Sunteți pe pagina 1din 252

CUMENTARlll!

SAD

EXPLIGAREA EPISTOLEI CATR! ROMANI


A celui intru sfinti Parintelui nostru

lOAN CHRISOSTOM
Archiepiscopul Constantinopolei

Traducere din limba eliIia, editia de Oxonia, 1849


DE

Archim. Tlleodosie Athanasiu


~gUlirnnul

M-Re.i Ikeoitlta Mare din Roman

BUCURE;;TI
lHelierele gratlce 30CE.C ~ COo, Societate anonima
59, STRADA BERZEI, 59

1906

c 0 ME N TAR I I LE
SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA ROMANI


A celai intra
sfin~i

pa.rintelui nostru

IOAN

CHRISOSTOl\1:

Archiepis,' oPlil Conslantinopolei

OMILIA

Auzind necontenit cetindu-se epistolele fericitului Pavel, de doua ori pe fiecare sc'iptamana, de muIte ori ,;,i de tl'ci ori r;;i de patru ori, rand sa vir:;:;im pomenirea :::finti1ol' l11ucenici, rna bucur de sigur ca ma incant de tr;lmbit.a spirituala a acestui fericit, salt 9i ma incalZ('sc eu pofta, cunoscand glasul cel iubit mie, 9i mi-l inchipuiu pc dansul ca fiind de fata, $i pare (~ il "act conversand, - insa sunt trist 9i amarit pe de alta parte, ca pc barbatul acesta nu tot.i H cunosc precum trebue a-I cunoa9te, ba lnca sunt multi cari se gasesc intr'o astfe! de necuno;;tinta de dansul, in cat nu 9tiu in mod ex;:tct nici macar numarul epistolelor lui. Accasta de sigur ca nu provine de la ignoranta" ci de acolo ca nu voesc a vorbi incontinuu de acest feric.it. Pcntru ca nici noi nu 9tim, daca 9tim ceva, prin talentul !7i fineta inteligentei, ci pentru ca incontinuu ne tinem de barbat !7i-l iubim multo Cei ce iubesc cu afi Y{~rat, $tiu cele ale iubitilor mai inainte de toti, ~ au grija de dan$ii, cecace $i fericitul acesta ~and.

OM ILIA I

OMILlA I

tra Corintheni, sunt trimise inaintea ace~tia. lara aceasta sepoat.e vedea de la finea 8pistolei de fata, unde scriind zice :"Iara acum merg in Ierusalim slujind sfin-

"Precum irni este mie ell dreptate aceasta a cugeta pentru voi toti, pentruca va am eu pre "\roi in inima, ~i in legaturile mele, ~i in raspunsul ~i adeverirea evangheliei" .
Filipenilo1' (eap. 1, 7) Ii zicea:

Astfeliu, ded,:;;i voi ati Guno~te daca ati vOl sa fiti eu ba~are de sama in cetire, ~i n'ati avea nevoe de nimeni, caci nehlincinos este cuvantul lui Christos, care a zis: "Cautati $i veti afia, bateti ~i se va des. chide voua" (Math. 7, 7). Dara fiindea cei mai multi ~i-au luat asupra-::;;i grija de femee, de cre9terea copiilo1' 9i ingrijirea de casa,9i de a.ceia nici nu ar sufer! ca sa so . eledee la 0 astfeliu de osteneala obositoare, apoi eel putinmi9cati-va spre a lua cele adunate de altii, punand macar atata 0sardie in ascultarea celor spuse, pecata 0 puneti in st1'angerea banilor. ~i de $i poate ca e uricios de a COl'O de la voi numai atata, totu:;;i este placut daea va doda!i eu osardio. cad de la neeuno9tinf,a sfintelor scripturi izvorfi.se mii de rele ; de aici a rasarit ba1jocura eea mare a e1'osurilor', deaici viata ne'ngrijita, de aici necazu1'ile eele fara folos. Dupre cum eei Jipsiti de lumina nu ar putea pa9i la sigur, tot c~ ~i cei ce nu se uita la raza sfintelor scriptnri, sunt siliti de multe ori a paeatui intr'una, de vremo co pa:;;esc in intunerieul cel mai grozav .. Dara pentru ca sa nu se intample aceasta, sa doschidem bine ochii in spre fada cea stralucita a cuvintelor apostolice, mai ales ca Iimba aeestui fericit a stralucit mai mult de cat soarele, fiindca cu invatiitura cuvintului el a covar$it pe toti cei-I-alti. $i fiindca el s-a ostenit mai mult de cat cei-I-alti, de aceia a ~i atras as upra-~i mai mult char al Duehului, iara aceasta nu 0 zic numai din epistolele lui, ci ~i din Faptele Apostolilor. Ori unde era timp de predica, peste tot locul ii dadoau lui intaetatea, pentru care era considerat de necrodincim;;i ca zeul MercuI', fiindca era stapan pe CliVant. Acum noi urmand a trece in -revista aceasta eplstola, e nevoe de a spune 9i despre timpul in care s-a seris. Nu este scrisa inainto8, tuturor celor-.l-alte, dupa eum ered unii, insa este mai inainte de toate cele scrise din Roma, ~i mai pe urma de toate cele-I-alto, de :;;i nu. de toate, caci, de ex. am.andoua epistolele di-

4) v6rbind acestea despre cei ce trebuia saduca de 8,colo ofrandele. De aici se vede ca pecand seria Corin:. t1lenilor, era in indoiala despre acea calatorie, iara pe cand seria Romanilor, faptul era hotarit. Aeeasta fiind recunoscuta, rezulta in mod neindoelnic, C<l epistola de fata este trimisa dEpa cele doua catra Corintheni. Mi se pare ea ~i epistola catra Thesaloniceni este scrisa mai inainte de cele catra Corintheni, caci scriindu-li a.celora 9i spul1l1ndu-li despre eleimosina, ca: "Despre

tilol', ca bine a voit Macedonia !?i Achaia a face o impartasire oarecare la saraeii sfintilor cari sunt in Ierusalim" (Ilom. 15, 2;)~26), pe c'and CorintheI1ilor scriindti-li zicea: "De vafi eu cuviinta sa lJ11ferg !?i eu, ell mine VOl' merge" (I Corinth. 16,

iubirea de frati nu trebue;:;te a scrl vou[l" ca singuri voi sunteti invatati de la Dumnezeu ca sa va iubiti unul pre altul" (1 Thes. 4,9), dupa a:...
ecasta a scris Corinthenilor, carora Ii zic.ea:

osal'dia voastra cu care pentru voi ma laud caka Macedoneni, ca Achaia s'a gatit din anul trecut, !?i ravna cea din voi pre cei mai muWa indemnatj) (II Corinth. 9, 2), de unde se vede, ('li in
dlestillnea eleimosineia conversat mai intaiu cu 111esalonicenii. Doci, epistola de fata este trimisa mai 'nainte de epistolelecele scrise :;;1 trimise din Roma. Nu fusese la Roma inca apostollli Pavel pe cand a scds epistola de fata, iar aceasta 0 invedereaza prin pasajul urmatoriu: "Ca doresc sa va vad pre voi, ca Din ROl'na a scris Filippenilor, carora Ii spunea:

"ea

~tiu

'(:1

I I
I

.)

sa va dau voua ceva char duchovnicesc spre inta'rirea voastra" (Rom. 1, 11).

(<lnchina-se voua sfintii toti, mai ales cei din casa Chesariului)) (Filipp. 4, 22); de acolo a scris 9i Ebreilor, caci Ii spunea la urma: "Inchina-se vouacei ce sunt din Italia" (Cap. 13, 24); din Roma a scris ~i a
II-a eatra Timotheiu, fiind legat,
~i

care mi so Dare ea_

Oi\!ILIA I OMILlA I

este cca mai de pe urma clintre toate epistolele lui, caci zice l~ u.rm~: "Ca eu iata ~11a jertfesc, : '; 1 timpul despartlrel mele s'a apropmt" (II Timoth. 4,6). CUIll ca in Roma a fost sfar:;;itul vietei lui, aceasta este in totul invederat. ~i epistola catri:';' Filimon este scrisa tot cam pe 1a sfar9itul vietei lui, caci zicea: "Precum si. eu ~avel batranul, iar acum ~i legat al lui Iisus Chrlstos" (Vel's. 9), insa este scrisa mai inainte de cea catre Coloseni, dupre cum se poatc vedea de 1a finele acestei epistole. ~i in adevar ca scriind Colosenilor (cap. 4, 7, 9) Ii spunea: "Cele despre mine toate Ie va

,JJ'
I I

I.
!

Insa IlU tot in acela9i foliu, ea de ex.: "Pre eel slab intru credinta primiti-l, nu intru indoirea gtll1durilor, ca unul crede Crl va l11ilnca toate, iara eel slab legumi mananea". (Horn. 14, 1. 2), pe cand Colosenilol' de;;i Ie scrie tot in aeeastii ehestiune, vorbe$te rnai cu mult curaj, caci ziee: "Deei de ati ll1uf'it

spune voua Tichic... pe care l-aI11 trimis la voi impreuna cuOnisim, eredinciosulsi iubitul frate ... "
dara acest Onisim nu era altul, de celt tot ace!a des pre care scrie in epistola catra Filimon. Si cum ca acest Onisim era acela9i, se invedereaza de la' Archip pe care i1 ia de conlucratoriu al sau in epistola caIra 'Filimon prin care s'a rugat pentru Onisim. Tot pe accst Archil; deci, iI atata apostolul !7i prin epistola catrtt Coloseni, unde scriindu-li zice: ,,~i ziceti lui Archil': socote~te (baga sama) de slujba care ai luat intru Domnul, ca sa 0 impline~ti" (Colos.4, 17). Mi se pare ca 9i epistola eEl-tra Galateni este mai 'nainte de cea catre Romani. Dara daca toate cpistolelc acestea ale fericitului Pavel au 0 alta ordine in cartile Sf. Scripturi, nu este nimic de mirare, fiindca si Profetii rei doisprezece din Testamentul Vechiu nu sunt t~ecuti in 01'dinea chronologica a!7a cum so gasesc in cartea sfinta '). De asemenea Agheu !7i Zaharia au profetizat ell InuIt mal m urma de lonna !7i Sofonia, !7i de toti cei-I-alti, ~i ell toate acestea sunt PU!7i la un loc eu aceia, desi i-au ' despart.it ablta timp. Deei, nimeni sa nu creada de prisos 0 asemenea ostcneala, si nici sa eonsidere aeeasta examinare ea izvorita dilitr'o curiozitate prisoselnica, caei nu putin contribuie timpul in care s'au scris epistolele la ceiace noi ..cautam sa. afiam. Cand de pilda vad pe apostolul scrnnd Romamlor ~i Colosenilor asuPFa aceIia~i chestiuni
') Nota. Profelul Daniil (588--518 u. ell!'. este trecut a14-1ea in timp ce Ovadia (~87-88~), lonna (821-783) Naum (7W-699): Avacum (650-627) f;il Zefama (640-625) sunt trecuti dupa DaniiL (Trad).

2, 20~22), nu gases!: in aeeasta deosebire nid 0 eauza alta, dCf'cl,t timpul in eare au fc)st serise. La inceput de SigH!' ei'i erit nevoc de oarecare eondescendenta fattl de credineio$i, (lara dUIJa aceasta de loe. ~i in multe .ehcstiuui l-ar putea eineva gasi faeand tot W;iU, cacia.';lu obi~.nuiesc doetol'ii si dasealii sti pl'oeedcze. Nici doctortII uu procec1eaz;~t' ell bolnavii eari Yin dela ineeputul boaki, Ja f'eliu eu cci ce yin la cli.lnsul pn eand slnatat<;a Ii ('stu zdruneinatt'i de tnt, f;ii nid dasealul nu rH'ocedeaza ('u I'opiii c<:lri yin din inceput, Ia reliu eu eei ec sunt rnai ve,-hi i;'i au nevoe numai de perfeetionarca euno::;;tintilol' capatate' tkjil. Cnora de pilda Ii-a serb fiind provocat de vre-o chestiune oarecare, ca de ex. Col'inthcniloI', c;lrof'a Ii spLIne: "lara. pentru eeeace mi-ati scris ... " (I Cor. 6, 1), ca::;i Galatenilol', carom ~(,l'iil1du-li aratii rnotivul irnediat dUPe1 exo!'uul elk;toiei; -- dar"" Horllanilol' de cc Ii-a serb, ~i de ce a 10st pI'Ovocal, mai ales ctt insu:;;i IIJ:Irtul'isc9te de c1:ln';iii ea

eu Ghf'istos despre stihiile lurnei, dr.ept ce ea emn ati f1 vietuind in lume primiti obieeiuri? Nu te' atinge,' nici gusta, niei pipa\ eare sunt toate spr-e strieaeiune pdn obi~rlUinta, .. ~i nu in vre-o einste spre satiul trupului". (Colos.

Impreun~l,

sllnt plini de lJUllhtate, plini de toata ~tjinta, puzj('(~, eel dat rnie spre a fi sluga lui Iisus Christos" pcntf'll care cbinr Itt inceput Ii spune: Datol'iu sunt, - intru cat estc clupI'e a mea nevoint~i, ~i \'ow1 eelor din Homa S~t '1';1 lJine-vestese" (Cap.

tilnd :;;i pre altii a InVa\a, etc. (cap. 15, 14-1G)? Dc en li-a seris ~ "Pentru chanll lui DUlllnezeu,

1,Ui. 15). Cf)lc SPUs(~ c1espl'e dan;;;ii, d't pot ~i pn altii a irrn1th, ~i celelalte sunt lllai mull, ea 0 lallcla ~i inc1cmnare, iJJ~L'i era trebllitoriu in aeela~i timp eor-edaI'(~a 9i pov;l\uil'(\t lor' prin s(TisoCtrc. Fiinr:it el IlU fuses(> inea

- -- '---- - ---- - -- - -- -- - - - - - - -- - -- - - - -

OMILI A I

- ---- ---- -- -

- ------------------

OMl LI A

![

\)

in Boma pana atu nei, de aceia $i punein randuiala po barbatj din doua p<'irti deodata, adeca $i prin 10losi nta epistolci, daI'a 9i pI'in a:;;teptarea ducerei lui acolo. Astfeliu era acest sufiet sfint; a vea In sine lumea intreaga, :;;i purla po toti in cllgetul sau, considorandu-i ca pe nJ$te rude ale sale dupre Dumnezou, 9i ii iuhiil, pc toti ea ~i cum el i-ar fi nascut, I)a inca Ii arata () ma,j maI'e dragosto dodU oriee parintc! Astfeliu este charul duhului; invinge toatc durcrilo trupului, 9i mai infla earata arata dorinta de eel iubit! Si aeeasta eu deosehire so poatc vedea pctrocandu-sc (".l!' sufl ctul lui Pavel. Cn ::;;i 0 pasa1'e zburatoare cl so rididt 1n vazduh, :;;i pe toti Ii c.ereerta neeontenit zburancl In toatc lx'irtilc, ;:;;i niCiliri nll sh't. Fiindea auzise pc Christos zieand : "Petre, ma iube:;;ti'! Pa$tc oile mele" (loan 21, 1:-), de aenia 9i el eland pc fata aceasta conditie, s) u mai hine zis ac;ost semn inalt a l dragostoi, I-a aplieat ell toat't strkteta, ha inca ehiar In mod oxagorat. ' ) Pc acest feric.it ravnind $'i noi , iuhi\.i JOl', fi ccare din~ r~o~ ~{t p.una 111 r~nd.uiala, daeil: nu lumea in~rcaga, c'matl Intrcgl &1.U natlUl1l, eel putll1 c.asa sa, fmn cla , copiii, prietenii ;:;;i pc vocini. ~ i sa 1111'mi spuna cinevn : Slmt om simplll, nc 'nvat;;,t ::;;i f;\r..\ oxpcrienta , pcmt.ru ca nimeni nu este mai no 'nvatat. en, Petru, :=;;i nid mai simplu en, Pavel. Dcspre aecasta el fnsu:o;;i mar'tuI'isit ~ i nil so I'll$inh zieand: "lara de;;i sunt fH'ost eu euvantu l, nu insa ~j eu :;;tiin ta" (II Cor'inth. t 1, 6). ~ i Cll l:oate L1,(~cstea iata ea accst ba rhat no 'nvatat, accst om simplu a invins mii do filosofi, a a:stupat gurik a mii de ritori, ~i a fUGllt tot.lll numa i prin ehanll lui Durnnczou :=;;i prill hlIna lui vointtL Dal'tt noi eari BU s untern fi)lositori nid macar color co eonviotlliesc impreunii ell noi, cad nil putem invat,\ niei macal' dOLl,"tZOei de pcrso<1ne, ce indrcptare vom plltea avec\ ~ Toate <1ccstca nll Rllnt docat pI'etex t.e zadarniee, cad nu sirnplitntea sal! nestiinta ne impedeea de a J!1vath pL' ai nostri, ci somnuI" si trandiivi rca. ' , DeCi, acost somn indepar tanrlll-l dela noi, ell toata os~'t.ndia set ne ingrijim de a i no~tri, ea n,StfClill sa no
ace~ti

bueuram ehiarE;>i 8.ici de lini9te 3i multamirea sufieteasea, insufia ndu-li friea de Dumriezeu, 'lara aeolo sa no putern face parta~;;i miilor de buna tat-i, prin eharul E;> i fiJa ntropia Dornnului nostru Iisus Christos, earuia unpreuna cu Tatal ,;;i eu Sf. Dueh, se cuvine slava In voeii veeiloI'. Amin.

OMILIA II

"Pavel, sluga lui lisus Chl'istos, chemat apostol rancluit spee evanghelia lui Dumnezeu, en re mai 'nainte a mg~1.dui t prin Proroeii sai in tru sfintele seripturi". (Cap. 1, 1, 2) . .
Mobi de:;;i a scris cele dnd carti dela inceputul Testament, nidii1'i nu ~i-a trecut numele, f$i nid c('i cari all seris dupa dans ul cele petrecute. De ascmcrwa nl! ~i-a u trecut nUl1 wlc lor l1iei Mathei u, .nici loa.n, ni('i ;Vfarcu ~3i niei Lllca, pc ca nd ferieitul Pawcl In toat0. epistolele lui i~i punc n umele la ineeput. Dc cc oal'C a fac:ut el aceasta ~ Fii mk::i aceia seriau celo!' de fattt, ~i dnci ('[it de p1'1;;03 a'i:;>i pune numele lor in scrim'i, pc cAnd Pavel trimiteit serierile lui in t()l'ma de epistok prin Ioem'i indepartatc, ~i de acoia era nocesar a'E;>i PllllC nll[)1 ck . Dan'i dack t nu 0 tace aeeasta;;i 111 epistola c,1il'a Ebrei, apoi c semn vMit de lntelepciunea l~li. Fiincka Ebreii aveau mare ura asupra lui, :;;i pcntru ca IlU CUll1va auzind de numelc lui sa'$i astupe lll'cchile e hiar dela inceput, de aceia s'a gandit a'::;;i ascunde numelo l1c ditn~ii. Dacii insa oa r ecari Proroci :;;i Solomon i::;i pun nurnele lor in scrieri, a poi accasta 0 las :in sa1'l" de eo unii cin8. voastr,1 do a eerccUl :;;i a 0 explid. :;;i-a u trceut munele in scrierilc lor, ial'a altii nu, fiind ea Ill! trelmie a a fta totul numa i dela mine, ei e bine ca :-:;i voi sa va ostcniti s i sa c.e l'eetati, ca nu cum"a sa (:leveniti !ene:;>i. " , "Pavel, sluga lui Iisus Christos" - De eo oare i-a sehimbat numelc Dumnczeu E;>i din Savlu l'a numit Pavel? PentI'u aecia, ea ell nimie sa nu fie mai prc jos de apostoli, ei aeeia eo corif(~ul apostolilor avea in mod exceptional, 0 ca.';;tiga !7i el, ea astfel &'i. poata deveni
-'\f(~e hiului

"

,I

') PaTt ea morala.. Fiecare c datoriu a -7i Invata feme:a, copiii 'Ii pe loti ai casei, pc prictcni r ude, 7i vecini, fara sa pl'ctextezc cil 7i el este ne 'nvata t. ( Veron) .

10

OMILlA U

OMILlA II

fost robi pacatului, dara ati ascultat din inimk:t dupre chipul invataturei ia care v'ati dat, ~i slobozfmdu-va de pacat v'ati meut robi clf'ept~ltji"
(Hom. G, 17. 18), aeest frliu dc slujbc1 este rezultaUL. din eredinta; - un altfcliu de slujb{t este acea rezultat<\ din purtare, ea do pild{t citnd ziec: "Moisi, sluga mea, a murit" (lis. Navi 1, 2), pcntru c<1 de ~1 toti Iudeii crau slugile lui, totw;;i Mobi prin vinta lui ena stralucita 1i covar$ise pe toti Dcd, Pa vel fiind sluga dUfJtt toato felul'ilc acestei slujbe, in locul aeestei inalte dem nitati sc nllme~te "sluga lui Iisus Christos". Pune inainte ~.i nUl1wle cele sfinte ale iconomiei dumnezec$t.i, ridieandu-se de jos in sus. Nmneln de Iisus I-a a dus din eerillri lngerul, e~lncl s'a I1l1seut IVlttntuitoriul, im'u Christos so DUm~te deja f..r~'jrj1Y'J.: "'~ a fi uns, ceiaeo ostc tot al trupului. (DaI',:i, ziei, Cll ce dell (unt-de-Iemn) a fust uns ?- :\u a fast lIns eu dell, d a fnst uns in Duchul S[nt, c,tei scriptura obi::;mlC~9te a IlUm! ull$i ;;i pc ne,(\-;;tia. Ceiace premerge ungel'ci este Dm;hul SfJ'n(;, ::;;i pc el il pri[ne~te ~i untul-cle-kll1l1. Darii unde oarn nunlC~;t(' seriptuI"<t un:;-,i pc eei ne ul1~i eu deu ~ "Nu v,), atingcti, ziee, de eei un~;i ai mei, ~i intf'u pr'ooroeii Inei si nn vic.leniti" (ps. lIlt, 1;'), fiimic- a P(~ atunei nid nu eI'~t Intoemil'ea unger ei ell clen pentru toti, ('i 11om,-,i pentru Preot.i, negi ~i Profcti. "Chemat A.postol". Peste tot loc:ul 01 so intitllleaZ'ii, dlCmat, ar{H~\nd prill aeeasta nmrea lui l"eCLl nO,~ tinta, c<lci nu el I-a gasit c-<1utamlu-l, ci fiind cllcrnat s'a apropiat de cl ~i a aseultaL Dcalttbliu ~i pi: (Tedinei()~i Ii nLlm e~te "chenmti sfinti". Dttra aee:;;tia au fi)st chemati llllrnai pi:lna ce au erezut, pe ca nd lui $i dupa ee a Cl'E)zut i s'a Incredint"t apostolia, lucI'u ("arc ostc

mai familiar cu d::l11:,;,ii. So nurne:;;te pc sine sluga lui Christos, :;;i nu cum s'ar intamplc\, fiindca multe sunt feluril e de slujba . .'\$a, de pilcla, un feliu de slujba iJ arata Psalmistul (Ps. 118, 91) cand zice : "Toate sunt slujitoal'e tie", un alt feliu cfmd Profetul zice : "Sluga mea Nabuehodonosor" (Ier em. 25, ~), fiinddt lucrul crear.oriului este sluga lui; un a li feliu osto a poi c;tnd zice apostolul: "Mult[imim lui Dumnezeu, ea ati

incarcat de multe bunat<:W 9i mai pre sus de toate darurile. $i ee trebuie oare a spune mai muIt, decM \~a . . ceiaec a faeut Christos venind in lume, aceasta s'a ineredintat apostolilol' dupa ce s'a inaltat la eeruri ~ Pentru care i;'i striga Pavel zieancl: "Noi suntem soli tea apostolilor in ochii credineio$ilor, Ii pune pc Dumnezen en, rugaloriu, in locul lui Christos.

ai lui Christos, ca :;;i cum Dumnezeu s'ar ruga prin noi" (II Corinth. 5, 20), acleca inaltancl demnita"Rtmduit spre evanghelia lui Dumnezeu".

Dupre cum intr'o easa fiecare este randuit spre diferite ocupatiLlni, tot a$it ::;;i in biseriea clistribuirea sel'viciilor sLlnt diferite. T\Iio rni se pare ca nu nurnai de 0 randuire simphl vorbe:;;te el aici, ci face alllsiune ea el ine;:t dela incepllt a fost rttncluit de s us spre apostolie, cdace $i leremia spun(~ dcspre hotarirea lui Dumnezcu pentru dansul: "Mai 'nainte de a je~;i din mitra

te-am sfintit pre tine, :;;i te-am pus Profet 130poarelor" (IeI'. 1, t. Fiinclca el scria catr(t 0 cetate
ingamfata '7i pIina de mandrie, de aceia peste tot locul f?i prin toate arata al chirotonia lui ca Apostol oste dela ])umnezeu, caci el l-<:t ("hemat $i tot el I-a rctnduit. Deei 0 faee aceastu pentrll ea epistola de fata 'sa fie hine prinlita $i demna de G redinta. "Spre evanghelia lui Dumnczeu" zice. A';'tt dartl nu nurnai Matheiu esto evanghelist, $i nici numai 1\Iareu, dupre cum ~i apostol BU cste numai el, ci .:;;i aeeia, cle$i exceptional so zice de unia ca au iacut aeeia , iara ol a eeasta. El numc:-;;to evanghelia a sa, nu numai pcntru bunurilc Scl,vc1r:;;ite, ci !7i pentrll cole viitoare. Daraeurl1 de ziee el ca bineveste;;;te (.@:vanghelizaut) }In Durnnezcll: "Rancluit sprc evanghelia lili Dmn\lezeu" did Tatal ert\ :;;1 mai 'nainto de cvanghelii cunoscut '? Dara daea ('r;\ eunoscut lucleilor numai, totw;;i nici ace:;;tia Ilu-l GUllo:;;Leau dllprc cum trebuie, fiindcii rnulte f:;;i inchipuiau I1rdemne de d~tnsul, pentru caro f;'i zieeit Christos: "ei va veni vremea, ~i aeUln este,

clnd inchin~i,t.orii eei adev~trati se VOl' inchinit TaUtlui eu duehul ~i eu aclev[-trul" (loan 4, 2~ ~i e{L: "TaUtl acest feliu cauttt S<"t fie cei ee se inchin[t lui" (Ibidem). Dllpa aceia ded Tatld s'a des-

, O;,IlLIA II

1
OMILlA II

copcrit lumei intregi impreuna cu Fiul, ceiace spunand Christos eu voce puterniea zieea: "Ca sa te cu-

13

noasca pre tine adevaratul Dumnezeu, si pre care I-ai trimis pre Iisus Christos" (Ibid. '17, :,).
Nume~te evanghelia lui DumneZ8u, ea astfeliu din capul Iocului sa de.<?teptc pe auditoriu. El n'a venit ca sa vestease{l eeva trist, ca de ex. Proroeii cari vestcau abatorilo f;ii pedepsele, d evanghelii, adoca ve.o;;ti bune, f;ii Ine1.1 evanghelia lui Dumnezeu, care fagaduef;ite credinciof;iilor vistierii nesfar~ite a bunatat.ilor color statorniec 9i ncmi~cate.
If

l
;

I
i

uI~tl~U sfintele scripturi" zice, caci Profe1ii nu sc. margTl~~au nU!11ai in a l~ sp~ne din gura, CI $1 sedau celace gral~l~; ~I, nu. nUf!-1al ea scriau, ci Ie :;;i impriman ar;;a zlca,nd m tIpUrI, ea de ex. istoria en Abraam (;ancl ya rid~eat pe attar l?~ fiul sau Isaac ca sa-l jertfeasca, ca IstorIa lUI MOISi eu $carpele de arama ridicare". m~nilor cand all biruit pc Amalie, $i en ~1ielul paschal Jertftt.
f~cI Pavele! ~upa ce nj:..ai inaltat sufietul, dupa eo ai faeut en nOl sa ne inchipuim lueruri mari "i minunato (~upa .ce ni-ai spus de evanghelie, $i inca de evanO'he~ lIa. lu~ D.ur1?nez~u, dupa ee ni-ai adus de fata pe ProfetJ, f;il l~l-aI .aratat cum toti au prevestit cele viitoare en multI am mai 'nainte, apoi cum de ne scobori iar~lsi k~ D~wi(~.? V?rbe$ti 1)oate de un om simplu, spune-mi, earUla, 11 dm de taUt pc fiul lui Iessf:? Si cum sa fie aecstea dcmne de cele vorbite pana acum'? Sunt foarte clemne, zice el, eaci l1U ni oste yorba de un om simplll. ?e aecca !ocmai am a~laogat "dupre trup" dand a mtelege en na$terea 1m eca dupre dueh oste a lui Dumnezel!. Tataln. Dara de ce oare a inceput apostolul de a~cI ~l nu de. acolo, adoea dela cele mai 'nalte? Pentru ea ~1 MathelU v I a ineeput de aiei, si ' Luca , si . . Maretl' ' , pel~t1'u c~ ce ce urma a libera pe om ~i a-I duce' 11.1 ~crlU, ~ra ~ecc~ar de a-J duee de jos in sus. Astfeliu a fost orandLllt, $1 astfeliu s'a facut. Mai 'ntaiu l'au vazut om pe pamant, ~i atunci au priceput ca 01 este Dumnezeu. Pe cale!'l pc eare ~i-a a;;ternut el invatatura sa, tot .1~e ,~ceea.~l cale pa.<;;e.;;te ~i ucenicu l lui. Vorbe.o;;te rr~m ntalU de na;;teroa lui eea dllpre trllp, nu pentrll ~ ~ceasta ~ fo~t intai, ci pentru ca dela aceasta el 1'idlca pe audltOI"lU la eeialalta.

arata In voehiul testament numclo ~i rnodul evanghelioi,? Noi nu 0 vestim numai prin vorbe, zicc, ci ~i prin faptc. Evanghelia nu este lueru Oll1enesc, ci dumnczecse, nograit ;;i mai pre SLlS de natura. $i fiindcit ii aClIzal:.l aeeasta cvanghelio de inovatic a color eo 0 predieau, apoi apostolul arata c[t evangholia esto mai veellO decat Elinii, f;ii ca este descrisa mai 'nainte de Profeti. ,Daca insa nu a dat-o dela inecput, eauza a fost tii 1111 1.11' fi voit a 0 primi. Cei ce voiau accasta, ea de ex. AbcatUl1, pentru care zice: "Abraam parintele vos-

"Care mai 'nainte a Utgaduit Twin Prorocii s[ti intru sfinteic scriptu!'i" (Vcrs. 2), ca : "Domnul va da cuvant, ziee, eelor ee bine vestese iutru put ere l1lulta" (Ps. 02, 12) ~i iara~i: "Ca ff'U111Useta in rnuntji, ca pieioarele eelui ce bine veste~~te auzirea paeii, ca eel ee bine veste~te eele bune" (IS3;ia 5~, 'i). Ai vuzut eut de lamUf'it se

~n~nta

"Pentru fiul sau eel ee s'a l1ascut din salui David dupre trup" (Vel's. 3). Dara ce

!.

tl'U a fost bucuros ea sa vada zioa mea, si a v;}zut ~i s'a bueurat" (loan 8, ;)6) 1.11' fi primit-;) eu placerc. Dara cum zice in alt lac: ,)\1ulti Proroci ~i drepti au dorit sa vada cele ee vedeti voi, ~i n)al~ vazut, ~i sa auda eele ce auziti, ~i n'au atlZlt" (Math. 13, ti)? Adoca n'au vazut trupul lui, ~i

n',l11 auzit de minunile lui ee Ie savar~ia fata de tot.i, dupre cum vM ~i aud ii acum. Tu Insa gande$te-te eu eate sutc de ani mai 'nainte s'au prevazut ~i profetizat aeestea. Cand Dumnezeu voic:;;te a pregati oarecari lucruri mari, aecstea Ie graie:;;te ell mult timp mai 'nainte, exercitand allzul pentru primirea lor cand S8 VOl' indeplini.

"Care s'a hotarit Fiul lui Dumnezeu. Intru putere, dupre duchul sfinteniei dintru Invierea din morti, a lui Iisup Christos, Domnul nosteu"
~
I

(Vel's. "l). Pasajul acosta a devenit foarte intuneeat din' cauza inealcirei vorbelor, pentru care este nevoc de a-I diseurea. Ded; ce este eeiace spune aid? Noi predic.am, ziee, pre eel nascut din samanta lui David)). Aecasta

14

OMILIA II

OMILlA II

15

este invederata; 1nsa de unde se poate deduce ca acest intrupat din samanta lui David este ~i Fiul lui Dumnezeu ~ Mai 'ntaiu dela Proroci, pentru Cc'L r e zice: "care insamnatate. Apoi din modul na:;;terii lui, eeiace insu~i apostolul a aratat zieand : "din samanta lui David dupre trup" , cad el a deslegat legea naturei. Al trcilea dela minunile pc care Ie-a savar:;;it, di.\nd dovadii de 0 mare putere, caci aeeasta j'nsamna expresiunea "lntru putere". Al patrulea dela dllehul pe eare-l dit eelor-ce eredeau in el, $i prin care pe toti Ii fiicea sfinti, pentru care $i zice apostolul "dupre cluchul sfinteniei" - insa asernenea dar-uri numai lui Dumnezc~ ii era eu putinta a acorda. Al cincelea dela invicrea lui, ciici el esle eel inta i :;;i singurul care s'a sculat pre sine din marti, eeeace chiar fnsw;;i a spus, d i acosta este un semn suficient de a astupa gurilc nerw;;inatilor: "Stri-

(Fapt. 13, 2). De asemenea 9i In epistola' I eatra Corintheni(Cap. 12, h.tt) zicea: "Ca unuia prin Duchul

ra:;;i: "Osebiti mie pre Varnava si pre Saul"

mai 'nainte a fagaduit prin Prorocii sei intru siintele seripturi" ceiace este 0 dovada nude plltimI

se da cuvtmtul intelepciunei, iara altuia cuvantul stiiI1tei .. , si toate acestea Ie lucreaza unul $i acela~i Duell, impartind deosebi fiecaruia preCllm voieste". Dea.'3emenea 8i Presviterilor bisericei din Efbs Ii graia. in :Milet : "Drept aceia luati aminte de voi si de toata turma, intru care Duchul sflnt v'a ptis~ pre voi episcopi" (Fapt. ::20, 28). Ai vazut.
Gum cele a le Duchului Je atribuie Fiului, $i eele ale Fiu-

lui Ie atribuie DlIchllluit

cati biserjca aeeasta, si in tl'ci zile 0 voiu zicli" (Io~n 2, 19) $i iarii:o; i : "Ctmd veti iri.tllta pre fiul omului, atunei veti cUlloa~te ca eu sunt." (Ibid. R, 28), $i iarii.,;>i: "Neamul viclean $i preacurvariu semn cauta, $i senm nu se va da lui, fal'3, numai semnul lui Ionnit Prorocului". (Math. 12, ~m). Darii ce va sa ziea: "Care s'a hoUirit"? A{I((', \
care a fost aratat, a fost hotarJ't, a fost rniirturisit de toti ~i de toate, de Proroci, de na:;;terea lui Gea mimlnata c1upre trup, de puterea ::;;i de semnele ce Ie facc,\, dela duehul prin care c1it sfintenia eelor ee credcau, dela Invierea lui eea mai pre s us de natur;'1, prin car c a desfiintat tirania rnortii.

"Daru1 ~i apostolia" zice, adeea (<!1U pI'in succesele noastre am a.juns apostoli, nid ca am luat demnitatea aceasta trudimlu-nc ~i obosindu-ne, ci am luat char dela Dumnezou, ~i pdn urmarc suecesele Doastre sunt alc daI'ului do sus. "Spee ascultarea el'edintei" adec;:\ IlU apostolii cmu eei ce [tveau suel.:t'se, d dal'ul eaI'oluer~t 'printnln:;;ii :;;i'i pl'cdispul1cit In aecusta. Trea-btl, lor erit ca S,1 umble prin lumea intl'cagtt ::;;i Sit TJrccliee, insii eel GC <.;011vingcb, pc auditori $i'i facc<'t &t (Tenda, er~t eharul lui Dumnezeu care hlcn't printr'al1F;> ii, prcGum ziee ~i Luca: "A deschis inima lor" (Ibid. '16, 14), t;;i iara:;;i: "Ct~
IIU a spus Sf)1'C corectnrca, spre cxarninarea sau diseutarean ('i sprc as(",\fJ!!:J.n~I~ . n:(~djntoi, nki DU a m fost trimi:;;i ea sa judeciim eeiace ni s'a inG I'edintat, ei ea s,1. va d,\m Vt'ILH\ <t9it rH'f~elllll am pl'imit, Ca.nd stapanul hoh'irer;;te cevil, cei ee asculta nu trebuie a <:cnzul'tt $i a corne vorbele, ci llurnai a prim}. $i ill adevar ea de aceia au f()st trimi$i apostolii,e<t sa spuna c.ciaee all auzit, iartt nu sa adaoge del a dan~ii eev<'t, iarii noi stt aSc.ulUtlll :;;i 5<1 ('. t'(~de rn. Si eo s,\ credem ~ "Pentru nume1e lui" ziec, arleta ;m ea, St eenZIll'11,m escn~a sau fiinta lui, ci en SU, (Tedem in l1urnele lui, ciid eredinta in Humelc lui crit care faectt minunile. ,)ntru numele lui Jjsus Chdstos, ziee, seoala-te :;;i umbla" (Fapte 3, 6), d e) unde S~~ vc~ rk d vinrieeaf'ea aceasta

ront s'a dat a asC'ulttL euvantul lui Dumnezeu". "SPl'C asenltarca cr-edintei" zitf'. Vedeli Ga cl

"Pdn care am luat danl1 si apostolia spl'e ascultarea credintei" (Vcrs. G). P~ive;:;te reeul10stinta
lui; el nu voie:;;te nirnie a fi nl seu, ci toate ale stu.pA11 ului. :)i eu toale accstca Duchul Sfilit a dat aceasta, pentru care $i zieea : "Multe am a va grai vona,

ci nn puteti a Ie pm'ta acum; 111S8. cc 1nd va veni aeela, duchul adevar'ului, va va poviitui pre voi la tot adevarul" (loan 16, 12. 1:3), ~i ia-

OMILlA II

17

16

OMILIA II

minunata, ea $i toate celelalte, a~ea nevC?e l~umai de credinta in numele lui Christos, :;;1 nu mal era en putint,a de a mai opune rLl,t.iona.ment,~.on~ene:;;ti. . ~ . "Intru toate neamurlle, Zlce, mtru cal e smlteti si voi chemati" (Vel's. 6). Dar ce~ La toatel~ea muril'e sau mai bine zis la toate popoarcle a . predl~at Pavel ?' Cum ea el a dilatorit predicavnd del a I~r~lsah~n pana Ia Iliric, 9~ de ac,olo a fost vpa~a l~ margmIl6, Pt~~ mantului (Ispama) se mvedereaza dm c.ele ce a :,cr1S Romanilor - si daca nu a umblat prm toate tarIle, apoi nu s~ po~te spune ca ceiace .cl spl~ne este. I~ea devar, fiindea cl nu vorbe:;;te llIHnal de dan~ul, .Cl 91 de cei doisprezeec vaposto!i, ~~ in general ~e tOtl eel ce au vestit impreuna eu dan~ll cuv&'ntul 1~1l Dumnezcu. pealtmintrclc0 nic~ n'a~ putoa c~nov:a ~a-~ acuze dc, C?Ia,ce spune, daca ar Judeca buna lUI vomta 91 z:olul .celvmfocat, dliPtt caro chi0r 9i dl1p{t !n,ectarea.lUI d~~ v1ata, el,pu eontencste inca de a predICa pretutmelel1l1!1 luOl:. Gan::de9to-tc" deci.' Cllm 01 inal1a ~arul acesta :;;1 c';!m .~~ ar~ta ell rnult mal preslls de cele elm logoa v~cho, fill1dca. toate ccle din legea veehc s'au facLlt numal pentru un S~lgl~:~ popor, po. d . m d darul acosta a vfo~t purt.at I;este l~ktr~ :,;;1 poste toato t,arile de po fata pamantulm. 1 e ~J?-l gan-: do9te apoi !)i In; aceia :. CUl~ ac~st sU.fiot .Jef'lc~t ~11 1~,1 Pavel osto SGutlt de Orlce hngu~lre, fimdca de~l vorbld Homanilol' eari se oasiau in feuntea tutulor popoarolor, totu:;;i el nu Ii atI~b~l~ n~!nie~ n~ai. mul~t, ea 9~~o~lalte na~iuni. Nu pcntruea dan!)ll stitpama~l i71 ,lmparat'l,au pest~ eelclalte popoare Ii crede:'!. ~i consldera ea. a vand .c~va mai mult din cele spirituale, ci preClllll, zlc~,yrodlcan~ tuturor popoarelo1', a$c1 :;;i voua, 'pLln~ndu-lv III aeela$l numar ell Scitii $i cu TracH, - fimdca daca nu a1' fi voit sa spuna aceasta, era, de prisos de a zice: "Intru care si voi". Aceasta 0 faco eu scopul vadit, do a dobori rrlO'ilmfarea lor, :;;i de a scoate di~, cligetul lor .0 asemen~a mandrie p1'oasta, invat<3:nd\H ete t~ se .c~nsl~ deea ea egali fata de altii. De acma $1 a?aoga el. zle<;1nd . "Intru care sunteti ~i voi ehelna~l aI 1m llsu~ Christos", adeca (ICU care sunteti $i. vo~ chemati:). ?1 nu a zis ca altii sunt chiomati cu VOl, Cl pre VOl v a " c tlCmat j'rnpre~na cu ceilalti, <?'ici d3;ca in Ii~usv Christos rrl).;'este rob nid slobod, cu atat mal mult mea nu esto
0

lmparat ~i cetatan, ci toti deopotriva; fiindca nu voi v'ati chemat, !)i nici ca v'ati apropiat dela voi.).

..

r r
I

"Tuturor eelor din Roma, iubitilor lui Dumnezeu, cclor chemati sfinti, char' voua ~i paee dela Dumnezeu Tatal nostru, si dela Domnul Iisus Christos" (Vel's. "1). Prive~te' cum el neeontenit pune expresiunea "chemat" eaci ziee: "chemat apostol", "intru care suntcti ~i voi chemati", "tuturor eelor din Roma, chemati sfinti", - iar

..

aeeasta nu 0 faco vorbind de prisos, ci voind ea ii sa'$i aminteasca necontenit de binefacerea lui Dumnezeu. Fiindca printre cei eredinci09i puteau sa fie $i dintre eonsuli, ~i dintre guvernatori, ~i Liintre saraci ea ~i dintre Gei pro~ti, de aceia dand la 0 parte anomalia aceasta de demnitati, el trimite tuturor aceia~i salutare, aceia$i donumire. Daea in eele spirituale :;;;i in cele trebuitoarc toate sunt eomllne ~i robilor ea 9i color liberi, ea de pilda dragostea lui Dumnezeu, chemarea, evanghelia, ellarul, pacea, sfintirea $i toate celelalte, apoi cum &1 nl1 fie cea mai de pe urrna prostie orneneasea, ea pre eei pe eari Dumnezeu i-a unit $i i-a tacut deopotriv[~ in cole mai mari, tu sa te incerci a-I desparti tocmai dela lucrurile cele de pe pamilnt"? Dc aceia aeest fericit chiar din ineeput desradaeinanelu-li aceasili boala U1'1eioa&\, Ii conduce spre murna tutlll'Or bunati:itilor, care osto llrnilinta. Aceasta face pc robi a fi buni, afland ~a . nll vor fi intru nimie vat<,1.mati din cauza robiei lor, ::;;i tot aceasta este care ~i pc stapani ii face mai eumpiHati, invataildu-i ca nu VOl' aveil. nici un folos din libertatea lor, dac.:\ inaintea ei nu VOl' premerge cele aJe eredintei. Si ea sel afti ca el adresandu-se tuturor, nu face prill .:'tceasta nici 0 confuziune, ci mai ales 0 fmpartire excclenttt, nu a sais simplll tllturor color din Homa, ci intrebuinteaza 0 denumire deosebita: "celor' iubiti de Dumnezeu". Aceasta este impartire excelentii, cad arak\ ~i de unde vine sfinti1'ea. ~i de unde vine sfintirea ~ De la clragoste, did spunand ,.iubitilor lui Dumnezeu" adaoga imediat: "eelor ehemati sfinti", aratancl prin aceasta, ca de aici ni vine izvo1'ul tuturoI' bunailitilor. Nume9te sfinti pe tot.i credineio:;;ii in genere. "Char voua ~i pace" O! Ce salutare frllmo~

.\\ , ., ...

"

1:'.,;:

i8

OMILiA II

OMiLlA II

19

$i (~at;{l poarUi Gil sine miidn bunat,l1;i! Aceasta este sallltar-ca, . pe e~r0a siC~hristos B. poroncit apostolilor de a 0 adFes~ 13, meeput m caselc pc unde VOl' intra, si de ace~a$l Pav~l. pret\ltindoni de aid ineepo Yorba, doli. ellar 91 paee. NI GI Chnstos IlU a desfiintat lin razboill mic $i nobagat in sarria, d variat, $i in 'multo foliu'ri sf do un timp fndclungat, - insa aeeasta nu a prove;lit d~. loc vde1a ostenolole noastro, ci numai prin charullui. l' nndca rlragostea a hiirazit. eharul, iar eharlll a harazit pacea, de accia apostolul pumlndu-lo in ordinoa lor in &11utaroa ee li-o trimite, doreHtc en aeestoa sa riimttllii ineontinllll printrc dam;>ii intoi)cnite, ea nu ellmviL sit IT]ni ~c1llcenpa alt razhoiu, pentI'u ettro i;ii roaO'a pc d;ltitt.ofml lor de a Ie pUstrit printre dall~ii n~miscate, zicaoo : "Char voua ~i pace dela Tat{tl nc)str'u ~j Domnul Iisus Christos", Inti't Crt aiei partieula "dela" esto eomuna Tatalui 9i Fiului, ceiace ostc egal eu nde1a care" san "din care", caei nu zice d~al' yoml ::;;i paee dela Dumnozeu Tati'd prin Domnul nostl'U lisus Christos)) Gi "dela Dumnezeu TaW,! ~i Domnul Iisus Christos". Vai! OU de marc puter-ea avutdrago.s~ ll!i Dymnczotl! ~oi, ~:~u:i e~'nr~1 d.u~maJ:i :o;;i clisprctmt.l,d(x)dnta am deycmt sflllh SI fiJ aI Celm Preainalt! Cc:'tnd noi il numim Tat<'t, EI 'Ile~a clcelarat de fii iara ct'tnd zi('.e fii, ni-a $i d8sGoperit intreuO'a vistierie a t~turor bunatat,ilor! '" 1) Ded, iuhitilor, sa rarllltnern in .:lmrlll lui DUllll~yzeu,_ a~>('itan~ 0, purt<;tl'C: ,;l'edniat .de aces!, e~1aI'" ~i pl~r t<-Uld Hecontomt III 110l i;il JIltre nm paeea $1 shntcm<t. Aeestea sunt adevaratn dcmnitiiti, pc tAnd tnate' eelelalte . sunt momopta~1e ::;;i trocatnare, so sf1\r~esc odata ell vJat~t prozenta, :0;;1 eeln do mai multe or-i sc eUlnpar;'i eu bam, pcntru care Ilki I1U al' plItdt fi considerate de dcmnitali, ei rnai mult nutrle seei, aVu'lld puterea si Utria lor in 1mbracihnintca hainclOl' ~i ill lin()'u:;;ire~l eelor' ee'l innmjoara. Aeeast/t demnitatc insa, c~ datil,
. ') Pal'tea mOl'aUi. Despre dragoslea lui Dumnezeu si adop-

de pumnezeu, .d?tl'lll ,,!eela ~l , sfi~tirej ~i al infierei, nu

so

ci .fa~e stn'l,lueiti ~i aici :;;1 dll1eoio in viata viitonre. Cel vce pastro?tza In sine darul fnfierei ~i piize~te eu seumpatate sfintlroa, so va arata eu mult mai st1'aluGit, deciU ehiar colee poarta pe cap diaderna 8i oste fnthracat eu porfira imparateasca; ba ehiar in' viata ill'ozcnta so va bucura de lini$te :;;i vesclie sufie'teascii caei el se hrane~te eu sperant.e bune, nu are motivJ de tlliburare,:;;i este intovar~it necontenit de Inultamirea sllfleteascit. Multamirea:;;i buellria sufieteasea nu sUi in marimea intaetatei, niei in multimea banilor niei in il1lportanta f'unctiunei, niei in puterea corpornla: nici in 11Ixul mesei, nici in podoaba hainelor i7i niei. in altele d(~ aecst feliu, care toate la un loe sunt lucruri omeIlc:o;;ti; ci numai in suceesele duehovnice:;;ti 8i in eOll~tii111a buna ~i curata. Cel ee are eon:;;tiinta eu'rata, chiar de ar fi imbraeat in trente, ehiar de s'ar lupta ell foamea zilnk, va fi de sigur mai voios decat eel eo S8 desfab?azi't mul~, - precum 9i eel ce are 0 con:;;tiinta patata ~1 re~), dnar (~e ar .fi .lmpre~urat (~e toate b~gat,jiI8 lumei, totw;>l csto Ina} de Jeht deeat totl. De aC81a Pavel, de ~i ,t!',\ia,vC$nk in toa;me!';'i ~ola~te, de 9i ~n\ necaji~ 9i U,ll)tmt III ,fiecare ,ZI, tOtW;il era vesel :;;1 so desfata dllChoyniee~tc mai mult decat imparatui de pe atunci. .-\Ilal: Hinel rege, .:o;;i I?UeU~all~lll;se. de toate :Qlacerile, ofta ~I em nemu\!armt, fill1dca saYar~lse acel pacat, ~i f8.ta h~ n['[l ~rista ~i inainte de pttcat $i dupa sttvar:;;irea pit<' n tu Jm. Deei, dactt voim &1 ne bueuram de adevarata mull(~u\lire, sa fugim mai 'nainte de toate de rautate si videnie, &t eautam a face fapte bune, fiindca aitmintrelea IlU c ell plltinta dea ne imparta~i de ea, chiar de ne-am ridicit pc tronul impa.ratesc. De aceia:;;i zicea Pavel:
pc eel ce I au,
~ll Il1tovar~e~te

lI1t.rer~pe mCI.,.d~pa I12o~rte,

,Jar' roada duchului este dragostea, bucuria,


y(~se\ia ~i multamirea sufieteasca, in acel~i timp $i de fmpar.Itia viitoare sa ne invrednicim, prin eharul 8i fiInntropia Dornnului nostru Iisus Christos, prin ca~e $i ell care se cade slava :;;i cinstea Tatalui $i Duchului Sfint in vecii vecilor. Amin. '

paeea" (Galat. ~), i2). Acest fruct deci sa'l crestem $i intn~linenl in noi, pentru ea ~i aiei sa ne bueuram de

darwle de Dumnezeu n1.rrH1D ~lalornjce :;;i sigure (hiar ~i dupa moartea J?oastra, pe rand nu lot a~a e~le cu cele daruite de oameni, ~ I ca trebui e a J'ugi de vicleni e ~i reulalc. (VCTOll,)

tl~nl!!l noaslrii. de fii (infierea), f!i cum ca demnitatile ce' ni sunt

20

OM1LlA

II[

OMILIA Ul

21

OMILIA III

,
.,Intai dara multamesc Dumnezeului meu prin Iisus Christos. Lnentru voi toti ca credinta , , ; voastr'ct se veste~te in toata lumea(( (Vers. 8).
v

Exordul acestei epistole este demn de fericitul sufiet al l~i .Pavel, :;;i est: suficient de a povatlli pe toti ca sa partlClpe l~ lucrurIle cele bune :;;i placute lui Dumnezeu eu fal?~a :;;1 cu cuv~lntul,. multamindu-i nu numai pentru I?roprn~e .lor suecese, cl:;;i pentru cele straine, ceiace ~ac~ spmtul de a fi curat de orice invidie :;;i rautate, lara pc Dumnezeu il atrag mai mult inca spre dan~ii. De aceia :;;i zice el in aIt loc: "Binecuvantat este Dumnezeu ~i Tatal Domnului nostru Iisus Chris- . t<?s, car~ ne-a binecuval!tat pre noi intru toata bmecuvanta!'e~ ~uhovmceasca(( (E.fe~. 1, 3). Noi trebue a multaml lUI Dumnezeu nu numa! Gand suntem bogati, ci :;;i cand suntem saraei; nu numai cand suntem sanato:;;i, ci ~i eand suntem bolnavi; nu numai cand progresam, ei :;;i eand patimim eele contrare. A multami lui Dumnezeu cand vantul este prielnie pe mare ~u e ceva ~e mirare, insa a'i multami cand este furtuna :;;i eorabIa so ~b~te in. toate p~rtile :;;i est9 in primejdie de a se cllfunda m ablz, atunel este proba de 0 mare rab?are :;;i rE',cuno:;;tint~. De aceia tocmai ~i lob de aici s'a lI~eununa~, de aeela a astupat gura cca neru:;;inata a dlavolullll, :;;i a aratat lamurit ea multamia lui Dumnczeu nu pCl2tru di progres~, ci pentru dragostea lui cea m~re eatra Dumnezeu. Pnve:;;te pentru ee multami<'t el llll Dumnczeu; nu pentru cele pamante$ti pe care Ie perduse, ca de ex. slava, stapanirea:;;i intaetatea, caei toate acestca nu sunt vrednice de vre-un cuvant, ei pentru e~le ceo eu adevarat sunt bun uri nepretuitc, pent~u er?dmt~ .:;;1 eurajul ce'l avea. ~i prive:;;tc Inca ell .cata dlSpozltle multame:;;te el lui Dumnezeu, did nu a zis simplu (dui Dumnczeu, ei "Dumnezeului meu" ceiace $i Profetii fae, insu:;;indu-:;;i lor ceiace cste ob~ :;;~e~c. ;;~ ee este de mirare dad nu numai Profe1.ii, ('i :;;1 mSU$1 Dumnezeu face aceasta '? lata ca :;;i el neCOllv

tenit vorbind eu servitorii sai, se da pe sine ca Dum. nezeu al lui Abraam, Isaac :;;i Iacob,? "Ca credinta voastra se veste~te in toata lumea" zice. Dara ce '? Oare toata lumea auzise de credint,a Romanilor '? Da! Toata himea din acel tiinp auzise, ~i deci nu e nimie absurd a sustine aceasta, caci Roam nu era 0 eetate neinsemnata, ci stand ca pecre:;;tetul unuimunte,eracunoscutatuturor. Tu aeum tegande:;;te la puterea predicei, cum intr'un timp scurt prih vame$i ~i pescari a reu~it sa puna stapanire chiar pe (.ii,pit.enia tuturor cetat.Hor din lume,:;;i cum barbatii Sirieni au devenit dascalii 91 povatuitorii Romanilor ! Deci apostoluI marturise:;;te doua succese deodata: :;;i ca ii au crezut :;;i totodata inca ea au erezut cu atata cur'aj, incat. vcst.ea de dan:;;ii s'a raspclndit peste tot pamantul. "Ca credinta voastra, zice, se veste~te in toatalumea", -aedint.a, ziee, $i nucertele in cuvant, nudisputele, nu rationamentele lor omine$ti, de:;;i mari erau acolo peclicile ce se opuneau invat;1turei cre$tine. In adevar, ca Romanii fiind pc atunci stapanitorii lumei intregi, traiau in OOgatii $i desfatari, :;;i gandiau despre dan9ii mari lueruri, in timp ce predica evangheliei era raspandita de peseari, Iudei dintre Iudei-natiune urita :;;i dispretuita de toti-cari porunciau de a se inchina celui rastignit, celui crescut :;;i trait in Iudeia; pe langa aceasta credinta ii mai indemnau lumea la 0 viata aspra, ii, zie, invat,au pe ni:;;te oameni deprin:;;i eu desfatarile $i srnintiti de dragostea celor prezente. ;;i aee:;;ti oameni Cc'1,l'i predicau asemenea Jucruri, erau pro:;;ti :;;i saraci, erau din neam prost :;;i dintre pro:;;ti. Dara nimic din acestea nu au putut impedica cuvantul in drumul sau, $i atat de mare era puterea celui rastignit, in cat a fost purtata pretutindeni! "Se veste~te, zice, in toata lumea". ;;i nu zice S0 declara sau se manifesta ci"se veste~te" adeca ca tOli aveau cuno:;;tinta, :;;ica toti vorbiau de dan:;;ii. Thcsalonicenilor inca marturisindu-li de aceasta, adaoga $i altceva, dci zicandu-li: "Ca del a voi s'a vestit cuvantul lui Dumnezeu" adaoga: "incat nu trebuie sa mai graim noi ceva" (I ThesaL1, S), de unde se vede ca aici discipulii ajunsese in randul dascalilor, ~i ca prin curajul lor pe toti Ii invatau :;;i'i

mllLl t\ III

22

OMILIA

III

._--- - v

2J

-----------~--------------------~-------

atrageau catre dali~ii. Predica evangheliei nu a 'stat undeva pentru totdeauna, c.i mai grozav decat focul dft navala asupra'Iumei inti'egi. Aici insa, in epistola cii.tre Romani, apostolul spunenumai abita, ea se vest~e. Bine a zis jjCEl, se veste9te", aratand prin accasta di. pc langEi, eele vorbite nti mai trebuia a adaoga nimie; ~i nici a sustrage cova, dici de a putta din loc in cele spuse; estc treaba ingeruluL ')De aceia ~i Preotut se nume$te inger, fiindea el veste$te nu eele ale sale, ci cele ale lui Dumnezcu. De9i in Roma a predkat Petru [Sa se noteze, ea codicele A. F: H. 1. au ~iPetl'u (Trad.)], dara ~i ale aeeluia se eonsidera ea ale aeestuia (Pavel), astfeliu ca dupa cum am spus mai inaintc, ('1 era eurat de oriee zavistie.

lac

"Martlir imi este l11ie Dumnezeu caruia slujesccu duchul meu intru evanghelia Fiului sau"
j

(Vers 9.) Cuvinte izvorite din dragostea apostolkii, judecata izvoralli din ingrijirea lui p[irinteasca. Cc estc eeiace spune el aici, ~i de ee icl pe Dumnezeu de rna rturf Cuvantul lui aid este despre dispozitiune[t sa fatii de dam;;ii. Fiindca e1 nu fusesc pana atunei v~tzut de dim~ii, de aceia ntl ia martur pe niei unLlI dint eo oameni, ei invoaca de martur pc Dumnezeu, carole $tic cele as'cunse din inimile oamenilor. Li spusese eii Va iubesc pre 'voi $i ea semn de iubire S8 rug;\ necontcnit pentru dan$ii, ~i ea. voia a sc duce Ja dan$ii, dara nu a putllt face nici macar aceasta; de ac(~ia se refugiaza la ma rturia eea mai vrcdniea de eredintii. Oare ar putea cineva dintre voi sa S8 mandriaseii, ea in rugaciunile sale ce Ie face catrc Dumnezeu S8 roaga pentru eei ai bisericei sale macar'? Eu nll credo Dara Pavel nu se apropia de Durnnezeu rugandu-se numai pentrll 0 retate, ci pentru lumea intreaga, $i nu oda t<\ numai, nid de doua sau de trei ori, ci neeontenit. A a Y<'it, inst, pc eineva in minte neeontenit, nu provine dcc,tt din 0 iubire mare; dara apoi a se $i ruga neeontenit
') Nota. Cuvanlul ,J.l F/o<;=inger, inse amna vesLiloriu, PUI'Lalorul unei ve~ti. sr. scriplura numf~te iageri nu numai pe in5l'erii pr.opriu zi~i, ci f;\i l?e propov . er~uitorii vointei lui D.umnezcu: \Apocahns 2, 1, 8, 12), ~l pe Preotl (Ecles. 5, o. MalachIa 2, 7) ~l pe Profeti(isaia 42, 19. Agheu 1, 13) ~i chiar pe Iisus Chris los.

(Malachia, <J,1). (Trad,)

lui DlImnezetl pentru el, inlclegi eat de marc e~te dispozitia ~i iUDi ['ea aeeluia,v. . Cand apostolul ziee: "CarUla sluJase eli duehul llleu intru evanghelia Fiului lui",pl'in acest~~ YlIvinte arah'i d()odat{~ 8i dmrul lui Dumnezeu $i umIlmt.a lui' eharul lui Dumnczcu, fiinddii s'a ineredinlat un luc:',u atttt de mare, ea, Iwedica evanghcli(~i, iaru umilint;:t, fiinddi aeeasta nu 0 soeotc$te provenit5. din silinta lui, ('j totul din ajutoriul lui ])umnezeu. Adaosul euvantului evan uhelie" aratii f(lliul slujbei In<;rcdint.ata lui, fiinddi ~~llIlte Z f(~lurite sunt modurilc slujlJei. Dupre ('.lIm $i ill pn,latel(~ imp[m'ite~ti t<2ti sun!: sU~)()l~lonati ~r~eia ,f;'i. a~(.~~ Inin:';ii .persoanel -- ImparatulLll ' ms~~ nu ~ot~ . ll!d(.phne~( , a<;C'ia::;;i slujbJ, c:i unuia i sn inercdll1lcaza y.lt",te h~t.ca 111 arnw.tii, alt,uia grijn de bllllUI mers al c.e~'!-tll()r. :-;;! a~.('e tutenilol', aItuia inl'ii~i grija de it piistrtt D[tl1ll i.n'::JstIOl~n,- tot as;\ 8i in eel(~ dubovnieesti. lJnul de pllda sluJel$te lui D~nii10znu (;reztmd intr'insul $i ingrijintlu-se ca viata s\'i fie bUJli:'~ ~i <;muttl., altul h,;,i itt aSlIpra-'5 i sareil~a tiP a inO'l'iji (k stl'ttini, nltul estoilltrebuintat i~1 pl'ot.e~"tlln1n~ ('do:;' ('uri au nevo(~, ("a po timvul apostohloI',. caw] ('.eJ c1n pre langi:'t ~tdim ~lujiall Ill} J)umn~.~zcl! l~l'~ll prot.('ctillnea vi:'uluvelor,-altul Ii slllJU~te pnn HlV.~tatur:a G~l V;1ntllllli, pdllh'(~ care ;t fi)st :-;;i Pa vel, SILlJIn.du~1 I~l'll~ predieal'ert evall~ltelir:i. A(:esta it li)st ti:; lul sluJb(~1 IUl,!$1 SI)l'0. aenast;~ a tost l'an(:llJl~.. , . .. . , nc a('.I~Ja lHl lll.llnal (:<1 Ht pn Dllmr~czcu de nyu tUl J dar'a spunn ~i (k luer-lIl ee i s'a incl'edmtat, U:l'tttand lia iIWTcdinttuldu-i-sc un astf(~lju (.k~ luel'!1, l]'a lllvoeat Il~ IIlC.I'lIrl ncaclnvl\rate pe Dumrwzeu. lJupa y,e(~nst.a .aI!Ol yoe::;;te a ,1I'i:'~t;\ ~i d "ngostm lui ~:.iit~'(~ .d~ln:-;;ll ~:.um ~l. 1f)gFijirea cea n~m~e., Cn. ~lLl .1 ;lIll1Vi\. sa zl<'.a, :",("1Il(~ e:t~, tL~? :';1 de uncle SpLll Ctl Jllgl'J.Je~tl de () ('elat.g <tyLt, de y1<11 (, ::;;~ Il1lpurttt,('as('i:'~ ea a no[tstru)), alJoi arata (:a lI1g1'1Jll'("~ I~l (~~te nccnsal';'i:-;;i legitirnli, d(~oarw.e C!n'lstos n(;(;st ~eh~ (lp slt.ljbtt i-a ri'tn<luit, ru.1('disi:'~ ve~t('asc.a evu:n~heha, l~ra cd (',(~ i s'n, in(Tndintat () nstfehu de s.lu;)ba, dela smp: lll'meaZU dt tl'dH.lie a avc,\ vCf;'nie in mmtea sa pe ('81 ('e VOT' l'l'imi euvullllli ..u\(wur'uilli. Prin cxprcsiunca eu duC'hul meu" Ii mai aratu $i altcevii, aLi('cu ci:'~ ~l~jba acmsta it .rJl'(>pov.eduiyei eV~U1ghcliei l~i. ~:l~yist~os esto en mult mm SLlpCI'IOara de cat e~lt~l E,!:n::'Ltl.L}1 0l11~ e{~ei roligiunca eliriu edt f;'i t.l'upeasta ~l rata('.lta, Ial'H
v

24

OMILIA III

OMIUA III

25

cca iudaica de ~i era adevarata, eu Loate aeestea si dAnsaera tr~peasc~'-9i dee.i religiunea cre$tina era (~ t?tu~ ~m~t~'ara celel. ehne, ~l. eu . mult mai superioara cole! lUdalCe. In sluJba rehgmneI noastre erestine nu a vem nev<?o nici de oi $i de vitei, $i nici de . , O'rasime s~u fun~ dm o~oc~vt?me, c~ numai de dueh $i dC adeval', CeIace $1 ZICea Chnstos: "Dueh este Dumne-

evangheha este a 1m Dumnezeu; iara aici arala c.ii este a Fiului; dara aceasta este eu totul indefernnta lui Pavel, caGi el a im'at-at dela aeea voee foricit<'i, cii cdc GO sunt ale Tat6Jui sunt ale Fiului, ~i eele a le Fililui sunt al~ Tatiilui. "Toate ale mele, zice, sunt ale tale, ~l ale tale ale mele" (loan 17, to). Aceasta este dragoste adevarata. Se pare ca apostolul in versul aratat vorbe$te de un singUl' IUGru, in8a in roalitatn de patru: ('ii,'i pomene$te, ::;i ea neeontenit, si e~i in rU'J',lci uni, $i cil. pentru lucruri marL . '"
C<t.

zeu, ~i eei ee se inehina lui, eu duehul si eu adevarul sa eade sa se Inehine" (loan 4" 24). "Intl'u. evanghe~ja Fiului lui". ' l\1ai sus spline
'J

"Rugandu-ma, ea doar-a eandvu eu voea lui Dumnezeu, bine mi s-ar lntampla ea sa viu la voj" (Vel's. 10). Privc$te-I eat sufcre cl Gii nu i-a
Plltllt vcdeit, $i ca nu a primit a'i vcdeit contra vointei lui DllmneZCtl; dorinta 0 aveit, insa aeeasta dorinfa ei-it dependenta de voea lui Dumnezeu. Ii iuhi,\ mult,' si so grahiC\ a so duee la dansii, 1nSa de si'i iubiit totllii nu voia a'i vedea contra vOintei lui f>\Imneze~. Aeeasta cste dragoste adevarata, si nn dupa cum facem noi cari ne departam dela amandoua legile dragostei, ead sau ~1U . iubim pc n~me!li, :S<1u de iubim "Te-odata, apoi lUbIrn eontra vomteI !til Dumnezeu, adeea amandoua Ie facern contra legei dllmnezee~ti. Dadi poate sunt greoae eele ce spun acum, de sigllr 6i mai greoae sunf ('and Ie facem. . ~i cane! iubirn, zici tu, contra vointoi lui Dumn~zeu? Atunci <::and noi trecem Gil vederea pc Christos fiaman~ ~J jnset~t, in timp Ace copiilor, prietenilol' $i. rudelor II dam rmu mult decat au nevae. Oare trebme a fntinde vorha mai departe ~ Daca fie care ~i-ar exarninh cugetul sau, ar gas! cum aceasta abatere se prac;tidi in multe aetiuni ale vietei noastre. Insa nil a:;;a erit accst

fericit; el $tia a illbl, $i a iubl cum trebuie $i cum sa cuvine, pe toti 'i fntl'ecea in iubire,:=;;i totll;;i nu depa$iit marginile iubirei. Prive$te cum amandoua acestea, friea de Dumnczeu $i dorul de a vedea pe Romani, se gasial! in sufietul S8,U 5n eel mai InaIt grad. A se ruga neeontenit lui Dumnezeu ca sa'i Vada,$l a nu puteit sa se dud, este ,SCllm de 0 mare dl'agoste, iara a'i iub! $i a sta pc loe supunandu-se voci lui Dumnezeu, estc semn de cea mai mare evlavie. In aIt l oc insa, (II Corinth. 12, 8) rugand de trei ori pe Domnul, nil numai eli nu a primit cciaee a ccrut, ei inca din contra neprimind, el a vazut 111 aceasta faeerca de bine a lui Dumnezeu, caei in tontc intreprinderile sale el avea inaintea oehilor nmnai pc Dumnezeu, - aici insti, a primit eciace a cerut ntl ciliaI' atunc.i, ei mai blrziu,::;;i totu$i nu s'a holini$tit. Aeestea Ie zie, ca noi sii nu no tulburam, daca nu suntom ascultaf,i in rugi'i.ciunile noastro, sau suntem ascultati tarziu, fiindca nu suntem noi mai buni decat Pavel, care fn orice fmprcjurari rn':irturisiA charul $i binefheerea lui Dumnczeu. $i eu drept Guvant, fiindca odata ce s'a dat pre sine in mana celui ee guverneavl totul, $i cu aHHa supunere ea ~i lutul in mana olarului, el facea aceia ee'i poruncia Dumnezcu. Spunand deci, ca doria a'i vedea, arata r;;i c.aUZ:'t. aecstei dor-inti. Care este aceasta ~ "ea S~t va dau farii seop, dupre cum fae multi astazi, ei pontru Iueruri trehuitoare $l g'rabnice. Aeeasta nu 0 spune aid pe fata, ci mai mult intr'un mod enigmatic, cad n'a zis: ea S{l va inviit, ca sa va eatihizez, ea sa indeplinese eeiaee vii lipse:;;te ci, "sa va dau eeva dar duehovnieese", aratand prin aee,asta cii aveit a Ii da I1U ceiaco este a l si:w, ei ceiaee $i el a pr imit. Dara $i aici el so arata curnpcl.tat, caei zice "Sa vtt dau eeva dar", adedt c.evit mie, potrivit puterilor mele. $i ce oste aeel dn!' mie co voie$ti a'l da ~ "Aeeasta este, ziee, a va intad pr'e voj", ea sa stat.i tad in eredinta.. A$a dara :;;i a nu se elatina cinevk1, ei a stit drept nemi$candu-se, este al ehnrului lui Dumnezeu. Dara tu cand auzi de char, sa nu'ti inchipui ea plata ostenelelor tale provcnile din buna ,ta vointii :;;i intent-iune este desfiintata; el

voua eeva dar duehovnieese spre intal'irea voastf'a" (Vel's. 11). EI nu faeea calatorii zadarniee $i

O:VULIA III

-----------------------

- - - - - - - - - .- - - -

OM ILIA HI

27

vorbeo;;te aid de char eu seop de a disprelul ostcnolele rezultate din buna vointa, ei voie~te a . taia din radacina fngamfareaprovenita din prostie. Deei, dac;:\ Pavel a Humit aeeasta dar al lui Dumnezeu, eauta sa nu eazi. EI obi~nllia a nllml char allui DlImnezoll ehia1' ~i slIGcesele noastro (',a~tigate <~ll multe osteneli, fiindc.a chla1' $i in acestea nOt avem mare novoe de ajlltor-iul cel de sus. Spunandll-li: "spre Intarirea voastra", 01 a aratat pe taelltc C[l dan$ii aveau nevoe de 0 marl' indropta,re, Ceiaee voie$to a Ii splIne, aeeasta este: de mult timp doriam ;:;;i ma rugam ea sa va pot vec1eil, pcntrlI nimic alta decal numai ea sa va inti~I'esc pr'p voi, sa va imputernice?c, :;;i sa va fntepenes( ~ bine in cuvantul lui Dumnezell, ea sa nu va elatinati U$Ol')) , Dara nu a SpllS aeeast<t ehiar 3..71\, caci i-ar fi infruntat, ci lesand CLlvintele in alt mod, aeeasta lasa a se intelege, . fiincldi expresiunea "spre In tV aru'ea von.s tV" ra aeeasta in vedereaz<'i. Apoi fiinclea el1ia1' aceste euvinte se par grcone, pr~ve~te cum 'i manga~e prin in~luetie, ,s~lI ..mai biI]e zi; prm adaosul de mal JOs. ea sa nu ZHAt ll: (dara ee? noi ne eiatintlln $i ne' purtam poate in coaee $i in eolo ea f!'tll1za hatuta de vant, F,;i avem nevoo de lill1ba ta spre a sta drepti ~ - iat{~ cel cl prnintin'lpinand 0 nstfeliu do eontl'aziecre 0 rcstoarna ach10gand: ,,$i aeeasta este: ea sa m[1, mangaiu impreuna eu voi, p6n
l1l1

fi }Jine primit. $i

eredinta eea dimpreuna a voastra S1 a mea".

IllI s'n, multamit .' mel ell aeeasta, ci inca. mai introduce 9i alta indreptare, did ziee: "prin

cr-edinta eea dimpreuna a voastra


(VOl'S, t:2), ca ~i puiti ('8, Vtt aeuz

~i

a mea"

cum pare ea ar ziec: ((sa nu vii inchivorbind acostea; nu ell' ac.easta idl.~e am grait, I'i am voit &\ vii spun, cii ati s uferit mult(> ne(~azuri din par tea eclor ee va prigonese, am dorit ('.\1, s{~ va vad F,;i sa va mangaiu, F,;i indi mai mult: ntl numai pre voi sa va mangaill, ci ehiar ~i (m s{~ gasesc m<.lngaiero pe hlnga voi. Privc:,;tc int.elepeiune de claseal aclevitrat: dupa ('c a zis: "spre intarirea voastr[t", i s'a parut ca acoste (,tlvinte sllnt prea greoae pontl' ll discipuli, ~i imediat a adaos: "ca sa ma mangaiu imprenna en voi'''; :;;i n'a zis: ((Sa va mangaiu)) e(ll'i a1' fi fost vorba tot greoac, de~i nll 'ea eea dinainte, ei "sa rna mangaiu impreuna ell voi", c.autand ea din toate .part-ile sa induleeasea <:uvantul 9i sa'l faea ~l

~
I

Vai! caia umilinta din partea lui! El a aratat ca nu numai aceia aveau nevoe de mangaiero, ei ~i el, pumlnd astfeliu pe discipuli in randul dasealilor, ;:;;i nep:istJ'and pentru sine ni{'.i 0 deosebire sau superioritate, ci <:ea mai desavari7iU'~ egalitato. Ca.,;>tiglll, zice, osto comun, :,;i ell am novoo dc rnangaiorca voastra, dupre cum $i voi avoti de a mea. $i cum se fac.e ac:easta 11 "Prin eredin~a eea dirnprenna, zic:e, a voastra . " DUpl'C eurn se . mtamp , , 'lv , eu f'oeu, I eel v ~1 a mea . a $1 dadi gramaclc$ti mai mllitc lemne fate 0 para qlai striilueita, tot t~a oste 9i Gli Gl'edindo;;;;ii. Cand noi suntem despartiti 9i departati unul de altu}, suntem oareeum trh;,ti ~i lipsit.i de vointt~, inl'a cand ne vedern impreun8. ~i frnbl'ati~ml pe ai nO$tri, ('I~patttm 0 mare mangaiC'I'c. sa llu'rni spui de timpul de fattl, eand, ell c:harul lui Durnnezcll, ~i in ora$c en::;;i in sate, ba ehiar $i prin pllstieW,ti se gascse multe cetc de creclinc.io:;;i, $i ClU1d toata nc( ~uecrnicia estc alungata, d g~'tnc1e$to-te la till1plIl'ile acclea, dlJ de marc binc erit ca c1asc.alul sa vada pc llceni<:i, ca fl'at-ii sa vada pc alti frati veniti de pl'in lite parli. $i ea &~ l;tmul'cse mai bine ceiace am SpllS, voiu cUt un exemplu. Daca vi s'ar inW,mpU~ vre-oclahl, c.eia( ~e sa nu se inti.'tmplc,de a fi dll~i in tara Pcr~ikH', san a Seililor, &, ' tu a altor harbari, ~i a fi impartiti e;'ttf~ doi sau trci prin eetatile de aeola, $i dcodatii, a1i vedc;\ pe Ilnul din frali 50sit aeolo, gancle:;;te-te atta J m\ngtti(>I'C ai .weit de aid. Nu vcdeli voi pre eei din inehisori cum salu\ de bueul'ie, ~i enm pare d'~ zbortl'a de ph'te(To c..l.ncl vad po vl"lll1ul din familie? Da('{~ eu c.ompal' acele tirnpllri (at robia ::;i GlI temnita, sri 1111 to minunezi, caei eei de pe ntunci patimian mai mari rele deetH acc$tia,; erau impra~tiat.i $i nlungati de pretutindeni, traiau in foame 9i necazuri, trerllllI'aU pc fiecare zi de frica, ~)a nuiau $i pe prieteni, $i pe easnici 9i po rude, ::;;i lonnnd in lurne ea intr'o tartt straina; ii vietuiau mai ra~ de ('~U ('.hiar (:ei din temniti si din robie. De aeeia 8i ZH>(~;\
el:

"ea sa va intarese ' pre voi, . ~i sa ma' ma.l1gttiu impreuna en voi". Aceastn 0 ziceA llU en c.um

at' fi avut c1 ncvoc de ajutorinl lor, sit, nu fie; eiici ClIm

28

OMILIA III

mJlLlA II[

29

supuner81 1m de sluga, !';ll dovada de cea mai mar e 1'0caei spune ca a fost fmpedeeat numai, dara d~ ce ~rLl ~ne, nu. spune. El nu cereeteaza poroneile stapanulm, CI numa! se supune lor, de ~i poate a r fi fast ejnev~'t indreptatit a se mira, eum se poate ca un clascal de feliul lui Pavel se fie fmpedecat de Dumnczeu pe un tirnp indelungat, de a se duce in cetatea eea mai n:ar~ ~i mai straJueita, vCc1.tra care avea atintitc privirIle mtreaga lume. Dara eel eEl S8 cluee intr'o eetate care stapane!';lte, ca in cazul de fata, contribuie la lenevil'ea eelor v stapal!iti ; iara c~l.ce i)('l.rase~te ceta~ea frnpa rateasea uneltmcl sau prlCmumd rele s upu$Ilo1', este ell nepasare de eeiaee e principa l, adeea de linistea lor. Dara Pavel nirnic nu cerceteaza clin acestea ci inaintea proniei neprieepute de mintea omeneasca ~l s(; da la 0 parte, dovedind prin aeeasta ta ria sufletului lui ~i tot-orlata invatandu-ne pre noi, Cc1. niciodata sa n~ aruneam vina asupra lui Dumnezeu de cele petrecute chiar de s'ar 'parea di aeelea tulbura pe mult.i. A po~ rond este dr:eptul stapauului, iara clatoria slugilor este uumai de a asculta. Nu cumva oare Dumnezeu are a lml. intreba pe mine, :;;i a cere sfatul sau parerea mea ?
CUIlO$ tin 1a,

multe ori am gamlit ca sa viula voL siam fost opr:it pana a?urr:" (VeJ~s. 13). Prive~te' dtasura

ar fi fos! eu putinta ca el, sta.1pul biserieei, eI, eel mai tare der..at peatra ~l ferul, el, dlamantul cel duchovnicesc ce folosicl mii de ceUiti, cum a r fi putut avea nevoe de ajutoriul lor ~ Ci, ca sa nu faca cuvantul sau areoiu si nici certarea sa nu se para aspra, de aceia Zicea ' cit ~i el are neyoe de mangaierea lor. Daca insa cineva a1' :V0l. ?a SE~ numiasca aici mangaiere, multamirea ce o slmtla Pavel pentru progr esul lor, !';li ca de a ceasta doria &1 se dudi la dan~ii, nu a r g1'e!';li. Dara daea dore~ti, zice, ~i te rogi, $i voie!';lti a te bueura de mangaierea noastra, cum $i tu a ne mangaia pre noi, ee te impedeca de a veni" ~ Aceasta banuiala dezlegand-o 81 adaoga cele ce l!I'meazli: "Nu voiu nu ~titi voi fratilor, ca. de

Sa

spune-ml, ca uti ca sa afli? Nu ~tii di el se iutereseaza de totul? Nu ~tii ca el este intelept, ~i ca nu luereaza uimic fara seop? Nll !';ltii r..a el illbe$te faptllrile sale mai

"Au doara va zice faptura celui ce 0 a f'aCllt pre ea,. caci m'ai facut a~a" (Hom. 9, 20) ~ De ee,

mult decat iube$te tatal pre fiii sai, ba inca lntrece chiar iubirea mumei ~ Nimic nu cerceta mai mult, $i nici sa p~~ti mai departe, diei sunt deajuns t.ie aeestea spre incurajare, dupre cum $i atunei toate eele ale Homanilor erau iconomisite de dansul Cll multa lntelepcillne. $i dad poate nu $tii modul iconomisirei lui Dumnezeu, sa nu te nelini$te$ti, caci aeeasta e mai ales treaba e1'eclint.ei, adeca n~tiincl modul iGonomiei lui, sa pr imiasea tara r ezerva ideia acestei iconomii. Deci, Pavel reu$ind in ceiace i~i propusese, adeca rew~ind a Ii proM ea daca nu s'a dus la dan$ii pana atunei, Ii arata ca aeeasta n'a provenit din eauza ca i-ar fi dispretuit, ci pentr u ea a fost impedeq>.t, de $i doria foarte mult de a se duce. A$a clara desbraeandu-se de vinovatia lenci, ~i convinganrlu-i ca uu mai putin deeat dam;;ii doria ~i el a'i vedea, iar~i Ii arata dragostea cea mare ce 0 avea fata de dan~ii . Nici dupa ce am fost impedecat, ziee, eu nu am contenit de a incerca sa viu la voi, insa de $i ve$nie rna lncercam, vE'$nie eram impedicat, niciodata insa nu lXlrasiarn aceasta idee, pastrand clragostea ccl.tra voi lntreaga , in aeela$i timp insa nefmpotrivindu-ma ~i voint.ei 1m Dumnezeu. Prin faptul eli el l$i propunea $i niciodata nu parasit't. aceasta idee, el arata clragostea cea mare catra dam;;ii, iara prin fa ptul ea era impedecat ~i el nu S8 1mpotrivia, arata respectul eel nema rginit ee'l purta lui Dllmnezeu. . "ea sa am eeva roada ~i intru voi" (Ibid.). Dc:;;l a spus ~i mai inainte despre cauza tlorintei sale pe care it aratat-o vredniea de dansul, totu~i acea cauza o pune $i aici, alungancl orice oonuiala clin par te-Ii. Dc oarece eetatea lor era vestita, $i er~t singura cetate importanta pe pamant !';li pe mare, ~;;i numai dorinta de istoria ei devenise pentru cei rnai multi pretextul de a calatori aeolo, apoi ca nu eumva ii sa creada ea ~i Pavel era mi$cat de acela$i dol', sau sa banuiasca ea mandrindu-se de contaetul eu dan$ii el cloriit de a cellatori acolo, de aceia ineontinuu el arata scopul dorintei ee avea. Mai sus a zis: "ca sa va dau voua ceva dar duchovnicesc", iara aici arata mai lamurit: "ca sa stapanitori cu eei stapaniti,

1
I

am ceva roada ~i intI'u voi, precurn ~i intru celelalte neailluri". A~ clara el a pus la un loc pe
~i

dupa miile de t1'ofee $i

30

O~llLlA

III

OMIUA III

3l

de birllinti, cum 9i lnsonmatatca eonsulilor i-a trccut la un loc eu barJ;lari! . $i eu drept eu va nt: (:;aci unde est~. llobl.eta erfdmt01, acolo nu esto nimeni Elin nid stram? ll.ICI cetatcan, .c~ tl?ti S? l'idiea la una ~i a'coia~i sUperlOl'l!ate 0 dom ~1 1tateI. Prlvcs;te-l >;;i aid Gum 01 este de cumpatat 1Il e uvmte, eaei n'azis: ea sa va iny,tj ~i sa va catihizez, c.i "ca sa am ceva roada" "i inca nu ziee simplu roada ei "ceva roada" ial:<t~i m~)(lerandu-9i . vorbclo ca::;;i mai SllS, unde zicc : "ca stt v,a dau ceva ~:;tr". Apoi, dupa c um am spus, micsul~an~l oarceum 91 Imr~orymta CO crodoau poate cii 0 (.ttl, II ZIeO: "Pr~cylll ~l In celelalte neamuti ", CD, si cll~n~ pare. ea h-a!' s.punc :. Sa. nu vt~ Inchipuiti Cit dac;"L vOls.~ntey: bogall ::;;1 a ':?11 m~l. m~llt de0.! coJ I~lti,apoi e~l a5'1 avert I!Cntru ~cc~a mal putmct grIJ{~, cael noi nl! C<1l1tmn la em bogatl, CI la eoi ereclineiosi. Unde .sunt aClilTl in(oloptii Elinilor,' aed (',e Urt~s(' barb~ . ll~!lg~, :sun t imb~'['tc:ali eu lylir!,a tar.a rmlniei I) ~i SUllt lllg< wfdtl pes to mas ur'u? lata ea 91 Eladn ea 5i illtl'caga ~yl:Je J?arba l'ii, a tbst intCKtrSlt la ercclintn er cstimt dy un facat<.?l'll~ . de corturi ! lara Pla t.on eel' d\'ntut s i l~l~dat el('. dal1i;ilI, dn 9i a treia oaI't~ s 'a fost dus fn :::;1c]ha. eu a(~cl v1l9t. d~~ ~ VOl' be fl'umoasc, ~i ell toat~~ aena ?on,sJ(J.nratl~ .stra~u elta, totu::;;i n'a fost in stare sa aib,I 111l'll1l'lrf: llIGI mac<..w nSlIrn'u lIIlui tiran, d a fuO'it de a:~( )l~ n.ta~ de mi$ole$to,~ f~in0eii ~ erh amenintat a l)crd(' p(tr~a 91 hbort~tc:~ .. "para lata en aeest fa.catOl'iu de (~OI' turl nu llllllla! S!e !ha~ sau numai Italia, ei intrcagu lunw a l'utre(~rnt, :)~ mel ( ~a s'a mal'ginit nUlllai in li]csteslIgul c.u':'<tIl~ul~lI! a(~ cc.a in a proclieh, ('i oclati ( ~ 1I nr:easta c~ cosoa $1 PICI, elm .cari facoit cartllI'i, $i Cf';\ a~l, zic{ll~d $oful UllUl a tel~~~r de eorturi, ~i totu::;;i IlU sc scalld~l:.zau de 01 COnSll~J1 H~mli?-l~ilor. ~i c;u - drept c uvant, cau BU. m e~te~i;ug unl e :;>l. mCl oellpatillnile cde folosit.oa;re,. CI .ml~c.lL~n[t nll~~1aI cst:c aceia ea,f'C face pc clas~h~ c~l~pre tUltl m oelm lumel, sau $i er edinta lor ('ca rataClta. ' Dc aeeia toerna i s,'i AthoniaI11'1' l"1dna UI(~ (~ - (a,n:' I' ;;H .. I a ~
\ .'C

urlTla, pe cand lui Pavel 'i dau atent-iune $i barbarii ca :;;i cei intelepti, $i ~ei pr09ti ea :;;i simplii cetateni, caci prediea este COmUl1a tuturor; ea nu :;;tie de deosebire in dernnitat.i, nu cunoas;te superioritatea vreunei natiuni, si nimie In fine din acestea nu are in vedel'e, ci are ne,roe nUl11ai de eredinta, iara nici cat de rat.ionamente omene;;;ti. De aeeia mai ales este vl'ednie de admirat Pavel, uu numai pentru dieru trebuitoriu $i man.tuitoriu al omenirci, d $i pentru c.a ora Inda ma na tee $i se aeomexla eLI imprejura rilo, $i era priceput de toti. Ceiace. ora mai ('.1I sarna lucrul proniei dumnezee$ti, Pavel COI1- , sidera de CO l11un $i 0 punea inaintea tuturor. Dupre cum ~c petreee cu soar eJc, CLl luna, Cll pa ma ntul;;;;i CLl maroa, ca a u fast. f;k llte C<.1 &t indestuleze pe toti deopot.riva, :;;i nici de cat. pe bogat,i mai mult, iara pe eei s<'iraei m ai putin, intoemai 11..,;;h s'a faeut $i eu prediea, lJa ehial' mni I1lLllt fiinde{~ era mai trebuitoare aceasta deectt eclelalte. Dc aeeh ~i ziee Pavel ineontinuL! "lntru toate neall1ueile". Apoi, ariitand tii eJ 0 face aeeasta ilL! pc ntr'll pJ;l eerea lor', ei Ctt indepline,';ite poronea swpt\.l1ului, ~i inde mni nuu-i de a adl'eSa l11ult,,-'imil'i DUlllnezclllui tlltlll'O!', zke : "Dator'iu sunt ELinilOl' ~i barbal'ilof", inteleptiLor ~i neinteleptilor" (Vers.H-), ceiaee voebia :';ii Corint.ilcnilor, iar~~ aceasta 0 spuno lii".\nd totul in voia lui Dmnnczeu. ' "A$ijdeeea, a~~t este osardia mea, incat este clupl'e a mea nevointtt, $i VOU~t celor din ROUla Stt va hine-vestesc" (Vcrs. 15). 0 suflet genero~! Ti-ai luat aSllpra-t.i un luti'U incarcat eu atatea prlmejdii, 6 Uatorii lJC mare, ispite, intrigi, l'evolte,- did el'h de a~teptat do a suferi un adev~'trat vifol' de ispite llrmand a vorbi in aeea cetate tiranisita de 0 marc ne~wsev ie. Astfeliu deci, 01 ::;;i-a dat via1a in aceasta tp;tate, tiiintlu-i-se capul de eel ce impa r a tia pc atune.}! ~i eu toate acestea, de :;;i ~till, ce'l [I,,<;> teapta aeolo, et totu:;;i IlU !';'a araia t mai Jenel-? decat eeilalti, ei inca se gf'abii~ sa se dwii, avea mare bunavointa, $i era searbit ea nu putc<.\ ! De aceia $i zicea: "A~a este osar-

I) lVota. Sub numele de 8~w/,-1<;-lao., se Inteleae acea haina de pe deasupra celorlalte, care era fara maneci ~sl{'ej ell, umerii e!;'~u af~ra (.~, "'/,-0<;), FiJosofii EJini purlau barb~ Junn-j loiao- in mana ~I p~ ~easupra: tuturor hainelol' exomida, sau t;C:a , de ;;'are vOl'be~te alcl Sf. ChrIsostom, (Trarl.) '"
v

1
"

clia mea, incat este dupre a mea nevointa, $i voua celor din ROllm sa va bine-vestesc". "ea nu rna ru:;;inez de evanghelia lui Chris-

I
32
OMILIA III
O~I1LIA

33

III

Trebuia sa ZIC1 ea ma mandresc, ma la ud ~i rna falesc ~i tu nu spui aceasta, ei, c.eiace estemaiinferior.canuma rusinez , eeiaee nu obi$nuim a spune vorbind de lucr~ri !llari .;;i stralueite. Deci, ce spune el aid'? $i de ce gra.le~te w;;a de prediea evangheliei, eu care el se mandria mai mult de cat eu ceriul'? Galatenilor scriindu-li zieea : 6, 14). Deci, din ee cauza aici nu spune ca ma ~i la ud ci . "nu ma rusinez"? Romanii erau foarte fnO'amfati ~e syc<:esele ce le ..aveau in lume" de ~og~t,ia, stal)[mirea $1 blrmntele .lor;. 11 cr~deau. pe 1~1parat,1l lor egali eu Dumnezeu, ~1 chlar ~a se $1 nurnIaU de popor, In care scop Ii inaltau temple $i Ii ac1uceau jertfe. Ded fiind ii atat de ingamfati, ia ra Pavel urmand a predic[t lor pe Christo~; lisus, eel crezut de fiul tamplarului, eel crescut in Judein. ~i in easa unei femei neinsemnata, care nu avea pe lunga dansul nici 0 garda imparateasea, care nu era impresurat de b09atii, ba inca fusese condamnat la moarto irnpreuna eu talharii, ~i care in fine a pa timit multe defaimari, - $i deci eril. natura l Cc'l, t02.te aCDstea sa fie descoperite lor, fara ea din faptele lui cclc negraite ~i minunate sa ~tie ceva, - de aeeia zice el aid: "Nu ma rU$inez" inVEl.tandu-i ca nici ii sa nll se ru:;;ineze. $tia el bine, ca c1aca va r eu91 in aceasta, iute VOl' ajunge in trecerea timpului de'a se si lauda. I)eei, ~i tu cand auzi pe cinevc), spunand: te inchini celui restignit,) '? sa nu te rw;;inezi f;ii niei sa tc uiti in j?S, ei te ingamfa ~i te mandre;;te, :;;i cu fruntea r idleata ~l eu ochii liberi spune pe fata marturisirea credintei. Poate ca'ti zice iara..'7i: te inchini Celui restignit,) f apoi atunei respunde-i eu glas ta re: (c1ar::t nu ma Inchin lInui desfranat, unui ucigatoriu de tata, unui omoritoriu de copii, - eaei de aeest feliu erau toti zeii 101'- ci rna fnchin eclui eo prin cruce a astupat gurile draeilor, :;;i a !?urpat nenumaratele lor in;;elaciuni. Crueea pentru n01 este semnul negraitei lui filantropii, este simbolul marei lui purtari de grija pentru noi. Pe lanO'a acestea, fiindca ii se faliau mult $i in puterea cuvanitlui, ;;i se ingamfau de intelepeiunea ee 0 aveau, de aeeia apostolu} zice: ma simt in putere de a respunde m ulte

tos" (Vel's. 16). Dar ce spui

Pavele~

aeestor r ationamente omene~ti, ~i de aceia Yin a predice), crueea, ~i nu ma ru~inez ue aceasta.

"Mie sa nu'mi fie a ma lauda, fara numai in erucea Domnului nostru Jisus Christos" (Galat.

"Ca puterea lui Dumnezeu este spre mantui re" .Fiindea puterea lui Dumnezeu este ~i spre pedeapsa, eaci cand pedepsia pe Egipteni zicea: "Aeeasta este puterea mea eea mare" (loil 2, 2?), ~upre cum este :;;1 spre pierdere, caei zice: "Temetl-va de eel ee poate pierde $i sufletul $i trupul i!l ghe~na"

(Math. 10, 28), -c1e aeeia_ ap~~tolul Zlce, ca ~m~ ':In !f va aeluee de acestea, nu va gralese de pedeapsa:;;1 o~nda, ei de cele spre mantuire. Dar ee ~ Oare evang~eha nu vestb, ~i de aces tea, nu spunea de gheel"!-a, de _vlerf!1ele eel ncadormit 9i de intunereeul eel de dll1afar1;t ~ $1 eu toatc aeestea de nieairi n'am putut afia de asemenea pec1epsc, de cat din evanghelii. A~a dara eu~ sp~ne "el

" ASCllltc), insa $i ccle ce urmeaza:

pIll tuturorll, ei eelor ce' prirnesc. Chi<;tr Eli~l de-a~ fi, ehiar do-ai intrecut toat8. rautatea, ehta r Selt de-al fi, sau harbar, sau fiara siilbateca, $i. inearC8:t de toate a!?sllrditfltile, chiar de-ai purta eu tll1e sarCll1a nenumaratelor . pacate, de 'ndata insa ee ai primi! ey-yantul crucei 8i te-ai botezat, ai :;;ters toate aeele rautatl. D~r de ce oare zice aici: "lucleului mai 'ntaiu, si glinului"? Ce voie~te sa spuna prin aeeasta deo-:schiro, de$i in multo loeuri ziee ca piei taier~a imprejur, nid netaieroa au vre-o insemnatate1 Deel, c~um d~ aiei face deosebi re, punand inainte pe ludeu, :;;1 dup~ aceasta pe Elin ~ Ei, :;;i ~e ,~ste Cll. aceast.?- ~ . Nu doar~ fiinddi ludeul esto pus ll1talU, apOl va lua $1 dar mal mult caei eharul lui Dumnezeu se da in dar $i aeestuia ca $i aeeluia. Ded, a ~ intai.u nimie ~u este, ~e ,~at numai 0 cinste de ordme. Prm faptul ca este eel mtalU, nu inseamna ea el pI~isose:;;~e in ceva, s!'1 u _ca va iua mai mare droptate, Cl se Cll1ste:;;to. nurnal. ea e~ a .luat eel intaiu, c1upa cum se retrece ~1 .C~l COl. IU~ll1a~l. eu Sf. Botez. Voi cari suntett introdu~1 III mlsterll, ~t1tl de ee vc)rbese eu acum. Toti alearga spre botez, insa nu tot i se pot botezit iI~ aeela~i ceas; e! unul , iri.!~iu, aIt?1 al doilea, ~i ~a mal departe, -- ll1sa. ce~ .llltalU nu la nimic mai mult ca eel al doilea, $1 mel aeesta rnai
3825

Puterea lui Dumnezeu este spre mantmre ? ' ee ered e, ,,1~ ot eel Ul luclenlui mai intaiu, si Elinului". EI nu zice sim-

'-',"l

' :H

- - - - - --- - -- - -- --

OMILIA III

OMILIA II!

35

mult {!a e81 (x~ 'j ur'flleaza, ci toti se bucura do aeclcasi A$a. d~r.a fi intai u, aici iosoamoa numai einstE~ III ordll1o, $1 mCl de cum V1'O-O prisosinta a charului. .~poi, ,?cand "Sere mantuire" iara::;;i inaita darul, anltand ca 01 nu sta pe loc, ci mergo mai departe. . Ace~sta 0 arata m~i la vaJ~, zieand: dl'CP~)Unurl.:

~i zicc mai deparw: "Iar eel htoriu, omut trLlfa~ nimie


Olm

ee este maret si hunu va savar~i" (Aha-

2,4.5) .

va tra1 numai ill $i inea nu nUlllai alata, C1 mal da a ll1tolegc $1 altceva, adeca straluciroa JI.1scvmnatatei unci astfeliu de vieti. Fiindcii esto eu P~l tm1- a . d(~ a s~ n}antu! einev~ 9i Cll l'u.';>ine, - dupa t:um de pIlda .se, ll1~~pla e~ eel sc~pali dela osanda prin fil~nt~opl?- lmparatease;a, - apOl ea nu eumvit sa':;;i j'ndllpme Cll1eva 0 astfehu de mantuiI'e, a adaos $i exprc~~llnea "d.reptate" fac~nd aluzi~me nu la dreptatea ta, u la a 1m Dumnezeu $1 la u.';>urmta eu care el 0 tH. A('casta drepta:te nu. 0 ea..~tigi doara prin sudoarea $i 05knelele tale, CI 0 pmne$tI cim darnl eel de sus, iara dela t.ine un singur lucru se cere: a erede. Dupa aceia, fiindca yorba s'ar parea oarocum nnl)lobabila., ea adeca preacul'varul 9i eel dezmerdat in d~sfatari, fermecatoriul $i facatorul de rele, deodatadeyll1~ ny numai scapat de pedeapsii, (:i ::;;i dropt, ba mca luand dreptatea eoa mai inalta, - apoi apostolul adcvere,;>te acest cuvmt cu eitatii din vechiul testament. In adeyar, ea dupa ce ziee: "din eredinta in cred!nta" trimite po auditoriu la ieonomiil~ l~i Dllmnezou d!n legea: vee~e, pe care Ie explica ell multa intelcp(,!UI~ rrlI~. epls~ola c:lt;a Ebrei, unde arata ca F?i drep!ii ~1 pacatO$l1 se mdreptat.esc astfeliu, amintind acolo si de eUl'Va. aseia (Haav) 9! de Abraam. Deei, dupa co ai~i 01 nLlmaI cat face aluzlUne la acoasta, de vrome ee so g~'('ibia a tr~ee la alta observa!iune, l.';>i adevere9te cuvantul eu cItate din Proroci, $i aduee la mijloe pe Abacum, care striga $i gr-aie$te ea nu este eu putinta altfelil! a trai eel ce voie$te a trai $i in viat.a viitoare, de c~t I~umai prin eredinta. "lara dreptul, zice, din eredJ~1ta va fi viu" vorbind de viata . viitoare. Fiindea cmace Dumnezeu haraza$te eov3.r$a$te oriee judecata omeneasca, de aceia eu drept Guvant ca avom nevoe de cr(~dinta, fiiinddi altfeliu nu esto eu putinta, dupre cum
v

(~Ters. 1/). Cel co dcvll1e drept., nu vl~ta PI~eZCn~a, yi ~~ In coa ,,:iitoaro;

tcttea l,!I I?umnezel:! lI1tru dansa se deseopel'e"

"ea

I) Auda ereticii vocea duchovniceasea, fiindca astfeliu oste firea rat.ionamentelor omene$ti. Hationamentele noastre so aseamanii ell un labirint $i cu 0 enigma -care nu are sfar$it, carc nu lasa , niciodata judecata noastra de, a stll. pc eev~'t solid, fiindea \;i ia Inceputl.11 din m~),ndrio. HU$inandll-sc de a prim1 credinta, $i profacandu-so a nu cunoa$t.e cele eere$ti, se afunda pe ii iw;;ii in pulberea a mii de rationamente fa,lse. Apoi, ncIlorocituJe F?i vrcdniellle de mii de lacr;)mi, daca te Intreaba eineva, GUm s'a m.Gut coriul, cum s'a facut plimantul -- $i ' co spun eu de ccriu $i de pamant~, cum te-ai facut tu, CLlm ai eroscut $i ai ajuns barbat desavar$it - tll nu to l'u$inezi de ne$tiinta ta, iara cand vine vorba despre cel unul nascutFiul lui Dumnezeu, tu to afuozi de rw;;ine In adancul piOT'71irei, caci erezi ndemn de tine do a nu $ti totul? Nedemna oste numai disputa ziidarniea $i vorba fara folos. :)i ce spun eu de dogme? Chiar de In&1.,;>i reutatea vietei aec~tia noi de nieiiiri nu am seapat, iara numai dela credint-a $i prin ~redintti. Astfeliu au stralueit $i toti cei mai 'nainte de Bvanghelie, astfeliu a stralueit Abraam, astfeliu ,Isaac, .astfehu Iacob; astfeliu s'a mantuit $i Gurva, amt cea din legea veche, eat $i ( ~ea din legea Boua. "Prin eredinta Raav cueva, ziec, n'a pel'it impreuna eu eei. neascuWUori, pl~jll1jnd iseoadele eu pace" (Ebroi 11, 31). Dadi ea '$i-ar fi zis in sine: $i cum VOl' putea aec$tia, fiind robi ::;;i fugari, bejanari 9i traind viata nomazilor; cum VOl' putea sa ne biruiasca pc noi cari avem ziduri :;;i pirgllri primprejurul eetatei)) ~ Daca, zie, ar fi grait a,;,,\, ar fi piorit $i ea Impreuna CU ceilalti, dupre cum au patimit stramo$ii lor, eari vazand in i'ata lor ni$te barbati corpolenti $i mari, eautau modul de a'i invinge, $i au pierit toti fara razboiu sau ordine de batae. Ai vazut acum ce gmzavenie aduce necredinta, $i
I) Partea morald. Catra ereliei; despre neprieeperea ieonomiei lui Dumnezeu, !1i ea trebuie totul a primi eu eredin~a ; ea nu tl'ebuie a eauta ratiunea poroncilor lui Dumnezeu, nici a eereela Cll ra~ionamente false, ei nllmai a erede. (Veron) .

36

--------------------------------------------

OMILIA III

OM ILIA IV

37

cal e de puternic zidul credintei? Aceia a pierdut mii iara aceasta nu numai pe 0 femee curva a. scapat, ci 0 a facut ~i proteguitoare unei ob~tii intregi. Acestea ~tiindu-le, ~i mai mari ca acestea, niciodata sa nu invinovat.im pe Dumnezeu de cele intamplate, ci, orice ar poronel. 01, noi sa primim, fara sa mai ispitim ~i sa mai vorbim degeaba, chiar daca ceia. ce el a poroncit ni s'ar pc'irec\ absurd dupa rationarnontul nostru omenesc. C~ki ce, spuno-mi, se pare mai absurd ca a jertfi cinova pe propriul sau fiu nascut din ol? ~i totu~idreptul Abraam, poroncindu-i-se aceasta,. a ascultat, fara sa cerceteze, ~i a fndeplinit poronca~ avand in vedere numai valoarea colui ce a poroncit. Un alt Profet iara~i J) primind poronca dela Dumnezeu a zis unui om din popor ca Sil'l 10viascEt, iara acestuia. parfmdu-i-se ceva absurd n'a primit, pentru care a E,li fast podepsit grozav. Deasomenea ~i Saul fiindca a scapat oameni contra voint-ei lui Dumnezeu, a cazut din imparatio, E,li a patimit cole mai mari rele. Inca ~i alte multo exemplo de acestea ar gasl cineva, din care ne-am invata de a nu eere niciodata ratiunea poroncilor lui Dumnezeu, ci numai a asculta $i a 10 indeplini. Deci, dacii e primejdios de a cerceta cu amanunt.ime poroncile lui Dumnczcu, :;;i cea mai mare pedeapsa 3,$teapta pe unia ca ac:c~tia, dara inca cei co eoreeteaza cele mai infri- co~ate E,li nepovestite taine a lui Dumnezeu, de pilda:: cum ~i in ce feliua nascut 01 po Fiul sau, care e esonta. sau fiinta lui, etc., ce indreptaro oare vor putea avea '? Acestea ::;;tiindu-Ie, iubitilor, sa priinim cu bucurie ~i cu dragoste pe muma tuturor bunatatilor, credinta,. ca astfeliu ca $i cum am sosl intr'un liman fericit E;;i liniE,ltit, sa putem pastra dogmelo cele dropte, E,li viata. noastra sa 0 dueem Cll siguranta, pentru a ne invredniGi bunatalilor Gelor ve$niee, prin charul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, eu care $1 prin care se cado slava Tatalui $i Sf~\'ntului Duell, in vecii vedlor~ . Amin.
nesfar~ite,

OMILIA IV'

"Pentru ca' se descopere mama lui Dumnezeu din ceriu peste toata paganatatea ~i ne,.. dreptatea oamenilor, cari tin aelevarul intru nedreptate" (Cap. 1, 18).
Prive~te intelepciunea lui Pavel, cum indemnandu-i mai 1ntaiu dela cele mai bune, illtoarce vorba spre cele grozave 9i 1nfrico;;ate. Spunand mai inainte ca evangllelia oste cau~ mantuirei noastre, a yiet,ei ye;;nice, c!i ste puterea lUI Dumnezeu spre mantUlre, ca .este prldnuitoarea indreptareinoastre, imediat spune $i de cele ce pot a infrico:;;a pre cei fara biigare de sama. Fiindca eei mai multi dintre oameni nu sllnt tni~cati spre fapta buna atat de mult prin vestea celor bune :;;i placute, pe ott prill frica de cele triste ;;i inspa1mantatoare, de acein, ~i apostolul 'i [l,tata :;;i 'i atrage din amandoua partile. De acoia E,l1 Dumnezeu nu numai impiiratia cerurilor a ragMu~~, ci, ;;i Cll gh?Cna a a~11onillt"t: T?t.~$~'t faeeau ~i Prorocll cand vorbw,u IudeIlor, caCl ~l II necontemt amestecau in vorbelc lor, cele rele la. un loc. cu ('.ele bune. De aceia ;;i Pavel i$1 variaza cuvantul astfeliu, ;;i pune la inceput pe cele bune, iara mai apoi pe cel~ triste $i rele, aratancl eti acelea sunt dupa ,:omti~ lu~ Dumnezeu, iara acestea sunt rezuitate dm vlclema;;1 rautatea celor tramlavi. Tot asa 8i Prorocul mai inttUu pune celc bune, zieand: "De 'veii vrea ~i ma veti

asculta, bunatati!e pamantului veti mtmca, iara de nu veti vrea si nu ma veti ascuita, s[;.bia Y3. va m&nca pre voi" (Isaia 1, Hi. 20). Tot a.;;a

) Nnta..A se vedea car'lea III a Imparatilor, cap. 20, 35. (Trad.).

paseste 9i Pavel aici cu yorba, caci pare ca zice: gande~b;-te bine; Cllristos a venit aducand ierLarea p:'icatelor, jndreptare $i viata ve$nica, :;;1 n~ cum s'ar Jl~ ta.mpla ci prin cruce; E,li ceiace este mal mare i;H mlnunat, ' ca nu numai a daruit acestea, ci E,li a patimit pentru ele. Deci de Yeti batjocori aceste daruri, atunci va aE,lteapta cele triste. ~i prive9te cum inalta cuvant~1 : "ea se descopere, zice, mania lui Dumnezeu elm ceriu". ~i de unde se invedereaza aceasta? De vorbe;;te

3S

OMILIA IV

OMILIA IV

39

credincioslll, ii yom spune despre cele hotarite de Christos, iara daca este necredincios :;;i Elin, iata ca pe acesta 11 aIl1 utaE;~e Pavel prin cuvintele ee urmeaza despre judecata 1m Dumnezeu, introducand dovada necontrazisa chiar din faptele lor. ~i ceia ce oste mai minunat, e ca apostolul combate pre cei ce contravin adevarului, prin inse:;;i faptele lor de toate zilele, prin care se rascoala contra credintei coi adevarato. Acestea insa Ie desvolta mai pe lar~ in pasajele urmatoare, iara acum e bine sa ne OCllpaill', de pasajul ee ni sta de fata. in viata prezenta, precum in boale, foamete $i razboae. cand fiecare in parte 9i in comun cu totH sunt pedepsit.i, totw?i va fi :;;i at.unci pcdeapsa, :;;i inca mai mare ~ com una ~i aceia, de $i nu pentru acelea$i fapte. Acum celo ce patirnim sunt pentru indreptarea noastra, pe caml atunci vor fi pentru pedepsirea noastra, ceiac~ f?i Pavel arata, cand zice: "lara judecandu-ne dela

"Pentru ca se descopere mania lui DUl1lnezeu". De E;i aceasta se intampla de multe ori chiar

dinta, spune $i despre viat[i, pc care 0 nume~te nedreptatea oamenilor, fiindca $i nedreptatile sunt de multe soiuri. De pilda 0 nedreptate se petrece eu banii sau cu ave rea cuivc\, cand el este nedreptatit ; alta nedreptate se petrece eu femeile, cand cineva lasan du-~i pc femeia sa, surra casa altuia, fiindca :;ii accasta neoranduiala Pavel 0 num8.7te tot lacomie, dupre cum zice : "A nu trece ~i a se lacomi intru lucl'u asupra fratelui sau" (I. Thes. 4., 6). Altii iara$i in loeul femeei sau a banilor defaim{t einstea aproapelui, eeiaee estc tot ncdreptate, dupre Gum zice scri ptura: "Mai bun ' este un nume bun, decat bogatia cea multa" (Prov. 12, 1), Unia zic ca eeiace spunc Pavel aiei, estc tot pentru credinta; deci, nimie IlU ne impiededi de a zice ('a ela vo rbit de amandouiL Dar~t oarc ('C inseammI "c<:tri tin adevttrul intru necll'eptate ?,' Aeeasta 0 afii in eele ee urmeaza:

Ii sc pare ca cele mai multe rele yin nu din mania lui

Domnul suntem certatL ca nu eu lumea sa ne ostlndim" (1. Corinth. 11: '32). Aeum eclor mai multi

"Pentl'U ca ce este cunoscut a1 lui Dllmnezeu, al'~ttat este intru (hln~ii, ca Dumnezeu ii-a aratat

Dumnezeu, ci din prigonirea oamenilor, atunci insa va stit lle fata pedeapsa lui Dumnezeu, dl,nd dreptul judecatoriu :;;ezind pc tronul cel infrico:;;at, va poronci a fi tiriti unia in cuptorul eel arzatoriu, altii in intunericul eel mai din afara, altii iara$i in pedepsele cele mai neimblanzite $i nepovestite.$i de ce oare nu a spus aceasta mai lamurit, ca adeca Fiul lui Dumnezeu va veni incunjurat de milioane de ingeri, :;;i fiecare va da sama de fb,ptele sale, ci, ca se descopere mania lui Dumnezeu? Pentru ca auditorii erau inca neofit.i, :;;i de aceia'i deE;teapta din chiar cele marturisite de dan$ii. Afara de cele VOl' bite, mi se pare ca se adresaza aici :;;i Elinilor, pentru care chiar de aici '~i face inceputul, iara mai la urma aduce yorba :;;i de judecata lui Christos.

"Preste toata paganatatea (necucernicia) ~i nedreptatea oamenilor, cari tin adevarul intru nedreptate." Aici arata cli mari ~i nenumarate sunt

caile necucerniGiei, pe cand calea adevarului este una numai, caci ratacirea este variatCt $i de multe feliuri, in timp ce adevarul este unul :;;i acela~i. Vorbind de cre-

10[''' (Vel's. 19). Insa aeeasta cuno$tint{l ii au atribuit-o lcmnelor f,)i petrelor. Dupre cum cel ee are asupra sa bani imparate~ti $i i s'a ordonat de a-i cheltul spre slava imparatului, iara el fi c.heltuie:;;te cu curvele 9i e ll ingelatorii, pe cari ii face straludti cu bani imparate$ti, este aspru pedepsit pentru nedreptatea lui, tot a:;;a 9i acestia luand dela Dumnezeu cuno::~tinta de el $i de slava ' lui, au atribuit-o idolilor, f;ii ded tin ade" arLlI fntru nedreptate, ba inca ce este mai rnllit at se pkaca idolilor, nedreptatind cuno:;;tinta pe care n'au intrebuintat-o dupre cum trebuie. A:;;a dara am la murit oare bine aceasta expresiune, sau ca trebuie mai bine a 0 lamllri? Dec.i, este necesar a vorbi din nou asupra acestei chestiuni. Deci, ee estc ceiace el spune aici ~ Dumnezeu inca dela fnCelJut a infiltrat in oameni cuno$tinta de densul, insa oarnenii aceasta ('uno9t.inta au atribuit-o lemnelor ~i petn'lor, 9i ded au nedreptatit adevarlll, bine-inteles ca de partea lor numai, fiiml o'i adevarul in sine ramane nesehimbat, si are CLI sine slava sa part.ieulara nesminlita. ~i de UIide se invedereaza, Pavek" ca a infilt.rat in ii cuno~tinta '?

