este nimic! este omul este
nOI dela cele mal de JOs numim totul. lara cand
Zlcern: ,omul este nernuritoriu, omul este fiiota cuvanta-
toare ;;1, ca este in inrudire cu cei de sus atuoci dela
ceJe mal inalte mai bune plecand noi totul
T?t a!?a Christos; acurn de pilda Pavel vorbe1?te
dan sui pleca.od cele mai bune ;;i mai inalte, voind a
ne pune lnamte lcooomiea iutruparei lui a ne
desp.re neamestecarea natureilui, iara alta dat<1 face yorba
plecand dell cele mai de jos.
- 54-
1) Deci dadi a f:'lcut curatirea pacatelor noastre, sa re-
manem curati, sa nu mai primim nici- 0 pata, ci sa pas-
tram podoaba frumuseta pe care ne-a dat-o, astfeliu
sa ne silim de a Ie pastra curate ;;1 nepatate, ca sa
nu aiba nici-o pata sau sbarcitura, sau altceva de acest
fel. Caci pete sau sbareituri sunt chiar ;;i eele mai mici
pacate, ca de pilda: hula, clevetirea, batjocura: mincil1na,
sau mai bine zis nici nb sunt acestea a;;a de mici, ci toca
mari ;;i chiar foarte mari, a;;a ca lipsesc pe cioeva pan a
:;;i de impanltia cerurilor. Cum in cc feliu? CeJ ce nu-
me;;te pre fratele sau nebun, vinovat tste focului gheenii.
zice Mantuitcriul (Math. 5, 22). Deci daca celce nume;;te
pe altul nebun. sau ceiace se pare en este vorba de copii
- care este mai de cat toti este de
unul vinovat gheeoei, dara inca eel ce nume;;tc pe fratele seu
rau crescut, facatoriu de rale, ticc1los, ;;i cum de alte
batjocori 11 incarca. ' ce pedeapsa oare nu va lua? Ce poate
fi mai de cat aceasta? Dara ingaduiti-mi va rog
vorba. Dad cel ce face unuia diotre cei mai mici, lui ii
face, iara care nu tace unuia dintrc cei mai mici, lui nu-i
face, cum sa nu fie .acela;;i. deopotriva pentru cel ce
laud a ca pentru cel ce Deci cel ce batjocore- I
:;;te pre seu, pre Dumnezeu 11 cum
eel ce pre fratele seu, pre Dumnezeu it
Sa lofranam deci limba sa 0, depriodem de a fi
cuta. " limba ta de/a rau". (Ps. 33. 12) zice.
Nu de aceia ni-a dat-o Dumoezeu ca sa hulim si sa bat-
jocorim, sau ca sa ne defaimam uoii pre altii, ci ca sa
laudam pre Dumnezeu, ca sa vorbim lucruri de acelea
care face placere altuia, care suot spre edificare, spre fo-
losinta. Ai grait pe cutare de rau? $i ce adu-
candu-ti tie !?i aceluia viHamare? Ai ca;;tigat doara
slava celui ce acuza. Nici un rau nu este care sa stea
numai la cel ce ci cuprinde pre eel ce face
raul. De pilda zavistnicul se pare ca vatama pe altu!,
dara mai 'ntai el singur se bucura de nedreptatea ce 0
face, framandandu-se in sine, :;;i fiind urat de tot"i. Avarul
t) Par-tea mora/ii. povatuiri spre a inocenta, lli <1:
despre milostenie care de 0 avem, de n1mlC alta nu mal slmtlm nevole la
judecata. (Veron)
-. 55-
pc uo altul de bani, dara se pe dansul
de .mblrea altora, sau mai bine zis de este iovino-
nume bun, este cu mult mai de preferat de
cat banll, pentru ca pe cand uo nume bun, 0 faima buncl
nu se po ate de banii se pot
sa pot :;;1 p1erde u;;or, sau mai bioe zis, daca
banll nu sunt, cu nimic nu vatamfl pe cineva,in timp ce
daca nu este uo nume bun, aceasta face pe cineva de a
fi despretuit de ras, ba inca tuturor si razboinic.
furios ,iara;;i pe dansul se pedeps{ intai, io-
dupa aceia este vatamat cel. asupra
c:rUla se Tot asa barfitorul, mai intai pe
daosul dupa aceianecinsteste, pre cel
sau ca poate nici n' a putut , sa-l necinsteasca
:;;i peA eand pl:aca Drat dispretuit de tot
i
,
este IDea mal mult wbit. Cand cineva aude vcrbindu-se
de dansul rale, dara el nu cu rale, ' ci inea
Jauda pe de sigur ca nu pre
acela II, Jauda, pre dansul stngur, caci - dupre cum
am mal spus alta data, c1evetirile aduse contra ce lor
mai inlai se ating de clevc:titori. Tot
a!?a cele bune aduse aproapelui nostru, mai intai mul-
tamesc investlesc pe cel ce Ie face. Caci cel ce . za-
binele sau raul asupra aproapelui, cu drept cu-
vant ca dansul mai 'ntai va gusta dio ceia ce-i da. Pre
cum se iotampla cu apa ce curge din izvor, ' fie sarata,
fi.e. buna de ba.ut, ea umple vasele, 1n timp
.lzvorul nu-I ; - tot ;;i raul binele,
on de unde ar le!?l, pe acela mai intai 11 bucura sau 11
pierde. Acestea pentru moment.
Dara pe cele deaeoJo, fie ele sau rele cine Je va
daca cele bune sunt 'mai presus
on-ce mtnte omeneasca, dara inca relele de care
se spune pe fat
a
, aratandu-ni-se numele lor: toc zice
este iotunerec, Ieg.Huri, !?i viermele" eel' nea-
dormlt.; dara. nu acestea ce ni s-a spus stau de
,CI A altele mal groza ve. $i ca sa atli,
ntal bllle. Ca spune-mi: daea este toc cum de este
:;;i i.ntuneric ? Ai ca aceasta este mai de cat
acela ? Ca nu mal este nici lumina. $i daca este loe, cum
- 56--
de mai arde intr ' una? Ai vazut ca aceasta este mai grozav
de aceia ?
Ca nu se mai stin.ge niei -odata, pentru care se nu-
me?te nestins_ Sl ne gandim deci cat de mue rau este
de a arde intr'una, de a fi 1n intuneric, de a se vai-
cara a din dinti, de a nu fi auzit de nimtni.
Dad cineva dintre cei de hun neam fiind pus in tem-
nita, numai cat ca se In putoare, tn lotuoeric
legat impreuna cu omoratorii de oameoi, si 0 crede mai
grozav de cat moartea, apoi gande!?t e-te ce va fi, cand
yom fi ar9i la . un loe cu omonitorii lumei., oici vJzand
nici fiind ci iotr-o a,?a multime crezandu-ne singuri.
Acolo intunericul bezna acea grozava nu ne lasa de a
vedea nici de pe cei pe laoga noi, ci fi e-care se va gasi a,?<l,
ca cum ar fi siogur. Deci dad Intunericul singur prin
si ne 9i ne tulbura ,?i tofnco,?eaza sufletuJ, apoi ce va fi
daca pe langa Intune ric vor mai fi ,?i arderi 9i dureri tn-
fric09ate ?
-De aeeia va rog ca acestea intr'una sa Ie rumegam in
noi, 9i sa suferim scarba 9i intristarea ce ni vine la auzul
acestor vorbe, ca nu cumva sa suferim pedeapsa prin fapte.
Caci toate acestea vor fi numai decat, 9i din cei ce au
facut fapte vrednice de osanda-nimeni nu va scapa, nici
tata, 9i nici mama, nici frate, chiar de ar avea mare cu-
raj, sau mare trecere pe laoga Dumnezeu nu va pu-
tea face nimic. "Fratele nu tzbdvefte ziee, au izbavi-va
omul (Ps. 48,7)? Cad el este ' care resplate'?te fie-earuia
dupa faptele sale, 9i prin acestea se va mantui sau vafi
osandit.
Faceti va voua prietin din mamona nedrepta/iil> (Luca
16, 9), zice. A9a dara sa ne incercam, caci este porunca
stapanului, 9i cele de prisos ale bogatiei sa Ie impra9-
tiem saracilor. Sa facem milostenii lntru cM timp suntem
stapani, caci aceasta vra sa zica de a ni face prieteni
din mamona. Sa ace I foe, ca sa-l stingem, ca
sa avem curaj acolo, cad acolo nu vor fi cari sa
ne primeasca, d faptele noastre. Cum ca nu va fi cu pu-
t:nta ca prietinii de aici sa ne poata mantui, o putem
afla din expresiunea adaosa imediat. Caci, de ce n'a
zis de pilda : faceti-va prietini cari sa va primiasca in
- 57
lor ci adaoge modul facerei? Pentru
cil zicand: din mamona nedrepta/ei , a aratat ca pe
prietini Ii putem face prinbani, invedcdind, di nu cum
s'ar intampla ni yom prietinia, ca singura prie-
tinia nu ne va fo10si cu nimic, daca nu yom avt a fa pte
buoe, dad nu yom bogatia ee pe nedreptul 0
am adunat. cuvantul acesta at nostru pentru eleimo-
sioa se potrive9te nu numai eelor bogati, ci celor sa-
raci. Chiar de-ar fi cineva care sa din ceqit,
cu vantul acesta se adresaza lui, caci doara ou este
cineva atat de sa rae, incat sa nu poata avea la indamana
doi bani. Este eli putinta ca 9i din putin sa dea cineva
put
in
, sa intreaca chiar pre cei ce au dat mai mult,
precum vaduva cea din evanghelie, fiindca maret
ia
milos-
teniei nu se judeca pe masura' celor ca peste
tot loeul avem trebuinta de dragostea cea catra Dum-
nezeu. Daca facem milostenia eu 0 asemenea intentiune,
chiar daca din putinui ce avem dam putin, va 1n-
Dumnezeu
q
fata dela aceasta, ci 0 va primi ca
mare minunata, fiindca el ia sama la buna
iara nicidecum la cele date. Chiar de ar fi milostenia cat
de mare, el da votul pentm ace a facuta cu
inima buna, pre datatoriu il face mo!?tean ve!?nicelor
Carora fie ca eu totii sa ne invrednicim prin
charnl 9i a sa filantropie.
OMILIA II
"Care /iind stralucirea slavei !ichipul ipostasului sau,
purtand toate eu euvantul puterei sale, prin sine singur
/acand eurd/ire Pdeate/or noastre".
Pretutindeni este nevoe de 0 cugetare dreapta, dara
mai cusam1 cand graim sau allzim graindu-se d.e Dum-
nezen, caci nici limba nu poate gnll ceva, 9i nid ure-
chea nu poate auzi, san mai bine zis niei una nici alta
nu sunt in stare de a grai, sau a asculta cu toata dem-
nitatea maretia lui Dumnezcll. $i ce spun eu de limba
ureche? Cand nici chiar mintea, care emult mai su-
perioara acestora, nu poate cuprinde exact, nu poate
- 58
exprima exact ceia ce voim a grai de Ca
daca pacea lui Dumnezeu covar;;a!;lte toata .m.mtea, 9
1
cele pregatite celor ce-l pre Mmsul, la mllna omu-
lui nu s'au suit, apoi cu at at mai mult insw;;i EI, Dum-
nezeul pacei ;;i ziditorul tuturor, covar!;la;;te mai mult ma-
sura cugetarei noastre. Deci, trebuie de a priml ell
credioi a !;li evlavie) iara dod ratiunea se oboseste $1 nu
poate reprezenta cu exactitate cele vorbite, atunci mai
ales sa slavim pre Dumnezeu, ca avem un astfel de- Dum-
nezeu, care !;li mintea, !;li cugetarea noastra.
Multe cugetari de Dumnezeu, pe care rnsa nu Ie putem
exprima, sau ca multe exprimam, daca nu putem a Ie
:;;i 'cugeta, precum de pilda cand zicem. ca Dumneze.u
este pretutindeni; dara cum aceasta? NOI nu putem prt-
cepe. Cum ca Dumnezeu este nftrupesc, adidi. putere ne-
rnateriala, cauza tuturor celor bunt', 0 !;ltim, dara cum
este? nu !;ltim. lata dara ca graim, ca exprimam cu gra-
iul dad nu pricepem. Am zis, ca este pretutindeni, dara
, .
nu pricep; am zis ca este fara inceput, dara nu pncep;
am spus ca s'a facut prin sine singur, !;li iara!;li nu pot
pricepe. Deci, este ceva, pe care nu pot nici exprima;
rnintea pare ca ar cugetaceva, dara nu poate spune, nu
poate exprima exact ceeace cugeta, !;li ca sa vezi !;li pre
Pavel neputineios !;li ne fiind in stare de a spune exem-
plele cu exactitate, - te infrico!;lezi pare-ca !;li nimic mai
departe nu cauti-asculta. Spunand de Fiul ca este. crea-
toriu, ce adaoge? Ca1'e /iind stn'ituci1'ea slavei, zlce !i
chipul ipostasului sau. Dara aceasta trebuie a 0 lua Cll
evlavie toate cele absurde a Ie arunca la 0 parte.
cStraluci'J'ea slavei zice. tnsa ia sarna bine cum 0 int
e
-
lege el, !;li tot a!;la prime!;lte-o !;li tu. Ca adeca dintransul,
ca fara durere, ca cu nimic nu s'a imputinat, cu nimic
DU s'amicit-fiindca sunt uniia cari scot din aeest exem-
plu jdei absurde. Stralucirea, zic ei, nu este
singura ipostatnicil, nu de la sine ;;i prin sine,
ci-!;li are fiinta in altcevh.
Deci, tu sa nu intelegi a!;la feI omule, !;li nici sa. suferi
de boala lui Marcel !;li Fotinos 1). caci aproape de tme sta
1) Eresialhi apar!inand eresului Antitrinitarilor din secolul al 2-1t a 3-lea
- 59-
leacul ce te vindeca, ca sa nu cazi in aceea!;li cugetare,
;;i sa te lase a fi cuprins de acea boala vatamatoare. A;;a
dara ce zice el mai departe? fi chipul ipostasului sau
tnvederand prin inducriune, ca precum Tatal este in ipostas
(iSVO'7t6cj''CIX'wS), singur infiintat, !;li de nimeni avand nevoe
spre fiinta sa, tot ;;i FiuI. Aici aratand ca Fiul este
in totul neschimbat, te trimite apostolul la chipul propriu
al te invata ca el prin sine este in ipostas.
adeca singur infiintat. Mai sus spunand ca Dumnezeu
printr'insul a facut totu1, iata ca aicea ii da autoritatea,
caci ce adaoge? Purtand toate cu cuvantul puterei saln
pentr,:!ea din aeeasta sa scoatem nu numai chipul ipos-
tasului lui, ci inca ca el toate Ie oc::lrmue!;lte cu autori-
tate. deci, cum ceia ce este propriu al Tatalui
el 0 atribuie!;lte ;;i Ftului, cad de aceia n a spus simplu
jJUrtand toate !;li nici n-a spus cu puterea lui, ci ell-
cuvantul puterei sale. Precum mai sus ne-a ridicat
cate putin, !;li apoi ne-a scoborat, tot l?i acum
ne ridica !;li ne scoboara din inaltime, ca pe ni!;lte scari,
;;i apoi zice prin care fi veacurile a (acub>. Pri-
ve9te cum !;li aid deschide deodata doua cai, caci voind a
ne feri de inovatiile lui !;li Arie 1) unul combatand
neschimbarea ipostasului lui, iara celalt barfind ca n'ar fi
de natura cu Tatal, adeca nee gal - deodata, zie,
Ie rastoarna pe amandoua. Si cum face aceasta? Apoi
iata ca dupa Ce se intoarce' in dreapta !?i In stanga, la
urma tot acelea!;li graie!;lte, ca nu cumva sa se creada ea
Fiul este strain de Dumnezeu Tatal !;li prin urmare nu
fara tnceput, !?i sa nu te minunezi de vorba, iubitule, ca
daea l?idupa atatea dovezi sunt inca uniia, cari zie ca el
este strain de Tatal, !;li-i dau Tata strain l?i eu aceasta 11
razboiesc, dara daca n-ar fi spus acestea, ce oare n-ar fi
grait? Cand apostolul se vede silit de a indrepta ceva,
atunci se vede silit de a grai cele umilite. De pilda ca
/-a pus zice, mof/enitor tuturop !;li ca p1'intransul fi
veacurile s' au jacut. Dupa aceia ca nu cumva pedealta
parte sa se vatame ideia de egalitate, iata ca de la vor-
bele cele umilite iarai!;li ii ridiea Ja ideia de egalitate
1) Eresiarhi din secolul al 4-1ea.
- 60-
arata ca fiind deopotriva, eu Tatal, ba inca asUel deopo-
triva in cat ea multi sa-l creaza pe el a. fi Tata. ,
Dara tu prive!?te marea intelepciune a apostolului. Mai
'ntai el pune ideia ea este dcopotriva, 9i 0 stabile!?te eu
exaetitate, iara cand aeeasta se va dovedi ea este Fiul
lui Dumnezeu !?i (a nu este strain de dansul, la urma
eu toata libertatea graie9te cate vcie9te despre cele
inalte. Dupa ce a grait ceva mare de dansul !?i mult.e
euvinte a spus spre aceasta, mai Intai punand eele uml-
lite, la urma se ridiea cu sigurant<1 la in<1ltimy pre cat
voie9te 9i dupa ee spune: l-a pus mo;tenitor tuturon
ea printr'insul a {deut ;i veacurile, adaoge: '(. purtand
toate cu cuvantul pulerei sale, caci eelee namai eu euvantul
toate, nu ar avea nevoie de altcineva spre
a face totul.
;>i cum ea este. cum ya9ind . mai
departe ii da autoritatea, scotand pe neslmt1te partIcula
cprin care, caci dupa ce a facut prin sine tot eeia ce
a voit, iata ca la urma daodu-?e pareca la oparte cu
respect, ee spune? el- lIiru inceput tu Doamne pamantul
ai intemeiat, ;i lucrurile manilor tale sunt cerurile (vers.
10), Nicairi nu vezi aici <prin ,care niei ea printransul
au facut veacurile. Dara ee? Oare nu s'au facut de dansul?
Da! insa nu precum zici tu, OlCI preeum 'ti inchipui,
adeca ca printr'un organ, 9i nici ca cum ar fi putut face
el ceva daca nu i-ar fi dat ajutor Tata!. Ca dupre cum
Tatal p're nimeni nu judeea, zicandu se ca el judeea
Fiul, cc1ci judeeator I-a nascut pre dansui, tot a9a
ereaza printransul, eaci creator I-a nascLlt pre el. Cc1c1
daca Tatal este eauza Fiului, apoi eu atat mai mult este
eauza 9i a tuturor eelor tacute de el. .. .
Cand apostolul a arata ea dintru dansul, sillt fimd
graie9te lueruri umilite, iara dnd a. grai de el
I ucruri Inalte
J
ia ea motiv pe Marcel 9\ Savehe, a caror
abatere enorma Biserica compatand-o, a apueat pe calea
de mijloc. Ca adeca nici pe calea umilintei excesive nu
sta ca sa nu dea motiv lui Pavel Samos:Heanul, dara
nici nn dainuie9te cu yorba numai in cele inalte, 9i apoi
arata apropierea intre aceste doua, ca nu cumva sa
salte in SU5 Savelie. L -a numit Fia, 9i imediat s'a ridicat
- 61 -
Pavel Samosateanul zicand ca este fiu ca :;;i eei multi;
de cat apostolul i-a dat lovitura mortala, zicand ca I-a faeut
m09tenitor. Dara iataca. impreuna eu Arie el se poarta
eu neru9inare - Expresiunea <i-a pus mo;lenitoriu tuturon
amandoi ace9tiia 0 au, insa acela zicand ca este din
eauza neputintei, iara acesta incercandu se de a se arunea
eu puttre' asupra ideii; a:;;a mai departe. Cand Pavel
zice prin care Ji veacurile au {deut iata ca a repus la
pam ant pe samosateanul in timp ce Avie se crede inca
tare. Dara tu privqte cum :;;i pe aeesta il doboara,
zicand: /iind strdlucirea slavei lui . lata insa ca aici
salta Save lie, Marcel Fotinos, dara ;;i acestora tuturor
li-a dat lovitura mortal a, zicand: chipul ipostasului
lui ;i purtand toate Cll cuvantul puterei 'sale. Aid
atinge pe Marchion, nu atat de puternic, dara iI atinge;
- in fine prin intreaga epistola se lupta contra lor.
Dan! precum am spus, prin expresiunea strdlucirea
slavei apostolul a numit pre Fiul, cum ca bine a zis,
asculta pe Christos vorbind de dansul : Eu sunt lumina
lUlllei (oan 8, 12). De aceia Pavel a spus stralucirea,
spre a Invedera ca acolo se spune aceasta, tntocmai
ca lumina din lumina. nu numai aceasta 0 arata, ci
aceia, ea au luminat sufletele noastre. Prin expresiunea
strdlztcirea el a aratat egalitatea esentei san a fiintei,
9i apropierea lui de Tata\. la fineta euvintelor:
a luat 0 singura esenta fiinta reprezentata prin doua
ipostasuri, ceia ce face :;;i asupra Duhului. Ca
preeum zice 0 singura a Tatalui !?i a Duhului,
ca una cu adevarat, :;;i cu nimie impotrivindu :se sie9i, tot
aici a intrebuintat 0 singura Yorba spre a invedera
doua ipostasuri.
Mai departe a adaos, . ell. este :;;i ehipul ipostasului .
Dara chipul altul este pe langa protoiip, altul tnsa nu in
totu1, Ci totru cat este in ipostas, precum !?i aici ehipul ,
invedereaza neschimbarea aceluia, al caruia chip este,
egalitatea in totu!' Deci eand apostolul il chip
forma, ce zie ei? Dara despre om se zice, cel este
chip din chip (Facere 1, 26). deci ce? Oare a!?a precum
Fiul ?, eNu, zie ei, ci eel chipul nu Invedereaza egalitatea
intrucat ornul se chip, invedereaza egalitatea
- 62-
ca in om. Ca precum Dumnezeu este in ceriuri, tot a;;a
este ornul pe pamant, in ceia ce pdve;;te stapaniea, zic,-
ptecum ' pre pamant totul omui, tot ;;i
Dumnezeu stapane;;te toate cele din ceriuri de pre
pamant. Dealtmintrelea omul nid nu se chip, nu
se stralucire, nu se forllla sau figura,
ceia ce invedereaza fiinta, sau !?i asemanarea lui cea
dupa fiint;1. Deci, precum forma slugei nimic nu invede-
reaza decat om neschimbat) tot forma sau chipul
lui Dumnezeu zisa cu privire la FiuI, nimie nu arata decM
ea este Dumnezeu.
Care /iind, zicc, stralucirea slavei . Prive-'?te ce face
Pavel, ca zicand <care /iind stralucirea slavei a adaos
a fezut deadreapta marirei intru cele inalte,;
gande;;te-te ce fel de denumiri intrebuinteaza, negasind
eu nici un chip denumirea sau numele de dat fiintei. Nici
marirea, nici slava nu reprezinta t xact ceia ce sa
spuna, nu in fine un nume potrivit. Aceasta este
eeia ce spuneam la' inceput, ca de multe ori pricepem
eeva, dara nu putem exprima, caci iata de pilda p.xpre-
siunea Dumnezeu nu este numele tuntei sau a esentei
lui, ;;i nici ca e cu J:'uttnp ae a gasi un nume propriu
al acelei fiinti. Si ce este de mirare ca nu putem gasi
un nume propriu fiintei lui Dumnezeu, cand nici chiar
pentru Inger nu putem gasi care sa exprimeesenta sau
fiinta lui? Poate ca nici pentru' suflet *), caci nu mi
pare ca ace5t nume reprezinta esenta lui, ci doara este nu-
mai reprezentatiunea verbului t}6Xctv. Acea reprezentatiune
o numim ;;i suflet, ;;i inima, ;;i minte. lnimi. curata, ziee,
zide#e intru mine Dumnezeule. (Ps. 50). ;;i nu numai
aeeasta, dara de multe ori 11 gasim numit duh. Pur- '
tand toate eu cuvantul puterei sale. Ai V<lzut ce spune?
Deci, cum de spui, ereticule, ca dad\. scriptura zice:
$i a zis Dumnezeu: sa se laea lumina de aiei 5- ar 1n-
te1ege ea TatM a poruncit, i(ira Fiul a aseultat? Dara pri-
ve!?te aici cum acela!?i lucru il face cu cuvantul. Pur-
*) vine dela verbul tJ>6xw , sUfiu, fac aer, aerez. sVGntez, recoresc.
Ja urma. cade in insf rnnare de a fl'f}'a vieatii. a ji ViII. inseamna fiulure,
care se ia ca .simbol al nemurirei sufletului. (Vezi lexiconul la cuvantul 4mx1J
$i
- 63-
tand, zlce, toato, adica ocarmuind' !?i pre cele cazute in-
.dreptandu-Ie, caci a ocarmui Iumea, a 0 guverna, nu
,este mai putin ca a 0 face, ba inca daca trebue a spune
ceva minunat, este chiar mai mare. A face, este a pro-
duce din nimic; dara ca cele f;1cute sa se transforme in
nimie, iara cele dezbinate intre dfmsele, sa Ie lege la un
loc unele cu altele, aceasta este dovada de cea mai mare
putere, dovada maretiei lui. Apoi aratand
zice: Purtdnd n'a spus oearmuind, cu-
vant figurati v, de la lucn'lrile ce se rhi-,?ca cu degetul,
faeandu-Ie a se in to ate partile. Aid a mai
aratat marimea creatiunei ca nespus de grandioasa,
cum ca aceasta marime este inaintea lui ca un
nimic. Dupa aceia arata ,zicand: eltvantul
puterei sale. Bine azis euvantub ca daca la noi oa-
menii euvantul se pare ca este ceva nt bagat in
seama, la Dumnezeu nu este Cum ca poarta toate
eu cuvantul puterei sale, a spus,o, dara 'cum Ie poarta cu
cuvantul n-a spus, caci nici nu este cu a Apoi
a adaos despre maretiea lui, caei a f<leut loan,
fiindca dupa ce a spus ca este Dumnezeu, a adaos a grcli
de crearea f<lpturei. Deci precum acela a lasat a se in-
te1ege, zicand: La neeput era Cuvantul toate prin-
iransuL s' au fdcuh (loan 1, 1, 3) tot acesta prin
expresiunea cuvantul puterei sale, prin aceia ca a zis:
Prin care # veaeurile a lacut., a zis, cad el este ;;i
creator, mai 'nainte ,de toti vecii. Dara ce? Iata-ca
Prorocul graind desprc Tatal zice: Din veac ji pana i1l
vcac tu ejti (Ps. 89, 2) iara aici apostolul graind desprt:
Fiul, ziee ca este mai'nainte de toate veacurile, !?i crea-
tor a toate; deci ee ar putea spune?
Deci, ceia ce se spunea despre Tatal: celee este mal
'nainte de veei I ar putea-o videa cineva , graindu-se dt:
Fiul. Caci precum loan zice: viata era ceia ce invede-
reaza putinta lui de a stapani, ca adeca el este vieatCl
tuturor, tot a?a Pavel ziCf> Purtdnd toate cu cuvantu4
puterei salo, nu precum Elinii, cari se incumeteaza a-:
lipsi de creatiune, de ingrijire, ml1rginind puterea lu;
pana la luna numai.
cPrin sine singur faeand eura:tire pacatelor noastreJ
- 64-
ziee. Dupa ce mal sus a fost grait de acele lucruri mari
minunate, la urma spune despre ingrijirea lui de
oameni. Dari\. daca prin expresiunea Purtand loaln se
arata universalitatea faptuJui, apoi ;;i faptui curatirei paca-
telor noastre este universal cu mult 'mai mare de cat
celalalt, caei 0 parte 1) dintransul a mantuit pre toti. Dealt- ,
fel iu loaIl 3tat prin expresiunea "via(a era" cum !,?i
prin ceia!alta (umina" se arata pronia, se invedereaza
Ingrijirea lui. .
"Prin sine singur, zice, facand curdtirea pdcatelor ncas-
Ire a sezut deadreapta marirei intru cele inalte". Doua do-
vezi mari de ingrijirea lui pune aici apostolul: ;;i ca au
curatit pacatele noastre, ;;i ca aceasta a faeut 0 prin sine
insll;;i. ;;i in fine in multe Jocuri l-ai plltea vedea man-
drinduse pentru aceasta, ou numai pentru impacarea cu
Dumnezeu, ci !iii pentru ca faptul s a (acut prin Fiul, caci
aCf st dar mare, s-a facut lnci\. mai mare prin faptlli ca
s-a savaqit prin Fiullui Dumnezeu. Zicand deci, ca a fezut
deadreapta cel cfacand cura/irea pacatelor noastre prin
sine singun cum ;;i ca a amintit de cruce, iute a adus
'vorba de invierea t;ii inaltarea lui. $i privet;ite inteJepciu-
nea cea nespusa a apostolului, caci n-a zis : "i s'a po-
roncit sa ;;ada" ci "a sezut". Apoi iara;;i .ca nu cumva
sa-ti inchipui ca E.l sta adaoge: Caci caruia
din . ingeri a zis candva: sezi deadreapta mea? $i a lezut
zice, deadreapta marirei intru cele inalte.
Dara oare ce insamna intru ce/e ina!te?
Nu cumva pc Dumnezeu ill 10c. in spatiu'
sa nu fie! N-a zis aceasta, ca noi sa credem ceva,
ci pre cum cand a spus deadreapta nu la format
zicand, ci a adHat numai egalitatea lata de Tatal, tot at;ia
aici spunand cil 4. intru ctle ina/te , prin aceasta nu I-a
rnarginit, ci I-a pus ca totu1, ea fiind deasupra
.) Expresinnea din este: <Ko:l' 'C06'Co BE XtI.&OAlXOY; 'Co "(ip 'l.i}
'roo tLepo<;, 1tiy'Ccx<; E(JW<;SY>' adi di: .<;ii 'aces/a esle uni!!ersal, diei 0 parte din
el (0 persoana dilf sjanta Treime) a mcmluit pH toti, de unde Sfl vfde cil. tex-
tul latin ditl Patrologiea de Migne: Quod ipslt11l spectal, 011lnes salvos jeci!,
cum Interpretarea lui Mulianus Scholasticus, unde se zice: quanttlm in ipsa
est. quod omnes cred;derunl, nu exprima exact ideia sf. Chrisostom de aici.
dadi se art: in wdere ideia generaia ce p.edomina pe apostolul PaveL Dealt-
mintrelea expresiunea .Prin sifte sing"y jiicfmd CUral,ye pacale/on vine in
ajutorul pherei noastre.
- 65-
tuturor, ca !iii cum ar fi zis: ajuns chiar 1a tronul pa-
Precum deci Tatal este lntru ceIe inaIte, tot asa
l?l el, caCI starea impreuna nimic alta nu arata, de cat
'egalitarea in demnitate. lara daca unii zic ca Tatal i a
" porunelt cand ia spus: i-am mtreDa: dara ce? Nu
cumva stand in picioare poate i-a zis: vina de stai aici?
Dara o'ar putea spune aceasta. '
Dealtmintrelea apostolul .n-a sous ca Tatal i-a Doroneit
ci ca i-a zis: dara aceasta nimic alta este. de
ea sa. nu-p lOchlOUi cel Fiul este lara ineeout si fara eauza
(tJ.1) r:i.vapx
ov
. aor6v vOtJ.toll<; ')tat d.vat'Ctov). Cum ea aeeasta
a spus, se mveder,eaza de la loeul $ederei. caci daca ar
fi voit a arata mlcimeCi lui, nu i-ar fLzis: Jezi deadreopta
mea, ci deasranga. '
Cu atata -mai bun lacandu-se de cat ingerii, cu ct
mai osebit de cat danJii a nume. Cuvantul ' fa.:.
' c,andu-se de aici, este pus in loc de aratdndu-se ' sau
dovedin.du-se. cum ar zice cine va. Apoi !iii sustine
de la numelepe ,carel-a , Ai vazut ea numele
Fiu invedereaza veritabilitatea, legitimitatea lui? Dara
daca n'ar fi de sigur ea nici aposlol111 n'ar fj spus
pentru ea prin , nimic alt , nti se invedereaza legi-
ttmltatea, decaf. ca este naseut dintransul. De alci dara
.sustine ideia. lara daca este Fiu prin gratie,
nu ca nu este mai deosebit de eat ingerii, ci chiar
mat JOs! mai mic de cat dan;;ii. Cum? Apoi !iii , oa-
menu drept
l
au fost numili fii; iara numele de fiu daca
nu .este leAgitim, nu poate invedera superioritatea. Dupa
aratand ca este 0 deosebire intre creator ;;i lu-
ascultace spune, (aci caruia dintre ingeri
a zzs candva: Fiut meu e#i tu, eu astazite-am nascut? ,
eu voiu fi lui Tata,!i acela 'mi va /i mie
? (Vers. 5).
Acestea sunt zise ;;i cu privire la trup, caci expresiunea
cEu voiu Ii lui Tata # acela 'mi va Ii mieFiu este
representatea intruparei, ianl cealalta Fiul meu !u
nimic nu invedereaza de cat ca este dintru dansul. '
Dupre cum jiind invedereaia timpul pre-
zent, - caci aceasta mai cu sarna se Qotriv.este lui - tot
expresiunea asldzi.. de aiei. "ini se pare ca e.ste
5
- 66-
zisa cu privire la trup, caei dnd face vorba de daIJ'sul
la urma toate Ie tara sfi.ala. C':/Cl d.oara Sl tru-
pul se celo,r inalte, cum l'?i dumnezei-
rea se celor de jos, . Dumnezeu s'a facut om,
n'a crezut .aceasta cao. tnjosire, nicL cas'a lepadat de
lucru; apoi cum atuncis'ar lepada de vorbe?
1) Aeestea deci :;;tiindu-le iubitil?r, mmic. sa nu fie
niei sa lUer?T1 man .de nOlo Ca
elfiind Dumnezeu Stapan, FlUl 1m Dumnezeu,
nu s'a injosit a lua chip de rob, cu A atat mai ,?ult
noi trebuie a face totul, ehiar de ar fi cat de umlhte.
Din ce prieina, omule, cugeti lueruri mad de tine?
. ea din pricina eelor Dara acest.ea dlspar
ehiar mai 'nainte de a se arata. Poate ca dm pncma
celor . Dara :;;i aeesta este un sueees duhov-
nicesc, de a nu cugeta lueTud mari de sine-ti. Deci, de ce
euget
i
llicruri . de ai succese?
Christos care Zlce: Cand vetl face toate cete ce vt s a
poroncit voua, ziceti: ca slugi netrebnice suntem,' ca ce am
lost datori a face, am facut (Luca, 17, 10). Dara poate
ea cliget
i
lucruri mari din pricina averei tale?
te rog j nu ai auzit ca goli am intrat in lume, . gO.It .ne
yom :;;i duce?' Mai mult inca:. n'ai vazut pre celd1Oatn-
tea ta cum au pleeat goli de aici? Daracine oare avand
'lucm strain, cugeta pentru aceasta lucruri mari? Ca eei
ce voiesc a intrebuirita averile numai pentni multamirea
lor proprie, Ii se iau aeestea !?i iara v?ia lor mai
de moarte chiar, dara la moarte numal decat. <Danl nOl,
zici tu, intrueat traim in averi, faeem u,z de ele pre cat
voim:.. Si eu toate aeestea nimeni nuvede pe altul 1a-
eand uz' de ele dupre cum ar voi, ehiar . de ar face uz
precum ar voi, nici aeeasta nu e vr'un mare, e:ei
timpul de fata este . seurt, fata de veacurtle cele' nesfar-
.' .'
Cuget
i
lucrun .man, 0 om:u1e ! fi10dea
truce? Cad aceasta se poate petrece cu hot
n
, cu
talharii, cu omodtorii de oameni, cei trandavi,
1) Partea moralii.Nu trcbuie a mari in eele pli,mant;.eli
ti
, nk!
a !\e dneva de saradc, d, dl,lpa putere sa tinda lacele placute 1m
Dumnezeu
- 67 -
.!?i cu in cu toy raii. Dec!) de ce cuget
lue.run mar.l. Daea. tu 1Otrebu1Otezi averea preeum tre-
bute., nu tl se euvme a eugeta lueruri mariea sa nu
calcl . porunea daea nu ave-
pre cum trebUle, apol pnn aeeasta rnaicu sarna tre-
b.Ule a. te dl ai ajuns rob al banilor !?i al ' ave-
n.lor, y stapantt de ;Dara spune-mi, te rog . daea.
bolnav de fng.un, ar bea apa multa, 1?i setea
stt?ge-o tlmp seurt, iara . mai pe urma
l-ar veOl eu 0 fune mal mare, pentru aeeasta ar trebui
sa eugete lucruri mari? Dara ce? Daca cineva s'ar in-
griji mai de ceva prisoseIllie mai mult decat trebule
. . '
apo! pentru aceasta trebUle a eugeta lueruri mari ? Dara
de ee j spun.e are mai multi Pen-
tru ea are J;l111 de gnJ1? Pentru ca-l . lingu!?ese multi?
Dara aceasta este de a sluji- pre a1tii. $i ca sa afli ca
aeeasta este de a sluji pre altii, aseulta lamui-it. Cele-
patimi atarna de noi de a fi folositoare, ca de pilda
de multe:ori fol.ositoare. Mania nedreaptd,
zlce, nu se va zndrepta/z'b :;;1 Mai buna este mania de-
cat 1'asttl, cd prin int-ristarea fetei se indrepteaza in;ma:.
se poate de a se mania eineva $i eu dreptate-'
Cd ce se manie aiupra Iratelut sdu in
vznovat va Ii g.heeni:. CEdes. 1, 22, 7, 4. Math. 5, 22).
Deasemenea :;;1 ambltmnea ca c:i pofta este bun"
Ad' . y d, una
Cd? are. tend1O:a de a imita bine1e, iara ceialalta cand
e 10 faeereaeopiilor, preeum Pavel zice:
a /u1'urea . in lucru bu.m>. (Gal at. 4,
18). ) $1 darunle cele mai bune (I Cor.
31). aceste patimi: mania am-
bltmnea folosltoare, . pe. cand lip.sa de minte sau
Oleam nu sunt tolosltoare, Cl pretutindeni netreb-
vatamatoare. A eugeta luerlJri mari pentru sara-
Cle, nu pentru bogatie, e bine. De ce oare? Pentruca
1) Expresiunea originalli. este: KI1AO\I M to 'flAoiia{}l1t E\I ' - ,
_ B' t b' " . 'j . 'XI1ACP 1t:I1\1tOti>
_ ."e es e a am tttotta pur"rea tn lucru blln Verbul Z'fl) - . x ' . .
. .. . ' . . ...j ,0) msamn .. a ravnt.
a fi jaluz, amblt/ona, eli. tradueerea din edtia noastrli de Buzau . Bin
(sle a tt.vmo pururra in lucru bun, nu exprima bine ideia Apostolului 'Pavet
c.are tinde a infiltra auditorului ' emulatiunea sau
nnta de a se mtrece unul pre altul in tapte bune.. . ',
68 -
eel ce poate trai Cli este cu mult mai bun dedt
eel ce nu poate.
Caci spune-mi, daca ar fi uniia in cetatea im-
parateasd, parte n'ar avea nevoe niei de
eai, nid de trasuri, nici de slugi, nid de umbrele, nid
de han de nici de nici de vase sao
aite lucruri, ci Ie este deajuns de a avea eu dam,;ii pane
Ulima, apa din izvor, - iara ceilaltiar spune, ea daca
nu ni Yeti da cai, 9i '!?i moale, nu pu-
tem merge, de -nu yom multi eari sane inso-
teasea, daca, nu yom putea sa ne repauzam tntr'una, nu
yom putea merge, daea nu yom (ivea eai, yom calator!
un timp scurt in cursul zilei, inca ne mai trebuie ' 1?i
altele muIte . Ei hne, pe eari am admira ()I8.re noi ? Pe
aceia, sau E sigur ca am admira pe eei ce
nu au nevoie nimie. Tot aici , unde uniia au
nevoie in ealatoria vietei de multe de toate, iara altH de
nimie. ea cei ce sunt in saracie mai eu sarna tre-
buie a cugeta 1ucruri mari de daea ar trebuL
Dara, ziei tu, saracul este dispretuit:.. Nu aeela poate
fi dispretuit, ci acei eari-l dispretuiesc pre dansul. De ce
eu nu dispretuiesc pe cei eari nu !?tiu a admira eeia ce
trebuie ? De ar fi cineva pictor, ar rade de toti cei ce-t
ridiculizaza pre dansul, 1ntru cata vreme sunt neprieeput
i
in pictura, nici ca s'ar mi!?ea de cele barfite de aceia,
ci ii este sufieienta singura marturia lui,-in timp ce nel i
depindem de parerea celor multi? Dara cum pot fi aees-
tea vrednice de iertare?
. De aceia suntem vrednici de dispretuit, fiindca nu dis-
pretuim pre cei ee ne dispretuiesc pre noi pentru saracie
r
!?i nici nu-i plangem. $i trec cu vederea cate pacate se
nasc dinbogat
ie
, cate bun uri din srtracie, sau mai bine
zis, niei bogat
ia
nici saracia prin sine inse*i nu este
ceva bun, ci aceasta se Intampla 1n urma intrebuintarei
lor. se arata mult , mai incercat in saracie, dedt
in Cum aceasta? Apoi cand el cade in saracie,
desigur ca va fi mai umilit, mai Intelept, mai serios,
mai ingaduitor, maiO cinstit, pe cand daca se in
bogat
ie
, are multe piedici spre aceasta.
Deci, sa vedem care sunt pe care bogatul Ie face,sau
-,. 69-
mai bine zis, eel ce face rea intrebuintare d'
acc) a v t A I t I 10 avere;
. <> e, a, forteaza lccrurile. Data ee ? Oare
nu Vc;l vedea. nascan?u-se din bogatie ace\e omoruli ne-
l)u. ne, acele meestun nepermise aede c;:arlatanl'l' I
r .., ' '( , aee e
S? Imanun mtrodenii? Ai vazut ea in saracie poat
cmeva mult triai in, in bogatie de ' a fae:
fapta Sa nu tt Incl1lpUi ca daea bogatii nu sunt
pentru lor, apoi nici nu paeatuiesc,
ca s putea ell de a oft 'pedepsiti aici bo-
de ca din aceasta cauza ai vedea inehisori1e
phne. de Danl,re langa altele multe bogatia mai
are ca cel ee bogatie rarnane ne-
pedepslt, melOd,ata nu .va conteni a faye aceasta, ei va
fara !?i nimeni nu-, va putea pune
frau. Pe eand saracla, daea ar voi cineva ar gasi ca ni
proeura multe de multamire. Cum 'aeeasta? Apoi
fi e sca'pa. de gnJI, de ura, de lupte, de eerte, de impa-
rechen l?lde mii de nile.
sa nu ?Upa bogatie, niei sa invidiem '
pe eel ee 0 au, o. el ee au aver:i, sa Ie intrebuinteze
precum tara ce rlU au, sa nu se vaete pentru
el sa multamlm pentru toate lui Dumnezeu, ca
-e u pu.tma ne f?i noua, ca f?i , celor
bogatl, de yom plata, l?i ea prin acele putine
ostenele, :om .ca1?tIga .mari bunatati. Fiindca ocel care
a adus dOl talantl a fost admirat 1?i cinstit la fel cu
eel a cei cineL De ce ? Pentl u ca de!?i i s'a in-
dOl totu1?i ee s'a atins de dansul a facut
;1 cele lui, le-:a tndarat iudoite. Oed:
de ce sa ne slhm. a m se incredinta mult, cand noi
putem. ne folosl !?l cu putine, !?i sa aceleaf?i
Cand osteneala e mai miea, iara rasplata ?
Mal A este saracului de a arunca dela dansul cele .
sale, eare are cu sine multe. Sau poate
nu 1?tttI, ea eu cat cmeva are mai mult dorec;:.te inca m .
mult ? '"f al
Deci, ,?a sa patirnim aceasta, sa nu umblam
sa fim nemultamiti cu saracia, ci
acel, .can au aven sa Ie intrebuinteze precum a
{'onclt Pavel: Cei ce au, zice, sa fie ca cei -ce nu au,fi
70 _.
cei ce se folosesc de lumea aeeasta, ca cum n.u s' ar jolosi;;.
(1. Cor. 7', 29, 31), Ga astfel sa ne lnvrednicim
fagaduite noua. Carora fie, ea cu totii sa ne invredmelIll:
prin charul filantropia lui. Amin.
OMILIA III
$i iaraf
i
cand duee pre cel intai naseut in lume) zice:.
ji sa se inchine lui toli ingerii lui Dumnezeu $i eatre
ingeri zice: ee!a ce face pre trt ((erii sai duhuri, ,s-i pre slugile
sale para de joe; iara catre Fiul; Scaunul tau Dum-
nezeule in veacul veacu/ui. (Cap. ,I, 1, - 8).
Domnu1 : nostru Iisus Christos venirea lui in trup 0 nu-
ea de pilda cand zice: le,s-it-au semandtoriut
sa samene samanta sa i> (Matei. 13, 3), !?i iara!?i: Ie,s-it-am
dela Tatal fi am venit in lume; iaraji las lumea ,s-i merg
la Tatal" (loan 16, 28), !?i infine in multe loeuri ar putea
vedea cineva aeeasta. Pavel insa 0 intrare, zicand -
$i iarafi cand duce (introduce) pre eel intai nascut in
lume numind introducere san intrare aceasta intrupare
Dara de ce Qare pentru aceasta fae uz de deo-
sebite, !?i pentru ee se spune a!?a? Aeeasta este invederat
chiar . de1a cele vorbite. Christos, venirea lui ell
drept euvint caci !?i noi eramafara (departe) de
Dumnezeu. ;;i pre cum se intampla in imparat
ii
cu eei
legat
i
1?i tmprotivnici imparatului ca sunt atar'\ de palatul
imparatese, iara eel ce a-i impaea cu imparatul.
nu-i baga pe aceia inauntru, ci el singur afara, sta
de vorba cu pina ee ii va face vrednici de fata
tmpatatului, spre a-i preze'nta, - tot a faeut
Ca ie!?ind1?i venind 1a noi, adeca luind trup, :;;1 gralOdu-t
ce1e din parte a Imparatului, ne-a introdus inauntru, dupa
ce ne-a curatit !?i ne-a impacat, De aceia venire a lui (}
nume1?te ie,s-ire. Pavel insa <> nume:;;te intrare, del a ineta-
fora celor ee m01?tenese, 1?i iau partea lor de m01?tenire,
1?i vre-o proprietate. Cad eind zice: Cand duee p,,:e
intai nascut in lumoaeeasta 0 arata, ' adeea cand b
Incredinteaza lumea, pentruca atunci a stapinit-o intreaga.,
_ . 71. --
d.nd a \ost cunoscut. Acestea no Ie spune pentru Dum-
nezeu pentm, Chqstos eel dupa trup. $i cu
drept dlCl daca in lume a fost, dupre cum zice
!;'l lumea printrinsul s'a faeut, cum s-ar f1 putut in-
troduce in lume in alt mod, decit in trup?
.. $i . sa se inchine lui toti ingerii lui Ol'ttnneieu zice.
F llndca .a grai. ceva mare inalt, a-
ceasta mal dmamte, face de primit ideia ca Tatal
a facut ca. sa vma in lume. Caci bine:
a spus mal namte, ca nu prin Proroci ni-a grait nOlla-
ci prin Fiul; a aratat apol ca Fiul este mai bun decit
dela aceasta a pregatit ideia" cum
:;;1 adllcerea lUI in l!-Ime de catre Tatal. Dara tot acea-
sla Idele 0 . dela inchinarea lngerilor, iara
arata ca c.u at at este mai bun dec at ingerii, cu cit
Srapanul
A
este mal bun dedt slugile. Deaceia precum cineva
intr?ducand pe un altul in palatul imparatese, ar porunci
de celor
A
de fata ca . sa i se inchine aceluia, tot,
face el, .de introducereain lume ,a celui dupa
trup, :;;1 decl sa se inchine lui toti ingerii lui
Dum:zezeu deacela a. spus-o. Deci dara, nu,mai ingerii, iara
nu celelalte puten? Sa nu fie! caci asculta eele ce ur-
meaza.: c,s-i. cafre ingeti zice : cela ce face pre ingerii sai
duhun, fZ pre slugile sale para de foc , iard catre Fzul :
scaunul tau Dumnezeule inveaeul veaeului . Iqta marea
deoscbire, ca uniia sunt iacuti, iad. el nu faeut. Si dece
o.are fata de ingeri zice: cel ce face .. iara fata de FiuI nu
zlce? - de:;;i era permis de a spune astfel de deosebire.
ingerii .lui zice: cela ce jaee pre ingeriisai duhuri, ..
lara catra FlUl Domnut m-a facut pre mine si
Domn ,s-i Christos I-a (acut pre el Dumnezeu . Dara niei
acelea nu sunt spuse de Christos Fiul, nici aeeasta
de Dumnezeu CuvintuJ, ci de eel dupa trup. Unde voia
a deosebire, nu numai ingeri punea in
. sluJba lUl, Cl intreaga putere slujitoare de sus. Ai v:!zut
cu Gita A claritate fapturi de facator, pe slugi
pe adevarat, de supu:;;ii sai? Catra
FlUl Zlce: cseaunul tau Dumnezeule in veacul veaeului.
iI?paratesc: T.0eagul drepta/ei, toeagul'impa-
ratter tale, Zlce. lata 1?i . un alt semn al imparatiei.
- 72-
Dupa aceia cu privire la trup: lubit-ai
dre) ta tea, ai u'nit taradeleg-e.a.Pentru aeeia ie-au uns
pre tine Dumnezeule, Dumnezeul tau? (vers. 9). Ce va-
sazica Dumnezeul tau'!;? Fiindca a grait lucruri mari,
ii mangaie cu aceasta.
Aici a lovit pre Iuda, pre cei ce pre langa Pavel -
al Samosatelor, 5i pre Ariani, pre Marcel '1?i pre Mar-
cion, pre Savelie 1) Cun I? Pe Iudei prin aceia, ca a
aratat ca Christos este Dum'lezeu, om, iara pre ceii
lalti, vorbesc decei de pe langa Pavel al Samosatelor,
ca zice acestea des pre existenta lui cea din veci, des pre
lui cea nefacuta, cad spre deo:5ebire "a faeui" a
pHS: " seaunul tau Du'mnezeule fn veaeul veaeului". Pe
Ariani ii ataca prin aceia iara!?i, ca nu este sluga, ca
daca ar fi creatura, atunci ar fi sluga. Pe Marcel pre
cei de 0 credinta cu el, prin aceia ca sunt aici doua
. persoane dupa ipostas, iara pre prin
aceia ca dumnezeirea nu se nnge, <:;i numai omenirea.
Dupa aceia expresiunea " mai mult de cat pre tai'"
zice; cine sunt acei parta!;'i daca nu oamenii? Adeca
Christos a luat Duh nu din masura.
, Ai vazut cum peste tot locul yorba des pre na-
tura lui cea nefacuta cu iconomiea intruparei sale? Ce
ipoate fi mai lamurit de cat aceasta? Ai vazut ca nu este
lucru: creatura fiu? Caci nu ar fi deosebit
una de alta, iara ca semn dinstinctiv 'al exprcsiunei "au faeut"
n-ar fi adaos exprsiunea : "iara eateva Fiul au zis: "sea-
unut tau Dumnezeu!e inveaeul veaeului" nici ca ar fi
numit pre FilII cu alt nume nlai deosebit, daca ar fi fot
de acela$i feliu. Caci care ar fideosebirea? Daca crea-
tura fiu ar fi lucru, de sigur. ca ar fi fost ta-
cuti ; atunci care-i deosebirea?
Dara iata aici -numele lui Dumnezeu (980<;) cu articolul.
;;i i ara!? zice: < $i intru ineeput tu Doamne pamantul ai
intemeiat, lucrurile manito}!. t.ale sunt eerurile. Aeelea
'[.'01' pieri, iara tu ram,ai; toate ca 0 Itaina se vor in-
vechi, fi ea un vestmant Ie vei invali pe de, fi se vor schimba,
,iara tu aeelafi efti, ;i anii tei nu vor lipsi'?> (Vers; 10-12).
..
') Erisiarhi de prin seculul al 2-1ea:
- 73-
Ca nu cumva auzind I< Cand duee pe eel intai naseut in.
fume'!> sa'ti ca el este adus in lume ca un dar,
harazit ei in urma, apoi aeeasta mai sus a indreptat-o
'iii aici 0 jndi-eapta, zicand intru ineeput , l?i nu
acum, ei dela inceput. Dara iata si aici ca atat lui Pavel
a1 dt lui Arie Ie 'da lovitura de moarte,
caCI eele ce sunt ale Tatalui,I el Ie atribuie FiuIuL Pe langa
aeeasta in treacat - a Hisat a se intelege alteeva, mai
mare de cat aeeasta, caci a dat a se intelege!?i despre
sau prefacerea pamantului, zicand: ea 0
haina se vor b:tveehi, fi ea un vestmant Ie vei invali pe
ele, fi se '[)Or schimba 'II, ceia te in epistola catra Ro-
mani zice ea va transforma lumea.
Arata apoi !?i u!?urinta eu care va face aceasta, zicand:
.;le vei invdli adeca precum cineva soar invali cu 0
haina, el va invali lumea 0 va schimba. Dara
daca el a luerat eu atata la transformarea fap-
turei in mai bune mai -superioara, oare find yorba de
ceva rp.ai inferior in creatiune, ar avea nevoie de un altuI?
Dara pana dnd nu va Yeti
Tot-odata aici este 0 mangaiere mare de a ca
nu vor fi lUCfurile, ei toate. vor lua prefacere se
vor schimba, pe cand el ramahe In veac acelal?i !?i feira de
c $i anti tai zice, nu vor lipsi.
$i ear-uia dinbe ingeri a zis eandva: lezi d,eadreapta
mea, pana ee voiu pune pe vrajma#i tei a#e11Zut picioa-
relor tale (Vers. 13)? lata cum iara!?i ii tncurajeaza, de
ce lor vor fi invin,;;i, iara vrajma!?ii 10r
sunt, cari sHnt ai lui Christos. Dara aceasta ia-
este dovada de egalitate in rang de im-
paratie,este dovada de cinste, de- putere, nu de ne-
putinta, daca Tatal se manie pentru cele intamplate Fiu-
lui, aeeasta este cea mai mare dovada de dragoste Ta-
talui catre Fiul. Caci cine se manie pentru dansul, cum
po ate fi strain de dansul? "Pana ce voi pune, zice, pe
vriijmafii tiii a#ernut picioarelor taln, ceia ce spune in
Psalmul al II-lea: c Cel ee loeuiefte in eeriuri va rade de
danjii Domnitl ii va batjoeori = se va mu-
carisi, va bate joe de pe eij atunei va gnU
aitre dan'fii intr.u iu/imea sa, 1i intru maniea fa va tur-
- 74-
buta ei (Ps. 2, 4). el zice: Pre eei ee
n-au doil sa imparateasea preste danfii, aduee/i-i ineoace, Ji-i
iiiia/i pre danfii (Luca I9, ,27). Cum ca ale lui sunt aceste
cuvinte, asculta ce spune alta parte: De cate ori \
am vrut sa adun pre Iii tai, cum aduna gain a puii sai
sub aripi, n' ali voit. latd se lasa voua cam voastra pus-
tie (Ibid. 13, 34, 35), !?i Se va lua de/a voi ZlIl-
pard/iea lui Dumnezeu, fi se va da nealllu/ui care .va face
rodurile ei (Mat. 13, 34), eel ce va cadea peste
piatra aeeasta se va sfarama, iara, peste care va cadea
iL va (Ibid. vers. 44) l!ealmintrelea eel ce-i va
judkca pre dam;ii, atunci . cu atat mai mult Ii va eere
raspuns aid pentru neomenia lor fqta de dansul. ca
expresiunea pana ce voiu pune pre vrajmafii tai aJternut
pieioarelor tale este pusa nurnai ca chestiune de cinste
catillt FiuI.
Au nu toti sunt duhuri slitjitoare, care se irimit spre
slujbd pentru eel ee vor sa mo#eneasca mantuirea ., Vers
\ 14)? c ee este de mirare, zice, daca slujesc Fiului, ca.nd
Ii slujesc pentru mantuirea noastra ? cum Ii
ridica cugetele lor, aratand marea cinste ce ne arata Dum-
nezeu, daca a oranduit pana !?i pe ingeri . pentru slujba
noastra, ea cum ar zice cineva: Spre' aceasta ii 1n-
trebuinteaza, zice, aeeasta este slujba tngerilor, de a sluji
ltii Dumnezeu spre mantuirea noastnl . A!?a ca de a face
totul pentru mantuirea tratilor este treaba tngerilor, sau
mai bine zis chiar al lui Christos este lucrul acesta, r.aci
el este care mantuie!?te, pe dndingerii sunt slugile lui,
iara hoi de slugi, suntem impreuna slujitor cu in-
gerii. c De ce ati ramas ca umiti in fata iogenlor? zice
sunt slugile Fiului lui Dumnezeu, de multe-ori sunt tri-
pentru noi slujesc pentru mantuirea noastra
leI sunt Impreuna slujitor, cu noi. Intelegeti d\ nu
face 0 mare deosebire intre creaturi, de!?i este mare deo-
sebire intre ingeri oameni .. Cu toate acestea tnsa, ii
pune alaturea cu noi, numai cat nu zice: Pentru noi se
ostenesc, pentru noi alearga in toate partite, noua ni slu-
jesc, cum s-ar zice. Aceast:f este slujba lor, de a fi tri-
pentru noi
Atat Vechiul cat Nou! Testament este plin de ase-
- 75 -
menea exemple. Cad dnd jhgerii binevestesc pastori-
lor dnd binevestesc Mariei, dnd binevestesc lui losif,
cand stau pe piatra mormantulului, cand sunt
de a spune ucenicilor: "Barbafi Galiliani, ee stati
uitandandu-vd . cer" (Fapt. I,ll)? Cand slobozesc
pe Petru din inchisoare, dnd vorbesc cuFilipp, cum nu
slujasc deci la cinstea ceni se face.
cand Dumnezeu trimete pre Ingeri ca ne slujeasca;
dnd lui Cornelie se arata tngerul, dind Ingerul scoate
din temnita pre toti apostolii, zice : Mergand stafi
ftrdi/i in templu norodului cuvintele vie/ei acestia" (Fapt.
Apost.). ce maispun eu de altele? Chiar lui Pavel se
arafa tngeruI. Nu-i vezi pre dao!?ii slujindu-ne noua pentru
chiar tn cele mari? De aeeia zice Pavel:
"loate ale voastre sunt; sau viea/a, sau moarteaj sau lu-
mea, sau eele de fa/d, sau cele viitoare((. A fost trimis :;;i
Fiul insa nu ca sluga, ci ca Fiu :;;i unul-mlscut, "?i ace-
voind ca :;;i Tatal. Sau mai bine zis, nici n'a fost
trimis, caci nua trecut din loc in loc, ci a luat trup,-
pe <:and ingerii schimba locurile, caci 1asand pe cele
dintii, in care erau, trec in altele in care nu au fost. Deci
:;;i prin aceasta iara!?i, tneurajaQdu-i Ii zice : "De ceva
. temeti, dici ingeri va slujesc voua. spunandde Fiul,
:;;i de cele pentru iconomia venirei lui, :;;i de cele de la
creatiune, aratand egalitatea in cinste eu Tatal, :;;i ca
stapan este ca Domn :;;i stapfm, nu nUfDai oamenii, ci
puterile cele de sus, la urma ii pregatindu-:;;i
bine euvantul, ca sa fie cu bagare de seama 1a cele auzite,
:;;i zice :
"Pentru aceia sa eade noua mai mult sa aseultam cele
ee s' au auzit" (Cap. 2, 1). Aici voind a spune ca trebue
a fi cu mai multa bagare. de seama la cele deaeum de
cat la lege, a trecut ' .sub tacere aceast'a, tnsa in impletirea
vorbelor;;i nu in sfatul ce li-l da, nici in rugamintea ce
Ii-o face, 0 arata, caci era mai bine.' "Ca de vreme
ee s' a faeut adevdrat euvantul ce s' a grdil prin ingeri ;i
toaM calcarea de poruned neaseultareaa luatdreapta
raspldtire, cum no; vom seapa negrijindu-ne de atdta man-
tuire? Care luand incepere a se vesti de la Domnul (ala.
'toO x.optoo) = plin Domnul) prin cei ee au auzit sau a-
- 76. -
deverit i'ntru not" (Vers 2 3). De ce oare se cade noua
mai mult a asculta de cele auzite ? Nu acestea suot a
Ie lui Dumnezeu ca acelea? Deci dad trebuie a a-
sculta mai mult de lege, poate ca legea e mai mare. Dara
apostolul nu a (spus aceasta facand comparatiune, sa nu
fie! - ci fiindca din pricina multului timp trecut
aveau mare ideie de Vechiul Testament, iara cele deacum
erau dispretuite ca inovatii, apoi arata cu prisosinta ca
trebuie a asculta mai mult de acestea, de cat de acelea.
Cum? Numai . catn-a zis parca, ca ale lui Dumnezeu sunt
acestea ca ' acelea, iosa nu deopotriva. Aceasta nio
arata mai in colo deocamdata 0 numai la su-
prafata zlcand, pe cand mai departe 0 spllUe mai fara
inconjur, zicand: Ca de ar ji fost eel dintai fara de
prihand, tara ce se i'mbatranefte,
. aproape este de peire (cap. 8, 7, 13), multe altele de
acest fei. Aceasta insa nu a 0 spune in exordul
epistolei, palla ce mai intai nu va cuceri auditoriul Cll "
vorbe mai multe l?i mai dinainte pregatite. Pentru ce a-
nume ni-ai spus ca trebue mai mult a . fi cu bagare de
sarna? Nu eandva sa cddem zice, adeca sa nu ne pri-
mejduim, sa nu ne pierdem. $i arata aici grozavenia ca-
derei, ca este cu greu celui cazut de a se scula
totru cat aceasta s'a in tam plat din trandavie nebagare
de sarna. A luat yorba aceasta din Proverbele lui Solo-
mon, unde se zice: F iule sd nu :treci pt> aldturea (Cap.
3, 21 i), araHlnd aid u!?urinta alunecarei, grozavenia
pierderei, adeca, ca nu fara primejdie ni este neascultarea
noastra. Ne arata, deci prin . toate cele mrajite cat . de
mare va fi osaoda. 0 lasa aceasta insa in gandirea au-
ditorului, nu in concluzie, fiindca aceasta va sa zica
de a face yorba nesiloica,de a nu da peste' tot loeul con-
cluziunea, sau rezult:atu\ ca de la daosul, de a nu hotari
singur, ci a lasa stapc1n pe auditoriu, ca tosu,?i el sa-1?i
dea parerea, ceia ce face auditoriul a fi eu mai multa
bunavointa. Lucrul acesta 11 face ioVechiul Testament
Prorocul Nathan, tn Noul Testament in Evanghelia lui
IT
" .
t) Verbul IXPIXPPUOP.lXl din .original insamna a treee pc aliiturea, a trag-e
eva ea un vlil. a aluneea !} i deci a eadea. In astfel de inteles trebue a se lua
e e xtul nostru din editia de Buzau : "Fiule sa nit tree; pe alaturca".
77
Matheiu Christos, zica.pd : "ee va face lucrdtorilor vzez ace-
leia" (Mat 21, - lasandu-i pe (auditorii) de
a raspunde, dlCl aceasta este biruinta ' cea mai mare.
Dupa aceia zicand: Cd de vreme ce s' a fdcut adevarat
cuvantul ce s' a grait prin ingerh nu a mai adaos cu
atat mai multcel grait prin Christos - a Hisat aceasta
, . ,
a spus cela ce este mai mic, mai inferior '- Cum noi
vom scapa neingrijindu-ne de atata mantuire? Dara tu
CUnl face comparatiunea. Cd de V1'eme ce s' a
./ac2ft adevarat, zice, cuvantul ee s'a grait prin ingnil.,
acolo . ,-prin ingeri , iara aici prin Domnul= atci'too
ZOPlOO:->, acolocuvantul, iara aici mdntuirea. A poi ca nu
cumva sa zica cineva: dara ce? Acele ce tu spui, Pa-
vele, oare ale lui Christos? iata ca el preintampina
ca faptul este adevarat, dici cele
auzlte dJ.n Vechml Testament spun adevarul, l?i cele ce
sunt acum de Dumnezeu prin NOdI Testament nu
sun.t . numai prin voce, ca pe timpul lui
Motst, CI pnIJ. fapte petrecute !?i marturisite.
Dara ce tnseamna Cd de vreme ce s'a fdeut adevdrat
ce s' a grdit prin im, eri ? $i in epistola catre
Galatent tot cam zice: 1'anduitd /iind prin ingeri,
cu mana mijlocitorului (Gal. 3, 19) !;ii cari ali tuat
legea randudi ale ingerilor (Fapt7, 53), in fine
pretutmdent se spune ca prin ingeri s'a dat. Unii zic ca
se face aluzie la Moisi, insa nu au dreptate, fii'ndca aici
de multi tngeri,!?i apoi sub numele de ingeri
de alCI el infelege pre ingerii din ceriu. dara ce pu-
tern spune ? Sau ca spune aici numai de darea celor zece
porunci, cand Moisi vorbea Dumnezeu raspundea, sau
spune despre toate cele din Vechiul Testament, graite
facute ca. de ingerii cari au luat parte la lor.
Dara atuncl cum de ,spune in alt loc ca legea s' a dat
prinMoisi (loan 1, 17), ianl aici prin ingeri? Ca acolo
.ed pogori't in nob> (Exod.19, 20),
lara alci ca. de vreme ce sa facut adevarat cuvantul ce
s'a grdit prin ingeri. Ce va sa zica . adevarat? Adeca s'a
ca cum ar zice , cineva ca .la timpul
potnvlt toate sau petrecutprecum sa fost gralt, Sau 'ca
ca a std/anil, . amenintarile s'au
- 78
adus la indeplinire, sau ca prin expresiunea cuv4ntul
el intelegeporuncile date de Dumnezeu,
prin ingerL De altfel multe au poruncit Dumnezeu fara
lege, prin il'lgerii de dansul. de pilda la valea
plangere:, pe timpul Jndecatorilor, pe timpul lui Samson.
De aceia n'a spus Legea , ci cU''Lantu/. Si 'mi vine a
erede ca accqsta mai cu seama 0 invedereaza aici, adeca
cele iconomisite prin ingerL Deci ce yom spune? Aceia
ea erau fata atunci ingerii carora se incredintase neamul
evreesc, trambitau, celelalte, focul, norul
celelalte. . ,
$i toatil, ca(carea de pmonca, zice, f i neascultarea a luat
dreapta rasplatire. Nu doara ca una a luat, iara alta nu,
ci ctoata. Nirnic n'a ramas, zice, nepedepsit, ci a luat
dreapta rasplatiro, in loc de pedeapsa, de ce a spus
? Acesta este obiceiul lui Pavel, de a nu intrebuinta
vorbe multe, iara cuvintele cele care suna rau la auz de
a Ie inlocui cu de cele ce suna mai bine, precum de
pilda zice: vorbind intelegerea spre ascult(lrea lui
Christos (II. Cor. 10, 5). Deasernenea ca in alt loc pune
cuvantul rasplata, iu loc de pedeapsa, iara pedeapsa 0
o plata. Tot in alt loc uQde zice: De
vreme ce cu dreptate este la Dumnezeu a rasplati cu 1zecaz
celor ce va neeajesc jne voi , adeca n'a piedt areptatea,
ci a venit in ajutor Durnnezeu, a intors pedeapsa celor
ce au pacatuit, poate pacateie lor nu toate ar fi fost
date la iveala, daca n'ar fi calcat cele poroncite de Dum-
nezeu. ' ,
Cum noi vom seapa negrijindu-ne de attUa mantuire"?
Prin aceasta arata di nu atat de mare a fost mantuirea
prin lege. Bine a facut adaogand expresiunea <de atata ..
caci, zice, nu ne-a mantuit din razboiu, acurn, nici ca
ne-a dat pamantul bunurile lui, ci pierderea diavolului
t
imparatia .cerurilor, vieata cea Toate acestea, zic,
le-a tesut la un loc, zicand, in fraza cnegrijindu-n.e .
.'. de atata mantuire. Dupa aeeia adaoge ceia ce este
vrednic de crezut: care luand incepere a se vesti. de la
Domnub, adeca de Ia izvorul 'si-are InceputuL eNu
ompl a, transportat-o, ziee, pe pamant, nu vre-o putere
. taeuta; ci cel Unul-Naseut. Prin cei ce au auzit
- . . 79 -
.s-a adeverit intru noi. Ce insamna i-a adeverit ? Adeca
s-a petrecut astfeliu ca avern arvona,zice; nu s'a stins
nu s'a ci rarnane.
deci, este aceea care lucreaza. Dara oare ee va sa zica:
<t:prin cei ee au auzit ? Adeca cei ee au auzit de la In-
Domnul, aceia ne-au ineredintat. Mare lueru este
deei, yi vrednic de erezut, pre cum zice Luca la
putul Evangheliei Precum au dat (predat) noua cd ceO
dinlru inceput au fost singz!1-ivazatori !i slujitcri cuvan-
tului . (Luca 1, 2). Dara cum ,s au adeverit? Zici tu;
dara daca au plasrnuit eei ee au auzit? Aceasta deci res-
turnand-o din capul locului apostolul a adaos: , "Impreuna
marturisind Dumnezeu (Vers: 4), adeea ea daca ei ar fi
plazrnuit, n-ar fi marturisit irnpreuna Dumnezeu.
Marturisese I?i tnsa Durnnezeu. Si
Nu cu euvantul, niei eu glasul-
-!?I aeeasta ar fl fost adevarat - insa cum? Cu semne !i
eu minuni,' 1i eu multe fe/uri de puterh, a ada os inve-
derand prin aceasta darurilot, eeia' ce nu
s-au petrecut eu eei din legea, veche, nici atatea semne
iii atat . de variate; adeca nu eum s-ar brodi am crezu;
noi, ci prin semne ,tninuni, ea noi nu credem
acelora, ci lui Dumnezeu.
$i cu imparfirele Duhului sfant, dupa a lui voie.
,Dara ce? I zici tu. Semne fae ferrnecatorii Iudeii
ZlCeau ca el scoate demonii eu Vielze'vul. Insa
nu fae astfel de semne, de aeeia a zis: eu semne de
mufte fe/uri . Aeelea nu erau putere, ci neputinta, fan-
-tazie lucruri seci, drept eare zis: # cu impar/irile
Duhului sfant, dupa a lui voie , .
Aici mi se pare eel lasa a' se intelege alt-eeva. Era
ca sa nu fie acolo multi avand aceste daruri
ltpseau poate aeestea, din cauza trandaviei lor. Deci ca
, ,
eu aceasta ocaziune sa-i sa nu-i lase de .a
cadea, a lasat totul la voia lui Dumnezeu. El ,e.e
'este de folos fieearuia, zice :;;i astfel impa'rte
ceeace de astfel face tn epistola eatre Corintheni, 'i 2ii-
A,P1:ts ,pumn,ezeu pre ' unul jiecare 'dintre
cum a vozt .. J fi fiet:druia i se 'dd iariitarea. du-
,hului spre {otos .. ; iinpdr/ind tiecaruia .
_. 80-
(1. .co.r. 12, . 18 .. ,7. 11). Arata ad.ica. ca daru! dat
. dupa vointa Tatalui. De multe on dill cauza ne -
curate sau trfmdave, multi n'au luatdaruri .. Ba cate-
odata chiar avand 0 vieata buna t.:urata totuiii.
n'au luat. De ce oare? Ca nu curnva iasa din dru-
mul imparatesc, ca sa nu se trufiasca, ca nu cumva sil
se laca mai molatici, ca hu cumva sa se iogamfe rna!
. multo Ca daca chiar fani daruri
vietei curate este deajuns d'ea pe apoi
cu at at mai multo cand se adaoge iiI charu!. ca charul
se da celor umiliti celor sinceri mai ale::; celor sin-
ceri dupa cum zice: eu bueurie fi eu prost[ea inimei ..
2, 46). Dealtmintrelea chiar pri?
atatat mai mult daca era.u molatJcl, .II
spre umilinta. Caci omul
lucruri mari de dilnsul, deville mal harmc cand
darurile ca cu merit, nu se judeca singur
pre ca vrednic, pe cand cel-ce A
merit. consideta acesta ca 0 datone se mgamfa,
Astfel ca Dumnezeu hicrul acesta in inte-
resul omului chiar, ceeace poate vedea .cineva in bi -
serica petrecandu-se. Unul de pilda are in po-
trivit la invatatura, pe cand un altul mel nu poate de-
schide gunl. . .
Nimeni deci sa nu se rnahneasca pentru aceasta, CaCI
., , . C d
fieedruia se dd ardta1ea duhuiui . a
stapanul casei ce trebuie a incred.lllta
cu atat mai mult Dumnezeu, care cugetul omulUl,
care totul chiar mai inainte de a. fi facute de
Un singur lucru este de de a
ianl alt-ceva nimic. Sa nu mJ SpUl: De ce nu am balli,
sau daca avea, da saracilor .
. . Nu ca daca ai avea, ai fi mai s.garcit inca de
acurn? Acum zici tu . dara daca al avea avere, al
altu1. Caci cand suntem satu!, .ca
insadupa trecere de timp, ne VlO alteldel. ;>1 mral?l,
sun tern straini de betie, ne inchipuim ca
patima,pecilnd daca suntem deja de ea,
prin .mintenu ne trece ,ca ne putem stapi1m .. Sa nu ZiCl :
4De ce fi avutdarul' de a .fi ea daca
- 81 -
fi avut acest dar, pe multi fi invatat, caci nu
ca daca poate II aveai, ar fifost spre osilnda . ta. ca
poate. sau. ca poate it
spre IOtfli?a, spre lllvidle. Acum lOsa tu ai sea pat de to ate
aeestea, daca nu eai masma dreapta nu vei fi tras ]a
respundere, pe dnd atunei ai fi raspunzatoriu de mii de ori.
I Dealtmintrelea nici chiar acum nu strain de char.
Arata-r,ni in ee feliu daca 11 ai cu adevarat,
dupre cum Zlce: ca da,ca i1'ltru eel mic n-ati fost credi1i-
cio.si, va incredinta pre eel mare (Luca 16, 10 -12)?
ml a aratat vaduva din evanghelie, care de
avea numal doi dinari, i-a aruncat in corvana.
Cei bani? Arata'mi ca pe ' cele putine, ca
sa te cred . ca vei dispretui pe cele multe caei daca
nu cele putine, eu atilt mai mlllt nu vei dis-
pret
ui
pe eele muIte. Arata-mi apoi ca in cuvant faei tntre-
buintare precum se cade de sfatuire indemnare. Nu ai
poate talentul de frumoasa? Nu ai in cap 0 imbel-
.. de <?u toate acestea cele
Al COpll, al veclOl, al prieteni, ai frate, ai neamuri, si
daca nu sa t
ii
in bisedca lung, pot
i

ca pe sa-i Aici nu este nevoie de rito-
rica, 1?i nici de vorba ltulga, 1?i deci arata cu aceastil ocazie
;a daea a.i ;avea nu ai . neglija. <;::a daca
lO c.ele mlCl nu te mcercl, cum crede in cele
man? Cum ca aeeasta 0 poate fie-cine, aseulta pe Pavel
cum a dat voie l?i celor laici, zicand: ({ Pentru aeeia 1iuin-
umd pre altul, precum fi fcueti 1?i
mangazatt-va 111Ut pre attii pri1'l euvintele aee!tea (1.
5, 11. 4, 18). ;>tie Dumnezeu cum sa imparta fie-
cMUla. Nu cumva poate cil tu mai bun decM Moisi?
Asculta-l pre dansul cum se deseurajaza.
Au doard voiu puteo. eu purta pre poporul acesta?
pen:tru ce-mi zici iai pre ii in bra/ele tale, precum io.
pre eel sltgatoriu . (Numere 11, 12)? Ce a . facut
deci Dumnezeu? A seos din Duhul sau, a aratat l?i
altora, di niei atunci can Moisi Ii porta pre da-
rul nu era al sau, ei al Duhului. Daea ai avea charuI de
multe-ori te-ai ingilmfa, de muIte-ori te-ai abate' din
calea cea dreapta, caei nu te tu pre sine-ti de
82
, Sx. cem . De ce
. te 9
tie
Dumnezeu. c:1 nu ZI .
bille, precum " CA d Dumnezeu iconomlse9te lu-
i pentru ce r an
aceasta, 9 . . t la fiindea aeeasta este cea
crurile, sa nU-l cereJIl n'ebunie. Robi suntem,
mai de ur.ma needvsevle
te
mu1t de Stapanul, ne9tiind
tnca robl can epar ,
. I d la picioarele noastre. A
nici ehlar ce e e . l' Dumnezeu ci pre cat
D
. a nu cernem vOlOt
a
, Ul .'. d
eel, s At fm traim chiar mlc. t:! aT
ni-a dat, sa pastram pe ca. I p , ' in totul' si mai
b t
ama- S1 vom reu9l J ,
fi sau ne aga 10 s " " ceea ce este din
, . . . ' se poate numl 0
bine mle nu E ti scarbit ea nu cii danil ihva-
darunle 1m Dumnezeu. 9 . se pare mai mare:
. . A a care tl
taturel.? lOsl 'tamaduirei boalelor? De sigur. di
darul mvataturel saua x. a da vedere orbl10r
D a e? Nu ti se pare Cc:1 .
acesta. ar c. . , d cat a vindeca boalele ? Nu t
l
-
se
""ste cu mult ,mal mare e d . 'mare? Dara ce?
v ., ' " te un ar mal .
pare ca a ,es bra 9
i
cu sudariile 0
A in via morta numal eu um . are a fi mai mare
= basma de 9ters sudoarea) nu t.l se p . ti? Voie9ti sa
decM a-i invia cu sa ai da-
.' tii eu umbra 91 cu SU , 0
invlezl mort. . . a darul acela de a invia mort
n
rul invataturel? De Slgur c . . ,
numai eu Qmbra .9
i
mult mai mare decat
1) Dad daea t
1
-
a
9
1
arata ca cu t' tX de a-I lua
d f este cu pu lOrc:1 ,
aceasta este. ar, care- I <fre tate ai fost lipsit; - ce
daca nu-l al,. 9
1
care cU
ar
numai unuia sau la doi
vei spune? apol ,d . tuturor. Stiu ca ati ramas
este ingadUlt de .pnnll, d "va cu putinta de
ca prostit
i
!?i i.n tnviea mortii , a '" da
a avea un mal de e timpul apostolilor, -
vedere orbilor, 9
1
a .face c:;: de Jecrezut. Deci, care este
ba inca poate ca VI se p det
i
-
ma
ca nu este aceasta
acel dar? priri Pavel. Ce :pune.
vorba mea, CI a ?l .' I mat' bune si inca mat
" A'{' ce darurtle cete , .
el? sa ravnz t, '" C 12 31). Si ce va sa
I I
U araf voua-q (1. or. I ' .
ina ta ca e va .V A l I? Ceia ce el spune alcl,
zica !i. inca mat cugetau lucruri mari
aceasta 1Osamna. onn'
l
e d atunci 9
i
cei ce aveau
de dan9ii 9i de darun e e pe, 0
. d . Ie' despre drago
ste
/" A plidHui oeste vrednic numal e p , y
t) Partea mora a. : .
(Veron).
darul limbelor de piIda, eel mai de pe urma dar, se
lngamfau mai mult decat toti ceilalti. Deci Ie zice apo-
stolu1: Voiti numai decat a avea toate darurile? lata eu
va arat vona calea darurilor, nu intrecand doara cum
s'ar intampl<l, ci inca mai inaltti, adica prin exageratie .
Apui zice: Dc afi grai in limbi omenefti fi ingerefti,
iara dragoste nu am, fdcutum-mam arama sunatoarc
- adeca nimic nu sunt - fi de avea toata credin{a in
cat sa mut fi mun{ii, iara dragoste nu am, nimic nu sunt
(1. Cov.13, 1-8). Ai vazut dar? dara ravne9te acest
dar. Acesta e mai mare de cat a inviea mortH, aeesta
este cu mult mai bun de cat toate celelalte. Si cum ca
este ascuita ce spune Christos vorbind ucenicii:
( Intru aceasta vor cunoaste to{i ca sunte{i ucenici. ai mei,
de ve{i avea dragoste tntre voi (loan 13, 35). Apoi ad-
tand in ce anume, n-a spus de minuni, ci de ve{i avea
dragoste intre voi . iara9i atunci eand Sf' roaga Tata-
lui, zice : lntruaceasta vor cunoafte ca tu m-ai . t1imis
(Ibid. 17,21). Dara eatnl ueenici zicea : <Porunca noud
dau voud, ca sa va iubi/i unul pre altul (Ibid. 13, 34).
Deci acest dar - dragostea este cu mult mai insemnat
mai stralucit de cat acela de a inviea mortii cu drept
cuvant, caci a invia mortii este daml lui Dumnezeu nu-
mai, in timp ee a avea dragoste este 9i al nostru, ad.ca
depinde 9i de sarguinta noastra.
Aceasta este earacteristica cre9tinului; aeeasta arata pe
ueenicul lui Cristos, cel rastignit, eel ce n-a avut nimie
de comun pe pamant, lipsind aeeasta, nici muceniea nu
poate folosi pe cineva. ca sa lucrul
aeesta lamurit in persoana lui Pavel Fericitul Pavel a luat
doua din virtufile, sau darurile principale, sau mai
zis, trei : cele ce sunt in semne, cele in cele
in vieata, 9i nimie nu sunt aeestea fara de dragoste
zice el. $i cum PQate 0 fi a9a zice, iata ca eu va spun:
ca de a!i impar{i toata avufiea mea) iara dragoste nu
am, nimic nu sun! (Ibid. 13, 3). Se poate ca im-
parta cineva averile, sa nu fie iubitor, adeca sa _
nu aiba dragoste. Dara despre aceasta ' 0 ni se spun io-
deajuns la locul unde des pre dragoste, 9i deei
trimitem acolo pre eel ee dore9te a
--,- 84 -
data, precum a:n fost spus" sa .i,avnim darul acesta,.
ne iubim unii pre altii, atunel nu yom avea trebutnta
de nimic spre a virtutea, ci toate ni vor fi 1J!?oare
fanl sudori to ate Ie yom reu?i cu mai
"Dara iata, ziei tu, ca ;;i astaZi ne wblm unll pre altn,
caci unul are de pilda doi prieteni sau trei, cehllalt are
patru, etc." De cat, aceasta nu de
iubi pre Dumnezeu, ci de la a fi wblt de unll sau alt1l.
Iubirea aceea care sta in a iubi pentru Dumnezeu, nu are
acest princip de dragoste catra unuia ci, toti
ca catra frati. Unul ca acesta se va gil.Sl cu mila ;;1
io;;are, catra uniia ca de alpl.
ditre frati de sange, dUra a1tn tie' dan;;ll sa?
sau Judei, ca ciltra frati dupre natura, fimd tnsa ral
, 1?i netrebnici; pentru toti insa el Jacnlmeaza !?i suiere .
aceasta yom fi deopotiiva eu Dumnezeu, daca pre totl J1
iubim, pana ;;i pe du;;mani, iara nu daca minu?i
semne. Pentru ca ;;i pe Dumnezeu il admmlm de slgur
cand face minuni, insa cu atat mai mult inca, cand i;;1
arata filantropia, cand, e8te ,;;i fara .
Deci daca aceasta este vredmc de mult::l. adrnlrare fitnd
de Dumnezeu, apoi eu mai mult fiind yorba
de oameni; diei e mai presus de orice indoiala diaceasta
ne face a fi admirati. '
Deci, iubitilor, aceasta sa ravnim, atunci. cu
nu vom fi mai pre jos de Pavel sau can au mVlat
mortii, chiar daca n'am putea alunga poate nici
iar::l. tara de dragoste chiar ,de am face semne ;;1 mInun,1
mai mari decat ale QPostoiiJor, chiar daca ne-am arunca
pre noi in;;i-ne in mii de primejdii pentru credinta" nici
un fo10s nu yom avea. Si acestea Ie spun eu, CI in-
su;;i el cresc::l.torul dragostei a;;a zidmd (6 O:fO.7C'fJ;
a poruncit a!?3, pe dansul s3.-1
Ca numai a;;a yom putea sa ne invredmClm
gaduite. Carora fie ca cu' totii sa ne invre.dmclm
charul ;;i filantropia Domnului nostru lisus Chnstos,
impreuna cu Tatal 9i cu Sf. Duh, se sJa.va,
nirea ;;i cinstea acum ;;i pururea in veCll vecdor. Amm.
- 85-
OMILIA IV
"Cd 1ZU ingerilor a supus Dumneze'f/- lumea eea viitoare
penlnt care g rdim. $i a marturisit candva oarecine, zicand:
"ee omul ed-l pomenefli pre el, sau jiul omului ed-l eer-
cetezl pre el? pre el Ctt ptt/in oareee decat i12-
gerii " (Cap. 2, 5).
vO.i sa lelmurit dac::l. uniia crt cuvenita
ammte ceIe graite de mine, sau ca poate aruncam
semmtele la?ga cale, caei numai putea face in..;
mal vOinta. Vom gnli, ins<1, chiar de
ar nlmenl, pentru frica ce ni sUi inaiote de ne-
por?ncii. zice,
PyOPOrulUl acesttua, chlar de nu te-ar asculta, tu vei fi
fara Dara ,dacil fi incredintat despre
osardla nu numal de frica aili grai, ci a?i face-o
?hlar cu placere. Aeum ins a chiar daca nimeni n'ar
au.zI? chlar daca faptul. acesta mi-ar fifara primejdie inde-
phnlOdu-l, - cat rna pe mine, - osteneala 0
fac nu pJaeere. Caei la urrna ce folos avea, cel dacel nu
rna InvIno vJtesc eu insu-mi, nimeni nu se
lara daca uniia vor fi cu bagare de sarna, nu atata folDs
putea avea noi prin aceia eel n'am fi pedepsiti, pre cat
am avea dela p:ogresul .v?stru .. $i Cum putea
aceasta? pe .eatlva dm voi, cari nu prea iau
la .cele. gratte, intreba tn particular, cu vreo
ocaz:e, chlar daca. i-a;;i gasi stiipani pe cele graite-
nu ZIC. pe t?ate, cael aeeasta nu va este tocmai ci
pe dm cele multe - este invederat ea pentru ce-
lelalte mCI nu mai indoi la urma. Trebuia desigur
de a., va sJ?une aeeasta
r
dinainte, ca sa va prind ne-
pregat1t
1
-. cela ce lucru, am putea ast-,
fel a - sau mal bme zis, pot a va prinde
nepregatJtl. Cum ca va voiu ispiti odata intrebandu-va
am spus mai dinainte, dan'i cand va fi aeeasta nu v'am
de loco ca asUlzi, poate ea maine, poate ca
douazeci sau treizeci de zile, poate ca dupa mai
putme, poate cil dupa mai rnulte.
Tot Dumnezeu .a lasat nesigura ziua cea de pe
- 86
urmaa nostru, caci nil lasat putinta de a
daca va fi astazi, san maine, sau. dupa un
sau dupa mai multi ani, ca asHei fimd Sta?aOltl
de acelui fapt nesigur, sa ne gas!fI1. in
fapta buna. S;J nu zic:1 cineva .apoi cu patru sapU'l-
m:ini sau cinci mai 'nainte am auzlt cele spuse, dara nu
Ie pot tinea minte - c1\.ci eu voesc ca cel ce rna
sa fie astfel, indit ca sa nu uite niciodata, sa nu a.!ba
mintea uituca sau sa scape din memorie _cele
, . .
Voesc casa Ie tineti minte, nu ca sa mi Ie. spanet.! mle,
ci ca voi sa va folosi}i, tocmai acesta 'm! este
scopu!' Dara cate erau de nevoie de a va spune
siguranta voastra, vi s'a spus, acurn trebue de a contmua
subiectul nostru.
Deci de-spre Ce este yorba de a va grai astazi? ': Ca
nu ingeri/or a sUfuS Dumnezru lumea c:a. viitoare, Zlce,
pentru care graim". Oare nu alCI des?re 0
lume? Nicide,cum, ci despre ace:1sta. De aceta, dec!, a
adaos pentru' care graim, ca sa nu las.e mintea de. a
cautand 0 alta lume. Dad!. atunel de ce 0 nu-,
viitoare? Cum aiutrea era
al celui viitoriu , spunand de Adam de Chnstos (m
epistola catra Romani), numind. viitor!u Christo,>
d upre trup in comparatiune cu lUi Ad.am (c.aC!
a fost viitoriu), tot acum, fimdea a fo:t. ZIS:. c.and
duce pre ceL'intdi nascut in lume.! sa nu-tl di
el de 0 alta lume, apol dm locun 0 ade-
vereste aceasta ba chiar dela acela ea se nume!?te
caci viitoriul era al lumei, pe cand Fiul lui Dum-
nezeu Deci eeia ce era tn viitoriu n'a supus
ingerilor, ei lui Christos. Curr: ?a sunt acestea
catra Fiul, zice, este invederat, n ar put.ea ClOeva
ca a grait catra ingeri. Apoi mai aduce 0 alta martune,
1?i zice: . .. .
$i a marturisit caniva oarecln: oare
n'a: spus . aici . numele ProroculUl, CI I-a ascuns ' .. Dara
aceasta 0 face ca'ld spune de celelalte marturtl, pre-
cum cand zice: Cand duce pre cel intai nascut in lume,.
zice: sa se inchine lui toft ingerii lui Dmnnezeu , !?1
eu votu fi lui TaM, ji el va fi mie Fiu. $i catra
- 87
inge:i ziu: ce face pre ingerii sai duhuri, !i pre
slugzle sale para de joc. Iara catra Fiul, intru inceput tu
Doamne pamantul ai intemeiat. Tot face aici, graind:
"-$i a marturisit candva oarecine, zicand. Faptul
de a ascun?e ?i a n.u da pe fata pe eel . ce a grait
martune, CI a 0 .1Otroduc: ca in totul cunoscuta
Invederata, este al unUla care it arata pre dansii ca foarte
cunoscatori ai sfintelor script uri. '
Ce este omul cd-l pomenefti pre el, sau /iut omului ca-l
cercetezi pre el? Mic,suratu-l-ai pte dansul cu putin oarece
. ingerii, cu slavd # (u cinste l-ai incununat pe el,
fl [at pus pfeste lucrurile manilor tale, toate Le-ai supus
sub picioarele lui (Vers. 5 -7). Acestea pot fi spuse
in genere, principalminte se po-
tnvese lUi Chnstos dupre trup, caci expresiunea: toate
le-ai sUfus sub picioarde lui se cuvine mai mult lui
. . ,
decat noua. Fiul lui Dum nezeu ne-a cercetat nefiind
. . . ,
nOl nlmlC, Iuand trupul nostru si sie si s'a
, , ,
facut superior tuturor. ,si daca i-a sU"'us lui toate
. r,
zlce, 'l'f
imic
n' a !dsat lui nesupus; ci acum inca ' n'JI. ve-
dem supuse lui toate. Ceiace el spune, aceasta insamna:
fiindca a fost spus pand ce voiu pune pre
tei a#ernut picioarele taln, era natural ca ei sa se
pentru care dupa a ce a s t a introducand
putine, a adaos la urma aceasta marturie, care adeve-
re1?te pe ceealalta. Ca nu cumva sa zica ei: cu'm a pus
pe sai sub picioarele sale, atatea patimind noh?
- caci aceasta a lasat a se intelege . indeajuns si in versul
de dinainte, de oarece expresi1mea pana ce; nu inve-
faptul petrecut imediat, ci care se va petrece in
tlmp,-tot aceasta 0 invedereaza aici. Sa nu-t
i
inchi-
pui, zice, ca daca pana acum nu vedem inca supuse lui
toate, apoi niCi nu se vor supune. Cum ca trebuea i se
supune, este invederat, fiindca prorocia aceia
s'a zis. $i daca i-a supus lui toate, zice, nimic n' a lawt
lui nesupus; Cum deci nu i s'a supus lui toate? Ca i se
vor supune- in viitor. DacaJtleci toate trebue a i se su-
pune, 1?i inca nu Ie vedem. pe toate supase lui, nu te
zice, nici nu te tulbura pentru aceasta. Daca ar
fi venit toate i s'ar fi supus lui, iara tu ai fi
- 88
patimit eeiace aeum, desigur ea CD dreptate al
fi intristat, dara aeum noi nu vedem inca toate supuse
n'a stapanit Imparatul nostru precum trebue.
Pentru ce cieci te tulburi, patimind rau? Inca nu s'a im-
pra9tiat pretutindeni propoveduirea evangheliei, .inca n'a
sosit timpul eel de pe urma spre a se supune 1m toate.
Apoi 0 alta mangaiere, caci -celce va avea su-
puse lui toate, d insu9i a murit 9i a patimit. multe. lard
mai mie!orat eu dedi! ingerii vedem pre lislts,
pent-ru patima mortii apoi iara9i pune inainte pre
bune _. Cll slava fi cu cinste ineununat (Vers. 9). AI
vazut cum toate le":a potrivit, sau Ie-a combinat in per-
soana lui lisus Christos? Caci ;;i expresiJJuea Cll putin
mai mult lui se ea eelce a stat trei
zile singur in lad I), iara niei decat noua eetor stricati in
multe. Deasemenea si expresi um'a <{Czt ci1'lSie eu slava
incununat mai mult se potrivqte lui, dedtt noua. ;;i
iara9i Ie aminte9te lor9ide cruce, incercandu-se de a
reu;;! in doua lucruri deodaUi: pe deoparte sprea arilta
ingrijirea lui de noi, ian1 pe dealta spre a ne eonvinge
ca sa suterim eu barbatie tOClte, avand in vedere pe
Dascalul {{ Ca daca eel Inehinat de ingeri, zice,
a primit pentru tine' de a avea, sau de a fl eu ceva mai
putin oareee decat ingerii, apoi eu atat mai mult tu, care
esti eu mult mai mie decat iogerii, trebuie a rabda totul
dansu!. Dupa aeeia ar'ata ea erucea este slava
einste, dupa cum chiar 9i .el 0 nume9te a;;a, zicand:
a venit ceasul ca sa se prosldveasca fiul omului (loan
11, 4). Deci, daca el nume9te eele ale robilor slava, eu
atat mai mult tu trebuie a num1 slava eele ale Stapanului.
Ai vazut ca.t de mare este rodul erucei? Sa nu te in-
spaimanti dara de dansa, ea daca ti se pare ceva poso-
morit, totu9i na9te mii de bunuri. Din toate aeestea arata
cat folos . poate eineva din ispite. Apoi adaoge:
ca cu chand lui Dunznezeupentru toti sa guste moarte.
. .
1) Cuvfmtul' prindpalmente Inseamna iad sau Inc ilth. neeos, iara
in al doilea rand inseamna II/mea eea de sub piitNt1lll, lceuil1/a mOI'/llor, moarte,
si chiar mormcmt. Fiind vorha insa de lisus Christos, sf. Chrisostom Intre
buintand nu cuvantul [L'.ri/lJ,"l.!1,Y-0fJ."l.Ws d cu,,;ml' I "A o-(jS-O') de oarece
Lhristos'in accle trei zi!e a seos pre mort1i cei dill j ad
.- 89
Ca nu chant! lui Dumnezeu , ziee, iara el pentru charul
lui eel pentru noi au patimit aeestea, dupa
c,um am rea zicc: Cd celce n' au crutat pre fiul sau,
Cl pentru . noi toti L' au dat:>. (Rom. 8, 32). De ce? Nu
ea doara ni datora noua, ci a faeut aeeasta din char.
tot in epistola catre Romani zice: Ci cu mult mai
vdrtos charul lui Dumnezeu !i darttl prin charul a unui
om lisus Christos intru multi s' au n.mulfit. (Ibid 5, 15).
Ca cu charul lui Dumnezeu, pentru toti sa guste
nu numai pentru cei ci pentru lu-
mea tntreaga, eaci el pentru top a murit. Si ee este daca
nu tot
i
au crezut? El9i-a implinit eeia era al sau.
Principal mente apostolul a 'zis: sa guste moarte iara nu
4:sa moar;'1, a9a ea precum a gustat moartea eu ,adeva-
rat, tot a9
a
in ea fiind pe un timp seurt, de 'ndata a
invieat. Prin expresiunea pentru patima mor/ii el a In-
semnat moartea eea adevarata, iara prin ceealalta: mai
bun /acdndu-se decdt ingerii (Cap. 1, 4) a invederat In-
vierea. Ca preeum doftorulneavand nevoie de a (Justa
din eele pregatite pentru holnav, b
pen
_
tru gnJa ce 0 are de acela el Insu9i gusta mai intai ca
sa eonvinga pe bolna v . de a se ineuraja sa guste' din
mancare, tot 9i Christos a faeut eu oma!. Fiindea
tot
i
.oamenii . se temeau de moarte, el de .!?i nu avea
a gustat moartea ea sa-i eonvinga .!?i pre
de a fi eu indrazneala fata de ea. Cd vine,
zice, stapdnitorul lumei acestiea, # intru 'tiline IlU are ni-
mic (loan 14, 30). Tot 9i prin expresiunea cu cha-
:;;i pentru toti sa guste mom-te tot aceia a invederat.
Pentru ca se t;adea aceluia peJztru care sunt toate, !i
pritz care sunt toate, care prea multi Iii la mdrire a adus,
pre incejatorittl mdntuirei lor prin patimi a-I face. desa-
vdr#t" (vers. 10). Aici vorbe:;;te de Tata!' Ai vazut eum
iara{>i expresiunea jrin care lui se potrive:;;te? Nu ar
fi facut dacaar fi fosf yorba de inferioritate 9
i
daca
n'af fi eonvenit sau n'ar fi apartinut Fiului. Ceiace el
spune, aeeasta Insamna: Dupre vrednieie zice potri-
. fil ' , y
Vlt antropiei sale a faeut ea eel intai-n2.seut sa se arate
rna; stralucit deeM toti, .!?i ea pe un luptatoriu voinie co-
pe ceilalti, l'a dat de pi-Ida altora. "Pre incepa-
90-
toriul mantuirei noastre zice, adedi pre prieinuitorul
ml).ntuirei noastre. Ai vazut cata deostbire este intre el
:;;i noi? el este Fiu, dara ooi ' fii, iosa el
!?i, noi ne mantuim. Ai vazut eumne une)ite tmpreuoa ..
insif ne timp? Pre multi Iii,
ziee, la marire a adup, tnsa i-a despartit zicand:
pritt patimi a I face dara patimile sunt
pricina mantuirei. Ai vazut ea a patimi
rau nu este a eelor parasiti?
Deei, daca Dumnezeu in aeeasta mai intfii a cinstit pre
Fiu!, ea prin patima sa-l inalte, de sigur ea luand tfllP
patimind eeiaee a patimit, este eu mult mai mare
mai insemnat deeat a 'tace lumea a 0 din ' eeia
ce nu era. Si aeeasta este tot din filantropia lui, insa
aceasta este cu mult mai mare. Tot aceasta invederand-o
aiurea zice.: Ca sa arate in veacurile celt viitoare
boga/ia Cea mare a darului sau) .... impreuna cu dansul
' ne-a, sculat ne a pus a intru cele intru
Christos /isus (Efes. 2, 7, 6).
c Pentru ca se cadN'l ace/uia pentru care sunt to ate,
prin care sunt toate, care pre multi j ii la malire a adus,
pre incepatoriut mantuirei lor prin patimi . a-I face desa-
se eadea aceluia, ziee, care era ca ingrijitoriu,
care totul adusese lntru fiinta din eeia ee nu era, ea
sa dea pre Fiul sau pentru mantuirea eelorlalti, pre eel
unul pentru eei tnsa n'a ,zis ci cprin patimi
a-I face desavar;i/ , aratand prin aeeasta, ca eel ee pa-
pentru altul, nu numai pre acela il
dara ehiar eldevine mai stralucit mai
Acestea ' sunt spuse catra ineurajandu-i, caei
Christos atunci s'a slavit, cand a patimit. Cand zice ca
. s'a slavit sa nu-ti inchipui ca a un adaos de
slava, fiindca slava 0 avea de la natura sa pururea, ne-
luand nimic mai multo /
Ca cel ce zice, # cei ce se sfintesc, dintr'unul
sunt toti, pentru care pricimi' ,nu se a-i numl
pre dan;ii fla/i (Vers. ll}.Iata cum ii la
. un loc cinstindu-i incurajandu-i, si facandu-i frati ai
lUI Christos, prin 'aeeia ca dintr'unul sunt toti. Apoi ia-
asigurandu-se aratand ca el spune aici eu privire
- 91-
lao timp, a adaos cel ce sjin/e;te cd ce u sfintesc.
cata deosebire este intre EI ne sfinte!?te
!?l Dara mai sus el a aratat pre In-
mantUlrel noastre. Ca se cadea aceluia pentru,care
toate.... Pentru cafe pricina nu se rU1i-
neaza a-I Ire frati. Ai vazut cum aici
aratcl supenontatea? Oicl prin expresiunea cnu se ru
neaza a-i numz ,pre jrati arata, ' nu urmarea
lueru natural. ci ca ceva petrecut tn urma marei lui filan-
care a. faeut ca ,sa nu se de nimic,
de eea mal de pe urma umilinta. Ca daca suntem
dm unul acela!?i, el noi ne sfintim.
Mare este deosebirea, caci el este din Tatal nascut, Fiu
adevarat, adeca din esenta, din fiinta sa, pe cand noi
suntem creatura, adeca faeuti din ceia ce nn eram;
ca mare este deose birea. De aceia zice : Nu se
neaza a i numz pre dan;ii irati, zicand: spune voiu nu- .
mele tau Jratilor mei . Caci imbracand trupul omenesc" ,
a imbracat in timp frapetatea, ca s'au unit
la nn loc eu trupul fratia. Aceasta cu multa dreptate .
? aduc: , ?e fata'A dara expresiunea: eu 'lloiu Ii nadajdu-
mdlt-ma zntru (Vers. 13) ce va sa zica? Inca
expresiunea de dupa aceasta: iata eu pruncii pte
carii mi i-a dat l)umnezeu este spusa cu drept cuvant
ea precum aici se arata pre sine tata, tot
frate .. nume.le. frati/or mei, dupa
care arata supenontatea marea deosebire de
noi prin urmatoarele : De vreme ce s'au facut pruncii
parta# trupu/Ui sangelui (Vers. 14).
Ai zice, asemanarea? Asemanarea sau egalita-
tea cu nOl e<; te dupre trup. Si acela;i asemenea s' au
zice; RU$ineze-se deci toti iereticii,
!?l sa- acopere fata eei ce zic ca venirea lui a fost nu-
mai In iara on in real,tate, caci n'a zis apos -,
numal s au ' fmpartafit acelorafi apoi a tacut-
da:ca ar. -fi zis _ atata, era indeajuns c-, ci !?i '
altceva a mal tesut _0 mal mare inca prin expresiunea
<t.ace/ora;i adaosa la inceput. Nu in mod fantastic nici
.inchipuit, zice, ci tn adevarca s'a eelor
fiindca dealtmintrelea expresiunea a(eioraJi n'ar
- 92-
fiaici. Apoi aratand fditietatea lui, pune 9i cauza icqno-
miei. Ca prin moarte, zice, sd surpe precela ceare std-
p!inirea '!nor/ii, adecd pre diavolul. Ai'ci arata ceia ce este
minunat, ca adeca prin ceia ' ce diavolul a stapanit,
aceia a fost biruit, !?i arma eea puternica ce 0 avea cu
sine, adeca moartea, prin aceasta chiar 1 a ranit Christo,;:
ceia ce Invedereaza marea putere a invingatorului. Ai
v<'lzut cat bine a f<'lcut moartea ?
$i sa izba viasca, zice, pre , aceia cati cu (rica mor/i!
in tf/atd viea(a erau 1'obiei (Vers. 15). Ce vrea sa
spuna aici? De ce te infric0gezi, zic{':, de cete ._temi de
eel surpat? Nu mai este de tem:ut, d este calcat in pi-
cioare, este dispretuit , este batjocorit 9i nu este vrednic
de nimic. Dara ce inseamna oare : c!iii cu {rica .mor/ii
in toatd viea(a erau robiei'1l? Ce spune? Ca. celce
se teme de moarte, este rob 9i toate Ie in dura ca sa nu
moara, sau aceia, ca toti eraurobi ai mort
ii
9i ca erau
stapaniti deceiace nu era inca surpata, sao ea - dadi
nu aceia - ea oamenii vietuiau intr'o !rica incontinu3,
caci a9teptand amurl 9i de moarte
nu puteau simti niei 0 multumire sau placere, fi mdu-Ie
de fata groaza mortii. Aceasta a lasat-o a se intelege,
zicand': in toatd vied(a . Arata aici apoi pre cei mahniti,
pre cei prigoniti alungati, pre cei de patrie
de avere 9i de toate cel ce 0
vieata. plina de necazuri. Deci , daca aceta !n toata.
erau stapaniti de frica 9i robi, apoi sunt lzbavltl
de acea friea, ba inca i9i rad de ceiace aceia se temeau.
Ca precum cineva urmand a dLice la moarte pre un legat,
. care Intr'una a9teapta aceasta 9i l'armangaia mult eu
desmerdaril e, earn a;; a era moartea in vechime. Acum
iosa. lucru s' a ,in tam plat, ca $i cum de pilda cineva
s cotandu-i irica aceia, impreuna Cll desmerdarile l'ar atat
a
la lupta punandu-i inainte lupta, 'jar da veste
nu'l va duce la moarte, cl in imparatia cerunlor. Deel,
ca cine dintr'ace$tia ai vol tu sa fi i? Ca eel din inehi-
soare mangaiat cu desmerdarile hotarirea
in fi e care zi, sau ca eelce se lupta mult se osteoe;;te
de buna voie, spre a diadema lrriparateasca ? Ai
vazut cum Ie-a inaltat sufletele si i-a ridicatin sferi
. , ,
- 93
inalte ? .- Dara el arata aIel nu numai incetarea mortii, ci
prin aceasta . pre ace I neinpacat, care
duce ra. zboi crancen asupra . no astra, pre diavolul cel
surpat, zic, - caci celce ' nu se teme de rooarte, este afara
de tiraniea diavolului. Ca dadi este a;;a ca pie!e p entru
piele $i toate cate are omul le-arda o1JZul pen/rit sufletul
1
)
SaUl) (Iou. 2, 4), dara inca d.nd ar di spretui pe acesta,
eui ar mai putea' fi rob la urma? De nimeni nu se mai
teme, de nimeni nu se mai tuturor este su-
perior mtii liber decat toti ceilalti. Ca dispre-
tqiqte sufletul (6 "'(cI.p 8&'OtOO
7CO))\ (\ ) tJ.o.nov T(IW &n<ov), adica trupul sau, eu atat mai
mult va dispretui pe altele. Cand diavolul vagas.l un
asHel de suflet, nimie din ale sale nu va ' putea face ace-
luia. Caci ce ar putea pe un asemenea om ?
Poate pagubirea averei, sau amenintarea de a fi neeiostit
aluogat din patrie ? Dara toate acestea sunt lucruri
mici pentru acela care niei pe sufletul sau nu pune vr'un
pret, ca 9i fericitul Pavel.
. Ai vazut cum el scotand tirania mortii, a surpat in
timp 9i puterea diavolului? eelce 9tie a fi10-
lozofa multe despre inviere, cum ar putea sa. se . te'ama
de moarte, sa se de ea ? Deci , nu va ne-
zicand : apoi de ce 9i pentruee ampatimit
at ate a ? cilci numai a9a biruinta v<\ deveni mai stralucita
n'ar fi fost stralucita, daca. n'ar fi ca\cat eu moartea
pre moarte. Dara ceeace este minunat toemai aici stil,
ca el a biruit prin acelea prin care stapanea, dand pe
fata toate uneltirile toate sale. Deei, sa
nu tradam darul ee ni s'a dat. Cd n'a(i luat
duhul robiei spre temere, c'z duhul puterei al dragostei
at intregei in/elepciuni (Rom. 8, 15 comb. cu II Timot.
I, 7). Sa stam deci cu ba.rbatie, batandu-ne joe de moarte.
2) Dara aeum mie mi-a venit a suspina amar, gandin-
') Cuvantul in multe lo(mri in Sf. Scriptura se ia in loc de aw!-'.CI;
ca de exemplu: voi ft zice sltjletl'lui mea: sujlete I ai multe btmatiiti strause
pentm 11lfttli ani ; manancii, bea, (Luc 12, 19). Vezi
Matheiu 2, 20. Romani 11. 3. Marc. 3,4. Luca 6, 9. 12, 20, etc., etc. ;;i chiar
in versuI citat mai sus din lob, este pus in loc de trup.
2) Parfea mora Iii. Contra celor ce plang j5.1esc la pierderea vr'unui neam
sau prieten, ea nu trebue a ne t eme de moarte, dici Christos a .i[ustat
din ea (Veron).
94
du-ma unde ne-a ridieat Christos, unde ne-am sco-
borit pre noi Cand vad aeele boeete prin piata,
aeele plansete petreeute eu oeaziunea eelor mutati din
vieata, acele vaiearele toate aeele s!ntenii, sa rna cre-
deti ea rna de Elini, de 1udei toti cari
ne privese fji in fine de toti eei ce' rad de noi pentru
toate ca.te Ie spunem, filozofizand in zadar des pre inviere.
Pentruce oare? Fiindca Elinii sunt cu bagare de seama
nu la cele vorbite de mine, ci la cele ce se fac de voi)
caci imediat zic : Cum ar putea vr'unul din a
dispretui moartea, dnd nu poate a privi nici pe unol
mort dintr'ai lor? Sunt bune cele spuse de Pavel, sunt
frumoase ;;i vrednice de filantropia lui Dumnezeu de
Lmparatiea cerurilor. Caei ce spune el? $i sd izbdviascd
pre aceia cafi cu (rica morfii toatd vieata erau
robiei). Dara nu lasati a se crede de voi acestea, lup-
tandu-va contra lor prin faptele voastre, muite a
oranduit Dumnezeu , in acest scop ca sa doboare aceasta
obicinuinta ra, Caci spune-ni ce se Cll ace Ie
facIe luminoase? Nu oare ii trimitem dela noi ca pe ni;;te
luptatori? Ce sunt acele imnuri? Oare nu siavim pre
Dumnezeu ';;i-i multumim ca a incununat in fine pre cel
plecat dela noi, ca I-a isbavit de necazuri, ca scotand
din el frica il are pre langa sine? Nu pentru aceia sunt
irrinurile? Nu pentru aceia cantarile? Toate acestea sunt
ale unora cari se bucura, dupre cum zice: De este
cine va cu inima bund sd canle (1acob 5, 13) Dara ,nu
la acestea se uita Elinii, caci zic : N u-mi spune mie de
eelGe filozofizeaza in afara de patimile ci tu
arata-mi pe eelce filozofizeaza in insa;;i puterea patimei
afUndu-se atunci voiu crede in inviere. $i daca fac
aceasta femei din lume, nu e nimic de mirare, chiar
atunci este dureros, fiindca ;;i ele trebuie a avea aceea;;i
filozofie, pentru care zice Pavel: cd nu voiesc sd nu
#iti voi, (ratilor, ca sd nu vd' intristaji ca # ceiLal/i cari
n' au nddejde (I Thesal. 4, 13) Dara aeestea nu le-a
scris doara numai monahiilor, nici numai fecioarelor, ci
femeilor maritate din lume. $i nu numai aeeasta este
dureros, dara inca cand 0 femeie oarecare, sau un bihbat
s'au rastignit cuin s'ar zice pentru Christos cand unul ,
- 95-
smuIge parul de pe' cap, iara ceealalta se muit
ce fi mai uricios decat aceasta? Crede-ti-mi mie
care va gn1iesc acum: ca de s'ar face preeum trebuie apoi
atunci ar trebui ea pentru mult timp pragul bisericii sa
fie ingradit pentru Caci ceice sunt eu adevarat
vrednici de . jale, sunt, ceice se tern de moarte
se ceice nu cred ininviere. Dara, zici
tu,. eu nu . ca n'a9i crede in inviere, fae ci
iml fac oblcelUb,. Dara de ce, spune-mi, dnd
cineva, ;;i inca 0 ciilatorie lunga, no' faci tot 'nara
atunci plang, zici suspin . Aceasta de sigur ca este
din obicei, iara dnd plangi pre ,eel mort, este ca
desnadajduita, sau mai bine zis, ca nu , crezi in reintoar-
cerea sa.
Cugeta singura ce se cantain timpul acela: /ntoarce.te
suflete al meu La odihna ta, cd DomnuL bine a fdcut tie
Nu md voiu. teme de rele) cd tu cu mine efti
(Ps. 114, 7, 22, 4) ;;i Tu efti scdparea mea de
necazuL ce md cuprindn (Ps. 31, 8). bine ce
voiesc ace!?ti Psalmi. 1nsa tu nu iei seama, ci ca
beata de jale. Cel putin pre la inmormantarile altara
serios
l
ca astfelsa ai doftorie in ale' tale.
<<In.toarce-te suflete al meu, zici, la odihna ta, cd DomnuL
bine a /dcut tie. 0 zici aceasta apoi plangi? Oare
nu sunt acestea prefecatorii, nu sunt jocuri de' scena?
Ca daca crezi eelor ce in zadar iara
daca te toate acestea Ie crezi de mithuri , de
ce atunci cc1nti De ce suferi unele ca acestea si
nu alungi pre ceice canta? Dara, zici tu, aceasta ,ar fi
fapta de nebun . aceia cu atc1t mai mult inca
este fapta de nebun. .
Pentru acum deci, eu va sfatuiesc, dara cu trecerea
timpului rna voi purta mai cu asprime, fiindca tare rna
tern ca nu cumva cu chipul acesta sa se strecoare in
biserica vr'o , boala ' primejdioasa. Vaicareala aceasta 0
yom indrepta mai la urma, acum insa eu poruncesc
denunt bogatilor saracilor femeilor bc1r-
batilor.
Fie, dara, ca voi toti sa petreceti vieata lara vre-o
jale dupa lege a naturei copii sa inmormanteze pre pa-
- 96
rintii for 10 adanci batranete, cum ?i mamele sa
fie petrecute la groapa de fetele, de nepotii stranepotii
lor, nicairi sa on se intample moarte inainte de timp.
Fie, zic, aceasta 0 doresc rugandu-va ca !?i cei ba-
trani cum ?i voi cu totii sa va rugati lui Dumnezeu unul
pentru altul, in comun sa faceti aceasta rugaciune.
daca - ceiace sa nu fie, nici sa se iritample - s'ar
petrece vr'o moarte amara (zic amara, nu prin natura
ei, dici moartea nu este amara, de oarece cu nimic nu
se de somn, ci 0 numesc;:: amara in raport eu
dispozitiunea voastnl faFt de ea), daca, zic, s'ar petreee
o asHel de moarte, daca unuia ar plat! ni?te astfel de
femei bocitoare , (plangatoare) sa ma credeti ca.nd nu
spun, - ca nu spun alt nimic, decat ceeace simtesc, su-
pere-se cine - pentru mult timp, voiu opri de
a vent la biserica, ca pe idololatri. Ca daca pe eel
lacom zgarcit Pavel il nume!?te idololatru, apoi cu atat
mai mult pre celce printre credincio?i introduce cele ale
idololatrilor. De ce dara mai chemi pre preoti, spune-mi
' pre cantareti? Oare nu ca sa te mangai, ,oare nu ea
sa pre celce se duce de aid ? De ce atl1nci iti
bati joc .. ' de el? Dece 11 dai in vileag lumei ? Dece te
joci ca pe scena teatrului? Noi venim filozofi zandu-va
eele despre inviere, invatandu-va pre toti, pana pre
ceice poate nn sunt cu ,nimic, ca pentru cinstea
aceluia sa suferiti cu barbatie, daca s'ar intampla
ceva tu aduci de acei cari rastoarna cele ale noastre ?
$i ce poate fi mai rau ca aceasta batjocora , ca acest
vizilic? Ce poate fi mai grozav decat aceasta anomalie ?
dara ?i sfiiti-va, iara de nu voiti, apoi atunci
nici noi nu vom putea suied a se introduce in biseriea
astfel de obiceiuri ' vatamatoare. Pre ceice
zice, inaintea tuturor mustra-i (I Timoth. 5, 20,. Deei
pre acele femei nenorocite de jelit, care bocesc pre
1a immormantarile din famitiile voastre, Ie opresc ea
niciodata sa numai insoteasca cu bocete pre eei morti,
ca nu cumva sa ne vedem siliti cu adevarat de a jali
noi relele lor) ?i sa Ie certam ca nu cumva, sa mai
faca de acestea 'cu ci mai ales sa-?i planga
nertorocirele lor proprii, - fiindca ?i un tata iubitor cand
- 97-
are un fiu dezordonat, nu numai aceluia ii de
a nu se mai apropia de cei rai, ci chiar ?i pre aceia ii
infrico?eazi1. lata deci acurn eu l?i pre voi va sfatuiesc
?i pre acelea prin voi, ' ca nici voi sa nu mai chemati
astfel , de femei ?i nici acelea sa nu mai vina. $i fieca
cuvantul acesta al meu sa foloseasca ceva mai mult ?i
amenintarea sa aiba putere, iara daca, - ceiace sa nu
fie- amfi poate dispretuiti, apoi atunci ne vom vedea
siliti de a transforma amenintarea in [apte, pre voi cer'-
tandu-va dupa legile iara pre acele femei
dupre cum Ii se cuvine lor. Dara daea cineva incurajan-
du-se pana la obraznicie ar dispretu1 cele spuse de mine,
auda pre Christos, care zice: "De-Ii va grefi tie friltele
tau, zice, mergi fi-l mustra pre dansul , intre tine # intre
el singur... iara de nu te va ascitlta mai ia inpreuna cu
tine inca pre unul sau doL. iara de 12u-i va asculta pre
ei, spune-l soborului # de nu va asculta 12ici de s()bor,
sa-Ii fie lie ca un pagan fi (Math. 18,' 15- , 17).
Deci dadi cu celce fata de mine, fiindca nu
m'a ascultat, legea porunce?te de a-I taia del a Biserica,
apoi cu celce pacatuie?te ?i lui Dumnezeu, judecati
voi 'cum trebuie a urma. Dealtmintrelea voi in?i-va
ca nu tocmai eu blajinie ne purtam fata de voL
lara daca cineva dispretuie?te legaturile ce noi Ie punem,
tot Christos it mustra pre acela zieand: (Uate veli lega
pre pamant, vor fi legate fi in ceriuri # cate 'lJe/i deslega
pre pamant vor fi deslegate # in ceriuri (Math. 16, 19).
Ca daca noi suntem poate nenorociti, de nimic ?i
vrednici de dispretuit, pre cum suntem, nu ne
dizbunam pre noi in?ine nici nu ne aprindem de manie
contra cuiva, ci ne ingrijim de mantuirea voastra. Sfiiti-va
va rog, ?i va ru?inati; ca daca cineva sufera chiar pe
un prieten al sau, cand se poarta fata de dansul cu mai
multa asprime decat trebuie, exam in and scopul lui?i
cand acela lace numai din buna lui vointa, iara nu
din mandrie, apoi cu atat mai mult trebuie a suferi pe
dascalul care mustra, pe dascal, zic, care nu Ie graie?te
acestea ca dela sine nu ca un stapan, ci ca un pa-
rinte ce se ingrije?te. '
. Nu Ie spunem acestea voind a ne anita puterea _.
98
dlci Cum am putea face noi cari dorim ca
sa incercati a face de acele ce ':a -
ingrijindu-ne de .VOI: mmem
sa nu dispretuiasca legatunle nu om este
celce leaga, ci Christos, celce ml-a dat pu-
tere care aU facut stapani pe oamem de 0 atat de
mare cinste. Not voim ca dadi se poate, sa abuzam ,de
puterea de a deslega, sau mai nici . aceas.ta
put ere nu dorim de a avea nevOte, mCI nu VOlm
de a se gasi printre noi N u
atat. de vredmCl de plans, poate unUia
suntem cu totut nebagati in seamiL Dara daca am fi
siliti apoi sa fim iertati, fiindca nu de buna voea noastra
va aceste legaturi, ci ma.i cu seama ne
doare pre noi, fiind voi legatl.. lara cmeva ar
dispretui acestea, va sta de fata tlmpul de Judecata care-l
va invata. Celelalte nu voiesc a Ie spune, ca nu cumva
sa ating prea tare Noi cei ne rugan:
ca sa nu ajungem a fi slbtl.la aceasta, de cumva
vom fi siliti, yom indeplini cele ale noastre, yom pune
legaturile cuvenite. Daca, insa cineva ar rupe aceste le-
gaturi, eu sunt fara rapundere, caci am. fost facut .ceeace
era' al meu, iara tu vei da seama inailltea care
mi-a poruncit mie de a lega. C;.a daca fillld de
lata cineva dintre purta':orn, de arma .dlll garda ar
porunc1 ca unul din rand sa legat" nu
numai ca ar lepada, ci inca ar sfadma legatunle,
sigur ca batjocora a fost direct, aeelui ,dill
garda, inditect 1nsa a porunclt.
celece se in tam pIa el Ie
apoi dlnd sunt batjocoriti cei randuiti .de a inv:ata I;>e
altii Cli aHtt mai mult el se va gasi atunel cel batJocont.
sa nu fie! ca vr'unul din biserica sa se gaseasca
silit de , a ajuhge la legiHuri de felul
cum a nu pacatui este luciu bun, tot a rabda
certarea este folositor. .. .
Sa rabdam deci mustrarile ce ni se fac, ne slhm
de a nu pac:itui, iara daca padituim, sa. dojana.
Ca precum este hine de a nu se. IOVI lara
a'a lOTit e bine de a pune doftonea pe rana, tot III
99-
in cazul de fat
i
'\. Dad! sa nu fie! ca unul dintre voi sa
nevoie a pune doftorii. Avem adeveril'e pentru
voz de cde maz bune fi care se /in demdntuire macar
defz afCt grdim (Cap. 6, 9). Am vorbit Cll multa
putere, pentru mai mare siguranta, caci pentru mine e
Cn mqJ.t bine. de a fi bilnl1it de voi ca indraznet,
sau du.ar III obrazmc, decat ea voi sa nu faeeti cele pla-
eute lUI Dumnezeu. Sa credem lui Dumnezeu ca nu fara.
folos ni va fi cucetarea aceasta; ci va. vet
i
schimba, inca.t cuvintele acestea se vor schimba in
engo.mii. laude pentru voi. Fie, deci, ca noi cu tot
ii
sa vletUlm dupa placerea lui Dumnezeu, pentruca cu totii
sa . ne puteni. invr,edniei de bunatatile pe care lc-a faga.-
dUlt celor ee-J lUbesc pre dansul, Intru Christos Iisus
Domnul nostru.
OMILIA V
Ca nu pre ingeri cdndva a Luat, cZ samanta LUi Abraam
a luat. Pentru aceia datorii eta intru toate a se asemana
(Cap. 2, 16, 17).
Marea filantropie a lui Dumnezeu voind a arata Pavel
cum dragostea ce 0 are pentru neamul omenesc, dupa
ce a fost zis ca de vreme ce s' au {acu! pruncii partafi
trupulUi fi sangelUi fi ace/afi s' a impartafit ace/orafi ,
cerceteaza eu amanuntul ideia din acest pasaj Ili zice:
ca nu pre ingeri cdndvCt a luat, cl samdnta lui Abraam
a luat - dara tu sa nu iai cum s'ar Intampla eele
vorbite niei sa'ti inchipui ca ar fi un'lucru neba.gat
In seama, daca el a luat trupul nostru, caci n'a' hanlzit
acest dar ingerilor pentru care a zis astfel: cd nu
pre ingeri candva a Luat,. cZ samdnta lui Abraam a iuat.".
Dara ce va sa ziea aid? Adica nu natura ingerului
a luat, ci natura omului. Ce Inseamna a luat? Nu s'a
folosit, zice, de natura ingerilor, ci de a noastnh. de
ce apostolul n'a intrebuintat cuvantul O;ySAfJ.OSY = a luat,
ci intrebuinteaza verbul (ou r&.cp Mptou
&rrSAOw S'ltl),fJ.p ..66.V8tfJ.l)? Face uz demetafora celor alun-
100
gat
i
carora Ii se ia eu sila obieetul pentru care sunt
alungat
i
de altul sau de altii, cari fac totul ea sa-i prinda
sa Ie smunceasea din mana obiectul 1) Cad .
el alungand dupa natura omeneasea, care fugise de
dan sui inca fugise departe (<<ca erafi oarecand, zice,
pagani in iru./>, lara de Christos, straini de a1ezamantu-
rile fagaduintei ii (ara de Dumnezeu in !ume (Efes. 2,
11, 12), a prins'o la urma. De aid se vede, ea numai
filantropiea lui dragostea, cum mare ingrijire au
faeut aceasta. Precum, deci, dnd el zice: Au nu toti
sunt duhuri slujitoare, cari se trimit spre slujba, pentru ,
cdce vor sa mOlteneasca mantuire (Cap. 1, 14) arata
marea lui ingrijire de natura omeneasca, ca Dumnezeu
multa silint
a
pune in aeest scop, tot aici pune
ceeaee este mai mare mai insemnat, zicand: ca nu
pre ingeri candva au !uat. Cad cu , adevarat mare
minunat plin de uimire este acest fapt, ea trupul eel
luat de noi sa sus deadreapta lui Dumnezeu,
s1 fie inchinat de tngeri, de arhangheli, de Serafimi
de Cherubimi. Aceasta de multe-ori avand-o eu in minte,
r1man uimit mari lucruri irili inchipuiese de neamu!
omenesc, cad mari stralucite vad ineeputul osardiea
lui Dumne,zeu pentru natura noastra. ;;i n'a spus simplu
c a lUa
t
pre oameni, cl voind a-i inalta oareeum a
arata. mare neamul lor, zice: d samanta lui.
Abraam au Iud,. de unde dator era intru toate a se ase-
mana Iratilor. Ce este intru toate? S'a nascut, zice,
a fost hranit, a crescut, a patimit totul ee trebuia, in
fine a murib Aceasta inseamna era dator tntru toate a
se asemana jratilon.
Dupa ce deci a grait multe despre marirea lui des pre
slava cea de sus, la urma pune in VOl ba de
ieonomiea venirei lui. ;;i eu cata intelepciune
putere 0 face, cum ,il arata pre dansul ca punand multa
osardie spre a se asemana noua, ceeace din
marea lui ingrijorare. Caci zieand mai sus: f. ca de vreme
') Verbul principalmente He insemnarea de a lua cu sila
ceva, de a se repezi :,;i a smucl . ceva din manile altuia. A se vedea Lexi-
conul de Ioanidi, pag. 881 cum Lexiconul Graeco/atinmn de Carolo Lfldov_
Grimtll. pag. 167.
- 101 -
c; :' facut parta# trupului sangelui acela;
s a, asemenea aceloraJi, apoi aici (; dator
e:a mtru, toate a se asemana jratilor, numaicat am
par ca.: celce este at at de mare, celce este stralu-
Clrea slovet, celce este chipuI ipostasului lui, celce au
fac.ut deadreapta Tatalui acela au
VOlt S a sillt de a fi fratele nostru in toate de aceia
au pe Inger! puterile cele de sus la noi au
veOlt . pr: nOi ne-au luab>. apoi cate
au facut: moartea au legat-o, pre noi ne-au seos
diavolului de robie ne-au izbavit, frate eu
n?l n:-au. nu numai prin fratie ne-au
cmsht pre Cl . pnn altele multe, caci Arhiereul
nostru. a VOlt a fi catre Tatal, pentru care a adaos:
:a sa lie milostiv si .redincios Arhiereu intru celece sunt
catre aceia au luat trupul. nostru, zice,
numal dm filantrople, ca sa ne miluiasca pre noi. Nicl
nu vr'o alta .pridna a iconomiei mantuirei noastre,
a.cea.sta ca ne-a vazut aruncati jos la pamant,
plerdutl, tlraOlSttl de moarte i-a fost mila de noi.
sa. pacatele norodului, zice; ca sa fie
c.redznclOs Arhiereu. Dara ce va sa zica ere-
. Arhlereu ? Adica adevarat, puternic, caci Arhiereu
este numai fiul lui Dumnezeu, care poate a
slobozl de pacate pre cei al carora Arhiereu este. Pentruca
sa aduca, deci lui. jertfa ce ar fi putut sa ne
curateasea pre nOl, s au facut om, caci a adaos: cce!ece
sunt catre Dumnezeu J adica pentru celece se cuvin lui
Dumnezeu. Eram,. zice, lui Dumnezeil condam-
neeinstiti; nimeni nu era care sa aduca je;tfa pentru
nOt. Ne-au vazut ca ne gaseam in acestea !';j i-a fost
de noi. N'a pus un alt Arhiereu pentrd in-
el s'a fac?t eredincios. Dupa aeeia
cum este eredmclOs, a adaos: Ca sa cUl'ateasca paca-
!JOporu!ui . . Ca intru ceeace au patimit, insuli find
zspztzt, poate celor ce se i:;pitesc sa It! ajute.
Este foarte umilitor aceasta, injosifor de
:Jntru ceeace au patimit el ziee. Se
alCl de cel . poate ca se spune pentru infor-
marea audltonlof, cum pentrQ sl;lbiciunea lor. Ceeace
- 102-
el spune aici, aceasta inseamna: au venit in lume
cu trupul nostru, adica cu acel cu care noi am patlmlt.
Acum el nu este in de cele ale noastre,
ca nu numai ca Dumnezeu au ci iii ca om prin
propriea sa experienta capatate. Multe iii deci
sa patimeasca impreuna cu. a1tll, deii! Dumnezeu
este afadi de orice patima sau sufennta omeneasca. DecM
aici apostolul, poveste!?te cele ale intruparei lui, ca
cum par'ca ar zice: Chiar iii trupul pe care I-au purtat
Christos multe rele a suferit. $tia ce este scarba" ii
tia
ce este' ispita, nu mai putin decat noi chiar, caci el
a plltimit. Dara expresiunea: ' '<t poate $i ce(01' ce se is,fi-
tese sa Ie ajute'> ce inseamna? Este ea cum ar zlce
cineva: Cu' multa bunavointa intinde mana de ajutor,
este complltimitof J Fiindca voiau a avea ceVZl
mai mare mai mult dedit dintre neamuri, apoi
apostolul arata ea in aceasta privinta au dara
di. prin aceasta cu nimie se vatamau .eel, nea-
muri in ce anume . au mat mult? Ca dmtre
m antuirea, ea pre aeeia i-au lm,t intai, ca dintre
an luat trup omenesc. {( Ca nu pre ing eri candva ' au luat,
zi ce cZ saman/a lui Abraam au luat prin
pre Patriarh, in timp arata ce este
lui Abraam". Le lor de fagaduinta
data lui, care zieea: tie # tale voiu da pamantul
acesta (Facer. 13, 15). Prin acest lucru mie nebagat
tn seama arata familiaritatea :;;i apropierea, aeeia ca din-
tr'unul sunt toti. Dara fiindea nu este atat de mare acea
famiJiaritate sau apropiere, se intoaree la aeeasta
la urma asupra iconomiei lui cei dupa
zice: {( ca sa cureteasea paeatele norodutui) . Chlar
aceia ca a voit sa se faca om,era 0 dovada de marea
lui tngrijire dragoste; da:a acum nu
este, cl bunurile c"elenepentoare, date noua pnntr insul.
Ca sa cuteteasca, zice, paeatele norodutui. De ce n'a
spus cpacatele lumei ci paeatele 1zorodului ? caci
adevarat el a ridicat pacatele noastre ale tuturQr. Pentruca
acum vorba lui era pentru caci Ingeflll
lui Iosif Ii zicea: vei chema numele lui lisus, ca acesta
va mantul pre poporul sau de pacatele sale (Math. 1, 2).
_. 103 -
a se impIini din capul locului pentru
,a ca. sa-i pre
pnntr in:;;l1 pe cellaltl, lucrul s a petrecut din contra.
Aceasta 0 spuneau apostolii din inceput, zicand: c Voud
intai Dumnezeu inviind pre FiuL sau pre Jisus l'a trimis
pre el bine-cuvantandu-va pre voi iaraiii:' voua cu-
v,antul s'a trimis (Fa pt. 3, 26. 13, 26).
4: Ca . sa cUJ'ateasca pacatele' norodului , zice, aratand aici
nobleta poporului Iudaic.
Pana aici aceasta 0 spuneel. Curnca el este care a
ridicat pacatele tuturor, a invederat-o in convorbirea
lui eu paralitieul, zicand: iarta-se tie pacatele (Math.
9; 5) cum cand a trimis pe apostoli la botez, zicand:
mergand invd{a{i toate neamurile botezandu-i pre ddn#i
in .numele Tatdlui ji al Fiului ji al Sfantului Duh ..
(IbId. 28, 19). Dara Pavel de trupul sau
la urma el spune cele umilite, nesfiindu-se de nimie.
Caci ce spune el:
Fenttu aceia Iratilor slinti, cari sunteti partafi che-
marei cei cere#i , socoti/i pre apostolul ji Arhiereul mdr-
turisirei voastre, pre Jisus Christos, care este credinciof
celui ce ta (dcut pre el, preeum fi Moisi intru toata casa
lui (Cap. 3, 1, 2). Urmand a:.l pune inaintea lui Moisi
prin aduce yorba la legea arhieriei, eaei
nu n;lca Idee eu totii de Moisi. $i dej;t el pune
d.ela semmtele superioritatei lui. Incepe cu trupul
cu Dumnezeirea, unde numai este de loc
.. A ineep'ut. dela trup, deocamdata pu-
nand la mlJloc egahtatea,' Zlce: precum fi Moisi intru
toata ca!a Lui. !;ii nu chiar dela inceput arata superiori-
tate a 1m, ca nu eumva auditoriul sa fuga imediat
astupe urechile, caci erau eredinciosi, aveau
inca multa fata de Moisi. Cat; este credincios
ce.zui ce l' facui pre eL Ce l'a faeut pre el? Apostol
Arhlereu. aid de fiinta sau esenta lui, .
de Dumnezelre, CI numal despre demnitati
Ca fi Moisi intru toaM rasa lUi, adica intru popor,
sau intru toate cele sfinte. Aici fnsa . el spune intru
toata casa sa ca cum ar spune cineva: pentru cele
din rasa. precum cineva este epitrop ieonom al unei
- 104-
case, tot , era Moisi in poporu! lsrailtenesc. Cum
ca. sub numele casd el intelege aici pre popor, a adaos:
a ciiruh'i casc'(suntem noi (Vers. 6), adica ca noi suntem
in zidirea lui, sau mai bine zis in stapanirea lui.' Mai
departe apoi pune superioritatea lui, zicand: Pentruca
de mai multd slava decat Moisi aceasta s' a invrednicit,
cu cat mai multii cimte are decat casa, celee s' a zidit
pre e'a (Vers.3). .
Si aceasta (Moisi) zice, era din acea casa. N'a spus
pe rata acesta era rob, iara acela stapan cl le-a t
esut
acestea pe subinteles. Dad!. casa era poporul, iara el
era din popor, apoi el era din casa. Dealtmintrelea
noi avem obiceiul de a zice: cutare este din cutare
casa, sau din casa cutaruia}). Aici sub numele de casa
el nu intelege templul, caci nu Dumnezeu au zidit tem-
plul, ci oamenii. Celce a zidit pre ea (casa), Dumnezeu
este, - pe Moisi U nume$te. Dara tu cum inve-
dereaza superioritatea pe nesimtite: a fost credincios,
zice, intru toatii casa sa fiind din casa, adica din popor.
Arhitectul de sigur cii are mai mare cinste decat operile
sale, dara l?i decat casa 0 mai mare cinste are celce a
zidit-o.
lata celee toate a jacut este Dumnezeu (Vers. 4).
Ai vazut ell. el nu de templu ci de popor?
({ $i Moisi adica a fost credincios intru toata casa lui ca
o sluga, spre maduriea celor ce e'Ni sa se griitasca
(Vers. 5). lata apoi :;;i 0 alta superioritate, cea dintre
Fiu robi. Ai vazut cum prin denumirea de Fiu
el face aluziune la veritatea faptului? Jara (hristos ca
un jiu in casa sa (Vers. 6). Ai vazut cum face deose-
bire intre facatori faptura, intre rob Fiu ? Acela
intra ca sUipan in ca:;aparinteasca, iara acesta ca sluga.
A caruia casa suntem noi, numai de vom tinea (stapc71l z)
indraznirea fi lauda nadejd(!i pana in sfarfit nee/dtita.
Aici ii indeamna pre dea sta cu vitejie
sa nu cada) caci, zice, suntem casa lui Dumnezeu, pre-
cum a fost Moisi, daca bine-inte1es yom tinea indraznirea
lauda naaejdei neclatita pana in ca eel
ce murmura in ' ispite cade, flU se lauda, iara cdee se
- 105
celce se se ascunde, indnhnire nu
are j cel trist obosit, nu se lauda.
Apoi ii lauda pre zicand : numai de vom
jinea indraznirea lauda nddeidei pana in ne-
datitd , aratand pric aceasta cll. ineepuse dej a ale
avea: Trebuie, zice, de a merge pana la a nu
sta cum s'ar intampla, ci a avea neclatita nadejdea in
siguranta credintei, de loc de ispite.
tu nu te minuna daca aposto\ul mai
intrebuintand expresiunea cinsztfi /iind ispitit (2, 18),
ca daca fiind yorba de Dumnezeu Tatal, carele nu s'a
tntrupat Scriptura zice : Domnul din cer a privit
peste Iii oamenilor, ca sa vadii de este celee injelege (Ps.
13, 2), adica ca a aflat toate eu exac'titate in
.alt loc: cPogorindu-md voizt vedea de fac duPd strigarea
Lor (Facere 18, 21) Nu poate rdbda Dumnezeu
rdutafile oamenilor , invederand prin aceasta Sf. Scriptura
marea lui manie - apoi cu at at mai mult, fiind yorba
de Christos, care a patimit cu trupul, Scriptura
a intrebuinta expresiuci din patimile Fiindca
multi dintre oameni inchipuiesc, ca experieI).ta este
cea mai sigura dovada de apoi aposto\ul
a arata, ca celce !?tie care sunt pati-
mile , naturei Pentru aceia, Irati/or sfinji, cari
sunte{i chemarei cei cet efii') - nimic deei sa nu
cautati aici, daca ati fog'( chemati aco\o, caci acolo este
plata, acolo este recompensa; deci ce ? S ocotiji pre Apo-
stolul miirturisirii ' noastre pre liSlts Christos,
can: este credincios celui ce l' a fdcut pre el, precurn
Mcisi intrlt toatd casa lui. Ce inseamna care este cre-
dincios celui ce l' au facut pre eh) Adicii prevazator, care
in truntea celor ai sai nU'-i lasa sa se poarte
cum, s'ar intampla. Precunz Ji Moisi, zice, intru toaM
caSa sa, adica: intelegeti cine .este Arhiereul, ce fel
este, atunci nu yeti avea nevoie de alta mangaiere,
sau de alta povath. L'a numit Apostol) fii.ndca a fost
tri",is 1) Arhiereu al marturisirei noa:itre, adica al cre-
< .) : A.'ltOa'toAo<; se de.rivii din verbul = a trimite pe cineva cu
o msarcmare oarecare, pre cum l('i Iisus Chl\i:sMs, Fiul lui Dumnezeu. a fost
- 106-
, .. .
dint
ei
. Bine a zis el frecum Moish, caCI 1?1
precum aceluia, i s'a fost !ncredintat protectlUnea
apararea poporului, mai mic in mai
Cad Moisi a fost ca sluga, pe dmd Chnstos este FlU
pe dnd unul se de cei straini, celalalt de
cei ai sai, spre marturisirea ie/or ce eret sd se gl'aiascd'l>
zice. Dara ce spui? Dumnezeu are nevoie de martmia
oamenilor? Foarte mult inca, pentruca daca cerul pa-
mantul muntH marturisesc, zicand prin Prorocul:
Ascultd cerule !i iit aminte pdmantule cd Dommd au
grail Auziti morfi judecat"a Domnului (Isaia 1, 2.
Michea 6, 2), apoi cu atat mai mult oamenii. .
Si ce va sa zica spre mdrturiea ? Ca sa fie, zice,
dnd se vor purta cu necinste
Christos insa ca Fiu pe dnd unul se ingn- .
je$te de cele ale strainilor, celalalt de cele ale sale.
c$i lauda nadejdei . Binea zis nddejdei fiindca toate
bunurile sunt in nadejde, pe care trebue astfel a 0 avea,
incat ea deja sa se 1?i laude ca pentru fapte implinite.
De aceiazice': fi lauda credintei adaogand imediat:
4. pana in sfat!it necldtitd, caciprin credinta ne-am man-
tuit. Deci, dad prin credinta ne-am mantuit prin rab-
dare sa nu ne pentru cele de tata
nici sa cerem cele ce sunt fagaduite dupa aceasta.
Nddejdea care se vede, zice, nu este nddejde (Rom. 8,
24). Fiindca mari sunt bunurile fagaduite, zice, nu putem
a Ie primi acurn, in vieata aceasta trecatoare 1> . de ce
oare ne-a spus mai inainte acestea, neputand ani se da
aici? Pentruca prin fagaduinta lor sa intareasca sufletele,
. pentruca prin fagaduinta sa impuierniceasca bunavointa,
pentruca sa ca sa atate cugetul nostru. Pentn
aceia deci v'am facut toate acestea .
I) Deci iubitilor, sa nu ne tulburam nimeni sa nu se
vazand pre cei rai progresand aici. Rasplata
trimis pentru mantuirea neamului omenesc. S!agurul loc din sf.
unde Fiul lui Dumnezeu lis us Christos este numit Apostol, este 'numal pasaJul
de fata. In general numele de Apost?l it cei 12 c.ei 70, pe langa. cad
seadaoga Pavel, mareh: Apostol Dascal al neamun}or. _ ._.
') Parlea mora/a. Sa un ne tulbl.!ram daca vedem cateodata pre. cel ra!
prosperaud. fiindca adevarata displata a faptelor no.astre va fi acolo, !arll nu
aid. Credindosul trebuie a infrunta toate pentru p!etate. (Veron).
- 107 -
nu este aici, nici a virtutei nici a rautatei; - iara dad!.
eate:odata se vede par'ca, fie a binelui,fie a raului,
aceasta nu este dupa dreptate, ci la intamplare, ca 0
gustare a judecatii, zicand, ca cei ' ce nu cred in
invicre, macar prin acestea sa se cuminteasca aieL Cand
deci vedem un om diu imbogatindu-se, sa nu ne neli-
ni1?tim, precum dnd vedem pre uuul bun patimind
sa nu ne tulburam caci acolo vor fi cununile, aeolo :;;i
pedepsele. Dealtmintrelea . nu este nici un rau, care sa
fie in totul rau, cl are in sine ceva bun, precum
nici un bine nu este care sa nu aiba in sine ceva rau,
1?i ceva pacat. Deci, dmd eel rau prospereaza, sa . ca
spre raul capului sau prospereaza, caci daca in sehimbuI
poate a putine bunatati iea rasplata aici, de sigur ca
acolo va fi pedepsit pentru aceea de care aici
s'a bucurat.
Fericit este, insa, rnai ales acela, care fiind pedepsit
aici, ca astfel sa lepede dela sine to ate pacatele, se duce
de aici incercat curat neraspunzator. Aceasta ara-
tand-o fericitul Pavel, zice: Pentru aceasta intre voi
multi sunt neputinciofi fi botnavi fi multi dorm
Sd dati pre unul ca acela Satanei, spre peirea trupului,
ca sufletul sd se mantuiascd in ziua Domnului lisus
(1. Corinth. 12, 30, 5, 5). Prorocul zice : A luat din
mana Domnului indoite pdcatele sale (Isaia 40, 2), 1?i
David: Vezi pre vrajmafii mei ca s' au inmu/tit
mai mult deea! perii capului meu fi cu uraciune nedreaptd
m'au urit fi lasd toate pdcatele meln (Ps. 24, 19, 18),
aiurea: Doamne Dumnezeul nostru, pace dd-ni
noua, cd taate Ie-at dat noud (Isaia 36, 12). Dara toate
acestea sunt ale, unuia care arata pre cei buni, caripri-
mesc aici pedeapsa pacatelor lor, insa cum ca cei rai
cari se bucura aicide bunuri vor fi pedepsiti acolo in
veci, asculta pre Abraam ce spune bogatului: Fiule,
add-ti aminte cd ai luat cele bune ale tale iit viea/a ta,
iara Luzdr afijderea cele rd/o(Luca 16, 25), Care bu-
nuri ? Aici apostolul intrebuintand cu vantul a7tE/,rJ.Oe,
(trecutul verbului o.7to),rJ.P.oo.VlO = a lua ina poi ce a dat
cineva) iara' nu cuvantul S),U.OeS, arata ca amandoi (Bo-
gatul Lazar) dupre datorie au patimit, unul gasindu-se
- 108-
. in iara celalalt in saracie,. zice la urma:
iar,i: acesta se mangaie acum - il veZI cum el este curat
de pacate -- iara tu te chinuesti. . . .
Deci sa nu ne tulburam cand vedem aici pre cel pa-
cato:;;i, prosperand, :;;i sa ne bucuram dnd. nO.i pat!-
mim rale dici aeeasta este ea 0 plata, sau mal bme ZIS
C,," 0 a paeateloL Sa nu ci'mtain fiindea
Christos a pre ueenici ca in lume .vo:
avea iara Pavel zice: To/i cari voiesc cu bun.a credzn/a
(evse;ie) a vie/ui intru Christos Iisus,. l{onit.i vor I! (II.
Timotheiu 3, 12). Niei un luptator VOlll1e dm ?U
umbla dupa bai, dupa mas a incarcata eu vm,
dici aceasta nu este a unui luptator, ci a unUl trandav
1?i caci luptatorul voinic are a se eu praful,
eu caldura razelor solare, eu unt-de-Iemnul ), eu multa
sudoare, eu scarba 1?i stenohoria luptei. timp dara
este timp de lupta, 1?i deci timp de a pnml. a se
sangera, a suferi dureri. Asculta ce spune fencltul Pavel:
dazt razboi nzt ca cum Ii batand vazdzthu./l> (I.
Timoth. 9, 26) .. Toata vieata noastnl sa 0 socotltr,t .ca
timp de lupta, niciodata sa nu cautam .repavos,.
data patimind scarbe sa nu ne supadlm, fimdca mCI lup-
tatorul. nu se supara cand este in toiul luptei. Altul
timpul repaosului, noi trebue prin scarbe a
ne desavar1?i. Dqi poate nu. este perseeutmne, mCI
cazuri dara sunt alte nacazuri, cari ni yin pe fiecare Zl,
:;;i acestea nu Ie suferim, eu aqevoie Ie-am suferi
pe ac<;lea., A
Sa ne rugam deci lui Dumnezeu de a nu .cadea m
ispita, iara de cumva am cadea, sa putem sufen cu bar-
bat
ie
. A nu se arunca cineva in primejdii fara folos, este
al barbatilor Intelepti, iara a sta vanjof: dupa ce a fos.t
cazut aceasta este a oamenilor voinici filosofi. Dec!,
, 1 .
nici sa ne asvarlim in primejdii cum s'ar intamp aJ - eael
aceasta este cutezanta - nici luptandu-ne imprejurarile
eerand aceasta, noi sa ne imputinam - dici aceasta este
.) In luptele olimpiaee luptatorii mai intai trupul.
lemn, spre a nu putea fi prinlli eu d: v De alCI apOi
format ideia ea untde-Iemnul este 0 pJedeca pentru luptator, a blrul
pe antagonist.
109
friea - ci daca propoveduirea . evangheliei 0 cere noi sa
nu ne dam la 0 partej- i.!lra daea nu este niei 0 prieina,
nici 0 necesitate ceruta de bun a einstire de Dumnezeu, sa
nu alergam, cad lucrul e mai mult un fel de fanfaronada
ambitie zadarnica. lara daca s'ar face ceva de eei ee
vatama evseviea, atunei chiar mii de morti daca ar fi sa
suferim, sa. nu ne dam in laturi. N u provoca ispi-
tele) cand toate ale evseviei 'ti merg precum
daca nu ai nlci un folos, de ce provod ispite zadarnice?
Acestea Ie spun voindca voi sa paziti legile lui Chris-
tos, care a poroncit sa rugam ca sa nu fim in-
ispita, care au poroneit de a lua crucea a
urma dupa dansul. Acestea nu sunt de loc contrare intre
dansele, ci inca foarte mult conglasuiesc "impreuna, caci
tu astfel pregatit, ca un voinic, deci intr'una
sa fii inarmat, treaz, pe
man. Dara razboiul nu-l provoea tu, caci aceasta nu este
a unui ci a unui revolutionar. Daca insa tram bit a
evseviei te-ar chema, iute te pregate;;te de lupta, dispre-
sufletul (adeca trupuIl) te arunea cu tot curajul
in lupta, rupe falanga taie puternic fata diavo-
lului, pune mana pe trofee. Dara daca cumva poate cu:
nimic nu este vatamata evseviea, nici ca ni ataca ci-
neva dogmele noastre, vorbesc de cele cu privire la suflet,
nici di ne sile:;;te de a face ceva ce nu place lui Dum-
nezeu, nu te asvarli in lupta ziidarnica. Viata
trebue a fi incarcata de sange, de sange insa, nu ca sa
se verse sangele strain, ci a fi cineva gata de a'1?i varsa san-
gele sau. Cu atata bunavointa deei noi ne varsam san-
gele nQstru, cand aeeasta 0 facem pentru Christos, eu
cata bunavointa ar varsa cineva apa, (caci apa este san-
gele care circula primprejurul trupuIui), eu atata u;;u-
rinta ne desbracam de trup, cu cata ne des bra-
cam de haine. Aceasta se intampla tnsa, daca nu suntem
legati eu averi, cu case j daca nu atarnam de dragostea
celor de fata. Ca daca cei ce traiesc vieata
arunca dela totul, unde ii cheama trarrtbita raz-
boiului, acolo se due, ;;i toate Ie rabda eu placere, apoi
1) A se vedea nota dela omilia IV-a, palO:. 93.
- 110
cu atat mai mult trebue a ne pregiHi a9a, noi cari sun-
tern osta!?ii luiChristos, a ne pune in rand de batae '
in fata patimilor.
Nd este .acum prigonire sau persecutie contra
nilor,- fie ca niciodata sa nu se mai intample - ci un
altfen ' de razboiu este; acela al poftei de bani, al pizme-
lor al altor patimi. Un asemenea razboiu povestind
Pa vel zice: Ca nu ni este noua lupta impotriva trupului
;i sangelui ) (Efes. 6, 12). Razboiul acesta pururea ni sta
inainte, de aceia ca noi pururea sa fim inar-
mati, dupre eum zice : Stati drept aeeea Zlzeingandu -va
(Ibid. 14), ceia ce este zi s tot pentru timpul de fata, te-
sand ideia ca noi pururea trebue a fi inarmati. Caci
mare' este razboiul purtat de limba, mare cel purtat de
ochi , Acest fazboi deci, cucerim. Mare in fine este
razboiul pottelor. Pentru aceia de acolo trebue a incepe
sa se inarmeze lui Christos. Stati drept) zice,
ineing andu- va mijloeul vostru imediat adaoge. eu ade-
varul. Pentru ce oare eu adevarul ? Pentru ca pofta
sau placerea este numai 0 iluzie, este 0 minciuna, pre-
cum zice David: ca falele mele s' au umplut de ocari ..
(Ps. 37, 8). Lucrul in sine nu este pofta sau placere, ci
numai 0 umbra a placerei. De aceia zice: sta{i drept,
incingandu-va mijloeul vostru eu adevarul , adeca cu
adevarata placere, cu intelepciune, cu onestitate ) .
De aceia deci, Ii fel, bine absur-
ditatea pacatuiui, voind ca toate maduHirile trupului
nostru sa fie ingradite; ea mania nedreapta, zice) nu va
indreptafi; - apgi a' ne imbraca trupul cu zaua
dreptatei eu pallaza credintei, pentru ca fiara salbateca
este maniea, de scapat, care are nevote de mii
de ingradituri de lanturi, ca sa nu ne poata sfa.?iea.
De aceta mai ales Dumnezeu ne-a creat oasele pe care
le-a pus in aceasta parte ca pe pietre, in sprijinirea
contra acestei fiare, ca sa hu Ie poata rupe niciodata,
nici ca rupandu-se se poata fi primejduit omu1. Foc este,
zice,' mare iurtuna, un alt membru n'ar putea suferi
furia ei. Chiar doftorii spun, ca din pricina acestei
fiare pHimanii .au fost ca un inimei, - ca
astfel inima sa se odihniasca zidnd ca intr'un burete
- 111 -
moale intr'insul, -:- iara .nu inpieptul cel tare vanjos, unde
s-ar vataronat pnn destmea batailor (pulsatiilor) ei. Avem
nevote decl de zaua dreptatei, puternica, ca astfel sa ti-
nem pentru totdeaunafiara avem nevoie tnca "i
de coif. Fiindca in cap sunt facultatile intelectuale ai"e
omului, dela cap vine putinta saude a se
daca se face . ceia ce t:::ebue, sau de a se pierde,
nu se face cela ce trebuie, de aceia zice: ' !i eoiful man-
Caci este moale dela natura, deci
_e! este acopent cu teasta, ca cu 0 strachina, este
- celor bune, daca omul ceia ce trebue,
c?m a daca nu Chiar pi-
cLOarele, chlar manele noastre au nevoie de arme-
,
nu doara picioarele acestea ci ' cele ale sufte-
tului, - ca astfel unele .sa a lucra ceia ce
trebue, iara celelalte sa mearga unde trebue. Sa ne inar-
mam deci pre noi astfel, atunci yom putea sa ne apa-
ram. de sa cununa biruintei, intru
Chnstos Itsus Domnu! nostru, caruia impreuna Cli TataI
cu I?uhul sfant se cade siava, stapanirea cinstea,
acum pururea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA VI
({ Drept aeeia, precum zice Duhul Sjant) astazi de ve{i
auzi glasul lUi, nu va invartofati inimele voastre ea si
, .
intru intdritare in ziua ispitirei in pus tie) unde m-au iSpi-
J.:lrintii vo!tri; au !i au vazut luc,rurile mete
ztr'timp de patruzecz deanz. Pentru aeeia m am maniat
pe neamul acesta, ;i am zis: -hururea rdtaeese ;u inima
. r ,
!z nu au cunoscut eaile mele; preeum m' am jurat zntru
manz'ea mea, de vor intra intru odihna mea. (Cap. 3
7-11). )
Vorbind Pavel despre credinta, zicand ca easel a
lui suntem, numai daca vom tinea neeldtita indraznirea fi
lauda nadejdei pana in sfar!it , arata in urma, ca cu
ii2
adevarat trebue a iara aceasta se din
sfiutele scripturi. Luati sarna insa, caci a spus oare cum
ceva greu de priceput, intunecat. De aceia este nevoie
ca spunandmai intai cele cuvenite noua, invafandu-va
pe scurt intregul' scop, sa atingem zicand cu cuvantul
cele scrise; caci atunci nu veti mai avea nevoie, daca
veti afla scopul lui era
ranta ca trebue a nadaJdUl cele vlltoare. ea numal
decA; va fi 0 displata a ostenelilor de aici, un rod
odihna. lara aceasta 0 invedereaza cu Proroeul, .. !?i ziee:
Drept aceia precum zice Duhul Slant: astiizi de ve{i auzi
olasul lUi, nu va inimile voastre, ca !i intru
ntii'J'"atare in ziua ispitirei in pustie, cu care m' au ispitit
pdrtnfii vo#ri; i.rpititu-m'au!i ate vazut lucrurile mele
patruzeci de ani, Pentru aceia m' am manieat pre neamul
acesta, fi am zis: pururea riitacesc cu htima, fi ei n' au
cunoscut caile me/e, Precum m' am jurat intru maniea mea,
de vor intra intru odihna mea .. , Trei sunt odihnele, zice:
intaia acea a Sambetei, in care Dumnezeu au incetat eu
lucrurile sale j a doua ace a a Palestinei, in care intrand
Iudeii, trebuia sa se odihneasca de ostenelele cele multe,
;;i a treia acea adevarata odihna, imparatia cerurilor, in
care cei ce vor se vor bucura in adevar de os-
tenelele nacazurile lor. Deci aici el de aceste
trei odihne.
Dara de ce oare vorbind de 0 singura odihna, el , a
pomenit de cele trei? Ca sa Prorocul
de aceasta. Ca pentru cea dmtal n a spus el,
zice' caci cum ar fi spus de cea petrecuta de demult?
Si pentru a doua n'a spus, caci cum ar fi spuscand
aceastaisi avusese Nu vor intra,
odihna mea. Nu ramane deci decat cea de a trela. lnsa
este necesar de a explica istoria, ca astfcl sa putem face
mai clar cuvantul nostru, Fiindca din Egipet;;i
facuse mult drum, in car.e timp primise multe dovezi
despre puterea lui Dumnezeu, in Egipet, in marea
in pustiu, au voit a trimete iscoade care sa ob-
serve bine natura pamantului, iara intorcandu-se
admirau tara, spunand ca ar fi in fruete de
bun soiu, eu oameni p-uterniei neinvin,?i. Dara iata
113 -
ca ?in,d nerecunosc.Hori, era nevoie
?e a II amlOtJ ,dill nou de binefacerile lui Dumnezeu cum
scos, pre din mijlocul armatelor Egiptene: care
11 a,!lenlOta eu i-a facut stapani ai
P,razll
or
razbo"l; l?ra!ill tn pustie a stal amat piatra
le-a apa ba inca le-a dat 1?i
mana, !ill alte fapte mmunate a savar1?it, ca sa creadaIui
J?umnezeu. Dara ei nimic din acestea n'au priceput, ca
9
1
,cum, nu ,s'ar fi petrecut nimic, :;;i astftl Indobitociti
VOlau lara1?l, sa se intoarca in Egipet, zicand ca
pre de acolo, ca: sa ne omO;lre pre
nOI eu COplll 1?1 temelle noa, tre:.. Deci Dumnezeu maniin-
du-se, ca de degraba au pierdut din minte cele pe-
trecu,te, a Jurat ca nu va intra acel neam tn odihna
v,orblt;], astfel toti s'au pierdut in pustie. Deci David
zlce" aceia dupa Ct Je petrecute cu acel neam:
vorbrnd zlcea: Astdzi de ve/i au.zi glasul lui nu va in-
inimUe voaslro, ca nu cumva sa ace-
pe patim!t parintii $i stramosii
asHel sa va de odlhna, ,adeea de ace a odihna ce
va ei au fn-st lipsiP de acea odihna, <::e . .;e
Ie zlc,e cAstdzi de ve/i auzi glnsul bli,
va zn.vartofa/t znzmtle voastre, ca fi pdrin/ii vOftri'li ?
. care alta poate fI acea odihna, decat imparatia ceru-
nIor, a carica icoana 1?i ,tip este Sambata? '
ApC'i punand intreaga marturie, care este: Astdzi de
ve/i auzi glaszt! lUi, nu vii invarto;a/i inimile voastre ca si
in!1',u . in ziua ispitini in pustie, unde m-au' iSPitit
fannin ,{/Of
t
1'i; irpititu-m' au fi au vdzut luc1'urile mele
pat1'UZeci, de Pentru aClia m'am manieat pre neamul
It am ZlS: puru1'ea rdtdcesc eu inima, ji ei n' au ,
cunoscut cdile mele. Fretum m' am jurat intru maniea mea
de ,veli in/1'u ,odihna mea - .Ia unna adaoge:
deft, (ra/t!er, ca sa nu fie candva inbu vreunul din voi
inima vicleand a necredintii, depdrtanau'se de/a Dumne-
zeul eel viu (Vel s. 12). Caci necndinta vine invar-
t01?area in,imei, pre(,um partiJe cele intepenite
ale trupunlor 5e in maniJe doftorijor, tot 1?i
sufletele cele nu se de cuvantul lui
Dumnezeu, ca ]a urmll este fiffSC de a nu crede in
8
- 114-
. 'ar fl nimtc adevarat. De
faptele petrecute, ca n. . nu lie candva in vre-
aceia ' zice: Vede/i, or,. ca sacredz''''fei departandu-se
. ... a vzcteana a ne .. .
it1tul dm voz zntm I ' De vreme ce cuvantul des pre
dela Dumnezeul ce vzu At de probahil ca de cele petre-
.. e nu este ata
cele vlItoar . , I I r istoria in care tre-
t de)' apol apo::.to U I fl' d I
cu.e "', da Daca parintii vo!?tri, zice, tn ca n au
bUla sa crea . b' "creada au patimit acestea,
d spre cum tre ula Sa, .
eA ' I i eaci catra voi este ZIS acest
apol eu atat mal mu t vo, .. mna dea-
fi dc" expresiunea astazz, zlce, Illsea
cuvant, . In a . 1
e cat timp va eXlsta umea , . . I
pururea , p 1 I" .nre voi insi"-va in toate zzle e,
D . va znt r , . fi
e aceza t" (Ver'- 13) aded. edi ica-
A se numerte as azz 'H. '. v , "
pana ce . 'd'" pre VOl lO<:t-Va, ca Sa nu
'- 1 pre alt,,1 rt Ie att-va y
tl-va unu - " C a nu ' se invartofeze cmeva
. t' pIe < as"
se III am . atu'ui Ai vazut cum pa-
dintre voi cu '
1 fd.ee pe necre IOtd. d
catu . ' . sufletul can
o vieata stncata, tot a dispretuind nu
. . adancimea ra e or, tar . C-
aJunge 10 d frica dupre cum zlce: a
d' de ca sa scape e, T b
e. a, ere, d nici va pricepe Dumnezeullui '.laco }},
au ZtS: nu va ve ea, _ mari buzele noastre la
,. -', Limba noastra 0 vom ,
. _ D ' ) <:\' I' ara"i: Pentru ce au
. te noua omn'"if Y
n"oi sunt, czne, es . D . zeu ? si Zis-a celne-
maniat necredmczosul pe umtneDztmn;zeu, stricatu-sau fi
t . 'ma sa' nu es e ,
bun in 'I'll.. tnt , : ' !;>i Nu este
urati s' au fdcu.t lui, ca viclenit
/rica lui Dumnez,:u :fiznaz. _ _ d 'e17e' a Lu.i si sd urasca
. , a e la1'a e l ., ,
inainLea Luz, sa 3 1 35 2 3). Chiar Christos
(p 9") 7 11 ') 9 34, 1 ,. ,. . . t
s. . J,. " '. d' lot eel ce lucreaza rau, uraf e
spune aceasta, zlcan . (I 3 20). ,
' . u zline la /umlna oan , I .
lumma, . !z n . d CJ' Ca partasi ne-am jacut uz
Mai departe apol a _ ' a aici Adeca ca
(V 14) St ce va sa ZIC .
CnristosYt ,ers. . I ., el una ne facem; Cll daca
ne imparta;>lm cu ca, nOI ;>t
l
m trup deci impreuna
l ap apoi not sun e, d'
e este c " 1 deca' un trup suntem, upre
t itori ace a;> trup, a c 5 30)
e? '. II . 'din oasele Lui (Eles., .
cum Sl Zlce: dtn trupu Ut!t A h .. .nana in sfarsit
. '" t a ince.natura znc eeru r, '/',
Numaz de vom zne r t Ance'''a"tura incheerii,'
" D y, re ce es e z r
necldtUa . ara oa "t o:::i in' care ne- am nascut
Credinta pe care am pnmt -0, )"
- 115-
viem, Cum ar zice cineva. Apoi adaoge: De Vreme ce
se zice : astazi de vefi auzi glasul lUi, sa nu va invarto-
!a/i inimile voastre, ca ,ri intru manie (Vers. 15). Acestea
sunt puse in ordine inversa(xcx1<). OTCSPOCX'tO'l .sO'ttV):
vreme ce se ziee: astc'izi de vefi auzi glasu! lUi, sa nu va
bzvartofa/i inimile Z'oastre.
Dl'ept aceia sa nc temem ca nu. cumvaj>drasind lag-a-
duin(a de a inlta il'ttru odihna lui, sa se socoteascd (creaza)
cineva din voi a Ii lipsit, Pentru ca $i noud bine s'a vestit
ca fi acelo1'a, ci nu a folosit ace/ora cuvantul auzului,
ne/iind amestecat cu credinta Celor ce au auzib> (Cap. '4, 1. 2).
Expresinnea 'l.astc'izi Insamna parerea. Dara oare
cum n' a folosil? Adeca, ca daca cuvantul n'a folosit,.
a fost din causa Cit n'a fost amestecat co credinta. Apoi
voind a-i invedereaza aceasta tocmai din cele
zise' c Pentrucd oarecari auzind I-au maniat, dara nu toti
cari au ie,rit din Egipet cu Moisl, Dara asupra carora
s' au maniat patruzeci de ani? Au nu asupra ace/ora ce
au pacatuit, ale caror oase au cazut in PUS tie ? $i carora
s) a jurat sd nu intre intru odihna LUi, lara numai ce/or
necredinciofi? $i vedem ca nu au putut intra pentru ne-
credin/a. (Vers. 16-19). Spunand marturia, la urma
pune intrebarea, care face cuvantul lamurit. Caci dind
el zice: Astazi de ve/i ali,zi g/asul lUi, sa nu va invar-
to,ra/i inimile voastre, ca Ii intru manie de cine, .anume
ca ca Oare nu de
Iudei ? Cera ce el spune, aceasta inseamna: 'Au auzit
de siglJr ar:eia, precum auzim noi, dara n'au avut
nici lIn 1010s. Deci sa nn va inchipuitica numai auzind
propovedllirea va ve}i folosi, fiindca aceia au auzit,
dara CU n/mic nu s'au [olosit, fiindca n'au crezut. Ca
cei de pe lioga Haleb lisus Navi') numai fiindca
nu s'au' cu eei putut sa scape
de pedeapsa ce era hotarita a li se aplica a<::elor. !?i pri ...
ve$te thine: n-a zis nu s'au ioteles1>, ci neliind ameste- ,
cati CIt c1'edinla , adeca au stat deoparte, nu s'au ames-
tecat eu cei ee aveau una !?i credinta. Aici mi-se
pare ca face aluziune la 0 razvn':itire.
..
.) A se vedea cap. 14 din Carte a lui Iisus Navl.
- 116-
Cd vom intra intru odihna, zice, cei ce am -z,azut
(Vers. 3). De unde a
adaos, zieand: Precum m am Jurat zntru mama mea, de-
vor intra intru odilzna mea, macar defi erau facute
rile dela zidirea lumei . $i vorbele acestea nu arata
ca noi nu vom. intra 1ntru odihna, ci di aeeia nu vor
intra. Deci ee inseamna aici? Se inee:;lrea a arata pentru
acum, ca dupre cum odihna ace.ea nu de
se numi alta odihaa, tot astfel
pe cea a tmparatiei eerurilor. aiel a
arata ca aceia nu s'au invredmctt de odthna. Cum ca
aceasta 0 spune,zice: Ca au zis oare unde de ziua a
feaptea o;a: fi Sou odihnit Dumnezeu in ziua a ;eaptea
de toate IUC'furile sale. $i de aceasta iara;i: de VOt intra
intru odihna mea. Ai vazut cum odihna aceea nuim-
piedeca pe aceasta de a fi? : Ca ce ,ran:
as
oarecari a intra intransa, iata aceta carora mat naznte
bine Ii s' au vestit, nu au intrat pentru necredin{a, iaraf
i
randue;te 0 zi oarecare j astazi, intru David, zicand" desp're
atalia ani, precum s' au zis (Vers. 6. 7). Dara .ce . m-
samna ceia ce el spune aici? Fiindca sunt daton, Zlce,
de a numaidecat, iara n'au intrat. Cum
ca trebue a intra cine anume trebue a intra, sa auzim
de un de ni se invedereaza aceasta. Ca dupa atatia ani,
zice, David Astazi de ve{i auzi glasullui,
sa nu vd invartofaji inimile voastre.
Cd de /i-ar Ii facut Iisus ace/ora odihna, nu ar Ii
grait de alta zi dupa acestea (Vers., 8) . Deci 1n-
vederat ca acestea, ca cum s ar d: 0
rasplata oarecare a cebr viitoare. Dre}t aceta s au Lasat
sarbatoaJea Sambetei norodului Lui Dumnezeu (Vers. 9).
De unde se vede aceasta? Dela indemnarea faeuta: sa
nu va invarto;a/i inimile voastre, ca daca nu a .. fi fost
odihna Sambetei, nu ar fi indemnat nici n'ar fi po-
roncit ea sa nu se mai fadi . de acestea, ea nu cumva
sa patimeasca cum era. sa aee-
cei ce aveau in stapamre Palestma, daca n ar fi fost
o alta odihna?
$i bine a el vorba, caci n'a zis I ci
sarbdtoarea Sambetei, nuffie . propriu, eu care se man-
117 -
dreau 1 dadeau pana ;;i primblarei din acea zi, numin-
calea Sambetei. Ca dupre cum in ziua Sambetei
de a se departa de toate cele rale, ;;i a se
face numai acelea ce sunt spre lauda cultul lui Dum-
nezeu, pe care prcotii Ie toate cate folosesc
s ufietului, iara alta nimic, tot atunci. EI insa n'a
spus a5a; ci numai ca: eel ce a intral in odihna lUi,
acela s' a odihnit de Iucrurile j'ale, ./Jrecum fi Dumnezeu
de ale sale (Vers. 10). Precum Dumnezeu s'a odihnit,
zice, de lucrurile sale, tot !iii cel ce intra in odihna
sa. Fiindca Ii era pentru odihna, iara aceasta do-
reau toarte mutt ca sa aud<1 cand anurhe va fi, apoi a-
postolul a eu aceasta vorba. Expresiunea astazi
inseamna ca niciodata sa nu se' desnadejduiasca.