40

\
OMILIA IV OMILIA IV

41

"Pentru ca~ zice, ce este cunoscut a Lui Dumnezeu, ar~Hat este intru dan$iL" Dara acesta este
numai un pretext, :;:;i nu 0 dovada sigura; tu, doved e$te-mi ca cuno$tinta de Dumnezeu ora aratat:l lor, $i totu:;;i ii d8 buna voo s'au abatut. A$a dara, do undo ~i cum ora aratata ~ Poato ca 0 voco de sus Ii-a spus ~ Nici de cum, c~ , celce putea sa-i atraga spre sine trimita,nd voce de sus, aceh~i lucru l'a t<lcut punand inaintea noastra faptura intreaga, ea astfeliu $i inteloptu l, 9:( Scitul, :;;i eel prost, :;;i barbarul, cunoscand l)1"in privirea lui frumusota color ce so vad, sa so ridieo eu min tea la Dumnozou. Co vor putei zieo in acca zi E1inii ~ Ca noi nu te-am $tiut,)? Da ra apoi oare nu ati auzit ceriul slobozand vocoa in insu:;;i va,zu 1 , adoca in priviroa voastra '? Nu ati auzit acoa voce, care striga mai frumos ~cat orice trambita, vestindu-ni armonia cea mai perfecta in totul ~ Nu eunoa$teti legilo in puterca clrora zilla :;;i noaptoa so succedeaza incontinuu 9i raman nemi$cate ~ Nu vedeti ordinea eea porfect{t in s uccedarea anotimpurilor, $icare ordine este nos(:himbata ~ Nu vcdcti reeuno~tinta ma1'ii a1'atata in aeDle va1uri ~ Nu veeleti totul din univers ramamlnd in or-dinea d estinata fieeiiruia, :;:;i cum prin frumu:;:;et,ea $i marotia lor proclama eu toatolo pe Crcatoriu '? Accstea toate reunindu-le la un loc Pavel, zice: "Ca cele nev{tzute

II n

9i cauza pentru care a u cazut in astfeliu de prostic. ~i care e acea cauza ~ Ca totul a u lasat In voea rationamentelor lor omene$ti. Nu ziee insa chiar a.;;a, ei eu mult mai nm;-;catoriu: "S'au facut zaclarnici intru

cugetele sale, ~i s'a intunecat inima lor cea ne'ntelegatoare". Dupre cum se Intampla cu eel co

ar vOl sa pa$iasca pe 0 noapte fara lima, sau a pluti pe marea, ea nu numai ca nu ar ajunge la sfa r:;;itul ealatoriei, ci inca s'ar pierde iute, tot a:;;a $i cu da!1:;;ii, cari voind a ciilatorl pe calea ee duce la eoriu ar arunca dela dam;;ii lumina, $i in Iocul ei s'ar lasa in voea rat.ionamentelor lor celor fa lse, ciiut..'\nd pe eel netrupese in trupllri, :;;i pe cel fara forma in cele eu forma, cad .;;i dan.;;ii a u patimit eel mai grozav na ufragiu. ' Dupa eele vorbite el mai pune $i 0 alta cau711 a rataeirei lor, cad ziee: "Zicanclu-se pre sine a fi intelepti, au nebunit' (Vcrs. 22). Inchipuindu-~i lucruri niari despre dan$ii, :;;i ncprimincl a ciiliHol'i pe calea poroneita de Dumnezou, ~'au aeufundat in rationamentele prostiei lor, $i s'au prahu~it. Apoi aratancl $i deseriind naufragiul lor moral, cat estc de grozav ::;oi lipsit de oricc indreptiitire, adaoga : ,,~i au schimbat

.ale lui deLa zidirea lumei, din fapturi socf)tindu-se se v[l,d, ~j ve~ni ca Lui puter~ ~i dUll1nezeire, ca sa fie ii fara de raspuns" (Vcrs. 20).

slava lui Dumnezeu ceLui nestI'ictwios intru asemanarea ehipului omului celui stricacios, ~i 301 pasarilor, ~i al celor eu patru picioare, $i al celor ce se tarasc" (Vcrs. 23). A:;;0, dadi inTaia,
crima este, ca nu au a fiat pre Dumnezou, a dOlla, ca au avut inaintea lor motive puternice $i Iiirnurite des pre existenta lui, a treia, ca s'au erezut a fi in(elepti, a patra, ca nu numa i nu I-au a fiat, ei inca a u scoborit r espectul ee trobuiau a'i arata, la demoni, petre $i lemne. ~i in epistola catra Corintheni nimicc:;;te inghmfarea lor, insa nu toemai ea aid, cad aeolo Ii aplidi rana dureroasa din erucea Domnului, zicand cii:

ce a facut poporuL aeesta: pe mine izvorul apei vietei m'a parasit, ~i lui--~i ~i-a sttpat fantani surpate" (Ierem. 2,13). Apoi ad uce de fata :;;i semnul
ca ii a u cunoseut pc Dumnezeu, insa Jiu au intrebuintat bine aeeasta cuno$tinta, ci s'au 1nchinat zeilor. Pentr u aceia :;;i adaoga, ca "cunoscancl pre Dumnezeu, nu ca pre Dumnezeu l'au marit." Arata dupa aeeasta

Apoi, arata nd cum ii sunt lipsitj de orice inclrcptatire, zice : "De vreme ce cunoscancl pe Dumnezeu, nu ca pre Dumnezeu I-au marit" (Vel's. 21). Aiei oste erima lor eea mai mare, :;;i a c10ua deopotriva aeo:;;tia, ea s'au inehinat ::;i idolilor, pontru care .;;i Ieremia 1nvinovatindu-i zieea: ,.Doua sunt reiele

"Ce este nebun al lui Dumnezeu, mai intelept decat oamenii este" (I Cor. 1, 25), iar a aid chiar
.;;i fara vre-o eomparat.iune de acest feliu , ia in batae de joe intolepciunea lor, aratand ea este 0 nehunie $i 0 dovada apriata de mandrie de$arta. ~i ca sa afii ca ii au avut cUllo$tinta de Dumnezeu, insa a u tradat-o, zice : "au schimbat", - dara eel ee schimba cova, e dovada ea a prefaeut, sau mai bine zis a in-

42

Oi\llLIA ' IV

OMILIA IV

43

lonlit coiaco avea mai elinainte. Voiau sa afli ceva mai mult, insa nu se t.ineau de hotarele date lor, ~;i de aceia au dizut in incercarile lor, fiindca erau doritori de lucrud noua. Dealtfeliu toate cele Elinice$ti sunt a$a. De aceia s'au $i rasculat unii contra celorlalti. De aceia Aristotcl s'a sculat contra lui Platon, de aceia $i Stoicii spumau de ura contra aceluia, :;;i deci nu trebuie a'i adInira atata pentru intelepciunea lor, po cat a'i uri $i clispretui, fiindca prin aceasta chiar ii s'au facut nebuni. Daea ii n'ar fi rasturnat totul prin silogisme false, prin I'ationomente absurde $i sofisme, de sigur ca nu ar fi patit ceiaee au patit. IvIai departe apoi intinzand acuzatiunoa lor, ia in baJae de joe toata idololatria. Chiar expresiunea "au schimbat" este 0 deradere pentru dan$ii, dara inca cancl ii au schimbat acea cuno;;;tinta po astfeliu de nirnicuri, de sigur ca sunt Iipsiti de oriee indreptatire. ~i in eo anume au schimlJat, $i cui au atribuit sIava lui Dumnezeu '? Trobuia ca ii sa';;;i inchipue despre acela C<.'i. esto Dumnczeu, stapan al tuturor, ca i-a facut pre dan;;;ii din coiace nu erau, ca sc ingrija$te $i se interescaza de dan~ii, car,i acestea constituie slava lui Dumnozeu. Dara Ii cui au atribuit aceasta slava'? Nici mLlcar oamenilor, ci unoI' chipuri intru asamanareaoamcmilor. ~i nici aici n'ail statut, d au seoborit-o chiar la animale necuvantatoare, ba chiar $i la chipurile acestoI'a. Tu acum to gande;;;te la intelepciunea lui Pavel, (;urn el a luat amandoua extromitatile: pe deoparte pe Dumnezeul eel mai inalt, iara pc dealta pe taritoarele eelr: de pe pamant, ba ehiar mai mult inca, pana $i chipurile acestora, ca astfeliu sa dovedeasca in mod stralucit nebunia lor. Cuno$tinta pe care ii trebuia sa 0 aibi'L de eel co covar$8.$te fara asemanare totul din univcrs, aceasta euno9tinta ii au atribuit-o eelor ee fara as('manare sunt mai josniee din toate vietatile. Si de ee ziee acestea (ittra filosofi-fiindca toate eele vorbite sunt indreptate contm lor'? Caci ii (filosofii) avcnu de daSCEUi pe Egipteni, cari au inventat asemenea absurditali. Chiar Platon, care s'ar parea ca este cel mai respectat dintre dan$ii, se mandria eu astfeliu de , absurditati, iara dascalul lui (Socrat) se ingroza de asemenea nimieuri. Aeesta oslo care a poroneit lui Ascli:-

pion de a jertfl ~oco~ul, de c~ndv 1 $i au ~~ inc~p~tlll irna(finele aeestor anllnale necuvantatoare ~} a taI'ltoarelor. De aeeia l-ar putea eineva vedea ado rat la un loc ~~l Apolon, $i eu Dioni?i~ (Bachus), ~i ell tarito~re~e. Uma dintre filoson au l'ldlCaL pe taurl, pe seorpn $1 pe balauri, pana $i in ee~iu, i~ra. altH alte ~bsurd~tati de feliul acestora. Pretutmdem dlavolul a eaulat sa scoboare pe oameni la nivelul ima~}nilor cel,?r ~r~toare, ;;i pe eel pc care Dumnezeu I-a faeut ea, sa-I mhce la eerlU, sa'l sllpuna chiar eclor mai necllvantatoare dintre toate vietatile! . . ' '. . . Si nu numai de aid, e1 $1 de amrea al putea vedea p'e corifeul filosofilor lor sup'!s Ji robit rationa~nen tel or celor fal$e, eaei caml de l~llda une;;;te, pe toll poetii la un loe, ~i spune ca trebUle ~ cred.e m. eUvll~te~c lor cele eu privire la zei, ea: ce! ~e ~tlU bmo, n~mlc alta nu faee prin aeeasta, de cttt ca mtroduee un :,;nr de mineiuni, ~i provoaea Ul:' rc\~ mare spunand ca trelJuc a crede aceasta de adevarata.

Pentl'U aceia i-a si dat pre ij Durnnezeu intn~' poftcle i,!illlilor~ lor' in. nec~~ratie, c~ sa ~~ spurce trupttrlle lor mtnl s~ne-~l. (VOl's. ?4). AIC:,}

a:'ata ca neevsevia lor a de,'cmt motH' de sc\11monoslrea le~ilor naturei. Expresiunca "i-a elate, aiei inseamna Id-a lasat. Dupre cum un (:oman~an~ de a1'::mata care ar pleca de pe carnpul de lupt~, ~m cauz~~ di razhoiul ar fi anevoios, prin aeeasta ar Jasa pe ostal i~l voia dU$llmnilor, nu ea doal'a el i-ar fi ~mpins, d pentru ca i-a lasat fara ajutorul sau,. -: tot a$a :';'1 J?U!D.: nezeu face eu cei ee nu voese a prm11 alevsale, cacl]I sinfruri dezerti:1nd, i-a lasat in voia lor, dupa ce el"a facu{' totul ce trebui~\ sa fuca. caei tu te gande$to: m 10eul invatJi,tmei el a pus in mijloG lumea. ca ?, carte desehba, $i a dat fieearuia rninte, ea ~stfehu u.1t.:'tndu-se .la tot ee'l inconjoara, ~ lntelea~a s~ngur c:elae~ trebu~e: Dara eei de pc atunel nu a!-l iaeut I9trebUl~ltaI e de I1I~l una din acestea ei inca elm eontra, au rasturnat COla ce au primit. D~ci, ce trebuia sa faca atunci? Sa-i atrau'a la sine eu sila '? Dara prin aeeasta nu se poate cin~va face virtuoso A$a dar a raman~a ca ,sa-i l<;tse d~ capul lor, eeiace a $i facut, c~ astfellll aflapd s~ngur! din experienta raul dobandit dm ~ele ee .dOl'Is.e, ~t fuga de l"u$ine. Daea (18 pild,\ fiul imparatulUl neemstmd pe

r
44
. OM ILIA IV OMILIA IV

45

tatal sau ar alegeca sa fie in tovara9ie cu talharii, eu omoritorii de oameni:;;i cu profanatorii de mOI'l11inte, 9i ar prefera pe aceia in locul casei parinte~ti, de sigur ca'l va lasa tatal in voea sa, ca astfeliu sa afle prin propria saexperienta marimea nebuniei lui. Dar de ce oare nu a amintit ol aici de nid unul din pacate, ca de ex. omorul, lacomia ~i celelalte, ci numai de neinfranarea corporala? Mi se pare ea el face aluziune aici nUl11ai la auditorii de atunci 9i la cei cari au primit epistola. "Intru necuratie, ziee, ca sa se spurce trupurile lor intru sine-~i". Prive:;;te cat de intepatoare este emfaza cuvantului acestuia. Nu au avut nevoe, zice, de a fi necinstiti de altii, ci, ea :;;i cum ar fi fost dm;;mani ai lor, au faeut aeeste abateri. Dupa aceia rclwlncl In cercetare cauza, zice:

Ie trece dupa feliul lor, pe (~and pe cele ce se pal' mai importante Ie arata in mod general, ~i prin toate invedereaza, ca a servl fapturei este cova paganesc. $i prive9te cat de tare a apasat cuvantul, eaei n'a zis simplu au slujit fapturei ci ~i "de cat facatoriului", pretutindeni marind inca mai l11ult crima lor, ~i lipsinclu-i de oriee iertare. Dara, zice cl, nu prin aceasta purtare nevrednica a fost el vablmat cu ceva, ci ramane binecuvantat in V(~ci. Aici arata ca nu aparandll-se pe sine el i-a lasat, eaei nu a sllferit nimie, fiindca daca aceia I-au defaimat, el totw;;i n'a fost defaimat, nid nu i s'a ~tirbit cavA din slava sa, ei ramana pentrll vecie binecuvantat. Daca omul filosof:ind de multe ori, nu sufere nimic din cauza color ee'l defaima, apoi eu atat mai mlllt Dumnezeu, sau natura sa eea neschimbata 91 nestricacioasa, sau slava sa cea neimputinata 9i nesehimbata. 1) $i oamenii prin aceasta se ase:;unana lui Dumnezeu, eand nimie nu sufar de la cei ce VOl' a-i supara,
I) Partea morala. Despl'e nerautate ~i lndelunga rabdare, ea noi lrebuie a ne stapini de toate patimile. (Veron).
~i

"Carii au schimbat adevarul lui Dumnezeu lntru minciuna" ~i au cinstit ~i au slujit fapturei, de cat facatoriului" (Vel's. 25). Cele ce erau de ras,

"Care este binecuvantat in veci. Amin".

nid nu batjocoresc fUnd batjocoriti, nici ntl lovesc cand sunt loviti, ~i nici nu iau in deradere pre cei ce I~i rad de (Em~ii. $i cum e cu putint.a aceasta ~ zici tu. Este cu putinta, ~i inca mult, cand tu nu te scarbe~ti de cele 1ntampiate. Si cum se poate ca sa nu te scarbe~ti '? zici tu. Cum este cu putinta ca sa nu te scarbe~ti? Dara spune-mi, te rog: daea te-ar batjocorl. copilul tau, oare ai socotl. tu aceasta ea batjocura? Oare te-ai scarbl. de aceasta? Nid de cum; ~i daca te-ai scarbl. oare nu te-ai face de ras? Tot a~a de ne yom gasl. 9i fata de cei de aproapo ai n09tri, nimic neplacut n~1 VO~1 patin:l., caci ~i dan-7ii daca bat.iocoresc sunt ma~ far:a de. !lllf!.te. de cat copiii, 9i nici sa cerem de a nu fi batJocor1t.1, cI,fhnd batjocoriti sa rabdam, cavci acea~ta ~s!e adev~r3;ta cmste. Si de ce oare? Pentru ca tu e9tI stapanul lUI, ~l nu altuL Nu vedeti diamantul cum te sgarie fiind izbit? ,.Dara, zici tll, aceasta este dela natura lui. Insa 9i tu, prin vointa ta, ai putea sa devii vceiace se p.~trece cu di3:: mantul del a natura sa. Dara ce? Nu ~tll cum coconll nu au aI'S, de-71 au fost aruncati in cuptorul cel cu !oc "? Nu ai auzit cum Daniil fiind aruncat in groapa lellor, nu a patimit nici un rau ~ Est: .cu p~til~t~ d~ a se petrece lucruri de acestea 91 astazl, cacl :;>1 mamtea noastra stau ca ni 9te lei, mania, pofta cea urieioasa ~i altele, ('ari au dinti fngrozitori 9i sia9ie re cel vc~zut in ~hi!1rele lor. Deci fii si tu ca si aeela, ~1 nu lasa ca patnmle acestea sa'9i infigi1 dintji ior i~ sufletul tau. I?ara, zici ill, ceiace s'a petreeut eu Dannl, a fos~ to.tul d!n ch?-r_ Da, ins\ buna lui intentiune, sau. rna! bme ZIS, vom~a lui a f()st prcmergatoare charulm dl~mneze~sc. Ast~ehu ca :;;i noi daca am vOl sa fim ca aCe! coco 11l , va sta de fata si acum charul, 9i oricat de flamande VOl' fi acele fiare; 11\1 se VOl' atinge de. co:;sta ta,- eaci daca ele va::z3ml atunei trup de rob:;;1 s au ?at }a 0 . parte, d3:,r~ indi cAnd VOl' vedea pe membrll lUI Chnstos - caci aceasta suntem noi credinciosii - cum oare nu VOl' sta linistite ? Si daca nu se linistese, apoi cau7..:'t este ca noi nu 'voim. 'Fiindca sunt mult'i cari eheltuiese multi bani Cll a("cste fiare, unia Intretinand curve, altii strican? easele oamenilor, altii cauUlnd a'~i rezl?un~ I~e d~9mal1l, pentru care chiar mai 'nainte de a cadea J~~ n. su.n~ sfasiati. Aceasta insa nu s'a petrecut eu Dannl, 91 mCI eu 'nol nu s'ar petrece daca a.m Y01, ci inca s'ar ve~~a lueruri mai mari decat, atunc!. Pe acela nu I-au vata-

46

OMIUA V

OMIUA V

47

mat ~u mmle leii , dara pc noi chia1' ne-ar folosl eei co nc vat.ama, daeii am fi eu bagarc de sarna. Astfeliu a devenit Pavel st1'alucit, fiindeii a sui()rit eu })arbalio din partea eelor eo'l inviduiau; astfbliu lob prm. multelo neeazuri, astfeliu leremia prin arUl1carea lui in groapa eea ell tina I), astfeliu Noe prill potor; astfeliu Abel prin invidie, astfeliu Moisi prin ludeii (";el pangariti cu sange, astfeliu Eliseiu, 9i eu un euv;'lnt flCcar5l ?in acei biirbati mari, nu dela lini~te 9i dezrllcrdan au c~p~tat; eunun.~ e, e~ dela ~earbe 9i ispite. Pt'ntru care $1 Lhrlstos ~tllnd ea numal aceasta allure laudii, zieeit um nieilor: "In lume necazuri Yeti
1G, 30). Dara ce ~ ZICl tu, oare nu multi au fuO'it din callza relclor ?. Da, insa nu din eauza naturei a('olor ~ sp~te , ei din eauza trandaviei lor. lara eel ce odat<I eu ]sjlltele ni poate da i'?i mijloeul de a putea rabdA, acnla fi~~ ea .sa steA lang-a noi toti, i'?i sa ni tind;l mana. de "t.JutOl'lU, ca astfehu fiind proelamati de biruitori stl ne lnvrednicim de ('ununilc eele ve~nice, p1'in chan;l si filar.ltropia Dornnului nostru Iisus Christos, ell cm:,' ::;;i J)]'J1l (,~~l'e s~ ('ado sl~va TatuJui, impreun;l $i Sf. Duell, .lI1 V(,Cll vecllor. Amm.

cum

'j lipse~tc

$i in cde ale credin(ci. Femeilo r Ii zice :

a:'~~ l.nsa !nc1taz!1~tj, eu am bjruit lumea" (Ioa;l

OMILIA V

"Pentr'u aceia i-a dat pre ii Dumnezeu 111patimi de ocara, ca si femeile lor 'si-au schimbat rtmcluiala cea fil~easc[l, intru ceiace este impotriva firei. A;;ijclerea ;;1 barba~ii lasu ncl cea. cluf;we fire l~ancluial a a pal'tii femeie:;;ti, s'au aprms mtru potta sa unul spre altul" (Cap. '1,
t1"11
2(\. 27).

Toate pa thnile omene~ti sunt necinstite, dara mai eu sarna .nebuni~ dupa ~opiiz caci ma~ mult patimc$te suftetul ~l se necll1ste:;;te m pacate, decat trupul in ])oale. Prive$te cum Ii lipse:;;te $i aid de orice iertare, duprn
1)

Nota. A se vede'a cap. 32 din Jeremi a. Trad .

de impreunarea cea dupre lege $i niei ca nu au avut eu cine sa'~i irnplinlasea pofta, :;-i au fost silite de a se azvarli 1:1 aeea.sta turbare nebuna, eaei expresiunca "au schimbat" so ziee de cei ce a u av ut ce schimbc1., dupre cum atunci cand vorbi:i' de credint<l zicea "Cfl au schimbat ac1evarul lui Dumnezeu intru lllineiuna". Barbat.ilor iar~i Ii spune: "lasand cea dupr-e fire rancluiala a partE femeie:;;ti" eeiaee invedeream acela..';li lucru. Din aceasUi caUZ<1 $i pe femei ('.<1 ~i pe Mrbati ii lipse.';lte df~ orice iertare, invinovatandu-i deopotrivii, pentru di nu numai ea a u avut prilejul de a'::5i face poftele, ~i ea hlsand la 0 parte ceiace a veau au ajuns la asemenea absUI'ditati, dara inca ca nee-instind ceiaee este dupre natur{t, au akrgat 180 eeiac;e e!:'te contl'a naturei. Cele co sunt contra naturei sunt !7i mai greie, in aeel~i timp $i mai dezgustaloare, a.<;;a ea nici nu le-ar puteA eincvit numl placere, fiindca adc vara.ta pl{tCere estc acea dupre natura. Dartt cand Dumnezeu pi'irase:;;te pc cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceia nu numai eredinta lor era sataniceasca, clara $i viatn Ii era diavolica. Atunei eane! Ii vorbia de erodinta, Ii-a pus In mijloc Iumea $i cugetul omenese, spunandu-li ca, eu mintoa coa data lor de Dumnezcu, aT' 11 putut prin cole ee se vad cn sa se ridice In ercatoriu, dara fiindea. nu au voit, au ramas fara nid 0 justifiearc, ~ aici insa in locul lumoj Ii pune la mijloe place rea coa dupa natura, de care ar fi putut ca sa sc multamiasca eu mai multa libertate $i lini$te, ~i ar fi seapat de l'u:;;ine, dar'a n-au voit, drept care :;;i sunt lipsi!oi de oriee iertal'e, fiindca au defairnat natura. Si ceiace este mai necinstit inca, ca 9i femeile umbla. dupa asemenea impreunftri eontrare naturei, In timp ee ar trebul ca sa se rU$inezc .. de barbat.ii lor. . Este demn de a ad mira 9i aici intelepdunea lui Pavel, eum el aruncandu-se cu yorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat eu toata exactit.atea. Voia a spune ceva i'?i demn, In acela9i tirrlp insa :;;i mU9catoriu pentru auditoriu, dar:l acesten arnandoua nu erA eu putinta, fara ea una din cle sa se impiedece

"au schimbat randuiala fieei" $i prin urmare nu au ee l'aspunde, sau sa spuna ea am fost impiedeC'ate

l
48
OMILlA V

de. ceialalta. D~ca. vei. s12unc cev~ d.emn, nu vei .putea atmge pc a udltorlU,mra de VOIe$b a te atinae de el . tare, a poi atunci este nevoe de a desvali lamurn ceiace spui. Dara iaU't ca int,eleptul $i sfintul sufiet al lui Pavel 1e-a putut un! pe amtmdoua la un loc, $i le-a dezvoltat cu to:1U'i exactitatea, c<:lci in numele naturei a marit invincvatjrea lor, in acela:;;i timp - ca $i de 0 p3rdea oarecare - el s'a servit eu multa inl,elopciune in demnitatea povestireisale. Dupa ce deci, mai 'ntaiu 01 se atinae de femei de 'ndahI pa~~$te ma i dcparte atinga nd p~ barbatj, ~a,ci zicc : "A:;;lJclerea :;;i barbaW, liisand eea dupre fire r'dnduiala a partii femeie:;;ti " , ceiace este dovada celei mai de pc urmii nebunii, cad cand amandoua genurile sunt. conn!pte, $~ ba!"~at~1 care este pus ca dasc:al al femem, ca $1 femela carla 1 s'a porondt de a fi de ajutoriu barbatului, nu indcplinesc cu sfintenie clatoriil~ l?~, apoi atunci. ii. se giise~c intrc dan$ii ca dU$!II<. Ull. Gandc$te-te apol $1 la cuvmtele de care s'a servit, eat de reprezentative sunt, ciici nu zice: s'au ?,morezat $i s'au poftit unul pre altul)) ci: "s'au aprins II1tru pofta sa unul spre altul". Vezi acum cii totul in pofta vine dela lacomie, caro nu poate riibda ca stt stea in hotarele sale '? A$a clara, tot ceiace pofte$te dneva, din acele care covar$csc legilc puse de Dumnezeu, cstc absurd, $i prin urmare pofte$te din acele absurde $i nn din cele legiuite. Dupre cum de multe ori multi lisancl la 0 parte pofta mancarilor' se hranesc cu hUIlHI $i cu petre mici, iara altii stapaniti de 0 sete nebunft dor esc pana $i apa din mocirla, tot a...~ $i accia s'au infierbantat de acel amor nelegiuit. :;;i de intrebi poate de unde oare a venit intinderea boalei, sau mai bine zis a poftei ace$tia)) '? - respunsu! este: dela parasirea lui Dumnezeu. Dara parasirea lui Dumnezeu de unde vind Dcla nelegiuirea celor ce l'au parasit pre eJ. "Barbati eu barbati ru:;;inea luerclnd-o" zice ~ai clep3;rte .. D~ca. ai a~lzit spunand ca s'au aprins sa BlI-t.l mchlpUl, Zlce, C<:1 boala aceasta provine numai din .pofta,ci mai mult din tra ndavia lor, care a $i apf'lIls pofta)) . De aceia nici nu zice fiind tariti, sau cazand dupre cum zice aiurea 1), ci "luerand" adeca
') Notll. A se vcdeacap. 0, 1. din epislol a calra Ga laleni (Tend).

I
l,

OMJLlA V

49

nI lucrul lor il pusese in pacat, ~i nu un lucru intflm platoriu, ci studiat de dan~ii mai dinainte. ~i nuzice potta), c,i "ru:;;inea luerand", fiindca $i natura au facut~o de ras, ~i legile ei Ie-au ealcat. Prive$te apoi $i confuzia cea mare venit<.\ din amandoua partile, fiindea nu numai ca capul a cazut jos la pamant, ci .'$i pieioarele s-au ridieat sus, $i all devemt du~mani intre dan$ii, introducandu-se 0 lupta mai grozava decat rezboiul eivil, mai hacta ::;i mai variata. cad lupta aceasta 0 a u impttrtit in patru feluri de lupte noua ~i nelegiuite; razboilll acesta ntl era indoit $i intreit, ci ehiar $i impatrit. Gandc$te-te bine : trebuia ca cei doi, adeca barbatul $i femeia, sa fie unul, dllpre cum zice : ,,~i VOl' fi amtmdoi un trup", iara aeoasta 0 face pofta de imp~eu~a~e? eare l~ne:;;te a m.al:.?Ol!a genu rile. l~sa. aceastii pofta mmlcmd-o dIavolul, $1 fa urmd un alt mlJloc, a rupt gonurile unul de altul in acest mod, $i a facut ca unul sa devina doi, adcea unul ~i acelm;; gen sa tina locul $i a ccluilalt, ceiace este contra legei 1m Dumnezell. Durnnezcu a zis: "Cei doi VOl' fi un trup", iara diavollli a impartit acel trup in cloua. :;;i iahI inl<'1iul rezboiu. Apoi iara9i acestc dona parli s'au razboit fiecare ::;i contra sa, ca::;i contra c:cleilalte, did $i fcrneile dcfaima u pe alte femei, '$i nu numai pc biirbati,:;;i biirbatii la randul lor statcau unul eontra altuia, ea :;;i contra genului femeesc, ca $i Intr'o lupta de noapte. Ai vazut ~l doilea, al troilea, al patrulea ~i al cincilea rezboiu ~ Dara apoi mai este $i un alt rezboiu, cad pe langa celc vorbite ii au fawt nelegiuire $i contra naturei. Fiindca diavolul $tia bine ea ceiace une$te aman-. doua genurile este mai alcs accasta pofta, s'a ga,ndit ca sa I'upa aceasta legatura, a.~ ea sa se dozbinc nu numai in a nu mai face copii, ci chia r in a so razboi unul pe altul, $i a se rascllia unul contra altuia. ,,~i rasplatirea ce Ii se cadea a rataeirei lor, intru :;;ine-:;;i luancl-o. Prive.;;te cum iara$i ajunge cu yorba tot la oMr$ia raului, adoca la necucernicia lor, rezultata din eredinta cea talsa, spunand cii plata aceasta sc trage dela nelegiuirea necvseviei dinainte. 1) Vorbincl cl de gheena $i de pcdcapsa, ::;i fiindca
I) Partea morald. Despre cei ce fac pederastie ~i malachie.l7i de cate rele sunt capabiJi unia ca ace*tia. Despre biirba~ii ~i femeile cari vietuiesc in piicate. despre gheena ~i judeeatii. ~i dovada trasii din cele petree ute in Sodoma. Noi nu trebuie a ne desmerda. in placeri lrupe~ti, ci a avea ve~nie in minte teama de Dumnezeu. (Veron).
3825

50

Ol,!IL1A Y
1

OMILIA V

51

celor neevscvio,';ii ~i cari prefE~rau a trtti in ustfeli u de dcsfranari nu Ii so parca p:Jato dcmn de eredinttl., bu chiar ridiGol, de aceia apostolul arata ta chiar in insii~i acoasta phkere so gaso~te osAnda. Daea lnsa ullia ea aee~tia nu simtesc pedeapsa, ba inca simt mare pIaI eere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, , caci $inebu~.ii d~i eei ce suni-.tapanHL. de v 1'0-0 boala mintala,' de- ~l e -niiJlteorlso n()drcptlitesf~ sing uri eau(zandu-;;i role, ii totw;;i nu simtese, ei rad $i se di"wliarda in fapte de aeelea, de eare eei sanato:;;i plang. 1nsI prin asemenoa exemplu nu voim a spune ea aeoia scapa de \ o&-\nda, ca 9i ncbunii, ei toemai in aeest fapt m urda!' : pedeapsa Ii va fi mai grozava, fiindca niei maear nu VOl' a cunoa.,;;te prapastia relelor in (~are se gasesc. Dealtfeliu nici I1U trobuie a ne dit parcroa din faptele eelor bolnavi, ci din a eelM sanatO$i. lata ca faptul a('esta Ii sc parea a fi veehiu, ctl era ehiar 9i o lege in fiinta, iata ca un le~iuitoriu de al lor a porondt prin lege ca slugile nid sa'~i unga trupul eu unt-de-lernn, :;;i nici sa fatAl pederastie, acordand president.ia a\~estei murdarii nmnai celor liberi (stiipanilor), sal! rnai bine zis nu presidentia, ci schimonosirea naturei. Cu toato acestea ii \ nu considerau faptul de schimonosire, ci inca foarte cinstit, ~i oareeum un drept mai mareasupra slugilor, fiindea aeeasta era legiuit de prea inteleptul popor athenian ~i de mare Ie lor legislator Solon! Dara apoi 9i alte multe carti de ale filosofilor lor le-ar gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. 1nsa de aiel noi nu putem zice ca faptul acesta cste legiuit, ei po eei eo au primit 0 asernenea lege ii eredom ea eei mai nenoroeiti ~i vreclnici de multe laerami. Coiaeo patimesc, femeile cele desfranate, aceia7i patirnesc ~i aee.;;tia,. ba inci't mai grozav ca cle, fiindca de~i contra legoi, e.el putin ele dorese impreunarea naturala, pe cand pederas, tii doresc ceva ::;;i contra legei, in aeela;;i timp ::;;i COllI tra naturei. Chiar de nu ar fi gheena, :;;i niei nl! ne-al' fi amenintat eu osanda, totu:;;i acest fapt estc mai gl'Ozav ea oriee osanda. Dacii ii simt placoro de aceasta, dupa cum zici, oi binc, atunei imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor . Cand eu vad pe cineva alel'gand pe strada gol ~icu tot trupul 'pIin de noroiu, ~i el in loe sa se acopere inca se ~i mandrc~te,apoinlI Dumai cli nll~l laud peDtru aecasta, ci chiarll ph'ing,
I'

/,

i fiinddi nu simteste sarmanul, ca SillO'Ur se faco de r<'1~. Dara pentru' ca sa aral mai la~ urit batjocura aecasta, sa'mi dati voie de a aduce ~i alt exemplu. Daea Gincva a r pedepsi 0 fedoara care ar fi avut rela!ii eu animale necuvantatoare, ~i ea in loc sa S8 ru~ineze inca s'ar mandrl de acea faptii, oare nu ar fi pentru aceasta vrednidi, de plans, fiindca de~i ar fi putut sa scape de aceasta. boala daca ar fi voit, tot u~i ea nici macar nu simt~te 1 De sigur ca ar fi vrednica de ja lit. Deci dara faptul acela este urieios, apoi niei faptul pedera.;;tilor nu oste mai pe jos de acela, fiindca a fi cineva batjo(:orit de ai sai este eu mult mai de j,llit dedd dacii este batjocorit de straini. Pe unia ea ace~tia cuii consider mai rai deca t pe omoritorii de oameni, fiinde{t 0 eu mult mai bine de a muri, decat. a trai detaimat 'astfeliu de lume. Omoritoriul de oameni a despartit sufietui de trup, ia ra aee::;;tia impreuna eu trupul au pierdut ~i sufletu!. Ori ~i ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, ~i daca eei ce p{ttimesc de aecastii boala ar sim1i grozavenia faptului ce &1vAr~esc, sigur ea a1' pretera 0 mie de morli, mai bine 'dc( de celt de a face asemenca fapte. Nimie nu este atat de uridos ca aceasta batjocura. Data Pavel vorbind de eurvie zicea: "Tot p[tCatul

pe care l-ar face omul, afara de trup este; iara eel ce curve~te pacatuje~te in trupul sau" (I Cor.

6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, c<:tre cste Cll atat mai rea decat cur'via, inc~H nici nu mai avem ce spune~ Nu zic nurnai Crt prin aeest paeat tu Btl ai dcvenit femee, dara inca ca ai piordut $i dreptlli do a fi harbat, caci nici nu te-ai sehimbat in natura 1 emcoi, $i nici nu ai pastrat natura oorbatoasdi, ei amandllront te-ai tacut deopotriva tradatoriu, vrednie de a fi alungat $i b,Hllt eu petre ~;i de femei, ea i;ii de biir-. bati, fiindca ai neclroptatit::;;i nednstit mna ndolla genurile. ~i ea sa am cAt de ll1i~clesc fapt 0 acosta, spunc-mi .to fOg: daca venind Ia tine un om ti-ar SpUllC in gura {marc ea til e:;;ti \",;:1,110, oare nu ai fugl < In el ca, de un ! om obrazn~ata ca tll care fad parte intre oameni, nu numai cane te-ai facu t pc sine-ti, ci chiar mal . pc jOs $i mai llocinstit decat acest animal, did canelo \ ('cI putin oste folositoriu omului, pe cand eel ce eur~ \ ve~te nu oste fnlositoriu ]a nimk. Dara co ~ spuno-mi:

52

OMI.LfA V OMILIA V

53

daca cincva amenintandu-te ti-ar poronci ea sii na:o;:ti eopii $i sa lehuze$ti, oare nu te-ai umplea de minie asupra lui ~ Dara iata acum, ca cei ce turbeaza clllpii astfeliu de pacate, singuri i$i fauresc relele celc mai grozave, did nu este accla$i lucru, a te schimbit in natura femeiasca, $ia ramanea $i barbat in acel<l$i timp, &'l,U mai bine zis, a nll fi nici femee $i nici barbat. ~i de voie$ti ca $i de aiurea sa am de groz::ivonia accstui pacat, apoi intreaba, de cc oare IcglUitorii toti pedepscse prin legile lor pe eei ee se seopesc singuri, ~i vei gasi ca de nimic alt, decal. pentru ca '$i duntese singuri natura lor omcneasca,- dE'"~! ace$tia eLi nimie nll nedrcptatesc pc altii prin asemenea fapt, 1m inca de multe ori dupa seopire ii sunt fblositori, pc C{"lnd curvariul $i pedcrastlll nu sunt folositori Ia ninlic. Nil nllmai sufietul, ei $i trupul pederastului este neeinstit :,;i vrednie de a fi alungat de pretutindeni. $i de eate gheeni snnt oare vredniei aee$tia ~ Dara daea ponte razi <tuzind de gheena, $i nu crezi In foeul eel ve$nic, atllnei ada-ti aminte de Sodoma, fiindca prin aeea nenorocire ieoana gheenei ni sta de fata chiar In viata prezel1ta, Fiindcii sllnt multi eari $i astazi ea $i atunei, nu creel in Invierea cea de apoi, $i In cele ce VOl' lIrma dup,1 inviere, $i rad ec'\nd alld spunandu-li-se de foeul eel nestans, de aceia Dumnezeu ne-a cumintit cIliaI' prin intampUirile din viata prezenta. 0 astfeliu de intamplare este arderea Sodomei $i focul de acolo. Cei ce au fost aGolo $tiu, caci sing uri au vazut cu oehii lor aeea rana provenita din bataea dumnezeiasea, $i urrnarile fulgerilor $i a trasnitelor de sus. Acum tu judeea singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a Ii arata gheena mai 'nainte de timp. Fiindca multi dispretuiau Guvintele $i atunci ca $i acum, de aceia Dumnezeu Ii-au aratat apriat icoana gheenei, $i inca intr'un mod unic in istoria omenirei. In adevar, ca curios a fost norul aeela care a plouat foc in loe de apa, dara $i pacatul ce ii fl sa var$ise, adeca pederastia, era afara din legile firei, era contra naturei; a aI'S pamantul acela, fiindca $i sufietele lor erau arse de acea poM spurcak"t. De aceia ~i ploaea aeeia nu numai ca n'a desehis pantecele pamantului ca sa'l faca de a da na$tere roadelor, ci inca I-a faeut netrebnie ehiar pen~ tru primiroa semintelor ee s'ar arnnea In e1. Astfeliu

1.

er<\ ::;;~ ~rnpr:eu~1area barbatilor din Sodoma, caci $i aeea neleglUlre 11 facuse trupurtle lor mai netrebnice decat parna ntul eel aI'S al Sodomei. Ce poate fi mai spureat ea un Mrbat tavalindu-se in curvii ~ Ce poatc fi mai gretos ~ O! ce nebunie 01 co smintire 1 Dara de unde ~i cum a patruns in s~fle tul omului aeeasta poft[j, nebuna, care a adus natura in halul color ce se riizboiese, ba ineacu atat mai rau decat ale .aeelora, cu cat ~i sufietul e mai inalt $i mai ~yl: de~lt trup~l ~ ,~ai noua, daec~ ajungem .a fi. mai fura mmte decat ammalele nccuvantatoare, ~l mal nerll~inatj decat canii, cad nitairi printre dansele nu vei gas! astfeliu de improunare, ci natura '$i euno<l$te hotarde sale! Voi insa, cari savar~iti acest pacat, ati fiicut neamul nostru omeneSG mai neeinstit decat neeuv[\ntatoarele, cad il batjocoriti prin asemenea fapte 8i va batjoeoriti :;;i in$i-va. ) Dara de unde $i cum oare s'a naseut aeest rau '? Dcla dczmerclarc, ~i dela necuno~tinta de Dumnezcu. O\ud nnia scot din sufietul lor teama de Dumnezeu, atunci toato cele bune fug dela dan:;;ii. Ded, pentru en Sit nu se intAmple aceasta, sa avem totdeauna inaintea oehilor n017tri frica de Dumnezeu. Nimie nu pierde pn om atat de tare, ea atllnci ettnd 01 cade de pc aceast<1 aneora, duprc ('urn iara$i nirnie nu'l poate salva en aceasta, claci't el i~i are neeontenit ochii atintiti spre ea. Daal noi a vand inaintea oehilor pc un om $i totu~in(' sfiim de a fac8 pacate, :;;i de multo ori ne rU$inam panu .-;;i cIe slugile cele mai lini~tite, $i prin aeeasta nu faeem nirnie absurd, apoi de aiel poli pricepe cata siauranta am avea, dadi. ve.<;il1ic ne-am gal1di la frica . d~ Dunlnezeu. CancI noi ne yom gaS! a.';a, atunci dia volul nil so va putca arunea asupra noastr<1, de vrerne ce s'ar trudi in zadar; dara daett ne va gaS! rataeiti din calea eea drcapta, ;=.i mergand tara nici un frau, atunei 9i elluand motiv ehiar dela noi, va putea U170r ca sa ne lege din toate partile :;;i sa faea eu noi tot eeiace voie:;;te. Dupre clim palese $i slugile cele lene$e, ca due~\ndu-se in piat::t Sit ta rguiasca, ele insii Jasand 11,\ 0 parte scopul peritru care fllsese trimisc de stapanul lor, S8 alipese de eei ec stau degeaba aeoIo $i'$i pierd timpuI fara rost, tot a:;;a patim$i noi daca ne departam del a poroncile lui Dumnezeu. G,;l,ei $i noi am stat ca $i aeelea admirand 00-

--- - - ---- -._ ..-

. OMILlA V

~j I
..

_--

....

_ - _ . .._--_._ --

OMILlA VI

55

------~-------------

gatia, frurnuseta trupului, sau ~i altele (A)'ri nu ni sunt folositoare intru ni01ic, $i noi; zic, am stat privindu-!e, dupre cum ~i slugile cari mergand in piata, in 10.0 sa';;;i vada de treaba lor, stau $i privesc la ghidw;iile unom dintre eer~itori, ~i care apoi venind acasa tarziu pl'imesc lovituri dela stapanL Multe inca uita sa se mai intoarca acasa, fiindca se iau dupa cei ce se slutcsc :-;;i fae astfeliu de comediL . Insa, iubitilor, sa nu facem ~i noi a:-;;a. :;;i noi alii fost trimi~i aiei de stapanul a toatc, sprc a indeplini rnulte indatoriri grabniee, $idaca Ie lasam ace lea :-;;i starn distrati privind la asernenea nimieuri, pierzctndu-ne tot timpuJ in zadar, apoi yom lua pedeapsa cea mai greEt. Daca tu voie:;;ti sa stai degeaba, apoi ai inaintc-ti ceiaee e~ti datoriu sa admiri; ~i pentru care poti s,1'ti lJotreci tot timpul vietei tale; ai ' inainte-ti lucruri de <leeler" cari nu sunt vrednice de ras, ci de admirat :-;;i de laude nesfar:;;ite. Cel ce admira cele de ras, de mult(~ ori $i el este de ras, ~i chiar mai rau deeiH bllfollii. Dod, pentru ea nu cumva sa pate$ti de aoestoa, rllgi degraoo la treaba tao De ce ai stat, spune-mi, uit.a nduto eu oehii holbati la bo~atie, $i te gase:;;ti c.a $i inaripat la ideia de a 0 avea ~ Ce vezi tu acolo de admirat ~i vrednie de a-f.i cuceri oehii,? Caii aeeia impodobiti eu auI', servitorii aceia, din cari unia barbari, iarii aJt.ii eunuci, imbracati cu haine luxoase pc dinatiowa, 1:0 cand sufietul lor e mole:;;it cu desavar~ire, eu cautatura plina de mandrie, sau alergarile ace lea $i vuetul de <leolo'? :;;i cum pot fi acestea vrednice de' admirat'? ea dan~ii au ridicat in pieioare lumea intreaga, :;;1 pma chiar $i pc cer~etorii aceia c,ari joadi :;;i :;;uiera prin tLtrg'? Fiindca :;;i ace~tia cuprin~i de !ipsa eea marc de virtute, joaea mai de ras decat jocul acelora, purttmdu-se in toate partile, astazi de pilda la 0 masa luxoasa, maine in lupanarele femeilor curve, altadata inaintea roiului aceluia de lingu:;;itori, sau Inaintea unei multimi de paraziti. Daea aceia sunt jmbracati In haine aurite, apoi tocrnai pentru aceasta sunt de j<'i.lit, fiindea pentru daw;;ii sunt de pret tocmai aeele lucruri care nu pretuiese nirnie~ Sa nu-'mi ~pui de haine, ei desvalC$te sufietul lor, prive~te In el $i vezi daca nu cumva este incarcat de mii de rane, ~i imbracat eu zdrente, pustiu $i nesprijinit de nimeni. Ce folos poate

cat sa fie Imparat ~l sa vletUlasea In pacate~ Saracul se bucura de toam mu}tilmirea sufieteasca, el nici nu simte~te saracia cea dinafaI'i1ica, din cauza bogatiei dinauntI'u, pe cand imparatul dezmerdandu-se in cele e8 nu-i sunt de nici un folos, este chinuit tocmai in cele ce-i sunt mai interesante, adeca in sufiet, in cuget ~i in g:\odurile cele multe, care sunt nedespartite de e1. Acestea $tiindu-Ie, iubitiloI', sa aruneam dela noi hainele cele au rite, ~i sa imbI'a1j~m virtutea :;;i plaeerea izvorita din ea, eaci numai astfeliu ne yom bucura ~i aiei ca ~i aeol0 de adevarata multamire, prin eharul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia i01preuna eu Tatal ::;i eu sf. Duch, se eade slava, in veeii vccilor. Amin.

ft din nebunia cea de dinatara ~ Fiindca este mult mai b~ne 9-e a ci,?ev<.'t ?ar:.ac ~i s~. vi~tulascav in viI't~te, de \

!i

OMILIA VI
,,~i precurn n'au cercat ii a avea pe Dumnezeu intru cuno~tinta; a~a i-a dat pre ii DUl1lnezeu intru minte neiscusita, a face cele ce nu se cacle". (Cap_ 1, 28).

Ca sa nu ereada ii ca daea a VOl' bit cam mult de pederastie, prin aeeasta a facut aluziune la dan;;ii, ~Le(~eeia ,trece deodata la alte feliuri de pacate, ~i fntreaga ldelC a mtoarce asupra altorpersoane. Dupre cum obl:;;nuie:;;te totdeauna eand diseum eu credincio~ii despre pac.ate, :;;i cand voie~te a se d<>parta dan:;;ii de ele, ca aduee de fata gintile, zicand: "Nu intru patima de pofta, ca ~i pagani-i carii nu cunosc pre Dumnezeu"~i iara~i: "ca sa nu va intristati ca ~i ceialalti cari n'au nadejde" (1. Thesal. 4, 5. 13), astfeliu ~i aici aram pac<1tele acelora, :;;i-i lipse:;;te de orice iertare, fiindca daea ii euteaza a face astfeliu de paeate, aeeasta nu vine din ne:;;tiinta, ei din precugetare. De aceia nu zice precum nu au eunoscut pre Durnnezell ci

56

. OMILlA VI

OMILIA VI

57

din ne:;;tiinta, nu sunt savar:;;ite fara precugetare, d dintr'o judecata stricata, ~i nu din cauza trupului, dupa cum zic unii eretici, ci din pofta eea rea, care :;;i este ohlr:;;ia tuturor relelor. Fiindca mintea lor s'a facut necercata, apoi la urma toate Ie-au resturnat pe dos, cad a:;;a se in tam pIa cand vizitiul este stricat. Prive:;;te cum toatc sunt prin extensiune, caci sunt plini. zice, de "toata nedreptatea". Dupa ce nume:;;te III general rautatea, apoi Inseamml 9ipilrtile rautatei in special, caci zice: "Plini de pizma, de ueidere, de

"precum n'au cercat ii a avea pre Dum.nezeu intru cuno~tinta", adedi pacatele acestea nu izvorase

"Plini fiind de toata nedreptatea, de eurvie, de vielesug, de laeomie, de rautate" (Vers. 29),

dragoste, neimpacati, nemilostivi" aratand eel, prin aeeasta au, tradat chiar Insu$i darul naturei. A$a dara :;;i noi avem unii ci1tra altii oarecare famiIiaritate naturala, pe eare :;;i animalele cele Sc1,lbateee 0 au printre dansele, dupre cum zice: "Toata vietatea iubeste pe cea ~semenea ei, ~i omul pe aproapele' sau", insa ace~tia sunt mai s~Ubateei chiar decat fiarele codrului. Deci, prin toate acestea apostolul ni-a prezentat boala intrata in lume prin credintele cele rele, ~i a aratat lamurit ca aceasta boala este provenita din trandiivia celor ce patimesc de ea. La urma arata $i aici, duprc cum a facut $i acolo unde vorbe:;;te de credinti, ca :;;i ace$ti&. sunt Jipsiti de oric.e iertare, pentru care :;;i zice: "Carii dreptatea lui Dumnezeu ~tiincl,. ca eei ce fae unele ea aeestea vredniei de moarte sunt, nu numai fae acestea, ei inca ~i bine-voiesc (ineuviinteaza) eu cei ce fae" (Vers. 32). Punand

sfada, de in~elaeiune, de naravuri rele, ~opti tori, graitori de rau, uri tori de Dumnezeu"
(Vcrs. 30), iara cele ce se cred de multi ca indeferente, Ie tI'eee In randul pacatelor, La inca mare:;;te acuzatiunea, ~i Ie ridica tocmai In fruntea paeatelor, zicand: "ocaritori, semeti, trufa..';3i". A pacatui, :;;i totodata padituind a te gandl. ~i la lucruri mari, e faptul eel mai uricios, pentru care $i pe Corintheni 'i acuw, zieand: "si voi v'ati semetit". (I Cor. 5, 2). Daca einevit mandrindu-se pentru sueeesele sale $i Inca pierde totul, dara apoi cel ce se mandre$te flind incarcat de pacate, de ce pedeapsa nu este vrednic? Un astfeIiu de om nici nu mai poate a se ctu la urma. Apoi adaoga: "afiatori de rele", aratand prin aceasta, ca nu se multamiau eu pacatele ce Ie aveau, ci Inca mai deseoperiau :;;i altele din nou, eeiace iara;;i e faptul unor oameni cari judeca $H;i dau seama de ceiace fae, $i nu a Ul10ra ce sunt tr~i eu deasila. Aratand fiecare rau in parte, ~i dovedind ca prin aceasta ii s'au resculat chiar contra naturei, caci ziee: "neaseuWitori de parinti, nelntelegatori" - ajunge eu yorba chiar la obar$ia acestor pacate, numindu-i "nestatornici intru a~ezamanturi, fara dragoste". 0 asemenea cauza a rautatei 0 arata $i Christos cand zice: "lara eand se va imulti fara de legea, va racI dragostea a multora". (Math. 14, 12). Tot aceastao spune $i Pavel aid, zicand: "tara

aici doua antitheze, pe amandoua Ie rastoarna deoc1ata. "$i ee ai de raspuns, zice; ea nu ai ~tiut ce trebue st, . faci? Darii chiar de nu ai $tiut, tu e$ti cauza, cad ai liisat pc Dumnezeul eel cunoscut tie. Acum eu iata ('a te-am dovedit prin multe cunosditoriu :;;i $tiutoriu dc' ('e trebuia sa faci, $i eu toate aeestea pacatuind cu buna voia tao Dara e$ti atms de pacat? $i de ee conluerezi en sa pacatuiasea $i alt.ii, ~i'i lauzi cand pacatuesc?)l
,,~u

intaiu pune ceiace este neiertat, insa imediat adaoge e,l :-:;;i a laudil pe cel ce pacatuie$te inca cste neiertat i7i foarte uricios. Dupa cemailntaiuspuneacestea.prin cele ce urrneazii inca mai Infrico:;;at prezinta faptul, caci ziee:

numai ea fae acestea, ei inca ~i bine-voese (incuviinteaza) cu cei ee Ie fae", zice, adeca mai

!,Pentru aeeia fara de raspuns ~ti, 0, omule! tot eel ee jucleei, eaci intru ee judeei pe altul, pre tine -insu-ti te osande~tj" (Cap. 2,1). Acestea
Ie zice adresanc1u-se sUipanitorilor, fiindca $i cetatea

aceia avea pc atunci stapanirea lumei intregi. De aceia preintampinandu-i Ii zice: singur iti ridici dreptul de' justificare, oricine ai fi tu, diel eand tu judeei pe cel preacurvariu, $i singur preacurve$ti, chiar daca nu te-ar judecit nimeni dintre oamcni, totu$i in condamnarea ce

58

ainUA VI

OMILYA \"l

59

aiaplicat-o celui vinovat de preaeu1'vie, ai p1'ol1untat tari1'ea :;ii asup1'a-ti. . '

ho~

,,:;;i ~tilYl ea judeeata lui DUlYlnezeu este dupre adev~lr asupra eelol' ee fae unele ea aeestea" (Vel's. 2). Ca sa nu zica cineVc1: am scapat
p[ll1a acum de groaza de aceia apostoluI spuneca la Dumnezeu mi este ca aici pe pamant, fiindca aici unul este pedepsit, iara aItui scapa de pedeapsa facan.d aeclea:;;! fapte rele, acoloinsa nu a:;;a. Cum ca eel ce judeca cunoa.,;;te dreptatea, aceasta 0 spune el aici, fns~1 CLlrri :;;i de unde cunoa:;;te, nu spune, fiindca era de p1'isos. Cand insa vorbe:;;te de necuee1'nicie, atunei Ie arah'i pc amandoua: :;;i ca cunoscand pc Dumnezeu nu I-au cinstit, :;;i ca I-au cunoscut din fnsa:;;i fapturile lui; eu alte cuvinte fiindca nu era tuturo1' cunoscut acest lucru, deaceia a spus :;;i cauza, - pc c[lnd aici trece cu vedcrea, fiindca aceasta e marturisitil, de toti. Cand el zice: "tot eel ee judeea" nu se aclreseaza ;1Umai stapanitorilor, ci :;;i celor pro::;,ti :;;i celor stapanit.i. Fiindea dan1 nn toti oamenii au t1'onuri, daea nu toti au Ia dispozitje ('alai :;;i obezi, totm;;i:;;i aceia judeea pe eei ee gre:;;esc, fie in eonversatiile $i in aduna1'ile lor, fie in eon$tiinta lor, $i nimeni n'ar fndrazni buna-oara sa ziea ea preaeurvariul nu este vrednie de pedeapsa. ((Dara, zid, acoia judeea pe alt.ii, :;;i nu pe dam;;ii. Ei bine, de aeeia ~i apostolul se ridiea eu toata puterea asupra lor, ::;,i ZiCE::

ii se inspailmlntii. D(\,;,1 de altfeliu aaratat-o :;;i pe a('casta, cad eami el ziee: "ea judeeata lui Dumnezeu este dupre aclevar" nimie alta nu spune decat aeeasta. ell toate aecstea el i:;;i pregate::;,te armele cuv[l,ntului :;;i din alte imprejurari, eaci ziee: ,,$i oa1'e
soeote~ti

aeeasta, 0, omule! tu eel ee judeei pe cei ee fae unele ea aeestea, ::;;i tu insu-ti aeelea~i faci, ea vei seaptl de jucleeata lui DUlllnezeu?" Cum ~ Tu liLt ai putut settp<'1 de judeeata ta

,,~i oare soeote~ti aeeasta, 0, olImte! tu, eel ee judeei pre eei ee fae unele ea aeestea, ~i tu insu-ti aeetea~i faei, ea vei se{lpa de judeeata lui Dumnezeu?" (Vcrs. 3). De judeeata ta nu scapi,

::;;i vei seapa de judeeata lui Dumnezeu'? Fiindea a aratat paeatul cel mare din lume, din eredintele lor, din fapte, din aeeia ea fiind intelepti $i avAnd Ia indamana natura care sa'i povatuiasea, $i ea ii nu nur11ai ca au parasit pe Dumnezeu, ci ehiar au preferat in Iocul lui asemanarile tarftoarelor, :;;i au neeinstit virtutea; de$i insa:;;i natura se fmpotrivia de a fugi Ia pacate de aeelea care erau contra sa, apoi ajunge la urma Ia eonduziunea naturala, ca VOl' fi pedepsiti eei ce fae de acestea. ,,:;;i resplatirea ee Ii se eadea, zice, a rataeirei lor, intru sine-~i luandu-o" ,- dara fiindca nu o simtese, de aeeia a aratat ~i 0 alta pedeapsa, de care

proprie, $i vei putea scttpiL oare de judecata lui Dum!luzeu ~ $i cine ar putei.t spune aeeasta? Daea tu singHr te-ai judeeat, cad at;:lt de mare este puterea tribunalului din tine, fn(:<:\t Illl te-ai putut cruta, dara incaDuinIlezeu, ca,re este fara paeat, f;li care este nemarginit in dreptatea lui, nlln de nll va face aceasta eu atat mai mult ~ Tn te-ai certat singur pe sine-ti, ~i Dumnezeu oare are s;1 te aprobe, ~i arc S<t t8 laude ~ $i cum s'ar putea una ea aeeasta? lata e:'i tu e:;;ti vrednie de 0 mai lnare pedeapsa, decat acela pc care l-ai judecat :;;i eondamnat,fiindca nu estc aeela:;; lucru: a paeatui simplu, I'U a peclepsi pe un altul pacatos, :;;i apoi a cadea :;;i tu in acelea:;;i paeate pentru care I-ai peclepsit. Ai vazut aeum, cat s'a marit paeatul? Daea tu, ziee, pedepsef;lti pc. eel ee a gre:;;it mai pulin, de~i ar trebui sa tc r.u~inezi insu-ti, -apoi cum oare Dumnezeu Ill! te va judccil :;;i IH~depsi mai ales pc tine, care ai pa('('ituil rnai rnuIt, eare dejil :;;i e:;;ti condanmat de cugetul t;'iu ~ Inri\. de zici pottte: ((('unosc bine Cit sunt vred!lie de pedeapstt)), insl1 pentru indelunga rabdare a lui Durnnezeu dispretllie:;;ti idcea aecasta, :;;i cutezi a pacatul inc[L, fiincka pecleapsa nu 0 ini acurn, apoi. daea ai fi drept ar trebui ea to('mai l>(~ntrll aeeasta sa te infrieo:;;czi ~i sa tremuri. Sa uu erezi eLL daca n'ai fost pedepsit panLL aeum, apoi nu vei fi nki de a(',um, ei inca vei fi peclepsit mai tare, daea ramai neindreptat in faptele tale. De aeeia :;;i adaoge zkAnd: "Sau nu bagi sama

de bogatia bunatatei lui, ~i de ingaduinta, ~i de indelunga rabdarea lui, neeunoscand ea bunatatea lui Dumnezeu, te acluee la poeainta"?
(Vel's. 4). Laudand imlelunga rtthdnre
~i

bunatate a lui

60

OMIUA VI

OlvULlA VI

6i

Dumnezeu, ~i aratand ca~tigul eel mare de aici pentru cei ee baga sarna, prin aceasta voie:;;te a mad frica in auditoriu ~i a atrago pe pacato~i la pocaint,a. Dupre cum bogalia bunatatei sale oste motiv de mantuire pentru cei ce 0 intrebuint.,~aza bine, tot a~[t ~;i pentru cei ce 0 dispreluiesc este motiv de 0 mai maI'O pedeapsa. Tocmai aeeasta e de luat aminte, ca Dumnezeu fHnd bun $i indelung rabdatoriu nu te pedepse~te indata, $i cand tu exprimi acoasta ideie, nimie alta nu spui, decat marimea pedcpsoi co ti so va da. Bunatatea 0 arata Dumnezeu ea s[\' te scapi de p<teate, iar,\' nu ea sa mai adaogi, ~i daea nu faci aeoasta, podeapsa va fi mai ingrozitoare. Toemai pontru aceia nu trebuie a padttui, fiindcii Dumnozeu este indelung rabdatoriu, ~i ded nil trebuio a lua aeea bunatate ca motiv de nereeuno$tinta, fiindca duett el este indolung n'ibdatorill, negre~it ca $i podepse~te. $i de unde so invedereaza acoasta ~ Din cole ceurmeazu. Daea rautatoa estc mare, iara eei rai nu '~i-au luat r asp1ata, de nceesitate ea '~i VOl' lua-o, fiindca dae-a oamonii nu pot trece Cll vedorea acest IllCTU, apoi cum so poate ca Dumnozeu sa-I troaca nebagat in searnii '? A",;8. ca de aici a int.rodus apostolul idoia :;-.i despre ,judeeata, fiindett a aratu eLi multi nepedepsiti aiei sunt raspunzatori dad nu S8 vor pocai, prin aceasla introduce judecata, ~i inca prin extonsiune. De aceia zke: "Ci dupre impetrirea ta ~i nepocaita inima, iti acluni tie mfmie in ziua mtmiei ~i a descoperirei dreptei judecati a lui Dumnezeu" (Vel's. 5). Cand eineva nu se moaie nici prin bunatatea lui, $i nici prill f'rica de ol nu so pleal'a, apoi co poato fi mai nemladios C<'1 aeesta ~ Dupa co dod a aratat bunatatea lui Dunmezeu ~i filantropia lui, la urma arata ~i pedeapsa, caei el oste ne'rnblanzit eu col ce niei a~a nn so intoaree din calea raW,eiroi. ~i tu privo:;;te cum apostolul intrebuinteaza cuvinte principale in expresiunile sale. ,,'Ti aduni manie, zice, in ziua maniei" aratand prin aceasta totul, $i eauza nu este eel ee judeca, ei eel judeeat. Singur iti aduni manie, zice, iara nu Dumnezeu iIi aduna. EI a tacut tot ee trebuia, $i te-a creat pe tine fiinta intelegatoare, mai presus de toate fiinte1e, eunoscatoriu al ee10r bune $i a1 celor rele; ti-a aratat lndelunga rabdare ~i te-a ehemat

la pocainta, te-a amenint.at cu zilla cea infrieo$3.ta, ~i astfeliu prin toate acestea. el te-a atras spre pocainta. Ded, dad dupa toate aeestea tu ramai in fndaratnicie. singur iti aduni m,lnie in ziua ma,niei ~i a deseoperirei dreptei judeea1i a lui Dumnezeu)). Ca nu eumva auzind (Je rna me sa'ti inehipui vreo patima, a adaos imediat "a dreptei judecati a lui Dumnezeu". Bine a zis el "a descoperirei",caci atunci 5e va descoperi aceasta, cAnd fieeare va lua plata dupa merit. Aki multi Inraurese $i tree pe langa dreptate, dari:'t acolo nl! va fi a~. "Care va rasplati fiecaruia dupre faptele lui, celor ce dupre rabdarea lucrului bun" (Vers. 6. 7). Fiindeii apostollll prin vorbele dinainte devenise infrico~toriu .$i greoiu, vorbind despre judecata viitoare $i osanda, apoi nu deodatc\ a ajuns la pedeapsa a$teptata. ci a intors yorba la eeva mai plucut, adecii la rasplata faptelor bune, pentru care E;li zke: "celor ce dupre rabdarea lucrului bun cauta slava, ~i cinste, ~i nestricaciune, ~i viata ve~nica". Aici face aluziune la cei cazuti in ispite, pe cari-i de$teapta, $i aratii cit. ii nu trebuie a se incllraja numai in creclinta, fiinddi aeel tribunal este eercctatorill $i al faptelor. Prive$te pe apostul cAnd vorbe$te de cele viitoare. eum e1 nu poate sa spuna deslw;;it bunuri1e de acolo, ei spune numai de slava ~i cinste. Fiinddi toate acele bunuri covar~esc cele omenc$ti, de aceia nu poate a arata. lamurit, neavand 0 icoana fidela a aeelor bunuri, ei djn ee1e ee se ered de noi a fi stra1ueite, ca slava, einstea ;;i viata, sa incearc;;\ sa ni reprezinte pe aee1ea, pe cat poate, fiindca acestea sllnt foarte dorite de noi oameniL Dara acele bunuri nu sunt ca acestea, ci eu atat mai bune decat acestea, eu cat sunt $i nestricaeioase $i nemuritoare. Ai vazut cum el ni-a desehis u~i1e despre invierea trupurilor, numind-o nestrieaciune ~ - fiindca nestricaeiunea este a trupului ee1l1i strieacios. Apoi, ea ~i cum nu era deajuns aceasta, a adaos: "slava ~i cinste". Tot.i yom invia nestricacio$i, insii nu toti in slava ~i cinste, ci unii inosanda, iara a1tii in viata ve~nidL "lara celor prigonitori" (Vers. 8). Aeum iara~i incepe a lipsi de iertare pe cei ee vietuiese in rautate" :;;i-i arata cazuti in ea din, cauza certolor ~i a lenevirei. "Cari se pun impotriva adev~trului, ~i se supun

()2

. mllLlA VI

OlvIlLlA VI

63

invinovatire, fiindeil, eeindreptare VOl' pute1 avea eei ce fug de lumina, i7i prefer[\ intunerecul? ~i Ill! spune ca sunt siliti '7i tiranisiti de cinevil, ei "se supun nedeeptil tei", adeea eaderea lor este din intent-iune, i7i nici deeum. vr'un. paeat din sila. "Mtmie si urgie, necaz ~i stramtorare preste tot sufletui omului celui facatOl'lU de rtw" (,Vel's. U) aclic(\, chiar cle ar fi ei~ev~\ b,ogat, ~hiar d~ a1' ~ consul, say i7i impamt, 10tm;,;! cuvantul Judeeat81 aeeha nu are III vedere pc nimcni, ei numai faptele fieeiiruia, ciki inaintea lui Ill! au nici 0 trecere demnitatiJe omcne:;oti. . Aratand deei, eovir$irea boalei, i;;i adiiogand:;oi eauza ei, acleeli ea vine din lenevirea celor ce pt\time'se, cum $i sfar$itul, ac1eca ea pe dan$ii ii va urmj, pierderea desavi'tn;lita, spunand '7i de liE;urinta indreptarei, iarasi IJlgreuiaza in osand[\ $i aid pe .J udell. Cel ee s'a l)U~urat de 0 mai mare lnvatatlll'L\, este vrednie a primi $i 0 mai mare pedeapsa t~kand nelegillif'i. A.i7it dart'\, cu Cilt yom fi mai intelepti $i mai puterniei, cu att'U mai mult vom fi pedepsiti p,katuind. De e$ti bogat, ti se va cere mai mult ca celui sa rae ; de e$ti mai intelept, ti se cere ..";li mai multa supunere; de e$ti Imbracat eu vre-o putere, ti se cer $i suceese mai stI'allleite, $i in ,toate in fine trebuie a contribul in masura eu puterea ce 0 ai.
v

nedl'eptatei, manie ::;i l1I'gie". lata aid si adollCl

puriJe dinainte pr~domina acela:;;i lueI'u, sa primeCtsdi aeeasta Cll atat mal mult dupa primirea adevaratei credi~li. ~lini Il~n.le$t~ el. aici nu pe cei eazuti fn idololatrw, Cl pc eel ClIlstltOf'l de Dumnezeu, pe eei ee ascultau de legea naturala, pe eei ce pe langtt cele mai remarcabile ale ludeilor pastn1U eu sfintenie si toate cele ce contribuiau la intarirea evseviei, ea de piJdacei de pe hlnga IVIelchis8Ckk, ea lob, ca Nenevitenii, si ca Cornelie suta!;ml. A$a dara el de pe acum surpi.'i inai dinainte deosebirea dintre taierea :;;i neh\ierea imprejur, $i de departe cauta a darima aeeasta deosebire, ea astfeliu sa ajunga la ideia propusa fara nici 0 lJanuiala, eeiace este 0 particularitate a intelepeiunei apostoliee. Daca ar fi aratat ea aena deosebire a disparut in timpurile eharului, s'ar fi parut cuvfmtul lui supus banuielelor; pe cand povestind de rautatea ee stapanih pe atunci lumea, $i unde se sfar$ese cele ale ralltalei, ea urmare fireasca ajunge cu yorba aici, :;;i deci face ca invatatura lui sa fie nebanuittt. Cum ea aeeasta 0 voie:;;te el :;;i pentru aceasta a construit frazele a'7a cum se vad, este invederat de aeolo, ca daett el n'a1' fi avut aeeasta intentillne, ar fi fost deajuns sa zica: "Dupre impetrirea ta ~i deajuns; Insa fiinda\ nll aeeasta eri't ceiace el cauth, adeca s'i vorbiasca despre jlldeeata viitoare l1umai, ci sa $i arate ca ludeul nu avelt nimie mai mult dectH Elinul, ca sa fie indreptiilit de a cugetit lucruri n~ari de dansul, de aeeia pa:;;e:;;te mai departe in desvoltarea ideei intrebuinti'tnd :;;i 0 online perfeGttt.Gi'tndeste-te bine: a infirico::;;at auditoriul,. i-a dadit ca un castel zilla cea infrico$ata, a spus eat rau oste de a vietui dneva in 1'autati, a aratat ea nu este nimeni care 'sii pilca~uias~a c~in ne$t~inti\, :;;i ded 8(\ r{tmana nepedepslt, Cl chIar daea nu este acum, va fi negre$it pedepsit, insa prin tonte acestea el voie:;;te a pl'Cparil ideia, ea invatatura legei nu en\ toemai dintre cele mai importante :;oi mai urgente. Slava $i cillsteaj~ aeorda in fapte, 9i nici C[lt in taierea sau netaierea irnprcjuri Dupa ce deci a aratat ea Elinul va fi pedepsit nurnai decat, :;;i daea are fapte bune va fi cinstit, la lIrma a aratat ca legea ~i t;.\ierea imprejur sunt de prisos. A$~l, dar Apostolul aid 1'azboic~te mai en seama pe ludei-.

nepocaita inima, lti aduni tie manie in ziua maniei" $i ar fi eontenit cu aeea~ta chestiune, caci era

"Slava, ~i cinste, ~i pace tot celui ce face binele, Iudeului mai lntttiu, ~iElinuluj" (Vers. 10).
De care ludeu spune, $i de cad Elini vorbe$te el aid? De eei mai 'nainte de venirea lui Christos, fiindca cuvantul lui nu a ajllns inca la timpurile charului, ci inc,\ :staruie~te asupra timpurilor dinainte, euratind mai de departe $i nimicind distanta dintre ludeu $i Elin, ea astfeiu cand va vorbl de timpurile charului, sa nn se para ca el im-enteaza cev,\ nOLI ~i gI'eoiu. Pentru ("a daeLt ,~i 1n timpurile dinainte, pe dlnd 111Ctt eharul nll stri\lucia atat de mult, :;;i pe cancleeJe ale ludeilor erau renumite, stralucite $i respectate de toti, $i totu$i nu erit niei 0. distanta intre ludell $i Elin, apoi ce cuvant ai avea de spus ea :o;;i dupa auUa manifestare a charului ar fi vre-o distanta, sau vre-o deosel?ire atat de mare? De aceia apostolul pregate9t~ mai dinainte terenul ell multa osfrdie, ea asticliuauclitoriul, af'i<lnd eli :;;i in tim-

64

Oi\IILlA VI

OM ILIA 'VI

(i5

Fiindcc1. dan~ii erau mai ambi1ioi;ii, intalu, din eauza i11ganfa.rei ee'i stiipania, pentru care eredeau de injositoriu de a se prenumera eu cei dintre ethnici, al doilea, fiindca luau in biUac de joc ideia cre$timl c<l eredinta acopere toate pacatele, - de a(~eia apostolul mai int~Uu acuza pc Elini, pentru care $i face yorba, ca astfeliu nebanuit $i cu toata sinceritatea sa loviasca pe Judei. Apoi ajung[\nd eu yorba in examinarea osandei, arata ea ludeul nu numai ca nu este i()]osit cu nimie din loge, ci inca oste apasat fara folos, iara aceasta idoie 0 pregate$te incepand de sus dela stramo$ii lor. Daea ziee, Elinul este fara nici-o indreptatire, fiindea de$i era povatuit de natura $i de eugetul sau $i totu$i n'a cleven it mai bun prin aceasta, apoi cu ahH mai muIt ludeulcare a primit invatatura legei [;1i at1 Uea bUIluri, este fara indreptatire . A~ dara convingandu-l de a priml cu u$urinta aeeasta logica sanatoasa trasa din gre$a lele altora, la urma il sile$te ehiar $i fara voia lui de a 0 aplica $i la propriile sale pacate. ~i pentru ca cuvuntul sau &1, fie .bine primit, il intoarce $i la imprejurttri mai bune $i mai placute, diei zice : "Slava, cinste :;;i pace tot eineva, Ie capata cu multe lupte, - chiar bogat de ar fi, (',hiar stapinitoriu, ciliaI' impc1.rat, - $i dad nu s'al' lupta cu altii, totu>;;i eu sine insu$i de multe ol'i se lupta, :;;i duce un razboiu marc cu propriul sau cuget, - pc e<tnd acolo nu esle nimic de feliul acestora, toate sunt lini$tite, toate aparate de oriee turburare, toa1e a'vincI cu ele adevarata pace. Din cele vorbite mai sus, deci, pregiHind ideia ea :;;i cei ce nu au legea se VOl' bucurcl, de acelea..'7i bunuri ea $i ludeii, adaoge $i dovada necontrazisa, zicand: "ca nu este fatarnicie la Dumnezeu" (Vel's. 11). Cand spune ea $i ludelll $i Elinul pacatuind este pedepsit, el nu are nevoie de argumente, dara cand adaoga ca $i Elinul se cinste$te deopotriva cu ludeul, aceasta voie$te a 0 ar~ument.a eu dovezi necontrazise, fiindca in adevar se parea C8va minunat i?i de necrezut, ca ~i eel ee nu a ascultat de lege $i de Proroci, se cinste$te daca savar$e$te fapte bune. De aceia, dupa cum am spus mai 'nainte, apostolul li exerciteaza auzul cu cele

fapt dupa primirea credintei cre$tine~ti. Mai .cu scamEt. de aici devine el nebanuit, ca nu apara riun'lai pc ale sale, eaci zicAnd: "Slava, cinste~i pace tot eelui

retrectite mai 'nainte de char, ca astfeliu en u~ur1ntfV &1 consimta ii, ea cu atat mai n'lult se petrece acest,

j
I

ce lucreaza binele, Iudeului rnai Sntaiu,. ~i.Eli nului'" imediat adaoge : "ca nu estefatiirnicie la Dumnezeu". Vai! eu cata ui?urinta a iC$itbiruitOl;iu

celui ce face binele, Iudeului maiintaiu, :;;i Elinului". Aici po pttmint ori $i CLUe bunuri ar aveh

in aceasta lupta de principii, dici .daca nu estea$a, mi uste dupa Dumnezcu, 9i prin ur111are este fatarnide la rnijloc,~insa la Dumnezeunu este astfeJiu defatarnicie. De aid el arata cat de absurda era parerea lor. ~i nu a spus ca daca nu este a..~, apoiDumnezeu este fatarnie, ei C8va mai demn: "ea nu este fatarnicie' la Dumnezeu", adeca eJ nu sc uita la persoanc, nu cerccteaza valoarea dinafarniea a persoanelor, ci valoarca lor Jauntrica, adeca valoarea faptolor. Aeeasta spunind, . el a aratat ca Elinul nu se deoscbe~te de ludell in fapte, ' ci in persoane nuinai; nu pentru ca unul este ludeu :';'1 celalat Elin, accla cste einstit, eara acesta batjocol'it, ei amandoutt acestca Yin din fapte. Dara apostolul n'a spus ehiar a;;a, cad ar fi de9teptat mania ~i. \Ira Iudeului, ei a pus ecva mai mult 'inc{t, zguduindu-li cugetele lor $i umilindu-i, ineM sa primeasca dovada scoaSc1.. ~i care e acea dovada ~ Pasagiul urmatoriu:

"Caei cati fara de lege au gre;:;it, fara de lege pieri, ;:;i cati in lege au gre~it, prin lege se vor judeca" (Vcrs. 12)~ Aid, dupre cum am mai
VOl' ~i

zis, nu numai ca arata egalitatea clintre ludeu 9i Elin, Elinul se judeea tara de lege, insa expresiunea "fara de lege" aici, nu va se1 zica ca e ceva mai grozav, ci din contra, ceva mai imblinzit, adeca eJ nu arc de acuzatoare legea. Expresiunea "fara de lege" inseamna ea est~ afal~a din prev~derile legei, $i de~i s.e cOI?damn~ numal dupa cugetul sau natural, sau mm bmc ZIS, dUl?a legea naturei scrisa in eugetul sau. ludeul insa prm lege, adeca el este judccat odata cu legea naturala:;;i de lege, care il invinovate$te, fiindea eu cat s'a bucurat de 0 mai mare luare aminte, cu atat va fi ~i pedepsit mai mult. Ai vazut CLlm apostolul a demonstrat ca ludeii
3825

ei chiar pc ludeu il arata mai ingreuiat prin darea legei.

66

.O~l1LIA

VI

01-nLIA VI

au mai marenevoie de ada mhnla In char, adedih eredinta ere~tina? Fiindcii ii spuneau ca nu au nevoie de .char, fUnd indreptaliti prin lege, iata ca apostolul liaratil, ca toemai ii au mai mare nevoie decat Elinii, deoarecc mai mult VOl' fi ~i pedepsiti. Apoi iaril~i luptanch)-se pentru desvoltarea ecloT" vorbite, adaoge ~i 0 alta dQvadL, zieand :"Ca nu auzitorii ' legei sunt drep~j la DUIlHlezeu" - 9i bine a zis "la Dumnezeu", cileiinaintea oarnenilor poate sunt. einstiti ~i fae mare vuet pentru aeeasta, pe cand inaintealui Dumnezeu eu totul din contra, "ci fitcatorii legei se VOl' indrepta" (Vel's. 13). Ai vazut cucata prisosintil de dovezi rastoarna credintele 101", adudlndu-le la un .rezultat eu totul contrariu '? Daca tu, ziee,. pretinzi a .te mantui prin lege, mai 'ntaiu de tine sta Elinul, care se arata ftcEitoriu al celor serise in lege. ~i cum se poate sil fie facatoriu al legei, daca n'a fost auzitoriu al ei'? Se poate, ziee, .:;;i inca nu numai aeeasta, ei !?i mai mult eeva, caci nu numai ea se poate sa devina cineva facatoriu al Jegei tara sa fi auzit, ei se poate cit !?i dupa ee a auzit, sa nu jndeplineasca legea, eeiaee spunand,mai jos, 0 arata eu mai muJta elaritate: "Deci,

serisa iritru inimile sale, impreunii: marturisin- ' du-li lor cuno$tinta .lor, $i cllgetele lor paran~ du~se intre sine, sau $i clandu. $i raspuns de indreptare, in ziua .cand va judeca Dumneze,u cele ascunse ale oamenilor, dq.pre evanghelia mea prin Iisus Christos" (Vel's. 15. 16).

tu, cela ce inveti pe altul, pe tine nu te inveti"?


0

zice. Dara aici el pregate9te de mai sus, caci zice: "Caci

alta dovada, ca

~i

cea

indepartez legea, zice, dadi ~i de aici (din legea naturala) indreptatesc neamuri1e. Ai vazut clIm e1 surpand credinta ludeilor, nu da nici un motiv contra sa ea necinstind legea, ei inca din contra Uiudand-o, ba inca laudaml-o ~i inalland-o mult'? Cand el vorbe!?te de fire (din fire fac ale legei), spune de cugetari1e eele izvorite dela natura. A~ dara pe aee$tia apostolul Ii arata mai buni decat dan~ii, $i eu atat mai mult, eu eat neprimind nki o lege scrisa, ii s'au aratat mai buni $i tara 0 asemenea lege, eu care ludeii cred ca prisosese neamurilor. Tocmai de aceia sunt de admirat, ziee, ca neavand nevoie de lege, ii au dovedit C<:-t fae t.oate ale legei, atintindu-$i cugete1e lor la fapte, $i nu la litera legei. Aceasta 0 $i spune el prin urmtUoarele : "Care arata fapta legei

cand neamurile cele ce n'au lege, din fire fac ale legei, aceia lege neavand, ii singuri l~i sunt lege" (,Vel's. 14). Nu

Vezi cum iar~i Ii-a pus d.e fata acea zi infrieQ~ta si Ii-a infat.i~t-o ea fiind apropiata, zguduinctu-li euge- " tnl si aratandu-li e~t mai ClI sama aee$tia trebuia 1.1 fi . dnst.iti, cad !?i tara lege s'au silit a face eele ale legei'?': Dara ceiace este mai cu sama de admirat in intelepeiunea apostolica, aceasta e demn de ao spune acuin. ' Adeca reu~ind el a arata prin construirea ideilor $i a f'raze1or, ell .Elinul este mai superior ludeului, iata ca in recapitulatie !?i concluziunea argumentelor nu pU\le aceasta ideie, ca sa nu atite pe ludeu. ~i pentru ca sa aTilt mai lamudt eeiace am spus, voiu vorbi eu cuvintole apostolice. Fiindcii a zis: "ea nu auzitorii legei ... ci facatorii legei se vor indrepta" era natural sa adaoO'e : caci cand neamurile eari nu au le~e, din fire tac ale Iegei, apoi ele sunt eu rnultmai bune decat Iudeii cari sunt in valali de lege, insa n'a zis tocmai a~, ci st<l pe loe marginindu-se cu yorba pana l:;t Jauda Elinilor, fara sa mai faca vre-o eomparatie intre dan$ii, ea a..stfeliu ludelll sa primeasca eele vorbite. De aceia n'a zis a9i.t, dupte cum am mai spus, ci: "Caci cand

neamurile din fire fac ale legei, aceia lege neavand, ii singuri i$i sunt lege, cari arata fapta legei scrisa intru inimile sale, impreuna marturisindu-li lor cuno~tinta lor, ~i cugetele lor' ptlrtmdu-se intre sine", adeca ca in locul legei e

dcajuns eOI1i;;tiinta !?i cugetl~. Prin acestea (1 ' .m.ai arrt-:tat inca, ca Dumnezeu a faeut pe om dest0ll11C spr~ alegerea virtlitei $i fugirea de 1'ele. ~i sa .ntl te mi-:nlll1ezi ca aceasta 0 spune $i ()(lata, ~i .de doua $i de multe ori, Hindca pentru apostol punctul acestaera f(}arte important, mai ales pentru . cei ce ziceau :w,;i de co Christos a venit tocmai acum . . . ~ Si . unde er'\'l, pronia dumnezeiasca in timpurile dinainte ~ Fata de unia ca ace~tia el luptandu-se Ii aratti lntreacat, ca i7i in timpurile dinainte, ~i ehiar mai 'nainte d0 darru

OMILIA VI

G~)

68 . .

OllHLlA ' VI

natur~ omeneasca s'a bucurat de :ajutoriul pr-oniei dumnezeie~ti, fiindca cele cunoscute ale lui Dumnezeu arcUate erau lor, ~i ~tiau ca aceasta ~ bine, aeeia e rau,. caci . pe baza acestor idei judecau pe altii, ceiace ~i faee

legei,

aceia..';;i spune $i aid prin vorbele: "in

ziua eand va jucleea Dumnezeu cele aseunse ale oamenilor".

ce judeci pre altul, pre tine Insu-ti te

pe apostolcasa-i ridiculizeze prii1 expresiunea: "inti'u'


osande~ti".

nea parere, pe care tu 0 ai fata de altii, ci sa $tii ca judecata lui Dumnezeu este cu mult mai drepta decat a ta, a adaos "cele aseunse ale oamenilor" $i "dupre evanghelia mea prin Iisus Christos", fiindca oamenii stau ca judecatori numai ai faptelor savar$ite la aratare. De$l mai sus a vorbit numai de Tatal, totu$i dupa ce i-a zguduit cu frica, a adaos ~i de Iisus Christos, $i nu cum s'ar intampla, ci dupa ce $i aici aminte$te de Tatal, vorbe~te $i de Christos. Prin aceste cuvinte el Inalta $i demnitatea predicei, ca $i cum ar zice: ceiace natura a invatat din inceput pe om, aceasta 0 veste$te cu glas mare $i predica evangheliei. Ai vazut cu cata intelepciune i-a legat $i de evanghelie, $i de Christos, $i totodata a dovedit ca cele ale noastre nu stau aici pe loc, ci merg mai departe? Ceiace a zis mai sus, ca: "iti acluni tie manie in ziua maniei' "

eei ee fae unele ea aeestea, ~i tu insu-ti aee- . faei, ca vei seapa de judecata lui DUlllnezeu"? - apoi ca nu cumva sa-ti inchipui 0 asemelea~i

Deci in contra Iudeilor nu este numai cugetulsau C0I1'$tiinta, ci $i legea primita. Dara de ce oare a scris apostolul parandu: - se, sau ~i dandu-~i raspuns de indr'eptare"? -fiindca daca au lege scriSc1., $i acoIn se arata fapta de urmat, ce are de parat la urma cugetul ~. Dara el nu spune aici numai de cele ceau facut fiind prescrise de lege, ci vorbe~te de intreaga natura a cugetelor, ca $i eum pare-ca ar zice: Atunci vor sta P(~ loc cugetele noastre, unele pirindu-ne, altele dand riis- ' puns de indreptare, astfeliu ca omul nu va avea nevoie de alt acuzatoriu Inaintea acelui tribunal Infrico~at}). Apoi marind frica auditoriului, el n'a zis cand va judeca Dumnezeu pacatele oamenilor), ci "eele aseunse ale oamenilor" . Fiindca a zis mai sus: ,,$i oal"e soeote$ti aeeasta, 0 omule ! tu, eel ee judeei pre

1) Ded, fiecare sa intre in con$tiinta sa, $i socotindu-$l pacatele fac.ute, singur sa':;;i ceara raspundere {lreapta, ca nu cumva sa tim atunci judecati culiuuea intreaga. Grozav este acel tribunal, infrico$at este tronul acela, responsabilitatile sunt incarcate de cutremur, riu de foe curge atunc.i. ,~Fratele nu izbaveste, au izbavi-va omul"? (Ps. 48, 7). Adii-ti aminte 'de cele spllse in evanghelie, de ingcrii carii trec in toate partile, {Ie camara de nunta indli~a, de candelele cele stinse, de puterile cari tarasc in c.uptoriul eel cu foc. Mai gande;;,te-te a.poi $i la aceia, ca dad astazi s'ar aduce de fata aid in biseriea vre-o fapta ascunsif a unuia dintre noi, cat de mult n'ar fi dorit acela ca mai degraba s"t se deschida pamantul $i sa-l inghita de viu, decat sa aibf't atatia marturi ai rautatei sale! Da.ra inca atunci ce nll yom suferi, rand cele ascunse ale noastre VOl' ti aduse in mijlocul intregei lumi, ca intI'un teatru stralucit $i vestit, $i cand cei ce ne cllnosc $i cei ee nu ne cunosc se VOl' uita eu curiozitate la toate faptele noastre ~ Dnra vai! De unde ma vad eu silit a va lnfrieo$a pc yoi! Trebuie oare ca pureezand deIa consideralia oame. nilor, sa fae aceasta, sa va vorbesc de frial de Dumnezeu ::;;i de hulirea numelui sau eel sfint? Cad ce yom fi noi alunei, spune-mi, cand fiind Iegati, $i dintii scri1$nindu-ni de frica vorn fi arunat.ti in intunerccul eel mai din afara? Sal! mai bine zis ce vorn face, ceiace este mai grozav decAt toale, cand noi suparam pe Dumnezeu ~ Daca cine+c't arc minte $i simt, nurnai infiintandu-se inaintea lui Dumnezeu ;;i a suferit deja gheena, dara fiindca nu S(~ infrico$aza de aceia, apoi a amenintat cu foeul cel ve$nic. AI' trebui ca noi sa ne intristam, nu atunci cand suntern pedepsiti, ci atunci cand paeatuim. Asculta pe Pavel c um se vaeta pentru pacatele de ca.rc niei nu mai era arnenintat sa tie peclepsit: "Nu sunt vrednie, zice,

care crezand ca a suparat pe Dumnezeu, ehema asupra

de a ma ehema apostol, ca am alungat biseriea lui Dumnezeu" (Corinth. 15, 9); asculta $i pe David

I) Parten morala. Despre juclecata fii osandii, ~i despre izbavirca de ele. Despre dragostca cittra Dumnezeu. (VeroIJ).

'i0

OMILlA'VI

OMiLiA VI

71

lui pedeapsa 9i zicea :

pedepsit. . , .. Dara astazi; noi stam a..sa de diu, incat dacanu ~1rn avea fr!ca deghee!la, nicf nu ne-am mi 9ca macar m a face bme. De aceIa daca nu pentru altceva ,ccl l~ut,i!l de t~ama. g~ee!1ei sa ni fie. frica de gheena lui Chrlstos. Nu a9a msa eu Pavel, Cl eu tot-ul din contra, cud d. iu~ia pe Christos, F,ii,ndca noi facem altfeliu, apoi de aceIa 91 sllntem pedepsltl cu gheena. Daca am illbi pc Christos, precum ar trebu1 sa-I iubim, a m 9ti ca e mai grozav decat g heena de a supara pe eel iubit, si !iindc~ nu-l,iubio.:, de aceia nlci nu 9tim marimea 1)(~ depsCl ace$tIa. ~l aceasta este ea,uza pentru care eu phlng $i jalesc, caci, ce n'a facut oare Dumnezeu ea sa fie iubit de noi ~ Ce h1ijloc n'a intrebuintat ~ Ce a trecut eu vederea.? L'am batjoeorit fara ca el' sa ne hedreptat-iasca cu ceva, ei din contra bine facandu-ni 9i in('arci;tndu-ne cu mii de bunatati; am fugit de el chemandu-ne 9i atraga ndu-ne din toate partiIe, ~i nici a~ inca IlU ne-a pedepsit, ei a alergat ins1l9i el, 9i ne-a prins fllgind, dara noine-a m zmuncit din bratele sale 9i am trecut in _ acelea a le diavolului; 9i nici ~a el nu s'a dcp8:rt<1t eu totul de noi, ci a trimis ca sa ne roaO'e mul- time de proroci, de ingeri $i de patriarchi, darf noi IilI numa.i ~ I~U. am primit, ~olia, ci inca am $i batjocorit pe CCl trlml$l. Dara el ' mCl pentru acestea nu ne-a urit, ci ca $i pe ni$te amanti dispretuitori, pe tQt.i ne-a oeolit, stand de yorba cu Eremia, eu lVIicheia, in eeriu, 9i pe pamant,nll ea sa ni ad uca vre-o sllparare, ci pentru ea si.t arate motivul celor facute de el, $i j'mpreuna ell Prorocii ehiar el insw:;;i se apropie de .eei ee-l dispre111iau, gata de a da raspuns, $i eerand a sta de yorba eu dan9ii9i eu fiecare in parte, ea sa poata atr age la dansul prin yorba ehiar 9i pe eei surzi. "Poporul meu, zice, ce am facut tie? sau cu ce te-am supaeat? raspunde-mi" (Micheia 6, 3). - 9i dupa toate aeestea am ueis pe Proroci, i':'am batut Cll petre, $i am ti1rut mii de alte rele. Dara ee face el ~i dupa acestea? N'a mai trimis nici Proroci, nici ingeri nici patriarchi, ci chiar pe fiul sau. Venind fiiul sau a fost $i el omorit; dara nici a$a nu i s'a stins dragostea, ci inca mai mult

(II Imp. 24" 17), fiindca a' Sl;'para pe Dumnezeu e cu mult mai grozav decat a fi

in casa-tatalui meu"

"Fie mana ta intru mine si

i s'a aprins, cud staruie::;;te necontenit a 'i chema la e1, ::;;i se rOaga'9i face totul, chiar $i dupa uciderea fiului sau, numai ca sa'i Intoarca la ' dansuL ~i Pavel striga zic.and: "Va I'ugam in locullui Chrjstos, ca CUlll
BU

Dumnezeu s'ar ruga prin noi, _Impacati-va Cl,l Dumnezeu" (II Corinth. 5, 20), dara nimic din acestea

.1

ne-a Impacat. $i lueru minunat, cii niei a$<'t nu ne-a parasit, ci staruiC$te mer8U amenintandu-ne eu gheena, fagMuindu-ni imparatia eeriurilor, ca macar cu acest mod sa ne poata at rage la el, $i noi inca stam tara pasare. Dara ee ar putea fi mai rau decat aceasta sal':' mtaeie? Daea ar face aceasta un om, oare nu am deveni de multe-ori robii lui? ~i pe Dumnezeu care face (1,,7<. 9. iI dispret-uim? O! ee trandavie, o! ce ner~eLlno$tinta ' ! Noi eari ve$nie traim in viclenii $i pacate, chiar de am face vre-odata un bine cat de mic, apoi ca $i slugile cele nereeLlnosciitoare cxaminam eu eea mai mare IH'ecupetie, $icernem fapta savar$ita, ea sa vedem data are vre-o plata. ~i eu toate aeestea plata este mare, daca nu savar$e9ti fapta eusperanta de plata, iara daca thci altmintrelea 9i examinezi ell amanunt,ime, apoi atunci sunt mai mult vorbe de argat cu plata, decat de sluga recunascatoare. Noi trebuie a face totul pentru Christos, nu pentru plata, ci pentru dansul, caci de aceia ne-a amcnintat cu gheena, de aceia ni-a fiigiiduit imparatia, ca el sa fie iubit de noi. Deci, iubitilor, sa'l iubim dupre cum S8 eade a'l iubi, cad aeeasta este plata eea mare, aceasta este)mparatia $i plaeerea, aeeasta multamirea, slava $i einstea, aceasta lumina, aceasta fericirea cea mare, pe ca:ce cuvantul nu 0 poate reprezenta, pe car e mintea nu 0 poate prieepe indeajuns. Dara nu $tiu cum de am ajuns ell yorba aiei, sa poroncesc oamenilor de a dispret ui imparat-ia, cand ii nu dispret,uiesc nici macar slava $i stapanirea sau intaietatea de aici, de:;;i acei barbati voiniei $i mari au ajuns:;;i la aeeasta maslIra a dragostei. Asculta pe ' Petru cum se invapaiase de dragostea lui, ~i cum iI punea mai presus de sufiet, de viata, $i mai pres us de orice, iara cand s'a lepMat de el nu se jalia atata de pedeapsa, pe cat ea s'a lepadat de cel iubit, eeiace era pentru el mai amar ca oriee pedeapsa. ~i toate aeestea Ie invedera mai 'nainte de venirea sfintului Dueh, $i neeontenit Ii sta in cale $i ii zicea: "U nde

72

01<IlLlA VI

o;.ni.IA VI!

73

pentru dan$ii Chri~~os. era to~ul, $~ in.a~ntea. iu)~itul~i )<?r nu ar fi preferat 11 mel eerml $1 mel chIar lrnparatw ceriurilor. Tu, ziee, 'mi e$ti deajuns in locul tuturol' acelora. Si de ce te minunezi ca Petru astfeliu se giisia fat~\ de Christos? Aseulta $i pe Profet ce spune: "Ctl nimic din cele de sus, nici din cele de jos, deeM nurnal pe tine. Aeeasta este dragostea cea adevarata, acest~ este amor infiacarat. Daea noi iubirn in aeest mod, apcn nll nurnai cele prezente, dara ehiar :;;i cele. viitoare nu Ie yom baga in sarna fata de aeea dragoste, $i dezrnercl('tndu-ne eu ea, yom scoate de aei imparatia ceriurilol'. $i cum va fi aeeasta? Sa ne gandim de cate ori 11 batjoeorirn chiar dUI?a mipe ~e bunat~ti, $i ~um e! inca 11e mangfde, de cate orl fuglm de dansul, $1 tOtU$l elllu ne trece cu vederea, ci apuea inaintea noastra $i 11(' atratS'e spre dansul. Daca toate aces tea Ie gandim, vom putea de sigur sa aprindem in noi acea porta $i acea dragoste catra el. Daca un om ordinar ar iubi astfeliu pe imparatul, oare acesta llU s'ar imblanzi $i umili (Ie maretia dragostei? Eu cred ca da, $i inca foarte mult. ec tnd 'jnsa alei se petrece din contra, eaci frumuseta. slava $i bogatia celui iubit de 110i este ner~ovestita, iar~ din partea noastra este dispret,ul cel mal ~nare, apOl cum nu yom fi vrednici de eea mai grea pedeapsa, de vreme ce fiind atat de injosit,i $i netrebnici, $i totu:;:i iubiti de marele ;ii minunatul .Mantuitoriu, noi disprE'tuim iubirea lui? El nu are nevoie de dragostea noastra, $i totu$i nici a$<:\ nu ineeteaza de a ne iubi; noi avem mare nevoie de dragostea lui, $i totu$i nici a$c1 nu primirn dragostea lui, ci preferam banii in locul lui, prietenia oamenilor, lini$tea trupeasca, slava $i stapania, in locul lui, care nimic n'a preferat inaintea noastra. Un singur fiu a avut, pe unul nascut al sau, $i nici pe aeesta nu I-a erutat pentru noi, iara noi multe preferam inaintea lui. Apoi oare, nu eu drept cuvant ne amenin!<1, cu gheena $i osanda, chiar de ar fi indoita, $i intreita, $i inmiita decat este? Ce am putea spune, cand noi pre-

mergi" $i "La cine ne vom duce?", $i iara$i "eu tine gata sunt a merge ~i in temnita ~i la moarte" (loan 13, 36. 6, 68. Luci)' 22, 33). Astfeliu cil

ce-mi este mie in ceriu? Si dela tinece am voit pre pamant?" (Ps. 72, 24), aded <Cl1U doresc:

feram l)()ro~cile lu.i S?-tan inaint:a poron~ilor.lui Christo~, lnaintea lecrIlor lUl, $1 ne tatem JOc de mantUlrea noastra, ("<lei prefe~arn lucruril~ rele re~e inaintea eelui ce a patirnit totul pent~:u nOl ~ pe ce lertare sunt oare vrednice toate acestea? De mel-una. Deei sa ne oprirn de a ne arunca singuri in prii.pastie; sa ne trezim, . $i gandindu-ne la toate acestea, s<1-i inaltam slava lui prin fapte, caci nu e de ajuns llumai p'rin vorbe, ca astfeliu $i noi sa ne bucllram de :slava din partea lui; careia fie cu totii a ne invredniei, prin charul $i filantropia Domnului nostr~ Ii?u~ Christos: prin care :;;i eu care se cade slava Tataltll ~l sfmtuhn Duch, in veci. Amin. .

OMILIA VI!

(Cap .. 2, 17. 18).


~pre

"lata tu te nume~ti ludeu, ~i te odihn~~ti III lege, ~i te lauzi intru DUll1n~ze~, ~iv cuno~tl voe~ lui, :;;i alegi cele de foios, fimd Il1vatat dm lege"

Dupa ce zicc mai sus ca nimic nu lipsc$te Elinului a se mantu!, dae<l este facatoriu al legei, $i dup,t ce face acea admirahiU't comparatiune, la urma pune $1 cdc respectabile ale ludeilor, prin care dan$ii credeau Ci~t :3l1nt mai presus de EIini. !;)i mai lntaiu pune insu$i numele de ludeu, care era printre dan$ii foarte cinstit, dllpre cum este acurn nurnele de Cre$tin, fiindca eri't lllare $i pe atunci deosebirea in denurnire,. pe~tru care de aiei $i incepc. Dara tu prive~te, eurn $1 prm aceste I.'uyinte apostolul Ii mic$oreazii importanta ce credeall ('it 0 au in partea lor, eaci riu zice daca tu e$ti ludeu)) ci ..iata ca. tu te nume~ti ludeu" $i "te lauzi intru Dllmnezeu", acleca ca unul ce e$ti iubit de dansul $i pl'cferat inaintea eelorlalti oameni. Aici mi se pare c~-i ~i ridieulizaza pentru u$urinta $i marea lor doxorna:me, citei au intrebuintat darol acesta nu pentru mantUlren lor, ci pentru ca sa se rascoale asupra altora $i sa-I dispretuiasca. ,,$i cuno~ti voea lui, ~i alegi cele

',4

OMILlAVIl

OMILLA..YiI

75

lor fara vre-o 'isprlwa, eu toate acestea lor Ii se pare;\ e,\ 'prisosesc ~lto!, popoar~. D~ aceia $i apo~tol.ul pun.e aceste eXpreSllll1l eu multa bagare de Sama$l exaetltate, c{tei nu zice faei voea lui ei "euno~ti ~i alegi" adeca nu fad a$a, nu te indeletnice$ti in a facevoea lui. (Ver;: 19). Prive$t.e ca ~i aid el nu zice: e$ti povaluitoriu orbilor ci "nadajduesti a fi" adeca 'a$a trambitezi tu in lume, - fiindca mare era prostia Iudeilor. Toemai pentru aeeasta $i apostolul aproape ca graie:;;le acelea$i cuvinte, pe care Ie spuneau :;;i dan$ii ingamt~lndu-se. Cad prive:;;te ce spuneau ii, dupre cum vedem in evanghelii: "Intru paeate te-ai nascut tot, ~i tu ne Inveti pre noi" (loan rl,34)? fiindca ii se crcdeau mai buni decat toti oamenii. Aceasta deci combatt'tnd-o Pavel, sb'truii't pe deoparte inaltand pe Elini, pe dealta injosind pc ludei, ca astfeliu mai mult sa-i imboldiasc{t si mai grea sa Ii facc1- aeuzatia. De aceia el pti.ge$te mai de parte, marind. ace~t fapt, $i intrebuint~nd chiar $i pleonasme 10 vorblre, 10 scopul propus ae a ar<'ita deosebirea intre cele ce ii vorbiau $i cele ce faceau. .,Si te naclajcluiesti, zice, a fi povatuitoriu orbilO1"

de folos" zicc. desi in realitate tocmai aid sta defectul

Si te nachijduiesti a fi povatuitoriu orbHol""

lumina eeloe dintru intunerie, indreptatoriu eelol' f[u~[t de minte, inv~ttatoriu pruneilor, avand inehipuirea ~tjjntei ~i a aclevarului in lege" (Vel's.

20). Prive:;;te ca $i aici nu ziee (cin con;;tiinta, in fapte, in succese, ci ,,In lege". lVfai departe apoi, ceiace a facut fata de ethnid, aceia$i face $i fata de Ebrei, cad dupre cum acolo zicea: "Tu, eel ee judeei pre attul, pre tine nu te judeei?" - tot a$a face f;ii cu Ebreii, cad Ii zice: "Deei, tu eel ee inveti pre altul, pre tine nu te inveti" (Vers. 21)? Deosebirea este numai, ca acolo vorbe$te mai intapatoriu, pe cand aici este mai bland in Yorba, cad nu zice: ({$i cu toate aces tea tu e;;ti vrednic de 0 mai mare pedeapsa, fiindca ai primit atatea bunuri, din care nici pe unul nu I-ai intrebuintat clupre cum se cuvenii't, ci in mod indirect pune ideia in forma de intrebare m$inandu-i $i zieandu-li: "eel

. Tu, gande;;te-te acurn la intelepciunea lui Pavel, cum el pune aici calitatile ludeilor prin care covir;;esc pe altii, nu ca ca$tigate prin osardia Ior,ci prin darul cel de sus, ;;i cum laurmaarata ca toate acestea Ii sunt de prisos daca ii neglijaz<'\, ill indeplinirea lor, fapt pentru care $i duc cu ele 0 mai mare osanda. Nici pentru ca se nume$te ludeu nu are vre-un merit, nici rentru ea a primit legea, $i nici celelalte pc care Ie-a in$irat aid nn sunt ca.~tigate de dan$ii prin meritele $i succesele lor, ci toate Ie au din charul cel de sus.- Pc la inceput el zicea, ca la nimic nu folose;;te auzirea Iegei, daca nu i se adaoge ;;i fapta: "Nu auzitorii legei,. zice, sunt drepti la Dunmezeu", iara aid arata inca mai mult ceva, 'c<1, adeca nu numai auzirea, dara chiar $i invatatura nu va putea adaoge ceve\ celui ce invala, .fara sa faca ceiace zice, $i nu numai ca nu adaoge, c~ va luA 0 mai mare pedeapsa. Admirabil apoi a intrebm~tat $i cuvinteIe, cad nu zice ai primit Iegea ci "te Odlllne:;;ti in lege", adeca nu ludeul s'a ostenit umblan~ :,;i cautand ceiace trebui,\ sa faca, d Iegea care arata ('alea ce duce la virtute Ii-a venit cu multa u$urinta. Ca de$i neamurile au cu ele numai logica naturala, pentru care ludeii $i prisosesc lor, $i de$1 ele fac toatc ale legei fara sa fi auzit legea, totu$i mai mare U$Urinta este pentru ludei. Daca tu zici (ca nu numai aud legea, d $i invat pe allii; apoi aceasta e un ..adaos al C:':lgeta~ pedepsei ee vei lu;). Findca p~in acest. fapt Iucruri mari de dan;;ii, de acma tocmal de alCl 11 ara~a mai ridicoli, cad cand el zice: "povatuitorju orbilol",

.n.

ee inveti pre altul, pre tine nu te invetJ"?

oarece abuzau de prozelili, $i dela simplitatea acestora i~i dadeau singuri denumirile de mai sus. Pentru a~eia apostolul trece aid cu imbel$ugare laudele ce $1 Ie faceau singuri, $tiind foarte bine ca cele, vorbi~e s~nt motiv de 0 mai marp. invinovatire. "A vand, Zlce, 111ehipuirea ~tiintei ~i a adevarului in lege", ~a $i cum cineva avand icoana imparateasca nu ar mal zugray! alta pe langa ea, in timp ce u.nia cari. nu .0 ~uJ o imiteaza cu cea mai mare exactItate chmr $1 fara prototip. Dupa ce deci trece calitalile ce Ie aveau ~ate de Dumnezeu, mai departe inseamna $i defectele, $1 Ie

indreptatoriu eelor far~t de minte, invatatoriu pnmeilor", prin aceste cuvinte arata mandria lor, de

7G

mHLJA VII

I
i

---------------------

pune la mijloc, ceiace faceau $i Prorocii cand acuzau.

"Deci, cela ce inveti pre altul, pre tine nu te in veti? Cela ce propov eduie~ ti sa nu fure, furi '? Cela ce zici sa nu preacurviasca, preacurve~ti? Cela ce ura~ti idolii, fUl'icele sflnte ?" (Vers 2l.
22). In adevar, ca prin lege era foarte oprit de a se atinge cineva de ])8,nii sau de lucrurile cale din templele idolilor, ca sa nu se spurce, insa tira nia eea g rozava a iubirei de argint, zice, v'a impins de a ealelt ::;i accasu.\ lege)). Dup,)' a ceia adaoge la urma fa ptul cel mai apasatoriu, cad ziee: "Deci, tu eel ce te lauzi

I
!
j

OMILlA VII

77

pacate, sau mai bine zis trei: ca neGinstesc, ca pr in care au fost cinstiti, ~i ea pe eel Ginstit 11 necinstesc, ceiaee era culmea celd mai de pe urma nerecuno$tinti. Apoi ca S,1 nu sc pa ra. ca-i invinov<'ite'7te dela sine, Ii aduce pe PI'ofetul ea acuzatoriu, aeum pe seurt, m ai apoi ::;i in parte, aeum pc 1sai3o, dupa aeeia pe David, G.:'1nd Ji pune i n fata ~i mai multo mustrnri. Cum d i nu va spun acestea barnndu-va , aseultati ce spune Isaial) ziee : "ea numele lui Dumnezeu pentl~u voi se hule~te intru neamuf'i, pl'ecum este SCf'is" (Ver-s. 2.1). Iat<.\ aici 9i 0 alta acuzatie: nu numa i voi batjocOf'iti, zic.e, ci facetj $i pe a lW sa-J batjoeoreasd i. D(~ci ce folos aveti din invtttatura, cand pe voi in$i-va nu va invatati 1 Accasta insa a zis-o mai ~us, pe cancl aid el a adus yor ba ~i la cova eontrariu. Ca niei pc voi, $i nici pe aJt.ii nu-i in vatati ce trebuie sa faca, :-; i ceiaee este mai g rozav, ca nu numai ca nu-i invatati eele ale legoi, d chiar cele eontrare legei, ca sa huliasca pc Dumnezeu, c.eiace este contrar legein. Dara ta ierea imprejur este ma re lucru, zici tU. Aceasta 0 ma rturisesc $i eu, insa eand "? Cand arc $i eea din{wntru taiere Imprejur. :;3i tu gande~te-te cum ella timpul potri vit a introdus vorba de ea, caci nu a spus nimicdeea din inceput, de oa reee era in mare considera1ie la dan$ii, ci numai dup(t ce i-a ara tat dispretuitori in cele . mai ma ri $i vinovat,i de hulirea lui Dumnezeu, la urrna a luat pe auditoriu de judecatoriu al lor, $i astfeliu dezbracandu-i de intiiietatea ce pretindeau printre natiuni a introdus yorba de ta ier ea imprejur, fiind sigur ca 11i-

in lege, prin calcarea legei necinste$ti pre Dumnezeu'1" (Vcrs. 2:3). Aid a pus in sardna lor dow'l

+ I
1

I
1

I
.L ,!

va. aprobft la urn1a, drept care $i zice : -, . Taierea imprejur folose~te, claca faci legea". Do:;;l. putea ca sa 0 scoata in aIt mod. $i sa zicii : dar a ee este taierea imprejur"? Nu curnva poate este faptul celui ee 0 are "? Nu cumva este aratarea unei intent.iuni bune "? Dara se face cand cincva este in varsta preniatura, iara eei de pr in pustictati au stat eu totji timp indelungat neUiiati . imprejur, $i pc aiuren. ar putea vedea cineva ca nici nu este trebuitoaren.Cu toate a cestea apostolul nu 0 seoate prin aeest rationa rnent, d c iliar de aeolo de unde trebuia, adeca dela Abraam, caci maretia biruintei lui tocmai aceasta este, ca sa 0 arate ea demna de dispre(uit de acoIo, de unde ii 0 considerau ea ceva respectabil. De,?! ar fi putut sa spum'i, ca $i Profetji numesc pe Iudei netaiati imprejur, totw;;i nu a spus, fiindcn defcctul taierei imprejur sta in eei co fac uz rau de ea . Ceiace se cere a dovedl, cste di chinr in viata coa rnai virtuoa& \ ea nu are nici 0 puter-e, :;;i aceasta 0 $i face apostolul mai departe. Deoea mdata el nu aduce la rnijloc pe Patriarch, ei 0 surpa din alta parte, $i tocmai la urma ca nd aeluce yorba de creclinta , introduce $i pe Patriarch, zicand: "Dara cum s'a soeotit lui Abraa,1\1 meni nu
0

cl'edinta '1 Intl'u tiiierea imlwejUl' fiind, sau intf'u netaier-ea imprejul''' '1 (110m. 4, [O).Pe aU timp el so
lupta cu ethnicul $i eu eel netaiat impr ejur, nu vorbe$te nimie din acestea, eD. sa nu devina prea greoiu, insa ec'lnd se resboic$te pentru credinta, a poi atunei eu 0 mai mare putere se arunca contra ei. PAna acurn lupta lui c indreptata spro nctaierea imprcjur, pentru car e ell sfiala ac1uce yorba $i zice: "Taierea 1m pr'ejur folo-

se~te, claca faei legea, iarii dactl, e~ti calcatoriu de lege, taierea ta irnpr'ejuf' netaiereaimprejue s'a facut" (Vel's. 25). AiGi el vorbe$tc de doua taieri

$i de doua netiiieri imprejur, precurn $i de doua legi. In adeva r ca este legea naturala , $i este legea scrisa , da ra intre aceste dOlla este $i 0 alta Ieee intermediara, Icgea faptelor. Acum tu privc:y;te cum po cate$i trele aeeste legi e1 Ie arata $i Ie pune la mijloe. "Canci neamurile zice eari nu au lege", -- danI care lege ~ spunc-mi. Legea eea scrisa ; - "din fire fac ale legei", - a carci legi A legei faptclor; "ace~tia neavtmd

1
78
6~IlLlA VII

Legea serisa eu liter'e O ste afara de om, pc cand ceiL naturala :;;i eea a faptelor suntinauntrul omului ;pe una o dictea za litera, pe alta natura, :;;i pe cealalta fa ptelt'. Este nevoie $i de aeeasta a treia , ea $i de cd c doua dintaiu , a na turei $i aeca scrisa, $i dn.l?a aeeia n,u est,: de fa!a" apoi nici uri folos I~U poa le fi elm vc~lelalte ?oua, ~ Ja inca 0 mai mare paguba. Aceasta a ratancl-o caml cbscutit de legea naturalii, ziee~l: "ca, in tru ce judeci pre altul, pre tine inslJti te ostll1de:;;ti", iara V01'bind de legea scrisa, sPl!nec\: "cela ee pr'opovedu-

lege", - car e lege 1 Cea scrisa; -'-- "ii singuri i~i suilt lege", adeca cum ~ Facand uz de legea fi~easca; . "care arata fapta l~gei" , - ' care lcge~ Aceia a fa ptelor.