Vd indemnali pre voi in toate zilele, adeca, chiar
de este cineva pacatos, pe cat timp este astdzi, el sa
aiba nadejde. Nimeni, deci, sa nu se desnadejduiasdi, pe
cat timp ci mai cu seama nici chiar sa aiba ini-
rna rea a necredintei, ;;i chiar de s'ar intampla,
nimeni sa nu se descurajeze, ci sa se reculeaga pre sine
singur, pe cat timp suntem in aceasta lume, pe cat timp
este astdzi. Dara aici el nu numai de necre-
dinta, ci deeartiri. ALe caror oas'e, zice, au cazul in
purtie.
. Apoi ca sa inchipuiasca cineva col vor , fi lipsiF
de odihna numai cum s'ar intc1mpla. adaoge osanda
ce vor lua, zicc1nd: Pentru ca viu este cuvantul lui Dum-
nezeu fi lucrator ;i mai ascutit decat loaM sabia ascutitd
de amandoua parti/e, # strabate pana la despdrtirea su":'
fldului a duhului,;i a mddularilor fi a mdiuvei, ;i
. judecatorul cugetelor #g-andurilor inimei (Vers. 12), Aid
de, gheena !?i de pedeapsa. Patrunde, zice, pana
in cele mai ascunse ale inimei voastre, taie sufietul.
Aici nu au a cadea oase, nici a fi lipsiti de pamant, pre-
cum acolo, ci de imparatia cerurilor, vor fi predati
gheenii osandei pedepsei pururelnice.
Ci indemna(i-va pre voi. intelep-
ciunea lui; nu zice: mnstratii, ci indemnajii, caci
trebuie a ne purta noi cu cei scarba. Aceasta:
scriind-o Thesalonicenilor, Ii zicea : in{eleHiti pre cd
118 -
fdra de rinduiald (I. Thes.5, 14), pe cand pentru eei
slabi de inima zice: mangdiali pre cei slabi de inhnd,
sprijinifi pre cei (iii rdbddtori spre toli, adeea
nu-i' desnadajduiti, nu-i deseurajati, eaci cel ce nu man-
gaie pn; cel sdrbit de neeazuri, il face inca mai inda-
ratnie, dupre cum ziee : ca sa 1Zll se invdrtop!ze cineoo
dintre voi Cll pacatu/ui. Vorbqte aici de
diavolului, cad este cu adevarat
ca cineva sa nu nimic din Ie viitoare, ca
inchipue ca eele ale noastre fara niei 0 respundere
ca nu yom da sarna de cele facute de noi aiei, ;;i nici
ca este invi('re. Da altmintrelea: este nesim-
tirea, descurajarea, caei a zie(': ce este la urma? Am
, pacatuit, deci nu mai am speranta de a rna . indrepta ,> ,
este
Dupa aeeia Ie insufia speranta zincand : ne-a'trt
jdcut lui Christon ca cum pare ca ar zice: . eel ee
ne-a iubit pre noi atat de mult, cel ce ne-a invrednieit
de bunuri, incat ca ne-a [aeut trupul lui, nu ne
va treee eu vederea easa ne pierdem. Sa eugetam bine,
zlee de cate bunuri ne-am invrednieit, caei noi ;;i Christos
, ,
una suntem. Deci, sa nu ne indoim , in credinta catra
dansuh; Tot aceasta lasa a se intelege in alta parte,
zicand: De ,rdbdam, impreuna cu dan,sul vom fi imparafi'l>
(II. Timoth. 2, 12); tot aeeasta spune prin expresiunea :
Pdrta# ne-am (dcut , adeea ne imparta;;im noi de
bunori ea Christos. Cu aite euvinte ii indeamna
punandu-li inainte eele bune. Dupa aceia Ii pune de fata
cele posomorite. Drept aceia sd ne temem ca nu cumva
pdrdsind /dgdduinta despre intrarea intru odihna lui, ' sii
se socoteascd cineva din voi a Ii fipsit , caci aceia, este
inv:ederat:;;i de toti mc1rturisit. clspititu-m-au, zice, ,si au
vdzut lucrurile mele pab-u-zecide ani. Ai vazut ca nu
trebuie de a pre Dumnezeu, ci trebue a crede
fie ca ne fie ca nu, caei iata cum
el pe aceia acum, ca au ispitit pre DumQezeu.
Cel ee a ave a dovezi despre puterea, sau pronia
sau despre ingrijirea lui, aeela nu crede ca el este pu-
ternic, filantrop. Aceasta scriind catra Ebrei, lasa
a se tntelege, voind poate ea sa aiba in is pitele
- 119 -
lor ea .0 dovada :;;i 0 mustrare despre proniea ingriji-
rea lui Dumnezeu de ,
Ai vazut cum din necredinta totdeauna maoiea
din manie provoearea? Drept aceia s'au liisat
toarea Sambetei norodului ltti Dumnezeu , Prive:;;te cum
el intreaga cuvantare a facut-o inrationamente. S'au
jurat, zice, stramol?i/orvo?tri cll nu vor intra in odihna
.lui. nu au. dupa trecere de mai rnult timp
vorbmd IudeJ!or, II zleea: sa nu vii invdrtofati inimile
voastre, ca fi piirin/ii vo#ri invederand prin aceasta ca
este o. alta odihna . Caci despre Palestina nu putem
spune, fimdc:1 0 aveau j tot ?i de ziua Sambetei nu
putem spune, de oareee nu putea vorbi de aceasta ce
se intamplase in timpurile de demult. dara cu ade-
varat el face aluziune aici la alta odihna. .
*) Cu adevarat ca aceea este odihna, de unde a /u-
gil toata durerea, intristarea Ji scdrba.". (Isaia 35, 10)
unde nu g:iji,. nici ostenele, nici frica ce
sufietul, Cl numal fnca de Dumnezeu, plina de pIa cere.
nu A este a se al)zi: . intru sudoarea felei tale vei
manca. pane.
a
.1'.a. (Facerea 3, 19, 16), ?i nid spini ?i
p:ilamlda, OlCl eli se poate auzi: intru durel-i se naste
/ii, -J
i
lasa barbatul tau, intoarcerea ta, Ji el te va std-
pani", ci totul e in pace, bucurie, placere, muitamire,
buoatate Nu este aeoio pizma, nici vic1enie,
nu este boaia, este moarte, nici aceea a trupului, nici
aeeea a sufletulUl, nu este , intuneric, nu este noapte, c'i
toate sunt ziua, toate lumina, toate stralueite. Nu este
acolo osteneala, nici oboseala, ci pururea yom petrece
in plaeerea celor bune placute. Voiti poate va dau si
ieoana starei de acolo? Nu este cu putintaj eu toate
cestea tnsa, pe cat imi este cu putinta ma voiu ineerca
.va dau oare care imagina, sa ne uitam ' Ia ceruri, eand
OlCI un nour nu este in fata sa, cand se vede cormina
sa; apoi dupa CAe ,,-om ob.serva pe un timp Indeluogat
fata sa, sa ne gandlm 1?1 teren yom avea acolo, nu ca
cel pe care-i avem aici, ei fiind cu atat mai frumos eu
cat mai frumos este tavanul de aur, de cat eel de' lut.'
*) Parte,l moraln.. Despre od;hlJa viitoare, dt' spre mu1tamirea celo.r
\ Veron) ,
- 120 -
Gande!?te-te apoi !?i la un alt tavan de deasupra acestuia;
inca la cel deaco!o, la ingeri, arhangheli, la
acele nemarginte cete ale puteri, Ja
impan'ltiea lui D'lmnezeu, la tronul parintesc. Dara,
cum am tost zis, nu poa.te cuvantul sa reprezinte totul;
este nevoie de experienta, !?i prin ex perienta de '
. tinta. Cum crezi, spune-mi, ca era Adam in paradis ? Apoi
petrecerea de aici este cu atat mai bun a de cat cea dea-
colo" pre cat mai bun este cerul decat pamantuL
Dara sa ne inchipuim 0 alta -icoana. Des'ar
pIa ca tmparatul de acum sa stapaneasca inteaga lume,
;;i sa nu fi e suparat nici de razboae, nici de griji ; ci
sa fie ciostit numai, sa petreaca in placeri, avand multe
venituri, aurul curgandu-i de pretutindeni, fiind bine
vazut admirat, apoi ce feliu de suflet credeti ca ar a-
yea el, cand ar vedea razboaele incetate pe toata fata pa-:-
mantului ? Cam a9a fel va fi atunci, sau mai bine zis nici
prin aceasta imagina n'am reprezentat blne pana acurn,
I?i de aceia trebuie a cauta alta. deci; dupre
cum copilul 1mparatesc nu simte nimic, pe cat timp se
in mitra mamei sale, dara daca s'ar intampla ca
de de-.odata sa iasa de acolo, sa ,se urce pe tronul
imparatesc, nu cu incetul, ci faFa de veste ar pune sta-
pan ire pe toate; tot este starea. aceasta, aceea;
sau dacaun incarcerat oarecare, dupa ce a plltimit mii
de rele, fara de veste ar fi rapit' pus pe tronul impa-
ratesc. Dara nici inca n'am reprezentat bine imagina.
Caci aici, ori cate bunuri ar avea cineva, fie chiar ;;i
imparatia, intaea zi simte placere mare, poate ;;i a
a treia, dara eu trecerea timpului de simte placere
t
nu at at de mare, caci se imputineaza prin
inta de to ate zilele, ori care ar fi ea, pe cand acolo nu
nUIT,lai . ca nu se imputineaza, ci inca Cad
cat de fericit va fi sufletul ce se duce acolo,
care nu se va lipsi, niciodata de acele bunatati, nici
ca se va face vre-o prefacere, ci viata ce nu va avea
vieata lipsita de orice primejdie, de orice grija
nemultamire, plina de placeri de mii . de bunuri. Cel
daca noi cand la camp, $i vedem corturile
intinse, cand vedem sulitele, coifurile, scuturile cele ro-
121
tunde stralucind, deodata ramanem ea uimiti de acea
ba daca am vedea pe imparatul prin
111
1
JIQc, ealarind pe un cal tinand in maini anne au-
rite, ne inchipuim ca avem totul inainteaoehilor
apoi ce crt'zi ca va fi dnd voi vedea . eorturile eele
nice intinse in ceniri? Ca sa vd primeasca pre '[Joi
,
zice,
intru corturile cele de veci . (Luca 16, 9); cand vei ve-
dea pe tieeare . din acestea stralucind mai mult de cat
razele soarelui, nu doara ea fiind de fier sau arama, ci
din cauza slavei aceleia, ale careia sclipiri nu poate ale
vedea ochiul omen esc. Danl daca acestea sunt zise ell
privire la oameni, apoi ce ar putea spune eineva de acele
miliade de ingeri, de arhangheli, de herubimi, de se-
rafimi, de tronuri, de domnii, de stapanii, de puteri, a
earor frumuseta intreee orice minte omeneasea ? Dara oare
pana unde yom merge alungand ceia ce nu se poate pri-
cepe ? Ca nici ochiul n' a vdzut, zice, nici urechia n' a
auzit # La inima omului nu s' au suit . (1. Corinth. 2, 9).
Deci, nimic nu poafe fi mai grozav pentru cei ce nu se
vor invredniei de acele bun uri, mai ferieit in
timp pentru cei ce se vor invrednici de ele. Sa fim deci
noi dintre acei fericiti, ca sa ne invrednicim de bunurile.
intru Hristos fisos Domnu! nostru, caruia impre- ,
una eu Tatiil i'i cu Duhul sfant se cade, slava, stapanirea
?i cinstea, acum ?i pururea in vecii vecilor, Arpin.
OMILIA VII
Deci sd ne nevoim a intra intru acea odihna, ca sa nu
caza cineva intr'aceiaJi pilda aneascultarei. Pentru ca viu
esle cuvantul lui Dumnezeu, fi lucrator, Ji mai ascutit de
cat toata sabiea ascutita de amandoua parfile, fi strabate
pan a la disparfirea sufletului, # a duhului, Ji a madu-
larilor, # a mdduvei, fi jude.cdlor cugetelor /igandurilor
inimei. $i nu este nici 0 {aptura nearatata inaintea lui, ci
toate sunt goale si de,rcoperite inaintea ochilor lui, cdtrii
care ne este nouii cuvantul. (Cap. 4, 11-13).
- 122-
Mare dar este credinta, ;>i mflOtuirea, :;;i fara de dansa
nu este eu putinta a se mantui cineva vreodata.
numai ca nu este deaj uns spre a lucra singura credint
a
,
ci se 'cere $i 0 vieata corecta. ea deaeeia $i Pavel
pre eei ee deja s-au invrednieit tainelor, zicand:
.Sa ne nevoim a intra intru acea odihna Sa ne nevoim)
ca si cum nu e deaJ'uns eredinta, ei trebuie a adaoge
, , d
!?i vieat
a
$i a pune 0 mare ravna. Ca trebui eu a e-
va rat multa ravna, ca sa ne ridicam la ceruri. Pentru ea
daca nu s-au invrednicit de pam ant ,ceiee atatea nacazuri
au indurat cei ce au ratacit in pustie:;;i nu au putut a se
ca sa vada pamantul, fiindca au cartit, au
. curvit, apoi cum yom putea noi a ne invrec.nici de ceruri,
viet
uind
cu nepasare $i in trandavie? Trebuie deci de a
,avea 0 mare ravna. Si prive$te, ca el n-a stat pana la
paguba de a nu intra', caci n-a. zis sa ne a. intra
intru Iini$te, ca sa nu eadem dlOtratatea bunun, Cl el a
adaos tocmai ceia ce mai ales atata pe oameni. $i ce
anume? Ca sa nu cada, zice. intraceiafi piMa a neascul-
ldrd.,. Si ee va sa zica aceasta? Adeca, ca sa ;lvem mintea
'acolo j acolo sa ni fie speranta 1?i a$teptarea, ca
sa nu eadem la feliu cu aceia. Cumea yom cadea, in-
vedereaza exemplul nu piMd"!> Apoi ca nu
cumva auzind sa'ti inchipui ca va fi ac;:eia$i
pedeapsa, asculta ce adaoge:
cPentru ca viu este cuvdntullui Dumnezeu, fi lu,crator,
$i mai ascu{it decat ioatd sabiea ascu{ita . de amdndoud
partite, strdbate pand la despar{irea sufletului a du-
kului, maduliirilor, a maduvei, judecator cugetelor
gandurilor inimei,. AratA aici, ea !?i acelea Ie-a lucrat
cuvantul lui Dumnezeu, care vietuel?te inca, $i nu s'a stins.
Deci, sa nu-ti inchipui ca daca ai auzit vorba, cuvant
apoi sa 0 crezi zise cum soar bro?i, mal
cutit dedit toata s(lbiea ascit{ita ,zlce. Pnve!?te acum
pogoramrmtul ce.'l face, de .aici te de ce oare
a trebuit ca !?i pe Proroci sa.-i numeasca sabie, sulita,
ascuti$. cDe nu vd v-e{i intoarce, zice, sabiea sa (; va
lua 1) arcul seu la in corda t, I-a gdtit jJ1'e el (Ps. 7,
. ,
') Originalu.1 zice : " T1jY pop.tpcda', 17.u'too otlA66oSl" - sabiea S<J C
123 -
13). Ca daca astc1zi, dupa atata timp-; :;;i sa var:;;irea atator
lucruri mari, nu poate infrico$a auditorul numai cu numele
de cuvant, d . are nevoie de aceste expresiuni ea
astfeliu sa arate superioritatea izvorata . din comparati'une
apol cu atat mai mult atunci. '. ,I
$i strabate, zice, pana fa dispdr{irea sufletului ji a du-
hului. Dara ce spune el aici? Lasa a se Intelege ceva
foarte infrico!?at, sau ca poa.te Duhul disparte de sufiet,
sau ca poate disparte chiar $i pe cele nu precum
sabiea care disparte numai . pre cele trupe$ti.. Arata aid
in fine, ca sufietul este pedepsit, ca cele launtrice
ale omului sunt cercetate, dispartind a:;;a zicand pe om
in $i judecdtor cugetelor, zice, gandurilor inimei,
fi nu este nici-o faptura nearatatd inaintea lui. Prin aceste
cuvinte mai i-a infrico$at, ca $i cum pare ca ar zice :
c Sa nu va incurajati, daca po ate ati stat neciintiti in ere-
dinta, caci el este care judeca cele ascunse ale inimei,
l?i el este care examineaza !?i pedepse$te. ce spun
eu de oameni, zice, cad de ai spune de ingeri de ar-
hangheli, de heruvimi serafimi, sau de ori-ce alta fap-
tura, - toate sunt descoperite ochiului sau, to ate sunt In-
vederate de fata pentru el, ca nimic nu poate fi
ascuns de dansul.
Toate sunt goale descoperite inaintea ochilor lui, cdtre
care ni este noua cuvantul (7ta.VtTl. lOp.va. xa!. 'Cs'CpaX1J),top.svl1.
'COtS au'Cou, 7tpbS 6',1 6 ADIOS). A intrebumtat
cuvantul 'Cs'CpaX1JAtop.sva tn loc de punand la
loc o meta fora imprumutata, dela pieile cele jupuite de
preoti cu ocaziunea jartfelor. eel precum adeca prin' ta-
erea animalului proadus spre jelrtfa pomi jupuirea pi-
elei de pe trup toate cele dinauntru sunt descoperite ochiu-
lui preotului asemenea\ ochiului lui Dumnezeu toate
sunt discoperite. Dara tu cum apostolul intre-
buinteazel tot-deauna imagini corporale, aceasta din
cauza slabiciunei auditorilor. Cum ca erau' slabi :;;i ne-
a invederat 0 in multe locuri" spunand ca au
va lt1c;. Verbul insamna lustru;esc, free tin. corp pelt/a
c.s'1oiea s,! 0 va grija pusa de a
ascup pana mtratata sablea .. In dit ca se c;unoaste dIU Iuclrea ei. In senz me-
taloric semnifica maniea celui ce 0 pne in manli.
124
nevoie de lapte, iara nu de mancari tari. '7oate sunt
goale !i descoperite maintea ochilor lUi, dUra care ni este
noua cuvantu/. Dara' oare ce va sa zica in
pildda neascultarei? E ca cum ar zice cineva : de
ce n-au vazut aceia pamantul? De sigur ca prin aceasta
au luat arvona puterei lui Dumnezeu. Trebuia sa crcada;
insa itnputinandu-se peste masura din cauza fricei,
nimic mare de Dllmnezeu, cum aceia ca,
ajunsese mici de suflet, prin aceasta s'au pierdut. Se
mai poate spune altceva, ca adeca facand cea mai
mare parte din drum, tocmai cand la
zicand, cand ajunsese la liman, s'au afundat. De aceasta
rna tern pentru voi, zice; rna tern sa nu 'cadeti- ca 1?i
aceia din cauza neascultarei. Cum ca patimesc
multe, Ie mai la vale, zicand: <Aduceti-va
aminte de zilele cele mai dinainte, intru care luminandu-va
multa lupta de patimi ali suferib> (Cap. 10, 32). Nimeni
deci, sa nu se imputineze cu sufletul, nici desnadajdu-
indu-se spre sa Cad sunt multi cari 1a in-:
ceput au multa bunavointa, iara dupa aceia ne mai adao-
.gand nimica, pierd totul. Sunt deajuns
zice, ca sa va invete de a nu cadea in in care
au cazut ca sa nu patimiti cele ce au patimit ei.
Aceasta inseamna: pilda a neascultarei. Apoi
ca nu cumva auzind pildd a neascultarei sa
nu cazi sa-ti inchipui moarte pe care au avut-o
aceia, ce spune mat departe: Pentruca viu este
cuvantul lui Dumnezeu, /ucrator mai ascutit decat
toatd ;abiea ascu/ita , cad acest cuvant este mai' taios
decat t>rice sabie, cazand asupra cui va,
rane dureroase, taieturinevindecate. lara dovada aces-
tora nu mai este nevoie de a 0 nici de a 0
faUrI, pe cat timp are 0 astfel de povestire grozava.
Caci ce anume razboiu a pierdut pe aceia? zice. Care
anume lupta? Oare nu cadeau" automat? Deci, sa nu ne-
glijem, fiindca q:ampatimit ca intru
cat putem zice astazi ne este cu putinta de a ne re-
culege.
Ca nu cum va deci auzind de cele ale sufletului, sa '
De trandr1vim, adaoge cele ale trupului. Caci atunci se
- 125-
petrece astfel, cum de pilda se petrece cu un imparat
j
oare pe stapanitorii ce au mult Ii dezbraca zi-
cand,. pe unul de rangul mai intai, pe altul de
Iemllltatea ce 0 are, numai dupa aceia ii
- tot aid face sabiea duhului. Dupa aceia vor-
bel?te de Fiul.
{{ C:atra care ni este noud cuvantu/. Si ce inseamna
"crUra care ni este noud cuvantu/ ?Lui, zice, avem a da
,seama de cele fa cute. Sa nu eadem, deci, sa ne im-
putinanl cn sufletul. Sunt indeajuns de a ne euminti cele
patimite de dan1?ii. Avem inca 1?i Arhiereu mare,' care-
a strabatzd cerurile, pre Iisus Fiul lui Dumnezeu (Vers.
14). Cum ca deaceia a adaogat expresiunea aeeasta se
vede din versul urmator: Cd n' avem Arhiereu car; sii
nu poata Pdtimi impreuna cu neputin/ele noastre (Vers.
15). De aceia zicea mailsus: Cd intru ceiace a Pdtimit
insufi hind ispitit, poate celor ce se ispitesc sd Ie ajute:
(Cap. 2, .IS). Privel?te, deei, cum l?i aici face aeela!?i
lucru. Cela ee el spune, aceasta inseamna: A venit
zice, l?i a calcat cale, pe care noi
acum, sau mai bine zis, ehiar l?i mai aspra, caci a luat
cu sine ,experienta tuturor eelor Cand el zice:
nu este nici-o (dpturd neard.tatd inaintea lui:., face alu-
ziune la Dumnezeirea lui.
Apoi fiindea a de trup, iara!?i mai
eu pogoramant zicand: "Drept aceia avand Arhiereu mare
au cerurile, prin care arata l?i 0 ingrijire
mare, l?l ca el sta inaintea noastra ea prieteni, l?i nu
ca noi sa eadem. Moisi, ziee, nu a intrat intru
odihna, iara el a intrah. $i cu.m nicairi n'a spus el aceasta
pe fata, ca sa nu se creada ca-i ia apararea, este de mi-
rare, insa se intelege aceasta, de l?i pe fata n'a
spus 0) ca sa nu se para ea pe barbat. Ca
d.aca nimic din aeestea spunand, totul?i il invinovateau,
zleand: Ca au auzit de tine ca inve/i pre jidovii cei dintre
neamuri sa se desparteascd de La Moisi... (Fapt. Apost.
21, 21), cu atat mai mult inca daca ar fi spus, ca nu
este Palestina, ci ceriu, -"- mai mari deeat acestea ar fi
spus contra lui.
" Dara ea apostolul nu atribue totul preotului, ci
126-
mai cere cele cuvenite din partea noastra, vorbesc de
marturisire, caci zice: Avand arhiereu mare} care au
strabiUut cerurile, pu Jisus Fiul Lui Dumnezeu, sa /in em
mdtturisi-rea)}. De care marturisire gnliel$te el aici? Ca
este inviere, este rasplata, ca sunt multe, bunuri, ca,
Christos este Dumnezeu, cel credinta este dreapta. Acestea
sa Ie marturisim, aeestea sa Ie tinem. Cum cel acestea
sunt adevarate, se invedereaza de acolo ca arhiereul este
inauntru. Deci sa nu cadem din 9redinta, ci sa marturi-
sim; de9i lucrurile nu sunt in noastra, noi Ie
marturisim, iara daca ar fi fata, ar fi crezHte minciuna.
ea luerul este adevarat, de min tea no a-
stra 'si arhiereul nostru este mare. Cd nu avem arlziereu
care nu poata pdtimi, impreuna cu neputin{ile noastre,
a ispitit intru loale, dupaasemanare lara de pdcat (vers.
15), a<1eca ca nu este ca cei multi dintre arhierei, ca sa
nu eunoascti eele ale noastre, sau pre eei ee sunt in
stramtorare, nici ce va sa zica stramtorare, caci fiind
vorba de oameni, este cu neputinta ca nu sa simta la
re1elp cuiva unul care singur a suferit rele, singur a simtit.
Arhiereul nostru toate le-a suferit, ca pentru aceia el a
suterit intai, ca sa poata a simpatiza. lsPitit intru toate,
zice, dupa asemdnare, lara de pacat. cum 9i
aici ca !?i mai sus, a pus expresiunea dupa asemdnare ,
adeca: a fost persecutat, a fost a fost invinovatit}
a fust luat in batae de joe, a fost clevetit, a a!un-
gat, :;;i la urma a fost rastignit. <Dupa asemanare, zice,
lard de pacat-. Aici aItceva mat lasa a se tntelege, ea
este adeca cu putinta de a fi fara de pacat, chiar pe-
trecand in sUDarari, a9a ca 9i atunci eand 'zice: intru ase-
-manarea trupuLui nu spune doanl ea este asemenea tru-
pului, ei cum ea a luat trup omenesc. Dece, deci a zis
mtru asemanarea? Pentru ea vorbea de trup paeatos,
adecaca eu trupul era deopotriva noua, ca dupre natura
era deopotriva dara nu cn peleatu1.
Sd neapropiem dardcit nddejde La scaunul darului
lui ca sa luam mila, sa ajldrrz har spre ajutor La vreme
de'treaba (vers. 16). Ce el scannul darului?
Scan on! eel imparatesc, pentru care zice: Zis-a Domnul
Domnului meu, dea-dreapta mea (Ps. 109, 1', Ce va
- 127 -
sa oare sa ne aprgpiem (iU nadejde? Ca adeca avem
fara. pacat, car.e a biruit lumea, dupre cum
zlce. am btruzr lumea (loan 16, 13). Caci
a totul, lOsa a fi fata de pacat, aceasta ipseamna
a fl asemanarea omeneasca. noi sunterri sub
pacat, zlce, el insa este fara de pacat. Dan'l. cum sa ne
cu nadejde? Apoi acum este scaun al darului
lara nu . al judecate.i, de aceia sa ne apropiem eu
cu padeJde, ca sa luarn mila, !;)i ceia ce eerem,
caci Jucrul este dm buna lui vointc'1, dar imparatesc. <Sd
ajldm h:zr lPre ajulor fa vreme de Ireaba Bine a spus
".spre aJutor la vreme de treaba" eaci e ca Cum ar
z.l.ce: Daca te acurn, vei lua dar, ;;i mila,
te la. iara de te vei apropia
atuncl, nu vel !ua mmlc, fJlndea apropierea-ti va fi fara
caci nu va fi scaunu! darului. Charu! pan a
atuncl este, 1$1 pana atunci el it acorda iar cand va
sosi atunci se va scula la {( Scoald
Dumn.ezeufe, zice, judeca pamantuh>.(Ps. 81, 8). '
. ., s"a apropiem. Cll adeca nea vand
IOta mcarcata adeca nelOdolOdu-ne, fiindca unul eu acesta
nu a se apropia cu curaj. De aceia zice proorocul:
I (, In (!feme placllta te-am ascultat pre tine, in ziua man-
:uirei (i-am. . 49, 8), pentru ca ehiar I$i dupa
de clOeva, 9i se este a1 ha-
rulU!. ApOI ca nu eumva auzind vorbindu se de arhiereu
sa ti-l inehi?ui ca stand de de indata it duce pe
tron, pe cand preotul nu jos pe acel tron ci sta
de fat
a
. Ai vazut deci, ca a se face arhiereu, nu 'este de
la natura, ci vine dela har, din concesiune din desar-
tare ? Aceasbl I)oua este potrivit acum 0 ca sa.' ne
. . ,
aprop,.eo: sa cu curaj. Numai credinta sa. avem
eu nOl 9
1
totul m da. Acum deci este' tim p de dar' ni-
meni sa nu. se Atunci de sigur ca va fi
de descuraJare, cand camara de nunta se va inchide cand
va imparatul ca sa vada pre cei ehemati cei
v:edmcl se vor in. sanurile Patriarhului Abraam, pe
. nu,. caCI este inca de fata, lupta
m sta lOalOte, premlUl deasupril capuluinosttu.
- 128 -
1) Sa ne nevolm, deci, iU,bitilor, in faptele cele bune}
precum zice Pavel: Eu drept aceia alerg, nu ca
;i cum nu (1. Cor. 9, 26) . . Este nevoie de caHi-
torie si inca calatorie grabnica. Cel ce alearga, nu vede
in sa pe nimeni dip cei. pe eari'j fie ea
ar trece prin livezi, sau prin]ocu:i. Cel .ce
alearga nu are privireaatintita la Cl, la
chiar de ar fi bogat, .sarae, , ehlar de I. lauda Cl-
neva sau il chlar de 1 ar lua pl.etre, sau
i-ar n'ipi casa, chiar de ar v.edea pe eopl1l s;'u, sau
f . sau orl'siee el un smgur lucru are in vedere.
emele, . ." I fi' d a
de (! aicpata premiul. Cel ce .alearga n1.1 de" oe, 10 c
daca s'ar lenevi cat de putlO, totul e plerdut ..
alearga nu numai ca eu nirnie nu. roniceste mal
"nainte de ci inca atuncl mal cu seama l?ra-
fuga. 0 zie c;'Hnl eei spun: 10
rete ne-am exercitat in aceste.a, in am
iara acum am imbatranib>. ApOI toemal acum trebUle a
starui in evlavie. Sa nu 'mi ispravile cele. de .de-
mult; mai cu seama trebuie sa sa
Ca cel ce alearga pe drumul acesta trupesc,
eu drept cuvant ca nu poate alerga la fel pana lafine,
fiindca batrflOetea' il doboara, fiind yorba truP.,
sigur ca totul este 0 lupta. Dara tu .. de ce
d 1 De ee 'ti micesti pasul? Fllnd-ea alCl al nevOte
rumu . t. D' fi t I
de sufiet, !?i tnca de suflet ara e u
la batranete mai mult se el mver-
atunci mai mult se dupa tru-
pul in timp ce es[e de sau !?l. de alte
boale, chiar de ar fi puterOlc, se
iara dupa ce a din acea stramtoare, reCa!?tIga
iara!?i puterea sa, - tot a!?a sufle.tul la tmerete este
cuprins de friguri, stapane!?te mal mult. de
slava de.!?arta, de desfatari, de pofte lume!?tJ, de
alte fantezii, insa venind toate aceste. patlml
Ie alunga, pe deoparte fiind desgustat de ete, lara pe
.) Partea t1Iorala. Noi trebuie a ne sili (a ne neyoi) in [ap!e1e cele
iara nu a umbla ca nebuni dupa teatre \Ii tapte mal cu
batrani. Si ea a uza cineva in mod cump?tat de cas atone e
ca de 'altele de acest [el, cu nimic nu 1 se buna cJnstire de Dum
nezeu. (Veron). . .
- 129-
deaHa parte din filosofia ce 0 are. Caci batranetea sla-
' bind puterile trupului,. nu inai lasa sufietul ca sa se fo-
Ibseasca de ele, ei totul ca pre
straini, il pune <l!?a zicAnd lntr'un loc .curat de oriee vuet,
aduce mare lini!?te, iara frica cea mare 0 alunga. Chiar
de n'ar fi altceva, batranii trebue sa 0 se
vor curAnd, ;;i ea fara yorba multa se ga-
sese aproape de moarte. Cand, deci, poftele trupe;;ti se
furi!?eaza in sufletul lor, ianl tn timp intra
divanului judecatoresc, oare atu,nci, el nu se
face mai cu bagare de seama, daca voiel$te., muindu ;>1
poftele? Dara ce? Cand noi vedem' pe batrani mai stri-
cat
i
decat pe cei tineri? De sigur ca aici e yorba de 0
a rautatei, caci de mUlte ori vedem l$i printre
nebuni aruncanduse in prapastie, felra ca cineva sa-i
impingel. Deci, dnd vedem batrani bolind ca cei ti-
neri, atunci este 0 a rautatei, caci unul ca
acesta nu are ni,ci macar justificarea tinerilor, nu po ate
sa zica :,.pacatele thun/ilo? ale ne;tiin/ei nu te pomeni
Doamne'1l(Ps: 24, 7). Unul ca acesta ajungand la
arata ca in tinerete a fost nu d.oara din cauza ne-
lui. sau a neexperientei, sau din cauza varstei, ci
din cauza trandaviei sale. nu mai poate sa ziea:
'loPacatele tinere/ilor ale ne!tiin/ei nu Ie pomeni Doamno
care face ceia ce se euvine unui batran, care s'a prefacut
la batrflOete; - dara daca la batraoete face luci-uri ne-
cuviincioase, cum ar putea 11 numit unul ea aceta batran,
ca unul ce nu se nici macar la vars,ta sa?-
caci el Ie zice vorbele acelea: cPdcate/e tinere/ilor ,ri ale
ne#iin/ei nu Ie pomeni Doamno ifiind batran. Nu cumva
deci prin pacatele ce Ie faci la vreme de batranele, sa
te de iertarea pacatelor celor din tinerete; fiindca
cum sa nu 'fie . absurd;;i lipsite de iertare cele' ce se aud
se vad deseori: batran in carciuma, batran care
la ipodrom, beltran care se duce la teatre.
alearga cu mu1timea ea copiii. Cu adevarat ca este ru-
de ras, eel pe dinafara este impodobit cu pArul
alb, iara tnauntru are cugetare de copil. Daca I-ar ne-
cinsti un tanar, el ddndata pune inainte parul lui eel alb.
Dara tu mai lntai sa te Gle perii cei albi; daca
9
- 130 --
chiar tu . nu te de celece faei, inca fiind ba-
tra.n, apoi cum pretinzi d\. sa s.e sau sa
se sfieascade tine? N u te Sfiel?tl tu smgur de . parul cel
alb, ba inca il necinste!;iti. Dumnezeu te-a cinstit cu
beat
a
parului, t
i
-
a
dat tie ce dar a tradal
cinstea facuta tie ? Cum se va Sfil de tme tanarul, cand
tu inca mai mult faci fapte necuviincioase? Parulalb
atunci este .de cinstit, cand cineva face cele ale batranet
ei
,
iara dnd face de cele ale tineretei, devine mai de
de cat cei tineri. Cum veti putea voi cei batrani sfa-
. tuit
i
pe cei tineri ca sa fie cu randuiala, daca VOl sun-
teti ca beti din cauza neoranduelelor? A "
Nu Ie spun acestea spre a acuza pre batraOl, C.l pre
cei tineri . Cei ce fac cele 'cuvenite batranilor, de -ar
chiar la' 0 suta de ani, sunt tineri, dupa .cum
tinerii chiar de ar fi cat de mici, insa intel(;Ptl vor it
mai buni decat eei batrani. Cuvantul acesLl nu este al
meu, ci li1su!?i scriptura a face aeeasta deo-.
sebire zicand : " Batranetele sunt cinstite nu cele de 11Zul{t
aninlci cele ce se numara cu numarul anilor (Int. So-
lomon. 4, 8, 9). Caci noi cinstim parul alb nu. pentru ca
preferam culoarea alba in lochl celei el ca
este 0 dovada de 0 vieata virtuoas
a
, pnvmdu-l nOl ne
gandim la batranetea dinauntru; iara da:a unul c.a acesta
face cu totul cele contrare batra-netel, tocmal pentru
. aceasta se vor face mai de ras. Fiindca pe imparat tl
cinstim cum- cinstim porfira !?i eoroana
'- fiindca' sunt simboluri a stapanirei; dara daca plld.a
- I-am vedea necinstit impreuna cu porfira, sau batJocont
de garda imparateasd\., de ?at pus la
oare atunci ne-a'm mai nOl de porfira
ce poarta, !?i nu am ,plange halul 1n care a aJuns.
Nu pretinde dara de a. fi .cinstlt. p.entru parul alb,
eand insut
i
tu t\ cael !?1 dansul a se
bucura de einste din parte-ti, ea fiind un ob1ect frumos
!?idemn de dnste.
Nu spunem acestea contra tuturor, nici ca cuvantul
nostru este contra batranetei cum s'ar intampla, sau ca
sunt tnturiat, ci contra sufletului care
net
ea
; nici ca Ie spunem acestea cu durere pentru eel
131 -
.1mbatraniti, ci pen:ru cei ce neeinstese batranetea; Ba-
-tranul este ca un Imparat, daca voie!?te,!?imai imparat
dec;1'it .cel are daca stap1'inel?te
!?l, Ie pune m ordme iara daca se
dm loc, ' daca se pogoara de pe tron d e v d .
b d . ' , a a evme
'fo . r.agoste.1 .de bani, slavei de!?arte, impodobirilor ne-
satlUlUl, betlel , .. sau sau curvasariilor,
-impodobeJte capulUl, sau ii unge eu ulei, prin aceasta
arata ca smgur v1'irsta eu voia sa.Si atunci
de ee pedeaps.a oare nu. ar fi vrednic unul ca' acesta ?
sa ca ace$tia voi cei tineri, caci nici voua
mca nu VI se. permite a pacatui. De ce? Pentruca este
cu putmta .ca ?atranul sa fie tanar, ca precum la
batrAnete, sunt tmen, tot a!?a 1?i contnlriul. Ca precur!l
,acolomcl parul alb . nu po ate tot a!?a parul
nu poate impledeca. Deci daca este cel mai ura-
-ClOS lucru ca batranul sa faca de acestea de care
, A ,am
spus..apOl cu atat mai mult t1'inarul, caci nici el nu este
de. asemenea. acuzatiuni. T1'in.arul numai atunci poate
sa alba lertare, cand este de pllda chern at in adminis-
trarea lucrurilor, .dnd este fara experienta, cand pentru
aceasta
l
are nevOle de timp $i incercare; iara cand tre-
bue a ara.ta intelepciune barbatie, sau a se stapani de
-darul bamlor, nu poate ave a nici de cat.
imprejurari dnd cel tanar poate fi aeuzat inca
.. cat cel batran. Acesta are nevoie de 0 mare
mgnJlre, dm cauza care I-a slabit; dara acela,
,care. este in - de vOle$te - a se ingriji singur
pe SlOe, de ce lertare poate fi vredmc, cand nlpel?te mai
dedi.t cel cand este razbunator, cand dis pre-
cAnd nu aJuta mai mult decat batrAnul, cand
multe Jara folos, dnd batjocore1?te dnd bA-
cand. se i.mbatcl? daccl fiind eli inteiepciune, :1
-erede ea mmem " poate invinovati, prive!?te-l aici,
are aJutoare la inllemanaj numai daca Ie
VOle!?te. Cael daca poate 11 supara pofta -trupeasca mai
decat cel batran, are multe mijloace la
lndemana, prm care ilr ptitea face mai mult decat ba-
tr1'inul, ca sa .. imblaozeasca acea fiara salbateca. cari
sunt aeele mlJloace ? Ostenele, cetiri, privigheri, posturi.
- 132 -,
zici tu, ce au a face aeestea eu noi, eari nu &UU'"
tew mi Ie spui mie? Spune-le lui
Pavel, c{).ci doara e\ zice : Priveghind cu toata rabdarea
rugt:tciu,,/-ea (Efes. 6, 18), aiurea: # purtarea de
gr,ijd a tr1l:pului, sa nu 0 faceti spre pofte (Rom. 13, 14);
!?i ap,oi el n'a, scris numai pentru monahi, ci
J?,entru toti cei ce sunt in Nu cumva poate omul
din lume, a avea ceva mai mult decM eel sin-
guratec,- a coovietui' cu, Aici desigur ca are ier-
tare, iara in celelalte de loc, ci se cuvine ' lui de a face
totul eu monahul. ;;i 'fericirile cele rostite de
Christos, nu' S\lot zise numai eatra monahi,
<, _:fiindd\. atunci s'ar pier de totul in lume, am putea In-
vioovat
i
cruzimea lui Dumnezeu. Daca ferieirile sunt zise
n
umai
, pentru monahi; ianl omul din lumenu are putint
a
de a le indeplini, fiindca el a incuviint
at
casatoria, iata
at1.lnci 'ea el a pierdut pe toti, caci daca nu este cu pu-
tintaca eel insurat sa fad\. eele ale. calugarilo
r
,apoi
toti sunt pierduti strieati, iara eele ale virtutii
sunt inehise. Cum dara este nunta cin:stita, dnd ne im-
piedeea dela atMea? Deei ee? Este eu putint
a
, prea
eu putinta, ca cineva sa aiba femeie, 1n acelasi timp
practice virtutea, daea 'voie!?te. Cum? Daca
{emei, vom fi ea eei ee nu au; daca nu ne yom bueura
pentru averi, daea yom face uz de eele ale lumet, ea eei
ce nu abuzeaza de ele. lara daca unii s'au impiedecat
' dela nunta, apoi sa eel nu nunta este piedej;a, ci in-
tentiunea, voia cea lib era care face uz de nunta tn mod
_ . fiindca nici vinur nu provoaea bet
ia
,' ei numai
realla intentiune intrebuintarea lui peste masura. Fa
deci uz cu eumpatare de nunta vei fi eel intai intru
tmparatia cerurilor, te vei bueura de toate bunurile.
Caror,a fie ea eu totii sa ne invrednicim prin charul
fil .\f)tropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia im-
preuna cu Tatal !?i cu Duhul stant se cade slava, stapa-
nirea cinstea, acum pururea in vecii vecilor. Amin,
133-
OMILIA VIII
cd tot Arhiereul din oameni luandu-se, pentru
se pune spre cele ee sunt eatrd Dumnezeu ea sa
aduea daruri jertje pent1'u paeate care sa poata!p "t '"
dimp _ ' ' a tmt
reuna cei ce nu se ratiicesc, de vreme ee 1i
d este cuprzns de neputinfe. $; pe1ttru aeeasta dator este
pentru popor, afo" fi pentru sine sa aducd pentru
pacate (Cap. 5, 1:-3).
sa arate feri.eitul Pavel, ca aeest Nou Testa-
ment este ?un deeM eel Vechiu,ianl ae.easta
o lace punand mal dmamte - fiindca aici
mmlc nu este sau fantastic, Cll- de pilda ' nu este
A nu este sfanta sfintelor, nu este preot care sa
alba sunt ohservatiuni legale, ci toate
sunt mal $1 mal desavar$ite, pentruca nimie nu este
trupese, CI toatesunt , duhovniee,;;ti; de altfel eele duhov-
.nu .pot atrage atat de mult pre cei ca cele
;;1 acest it apostolu! in toate
partlle. Dara tu intelepciunea lui Pavel: face
inee1?ut euvantarei sale mai intai dela preot. pe care 1n-
contmu,u il Arhieren. si del a el eel intai arata
De acela mai intai arata , ee este preotul. cari
?unt. slmbolele preotului, si cari , snnt ale preotiei. Dara
I se apostoluiui faptul ea Christos nn era nid
nob)i. mel dIn. neam Dreotesc. si niei n'a nrent pe
cum se putea sa fie preot? Deci,- preeum
a fae,ut 10 epIstola eatra Romani 1) eand avand inainte 0
chestmne neprobabila - daca eredinta lace cetace n
J
putu[ usreneala omuiui , legea, ceiace putut fac:
eu .alte cuvmt.e omul eu sudoarea fruntei sale- s'a re-
fuglat la Abraam la acel timp a redus totul,
tot A $1 ,alcl, un de 0 ' alta cale a preotiei, pu-
nand-o mamte dela cel ce ' au preeedat. ;;i preeum atunci
de pedeapsa . pune inainte numai gheena,
CI !?l cele petrecute. lor, tot aici, 0 ade-
vere!?te aceasta mat total dela' cele de fata. Trebuia ca
.) 'A se vedea Cap. 4.
- 134 "-
cele sa fie adeverite dela cele dara.
cand auditorul este slab neputincios, se intampla cu
totul din contra.
Deci, acurn pe cele care comune el Ie pune mar
intai, dupa care arata Caci superioritatea
prin comparatiel astel devine, cand in unele este corri'una
iar:). tn alteJe iara daca nu este nid
comparatia nu se poate face.
Fentrued lot Arhiereul din oameni luandu-se aceasta
este comun !iii lui <::hristos - pentru oameni se
spre cele ee. sunt catra Dumnezeu -!?i aceasta deasemenea
-cca sa aducd daruri !i jertfe pentru pdcate-:;;i aceasta.
insa nu in totul, iara celelalte de Ca sa poatd pa-
tinzi dinjreunaeu cei ce nu ftiu 1i se ratacese. Aici in
fine este superioritatea. De vreme ce fi el este cuprins
de neputintc.', fi pentru aeeasta fta,1or este, 'precum pentru
popor, afa fi pentru sine sa aduca pentru pdcate. Dupa
aceia alt-ceva nIai adaoge, acela ca .de altul a fost
trirnis, n'a venit cu dela sine hotarare. In fine
aceasta este comun.
e $i nimeni nU-ft -ta lui 1i cinsie, ci cel chemat
de Dumnezeu, ca fi Aaron (Vers. 4). Aici altceva lasa
a se inrelege, adica ca a fost trimis de Dumnezeu, ceia
ce dealtfel Christos vorbind Iudeilor, intr'una Ii spunea:
c: Cel ce m' a trimis pe mine, mai mare dedit mine este"ll-
:;;i ca 'l.n'am venit dela mine insu'mi (loan 12, 49, 8,
42). Mi se pare inca, ca aici face aluziune $i la acei
preoti, cari se cari nu erau preoti, . caci
stricase Iegea preotiei. .
cAfa ;i Christos nu singur pe sine s' a preamdrit a Ii
Arhiereu (Vers. 5). Dara, zici tu, cum a fost hiroto-
nisit de muIte-ori, ca :de pilda atunci cand a odraslit
dnd s'a pogorat foc a mistuit pre cei ce
voiau a pe deasupra in preotie, in tirnp ce aici eu
totul din contra, caci nu numai ca nimic nu a patimit,
ci incil s'a preamarit. de unde 0 invedereaza
aeeasta? De' la prorocie. Nimic nu are simtitor, nimic
va'zut, de aceia confirma faptul dela prorocie, dela cele
viitoare.
Ci ecla ce a grait cdtra ddnsul: Fiul meu e1ti ell
135 -
astdzi team nascut. ce are a face aceasta cu FiuI;
Are a face, zice, cael aici este pusa din capul locula
?ovada ca fost hirotonisit de Dumnezeu. :< Precum ,>,
mtralt I(le zzce.- Tu e#i preot in veac, dupre randueala
lui M ellzisedek )} (Vers. 6). Catra cine deci sunt zise
Cine este dupre randueala lui Melhisedek? Ni-
altul de cat ?aci toti erau sub lege, toti
cmsteau Sambata, tOtl se taIau imprejur, :;;i nid unul nu
putea arata alt-ceva
Care in zilele trupulUi sau cereri # rugaduni catrd
aLa ce putea sa I mantuiasca pre dansul din -moarte cu
strigare tare !i cu lacrami aduea.nd, pi /iind auzit
buna sa cucernicie, macar cd erea (iu, s' a in vatat din
ce a Pdtimit, ascultarea (Vers. 7, -8). Ai ca
mmlC se arata de cat ca se pune de fat
a
a dragostea lui 'cea nemarginita?
.. ce pnn expresiunea cu .';trigare tare h
N!cam nu aceasta evanghelia, nici ca a plans . ru-
!iiI mCI ca a faeut aceasta cu strigare. Ai 'vazut
ea aici. e de pogoramant, caci n'a spus ca s'a
rugat slmplu, CI cu strigare tare h. $i /iind auztt pentru
sa cucernicie, zice, macar cd erea Fiu, s' a invatat,
c:le ce a patimU, ascultarea. $i /acandu-se desavar1it,
s a facut tuturor r.elor ce-I asculta pre el pricina de man-
tui
re
vefnica,. numit . jiind de' Dumnezeu Arhiere,,:,-, dupre
randueala luz Melhzsedek (Vers. 9. 10). Fie cu stri-
gare; de ee insa tare, inca cu lacrdmi?
-:4ducand, zice, 1i fiind auzit pentru bun a sa cucernicie.
tagaduiesc ' ca el a fost in trup.
Dara spm! FlU! ,lUi Dumnezeu a fost auzit pentru buna
cuc.ermcle? ee s ar putea zice mai mult despre Pro-
rOCI? Dara care este aici continuitatea ideii tl.fi fiind
buna sa cuce"rnicie, mdcar ca era fiu, s' a in-
vatat dzn celc ce a patimit, ascultarea ? Care ascultare
eel ce a' ascultat pana la moarte mai 'nainte de
ca Fiu al Tatalui, cum dea invatat dupa Ai v'azut
ca. aid se de trup? Ca<;:i ' spune 'mi: avea ne-
vOle de. Total,. sa poata scapa de moarte? de aceia
era intnstat'!?l Zlcea: cDe este cu putintd, sd treacd de
fa mine paharut aces/a? Nicain: insa, fiind yorba de
- 136--
inviere, n'a avut nevoie de Tatal, ci din contra inca, se
proount
a
zieand : <Stricati biserica aceasta, in trei zile
o voiu ridica pre dansa Putere .am a-1Jii pune sufletul
p?ltere am alua (loan 2, 19, 10, nimeni nu'!
ia pre ef de fa mine, ci' eu if pUiu pre eL de sine'mi'l>
(Ibid.). Decice este aici? De cine avea nevoie? ;>i
zieea: lata ne suim la lerusalim, ;i /iul omuLui se va da
A1'hiereilor cdrturarilor, fi-I vor iudeca pre el sprf!
moarte, #-1 vor da pre el neamurifor ca sd-l batjocoreascd,
sa-l batd, fi sa-I rastignecLSca, # a treia zi va invia de
unde se vede ,ean'a zis: rna va ioviea Tata\_ Deei,
cum de a avut trebuinta pentru aceasta? Dara pentru
cine oare se ruga el? Desigur ca pentru eei ce crezuse
lui. Ceiaec el spune, aeeasta inseamna: este ascultat eu
Fiindea ludeii nu aveau peotru dansul 0 parde
cum ar fi trebuit, zice apostolul ca a fost auzit, ceia ce
dealtfel chiar !?i Christos lodemnand pe ucenici, Ii
zicea: De m'afi iubi pre mine, v'a/i Ii bucural caci am
zis voud: merg la T aidl, ca Tatdt meu mai mare de cat
mine este (loan, 14; 28). Cum insa el nu se slavea pre
sine, el care s'a pre sine, care s'a dat pre sine
pentm paeatele oamenilor? care s'a dat pre sine, zice
pentru pacatele noastre , Cel ce s' a dat pre
sine singur pref de rascumparare penttu toli (Galat.
1, 2. I Timoth. 2, 6). Deci, ce insamoa aceasta? Ai
vazut dara ca el acestea, pentru trupul sau? Tot
!?i aici. <Macar ca era riu, ziee, a fost auzit pentru
buna sa cucernieie. Cu alte cu vinte apostoiul voie!?te a
arata ca aceasta este mai mult din sucGesul sau, dec at
din harul lui Dumnezeu. Atat de mare ii era evlaviea,
zice, in cat ca pentru aceasta a aratat respect sfiala
tat
a
de Dumnezeu. A invatat a asculta, a se supune lui
Dumnezeu.
$i jdeandu-se desavarfit zice, s' a faeut tuturor eeLor ce'l
'Zsculta pre el pricina de mdrturisire Aici iara!?i
arata cat de mare este urmat din patimiri 1?i su-
terinte.. 4l Daea el, Fiul lui Dumneze'u, zice, a castigat
prin faptul ca s'a supus patimirilor, apoi ell atat mai
rnult noL). Ai vazut dara c1 tot ce a vorbit despre su-
?unere, a fost eu scopul de a face auditoml ca sa,
137 -
asculte. Mi se pare ca i-se abatuse din calea cea dreapta.
Din cele ce a patimit\ zice, a invatat a se supune in-
tr'una lui Dumnezeut_ <$i facandu-se , desavarfit prin
patimi. Aceasta deci este perfect,unea sau
morala, prin aceasta trebuie a ajunge la perfectiune.
Ca el nu nun'lai pe sine s'a mantuit, ci altora s'a facut
pricinuitor de mantuire cu dupre cum !$i zice:
I s' a facut eelor ce.f
aseultd pre el pricina de mantuire
Numit /iind de Dumnezeu Arhiereu, dup-i-e randuiala
lui Melchisedek, ' pentru care mult este nouii cuvdntuf, ;i
cu anevoe tdlmacindul a g1'dh (Vers. 10-11). Urman i
a ,aduce yorba de deosebirea in preotie, mai intai ii eearta
pre arcitand ca 1?i un astfel de pogoramaot a fost
lapte pentru dan:;;ii, peotm ea erau prunci, apoi a sta-
ruit tnea mai mult in chestiunea tmpului sau, !$i vorbe!?te
ca pentru' un drept oarecare. ca nici nu a
tacut in totul cu aceasta Yorba, nici n'a spus-o pe
deantregul, pe deoparte spre a ridica cat mai sus cuge-
tele lor, facandu-i de a fi desavar!?iti, sa nu fie lipsiti
de dogmelece1e mari, iara pe dealt a spre a nu-i lasa
ca sa Ii se intunece mintea lor.,
Pentru care) zice, mult este noud euvantul, $i ell ane-
voie tilmacindu-l a grai, de vreme ee nefJutincio# (trandavi)
v-ali facut cu auzurile. Fiindca nu aud, de aceia
cuvantul eu anevoie este talmacindu-l a grai, caci cand
cineva vorbe!?te catra oameni, cari nu urmaresc eu
. bagare de seama nici nu pricep cele graite, desigur
ca a Ii talmaci bine nu va putea. Dara poate ca eineva
dintre voi, cari stati aici de fata, se tulbura, !?l eonsidera
faptul ca 0 mustrare, daca din pricina Ebreilor a fost
impiedecat a auzi cuvinte Po ate, deci, ca
aiei - afara de putini - vor fi multi ered de
ca s'ar putea zice a:;;a:;;i de voi i dara eu Ie spun acestea
pentru cei putini. Deci dara, a taeut el, sau ca poate
reluat !?irul vorbei in cele ce urmeaza, tiieand celaee
a faeut in epistola catra Romani? Caci acolo dupa ee
mai intai a inchis gura eontrarilor sai, zi.cand: Ci 0
omule! fit cine efti care raspunzi impotriva lu.i
(Rom. 9, 20)? - la urma adaoge deslegarea. Eu insa il
- 138-
pe Hansul mCI ca cum ar fi tacut cu totul, nici
ca ,ar fi grait pe fata, spre a aduce ce
el dorea. Caci amintind spunand lucrun man, can se
\Tad in cuvantul lui, prive;;te cum in cearta laudandu-i In
timp. ,Dara aceasta este Pavel ce
se vede pururea,ca pe cele greu. de Ie
teee eu cele bune placute, cela ee face ;;1 In eplstola
c;ltra Galateni, zicand: AJergati bine; cine v' a opril'?
;;i .. Atatea ati patimit in zadar, de este in zadan ?
;;i .. Eu am nadejde de voi in.tru 5. 7:
3, 4. 5, 10), - ' eeia ce face ;;1 ca /nsa.
avem adeverire pentru voi, iubitilor. de cde mat bune,.
care selin de mantuire (Cap. 6, 9). Doua face el alCl:
nici nu intinde yorba, dara nicinu-i lasa sa cad a ; ca
daca exemplele altora sunt . deaj.uns spre A a au-
ditorul, ;;i a-I. mi;;ca, dara mal ales c,meva are
exemplu chiar cu sine, ;;i de . a se
eu zel, deja a introdus pnn 1n sme-li;I P?- '
sibilitatea invataturei. Aceasta dec 1 tnvedereaza ca
asemenea expresiune apostolul nu-i lasa sa cada, ca cel
ce erau foarte desnadejduiti sau- ca unH ce'pururea
rai, ci ii sprijine cu speranta ca odata vor devem
buni.
i< Cd datori {zind voi de a fi invd(dtori pentru vrerne'
(Vers. 12) zice. Aici arata 1i .de mult ;;i '
ea sunt datori de a 1nvata ;;1 pe altn. Pnve;;te-l pre dan-
suI cum intr'mia se cazne;;te pareca de a veni la vorba
de' Arhiere
u
, ;;i cum pururea 0 amana, caci aseulta. c.um
a fostinceput : avand Arhiereu mare care a strabatut
cerurile si trecand cu vederea a spune cum este mare,
zice iara;;( ca tot arhiereul din oameni luandu-se,
oameni se pune, spre cele ce sunt catre Dumn;zeu , ;;1
Tot Christos nu singurpre sin.,e sa preamr:nt.'a
Ii Arhiereu", ;;i Tu preo: zn .vea
c
Adupa ran-
duiala lui Melchisedek - la orma lara;;! atnana yorba,
zicand:' care in ZileLe trupului sdu cereri # rugaciuni adu-
cand. Deci, dupa ce de atatea ori s'a oprit pe loc
vorba, ca ;;i cum pareca justificandu-se de. aceasta hezl-
tare, li-ar spune: Voi sunteti cauza". Vat! cata deose-
bire, caci fiind datori voi a invata pe a1tii,iata ca acum
- 139-
nu mai sunteti ' mCI simpli ueenici,ci eei mai de
pe urma dintre ucenici. Cd datori /iind, zice, voi a Ii
invatdtori pentru vreme, ia1'd;i va sa va invd-
lam pre voi, care sunt literite (stihiile) incepaturei cuvin-
telor lui Dumnezeu }) . Aici de omenie, ca adeca
precum cel ee invata carte mai intai trebue a invata lite-
rile. aici, mai intai invatau cele ale 'inomenirei lui.
vazut dara care este cauza pentru care graie;;te
umlhte? Tot a facut Pavel cu Athenienii disputan-
du-se 1ji zicand: Deci anii ne;tiinlei acestuia trecandu-i
cu : vederea Dumnezeu, acum porunce;te tuturor oamenilor
pretutindeni sa se pocaiasca, pentru cd a pus ziua, intru
care va sa judece /umea intru dreptate, prin . bdrbatul pre
care mai 'nainte I-a, randuit, dand credinjd tuture?' invi-
, '
indu-L pre dansul din morti (Fapt. Apost. 17, 30-31).
De aceia daca are a spune ceva inalt, el 0 zice . aeeasta
in scurt, iara pe cele umilite de multe ori in multe
locuri ale epistoliei Ie vei gcisi puse inainte. asHel se
invedereaza eeia ce este inalt, dici ceia ce este foarte
umilit, nu lasa a se banui ceva de Dumnezeire.
aid se pastreaza nec1intita ideia, unind cele umilite
cu omenirea, ian! eauza nu era alta, decat ca nu
erau in stare inca de a auzi despre lucruri
lara a insemnat-o mai ales in epistolia catra Co-
rintheni, zicand: Caci cand este intru voi ravnire pri-
gonire ;i imperechere, au nu suntefi trupe;ti (I. Cor. 3; 3) ?
tntelepciunea lui cea mare, cum el In mod po-
trivit tn, raport eu patimele ce-i stau inainte trateaza
tn tot-deauna ehestiunea. Acolo de pilda slabiciunea lor
eel mult din ne;;tiinta, mai ales din paeate, iara
aici venea nu numai din paeate, ei din scarbele ne-
cazurile ce Ie aveau intruna. Pentru aceia intrebuinteaza
!?i cuvinte de ace lea care pot sa arate deosebirea, zicand
de pilda ca ei au devenit trandavi, in loc de
trupe;;ti. Acolo sunt iara aici, fiindca scarba
era mare, sunt lene;;i. Aceia n-au putut suferi, din
cauza ca erau iara au putut, caci cand
el zice: Neputincio,ri (trandavi) v-ali facut cu auzu1'ile}) , tn-
vedereaza eainainte dan!?ii fusese sanato;;i ;;i
ca fusese putemici, ca erau inflaearati de bunavointa, pe
- 140 -
care Ie-o marturisqte dupa aceia. $i v-ali fdcltt aceia
cdrora vd trebuie#'e\ lapte, iara nu hrana vartoasd". Prin
yorba de lapte, el intotdeauna <tnte1ege cuvantui urriiiit,
care se potrive$te celor simpli.
Cd datori jiind voi a Ii invd/dtori, zice, pentru vreme'l!
adeca ca, de oarece v-ati v-ati injosit, apoi
deaceea tocmai sunteti de a va imputernici pentru timp.
N lapte pentru ca se potrive1?te cu pruncii, iara
aceasta este contrar celor carora Ii este va-
tamator de a petreceimpreuna cu aceia. ca nu trebuie
de a se introduce acum cele ale legei, nici a se face
comparatia dela acelea,ca a fast Arhiereu, ca a jertfit
ca s'a rugat strigare tare 1?i culacrami. cum toate
acestea ni stau de fata; pe ii hrania atunci de nicaeri
nu Ii sta de fata. Deci, adevarata hrana este euvantul lui
Dumnezeu. Voiu trimite foamete pe pamant, nu joamete
, de paine, nici sete de apd, ci foamde de a auzi cuvantul
Domnului (Amos, 8, 11.) Cu lapte pre voi v-am hrdnit
ial'a nu cu bucate. (1. Covintheni, 3, 2). I) N'a zis v-am
hnlnit ci <v-am adapat caci laptele
nu este 0 mancare, ci lor Ii s-a dat lapte in loc de ,bu-
cate,ca eO'piilor mici, cari nu pot manca paine. n'a
'zis aveti trebuinth, ci vati fdcut aceia edrora vd tre-
buiejte lapte, iard nu hrand vartoasd , adeca, ati devenit
ca aveti trebuinta de lapte, iara nu de bucate; adeca
sioguri voi ati voit a ajunge aicL . Cdci tot eel ce e,ste
piirta! laptelui, nu este !tiutor de euvantul dreptd/ei, cact
prunc este (Vers. 13). Aiei mi se pare ca face aluziune
:;;i la modul de vieata, ceiace Christos zicea: De nu
va p'risosi dreptatea voastrd mai mult de cat a Cdrtura-
rilor ji a Fariseilon. (Math. 5, 20). Tot 1?i apo-
stolul zice nu este de cuvantul dreptatii .. , adeca
ca eel ce nu este stiutor de filosofiea cea de sus, de
sigur ca nu poate 0 vieata # exactd sau .
ca priw . . yorba dreptate de aici, el pe Chnstos
1) OriginaluI este: "rtiArx o!1rXC; 1tonorx, 00 opoo!1rx '.CIt lapte ,pre voi
v-am' "adiipat, iara nu cu bucate". In noastra s-a tradus aoristuI . 51tOnaa
prin hr(init, spre a avea fraza inte1es. VerbuI 1tOttrO) insa nU' inseamna a
hrani (pentru care este verbuI a . tlci.ii a adapti, ca.
, tradueerea exacta este: Glf lapte pre VOl v-am adapat :ara,nu cu bllcate. ,
- 141 -
cuvantul ' eel inalt despre dansul. Li-a zis apoi ell v-at
i
faeut dara cum ee fel, n'a mai adaos, ei i-a
lasat pre sa judeee singuri, eaci _el n-a voit
taea greoiu. Galatenilor seriindu-li sa :;;i minuna
de sehlmbarea lor, in aeela:;;i timp se tndoia, eeiace este
'cu mult mai mare pentru' incurajare, ca:;;i cum ' nu s'ar
fi nici-odata la aeeasta, - eaci aceasta este 1n-
doeaIa despre un fapt. '
Ai vazut cum pruncia este alta, :;;i cum
este alta? I?eci, sa ne facem in fel, . caci
este cu putlOta ca bMrani:;;i tineri sa ajunga la 0 ase-
menea :fiindca nu este doara de la natura
ci vine del a intentiunea noastra, de la liberul arbitru. <lard
acelor desavar#/i este hrana cea mal vdrtoasd, care prin
?nulta au sim/irile invd/ate spre alegerea binelui
a rdului,). (Vers. 14), pe dnd aeeia nu aveau simtirile inva-
tate sau exercitate, niei nu binele raul. Aiei el nu
vorbe:;;te despre vieata, prin expresiunea spre alegerea bi-
nelui a rdului , ,caci aceasta este cu putinta oricarui
om de a cun_oa:;;te, este chiar, ei spune de dog-
mele inalte s;1natoase, despre cele strieate 1njosite.
Pruneul nu :;;tle a deosebi mancarea buna de cea tea .
ba tnca multe ori pune in gura tarana sau pra,
sau alteeva vatamator, toate tn fine Ie face tara sa
Nu tot tnsa' sunt cet Aceia,
ZIC, sunt eu bagare de seama la toate, :;;i pleaca la
l,a f;1r;1 sa cerceteze. Mi se pare ca :;;i pe
ace:;;ha 11 in ca pe unii ce se invartesc in
toate partile la intamplare, fiind azi cu unii maine cu
aitii, ceia ce !?i cam pe la dat a zi:-
efl.nd: "La invdtaturi streine # de multe feluri sd nu va
mutafi (Cap. 13, 9). Aceasta este spre alegerea binelui
a rdulUh "Cd utechia ispitefte cuvintele gat/ejul
gusta bucatele. (lob 34; 3) iarci sufletul vorbele.
') Deci, iubitilor, noi sa acest lueru <:i
d
. , y
nu eumva aca aUZI ca nu este ludeu, nici Elio, nici
barbclteasc;1 sau femeiasca, deindata sa 't
i
inehipui
caclOeva este t:i cerceteaza-i vieata, cerceteaza-i
.) Partea meditarea sfinlelor seripturi, \OJ eli Esdra dupa ce
au fost arse ciirple, a copleat (a prescris) cartile sfintei scripturi. (Veron).
- 142
in fine toate celelalte,. fiindca i?i cele-
lalte crezuri li?i pun .aceasta masca, spre a ini?ela astfel
pe eei simpli; ci daea avem simtirile sufletului
spre alegerea binelui 1?i a raului, cun?ai?te ?e
ca ;;i cum oare poate de'lem excrcitate
noastre? Prin necontenita auzire, prin invatarea Sfintel
Scripturi. Cand noi ne punem inainte planul hotarat;
caud noi auzim si astazi, i?i maine, cand inceream daea
este binea';la, totul cunoai?tem, totul 1?tim; chiar daca
poate astazi n'ai prieeput, de sigur ca maine vei pricepe.
Au simtirile invdtate zice. Ai vazut, ca noi trebuie de
aexercita auzul in ascultarea celor sfinte ca nu cumva
sa vorbim de lucruri straine? /nvata-te} zic,e, spre ale-
geycabinelui fi a raului, adeca a fi cu
Unul de pilda zicc ca nu este inviere, altul ca mmlC nu
a1?teapta din cele viitoare, cela,lalt zice ca .altul Du,?-
nezeu unul altul ca Christos are inceputul dm Mana.
;;i privei?te cum de din cauza necumpatarei
tot
i
au cazut, unii facand mai multi de cat trebue,
mai putin. De pilda, mai 'nainte de toate este crezul lUI
Marcion. Acest crez introduse-'se un alt Dumnezeu, care
nu erea. lata aid prisosul in credint
a
. Dupa acel crez
vine eel al lui Savelie, care zicea ca Fiul, Dahul sfant
Tatal este una 1?i persoana. Apoi vine crezul lui
Marcel 1?i Fotino, care invata acelea1?i. Vinea. apoi .c.el al
lui Pavel al Sarnosatelor, care zicea ca Chnstos I1?1 are
lnceputul din Maria. Apoi cresul e mai
nou de cat toate, i?i in fine crezul 1m Ane ) altele.
De aceia dara am primit credinta, ca sa nu fim siUti de,
a privi la atatea crezuri si lucruri, ci ceiacc. ar adaoga
dneva sau ar scoate din aceasta credmta, nOl sa 0 con-
, .' .
sideram ca strain i?i fali?' Dupe cum cel. ce dau canoa-
nele nu silesc de a lua alte masuri multe, ci poruncesc
de a tinea cu tarie eele deja poruricite, tot 1?i eu dogrnele.
Dara . nimeni nu voeste a 6. eu bagare de seama la:
sfintele scripturi, dici dadi amfi cu luare' aminte, nu
nurnai ca am eilde.a in ini?elaciune, ci inca si pe altii ca-
zut
i
i-am scapa, si i-am scoate din primejdii. cel'
t) TOllte aceste crezuri au bantuit Biserica in: secolele ale
ni!lmului.
- 143-
puternie nu numai lui i9i poate fi de [olos, ci 1?i pe aJtul
ce sta de fata il scapa, de rautatea dus-
manilor. Dara acurn sunt unii cari nid nu daca
sfintele Scripturi, desi Duhul Sfant a9a a ieonomisit lucru-
rile, Incat ca ni s'au pastrat neatinse; $i priviti din In-
ceput ca sa filantropia cea nespusaa lui 'Dum-
neze? Au Moisi de a sapat tablele legii,
I-a tmut patruzecl de ztle pe munte, si pe atatea,
ca sa-i dee legea. Dupa aceia a trimis Proroci, cari
aup<1timit mii de rele. Au venit apoi razboae, in care
multi au fost omorati, iara cartile sfinte au fOS'l arse.
Dadi a insuflat din nou altui barbat minunat, ca Ie
adune sa Ie prescrie - lui Esdra, zic - care
copiat din nou, dupa gasite. Dupa aceia a
a iconomisit de a fi traduse in limba greaca de cei
cari Ie-au explicat. A venit Chrbtos, le-a primit,
lara apost?lii Ie-au in toata lumea, Christos a
. facut \semne minuni. Ce s'a mai intamplat inca dupa
atatea imprejurari? ;;i Apostolii Domnului au scris, pre-
cum a zis si Pavel: S'au scris spre a invatdtura,
la care veacurilor au ajuns (I.eor. 10, 11),
zicea: Va rataci/i neftiind scripturilo
(Math. 22," 29). Inca Pa vel zicea: ca prin rab-
dare # mangaerea scripturelor,. nadejrle sa avem (Rom.
15, 4); !;ii Toata scriptum este de Dumnezeu in-
suflata ;i de folos (II. Timoth. 3, 16), aiurea
Cuvantul lui sa locuiasca intru voi bogat:.
(Colos. 3, 16). Dara Prorocul zice: $i in' legea lui va
cugeta ziua noaptea, cum in alt loc: Toatavorba ta
sa-Ii fie la legea celui inalh (Ps. 118, 103, Sirah 9, 15),
sau aiurea, unde zice: Cat sunt de dulci gatlejului
meu cuvintele tale (Ps. 118. 103), - nu zice doara ca-
uzului meu, ci gatlejului meu inca mai mult decal
mierea gurei mele. Inca Mois! zice: Spune-le jiilor
tai, fi li lor cand in casa, # cand mergi pc
cale, cand te culci fi cand te scoli (Dent. 6, 7), sau De
acestea sa gande#i , zice, 1?i muIte.. inca ar mai gasi ci-
neva la fel.
Cll toate acestea insa, sunt unii cari nici nu 1?tiU: daca
exista sfintele scripturi. De aceia nici nu este printre noi
--- 144 -
mmlc sanatos, nImlC bun. Dara daca cineva ar voi Sa
Cunoasca regulele este nevoie ca el sa
mai tntai legile militare; daca ar voi sa cunoasdi me1?-
zidirei sau al comanduirei unui vas plutitor'l sau
in fine altceva, trebuie ca el mai Intai sainvete cele ale
aceluia, - aici fnsa nimeni nu a face
ceva, de 1?i :;;tiinta aceasta are nevoie de 0 mare
privighcre Cum ca :;;i invatatura sfintei
scripturi este un asculta ce spune Prorocul:
venifi /iilor, zice, ascultafi-ma pre mine, ca Jrica Doil'!-
nului va voiu invdfa pre voi. (Ps.33, 12-14). dara
frica de, Dumnezeu are 0 mare de Apoi
zice: Cine este omul cel ce voiefte vieafa, carete
sa vazd zile bune? oprefle-fi limba ta de/a rau, buzele
tale ca sa nu graiasca Dara oare :;;titi voi cine
Ie-a spus acestea? Nici eu nu :;;tiu, afara de putini,
chiaf iara:;;i, daca yom aduce marturii din alta
parte, va vor spune lucru. Ca i,ata de pilda va
voi spune zicere opusa cu alte cuvinte: Spala-
/i-va, curdfili-va, rautafile din sujletele , voastre
dinaintea ochilpr mei, parastfi-va de rautiifile voastre, in-
vafafi-vii a face bine, cautafi judecata1> (Isaia 1, 16-18)
OPrrfle-fi limba ta dela rau, si Iii binele , lnvdfafi-va
a face binele. Vazut-ai cum fapta duna are nevoie de
invatatura ? Unul zice de pilda: Erica Domnului vii voiu
flttJafapre voi, un altul zice: lnviifali-va a face binn.
oare :;;titi un de se gasesc acestea? Nici eu nu
aiara . de putini, - de :;;i in fie-care saptamana cate de
doua de trei ori vi se cetesc aces tea, de ce-
tetu1 ridicandu-se ca sa ceteasca, mai tntai spurie a cui
este cartea de pe care a carui Proroe, apostol
sau evanghelist, :;;i numai dupa aceia cete:;;te, ca va
sunt lesne de inteJes, :;;iputeti amr nu numai ee este scris
acolo, dara pricina celor scrise, cum !?i cine anume
Ie-a scris. Insa toate sunt in zadar, tdate de prisos, caci
toata graba ,no astra se iodreapta spre cele
nici un cuvant des pre cele De aceia
ch iar nici nu se desfa!?ura dupa dorinta
tloastra, din aceasta pricina multe greutati se nasc.
Caci Christos zice de nilda: C(1utati inni 1:nMi 1mllnrn;;;"
145 - '
lui Dumnezeu # dr'eptatea, acestea toatese vor adaoga
voua (Math. 6, 33), - accstea spune ca ni se vor
da din prisos in parte - noi insa am rastumat lordinea
lucrurilor, ctici bunurile ceIe de pe
pan:ant, ca acelea date DOUa ' din prisos in parte. De
acela nu avem nici pe nici pe aceIea.
Sa ne dara odata, ' devenim doritori
de cele viitoare, ciici atunci vor urma aceste de aici.
De altfel nici nu se poate ca eel care cauta cele ale lui
Dumnezeu, sa nu se bucure de cele A-
eeasta este hotarirea a adevarului care Ie spune.
Dec1 sa nu facem altfeI, iubiplor, ci sa pritnim sfatul lui
Christos, ca nu cumva sa credem din toate. lara Dum-
nezeu, este in stare a va convinge a' va face mai buni
Intru Christos Iisus Domnul nostru, caruia impreuna cu
Tatal cu Duhul Sfant, se eade slava, stapanirea cin-
stea aeum pururea in veeii veeilor. Amin.
OMILIA IX'
<Pentru aceia Idsand cuvantul inviitaturei lui, Christos,
sii ne ducem spre nu ia1'ii# temelie a pociiinfei ,
pUind din lucruri a credintei intru DU71lnezeu
I
# a invdtiiturei botezurilor, a punerei manitor, # a
, invierei mortilor, a judetului celui ve!nic. $i aceasta
Vom face, de va voi Dumnezeu. (Cap. 6, 1-3).
At
i
auzit de cate a invinovatit Pavel pe Ebrei, cari
voia pururea sa cele despre cu drept cu-
vant. Cii datori /iind a Ii inviitatori pentru vreme, iarii;i
vii trebuiefte , sa va invatiim pre voi, cure sunt stihiiLe (li-
le,He) incepiilurei cuvintelor lui Dumnezeu'ill, ziee: Ma tern
ca nu cumva sa se poata zice catra voi, ca
fiind datori a _ fi in.vatatori pentru vreme, voi n'ati trecut
n.ici macar randul ucenici)or, ei pururea auzind
1?1 despre aeelea1?i, voi va gasiti astfel, ca si cum n'ati
fi auiit pe nimeni. v'ar intreba cineva, ni'meni
voi n'ar putea raspunde, de cat poate [carte put
ini
.
Dara aceasta nu e 0 paguba mica, caei de. multe:Ori
10
- 146 - ,
dascalul voind a mai departe, a ating: de
vinte mai inalte mai misterioase, nu-l
nebagarea de seama a ucenicilor. Precum se intamp.la
cu dascalii, cari sunt siliti ca intr'una sa copl1ulul
1itere, pe care el le-a auzit de multe-on, dAara nu
Ie minte, l?i mai departe nu pot ,merge pana ce
copiii nu vor in mod exact deja spuse. Dealt-
mintrelea este chiar 0 mare de'3 1a
. . fAr'" ca celelalte dinainte sa fie int!pante bllle.
Iucruo, . <1 cl b' d
Tot l?i fiind vorba de biserica, v?r . 10 pu-
rurea Iucruri, voi nu invatatl mal
., d nOI' nu vom inceta de a va gral Ca
nlCI-O a a .
daea vorba ar fi poate voua In
scop de famfaronada, de ar trebm c:
rurea sa sarim mai departe , sa ne mtoareem, nelOgn
jindu-ne de loc de voi , ci , ;Ie aplau:ele voastre;
dara fiindca noi nu avem gandlrea mdreptata aeeasta,
ci toate Ie facem pentru folosinta apol nu
ineeta de putin de a va vorb!.
ana ce Ie yeti face. Fiindd. ar trebm de pllda sa.
multe Elinilor, despre Mamhel
a-i infrunta mult cu harul .lm Dumne;eu,
danl vorba noastra nu are timp acum. ' Cael celor ce mca
nu !?tiu exact eele ale lor, ce inca n'au invatat ea
a se lacomi este rau lucru, cine li.-ar spune vorbe
fel i-ar duce mai' de parte inainte de timp ? dec!
nu' vom conteni de a va grai fie ca vet! crede,
fie ca nu vet
i
crede. Ne temem insa, ca nu vor-
bindu-va intr'una voi neascultand, pnn aceasta
s a faeem ca 'mai mare pedeapsa sa se dea celor ne-
ascultatori. . I .
Nu catra toti sunt spuse pe mu tl
cari se folosesc din venirea de alCI, carn cu
ar putea striga cu 'glas mare contra A ca . unlla
prin nebagarea lor de seama 11
pe Cu to ate nici nuvor fi .imple?ecat
1
,
fiindd. a auzi necontemt este folosltor celor
ce iara ceia ce 0 auzim on vor-
bindu-se, face ane umili mai mull. De p!lda ce
Noi $tim ca smereniea este un lucru bun, ca Chnstos
- 147 -
de multe ori a vorbit de ea; - dara cand auzim chiar
vorbele lui, motivul care le-a provocat, atunci sim-
lim ceva' mai mult, (;hiar de am auzi de' mii de ori. Este
deci. potrivit de ' a va spune voua: Pmtru aceia ldsand
, cuvantu{ incepdturei lui Christos; sd ne ducem spre sdvar-
care incepMura cuvantului ? el 0 pune
r.nal d.eparte zl.cand: Nu iardfi ,temelie a pocdintei, pu-
.tnd dtn lucrurt moarte, # a credintei intru Dumnezeu
J
fi
a nvdtdturei botezurilor, a punerei mdnilor, a in-
vierei mor/ilor, fi a judetului celU;i Ded, dad. a-
'ceasta este iocepatura, apoi ce alta este credinta no astra
decat de a din moarte, *i prin duhul a
in invierea morti1Qr, a judetului celui
'OIC? S:e este ineepatura ? Nimic alta, de cat ca
vleata care nu avea pana atund un mers regulat !?i
exact. Dupre cum eel ce incepe a invata carte mai iotai
b
. 1 "
,Ule a ta a invata literile, tot asemenea l?i
, tmul trebUle a mai iotai to ate acestea cu exactitate
-:;;i de nimic sa ' nu se indoiasca. lara daca cumva ar avea
nevoie de invatatura, nu are inca pus a temeliea
'Caci temeliea trebue a fi bioe afundata, sa
bine, sa nu se Dara daca ar urilla ca cineva
catihizat botezat, dupa zece qni sa fie ne- ,
VOle de a asculta cele ale ca trebuie sa
'Creaza in iovierea morti1or, atunci de sigur ca' inca nu
caci el cauta ineeputul
cum ca, credinta este temelie, iara celelalte constituiese
dadirea, asculta pe apostol ce spune: Eu mai mare te-
melie am pus, iard altul zidefte... Jard de zide#e cineva
pe aceartd temelie aur argint, pietre scumpe, lemne, jan,
irestie"t! . (1. Cor. 3, 10-12).
<Nu iard!i temelie tl pocdintei pUind din lucruri moarte
zice. Dara oare ce va sa zica : sa ne ducem spre
var#re? zice, spre bolta cerului adeca
. . '
avem vleata emmenta:.. Ca despre cum cand e yorba de /
totul litera A, iara temeliea aeeasta spri-
Jme cladlre, tot vieata curata are de te-
me1ie ' credintei. Fara de aceasta nu este cineva
crel?tin, dupa cum nu poate fi. nici dadire lara temelie,
)ii nici nu poate deverii cine va invatat, fara sa stie mai"
- 148 -- '
inUi literile. dad cineva vel?nic, se pe
Ia.nga litere, sau se perinda intr .una
temeliei nu pe la.nga cladire, de slgur di mCI-odata
nu va fi' eeva de da.nsuL Tu insa sa nu 'ti inchipui col .cre-
este injosita, dad este expresmne
IUere col toata puterea ea este, dici Zlce: eeL
ute pdrta,f laptelui, nu ute $tiutor de cuvantul dreptatet,
eaci prune ester. prin lapte nu numel?te doara
credinta, ci col a se IndOl despre rezultatele. cre-
dintei, este a, unei cugetan tampI.te, . care are neVOle
. multe vorbe. Cad dogmele credmtel sunt sanatoase l?t
puternice, l?i noi numim desava.rl?it pe acela .care odata
cu credinta are l?i vieata curata. Dara. daca c.meva poate
ca are credinta,insa face. rele, apol de slgur col se
tnd6iel?te de credinta ce are, !?i '!;'i joc de invata-
tura ei, !;ii deci cu drept cuvant H numlm prunc, care se
intoarce la litere, se intoarce la inceput. Astfel col de am
avea ca.t de multi ani tn credinta, dara nu fi
citi intra.nsa, suntem prunci, ca.nd .nu dovedlm ? Vteata
buna in aceasta credinta, dnd inca deabea atunel punem
terneliea. ' .
Pe acel?tiia deci impreuna eu v.ieata .lor ii l?l
pentru alt-ceva, ca clatinati in credmta, !;it ca a:vand ne-
voie de a pune temeliea pocaintei din lucrun
Cel ce trece dela 0 stare de lucruri la alta, trebUlc mal
tnta.i sa ac'uze pe cele vechi, lasand pe una, alega.nd
alta, l?i a se departa cu buna voie! !;ii numai
a trece la ceialalta stare de lucrun;, dara daca ar trebUl
ca ' iaral?i se intoarca' la cele dinta.i, cum va putea a
se atinge de cele de alooilea? I?eci, pu.tern spune de
lege? zice. Am aCllzat-o odata, !;it apol
la ea. Deei au doara strica legea przn credznta? sa nu
fie.' ci intari'm Legea. Eu dara am spus aiei despre
eel rele. Cel ce voie!;'te a trece spre fapta buna,
intaieste dator de a se. de rele, aceta
a trece spre cealalta vieata, caci pocamta nu
are putere de a-i arata curarI. De aceta de
tezau, ca astfel' ceia ce n'ar fl putut Iuc,ra pnn
aceia sa se fadi prin harul lui Dec!,. mc!
pocainta nu este deajuns pentru c! trebUle
- 149-
aiba cu sine botezul. Doara fiindca botezul trebuie a .
premerge, apoi l?i cel ce se boteazci trebuiemaiinta.ia!;ii
pacatele sale !?i a Ie con damna.
Dara oare ce va sa zica: $i a invdtaturei botezurilon?
de vreme ce nu' sunt mai multe botezuri, ci numai unu!.
De ce dara a spus aid in numarul plural? Pentru ca a
spus mai sus: lVu iara;i temetie a pocainlei pUind-.. Ca
daca i-ar fi botezat iaral?i, l?i i-ar fi catihizat de la inceput,
daca botedndu-se i-ar fi Invatat din inceput ce
anume trebuia sa faca, !;ii ce nu trebuia, desigur Cel ar
li ramas neindreptati vel?nic.
< $i a 'pUnt'rei ma,!ilon) zice, caci astfel luau !;ii Duhul
smnt) fi pUindu-;i Pavel manile peste e,i, ziee, au venit
DuhuL S/ant (Fa pt. Apos. 19, 6). !;>z a invierei mor/ilor ..
Aceasta se face la botez, l?i se intarel?te prin marturisirea
'Credintei ..,)i a judetului celui vefnio. $i de ce oare a
spus el aceasta? Fiindca era natural ca tn sa se clatine
in credinta deja prim ita, sau sa vietuiasca rau !;'i in tran-
davie, apoi ,apostolul Ii zice: Privegh!at
i
. Nu va este
slobod a zice: Daca vietuim in trandavie, ne vom bo-
teza iaral?i vom I fi catihizati, vom lua Duh
Sfant. Daca vom cadea astazi din credinta, vom putea
din nou a spala pacatele noastre, boteza.ndu-ne iaral?i,
a ne invrednici acelora!;ii bun uri ca 'l?i inta.i: Va
zice, inchipuindu-va acestea. Cd eu neputinfa este eelor
ee s-au luminat odatd fiau. gustat darul eel cerese, fi
pdrta# s' au /acut Duhului Slant, fi au gustat cuvantul
eel bun al lui Dumnezeu, fi puterile veaeului ceLui viitor,
# au cazut ea iarafi sa se invoiasea spre pocdinta, a doua
oara rastignind lor # pre Fiul lui Dumnezeu fi batjoeo-
rindu-/ (Vers. 4- 6).
$i privel?te . ca.t de poruncitor incepe vorba: Cli
cu neputinfd este, zice, deci nici decum sa nu
imposibilul. N-a zis doara: nu trebuie, nu este in inte-
resul vostru, nu este slobod ci cu neputinta .. in cat ea .
sa-i aduca la desnadajduire, daca au fost deja \uminati
()data. Apoi adaoge: fi 'au gustat darul eel cerese , a-
deca cdaca v-ati invrednicit iertarei paeatelof fi partafi
s au facut Duhului Sfant, ,fi au crustat cuvtintul cel b '.n
. . h
.at lui Dumnezeul>. - aici desDre
150
# puteriLe veaeu!iti eelui viitor. Ce el put.eri?
sau facerea mipunilor, sau arvona DuhulUl. Ct au eazut,
zice ea iara!i sa se invoiased spre poeainta, a doua oara
loru pte Eiui lui Dumnezeu,
..s a se invoiasca spre poeainta , adeca pocalOta,
expresiunea spre poeaintd (8t<; !J..8"Cciv0 w.v) este
cu prin poeainta (otci P.8"Cc/'VOlW;). Dara ce ? Qare a
apostolul pocainta? Nu pocainta a ;a fie! C1.
Inoirea ei prin botezul de adoua oara. nazIs ca este
cu a se ihoi spre de a
tacut, ci cum este cu neputinta a spus-o pnn expresmnea
'l.a doua oardrastig nind. S a se inoiased , se
face nou, iara a se face nou, depinde numai de botez.
<1./noi se vor zice ea ale vulturului tineretel
e
tale (Ps,
102, 5). este ca pe cei inoit
i
In-
invechit
i
prin pacate sa-i scape de vechime faca
voinici puternici, insa ca sa-i aduca din nou in stra-
lucirea cea dintai, este cu neputinta, fiindca aeolo a fost
totul al harului Sf. Duh. '
A doua oara rdstignind zice, pre Fiullui Dum-
nezeu baijoeorindu-l. Ceia ce el spune aici aceasta
, A .... .,
va sa zica : 4'. botezul este cruce, lmpreuna cu nOl s a.
[" rastignit omul cel vechiu al nostrU1> . ,,!mtreu"!a eu el
ne-am ingropat prin botez intru moarto Deo-
potrivd ne-am faeut ehipuLui morfii (Rom. 6, 5. 4.
compara Filipp. 3, 10). Precum, decl, nu cu pu-
tint
a
de a se rastigni Christos a doua oadi; dici
ar fi a-I liatjocori pre el; ca daca moartea nu-l
stapani, daca a inviat, daca inviere a mal.
puternic deca.t moartea, daca pnn moarte a mvms moar-
tea; daca dupa toate acestea .se toate
cele spuse sunt batae de JOc . Decl, eel ce
boteaza de a doua oara, il pre el. Dect
ce Insamna ca doua oard rdstignind ? Adeca rlis-
tignindu-l din nou . . a: murit
pe cruce, tot nOl am munt pnn nu cu
trupul, ci cu pacatul. . .acnm . moarte
aeela a murit cu trupul, lara m nOl omul cel vechl a
fost inmormantat, a Inviat omul cel nou, eel ce a de-
venit deopotriva chipului morrii lui. Deci dad. este ne-
- 151 -
,
voie de a se boteza din nou, caci botezul nimic alta nu
deca: (moartea) celui ce se boteaza,
lovlerea lUI. Bme a ZIS el a doua oard rdstignind
pre Fiul lui Dumnezeu1;, caci cel ce face aceasta, ca ui-
tand oarecum de harul cei dinainte, astfel ducand 0
viat
a
ca cum ar mai fi un alt botez, desigur
ca se astfel to ate se r<lstoarna pe dos. De aceia
trebue a fi cu. bagare seama ;;i a ne asigura. Dara
oare ee va sa zlca: au gustat darul eel eereso ? Adeca
s'au invrednicit iertarei pacateJor, caci numai lui Dumne-
zeu apartine puterea de a ierta, ;;i harul 0 singura dati
este bar. , Ded ee vom d ee ? Ramanea-vom in pdeat, ea
sa se inmul/easca darul? S a nu fie I" (Rom. 6, 1). Dealt-
daca ca sa fim ma;tuiti prin
har, D1clOdata n am mal fi bum. ea daca un singur har
este, inca ne trandavim; dara daca am sf:i ca ni este
cu putinta de anespala iarc1;;i pacateie, ' oare am mai
ineeta de a pacatui? Eu nu credo
Multe darur,i ni se arata noua aici, ca sa afli zice
v'at
i
invrednicit unei astfel de iertari a pacatelor. ea cel
ce ;;edea inttu intunerec, du;;manul, razboinicul, instrai-
natul, uratorul de Dumnezeu, ratacitul, acesta in .fine de
odata luminat, invrednicit harului Duhului Sfant darului
ceresc, infierei, tmparatiei eeruriJor, ;;i bunuri
tainelor negraite, :;;i apoi nici dupa aceasta devenind mai
bun, ci fiind vrednic de pierzare, invredniciildu-se de
cinste ;;i de mantuire, ca cum ar fi avut mari succese
cum ar putea sa se boteze din nou ? A ea lucrul
este cu neputinta in doua feluri, iara pe eel mai principal
l'a pus la urma: __ s'q.invredniciLde._at.atea
bunuri, daca tradeaza darurile este nevrednic
de a se nici nu mai este Cll putinta
de a se rastlgm lara:;>1 FlUl lui Dumnezeu ; caci aceasta '
este a 'I batjocori.
Nll este, deci, botezul de a. doua-oara, iara de cumva
este, apoi este ;;i al treilea botez, al patrulea caci cel
de dinainte pururea este desfiinlat de cel urma'tor, iara
acesta de altul, ;;i tota;;a la infinit. $i au gustdt eu-
vantul eel bun al lui Dumnezeu" - :;;i nu spune care
putnile veaeuLui eelui viitor , caci a ' trai ca inl!eri.
152 -
a nu avea trebuinta de nimic de a ca aceasta
va fi pricina multumirei bunurilor celor ca
yom intra in acele sfinte, aceasta prin Duhal
numai 0 putem afla. Ce sunt puterile acelea ale veacului
eel ui viltor? Viata cea stare a acea ingereasca.
(. Arvona acestora noi am primit-o de ia Duhul prin cre-
dinta. $i acum spune-mi: daca introdus fiind deja in tm-
paratiea cerurilor, incredintandu-ti-se cele de acolo, tu
le-ai tradat pe toate, 'oare ti se vor incredinta
din nou?
1) Deci, ce? Oare nu este pocainta? zici. Podinta
este, dara botez de a doua oa.ra nu este, Pocainta este, ba
inca are 0 mare putere, de voie!?ti chiar pe cel
mai scufundat inpacateputand a'l scapa de greutatea
lor, !?i pe' cel primejduit a'l pune in siguranta, chiar de
ar fi ajuns in prapastiea rautatilor. lara aceasta se inve-
dereaza din multe 10curL Au doard eel ee eade, zice, nu
se ridiea, sau eel ce se abate nu se intoaree (leremia 8,
4)? Daca noi voim, putem sa ne tnchipuim pe Christos
ian15i in noi, caci asculta ce zice Pavel: iubi(ii mei, pe
car/ ell. durere va nase, pand fe se va inehipui
Christos intru voi (Galat, 4, 19)- numai dad! ne po-
cairn. Dara tu filantropiea lui Dumnezeu. Tre-
buia ca in tot chipul sa ne pedepseasca de la inceput,
dupa ce ne-am bucurat de mii de bunuri,noi pe sta-
panul l'am nesocotit, !?i vieata necilrata am avut; ba inca
nu numai ca nu ne-a pedepsit, ci inca ne-a dat $i mii
de bunuri, ca cum pareea am fi facut mari izbanzi.
Apoi am eazut din nou, dara el niei nu ne pedep-
ci ne-a dat dottoriea pocaintei, care este in
de a alunga a toate pacafele noastre, numal
daca yom ce fel este doftoriea, cum trebuie , sa 0
aplice. Deci, ce fel este doftoriea pocaintei, cum se
prcpara? Mai intai contribuie parerea de rau pentfu pa-
catele dupre cum zice.: Ca lara de legea mea
am eunoseut) paeatul meu n' am aeoperit (Ps. 31, 5),
iara!?i : spune tu Idta de legile tale intai, ea sa te in-
, t\ Partea morala. Despre sfanta cii de dansa sunt vrednici
cei ' eu vieata curata : iara de nu sunt a\ia fel. chiar 0 singura data. de s'ar
,apropiea, osanda vor lua. (Veron.).
- 153
dreptezi't (Isaia43, 26), c Dreptul singur este
pariful sdu, in euvanta1'ea cea dintai (Pild. 18, 17). Al
doiIea, vine diu umilinta: multa. Ca daca vei marturisi
pacatele tale, precum trebuie a Ie marturisi sufletul se
fiindca cugetul il apClsa, '1 Trebuie
apol de a adaoge Ia umilinta altele, daca umilinta este
a:;;a precum 0 avea fericitul David, zicand : q, inima infrd-
;i .smeritd Dumnezeu nu 0 va urgisi (Ps. 50, 19).
C:
ac1
cela ce este infnlnt, nu se ridiea in sus) nu
Cl unul ca acela inca este gala de a ori-ce rele,
iara el nu se ridica in sus. Un astfel de om are inima
infrant;l, chiar de ar patimi reIe, chiar de ar fi batjo-
corit, el sta nu se razbune. Dupa
umilinta apoi, trebuie a face rugaciuni intinse, a varsa
lacrami multe, tn timpul zilei, tn timpul noptii.
Spala-voiu, zice, in toate noptile patul meu, eu laeramile
mele meu voiu uda; neeajitu-m-am si m-am
smerit joarte cps. 7, 7.) Cd cenu;a ea painea
am maneat si batttura mea eu plang ere am amesteeat.
(Ibid. 101, 10). Dupa rugaciunile cele lungi facute, estch
nevoie de eleimosina multa, cad ceiace mai ales face
puterniea doftoriea pocaintei, aceasta este. Si precum se
intampla cu ajutoarele doftorilor, ca din buruienile pe
care Ie ia bolhavul ca doftorie, una este cea mai princi-
pala, tot cu pocainta, ca aceasta (eleimosina) este
buruiana cea mai principala, cu dansa totul' se 'rena!?te.
Caci asculta ce spune sfanta Scriptura : Dati-Ie milostenie,
;i toate vor Ii votta curate (Luca 9, 41), iara!?i: c Cu
milostenie eredinta se curdld ' pdeatele Foeut
il va stinge apa, # milosteniea va curdti paeatele
(Slraw 3, . 30. 28, 3). Dupa aceia apoi a nu se infuriea
denimic, nici a uri pe cineva, si a ierta tuturor.
Omul asupra omului, zice, tine manie, ;i de la Dumnezeu
cere vindecare' (Sirah 28, 3). fertali, ea sa vi sd ierte,.
(Math. 6, 14). Vine apoi faptul de a intoarce fratii din
ratacire. 7 u oare eand intoreandu-te) zice, pre
Irajii lei (Luca 22, 32). Inca catra pteoti a se purta
prietenie: li.# de va Ii facut pdeate, zice, se vor ierta
lui (Jacob. 5, 15). In fine,a proteja pre cei nedreptl'iNi, a
nu ave a manie . asupra cuiva, a suferi toate eu blandete.
- 154-
Oare mai inainte de a afla ca prin podlinta se' spala
pacatele, nu erati infrico!iiati, ca nu mai este alta bae,
!iii din aceasta pricina va desnadajduise-ti cu totul? Acum
dupa ce ati aflat prin cate se poate ca!iitiga pocainta !iii
iertarea pacatelor, !iii ca vom putea sa indepartam de la
noi totul, daca vom voisa facem intrebuintare de dansa
precum trebuie, de ce iertare ne vom putea invrednici
. daca nici macar nn ne gandim la pacatele noastre? $i
daca este aceasta., toate se savar!iiesc cu bine. Ca dupa
cum cel ce a intrat pe u!iia, este inauntru, tot a!iia ;;i cel
ce se la pacatele sale,' va ajunge negre!iiit ;;i'la
vindecarea lor. Daca poate zice: suntpacatos, tnsa nu
se gande;;te la felul pacatelor, ci mimai zice simplu: am
pacatuit cut are 9i cutare, de sigur ca nici odata nu va
inceta a pacatui, va marturisi pururea ca este pacatos,
dara de indreptare nu se va ingriji nici-odata. lara de
va face inceput, nu mai incape indoiala ca 9i celelalte
vor urma. Dealmintrelea pretutindeni 9i in toate inceputul
este greu) dara cand inceputul il vom face, toate ni vor
p.area 9i u90are, !iii cu lnlesnire de implinit.
Sa incepem dara, va rog, unul cu rugaciuni indelungate
altul cu lacrami necohtenite, altul fiind mahnit, fiindca
nici mahnirea nu este ceva mic!iii nebagat de seama
Pentru pacai, zice, putin I-am intristat pre ei ... fi s-a
intristat ... si I-am tamdduit pre el, si cdile lui ie-am vdzut"
(Isaia 57, 17, 18). Cu totii insa vom smeri sufletele noa-
stre prin milostenie, prin a nu uri pe aproapele nostru,
!iii nici a ne razbuna. Data intr'una ne gandim la paca-
tele noastre, nimie din cele pamante9ti nu ne va putea
ingamfa, nici bogatie, nici stapaniea, nici cinstea, ci !chiar
de am sta in carita imparateasca, vom ofta din greu.
F iindca !iii fericitul David.a fost imparat, totu!iii zieea:
Spala voiu in toate noptile patUl meu, si cu lacramile
mete' asternutul meu voiu uda'ir. (Ps. 6, 7), 9i eu toate
acestea cu nimic n'a fost vatamat de porfira sau de dia-
dema imparateasca, !iii nid nu' s'a trufit, caci se !?tia pre
sine om; !iii fiindca era cu inima infranta,. el suspina. Caci
ce sunt oare toate lucrurile omenesti? Tarana !iii eenu!iia,
'!iii ca praful ce-l spu1bera vantul,' fum. urn bra frunza
purtata de vant l?i floare, vis, poveste, 9i mit, vant !iii
- 155 -
aer u!?urel, pan a ce zboara in vant, zefir ce trece repede
!iii poate ceva inca mai mic de cat toate acestea. Caci
spune-mi: ce crezi tu mare !iii insemnat? . Ce dcmnitate
o crezi a fi mare? Aceia a consulului? fiipdca multi i!iii
Inchipuieca nimic nu este mai mare ca aceasta demni-
tate. Dara !?i cel ce nu este consul, cu nimic mai prejos
nu este de cat acela care a ajuns intr'atata stralucire,
9i atat de mult este admirat; !?i acela este in aceia!iii
demnitate ca 1?i acesta, 1?i amandoi nu vor mai fi dupa
putin timp. Cand a ajuns Consul? spune'mi; !iii de cat
timp? De doua zile? Aceasta se petrece !iii ,in visuri.
Dara zici tu, demnitatea aceasta este vis 1>. Si ce este
aceasta? Caci ceiace se petrece ziua nu este vis? De--ee
riu Ie numim oare pe ace lea mai cu seama vis? Ca dupre
cum visurile - viind ziua - se dovedesc a fi nimic, tot
asemenea !iii acestea, viind noaptea, se dovedesc a fi
nimic. Caci fie noapte fie zi, de-o potriva s'au bucurat
de timp, !iii in mod egal a impartit tot timpuJ. Dupre
curncineva in timpul zilei nu se bucura de cele petre-
cute noaptea, tot a9a !iii in timp de noapte nu este cu
neputinta a se bucura de cele petrecute ziua. Ai devenit
Consul? !iii eu in timpul noptii. Eu noaptea, 9i tu in
timpul zilei? $i ce inseamna? Ca doara nici nu ai mai
. mult de cat mine, de cat poate di se spune ca cutare
este Consul, !iii del a avea pIa cere din vorbe ajungi a erede
caai ceva mai mult. .
Dara sa spun aceasta mai clar. Daca eu de pilda zic
cutare este consuh !iii eu ii fae placere. cu vorba, oare
acea vorba nu a !iii ie!iiit in acela!ii timp cand s-a !iii grait?
Tot a!?a sunt lucrurile 9i aici: indata ce s-a aratat ca
Consul, 9i nu mai este. Sa zicem cll a fost pus pe un
an, pe doi, pe trei sau patru; dara unde sunt cei. zece
cari au devenit Consuli:? Nicairi. Dara Pavel nu a!iia, caci
el traie!iite ve!?nic, nu numai 0 zi sau doua, sau zece, !iii
doua-zeci, sau trei-zeci, nici zece ani, sau doua-zeci, sau
trei-zeci, !?i apoi s-a sfar9it cu el, caci!iii al patru-sutelea
an a trecut, 1?i inca !iii acurn . este stralucit, ba inca cu
mult mai stralucit de cat cand traia; $i acestea aici pe
pamant, caci despre stralucirea cea din ceruri a sflntilor
cine ar putea sa reprezihte precum trebuie? De aceia
-- 156 --
va rag, ca aceasta stralucire sa 0 cerem, pe aceasta sa
o alungam, dl sa ne invredniCim de dansa, fiinddi cu
adevarat aceasta este stralucire. Sa ne departam dara
de cele ca sa afiam har mila intra Chri:,tos
Iisus Domnul nostru, caruia impreuna cu Tatal cu
Duhul Sfant, se cade slava, stapanirea cinstea, acurn
pururea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA X
"Cd pdmantul care bea ploaia ceea ce se pogoard- peste
dd..nsul de multe ori,- si rodeste iarbd de treabd ace/ora de
care se si lucreazd, prime#e binecuvantare de la Dumne-
.'3eu. far care scoate din sine spini ;i ciulini, netrebnic este,
;i aproape de bldstdm, al cdruia sfarsit este , spre ardere('
(Cap. 6, 7. 8.)
Cu frica sa asculUlm cuvintele lui Dumnezeu, eu frica,
zic, !?.i cu cutremur '"Sluji/t Domnului, zice, cu fried,
si vd bucurati lui cu cutremur" (Ps. 2, 11.) Dara daca
pana bucuria veselia noastra trebuie a Ie avea eu
!frica, cand inca cele graite sunt - ca eele
de aici - de ce pedeapsa nu yom fi oare vrednici, daca
nu ascultam cu frica cele graite? Caci dupa ce spune ca
este eu neputinta ca cei ce cad sa se boteze deadoua
oara, prin botez sa iertarea pacatelor, dupa ce
arata grozavenia faptului, la urma adaoge: "Cd pamantul
care bea ploaia ceea ce se pogoa1'a peste dansul de multe
ori
J
si rodeste iarbd ddreabd ace/ora de ca1'e ra si lucreaza,
primeste binecuvantare de La Dumnezeu, iara care scoate
din sine spini si ciuLini, netrebni.-: este)si aproape de bles-
tem, al ca1'uia sfarsit erie arderea" Sa ne temem, deci,
iubitilor. N u este a lui Pavel aceasta amenintare, nu sunt
ale unui om aceste cuvinte, ci _ sunt ale Duhului Sfant,
. ale lui Christos, care printransul. -$i oare cine
. este curat de ciuline? Dara chiar de am fi curati,
nici nu trebuie de a ne incuraj3., ci a ne
teme, a tremura, ca nu cumva ciulin'e sa rasara in noi.
Cand insa noi cu totii suntem plini peste tot de spini
- 157 -
ciulini, dzuti la p1\mant, Cum yom mai avea curaj?
spune-mi. Ce este, care ne facepe noi de a ne trandavi ?
Ca dac1\ eel ce i se pare ca sta, trebue a se teme sa
nu cada, "Ceiui ce i se pare cd std, sdia aminte ca sd
nu caza" (1. Cor. 10, 12), apoi eel ce a I cazut, cum ar
trebui oaresa se ingrijeasca de a se ridica? ca daca Pa-
vel. se teme, ca nu cumva propoveduind altora, el sa de-
vin1\ netrebnic, se tcmea ca sa nu se faca netrebnic,
eI care era atat de ineercat. de trebuitor, apoi oare noi
cari deja suntem netrebnici, ce iertare yom avea, neavand
nici 0 frica, ci ea din obice!u numai suntem alipiti
umplem Sa ne temem, deci, iubitilor. "Cd
se descopere mania lui Dumnezeu din cer" (Rom. 1, 18),
zice, s1\ ne! temem, ca se descopere nn numai peste ne-
ci Jlpeste toatd nedreptatea" Ce este toata ne-
dreptatea? Adica mare, micc'i. Aci se face aluziune
la filantropia lui Dumnezeu. Sub nume deploae el tnte-
lege invatatura, ea ceia ce a spus mai sus, zicand:
"datori /iind voi, a Ii invdtdtori aceasta 0 spune aici.
Pretutindenisfanta Scriptura a numi invatatura
ploae, dupii cum de pildii zice: "voiu porunci norilor, ca
sd nu ploae peste dansa ploaie(( (Isaia 5, 6), fiind
de vie -- ceia ce aiurea foame de paine sete
de api. $i iara!?i aiurea: "Raul lui Dumnezeu s'a um-
plut de ape" (Amos. 8, 11.);
"Cd pdmantul care bea pioaia, ceia ce de multe ori u
pogoard perte danruL", zice. Aici el arata ca :;;i primiau
dan:;;ii, cu vantul, it beau, ca de multe ori s- au in-
vrednicit de aceasta, :;;i ca nici nu s-au folosit. Ca
daca n'ai - fi fost cultivat, zice, dad. nu te-ai- fi bucurat
de ploi la vreme, nn ar fi fost raul a1M de mare, dupre
cum zice : "De nu afi Ii venit, si de nu /i-asi P' grdit lor,
pdcat nu ar avea" (loan 15, 22); iara daca de muIte ori
ai baut (ploaia), de multe ori 0 aiprimit, pentru ee ai
scos din sine'ti altele in loc de roduri? "Am asteptat,
zice, ca sd facd struguri, si ea a jacut spini" (Isaia 5,
2). Ai V3zut cii Scriptura peste tot locul paca-
catele spini? caci fericitul David zice. ,,1ntorsu-m'am
Spte chinuire, cand s'a infipt mie glzimpul" -(Ps. 31, 4.).
Caci . ghirnpul nu trece doara repede pe deasupra, ci
158 -
intra in picior, -'- de ar dimanea putin din el, sau dadl
I-am scoate, in totul, acel putin ce-a dimas, va pro:'"
duce dcopotriva dureri, ca intregul spine. ;;i ce spun
eu acel putin? Chiar dupa scoaterea lui cu totul, lasa
inca pentru mult timp durerea in rana, este nevoie de
multe doftorii mult necaz, spre a se ran a de
dureri. Tot a;;a ;;i cu pacatul, cad nu este deajuns nu-
mai de al seoate, ci trebuie inca a vindeca ;;i loeul ranei.
Ma tem insa, ca nu cumva cele graite aici sa fie spu$e
mai mult pentru noi, de cat pentru a1tii'}J Ca pamantul
care., bea ploaia ceia ce se pogoara, zice, peste dansul".
Pururea, bern) pururea aseultam, darade'ndata am pier-
dut umezeala, rasarind soarele pentru acei spini scoatem
din noi. ;;i care sunt acei Spihi? Sa ascultam pe Christos,
care zice ca: "Grijile 'lIeacutui acestuia, inselaciunea bo-
gdtiei inneacii cuvantul, sineroditor se face" (Math. 13, 22).
, Ca pamantul care bea ploaea, zice,ceia ce de multe
ori se pogoard peste dansul, rodeIh iarba de treaba".
Nimic nu este atat de trebuitor, ca curateniea vietei, nimic
nu este atat de armonios ;;i pla.cuf, ca vieata eminenta,
nimic nu este atat de potrivit, ca virtutea. Si '
zice, iarba de treaba acelora de care se # lucreazd, pri-
meste binecuvantare de/a Dun;znezeu". Aici el pune pe
ca cauza a tuturor, atingand pe nesimtite pe
Elini, cari atribuiau puterei pamantului producerea rodu-
rilor. Ca nici manile cultivatorilor, zice, nu sunt acelea
care mi;;ca pamantul la producerea roadelor, ci numai
porunca lui Dumnezeu, pentru c,are zice:
binecuvantare dela Dumnezeu. Dara tu cum e1
vorbind de spini n'a zis spini , nici ca a intre-
buintat acest cuvant placut, ci scoate din sine spini, ca
;;i cum ar zice cinev.a < da din el atara, azvarie din eb.
Netrebnic este # aproape de blestem. Vail Cata indem- '
nare cuprinde ,cuvant I A spus ca blestemul este
aproape, tnsa inca nu este blastem; dara cel ce inca n'a
cclzut in blestem, ci numai ca este aproape, de sigur' ca
v'a putea sa se departeze. inca nu numai prin aceasta
a mangaiat auditorul, ci ;;i prin cele ce urmeaza, caci
n-a zis numai ca este netrebt;lic, ;;i aproape de blestem,
va fi arsa, ci cal cdruia sfarlitul ute spre arden!"
- 159-
daca stc1ruie;;te a ramanea pana la a;;a ca daca
vom taia spini vom arde, yom putea ' sa ne
de de bunuri, ;;i sa devenim trebuitori bucurandu-ne
de binecuvantari. Cu drept cuvant inca a mai numit
pacatul ciulini scoate din sine, zice, spini Ii ciulini, a1?a
ca pun mana pc dansa, te intapa, ;;i este gretoasa chiar
la vederc., '
Atingandu-se deci de deajuns ;;i
mustrandu-i, la urma iara;;i ii mangae, ca nu cumva 10-
vindu-i prea mult, sa-i doboare la pamant, caei tot lovind
pe un trandav, mai trandav tl facio Deci, nici nu-i lingu-
;;e;;te in totul, ca nu eurnva sa-i faca a se ingamfa, dara
nici nu-i cearta intr'una, ci cate putin mustrandu-i, multa
vindecare Ii aduce prin cele ce urmeaza'. CacL ee spune
el? Nu ca desnadajduiti Ie vorbim aeestea, zice, ;;i nici
ca cum voi ati fi plini de spini ;;i ciuline, ci ea te;-
mandu-ne ca nu eumva sa se intample aceasta. Mai bine
este voua a va de cuvinte, decat de a simti du-
rerea in fapte 1>. ;;i aceasta de sigur ca vine tot dela inte-
lepciunea lui Pavel.N'a spns apoi <ni se pare, sau cre-
dem, sau ne a;;teptam la aceasta, ci: lnsa avem ade-
verire pentru voi, iubi!ilor, de cele mai bune, care se
fin de mandrie, macar de Ii ala grdim (Vers. 9), ceia
ce ;;i Galatenilor scrirnd, Ii zicea: Am adeverire de voi
intru Domnul, ' ca alta nimic nu veftgandi" (Galat. 5, 10).
Acolo spune pentru di erau toarte desnadajduiti,
de vreme ce nu-i laudase din cele prezente, apoi 0 face
aceasta din cele viitoare, zicand : cd nimic alta nu vefi
gandil>. N'aspus nu ganditi ci nu yeti gandi; - iara
aici din cele prezente. Ca avem adeverire pentru voi,
iubifilor, de cele mai bune, Ii carele se tin de mantuire,
macar de ala graim'"
;;i fiindca de la cele prezente nu avea atatea de spus,
apoi el zicand mangaerea dela cele trecute
;;i zice: Cd 1tU este nedrept Dumnezeu, sa uite lu,crul vos-
tru Ii osteneala dragostei, care ati aratat spre numele lui,
cei ce ali slujit s /in/ilor si slujtti (Vers. 10). Vai! Cat
de mult Ii-a ridicat !?i Ii-a Imputernicit sufletul, pomenin-
du-Ii de lucruri vechi, punandu-i in necesitatea de a
nu se a;;tepta ca Dumnezeu sa-i uite. N umai eel care nu
- 160-
I este bine speranta In Dumnezeu poate
_p1:lcatui, sa zica ca Dumnezeu este nedrept. ca i-a
silit pe toti de a numai decat cele vjitoare. Cad
pe cel descurajat desnadajduit dela cele prezente, H
va putea tndrepta cineva prin nadejde3 celor viitoare.
precum tot el scriind Galatenilorli zicea:> ",Alergati
bino Atatea ati patimit in zadar, de este in zadan
(Gal. 5, 7, 3) 4)?;>i precum aici impreuna cu certarea
ppne lauda,zicand: "Ca fiind datqri voi a /i invata-
.tori pen'ru vreme , tot aici: Ma mir cd aia decu-
rdnd va mutafi1> (Hid. 1, 6). unde lauda este amestecata
Cll certarea, fiindca noi ne miram'cu adevarat, cand fiind
vorba de lucruri mad, unJia cad. Ai vlizut cum lauda este
amestecata cu invinovatirea cu defaimarea lor?
;;i apoi el nici n'a spus acestea ca din partea sa numai.
Cl ca din patte a tuturor, caci, n'a zis: sunt incredintah,
ci cAvem adeverire ca cele bune folositoare vor fi cu
voi. Aici pentru viata, sau ca poate spune de
rasplata ce vor avea. Apoi spunand cele de mai sus, ca
este netrebnic, aproape' de blestem, ca Ii
va fi spre ardere, la urma pare ca Ii-ar zice: tnsa aces-
tea le i graim nu numai decat pentru voi d\ci Nu este
nedrept Dumnezeu, sd uite IUC1Ui vostru osteneala dra-
gosteh zice: Deci, de ce Ie-am spus aceasta? Fo/tim>
zice, ca fiecare din voi aceea# sarguintd sa arate spre
adeve1'irea nddejdii pand in sfar#t ca sa nu liti lene;i,
ci urmdtori eclor ce mo;tenesc /agaduintele prin credin(d,
Ii prin indelunga rdbdare (Vers. 11, 12).
cCd po/tim zice, adeca. nu numal ca voim, ca vo-
intq noastra se in cuvinte, ci poftim inca ca
yoi cu totii sa va tineti de virtute, nu numai ca !?i cum
v'ar parea rau de cele dinainte, ci ca pentru vii-
toare va n'a spus,ca de cele trecutesunteti
de condamnat, ci de cele prezente, caci v'ati ati
devenit trandavi. Dara cu cata intelepciune
impletit el cuvintele, cum n'a lovit din greu. Cad ce
spune 'el? $i pojtim, zice, ca fiecare din voi ,aceea;i sar-
g-uinta sa arate spre adeverirea nddejdei pand in sja-rlib).
Aceasta este de admirat in intelepciunea lui Pavel, ca
nu arata ca ii s'au irriputinat, sau ca s'ar fi Cli
161
totul. Caci cand el zice : Foftim ca fiecare , din 'l!oi
aceasta Inseamna. E ca cum ar zice cineva: "voiesc ca
sa te gandel?ti pururea, ca ceia ce ai fost mai inainte
2.ceasta sa fii acum, l?iln ceia ce face ca
sa fie .mai blanda, !?i mai bine primita. ;;i n'a zis
cela <:e ar fi fost poate rezultatul autoritatei
ca .dascal, CI a spus ceia ce este izvorat din dragostea
lUI ceia ce e mai mult de cat a voi; cpo/lim
ca . l?l cum pare ca zicand: iertati-ma daca poate yom
grai c(!va greoi I
, "Fo/tim ca fieca1'e din voi aceea;i sarguinfa sd
s.t:
re
adeverirea nadejdei pand in "Nadejdea,
P?arta toate, ea pe toate Ie Nu va Im-
putlOat
l
, nu v.a des.nadajd.uiti, ca nn cumva nadejdea
voastra sa devlOa pnsaselOlca; caci cel ce face celebune
bune nadajduie!?te a avea, nici-odata nu' se
'" Ca sa nu (iti lene;i. Acum tn minut sa.
nu fit
i
? cu toat:e acestea mai sus zicea :cDe vreme ce
trdn.davi v' ali cu auzurile . Prive!?te lnsa cum tran-
dclvlea lor a IntlOs-o pana la auz. A:ci lucru
a dat a. se i?te1ege, fosa tn loe sa ziea ,nu in
trandavle:., It spune: "De vreme ce trandavi v' ali fdc'ut
cu auzurilo. ea expresiunea sa nu fili este
ziza pentru viitor, care nefiilld prezeot inca nici noi nu
putem fi nlspunzatori. eel ce este indemna't de a se in-
griji pentru prezent - ca unul ce este - 'poate ca
s'ar face mai pc dnd cel \.e cste indemnat a
se ingriji pentru vii tor, nu va fi Po/tim, zice, ca
dtn voi. Mare este dragostea lui, caei 5i eelor
man., celor mici Ii pe toti Ii
OIel pe unul nu 'I trece cu ci aceia!?i dra-
goste are ca..tra fiecare, egaIitatea pentru toti, de unde
se. vede ca I-a convins inca mai mult de a primf cu buna
vOlOta cuvintele lui cele greoae.
c Ca sa nu fili lenefl zice. Pre cum lenea vatama
to.t vatama sufletul, faeandu J
molatlc neputineios spre fapte bune. Cei urmatori
. I )
Zlce, ce or ce mOfienesc jdgaduintele prin credi-n{a prin
rdbdare . ;;i cine sunt 0 spune mai la
vale. Mal sus a fost zis fiF urmatori succeselor voastre
II
- 162 -
dinainte) iara dupa aceia, ca nu sa ' 1 lntrebe :
care succese?- ti duce tocmai la Patnarhul Abra am,
scotand de aici pe deoparte exemplele celor ce au avut
succese, iar pe de-alt;;t sa nu '!?i d i pa-
rasit
i
de Patriarh j sa nu lnchipmasca ca fimd dl.spre:
tuit
i
ca nevrednici de vr' un cuvant,. au .fost paraslt
1
,. C1
sa 9
tle
ca aceasta mai este baxbatl,lor .
voinici, de a '!iii petrece vl eata 10 Isplte, :;;1 ca Dllmnezeu
asUel face cn oamenii mari !iii minunati . Trebue, Zlce,
a Ie rabda tpate en bunavointa , caci aceasta este a c.rede:
Dara dad zice : Jti dau, !iii tu iei indata, de a., mal
crezut atunci Caci aceasta nu mai este a credlOt
el
tale,
zice, ci a mea,' celui ce tiam dat. Daca zie apoi, ca. dau,
ca voiu da dupa 0 suta de ani, pentru care t.u nu
te - apoi at unci m'ai crezut de
eredint
a
, atunci tiai format ideia cuven.ita despre
Ai vazut dara ca C:e multe ori necredmta VlOe nu dm
desnadejduire numai, ci din 9
i
.
rabdar,e, san nu din eelor fagadUlte r L a '!tu ,
este nedr ept .oumnezeu sa uite lucrul tJost ru !i
dragostei, ca're ati aratat spre, 1Zumele . c:i ceo att slupt
sfintiLor ii slujiti. zice. Man lucrur: II ma,rtu.nsqt e. lor
aid si inca mari prin bunavointa, cela ee 9
1
alUrea Zlce:
1/. $; 'llumai precum a'[' eam midejde, ci pre
s' au dat i'ntdi Domnului !i noud prin voia lui ])umnezeu"
m." Cor. 8, 5). '
. I/. Care a(i ' ardtat , zice, spre numele lui, cei ce , ati slu/it
sfinttlor ii slu/iN. Prive;;te cnm . ,Ii adao:-
gand: slujiti , aded astazl atat
a
tot-
odata, aratand ca nn aeelora au sluJlt, Cl 1m. Dumne.zeu:
Care ali aratai, zice. nu spune: sfintdor , el
Dumnezeu caci aceasta , va sa zica sp?'e numele tzu ,
adeea prin numele lui tbate ati tacut. Deci, zice, eel ce
se bucura de atata dragoste ravna din partea
nu va va dispretui nidodata, nu va va uita 1> . ,
I) Acestea auzindu-le, va rog a sluji sfintilor. !1e-
. care eredindos este stant, prin faptul ca este cred1Oclos.
, -.- ... ... ..--..
;) Pm-tea morala. Despre podtnta despre fo1osul lacramilor. Nu lrebue
a ne mania san a ne razbuna, ci a ierta celor ce ni ..., despre
eleimosina. (Veron),
- 163 -
:;;i chiar mirean de ar fi cineva, este sfant. Cd se
le$te barbatul necredincios prin femeie (credincioasa), si
/emeia necredincioasa prin bdrbat (credincios)'J; (I. Cor. 7,
14). Prive$te cum credinta tace sfintenia. Chiar lumean,
deci, de am vedea in imprejurari grele, sai intindem
mana de ajutor) ;;i nu numai catra cei ce stau prin munti
sa tim grabnici, fiindca daea sunt sfinF ;;ieu cre-
dinta, ;;i eu vieata, dara aceia sunt cu credinta.
multi ehiar 9i cu vieata. Nu numai cfmd vedem vr'un
monah in inchisoare' sa intram, iar cand vedem vr'un
lumean sa nu intram, eaci ;;i acesta este stant, acesta
este frate . Dara ce? zici tu; daca estc poate necurat
spurcat ? A, culta ( e spune Christos: 'f.Nu judeca/i, sa
nu /iii judecati (Math. 7, 1). ,Tu, fa 'aceasta pentru Dum-
nezeu. $i ce spun eu? Chiar Elin de am vedea, tntr'o
imprejurare grea, trebue a-i face bine; in fine oricarui
om aflat in imprejurari grele, trebuie a-i face bine,
inca eu atat mai mult dnd e credincios lumean. Caci
asculta ee spune Pavel, ca : .sa facem bine catra toti, si
mat vartos catra ai nostri de 0 credinta . (Gal at. 6, 10).
Insa nu ;;tiu cum s'a introdus, 9i cum tnca
obiceiul acesta. Caci cel ceo cauta numai pe monahi,
numai acelora voie:;;te a Ii face bine, numai de dan;;ii
se ;;i spune: daca nu este sfant daea nu este
drept, dad nu face semne ;;i minuni , nu-i dai , mana de
ajutop prin aceasta a vatamat cea mai mare parte a
eleimosinei, ehiar ce a mai ram as in trecerea timpului
o va nimiei eu desavaqire. Pentruca eleimosina aceia
este, care se face celor saraci, celor vinovati respin-
gatori de rale. Eleimosina se chiama a milui nu pe cei
buni, nu pre eei cu suceese, ci pre cei pacato;;i. Si ca
sa afli ca este, aseulta parabola ce spune : om
oare-care se pogora din lerusalim in lerihon, ii a cazut
in ta/hari, cari desbl'acdndu-1 pte el si ranindu-l, sau dus
ldsdndu-l abea viu. $i dupre intamplare un preot se po-
gora pe calea aceea, si vazandu-l pre dansul, a trecut pe
alaturea. Asi/derea si un Levit fiind la aceL loc, viind fi
vazandu-l pre el, a trecut pe aldturea. lard un Samari-
nean mergand pe cale, a venitla el, si vazdndul i s-a
Jdcut mila. $i apropiindu-se a legat ranele lui, turnand
- - 164 -
1i1tl-de-lemn St Vtn, si punlindu-I pe dobitocul sdu la
ia 0 'casd de oaspe(i, si a purtat grije 'de
,ambitiunea lui cea mare, caci adouazi la plecare seo:-
doidinari a datgazdei, zicand:
,tlsi oriee'l!ei mai eheltui, eu cand md vozu zntoaree, votU
tie", (Luca 10, 30, urmatorii). Dara tu ce
'parabola a spps. El n'a zis ca un Iude.u a faeut acest
bine unui Samaritean, ci ca un Samantean a facut a-
'ceasta.
Aeestea deci auzindu-le; sa nu neingrijim numai de
'cei credinta cu noi, iara de altH sa
Tot daea vezi pe cineva reile, de. mmlC
sa nu te mai interesezi la urma, CaCI eel ee
',tale are dreptul deajutorinta. Ca daca tu can.dvezi. poate
vru'un asin muncit, te nu mai intrebl a1 cm este,
eu atat mai mult nu trebuie a intreba sau a cerceta pe
tin om al cui este. Al lui Dumnezeu este, fie el Elin san
Indeu, chiar de ar fi necredin.cios! are
de ajutor, Daca ti s'ar fi tngadmt tie de a I
a'l judeca, poate ea ai face: bine, dara
lui nu te lasa de a'l cerceta. Ca daca nOl nu trebme a
,nici pe eei sau a ne interesa cu ama-
nunt
ime
de afacerile altora,. apoi cu atat mai de
eei ce patimesc rale. Dealmmtrel.ea. ce este? vazut
poateprogresand, sau ea sa ZICI ca este
rall netrebnic? Daca tl veZI patlmmd rale, nu spune
ca el este diu. Cand poate il vei vedea ea el progreseaza
vei grai bine ceia ee spui, iarei daea el lntr' neno-
rocire, are nevoie de ajutor, nu si\spm
este rau. 0 astfel de purtare este cruzlme, neomeme
trufie. Cea putut fi mai nelegitim ea ludeu?
Dumnezeu i-a pedepsit, dupa
depsit, pe eei ce patimeau l.mpreuna I-a
, lau C;lt, iara pe eei ce ii crutau I-a pedepslt. Vat cclor,
ee nu pdtimeaunimie,ziee} pentru sfdramarea lui !OSi!
(Amos. 6, 6) A scoate la moarte pre eet pe-
depsiti ... nu te seumpi' 1m Solom .. 11!.
zis : eerceteaza ca sa veZI cme de!?} eel mal multi
dintre cei dU1?i la moarte sunt rai, - cac.i acea.sta
cu seama este eleimosina. Cel ce face bme pnetenulm
- 165 -
sau, nu face aceasta numai de cat pentru Dumne.zeu; pe
eand cel ce face bine unui necunoscut, acesta cu ade-
":'!.rat. ca face, binele pentru Durnnezeu. Nu eruta banii
j
chlar de s ar cere ca sa dai totul, tu da. Noi tnsa, va-
zand oameni munciti, plangand patimind mai grozav
de cat rnii de morti, poate pe nedreptul de muite ori
crutam banii, iara pe ftati nu-i erutarn. Crutam
cele fara suflet, 1?i nu crutam, sau neglijam pe cele cu
suBet, de ;;i Pavel zice: Cu blanae{d certdnd pre eei ce
stau impotrivd, poate eandva Ii va da lor Dumnezeu 1'0-
cain/d, spe eunostin{a adevdrului, # vor scdpa din cursa
prin# /iind ;i de dansul stre a lui voe. (II.
TIm. 2j 25, 26). Poate , zice. Ai vazut cum acest cu-
vant e plin de bunatate indelunga dlbdare? Acest
cuvant noi imitan:du-l, pe nimeni nu vom desnadajdui.
ea pescarii de multe ori aruncand rnreaja, nu au
iar mai apoi aruncand-o din nou, au prins. Tot
a;;a noi nu ne desnadajduim, ci speram ca voi ne
yeti atata fara de veste rod copt 1?i bun. Ca cultiva-
torul de pamant dupa ce a sernanat, a;;teapta 0 zi sau
doua, mult timp chiar, deodata vede rasarind din
toate partile semanta. Aceasta 0 sa se petreaca
1$i cu voi, prin harul filantropia Domnului nostru Iisus
Christos, ' caruia impreuna cu Tatal cu Sf. Duh, se cade
slavCl, cinstea, acurn pururea in "ecii
vecilor. Amin.
OMILIA XI
c Cd lui Abraam !dgdduindu-se Dumnezeu, de vreme ce
nu avea a se jura pre nimeni altul mai mare, s' au jurat
asupra sa zieand: Cu adevdrat binecuvantdnd te voiu bine-
cuvanta, fi inmul{ind te voiu inmulti. $i ala, indelung rdb-
dand, a dobandit /dgdduinta. Pentru cd oamenii pre eel
mai mare se jura, sfarfitul a tot cuvantul lor eel de
/)rigonire spre adeverire estc jU'I'dmantub. ( Cap. 6,

- 166-
AtingflOd eu putere pe Ebrei, lnde,:
ajuns. mai intai ii mangaie eu laudele, al doJlea apor,
- eela ce este 1?i mai puternie este ea dan1?ii numai
de cat ea se vor bucura de cele nadajduite. lara man-
gaierea 0 face nu prin cele viitoare" ci pri? cele trecute,.
ceia ce pe inca mai ' mult it eonvmgea. Precum
cand e yorba de pedeapsa el il mai cu seama,
prin aeelea, tot cand e yorba de rasplata Ii man-
gaie prinace's tea, aratand eu aceasta ocazinne, c,a . astfd
Dumnezeu, adica de a nn indeplml mdata
cele fagaduite, ci dupa tt;ecere de mult timp. lara aceasta
o face pe departe scotand la lumina marea dovada a
puterei sale. iara pe de alta la ,ere.dinta,
pentru ca eei ee traiesc in scarbe $1 neeazun, care
inca n'au primit fagaduintele sau plata, sa nu. se
dajduiasca, tn fat a neeazurilor. Lasand pe totl la
o parte- de ave a ' oeazie sa vorbeasea de mu1t1-'1?u.ne
la mijloe pe Abraam, pc de-oparte pentru vredmClea
barbatului, iara pe de-alta pentru eele ee s'au petreeut
sub dansul. cam pe la epistolei ziee: Toft
dupre eredin{a au murit, ne!uand (dgaduintete, d
de departe vtizandu-Ie sarutdndu-le... ca sa nu ia (ardi
de noi (Cap. 11,13.39.40). Ca lui Abraam,
ziee, jagaduindu-se Dumnezeu, de vreme ee nu avea pt
nimeni altut mai mare, s'au jurat asupra sa zieand: cu
adevarat binecuvantand te voiu binecuvanta, !i inmultind
te voiu inmulti a!a indelung rabdand a dobandit !a-
I
gaduinta. dara pe la ziee ca a dobandit
iagaduintele, iara aiei spune ca indelung rabdand a do-
bandit jagaduiJZta h Deci, cum nu au Cum, de au
reu!?it? Dani el nu spune pentru fagadumte, 1?U
aici 1?i acoIo, ei indemnarea mangaierea 0 face indpita.
A fagaduit lui Abraam, dara cele de aici le-a dat dupa
trecere de mult timp, ian1 pe cele de acolo, inca nu"
afa indelung rabdand, a d.obdndit fagaduinta. Aft
va.zut ca nu numai faga.duinta a faeut totul, ci :;;i lnde-
lunga rabdare? ii A aratand. de .multe
ori fa.gaduintaeste intterupta amanata prm tmputmarea
prin micimea de suflet. Aceasta a aratat-o pentru po-
por, care nu a dobandit fagaduinta, pentru ca s'a lmpu-
- 167 -
tinat ell sufletul, !?i din eontra- Ahraam a fiinqca
indelung a rabdat. Apoi cnm pe lei a Rratat {ii
ceva . mai mult: ca' adica ehiar indelung rabdand, inca
n' au dobandit, :;;i ca niei nu au fost de in-
tristare.
, Pe71b-u ca pre eel mai mare se fur/i,
a tot cltvantul lor eel de prigonire spre adeverire
este jurd1lZclntul, Insa Dumnezeu, de vreme ce nu avea a
jura 'pre nimeni altul mai mare, jurat asupra sa It.
Bme. Cme cste care s'a jurat lui Abraam? Nu Fiul? "NtH
zice. Dan1- de unde se poate vedea aceasta? Mai eu
searna chiar eJ Insu9i 0 arata, insa eu nu rna eert pentru
aceasta . Clnd insa el (Fiul) se'jur?, zicand: '(. Amin, amin,
zic vou{h, juramant este ; 9i oare nu este invede-
rat ca se jura neavand pe altu! mai, mare pe care
sa se jure? Crl preeum Tatal s ' a jurat, tot a!;'a Fiul
se jurB asupra sa, zicand: A 'min, amin zic vuua , Aici li
aminte:;;te inca !;ii de juramintele lui Chri stos, pe care
dese-ori ie facea, zicand: 'I. Amin) amin zic voua, eel ce
craie intru mine) nu va muri in veac (loan 11, 26).
Dara, oare ce inseamna : ;;i Jjar,fitut a tot cuvantul
lor cel de /,rigonire spre adeverire este juramantul? Este
loc ?e din se desleaga oriee
pngonlre, once, Adeca nu numai aceasta, .sau
aeeea 'f. a tot cuvantuZ. Trebuia de sigur de a fi
crezut Dumnezeu $i fani juramant, insa zice: care
(juramant) Zl rand Dumnezeu sa arate mai muLt mosteni-
torilo',- lagaduin/ei Tleschimbarea . sau, a fa
mijloc Aici cuprinde pe de
aeela de fagaduinta data noua 1n comun.
ius Ie: mijlo{.-, zice, juramantul . pune aici pe
FlUl ea hind mijlocitor intre Dumnezeu oameni. Ca ..
priJZ doud lucruri ce nu se pot muta, intru care cune-
putintd este sa min/a Dumnezeu (Vers. 18). Care anume
ca:e? Acela adeea ca a fagaduit, ca pe Janga fa-
gadumta a adaos :;;i juramantul. Fiindca printre oameni
aceasta se pare mai vrednic de credinta, adeca juramantul
de aceia j'a adaos. Ai vazut, di prin aceasta apostolul
<Ire de scop a arata vredniciea lui, - ci ca sa COn-
vmga pe oarneni -- :;;i a Ingadui ca sa se spuna de el
168
lucruri nedemne? Voief?te dara ca sa-i puna in
Si cand e yorba de Abraam
J
arata ca totul a fost a lui
Dumnezeu, iara . nu a indelungei sale rabdari, eu toate
ca a ingaduit de a se jura, precum se jura oamenii.
Dumnezeu tnsa s'a jurat asupra sa, pe cand oamenii se
jura asupra, sau pre cel mai mare decat ei. Dumnezeu,
dara nefiind altulmai mare, s'a jurat pre -sine. Caci nu
este tot una? omul a se jura pre sine, Dumnezeu a
se jura pre sine, fiindca omul nu are putere pre sine,
adeca nu este stapan pe sine. Ai V3ZUt dara ca acestea
nu sunt spuse mai mult pentru Abraam, ca pentru noi?
<l 7 are indemnare, zice, sa avem c6i ce am nazuit ca sa
filum nddejdea ce este pusa inainto. a$a, tndelung
rabdaod,s'a invrednicit a avea acele fagaduinti. Acum,.
zice, iara nu pentru ca s'a jurat. Ce anume este jura-
mantul, a invederat-o spunand ca se face pe cel mai
mare. Danl flindca neamul nostru omenesc este necre-
dincios, apoi Duinnezeu se. pogoara a$a zicand la cele
noastre. Deci, precum el se jura pentru noi - de $i
este nedemn de dansul de a nu fi crezut- tot a$a $i
expresiunea A aflat din cele ce a patimit a fost zisa,
fiindca si oamenii 0 cred azi mai demn de credinta, de
a din experienta. Ce inseaftlna' nadejdea ce
este pusa inainte? Adeca de la acestea ce a spus pana
acurn, ne gandim la cele viitoare, c.a daca acestea s'au
petrecut dupa trecere de atata timp, negre-,?it ca se vor
petrece- $i acelea. Astfel ca cele petrecute cu Abraam,
ne incredinteaza pre noi $i de cele viitoare.
II. Pre care 0 anghira 0 avem a sufletului
catii, care intra intru ale dinlauntrul catapetezmei, unde
inainte mergator pentru noi a intrat lisus, dupre randu-
eala lui Melchisedek, Arhiereu /ihzd facut in veac. (Vers.
19, 20). In lume inca fiind, inca nefiind stramutati cu
vieata, ii arata ca fiind deja in cele fagaduite, caci prin
credinta noi suntem deja in cer. A spus: a$teptati,
cad numai de cat va fi. Dupa aceia l: spune: mai cu
searna prin nadejdea ce avem. n-a zis: noi suntem
imluntrul catapetezmei, ci credinta Intra intru cele
dinduntruL catapetezmei , ceia ce este mai adevarat, mai
probabil. Ca precum anghira atarnata de corabie nu lasa
- 169
{}e a se purta in toate partile, chiar de ar cHitina-o mii
de vfinturi, ci slobozita in mare, zicand
corabia 0 tine pe loc, tot a$a speranta.
ce icoana potrivita a gasit, caei n'a zis temelia de
caare a fugit, ei anghira, care fiind in valurile marii,
de s'ar parea ea nu tocmai tare este intepenita in
apa, ca cum ar fi pe uscat, totw?i tine pe loc corabia,
ce se invaluie, nu se mai c1atina. Caci daca e yorba
de cei tari in credinta filosofi, apoi cu d(ept cuvant
Mantuitoru\ a spus acea pilda frumoasa: Care a cladit
casa sa, zice, pe fiatI'd. (Moth. 7, 24), pe cand pentru
cei desnadajduiti, eariau trebuinta de a fi sprijiniti
prin nadejde, cu drept cuvant ca a spus acestea Pavel.
Valurile furtuna cea mare invaluie' corabiea, dara
nadejdea nu lasa ca sa se rastoarne, chiar de ar lovi- 0
mii de vanturi. ca de cumva nu 0 aveam, de mult
oi-am fi scufundat.
nu numai in cele i-ar gasi cineva pu-
terea ei eea mare, dara chiar $i in cele ca
de pilda ip negot, in agricultura, in armata, etc. unde
daca nu am avea-o din capul locului, nici .de treaba nu
ne-am apuea. A numit-o anghira nu cum s'ar brodi, ci
tare $i sigura, care nu se mi$ca. Care intra, zice, intru
ule diniiuntrul catapetezmPi , in loc sa zica: care duce
in cer. Mai departe apoi a adaos $i credinta, c;a astfel
sa nu fie nadejde simp\a, ci. inca foarte adevarata
Dupa jun\mant pune inca :;;i alt-ceva, adeca dovada ca-
patata prin fapte, ca: lnainte mergdtor pentru noi a in-
trat Iisus - iara inainte mergatorul este inainte' mer-
gatoriu al unora cum de pilda loan a fost Inainte-merga-
toriu al lui Christos. n'a zis simplu: inbat, ei
(\ Unde inainte mergatoriu pentru noi a intrat, dupre cum
noi suntem datori de a cuceri acel loc, fiindca nu este
marea deosebirea dintre inainte-mergatoriu cei ce Yin
dupa dansul, caci atunci nici n'ar mai fi inainte mergator.
Inainte mergatoriul $i cei ce 1 urmeaza pe aceia:;;i cale
trebuie a se gasi, $i acela:;;i loc al ocupa. Dupre ran-
duiala lui Melchisedek, zice, Arhiereu /iind fdcut in veae.
lata aici $i 0 alta mangaierc, cil daca Arhiereul nostru
este de sus, apoi este ell mult mai bun de cat eel al
- 170
Iudeilor, nu numai cu felul de a fi, ci cu persoana,.
locul" cortnl \>i ' af?ezamantul. lara aces tea sunt spuse cu
privire la trupul si:m.
.1) Trebue, deci, ca f?i ce! carora este preot sa fie bunt
precum este mare deosebire intre Aaron f?i Christos,
pe atata este lntre noi Iudei. Caci tu privef;>te: sus
.. vem jertfa, sus avem preotul, sus victima. Noi proadu-
cern astfel de iertfe, cari pot fi proaduse pe acel jertfel-
nie. Acolo nu se jertfesc oi boi, nu sange fum, cad
toate acestea sunt desfiintate, iara in locul lor s'a intro-
dus cultul rational. ce este oare cultul rational? Cele
proaduse lui Dumnezeu prin sufiet, prin duh. Duh, zice,
este Dumnezeuj eei ce se inc/lind lui, cu duhul eu
adevdrul se eade sa se inc/tine (loan 4, 24), acelea In
fine care nu au nevoie de trup, nu au nevoie de organe,
nu au nevoie de loc anumit, carora el este preot, ca de
pilda: blandeta, intelepciunea, milostenia, nf."rautatea. 1n-
delunga rabdare, smerenia. Jertteleacestea Ie-ar putea
vedea cineva ;'Ii in Vechiul Testament, prelnchipuite dela
inceput. Jertfiti lui Dumnezeu, zice, jertfa dreptatei, jnl-
/iti jartfa de laudd (Ps, 4, 6) Jartfa laudei md sla
(lb. 49, 24), ' !?i Jertfa lui Dumnezeu duh umilitb
(Ibid. 50, 19) l?i Ce cere D01ll1lul deja tine, lara numai
sd laci judecata sa iubefti mila (Mihea 6, 8)? ::;i
Arderile de tot pentnl paeat n' ai cautat; atunci am
zis __ iata viu... ea sa fae voia ta Dumnezeule (Ps. 39,
7,8) l?i Pentru ce'mi aduei mie tamae dela
9i Muta de/a mine glasul cdntdrilor tale, cdn-
tarea organelor tale nu voiu auzi (leremia .6, 20. Amos
5, 23), iara in locul acestora Mild voiese, iara nu jertfa P
(Osie 6, 6). ,
Ai v;izut cu ce fel de jertfe este multumit Dnmnezeu
Ai vazut din inceput chiar cum unele au fost retrase,
iara altele' inlocuite? Pe acestea deci sa Ie aducem. Ca
. acelea sunt ale bogatilor $i cel0f ce au dare de mana,
iara acestea sunt ale virtutei. Acelea sunt dinafarnice, pc
dnd acestea launtrice. Pe acelea Ie poate indeplini ori-
.) Par/ea moralel.. Trebuie a sluji sfintilor a nu eereeta ell amanuntime
cine este vrednie, ei de a sluji tuturor dcopotriva, ea lui Dumn fze u. <ir.
acolo a rasplata. (Veron).
r
171 -
cine s'ar intampla, iara pe acestea Pe cat este
mai _ bun oroul decM oaia, pe atata ' estc mai buna jertfa
aceasta decat aceea, caci aici produci ca jertfa suftetul
tau. Sunt $i alte jertfe, :;;i Cll arderi de tot, adeca
trupurile mucenicilor. A colo :;;i sufietul $i trupul sunt jertfe,
acolo este miros de buna mireazma. Dad. vrei, poti
ca $i tu singur sa ' proaduci 0 astfel de jertfa:. Caci ce
este daca nu-t' vei arde trupul in foe? de vreme ce poti
a-I arde $i cu altfel de foc, ca de pilda cu focul saraciei
de buna voie, cu acel a\ nacazurilor. Caci iti este inga-
duit de a duce 0 vieata dezmerdata si molatica; dara ati
a\ege 0 vieata muncitoare amarata de nacazuri, cum
ati rnortifica trupul, oare nu sunt arderi de tot? Omoa-
ra-ti dara $i tu trupul, '$i rastigne$te-I, \>i atunci vei lua
$i tu cununa acestei mucenii. Cel ceiace acolo face sabia,
aici 0 face bunavointa. Sa nn fie aprins, :;;i nid sa fie
cucerit de dragostea banilor, ci sa fie arsa $i sa se stinga
pentru totdeauna pofta aceasta nebuna, cu {ocul duhului,
sa fie taiata Cll sabia aceluia$i duh. Jertfa aceasta este
buna, nu are nevoie de preot, ci numai de cel ce 0
proaduce. Aceasta jenfa este buna, ca de$i este savar$ita
jos pc pamant, imediat se ridica sus. Oare nu ne
minunam noi ca focul acela din vechime pogorandu-se jos
pe toate Ie consuma? Este cu putinta ca $i acurn pogo-
randu-se foe din cer, cu mult mai minunat decat aceia,
sa consume to ate cele ce sunt de fata, sau mai bine zis,
nu Sa Ie consume, ci sa Ie ridice la cer, caci acestea nu
fac cenu:;;a, ci daruri proaduc lui Dumnezeu. Astfel au
fost darurile proaduse de Cornelie suta$ul, dupre cum
zice: Rugaciunile tale, # milosteniile tale s' au suit i,ntru
pomenire inaintea lui DzlJtmezeu (Fapt.lO, 4). Ai vazut
conlegare eminenta ? Ai vazut cum rugaciunile sunt unite
cu milosteniile? Atunci suntem auziti, dnd noi auzim
pre saracii ce se apropie. eel ee ifi astupd ureehile saLe,
zice, ea sa nu audd pre siirae, nici Dumnezeu nu va as-
eulta rugaeiunile sale si Ferieit este eel ee se uitd spre
siiraeut fi mife/ul, in ziua cea rea va izbavi pre el Dom-
nul (Pildele lui Solom. 21, 13: Ps. 40, 1). care este
ziua cea rea, dadi. nu ziua aceea, care va fi rea pentru
Dara oare ce va sa zica: eel ee se uita ?
- - 172 -
Adeca eel ce judeca ee este un sarac, eel ee afla neno-
rocirea lui, eaci eel ce naeazurile aceluia, numai-
decat ea-l va milui.
Cand tu vezi un same, nu fugi de el, ci indata te
cine ai fi tu, daca ai fi acela? Ce nu ai voi atunei,
ea sa faci bine tuturor? eel ce se uita, ziee.
ca ;;i el este liber ca tine, ca el se de
nobleta, ca toate Ie are comune ca iii tine, iii
ca poate de mult-ori este de-opotriva cu eanii tei. Ca
sunt tot-deauna satui, pe eand aeela de multe-ori
se eulea fiamand, in fine ca acest om liber a devenit
mai necinstit de cat slugile tale. Dara slugi1e iti inde-
plinese nevoile tale, poate. Care nevoi? Ca 'ti . slujese
bine? Dara daca eu ti, arata crt acest sarae iti inde-
p1ineiite 0 mai mare nevoie decat aeelea? Caei el va sta
inaintea ta in ziua judecatei, ;;i te va izbavi de foenl eel
Ce pot face de felul aeesta toate slugile la un loe?
Cand Tabitha 1) a murit, cine a invieat-o pre ea'! Srugile
ee erau de fata, sau saraeii? Tu tnsa nu sa faci
deopotriva pe eel liber nici macar eu slugile tale. lata
ca de pilda frigul este mare, iii saraeul are zdrente
aruncate' pe el, mai mort, din dinti, atat eu
privirea cat cu felul mersului vrednic de a se ruga;
- iara tu inea\zit ,bine beat treei pe langa dansul.
atunei cum pretinzi ca in nenorocirile tale sa ai pe
Dumnezeu in ajutor? De multe-ori apoi po ate ziei ;;i
aeeasta: Daca fi eu iii fi vazut inearcat de
atatea pacate, 1-a;;i fi iertat j Dumnezeu nu '1 iartel,,?
Sa nu zici acestea. Tu, treci ell., vederea pe cel ce cu
nimic nu $i-a gre;;it, ;;i pe care ai putea sa'l scapi, dara
inca pe cel ce ti-a cum il vei putea ierta? Deci,
nu sunt aeestea vre'dnice de Gheena?
daca, tu faci ee pbate. fi de mirare dacel iii
Dumnezeu' nu 'ti va ierta tie? De multe ori tu iti infa-
iiori trupul eel fara simtire cu mii de haine aurite va-
riate, de iii nu simte nimie din aeeabtel cinste, iara pe
al .aceluia care poate este 1;>olnav, neeajit iii muncit de
l) A se vedea Capito G. din Fapt. Apost. vers. 36 1?i urm.
- 173-
frig foameil tred eu vederea, ;;i mai mult fad
plaeere slavei eelei deiiarte de cat frieei de Dumnezeu.
fie ca eel putin n'lmaiaici, dara imediat ineepi
cu acuzatiuni contra acelu! nenorocit. De ee nu mun-
zice, $i de ce mananca rarel sa faca treaba ? Dara
spune 'mi: tu muncind ai, ceia ee ai jnu oare pentru ea
ai primit parinteasa? Si ehillr daea
de aeeia pe altul? Nu auzi ee spune Pavel?
Caci dupa ce a zis: <De nu voiefte cineva sa lucreze, nici
sCi manlince, imediat spune: lara voi, fratilqr, nu slabiti
a face bino (II. Thes. 3, 10. 13).
Dara, ziei tu, este un . Ce spui, omule ? Din
pricina unei pani a unei haine, il
<Apoi, imediat 0 vinde. zici. oare tu
bine toate ale tale? Dan'! ee? Nu cumva toti sunt saraci din
prieina trAndaviei? Nici unul nu este sarae din pricina
naufragiului? Nimeni din pricina judecatilor? Nimeni din
cauza ea a fost pradat? Nimeni din eauza boalelor? Ni-
meni din pricina altor imprejurari? De 'ndatainsa ce
auzim pe cineva eaindu-se vaitandu-se eu glas mare,
uitandu-se la eer, dezbracat, nepeptanat iii
cu petice, it numim viclean prefacut. Nu te
oare? Pe cine tu Nu ai dat
nimie, nici nu batjocori pe om. Dara oare, ziei, ins a se
preface ea nu are.. Aceasta aeuzatiune trebuie a ti se
aduce, tie nu aceluia. el ca are de a face eu oa-
meni eruzi, eu fiare salbatiee mai ales, de cat eu oameni
cel chiar de ar grai cuvinte jalnice, pe nimeni nu va
de aeeia se vede silit de a 's.i lua 0 forma mai
jalnica, ca astfel sa-ti moae sufletul tau. De vedem pe
cineva apropiindu-se de noi in imbraeaminte potrivita, it
numim ;;arlatan, !?i ea sa se para eel este dintre cei de
bun neam, s-a apropiat - iara dad it vedem in
imbraeaminte eontrara, atunci 11 b(ltjoeorim. $i ce mai
fae inca? O! cruzime! iii barbarieomeneasea! De ce zici,
desgolesc partile eele Pentru tine fac aceasta.
Daca am fi milostivi, nu ar avea nevoie .de astfel
de tineltiri j daea ' del a eea dinfai apreeiere at- indupleea,
nu ar unelti atAtea pretacatorii. Cine poate fi atat de ti-
calos, incAt sa invoiasea de a se jali in guramare, de
-" 174-
a se preface a se sluti, de a se boci in public im-
, preuna cu femeia lui desbracata cu copii?
Dare! oare de cata pedeapsa nu sunt vrednice asemenea
apucaturi? $i pe l<inga toate acestea nu numai ca sunt
miluiti, ba inca mai sunt acuzati de noi. $i inca ne
mai scarbim ca dupa ce ne rugam lui Dllmnezeu nu ne
"<isculta? $i inca ne mai ca rugandu-n,e nu
suntem ascultati? $i nu ni este frica pentru to ate
tea? zici tu, am dat de multe ori. Eil Tu
oare nn mananci pururea? Pe copii tail cari'ti cer de
muite ori, oare " tu Ii respingi? 0 I I
pe sarac? Tu care nu
iara acela pentm ea 'ti cere 0 bucata de pane este ne-
nu te cata nevoie are stomacul de man-
care? Oare tu " faci totul pentru aceasta? N u pentni a-
eeasta neglijezi cele duhovnice!?ti? Oare nu e vorba de
eer deimparatiea eerurilor? Tu deci "temandu-te de
acela, mire nu suferi ori-ce, pe CflOd imparatiea ceriului
o lata ca" aceasta este Nu vezi
poate atatia batrani betejiti? Dara, o! ce barfire! Cu-
tare, zici tu, imprumuta pe atatia eu bani, iata ea
Acestea tnsa sunt barfituri pove:;;ti
se spun copiilor mici, caci aceia aud pururea astfel
de de la maicile lor. Eu nu cred de loc, sa nu
fie una ca aceasta. Imprumuta cineva pe altii cu bani,
deci fiind in imbel1?ugare cere de pomana? $i de ce
ar face spune 'mi. Caci in adevar, ee poate fi mai
urieios ea a cere de pomana? E mai bine de a muri, de
eat de a cere I Dara pana cand oare vom fi eruzi tara
th ila? Toti oare imprumuta bani? Toti sunt :;;arlatani?
Nici unul nu este sarae eu adevarat? Da! zici tu,
inca multi. Dara ce? Pe unii nu-i ajuti, fiindca te-ai
faeut un eerl?etor exact al vietei lor? Pretexte moituri
sunt acestea, dici ascuita ce spune Mantuitorul: Celui
ce cne de la tine, dd-i, pre .eel ee sa se impru-
muteze de fa tine, nu 'I inapoia dNdrb (Math. 5, 42),
adeca: intindtt mana ta, sa nu fie stransa.
Noi n'am fost examinatori at vietei aitora, fiindea
atunci n'am mai milui pre nimeni. De ce, cand tu rogi
pe Durilnezeu, zici tot-deauna: <Nu pomeni, Doamne,
- - 175 ---
paeatele mele? ca ori-catar fi acela de pacatos,
aceasta sa 0 judeci pentru tine, nu mai pomeni
pacatele lui. Timpul de . fata estetirnp de filantropie,
iara nu de eercetare exacta a pacatelor; e timp de mila
"ianl nu de judeeata. Et numai de a n hranit, iara
tu' dacavrei, da-i ceva, :;;i nu mai sta la ganduri. De ce
este el ;;i netrebnic? De ce niei tu nu '1
ba inca pe eel ce vor a-I milui ii indepartezi? Caei
cand altul va auzi de la tine ca acesta este un
ca este un fatarnic, ca imprumuta bani altora, de sigur
ca nu va mai da . nici aeestuia, :;;i niei altora, dci el pe
Ii va banui ca sunt de acest fel. Voi bine, ca
"cele rel e mai eu Ie banuim, pe eand ipe cele
bune, nici-odata. "
Sa fim, deci, iubitilor, milostivi, nu cum s'ar intampla,
ci pr(:;cum este tatal nostru cel ceresco EI hrane:;;te pe
curvari, pe prea curvari, pre fermeeatori, !?i ee spun
eu? pe toti, orice fel de pacate ar avea. In lumea aceasta
de sigur ca vor fi multi de :;;i cu toate acestea
pe toti el ii pe toti ii imbraca, nu
moare de foame ' vre-odata, afara numai poate de buna
voie. Asdel sa fim noi milostivi. Daca el se roaga,
daca are nevoie, ajuta-l.
Acurn insa, am ajuhs intr'atata lipsa de judecata, in
cat, ea nu numai cu facem' cu cei c;e merg
pe caile cele strampte, ci chiar cu monahii. Cutare,
zici tu, este :;;arlatan ll>. Oare nu ac!=asta spuneam mal
inainte, ca daca dam tuturor fara exceptiune, noi sun-
tem cu adevarat milostivi, iara daca vom in cepe a een-
zura viata oamenilor, niei odata nu vom fi milostivi?
Dara ee spui, omule? Pentru ca 0 pane, este
?Daca poate ar cere de aur, sau de ar-
gint, sau haine pretioase, sau slugi, sau alt-ceva de acest
fel, cu dreptul ar putea numi cineva pe unul ea acesta
dara daca nimic din acestea nu cere,' ci nu-
mai hrana imbracaminte, care sunt ale filosofiei,apoi
acesta este in1?elatoriu? spune-mi.
Sa contenim deci eu acest obiceiu de a barfi, eu
aceasta apuccUura sataniceasea, mult vatamatoare. Dara
dadi. eel ce'ti cere poate ca lace parte din cler, sau " ea
- 176-
preot, atunci cu caei atund
nu este ifara primejdie necercetarea 101; lara daca eer<?
prana, nu cerceta de loc, ci da-i, de oare ee tu
atunci, iara nu dai. Cerceteaza de voiqti, cum Abraam
arata dragoste catre toti streinii, eaci daea ar fi
cu amanuntime pe cei ee se refugiau la de slgur
.' n- ar fi ospatat pe lngeri, ei pe fi
departat pe acestiia; dara fiindea pe tott pnmla, apou
a primit pe ingeri. N u eumva
pentru viata eel or ce pnmese mtlostema? Nu (
ei pentru buna ta intentiune, pentru dragostea ta cea
mare, pentru filantropia ta,. pentru . tao
fie dara, atunei. teve: de bununle,
Carora fie a ne bucura, pnn harul filantropla Domnu-
lui ,nostru Iisus Christos, caruia' impreuna eu Tatal cu
,Duhul Sfant) se cuvine slav a, stapanirea cinstea, acurn
pururea in veel1 vecilor. Amin.
OMILIA XII
"Ca Melchisedek acest;' impdratui Salimului, preotul
lui Dumnezeu celui Prea Inalt, care a intimpinat pe
Abraam cand s' a intors dela tai,erea imparatilor, li la
binecuvantat pre el; caruia zeciuecda din loate i-a im-
part
it
Abraam, intdi adeca talcuindu-se imparatul
tatei, iara apoi # imparatul' Salimului, care. este lmpa-
ratul pacd, Jara taM, fara mama, fara numar d.e neam.
nici inceput zilelor, nici sfar;it vietei avand, ci asemanat
/iind Fiului lui Dumnezeu, ramane preot tot-rieauna" ,
(Cap. 7, 1-3).
Voind Pavel sa arate deosebirea lntre Noul veehiui
Testament in multe locuri spune aceasta, insi:sta asupra
. ideii dinainte pe auditori. De ' 1a
chiar el pune aceasta ideie, spunand ca acelora It-a gralt
Dumnezeu. prin Proroci, iara nona prin FiuI, In
mnlte felori, in multe chipuri,.pe cand
Apoi discutand. despre Fiul, cme este ce a facut
' - 177 -
indemnandu-i de a crede, ca nu eumva sa patlmim cele
ce au patimit Iudeii, ' spunand ea este Arhlereu
lui Melchisedek, voind de multe-orr dea
sista in aeeasta deosebire, muite apoi
la tneeput, ba inca dojenindu-i pe ca '
ap.Oi iarasi mangaindu-i tncurajandu-i, 1a
urma tuturor introduce deosebirea aceasta, fiind' pre-
bine auzurile lor, - cad eel deja cazut sau impu-
t1nat, nu ar asculta ca sa ea este a:;;a,
asculta ee spune scriptura: nu au ascultat pe MOi#,
pentru imputinarea sufletului" (Exod. 6, 9). De aceia
dupa ce mai intai a scos din ei mahnirea ce-i cuprinsese,
prin moite vorbe I,>i prin multe mai bune, la
urma sta pe loc pune inaiote ' deosebirea intre cele
doua . Testamente. $i ce spune el? Ca Melchisedek
zice, impal'atul SalimuLui,preotullui Dumnezeu celui Prea
Inalt. $i ceia ceo este de mirare, ca In tipul pus ioainte
chiar arata deosebireaj ceia ce am spus, ca de la tip
se adevere:;;te pururea adevaruI, de la eele treeute, pentru
slabiciunea auditorului. Ca Melchisedek acesta, ziee, im-
paratul Salimului, preotul lui Dumnezeu, celui Prea inal!,
care a intampinat pe Abl'aam, canc/ s' a intors de 10. ta-
ierea impar.ftlilor t a binecuvantat pre el, cdruill za-
ciueala din toate i-a impartit Abraam. povestirea
lui pe scurt, el a privit-o In senz. mistic. mai de
toate de la denumirea de imparata\! dreptatei: intai
adeca, zice, tdlcuindu-se imparatul drepta/ei, caci, Sedek
tnseamna dreptate, iara. Me/chi imparat, deci Melchi-
sedek inseamna lmparatui dreptafei. Ai v:1zut cum chiar
in nume se exactitatea? Caci cine este impihatul
dreptatei, daca nu Domnul nostru Iisus Christos? lmpa-
ratul dreptatei, iara mai apoi !i imparatul Salimului,
numit de la Cetatea Salim, adeca imparat al pacei,
ceia ee iara:;;i este a luiChristos, cad el a facut cnnoi
dreptate, el a impacat pe cele din ceriucu cele de pe pa-
manto Ce om poate fi imparat al dreptatei al p:1cei?
Nimeni, ci numai singur Domnul nostru Iisus Christos.
Mai departe apoi adaoge 0 alta deosebire: Fard
tata, zice, {ara mama,jara numar de neam, nici inceput
zilelot-, nici sfarlit vielei avand, ci asemanat fiind Fiuluf
'12
- 178
lui Dumnezeu, ramane preot tot-deauna . Dadl fiindea
expresiunea Tu efti preot in veac clupa
Melchisedek se impotrivea' lui, eaci Melchisedek a munt"
deei nu a fost preot in cum a pregfltit
el aeeasta. $i cine ar putea spune a!?a de un om? Nu;
eu fapta zice 0 spun aceasta, adeea nu 1?tim ea sa fie'
, , , ,
eineva vreodata fara tata, sau fara mama, sau ea n au
avut vre-odata inceput, san ea nu a aVllt <$1 ee
aceasta? zice; nu cumva fiiodca noi nu
apoi el nici nu a' avut n'a avut paririti? Bine,
spui, dara, ca s'a sfar?it, ?i ca a avut parinti. Dara
atunci, cum de spune: Fara tatd, Id:ra mama, lara
'numdr de neam, nici inceput zilelor, nici slar/it ' vietei
aviind? Cum? Pentru ca scriptura , nu arata. Ei! ?i? Ca
adeca aeeillia nu i se raporteaza genealogiea, sau
spita neamului, tot a?a Christos prin insa?i firea lu-
erurilor Si iata ce insamna lara inceput fi tara sfarfit.
Ca pretum noi, zice, nu 1?tim nici ' tnceputul zilelor vietei
aeeluia, niei sfar?itul lui, pentru dl nu gasim seris. tot
nu ?tim niei cele ale lui Iisus Christos, nu pentru ea
nu s'a seris, ci ,pentru' ea nu sunt. Caci acela este tip,
de aceia s'a pus faptul dela neexistenta gene?logiei lui,
dela tacerc:a scripturei, pe dnd acesta (Chnstos) este
adevarul pentru aeeia este tre'cut , dela . faptul ca
, nu exista. ; Ca precum se vede io numirile intrebuin-
tate - aici esteimparatul dreptatei 1?i a piicei, dupa de-
numire, iara acolo este insu?i adevarul luerurilor
tot !?i aici sunt numai nume pentru unul, Para
pentru eelalalt este insu?i adevarul luerurilor. Deci cum
are inceput? pe Fiul fara ineeput, 'nu pentru ca
nu ate prieina sau cauz:1, cad a,ce,asta este eu neputinta,
de oarece are Tata, fiindca de altmintrelea cum poate fi
Fiu ? - ci pentru ea nu are inceput vietei, nici
Ci asemanat fiind Fiu/ui lui Dumnezeu , zice. $i unde
este asemanarea? Acolo, ea ata.t a acestuia, dt f?i a ace-
luia nu cunoa?tem nici nici inceputul; . a ace-
luia pentru ca nu este scris, iara a acestuia pentru
nu este. Aic,i ' este asemanarea. Dara raca asemanarea ar
trebui ' sa fie in toate ?i pretutiodeni, atuoci n'ar mai fi
tip ?i adevar, ci amfmdouA ar fi tip. Preeum se tntampla
- 179-
,en imaginile, eel asemanat, este to sa ceva
neasemanat - ea pnn hnl1le in mod simplu se vede
lor In general, iar mai
apOl punaodu-se culonle, se vede in mod Jamurit deo-
sebirea, aici de pilda este asemanare, acolo , neasema-
nare,-, tot f?i aici. '
(j Vedefi ,dara elit (de mare) este ae,easta, earuia # ;a-
.i-a dat Abraam din dobarzzi 1)>> (Vers.
4). Aiel a potnvlt bme tlpul, ?i tncurajandu-se il arata la
urma mai stralueit de ' cat eele mai adevarate lucruri ale
Iudeilol. Dara daca cel ce are tipul sau mai bine zis
eel ce este tipul lui Christos, este aUt de mare nu
.cat preot
ii
, dara mai mare mai de
chlar preotilor, apoi ee 'ar putea spune
emeva despre adevar? Ai vazut cu (ata preciziune inve-
superioritatea? Vedeti dara, zice, cat este de marc'
aces/a, caruia fi zeciuiala i-a dat Patriat}lUI Abraam din
jwazi... Expresiunea 'Akodirea inseamna prtizi din razboi
sau trofee. nu se poate spune ea i-a dat
a luat parte la razboi, eel de aceia a zis, ca I-a
intalmt pe se. intoreea de la taierea imparatilor,
,adeca csta ae.asa, nu luase parte la razboi tmpreuna
cu totU!?l Ia dat parga sau prinoase din oste-
nelile sale . .
c $i cei din jii lUi . Levz, cari iau preotiea, au
ia de/a popor dupa adeca de la fra-
ttl sat, 11lacar ca !i aceia au din .,.coapsele lui Abra-
am (Vers. 5). Adeea atat de mare este superioritatea
preotiei, i.n cat ca preotiti sunt eu mult mai superioii
de cat eel de sange, eari au acela!? stra-
bun, caCI dan!?l1 lau zeclUiala de la aceia. Carid deci s'ar
gasi cineva printre luand zeeiueli o'are nu ar ' fi
. ,
acela in randul lC;licilor, iarA el tn randul preotilor? Si nu
numai ci inc:} n,ici iI-ar mai fi de Ci
" , T?xtul, este: os OOto.;, W M.l Oxatllv soro')(.V h. t6w
() adecli : c.Vtdefi da,.ii cat de ma,.e este acesta, cii-
zaclutala I-a dat Pat,.ia,.hul Abraam din P,.iizi (lrofee).. Expresiunea
:XP06tVlOY prada san tro{ee de rlizboi, iar! nici decat dobQnda, du-
pre r.um f'ste. In ed't1a Do,,:str!. E yorba aici cl Abraam la intaJnirea lui cu
Me1eh1sedek: l-a dat. acestula ca dar, parte din trofeele sau prlizile de rbboi
.ce Ie luase tn r!zbOlul ce avusese atunci. (A se vedeacap. dlnFacere).
180 -
din 'neam strain. Astfel ca nu ar fi dat zeciuiaJa unuia
de alt neam, daca acela n-ar fi avut () mare cinste. Vai!
Ce a facllt aici Caci cele ale credintei ' le-a Himurit
cu mult mai bine de cat in epistola catre Romani, de
oareceacolo pe Abraarn al nostru
:;;i a1 Iudeilor, pe cand aici cuteaza inca a spune :;;i inca
a anita ca cel netaiat imprejur a fost cu mult maibun,.
Cll mult mai superior. Deci cum a aratat ca a dat ze-
ciuala -lui Levi? Abraam, zice, i-a dat zeciuiala din prazi }).
Si, ce are a face aceasta cu noi? Are a facemai cu sarna
voi, caci nu va Yeti mai ' certa, ca Levitii sunt mat-
:;;i mai superiori lui Abraam.
lara eel ee nu se numara din neamul lor a lutzt
zeeiuiald de 1a Abraam - dupa care apoi n-a trecut
mai departe cum sar intampla, ci a adaos imediat--
c# pre eel ce avea jdgdduintele I-a , bineeuvan,tat (Vers.
6). Fiindca intentiunea era de a arata superioritatea lui
Melchisedek cu orice peet, apoi ilarata lui AI:>.ra.,.
am !iii de la judecata com una a tuturor. .$i fdrd deniei
o prigonire eel mai rizie de eel mai mare se bineeuvinteazd
(Vers. 7), adeca, cel cel mai mie, dupa credinta tuturor
se binecuvinteaza tot ,deauna de cel mai mare. Prin ur-
mare tipul lui Christos este mai mare chiar ' de cat
cel ce a primit fagaduintele. _
, $i aici adeed oamenii murind iatt: zeciuiald, iard aeolo
marturisindu-se cd este viu (Vers. 8). $i ca s1 nu z:cem :
c Dad de' ce te-ai suit atat de sus? iata ca ni. zice :
"$i, ea sa' zie afa - de altfel bine a indrep[at el lu-
crul - prin Abraam fi Levz' eel ee lua zeciuiatd, zeeiu-
iald a dat (Vet:s. 9). Cum a:;;a? Cd incd in eoapseLe
tatdlui sdu era} 'carid I-a intampinat pre dansul Melchi-
sede It (Vers 10), adeca in el era Lev], chiar daca inca.
nu se nascuse. $i n-a' zis cLevitih, ci Levi. Ai , vazut
superioritate? Ai vazut cata deosebire este intre Abraam
:;;i Melchisedek, cel care poarta tipul Arhiereului nostru?
lara superioritatea 0 arata ca avand-o prin puterea sa,
:;;i ,nici de cum din vre-o necesitate, caci , acela a dat
zeciujala, ceia ce este a preotului, iara acesta a binecu--
vantat, ceia ce este a celui mai mare. Aceasta su'periori-:-:
tflte ' ttece !ili 1a urma!ili.,
- 181 --
Admirabil !;ii cumulta putere - a .atuncat ' departe cele
Iudeilor. De ac:;eia zicea eL " V-ati facut fiindca
VOla ca sa Ie ,puna acesteainainte; ' 1?i, dansii sa nu se
este intelepciunea lui Pavel: intai pre ..
gate1?te dlO buna vreme terenul, tIupa aceia samana
Neamul nostru omenesc este oare cum
-greu de deci are nevoie de multa , ingrijire :;;i
de seama, ba inca mai multa de cat cu planetele.