'"Drept aceia de va paz! netaierea imprejur indr~ptarile .leg~i, au nu s~. va S?coti ~1et~~ ierea lUI impre.lur m loc d~ .talere. llnpre.p~r' ?

ieste sa nu fure, furl"?

claca csti calcatoriu de lege: taierea ta illlprejut' netktiere imprejUl: s'a facut"-: ~l n'a zi~ : }(m~

. ' Tot a9a $i netaierele imprejuI' sunt doua, una acen. naturaJa , $i a doua acea a ta ptelor, prec.um :;;i taieren, irnprejur, una veste ac.9a .a carnei, $~ <: dO;la v3:cea .Ct in:tentiunei, adeca a .voel hbere. De p!~da: ~ a tD.!?-t cmevvlt irnprejur a optazI,- aceasta este tawre llnpreJur a car-, nei; a facut cineva toate e~le legiuite, - accasta este ta-: ierea imprejur a cugetulUl, pe care 0 cere Pavel mal a le.s, :;;i n;aimult ~hi,ar decat legen.. Pri'ye9~e .c~rn ~l ing~ dumd-o m vorba, m fnpte 0 doboara, caeln a ZIS bunaoal'a: taierea imprejur esle de prisosi?i fara folos, insii ce ? "Taierea imprejur folose~te, daca faci legea". Pana acum el 0 prime$te, zicand: marturisesc $i nu contrazie ca tiiierea imprejur nu ar fi un luehl bun"insa dlncl? Nuniai atunci dl.nd are legea ca strJ,jariu. "Iar[t

(Vers .. 26) . . P~ive$tev ~e fac,e el a.lcI; nu vzI.ee netalerea impreJur blr.Ul~tc tiiIere.a l~lpr~J,:;,r=-cacl acveast~.ar fi fost foarte dlsplacut audItorlUiUl, lllsa ee ~ ea netalerca imprejurvs'a fac ~lt ta!?re in:lweju~. La. urma in!re~~ ec este taierea ~l netaIcrea HnpreJur~, $1 spune ca taJer ea imp'rejur este 0 fapta buna, iara netaierea imprejur o fapta rea. $i mai intaiu stramytand pe cel},let:1!at imprejur, dara eu fapt~ .bUl:c, m .ran~ulvcelor ?lat.1 m~prc= jlll', cum ~i pe cel talat ImpreJur }n~ ,eu vI<;tta s.trls:at~ impingandu-l j'n rand~l cel~r n~t.aIa!l 1l11p,reJur,. lata ya la urma biruinta 0 da CelUl netaIat ImprC'Jur. ~1 nu ZICC celui netaiat iUlprejur ci a treeut la fapta in sine zicand: "au nu se va socoti netaierea lui imprejur ca taiere imprejur" '? $i nu zice se va socoti I) ci se va schimba, se va preface, ceiaee are mai m'ulta emfaza, dupre cum :;;i mai sus n'a zis ca ta ierea ta imprejur sc va socoti ca netaiere imprej ur)} ci, "s'a

facut".

Ai vazut ca el ~tie despre doua netaIerl 1l11preJur: una del a natura , $i ceialalili din intentiune~ Aid insa el vorbc~te numai de cea dela natl~r:'i, dupa ear? im~dia! ac~aog~ :
27). Prive:;;te aici inleleP9~unea ,cC',(1 n?aI fina. a ap?st~~u
, v . ,..,.

,,~i vajudeca netaierea !mpr~ju~ ?ea di~1

fire".

"implinind legea, pre tllle care prm lItera ~l prm, Utierea imprejur e~ti calcatoriu ~e lege" (Vers.

folose.'7te la nimic, cn. sa. nu se para ca 0 defcuma, C. l dczbracand de ea pc ludeu, la urma 0 a runca ca net rebniea, ceiace nu era 0 defaimare a taicrei imprejur, ci a <.:c!ui ce prin lenevire a pierdut-o. Dupre cum se intampl;:1 si cu cei din slujbe eand sunt prin$i in crime, ca judcc{ttoriilor numai dupa ce-i dczbraca de cinstea slujbci ii pedepsesc, tot a'7<1 n. facut ~i Pavel. Zicand: "lara daca e~ti calcatodu al legei" a. adaos la urma: "taierea ta imprejuf netaiere s'a facut" , adecc1. dupa ee I-a aratat nctaia t impnjur, Ia u~m a il condamnii 1'a ra miUi.

lui caci el n'a zis : netaIerea Impre.Jur va Judeea taIerca imprejur ' ei introduce ne taJer ea nnprqJur numa! acolo unde e ~orba de biruinta , iara cand arata invinucrea nu spune ca taierea lrnprejur este eea 1I1Vil1&1, ~i iI1S'u$i iudeul oste eel il1vins, erutand astfeliu de a s llpara. auditoriul eu euvintele. $i nid nu zice: pre tine car e ai leO'ea $i w.ierea imprcjur, ci ccva mai bland,

"pre tin~ care prin litera ~i prin Uliel'ea irnpre-

1) Nola. In Noul Testament dupaprima etlitiune Elzeveria na, numit Textus Receptus, pe care il :;;i ll.vem i~ liZ: se g:!i~e:;;te VeJ:b~11 i, n ( ,c;a-1jC; ~".t = SP. va socoti. se va calcula, pe cand 111 eliJtla a vuta III - vctlere de sf. Chl'iso~ tom se giise:;;te verbul fLO~'J~P'I."~C;Z't'l., = se va pl'l'{,ace, se V(l s('/timba. SI! t'(l tral1 s{onna \ Tratl.).

80

Ol-fILlA, ,VII

mllLIA 'Ill

81

0 astfeliu de nch'iiere imprctillr se rezboic$te cu taierea fmprejur, fiincka it fost ,nedreptatita, da ajlltoriu legei, fiindca a fost bi:'uituita, 9i astfeliu trofeiIe cle rezboiu sunt vazut(~ din toate piirtile. Biruinta atunei este striHueita, cand nu sejudeca ludeul de aIt ludeu, ci de unul eare e netaiat fmprejur, d~lpre cum zice: "Barbati Nineviteni se VOl' scula,. ~i vor judee~\ neamul aeesta" (Math. 12,41). m'd apostolul,nu necinste$te aiel legea, de oareee se sfia mult de ea, ci atae::~ pe eel ee defaima legea. Apoi dupa co d a progatit acestea, incumjandu-se, la urma define:=;;te cc anume va sa zica ludeu, 9i arata ea el nu scoate pc ludeu $i taicrea imprejul', ei pe eel ee nu este ludeu, :;;i pe eel netaiat. imprejur. $i s'ar parea ea el se lupta pentru taierea imprcjur, insa de fapt Ii nimke:;;te COIlsideratia de care se bucura pril}tre ludei, avand in ajutoriul sau aprobarea tuturor. Ded el arata ea fntre ludeu 8i Elin nu numai ea nu este nici 0 deosebire, d inc{~ ca ('ste superior eel netaiat imprejur. dad cste cu bagare de sam(~ la faptele sale, $i pc unul ca acosta toemai il arata de ludeu o.devamt. De o.eeia 9i zice: "ea nu eel dinafara ar[ltat este luden" (Vcrs. 28). Aiei el atan'i pe ludei, ea unii ee faccau totul Illllnai de oehii lunwi.

jur" e~ti calcatoriu de lege" aded'l,

:;;i faraacestea se mantuie, :;;i cand ludeul chiar 9i cu acestea se pedepse9te, apoi at unci ludaismul a ramas netrebnic. Elin iara9i, care se indreptate$te prin fapte, 01 nume$te nu pe cel idololatru, ci pre cel cinstitoriu de Dumnezeu, pre cel virtuos $i care observa toate cele legiuite. Dupa ce el a scos totul, auziroa legei, invalatura ei, numele de ludeu, taierea imprejur, 9i toate celelalte, prin expresiunea fntrebuintata ca nu cel dinafara aratat ludeu este, ci cel fntru ascuns, prive9te antithesa ce izvora$te de aici, 9i care se lupta cu sine inse$i. ~i care este acea antithesa? Daca toate acestea nu folosesc la nimie, apoi atunci de ce a fast chemat poporul Ebreu, 91 de ce s'a clat taierea fmprejur? Deci, ce face apostolul, 9i cum 0 desleaga? Tot prin acelea$i argumente prin care a deslegat $i cele dinainte. Preeum. acolo nu a spus de. su~ cesele lor $i de laudele lor, Cl toate acestea Ie atrIbme binefacerei lui Dumnezeu, caci a se num! ludeu, a cunoa$te voea lui, a cerea cele deosebite, nu 'lin din suceesele lor, adeca nu rezulta din faptele lor, ci din charul lui Dumnezeu,- ceiace $i Profetul zicea ridiculizandu-i:

"ee este dara mai mult ludeului"? Cap. 3, 1).

"ei eel intru aseuos ludeu, ~i taier'ea imprejur' a inimei, inteu duchul, iara nu prin litera" (Vers_
2U). Aeestea spunandu-Ie, a scos toate eele trupe$ti, caei 9i taierea frTlprejur este clinafarnica, $i Sclmbetele, 9i jertfele 9i curatirele cele prescrise de lege,' care pe toat(~ Ie-a fnteIes printr'un singur cuvant, zicand: "ca nu eel deafar[l aratat este ludeu". Dara fiindca despre t::tierea imprejur ii aveau mare respect, de oarece chiar 9i Sambata Ii da intaietate, dela sine se il1telege ee'i ::;;i apostolul eele mai multe Ie spune eu privire la ea. Sptlnand "intru duchul" pregate:;;te dinainte pozitja bisericei fata de credincio;;;i, 9i introduce credint,a, caci :;;i credinta este in iniIna 9i fntrll duehul, $i ea are lauda nu del a oameni, ci dela Dumnezeu. ~i de ce a aratat ('[l daca Elinul are suceose ca 9i ludeul, nu este mai prnjos de acesta, ci inca ea este mai bun? Pentru ca sa faca biruinta nefndoielnica. Aceasta fiind marturisita, de noeesitate ea el scoate taierea fmprejur a trupului, $i arata cii peste tot locul e ncyoie de viate'i curata. Cand Elinul
v

asa face $i aici. Dupre cum atunci cand vorbia de taio'rea fmprejur, n'a zis ca taierea fmp~ejur nu folos~$te f;,'ira viata curata, ci, ca taierea impreJur folo~e$~e ,thJ?d unita cu 0 viata neprihlinita, ceiace este aCCla~:;;I Idel~, insa oarecum mai blanda, - $i iara$i cand zice: "Dara daca esti calcatoriu a1 legei" nu spune mai departe ca' tu, care e$ti taiat ~mprejur ~u e$ti. cu nin:.ic folosit prin aceasta)), ci "talerea ta Impl~eJur ~eta iere imprejurs'a facut", $i iara$i: "VaJudecal:etaierea imprejur" nu taierea :1mprejur, ci llpre tme care esti calcatoriu al legei", crutand cele legiuite, fnsa lovind fara mila in oamenii cari calca legea, - tot w;;a face 9i aici. Fiindca $i-a facut intrebare singur di:
v

"N'a facut a~a 1a tot neamu1, ~i judecatile sale nu Ie-a aratat lor" (Ps. 146, 9), iara Moisi zicea: ,lntrebati voi, daca s'a mai facut dupre cuvantu1 acesta? ca ce trup, sau cine a auzit glasul Dumnezeului celui viu graind din mijIocul focului, ca noi, si sa fie viu"? (Deuter. 5, 26) - tot

3825

O~IlLlA

Vll

fr

OMILIA VII

83

cu mulla iscusinta, a urmeaza' si i-a aratat ca marginit.i ~i dati la oparte din aceasta"intaietate, CUIl2 a:;;a ~ Eu va voiu spune, aducand la mijloc antithesa pusa de e1.

c~ mmltja~), ~l, .lnvartmd. cuvantUi rasturnat lara~l totul prm cele ce

,,~e ~s~~ da~'a n~ai.

mult

!ud~ului"? r~u a raspuns

este

Alvazut ca, c1u,Pa. c\~n: ~m. ll]ai ~pus, nicair'i nu spune de succesele lor, Cl ~l alCl1l191ra bmefacerile lui Dumnezeu ~ $i ce inseaI1]na "s'au incredintat"? Adeca ca lor s'a dat legea, ca au fost crezuti atat de vrednici incat Ii s'al.!,incre.dintat pana 9i c~ris~oase ~XP'l)1J1.LOUc;:) ~deea prorOCll vemte de sus. ~l ~tlU blUe, ca sunt umi cari zie ~ yorba ,,~'au incredintat" nu se rapoarta la Iudei: Cl la expr~slLln~a cuvintele~), adeea ca s'a incredintat legea, dara celace urmeaza nu ne lasa de a crede aceasta. Mai intaiu ca el spune acestea lnvinovatindu-i :;;i ar~~nd c~ de~i s'au buctlrat de binefaeerile de sus: tot~:;;l 111 schlmb au aratat 0 mare nerecuno:;;tinta. Acela~l lucru il arata ~i pasajul urmatoriu, care zice: "ea ce este daca n'an crezut nnii"? (Vers. 3). Si daca n'a~ crezut, apoi cum de zic uniia ca s'au increzut cl!v1l1tele ... ~ Deci, ce zice el ~ Ca Dumnezeu a incred~nt.at toate ~ a~estea ~or :;;i nu ea dan~ii au crezut cuv1l1t~lor.' cael ~tuncl ce rost a~ euvintele din pasajul t,lrmatorlU: "ea ce este daca n'au crezut unii"? Dealtfeliu chiar ~i ceiaee urmeaza mai departe acel(3.~i 1ucru il arata: "Au doara necredinta lor va face netrebnica pre credinta lui Duinnezeu"? Ded expresiu.nea "s'a incredintat" proclama sus ~i tare darul 1m Dumnezeu. Dara tu te gande~te :;;i aici la In_ I), Expresiunea ,din original: ot~ E1t~"HOO't]",y tli Mrl'k tO~ 8&ou, 111 traducere ad-hteram este: cd s'au increzut cuvintelor ~Ut ~u'!ln~zeu, ~nsa pasagiul tirmatoriu, care e ca 0 continuare a ~deel ~ll1amte, !ace ca t,raducerea sa fie a~a. cum este: ,cd (lor) s'au

"ee este dara mai mult Iudeului? sau care folosul.taie~i~i Imprejur"? -dupa care adaoO'a imediat: "Mult ilt tot chipul, inttliu ea (lor) s'au il~cr~dint~t e~vintele lui Dumnezeu" 1 (Vel's. 2).

telepciu nea apostolului,dici acuzatja adusa lor nu e introduce ca dela sine, ci, ca izvorita din antitheza; e ca :;;;i cum ar fi zis: poate ca ar spline cineva: care ' c folosul aeestei taieri imprejur ~ eaci ii n'au intrebuintat-o dupre cum trebuia; Ii s'a incredintat 1egea, si n'au'crezutl). $i pfma aici e1 uu se arata ca acuzatoriu grozav, ci, Cc'L aparand pe Dumnezeli de vre-o vinovatie,cucare prilej intoarcc asupra lor toata invinovat.ir'ea. ((De ce invinovate:;;ti, zice; ca ii u'ali crezut ~ $i co are a face aceasta iata de Dumnezeu ~ Nu cumva binefacerea lui o poate rasturna nerecllno~tinta celor ce au primit binefa., cerea ~ Sau nu cumva nerecuno:;;tinta lor va putea sehimba. cinsteain necinste)) ~ - caci aceasta invedereaza, expresiunea: "au doara necredinta lor va face net rebAeeasta e ca ~i cum ar zice cineva: ,.Eu ani cinstit pc cutare; dara daca, el n'a primit cinstea, aceast?- nu 'rili poate aduee nici-o invinovatire, ~i nici ea mi se turbura de aici sentirrientul iubirei de ' oameni, ci iI1SU~i el i:;;i arata nesimtirea Ii1 care se gase~te. ' Dara Pavel I'm spune numai aceasta, ci inea mai mult ceva: eanecreelinta lor riu numai r1l. nu~i poate aelucc nici un ponos, ci arata inca ~i mai mare cinstea ~i filantropia lui, cand el cinste~te chiar ~i' pe cel ' ce-l va uecinsti. Ai vazut cum i-a facut raspunzatori de pacate, prin care ii se mandriaLI ~ $i in adevar, ca Dumneieu a intrehuintat cu dan~ii atata cinste, inci=U nid chiaro prevazand cele ce se vor petrece in viitoriu, nu I-au facut ca &1. se departeze de favoarea :;;i bui1a-vointa. catr;:!. dan~ii, - iara ii, iIi sehimbul celor prin care s'au crns:.. tit, au defairnat pre celee i-a cinstit. Apoi fiindca a zis: "ea ce este, daca n'au crezut unii"? prin acesto cu vinte se dau pe fata eu totii ca necrezand, - insa ,en. s\ nu se para ca el este un acuzatoriu prea aspru, un dUi?man al lor, de aceia trece deoclata la un silogism, ca sa arate veritatea faptului, zicfmd astfeliu: "ei fie

nica pre credinta lui Dumnezeu? Sa nu

fie~'.

Dumnezeu adevarat,

~i

tot omul minciunos"

N.0tiJ..

mcre4tf!!at c,:,-vmtele lut Dumnezeu". ConfuzlUnea vine de acolo. ca in o:l~l~:;1 h~se~te, pron~mele p~lI's?nal <4DtO'<;, caci ar fi tre buit sa se zica. on "'()to'~ &,,~o't.u8't]o',y t<4 1.0,4 'too e.ou (Trad.).

(Vers. 4), Ceiace zice, e cam D..$<1.: Nu zic ea nurnui uniia 'n'au crezut, ci de voie~ti, spune chiar ea toti h'au crezut adecii faptul petrecut eu adevarat 01 il lasa lu apreCierea auditoriului, ca sa nu se arate prea greoiu Cll Yorba, ~i deci sa fie nebanuit. Ca astfcliu, zice, mai mult se indreptate~te Dlimnozeu. ~i ce va sa zica "sa

84

OMli lA VI[

l
-OMILIA VII

se va faee de dansul jlldecata faptelor savar$ite de dan~ii, e um $i a celor petreeute eu ii, atunci de sigur ca biruinta va fi de partea lui Dumnezeu, $i toate clrepturile, sau rnai bine zis, toate privilegiile vor fi in partea lui. Dupa. co aI'ata aceasta destlll de lamllrit in cdc spuse rnai \'n \lema, apoi aduce lu. mijloc $i pc Prorocul David, care ade"erC$te 9i zice : "ea sa te indreptezi int!~u cu-

te indreptezi intru cuvintele tale" ? Adeca ca daca

83

de vreme ce adev3nil lui . Dumnezeu intru a mea minciuna a prisosit spre slava lui, drept ce inca ~i eu ca un pacatos ma judec"? (Vers. 7).

villtele tale,

~i

sa

biruie~ti

cand vei judeca tu"

(Ps. 50), pentru ea el a facut totu} din partea sa, iara. ii nici asc\ nu s'au facut mai buni. . .. . A,poi .din aceasta izvorind ~i 0 alta antitheza, 0 lJUnQ $i pc aceasta Ia mijloc, ~i zice: ,,$i de vreme

clezleag{t absurdul prin absurd. Dara fiindca pasajul acesta cste confuz, de aceia este nevoie de a-I W .mllri mai bine. Deci, ce va S<1 spuna el aiei ~ Dumnezeu, ziC'e, a einstit IJe Ebrei, ia ra ii I-au necinstit. Aceasta face C'a el sa biruiasca ~i arata in accla.;;i timp marea lui filantropie, Gii i--a einstit chiar astfeliu fiind. A$a dara, fiindc3.. l-arn necinstit ~i I-am nedrepttitit, de aceia DumneZCll a biruit, ~:i dreptatea lui s'a aratat stralueit:J. Dara cum se face, cit dup(~ co am devenit eu cauza biruintei Illi,. prin cde eu care l-am nccinstit, sU fiu pcdepsit ~ Deei, ('um dezleaga el aceasta ~ Printr'o alta absurditate, dupre cum am mai spus. Dadi tu e$ti cauza, zice, a biruintei lui, ~i dupa aceasta tepedepse$te, e 0 vie dovada ea tu a i facut 0 ncdreptate; dara daca nll e9ti nedrept, $i totu;;;i c:;;ti pedepsit, apoi niei de cum nu te-ai facut cauza b1ruintei lui. $i tu prive$te evlavie apostolic<l ; caci ziea nd :

ce nedreptatea noastra adevereaza pre dreptatea lui Dumnezeu, ce yom zice? Au cloal'ii nedrcpt este Dumnezeu, care acluce mania? Ca om grtUesc - Sa nu fie!" eVcrs. 5. 6). Aici or

D~ca ~umn~ze~, zi~e, ~'a ara!at drept! bun ~i filantrop, dnar $1 dupa cate aI facut, ca nu I-m ascultat, apoi tu nll numai ca nll trebuie a fi pedepsit, ci ehiar a fi $i reeompensat. Dara daca este a~it apoi atunci se o va g~lsi in fata noastra area absurditate. purta ta in gunt de multi, ea din r ele izvorasc cele bune, $i ca cauza binelui este raul; ~i atunei din doua una: sau ca pedepsind se va arata nedrept, sau nepedepsind va avea biruint.a dela relele noastre, -in&:1. amandou<1 aceste ipoteze sunt mai pres us de absurd. Aceasta aratand-o a postolul, introduce pe Elini ca autori ai unor astfeliu de credinti ratacite, erezand ca e deajuns in acuzatiunea celor vorbite, calitatea persoane16r care Ie-au vorbit, insa In alt sens. Ca atunci, zice, luandu-ne in r1s, ziceau: sa faeem cele rele, ca sa vie cele bunc. De aceia a $i pus aid acest .fapt, zicand: "De nu - precum suntem

huUti, ~i pl'ecum zic unii ca graim noi - sa facem cele rele, ca sa vie cele bune? a carora osanda dreapta este" (Vers. ~). Fiindca Pavel ziceil: ,,~i unde s'a inmultit pacatul, acolo a prjsosit darul" (Rom. 5, 20), apoi Elinii luandu-l in Tis, $i Sl1 cind yorba pe dos ~i dilndu-i un alt Inteles, zieeau cu
trebuie a face rele, ca sa ne putem bucura de cele bune. Dara Pavel n'a zis u$a, drept care corectandu-se zicea:

"Au doara nedrept este Dumnezeu, care aduce mania"? adaoga imediat cu sfiala: "ca un om
gr~liesc", adecti e ca cum a r zice: am vorbit duptt judccata omeneascii. Dealtfeliu de multe ori f;>i printre noi, cele parute a fi drepte, judecata cea dreapta a lui Dllrrinezeu Ie trece cu vedcrea, eaci are el $i alte cuvinte negraite, spre a face aceasta. Apoi fiindca a gnlit ceva l~ehlm urit, de aeeia $i de a doua oara aceial:;;i zice: "ea

zice, de timpurile trecute, ~i nu ca sa facem un studiu <.1Supra acestei chestiuni)). Deci indepartand 0 asemenea b<1nuialii, a zis cde ce urmeau1" $i a aratat la urma d t,. oste eu neputinta una ca aeeasta: "Caci cari am fuga aici eu cea mai mare u~urinta, eaeiviata lor era toarte strieata, nu insa tot a.c;;a $i pe Iudei, dici de~i viata lor se arata a fi ne'ngrijita, totu$i aveau de partea lor motive mari, aveau legea $i taierea imprejur, aveau pe Dllmnezeu care vorbia eu dan$ii, $i se credeau a fi dnscalii tuturor neamllrilor~ De aceia apostolul i-a dez-

"Dara ce? sa ramanem in pacat, ca sa seinmuItasca daruI? Sa nu fie" (Cap 6, 1). Euam spus,

murit pacatului, in ce chip inca yom mai fi vii intru clansul"? (Ibid. 6, 2). Pe EUni i-a pus pe

,
I
SCi
OMILIA VII OllllLlA VII

87

bracat $i pe dan$ii de asemenea Gredimi, $i inca mai m~~ilt i-a aratat. yrednici de pedeapsa, cu' care a $i termIlla~ yorba alCI. Daca nu sunt pedepsiti, zice, faci.'tnd astfehu de lucruri, de necesitate ca ,trebuie a purta in gu!a $i in 9uget aeel cuvant hulitoriu, acea yorba blasfematoare: sa facem cele rele, ca sa vie' cele bune' dara l v (aca aC,easta ~ste 0 n~e.vsevi~, de sig~r ca eei ee vorbesc a$a vor n pedepsItI ~ cemce a $1 Illvederat zicand: "a carora osanda dreapta este" - de unde este evident, ca vor fi pedepsit.i. Dara daca cei ce vorbesc a$a, $i inca sl1nt pedepsiti, apoi cu atat mai mult eei ee fac a$a, 9i daca. sunt vrednici de pedeapsa, apoi sunt vrednici ca cei ce au padituit. Cel ee pedepse$te nu este dcara vre-un om, ca astfeliu sa-i fle banuita hotari1'ea ci Dumnezeu cel drept care faee totul. Deci daca ii s~ pedepsesc dupa dreptate, apoi cu nedreptul vorbiau c~eeia ~$a, defaimandu-ne pe noi. Fiindca Dumnezeu a faeut $1 face lotul, ea viata noastra sa fle d1'eapta 8i sa straluciasca peste tot. ' . 1) Deci sa nu ne lenevim, fiindca numai a$a yom putea departa $i pe Elini dela rataci1'e. Cand noi filosofa.~. in euvin!e iara in fapte ne slut-im, apoi eu ce 1 oeh1 11 yom pr1v1 oare ~ Cu ce gura yom putea sa discutam despre eredinta, dici va zice cineva ciH.1'a fieeare din noi: tu, care nu faci ceiace este mai mic cum pretinzi a ma invata pe mine cele mari ~ Tu car~ inca n'ai afiat ca lacomia este 0 fapta rea, cum d~ mai filosofisezi de lucrurile din ceriu ~ Dara 'poate cuno~ti ca. e !,~u ~ Deci pa~atul .iti este mai mare, fiindca pacatUle$tI III cuno$tmta. 81 ce vorbesc eu de Elin ~ Nici chiar legile noastre mi ni dau voie de a ne bucura de acest curaj, in timp ce viat.a noastra e stricata. "lara
veste~ti leg~ al

odmlOara Ebreii in robia Babilonenilor, $i Per$ii cucerind acea imparatie pretindeau Ebreilor ca sa Ii cante cantari de ale lor, iara ii ziceau: "Cum vom canta cant are Domnului in pamant strain?" (Ps. 136,5).
vantul a se sirgui
') Partea morala.Despre daseali, ea trebuie oclata eu eu~i eu fapta eea buna. (Veron).

pacatosului a zis Dum11ezeu: pentru ce tu podreptatile mele, ~i iai a~ezamantul de meu pdn gura ta?" (Ps. 49, 17). Fiind dU$i

Deci daca nu este slobod de 'a canta cantare Domnului in pamant strain $i barbar, cu atat mai mult in sufietul barbar, fiindca barbar este $i crud dactt se gase$te in pacate. Daca legea a pus in t.acere pe ni$te oameni cari se gasiau in pamant strain si robi altor oameni, cu atat mai mult e drept de a astupa gura celor ce sunt robi ai pacatului $1 in viata straina de adevar. De$l. aceia 1$i aveau cu dan$ii organele de cantare, caci ziceau: "In salcii, in mijlocul lor, am spanzurat organele noastre" (Ibid. 2), totu$i nici a$a nu puteau canta. A$a dara nici noi, cu toate ca a vem gura $i limba, care sunt organele cuvantului, nu ni este slobod de a vorbl. cu curaj, pe cat timp suntem robi $i slujim pacatului, care e mai tiranic decat toti barbarii. Spune-mi, te rog, ce vei zice Elinilor, cand tu rape$ti $i e$ti lacom ~ Vei avea oare curajul a'i spune: fugi de idololatrie, cinste$te pre Dumnezeu, $i sa nu te atingi de loc de argint $i de aur ~ Dara oare nu va rade cand tu spui acestea, $i nu-ti va raspunde: toate acestea mai 'ntaiu spune-le tie singur ~ Caci nu este acela$i lucru, de a fi cineva Elin idololatru, cu a fi ere$tin, $i a pacatul. la feliu cu Elinii. Cum yom putea. noi sa-i abatem del a idololatria aeea urieioasa, cand pe noi in$ine nu ne abatem dela aceasta ~ - flindca suntem eu mult mai aproape de noi in$ine, decat aproapcle nostru. Cand pe noi In$ine nu ne putem convinge de adevar, apoi cum vom putet'l. eonvinge pe altii ~ Daca cineva nu este bun stapan al proprioi sale ease, cum va putea fi bun $i sa se ingdjeasca de biserica ~ Cum va putea sa indrepte pe allii cel ce nu '$i poate indrepta. nici propriul sau sufiet? Sa nu 'mi spui, ca eu nu ma inchin idolilor de aur, ci arata-mi aeeia, ca nu faci fapte de aeelea pe care aurul poronce$te a Ie face. Fiindca multe 9i variate sunt felurile de idololatrie; de ex., unul crede de stapan pe mamona, altul erede pantecele de Dumnezeu, $i altul e stapanit de vre-o alta pofta uricioasa. Dara nu jertfe$ti acestora boi, ca Elinii ? 1nsa faci cu mult mai grozav decat aeeia, caci iti jertfe$ti sufietul tau. Poate ca nu pleci genunchile $i nu te jnchini lor ~ Dara cu mai multa supunere faci tot ceiace 'ti poronce$te $i pantecele, $i aurul, ~i pofta cea tiranica. Fiindca $i Elinii de aeeia sunt spurcati, caci au indumnezeit patimile noastre omene$ti, pofta a perso-

------

OMILTA VIII
;

O~IlLlA

VIII

89

de acea osanda, 9i sa ne facern buni 9i folositori ~i noua 9i aitora, sa scoatem din sufletul nostru toata rautatea, ~i sa ne indeletnicim cu faple bune, caci numai a~a ne' yom invrednici de bunatatile cele viitoa rc. Carom fie' a ne invrednici prin charul 9i filantropia Domnului nostru Iisus Chris tos, caruia imprcuna C lI Tatal :;:i eu sfintul Duch, se cade slava in veeii votilor. Amin.

Domnului sau, ~i n'a facut dupre voea lui, se va bate mult" (Luca 12, 47). Deci, pentru ca sa fugim

nificat-o in Afrodita, mania in Marte, betia in Dionisie (Bachus). Dara daca poate nu ciople~ti idoli in peatra ca aceia, totu~i tu cu rnai rnulta buna vointa te pleci la patimile lor, caci mernbrele lui Christos Ie faci mernbrc a le curviei, ~;i te tava.le~ti ~i in a lte nelegiuiri. De aceia va rog, ea intelegand marirea nebuniei, sa fugim de asemenea idololatrie, caci a9a nurnc9te Pavel lacomia . Sa fugirn ded nu numai de lacornia de bani, ci ~i de pofta cea rea, fie ea in haine, fie in mese, fie in ori ~i ce pacate de feliul acestora, fiindca noi mai ales, cari n'am ascultat de legile lui Durnnezeu, vorn Iua 0 pedeapsa cu mult rnai grozava decat Elinii, dupa cum ii'i zice: "lara sluga ceiace a ~tiut voea

I I

!'

!:

pacii n'au cunoscut, nu este frica lui Dumnezeu inaintea ochilor lor It (Cap. 3, ' 9-18).
Dupa ce a acuzat pc Elini ~i pe Iudei, era natural ea la urma sa spuna de indreptatirea prin cl'edinttl. Fiindca daca nici legea naturo,la nu a tolosit, f?i nici legea scrisa n'a facut cova mai mult, ci amandoua au impovorat numai pc cei ce Ie-a ll intrebuintat nu precum trebuia, ~i i-a aratat vrednici de osanda, la urma crit necesara mantuirea prin char. Deci, spune-ne de acest char, fericite Pavele, i7i dovedQ9te-nc ! Dal'a cl nll are curaj inca, uitandu-sc cu oarecare banlliala la nerll$inarca Iudeilor, ci din nou indr-eapta cuvantul iara$i la fnvinovatirca Jor. $i mai intaiu introduce de acuzatoriu pc Da yid, care spune pn larg cciace Isaia a spus mai in scurt, strangandu-Ji bine fraul in guru, ca sa nu poata apuca peste campi, 9i nici din cuvintelecc Ie intrebuinta za asupra credintci sa faca pe vrc-unul din. auditori de a saW1 in sus, fiind deja prins Indeajuns cu acuzatjunile Prorocilor. In adevar ca Profetul pune in sarcina lor trei exageratiuni de odam: 9i ca toti Ja un loc faceau cele rele, ~i ea cele bune nu se intovara::;;iau cu cei rai, ei eedau numai raului, !7i ca raul progrcsa pe toata linia In cel mai lnalt grad. f;)i ea &1, nu zie<1 ii: dar,), ce? !7i daea acestea sunt spuse catra altii ?, iata ca a adaos imediat: ,,~i ~tim

OMILIA VIII

ca "ee dara? intrecem? Nici de cum. Pentru ca mai 'nainte am invinuit pe Iudei ~i pe Elini, ca toti sunt sub pacat, precum este scris: cft nu este drept nici unul, nu este cel ce intelege~ nu este cel ce cauta pre Dumnezeu, toti s'au abatut, impreuna netrebnici s'au facut, nu este cel ce face bunatate, nu este pana la unul. Groapa deschisa gatlejul lor, cu limbile lor viclenia, venin de aspida sub buzele lor. A carora gura de blestem ~i de amaraciune este plina, grabnice sunt picioarele lor a varsa sange, sfaramare si , nevoie intru caile lor si , calea

c~lte

zice legea, celor ce sunt in lege zice'.'

(Vers. 19). De aeeia pe langa Isaia, care este de toti marturisit cil s'a adresat lor, a introdus ::;;i pe David" ea sa arate (A-l, toate acestea sunt rezulta tul aceleia~i consecinti. ~i eo nevoie era, zice, ca Profetul care era trimis pentru indreptarea voastra, &1, acuze pe altii '? OJci nici lcgea n'a fost dau), a ltom, ci VOUa. Dara de cc oare n'a zis: ({ii'i ~tim ca cate zice Proietul .. . ci, "cate legea zice?" Pentru ca Pavel obif?nuief?te a
1) NoW. In editia avuta in vedere de Sf. Chisostom, aceasta pericopa se In cepe a~a.: "D et:i, cu ce ii intrec.e m noi mai mull?" H.iispunsul "nit:i ilp. ru m" pe cat'e il a vern in editia noastra (Textus I'cceptus) I1U cxista in editia de pc atul1ci. De altreliu chiar traducerea din euitia llOash'a de Buzau este neexacta, caci in loc sa se zica: "Ce dm'a? I"li} illtream?" se gase~te : ,.Ce dar intrece m?'" -ceiace IlU a l'e hici un sens, nici in sine inse:;;i, :;;i nici in I'aport ell raspunsul: "nici cum" ce Ul'meazii imedi at. (Tra d.).

no

OMIUA Vlll

I
OMILIA VlII

91 '

l1uml veehiul Testament in general lege. Do altfeliu ~;i aiurea ziee: "Nu auziti ce spune legea, ca Abraam a avut doi fii?" (Gal. 4, 21). De aceia $i aici el nume$te Vechiul Testament lege, zicand: ,,~i ~tim ca

se astupe", la dan$ii face aluziune, de$l nu toemai pe

cute zice legea, celor ce suntin lege zice".

Apoi araUi ea aeestoa nu sunt spuse numai co. 0 simpia acuzat.ie,ci ea sa'i pregateasca mai dinainte in primirea credintei. Intre Veehiul :;;i Noul Testament oste atMa afinitate, ineat ea toate aeuza~iile $i mustrarile de aceia se face::w, ca mai stralucit sa se deschida audito-' riului u:;;a credintei. Fiindca pe iudei i-a pierdut mai cu sama credinta ceo. mare ce 0 aveau dcspre dan:;,ji, pentru care :;;i zice mai jos: "ea ne~tiind dreptatea lui Dumnezeu?
~i

f~tta, co. nucumva euvantul sit devina prca aspru, iara cilnd zice: "sa se supuie toata lumea lui Dumnezeu", vorbe$te de Iudei ~i Elini 10. un lo~. Nu put.in eontribuie ~i aceasta la a Ii fnfnlriit prostia lor, cad :;;i aid ii nu au nimic mai mult. ca Elinii, ci deopotriva sunt. predispu9i 10. cuvantul rnfmtuirei. Vinovat, principat mente so num e~te acela, care nu poate, sau mai bine zis nu este in stare de a se ap:1ra singur pe sine, ci are nevoie de ajutoriul aItuia, precum de pilda sunt toate ale noastre, dupa ee am pierdut totul care contribuie spre mantuire.

fUnd cu totul pustii de fapte, pe cand in vorbe crau mandri r;;i neru:;;inati, pentru care :;;i intrebuintaza cuvinte importante, zicand: "toata gura sa ~e a~tupe", inveder~md prin aceasta fala lor cea nerw;mata :;;1 nomarginita, :;;i limba lor ca r;;i gura no astupate, de oarece se purtau ca :;;i un puhoiu neoprit, - pentru care Profetul Ie-a astupat. Cand Pavel zice: "toata gura sa se astupe" nu spune ca de aceia sa Ii so astupe fiindca. au pacatuit, ci, ca sunt certati pentruca pacatuind nu intelegeau aceasta.

celor ce sunt in lege zice, ca toata gura sa se astupe, ~i sa se supuie (vinovata sa fie) toata lumea lui Dummezeu". Aci Ii arata pe dan:;;ii ea

:o;;i legea :;;i ~r?rocii prelntimpinan~ .1! st~rp,a n?ai ?inainte cugetarIle lor cele de$arte,:;;l 11 mfrana mandrIa, ea astfeliu venind la cuno:;;tinta' propriilor lor pacate, $i departfmd dela d~ll1;;ii toata prostia, sa alerge cu too.ta bunavointa la eel ce acorda iertarea pacatelor, celor ee se vad ajun:;;i in cea mai mare primejdie, r;;i sa primiasca charul prin credinta. La aceasta facand aluziune Pavel aici, Ii zicea: ,,$i ~tim ca cute zice legea,

cautand sa-~;i pue dreptatea lor, drepUitel lui Dunmezeu nu s'au supus" (Rom; 10, 3), de aceia

leae, lnsa eu oarecare crutare, $1 ac.uzatla de aICI nu (;sto adusii contra logci, ci 'contra lenovirei Iudeilor; cu toate aeestea fiindca urma a introduce vorba de credinta s'a ineereat aici de a arata leaea ca foarte slaba i;'i nel)utincioas:1. Daca te fale9ti cu l~gea, zice, apoi e~ mai mult te ru~ineaza, ea mal mult Itt scoat~ la Iveala pacatele)); Dara n'a zis c.hiar a:;;a de aspru, Cl cu oareCc'tre sfiala. "Ca prin lege este cuno~tinta pacatului", zice. A~ dara :;;;i osanda va. fi mai mare .(>entr.u ludeu. E fntocmai ca si cum ar fi ZIS: Legea a lzbutlt a-ti da pe fata pacatui, instt datoria ta.oste de-a fu~i de el' nefuaind deci 'ti-ai atras 0 mal mare osanda, a.~ Iege~ a 'devCI;it' pentru tine un magazin de niai mari pedepse. Dupa ce, deci, a sporit frica in auditoriu, 10. urma vine la cele ale charului, j'nfati~nd cu multa I?la~er~ darul iertarei pacatelor, ~i zice: "lara aCUl11 ~l fara

"Pentruca din faptele legei nu se va indrepta tot trupul inaintea lui, caprin lege este cuno~tinta pacatului" (Vel's. ?O). Iar~i s'a a~iI?s de

c:\

de lege dreptatea lui Dumnezeu s'a aratat"

,,$i sa se supuie (vinovata sa fie) toata lumea lui Dumnezeu". N'a zis ca'Iudeul sa se supuna, ci toata natura. Cand ziee ca: "toata gura sa

(Vers. 21). Mare lucru a vorbit el aici, ceia~e a ~vu~ nevoie de 0 multa biigare de .sa121[1., Pentru co. 9aca cel ee vietuiesc in loge, nu numm ca n a~ putut fugl .de pedeapsa, ci inca ca i-a :;;i lngreuiat mm. ~ult, apm cum e cu putinta ca afara de lege nu numm sa scape de p~ deapsa, ci inca sa se $i indreptatiasca ~ Doua extr~ml taU a pus el aici, :;;i a S8 fndreptati, $1 a se bucura de aceste bunuri chiar fara lege. De aceia nici n'a zis el

J
0111LIA VIII

mllLlA VIIl

93

sirriplu dreptate, oi "dr~ptatea lui Dumnez.eu", ar~ tand mai mare darul dm valoarea persoanCl ce-l da, ar[ltt'md totodata $i putinla fiigMuinlei, caci lui totul ii oste cu putint;'L Si n'a zis s'a dat, ci "s'a aratat", indepartand vinovatia co i s'ar fi putut arunca ca inovatic din partea sa; -::- ciki ceiae,e s'a ~ra!at, ceiace ~ s'~ scos la iveaUi, s'a aratat ca ceva vcehlu $1 ascuns pana atunei. Si nu numai aceasta, dara $i aceiaco urmeaza, doved8$io ca faptul nu ora ceva nOli, ceva deeurfmd aparut, caci dupa ee ziee "s'a aratat", adaog~ imediat: fiind martuf'jsita de lege si de prorocl". Daca ~'a dat acum, nu te tulbura, zice, $i nici sa te nelini::; tC9ti ea $i eum te-ai afiA in fata unui lueTu nou ~~ strain, cad inca dela inceput l'au prevestlt legea ~l Prorocii. Ded, pe uncle Ie-a n:riitat .I)fiI~ acea~tcl intocl12il'C' dc idei, pe altele-pcntru tImpurlle dm urI~a-=-le-a aratn,t prin cuvintele lui Avacum care zice: "lara dreptul din credlnta va fi viu", iara pentru timpurile viitoare Ii pune inainte pe Abraam ~i pe David vorbind de aceasta fiindca printre dan9ii aceste persoane so hucurau d~ 0 mare einstc. Cel dintii fusese Patriarch si Profet, iara cel de al doilca Rege 9i Profet, $i faguduintele Ia amandoi ace.';itia fusese date de Dumnez~l1: De aceia si Matheiu chiar dela inceputul evanghelIcl sale amint'c$te d~. ace$~i c10i rna! 'ntc~~u, ~i num~i c~ u~o._ mare pune la mlJloc $1 pe strafol10$~1 .de c1u~a .dan$l:: ciid zicand: Cartea neamulUl IUl IISUS ChrIStos nu a a$teptat"ca dupa Abraam sa .puna pc. Isaac 9~ pc lacov, ci odam eu Abraam pune 91 pe Da~ld la mlJloe. Ba inca ceiaee estc minunat, ea pe DaVId I-a trecut ehiar inaintea lui Abraam, caci zicc: "Fiul lui David, fiul lui Abraam" ~i nurr ai dupa aceasta a inceput a-i in$ira ~i pe ceilalti; Dc aceia 9~ apostolul n~c~:mt~nit so invarte$te eu cuv,mtul impreJurul lor, caC I ZICC :

stos, la toti ~i preste toti c:ei ee ered" (Ye:s. 22): Aici iara$i se tulbura ludeul, fimdca nu are mmlC mal mult ca ceilalt-i, $i este pus la un loc cu intreaga lume. Deci, ea nu cumva sa se alarmeze, iara,$i ii margine$te eu frica, adaogand $i zicand: "Ca nu este osebire, pentru ea toti au gresit" (Vcrs. 23), adeca i:Oa nu-mi spui c~ unul cste Eli~1, ce!aJa~t Scit, cel!ilalt T~ac, ~t9i ell tofu sunt sub acelQa$1 pacate. Daca tu al prm11t legen,; un sin~ur l~cru, ai aft at dir~ lege : a cunoa.7~e l?a: catul, nu insa a $1 fUgl de el. Apm ca nu cumva sa ~lca ii: dacc\' am $i gr8$it, totu$i nu a$it de mult ca acem, iata ca apostolul adaoge: ,,~i se lipsese de slava lui Dumnezeu", incat de$i nu ai padituit la feliu eu dan$ii, totu$i de slava vei fi lipsit deopotriva ~u i~, cad si tu esti din acei ce I-au disprctuit, iara eel ce dlspretuie$te 'nu face parte intre eei slaviti. d intre cei rU$inati. lnsa nu te tulbura, cad eu n'arn spus acestea ~a sa te aduc in elesnadajduire, ci ca s,t-ti arr.t filantropla stapanului. Dc aceia a $i adaos: . Cari se indrepteaza in dar prin charullUl, prin" rascumpa~aI'e~ cea intru Chri~t<?s Iisu.s, pre care I-a randUIt Dumnezeu cuI'atJre prm credinta intru sangele lui, spre aratarea dreptl'ltei lui" (Vers. 24. 25). Prive$te prin cate idei com.-

+
~
i

"Dreptatea lui Dumnezeu marturisita de lege side Proroci". Apoi, ca Sit nu zica dncva: ~i cum

l1e mantuim daca nu contribuim eu nfmic~ - iata ca el arata, ca nu putin contribuim $i noi l?t aceasta prin eredinta cad zieand: "lara dreptat&a lUl Dumnezeu" a ada~s' mai departe: "prin eredinta lui ljsus Chri-

plccteau1, ceiace a spus: inUdu elela valoarea persoaner, c.ad cel ce lucreaza toate acestea nu este un om care sa nu Ie poam face, d Dumn~zeu care toate .le poat~, cad a lui este dreptatea; al dOIlea deia lege $1 proroCl. Daca ai auzit ca "afara de lege", sa nu te tuiburi, zice, caci aceasta e $i parerea legei. Al treilea. deia jertfele din lege,a veche, cad de aceia a zis: "m tru sangele lui", amintindu:li de oile $i de vite~i p~ cari ii Ii jertfiau, caci daca Je~tfele ~eIor l~ecuvant~toare, ziee, dezlegau pacatele, apm cu amt r:na1 mult. sangeJe lui Christos. $i n'a zis sirnplu prm siobozl~ea dm robie vremelnica = I-il'tPW(lts, ci "prm rescumpararea eea intru Christos Iisus" intrebuintand expresiunea cmOAotpwm.;, ca ceiace arata, ca nici de cum nu se v?r mai reintoarce in sclavie. Chiar $i expresiunea "curatire" este zisa tot in acest sens, aratand ca daca tipul

Olvll LI A V III
OMILlA Vlll

95

sau Inehipuirea avea atata putere, apoi G ll atat mai mult adevarul va arata aeeasta. Si arata nel e.:'i aceasta nu este Geva DOU, intrebuinte.azLL ~xpresiunea "l'a randuit". Apoi exprcsiunea "l'a randuit Dumnezeu" arata ca faptul este ~i al Tatalui, 9i al Fiului, Tatal I-a randuit, insa 9i Christos a facut totul prin sangele lui. "Spre ar~ttarea dreptatei lui". Dara GC inseamna spre aratarea drcptatei lui ~ Dupre GUm ariitarea bogiit.iei nu este numai de a fi cineva bogat, ci de a face ~i pe altii bogat,i, aratarea vie!ei de a inviit 9i pe cei mort-i, aratarea puter-einu numai de .a Ii eineva puternic, cj :;;i de a imputernid pre cei slabi, tot a9<'t 9i arata,rea dl'eptii!ei nu va sa zicii de a fi eineva singur. drept, ci 9i pe alti ineiircati cu piica1e, a-i face fara de veste drepti. Aceasta explicand-o insw;;i a adaos mai departe ce inseamna ariitare : "Ca sa fie

ar fi zi~ : N u avet.i ce riispunde ea adem nu v'ati bucurat de multa dibdare 9i bunatate din parte-i>;. Expresiunea "in vremea de a cum " arata puterea l':li ceil: m~re. :;;i filantroQill;.' capd ne-am desnactajduit, z~ee , 91 ~ra ~1m~ de hotar1re,. c~nd s'au inmultit relele 91 au pr1sos1t pacatele, atunCl91 el a aratat puterea sa ea sa afli cat este de mare vistieria dreptatei lui. L~ inceput nid nu s'ar fi parut raptul atat de minunat ca aeum, cand fiecare mod de vindecare a fost cenzu'rat Cll bagare de sama)'

(~um

spre a arata, ca atat de mult a putut face eredinta, in

"Deci unde este laucIa; S'a incuiat 1). Prin care lege? Prin acea a faptelor? Nu, ci prin legea credintei" (Vers. 27). Mare este lupta lui Pavel

aU legea niciodata nu 9i-ar . fi putut-o inchipui. Fiindcii

el drept, ~i indreptand pre cel ce este din credinta lui Iisus" (Vcrs. 2G). (Nu te ind01, zice, ca nu

1 fugi de dreptatca din fapte, ci din credin!a , 9i nici 5<: lui Dumnezeu, fiindcii binele izvorit do aici osto indoit, ca esteu90r :;;i la indiimana tuturor; nid nu te rU9init, caci dac,a el so aratii f~kand aceasta , :;;i cum s'ar zice, se mandro:;;te chiar, apoi cum esto cu putinta ca tu s':i te dosQ9ti :;;i sa to ascunzi de ceiace stapanul se sli:ive9te ~ Inaltand, deci, pe auditoriu prin ceiace a zis, ca cele petrecute sunt aratarea dreptatei lui Dumnezeu, iara::;;i mi:;;ca cu frica pe cel lene:;; :;;i sfios de a se apropiea, zicand ceiace urmeav:1.: "pentru slabanogirea pacatelor celor mai 'nainte facute". Ai vazut cum el incontinuu amintQ9te de pacatele lor ~ Caci spunand mai sus: "Ca prin lege este cuno~tinta pacatului", iara dupa aceasta adiiogand ca toti au pacatuit, iata ca aici arata faptul mai grozav, ec'ici n'a zis pentru piieate, ci "pentru slabanogire", adeca paralizare complecta, sau mai bine zis amortire totala. Nu era nid 0 speran!a de vindecare, 9i precum trupul paralizat are nevoie de ajutoriul manei de sus, tot a9ft este .;;i cu sufletul paralizat. ~i ceiace este mai grozav, cii ceiace pune ca cauza, 0 arata ca 0 mai mare acuzatie. ~i care este aceasta ~ Ca slabanogirea a devenit "din multa rabdare a lui Dumnezeu" evers. 26), ca ~i

a spus ca Dumnezeu indreptale:;;te pe om prin credinta, de aceia sc agala iara9i de legea mozaiea. ~i priv~te dt el nu splIne : unde sunt suceesele Iudeilor ~ Unde .este lucrarea dreptatei?, ci "Unde este lauda" ariitandu-i :;;i aici ca famfaroni :;;i ca cei ce se. credeau mai mult decat altii, dara in realitate nimie. ~i zicand: " U nde este laud a" , nu raspunde ca a pierit sau s'a perdut ci "s'a incuiat" adeca a fost scoasa afara ca ceva netrebnie, ea ceva ca,re nu era la timpul cuvenit, flindca in adevar, nu mai era la timp. Dupre cum atunci cand sta de fata judecata, nu mai estc timp pentru cei ce vor a se pocai, tot a9<'t :;;i atunci, cand esto data hotarirea , 9i urmeaza a fi totj pierduti, :;;i cand sta de fata charul care dezleaga toate aceste rele, tot ~a, zic,:;;i atunei nu mai este timp de a pune inainte indreptarea prin lege. Darn ii yoiau sa staruiasdi. cu incapatinare in pare rea lor, apOl ar fi trebuit sa 0 faca mai 'nainte de venirea charului; dara dupa ce a venit eel ce mantuie:;;te prin -credin!a, s'a ridicat timpul luptelor zadarnice, :;;i charul mantuiQ9te fara de ele, dupa ce s'au dovedit prisoselniee. De aceia a venit aCllm, ea sa nu zica ii ca daca ar fi venit mai 'nainte, apoi era eu putinta de a fi mantuiti
~ ') Nota. Trad.ucc!,ea v~rJlUlui '~~7.1da~'1) este gre!?itii !Ii fa ra ~ntel~s~t Ar fi trebu~t sa s~ ZIC~,= "a fost scoasa afard", pentru cil. "s'a

~i in legatura cu cele dinaintc: (Trad.). ...

mcuwt

cum se gascl;lte

In

edltla de Buzeu, nu da senzul adevil.rat

I
OMILIA VIll

OMILIA VIII

07

prin lege in urma ostenelelor .;;i a fa ptelor lor. Dcci, apostolul astupandu-li gura lor cea nerm~inata, Ii prelntimpina zicand, ca a a.;;teptat mai'ntaiu un timp indelungat, ca dupa ce se va dovecU prin toate, ca nusunt in stare de a se mant uI, atunci .;;i el (Christos) sa..:i man": tuic prin charul sau. De aceia, dupa ce a zis mai sus: "spre aratarea drepta\ei" a adaogat imediat : "in vremea de aCUln". Dara daca unia al' contraria acest [apt, apoi ar tace acela;;;i lucru, ca ;;;i acel ce dupa ce a faeut crime mari, ~;i n'a putut sa sc dezvinova1.iasca inaintea tribunalului, pcntru care a .;;i fost condamnat, mai pe urma fUnd eliberat din temnita prin indulgenta imparateasca, s'ar obraznici dupa eliberare .;;i a r spune ca el eu nimie n'a gre;;;it 1 Mai inainte de a veni indulgenta fmparateasca trebuia ea sa dovediasca nevinovatia sa, dara dupa ee a venit, apoi nu mai este timp de lauda, ~i toemai acest fapt s'a petreeut eu ludeii. Fiindca ii nu erau in stare de a face ceva dela sine, de aeeia a venit Christos atunci, resturnand lauda lor chiar prin faptul venirei, eaei acel ce se zice a fi oascal al pruncilor, cel ce se fnJe.;;te eu legea ;;;i se intituleaza pe sine indreptatoriu al celor fa r a de minte, in timp ee el sinO'ur are nevoie de dascal .;;i mantuitoriu ca .;;i aceia, aeela, zie, nu poate avea nici un motiv de fala. Dadi ne": taierea imprejur devenise taiere imprejur chiar .;;i mai 'nainte de venirea lui, a poi eu atat mai mult aeum; a.;;a ca ea (taierea imprejur) este lepadata din a ma ndoua timpurile. Spunand ca lauda lor a fost scoasa afara, a aratat la urma .;;i cum a fost scoasa. Deci, cum a fost seoasa ? zice: "Prin care lege? Prin cea a faptelor? Nu, ci prin legea credintei". lata ca .;;i eredinta el a numit-o lege, insistand eu multamire in asemenea denumiri, ea astfeliu s<:"i se mang:Ue oarecum .;;i sa se in.., curajeze de pa ruta ino va1-ie ee ar fi zis ca a introdus. Da ra care esto legea eredintei? Aeeia ea se mantuie omul prin char. Aici arata putinta lui Dumnezeu, c..1, nu numai ea a mantuit pe om, ci inca I-a .;;i justifieat .;;i I-a adus in adevarata laucla , neavand nevoie de fa pte, ci eerand numai eredinta. Aeestea zicandu-le, modereaza .;;i pe ludeul ee a erezut, iara pe eel ce n'a erezut n 1nfraneaza, ca astfeliu sa-l atraga la credinta. Cel ce s'a mantuit, daca cugeta lucruri mari d:"llld atent.iune legei,

va auzi ca chiar legea i-a astupat g ura; ca inse$i ea 1-a invinovatit, qi chiar ea i-a impedecat mantuirea .;;i i-a scos afara lauda, -- iara eel ce n'a crezut, fiind umilit prin acelea.;;i rat.ionamente, va putea de sigur ea sa se apropie de credinta. Ai vazut cat de mal'e e vistieria credintei ~ 9i cum a indepartat pe cineva dela cele dina~ inte, nelasandu-l .nici .macar a se la uda cu ele ~ .

"Socotim dara ea cu credinta se va 1ndrepta omul, fara faptele legei" (Vel's. 28). Dup~
ce i-a aratatrnai superiori ludeilor priri credinta, Ia urma vorbe.;;te $i de ea, .;;i iara.;;i indrepteaza tot ceiace se pt'trea a-i tulbura. Fiind~ in adevar doua lucruri tul-: burau pe ludei: intaiu :ca cei nemantuiti cu faptele legei era cu putinta a se mantul .;;i fara, fapte,$i al doilea Gii $i cei netaiati imprejur aveau drept a se bucura de ace"': lea$i bunuri ca .;;i cei traiti in lege atata timp, ceiacc Ii tulbura mai mult inca decat faptul dintai. De aceia $i apostolul ffiai intai a pregatit pe auditoriu eu ideia dintai, $i numai dupa aceasta a venit la cea de a doua, care ak'\t de mult tulburape ludell, inc..'\t chiar .;;i Petrlla fost acuzat din aceasta cauza '). Deci ee zice apostollli ~ ci intinzand yorba pe un teren mai larg, $i deschizand lllmei intregi u$ile mantuirei, zice "omul", adeca pune numele eel comun in natura. Deci avand ocazie de aici, dezlea~a antitheza pus;'i. Fiindca era natural ca ludeii auzind ec1. credinta indreptate$te pe tot omul, se VOl' nemultaml $i scandaliza, de aceia a adaos: "Au doara Dumnezeu este al IudeHor numai"? (Vers. 29), 'c a $i cum ar fi zis: .;;i de ce ti se pare absurd, ca tot omul se mantuie~ Nu cumva Dumnezeu este al unei parti din Iume numai ~Din aceasta el arata, ca ludeii voind a injosl neamurile, necinstesc mai mult slava lui Dumnezeu, de vreme ce nu-i dau voie de a fi Dumnezeul tuturor. Dara daca este al tuturor, apoi se.;;i ingrija.;;te de toti, .;;i daca se ingrija.;;te de toti, apoi pe toti li mantuie deopotriva prin credinta. De aceia zice : "Au doara Dumnezeu este al
') Nola. A se yedea istoria lui CorneIie ApostoIiIor, Cap. 10 ~i 11. (Trad.).
suta~ ul

"Socotim, dara, ca cu credinta se va indrept<\, omul". El n'a zis ludeul, sau cel ce se gase$te sub lege})

din Fapt.

98

01vIlLlA YIll

OMILIA' VIIl

99

IudeHor numal, nu ~i al neamurilor? Adevarat, si al neamurilor". El nu osto particular, sau al unoi

parti din lumo, ca zeii cei fabulo$i ai Elinilor, ci con~ul~ al tuturor, $i unlll singur, pentru care $i adaoge: "Cael unuleste Dumnezeu" (Vers.30),adeea accla$i asta stapanul $i al acelora. Daea poate 'mi spui de cele ~~ demult, ei bine, $i atunei crau eomune cele ale promCl dumnezee$ti, dQ$l in difarite ehipuri. Tie s'a dat de pilda leO'ea scrisa, iara aeclora legea naturalEt, $i nimic n'av<fau mai" put,in, ci puteau sa $i biruiasca, daea VOial]. De aeeia a $i adaos imediat, lasand a se intelegc tocmai aceasta: "care va indrepta taierea imprejur

din credinta, si netaierea imprejur prin credinta",

amintindu-li cde spuso mai 'nainte despro netaierea $i taierea irnp1'ejur, p1'in care Ii-a doveditca nu este nid-a doosebi1'e. Si daca atunci era a$a, apoi cu atat mai mult acuril' coiace a $i aratat mai lamurit in pasajul urmatoriu,' din care se dovode$tc ca $i ludeul ea $i Elinul au deopotriva nevoie de credinta: "Deci, stricam (des~

fiintam) noi legea prin credinta? sa nu fie! Cl intarim legea" (Vcrs. 31). Ai vazut intelepciune ne-

graita $i iscusita ~ Cae,i in:e;~i Y~l?res,iun~a, ~"ll!tari~~l" aram ca legea nu mal era 1I1mrlta, el slablta $1 desfiJl1tata. $i prive$te maret-ia. p'-!-teroi ~ui de ar~ument~rc, ~i cu cata imbcl$ugare de IdCl p~egate$te eCla~e ~ VOle$te ~ arata caci prin acoasta expreslllnc nu numal ea nu .arata ca cr~dinta estc stricatoare legei, ci inca' ca oste ajutatoare ei dupre cum $i legoa este premergatoare credinlei- Dupre cum el mai sus preintimpinand zicea en credinta este marturisita de lege $i do Proroci: "Marturisitafiind, ziee, de ' lege si de Proroci" (Vers, 21), tot a$a $i aiGi arata ca aceasta credint<'l: a faeut legea neputincio~sa. $i cum. a . fa~,ut-o nepuvtm~io~sa ~ Asculta: care era rostul legeI, $1 dm ce cauza fa('~a ea totul ~ De siO'ur ca pentru a face po om drept; insa tocmai la aceasta legea n'a avut niei-o putere "caci toti au pacatuit" zice. Ded, credinta venind a facut acest lucru, adeca omul deodata ce a crezut s'a ~i indreptatit. A$tl dara a int~penit puterea legei, $i ceiace legea se silia ca sa indeplineasca ~i fa-cea totul fara sue-ces, aceia credinta a indeplinit-o ~i a adus-o In. un bun sfar9it. A9<1

dara eredint.a n'a dcsfiintat legea, ci a intarit-:o. Trei lueruri aram apostolul aiei: 1) Clot $i fara leO'c este cu putinta a se indrepta cineva, 2) ca lea-ea n'~ putut 111.,d repta po om, $i 3) ca credinta nu se rezboie:;;te eu le,O'ea. adeea llU cstecontra legei. Fiindca tocmai .aceasta erii care alarma mai rnult pc ludeu, adeca a se crede de -einev[l ca, eredinta este protivniea lea-ei, de aceiaapo.stolul arata mai mult inca decat voi~te ludeul, adeca ca eredinta nu numai ca nu este protivnica ,legei, ci chiar -este aliata a . ei ~i conlucratoare,ceiace rnai cu saml" -cjoria sa auda ludeu!. . I) Dara fiind ca odata eu darlll acesta, prin carenai ne-am indreptatit, este nevoie $i de viata noprihanita, ,de ~ceia sa aratam 0 ravniivrednidi de .asemenea dar., - ~1 vom arata cu adevarat, daca yom pastra ell multii ravna pe muma tuturor bunurilor, adecadragostea. Dra..,. goste, imxt, vr, sa zicii nu numai cuvinte seei,~i , niCi nu .. rnai saluQtrisimple, ' ci sprijin vazut ~i ,dovada inJapte. Do pilda: a dezloga foamea saracului, a venlin ajutoriul color .bolnavi, a scapape cinevh din primejdii, aplange ell COl ce plang, a se vesell cu cei ce sunt vescli, c.aci :;;i aceusta este din dragoste, de:;;l s'ar parea caa se vesell cuceice sunt veseli 0StO unfapt .mic.ClI toatp aeestea faptul acesta este foarte ma re in sine fnsu:;;i, ~i -este rezultatul unei minti de filosof, cad pe multi am puteu gasl c<'l,-l sa var;;;ese cu amaraciune, iar{t aJt.ii far{t niei-o vlaga, ei numai de ochii lumei. Multi planO'cu cei -ce pJa,ng, ins.t nid de Cllm nu se bucura' cu cefce sunt ve.:;eli, ei sc intristeaza. $i plang in timpce aceia 8unt. vescli, ~eiace r ezultrt din zavistie $i pizma, Nt! este un fapt mlC de a fi vesel canel fratcle tuu este vesel, ei -chiar mare de tot, :;;ipoate m ai mare nu numaidecat aecla de a plange cu cei ce plang, ei .$i deeat faptu) de a yeni in ajutoriuleelor ce se primejduiesc. Multi S8 prlmejduiesc cu cei ce svnt in primejdii, insa se 111ahne.:;c eand altii progresazii, caei aU:lt de mare e tirilnia pizmei $i a z<1vistiei, De$i a se primejdul eineva pentru .altii este fapt grell, caci e insot-it deostcnelo ~i sudori multe, po cand a se bueura eu eci ce S8 bucLlra izvor'a'7te nLlmai dintr'o buna intentiune, eu toate acestea cei
') Partea mornl,l. [)espre tiragoste, ~i cii l1U trobuie a zavicSt'll sau a !nvidia po fl'atole co pngre"aza, - ~i dospre eloimosinii.
,(Ver on.).

100

OMILIA .VIII

OMiLIA 'VllI

101

mai multi nu se grabesc a face ceiace e mai u$or, ci ev ma i greu!v caci se tQpesc de cmda, C8:nd y~d pe altn ca progresaza; cand vMca 1ntreaga bisenca folose~te, fie cu cuv::mtu] fie in alt mod r $i ce ar putea fi mai raudecataceasta'~ Unastfeliud~ on~ r..~ se,lupta numai contra fratelui sau, ci chiar contra. VOll1teJ 1m Dllmnezeu. Intele()'and deci aceasta conte~le~!.e eu asemenea boala uI'icloasi, $i d~ca poate' nu \'0w;;tl pc fratel e tau, cel putin scapa-te pe sine-ti de miile de rele. De ce introduei tll r ezboiu . in cuO'etul tau! De ce umpli sufletul tau de tulburare~ De ceiti faci sinO'ur !,J.u f Dece rastorni totul pe dos ~ ~i cum vei putea c~re wrtarea pacat~ lorv tal"e; . daca te gase;;ti. a~a feliu ~ Daca. Dumncz~u nu mrtil 'p~catele celor ce nu Ie iarta pe ale al10r~,apOl ~ur.n va d~1. IeI' tare eelo!, ~e nedreptatesc pe allii, can cu ..mmiG nu I-au nedreptatlH Faptul acesta este doyada ~cle~ m,ai jo~;ni~e rau~ali. Unia ca aee$tia rez.., I->gICSC b}ser~ ea Impre,una vCu dIa:volul, ~i poate chiar mai rau -de?l:t ~Iavo,l ul, fill~dca de d~avol este cu putinta de a s~ IXlZl cll1e~a, pe cand ace$tIa sub masca prieteniei aprl!1d ,pe,. ~lIn~ focul, in c~re singuriii mai 'ntai S0 baga,~l patul1esc de 0 boala ce nil numai ca nu merita mila $i compatimirea ,a ltom, ci are in sine chiar mult ridieul,.." . . ." ... :IDc'ce ~e [ngalbine~ti ~ spune-mi; de ce tremuri de n~caz ' $i stah:~a cuprins de friea ~ Ce .rau ti s'a intiirnplaH Ca fra tele .tau este stralucit, renumit $i bine vazut~ Dara pentru aceasta tu tocmai trebuie a te fncununa a te bucura $i a slav! pc Dumnezeu, fiindea meil1brul 'tau a devenit strahlcit $i r enumit. Ded, te scarbe$ti ca Dumnezeu se sla ve$te -q Acum ai "azut tu in ce parte tinde rezboiul tau ~ Dara,zi.ci tu, eu nu mascarbescca Dumnezeu S8 slave$te, ci . :fiindca fratele meu este slavit)), Insarrinvelse ridicaslav,a la Dumnezeu, $1 tot acolo $i rezbolUI tau pe care-I dUCI asupra lui. Dara nn aceasta ~a intr!st~aza,J zici tu, ci faptul ca prin mine a$i VOl sa se $lavlasca Dumnezeu)), Tocmai de aceia bUCllra-te ea fratele tau progreseaza, $i Dumnezeu atunci se sUive$te prin tine, E;'i tot.i VOl" zice : binecuvantat este Dumnezeu care are astfeliu de servi scutit.i de orice invidie, $i care se bucura de faptele cele bune ce se saVar$eSC printre dan$ii, ~i ce zie eu de frate~ Chiar de a r fi ~i du~m ansall rezboinic al tau, Hisa Dumnezeu prin el se slave;;te, apoi trebuie pentru aeeasta a-I face
i~i i~u ~supr~-$i ceia~~

p~ieten, pe cand tuvpe priet~n il faci du~man, pentru ca Dumne~eu s~ slaveste prm progresele lui. ' Daca cineva ar vmdeca trupul tau eel bOlnav chiar ' deti-ar fi clu$man; totu$i dupa aceasta' ilvei ~onsidera de' cel intc\.i ?int,re p~'ietenii ta~; .dar,~ pe ,eel ce impodobe$te trllpu1 lUI :Ch~IStOS, adeea blser~ca, $lCare 'ti este prieten, tu l~ <?Oflsiderl ca dll$~~n~ ~l cum ai put.ea sa dove,([e:;;tl 111 alt mod rezbo1l11 ee-l duci contra lui Christos 1 De aceia, chiar de ar face cineva minuni' chiar de aT' tra! in feciorie, chiar de ar posti, chiar 'de s'ar culcD. j?S la pama~t; ~iprin, ac~ta virtute ar ajllnge la inal$I prm asemenea fapta va fimai tunea mgerllor, tOtU parwar:it de~t, curvarii $i preacurvarii, $i mai nelegiuit decat talharl~ ~~ l?rof~nat~I'll d~ morminte, Dara pentrll cn. nu cumva sa la cmeva euvmtele mele ca exaO'erate ell v'a$i intreba cu placere,~i sa'mi raspundet.i~ dad. -cineva ar IuD. in maniun tarnacop aprins 1 a' capatul ?e sus ,$i ar da focacestei case, $i prin aeeasta a r surpa Jertfelmcul, oare nu fiecare din cei de fata ar zvarli Cll pietre asupra lui, 'ca pangarit ~i neleO'iuit ~ Dara ce? Daca in locul acelui foe ar purta cu 81 0 fiacaramai arzatoare chiar decat focul, voiu sa zic zavistia care n,u da!,ima pietrele cladirei" nu ' surpa jertfelnic 'aurit, {;I acelace este eu mult mal de pret decat paretii cladirei $i decat jertfelnicul, adeca rastoarna cladirea dascalilor $i 0 prabu$e$te, - apoi unul ca acesta de ce ier':' tare ar putea fi vrednic ~ :;'i sa nu'mi spuna cineva ea -de::;;! s'au ,incercat unia de multe ori sa faca a:$iL, totl1f;i n'an reU$It, totu$i n'au putut face nimie, fiindca faptele totdeauna se judeca dela intentiunea celui ce Ie savar~e..'7te, ~ind,ca $i Saul a ueis pe David, de~l n'a reu$it. Nu pricepi tu, spuoe-mi, ca dad zavistuie$ti oile lui Christos r ezboie$ti pe pastoriu 1 Zavistuie~ti oile aeelea, p~ntru care Christos $i-a varsat sangele, ~i pentru care l11-~ por~meJt ~o,:!a de ~ fac~ totul $i a patim! ~ Nu:-ti ?m~nte~tl ca, stapanul tau a cautat slava ta, ~i nu a sa; lara tu cautl slava ta, $i nu a sa ~ De$! daca ai cauta p~ a sa, atllnci ai giisit $i pe a ta, dara fiindca tu ai calltat-o pe a ta inaintea celei cuvenite lui, apoi niciodata nu te vei bucura de ea, . v Deci" care este lea~ul acestui rau ~ .cu toW sa ne r~gam lUI Dumnezeu Il1 comun pentru dan$ii, $i un smgur glas sa inaltam pentru ii, ca pentru ni$te indraciti, caci aC8$tia sunt mai de jalit decat cei indraciti,

102

OMlLIA VII!

OMILIA

VII!

103

fiinda't nebunia lor izvora$te din intentiunea lor. Dod, aceasta' boaia are nevoie de rugaciuni $i cereri multe. Daea cel ce nu iube$te pe fratele sau, chiar de $i~ar de:;;arta punga saracilor,$i .chiar de aI' fi cat de strfilucit in biserica, totu:;;i eu nirnic nu so folose$te mai mult. clara inca cel ce rezboe$te pe fratele sau care nu I-a nedreptaW, cu nimie, de eata 'pedeapsa oare. nu se face vinovat ~ Un asemenea om este cu mult mai rau deeat paganii ehiar. Daca a iu])i pre cei ee ne iubcsc nu neface d0 a avea nimic mai mult decat paganii, dara Inca cel ce zavistuie.(~te pre eei ce'l iubese unde va sm ~ spune-mi, fiinddi a zavistui pe cineva este mai rau decat a'i rezboLCel ce rezboie:;;te pe altul, de'ndata ce a dis~ parut cauza rezboiului a aruncat dU$mania la 0 parte,pe cand zavistnicul niciodata nu devine prieten. Unul eel putin da pc fata rezboiul, iara celalalt pc ascuns; unul de multe ori cel put.in are 0 cauza binecuvantata de a rezb01 pe altul, pc cand celalalt este impins numai de 0 manie $i eugetare sataniceasca. Cu ee ar putea cineva compara un astfeliu de suftet ~ Cu care vipera ~ Cu care asp ida ~ Cu care viorme~' Cu care vietate '? Nimic nu este mai spurcat, nimic mai rau ca un astfeliu de suftet. Ace.asta a rasturnat bisericile, ace.asta a Zc1,mislit eresurile, aceasta a inarmat mana frat-easca $i a facut ca sa se manjeasdi dreapta lu~ in sangele dreptl;'lui, ac.easta a .~p~rcuit le8i1e natureI, ace.asta a desehis port-Ile mortu $1 a prefaeut blestemul acela in fapt vazut de tot.i, aceasta nu a lasat pe acel ticalos (Cain) ea sa'$i amintiasca nici. de durerile parintilor $i nici de altceva, ci atat de mult I-a infur-iat $i I-a impins la 0 atitare a$a de mare, incat chiar Dumnezeu indemnandu-l $i zicandu-i: "La tine se va intoarce, ~i tu'l vei stapani pre acela" (Facere 4. 7), totu$i nici a~ nu s'a muiat. De $i Dumnezeu trecuse cu vederea piicatul lui, ba indi i-a supus $i pre fratele sau, cu toate acestea boala lui era fara le.ae, a~ ca chiar de s'ar fi intrebuint.at mii de doctorii, ea totu$i $i-ar fi dat pe fata putrejunea $i puroiul dintransa. De ce te scarbe$ti tu, o! nenorocitule $i mai ticalos decat toti ticalo$ii? Pentru ca Dumnezeu a fo~t cinstit ~ Dara aceasta este eugetare sataniceasca. Pentru ca frat81e tau a izbutit ~ Dara $i tie iti era slobod de a izbutl. in fapta buna, ba chiar a~l $i intrece; a$a ca de Yoie$ti

a-Ibirui, nu-l sfa$ia $i nici nu-l ucide, ci lasa-l sa 1'amana in viata, pentru ca sa se pastreze pentru viitorime Ideia de lupta dreapta, $i birui8$te-1 viu fiind, caci numai a:;;a $i cununa iti va fi mai stralucita, pe cand acum ucigandu-l, singur t,i-ai dat 0 hotarlre asupra-ti de 0 mai mare il1vingere! Dara pizma $i zavistia nu vra sa $tie de nimic din acestea. Pentru ce iube$ti sla va fiindcli. at3.t de mare, cand tu te gascE;lti in pustietate~. pe atunci singuri ii locuiau pc pamant, - insa niei aceasta n'a putut sa-I opriasca, ci aruncand totul din suftetul sau, a stat impreuna eu diavolul $i s'a pus in linie de batae, cad ace~ta era care comanda atunci pe Cain. Fiindca nti era deajuns necuratului ca omul devenise muritoriu, apoi s'a gandit a face tragedia $i mai mare prin feliul mortii, $i I-a momit de a se face .omoritoriu de frate. Se grabia necuratul $i se zbatia, ca sa vada mai curand hotarirea lui pusa in lucrare, el, care niciodata nu se mai satura de relel8 ee vin asupranoastra. Dupre cum cineva avand pe un dU$man legat, s'ar hotari sa-I vada chiar in careera, $i aeolo - mai 'nail1te de a-I scoate In cetate -l-ar sfa.;;ia, $i n'ar mai 1l$tepta timpul potrivit, - tot a~\ a facut $i diavolul atunci, de.;;i auzise ca omul era seos din raiu $i ca se va duce pe pamant, insa el se caznia sa vada ceva mai mult, sa vada, zic, fiu sfar$indu-se mai 'nainte de tatal sau, sa "ada frate ucizand pe fratele sau, sa vada jertfa silita ~i fara timp! Ai vazut acum Ia cate rele a slujit invidia ~ Cum a imbuibat cugetul cel nesalios al diavolului, $i cum i-a intins 0 masa In feliul cum 0 doria el ~ Sa fugim deci de aceasta boala uricioasa, fiindea dealtmintrelea nu vom putea fugi de focul aeela care este gatit diavolului, daca nu vom scapa de aceasta boala, :;;i vom scapa numai atunci, cand ne vom gandl. cum ne-a iubit $i pe noi Christos, $i cum tot el ni-a poroncit de a ne iubi unii pre altii. ~i cum ne-a iubit pre noi Christos ~ Prin aceia ca $i-a dal sangele sau pentru noi cari eram dU$mani $i-l nedreptatisem foa rte mult. Aceasta fa $i tu eu fratele tau, fiindca de aceia a zis: "Poronca
~i inca mai mult, caci nu s'a marginit aici, ci insu$i el a faeut a~ fata de dU$manii sai. Poate ca nu voie$ti

noua dau voua, ca sa va iubiti unul pre altul, precum $i eu v'am iubit pre voice (loan 13, 34).

104

OMILlA ' VIII

OMILIA VllI

10:'>

sa-ti dai ~angele ~au pentru frate? Atunc:~ d~ ceover$i sanO'ele . lui, ~i faci cu totul contrar poronc11 lUI neascultand~ . De~i el cei(j,ce <;t facut~ ~ fac~t. . o nu d~n datorieJ pecand tu' facand a~a, indeplme$tI 0 datorIe moral a impusa de vst~panul. . Dealtfeliu .ch~ar cel vce a primit delaacel stapan O. rme de talantl, $1 la urma cerea dela datornicul lui cei 0 suta de dinari, nu a fost pedepsit pentru aceasta numSti,ci pentru ca ~u to?-ta bun~t?-tea stapanului cat~a ,dansu! el n'adevevmt rr.Ialbun, mCl ny a urmat pe stapanul sau, care a facut mceputul bunatatei:;;i a binefa~erei, ~i, de ~cei~ a intors l,?-darat dat?ria caci la urma datorle eradm partea 1m. Totul CeIa ce .'noi facem, facemindeplinindu-ne datoria; De aceia $i zicea: "Cand veti face toate cele c~ vi s'a po-

roncit vOlla, ziceti, ca slugi netrebl1lce suntem, cace am fost datori a face, amfacut" (Luca 17; 10).

radlor, noi implmuTI 0 ~atorIe, ny ~U~aI fimdcE1 e! a facut inceputuI ein~facerllorcu POI, CI $1 pe~tru c~ dan~ din ale lui, daca dam vre-odata. De ce decl, te hpSe$tI pe sine-ti de cele asupra carom el voie~te ca tu. SCt fii stapan ~ De aceia. e) ti-a. poron~it . ea sa.d~i ~cest~a.:;;i altuia ca tu insull sa Ie m. Pe cat tImp Ie stapane$tl sm0'1I:\, ~u ai nid tu, dara .daca vei da $i altuia, atund vei Iua $i' tu. Oare ce ar putea fi egal cu acea dragoste, ce el a aratat catra noi f El $i-a varsat sangele pentru dU$mani iara noi nu dam nici macar banii cari nici nu sunt ai no~tri' el a facut aeeasta inaintea noastra, iara noi nu o facem' chiar ~i dupa dansul; el a facut aceasta pentrll mantuirea noastra, iara noi nu 0 facem nici macar pentrll folosinta noastra. Nu lui i se a~aoge ceva pri? filantrop~ noastra ci totul se pune la mlJloc spre folosmta noastra. De acei~ tocmai ni s'a ~i poroncit a del" ca nu cumva sa ne lipsim pe noi::in~ine. ~upre ,cum, c,ineva ar da, u~ui c~p~l mic 0 moneda de argmt, :;;1 apOl I-ar poronCl sa 0 tma bine in mana, sau sa 0 dea sillgii ca sa 0 pastreze, ca sa nu 0 poata rapi cel ce ar voi, tot a$a face i;;i Dum: nezeu. Da, zice,celui ce are nevoie, ca nu cumva sa Ie rapiasca dela tine cineva, ca de pilda diavolul, sau talhariul sau sicofandul, sau dupa toti ace$tia moartea ce te a$teapta. Pe cat timp, Ie stap3:ne$ti t~, n~ Ie st~ pane$ti in siguranla, dara daca ml Ie dal mle, prm

aproapeI~, chiar ;d~ am soli rungile $i am. da. ba~ii sa-

Deci chiar de am da dovada de dragoste catrli

saracii ce-ti stau in fata, en ti Ie vaiu pastra toate cu scumpatate, $i la timpul potrivit Ie VOii,1 pune la 109 CLl mare imbel:;mgare. Le primesc deja tine nu e~ sa ti Ie iau de tot, CI ca sa faecevamai mult, ca sa Ie pastrez mai bine, ca sati Ie conserv pentru acel timp, cand nu este nici cel ce imprumuta, $i nici cel ee miluiei;ite). . Deci, ce ar putea.fi mai salbatec, cando $i dup~ atatea fagMuinte noi sa nu ,,-Oim a'l!mr~Fun~ut4t~, A.~~ cara de aceia ne ducem la dansul goh, saraCl i;il hpsItI, mndca nu .avem cu noi cele ce ni s'au incredintat, fiindca nu amdepus averile In manile eelui ee Ie pastreaza mai bine decat toti. Dod, ce yom putea respunde fiind in vinovatiti de propria noastra pierdere ~ Ce pretext yom plltea pune inain~e ~ Ce ,desvjnovati~e, Yom. av~a? D~ t?e nu ai dat 'f Nu aJ avut mcredere r,a Ie vel lua lara$1 ~ Si cum s'ar putea spune aceasta ~ Caci cel ce da celu.i ce nu i-a dat nimic, oare nu Cll atat mai mult va da dupa ce a primit 1 Dara poate te incanta privirea banilor ~ Apoi de aceia tocmai sa dai, pentru ca acolo, unde nu ti-i va putea rapt nimeni, ::oa te incante mai mult. Cel Ce stapane$te a veri aici pe pamant, ,:a .sufe!,l mii de rele. Ca i;>i un caine turbat se repede $1 dIavolUl aSllpra cclor bogati, voind a Ie rapi, ca pe 0 bucata de paine sau pladnta din mana copilului. sa Ie dam ded, tatalui celui ceresC:, Cand diavolul vede . acest fapt' petrecut, va pleca pentru totdeCl;una, i;>i plccand el, ti Ie va da tatal pe toate eu cea mal mare siguranta, - eaci diavolul nu :ya f!1ai putea s~ t~ supere atunci - vorbesc de secolul vlltorm. Intru mmle nu se deosebssc cei bogati <:Ie eoeiii c~i,~i~i s~parati ~~.catei, cad $i asupra lor tOtl latra, tOtl 11 hartmesc, totl 11 trag in partea lor, nu nuim~i oameI?i, ci $i. patim~ barpare, ea betia, imbuibarea pantecelm (gastrI~arghIa), hngu.sirea i;>i toata desfranarea. cand trebUle a imprumuta pe cineva, at~nci cercet!im,~ cei ce dau ~~i ~ult, :;;i studiem pc eel recunoscatorl, 111 cazul de fata ll1sa, facem ell totul din contra, fiindca lasam la oparte pe Dumnezeu care este recunoscatoriu, $i care nu insutit, ci inmiit ni intoarcelndarat, :;;i cautam de acei ee nu ni inapoesc de multe ori nid chiar eapitalul. Si In adevar, ce ni da indarat bunaoara panticele, care consuma mai mul decat orice ~ Baliga $i ?t~ica-: dune! Ce ni da indarat slava cea de~rta~ . InVldIe ~I

106

OMILlA VIlf

~----~------

OMlLlA ',Ill

------~--------

107

zavistie! Ce, pastrarea cea peste masura, voiu sa zie zgarcenia? Grija ~i bataie de cap! Ce ni da indarat c1esfranarea '? Gheena ~i vier mile cel otravit! $i ace~tia sunt, a~a zicand, datornicii celor bogati, in mainile acestora ii depun capital ~i procente, cari se transforma:n relele de aici, ~i in durerile ce 'i a::;;teapta In viata viitoare. $i pe ace~tia ii imprumuUim noi, spune-mi, sub (} astfeliu de pedeapsa, ~i nu yom incredinta oare capitalul lui Christos, care ni pune inainte ceriul, viata cea nemuritoare ::;;i bunatatile cele nepovestite '? $i ce justificare yom a vea? De co nu dai celui ce da negre~it, ~i da chiar mai mult decat primeE7te? Poate ca da ~i pontru mai mult timp, deE7! dealtfeliu chiar 9i aici da, caci este nemincinos cel ce spune: "Cautati imparatia lui (Math. 6, 33), Ai vazut darnicie ne'ntrecuta? Acelea ti se pastreaza, zice, ~i nu se ~tirbesc, iara celo de aici ti se VOl' adaoge in ~ir, ~i 'ti dau avere de prisos. Afara de aceasta, ~i prin fapLul ca a luat pe un timp mai indelungat, avo rea ti se sporeE7te, fiindca ~i procenteJe devin mai mad, ceiace de altfeliu fac ~i creditorii cu cei co imprumuta, did ~i aceia au invedero ~i prefera po cei ce iau cu imprumut pe un timp mai indelungat. Cel ce imprumuta po altii po timp scmt, taie drumul procentelor, pe cand daca Imprumuta pe nu timp mai inc1eIungat, face 0 mai bun a afacere. Apoi daea aid noi nu ne incomodam de amana rea datornicilor, ba inca dorim sa fie cat de lunga, de co fata do Dumnezeu ne gasim atat de mid de suftet, incat sa il banuim ~i sa hezitam? - deE7!, dupa cum am zis, el ni da ~i aici, iara acolo iconomisind pastreaia totul ce am depus, ba chiar ~i mai mult ceva. Fiindca maretia celor date, cum E7i frumuseta darului sau covar~af5to nimicnicia acestei vieti, cad nici nu este cu putinta ca sa primim gasindu-ne in acest trup stricacios ~i vremelnic acele cununi noveE7tejite, nici in viata prezenta, plina de tulburari ~i schimbari, nu putem lua acea mo~tenire neclatita E7i netulburata, Tu, daca ti-ar datori cineva cu bani, ~i s'ar gas! in tara straina, neavand slugi ~i nici el neputand vent la casa ta, ca sa 'ti intoarca imprumutul, oare nu I-ai ruga mult ca nu in tara straina, d acasa la tine sa depuna banii? $i cele duchovnice~ti, caro nici nu se pot spune, pretinzi a Ie lua

Dumnezeu, 9i toate celelalte se vor adaoge voua"

aici ~ Dara cata smintire nu este 1n asemenea pretentii't Daea le-ai lua aici, negre:;;it ea lo-ai lua stricacioase, pe cand daca amani a lua in acel timp, ti le'va da nestridieioase ~i net;;tirbite. Daea le-ai lua aici, ai lua plumb, pe wnd aeolo vei prim! aur incercat. Dara nid de cele de aid nu te lipse~te. Impreuna cu acea fagaduinta, el a mai adaos t;;i 0 alta, zicand, ca tot cel ee dore:;;te cole de a,colo, insutit va l~a, $i viata ve~nica va mo::;;toni. Deci daca nu luam insutit, noi suhtem cauza, fiindca nu imprumutam pe eel ce ni poate da insutit, dupre cum au luat toti ceiee aLI dat, det;;l au dat putin. Ce mare lucru a dat Petru't spune-mi; oare n'a dat numai 0 mreja sparta; 0 trestie ::;i 0 undi!a ~ ~i cu toate aces tea Dumnezeu i-a deschis casele lumei intregi, a cutrierat marea $i uscatul, $i toti il chemau la ale lor, sau mai bine zis, vindeau averile lor $i 10 aduceau la picioarele apostolilor, adeca nici 1n mainile lor nu Ie puneau, did nu indrazniau, awt de mare cinste dau credincio~ii apostolilor. Dara acela era Petru)) zici tu, $i co este eu aceasta, omulo? - fiindca nu a fagaduit aceasta numai lui Petru, ~i nici n'a zis: (tu, Potre, vei lua singur insutit, ci: "Tot care a lasat casa, sau frati .... insutit va lua". El nu cunoa::;;te deosebirea de persoane, ei are in vedere sueeesele .in fapte. Dara, zici tu, am 0 droaie de copii, ~i doresc a-i lasa bogath). $i de ce ii f::teem noi singuri saraei ~ Daca li-ai lasat lor totul, iara::;;i tiai pus inercderea intr'o paza foarte nosigura, pe eand dadi Ja:;;i pe Dumnezeu impreuna mo::;;tonitoriu $i epitrop, ai lasat mii de tezaure fiilor tai. Dupre cum atunei eand nc rezbunam singuri Dumnezeu nu no vine in ajulor, iara eand ii Uisam lui aeest drept, se petreco chiar mai mult decat a~teptam, tot a$a se intampla ~i eu avorile. Daea noi in~i-no ne ingrijim de ele, el '$i va retrago pronia sa del a ole, pe cand daca Ii incredintam lui totuJ, atunei ~i ave rile ::;;i copiii se vor gas! In cea mai mal'O siguranta. $i de ee te mi-mezi, daca aceasta se petroce cu Dumnezeu, cand ar pla-o vedea cineva petrecandu-se ~i cu noi oamenii? Cano :e pilda la sfar~itul vietei tale nu vei ruga pe nimE 'de a avea grija de eopii, pO urma chiar eel ee ar v ea sa ingrijasca de copii, de multe ori se ru~i neazaca sa se amestece nepoftit, pe cand daca arunci

j
103
O}'llLlA VIIl

'I} I
I
OMILlA VIII,

f09

tu grija aceasta asupra lui, atunci el simtindu-se fourte mult cinstit, va cauta a resplatiaceasta cinste. " Ded, de voie$ti a lasa avere multa eopiilor tai, lasa in sarcina lui Dumnezeu grija de ele. Cel ce ti-a plazmuit $i trupul!;>i sutietul, tara ea tu sa fi contribuit eu ceva; cel ce ti-a hari:'tzit viata, dmd va vedea ca tu ii arati atata incredere $1,cinste, $i imparti cu e1 averile ce le-ai lasat copiilor, cum nu va acorda lor toata bogatia? Daca Elie fiind hranit cu putina faina de grau $i eimd a vazut ca acea vaduva il prefera pe el inaintea copiilor ce-i avea, a tl'ansformat a$a zicand, bordeiul ei in arie plina de grau $i lin (eada) de unt-de-lemn, apoi poti pricepe dlta dragoste nu va arata staptmullui Elie. Deei, sa nu ne gandim cum sa lasam pe copii bogat.i, ci cum sa-i lasam virtuo$i. Daca ii au avere in care se incurajaza, nu se VOl' mai indeletnid cu nimic alta, fiindca prin averea lor cea multa VOl' astupa, a$a zicand,relele ce-i st<lpanesc, pe cand daea se VOl' vedea goli $i lipsiti de acea mangaiere, VOl' face totul ca prin virtutea lor sa gasiasca mangaiere in saracie. Deci, sa nu Ii la:;;i avere, ca sa Ii la$i virtutea. De altfeliu chiar este cea mai de pe urma smintire, ca gasindu-ne in via sa nu-i faeem stapani ai tuturor averilor, $i numai dupa moarte sa facem aceasta, procurandu-li chiar noi mijloeul de a':;;i petreee eu m;;urinta tineret,a in cea mai mare trandavie :;;i ne 'ngrijire. Cat timp suntem in viata yom putea a Ii cere $i raspundere de faptele lor, a cuminti $i a infrana pe cei ce Ie intrebuinteaza rau, dara daca dupa sfar:;;itul nostru Ii yom ineredinta puterea, noi singuri vorn impinge pe acei nenorociti in mii de prapastii, prin lipsa noastra $i prin neexperienta tineretei lor, punem, cum se zice, foc peste foc, :;;i stropim eu unt-de-lemn cuptoriul eel, aprins. A:;;a dara dad voie$ti sa-i la:;;i bogati in siguranta, lasa pe Dumnezeu ca datornic al lor, :;;i lui Ii incredintaza testamentul cu aeeasta insarcinare. Daca ii primesc banii, nu sepricep $i nu :;;tiu cui sa'i dea, $i VOl' dipatui pe multi nerecu-'noscatori $i sicofanzi, dara daca tu preintimpinand raul vei imprumuta banii lui DUI,nnezeu,. tezaurul ramane neprime,iduit, $i inapoiarea lui va fi in cea mai mare siguranta. Dara apoi Dumnezeu 'are $i multamire ca :;;i datore$te, $i in acela:;;i timp :;;i pastreaza tezaurul , nostru, $i prive$te cu placere pe creditoriisai cari n'au imprumutat pe alt.ii, :;;i unora Ii datore$te, iara pe cei-

lalti Ii iube$te mai multo Nici nu se bucura atat de mult creditoriul avand datorniei, peeat se bucura Christos awind creditori. Unora nu Ii datore:;;te nimic, :;;i de aceia :;;i fuge do dan:;;ii; iara earora Ii datore:;;te Ii vino in ajutor. , De aceia, iubitilor, sa faeom totul, e,a sa avem pe Christos datornic. Timpul de fata esto timpul imprumutarilor, fiindca :;;i el acum se gase:;;te in nevoie. Daca lunu dai acum, apoi dupa ducerea ta de aici numai are nevoie de tine. Aid este el insetat, aici este tiamand,:;;i este insetat de mantuirea ta.De acda ~;i cer:;;e:;;te, de aceia $i umbla peste tot locul gol, indeletnicindu-se a-ti agonisi viata ve:;;nica. Deci, nu'l treco cu vederea, caci e1 nu voie:;;te de a se hrani, ci a hrani, nu a se, imbraca, ci a imbraca, :;;i 'ti va preO'ati acea haina aurita, Imina imparateasca. Nu vezi pe doctorii cei mari cu grija de holnavi, cum atunci cand bolna vii se imbaiaza fac :;;i ii baie, de$l n'au nevoie? Tot a:;;a $i Christos face totul pentru tine, c~ro e:;;ti bolnav, de:;;1 n'are nevoie. De aeeia nici nu'ti cere el cu vre-o sila, ca :;;i rasplata sa'ti fie mare, ca sa atii tu ca el nu-ti cere fiindca are nevoio, ci pentru ca este insetat de nevoia la, voiu sa zic de mantuirea tao De aceia se :;;i apropie de tine intr'un mod umilit :;;i injositoriu intinzandu-:;;i mana cea drcapta; $i chiar de i-ai da un obol, el nu il azvarie, chiar de l-ai necinsti, el nu se departeaza, ci iara$i se apropie de tine, caci iube:;;te, :;;i inca foarte mult iube$te mantuirea noastra. , Deci, sa dispretuim averile, ca sa nu fim dispretuiti de Christos. Sa dispretuim ave rile, ca sa ne invred-' nicim a avea averi. Dad noi Ie past ram aici, Ie yom pierde de sigur $i aici, :;;i acolo, dara daca Ie yom imprumuta cu cea mai mare marinimie, in ceialalta viata ne yom bucura de eel mai mare beh;il1g. Cel cevoie$te a fi bogat, faca-se samc, ca sa devina bogat. Cheltuiasca averea, ca sa 0 adune, impra:;;ti-o ca sa 0 stranga. 8i daca acestea se par curioase :;;i noua, atunci gande:;;te-ie la samanatoriul care samana pe camp, :;;i judeca singur ca nici el n'ar putea sa culeaga mai mult in alt mod, decat impra:;;tiind mai 'ntai pe celo existente, :;;i aruncand pe cele deja gata. Deci, sa sa,manam $i noi, :;;i sa cultivam ceriul, ca astfeliu sa putem sacera cu multa imbel:;;ugare, :;;i sa no invrednicim de bunurile cele ve$nice, prin charul :;;i filantropia Domnului nostru Iisus

110
~i

-------------------

0:\111.1.\ IX

OMILIA IX

Hi

Christos, prin care $i eu care se cuvine slava Tatalui Duehului Sfint, in vecii vecilor. Amin.

OMILIA IX

"Deci, cevbm zice? ca Abraam parintele nostru sa fi aflat clupre trup? Ga de s'a Indreptat Abraam din fapte, are lauda , ci nu dela Dumnezeu" Cap. 4, 1. 2).
Spllnand mai s us ea toata lumea sa se supuie lui Dumnezeu ca fiind vinovata, $i ea toti au pacatuit, ca lauda lor (Ebreilor) a fast scoasa atara, ~:;i ea nu e cu putinta de a se mantui altfeliu, decat nurnai prin ercdinta, la urrna se incearca a arata ea 0 astfeliu de mantuire nu este de loc necinstita $i injosita, ci din con.tra este incunllna tti de slava stralucita, $i eu rnult mm mare deeat, eea prin fa pte. Deci, fiindca a se mantui cineva eu injosirea lui are in sine oarecare displacere, de aeeia apostDlul vine la urma de a rasturna $i aeea~ta banuia la, -de;;1 facllse deja aluziune la aeeasta, nummd-o nu numai mantuire, ci ~i dreptate, zicand: insw;;i .dr~pt, vO face a~easta eu euraj. $i nil numai dreptate, el $1 aratarea lUI Dumnezcu, fiindca Dumnezeu S8 arata l~tru ee~ slaviti, mari $i stralucit.i. De$i, zie, ti:ieuse. deja aluzlUnc 1a aeeasta, totw;;i $i aiei, prin eele ee 111 stau de fata, accla;;i lueru il pregate:;;te, aducand yorba prin intrebare, eeiaee obicinuie$te el a face spre a lamuri mai bine ehestiunea, $i spre a se avanta eu e uraj in Yorba. Fiindca ~i mai sus a0eia-;;i a facul zicand : "Ge este dara mai mult Iudeului?" :;;i: "ee dara intrecem?", i:;li iara;;i: " Unde, cleci, este lauda '? s'a scos afara", apoi tot aceasta face $i aid prin intrebarea: "Deci ce vom zice ca Abraam, parint~le nostru, sa fi aflat dupre trup?" Findca Iudeii faceau mult vuet ca Abraam, ea prieten allui Dumnezeu, ~1 eel dintaiu a primit taierea imprejur, apoi apostolul

v~ie~te a. arata ea ~i aeela ~'a .indreptatit prin eredinta, <;Clacc era pentru apostol blrumta cea mai complectlL A se indrepta cineva numai din credin1a fara sa aiba .~~ fapte, nu este nimic a~surd, insa a S8 obosl in fapte, ~I. nu de~a ~le sa se po~ta indrept!:t, ci sa devina drept -dm credmta, aceasta era cu adevarat de admirat scotandu-se la iveala puterea credintei. De aceia tr~cand cu vederea pe toti ceilalti, el aduce yorba deadreptul -a~upr~ lui A?rEl:~~' L-a nu.mit parin!8 dypre trup, scotandu-I pre da~ll dm nemUrIrea adevarak'1 ce pretindeau di, au fata de Abraam, ~i pregatind gintile spre afinitatea lor cu dansul. Apoi zice :
v

"Ga de s'a indreptat Abraam din fapte, are l[1uda, ci nu la Dumnezeu" (Vers. 2) ..Zicand ca
~i netliierea imprejur prin credinta, ~i aceasta aratand-o
0

Dnmnezeu

indreptat~te

taierea imprejur din credinta.

"Ga dreptatea lui Dumnezeu intru el (Ghristos) s'a aratat", - iara eel ee rnantuie$te astfeliu, fiind el

dm fapte, are lauda, ci nu la Dumnezeu".


r

destul de lamurit in pasajele dinainte, iara prin Abraam arata inca mai mare decat a fost fagaduit, la urma pune de fa ta lupta cr edintei cu faptele, de unde dovedC$te ca aceasta lupta s'a declarat toata in favorul dreptului Abraam, ~i nu cum s'ar intampla. De aceia se :;;i rmlndre~te a'l numi stramo$, ~i-i imbolde~te de a crede lui. in to:;t.te. Sii nu'mi spui, zice, de ludeu, ~i nici sa'mi pUl la mlJloc pe cutare sau pe cutare, caci eu rna voiu ridica ehiar la dipetenia tuturor, de unde ~i-a luat incep~ltul taierea imprejur)). "Ga de s'a indreptat Abraam Este foa:te intuneeat eeiaee vorbe~te el aici, ~i ded este trebUltorlll de a 0 lam uri. In adevar, doua sunt laudele aces tea, una din fapte, ~i eeialalta din eredinta.

t I
t ,

putea avea cineYa landa, ~i inca eu mult mai mare. Puterea cea mare a lui Pavel in aeeasta mai ales so invedereaza, ca a intors subiectul eu totul din contra, .a~eca, ea eeiaee ii eredeau ca avcau din fapte (mantuirea) :;;1 pentru earese laudau ~i se faliau, aeeasta toemai a ,aratat-o ea mult mai mare din eredinta. Cel ee se lauda in ta pte, are motiv de a pune inainte ostenelele sale, pc cand cel ce se la uda in credinta catra Dumnezeu, .arata prin aceasta un mai mare motiv de lauda, caci el slav~te :;;i mare~te pe Dumnezeu. Ceiace nu i-a dietat natura luerurilor vazute, aeeasta primind-o din ercdinta

Z~cand CI nu

ca: "de s'a indreptat din fapte, are lauda, la Dumnezeu", a aratat ea ~i din eredinta ar

i~

112

o~nLlA

IX

OMILlA ' IX

113

cea ditra Dumnezeu, a doveJit prin aceasta :;;i 0 adevarata dragoste eatradansul, $i totodata a proclamat ::;;i puterea lui in mod stralueit. Deci aeeasta e dovada, cea mai puterniea, ea un asemenea om are unsutiet puternic 0 minte de filosof $i 0 eugetare 'inalta. A nu fura cin~va, $i a nu ucide pe altul, este un fapt savar::;;i~ pana $i de cei mai ordinari oameni; -insa a crede ca Dumnezeu poate face ehiar $i cele ce noua ni se ,Par pesteputinta, aceasta are nevoie de un sutiet ~umma~ si foarte apropiat de el, $i UI:l asemenea sutiet da proba ~le 0 adevarata dragoste catra e1. ~ sigur ea p~ Dum.nezeu n einste$te::;;i eel ee indeplme$te poronelle lu~ insa cu fttat mai multn einste..7te eel ee filosofizaza prin eredinta; aeela a ascultat de Dumnezeu $i i. s'a supus, pe eand aeesta a luat in sutietul sau eredmt!1 cuvenita despre dansul, $i prin ea mai m~llt I-a slav1~ $i I-a admirat, deci1t prin fapte. ALauda aceIa este a celu! ee .a avut sueeese in fapte, pe cand aeeasta se rapoarta. la Dumnezeu $i pe el n slave$te, eaci totul este al sau ~ unul ea aeesta se lauda pentru ca '$i inehipuie lu<?rufl mari de Dumnezeu, ceiaee se rapoarta la slav a 1m. De aeeia zice apostolul, ca credineiosul. a~e lauda la Dumnezeu, $i nu numai pentru aceasta, C1 91 pentrlt alteeva. Credinciosul se lauda iar3.$i, nu numai pentru ea iube$te eu adevarOat pe Dumnezeu, ci pent,:r:u ca $i el se bucura de draO'oste $i cinste din partea 1m Dumnezeu_ Dupa cum el a i~bit pe Dumnezeu prin faptul ca '$i-a fnchipuit lucruri mari de el- caci aceasta este dovada de dragoste, ~ tot a$a 9i Dumnezeu I-a iubi~, d~$i era E'espunzatoriu de mii de pacate, 9i nu numal ca I-a sea pat de pedeapsa, ci inca I-a facut $i drept. A$it dara are dreptul de a se lauda, ca unul ce s'a invrednicit de atata dragoste. ,,~i celui ce luereaza, plata nu i se soeo-te:;;te dupre dar, ei dupre datorie" 1) eyers. 4). Deci, zici tu, aceasta (lauda din fapte) este mal ~are:, Ba de loc, caci $i celui ce crede i se socote$te; $1. n~ I s'ar soeoti ,daca nu ar introduce $i el ceva, sau mal bme' zis, daca nu ar contribui cu eeva. Astfeliu ca $i acesta
v

cat se pare, nu se atIa in editiunea de pe timpul Sf. Chrlsosl<:m~. Dealmintrelea chiar introducerea lui in textul eXIstent este de putma importanta, fiindcaprea putin contribuie la clarificarea chestiunei., (Trac!.)

:) Nota. Versul 3 din lextul noslru (Textus receplus), dupa

are datornic pe Dumnezeu, ::;;i nu pentru lueruri mici datornic, ci pentru lucruri mari $i inalte, dupre cum se vede din pasagiul ce urmeaza, prin care se arata mintea cea mare a unui asemenea om $i cugetarea lui cea duhovniceasca, de vreme ce nu zice simplu celui ce credc)), ci "Celui ee erede intru eela ee indrepteaza pre eel neeredincios" (Vel's. 5). De aiei tu poti prieepe, cat de mare lucru este de ~ cre~e cineva 9i a atia, ca Dumnezeu poate nu numal a ehbera de , pedeapsa pe cel ce ~ vietuit in !lecucerni~ie, (~eevsevi~),' ci fara de veste inca a'l face 91 drept, 91 a 1 mvredmCl acelor onoruri nemuritoare. Deci sa nu crezi, zice, ca acesta e mai pe jos, fiindca aceluia nu i se soeote$te dupre dar. Aeeasta tocmai este ceiaee face pe eredincios a fi stra1ueit, $i a se bucura de atata char, adeca ca arata atata eredinta in puterea lui Dumnezeu. Acum tu prive::;;te ca 9i resplata este mai mare, fiindcii aceluia i se da plata, iara acestuia Qreptate; insa dreptat~a este cu mult mai mare fiindca ea este reeompensa care cuprinde in sine ee~a mai mult decat multe plali. Deei, dupa ee arata ca ~cest .fapt s'a. petrecut . CLI Abraam, la urma aduce la mlJloc $1 p~ Da,vld, a~everm~ cele vorbite. A$a dara ce spune DavId $1 pe cme feI'lc8$te el ~ Oare pe eel ee s'a ostenit in ~apte, ~u pe cel ce sc bucura de char, pe cel ce se Invredmce$te de iertarea paeatelor $i de dar? ~i cand zic f~rieire, ,intele,g principalul adeea culmea tuturor bunuI'llor. A;;a clara, dupre cum'dreptatea este cu mu~t mai mare, decat plata, tot a$a $i fericirea e eu mult mal mare deeat clreptate~. Deci, dupa ce a aratat ca dreptatea este eu mult mal buna, el nll araia ca numai Abraam a luat aeeasta dreptate, ci $i altii, prin cugetare dreapta. "Are lauda, zice, La Dumnezeu". Dara apoi ;;i in alt !llod aposto}ul 0 ara~a ca mai de respcetat, pentru care mtroduee $1 pe DaVId adeverincl aceasta, caci $i el ferice$te pc eel lnd,rcptat in aeest mod: "Ferieiti, zice, earora s'au lertat fara-delegile ~i s'au acoperit paeatel~" eyers. 7). S'ar parea ca prin aceast?- e1 n'a rr?pus ma:tu~Ia cuv~ nita fiindca David n'a ZlS: FerlcItI earora s a socotI~ credinta spre dreptate, insa aceasta 0 face d~ buna voie, $i nu in ne$tiinta, ca mai mare inca sa ~r:~t~ 1mportanta credintei. Daca fericit este acela care Ia 18rtarea
v
v

33Z5

114

OMILIA IX

OMILIA . IX

115

prin char, apoi eu atat mai mult eel indreptat $i care a dat proba de eredinta. Unde este fericire, acolo orice rU$ine este inlaturata, $i slava este mare, caei ferieirea este a$a zicand tensiunea platei. De aceia, faptul ce se crede ea 0 caIitate a aeeluia, - indreptarea din fapte-el il treee ea ceva din traditie, zicand: "Celui ee luereaza, plata nu i se socote$te dupre dar", pe cand ceiace este privit ca un merit propriu al . celui eredincios, aeeia 0 pregate$te auditoriului prin marturie serisa, eaei ziee: "Preeum zice David: fericiti earora s'au iertat faradelegile". Ce spui, zice, ca nu ia cineva iertarea dupre dar, ei dupre datorie, cad iata ca toemai aeela e ferieit de David; $i nu l-ar fi fericit, daea nu l-ar fi $tiut ea se bueura de 0 mare slava. $i n'a zis: iertarea aeeasta este intru taierea imprejur ~ __ ci: "ferieirea aeeasta Intru taierea imprejureste numai, sau $i intru netaierea imprejuI'''? -ceia ee de sigur ca este eeva mai mult, caei se cauta la urma: cu cine anume se gase$te aeest mare bun - fericirea-, eu eel taiat imprejur, sau eu eel netaiat? $i prive$te maretia faptului, caci H arata nu numai nefugind de netaiere, ei ehiar petreeand impreuna cu ea mai 'nainte de taierea imprejur. $i fiind ea eel ce feriee$te (David) Jrisu$i el era taiat imprejur, $i cei eatra cari se adreseaza erau de asemenea taiati lmprejur, apoi prive:;;te pe Pavel cum se svarcole$te, ea zicerea aeeia a lui David sa 0 atribuie tocmai eelui netaiat imprejur . .t}.$a dara unind fericirea eu dreptatea, $i araUmdu-Ie ea amandoua sunt una, fntreaba eum 's'a indreptat Abraam? Deei, daea ferieirea este a eelui drept, $i daea Abraam s'a indreptat, apoi sa vedem cum s'a indreptat? S'a indreptat oare fiind netaiat imprejur, sau taiat? "Intrunetaierea 1111prejuI''' ziee "Ca zicem, ea s'a soeotit lui Abraam eredinta intru dreptate". Mai sus a zis eeiaee spune sriptura: "Ce ziee scriptura? $i a crezut Abraam iara aei ia $i marturia .eelor eEl spun aeeasta, $i arata ca dreptatea f$i are fneeputul in netaierea imprejur. Mai de parte 1'ezol va $i 0 alta antiteza izvorita de aiei. In adevar, ea daea Abraam s'a fndreptat nefiind taiat imprejur, apoi de ee s'a introdus taierea imprejur?

Semnu1 taierei imprejur a luat, ' peeete a dI'eptatei credintei cei intru netaierea imprejur, ca sa' fie e1 tat~ tuturor celor ce cred prin netaierea imprejur" (Vers. ~~). Ai .v3:z1!t euma ~rat~t.cii:

Iudeii sunt in randul parasltllor, $1 meldeeum eel netamtl imprejur, $l cum aeeia au fost alipi~i pe la~ga ace$tia? Pentru ca daca Abraam s'a fndreptat pe cand nu era taiat imprejur, $i a fost ineun~nat, iar~ taierea: il1!prej~!, o a luat mai in urma, apoi !n~l in 1!l;nc;!'LU vemt ~n Iu,?;eu: A$a dara Abraam este parmte ma.l mtal al celor netala:tl lmprejur, al eelor ee s'au apropmt d~ pumn~zeu prIll eredinta, $i numai dupa aeeastav e. parmte $1 val ~elOI: taiati fmprejur ~ ca el este parmte de doua or!. Al vazut cum er~dinta straluee$te ?~an~ ee n'a ven!~ ea, niei Patriarchul nu s'a indrept,at. Al ya~ut eu~. netaIe~ea imprejur n'a putut impiedeea eu nu;me.? 9ae1 Abra31m fiind netaiat imprejur s'a indreptat, $1 mmlC nu I-a lmpiedecatde a se .indrepta. . . _ .. A$a dara tale rea impreJur este rost~rIoar8: er~dll~;iel. Si de ce te minunezi ca este posterlOar~ eredmf,m, eanC! ea este poste~ioa:r:.a $i 1.1et3:ier~i l!llpreJur? Nu l:n~mal ea este posterlOara eredmtel, el ehmr eu m';Ilt n~aI mferioara ei, $i atat de inferioara, pe cat ~e mft=:rlOr. est~ serrmul unui lucru de insu$i luerul, pe cat de ,mferlOar:a este peeetea fata de osta$. Dara de ce oare ave.a el ne-Y0le de peeete? Nu el avea nevoie, de sigur. ~POI a~uncl.d~ ee a primit aeea peeete? Pentru e31 8:stfellU el sa devma parintele comun al tutur<?r, adeea ~~ 8:1 eelor .ee cre~ prin netaierea imprejur, :;>I al eelor tamtl Im~rt=:Ju.r. !n~ nu al eelor taiati imprejur la intamplar~, ca9~ mt3;. ea adaoge :"Nu numai eelor ce sunt dm tal ere . Im~
A

lui Dumnezeu, $i s'a socotit lui intru dreptate" ,

rinte al eelor netaiati imprejur nu pent~~ ea $1. el era ne,:taiat, $i pentru ea s'a .indrep~t int!'u net3;lere, e.l pentru ea $i ii au ravnit eredmta !~.ll;. deel ~u atat m311 mUI!. n~ poate fi parinte al eelor mmtl numal pe~tr':l ca ,sunt Y.ilatl, daca nu Ii se adaoge ~i eredinta. A p:r:.ll1!lt, ZlC:e, ~ler~a imprejur, ca amanJioi sa'l ayer,n de. par}nte, $1 e~l nem: ieri sa nu se lepede, sau mal bme ZlS, sa. ~u !1!ga.de e~l talati imprejur. Ai vazut deei, veu~~ ma~ ~ntal e,m netaiati l'au avutde parinte? Daca taIerea ImpreJur este

prejur, ei $i ce~or c~ umbl.a i~ urmele credmt~l cei dintru netalerea ImpreJur' (Vers.}2). Est~ pa-

;~.