CaCl acolo este natura. pamantul care Ie ajuta spre
cum 1?i manile cultivatorilor, in timp ce aiei este
numai intentiunea sau libera vointa" care primel?te multe
prefaced, de pilda preferand una, maine alta,
este aplecata mai mult spre rau.
I) De aceia, iubitilor,trebuie a ne paZl tot-deauna, ca
nucumva sa dormitam. datd, zice, nu va dornzita, nici
va dormi ceI-ce jJdze#epre /sraib sa nu dai intru cld-
tire pictor;;, tau (Ps. 120, 4. 3), ca n'a zis: sa nu
te d <sa nu dai intru cldlire , de unde , vedem
ca a da intru clatire sta in noi nici de cat in
Prill urmare daca voim a sta drept
i
:;;i ,a nu
ne nu ne Yom clati. Dara ce? Nimic nu este a
!ui ' Dumnezeu? de sigur sunt ale lui Dumnezeu,
IOs;l nu ca hberul nostru arbitru sa fie vatamat.
Apoi daca sunt ale lui Dumnezeu zici tu de ce atunci
" ,
suntem raspunzatori? De aceia am spus, ca liberul
arbitru nu este vatamat. Deci, noua , ne !ili lui
Dumnezeu; jnsa noua mai intai oi se covine de a alege
cele bune, numai dupa aceia Yin :;;i cele ale' sale. Nu
Yin ale sale insa mai 'nainte de a se pronunta vointa
noastra, ca nu cumva sa ni se vatame liberul arbitru'
dnd insa noi am ales ne-am hotarit, atunci ne
el in ajutor eu multa putere. cDara atunci cum de
zice Pavel: Nu este nici a eelui ce voiefte- de !iii a
voi sta in noi - niei a eelui ee alearod, ei a lui Dum-
nezeu eelui ce (Rom. 9, 16)? b Mai intai ca aici
aposto'ul n'a spus ca a sa personala, ci a scos
aceasta' ideie ca rezultata din cele 'ce Ie avea inaintea
sa, din cele ce-i sta de fata. Caci zicand :cLui Moisi
" ') Partea ulOrala. Despre pocainta, cum eli nu trebuie a ne desnadajdui.
\Veron)_
- 182 - .
idee: voiu milui pre care . miluesc: !i nu ma voiu indura
de cau imiva jl mila h urrna spune: Deci dard nu
ute nici a celui ce voiefte, nici a celui ee a/earga, ci a
lui Dumnezeu celui ce milue!to. Deci, imi vei plitea:
spune, de ee tnvinovate!?te inca? Dupa aeeia' apoi se
poate ziee urmatorul lucru: ca atunci cand ar;Ham co..;
sau marea parte a unui lucru, zicemchiar to-
talitatea acelui lucru. AI nostru de sigur este de a alege
a voi, iara a lui Dumnezeu este de a acel )UClU
t
al duce la bun Deci,daca a lui, sau daca de
dansnl depinde cea mai mare parte a lucnilui, apoi atund
a lui este totul, zice, dupa cum noi oamenji a
vorbi. Astfel facem !?i noi; de pilda iata ee spun eu:
vedem 0 casa clad ita bioe, zicem ca totul este a ar-
hitectului, de !?tim bioe ca nn este totul lucrul arhi-
tectului, ci !?i a zidarilor !?i a salahorilor, sau st:'l-
panului care a procurat materialul, amultor alte im-
prejurarL Cu toate acestea fiindca cea mai mare parte
din totalul casei este a arhitectului, apoi intreaga easa
zieem ca este a lui, adeca lui i se cuvine meritu!' Tot
aicL Inca l?i cand vorbim de multime, noi zicem
ea sunt toti, acolo unde sunt cei multi, nimeni unde
sunt cei purioi.
Tota!?a Pavel zice: "Nici a celui ee voie#e, nici a
celui ce alearga) ci a lui Dumnezeu celui ce milue#o.
Doua bunuri mari ni pune aici Pavel inainte: unul ne-
este de a nu ne mandri. Chiar daca alergi, zice,
chiar daca te a face ceva, sa nu-ti inchipui ca
succesul este al tau, fiindca dadl nu ai avea ajutorde
sus, toate ar fi in zadar. Afara de aceasta, te vei invred-
nici de eeia ce urmare!?ti, iotru atata tosa, intru cat vei
alerga, intru d.t vei voi. Oeci, aposto\u\ n'a spus d6ara
ea io zadar alergam, ci ca daca noi ne inchipuim ca totul
este al nostru, :;;i ea daca nu atribuim lui Dumnezeu eea
mai mare parte din actiune, sau mai bine zis chiar totol,
atunei in zadar alergam. NiCi a lui n'a voit Dumnezeu ca
sa fie totul, ea sa nu se para ea ne incununeaza fara
merite, nid ale noastre numai, pentru ea sa nu eadem
tn prostie. Caci daca avand parte a cea mai
mica de merit, l;)i cugetam lueruri mari de noi, dara
- 183-
daca am fi stapani a tntregului merit? Dealtmintrelea Dum-
nezeu a faeut multe, cu scopul de a taia Inandria del a
n?i. $i in.ca. mana lui erte (Isaia 5, 2!?) zice. Cu
cate neput10tl nu ne a iocunJurat, ca cu chipul acesta sa
ni smereascacugetul? De cate patimi grozave nu ne-a
impresurat? Caci atunei dnd zice cineva: ce este
sau, de ce aceasta ? - Ie spune spre a invedera
/ca toate sunt in mana lui Dumnezeu. Te-a iocunjurat de
atata frica, !?i totu!?i nici ou te smerq;ti; ba ioca Ide
cumva ai d.te un succes cat de mic, apoi te urci cu
eugetarea pana la cer. .
. J?e aceia :;;i prefacerile acelea grabnice,
n.lci n.e cumintim. aceia morti ,intr'una
ttmp, n01 c?getam l>l cum am fi nemuritori, ca
cum n am murt. In a!?a chip ra.pim, in chip
sfitanslm avutul altora, ca . :;;i cum nu yom da In
fel cJadim palate, ca cum yom sta aici pururea.
nici ::hiar lui Dumnezeu care ne rasuna pe
la 'urecht io flecare zi, nici chiar insa.!?i faptele nu ne cu-
mintesc. Nu est.e zi, nu este ceas, cand sa nu vedem
intr'una petrecandu-se neoorociri, !?i in zadar sunt
nu se din salbatacia noastra,
OICI 10 nenorocmle altora nu putem a ne face mai buni
' sau mai bine zis, nu voim sa ne facem, - ci numai cand
noi plangem, at unci poate ne smerim. Cand Oum-
nezeu i!?i ridica mana de deasupra noastra, apoi noi
din nou ne mandrim, din nou ne pierdem mintea. Ni-
meni nu cugeta precum trebuie fa cele ceresti nimeni
nu cele pamaote:;;ti, nimf"ni nu spre
eer., CI intoemai ca :;;i porcii caricauta spre pamant, ta-
vahndu-ne in mociria, :;;i au privirea spre paotece.
Tot sunt multi dintre oameni, cari de l?i se tava-
lese intr'o mocirla mai grozava) totu!?i nu simtesc.
Cad este mulf mai bine de a se murdari cioeva in no-
roiu, de cat de a se murda.ri in pacate, fiindca cel mur-
darit in noroiu, se poate spala in scurt limp, devine
1a fel cu cel ce n'a cazut de loc in mla!?tina, pe
Can? cel cazut in prapastiea pacatului a capatat 0 mur-
dane care nu se pOfltf" curati cu apa, ei avand nevoie
de un timp indelungat, deo pocain}a siocera, de lacrami
184
oftari, de suspine indelungate fierbioti, mai mari,
zic, de cat, cand Ie avem acestea pentru cei mai iubiti
ai Murdariea aceea ni vine de dioafara, pentfU
.care iute putetn scapa de daosa, dara aceasta' se za-
inauntrul nostru, pentru care deabea putem a
necurati dupamulta spalare, dupa multa pocainta. Ca
din inima ies ganduri rale, zice, ucideri, jreacurvii, cur'Vii,
marturii mincinoase (Math. 15, 19), -pentru
care Prorocul zicea: Inima curata zidefte intru mine
Dumnezeule (Ps. 50, 12) S,/Jald inima ta de rete,
Ierusalime (Ierem. 4, 14). Ai vazut dara,ca este a
noastra, a lui Dumnezeu? $i 10 alt loc: Ferici/i
cei cura/i cu i1zima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu
(Math. 5, 8). Sa devenim dara curati, spre iotarirea
noastra, sa $tergem pacatele noastre. Cum. io ce fel
putem pacatele, ne iovata Prorocul zicaod: "Spa-
lati- va, curatiti-va, ftergeti rautatile din sujletele voastre,
dinaintea ochilor mei (Isaia 1, 16). ce va zici;i di-.
naintea ochilor mei? Fiindca unii se par cu totul sinceri,
adeca fara -. aceasta bioeinteles ca oamenilor
numai, taci inaiotea lui Dumnezeu sunt numai mor-
ininte varuite - de aceia zice:, #ergeti rautatile din su-
fletele voastre dinaintea ochilor mei. adeca Ie
asdel, ca sa nu Ie vad eu, Invatati-va a face bine, cau-
tali judecata, mantuiti pre eel napastuit, judecati pre eel
sarac, # face/i dreptate vaduvei, fi veniti sa ne intrebdm,
zice Domnul j fi de vor fi pacatete voastre ca mohordciunea,
ca zdpada Ie voiu albi, iara de vor Ii ca rOfala, ca lana
Ie voiu alb (Ibid. Vers. 17. 18).
Ai vazut, ca noi mai 10tai trebue a ne curati, dupa
aceia ne C}lfl1ta :;;i Dumoezeu? 'Caci mai intai zicand:
Spa/ali-va, curatiti-vd; la urma tocmai a adaos: cu Ie
voiu albi. Nimeni, deci, din 'cei ce' au ajuns la cele mai
depe urma rautati chiar, sa nu se desoadejduiasca.
Chiar de ai ajunge la un fel de _obicei cu pacatele tale,
zice, ba chiar in 1nsa:;;i inima pacatului, tu nu te spai-
manta, De aceia luaod colori nu de acelea ce se
lesne, ci aproape de fel cu cele ce stau de fata,
zice ca de Indata ne va schimba Intr'6 stare eu tottil
contrara. n'a spus ca va spala cum s'ar brodi, ci
- 185
eil mohoraciunea 0 va face ea zapada, ca 0 va ioalbi ca
lana cea alba, ca astfel sa ne inspire sperante bune.
dara este puterea pocaintei, dadi ne face curat
i
ca
zapada, d.aca ne albe$te ca lana, chiar daca poate pa-
eatul a reu:;;lt a ne vapsi zieand sufietul nostru.
. Sa ne silim, deci iubititor, de a deveni curat
i
, eaei ni-
mle ne-a poroncit, caod ni-a zis: Judecati pre
eet. face/i dreptate vaduvei. Ai vazut eum pre-
tutlOdeOl face . de mila lui Uumoezeu, de spriji-
nul eelor nedrepUitttl? Aceste succeSf.! sa cautam a Ie
:;;i atunci yom putea sa ne iovrednicim prin harul
lUi Dumnezeu buniHatilor celor Carora fie a ne
invrednici intru Christos Iisus Domnul nostru, caruicl im-
preuna eu Tatal :;;i cu Duhul Sfant, se' cade slava., sta-
panirea cinstea, ,acum pururea in vecii vecilor.
Amin.
OMILIA XIII
Deci, de ar Ii fost sdvarfirea prin preofia Levifilor, ca
poporul sub aceia aluat legea, ce inca mai e1"a trebuinta
randuiala lui Melchisedek sd se ridicealt preot,
tara nu dupre randuiala Lui Aaron sd se zicd? Cd mu-
tdndu-se preotia, de nevoie se face fi legei mutare. Ca de
care se zic a cestea , din alta semintie se impdrtdfefte, din
care nimeni nu s' a apropiat de jertfelnic. Cd at-dtat este
cd din Iuda a rdsarit Domnul nostru, intru care semintia
Moist nimic n'a grail de preotie (Cap. 7, 11-14).
. DeciJ ar fi fost prin preofiea LevitilorY>J
zlce. VorblOd de Melchisedek, aratand cu cat mai sU'-
perior . a fost lui Abraam, scotand la lumina marea
deosebire, de aiei in fine tocepe a invedera deosebirea
intre Veehiul Noul Testament, acela este ne-
acesta catu:;;i de putin nu
lOtra m mSt:;;l taptele ,dm ele, Cl lupta 0 de la
preotie de la cortul . eaci acestca erau mai
define de crezut eel or cand adeca dovada
se face de la cele deja petre cute de la eei ee
- 186-
crezut. A aratat ca Melchisedek a fost cu mult mai su-
perior dedit Levi SI Abraatn. tiind in randu! preot1lor
lor. Apoi l?i din alta parte 0 aceasta.
anume? Din preotiea de acum, :;>1 dm cea Indale3..
inte1epciunea lui cea mare,. caei de de
unde era sigur ea el va scoate ca ?efimd dupa
raridueala lui Aaron, de acolo tocmal 11 pe
pe cand pe aceia ii scoate afara. Ca chiar 0
eu, zice: De .ce n'a . fost oare :1 . randueala
lui Aaron ? Dara expreslUnea: ce mea mat erea tre-
buin/d are in sine multa emfaza. Cc'lci daca Christos
dupa trup dupre randueala lui Melchisedek, ;;i dupa
ar fi Jost legea, l?i cele dupa Aaron, cu ,dr.eptate ar Zlce
cineva d'l acestea ca mai perfecte au desfimt
at
pe acetea
ca dupa -ele; dara daca Christos a venit dupa
aceia a luat un alt tip al preoti ei, apoi este i.nvederat
ca au fost mai neperfecte, mai inferioare.
c Sa starn, zice, si judecam: toate s'au' implinit, $i
nimic nu este in preotie; de .ce tre-
buia sa sespuna, ca dupre randueala lUI Melchlsedek,
nu dupre randueala lui Aaron? ce pe
a introdus 0 alta preotie, aceea a JUI Melchlsedek. '! Decl
de al' Ii jost - adeca a iaptelor, a
(perfectiunea) vietei - prin preo{iea
!7i tu cum tot inain.teazol in .. trecerea
spus col dupre randueala lUI aratand pnn
aceasta col mai superioarol erea preot1ea cea dupre Mel-
chisedek, cu mai buna; $i chiar de la timp arata
ca este mai superioara, colci ere a dupa Aaron, adeca .!fiult
maL: buna. ce sol spunol prin cele ce ,
Cd poporul sub aceia a luat legea? Ce inseamna sub
aceia' ? Adeca a urmat dupa aceia, prin aceasta to ate
Ie face; nu se poate . spune ca a fost dat a altora. Cd
poporul sub aceia a luat legea , adeca ca se folose$te
s'a de dansa.No. se PQate spur:e ca. a fost cu
acievolrat darol ca nu a p.oporul:
(! Sub aceia a lual legea , adeca de dansa s a servlt. Deci
de 'care alta preotie era nevoie? Cd preotiec:,
de nevoiese face # legei mutarel> , dara trebUle
a fi un alt preot,sau mai bine zis aka preotle, este ne-
- 187 -
voie atun.ci !?i de alta lege. Aeeasta s'a ZIS contra ace.:.
lora cari spuneau c de ce este nevoie de Testamentul
Nou" ? Avea el marturie de la prorocii,ca acest Testa.:.
ment a fost fagacluit de Dumnezeu parintilor I)
dara de-ocamdata se lupt<1 avand in vedere numai preo-
tiea. prive1?te cum de la ineeput a spus-o, caci zicand
c.dupre 1'andueala lui Melchisedek", prin a scos
preotiea cea dupre randueaJa lui Aaron; di.d n'ar fi zis
cdupre randueala lui Melcltisedek, daccl cea a lui Aaron
ar fi fost mai buna. Deci, daca s'a introdus 0 alta preo-
tie, trebuia 1?i un alt Testament fiindea niel
preot nu . poate fi fari1 farol legi ordinatiunij
llici col luand alta preotie, a tntrebuintat 0 tot pe cea
dinainte.
ceia .ce i s'ar fi putut obiecta: dara cum ar
putea fi preot, fara a fi Levit, iata col el preintampi-
prin cele de mai sus, nu pretinde a 0 deslega,
CI numai cat 0 pune inainte in treac:U, fiindcol dupa ce
spune ca preotiea s'a mutat, adaoge ca aceasta c.dene-
voie face ,si legei mutaro . S'a mutat tnsol nu numai tn'
felul ei, nu numai . tn ordinatiuni, ci \ii in semintie,
c;1ci j trebuia a se face mutare ei in semintie. Cum?
c. Cd muttindu-se preotiea" din semintie in semintie, din
cea ieratica, adeca din cea sacerdotala in preotie impa-
rclteasca, ca astfel sa fie imparolteasca, sa-
cerdotala. taina cea mare: inUi este cea im-
parMeasca, oumai dupol aceia s'a faeut sacerdotala,
dupol cum s'a petre cut cu Christos, ca imparat este
deapururea, pe cand Arhiereu a devenit, cand a luat
trup, dnd a produs jertfa. Ai v;1zut mutarea preotiei ?
eeia ce se socotea de 'antitheza, tocmaiaceia 0 intro-
duce ca consecinta a iniprejurarilor. Cd. de care se zic
acestea, zice, din altd semin{ie se adeca:
spun eu, ' aceasta semintie liu avea nimic
din preotie; din aceastol semintie nici nu a preotit cine-
va - caci aceasta invedereaza expresiunea: '! din care ni-
meni nu s' a apropiat. Dara eu, ziee, mai arilt \ii alta
deosebire, aceia adeea, nu numai acea provenita dela se-
') Vezi Fapt. ApostoliJor. Cap. 3, 25 unde se z'ce: Voi slIIIteii fii ai pro-
rocilor, i i ai care a pus Dumnezeu cii/re pari.tlii
- 188-
mintie, sau dela persoana, nici numai dela modal sau
nurnai f;leut, ci de1a ti p. Care nu
dupre legea poroncii cd trupe!tis' au fdcut, ci dUpd pu-
ter-ea vietei cd nestriciicioase (Vers. 16). S'a f;leut, ziee,
preot, nu dupre legea poroncil dici legea aceea
in multe a fost nelegitima.. Ce va sa zica <I poroncii tru-
Peffi ? decal: (f.Taie-te imprejur, zice, ungeti trupnl, spa:'"
la-ti . trnput, curata trupul, tunde-ti parul capuloi,
trupul, trupul, trupu!. care sunt
cele bune? Multa vieata trupului, lapte miere trupu-
lui, pace trupului, trupului. Dela legea aceasta a
i,uat. preotia Aaron, pe dnd Melchisedek nu
"Si incdcu mutt mai luminat este, de vreme ce dupre
randuiala lui Mflchisedek se rtdicii preot altul (Vers.
Ce este in vederat aici? i[)JTeaJV,bele .pJeQt
I1
,
'cu cat e mai superioara una de cat cealalta, cu cat e mai
1:;>un.:i. < Ca,re nu dupre ,legea jJoroncii cei trupefti s' au fdcut.
zice. Cine? Melchisedek? Nu, ci Christos. Ci dupre pu-
terea vietii cei nestricdcioase. Cd se marturise!te: cd, tu
'efiipreot in veac, dupre randuiala lui Melchisedek (Vers.
17), adeca: nu temporal, nu care are ci dupa
puterea viefii cd nestricdcioase, adeca, prin puterea . sa,
prin vieata sa .cea nestricacioasa, nu era aceasta
urmarea expresiunei care nu dupre legea poroncii cei
trupe#i s' au facut, caci urmarea logica era sa zica, ci
legea poroncii cei Insa prin legea
poroncii el a invederat
dupre Cl),m aiurea. zice: indreptari qle erau
puse panii la vremea fndreptdrei (Cap. 9, 10).
Duprepute.reaviefii, propria
lui putere. A spus ca legei se face mutare aratat-o
acurn, dupa care apoi cauta cauza, - ceia ce mai ales
convinge sufletul omului, de a in totu\ cauza, care
duce la credinta, cand cauza, cuvantul
pentru care s'a felcut. Ca desfi.intare ') se face poroncii .
care a fost mai 'nainte, pentru neputintafi nefolosul ei.
1) Expresiunea din original '(lV8taL in traducere exact a este:
.. desjiinlare (desputernicil'e, anttlare) se face., iara nici?ecum
face. ca 1n editia noastra de Prin cuvantul desftmflre se c\anfica mu
biDe sellzul acestui vers o
- 189-
(Vers. 18). Aici ereticii se agata cu amandoua manile
insa asculta cu bagare de -seama, caci el n'aspm
pentru ca era rea, sau netrebnica, ci pentru neputinfa
nefolosul ei.. De altmintrelea aiurea a aratat el ne-
legei, eel. acolo de pilda cand ziee: Ceia ce era
CU neputin/ii legei, intru care era slabaprin trup (Rom.
8, 3). Dara nu era neputincioasa, ci noi.
Cd nimic n' a savarfil legea (Vers. 19). ce va sa
zica < n'!i' sdvar;it. ? Adeca n'a facut nici pe unul desa-
nefiind ascultata. Dealtfel, chiar de ar fi fost as-
cultata, inca n'ar:fi putut sa faca pe cineva
$i virtuoso Pana acum fnsa el nu spune ci nu-
mai ca nimic n'a savarfit, nif[)ic n'a putut face; eu
drept cuvant. Caci inaintea lor erau numai litere scrise:
4:fa aceasta, sau nu face aceasta; puse pe hartie numai
J
nn fnsa avand putere. Nu. tot tosa este !?i speranla.
Dara oare ee va sa zica prin expresiunea des/iinfare-
&-&st'Y/at<;. ? 'Adeca scoatere afara, aruncare. Scoaterea
lor ce deja au putere, este desfiinlarea lor, aruncarea lor
la 0 parte, ea apostolul a aratat prin aceasta expre-
siune ca ea (Iegea) stapania, dara ca la urma a fost dis-
preluita, de vreme ce nimic n'a folosit. dara, cu ni-:
mie n'a folosit legea? A folosit de sigur, ha inca a fo- :
losit foarte, insa spre a-i face desavar9iti, cu nimic n'a
folosit. Cd nimic n'a legea., aeeasta ihsemnare
o are, adeea toate erau tipuri, toate umbra, taere impre.:.
. jur, jertfe, Sambete, etc. N'a avut put ere de a patrunde
fn suflet, de aceia s'a dat in laturi, a faeut loc alteia.
Ci aducete nte numai fa mai bunii. nadejde, prin care
ne apropiem de Dumnezeu'l>J # pre cat nu este alara de
juramant (Vers. 20). Ai vazut cum a fost necesar jura-
mantill aici? A!la ea de aceia a filosofat el mai sus atat
de multe, ca s'a jurat Dumnezeu, ca s'a jurat pentru
mai multa convingere. Ci aducere este numai la mai bunii
nadejdo, zice. Dara ce inseamna aceasta? Avea legea
nadejde; zice, fnsa nu Nadejduiau ei, mullumin-
duo se a avea pamantul fagadllinlei, neiotarnpinand rele,
- noi insa acurn nadejduirn, multllmind 'lui Dumnezeu.
nu pentru a stapani pamantul, ci 'pentru a stapani cerul,
sau mai bine zis -,_. ceia 'ce este cu mult maiprincipal
- 190
-.- noi a sta alaturea eli Dumnezeu, de :;. ajunge
chiar la tronu} a-i sluji lui cu
gerii. ;;i prive!?te, cum toate acestea Ie pune inainte
putin pe nesimtite. Caci acolo zice: care intra intru
cele dinlauntru catapetesmei.. (Cap. 6, 19), aici iosa: prin
care. ne apropiem de Dumnezeu, Pr.e cat nu estc fa:ra
de jurdrrzant'1l. Dara ce iosamna: pre cat nu este lara
de furamant? Adeea, iata alta deosebire, nid ca
le.:.au fagaduit acestea cum soar intampla; ziee. Ca aceia
(ara de jurama1Zt preoti se laceau, iard acesta cu jura-
mant,prin eel ce a zis catra dansul: juratu-s-au Domnul,
fi nu-i va parea rau; tu e;ti pre(}t in veac, dupre ran-
dueala lui Melchisedek. Intru atata afezamantului de lege
celui mai bun s-a /acut chezaf lisus. $i (lceia adeca mai
se faceau Pnoli fentru cd de moarte erau opritia
trdi j iara acesta, pentru cd ramane. in veac, avand preo-
tie vqnica., (Vers .. 21-24). Doua deosebiri pune el aici:
ca nu are sfar$it preotia aceasta, ca cea dupre lege, ca
este cu juramant, iara aceasta 0 face de la Christos, care
este inceputul.
lJ Ci dupre puterea vie/ei cei nestricdr.ioase" zice. Face
aceasta, de Ia junlmaot, caci s'a jurat, de la fapt.
. ea daca aceea a fost oeputincioasa, ziee, apoi a fost
desfiintata, a fost seoasa, aeeasta insa, fiindea este puter-
oiea, a ramas neclintita. Face aeeasta inca de la pr,eot.
Cum? Ca unul este, !?i ca n'ar fi unul, daea n'ar fi he-
muritor. Ca precum acolo erau preoti multi, pentruea
erau muritori, tot aid este unul, pentru ca este oe-
muritor. ,Jntru atdta a;ezdmantufUi de .lege cclui mat
bun s' au jacut Jisus", pentru ea s-a jurat lui, Ca
va ramanea to veac; iara aceasta nu ar fi faeut,o, daca
ou ar fi in veac. " Pentru aceia';i a mantui desavar #t
poate, pre cei ce vin prin el fa Dumnezeu, tot-deauna tra-
ind, ca sa se pentru dan;ii(( (Vers. 25).
Ai vazut, di acestea Ie spune cu privire la trup? Cad
.cand este preot, atunci se roaga, astfel ca attmci cand
spune Pavel: Care se fi rodga pentru noi", aceasta toc-
fnai lasa a se intelege, ca fiind Arhiereu se roaga. Fiindca
eel ce ridica pre eei morti dupre cum Ie 1n-
1"ufia vieata, intocmai Tatal, cumse roaga; aCQlo
- . 191 -
unde trebuie a mantui? Cel ee are toata judecata, cum
se roaga? Cel ce trimite pre ingeri, ca pe uniia sa-i bage
incuptorul eel de foc, iara pe a1tii sa-i cum
, ,
se .roaga? "De aceia, ziee fi a mantui poate", adica pen.,.
tru aceia fiindca. nu moare. Fiindca pururea
ziee, apoi ou are daca nu are
poate $i a sta in fruntea tuturor, adica a fi earmaeiul t1:1-
turor. Caci aici arhiereul, od cat de minunat ar fi, ' ca
de pilda, Samuil, atatia altii, este ca Arhiereu numai
intimpul sau, iara dupa aceasta ou m:li este, fiindea a
murit - in timp ce cu Christos nu este d el
in pe'rpetuitate. "Totdeauna traind" zice. Ce 'In-
seamna II 10tdeauna' i? 0 taina mare lasa a se intelege
aici "Nu numai aici zice, ei acolo el, pre
eei ce prin se apt:opie de Dumnezeu". Cum man-
? " Tol-deauna traind, ca sa se roage pentru dan-
fii", zice. Ai vazut umilinta? Ai va?:ut iubire de oameni?
Cad nu odata numai e\ se roaga peI)tru omenire, ci pu-
rurea, dnd Se roaga pentru oameni, el A-
invedereaza ,,1 ot-deauna'(, adeca nu numai pen-
tru timpul de fata, ci acolo io vieata viitoare, Ded
pururea trebuie el sa se roage? cum s'ar putea ace a-
sta, flindea chiar !?i oameni drepti de multe ori numai
io urma unei rugaminti au reu!?it in totu), - iara el se
roaga pururea? Pentru ce atunci 1?ade impreuna eu Tatal ?
Ai vazut ea aid este un pogoramant ? Ceia ee el spune
deei aiei, aceasta inseamna: "Nu va nici
ziceti : ei, da! ne iube!?te pre noi, are curaj catre Ta-
tal, dara n-a putut trai pururea aici,-cacl el tot-deauna
traies'te. .
"Penlru ca Arhiereu ca acesta se cuvenia- sa lie noua:
cuvios, lard de rautate, lard de spurcaciune, osebit de cei
fi mai inalt de cat, cerurife liind (Vers. 26).
Al vazut dara, ea totul este spus pentru omenirea lui?
lara eandzice omenire, spune de aeea omenire unita eu
dumnezeirea, nu impartindu-le, ci intrevedea cele
cuvenite. Ai vazut deosebirea Arhiereului? A recapitulat
cele spuse mai sus: Ispitit intru loa Ie, dupre asemana-
rea Idrade Pdcat,.. unindule cu: Arhiereii ca aces/a se
cuvenea sd /ie noud: . cuvios, lard de rdulater;.Ce. va sa
- 192-
.zica .. tara rautatn?' Adeca, fara
Prorocul: nu s'a aflat in gura lui. (Isala, 53, 9),
adeea in totnl inocent, fara cea mai mica rautate. Apoi '
. aceasta' ar putea-o spune cineva de Dumnezeu? ;;i nu se
stie!?te oare zicand ca Dumnezeu nu este prefa.cut, nu
este vlclean? De aceia lui aici este pentru trup.
lara de spurdiciune, zice. Dara .;;i acestea Ie-ax;-
putea spune cineva de Dumnezeu? Are .oare
de a fi ,spurca t? Osebit de,\ eel pacato;i.. zlce: Decl,numal
aceasta arata deosebirea, sau ca !?i lnsesi jertfa? Cum
fnsa? <, Care n-are in toate zi/ele nevoie, zice, ca alIi Ar--
hierei, intai pentru aLe sale jdcate a aduce jert(e, ajoi
ale. poporului; ca, cueasta a jdcut-o .odatd, pre. szne .
candu-sn (Vers, 27)- Ce va sa zlca , . ca
aceasta? Aici . in fine pune inceputul arata supenon-
tatea jertfei du?ovnice!?ti. t: de deo-
sebirea preotulUl, de deosebrrea a!?ezamantul1ll in
totu1 - insa a spus-o; aid tnsa se atinge de insa!?l JerHa
al careia inceput it face. Sa nu-ti inchipui, zice, ca
ai auzit ca . este ' pi-eot, apoi lucreaza cele ale preotlel
purun'?, cad odata a facut aceasta,. pre sine jertfindu-se
!?i apoi a dea-dreapta TatalUl)}. Ca nu cumva .
crezi ca stand sus el este slujitor, arata ca faptul e dm
economie. Ca precum 8'a facut rob, tot s'a facut
preot slujitor. Daradupre cum facanduserob, ra-
mas rob, tot facandu-se slujitor, n'a nlmas SluJltor,
cacL a slujitorului nu este a ci. . . '
Deci, aceasta lasa a se intelege, aici 1?1 maret
lea
Jerttel,
daC,a afost deajuns numai 0 singura data
,fad.nd at:ita pe dlt toate celelalte n-au face:
Da:di. de aceasta inca nu vorbe,;;te pana acum, CI numal
atfita ca caceasta a jacut-o odaM, pre sine
Care? .Pentru aceia, ,zice, trebuia sa aiba ceva acesta,
care sa aduca (Cap. 8, 3), nu pentru sine, - caci cum
s'ar fi putut sa' proaduca jertfa pentru sine fiind nepa..,.
? - Ci pentru popor. Dara ce spui Pavele? Nu are
nevoie de a proaduce pentru dansul, pentru a1tii are
atata putere? Da! zice. $i ca sa nu ' crezi ca ex pre-
siunea a facuto odata.. este spusa pentru . dansul,. as.,
culta ce zice: c Ca legea june pre oameni Arhierei, carii
- 193 --
au neputinla (Vers. 28). De aceia pentru pro-
aduc pururea j pe cand eel ce este putemic, cel ce nn
are pacat, de ce ar. avea nevoie ca saproaduca pentfU
sine? dara daosul a proadus jertJa, ci
pentru popor. lara cuvantut jurdmantztlui celui ce . a fost
in urma legei, jrt Fiul in veac desdvar !it. lice.
Ce va sa zica: in veac desavar#t? j Pavel
nu pune deosebirile principale, caci spuofmd: cari au
nejutin/e)} n-a zis cpre Fiul eel putemic ci pre /iul in
veacdesdvar!ii, adeca putemic, cum ar spune cineva.
Ai vazut d.ara, ca numele de este zis, spredeo-
sebire de rob, sau slujitor? Sub numele de (, neputinln
el tntelege sau pacatul, sau moartea. Ce va sa zica c.in
'[Jeci')? Adeca nu numai acum este f';lra ' de pacat, ci pu-
rurea. Deci, dadi este daea nici-odata nu pa-
daca pururea este viu, de ce va proaduce peI}-
tru noi de mnlte ori jertfe? Pfma acum insa el ou
aceasta, ci oumai ca ou proaduce pentru sine, aceasta 0
.sustine.
1) Deci, fiindca avem un astfel de Arhiereu, sa-I imitam
pre dansul, sa pe urmele lui. Nu este alta
una singura ne-a cun)titpre noi, iara dupa ac.easta foe
!?i gheeoa. Ca deaceea Pavel intorcea io toate
partile, ca un preot, 0 jertfa, ca nu cumva cineva
crezand ca sunt mai muIte, sa p::ic::ituiasca nici 0
sfiala. Deci, cali ne-am invredoicit de pecetea haruluT)'
cati ne-am bucurat de jartfa cea tara de sange, c:'iti ne-am
din masa cea nemuritoare, sa ramfmem pas ..
traod nobleta l?i cinstea capatata, caci nu fara primejdie
este caderea ooastra. Oiti .inca nu s-au invrednicit poate
de acestea, nici aceia sa nu se incurajeze, caei dnd cineva
pacatue!?te, cu scopul de a primi sfaotul botez la cea mai
de pe urma a sa -resuflare, de multe ori ou reul?qte. ;;i,
ere leti-ma, ea ceia ce graesc nn 0 fac cu scopnl de a
va Eu singur am vazut pe multi patimind de
acestea, carii in botezului multe pacate au faeut,
iara Ja ziu,a lor, ,au pie cat de aici goli $i
de botez. Ca Dumnezeu de (lceia a dat botezuJ, ca sa
t) Par/eil ffforaia, Nu trebuie ,a amana botezul sub pretext de plldituire, l'i
d . dupa botez este nevoie de multa o.stenealll. (Veron).
13
- 194
. deslege pacatele, iara nid de cat sa Ie sporeasca.lara
daca cineva face uz de aceasta, ca In libertate sa pa-
eatuiasca indo mai m1l1t, cauza este trandavia care'l sta-
Ca daca nu ar fi botezu\, ar vietui poate mai
eu bagare de seama, ca :;;i cum n'ar avea iertarea paca-
telor. Ai vazut deci, cil expresiunea sa facem cde rdle,
ca sa vie ceLe buno (Rom. 3, 8) este zisa tocmai pentru
aceasta, ;-i ca mai suntem carii facem ca sa se zica
De aceia va rog, ca voi cei. ce inca nu sunteti lu-
minati eu sfantul botez, sa fiti treji. Nimeni sa nu practice
virtutea, ca fiind pHHit pentru aceasta, nimeni ca nere-
cunoscator, nimeni ca cella greu obositor, ci sa 0
facem cu toata buna vointa :;;i multumire. Ca daca nu ar
fi plata de fata, nu ar trebui sa fim buni? Cu toate
acestea, macar cu plata sa ne facem buni. $i cum sa nu
fie aceasta ceva :;;i eel mai mare dispret: Daca
nu 'mi dai plata, zice, nu voiu fi intelept cumpatab ?
Sa contez iosa a spune eeva? Nici-odata nu vei it inte-
lept; nici chiar cand vei cauta sa fii iotelept, daca 0 vei
face aeeasta peotru plata. Nici-odata nu vei praetica vir-
tutea, daca nu 0 vei iubi. Dumnezeu insa, pentru nepu-
tinta noastra cea mare, a voit ea macar eu plata sa fa-
cern fapta buna, totw;;i nici a!?a nu 0 facem. Sa ne' in-
chipllim, daca voiti, un om cat;e a facut multe nile, a
trecut in viata ve;mica, dupa ee s'a fost iovrednicit a se
boteza -eeia ce nu d ese ori mi se' pare ca se intampla-;
ei bine, cum se va duce acolo ? spune 'mi. Nu va fi in-
vinovci t ir, de sigur, pentru eele ce a facnt; dara va fi
lipsit de euraj, eu drept euvant. Ca daea ar fi trait
el 0 suta d e ani, n'a pntut arata nici-o fapta buna, ci
numai ca n'a pacatnit, 7i poate ca nici atata, de vreme
ce numai prin har a fost mantuit apoi cand va vedea
atuncipre a1tii incununati straluciti, fie chiar ea nu ar
cadea in gheena, oare ar putea sufed mahnirea ee 0 va
simti atunci? spune 'mi. Dara .ca sa fac mai invederat
lucruI acesta, sa luamun exemplu. Fie de pilda doi
unul care fura, ianl celalalt
sa nu faca nimic de aeestea, ei din contra, are eu sine
muIte ' ispravi, muIte biruinti, a luat trolee in razboiu, a
fost ranit, etc. ' Dupa trecere de timpapoi, iata ca de-
- 195-
odata eel care era in randul talhariior, a fost ridicat pe
tronul Imbracat eu porfira, pe dnd eela-
lalt a ramas tot aeolo . unde erea, numai prin filaotro-
piea imparateasca n'a fost tras la raspundere pentru eele
ce a faeut; in fine, erea in cea mai de pe urma
:;;i supus poroncilor. Apoi oare va putea su-
teri tristetea ce ilva cuprinde v;lzand inaltat la cea mai
inalta pe eel ce erea altadata de-opotriva eu
.el de al
pe . d.nd el a ramas tot JOs, ba mea multamlta grat1el
ea a seapat nepedepsit? Ca chiar de l'ar
iertci imparatul, l'ar scapa de pedeapsa, el va
trai cu Nimeni nu '1 va admira pentru aceasta,
fiindca 1n astfel de gratieri noi nu admiram pe cei ce Ie
primesc, ci pe eei ce le dau, eu cat va fi. mai mare
darul, cn atat mai mult sa cei ee iI primesc,
cand !;ii pacatele lor suntmari. Cu ce fel de
ochi va putea privi un astfel de om pre eei dinpre-
jurul tmparatului, eari . au cu atatea sueeese, eari
poarta en rani, multe necazuri, in ti?1P ee
dansul nu nllmai ca ou poate arata nimic, dara chiar
vieata lui atarna numai de fiiantropiea imparatului?
Preeum un talhu, sau omorator de oameni:;;i condamnat
la moarte, care ar fi fost gratiat de imparat, insarcinat
ehiar de a sta de paza la imparatului, n'ar cuteza
de a privi pe cineva drept in fata, de :;;i a scapat
de pedeapsa, tot acesta. Caci sa nu 'ti i:,.ehipui,
ea daca se spune de imparatie, apoi toti se bucura de
drepturi de-opotriva. Ca dadi aiei pe pamant !i'i
guvernatorul, 1?i toti cei dimprejurul imparatului, cum
eei mai inferiori, sau cei ce ocupa locul numitilor
decani I) de prin palatul imparatesc, sunt atat de departe
unii de prin slnjba ee 0 au, apoi eu atat mai mult
aeeasta in imparatiea eea de sns.
Aceasta nu 0 zic de la mine. Chiar Pavel ni pune
inainte 0 deosebire cu mult mai mare intre d.nd
,) L\sxct.voc;, sau pa61iooxo<;, erau lie/ores sau purtlitorij de toege
-din palatul imparatilor bizantini, cari se mai numeau Mct.T(AafH't(7.t (ma-
. .,uotis clava, maniciavia), cari pe ' langa altele aveau insarcinarea de a pazi
ordinea in drumul imparatului dnd dinpalat.
- 196 -
zice, ca pe cata deosebire este Intre soare, luna, 9i
stele, si la ceJe mai mid din eJe, ' pe atata este 91
tntre ce sunt in tmparatiea eerurilor
1
Cum di ell
ffiult mai mare este deosebirea dintre de cat deose-
birea dintre guvernator :;;i deean, sau dintre soare cea
mai' de pe urma stea, aeeasta este invederata tuturor.
Pentru eil soarele lumineaza intreaga lume la un loc, 9i
o face vesela, iara pe luna pe stele Ie De
multe' ori pe stele nu Ie vedem, fiindca multe dtntre
stele nu se pot vedea. Deci, cand yom vedea atund
pe aceia stralucind ea un alt soare, iara noi aflandu-ne .
, in randl.11 celot mai mici stele, care niei nu se vad, ce
'mangaiere yom avea? .
Nu, va rog; sa nu fim atat de at<1t tran--
davi, sa nu precupetiffi mantuirea lui Dumnezeu sa 0
transformam in trandavie, ci sa ni-o sa 0 spo-
rim. Dadi este cineva catihumen, dad pe Chri-
. stos dac<'i stie credinta, daca ascuItrt sfintele invataturi,
, , .
atunci nu este departe de cea adevarata
care este vointa stapflOului. Apoi atunci de
botezul? De ce a;>teapta inca sta la gandun? Nlmlc
nu este mai bun ca 0 vieata curata, atat aici, cat ;>i
acoIo, fie pentru cei luminati eu sf. botez, fie pentril ca-
tihumeni. Caci spunem: ce oare ni s'a poroncit atat de
greu de purtat? Ai femeie, zice,. fi Ei!
aceasta este oare greu? Cum? In timp ee multi sunt .
cumpatati ehiar ;>i' fara femeie, nu numai ci-
chiar !;>i Elini cum poate fi greu? Ceia ce
ehiar Elinul slava tu riu poti face nid
pentru frica lui Dumnezeu? Da, zice, saracilor din averea
ce Apoi aceasta este grtu? Inca aici ne acuza
Elinii, ca noi prapadim averi intregi in slava Nu
vorbi zice, necuviinti . $i aceasta poate este greu de
Daca n'ar fl poroncit, oare n'ar ,fi ea
noi sa facem a;>a, ca sa nu ne aratam neCtnstltl? Cum
ca tocmai contrariul este greu,- a grai necuviinti, zic-
se lnvedereaza de acolo, ca sufletul se
daca ar fl silit a spune ceva din acestea, nici nu va
spune, decat doara de este beat. De ce dara .cAnd
in piata nu necuviincios, iara dnd
-)97
acasa nu faci Pentru cei prezenti,z.ici . . De ce apoi
d.od in fata femeei tale nu faci Pentru' ca . sa
nu 0 zici tu. Deci, ea sa
femeia, tu nn faci . iara pe batjocorindri-I,
nu te Caciel este pretutindeni, toate Ie aude.
Nu te imbata, zice. Bine! mai ales ca betia pr.in sine
este 0 tortura. N'a zis doara san im-
piedeca-ti trupul tau., tosa ce? Nu te Imbata, adeGa
nu-ti din hoga?, nu te abate din drumul impanHesc,
ca nu cUI:nva sa.-ti vatami sufletuh. Dara ce? Oare nu
trebue a ne ingriji de trup ?Sa nu fie una ca aceasta!
ci eu spun, ca nu trebue a ne iogriji de poftele tru-
pului. Aceasta a poroilcit ;>i Pavel,' Z dnd : Purtarea
de grija a trupuiui sa nu 0 facefi spre pofte . Nu
rapi, ziee; cele ce nu sunt ale tale nu ravni, nu fi
lacom, nu jura stramb. De ce osteneala au nevoie ace-
stea? De ce anume sudori? Nu categorisi pe nimeni,
zicc; nu defaima pe nimeni . Ei,ce osteneala poate fi
aid? Ci osteneaJa este tocmai cand faci din contra, fiind-
ca de indata ce ai grait ceva rau, io primejdie, de
indata banuit. Nimic dara nu ni s'a poroncit greoi
eu anevointa de a Implini, daca voim, iara de nu voim,
.apoi cele ni se par grele. Ce este mai ca
a manca? Si din cauza trandaviei aceasta se
pare greu fiiodca pe multi aud spunand,
a manca este greu. Nimic din acestea, deci, nu este greu,
daca fiindca totul sUi in vointa noastra, cu aju-
toml harului de sus. Sa voim dara cele bune, ca astfel
sa ne tnvrednicim debunurile cde prin Christos
Iisus Domnul nostru, caruia impreuna cu Tatal cu Sf.
Difh, se cade slava, stapanirea dnstea, acum puru-
rea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XIV
"lara cap peste cele ce se zic, Arhiereu ca acesta ave11l,
care a deadreapta scaunului slavei in ceruri, slujitor
slintelor, cortului celui adevarat, care I-a injipt Domnul,
.;i mI . omub (Cap. 8, 1. 2).
-- 198 -
Aici Pavel amcstedl. cele umilite cu cele inalte, imi-
tand pururea pe dasdilul sau, asHel ca cele llmilite sa
spre cele tnalte, prin acestea sa conduca au-
ditorul la acelea, ea astfel cand VOl' sosi la cele tnalte
mari, sa afle ca toate s'au prin pogoramant.
Aceasta face si aici, caci spunand ca s'a jertfit pe sine
ca s'a faeut Arhiereu, ce spune la urma? lard cap
peste cele ce se zic, Arlziereu ca acesta avem, care a
deadreapta scaunului slavei zice - aceasta nu este
. a preotului, cia aeeluia, caruia el trebue a sluji - slu-
jitor s/intelor, c01-tu/ui celui adevarat, care I-a infipl
Domnul nu omul. Ai V3zut pogoramant ? N u oare
eu putin mai sus a fileut deosebire, zicand : lVU toti
sunt duhuri s/ujitoare>, - de aceia, zice, nici nu aud
deadreapta mea '1;, ca nefiind slujitor eel ce geade.
Dara cunl de aid de slujitor, jnca slujitor f-l
sfintelor? Spune de cortul mantuirei. Prive!?te cum ioalta
sufletele cdor dintre Iudei. Fiindca era natural ca ei
lnchipue ca nu avem noi cre!?tioii astfel de cort, iata,
zice, preotuJ, eel mare, inca cn mult mai mare de-
cat acela, care a proadus jertfa cea minunata. Nu
cumva oare sunt acestea vorbe pompoase, nu eumva
famfaronade, vorbe de marigaiere ? De aceia !?i
adeverit el mai intai dela juramantul facut, !?i dela cortui
mantuirei. Era de sigur 9i aceasta 0 deose bire invederata,
dara el mai da pe !'jii 0 alta, . zicand: P e cate I-a
infipt Domnul, nu omul. Unde sunt acum cei ce zic
ca cernl se ? Unde sunt cei ce sustin ca cerul este
tn forma rotunda? Caci priri aceste cuvinte ambele aceste
idei sunt rasturnate.
clard cap, peste cele ce se zip. Prin expresiunea
cap tot-deauna se intelege eel mai mare, principalul.
Mai departe iara;;i s coboara yorba, cad spunand de eel
10alt,! la urma fara sfieala. Apoi ca sa afii, ea
expresiunea slujitor este spusa. ell privire la omenire,
prive!?te cum iara9i se Cd tot Arhiereul, zice,
pentru ca sd aducd daruri jertfe se pune; de aceia tre-
buia sd aibd ceva acesta, care sa aducd (Vers. 3).
daeaauzi, ca el a ,sezut, apoi sa nu 'ri inchipui
ca e 0 barfire adusa Arhieriei lui; caci a dea-
199
dreapta a demniUltei lui Dumnezeu, iara a aduce
jertfe este a filantropiei lui cei mari a ingrijirei
de noi. De aceia tocmai expune tn multe fe1uri aceasta,
insista mult asupra ideii, dici se teme ca nu cumva
sa rastoarne totul. De aceia aduce vorba de aceasta
fimdca intrebau Dnlia ca de ce a murit, fiind Preot. Danl
Preot fara jertf:1 nu este, deci tre buie ca acesta
sa aiba jertfa de proadus. Dealtmintrelea zidlnd ca este
intrn cele inalte, spune !?i invedereaza cil el este pretu-
tindeni preot, de la Melchisedek, de la juramant, de la
proaducerea jertfei. De aici apoi zicand,
acest rationament ce se impuoc.
Cd de ar fi jost pre Pdman!, zice,1tici ar Ii jost preot,
/iind preofii cei ce aduc darurile dupre. lege (Vers. 4).
Ca dara este preot, zice, dupre cum este chiar, tre-
buie a cauta un loc pentru dan suI. Pe pamant fiind,
nu ar fi fost preot; caci cum ar fi fost? Pe pamant el
n'a adus jertfa, n'a slujit cele ale preotiei, ;;i cu drept
. cuvant, caei ereau preotii. $i chiar arata ca niei nu crea ,
eu putinta de a fi preot pe pamant; caci cum s 'ar fi
putut, dad nu erea ioviere ? zice : Aici este necesar de
de a in corda mintea, a intrevedea apostoliceasca in-
telepciune, caci arata deosebirea dintre amandoua
preotiile. Cari slujesc, zice; inchijuirei fi ;mzbrii alor
cere#i (Vers. 5). Care anllme sunt acele Cele
duhovnice$ti, caci de se pe pamant, cu toate
acestea sunt vrednice de cnuri. cand Domnul nostru
Iisus Christos sta de fata jertfit, ctmd Duhul sepogoara,
d.nd cel ce deadreapta Tatalui este aici de lata,
. cand prin baea botezului ne facem fii ai lui Dumnezeu,
cand yom fi eetateni ai celor din ceruri, dnd acolo
avem patria,. cetatea, petrecerea no astra, cand sun-
tem straini celor de aici, cum nu sunt vrednice de ceruri
toate acestea ?
Dara ce? Imnurile ce cantam nu SU11t oare
Oare nu cei de jos cantam ceia ce canta dumne-
choruri ale puteri, nu graim ace-
ca !?i aceia? Nu oare jertfelnicul este ceresc?
Cum Pentru ca nu are nimic trupesc, ci to ate sunt
ceie ce ne stau de fata, jertfa nu se im-
- 200-
sau mai bine zis nu se preface in fum, nici in
ci devin stralucite toate cele puse' inainte. Cum
sa nu fie eele eese dl.nd eei ee
jesc taineIor and inca: Carora veti /inea pacatele, se vot"
tinea, carora Ie veti ierta, se vor ierta 10;: (loan 20.
23), au cheile imparatiei cerurilor? Cum sa nu fie
acestea <c Cari slujesc, zice, inchipuirei fi umbrei
celor cere!ti, p1'eCztm s' a zis lui !.Joist, cand Vlea sa faca
cortul: eca vezi, zice, sa (aci toate dupre chipul car{! ti s'a
arata! tie in mun!e. Fiindca auzul nostru este mai greoi
la invatat de cat vederea, - caci nu inmagazinam in suflet
de exact ceia ee auzim, ca ceia ce vedem eu ochii-
apoi i-a aratat lui totul. Prin expresiunea uzchipuirei fi
umbreh, sau ca aeeasta 0 Intelege, sau eli face aluziune
ta templu, caci a adaos: ca vezi, zice
J
sa laci toa!e dupre
chipul care ti s' a aratat tie in munfo. A!;ladara
[1umai de templu, sau ea a VJzut cand i s'a aditat 1?i
modul jertfelor, a celorlalte toate, mai bine zis, n'ar
cine va aceasta. Caci biserica este ce-
\ii nimic alta nu este, de cat cer.
"lara acum mai osebita slujire a dobandit, intru cdt
!i de a;ezanulnt de le{e mai bun mijlocitor
U
(vers. 6.)
Prive9te, zice, cu cat mai superioara mai buna este 0
;lujire de ceealalta, ca daca aceea era inchipuire um-
apoi aceasta este adevaml. Deaceia tocmai spune
ce mai cu sarna ii inveselef;>te pre "Care spte
nai bune (agaduinti s-au ajezat" zice.
Dupa ce deci 0 inalta pe aceasta, de la locul, de la
)re.otul 1?i de la jertfa proadusa, la mm'a pune deose-
)irea dintre amandoua agezamintele, spunand de mai'na-
nte ca era Qeputincioase 9i fara folos cele din legea
:he. prive9te cille asigunlri pune pentm aceasta, ur-
nand a a acuza. Caci acalo zicand "dupre puterea vietei
'ei nestricacioase" adaoga la urma ea "schimbarea Se face
care a lost mai inainte
H
, dupa care a mai ada-
>gat altceva mare, zicand: "prin care ne apropiem de
Dumnezeu' ( Aici deci, ridicandu-ne la ceriu, 9i aratand ea
n loc de templu avem ceriul, ca toate acelea au fost
ipuri ale eelor ee Ie avem noi, in fine
;lujba acestora) cu drept cuvant ca scoate in evidenta 9i
- 201-
preotia lor. Dara dupre cum am fast spus, el pune toe-
mai care ii pe zicanq: ;,Care
spre mai bune fagaduinte s-a afezat". de unde se In-
vedereazaaceasta? Din cele prin care una a fost scoasa,
iara ceealalta a inlocuit-o. Pentm aceia stapane9te, fiind-
ca este mai buna,
Ca dup're cum acalo zice: "cd de at Ii fost saviirfirea
prin preotia Levifilor (cd poporul sub aceia a luat
ce inca mai era trebuinta dupre tanduiala lui Melchise-
dek sa se ridice alt preot" ?-Tat 9i aici
aceIa9 ration ament, zicand: "ca de ar Ii lost cel inta,
(asezatnantul) tara de prihana, nu s-ar Ii cautat loc ceo
lui de al doilea" (Vers. 7), adeca daca nu avea nici-o
lipsa, daca i-ar fi facut fara nld 0 prihana. Cum ca des-
pre aceasta graie\ite, se vede de acolo, ca el nu zice
ca defaimandu-l pre dansul (a!?ezamantul)>> ci cli. des-
/aimandzt-i pre danfii, zice: iata - vor veni zile, zict
Domnul, fi voiu savarfi preste casa lui lsrail, fi prestt
casa lui luda afezamant . de lege noua, nu dupre a!eza-
mantul de lege} care am a!ezat parinttlor lor, 'in ziur.
cand i-am apucat pre danfii de mana lor, ca sa-i scot din
pamantzd Egipetulut, caci ei n-au ramas intru afezamantuj
de lege al meu, !i eu i-am pararit pre ei, zice Domnul'
Verso 8. 9).
Da! zice; dara de nnd::! se invedereaza ca acel
zamant a luat' ? A aratat aceasta de la preo1
de sigur, ins a mai lamurit 0 arata acnm prin chiar cu-
vintele pronuntate, ca a fost seos. cel vechiu
Caci ce va sa zicaexpresiunea: spre mai buna fagadu
intd s'a a!ezat? Cum poate fi egal ceriul 9i pamantul i
spune-mi. Dara tu prive9te cum acalo "fata
du inti " , ca riu cumva prin aceasta de acum sa invinava-
te9ti pe cea de atunci. Caci acolo prin expre!?iunea
ci aducere este numai la mai buna nadejde, prin car.
ne apropiem, zice, de Dumnezeu}) , arata cil acolo est(
nadejde, dara ca 9i aici sunt fagadllinti mai bune, dane
a se intelege ca acolo a fagaduit. $i fiindd
acuzau, 't:iata, zice, vor veni zile, zice Domnul, !i voi sa
varfi preste casa lui lsrait fi preste casa lui luda afezl'i
mant de lege noua. Nu spune doara de vr'un
- 202-
vechiuaici. ;;i pentru ca sa nu poata spune aceasta, a
hotarit timpul, caei n-a spus simplu dupre afeZqman-
lui de lege care am parin{ilor lor ca nu cumva
sa zici de care a fost faeut cu Abraam, sau
de eel facut de Noe; insa de care spune? nu dupre a-
Jezdmantul care am afezat lor, in ziua cand i-am apucat
pre danjii de mana tor, ca sa-i scot din pamantul EgiP-
tului zice, caci ei n-au ramas intru afezdmantul de lege
aL meu) fi eu i-am piirasit pre ei, zice Domnul. Ai vazut,
ded, cum raul au venit prin noi mai intiH? ziee,
au fost eei dintai carii n- au ramas. dara din par-
tea noastra este Ienea nepasarea. pe dnd din parte a
lui eele bune, binefaeeri!e voiu sa zie. Aici apoi ca un
fel de justificare pune cauza pentru care ii
pre dansii. Caci acesta este a!ezamantul de lege care
voiu casei lui lsrail) dupa zile!e acelea, ziee Domnu,
dand legtle mele in eugehi! lor, in inimile lor Ie voiu
sct'i e pre eie, fi voi fi lor Dumnezeu, fi ei var ji mie po-
pur (Vers JO). Astfel deci, el Ie spune acestea pentru
eel nou, cad zice: lVu dupre afeZamantul
care am afezat. Care alta deosebire este, de cat aeeasta?
Dara daca ar zice eineva ea deosebirea nu este dupre
aceasta, ci dupre aceia ea este data in inimile lor, nu in-
troduce vr'o deosebire in poruncile date, ci aratcl numai
modul darei zice, nu sta
in litere, ci in inimih Arate aceasta; -deci, Iudeul, petre-
candu-se cu dara nu va putea, CaCl in litere
sta seris dupa intoarcerea lor din Babi-
Ion. Eu insa voiu arata ea apostolii Domnului nimic
n'au luat seris, ci numai ca au primit in inimile
lor prin Duhul sfant. Pentru care zieea ChI istos:
cAcela venind, vii va aduce aminte volta toate cele ce am
grail voua (loan 14, 26.).
$i nu va mai inva{a jieeare pe vecinul sau, fi /ieeare
pe fratele sau zieand: cunoa#e pe Domnul, eaci tot, '1lla
vor de la eel mic pana la eel mare al lor. Ciiei mi-
lostiv voiu fi nedrepta/ilor lor, }i pacatelor lor, fi fara de
legi/e lor nu Ie voiu mai poment (vers. II, 12). lata
un alt semn: de La eel mie pan a la eel mareal lor ma
vot" sti. si nu vor mai zice: cunoaste IJre nomnuL. Dar:l
- 203-
Dare cand s'a faeut aceasta, dedit aeum? Aceasta vede-
reaza 0 vieata noastra, pe cand cele . ale
lor nu 0 invedereaza, ci inca au dat-o la 0 parte. Dealt-
mintrelea nou atunci se zice, cand este un altul, ar
arata ea are eu sine ceva mai mult deeat eel vechiu.
Nou acesta este, cand unele din el vor fi seoase, lara
altele nu. De pilda daea ar urma sa se darame 0 easa
noua, Jasand eineva totul ar drege numai temelia, de
in data zicem: a facut casa noua,-cand pe unele Ie scoate,
pe altele Ie tnea cerul se zice nou astfel,
nu doara ca este de ei pentru ea da ploae. Dea-
pamantul se zice nou, dnd nu este lipsit de
roade, iara nu cand se preface. ;;i casa se zice astfel
noua, cand unele din partile lor vor fi. luate,iara altele
vor ramanea. Astfel ca bine I-a nurnit el
nou, spre a an1ta cil celalait se facuse vechiu,
nu mai producea niei un rod. ;;i ca saafli exact, ci-
ce a spus Agheu, ee a spus Zahariea, ee a spus
togerul 1), ce anume aeuz3. Ezdra. Cum deci I-au Inat pre
dansu\? Cum inca nimeni nu 'ntreaba pre Domnu!, in
timp ce s'au abatut, nici n'au Ai vazut
cum eele ale tale sunt siluite? Eu insa pun de fata pe
cele ale mele, ea mai ales acest s'ar putea
numi nou. De altfel niei aceia nu ingadui a se zice de
acest {( Ca fla Ii eerul nou (1saia 65, 17).
Caci de ce, vorbind in Deuteronomi ca: Ha lie eerul de
de deasupra eapului tau de arama (Deuter. 28, 23) n'a
pus spre deosebire 1;li aeeia ('a de veti asculta va fi
nou>? Si totusi pentru aceia zice ca se va da un alt
fiindca n'au ramas, sau mai bine zis, n'au as-
cultat de cd dintai. Aceasta eu 0 dovedesc prin cele ce
spuoe apostoiul: Cd eeiaee era eu neputinta legei, intru
care era slaba prin trup (Rom. 8, 3), Dea
ispitifi pre Dumnezeu., a pune jug peste eerbiciea ueenicilor,
care nici parintii vOftri, niei noi n' am tutut sa-lpurtdm.
(Fapt. Apost. 15, 10))
Cdei ii n' au ramas intrtt afezc.'mantul de lege al melt
zice. Aiciarata dl noua ni se eer lucruri mai mari
.) Sub nUlIl,ele acesta se ascunde numele PrOiocului Malahia, numit 111
limh!l Tnuer.
2.04 -. .
mai dupre cum tice: in tot pamdntula
it"i!vestirea lor, fi la marginile lumei cuvintele Ion (Ps.
18, 5), adeca: cNu va mai invata jiecare vecinulsau,
fi fiecare pe fra/de sau zicand: cunoaste pre Domnuz.., !?i
ca se va umplea pamantut a eunoafte slava Dom-
nului, ca apa multa .va acoperi pre (Abacum 2,14).
Zieand cea noua, a invechit pe cea dintai. fara ce se
inveche#e tmbiitranefte, ap10ape este de'peire (vers. 13).
ceiaee era ascuns, a fost deseopeiit de
rnintea Prorocului. A cinstit legea, n'a voit a 0 numi
pe fata veche. aceasta a caci daea
aeesta era non, de sigur ea nu mai putea numi nou pe
eel dinainte. ca .dftnd ceva mai ,mult, alteeva, s' a
z,wechit ziee. Prin urmare se desfiinteaza, se nimi-
nu mai este. Deci! luand indrazneala dela Pro-
roc, se atinge de cel vechiu inca mai mult, aratftnd di
acum cele ale noastre infloresc, adeea a dovedit pe aceta
ea veehiu. Apoi luftnd numele ca veehiu, adaogftnd
aiteeva dela sine, adeea expresiunea de batnln, eelelalte
fe-a luat de pe aiurea, ziee: aproape este de peire'1>.
dara nu cum s'ar intftmpla eel nou a
doborftt pe eel vechiu, ci ca imbatrftnit, ca ne mai
fiind de niciun folos. De aeeea zicea: Cd schimbare
se face poruncii .... , pentru neputinta fi nefolosul ei ea
nimic n'a savarfit legea ca de ar fi fost eel intdi
(dra de prihana, nu s'ar fi cautat loc celui de al doilea'1>.
ce va sa zidi fara de prihana? Adeea ca este folositor,
ea este putemic. Aeeasta a spus,o nu doaravoind a-I
arata respingMor de p,kate, ei ea nefiind indeajuns, du.
pre expnisiunea vulgara. Este ea :;;i cum ar ziee eineva:
Casa nu este fanl de prihana, adeea are cusururi, este
<Haina nu este fara de prihana, adeea este
5trieata. A1?a dara el nu-l aici rau, ci ea avftnd
eusururi $i neajunsuri.
1) Astfel deci suntem nuoi, sau mai bine zis ne-am
raeut nuoi, insa aeum am imbatra:nit, ne-am tnveehit, :;;i
je aceia suntem aproape de a disparea :;;i a ne. pierde.
De am -voi ins3..- noi am putea lepada aceasta batrilllet
a

') Parten morala. Desprc pocainta rugaciune. (Veron).
- 205
Prin bae desigu!', ca nu este cu putinta, oi prin poe;linta
este eu De avem in noi eeva vechiu, sa-l arun-
dim. De avem vr'o pata sau vr'o sbarcitura, sau vr'o
murdarie, . sa ne curatim, sa devenim frumo1?i, ea. sa
doria sea imparatul frumuseta Chiar de a-
junge in cea de pe urma am
acea frumuseta, despre David zlcand:
Asculta jiiea fi vezi, ,'ii pleaca urechea ta, . uitd pre
poporul tau, fi cam pdri1Zte!ui tau, f.i va po!ti impdra-
tulfrumuseta ta (Ps. 44, 11, 12). eu to ate acestea
uitarea nu face fr'umuseta, da, frumuseta sufleteasca.
Care uitare? Aeeta a paeatelor. EI aici eatra
biserica cea dintre neamuri, indemand-o de a mai
aduee aminte de eele adeea de eele eu
la jertfirea idolilor, caci dintre era? adunatl.
n-a zis: sa nu faci de aeelea, CI mea celaee este mal
mult . nici l'n minte sa'ti pui, eeia ee aiurea: Nu
voiu 'pomeni numele lor frin buzele mele.. 15, 4},
((.casd nu graiasca gura mea lucrurz.
(Ibid. 16, 4). Pana aici aceasta este 0 mare sau
mai bine zis, mare, iosa nu a:;;a de mare, d.Cl acolo ce
spune? .. Nici sa'tiaduci aminte de dansa zic.e, . nici in
minte sa ai. Ai vazut cM de departe trebme n01 a sta
de pacat? Ca eel ce aminte, . nici n.ll se gan-
eeJ ce nu se gftndqte, mel nu eel ce
nu nu face. Ai vazut prin (ate C.fll O{-a . incun-
jurat, prin cate distcnte de.partat lOea mal molt?
Sa aseultam dara si noi, sa mtc'lm cele rale ale noas-
tre, ale noastre, zie, pacatuim. Adu-ti tu,
zice, nu'mi ,' oi aduce aminte eu.: D,e pllda,. lata ee
spun eo: sa riu ne cmintim de rapm, CI inca pe cele
dinainte sa Ie ioapoiem. Aceasta insamna a mta ralele;
sa scoatem din noi gandul de rapiri, niei?data nu nu-
m ai sa nu'l avem ci chiar eele deja paditulte, nu Ie
m ai repetam. oare am putea uita C?;:lOdin-
du-ne la bunatatile ce ni acorda Dumnezeo, cael cand
noi intr't,lOa ne aducem aminte de Dumnezeu, nu putem
a ne adoce aminte deaceIea. ,
((.De mi am adl;s aminte de tine in meu, zlee
n dimine/i am cugdat spre tine (Ps. 62, 7). Tot- deauna
- 206-
deci, trebuie a ne aduce aminte de Dumnezeu, dara mai
eu sarna atunci cand cugetul este in caod prin
acea adueere aminte vom putea a ne con damna singuri,
caud stapanim in cuget acea eondamnare. Cad dealtmin-
trelea in ziua dind ne yom aduce aminte, daea yom pa-
trunde in el alte griji val uri yom alunga
de 1a el uitarea ralelor. N deasemenea putem sane
aducem arninte, dnd sufletul este in cand este
netulburat, cand cemllui intelectual este senin zicand.
Cele ce a;;efi in inimile voastre, zice; intru afternuturile
voastre vii umiliti' (Ps. 4, 5). De sigur ca ar trebui. de
avea aceasta amintire in timpul zilei; dara fiindca va
ingrijiti de cele pururea, !?i sunteti "U1rati in cele
ale lumei, eel putin atunci sa va aduceti aminte, cand
sunteti culeati ; io dimineti cugetati 1a dansul. Dad noi
yom cugeta tn ditnineti la aces tea, atunci eu mai multa
siguranta v.om pe calea vietei. Daca rna! intai yom
imblanzi pe Dumnezeu prin eererile rugaciunele noas-
tre, apoi tot tacand, mi yom avea niei un
iara daca poate ai avea, vei rade de aceasta ca
ai pe Dumnezeuin ajutor. In piata este razboiu, in toate
luerurile omenqti este lupta zilnica, vifor este tulbu-
rare. De aeeia avem nevoie de arme, iara arma cea mai
puternica este rugaeiunea. A vern nevoie de vanturi priel-
nice, avem nevoie, zic, de a Ie toate acestea,
ca se putem calatori pe timpul' zilei fara naufragiu
faraprimejdii. Caci, iubitilor, pe fie-care zi intimpinam
mu!te stanei in eale de multe ori pe zi se izb c:)-
rabiea vietii noastre de ele ameninta a se scufunda.
De aceia avem nevoie, iubitilor de rugaciuni de dimi-
neata de noapte. Multi dintre voi poate au vazut Olym-
pia I), nu numai ca au vazut-o, ci inca au luat parte
s-au faeut admiratori ai eelor ee se lupta, unul al ace-
luia, altul al aeestuia. $citi apoi ca in timpul luptelor,
atat ziua cat :;;i noaptea, de nirnic alta nu se
vestitorul, de cat cum luptatorul cand iasa din stadiu sa
.) Un ora\l in Elida. unde Elinii serbau luptele zise Olympiace, in
onoarea lui Zeos, sau Joe Oly;npiacul. Aceste lupte dainuiau 5 zile, lara pre-
miul ce se acorda invingatorului era 0 cununli de maslin. (Vezi Lexiconul
Ioanidi) .
- 207-
nu faea niscareva shime nepotrivite, cei cand
se apropie de vestitor nici nu indraznese a macar
cui va . ca nu cumva fiind distrat sufletul lor, sa provoaee
rasu!. Deci, daca eel ee urmeaza a se lupta in cele ome-
inca pune at{Ud grijii, en atat mai mult ni se
euvine noua a ne ingriji a fi eu bagare de sama, noua)
zie, a carora iotreaga vieata este 0 lupta incontinna. 1'oata
noaptea, deci, sa ni fie in privighere, ingrijindu-ne cuni
sa din cursul zilei, sa nu provocam rasu!. fie
ca numai rasul sa nu-l provocam! Acum tnSa luptatorul
sta deadreapta Tatalui, auzind ea noi sa nu gn\im ceva
nepotrivit, sau care n-ar fi de folos, caci el este judeca-
tor nu numai al faptelor, ci al vorbeIor.
Sa privighem, iubitilor, toata noaptea. Avem noi ves-
titori, daca vom voi, caci pe langa fie-care din noi sta
ingerul pazitor. Noi tosa horcaim toata noaptea. fie,
ca numai sa horcaim, dara multi fac inca lucruri ne-
euviincioase: uoiia ducandu-se Ia curvasarii, iara aItii trans-
tormahdu-si casele lor in local uri de curvie si adueand
aeolo pierdute. Cu adevarat se ingri-
jesc a se lupta I). Unii apoi se imbata vorbesc Hira
altii fac vuet, altii privigheaza rau, impletese viclenii
mai rau de cat toti, a1tii fae socoteala procentelor bani"':
lor, a1tii sunt peste masura ingreuiati 1n griji, toate
celelalte Ie fae, mai mult de cat cele la luptele
De aceia va rog, ca lasand toate, la un
siogur lucru' sa avem privirea atintita: ca sa luam pre-
miu!, sa coroana. Toate sa Ie facem, prin
care sa putem a ne invrednici bunurilor fagaduite. Carora
fie ea sa ne invrednicim intru Christos Isus Domnul nostru
caruia impreuna cu Tatal eu Duhul sfant se cuvine
slava, stapaoirea einstea, acum pururea in vecii
vecilor. Amin.
') Expresiunea 2ceasta este un sarcasm toarte intepator, care s-ar putea
adresa fil ast1izi multora (IHyo IS, 00 lcip; P,SptfiVwOt &lov[(ltJt:a6cx.t).
- 208 -.
OMILIA XV
Avea drept aceia !i eel dintai indreptiiri de slujba fi
sjin/i1'e lumeasca. Pentru Cd cortul s' a {dcut eel dintai)
intru care erea fi masa, fi punerea mainte a
janilor, care se zice sfintele. Ja1'd dupa' a doua catape-
te{lsma cortul eel ce se chema sjintele sflintelor, Care avea
cddelnita de aur} fi sieriul legei, ferecat peste tot. eu aur,
intru care erea mistrapa cea. de aur, care avea mana
toiagulltti Aaron ce odrdslise, tublele legei. lara pe
deasupra lui Cheruvimii slavei, cari umbrea altarul, pentru
care flU este acum a grai cu amanuntub (Cap. 9,
A arcitat dela preot, dela preotie, dela ca
trebuia acela ca sa . La urma 0
!?i dela forma cortului mantuirei. Cum? Aceasta 0
arata, zice sfanta sfintelor. Sf Ant a este simbol al timpului
dinainte ca acolo toate se faceau prin, jertfe; pe cfl.nd
sfanta sfintelor este simbol al timpuJui de fati'l..
sfanta sfintelor eeruI, catapeteasma eeruriJor, trupul
can.. a intrat intru ceIe dinlanntru catapetesmei, adeca
jrin eatapdeasma trupului sau (Cap, 10, 20). Este bine
tnsa ca acest pasaj sa 'i repeblm de la inceput, sa '1
explicam. Deci, ce spune el? Avea drept-ac.eia fi eel
Ce este eel dinHd? legea veche. c-
lndreptari de slujba . Ce va sa zica de slujba?
Simboluri, sau oranduele j ea cum pare ea ar fi zis:
atunci, acum insa nu mai are. Prin aceasta arata
ca acel a!?ezamant a tncetat deja, fiindca expresiunea
avea aceasta inseamoa. ca acum daca sta, nu
este. $i sjin(ire lumeasca. Lumeasca 0 fii,ndca
Ie erea ingaduit tuturor de a se . duce; aceasta 0 in-
vedera locul in templu, unde stau preotii, unde
stau ludeii, Prozelitii, Elinii, Nazoreii . Deci, fiiindca Ie
erea ingaduit Elinilor de a intra, apoi il lu-
mese, sfintire lumeasca, ca doara Iudeii nu ereau, san
nu compuneau lumea.
"Pentrzt cd cortul s' a facut eel di1ztai, zice) intru care
erea sfe;nicul, ;imasa, fi pl{turea inainte a pdnilon
.- 209 -
- acestea . sunt simbolele lumei - care se zice slinte!e,
ian! dupa a doua catapeteasmd- a!?a dara nu erea nt1-
' mai 0 catapeteasma, ci erea afara 0 catapeteasma-
ccoitul cel ce se cheama s/intele sfintelon. cum
it pretutindeni cort) prin faptul ca stau intransul.
c Care avect cade/nita de aur, zice, ft sicriul legei ferecat
peste tot cu aur, fntru ca-re erea nastrapa ce.a de aur,.
care avea mana, ;:i toeagul lui Aaron ce odraslise fi tablete
legei. Toate acestea erean amintiri cinstite stralucite
in timpdespre ingratitudioea Iudaica, ji tablele
legei - pe care Ie-a Moisi - fi mana, pentru
care cartiau, de aceh transmitand Jor adu-
cerea aminte, a poruncit a fi pusa in nastrapa cea de
aur. $i toeagul lui Aaron ce a odra'slit. Se revoltau
deseori, fiindea crau nerecunoscatori nemultamitori,
apoi a poruneit legiuitorului a pune acestea in nastrapa
cea de aur, astfel a trimis amintirea lor Ia
c lara pre deasupra lui Cheruvimii slavei, cari umbuau
alta1'u/. Dara ce inseamna cheruvimii slavei?
aid de cele slavite, sau de cele Ge desubt ale lui Dum-.
nezeu. Bioe a facut dele a inaltat aeestea prin eu vfmt,
ca sa Ie arate mai mari dupa aceasta. Despre care, zice,
nu este acum a griii cu amanu1Ztub , Aici a dat a se
ca nu numai acestea ereau celevazute,' ci creau
numai enigme. Desp1'e care nu este acum a cu amd-
nuntut - poate ca avand nevoie devorba mai Junga.
$i acestea jiind toemite a!a, in cortu I cel dintai tot-
deauna intrau preofii eand faceau slujbelo (V us. 6),
adeca fusese aeestea, dara nu se bucurau de dansele 1u-
deii, nici nu Ie vedeau, ca nu ereau mai mult ale
. lor, decAt ale pentru care se prorocise. lard in
eel de al doilea odata in an singur Arhiereul, lzu fdra de
sange, care aducea pentru sine ji pentru neftiin{e1e popo-
t"ului (Vers. 7). Ai va.zut cum deja. a pus mfii dinainte
tipurile? Caci, pentru ca sa nu zid cum de a fost 0
singura jerffa, l?i cum de Arhiereul 0 singura .data pe an
intra, apoi arata ca aceasta era inca deJa inc{put, de
oarece era sfanta l?i numai osingura data
pe an. Astfel se obinuia del a tnceput, caci atunci
t
zice, Arhiereul odata pe an aducea. bine a zis el
14
- 2iO-
nu jdrd de sange'ft, aded n? farll de sangele
did nici nu era ocupatiunea lUi de acest fel. lOC1i!
ca jertfa va fi nu eonsumata prin foc, ci mat
eu seama dela !:'ange. Fiindca erucea a nUTmt-o
neavafld eu sine nid foc, nici lemne, nici de muite ori
proadusa, ci 0 singura data proadus 1n aratti
ca jertfa veche era de acest fe.l, dlCI 0
se proadueea in sange. Care aducea /e1itru SinO,--
pentru sine- ptntru N'a
zis pentru pacatele, ci cpentru llfflii,ll/e/e , sa nu
tugete ei lucruri mari. Ca a1 far,a
vrei zice dara inca dnd O1CI nu aI avut ? !?I de
pac'at nimeni nu este curat. pune, ex-
presiunea pentru sino, pnn aceasta ca
eu mult 'mai m(lre este, Ca dad el a fast separat
strain de pacatele noastre, cum ar fi proadus pentru sine?
De ce dara ai spus acestea? zice. Deci expresiunea
if, pentru sine arata superioritatea lui Aid prin
urmare nu este de putin 0 teone, sau 0 expre-
'Siune de examinat, ci dupa aceia chibzue$te exami-
neazil, zicand:
Aceasta iusemuaudDuhul eel siant, ca inca rlU era
arataLd calea sJintilor, /iindca inca era corLuZ- eel dintdb
(Vers. 8). Pentru aceia, zice, au fast intocmite acestea
a'1a fel ea sa afiam ca sfanta sfintelor, adeca cerul, este
Dara dad nu putem patrunde inca
transtil, sa nu ne inchipuim ca nu este, fiindca . nu ne rt-
dicam in sfanta sfintelor. ,Care era pilda in vremea de
atunci (Vers, 9), .
Ce se intelege prin vreme::l de-atu1zci? Adeca
cca mai 'nainte de venirea lui Christos, ca dupa veOlrea
lui Christos, nu mai este vremea de atunci, caci cum ar
putea fi, venind el, avand altceva mai in-
dicand el zice: care era pilda in vremea de atunci,
adeca, ell a devenit tip. .
clntru care daruri fi fertie se aducea, cele ce nu puleau
dupre sd faca desavarfit pre eel, ce sluja : Ai vazut
cat de lamurit a aratat aiei ceva sa zlca e)tpreSlUnea cd
nimic 1z-a savtiNit legea , cu de ar Ii lost eel di1ltai
lard de prihanci? Cum? f(. Dupre ftii1lfa., caci jertfele lot
211 -
nu scoteau murdatiile din sufiet, ci .Be margineau Ja trup,
4, dupre pC'ronca legei trupe$li. ziee, eaei nu a putut sa
slobozasca pe om nid de preacurvie, nici de.ucideri, nici
de furare de cele sfinte. Ai vazut? Acestea sa mananci
zice j acelea sa nu le mananci'ft, care toate sunt inde-
ferente. .
'(. Numai pentru mancari !i bauturi, zice, fi mufti! fe/uri
.de sl-!alari - bea aceasta,., zice, de nu era nimic po-
1'onclt pentru bautura, ci ,Ie spune acestea mai mult spre
a Ie arata ea nimicuri. q ${ multe fe/uri de spalari, zice
Ii indreptari ale trupului, erau puse pana la vremea
dreptarei) , eaci aceasta este ivdreptarea trupului. Aid
doboara jertfele, ariHand ca nu au nici.o putere, ei au
numai la vremea tndreptarei, adeea
land tlmpul care Ie va indrepta pe toate. .
lara Christos venind,' Arhiereu bunatafilot; celor viitoare
prin corbit eel mai mare fi mai desdvarfit, nu de mana
(acut.. (vers 11). Aid vorbe!?te de trupul lui. Bine I-a
numit el cel mai mare !?i mai desavar!?it, daca este fji
Dumnezeu Cuvant, daca toata energiea Dohului locu-
tntransulj 'lea nu cu marura da Dumnezeu Duhul.
Sau eli il eel nou ca fiind f:'ha de
hula, ca cele mai mari - adeca nu al
acestei zidiri. lata cum este mai mare, eli nu ar fi fost
din Duh, daca I ar fi intocmit pre el omul. Nu al aees-
tei zidiri zice, adeca nu al felpturilor acestora, ci al ce-
'lei celci prin Duhul Sfant a fast intocmit.
Ai cum sau eort, catapeteazma, ceriu?
Princorlul celmai ma1"e, ziee [i mai Prin
adeca prin Lru.pul sau 'I> , In cea
'mai dinduntru a catapetezmei fi hztrat odata intru cele
sfintn, ea sa se prezinte inaintea lui Dumnezeu.
Dara. pentruce oare face aceasta? Voind a ne invata
pre nOI! intr'un in altulacela!?i cuvant,
sau mal bIDe icleie. De pilda, catapeteazma
; ea preeum catapeteazma des parte Sfintele,
tot a!?a trupuI lui ascunde dumnezeirea i deasemenea
lui este r.ort. avand Illltuntru r-1IJmnezf'.ire<'.. Apol
este si ceriul. caci acolo inauntru ,este oreotuL
c lar.d Chris/os venini, J,ti-
- 212-
ioare zice. N'a intrebuintat zicerea jSvop.svo<;-venind-ci-
TIa.prt.,,(Ev6p.svo<;, adecain acest scop ehiar . a venit, t;>i nu
sau eontinnand lueru} altuia; adeca nu mai
'nainte se Iuerul de altnl, iara el a venit cum s'ar
intampla, ci dupa ce a venit. nu zice eil venind Ar-.
hiereu al eelor ce se jertfeau, ci bunata/ilor celor '{}ii-
toare , ea cum pare ca- n'ar avea destula putere sa
reprezinte eu cuvantul totu:' Nici prin sange de tapi ji
de vitei .. (Vers. 12), zice,-toate sunt schimbate din nou,
toate prefacute- ci prin' sangete sau a intrat intru cele
sjinte. lata ca aid a numit t:liUpul sau . ceriu. Odata,
zief', a intrat intru cde sfinte, rescumparare ajland.
Apoi expresiunea ajlanb este dintre eele greu de
explicat, venite pe cum de 0 singura data .
prin intratea lui a aflatrescumparare Mai de-
parte apoi pune probabilul, zicand: Ca de vreme ce san-
gele taurilor fi al tapi/or, cenUja de junice stropi1ld pe
cei spurcafi, it sjin/ef'e spre curafenia trupului, cu cat
vartos sangele lui Christos, care prin Duhu! cel
pre sine s' a adus lara de prihana lui Dumnezeu, va
curafi #iin{a (ooVEEO't)otv = de faptele
eele mom'te, ca sa slujifi Dumnezeului celui vito (Vcrs.
13, 14). .
. Ca daca, zice, sfmgele taurilor poate sa curateasca
apoi cu atat mai mult pe . suflet poate a1 curati
saogele lui Christos. Ca nu cumva auzind cuvantul ii
sfintefte.. sa-ti inchipui lueruri mari, apoi precizeaza fap-
tul arata deosebirea fiecarii din aceste doua
cum una este inalta, iara tealalta umilita, zice ca Cll
drept cuvant, ca daea aeeea este prin sangele
taurilor, apoi Este savar9ita prin sangele lui Chris-
tos. $i nu s'a marginit numai la simpla numire, ci pune_
inainte modul producErei, zica.nd: <! Care pri7Z. Duhul
eel sfant, pre sine s' a adus lard de prihanii lui Dumne-
zeu, adeca jertfa a fost fara de prihana, curata de orice
pacat, caci aeeasta s'a facut nu prin foe sau altcev<!, d,
.. prin Duhul eel zice. Va eura{i voaslra
t
zice, de faptele cele moarte. bine a zis el de faptele
cele moarto, di daca se atinge cine va de un mort,se
spurca, apoi aici dad se atinge de faptele cele moarte,
213
se spurca prin Ca sa slujifi, ziee,Du'17lnezett_
lui eelui viu. Aici invedereaza, ca avand fapte rnoarte.
este eu p,utinta ?e a slaji Dumnezeului eelui viu;
1imdca acelea sunt moarte eu drept cuvarit.
I) Nimeni, deci, sa nu intre aici, avand fapte rnoarte
,ea daea atinganda-ne de un mort nu ne este slobod
intra in biserica) apci cu atat mai mult nu este slobod
ct"lor ce farte moarte, eaci acestea sunt cea mai gro-
zavcl necllrateOle. Fapte moarte ded, sunt acele ceriu
:au vieata, acelea care scot din ele putoare. Ca precum
trupul eel mort nu este bun de nimie, ci inca 1?i scar-
be;;5
e
p.e eel ce se apropie de el, tot aa pacatul de'n-
data atlOge judecata noastra, nu 0 Iasa a fi linistitci
tulbura 0 Se zice ea boala I
IJpsltoare conrupe trupul Astfel este !';j
eaei ell nimie nu sc de
nu doara ca conrupe mai intai aerul si apoi trupurile
. d . , , ,
. patrunzand tn suflet. N u vezi pe cei tnO-
hpSltl de 0 boala molipsitoare, cum se umfla, cum se
invartesc in to ate partile, cllm sunt plini de putoare cum
ea.utatura lor este schimbata, cum toti snnt
Astfel sunt !?i ea 1?i cum nil ar vedea. Caci
spune'mi: oare eel stapanit de pofta banilor sau a tru-
purilor nu este mai bolnav de cat cel cuprins de 0 boala
molipsitoare? Oare nu este mai necurat de cat tot
i
.aee?tiia, facand toate cele neeinstite f,li ru;;in6ase? Caci
ee poate fi mai scarbos, de cat un om iubitor de bani;
Cate fac femeile CUPle, cate cele ce pe seen a tea-
truIui, tot pe atatea fae t:ei iubitori de bani. Sau mai
.dreptul vorbind mai se ' vor lasa acelea de rele,
de cat de iubirea de arginL Sufax deseori Iueruri
injositoare, pe cei ce nu merita, se arata in-
drasnep un de nu trebuie, pretutindeni cu neoran-
<;lueala: De .multe-ori apoi pre eei vicleni in.
s?nt poate mai inferiori lui, iara pre ce
b Uo) !?l tn toate, Ii batjocoresc.
Ai vazut slutenie 1;'i neru!?inare din toate partiIe? Una
.ca acesta este iii umilit peste masura, iii ingamfat. Curvelt
. '2 Partea mora!d. Contra iubirei de argint, 1ii ca nu trebuie a dide in bise
nca, .
- 214 -
cAnd stau pe casa, aceasta vina poate ca 0 au, ca vana
trupul pentru bani. Pentru aceastainsa au 0 scuza: aceea
eli sunt silite de saracie de foame -.- de niciaceasta
chiar nue deajuns spre desvinovatire, cacipot foarte bine
de a trai mun:cind. Aid tnsa nu sta lacomul de avere,
camatarul, nu pe casa, ci chiar in mijloeul cetatei, nu
trupul ci sufletul vanzandu-l diavolului, tn cat ca
po ate sa intre el acolo, sa se desmerde ca cu 0-
curva, iara dupa ce tmplinit toata poi la, iese de-a-
. colo, fiind vazut de intreaga cetate, iara nu num<:li de
doi trei barbati. Partieularitatea curvelor apoi este, ca
sunt ale celor ce Ie dau bani, fie acelarob sau slobod,
luptator, sau orieine, numai ca sa Ie propuna, ele pri-
mese, iara cei ee nu Je dau, chiar de ar fi mai nobil de
cat toti, totu1?i nu se pot apropiea de ele lara bani. [n-
tocmai fae lacomii de averi, caci ehiar gandurile
eele mai bune, daea nu Ie vor adace bani, ji Ie resping,
pe cand cu cele in adevar bestiale se acomodeaza se
. unesc pentm bani) l?i pierd frumusetea suftetului. Ca pre-
cum acelea de la natura sunt scarboase, negre, mojice,
. groase, rau formate in totdeauna gretoase, intocmai
a1?8 devln sufletele acestora, neputand acoperi
nici chiar slutenia sulimanurilor de dinafara. Ca pe cat
este mai mare sluteniea, tot pe atat ori ce ar face,
nu pot a se ascunde.
Cum ca face pe curve, asculta pe Prorocul
care- zice: Fa/d de curvd s' a facut fata fa (ara de ru-
#ne ai (os! catra to/h> ([erem_ 3, 3). Accasta se poate
spune eelor lacomi: fara de ai fost catre toti;
ou nnmai catra acesta, san acela, ci catra Cum?
Apoi unul ca acesta se fani de rU1?ine 9i catra
taUt, ditra fiu, l?i catra feroeie, dUra prietin, l?i
caire frate, dHre bineiacMoful, sau, dUr a t oti
in genere. $i ce spun eu de prietin, frate tata ?
EI nu se nici chiar de _Dumnezeu, ci toate i se
par mithuri, rade fiind imbatat de multa pofta de bani,
nici nu a auzi ceva din cele ce ar putea sa'l
foloseasea. Dara vai! cata absurditate din partea lor, l?i
eate graiesc! Vai tie, mamona) zice, l?i celui ee nu te
are. Aici rnA aprind de manic, caci vai! eelor ce gra-
de acestea, fie chiar in Cad
o(!.re nu eu (!.stfel de amenintare a. amenintCltDumnef:eu,
zieand: <'ll:U puteti sluji la doi DQmn,i? S,i tu risipe!?ti
amenintarea? Oare Pavel nu a nurT}it lacQmia, idolatrie\
iara pe lacorh nu l'a numit idolatru? Tu ins?. stai ra.-
ca 9i femeile care provoaca rasut pc scena.
Aceasta a rasturnat totul pe dos, aceasta a nimicit
totul! Cele ale noastre au devenit de ras, nimic nu este
statornic d in parte-nc, nimic serios, ci purtare de om
lumet glumet. Nu graiesc acestea eatra barbatii
eei din lume, ci l?tiu eu la cine fae aluziune, caci bise-
rica este plina de rizilic. Daca eutare de pilda -a s pus 0
glurna, d'endata se prOvoaea ras printre eei ee stan in
biseriea, ce este mai minunat, ca ehiar in timpul ru-
gaciunei eei multi nu contenesc de a dide. Pretutindeni
joaca diavolu), pe toti i-a impletieit la un loe, pe toti
ii Christos se necinste!?te, este alungat,
niei lntr'o parte nu este bisericiL Nu auzi ce spune Pavel,
zieand: $i mascaraciunea) vorba nebutteasca, # glu-
mirea care tm se cuvin) nici sa se numearca intru voi
(Efes. 5, 4.)? Dupa mascaracil1n,e el pune gluma ce nu
se cuvine lili tu dizi? Dara yorba nebuneasca ee insamna ?
Ceia ce - nu are intransa nimic bun. Razi mereu itl 1n-
fata, tu care e9ti singuratie ? Tu, care rifs-
tignit, care jale1?ti, razi? spune' mi. Unde ai auzit pe
tos spunand aceasta? Nicairi, ci de multe-ori inca il vezi
mahnit. Ca lili atunci cand a vazut Ierusalimul, a plans,
cand a vazut pe vtmzatoIUI Iud?, s-a tulburat, cand
a seulat pre Lazar din mormant, a plans, - iara tu razi ?
Daca cineva nu se intristeaza pentru paeatele altora
este vrednic -de invinovatire; dara inca cand pentru pa-
catele sale proprii sta nepasatoriu, cum sa nu fie vrednic
de pedeapsa?
Timpul de fata, iubitilor, este timp de jale mahnire
timp de mortificatie, de robire, de lupte de munca j
tu razi? Nu vezi cum a fost certata Sara? Nu auzi Cf
spune Christos: Vai voua celor ce rade/i aCU1'1la) cd vet.
plang e (Luca 6, 25)? Acestea Ie canti in fie-care zi j 1$ .
tu razi? spune-mi. Ce spune Prorocul? Ca am ras i
Nici de cum; iosa ce? "Ostenit-am, zice, intru sltsjinu,
- 216-
meu (Ps. 6,7). Daeapoate ,. ca sunt uniia atAt ' de veseli
de seci, in cat ca reid chiar in cursul acestei certarl,
cAud vorbim acestea despre rAs. Dealtmintrelea astfel este
n,ebuniea, astfeliu este smintirea, ca nici nu se sinchise1?te
clrieva de certare. '
, Sta Preotul lui Dumnezeu, inaltAnd inaiutea lui ruga-
clunele tuturor; 1?i tu rAzi, nesfiindu-te de nimic? Aces ta
inalta rugaciuni pentru tine, iara tu dispret
u
-
acest fapt? N u te temi? N u te sfiesti de aceasta?
CAnd intri in palatul imparatesc, iti regu!ez'j shimele, !?i
,cautaturile, !?i !\,i toate celelalte mi$cari, iara alCI
unde cu adevarat di sunt palate impar<'He$ti, inG;! de-
astfeliu precum sunt cele tu rizi? N u auzi Cd spune
scriptura? Vai, zice, cel:Jr ce deslne/uesc (Abae, 1, 5).
9
tiu
ea tu nu vezi, dara .asculta, ca. i'ngeri sunt fata
pretutindeni, mai eu sama in easa lui Dumnezeu,
de fat
a
inaintea imparatului tuturor, toate sunt pline
de acelor puted nevazute.
Yorba aceasta a mea este pentru femei, care in fat
a
barbatilor nu indnlznese a face aeeasta, !?i ehiar de 0
fae, nu intotdeauna. ci in timp de reereatie, - pe eAnd
aid intot deauna. Cum? Acoperi capul, I?i razi, o! femeic,
stAnd in biseriea? Ai intrat spre ati marturisi paeatele,
spre a cadea inaintea lui Dumnezeu, spre a te ruga lui
pentru cele ee ai pacatuit, 0 fdci aceasta Danl
,cum vei putea sa-l fa.dod Dara, zici
tu, ee rau este rasu!? Nu este rau rAsul io sine, ei raul
este dnd e L'ira masara, fara timp. Rasu\ stii in nbi,
ea astfeliu eaud dupa trecere de un tirnp indelungat ve-
dem pe prietini, facem aceastaj dnd vedem pe
uuiia uimiti ii incurajam 'pre eu surA-
suI, nu doara .;ea sa rAdem eu hohot, I?i intr'una. RAsul
sta in nostru, ca astfeliu sufletul sa se inalte,
iara nu sa se Fiindca I?i pofta sta in trupul
nostru, I?i nu numai decat este, trebuinta de a , face uz
de dAns a fiindca sta in noi, sau a face uz fara cumpa-
tare, ci 0 stapAnim, I?i nu zicem, di de oare-ce sta in
noi sa abuzam de ea.
Cu lacrami lui Dumnezeu, ea sa poti ati spala
9tiu bine ea multi poate ne vor lua tn deradere,
- 217-
spunand de lacnlmi. De aceia toemai este timpul .laedi.-
milor. ;-;tiu tnca , ca sunt multi de aceia cadi rad sarcastic
eAnd zicem: ..sa mancam ;i sa benz. caci ma:te avem sa
mitrim De!artaciunea deJartaciunelor toale sun! de-
;iirtaciuni (1. cor. 15, 32. Ec1es. 1, 2). Nu eu spun,ci
chiar acela care a avut experienta lucrurilor, zice acestea:
"Ziditu-mi-am case, saditu-mi-am vii, facutu-mi-am gra-
diniJi livezi, $i am sadit fntransele tot felul de pomi 1'0-
ditori - ee in fine dupa to ate acestea? Departaciu-
nea deJartaciunilor, toate SUtlt de;artaciuni'IJ. (Ecles. 2, 4,
5). Sa plangem, deci, iubitilor,sa pUingem, zie, pentruca
sa radem Cll adevarat,pentru ea Inadevar sa simtim in
acea zi bueurie sincera. Cu bucuria de aid ins?, este
amestecata in tot-rleauna I?i intristare, niciodata nu se
curata lipsita de ea. Pe 'dnd bucuriea aeeea
este curata, fara neavand intraosa nimie ameste-
cat. Acea bueurie sa 0 simtim, pe aeeea sa 0 cautilrn.
De altfdiu nll este eu putinta de a ,cu';itiga 0 astfeliu de
bueurie, de cat ea aici sa nu preferam pe' cale placute,
ci pe eele folositoare, cauta:nda Ie suteri toate cu rnul-
tamire, caci numli yom sa dobandim impilra-
tiea eerurilor. Ciriea fie ca sa ne Jnvrednieim eu totii
intru Christos Iisus Dornnul nostru, dimia impreuna eu
Tatal I?i eu Duhul Sf. se euvine slava in vecii veeHor. Amin.
OMILIA XVI
$i pen.trzt aceasta este mijlocitor aJezamantului de lege
<elui nolt, ca facandu-s.e moartea spre rescumpararea gre-
falelor, ce era in asezamantul de lege cel dintai, sa ia
cei cliemali fagaduinlamoJtenireiceleive.snice. Cd undl
este dieata (testament), acolo trebuie sa fie moarle celui Ct
face dieata. Ca dip-ata intru cei mor/i este intarita, dl
vreme ce inca nu poate cand este viu cel ce face dieata
Pentru aceia 1tici cea dintdi fara de sange nu s-a innoit
(Cap. 9, 15--18).
Era firesclueru ea multi dintre eei ce se gaseau rna
'slabi, sl1 ' nu creada tagaduintelor lui Christos, sprijinin
-. 218-
mal cusama pe moartea lui, De aceasta folosin...;
dusePavel, pune exemplul acesta ina,inte,
cu priSQsinta, pe obiceiului Care este acest
obiceiu? Penfm a(:easta tocmai,zice, trebuie a ne tn-
curaja. Pentm ce anurne? Pentru ea oe-mai traind eei ee
fae dieata, :;;i murind ii, atunei testarnentui lor este sigl,lr,.
l?i are puterc. De aceia :;;i ziee: ",Mijlocitor este al CiJe-
zamantului celui n(lU. Testamentul insa se face apro'ape
de ziua cea de pe urma, :;;i este astfel facut, ea pe uniia
Ii are de clironomi, iara pe a1tii lipsiti de c1ironomie,
adeca desmo:;;teniti. Tot l?i aici, dnd de pilda pen-
tru mOljtenitori zice: Voiesc ca unde sunt eu, aceftiia
sa /ie , iara pentru eei zice: Nu penln,
iume md rog, ci pentru cei ce vor crede prin cuvantul lor
intru mine (loan 27, 24, 9, 20). Dieata iara1?i are pe
de oparte cele ale testatorull1i, iara pe de alta eel e ale
mo:;;tenitorilor, di pe unele trebuie a Ie Ina
torii, pe altele a Ie face, CJdeea a Ie implini. Tot asa :;;i
aiei, caei dupa ce Ii multe, cere cele' din
partea lor, zid.nd : Po1Ztncd noud dau voud. $i
trebuie a ave a marturi, dara asculta ee spune el,
zicand: Eu sunt eel ce mdrtutisec pentru 'mine insu-mi,
# miirurise,ste pentru mine, cel ce m-a lrimis pe mine,
.ace!a va mdrturisi pentru 'mine - vorbind despre Man-
gaitoriul, ian! pe cd doisprezece apostoli trimit;:lOdu-i la
predicare, Ii-a zis: 1I1iirturisi{i inaintea lui Dumllezeu
(loan 13, 34, 8, 18, 15, 26).
Si peJztru aceasta, zice, este mijlocitor aJeziimantu/ui
de lege celui nott. Dara oare ee tnsamna mij loci/on ?
Mijlocitornl nu este sUpan at lucrului pentru care mijlo-
ce:;;te, ci a altuia este Iucrul, altul este mij\ocitorul.
De pilda, mijlocitor al unei casatorii este nu eel ce se
ci eel ee conlucreaza pentru facerea c1isato-
riei. Tot aiei mijloeitor intte _ Dumnezen TaUtl si
noi oamenii s'a faeut Fiul. Nu voia a ni lasa noua
nezeu Tata aceasta Ci era suparat fella de noi
nemultamit, ca uniia ce cram instrainati, iara el (Fiut}
s'a faeut mijlocitor intre noi :;;i Tatal, pe care I-a indu-
plecat. Cum !?i in ce fel s'a facut mijlocitor? Ne-a adus
vorbe trimise nOUa de Tatal, :;;i i-a dus vorbe de la noi,
-219
moartea a tnfrant-o. Eram departat
i
de TaUl, tre-:
buia sa murim, el tnsaa murit pentru noi, ne-a facut
vrednici sau. Cu chipul acesta este sigur
!?i putcrnic ' a:;;ezamantul lui, care nu s'a dat eelor nevred-
oici. La inceput, deci, el se gasia fata de noi ca taUn
fata de fii,dara fiindca am devenit nevrednici, trebuia a
fi pedepsiti, nicidecat a ne bucura de
sau.
Deci, pentru ce cugeti lucruri mari, zice, de lege?
Caci ne-a dus intr'un astfel de hal, incat nu puteama ne
-mtmtui. Ca daea stapanul nostru n'ar fi muritpentru noi,
legea n'ar fi avut putere, caci era neputineioasa. Dara
aceasta 0 nu nurnai de la obi!?nuinta
teasea ; ci dela cele petrecute in Testamentul vechiu,
eeia ce mai ales ii convingea pre 10 legea veche .
insa n'a fost nimeni eare sa se fi ca Christos, zici
tu; atunci cum de era ea stabila eu putere:.? Prin
fel de a fi, caci acolo era sange, precum aid
este sange, iara dadi acol0 nu era sangele lui Christos,
tu sa sa nu te minunezi, caei era numai tip. Pentnt aceia,
zice, nici cea dintai lard de sang-e tiu s' a inoil. $i ce va
sa zica nu s'a inoil? Adeea n'a devenit puternica
stabila, n'a fost intarita. De aceia, zice, trebuia a fi sim-
bolul a\ 'mortii. Caci, dece, spune-mi,
cartea a fost stropita eu sange?
Cd dupd ce s-a grait toata poronca duple lege de cdtrd
Moisi la tot poporul, IUl:llldsangele eel de vitei de tapi, .
cu apd # cu land 1 ojie Clt iSop, # pre insa-ji cartea
fi pre tot po! orul a strop it, zicand: acesta este sang-ele legei,
care a poroncit voud Dumnezeu (Vers. 19,20). Pent,ru ce
spune-mi, este stropita eu sange eartea !?i poporuJ?- de
cat ca sangele acela ea celelalte au fost tipuri de 1a
inceput a celor de dupa aceasta. De ce apoi cu isop?
Pentm ca fiind fraged des, eoncentrat in el san-
gele. De ce apa? Apoi aeeasta ca caraeteriztwd
prin apa. De ce apoi lana? Era aeeasta lu-
aUi, spre a tinea eoneentrat sangele, astfel ca sange
apa erau lucru, caei botezul este simbol a1 pa-
timei lui.
Inca si pre' cort p1-e toate vasele cele de slujba
- "220
sange le-a stropit. $i numai cu sang e toate
se CU1'atesc dztpre lege, fi lara de vdrsare de sange nu se
face iertareTt (Vers. 21. 22.). De ce a pus el expresiunea?
<numai. ? De ce a corectat oare cum ideia dinainte?
Fiindca acele nu erau curatire nici ertare
ei pe jumatate in cea mai
mica parte, _ . pe cand aici, Acesta este sangde meu at
legei . cei noua, zice, care pentrttvoi se varsa, spre ierta-
rea pacatelor (Math. 26, 28). Unde este, deci aici . car-
tea? Li-a curatit cugetele lor; deci, erau cartile
Jegei celei noua. Unde sunt vasele de slujba? Unde este
cortul? sunt vase, cort. ({ Ca voiu locui intru
ii,zice, ;i 'l!oi umbla . (II. Cor. 6, 16). Nu este ai ci nid
lana nici isop cu- care se stropesc; de ce?
Pentru ca curatirea nu este trupeasca, ci duhovniceasca,
sangele duhovnicesc. Cum? Apoi sangele acesta nu
curge din trupul animalelor necuvantatoare, ci din trap
pregatit de Duhul. Cu acest nu Moisi, ci Christos
ne a stropit, prin cuvantul sau care zice: Acesta este
sangele meu al legei cei 1toUa, spre iertarea pacatelon.
Cuvantul acesta in 'loc de isop muiat in sange, pe toti
ne strope:;;te. Acolo se curata frupul pe dinafara, fiin9.ca
era trupeasca; act insa, fiindca euratirea este
duhovniceasca, intra in sufiet, :;;i-l eurata, nu cum s'ar in-
tam pia stropindu-l, ci eurgand in sufletele noastre.
Cei initiaF in sfintele taine, Ie acestea. Trupurile
aeelora erau stropite numai la suptafata, dupa care
trebui a sa se spele cel stropit, caci nu putea umbla pu-
rurea plin de sange, - pe dnd eu suRetul nu ci eu
inse:;;i fiinta sa se amestica sangele, facandu-l voinic
curit, duca.ndu-l spre cea mai neexplicata frumusete_
La urma apoi arata ca muartea este cauza nu numai a
intarirei, ci !iii a cutatirei. ;;i fiindca moartea se credea a
fi un Iucru cu desavar!?ire necurat, !?i mai cu seama moar-
tea pe cruce, ziceca a curatit,. cu curatire pretioasa,
in cele mari. De aceia jertfele precedau, pentru san-
gele acesta; de aceia miei, de aceia in fine toate ceIe-
lalte erau facute.
Trebuia data ca chipurile cdor din ceruri cu acestea
sri se curd/easca, iara siltgure cele cerelti Cll mai bune jcrlfe
- 221
de cat acestea (Vers. 23). ;;i cum sunt chipuri in cele
cere:;;ti? ;;i pe care Ie acum ceie din ceruri?
Poate eerul? Poate ingerii? Nimie din acestea, ci cele
ale noastre. Prin urmare cele ale noastre sunt ih ceruri,
l?i cere?ti, chiar de sunt sava.r?ite pe pam ant. Fiindca
tngerii sunt pe pamant,de !?i se zic cere!?ti, --'- cheru-
vimii pe pamant: s'a11 aratat, de t;;i suot ce
spun eu ca s'au aratat? catid ei petrec pe pamant, cum
ar fi in ceruri. Nilnic fnsa nu impiedica la aceasta, caei
sunt 2!?a. Jard petrecerea noastrd, zice, ute in
ceruri .. (Filipp. 3, 20) de 9i petrecem aieL Jard singure
cele cere;ti, adeca, filosofiia cea din partea noastnl, cei
chemat
i
acolo - cu mai bune jertfe de cat acestea. Ceia
ce este mai bun de sigur Cel este mai presus de alt bun;
, ,
prin urmare buni s'au facut, !?i chipuri eelor din ceruri.
Nici nu ar putea chipurile sa fie rete, fiindca atunci ar
fi rele !?i acelea ale diror chipuri sunt.
1) Deci
j
daea suntem cere:;;ti, !?i ne-am invrednicit unei
astfel de puteri, sa ne infrico!?em, iubitilor. Sa nu mat
ramanem pe pamant, caci eel ce voie!?te poate sa nu ra-:-
mana pe pamant, de vreme ce a ramanea pe . pamant,
sau a nu ramanea, atarna de vointa de modul de a
cugeta. De pilda iata ce zic eu: Dumnezeu se zice ca
este in ceruri. De ce oare? Nu doara Cel EI este mar-
ginit in loc - sa nu fie una ca aceasta! - .- nid ca a
lasat pamantul lipsit de prezenta sa, d 0 ZlCem aceasta
in raport cu ingerii ce stau inaintea sa. Deci daca !?i n01
starn aproape de Dumnezeu, suntem 1-1 ceruri. ;;i
ce'mi pasa mie de cer, dnd vad pe stapanul cerulUl
in fata mea cand eu insu'mi devin cer? c;i la el vom
, , .
veni, zice, # salaf fa el vom lace (loan 14, ;23). Sa ne
facem deci sufletul cer. Cerul este frumos incantator
prin natura sa, !?i nid ehiar in timp de iarna nu este
negru, !?i nici nu'!?i .. fata, ci numai norii alun-
gandu-se it . acopere pentru moment. Cenl1 are soare.
avem deci si noi pre soarele drept.atii. Am spus ca nOl
putem sa cer, !?i vad ca ne este eu putinta. de
a deveni mai buni de cat cerul. Cum? Cand avem in
1) Pay tea moraJ.ij. Nu e deajuns numai de a voi virtutea, ci a infrunta !?i na-
ca7:uriie ce se .cer. (Veron.).
222 -
noi pe . cer?Iui. Cernl intot- deauna este cur at
nepatat, mel tn tlmp de iaroa, niei In timp de noapte
nu se schimba. Ded noi sa nu ne sehimbam,fie tn
scarbe necazuri, fie in uneltirele diavolului, ei sa ra-
manem . in tot-deauna curati nepatati.
Cerul. inalt !?i departe mult de pamant; sa
facem nGl, adeca sa ne ridieam dela pamant, sa ne
urcam la acea inaltime. dnd oare am putea sa ' ne
ridicam de pe pamant? Clnd vom cugeta cele
este. mai presus de nori, $i de tern peste, !?i de
mel una dm acestea nu poate fi stapanit. Tot noi
nu vom putea a 5 stllpaniti de eele contrare, daea vom
voi. Se pare ca cerulsufere ceva din cauza norilor de
. ,
in realitate nu sutere nimic; tota!?a !?i noi nu vom
p;Himi nimic, chiar daea s'ar parea ca patimim. Precum
se intampJa in tfmp de iarna, ca eet mai multi nu
de frumusetea lui, ci cred ca s'a sehimbat, pe cand cei
ce filosoteaza!?tiu bine ca nimic ,n'au suferit, tot a!?a se
petreee ;;i cu noi in timpul necazurilor, cand cei mai
multi cred ca ne-am schimbat, si ca necazurile ne-au
atins pana ,?i inima, pe dnd cei filosoteaza bine
canu ne-au atins inima
Sa de venim cer, sa ne ridieam la acea inaltime, !?i
atunci vom vedea pe oameni di cu nimic nu se deose-
besc de fumici. Na vorbesc numai de cei saraei, nid
de eei multi, ci ehiar de ar fi eineva general, sau im-
parat, acolo noi nu vom vedea nici imparat, nid
om de rand; nu voiu nici ee este aur, sau argint,
n.ici ce este haina de matase, sau pUrpura imparateasd,
CI pe toate Ie yom vedea ca pc nici 0 tul-
burare, nici un vuet, nici 0 strigarc nu vom auzi, cand
vom sta in aeea .
Dan)., zici tu, cum ar fi eu putinta de a ne ridica lei
acea ina1time, umbland aici pe p.1mant? N u'ti spun ca
numai cu vorbe, d'ti voiu arata cum prin fapte chiar s'an
inaltat la aceainaltime. Si cine sunt aeeia? Vorbesc de
cei de pe. Pavel, fiind pe pamant, totu:;;i ere an
in ce spun eu de cer? Aceia au fost ridicati
mal presus de ceruri, de ceruriie cerurilor, ba s'all ri-
dicat chiar panii la Cinene va despar/ipre
223-
noi, zice, dedragoslea lui Dumnezeu? Necazul, au tm-'
bulzeala, au !{oana, au (oametea, au goiiitatea, au peri rea,
au sabiea? Neprivind noi 1,1, cele etf se vctd, d
la cele Ce nu se vab (Rom. 8, 35. II. Cor. 4, 18). Ai
vazut ei nu se uitau la cele de aiGi? ca sa'ti arM
c3 ereau mai inalti chiar de dH cerurile, asculta
t;e spane Pavel: Pentru ca ered eu cii niei moarteo, '!liet
viea/a, niei ingerii, nici eapiteniile, niei puterile, niei cele
Ce sun! aeum, nid eele viitoare, niei inalfimea, nici adanett!,
niei oriee alta fdptura nu poate sa ne osabeasea pre not
.de dragostea lui Dumnezeu, care este intru Christos Jisus
Domnul nostrUf' (Rom. 8, 38, 39) . . Ai vazut cum tre'cclnd
toate pc dinaintca, rationamentului sau, el a pe '0111
superior nu numai asupra, fapturei, ci chiar !?i asupra ce-
rului, a celorlalte? Ai vazut de judeeata? Ai
V3zut ce el a ajuns faciHorul eorturilor, daca a voit ? EI,
care toata vieata in agora? Nueste deci,
nu este nici-o piedlca care sa ne poata tmpiedeca pre rlol
toti) de a ne ridica mai pre sus de altii daca voim. Cel
daca noi ' pre a1tii prin de tOt felul,
eu atat mai mult va eel ce nu are nevoe de
tea ostenele. Ce este mai greu de cat a umbla cineva
pe 0 funie intinsa, ca pe preumbl<1ndu-se pe sus
sa se des brace imbrace
J
cum ar pe pat?
Oare nu este atat de pentru noi fapt, in
cat pare ea niei nu voim a vedea, ei ni vine de a
mura numai uitandu-ne la acea inaltime? Ce este mai
greu ea infinge cineva 0 lance in fata, dupa ace'ia
sa puna deasupra un copil, ca astfeliu sa incante pc pri-
vitori? Ce poate fi mai greu ea a te juca mingea eu sa-
biea? Ce (poate fi mai greu caa cerceta cu amanuntime
fundul marilor in fine mii de alte ar pu-
tea spune cineva, insa de cat to ate aeestea cel mai
lucru, 5i putemic de a ridica chiar pe cineva la ceriu,
este virtutea, daca insa voim. Aid numai de vointa e
necesar atunci toate eelelalte vin de la sine. Nu se
poate zice; 4:DU pot, caci aeeasta este 0 acuzare adusa
Creatoru\ui, de vreme ce daca nc-a facut
apoi ni de a face de sigur eel este 0
acuzare ce i se poate aduc.e.
- 224-
Dadi, ziei tu, cum de cei mai multi nu pob? Pen-
truca nu voiesc . . De ce nu voiese? din eauza trandaviei
lor: fiindca daca ar voi, negre:;;it ca arputea; De aceia
Pavel zice: Voiu ca toti oamenii sa fie ca mine (I.
cor. 7. 7)) fiindea :;;tiea ea toti puteau fi ca dansuJ, eaei
dealtmintrelea n-ar fi spus el aeeasta, daea n-ar fi
a fi a:;;a? Fa ineeputul numai. Spune'rni, te .. rog:
In toate celelal!e aqiuni omene9ti, voi sa zic de me'i'te-
suguri, dadl voim a Ie -cunoa!?te este deajuns numai
de a voi, sau ca este . nevoie 9i de fapte? De pilda iata
ce spun: 'cineva fie cl1pitan al' unei corabii t
dara el nu ziee: voiese, ca I?i cum ar fi deajuns aeea-
sta, ei se apuea :;;i de treaba. Voie:;;te a ' fi negustor, dara
nu zice numai: 0 voiese, ci se apnea rid de treaba. In
ne in toate, intreprinderile nu e deajuns numai de a
voi, ci trebuie a :;;i face, pe cand cel ce voie:;;te a se sui
in ceriu 0 poate face numai eu vointa. Cum se poate
tnsa face aceasta? 0 data eu voinfa trebuie a fi unite
faptele, trebuie a ne apuea de Iucru, trebuie a ne osteni,
en core ocazie avem impreuna lueratorii pe Dumnezeu.
Numai sa voim" numai pe langa vointa sa ne apucam
de lucfU, sa ne ingrijim, numai sa ne punem in minte,
!ji apoi toate vor urma. Dara daca vom dormita, daca '
sforaind vom sa intram in eerur.i, cum yom pu-
tea sa mo:;;tenim imparafia cerurilor? Sa voim, deci, iu-
bi.tilor, va rog, sa voim. De ce sa negutitQrim totul nu-
mai pentru vieata aceasta, pe care maine 0 vom pa-
rasi ? Sa voim dara virtutea, care se intinde :;;i in veacul
viitor, :;;i in care vom fi in veci, :;;i ne vom bucunl :;;i de
ve:;;nicile bunatati. Carora fie ca cu toth sa ne invtedni:-
cim, intru Christos Iisus DomnuI nostru, caruia lmpreuna
cu Tatal :;;i eu Sf. Duh se cade slava, stapanirea :;;i ein-
stea, ac:um :;;i pururea tn vecii vecilor. Amin.
225 -
OMILIA XVII
Ca nu in sfinte facute de nuina au intrat Christos,
ce erau chipul ceto'/' adevarate, d in, insu!i eeru!, ca
sa se at'ate aeum fetei lui Dumnezeu pentrtt noi; iara nu
ca de' ?lwlte ori sa se aduca pe sine insufi, precum Arhie"
nuL intra in cete sfinte in tot anul cu sange strain, de
vreme ee s-ar fi cazut lui de multe ori a palimi de la
intemeierea lumei. lara acumodatd la sjar#tuL veacurilor
. spre risipirea (des/iintarea) paeatu/ui prin jertfa sa s-a
aratat. (Cap. 9,
Ebreii cugetau lucruri mari de templul lor de cor-
tul marturiei, pentru care ziceau: Biserica Domnului,
biserica Domnului, oiseriea Donmului estn (Ieremia 7, 4).
Ca pe nici 0 parte a pamantului nu s au cladit un ast-
fel de templu, nu doara din cauza luxu\ui, nici din cauza
frumusetei, niei din Yr 0 alta cauza. Dumnezeu eel ce a
oranduit a poruncit a se cladi eu multa maretie, de
erau mai mult de cele trupe:;;ti.
In perqi avea earamizi aurite, :;;i tot celui ce voie!;)te Ii
este cu putinta de a gaS! aceasta In cartea II-a a Impa-
ratilor, in prorociea lui Iezechiil, unde se poate afla
cati talanti de aur s-au cheltuit atunGi. Al doilea templu
apoi a fost 0 cladire mai stralucita, atat prin frumu-
cat prin eelelalte toate. $i nu era renumit numai
din aecasta cauz;)., ci pentru_ ea era unnl, pentru ca
pe toti Ii atragea prin sa, ciici veneau aeolo
dela Babilon, sau del a Etiopiea, chiar dela margi-
nile pamantului. Aceasta tocmai invederand-o Luca in
Faptele Apostolilor, zice : "Fat/ii !i Mideriu fi Elami-
teriu, !i cei ce loeuiesc in Mesopotamiea, in ludeia in
Capadochica, in Pont !i in Asia, in Frigia # -in Pam-
filia, in Egipet ii in partde Libiei !i ale Chivinei (Fapt.
2, 5, 9, 10). Deci, toti ace!?tia fiind de pe fata intregului
se adunase acolo, caci mare era renumele tem-
plului Deci, ce face Pavel acum? Ceia ce a f<leut acolo
fiind vorba de jertfe, tot aceia lace 5i aici. Ca precum
acolo a pus pe moarte in locul lui Christ os, tot af?a 1?i
aici pe intregul cer:iu l'a pus in locul templului. - Si nu
I!>
numai aceastil deosebire 0 invedereaza, ci aeeia ca pe
preot I-a pus alilturea de Dumnezeu, dupre cum z!ce:
eca sa se at'ate je{ii lui Dumntzeu, cil
tnsemnat nu numai prin ceriu, ci !?i prin intrarea 1m.
n'a pus .doaril prin simholuri, pre cum a SPU$ acoio, Cl
vede pre Dumnezeu. Ai vazut cum apostolul peste
tot locul de cele umilite numai pentru pogoril-
mant? Dece te minunezi, zice, daca cil I-a pus
pre el ca Arhiereu? Nu ca de sa s: aduca
pre sine insufi, precum Arhiereul , Ca nu tn, sjilzte
(acute de mana au intrat cele ce' erau ce-
lor adevarate. Prin urmare acestea. sunt adevarate, laril
acele tipuri, d templul s'au intocmit, ca cerul ce-
rului. Dara ce spui Pavele ? Dad nu intril in ceriu, oare
nu este de cel ce este pretutindeni toate Ie pli-
neste? Ai vilzut dara di toate acestea sunt zise pentru
tru'pul sau? Ca sa s.e arate, zice, acu:n inaintea fefii /Ui
DutJtnez
eu
pentrtt noi. ce va sa Z1ca pentru not r
S'a ridicat cu jertfa care poate imblanzi pe Tatah. Daril
ce? spune-mi: Oare el era Ingerii e!au dm?-
mani, iara el riu era. Cum ca ingerii erau asculta
ce spune apostolUl: Sa impace toate cu sine) cde de .pe
pamant, ori cele dtn ceruri (Colos . 1, 20)) ca btoe
a spus ca au intrat in insuJi Cerul) ca sa se arate acum
inaintea je{ii lui DU1nnezeu pentru noilt. Acum s'a aratat
tnsa pentru noi, iosa nu ca de .,;wlte-ori sa se aduca pre
sine . i1ZSUfi
J
prceum Arhiereul intra in cele s/i.nte in tot
anul eu .Hinge strein). Ai vazut cate deosebiri? tn locul
expresiunei de mu!te-ori aici se zice odata) in.loc de
eu sange strain) aiei prin jertfa sa) adeca pnn san-
gele sarto Mare este de.d. este jertta,
jertfitornL 9. daca n ar fi fost asa. , S1 mal m?lte JerrIe
trebuia a aduce, !?i mai de malte on a se rastlgOl. De
vfeme ce ar Ii trebuit eL ae multe-ori a pdtimi, dda. a.lca-
tuirea Aici da pe fata dogma, zice, !?i dacil
trebuia a proaduce muite jertfe, trebuia de multe-or.i a
se 9
i
rastigni. Ar fi trebuit de multe-ori a Pdtimi dela
alcdtuirea Lumei, zice, iara aici aeum odaM la sjarJitu/
veacurilon. Si decc cia sjarfitul ,Je.acurilor? Dupa. multe
pac ate Ca daca ar fi fost acestea dela inceput, !?i n'ar
- 227 -,-
fi crezut nimeni, toafe cele ale iconomiei ar fi fost za-
darniee - ca nu trebuia sa moara Christos de a doua
oadi., ca aceasta se cere a- dara' cand dupa aceia
erau paeatele, cu drept cuvant atunci el s'au aratat,
cela ce spune aposto\ul aiurea, zicand: ca unde s' a
inmul/it pacatul, acolo a prisosit darub (Rom. 5, 20).
Jardaeum odaM la sjarfitul veacurilor, spu rasipirea
pacatului prin jertfa sa s' a aratat.".
4:.$i precum este randuit oamenilor odata sa moara, iara
dupa aeeia judecata, afa Ji Christos odaM /iind jerijit
(Vers. 27, 28). Arata apoi de ce odata a murit: ca s'a
fkut pret de rescumparare pentru 0 singu,ra moarte.
Precum este randuit oamenilor odata sa moara, zice.
Exp1:esinnea aceasta ea a mnrit odata) Insamna ca a mu-
rit odata, ca a murit pentru toti oamenii. Dara
ce? Oare noi nu murim. mai bine zis, nn gustam elm
aeea moarte? Murim de sigur, dara nu ramanem in moarte
J
ce1a ce va sa Zlca ca nid nu murim. Caci aceea este
tiraniea mortii, dnd adeca nn se ingaduie celui mort de
a se reintoarce la vieata; dara cand dupa ce moare ci-
neva, inca vieaza, !?i 0 mai buna, apoi aceasta nu
estc moarte) ci somn. Deci, fiindca urma a-i stapani .
moartea, de aceia a murit, ca pre nO.i sa ne izbaveasca.
Afa Ji Christos odata fiind jertjit, ca sa ridice jaeatde
mu/tora'l>. Dc cine jertfit? De sine adeca.Aici il arata
p.re .el,. nu numai preot il arata pre dfmsyl, ci jertfa,
vlct!ma. Dupa aceia pune cauza zicerei, f{.jertjit .
pdata (lind jerijit, zice) ca sa ridice pacatele multora.
$i de ce spune d. ale multora, 9i nu ale tuturor?
Pentru ca nu au crezut. Pentru au murit, de-
sigur) ca toti sa se mfmtuiasca - ca din partea sa -
caci moartea lui a fost in locul mo,tii tuttiror, pentru
pacatele tuturor, insa daca n'an ridicat pacatele tuturor,
este ca nu au voit. Dara ce va sa zica a ridicat -
paeatele? Cum se intamp.la "i cu jertfa ce noi 0 proa-
,ducem) punem inainte pacatele) zicand: De am paca-
tuit eu voie sau fara de voie, iarta-ne, Doamne! , adeca
ca maiintai ne-am adus aminte de ele, dupa: aceia ce-
;rem iertare) tot s'a pctrecut aicL Dara unde anume
_.. 228-'-'-
a spus-o aceasta Chdstos? Asculta ce spune el: ;i pen-
tru dan;ii eu ma slintesc pre mine insu-mi (loan).
lata ca au ridicat pacatele oamenilor !?i Ie-au inaltat la
'fatal, nu doara spre a hotari ceva asupra lor, ci spre a
Ii ierta.
Adoua oara lara de pacat se va arata celor ce'l a1teapta
pre el, zice, spre mantuire.}} Ce este fara de pacat? Adeca
se va arata nu ca sa ridice pacatul, !?i nici ca pentm
aceasta va veni de adoua oara, ca sa moan'l, !?i nici
ca. fiinddator de a muri, a murit odata. Dara atunci
cum se va arata? Pedepsind, zice. Decat, el n-a spus
ci ceva mai vesel, zicand: "Fara pacat se va arata
a doua oara celor ce'l a;leapta pre el spre ca
ne mai fiind nevoie de jertfa, ca sa-i i ca
sa faca aceasta dela fapteJe lor.
"Ca avand legea umbra bunatd/ilor celor viitoare, iara
nu insu1i chipullucrurilor, cu acelea;i jertfe (Cap. 10,1),
adeca neavand adevarul. Pe cata vrerhe la 0 Zli-
gravire intru-cat poarta cineva colorile tn coaee in colo,.
nu este decat umbra, iara dnd se pun colorile pe placa
!?i se intind precum trebuie, atunci se face chipul sau
.imagina, intocmai a!?cl a fcst !?i legea, pentru care zice:
eca avand legea umbra bzmdta/ilor celor viitoare} iara nu
pe zlzsuJi chipul lucrurihr} adeca a jertfei, a iertarei.
Cu aceleafi jertfe care pm'urea in toti a7zii Ie aduc, nici
odata pre cei ce se aptoprie nu poate sd-i raca
Ca intI" att chip ar Ii incetat a se aduce, pentru ca n' ar
avea mai mult nici 0 cunoftiinta de Pdcate cei ce slujasc
odata fiind curdtiti. Ci intru dansele pomenirea de paeate
in fie-care an se face. Ca 1ZU poate sangele taurilor fi al
tapi/or sa ierte pacatele. Pentnt aceia intrand in lume
zice: jertfa # aducerea (prinosul) nu ai voil} iaratrupul
mi-ai intemeiat. Arderile de tot fi pentru pacat nu ai voit.
Atunci am zis: iata viu; in capul car fii este scris despre
mine, ca sa fac, Dztmnezeule, voia ta, Mai sus zicand ca'
jert/a fi aducerea (prinosul) ;i arderile de tot, fi pentru
lacat nu ai voit, nici ai poftit, celi ce se adztc dupre lege.
Attmci au zis: iatd ,[Jiu ca sri fac, Dumnezellle, voia tao
Ia cea dilltrii, ca sa puna pe cea de adoua (Vers 2-9).
Ai vazut piisosinta darului? Una este jertfa,zice'; aceasta
229 -=
este jertfa adevarata, pe cand acelea sunt multe,
penlm ea sunt multe, sunt neputincioase.
trebuiau ffiulte, spune'mi, dad una singura' era
deaJuns? Astfel ca fiiind muite !?i pururea sa se proa-
era dovada ca niciodata ii nu se curatau. Cu m se
petrece de pilda cu doftoriea: ca daca este puternica
. d '
atatoare de sanatate, in stare de a izba.vi pe bol-
nay de toata boala neputinta, 0 s ingura data intre buin-
t
ata
, toata boala - caci daca pusa, sau
intrebuintata osingura data, ea face totul, prin aeeasta
arataputerea ei, ea nu are nevoie de a se adaoga din
noD, acesta cste toemai rostul ei : .. de a nu se mai
adaogc, adeca de a nu se mairepeta; iara daea se' re-
pet;), pururea, este dovada cea mai siguta, ea nu poate
face nimie, pe cand valoarea unei doftorii este de a nu
se intrebuinta de mai multe ori, ci numai odata - tot
aicL Caci, de ee cu jertfe se slujau puru-
rea? Ca daca erall sloboziti de toate pacatele, nu ar fi
proadlls jcrtfe pc fiecare zi. Erau astfel eonstituite, incat
ca se proaduceau pentru intregul popor, dimi-
neat
a
, sara. ea faptu\ acesta era mai mult 0 aeu-
zare, iara nici decat 0 deslegare a paeatelor, 0 acuzare
a neputintei, nici de cum 0 dovada de puterea lor.
fi indca cea intai nu avea nici 0 putere, apoi se proa-
dueea a doua, $i mai departe, ca era 0 hula
adusa pacatului. Deci, daca proadueerea jertfelor era 0
hula a pacatelor, apoi ca de se aduceau purorea, era
o hula ad usa neputintei acelor jertfe.
Cu Christos insa sau petrecut cu totul din contra:
odata s'a proadus, este deajuns pentru vecie. Bine a
spas el ca acelea sunt ehipuri eelor adevarate. Prin ur-
mare ehipurile (tipurile) au numai forma, nu insa pu-
terea, cum de pilda eu portretele, unde se nu-
mai chipul omului, nu insa puterea lui. ca ade-
varul !?i tipul, sau chipul adevarului, au intre ele ceva
comun: ehipul este egal, nu insa !?1 puterea. Tot 3!?a
cu cerul ell cortul marturiei: ehipul este egal, caci sunt
sfinte) pe dnd puterea !?i celelalte nu sunt egale. Dara
oare ce va sa zica cspre risipirea (desfiintarea) pacatului? ..
Ce este risipirea ? Adeca dispretuirea, desfiintarea, nU
- 230
mai are nici 0 putere paeatul, eaci a fost desfiintat, caei
urm5nd a fi pedepsit, n'a fost pedepsit, ci a fost seos
cu deasila. Cc1nd so a1?tepta ca pe toti sa-i nimiceasea,
atunci tocmai a fost nimicit. Prin jertja sa s' a arcUal,
adeca s'a: aratat lui Dumnezeu s'a apropiat. Deci, sa
nu cumva sa'ri lnehipui, col daea preotul 0 faeea aceasta
de multe ori in cursul anului, apoi 0 faeea cum s'ar in-
tc1mpla, iara nu pentru neputinta, caei daca nu se facea
pentru neputinta, de ce se facea? Ne fiind rane, de sigur
eli nid de doftorii nu este nevoie. De aeeia a poroncit
r
ziee, de a se proaduce pururea, din cauza neputintei,
ca sa se fadi pomenire de pacatele lor.
Dara ce? Noi oare nu proaducem tn fiecare zi? Proa-
dueem de sigur, insa facem amintire de moartea lui, iara
moartea lui una este, 1?i nu 'mai muIte.Cum una nu
mai multe? Fiindca 0 singura data s'a proadus cu jertfa,
precum ;;i aceea ce se proaducea in Sfanta Sfintelor. Deci,
aceia este tip a acestiia, iara aceasta tip a aeeliea. Ca
noi proaducem pururea ca jertfa pe miel, nu acurn
unul, maine un altu!, ci in veci pe acela1?i, - ca 0
singura jert'a este. Dara fiind yorba de aceasta, zici
tu, fiiindca se proaduee tn mu!te locuri, apoi sunt
mai multi Christo1?i? Nici de cum, ci unu! aeela1?i
Christos este pretutindeni, un trup, care este !?1
aeolo aiei. Deei, precum este un .trup, se proaduce
in multe parp, nu mai multe trupuri. a!?a 0 singura
jertfa. Arhiereul nostru este ehiar el, care a proadus jertfa
ce ne pre noi. Acea jertfa 0 proaducem as-
tazi, acea proadusa atunci, care nu se poate consuma.
Aceasta se face lntru pomenirea eelor petrecute atunei,
precum zice: Aceasla sa facefi inlru pomellirea mea'/}
(Luca 20, 19). Noi nu proaducem alta jertfa, precIJm Ar-
hierenl de atunci, <51' ofacem pururea, sau . mai
bine' zig, facem amibtire de acea jeiti{i. ".
(*) Dara fiindca am pomenit. de aceasta jertfa, voiese
a va spune putine cuvinte) voua eelor in cele
sfinte, mid pihti nebagate in seam a ea masura, insa
(*) Parlea mora 'a. Despre shlnta Dumnezeeasca impartli.,ire. ell. eei ce
ae apropie d e ea, trebui e a fi neprihaniti ell vieata; iara cd ce nu
sunt chiar de s'ar apropiea 0 singura data, VOT lua osanda. (Veron).
- 231 -
tn sine 0 mare folosint:t 0 mare putere, - cad
flU sunt ale noastre, cele gr:tite, ci ale SfflOtului Duh. Deci
ce este? Multi din voi se din jertfa aeasta
o data in cursul anului, altH de doua, iar a1tii
mal de muite ori. Deci, cuvantul nostru estc indreptat
c,Hra toti, nu numai c,Hra cei de fata, ci catra cei ce
stau prin pustii, caci aceia mai eu sama 0 singura data
in an se de muite ori la doi ani. Deci ce?
Pe cari oare vom aproba noi? Pe cei ce se
odata, sau pe cei de mai multe ori, ori pe cei de mai
put
ine
ori? Nici pe cei deodata, nici pe . cei de multe
ori, nici pe cei de putine ori, ci pe cei eli cuget curat,
pe cei ell inima eurata, pe cei eu vieata fara de prihana.
Uniia ca apropii-se pururea, iara de nu sunt
sa nu se apropie nici odata. De ce ? Fiindca iau cu
sine judecata, osanc!a, pedeapsa nespusa. Si sa nu
te minunezi de aceasta, ca precum mancarea, ce' prin na-
hranitoare, cade intr'un stomac boinav
blCIS111C, vaUima totul strica, devenind cauza boale-
lor, intocmai a!?a se petrece cu sfintelor
Dumnezee!?tilor taine. Te bucuri de masa eea duhov-
niceasca,de masa cea imp;hateasca, tu iti umpJi gnra
cu lut? uns eu mir, tu te cu putoare;
Caci, spune- mi te rog: dupa un an de zile primind Sfinta
erczi tu ea eel e patruzeci de zile iti sunt de
ajuns spre curatirt:!;l pacatelor din $i 'dupa tre-
eerea unei saptamani te dedai celor dintai ? spune-
mi te rog : daca dupa treeerea a patru-zeci de zile de la
ta de 0 boala lunga, te dedai acelo-
ra;;i mtmdiri adueatoare de boli, oare nu ai pierdut 1?i
munca ta dinainte? De sigur ca dadi cele naturale se
muta, sau se schimba, cu atat mai mult cele ale voie:
libere. De pilda noi de la natura videm, de la
avem ochii tnsa de multe-ori din pricina ca
chexiei ni se vatama nervul optic. Deci, daca cele ak
naturei se schimba, oare cu atat mai mult cele ale voin.
tei. Patru-zeci de zile intrebuintezi pentru saniHatea sufie
tului, poate ca nici patru-zed, 1?i a?tepti ea sa imbbln-
zel7ti pe Dumnezeu ? Te joci,o omt:(re?
Aceasta 0 spun, nu impiedecanduva de la apropierec:
- 232 -
de cele sfinte odata in cursul anlllui, ci pentru ca voiesc
a vaapropiea perpetuu de ele. De aceia preotul
cheama atunci cn voce mare pre facaod
cea aceasta cu bagare de searna pre toti, ca nu cumva
sa ' se apropie cineva nepregatit. Ca preCllrn se intampla
cu tunnr..:le de oi, unde mu\tesllnt sanatoase, multe insa
sufar de raie, sail $i galbaza, de aceia se simte nevoia
de a Ie inchide,' a Ie osebi de cele sanatoase, - tot
in BiSericaj fiindca unele dio oile cuvantatoarc sunt
sanatoase, iara altele bolnave, apoi prin vocea preotului
se face de$teptarea tuturor celor de fatatndemnandu-i
:;;i chemandu-i. $i fiindca nu .este om care sa 'cele ale
aproapelui, dupre cum zice: ca cine #ie cele ale omu/zti,
jata numai duhul o7JZului, car'de este intru da1tsub (I.
Cor. 2, II)? - de aceia sloboade aceasta voce, dapa ce
s'a sfaqit intreaga jertfaj ca nimeni sa nu vina cum
s'ar tntampla la izvorul eel duhovnicesc. Caei 9i cu tur-
mele de oi (nimic nu ne impicdica de a intrebuinta
exempIu) facem acela$i lucru : pe cele bolnave Ie
inchidem inauntru, tinandu-le la intuneric, nedandll-le
hrana ea ceIor sanatoase, oelasandu-Ie la aer
curat, sau sa manance iarba verde, sa bea dIn izvoa-
rele cele de afara, a9a aid: vocea preotului tine locul
legaturilor de care face uz pastoral oilor necuvantatoare.
Nu poti zice: N'am nu am cunoscut cil faptul
acesta este urmat de primejdii. Toemai de aceia deci,
Pavel 0 marturise!?teaceasta. Uara tu zici: apoi nu
am cetit. Aceasta insa nu poate fi 0 dezvinovatire din
parte-ti, ci chiar 0 inviGovatire, dci in fie care zi intri in
biserica 1), !?i inca nu 0 stii aceasta?
Dara ca nn cumva sa poti pretexta ceva in aceasta
privinta, de aceia preotul cu voce puternica, eu strigare
infrico,?ata
J
Intocmai ca un predicator care ridica mana
1a inaltime, stand el singur sus, f?i fiind vazut de toti,
striga, zic, cu voce puternica tn .acea tacere sfinta, pe
1) Aeeasta este 0 marturisire pretioasa pentru noi, spre a 'V'edea cat de
departe suntem noi eei de ae.m, de de prin secolele cele dintai
dupa Christos ! Aceia, dupa marturisirea Sf Chrisostom, se duceau in fie care
zi la bisericii,iara dintre noi cei de astazi multi sunt, inca multi de tot,
cari nu se due la b isericii cu aoii 1.. . \li apoi ne vilicararn de stricarea mnra-
vunilor de im;:>utinarea credintei.
- 233-
nnii ii chiama, iadl pe a1tii ii da la oparte zioand
fkand aceastanu cu mana, ci eu limba care e mai ou
, .
ternica de cat mana. Ca vacea aceea izbind allzlll nos
tru, intoemai ca 0 mana pe unii it impinge ia 0 parte
seoate afara, iad! pe altii ii baga inauntru 9ii pune
de fata. Spune-mi, te rog: oare la lupteie Olimpiace m
se ridica vestitorul striga eu voce mare puternica
({cste cioeva care acnza pc acest luptator sa zica
acesta este rob, este talhar, are purtari rale? de f}i
altfel lllptele aeelea nu sunt ale sufhtu\ui, ci ale puterei
ale trllpului. Deci, daca acolo unde e vorba de exerci-
tiul trupului, l?i inca se face malta examinare a intentiu
nei aceluia, apoi eu atat mai mult aici unde sufletu\ 'Ie
face pe toate. Sta, deci, aiGi predicatorul ' nostru m
capul fie-caruia. Stapanind aducand, ci stapanind deo.
data capeteie tuturor celor dinauntrul bisericei,
vocea sa, nu Iasa pe a1tii ca sa Ii aduca niscareva invi-
ei ii puoe chiar pe de judecatori ai lor)
caci nu zice: <it cine va pe insa
ce? Se In cineva pe sine - . caei dod el
zice: Sjintele S/intilon aceasta spune, adeca ca daca
cineva este sfant, sa nu se apropie. $i nu cum s-ar in'
tampla zice ca sa fie curat de pac3.te, ci sfant, cad pE
sfant il face nu numai izbavirea de pacate, ci prezenta
Duhului i,ii bogati3 faptelor bune. Voiesc, zice, nu ou,
mai ca sa va spalati de murdarie, d inca sa ' deveniti
chiar albi ;;i Ca daca imparatul Babilonului 1)
gand dupa luarea in robie pe tinerii cei mai la
rata mai bine faenti, cu atat mai mult noi cei ce starn
de iata la masa imparateasca trebuie a fi la fata,
bine formati, avand podoabe aurite, imbracaminte curata,
incaltaminte imparateasca, fata sufletului frumoasa, infa.
l,lurandu-I in podoabe de aur, incingandu-l cu cureaua
adevarului. Uoul ca acesta, deci, apropie-se, atinga-se
de paharul imparatesc. lara daca uoul ca aeesta este im-
bracat cu zdrente murdare, este zoios nespalat !?i ,totu!?i
a intra la masa imparateasca neajungandu-i
cde patru-zeci de zile pentru spala pacatele trecute,
,) A se vedea cartea Prorocului Daniil cap. 1 vers 9 urmatorii.
- 234-
prive:;;te ce va plitimi. nu este ?eajuns
pentru lui, de :;;i este - de acela este
- cu atat mai acest s.curt. In acest
timp nu putem a arata 0 iJutermd, Cl slaba de
Inaintea impliratuJui trebuie a sta mai cu sarna ennuel,
eunuci zic, cari .sunt aJbi eu cugetuJ, neavand nici 0 pata
sau prihana, d au cugetarea inalfa, iara
lui placut !?i patrunzator, ager :;;i :;;1 nu dorml-
t!ind :;;i pie cat in jOs, avfmd 0 mare hbertate departc
flind de neru:;;inare :;;i obraznicie, de:;;tept, sanatos, mCI
prea serios :;;i posomorit, dara nid pre a vesel
peste masura, sau molatic. Un de
stapani de a-I forma, de a-I face !?I ager :;;1 bun. nOl
nu'l intoareem nici-odata spre tum san spre pra! :;;1 ceo
caci astfel sunt toate cele - ci spre au-
rora eea ginga:;;a :;;i plapanda, sprc aerul cel u:;;?r?
cde din inaltime care sunt insotite de. 0 mare hm:;;te :;;1
curat
ie
, cum :;;i de 0 mare multamire, it yom capata de
lndata :;;i-l yom imputernici dEZmerdandu-se eu 0 astfel
Ai vazut bogatie nesfar:;;ita? Sa nu't
i
1n-
torci de aeolo ochiul caci in partea ceeaJaIta este no-
roiu t: ste fum neaura vatamatoare, intunerec :;;i mare
, .
nelini!?te, cum :;;i 0 muJtime de griji. Ai om
citand justitia, multumit cu ale sale, a CarUl
este mare fata de a1tii, care de nimlC nu se lOgnp:;;te,
de nimic din ceJe de aici nu':;;i -bate capul?
oehiul tau aeo\o, :;;i'l vei face eu mult mal bun mal
stralucit de cat al ace\uia, desfatandu-l nu eu flonlc pa-
mantului ci cu acde ale virtutei: cu intelepeinnea, cu
rabdarea', cu bl<indeta, :;;i cu toate celelalte. Ca . nimic nu
tuibura ochiul atat de mult, ca 0 eon:;;tiinta rea. Tur-
buratu-s' a de manie -ochiul meu (Ps. 6, 8) zice, di.
nimic nu po ate sa-1 intunice atat de mult, ca
cugetului. De 0 astfel de mustrare, deci sa-1 scapam, !?l
sa-l facem vbinic putemic, tot-deauna cu
sperante bune. Fie ded, ca noi cu totii sa ne
un astfel de ochi, cum !?i celelalte ale sufletulUl
sa Ie avem a!?a! precum Ie voqte Christos, ca asuel sa
ne faeem vrednici de dansul, sa ne ducem aco10 un-
de el dupre cum zice: Voesc ca unde sunt eu.
235-
# aceia sa fie, ca sa vada slava mea .. (loan 17, 24). Cli-
reia fie ca eu totii sli ne fnvrednicim prin Christos Iisus
Domnul nostru, diruia impreunli - eu Tatal' eu Duhul
Sffl.nt, se cade slav3, stapanirea cinstea, aeum pu-
rurea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA, XVIII
Mai sus zictind ca jertfa, aducerea # arderile de
tot, fi pentru pacat, nu ai voit, nici ai po/tit ceLe ce se
aduc dupre lege. Atunci au zis, iata viu, ca sa lac, Dum-
mezeule, voea tao fa cea dintai, ca sa puna cea dea doua
intru care voie suntan sjin/i/i, prin jertlirea trupului lui
lisus Christos . odata. $i tot preotul sta in toate zilele de
slujafte, fi de multe-ori aduce jert/e, care nici-
odaM nu pot sa cura/ascii pacatele. lara acesta 0 singurii
jertfii aducand pentru pacate, in veri au deadreapta
lui Dumnezeu, inca panii cand se vor pune vriij-
mafii Lui picioarelor saLe (Cap. , 10, 8-13).
In .cele -de dinainte au arlit at ca jertfele sunt nefolosi-
toare pentm curatire, fiind numai tipuri, :;;i
avand mari lipsuri. Dara fiindca i s'ar fi putut raspunde :
capoi daca erau tipuri, cum de n'uu iocetut, nic;i nu s'au
dat la 0 parte, venind adevarul, ci inca se ?
Tocmai aceasta face aici, arMand ca acurn nu se mai
nici ca tipuri, caci nu de acestea Dum-
nezeu. lara aceasta el 0 nu cu Noul Testa-
ment, ci marturiea cea rnai putemica 0 ac1uce dela Pro-
roci, ca acurn se :;;i inceteaza, ca in zadar Ie
mai fac acum, impotrivindu-se pururea Sfantului Duh. ;;i
arata eu prisosinta, ca nu acum au ineetat acestea, ei
del a venirea lui Cl;1ristos, _ sau mai bine zis, chiar
:;;i' mai 'nainte de veoirea lui, cum nu la urma Ie-a
Christos, ci rnai 'nainte au fost desfiintatc,
dupa aceia a venit, mai 'nainte au contenit acelea,
nurnai dupa aceasta a venit. ;;ipentru ca sa nu zica. ca
:;;i fara de asemenea jertfe puteam sa mUltamimpe Dum-
nezeu, iata ca a asteptat ca acelea sa se suroe orin aces-
-. 236-.
tea, dupa aceia a venit. Ca je-rtfa fi aducerea, zice,
nu ai voit. Totul a resturnat prin aeestea, dupa ce
zice in general, la urma spune in special, zicand : car-
derea de tot, fi pentru pacat; nu ai voit. Aducere se
numea tot ce era afara de jertfa. Atunci au zis: iata
viu. De cine se oare aiei? De nimeni altul,
dcca.t de Christos. Prin expresiunnea nu ai voit nu
pre cei ce aduceau, invederand ca nu pen-
tru rautatea lor nu dupre cum spune in alta
parte, ci pentru ca lucrnl va fi desfiintat la urma, !?i se
va arata ea nu are ni ei 0 putere, ;;i nici vre-un timp po-
trivit. Deci ce va sa zica daca se proaducea de multe
ori jertfe ? Prin urmare nu numai de la faptul cil se adu-
ceau de multe ori, se dovedea ca acele jertfe erau
fol05, ca erau neputincioase $i eu nimic nu ajutau, ci !?i
. pentru ca nu erau primite de Dumnezeu. Aceasta inve-
derand-o aiurea, zice ca de ai /i voit jertfa, a,si Ii
dab>, dovedind $i prin aceasta ca nu 0
Deci, nu jertfele sunt vo;a lui Dumnezeu, ci voia lui
Dumneze.u este desfiintarea jertfelor, deci dan7ii jertfesc
contra voei lui. Ce tnsamna: ca sa tac voea ta ? ,.A
ma proaduce pre mine singur, zice, aceasta esre voia lui
Dumnezeu. Deci, a jertfi nu este voia lui Dumnezeu. $i ce te
minunezi daca acum nu este voea lui Dumnezf>u, pe cand
nici chiar la ineeputnu a fost? ({hztru care voe suntem
Prin acestea arata ca m1 jertfele curatasc pe
oameni, ci voea lui Dumnezeu. Ca cine a cerut acestea,
zice, din mainile voastre (Isaia I, 12)? Dece atunci a
poroncit? Ca pogoramant sau concesiune. Ca pre cum Pa-
vel zice: ({ Voiesc ca toti oamenii sa jieprecum sunt eu in-
(I Cor. 7, 7), in alt loe: Voiesc ca cele
tinere sa se marite, $i sa nasca copii (1. Timoth. 51 14)
pune astfel doua vointi, tnsa nu amandoua surit ale
lui, de poronce1?te; ci una este a lui, pentru care 0
pune fara a arata pricina pe cand 0 vo-
nu este a lui, pentru care 0 pune cu
pridna la un loc, caei dupa ce mai 'nainte le-a in-
vinovatit pe cele tinere, ca au fugit de Christos, la
urma adaoge: voiesc ca cele tinere sa se marite fi sa
'(la.sca copii, - tot aiei ieonomisqte lucral facand
- 237 _.
concesiuni, caCl vointa cea. dinainte, ;de a se face j ertfe,
nu era a lui. Tot de moarte zidlnd, ta nu voiesc
moartea pacatosului ci sa se intoarca sa fie viu, aiu-
rea tosa zice, canu numai ca a voit, ci ineaa si poftit,
ceia ce sunt contrare una alteia, caci pofta sau'
este 0 vointa prin intindere. Cum deci, daca nu 0
aiurea totu;;i 0 ceia ce este semnul unei vointi
Aceasta se poate spune ;>i aiei.
lntru care voie suntem sfzn(i/i zice. Cum anume 5fin-
tit
i
, el 0 explica, adaogand: prin jertja trupului
lui lisus Christos odata. $i tot preotul sta in toate ztlele
de slujefte, fi de multe-ori aduce aceleafi jertfo. Prin ur-
mare a sta este semn ca j deci a este semn
a fi slujit. lara acesta 0 jertfa aducand pentru pacate,
in veci au fezut deadreapta lui Dumnezeu, inca afteptand,
pan a cand se vor pune vtajmaJii lui a!ternut picioarelor
sale. Ca cu 0 jertfa au savarJit pururea pre cei ce se
sjin/esc. ne marturise!/e noua fi Duhul Sjant (Vers.
14, 15). A spus ca acelea nu se proaduc, iara aceastaa
dovedit 0 din cele scrise, din cele nescrise, ba chiar
a adus de fata un citat profetic, zicand: . ca jert/a fi
aducerea nu ai voit . A spus apoi ca a iertat pacate1e,
iara aeeasta 0 tot cu 0 marturie scrisa, zicaod:
ft ne marturisa!te noua fi Duhul ::'jant, ca dupa ce mai
'nainte au zis: acesta este de lege, care voi
Jace cu ii dupa zilele ace/ea, zice Domnul, ddnd legile
mele in cugetele lor, fi in inimile lor Ie voi scrie pre ele-
apoi zice: fi de pacatele 101', fi de lard de lcgde lor mai
mult nu-mi voi aduce aminte. lara unde este iertare de
acestea, mai mult nu ute jertfd pentru.pacat (Vers. 16, 18).
Prin urmare dind a dat a iertat pacatele,
iara J'a dat prin jertfc1. Deci, daca a ier-
tat pacatele printr'o singura jertfa, nu mai este ne-
voie de a daua. A !ezut deadreapta lui Dumnezeu,
inca aftepta1ld, zice. $i dece a amtlOat? Ca sa
puna pe sai picioarelor sale. Ca cu
o iert/a au savar#t pururea pre cei ce se sjin/esc.", Dara
1) Pasajul acesta e foarte confuz. did nu nici un loe din sfanta
scripturli., in care sa se spunli. ell Dumnezeu bu numai ea moartea
plieatosului, ei ehiar 0 Ij>i
- 238
poate ar zice cineva: dece oare nu i- au pus indaHi?
Pentru cari urman a se De unde putem
pricepe ca var fi picioarelor sale? De acolo
ca au ;;ezut. A pomenit de acea marturie care zice:
ce voiu pune pe vrajma;ii tei picioare/or
tale), - iara lui sunt ludeii. Dupa aceia apoi,
fiiindca a fost zis: pana ce voiu pune vrdjma;ii tei af/ernut
picioarelor tale foarte mult se grabeau, ;;i din
cauza toate cele atingatoare de credinta [e pune dupa
aceasta. cine pot fi acei daca nu necredin-
in genere demonii? caci nu sunt numai ludeii.
Vorbind apoi de supunerea lor cea mare, nu spune simplu:
se vor supune, ci i voiu purte alternut picioarelor tale.
(I) Sa nu fim deci dintre lui Dumnezeu, iara
lui sunt nu numai ludeii ci toti
acei ce au vieata plina de necuratenii, cd intelepciunea
trupului este lui Dumnezeu, cd legii lui Dumnezeu
nu se supune (Rom. 8) 7). 4.Dara ce ? zici tUj aceasta
este vinovatie! Ba inca chiar mare vinovatie, caci cel
rau, pe cat timp este rau, nu poate sa se supuna, dara
a se preface, a se schimba, aceasta 0 poate tace.
Deci sa scoatem din noi cugetele cele care
sunt cugetele cele Acelea care fae ca trupul sa
infloreasca ;;i sa-i mearga bine, iara sufletul sa fie bolnav
sa-i mearga rau, ca de pilda: bogatiea, dezmerdarea,
slava j toate acestea sunt ale trupului, sunt zicand
dragostea trupului. Deei sa nu np. indragostim peste ma-
sura de acestea, ci sa alungam, adeca sa iubim saraciea
in totdeauna, ca.ci aceasta e un mare bun. Dara, zici
tu, saraciea face pe cineva umilit :;;i dispretuih. Apoi
tocmai aceasta ni caei se mult cu
nevoile noastre. Sdraciea, zice, smere;te pre om, iara;;i
Christos: Fericiti cei sdraci cu duhul. (Proverbe 10,4.
Math. 5,3). De aceasta scarbit, ca ai inainte-ti 0 cale
care te duce Ja virtute? Nil ca saraciea ni da noua
mult curaj? Dara intelepciunea sdracului este nebagata
in samd, ;;i aiurea: bogdtie sdrdcie nu'mi da, l?i iara;;i
(') P.lrtea mor.1la. Nll numai cei necredincio5i s'mt lui
Dumnezeu. ci cei ce au 0 vieata necurata, comparatiune intre cei bogati
cei saraci. (Veron).
- 239-
din cuptorul saraciei te-am SCOS'1l. (Edes. 9, 16. Provo
30, 8. Isaia 48, 10). Deci, daca bogatiea saraeiea este
dela Domnnl, apoi sarkiea este rea, sau bogatiea? Dece
dara sunt spuse ace,stea? Acestea se ziceau 1n vechiul
Testament, unde se iacea multa yorba de bogatie, unde
saraciea era foarte dispretuita, unde era blastemati1,
iara cealalta binecll,vantata. Aeum tnsa nu este Voie;;ti
poate a a':1zi laudele ce se aduc s<1raciei? Apoi chiar
Christos 0 avea, caci ziee: lara jiul omului nu are un-
de sa-ft piece capul (Math. 8, 20) zicea uce-
nicilor:' Nu va aur, nici argint, nici doud
(Ibid. 10, 9. 10). Tot Pavel scriindzieea: I[. Ca
mine avand, jt toate avandu-te (II. Cor. 6, 10). Petru
zicea celui schiop din <t.Argint .fi aur nu este La
mine'/> (Fapt. 3, 6). chiar in Testamentul Vechiu, un-
de era atat deadmirata bogatiea, cine oare erau acei ad-
miratori? Nu cumva poate Hie, care afanl de cojoc nu
avea nimic? Nu cumva Eliseiu? Nu cumva loan? Oed,
nimeni sa nu se ere ada nmilit pentru sanicie. Nu sara-
ciea este care face pe om umilit, ci bogatiea, care .'3ile-
pe om la muite trebuinti, imping spre a avea mai
multe placeri. Cine era mai de cat lacob, spune-
mi, care - zicea: De'mi va da m'ie Domnul meu pane sa
mananc, # haind sa md irnbrac (Cartea Facer. 28, 20)?
A,?a dara erau fara curaj cei de pe langa Hie loan?
Oare nn aceia a mustrat pe Ahav, iara acesta' pe Irod?
Acesta zicea Nu ti s(' cuvine-tie de a avea pe jemeia lui
Fittpp, jratele tdu (Marc. 6, 18), iara Ilie mustra eu pu-
tere pe Ahav, zicea: jVu rdzvrdtesc eu pre lsrail, ci
tu # casa tatdlui tdu (III. Imp. 18, 18).
Ai vazut deci, ca tocmai saraciea face pe om mai cu
curaj? Bogatul este rob, supus la pagube, cland priei-
na tot celui ce de ai face rau, pe dnd cel ee nu
are ntffilC, nu are a se teme niei de perderea a verd,
nici de condamnatiuni. Daca saraciea ar face pe cineva
fara de curaj, de sigur ca n-ar fi trimis Christos pe uce-
nicii sai in plina saracie, la un lucru unde se cerea mult
curaj. Saracul este foarte curajos, nu poate fi nedrep-
tatit sau sa piHimeasca ceva rau, 1n timp ce bogatul este
de lovit din toate par tile, se intampla eu el ace-
240 -
unnl, care ,fiind eu muite
haine ar putea fi prins tras cu funii ell multa
la, pe cand nnul gol cu greu ar putea fi prins. Tot
se intampla cu bogatul: slugi, aur, tarine, rniide
altelucruri, mii de griji, mii de imprejurari de nevol
tace ca el sa fie de sHlpanit.
Nimr ni, deci, sa nu mai considere sihaciea ca 0 cauza
de necinste. CJt dacil virtutea este filta toata boga..,
liea lumei fata de dansa nu pretuiqte nici cat un gunoiu,.
sau 0 de lut. Aceasta deci sao alungam, daca
voim a intra intru imparatiea cerurilor. Vinde,zice ..
loate ale lale Ie dii saracilor,!i vei avea comoara in
ceruri (Math. 19, 21 23), Cu anevoie este de
a intra bogatul intru impiirii/iea cerurilon Ai v<lzut, ca
chia'r nefiind saracie, trebuie a 0 cauta? Cad ast-
ftl de bun este saraciea: ea este un conduciHor sigur
care conduce pe ' om pe cararea ce duce spre ceriu, a li-
fie pentr'u luptatori, gimnastica buna !?i miounata, timan.
prielnic Dara, zici tu, am muIte nevoi, nu
voese a intinde mana la altu!. Dara chiar in aeeasta
bogatul este mai pre jos de tine, caci pe dnd tu eeri
poate pentru hrana ta, acela cere pentru mii de lucruri
necinstite, pentru lacomie. AsUel ca bogatii sunt ceiee
au nevoie de multe, cele de mai multe ori nevrednice
de ba de multeori se gasesc in nevoi mai mari
de cat cei din randurile a robilor. Saracul
insa nu are nevoie nici deimparat, chiar de ar saraci
cu totul, el este admirat, fiindca a ajuns aici, ii sta
1a indemana de a se imbogati.
Nimeni, deci, sa nu se planga de saracie. ca cum
ar fi pricina a multor rale, nici sa contrazica pe Chris-
tos care a numit saracia perfeqiunea virtutei, zicand:
, . . .
cDe voie!ti a Ii desa'lHlrfit , Cacl aceasta a spus-o eu
cuvintele, a aratat-o eu faptele, prin ucenici ne-a
invalat a 0 urma. Sa urmam deci saracia, pentru ca ea
este un mare bun tuturor eclor ce sunt treji. Poate uuija
dintre cei ce asculta 0 YO!' lua aceasta ca un semn rau;
nu ma indoiesc, caci boaJa aceasta a bogatiei este foarte
intinsa printre cei mai multi oameni, !?i atat de mare
este tirania banilor, incat cel nu pot suferi nid ehiar vor-
- 241 -
bele, Ie iau in nume de semn rau. , Departe tnsa sa fie
de sufletul 0 astfel de eredinta, ec1ei nimeni
nu poate fi rnai bogat de eat eel cc ales de buna
Cu.m Va spune eu, daca voit
i
Yll vom dovedl mal bogat de cat imparatul. Acela
are nevoie de multe, este ingrijoros temandu-se
'Ca nu eumva sa-i lipsasca cele pentru intretinerea oastei,
pe acesta toate Ie are cu nu ' se teme
de. chiar de se teme, nu insc1 pentru atatea ne-
,VOl. Cme, deci, spune'mi, este mai bogat? Cel ce In fie-
'care zi de a aduna muIte, sa teme nu
cumva Sc1-1 hpseasca eeva, sau eel ce nu aduna nimie
!iii are cu neavand nevoie de nimic?
dara virtutea .. triea de Dumnezeu' da omului curaj;
lara mel deeum banll, ba tnec1 robese pe om.
e Ospetele, ziee, .# darurile orbesc ochii intelePlilor ca
zabala in gU1'ii abat mustrarile. (Sirah, 20, 30).
cum acel sarae, Petru, a pedepsit pe Anonia; Oare nu
unul era bogat iara eelalalt sarac? Dara cum
vorbea cu indnlzneala zieea: e Spune mie, ,de ali
vandut cu atdta farina.. 5, 8)? iara eelalalt res-
punzfmd: e Afa, cu aMta. . ,
Dara, ziei tu, eine'mi va da mie acel euraj de a fi
ca. .. ? Este eu putinta de a . fi ca Petru, daca
arunca de la tine tot ee ai, da sara-
clIor, urmeazc1 apoi lui Christos, vei fi ea acela. e Dara
cum? ziei tu; acela faeea minuni. Apoi este care
pe Petru admirat; sau curajul lui eel venit din viat
a
lUI cea curata ? Nu auzi ce spune Christos: Nu va bucu-
se pleaca vouii (Luca 10, 20),? Daea
V?le!?tl sa fil desa vaqiit, asculta ce spune Petru: (' Argint
ft aur .nu este la mine, ceia ce am, aceia i/i dau ... Deci
,
daca cmeva are argint acelea nu Ie are. Dara
. . ,
ZICI tu, sunt. multi, care nu all nie; pe unele, nici
altele. Apol aCt'stia nu eu buna voia lor sunt saraci
fiindc:l eei ce de buna voia lor sunt saraci, au toate
nu.rile. daea poate nu tnvie mortii, sau nu vindeca pe
eel ologl, dara eeia ce este mai mult de cat toate e eel
dan$ii au euraj eatra Dumnezeu, iara in acea zi a uzi
acea fericita voce: .: Venili binecuvanta/ii piirinte/ui mel(.
. 16
(Math. 15, 34-. -36). , Ce poate fimai de c:t
zice,impdriitiea cea pregatzta 'lJoua .de La A
zn
-
temierea lumei; cd am jldmanzit, # . mi-ati ded sa mananc,:
am insdat # mi-a{i dat de am bdut; strein am fost,
m-a{i gol a'tJZ (ost, 1i ma{i .bolnav am
lost # in temni/d, 1i m-a{i cercetat. sa fu-
gim de lacomie, ca sa a. dobandi ce-
rurilor. Sa h:ranim pre cel SaraCI, ca astfel pre
Christo.s, :;;i sa ne facem impreuna .cli:on0ml at sal, intru
Christos lisus, Domnul nostru, carma Imp.reuna ?U . Tatal
1?i cu sftmtul Duh .se cade slava, cmstea,
acum :;;i pur urea in vecii vecllor. Amm.
OMILIA XIX
Drept aceia, (ra{ilor, avand ti intra intru..
cele s/inte prin sangele lui lis-us Chrtstos, pre cal: noua..
vie pre care 0 au innoit noud prin catapeteazma, adeca ,
prin trupul sdu, P1 eo{ mare /es:e A casa lu.i .
sd ne apropiem cu inimd zntru pltnzrea. credtn-.
tei, /iind curd{ili in inimi de con#zZ1Z(a fZ . s!.dlate
in trup cu apd curatd, sd /inem marturza nadeJdtt ne-
smintitd (Cap. 10, 19-23).
A aratat cat de mare este deosebirea Arhiereului, a
Jertfelor, a cortului, a a fagaduintei,
pe cand unele sunt temporale, celelalte suot Ve!?OlCe,
unele aproape a disparea, . altele u.-
nele dispretuite, iara altele desavar1?lte, ' ttPUfl.,
iara altele adevaruri. Nu dupre lef;ea t:upe$tt,
zice, ci dupre puterea viei !?l Tu
preot in veac (iata aid contmUltatea !?l perpetmtatea pre-
otului). A aratat apoi !?i despre c: este
veehiu, zicand: Ii. Cd ce se invechefte, Zlce, fZ
aproape'este de peirn (Cap. 8, 13), iara ca este
Nou, avand cu dansul !?i iertarea pacatelor,
nu are nimicdio ale acestuia, dupre cum :;;1 ztce: Ca
lege a ntmte n' a sevarfit, !?i Iertfa
nu ai voit.". Aeeea este facuta de mana lara
- 243-
:aceasta nu este a:;;aj aceea . avea tapi sange, iar-a aeeasta
pe stapanul; aceea avea pe preotstand, iara aeeasta tl
are !?ezand. Oeci. fiindca t.oate acelea sunt inferioare, iara
aeestea superiOare,dea,ceea zice : Drept-aceia fralilor,
avand indrdzneald. Cum Dupre cum zice , ,
pacatele fae pe cine va a fi eu sfiealii a se ru!?ina, tot
:;;i virtutea il lac eu indrazneala, devine impreuna
bucunlndu-se de 0 mare dragoste, fiindca i
s'aiertat totul dimiinte. A intra, zice, intru cele sjinto.
Ce tntelege el prin aceasta expresiune? Ceriul intrarea
in cele spirituale. Pre care 0 au inoit , adeca pre care
'0 a pregatit, pe care a inceput a merge. lnnoire se
inceputul intrebuiotarei unui lucru, deci pe care
a pregatit-o, zice, !?i pe care el a
Pe cale noud # vio zice. Aici de plinirea
'Crediotei. Pe cale noud zice. Se pareca de a
arata ca toaie sunt superioare, . de vreme ce acum sau
deschis portile cerurilor, . ceiace nici pe timpul lui Abraam
nu s'a petre cut. Calea noud, ziee vie, caci cea intai
'cale a fost acea a mortii, care la iad, pe cand
:aceasta este calea vietei. nu a numit-o calea vietei, ci
vie , adeca pe calea care dimane vie. Prin catapa-
,teasmd, zice, adecd prin sdu. Ca trupul sau a
deschis pentru tntaia!?i data acea cale, pe care a inoit-o,
!?i pe care el, singur a Cu drept cuvant , I-a numit"
'catapateasma, caci cand s'a ridieat la tnaltime, atunci
s'au cele din eeriuri.
'I Sd ne apropiem, zice, cu inimd adevdratd . Dece sa
ne apropriem? De sfinti, cu credinta, eu slojba duhovni-
-ceasea .. Cu inimd adevaratd intru plinirea,
adeca ca nimic nu este vazut, nici preotul, nid jertfa,
mCI jertfeloieul, - dealtmintrelea nici preotul acela
nu era vazut, caci sta inauntru, pe dnd ceila\ti toti tot
poporul sta afara. Aid insa nu numai atata s'a petrecut,
preotul a intrat io sfanta sfintelor, ci ca 1?i noi yom
intra, pentru care l?i zice: intru plinirea credin{eh. Dealt-
mintrelea se poate ca cineva sa creada, in timp
sa se todoease:l, cum sunt de pilda astazi multi cari
zic, eel va fi invierea unora numai, iarc\ nu va fi.
Aceasta nu mai este ere,dinta. lntru plinirea credfnlei,
- :244 -
adeca asUel trebuie a crede, ca l?i pentru lu-
cruri vazute, ba tnca chiar mai mult. J?ara apoi in
cele vazute se poate a l?i gre1?i de multe on, pe cand in
acelea nici odata; aici Ie atribuim simturilor, lara acolo
duhului. ..
"FUnd curdt#i in inimd de cuno,rtiinta (eon,rtunt
a
) cea
rea... Aici .. rata ea se cere nu numai ci 1?i 0
virtuoasa, l?i .. de a nu intranl?ll mmle rau,
caci cele sfinte nu primesc pre eel ee .n
u
se gases.c
fiindca sunt sfinte, l?i inca sfintele sfintllor, unde mel. un
om neeurat nu poate intra. Aeeia i1?i eurat
au
t:upul, tara
noi con!?tiinta, Cel noi . putem sa 0 curatlm
cu fapta buna. < $i spiilati in tmp , eu AICI
de botez, curatitor nu al trupulUl, al suflete-
lor. Cd cl'edineios erte eel ce a $1 ce a faga-
duit? Ca trebuie a ne duee aco\o, :?l a m'tra intr.u impa-
rat
ia
cerurilor. Deci, nu mai eereeta r:
u
mai tntrebuint
a
rationamente omene;;tJ, cael este nevote
numai de eredinta noastra.
$i sa eunoa,rtem unul pre altul, spre .indemnarea
gostei ,ri a (aptehr bune. N eparasind adunarea noas!ra,
cum au unii obieei, ei indemnand unul
atdta mai mult, ell. edt vedeti apropiindu-se ztua
(Vers. 24, 25), 1?i aiurea de asemenea: Do":nul
estc de nimic rd nu va ca . mat aproape nt
este' noua mantuirea acum}) , iara-?i <cd vremea de-aeum
seurtd este" (Filipp. 4, 5, 6. Rom. 13, 11. I Cor. 7,
Dara ce va sa zica: < N epdrasi'!,d . .. r
$tiea el bine cata putere aveau 11 dm l?trumnle :du-
parile lor, ca unde sunt doi salt trei, zlee,
numele meu, acolo runt fi eu in mijlocul lor, :
eea sd fie una, precum Ii noi." (Math. 18, loan 17,
11) , preeum aiurea zice : iara inima ,rt sufletul lor,
era U1ta'Tt (Fapt. 4, 32), nu aceasta,. dara tnea
ca :;;i cele ale dragostei sporesc
ljiidaca dragostea no. mal ineape mel-O mdo-
'eala ca vor spori !?i cele ale lUI Dumnezeu.. .