I
OMILIA IX

116

OMILlA IX

117

respectata fiindca proclama drept.atea, apoi $i netaierea nu put-ina intaietate are, fiindca ea cea intEU a primit-o mai 'nainte de taierea imprejur. A$a dara numai atunci il vei putea avea de parinte, cand vei calca pe urmele credinlei, $i cand nu te vei certa $i nid nu te vei impotrivl introducand legea. Da ra a carei credinte a luat semnul pecetei? spune-mi. "A cei intru netaierea il11prejur'" zice. Aici iara;;i modereaza mandria iudaica, caci li aminte;;te timpul dreptat,ei. $i bine a zis el "urmele credintei",ca ~i tu sa crezi deopotriva cu el in fnvierea trupurilor din mortj, fiindca $i el In acest scop 9i-a manifestat creclinta. A;;a dara, daca tu alungi netaierea lmprejur, atia lamurit, ca nu ai nici un folos de taierea fmprejur. Daca nll vei calea pe urmele credintei, chiar de ai fi taiat imprejur de 0 mie de ori, totu$i nu vei fi nepot al lui Abraam, caci $i el de aceia a primit taierea Imprejur, ca pe tine cel netiiiat sa nu te scoata din ceata eelor indreptati. EI nu cerea aceasta pentru dansul, caci lucrul in sine tie ti-a devenit de ajutoriu, iara nu lui. Dara aceasta este semn al dreptatei)) zici tu. De sigur ca $i aceasta este pentru tine numai, caci astazi nu e nici-o nevoie, cad daca pe atunci era poate nevoie de asemenea semne, astazi insa nu mai e nici 0 nevoie. Dara oare din credinta, zici tu, nu era cu putinta ca sa se cunoasca bine destoinicia sutietului? Era cu putinta, de sigur, fnsa tu ai avut trebuinta $i de acest adaos. Fiindca tu nu ai rivnit virtutea, sau mai bine zis, nu ai cautat ca sa'ti faci destoinic sufietul, $i nici nu ai putut pricepe acest lucru, de aceia ti s'a dat taierea lmprejur cea vazuta, ca astfeliu cugetand la aeest tapt trupesc, sa te emancipezi cate pulin $i sa ajungi a te ridiea la filosofia spirituala, pe care primind-o eu multa rivna ca pe 0 axioma inalta, sa te inveti de a imita $i a te sfii de stramo$ul tau Abraam. Dealtfeliu Dumnezeu n'a iconomisit acest lueru numai in faptul taierei imprejur, ci $i in toate celelalte, ca de ex. in jertfe, in serbatori, in pazirea Sambetei, etc. Cum ca el a primit taierea imprejur pentru tine, aseulta cele ce urmeaza. In adevar ca dupa ce spune apostolu1 ea Abraam a luat semn $i pecete, imediat arata $i eauza, zicand: "Ca sa fie el tata taierei il11prejur" adeca a1 eelor, ce pe

langa taierea imprejur cea corporala iau cu dan$ii $i pe eea intelectuala, fiindca daca 0 iai numai pe aceia, eu nimic mai mult nu te vei folos1. Semnul numai atunci se poate numl a$a, cand lucrul a1 caruia tip il fnchipuie, se va vedea pe langa tine, adeca credinta, iara daca aceasta nu 0 ai, apoi nici semnul nu mai poate fi semn. Al cui va fi semn, al cui va fi . pecete, daca lipse$te lucrul pecetluit ~ E ea $i cum ni-ai arata 0 punga pecetluita, pe cand 'inauntrul ei nu este nimic. A$a dara taierea imprejur este ridicola, dadi inauntrul ei nu este credinta. Dara daca este semnul dreptatei, iara dI'eptatea nu 0 ai cu tine, atunci nici semnu1 nu mai este. Dc accia ai luat semnul, ca sa cauti luerul al caruia semn il ai, iara daca puteai sa-l cauti $i fara se111n, nu aveai nevoie de semn. Deci taicrea imprejur nu proclama numai dreptatea simplu, ci $i dreptatea cea prin netaierea imprejur. A$a dara taierea imprejur nimic alt.:'1 nu proclama. decaf, ca nu este nevoie de taiere imprejur.

"ea de sunt cei din lege mO$tenitod, zadarnica s'a facut credinta, $i s'a stricat fagaduinta"
(vers. 14). A aratat ca credinta este trebuitoare, ca este mai veche decat taierea imprejur, ca este mai puternica decat legea, $i ca ea a aleatuit legea. Daca toti au pacatuit, este necesara; daca Abraam fiind netaiat imprejur $i s'a indreptatit prin credinta, apoi ea este mai veche; daca prin lege este cuno$tinta. pacatului, iara dreptatea lui Dumnezeu s'a aratat afara de lege, apoi ea este mai puternica decat legea; dad in fine ea este marturisita de lege $i ea a pus $i legea, urmeaza ca nu este contrara legei, ci prietena $i tovara$<1. Dara apoi cum ea nu era prin putinta de a lua mO$tenirea numai prin lege, se arata $i din alta parte, unde dupa ee 0 pune alaturea cu taierea imprejur, tot ea (eredinta) iese biruitoare $i invingatoare a legei, caci ziee a$1't: "Ca daca sunt cei

din lege mO$tenitori, zadarnica s'a facut cre-

dinta, $i s'a stricat fagaduinta"~ Ca sa nu zica cineva, ca e~te cu putinta de a a yea credinta $i a pazl 9i legea, iata ca apostolul arata ca aceasta nu este eu putinta. In adevar, ea cel ce tine legea ca~ $i cum ea l-ar mantui, acela necinste;;te puterea eredintei. De aceia zice: "zadarnica s'a fa cut credinta", adeea ca a-

I
.~
I

118

OMILIA IX

OMILIA IX

119

tunci nu are nevoie de mantuirea cea dupre char, $i nici nu poate a'$i arata puterea sa. ,,9i s'a stricat fagaduinta". Caci $i ludeul ar putea zice: Ce nevoie am de credintli ~ Apoi daca aceasta este adevarat, atur:ci Impreun~ cu credinta s'a desfiintat $i fasaduir;ti1. PrlVe$te cum m toate ale lor apostolul se lupta punalldu-Ie in fata pe Patriarchul Abraam, caci dovedindu-li ca dreptatea este conlegata cu credinta, li-a dovedit ca $i fagaduinta este legata de credinta. Ca sa nu zica ludeu1: Si ce'mi pasa mie daca Abraam s'a indreptat prin credinta ~ iata ca Pavel respunde: bine, dara atunci nici ceiace te intereseaza pe tine- fagaduinta clironomiei - nici aceasta nu poate sa ajunga fapt 1ndeplinit, daca lipse$te credinta. :;li tocmai aceasta era ceiace infrico$a mai mult pe Iudei. Dara care fagaduinta ~ Aceia de a fi ludeii clironomi ai intregei lumi, prin Abraam - $i prin e1 a se binecuvanta toti. Deci cum s'a stricat acea fagaduinta ~ "Ca legea mtmie manie $i prin calcare Ii face respunzatori, e invederat ca poarta cu sine $i blestemul, insa cei ce prin blestem $i prin calcare de lege s'au facut respunzatori, de sigur ca nu de clironomie sunt vrednici, ci de osanda. Deci ce se inmmpla ~ Vine credinta care atrage charul, a:;;a ca ea este care duce $i fagaduinta la un bun sfar$it. Unde este charul, acolo este $i iertarea, unde este ieI'tarea insa, nu enid 0 pedeapsa, $i cand ped~apsa e desfiintata, $i dreptatea vine prin credinti1, apoi numai este nimic care sa ne impiedece de a fi clironomi fagaduintei. "Pentru aceasta din credinta, zice, ca dupre

ci chiar nici nu'l lasa de a se zamisli ~ De aceia zice:

nu estc lege, zice, acolo nici calcare de lege nu este". Ai vazut cum ea nu numai ca a1unga pacatul, "dupre dar, ca sa fie statatoare fagaduinta la la toata semintiea". Doua bunuri arata aici aposto1u1 :

lucreaza, ca unde nu este lege, acolo nici calcare de lege nu este" (vel's. 15), iara daca lucreaza

dar, ca sa fie statatoare fagaduinta la toata semintiea" (Vers. 16). Ai vazut, ca nu numai legea a

fost a:;;ezata de credintli, ci ca $i fagaduinta lui Dumnezeu nu lasa sa cad a ~ Ai vazut, ca legea face cu totul din contra, cand este pazita fara timp, $i ca atunci ea desfiint,e aza credinta $i impiedica tagaduinta ~ Prin toate acestea se arata ca credinta nu numai ca nu este zadarnica, ci chiar trebuitoare amt de mult, incat fara de dansa nu e cu putinta a se mantU! cineva. Legea manie lucreaza, $i toti 0 au calcat, pe cand credinta nu lasa a se incuiba nici macar inceputul maniei. "Ca unde

$i ca cele ale cllarului sunt statatoa:re, $i. c~ la t<?at~ semintiea, adeca dupa ce introduce $1 pe Cel dl~tre g~ntl, arata ca ludeii sunt lipsiti de aceste bunun, daca se ceart<'!. $i se lupta contra c:edint,ei.. Aceasta e ~ cu mult . mai siO'ura zice, deeM acma ; credmta nu te pagube:;;te, ci chia~ te' scapa pe cand te primejduie$ti prin lege. Apoi fiindca a zis: "ia toa~a s.emintie.a\ ~a.i depart~ arata carei semintii: "Celel dm credmta zlce, ::d~ca dupa ce pune la mijloc inrudirea a:;;a zicand, eu g~nJlie, arata ca cei ce nu cred deopotriva cu Abra~1~1, mCl nl! pot a se mai gand! lao dansu1 $i .a'l num! pafl?~e., lata eli credinta a lucrat $1 1!n al tr~llea pun, ~d~ca. mru-: direa cu acel drept a facut-o $1 mal ~reCl~a, $1 !I1aJ puternica, de oare multimea cea nenumarata ~ strane;;. l?e potilor lui Abraam I-a proclamat pe el de str:a1:nm accia nic.i n'a zis simplu Abraam, ci "Abraam padntele nostru", adeea al nostru celor cre~lincio$i. Apoi mai departe chiar pecetluie$te cele vorblte cu. 0 marlurie din sfinta scriptura: "Precum este SCflS, zice ca tat a a multor neamuri te-am pus" (Vers. 17). 'Ai vazut cum toate acestea au fost iconomisite dela inceput ~ Deci ce este, daca le-a spus acestea, p~ntr~ Ismailiti sau Amaliciti, sau Agarem ~ Aceasta msa mal lamllrif '0 arata mai cleparte, iara aici el se grab~$te a spune de alt fapt, prin care tot a~eia$i arata, pr~clzand feliul inrudirei ace$tia, $i pregatmd c,u J?ulta. mtel~p ciune pe auditori in ascultarea povestlrel. Dec1 ce Zlce el ~ Inaintea lui Dumnezeu, caruia a crezut". Ceia~e el spune, a$a $i este; caci dypre cum Dumn~ze~ nu este parinte numai al unora, Cl ~l tutllror, a~a $1 Abraam' $i dupre cum Dumnezeu m este ca tata nu dupre in'rudire naturala, ci dupre credint.a in el, pe care am imbrat.i$3-t-o, a$a $i Abraam, caci sup.,!ner~a es~~ aceia ce H face parinteie nostru al tuturor. Fllnd~a l,!d~ll credeau ca 0 astfeliu de inrudire nu inseamna ~ mr!lleJ de oare ce ii se faleau cu inrudirea. cea brutala, Jata eli apostolul arata acea inrudire cu mult mai principala,

120

OMILIA IX

O1HLIA IX

121

facand yorba de Dumnezeu. Pe langa acestea se mai fnve~ereaza inca ~a ~l a ~i vprimit rasp1at~ credil~tei sale m Dumne}eu, mcat daca nu ar fi credmta, chmr de ar fi el tata al tuturor celor ce locuesc po pamant, totw;;i expresiunea "lnaintea" nu ar avea loc caci s'a ciuntit darul lui Dumnezeu. ee este de mirat spune-mi ca 131 este tata al celor dintransul ~ fiindca a'cest lucrJ tot omul 11 are; minunea insa sta acolo ca pe cei co nu-i are. ca fii deja natura, pe aceia sa~i capete prin darul IUl Dum~eze~. Deci de voie~ti a crede ca patria~chul a fost cmstlt de Dumnezeu, crede ca 131 este parmte al tuturor. Spunand insa ca este tata al multor neamuri "lnaintea lui Dumnezeu" numai aici , . nu s'a marainit 0 ci .a a~aos imediat "ce1 Ul ce inviaza mortii, $i chmma cele ce nu sunt, ca cum ar fiLe punand deja fnaintea noastra cuvantul in vierei, ceiace ~ra foarte necesar subiectului de' fata. In adevar, ca daca lui Dumnezeu Ii este cu putinta de a invia mortii, ~i a chema pe c~!e ce ~u sunt, ca cum ar fl, apoi cu putinta ii esto ca $1 pe cel ce nu sunt nascuti din Abraam sa-i faca fii ai acestuia. De aceia nu zice producand 'cole ce nu sunb), ci "chemand cele ce nu sunt ca cum ar fi", arat~nd .prin aceasta u:;;urinta lui ce~ mare. Dupre cu~ ~ou~ ,.m este u$or. a cl~ema pe cele ce sunt, tot a:;;a :;;1 IUl 11 este w;;or, ~l inca cu mult mai usor de a scoate la iveala pe cele ce nu sunt. . , Deci, aratand darul cel mare $i nearait al lui Dumnezeu, $i convozand despre puterea lui arata totodata ca $i Abraam s'a faeut vrednie de ac~st dar ca nu .cu~va sa G::ezi. ca el a fost cinstit in zadar. D'upa aeela $1 pe audltorlU de$teptandu-l, ca nu cumva sa se tulbure Iudeul, sa se indoiasca $i sa ziea: dara cum e cu putinta ca cei ee nu sunt fiii lui, sa devina fii ai sail)? intoaree din n~u ",,:orba,: la patriarch $i ziee: "Care

faptului, $i nu 1asa pe cineva de . a se indol de cele vorbite. Cele ce sunt cu totul contrare intre ele iata ca pe acestea Ie-a u?it In ~ot~l crediI?ta. Daca ap;sto1ul ar fi spu~ aceste~ ca~ra ~el dm .IsmaIl, ar fi fost de prisos aceasta Yorba, fimdca ace$tm s'au mlscut dintransu1 nu d~.rre ~redint.a, ci ~upre natura. Dara iata ca pune 1a mlJlOc $1 p~ I~aac, ZICI tu, $i deci e1 n'a crezut pentru ace1e neamurI, CI pentru eel ce se va na$te din femeia lui cea stearpa. Dua daca rasp1ata credintei lui este ca va fi tata a multor neamuri, apoi este invederat ca al acelor neamuri pentru care a crezut. Si <eca sa am ca de aceste neamuri a vorbit, asculta cele ce urmeaza:
v

,,!:?i neslabind cu credinta, nu s'a uitat la trupul sau cel omorit, fiind mai de 0 suta de ani, ci s'a intarit cu credinta" (Vers. 19). Ai vazut 'cum apo-

stoluI pune $i piedicele, in acela:;;i timp fnsa $i cugetarea cea inalta a dreptului care a covar$it totul ~ Mai presus ~e pactejde? ~ice! ~eiace i s'a fagactuib) ~i aceasta este mtala pwdlca. NICI n'a mai fost un alt Abraam, care sa primeasca fiu in a$a mod. Cei de dupa dansul, la el se uitau, pe cand ella nimeni decat numai la Dumnezeu, pentru care $i zice apostolul: "mai presus de mldejde". Apoi $i trupul iui era mort, ceiace ni arata 0 a doua piedeca. Dupa aceia $i mortificarea mit rei Sarei, care era a treia piedeca. dovada $i n'a facut nici 0 minune inainte de aceasta ci numai cuvinte goale erau cele fagactuite lui, ceiac~ nu fagaduia natura lucrurilor, fiindca amandoi erau batrani, $i totu$i Abraam nu s'a indoit. Apostolul n'a zis ca Abraam n'a crezut, ci ca "nu s'a indoit", adeca n'a stat la ganduri, n'a hezitat un moment macar, de$i erau atatea piedici in fata lui. Din toate acestea noi invat3,m, ca de ni-ar fagactul Dumnezeu mii de lucruri neputincioase noua, $i noi nu Ie-am primi, ca fiind mai pres us de priceperea 9i putinta noastra, acest fapt nu ar fi rezultat al slaMciunei naturei omene$ti, ci al prostiei noastre. "Ci s'a intarit cu credinta" zice. Tu acum prive$te intelepciunea lui Pavel; fiindca dupa ce yorba sa era despre eei ce lucreaza, $i eei ce cred, arata pe eel
,,~i intru fagaduinta lui Dumnezeu nu s'a indoit cu necredinta". Dumnezeu nu i-a dat nici 0

1
I

de nadeJde mtru nadejde a crezut, tata a multor neamuri, dupre cum 1 s'a ZlS: "a$a va fi samanta taLC (Vers. 18). Dara cum mai presus de nadejde intru nadejde a crez13-t? Adeca. mai presus de nadejdea omeneasca, intru
v

~al presus ~a va.fi el

nadeJdea lUI Dumnezeu a crezut. Aici arata $i maretia

122

OMILIA IX

OMILlA IX

123

ce erede eEl, lucrand mai mult decat acela, ca avand nevoie de 0 mai mare putere, caci el indura 0 osteneala nu cum s'ar intampla, - fiindca Iudeii defaimau credinta ca neavand nici 0 osteneala. Asupra acestei idei gre~ite deci ridicandu-se arata ca, nu numai eel ce se deosebe~te in intelepciune sau ~i altceva de acest feliu are nevoie de 0 mai mare putere, ci :;;i cel ce are' credint~. Dupre cum acela are nevoie de putere, spre a respmge dela sine gandurile cele uricioase, tot a~a si acesta are nevoie de un suflet tare, care sa poat~ alunga cugetele necredintei. Deci, cum a devenit Abraam puternic ~ CU creclinta, zice, el a sa var~it lucrul, ia ra nu cu rationamentele cele omene:;;ti, fiindca atunci ar fi cazut. ~i cum a ca:;;tigat el credinta ~ "Dand slava lui Dumnezeu" zice, ~i adeverit fiind, ea ee i-a fagaduit, puternie este de a ~i face" (Vers 21). A:;;it dara, a nu cerceta cu amanuntime este a slavi pe Dumnezeu, dupre cum :;;i a cerceta cu deamanuntuI tainile lui Dumnezeu, este a pacatui. Daca noi cercetand cele de pe pamant :;;i scrutandu-le nu slavim pe Dumnezeu, apoi cu atat mai mult inca vorbind vrute ~i nevrute despre na~terea stapanului, caci atunci yom patimi cea mai de pe urma pedeapsa, ca unia ce 11 batjoeorim. Daca noi nu trebuie a cerceta feliul invierei, apoi cu atat mai mult inca acele acte negraite 9i infrico~ate. ~i n'a zis simplu crezand ci "adeverit fiind" , fiiindca a~a este credinta, caci ea mai mult convinge pe cineva, decat rationamentele omene:;;ti;' este cu mult rnai lamurita decat dovezile ie:;;ite din judecata noastra 9i nici 0 alta gandire sau idee fal:;;a nu 0 mai poate zgudui vre-odata. Cel ce se increde cu u:;;urinf.a in rationamentele omenc:;;ti, se poate ca sa ':;;i schimbe parerea, pe cand cel adeverit prin credinta sta neclintit, caci el ~i-a ingrMit, a:;;it zicand, auzul de toate vorbele cele vatamatoare. Deci, spunand ca Abraam s'a indreptat prin credinta ar~ta ca tot prin credinta a ~i slavit pe Dumnezeu, celace este mai ales insu~ire proprie a vietei noastre omene:;;ti. "A~a sa lumineze, zice, lumina voastra

de. P'!tere, tot a~ .ar:.e nevoie 9i ~redinta. Acolo de multe on :;;1 trupul partIclpa la osteneala, pe cand aici succesul intreg este numai al sufietului, a9a ca :;;i osteneala este mai I?ar~, ~ci nu are cu cine im)?arti luptele ce Ie poarta. Al vazut cum toate cele ce 11 Ie considerau ca rezulk'tte din fapte, ca de pilda: a se lauda catra Dumnezeu a a,:ea nevoie de putere ~i de osteneala a slavi p~ Dumnezeu, e~c., ai vazut, zic, cum toate a:cestea apostolul Ie-a aratat ca rezultate mai mult din credinia decat din fapte ~ . , Zicand apoi "eli ce i-a fagaduit, puternic este a ~i face" mi 5e pare ca veste:;;te mai dinainte f;i despre c~le. viitoar~.' caei nu i s'a fagMuit numai cele prezente Cl $1 cele vlltoare, de vreme ce acestea de aici sunt tip $i umbra al acelora. A9a dara a nu crede cineva, este dovada de 0 cugetare slaM, mica ~i fiu$turateca. Deci, 9an.d uI?;i~ ne invinova,tesc pe noi de credinta, 9i noi ii l~vl.n~)Vatlm de necredmta lor, ca pe ni$te fiu:;;turatici, bpSltl de minte 9i slabi, carii cu nimic mai bun nu se deosebesc de animalele necuvantatoare. Dupe cum a crede este dovada unui sufiet inalt :;;i intelept, tot a$a $i eel c~ n~ cr:ede da ?ovad~ de un suflet lipsit de bunnl simt, t~n:Plt ~n scoborlt in randul animalelor. De aceia :;;i noi 1asar:d la 0 parte pe unia ca ace:,;tia, sa rivnim pe patrlarchul Abraam, 9i sa slavim pe Dumnezeu, dupre cum $i acela i-a dat slava. Dar ce va sa zica "dand slavva ~u~ D~mnezeu'.'? Adeca a inteles maretia ~i nem~rgmlta 1m putere, $1 deci formandu-~i 0 idee dreapta de daEls!:.ll, .s'a adeverit (s'a convins) el insw;;i despre cele fagadUlte. . .1) Deci, iubitilor, sa-1 slavim :;;i noi pre Dumnezeu, ~l prm credinta, :;;i prin fapte, ca sa primim ~i noi plata cuvenita, adeca sa tim 9i noi slaviti de dansul, "Pre cei
~l prm credmta, ~l eli trebuie a fugi de orice pacat prin care D~mnezeu este batjocorit. Ca Dumnezeu nu pentru ca are nevoie VOle~te a fi sliivit de nai, ci pentru mantuirea noastra 0 cere

ceresc". (Math. 5, 16), dara iata ca 8i din credinta se slave~te Dumnezeu. Dupre cum ia ra:;;i :;;i faptele au nevoie

. ') Par!ea mo.rala. Trebuie a slavi pre Dumnezeu prin fapte

inaintea oamenilor, ea vazand faptele voastre cele bune, sa proslaviasca pre Tatal vostru eel

aceasta. Cii dacii noi nu ne lasiim la plicate, nici diavolul nu indra zne~t~ a . s e apropiia de noi. ~i cli trebuie a ne ru~ina de sfinta masa (cma cea de taina) din care cu totii ne impartli~im . (Veron).

124

OMILIA IX

~I

OMIXIA IX

125

ee ma slavese pre mine, zic:e , ii voiu slav!". (I Imp. 2, 30). Daea oamenii numal aclamand pe 1mparatul lor $i se mandrese, chiar de n'ar c:1$tiga nimic a lt, apoi poti pricepe cam mandrie $i cam slava ar fl pentru noi de asIa vl. pe smpanul nostru, $i de cata osanda n'am fi vrednici, daca. I-am batjocorL De$l de altfeliu DLlmnezeLl voie$te a fi slav it, nu pentru ca el are nevoie de aceasta, ci pentru interesul nostru propriu. Cam deosebire crezi tu ca este intre Dumnezeu $i oameni? Oare pe atata pe cata este intre oameni $i viermi ~ .Sau poate pe cata este intre ingeri $i viermi ~ Dara nimic n'am spus pana acum, fiinaca nici nu e cu putinta de o stabiH deosebirea intre el $i noi 1 Oare ai vol. tu sa ai slava mare $i sti'alucita dela viermi? Eu nu credo Deci, daca tLl, care iube$ti slava, .:;;i totu$i n'ai vol. aceasta, apoi cum e cu putinta ca Dumnezeu, care este scuUt de asemenea patimi, $i care e atat de superior int.regului univers, sa aiba nevoie de slava ta ~ ~i cu toate acestea de$l. nu are nevoie, el 0 dore$te dela tine chiar pentru tine, adeea pentru binele tau. Daca el a suferit pentru tine facandu-se rob, apoi de ce sa .te minunezi daea sufera $i altele numai ca sa-$i ajun~a scopul? Nimic nu crede ca nevrednic de dansul, cand eeiace face nu are alt seop decat mantuirea noastra. Aeestea $tiindu-le, sa fugim de orice paeat, prin care se batjoeore$te numele lui. "Fugi de paeat, ziee.
la noi, ei noi suntem cari ne ducem la e1. Bunul Dumnezeu a pregatit $i acest lucru, ca diavolul sa nu ne poata tiranisl. cand se apropie de noi, fiindca nimeni n'ar putea sa se impotriveasea puterei lui. De aceia Dumnezeu i-a destinat pustiul ca locuinta, $i I-a inchis acolo ca pe un ta lhariu $i tiran, $i daca n'ar putea in$faca $i baga in inchisoarea lui pe vr'un nenorocit, gol $i dazbraeat de cllarul Sf. Duell, de sigur ea n'ar indraznl. sa iasa de acolo. Daca nu ne-ar vedea calatorind prin pustiu, el n'ar cuteza sa se apropie de noi. Pustiul $i locul de $edere al diavolului nimic alta nu este, decat paCc'ttul. Deci, contra lui noi avem nevoie de pavaza credintei, de coiful mantuirei $i de sabia duchului, nu numai ca sa nu patimim rele din parte-i, ci chiar sa-i taiem $i capul, cand el ar vol. sa fuga. Ni trebuie deci rugaciuni

ea de fata f;)earpelui, ea daea te apropii de dansuI te va mUf;)ea. (Sirach 21, 2). Nici ca nu vine pacatul

mod el ne blrUle$te. Cauza nu poate fi alta, decat ca noi nu inceream de a ne afta totdeauna mai sus de saO'et.i~e ce !e. aru~cav asupra: n0!ls~ra, caci a.tunci n'ar putea 58, S8 rldlce pana la nOl, Cl s ar trage JOs. Tipul diavolului este $earpele, $i dacii din inceput chiar a~ I-a rEmdLlit Dumnezeu, apoi cu atat mai mult astazi. Daravdac.a ~u nu :;;tii vee. va ~ zicit a se lupta de . JOs, eu ma VOIU mcerca sa-tl exphc modul acestui rezboiu. Deci, ce va sa zica a se lupta de jos ~ Adeca a se lupta in luerurile cele de jos, ca de pilda place rea bogalia $i toate cele pamant8$ti. Daca insa e1 ar vede~ pe cineva zburand spre ceriu, mai intaiu dl nici n'ar putea sa zboare atata, al doilea ca ehiar de s'ar ineerca iute ar citdea jos, caci el n'are picioare - sa nu te temi, ~ n'are niei aripi- sa nu te inspaimant.i, - pe namant se trage, $i in cele pamante$ti. ' . Deci, s<"1 nu ai nimic de comun cu pamantu1, $i atunci nu vei avea niei 0 greutato a-I birui. El nie! nu $tio 0 altfeliu de lupm, ci ca $i $earpele se ascunde in spini, euibarindu-se intr'una in in~elaeiune. De vei taia atunei spinii, iute va fug! de acolo, fiinde<:l. este vazut $i daca ~tii al discanta cu niseareva discanteee ])umne~ ze8$ti - fiindca sunt 9i avem 9i noi discanteee duchovnic8$ti, prin care in vocam numele Domnului nostru 1isus Christos $i puterea crucei sale, -- de indata fl vei zdrobi.. Un astfeliu de diseantec nu numai ca are puterea de a scoate in fata gaura gearpelui necurat, ci inca :;;i pe drac il baga in foc, 9i ranele mU$caturilor lui Ie vindeca. Da~\ poate multi recitand asemenea discantiee totusi nu s'au vindeeat, aceasta nu a fost din cauza e~lui irivocat in discantec, ci din eauza putinei credinti. Fiindca $~ p~ Iisus !ll~lti il ating,eau $i-l )nghesuiau; $i totu:;;i mmlC nu ew;>tlgau, pe cand femeJa eea in scurO'erea sangelui, ~e9! nici de trupullui nu s'a atins, ci nurrfai de poalele hamel, cu toate acestea la moment a fncetat cu\'gerea sangelui, pe care 0 avea de multi ani. Numele aeesta. este infrico9Cl.t 9i demonilor, 9i patimilor ~i boalelor. Cu acest nume, deei, sa ne impodobirn, ell el sa ne ingrMim. Astfeliu $i Pavel a devenit mare, de9i era de aeeieasi natura 9i el ca 9i noi, fnsa credin{,a lui I-a faeut ell totul

neconteni~e, ca as~feliu sa-I zd~obim sub picioarele noastre. Sp~rcat $1 nerLl$mat e?t~ chav~lul, $i de$i el se lupta gasmdu-se c~ ~ult mal JOS de cat noi, totu$i $i in acest

126

OMILIA IX

OM ILIA IX

127

altul de cum era; $i atat de mare-i era credinta in stapanul nostru, incat pana $i hainele lui aveau 0 mare putere in alungarea demonilor $i vindecarea boalelor. ~i de ce indreptare am putea fi noi vrednici, daca pe atunci numai umbrele $i hainele apostolilor alungau moartea, iara astazi, chiar rugaciunile ce Ie facem, $i nu pot infrana nici mEicar patimile ce ne stapanesc ~ Deci, care poate fi cauza ~ Nimic alta decat deosebirea cea mare in judecata, sau mai bine zis in predispozitia sufie.,. teasca a unora $i a altora. Dealtmintrelea cele ale naturei sunt ega1e $i comune, caci $i Pavel s'a nascut$i a crescut ca si noi, a 10cuit pe pamant $i a respirat acela$i aer ca $i noi, insa in celelalte a fost cu mult mai mare $i mai superior noua, voiu sa zic In zelul, credinta $i dragostea lui. Deci, iubitilor, sa-l imitam pe e1. Sa avem acela$i zel, credinta $i dragoste, ca sa putem $i noi a slavl pe Christos $i a'l lauda. Acest lucru il c1ore$te el mai mult decat noi, fiinc1ca de aceia ni-a facut acest organ (gura), $i nu voie$te ca sa ramana nelucratoriu $i netrebnic, ci ca totdeauna sa'l avem il1 lucmre impreuna eu manele. De ce deci nu pregate$ti organul aeesta potrivit cu manele me:;;teru1ui, d Ii slabe$ti coardele, mole$indu-le cu dezmerdarile, $i astfeliu te fad singur ca 0 chitara netrebnica ~ Este nevoie deci, de a 0 incorda bine $i a intinde strunele, $i de a Ie unge in loc de sacaz eu sare duhovniceasca, caci atunci de 0 va vedea bine incordata $i armonizata, va suna $i prin sufietul nostru Christos. Aceasta facandu-se, vei vedea $i pe ingeri saltand de bucurie, $i pe arhangheli, $i pe herubimi. A$a dara sa ne facem vrednici de manile lui cele neprihanite. sa'l rugam de a atinge cu manile lui $i inima noastra, de$l mai ales nici nu are nevoie de rugamintea noastra, caci daca noi 0 facem vrednicc'i de acea atingere, el cel intai va alerga la noi. Daca Christos alearga in ajutorul celor ce se trudesc pentru cele viitoare _1) nici lui Pavel care a devenit at-at de mare, nu i-a impletit inca 0 asemenea lauda, - dara inca cand va vedea inima noastra desavar$ita, ce nu ar face ~ Daca Christos resuna in inimile
') Nota. Expresiunea din original: OO1tW ra.p nil rr".6/'<)l <o,o6"p este foarte eonfuz'a, fiindea nu are niei 0 legatura niei eli frazele dinainte :;;i niei eu eele ee urmeaza. (Trad),
'i8p'rrwsv<)l ~b zjY.,U,",OV O<pO.V8V,

n.oastre, atunci I?-umaic1ecat va zbura deasupra noastra $1 Duchul Sfint, $1 yom deveni mai superiori decat ceriul' n.u s~arele $i lun?L a~a~du-Ie gravate pe trupul nostru: c~ chlar pe insu~1 staP?Lnul. soarelu!, al lunei $i al ingerIlor fl vom avea locumd $1 petrecand impreuna cu noi. . Acestea ~~ zi~, nu ~ noi sa inviem mortii, sau sa lecmm leprO$ll, Cl ca sa avem cu noi acel semn cu mult mai mare decat toate celelalte, adeca sa a~em dragostea, caci unde se gase:;;te acest mare bun, de indata acol? sta de fata Fiul impreuna eu Tatal, eharul sfintulm Duch ne adumbre:;;te. "Unde vor fi doi sau trei adunati intru numele meu, zice, acolo sunt si eu In mijlocul lor" (Math. 18, 20), 0eiace este do~ada marei lui dispozitiuni, $i totodata dovada celor ce lUb~s? n:n~lt, $i c3Lri. voiesc a. ayea yrimprejurul lor pre C~I lUbIt!. Dara cme este, ZICI, atat de mi$el, ca sa nu vOlasca a avea pe Christos in mijloc) ~ Noi cari ne resculam unii asupra altora. ~i poate ca va ride cineva $i va zice: ce spui ~ N8 vezi pe noi toti stand intre acelea$i ziduri, sub acela:;;i acoperamant a1 bisericei stand in lini$te in acela:;;i staul, nici pe unul nu vezi l~ptan d.u-se, suntem sub acela:;;i pastoriu, in comun rugandu-ne $1 ascultand cele vorbite, in comun inaltam rugaeiunile noastre lui Dumnezeu, lili ne aduci aminte de lupte ~i rescoale ~ Da, va aduc aminte de lupte, $i nu ma iritez de loc ~i nici ca ma speriu. Vad eu ceiace vael lili 9tiu bine ca ne gasim sub accla$i acoperemant" $i sub acela$i pastoriu, insa tocmai pentru aceasta jelesc, ca atatea imprejurari coneurand a ne aduna la un loc, noi totu$i ne resculam unii asupra altora. Si ce rescoala, zici, ai vazut aici ~ Aici, de sigur ca n'am vazut, insa dupa ce ie~im de aid, iata ca cUtare vorbe$te de rau pe altul, celalalt batjocor8$te pe fata, un altul invidiaza, se Iacome:;;te $i rape9te, un altul iara$i silueste, unul iube$te rau, pe cand altul COa!38 mii de viclenii: Si dad ar fi cu putinta de a descoperi sufietele noastre,' atunci am pute~ vedea eu siguranta toate aeestea, $i ati cuno~te ca eu nu Ie spun aces tea in bobote. N u vedeti VOl ce se petr~ce in tabara ~ Nu vedeti ca fiind timp de pace, ostaliliI dupa ce pun armele in depozit ies din tabara lor goli lili nearmati, lili trec in tabara dU$manilor? Dara cand sunt ii inarmati, cand sunt streji peste tot locul ~i parastreji, lili cand veghiaza noptile, cand $i focul

128

OMILfA IX

vedem p~ un alt1!1 apropiindu-se de noi, de lnd~ta curmam v9rba fill astupam totul, ej, apoi atunci nu va sa zica e pace, ci rezboiu, caci faptul acesta nu este al oamen:lor eu fruntea senina fili cu euraj, ci al celor ce se l:aze~c foarte t~~e, Dara, ,~ici.' acest9a Ie facem nu pentru c~ ,s~ nedr~ptatlm pe altn, Cl ca sa nu fim noi nedreptatl.tlll, ,ApOl toc~al 'pentru aceasta rna jelesc, fiindca tramd lOtre J~a;tl, nOl ave~ ne~oie de straja ca sa nu fi~ ned rep~,atlyl, ardem ~tatea fill atatea focuri, ::;;i punem atat~Cl, streJl fillv parastreJl. Cauza'? Minciuna multa, vicleme, mar,e, c~lcarea drag,ostei cu picioarele, ~i la urma reZb?lU !l~ mpacat: ~e acma; a!, put~a gas! cineva mai n:U!t.l El~m smcerl ~l euraglO:;n, decat cre$tini; defil] , de catavfL~fillI.le nu, S~I~t vrednice asemenea fapte, de cate lacraml fill de cata Jale'? Dara ce se fac'? zici tn' cutare es~e o~n gre?iu~ fili cle nesuferit ~i rautacios, Poate ca afila sa, fie, msa uncle e filosofia ta 1 Uncle sunt leaile apo~tohce, car~, poroneesc de a purta sarcina unul altuia '? Daca ,tu nu. ~tn a te purta cu fratele tau bine, apoi cum !e Vel purt,: cu unul strain 1 Daca tu nu $tii cum sa lOtreb l1lOte~l pc eel ce este membrul tau, cum vei putea a:tra~e la !me pe eel de afara fili sa-I alaturi pe langa tme ~ I?ara ce sa fac'? Sunt foarte areoiu in a varsa la;cmmlz, cac~ atunci ,a;,;;i lasa sa curga 14crami multe el~n, o:;hu mm, - ca f:?l lJrofetul acela (Ieremia) - vazand a~Cl rezboae cu mult mai grozave elecat cele vazute de elan~ul. El vazand atunci pe barbari eland naval a zice~\: ,,~(:mtecele meu, pantecele meu ma doare";) (leremIa 4.' 19), p,e c~nd eu cla~a v~ vM pu;,;;i sub un singur gener~l, $1 vtotU)ll, va reseulatl unn asupra altom, va mU$cati $i va SP~.rCUltl membrele unul altuia. pe unia pentru bani, pe ~Jtn pentru slava, pe unia pentru ca ridiculizaza si batJocoresc, pricinuindu-va mii de rane unii altom, cand

~I"de ne~ontenit, apoi atunci nu mai este pace, ci rezboiu III ,regyl~, ,Aceasta vS~ poate vedea petrecandu-se ~i cu nOl, caCl ca~d n~ pazlm ,?nul de altul::;;i ne temem, cand fiecare vorblm III ::;;oapta la urechia altuia iara daca

OMILIA IX

129

~
I

I I i

. ') Notd. In editia de Buzau acest pasaj este precum urmeazii: "Pantecele meu ma doare, mal'unlacle . , . . ceiace denota 0 abatere deia textui Ebraic ~i Elin, unde cuvantui panteeele este pronuntat de Pl'?fet. ,de dou,a ori In ~ir, spre a lnvedera durerea ce~ ,mare ~e 0 Slmtla atunc!. De aCOla s'a trecut a ici dupa textul ongll1aI. (1 rad '

*l

vM morti mai disfigurati decat cei din rezboiu, $i nume1e ,de frt;tte nu.mal u!l nume, sec, nici nu pot gasi 0 alta Jale ,$1 ~USplo Ella! vre~mc~, dev aceasta tragedie! Rusmatl-va, va rog, fill sfiltl-va de aceastasfinta ma~, din ~re cu totii ne i!l1par,tii$im, sfiiti-va, zic, de Chrlstos eel Jertfit pentru n01, de Jertfa ce sta aici in fata noastra. Chiar talharii ec'\nd se impartafil8sc din acei~i pape $i di~ ac~iai sare, ~~ mvai, sunt talha!i fata de cel ce se ImparUi$esc eu u, caCl acea masa schimba apucaturile lor, $i pe cei ce sunt mai s3Jbateci dec,at fi?-rele, Ii fa~e mai blaElzi., Noi, Insa.' de$i ne If!1partii$im dm 0 astfehu de masa, dm 0 astfehu de hrana, ne Inar- . mam unii asupra altom, in timp ce ar trebui ca sa ne Inarmam contra diavolului, care da razboiu asupra noastra tuturor. De aceia pc fie-co zi noi devenim tot mai slabi, pe cand el tot mai tare ~i mai puternic. Noi nu ne ingrMim unii pe altii contra lui, ci cu dansul contra noastra, ~i sub un astfeliu de general noi ne aruncam unii asupra altora, in timp ce ar trebui ca pe dansul sa-I rezboim, Aeum insa lasandu-l pc dansul, noi Indreptam siigetile asupra fratelui nostru, :)i care sageti '? zicitu. Acele din limba $i din gura, fiindca nu numai sagetile ci $i cuvintele ie$ite din gum noastra pricinuesc ran~ cu mult mai dureroase decat sagetile cele mai veninoase :)i cum am putea sa desfiintam un asemenea rezboiu ~ zici tu, Daea vei pricepe, ca vorbind de rau pc fratele ta u ver$i noroiu din gura ta; daca vei pricepe ca tu defaimi pe membrul lui Christos, ca sfi$ii trulmi tau, ca tribunalul acela ingrozitoriu $i nemitarnic va fi atunci mai amar pentru tine; daca vei pricepe In fine, ea sagetile acelea nu ucid pc cel ranit, ci pc cel ce Ie-a aruncat. Poate ca te-a nedreptatit pricinuindu-ti rele ~ Ofteaza in adancul inimei, insa nu grai de rau; plangi, nu pentru nedreptatea ce ti-a facut, ci pentru pierderea aceluia, precum $i stapanul tau Christos a plans pe Iuda, nn pentru ca el urma a se restigni, ci fiindca acela il vandu-se, Te-a batjocorit poate $i te-a barfit ~ Roaga pe Dumnezeu ca sa'i fie milostiv. Este fratele tau, este membrul tau, Christos i-a desJegat acelea$i dureri, la aceia$i masa a fost chemat ~i el ca ~i tine, Dara, zici, atunci mai mull rna necinste$te, Atunci insa ;;i plata ta va fi mai mare, Tocmai de aceia este drept ca tu sa dai ' la 0 parte mania, fiindca el a prim it o rana adanca, flindca diavolul I-a ranit. Deci nu'l mai
3825
9

[
130
OMILIA IX OMILIA X

131

lov\. 9i tu, ea sa nu cazi impreuna eu e1. Pe cat timp tu te stapane~ti, este eu putinta inca de a se mantu\. ~i acela, dara daca te arunci asupra lui ocarindu-Ila feliu, apoi cine va va mai ridica de jos ~ El este eel ranit ~ Dara atunei nu va putea sa stea, ;;i tu ~ti care cazi odata eu e1. Cum ~ Nu-t,i ajunge tie ca ai ocazie de a intinde mana de ajutoriu altuia ~ Deci, stai voinicef;lte, ~i tu eel intai asvarle arcul la 0 parte, ~i trage de pe campul de lupta pe fratele tau eel mort deja, prin fndelun~a ta rabdare ee ai avut-o fata de e1. L-a ranit pe el mania ~ Nu-l mai ran\. ~i tu, ei seoate tu eel intai sageata. Daea noi ne purtam astfeliu unii catre altii, de 'ndata yom fi eu toW san(Ho~i, iara daea ne inarmam unii asupra altora, apoi nu mai este nevoie niei de prezenta diavolului, fiindea pierderea noastra este eompleeta. Oriee rezboiu este infrico~at, dara mai eu seama rezboiul dinauntru, a:;;a zis rezboiul ei vii; insa rezboiul despre care ni este Yorba, emaiinfricof;latchiardec.at rezboiul civil, fiindca 1)i drepturile noastre ea oameni sunt mai mari decat ale statului, - este mai infrieo~at, zie, :;;i mai mare decat inse~i acel dintre rude. In adevar, ca a ucis oare-cand pe Abel fratele sau Cain, ~i a varsat sange de frate, dara rezboiul de care ni e Yorba, este cu mult mai infrico~t decat acela, fiindca Cain a ranit trupul fratelui sau,iara tu ai implantat sabia in sufletul fratelui. Ai suferit poate vr'un rau dela eJ'? Dara nu in a sufer\., ci in a face raul altuia sta adevarata suferinta. Gand~te-te bine: Cain a ueis, iara Abel a fost eel ueis; cine. erezi tu ea era cel mort ~ Oare cel ee ~i dupa moartestrig.a, dupa. cum zice: "Glasul sangelui fratelul . tau striga catre mine!' (Facer. 4, 10), sau poate eel ce traia, insa tremura ~i era inspaimantat '? Acesta de sigur, acesta a fost cel mai de jaJit decat. eel mort. Ai vazut, ca cu mult mai bine este de a suferi cineva nedreptatea, chiar de ar ajunge pana la moarte ~ Afla deci, cat de rau lucru oste de a nedreptatl. po altul, :;;i tii cu bagare de seama la eele ce voiu spune: Cain a doborit ~i a ueis pe fratele sau Abel, insa acesta s'a ineununat, iara acela afost pedepsit; acesta :;;i dupa I;noarte acuza f;li tinea in stiipanirea sa pe fratele sau, iara acela traind taeea, se ru:;;ina ~i se topia, ru;;a ca el a facut eu totiul eontrar de ceiaee voise sa faca. L-a lIci~ fiindca l~a vazut mai iubit decat dansul, ~i a na-

<lajduit ea prin moarte sa-l seoata din iubirea lui Dumnezeu, insa prin aceasta a atitat ~i mai mult dragostea lui, fiindca chiar mort Dumnezeu il cauta inca mai multo "Unde este Abel fratele tau"? zicea. Nu-miai stins dorul prin moartea lui, ei inc,a mai mult l-ai atitat; nu ai imput.inat valoarea lui prin ucidere, ci inca ai mai marit-o. Cll putin mai 'nainte de aceasta eu I-am pus sub stapanirea ta, dara fiindca tu l-ai ucis, apoi ~i mort el te va pede psi, atM de mare'mi este dragostea citra dansul. A~ dara, care este cel condamnat ~ Cel ,ce impileaza ~i chinue~te, sau eel chinuit '? Cel co a pri~ mit aW,ta cinstedela Dumnezeu, sau eel ce singur s'a predat unei pedepse noua ~i atat de curioase'? 'Nu te-ai temut de el, zi(;8, fund in viata; priri urmare te vei teme fUnd mort. Nu ai tremurat cand ai impliintat in .el eutitul, te va apuea tremur incontinuu dupa varsarea :sangelui. Traind era robuI tau, ~i nu tu erai supus lui; de aceia fiindcii l-ai ucis, apoi ela devenit. stapanul tau ,cel grozav! Acestea intelegandu-le, iubitilor, sa fugim de invidie, sa stingem rautatea, sa rie rasplatim cu binele unii pre altii, ca prin acestea sa ~tigam bun uri ~i in viata aceasta ~i in cea viitoare, prin charul ~i filan tropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia. impreuna cu Tatal ~i cu Sf. Duch, se cade slava in veeii vecilor. Amin.

OMILIA X

,,$i nu s'a scris pentru el numai, ca i s'a socotit lui spre dreptate, ci ~i pentru noi, carora va sa ni se socotiasca, celor ce credem intru -cela ce a sculat pe Iisus Domnulnostru din
t ." .mor~l

(Cap. 4, 22).

Dupa ce mai 'nainte a spus de Abraam lucruri mari, dupa ce a spus de credinta lui, de dreptatea :;;i dnstea primite dela Dumnezeu,apoi ca sa nu zica auditoriul: Dara ce are a mee ell noi', ca doara el a fost .cel indreptat. lata: ca apostolul ne-a pus iara~i pe la:riga Aoraam, fiindca astfeliu este puterea: cuvintelor duchov-

,I
f

OMILIA. X

133

132

OMILIA X

nice~ti. Pe eel intrat atunci in ere~tjnism, pe etnieul care n'a faeut nimie, pe acesta, zic, nu I-a lipsit eu nimic, sau mai bine zis, nu I-a aratat cu eeva mai inferior Iudeului credincios, $i nici chiar patriarchului, ba inca eeiaee este mai minunat - ca Il arata ca avand Cf:wa mai multo AtM de mare este nobleta noastra, incat eredinta aeeluia este tip al eredintei noastre. ~i n'a zis: ca daea i s'a soeotit lui spre dreptate, dela sine urmeaza .ea ~i noua s'a socotit ea sa nu faea un silogism, ci graie~te eu autoritatea sfintelor seripturi, caci hotarirea sfintelor scripturi face (decide) totu1. Pentru ce, zice, s'a scris ~ Nu oare ca sa cunm;;ti ea $i noi ne indreptam ru;a ~ Deei ~i noi am crezut in aeela$i Dunmezeu $i pentru acelea~i lueruri, de$l nu pentru acele~i persoane). Dupa ee, deei, spune de credinta noastra, apoi vorbe$te $i de fil antropia lui Dumnezeu eea ne-graita, pe care vecinic o pune de fata, $i pune la mijloc crucea, ceiace $i aici a a ratat zicand: "Care s'a vandut pentru gre~a

"Drept aceia indreptati fiind din credinta , pace avemcatra Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Christos" (Cap. 5,1). Dara ce va sa zica "pace avem"? Unia spun ea nu ne rasculam certandu-ne
de a Introduce legea, insa mie mi se pare ea el vorbe$te aici de viata noastra. Fiindca mai sus a spus

mortii, aceia$i dovada 0 arata ~i pentru invierea lui din morti. De ce s'a restignit ~ zice; de sigur ca nu din cauza pacatelor lui, $i dovada este dininvierea lui. Pentru ca daca ar fi fost pacatos, cum de a inviat ~ Dara daca a inviat, e vazut lucru ca n'a fost pacatos; $i daea n'a fost pacatos, pentru ce a fost restign!t ~ Pentru altii; ~i daca a fost restignit pentru altii, de sig ur ca a inviat. $i ca sa nu zici: dara daca suntet11. respunziitori pentru atatea pacate, cum putem a ne indrepta ~ - iata ca ni-a pus in fata pe cel ee a ~ters piicatele, ca astfeliu $i din credinla lui Abraam, prin care s'a indreptat, ~i din patima Mantuitoriului, prin care ne-am izbavit de pacate, sa adeveriasca cuvantu1. Spunand de moartea lui, spline in acela$i timp $i de inviere, ca $i cum ar fi zis: ((Nu a murit el doara ea sa aiM la dispozitia sa raspunzatori de osanda, ci ca &"l. faca bine, caci spre aceasta a murit $i a inviat, ca sa ne faca drepti.

lele noastre, ~i s'a sculat pentru indreptarea noastra" (Vers. 23). Prive$te, cum el punand cauza

multe despre credinta, pe care a $i pus-o ca mai superioara indreptarei prin fapte, apoi ca sa nu creada cineva ca eele vorbite sunt un motiv de Ienevire, a zis: "pace avem", adeea nu mai paca.tuim de acum, nu ne mai reintoarcem la cele dinainte, caci daca am face a$a, atunci avem resboiu ciitra Dumnezeu, $i nu pace. Dara cum, zici tu, este cu putinta de a nu mai pacatui ~ $i cum mai 'nainte a fost cu putinta ~ Apoi daca fiind raspurizatori de atatea pacate, $i inca ne-am izbiivit de toate prin Christos, nu mai ramane nici-o indoiala ea tot printr'ansul yom putea sta in aceiace ne gasim. Nu este acel~i lucru: a lua pacea ce nu era, $i a pastra pacea deja data, fiindea cl1$tigarea unui lucru e ceva mai greu decat pastrarea lui. $i cu toate acestea acel lucru greu a devenit u~or, a devcnit In r ealitate. A$a dara ~l ceiace e mai u$or, va fi pentru ' noi mai lesne de indeplinit, adeca sa pastram pana la fine cele date noua. Aici mi se pare ca lasa a inte1ege nu numai eeiaee e mai u:;;or, ci $i eeiaee e rezonabi1, fiindca daca ne-a izbavit pe noi cei ee eram dU$manii 1;ii rezboinicii lui, apoi e rezonabil de a rama ne in starea de izbavire, $i aceasta &l i-o inapoiem drept plata, ca sa nu se para ea a impacat cu Tatal pe ni:;>te fndaratnici $i nerecunoscatori. piat de dar inca pe cand eram departe, eu atat mai mult ne va tinea in eest dar fiind aproape de e1. $i acum tu te gande$te, cum apostolu1 pretutindeni pune la un loc acestedoua, adeca ~i cele venite dela dansuI', ~i cele din partea noastra. Acelea ce au venit del a dansul sunt multe, variate $i diferite, fiindcii a $i murit pentru noi, ne-a $i impacat, ne-a $i apropiat de Dumnezeu, $i ni-a dat ~i char negrait, pe cand noi nu am produs nimic alta decat credinta, pentru eare $i zice: adeca ca ne-am invrednicit a cunoa$te pe Dumnezeu, a ne izbavi de ratacire, a cunoa$te adevarul, a ne invrednid prin botez de toate bunurile. Pentru aceasta ne-a apropiat, ca sa primim toate daruri1e. Nu ne-am impacat eu el numai ca sa primim iertarea piieatelor, ei $i pentru ca sa ne bucuram de mii de demnitati. ~i

"Prin care ~i apropiere am aflat prin credinta la darul acesta" (Vers. 2). Daca e1 ne-a apro-

"prin credinta". "La darul acesta". Care dar ~ spune-mi. Acela

134 ...

OILIA X

I
OMILIA X

135

nu a stat numai aici, ci ni-a fagMuit $1 ;lIte bunuri negraite care cova rgesc mintea 9i judecata omeneasca. De aceia 9i pune apostoIuI pe amandoua, caci cand el zice: "la darul"arata cele din prezentpe care Ie-am primit, iara eand zice: ,,~i ne Hludam intru nadejdea slavei lui Dumnezeu", a dat pe fata toate cele viito!1re. Bine a zis 81: "in tru ,care sUim" , fiindca a9il este charu1 lili Dumnezeu; el nu are sfar$it, nici margini. ci jnainteaza vednic tot la mai mare, ceiace la noi oamenii nu se poate. De pilda:. eineva .a lU!1t puterea. slava ~i stapanirea, insa nu a stat in aceasta situat.ie pururea, ci iute a cazut din ea, caci .c hiar de nu l-ar ~cide omul, de sigur ca moa rtea venind 11 va ucide fal';1g re 9' Nu tot ~ se petrece cu cele ale lui Dumnezeu, fiindca Ilici omul, nid timpul, nici desf~urarea imprejurarilor, nici diavolul $i nici chiar moartea venind nu va putea ca sa ni Ie rapiasca, ci tocmai cand murim Ie stapanim inca mai intacte, $i cu trecerea timpului ne bucuram pururea de mai multe charuri. Ineat daca nu crezi in cele viitoare, eel putin din cele prezente $i din cele ce ai primit deja, crede $i in acelea. De aceia $i zice el: ,,~i ne lauda m intru nadejdea slavei 1ui Dumnezeu", ea sa afti ce feliu de suftet tl'ebuie sa aiba credindosul. Noi nu trebuie a fi asigurati numai pentru cele date deja, ei e necesar a ne convinge $i despre eele viitoare ca date, fiindca cineva se lauda $i pentru cele ce sunt in perspectiva de a Ie capata. Ded, zice, fiindca credinta celor viitoare este -tot a~ de sigura $i Uim urita, ca $i a celor deja date noua, apoi ne laudam 9i in aceia deopotriva. De aceia a $i numit acele bunuri slava lui Dumnezeu, fiindca daca ele contribuie spre slava lui Dumnezeu, apoi VOl' ie$i la iveala numaidecat, daca nu pentru noi, cel putin pentru e1. ~i ce spun eu, zice, ca bunurile viitoare sunt vrednice de lauda'? Chiar $i relele de fata sunt suficiente de a ne impodobi 9i a ne mandri cu ele. De aceia $i adaoge el imediat: ,,~i nu numai, ci ne si laudam intru neca zuri" (Vel's. 3). De aid poti Int~ lege ce feliu sunt bunurile viitoare, .daca chiar $i in cele parute intristatoare noi ne lauda m $i cugetam lucruri mari. Atat de mare este darul lui Dumnezeu,

.
,
I

~\

ineat chiar in asemenea lucruri noi nu gasim nimic displacut. In Incrurile cele pamante$ti luptele sunt inso: tite de osteneala, scarbe 91 necazuri, 9i premiile ca 91 cununile ni aduc placere; aid insa (in luptele dnchovnic8$ti) nu este a$a, caci 9i strategimile noastre de aparare ni sunt placute tot a9il ca ~i premiile. Findca pe atunGi ispitile erau mari, greutatile 9i necazurile eratt pc fiecare zi, pe cand imparatiaceriurilor era in a$teptare cu toate bunurile ei, de aceia cei mai slabi se mo1 8$au, fapt pentru care apostolul Ii $i da premiul chiar de aici, zieand ca in necazuri trebuie a ne $i mandri, . $i a ne lauda. f:;)i nu zice trcbuie a va lauda ci "ne ~i la udam", atribuind sfatul de incurajare 9i propriei sale persoane. Apoi, fiindca cele zise s'ar fi parut poate straine $i curioase, adeca ca eel ce se lupta cu foamea, eel ee se gas~te in lallturi 9i in mund, cel batjocorit 9i dispret.mt, trebuie a se lauda gasindu-se in asemenea grele incercari, de aceia apostolul Ii pune inainte un rationament cu adevarat filosofic. Si ceiace este mai mult, zice, ca aceste necazuri sunt 'vrednice de Ia uda nu numai pentru cele viitoare, ci chiar $i pentru cele prezente. In adevar ca necazurile, prin sine insCo,;>i, sunt un lucru bun. f:;)i de ce oare'? Fiindca pregatesc $i incurajaza rabdarea. Dc aceia spunand: "ca ne ~i Hiudam intru neca zuri" pune 9i cauza, zicand: ,,~tiind ca necazul rabdare lucreaza". PriV2!)te Intelepciunea lui Pavel, cum el intoarce yorba la cele contrare. Fiindca scarbele $i necazurile ii facea pe dan$ii a se desnMajdui chiar de cele viitoare, 9i-i discuraja cu totul, iata ca apostolul zice, ca chiar trebuie a se incuraja, 9i a nu se desnadajdui de cele viitoare. "ea necazul r abdare lucreaza, zice, ia ra r~tb darea curatire, iara curati r'ea nadejde, iara nadejdea nu rusineaza" (Vers. 3. 4. 5). A9a dara necazurile nu numai ca nu sunt distructoare credintei, ci inca chiar edificatoare. Necazul are, de sigur, chiar mai 'nainte de Cc1.l;;tigarea celor viitoare, cel mai mare fruct ca$tigat prin sine, are, voiu sa zic rabdarea, adeca are puterea de a face incercat pe eel ispitit, insa In acela$i timp contribuie cu ceva $i la ca';ltigarea celor viitoare, caci el este care face a ni creste credinta . Nimic nu este care sa pregatiasca pe cineva in a niidajdui la cele

136

OM ILIA X

OMILIA X

137

bune, decat numai con:;;tiinta curata ~i buna. Nimeni din cei ce vietuiesc drept nu se indoie~te de cele viitoaredupre cum sunt multi din acei cu viata necumpatata, cari apasati de 0 con~tiinta rea ~i vicleana, nu VOl' a mai fi nici judecata ~i nici rasplata! Dara ce? zici tu; oare bunurile aeelea stau in sperante? De sigur ca in sperante, insa nu in sperante omene~ti, eare de multeori se spulbera, ~i ru~ineaza pe cel ce spera, de oarece a murit deja eel ce fagaduise, sau ca fiind viu ~i-a schimbat parerea. Insa ale noastre nu sunt a~a, caci speranta noastra este sigura ~i nemi~ cata. Cel ce a fagaduit acele bunuri ve~nie viaza, ~i noi cari ne yom bucura de acele bunuri, chiar de murim yom invia iara~i, ~i nimic nu este care ar putea sa ne ru~ineze in totul, ca ~i cum am fi fost robiti in zadar de ni:;;te sperante ~ubrede. ' ,Deci, prin aceste cuvinte scapandu-i in totul de orice indoiala, nu a ramas cu yorba numai la cele de aici, ci iara~i vine la ceJe viitoare, - cunoscand el bine pe cei slabi, cari umbla dupa cele prezente ~i nu se multamesc cu ele, - pe care Ie adevere~te din cele date deja. Ca sa nu zica cineva: dara daca nu voie~te Dumnezeu sa ni Ie dea? Cum ca el poate, viaza ~i sta, cu totii ~tim; dara de unde putem ~ti daca va vol. ?, iata ca apostolul raspunde, ca aceasta 0 putem ~ti, din cele deja petrecute cu noi, adeca din dragostea ce ni-a aratat. Care dragoste, zici, ~i ce a faeut eu noi? Dandu-ni Duchul sfl'nt. De aeeia spunand: "iara dragostea nu ru~ineaza", aduce ~i dovada la aceasta,.zicand: "ea dragostea lui Dumnzeu" - ~i biigat.i de sama ea nu zice s'a dat, ci "s'a varsat intru inimile noastre", ceiace arata bel~ugul acestui dar. Darul cel mai mare, pe acela ni 1'a dat. Nu ni-a dat ceriul, 9i pamantul, ~i marea, ci aceiace este mai cinstit decat toate aces tea, aceiace din oameni ne-a faeut ingeri, fii ai lui Dumnezeu :;;i frati ai lui Christos. ~i ce este aceasta? Duchul eel sfint)) zice. Daca nu voia el ea dupa necazuri ~i ostenele sa ni daruiasca cununi mari ~i neve~tejite, nu ni-ar fi dat atatea bunuri mai 'nainte de ostenele. Aeum, insa, dragostea lui cea fierbinte de aici se vede, ca nu l~e-a cinstit doara incetul ~i cate putin,' ei fara de veste ~l deodata a varsat asupra noastra izvorul bunat3,tilor, ~i aceasta mai 'nainte de lupte. Incat, chiar de nu ai fi

eel mai vrednie, totWiJi sa nu te desnMajduie~ti, eaci ai ca eel mai mare aparatoriu a1 tau dragostea ee1ui ce te judeca! De aceia :;;i apostolul spunand ea "nadejdea nu ru~ineaza", nu 0 atribuie meritelor sau ispravilor noastre, ci totul atribuie dragostei lui Dumnezeu. Dupa ce spune de darul Duchului, se intoarce iara~i la cruce, zicand: "Pentru ell Christos, Inca fEnd

pentru noi a murit. Cu mult mai vartos dara aeum, indreptati fiind eu sangele lui, ne vom mantui printransul de manie. Ca de vreme ee fiind noi vrajma~i, ne-am impaeat eu Dumnezeu prin moartea Fiului sau, eu mult mai vartos lind lmpaeati ne vom mantui lntru viata lui".
(Vel's. 9, 10). S'ar parea ca cele spuse aici sunt mai mult 0 taftologie (repetare de vorbe), insa pentru cel ce este ell bagare de sama nu este a~a. Gande~te-te bine; el voie~te sa-i convinga pentru ceJe viitoare. Mai 'ntai Ii atita cu hotiirirea dreptului patriarch, spunand ca ~i el s'a adeverit (convins) ca ceiace Dumnezeu a fagaduit, este puternic a ~i face. Apoi ii provoaca dela darul dat lor; mai departe din necazurile ce Ie indura, 9i care sunt suficiente a ne duee la credinta, :;;i la urma aeela~i lueru il aratii ~i prin moartea stapanului, ca ~i prin rautatea noastra cea dinainte. ~i s'ar parea, dupre cum am zis, ca cele vorbite sunt unul ~i acela~i lucru, fnsa se gase~te aici ~i al doilea, ~i al treilea, ba inca ehiar mai multe lucruri concent.rate in aceste fraze. Mai 'ntili faptul ca el a murit; al doilea ca a murit pentru cei necredincio~i; al treilea ca ne-a impacat cu Dumnezeu;

daca cineva pentru un biirbat virtuos ~i nu ar prefera indata sa moara, apoi pricepi singur dragostea stapanului, cand el nu pentru cei virtuo~i, ci pentru cei pacato~i ~i pentru du~mani a primit moartea, ceiace :;;i spune, zicand: "Ca inca paeato~i fiind noi, Christos

noi neputineio~i, in vremea cea euviineioasa pentru eei neeredineio~i a murit. ea abea va muri eineva pentru eel drept, ea pentru eel bun poate ~i lndrazne~te eineva a muri. 9i intare~te Dumnezeu dragostea sa spre noi, ea inca. paeato~i fEnd noi, Christos pentru noi a murlt". (Vel's. 6-8.). Ceiace el spune, a~a i;;i este; ca

~I

138

OMILlA X

OMILIA. X

139

al patrulea ca ne:a mantuit; a~ ci!lcil.ea 0i ne-a indreptat, ca ne-a facut ncmurltorl, ~l al 1m Dum!lezeu ~i elironomi ai imparatiei cei ve~mc8. Nu numal dela moartea lui zice, trebuie a staru! noiin aceasta credinia, ci ~i del a dar~l ce . ni . s'a dat prit;l ~oarte3; lui. Dc~i numai faptul ca. a murlt pent~u nOl, fimd alat d~ cazuti, a fost cea mal mare dov~da de dra~ost.ea lUI? dara inca cand il vedem ~i dupa moarte darumdu-n~ astfeliu de bun uri ? De sigur ca cele desffu;;urate cu nm intuneca oriee iperbola ai spune, ~i aceasta duee Ia credinta ehiar ~i pe eel mai nesimtitoriu. Nimeni altul nu ne 'va mantul pre noi, decat numai aeela, eare ne-a iubit atat de mult, pacato~i fiind, ineat s'a dat chiar pe sine. . .. . . . Ai vazut cata intelepciune ~l ce construetlC.. mmunata are pasajul acesta faJa de sp~ranta eelor ~llt03:re "? Mai 'nainte de aceasta, doua greutat,r erau ~pre ~antUlr~ noastra' intai ca eram pacato~i, ~l al dodea ca trebwa a ne m~ntul prin moartea stapanului, ceiace mai 'nainte de a se petrece era indoiclnic, ~i penfru ca sa se petrcaca a yea nevoie de 0 mare dragoste. Acum, insa, cand toate acestea s'au pctrecut, nu niai ineape indoi~la ca toat.e celelalte sunt cu mult mai u$oare. Acum nm am devemt prietenii lui, ~i deci nu are nevoie 9i nici 11.u, vo!c$!e moartea noastra. Cel ce a crutat pe dU$mam mtr atat ineat n'a crutat nici pe Fiul sau, oare acurn cand am de venit prietenii lui, nu se va alipl de noi"? Dara atunci nu era nevoie sa dea pc Fiul sau. Cineva nu poate sdipa pe un altul, sau ,pentr~ c~ l;tu vpie:;;te, sau c:1, nu poate chiar de ar VOl. lnsa mmlC dm acestea nu 5e poate' atribui lui Dumnezeu. Cum ca v.oie~t~, El:ce~sta se dovede9te prin aeeia ca a predat pe FlUl sau, lara cum C2, poate face ceiace voie$te, aceasta deasemenea a probat-o prin faptul c~ ne-a indreptat ~in~l pacato~i. A~a dara, care poate fi pledlca ce m. se opune l~ castiO'area bunurilor viitoare "? Nici una. Apm ca nu cumva auziI'fd de pacato~i, de dU$mani, slabi $i necre~incio:;;i, sa rO$esti sau sa te ru:;;inezi, asculta ce mal spune el: ,,$i nu numai, ei ne ~i la:~ldam In~ru DUl~1-

zice, ci chiar ne ~i laudam pentru acest fapt, de care ar crede cineva ca noi ar trebul sa ne ascundem de ru~ine. Gaci a ne mantul pre noi carE vietuiam in atatea rautati, a fi iubiti atat de mult de eel ce ne-a mantuit, aceasta este eea mai mare minune. Si nu ne-a mantuit nici prin ingeri ~i nici prin arhangheli, ci prin Fiul sau eel unul nascut. In cat, faptul ca ne-a mantuit, :;>i ca chiar astfeliu fiind ne-a mantuit, ~i ea a facut aceasta prin Fiul sau eel unul nascut, $i nu numaiprin Fiul sau, ci ~i prin sangele lui, faptul acesta, zic, ni lmplete~te mii de cunum de lauda. Niei un cuvant nu este mai potrivit de slava lui Dumnezeu, decat de a spune ca am fost iubiti de Dumnezcu, ~i ca ~inoi iubim pe eel ce ne iube$te. Aceasta este care face pe ingeri mai straluciti, aceasta ~i pe domnii ~i pe fneepatorii Ie arata mai luminate, aceasta e mai superioara decat fmparatia eeriurilor. De aceia ~i Pavel 0 punea inaintea impiiratiei cerjurilor, de aeeia fericia pc puterile cele netrupe:;;ti, ca n iubesc pre Dumnezeu $i se supun lui in totul. De aici a fost mi:;;cat:;;i Profetul, $i se minuna, zicand: "Cei

puterniei la virtute earii faeeti cuvantul lui"

(Ps.102, 20). De aiei ~i Isaia laud it pe serafimi, aratand marea lor virtute, fiindca stau alaturea de acea sla va' ceiace este semnul celei mai mari iubiri. 1) sa imitam 9i noi, iubitilor, puterile eele de sus ~i sa ne silim nu numai de a sta alaturea de tronul celui prea fnalt, ci sa ::;;i avem in noi pe eel cc ::;;eade pe acel tron. El ne-a iubit pre noi chiar <A.1,od 11 uram, :;;i inca ramane in aceasta iubire, caci: "rasare soarele
5, 45). Deei $i tu iube~te pre eel ce te iube:;;te, caci te iube9te cu adevarat. !;)i cum atunei, zici tu, el care ne iube~te ne-a amenintat cu gheena, en osanda ~i pedeapsan "? Toemai de aceia, fiindca te iube$te. caci scotandu-ti din radacina rautatea ta, ~i stapanindll-te eu frica, ea Cll un frau, totu] face ~i totlll lucreaza ca sa nu pa~e~ti pe calea raului, ~i atat prin cele placute cat $i prin cele neplacute te impiedeca de a da navala la cele de jos; voie~te cu un cllvant a te ridiea la dansul, izbavindu-te

preste eei ra1 ea \3i peste eei buni, ~i ploua peste eei drepti, \3i preste eei nedrepti', (Math.

nezeu, prin Dorrmul nostru IISUS Chrlstos, prm care aeurn lrnpaeare am luat" (Vers. 11). Dara ce va sa ziea aceasta expresiune: ,,$i nu numai'~?
Ce vrea sa spuna el? Nu numai ca ne-am mantUlt,

1) Pal'tea morala. Nu trebue a ne scarbl de pierderea celor prezenie, ci sa nadajduim in Domnul. (Veron).

140

i
OMILIA X OMILIA X

de rautate, care este mai grozava decat gheena. Dara daca r1zi de cele vorbite, $1 daca voie$tI mai bine a tral mii de zile in rautati, decat a fi pedepsit 0 zi, nu e nimic de mirare, fiindca $i copiii cei mici cand vad pe doctor venind cu cutitul in mana, sau cu focul fuO' i;l~ sa!, ~langand ~i scancindu-se, ~$i prefera mai degrab'i sa pJara cu purolUl in trup, decat ca suferind 0 durere trecatoare sa se poata bucma de sanatate. Cei cu min tea in cap, insa, i;ltiu foarte bine, ca a mcea cineva timp inc1elungat este cu mult mai grozav, decat a i se taia o~ganul cel bolnav i;li impuroiat, precum i;li a se gasi cmeva in rele e cu mult mai rau decat a fi pedepsit. Unul are putinta a se vindeca $i a se insanato::;;a, pe cand ceialalt se va pierde $i va ramanea intr'o boa la incontinua. Cum ca sanatatea este mai buna decat. boa la, nu mai inCc1.pe nici 0 yorba, fiindca i;li talharii nu sunt vrednici de jalit atunci cand Ii se sparg coastele de doct?r, ci atunci cand. ii sparg zidurile caselor $i ucid. Daca su~etul este mal bun decat trupul, dupre cum $i este,apOl cand el se pierde, este mai drept de a ofta $i a plange, $i daca el nu simte$te, atunci inca mai mult trebuie a-I jan. ~i pe cei amorezati nebune$te trebuie a-i j~n Il1:ai mult d~cat pe. cei bO~f!-a vi de friguri, $i pe bet,lVI mal mult decat pe cel mimcltl de duchuri necurate. ~i daca acestea, zici tu, sunt mai grozave, atunci de ce Ie preferam mai mult decat pe cele bune"? Pentru \<'1 multora dintre oameni, dupre Gum zice i;li proverbul, ~l ~}ace mai mult cele rele, $i pe acelea Ie prefera, lara ,Pe eele ?une Ie trec cu vederea, precum S8 poate v~dca petrecandu-se eu femeiIe, cu bucatele, eu plaeer~le cele neeumpatate, cu casele, eu eampiile, eu robii, $1 in fine .eu toate eelelaHe omene$ti. Ce este mai plaeut ~ spU~!~-ml; Cll fe~ eile a a yea relatiuni trupei;lti, sau cu COPlI~ ~ Cu. femelle sau eu eatarii 1 ~i totu:;;i yom gasi multI, can trecand pe langa femee se impreuna cu dobitoacel~ i;li batjoc.oresc trupurile copiilor. De$! cele dupa natu:"a sunt m:;\,1 placute decat cele contra naturei, totu::;.i se gases.e multI cari umbla dupa cele ridicole $i gretoas~, ~$l ~are poarta cu ele pedeapsa $i oScl,nda cea Ve..,?lllca, i;ll pe acestea ii Ie alunga in viata lor ca placute. LI se par aces tea mai placute zici tu. Dara tocmai de acei\' sunt mi$ei, fiindet1, cred placute acele ce nu sunt pl~cute. Astf~liu ca $i pedeapsa pacatului insu::;;i ii 0 fac mal rea; altmmtrelea nu se poate de loc. Daca raul

141

s'ar gasi inascut in om, Dumnezeu nu ar mai adaoO'e rele peste rele, caci nici nu voie$te de a fi omul m~i rau, $i fiindca nu el, care a facut totul ca sa stinga rautatea, ar putea sa 0 sporiasca. A$a dara raul nu e~te de~ ~ fi. pedepsit pacatosul, ci de a nu fi pedepsit cand pacatme;;;te, duprc cum nu poate fi rau de a vindeea pe eel bolnav. Nici un rau nu este atat de mare ca p0fta absurda, - $i cand zic absurd inteleO' $i dezme~darea $i slava de$arta, $i stapanirea, $i in fine toate eate sunt peste trebuinta omului. ~i in adevar ca un om de feliul acestora, eu 0 viata mole~ita $i desfranata, s'ar parea la prima vedere ca este eel mai fericit dintre muritori, insa el este eel mai neferieit decat toti, fiindca a introdus in suftetul sau ni::;;te stapani rai ~i tirani, cari il muncesc intr'una. De aceia Dumnezeu a fikut viata noastra anevoioasa, ca sa ne scape de aeea sclavie, $i sa ne duro la 0 libert:~te curata. De aeeia ne-a amenintat i;li cu osanda, :;;i a dlSPUS ca soarta vietei noastre sa fie intovarai;lita de dureri $i ostenele, strangand 9i cetluind bine u$uriitalea n?intei ~o~st~~. Astfel $i IU9-ei~ c~nd er3:u l~gali cu lulul :;;1 cu caramlZIle '), erau blanzl $1 SUpU::;;l, $1 chemau pe Dumnezeu neeontenit in ajutoriul lor, iara dupa ce au ca.'~tigat libertatea, ve:;mie murmurau $i int<1ritau pe stapan, 9i singuri $i-au provocat 0 multime de r eJe. Dara, zici tu, ee ai putea spune de aeei ce de multe ori din cauza neeazurilor se abat la rele)) ~ Ca abate rea aeeia nu este rezultata din necazuri, ci din slabaciunea lor. Daca cineva are un stomach bolnav in a$a grad, ea n'ar putea primi doetoria eea amara ce l-ar putea lecui, fiinddi l-ar imbolnavi mai tare, atunci noi nu invinovatim doctoria, ei boala stomacului. Tot a:;;a $i aici invinovatim U1;mrinta judecatii unor asemenea oameni. Cel ee se abate la reledin cauza necazurilor, cu atat mai mult va eadea in ele din cauza lini$tei eear avea-o, fiindca daca el fUnd legat - caei a~este necazul - $i eade,. cu. amt. mai mult v~ ~e.a f!ind deslegat; . daca cetlmt r~me dm toate partIle $1 mca se abate, apoi ell atat mal mult inca cand nu este legat eu nimie $i slobod. ~i cum af;li putea, zici, sa nu ma dau la rele neeajit fiind ~ Daca vei intelege, ea ehiar de ai voi sau n'ai voi, totu$i necazul H vei suferi. Daea tu il induri ell
v v

') A se vedea exodul, cap. 5. !i'i urmalorii . (Trad).

f
142
OM ILIA X OM!LIA Xl

143

mu}ti'imire, ~ei caf;1tiga mult, iara ~e vei fi sc~rbit ~i zapacit blest~man<;l ~oa:ta, n8nO;rO~lrea pu v0 vel 'putea alunga sau lmputma, m acelaf;)l tImp msa 0 Vel face mai mare tu insu-ti. , Acestea cugetandu-le, iubij.ilor, sa facem totdeauna ceiace trebuie a face din buna vointa noastra. Cine va de pilda, a pierdut pe propriul sau fiu, sau a pierdut toata averea: ei bine, daca tu vei Inte1ege, ca a scapa pe fiul tau eel nascut din tine nu se poate, insa e posibil "de a te folosl. cu ceva din aceasta suferinta nenorocita, daca vei indurE!, nenorocirp.-a cu barbatie, f;1i daca in loc de cuvinte blasfematoare tu vei inalta lauda stapanu1ui, iata atunci ca relele cazute pe tine fara voie, 'ti vor devenl ca succeS6 ale propriei tale voinli. Ai vazut pe fiul tau rapit de moarte fara timp ~ Zi $i tu ca dreptul lob: ,Domnul a dat, Domnul a luat" (lob. -1,21). Ti-ai ~azut averea prapadita ~ Zi: "Gol am ie~it din pantecele maicei mele, gol rna voiu si duce" Ai vazut pe cei rai proe;resar:~l, iara pe. cei bi.mi. pe~rec3.nd zile amare $i sufermd mn de .re!e~ f;11 n~ t~ prlcepl care .poa.te fi cauza acestor contrarletat,l ~ Zl $1 tu cu Psahmstu1: menea contrarietati, gand8$te-te bine ea va vent ziua aceia cand fiecare va da seama, ';;1 cand el va judeca lumea, 9i orice nedumerire iti va disparea, fiindca atunci va lua fiecare dupa vrednicie, dupa cum a 1uat Laza~ .;;i bosatul din evang~eli~. Adu'- li. afl!inte (~e apo~.toh, fiindca .;;i aceia de.;;i batuJl, a1ur:gatI 91. s!lfermd Ilfu <;l~ :rele, totu$i se bucurau ca s'au invredmclt a fi necmstltl pentrl:l. numele .lui ~hristos. Deci v$i tu ~ac8: .te ~mbol navef;ltlsa,\j; e$t1 stramtorat, sufeFa Cll barbatIB ~l multame~te lui Dumnezeu,fiindca numai a.;;a v~i priI12t 'pla~ ;;tcelora. ~i cum fiind bolfl, a v sau ~~1 stramto:~rl Vel putea roult-am) lui .Dl!lmnezeu ~ Daca tu il iub~tI cu ~e~ varat. ;Cei \r.ei coeoni de~i se gasiau ~runcat.i in cl;1ptorll~! eel Ctl foe, sau $i altii oarii pdn l'oohisorii suferIau ml~ de :rele, totu$i nu lipsiau .a m~l{alil'l,ilt;{i Dumne~eu; apOl ctlatat mai Imdt v6r putea face aceastaCel ce sun~ bo1navi sa, u in str.amtGrraf,i. Nu este n~rnic pe Cafe sa ftHlpoaMi birui d;Farg@st~; fJi cand I1ll.:1iI!iales e lamijloe draaostea de Dumnezeu, apoi cel ce are 0 asemenea dragoste estemai Ifr.e.sus de ori.ce. Nici fQ~ul, nici sabia,

"Dobitoc m'am fa,cut la tine, ~i eu pururea Cli tine". (Ps, 72, 22). Daca chiar ai cauta cauza unorase-

niei saraeia, nici boala, nici moartea, :;;i nici alteeva de aeest feliu nu i se va parea greu unui asemenea om, ci rizand de orice, e1 va zbura la ceriu, :;;i nu va fi Cll nimie maiprejos de cei ee se gasesc acoIo, nimie alta nu va vedea, niei ceriul, nici pamantu1, nici marea, ci numai spre 0 singura frumuseta va avea privirea atintita: spre slava lui Dumnezeu. Deei, nici cele dureroase ale vietei ace:;;tia nu vor putea injosi viata lui, ~i nici cele bune:;;i p1acute nu'l VOl' putea mandri sau infumura. Deci, iubitilor, sa avem 0 asemenea dragoste. Nimie nu poate fi deopotriva cu 0 asemenea dragoste. Sa avem, zic, asemenea dragoste atat in interesul celor prezente, ciit :;;i a celor viitoare. :;;i daca af;)i putea ZiCB, apoi (\ asemenea dragoste, prin 1nse'7i natura ei, ar trebul. sa. 0 avem eu preferinta inailltea tuturor acestol r a, fiindca numai a:;;a yom putea sa scapam de to:rturi:le vietei prezente :;;i a celei viit0are, :;;i sa ne bucuram de imparatia cerurilor. lusa, ruci izbavirea de gheena, nici c3.:;;tigarea imparatiei cerurilor nu ar putec\ fi ceva mai mare dec3.t o asemenea dragoste de care vorbesc eu, adeca de dragostea catre Cbristos, fiindca a avea 'pe Christos il!bit :;;i in acelaf;)i timp :;;i iubitoriu, este mal presus de orIce: Daca chiar printre noi oamenii S;;i inca aceasta e mal presus de oriee placere, dara inca cand amandoua se petrec cu Dumr~ezeu, c3.r;td II i.uhim ~i. ne iu~e9te, car~ minte omeneasca ar putea sa m reprezmte ferlClrea unm astfeliu de suflet ~ De sigur ca nici una, afara numai experienta noastra., Deci, vpentruv c?- prin eXI~erien~ sa pulem eunoa:;;te aceasta multamlre duhovl1Iceasca, aeea viata fericita :;;i tezaurul miilor de bunatati, sa 1asam totul 1a 0 parte, ~i sa. ca$tigam 0 asemenea dragoste, atat pentru multamirea ~oa;stra' su~etevasc.a, ,cat 9i spr~ slava lui D~mnezeu c~l lUJ:nt ~e nOl, carUla,lmpreuna cu u,nul nascut. a1 vs~u .FlU $1 eu ~rea Sfmtu! Duch, se cuvme slava $1 stapamrea acum $1 pururea 71. in vecii veeiloI'. Amin.

I
i

OMILIA XI
N

~trat

Perrtru aeeia precum printr'un om a in' . pacatul in lume, ~i prin pacat moartea, ~l

t
144
OMILIA XI

OMILIA Xl

145

a~a la tot! oamenii moartea a trecut, intru care toti au gre;;it' , (Cap. 5, 12).

Dupre cum doctorii cei mai eminenii trateaza boale1e din ObEtrf;;ie, t;;i lncep cu inset;;i r:iidacina raului, tot w:;;a face t;;i fericitul Pavel. In adevar ca dupa ce arata ca ne-am indreptat, t;;i dupa ce arata cele despre patriarch, despre Duchul Sfint t;;i despre moartea lui Christos-care nici nu ar fi murit, daca nu urma a ne indreptala urma dovedet;;te t;;i din alta parte cele deja dovedite, t;;i li atrage luarea aminte prin cele contrare asupra subiectului din discutjune, adeca C\,supra moriii t;;i asupra pacatului. Cum t;;i in ce feliu'? Cauta adeca sa afie cum a intrat maartea in lume, t;;i cum dupa aceia a stapanit. A$a dara cum a intrat 9i cum a stapanit'? Prin pacatul unuia zice. Dara ce va sa zica "lntru care toti au gresit"? Acela cazand, zice, pe urma t;;i cei ce n'au mancat din pomul acela, cu tot,i s'au facut muritori.

des pre timpul dinainte de darea legei, ca de pilda timpul lui Abel, Noe, Abraam, t;;i timpul pana la nat;;terea lui MoisL Dara daca e a$a, care era pacatul de pe atunci '? Altii zic ca apostolul spune de pacatul din raiu, Inca nu era desfiintat, zice, ci fructul lui era. verde, ~i deci el a adus moartea comuna in lume, care stapania ~i tiranisa. Dara de ce oare adaoge: "dara pacat nu se socotia neflind legea"? Cei ce cerceteaza (ex plica) cele ale noastre spun, ca apostolul a vorbit acestea in antiteza fata de Iudei, cari spuneau ca daca fara lege

"Ca pana la lege pacatul era in lume, dara pacat nu se socotia nefiind legea" (Vers. 13). Prin expresiunea "pana la lege" unia cred ca vorbe~te

cum de au murit tot.i cei mai 'nainte de lege'? Daca moartea '~i are radacina in pacat, ~i legea nefiind data pacatul nu se socotia, cum de stapania moartea'? De aici este invederat, ca nu pacatul urmat prin calcarea legei, ci acel rezultat din calcarea poroncii de ditre Adam, acesta este pacatul care a stricat totul. ~i care e dovada '? Ca $i cei mai 'nainte de lege au murit cu totii. "Ci aimparatit moartea, zice, dela Adam pan a la Moisi, ~i preste cei ce n'au gre~it" (Vers. 14). Si cum a imparatit'? "Dupre asemanarea gre~alei lui Adam, care ei~a chip al celuiviitoriu". De aceia $i Adam era tip al lui Christos. $i cum era el tip'? Ca dupre cum Adam a devenit cauza mort,ii $i celor coboriii dintransul, de$i aceia n'au mancat din porn, tot at;;a $i Christos a devenit. cauza dreptatei ~i Ii celor ce au crezut intransul, pe care prin cruce ni-a daruit-:-o tuturor, de~i n'am facut nimic din cele drepte. De acela t;;i apostolul It;;i are mintea atintita asupra cuvantului "unul" $i incontinuLl il pune la mijloc, zicand: ,Frecum printr'un om a intrat pacatulin ]ume" t;;i "daca prin gre~ala unuia cei multi au murit" $i "nu

prin unul ce a gresit este darul" ~i "precull1 prin gre~ala unuia il1tru toti oamenii a intr~t osandirea" $i "de vreme ce pentru gre~ala unum moartea a imparatit prin unul" $i "precum pentr~ neascultarea unui om pacato~i s'au facut Cel multi", $i in fine nu se lasa de acest "unul" pana ce-ti va zice Iudeul: $i cum daca unul a avut succese

nu este pacat, apoi cum de moartea a ucis pe toti cei mai 'nainte de lege? Mie insa mi se pare

ca ce se spune aici, este cu privire la cele ce are a vorbi mai departe, ceeace de altfeliu se $i potrive$te cu scopul apostolului. Deci ce inseamna aceasta expresiune '? Zicand "ca pana la lege pacatul era in lume" mi se pare ca spune, ca legea fiind data, stapania pacatul acela din caJcarea poroncii, $i a stapanit pana atunci, pana cand a fost data $i legea. Deci, daca pacatul din calcarea legei, zice, este care a nascut moartea, apoi

(Christos), lumea s'a mantuit '? cand $i tu ii vei putea spune: $i cum daca unul apacatuit (Adam), lumea a. fost condamnata '? -de$l pacatul t;;i charul nu sunt deopotriva, dupre cum nu sunt deopotriva moartea $i viata,. dupre cum nici diavolul nu este deopotriva cu Dumnezeu, ci distanta dintre ii esie nemarginita. Gand deci, $i din natura lucrurilor, $i din puterea cea mare a celm ce a savarsit lucrul mantuirei noastre, ~i chiar din ceia ce trebuia se face" fiindca aceasta era $i mai potrivit Cll Dllmnezeu, adeca de a mantui ~i nu de a osandl.,. cand, zic, din toate acestea se poate vedea superioritatea $i biruinta, ce cuvant ai mai putea avea de necredinta'? spune-mi. Cum ca ceiace s'a petrecut, a fost.

3825

fO

146

OMILIA XI

OMILIA Xl

147
a~a

16). Dara ee este aici, :;;i ce va sa spuna el ~ Adeca ca moartea :;;i osanda un singur pacat numai a avut puterea de a Ie introduce in lume, pe cand charul nu numai acel singur pacat I-a disfiintat, ci :;;i pe cele introduse dupa acela. Apoi, ca nu cumva prin expresiunile: "preeum" ~i "astfeliu" sau "a~a" din versul 15, sa introduci masura bunurilor fata de rele,. ~i ca sa nu crezi ca auzind de Adam, se vorbe:;;te numai de disfiintarea pacatului pe care el I-a facut, zice ca disfiintarea aceasta a fost a multor pacate. $i de unde se invedeream aceasta ~ De acolo, ca dupa nenumaratele pacate savar~ite dupa pacatul din raiu, faptul s'a terminat in indreptare. Insa, unde este indreptarea, acolo de necesitate ca este viata, ~i dupa aceia numaidecat trebuie sa urmeze ~i miile de bunatati; precum :;;i acolo unde este pacatul, de necesitate ca este :;;i moartea. Dreptatea este mai superioara vietei, fiindca ea este radacina ~i obar~ia vietei. Cum ca s'au acordat mai multe bunuri, ~i ca n'a fost disfiintat numai pacatul acela, ci ~i toate cele urmate, aceasta a aratat-o zicand: "iara

,,$i nu flreeum prin unul ee a gre~it este darul, ea paeatul dintr'unul este spre osandire, iara darul din multe gre~ale spre indreptare" (Vel's.

fiindca daca pacatul unui singur om, ~i a avut atata putere, - dara inca darul lui Dumnezeu, ~i nu numai al Tatalui, ci :;;i al Fiului, cum nu va prisosi inca mai n:ult ~ Aceasta e :;;i toarte natural, fiindca a se pedepsi cmeva de un altul, nu se pare a fi ceva tocmai important, pe cand a fi mantuit e cu mult mai potri vit :;;i mai rezonabil. Deci, daca aceia a fost, apoi cu atat mai mult aceasta. Cum ca a~a era potrivit :;;i drept, a ariHat din cele spuse, - fiindca odata stabilit acest fapt, toate celelalte vor putea fi bine primite pe urma, - Insa ca aceasta era necesar a se face, arata prin cele ce urmeaza:

,,$i nu preeum gre~ala a~a si darul; ea de au murit prin gre~ala unuia' eei multi, eu mult mai vartos eharul lui Dumnezeu ~i darul, prin darul al unuia om Iisus Christos, intru multi s'a inmultit" (Vers. 1;'). Ceiace el spune, a.'7a ~i est~ ;
dupre dreapta judecata, aeeasta a aratat-o zicand:

ci de necesitate urmeaza, ca impreuna cu celelalte :;;i

darul din multe

gre~ale

spre indreptare",

moartea a fost disfiintata din radacina. Dara aceasta e necesar de a 0 des volta mai la vale. Mai 'nainte a spus ca printr'un om a intrat pacatul in lume, ~i daca pa.catul acela intrat printr'un om a omorit pre toti, apoi cu atat mai mult darul unuia va putea mantu!. Dupa aceasta a aratat, ca nu numai pacatul acela a fost disflintat prin char, ci ~i toate celelalte, $i GU numai ca toate pacatele au fost disfiintate, ci inc,8, s'a dat :;;i in<ireptare, :;;i in fine ca Christos nu numai atat a folosit, pe cit a vatamat Adam, ci inca mai multo $i cum ca aceasta -a inteles-o apostolul, de aceia vine ~i desvolta faptul cu mai multa putere. Dara cum iI desvolta? "Ca de vreme

{Vel's. 17). Ceiace el spune, ~ $1 este. Ce anume a inarmat pe moarte contra omenirei ~ zice. Aceia ca un :sinO'ur om a mancat din pomul cuno:;;tintei. Deci daca mo~rtea a avut atata putere prin un singur pacat, apoi clnd se VOl' gas! unia ca au primit char :;;i .dreptate cu mult mai mari decat pacatul acela, cum vor putea :sa mai fie raspunzatori cu moartea ~. De aceia nici n'a zis el aici simplu char, ci "prisosinta eharului", fiindca n'am luat din char numai atata pe cat ni trebuia spre disfiintarea pacatului, ci inca mai mult, de vreme <:e ne-am izoovit ~i de osanda, :;;i orice rautate am -alungat-o, ne-am renascut d~ sus :;;i am !nviat o~ata c~ lnaroparea omului eel vechlU, ne-am raseumparat. :;;1 ne~am indreptat, am fost du:;;i la inviere ~i ne-am sfintit, -am devenit frati ai unuia nascut Fiului lui Dumnezeu ~i impreuna mo:;;tenitori, ne gasim,ln ~ru~ullui, ~i dup:~ ,cum trupul este unit cu capul, a:;;a :;;1 nOl sunt~m lf m t1 ~u dansul. Toate acestea Pavel le-a numit "prlsosmta eharului", aratand ca nu am luat un medicament care :sa vindece rana numai, ci am luat in acela~i timp ~i sanatate, ~i infrumusetare, :;;i cinste, ~i slava :;;i vrednicii <:are in tree mult ~i eova~esc natura noastra omeneasca. Fiecare din acestea era deajuns prin sine inse~i ca sa <ieslege moartea; insa clnd sunt :;;i toate la un loc,

-ce pentru gre~ala unuia moartea a imparatit prin unul, eu mult mai v:irtos eei ee au luat prisosinta darului ~i a eharului dreptatii, vor imparatl intru viata prin eel ~nul Iisus Christos"

OMILIA . XI

luat prlsosmta darulUl SI a eharului dreptatii vor imparati lntru viaUi". . ,


. .$I fiind.ea .a dovedit aceasta lamurit, iari1$i revine la sllog;lsmul d~malllte, pe care repetandu-I ziee: "Pentru ae~Ia dara!. pr~eum pI~n. ~re~ala unuia intru tot I oamer:ll a mtrat osandlrea, a~a prin indrep-

at unci nici urma din ea. nu mai rama,ne nici umbra ei nu se mai ~ede,. ci a disparut cu totul. Dupre cum cineva ' ar ~une l~ m?lllSOare I>E: un altul care i-ar datora zeee obo~~. (b~m), ~1 nu. numa.l .~ ~c~la,~ ei ~i pe femeia $i c<,?pm 1m $1 pe tOtl casmC ll 1m, lara venind un altul sa'l r<;tse':lm~~re ar pla~l nu numa~ cei zece oboli, ci ar rnai ?a ~1 II!1l de talantl de aur, $~ pe cel fnchis 1'ar barya ~n curtll~ f:npar~te~ti, $i l-ar Tidici pe tronul celei m~i malte sJ:apanll, ~l l-ar face parta>;> de cinstea eea mai mare, $1 l.a urma nu '$i-ar .rilai aduee a minte de eei zeee oboll i!Dpru.mutati, - , fntoemai a$a s'a petreeut faptul eu ~Ol. M~1 mult deeat datoram a platit Christos P~D:t:r.:u nOl, $1 atat de mult, pe cat de. fntinsa $i nemarguuta es~e marea rata de 0 picatura de apa . . ~ l?e~l, J?u ~e. indoi, 9m~le, vazand atata bogatie de bu~atatl, $1!?-le~ nu ~ C2.uta :eu~ s'a deslegat scanteia ~cela a mortu $1 a pacatulUl, cando 'mare atat de lrlt111sa de char uri s'a revarsat asupra lor. Aeeasta $i Pavel a .Iasa~ sa se fntAlea:ga,. zicand ea : "eei ee au

OMILIAXI

vel1lt mu~ ItOI'l $~ CeI chntr a nsul, nu este nimie de mi\?t re , dara ca prm neaseul ~re~ aeel~i~ sa devina pacatos $1.a ltul, .ce ,fehu de e~nseemta 10glCa ar avea un aseIl2enea far~tt P entru cade sigur ca aeesta se va <J'asl c?- nu. e' ,?no,,:at, deyrerr1~ ee n'a devenit pacatos aela sllle?1 prm ,sme. A:;;aclaraee inseamna aici expresiunea

hune, ear~ nu putm m da de gandit, insa daca cineva ~ste eu bagare de s~am~, u~or se v!1 de~lega. A$a dara care este !1ee~~hestI~ne? ~Cand ~I Zlee, ea prin neaseult~re<: upu~ fk'1catos, s au f~teut ce~ multi pacato$i. Cum ea paeatu:!1d ~l JAd?t m) $1,gevemnd . muritoriu, au de-

tarea. UI1Ula intru toti oamenii a intrat indreptarea vietei" (Vers. 18). Ap~i iara$i zice: "Ga preeum pe!ltru ~easeult:;tre~ unUl om paeato~i s'au faeut eel multl, a~a ~l 'p~m aseultarea unuia dreptj se ,:,or face eel m1:l1tl . (yers. 19). Aiei se na>;>te 0 ches-

"paeato~i?" Mie mi se pare ca va sa zica raspunzatori de pedeapsa ~i eondamnati mort.ii. Cum ca Adam murind toti suntem muritori, aceasta a dovedit-o prin multe, insa eeiace se eauta aici este de a, se ~tl, din eEl cauza a urmat aceasta ~ Dara apostolul nu a mai adaos nimie, fjindca eu nimie n'ar ti eontribuit mai mult, de oareee lupta lui in timpul de fata este contra Iudeului ee se indoie$te :;;i ride eand a ude de indreptarea eelor multi prin unul. De aceia aratand ea $ipedeapsa a intrat in lume la tot.i oamenii, el n'a mai adaos nimic, adeea n'a spus $i de ce s'a facut a:;;a, fiind ca nu este prisoselnic in vorbe, ci spune numai aceia ee este tre:buitoriu. Aceasta, nu atat pe dansul, cat mai eu seama pe ludeu il silia legea luptelor sa 0 spuna, 91 de. aceia o lasa nedeslegata. Daca insa eineva din voi ar eauta sa 0 afie, yom zice numai atata : ea nu numai n'am fost vatamati prin moartea :;;i eondamnarea lui Adam, ci, daca suntem treji, apoi chiar am Cc1..';ltigat devenind muritori: fntai Gii nu paeatuim in trup nemuritoriu, 9i al doilea ca prin aceasta avem la indamana mii de subieete de filosofie. In adevar, iubi\.ilor, ca moartea a,';lteptata de fiecare din noi, ne con vinge de a ne eumintl 9i a ne modera, a fi eumpatati in toate aetiunile noastre, :;;i cu un cuvfmt a ne izbavl de orice rautate. Odata eu acestea, sau mai bine zis, inaintea tuturor aeestora, ea a ad us ~i alte multe bunuri. De aiei sunt izvorite cununile martirilor, 9i premiile date apostolilor. De aici Abel s'a indreptat, de aici Abraam saerificand pe fiul sau, de aiei :;;i loan eel uds pentru Christos, de aiei acei trei coeoni, de aici Daniil. $i daea noi am vOl, a poi nu numai moartea, ci chiar fnsu$i diavolul n'ar putea sa ne vatame. Afara de aces tea se mai paate spune ca $i nemurirea ne a:;;teapta pc noi, $i inteleptiti pentru un timp seurt ne yom bueura in siguranta de bunurile viitoare, fiind certati in viata prezenia ea fntr'o $eoala, prin boale :;;i scarbe, prin ispite $i saracie, 9i prin toate celelalte ee ni S8 par triste 9i displacute, pentru a ne face vrednici de primirea bunurilor viitoare.

r
I

eondamnata dela Adam, iara de Christos mantuita 9i izbavita de osanda, de aceia la timpul potrivit vorbe~te :;;i despre lege, iara.'9i zadarnicind credinta ce Iudeii

"lara legea a intrat, ea sa se inmultasea gre::;;ala" (Vel's. 20). Fiindca a aratat ca lumea a fost

150

OlvIILIA XI OMlLIA XI

151

aveau de ea. Nu numai ca n'a folosit cu nimic zice nu numai ca n'a ajutat cu nimic, ci a sporit inca' boala: introducandu-se legem). Particula "ca sa se" din acest pasa] llU este cauzaJa, ci rezultativa, adeca ca Jegea n'a fost data ca gre~aJa sa se inmulteasca, ci ca sa se mic~~lreze ~i nin:iciasca cu tot1:l1, insa s'a intamplat cu totul dm c~ntra, ~l aceasta n~ d.m cauzav naturei legei, ci din lenevrrea celor ce au prumt-o. Dara de ce oare n'a zis a fost data ci "a intrat?" A aratat ca leO'ea a fost temporala, ~i temporala a fost ~i necesitatea ~i iara nu principala sau dela inceput, dupre cum zice ~i in epistoIa catra Galateni, acela~i lucru invederandu-l: "lara

~l zlce;

FnndC8: oareca:r:l Iud81 erau. desfripati ~i grosolani, ~i cu nepasare chIar de darurIle ce II se acordase de aceia l~ s'a ~at leg~a, ca ea sa-! ~erte .ma~ r.nuH, . sa~i v invete l~n:c:rlt ~el~ mv carev se gaslau, ~l marmd vmovatia lor sa-l mgradmsca inca mal multo Dara nu te teme, ca aceasta s'a facut nu ca pedeapsa sa-ti fie mai mare, c.i pentru ca charul sa se arate mai imbel~ugat ~i mai mare. De aceia a ~i adaos: "iara unde s'a inmultit pacatul, acolo a prisosit darul mai mult". Nu' a zis simplu a prisosit ci "mai mult a prisosit". Nu ne-a ~capa~ numai de osanda, ci ~i de' pacate, ~i ni-a dat vlata ~l toate celelalte de care de multe ori am vorbit. Dupre cum cineva nu numai ca ar izbavi pe un bolnav de f:r:igu~i de boala lui, ci inca l-ar face ~i frumos, putermc ~l de respectat, sau pe cel ftamand nu num.ai ca !-a:r: hrani, ci i~ca l-ar mai face ~i stapan a marl averl, ~l l-ar pune mtr'o demnitate foarte inalta - intocmai a~a a facut Christos cu noi. Dara cum a: prisosi~ ~ac~tl~~ '? vzi<;;i tu. Legea a dat 0 multime de poro~Cl, lara II calcandu-le pe toate, iata ca ea a inmult~t gre~ala. ~i vazut cat~ deosel]ire ~i cata departare este mtre lege ~l char'? AC81a s'a facul un feliu de adaos la condamnare, iara aceasta prisosinta a charului. Dupa ce deci, a aratat negdiita iconomie a lui D.um~ezeu,. cauta iara~i inceputul ~i obar~ia mortii ~i a vletel. DeCl, care este obar~ia mortii '? pacatul. De aceia.

p~.ZIa ~urma, Cl yentr!1 altceva, adeca pentru credinta.

s~ .?escopere~' (Gal. 3, 23) .. A~a c~ nu pentru sine

mai 'nainte de venirea credintei sub lege el'am paziti, inchi~i fEnd spre credinta care era sa

ordine de imparat, iar moartea in randul soldatului pusa la ordinile lui ~i inarmatii de e1. A~a dara, daca charul a inarmat moartea, apoi este invederat cii 9i dreptatea lui introdusa nu numai ca dezarmeazii moartea, ci 0 ~i nimice9te 9i doboarii intreaga ei impiiriitie, fiindca dreptatea este cu mult mai mare decat impiiratia mortii, 9i este introdusa nu de om, nici de diavol, ci de charul lui Dumnezeu, care ne conduce viata noastra 1a binel8 nestar9it. Acest char ni-a adus viata cea fara de sfar9it, ca 9i de aici sa aftl. bogatia lui. Caci pe c~nd pacatul ne-a scos din viata prezenta, charul venmd nu ne-a harazit-o pe cea prezentii pierduta prin pacat, ci pe cea viitoare, ve9nica 9i nemuritoare. Dara cauza tut.uror acestor bunatati chariizite noua este Christos. DeCl, nu te indoi despre viata ve9nica, p~ cata vre~e .ai dr~p: tatea, fiindca dreptatea este mal mare decat vlata, caCl este a9a zicand muma vietei. Aici iara9i trece cll cuvantul la partea morala, de~i nu I-a introdus mai dinainte, ca sa nu se para multora greoiu 9i de nesuferit, ci il scoate ca 0 consecintii a dogmelor desvoltate pana aici. Daca el variind in ac~st mod Yorba, 9i inca banuia oarecum ca nu cumva ~uvm-: tele sale sa 'i ingreuieze, --: pentr~ care ~i zicea.: ,,~l mal

"Ca precum a imparatit pacatlil spre moarte, a~a ~i charul sa imparatiasca prin dreptate spre viata ve~nica, prin Esus Christos Domnul nostru (Vel's. 21). Acestea Ie-a spus punand charul in

"Ce vom zice dara? Ramanea-vom In pacat ca sa se inmultasca darul? sa nu fie 1" (Cap. G,1.).

cu indrazneala am scrlS voua, fraWor, dm parte"

(Rom. 15,15), - apoiv cu atat mai mul~, d~ca nu ar .fi facut a9a, Ii s'ar fi parut lor foarte greolU 91 de nesufevrlt. Deci, dupa ce a arat~t cat de rtlil:.re es~e char.ul, daca e} are putere de a vindeca pe om de atatea pacate, ~l pentru ca aceasta sa nu fie celor u9urei ca indemn de a ramanea in pacate, zicand: de aceia darul s-a aratat mare, fiindcii ~i noi am pacatuit mult; 9i ded sa nu ne depart3;m de pacate ca astfeliu si charul sa se arate mare)},prrve~te cum p~in antithesa'rastoarna 0 asemenea judecata falsa, mai 'ntai prin expresiunea negativa "sa nu fie", ceiace e1 obi~;muie9te a face cand e vorba de ni~te absurditati recunoscute ~i marturisite de toti, iara mai pe urmii

0152

O.lIIIL~A , Xl

OMILIA XI

15. '3

pune ~i un rationament neeontrazis. ~i. care e ace I J;'ationament ~ "Caci noi, cari am murit pacatului, ip cechip mca vom mai fi vii intru dansul" (Vel's. 2) ~ Ce este "ammurit"? Sau ca inseam nil, tendinta ~i inclinatiunea omului sprepacat, pe care toti am primit-o ca 0 hotarire oarecare, sau ca am murit cu pacatul crezand 9i luminandu-ne cu sf. botez, ceiace se poate zice mai cu mult cuvant. Dealtfeliu aceasta 0 invedereaza ~i pasaje10 urmatoare. Deci, ce va sa zica a mud eu pacatul"? Aded a nu mai asculta cu nimic de pacat. Ac.;easta a facut-o odata botezul ce I-am primit, cand a~n murit cu pacatul de pana atunci, iar dupa botez trebuie ca zelul nostru sa faca de a-I omori ori decate ori ni s'ar infati9a, 9i ori decate ori ni-ar poroncl. sa'l facem, noi sa ramanem nemi;;;cati, ea mortii. De:;;l aiurea zic.e, ca chiar insw;;i pacatul a murit, totu$i aceasta 0 spune acolo voind sa arate u9urinta omului spre virtute, -aici 1n&1. fiindca se sile$te sa de;;;tepte auditoriul, schimba vorba ;;;i 0 aduce chiar asupra mortii. ~i fiindca ceiace a vorbit nu este destul de lamurit, 0 explica iara$i prin pasajul urmatoriu, unde cuvintele sunt mai intepatoare : "Au nu cunoasteti, ziee, ca cati intru Christos

conlucrare, pentru care ~i :lice:

"Cain ce chip s"a sculat Christos din morti prin slava Tatalui, asa si noi intru inoirea vietei sa umblam". Aici

, .,
j

dansul, caci botezul este crucea pe care ne rasti~nim. Dupre cum la Christos a fost crucea $i mormantul, acela;;;i fapt se petrece $i ell noi Ja botez, de$i nu in acelar;;i mod, caci el a murit in corp ;;;i a fost inmo1'mantat, noi amandoua acestea (moartea $i lnmormantarea) Ie avem in pacat. De aceia el nu zice: lmp1'euna odrasliti ne-am facut cu moartea, ci: "De vreme ee aceia, insa nu este ~i acel3.9i subiect, caci moartea lui Christos a fost acea a trupului, pe cand moartea noastra este cea a pacatului. Dupre cum moartea aceia a fost adevarata, tot 3.9a de adevarata este $i aceasta. Dara de$1 este adevarata, totu9i S8 cere ~i din partea noastra

Iisus ne-am boteiat, intru llloartea lui ne-am botezat" (Vel's. 3H ~i apoi mai departe: "Impreuna cu el ne-am ingropat prin botez intru moarte" (Vel's. 4). Danl ce va sa zica "intru moartea lui ne-am botezat"? Adeca ell, murim r;;i rioi atunei ca $i

impreuna odrasliti ne-am facut eu asemanarea mortii lui" (Vers. 5). Moarte este 9i aceasta ca 9i

pe langa 0 viata jpgrijita de care ni vorbe;;;te, ni da a intBlege ~i de3pre invierea din mort,i. Cum ~ Ai crezut, zice, ca Christos a murit, 9i a inviat ~ Prin urmare crede aceasta~i de tine, fiindea botezul a fost ~i pentru tine cruce ~i mormant, 9i fiindca aceasta este potrivit cu dansul. ~i daca prin moarte 9i ingropare te-ai facut parta9 cu dansul,apoi cuatat mai mult t.e vei face prin inviere 9i via(a. Din moment ce s'a deslegat ceiace era mai principal - pacatul, - de ceiace e mai mic - anularea mortii, - sa nu te indoie;;;ti de loc)). . I) Dara toate acestea apostolul Ie Iasa a se judeca decugetnl auditorilor, in timp ce el -- fiind yorba de viata viitoare -- cere dela noi 0 alta inviere, cere 0 viata nona, viala acea rezultata din preface rea modului de traiu in timpul de fata. cana de pilda curvariul devine cumpatat 9i intelept, cand lacomul devine milostiv, ;;;i cel violent devine bland, apoi atunci iata ca 9i aici a fost 0 inviere, care e a.';la ziwnd, ca exord al invierei acelia. Dara cum e inviere ~ Pacatul fiind omorit prin botez, dreptatea inviind, via!a cea veche dispiirand, $i apucandu-ne de 0 viata noua $i ingereasca, iata ell, aceasta este 0 inviere. Cand tu auzi de viata noua, gande$te-te ca trebuie a cauta ca sa'ti schimbl eu totul purtarea, $i 0 mare prefacere sa introduci in viata tao Dara acum 'mi-a venit a plange ~i a suspina din acIa,neul inimei, cand rna gandesc cata filosofie cere dela noi Pavel, !,?i noi In cata lenevire am cazut, cand 9i dupa botez ne-am reintors la biitraneta de dinaintc, nc-am reinturnat iara.;;i in Egipet, 9i cand iara9i ne aducem aminte de usturoiul de acol0 ~i de mana din pustie, ca oarecand Ebreii! Nu tree decat :wce sau douazeci de zile del a botez, 9i noi schimbandu-ne purtarea ne intoarcem la cele dinainte. Dara nu 0 suma hotarita de zile cere dela noi Pavel, ci prefacerea intregei noastre vieti. Noi insa, ne inI) Partea moralti.. Despre viata cea mai buna, ~i cacei ce traiesc in pacate sunt nestatornici :;;i lesne aplecati la suparare. Ca dad cel ispitit :;;i lipsit de propriiIe sale a.veri va suferi eu mu1tan;lire. aceasta incel'care, se va buclira de aceia:;;i plata cu cei ce cheltuiesc averile cu siiracii. (Veron).