?reeum au uniia obiceiu'Tt. Aici flU numal ca a sfatmt,
dara a !?i certat. e $i sa cunoafte'lll, zice, unul a ltu I.)
spre indemnarea dragostei ,ri a taptelor buno. ;:;ttea el
- 245-
aceasta ' va vent dupa adunarile lor, ec1ci precuinfer
pe fer ascute, tot intruhirilela un loc . va spori
dragostea. Ca daca peatra fiind frecata cu alta peatra
sloboade scantei, eu cat mai mult sufletul amestecat eu
alte suflete. Si ce oare va sa zica: spre indemnarea dra-
gostei'!> ?Adeea spre a iubi a fi iubit mai mult.,)t a
tapulor buno) ca va ave a zel. Ca daca a face
are 0 mai mare putere in invatatura decat a ' vorbi, apoi
tn multi mea aceea voi veti avea multi daseali in per-
soana eelor ce fae fapte bune. Ce insamna sa ne apro-
piem ell. inimii adevaratii? Adeca fara fatarnicie. Vai,
zice, inimelor eelor fricoase ;i mdnilor ce/or J'labe (Sirah
2, 12): Nici 0 mineiuna sa nu fie in noi, nu una sa zi-
cern, !?i alta sa cugetam,- caci aceasta este minciuna-
nici sa 1m ne tmputinam cu sufletul, caei aceasta nu
poate fi al unei inimi adevarate, iara a se imputina cu
sufletul vine dela nu crede. $i cum s'ar putea petrece
aeeasta? Daca ne unul pre altul prin eredinta.
<FUnd curiititi in inimh. Dara dece oare n'a intrebuin-
apostolul expresiunea 'ltE'ltCX;&CXptJ-sVOt = cura-
titi, ci ippct.v'Ct;tJ-sVot 'Cas 'lta.pata.s = <stropiti tn inimh ? A
facut aeeasta voind a arata deosebirea tn curatiri, ca una
este stropirea lui Dumnezeu, alta este curatirea noas-
tra, zice. ea a spala liii a stropidin to ate partile . con-
este a lui Drimnezeu, iara a ne apropiea, intru ade-
var intru plinirea credintei, aceasta este a no astra.
, Dara apoi chiar liii eredintei ii da putere prin adevarul
celui ce a fagaduit. Dara oare ce insamna: <spalali in
trup ell. apd curatd .. ? Adeca cu acea apa care tiface
curati, sau care nu are sange cu ea. Dupa aeeia pune l?i
ceia ce este desavarliiit, adeea dragostea. Nepardsind
J
zice,
adunarea noastrii., eeia ce uniia fac, zice, despart adu-
narHe. Frate de (rate ajutat erte ea 0 cetate tare (Prov.
18, 19), zice. De pilda, daea eineva este virtuos, pe
acesta sa-l imitam, la dansul sa ne uitam, s<1-1 iubim
sa fim iubiti, fiindea dela iubire Yin faptele cele bune.
Mare bun este adunarea mulfora la un loe, caci ea lu-
creaza dragostea tnca mai aprinsa, l?i din ea sa nase
toate bunurile, nu este nici un bun care sa nu vina
dela dragoste.
- 246-
1) Aceasta dragoste, deci, Sa 0 tmputernicim tntre noi"
drar;ostea este plinirea legei (Rom. 13, 10). Nu
lvem nevoie nici de osteneJe, nici de sudori, ca sa ne
,ubim unul pre altu1. Dragostea este 0 cale automata,
duce la virtute. Dupre cum se petrece cu drumul
eel mare, ca daca cineva ii afia ineeputul, se
ehiar de el, nu are nevoie de conducator, tot
eu dragostea, caci de 'ndata ce ai cu ea,
de 'ndata vei fi condus de dansa 1'}1 povatUlt. Dragos-
tea aproapelui tdu nu lucreazd (Rom. ,3, 10). Daca s'ar
lnteleg
e
cineva pe sine singur, cum se
dansul, apoi se va gasi l?i fata de aproapele. Nlmem
nu se invidiaza, pe sine, toate cele bune Ie
singur, pe sine se prefera tnaintea tuturor, totul
a lace pentru sine. Ded, daca noi ne gasim fata
de alt
ii
, toate relele sunt indepartate, nu mai sunt
manii nu mai este Iacomie, caci cine ar prefera sa se
contra sa? Nimeni, ci cu totul din contra,.
caci toate Ie YOm avea in comun,' nu yom inc eta de
a ne aduna la un loe 1m preuna. Daca noi facem
rautatea nu mai poate avea loe; caci cine s'ar putea uri
simrur pe sine? Cine s'ar maniea pe sine singur? Oare
nu "'tnca mai mult ni am ierta unii altora? Daca ne gasim
astfel fata de aproapele, niei-odata nu va fi .
< Dara zici tu cum este cu putinta ca sa mbeasca CI-
" . fi
neva pe aproapele, ca pre sine singur? Daca n-ar .
facut l?i altH po ate ca bine ai crede. fapt ca
peste putinta, iara daca au facut apol . pnn
se invedereaza,ca noi nu facem din cauza trandavtel
noastre. Dealtfeliu nimic cu neputinta nu ne
Christos, devreme ce multi chiar au poroneiie
sale, l?i cine oare a facut Pavel, Petru, toata ceata
sfint
ilor
. De voiu spune tnsa di iubit
proapele lor, nimic mare n-am graIt; danl?ll msa au
pe lor, cum cirteva nar lubi pe eel de
idei cu dansul. Caci cine ar prefera a se duce in gheena
pentru ace;;tiia, cand el urmeaza a se in imparat
i
-
rea cerurilor? Nimeni, dara Pavel tocmal aceasta a pre-
.) Pa,-/ea moralii. Noi trebuie a iubi pre (Veron).
- 247-
fer at a face pentru cei ce I-au batut ;;i alungat cu pietre.
Deci; ce iertare yom avea, ce scuze, daca nici 0 mica
dragostea ce Pavel a aditat-o catra du:;;mani,
nOl nu suntem in stare a 0 arata catra prietenii
Dara fericitul Moisi mai 'nainte de Pavel voia ca sa
fie din cartea vietei pentru lui cari '1 ba-
pietre, iara David vazand pe lui nimi-
Cltl, zlcea: c Eu sunteel ce am pacatuit, iara ce
au facut (II Imp. 24, 17)? ba chiar pe Saul avandu-l
in mana, n-a voit al omori, ci inca I-a scapat, mai ales
ca era a se primejdui.
. Deci, daca acestea s-au petrecut in legea veche, ce
lertare am putea avea noi, cei din legea noua, cari nu
sosim nici maear pana la masura lor '? Ca daca nu va
prisosi dreptatea noastra mai mult de cat a carturarilor
a Fariseilor, noi nu yom putea intra intru imparatia
cerurilor, apoi dnd avem chiar mai mica de cat a ace-
lora, cum yom intra? Iubiti) zice, pre vrajmafii
(Math. 5, 44). deci pe vrajma;;ii tai, caci cu a-
ceasta nu. lor Ie faci bine, ci tie insuti. Cum Apoi
te faci egal lui Dumnezeu. Acela daca este iubit de tine,
n-a ca1ltigat nici un lueru mare, caei este iubit de un egal
al. sau, iara tu daea pe egalul tau, te faci deopo-
tnva cu Dumnezeu. Ai vazut dara ca nu lui Ii faci bine
ci tie singur? Ca premiul nu aceluia se da, ci tie.
daca acela este rau? zici tu. Apoi cu atat mai mare va
fi. resplata, 1li in locul rautatii lui tu trebuie ai face
bi:le, chiar de i-ai face cat de mult bine, iara elar
fi rau. Daca acela n-ar fi reiu tare, desigur ca mCI
plata ta na s-ar putea mario ca cauza de a nu-l iubi
sub cuvant ca este rau, tocmai ea este cauza de a-I
iubi. Departeaza de la tine pe antagonist, 1li vei inde-
parta motivul cununilor. Nuvezi pe luptatori cum um-
pland saci cu nisip, se exercita la lupta? Tu insa nu ai
nevoie de a face caci viataeste incarcata de cele
ce te pot exercita la lupta, care te pot intari. N u vezi
ca ;;i copacii cu cat vor fi mai mult leganati de vant, cu,
atat se fac mai puternici ;;i mai del?i? noi, dara, daea.
yom fi indelung rabdatori, ne yom face mai puternici ..
c Omul eel mult rdbddtor, zice, ute cu mau inleieptie, iara'
-
eel Joarte fricos este netn/elept. (Prov. 14, 30). Ai V3zut
cata lauda se aduce aCfluia? cata hula acestuia? cFoarte
netn/elept zice.
Deci, mbitilor, sa nu fim mici df' suflet unH catra altii,
caci aceasta nu vine de la ci de la a avea
suflet mic, in timp ce dad!. este puternic, toate
Ie va rabda cu 1?i nimic . n11-\ va putea afunda
in marea ispitelor, ci va ajunge la limanu.ri bune :;;i priel-
n,ice. Car ora fie ea Cll . tolii sa ne tnvrednicim, prin
charu! 1?i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, ca-
raia impreuna cu Tatal !iii cu Sf. Duh se cade slava, sta-
panirea l?i cinstea, acum !?i pururea in vecii vecilor.
Amin.
OMILIA XX
Cd pacdtuind noi de bund voie, dupd ce am luat cu-
nOftin!a adevarului, nu mai rdmane jertfa penttu pdeate,
ci 0 ajteptare a jude/ului, iu/imea
/ocului care va sa mistuiascd pre cei protivnici (Cap. 10,
26. 27).
Precum se tntampla ::u pomii rasaditi, cari cu toata
ingrijirea ce se bueura, cu ostenelele manilor agricul-
torilor, nu aduc roada in sehimb, ' 1?i la urma sunt smu1!iii
din. radacina :;;i aruncati in foe, tot se intampla:;;i cu
eei botezati. Ca dupa ce Christos ne rasade:;;te !iii ne bu-
curam de ploaia acea duhovniceasea, iara noi nu dam
pe fata nid un rod, ne la urma focul gheenii l?i
fladlra cea n<::stinsa. Pavel, deci indemFland pe credin-
cio:;;i la dragoste la fapte bune,:;;i slatuindu-i mai intai
eu cele mai bune - si care sunt acelea? Ca vom tntra
in cele sfinte pe cale' noua, care au innoit noua - la
urma ajunge 1?i la cele mai p.osomortte, cele de
mai sus. Ca dupa ce spune: cNepardsind adunarea voas-
tra, cum au uniia obiceiu, ci tndemnand unul pre a/bd,
;t cu alat mai mult cu cat vede/i apropiindu-se ziua jude-
cd/ei , !?i aceasta fiind deajuns spre mangaerea lor, la
.urma , adaoge: Ca jacatuind noi de bund voie, dupa ce
- 249
am luat adevaruluh. cEste nevoie, zice, de
fapte bune. Ca pacatuind noi de buna voie, dupa ce am
!teat cuno;tin/a adevarului, nu mai ramane jertfa pentru
pacate. Te-ai cunltit, te-ai izbavit de pacate, ai devenit
fiu. Deci daca te intorci ca dnele laboritura sa, iara!?i
vine !?i focul !?i toate celelalte, eaei nu este
a doua jertfa. Aici iadi!?i se agata de noi cei ce desfiin-
laza pocainta, !?i eari se lenevesc de a veni la botez, dici
uniia zic, ca nu este fiiei 0 siguranta de a veni . sa se bo-
teze, daca nu este adoua ieitare a pacatelor, iarcl altii
ca nu este bine de a da padito!?i1or sfintele taine, <:laca
nu este adoua iertare. Deei, ce vom spune acestora din
amandoua partile? Ca aici apostolul nu desfiintaza pod-
inta, !iii nici iertarea ci!?tigata prin poeainta, nici ca
impinge la 0 parte !?i doboara pe eel prin desna-
dajduire, did nu este at at de mantuirei noastre,
tnsa ce? Desfiintaza al doilea botez. Ca n-a zis
numai este poeainta, numai este iertarea pacarelor, ci
jertfa nu mai este, adeca a doua cruce nu mai este, ea
jertfa 0 nume!iite aceasta; ca cu 0 jertta au
pururea pre cei ce se zice, iara nu ca cele ale
Iudeilor.
De aceia tocmai a !?i grait el atatea des pre jertfa, ca
una este, !?i numai una, voind prinaceasta a arata nu
numai aeeia, ca se deosebe!?te mult de a Iudeilor, ci a-i
asiguia ea nu mai trebuie a a!?tepta 0 alta jertfa dupre
legea Iudaica. cCa paeatuind noi de buna voie - ,- a!?a
ea pentru pacateie cele fara de voie este iertare - Co dupa
ce am luat cuno;tin/a adevarului, adeca ' lui
Christos, sau a tuturor dogmelor, nu mai ramane jertfa
pentru pacate - insa ce? Ci 0 a!teptare oare care tn-
a jude/ului, ;i iUfimea focului, care va sa mis-
tuiasca pre cei protivnici'1>. Prinvorba cprotivnici" el in-
lelege nu pre cei ci pre cei ce fac cele
contrare, sau ea l?i eei de credinta vor lua ace-
pedeapsa ca :;;i Apoi invedera.nd insu-
l?irea focului de a mistui, l-ainsufletit a:;;a zicand, ca va
sa niistuiascd pre cei protivnich. lntocmai 'ca 0 fiara
salbateca infuriata ' toarte, care nu s-ar ce ar
prinde ar manca, tot tocul aceta nu '
- 250-
pe cel pedepsitpana ee-I eu
desa var;;ire.
DMpa aceia adaoge euvantul amenintarei, ea se
cuvine, este drept, eejaee se eu eredint
a
,
dnd aratam ca cu dreptate se petrece Lepddan-
du-se cineva, zice, de legea lui MOisi, Idrd mild prin doud
sau trei mdrturii moare .. (Vers. 28). Fdrd mild zice.
Astfel ea nid-o iertare, nici 0 mila, a lui Moisi ni-
mic nu era de cat lege, unde eele muite erau porond de
ale sale. Ce va sa zica: lI.prin doud sau trei mdrturii?
Clnd doi sau trei marturisau, de'ndata se dadea pedeapsa.
Deci daea in Vechiul Testament d.nd se lepada eineva de
Jegea lui Moist, se de:dea 0 astfel de pedeapsa, apoi
Socoti{i cu cat mai mult se va invrednici cel ce au cdkat
pre Fiul lui Dumnezeu, ;i au socotit a Ii spurcat !angele
legei, cu care s'au sfintit, fi au defdimat darul Duhului
(Vers. 29). ;;i cum calea cineva pe Fiul lui Dumnezeu ?
c Cand eel ce se face tainelor lui face pacat, zice,
oare nu J-a calcat? Oare nu I-a dispreruit pre eh? Ca
precum nu putem avea nid un cuvant pentru et::i caleati
eu picioarele, tot eei ce pacatuesc lui Christos, nu
pot avea nici un cuvant pentru eele ce au
facut trupul lui Christos, !li acum te-ai predat dlavolulUl
ca sa te calee? fi au socotit a Ii spurcat sangeln zice.
Dara ee va sa zica spurcat? Adeca necurat, sau ea nu
mai are nimic din celelalte. $i au defaimat darul
Duhului .. , pentru ca eel ce n'a primit binefacerea, a
batjocorit pe binefacator. EI te-a facut fiu, iara tu vo-
a te face rob; a venit s'a se saia.!lluiasca intru
tine, iara tu tntroduci in sine-ti cugete rele. Christos au
voit sa se a!?eze lntru tine, iara tu il calci prin betii
berbantlacuri. Sa aseultam, noi cei ce eu nevrednieie ne
din tainele lui, sa aseultam, noi cari eu ne-
'nevrednicie ne apropiem de masa cea duhovnieeasea:
Nu dati, zice, tele slinte caini/or, nici arunca/i mdrgari-
tarele voastre inainteaporcilor, ca nu cumva sii Ie cake
pn ele cu picioarele sale (Math. 7, 6), adeea, nu cumva
sa 'dispretuiasca, sa nu . dea cu piciorul. Dara n 'a zis el
ci tocmai ce . este mai caci prin cele tn-
strange ca intr'un sufleteleJ iara aceasta Ie
- 251 -
poate intoarce nu mai ' putin ea mangaerea. Arata apoi
Is. un loc cieosebirea, iara pedeapsa, judecata Ie lasa
lor, ca fiind lllcrul destul de tnvederat, zieand : Socotiti,
cu cat mai mult se va invrednici de 0 mai mare pedeapsaYt}
Aici mi se pare ca la taine face aluziune. Mai departe
apoi aduce marturie, zicand: lnfricofat lucru este de
a cddea in manile Dumnezeului celui viu, cii' scris este .. 1)
a mea este ' rdsplatirea, eu voiu rdspldti, ;i iara;i; Domnul
va judeca pre norodut SaUl) (Vers. 30). Mai bine,
zice, voiu cadea in manile Domnului,... decat sa cad in
manile oamenilon. (II. Imparati 24, 14). Deci, daca nu
va veti pocai, in manile lui Dumnezeu veti cadea, zice :
aceia este grozav, iara nu aceasta, de a cadea in manile
oamenilor. C:1ci cand vedem pe cineva pedepsit aici, nu
ne atata pentru cele de cat pentru cele
viitoare. c Cd mila ;i maniea, ziee, de/a el este, # preste
cei pacdtofi va odihni maniea lui ... (Sirah 5, 6). Dara l?i
alt ceva las a a intelege aici: Ca a mea este rdzbu-
narea, zice, eu voiu rdzbuna", vorbind aceasta ' pentru
cari fac rau, iara nu de cei ce patimesc rele.
Aici Ii mangaie, ca cum pare ca li-ar zice: c Dum-
nezeu ramane vieaza , ea ehiar daea nu
primese aeum, dupa aceia vor primi. Aeeia deci trebuie
a stispina, iara nu noi, ea daea noi vom cadea tn manile
lor, aceia tnsa vor eapea in manile lui Dumnezeu. Nici
eel ce raIe, nu este el care patimel?te, ci eel
ee face raul, nici eel ee a primit 0 binefacere este el
care a primit-o, ci eel ee a facut binele.
2) Acestea iubitilor, sa nu fim razbunatori
dnd suferim. rale, ci gat a de a face bint:. Aeeasta tnsa
va fi, daca banii slava. Cel ee se dezbraca
de asemenea patimi, este mai liber decat toti oameni,
ba chiar deeat eel ce poarta alurghidaimparateasca
este mai Nu vezi cate tale se intampla din
cauza banilor. ?-;;i nu zic cate se tntampla din cauza la-
eomiei, ci din cauza dragostei de bani. de pilda,
') In noastra Tex/lts receptus, in loc de scris e,te, se zice: <c,'j
pre eel ee atl zis
) Partea moralli Contra lemeilor care se .impodobesc asupresc, m1l.n-
'gaieri clltra cei asupritl . \Veron).
.--:... 252 -
daca ar pierde cineva bani, duce 0 vieata maigrozava
decftt orice moarte. Dara dece ie o! omuIe! de
ceplaogi? Pentru ca te-a scapat Durnnezeu de 0 paza pri-
soselnica? Pentru ca nu mai stai tremuran<;t speriat?
Daca te-ar lega cineva de cas a de bani, poruqcindu-ti
de a sta acolo pentru totdeauna, sa privighezi pentru
a1tii, te mahne!?ti, nemultamit; iara acum cand tu
singur te-ai. lega-c cu cele mai grozave legaturi, te scar;-
fiindcaai scapat de sclavie. Cu adevaratca scar-
bele bucuriile acestea Ie avem din prejuditii, caci noi '
pastram aces tea precum am avea ceva strain.
Acum cuvantul meu este indreptat spre femei. 0 fe
meie oarecare are 0 haina de matase hnpodobita cu aur,
0 strange in paturi, 0 in panzuri, 0 pastreaza
cu ingrijire, tremura de frica pentru ea, n'o intrebuin-
taz:!1, fie ca poate a murit, s m di a ramas vaduva, sau
ca nu s'ar intampla nimic din acestea, ea totu!?i te-.
malldu-se ca sa n'o strice intrebuintflnd-o des, sa lipse-
pe sine, sau ca se crutand-o. Po ate di 0 va
da alteia? Dara nici aceasta nu este sigur, chiar de
iar da-o, aceea tot va face. $i daca ar . scotoci
cineva prin case, ar gasi cele mai muIte haine altele
de prisos in cea mai mare cinste, !?i ingrijite ca
stapftni. C:1 nu Ie intrebuinteaza intr'una, ci temandu-se
de molii :;;i de alte ganganii care Ie strica, Ie pastreaza
in mirodenii aromate, ne dand' voie tuturor de a se
Invrednici de vederea lor, ci numai ea de multe ori Ie
a!?aza Impreunacu barbatul ei. $i atunci, spune-mi, te
rog: oare nu cu drept cuvftnta numit aceasta Pavel ido-
lolatrie' lacomie? Ca pre cat a cinste dau ido101atrii ido-
IiI or, tot pe atata !?i asemenea femei dau hainelor au-
r:!1riiior lor.
Pftna c'ftnd oare yom rascoli noroiul? Pana cand yom
fi lipiti de 1ut caramida? Ca precum Ebreii munceau
imp:1ratu)ui Egiptului, noi muncim diavolului,
suntem batuti cu bice cu mult mai grozave. Ca pre cat
sufletul este mai bun de cat trupu), pe atat ingrijirea
noastra de suRet este mai superioara decM hainele,
pentru care ne muncirn in fie care . zi, tremlirand In-
grijindu-ne de ele. Dara daca amvoi sa suspinam, dadi
- 253-
am voi sa Indreptam pnVlrea catra Dumnezeu el va tri-
o ,
mIte noua nu pe Moisi, nici pe Aaron, ci pre
s:!1u umiiinta ceruta, iarc\ acesta venind st:!1p!oind
sufietelenoastre, ne va slobozi din acea amar:!1 robie ne
pre noidin Egipet, din
sltoare incarcata de 0 munca zadarnica 0 - din aceia
robie, zic, care nu are nici \ un folos. Ca cand au
ie!?it din Egipet, chiar aunlrii de au luat eu dftn ?ii, a fost
ca plata lucrului lor, in timp ce noi nu vom lua nimic.
$i fie ca sa nu luam nimic! - caci npi luam nu aurarii
ci relele Egiptului, p:!1catele pedepsele. '
S:!1 ne deprindem, deci, de a ne folosi de ceia ce este
trebuitor, sa ne deprindem de a asculta de dojane. A-
ceasta este datoria unui Sa dispretuim hainele cele
impodobite cu aunlrii, sa. dispretuim banii, ca sa nu dis-
pretuim mantuirea noastra sufleteasca. Sa dispretuim banii,
ca nu cumva sa dispretuim suRetul, fiindca acesta este
care va fi pedepsit, acesta va fi osandit, Hainele ave- '
rile ramftn aici, in timp ce suRetul merge acolo. De ce
dara te sbuciumi pe sine-ti, !?i nu Acestea Ie
zic catre cei zgarciti. Bine este tnsa de a "pune eelor
asuprit
i
: suferiti cu curaj asuprelele ce va vin, caci asu-
pritorii singuri, se doboara pre sine, iara nu pre
voi. Pe voi va lipsese de bani, iar" sunt lipsit
i
de
dragostea ajutorul lui dnd cineva este
lipsit de ajutorul lui Dumnezeu, de ar fi imbracat cu
toate bogatiile pamantului, este mai sarae de cat
totLsaracii, precum cel ce este s:!1rac de toate, daca
are dragostea ajutorul )ui Dumnezeu, mai bogat de
cat toti este. <Domnul ma va zice, !i nimic nu-mi.
va lipsi" (Ps. 22, 1). Spune-mi, te rog: claea ai a yea un
barbat mare minunat, jubindu-te foarte mult !?i ingri-
jindu-se de tine, !?i daca ai !?ti ca el va tr\ii intr'una
nuse va sfar!?i inaintea ta, ti-ar da totul cu cea mai
mare placere, ca sa te bucuri de ele ca de ale tale, oare
al voi s:1 mai stapanel?ti ceva? $i daca ai pier de . totul
chiar, el insa ar trai, oare nu te-ai credea mai bogata
de cftti toti pentru aceasta? De ce dar:!1 te C,a
nu al bani? Danl inchipue-t1 ca sa luat de la tine.
cauza pac.atelor. Ca poate ai pierdut averea? Dara
.- 254 -
ai ,dragostea lui Dumnezeu: Dara, zici tu, cum
am Pentru ee mai bine nu suferi/i stram-
bdtatea " zice;' tntru toate mul/dmi/i, ea aeeasta este
voia lui Dumnezezp (1. Cor. 6, 7. 1. Thes. 5, 18). A mai
spns inca: Ferici/i eeisaraci ell duhul . deci,
de dUi dragoste te bucuri" , dovede!?te aceasta prin
fapte. Un lucru se cere dela noi j acela adeca de a mul-
tami lui Dumnezeu pentru toate, atunci toate Ie vom
avea cu prisosinta. De pilda : ai pietdut zeci de mii" de
litre de aur j ei bine! multam'e!?tede indata lui Dumne-
zeu, lndoit ai prin ace a voce multamire.
Cad cand tu pe lob? Atunci cand
avea atatea atatea, camHi, atatea turmede oi de boi,
sau ca atunci cand a slobozit acea voce Domnul a dat,
Domnul a luat, jie numele Domnului bineeuviintat (10 b 1,
21)? Caci diavolul de aceia tocmai ne aduce paguba,
nu numai ca sa ne rapeasca banii, -- caci t:!l ca aceasta
nu este nimic, - cica prin aceasta sa ne siIeasca de a
spune vr'o blasfemie contra lui Dumnezeu. Tot al?a cu
fericitul lob, nu numai la aceia tindeaca sa-l saraciasca,
, ci sa-l sileasdi de a blestema pe Dumnezeu. Caci dupa
ce I-a saracit de toate averile, ce ii spune prin
femeie : Zi un euvant cdtrd Domnul, mori (Ibid. 2,9),
- de o! necuratule, l ai saracit de totul. Dara, zice,
nu la aceasta m'am gandit, caci prin ca.te am facut, nu
mi-al?i fi ajuns scopul; ci eu m'ain incercat de a-I saraci
'de ajutorul lui Dumnezeu; de aceia l am saracit de
averi. Aceasta 0 voiesc, iara averea nu este nimic, l?i
daca nu ajunge scopul, nu numai ca nu-l voiu ne-
dreptati cu nimic, ci inca el se va folosi .
Ai vazut ca demonul acela videan, dta pa-
guha i ar fi cauzat? Dc aceia 11 vezi cum mrejel?te
videnia prin femeie. voi barbatilor, cari avetI te-
mei indragostite de bani, !iii care va silesc de a blestema
pe aminte de lob. Dara sa vedem
- daca - $i marea lui blandeta, !?i cum i-a tn-
chis gura :Pentru ee, zice, ,ea 0 muiere din cele fara de
minte ai grdil? De am {ucd cde bune din mana Domnu-
lUi, sa nu rabdiim cele (Ibid. 2, 10). Cu adeva-
rat ca cstricd pre obiceiurile cele bune vorbelt celerdle.)
- 255 -
(I. Cor. .15, 33), in totdeauna de sigur, dara mai cu sea-
rna in suparari l?i nenorociri, dnd ceice indeamna la
rele, au putere. Ca daca dela sufletuf este aplecat
spre desnadajduire, dara tnca ca.nd mai este
sfa.tuiasca la aceasta? Nu oare este tnpins spre pdipastie?
Mare bun este femeia, iubitilor,dara !?i mare rau in
acelal?i timp. acum pe unde a incercat necuratul
sa sparga zidul eel puternic. Fiindca nu I-a imputinat d-
de putin p:erderea averei, nici ea i-a vr-o
paguba mare aeeasta, ci inca in zadar s-a incereat de al
barfi, zicand: lard numai de te va binecuvanta in rata ..
(Ibid. 1, 11). Ai vazut la ce a tintit necuratul, pentru
care a inarmat pe femeie contra lui? Ai v;'!lzut la ce
a tins el? Dara nimie nu i s-a intarnplat din aceasta vie-
lenie. Deci, dad\. noi suferim cu mu1tamire necazurile,
Ie v0T- l?i acelea, daca nu Ie-ani totul?i
plata este mare. Cand lob a luptat eu barbatie, i-a dat
Dumnezeu l?i averi; dnd a aratat diavolului ea nu pen-
tru averi lob il slave!?te, atunci i-a dat l?i averi. Astfel
este Dumnezeu; vede ca noi nu suntem pironiti
zicand de cele atunci ni da acestea. Cand
fie vede ca preferam cele atunci ni da
cele mai nu ne Ie da, ea riu cum-va Sa
smulgem pe eele Crutandu-ne pre noi, nu
ne da eele trupel?ti, ea fara de voea noastra sa ne de-
parteze de ele. Nu, ziei tu; daca primi acestea, tmi
implinesc pofta, !?i mai mult rnultami o!
ornule, caci atunci mai ales ai fi trandav. Dara atunci
,
zici, cum de da averi multora ? cum se poate inve-
dera aceasta, ca el Ii da? Dara cine Ii da, daea nue}...
Rapirea zgarcenia lor. c$i cum ingaduie, ' zici, dea se
petrece astfel de lucruri? Precum ingaduie de a se pe-
trece si omoruri siluiri , l?i talharii. Dara, zici tu, ee
vei spune de eeice au clironomisit de la parinti averi
inearcate de pacate? Cum Ii ingaduie Dumnezeu de a se
bucura de ele .. ? Precum tngaduie pe hoti, pe cri-
minali, pe ceilalti talhari, fiindca nu este acum timp
de judecata, ei timp de vieata buna l?i fara de prihana.
Dupre curnam mai spus 1;)i alta data, 0 spun acum:
ca mai mare osandci vor loa aceia eari ehiar dupa ce
- 256-
s'au bueurat de atatea bucurii niei nu s-au f<lcut maL
buni. $i nu vor fi la fel, eiuniia cari
dupa binefaeerile primite au ramas I rai, vor fi pedepsiti
mai mlllt, iara eei ee traese in saracie, mai putin.
$i cum ea aceasta este adevarat, asculta ee spune lui
David: Au -nu Ii-am dat lie toate aLe Domnului tdu . ..
deci, pentru ce ai urgisit cuvanfuL DomnuLui, ca sd laci
-ri!u intru ochii lui. (II Imp. 12,8)? Cand dara vezi pe
un tanar care fara osteneala a mOl?tenit averi de la pa-
" rintii sai, totul?i sa tavalel?te in pacate, sa bine ea
pedeapsa lui se va mari inca mai mult. dara sa nu
invidiem pe uniiaea ci pre eei Ce au
dela parinti virtutea, adeea eei ee au bogatie
duhovnieeasea.. Vai, ziee, alor a se ndddjduesc intru
puterea Lor, Ji intru mul/imea bogd/iei lor se fdle.fc.'!> (Ps.
48, 7), Fericili cei ce se tem de Domnub (lb.
127, 1). Dintre cari a fi? spune-mf. Oe
sigur ca dintre eei fericiti. Pe deci, urmeaza-i}
iara nu pe aceia, ca astfel sa ne bueuram .de bunurile
hotara.te lor. Carora fie ea eu . totii sa ne " invrednicim
. . J ,
prin harul l?i filantropia Domnului nostru Iisus Christos,
ea impreuna cu Tatal eu " Sf. Duh se cade slava, sta-
panirea cinstea, acum pururea tn vecii vecilor.
Amin.
OMILIA XXI
Aducefi-va dara aminte' de zilele cele mai dinainte,
intru care luminandu-va, multa luptd de patimi ali rab-
dat. Deoparte cu ocari cu ndcazuri priveala facandu-vd,
tara pe de alta partaJi fdcandu-va celor ce vietuiesc
Pentru ca ali fi patimit impreund cu lega"turile" mele, #
jafuire de averite voastre cu bucurie ati primit, Jtiind cd
veti avea vo; avulie in ceruri mai buna."i
(Cap. 10, 32-" 34). .
Doftorii cei iSCllsiti, dupa ce au facnt rana adanca,
prinaceasta au marit durerile, la urma mangaind pe bol-
navi Ie Ie alineaza sufletul, fara a mai adaoga
257
vr- 0 taetura, ci chiar l?i ran a Hicuta 0 leaga cu doftoril
potrivite, in stare de a disparea durerile. Tot a
facut l?i Pavel, eaci zguduind sufletul lor, inspaiman-
tandu-i eu gheena, incredintandu-i ea eel ce dispretu-
harul lui Dumnezeu va fi numai de cat pedepsit,
iara aeeasta eu legile lui Moisi, prin care se
invedereaza. di vor fi nimiciti ea vor fi pedepsiti mai
mult, la orma cele spuse eu alte marturii, si
zice: este de a cadea in mana lui
celui viu. Apoi ca nu. cumva prin multa groaza sa fad
a se imputina sufletele lor, Ii mangaie en laude :;;i cu
rugaciuni, zicand: Aduceti-va aminte de zilele cele mai
dinainte intru care luminandu-va, mult(Z, lupta de patimi
ali .rabdat. l\fare este maogaerea prin amintirea faptelor;
caci tot cel ce se apuca de Iucru, ,in trecerea tinipului
trebuie a progresa. Este ea cum ar fi zis: Cand ati
lntrat in cand ati intrat in randul ' ucenicilor,
ati aratat atata barbatie, atata buna- vointa, iara acurn de
loc. ,Cel ce indeamna, mai cu sarna dela cele ale lor
proprii indeamna. $i n'a spus simplu lupta de patimi
ci mutta IUpM de patimi ali rabdat. Nici n'a spus de
ispite, ci lupta de patimi - eeia ee este 0 mare lauda.
Apoi Ie in9ira in parte, intinzand Yorba, aducandu-le
mare lauda. Cum? Deoparte cu ocari Clt nacazuri pri-
veala fdcandu-vd, zice. In adevar ca mare lucru este ocara,
eaci este in stare de a vata.ma sufletul si de a intuneea
judeeata omului, caci asculta ce spune Fdcutu-
s' au lacramile mele mie pana ziua Ji noaptea, cand mi' se
zicea mie in toate zilelg: unde e$te Dumnezeul tdu. (Ps.
41, 3)? ;;i iara9i: De m' ar fi ocarit vrajmaJul ji
rabdat. (lb. 54, 13). De oarece neamul nostru omenesc
<:;ste iubitor de slava de aceia se vatama
de ocari. $i n'a spus de ocari la intamplare, ci pune
yorba prin intindere multa, zicand: priveald facandu-vd.
Cand cineva este ocarit in patru ochi, este de sigur 1n-
tristator; tnsa eu mult mai trist e cand faptul se petreee
inaintea tuturor. Caci bine cat rau se petre-
cea se despartise de umilinta iudaidi, intrase
1ntr'0 vieata mai buna, dispretuise bbiceiurile
iara acurn suferiau rale chiar din partea prietenilor, nu
17
- 258
aveau nici un ajutor. Nu am a spune, zice numai ca ati
patimit toate_acestea, ca le-ati suferit cu curaj, ci inca
ca v'ati bueurat foarte. Aeeasta 0 a invederat, zieand:
facandu-va alor ce vieluiesc pentru cd ali fi '
patimit impreund cu legiiturile mefe , punand pe apos-
toli la mijloc. Nu numai ca nu v'ati de eei deo-
potriva cu voi, ei inca y' ati faeut altora eari
au patimit Aceasta este ca 0 mangaiere de par-
tea lui. N'a spus: suteriti neeazurile mete, sunteti par-
cn mine , ci simplu: ' ali patimit imfreund cu le-
gdturile mele Ai vazut ea el spune de dan sui de eei-
lalti legati? AstfeI, zice,legaturile voi nti le -ati eonside-
rat ca legaturi, ci ca luptatori voinici ati stat, caci
nu numai ea n-ati avut , nevoe de mangaere in necazurile
voastre, ci inca v-ati faeut voi mangaere altora.
$i jefuira de averile voastre cu bucurie ali primit.
Vai! cat de mare este puterea credintei. Apoi mai 'dE-
parte pune cauza, indemnandu-i nu numai la lupte, ci
la aceia de a nu se cHitina in eredinp. c Ati suferit,
zi'ee, ca sa vi se rapiasca averile, vazand eu oehii
Ceia ee nu era de fata, voi priveati ca cum ar fi fost
de fata, ceia e dovada unei eredinte sincere, care ati
dovedit-o prin fapte,. A rapi, era la fel cu viol,enta ce-
lor ce rapiau, nimeni n-ar fi putut sa-i impedice;
ca pan a acum inca nu este aeeasta, di adeca
pentru credinta ati nlbdat rapirea averilor voastre, - de
dealtlel aeeasta este invederat. Caci aceasta s-ar
fi "putut, ca sa n:.l fiti jefuiti, claea nu ati fi ere.zut. Voi
insa ati faent eeia ee e eu mult mai principal, dici ati
sufefit toate acestea cu bucurie, ceia ee este in totul apos-
tolic vrednic de acele suflete voiniee, care se bucurau
pe eand erau batute. Se intorceau, zice, bucurandu-se
de/a fata soborului, ca pentru numele lui lisus S-{tu invred-
nicit a se necinsti (Fapt. apost. 5, 41). Dara eel ee su-
fere eu bucurie, di. are 0 .plata oare-eare, un
folos, iara niei-de cat paguba. A poi chiar expresiunea
ali primU') invedereaza nlbdarea lor de buna voe, di
adeca ati fost rapiti, ati fost furati, zice, ati primit,
nu v-ati impotrivih. ' $tiind ca aveli voi avulie in ceruri
- 259-
mai buna statdtoare, In loc de sigura, iara nu stri-
cacioasa ca cea de aid.
Mai departe apoi laudandu-i, zice: Nu lepada/i dara
indrdz1Z:ala voastrd, care are mare rasplatire (Vers. 35).
Ce Sput? dara el n-a zis: ati lepadat indrazneala
voastra, !?i ati ca nu eumva sa se des-
curajeze, ei 0 avetiaceasta, si1 nu 0 lepadati, ceia ce ii
intarea insufieta mai mult. 0 aveti zice; ceia ce a
fost leplldat, are ri.evoie de 0 munca mare spre a fi
tigat, in timp ce eu ceia ce deja stapanim, nu tot
ne muncim, ca sa nu 0 pt-rdem. ' Galatenilor, ins a eu
totul din contra Ii ' scrie: Iubifii met, zice, pre cari ia1'a-
cu durere vd nasc, fJdnd ce ' se va inchipui Ch1'istos ' in-
tru v.0i (Gal. 4, 19), cu drept euvAnt, caci
cazuse cu mult mai pre jos, deci era nevoe de cu-
vant mai 1ntepator. erau mai mici de suflet,
de aceia aveau nevoie de 0 do{torie mai Nu
lepadati, zice, indrazneala voastra, a;;a ea aveau
mare indrazneala catra Dumnezeu. Care are, zice, mare
Ce este aceasta? Adeca atunci levom lua,
1?i deci daca sunt ale viitorului, apoi nu trebuie ale celuta
aiei. Apoi, ca nu cumva sa zica cineva: <data ca noi am
avut ca am pierdut de aceia i-a apueat mai inainte,
!?i numai ca n-a spus: daca ca to ceruri aveti 0
avere mai mare, nu cautati aici nimic; aveti nevoie de
rabdare numai, iara nici de cum de a adaoga tnea la
lupta voastra; aveti nevoie de a sta in ceia ce aveti,
sa nu lepadati ceia ee stapaniti. Nimic alta nu va trebuie,
ci numai ca sa stati, precum ati stat; ca ajungand la
sa fagaduinta, precum zice: Cd ave/i
trebuin/d de rdbdare, r.a voia lui Dumnezeu fdcand, sa
lua/i fagdduin/a. De un singurlucru aveti nevoie; aceia
adeca ca sa iara nu ca sa va luptati din nou.
Ati ajuns chiar la incoronarea voastra zice; ati Sl,l-
ferit toate luptele; ea de pilda legaturilc, scarbele 'ne-
cazurile, averile voastre au fost rapite. De-ci ce? Ati ajuns
pana la a fi fncum,mati; ei bine! aceasta numai sel 0 mai
rabdati: tntarzierea cununei. O! maretia mangaerei. Ca
cum arzice cine va eatra un luptator care a rapus pe
tot;. nil ::lrp. nir.i 11n fi
- 260

lncununat nu poate timpul dnd vine eel ee
incununeaza pune eununa. este de nerabdator, in
eat ca a a fugi, ea unul ee nu mai poate
rabda setea dorul de cununa.
lasand apostolu\ a se intelege, ce spune ?
<: Cd in pufin oare-ce) eel ce este sd vind, va veni, # nu
va zdbovi .. (Vers. 36). Apoi ca sa nu zidi: , dara dnd
va veni)}? iata ca Ii mar.gaie eu s'criptura, caei l?i ex pre-
si.unea: mai aproape esle noud manjuirea acum (Rom.
13, 11) ce 0 spune aiurea, ii mangaie pe dan!?ii, ca fiind
putin timpul ce ... lara aeeasta n-o spune de la
sine, ci de 1a sfintele scripturi. Dadl ;;i de a nu
putina este plata. .
lard drejJtul din eredin/d va fi viu, # de se va lndoi,
nu va binevoi sujletul melt in;tru ddnsub (Vers 38.) 'Mare
este rna ngaierea, c;\nd ii arata cineva ca pe uniia ce au
avut toa te succesele, cand din pricina unei mici tran-
davii au pierdut totu1 lard noi nu suntem ai indoirei
spre peire, ci ai credintei spre caftigarea sujletului (Vers.
39).
lard credin{a este adeverire celor ndddjduite, dovedire
a lucrurilor celor nevdzute, cd intru acestea sunt mdrturi-
si{i ui dedemult't> (Cap. 11, 1,2). , Vai! Ce fel de cu-
vinte a intrebuintat zicand: dovedire a lucrurilor. celor
nevdzute , dici in adevar este dovedire a celor nesigure.
Oeci dara credinta .este privireaacelor ce nu sunt inca
invederate,' zice, cele nevazute due pe om la
celor vazute. dara nici in cele vazute nu este
ingaduit de a riu crede, nid nu poate fi credinta,
dadl cineva din cde vazute nu se convinge despre cele
nevazute. Fiindca cele de domeniul credintei se par a fi
neexistente, apoi credinta Ii da oare-cum existenta,sau
mai bine zis nu ]i . da, ci aeeasta este in existenta
lor. De pilda: invierea nua venit inca, :;;i nici ca este
in ipostas, adeca fin fiinta, insa speranta aim.:.
plantat-o in sufletul nostru. Aceas-ta este dovedirea
rilor nevdzute. Oed daca este dovedirea ceIor nevazute,
de voiti a Ie vedea, ca astlel sa cadeti din credinta 1?i
din de a fi drepti, .daca eel drept din ere-
dint;).. dara dadi voi, zice, voiti a Ie vedea acestea,
- 261-
apoinu mai sunteti V'ati muncit, zice, v'ati
ostenit, v'ati luptat, eu 0 spun aeeasta j dcci nu cau-
tati a avea aid totul, ci a!?teptati, ciici aeeasta este cre-
dintii .
1) Acestea sunt spuse Ebreilor, insii sfatul este eomun
multorc. din cei adunati aiei. Cum in ee fel? Sunt
spuse zie, celor mici de sufiet, celor ee se imputineaza
eu ciiei dnd v11d pe eei rai progresand, iara
dand inapoi, se tulbur:i, se neeajese, se nemu1ta-
mesc; ca,nd dorese pedeapsa a'celera, razbunarea, sau
dnd tn tine plata pentru ostenelele lor. Cd
incd pu/in orice, eel ce este sd vind va veni - li-a zis
atunci Pavel. Deci ooi Ie spunem acestea catra cei
trand.avi, zicandu-li: este pedeapsa numai de cat ca va
'veni j cele ale invierei sunt la de unde se inve-
dereazaaceasta? ziei tu. Nu voi spune de la Proroci,
nu numai eatre imi este indreptata acum,
ci chiar Elin de ar ti, ,eu cu eel mai mare curaj
li voi da dovezi, voi invata. Cum aceasta? Asculta.
Multe au prezis Christos, daea uoe1e nu s'au indepli-
nit, oici pe acestea sa nu Ie erezi j iara daca toate s'au
tndeplinit, de ce te de eele ramase a se tnde-
plini ? .
Dara pentru ca S'a fac lucrul mai invederat, eu voi aduce
exemple. A spus Christos ea Ierusalimul va cildea tntr' 0
captivitate de fel, di nici-odata nu se va mai ridica,
prorociea aceasta s'a indeplinit intocmai (Luca 19, 44).
A spus ca va fi atunci scarba !?i durere mare, ceia ce
s'a indeplinit. A spus d propoveduirea evangheliei se
va intinde preeum se intinde firul de semanat,
iara aeeasta 0 vedem pe tieearezi petreeandu-se.. A spus
ca cei ce lasa pe tata, pe mama, pe frati surori,
vor avea tata Il)amii (Mateu 13, 2 Math. 24, 21.
Luca 13, 19. Math. 19, 29), iarii aceasta 0 vedem trans-
formata in fapta. A spus ca in fume neeazuri ve{i avea,
ci mdraznifi, eu am biruit lumea't> (loan 16, 33), adeca
nimeni din voi nu va scapa de aces tea , iara aceasta
I) Partea moralif.. CMra cei mid de sullet, ca sa nu se tulbure cand cei rai
progresaza iara cei buni dau indarat, nid sa condamne sau sa eritice eu
asp rime. (Veron).
262
o vedem petreca.ndu-se prin fapte. A spus ca nici portile
iadului nu vor birui biserica I fiind ehiar pri-
gonita, ca nirneni nu va putea stinge propoveduirea
evangheliei, iara experienta de toate zilele ni
prin fapte adevarul prorociei. De vorbind el, atunci,
se pareau foarte tndoelnice, fiindca erau numai vorbe, l?i
inca nu se daduse , dovada eelor gtaite. , De aceia eu mult
mai vrednice <,ie credinta sunt astazi. A spus ca atunci
ca.nd se va propovedui evangheJia la toate neamurile, va
veni lata dadl ca ne gasim ajun;;i spre
caci la eea mai mare parte din lume s'a vrstit cllvantul
adevarului 24, 14); deci a sosit Sa ne
infrico;;em iubitilor! Cac: ce? s(fune-mi: tu te '
de lumei? Dara acest este aproape,
daca viata fie-dlruia este aproape, apoi cu atat mai mult
sraqitu1. "Ca zile/e ani/or nOJtri, zice, inltu danfii ;eapte-
zeci de ani, iara de va Ii in putereopt-zeci de ani (Ps.
89, 10). ,
Apioape este deci ziua judeditii, iubitilor. Sa ne tnfri-
dara macar Fratele n1t izbdve;te, au izbavi-
va omz4t CPs. 48, 8)? Mult ne vom di' acolo, insa intru
moarte nimeni nu se va marturisi; de aceia si zice: <sa
intampin/im lata lui mtru marturisire, adeca venirea lui.
Ceia ce noi facem aici numai, are putere, iara acolo ca-
tu;;i de putin. Daca cineva ne-ar pune pentru un timp
scurt chiar, intr'un cuptor infierbantat, oare n'am face
totul spre a fi scapati, fie ca ar trebui sa dam bani, sau
sa primim a fi robi? Cati bunaoara cazand in niscareva
boli grozave, n'ar' fi gata d,:; a da totul spre a fi sca-
pati, daca ar fi ' de alegere? Ded daca 0 boala
scurta .inca ne tulbura pe noi atat de mult aici, ce
vorn face cand nu vom avea ni'ci un folos de po-
cainta? De cate rele nu suntem acum tncarcati, ;;i totu;;i
nu simtirn? Ne man cam unii pre altii nedreptatindu ne,
invinovatindu-ne, defaimandu-ne" fiind mu;;cati a;;a zieand
de slava aproapelui nostru. grozavie: cand
voie;;te cineva sa sap<:; groapa aproapelui, zice: <<iata ce
a spus cut are de tine! Dumnezeu sa ma ierte! 0 spun
din auzite, nu rna cerceta . Dan\ atunci ne ce spui, daca
nu crezi? De ce graie;;ti, ;;i de ce dai ca adevarat eeia ce
- 263 -.
,',
numai se zice? De ce ne- fiind nimic ade-
varat} Tu chiar nu crezi, rogi pe Dumnezeu sa te ierte
daca j ei! apoi atunci nuvorbi, 'IJBl si vei fi
scapat de orice teama de raspundere. . ,
Nu cum de a patruns boala aceasta tn omenire.
Am devenit flediri (r.p),6u..pot ,"(8"(OVu..p.EV), nimic nu ramane
in sufletul nostru. Asculta ce spune un filosof oare-care,
lndemnand <, AuzZ/-ai cuvant? Sd nzoarii in
tine j indriiznefte, ca nu te va spargo, # iardfi: A
auzit , vorba cel neb un, Ji s-a chinuit ca femeia ce na[te in
(ata pruncului (Sirah 19, 10. 11). Suntem gata tot-dea-
una de a acuza, suntem preglHiti in ori-ce timp de a 1n-
vinovati. Chiar daca, nu ni s-ar alt rau, aceasta
numai ar fi de ajuns a ne pierde ;;i a ne duce in gheena,
aceasta ne impresoara de mii de rele. $i ca sa afli ca
este aila, asculta ce spune Prorocul: Sezand imjotriva
fratelui tau, zice, ai c1evetit (Ps. 49, 21). Dara nu eu,
zici tu, ci acela a grait Dara daca tu nu ai fi vorbit,
altul n-ar. fi auzit, sau ;;i de ar fi auzit, n ai fi fost tu
cauza pacatuIui. Trebuie de a dosi a acoperi defectele
aproapelui, pe cand tu Ie trambitezi sub pretext de iu-
bire de adevar. Nu acuzator, ci fleoncanitor, barfi-
tor, neb un. rele izvorasc de aicL Manii pe
Dumnczeu. Nu auzI ce spune Pavel de ' femeile vaduve ?
Nu numai cd se invaf(i a Ii (ara de lucru, unzbland din
casa in casd, # 1ZU nunzai (ara de lucru, ci Ji li'mbute, is-
coditoare, graind cele ce nu se cado (1. Timot. 5, 13),
zice. Astfel ca chiar atunci cand crezi cele vorbite con-
tra fratelui tau, nici atunci nu trebuie a grai, daca nu
cumva ehiar ;;i tu nu ai crezut. Oare ale tale Ie cercetezi
din toate partile ?Te tem'i ca vor fi cercetate de Dum-
nezeu? Teme-te, deci, 'ca nu cumva sa fii cercetat pen-
tru barfiri. Aici nu poti zice ca sa nu te cerceteze Dum-
nezeu pentru barfiri ;;i fleoncaneli, caci lucrul este
De ce ai vorba? De ce ai marit raul? A-
ceasta ne pierde pe noi, de aceia zice Christos: Nu ju-
decati, ca sa nu lip judecatt (Math. 7, 1). Dara nici 0
nu facem noi de aceasta, nu ne nici
cele spuse de acel Fariseu. Acela cel putin a spus un
lucru adevarat, ca eu nu sun! ca acest vanze; (Luca 18,
- 264 -
11), a spus fara sa auda cineva, a fost
condamnat. Apoi dadi e1 a fost condamnat a-
devarul, .'?i fara sa auda cineva, dara inca cei ce griHese
lueruri pe care nici poate ca nu Ie erede pe
care Ie pretutindeni, ca femeile fleoncanitoare,
ce diu nu vor suferi? '
Sa punem dara zil.vor gure], cae; de la fleon-
d.neli izvorase mii de rete, preeurn case stricate, prietenii
rupte !?i aite mii de paeate. Nu eerceta, deci pe aproa-
pele tau, omule! Dara poate ca guraliv, poate d'i ai
aeest cusur? Ei! atunci vorbeste de cele ale tale lui Dum-
nezeu cat de mult, atunci 'cusllful tau nu se va mai
numi cusur, ci 0 calitate buna. de cele ale tale
d\.tre prieteni, ditre cei mai prieteni ai tai, zit: catre
cei buni drepti, se vor ruga lui Dumnezeu
pentru iertarea pacatelor tale. Daea tu spni de cele ale
altora, nu te cu nimic, nu nimic; ci inca
pierzi, in timp ee 'dad!. 1i vor. qti sUipanului de ale talc,
ai mare plata. Zis-am, marturisi-'l'oi asupra rnea lara de
legea mea Domnului, fi tu ai lasat paganatatea inimei
mele (Ps. 31, 6). a judeea ? Judeca eele ale tale.
Nimeni nu te va Jnvinovati, daca te eondamni singur.
Te insa daca nn te condamni, daca nu te
infruntezi pe sine-ti, daca nu'ti condamni nesirntirea tao
Ai vazut pe cutare maniat infuriat, sau !?i alt-ceva fa-
dnd? te in data la cele' ale taie, atunei nu-}
vei con damna pe aeela eu asprime, in timp tu
te vei de greutatea paeatelor tate. Daca infelul
acesta vom regula vieata noastra, dad in felul acesta
vom d'.luta a vietui, dadi ne condamnam pre noi in!?i-ne,
de sigur ea nu vom paeatui mult, ci inca vom face multe
bunuri, fiind blajini !?i eumpatati, ne vom bueura de
toate bun uri Ie fagaduite eelor ee iubesc pe Dumnezeu.
Carora fie a ne invrednici cu totii, prin charul filan-
tropia Domnului nostru Iisus . Christos, caruia
cu Tatal eu Sf. Duh se cade siava, cinst.ea stapa-
nirea, aeum pururea in vecii vecilor. Amin.
- 265 -'
OMILIA XXII
Princredin{a pricepem ca s'au intemeiat vea;urile cu
cuvantul lui Dumnezeu, de s' au Idcltt din cele 1tevdzute,
cele ce se vad. Prin credi1Jta , mai multa jerifa Ave! decat
Cain a adus lui Dumnezeu, pentnJ, care a fost marturisit
cd a fost drept, marturisind Dzmmezeu de darurile lui,
printr' aceia 1Jlurind inca graie!te. (Cap. 11, 3, 4).
Cele ale credintei au nevoie de un suflet tanar !?i voinic,
care to ate cele simtitoare, care trece peste
slabicilJnea rationamentelor Ca nu e ell putinta
all mintrelea de a deveni cineva eredineios, dadi nu se
va ridica mai presus de obiceiul Deci, fiindca !?'i
sufletele Ebreilor erau slabite, ineepand dela credinta, iara
mai apoi prin faptele, voiu sa zic prin pat.imile lor, prin
nacazurile lor se imputinau se clatinau in eredinta,' Pfi-
cum dela aeestea toernai .ii mangaie, zieand: Adu-
celi-va aminte de zilele cele mai dinainte, dupa aceia Ii
amintqte de Sfanta scriptura care zice: Dreptul din
credin/a va Ii viu. (Avae. 2, 4),. iara mai la urma Ii
eu rationamente, zica.nd : lara credin/a este ade-
verire a celor nadajduite, dovedire a lucrurilor celor
vdzute. Acurn el spune euvantul Ineepand cu strii-
cu aeei mari miounati barbati, num<!-i ca nu
spune: Daca acolo unde toate bunurileli erau la inda-
mana, toti s'au mantuit prin credinp, apoi eu atat mai
mult noi:t, - caei 'Gand sufletul vr ' un , in
eele ee'l preocupa, se pare-ca, resufia. Aeeasta
se petreee eu credinta; aceasta se poate vedea in
necazuri suparari, preeum zice chiar aiurea: Ca sa
ma mangaiu imjreuna cu ' voiprin credin/a cea dimpreuna
a voastrd Ji a mea. (Rom. 1, 12). Neamul nostru ome-
ne: c este foarte necredincios, nu se poate nadajdui in
sine, ba se teme chiar de cele ee crede ca are, $i se
ingrije!?te foarte mult de parerea eelor multi. Deci, ee face
Pavel? Ii mangaie pre aduca.ndu-Ie ca exemplu pe
lor, iara mai inainte de ii mangaie prin
cele ee sunt in cugetul tuturor. Fiindca pe atunei credinta
era defaimataea ceva ce nu se poate ' dovedi, ba chiar
266 -
ca 0 de aceia arata ca cele mai multe actiuni
ale omului se prin credinta, iara nici de cum
prin rationamente; cum oare 0 aeeasta?
spune'mi. Prin credinta, zice, pricepem ca s' au ntemeiat
veacurile cu cuvantullui Dumnezeu. Este invederat, zice,
ca Dumnezeu a f<kut din cele ce nu erau, pe cele ce
sunt, din cele ce nu se vedeau, pe cele ce v:ld
1
din cele
ce ! nu existau, cele ce exista. de unde se invedereaza
ca Ie a facut numai cu cuvantul, - cad rationamentul
nu poate imagineze ceva, ba tnea din
contra, ca numai din cele V3zute sunt cele cese vild?
Deaceia filosofii mai cu sarna ziceauca nimic nu poate
fi din ceiace nu exista, fiindca erau nimic nu
ingaduiau credinfei. Se prindeau insa ,in vorba,
dnd spuneau de ceva minunat, atunci 0 In-
gaduiau credintei j - de pilda, ca Dumnezeu este fara
inceput nenascut, taci min tea nu poatesa priceapa
altmintrelea. Dadi acum tu marea lor nebunie,
dnd zic ca Dumnezeu este fara inceput, faptul a-
cesta este cu mult mai minunat decat ea el a faeut cele
ee se vad din eele ce nu erau. Caci in adevar, a spune
ca Dumnezeu este Jara ineeput liii nenaseut, este cu mult
mai minllnat decat a spuneea a facut lumea din nimic,-
fiindca aici sunt multe decrezut, ca de pilda ca luerol
facut are inceput, ca a fost fi:icut, etc. pe cand acolo a
spune ca este nenascut, ca nu are inceput, di nu are
timp, toate aeestea zie, oare nu au, trebuinta de credinta !
Spune'mi. Dara apostolul n'a spus ci ceia ce era mai
putin. Nu pune inainte nici un rationament, caci n'a fost
nimeni fata dnd a f<kut acestea, ca priceperea este
luerol eredintei.
Pentru care zice : Prin credinta pricepem. D.ara
ce pricerem prin credinta? spune'mi. Cii nu din eeJe va-
zute sau faeut eele ee se vad, caci aeeasta este a cre-
dintei. Dupa ee in fine a spus de eele comune la urma
face vorba $i de persoane,punand mai intai pe acel bar-
bat care este siavit cinstit de lumea intreaga, fiindca
a facut aceasta pnnand in comparatiune 0 suta dona
din asemenea persoane, la urma ca,nd a vazut ca
pumarul este mie ca eantitate, ziee: carore nu era lumea
- 267-
vrednica (Cap. 11, 38), Dara prive5te pe cinepun'e el
intfli: pe cel ce a patimit rau, inca de la frateie sau,
care cu nimie nn fusese nedreptatit, care it ura toemai
pentru ca acela era iubit de Dumnezeu. Patima aceasta
deci (ste proprie Ehrcilor, dupre cum zice: cdci ace-
lea# ati patimit de La cei de un neam cu voi (1.
Thes. 2, 14), cu care ocazie arata ca 1?i suot in-
urati de cei ai lor. Avel a cinstit pe Dumne-
zeu, 1?i a murit pentru eel pe care l.,a cinstit, nu s-a
bueurat de ioviere. Buna Yointa lui era invederata ceia
ce depindeau de dausul; au fost facute, pe dnd cele din
partea lui Dumnezeu ioca nu i se acordase. Prin expre-
siunea in-t/a multd , de aici, el intelege jertfa tea cin-
stita, cea stralucita, cea necesara, nu put em spune,
zice
l
ea n-a fost primitaj a fost primita, insa a zis lui
Cain: De ai Ii adus drept, # ai Ii impartit drept, . n-ai
Ii pacatuit. (Faeere 4, 7), - prin urmare A vel a adns
drept, drept a 1?i impartit. cu toate acestea in schimb
ce plata a luat? . A fost omorit prin mana fratelui sau,
pedeapsa pe care a primit-o tatiil sau, pentru paeat
aeea pedeapsa, zic, a primit-o tocmai el eel intai, care a
adus cea intai jertfa, ce a multumit pe Dumnezeu, el care
a patimit atatea reie, inca dela fratele sau, cel tntai.
aceste suecese le- a avut A vel, fara sa-1?i aiba pri-
virea atintita in parte j cad spre cine qr fi privit
el cinstind atat de mult pe Dumnezeu? Spre tatal sau,
sau spre maica sa? Dara aceia tocmai ca nednstise pe
Dumnezeu, in schimbul binefacerilor primite de la el.
Poate ca spre fratele Sall? Dara aeesta il necinstise.
cil binele el 1- a descqperit prin sine Si acel ce
a fost vrednic de atata cinste, ce a patimit? A fost uds.
Dupa aceia pune alta lauda, zicand: Pentru care a
lost marturisit ca a lost drept, marturisind; Dumnezeu
darurile Lui, fi print! aceia murind inca grae#e. Dara
.cum oare a mai fost marturisit de drept in ait
mod? Se zice ell. pogorandu-se foc din eer, a mistuit
jertfele. tn loe de Ji a caldat Dumnezeu spre Avel spu
darulile lui. eodicul Sirian are Ji le-a mistuit (ocuZ,.
Deci, Dumhezeu care prin vorbe, 1?i prin fapte a mar-
turisit pentru dreptul A vel, l:..a vazut cum it ucidea
- 268-
fratele sau penfru dc1nsul, nu i-a luat apararea,ci l-a lasat.
. Nu tot insa se petrece cn voi, zice ; . caci cum
s-ar putea aeeasta cu voi cari aveti 1?i pe Proroci, :;;i
exemple, 1?i mii de mangaieri, mii de semne minuni
petrecute ? ca aceia a fost credinta adevarata. Caci
ce minuni a vazut el, ca sa creada ca este raspJa ta a
faptelor bune ? Oare n-a ales el yirtutea numCl.i prin cre-
dinta ? Dara ce insamna expresiunea !i prhztr' acda mu-
rind inca grdie;te? Pentru .ca nu cumva sa-i aduca in
desnadajduire, apoi apostolul arata ca Avel a primit in
parte rasplaUi. Cum a,?a? Mare este, zice, considuati u-
nea lui, ca murind inca graie!lo, adeca. ca. de 1_a
ucis pre el, n-a putut ueide sIava!?i pomenirea lui.
N a murit acela, prin urmare nid voi nu veti muri.}) Caci
eli eat cineva mai grozave, cu atMa slava ii
este mai mare. inea ? Apoi aeesta este sem":
nul, ca acum, ca este eautat de toti cil este
admirat, ea este fericit de toti, ead eel ce tndeamna
pre altii de a fi drepti, aeela inca. Nu atata fo10-
vqrba: pecat patima aeeluia. Precum cerial singur vor-
celui cel prive!?te, tot Avel fiind
pomenit. De s-ar fi propoveduit pe sine singur, de ar
fi avut mii de limbi, de ar fi trait cat de mult,
nu at fi fost at at de minunat admirat ca acum. Adeca,
ca nu trec acestea nepedepsite ge Dumnezeu, cum
s-ar lotampla.
Prin credin(a Enoh s-a mulal ca sa nu vaza momtea,
nu s-a ajlat, pentru ca l-a mu.lal pre el Dumnezeu, ca
mai 'nainlt de 1Jlutarea lui a fost miirturisit, ca a bine-
placut lui Dunznezeu: $i lara de credin/a nu esle pu-
linta a bine placea lui Dumnezeu, ca lrebuie cel ce se a-
propie de Dumnezeu sa creaza cum ca esle, celor ce'l
cauta pre dansul este datator de plata (Vers. 5. 6}.
Acesta a aratat inca 0 mai mare credinta de cat Avel.
$i de ce? Caci de faptul s-a petre cut in urma ace1uia,
cele intamplate cu acela erau de ajuos a'l departa
de calea cea dreapta. Cum? Apoi el n'a zis catra sine
ca multi ce {olos am sa am de aiei? Ca
Dumnezeu a prev3.zut ca Avel va fi ueis, fiindca a zis
- ai pacd.luit, sa nu adaogi incii .*) A fost
elO,sttt de Avel, cu to ate acestea nu I-a apihab, Dara
niei. aceastaou I-a facut n-a zis: ce folos
avea de osteneJele primejdiile la care expune ?
Avel a ciostit pe Dumnezeu, totU!;;i Dumnezeu nu J-a
aparat. Deci, ce folos are eel ee fuge de pedeapsa lui
Cain? Cu ce s-ar putea folosi? Sa ne inchipuim inca ca
el ia 0 pedeapsa grea; ei ! dara ce este aceasta fata de
cel .ueis? Nimic din toate acestea n-a spus, niei cu-
getat, ci to ate aeestea el bine, ca daca
este Dumnezeu, numai de cat , ea este rasplata, de
inca nu nimic despre inviere. .
Deci, dadl cei ce tnca nu nimic des pre invicre,
!;)i cele de aici Ie au vazut eu totul din contra, !?i
au bine p1acut atat de mult lui Dumnezeu, cu cat mai
mult noi ? Aceia nu niei despre inviere, oici
pIe nu Deci tocmai aceasta la facut ea sa bine
pla.ca lui Dumnezeu, de cu nimic ou, se bucurase, fiind-
ca ca el este rasplatitor al faptelor bune. Cum? zici
tu; lui Avel i a rasplatit oare? dara rationameotele
una . pun inainte, iara credinta alta, contrara
ehiar eelor ce se vad. Deci daca voi, ziee, vedeti ca
aiei. nu va bucurati cu nimic, nu va tulburati.
Dara oare cum s'a mutat Enoh prin credinta ? Apo! a
bine placea a fost cauza muUirei, iara credinta ,cauza ca
a bineplacut lui Dumnezeu. Dara daca nu ca va pri-
mt rasplata, cum de bineplacea lu) Dumnezeu? $i .lara
de credin/a nu este cu pulin/a a bineplacea lui Dumnezeu
(Vers. 6) zice. ca daca cineva crede ca este Dum-
nezeu rasplata, va avea recompensa. De aici dara vine
a lui Dumnezeu. Ca trebue cel ce se apropie
de Dumnezeu sa creada cum ca esie ziee, ian'! nu ce
anume este. Cum ca are nevoie de credinta, ;;i nu
de rationamente pe eand ce anume este
poate fi supus rationamentelor noastre; sau ca dadl el
este rasp1a.titor, aceasta are nevoe de credinta, nicide-
cum de rationamente. Cum ar fi cu putinta de a cerne
. *) In. textus receptus, nu este aceasta expre-
slU!le, CI . numal: _"De al fi adus drept ai fi impiirtit dre}t, IZ-ai fi piiditlUt;
tacl,' la tIne se va I"toarce .
- 27b-
cu rationamentele noastre cele esentei,' ad;di. ale
fiintei lui Dumnezeu? Caci ce fi m stare
de a ajunge pana la a lUl pumne;leu.
Dniia zic ca toate cele existente se gasese 171 se poarta
ineolo in mod automat. Ai vazut deci! ca
nu credem, apoi nu numai ideea de Cl ch.lar.
aeeia despre . existenta IGi Dumnezeu, pIer toate d!s-
par dinaintea noastra? . ,
Multi intreaba un de .s'a. E,noh, ;>i s a
l7i de ee nici dansul mel n au. mea
t.raiese, cum traiesc, unde tralesc m ce fel. Dara ,e
de prisos de a Ie cerceta acestea. Cum ac.esta sa
mutat, iara acela s'a inaltat, au spus scnptunIe; .da.ra
unde anume sunt, tn ce fel se gase.sc, nu spun .mmle,
fiindca scripturile nu .spun nimic mal mult, dec.at cele
trebuitoare. Faptul aeesta, zie, despre lUI Enoh,
s'a petrecut, ea astfel dela Inceput chtar
nesc sa capete speranta de omorarea mortu, de m-
mieirea tiraniei ca moartea va fi . dpusa.
S'a mutat Enoh nu mort, ci ca sd nu
De aeeia a spus di. viu fiind s'a mutat, ca a bme-
placut lui Dumnezeu. Dupre un oa.recare.
nintand pe fiul sau, de slgur ca sao: lerte
l7i sa inlature amenintarea, tnsa 171
inca spre a-I vedea cumintindu-se, deci I.asa tn plc.lOare
amenintarea, tot
nu a mai Cl dela mc.eput . c?lar a
aratat d'i moartea a fost desfiintata. Mal inta.1 a
Iasat ca moartea sa fie, voind prin aeeasta de a
pe tata prin fiu. Caei in adevar voind a arata
rirea luata este sigura, . n'a supus numal eel
dli pedepsei, ci chiar pe cel ce a blllep.la.cut pe
Avel zic )a supus pedepsei, ope acel fenclt, dupa
aceasta de'i1data a mutat pe Enoh. Nici I-a Invlat pe
ace1a ca sa . nu se Ineurajeze ' dela inceput, lara pe .aeesta
I-a de viu, cu alte cuvinte A
iara prin Enoh Insufl.a in oamem zeInI ravna de a-I
bineplaceal ca cei ce zie. toate se
v

mod automat, nu 0 raspla:a, vca Ehnu,
de ca nu bine plac lui Dumnezeu, lara celor ee-l
271
cauta, prin fapte prin el este rasplatitor
drept.
) Deci, daca avem rasplcHitor al faptelornoastre, sa
t?tul ca sanu ramanfm lipsiti de rasplata virtu-
t:
l
, dici. a trece . vedere asemenea rasplata, a 0
dlspretUl, este vreo01C de mii de lacrami, caei precum
eelor ce-l cauta pre d devine rasplatitor, celor ce
ri.u-I cauta devine contrarul, adeca pc depsitor. Cdutati,
zlce, veti ajla. (Math. 7, 7). $i cum oarl:: am putea
afl.a pe Domnul? cu c5ta greutate se
a.urul. hz ziua ndcazului melt pre Domnul am cdutat,
Zlce, cu manele mele 1'{oaptea inaintea lUi, nu 1JZ-am
amdgit) (Ps. 76, 2), adeca cil precum cautam Iucrul per-
dut, a$a sa caulam pre Dumnezeu. Oare nu avem min-
atintita spre ceia ce eautam? Oare nu intrebam pre
tot!? nu fae.em calatorii indeJungate? Oare nu faga-
dmm bam? De ptlda, fie perdut un copil at nostru' ei
bine! ce nu am face? Cc1te tari mari oare nu am
toci cautandu-I.? Oare nu am pune pe al doilea plan banii,
sau caseIe, sau totul in fine, in schimbul afiarei lui? lara
dad. 11 gasim, il l?i nu-l mai parasim. Cand
noi cautam ceva, facem totul spre a afl.a lucrul dorit.
Apoi cu cat mai mult trebue a face aceasta fiind yorba
de Dumnezeu? Dupre cum cautam ceva din' cde
toare, tot - daca nu mai rnult- trebue a' cauta
pre Dumnezeu.
De cat, fiindca suntem slabi cauta pe
Dumnezeu macar pe atata, pre cat cauti pe copilul sau
banii taL Oare nu faci calatorii pentru aceasta? Oare n-ai
.nici-odata pentru bani? $i n-ai facut totul pen-
tru atl aJunge scopul? Oare nu te-ai incurajatcand
gasit? Cduta/i, zice, !i ve/i ajla . Cele. cautate au 'ne-
voie de multa grija, mai ales eand e yorba de Dumne-
zeu, cad mari sunt piedieele, multe sunt cele ce intune-
c<1, multe sunt cele ce acop<1r zieand simt'irea noas"-
tra. Ca precum soarele este vazut, l?i sta in mijlocul tutu-
ror eelor de fat
a
, nu avem nevoie de al cauta, iar<1
') Partea 1Horaia. Despre rugaciunea staruitoare, d. noi trebue it ne
lIu5trage dela ccle (Veron).
dad ne iogropam tntr'o prapastie adanca., nevoie
de multa osteneala a-I vedea, fie chtar ca am
totul j tot a;;a ?i aici, cand ne-am in
poftelorcelor rele, cand ne lngropam ;;1. ne afundam In
intunereeu1 patimilor ?i a faptelor lume?t!, putem
privi, deabea putem ridica privirea, deabea z.anm. A
Cel
ee
oeste afundat intr'o groapa adanca, eu cat pnve?te In sus,
eu atata se apropie de soare.
Sa lepadam deci de la noi pulberea ne
sa impra?tiem negura ce ne aeopere, diel este aeasa .?I
nu ne lasa de a vedea inainte. 0 Dara eum se
zice, acea3bl negura? Dadi. v0Ill. atrage
soarelui drepUitii. Rzdicarea manelor mel: !ertja
(Ps. 140, 2), zice. Odata cu manile sa ndlcam 1?1
in sus- voi eei initiati in dogmele n6astre
ee voiu sa spun j poate ea ?titi ce voiu sa ;;1
intrezariti oehiar eeia ce las a se intelege. Sandlcam
deci sus la inaltime. Am eunoscut eu multi o.a-
meni, aproape legati de cari
mai mult de cat trebuia, I?I nemultumltl ca nu 11 era
eu putinta inca de a se ridiea .tn sus, l?i a se ru?a
astfel eu buna vointa. Astfel vOlesc eu a afla. m-
totdeauna, iara daca nu intotdeauna, eel m.at
multe-ori sau dad! nu de multeori, eel put
m
?l mal
rar fie rugaciunele de dimineata, fie in eele d.e sara.
Spune'mi te rog: nu poti sa poate In-
tinde-t
i
voint
a
, l?i pe cat chlar pana
cer iara de cumva voe?ti a te atinge ?' de el,
in sus ai voi sa umbli, iti este eu putmt
a
, cael
mintea noastra este mai u?oara ?i mai sprintena de cat
orice paserc zburatoare. $i cand ia put ere de la Duhul
Sfant vai! eat de grabnica este, cat de lUte, cum pe
toate'le examineaza de jur-imprejur, ?i n.u
?i nici nu cade jos. Astfel de aripi sa nI f.aunm, ?l pnn
transe1e yom putea sa trecetn 1n L.bor 0 fmtune-
lor aeestei vieti. Ce1e mai iuti dintre pasenle. zburatoare
in clipeala ochiului zboara pe deasupra muntllor: pe dea-
supra vailor paduroase, pe deasupra a ma-
rilor fara vre-o vatamare. Astfel este mmtea noastra,
cae/' cand ea zboara, dnd se departeaza de cele pam an-
- 273-
te?ti, nimic n 0 poate impiedeea, tuturor este superioara,
pana sagetilor eel or ale diavolului. Nu este
atat de sprinten diavolul ea sa poata ajunge la tn.1itimea
ei la 0 parte sagetile -- dici este neru;;inat; - nu
de sigur, ba inca sageata se intoarce spre dan-
inca nu cum s-ar intampla, ci ehiar in capul lui,
fimdca tot ceia ce este azvarlit de dan sui trebl1ie numai
decat a se intoarce asupra sa. Ca precum sageata arun-
eata de om love!?te paserea, sau zidul, sau lemnul, sau
haina, sau ca taie aerul, tot a?a sageata diavolului
trebuie numai de cat de a lovi, iara da.:;a nu love:;;te pe
cel oehit, atunci fara indoiala pe cel ce a aruncat-o.
Cum ea daca noi nu suntem raniti, iad diavolul fara
indoiala este ranit, 0 putem afla din muite locuri ale sf.
scripturi. De pilda a uneltit contra lui lob, nu l'a ranit
insa, ci s'a ranit pe sine singur. A uneltit contra lui Pavel,
tnscl nu l'a putut rani, ci s'a ranit singur. Peste tot se
intampla a?a, peste tot se poate vedea aceasta, daea
suntem eu bagare de sarna. Cand el va lovi, se va lovi
osingur; cu atat mai mult inca cand intarindu-ne ?i inar-
mandu-ne contra lui cu pavaza credintei j ne yom gasi in
siguranta, ca sa devenim
Sageata a diavolului este pofta cea rea
Ea este patima, mai cu sarna foc ?i flacclra, care nl-
arde tnsa noi eu indelunga 'rabdare
?i cn ingaduinta 0 putem stinge. Precum farul tn
f?c cand este bagat in apa, nimice?te puterea focului, tot
a?a :;;i patima eazand asupra celui ce are rabdare, Cll ni-
mic nu-1 vatama ba inca 11 folose:;;te, :;;i el mai mult se
Nimic nu este egal cu indelunga rabdare. eel
ce indelung rabda, nici-odata nu poate fi dispretuit, ci
dupre cum trupurile cele vanjoase nu pot fi lovite, tot
a?a asHel de sufiete, care sunt mai pre sus de sageti.
Cel ce tndelung rabda este atat de inalt, incat ca nu'l
poate ajunge sageata ca sa-l raniasca. 0 Cand diavolul se
infuriaza, tu ride, tnsa sa rizi nu pe fata, ca sa nu se
infurieze, ci rizi tn sine-ti. Caci :;;i copiii cei mici dnd ne
lovesc cu manie, noi, ca cum ne-am apara, rid em. Cand
tu vei ride, lntre tine ?i dan sui va ii atata deosebire, pe
cata este intre copil barbat, iara daca te tnfuriezi, atunci
Ii
274
. ' . . e infurieaza sunt mai
ai devenit copll, dl.c! c.el ce s " A d cineva se incrunHi
d At .. Spune'mt te rog, Cdn
eCd COpll.. . .' . ide atunci copilul ? <!. Omut
dare U:1 copll infunat, oare nu : / le''''ciune ian'l eel /oarte
! It -bd -tor este cu mare zn e r ,
ce, mu ra a P 14 30) zice Aceasta tnt
e
-
fricos este ndntdept". (rov. , , sa ne invred-
. deci sa 0 urmam, ca
Iepemne mare" . a i tru Christos Iisus,
nicim buniW1tilor eelor fa,gadUlte nou , Tn tal c;:j eu Sfantul
Domnul nostru, caruia a ,. .
Dub se cade s\ava,stapftnirea cmstea aeum pururea
tn vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXIII
I A d Noe de acele care inca
{( Prin credin/d raspuns uan _ t rabie s"'re mantuirea
- t t mandu-se a facu co r d
nu erau vazu e, e A d 't 1 ea fi dreptafei cei u-
casei sale, prin care a osan t um , 7)
d' ta s' au facut mo}teniton. (Cap. 11 I'
pre zn . _ . . ras uns luand Noe I duprecum
c Przn credzn/a, Zlce, . P venirea lui zicea: In
Fiul lui Dumnezeu vorbmd despre _ . . (Luca 17 26
M A rau se marttau , "
zilele lui Ie-a amintit prin ase-
27) .. De I Enoh a fost dat ca un exem-
manare, caCI U cu cftnd eel dat cu Noe e un
plu numai. de Aceasta este adevarata man-
exemplu ;;1 de necre m
t
. ai eei ce cred se gasesc
i cei ce nu cred pati-
tn stare buna. c zice? !Prin credin/d
mesc contranul. Cac! ce _ I Ad;> Adeca fiindu'!
S sa zica raspunr uan . I
luli.lld. , 1 ee va . . d' . te Prin aceasta exprfsiune
prezis, spunftndu-I-se mam . i zice aiurea: $i era
apostolul tntelege pr:r?ta;A nu vaza moartea ....
lui jagadait de. pu SID ,an . zicea lui Dumnezeescul
L
2 26) ;;1 c ecz ce t fa '
(ue. , . ' ' . . )' Ai vazut egalitatea Dubului S nf!
raspuns ... (Rom. 11, 4 , a de adeca precum Dumnezet
Ca. precum ,r spun i Duhul Sfant. $i d(
Tatc11 mat dtnamte
,
a. rate d
ce oare a grait Apostolul Pentru ca s :.no 6S)
. te 0 descoperire dumnezeeasca (XP"1JtL d tL
prorocl3 es v t 'ce adeca e po
of. De ace/Cd ce inca Inu erau vazu n, Z! I
- 275-
top, tenuzndu-se a facut corabia. De sigur cil rationa-
mentul omenesc niniic din acestea nu a nascocit, caci se
iosurau doad semaritau, aerulera curat, semoe !.nsa
nu erau, !$i el (Noe) s'a temut. Prin credi1z/a, zice,
craspuns luand Noe de acele care inca nu erau vdzute,
temandu-se a /acut corlbie spre mantuirea casei salo.
Cum? Prin care a osandit lumea. I-a aratat aici pe
vrednici de osaoda \1aca nid prin facerea corabiei
nu s'au cumintit. $i drepta/ii,zice, cei dupa credin/a
s' au /acut mo.stenitorh>, adeca ca din aceasta s'a aratat
drept, c;1 a crezut lui Dumuezeu. Ca aceasta este cu ade-
varat a unui suflet curat, care nu pune la indoiala nici
uoul din cuvintele sale, ca necf('!d:nta care face cu totul
din contra. Credinta tnsa este invederat di lucreaza drep-
tatea. Ca precum noi am fost in de gheeoa
acela. rideau atunci de dan suI, de luau
in batae de joc, el nimic nu lua in bagare de
sama, ci continua eu lucrul corabiei.
Prin credinta eel ce s-a chemat Abraam au ascultal de
a iefit La locul care era sa-l ia intru mOltenire, !i a ie#t
nqtiind unde merge. Prin credinta a mers Abraam la pa-
mantul fagaduinfei, ca la un pamant strain, in corturi 10-
cuind cu Isaac Ii cu Iacob, cu cei dimpreuna moftenitori
ai aceleia,ri /agaduin/e (Vers. 8. 9). Caci pe cine vazuse
el, spune'mi, ca sa -I imiteze? Tata Elin avea, ';;i idolo-
latro, pe proroci nu-i auzise, nu ;;tia unde mergea.
Fiindca spre aee;;tiia priveau cei ce crezuse .dintre Iudei,
ca uniia ee se bucurase de muIte bunatati, apoi aposto-
luI arata ca nimeni dintre n-au dobtindit nimic
,
tot
i
au ramas fara plata, ;;i ca nimeni n'a primit recom-
pensa. Abraam a ie;;it din tara din casa parinteasea,
a fara sa unde se duce. $i ce este de mi-
rare daca el, samanta lui au loeuit in felul acesta?
Ca vaztind ea fagaduinta nu se nu au
cazut in piroteala, caci zisese: Voiu da lie pamantttl
a cesta , ,ri semin/ei tale (Fa cere 12, 7) A vazut pe nul
sau vietuind ca bejanar, sub corturi, cum nepotul sau
s a vazut locuind pe pamtiot strain, ;;i nu
s-a tulburat de loe.
eu Abraam deci s-au petre cut de oare ce dupa
276
aceasta urma ca sa se implineasca fagaduint
a
data se-
mint
ei
sale, chiar 9i catre dan suI s-a fo:t zis:
tie !i semintei tale , nu prin seminta. t,a, tie , Cl tre
si semintei tale - cu toate acestea mel el, mel Isaac,
lacoh nu s-au bueurat de Caei unul a
slujit eu plata, ceHUalt a fost alungat, el a
zicand de teama, 9i pe unele Ie-a luat pnn razbOl, lara
pe altele de sigur ea le-ar fi dad\. nu avut
ajut
orul
lui Dumnezeu, De aeela Zlce: Cu eet dm
una mostenitori ai aeeleea!i jagiiduinte, adeea nu numal
el dara 9
i
lui. Dupa aeeia a
adaos tnca ceva mai lamurit de cat eele spuse, zlcand:
Frin credinta aeestiia toti au murit neluand (agiiduintele
. 13), Doua lucruri demne de cerceta,t aici:
cum se face ca. ,dupa ce mal SUS spune di: Prtn, ere-
dintd Enoh s'a mutat, ea sd nu vaza moartea lao
zice ca: Prin eredintd toti aeejtiia au muri! , 9
1
apol
zicand: 7u/zulnd fdgaduintele mai sus arata ea
Noe'? a luat plata mantuirea casei lui, ea Enoh s-a mu-
tat iara. ca Avel tnea 9i dupa ce a murit, 9
i
ea
Abra2,m au mers' 1a pamantul fagaduintei, 1a urma
spune dl: Prin ctedintd aee#ia toti all, ' murit neluand
fiigdduintele ? Deci ce este aici? ee vrea sa spuna el?
Este necesar de a dez!ega pe eea dintai, :;;i dupa aeeia pe
a doua. Prin credintd aee!tiia ta(i au murit zice. Dara
expn:siunea toti de aici este pusa nu ea cum
eu tot
ii
, ci ca exceptand pe acela t?tl cella1t
1
au murit, pe carii ii 9tim ca sunt mort
l
. Cat pen-
tru expresiunea neluand fdgiiduintele) ade-
ca nu aceasta trebuia sa fie fagaduinta data 1m Noe.
De'ci, de care el aici? Caci !?i
lac_ob, au luat fagaduintele pamfmtului; dara eel de
langa N oe, A vel Enoh care gaduinti au ,luat? Deel,
sau ca de trei, sau ca de!?l de
nu aceasta insa era 'fagaduinta, de a fi
Avel niei de a se muta Enoh, sau de a se
Noe eu rasa sa, ci to ate aeestea s'au petreeut eu
pentru virtu tile lor, au fost eum s'ar zice 0 inainte gus-
tare, 0 incereare, 0 proba a eel or viitoare (jsop.(J.t('J. 8ci 'elv(J.
't<iw P.SAOVtroV). Caci Dumnezeu din inceput ea
- 277 -
nostru. omenesc ,are de multa ingaduinta,
apm m acorda nu numal eeJe vlltolre, ci $i eele de aid
cum de pi Ida zicea Chrislos ucenicilor sai: ' {( Tot eel ce-s;
va lasa casa, salt pe irati, salt pe surori sau pe tata
P
'J
e sauA fe /emeie, sau pe /ii, sau tarinele pel1tru
n.ur:ze e ,meu, znsutlt va lua, $i vial-ta de 'lleci va 1llo/tenh
Cautali mai intai impard/ia lui Dutn1zezeu si
dreptatea, ji acestea se vor adaoge voua (Math. 19,
29. 6, 33). Al V3ZUt cum toate acestca ni sunt date in
parte cu c.a astfe! sa nu ne
luptatofll dIn stadLU cari se t de oarecare
cand se l,upta, n.u se de intreaga
sub leg!, CI numar dupa,ac(;asta se bucura
de -toata tot Dumnezeu nu ni ingaduie a ne
bucura de t.oate aiei. Ni acorda desigur aici, insa
intreaga f<fgadUlnta a rezervat 0 pentru vii tor. Si cum
ea este, 0 a invederat prin deduqiune,
Cz de departe vazandu-le # inchina1Zdu-se lor, Aici
lasa a se intelege ceva tainic, caci arata ca au Juat ' mai
dinainte toate cele ce sunt spuse pentru cele viitoare
pentru inviere, pentru imparatiea lui Dumnezcu
l

celelalte pe care Christos venind Ie-a propoveduit,
dk! pe acestea Ie nume;;te fagaduinti,' sau ca aceasta
di dadi nu Ie-au primit, increzandu se
In lor, all adormit, s'au increzut numai prin
De defarte vazandu-le , zice, aratand ca mai
eu patru generatii, dici dupa acestea au din
Eg,pet. $i hzchinandu so, zice, adeca bUGurandu-se
Atat de ,erau ei de acestea, incat ca se
bucurau, !?unand mamte metafora cu eei ce plutesc pe
vad cel e dorite, , pc care
rna! d,e a mtra in ele inca prin sa-
lutul tnmls dm departare. 4. Ca a/tepta eetatea care are
temelie,. ,a edreia l1U$ter fdedtor este DltllmeZelt (Vers.
10). Al vihut eil fxpresiunea au !uat este in loc de
au prin credintii, s'au 'iu;:;rezut 1n acele faga,Juinte?
Decl, daca a se increde numai, insamna a lua, atunci
este cu putinta noua de a lua, fiindca ei nu s'au
bucurat de acele fagaduinte, cu to ate acestea prin dorinta
de ele Ie vedeau. '
- 278-
$i de ce oare sa fie Pentru ca noi sa ne
nam, ca adeca acelora fagl\.duindu-se cele de pe pamant,
nu dadeau nici-o atentillne" ci cautau ceta-
tea cea viitoare, in timp ce noi, Dumnezeu tn tot
felul ni-a vorbit de cetatea de 'iUS, diutam pe cea
de , jos. Li-a spus lor: "va voi da'voua cele <:lin vieata
prezenta, dara fiindca a vawt, sau mai bine zis fiindca
s'au aratat pre sine vrednici de mai mari bunuri,
apoi atunci nu i a .Hisat de a mai Iua acestea, ci acele
mai mari, vuind a ni arata noua ca au fost vrednici de
mai mari, nevoind a se lega de cele de aici, ca cum
cineva ar fagadui unui copil iotelept lucruri
nu spre a Ie lua, ci dovedindu-i filozofia 1mprejurarilor,
l-ar face de a cauta la lucruri mari. Prio aceasta el arata,
ca se departau atat de mult de pamant, ineat ca
nu primiau nici chiar cele date. De aeeia deci nepotii
lor primesc, fiindca erau vredoici de pamant.
Dara oare ce insamna cetatea care are temelii'li? Ce?
temeliile cetatii nu sunt temelii? in raport cu
temeliile aeelea de sigur di nu sunt. <A careia mefter
# (acator este Dumnezeu,. Vai! Ce lauda mare se aduce
eetatii aceliea! "Prin credin/a, zice, insafi Sara putere
spre zamisli?-ea semin/ei a luat, ji peste vremea va-rstei a
(Vers. 11). Aici a Inceput a Ii insufla mai mult
euraj, de vreme ce se arata mai ,mici de suflet de cat 0
femeL:. Dara ar putea zice cineva: cum prin credinta
Sara a capatat putere de a zamisJi, daca chiar a dis la
auzul acestora}} ? RasuI i-a venit din necredinta, iara frica
din credinta, caci a zice: Nu am rdn a venit de la
eredinta. Oe aceia deci, fiind alungata zicand necre-
dinta din sufletul ei, in loc a intrat credinta.
"Prin' credin/a, zice, fi imafi Sara p'utere spre zarms-
lirea semill/ei a luat, fi peste vremea vdrstei a nascut ,
Ce insamna spre zdmislirea semin/ei'b? Spre primirca 9i
retiner.::a semintei, cea 'stearpa ?i moarta spre
tere, a luat putere spre primirea semintei., Vatamarea, ei
era indoita: pe deooarte din eauza timpului, caci imba-
trAnise cu desavar?i;e, iara pe de alta din cauza naturei,
find stearpa.
"Pentru aceia fi dintru unul fi ar:e/a inca mai mort
279
fiind, s' au nascut ca stelele cerului Cll mul/imea, it ca 1d-
sipul eel jara de numar de pc ldngd mart!' (Vers. 12).
Nu spune numai ca a nascut, ci inca ca s'a facut muma
a atator ea cum nu s'au invrednicit nici pante-
ce1e cele mai produeatoare. Ca stelele ceru/ui) zice.
?ara cum de Ii numara de mai muIte ori, de f;i spune
10 parte: ({ Cautd la cer numara stelele, Ji de le
vei putea numaril pre e!e (Facere 15) afa va ji samdnla
ta ? Adeca ca precum nu se pot numara stelele cerului,
nu se va putea numara nici samanta voastrl1. Sau di
aid prin exageratie, sau ca a spns a?a de eei
ee ii vor sueceda pe dan?ii intr'una. Pe unei
case este eu putinta de a-i numara, ea de pllda cutdre
este fiul cutaruia, iara acesta al cuta:-uia, pe cand aici
nu se poate, de oarece multi mea neamului fiind compa-
rata cu stelele eerului, nu se poate numara. Astfel sunt
fagaduintele lui Dumoezeu. Deei ,das:a cele fagaduite in
parte sunt atat de minunate, atat de paradoxe, atat de
rna rete ?i splendide, ce fel vor fi acelea care sunt date
din prisosinta?
Ce poate fi mai fericit pentru cineva ea tmplinirea
donntelor, mai grozav ea neimplinirea acelor dOrinte ?
\a daca cel alungat din patria sa este eainat de toti,
?l dara clironomiea este crezut ca cd mai
d.e ,plans. dintre oameni, dara inca eel ce a eerul
bununle de acolo, de cate lacrami nu este vrednic
oare? Sau mai bine zis nu de laerami, caci plange
eand sunt la mijIoc niscareva patimi, de care nu este
acela vinovat; - dara eand cu 'propria lui vointa el este
inv<1luit in rale, nid de lacrami nu mai este vrednic ci
de jalit. Mai eu sarna de jalit, fiindca ?i Domnul
Iisus Christos a lacramat a jalit Ierusalimul, era
incarcat de necueernieie. Cu adevarat eel suntem vrednici
de mji de jalanii, de mii de plansuri. Daca tntreaga lume
ar avea glas, daca copacii, fiarele cele salbatece, daca
paserile f;i in fine intreaga Iume capatand D'las
ne-ar jali pe noi cei c3.zuti din bunurile nu
ar putea jali plange dupa vrednicie nenorocirea noastra.
I) Partea morala. Despre fericirea :;;i despre dragostea lui Dum-
nezeu, (Veron).
280 -
C<1ci care anume cuvant, care minte ar putea re-
prezinte fcricirea, mulFimirea, vfselia, slava straluci-
rea aceea? Care cuvant ar putea povesti acea fer.
icire
,
de care zice apostolul tn alUiparte : Cele ce ochiul nu
a vdzut, urechea nu a auzit
J
Ii fa inima omului nu s' a
suit" (1. Cor. 2, 9)? N'a spus in mod simplu ca covar-
mintea omului, dara inca ca nici n'a cugetat vrc-
odata cineva la acelea pe CHe Ie a pregatit Dumnezeu
ceIor ce-l iubesc pre dansuJ. Fiind deei Dumnezeu pre-
giHitoriul acelor bunuri, oare ce fl"'I vor fi? Ca daca eel
ee ne-a facut deja inceput, nimic necontribuind noi eu
eeva bun, inca ne-a harazit atatea bunuri, ea de pilda
raiul, convorbirea eu dansul, nemurirea ne-a fagaduit,
vieata fericita Iipsita de griji, - apoi celor ce (;lU facut
ispravi, eelor ' ce s'a luptat atata au suferit at3o-
tea necazuri pentru dansuJ, ce nu Ii va harazi oare?
Pe Fiul sau eel unul nascut nu 1'a crutat pentru noi;
pe Fiul sau eel adevarat l'a dat mortii pentru noi, carii
ii eram Dara daca fiindu-i ..
ne a tnvrednicit devenind prletenii sai ? Ce nu neva da,
dupa ee ne-am tmpacat cu dansul: Bogat fiind foarte,
(' 1 nepovestit face totul spre a avea prie-
tenia noastra, iara noi de putin nu ne sarguim
spre aeeasta, iu.bitilor! $i ce spun eu ca nu ne sarguim,
eaei niei nu voim macar de a ne invredniei de bunata-
tile acelea, pre cum el? Cum ea el voiqte aeeasta
mai mult decat noi, a dovedit 0 prin cde ce a facut. Noi
dea bea poate ca dispretuim putin aur pentru noi
iara el a dat pe Fiul sau pentrQ mfmtuirea noastra.
Sa ne sarguim deci precum trebuia de a avea dragostea
lui Dumnezeu, iubitilor; sa ne bucuram de prietenia lui.
Voi prie/enii mei sunteli, ziee, de veli lace cele ce grd-
iesc voua (roan 15, 14). Vai! Pe dU1?manii sai carii se
gaseau departe de dansul, de cari fadl de asemanare
se deosebea prin toate, pe i-a facut prieteni,1?i-i
prieteni! Dara atunci ce nu am prefera oare de
a face pentru ea sa avem aceasla prietenie? Noi de multe
ori ne primejduim pentru prietenia oamenilor, in timp
ee pentru prietenia lui Dumnezeu nici bani nu ne In
duram a cheltui. Deci, cele ale noastre sunt vrednice de
281 -
jalit, de Iacrami mnlte de bocct. Am cazut din nadej-
dea noastra, ne-am umilit din inaJtimea noastra, ne-am
anHat nevrednici de cinstea ce ni-a dato Dumnezeu, ne-
recunoscatori, dupa toate ne-am aratat
netrtbnici chiar, caei diavolul ne-a dubracat de toate
buniWitile. Noi carii neam invrednicit de a deveni fiii,
fratii impreuna' ai sai, cu nimic nu ne mai
deosebim de de cei ce'J batjocorcsc pre
dansul.
Dara apoi care ne va fi mangaierEa? EI ne-a chemat
pe noi la ceruri, iara noi ne-am In gheena.
Blestemul, minCiuna, talharia preacurviea sunt lmpra-
ytiate pe pc1mant j uniia amestica sangele eu sange, iara
altii fac fapte mai rale decat omoruJ. Multi dintre eei ne-
dreptatiti, multi dintre cei cazuti victima avaritiei, doresc
mii de morti, mai bine deeat a patimi de ac('stea, daca
n'ar avea team a de Dumnezeu, curma zilele. Aces-
tea, deci, nu sunt mai 1 ale decal.. omorul? Vai mie su-
fle/e, zice tanguindu-se Prorocul, cd a pieri! eel ctectincios
depe tamant, eel ce face drep! intre oameni, nu ester>.
(Miheia 7, 1. 2), acum insa noi ar trebui sa sl rigam
aeeasta pentru noi Dara voi nu va de Ioc
la acest bocet al Prorocului, ba poate ca uniia rid, 0
iau ca un semn rau Apoi tocmai de aceia trebuie a
prelungi phlnsul d suntem atat de smintiti; in eat ca
nici nu ca suntem radem, in timp ce ar
trebui sa of HIm sa plangem. Se descopere, olllu/e, '
mania lui Dumnezeu din ceriu, peste toatd pdgdnatatea
!i nedreptatea oameni!on (Rom. 1, 18), zice, precum
aiurea Dumnezeu anitat va veni
J
Dumnez(ul nos!ru
nu va !<icea (Ps. 49, 3), foe inaintea lui va arde, #
imp1'eiurul lui vi/or joarte) , sau aiurea, unde zice
Prorocul: Cd iatd vine ziua arzand ca un cuptor, fi va
arde pre ei (MaJahia 4, 1). Aeesteanimeni nu Je
pune in minte, ci mai mult ca pe
mithuri toate aceste dogme pe care Ie calca
in picioare. Nu este nici unul care sa asculte, iara cei
ce Ie ridieulizaza bat joc de ele, sunt multi de tot.
Ce sdlpare yom ave a ? Unde vom gasi _mflOtuire? lata
am topit, am pierit ne-am prapadit, ne-am fa.cut dene-,
- 282
rtlS obiect de batjocora Elinilor
demonilor.
Acum diavolul cugeta lucruri mari, se bucura ve-
iara lngerii d.rora suntem incredintati spre paza,
toti sunt am;hati. Nimeni nu se tntoarce la
calea cea dreap! a, toate ale noastre Ie consumam fara
vr'un fo10s, iara voua , vi se pare ca noi aiuram. Este
timpul deci acurn de a chema de martor ceriul, ca
nimeni nu asculta, de a marturisi stihiile lumei. Auzi
cerufe fi ascuftd pdmdntule (Isaia 1, 2), zice Prorocul, cd
Domnul a grdit. de ajutor, deci, celor pierduti,
voi cari niciodata nu v-ati lasat in betii, voi cd
ajutati pe cei bolnavi) voi cei ce privighiati, sprijiniti pe
cei din minti, pe cd smintiti. Nimeni, va rog, sa
nu crute nimic pentru mtmtuireaprietenului, ctrtarea
sau infruntarea ca un singur tel sa aiba: ' tolosinta lui:
cand fdgurile scutura pe cinEva, chiar slugile au datoria
:;;i dreptul de a'l stapfml. Cf\nd acela, zic, e cuprins de 0
mare fierbinta!a sufletul Ii este . tulburat, sUi de fata
droaia de slug), atunci nimeni nu va sa tina sarna de
legea privitoare la stapani, in damn stapanului.
Sa ne intoarcem din calea cea ratacita, va rog. Lupte
zilnice, s<;:ufundari, mii de pierderi imprejurul nostru,
mania lu1\ Durnnezeu din toate partile ne imp"'esoara.
Noi insa suntem pare ca multamiti, :;;i ne gasim
Toti ne indndem manile spre hrapirea avutului altora,
nimeni spre ajutorarea lor; tot; spre !?i nimeni
spre sprijinirea celui slab. Fiecare se acum sa-:;;i
inmu1teasca averea :;;i nimeni ca sa ajute pe sarac. Fie care
alearga spre gramadi bani peste bani, pentru care ?re cea
mai mare grija, nimeni ins a nu se la mantuirea su-
fletului sau. Toti pare ca au 0 singura groaza: (nu cumva,
ii zici, sa devenim saraci. Dara ca sa nu cada in gheena,
nimenl nu tremura, nimeni nu se terne.
Toate acestea, iubitiJor, sunt vrednice de osanda, sunt
de plans, sunt vrednjce de para. Nu voiam a
spune acestea, dara sunt de durerea ce 0 sirnt, -
va rog de a rna ierta -:- cad impins de mahnire rna vad
silit de a grai multe, pe care dealmintrelea nu voi ale
grai. Rana 0 vad ada.nca, nenorocirea mare, toate re-
- 283-
lete ctle ce ne- au cucuit pe noi sunt nespus de mari.
Cine va da capului meu apa, zice, Ji ochilO1 mei izvoan
de laC'lami (len m. 9, 1) ca sa plang? Sa plangem, iubi-
tilor, sa pHlngem, sa suspinam. Peate ca vor fi uniia din
cei de fata carii zic nj vorbe9te de lacr;Smi nUIIDai, de
bocete in:r'una. Nu voiam, credeti rna, nu voiam,ci din
contra eugomii 9i laude sa va aduc, - dara alum nu este
timpul de acestea. Nu a plange, iubitilor, este ceva rau,
ci raul t ste de a face luemri vrednice de plans; nu a se
boci eineva este uricios, ci de a face fapte vrednice de
bocit, sa nu fii pedepsit, atunci niei eu nu voiu plflDge j
sa nu mori, atunci niei (U nu voiu jali. Cand trupul
unui mort sta de fata, tu voie:;;ti ca sa jeleasdi im-
pre una eu tine, iara pe cei ce nu plang ii crezi ca anti-
patici tie: un sLflet pierdut zici ca sa nu-l pl<lng? Dara
nu pot fi paIiote fara sa lacramez, caci . sunt parinte ce
are dragoste parinteasca. Ascultati ce- zice Pavel: Ftii
meil pe care iardJi intru dureri v-am ndscut (Gal. 4, 19).
Care mamcl ce a nascut a slobozit vre-0 data ni!?te la-
crlmi afat de amare ca Pavel? De ar fi cu putinta de a
vedra flac;ha cugetului meu, apoi ai vedea ca eu ard rnai
mult de cat orice femeie sau fata ramasa vaduva fara
vreme. Nu accea pe barbatul ei mort, nu
tatai pe fiu, precum jalese eu multimea aceasta de
Nu vad nici un pas spre bine, ci toate al,e noastre
indreptate spre zavistii invinovatiri aduse aproaptlui.
Nime.ni nu face vre-o fapta spre a placea lui Dumnezeu,
ei numai spre a defaima pe a1tji: "Pe cutare sau cutare,
zice, s<1-1 vorbim de ri'in. Cutare este nevrednic de preotie,
celalalt ca un necueernic. Trebuind a jali pa-
catcle noastre, noi judecam pc _ nici macar ca
suntem curati de pacate, pentru ca sa fim indreptatiti de
a face. .
Cine Ie alege pe tine? zice jff ce ai lu, pc Ca1'e nu 0
ai luat? lara de ai fi luat. de ce Ie ca cum n-ai
Ii luat (1. Cor. 4, 7)? De ce tu, dara, judeci pc fratt Ie
tau, gcmand insu-li sub povara a mii de pacate? Cand
zici ca cutare este diu, !i'i uricios,
la tine insu- ti :;;i cerceteaza-ti serios cele aie tale, !i'i te
vei cai desigur de cete graite contra altora. N u este un

alt indemn mai mare spre virtute, ca aeela de a'ti aduce
aminte de propriele tale pacate. Daca aceste doua Ie vom
rumega in mintea noastra, vom putea a ne invrednici de
bunatatile fagaduite, vom putea a ne curati pe noi
ne a ne face curati. Numai cat sa ne venim in minte,
sa ne ingrijim de lucrul acesta, iubitilor. Sa ne rnah-
nim aici cu cugetan: a, ca nu cumva sa ne mahnIm acolo
prin pedeapsa, ca astfel sa ne bucuram de bu-
natati aeolo, de unde a fugit toata durerea, intristarea
suspinarea, ca sa ne invrednicim de bunurile acelea
care toatii mintea omeneasc, intru Christos
Iisus Domnul nostru, ca a lui este slava stapanirea in
vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXIV
.Prin credinjd aeejtiia toti au lIlurit neluand /dgaduin-
ci de departe vdzandu-le ji inchinandu-se lor, # mdr-
turisind cd streini Ji nemernici sunt pre pam ant. Cd cei ce
grdiesc unele ca acestea, aratd cd mOjtenire cauta 1) ji de
ji-ar Ji adus aminte de aceia dintru care ie#se, a,veau
vreme sd se hztoarea. lard acum de cea mai bund doresc,
adeca de ceacereasca. De aeeia nu, se ru'#neazd de danjii
Dumnezeu, a se chona Dumnezeul lor, ca gdtit lor
cetate. (Cap. 11, 13-16.)
Cea Intai virtute, chiar toata. virtutea este de a fi
cineva strain de lumea aceasta drumeti, neavand ni-
mic de comun cu luerurile de aid, a se departa de
ele ca de ceva strain, precum au faeut fericiti aceia, de
care zice: Uct!i au fost eu pietre, s-au here stu it, ispititi
au fost, eu ucidere de sabie au murit. Au umblat in co-
joace ji in piei de capra, Lipsifi fi.ind neeajiti, de rdu su-
Para/i, carora nu aa lumea (Cap. 11, 37. 38).
Aceia se zieeau pe sine a fi straini iara Pavel a spus
ceva mai mult de sine; dici nu s-a numit pe sine strain,
ci - mort in lume, Jumea moarta pentm dansul. Ca mie,
,) Odginalul zice eli cpatrie calltil> pe cand in editiunea noastra cuvimtul
patrie este inlocuit orin mos/enire.
- 285
zice, lumea s-a restignit, fi eu lumii)}. (Gal. 6, 14). Dara
noi f7i ca cetateni, inca mai ales ca cetateni, totu 1 fa-
cern aid, ceia ce erau dreptii pentru lome - straini
morti - aceasta sunton noi pcntru ceT, sau mai bine
zis, ceia ce au fost aceia pentm cer, tdiind fiind tn
viata, aceia suntem noi pentru lume. De aceia am murit
fiindea am lepadat adevarata vieata, in locu-i prefedim
pe aceasta trecatoare. De aceia am maniat pe Dumnezeu,
fiinddi standll ne inainte fericirea Cfa din ceruri, noi to-
nid ca voim a ne departa de p2mant, d ca vier-
mii cei din pamant de pe pamfmt, noi ne In-
vartim din una in alta. Nu voim de putin a ne
pleca, nici a ne departa de faptele ci cu-
pareea de 0 somnolenta belie, 'ne inchipuim ca
suntem ca intepeniti. tocmai ca cei stapanitide un
somn dulce, nu numai noaptca, ci la revarsatul zorilor,
chiar ziua miaza mare stau resturnati pe pat, nu se
rul?ineaze'l facand hatarul placerei zicand, iara timpul
ocupatiunei a trebilor il transforma in timp de tran-
davie de somn, noi venind ziua in loc sa facem
cum zice scriptura: Mie mi se cade a lucra lucrurile
celui ce m-a l1'imis pre mine, pana cand ute ziua (loan
9, 4), fiind ziua, noi facem toate cele ale noptii, dorm i-
tand, vis and ?i hranindu-ne fantazia, iara ochii cugetului
ai trupului nostru fiind baiguim gdiitp prostii,
de ne-ar lovi dneva chiar, , noi nimic nu simtim, pre-
cum nici cand ni a1' rapi averea sau ni-ar da foe casei.
Sau mai bine zis, nici ca pe altii de a face
aceasta, dici noi singuri facem ceva, intepandu ne
unul pe altul in fie care zi, lovindu-ne, gasindu-ne
stand in ceamai mare slutenie, desbracati de ori-ce buna
de ori-ce cinste, ba pan a chiar faptele noas-
tre cele necuviincioase nu Ie acoperim, ci Ie facem pe
fata ina in tea celor ce vad tac, provocandu-i Ia ras !?i
mii de glume unite. Nu cil cei rai rid de
cei la fel cu 'i Invinovatesc? ea de vreme ce
Dumnezeu a spus chiar inauntrul (,)ostru 0 judecata ne-
partinitoare, care nici-odata nu se conrupe, chiar de
am ajunge la nlutatea cea mai de pe urma, de aceia
tnsu$i cei nli .se condamna pe dam,;ii, de iar numi
286
cineva preeum sunt, se se manie,
eonsidera faptul de insulta.
Astfel, deei, daea nu prin fapte, - eel putin prin vorbe
condamna chiar eeia ee fae - prin lor
- mai bine zis ehiar prin fapte. Cad dud
du-se fae fapte urate, ei prin aeeasta chiar dau dovada
cea mat mare de parerea ce 0 au despre fapta
Astfel, deci, rautatea E.ste invederata, de vreme ce toti
sunt acuzatorii ei, chiar !iii eei ce 0 fac, - pe cand vir-
tutea este de fel, ca este admirata pana de cei
ce nu 0 ravnesc ... Pentru ca curvarul de pilda, va lauda
intelepciunea, !iii hraparetul va invinovati
cel ce se infuriaza va admira bunatatea, iara micimea de
suflet 0 va huli, precum !iii cel desfranat va gnH de diu
qesfninarea. Dara atunci cum de fae asemenea lucruri?
Din eauza marei lor trandavii, nejuded.nd drept ee este
binele, fiindca de altmintrelea niei au s'ar de fapt,
nici nu I-ar tagadui acuzandu-l altul. Multi apoi nepu-
tand suferi s'auspanzurat. Atat de mare este
marturia binelui a cinstei, deci cele bune sur.t mai
stralucite decat soarele, iara cele contrare sunt mai uri-
cioase decat toate relele.
Straioi nemernici au fost sfintii. Cum, In cefel ?
Unde anume a marturisit Abraam ca este strain nemer-
nie ? Poate ,ea el a marturisit. , A marturisit David
di este strain, caei aseulta ce spune el: Strain sunt eu
!i nemernic, ca # parin/ii mei (Ps. 38, 13). Cel eei ce
loeuiau in eorturi, eei ce cumparau eu bani mormintele,
invederat ca erau straini, neavand loc niei maear unde
ingroape pe mortii lor. Dadl ce? Oare zieeau
ca sunt straini de pamantul Palestinei? Nici de cum, ci
de lumea tntreaga, cu drept cuvint, dici nu vedeau
in aceasta lume acelea ee voiau, ei totul era strain de
voiau de a facefapte bune, dara aid era
rautate multa, deci totul era strain de Nici un
prieten, niei un nu aveau, afara de cativa.$i
cum de erau streini ? Nu se tngrijeau de cele de aici,
iara aceasta 0 dovedeau nu eu vorbele, ci eu faptele lor.
In ce fel? A zis lui Abraam: patria ta, vina 1n
tarastrc'1inh , el nu s'a tinut ea Iipit de eei ai sai
-:- 287 --
de aeea -tara, ci urmand a 0 pan'1si ca pe 0 tara straina
a lasat-o fara I-a zis inca: pe fi ul tau:
9
i
ca cum n'ar fi avut fiu, ca cum -pare ca nu ar fi
fost cu natura orneot:asca, 3?a I-a dus spre jert-
fire. Ie poseda io cQmun cu toti cei de pe langa
dansul, luerul il socotea ca nimie. Protiele Ie acorda
pe se bag,a tn primejdij ?i mii de rele a pa-
tlrnlt. El nu 91- a eladlt case sfralucite, niei nu se dez-
merda in mancari, nu ingrija de haine, care toate sunt
ale ?e aici, ,raeea toate cele aJe ceHitei de
aeolo,. mbfrea de straml a an1tat 0, iubirea de frelt
i
, mi-
Iostema, nerautatea, despretuirea averilor, a slavei de aici
?i a tuturor celorlalte. Dara fiul acestuia tot a fost
c: ei fiiod alungat dintr'un loc, sau rfizboindu-sf', se dd
In hHuri ceda, ca fiind in tara straina, fiindcif strainii
ori ?i cate ar patirni, rabda, ca m fi iod in tara lor. 13a
pana 9
i
femeia rapiodu-i-se aceasta a suftrit-o, cafiind
in tara straina. Pe cele de sus tnsa toate facea, dand
dovada de inteJepciune ?i eumpatare. Ci1 ?i dupa ce a
faeut copilul, el n'a rnai avut .relatiuoi eu femeia sa,
dupa ce a trecut floarea tineretii, atunci a cunoscut- 0
aratfmd d aeeasta a faeuto nu din patima trupeasca, ci
ca sa serveasca zicand fagaduintei lni Dumoezeu .
. Da:i1 ce a faeut. Oare nu cerea el nurnai pane
hama, care cenntl eu adevarat ea sunt ale strainilor
. ,
ee a aJuns Intr'o saracie mare? Fiind alungat oare nu
pleca ca un strain? Oare nu sluja pe simbrie? Oare nu
patimea mii de rele pretutindeni, ca ?i un strain? Aces-
tea pcHimind, zic, ra bdau, ariWind ea eauta 0 alta patrie
pentru dan?ii. Vai! Ce deosebire! Aceia sufereau dureri
pe fie care zi, voind a se slobozi de eele de aici, 1?i sa ,
se reintoarea tn patria lor, tn timp ce noi faeem eu totul
din contra. De eumva Yin peste noi niseareva friguri,
lasandtoate la 0 parte,. scancim ea ?i copiii cei
temem de moarte. $1 eu drept cuvaot ea suferim a?a,
fimddi nu ca straini traim noi aici, nu ca cum am
umbia dupa 0 patrie dorita, ci ea cum ne-am duce la
locul de osanda, ?i de aceia suntem fiindea n'am
intrebuintat luerurile preeum trebue, ci am rasturnat or-
lor.
288
De aceia ne plangem
J
in timp ce ar trebui sa ne bu-
eudim, de aceia tremudim, !ntocrnai ea criminali
talhari, cari urrneaza a se inaintea jl1decatei,
eari gandindu-se la toate cele ce au facut, se tern tre-
rnudi. Nu au fost aceia, ci se grabeau, iara Pavel
suspioa, zicaod: Cd noi cei ce suniem in cortul acesta,
suspindm ingreuiati (II. Cor. 5, 4). Astfel au fost cei
pe langa Abraarn; straini au fost de lumea intreaga,
patrie cautau. Care anume? Oare pe cea care au r
Nici de cum, dci ce i-ar fi irnpiedecat, daca ar fi VOlt,
sa se ihtoarca de unde pleease, sa devina ceta-
teni? Dara pe aceea 0 cautau, pe cea din ceruri.
Astfel deei ei se grabeau a sfar:;;i calatoria lor, eu
chipul acesta placeau lui Durnnezeu, care nici ca se ru-
a fi ehemat Dumnezeul lor. Vai! Cata dernnitate!
Durnnezeu a prim it a fi nurnit Dumnezeul lor. Dadi ee
spui? Dumnezeu se al pamantului :;;i al Cerului,
tu ai pus aici ea un lueru mare expresiunea: Nu se
ru;ineazd a se chema Dumnezeul Ion? Mare, eu ade-
varat mare, :;;i aceasta este dovada unei rnari fericiri. Ce
fel? Ca numindu-se Durnnezeul cerului :;;i al pamantului,
este prin urmare :;;i al Elinilor, ea eel ee a faeut to ate ; nu
tot tnsa a fost al sfinti, ci ea un adevarat
prieten. Dara aceasta 0 voiu lamuri mai bine printr'un
exetnplu. Cand de pilda 1.:1 0 easa mare uniia dintreslu-
jitori, sunt laudati de stapanul casei, ba laudati,
:;;i cand dan:;;ii totul administreaza, :;;i au eura] fata. de
sUipan, atunci ii numesc pe acela lor, -:;;1 de
multi ar putea gasi cine va. Ce spun eu! Precum
s'ar putea zice ea Durnnezeu nu este al neamurilor nu
mai, ci al lumei intregi, tot a:;;a s'ar putea zice ea este
Durnnezeul lui Abraam. Dara noi nu :;;tirn cat este. de
mare demnitatea aceasta, fiindea nici nu 0 avem. Ca
preeum Domnul nostrulisus Christos estc numit Domn
al tuturor :;;i acesl nume
dernnitatea no astra, apoi daea inca s'ar nurni Durnnezeu
al unuia numai, intelegi atunci caHi IT'.ihetie este la mij!oc.
Deci Dumnezeu eel numit Dumnezeul lumei tntregi, nu
se ru:;;ineaza de putin de a fi numit Dumnezeul
accstor trei: Abraam, Isaac :;;i Iacob, :;;i cu drept cuvant,
caci sfiiltii ace$tiia sunt egali cu mii de rpii, dupre cum
zice: co. mai bun este unul care face voea lui Dumnezeu,
de cdt mii de nelegiui/i (Sirah 26, 3). Cum ca se nu-
-rneaupe straini, este invederat. Fie !-caci peotru
ca se gaseau tn tara strain a, se numeau straini, - . dara
David? Nu era el oare Rege? Nu era Proroc? Nu traia
In casa patriei lui? De ce oare se sine strain,
zicand: strain # nemnnic sunt eu? Cum e:;;ti strain?
Ca parin/ii mei zice. Ai va.zut ca I?i aceia _ au fost
straini? <lAvern patrie, zice, insa nu avem adevarata pa-
trie'l>. Dara atunci cum de strain? Sunt strain de
zice. Prin urmare :;;i aceia au fost straini de pa-
manti .:;;i precum aceia, :;;i eu, precum eu, al?a!?i
aceia.
') Straini sa firn, -deci, acurn, ca nu se ru:;;ineze
de noi Dumnezeu de a fi numit Dumnezeul nostru. Se
rU1$ineaza atunci, dod este nur}Jit Dumnezeul oamenilor
rai, precum I?i otunci dnd eei buni si cari fac fapte bune,
11 slavesc, el .se s!avellte. Ca daea noi ne lepadarn de a
ne num: sta.panii unor slugi de ale rale, ehiar
daca s'ar apropiea cineva de noi rni-ar zice: cutare
face 0 multime de rale; ce ou este sluga ta? noi de'n-
data raspundem de putin, lepadandu-ne de 0
aserneoea batjoeora, - fiindca este oare-care raport intre
sluga stapan, ;;i necinstea se .
pra acestuia. Sfintii aceia iosa au fost atat de :1
aveau atata curaj, in cat ca Durnnezeu nu numaI ea s
ru:;;ioat dod a fost chemat, de J?umnezeul lor, CI
chiar el s'a numit pe sine asa: .Eu sunt DUJmuzeul
lui Abtaam, l)umnezeul lui Isaac, DU11'lnezeullui Ia6ob
(Exod 3, ' 6).
Sa devenim noi straini, inbitilor, ca astiel sa nu se
de noi sa ne predea gheenii. De
felul acestora au fost acei ccri ziceau: Doamne! aunu
intru numele tdu am pr01'ocit, ii nu inl1';" numeJe tdu am
fii.cut minuni multo (Math. 7, 22)? rnsa priviti ce Ii spune
Mantuitorul Christos : ,</'';u va p;e voi , eeia ce ar
.) Partl:" momla. Straini suntem de de f,?ta. lli_ trebuie a face totul
ajutorarea eeloT ee au neV011! de "Jutor, caCl lara de aeeasta mmlC nu
tie vaputca scapa de pedeapsa . . (Veron).
- 2QO
face l?i sUi.pa,niislugilor raie,-cari alearga dupa dan!;iii,-
voind ca sa se lepede de de a-i mai avea de
slugi: Nu vd pre voi , zice .. de-i .
pedepsel?ti, daca nu-i !?tii? Nu-I Zlce, fimdca eo
altfel Ii am spus, adeca ti tagaduesc, ma ,Iapad de
dan!?ii. Sa nu fie insa, de aauzi 0 astfel de
grozava .. Ca. dadi cel ce sc?teau
proroceau, faceau mmunt, . a. le?adatl ,de
fiindca nu aveau vieata potflvlta, apOl cn cat mal
sama noi? Dara cum a fost cu Pl1tinta, zici tu, ca acel
ce au prorocit, au facnt minuni l?i draci, sa ,fie
lepada:ti de dansni? Poate. ca In s au
tost schimbat, au devemt ral, ca cu milllC nu
s'au folosit din virtutea lui dintai. Nu trebuie a avea nu-
mai inceputul straiucit, ci trebuie a tot
Caci , spune mi . te rog j oare ntorul nu se ca
cele de pe urma votbe ale cuvanUir ei sale sa Ie spuna
dt de frumos ca astfe! sa piece de la tribuna insot
it
de :iplauze. Liturghisitoriul oare nu tocmai la
liturghici arata partii e cele mai frumoase?
din stadiu daca, nu va arata pe cele de la urma mal
stralucite, si dadl nu va invinge pan a la stani'it, chiar
daca pe toti i-ar fi biruit pana atunci, la urma , ar fi
10st biruit, oare nu toate i-a fost in zadar ? Capltanul
corabiei, dadi. ar trece marea intreaga chiar, iara aproape
de port i s'ar scufunda vasul, oare n' a pierdut toata oste-
neala dinainte ? Doara doftorul ? Nu oare dupa ce a fost sca-
pat pe bolnav, daca tocmai dnd era a-I de to: a gre
doftoria, nu oare, zic, a stricat totul r' Intocmal a!,>a se
intampla !?i cu viytutea, cad cati n-au pus in legatur.a
cu inceputul, sau mai bine zis, n-au -contI-
nuat pana la dupa pilda inceputulul, s-au conrupt
!?i au pierit. De acest fel sunt acei ce de .Ia inceI?ut s-au
aratat straluciti !?i voinici in alergerea dlO stadm, dara
mai pe urma impiedecandu-se in mers, cad la pam ant,
pentru care sunt lipsitide premiu, nu sunt cunoscuti
de stapan. , ' .
Sa auzim toate acestea noi, cari iubim averiJe, CaCt
-cea mai mare neJegiuire aceasta este, dupa cum, zice :
-. Rdddcina tuturor relelor este iubirea de argint (1. Tim
291-
'6, 10). Sa auzim noi cari yoim a ni mari averile, sa. a-
uzim sa contenim cu avaritia, ca sa nu auzim noi
ceia ce au auzit aceia: Nu vd fliu pe voi. Sa Ie auzim
acum acestea, sa Ie facem precum trebuie, ca nu
cumva sa Ie auzim atunci : sa Ie auzim acum cu frica, ca
nu cumva sa Ie auzim atund cu osanda, zicandu ne :
Duce(i-vd de La mine; nu vii cunosc lJ're voi.,. (Math. 7,
23), niei atunci, zice, cand prorociati, scoteati dracii.
De sigur ca aici Ii da a intelege, ca adica ca
:,>i atunci aveau 0 vieata rea, fiindca la inceput harul' lu-
cra !?i prin eei nevrednici. Ca dad a luerat prin Balaam 1)
cu atat mai mult prin cei nevrednici, cu scop de a
tiga pe cei viitori. Dara daca nici semnele minunile
n-au putut , sa-i scape de osanda, cu atat mai mult inca
daca ar fi cineva in vr-o demnitate clericala, !?i ar ajunge
la cea mai inalta cinste; ca chi ar de ar lucra harul ' tn
-hirotonia lui, in celelalte pentru sprijinirea celor ce
au nevoie, acesta va auzi: niciodata nu te-am
nici chiar atunci dnd a lucrat in tine harul.
Vail dHi examinare nu va fi acolo asupra vieti curate,
ili cum aceasta prin sine este deajuns de a ne
duce intru imparatia cerurilor! Lipsind acea vieata cu-
rata, apoi cum tradeaza pe barbat, chiar de ar fi savar-
;;it mii de semne. ;;i minuni! Nimic eu atat
pe Dumnezeu, ca 0 viata buna. De md iubi/i, pe mino
zice,-nu spune doara veti face minunh-ci poruncile
mele ve/i Pdzi'/), ' Prietenii mei ve{i Ii" - nu
veti , scoate dracii - ci cdnd vet; jdzi cuvintele
mele, di.ei acelea sunt din darul lui Dumnezeu, pe d.nd
acestea odata cu daml lui Dumnezeu sunt din sargu-
inta noastr;t.
St1 ne sHim deci de a deveni lprietenii lui Dumnezeu,
lili sa nu ramanem du!?manii lui. Pururea Ie spunem ' acestea,
pururea Ie propovcduim voua noua, dara mai mult
nimic nu se vede, p(ntru careeu rna tem. fi voit
sa tac, ca nu cumva sa mt1resc mai mult primejdia, dici
auzind de multe ori un lucru cu to ate acestea nefa-
' I) A se vedea Capito 22. din Numere, unde se pe larg viata
-acestui f!,;.rmeciitor.
- 292
A d -I insamna a maniea pe Dumnezeu; ma tem e1,1
Cdn U , d' A I'b
de primejdia taeerei, ea sun.t ran U1t tn .s uJ a . cu,-
vantuJui .lui Dumnezeu, VOlesc a tacea. Ce vom
face, deci, ca sa ne mantuim? Sa ,a fapte
bune, pana cand avem timp, ::;a impart1m vlrtuttle noas-
tre, precum cultivatorii de pamant imp,art munca
lui. In luna aceasta de pilda sa stapalllm batJo-
cora mania nedreapta, sa ne punem noua in1?tne lege,. .
. , A'd ' AstXzi vom face cutare fapta buna , in luna cea
Zlcan, d , . , 1 1 a
lalta sa ne ' invatam a nu fi n1zbunaton, lara '?-a ta . uAn
alta virtute, '-adecasa ajugem la alta, intoemal ca t;il
vatarea leetiilor, retinand in minte pe eele 1?1
lnvatandpe altele din ,aceea A v?m aJunge
dispretuirea mal ,intal mam.le dela rapt
rea celor straine, apOl facand Ie
amestedim unele eu altele, adeca cu malll, ra-
pind, facand milostenie; dupa acea.sta alta
apoi la alta. $i mascaraciunea, ztce, fZ neb.u-
neasca, glumde proaste, nici sa. se zntru voz
(Efes. 5, 4). Acestea sa Ie faeem eael nu .
nici de eheltueala, niei de osteneh, IlICI de sudor.I, aJunge
de a voi numai, to ate se Nu trebUle a
hUori un drum indelungat, sau a trece 0 oemargt-
- nita ei de a ne sargui 1?i a avea a pune
frau' limbei. Batjocorile eele necuviincioase, manllle, pof-
tele eele absurde, dezmerdarea, luxul, pofta de aven, JU-
ramintele fal1?e, sau 1?i juramintele intr'una, sa Ie scoatem
din obiceiurile noastre. Daea in felul v?m
tiva pre noi in1?i-nc, smulgand spinii eel :;;1
aruncaod samanta eea cereasea, ne vom de bu-
natatile cele fagaduite - ea veO! .
acela, ne va pune in jlcOltl1e sale, ne .:;;1
de ve1?nieele bunatati. Carora fie a mVred?lCI, pnn
harnl filantropiea Domnului nostru Ilsus Chnstos, ca-
niia lmpreuna cu Tata !?i eu Sj. Duh, eade s.l.ava,
panirea cinstea, acum pururea in vecll veetlor
Amin.
- 293 -
OMILIA XXV
Prin credinta au adus Abraam I re Isaac, cand au
l ost ispitit, # precel unuL nascut aducea jert/a, carele
luase /dg aduintele, cd/fd care j" au zis : ca inftu Isaac sa
va numi fie saman/a, socotind ca puternic este - Dumnezeu
,:oi din morli a ' scuLa. Pentru aceia p e acela fi sp1'e pildct
i-au luat. (Cap. 11, 17-19).
Mare eu adevarat a fost eredinta lui Abraam, eel daca
pe timpul lui Avel, al lui Noe 1?i Enoh era lupta numai
de ratiune, trebuia a rationamentell'!
aici tnsa trebuia a covar1?i nu numai rationamentele ome-
nel?ti, ci ioca a ar:1ta 1?i altceva mai -mult, caci cel e ale lui
Dumnezeu se parea ca suntin lupta cu ele insa:;;i, ere-
-dint
a
adeca se gasea in lupta cu eredinta, porunca in
)upta cu fc1gaduinta. de pilda a zis: IeJi din pa-
mantul # din rudeniea ta, f t' din cas a tatalui tau,,si vina
in pamantuL ,care voiu arata tie (Fac, 12, 1), !?i ell to ate
aeestea ou i-a dat lui c1irooomie nici maear un pas in
acel pamant. Ai vazut Cum eele petrecute se luptau cu
fagaduinta? Iara1?i apoi zice: '4.cd intru Isaac se va ehema
/ie saman/a (lb. 21, 12) 1?i a erezut, iara alta data i-a
zis: mie pe aeesta , adeca pe cel ce urma
a umplea lumea tntreaga cu ,lui. Ai vazut lupta
lntre porunea fagaduinte? A poruncit cu totul din contra
celor fagaduite, nici ' nu 1?i -a pierdut cum-
pAtul aeel drept, nici n-a spus eil a fost i01?elat. Dara
voi, zice, niei aceasta nu 0 puteti spune ca adeca v-a
fagaduit tn schimb v a dat scarbe necazuri,
caci ceia ee v-a fagaduit aici! acelea face . Cum? In
IU1'ne, zice, necazuri ve/i avea Cel ce nu' fi va lua
crucea Ji sa'mi urmeze mie, nu este vrednic de mine
ce Ji-au ajtat sujletut sdu pierde-i-va pe el, Ji eel ce
ifi va pierde sujletul sdu p entru mine, ajlal-va p e e!",
( Math. 10, ;38), !?i fiecare dintru voi , care n u se
leapada de toata avutia sa, nu poate Ii 7('oticzt/ 11l elO,
ianll?i: inaintea Domnilor Ji a impdl a/i /or z)cti fi dUfi
pentru mine, cvraYma#i omului sunt casnicii l ui
(Luc. 14, 26. 33. Math. 10, 18. 36). Aeolo deci sunt
- 294-
cele ale lini!?tei. Pe timpul lui Abraam insa se petreeeau
eu totul din contra, caci i se poruncea. de a face contra
eelor fc1gaduite, nici a!?a el nu s-a tulburat, nu :;;i-a
pierdut !?i, n!ci n-a ca, a fost in
timp ee voi zice mmlC nu sufent1 mal mult de cat eele
, , I '
. fagaduite, !?i eu to ate acestea va, Ace a a auzlt
tot lucruri eontrare celor fagadmte, totm?! nu s-a tul-
burat ci facea totul ca fiind in conglasuire unele cu
altele: erau tn eonglasuire eu caci dadl
eontrare poate rationamentelor ,erau totU!iil in
eonglasuire cu credinta. Cum a!?a? ApOl aceasta ne-a
aratat-o noua apostolul, zieftnd: . Gandindu-ne
este Dumnezeu de a scuta # din mor{i , pnn
credint
a
, zice, prin' care a crezut, ca-i va d:lrui un
pe care nul avea) tot prin a erezut" ca va
:;;i pe eel jertfih, era, daca dm
mitra moarta 1?i imbatdiOlta, nemal fill1d m stare pentm
faeere de copii - omene1?te graiesc - s'ar fi 1(utut
. copil, ' care ar fi putut inviea dupa ce a fost
jertfit. Insa credinta trecuta pregatea pe cele vutoare.
cum cele bune erau lntfti, i,ara, cele ,grele la
urma, spre batranete, pe cand ,eu VOl, Zlce, se
eu totul din contra; cele grele posomorate sunt mHlt ,
cele bune la urma. ..)'. ,
Acestea sunt spuse eatra cel ce mdraznesc a spune ca:
dupa moarte ni-a fagaduit ceie bune; !?i ca ne-a
poate. Dara apostolul arata ca Dumnezeu , putermc
de a scula din morti; daca este putermc de a scula
:;;i din morti. aP?l nu mai incape nici 0 indoeala ca
da cele fagaduite. Abraam a erezut atatla
ani inaintea noastra, ca Dumnezeu este putermc de a
scula din morti, apoi cu atat mai mult trebuie sa credem
noL Ai vazut ca, precum am fost zis - moarte,a
intrat inca, deindata i-a atras spre invlerel, !?1
Ii a dus laatata cuno!?tinta, in cftt ca Jertfeau pana
pe copiii lor, cftnd Ii se poruncea, !?i pe aceia dela car!
de a umplea lumea intreaga, e!au gata de a-i
jertfi? Prin expresiunea: Dumnezeu a ispitit pe Abraam *
(Facerea 22, 1), altceva spnne, Ce anume oare? Nu
l?tiea poate Dumnezeu cil barbatul acesta era puterOlC'
- 295-
ineercat? Si de ee atunei I-a ispitit? Nu I-a incercat
ta sa afie,. cum n-ar fi !?tiut, ci ca sa arate altora I
sa invedereze tuturor barbatia acestui sMnt. Au aratat
aici, ca sa riu cH:ada ei ca fiind pa-
raslt
l
au. to ate acestea. Aici este :;;i nevoie chiar
d,e a pentru ca au multi cari ii alunga
zevlstUlesc, dara acolo ce nevoie era dea inventa is-
pite pc care el nn Ie ave a ? Aceasta ispita, deci, este in-
vederat, eel i s-a fc1cut din porunca lui Dumnezeu. Ca
daca alte ispi'te i se intamplau permitand Dumnezeu a-
ceasta insa i-a venit chiar din ponmca lui
. D.eci, ,daca ispitelor ii face atat de
ca chlar nefilnd mel 0 pricina Dumnezeu sa exerciteze
la lupUi pe .luptatorii sai, apoi ell atM mai mult trebuie
de a suferi nOI toate acestea eu barbatie. Cu mare em-
faza a zis aici: cP1in credinta a adus Abraam pre .Isaac
cand a lost ispitit'/J, ca n-a fost nici 0 alta cauza a ace-
lei proaduceri, de cat aceasta,
Dupa aceia cerceteaza cu aceast:l ideie.
Nu f>oate sa spuna eineva, zice, cc) ar fi avut un alt
ca ca aee.la sa se tmplineasca faga-
data, ea decl IOcuraJandu se in aceasta, a pro-
adus pe fiul sau Isaac, caci adaoga imediat: pre eel unul
nascut fl aducea jertfa
J
cd ce /uase jagdduintele. Dara
ce spui ca e unul-nascut? Ce insamna aceasta? Ismail
de unde a fost? iUnul-nascut numesc, zice, cu 'privire la
cuvc1ntu! de fagaduinth, deci de aceia a adaos expresi-
unea : unul-nascut, anHand ca in 'aeesta se vor implini
fagadUlntele date. Ciitra care S' a zis: ca intru Isaac se
va numi {iesaman{d) (Vers 18), adeca dintransul. Ai va-
zut cum se minuneaza de faptul petreeut eu Patriarhui?
A auzit spllnandu-:i-se: Intru Isaac se va nU1Jli tie se-
manta 't> I-a dus ca jeri fa.
Apoi ca sa nu creada eineva ca fiind desnadaiduit a
facut aeeasta, :;;i ca prin asemenea porunca a seos cre-
dinta aceea, ei sa eunoasca ea eu adevarat aici a fost
rezultatui eredintei, zice ca ave a acea eredinta, de:;;i
se parea ca se lupta cu dansa, jnsa nu se iupta, caci el
nu m;1sura puterea lui Dllmnezeu prin rationamente ome-
ci totul prin cred-inta. De aceia nici ca s-a sfiit a
-- 296 -
spune ea: <! Socotind cd ji din morti puternic erte Dum-
nezeu a-I invia ...
Drept aceia pre aceta inlru pildd I-a luat (Vers.
19),adeea in exemplu, in berbeeele pus inainte spre
jertfa. Cum Berbece1e acela fiind jertfit, Isaac a fost
mantuit, astfel ca I-a fost luat in locut berbecului, iara
pe aeesta jertfindu-l in locul aceluia. Acestea au fost
tipuri , unde eel jertfit cste Fiul' lui Dumnezeu. Dara tu
cat este de mare filantropia lui Dumnezeu.
Flindca urma a se da oamenilor un mare har, voind
a 0 face 'aceasta nll ca din gratie, ci ca datornic, prega-
pe intaiul om de da pe fiul sau pentru impli-
nirea poruncii lui Dumnezeu, ea sa nu se para cuiva'ca
a fost un lueru mare de a da pe FiuI sau, daca un
om mai inainte a fost faeut aeeasta; - ca sa riu se para
tn fine ca 0 face ea din har, ci ca din datorie. Ca pe
cari ii iubim, voim a Ii ' arata aceasta, voim 1n
timp ca sa se para, ca noi am primit mai intai ceva deia
dan!ilii; ca astfel totul sa Ii dam la urma ; ne mandrim
pentru ceia ce am luat dela mai mult chiar decat
pentru eeia ee am dat, !ili nu zicem ni ci odatil : aceasta '
Ii-am dat d aeeasta am primit dela Drept
aceia, zice) pu acela intru pilda I' a luat adeca in
forma de enigma - ca parabola a fost berbecul, sau 0
asemanare eu Isaac. Fiindca jertfa se pregiHise, Isaac
a fost jertfit prin intentiune, adeca prin vointa Patriarhu-
lui, de aceia Dumnezeu i l'a harazit.
1) Ai vazut, ca ceia ce pururea graierc, aceasta !ill aeum
se arata ?Cand noi yom cugdul nostru desavar-
yom dovedi ea dispretuim toate cele
atunci hi se vor harazi cele iara mai
inte nu, ca nu Cllmva fiind legati de ele cand Ie luam,
inca mai mult sa ne legam. . Desleaga te mai intai insuti
.de sciavie, zice, apoi vei primi, ca sa nu nici
de cum ca sclav, ci ca stapan. bogatii1e, l?i
vei fi bogat. slava, !ili vei fi sHlvit. Dispre-
tuie;.;t c razbunarile atund vei Dispre::"
atllnci 0 vei avea, ca astfel luand-o, mi
ca scla v sa 0 iai, ci ea libet. Ca precum se petrece eu
cop iii cei mici,caci cand copnul lucruri eopila-'
- 297
noi. eu multa graba Ie as cundcm- ca . de pilda
mingea, sau altceva de aeest fel - e<l nu cumva sa fie
!mpiedecat de ce!e trebuitoare; iara dind el Ie dispretu<
aceste a nu Ie mai atunci i Ie dam fadi:
grija, bine ea nu i se va intampla niei 0 vatamare
de ast.1 dat8, eaci pofh de ele n'a putut sa-l impiedice
deia ede trebuitoare, - tot !?i Dumnezeu ca.nd vede
ca. noi nu mai dorim nimic din cel e de aiei, ne tngaduie
la urma de a ne folosi de ele, noi at unei Ie avem ca
liberi !?i barbati iara nu ca copii.
Cum eil atunei dod dispretuim razbunarile
noi 3tunci cu adevarat, aeeasta se poate vedea
din urmiHoarele cuvinte ale Mantuitorului: De jlamanze-
jte ' vriijmaJul tiiu, dii-i lui pane j de fmiitcazii adapd-I pre
eh> -!?i mai departe adaoga: ca aceasta jdcand, ca1"iJUni
de foc griimddef/i pe caput lui , (Rom. ' 12, 20). Dease-
menea, ca 0 dovada ea eel . ee averile, aeela
toemai 0 ni stau de fapi cuvintele lui Christos,
care zice: Tot care a ldsat casa, sall; Irati) sau surori,
sau tatd, sau mamii .... , insulit va lutz, viea/a vefnica
va mOfteni (Math. 19, _29). Ca dovada apoi ca cel ce
slava, ' atunei tocmai 0 va a vea, asculta ia-
nl!?i pe Christos ce spune: Care diJZ.'re voi va vrea sa fie
maimare, sii fie voud slugii J !?i cel ce se sme-
reJte, acela sd va iniilta. (Ibid. 23, 12) Ce spui? Dad\
voiu adapa pe du,?man, atunci 11 voiu pedepsi ? Daca voiu
Hlsa averile, atunei Ie voiu avea? Daca rna voiu smeri pe
sine'mi, atund vob fi inalt? cDa I zice, caci astfel este
puterea mea, ca prin ceJe contrare sa se invedereze cele
contrare; sunt indamanatec a nascoci mij-
loaeede izbutire, sa nu te temi: Natura luerurilor urmeaza
vointei mele, nu eu urmez naturei. Eu toate Ie lucrez,
toate Ie pun in mil?care, nici de cum nu sunt eu purtat
de aeelea. De aeeiaeu Ie pot chiar stramuta trans-
torma dupa vointa. $i ce te minunezi daca se petree in
acestea astfel de lucruri ? Caci in to ate celelalte
vei gasi. Daca de pi Ida vei nedreptati, vei fi. nedrep-
tatit ; daca il?-sa vei fi. nedreptatit , nu tu ai fost nedrep-
. ') Parte.. lIl oraZ.l. eel ce cel e piimante\,ti, mar mult inca Ie
ca\'tigii. Contra lli di milosteoia lor nu este primitli. (Veron).
- 298. -
tatit. eel ee iube#e nedreptatea, zice, urafte sujletul sau t
(Ps. 10, 5). Ai vazut ca daca pe altul, sin-
gur te nedreptate!?te? De aceia Pavel zice: Pentru
ce mai bine nu suferi/i strambdtatea (1. Cor. 6, 7) ?Ai
vazut ca nu aceasta iosamoa a fi . nedreptatit? Caod ai
batjocorit pe cineva, atunci te-ai batjocorit. $i aceasta 0
multi 10 parte, ca de pilda cand zic intre
vaiu tinea minte de acum: sa nu te batjocore:;;ti pe
sine-ti. De ce? Fiindca este 0 mare deosebire intre tine
!?i acela; caci ori cat l-ai grai de rau, el 0 va cons i-
dera ca slava sa.
Aceasta sa 0 cugetam In toate, i?i yom deveni mai
presus de batjocori. $i cum eu va voiu spaoe-o,
Daca noi avem vre-o lupta contra chiar a aceluia ce poarta
purpura imparateasca, apoi a-I batjoco'ri pe aceia, noi 0
credem ca 1;li cum ne-am batjocorit pe noi eac.i
batjoeorindu-l pe el, ne-am batjocorit pe noi, adeca.ne-am
facqt vrednici de acele b';ltjocori. Ce spui? Fii?1d ceta-
. teanul ceruIui, avand fitosofia cea de sus, tu te bat-
la fel eu eel ce ebgeta la cele ? Chiar
de ai mii de averi, chiar de ai fi in cea mai
inalta stapanirc, inca nu'ti binele tau. Sa nu te
pe sine-ti, batjocorindu-Ipe aceta. Pe. tine
cruta-te, nu pe acela Pe tine te iara nu pe
acela. Oare nu este chiar un proverb de felul acesta,
care zice: cel ce pe sine, se CI,l
drept cuvant caci nu pe acela il ci pre sine
singur.
Asculta ce spune un intelept: Fiule
J
intru Mandele
mare1te sujletul tau, da lui cinste dupa '{.Iredniciea lui.
(Sirah, 10, 31). Dara ce lnsamna dupd vredtticiea {ub ?
Daca a furat, zice, pentru pofta avaritiei tu sa nu furi;
daca a batjocorit, tu sa nu Spune-mi te
rog: daca un sarac ar lua din eurtea casei tale lut arun-
eat, oare pentru aceasta ai chema tn judecata pe acela?
Nici de cum. $i de ceoare? Pentru ca sa nu te batjo-
eore:;;ti singur, ea nu cumva toti sa te invinovatasca.
Aceasta se petreee acum, di.d sarac este bogatul, !?i
eu cat sa. mai mult, cu,at<1t mai mult sufere
de adevarata saracie. Lut este !j>i aurul, aruncat incurte)
- 299-
iara nu in casa ta, caei casa ta este eerul. Pentm aeeasta,
ded, ai cere oare judeeata, nu te-ar iovinovati cetatenii
cei de sus? Oare nu te vor scoate pe tint. din patria lor,
pe tine cel atat de injosit, atat de batjocorit, tn d.t
pentru putin lutai fost In stare a ,te f<izboi? Dadi. lu-
mea ar fi fost a ta, acela ti I-ar fi luat, ar fi trebuit
a ti se intoarce. N u ca daea ai a yea inzecita In mea
aeeasta, 1;>i chiar insutita, ba de doua ori insutita .
inmiita, totw;;i nu este nici a miea parte din bunurile cele
din ceruri? Deei, eel ce admira pe eele de aici, le-a dis-
pretuit pe cele de acolo, daca Ie crede pe acestea demne
de bagat in sarna, de sunt atat de departe de aeelea;
sau mai bine zis, nici nu va putea admira pe aeelea, caci
cum ar putea sa Ie admire, filnd oare. cum ca smintit
dupa aceste de aici?
Sa taiem, deci, fuuile ce ne cad astfel sunt
to ate lucrurile Pana cand vom cauta cu pri-
virea in jos? Pana cand oare ne nom zavistui unii pe
altii, ca fiarele cele salbatece, ca $i mai bine zis
harele nu se urasc unele pe altele fiind de neam,
ci numai pe eele straioe, ca de pilda, ursul nu pe
alt urs, niel pc 'alt !?arpe, sfiindl.l-se zlcand de
neamul sau; tu care ai mii de privilegii impreuna eu
cel de acela-;;i neam; fiinta logica, care pe Dum-
nezeu, eare ai putere de natura ca dansul, care
consangen aceleea!;ii naturi cadansul, pe
acesta zic, il rapui, incurci in mii de rale. $i ce va
sa zica, daca poate n'ai bagat intra.nsul sabia, sau nu
ti-ai mana ta eea dreapta in grumazul lui? Faci
multe altele inca mult mai rale, caci it incunjori de mii
de necazuri, pe dnd daca ai fi facut cel putin n sIo-
bozai de griji, iara acum il inconjuri eu saracia, cu seta-
via, eli desnadajduirea multe alte pacate.
Acestea Ie spun, nu voiu lnceta de alespune, nu
doara indemnandu-va de a face de acestea, nici de a
la un pacat mai mic ca acela, ci de a va tncuraja
l
ca nu cumva sa fiti la raspundere. Cel ee ia hrana
eea de lipsa, este ea eel ee omoara pe aproapele sou
(Sirah 34, 24), zice. Sa stapanim deci manile noastre, d
rog, sau mai bine zis sa nu Ie stapanim de Ioe, d ind
- 300
sa Ie intindembine, nu spre a hrapi avutul altuia, ci spre
e!eimosina. Sa nu avem mana seaca 1?i fara rod, caci daca
mana care nu face milostenie este uscata, apoi cea care
inca i?i hrape1?te . este spurcata necurata. Nimeni deci
sa nu manance cu astfe! de mani, caci aceasta este
ca 0 insulta pentru cei chemati. Caci spune-mi te rog:
daca cineva ne-ar chema intr'o casamare straiucita, i?i
ne-ar pune la masa pe tapete moa!e pe
cenpfuri .cusute eu fire de aur, !?i ne.-ar pune inainte 0
multime de slugi, apoi aducandu ne talgere de aur ar-
gint, pline eu multe bucate pretioase de tot feluI, ne-ar
sili ca sa mancam; - apoi oare I-am putea noi suferi pe
acela eu manile. pline :.!e murdarie, inca sa stea cu noi
la [{Jasa? Oare ar putea cineva suferi 0 astfel de pe-
deapsa,i?i oare nu ar cGnsidera faptul ca 0 insulta? Eu
cred ca da, imediat am pJeca de acolo. Acum insa
nu vezi numai manile pline de murdarie, ci chiar 1n-
bucatele, nu fugi, nu certi, ci dad\. poate
este in vr'o stapanire sau autoritate, iti inchipui ca e mare
lucru, pierzi sufletul saturandu-te eu de acestea.
Avai-itia, iubitilor, este mai rea decat orice murdarie,
caci sufletul it spurca, iara nu trupul, tace eu ane-
voie de spalat de curatit. Tu 10sa vazand pe eel che-
mat ta cina plin de asemenea murdarie,. avand manjite
manile fata murdarind pan a casa bucatele,
masa pe care sunt puse (dici toate acelea sunt mai ne-
curate mai murdare decat baligaiul de vita), inca stai
pe loc ca cum pare ca ti ar face cinste, ca cum
ai voi sa te dezmerzi, inca nu te departezi? Si nici de
Pavel nu te care daca ingaduie eelor ce voiesc a
manca prin easele Elini!or, nu- i lasa tnsa ca sa se dUdl
pe la mesele avarilor. Daed vre-unuL nutitindu-se irate
va Ii eurvar, sau laeom
J
sau slujitor idolilor, ... eu unul ea
aeesta niei sd manea/i (I, Cor. 5, ]]), zice. Sub numele
de {rate de aici el intelege pe tot credineiosul, iara
nu numai pe-eel singuratec, sall pe monah. Caci ce anume
face fditiea? Baia care poate face pe cineva
de a numi tat a pe Dumnezeu. ca catihumenul chiar
de ar fi singuratec, totui?i nu estefrate, tn timp ee cre-
dineiosul chiar din 'lume de ar fi, este frate . Daed vre-
- 30L
unul numindu-se (rate, zice, va Ii eurvar sau faeom
. , J
sau slu.jitor idolilor ..... cu umtl ea acesta niei sa. mancafi.
Dara pe atunci niei urmll nu era de vieata singurateca,
sau . deci fericitul Pavel toate acestea Ie spu-
nea din lume. Daed vre-unul numindu-se
/rate, va Ii CU1var, sau laeom, sau slujitor idoLiLor..... eu
unul ca acesta nici sit manea/i , zice. Nu tot a!?a insa
zice, fiind yorba de Elini, ins<'1 ce? lard de va chiamd
pre voi eineva din cei neeredinciofi, fi voi/i sd merge/i,
tot ee se pune inaintea voastrd sd manea/i, nimic. cetcand
pentru ftiin/ih (1. Cor. 10, 27).
Vail Cata exactitate! Noi insa nu numai ca nu ocolim
pe cei betivi, ci chiar ne ' ducf"rp prin casele lor, i?i ma.n-
cam pe la mesele lor. De aceia totul s'a rasturnat pe
dos, totul este contuz, totul este pierdut. Caci spune-mi
te rog: dacll unul din acet;>tiia te-ar chema la 0 masa
pregMita, pe tine eel crezut . de sarac umilit, apoi 'ar
auzi din gura ta ca "de oarfce bucatele puse inainte
sunt fructul lacomiei, apoi eu nu primesc a mi spurca su-
nu s'ar rusina acela? Nu s'ar sill de tine?
Aceasta ar fi deajuns de a indrepta de a face pe acela
ca sa se planga pe sine singur pentru bogatia lui, ianl
pe tine sa te admire pentru sadicia ta, de vremece
s'a vazut pe sine atat de dispretuit de tine. Data noi
am devenit robii oameniior, nu din ce cauz.;:; ,
Pavel striga intr' una: Nu 'lid faee/i robi oammilor (Ibid.
7, 23). Cum oare ne-am fileut robi oamenilor? Fiindca
mai intai ne-am facut robi pantecelui robi ai avarilor ai
. , ,
slavei, $i ai tuturor eelorlalte. Ne-am tradat libertatea,
pe care ne-a harazit-o nou<\ Christos. Dara ce se intam-
pia cu celce devine rob? Spune-mi. Aseulta pe Christos,
care zice: Jard robu.L nu rdmdne in card in veac (loan
8, 35). Ai aici 0 sentinta absolut<'1, ea nici-odata nu intra
el in imparatiea cerurilor, -caei sub denumireade If.. easa
aceia se intelege. in easa tatdlui meu, zice. multe loca,-
Juri sun! (Ibid. 14, 2). Oed robul nu ramane In easa
in veac, iara eel ce nu ramane in casa In veac, nlmane
in gheena in veac, neavand vre-o mfmgaere undeva.
$i lucrurile au ajuns la ata.ta stricileiune, in cat ca din
rapiri sa se faca pana milostenii, sa se primeasca pe
- 302-
multi pe la mese. De . aceiaa scazut indra:zneala noastra,
!j>inici ea putem certa pe cineva. Cu toate acestea ma-
car de acurn' dadl neam departa de vatamarea ee ne vine
de aiei. Deei, voi cad va tavaliti in moeirla aceasta, in-
cetati eu 0 astfel de vatarnare, $i fugiti de ni!j>te astfel
de ospete, ea macar de acum sa imblanzim pe Dumne-
zeu, !j>i sa ne invrednieim bunatatilor eel or fagilduite. Ca-
rora fie a ne invrednici eu totii, prin harul filantro-
pia ' Domnului nostru . Iisus Christos, caruia impreuna eu
Tatal \ !?i en Sf. Duh, se euvine slava, stapanirea !;'i
acurn pururea, !j>i in . vecii Veeilor. Amin.
DMILIAXXVI
c Prin credin/d penirt! cele viitoare a binecuva11tat Isaac pre
Jacob fi pre Jsav. Prin credintd lacob murind, pre jiecare
din jiii lut losif a binecuvantat, fi s' a inchinat la varful
tOiagului lui. P.rin credintd losif mutind, a facut pome-
nire pentru iefirea liilor lui brail, fi pentru oasele sale
a poroncit (Cap. 11, 20-22).
Amin grdiesc voud cd multi Proroci fi dreNi au dorit
sd vazd cele ce vede/i voi, # n' au vdzut, fi sd' auzd
ce auzi/i, fi tt' au auzit." (Math. 13, 17), zice. dara
toate' cele viitoare Ie au eei drep}i? Ba inca foarte
mult. Ca dac;1 pentru slabiciunea celor cc nu puteau a-I
primi, Fiul nu se descoperise inca, celor ce stra:-
luceau prin virtuti cu drept cuvant el se descoperise.
Aceasta 0 spune !;'i Pavel, ca ('ele viitoare Ie au
aceia, adeca invierea lui Christos. Deci , sau ca aceasta
'0 spune,-sau ca prin expresiunea Prin credin(a pentru
cele viitoarc nu de veacul viitor, ci pentru cele
viitoare de aici, - caci daca n-ar fi fost cum s'ar fi
putut ca un om ce se g;1sea pe pam ant strain sa. dea
astfel de binecuvantari? $i cum iara!;>i s a bucurat de
binecuvantare, :;;i totu!?i luat-o? Ai V3zut ca ceia ce
am fost spus pentru Abraarn se poate spune !;'i pentru
Iacov, ca adeca nus'a bucurat de binecuvantare, ci cele
ale binecuvantarei sau implinit cu urma!;'ii lui; el insa s'a
'- 303 - .
bucurat de eele viitoare? de vreme ce gasim pe fratele
sau mai mult folosit rnai multumit de cat dansul. Cad
el petre cut tot timpul vietel sale In robie, in m unca
pe simbrie, in primejdii,in curse, !;>i deeeptii, in frica,
candFaraon I-a intrebat, el a raspuns: Putine fi rete
au fost zilele ani/or vie/ei mele (Facere47, 9), - iara
acela in Jini!lte !;'i in mare sUipanire de sine, dupa aceia
a fost ehiar grozav fata de fratele sau Iacov. Deci unde
!?i cand sau implinit acele binecuvanUiri, daca nu in
viitor?
Ai vazut deei, cum cei rai inca dela inceput sau bucurat
de cele de aici, ian1 eei buni din contra? Nu toti de sigur
, ,
caei iata de pilda Abraam a fost drept, !li s'a bucurat !?i
de cele de aici, afara numai ca cu mare necaz \li m ulte
isp;te - ca doar. numai bogatie avea, pe cand celelalte
toate erau incarcate cu scarbe !;'i necazuri. Nu se 'poate
ca cel drept sa nu fie nedi.jit, chiar de ar fi boaat,
caci dnd voie!;'te a fi nedrepHitit, sau a suferi
rele, va fi nevoie de a fi necajit, a\la ca oricat s'aT. bucura
de averi, el totu
9
i nu va fi fara suparari. De ce? Pentru
ca gasqte in scarbe !?i necazuri. $i daca chiar pe
atunci dreptii erau in sdhbe nec:azuri, apoi cu atat
mai mult astazi. credinta pentru cele viitoare, zice,
a binecuvantat Isaac pe lacov, fi pre lsav Isav era
mai mare, eu toate acestea pentru virtute a pus inainte
pe Iacov. Ai vazut ce fel este credinta? Ca de unde
cum se fagaduia fiilor atMea bunuri, daca nu de la cre-
dinta in DUli1nezeu?
Prin credintd lacov, murind, pre jiecare din .fiii lui
losif a binecuvantat - aici trebuie a se pune to ate bine-
cuvantarile,ca astfel !;'i credinta, prorociea lui sa se
faca invederata - fi s-a inchinat la varful toiagului lui.
Aici, zice, nu numai cil a spus, ci inca at at de mult se
incuraja pentru cele viitoare, tn cat ca a aratat aceasta
eu fapta. Caci a se scula un alt imparat din
EfraiA, de aceia zice : fi s-a inchinat la varful toiagu/ui
lui, adeca cil batran fiind deja, el s-a inchinat
Jui losif, invederand prin aceasta viitoarea inchinare a .
tntregului popor. Aceasta de sigurca s'a petrecut deja
' cu frarii sai, cari i s'au inchinat, dar<1 urma inca a se
- 304-
petreee dupaaeeia eu eele zece semintii. Ai
cum eele ce urmau a se petrece, el le-a prevazut? Ai
cAta CAt de mult credeau in celeviitoare?
pe dnd unele sunt dovada unei - vorbesc
de eele de aid - a unor patimiri, fara a avea in seh.imb
ceva bun, ea de pilda eele petrecute eu Abraam eli
Avel- celelalte ca credinta in Dumnezeu, ca rasplata
binel'ui, cum s'a 'petrecut eu Noe, sunt dovada eredintei.
Cad credinta este de mplte felori j ea este rasplata,
!?i ca nu trebue a a!?tepta rasplata pentru
:;;i ca trebue a te lupta mai 'nainte de premll-
lor. Deei eele eu privire la Iosif sunt numal ale ere-
dintei. Cand a fagaduit lui Abraam ." VO.iu da.
tie semin/iei tale pamantul acesta a auzlt 10Slf, de!?l
era in tara straina, nu a v;1zut niciodata implinindu-se
acea fagaduintc1, totu:;;i nici n? s'.a ci
atAt de mult a erezut, ca a vorblt de lef?lre, ba chlar
a poroncit f?i de oasele lui cum !?i sa se ..
nu Flumai el a crezut, ci inca pe alt
H
1- a adus
lei credinta. De aceia ca pururea sa-f?i
aminte de iel?irealor de aeolo. Caci nici n'ar fi
el cele cu privire 1a oasele sale, daca n'ar 1 fost convlOs
de lor din Egipe.t, . 1.
atunci dmd uniia zic: lata ca eel drept
1
s au lOgnJlt
de morminte noi Ii nlspundem, ea de aceia numai, :;;i
nid de cum pentru altceva, 1ind'ca f?tiau Hd a
nului este pdmantuL plinir-ea lui,;. Dansul care a trait
in atata filosofie, nu se poate crede ca n'a aceasta;
dansu\ care a trait toata vierlta in Egipet, ar fi putut,
daca ar fi voit, a se 1ntoarce a nu_ se $i ?adi
oasele tata\ui sau le-a dus acolo, de ee a porooelt ca
oaseJe saJe sa se aduea de acoJo? De ee,. zic, daca
nu ar fi mai dinainte. Dara ce? Spune-mt: oare nlJ
$i oaseJe lui Moisi nu au ramas in pamant strain ? Nu
ale lui Aaron, ale lui Daniil, ale lui. Despre
cele ale eelor mai multi dintre Apostol! nu unde se
gasesc. Ca daca mormintele lui Petru, Pavel, loan Thoma
sunt ale eelor mai multi, nn sunt de loc cunoscute.
Dan! noi de putin nu ne imputinam pentru aceast.aj
dici ori un de am 1 ca al Domnutuieste
305 -
pamantul plinirea lui?;. Numai de cat ea ceia ce tre-
buie a se intampla, se va intampla. A se intrista cineva
jnsa, a boci pe cei aceasta vine din imputinare
mieime de suflet. . .
Prin credintd Moisz cand s-a ndscut, trei Zuni a lost
ascuns de Pdrin{ii (Vers. 23). Ai vazut, ea aici cele
dupa moarte Ie nadajduiau a se implini pe pamant ?
$1 multe s-au intamplat dupa moartea lor, ian} aeeasta
pentru cei ce zic ea dupa moarte se petree acestea eu
de care nu s-au invrednicit fiind in vieata, niei
nu credeau a fi dupa moarte. Si n-a zis Iosif: Nu mi-a
dat pamaotu1 dnd am fost 'in niei tatc11ui meu
niei bunicului meu, a earuia virtute' trebuia a fi Iuata
seama cu mila; $i pe cei rai sa-i invrednieeasca de lu-
cruri, cle care nu i-a invrednicit pe aeeia? Nimic din
acestea n-a spus, ci toate Ie-a invins Je-a eu
credinta.
A spus de Avel, de Noe, de Abraam, de Isaac, de
1acov, de Iosif, de toti acei slaviti minunati. ma-
mangaierea, aducand yorba de persoane ordinare.
Caei a pc1timi astfcl de rele persoane miracu10ase, nu este
nimic de mi rare, sau a se arata inferiori ins a a
se arata inferiori eelor ordinari, aeeasta de sigur ca
este grozav. Si incepe eu lui Moisi, oameni ne-
insemnati, cari n-au avut nimie din eele ce a avut fiul lor.
De aceia in trecerea timpu\ui el zica' nd ciu-
datenia, $i in;;ira pana ;;i femei curve $i vaduve zicand :
.: Prin credin/d RaaL
l
curva n a pierit impreu1ld . Ot cei
neascu!tdtori, jJri1Jlind iscoadele ell p aco. SI nu numai ras-
plata credintei 0 pune, ci ;;i a ca de pilda
pe timpul lui Noe. Dara este t rebuitor a spune despre
parinti lui Moisi. Faraon a poruncit ca ::.a se omoare toti
copiii de barbateasca, $i nirneni n- a scapat de pri-
mejdie Deci cum de unde aceia ca sa scape
pe copilu1 lor? De la lor. Care credinta? L au
vdzut prune frumos zice. privirea lui i-a atras la
credinta: Astlel ca chiar mare a fost harul ce
s-a revars at aSllpra acestui drept, ceia ce a fost luerul
lui Dumnezeu, iara nu al naturei. C:lci gandeste te bine,
Indata ce s-a nascut pruncut s-a aratat frumos, iara nu
20
- 306-
slut. Dad!. aceasta de un de a provenit? Nn de Ja natura,
ci dela harul lui Dumnezeu, care pana pc acea femeie
barbara egipteanea a mi;;cat. 0, ineM ca Ja tras din apa,
J-a smuneit ;;i la reintremat,-de9i credinta nu avea poate
locu! in asemene imprejurari, fiindea ce s-ar fi putut crede
din 'lederea chipu!ui lui? Dara voi, zice, credeti din
fapte, avand mnIte dovezi de credinta la lndema.na, fiind-
ca atund cand a.ti rabdat pana ?i rapirea avenlor voa-
stre cu bucurie, multe de acest fel, a fost rezultatul
credint
ei
9i al rabdarei. Dara fiindca 9i cre-
zut, insa in orma s-au imputinat, arata ca creJmta a-
celora se intindea foane departe, ca de credint
a

lui Avraam, de?i faptele pareau ca se ciocnesc tntre dan-
sele. $i 1ZU s-au temut, zice, deporunca
aceia era deja in lucrare, ian19i. . (cred:nt
a
)
era in af?teptare. Aceasta era a panntllor lUI j dara el
(Moisi) riimie n-a introdus. _.
Dupa aceia iara?i Ie pune ioainte un exemplu proprm
al lor. Prin credin/a, zice, Moisi mare /dcandu-se, s-a
lepadat a se lzumi feci or jdei lui Faraon, ti:ai bine al:-
f?and a Pdtimi CIt poporul lui Dumnezeu, decaf.a (wea Pfa-
area pdcatului cea Mai mare boga/le socoltnd
a Ii, de cat visteriile Egipetufui, ocara lui Chris/os, - cd
se uitd fa rdspldtiro (Vers. 24-26). Este ca ?I cum ar
TI spus: <tNimeni dintre voi n-ar fi lasat palatele impara-
9
i
inca palate stralucite, niet. ast fd
niei daca ar fi fiul imparatului, nu I-ar dlspret
Ul
pe
acela atata, precum a facut lVloisi. cum ca nn a pi'i-
rasit palatul cum s-ar intampla, a invederat-o zicand
<'s-a lepiidat adica a ural, a dispretuit (U sC./irbd, cael
fiind vorba de imparatia cerurilor, era de pnsos de a
admira palatul imparatesc sau imparatia Egipetuilli.
cat de minunat a insemnat-o Pavel: caCI
n-a zis ca a soeotit eerul 0 mai mare bogat1e de cat te-
zaurile Egipetului, sau cete din ceruri, tosa ce ?
lui Christos , zice. A fi ocarat pentru Christos, a socoht-o
,ca ceva mai bun de cat a fi astfef, iara aceasta
prin sine a fost 0 rasplaUi. .
<t Mai bine alegand, zice, a patimi cu poporul fUl Dum-
.nezeu. Voi, zice, patimiti pentruvoi iara acela
- 307-
.:a ales a patimi peotruClltii, 9i cu buna voea sa s'a aruncat
intr'atatea primejdii, de era eu putinta de a fi cinstit
!?i temut, de a se bucura de bunuri. De cat a avea
pliicerea pacatului cea trecatoarer., zice. Prin expresiunea:
pacatufui de aici, el lntelege faptul de a ou voi ca sa
patimeasca cineva eu altii; o.ceasta a numit-o pacat. Deci,
daca a nu patimi eu a\tii el a crezut-o ca pi'icat, a poi a
patimieste un mare bine, la care din palatelf" imparate?ti
s'a aruncat pe sine.
Acestea Ie-a facut Moisi, prevazfmd lucruri mari. Mai
mare bogd/ie socotind a ji, de cat 'UistieriiLe Egipetului.
Dara oare ee inseamni'i ocara lui Christos? Adeca a
fi ocara.ti astfel, precurn sunteti voi, sau ca a suferit
ocara pe care a sllferit-o Christos, mai ales atuncicand
a fost batjocorit pentru peatra din pustie, din care a seos
apa, iara peatra era Christos (1. Corint. 10. 4) zlce.
Dara cum cfmd este oeara lui Christos? Cand dis-
pretuirn eele parintqti, sau patimind rele, fugim de Dum-
nezeu. Era deci firesc ca 9i el (Moisi) sa fie o:arat, cand
a auzit: Au doard lwei sa md ucizi tu, precum ai ucis
pre Egiptean (Exod, 2, 14)? Aceasta este oeara lui
Christos, ca pana la 9i pana la cea de pe urma
rasuflare sa patimeasca rele, precum el era oearat,
cand auzia spunandu-i-se : Dacd tu liul lui Dum-
nezeu't (Math. 27, 40) de cei ce'l rastignise, de cei de
aceta?i neam. Aceasta este ocara lui Christos, eand cineva
este ocarat de ai sai, cand cineva patime?te de la cei
carora Ii-a facut bine, precum!;'i el a patimit de la cei
ce avusese bine facfri de la dansul.
Aici Ie a ridicat mOlalnl, aratand ca Christos a pa-
timit acestea, Moisi, doua fete slavite. Astfel ca ocara
aceasta este, mai mult a lui Christos, de cat a lui Moisi,
fiindca le-a suferit acestea de la ai Nici el insa n-a
slobozit trasnete din ceriu, nici acesta, ci le-a sulcrit
toate, 10 tirnp ce eei de fata cli'itinau eu capetele lor.
Deci, fiindca era natural ca sa auda de acestea, sa
doreasca rasplata, zice ca 9i Christos ?i Moisi au patimit
de aeestea. A9a dara lini!;'tea, sau mai bine zis molieiu-
nea, este a pacatuilli , in timp ee a fi oearat este a lui Chris-
tos. Deci, ee Ocara lui Christos, sau moliciunea ?
- 308-
",Prin credilz(a a 'dsat Egipetul, ne-temandu-se de, urgi,:
i1ll pdratului, cd pre eel nevdzut ca cum I-ar Ii
aftepta (Vers. 27). Ce spui? ca nu s'a temut? $1
Scriptura spune, ca auzind s'a tem.ut ca :;;I-a dlpatat
maotuirea prin fuga, l?i ca sa ascuns, lara\ca aceasta
el a devenit cuprins de 0 frica mare. losa tu fil cu ?a-
gare de seama la cele ce Zlce,
de urgiea impdratului de alCl, zls.a fata de ce
urmau a se petrece. Astfel ca $1 a fugl era tot dlO cre-
dinta. De ce n-a raT-as? zici tu. Pentru ca nu cumva sa
se 'arunce pe sine singur intr'o primejdie Caci. a'
se asvarli in mijlocul primejdiilor este a UOUla care m-
cearca oare cum, adeca ispite!?te zice: sa vad,. daca
rna va mantui Dumnezeu. Aceasta a spus-o dlavolul
lui Christbs: Aruncatc pre sine-(i jos (Math. 4, 6!.
Ai vazut dara ca a searunca cineva pe sine in pn-
mejdii fara nici un tolos, cum a ispiti sa
il va sd'tpa Dumnezeu, este lucru ? A.mal
in fruntea lor, deci, nu mai era cu putlOta, IOtru cat eel
ce primesc bine faceri de la el, se aratau atat de
cunoscatori, deci a mai sta acolo era ceva prostesc
de prisos. Dara toate acestea s'au petrecut, pentru ca
pre cel nevazut il a:;;tepta "a cum l-ar fi vazut. .
1) Deci daca noi vedem intr'una pe Dumnezeu cu
noastra, daca pururea il avem 1n cugetul nostru, toate ill
se vor parea lesnicioase, toate u.!?oare, 'pe. toate Ie vom
suteri cu w?urinta, vom deveOl supenon
ee ne inconjoara. Ca daca eineva vazand pe cel de
dansul sau ehiar aducandu aminte de el, I se
inalt
a
'sufletul, iara cugetul i se ridica, 9i pe toate. poarta
cu U$
urin
t5. aducandu-;;i aminte cu placere, -.- apol cel.ce
are 111 cugetul sau pe Dumnezeu care mbl: cu aae-
VM;i ' isi aduce