J
154
. O;VlILIA Xl OMILlA XI

155

toarcem la murda ria de dinainte, $i dupa tinereta ca$tigata prin char ni pregatim fn$ine prin pacate batraneta de dinainte. cad $1 iubirea banilor, $i slujirea poftelor absurde, $i in fine orice pacat obicinuie$te de a imbatrani pe cel ce'l face, dupre cum zice scriptura: vedea un trup atat de slabanogit din cauza timpului, pe eat de slabanogit devine sufietul, pe cat de putrezit $i cazut din cauza pacatelor. Un asemenea suflet ajunge la eea mai josniea tampire, graind lueruri murdare $i barfind ca $i batranii $i cei ee se impletieesc pe drum din eauza betiei; ca $i acestora ii eurg balele $i lui din gura lili din nas, este uitue $i eu perdea inaintea ochilor, ~i eu un euvant urit ~i murdar inaintea oamenilor, iara diavolului cu lli;lllrinta de eueerit. Astfeliu sunt sufletele paeat~ilor. Nu tot a$a insa sunt sufletele eelor drepti, ci ele sunt totdeauna tinere, pline de viata ~i in floarea varstei pentru totdeauna, ~i sunt pregatite pentru orice lupta sau atac din partea diavolului, -in timp ee sufletele pacato$ilor chiar la cel mai mic atac nu pot rezista, ci indata cad ~i se prapadesc. Aceasta 0 invedereaza $i Profetul cand zice: "Ca praful ce-l spulbera vAntul de pe fata pamantului" (Ps. 1, 4), adeca tot a$f.t de nestatornid sunt F}i eei ce vietuiesc in pacate, ~i eari sunt ve$nic dispu~i a cadea la cea mai mica suflare de vant. Aee~tia nici nu vad bine inaintea ochilor, nici nu aud curat $i deslu$it, nu graiesc eu $ir $i articulat, ci sughitul Ii InaduF}:'i $i din gura lor curg balele intr'una. $i cel putin daca ar fi numai bale, $i n'ar mai fi ~i eeva absurd; insa iata ca din gura lor ies cuvinte mai puturoase decat noroiul din mocirla, $i ceiace este mai grozav, e ca nici nu au puterea de a stup!. balele acelor vorbe murdare, ci $tergandu-Ie eu mana, iara$i intra in gura, iara$i Ie framanta cu dint-ii, fiind virtoase $i cu neputinta de a Ie mesteca. Poate ca va vine greata auzind asemenea povestire, insa, iubitilor, sa va Ingreto$ati mai mult in fapte, decat in vorbe. Daca astfeliu de lmprejurari sunt gretoase la vedere ehiar in t.rupul omului, apoi cu atat mai mult in sufletul lui. Astfeliu a fost acel fiu rataeit din parabola Mantuitoriului, .care '~i-a rasipit toata partea lui de elironomie, ~i a ajuns in cea mai de pe urma tica-

"lara ce se inveche~te ~i imbatrane$te aproape este de peire" (Ebr. 8, 13). Nu este eu putinta de a

UJ

10$ie, mai slab d.ecat orice bolnav de friguri cazut in aiurare. Dara fiindca el a voit, iata ea deodata a devenit tanar, ~i aceasta numai din vointa lui, caci zicand "intoarce-ma-voiu la taWJ meu", aeest cuvant i-a adus toate eele bune, sau mai bine zis, nu cuvantul acesta simplu, ci pc langa cuvant a adaos $i fapta. El n'a zis numai rna voiu intoarce $i apoi a ramaspe loc, ei zicand rna voiu Intoarce s'a$i intors ir.data, $i de indata a $i parasit calea de dinainte. Astfeliu sa facem $i noi. Chiar de am trece granita ~i ne-am duce in tara straina, sa ne intoarcem la casa parintasea, $i sa nu ne lenevim de lungimea drumului. De yom vol, intoareerea ni va fi u$oara ~i repede, numai cat sa parasim tara straina, care nu este alta decat pacatul ce ne-a dus departe de casa tatalui. sa lasam, deci, pacatul, $i iute sa ne reintoarcem la casa parintasea, fiindca tatal este iubitoriu, $i ne va cinsti daca ne va vedea schimbati, nu mai putin ca ~i pe eei ce au fost laudati prin purtarea lor, daca nu chiar mai mult, de oarece $i acel parinte din evanghelie mai mult a cinstit atunci pe fiul eel ee fusese pierdut $i s'a intors, $i mai mult s'a bucurat. ($i cum sa rna intorc~ zici tu. Fa inceput lucrului, $i atunei totul ai facut. Contene~te de a mai face raul, nu merge mai departe, ~i atunei totul ai c~tigat. Precumse intampla cu cei bolnavi, ca daca boala nu merge spre mai rau, e un inceput oarecum de irnbunatatire a bolnavului, tot a$f.t se petrece $i cu rautatea. Nu merge mai departe' cu raul, $i atunci vei stapani cele ale raului. De vei face aceasta chiar numai doua zile, a treia zi mai cu u~u rinta 'ti va fi de a te departa de el, iara dupa trei zile vei adaoge ~i zece, $i douazeci, ~i 0 suta, $i in fine toata vieata. Cu cat vei inainta, eu atat mai u$oara de umblat ti se va parea calea, $i te vei vedea la urma la capatul ei bucurandu-te de bunurile cele muIte $i negraite. Fiindca $i atunci la intoarcerea acelui fiu ratacit a fost ospat, .cantece de chitara ~i din fluer, $i serbari incantatoare s'au fost dat, $i eel ce trebuia ca sa ceara socoteala acelui fiu, pentru ca ~i-a pierdut averea in zadar ~i a ratacit )2e un timp atat de indelungat, nimie din acestea n'a facut, ci I-a vazut ca ~i pe eel ee se gasia in fapte bune. ~i nici nu I-a dojenit cu vre-o yorba grea, ba niei nu i-a amintit macar cat de putin de faptele lui dinainte, ei I-a $i imbrati$at, I-a $i sarutat, a

)
OMILJA. ;XI

157

156

OMILIA XI

taiat ~i vitelul cel gras, l"a imbracat cu haina noua E;>i I-a facutstralucit prin podoabe multe. Toate aceste exemple avandu-Ie inaintea noastra i~bit,iloT'sa .n~ lnc~raj~m ~i s3; nu ne d~snadajduim sa~ sa n~. lI}1putmam catuE;>l de putm. Nu atata se bueura el ca stapan al nostru, pe cat ca tak1" care nu are rob ci fiu, fiindca mai mult doreE;>te el ca noi sa devenim 'fii, decat rohi. De aceia a E;>i tacut el tot ceiace a facut, cad n'a crutat nici chiar pe Fiul sau unul nascut, ca asfeliu ~i noi sa ne bucuram de lnfiere, E;>i sa-l iubim nu ca pe stapan, ci ca pe tata al nostru. Aceasta 0 a facut $i cu Abraam, zicand: "Eu sunt Dumnezeullui Abraam" dupre cum ~i in alte locuri zice: "Eu sunt Dumnezeul lui Abraam, si allui Isaac si allui Iacob" deE;>l ar fi trebuit ca ace$tia ca servitori ai lui sa s~ mandriasca cu el, pe ei1nd acum stapanul se vede facando aceasta. De aceia E;>i lui Petru'i zicea: "Ma iub~~tl, vP,etre, m~i .mult decat ace~tia?" (loan 21, 1,), aratand ca mmlC nu cere dela noi mai mult decat aceasvta. De ace~a E;>i lui vAbraam i-a poropcit ca sa jertfeas( ~a pe fiul sau, ca sa arate tuturor ca el este iubit mult de Patriarch. Insa a vol ca sa fie iubit mult se petrece din partea celui ce iubeste multo De aceia si Ch~is tos . zieea: "Cel ceiube~te pe tata sau pe' mum1. mal mult dec&t pre mine, nu este mie vrednic" (M~th. 10, 37). De aceia $i sutietului nostru, care este eel mal deaproape al fiecaruia din noi, poronceste de a'l iuJ?i pe clansul mai 'nainte decat chiar pe sirie, fiindea VOle$te de a fi iubit de noi mai mult decat orice alto Caci $i noi, cand nu simtim 0 iubire mare catra cineva nu. avem nevoie ~e iubire mare din partea aceluia: clnar de ar fi el cat de mare, sau cat de renumit; dara cand iubim cu caldura pe cineva, apoi fie acela cat de mic ~i nebagat in seama, totuE;>i noi punem 0 mare v~loare pe iubirea lui. De aceia $i el considera ca slava a sa nu numai de a fi iubit de noi, ci de a si suferi pentru noi ceiace a suferit. Dara acelea ce a suferit, ~i care constituiau slava lui, el Ie-a suferit numai pentru dragoste, - pe cand ceiace noi' suferim pentru da?su~, nu o. sufe~im .l~u~ai pentru dragoste, d $i pentru maretla celm dorlt $1 lUblt de noi, ceiace cu drept cuvant s'ar putea numi slava noastra. Cand noi suferim totul
v

pentru dansul, atunci alergam in primejdiile cele mai mari pentru dansul, ca E;>i pentru 0 cununa nevestejita, $i nici boala, nici saracia, nici umilinta, nici clevetirf:)a, E;>i nici chiar moartea nu oconsideram atat degreoae E;>i nesuferita. Daca yom fitreji, noi prin toate acestea yom caE;>tiga foarte mult, pe cand daca yom dormita, nici chiar dela cele contrare nu, ne vom folosi Cll ceva. De pilda,te supara cineva 9i te ataca? Aceasta te pregate$te de a fi treaz E;>i-ti da motiv de a fi deopotriva cuDumnezeu. Daca tu iubeE;>ti pe cel ce te dUE;>mane~te, e$ti deopotriva cu acel ce rasare soarele preste cei rai E;>i preste cei buni. Un altul ti-a rE'tpit poate averea? Daca tu suferi cu barbiitie, atunci vei priml aceiaE;>i plata, ca ~i cei ce cheltuiesc totul cu saracli. ,,~i jafuirea de averile voastre cu bucul'ie ati prirnit, zice, ~tiind ca aveti voi bogatie in ceriuri, mai btma ~i st[t'Uttoare" (Ebr. 10, 34). '[i-a spus cinevll ceva rau, sau te-a batjocorit ~ Chiar de ar fi adevarate' sau minciunoase cele ce el a spus, totm;i, daca tu suferi cublandeta batjoeura, ti-a impletit prin aceasta 0 cununa mare, fiindca chiar ~i eel ce ne batjocuref;lte,ni pricinuief;lte 0 mare plata, dupre cum zice: "Fericiti Yeti fi cuncl yi1 vor oClri pre 'voi ~i v[t VOl' goni, ~i vor zice tot cuvantul rau impotriva voastri1 ri1intind . .. Bucurati-va ~i va veseliti, cli plata voastdi multa este in ceriuri" (Math. 5, 11. 12), dupre cum $i eel ce vorbe~te adevarul iara~i ne folose~te, daca noi suferim in liniE;>te cele vorbite de el.$i Fariseul spunand adevarul graia de rau pe vameE;>, E;>i totu:;;i pe acesta in loc de vameE;> I-a mcut drept. $i ce trebuie de a spune in detail? 'Ii este siobod de a vedea toate luptele dreptului lob, ~i de acolo vei atilt totul. De aceia :;;i Pavel zicea: "Dumnezeu cu noi, ~i cine este impotriva noastri1?" (Hom. 8, 31). Duprecumsilindu-ne noi putem ca~tiga pana E;>i din cele neplacute, tot a:;;a claca ne lenevim nuvomputea "deven! ml1i buni chiar din ede folositoare. Ce a folosit pe luda, spune-mi, din vietuirea lui eu. Christos? Ce a folosit pe Iudei legea data prin Moisi ~ Cea folosit pe Adarn paradistil? Dara pe eei din pustie eu eei-afolosit Moisl~ De aceia lasand totul la 0 parte, sa ne gandim numai -laun singur lucru: cum sa iconomisim Cll binecele ale noasrte; ~i

158

OMILlA XI

OMILlA XII

159

Iefthae ) de a sacrlfica pe filCa sa sub forma evseviei .;;i a aduce lui Dumnezeu acea jertfa nelegiuita. Ai vazut cat de me$te$ugite sunt cursele lui f Ai vazut cat de \:ari;~,t 1i ~este razboiul f Paze$te-te deci, $i din toate partIle l~grade$te-t.e. cu a;rmele duc~ovn~ce$ti; $i afla cu exactItate uneltIrIle lUI, ca astfehu sa nu poti fi cucerlt, $~ sa'l z?robe$ti ~ cl! u$urinta. ~i Pavel tot a$a a fost fata de dansul, caCl a aflat exact toate vicleniile lui, pentru care $i zicea: "ea nu este sa nu intel~g81~1 a~1a.B'itu~ile lui". (II q~)rinth. 2, 11). Deci, $i ~oi sa aflam $1 sa fuglm de vlclennle lui, ca astfeliu sa dobandim. bi[uinta atat in vieata prezenta, cat $i in cea viitoare, $1 sa ne bucuram de bunatati!e cele nevestejite prin charul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos' caruia inpreuna cu Tatal $i cu Sf. Duch se cuvine slav~ $i stapanirea, acum $i pururea $i in ve~ii vecilor. Amin.
I)

in care Yeti 1l1<lnea din pom, se vor desehide oehii ;o~tri" (F~ee~. 3, ~). Astfeliu a facut $i pe

dtca noi faeef!1 a$a, apoi nici ehiar dia volul nu va putea sa ne predomme vreodata, ei inca mai mult ni va folos!, pregatindu-ne de a fi totdeauna treji. Astfeliu $i Pavel.de$tepta pe Efeseni, povestindu-li salbatacia diavolulUl. Dara noi dormin $i horcaim de$! avem intransul un rezboinie viclean. Daea c~mva am $tl ea vre-un $ea~pe s'a euibarit 1anga patu1 nostru, eea rnai m~re graba. a,!ll. p~ne ca sa'1 ueidem, iara pe diav01ul avandu-l cUlbarlt m sufietul nostru credem ca nimie nu.patimim, $i ne lasam alene la sbmn. Cauza este ca n01 ~u'l vedem. c.u oC,hii. ee$ti trupe$ti, $i de aceia ~ste neV01e de a prlvIghea $1 a fi mal mult treji. De dU$manul vazut s'ar putea pazi cineva mai lesne pe cand de eel nevazut nu vom putea sa fugim u$or 'daea nu yom ~ ve$nic inarmati, $i mai ales ca el 'nu $tie a rezbol pe calea cea dreapta, caci at unci iute te-ar cuceri . ci de multe ori, sub forma prieteniei, i$i varsa tot veninui salbataci~i lui: A$a de pi~da, ~l a pregatit in acest chip I?,e femma lyl I?b Jmbrac~ta ~ sub masca iubirei, $i a fac:ut-o. ca sa dea barbc'!,tuIUl sau aeel sfat viclean. Astfehu $1 cu Adam vorbmd necuratul, $i prefaeandu-se ca-i poarta grija $i-i vroie$te binele, zieea: In ziua

OMILIA. XII

"ea de vreme ee impreuna odrasliti ne-am faeut eu asemanarea mortii lui, deei ~i invierei lui yom fi parta~i" (Cap. 5, 5).
Ceiace am spus mai 'nainte, aceasta 0 spun $i acum, adeca ca apostolul necontenit aduce yorba la viata morala, insa nu ca in celelalte epistole, pe care el Ie imparte in doua parti, din care partea intaia 0 destineaza dogmelor, iara partea a doua cu cea mai mare in;;srijire 0 afierose$te vietei morale, - caci in epistola de tata, peste tot locul el amesteca par~ea morala cu partea doO'matica, ca astfeliu cuvantul sa-I fie bine primit de auditoriu. Aici el spune ca sunt doua morti .;;i doua mortificari, din care cea intai se face de Christos in botezul ce-l primim, iara a doua trebuie a seface de noi prin sarguinta noastra dupa aceasta. A ingropa paeatele de dinainte de botez este rezultatul darului sau, insa a remanea dupa botez morti cu pacatul, aceasta este treaba noastra $i a sarguintei ce punem, de$! chiar $i aici noi vedem pe Dumnezeu ajutandu-ne foarte mult. Botezul nu are puterea numai de a $terge pacatele de dinainte, ci te asigura inca $i fata de cele viitoare . Dupre cum at unci tu ai introdus credinta ca" pacatele tale sa se $tearga, a$a $i acum, dupa botez, arata prefacere spre bine in toate faptele tale, ca nu cumva ~ te murdare$ti din nou. Deci cu dealde acestea sfatuindu-ne Pavel, zice: "ea de vreme ee Impreuna odrasliti

ne-am faeut eu asemanarea mortii lui, deei ~i in vierei lui yom fi parta~i". Ai vazut cum a inaltat

pe auditoriu, ridicandu-l deadreptul la stapanul sau, $i cum se incearca sa arate ca intre dan$ii este 0 mare asemanare f De aceia nici n'a zis el odrasliti ne-am facut cu moartea lui ca nu cumva sa-l contrazici, ci "eu asemanarea mortii lui", dici la botez nu a murit insa$i fiinta omului, ci omul eel din pacate, adeca rautatea. Si nici n'a zis ca de vreme ce ne-am imparta$it c~ asemanarea pacatului, ci "de vreme ee
':,f
t

Nota. A se vedea cartea Judecatori, Cap. 11. Trad.

impreuna odrasliti ne-am faeut eu asemanarea mortii lui", dandu-ni a intelege, ca rodul ce noi am

160

OMILIA XII OMlLIA XII

161

eunoa:;;teti, fratilor, ea e<iti intru Christos Iisus ne-am botezat, intru moartea lui ne.:.am botezat"? - fara ea sa spuna eev;), lamurit despre invi~
ere, ei poronee$te numai despre purtarea ere$tinului de dupa botez, indemnandu-l M a umbla ihtru inoirea vietei,---' de aceia aici proelama invierea noastra din morti. Si ca sa afli ea nu este yorba de invierea eea urrhata prln botez, ci de aeea care va urma ' la a doua venire, prive$te cum el n'a zis (lea yom fi .impreuna odrasliti $i euasemanarea invierei lui, ci "si invierei lui yom fi p~trta:;;i". $i ea sa nu ziei: dark cum? daea noi n'am murit precum a murit el, apoi vom invia precum a inviat el))? prive$te eu mel atunci cand a amihtit de moarte n'a spus ca suntem impreuna odrasliti cu moartea, ci "eu asemanarea mortii", $i cum atunci cand vorbe$te de inviere nu mai zice Cu asemanarea in vierei lui, ci "invierei lui ne yom faeeparta~i" , - $i niei n'a zis ne-am faeut ci, "ne vonl face parta:;;i" invederancl prin aceasta expresiune nu invierea eea doband ita la botez, ci invierea eea viitoare. Apoi voind ca &\ faea euvantul acesta demn cle crezut, arau't $i 0 alta inviere petree uta aici inaintea invierei aceleia, ea astfeliu $i din eea prezenta, $i din cea viitoare ,sa crezi. Zicand, deei, ea irnpreuna bdrasliti yom fi eu invierea lui, a adaos: "Aceasta :;;tiind, ea

cules este produsul acelei oclrasle. Dupre cum trupul lui ingropat in pamant a prod us rodul acel mare - mantui,rea lumel - tot a~a $i trupul nostru ~ind ingropat prIll botez, a produs rod: dreptatea, sfintlrea, invierea, $i miile de bunatati, ~i dupre cum ~titi ni va aduee la urma ~i darul invierei din morti. .. Fiindea trupul nostru s'a ingropat in apa, iara el in pamant, $i noi din eauza paeatului, pe eand el in interesulmantuirei noastre, de aceia n'a zis (dmpreuna odrasliti eu moartea lui)) ci "eu asemanarea mortii lui". IVloarte a fost $i aceia ea $i aeeasta, fnsa mi tot eu aeela$i subiect. Deci, zice apostolul, daea ne-am faeut impreuna odrasliti c u moartealui "vom fi partasi :;;i invierei lui", vorbind aiei de invierea viitoar~. Fiindea mai sus spunand , de moarte, zieea : "Au nu

restignit, easa se striee trupul paeatului" (Vel's. 6), de unde se vede ea el pune la un loc cauza $i dovada invierei viitoare. $i n'a zis s'a restignit ci "impreuna eu d<insul s'a restignit", punand astfeliu alaturea botezul $i crueea. De aeeia $i zicea mai sus : "impreuna

odrasliti ne-am faeut eli asemanarea mortii lui". "cit sa se striee trupul paeatului": EI nu

vorbe.;;te aid de trupul nostru cel real, ci de pacatul in genere. Dupre cum sub numele d~ omul eel vechiu Ill:telege Intreaga reutate, tot ~ $i trupul lui 11 nume.;;te reutate compusa din diferite parti, dupre cum $i trupul este compus din diverse organe. $i cum ea cele graite nu sunt numai socotinta propric a lui Pave,l, asculta-l cum explica aceasta prin cele ce urmeaza. In adevar ca dupa ce zice: "ea sa se stdee trupul paeatului" adaoge imediat "ea sa nu mai slujim noi pacatului", adeca e ca $i cum ar fi zis: In a~esta (paeat) voiesc eu ca trupul sa fie mort, adeea nu ea el sa moara $i sa dispara, ci sa nu mai pacatuiascib). $i cu trecerea timpului inca mai lamurita 0 face aceasta.

"Pentru e[l eel ee a murit, s'a indreptat_ 1 de paeat" (Vel's. 7). Ac&'tsta 0 zice pentru orice om, "

qmul nostru eel Yechiu eu dansul impreuna s'a

adeea ea dupre cum cel ee a mnrit a scapat de a mai paeatul pc viitoriu, gasindu-se mort, tot a$a $i eel ce iesa din botez, fiindca dad $i aeesta a murit odata aeolo, apoi trebuie a remanea pentru totdeauna mort pacatului. Dadi, zice, ai mnrit in botez, remai mort, caci orlee mort nu mai poate pacatul; iara daca $i dupa botez paeatuie$ti, apoi atunci murdare$ti darul lui Dumnezcu. Dupa ee, deci, ni cere atata filosofie, iute spune $i de cununa ce ne a$teapta, zicand: "Ca de am muri impreuna eu Christos" - de.;;l mai 'nainte de acea cununa avem $i 0 alta cununa foarte mare, aceia adeea ea ne impartii$im eu stapanul, totU!~i zice (<lti dau $i un alt premiu, $i 0 alta cununa. $i care e acea cununa '? Viata ve$niea - "eredem, zice, ea YOm :;;i invia impreuna eu cl<insul" (Vel's. 8). $i de unde se invedereaza aceasta? ,,~tiind, zice, ea Christos eel ee a inviat din morti, nu mai moare" (Vel's. 9). Aici tu te gande$te la' filosofia lui Pavel, cum el dove3825

162

OMILIA XII

\ .

OM ILiA XII

163

acum odata la sfar~itul veacurilor, spre surparea pacatului, prin jertfa sa s'a aratat. 9i precum este randuit oamenilor odata sa moara, iara dupa aceia judecata, a~a si Christos odata fUnd jertfit ca sa ridice pacatele multora, a doua oara fara de pacat se va arata celor ce'l asteapta pre el spre mantuire" (Ebr. 9. 26-28). A~
dara el arata aid puterea vietei eea dupre Dumnezeu, in aeela$i timp $i puterea pacatului, insa ca viata cea dupre Dumnezeu nidodata nu va muri', pe cand pacatul cum nu va pierde pe cei ce sunt respunzatori, daca el (pacatul) a faeut ca sa moara $i eel nemuritoriu '? Apoi fiindca a vorbit despre viata lui Christos, ea

de:;te, sau mai bine zis, pregate~te dovada din cele contrare. Fiindca era natural ea unia sa se tulbure auzind de cruce $i de moarte, e1 arata ca tocmai pentru aceasta trebuie a se incuraja mai mult. Sa nu erezi ziee ca daca a murit odata, apoi este muritoriu, ca~i toc'mai pentru aeeasta remane nemuritoriu. Pentruca moartea lui a devenit moartea mortii, ~i fiindea a murit, de aeeia n.u mai r;?~are, "Ca ce a murit, en pacatul a murlt odata (Vers. 10). Dara ce va sa ziea "CU pacat!ll"? Adeca ~ca nu Christos era respunzatoriu, d a murlt pentru paeatele noastre, ea pacatul sa'l desfiinteze, ~a-i. ta;ie vi~ele $i intreaga putere, $i eu un euvant sa 1 mmleeasca eu totul, - pentru aceasta a murit el. Ai vazut cum a infrico$at auditoriul'? Daca el nu moare de a doua oara, zice, apoi nici baea rena:;>terei (botezuI) nu este de a doua oara, $i daca a doua bae nu mai este, apoi nici tu sa nu mai fii inclinat spre pacab) ~i toate acestea Ie zice seulandu-se contra acelor ce ziceau: "Sa facem cele rele, ca sa vie cele bune" sau "Sa staruirn in pacat, pentru ca dal~ul sa priso~easca". Deci el scotand din riidacina 0 astfeliu de parere gre$ita, 0 restoarna prin toate cele spuse. "lara ce viaza, viaza lui Dumnezeu" zice adeca remane nedisfiintat pentru totdeauna, ca ne mai put:and. ~ s!apanit ?e moarte. paca e1 nefiind respunzatorlU $1 mea a mur1t pentru pacatul altora, apoi cu atat mai mult acum nu va mud, desfiintand piicatul eu desavar$ire, ceiaee zieea $i in epistola eatra Ebrei: "Ci

sa nu Zlca cineva: ei! $i ee are a face eu noi ceiace spui '? - a adaos imediat: "A~a ~i voi socotiti-va vedcrea cele vorbite nu este eu putinta acum. ~i cum sa ne socotim '? spune-ne. ,;Morti a ' fi pacatului, ~i

pre voi morti a fi pacatului, ~i vii lui Dumnezeu". Bine a zis el "socotiti-va", fiindca a reprezenta eu

buna, avand de ajutoriu ehiar pre Iisus, cad aeeasta inseamna "intru Christos". Daca morti fiind el ne-::\' in viat, apoi cu atat ma,i mult va putea sa 11e stapa.niasca tiind vii.

vii lui Dumnezeu intru Christos Iisus Domnul nostru". Cel ee vietuie$te a;;a, i$i va Insu~i oriee fapta

,,:::;8, nu Imparatiasca dara pacatul in trupul vostru cel muritoriu, ca sa ascultati de el intru poftele lui" (Vers. 12). N'a zis. sa nu ceara trupul, sau sa nu aiM nid 0 energie ci "paeatul sa nu imparatiasea", cad apostolul nu voie$te a ucide natura

noastra omeneasca, ci a indrepta intentiunea sau vointa noastra. Apoi prin aceasta expresiune mai arata ea noi nu suntem stapaniti eu sila sau cu forta de rautate, ci cu bunii.voia noastra, 9i de aceia nici nu zice (sa nu va tiranisasca pacatuh), ci "sa nu imparatiasea". Fiindca ar fi absurd de a pretinde ca sa ne dueem intru impiiratia ceriurilor, $i sa imparatim impreuna cu Christos, in timp ee noi avem pacatul de stapan, :;;i preferam ca sa fim robit.i de dansul. Aceasta ar fi ca 9i cum ci~eva .:;;i-ar arunca diadema imparateasca de pe cap, $1 ar voi sa slujeasca mai bine unei femei indracite, cer;;etoare $i imbraeata in zdrente. Apoi fiindca este greoiu lucru de a fi cineva predominatde pacat, prive$te cum el arata nestatormcia lui, in acela;;i timp cum $i mangaie pe eel ce se ostene;;te de a'l alunga, zicand: "in trupul nostru eel muritoriu". Prin aceasta e1 arata cii lupte1e ce Ie purtam sunt trecatoare, $i ca in curand se vor sfar$i; in ace1a:;;i timp ni aminte9te $i ?~ relele de dinainte, $i de obar$ia mortii, $i cum de aICI a rezultat ca omul sa devina muritoriu ehiar dela inceput. Cu toate aeestea este cu putinta ca omul avand trup muritoriu, sa nu paciituiasca. Ai vazut bogatia charului lui Christos'? Adam nea:vand pana atunci trupu1 muritoriu, prin paeatu1

164

OM ILIA XII

I
I

OMILIA. XII .

165

f&:ut ~'a :pier~u! $i ~ murit, pe. caJ?d tu tlind supus osandel lUI, stapane$tI moartea, $1 chlar vei putea sa fii i~c~nunat. ~i cum l.mparate$te, zici, pacatul ~ Nu imparate$te prll1 proprIa sa putere, ciprin lenevia tao De acei~ $~ apostolul d~pa ce zke "Sa, nu imparatiasca" arata $: modul un.el astfeliu ,?e imparatiri, caci ziee : "ca ~3: as<?ultatl pre el mtru poftele lui". Nu este. mel 0 cmste de a face toate g usturile lui silit ci robla cea mai de pe urma $i necinstea cea mai m~re cando tu fa~i e~iace paeatul voie$te, atunei te lipse:;;ti jns~ItI de O~lC~ lIber~ate, pe .ca~d daea H impiedici, atunci mal ales itl pastrezl prOprIa-{.I demnitate. ., "Nici sa va face~i madularile voastre"arme de . ~edl~eptate pacatului, ci sa va puneti pre

m~dularHe voastre arme de dreptate inain'tea lUIpumnezeu" (\~ers. 13). A$a dara trupul este mijloc d~ ra~tate A sau d~ vIrtute, dupre cum sunt $i armele; fimdca amandoua faptele, bune sau r ele sunt ' nu ale lor rro!Jrii, ci a~e ~elui ee Ie Intrebuint~za. Cu arma de plld~ s~ lyDta:;;1 osta~;;ul Dentru patrie, $i tot cu arma se ~upta. $1 t~lharlUl cv ontra 10cUItorIlOI' pa$nici; a~a ea amandOI se marmeaza eu aceia$i arma - insa erima a~st~i di.n Ul~ma pu vin~ dela arma , ci dela propria sa v.omt8:' fill1dca a ~ntrevbu~n!at-o in rau. Tot a~ se poate ~Ice ~l de .tr up, fimelca ~~ fapta r ea ca ~i cea buna sunt lzvorate elm sufietul celUl ee Ie face, ia ra niei de cum din natura trupului. Cand ochiul prive~te eu lacomie frum'!seta strai.na, el a~unei s'a f~cut vaTma d.e nedreptate, msa nu prm proprIa sa energIe, caCl datorla ochiului este de a vedea, iara nu de a vedea rau - ci prin intent!u!1e~ v~clean~ $i r ea ~ stap~nului sku, - pe cand daea 11 Il1franeaza a devemt armadreptatei. Tot a$a se poate zice $i de Ii mba, $i de mani, $i de toate eelelalte rpadulari ale trupului. Bine a zis el ca paeatul este nedreptate, fiindea daca cineva paeatuind nedreptat~te , ~e pe el, .fi~ pe un A altul,de sigur ea mai mult pe sine sa nedreptatlt, decat pe altul. . ' . Deci,dupa ce'i frideamna de a fugi de rautate, ii ~uee la v.irtute, zicand: "sa va puneti pre voi inamtea Iu! D~mn~zeu ca din morti vii". Prjv~te cum el dm m~te sImple nume, sau dentimiri, indeamna.

VOl

mamtea lUI Dumnezeu ca vji din morti si

atiditoriul, aeolo spunand de pacat, iara aici de Dumnezeu. Deci, dupa cearata cata departare este 1ntre cei ce imparatese (intte Dumnezeu ~i pacat) , la urma lipse~te de orice iertare pe acel osta~ care parase~te pe Dumnezeu, $i care prefera a se pune sub imparatia pacatului. Nu numai prin aceasta, clara $i prin cele ee urmeaza, el tot aeela~j lucru n invedereaza, zicand: "ea din morti vii". Prin toat.e acestea el arata atat vatamarea ce ni prjeinuie$te pacatul, cat $i maret,ia darului lui Dumnezeu. Ganditi-va, zice, ee ati fost, $i ce ati devenit. Cine ati fost ~ Mort,i $i pierduti eu 0 pierdere ce de nicairi nu se putea indrepta, $i nici ca era cine sa va poata ajuta. f;)i ce ati devenit voi din morti cum erati'? Vietuind viat.a nemuritoare. $i prin cine ati castigat aeest bun nepretuit'? Prin Dumnezeu carele poate totu1. Prin urmare este drept de a va pune sub ordinile lui cu atata bunavointa, eu cata e demn din partea celor inviati din morti. ,,~i madularile voastre arme dreptatei", zice. A$a dara trupul nu este . r<1u, daca poata sa devina arma dreptatei. Vorbind el de arme, arata ca noi ne gasim intr'un rezboiu infriCO$at, pentru care ni arata ca avem trebuinta de arme puternice, ~i vointa barbateasca, in acela$i timp $i cunO$tinta desavar$ita de eele ale rezboiului, iara mai presus de toate de general iSCllSit. Dara generalul ni sta de r ata, fiind pururea gata a ne ajuta; acest general remane necueerit, $i noue ni-a pregatit arme puternice. Deci, trebuie de a a vea buna intentiune, ca sa putem intrebuinta la necesitate acel ajutoriu, incat sa ascultam l;li de general, in acela.;;i timp $i armele acestea sa Ie manuim in interesul patriei. Deci, dura ce ne mangaie $i ne incurajaza atat d.e mult, dupa ce ni aminte$te de arme ~i de lupta, PrIve$te cum iara~i incurajaza pe osta$i $i Ii atita buna vointa, zicand: "Ca pacatul nu va stapane~te pre voi, ca nu sunteti sub lege, ci sub char" (Vers. 14). Dara dad pacatul nu ne mai stapane$te, de ce ni-ai dat atatea poveti mai sus, zicand: "Sa nu i~

spune aici '? Nimic alt.a. decat ca arunca mai dinainte

paratiasca pacatul in trupul vostru eel murltoriu" l;li "sa nu faceti madularile voastre arme de nedreptate pacatului?" Deci, ce este ceiaee el

166

OMILIA XII

OMILIA

-x u

167

la~urlt 0 spune mai la vale, iara aici prin vorbe seurte lasa a se fntelege numai, aratand ca daca nu ne yom preda paeatuIui., niei el (paeatul) nu ne va putea stapanL Nu este num!11 legea care ni poronce~te, ci este ~i eharul car~ m-va treeut cu.. vederea eele de dinainte, ~i c~re ne .?-slgura d . ~ eele vI~toare. ~egea fagactuia eunumle dupa lupte ~l osteneh, pe eand eharul mai 'ntai in~ununeaza, v~i ~~pa aeeia te indeamna la lupte. Mie ~l ~e pare C8: n~cI nu. fae~ el ~Iuziune aiei la intreaga VIaja a eredmeIOsulUI, el mal mult o. eomparatiune intre botez ~i lege, eeiaee ~i aiurea ziee: ,ca litera omoara, iar duchul inviaza" (II Cor. 6). Legea da pe fata. ~lcarea. poroneii, iara eharul de~Ieaga calear:ea aeelel poronel. Dupre cum legea mustra nd a seos Ia lv~ala pae~tuI, tot a~a ~i eharul lertand, nu mai fngastUle omuIUl de ~ f!1ai fi suE> p~cat. A~a ca tu e$ti se<l:pat de doua orl dm aceasta branie' intai ea nu mai e$tI sub !ege, $i al doilea ea te bueuri'de dar. . .Dee~, dupa ee prin aeeste euvinte a faeut pe audltorlU sa rasufie, iara$i il asigura introducand un sfat di!! ~nti~hesa ce 0v p!-,neinainte ~i zicand: "Ce dara?

prlsosi dreptatea voastra mai mult decat a Carturarilor ~i a Fadseilor, nu veti intra intru im~aratja cerurilor" (Math. 5, W).' Aceasta insa mai

de a calatorl pe calea vlrtutei. Nu era de fata niei due.hul ca!,e sa-! ajute, ~iv n!ci botezul care putea a'l mor:tIfic~, el ea ~l un ~al .rara~ frau alerga peste campi, ~i gr~~a ste mylt~ orl, fimdea legea de ~i-l de~tepta ee trebUIe sa faca, ~l ee nu, totu~i eu nimie alt nu eontribuiit Ia izJJ3.!lda . Iup~atorl!lui, decat eu indemnarea prin vorbe. De aeeIa ~l prapasba de dinaintea noastra este aeum eu mult mai mare, fiindea ne-am bucurat ~i de un mai ma: re ajutoriu. De aeeia ~i Christos zicea: "De nu va

in~rebu,intanq multa bagare de seama in constructia: !UI .. A~a dara,. de ce. e v\>rba ~ Ca trupul nostru mai nvamte <!e. vem~ea lUI Chrlstos era w;lor do eueerit de pacat,. eael du~a ~oartea lui prin paeat, a intrat in el un rOIl~ e 1?atlml, pentr:u care nici nu putea fi sprinten

un cuvant mare pe care 'I va desvolta mai in urma

lui obieinuita de interzicere: (sa nu fie; apoi mai departe vine eu yorba iarfi$i la un sfat ee il da, aratand cat de mare este u$urinta lupteIor, eaei zice : "Au nu

niei de pedeapsa eea grozava de acolo, ci de rU$inea de aici, cand voi va faeeti robi paeatului de buna voie, $i inca eu 0 astfeliu de rasplata, ca sa muriti iar8.$i. Ca daca pacatul a adus mai 'nainte de botez moartea trupeasca, $i rana a avut nevoie de 0 a$a ingrijire, ca insu$i stapanul a toate a trebuit sa so pogoare sa zdrobiasca moartea, $i ~a deslege raul, dara apoi cand $i dupa atata dar $i libertate aeel~i paeat te ia din nou in stapanirea lui, ce nu va face ~ Deei, nu alerga spre o ~ prapastie, niei nu te preda lui de buna voie. In rezboaie de multeori soldatii se predau $i fara voia lor, pe cand aici daca tu nu .vei dezerta, nimeni nu te va putea predomi~a. . .. v Deei, dupa ce 'I abate dm ealea rataclrel eu astfehu de vorbe potrivite, Ii infrico$aza $i eu rasplata ee 0 vor lua, $i pune inaintea lor amandoua aeestea, ade~ d~ep tatea $i moartea, insa nu 0 moarte ea a trupulUl, el eu mult mai grozava., Daea, ziee, 9hrist?s n~ a ,muriS apoi cine va deslega moartea aC~la ~ Nlmen~. A$a dara de neeesitate va fi de a fi osandlt $1 pedepslt. Moartea aeeia nu va fi ea aici, unde trupul se repausaza $i. se desparte de sufiet. "Vrajma~ul cel mai de pe urma, moartea, se va surpa" ziee (1. Cor. 16,26). De unde urmeaza ca osanda va fi nemuritDare, insa nu $i pentru cei ee aseulta de Dumnezeu, d ici rasplata aeestora va fi dreptatea $i bunurile ee izvorase din ea. .
v.
A

stiti ca celui ce va dati pre voi robi spre ascultare, robi sunteti aceluia pre care ascultati, sau pacatului spre moarte, sau ascultarii spre dreptate?" (Vers. 16). Nu va spun, ziee, ilici de gheena,

vorbe~te este foarte absurd, el intrebuintaza expresiunea

pacatUl-vom, caCl nu suntem sub lege ci sub char? Sa nu fie" (Vers. 15). Mai 'ntai fiinctea eeiaee

Dupa ce'i rU$ineaza eu robIa in care au fost, $1 dupa ee 'i indeamna $i 'i inspaimanta eu rasplata ee 0 vor lua, iara$i Ii ridiea $i 'i inel!rajaza prin amin.Urea ~ine:: faeerilor lui Dumnezeu. Prm toate aeestea h arata ea au fost seapati de mari rele, in aeela$! timp iI~sa ca la aceasta $i ii au contribuit prin ostenehle lor, $1 ca cele
v

Ci multamim lui Dumnezeu, ca at! fost robi 'pa~atuhii, dara ati ascultat .din inima'dupre chipul invataturei la ~are v'atl dat" (V~rs 17~

168

OIvIILlA XII

OMILIA XII

16Y

Dumnezeu : ~i slobozi1'ea de pacat, :;;i ca s'au facut robi d1'eptatei, ceiace este mai bun decat orice libertate. Fiindca Dumnezeu a facut acela~i lucru, ca ~i cum cineva a1' lua pe un eopil orfan, prins de barbari :;;i dus in tara st1'aina, ~i pe care nu numai ca l-ar scapa din robie, ci ar deveni . inca :;;i tata al acelui copil, ~i I-ar ridica in cea mai mare demnitate. Aceasta tocmai s'a petrecut ~i cu noi, caci nu numai ca Dumnezeu ne-a eliberat de relele cele vechi, ci inca ne-a ~i ridicat la 0 viata inO'ereasca, ~i ne-a desemnat 0 cale de purtare buna, predandu-ne in siguranta clreptatei, ucizand toate relele dinainte, ~i omorind pe omul cel vechiu, ~i povatuindu-,ne la viata cea nem uritoare. 1) Deci, iubitilor, sa ramanem vietuind 0 astfeliu
, 1) Pm"tea muraUi. Despre diferitele moduri de mo.arte, sau 'mortificari, :;,i contra iubitorilor de argint:;,i celor lacoml. (Veron).

,,~i slobozindu-va de paeat v'ati facut robi dreptatei" (Vel's. 18). Aici se arata doua daruri ale lui

viitoare sunt mai u~or de ca9tigat. Dupre cum cineva scapa pe un rob din tirania unui stapan crud ~i nemilostiv, ~isfatuindu-l sa nu se mai intoarca inapoi li aminte~te de tirania aceluia, tota;o;;a ~i Pavel Ii pune inainte toate relele cele din trecut, ~i-i indeamna dea multami lui Dumnezeu. Nu a fost cu putinta ca vre-o putere omeneasca sa va scape din toate acele rele, zice, ei numai charului lui Dumnezeu, care a voit ~i a putut face aceasta. . $i bine a zis el ea "ati aseultat din inima" , fiindca nu ati fost siliti de cineva, ci voi singuri de buna voie ~i cu multa hotarire v'ati departat de r ele)). Aceasta expresiune Ii ~i lauda, In acel~i tlmp li :;;i atinge, caci pare ca Ii zice: daca voi v'ati apropiat de credinta de buna voie, caci nici 0 sWi n'ati a vut, apoi ce iertare veti avea, ~i ce indreptare daca va veti Intoarce iara~i la cele dintai '? Apoi ca sa afii ea acest fapt nu se dator~te numai recuno~tintei lor, ci, ca totul s'a facut prin charul lui Dumnezeu, prive~te ca dupa ce zice "ati aseultat din inima" imediat adaoge: "dupre chipul invataturei la eare v'ati dat". Ascultarea cea din inima arata liberul lor arbitru, iara darea, sau mai bine zis predarea lor, inseamna ajutoriullui Dumnezeu. $i ce va sa zica "ehipul invatatur-ei?" Adeca a vietui drept ~i eu cea mai frumoasa purtare.

de viata placuta lui Dumnezeu, fiindca inulti din cei ce respiraaerul !,?i calatorese ~n acea$ta lume,se gasesc mai ticalo~i decat mortii. Multe ~i variate sunt felurile mortii; de exemplu: 1) moartea trupului, dupa care Abraam fiind mort, nu era mort, precum zice: "Durnnezen nu este at mortilor, ci al viilor" (Math. 22,32); 2) moartca sufietului, la care Christos facand aluziune zicea: ;,Lasati mortii sa'~i ingroape pe mortii lor" (lb. 8, 22); 3) moartea acea devenita din filosofia omului, care este mult laudata, ~i la care facand aluziune Pavel zicea: "Ornoriti madularile voastre eele de pe A t" pami;l,n (Col. 3, 5); 4) moartea .acea dela botez, care este :;;i cauza acelei dinainte: "Ca omul no.stru eel veehiu s'a restignit" (Rom. 6,6) adeca a murit. Deci, cunoscand noi aces tea, sa fugim de moartea aceia prin care ~i viet,uind murim, iara de aceia prin care vine moartea comuna tuturor vietuitoarelor sa nu ne temem, pe cand pe celelalte doua, din care una este cea mai fericita, ca data de Dumnezeu, iara a doua este mult la udata de noi $i de Dumnezeu, pe acestea, zic, sa Ie rivnim $i sa Ie preferam. Din aceste doua, pe una 0 ferice$te David, zicand: "Fericiti earora s'au iertat fara-de-legile" (Ps. 31, 1), iara pe ceialalta 0 admira Pavel, scriind Galatenilor: "Ca eei ai lui Christos trupul ~i-au restignit" (Gal. 5, 24). Dintl'e cele doua morti dintai, una este de dispretuit, dupa cum zice Chritos:
v

10, 28). A~dara fugind de 0 astfeliu de moarte, sa preferam pe acele fericite $i admirate, ca a$a feliu din celelalte dow'i, de una sa nu ne temem, iara de a doua sa fugim. Nici un tolos nu vom avea noi vazand soarele, mancand ~i band, daca viata noastra nu este intovara~ita de fapte bune. Ce folos poate avea acel imparat, spune-mi, care d~i este imbracat cu porfira $i are arme, totu$i n'a dobandit nici un supus, ~i este expus batjocorei ~i rlsului tuturor'? Tot a~a $i cre~tinul nu va a yea nici un folos dela credinta lui ~i dela darul ca.';;tigat prin botez, daca nu are fapte bune, ~i este expus tuturor patimilor;

"Nu va temeti de eei ee ueid trupul, iara sufletul nu pot a'l ueide", iara ceialalta este infrico$ata, dupa cum ~i zice: "Ci va tell1eti de eel ee poate sa piarza ~i sufletul ~i trupul in gheena" (Math.

170

. OMILlA XII

OMILlA XII

171

ba inrii ~i batjocora ii va fi mai mare, ~i rm~inea mai multa. Dupre cum aeela care este imbraeat eu porfira ~i eu diadema pe cap, nu numai ca nu ~tiga nimie dela aeeste podoabe, nu numai ca nu i se adaoge nimie in cinste, ci inca prin necinstea ~i neru~inarea sa singur se hitjoeore~te, tot ~ ~i eredinciosul care vietuie~te in eonruptiune, nu numai pfi nu va firespectat dara ehtar va fi mai mult batjocori!i~upre cum ~i zice:

el ti-a supus toate patimile prin botez ~i ti-a dat putere de a te ridica deasupra lor. Deci, ee ai devenit, ea dupa ee ai batjoeorit atata dar a lui Dumnezeu, ai ajuns altfeliu decat trebuia sa fii? EI a ucis $i a ingropat toate gre~alele tale de dinainte de botez, ea pe ni~te viermi . puturo~i, - ~i aeum de ce ai naseut alii viermi f Fiindca paeatele sunt mai rele' deeat viermii, de oareee ace~tia vatama trupul, pe cand pacatele murdarese ~i vatama sufietul, pe care '1 imputesc mai grozav deeat trupul eel mancat de viermi. Dara noi nu simtim 0 astfeliu de putoare, fiindca nu ne sHim de a 0 euratt Nici betivul nu simte putoarea vinului ee iesa dintransul, pe cand cel ce nu bea ~i nu se imbata simte indata duhoarea acea gretoasa. Tot a:;;a este ~i eu paeatele. Gel ee vietuie~te eu intelepeiune, ~tie exact mocirla in care se cufunda pacatosul, ~i eunoa~te bine pata cea urieioasa ee este pe fruntea lui, pe eand acesta predandu-se pe sine reutatei, intoemai ea de 0 betie este ametit, ~i nu se cuno~te chiar niei pe sine ca este bolnav. ~i toemai aceasta este prapastia raului, ca nu lasa pe cei cazuti in pacat ca sa'~i eunoasea ii in~ii marimea ticalo~iei, ei d~i stau in mocirla acea puturoasa, ii ered ca emana dintram~ii mirezme aromatiee. De aeeia nici nu pot a scapa de aeolo, ei plinifiind de acei viermi puturo~i, ii se falesc ea 9i cum ar fi impodobiti cu nescareva petre pretioase. De aceia niei ca voiese de a ucide acei

"Caci cali fara lege au gre~it, fara lege se vor pierde; iara eati intru lege au gre~it, prin lege se vor osandi". ~i Ebreilor scriindu-li zieea: "Lepadand eineva legea lui Moisi, fara de mila prin doua sau trei marturii moare" (Ebr. 10, 28), iara mai departe adaoge: "Deei, cat eredeti de amara munea ee 0 va lua eel ee a ealeat pre Fiul lui Dumnezeu" (lb. 10, 29) f !;.'i eu drept euvant, fiindca

viermi, ci'i lasa se se hraniaseii ~i inmulta,sca, inauntrul lor, pana ce Ii vor trimite ~i pe dan~ii ca hrana viermilor celor neadormiti din viata viitoare. Fiindca cauzele acelor viermi sunt viermii de aid, ba inca nu numai cauze, ci sunt chiar parintii ~i nascatorii acelor viermi cari niciodat.a nu mai mor, dupre cum $i zice: "Unde viermile lor nu moare" (Marcu 9, 44). Ace~tia singuri aprind gheena, care niciodata nu se stinge. Deci, t;a acestea sa nu se intample, noi sa doborim izvorul tuturor relelor, sa stingem cuptoriul eel aprins, ~i sa smulgem rMacina raulUl chiar din fund, fiindca ~i pomul eel rau ~i netrebnie daca'l tai din virf numai, n'ai facut nimie, de vreme ce ramanandu-i rMacina in pamant, va inverzi din nou ~i va face acelea$i ramuri ca ~i mai 'nainte. Deei, care este rMacina tuturor relelor f Aceasta afia-o dela bunul cultivator, care ~tie de acestea in mod sigur, care a ingrijit cu multa sarguinta de viea CGa duhovnieeasca,~i care a cultivat lumea intreaga. A~a dara, ce anume spune el ea este cauza tuturor relelor din aeeasta lume'? "Radaeina tuturor relelor, zice, este iubirea de argint" (I, Timoth. 6, 10). De aici izvorasc d~maniile, eertele ~i rezboaele, de aici intrigile, batjocurile ~i biinuelile, de aici omorurile, talhariile ~i profanarea mormintelor. Din cauza iubirei de argint, nu numai eetatile $i terile, ci ~i drumurile, $i locurile eele neloeuite, $i muntii, ~i vaile, ~i dealurile, ~i cu un cuvant fiece palmac de pamant din lumea intreagaa; este plina de sange $i de omoruri. ~i nici marea n' scapat de aeest rau, eaci $i pe ea s'a a~ezat eu CGa mai mare furie, caci ~i aeolo se gasesc pirati cari 0 potricalesc in toate partile, ~i i~i bat capul de a gasi vr'un mijloc nou de hotie. Din cauza iubirei de argint s'au rasturnat $i legile naturei, s'au zguduit legaturile familiare ~i s'au eonrupt inse~i legile dumnezee~ti. Tirania aceasta a iubirei de argint nu numai contra celor vii ~i-au inarmat manile, ci chiar ~i contra eelor morti, $i nu se de. in laturi nici inaintea mortii, ci spargand sicriiJe '~i fntinde manile ei cele spurcate asupra trupurilor celor morti, ~i cel scapat de viai.a nu poate scapi din ghiarele ei. Ori ~i cate rele ai vedea in lume, fie in casa, fie in targ, fie in tribunale, fie in palatele imparate$ti, fie ori unde, toate Ie vei vedea izvorand de aicL Aeest rau a umplut totul de sange $i omoruri, a

172

OMILIA

XII

OMILlA

XI!

!73

aprins 'flacara gheenei, aeesta ,a faeutca eetatile eli nirnie sa nu fie mai bune decat pustiul, ba inca eu mult mai rau. De talharii eari p<1ndese la drumul eel mare este mai w~cir a se paz! einevi:t, fiindea nu in oriee timp ataca pe trecatori, pe e<1nd t<1lharii de eari ni e yorba (iubitorii de argint), sta u in mijloeul eetatilor imit<1nd pe eei dela drumul mare, i'?i SUIlt eu atc'tt mai rai deeM aecia, eu cat este i'?i mai greu de a te apari:t de d<1n~ii, i'?i aeei'?tia toate Ie euteaza, p<1na ~i ehiar eeiace talharii dela drumul mare fae pe aseuns. Chiar:;;i legile ce su nt ~ezate pentru combaterea rautatei lor, ehiar i'?i legile, zic, 'Ie-au t1'as in ajutoriul lor, i'?i au umplut eetatile de ucideri i'?i de miasme pustiitoare. Sau poate nu este omor, i'?i inca mai rau dee<1t omorul, ea sa predai foamei pe sa rae i'?i sa'l inehizi in temnita, i'?i impreuna eu foamea sa'l mai ~i incarei de batai i'?i de munci? Chiar de nu fad tu de aeestea, insa daea proeuri altora motiv de a face a~a, apoi atunei te-ai faeut tovarai'? eu d<1n~ii, ba inca i'?i mai rau dee<1t d<1n~ii. Cel ee ueide pe un om, deodata ii infige in piept eutitul, i'?i intrist<1nd pe vietima sa pe un timp seurt, nu mai intinde mai departe muncile, - pe mnd tu eu sicofandiile, eu cleveti1'ile ~i int1'igile luerezi la lumina zilei, i'?i aduci in ~ hal pe vietima ta, ca dor~te de mii de ori sa moarlL $i atunei g<1ndei'?te-te singur, eate mort.i nu ai adus aeeluia, in Toe de una singu1'a. $i eeiaee este mai g1'oza v, ca tu rapei'?ti i'?i e~ti laeom, nu pentru ca e~ti impins la aceasta de foame, i'?i nici ca saracia te aduee in a~a hal, ci pentru ca fr<1ul ealului tau sa fie impodobit eu aur mult, sau ea plafonul casei i'?i capitelurile coloanelor sa fie aurite. Dara cum sa nu fie aeestea vrednice de gheena, mod 'pe fratele teu, pe eel ee se impar~e~te eu tine din aeelea9i bunuri negraite, pe eel ee este atat de cinstit de stap<1nul, pe aeesta, zie, sa'l aeufunzi in mii de neoorociri, pentru ca tu sa impodob~ti petrele i'?i trupurile necuv<1ntatoarelor, cari niei nu simtese eeva in lurnea aceasta? canele tau se gasei'?te in multa ingrijire,': pe mnd omul, fratele tau, sau mai drept vorbind Christos, pentru canele tausau ~i pentru eelelalte ale tale vorbite, este ingradit in eea mai de pe urma saracie! Ce poate fi mai rau ea aeeasta anomalie? Ce poate fi mai grozav ea aeeasta neleO'iuire? C<1te riuri de foe ar fi ' deajuns pentru un astfeliu de suflet? Cel ee este pi asmuit dupa ehipul i'?i asemanarea lui Dumnezeu se gase-

9te slutit prin neornenia ta, iara eapetele 6amrilor cari trag eu trasura pe femeia ta stralueese de aur, dupre cum tot eu a ur sunt impodobite i'?i lemnele ea 9i pielea co~ului trasurei. De trebuie sa'ti faei vreun seaun sau tabureta de pus sub pieioare, toate Ie faci de aur sau de argint, in timp ee membrul lui Christos, pentru care el s'a, pogorit din eeriu,:;;i pentru care ~i-a varsat s<1ngele seu, nu se bueura nici maear de hrana trebuitoare din eauza laeomiei tale. Crivaturile tale sunt imbracate eu argint peste tot, pe cand trupurile sfint.iIor sunt lipsite ehiar !?i de acopetam<1ntul trebuitoriu, ~i Christos a devenit pentru tine mai necinstit ~i mai fara pret; dec<1t slugile ~i eamrii, dec<1t erivatele, scaunele ~i taburetele tale. C<1t pentru eelelalte obieete C<'1snice care sunt ~i mai necinstite, Ie trec eu vederea h'is<1ndu-lc la judeeata voastra proprie. Daca te fnfrieo$ezi auzind aeestea, departeaza-te de a, Ie mai face, $i atunci eu nimie nu te VOl' vatama cele vorbite. Departeaza-te 9i fugi de aeeasta nebunie, fiindea. oeupatiunea ere:;;tinului eu asemenea nimieuri este 0 nebunie vazuta. De aeeia la&'tnd Ia 0 parte asemenea nimieuri, sa avem privirea at.intita spre ceriu -- de$i poate cam mrziu - i'?i amintindu-ni de ziua viitoal'e, se ne g<1ndim de tribunalul eel lmfrieo~at, de raspunderca eea mare i'?i de hotarirea cea nemitarniea. Sa ne gfmdim cii d~i Dumnezeu vede toate aeeste neeuviinIi, totu~i nu trimite trasnite din eeriu -- de$i de altfeliu nu sunt vredniee numai de trasnite - nu face aeeasta, zic, niei nu sloboade marea asupra noastra, nici pam<1ntul nu'l despica in doua ca sa ne inghita de vii, niei nu stinge soareIe, !?i nici nu arunc;a asupra noastra eeriul impreuna eu stelele, eu un euv<1nt nimic din acestea nu face, ci Iasa ca totul sa fie in ordine, $i intreaga faptura sa ne slujiasca noua. De aceia g<1ndindu-ne la toate aeestea, sa ne imfrieo~m de maret-ia filantropiei lui, i'?i sa ne reintoarcem la nobleta noastra de oameni, fiindca dupre cum suntem ,;'}n prezent, nu suntem eu' nimic ' mai buni decat cele , neeuvantatoare, ci ehiar eu mult mai rai. Fiindca animalele neeuv<1ntatoare eel pulin iubesc pe eele de aeel~i neam, i'?i se multamesc eu eeiace Ii da natura in raportul ~i iubirea dintre dansele, pe eand tu ,dei'?i ai mii de'legaturi eu natura, care toate la un loe te apropie $i te stringe ~ zic<1nd langa membrele tale, tu, .c are ai fost , cinstit eu ,euvantul, care te bueuri de evsevie, "care te

174
imparta~~ti

O~lIL1A

XII

OMILIA

XI!

175

saJbat~c decltt a:celea, fiin~ca arali 0 mare ingrijire pentru lucr~rl zadarmce, pe vcand templele lui Dumnezeu Ie

de mii de bunuri, tu, zic, te-ai facut mai

9arta depinde totu1. Niei calul nu se va face mai. bup!

trem cu vederea, ca sa se pearda de foame $i O'olatate ba inca de IPulte ori Ie aduci in mii de rele! Daca l~ faci acestea iubind slava, apoi eu atat mai mult ar trebui sa te ingrije:;;ti de fratele tau decat de cal. Cu ~t frate~e tau va deveni mai bun bucurandu-se de bmeface~Ile tal,e, C~!. atat :;;i tie ti se implet8:;;te, prin o astfehu de mgrlJlro, 0 corona mai striUucita. Pe ca~d . ac~~ tu ca~nd. i~ eele contraro, iti atragi asup.ra-tl mn de acuzatorl fara ca sa simt8.7ti. In adevar G.me nu te va grai de rau " ? Cine nu te va descrie p~ tme. p~ntru eruzimea :;;i misantropia ta, vazandu-te nec.mstmd neaIT?ul omenesc :;;i preferand pe animale fnamt.ea ot;tmemlor, ba chiar :;;i mobiIele din casa ~ ~u. al ~UZlt. p~ apostoli spunand, ca cei dintai cre$tl.m ct;tr~ prlm1~u c~v~ntu] adevarului i:;;i vindeau case :;;~ tarlm~ ca. s!1 hramasca pe frati ~ Tu insa rape:;;tr :;;1 case :;;1 tarIm dela fraW tai, ca sa poti impodobl calu!" l~mnele, pIe lea de}a trasura, per~tii :;;i plafonul casei I $1 ce poate fi mal grozav este, ca nu numai barbatii a~ caz~t .~r: ,acet;tsta nebunie, ci. :;;i femeiIe ~re atita pe barbat,l S11 Impmg la 0 astfehu de munca zadarnica silindu-i de a cheltul peste tot locul mai mult decat est~ !le~eS3:.r !..$i dac!i i:a~ acu~ cineva de asemenea fapte, la~a ca II ,au.:;;l ~a~lt de~v.m,0.vat~rea, ce, dealtfeliu este raspund: eu fac:;;i pe pIma ~e mvmovatlre, C!1Cl ~mele :;;1 re altele)). Ce al spus ~ ~i nu te ru:;;inezi gramd astfehu de vorbe ~ Nu te ru:;;inezi de a pune la un l<?c p~ Christos cel ftamand cu caii, cu catarii, cu paturIle :;;1 cu tabu::etele. ~ale ~ .Ba in9'l: vo~bind la dreptul, nu la un loe, Cl mal JOs chlar, caCl mal mult cheltue:;;ti cu acelea, pe cand lui Christos deabea i-ai dat 0 mica parte. Nu :;;tii ca toate sunt ale lui? Nu :;;tH ca ~i tu :;;i cele ale .ta.le, sunt ale lui? Nu :;;tii ca e1 ti-a plas~uit trupul, el iI-a. h~razit $i suftetul, :;;i ca el ti-a dat toata podoaba? Tu msa, pentru toate aeestea nu'i dai in schimb nici cea mai mica rasplata. Daca ai inchiriat 0 mica casuta, tu cei dela chirigiu ca sa'ti plateasca chiria e~act, pe. cand tu de:;;l te folose~ti de intreaga faptura :;;1 }~cue~t~ ~ lur~~ ata.t de mare, totu~i nu suferi de a'i platt 0 mICa chme, CI toate ale sale, ca ~i pe tine insuti le-ai predat slavei tale cele de~arte. Dela slava cea dev

" \"

ca calitate, incareandu-l cu asemenea podoabe, ~l mCvl omul ee'l caJare:;;te, ci este ehiar mai neeinstit, fiindca multi lasand pe ealaret i::;;i intore ochii lor la podoabel~ de pe cal, la ser-yitorii ~ari vi!l in Ul~mt;t .lui ::;;i la eel de dinainte, ca $1 la eel ce pl'l vesc Ulmlt.l, pe eand pe cel purLat de toti ace$tia ca in triumf il urasc $i'l dlSpretuiesc ca pe un ~u$man co~un. "v Insa cand tu itl impcdob~tl suftetul nu se mtampla deacestea, ci ~i oamenii, $i ingerii, ba pana $i ehiar stapanul ingerilor, cu tot-ii, zic, iti !mple~esc cununa ~a nevestejita. Astfeliu ~ dad t~ lUb~tI sla,;a, depar:-: team-te de eele ce faci acum, [;il nu Impodobl casa, CI suftetul, ca sa devii frumos $i straJucit. 9um s,!nt in~ lucrurile acum, nimie n'ar putea fi mal de dlspret Ult ea tine, care ai suftetul pustiu ip raport ~u podoa~ele easei. Dara daca poate nu suferl cele yorplte ~e m~ne, asculta ce a facut unu1 dintre profam, $1 !,u:;;}neaza-~e eel putin de filosofia lor. Se zice ca unul dmtre ace$tIa intrand intr'o casa stralucita $i sclipind de aurul cel mult, de frumuseta marmurei $i a \oloanelor t :;;i. fiindca a vazut :;;i pe jos a:;;ternute covoare m .toate I?art~le, deodata a stu pit in fata pe stapanul ca,:sel. Apo~ fimd dat in judecata pentru acest fapt, e~ !1 raspuns, ca. de oarcee n'a gasit in toata casa aeeia mCl un. loc mt;tl ~urda:, s'a vazut nevoit a stu pi in fata acelUla! I) AI. vazutv ca~ de ridicol se face cel ce se impodob8.7te pe dmafara, $1 cat este de dispretuit de toti cei ce au min tea in sc.a~n ? Si cu drept cuvant, fiindca nici tu n'ai sufer! in lmli;;te ca sa vezi pe cineva ca lasa pe sotia sa sa ~e in:brvace in sdrente $i ~ fie r:e'ngrijiUi:, iar~ .p~ ,slll:gll~ e~ sa 1: imbrace cu hame straluclte, Cl te-al lrlta $1 al zlce, ca faptul acesta este cea mai de pe urma bajtoc,:ra. Aceast~ deci, sa 0 judeci i?i pentru suftet. Gand ~u In:podo~$tI paretii casei, plafonu~, pvardo::;eala: C!,e pe JOs. i?~ mob~lele, ca :;;i toate eelela1te, lara eleImosma ~u .da~ md8!iJuns, atunci sa $tii ca nu ai alta. filosofie, :;;1 n~mlc ~al mul~ nu faci decat acela sau mai drept vorbmd, chlar mal rau decat acela fii~dca intre stapana :;;i sluga nu e nici o deosebire, pe' cand intre suftet $i trup este mare deoA

I) Nota. A se v~dea viata .lui Di0s-hene La~rtiu. in. cartea intitulatii "Dogmele, vletele, credmtele, sli~temele ~l sentmtIie celor mai renumiti Filosofi din anticitate", pagma 186. (Trad.).

176

OII'IILIA XIll

OMILlA XIII

177

sebire, - $i dad e deosebire mare de trup, apoi cu atat mai mare este 1ntre sufiet $i casa, pat sau tabureta de sub picioarele tale. $i ce justificare demna ai putea a vea, cand tu toate acestea nimicuri Ie imbraci eu argint, iara sufietul II la$i sa stea imbracat In sdrente, slutit, fiamand, plin de rane $i hartuit de mii de cani, $i dupa toate acestea crezi inea ca te gase.';iti in slava prin fmpodobirea lucrurilor de dinafara? ~i ceiace este mai de jaJit inca, ca cel ce se face de ris ~i de batjocura, ea cel ee S8 necinste$te $i se slute$te, $i cel ce In fine cade singur in eea mai de pe urma osanda, acela, zie, ehiar se mandreste cu de-aces tea ! De aC8ia va rog, ea eugetand la toate acestea, sa ne trezim, fie chiar $i mai tarziu, $i sa devenim stapani pc noi in$ine, $i podoabeIe acestea de dinafara sa Ie stramutam inauntru, adeca in sufietul nostru. Astfeliu :;;i acelea vor ramanea in siguranta, $i pe noi ne va face ingeri $i ni va proeura bunurile cele ve$nice. carora fie a ne invrednici eu totii, prin charul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, earuia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duch, se cacle slava in veci vecilor. Amin.
OM I T. I A X I II
"Omene~te graiese pentru slabaeiunea trupului vostru. Ca dupre cum v'ati facut madularUe voastre roabe neeurateniei ~i fara de legei spre f!ira de lege, a~a aeum sa va faeeti madularile voastre roabe dreptatii spre sfihtenie"

data la idei cu totul contrare celor. vorbite pana acum, cad zice: "Omene~te gdiiese" ca f;li cum pare ca ar zlce graiesc din rationamente omene$ti devenite din obidnuinta. Sau ea aceasta inseamna expresiunea de mai sus, 'sau ea arata cumpatarea cerint-dor sale, . care nid uu sunt mai presus de cerintele omene$ti, dupre cum zice $i aiurea: "Ispita nu v'a ajuns pre voL deeat, omeneasea" (1. Cor. 10, 1~1), adeea cumpatata 1;>i mica. "Ca preeum v'ati faeut madularile voastre

roabe neeurateniei ~i fara de legei spre fara de leae ,,-,,' asa , aeum sa va faeeti , maduladle voastre roabe dreptatii spre sfintenie". De$i, zice, cstc

(Cap. 6, 19). Fiinclea pana acum aposto1ul a cerut dela dan$ii 0 mare exaetitate in viala lor, poroncindu-li de a fi morti in lume, morti $i eu pacatu1, ramamlnd nemi$cati in inspita spre pacate, apoi aceasta s'ar fi parut multora poate ea ceva greu, mare $i covar~;;ind natura omeneasea. De aceia e1 voie$te a arata 'ea nu cere eeva peste masura, $i nici dupa cat ar trebui sa S8 ceara deia ceI ce s'a bueurat de atata dar, ci cumpatat $i U$or, iara aceasta intentiune a lui 0 arata prin trecerea deo-

mare deosebire intre stapani, totu:;;i eu va cer.o masura 80'aIa in robie. Trebuia de sigur ca sa introduceti mai r8ult ceva in robia dreptatii, 9i cu atat mal mult, ell cat aceast,a robie este mai buna $i mai superioara ceIeilalte; totu$i eu nu va . cer nimic mai 11mIt, din cauza slabaciunei intentiunci voastre. Si n'a zis pentru slabaciunea intentilmei voastre, sau a bunoi vointi, ci ,-,slabaciunea 'trupului vostru", fa0nd .ma~ n~sup~-: ratoriu cuvantuI, de$i acoIo este necuratema, lara alCI sfintenia, acolo este ne}egiuirec:, po ~8,nd .aici c~r~ptatea. Deci, cine poate fi atat de mu;;el, Zlce, ~1 de tlcalos, ca sa nu intrebuinteze in robia lui Christos macar pe atata sirguiT,lta, Pe cata pune in robia pacatul~li ~i <l: diavoIului? Prin urmare asculta cele ce urmeaza, $1 vel $tl Iamurit, ca noi no intrebuintam nid ma?ar <l;.ce::sta mica sirguinta. $i fiindca aceste?- spuse a$'~ l~ ll!tao:pI are nu s'ar fi paru~ ?t fi. VrOdl;lJC~ de .cre~h.nta, $1 prm urmare n'ar fi fost mCl bll1e prImIte, $1 mCI nu ar fi suferit cineva sa auda ca nu sIuje$te lui Christo.s, ni.ci macar pe atata pe cat a sIujit diavoluIui, dc acela prJp cele ce urmeaza el pregate$te ca cuvantuI sa fie v~edmc de crezut, pun and la mijloc din nou acea robie, $1 spunand in ee feliu. au slujit.

bozi de dreptate". Ceiaee el spune aici,

a~ .$i ~s~. Cand vietuiati in rautate, zice, in necucermCle $1 m relele cole' mal grozave, voi vietuiati .cu atata supuner~ si ascultare, ca nimic bUQ nu faeeatv). Aceasta va sa

vei eand erati robi paeatului, erati slo" Ca , ,

nu erati SUpW;ll el, el straml cu totul, fimdca nu Impar3825


12

~i(~ expresiun~a ?,e~ati .:s.I~bozi de d~ept~te" ~ ad~ea

178

O;\lIL1A XIII

OMILIA Xlii

179

t.aJi deo~otr~va" robia, nu, slujati deol2otriva dreptatii $i p,acatulUl, Clva predaset,l cu totul raului. Prin urmare $1 acum, fiindca v'ati schimbat $i ati trecut din rautate la dreI?ta~e~ e dr~~t ca s~ va predati . eu ~otul virtutei, ne mal facand mCl un rau, ca cel putm sa lntrebuintati o masura dreapta, de$i dealtfeliu nu numai ea est~ '0 mare ~eosebire intre aceste stapanii, dara e $i 0 mare deoseblre i~tre af!1andoua rpbiile, Aceasta 0 $i explica el eu ,m~lta clurIt<;tte, arat'1nd la ce anume au slujit atunel, $1 la ce sluJesc acum. Deocamdata niei nu vorbe$te de vatamarea pricinuita prin acea viata, ci numai de rw;;ine.a C<l$tigata. "Care roada, ziee, ati avut
v

(Vel's. 21) ~ Astfeliu a fost acea robie, ca numai' amintirea ei pricinuie$te rU$ine; $i daca numai amintirea pric~nuie$!e r,;!$ine, ap~i cu ~ta,~ If!.ai mylt ~nse$i fapta. ;\$?- ~ar:.a .vOl acun:, ZlC~, atl c!1$tIgat mdOlt; intai ca vatl lzbavlt de rU$me, $1 al dOllea ca ati cunoscut in fine .relele in care va gasati atunci, dupre cum $i atunci indOlta. era ~i vata.mare~, intai ca faceati fapte vrednice de rU$II~e, $1 al doJlea ca nu cuno$teati rU$inea, ceiace este mal mare decat [aptul dintai, - $i totw~i ati stat slujind pacatului. ' . . D~c~, dl~pa ce a aratat cu prisosintii vatamarea prIcmmta prm [aptele de atunci, dela rU$ine trece imediat la insw;;i [aptul in sine. Deci, care a fost la urma faptul ~ "Ca sftrsitul acelora, zice, este moartea". Fiindca rU$inea n'll se pare a fi un lucru atat de O'reoiu de aceia apostolul trece cu yorba tocmai la cgiace ~ mai grozav dedU orice, $i vorbe$te de moarte, de$i ajungeau $i cele vorbite mai 'nainte. Tu poti pricepe cat de mare era raul, daca izbaviti fiind de pedeapsa, totu$i de rU$ine nu erau izbaviti. Ce rasplata a$tepti, ziee de~a faPt:e, cand, de$i ai scapat de pedeapsa, totu$i numai PrII! ammtirea ac~lor r~le t~ rO~$ti $i 'ti acoperi fata de rU$me, cu toate ca te gasC$tI acum in asemenea char ~ Insa nu tot ~ sunt cele ale lui Dumnezew).

atunci intru aCelea, de care acum va rusinati"

acelora este moartea, pe cand a acestora este viata ve$nica. Ai vazut cum el arata cii unele din acestea ni s';!nt date~eja, iara alte}e ~e avem in speranta, $i ca dm cole .deja date, adeca dm sfintema ce 0 avem ca$tigata se adeveresc $i cele viitoare, ca viata ve$nica ~ Ca sa nu zici tu ca acelea Ie avem numai cu speranta iata cii el arata ca deja tu ai cu18s ' roade: intai cii te:a{ izb1'ivit de relde acelea, de care numai amintindu-ti' te rm;;inezi, al do ilea cii te-ai faeut rob dreptalii, al treilea cii te bucuri de sfintenie, $i al patrulea ca te-ai invrednicit de viata ve.;micii, iara nu momentana. Dara chiar D.$i1 fiind, zice, slujC$te deopotriva !$i aiei. De!$i stapanul acestor din urrna estc cu mult mai superior decat al celorlalte, ~i dQ$i este mare deoscbire intre slujbe 9i recompensele ce Ie capeti din ele, totu$i eu nu cer nimic mai mult. Dupa aceia fiindcii a amintit do arme ~i de imparat, staruie$te inca in aceasta metafora zicand: "Pentru

C~t plata piicatului este moartea, iarii darul lui Dumnezeu viatii vesnica intru Christos Iisus Domnul nostru" (Ver~. 23). Zicand plata pacatului

"lara acum slobozandu-va din pacat, si facandu-va robi lui Dumnezeu, aveti roada voastrii spre sfintenie, jarii sfarsitul vjata vesnica"
(Vers. 22), adeca roada acelora chiar $i dupa izbavirea l<?r este rU$inea, pe; cand roada acestora este sfintenia, $1 unde este sfinteme, acolo este $i curaj mare. Roada

nu a tinut acei~i ordine $i pentru cele bune, caci n'a zis iara plata succeselor voastre esto ... ci "iarii darul lui Dumnezeu" aratand cii s'au izbavit nu prin propriile lor fapte, nici ca au avut pe Dumnezeu datornic, ~i cii prin urmare ii au primit aceasta ca 0 rasplata a ostenelelor lor, ci ca toate acestea s'au facut prin charul lui. A~a di 9i de aici se vede superioritatea faptului, fiindca nu numai ca s'au izbavit de rele 9i au Lrecut la cele bune, dara inca ca nid macar nu s'au ostenit cat de put.in. ~i nu numai cii i-a izMvit, ci inca a dat $i ceva mai mult, caci a dat $i pe Fiul sau eel unul nascut. Toate acestea le-a bagat apostolul in discutiune, fiindcii a vorbit de char, $i mai departe urma a dobori legea. Deei, ca nu curriva amandoua aceste fapte sa-I faca mai lenC$i, el a il1trodus la mijloc cu1'atenia vietei, de~teptand de pretutindeni pe auditoriu 9i indrumandu-l spre fapta buna. Cand el nume$te moartea plata pacatului, infrico~za pe auditoriu $i n a~igura de cele viitoare. Fiindcii Ii aminte9te de cele dinainte, prin aceasta ii face $1 recunoscatori, in acela~i timp ii $i asigura mai molt pentru toate cele viitoare~

180

. OMILlAXIlI

OMILIA XIII

181

Sfar$irid aici cu chestiunile morale, trece iara$i Ia cele dogmatice, zicand asLfeliu: "Au nu ~titi fratilor, ea eelor ee $tiu legea graiese" (Cap. 7, 1) ~ Fiindca mai sus a spus ea noi am murit cu pacatuI, apoi aici arata ea nu numai pacatul nu ne mai stapane$te, dara nici legea, $i dadi. nu mai stapane$te Iegea, apoi cu atat mai mult paeatul. $i indulcind oarecum vorba, 0 invedereaza aceasta printr'uI1 exemplu omenesc. S'ar parea ca prin aeel exemplu el vorbe$te de un singur lucru, in realitate insa pregatC$te doua deodata: intai, cii murind barbatul, femeia nu mai este sub ascLlltarea legei barbatului, $i nici ea mai este ceva care S~L 0 impiediee de a deveni femeia" altuia; $i al doilea, ea aid nu numai barbatul a murit, ci $i fem eia, <1$<1 ca $i libertatea de care se bucura ea este indoita. Daca mllrind barbatul ea s'a izbavit de puterea $i stapanirea lui, apoi cu ak"tt mai mult va fi libera, cand $i ea inse$i va mud cu pacatul. Daca un singur fapt petrecut $i 0 poate scapa de puterea legei, dara inca cand amandoua concureaza in ajutoriul ei '? Deci, urmand a treee la dovada celor zise, mai 'ntai stapane..'7te auditoriul eu la ude, zicand: "Au nu

eontenit se Ir~varte$te in jurul acestei idei, $i inca cu multa exactitate, fiind ca H incurajaza $i-I ajuta mult in ceiace el vra sa spuna. In randul Nirbatului .el pune legea, jara in dndul femeei pe toti credincio$ii. ApOi $i concluzia nu 0 pune dupa randueala, Ccl,ci ar fi trebuit sa zici1 :(<1$<1 ca, frat.ii mei, legea nu va rnai stapane$te, ca.ci a murib), ins:.t n'a zis a$a, ci In propozitia de fata. lasa, a se ,intelege accst lucI'u, $i numai prin deductie; ca sa uu faca .cuwlntul prea greoiu, introduce pe femee ca fiind moarta, caci zice: "Pentru aeeia fratii mei, . $i voi v'ati omorit legei" (Vers. 4), a$<'t ca daca 9i aceasta s'a petrccut, ca $i accia, $i daca aceia$i libertate v'a procurat, apoi ce vairnpiedica de a nu fi pe placul legei, cc\.nd faptul acesta cu nimic nu vatama '?)) defairna legea? Al1d~i aici, cum Pavel fiind silit de 1mprejurari $i totu$i nu'i desfiintaza autoritatea, ba inca vorbe9te lucrLlri mari de autoritatea Iegei, daca traind ea ludeul este legat, iara acei ce calca legea $i 0 parasesc fiind vie, sunt taxati de preac urvari. Dara daca au parasit-o dupa ce a murit, nu este nimie de mirarc, pentru ca $i printre oameni nu este defaimat eel ce face &)<1. "lara de a murit barbatul ei, zice, s'a deslegat de legea barbatului". Ai vazut cum prin accst exemplu arata ca Iegca este moarta ~ lnsa nu 0 face aceasta in deduct.ie, ci din exemplu se intelege numai. "Pentru mereu in aCLlzatiunile ce Ie aduce celor ce calca Jegea fiind ea vie. Dara dupa ce legea a ineetat, Ia urma eu cea mai mare siguranta Ii face pe plac, fiindca de aici incolo nu mai vatarna credinta CLI nimic. "ea traind barbatul ei~ preaeurva se chiama,

"ea femeia eu barbat, legata este de lege eu barbatul ee traieste" zice. Unde sunt acum cei CEl

stiti, fratilor? ea eelor ee

~tiu

legea graiese",

adeca eu spun de un lucru marturisit de toti, de un lucru lamurit, - $i Ie spun acestea eelor ce cunosc eu exactitate toate ale legei. "ea legea stapane$te pre om in eata vreme traie$te". Nu a zis pe barbat, sau P\'l fel1).ee)l ci "pe om", denumire cori:lUna ambelor sexuri. "Pentru ea eel ee a lllU rit , zice, s'a 1ndreptat de paeat" (Cap. 6, 7), $i prin urmare legea sta pentru cei vii, iara celor morti nu Ii poate poroneL Ai vazut cum el a aratat libertatea indoita'? Aceasta deci lasand a se intelege exordul acestlli capitol, mai ;departe trece cu vorba asupra femeei zicand a::::tfeIiu:

aeeia traincl barbatul ei, preaeurva se ehiama, de va fi eu alt barbat". PrivC$te cum el staruie9te

"ea ferrleia . eu barbat legata este de lege eu barbatul ee traie$te, iara de i-a murit barbatul ei, s'a deslegat de legea barbatului" (Vel's. 2). "Drept aeeia traind barbatul ei, preaeurva se ehiama, de va fi eu alt barbat, iara de va muri barbatul ei, sloboda este de lege a nu fi ea preaeurva fiind eu alt barbat" (Vel's. 3). Ne-

daea va fi eu alt barbat ... Pentru aeeia, frati] mei" - dupa care ar fi fost natural de a- zice (<legea mu-

I,r
I

rind nu sllntet.i judecati de preacurvari, daca va dati altei legi, dupre cum nici femeia care se da altui barbat dupa moartea barbatului ei legiuit)), .Insa nu spune a$a, zic, ci "si voi v'ati omorit legei", . iara daea sunteti morti, apoi nu mai sllnteti sub lege. Ca daca barbatul murind.,

182

. OlvllLlA XIII

OMILlA XlI!

183

femeia llli nu mai este raspunzatoare, eu atat mai mult inca cand a scapat de puterea legei murind $i ea. Ai vazut intelepciunealui Pavel, cum a dovedit ea legea ehiar voie$te ca sa se departeze eineva de ea, $i sa devina femeia altui barbat'? Nu impiedeca, zice, ca femeia sa traiasca cli alt barbat, murind barbatul ei dintai. $i cum se faee fnca, ca chiar traind barbatul, ea per mite ea femeia sa se desparta capa,tand earte de despartire dela dansul? Dara aceasta nu 0 pune aici, caci ar fi fost ca ' 0 vinovatie a femeilor; chiar daca legea permitea aceasta, totu$i el daca ar fi spus-o aici, nu ar fi putut fi scapat de in vinovat.ire. Cand cineva are biruinta asigurata din desfa9urarea imprejurarilor inccreate $i necesare, nu mai cauta cele prisoselniee. A$a face Pavel peste tot loeul, cand nevoea 0 cere, eaci el nu este limbut. Dara faptul minunat este, ca inse$i legea ne scapa de rasp undere, cand noi ne depal'tam de ea, astfeliu ca noi atunci faeem voea lui Christos. Fiindca $i el a murit, $i noi am murit, deci indoita este $i desfiintarea legei. Apostolul insa nu se multame$te numai eu aceasta, ci pune $i cauza. EI n'a spus de moarte fn mod simplu, ci pune la mijIoc iara$i faptul care a lucrat toate acestea, adeca crucea, constituindu-ne prin aceasta responzabili. Nu v'a!i izba,yit cum s'ar fntampla, zice, ci prin moartea stapanului. "V'ati omarit legei, zice, prin tl'upul lui Christas". $i nu numai de aici ii atita, ci $i dela superioritatea barbatului de al doilea, pentru care $i adaoge: "ca sa fiti voi ai altuia, ai celui inviat din morti". Apoi ca nu cumva sa zica ii: dara ce'? $i daca nu voim de a ne fnsot.i cu al doilea barbat'?fiindca legea nu face preacurva pe femeia vaduva eare se marita de a doua oara, dara nici nu 0 sile$te sa se marite, ca SCt nu zica aceasta, deci, apostolul arata ca chiar din faptele petrecute nOI ar trebul sa ne hotarim de a faee~, dupre eum $i aiurea mai lamurit inca o spune: "Au -nu ~titi ca trupul vostru este loca~ Duchului sfint .. , ~i nu sunteti ai vo~tri?" $i iarii$i "ca sunteti cumparati cu 'pret", $i iarii$i: "nu va faceti robi oamenilor" (I Cor. 6, 19. 7,23), $i iar<'i$i: "Unul a . murit pentru 'toti, ca cei ce

murit pentru ii" (II Cor. 5, 15). Aceasta toemai ni da a fntelege $i aici prin expresiunea "prin trupul lui". Apoi ne indeamna $i la sperante mai bune, caci zice: ~,ca sa aducem roada lui Dumnezeu". Atunci, zice, aduceati roada mortii, iara acum lui Dumnezeu. . "Caci cand eram in trup, patimile p[teateJor cele prin lege se lucrau intru maduliirile noastre, ca sa aduca road a mortii" (Vel's. 5). Ai vazut ~

! ,.

viaza sa nu mai vieze

loru'~i,

ci celui ce a

tigul biirbatului dintai ~ $i nu zice cand cram in lege, pretutindeni pazindu-se ca sa nu dea prieina eretieilor, ci "cand eram in trup" adeca in faptele cele rele in viata trupeasca. ~i iar~i nu zice, ca daca inainte de aeeasta erau in trup, apoi acurn au ajuns in fine fara trup, $i nici nu spune di cauza pacatelor de atunci a fost legea, dara nici nu 0 apara de ma; s'a pazit cu alte cuvinte de a fi aeuzatoriu aspru al legei, $i numai ptlcatele Ie-a seos la iveala. Cel ce poronee$te multe unuia care nu vOiC9te a se convinge, de sigur ca in loe sa-I fadi 'pe acela de a se departa de pacate, el din contra va face, $i mai mult inca va spori in pacate. :;;i nici nu zice patimile paeatelor eelor facute sub lege)) ci "cele ce prin lege" adeca cele cunoscute, cele invederate prin lege. Apoi ea nici pe trup sa nu-l aeuze, priv8.;;te ca el n'a zis pacatele pe care Ie luerau maclularile voastre ci "care se lucrau intru madularile voastre", aratand prin aceasta ca inceputul raului era din alta parte, del a rationamentele omului $i dela libera lui vointa, iara nici de cum dela madularile trupului. Nu chitara singura este in stare de a produce sunete armonioase, ei sufletul muzicantului 0 sil8$te sa produca aeele sunete. Prin urmare ~i aici nu trupul este madulariul cel fals sau displaeut, ci propria noastra intentiune $i liberul arbitru, care pureed din sufletul nostru. "lara acum ne-am slobozit de lege" (Vers. 6). Vezi cum aici el cruta $i trupul ~i legea in aeela$i timp? caei n'a zis: ca legea s'a desfiintat sau ca trupul s'a desfiintat ci "ca noi ne-am slobozit". $i cum ne-am slobozit de lege? Adeca ca omul cel vechiu, stapanit de pacat, a murit $is'a ingropat, ceiace 0 ~i invedereaza prin expresiunea urmatoare: "murind noi in aceia intru care eram tinuti", ca $i cum pareca

~~

iR4

OMILIA XIII

185
litera care eondamna, adeea Iegea eea veche, ci duehul carele ajuta. De aceia cand printre cei vechi se ar,lta cate odata vr'un eaz de feciorie, era un fapt foarte uimitoriu, pe cand astazi virtutea aceasta s'a imprii$tiat . pc toata fo,ta pamantului. Chiar $i moartea putini barbati erau cari sa onesocoteasca, pe cand astazi in sate ea ,.~i In cetati sunt 0 multime nenumarata de mucenici, multime compusa nu numai din b;1,rbati, ci :;;i din femei. 'Deei, dupa ee a zis acestea, ivindu-se iara$i 0 antithesa 0 desleaga, iara in deslegarea ei intrebuintaza iQeile :;;iexpresiunile pe care Ie voie$te. De aceia 'nici ca introduce mai dinainte deslegarea ei, ci tocmai acum prin contrazicerea din pasajul urmatoriu, cn. astfelill in deslegarea ei el sa aiba ocazie de a spune ceiace VOiC-7te, $i aclizatiunea ce li-o aduce sa fie mai u$oara de primit. Fiindca. mai sus a zis: "lntru inoif'ea duchului, iara nu intr-u vechitura literei" , apoi a adaos imediat:

ar zice: Iegatura care ne tinea, s'a rupt $i a murit a:;;a ~a~ ceiace ne tinea -: adeca rac~tu1 - nu ~nai. pre~ domma acum. Insa ca sa. no. caZI dm nou, $1 mci sa devii mai Ienm;, de$i te-ai slobozit, totu$i vei siuji din nou In alt mod, adeca "lntf'u inoirea duchului, iara nu intf'u vechitura literei". Dara ce este ceiace 81 sp~ne aici ~ Era. ne~esar ea ac~asta sa 0 des~opereaici cllla~, ca atunci eclJ1d von:. aJynge Ia pasaJui ee trateaza despre ~c?as~a d.ogma;, sa nu n~ tulburan~. Dupa cc Adam a pacatUlt, zIce, $1 trupul lUI a devemt muritori.u, $i. a primit in e1 mu~te def~cte na;turale,:"- dupa aCCIa, ZIe, $1 calul a devemt mal grcolU Ia mel'S 8i mai rau infranat, lipsindu-i zabala neeesara ; -. in~ Ch.ristos v enil~d ,!li l'a f~i,cut .mai sprinten $i maiu~;ureJ prm botez, rrll$candu-l eu pmtenele du chului. De aceia niei ca ni mai stau aeum in cale acele3-$i prapastii ca la cei vechi, din car e eauzt), niei drumul nu era a$a de u$or pe atunci. De aceia $i Christos nu ni cere numai a fl curati de omoruri, dupre cum Iegea cerea celor vechi,. ci a fl eurati $i de manic; nu ni poronce$te numa1 de preacurvie sa fugim, ci chiar $i de privirea ne 'franatil,; nu ni poronce$te numai de a fugi de juramantu~ f~l s, (?i chiar a ne pazi $i de juramintele drepte, $1 m mal poronce:;;te ea pe Ia nga prietenii :;;i rudele Doastre sa iubim $i pe du:;;t11ani chiaro Si cu un euvant in toate celelalte el ni-a cleschis un cerc mai larg de activitate spirituala, iara dad nu yom asculta ne ameninta $i cu gheena, aratand ca cele eerutc nJ depind dela a mbiliunea celor ce se Iupta pentru ele ca de pilda fecioria $i saracia de bUl1il voie, ci ca s'unt impuse $i numai decat trebuie a Ie sava r$1. Toate aceste poronci sunt dintre cele absolut necesare $i urgente iara cel ce nll Ie indepline$te va fi aspru pedepsit. De aceia a $i zis el: "De nu va prisosi df'eptatea

nee dara vom zice? Au doara legea pacat este? Sa nu fie" (Vers. 7). $i Cll toate aeestea totel a fost zis mai sus: "Patimile pacatelor cele prin lege se lucra intru madularile noastre" $i "Pacatul sa nu va stapaneasca, ca nu mai sunteti sub lege" $i ca : "nu mai este lege, nici c[Llcare a legei" $i "legea a intrat, ea sa prisosasea (inmul. tasca) paeatul" $i ca "legea manie lucreaza".

It

voastra mai muIt decat a Carturarilor si a Fariseilor, nu Yeti intra in imparatia cerlurilor"

(M~th .. 5, 20), ~fi~ndca cel ~ ce nl! s~ , uita Ia imparatia cerlUr110r, hotaI'lt lucru ca va cadea m gheena. De aceia $i Pa vel zicea: "pacatul sa nu va stapaniasca

aici iara$i:

ca nu mai sunteti sub lege, ci sub char", $ i "ca sa slujim intru inoirea charului iara nu intru vechitura legei". Nu mai este acun~

Deci, fiindca toate acestea s'ar parea ca sunt zise spr.e defaimarea Iegei, apoi apostolul ea :;;i cum pare-ca ar Indrepta 0 asemenea ba nuiala, vine $i pune aici 0 antithesa, zicand: "ee clara yom zice? Au cloara legea pacat este? Sa nu fie". Mai inainte de eonstructia acestei anti these el a oprit pe auditorill de toate acele fapte, cautand a $i'l famaliariza, $i indreptand pe cel ce se scandaliza, dara acum dupa ce aceia a auzit :;;i s'a 0 informat despre dispozitia apostolului, iata ca impreuna cu aceia intreaba daca ceiace el graie:;;te este sau nu adevarat, $i daca nu Clll11Va il banuie:;;te pe dansul. De aceia punand antithesa, ia pe langa dansul $i pe auditoriu, C<l,ci n'a zis deci, ce a::;;i zice,) ~ ci "ee vom zice?" ea $i cum pare-ca ar sta de fata biserica Intreaga adunata, a vand acela$i gand $i aceia$i parere, $i ca antithesa aeeasta nu de dansul se desieaga, ci de intreaga

186

OM lLIA Xlll

--------------~----~------------------------

OMlLlA Xl!!

187

biserica, de consecinta naturala (;l, celor vorbite, $i de insu$i adevarullucrurilor petrecute. Cum ca litera ucide, zice, nimeni nu va contrazice, $i cum ca duchul inviaza, iari:i.7i este dovedit, $i nimeni nu se va gasi care sa se certe pentru aceasta. Deci, daca toate acestea sunt de toti marturisite, apoi ce am putea spune de l~ge ~ Ca este legea paeat ~ Sa nu fie. Eu a$a zic, dara tu daca poti, desleaga nedomerirea. Ai vazut cum el a luat cu sine pe contrazicatoriu, $i cum in acel<l9i timp luandu':;;i demnitatea lui de dascal vine de desleaga antithesa ~ ~i care este deslegarea ei ~ Ca legea nu este pacatul, caci "pacatul nu I-am cunoscut fara numai prin lege" zice mai departe. Prive$te intelepciune la apostol ! Ceiace legea nu este, el a demonstrat-o prill antithesa, Cc't apoi nimicind acea credinta, pe deoparte sa faca, pe placul IudeuIui, iara pe dealta parte sa-l convinga de a primi ceiaee este mai putin, adeca minimum. ~i care e acel minimum? "ca pacatul nu I-am cunoscut,

fara numai prin lege" "Ca !?i pre porta nu 0 a~i fi !?tiut, de n'ar fi zis legea, sa nu poft~ti". Ai vazut cum cate

put.in el arata legea nu numai acuzatoare a pacatului, 0 da la iveala $i ea pregatitoare a lui '? De sigur ca aceasta nu s'a intamplat dll1 cauza ei, ci din eauza Iudeilor nereeunoscatori. Tot odata prin aeeste pasaje apostolul s'a ineercat ca sa astupe $i gura Mani- . eheilor, cari invinovatau legea, caei dupa ee zice: "ca
ei pe nesimtite

de oriee acuzatiuni ~ Prieina, ziee, Iuand pacatul, iara nu Iegea, a sporit in mine pofta, $i s'a facut contrariul de ceiace voia legea, eeiace vinea din slabaciune, iara nu din rautatea legei. Gand noi poftim, $i dupa aceia suntem impiedecati, vapaea poftei se stinge. Insa cu Iegea nu s'a petrecut C1$a, caciea a impiedecat ca sa abata pe om dela pacat, dara pacatul, .adeca lenea $i parerea ta cea gre$ita au ajuns la rau in loc de bine. Dara vinovatia aeeasta nu este a doctorului, ci a bonlavului, care

pacatul nu I-am cunoscut, fara numai prin lege, ca !?i pre porta nu 0 a!?i fi !?tiut, de n'ar fi zis legea sa nu pofte!?ti", adaoge imediat: ,,~i pricina luand pacatul prin poronca, a lucrat intru mine toata pofta" (Vers. 8). Ai vazut cum el a scapat legea

a intrebuintat rau medicamentul prescris. Nu de aceia a dat legea, ea sa aprinda potta, ei ca sa 0 stinga; dara daca s'.a intamplat eu totul din contra, vina nu este a ei, ci a noastra. Nici doctorul nu ar putea fi invinovatit eu dreptate, daca n'a dat voie celui boinav de friguri ca sa'$i incarce stomahul cu apa rece, chiar $i dad porta celui bolnav ar spori inca mai mult in indeplinirei;1 acelei dorinti vaV'irnatoare lui, fiindca datoria doctorului este de a oprl, iar8. a se paz! e treaba celui Lolnav. ~i ce . ul'rneaza daca pacatul a Iuat prieina din Iege~ - fiindea ~i mult.i dintre eei rai i$i iau motivul relelor lor din poroncile cele bune. ~i diavolul a..,sa a pierdut pe Iuda, fiindca eufundandu-I in iubirea de argint I-a facut ca sa fure din ajutoarele saracilor, - insa pentru aceasta nu era de vina punga ce i se j'ncredintase spre pastrare, ei intentiunea lui cea rea $i vicleana. ~i Eva facand pe Adam ca sa manance din pomul acela, I-a seos din raiu, dara cauza scbaterei lui de aeolo nu a fost pomul, dC$i dealtfeliu pricina el a fost. Dad daca apostolul vorbe$te de lege eu asprime, sa nu te minunezi, fiindca este foarte grabit, r;;i nu lasa banuitorilor nici-o ocazie ca sa se acate de cele vorbite. De aeeia $i pune mutta graba ca sa j'ndrcpteze totul in pasajul prezent. Deci, cele vorbite aici sa nu Ie examenczi despoiate de cele precedente, ci adapga la ele $i subiectul, din care sunt rezu\tate aces tea, in accla~i timp judeca 9i furia Iudaid. $i arnbitiunea lor cea indaratnica, pe care voind a 0 resturna eu totul, se pa re ca ataca legea cu asprime, pecand el nu are intentiunea de a defalma legea, ci ca sa Ii moi:de indrazneala lor. Daca vina ar fi fost a legei, adeca ca din ea a luat pacatul pricina, sau mai bine zis ca ea a fost cauza pacatului, apoi s'ar putea gasi multi cari sa spuna, ca aceasta se intampla $i in legea noua, flindca $i aiei sunt multe legiuiri, adeca multe poronci date, $i pentru fapte cu mult mai superioare, ~i tot acela~i lueru ar putea vedea cineva $i aici, nu numai in privint,a pof'tei, ci $i pentru orice rautate. "Daca nua!?i fi venit, zice, ~i nu li-a$i fi spus lor, pacat nu ar avea" (loan 15, 23). D:;ci, iata, ar putea zice cineva, eapaeatul f~i are inceputul de aici, adeca din venirea lui Christos pe pamant, $i tot de aiel vine ~i marimea osandeh).~i iara~i Pavel discutand despre char, zice "Cat de mai amara

munca socotiti ca va lua cel cea caicat pre

j
188
OMILlA X!lI ._ _ __ _ _ _ _ _O_M_l_ L lA XlII _ _ _ _ _ _-'-_ _

189

Fiui lui Dumnezeu" (Ebr. 10, 29). Deci, ~i . ~ea m~~ amara pedeapsa . s'ar zice ca '9i are cauza de alCI, adeca dela cea mai mare binefacere a lui Dumnezeu. Deasemenea s'ar putea zice ca ~i Elinii sunt fara de respuns'.0 fiin? cinsliti cu int.elepciune, 9i cunoscand fru:nuseta faptureI, ~i prin ea putanda se i~alta la ~reatorlU, tOtU9I. nu au v intr'ebuintat bine intclepclUnea lUI Dumnezeu. Al vazut cum peste tot loc~l' se pot seoate ca.uzele unei pedep~e mai mari, chiardm faptele cele mal bune p~tre~ut~ m omenire'? Dara nu pentru aceasta yom acuza nOI bll:le;face rile lui Dumnezeu, ci chiar mal mult. Ie yom admlra 9i dupli aceasta, 9i yom defaima numai intcntiunea celo~ ce Ie intrebuintaza in fapte contrare celor bun~. ~o<?maI aceasta 0 spunem ~i cu privire la lege. Dara,. ZICI tu, aceasta este w;;or de priceput, jnsa spu~e-ne ceJac~ este nepriceput: cum de zice apostolul, ca ,,$1 pre pofta n.u
fiindca daca o~ul nu a 9tiut ce este pofta mai 'nainte de a primi legea, cum de a fost potopul '? De ce a aI'S Sodoma '?. Deci ce yom zice noi'? Apostolul vorbe~te aici de pofta cea' agra vata, sporita 9i ie9ita din hotar.ele firei. De aceia nici nu zice el ca a lucmt jntru mmc porta ci "toa ta pofta", d,an? a intel~ge. ~ici grom: venia faptelor. Si care e ca9tlgLll legel, ZICI tLl, daca patima a sporit ~ Nici unLll; ba inca ~i I~aguba este mai ma re. Dara vina nu a fost a legel, CI a celor ce au primit legea. Ca daca I?acat~ll a lu~x:atv int1"u min~ toata potta prin lege, .adeca aV<;tnd. prlcma l~gea, apOI nLl a fost aceasta intentmnea legel, CI cu totHl dm ~ontra: Dara, zici tu, in L1rma leaei,. I?acatul a devemt mal puternic 9i mai grozav. Insa mC I aceasta nu este vina legei, ci a nerecunoE;>tintei acelora. "ea fara de lege pacatul er~ . ll1<?rt"! zice: adeca ca nu era atat de cunoscut. ~tJau 91 cel mal 'nainte de lege ca pacatuia ~, insa I!lai ~xact a~ aft at dupa darea legei, 9i de acela erau ~I mal mul~ raspun-; zatori. Nu este tot una: de a avea acuzatorlU numal natura, 9i dupa aceia pe langa natur~ a mai avea .. c~ acuzatoriu 9i legea, care ne'ncetat tI-a s.Pus pe tata toate pacatele de care trebuia sa te paze$tl. Si eu traiam fara de lege oarecand" (Vers. 9). Si"cand ~ . spune-mi. Mai 'nainte de Moisi. Prive9te, cuni el se incearca a arata ingreuiata natura orneneascii,

o asi fi stiut de n'ar fi zis lege a : sa nu pofte:;:tl"

din cate a fa.cut E;>i din cate n'a facut Dumnezeu. Dara pc cand eu t1'aiam fara de lege, zice, nu eram atat de eondamnat. "lara viind poronca, pacatul a inviat, iara eu am murit" (Vel's. 10). Aceasta s'ar pa1'eft ca este acuzatiune ad usa contra legei, dara daca cineva ar eX!1mina veu a~ anunti,me, ~r put~a &.asi aici o mare lauda adusa legCI. El n a aratat ca pacatul a stat de fata neexistand mai 'nainte, ci ca era ascuns, ceiace este 0 mare laudaadusa legei; caci daca mai 'nainte de ea pacatuiau pe nesimt.ite, dupa venirea ei in sa, chiar dad nimic alt n'a1' fi folosit, cel putin ' au putut sa afle exactca au pacatuit, fapt care nu este mic ~i de nebagat in sama pentru izbavirea de ran. Dara daea nu s'au izbavit de rau, nimic nu se poate imputa Icgei, care totul a faeut pentrll aceasta, ei toata vinovatia se intoaree asupm intentiunei celor ce all primit-o, intent-iune care era conruptii contra oricarei a!:?teptari. Dara apoi a sustinea ca prin cele ce se folose~te cineva estc vatamat, nici nu se impaca ell bunul simt De aceia i$i zicea : ,,$i mi s'a aflat mie po-

(Vers. 12). Dara de voie17ti, yom aduce Ia mijloc E;>i explicarile ce Ie fac ' unii faI 9ificatori ai acestor idei, wci astfeliu ~i cele ce noi vorbim, VOl' fi mai clare. Unia zic ca cele spuse de apostol nu sunt cu pri vire la legea lui MoiSt, ci la.legea nattirala, iara altii spun ca se Yor-

este, $i poronca sfinta,

el se acata de pacat, iara legea 0 scuteE;>te de orice invinovalire ~ De aceia ~i adaoge: "Drept aceia legea sfinta
~i

pricina prin poronca m'a amagit, ~iprin aceia m'a omorit" eVers. 11). Ai vazut cum peste tot locul dreapta, $i buna"

curiozitatea unei asemenea absurditaii, iara totalul j) intoarce asupra capului lor. Daca voiai sa 9tii scopul legei, zice, ai fi aftat ca ea ducea la viata, ~i de aceia a . fost data; dara daca s'a intampIHt de aid moartea, apoi vina este a celor ce au primit poronca, ca nu i-a dus la viata. Tot aceasta idee mai lamurit Inca 0 arata in pasaj~l urmatoriu, zicand: "Ca pacatulluancl

ronca aceasta care er~l spre viata, a fi spre moarte". Nu zice s'a facut moarte sau a nascut moarteu ci "s'a aflat" explicand astfeliu noutatea 9i

J
190
Oi\IlLfAXiIl
OMlLiA XIII

191

bestede legea data lui Adam In raiu. :;3i ell toate aeostea peste tot loeul seopul lui Pavel era de a scapa legoa de lnvinovatire, pe eand fata de logea natura]fi $i de aeea data lui Adam, el nu avea niei un euvant de a Ie discuta aid, - $i cu drept. CLlvant, fiindca Iudeii cu logea lui 1V10isl spariau $i infrieo$au pe alt-ii in eertelo $i disputele ee 10 aveau pentrLl char. Poronca data lui Adam in raiu, nu se vede nieairi numita de Pavel lege; nici el $i nici altul nu a numit poronca lege. Dara pentru ca chiar din e uvintele lui sa so faea aeeasta mai lamurita, sa Ie examinam, indreptandu-ne euvantul eeva put.in mai sus. Diseut<1nd eu dan$ii dospre viata eea exada, zicea: "Au nu ~titi, fratilor, ca legea sta-

desfiintaut insu$irea cea buna a legei, dupre cum nici necredint.a lor nu doboara credinta in Dumnezeu. Din toate acestea este invederat ca apostolul vorbe$te aici de legea lui Moisi. ;,Deci oare ce era bun, ziee, s'a f:1cut mie

vorbe s'unt zise pentru legea naturala, atunei ne yom gasl ca nu mai avem loge naturala, $i daca aeeasta e .adevarat, apoi atunci suntem mai dobitoci decat dobitoacele necuvantatoare ! Dara nu este a$cl, nu. Despro cele din raiu nici nLl este nevoie de a ne certa, $i ea sa nu ne luam 0 osteneala zadarniea, noi ne yom serv! .eu cele marturisite. Cum deci zice el: "Pacatul nu I-am cunoscut, fara numai prin lege?" EI nu :spune aid de necuno$tinta totala a piicatului, ci de 0 .euno$tin(a mai exacta. Daca acestea sunt ziso pentru legea naturala, apoi atunei ee ratiune ar avea expresiunea: .cad nici Adam, $i nici altul dint;re oameni a trait vreodata fara legea naturala. Odata a plasmuit Dumnezeu ~i legea naturala, $i pe om, $i acea lege 0 a a$ezat in el, stabilindu-i astfeliu un convietuitoriu sigur cu intreaga natura. Afara de aceasta nu se vede nieairi ea apostolu] ar fi numit legea naturala poronca, pe cand Jegea lui Mois! 0 numc.';;te poronca dreapta $i sfinta, $i lege duchovniceasca. Legea natmala nu ni s'a dat de duch, fiindca $i barbarii, $i Elinii, $i toti oamenU de pe fata pamantului au aeeasta lege. De ai~i. este invederat? .ca apastolul spune peste tot loeul aIel de legea 1m Moisi. De aceia 0 nUme$te $i sfinta,' zieand: "Drept

pane:;;te pre om in cata vreme traie:;;te?. De aceia si voi v'ati omorit legei". Deei daea aceste

rau este pacatul, intentiunea eea lene$ii $i tranclava, E;i aplecarea omului spremairau. $i il1 fine inse$i fapta, ~i pare rea lui cea conrupta, - caci aceasta este cauza tuturor relelor. Apostolul marC$te chiar pacatul, spre a invedera superioritatea charului lui Christos, ~i invata pe om sa cunoasca din ce rau mare a izbavit neamul omenesc, care cu toate medicamentele doctorilor devenise mai rau, ~i mai mult sporia prin piedicile puse. De aceia :;;i adaoge, zicand: "ca sa-se faca peste m:1:.-

moarte? sa nu fie; ci pacatul ca sa se arate pacat" (Vers. 13), adeca ca sa S0 arate cat de mare

sura pacatos (gresit) pacatul prin poronca",

"lara eu traiam fara de lege

oar~cand?"

i!

aceia legea sfinta este, ~i poronca sfinta, ~i dreapta, ~i buna". Daca insa, ludeii $i dupa lege au

1
f

.devenit neeurati, nedrepti $i laeomi, apoi aeeasta nu

Ai vazut cum peste tot locul pacatul este impletit cu poronca ~ Ai vazut, cum apostolul tocmai prin cele prin care se acuza legea arata inca mai mult valoarea legei ~ Ca nici n'a facut ea vr'un lucru mic ~i nebagat in sama, aratand ce rau mare este pacatul, descoperind $i dand in priveli~te veninul lui, $i punandu-l in mijloc. Ace-asta a invederat-o zieand: "ca sa se faca peste masura pacatos (g['e~it) pacatul prin poeonca", adeca sa se arat.e ce feliu de rau mare este pacatul, ~i cata vatamare pricinuie$te el, ceiaee s'a invederat ~i prin poronca. Din toate acestea arata $i covar$irea charului fata de lege, covar:;;irea, zic, adeca superioritatea, iara nu lupta lui cu legea. Tu nu vedea numai aceia, ca eei ce au primit lege? au devenit mai rai, ci gande$te-te ca ea nu numal ca nu voia a se intinde raul mai departe, ci se Inc;erca chiar de a taia :;;i pe cel ce exista mai dinainte. Daca, insa, n'a putut face aceasta peste tot locul, tu incununeaza pe eel ce din propria sa intentiune a fost bun, in acel~i timp inehina-te mai mult puterei lui Christos, de vreme ce taind din radacina un rail atat de variat, mare ~i primejdios, l'a nimicit eu totul. Cand auzi de pacat, sa nU'ti inchipui ca el ar fi 0 putere oarecare in fiinta, 0 putere existenta, ci 0 fapta rea, care pururea se na:;;te $i dis pare, $i nu exista mai 'nainte de na.;;tere, precum $i dupa n~tere iara$i

,7

192

- - --

OMILlA ' XIII

OMILlA XIII

193

dispare. De aceia ~i legea a fost data; insa legea nici-: odata nu se da pentru desfiintarca celor naturale, Cl pentru corijarea faptei rele provenila din intentiunea faptuitorului. Acest lucru 11 $tiu loti legiuitorii profani, ~i intreaga sufiare omeneasca. Orice legi au menirea de a 'impiedeca numai fa ptele rele izvorate din lenea $i trfmdavirea omului, $i nu fagMui es~ catu$i de puti? de a (aia din radacina cele moslemtc dela natura, fiindca nici nu e cu putint1'i. Cele del a natura raman in noi nemi$cate, ceiace de multe-ori am spus voua in convorbirile noastre. I) De aceia lasand la 0 parte aceste lupte de idei, sa ni exercitam iara$i mintea in chestiuni morale, de~l, dreptul vorbind, $i luptele acestea sunt 0 parte oarccare din cele dinainte .. Dad noi alungam ra utatea $i in locu-i introducem virtutea, prin aceasta yom invata $i pe altii larrlUrit, ca raul nu din n~tur~ este rau" iara celor. ce intreaba de unde este raul, 11 yom putea cu us urinta a li inchide gura nu numai cu vorbe, ci ~i eu fapte, de oarece imparta$indu-ne de aceia$i natura ca $i dam;;ii, noi totu$i ne-am izbavit de rautatea lor. Sa nu ne uitam numai la aceia, ca virtutea este insolita de multe ostenele, ci $i la faptul ca este cu putinta de a 0 indeplinl.; $i daca yom incerea eu staruinta, yom v~de~ cat de w;;or ni va fi in realizarea ei. De cumva 'rm vel spune de place r ea izvorita din rau, spune-mi tot odata $i despre sfa r$itul raului, fiiindcLi totdeauna raul duce la moarte, dupre cum $i virtutea ne conduce Ia viata. Mai mult inca; daca crezi, sa examinam 'pe fiecare din aceste doua chiar mai 'nainte de sfar$it, $i yom vedea rautatea plina de dureri $i scarbe, iara virtutea in.carcaW, de pIacere. Ce poate fi mai dureros, spune-ml, ea o con$tiinta rea ~ $i ce poate fi mai placut ca 0 spe: ranta buna ~ Nimic nu ne apasa $i nu ne stramtoreaza alat de mult, ca 0 con$tiinta rea, $i nimic nu ne lini~ te~te $i nu ne face chiar de a sbun't cate putin, ca 0 cOm';;tiinta buna. Aceasta se poate $tl $i din cele ce se petree cu noi. Cei ce stau prin inchisori $i '$i a$teapta osanda , chia r de s'ar bucura de cele mai mari dezmer.. . dari, totu$i traiesc mai dureros deca~ cer$etorn, carl, de~i intra a$a zicand pe u93- cea stramta $i ingusta, au
I) Pariea morala . .Despre diferitele mod uri de m~r~i, sau mortificatii; contra iubitorilor de argint !Ii contra lacomllor. (Veron).

insa eu ii con~tiinta buna ~i lini~tita. A~teptarea relelor nu~i lasa pe aceia de a simtl. dezmerdarile ce Ie au la indEi,mana. $i ce vorbesc eu de cei ineh~i ~ Me~te~ugarii cari mllneesc ~i'$i petrec intreaga zi in ostenele, stau eu mult mai bine decat cei ce se invartesc pe drumuri degeaba, $i cauta sa se imbogat.asca, avandu-$i eon~ti inta lor rea. $i pe gladiatori de aeeia Ii jalim, de$i dealtmintrelea Ii vedern prin c.:1.rdumc imbatandu-se, ospatandu-se ~i dezmerdandu-se mai 'nainte de a intra in lupte, $i-i consideram mai nenorociti deeat toti, pentru ca nenorocirea sfar:;;itutui ee-i a;;teapta este eu mult mai mare decat placerile ce Ie-au gustat cu pulin mai 'nainte. Dara daca Ii s'ar parea placuta aceasta viata a lor, adueeti-va aminte de cuvantul pc care .necontenit vi-I spun, ea nimie nu este de Il1irare ca aeel care vietuie$te in rau tate , sa nu caute a fugi de intristarea $i amarul ra ului. Ca iata de pilda cum un fapt atat de blestemat, celor ce'l fac Ii se pare a fi vrednie de iubit. Dara noi llll'i fericim pentru aceasta, ei inca mai mult ii jalirn, fiindca nici nu cunosc relele in care se gasesc. Ce ai putea sa-mi spui de preaeurvari, cari pentru 0 placere scurta sufar 0 robie nedemn(t, cheltuiala de bani, frica incontinua, i;ii cu un cuvant due viata lui Cain, ba chi.ar mai grozava decat a aceluia, caci se tem de cele prezente, iara de cele viitoare tremura, ~i biinuiese ca dw,?mani ai lor pc prietini ea i;ii pe neprietini, pe eei ce $tiu Ct.'i $i pe cei ee BU i;itiu ! $i inca nu stau numa i aici, spre a se izbavl de aceasta agonie, ci cugetullor Ii nascocei;ite multe visuri pline de groaza $i-i sparie cu deaeelea ce s'ar putea intampla. Dara nu tot a;;a se petree lucrurile cu omul intelept, ei el i~i petrece intreaga viata in pace $i Iibertate multa. Pune ded in eomparatie aeea placere scurta ell valurile cele multe rezultate din ea, compar-o dupa aceia $i cu durerea scurta a infranarei, cum $i cu lini~tea unei vieti ve~ nie neturburate, $i atunci vei vedea ca aceasta viata este cu mult mai placuta decat aceia. Cel ce voe~te a rapi avutul altuia $i a se arunca asupra averilorstraine, oare BU sufere 0 multirne de dureri. ,spunc'Crni, alergand in toate parlile, colachind slugile, pe cei 1iberi, pe portari, amenintfmd, infrico$<1nd, pur fandu-se cu neru:;;inare, privighind, tremurand in fiece moment, $i banuind totul ~ Dara nu tot a;;a este eel ee ,dispretue~te averile, ci el se bucura de cea mai mare
3825

.t
194
OMILIA XlII OMILIA XlI!

195

multamire traind in lini:;;te:;;i in cea mai mare siguranta. ~i toate celelalte parti ale raului daca ar vol. cine va sa Ie examineze, le-ar vedea pIine de turburari, pIine de piediei. ~i ceiace e mai mult, ea cele ale virtutei la inceput se par foarte obositoare, :;;i numai dupa aceasta sunt placute, pe cand cele ale raului cu totul din contra, caci dupa 0 placere scurta Yin durerile :;;i torturile, astfBliu ca de aid dis pare place rea cu tOtlll. Dupre cum eel ce a$teapta cununa nu simte:;;te nimic din greutatile de fata, tot a~a :;;i cel ce dupa placere i~i a~teapta osanda, nu poate sa se foloseasca de 0 veselie curata, din eauza fricei ce'l tulbura intr'una. Mai mult inca, ca daca ar examina cineva cu exactitate, ar putea gasi la el multa duren' chiar mai 'nainte de osanda faptelor lui, ar putea sa gaseasca durere, zic, chiar in faptul ca a indraznit a face raul. ~i de credeti, apoi yom examina aceasta la eei ce rapesc averi straine, sau ehiar :;;i la acei ce posed averi, fie ele adunate in orice mod. In timp ce noi stam departe de orice frica de orice primejdie $i groaza, sa he inchipuim ea unul's'a imbogatit in Iini:;;te, :;;i ca se ocupa fara teama numai cu paza averilor sale, - ceiace este cu neputinta, insa fie a::;;a; - deci, ce mul1amire are acest om f Ca :;;i-a strans rnulte averi ~ Dara tocmai acele averi nu'l lasa a fi multamit, caci pe cat timp el va dOr! :;;i altele mai multe, se VOl' prelungl :;;i torturile. Pofta numai cancl Inceteaza :;;i sta pe loc, numai atunci procura omului placere :;;i multamire, fiindca ~i noi cand suntem insatati, numai atunci ne racorim cand bem pe cat voim; intru cat insa noi yom fi insatati, chiar de am seea toate izvoarele, mai mare ni va fi tortura; chiar de am inghiti multe riuri, totm;;i torturile setei VOl' fi mai grozave decat orice osanda. Tot a:;;a :;;i tu, daca vei pofU chiar :;;i dupa ce ai ca:;;tigat toate ale lumei, apoi mai mare vei face tortura, ~i cu atat mai mare, eu cat de mai multe te-ai indulcit. Deci, sa nu erezi ca In a se imbogati cinevase gase:;;te placerea $i multamirea, ci In a nu dOr! sa se imbogateasca. Intru cat dore:;;ti a te Imbogati, niciodata nu vei inceta de a fi torturat. Pofta de bogatie este un amor nesatisfacut niciodata, :;;i cu cat Vel Inainta mai mult pe aceasta cale, cu atat mai mult te-ai departat de sfar:;;it. Deci, oare nu este aceasta o enigma, 0 abrutizare :;;i 0 mare nebunie ~ Prin urmare sa ne departam de rele, sau mai

bine zis, de cel dintai rau, adedi de bogatii,:;;i chiar nici sa ne atingem de aceasta pofta, iara de cumva ne-am atinge, sa fugim din capul locului. Ceiace int~ leptul sfatue:;;te a face cu femeia curva, zicand: "FUgl,

nu jntarzia, sj sa nu vjj la usa caselor el"

1
\,

{prover be 5, 8): aceasta 0 zic :;;i eu pentru iubitorii de .averi. Daca cumva vei cadea pe nesimtite in noeanul .acestei nebunii, eu greu vei putea ie:;;i de acolo. Dupre cum cand e~ti prins in vartejurile apei nu vei putea scapa w;;or, ori cat te-ai sill, tot a~a, ba inca cu mult mai reu - eand vei cadea in adancimea acestei pofte nu vei putea scapa, ~i te vei pierde insu-ti impreuna eu toate ale tale. De sceia va rog, ca sa ne pazim din inceput, $i lOa fugim de relele cele mici, fiindca din cele mici se nasc cele marL Cel ce se deprinde de a: spune de fi~care pacat ca aceasta nu e nimic, cate putm to.tul :,a pl~rde: Vorba aceasta a introdus raul, a deschls talharmlm usile, aceasta a daramat zidurile cetatei, yorba aeeasta, zic ca asta nu este nimic a adus tot raul in lume. Tot asa se maresc $i boalele trupe~ti, cand cele mici, sau fnceputul boalei, este dispretuit. Daca Isav nu ar fi -dat mai dinainte drepturile de intaia na:;;tere, nu s'ar fi facut nevrednic de binecuvantarile tatalui sau, $i daca nu s-ar fi facut pe sine nevrednic de acele vbinecu van-: tari nu ar fi poftit ca sa ucida pe fratele sau Iacob. ~~ Cai~ daca nu ar fi iubit protiile, ci ar fi acordat. 1m Dumnezeu acest drept, nu ar fi avut pe cele de al dOllea; 9i iara$i daca avand pe cele de al vd0.il~a ::r fi ascultat -de sfatul lui Dumnezeu nu ar fi zamlsht m el omorul fratelui sau; ~i iara~i, daea dupa ce 1'a omor~t, ar ~ venit la pocainta, $i n'ar fi raspuns c~ neru:;;!nare 1m Dllmnezeu care'l chema nu ar fi suferlt dupa aceasta .acele rele 'mario Deci, da~a cei dinainte de lege din cauza .acestei leneviri cate putin :;;i pe nesimtite ajungeva~ ~hia~ la fundul raului, apoi eugeta singur, ee vom patlml nOl cari suntem ehemati la mai mari lupte, . daca nu yom fi cu bagare de seama, daea nu v?m preintlmpina relele, ~i daca mai 'nainte de a se aprmde ~ocul, ~u vn~ ,!:om gdl,bi de a stinge scanteia relelor .. A:;;a de pllda, lata c~ . zie: iti calci juramantul necontemt ~ Tu nu. sta. nymal aid, adeca sa nu'ti mai calci juramantul,. Cl mmlce:;;!B chiar juramantul cu totul, :;;i la urma ~u Vel avea ?e~Ole -de osteneala, fiindca este eu mult mal. greu ea Jurand

::196

.OMILIA XIiI

OMILIA. XIII

197

sa nu'ticalci juramaritul, decat de a 'nu jura de 'loe. E$ti poate batjoeoritoriu, defaimatoriu ~i 'batali$ ~ Scrie-ti singur lege de a nu te infuria $i de a nu raeni de loc, :;;i atunci impreuna eu ractaeina raului se va nimie! $i fructul. E~ti poate afemeiat $i desfranat ~ Pune-ti iara:;;i singur hotar, $i hotara$te-te de a nu te uita -la femeie. hiclde a te duce la teatru, $i nici de a priviin ipeata. la frumuseti straine. Este eu mult mai U$or dea nu vedea dela inceput 0 femeie frumoasa, decat de a (). vedea $ide a seoate din tine pofk'1 de ea, in aeela$i timp. a scoate $i tulburarea ce ti-a pricinuit vederea ei. Luptele sunt mai u$oare la inceput, ba inca nu avem nevoie de lupta, dara . nu desehidem u~ du:;;manului, $i daea nu 'Vom primi nici ehiar samanta raului. De aceia, .;;i Christos pedepse$te pe eel ce prive$te la femeie en 'nesat, ca astfeliu sa ne apere de 0 mai mare durere; de aceia, zic, poronce$te de a scoate dincasa pedm;;man inainte de a deveni puternic, ca atunci e $i mai w;:or de a-I seoate. Care necesitate este de lueruri pl'isoselnice ~ Ce nevoie te sile$te de a te ap,uca laeenrta, eu antagoni$tii, cand premiul it.i sta de fa1a $i fara lupta, $i cand poti a'l rap\. mai 'nainte chiar de lupta ~ Nu. esteatata osteneala de a vedea femei frnmoase, pe cata este de a te stapani dupa ce Je-ai vazut, ba ehiar de a. nu Ie vedea nll este nici 0 osteneala, pe cand osteneala :;;i sudoarea cea multe'\, vine dupa ee le-ai vazut. A~ d~tracand :;;i osteneala este mai mica - de$iniei nu 0 poate numi cineva osteneala . -- $i cand $i ca$ti~ul este mai mare, de ce atunci eautam singuri de a cadea in noeanul nenumarateJor rautati ~ ~i nu este numai mai u';ior de a nu vedea femeie, ci inca de a tegasi$i mai curaL de aceastii pofta; dupre cum:;;i pentru eel ce 0 vede este maigreu de a se izbavi de osteneala $ide pata ce 0 are, daca se mai poate uumi izbavire.Cel ce nu 'vede 0 fata frumoasa, este eurat de pofta izvorita de, aici, pe cand cel ee dore$te a vedea, mai ~ntai 1$i iu- jose$te eugetul cu astfeliu de ganduri, $i dupa ec II 'spurcade nenumarate ori, apoi l:;;i seoate pe fata pat a -rczultata din pofta, dara 0 mai scoate. De aceia tocmai :,;,i Christos, ca nu eumvct sa patimim in acest ifeliu, uu nnpiedica numai omorul, ci chiar :;;i mania,nu numai 'l1reacurvia, ci:;;i privirea nesatioaSEt, nu numai calcarea 'juramantului, sau juramantul fal:;;, cichiarde a se jura, c'ineva,fie pentru orice.~i uu s'a marginitnurna:i aieL

~
I

sau ca ma.surq,. virtutei sa ramana aid, d, fiindca d~ns.t,lJ, a legiferat acestea, apoi a mel'S mai departe. Oprinr;l., {)moful $i porondnd a fi curat d~ manie, poronce$te i)1 .acela$i tirnp. de a fi cineva gata ca sa patimiasca $i l{ele, :;;i inca' sa se pregatiasca de a patimi nu n)J,mai .atata. cat voie$te dU$manul, ci de a merge inca $i mai departe, $i astfeliu a birui furia aceluia prin prisosinta draO'ostei, $i a filosofiei sale. Cad n'a zis el: daca te va Ipvio pc obrazul drept,tu rabda cu biirbatie, $i tii lini$ti,t, -ci a adoos de a-I da $i celalalt obraz sa'l loveasca. "Intoarce-i: lui, ziee, ~i pe celalalt" (Math. 5, 39). Aceasta este biruinta std\Jucita, de a-i da acelui,a mai mult inca decat voie:;;te el, $i hotarele poftei lui cei rele .a Ie covar$i cu imbel$ugarea rabdarei tale. ,Astfeliu $i. furia lui 0 vei dobori, $1 premiul cel intai il vei lua dip nou, $i Cll un euvant vei impra$tia mania lui. Ai vazut dara, ca spre a nu patimi rau noi iu:;;ine suntem stapani, $i nu cei ce ni pricinuiesc rau ~ Mai mult inca, ca tot noi avem puterea uu numai de a nu patimi raul, ci chiar de a face $i bine, $i ceiace este de admirat, e ca nu numai nll suntem nedreptat.iti daC<.1, pri vighem, ci chiar ni se face bine $i de acei prin cari suntem nedreptatiti, :;;i de altii. Judeca singur: te-a batjocorit cutare ~ Tu e$ti stapan de a transforma acea batjocora in la uda adusa tie. Daca tu Ii vei raspunde tot' eu batjocora, vei intinde mai mult necinstea, iara dac{t vei binecuvanta pre eel ce te-a batjocorit, atunci vei vedea cum cei de fata te VOl' incununa $i te vpr aclama. Ai vazut cum, prin cei ce ne nedreptatesc, ni se face bine, daca voim ~ Aceasta se poate zice :;;i in chestiune de bani, $i in batai, :;;i in toate celelalte ee s'ar intampla. Deci, daca noi suntem raspliHiti :;;i pentru eelc ce suferim, $i pentru ca facem bine celor ce ni fac rau, singuri ni impletim 0 indoita cununa. Cand vine cineva $i 'ti spune: cutare te-a batjocorit, $i catra toti cei de fata te-a grait de ram), tu lauda-l pe acela catra cel ce ti-a spus, $i astfeliu chiar de ai voi sa te aperi, vei putea sa'ti razbuni numai prin faptul ca l'ai laudat. Cand tu faci a$a, atunci cei ce te VOl' auzi, de ar fi cat de pro$ti, totu$i pe tine te vor lauda, iara pe acela il vor uri ca pe 0 fiara, ba mai rau inca deeat pe 0 tiara <;tilbateca, pentru ca te-a suparat fara sa-I ti nedreptatit, pe eand tu, de$l ai patimit rau, totu$i i-ai rasplatit cu binele, $i atunci vei putea dovedi ca toate eele vor-

198 -

OMILIA XIV

OMILlA XIV

199

bite de dansul contra ta au fost spuse in zMar. Acela fUnd mustrat de cuget pentru cele vorbite, dovede$te prin aeeasta caA pare riiu, iara tu, prin faptul ca ai ris c8:nd a~ a~zitv ca te:-a ~atjocorit, t~-ai izb~vit singur de Orlee banUlala. Decl, gande$te-te smgur cate bun uri ai strins de aici: intai, ca te-ai izbavit singur de tulburare $i bocluc; al doilea - de$! aceasta ar putea sa. ocupe primul loc, - ca chiar de vei fi avut gre$eli, te-ai mantuit de ele, dupre cum s'a mantuit $i Vame$ul aeela care a suferit in lini$te acuzatia Fariseului. Pe Ian era acestea tu 'ti faci prin aceasta' purtare sufletul filos~f, $i vei eapata diu partea tuturor mii de laude, iara banuiala ce era asupra ta prin acele vorbe 0 vei fmpra.;;tia. De voie$ti poate sa'ti razbuni asupra aeeluia, nu e niei 0 fndoiala ca vei avea $i aceasta eu prisosiota, fiindca Dumnezeu il va pedepsi pentru eele vorbite, iara mai 'nainte de aeea pedeapsa filosofia ta chiar Ii va pricinui lovitura cea mai ~rca. Nimic nu poate vatama mai mult pe cei ce ne natjocoresc, ea faptul ca noi ridemde batjocorele lor. Dupre cum din a filosofa cineva rezulta atatea bunuri, tot U$a $i din a fi mie de suflet rezulta toate relele. Pentru ca prin astfeliu de pu~t~re n,?i singuri pe fa~em de rU$in~, no! singuri aratam ca suntem Vll10vati de cele vorblte, smgurl ne incarcam sufietul de tulburari, sing uri bucuram pe dU$manul nostru eel ne'mpaeat, $i pe Dumnezeu il maniem, $i mai adaogam pacate pe langa pacatele dinainte. Aeestea toate cugetandu-le, sa fugim, iubitilor, de mlelmea sufieteasca, $i sa alergam spre' limanul fndelungei rabdari, ca astfeliu $i aici sa afiam odihna sufletelor noastre, dupre cum a hotarit $i Christos, $i sa ne bucuram $i de v8$nicile bunatati, prin charul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duch se cuvine slava in vecii vecilor. Amin.

OMILIA XIV

"Caci ~tim ca legea duchovniceasca este, iara eu sunt trupesc, vindut sub pacat" (Cap.
7, 14).

Fiindca a spus ca' mari rele au venit dupa darea legei, ca I?<'icatul.a ~ev~ni,t mai puternic fiind cuprins in poroncIle legm, $1 ca sa intamplat cu totul contrarill d~ a<?ei~ce ;vom legea, ia!a prin aceasta a adus pe aud~torlU mtr 0 mare neprlcepe~e, de aceia la urma spune rl~~zon.:.ul, pentru care l~,cruple s'au petrecut a$a, mai ntal scapand legea de hanUlelele cele rele $i viclene. Ca n.li~umv~ auzinu ca vpacatul a }ua~ pricinaprin lege y :;>1 ca venmd legea pacatul a remvIat, $i eli, prin poroncile legei el a amagit pe om $i l'a ucis, ca nu cumva zie, sa. creada ca ~uza ~uturor ace~tor rele este legea: de acmaapostolul la apararea legel cu multa putere scapand-o nu numai de invinovatire, ci chiar si imple~ tindu-i mari laude.!;li aceasta 0 spune nu ca cum el ar face hatar legei, ci punand la mijloc votul ob$tesc. "Caci ~tim, zice, cit legea duchovniceasca este';, ca$i cum ar fi zis: (ceste marturisit de toti acest lucru, este invederat ca.legea este d uchovniceasca, $i ca prin urmare e departe mult de a fi ea cauza pacatului, ~i raspunzatoare de relele intamplate. Prive$te eum el.nrr Dllmai ca apara legea, ci inca 0 $i lauda cu toata' puterea. Spunand ca legea este duchovniceasca, 0 arata: ea ea esle dascal al virtutei $i vrajma:;;a raului, cad aceasta inseamna a fi duchovnicesc, adeca a departa. toate pacatele, - ceiace $i facca legea, sf,'Hui'nd, Ynfrico$8.nd: pedepsin~, indreptand $i. inC!emnand pe fiecare spre VIrtute. DecI, cum de a vemt pacatul daca leerea a fost un dascal atat de minunat ~ Dela len'ea $i trfndavia ucenicilor. De aceia a 9i adaos zicand: "iara eu sunt trupesc, vindut sub pacat". Aici el vorbe9tein general, de omul Ynainte de lege $i dupa l~e. Impreuna cu moartea, zice, a intrat $i multimea pacatelor. Cand trupul .a devenit muritoriu, a primit de necesitate la urma $i pofta, $i mania, $i supararea, $i toate celelaIte, cari aveau nevoie de multa filosofie, ca nu cumva iI?-undand sa inMw~e in noi con$tiinta $i sa 0 afunde in adanClmea pacatului. Acestea in sine inse$i nu erau pacate, ci necumpatarea cea ne 'nfranata a lor a facut ca sa fie pacate. De pilda - ca sa iau una din cele de mai sus ea exemplu - eu zic, ca pofta in sine nu este un pacat - Ynsa cand ea cade in exces, cand ea devine fara ma~ sura, $i nn voie$te a sta inauntrul legilor casatoriei, ci alearga dupa femei straine, atunci faptul devine prea.,.

200

OMILlA XIV

OMIL1A XIV

201

curvie, insa nu din cauza poftei, ci din cauza nesaiiului ei. Si gandeii'te-te 1a 1ntelepciunea lui Pavel; ca dupa ce a ltludat legea, imediat s'a re'ntors la timpurile de di"" nainte de lege, ea astfeliu arata-nd cum se gasea :;;i pe atunci neamul nostru omenesc, $i cum se gasea pe cand a primit legea, sa dovedeasca ca prezenta charului a fost absolut trebuitoare, ceiace peste tot loeul s'a 1ncereat a 0 face. Cand e1 zice: "vindut sub pacat" nu spune numai de cei din lege, ci $i de cei de dinain tea legei, $i in fine de tot.i oamenii cari au viet-uit din inceput. Dupa aceia vorb89te $i de modul viniiirei $i a ~edarei, .zicand: "Ga ceiace lucrez nu ~titi" (Vers. ;i5). Dara ce va sa zid "nu :;;tiu"? Adeca nu pricep, , nu inteleg, ma amagesc singur)). $i cand s'a mai .intamplat un asemenea fapt? fiindcii nimeni vreodatii a pacatuit Ix:. necuno$tintii. Vezi ac:un:, ca daca n.o~ n~ yom priml vorbele acestea C:U pl~zltatea cuve.l1l~ta, ~~ dad nu yom avea in vedere mtentlUnea apostohca, I1m de absurditiiti ar rezLiltac1e aieL Cii daca ii in neii'tiintii au pacatuit, 'niei de pecleapsa nu erau vrednici. Deci, dupre cum mai sus zicand "ca fara de lege pacatul era mort" nu a ariitat cii n'au ii'tiut cand au piicatuit, ci ca. au $til}t, insa nu tocmai exact, pentru care :$i erau pedepsiti, insa nu atat de aspru dupre cum men tau ;-. $i iara$i zicand ea "porta nu 0 au cunoscu~", n'a invederat necunm;;tinta totala, ci a aratat numa! 0 ne,cunoii'tintii mai cIarii,; - $i iara$icand zice ca "pacatul a lucrat intru mine toata pofta" n'a spus ca poronca a facut pofta, ci numai ca piicatul a introdus prin poronca 1ntinderea poftei, sau mai bine zis miirimea ei, - tot a9<1 ii'i aici cand zice "ca ceiace lucrez, nti stiu" nu fnvedereazii necuno$tinta totala, fiindca il1 asemenea caz cum a1' fi putut ca fmpreunii sa se veseleascii omul cel diniiuntru cu legea lui Dumnezeu? Deci, ce este "nu stiu"? Adeea sunt 1ntunecat, sunt rapit dcodata cu p~catul, sufar un feliu de siluire, sunt impins, nu ma p1'icep cum sunt amagit, - ceia('. $i noi obi$nuim a zice, ca de pilda: nu $tiu cum, v81iind cutare la mine, am fost momit de vorbele lui, am fost rapit, etc.)), aratand prin aceasta nu o . necuno$tinta complectii, ci numai 0 1mprejurare, 0 viclenie,o in$elaciune oarecare.

caci daca voieii'ti hinele ii'i uraE;lti raul, aceasta este 0 cunoii'tint;a desavar$itii ~ De unde este invederat ca $i Bxpresiunea de aici "ceiace nu voiese" a fost zisa ilu nimicind liberul arbitru, $i nici introducand vI'e-o sill'\, oarecare. Cad daca hOi nn debuna voie, dfiind. silit,i pacatulm, apoi iara$i pedeapsa celor de dinainte nu $i-ar avea rat-iunea de a fi. Deci, dupre cum cand: zice "nu :;;tiu" nu intelege 0 neii'tiinta totala, ci aceiace am spus deja, tot ~a $i expresiunea "ceiace fiU voiesc" nu aratii vre-o. sila, ci ca cele savar$ite ntl sunt de lauclat. caci daca nu ar insemna aceasta expresiunea "eeiace nu vOiesc, . aceia fac" ar fi adaogat, ci ceiace sunt sHit, aceia fac fiindca aceasta se Impotrive$te vointii $i puterei. Aeum insa el n'a spus aceasta, ci a pus "ceiace urasc, aceia fac'" ca astfeliu sa afti ca nici cand zice "ceiace nu voiesc" el n'a disfiintat vointa ii'i putinta omului. A$a dara ce 111seamna expresiunea "ceiace nu voiesc"? Adeca ceiace nu laud de lo ~, ceiace eul meu nu aproba, ceiace nu iubesc. De aceia In opozi(june cu aceasta expresiune a adaogat imediat: "ci ceiace urasc, aceia fac".

"Ga nn ce voiesc eu, aceasta fae:,ci ceiace urasc, aceia lucrez". Dara cum nu $tii ce lucrezi,

, ,)ara de fac aceasta care nu voiesc, laud legea, cll este buna" (Vel's. 16). Ai vazut pana acurn

ca cugetul nu este conrupt, ci chiar $i in fapta el f$i conserva nobleta sa'? Caci daca ia parte la pacilt, in acel~i timp $1 ura$te pacatul, ceiace n'ar putea fi 0 mai mare lauda adusa legei, fie ea naturala, fie cea scrisa. ((Cum ca legea este buna, zice, se vede din fnvinovatirile ce mi 1e fac insu'mi, neascultand de ea, $i urand faptele ink"tmplate. De..<;;l, daca legea a fost cauza pacatului, cum atunci cel ce se veseha impreuna cu ea, ura ceiace era poroncit de ea sa se faca? "Laud legea, ca este buna" zice:

"lara acum nu eu fac aceia, ci pacatul care locuieste intru mine. Ca stiu ca nu locuie:;;te intru i11ine, adeca in truput meu, ce este bun" (Vers. 17. 18). Aici se arunca cei ce defaima trupUl omuiui, ii'i il instraineaza de creat,iunea lui Dum-

202

______________~___ O_M__ IL~, _X_I_V__________________

OMILlA " XIV

2f13

nezeu, -- sau mal mne ZlS, de' aceste pasaje se siujasc ii, in sustinerea eresului lor. Deci, ce am avea de zis ~" Tot acelea ce am spus, discutand mai sus despre lege, ca dupre cum acolo spune ca totul este al pacatului, tot a~a ~i aici. Apostolul nu a spus ca trupul lucreaza aceia, ci pacatul care locuie~te intru mine. Dara daca zice ca in trup nu locuie~te ce este bun, aceasta nu este vina trupului, caci faptul ca nu locuie~te in el ce este bun, nu il arata ca este rau. Noi insa, marturisim ca trupul este mai mic decat spiritul, ~i inferior acestuia, nu insa ~i contrar ~i in lupta cu el, sau rau fata de spirit, ci, ca chitara in raport cu chitaristrul, sau ca nava (corabia) in raport cu capitanul, a$a $i trupul se gase$te fata de spirit. Caci nici acelea nu sunt contrare celor co Ie poarta $i fac uz de ele, ci chiar se invoiesc foarte mult, oe$l nu sunt de aceia~i cinste fata de maistru. Dupre cum cel ce zice ca me~te$ugul nu sta in chitara, nici in nava, ci in capitanul navei, sau in chitarist, prin aceasta el n'a defaimat acelea, ci Ie-a aratat numai ca organe sau mediu fata de maistru, tot a$a $i Pavel zicand "ca nu locuie~te in mine ce este bun" pri[laceasta n'a deraimat trupul, ci a aratat numai superioritatea spiritului fata de trup. Spiritul este care dirijaza totul, fie in conducerea navei, fie in cantarea armonioasa a chitarei, ceiace $i Pavel aram aici stabilind su perioritatea spiritului. Deci despartind pe om in acesLe doua, spirit $i trup, zice ca trupul este mai inferior $i lipsit de pricepere, $i ca spiritul este mai intelept, putand a cunoa$te $i ce trebuie a face, $i ce nu trebuie, $i distoinic de a infrana calul dupre cum voie$te, insa ca nefacand a~, vinovatia nu este numai a trupului, ci $i a spiritului, care ~tiind ce trebuie $i ce nu trebuie a face, totu$i n'a pus in lucrare cele nadajduite.

novatire atat esenta trupului cat $i a sufletului a aruncat-o intreaga la fapta rea V Daca nu voie$te r&ul, prin aceasta sufletul este scapat de acuzatie; ~i daca nici trupul nu lucreaza raul dela sine, apoi atunci $i el este eliberat de invinovatire; de unde urmeazll, ca totalul raului este numai in reaua intentiune a celui ce face raul. Esenta sau fiinta sufietului $i a trupuIui, nu esto tot una cu esenta intentiunei, fiindca cele dintai sunt lucrurile lui Dumnezeu, pe cand cea de a doua este 0 mi$care derivata din noi in$ine, putand a 0 dur.e undo voim. Voinla intreaga, sau liberul nostruarbitru, este infiltrat in noi de insu$i Dumnezeu, pe cand 0 vointa. ca aceia des pre care vorbe$te apostolul, este a noastra proprie, derivata din intent-iunea $i din parerea noastra.

"Afiu drept aeeia legea mie eelui ee voese sa fae binele, ea ee este rau la mine se afia" 1)
(Vers. 21). Cele vorbito aici sunt intunecate. Deci ce in':' seamna, $i ce vrea sa spuna aici apostolul V Laud legea, ,dce, dupa con;;tiintcl (in con$tiinta), $i gasesc ca este 0 buna sfatuitoare pentru mine care voiesc binele, ~i inca imi spore$te chiar vointa. Despre cum eu ma bucur de ea $i 0 laud, tot. a.~a $i ea'mi lauda parerea mea". Ai vazut cum el arata ca cuno~tinta celor bune $i a celor rele, a fost infiltrata in noi din inceput, iara legea lui Moisi laudata $i laudind acea cuno;;tinta V Nici mai sus el n?a spus ca "sunt invatat, sau ma invat de lege", ci "laud lege a" , adeca 0 aprob, ma invoiesc ca ea. "este buna" -,;;i nici mai departe nu zice ca "ma. invatde ladinsa", ci "impreuna ma bueur eu legea. $i ce va sa zica "impreuna ma bueul'''? Adeca marturisesc ca este buna, dupre cum $i ea marturise;;te de mine carele voiesc a face binele. A;;a dara, a vOl binele, $i a nu VOl reul, a fost 1nfiltrat in om din inceput, iara legea venind, a devenit un acuzatoriu mai mare a faptelor rele, dupre cum $i a celor bune a devenit un mai mare lauc1atoriu $i incurajatoriu. Ai vazut cum pretutindeni legea este mar- - - -., - - I I) Nota. In editiunea greacii a Societiitei britanice, imprimat

"Ca a vol se afia la mine, iar a face binele nu afiu". Aici iara$i zicand "nu afiu" nu arata 0 com-

plecta ne$tiinta sau nepricepere, ci numai 0 sila $i un feliu de viclenie a pacatului, ceiace mai lamurit 0 aram in pasajele urmatoare : "Ca nu fac binele care voiesc,

ci raul pe care nu-l voiesc, acela fac. lara de fac aceasta care nu voiesc eu, iata nu fae eu aeeasta, ei paeatul care loeuie~te intru mine"

(Vers. 19. 2U). Ai vazut cum apostolul, scapand de invi-

in Cantabrigia (1862) acest pasaj e precum urmeaza: Aflu cleei le!Jea accasla, ea pe cind eu voiesc sa file binele, rdul imi slit de fat!l , Dm e~p'licarile Sf. Chrjso~,tom se vede lamurit, ca prin cuvantul lege, alCI se intelege Coni?tllnta din om. (Tracl.).

204

I
OMILIA XIV OMIL1A XIV

205

tU!'isita numai ca 0 tensiune oarecare $i ca' un adaus, mlc la cuno$tinta, iar alt mai mult nimic ~. Ca U\'ud~ndu-ma . ea, zice, $i eu bucurindu-ma cu ea, $i voind, b~nel~, reul inca'mi sta in fata, $i fapta lui (actiunea naulm) nu se nimiee$te. De aici rezulta, ea leO'ea numai. intra'aUta poate fi de ajutoriu celui ce dore,c;;te a face bincle, fntru cat i;li el Insu$i voe$te acel3.$i lucru ca si leO'e<1. Apoi fiindca ceia ee a spus In acest pasaj ~ste Int~necat $i nelamurit, pEt$ind mai departe lamure$te mal bine c~1estiu.nea, aratind cum raul sta de fata, $i, cum numal celm ce voe$te a face binele legea este leO'e. ~?C::a impreuna ma veselese (ma bueur) eu lBgea 1m Dumnezeu, zice, clupre omul eel clinauntru" (Verso 22). ((Am $tiut eu binele, zice, $i mai'nainte de lege, dara acum aftandu-l $i in litera legei, laud leO'ea)). "Dara vad alta lege intru madularHe luele, rezboJ~~u-~e. impotl~ivav legei mintii mele" evers. 23). AICI mr3.$1 a numlt pacatul lege care se rezboie$te, nu pentr!} vre-o buna rind~iala, ci pentru 0 supullere c?ll1plecta a celor ce asculta de eI. Dupre cum atunci canel ,num8$te pe mamona domn ~i stapan, iara pe pantece. II num~$te !?um?ezeu, nu pentru vre-o valoare a lor I-a numlt ~, Cl pentru robia cea mare a celoJJ supU$i lor, t~~ a~\ $i, aici a numit legea pacatului, p~n~ru CeI ce 1 sluJasc m acest mod, $i se tem de a 0 parasi, dupre cum se tem de a parasi leO'ea cei ce au pr-imit-o. ((Aceasta, zice, se iInpotrivc$te l~ei naturale caei asta inseamna "legei mintii mele". -La urma introd~ce $i 0 lupta in regula, pe' care 0 atribue in totul legel naturale, adica con$tiintei. Legea lui Moisi mai pe yrI?a a. venit $i s'a alipit pe linga legea naturala, lnsa $1 aCeIa ca $i aceasta, aceia invatand, iara aceasta laudand cele cuvenite, n'au putut folosi cu nimic in aceasta lupUi, -- aUt de mare este tirania pacatului bi.,. ruind $i predominand. Aceasta invederind-o Pavel, $i aratand biruinta cea complecta a pacatutui, zice: "Vad 0 alta lese intru. lll~cl~~arile m~le rezboindu-se impotrIva legel lllmtll mele $1 dandu-ma pre mine rob paeatului" Nu zice ((dandu-ma rob aplecarei, sau furie~ trupului, $i nici firei trupului)), ci "legei paeatulUl", acteca tiraniei $i puterei pacatului. $i cum de

1
i
I
9

I
!

. +

zice atunci, "care este Intru madularile mele"? Ce este aceasta ~ Dara nu este aceasta care face madularile pacat, ci mai ales Ie $i desparte de pacat cad altceva este a fi intru, $1 alta de a fi acela chi~r in care ~ste intrat celalalt. Dupre cum $i poronca nu~te rea, fi~nd0 printransa $i-.a luat pricina (motiv) pacatul, tot a:;;a $1 natura trupul1l1 nu este rea, de$1 prin ea pacatul ne bjrui8$te, fiindca atunci va fi $i spiritul rau $i fnCc'1. .cu atat mai mult decat trupul, cu cat el are' $i autoritatea celor ce trebuie sau nu trebuie a face. Insa nu ~ste U$it, pentru ca, daca de pildn. un talhariu sau un tiran ar cueerl 0 casa minunata sau ni$te curt.i fmparate$ti, nici nu s'ar incerca cineva sa zica ca banuiala de cele fntamplate cade asupra easei, ci toata invinovatirea este aruncata asupra celor ce au uneltit aceasta. Dara dm;;manii adevarului odata eu necucerniciea lor cad ~i intr'o mare prostie, $i nu simtesc ea ii nu aCllz~. numai tyupul, ci defaima $i legea naturala, sau CO~1$tllnta. Davca trupul este rau, legea aceia este buna, Pl'l~ faptul ca seiml?otrive$t~ $i se lupta eu raul, $i c1aca legea nu e buna, atuncl trupul este bun, fiin<lci s: l.':!ptji. $i, se l~ezboie$te cu con$tiinta. Deci, cum de z~c 11 ca ~n:ado.ua acestea - trup $i COI1i;ltiinia - sunt ale clLavolulUl, III lImp ce ele S8 lupta intre ele ~ Ai vawt nUa prostie unWi cu necucernicie ~ Dara aceste cre<linti n.u sunt $i ale bisericei, c~ ea condamna nllll1ai pacatui, $1 fiecare lege, fie ea data de Dumnezeu, fie data dela natura, precum $i legea lui ]Vloisi chiar biserica zice ca se rezboie$te Cll pacatul, iar nu eu tr~pul, caci nid trupul nu este pacatul in sine, sau mai bine zis nu este reu, caci este faptura lui Dumnezeu, $i destoinic spre fapta buna, daca suntem treji. "Tiealos om sunt eu! Cinema va izbavi ,de trupul mortii aee:;;tia?" (Vers. 24). Ai vazut cal de mare este tirania raului, de vreme ce chiar bucurandu-se cineva de lege, ea biruie$te mintea ~ ((Nici nu poate saspuna cineva, zice, ea pacatul ma tine in stapanirea sa, urand $i dispretuind eu legea, Caci eu ma bucur de ea $i 0 laud, adeca 0 aprob, $i ma refuO'iez la ea, insa ea n'a putut sa ma scape chiar fugind c~tre ea,p~ ~nd Cl;ristos m'a sal vat chiar fugind de dansul. Al vazut cat de mare este superioritatea charului ~ Dara aceasta n'a spus..:o chiar a$a apostolul, oj

206

OMILIA XIV OMILlA XIV

207

numai bocindu-se $i plangand mult, co, $i cum s'ar gasi in lipsa de aj utor, .,;i in nepriceperea so, arata puterea lui Christos, $i zice: "Ticalos om sunt eu! Cine ma va izbavi de trupul mortii ace~tia?" Cad legea n'a putut, zice, con$tiinta mea n'a fost deajuns, de::;;! lauda cele b Jne, .~i inca nu numai ca lauda, ci se $i lupta cu cele contrare, - caci expresiunea "rezboindu-se" 0 arata $i pe eo, impotrivindu-se; - deci, de unde 'mi va Yen! nadejdea mantuirei ~
ar~Hat ca trebuitoare prezenta charului, $i cum succesele charului sunt comune Tatalui $i Fiului ~ Ca daca el

poroncia ca ~ in or~ce t~mp ';In b~rbat. sa se, inso~s9~ cu 0 singura femele, cetace $1 Chrlstos mvede~and ZlG~. (Math. 19',4), pe c~nd l.ege~ lui M~isi nu impiedeca nici de a a~ung~ pe 0 f~I?81e $1 d\ a 111,:troduce in casa pe alta, $1 mCI nu ?PrI~ ?-e ~ a yea d?u~ deodata. Afara dc aceasta, ar putea gasl cl11eva ca ~~ in multe altele cei dinainte de lege, invatati fiind numa~ de leO'ea natural a a veau mai multe suecese decat cel jnva~ti de legea ~crisa. De aeeia, niei ca au f.Q.st inftu.entat.i at:1t de mult cei din vechime, ~and ~'~. d~t. Eb.rCl~or o Iegislatie atat de eumpatata, - $1 d~ca. 11 mCl a~a n a~ putut ajuI1O'e la un rezultat bun,. ap~)I vma este !lumal a lenei $i a trandavirei lor. De aceIa $1 P!1vel .~ultame$te ca Christos, ne mai cercetand eu amanuntlme cauza, nu numai ca nu a cerut respundere pentru cel~ ~eu~ patate, ei inca nea facut destoiniei $i pentru 0 calatorle mai indelungata pe cal~ virtutei. l?e a~eia zice: ."Mu,l,-

i~a facut pre ii"

Cel ce a facut dln inceput, barbat

~l

femele,

"Mu1tamesc lui Dumnezeu prin Iisus Christos Domnul nostr'u", zice (Vcrs. 25). Ai "azut cum a

muitame$te TataIui, apoi cauza acestei multamiri este $i FiuI. Cand tu auzi pe apostol zicand: "cine ma va izbavi de trupul mortii ace~tia" sa nu'ti inchipui ca el invinovate$te trupul. Nici n'a zis el trupul pacatuIui, ci "trupul mortii", adeCc1. trupul cel muritoriu, cel stapanit de moarte, iara nu cel ce a nascut moartea, ceiace este dovada silei ce a suferit, iara nu a rautatei trupului. Precum de pilda un rob luat in sclavie de barbari ar spune ca este al barbariJor, nu pentru ca el ar fi barbaI', ci fiindca este stapanit de barbari, tot ~a se zice $i de trupu1 mortii, nu fiindca e1 a pricinuit moartea, d fiindca este stapanit de ea. De aceia el nu vOie.c;te a se izbavi de trupul acesta, ci de trupul cel muritoriu, dand a intelege, ceiace de muIt!:) ori am spus, c<.t din moment ce trupul a devenit impatimit, adeca supus patimilor, a devenit in aGeIa$i timp $i mai u$Or de cucerit de catra pacat. $i din ce cauza, zici, au fost pedepsiti cei ce au pacatuit mai 'nainte de char, daca atat de mare era tirania pacatuIui~ Ca Ii s'au poroncit atatea, pe cate Bra eu putint.a de a Ie indeplini, chiar stapanind $i pii_ catuI. Nu i-a impins doara spre cea mai desavar$ita viata, caci Ii permitea de a se bucura $i de averi, nu'i impiedeca nici de a avea femei mai multe, nici de a se dezmerda cu cumpatare in placeri, $i de a'$i desvali chiar furia lor fata de dreptul Moisi, $i in fine atat de mare era pogoramantul dreptului fata de ii, incat legea scrisa Ii cerea mai putin chiar decat Ii poroncea Iegea naturala (col1$tiinta). Legea naturala, de pilda,

$i lasand la 0 parte mantuirea .l:eamu~ui omenese, c~ marturisita de toti, el dupa celc deJa vorblte. trece de~da~ . la altceva mai mult, spunand ca nu n~ma! ne-am lzb~ "it de cele dinainte, dara $i pentru vutorlU am devcmt nebiruiti.

tamese Dumnezeulm meu pem IIsus Chrlstos ,

"Niei-o pedeapsa ~I'ept ?-eeia, nu este aeUl~l celor ce sunt intru Chrlstos Ilsus, care nu umbla dupre trup, ci dupre Dueh" (Cap. 8, 1!. ~ar~ age!'1sta

eu insu'mi cu mintea mea slu)ase legel 1m Dumnezeu iara cu trupul legei pacatului", $i dupa aceast~ imediat a adaos: "Nici 0 p~deapsa ~I'ept aceia nu este aeum celor ce sunt mtru Chrlsots Iisus". Apoi fiindca i s'ar fi putut raspunde ca $i dup~

n'a spus-o mai dinainte, pana ce a ammtlt Ia:a::;;l d~ starea de dinainte. Mai 'nainte a .fost zis: ,!De~l data

botez multi pacatuese, de ace}a se grabe~te a, sp~ne, ca nu toti cei ce sunt intru Chrlstos llsus cum so,: mtampIa, ci acei "cari nu umbla dupre trup, Cl .d~pre Duch" , aratand ca totul depinde 10, urma ?e ~etlvltatea sau trandavia noastra. Acum este cu putmla de a nu umbhl dupre tI'up, atunci insa. e~a . m~i greu. . ~ Mai departe apoi tot aceIa$l IdelC 0 prezmta sub

.208

OMILIA XIV

OMILIA XIV

209

putinta legei, in!ru care ~r~ Aslab~ prin tntp, ,Dumnezeu pre FlUl seu trllmtand mtru asemain~J?ea tru?~llu~ p~catului~ a sAvle$it, ~ipentru ra~a:t a osanc!lt pacatul m lume" (Vers. 3). Aid
lara~lse

tulUl" (Vers .. 2). Aici e! nume~te Duch legea Duchului, durre cum 91 legea 'pacatului 0 nume9te pacat. Dara mm sus el a numIt 91 legea lui Moisi duchovniceasca cael zice: ,,~tim ca legea este duchovniceasead (Cap. 7, 14); deci eare este deosebirea lntre ar.este doua 'C ~Ja~e 9inemarginita. Legea aceia a fost duchovniceasca' lar~ ace~sta este 3: DL1C?~llui. $i ce anume 0 separa d~ aceIa ~ Ca legea lUI M01SI a fost numai data de Duch pe ca~d, a~easta pe lan,ga ec1. e~te.a Duchului, dara 9i acorda cu Imheh;mgare 111 acelU91 t.lmp charul Duchului t~tur~"Jr ce10r ce 0 primesc. De aceia a 9i numit-o 1ea ea vletelspre deosebire de 1egea pacatu1ui, iara nu dele:;ea lVJosaic~. Cand el zice: "m'a izbiivit de legea paeatulm" nu spune aici ~e lege?- lui Moisi. Nicairi apostolul ~u nume9te leg:ea 1m M01S1 legea pacatului, cad el tocmm, c,arc~ a nurmt-o ~de multe-ori drea pta 9i sfJl1ta. e~m put~a sa o.numeasca legea pacatului ~ Dara~_a nurnit le~e8:. pa~tul,UI a904. lege . c3:1"e seA hnpotrive9te. Jegei rp,mtll. !\c~st I ezhOll~ mare, decI, purtand eharul Duchului, a. omo:l~ p:;~3;tul, a fa~ut ca 1upta noastra Sa ni fieu90ara, 91 mm mtitl lI1cununandu-ne, a sosit la urma eu multa putere s~re 3: ne ajuUt in lupta. A,P01, cel~ce face peste tot loeul, face 9i aici, adeea dela F~ul .treea[ld la Duchul, iara dela Duchul la Fiul 9i ]a Tatal, Judeca toate ale noastre prin Treime. In adevar ca zic~nd el m.ai sus: "ei ne ma va izbii vi de trupul m~:>rtll aee$tJa" a aratat pe Tatal facand aceasta, prlO Fiul, apoi iara$i pe Duchul sfint impreuna eu Fiul c~ci zice: "Ca legea Duchului vietei intru Chdstos IJSUS m'a izbavit", 9i mai depart~ iar<19 i pe Tatal~i pre Fiul, zicand: "Pentru ca ceiaee era, eu ne-

intn~ Christos 1isus m'a izbavit de legea paea-

o alta forma, zicand:

"Ca legea Duchului vietei

9i toL aeele~i preferandu-le ~i l~gea. Apostolul n'a zis;

fi cineva eu multa bagare de seama ~r ~fia 'Ca olauda fnca foarte mult, aratand-o conalas~itoare cu Ghristos

pare ca apostoluI defaima leaea 'in;;;a daca ar

ceiace era rau in lege, ci "ceiace el~a eu ne~i iara.7i "intru care era slaba'" ~i nu intru care urzea raul, intru care uneltia raul Dara nici slabiciunea legei nu i se atribuie ei, ci trupului, ziCftnd: "intru care era slaba prin trup". Trup aiei nu nurne9te insa$i ninta lui, insu9i subiectul sau esenla lui, cigpgetulcel trupesc;-- astfeliu ca prin aceste expresiuni el scapa de acuzaliuni ~i trupul, $1 legea lui MoisL $i nu numai prin acestea, ci $i prin cele ce urmeaza. Daca legea era eontrara, apoi cum de a venit Christos in ajutoriul ei ~ Cum de lrnpline$te indreptarea ei, ~i vine in ajutoriu osandind paeatul in trup'? Apoi tocmai aceasta mai lipsca, fiindca inca de mult 1egea osandia pacatul in sufietul omului. Dara ce ~ Oare legea a facut ceia ce era mai principal, $i unulnascut Fiul lui Dumnezeu a faeut ceiace era mai de putina insamnatate f Nici de cum, caci $i aceia - legea naturala sall con$tiinta - tot Dumnezeu a infiIt.rat-o in sufietul omlllui, 9i tot e1 a adaogat Ja timp ~i legea scrisa. Dealtmint1'elca nici un folos nu ar fi fost de principal, daca nu s'ar fi adaogat pe Ianga e1 $i ceiace se c1'ede ea secundar. Caci ce folos este de a $ti cineva ce trebuie sa faca, $i totu7i nu face'? Nici unul, ba inea ~i osanda Ii este mai mare. A9<.\ c.a eel ce a izoovit sufietul, acel~i este ca,1'e a facut ca $i t1'upul sa devina mai sprinten. A in vaia pre eineva e Iucru u90r; insa a'i arat.a ~i 0 cale oarecare, sau, mai bine zis, un mijloc sigur prin care sa se realizeze cu w;urinta cele inva(ate, aceasta este de admirat. De aceia a venit unul nascut al lui Dumnezeu, ~i nici ca s'a departat, pana ce mai intai nu ne-a izbavit de acea greutate. $i ceiaee e mai principal, e modul biruintei lUi. Fiindca e1 n'a luat alt trup, ci chiar acel trup omenesc obosit $i zdrobit. Dupre cum cineva, vazand in piata 0 femeie ordinara lovita ~i maltratata de un mojic, a1' veni in ajutoriul acelei femei, spunand ca el este fiul ei, de$i este fiul imparatului, 9i astfeliu ar scapa pe acea femeie clin ghia1'ele clu$mamlor ei, - tocmai a~'I, a facut Christos, fiindca, luandu-ni apiirarea 9i marturisind ca eJ este fiul omului, s'a pus in dreptul nostru, $i a osandit pacatul. Dupa aceia pacatu! n'a mai indraznit sa loviasca in om. Ba inca eeva mal mlllt, ea el - FiuI lui Dumnezeu - a lovit pacatlll Cll 0 lovitura de moarte; insa prin aceasta . n'a fost osandit.
HCi},

putinta legei",

3825

I
210
OMILlA XIV OMILIA XIV

211

trupul eel lovit, ci paeatul care lovia a fost zdrobit~;i infrant, eeiaee este mai minunat decat orice. Caei daca biruinta nu era in trup, nu ar fi fost atat de minunat lueru, fiindea $i legea faeea aceasta; -. faptul minunat este ca impreuna .~u trul?ul a stat $i trofeile, $i el (trupuI), c~re. de mn }le .O~I a fost zd~obit de pacat, a P!lrtat 0 b1r~mtc'\ straIUGIta asupra. pacatului. Prive$te cate ~ap~e mmunate s'au petreeut alci; intai ea paeatul n'a blrmt pe trup; al doilea ea a fost biruit $i inca de trup b~ru~t, eaei nu este !ot una:vd~ a nu ft. invins, $i de a bIrm pe eel ce ve. ;mle te ataca; al treIlea ea nu numai ca a biruit, ei I-a $i osandit. Nu a fost invins pacatuI, ca sa nu mai pacatuias('ii, insa ca trupul care er~ Il!ai ~naiI?-te dispretuit sa invinga pacatul $i sa-l osandlasea prm moarte, aceasta tocmai este care arata p~ trup. g!'ozav. A.stf~Iiu, deci,. s'3: dezlegat $i puterea pacatulm, m acela! ;n tImp a uels $1 moartea ce era introdu~ ~evpa~at:Pe ~t !i~p J?acatul lua in stapanire pe eel pacatO$l, 11 adueea $1 Sfar$ltul dupre cuvantul dreptului: "Moartea pacatosului cumplita este" dara aeum Aafi~nd trup ne~.uritoriu $i p~e<:!andu-I m~rtii, a fost osandlt ca nedreptatmd trupul. Al vazut cate biruinti au fost ~ A nu fi biruit trupul de pacat, ba inca a invinae pe Jpaeat $i a'i $i osandi, $i inca nu a'l osandi cum s'ar j'ntampIa, ei a'l osandi ea pacatuind, iata biruintele. Mai 'nainte il mustra ca pacatuind, $i dupa aceia I-a osandit nu numai eu autoritatea $i puterea sa, ci $i cu cuvantui dreptului. Aeeasta a invederat-o zicand: si pentru pa~at :: oSEmdit pacatul in trup". Ai vii~ut, ca pretutmdem paeatul este condamnat, iara nicidecum trupul care este chiar ineununat ~ Ai vazut ca hotarirea contr~ pacatului este exprimata destul de lamurit ~ Dara daca spune ca Dumnezeu a trimis pe Fiul sau intru asamanarea trupului pacatului, apoi sa nu'ti inchipui ea a avut alt trup, ci fiindca a fost spus de trupul pacatului, de aeeia a pus $i asamanarea. N'a avut Christos trupul pacatos, ci deopotriva eu al nostru eel pacatos insa lara pacat, $i de aceia$i natura eu a noastra as~ ca $i de aici este invederat, ca natura, trupului n~stru nu este rea. Christos n'a luat alt trup in locul celui d~n~inte, n~ci ca S?himbapdu-i. esenta eu totul I-a preg~t!t Aastfeh~ de 3: m.drepta vinvmgerea trupului omenese, e1 lasandu-l In aCela$1 natura, a proelamat astfeIiu biruinta
v

cununa luata contra pacatului, iara dupa biruinta $i pe el I-a inviat, I;li I-a facut nemuritoriu. $i ce are a face cu mine, ziei tu, daca aeestea s'au petrecut in acel trup? Are a face eu tine, $i inca . mult, $i de aceia a adaos apostolul: "Caindreptarea legei sa se impliniasca intru noi, cari nu umblam dupre trup" (Vers. 4). Dara ee va sa ziea "indrep.,... tar-ea"? Adeca sfar$itul, seopul, suecesul legei. Caci ce voia Christos, $i ee a poroneit el? Ca trupul sa fie nemuritoriu. Aeeasta noi am ca$tigat-o prin Christos. A se impotrivi $i a se lupta pentru noi, a fost fapta lui; .a noastra insa este de a ne bucura de biruinta. A~ -clara nu Yom mai paditui de acum ?. Nu yom mai pacatul, -claca insa nu yom fi eu totul mole$iti $i cazutL De aeeia .a $i adaos apostolul: "cari nu umblam dupre trup". Ca nu eumva auzind ca Christos te-a izbavit de rezboiul pieatutui, $i ca indreptarea legei s'a implinit intru tine, p:katul fiind osandit in trup, ~i sa 13$i la 0 parte orice pregatire de lupta, de aeeia zicand mai sus: "nici 0 pedeapsa nu este acum" a adaos aici: "cari nu umblam dupre trup"$i "ca indreptarea legei sa se impliniasca intru noi", ceiaee este aeel3$i lueru, sau mai bine zis, nu numai aeel3$i lueru, ci mai mult chiaro In adevar, ca dupa ee apostolul ziee: "ca indreptarea legei sa se impliniasca intru noi, cari nu umblam dupre trup", a adaos imediat: "ci dupr.e Duch", aratand ca nu numai trebuie a ne departa de rele, ei $i in fapte bune a ne mfmdrLPentru a'ti da tie cununa eea nev8i;ltejita, aceasta apartine lui, insa de a stapani Iuerul dat, este treaba tao Ca eeiaee era dreptul legei, de a nu te face vinovat eu blastamul, aeeasta a sa var$it-o Christos. Deei, nu trada un astfeliu de dar, ci stai eu voinicie past rand uu astfeliu de tezaur pretios. Aici 'ti mai arata, ca nu ni este deajuns spre mantuire numai baia rena.c;;terei, sau botezul, daca dupa aeeasta baie nu vom arata o viata vrednica de aeest dar. A~ ca, spunand acestea, iara$i vorbef;;te in favoarea legei, eaci $i dupa ce am erezut in Christos, noi trebuie a face totul, ea astfeliu indreptarea legei sa stea In noi, ceiace a implinit Christos, $i sa nu se conrupa.

~i

OMILIA XIV

21:3

212

OMILIA XIV

"Ca eei ee sunt dupre trup, zice, eele ale trupului eugeta" (Vers. 5), insa nici aceasta nll esto
vre-o pira adusa trupului, caci intru eat noi il pazil11 in buna randliiala, nu se intampla nimic absurd dm'a cand Ii permitem totul, 9i el cOvar93.9te hotarele ~ale9i so impotrive9te sufietului, atunci totul se prapade9te' 9i se conrupe, nu doara prin natura sa, ci prin necumpatare:;;i prin neoranduiala urfData din ea. .' ,

"lara eei dupre Dueh, eele ale Duehului'l


zice. "Pentru ea eugetul trupului este moartea" (Vers. 6). Nu zice ca natura trupului, nid fiinta sau esenta lui, ci "eugetul" ceiaee s'ar putea fndrepta :;;i ridica din nou. Aceasta 0 spune apostolul nu cu scopul de a da trupului 0 judecata aparte, sa nu fie! - ci ~rata n1!l1?ai aplecarea ,cea jos~ica ~ c~getului .. lara prin faptul ca I nume:;;te atat de rau ~l cazut, celace obisnllc$te apostollli in multe parti a fioLce, ca de pilda dlnd nu numai trupul, ci omLiI intreg cu sutletul imprellna. este numit de dansul cu denumiri injositoare, nu fnsamna al tceva decat ca voie~te a ne faee cu bagare de sama in actiunile noastre. '~

"lara eei dupre Duell, eele ale Duehului".


Aici iara9i vorbc:;;te de cugetul duchului, ceiace spune :;;i aiurea zicand: "IarE l eel ee eearea inimile stie ee este cugetulduehului" (Hom.S, 27);~;i arata m~lte b.lI~lUri izv~~jte din asemenea. cu.get, i;:i in vi3:1a prezenta, 91 III cea vlltoare. Cu mult mal marl bunurl ill proclll'a cugetul duehovnieesc decat cel trupesc. De aceia $i adaoga zicand ca eugctul ducl10vnicesc este "viata si c " . ' . ' pa.ee , pe deoparte spre deoseblre de eugetul truplllui C<.'tre "este moarte", iara pe de alta spre deosebire de cele . ce urrrieaza mai departe: "Pentru Ca eugetul trupului vrajmas este la Dumnezeu" (Vers. i) ceiace e mai rau decat moartea. Apoi arata cum ase~ menea cuget este :;;i moarte, $i vrajnla.$. ,.Ca legei lui

a se supune lui Dumnezeu. Dara aturici care 'sperant;a dl:l mantuire mai este,qaca este cu , neputint;a ca din rau sa se facabun? lnsa apostolul nuspune aceasta, fiindca cum el, Pavel, a putut deven] ceiace ,a fost? Cum talhariul de pe cruce? Cum Manasi? Cum Ninevitenii? Cum a putut a S8 indrepta David, care cazuse? Cum 9i-a redoMndit Petru ceia~e pierduse mai 'nainte lepMandu--se de tre! ori de Christos? Cum curvariul este prenumerat in ceata lui Christos~ Cum Galatenii aceia cari cazuse din char, au putut sa se reintoarca la stareadinainte? Deci, el nu spune, caeste cu neputinta ca eel TaU sa devina bun, ci ca e cu nermtinta ca ramanand cineva sau staruind in rau, sase supunaluiDumnezeu; - dara daca el se schimba, apoi atunci devine bun, :;;icu u:;;urinta se supune lui Dumnezeu. Ap0stolu~ n~a spus ca omul nu se poate supune lui Dumnezeu, Cl ca fapta rea. nu poate fi in acel~i timp 9i buna, ca cum a1' zice cinova ca curvia nu poate fi intelepciune, :;;i nici rautatea nu poate fi virtute, eeiace 9i Mantuitorul spune in evanghelie: ),Nupoate pomul rau sa faea roade bune" (Math. 7, 18). Dara Christos prin aceasta expresiune'nu impiedeca ca din rau sa se prefaca in bun, ci spune ca ramanand pomul rau, nu poate face roade bune, N'a zis doara ca nu poate pomul rau sa devina bun, ci, ca ramanand rau, nu poate ' face roade bune. Cum ca este cu putinta de a se preface raul in bine, aceasta nu nll mai aici a aratat-o, ci :;;i in parabola aceia unde vorbe.7 te de zizanii (neghina) cari ar putea deveni grau, drept care :;;i lmpiedeca de a fi smulse: "ea nu cum va, zi~e,

plivind neghinile (zizaniile) sa rupeti ~i graul impreuna eu dansele" (Math. 13, 29), adeca sa rupeti
grt'tul ce s'ar putea produce din ele pe viitoriu ').

Dumnezeu nu se supune, ea nici nu poate",

zice. Dara tu nu te tulburaauzind "ea niei nu poate". fiindea nedomirirea aceasta esle u90r de dezlegat. Cugetul trupu}ui aiei el nume9te cugetul eel pamantesc, .cel tamplt, eel inebunit dupa cele pamante9ti 9i dupa faptele eele rele. Aeest cuget, zice el ca este cu neputinta de

') NotO. Explicarea data aici de Sf. Chl'isostom acestui pasaj nefiind complecta, ar puteS. produce oarecare nedomirire in spiritul cetitoriului. De aceia sa vedem ce zice Sf. Chrisostom in Comentariile EV'angheliei lui Matheiu, cap. 13, 29, pag. 518 A~a dadi., intreaba el, ce insamna "w nu rumva plivind neghinile SI1 1'upe!i igrdul imp)'euna r:u dansele"? Sau ca spune : ca daca Yeti riclica armele ca sa rapuneti pe eretici, de necesitate ca cu a~ea ocazie yeti dobori !Ii pe multi sfinti, sau ca zice ca poatecllla.r din aceste zizanii s'al' schimba multe fii ar deveni grftU. Decl, daca le-ati smulgemai dinainte, le-ati vatama de a putea clev(;mi in viitoriu glaU. In urma acestei explicatiul1l complecte, once ned?mirire dispare. (Trad.).

I ,
I
214
OMILIA XIV

OMILIA XIV

215

A$a dara, sub denumirea de cugetul trupului, apos.tolul num~te rautatea, iara sub acea de cugetul duqhulUl, intelege c~arul dat n~ue, ~i ~ctiu.n~:;t .a.?ei~ judecata ca bulia de hbera noastra vomt;a. NICalrI msa nu vorLc$te aiei despre ipostasul saufiinta vre unui euget al trupului, ci desDre virtute $! rautate. Ceiace n'aiputut face in lege, ~ice, vei putea face acum pa$ind drep~ i?i tara teama, daea insa vei ~tigaajutoriul ~uehul~l. ~u este de ajuns de a nu u~bl~ dupre truJ?' CI. trebUle $1 vde a pt'i$i dupre Dueh, ~mdca pentru mantmrea no:;tStra ~u este deajuns numal de a n~ abate dela re~e, CI ~rebme $i eele bune a Ie face. Dara aeeasta ~u~a) atunelva ~? cand. yom da spiritul no~tru Duehulm, $1 e~nd yom SIll trupul de a'$i eunoa$te rand~eala sa. Astfelll~ $1 tr:,upul il yom putea face duchovmeese, precum $1 daca n~ trandavim, ehiar $i suftetul il yom face trupese. DeeI, fiindea nu la voea naturei a lasat aeest dar, ci I-a ineredintat liberei tale vointi, in tine sta de a deveni trupul duehovnicese sau suftetul trupese, caci totul depindc de tine. Paeatul nu se mai rezboie$te aeum eu legea mintii noastre nici nu ne mai rohe$te ca mai 'nainte, ci toate aeelea ~u incetat $i au fost rapuse de eharul Duchului, care a facut ca patimile sa se teama $i sa tremure. Dara daca tu singur stingi lumina, daca singur scoti $i alunO'i pe guvernatoriuI $i capitanul corabiei tale, la urma ri'aufragiul tie singur ti se ealeuleaza. Cum ca virtutea a devenit mai u$oara aeum pentru care $i filosofia este mai mare, - afia de aeolo cum mergeau lucrurile pe cand legea stapanea pe oamen~, $i cum merg astazi, cand a stralucit eharul duchulUI. Ceiaee mai 'nainte nimanui nu se parea a fi .eu putinta, ca de pilda fecioria, dispretuirea mortii $1 a J!lulto:r: patimi, toate acestea astazi se savar$ese pretutmdel1l in lumea intreaga, $i nu numai printre noi, ci $i printre Seiti, $i Thraci, $i Indieni, $i Per$i, $i printre multi alti barbari vei gas! choruri de fecioare. 0 multlme de martiri, societatl de calugari, ~i el}i~r mai mu.1ti d~ avcet~a decatde cei insurati. Vel gas) la aee$tIa $1 saraele multa, $i post indelungat, eeiace afara de unul. s~u ~e doi, cei din vechime, cari vietuiau dupre lege, mel prm vis nu '$i-au putut inehipu! ca s'ar 'putea vreodata. . Vazand, deci, adevarul lucrurilor rasunand. ~a~ stralucit decat orice tra.rnbita, nu te mole~;i, $1 mCI nu trada un astfeliu de char. Nu este eu putinta a se

dav~te. Sunt u$oare ~ti, $i nu dormind

mantu! cineva dupa primirea eredintei, daca se tranmijloacele, ea luptandu-te sa biru-: sau abuzand de maretia ehar':ll~l prin trandavie, ca apoi iara$i sa te tavale$ti in mOClrl~ dinainte. De aeeia $i adaoge apostolul zicand: "lara

lui Dumnezeu trebUle a ne tala tl'upul, $1 sa I paraslm'? Ni porunce$te' oare de. a devenl or;norator~ ai nO$tri? 9~ sa putem ajunge la vlrtute~. PrIve~te. cate abs~rdl~tl se pot 'na$te, daca cele vorblte Ie prImlm cum s ar mtampia 1. Prin expresiunea "trup~' apostolul ny ll!tel.ege . aici trupul p.e care'J pu~ta~, sau fimt~ tr~pul~l, el vlata. trupeasca $1 lumeasca, vlata aeea mcarc~ta de dezmerdari $i de desfrau, care face trupesc pe mtregul o.m. tpupre cum eei ee .sunt fnaripa;ti <:u ~uehul fae chlar $i pe trup duehovmeesc, tot a$a $1 eel ee fug de duch $i slujese panteeelui $i placerilor, fae $i pe su~et trup, fara insa de a'i sehimba prin aeeasta esenta, el numal ca'i injosesc $i'i necinstese J.?0bleta .. ~eliul a.eesta de intrebuintarea euvintelor 5e gase$te $1 m. veehlUl testament in multe locuri, unde sub denumlre de trup s~ intelege viata acea 'pal!1anteasca . $iv j9s~ica, ineur;.a~ in pUieeri absurde. $1 lUI Noe de pllda 11 Zlee D.umneze~ .
~i insu$i Noe era imbracat eu trup. Insa vma nu sta in aeeia ca erau imbraeati eu trup, caei aeeasta era. a naturei, ci in aceia d preferase vi~ta trupeasca; De aceia $i Pavel ziee: "Gel ce sunt 1I1 trup, lUl Dumnezeu it placea nu pot", dupa care imediat adaoge: .,lara voi nu sunteti in trup, ci iI~ D~ch'~ (vers. 9), unde iart'i$i nu vorbe:;;te de , t~upl!l ?bl:;;J?~lt, Cl de un astfeliu de trup, care este tlr~t $1. tIr?tm~l! ~e patimi. Dara de ce, zici tu, n'a vorblt a.$a, :;;1 ~ll~l n a pus deosebirea In oehii tuturor '! Pentru ea sa malte auditoriul $i sa'i arate ca cel ~e vletue$te. drept~ nu veste in trup. Cum ca omlll duehovmcesc nu mal este II! P8:cat,. faptul este invederat, - dara apostolul p~ne ~1 cela~e este mai principal, ca uu numai. nu se !ll.a~ afta in Qa: cat ei un astfeliu de om nu mal este mel m trup, cael el ~ devenit Inger de aici,.:;;i ca se ridica spre' ceriu, eara trupul 11 are ca de prlsos

cei ce sunt in trup, lui Dumnezeu a placeil. nu pot" (Vers. H).. Dara ~~,~. zici tu~ ~ ~ pl~cein

"Nu va remanea duchul meu in oamem ace~tIa in veac, pentru ca trupuri sunt" (Fager .. 6, 3), de

216
den~m~re .apostolul ~

. OMILIA XIV .

OMILIA XIV

217

Deci, daca tu defaimi trupul, fiindca cu aceasta arata! vi~i? trupeasca, apoi atunci defalml $1 lumea mtreaga, caCl de inulteori $i sub cuvantul de lume se intelege rautatea, dupre cum aeolo unde zicea Christos ucenicilor: "Voi nu sunteti din lumea aceasta", pi'eeum $i aeolo unde zicea catre !'rat~i lui: ,,~u po~te l~mea sa v{t urasca pre voi, J?-ra pre mme ma ura~te" (loan 15, 1t1. 7,7). Atunci -91 pe suflet il Yeti crede a fi strain de Dumnezeu ftindea ~i .pe. c:ei .ee ~vietuesc .in ra0cire apostolul Ii ~um~te pSlchlCl, adeca trupe$tl. Dara nu este a.,c:x\ Nu trebuie a primi cuvintele in mod simplu, ci pretutil;deni e nevoie de a fi eu ce:; mai mare b:1g~re de seama la scopul cclui ce vorbe$te, $1 a cunoa$te devlzarea exacta a celor vorhite. Unele din de sunt bune, altele sunt rele iara altele sunt medii intre cele doua dintai; de pilda ~pirit $i corp sunt medii, ~indea pot deveni $i una $i ~lta, - pe eund duchu,lve$n~c este al .eel?~ bune: $i ~ieiodata nu poate devem altmmtrelea. $1 aIel, ca $1 mal sus, sub denumirea de cugetul trupului se intelege fapta cea rea a eclor ce pururea~ sunt !,ai, fiin~le~ nu se supun legei lui Dumnezeu. Dara daea tu dm $1 slIfietul $1 trupul eelui mai bun~- ade<?a du~h ul u~ -~ai ca~tigat partea acel uia, Ije Ctlnd daca~ Ie ?al ce1~1 mal rau, prm aceasta te-ai facut parta$ per~arel, nu prm natura ~ufletu1ui $ia trupului, ei prin intentmnea ta Cc'tre este prmeipa11l1, sau, mai bine zis care B stapana absoluta de a alege una din aeeste dou~. $i cum ca aeestea sunt a$a, $i eele ,-:orbite nu sLlnt . spr~ defaim:;tre:;t ~ru}ului, ia~ai sa intrebuintam aC8lea~;;I expresmlll, $1 sa Ie exammam mai cu deamanuntul. ~,lara voi, zice, nu sunteti in trup, ci in Ducll". Dara re'? Oare nu erau ii in trup, ei se perindau p~in }ume fara trupuri'? $i cum s'ar putea zice aceasta '? Al vazut ea apostolul, prin aceasta expresiune, face aluziune la viata trupeasea '? $i de ce oare n'a zis: ea voi nu mai sunteti in pacat)' ei "nu sunteti in trup"? P~ntru .ea sa afli ca Christos nu numai tirania pacatu1m a. stms-o? ei $i trupul I-a facut . mai u$or $i mai duhov~lCe?c, $1 nu doara ea prin sehimbarea naturei trLlpulm, ~1 num~i prin inariparea lui, adeca prin incuraJarea :'71 entuzIasmarea lui. Dupre cum prin insotirea foculm cu ferul, foc devine $i ferul, ramanand totu$i in

propria sa natura, tot a:;;a $i corpul credincio:;;ilor, cari au intr'an~ii Duchul, se preface in .aceia~i energie cu el, adeca devine duchovnieese, $i de~i din toate partite este rastignit,el totu$i este inaripat, impreuna eu sufietul, <?um .d,e. pi~da. e~a trupu~ celui ~e graia ac~stea. I?e ace!a ~~ 1$1 b~teC1: J~c ,de ,orlee ,desfatare $i placere, i?l s<=;' SIrI!tIa mu!ta~l1lt $1 .inean~t. 1;'1 ~o~me $! batai, $i m cat tImp era mtemmt.at, $1 l1lCICa 11 supara intru . ceva patimind acestea 1 )e aceia $i zicea el: "Pentru

ea cea curand trecatoare usurare a l1acazului . nostru ... " (II. Cor. 4,17), fiindca' atat de bine isi dascalise trupu1 sau, incit sa dilatoreasca Impreuna cu Duchul.

(sfrcsp =

daca, de eumva) in multe locuri este pusanu ca semn de indoiala, ei ehiar fiind convins ca este a:;;a, preeum zice $i aiurea: "De vreme ce (Sl7:P Ob(!1.~fji
'IT!1.pi (~2(i> ,7.'it'l;rr)l)oov!1.~ 'wI:; 6H60IJ'JtY IJI.L&.::; fJ)'['jnv)

"Ca Duchul lui Dumnezeu locueste Intru voi" 1). Expresiunea din capul propozitiei ace~teia "ca"

eu dreptate este la Dumnezeu a rasplati nacaz eelor ee va nacajesc pre voi" (II. TQ.esal, 1, 6), $i iar~7!: "Atatea ati patimit in zadar, daca (S\'{O 1.7.t h'~) ~l II! zadar" (Galateni 3, 4), ceiace arata ea aceasta
partlcula de~l. in forma este de indoiala, totu$i in fond este afirmativa.

Nu a zis iara de nu aveti voi, ci faptul acesta dureros H atribue altom, zicand: "acela nu este al lui" . "lara de este Christos intru voi" (Vers. 10). Aici iara$i Ii pune inainte cele bune. Ceiace e dureros $i trist, el 0 spune in seurt $i la mijlocul frazei, pe cand ceiace este iubit $i dorit 0 pune de amandoua par tile, $i prin multe vorbe, ca astfeliu sa intunece efectul produs de intristare. Aceasta 0 zice aposto1ul nu spunand ca Duchul este Christos, - sa nu fie una ca aceasta, -. ci aratand ca cel ce are Duchul, nu numai ca se nume:;;te al lui Christos, dara ehiar are pe Christos in. el,
tradusa exact in Roeste claca, de cumva, o;;i nici de cum ca, dupre cum se gase~te in editia de Buzau. Dovada la aceasta este chiar explicatia Sf Chrisostom. (Trad.). .
mane~te

"lara de n'are cineva Duchul lui Christos".

1) Notii. Expresiunea din original

.'It.p

218

OMILIA XIV

OMILIAXIV

219-

tlindca nu se poate ca Duchul sa fie de fata $i Christos sa nu fie. Unde este un ipostas al Treimei, acolo este de fata Treimea fntreaga, fiindca Treirnea este nedespartita in sine, $i unita in mod desa vir$it. ~i ce va fl, daca Christos este in nOH)i "Trupul este mort pentru pacat, zice, iara Duchul viaza pentr-u drcptate". Ai vazut cate rele sunt, cand cineva nu are Duchul sfint ~ MOal'te, du::;;manie catra Dumnezeu, a nu putea fi multamit de legile lui Dumnezeu, a nu fi al lui Christos precum trebuie, a nu'l avea pe el in sine. Acum gande::;;te-te $i la bunurile ce sunt., cand cineva are in sine Duchul; ca el este al lui Christos, ca are in sine pe insu::;;i Christos, ca se lupta ca sa intreaca pe ingeri in viata curata. Aceasta va sa zica a':;;i omori cine va trupul, a vietui viata nemuritoare, a avea chiar de pe acurn garantia invierei din morti, a pa:;;i cu u::;;urinta pe calea virtutei, a::;;a ca un astfeliu de om este incununat la urma, fara alte fapte sau ostenele. De aceia a $i adaos expresiunea "pentru pacat", ca sa afli odata ca el n'a omorit natura trupului, ci numai pacatul; fiindca daca s'ar omori natura trupului, s'ar omori in acela$i timp ::;;i multe altele cari ar putea folosi suftetul. Deci, el nu spune aceasta, ci v08$te ca trupul chiar traind sa ramana mort. A avea pe Fiul in noi, cum ::;;i a fi in noi Duchul, este semn ca trupurile noastre, 1n eeiace prive:;;te savar::;;irea pacatului, cu nimic sa nu se deosebiasca de trupurile cele moarte din cO$tiuguri. Dara tu nu te sparia auzind d~ moarte, caci o astfeliu de moarte are in ea adevarata viata, pe care nici-o moarte nu 0 va ajunge. Astfeliu este viata Duchului; ea nu se supune mortei, ci consuma $i nimice$te pe moarte, iara ceiace a primit, pastream pentru totdeauna nemuritoriu. De aceia zicand ca trupul este mort pentru pacat, nu a spus ccca Duchu!" viaza 1), ci "ca Duchul viata (este) pentru dreptate", ca sa arate ca Duchul poate sa dea viata ::;;i altom.
1) Nota. Originalul este precum urmeaza: ~h ~. Ttyeup.'l. 'w-lj adeca: iara Duchul viata pentru dreptate, - de un de se vede ca traducerea din editia de Buzau nu este exacta. De altmintrelea chiar Sf. Chrisostom . explica deosebirea dintre cuvintele viata. ~i via:;a, !?i ni arata care este sensul adevarat al pasajului. (Trad.).
~,iI. ~""<OGOY'~Y,

Apoi iara::;;i incordand atentiunea auditorului, spune ::;;i cauza vietii, ::;;i dovada in acela::;;i timp. Cauza este dreptatea. (cPacatul ne rnai existand, zice, nici moartea nu 5e mai arata; jara moartea nearatandu-se, viata este nedesfiintata.

"lara de locue~te intru voi Duchul celui ce a sculat pre Iisus din morti, cel ce a sculat pre Christos din inorti va face vii ~i tl'upurile voastre cele muritoare, pentru Duchul lui cel ce locue~te intru voi" (Vers. 11). Aici iarEi$i aduce

yorba de fnviere, fiindca aceasta mai ales era care de$tepta speranta auditorului, ::;;i'l asigura prin cele petrecute cu Christos. ccNu te teme, zice, daca e::;;ti imbracat cu trup mort; aibi in tine Duchul, $i vei invia numai decat. Dara ce ~ Oare trupurile care nu au in ele Duch, nu vor invia ~ ~i cum vor sta a~unci toti. inaintea ~ro: nului lui Christos ~ Cum va putea fi vredmc de credmta cuvantul despre gheena~. Ca daCe"\, cei ce nu au in i~ pe Duch nu inviaza atunci nid gheena nu va fi. DecI, ce va sa' zica ceiace e1 spune aid? Toti vor invia, desigur, insa nu toti spre viata, ci unii spre osanda, iara. ~lli~ spre viata. De aceia nici n'a zis .~p~stolul ccv~ invIa 91 trupurile voastre)), ci "va face Vll ~l trupurlle voastre", ceiace este mai mult decat invierea, 9i care se acorda nurnai celor drepti. Deci, spunand ::;;i c~uza unei asemenea cinste, zice: "pentru Duchul lUI cel ce locue~te intru voi". A$a ca daca vei pleca de ,aici fiind lipsit de <:harul I?uchului,. ~i n~aval!d~-l intreg, te vei pierde deslgur, chIar de-aI mYIa. 9iCI dupr~ cu~ el nu va suferi a fi predat osa~del, vazand. a~uncl stra: lucind Duchul intru tine, tot w;>a nu va prlml ca tu sa fii introdus in camera cea de nunta, vazand ca Duchul este stins in tine, dupre cum n'a lasat sa intre nid acele fecioare nebune. 1). Deci iubitule, nu lasa ca trupul sa vieze acum, ca astfeliu sa vieze atuncI, fa sa moara aICI, ca sa nu moara acolo niciodata. Daca va ramanea aici vietuind,
v , v v v' v

1) P{(rtea morala. Despre cei ce vie~uesc in virt~te !;>ii~ exercitii morale, !?i ca sing uri ace!?tia traesc, pe cand C~l c,e vlet uesc in placeri, deja sunt morti. f?i despre dezmerdare, mb1re de argint ~i lacoime. (Veron).

2?0

OMILIA XIV

J
OMlLiA XIV

nu va vietuI, iara de va mUrl, atunci va traL Aceasta se petrece .:;;i cu iilvierea' cea de ob.:;;te,caci mai intai trebliie a murl. trupul .:;;i a selngropa, .:;;i dupaaceiaa se face nemuritoriu. Aceasta se petrece $i in baia rena::=;terei (botez),flindca mai' intai trupul se ra$tigne$te, apoi se ingroapa, ::=;i dupa aceia inviaza. Aceasta s'a petrecut '::=;i eu trupul Domnului, fiindca ::=;i el a fost rastignit, ingropat, $i apoi a inviat. Aceasta sa facem::=;i noi, omorind fiecare trupul sau necontenit, in fapte. Eu nu spun de fiinla trupului, sa nu fie una ca. aceasta, ci vorbesc de aplecarile spre fapte rele. Aceasta este adevarata viata, ba mai bine zis aceasta este singura viata, de a nu se supune cineva la nimicomenesc, $i nici de a slujl placerilor. Cel' ce se supune singur placerilor, nici nu poate a mai vietul pe urma lini.:;;tit din cauza nemultamirei ee izvora$te din ele, din eauza fricei, a primejdiilor $ia nenumaratelor patiml. Daca se gande$te la moarte $i 0 a9teapta ca fiecare muritoriu, el a murit deja de fridi mai 'nainte de moarte. Daca ar banul vre-o boala, vre-o batjocora, vre-o saracie, sau $i altceva din cele nea::=;teptate, el este prapadit. deja $i demoralizat eu totul. Dara ee ar putea fi mai ticalos ca o astfeliu de viata ~ Nu tot a::=;a 'insa se petrec lucrurile eu eel ce vielue$te In Duchul, eaci el este mai pres us $i de frica, $i de suparare, ::=;i de primejdii, $i de oriee sehimbare, $i nu numai ea nu sufere nimic, ci mai mult inca, ca chiar eazand pe capul lui astfeliu de nenorociri, el Ie dispretue::=;te. $i cum va fi aceasta ~ Daca Duchul locue::=;te pururea in noi. El n'a spus ca sa locuiasca pe un timp seurt in noi, ei necontenit. De aeeia n'a zis Duchul ce a locuit ci"cel ce locuie~te", aratand prin aceasta ramanerea lui ve::=;nie in nol. Prin urmare, eel ce vietue::=;te, acesta mai eu sama este mort eu viata. De aceia $i zice apostolul: "iara Duchul viata pentru dreptate". $i pentru a lamurl mai bine cele vorbite, sa punem la mijloe doi oameni, din eari unul sa fie predat desfranarei, placerilor $i in~laciunei vietei, iara eelalt mort in asemenea patimi,::=;i sa vedem care din doi trae::=;te in adevaratul inteles al euvantulul. Fie dintr'aee::=;ti doi, unul foarte bogat ::=;i ren'umit, hranind la masa sa multi parasiti $i lingu::=;itori, $i petreeandu-::=;i toata ziua in aeeasta, veselindu-se .:;;i desfatandu-se,-

221

pe eand celalalt traind in saracie::=;1 in post, in infranare ::=;i filosofie, deabea spre sara imparta::=;inclu-se din hrana trebuitoare, sau daca voe$ti, ramana nemancat doua 8i trei zile; ei birie! care din ace::=;ti doi vi se pare ea vie~ tuieste eu adevarat? Stiu bine ca multi dintre voi VOl' crede ca acela care saita ve::=;nic, care se dezmearda ::=;i 19i impra::=;tieale sale, pe cand noi yom crede ea acela triieste, care se bueura de toate eu cumpatare. Deci, fiindca este lupta $i eearta, ::=;i nu putem sa ne intelegem, 'sa intram in easele amandurora, : =;1 mai cu sama chiar at unci cand erezi ea bogatul trae9te, adeca chiar in timpul clezmerdarilor lui, $i dupa ee am intrat, sa vedem if). ee oeupatiuni gasim pe fieeare din ii, fiindca numai din fapte se poate vedea $i eel ce trae::=;te, 9i eel ce este mort. A!;ia dara, pe unul 11 vom gasl eu eartea in mana, in rugaciuni::=;i post, sau in ocupatiuni de acele neeesare, privighind ::=;i fiind treaz ::=;i vorbind eu Dumnezeu, - pe eandpe ceUUalt il yom gas! cufundat in betje, $i'l yom vedea. intr'o stare care eu nimic nu se deosebe,;>te de a unul mort. $i de amsta acolo chiar pana sara, am putea. vedea cum moartea lui se intinde tot mai mult, fiindca moartea din cursul zilei este succedata de moartea din timpul noptii, adeca de somn, - pe dtnc1 pe eel ala It il yom gasl. treaz $i privighind ehiar ::=;i in timpul nop1ii. A::=;a clara pe care din doi il yom eonsiclera ca trae::=;te '? Pe eel ee ::=;ade fara simtire chiar in timpul zilei ::=;i expus risului general, sau pe eel ee lucreaza $i vorbe:;;te eu Dumnezeu ~ De aeela daca te apropii :;;i'i spui eeva ehiar neeesar, el nu au de nimic vorbindu-i, dupa cum nu aude nid mortul, pe eand de aeesta de ai voi sa te apropii, fie ziua, fie noaptea, il vei vedea mai mult inger, deeat om,$i il vei auzl. filosofand despre eele eere::=;ti. Ai vazut ca aeesta trae:;;te mai presus de toti eei vii, iara acela este mai tiealos deeat cei morti ~ Chiar de ar eredeel ca face ceva atunci, totu::=;i de vei lua. samabine, te vei convinge Cc1, el vede lucrurile pe dos, adeca face eu totul contrar de eeiaee trebuie sa fad, seamana eu eei nebuni, ba inca ::=;i mai mi::=;el deeat. neDunii. Pe nebuni daea i-ar batjocori eineva, noi eu tatii cel'tam pe cel ec i-a batjoeorit ::=;i luam apararea aeestora, pc cand daca vedem batjoeorit pe un betiv, 1111 numaica nu ne induio~m de mila' catre el, ci inca Cll tolii n ,hulim $i'l dezaprobam. Deei, spune-mi.; oare aeeasta este viata, sau ceva mai grozav decat mii de

J
f

222

OMILIA XIV

OMILIA XIV

223

morti 1 Ai vazut ca eel ce se dezmiarda in placeri, nu numai ca este mai ticalos deciU eel mort, ci chiar de dH eel indracit este mai pre jos ~ Fiindca de acela iti ste mila, pe cand pe acesta H ura9ti; unul se bucura de iertare, de vreme ce nu este vinovat de boala ce'l stapane.;;te, pe cand celalalt va fi osandit pentru boalele morale ce singur ~i le-a provocat. Daca acesta vazut pe dinafara ~i este atat de ridicol ~i de dispretuit, cu bale Ie la gura ~i putind a Yin, apoi gande$te-te la acel sufiet nenorocit, care este inmormantat in trupul lui ca intr'un mormant, gande.'7te-te, zic, cum se gase~te el a'Colo! Este acela$i lucru ca $i cum ai vedea pe 0 fedoara impodobita, cuminte, libera, nobila ~ifrumoasa, batjocorita de 0 sluga barbara, spurcata ~i uricioasa, care'~i bate joe de ea. Astfeliu este betia. Deci, care (lintre cei ce au minteain scaun, nu ar prefera ca sa moara de 0 mie de ori mai bine, decat sa traiasca astfeliu 0 singura zi ~ Cand se face ziua ~i se scoala din somn dupa acea batjocura, chiar de s'ar parea ca sutletul lui este treaz, totu:;;i nici atunci nu se bucurade o curata intelepciune, pentru ca nodi betiei Ii stau inca dinaintea ochilor. Dara chiar de i-am ingMul. sa fie in adevar treaz, care este ca$tigullui ~ 0 asemenea trezie nu'i folose$te la nimic, ci numai doara ca se gande.;;te la acuzatorii sai. cand el se sluta$te in betie, cU$tiga numai atata Ga nu simte$te pe cei ce'l iau in batae de joe, insa dupa ce se face ziua, a pierdut $i aceasta mangaere, Gaci $i slugile cartesc, .~i femeia . se simte rU$inata, $i prietenii il batjocoresc, $i dU$manii il rid. Dara ee ar putea fi mai de jale decat 0 astfeliu de vjata, ca ziua intreaga sa fie ridiculizat de toti, $i spre sara acelea$i slutanii sa se repete iar~i. 1 Dara ce? Voie;;ti poate ca sa aducem la mijloc pe eei laeomi? Caci $i lacomiea este 0 alta betie mai grozava ca cea dintai, iara daca este betie, apoi e $i moarte eu mult mai rea decat moartea naturala, fiindea $i aceasta este 0 betie mai rea decat betia de yin. In ' adevar, ca nu este atat de grow,v de a se imbata cineva de yin, pe cat este de a se imoota eu pofta de bani. In betia de yin paguba merge pana la patima, sasfar~a$te in nesimtire ~i in pierderea desavar~ita a betivului, - pe eand in betia. de .bani, vata,marea se rasfrange asupra muItor sufiete, ~i de aici aprinde totdeauna felurite lupte $i chiar razboae. Aide, ded, sa punem $i

pe acesta in fata celuilalt betiv, $i sa vedem in ee anume se insote$te cu acela, in CB anume il intrece, ~i cum dan$ii sunt beti, sa Ii facem astazi co mparati un ea. Pe acel fe~ ricit, care vietuie.c;;te cu Duchul, nu'l yom compara eu . ace$ti din urma, ci numai pe aC8$tia Ii yom examina. Deei, iara:;;i sa punem masa in mijloc, incarcata cu mii de omoruri. ' A$EI. dara in ce anume sa insoi3.sc ace$tia, $i in ce se asamana ~ In natura boalei chiaro Feliul betiei, de sigur ca este deosebit, fiindca unul se imbata de yin, iara celalalt de bani; insa patima este aceia$i, fiindca amandoi sunt stapaniti de aceia$i pofta. Cel ce se imbata de yin, eu cat ar bea mai multo pahare, cu atata mai nmIt inca dor8$te sa bea, iara eel ce iub~$te banii, eu cat va aduna mai multi, cu atat mai mult i se aprinde pofta de bani, $i setea dupa ii devine mai grozava. In aceasta se asamana perfect, pe cand in celelalte iubitoriul de argint covar$a$te pe betiv. ~i in co anume? In aceia ca betivul de yin patime$te de co va natural, fiindca vinul fiind inferbantatoriu mar8$te $i spor8$te uscaciunea din stomah, $i astfeliu face pe betivi sa aiM sete; - dara iubitoriului de argint cum $i de unde Ii vine ve$nic pofta de a avea tot mai mult ~ Patima aceasta, deci, este neexplicata, $i mai mult samana cu 0 enigma. Dara de credeti, sa'i vedem pe ace$tia $i dupa betie. Ei bine, po iubitoriul de argint nu'l yom vedoa nici odata in acea stare de dupa betie, fiindca el ve..c;;nic este in stare de betie. beci, in aceasta stare de betie fiind amandoi, sa vedem l'?i sa judecam care din doi este mai de ris, ca apoi sa ne formam 0 ideie exacta de da~ii. Yom vedea pe cel imbatat de Yin umbland pe drum ~i implotecindu-i-se picioarele in toate partile, eu ochii deschil'?i, lara insa sa vada pe cineva, izbind pe eel ce'l intalne$te, bolborosand din gura cuvinte fara ~ir, varsand bautura dintransul, gol $i slutit intr'un mod bestial, chiar de s'ar gas! in fata lui femeie, sau fata, sau sluga, sau ori 9i cine ar fi. Ati rls deajuns ~ Ei, aide acum sa aducem in mijloe $i pe lacom. Dara cele petrecute cu acesta sunt vrednice nu numai de ris, ci $i de blestem, de manie multa, ~i de mii de trasnete. Acum sa vedem ceiace este de rls: $i acesta ca $i aeela nu cuno~te pe nimeni, nici prieteni, nici dU$mani, $i ochii lui sunt intunecati, d8$l sunt deschi$i, $i dupre cum acela vede totul in forma de yin, a$EI. $i acesta

224 ________ ._ . ____ ___OMLJ~..._](IV

OMILIA XIV

225

totul vede in forma banuJui: Si varsatura lui e cu mult mai gretoasa, caci din gura' sa nu iesa mancarea 9i biiutura cea dobitoeeasca, ci cuvinte de batjocora, de insulte, de rezboju 9i de morti,. cari atrag asupra capului sau mii de trasnete.$i dupre cum trupul aceluia este sarbad :;;i pierdut, tot a9a este sufletul acestuia, ba inca niei trupul lui nu S8 poate izbavl. de aceasta boala molipsitoare, ci ehiar mai mult se tope:;;te decat de Yin, de griji, de manie :;;i de privigherile care '1 rod, 9i cate put-in il consuma eu totul. Cel stapanit de patima betiei, eel pulin dupa treeerea noptii poate sa fie treaz, pe cand lacomul este beat totdeauna, 9i ziua 9i noaptea, 9i privighind :;;i dormind, fiind torturat mai grozav deetH eel inehis in temnita, $i decat cei ee luerea za in minele metaliee. Deci, care pedeapsa poate fi mai grozava ea aeeasta? Aeeasta este oare viata, $i nu moarte, sau poate 9i mai grea decat moartea? Moartea eel pulin odihne9te trupul, n seute$te de ris $i batjoeora $i de eomiterea unor pacate noua, pe eand belia banilor se vira in toate acestea, caei ea astupa ureehile, intuneca oellii $i mintea 0 tine intr'o mare intuneeime. Laeomul nici nu sufere a a uzl., $i nici a vorhi cineva despre vre-o chestiune straina, ei el se gande$te ' numai la proeente, $i la proeentele proeentelor, la ca9tiguri necinstite, la toemeli urate, $i la afaceri mesehine $i raparite, hamaind contra tuturor ca 9i un carie, pe tot.1 urand, pe toti dispretuind, pe toli rezhoinq fara nici-o cauw , revoltandu-se contra saracilor cari cuteazii a'i cere un pitac, invidiind pe eei boga!i, 9i cu un cuvant neavand dragoste 9i placere de nimeni. Chiar de ar avea femeie, sau eopii, sau prieteni, totu$i daca nu'i este eu putin!a de a ca9tiga de pretutindeni, tali ace~;tia sunt considerati de da nsul mai dw~mani decat dU9manii naturali. Dara ce ar putea fi mai ticalos lucru , decat ea el singur sa'9i fa uriasca pretutindeni piedici, stanca de care sa se 10viasea, rapi 9i mii de prapastii in cari sa cada, el, zie, care are un singur trup $i un singur pantece caruia sluja$te ~ Daca te-ar vIti eineva in niscareva slujbe politice, tu fugi de teama eheltuielelor, pe cand tie iti faure9ti slujbe cu mult mai costisitoare 9i mai gre9ite, caci platc9ti lui mamona, aeestui tiran rau, nu numai bani,nici numai munca trupului 9i'torturile sufletului, ciinca ii dai9i sangele prin aeeastasela vie barbara, mi$elule $i ticalosule, ea doara vei avea eeva mai m ult!

o
"

Nu yezi pe fi ecare zi pe eei dU9i la morminte cum sunt t.r~l in .!Dormant vgo~i ~i lip~iti. de totul, neputand a lua eu vda~911 de acasa ~llm.lC, el 91 cele eu cari sunt im. bracat-I Ie dau prada vlermilor? L~ a~e?tia gande9te-te in fiecare zi, caci poate se va .mal aIm:: patlfna, de nu eumva poate ca vei inebuni ~a~ mu~t, dm eauza luxului de pe la inmormantari ... cael patlm~ aceasta este grozava, 9i boala este area de tot .. D~ acela ~i noi va vorbim in biserica de ~eeasm patIma in fiec8:r~ zi, v9i neeo~tenit destupam ureehile v:oastre, ca astfehu maear prm necontenita eonverzat,mne despre ea, sa se poata faee eeva mai mult. Insa n~ va certati, fiindca patima aeeasta nu numai in vIa!a viitoare, ei 9i in viata prezenta traae ,dupa sine multe pe~epse. De v'a9i vorbi Ineontinuu Ode eei leO'ati eu lantt;trI, ,?e eel pironit fntr'o boala lunga, de eef ce s~ sbu.emma de foame, sau de oricine, pe nici unul nu v~ 1.'a91 pute~ arata ca patimind atat de mult, pe cate patImesc eel amorezati de bani. Ce ar putea fi mai grozav ca a fi cineva urat de toti ~ Ca a nu se mai satura niei ?data? Ca a fi cinev1. insatat v8..,?nic ~ Ce poat~ ~ !Dal groz~v, decat a se lupta cineva necantenit eu ~racla, crezuta de toti ca ceva greoiu Ce poate fi mal grozav ca a avea cineva sup<lrari zilnice1 De a nu fi treaz nici odata, si de a se gas! vesnic in tulburari 9i nelini$te?' . Aeeste toate, ~i mai multe decat aces tea Ie SUral' iubitorii d~ arg~~t. C~n~~ e ,v~rba .de e~~tig, a'poi ehiar de ar .ayea e~ n bogatnle mtreg81 luml, totu9i nu simtese m~l 0 'p~aeere, ~i mai mult dorese, - pe cand daca sunvt pag':lblp fie ehIar eu un singur obol, ii se ered ca sl!far mal mult decat oricine, 9i ca din aceasta eauza iliH v?r pierde ~i viata. Ce cuvant ar putea oare sa reprezmte toate relele izvorlte de aici ~ ~i daea astfeliu de rele se petree in lumea aeeasta, inteleai foarte bine e~l~ ee'l ~t~apta in lumea ceialalt.a: cade~ea din impar~tla eerlUrllor, durerea prieinuita de gheena, legaturIle cele ne'ntrerupte, Intunereeul eel mai dinafara, viermele ee! n~adormit, sera9nirea din!ilor, searba 9i nacazul, rlUrIle cele de foe, cuptoarelele cele ce nici odam nu ~e sting. Toate aeestea soeotindu-le in mintea ta, 91 p.uI},andu-Ievin fata place rei de bani, smulge din rMae~n~ a.?e~sta boala, ca astfeliu primind adevarata bogatie, ';>1 1zbavmdu-te de aceasta saracie grozava, sa te invredA

3825

15

226

OMILIA

xv

OMILIA

xv

227

nicef;ti 9i de bunurile prezente, f;i de cele viitoare, prin charul 9i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, prin care ~i cu care se cade slava Tatalui f;i Sfintului Duch, acum 9i pururea 9i in vecii vecilor. Amin. OwrILIA XV

"Drept aceia, fratiIor, datori suntem nu trp,puIui, ea sa vietuim dupre trup, ea de vietui~i dupre trup, veti muI'l, iara de veti omori eu Duchul faptele trupului, veti fi vii" (Vel's. 12. 13).
Aratand cat de mare este rasplata vietei duchovnice9ti, 9i ca 0 astfeliu de viata face pe Christos de a locui in noi, 9i ca face vii trupurile cele muritoare, 9i ea sboar2o spre ceriu, 9i ca 0 astfeliu de viata face mai uf;oara calea virtutei, la urma adaoge ~i sfatul eare era necesar, zicand: prin urmare nu suntem datori a vietui dupre trup. Dara n'a zis intocmai af;a, ci spunand ca "datori suntem nu trupului", el a aratat eu mai multa putere f;i mai intepatoriu, ca datori suntem Duchului. $i pretutindeni el face a$a, invederand ca cele acordate noue de Dumnezeu nu au fost acordate din datorie, ci din simpla dragoste 9i din charullui, pe cand cele ale noastre dupa primirea charului, nu sunt facute din filotimia noastra, ci din datorie. caci cand el zice:

(Ibid. 6, 19) acel~i lucru il invedereaza. Dan). ~i alta parte Ii amintef;te despre aeeasta, scriindu-li: "Ca de

"Cu pret sunteti eumparati, nu va faceti robi oamenilor" (I Cor. 7, 23), aceasta lasa a se intelege. Deasemenea 9i cand serie ca: "nu sunteti ai vostri"

In

a n~urjt unul pentru toti, iata dara toti au mUrlt ... , ea cei ce viaza, sa nu mai vieze
loru-~i" (II. C?r. 5, 14. 15). Aceasta deci
0

datodm noi trupului, de pilda datorim a'l hrani, a'lingriji, a'l repauza, a'l caum de boale, a'l imbraca, ~i in fine a'l sluji in multe alte trebuinti. Deci, ca nu cumva sa crezi ca el desfiintaza aceasta slujba ce 0 datorim trupului, zicand ca: "datori nu suntem trupului", o explica aceasta, spunand: "ea sa vietuim dupre trup". Acea ingrijire 0 destiintez eu, zice, care duce la pacat, iara a fi ingrijit trupulla n0voile lui naturale, .aeeasta voiesc a se face , Ceiace a aratat mai departe (Cap. 13, 14) zicand: ,,~i purtarea de grija a trupului sa nu 0 faceti", dupa care imediat a adaos: "spre pofte", acel~i lucru H face f;i aici, caci ne invat;a spunandu-ni: ingrijit.i trupul vostru, caci Ii datorim .8,c.easta ingrijire; insa, sa nu vietuim dupre t!;'up, adeca .sa nu facem trupul stapanul vietei noastre. Este necesar ca trupul sa mearga -dupa noi, iara nu el sa ne conduca, f;i nid sa ni reguleze viata noastra, ci sa primiasca legile Duchului)). Deci, stabilind aceasta, f;i aratand ca datori suntem DllChului, arata mai departe earor binefaceri suntem datori, f;i nu vorbe9te de cele trecute, ceiace mai cu :&'tma il uimC9te pe apostol, ci de cele viitoare. Def;i erau ,deajuns f;i acelea spre a convinge pe auditoriu, totuf;i el nu vorbe~te acum de ele, f;i nici nu spune de acele binefaceri negdiite, d numai de cele viitoare. Dealtfeliu binefacerea odata acordata, nici nu are atata putere de a at rage pe cei multi, dupre cum are binefacerea viitoare f;i a.~teptata. Deci spunand de binefacerea viitoaI:e, mai 'nainte ii infrico~za Cli supararile cele ce urmeaza din vietuirea cea dupre trup, caci zice: "Ca de vie\Hiti dupre trup, veti muri" (Vers. 1;J), facand aluziune la moartea acea nemuritoare, adeca la pcdeapsa f;i osanda din gheena. ~i mai mult inca, ca daca ar examina cineva aceasta pericopa cu bagare de sama, ar putea vedea ca un astfeliu de om a murit deja din viala aceasta, ceiace v'am demostrat destul de lamurit in convorbirea dinainte. nu vorbef;te de natura trupului, ci de faptele truP09~i? N'a zis: (dara de Yeti omori cu Duchul natura trupulUl, -ci "faptele trupului", f;i inca nici pe acestea toate,

face $i aici,

Ie atribui naturei trupului, e1 n'a tacut, ci a adaos irnediat: "ea sa vietuim dupre trup". Fiindca mu1te

"datorl suntem". Apoi fiindca a zis ca "nu suntem datori trupului", ca nu cumva cele yorbite
zicand

"lara daca veti omori eu Duehul faptele trupulului, veti fi vii", zice. Ai vazut acum ca el

sa

228

OMILIA

xv
OMILIA

xv

ci numai pe cele rele, iara aceasta se invedereazii din c~~e ce u~mea~: ca ~aca v.eti face a~a, zice, Yeti fi VI!. ApOl daca el ar fi .vorblt de toate faptele trupului in genere, cum s'ar putea impaca aceasta cu dreapta judec?'ta? Caci ~i a vedea, ~i ~ a.uzi, ~i a grai, :;;i a umbla, sunt fapte de ale trupulUl, $1 de yom voi ca sa ~e ~morim, a~oi synt!3m ~~~ de d.epa~te de a vietui~ mcat am putea fi mvmovatltl de smucldere. Deci, cari fapte spune el ca trebuie a Ie omori? Peacelea cari ne duc spre rautate, $i pe cari nici nu estecu putinta de a Ie omori altfeliu decM prin Duch. Pe celelalte' a Ie omori, insamna de a se ucide cineva pe sine sine'ur ceiace nu este permis, - iara pe acestea numai pri~ Duchul. Cand Duchul este de fata, toate valurile se lini~tesc, toate patimile se ascund, $i nimic nu ne mai poate vatama, Sc'LU impotrivL Ai vazut cum apostolul ne indeamna ~i ne arata ca datornici din faptele viitoare - ceiace am spus $i mai 'nainte - ~i nicidecum numai. din cele deja petrecute ~ Izbanda Duchului, zice nu este numai aceia, ca ni-a iertat pacatele din trec~t ci $i aceia, ca ne-a facut necucerif,i ~i spre cele viito<~re $i ne face vrednici de viata cea nemuritoare. > Mai departe el pune ~i 0 alta rasplata zicand ~ Aceasta cununa este cu mult mal mare decat cea dinainte. De aceia nici n'a zis simplu: cati cu Duchullui Dumnezeu vietuiesc, ci "eati eu Duehul lui Dumnezeu se poarta", aratand di astfeliu voie~te el de a fi Duchul in viata noastra, dupre cum este ciipitanul fata . de corabie, $i vizitiul fata de caii inhamati. Si nu numai trupul, ci chiar :;;i suftetul trebuie a'l supune unoI' astfeyu , de f~ime, c~ci p-ici acesta n~ e ~ine de a fi deplin stapan, Cl trebUle a 1 pune sub stapamrea Duchului. Ca. nu cumva, zice, incurajandu-se in darul botezului, sa nu se mai intereseze de viata de dupa botez, de aceia I-am supus Duchului, pentru cii chiar de ai primit botez,:,l, .totu:;;i ~aca dupa aceasta. r;u vei fi purtat de Duchul,. al plerdut cmstea data, cum $1 msemnatatea infierei>J. De aceia nici nu zice apostolul ({cati au. luat Duchul lui Dumnezewl, ci "eati se poarta eu Duehullui Dumnezeu", adeca cali vietuiesc a$a in toata viata lor,.
v

"Caei eati eu Duehul lui Dumnezeu se' poarta, aee:;;ti9- sun~ fij ai lui 1?ull1neze~" (Vel's. 14)..

Apoi, fiindca 'demnitatea aceasta fusese data $i Iudei"Eu am spUS, zice, ca Dumnezei sunteti vo~, :;;i fii ai eeh~i. prea ll;alt"l (Ps. 81, 6), :;;i iara$i "fil a!ll ~ascut ~l I-am maltat ' (Isaia 1, 7), $i iara.~i "Cel mtal nascut al meu Israil" (Exod. 4, 22), ' ~i iarii~i Pavel care zice: "a camra este punerea de fii (infierea)" (Hom. 9, 4), de aceia apostolularata aici citii deosebire este intre cinstea aceia $i aceasta de acum. Daca denuf!1irile sunt acelea~i, zice, nu insa ~i fa ptele sunt acele~ll>. Despre aceasta el aduce dovada lamurita atilt din cele date, cat 9i din ce1c sa va r$ite, iara la urmd face comparatiunea acestora cu ce1e ce vor fi in viitoriu. Mai intai e1 arata ce anume erau cele date Iudeilor. Ded, cari erau acelea ~ Duchu1 robiei; pentru care 9i adaoge zicand: "Pentru ea n'ati luat iara~i duehul robiei spre temere" (Vel's. 15). Apoi trecand cu vederea de a spune contrariul robiei, adicii de duchul libertatei, el a pus inainte ceiace este cu mult mai mare, adeca duchul punerei de fii (infierei), prin care $i duchul 1ibertatei s'a introdus, zicand: "ei ati luat duchul punerei de fij (infierei)". Dara aceasta este invederata, insa ce anume este duchul robiei, este cu totul lntunecat si nesigur, - :;ii de aceia este necesar de a 1amuri acest' pun('t. $i nu num~i c~ este nelamurit,. ci chiar foarte greu de dezlegat, fimdca adunarea Iud81lor n'a luat Duch. Deci; ce spune e1 aici? Litera legei a numit-o ~a, fiindca $i litera era duchovniceasca, dupre cum $i legea era duchovnieeascii, dupre cum duchovniceascii era $i apa ce curgea dinpeatra, 9i mana din pustie. "Toti, zice, au maneat lor, v
A

aceiasi mancare duehovnieeasea, si toti aeeiasi bautu'ra duchovniceasca au baut" '(1. C~rinth. 10, 3.4). $i peatra tot a9a 0 nume$te, caci zice: "au baut din peatra duehovnieeasea care urma". Fiindca
toaLe cele desfa9urate cu ii atunci erau mai presus de natura, de aceia pe toate apostolul le-a numit duchovnice9ti, !i'i nicidecumcii cei ce s'au imparili$it din ele ar fi luat Duch. $i cum litera legei era litera robiei? Pune in ochii tai intreaga lor viata, $i atunci vei $ti ~i a~asta lamurit. alci $1 pedepsele ce Ii se aplicau erau Imedlate (1t~pcX 7rooo:; = langa picioare), ~i plata imediat venea, cumpatata oarecum ~i acordata ca 9i tainul zilnic

"ace:;;tja sunt fiii lui Dumnezeu".

'

230 dat slu~ilor, $i acele randuite fapte. Printre $i j udecata, $i

OMILlA

xv

OMILlA

xv

231

frica era mare in ochii lor, $i curateniile de lege, $i infranarea lor numai pana la noi, insa, nu este a$a, ci se curata inca con$tiinta. Christos nu ni spune numai: "sa nu ueizi", ci merge mai departe zicand: "ei niei sa te manii" ; nu zice numai "sa nu preaeurve~ti", ci "niei sa te uiti eu Hicomie", ca astfeliu succesele noastre sa nu. fie rezultate din frica pedepsei prezente, ci din dorul catra el $i din dragostea $i inclinarea catra fapta buna. El nu ne fiigiidue:;>te miere $i lapte care curg, ci ne face clironomi cu unul nascut al sau, indepartandu-ne de toate cele prezente, $i fagaduindu-ni a ni da mai ales acelea, pe cari cei ce au de venit fii ai lui Dumnezeu trebuie a Ie primi. Nimic senzibil, nimic corporal, ci totul duchovnicesc. A$:1 dara, de$l aceia se numiau fii, totu$i erau ca robi; noi insa, devenind liberi, am primit infierea, $i a$teptam imparatia cerurilor. Acelora Ii vorbia prin aitii, noue insa prin sine insu$i. Aceia faceau totul mif;>cati de trica pedepsei, iara noi cei duchovnice$ti mi$cati de dorinta $i porta catra bine, - $i aceasta se vede d'e acolo, ca ne silim chiar de a covar$l cele poroncite noue. Aceia intocmai ca $i argatii $i nerecunoscatorii, nieiodata nu lipsiau de a carti, iara noi Iasam totuIIa dorinta Tatillui celui ceresco Aceia primind binefaceri blastamau, pe cand noi primejduindu-ne multamim. Dara chiar de ar trebui sa fim pedepsiti pacatuind, totu$i $i aici e mare deosebire. Noi nu suntem pedepsiti ca $i aceia~ uci$i cu petre, ar$i $i mutilati de preoti, ci ni ajung ca sa fim seo$i dela masa parintiasea (Cina cea de tairla) $i departati pe un timp hotarit deia fata lui. La Iudei infierea era numai 0 cinste in cuvant,' pe cand Ia noi urmeaza imediat $i faptuI, purificatia prin botez, darea Duchului Sfint $i aeordarea celorlalte bunuri. Dara apoi sunt $i altele multe, prin cari se da pe fata nobleta noastra $i injosirea aeelora. In adevar, ea apostolul f<1cand aluziune la lnfierea aceia a Iudeilor, prin Duch $i spre temere, mai de parte aduce $i 0 alta dovada de a avea cineva duchul infierei, ~ dupre cum n avem noi. Care este dovada aceasta? Ca "strigam: Abba Parinte". Ce feliu este aceasta, 0 $tiu toti cei initiati in tainele credintei noastre, caci ni se poronce$te ca in rugaciunea cea tainiea, intai acest cuvant sa'l pronun-

(Deuteron. 32, is) ~ Nu auzi pe Malachia batandu-$i joe de dan$ii $i zicand: "Un singur Dumnezeu te-a (Mal. 2, 10) ~ Dara de $i sunt zise acestea, $i mai muIte decat aeestea, totu$i nicairi nu vei gasi ca. ii numesc pe Dumnezeu Cll cuvantul aeesta de "Tata" $i nici rugandu-se lui in acest feliu. Noi insa eu totii, $i preoti, $i laici, $i stapanitori, $i stapaniti, 11 numim "Tata" , fiindca a..)a ni s'a poroncit ca sa ne rugam. Acest glas H slobozim noi mai 'nw.i de orice, dupa acele miraculoase dureri, $i dupa aeea lege a na$terilor straine i;'i paradoxe (botez). De altfeliu Iudeii, chiar de l-ar fi numit a9a vreodata, totu$i nu ar fi facut-o din propria lor judecata, pe cand noi, cei ee ne purtam in charul lui, suntem mi$cati dintr'o actiune duchovniceasca. Dupre cum este Duch al intelepeiunei, dupa care cei intelepti, deveneau neinleleptj, --- $i se invedereaza aceasta din invaiatura Noului Testament, - dupre cum este Duell al puterei, dupa care cei slabi sculau pe eei morti $i alungau pe demoni, dupre cum este Duchul profetiei al vmdecarei boalelor, al limbelor multe, tot a$a este ~i Duch al infierei. $i dupre cum noi cuno&;ltem Duchul profetiei din aceia, ca cel ce are asemcnea Duch prezice ce~e viitoare, nu graind din propriul sau cuget, ei fiind ml$Cat de char, tot a$a ~i eel ce are Duchul infierei; nu dela sine nume$te "Tata" pe Dumnezeu, ci mi$cat de Duehul. Apostolul insa voind a arata ca. cr89tinul este fiu mai veritabil, a facut uz $i de limba ebraica, caci n'a zis numai "Tata" sau "parinte", ci "Abba Parinte", cuvant eare este mai ales al copiilor legiuiti $i adevarali fata de parintii lor. Spunand deei dcosebirea de viat8" deosebire acordata de char, i;'i de libertate, aduce i;'i 0 alta dovada de superioritatea acestei infieri. Si care este dovada'? "Insu~i Duehul aeesta, zice, niarturise~te dimpreuna

zeu eel ee te-a naseut pre tine, l-ai parasit"


~i

tam bine. Dara ce? Oare nu $i aceia numiau tata pe Dumnezeu? Nu auzi pe Moisi, care ziee: "Pe Dumne-

zidit,

un singur tata al vostru al tuturor"

eu duehul vostru, ea suntem fii ai lui Dumnezeu" (Vers. 16). ((Nu sustin acesta parere numai dela glasul intru care strigam "Abba Parinte", 'ci $i dela

232

OMILIA

xv

OMIUA

xv

233

cauza din care se na~te glasul: ca noi graim aceste cuvinte, dupa cum Duchul ni dicteaza). Aceasta mai lihnurit inca 0 spune aiurea, zicand: "A trimis Dumnezeu

pre Duchul Fiului sau intru inimile voastre, care striga: "Abba Parinte" (Galat. 4, 6). Dara ce insamna: "ca Duhul acela martur-ise;;te dimpreuna cu duchul vostru"? Mangaitorul, zice, mar-

turise;:;;te impreuna cu charul eel dat noue. Glasul nu este numai al Charului, ci ;:;;i al Mangaitorului, care ni-a dat charul; ca el insusi ne-a invat,at prin char de a grai ~a. ~i cand Duhul marturise;:;;te aceasta, care indoiala mai poate fi ~ Daca vr'un om oarecare, sau inO'er, sau archanghel, sau $i vre-o 2Jta putere, a1' fi fagaduit aceasta, poate ca s'ar fi indoit cinevc\; - dara cand 1ns.3.$i puterea cea inalta, care ni-a dat aceasta, 9i prin care ni-a poroncit a ne ruga, marturise;:;;te noue, cine ar putea la urma sa se indoiasca de valoarea acestei marturisiri ~ Chiar ~i imparatul daca ar alege pe cineva ;:;;i ar prociama inaintea tuturor cinstea acordata aceluia , oare ar indrazni cineva dintre supu~i ca sa'l contrazica ~ (Vel's. 17). Prive~te cum cate putin mare;:;;te darul. caci e cu putinta de a fi fii ~i a nu fi ~i m09tenitori, fiindca nu numaidecat toti mO$tenitorii sunt fiii. De aceia adaoge apostolul ,,;;i mo;;tenitori". ludeii fiindca nu au 0 astfeliu de infiere, au fost sco$i din ciironomie, dupre cum zice : "Pre cei rai, rau ii va pierde ;;i viea 0 va da altor lucratori" (Math. 21, 41), iara mai 'nainte de aceasta zicea: "Multi dela rasarituri ;;i dela apusuri
~i

sHnt ;:;;i mO$tenitori, de aceia arata ca noi suntem ~i fii, $i m09tenitori. $i fiindca nu toti mO$tenitorii de lucruri sunt m09tenitori ai celor mad $i puternici, de aceia apostolul arata ca noi avem $i aceasta, caci suntem clironomi ai lui Dumnezeu. ~i iara$i fiindca se poate a fi cineva clironom al lui Dumnezeu, f<'ira sa fie $i al lui Chris Los in acela$i timp, el arata ca noi avem 9i aceasta. Dara tu gande;:;;te-te la intelepciunea apostolu1ui. Mai 'ntai mic;:;;urand pe cele neplacute $i aratand ce VOl' patimi cei ce viet-uiesc dupre trup, ca de pilda VOl' murl, dupa aceia fiindca s'a atins cu cuvantul $i de cele bune, iata ca de astiidata lunge$te yorba, $i 0 mare;:;;te eu rasplata ascordata, aratand cat de variate $j cat de mari sunt acele daruri. Daca fiind cineva numai' fiu allui Dumnezeu, $i inca e un dar negrait, apoi poti pricepe cat de mare este darul, rond el este $i m09tenitoriu; ;:;;i daca acest dar este mare, apoi cu atat mai mult fnca cand e $i fmpreuna mO$tenitoriu. Apoi aratand ca darul nu este numai al charului, ci $i a1 ostenelelor noastre, ~i facand vrednice de credinta cele vorbite, a adaos: "de

"lara de suntem fii, suntem;;i mo;;tenitori"

vreme ce patimim impreuna cu dansul, ca sa ne ~i proslavim impreuna eu dansul". Daca noi ne-am

vor veni, ;;i se vor odihni cu Abraam, ;;i cu Isaac, cu Iacob, intru imparatia cerurilor, iara fiii Imparatiei VOl' fi goniti" (Ihid. 8, 11. 12). Dara nu

a stat numai aici apostolul, ci a pus ;:;;i altceva mai mare. $i ce anume ~ Ca sunt mO$tenitori ai lui Dumnezeu, pentru care a $i adaos: "mo;;tenitori adeca ai lui Dumnezeu". $i ceiace este mai mult, ca nu mO$tenitori cum s'ar intampla, ci ,,;;i impreuna mo;;tenitori ai lui Cllristos". Ai vazut cum el se lupta ca sa ne puna alaturea de stapan ~ Fiindca nu tot,i fiii

fmparta;:;;it cu dansul, zice, in nenorociri, eu atat mai mult ne yom imparta~i in cele bune. Cel ce a dat atatea bunuri celor cari nu facuse nimic spre a Ie merita, dara inca cand ne va vedea ca ne ~i ostenim ~i patimim atatea, cum nu ne va ~i rasplatl mai mult ~. , Aratand deci, ca faptul acesta este ca 0 rasplata ac.ordata noue, apoi pentru ca sa faca demna de credinta ceiace a spus, ;:;;i nimeni sa nu se indoiasca, arata iara~i puterea charului, pe deoparte ca cele vorbite sa fie crezute ~i de cei ce se Indoiesc, iara cei ce primesc sa nu se rW';ineze ca fiind mantuiti totdeauna in dar,iara pe de-alta parte ca sa afli, ca Dumnezeu bil'uie~te (covar~te) ostenelele prin rasplata. $i aceasta 0 a aratat apostolul, ziCc1.nd ca: "de vreme ce patimim im-

preuna cu dansul, ca .sa ne ;;i proslavim impreuna cu dansul". Mai departe adaoga ~i aeeasta: "Ca so cot esc ca nu sunt vrednice patimirile vremei de acum, catra (fata de) slava cea viitoare, care va sa se descopere catre noi". (Vel's. 18).

In pasajele dinainte cere indreptarea moravurilor $i

234

OMIUA

xv

'!
\

o:.nLIA xv

23;')

viata duehovniceasca, zicand ca nu suntem datori a vietui dupre trup, ea sa nu fim predominati de pofte, de manie, de bani, de slava de$arta, de zavistie $i de .toate eelelalte de acest feliu, iara aid, dupa ce ni-a amintit de tot darul dat, $i de eel viitoriu, $i dupa ce ne-a ridicat ~i inaltat cu sperantele, $i ne-a pus alaturea de Christos, facandu-ne $i impreuna mo::;.teniri ai lui, la urma incurajandu-se oarecum ne duce iara$i la primejdii. Nu este tot una: de a stapani patimile din noi, $i de a suferi acele primejdii grozave, ca bataile, udderile cu petre, foamea, prMadunea, legaturile, tlrirea inaintea stapanitorilor, $i celelalte, cad toate acestea au nevoie de un sufiet mult mai viteaz $i mai tanar. Dara tu prive$te cum apostolul in acelru;;i timp $i modereaza, $i inalta cugetul luptatorilor. Cand el arata ca premiile sunt mai mari decat ostenelile puse, indeamna $i mai mult auditoriul, $i nu'l lasa a cugeta lucruri mari, ca fiind biruit, a$a zicand, de rasplata cununilor, dupre cum zice $i aiurea: "Pentru ea eea eurand treeiitoare

!
1

m;;urare a nacazului nostru, cu covar~ire intru covar~ire ve:;;nica greutate a slavei lucreaza noue" (II. Cor. 4, 17), fiindu-i indreptata Yorba mai

j
~,}

,
I

.. "I

mult catra cei mai inleleptL Aid insa nu spune ca nacazurile sunt u$oare, ci numai li mangaie cu rasplata celor viitoare, zicand: "Ca socotesc, ca nu sunt vrednice piUirnirile vremei de acum". ~i nu ziceditra (fata de) lini$tea viitoare, ci tocmai ceiace ce este mai mare decat orice: "catra (fa~a de) slava viitoare". Dnde este lini$te, nu este numaidecat $i slava; insa unde este slava, acolo numaidecat ca este $i lini$te. Apoi fiindca a spus de slava viitoare, el arata ca acea slava $i este deja, fiindca n'a zis catra (fata de) slava ce va fi)), ci "catra (fa~a de) slava viitoare, care va sa se deseopere" - adeca ca acea slav a este $i acum, insa ascunsa, ceiace inca mai lamurit 0 invedereaza $i aiurea, zicand: "Viata noastra este

caei fiind ceva mare $i negrait, care covar~$te starea de acum, s'a inmagazinat acolo pentm tine! ~i nici n'a zis el simplu patimirile vremei de acum,. ci a voit ca sa arate ca slava aceia Ie covar$e$tc pe toate nu numai fn calitate, ci $i in cantitate. Patimirile de aici, ori $i de ce feliu ar fi ele, se marginesc in viata. prezenta, pe cand bunurile viitoare se intmd in veacuri nesfar$ite. ~i toate acele bunuri, de cari !lU nieste dat noue de a grai, ba nici macar a Ie reprezenta cu cuvantul, apostolulle-a numit cu un singur cuvant- slava. - ceiace pl'intre noi se crede a fi lucrul cel mai iubit $i mai dorit,-caci principalul tuturor bunurilor aceasta. se crede a fi. Deci ridicand pe auditoriu, mai departe lsi mare$te cuvantul, $i fticand aluziune la facerea lumei,. pregate';lte daodata doua lucruri in alegerea eelor viitoare; $i dispretuirea celor prezente, $i dorinta celor viitoare;. $i al treilea impreuna cu aceastea - sau mai bine zis eel intai - voie$te a amta cat de important este pentru Dumnezeu neamul nostru omenese, $i la cata cinste duce natura noastra. Impreuna cu acestea apoi, $i toate credintele filosofilor despre lumea aceasta, alcatuite de dan$ii, ca $i pe ni$te jucarii copiln.re$ti, sau ca pe 0 panza de paianjin, pe toate, zic, Ie rastoarna in aceasta singurii dogma. Dara ca toate acestea sa fie <;>i mai lamurite~ sa auzim chiar zicerea apostolica. "Pentru ea nadejdea zidirei, zice, descope-

ascunsa impreuna cu Christos in Dumnezeu"

(Col. 3, 3). Deci, incurajaza-te pentru acea slava, caci deja s'a oranduit a a$tepta ostenelele $i nacazurile tale. ~i daca te intristeaza faptul ca va fi in viitoriu, $i nu acum, apoi tocmaiaceasta sa te bucure inca mai mult,

este; zidirea (faptura) insa~i este foarte indurerata, a$teptand aceste bun uri, pe care Ie-am spus acum, cad expresiunea a.nol'.ry.pry.()Vx[a. nu este alta decat 0 ru;;teptare mare $i arzatoare, adeca 0 nMejde ferbinte. A$<'t ca. apostolul, ca sa'$i faca cuvantul mai vioiu $i mai energic, personifica lumea intreaga, ceiace fac $i Profetii de multeori, introducand riuri de apa ca rotand din palme, sau munti saltand $i jucand ca berbecii, nu doara ca sa se creada acestea de insufietite, $i nid ca sa 1e atribuim vre-o cugetare oarecare, ci ca sa afiam marimea bunurilor, cum ;ii marimea primejdiei pentru cei nesimtitori de acele bui1Uri. Tot aceasta 0 fac de multeori vorbind $i de fapte triste, caci introduc de pilda viea.

rirea fiilor lui Dumnezeu a:;;teapta. Ca de~erta eiunei s'a spus zidirea, nu de voie, ci pentru cel ce 0 a supus" (Vers. 19. 20). Ceiace el spune, a~ $i

OMILIA.

xv

237

236

.OMILlA

xv

plangand, muntH :;;i tavanurile templului vaicarandu-se I), .l?i altele de aces tea, ca astfeliu :;;i de aici sa afiam marimea re1e10r. Pe ' ace:;;tia deci, imitandu-i ::;i aposto1u1, 'personifica aici intreaga faptura, ::;i spune ca ofteaza ::;i are mari dureri, nu (loara ca ar fi auzit vr'un oftat ,ie:;;it din pamant sau din ceriu, ci ca sa arate marimea bunurilor viitoare,:;;i dorinta ce 0 are a se elibera de 1'e1e1e ee 0 stapanesc.

-cum a slujit zidirea de~rtaciunei '? :;;i cum se va elibera <lin aceasta stricaciune ~ Aseulta $i pe Isaia, care, aratand acela:;;i lueru, zicea: "Ridieati la eeriu oehii

Doamne, pamantul ai intemeiat, $i luerurile manilor tale sunt eeriurile. Aeelea VOl' pied $1 se vor sehimba, iara tu aeela$i e~ti, $i toate ea o haina se vor inveehi" (Ps. 101, 26. 27). Ai vazut

facut stricacioasa. Din ce cauza, :;;i pentru ce'? Pentru tine, omule. Fiindca ai luat tru)) muritoriu :;;i supus prefacerei, de aceia::;i pamantul a primit blestemul ::;i a produs spini 9i palamida. Cum ca :;;i ceriu1 impreuna -cu pamantul se sbuciuma spre a trece la 0 soarta mai buna, asculta pe profetu1, care zice: "La ineeput tu,

"ea de~artaeiunei s'a supUS zidirea, nu de voie, ei pentru eel ee 0 a supus". Dara ce va &1ziea "de~artaeiunei s'a supus zidirea"? Adeca s'a

" /,,-:'\..,

vO$tri, $i priviti la pamant .los, ea eeriul ea fumul s'a inUirit, $i pamantul ea 0 h;:tina se va inveehi, si eei ee loeuiese ea aeestia vor muri" (Isaia 51, 7). Psalmistul zice: "ea 0' haina se VOl' inveehi $i se vol'sehimba", iara Isaia spune: ,,~i <cei ee loeuiese ea aee~tia VOl' muri" , nevorbind
de 0 pierdere totala, :;;i nici eei ce locuiesc pe pamant, adeea oamenii, nu vor suferi 0 pierdere desavar:;;ita, ci () pierdere temporala, prin care vor trece in nestricadune, precum :;;i zidirea intreaga, ceiace lsaia 0 a invederat prin expresiunea "ea aee~tia". Aceasta tocmai 0 spune :;;i Pavel mai departe, iara pana aici el discuta des pre robie, $i arata din ce cauza a devenit robia, punand cauza chiar in noi in$ine. Dara ee'? Oare patimind zidirea a fost infiuentata de altceva"? NicideI) Nota. A se vedea Prof. Amos 8, 3. (Trad).

cum, caci acestea i-a devenit din cauza mea. Si dadi i-a. devenit din cauza mea, cum de nu este nedreptatita, patimind toate acestea spre indreptarea mea ~ De altfeliu nici nu trebuie de a atribui lucrurilor neinsufietite ::;i fara simtire, judecata de drept $i nedrept. Insa Pavel,. de vreme ce a personificat-o, n'a facut uz de nici 0 yorba din cele ce am spus, ci se grabe:;;te de a mangaia cu prisosinta auditoriul, duclnd yorba 1a 0 alta ordine de idei. $i care e acea ordine de idei'? Ce spui t zice; a patimit zidirea rau din cauza ta? Dara cu nimic n'a fost nedreptatita, fiindca iara$i va deveni nestricacioasa pentru tine - caei aceasta va sa zica "spre nadejde". Cand el spune "ea nu de voie s'a supus" nu 0 zice aceasta ca sa 0 arate ca fiind stapana pevointa, ci ca totul a venit din ingrijirea lui Christos,. iara nicidecum ca aceasta ar fl fapta ei. Dara spune'mi, care nMejde"? "ea, ~i singura ziclirea aeeasta se va slobozi". Ce va sa zica ,,~i singura"? Adeca. ca nu numai tu, ci 9i ceiace estc mai inferior tie, $i nu se imparta:;;w;;te de cuget :;;i simtire, chiar :;;i aceia se va lmparta$i cu tine din bunurile acelea. "Se va slobozl, zice, clin mbia strieaeiunei'" adeca nu va mai fl deloc stricacioascl, ci va urm8. fru- musetei trupului tau. Dupre cum :;;i ea a devenit stricacioasa iu urma stricarei trupului, tot a$a $i atunci trupul devenind nestricaeios, intreaga zidire ii va urma~ adeca va deveni $i ea nestricacioasa. Ceiace :;;i arata apostolul, adaogand: "intru slobozania slavei fiilorlui Dumnezeu", adeca pentru slobozanie. Dupre cum doica care cre9te pe un capil imparatesc, se bucllfa $i ea de bun uri clnd acel copil se urca pe tronul tatalui sau, tot a:;;a 9i zidirea, zice. Ai vazut, deci, ca offiul pretutindeni este premergatoriu, :;;i ca toate acestea sunt pentru dansul"? Ai vazut cum mangaie apostolul pe eel ce se lupta, :;;i arata fllantropia lui Dumnezeu eea negraita ~ De ce te amara$ti, zice, in ispite ~ Tu patime:;;ti din cauza ta insu-ti, iara zidirea sufere pentru tine. Si nu numai ca'l mangaie, ci inca arata ca cele vorbite sunt vrednice de credinta. Daca zidirea nadajduie$te, zice, ea, care a suferit totul pentru tine, cu atat mai mult trebuie sa nadajduie.;;ti tu, pentru care ea are a sebucura de acele bunuri)). Tot a:;;a fac $i oamenii, cad

I
t

238

OMILlA

xv

OMILlA

xv

239

de pilda atunci cand fiul urmeaza a se arata in demnitatea ca:;;tigata, apoi parintii :;;i pe slugi Ie imbraca in hainele cele mai stralucite spre slava fiului, - ceiace :;;i Dumnezeu va face, caci va imbraca intru nestricaciune zidirea Intreaga, la eliberarea slavei flilor sai. "Caei ~tim, ea toata zidirea impreuna suspina, ~i impreuna are durere pana aeum" (Vers ~2). Ai vazut cum imbolde:;;te pe auditoriu, :;;i numai ca nu-i zice: nu te face mai rau decat zidirea, :;;i nu te afunda in cele prezente. Nu numai ca nu trebuie a te lipl de acestea, ci inca a :;;i suspina pentru Intarzierea ducerei tale de aici. Ca daca zidirea face aceasta, apoi cu atat mai mult tu, care ai fost cinstit de Dumnezeu eu judecata. Dara pana acum inca n'a imboldit a:;;a de tare, :;;i de aceia a adaos: ,,~i nu numai, ei ~i noi cari avem parga Duhului, ~i noi singuri intru noi suspinam" (Vers. 23), adeca noi cari am gustat dejc\ din cele viitoare. De ar fi cineva cat de tampit, zice, totu:;;i cele aeordate deja, sunt deajuns spre a'l mi:;;ca :;;i a'l departa de cele prezente, inaripandu-l cu indoita putere spre cele viitoare, gandindu-se cat de mari sunt cele deja date lui, :;;i cum ca toate acestea nu sunt decat parga, adeca incepatura, sau mai bine zis, inceputul celor viitoare)). Deci, daca parga, sau inceputul este atat de mare, incat ne-am slobozit :;;i de pacate, :;;i ne-am invrednicit de dreptate :;;i sfintenie, iara cei de pe atunci inca :;;i pe demoni Ii alungau, :;;i mortii Ii inviau numai cu umbra :;;i cu hainele lor,-;-apoi cugeta singur ce va fi, cand noi vom avea nu numai 0 parte, ci totul! Deci, daca zidirea care este lipsita de minte :;;i de judecata, :;;i suspina ne:;;tiind nimic din acestea, apoi eu atM mai mult noi. Apoi ca nu cumva sa dea motiv de yorba ereticilor, ~;i sa se para ca apostolul defaima cele prezente, suspinam, zice, nll invinovatind cele prezente, ci dorind pe cele mai bune. Aceasta va sa zica expresiunea ce urmeaza: "a~teptand punerea de fii (infierea)". Dara ce spui Pavele~ Necontenit te-ai invartit in toate partile strigand :;;i graind, oa noi am devenit deja fii, :;;i acumacest bun mare tu 11 pUi in speranta1 scriind ca trebuie a a:;;tepta infierea ~ Aceasta tocmal corectand-o adaoge mai departe: "pre izbavirea tru-

pu~ui novstru", adeca pre slava cea desavar:;;it<''i. Acum, deslgllr, c8: toate ale n?as~re sllnt in, nes~guranta, pana la ,ce~ ma~ de pe urma rasuflare, fimdca multi dintre nOl, fil,nd fil, aI? dev,enit ,cani :;;i robi ai diavohilui $i ai patlmllor. Daca, d~Cl, nOl yom sfar:;;i aici viata cu sper~nte ?u~e, at~ncl darul este intreg :;;i nemi:;;cat, mai lamyrIt :;;1 mal mare, $i nu e nici-o teami'i de vre-o schlmbare pro,ve~it,a ~prin ~oarte sau pacat. Atunci va fi charul neclmtlt, cand $1 trupul nostru se va izbavi eu tovtul de. m,?arte $iv d.e m!ile de patimi. Aceasta este ?tde7v~r~ta lZf!aVlre, ?1C! nOl nu pe mai putem intoarce lara:;;l m, robla de dmamte, ApOl ca nu cumva, auzind nefontem~ de slava, sa nu te pricepi, nici sa intelegl ce;e vorblte, de aeeia apostolul iti deschide Gate putin u:;;ll~, spre a j'ntrevedea in parte cele viitoare. cand Chrlstos va preface trupul ti:l,u, :;;i impreuna eu trupul va preface intreaga zidire, ceiace $i aiurea a aratat inca mai,l~murit, zicand: "Care va sehimba trupul smerel1le~ nO,astre, ea sa se faea in ehiput trupului sla vel lUI" (Filip. 3, 21), eeiace spune :;;i in alta parte, scriind: "lara eand se va imbraea strieaeiosul acesta intru nestrieaeiune, ~i muritoriul aeesta se va Imbraca intru nemurire atunei va fi euA I ' van~uL eel, e~ e~te scris: inghititus-a moarte~ .1l1~r~ bu'ull1vta" (1. Corintti, 15, 54), Tot spre a arata ca" lmpreuna cu stricaciunea trupului, mercYe in p~~alel $1 ~tarea lucru~ilor pama~te:;;tl, scria $i af'urea zlcand: '2ca ~reeev el~lpul lumel aee~tia" (Ib, 7, 31). .. ,,9a prm nadeJde ne-am mantuit" (Vers.24). F~~ndca apostolul a insistat mult in fagaduinta celor vnt,oare, s:ar fi putut parea ca el a intristat pe auditorlU, ,daca toate cele bune sunt de domeniul sperantei nU~laI. ~~ aceia discu~andv Tai intai mult pentru darurIle deja acordate, $1 aratandu-le cu mult mai clare de~at, toa!e cele, vazuvte, :;;i invederand ca, noi deja am prlml~ pc:rga (mcepatura) acelor bunurl, apoi ca nu cumva sa cerem totul de aici :;;i sa tractam nobleta n~ast~a cea ca$tig,:ta prin credinta, zice: "Ca pri'n ~adeJde ~e-am mantuit", Ceiace el spune aici, a$a $l~ este. N~l nu t:ebuie ~ ~auta totul aici, ci a ~i spera. Cand am mtrat m cre$tlmsm, acest singur dar am pro-

240

OMILIA

xv

aiei, ce nevoie mai este de nMejde? Deci, ce cste speranta? Aceia de a te ineuraja cu cele viitoare. Ce lucru mare cere dela tine Dumnezeu, el care dela sine t.i-a dat toate bunurile? Un singur lucru iti cere: sperant.a, ca astfeliu sa ai ;;i tu ceva spre a contribui la mintuirea ta; ceiace $i lasand a se intelege, apostolul a adaos : "lara daca ceiace nu veclem nadajduim, prin rabdare a$teptam". Precum Dumnezeu incununeaza pe cel ce se ostenef;lte, sufere $i se munce$te mUlt, tot &9a incununeaza $i pe cel ce nadajduie$te, caci numele rabdare este sinonim eu sudori, ostenele $i staruinta multa. Cu toate acestea insa, s'a harazit $i acest bun celui ce spera, ca sa se mangaie $i incurajeze sufletul lui cel ostenit.

dea care se vede, nu este nadejde; ca ceiace vede cineva, pentru ce ~i 0 nadajduie$te? lara claea ceiace nu vedem nadajduim, prin rabdare a$teptam" (Vers. 24, 25), adeca, daca vei cere totul

dus lui Dumnezeu, adeCc1, de a crede lui, care ni-a fagaduit cele viitoare, $i numai pe aceasta cale ne-am mantuit. Deci, daea yom pierde aceasta, apoi am pierdut totu1. Te intreb pe tine, zice; oare nu erai vinovat de ~ii de rele.'?o Nu era~ desnactajduit? Oare n~ er~i supus raspunderm? Nu tot1 se ostemau pentru mantUlrea ta? Deei, ce te-a mantuit " ? Numai credinta in Dumnezeu $i c1a!ori~ de a'i cr~~e ~Lli pentrT~ t?ate cele, ee t.i-a fagadUlt $1 cele ee deja !ol-a dat.. N1m1e alteeva nu ai avut spre a-I produce. Deei, ceiace te-a mantuit, pe aeeasta. stapanef;lte-o $i acum. Dae[~ eredint.a ti-a procurat atatea bunur~? este i~:,ederat ~a nu te va mint! ~niei despre c~le vllto~re; vc~nd cre~mta te-a l~at in s~panire pe omd era! rataclt, rob $1 dw;;man, 91 deodata te-a facut fiu, liber, drept $i impreuna m09tenitoriu, $i ti-a procurat atatea bunuri, pe cate nu s'ar fi a;;teptat cine va vreodata, apoi s'ar putea ca dupa atiUa osteneala $i imprietenire sa te parasiasca pe viitoriu? Deci nu'mi spline: iara;;i sperante, iara;;i a;;teptare, iara$i credinta cad a$a te-ai mantuit din inceput, $i aceasta zestre nu~ mai 0 ai adus mirellli tall. Stapane$te-o aceasta, deci, $i pastreaz-o. Daca tu pretinzi ca sa ti se dea totul aici atunci ti-ai pierdut munca, prin care ai devenit stralucit: De aceia adaoge apostolul, zicand: "Insa n~lde.i

OMILIA

xv

241

"A~ijderea $i Duchul impreuna ajutoreaza now~ tntru slabaciunile noastre" (Vers. 26). Celintai fapt,

Mai departe arata ea, pe langa acest lucru u~or, noi ne bucurlim $i de un mare ajutoriu, caci Zlce:

adeea rabdarea, este al t3.U, iara cel al doilea, aded ajutorinta, este al Duchului, care te incurajaza in speranta, $i tot prin aceasta u$ureaza durerile. Apoi, pentru ca sa afli tu ea acest char nu't.i sta de fata numai in nacazuri $i primejdii, ci ea el conlucreaza chiar $i in cele ce se par mai u$oare, $i ea peste tot Iocul el it.i da ajutoriu, a adaos zicand: "Pentru ca de ce ne yom ruga precum se cade, nu $tim". Acestea Ie-a spus spre a invedera marea ingdjire a Duchului de noi, $i totodata ne invata ca noi sa nu credem ca toate cele ie$ite din judecata noastra omeneasca'Sunt numaidecat f;li in interesul nostru, caci de pilda e posibil de a fi batuti, alungati, sau sa suferim mii de alte rele, $i noi sa cerem dela charul lui Dumnezeu lini$te, crezand ca aeeasta ni este de folos; -de aceia ni $i zice el: sa nu crec1et.i ca toate cele ce vi se par voua Cc1, va sunt de interes, sunt in adevar ~. De aceia $i avem nevoie de ajutoriul Duchului, fiindea omul este slab, $i prin sine singur nu este nimic. De aceia a zis apostolul: de aceasta ne$tiinta, a aratat ea $i dascalii sunt tot &9a, caci n'a zis nu $titi)), ci "nu $tim". Cum ca aees'tea Ie spune apostolul nu din moderatiune, a dovedit-o $i prin alte imprejurari, eaci de pi Ida el se ruga necontenit ca sa vada Roma, dara nu a reu$it la aceasta pe cand se rU$a; c1easemenea se rugase de multe ori $i pentru bolaul acela ce era dat in trupul sau, - aded primejdiile - $i nu a reu$it in totul. Deasemenea vedem $i in Iegea veche pe Moisi rugandu-se ca sa vada PaIestina, $i pe leremia rugandu-se pentru ludei, $i pe Abraam staruind pentru Sodomiteni, fara succes. "ei singul' Duchul se roaga pentru noi, zice, eu suspinuri negraite". Ceiace el spune aici este intunecat, prin faptul ca multe din minunile de pe atunci au incetat de a se mai face acum. De aceia este nevoie de a va spune mai intai starea cre$tinilor de pe atunci, $i astfeliu $i cuvantul va fi mai lamurit.
3825

"pentru ea de ce ne yom ruga precum se cade~ nu $tim". $i ca nu cumva discipulul sa se rU$ineze

16

1
242
OMILIA

xv

Gl<lIL1A

xv

243

Deci, care era starea cre$tinilor pe atunci ~ Dumnezeu acorda pe atunei, color ce se botezau, diferite charuri, cad se numiau $i duchuri, dupre cum $i zice: "Ca, duehurile proro~ilor, proroeilor se supun" (I. Cor. 14, ~2)., Unul d~. pllda avea duchul prorociei, prin care prezl98a ~c~le vll~oare;. altul duc~ul intelepciunei, prin care mvat,'), pe Cel multI; altul avea duchul vindecarHor $i .insanato?a :p,e cei bo~navi; .un altul duchul puterilor: prm care ll1Vla pc cel mortl; altul avea duchul limbelor, $i vorbia in fclurite limbi. Pe langa toate aceste duc.huri mai era $i charul rugaciunei, care $i el se numia due-h, $i eel ce avea un asemenea duch, se rucra pentru intreaga: multime a .credincio$ilor .. Fiindca noE ne$tiind multe dm cele ce m sunt de folos, de multeori cerem tocmai aceia ce .nu ni folose:;;te, de aceia venia charul rugaciunei in vr'unul din cei de atunci, $i acesta sta $i se ruga pentru interesul ob$tesc al tuturor $i al Intregei biserici, $i Invata $i pe altii. Deci, aici prin ex presiunea : "ea singur duehul se roaga pentru noi eu suspinuri negraite", el nume$te un astfeliu de char, cum $i sufietul care prime$tc charul se roacra lui Dumnezeu $i suspina. Cel ce s'a invrednicit de un a~tfeliu de char, stand in rugaciune cu fnulta zdrobire de inima $i umilinta,$i cazand inaintea lui Dumnezeu cu multe sl:lspinuri, cere in cugetul sau cele folositoare tuturor. Slm?~l <l;1 acestuia eS.te $i a~ta~i Diaconul, care inalta rugaclUm pentru ob;;tla crcdmclO.,;>ilor. Aceasta invederand-o Pavel, zicea: "Ca singur. duehul se roaga
27). Ai vazut ca nu este yorba de Mangaitorul, ci pentru inima cea duchovniceasca ~ Caci dadi nu erL\ ~, ar fi trebuit sa zica: iara cela ce cearca duchul. ~i ca sa afti ca este yorba de omul duchovnicesc, care are charul rucraciunei, a adaos: "iara eel a ee eearea inhnile, ~tie ee este eugetul duehului", adeca a omului duchovnices?:, "ea dupre Dumnezeu se roaga pentru stint] ..EI nu se roacra ea $i cum DUI'nnezeu n'ar $ti, sa~ ca $1 ~ cum l-a~ inv'ita ce sa faca, zice, ci ca sa afiam nOI" ca .sa~ ne rugam numai pentru cele ce trebuie a ne ruga, $1 sa cerem dela Dumnezeu numai cele ce crede el ca ni sunt de folos - cad aceasta va sa zica expre-

siunea "dupre Dumnezeu". Astfeliu. deci charul acesta i~trau in cre$tImsm, cat. $1 pentru cea rnaa buna invat3,tura. Insti, eel ce acorda asemenea charuri $i mii de alte bun uri era Mangaitorol, dupre cum ;;i zice aiurea: ,Ca toa:te

s: .da a[8,}pe!ltru mangaierea .celor 'ce


12, 11). Aceasta
S8

face $1 pentru invatatura noastra ~i pentru a se arata dragostea Duchului; care se plead pana la atata in favorul nostru. Deci, aceasta se facea ca sa auda cel Ce se roaga, ca rugaciunea sa sa se faca dupre Dumnezeu. 1) Ai vazut prin cate ii invata apostolul, aratandli-li dragostea lui Dumnezeu catra dan$ii, 8i cinstea eu care i-a cinstit? Ce n'a facut Dumnezeu pentru noi? A facut pentru noi lumea aceasta stricacioasa, nestricadoasa; a IngMuit de a fi batjocoriti proroeii pent-ru noi, i-a trimis in robie pentru noi, i-a Uisat sa cada in cuptorul eel cu foc $i de a sufer! mii de rele. Si pe proroci pentru noi i-a facut, $i pe apostoli tot peritru noi, $i pe unul nascut Fiu al sau pentru noi I-a dat, $i pe diavolul pentru noi H pedepse;;te. Ne-a pus deadreapta lui, iara el a fost batjocorit pentru noi, dupre cum zice: "Oeade mult, totu$i nu ne-a p-a.rasit, ei ne chiama iarii$i la el, $i pune ;;i pe altii ca sa se roage $i sa staruiasc.;l, pentru noi, tot cu scopul de a ni face bine, ceiace s'a pAtrec!Jt $i cu Moisi, cad $i lui fi zicea: "Lasa-ma ea sa-i pierz pre ii" (Exod. 32, 10), ca astfeliu sa'l atite la rugaeiune pentru dan$ii. Tot aceasta 0 face $i acum, $i de aceia acorda ;;i charul rugaeiunei. Aceasta 0 face nu ca $i cum el are nevoie de rugaciuni, ci ca nu cumva noi fiind mantuiti cum s'ar intampla, sa devenim mai rau inara viti. De aceia de muIteori $i zice ca pentru David, sluga mea, sau pentru cutare, mi-a fost mila de voi)), cu care ocazie acela;;i lucru 11 face, ca astfeliu sa Ii impuna macar 0 forma de impacare. De$! de altfeliu el s'a aratat fata de ii foarte filantJ'op, $i daca nu pentru cutare sau cutare, eel putin zicea ca
. . 1) Partea morala. Despre eleimosina 9i des pre bunurile ce sunt ,depozitaLe in ceriuri, celor ce vietuiesc dupre Dumnezeu. ( Vero.')).

aeestea Ie luereaza unl!l ~i aeel~ Duct"

(I. Cor.

rile eelor ee te oearase pre tine, au eazut asupra mea" (Ps. 68, ti). Dara de$! ne-am departat de el atat

pentru noi eu suspinuri negraite". ~ "I~ra eela ee eearea inimile" (Vel's.

OMfLlA XV

245

244

OMILIA XV

pentru sine singur va parasl mania cea asupra lor. Dara el nu atata se O'andia la acest lucru, pe cat so~andia ca nu cumva c~estia impacarei sa devina pentru oan$ii motiv de trandavie. De aceia $i lui Ieremia Ii zicea: "Nu rna rnai ruga pentru norodul acesta, ea nu te voiu aseulta" (Ier. 7, 16), ceia ce intelegand Prorocul n'a incetat de a-I ruga. ~i ca sa afli ea el nu voia ca Prorocul sa se departeze dela fata lui, ci ' spunea acestea ca sa'i provoace la umilinta, asculta ce 'i spune: "Dara nu vezi ee fae aee:;;tia?" (Ibid. 7, 17). Deasemenea $i catra cetate cand graie$te: "De te vd spala.

a aduce in desnactajduire, ci ca sa 0 provoace la pocainta .. ~i pentru Nineviteni cand a spus hotararea sa intr'un termen oarecare nedetinit, $i nu Ii-a nutrit cugetul ell' sperante bune, mai mult i-a infrico$3,t, ~i i-a adus la pocainta, $i astfeliu $i pe aceia i-a de$teptat, si in aeela$i tirnp $i pe Proroc I-a facut mai venerabil,' ca macal" a;;a sa asculte de e1. Apoi, fiindca ii urmau a indura mari rele prin dueerea lor in Egipet, $i nu s'au cu- mintit nici macar prin ducerea altora aeolo, la inceput i-a sfatuit sa ramana pe lac. Dara ii nu au ascultat .. ci fugiau in Egipet, ceiace la urma Ii-a ingaduit, insa. Ii-a cerut ca nu cumvit, odak'l cu fu~a lor in Egipet, sa fuga $i spre necucernicie. $i fiindca nici 3,$a n'au ascultat, de aceia a trimis pe Pro roc la' dan$ii, ca cel putin sa nu se abata cu desavar$ire I). ~i fiindca ii n'an mers dupa dansul, apoi el insu$i merge dupa dan$ii,. indreptandu-i $i fmpiedeeandu-i de a duce mai departe rautatea, purtandu-se eu ii intocmai ca $i un parinteiubitoriu fata de copilul sau eel indariHnic in totul, pre- tutindeni iJ1sotindu-i $i urmarindu-i. De aceia nu numai pe Ieremia il trimitea in Egipet, ci $i pe lezechia 11 trimitea in Babilon tot in acest scop, iarEi. Profetii nu se impotriviau, fiindca vedeau pe stapanul lor iubindu-i atat de multo Profetii se purtau fata de ii dupre cum s'ar purta un rob recunoscatoriu, c~re ar milu! pe un, copil stricat, in cinstea tataJui sau care e arriarat $i intristat de purtarea copilului. Ce nu au patimit Prorocii
~i

eu silitra, ~i 'ti vei inmulti earba, spurcata esti inaintea mea" (Ibid. 2, 22), nn 0 face cu scopul de' a.

pentru dan~ii ~ Erau herastruiti, alunga~i, batjocoriti, uci~i cu petre, si mii de rele suferiau, ~i dupa toate acestea alergau iara$i in ajutol'iul lor. Niei Samuil n'a Jipsit de a jali pe Saul, de$l. fusese batjocorit de dansul -9i suferise rele nevindecate, - ~i ell toate aeestea nu'~i mai amintia de acele rele,ei'l jiUia intr'una. Ieremia a compus pentru poporlll ludeu ~i plungeri scrise, $i cand mai marele Per:;;ilor i-a dat voie $i toata libertatea de a locu!. unde va vol., el a preferat de a sta acolo, $i a impartii$l. ~u poporul toate relele $i ticaJo~iile j'n tara straina. Tot ~a $i Moisi, parasind palatele imparate$ti, a alergat la nenorocirile lor. Daniil in timp de douazcci -9i mai bine de zile a stat nemancat, supunandu-se singur 1a un astfeliu de post greu, numai ca sa 'i impaee cu Dumnezeu. $i cei trei coconi pc cand se gasiau j'n cuptorul cel cu foc $i intr'o ~a de mare vapae, Ii adresau rugaciuni pentru dan$ii. Nu erau mahniti pentruii jn~ii, scapati din acel cuptor j'n mod miraculos, ci fiindca atunci mai cu seama se eredeau a avea mai mult curaj, de aceia se rugau pentru dam;;ii. De aceia $i ziceau: al lui Navi ~i-a rupt hainele; pentru dan$ii ~i Iezeehiil plangea $i se vaicara vazfmdu-i in nenorociri. Pentru dan~ii $i Isaia zicea: "Lasati-ma, amar voiu plange" (Is. 22, 4), iara mai 'nainte de aceasta fiindca nu indraznia a se ruga pentru izbavirea relelor cu totul, cerea un termen oarecare $i zicea: "Pana cand Doamne"? (lb. (), 11), fiindca intreaga ceata a sfintilor este eu multa iubire catraneamul omenesc. De aceia $i Pavel zicea:

"eu sufletul infrant $i eu dueh de umilinta ne yom ruga" (Daniil 3, 39 (~). Pentru dan~ii ~i Iisus

,.

1) Nota. A se vedea cartea Prol'ocului Ieremia, cap. 42, 43. 44 (Trod.).

Ai vazut preciziunea vorbei, $i cum el voie~te ca necontenit safim milostivi ~ Nu a zis simplu miluiti, sau milostiviti-va, ci "imbraeati-va intru rnilostivire", adeca ca dupre cum haina este pururea eu noi, tot ~ $i .milostenia. $i n'a zis simplu milostivirea, sau milostenia, ei "rniiostivirile indurarilor", ca sa imitam iubirea acea naturala a tatalui catra fiu. Dara noi facem cu totul din contra, caci de s'ar apropia cine va cerand un obol, il batjocorim, n graim

"Deei, imbraeati-va ea ni$te ale$i ai lui Dumnezeu, sfinti ~i iubiti, intru milostivirile indurarilor, intru bunatate, intru srnerenie" (Col. 3, 12).

246

OMILlA

xv

O~Hl.IA

xv

247

de Hiu ~i'l numim 93-rlatan. $i BU te infrico$8,zi, oml,lle. BtlM-e r~ine e~ sa-J faci ~rlatan fiind@iti cere .u n eodru de pane'? Dara daea 81 da navalaasupm-ti, tOClU.ai pentru aceastaeste vrednie de afi mUuit, iiiudc4 este atM de flamand, lneat este silitde a se imbraca eu 0 asemenea masea. Dara $i aeeasta este tot vina eruzimei noastre,fiindea daea noi nu suferim a lida eu w;;urinta, apoi $i ii se vM silitide a inventa fel de fel de me$te$uguri, ea sa amagiasea r;lComenirea noastra, $1 sa moaie salbatacia ee ne stapane.1ite. Dealtfeliu daci\, ti-ar- cere argint ~i aur, poate ca ai avea vr'un cuval1; (; de i.ndoiala; - dara cand el se apropie spre a'ti cere hrana trebuitoare, de .ee mai filosofis8$ti degeaba, de ee'l mai deseo$i in zMar, aeuzandu-I de lene $i tran~ davie'? Dad ar trebul. sa se spuna aces tea, apoi nu altora, ci noue il1$ine trebuie a Ie spune. cand tu te apropii de Dumnezeu $i'i ceiiertarea pacatelor, I1du-ii aminte de aeeste cuvinte, $i vei cunoa$te atunei, ca mai cu dreptate 111' fi ca tu sa auzi asemeBea cl,lvinte dill partea lui Dumnezeu, decat saracul din partea tao Cu toate acestea Dumnezeu n'a zis niciodata catra tine vorbe de acestea, ca fugi, lipse$ti de aici, fiindca 8$ti un $arlatan, de vreme ce intrand necontenit in biserica., $i auzind porondle mele, totu$i cand te duci in targ tu preferi inaintea poroncilor aurul, $i prietenia, $i porta, $i toate celelalte rautati. Acum cand te gase$ti inaintea mea e$ti smerit, insa dupa rugaciune 8$ti insolent, crud $i neomenos. Scute$te-ma deci de aici, $i sa nu mai vii niciodata. De acestea, zic, $i mai mari decat acestea am fi vrednici sa auzim noi din partea lui Dumnezeu, $i totU$i pe nimeni n'a batjoeorit a$a feliu, ba inca indelung rabda, $i toate cele ale sale Ie impline:;;te $i ni da chiar mai multe decat cerem. Acestea eugetandu-Ie, iubitilor, sa dezlegam foamea saracilor, chiar de ar da navala cand cer, $i sa nu-i mai descoasem, cad $i noi avem nevoie de mantuire, de iertare, de filantropie :;;i de mila multa. Nu se poate a ne mantu\. in alt mod, daea yom examina cu scumpatate faptele noastre, ci de neeesitate yom fi pedepsiti :;;i ne yom pjerde cu totul. sa nu ne facern judecatori aspri ai altora, ca nu cumva $i noue sa pi se ceara soeoteala aspra de faptele noastre, fiindca avem pacate mai pres us de orice iertare. Cand noi mill.lim pre saraci, ne miluim mai cu sama pre noi cari am ~eatujt

..

in fapte neiertate, ~i ~astfe~iu. v~m inmagazin~:;;i rent~~ noi 0 astfeliu de mila. Orl $1 cat ne-am trudl nOl, mCI odata uu yom putea saaratam atatafilantropie, pe cata ni este de trebllinta noue a aveadin partea lui Dumnezeu. Deci, cum nu este absurd, ea noi eari avem atat de mare nevoie de filantropia lui, sa ne faeem contro~ lori asp.ri ai fratilor no:;;tri, ~i sa l}1cram. totul contra lor ~ Prm asemenea fapt, tu nu atata I-al declarat pc aeela de nevrednic binefacerei tale, pe cat te-ai declarat sinO'ur ca nevr-ednic de filantropia lui Dumnezeu. Cel co eorrtroleaza cu amanuntime pe frateJe sau, cu atat mai mult va fi el insu:;;i controlat $i descusut de Dumnezeu. Deei, sa nu grail? <X?~tra noast~a ehiar prin ase!llen~ vorbe ci cand saraCll se aprople de nOl, fie stapamtl de le~e sau trandavie, noi sa Ii dam. Fiindd $i noi pa~ catuim de multeori din eauza lenevirei, ba ehiar totdeauna din aceasta cauza, ~i totu$i Dumnezeu nu ne pedepse$te imediat, ci ni acorda un termen de poeaint<l: hranindu-ne In fiecare zi, eertandu-ne, invatandu-ne, $1 toate in fine aeordandu-Ie, ea astfeliu $i noi sa imitam mila lui eea mare. Sa sfar$im deci cruzimea aeeasta, sa scoatem din noi salbatacia, caci mai mult noue in$ine ne facem bine decat altora. Acestora Ii ~a~ poat~ argint, pane :;;i haina, insa nou\.: ni inmagazll:a~ mal dinainte slava aceia, pe care nici nil c eu putmta ~le a o reprezenta eu ~uvantul. Caei noi primind trupurI nestricacioase, impreuna ne yom slavi $i impreuna yom imp<lrati cu Christos. Ce feliu este aceasta yom euno~te de aici, sau mai bine zis, nu yom eunoa$te aeum ~e nicairi in mod lamurit. Totu:;;i purcezand dela bunurlle acordate noue, sa ne ridicam mintea spre a capata 0 ideie cat de mica, ca sa zic ~a, ~i sa ne inceream de 'v ~. a reprezenta cele vorbite. . Spune'mi, te rog, daca pe tme eel 1mbatramt ~l care traie~ti in saraeie ti-ar fagadui cineva de a te face fara de veste tanar, :;;i te~ar aduce i.11 aeeas~a fl~are a varstei, :;;i te--a,r face foarte frumos $1 puterme mal ~ult deeat toti, $i ti-ar da imparatie pe pamantul intreg tImp de 0 mie de ani, imparatie ee ar avea 0 pace pro~unda, ce nu ai prefera oare sa faci $i sa patirr:e:;;ti in sehlmbu! aeestei fagaduint.i'? Dara iata ca Chrlstos nu numal aeestea, ci ~i altele eu mult mai mari .decat ac:stea ti-a fagaduit, fiindea nu este atata deoseblre mare lI~t~e batraneta :;;i tinereta, pe cat de mare este Intre strlca-

248

OMILIA

xv

"f? ;

OMILIA

xv

249

ciune ~i nestricaciune; ~i nici nu este vre-o deosebire atat de mare intre imparatie ~i saracie, ci pe cata deosebire este intre visuri ~i adevar, pe at:jta este ~i 1ntre slava de fata 9i cea viitoare. $i mai drept vorbind, n'am spus nimic pana acum, fiindca nici un cuvant nu este doajuns de a reprezenta marimea deosebirei celor viitoare de cele prezente, ~idin cauza timpului in C8.r8 ne afiam, nici nu putem pricepe in totul acea deosebire. Cum ar putea eineva sa puna in ochii color de fa'; a 0 via(Ji fara de sfar~it? Dara ~i 1ntre pacea viitoare ~i cea de acum este atata deosebire, pe cata vEidem intre pace $i razboiu. De asemenea ~i intre stricaciune $i nestricacillne este atata deosebire, pe cata este intre un bulgare de pamant ~i un margaritar curat. Dara ori ~i cate ar spune cineva, totu9i nu va putea reprezenta deosebirea exact. Chiar de ~i compara frumuseta trupurilor de atunci cu lumina focului, sau eu fulgerul eel mai stralucit, totu~i nu voiu putea spune nimic vrednic de acea stralucire. Pentru toate acestea, deci. cum nu oste yrednic de a dispretu'i ~i bani $i trupuri, sau mai bine zis, cate vieti chiar nu ar fi vrednic de a dispretul pentru c~ tigarea unoI' asemenea bunuri nepretuite ~ Acum insa, daca cine va te-ar introduce in palatele imparate~ti, ~i ar face ~a ca imparatul sa vorbiasca eu tine in fata tuturor celor prezenti, ba inca te-ar pune cu dansul la masa imparateasca, tu te-ai crede pe tine de cel mai fericit decat toti; ~ iara cand urmeaza a te ridica la ceriu, $i a sta pe langa imparatul tuturor,. a straluci deopotriva cu ingerii, ~i a te bucura de slava acea negraita, temaiindoie$tidetrebuieadispretulbanii.de$i ar trebul ca sa arunci dela tine chiar viata, sa salti, sa te bucuri $i sa zbori de placere ~ Tu insa, daca ai primi vre-o slujba care 'ti procura mijloace de furti~guri - dQ9i eu nu a9i zice ca aceasta poate fi un ca~tig - ai fi in stare de a arunca dela tine $i averile, dandu-Ie altora, 9i de ar trebul, n'ai intarzia de a amaneta chiar pe femeia $i copiii tai; - ~i cand e yorba de imparatia cerurilor, care nu are nici un mO$tenitor hotarit, sau mai bine zis cu totH yom fi mo~tenitori daca ne yom sili, $i cand Dumnezeu poronce~te de a lua in stapanire nu 0 parte din pamant, ci ceriul intreg, tu te leneve~ti $i te lepezl, stai cu gura cascata la bani ~i nu lntelegi ca par tile acelea ale ceriului sunt fata de

!I

noi atat de frumoase ~i incantiHoare, pe cat de frumoase Iii par acum cele deasupra noastra, ~i ceriul ceriului ~ Dara fiindca acum nu e cu putinta de a vedea toate asestea cu ochii tr~pu~ui,. ~idica-te a<?olo cu mintea ~i stand deasupra ~~rlUIUl ~I~-~e la ceI'lUl care e mai pre sus de acesta, UJta-te la maltlmea acea nemarginiUi la lumina aceia care e plina de groaza, uita-te la cet-ele ingerilor, la multimea cea hesfar~ita a archanghelilor 9i la celelalte puteri netrupe~ti. $i iar~i pogorandu-te de sus uita-te la tabloul ee'l infati~am noi pe pamant, ~i prive~te la cele ce vezi pc langa imparatul nostru de aici: Prive~te, zic, pe acei barbati imbracati in haine aur~te, acele parechi de catari impodobiti cu hamuri aurlte, acele carate Mtute in pietre pretioase ~i pe dinauntru imbracate in alb ca zapada, cu frunze aurite pe dinafara, care se clatina intr'una, cu balauri imbracati in haine de matasa 9i cu pavaze (aspide) cari au mijlocul aurit, din cari se intind spre partea de deasupra trasurei curelebatute in pietre pretioase ~i cai imbraca(i in aur ~i ha:uri aurite. Dara iata ca deindata ce zarim pe imparatul, nimic din celelalte nu mai vedem, caci numai singura vederea lui, a hainelor lui porfirate, a diademei, a tronului ~i a cautaturei lui cea scanteetoare, singure acestea, zic, ni intorc privirea numai spre dansul. Toate acestea, deci, unindu-Ie la Ull loc, stramuta-te cu mintea iar~i la cele de sus, 9i gandQ9te-te la ziua cea infI'ico~ata, cand va venl Christos. Atunci nu vei vedea pareelli de catari, nici carate' aurite, nici balauri ~i aspide, ci aceiace '~i va inspira frica mare 9i va provoca atata groaza, ca 9i puterile cele netrupe~ti se VOl' eutremura, dupre cum ~i zice: ,,::;;i puterile cerurilor se VOl~ cliiti" (Math. 24, 29). Atunci se va deschide intregul ceriu 9i se vor da la 0 parte portile acelor bolti colosale, de unde se va pogori unul nascut fiu al lui Dumnezeu, inconjurat nu numai de douazeci, sau 0 suta de barbati, ci de mii 9i milioane de ingeri, archangheli, cherubimi, serafimi 9i alte puteri cere9ti,9i totul va fi plin de frica 9i de groaza, pamantul deschizandu-se ~i toti oamenii dela Adam ~i pana atunci ridicandu-se din el ~i rapindu-se cu totH in nori, iara el, Fiul lui Dumnezeu, aratandu-se in atata slava, ca chiar soarele~i luna ~i totul in fine se va astupa, sau

250

O/,lILiA

xv

OMILIA

xv

251

mai bine zis, se va intuneca de acea lumina stralucitoare. Dara care cuvant ar putea sa reprezinte ace.a fe: ricire acea stralucire acea slava ~ Vai! suflete; fimdca acum' chiar mi-a venit' a plange :;;i a suspina ~in ada~cu~ inimei, gandindu-ma din ce bunatati am caz~t. ~Ol :;;1 de ce fericire ne-am instrainat! Cad ne instramam:;;i aceasta 0 spun pentru mine - daca nu yom face ceva mare :;;i minunat. Deci, sa nu'mi spuna cineva de gheena de aici fiindca a cadea din acea slav a este cu mult mai gr~zav decat toate pedepsele, :;;i e cu mult m:;ti infrico~t decat toate gheenele, de a fi alungat cmeva dela acea soarta fericita. Dara noi ne-am predat cu totul celor prezente, :;;i nu intelegem vicle:;;ugul ~liavo lului, care prin cele mici, ni rape:;;te pe c~le. ma~l, care ni da tarn a spre a ni rapi aurul, sau m~1 bme Zls'vsp~e a ni rapi ceriul :;;i Iii arata umbra, ca sa ne scoata .dH~ adevar,:;;i totul ni prezinta, nu in realitatea vl~eruIUl, 91 in visuri :;;i in fantazii, - :;;i aeeasta este boga t1a .de Jata? - ca astfeliu facandu-se ziua sa ne arate mal sarael decat toti! , Acestea, deci, intelegandu-le, de:;;i poate cam ,!Ar:ziu, sa fugim de in:;;eIaciune :;;i sa ne in~oarc~~ 0 tra cele viitoare. Nu se poate zice ca n'am :;;tlllt slabaclUr;te~ vietei prezente, mai ales ca pe fiecare zi. f~ptele strlga mai puternic decat orice trambita, nimicmcl8:. c~.I0r pre-: zento, rizilicul, ru:;;inea, primejdiile:;;i prapa~tllie cevm stau inainte. Ce justificare yom avea, daca nOI alungam cu multa sarguinta cele primejdioase :;;i" incarcate d~ ru:;;ine, in timp ce de cele sigure, care ne fac p~ r:o~ straluciti :;;i slaviti, fugim:;;i ne predam eu totul hramm banilor ~ Fiindca cu adevarat ca sclavia aceasta a banilor este mai rea decat orice tiranie. Aceasta 0 :;;tiu toti acei ce s'au invrednicit a se izbavi de asemenea sclavie. Deci, pentru ca:;;i voi sa cunoa:;;teti aceasta !ru: moasa libertate, rupeti legaturile :;;i fugiti de cu.rsa, ~l aur sa nu se gasasca in casele voastre, CI nuv~:;tl acel~ ce este cu mult mai de pret decat miile de bogatll, ~deca eleimosina :;;i filantropia in loc de aur. Acestea ~n. dal! noue curaj inaintea lui Dumnezeu, pe" cand b?gatla m aduce mare ru:;;inare, iara pe diavol jJ inga1!lfa gr?zav contra noastra. Deci, de ce tu chiar inarmeZl pc dlavol contra ta :;;i'l faci mai puternic ~ Inarmeaza-ti dreapta

,
i

ta contra lui, dandsaracilor eleimosina, introdu in sufietul tau intreaga frumuseta :;;i bogatie a Cf'.sei iara. bogat.ia banilor leapM'o intreaga dIll cugetul tau, :;;i ceriul sa'ti pastreze acea bogatie in locul casei :;;ia sipetului. Toate aceste bogatii, zic, sa Ie luam cu noi cad mai buni suntem noi decat zidurile casei, :;;i mai i~sam nat.i decat locul pe care calcam. De ce lasandu-ne pe noi la 0 parte ni concentram toam grija in averi, pe care ducandu-ne nu Ie yom putea lua cu noi, ba de multe ori chiar ramanand aici nu Ie putcm stapani, - pe cand ni sta de fata mijlocul acesta de a ne imbogati, :;;i nu numai aici, ci chiar :;;i acolo a ne arata mai imbel:;;ugati ~ Caci eel ce poarta in sufletul sau $i aurul, :;;i ta~ rina, $i casa, ori unde s'ar arata el se arata intovara,:;;it de aceasta bogatie. ~i cum ar fi cu putinta aceasta? Ei bine, este cu putinta, $i inca cu multa u$urinta. Dad tu stramuti toate acestea in ceriu prin maniIe saracilor, toate Ie vei stramuta :;;i Ie vei depozita pentru sufietul tau, :;;i ehiar moartea de ar veni in urma, nimeni nu va putea sa ti Ie rapiasca, ci $i acolo ducandu-te vei fi bogat. Un astfeliu de tezaur avea Tavitha, $i de aceia nu casa ei ii vestia faptele, nici zidurile, nici petrele. nid stalpii, ci trupurile vMuvelor imbracate de ea, lacramile cele varsate, moartea care fugise:;;i viata ce 5e reintorsese. Astfeliu de magazii sa ni facem :;;i noue, astfeliu de case sa ni c1adim. Astfeliu :;;i pe Dumnezeu il yom avea de conlucratoriu,:;;i noi in acela:;;i timp yom fi conlucratorii lui. El a facut pe cei saraci :;;i i-a adus la ceiace sunt din ceiaee nu erau, iara tu nu i-ai lasat sa piara de foame $i de celelaIte ticalo:;;ii, indreptandu-i. vindecandu-i, :;;i peste tot locul ridicand casa lui Dumnezeu. ~i ce ar putea fi egal cu aceasta ~ ~i ce cuvant ar putea sa ni arate mai bine folosinta ~i slava ca:;;tigata de aici ~ ~i daca inca n'ai aflat lamurit eu ce podoaba te-a impodobit Dumnezeu, poroncindu'ti de a vindeca saracia ~i foamea, gande$te-te singur la urmatoriul fapt: daca el 1-i-ar fi dat puterea de a ridica la loe ceriul cazut, oare nu ai crede lucrul acesta mai presus de orice cinste? Dara iata ca acum el te-a invrednicit de 0 mai mare cinste. Ceiace Ii este lui mai pretuit decat ceriurile, aceasta ti-a ingaduit de a ridica ~i a indrepta. adeca pe om, fiindca din toate cele vazute, nimic nu este egal inainlea lui Dumnezeu eu aceasta creatura. numita om. Fiindca:;;i ceriul, :;;i pamantul, :;;i marea pen-

252

OMILlA

xv

.,.~ (

1
OMILIA XVI

tru el le-a facut, .;ii mai mult se vesele9te el locuind in om, decat in ceriu. Dara noi de91. Ie 9tim acestea, totu9i nu avem nici-o ingrijire de case Ie lui Durnnezeu, ci lasandu-le aeelea in parasire ni clMim noue case mari 9i stralucite. De aeeia .;;i sl1ntem pustii de toate bunurile, !,?i mult maisaraci deeat toti saracii, eaei impodobim ni:;;te astfeIiu de case, pe care ducandu-ne de aiei nu Ie putem lua, $i lasam toemai pe acelea, pe eari e e u putint.a de a Ie stram uta eu noi. Caei trupurile saraeilor deseompunandu-se VOl' lnvia negre9it, $i atunei adunandu-i la sine Dumnezeu eel ee a poroneit aeestea, va lauda pe eei ee au ingrijit de saraei, $i'i va admira, eaci urmand a eadea aee$tia, fie din eauza foamei, fie din eauza golaeiunei, eei bogati i-au ajutorat in tot modul. Cu toate aeestea, de$l ni stau la indamana astfeliu de laude, noi totu$i zabovim $i ne lepadam de 0 asemenea frumoasa ingrijire. Christos nu a re unde sa'$i pIece eapul, umbla gol, strain .;;i fia,mand, iara tu iti fad case ma ri, eu hai $i sale de preumblar i, eu 0 mult-ime de sfiloane zadarniee ; $i lui Christos nu'i aeorzi nid maear un mie aeoperamant, pe cand mansardele tu Ie impodobe$ti pentru cioare $i vulturi. $i ce ar put&1. fi mai r a u ea aceasta nebunie ~ Caei e eea mai de pe urma nebunie 0 astfeliu de purtare, ba inca ehiar mai rea deeat nebunia. Cu toate a eestea am putea, daca a m voi, ea sa departam dela noi 0 asemenea boala, .;;i nu numai ea este eu putinta de a ne izbavi de ea, ei ehia r e eu mult mai u$or decat in boalele trupe$ti, fiindea $i doctorul e eu mult ma i mare $i mai reputa t. Deci, sa atragem in partea noastra pe aeest doctor, $i sa'l rugam de a se atinge de noi, 1nsa sa produeem $i noi din parte-ni eeiaee trebllie, adeea bunavointa $i intentiune buna . Daea noi vom eontribui numai eu acestea, zie, de nimie alta nu yom mai avea nevoe. Sa eontribuim dara eu eele ee se eel' din partea noastra, ea 9i aici sa ne bueuram de 0 sana tate e urata, $i aeolo sa ne invrednicim bunurilor viitoare, prin eharul 9i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia impreuna eu Tatal 9i eu Sf. Dueh se euvine slava in vecii veeilor. Amin.

253

OMILIA XVI

"Ca ~tjm ca celor ce iubesc pre Dumnezeu, toate Ii se lucreaza spre bine" (Cap. 8, 28).
Aic~ mi se p~re ~ lI?t~~u.I pasaj e~te indreptat eatra em ee sunt 111 prlmeJdll, $1 nu numal eele de aici~ ei $i eele zise eu putin mai 'nainte. Caei expresiunea.
v v

"ca socotesc ca nu sunt vrednice patimirile vremei de acum, ciHra (fata de) slava ce~ viitoare~ care va sa se descopere", 9i ea "faptura intreaga suspina", $i ea "prin nadejde ne-am mantuit" ~ $i Cc1. "de ce ne vom ruga precum se cade, nu
~tim", toate aces tea, zic, catra aceia sunt spuse. Prin

.,
I
J.

urmare Ii Invata ca ii sa nu prefere numai deeat pe acelea ee ered ca a r fi in interesul lor, ci pe aeelea pe eari Ie arata Duehul, fiindea multe care Ii se par de folos Ie adue 0 mare vatama re. De pilda lini:;;tea $i izbavirea de primejdii, cum $i a tral cineva in siguranta, Ii se parel't ea este spre folosul lor. ~i ee este minunat ea Ii S0 parea $i lor aceasta de folos, cand ehiar $i fericitul Pa vel eredea odinioara ca. este ~? Cu toate aeestea a aflat mai pe urma ca toemai cele contrare sunt de folos, $i afland era multamit $i se mandria eu ele. Cel ce se ruga de Domnul ea sa'l scape de primejdii, fiindca a auzit spunandu-i-se "Ti-ajunge cha-

fiind alungat 9i perseeutat, fiind batjoeorit $i suferind primejdiile cele mai mari, dupa cum insu.'~i spune: "De

rul meu, ca puterea mea lntru neputinta se savar~a~te" (II. Corinth. 12, 9), iata ea dupa aeeia salta aceia binevoiesc (sunt multamit) Intr-u neputinte, Intru defaimari, in nevoi, in goane, Instramtorari pentl~u Christos" (lb.. verso 10). De aeeia :;;i aid zicea Romanilor: "ca de ce ne vom ruga precum se cade, nu ~tjm", indemnandu'i pe toti de a lasa
totul in ingrijirea Duchului, fiindea $i Duehul sfint se Ingrijru;;te foa rte mult de noi, 9i lui Dumnezeu este pIacut aeest fapt.

~.

254
Dec~,

OMILIA XVI

prin toate acestea mangaindu-i $i fncurajandu-i, adaoge $1 cele spuse acum, punandu-Ie inainte un rationa~nent .car~ e deajuns spre a'i de$tepta $i a se intrema. ,,~l ~tln.1, zice, ca celor ce iubesc pre Dumnezeu, toate 11 se lucreaza spre bine". Cand apost?IuI zice "toate", prin aceasta expresiune el nume$te )'1 p~ ~ele ce se I?ar c~ aneVOle de primit, $i pe cele mt.rlst~toa~e. ChIar ~acazul de ar veni, chiar saracia, c~Iar mchlsoarea, chlar foamea sau moartea, sau ori ~I Ct; alta, tu nu trebuie sa te imputinezi, zice, caci put~rl11cv es~e Dumneze'! d~ a Ie fntoarce aces tea in bine, fimdca .;>1 ace~sta a~rna de vputerea lui cea negraita, ca pe .cele aneVOloase sa .Ie f?-ca U$oare $i sa vina in ajutorlUl nostI'U. De aceIa l11ci n'a zis el (ca celor ce iubesc pe Dumnezeu nu Ii va veni nici un raU ci Ii se , "chiar I ~creaza spre "b' me", adeca c<';o), el va intrebuinta .<;51 relele ~pre succesL!I celor persecutatj, ceiace 'este cu n:u~t mal mare de~a~ ,de ,a impiedeca relele ca sa nu v}na" sau ~e a Ie pHl11.Cl cand au venit deja. Aceasta a f~c.'!t o. <=;1 ~I cy C?l tre! coconi ,?in, c!-lptorul. Ba~ilonului, C?-Cl. ~ICI n ~ Impledevcat de, a c~ea m el cel tr81 coconi, ~~ 11l~1 dypa c~ a~ cazut ? a ~tlflS vapaea focului, ci a la~at 0 S?- ard9" $1. tocmal prm aceasta i-a facut mai mll~una,tl. Daca cIuar ~am~nii cari $tiu a filosofa, $i pot ~chl91~a. natyra lucr!;lrJ~or ll1 cele contral'e, adeca traind ll1 sa~ac!e ~ se ))a~a c~ ~unt mai imbeh;mgat.i decat cei boga!.! $1 sa stralucIasca 1fl necinste, apoi cu atat mai mUltvv.a ~ace aceasta Du.mnezeu cu cei ce'l iubesc pre el, CUCI $1 ace~te~.' sau $1 <l:ltele cu mult mai mari, va face pentr~ ~an~ll. De un :;>ll1gur lucru, fnsa, este nevoe, adeca de a 1 JUbI cu adevarat,:;:;i apoi toate celelalte urmeaza. P~e~u~ pe ace:;:;tia fi fo}osesc chiar $i cele parut.~ ca :yat~mat?are,. tot ~ :;:;1 pe eei ce nu'l iubesc pe el I: :~ta~~ ?hl,?-r $1 ~ele fol~sitoare. Pe Iudei bunao~ra 1~ v:;tt?-ma $1 reahtatea mll1unilor, $i filosofia fnvata !urel, $1 Justeta dogme]or, $i pentru cele dintai it numIaU demonizat, iara pentru celelalte contrar lui Dumne~eu, b~ inc~ pe~tru ca facea minuni uneltiau de a'l u~lde. TalharlUl fimd spanzurat pe cruce $i rastignit fimd . b~tjocorft $i piHimind mii de rele, nu numal ci Cll I?lmlc n'a fost. v~tamat, ci inca prin toate acestea a ca$tlga.t c~le marl $1 nepovestite. Al vazut cum Dumnezeu toate Ie lucreaza spre
v

I
f

I I

OMILIA XVI

255

t
I~.

bine cu eei ce'! iubesc pre el ~ Deci, dupa ce apostolul spune de acest bine mare, care covar$a$te natura omeneasca, $i fiindca multora Ii s'ar fi parut de necrezut acest lucru, de aceia el adevere$te faptul din cele petrecute mai 'nainte, zicand a.;;a: "acelora adeca cari ea $i cum ar fi zis: (gande$te-t.e la cele spuse, imediat dupa chemare. De ce n'a chemat pe toti dela inceput? ~i de ce n'a ehemat nici chiar pe Pavel odam eu ceilalti apostoli'? Nu se pare oare ca intarzierea aceasta era pagubitoare? $i cu toate acestea s'a dovedit din fapte ca acea intarziere a fost spre folos. Apostolul spune aici de vointa sau buna intentiune (;;:V;;}s'jt<;), ca asUel sa nu se atribuie totul chernarei, fiindca de altfel ar fi putut contra ria Elinii $i ludeii, $i sa zica: ({apoi dacii era deaju!1s numai chemarea, de ce nu s'au mantuit tOjj '? ((De aceia zice apostolul, ca mantuirea 0 a lucrat nu numai chemarea, ci $i vointa, adeca ~i buna intentiune a celor chemati: chemarea nu s'a facut silita, ci s'a lasat la voea celui chemat. Toti in adevar au fost ehemati, Jnsa nu toti au ascultat de acea chemare.

clupre vointa (intentiune buna) sunt chemati",

era unul-nascut Fiu allui Dumnezeu del a nat.ura, aceia am devenit $i noi dupre char. $i cu toate acestea apostolul nu s'a multamit numai cu atata, ca sa spuna "asemenea chipului", ci a mai adaos $i altceva, zicand: "ca sa fie el intaj nascut intre multi frati", voind prin toate aceste expresiuni sa arate marea inrudire. Toate acestea insa, tu sa Ie iai ca zise numai eu privire la iconomia intruparei lui, caci dupre dumnezeire el este unul nascut Fiu al lui Dumnezeu. Ai vazut cate bun uri ni-a daruit'? Deci, nu te indol de cele viitoare. Dara apostolul nu sta numai aici, ci arata ingrijirea lui Dumnezeu $i din alt punct de vedere, spunand ca toate acestea dela fnceput au fost regulate ~a pentru dan$ii. Oamenii de sigur ca '$i iau ideile lor des pre dan$ii din fapte, insa lui Dumnezeu i s'a parut aceasta inca de mult, $i dela fnceput el se gasea a.;;a fata de noi, dupre cum zice: "ca pre cari mai 'nainte

"ea pre cad mai 'nainte i-a cunoscut, mai 'nainte i-a ~i hotarat sa fie asemenea chipului Fiului sau" (vers. 2\:i). Ai vazut cata einste ~ Ceiace

OMILIA XVI

257

256

OMILIA XVI

$1 prm infiere.

i-a hotarat, pre ace~tia i-a ~i chemat; ~i pre cari i-a chemat, pre ace~tia 'i-a ~i indreptat" (Vers. 30) prin baea rena$terei. "lara pre cari i-a i1!dr~ptat, pre ace~tia i-a ~i proslavit" prin char

"ee vom zice clara catra acestea" (Vel's. 31)~ E l!lt.C?cn~ai ca $i cu:n ar. fi . zis: nu-mi ~p.une ~e primeJdll, $1 de ura $1 za vlstla tuturor; eael daca unia se indoiesc des pre cele viitoare, totu$i fata de eele petreeute deja, ca de pilcla dragostea lui Dumnezeu catra tine dela inceput, inclreptarea ta $i slava acorclata,-fatii de aceste bunuri, zie, nu ai avea ce spune. FiindGii $i acestea ti s'au dat tie prin cele crezute de suparatoare, ca de pilda crucea, bataile, legaturile $i altele, $i ceiace crecleai tu ca rU$inos, tocmai acelea sunt care au cucerit lumea intreaga. Cele ce el a patimit, de$i se par triste $i mahnicioase, acelea sunt cari au contribuit la eliberarea $i mantuirea intree;ei naturi. Tot a.~, deci, $i tu, caci patimile ce Ie vei suter! pentru el, acelea sunt cari VOl' contribui la slava $i sueeesul tau. "De este Dumnezeu pentru noi, cine este impotriva noastra?" ~i cine nu este contra noastra ~
zice; $i lumea e impotriva noastra, $i tiranii, $i comunitatile, $i neamurile, $i cetatenii; - $i cu toate acestea cei ee sunt contra noastra sunt atat de de parte de a ne supara sau vatama cu ceva, in cat chiar fara voea lor sunt cauza cununilor noastre $i priciI'luitori a mii de bunuri, fiindca intelepciunea lui Dumnezeu a intors uneltirile lor spre mantuirea $i slava noastra)). Ai vazut cum nimeni nu este impotriva noastra ~ Caci $i pe lob aceasta I-a facut mai stralucit, adeca inarmarea diavolului contra lui, caci de$i diavolul a intrebuintat toate uneltirile contra lui, $i asupra lui era ~i femeia, $i Slllgile, $i ranele de pe el, $i altele multe, totu$i nimic n'a putllt face necuratul contra lui, ba inca tocmai acele nenorociri parute a fi mari -- $i in adevar ca au fost mari - toate acele nenorociri, zic, s'au intors in favorul lui. Fiindca Dumnezeu era pentru dansul, apoi $i cele ee se credeau a fi contra lui au fost pentru dansul. Aceasta s'a petrecut $i eu apostolii, fiindca $i ludeii, $i eei dintre ginti, $i fratii cei mincino$i, $i stapanitorii, $i comunitatile, $i foamea, $i saracia, $i mii de alte rele erau contra lor, $i cu toate acestea nimic n'a fost impo-

ti'iva lor, aderji nimic n'a putut sa'i vatame. Cele ce i-au facut mai ales pe apostoli ca sa fie amt de straluciti $i renumiti, mari $i inaintea lui Dumnezeu, mari $i inaintea oamenilor, tocmai acestea sunt. Gande$te-te ce yorba mare a grait Pavel pentru credincio$i $i pentru eei ce in adevar sunt rastigniti $i -omoriti cu patimele, si atunci vei vedea, ca nici chiar eel ce are pe cap diadcma imparateasca nu poate avea ceiace are credinciosul. Contra imparatului de multe ori sunt inarmati $i barbarii, $i cei din garda imparateasca, $i cetatenii iara$i de multe ori sunt rasculati, $i altele multe; - pe cand contra eredinciosului, care este eu bagare de sarna la poroneile lui Dumnezeu, nici omul, nici demonul, $i nici altcineva nu va putea sa stea. Daca Ii vei rapi banii, i-ai pricinuit lui motiy de plata; daca ai vorbit ceva rau de dansul, prin defaimare tu l-ai facut mai stralucit inaintea lui Dumnezeu; de l-'ai adus in saracie, mai mare Ii va fi slava $i raspJata; ~i daca l-ai predat chiar mortii -- ceiace se crede a fi mai rau decat oriee- tu i-ai impletit cununa ml1ceniei. Deci, co a1' putea fi egal cu 0 astfel de viata, cand nimie nu poate fi Impot1'iva ei, .ba c~1iar cei ~e s~ par ca .uneltesc rele ii tolosesc nu mal putm ca eel ce 1 fac bme ~ De aceia zice apostolui cu drept cuvant: "De este DumApoi, fiindca nu s'a multamit numai c~ eele ee ~ spus pune $i aici - dupa cum face necontemt - eel mal mar~ semn al dragostei lui I?u~nezeu ~tra n9i: ad yc3. jartfa Fiului sau. ~u. n';1mal cB:, ne-a mdreptatlt .. zlce t nu numai ca ne-a slavlt $1 ne-a facut asemenea chlpulm &I.U, dara nici pe Fiul sc'iu nu I-a crut-at pentru tine. De aeeia a ~i adaos, zicand: "Ca eel ce n'a cruta,t

nezeu cu noi, cine este impotriva noastra?"

pre Fiul sau, ci pentru noi toti I-a dat pre dansul, cum nu impreuna cu el ~i toate ni va clarui noue" (Vel's. 32)? ~i prive$te cata miliretie $i

cata caldura intrebuinteaza in vorbe, spre a ni arata. dragostea cea mare a lui Dur~m~zeu catra .n?i! t;um ne va parasi pe noi, pentru carl n a crutat mel chlarpre Fiutsau, ci pentru noi toti I-a dat pre dansul" oond~te-tt;, cata b';1nat~te d~n partea ~~i, 9acan'am-utat nici chlar pe FlUl sau, Cl. I-~ d~t, $1 mca l-~ dat pentru t(')ti laolalta, $i pentru Il!l$e~, ~l pentru. ce~ ne!e~unos catori, $i pentru dU$mam, $1 pentru Cel ce 1 blasw.mau.
3825

iT

258

, OMILIA XVI

OMlLIA XVI

259

ii'i pre Fiul sau, $i inca nu I-a dat cum s'ar intampla, ci I-a dat spre jartta, de ce te mai indoieii'ti de celelalte, cand ai primit pe stapanul a toate ~ De cestai ]a indoiala asupra stapanirei bunuri]or, cand ai cu tine pe stapanul acelor ~unu:i ~ <;:el. ce a dat dUii'manilor ce.iace este mai mare ii'l mal prmclpal, cum nu va da prwtenilor ceiace e mai mic ii'i mai secundaI' ~ eelor ee zic ca credmta nu foloseii'te la mmle, $1 contra eelor ce printr'o schimbare fara de veste au devenit necredincioii'i. ;;;i pri'~e$te eat de iu~e l!-~ i?ch~s gura, punand inainte demmtatea celor aleii'l, cael nazIs: eme va pari impotriva servilor lui Dum?-ezeu ~au impot:iva eredincioii'ilor lui Dumnezeu, ci "llnpotr1va ale~llo[' lui Dumnezeu" flindea alegerea este semn al virtutei lor. Fiindrli daca imblanzitorii de cai (giambaii'ii) aleg cai de aeei potriviti ii'i buni de drum, $i nimeni n'ar putea sa-i probozasca, caci oricat i-ar invinovaf,i, s'ar face de ris, apoi eu atat mai mult, cand Dumnezeu alege spiritele, face 0 alegere buna, $i cei ce l-ar invinovat1 s'ar face singuri de ris. Dumnezeu, zice, este cel ce indrepteaza (1n, este care iarta greii'alele, ci toemai ceiaee este mai in. semnat: "Dumnezeu este cel ce indrepteaza (indreptateste)". Cand votul judecatoriului se pronunta pentru inctreptare, adeca pentru justifiearea vino:vatului, - ii'i a unui asemenea judecatoriu mai ales - apoide ce poate fi .v~edrii~ ~el ce ~ara$te ~ Deci, dreptul sa n~ se teama mCI de lsplte, cael Dumnezeu este pentru nm -'- eeiaee ni-aaraiat dincale a faeut eu noi, - nici de barfelile Iudeilor, fiindea ne-a $i ales pre noi, $i ne-a $i indreptatit, ba inca ceiace e maiminunat, ca ne-aindreptatit prin jertfa Fiului sau.Deci cine -':Ie , va condamna pe noi, cand Dumnezeu ne incununeaza, cand Fiul sau se jertfe$te pentru noi, ii'i nu numai ca se jertfeii'te,ci $i dupa aeeasta se roaga peritru noi~ "Christos,. zice,
v v

"Cum nu impreuna cu el ~i toate ni va darui noue?" Ceiace e1 spllne aici, aii'a ii'i este. Daca el a dat

Cine va pari impotriva alesilor lui Dum" . nezeu" (Ver~ 33) ~ .Aici cuvantul este in?r~pta~ contra

drept'ate~te), cine este cel ce judeca spre pier-zare (condamna)" (Vers. :~4)~ Nu a zis.: Dumnezeu

demnitatea sa, el n'a contenit a se ingri.:e de noi, ci se ii'i roaga pentru noi, $i inca ni pastreaza aceia;;i dragoste. Nu s'a muWimit numai cu jertfa lui, ceiaee este semnul celei mai mari dragoste, adeea sa faca numai eeia.ce 'i apartinea lui, ci inca roaga ii'i pe altul pentru aceasta. Deci, apostolul aceasta a voit sa arate prin expresiunea "care se ~i roaga pentru noi", vorbind omeneii'te ii'i cu mai multa concesie, ea astfel sa arate marea lui dragoste; fiindca ii'i expresiunea "n'a crutat" daca n'o vom lua tot in aceasta insamnare, apoi yom ajunge la multe absurditiiti. ~i ea sa atli ca aceasta estc eeiace el voieii'tesa spuna, prive$te ea numai dupa ee a zis mai intai "care este deadreapta lui Dumnezeu" a adaos "care se ~i roaga pentru noi", adeca ca dupa ee a aratat mai intai egalitatea Fiului eu Tatal, a adaos $i expresiunea aceasta, care nu arata de loc micimea celui ee se roaga, ci numaidragostea ce 0 are catra noi. Cel ce estB lnsw;;i viala $i izvorul tuturor bunurilor, care inviaza mortii eu aceiafiji putere ca ii'i Tatal, ii'i care In fine face toate celelalte, cum ar fi trebuit sa mai intervina ca sa ni folosasca ~ Cel ee a izbavit eu propria sa putere pe cei desnadajduiti $i condamnati de acea osanda ii'i i-a facut drepti fiji fii, ridicandu-i la C&'l. mai inalta einste, ii'i cele ee nu erau erezute le':a adus prin fapta la realitate, punand natura noastra omeneascape tronul imparatesc, acela, zic, cum de mai avea nevoie de intervenire pentru cele maiufijoare ~ Ai vazut, deci, ca peste tot,.loeulexpresiunea aceasta "care se si roaga pentru, q.oi",. pentru nimie aU n'a fost zisa'de apostol, decat numai ca $3. , ni .:ow arate caldura .'$i marimea dragostei , lui~ . De,altfel ~iTatal se vede .rugand pe oameni ca sa se impace eu el, dupre cu.m, ZlCC:

vjat, care ~i este deadreapta lui Dumnezeu care se ~i roaga pentru noi". Caei aratandu-se'in

(II Cor. 5, 20).~i cu toate acestea, cand vedem pe Dum:

"In locul lui ' Chsistos va rugam, ca ~1 cum Dumnezeu v'ar ruga prin noi",rugamu-va ,in locul lui Christos~ impacati-va' cu Dum~ezeu"

este cel ce a murit,

~i

mai ales care a $1 in-

nezeu rugandu-se, ii'i oameni rugandu-sepentr.u .0a~eJ?1 in locul lui Christos, noi nu inteleg~m de. "~TC,I ' l1l!llIC injositor fiji nedemn de acea marire 'iiI spler'rdQa:re, el un

260

OMILIA

XV I O:l<I1LIA XV I

261

singur lucru scoatem de aid; Intinderea ~i marime a dragostei lui. Daea $i Duehul se roaga cu suspinuri negraite; daea ~i Christos a murit pentru noi, $i se~i roaga pentru noi; daea $i Tatal n'a erutat chiar pe Fiul sau pentru tine, ~i te-a ales $i te-a indreptat, apoide ce te mai sfie~ti ~ De ce tremuri, dad t.e bucuri de 0 astteliu de dragostc ~i de 0 astfcliu de ingrijire ~ De aeeia ~i apostolUl, dupa ce arata marea fngrijire de sus, mai eu curaj la urma adaoga $i cele ce urmeaza ;-~i vedet.i cael nu zice: ca datori sunteti $i voi de a'i iubi tot a$3,.),. ci, devenind oarecum entuziasmat de 0 astfeliu de pronie negraita , spune: "Cine ne va desparti pre noi de dtagostea lui Christos" 1) (Vers. 35), ~i nu ziee de dragostea lui Dumnezeu)), a::;a d pentru dansul este indiferent a'l numi 1';>i Christos $i Dumnezeu. "NacavC$te acum intelepciunea lui Pavel, caei el nu spune de aeelea de cari ne topim pe fieeare zi, aded dragostea banilor, porta de slava $i tirania maniei, ci de ace lea eari sunt eu mult mai tiranice, $i cari sunt deajuns de a sili chiar insa$i natura, $i a sgudui de multe ori taria eugetului nostru $i fara sa voim, precum sunt IlL'\.cazul ~i stramtorarea. De$1 cele spuse de apostol sunt destul de numeroase, totu$i fieeare cuvant are in sine mii de feluri de ispite. De pilda, cand el spune n,lCaz, spune in acela$i timp $i de inehlsori, $i de legaturi, $i de sieofandii, $i de exilare, $i de toate ticalo$iile celelalte. Prin 0 singura Yorba, se intelege un noian nemarginit de primejdii prin cari trece cineva, sau mai bine zis, toate relele ce bantuesc pe oameni, elle exprima printr'un singur cuvant. Cu toate acest.ea a postolul pe toate Ie dispre~uiC$te. De aceia Ie 1';>i pune aid sub forma de intrebare, ca fiind oarecum necontrariat, ca eel ce iube$te pe Christos. astfeliu, $i se bucura de 0 astfeliu de pronie, nimic nu este care sa-I poata mi$ca din loc. Apoi, ca nu cum va sa se creada toate acestea ca
I) Nota. In editia de Buzau sUi scris: cine ne va uesparti p1' ~ noi de dragoslea lui Dumnezeu? ceiace e 0 abatere deja original. (Trad).

un semn .al paraslrei lui DUl1?oezeu, pune la mijloc $i pe Profetul ') care cu m',llt timp mal 'nainte a strigat
$i a zis:

"Ca pentru tme suntem omoriti .toata, ziua, socotitu-ne-am ca l1i!$te oi de junghiem"

zul, sau stdtmtorarea, sau goana, sau foametea,. sau golatatea, sau nevoea, sau sabiea"? Pri-

(Vers. 06),adeca ca dC$i suntem expu$i la toatere1e1 e, totw;;i pentru tine suntem gataa Ie suferl. ~i eu toate acestea, fata de at{ttea primejdii, $i fata de aceste tragedii noua, ni se da ca scop al 1upteJor noastre mangaierea a$teptata, sali mai bine zis, nl; numai a$teptata, ci chiar mai mult ceva. Nu pentru oameni, zice, sau pentru altceva pt'tmantesc suferim noi acestea, ci pentru imparatul a toate. ~i .nu numai . cu aceasta cununa ne-a incununat, ci $i eu 0 alta mai variata. De$i dela natura suntem hotariti 0 singura data sa murim, totw;;i daca am VOl, Dumnezeu ni-a aeordat, ca prin vointa ~i buna intentiune, sa Ie putem suferi toate acestea pe fiece zi. A$a ca cste invederat, ca ne yom duce de aid avand atatea cununi cu noi, pe cate zile am viet-uit, ~i chiar ~i mai multe, fiindca 1ntr'0 singura zi e posibil da a muri dneva 9i odata, $i de doua ori'v?i de multe ori. Af;la dara eel ce este pururea pregatit pentru aceasta, pururea prime$te $i plata intreaga. L:'l. aceasta facand aluziune $i Profetul, zicea: "ca pentru tine suntem ollloriti toata ziua". De aceia $i apostolul a introdus aid pe Profet, ca mai mult sa-i dC$tepte. Daca eei din le~ea veche, ziee, cad aveau ca plata ;ostenelelor pama nt ~i celelalte cari se sfar$ ~sc in viata prezenta, $i inca dispretuiau aceasta viata, ca ~i ispitele ~i primejdiile de aici, apoi ce iertare yom putea avea noi, cari ne mole$im fiind yorba chia r de cerill, de imparatia cea de sus $i de bunurile cele ne:graite de aeolo, ~i nu ajungem macar la masura acelora~ Dara n'a zis chiar a~a apostolul, d lasand aceasta la con$tiinta auditoriului, el se multame$te numai c~ marturia Profetului, $i arata ca daca e nevoie pan?- ~l de jartfa trupului lor, ii sa nu se spaimanteze, nici ~a se tulbure, fiindca Dumnezeu iconomise~te lucrurile a$a. Dara apoi el ii mai indeamna $i din alt punctde vedere. Ca nu cumva sa zica eineva, ca el numai filosofis<1-7te mai 'nainte de a cerea insu$i ceiace vorbe1';>l~ prin fapte, a adl;tos: "socotitu~ne~am ca ni~te 01
v

1) Nota. A se vedea PsaJmu! 44, 22. (Trad.)

262

'OM!LlA XV!

. OMILlA XV!

263

lilor. Ai vazut oorbatie ~i bIandeta ~ Precum acelea, zice, nu se impotrivesc fiindsfa~;;iate; tot a~a ~i noi nu ne impotrivim. Dara fiindca, pe deoparte slabaciunea mintei omene$ti, iara pe de alta multimea ispitelor sparie pe cineva, prive$te cum ridica iar~i pe auditoriu, cum il face inalt $i eurajos, zicand: "Ci intru acestea

de junghiere", vorbind de mcirt.ile zilnice ale aposto-'

ruinta, aceia adeea de a stapani pe du~man prin cele contrare, ~i de a nu fi biruit niciodata, ~i ca ~i cum ii erau sUi,pani pe sfar~itu1 , rezboiului, a~a se aruncau cu curaj in lupte.

nunat este ca nu numai ca biruim, ci ca chiar prin cele ce uneltesc du~manii asupra noastra, noi biruim. Si nu numai ca biruim cum s'ar intampla, ci cu 6ovar~ire, mai mult decat trebuie (I)7tEP\ltXW(J-S'I), adeca cu toata u~urinta ~i fara sudori ~i ostenele. Nu biruim doara a$teptand desfa~urarea evenimentelor, ci pregatindu-ne Dumai vointa ~i buna intentiune, ~i astfeliu noi din t<?ate partile c~tigam trofee de biruinta contra du~mamlor. ~i cu drept cuvant, caci cel ce se lupta impreuna cu noi, este Dumnezeu. Deci, nu te indoi de loc, daca fiind ootuti noi predominam pe cei ce ne.'bat, daca fiind alungati stapanim pe cei ce ne alunga, daca murind punem pe fuga pe cei ce sunt in viata. Cand tu ai de partea ta ~i puterea, ~i dragostea lui Dumnezeu, nimic nu p<?ate impiedeca ca sa nu se petreaca asemenea fapte mu1Unate ~i paradoxe, ~i sa nu stdiluceasca cea mai mare biruinta. 8i In adevar, ca nu biruiau cum s'ar intampla, ei intr'un' mod foarte minunat, C\..$a ca se poate vedea de aici ca rezboiul acela al uneltitorilor riu era indreptat contra oamenilor, ci contra acelei puteri ne'nvinse., Caci prive~te pe Iudeii din sinedriu, cum se intrebau unii pe altii nepricepandu-se ce sa mai faca: lICe vom face oamenilor acestora?" (Acta Ap. 4, 16). ,Faptul minunat era ca de~i Ii aveau in stapanirea lor, de~l. apostolii erau le~ati. ~i bat uti , totu~i Iudeii se gasiau , in mare incurcatura, ~i nu se pricepeau ce sa faca; astfeliu ca prin cele ce credeau a'i birul.,tocmai prin , acelea dan~ii au 'fost biruiti. Nici tiranii, nici comunitatile intregi, nici falangele demonilor, ~i nici chiar insu~i diavolul n'a putut sa'i, stapaneasca, ci cu totii erau biruiti cu desavar~ire, ~i ceiace uneltiau contra apostolilor, vedeau singuri cum se desfa~ura tocmai in favorul lor. De aceia ~i zicea Pavel: "prea biruim (covar~im cu biruinta)". Era la mijloc 0 lege nolia ' de bi-

toate prea biruim (covar~im cu biruinta), prin cela ce ne-a iubit pre noi" (Vel's. 37). Lucru mi-

,
i

"Pentru ca sunt incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici capeteniile, nici puterile, nici cele de acum, nici cele viitoare, nici inaltimea, nici adancul, nici alta faptur-a oarecare' nu poate pre noi sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, cea intru Christos Iisus Domnul nostru" (Vel's. 38. 39). Mari lucruri spune el

aici! Dara noi nu Ie ~tim, fiindca nici nu avem 0 astfeliu de dragoste. Cu toate aeestea, de~i sunt mari cele ee spune el totu~i voind a arata ca nu sunt nimic fata cu d , ragoste~ cu care a fost iubit de Dumnezeu, dupa ce spune de acea dragoste, vorbel';lt,: i? fine ~i de d.ragos: tea lui ca astfeliu sa nu se para ca spune lucrurl marl de da~sul. Ceiace el spune, C\..$a ~i este: ce trebuie, zice, sa vorbim de cele prezente, ~i de rele1.e ce, Ie indur<1!!1 in viata aceasta ~ Chiar de ar spune cmeva de cele Vlltoare, de lucruri $i puteri, ca de pilda moarte :;;i viata, inO'eri ~i archangheli, ~i toata faptura de sus, ~I acestca mf se par mici tat<1 de dragostea lui Christo~. De m'ar amenint8, cine va chiar cu moartca cea vutoare, cu moartea cea v~nica sau de mi-ar fagadui viat.a cea nesfar~ita, ca sa rna' departez d~ Ch~isto~, e~.totu~i n'a:;;i primi. Ce trebuie sa'mi vorbe$tI de. Imparatu de pe .pa~ mant~i de consuli, sau de cutare ~I de c.utare'? De ~I-al spune chiar de ingeri, ~i de toate puterIle ~e sus, ~I d~ toate fiintele, de mi-ai vorbl. ' de toate ce~e vutoare, totu)J in fata mea sunt mici toate acestea, ~I cele de pe pamant, ~i cele din ceriu~i, :;;i cele d~ ?u~ pamant, ca ~i cele mai presus de cerlUr~, ~unt mmic II! r~port cu dragostea aceia. Apoi, nemultamit oa~ecum. c~ n a reprez~ntat bine acea dorinta pe care 0 avea, n:a! mtr~duc.: ~I al,:tele, intrebuintand expresiunea " mCl alta faptura oarecare". Ceiace spune aici, este cam ~: daca ~r mai fi $i 0 alta faptura, ~ot pe_ at,a,ta pe .ca~ e cea . ~a zuta, ~i pe cat e cea prlCeputa, totU~I mmle. nl! mar putea departa de acea dragoste. Acestea}e zlcea. apostolul, nu doara caingerii sau archangh~lll, sau ~I_ celelalte puteri se incercau de a'l face ca sa se ,departeze

264

OMILIA XVI

OMILIA XVI

265

de dragostea lui Christos, sa nu fie una ca aceasta l ei voind a a r ata dragostea lui cea nemarginita ce 0 avea pentrll Christos. EI nu iubia pc Christos pentru cele ale lui Christos, ei pentru dansul iubia cele ale lui Christos, :;;i numailadansul se uita, $i numai de un singur lueru se temea, adeca sa nu cada din dragostea catre e1. Aceasta pentru apostol era mai groza v $i decat gheena, dupre cum de asemenea li era mai de dorit ca orice, de a ramanea in stapanirea acestei dragoste. ') ~i de ce am putea fi noi oare vrednici, dad Pavel, pentru dragostea $1 pofta de Christos, nu admil'a niei chia r pe cele din ceriuri, pe cand noi preferam pe cele din noroiu 9i din tarfma dragostei lui Christos 1 De ce am putea fi vrednici, zic, cand el pel1tru d ragostea lui Christos ar fi primit a cadea 9i in gheena, ~i din imparatia ceriurilor, claca ar fi fost vorba, - pe cand noi nu dispretuim niei chia r viata prezenta ~ Oare Sllnt.em noi vrednici macar de incaltiimintele lui, daca suntem atat de departe de mintea lui cea mar e ~ EI pentru dragostea lui Christos nu credea intru nimie, niei ehiar impa ratia ceriurilor, iara noi dispretuim pe Christos, pe deoparte, iara pe de alta facem multa vorb':\, de fa ptele lui. ~i fie, ca macar de faptele lui sa vorbim I Acum insa, nici aceasta nll 0 facem, ci chiar de ni s'ar propune imparatia ceriurilor, noi lasa nd-o pe aceia, alungam toata ziua umbrele $i visurile, iara nu ceiace tl'.)buie. DG$i Dumnezeu, fiind filantrop $1 foarte bland, a facut cu noi aceia ce face lin tata iubitoriu de copii, care, vazand ca fiul seu se ingreuiaza in vorbire, nascoce;:;;te 0 altfeliu de pronuntie a cuvintelor. Fiindca noi nu avem catra dansul dragostea $i dorul cuvenit, ni pune inainte multe altele, numai ca sa ne poata tinea pe langa dansul; dara noi nici a9a nu stam langa el, ci alergam la jueariile copilare$ti. Nu a:;;a, insa, facea Pavel, ci, ca un copil nobil, libel' $i iubitoriu de tata, cauta numai convietuirea cu tatal, iara de celelalte nici nu facea atata Yorba, -- sau mai bine zis, el facea mai mult chiar decat un asemenea copiI. El nu pretuie:;;te pe Dumnezeu la feliu cu cele ale sale, ci, cand se uita la dansul ca la tata, celelalte nll Ie considera 1ntru nimic,
')Partea mo~ald. Despre draO'Qs tea catre Christos. Despl'e eleimosina, ~i ca Christos face totul pentru dragos tea lui citre noi (Veron).

;'

:;;i prefera ~e a fi batut$i pedepsit impreuna cu el, decat despartindu-se de e1 sa se dezmerde. , ' Sa ne, cutremuram deci, noi, cati pentrudragostea lui Christosnu dispretuim nici macar banii,sau mai bine zis, cati nu dispre[.uim banii pcntru noi in::;ine. Pavel era singur care patimia totu\ pentru Chdstos, nLl pentf;J itnpariltia ceI'iIJI'ilor, nici pentru cinstea cea dela dansul, ci pentru dragostea cea catra dansul, - p~ cand pe noi nici Christos, niei cele ale lui Christos, nu ne pot trage din lucrurile pama nte$ti, ci intocmai ca Iii:;;te gerpi, sau viperi, sau porci, sau ca toate acestea la un loc, a:;;a ne tavalim in glod. Cu cat suntem noi oare mai buni decat acele animale, noi cad de;;i avem aUl.tea exemple, totu$i ne uitam in jos, $i nu suferim catu9i de putin de a privi spre ceriu 1 Dumnezeu a dat pentru tine chiar $i pe Fiul sau, iara tu nLl dai nici macar panea zilnica celui predat pentru tine, celui jartfit pentru tine. Tatal nu I-a crutat pentrLl tine, ia ra tu n treei eu vederea topit de foame, de:;;i tu consumi din ale lui, :;;i daca dai saracilor eleimosina, din ale sale dai, 9i pentru tine dai. Ce ar putea fi mai rau ea aceasta nelegiuire ~ A fost predat pentru tine, s'a jartfit pentru tine, colinda drumurile tiama nd pentru tine, :;;i tu daca-i dai pftnea zilnica, din ale sale dai, ;;i singur Le folosc$ti. .';)i totu$i nici a:;;a nu'i dai. Oare nu sunt mai nesimtitori decat . petrele cei ce, de$i sunt mi~cati de atiHea fapte maret-e, totu$i staruiesc inca in 0 asemenea salbataeie 1 El nu s'a multamit numai cu moart.ea 9i eu crucea, ci a primit de a fi $i sarac, strain, pribcag i;;i gol, de a cadea 9i in inchisoare, de a suferl $i boaia, ca macar a~ sa te poata atrage. (IDaca nu'mi rasplate$ti, zice, ca eel ce am patimit pentru tine, eel put-in milu18$te-ma pentru saracia in care rna gasesc. Daca nu voie$ti a rna milul pentru saraeie, cel putin indura-te pentru boala in care ma afiu, $i teincovoaie pentru ca rna gasesc in inchisoare. Dad insa nimic din acestea nu te poate face filantrop, cel putjn pleaca-te la u$urinta cere rei mele, ca nimie nu'ti eel' de pret mare, ci numai pane, acoperamant $i mangaiere cu cuvintele. Dara daca $i dupii aceasta ramai inca salbat.ec, eel putin fa-te mai bun, pentru imparatia ceriurilor, $i pentru premiile ce Ie-am fagaduit. Poate ca nimic din acelea nu te mi9ca ~ Cel putin atunci plear,a-te naturei lucrurilor cand ma vezi gol, 9i adu-ti aminte de acea golaeiune, prin care m'am

,.
266
OMILIA 'XVI

I
OMILIA XVI

267

golit pe cruce pentru tine. Dara daca nici pentru aceia nu voie~ti, cel putin pentru aceasta, prin care sunt gol in persoana saracilor. Am fost legat atunci pentru tine, sunt ~i acumlegat tot pentru tine, ca astfeliu, fie de acolo, fie de aici, sa progresezi ~i sa voie~ti a face vre-o milostenie. Am fost fiamand pentru tine, ~i iara~i sunt fiamand tot pentru tine; am insatat fiind spanzurat pe cruce, sunt ~i acum insatat prin saraci, ca as tfeliu , fie de acolo, fie de aici, sa te pot atrage catre mine ~i sa te fac filantrop pentru mantuirea tao De aceia, de~i tu 'mi datore~ti rasplata pentru miile de bine-faceri ce ai primit dela mine, acum nu'ti cer ca cum ai fi datoriu, ci te incununez ca pe un bine-facatoriu. ~i-ti harazesc imparat,ia cerurilor in schimbul acestor fapte mici. Nu'ti spun: dezleaga-mi saracia, sau daruie~te-mi bogatis, ta, de~i am saracit pentru tine, - ci numai pane iF cer, ~i haina, ~i 0 mica mangaiere in saracie. Daca cad la inchisoare, nu te silesc de a'mi deslega legaturile, sau sa ma scoti deacolo, ci un singur lucru it1 cer, acela adeca de a ma vedea legat pentru tine, ~i at unci eu am primit chiar deajuns, ~i numai pentru acest fapt eu it,i harazesc ceriul. De~i eu te-am dezlegat de legaturile cele mai grozave, totu~i imi e deajuns numai aceasta, de a ma vedea legat pentru tine. Pot sa te 1ncununez ~i fara de acestea, voiesc insa a'ti fi datoriu, ca astfeliu cununa sa'ti aduca oare-care curaj. De aceia, de~i eu pot a ma hrani singur, totu~i colind drumurile cerand de pomana, ~i stand inaintea u~ilor tale intind mana. Doresc a fi hranit de tine; te iubesc foarte mult, ~i de aceia doresc a sta la masa ta, dupre cum este obiceiul celor ce iubesc, ~i ma mandresc prin aceasta, ba inca in fa~a intregei lumi ~i in auzul tuturor te proclam cu glas tare, ~i ma arat pe mine insumi de trofeu al tam). De~i noi, cand suntem hrani!i de cineva, ne ru::;;inam ~i cautam sa astupam acest fapt, totu~i el, fiindca ne iube~te foarte mult, chiar de am tacea noi, spune cele petrecute cu multa lauda, ::;;i nu se ru~ineaza a spune ca fiind gol noi I-am imbracat, ~i fiind fiamand I-am hranit. Acestea toate cugetandu-Ie, iubitilor; sa nu ne marginimnumai la aplauze ~i laude, ci sa i7i indepliilirn cele vorbite. Ce 'mi folosesc mie aplauzele ~i vuetul acesta? Un lucru va cer numai voua: dovada prin

fapte, supunere ~i ascultare la .cele spuse iarai71, prin fapte. Aceasta este ~i lauda mea, aceasta este ~i folosinta voastra, aceasta este pentru mine coa mai stralucita diadema. Aceasta cununa, ducandu-va de aici, pregatiti-o i7i mie ~i voua prin mainile saracilor, ca astfeliu ~i in viata aceasta sa ne hranim cu speranta buna, ~i in cea viitoare ducandu-ne sa ne invrednicim de miile de bunatati. Carora fie a ne invrednici cu totH, prin charul ~i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu Tatal ~i cu Sf. Duch se cade slava in vecii vecilor. Amin.

OM ILIA XVII

"Adevarul zic intru Christos, nu mint, impreuna marturisindu - mi cuno:;;tinta gandului meu prin Duhul sf'int" (Cap. 9, 1).
Oare nu vi s'au parut ca cele vorbite in convorbirea dinainte, despre dragostea lui Pavel catra Christos, au fost mari ~i mai presus de natura?, In adevar ca mari au fost prin natura lor, ~i mai pres us de ori-ce cuvant; cu toate acestea cele vorbite astazi sunt cu mult mai presus de acelea, i7i cu atat mai presus, cu cat a~e lea sunt mai presus de ale noastre. De:;;! nu credeam ca vor avea atata superioritate, totui7i acum dupa ce ni-a trecut pe dinainte cele citiLe astazi, ni s'au parut a fl cu mult mai stralucite decat acelea. Aceasta intelegand-o apostolul, a i7i invederat-o din lnceput chiaro ~i fiindca urma a trece cu yorba la lucruri mai mari, pe care multi poate nu le-ar fi crezut, de aceia mai iniai Ii asigura despre cele ce va vorbi,- obiceiu pe care multi n au cand voiesc sa spuna ceva, ce nu este poate crezut de toti, dara pentru care ii sunt foarte convin~i. Expresiunile: "Adevarul zic" ~i "nu mint" ~i ca "cuno:;;tinta gandului meu (con:;;tiinta) mar-, turise:;;te" i7i "intristare mare imi este mie" i7i "ne'ncetata durere inimei mele", tocmai aceasta invedereaza.

268

OMILIA XVII

OMILIA XVII

26~

re~ti sa fii anatema dela Christos col dorit de tine, de care nu te putea despart.i nici imparatia cerurilor nici ghoena, nici colo vazute, nici celo nevazuto, $i nid alta iaptura oarecare~ Ce s'a IntamplaH Nu cumva te~ai schimbat $i ai parasit acea dorinta ~Nu, raspunde el, nu to teme, ci inca mai multmi-a sporit dorul de el)). Dara atunci de ce dor0';iti a fi anatoma, $i cauti 0 astieliu do instrainare $i dospartire, de care nici nu so mai gase$te alta ~ Findca, zice, il iubesc foarte mult)). Cum ~ spuno'mi, ~;i in ce mod ~ fiindca faptlll acosta samana mai mult cu 0 enigma. Dara daca crodoti, mai 'ntai sa aftam ce oste "anatema", $i dupa acoia sa'l intrebam pe dansul de acostea, $i atunci yom afta $i aceasta dragosto nogdlita $i paradoxa. A$a dara, ce este anatema? Asculta'l tot pe dansul ce spune: "Daca nu iubeste

"Ca a:;;i fi poftit eu insu-mi a fi anatema dela Christos" (Vers. 3). Dara ce spui, Pa vele ~ Do-

atinga cu manile cum s'ar intampla, $i nici a se apropit'l, tot ~ $i cu cel despart.it de biserica, cu cel taiat dela adunarilo crodincim;;ilor, caci '$i acesta este dat la o parte. Pe unul ca acesta, deci, apostoluJ n nume:;;te anatoma, in sonz cu totul contra1', $i poronce$te de a fugi toti de el cu groaza $i eu friea mare, $i a se despar~l. De lucrul afierosit lui Dumnozeu, sau anatema, nimeni n'ar ind1'azni a se apropia, pentru cinstea $i respectul cuvenit ceIui ce i s'a afierosit, pe cand de cel taiat deja biserica, toti trebuie a se desparti, in senz cu totuI contrar. A$a ca de $i d0';ipartirea este una $i aceia.;;i, caci $i unul $i altul este instrainat de contactul celor mai mulii, totu$i feliul sau modul despariirei nu este unul $i acela$i, caci acesta este cu totul contrar celui dintai. De cel dintai se departau ca fiind afierosit lui Dumnezeu, iara de cel dealdoilea ca fiind instrainat de Dumnezeu, $i rupt dela biserica, Aceasta, deci, aratand-o $i Pavel, zicea: "Asi fi

cinevc\ pe Doml1ul nostru Iisus Christos, anatel1la sa fie" (1. Cor. '16,~2), adoea, desparta-se de toate, strain sa fie de toate. Dupre cum de lUCI'ul cO~1sfint~t lui pumnezeu (?'J7.(11)P,'"I. = prinos, oferinta, dar, afleroslt 1Ul Dumnezeu) nimeni nu ar cuteza sa se

~i bagati sama ca nici nu zice simplu ca a$i fi voit, ci dand 0 mai mare tensiune ideii lui zice: Asi fi pof't" . Dar~ dac~ ?ele ~orbi!e de ~l ~e ' tulbura '" poate ca t1 cel ce e$t1 mal slab $1 mal neputmclOS, apoi uu te gaudi n,un:ai la faptul ca apostolul ~oiil: a se despartJ de Christos, Cl $1 la cauza pentru care VOla, E;l atunci vei vedea dragostea lui cea nemarginita, Fiindca $i atunci cand il vedem pe ~l tain.d f~preju.r pe al~ii, noi nu ne uit<lm la faptul m sme, Cl la mtentlUnea $1 cauza faptului $i de aceia mai ales il admiram. Nu numai ca taia i~prejur dara. chiar $i el se radea pe cap $i .jertfia, insa pentru a~ast3. noi nu zicem ea era ludeu, ci mai cu sama pentru aceasta zice!D: ca, el s'a i~ba vit vde lydaisI? f;ii de jartfe, $i s'a curat1t $1 a devemt adevarata sluga a lui Christos, Dupre cum atunci c~nd il vezi mind imprejur pe altii $i jartfind n,u'l con~aml1l pentru aceast~ ~a ludaizand cre$tinismul. Cl tocmal pentru acest fapt II mcununezi mai mult ca unul ce s'a instrainat de ludaism, tot a$a $i cand il 'vezi dorind a fi anatema, sa nu te tulburi pentru aceasta ci tocmai pentru acest fapt sa'l proclami, aftand cauza: adevarata pentru care el voia a fi anatema. Daca nu yom examina cauzele faptelor, apoi atunci $i pe Elie vom numi omoritor de oameni, f;ii pe Abraam, $i inca. pc: acosta nu numai omorator de oameni, ci chiar omol'itor de copii, $i pe Finees "), $i pe Petru Ii yom considCl'a ea omoritori. Si nu numai de sfintii lui Dumnezeu vom banui mult~ lu<?ruri a~sur~e dacl nu yom pazi regula aceasta, C1 ehlar de mSU$l Dumnezeu. Deci ca n~ cum~a sa se intample una ca aceasta, apoi mai iritai sa, adunam la un loc tot ceiace contribuie la justifiearea faptelor. petrecute, ca de pilda cauza, intentiunea, timpul, locul, $1 toate celelalte, $i numai dupa aceia sa examinam faptul. Aceasta e bine de a se face $i acum, fiind yorba de acest suftet fericit. , A$8.. daTa., care a fost cauza pronuntarei acestor cuvmte ~ lara.~n e yorba de lisus cel dorit. Si cu toate aces~ea, el nu. zice asemenea cuvinte pentru Christos, ci

"A~~. fi P?ftlt a fi anatema dela Christos pentru featll mel". Dara $i aceasta e tot din marea lui umi1) Nota. Cred ca Sf, Chrisostom vorbe!1te aici de acel Fineef; din Cart. JudeciUorilor, 20, 28, (Trad.),

poftit eu insu-mi a fi anatema dela Christ'os".

270

.OMILIA XVII

OMILIA XVl!

271

lint;a, caci nu voie.;;te a se arata ca cum ar vorbi ceva mare ~i ar face pe placul lui Christos. DE; aceia i;li zice: ,,$i rudele meledupretrup", ca sa astupeoare cum meritullui. $i cumca el totul voia pentru Christos, asculta CE' spune in cele urmatoare. In adevar ca dupa ce zice: ,,$i pentru rudele mele dupre trup", adaoge imediat:

fost cu putint;a, numai ca sa se mantuiasca aceia sisa inceteze cu 0 astfeliu de blasfemie $i sa nu se ~reada ca Dumnezeu a arnagit pe stranepot.ii acelora carora el Ii-a fagaduit darurile sale. $i ca sa afii cum' ca pentru aceasta era Pavel rnahnit $i tulburat, ca ~a nu se creada zic, de dall$ii, ca fagMuinta data de Dumnezeu lui Abraa~ de aceia doria a fi anatema. Deci, dupa ce a spus acesta a adaos irnediat:

zici tu. Cad daca el doria a fi anatema ca sa creada altii, trebuia ca sa doriasca aceasta ~i pentru gint.i; dara daca el dore~te aceasta numai pentru ludei, dovede$te ca 0 voie$te nu pentru Christos, ci pentru inrudirea :;;i familiaritatea sa cu dan$ii. $i cu toate acestea, daca el ar fi dorit acest lucru pentru ~int.i, faptul nu s'arfi parut a$a de lamurit; - acum j'nsa, cand 0 dore;;te pentru ludei numai, se arata Iamurit ca el o face pentru slava lui Christos. $i ~tiu bine ca ceiace eu va vorbesc acum vi se pare ceva paradox, Insa ca sa nu va tulburati, iute ma voiu incerca de a va lamuri chestiunea. In adevar, ca apostolul n'a spus aceste cuvinte Ia intamplare ~i fara de 0 judecata matura, ci fiindca eu to~ii ziceau ~i invinovaliau pe Dumnezeu,.ca de~l ii s'au Invrednicit a fi numiti fii ai lui Dumnezeu, au primit $i legea,~i ii mai 'nainte de toti J.:.au cunoscut de Dumnezeu adevarat; de$l s'au bucurat de atata slava din partea lui, ~i ii I-au slujit mai 'nainte de lumea ceialaJta, au primit $i fagMuintile, ~i sunt fii adevarat.i ai acelor parin~i iubit.i de dansul; ba inca mai mult, ca tot stramO$ii lor au fost strall).o$i $i ai lui Christos - cad aceasta insamnaexpreslunea , "dintru care este Christos dupre trup", - 9i dupa toate . acesteq se vedeau acum necinstiti ~i seo$i afara, iara, iIi locul lor au fost intro(ju$i oameni cari nici odata n'au cunoscut pe Dumnezeu, adeca gintile. Deci, fiindca vorbiau de acestea $i aruncau blasfemii asupra lui Dumnezeu, iara Pavel auzindu-Ie se mahnia $i se tulbura; in sufietul sau pentru slava lui Dumnezeu. de aceia poftea de a fi anatetna, daca ar fi

"Carisunt Israilteni, a carora este punerea de tii (intierea), ::;;i slava, ::;;i a~ezamanturiLe, ::;;i pun8rea de lege (legislatia lui Moisi), ::;;i slujba (serviciile religioase), ::;;i fagaduihtile, ai carora sunt parintii, ::;;i dintru care este Christos dupre trup, care este peste toate Dumnezeu binecuvantat in veci. Amin" (Vers. 4. 5). Ei, ~i ce insamna aceasta?

"Ca'ti voiu da tie pamantul acesta, ~i semintiei tale" (Facere 12, 7) a ramas cazuta 9i ne'ndeplinita

'

"Ci . nu cum ca a cazut cuvantul lui Dumnezeu"

(Vers. 6), aramnd ca dore.?te de a suferi ii totul pentru cuvantullui Durnnezeu, adeca fagMuinta data lui Abraam, ~i implinita. Dupre cum se parea ca $i Moisi se ruga lui Dumnezeu $i rnijlocia pentru ludei, iara in realitate facea totul pentru slava lui Durnnezeu, zictmd: "Ca sa nu spuna ii, zice, pentru ca n'a putut Domnul
~a face $i Pavel aici, ca $i cum pare ca ar zice: ca sa nu spuna ii ca a cazut fagMuinta lui Dumnezeu, $i a mint it el, ciici fagMuinta data nu s'a indeplinit, pentru aceia, zice, a$i fi poftit a fi $i anaterna. De aceia nu spune ca ar tace aceasta pentru ginti, dici nimic nu Ii fagMuise lor, i?i nici nu'-i slujau lui, 9i nici gintile nu'l blastamau din cauza Iudeilor, ci doria a fi anatema pentru ludei, cari primise fagMuinta, $i inainte de toti erau familiari $iprieteni ai lui DllmneZtm. Ai vazut, deci, ca dad; el ar fi dorit aceasta pentrli gin~i, nu s'ar fi putut arata ~ de lamurit ca afacut-o pentru slava lui Christos? Fiindca el 'voia a fi anaterna pentru ludei, apoi prin aceasta s'a dovedit mal eu sarna, ca el doria acest lucru nurnai pentru slav a lui Christos. . De aceia $i zice: "a carora punerea de tii

sa'i bage pre ii in pamantul care li-a fagaduit, i-a seos in pustie sa-i omoare" (Deut. 9, 28), tot

. ~l l~eacare

spune de Christos de acolo este, i?i ~ zamanturile date, lor, $i chiar el (Christos) este dintre dan$ii, $i -tot.i parintii cari au primit fagMuintile dintre 'diln$ii au fost; -:-insa lucrurile s'au petrecut cu totul din contra, -fiindca au cazut din toate fagMuintile acelea. De aceia $i sunt tnahnit, $i ~j prefera, daca ar fi eu

{intierea), '::;;i slava, ~i a::;;ezamanturile, ::;;i puner~a de lege, ~i slujba, ~i fagaduintile". Caci, zice,

272

OMILIA XVII

I I
I

OMILIA XVII

273

putinta, de a fi c1espartit de eeata eelor de pe langa Christos, ~i a fi instrainat,nu insa ~i de dragostea lui, sa nu fie una ca aceasta 1- fiindca ~i ceiace fac, tot pentru dragostea lui 0 fac - ~i a~i primi ca sa fiu despartit ~i instrainat de multamirea :;oi slava aceia, num H ca stapanul meu sa nu fie defaimat ~i sa nu'i mai aud pe dan~ii zicand, ea fagaduintele lui Dumnezeu au devenit 0 farsa (in~Ia,ciune) complecta, caci unora a fagiiduit, :;oi altora a dat cele fagMuite; din altii s'a nascut, :;;i pe altii a rnantuit; stramo~ilor Iudeilor Ii-a fagaduit, iara pe stranepoW acelora lasandu-i, a introdus in locul lor pe eei ce niciodata nu I-au cunoscul pre el, :;;i pe ace:;;tia i-a Invrednicit bunurilor fagaduite acelora. Aceia se nacajau studiind legea $i citind profetiile, iara cei de pe la templurile pagane, cei ce deabea ieri s'au intors dela idololatrie, au devenit superiori acelora. Apoi cum se poate zice ea aceasta este pronia lui ~ Deci, ca sa nu se mai spuna aeestea de stapanul meu, zice, de::;;1 Cll nedreptate se spun...:.... a:;oi prefera sa cad $i din impara1ia ceriurilor, :;;i din slava aeea negraita, :;oi a:;;i suferi eu placere toate ralele, numai ea sa nu mai aud de loc defaimandu-se eel iubit :;;i dorit de mine, :;;i aceasta ar fi pentru mine cea mai mare mangaiere)). Dad daca nu admiti de loe cele vorbite pana acum, apoi gande:;;te-te ca muW parinti au preferat a face w;;a pentru copiii lor, adeca a se despart.i de dan:;;ii, spre a'i vedea mai fericiti, au preferat, zic, a se desparti de eonvietuirea cu dan:;;ii, crezimd ca aceasta despartire este spre propa:;;irea ~i ferieirea lor.' Dara fiindca noi sun tern departe de 0 asemenea dragoste, de aceia nid nu putem pricepe cele vorbite de dansul. Astfeliu, unia cari sunt nevrednici ehiar de a pronunia numele lui Pavel, ::;;i cari stau departe mult de ardoarea :;;i ravna lui, cred ca apostolul vorbe:;;te acestea de moartea Cei l. vremelnica. Pentru unia ca ace~tia a::;;i putea zice, c{t atat de mult sunt straini $i nll cunose pc Pavel, dupre cum cei orbi nu cunosc razele soarelui, :;;i poate ca chia:r mai mHlt. Cel ce muria pe fiecare zi; eel ce pune la. mijloc un nor de primejdii, $i zice: "Cine ne va des;...

I
I

s'a urcat la ceriu, $i mai pre sus de ceriul

parti pre noi de dragostea lui Christos? Nacazu:l, sau stramtoarea, sau goana, sau foametea, sau golatatea ?" -::;;i care nemuWimit cu eele spuse aid.

ceFiurilor~

:;;i a trecut.in revista pe ingeri, archangheli $i pe toate puterile cele de sus, a impreunat la un loe cele prezente cu cele viitoare, cele vazute eu cele nevazute, - insa pricepute de mintea omului, - pe cele triste cu cele bune $i placute, pe ,cele din invalt~m~ eu c~le ~in adan~ur~, si care cu un cuvant nu lasa mmlC, ~a lllca nemultamlt eu cele spuse pana aici, mai spune f?l de 0 alta faptura care ar mai exista, - cum dupa toate acelea ar fi t1'obuit sa aminteasca de moartea aceasta vrernelnica ca de un lucru mare'? Nu este a:;;a, nu; ci 0 astfeliu de inchipuire e, a::;;a zicand, jud~cata viermilor cari foie~ in baliO'ar. Daca el ar fi vorblt de moartea aceasta, apOl cum d~ dori:l a fi anatema de Christos'? 0 astfeliu de moarte l-ar fi unit mai curand de ceata eelor de pe langa Christos, $i l-ar fi facut a se bucura de acea ~lava: Sunt insii :;;i altii, cari indraznesc a vorbl luerurI mal ridicule decM aceia. Nu spune apostolul de moartea cea vremeJnica, zic ace:;otia, ci doria ~a fie. juvaerul $! odoruJ cel consfint.it (anatema) ~l lUI, Chrlstc?S! para care n'ar dorl a(~est lueru, fie chlar dmtre cel mal 01'c1hari $i cazuti ~ $i cum ar fi trebuit sa se faCcl, ae:easta ca eJ sa fie juvaerul lui Christos pentru rudele ~Ul ct: le dupre trllp'? Decat, noi sa Ia..c;3.E11 la .0 parte mlthupl~ $i tliariile (~:i" 'fi,!)7.p7.~ =vorbe zadarmr., s,?-~ fle~m~a~h) acestora, cad nu merita aseme}1ea vorbe mCI, Chlt! ra;spuns, intocmai dupre cum nu :asp~ndem la gangaltufll~ pruncilor, ~i sa ne relntoarcem lara:;;ll,?- vo~ba. apos~olul~l, dezmerdandu-ne in noianul clraO'ostel lu~, $1 motan,? m toate partile in libertate, sa In{elegem bme .ace~ vapa~ de draO'oste neO'raita. Dara, oriee ar spune cmeva, totUf?l nimic ~u va spune, caci dragostea lu~ Pavel !'l~a cu .mul~ mai intinsa decat orice mare sau nOlan, mal lUte ~l mal arziitoare ca oriee para sau val~ae de vfoc, ~i nici Ul~ euvant nu ar putea sa 0 descrle dupa dreptat~, c~ numai eel care a ca::;;tigat 0 astfeliu de dragoste ~tIe $1 o cuno~te eu exactitate. . Aide, deci, ca sa punem Iara::;;l. m mlJ~oe aeBle. vorbe ale apostolului. "ea ~i ~ PO~~lt eu ll1S~-~112 ziee, a fi anatema clela Chrlstos . Ce va sa Zlca "eu insu'mi"? Cel ee devenise dascalul tuturor, cel ee culesese 0 multime de sueeese, eel ce a:;otepta mii de cunun~, eel ee doriit pe Christos atat de mult, incat prefer:;t draO'ostea lui inaintea tuturor celorlalte, cel ee ardea o
V"

38~5

18

2H

OM ILlA XVII

1
~

Or-HLlA XVI!

275

socun~are ~ragostei ea~nl

pc fieeal'e zi pentru dansul, ~i pe toate Ie credea a fi dar:sul, p;l,. zi~, nu se la sa numal a fi lUblt. de Chrlstos, C1 a'l $1 lUbl pre el foarte, $i aeest tel 11 urrnaria apostolul in primulloe. De aeeia el numai la aeeasta l$i avea atintirea indreptata, $i pe toate eelelalte Ie suferia eu u$urint.a . La un singur lueru se gandia inaintea tuturor, cum sa':;;i sature acestamor ell rat, aceasta dragoste nesfar$ita catra e1. Doria a fi anatema dela Christos pentru fratii lui, fnsa fiindca nu erit sa se fntample 3.90" $i nici nu era sa fie anatema, se Incearcii mai departe de a trece la desvinovatirea faptelor, iara pe cele vorbite in $oapta de toti aducandu-le Ia mijIoc, se Incearca a Ie rasturna. Dara mai 'nainte de a intra In desvinovatirea lamurita a acelor fa pte, el prin anticipatie a $i pus deja bazele justifiearei. C,lci cand el zice: "a car ora este punerea de fii (1n-

tilor, buna voirit~ inimei mele, ~i rugaciunea cea catre Dumnezeu, pentru Israil 1) este spre mantuire(( (Cap. 10, '1). $i aici, Impreuna eu eelelalte
pe cari le-a spus, pregate$te astfeliu lucrurile, ea sa nu s e para, ca eeiace era sa vorbiasca contra lor, Ie vorbe$te din du.';manie, $i de aceia nu se da In laturi de .a'i numi rude dupre trup:;;i frati. DacE\, a :;;i vorbit d e Christos eele ce a vorbit, totu~i Ii mi$ca $i cugetul lor, $i Ii veste$te mai dinainte eu euvantul, cautand a s e descarCc1. de orice banuiala pentru cele ce voilt a Ii grai, $i numai dupa aceia trece in desvoltarea ehestiunei pe care multi 0 discutau :;;i'i cautau deslegarea. In adevar, ca multi S8 lntrebau, dupa cum am mai spus, ca din ce cauza cei ee au primit fagMuintile au cazut, pe eand cei ce nici n'au auzit vreodata de aeele fagaduinti, s'au mantuit 1 Deei, aeeasta nesiguranta cautand sa 0 deslege, a dat acea deslegare mai 'nainte de antithesa. Ca sa nu spuna cineva: Dara ee ~ Tu mai mult te fngrija$ti de slava lui Dumnezeu, decat se ingrije$te Dumnezeu de slava sa 1 Are el nevoie de ajutoriul tau, ca sa nu cada cuvantul lui ~ - fata de asemenea fntrebari apostolul s culandu-se ziee : ,;Nu cum ca a cazut cuvantul lui Dumnezeu(( am spus acestea, ei ca sa arat dragostea eea catre Christos. Chiar 3.9a cum s'au desfci9urat lmprejurarile, noi nu, sun tern 1:;' necuno$tinti:i. ,de ~euyil!tele lui Dumnezeu, Zlce, ca sa putem dovedl ca fagaduinta data de el s'a lndeplinit. Dumnezeu a zis lui Abraam: "Tie ~i semintei tale voiu da pamantul" :;;i "lntru samanta ta se VOl' binecuvanta toate neamurile' (Fac. 13, "i. 3). sa vedem aeum care este samanta, zice, caci nu toti cei dintr'nsul sunt samanta luill.~ aceia $i spunea : ;,Ca nu toti cari sunt din Israil, ace~tia sunt Israil(( $i "Nici cati sunt samanta lui Abraam, toti sunt fii(( (Vel's. 7). Daca voie:;;ti Sa :;;tii, zice, care esLe samanta lui Abraam, vei vedea fagactuinta data samintei lui, :;;i vei eunoa$te ca euvantul lui Dumnezeu \1'a cazut. $i care este aeea
') Nota. In editiunea pe care a avut-o lnvedere Sf. Chrisostom acest pasaj e precum urmeaza: "Fratit01', b~na voin!a inimei ~nel e
(Trad.).

spune, decat cit Dumnezeu a voit ca iisa se mantuiasca, iara vointa aceasta a manifestat-o prin cele ce a facut eu ii mai 'nainte, pentru care $i Christos dintre dilm;ii s'a nascut, $i prin care $i parintilor lor Ii-a dat fagaduintile, iara ii prin propria lor nerecuno$tinta s'au lepadat de binefacerile lui Dumnezeu. De aceia apostolul a . pus inainte tocmai acele fapte, (,.,ari sunt ca dovada de charuI lui Dumnezeu numai, .nu fnsa $i ea laude adresate lor. Caci $i infierea s'a acordat din eharul lui, $i slava,$i fagaduintile, $i Iegea. Toate aeestea cuget;:lndu-~e aposto~ul, $i g~ndi~du-se c~ta gFija aavut n~lln nezeu llnpreuna eu FlUl sau de mantmrea lor, a stl'lgat 1a urma cu glas mare, zicand : ;,Care este binccuv{ lntat in veci. Amin ', inalta nd prin aceste euvilite l11ultamiri Fiului lui Dumnezeu, pelltru toti oamenii. (($i ce este, zice, daca unia il blestema $i'l defaima ~ Noi 1nsa, cari $tim celeneg raite ale lui, $i fntelepeiunea eea negraita, precum $i fngrijirea lui eea mare, $tim lamurit ca nu de blasfemii este vrednie, ei de multamiri $i doxologii. Nemultamindu-se nici cu aeeasta in con$tiinta lui, se incearca la urma de a aduce $i rationamente, $i intrebuinteaza multa putere in yorba, contra lor. Nu s'a adresat lor mai dinainte, ci numai dupa ce a nimicit banuiala ce era in sufietul lor. $i ca sa nu se para ca Ii vorbe$te ea unor dU$mani, mai departe Ii zice: "Fra-

fie rea) , :;;1 slava, ~i a~ezam<inturjle, ~i punerea de lege, ~i slujba, ~i fagaduintile" nimic alt nu

*i

rugaciunea. cea elitfa Dwnnezeu, pwtru

VOt

este spre mantllu'e".

276

OMILIA XVII

OMILIA XVII

277

samlnta'? Nu eu 0 zie aceasta, ci inSii$i scriptura 0 ex~ plica, zicand: "Intru Isaac se va numi tie samanta((. Dara ce va sa zica intru Isaac, explici-ne,? )JAdeca

intelepciunea lui Pavel :;;i min tea lui coa mare, caci explica nd n'a spus ca nu cari sunt fii ai trupului ace:;;tia sunt fii ai lui Abraam, ci )Jfii ai lui Dum~ nezeu((. cu care ocazie leaga la un loc cele vechi cu prezentul, :;;i arata totodata ca nici Isaac nu a fost fiu al lui Abraam cum s'ar fntampla. Ceia ce el spune, a.';;a 9i este; caci cati s'au nascut dupre Isaac, ace:;;tia sunt fiii lui Dumnezeu, :;;i samanta lui Abraam. De aeeia a :;;i spus ca: "Intru Isaac se va numi tie samanla((, ca sa afli ca numai cei nascuti in acest mod, act'eca dupre Isaac, sau In feliul ne:;;terei lui Isaac, ace:;;tia sunt mai ales samanta lui Abraam. Cum s'a nascut Isaac '? Nu dupre legea naturei, nici dupre puterea trupului, ci dllpre puterea fagaduintei. $i ee inseamna dupre pllterea fagMuintei '? J,Intru aceasta vreme voin veni) zice, $i va fi Sarei fiu' (Vel's. 9). Deci, aceasta faO'aduinta $i cuvantul lui Dumnezeu au plasmuit pe Isaac $i I-au nascut. Caci ce a putut fi, claca s'a supus $i mitra 9i pantecele eel starp al femeei,? Nu puterea mitrei 9i a pantecelui au nascut pe copil, cj puterea filgaduintei. Tot ~a 9i noi ne n~tem prin puterea cuvintelor lui Dumnezeu. Atunci cand ne gasim in colimvitra, cllvintele lui Dumnezeu sunt acelea cari ne plasmuiesc $i ne nasc pre noi clin apa, dici botezandu-ne in numele Tatalui, :;;i al Fiului, $i al Sfiotului Duch, noi ne nastem. Dara aceasta n~tere nu este dela natura, ci din fa(yaduiota lui Dumoezeu. Dupre cum na:;;terea lui Isaac a fost mai 'nainte vestit.a, $i dupa aeeia s'a implinit, tot a~a :;;i nm;.terea aeeasta a noastra a fost vestitii cu multi ani mai 'nainte prio loti Profetii, .;;i numai clupa aceasta a devenit realitate. Ai vazut in ce mod a dovedit aceasta apostolul, .;;i cum el fagaduind' a spune un lucru mare, l'a prcfYatit c,u atata ll$urinta.;;i Cll atata indamanare a dezv~ltat chestiunea'? Dara daca Iudeii ar zice ca expresiunea din vechiul Testament "Intru Isaac se va na$te tie

BU cari sunt fii ai trupului, acestia sunt fii ai lui Dumnezeu. ci cari sunt tii ai' fagaduintei Sd ::socotcsc intru samanta ' (Vers. 8). Dara tu prive:;;te

s~m~nta'.' (J:"acere, 21, 12),. ar insemna .;;i aeeia, ca toti cm ~aseu.tl dm Is~ac trebu~e a se .socoti ca samanta din el, !?l d.ecl '?8. sa.manta a lu~ treb';'le a se soeoti .;;i Idumen, Sl tOtl acma a fi eonslderatl de fii ai lui fiindd stramo:;;ul lor Isav a fost fiul lui Isaac, ei bin'e aeum aceia nu mai sunt considerati ca fii, ci ca strai~i $i cu totul ir~?tr~inati de da os~l. {ii v~zut ca nu fiii trupului sunt fin lUI Dumnezeu, :;;1 ca chlar na:;;terea din botez este preinchipuita prin n~terea lui Isaac, ca venita de sus tot in aceia.;;i ordine'? Dar-a daca tu imi spui de mitra, $i eu iti voiu spune de apa. Dupre cum aici totul este al Duchului Sfint, tot a:;;a $i acoIa totul esLe al fagMuintei, de:;;i mitra Sarei din cauza starpiciunei $i a Mtrinetei era mai reee decat apa. Sa cunoa.;;tem, deci, nobleta noastra Cli toata exactitatea, $i sa dovedim aceasta prin 0 viata vrednica de acea nobleta, fiindca nu are in ea nimic trupesc, nimic pamantesc. Tot a:;;a nici noi sa nu avem, fiindca nu este la mijloc nici somn, nici .voiota :;;i impreunarea trupului, nici atltarea poftei, ci totul a facut numai filantropia lui Dumnezeu. Dupre cum aeolo, de.;;i era varsta inaintata :;;i puterea sleita, s'a nascut Isaac, a.;;a :;;i aici, de:;;i a trecut peste noi Mtraneta pacatelor, fara de veste se ridicii noul Isaac, :;;i cu totH am devenit fiii lui Dumnezeu :;;i samanta lui Abraam.
v v

Mare este nedomirirea de aici, pentru care :;;i pune in mi:;;care multe cugetari, .;;i de peste tot locul se incearca a dezlega aceasta nedomirire. Daea e eeva nou .;;i paradox ca dupa atatea fagMuinti Iudeii sa cada, apoi cu atat mai paradox inca e faptul, ca noi sa intram in bunurile Iagaduite acelora, noi cari nici nu ne-am a$teptat la aeeasta. S'a petrecut aeel~i lueru, ca de pilda cu fiul imparatuIui, care avand fagaduinta de a mo:;;teni pe tatal sau in tron, ar fi asvarlit in randul celor necinstiti, iara in locul lui s'ar ridica pe tron un om coodamnat $i incarcat de mii de rele, seos din inehisoare, care ar Iua stapanirea eu venita aceluia. $i ce ai avea de raspuns aici '? Ca fiul a fost nevrednic ,? Dar;l $i acesta e nevrednic, .;;i inca cu muIt mai nevrednie. Deci, trebuia ca deopotriva sa fie pedepsiti, sau deopotriva cinstiti. Un asemenea fapt s'a petrecut cu Iudeii

,,~i nu numai, ci $i Rebeca dintr'unul avand asternut, dela Isaac parintele nostru" (Vers. 10).

278

OMILIA XVII

OllflLlA XVII

279

fli cu gintile, ba inca cu mult mai curios. Cumea toti au fO;stnevrednici, aceasta 0 a aratat in pasajele dinainte, zicand: "Ca toti au paeatuit ~i s'au lipsit de slava lui Dumnezeu", insa faptul uimitoriu este, ea fiind toti nevrednici, ,singure gintile s'au mantuit; Pe langa acestea apoi, ar mai putea cineva sa fie nedomirit ~i asupra unei alte chestiuni, ~i sa zica: c<daca Dumnezeu nu era sa:~i indeplineasca fagMuintele date lor, de ce atunci li-a mai facrMuit'? Oamenii desigur ca de multe ori se in~ala faga'auind daruri celor nevrednici, din cauza ca nu pot cuno~te bine nici vrednicia celor ce urmeaza a prim\. darurile fagaduite, !?i nici viitoriul ;-dara eel Cf:; ~tie mai dinainte cele viitoare ca 9i cele prezente, ~i eunoa;;te bine ca vor fi nevrednici de fagMuintele date, !?i nu vor lua nimic din ele,din ce cauza mai facrMuie!?te '? Cum adeslegat aceasta nedomirire Pavel'? Prin aceia ca a aratat cine anume este Israil, caruia r-a fagMuit Dumnezeu. Odata aratat E;1i dovedit faptul acesta, ~i celalalt fapt, adeca ca toate fagMuintele acelea s'au implinit, este in totul dovedit. Ceiace ~i invederand apostolul, zicea: "Ca nu toti eei ee sunt din Israil, aeestia sunt Israil". De aceia nici n'a spus aici nurnele de Iacob, ci numele de Israil, nume eare consti-:tuia un merit al dreptului aceluia, care de sus ii fusese dat ca dar, !?i care era simbol ca a vazut pe Durnnezeu,-de~i mai sus a zis ca toti au pac.."i.tuit, $i s'au lipsit de slava lui Dumnezeu. Dara daca toti au.pacatuit, cum de unia s'au mantuit, iara altii au pierit? Pentru ca nu toti au voH a se apropia de dansul. Din partea lui toti au fost pastrati bine pana la urma, fiindca cu totii au fost chemati. Dara aceasta inca n'a spus-o apostolul pana acum, ci prin alte exemple aducand la mijloc alta chestiune, 0 dezleaga cu mult sueces, faeand ~i aid ceiace a facut in pasajele dinainte, unde a deslegat 0 nedomirire prin alta nedomirire. Fiindca acolo :::e intreba: cum daca Christos a indreptat, apoi tot,j ceilalti s'au bucurat de acea dreptate'? iata ca apostolul a introdus in mijloc pe Adam, zicand: "C~ de vreme ee

pentru gre~ala unuia moartea a imparatit prin unul, eu mult mai vartos eei ee au luat prisosinta darului ~i a eharului dreptatij, vor impa.:.

(Cap. 5, 17). Chestiunea lui ~dam n'o desl~ga. aici, 'pe cand eea cu prlvlre la Chrlstos 0 desleaga prm ceJalalta, ~i aratii ca mai multii ratiune are faptul ca e~l mort sa aiM inca mai multii putere asupra lor. Ca prm gre:;;ala unuia sa fie pedepsiti tot~, aceasta nu s~ pare multora a fi ceva drept $1 dupre Judecata noastra omeneasca,-p(=) cand ca prin succesele unuia toti sa se 1ndrepteze, aceasta are in sine ~i multa ratiune, in acel3,$i timp e ~i mai demn de Dumnezeu un asemenea fapt: Totu~i aceasta nedomirire n'a deslegat-o apostolul,:;>1 astfeliu cu cat chestiunea ramanea mai nelamuriUi, cu atMa mai mult ~i Iudeiului i se astupa gura, iara. nedomjrirea unui tapt trecea la celaialt fapt, de unde ~l devenia mai Iamurit. Intocmai 3,$a face $i aici, dici desleaga cele cautate prin alte fapte aflate .iara~i in nedo: mirire. Sa nu uitiim ca lupta apostolulUl este fndreptat."t aid contra IudeilQr. De aceia ~i exemplele pe cari le-a pus la mijIoc, nu Ie desleaga bine, caci nici nu era el raspunzatoriu de ele in t.imp ee se .gasia in l~p0- cu Iudeii,-pe cand toate celel.alte ale 1m l~ face I?aI .1 amu::rite din acele exemple. ~l d~ ce te ~lI1~nezl:. ZlCe, ,ca unia dintre Iudei s'au mantlllt acum, lara altn nu s au mantuit ~ Acest fapt l-ar pu~ea ,:~dea cineva pe.treca?du-se deja inceput cu PatrJarchu. Dece num:u Isaac este numit samanta lui Abraam, pe capd Abr~am. ~ fost tata ~i al lui Ismail, ~i a altora multI'? Dara, ~lel tu, Ismail era nascut din slue:a l~i, num~ta Agar)~. ~l e~ are a face aeeasta fata de tatal sau Abraam'? Dara fie ~l ~ scoata-se Ismaii din pricina mamei sale,----:-1nsa ce pod spune de Chetura ') ~i de fiii nasculi de ea? Nu erau ace~tia liberi ~i nascuti din femeie libera '? De c~ n'at~ fost cinstiti ~i acestia cu acei3,$i intaietate ca Isaac'? $1 ce vorbesc eu de' ace~tia '? Caci $i Rebeca a fost umca femeie a lui Isaac, ~i a nascut doi copii cu Isaac,. $i eu toate acestea acei eopii naseuti din acel3,$i tata ~l ~ace: i3,$i muma, sub acelC3,$i dureri amandoi, ba pe lang?" acestea ~i gemeni, nu s'au bucurat de ?"celea$l bunun De~i aici nu poti pretexta robia mumel ~ . ~pentru I~: mail nu unul s'a naseut dintr'o muma, lara altul dm alta 'muma,dupre cum s'a petrecut eu cei nascuti din
') Nota. A se vedea Cartea Facerei, Cap. 25. (Trad).

ra~i

intru viata prin eel unul Iisus Christos"

2RO

. OMILIA XVII

OMILIA XVII

281

Chetura ~i Sara, ci amandoi au fost parta~i durerilor mumei in timpul facerei, ~i totu~i nu amandoi s'au invrednicit acelora~i daruri. De aceia ~i Pavel aducand Ull exemplu mai lamurit, pare ca ar zice: Nu numai cu Isaac s'a intamplat aceasta "ci ~i Rebeca, dintr'unul avand a$ter-

de ce oare unul era it..ibit, iara altul era urit ~ De ce unul sluja, iara celalalt era slujit ~ Fiindca unul era rau, iara ceIaJalt era bun. D~i ii inca nu se nascuse, totu~i unul era cinstit, iara ceialalt era condamnat, ~i dupa ce s'au nascut, Dumnezeu a zis: "ca' cel mai mare va sluji celui mai mic". De ce a zis Dumnezeu aceste cuvinte ~ Fiindca el nu a~teapta, ca noi oamenii, ca sa vada din sfar:;;itul faptelor binele sau raul, pe eel bun sau pe c~l r~u, ci :;;i mai 'nainte de acestea el cunoa:;>te care este rau :;;1 care este bun. Acest fapt s'a petrecut cu 0 mai mare minune pe timpul Israilit.ilor. ~i ce spun eu, zice, despre Isav :;;i Iacob, dintre cari unul a fost rau ~i ceIala}t. bun ~ Pe timpu1 Israilitilor pacatul acesta era comun, cacI eu totii se inchinau vite1ului celui de aur, $i totu:;;i unia au fost miluiti, iara altii nu s'au bucurat de acea mila. ),Voiu milui, zice, pe cel ce miluiesc, si ma voiu indura de cine 'mi va ti mila". Acest fapt l-:a! pute~ ved~ cineva petrecandu-se ~i cu cei pedepSltl. Ce aI avea de spus de Faraon, ca a fost pedepsit atat de grozav ~ ca era aspru ~i ne'ndup1ecat ~ A~ dara singur el era ~, ~i nimeni altul? Cum atunci de a fost redepsit ala:t de grozav? Ce inseamna oare, ca :;;i pe tlmpul Iudellor Dumnezeu a chemat un popor care nu era popor, :;;i iara~i nu pe toti i-a invrednicit de aceia~i dnste ~ "Ca de ar ti, zice, poporul tau Israil ca nisipul marei, rama$ita se va mantui" (Isaia 10, 22). Dara din ce cau,za numai rama~ita trebuia a se mantui ~ Ai vazut ca cele ce ti-am pus inainte te-au

nut, del a Isaac parintele nostru.Ca inca nici fiind ii nascuti, nici facand ceva bine sau rau, ca cea dupre alegere randuiala a lui Dumnezeu sa ramana nu din fapte, ci de!a cel ce chiama,-i s'a zis ei: ca cel mai mare va sluji celui mai mic, precum este scris: pre Iacob am iubit, iara pre Isav am urit" (Vers. ii-13). Deci

~!,

)1

!bagat in nedomirire ~ $i cu drept cuvant, caCI cand e nevoie de a ooga in nedomirire pe protivnicul tau, tu nu indata deslegi nedomirirea. Daca :;;i tu insuti te ~a :se9ti in aceia:;;i nedomirire, de ce atunci iti iai asupra-ti .primejdii prisoselnice? De ce iI indarje:;;ti pe aee]a, tra,gand toful in partea ta? Caci spune-mi, Iudeu!e; tu, ,care nu priccpi atatea lucfuri, ~j nu poti deslega nimic -din acestea, cum ni pot.i explica imprejurarile cu chemarea gintilor? Eu ~tiu cauza puternica $i dreapta de 'C8 gintile s'au indreptat, iara voi ati cazut. $1 care e :acea cauza ~ Aceia (gintile) s'au indreptat din credinta, iara voi ati cazut din faptele legei, sau dupre cum zice apostolul: "Ne$tiind dreptatea lui Dumnezeu, $i

Deslegarea oricarui pasaj, fiind zis in scurt, in feliul acesta este rezolvatii de acest suflet fericit. Pentru ca acestea sa fie mai clare, sa examinam in detail cele vorbite de apostol, insa sa $tim aeest lueru, ca principalul pentru fericitul Pavel 'era, ca prin toate cele spuse sa arate ca numai 1)umnezeu ~tie pre cei vrednici, ial'a dintre oameni nici unul, chiar de ar crede el di ~tie. Cel ce cunoa~te cele negraite ale cugetului nostru, eJ singur ~tie clar cine sunt vrednici de cununa, $i cine sunt vrednici de pedeapsa ~i osandiL 1)e aceia a $i pedcpsit pe multi, pe cari oamenii 1i credeau de buni,::;;i din contra pe multi crezuti ca rai el i-a incununat, aratandu-i ca nefiind rai, caci 81 nu da hotarirea dupa paTerea slugilor, ci in urma propriei sale judecati, exacta ::;;i nepartinitoare, $i nu a~teapta uesfa$urarea faptelor spre a vedea care e rau, $i care nu. Dara ca nu cumva :sa facem cuvantul mai intunecat, sa venim chiar la cuvintele apostolice. ,,~i nu numai, zice, ci si Rebeca, dintru unul :avand ~ternut". Puteam, ~ice, sa spun $i de fiii ce i-a avut dela Chetura, dara n'am spus, ci, pentru ca biruinta sa fie mai mare, eu pun la mi~loc pe eei nascuti din acela:;;i tata $i aceia$i muma. Cad amandoi au . fost din Rebeca ~i din Isaac, fiul adevarat al lui Abraam, cel incercat :;;i preferat inaintea tuturor, pentru care a zis: "Intru Isaac se va numi tie sarnanta", care a $i devenit parinte1e nostru. Dara daca e1 a fost parintele nostru, trebuia ca ~i cei dintr'ansul sa fie parintii

cautand sa';;i puna dreptatea lor, dreptatei lui Dumnezeu nu s'au supUS" (Rom. 10, 3).

282

OMILIA XVII

OMILIA XVII

283

nOi;ltri i;li eu toate acestea n'au fost. Ai vazut, ca aceasta s'a p~trecut n~ numa~ cu .Abraa~, ci ~i cu. fi!11 sau Isaac ~i cum ca pretutmdem numal credmta i;ll vlrtutea sunt cari stralucesc ~i cari characterize~za adevarata inrudire ~ De aici, deci, afiam ca nu numal pentru modul n~terei se numesc fii ai aceluia, ci ~i pentru ca sunt vrednici denascatoriul lor E;li de virtut,ile lui. Daca a!, fi yorba ca sa se aiba in vedere numal modul na~terel> ar fi trebuit ca ~i Isav ~a S8 bucure de acelia9i bunuri ca 9i Iacob, de oarece i;li el i89ise din mitra mO[~rta (mortificata), fiindca ~i muma lu~, Rebeca, er~ stearpa ')Dara nu numai aceasta e chestlUnea ee ne mtereseaza, ci i;li modulcarc contribuie nu putin la lnvatatura noastrii moraUL Apostolul nu zice ca de vreme ce unul a fost. bun iara celalalt rau, apoi a fost preferat eel bun, ca. nu ~umva sa'l intlmpine imediat ~i sa-I zica: (,Dara ce '? Sunt oare mai buni cei dintre ginti, decat din taierea imprejur~ - caci deE;ll faptul in sine era adevarat, ~o tU9i el n'a zis aceasta. fiindca s'ar fi parut foarte greOlu, ci a aruncat totul la cuno;;;tinta lui Du.mnezeu, cu care nimeni n'a r fi indraznit a se lupta, chlar de ar fi fost. eel mai nebun. Ca inca niei fiind ii naseuti, zice, niei faea.nd

,L

eev{ bine sau rau ... , i s'a zis ei: ea eel mai mare va sluji eelui mai mie". Aici se mai arata.

inca, ca nici nobleta cea dupre trup poate folosi cu ceva, ci trebuie a cauta virtutea sufietului, pe care Dumnezeu o E;l tie ~i mai 'nainte de fapte. Acesta este faptul preve: derei i;li al precuno~tintci lui Dumnezeu, ca el sa aleaga. pe om chiar inca de pe cand se gase~te ca fat in pantecele mumei sale. Ca .sa se invedereze, zice, alegerea lui Dumnezeu cea facuta <lupre precuno~tint,a lui, din prima zi el ~tie 9i 'pr9cl~m~ .pe eel bup $i p~. ce~ ~au. Deci, sa nu'mi SpUI ca aI eltlt legea ~l profetll ~l 1-9:U slujit atata timp, caci cel ce ;;;tie a cerca sufietul, ~tl~ in acelaE;li timp E;li cine este vrednic a se man~uL Dec~, pleaca-te inaintea faptului ne'nteles al acestel ~legerl, caci singur el i;ltie cine merita a fi i~cununat dupa. drcp-: tate. In adevar, cati oare nu se pareau a fi mal bum decat Matheiu dupa faptele lor de dinafara ~ Cu toateacestea cel ce E;ltie cele nepricepute $i care poate cerca,
') Nota. A se vedea Cap. 25 din Cartea Facerei. (Trad.) ..

aptitudineacugetului, care i;ltie ~i' cunoa;;;te margarin~ tariul ce sm aruncat in glod (noroiu), acela, zic, a trecut cu vederea pe toti eeilalti i;li admirand ' frumuseta lui, I-a ales pe d~msul, ~i pe langa nobleta vointei 9i a intentiunei mai adaogandu-i i;li charul sau, l'a cleclarat vrednic. Daca pana $i meseri~ii cei iscusiti - $i vorbese aeum de mef;t89ugurile cele vremelnice, $i de toate celelalte lucruri omen89ti - ~tiu a judeca valoarea obiectelor cu totul a ltfeliu de cum judeca cei proi;lti 9i neeunoscatori, si $tiu a alege din obiectele Cel listau de fata pe cele mai bune, ~i de n:ul.teori ~epr~c~az~ pe cele gasite ca bune de cel pro9tI ;;;1 ne~tlUtorl, lara pe ,cele crezute de ii ca dUe Ie apreciaza de bune; daca acest rapt il vedem de multeori petrecandLi-se ~i cu 1l.Y\blanzitorii de cai (geamb~ii), caci i;li aC89tia E;ltiu a alege caii ma~ bine ca ceiIalti; daca, zic, se petrec asemenea fapte $1 cu cei ce judeca valoarea petrelor pretioase, $i in fine cu toti maj~trii de me;;;l89uguri, - apoi ~u atat mai mult trebuie sa recunoa~tem acest drept lUI Dumnezeu Gel iubitoriu de oameni, lui, care este il1telepciune nemarginita, care to~te Ie $tie in mOd, lamurit, ~i sa. a\lmitem ca cu atM mal mult el ar putea vreodata prHlll SOCotinta oamenilor, care de multe ori este gre~ita, ci el 1$i da hotarirea pentru toti, din propria sa intelepciune, in , . . veci dreapta :;;i n~lintita. De aceia dara, a ales pe varne;;;, pe talharl u $1 pe eurva - pe cand pe preoti, pe eei batrani $i pe stapanitori i-a dispretuit ~i i-a scos afara. Aeest fapt Htr putea vedea cineva ~i cu martirii, fiindca de pilda multi dintre danE;lii fiind . nebagati in. sa~a ~i dispretuit-! in timpul luptelor, s'9:u Illcununa~, $1 dm con~r<l:'. n~llitl cari se credeau de uma a fi marl, au fost amagltl $1 a u cazut. Deci, ilU invinovati pe Creatoriu, nici sa ilU zici: de ce llnul a fost incununat, iara ceialait pedepsit 1caci el face totul dupa dreptate. De aceia ~i zicea: "Pe Iacob I-am iubit, iara pe Isav I-am urat". Cum ca ~ a fost drept, tu ai cunoscut din star$it, pe eand el cunoi;ltea lamurit $i mai 'nainte de sfar;;;it. CaciDumnezeu nu cauta numai la trambitarea E;li fala faptelor, ci $i la nobleta voint~i ~i Ia 0v inte~tiune rec';lnosc3:toare. Un astfeliu de om chlar daca prIll vre-o ImpreJurare oarecare ar grei;ll, totu~i iute i~i va veni in simtiri; chiar de s'ar intampla sa vietuiasca in rautate, el nu

OM ILIA XVII

'f
i

I
OM1LlA XVII

285..

'5e vet lenev! mult, ~i Dumnezeu, care ~tie tot.ul, iute il va trage din prapastie, - dupre cum $i cel care are .'Vointa conrupta, chiar daca s'ar parea ca face ceva bun, totu~i impreuna cu intentiunea lui cea rea se pierde $i e1. Fiindca $i David a curvit $i a ucis, insa fiindca n'a facut aceasta rautate cu intentiune, ci mai mult din 0 imprejurare oarecare ~i fara gandire, apoi iute s'a cunltit de pacat. Fariseul insa ne 'ndraznind a face nimic din acestea, ba chiar obosandu-se in fapte .bune, totu~i prin reaua lui intentiune totul a pierdut.

'"

"Ce dara vom zice? Au doara este nedreptate la Dumnezeu? Sa nu fie 1" (Vers. 14). Prin
urmare nici cu noi nu este nedreptate ~i nici eu Iudeii. Mai departe adaoge $i un alt argument mai lamurit, zicand: "Ca lui Moisi zice: "Voiu milui pre eel

dara nu este nici a celui ce voieste, nici a celui ce alearga, ci a lui Dumnezeu celui ce milue;;te'" (Vel's. 16), iara mai departe adaoga: "Ca zice scriptura lui Faraon: ca sprc l.nsa;;i aceasta te-am ridicat, ca sa arat intru tine puterea mea, ;;i. ca sa se vestiasca numele meu in tot pamantul"
(Vel's. 17). Dupre cum acolo, ziee, unia s'au mantuit,. iara altii s'au osandit, tot a$a $i aid, caci tocmai pentru aceasta a fost pastrat Faraon. Apoi iara$i adaoge o. antithesa: "Deci dara pre care voie;;te, milui~te, .
~i

Deci, spunand deslegarea nedomiririlor, laie in doua" antithesa, $i introduce 0 noua antithesa, zicand: "Deci

:a ~ti cine sunt vrednici de filantropia mea, ci ingMui-mi :mie aeest drept. Dara daca nu era treaba lui Moisi de :a $ti, apoi eu atat mai mult nu poate fi treaba noastl'a. De aceia ~i apostolul n'a citat simplu aceasta expresiune, ci spune $i persoana catra care a zis Dumnezeu aceste cuvinte: "Ca lui Moisi zice", ca astfeliu sa rU$ineze pe cel ce contrariaza, chiar cu demnitatea persoanei.
') Nota. Expresiunea din original ,,"l.at 'ol"n~p-iJaw Oy lly Q~Y.to'pw" insamna: "fi ma voiu indura de cine 'mi va Ii mild", iara nu dupre c,!m se gase!}te In edi~ia de Buzau, unde s'a fal~ificat textul origmal (Trad.).

'c e miluiesc,;;i ma voiu In dura de cine'mi va fi :mila", ca $i cum ar fi zis: Nu este al tau, Moisi, de

doua ~i producand prin aceasta noua nedomirire. Dara pentru ca ceiace spun sa fie mai cIar, este necesar a 0 explica. $i a zis Dumnezeu Rebecai: ca eel mai mare va sluji celui mai mic. Deci. ce? Nu cumva Dumnezeu este nedrept? Nicideeum, $i ca dovada asculta cele ce urmeaza. Acolo, fie virtutea, fie $i rautatea, amandoua au fost $tiute $i hotarite, dara aici unul $i acela$i pacat stapania pe toti Iudeii, acela adeca ca '$i facuse vitel de aur, ~i cu toate aeestea unia au fost pedepsiti, ial'a altii nu. Pentru aceia ~i zicea: "Voiu milui pe cel

ce miluiesc,;;i 111a voiu indura de cine'mi va fi mila" 1) (Vers. 15). Iara$i a marit antithesa, taind-o in

pe care voie;;te impietre;;te. Imi vei zice dara, mie: ce mai prihane;;te (hule;;te)? Ca voei lui cine poate sta impotriva" (Vel's. 18. 19)? Ai vazut. cum prin toate acestca el s'a silit sa faca lucrul nedcs-.

IU$it? $i nici deslegarea n'o pune imediat, de sigur ca~. din inteI'es, - ci mai 'ntai astupa gura celui ee iscode$te, $i ziee: "Ci, 0 omuIe! tu cine e~ti care r{ts- . punzi impotriva lui Dumnezeu"? (Vers. 20). Puneaceasta intrebare marginind curiozitatea omului 9i dori!1ta lui de a 9t1 totul, $i dupa ce'i pune frau, fl invata, a cunoa9te ce este Dumnezeu $i ce este omul, cat de,. necuprinsa de mintea noastra este pronia lui, $i eum acea pronie covar$a;;te judecata noastra, $i cum in fine. noi trebuie de a ne supune lui fara murmur, - ca:. astfeliu dupa ce pregate$te mai intai auditoriul, dupa ee 'i miirgin8$te 9i'i indrepteaza cugetarea, la urma ell o. mai mare u$urinta sa poata da $i deslegarea, ~i sa faea:. astfeliu de a fi bine primit cuvantul sau. El nu ziee ca aceasta chestiune este eu neputinta de a 0 deslega, ci ea este n~lp,giuit de a intrebA, despre astfeliu de lueruri, 9i ca noi trebuie a ne supune celor savar$ite de Dumnezeu, $i nicidecum a mai cerne cauza, daca suntem in necuno$tinta de ea. De aceia $i zicc: "Tu cine e~ti care raspunzi Impotriva lui Dumnezeu ?'( Ai vazut. cnm a dispretuit $i a doborit mandria omului? "Tu ci ne e;;ti?" adeca e$t.i tu parta$ al stapanirei? Te-ai{ pus ca judecatoriu al lui Dumnezeu? Dara nici nu poti a te pune in vre-o comparatiune eu el, uu e>j>ti fata de:,

I
I

286

OMILlA XVII

OMILIA XVII

287

ei eutare sau cutare, ci e:;;ti 0 nimica compleeta. Cand apo.stolul ziee "cine e~ti tu?" arata prin aceasta 0 mm mare nimicnicie decat ehiar daca ar fi zis nu e;;ti nimie)). Dealtmintrelea prin aceasta intrebare 5e i9 vederea~ $1 o. mare indignare din partea lui. ::;;i n'a ZIS: tu crne e$tl care nu fncuviintezi (,x"oy.p~'1611.2Yc:.C;) ci "tu cine ~ti care raspunzi impatriva lui Du~n nezeu" (x'lta.rrCJy.p~v6p.=vo;), adeca care 11 contraziei, care 1;c impotriv8$ti, eare te pui de pridna eu el fiindea atunci cand zici ca trebuia R$a sa se faca)) ~au <<l1U trebuia a;;an nimic nu este decat cuvant ie$it din O'Ul'a. eel ui ee se pune la cearta cu e1. Ai vazut cum a Infric~sat cum a spaimantat, curn a facut ca. noi rnai mult sa t're~ murilm decat sa cerem raspuns ;:;i sa iscodirn ~ Acesta este meri~ul daseal~ll~i er!linent; c~ sa nu~ mearga el In toate d~pa pona dlSClpuhlor, Cl sa at raga pe discipuli spre vomta sa, sa smulga spinii, $i nurnai dupa aeeia ~a a~unee samintele, cu alte cuvinte sa nu raspunda llnoo1at totdeauna la cele intrebate. "Au doara va zice faptura celui ce 0 a facut pye ea: caci i'n'ai facut a~a? Au n'are putere aJar'lUl peste Iut, ca dintr'aceiasi fl'am,lntatura sa fa ea. un vas de einste, iara 'altul de necinste" (\ers. 20. 21)? Aici apostolul nu doboara libeI'uI arbitru spllnand aceste vorne, ci arata pa.na unde trebuie de a se supune 0!U~l lui Durnnez~u, ~aci a invinovati pe 1~u!11l1~zeu~ mImc nu est~ de eat ca I\ltul s.e impotrive$te :;>1 iI1vmovat8$te pe olarlU. Nu numa1 ea nu trebuie de a se. impotrivi cine va, dara nici chiar a O'rai sau a gandi ceva contra lui Dumnezeu, ci sa se as~mene cu lutul ce! n~insufletit, care se fmlMoaie dupa manile olariulUI, ;;1 se l('.l.sa de a fi purtat ineoace ~i incolo dupa vointa aceluia. A~ dara numai cu acest scop- a luat apostolul ac~st .e~<=:.mplu, adeea ca sa ni arate supunerea eea m~ marg~lllta c:e datorim tata de Dumnezeu, $i tacerea ce t.r~bUIe a ~1 ir:npune, noi !n$ine, iara nici decum pentru arat.area v1etel noastre. ::;;1 aceasta trebuie a 0 avea in ve,dere pretutindeni, adeca ca exemplele nu trebuie a Ie lua pe toate in senz general, el alegand numai ceeace estc folositoriudin e1e, sa Ie lwlm in senzuI in care au fast luate,lasand la 0 pa.rte totul ce s'ar mai putea scoate din eI8. A$it de exemplu cand zice scriptum: "Culcan-

du-se a adormit ca un leu" (Numeri 24,9) noi 111t.elegem aid numai ceya neinvins, ceva furios, nu 1nSa $i ceva fieros, ceva salbatec, sau vre-o alta insm;;ire a leului; f;li iara;;i cand zice: "Intimpina-i-voi ca a Uf'soaica lipsita (de pUi)"noi intelegem aici razbunarea; $i iara.~i eand zice: "Dumnezeul nostru este foc lnistuitoriu" (Deut.. 4, 24) se intelege numai mistuiI'ea sau consumarea aceta a pedepsei. Tot a;;3. si aiei. s:!b denumirea de lut, olariu ~i vase, noi trebuie a inte!eo'e numai eeiace a inteles si Pavel. Dara $i mai aeparte cand el zice: "Au n'are putere olariul pl~este lut, ca dintl"aceiasi framantatura sa faca un yas de cinste, iara' altul de necinste" sa nil crezi ca yorba a fost zisa de Pavel eu privire la creatiune, sau la vre-o sila oarecare a vointei Ii here, ei numai la puterea ;;i la deosemrea Cf'.::l. TTlare dintre ereatcirlU f'i faptura, fiindca daca nu vom Int.elege a..'?3., Yom CCiaeA 111 ml!lte~ absu~ditat~: De pild~, daea .ar fi yorba aici despre vomta sau mtenllune, apm atune1 el Aste cr:eatoriul $i al celor buni, ::;;i a1 eelor rai, ~j nrin urmare omul este afara de ,ori-ce raspundere pentru faptele sale. . Deci, aici Pavel se arata luptandu-se eu sine Insu:;;i, ca eel cepretutindeni $i la toata oeazia ineununeaza numai buna intentiune $i voea eea libera a omului. Prin urmare nimie alta nu v08$te el a preO'ati aici, deeM de a eonvinge pe auditoriu ea sa se pIece cu toata umilinta inaintea lui Dumnezeu, $i de nimie sa nu'l Invinovateasea. Dupre eum olariul, zice, din aeeia$i fl'amfmtatura faee ee voe$te, S1 nimeni nu I se 1mnotr1ve::;te, totR$a '?i pe UumJ1.lzeu, care din acelaSI gen al oame~ nilor pe unia Ii DedeDse~t.e, iara. pe altii i( cinsteste, sa nu) lspitesti. $i nici sa-i cenzurezi fapteie, ci numai incnma-te lui, 9i ill1Iteaza lutul, adeca precum lutul se lasa in voea manil6r olariului, tot a~a 9i tu laSa-le It,, voea celui ce iconomisest~ ac.pst.p.,8,. Niffiie nu tace el cum s'a~ mt.ampla, sau~a noroe, ci cu multa intelepciune, de~ll poat~ tu. nu pr1cepi taina acelei Intelepciuni. Tn dai VOle olarmlm ea din ::l.r.p.i::L<;i framantatura sa faca 'dit'erite vase, $i nu'l invin()vi'i.tP..sti pentru aceasta, iara pc ~umnezeu H lnvinov818?ti pentru pedepsele sau onoru.nle ee Ie aeordil, $i nu'i dai vom de a ~ti S1 a cunoa$te eare este vreanic, $i eare nu e vrednic, ci fiindca tOli

OMILIA. XVII

28~

288

OMILlA XVII

oamenii sunt aeei~i framantiHura $i din aceia~i esenta" apoi pretinzi ea Ja tOli deopotriva sa fie ~i acelia$i intentiuni. $i eata nebunie nu este aid ~ Cinstea sau ne-, cinstea vaselor facute de olariu nu vine din faptul ca sunt facute din aceia.";ii framantatura, sau ca olariul le-a hotarlt mai dinairite, ci dela intrebuintarea acelor vase de, catre cei ce Ie au, ceiace se petrece $i 1n eazul de fata" unde totul vine dela intent-iunea omului. Deci, dupa cum am spus, exemplel~ trebuie a fi luate numai 1ntr'un singur Inteles, aeela adica de a nu contrazice De Dumnezeu" ei a ne pleca inaintea promei lui eei necuprinse de mintea,omEmeasciL ExempIele trebUle a h mai mari oecat taptele ce ni stau mamte, $1 pemru a carOl" clarificare sunt aduse la mijloc, In cat sa inaIte pe audit.oriu, fiindca daca nu vor fi mai mari, nu VOl' putea atinge $i rU$ina. dupa cum trebuie pe contrazicatoriu. A$adara dupa ce apostolul a Infranat precum trebuie' cliscutiunea lor zadarnica asupra acestei chestiuni, adaoge la urma t;li deslegarea ei. $i care este deslegarea ~ "lara

mameI, apoi Dumnezeu l'a intrebuintat spre indreptarea altora, pe deoparte facandu-i pe aceia mai buni prin osanda data lui, iara pedealta $i el aratand prin acest fapt puterea sa cea mare. Cum ca Dumnezeu nu vo~te a'$i arata puterea in acest mod, ci cu totul dealmintrelea, adeca prin binefacerile sale, aeeasta a dovedit-o dela inceput. Daea chiar $i Pavel nu voe:;;te ca sa se arate puternic in acest feliu, caci zice: "Nu ca sa ne ad't-

t.am noi lamuriti, ci ca sa faceti voi binele"

dici de pilda Faraon a 10st vas al maniei, adeca om care prin asprimea $i l'autatea lui a rntarltat mR,hia lui Dumnezeu, $i Oe$l se bucurase de fndelunga lui rabdal'c,. totU$i nu s'a facut mai bun, ci a ramas ne'ndreptat. De aceia nn numai vas al maniei I-a numit, ci $i "gatit spre peire", adica intocmit fiind deJa sine $i prin si nespre nF~ire. Nid Dumnezcu nu I-a lipsit cu ce.-a din cde ce puteau contribul la JIldreptarea lui, $1 mel el nu s'a lipsit de cele ce'J puteau duce la pelre, ~i can erau lilJsite de oriee iertare. Dar eu toate acestea cle$i Dumnezeu t;ltia totu], "a, suferit intru multa rabdare" voind . a'l aduce la pocainta, cad de n'ar fi voit aceasta. nici n'ar fi stat mtru multa rabeJare. Dara fiindca el n'a voit sa se fo]oseasca oe fndelunga rabdare a lui Dumnezeu ~i sa vina la poeainta, ci s'a gatit singur pe sine vas al

daca vrand Dumnezeu sa'9i arate mania, 9i S[l,'9i descopere puterea sa, a suferit intru multa r:1bdare vase ale maniei gatite , spre peire, 9i ca. s~l,'9i arate bogatia slavei sale spre vase ale milci, care a gatit mai 'nainte spre slava, pre care nc-a 9i chemat pre noi, nu numai dintre ludei, ci 9i dintre neamuri". Ceiace el spuue aici, ~a $i esle,.

Cor. 13, 7), apoi cu atat mai mlllt Dumnezeu. Dara fiindca a rabdat mult pentru ca sa-l aduca ]a pocainta, :;;i totu:;;i ace]a nu s'a pocait, prin aceasta indelunga rabdare Dumnezeu a aratat pe deoparte bunatatea, iara pedealta puterea sa, c:ki a lasat sa \rada dacaacela n'ar VOl sa ca:;;tige ceva din acea indelunga rabdare. Deci, dupre cum cand a pedepsit pe cel ce rarm'isese ne'ndreptat a aratat puterea sa, tot a$a l;d cand el miIue:;;te pre eei ce au pacatuit rnult, insa s'au pocait, prin aceasta arata fiJantropia lui. Dara apostolul nu spune ca aceasta este filantropia lui, ci "bogatia slavei sale", aratand ea aceasta mai ales este slava lui Durnnezeu, $i el cu aceastc'\ se indeletnicc:;;te inaintea tuturor celorlalte. Cand apostoluI zice: "care a gatit mai inainte spre slava" nu spune ca totlll este al lui Dumnezeu, fiindca daca ar fi a$<'t" nirnic n'ar putea impiedeca ca tot-i oamenii sa se mantuiasea, ci i::ml$i arata precuno$tinta lui, $i totodau\' doboara deosebirea dintre Iudei ~i ~inti. De aiei apoi pregate~te eu cuvantul 0 noua justineare, care nu e.ste nebagata in seama. Nu numai pe timpul Iudeilor unia au pierit, ial'a a1tii sau rnantuit, ci faptul acesta s'a petrecut $i eu gintile. Dc aceia nu zice $i neamurile toate, ci ,,9i dintre neamuri" $i nici nu spline ca toti Iudeii, ci .,dintre ludei". Deci, dupa cum Faraon s'a facut vas al maniei prin Dropia sa nelegiuire, tot a$a $i ace$tia s'au facut 'vase i1le mIleI lUl Dumnezeu prin propria lor rccul1o.';ltinta. Ca de$i partea cea mal prmCl!)aI A . e::;te a lui Dumnezeu, totu,;>i si ii au contribuit cu ceva la mantuirea lor vroprIe. DeaGeia nici nu ziee:- vase ale succese,lor, sau (vase ale incurajarei.), ci "vas,P ale' milei", ara'fAncl prin aceasta ca totul oste al lUI Dumnezeu. $i cand ziee ca: "BU estc nici a celui' ce voe9te, nici a celui ce alearga" de$l se spun in ranc1ul an(II
3825
19

290

OMILIA XVII

OMILlA XVII

291

tithesei, totw;;i fEnd spuse de Pavel, nu aduc mel 0 nedomirire. Prin aceste cuvinte nu se desfiinleaza libenll arbitru alomului, ei arata numai ca 'nu totul depinde de om, ci a re nevoe $i de eharullui Dumnezeu. Trebuie de sigm $i de a voi, ;;i de a alerga, insa sa nu ne ineredem in propI'iile noastre ostenele, ci intreaga lncredere sa 0 avem numai in filantropia lui Dumnzeu, eeiaee $i aiurea zicea: "Nu eu, insa, ei charul lui Dumnezeu care este eu mine" (1. Cor. 15, 10). Bine a zis apostolul "care a gatit mai inainte spre slava". Fiindca Iudeii lua u in batae de joc pe cl'e:;;tini, mnd ace.';>tia ziceau cli s'au mantult prin char, -$i credea,u ca-i T'u7ineaza, de aecia apostolul Ii doboara acea banuiala cu Jl1ulta putere. In adevttr ca daca fa ptul indelungei rabdari a adus slava lui Dumnezeu, apoi eu atat mai mult va aduce acelora, prin cari :;;i Dumnezeu a fost sJavit. Dara tu te gande:;;te la reeuno$tinta spostolului $i la in~elepciunea lui cea negraita. De$1 ar fi putut ca vorbind de cel pedepsiti sa nu aduca de exemplu pe Faraon, ci pe vreunul dintre Iudeii ce au pacatuit, $i eu a ceasta sa faca cuvantul mai lamurit, aratand cum at unci de:;;i erau sub aeelia$i pacate toti Iudeii, totw;;i unia au pierit, iara altii s'au mantuit, $i astfel sa'i eonvinga ca nu trebuie de loc de a se nelini:;;ti daca :;;i dintre ginti unii s'au mantuit, - cu toatc acestea pentru ca sa nu faca cuvantul greoiu, aduce ca dovada pedepsei pe barbar, ea astfel sa nu fie silit de a-I numi pe dan:;;ii vase ale maniei lui Dumnezeu, pe clnd pre cei miluiti l Ii scoate numai din poporul Iudaic. De$i apostotul a aparat Indeajuns pe Dumnezeu, caci e u toata rautatea barbarului Faraon, $i cu toate ca el insw;i se facuse vas al pierzarei, totu$i Dumnezeu a contribuit cu eele ale sale, adiea a aratat 0 mare ingaduinta $i indelunga rabdare, eu toate acestea, zie, apostolul n'a voit ca sa a duca ca exemplu pe vreunul dintre Iudei, ca sa nu se para greoiu in yorba. . Deei, cum de s'au faeut unia vase ale maniei, iara altii vase ale milei lui Dumnezeu"? Prin propria lor intentiune numai. Dumnezeu insa fiind foarte bun, f;ii-a aratat bunatatea asupra amandurora, fiindca nu a miluit numai pre cei mantuiii, ci $i pe Faraon, eaci f;ii a~eia ~ ~i ace~ta, s'ay buc!}rat de aeeia.;;i lnd~lunga rab-: .dare dm parte-I. Para daca acesta nu s'a mantmt, apol

totul a depins de la vointa sa, fiindca daca el ar fi voit $i ar fi ascultat pe Dumnezeu, nimie n'ar fi avut ma i putin ea eei mantuiti. Dupa ce, deci, apostolul da deslegarea ehestiunei prin fap~e, mai departe apoi, pentru ea euvantul s8,U sa fi c vrednicde eredinta, introduce $i pe Profetii cari eu mult ma i 'nainte au vestit aeestea. Caci ~i Osie, zice, inca de la inceput spunea acestea, zicand: "ehema-voiu pre eel ce nu era popor ~ De sigur ca gint-ele. ~i cine nu era iubita ~ Tot gintile. ~i eu toate acestea i-a numit popor $i iubita, spunand inca ea VOl' fi $i fii ai lui Dumnezeu. "Se vor chema, zice, fiii lui Dumnezeu cclui viu" (Vel's. 26). Daca yom zice ca aeestea s'au spus pentru Iudeii cari au crezut, apoi $i a$a euvantul Profetlllui sta in picioare. ea daca dupa atatea binefat.:eri acordate celor nerecunoscatori $i instrainati, :;;i inca s'a facut 0 ~ sehimbare incat sa se numiasca popor al sall, apoi ce impiedeca pe eei instrainati inca dela inceput, de a fi ehemati, $i supunandu-se sa se invredniciasc,a de acelia$i bunuri ~ Deci, dupa ce aduce de martur' pe Osie, nu se multame$te numai eu el, ci pune la mijloc :;;i pe Isaia, care grai8$te in deacord eu Osie. "lara Isaia, zice, stdga pentru Israil", adeca gr-aie$te cu curaj, $i nu se sfie.c;te. ~i cine ne poate acuza pc noi, eand aeeia au grait a$a mai dinainte, $i euvantul lor a resunat mai stralucit ca ori-ce trambiia ~ Dara ce striga Isaia ~ "De va fi numarul fiilor lui Israil, zice, ca nasipul marei, rama!?ita se va mantui" (Verso 27). Ai vazut ea :;;i Isaia nu spune ea toti se VOl' mantui, ci numai eei vredniei,? Nu ma induplec, zice, de multimea lor, $i nici nu rna plee de nea mul lor eel numeros, ci numai pe aceia 'i mantuese, eari se VOl' arata pre sine vrednici. ~i n-a amintit simplu de nasipul marei, ci Ii-a adus aminte de vechea fagaduinta, caria s'au aratat nevredniei. De ce deei, va turburati, zice, ca ar fi cazut fagaduinta, mnd $i Profetii toti arata ca nu toti s'au mantuit ~ Apoi apostolul spune feliul mantuirei. Ai vazut exactitate profetica $i intelepciune apostolieeasca '? Ai vazut ce feliu de marturie .a adus la mijloc, $i cat de potrivita '? Aceasta marturie

nu este poporul meu, poporul meu, !?i pre cea neiubita, iubita" (Vel's. 25). Dara cine era acel popor, care

292

OMILIA XVII

ni arata nu numai cari sunt cei mantuiti,:;;i cari nu, ci :;;i cum se vor ~~ntuL D~ci,.. cum se vor m~ntui, $i cum Ii va Invredmc1 pre dan$ll Dumnezeu de bmefacerile sale ~ "Pentru ca cuvant savar~ind, zice, ~i aici, aceasta insamna: nu este neVOle de un tImp in deh.ingat, de ostenele ~i c~e ~buc~umul acela~ d~pu~ ~n savar:;;irea faptelor lege1, C1 mantUl!,ea va.ft. capataUi, III scurt timp, :;;i fara yorba muJta. ~1 de fehul acesta este credinia care In cuvinte seurte are mantuirea. "De vei n-ia'rturisi, zice, cu gura ta pre Domnul Iisus,

OMILIA XVI!

293

scurtand intru dreptate, ca cuvant scurt va face Domnul pre pamant" (Vers. 28) .. Ceiace el. spupe

si vei crede intru inima ta ca Dumnezeu I-a. ridicat pre el din morti, te vei 1l1antui" (Rom. HI, 9). Ai vazut ce insamna "ca cuvant scurt va face Domnul pre pamant"? ~i ceiace este n:1ai miv

$i altceva, adica ca mc~ acel putll11 n~.s 3:u m!1 ntUlt

,,~i precum a zis mai 'nainte Isaia d~ ny_ ni-ar fi Iasat noue Domnul Sabaoth samanta,. ca Sodoma ne-am fi facut, ~i cu Gomora ne-am fi asamanat" {Ve~rs. ~~). Ai~i iar~$i. mat !nvedereaz~
: v

nunal inca, ca acest CLlvant scurt n-a adus CLl sme nLlmai mantuirea, ci $i dreptatea.

prin ii in$ii, ci s'ar 11 ~ plerdut :;;1. a~ ~. pat1l11lt C81ace a . r><ltimit Sodoma, a.gec,a ar .fi f?~t n~m~c* ~,()mplec~, d~pr~ cum $i Sodomitenn s au mmlclt $1 n au l.asat dLll2a dal!$~l lm ) nici 0 samanta. Tot a:;;a $i acc$tia, Zlce, .(acel p u1 a1' fi devenit' ca $i aeeia, daca Dumnezeu n~ar ft. fac~t uz de marea lui bunatate, :;;i n~ i-ar. fi pastra~ 'p rm cr-edinta. Aceasta s'a pet~ecut. $1 p~ bmpul. rO~:Hel ~u-: deilor in Babilon, cand cel mal multI au pIerlt, $1 put1I11 numai s'au mantuit. ..

dreptatea care este din c~~edint~t, jata Is1'a11, Ulll- blttnd dup~t legea dreptatel (alungand legea arep1) Nota. K(J;,Ct).G<fL~ayw ""la, insamna a prinde ceva, ~ lua in sUipanire. Deci traducerea exacta aici este: eel neamurLle..... au. luat in stapdniTe clTp.plotean. (Trad).

11mbi~u dupa clreptate, au ajuns I) dreptate~, in8a

Ge dara vom zice? Ga neamurlle Carl nu

tatei, la legea dreptatei n'a ajUns" (Vers. 30.31). A$a dara deslegarea cea mai clara aici este. Dupa ce a aratat E;ii din fapte ca "nu toti cari sunt din Israil, ace~tia sllnt Israil", $i dela stramo:;;ii lor, Iacob i)i Isav,. $i de la Profet.ii Osie $i Isaia pe cari 'i-a adus ca marturi, la urma pune $i deslegarea, dllpa ce mai 'ntai a sporit mereu nedomirirea lor. Doua chestiuni ni se prezinta aici: adeca ca gint-ile au reu$it, pe deoparte, iara pc dealta, ea au rell$it fara sa umble dupa dreptate, tara sa 0 alunge, adeca ca nu s'au ocupat cu aceasta; $i iar<i$i fiind yorba de Iudei, doua nedomiriri deasemenea ni se prezinta: adeca ca Israil n'a reu$it, pedeoparte, iara pedealta, ca chiar nmbland dupa aceasta, n'a reu:;;it. De aceia $i apostolul intrebuinteaza multa emfaza in vorbe, caci n'a zis ca au a vut dreptatea, ci au ajuns, "au luat in stapanire, au cucerit, dreptatea". Faptul paradox $i nou acesta este, ca cel ce umbla dupa dreptate, n'o stapane.'7te, iara eel ce nu umbla, 0 cucere$te $i 0 ia in stapanire. ~i s'ar parea ca apostolul Ii face pe placul lor intrebuintand expresiunea "umbland", insa mai departe Ii aplica lovitura cea mai grea. Deci, fiindca are a Ii pune inainte 0 deslegare p~ ternica, de aceia de nimic nu se sfie$te de a face antIthesa, $i mai dificila. De aceia nici nu mai discuta despre credint3, $i de dreptatea venita de aici, ci arata ca dansii $i mai 'nainte de credinta au fost invin$i $i condamnati prin propriile lor fap~e .. ~U,v Iudeule, zice.' nic~ din leg~ n'ai afl,:t drept~tea, cacl. al.ca~cat ~eg:a, $1 t~-al facut vmovat blastemulUl ;-ace:;;tIa msa, (gmttle) sosmd pe alta cale, iara nu pe calea legei, au gasit 0 mai mare dreptate decat cea prin lege, adeca dreptatea din credintall. Aceasta 0 zicea $i mai sus: "ca de s'a indrepeste mai mare decat cea din fapte. Mai sus ziceam ca doua sunt chestiunile ee ni se prezinta in ncdomirire, acum insa ni se prezinta ~ trei nedomiriri: 1) ca gintile au aflat dreptatea, 2) ca au afiat-o fara sa 0 caute, $i 3) ea au afiat'o mai mare de cat dreptatea cea din lege. Acelea.;;i nedomiriri in senz contrar ni se prezinta 9i cu Iudeii: 1) ca Israil n'a aft at

tat' Abraam din fapte, are lauda, ci nu la Dumnezeu" (Cap. 4, 1), aratand ca dreptatea din credinta

r
I
!

294

OlvllLIA XVII

OMILIA XVllI

295

dreptatea, 2) ca umbland dupa dansa n'a afiat'o, $i 3) cEl, n'a afiat nici chiar pe cea mai mica (dreptatea din faptele legei). Deci, dupa ce baga pe auditoriu fntr'o mare nedomirire, adaoga la urma $i deslegarea pe scurt, spunand $i cauza tuturor acestora. $i care e acea cauza ~ "Caei nu din credinta, zice, ei ea din faptele legei" (Vers. 32). Aceasta este deslegarea cea mai lamurita a intregei pericope, pe care dad ar fi dat-o de la inceput, nu ar fi fest a.;;a de bine primita, - pe cand acum dupa multe nedomiriri, dupa multe dovezi, dupa multe pregatiri, $i dupa multe precautiuai fiind data, a tacut-o mai lamurita $i mai bine primita de auditoriu. Aceasta este cauza pierzarei lor, zice, ca au voit a se indrepta din faptele legei, $i nu din credinta. $i nu zice simplu din fapte, ci "ea din faptele legei", aratand prin aceasta ca nici pe cea din lege n'o aveau.

,
J

[
I

"Ca s'au potienit de peatra potienirei, pmeum este seris: iata pun in Sion peatra de potienire, ~i peatra de sminteala, ~i tot eel ee va erede intru ea, nu se va ru;;ina" (Vers. 32. 33).
Ai vazut cat de mare este curajul din credinta, $i cum darul acesta este universal ~ caci aici nu spune numai de Iudei, ci pentru tot neamul omenesc, fiindca oricine va crede, fie ludeu, fie Elin, sau Scit, sau Trac, sau orieare, se va bucura de un mare curaj. -$i eeia ce este minunat la Profetul acesta, e ca nu vorbe:;;te numai de cei ce vor crede, ci $i de cei ce nu VOl' erede, fiindca expresiunea "de poticnire" insamna a nu crede. Dupa cum mai sus prin expresiunile: "De "a fi num[trul

lului, yin numai de la vointa, intentiunea $i sfar$itul cclor ce nu au crezut. ') Oare au fost destul de lamurite cele vorbite pana acum, sau ca mai au nevoie de 0 mai mare larnurire 'f' Eu cred insa, ca celor ce au fost cu bagare de sama, Ii-au fost u;;or de priceput, dara dad unia n'au 1ntele5 destul de tine, n'au decat sa intrebe in particular pe ceilalti, spre a afia $i a se J.omirl. Eu de aceia am $i explicat pe larg aceasta chestiune, ca astfeliu sa nu rna vael silit de a ciunti continuitatea ideii $i a vatarna claritatea eelor vorbite. De aceia voiu $i contenl aiei eu yorba, ne rnai discutand cu voi nimic din partea morala, dupa cum 'mi este obiceiul a face, ca nu cumva sa va intunec memoria cu multimea celor vorbite. Este timpul, deci, de a incheia cuvantul acesta, $i a termina cu sfar:;;itul cuvenit, inaltand doxologie Dumnezeului tuturor. A:;;a dara $i noi cari vorbim $i voi eari ascultati, cu un glas sa.'i inalt.am slava, caci a lui este fmparatia, $i puterea, $i slava in veci. Amin.

OMILI]{

XVIII

"Fratilor, bunavointa inimei mele, ~i rug{teiunea cea catra Dumnezeu pentru Israil, este spre mantuire" (Cap. 10, 1). .
Urmeaza a se atinge de dam;;ii eu mult mai puternic ca mai 'nainte, :;;i de aceia rastoarna de1a inceput orice banuiala de nemu1tamire din partea lor, f;d face uz de mari precautiuni. sa, nu va uitati, zice, 1a cuvinte $i nici la acuzatiuni, ci numai la scopul ce am avut, ciici n'am grait acestea din spirit de du:;;manie. caei nu pot. eu in acela$i timp a dod mantuirea voastra -:;;i nu numai a dod, ci chiar a ma $i ruga lui Dumnezeu$i tot odata a va uri :;;i dispretul. Fiindea expresiunea de aici "bunavointa inimei mele" arata dorinta lui cea aprinsa $i rugaciunea pe care 0 face. Grija lui cea
') Parlea ?norala. Sa se ~tie, ca pentru a nu vatama claritatea eea mare a eelor vorbite, de aeeia nimie n'a mai diseutal din ehestiuni morale sfintul. (Veron).

fiilor lui Israil ca nasipul marei, rama~ita se va mantui" $i "De nu ni-ar fi lasat noue Domnul Sabaoth samanta, ca Sodoma ne-am fi facut" :;;i "A chemat nu numai dintre ludei, ci ~i dintre neamuri" a aratat pc cei pierduti $i pe cei
mantuiti, tot a$a $i aici arata ca unia VOl' cr ede, iara alW se vor poticni, insa a se poticni cineva vine dela a nu lua sama, a nu fi atent, a fi distrat cu altele. Tot a$a au piHimit $i Iudeii, caci fiind distrati cu legea, s'au poticnit de peatra. Peatra poticnelei $i peatra scanda-

296

OMILIA XVIII

OMILlA XVlU

297

ii s'au ratacit nu din eauza ne$tiintei, ci mai malt din ambitiune ::;,i din iubirea lor de inUiietate, $i ca dan::;,ii n'au pus nici maear dreptatea cea din lege, eaci expresiunea "ei'mtfmd sa'~i puna dreptatea lor" aceasta insamna. :;:;i n'a spus clar acest lueru, nici n'a zis ea au eazut din aeea dreptate, ci eu mlllta prudenta f;li intelepciune a dat a se intelege numai acest lueru. Daca ii au eautat ea sa';;i puna dreptatea lor, este invederat ca n'au pus'o, ::;,i daca dreptatei lui Dumnezeu nu s'au supus, aC! dizut 9i din aceasta. Sub numire de "drept8 tea lor" se inteleae: sau ca legea nu maiare de loe putere, sau ca acea dreptate este rezultata din ostenele $i sudori, - iara sub denumire de "dreptatea lui Dumnezeu" se intelege dreptatea din credinta, care esle intreaga din eharu1 cel de sus, nu din ostenele, ci din darul lui Dumnezeu de a se indrepta omul. Dara ii, ca unia co pururea se impotriviau Duehului Sfint, 9i se certau sustinand ea omul se poate indrepta prin lege, nu s'au apropiat de credinta, 9i neapropiindu-se, $i nici primind dreptatea din credinta, iara dela lege

puna dreptatea lor, drept~ttei lui Dumnezeu nu s'au supus". Aeestea Ie-a SPJS apostolul, aramnd ca

mare ~i rugaclUnea ce 0 face, nu erau numai ca ii sa scape de osanda, ci sa se 9i mantuiasca. :;3i nu numai de aid se arata dragostea ::;,i favoarea lui catra dan::;,ii, ci ::;,i din cele ce urmeaza. In adevar, ca el purcezand, sau mai bine zis sprijinindu-se pe ni9te probabilitati, se grabe::;,te ::;,i se lupta cu sine, ciiutand sa gaseasca macar' vre-o umbra de justifical'e pentru dan::;,ii, ~i totu::;,i nu poate face nimic, fiind invins de insii9i natura lucruri1or. "Ga marturisesc lor, zice, ca dragostea lui Dumnezeu au, ci nu dupre cuno::;;tinta" (Vers. 2). AE;;a dara acestea sunt vrednice de iertare, iara nu de aeuzare. Daea ii sunt departati nu pentru om, ci pentru zel $i dragoste catra Dumnezeu, este demn mai mult a fi miluiti decat pedep9iti. Dara tu prive$te eu cata Intelepciune Ii magule::;,te eu cuvantul, $i a aratat ea disputa lor este zadarnica. "Ne::;;tiind, zice, dreptatea lui Dumnezeu" eVers. 3). :;:;i aiei yorba este tot de iertare, insa ceiace urmeaza este 0 aeuzatiune compleeta, care rastoarna orice jllstifieare. ,,$i cautand, zice, sa'::;;i

neputand a se indrepta, e invederat ea de pretutindeni au cazut.

ciunea lui Pavel! Fiindeii a vorbit :;;i de 0 dreptate ;;i de ceialalta, apoi ea sa nu se creada ca aeei dintre Iudei, cari au crezut, pe una 0 au, iara pe ceialalta nu, $i astfeliu sa se jlldece faptul aeesta ca 0 nelegiuirefiindea trebuia a se teme :;;i de ace$tia ca noi veniti in cre::;,tinism - $i nici Iudeii iarii9i sa nu mai a.'?tepte dreptatea din lege $i sa zidi ca dC9i acum n'am implinit-o, dara 0 vom implini numai decat ._- prive$te ee pregate.'?tc e1 prin acest pasaj: aratii adeca, ca dreptatea este una $i aeeia$i, $i ca dreptatea din lege S8 rezuma in dreptatea cea din credinta, $i ca eel ce a preferat pe aceasta - dreptatea din credinta - a implinit-o 9i pe aceia din lege, iara eel ce a dispretuit-o pe eea dintai., a eazut ;;i din una, $i din alta. Daca sfctr$itul legei este Christos, apoi eel ce nu are pe Christos, ehiar de s'ar parea ea are dreptatea din lege. totu$i de fapt n'o are, pc cand eel ee are pe Christos, ehiar de nu ar fi aVllt succese in faptele legei, totw;;i de fapt e1 a primit totul. :;:;i sfar$itul medicinei este siinCttat.ea. n eci, dupre cum cel ce poate face sanatos pe bolnav, ehiar de nu ar sUtpani $tiinta medicant, el totW'~i poscda totul, pc cand cel ce nu $tie a vindeea, chiar de s'ar pare<.\ di ~tic arta medieala, totw;;i a cazut din Lotul, - tot a::;,a e '$i eu dreptatea din lege, $i eu cea din eredinta; cel ce arc pe aceasta, are 9i sfaI'$itul acelia, iara cel ce este afara de aceasta, este strain de amandoua. Ca ce voia legea ? Sa faca pe om drept, clara n'a putut, dici nimeni n'a implinit legea. Deci sfar:;;itul legci acesta a fost, $i la aeeasta erau indreptate toate, $i in acest scop toate se faeeau, ;;i serbatorile, ::;,i ordinatiunile, $i sacrifieiiIe, $i in fine t.oate aveau in vedere acel~i lueru: ca omul sa se indrepteze. Insa sfar$itul acesta l'a savari',iit Christos mai mult prin eredinta. Sa nu te terni, zice, daea ai ea1cat legea, fiindca te-ai apropiat prin credintii. Atunci ealci legea, cand pentru dansa nu crezi in Christos, iara eand ai crezut In el, $i legea 0 ai implinit, ba inca rnai mult chiar decat a poroncit, $i de aceia ai luat $i 0 ma i mare dreptate)). Dara fiindca toate acestea erau numai 0 parere a apostolu\ui, de aceia Ie adevere:;;te iara:;;i eu citaW din

"Ga sfar~itullegei este Ghristos, Spl'e Indreptare tot eelui ce crede" (Vcrs. 4). Prive$te intelep-

~-

I
!
OMILIA XVIII

298

OMILIA . XVIIl

299

scriptura. "Ca Moisi scrie, zice, de dreptatea care este din l~ge" (Vel's. 5), adeca ca ~1oisi ni .arata ~ou~ dreptatea dm lege; ce felm este ..Decl, ce fel~u este? 91 din ce se deriva? Din indeplimrea poroncIlor, dupre cum zice: "Ca eel ce va face acelea, viu va fi Intr'ansele". In alt chip nu este cu putint;a de a fi cineya drept prin lege, c1ecat daca a impli!:it .to~te 'poron.clle ei - insa aceasta n'a fost Cll putmta mmanUl. Dec), a cizut a.ceasta dreptate. Dara spune noue, Pavele, :;;1 de dreptatea ~ea din char: ce este ~ceasta '? 9i.de undevvine? Acum tu asculta-l pre el ce fehu 0 de~crIe. Dupa ce c: infruntat (dezaprobat) dreptatea cea dm lege, ~a urma trece la dreptatea cea din credinta, 91 zice: "lara drcptatea cea din credinta asa zice: sa nu zici intru inima ta , cine se va, sui in ceriu? -- adeca sa . , poaoare pe Christos; sau, cme se va pogorl int~u adanc? - adeca sa ridice pe Chris tos din morti. Dara ce zice? Aproape este de tine cuvantul, in gura ta, ~i intru inin?a t~~ adec~ cuvantul credintii care propovedum? Ca d~ ve~ marturisi cu gura ta pre Domnul lIsus, ~l. Vel crede intru inima ta ca Dumnezeu l-a rldlCat pre el din morti, te vei mantui" (Vel's. 6-:-9). Ca sa nu zica Iudeii: dara cum de au aflat 0 mal mare dreptate, eei ee nu aflase nici. pe cea mai mica.?-: de aceia apostolul pune un ratlOnamenl necontraz1~, ca calea dreptatii din cl"edinta este m~i w~o?-ra decat a celeilalte. Dreptatea din lege cere Imphmrea tuturor ordinatiunilor legei, dupre cum 9i zice: "cand va face toate 'acelea, viu va fi intr'anseIe", I?e 0nd c.e~ din credint;a nu spune aceasta:, ci: ,,?e ,:el mar~UJ']Sl cu gura ta pre Domnul lIsus, .:~;]. vel crede ll1tl~U inima ta ca Dumnezeu I'a rldlCat pre el elm morti te vei mantui". Apoi iara9i ca sa nu se para, ca dada arata w;mrinta in capatarea. acest~i dreptati, prin aceasta el a injosit-o. prive9te cum intmde vorba clespre ea, fiindca nu imediat a ajuns Ia vorbelevce Ie-am fast spus mai sus,ci mai intai spune: "lara dreptatea cea din credinta a~a zice: sa nu zici intru

[,

lnIma ta, cine se va sui in ceriu? adeca sa pogoare pe Christos; sau, cine se va pogOrl intru adanc? -adeca sa ridice pre Christos din morti". Dupre cum trancUivia se impotrive9te virtutei cei prin fapte, 9i-i slabe9te puterea, pentru care este nevoie deun suflet neadcrmit, ca sa nu ramana virtutea biruita, tot a$a 9i cand trebuie a crede, caci sunt rationameate de ace lea cari tulbura 9i vatama eugetul eclor mai multi, 9i de aceia 9i aiei e nevoie de un suflet mai intinerit, ea sa poata respinge acele rationamente falge. De aceia 9i apostolul aduce aceste rationamente 9i Ie pune la mijloc, 9i eeiace a facut cu Abraam, face $i aici. Caci 9i acolo aratend ca Abraam s'a indreptat din crectinta, totm;i mai departe, ca sa nu se para ca el a luat cununa cum s'ar intampla, $i ca faptul acesta un insamna nimic, a ridicat natur'a credintei, caci zice: "Care mai presus de naelejde Intru na.d ejdc a crezut ca va fi e1 taUt a multor neamurl, dupre cum i s'a zis: asa va fi samanta tao Si neslabind cu credinta nu s'a uitat la' trupui san cel omorit . .. si 1a omof'irea panteceini Sarei, $i intru fagaduinta lui Dumnezeu nu s'a indoit cu cl'edinta, ci s'a 'intarit cu credinta eland slava lui Dumnezeu, ~i adeverit fiind ca ce i-a fagaduitr puternic este a ~i face" (Cap. 4, 18 - 21), ia~a prin aceasta a aratat ca a aVllt nevoie $i de putere, $1 de un sufiet inalt, ca sa primiasca cele mai presus de niidejde, 9i sa nu se poticniasca de loc in cele vazute. Aceasta. deci, 0 face 9i aici, aratand ca .credin~ioslli are. ne ~oiE; de un cuaet filosofic, 9i de 0 Judecata foart~ malta ~ puternica~ ~i vedeti, ca apostolul n'a spus slmplu (sa nu zici)) ei "sa nu zici intru inima ta", adeca nici sa'ti tre~ca prin minte de a te indo! 9i a zice in si!le-ti: si cum este aceasta cu plltinta '? A$a dara partIcularitatea credintei, aceasta mai cu sarna este, de a lasa jos toate ordinatiunile Iegei, 91 a ne 1na10 mintea sU.s, adeca a cauta cele mai presus de natura,. a sc?a!e dm cugetul nostru rationamentele cele slabe, $1 a yrlm1 .~otul ca izvorand din puterea lui Dumnezeu. Dara ludell nu spuneau numai aceasta, ci maio ziceau. ~ nu este. c~ putinta de a se indrepta omul elm credmta. De aceta 91

'(~.

OMILlA XVIII

301

300

OMILIA XVIII

apostolul duce faptul petrecut in alta parte, ca astfeliu cand se va arata ca este atat de mare, in cat ca chiar 9i dupa ce s'a petre cut are nevoie de credinta, atunci sa se arate ca dupa dreptate a impletit cununa, credincim,lilor. Dupa aceia el intrebuinteaza cuvinte aflate in Vechiul Testament, cauti'md ~i aici ca ~i pretutindeni, ca sa evite invinovatirea ce i s'ar fi putut aduce, ca introduce novisme. Cele ce el spune aici despre credinta, IVloisi Ie spunea Iudeilor despre po ronca, aratandu-li ca ii s'au bucurat de mari binefaceri din partea lui Dumnezeu. Dara acum, zice, nu se po ate spune, ca trebuie a S8 ridica cineva la ceriu, sau a trece vre-o mare intins1, ~i numai dupa aceia a priml poroncile, ci toate aceste lucruri mari ~i covar~itoare, Dumnezeu Ie-a fa~ut u~oare pentru noi. Ce va sa zica: "aproape este de tine cuvantul"? Adeca, este u~or. J\tIantuirea ta, zice, este in cugetul ~i pe limba tao Pentru mantuirea ta nu ai nevoie a calatorl vr'un drum indelungat, nici de a treco vre-o mare intinsa, sau de a trece niscareva munti, ci chiar de n'ai VOl sa pa$e9ti pragul casei tale, totu~i li-este Cll putinta de a te mantul stand acasa, cad pe limlJa ta si in inima ta sta motivul mantuirei tale. Apoi ~i din alta parte facand u~or de primit cuvantul 'crec1intei, zice; "ea Dumnezeu l'a ridicat pre el din morti". Gande:;;te-te, deci, la demnitatea ~i putinta celui ce a facut aceasta, ~i at unci nu vei vedea nici 0 grcutate in sa var~irea acestui fapt. A:;;a dara, cum ca el este Domn :;;1 stapan, este invederat din invierea lui, ceiace zicea apostolul chiar dela inceputul epistolei: este u~oara pentru dansul, aceasta se probeaza chiar 9i eelor ce S8 indoiesc, din puterea celui ce a facut acest fapt. Deci, cand dreptatea din credinta e$te ~i mai mare, in acela~i timp $i mai u~oara ~i mai lesne de primit, iara In aIt chip nu e cu putinla a se indrepta cineva, apoi atunci nu este oare cea mai proasta ambitiune de a umbla dupa cele neputincioase, ~i a lasa la 0 parte pe cele placute ~i u~oare? Nu poti spune, Gii lucrul fiind greu, s'au lasat ~i ii de a se mai ocupa eu realizarea lui. Ai vazut cum Ii lipse~te de arice iertare ~ In adevar, cum ar putea fi vrednici de vre-o justificare, cand ii prefera pe cele grele $i prisoselnice, treeand cu vederea

ceiace este u:;;or, ~i poate a-i mfmtul, ~i se tin cu indaratnicie de acele ordinatiuni, cu cari legea n'a putut face nimic"? Aceasta nimic alt nu este, decat 0 intentiune iubitoare de cearta ~i ambitiune, care se irnpoirive~te lui Dumnezeu. Legea este greoaie ~i suparatoare, pe cand charul este placut ~i u~or. Legea, ori f;li cat de mult s'ar certa ii, nu mantuie~te pe om, pe cand charul acorda dreptatea, atat cea din sine cat ~i cea din lege. Deci, ce ratiune ii entusiazmeaza pe dan~ii> ca sa se impotriviasca cu aHUa indaratnicie acestei dreptati, ~i sa se tina in zadar ca pironiti de lege ~ Apoi, fiindcii a spus ceva mare, iara~i adevere~te faptul cu scriptura, spunand: "Ca zice scriptura : tot

cd ce crede intru el nu se va rusina. C~t nu este osabire Iudeului;;i Elinului, pentru, ca acela~i este Domnul tuturor, care imbogate~te pre toti cei ce'l chiama pre el. Ca tot oricare va ch'ema numele Domnului, se va mtmtui" (Vel's ..
11-13). Ai vazut cum el a adus marluri
~i ai credintei, ai marturisirei ~ Caci cand zice: "tot cel ce crec1e'\ prin aceasta a aratat credinta, iar-a cand zice: "ca tot cel ce'l va chema", a aratat n1i"trlurisirea credintei. Deci, proelamand genel'alitatea (universalitatea) charului, ~i infruntand mandl'ia ludeilor, aminte~te pe SCllrt ceiace in pasajele dinainte spllsese pe larg, ~i arata din nou ca nu este nici-o deosebire intre ludeu ~i cel netaiat imprejur. "Ca nu este osebire, zice, Iudeului ~i Elinului". Si ceiace a fost SpllS mai 'nainte despre TataJ, spre dovedi aceasta, aceasta 0 spune ~i aici despre FiliI. Dupre cum acolo zicea: "Au doara Durn-

!,?i

"Care s'a hotarit Fiul lui Dumnezeu intru putere ... din invierea din morti", iara ca ~i invierea

i
I

nezeu este al Iudeilor numai, iar[t nu si al neamurilor'? Adevarat, ~i al neamur'ilor" (Cap. 3,29), as\ zice si aici "ea acela~i este Domnul tuturor, ciu"e imJJogate~te pre toti cei ce'l chiama pt'e el ';. Ai vazut Cllm j[ arata de Infierbantat ~i dOl"itoriu
de mantuirea noastra, ~i cum el consiclera aceasta mrlntuire ca bogatie a sa ~ lncat nici acum nu trebuie a se desnadajdui, 9i nici a':;;i inchipui, ca c1aca ar VOl sa S0 pocaiasca, ar fi neiertati. Caci eel ee considera mi'll1tuirea noastra ca bogatie a sa, BU inceteaza .de a n~ iml)ogat1, fiindca a revarsa darul sau preste tOtl, este :;;1

I
v

302

OM ILIA XVIIl

aceasta 0 mare bogiitie. $i fiindca pe Iudei mai eu samii Ii tulbura mandria lor eea prcasta, ca dam;;ii a u drept a se bucllra de intaietate preste toatii lumca, iata ea aGum apostolul ii scoboara de pre tronuri, prin credint-a, ~i'i arata ca neavand nimic mai mult decat eei1alli oamenL :;;i de aceia necontenit introduce in yorba pe Profeti, ca,ri conglasuiesc in eeiace prive~te egalitatea tuturor inaintea lui Dumnezeu. "Tot eel ee ere de intru el, zice, nu se va ru~ina" ~i "tot eel ee va chema numele Domnului, se va mantui", a:;;a ea partieula "tot eel ee" este pusa pretutindeni, ea sa nu mai aiM ce obieeta. ') Dara nimie nu este mai rau ca slava de;;;arta {vanitatea). Aeeasta mai mult dedit toate i-a pierdut pre d8Jl~ii. De aceia :;;i Christos Ii zieea : "Cum puteti voi {loan 5, 44) ~ Aeeasta odata eu pierderea omului mai aduce cu ea $i mult rizilic, $i mai 'nainte de os.:'\nda, eea dcaeolo, eu mii de rele, H munee:;;te;;;i aiei. $i daca cred eli, ~i voitj sa 0 aflali aeeasta lamurit, sa lasam ccriurile din cari ne seoate acest pacat mare, sa lasam .;;i gheena in care ne baga, ~i intreaga chestiune sa 0 xamina,m de aici de pe pamant. Deei, ce poate fi mai costisitoriu ca vanitatea? Ce ar putea fi mai urieios :;;i mai de nesuferit ~ Cum ca boala aceasta este costisitoare, faptul este invederat din eheltuelile ce se fae in zadar prin teatruri, ipodromii;;;i in alte vanitati de feliul aeestora, din risipa eelor ce clMese ease luxoase ;;;i stralucite, $i din toate celelalte cari se fae cu 0 imbel::;;ugare fara scop ~i fara vreun folos, pe care nu putem a Ie mai in~ira ell yorba aGum. Cum ca un asemenea om cheltuitoriu ~i luxos de necesitate va fi ~i hrapitoriu de averi straine, faptul este invederat, eaci pentru ca sa aiM de unde procura hrana acestei fiare salbatece, va baga manile sale.;;i in averile altora. $i ee spun eu de averi ~ Un asemenea om, intocmai ca ~i un foe puternic, nu va consuma numai bani, ci ~i suflete. Un asemenea om nU'$i agonise~te

i
I ,

OMILIA XVIll

303

sa credeti, slava unul dela altul luand, ~i pte slava eea dela singur Dumnezeu n'o cautati"

1) Partea momla. Despre slava dei'/artli (vanitatea), l1i cum eli este cu putintii de a rugi de ea, daca cautam mai mult slava lui Dumnezeu decat slava oamenilor. (Vel'on).

numai moartea prezenta, ci ~j eea viitoare. Muma gheenei este vanitatea; ea aprinde ace I foc puternic, ~i tot ea hrane~te $i aeel vierme neadormit. AI' putea-o vedea eineva stapanind pana ~i printre morti. $i ce ar putea fi mai rau ca aceasta boala? Toale celelalte patimi se sfar~esc odata eu moartea, fnsa patima aceasta ciliaI' $i dupa moarte se sile$te :=;;i se ambit.ioneaza de a'~i arata firea sa in trupul eel mort. Caei, cand dupa moarica lor Ii se ridica monumente stralueite eu eari se (011suma toata averea lor, ~i cand se oeupa de a Ii se face eheltueli luxoase la inmormantarea lor; cand fUnd in viata dEI.O$ii batjoeoriau pe saraci pentru un obol sau o bueata de pane, iara dupa moarte proeur~t 0 ma&'i imbelr;iUgata viermilor, apoi de ce mai eauti atunei vre-o alta exageralie a tiraniei aeestei boa Ie ? Din aceasta boala rea se nase ~i amoruri absllrde, eaei pe eei mai multi i-a impins la preacurvie nu gratiile privirei, nici pofta de relatiune sexuala, ei dorinta de a se mandrl spunand eu fala Cc1. am amagit pe eutare femeie . $i de ee ar mai trebui sa spunem de toate celelalte rele care izvorasc de aici"? De mii de ori a~i prefera sa fiu sclav barbarilor, deeat 0 singura data sclav vanitatei; fiindea aceia nici nu poroncese asLfeliu de lucruri 1'0bilor, ca cele pe cari Ie poronce$te vanitatea supu:;;ilor sai. Tuturor fii sclav, zice ea, de ar fi aceia mai straluciti decat tine, sau mai injositi chiar decat tine. Dispretuie~te sufletul, neglijaza virtutea, bate-ti joc de libertate, jertfe~te-ti mantuirea tao De faci vre-un bine, sa nu'l faci pentru multamirea lui Dumnezeu, ci pentru oehii eelor multi, ea astfeliu sa pierzi eununa ce ti s'ar cuveni. De faci milostenie, sau de poste$ti, da pe fata osteneala ce 0 depui, $i te sile:;;te de a pierde c~tigul. Deci, ce ar putea fi mai crud ca aceste poronci ~ De aici i:;;i are ineeputul ~i invidia, de aici ~i lipsa de minte, de aici $i iubirea de argint, care e muma tuturor relelor. Droaia aceia de slugi, caii eei impodobiti cu aur, parasit.ii, lingu$itorii, trasurile eele ferecate eu argint, ~i toate celelaltemairidicole in('.,3, decat acestea, nu sunt pentru plaeere sau pentru vre-o trebuinta, ci numai spre satisfacerea vanitatei. Da! zici tu; 'cum ca patima aceasta este rca, nu mai ineape nici-o indoiala; dara cum sa putem fugi de ea, aceasta ar trebul sa ni-o spui aeUI11. Inainte de toate, daca te vei eonvinge bine ea aeeasta boala est.e

304

OMILIA XVIII OMILIA XVIIl

305

uricioasa, vei ca9tiga prin aceasta un inceput bun de indreptare, fiindca 9i cel ce este bolnav iute va chema pe doctor, daca mai 'nainte de orice se va convinge ca este bolnav. lara de mai cauti 9i alta cale de scapare, cauta eu privirea necol)tenit spre Dumnezeu, 9i multame9te-tenumai eu slava lui. De cumva patima aceasta te gMile 9i te atita ca sa spui f7i altora suecesele tale, tu gande$te-te iara9i, ca dupa ee vei spune nu vei avec'1de aici nici-un ca$tig, 9i prin aceasta ai stins acea pofta absurda. Zi sufletului tau: (data ca te-ai trudit atata timp ca sa spui altora succesele tale, $i nu te-ai putut stapani impunandu-ti tacerea, ci le-ai expus inaintea tuturor; ei! $i ce ai c8.9tigat mai mult de aici ~ Nimic mai mult, ci numai cea mai mare paguba, $i ca pe lana'a toate aeestea apoi, te-ai lipsit $i de toate cele ce le":ai agonisit cu multa osteneala. Pe langa toate acestea mai gande$te-te $i la faptul, ca judecata $i hotarirea color mai multi este conrupta, 9i nu numai conrupta, ci fncct ca $i iute se vesteje$te. Chiar daca pentru moment te aumira, cu trecerea timpului ins<1 Ie uita toate, $i cununa eGa data tie de Dumnezeu ti s'a rapit, in acela9i timp nici lauda lor nu a avut putere sa ti-o pastreze penteu un timp mai inclclungat. Dara chiar daca ar rama:wa eununa lor pe un timp mai indelungat, totu:;;i e eea mai mare tiealof7ie de a 0 schimba eu acea acordata de Dumnezeu, caci daca dLlpa LIn timp oareeare aeea eun una se va nimici, apoi co j ustificare am pute~1. a ve<.\, eand noi tradam pe aeea ee ramane pentru totdeauna pentru eea care nu ramane, $i daca pentru laudele cJ,torvE l pierdem auU.ea bunuri '~ De$i daea ar fi eat de multi eei ce ne lauda, noi tot suntem vrednici de jalit, ba inca atunci suntem mai de jalit, eand ne lauda cei mai mulli. $i daCe'\, poate ramai mirat auzind aceste cuvinte, asculta pe Christos care hotara9te: "V ai voua, zice, cane! va vor zice bine toti oamenii" (Luca 6, 26). ~i ell drept cLlvc\nt, fiindcrt clac,'\, pentru fiecare me~te~lIg maistrii trebuie &'\, caute judecatori, apoi tu cum de ingadui celor multi ca sa cer.::e ;;i aprecieze virtutea ta, $i nu ingadui mai eu sarna celui ce $tie totul, care poate sa uniasca la lin loc toate faptele tale, sa Ie aprecieze ~i sa te ;;i ineununeze? Cuvintele acestea ale l\Jantuitoriului aT' treblll ea sa 10 scriem 9i pe paretii easei, ~i pe l1.'7i, $i in cugetul nostru, $i necontenit sa

zicem catra noi in~ine: vai noua! cfmd ne vor zice de bine toti oamenii). Fiindca ace9tia eari ne graiesc de bine acum, mai pe urma tot ii ne defaima ca vanito!';i iubitori de einste $i de laudele lor. Nu tot a9a insa ~~ petrec lucrurile $i cu Dumnezeu; ci cand te vede ca tll iube$ti slav a cea dela dansul, atunci mai cu sama te va lauda, te va admira $i te va proclamil, pe eand Cll omul e din eontra, caci luandu-te ca sclav in loc de libel', 9i printr'o simpla yorba de multe o'['i aducandu-ti laude ~inc~noase, ti-a rapit adevarata plata, 9i te-a supus lUI f!1~.1 mult vCCl;. r~ un sclav cumparat cu argint. P.e sclav.l 11 au stapanll lor sub ascultare dupa poronclle ee 1I dau, pe cand tu sluj~ti celor ce te lauda chiar $i fara poronci. Nici nu mai a$tepti sa mai auzi ceva ~lel::: d~n;;ii,. ci daca nur:nai .:Simte9ti. ceiaee'li place ~i'i mcanta, chIar neporoncmd 11 tu faci totul. Deci de cata oS1nda nu suntem noi vrednici, daca pe mi$ei cauUim a'i il~~nt~ $i a'i sluji chiar $i mai 'nainte de a ni poronCI, lara pe Dumnezeu, care pe fiecare zi ne indeamna 9i ni poronce9te, nici macar ntl voim a'l asculta ~ De,~i daea tu iube9ti la~d~le $i ~lava, ~r tre~';Ii sa fU{5~ de laud;), oamemlor, cacl numa! atunCI te vel mvredmCI de slava;. ar trebu! sa respingi aprobarile oamenilor, fiindca numa~ atunci te vei. b~cura de mii de laude, $i din partea lUI Dumnezeu, $1' dm partea oamenilor. Pe nimeni nu obi9nuim noi a slav!, dupre cum slavim pe cel ce respinge slava, $i nici a lauda 9i admira, decat pe eel ce dispreWe$te a fi laudat $i admirat. Si daca noi facern 11$11, apoi cu atat mai mult Dumneieul tuturor. Cand Dumnezeu te lauda $i te slave;;te, cine ar . putea fi mai fericit decat tine ~ Caci cata deosebire este intre slava $i necinste, pe atata este 9i intre slava eea de sus 9i acea omeneasca, ba inca 9i mai mare, fiindca daeii necomparata cu nimic 9i inca este murdara si uricioasa, dara inca cand 0 punem in comparatiune ClI slav;), eea deja Dumnezeu, iti poti inehipui cat de murdara $i u1'ita ni se arata. Dupre cum femeia curva stand in bordel se da pe sine tuturor, tot a9a 9i sclavii vanitiitei, ba inca mai neru$inali sunt ace9tia decat curvele fiindca aceJea de multe ori au dispretuit pe amantii lOr' pe cand tu te-ai expus tuturor, 9i robilor, 9italharilor' $i punga:;;ilor, caci din ace$tia $i prin aee$tia se com~ pune teatrul, adeca spectatorii aceia cari va lauda pl'e voi. $i pe acei pe eari singur li crezi ca nu sunt vred3825 20

306

O;\IlLIA X Vlll

~,
j

OMlLIA XV l[[

3()7

mel de nimic, pe aceia, zic, ii preferi mantuirei tale, dovedind prin aeec.sta ca e:;;tj mai nevrednic decat toti aceia . Si cum nu este nevrednic cel ee are nevoie de laudele' altora, :;;i care nu crede ca este destoinic prin sine insu:;;i, dac;'!, nu va dipata slava :;;i lauda din partea altora ~ Nu intelegi, spune'mi, ca lmpreuna eu dan$ii gasindu-te, tu te expui priveli$tii tuturor, $i ca daca gre:;;e:;;ti, apoi ai contra ta mii ue acuzatori, pe cand daca stai necunoscut te gase$ti in siguranta ~ Da, zici ttl; insa :;;i cand am succese, am mii de admiratorb>. Apoi aici este raul cel mare, ca boala vanitatii te vatama nu numai cand gre:;;e:;;ti, ci i;;i cand ai succese in raptele tale ; atunci e;;tl vatamat fiindca a amagit pe cei multi, iara acum fiindca te lipse$te de orice plata . Mare rau, iubitilor, este vanitatea, mare :;;i incarcat de toata necinstea. Daca chiar :;;i in fa ptele omene:;;t.i a iubi slava este un mare rau, dara inca cand :;;i In cele duchovnic8..)ti suferi de aceasta boala, apoi ce iertare mai poti avea:? Ce iertare poli avea, cand tu nu voie:;;ti a aeorda lui Dumnezeu maear atata einste :;;i valoare, pe cata ai tu din partea slugilor tale ~ Sluga se uita in oehii stapanului, lucratoriul iara:;;i i:;;i are privirea indreptata asupra celui ee urmeaza a-i pla ll simbria pentru luerul sau, iara diseipulul 1$i are privirea atintita asupra dascalului, - pe cand tu faci cu totul din contra, caci lasand la 0 parte pe stapanul a toate, :;;i pe eel ee te plate:;;te, iti intorei priviriIe la eei deopotriva en tine, de$i $tii bine ca Dumnezeu i:;;i aduce aminte de faptele tale $i dupa aceasta, pe cand omul se uita Dumai in prezent,-$i in timp ce ai teatrul in ceriu, tu iIi adnni spectatori aici pe pamant. Luptatoriul unde se lupta, acolo voie:;;te a fi incununat, pe cand tu luptandu-te in ceriu, cauti sa fii incununat jos pe pamant. $i ce ar putea fi mai rau ca aceasta smintire ~ Sa vedem inca $i cununile (;apatate aici. Una de pilda este compusa din Jipsa de minte, alta din za vistie catra altul, ceialalta din ironie ~;i lingw;;ire, 0 alta din bani, :;;i alta din vre-un serviciu servil. $i dupre cum copii ee se )oaca 1$i pun unii altora. cununi de burueni pe cap, iara cel incununat ne$tiind C?-uza se mira cand vede pe eei din urma lui rizand, intocmai a$a fac $i eu tine' cei ce te lauda, caci :;;i aee$tia punandu-ti pe cap 0 cununa de burueni, rid cu hohot in sufietul lor. . $i .daca acea cununa ar fi compusa numai din burueni,

In& '\ acum acea cununa ' e plina de toa M: vatamarea, care nimice$te' toate succesele noastre. Deci, intelegand nimienicia laudelor omene:;;ti, fugi de aceasta vatamare. Cati erezi tu ca sunt cei ce te lauda ~ 0 suta, sau de doua ori. pe atata, de trei ori, sau de patru ori ~ Mai mult inca ; de voie$ti inzece.'?te :;;i chiar insute:;;te aeest numa r, $i fie doua mii ~i trei mii acei care to apla uda, ba chiar mii de mii; ei bine, toti ace:;;tia .cu nimic n u se deosebesc de cioarele cari croncanesc pe sus, $i dad cugeli la teatrul acela al ingerilor, apoi laudatorii tai se par mai pe jos decat viermii, iara lauda lor mai slaM de cat panza paianjanului, mai u:;;oara de cat fumul $i visurile de noapte. Asculta pe Pavel care a observat bine aceste lucruri, $i care nu numai ca nu Ie cauta, ci chiar se apara de ele, zicand: "lara mie sa nU-Ini ca sa nu manii pe stapanul a toate, caci cand tu umbli dupa laude omene;;ti, atunci te batjocore$ti $i pe tine, in acela:;;i timp batjoeore7ti :;;i pe Dumnezeu. Daca tu fiind de pilda zugra v, $i avand un discipul care impins de mandrie ar expune afara tabloul eel facut de tine, ;;;i l-ar infati$a privitorilor ca facut de el, $i inca nu ai suferi cu placere aeest afront, apoi cu atat mai mult Dumnezeu. Deci, daca asemenea fapt este consider!=l.t $i de noi ca 0 insulta, apoi cu atat mai mult cand e yorba de stapanul a toate. . $i de voie$ti a afia ea :;;i din alt punct de vedere trebuie a dispretui laudele omene:;;ti, apoi inalta-ti cugetul sus, ride i .11 sine de cei ee te privesc, spore:;;te-ti dragostea catra adevarata slava, umple-te de intelepciune duchovniceasca, $i zi sufietului tau ea $i Pavel:
{I. Cor. 6,

fie a ma lauda, fara numai intru crucea lui Christos" (Gal. 6,14). Aceasta la uda ravne$te-o $i tu,

zi-i: tu, sufiete al meu, care ai a judeca pe ingeri, voie:;;ti a fi judecat aici de gunoiu, :;;i a fi laudat impreuna eu cei din orchestra, cu mimicii $i e li cei ce se lupta cu fiarele salbatece ~ caci ace$tia alunga astfel de laude. lnsa tu nu a:;;a, ci rMica-ti aripile mai sus de strigatul $i aplauzele lor, $i ra vne:;;te pe loan cetatanul pustiului; afia dela el cum nu M ga in sama mUl{nnea celor ce veniau sa-I vada, $i cum fiind lingu$it nu se intorcea sa vada pe lingu$itori, ci privind pe toti cei

"Au nu stiti ca pre ingeri vom sa judecam" 3) ~ $i inalt.andu-l de aici, cearta-l la urma $i

308

OMILlA XVlII

OMILIA XIX

309

ce locuiau in Pa1estina $i veniau 1a el in pustie ca sa-1 laude :;;i sa-l admire, e1 nu se mo1e$a de atata cinste. ci chiar se rascula cu toata puterea asupra lor, ii in~ frunta aspru $i Ii vorbia ca $i cum ar fi vorbit unei adunari de copii nevrastnici, zicandu-1i: ,,~erpi, pui de vipera" (Math. 3, 7). De$! aceia pentru dansul .au in pustie, pentru dansul i$i parasau ceta-tile $i alerg satele, ca sa se invredniciasca a vedea acel cap sfint, totw;;i nimic din acestea nu a putut sa-I mole:;;asca, caci 81 stit departe de slava, $i era liber de orice ingamfare proasta. Tot a$a $i Stefan cand a vazut acea mult.ime adunata, nu ca sa-l cinstiasca, ci infuriata asupra lui :;;i scr~nind cu dint,ii, el nu s'a imputinat de lac, ci ridicandu-se mai pre sus de furia lor Ii zicea: "Voi cei

dandu-ne cu ea necontenit. Ciiria fie a ne invrednici eli totii, princharul $i filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu Tatal $i eu Sf. Duch, se cade slava in vecii v(leitor. Amin.

OMILIA XIX

tari in cerbice,

~i

neUiiati 1l11prejur la inima"

"Cum dara VOl' chema intru care n'au ccezut? si cum vor crede de care n'au auzit? ~i cum v0r auzi fara de propoveduitQriu? ~i CUIn vor propovedui, de nu se vor teimite? precum este scris" (Cap. 10, 14. 15).
Iara$i Ii rastoarnaori-ce idee de iertare. Fiindca mai sus a fast zis: "Martul'isesc lor, cli dragostea lui Dumnezeu au, ci nu dupre cuno~tinta", $i ca "ne~tiind dreptatea lui Dumnezeu ... dreptatei lui DUl11nezeu nu s'au supus", la urma arata ca ii vor da raspuns lui Dumnezeu chiar $i pentru ne$tiinta aeelei dreptiiti. De sigur ca apostolul nu spune ehiar aJEt,; fns~ pre~at~$t~ ace~sta prin intreb~rile ~uc.cesive, faeand In aeel8..;>1 tImp $1 mustrarea mal clara, ~l eLI un euvant tasind fntregul pasaj prin antithese $i deslegarile lor. Gande~te-te hine de 1a fnceput: "Ca zice scrip-

(Fapt. 7, 15). Tot aGa $i Elie zic.ea acelei inultimi adunate, fata eu imparatul: "Pana cand oare veti schiopata intru amancloua gleznile voastre" (III Imp. 18, 21) 1 Dara noi pe toti Ii lingu$im, pe toti ii slujim, $i cumparam cinstea $i laud a lor prin 0 astfel de slujba servila. De aceia s'au $i in tors toate pe dos, de aceia toate faptele cre$tinismului sunt triidate, $i totul este neglijat din cauza slavei celor mai multi. Deci, sa scoatem patima din riidacina, cad numai atunci yom cunoa$te bine libert.atea, limanul $i lini$tea. Omul vanitos se asamana eu cei inviforatj de 0 furtuna. naprasnica, ve$nic tremura, ve$nic se teme $i sluja:;;te la mii de stapani, pe cand eel ce este atara de aeeasta tiranie, se asamana eu cei ce stau Ia limanuri Iini$tite $i se bucura de a adevarala libertate. Nu tot a$a insa $i vanitosul, caei el are atat.ia stapani pe cate cuno$tinti, fHnd silit de a sluji pe toli. Deci, cum ne putem izoovi de aceasta seUi vie uricioasa? Daca yom iubi ceialalta. slava, care cu adevarat ea este slava. Dupre cum cei ee iubesc trupurile se departeaza de ele de indata ce Ii se infath;;aza un alt trup mai stralucit la vedere, tot a~ase va petreee $i cu cei ce doresc slava din partea noastra, caci acea slav a din eeriuri carestraluce$te nepovestit, ii va putea scoate din amagirea lor. Sa privim deci spre aeea slava $i sa 0 cunoa$tem bine, ca. astfel admirandu-i frumuseta ei, sa fugim de slutenia celei de aici, $i sane bucuram de placere nespus8:' dezmer-

Apoi dupa antithesa pune $i fntrebare din partea lui: de ce n'au erezut ~ Dupa aceia iarii$i pune 0 antithesa, ea ar putea sa intampine cineva: 9i cum sa creada, daca n'au auzit ?. $i eu toate aeestea au au zit, raspunde e1. Dupa aceia pune $i 0 alta antithesa: ((9i cum vor putea auzi, fam de propoveduitoriu 1. Apoi la urma pune $i deslegarea generala a antitheselor: $i cu toate acestea, ziee, au I?ropoveduit, 9i au fast trimi;;i multi fn acest seop). $i de unde se invedereaza ca aceia sunt cei trimi$i 1 Ca sa raspunda la aeeasta fntrebare, iata ca apostolul introduce aici pe Profetuleare zice: "cat sunt

tura: ca tot ol'i-care va chema nUl11ele Domnului se va mantul", insa ar fi putut sa zica cineva "dara cum VOl' chema intru care n'au crezut?".

'I'

I
OMILIA XIX

310

.OMILlA XI X

311

de frumoase picioareIe celor ce binevestesc pacea, ale celor ce binevestesc cele bune!". Ai
vazut cum din modul propoveduirei a aratat pe propoveduitori ~ Ace:;;tia colindand pretutindeni nimic aItanu spuneau, decat de bunurile acele negraite, $i des pre pacea restabilita intre Dumnezeu :;;i oameni. In cat dad voi nu credeti, zice, apoi nu cuvintelor noastre, ci cuvintelor lui lsaia flU credeti,de$l cu mult.i ani mai 'nainte a fost zise, ca yom fi trimi:;d, yom propovedui 9i yom spune ceia ce am :;;i SPUS)). Ded dad a se mantul rezulta din a chema, iara a chema izvora din a crede, $i a crede urma din a auzi, precum ~i a auzi din a propovedui, iara a propovedui din a se trimite, ei bine, iata ca s'au trimis :;;i au propoveduit, :;;i cu ace$ti propoveduitori colinda $i Profetul, aratand tuturor $i propoveduind din nou, $i spunandu-li ea ace$tia sunt eei pe cari i-a aratat cu multi ani mai 'nainte, $i ale caror picioare Ie-a laudat pentru modul propoveduirei. Asa dara faptuI este lamurit acum, ca daca ii nu cred, vina intreaga este a lor numai, fiindca toate au fost bine intocmite de Dumnezeu.

I
t

"Ci nu toti au ascultat de Evanghelie, ca Isaia zice : Doamne, cine a crezut auzului nostru? Deci credinta este din auz, iara auzul prin cuvantul lui Dumnezeu" (Vers. 16. 17). Findca ii ar
B putut sa adao~e $i 0 alta antithesa $i sa zica: apoi daca ace:;;tia ar n: fost acei trimi:;;i de Durr;mezeu, ar fi trebuit ca toti sa asculte $i sa se supuna Evangheliei, priv8$te intelepciunea luI Pavel, cum dovede$te ca chiar raptul acesta, care Ii tulbura mult, este necontrazis $i sta mai presus de orice vuet sau tulburare. ~i ce te scandalizeaza pe tine Iudeule, zice, dupa atatea $i atatea marturii. $i dovezi ale faptelor ~ Ca nu toti au ascultat de Evanghelie? Dara chiar acest fapt, ca n'au crezut toti, este suficient ca impreuna cu celelalte sa te convinaa pentru cele spuse, cad :;;i !1ceasta a prezis-o Profetu1 din inceput)\. ~i gande$te-te la intelepciunea cea nespusa a apostolului, cum el a aratat mai mult chiar decat se U$teptau Iudeii :;;i sperau a'l putea contrazice. Ce spuneti voi~ ' zice; ca nu toti au ascultat 'de Evanghelie ~ Dara $i .aceasta a prezis-o din inceput Isaia, sau mai bine zis, nu numai aceasta, ~i $i mai mult decat

aceasta. Voi invinovatiti, ca de ce nu toti au ascultat t pe cand Isaia spune mai mult decat aceasta. Caci ce spune el ~ "Doamne, cine a crezut auzului nostru?" Apoi fiindca a impra$tiat tulburarea aceasta introducfmd pe profet, se reintoarce iara$i la continuarea ideii dinainte. . Ded, dupa ce a spus ca ii trebuia sa cheme nu. mele Domnului, ca eei ce chiama trebuie a crede, iara cei ce cred trebuie mai 'ntai sa auda; :;;i ca sa auda este neaparata. nevoie de propoveduitori, ' ~i cum ca ace$ti propoveduitori s'au trimis $i au propoveduit, mai de parte urmand a introduce 0 alta antithesa, din motivul celeilalte marturii a profetului, dupa care a ~i dezlegat antitheza dinainte, iata ca antitheza aceasta el 0 Implet8$te la un loc cu celelalte dinainte. In adevar ca dupa ce a pus la mijloc pe Profet zicand: "Doamne, cine a crezut auzului nostru?" se folose$te de ocazia binevenita ~i zice: "Deci, creclinta este din auz". Aceasta expresiune insa, n'a pus-o aid cum s'ar intampla, ci fiindca Iudeii in tot timpuI cereau semne ~i minuni, ba dad ~'~rA fi putul,v chi~r: fisura inv!erei, $i erau foaroo gurahvI m aceasta prlvmta, de acma apostolul zice, ca ProfetuI n'a vestit aceasta, ci ca noi trfjbuie a crecle din auz. De aceia $i apostolul dela inceput pregate$te aceasta idee, ~i zice: "Deci, creclinta este cHn auz". ~i fiindca aceasta s'ar fi parut ca ceva ordinal', prive~te cum inalta faptu!. Nu am spus de auz cum s'ar intampla, zice, :;;i nid ca trebuie a asculta $i a crede cuvintelor omene$ti, ci vorbesc de un auz mare, de auzul prin cuvantul lui Dumnezeu. ~i in adevar ca ii nu vorbeau dela daw;ii, d vestiau oameniIor ceiace ~i ii aflau dela Dumnezeu, ceiace este cea mai inaIta minune. Trebuie de a crede lui Dumnezeu care graie$te ~i face minuni, in acela$i timp ~i a ne supune lui, fiindca :;;i faptele, $i minuniIe sunt rezultate din cuvintele lui, cad ~i ceriul ca $i toate celelalte astfeliu au fost facute. Ded, dupa ce arata ca trebuie a crede Profetilor, cari totdeauna vorbiau cuvintele lui Dumnezeu, 9i sa nu cerem nimic mai mult dec~,t auzirea, adaoge la urma $i antitheza de care am spus, ~i zice: "Ci zic (rna

intreb pe mine insumi): au doara n'au auzit?"


(Vel's. 18) ~ Dara ce ~ zice; daca au fost tril11i9i pro po-

312

OMILIA XIX OMILIA XIX

313

maretle de cuvmte pune deslegarea intregei antitheza: "Ci 1) .in. tot pal~1antU} a ie$it vestirea 10r,$i la ma!~gmllev lumel euvmtele lor". Ce splli~ zice; n'au auzlt,? Dara lumea Intreaga $i marginile pamantlllui au auzit, ;;i to.cm~:i voi, printI'e <;arivau petrecut atata timp propovedmtorn, de unde se ;;1 traaeau ca Iudei toemai v~i,. zic, ~'ati auz~t ~ Dara. c~m s~a~ putea spune ~ceasta ~ Cael daca au auzlt margmlle pamantului cu atat mai mult ati auzit voi. ' Dupa aceasta imediat introduce 0 noua antitheza: "Ci zic (ma ~ntreb pe mine insu-mi): au n'a e~no~cut Isr~ul?" eyers. 19). Dara ce ~ zice; poate ca de91 au auz1t, tOtU$l n'au cunoscut cele vorbite ;;i nici n'au priceput ca ace$tia erau cei trimi$i de D~m nezeu, ;;i in asemenea caz nll ar fi fost vrednici de iertare pentru ne;;tiinta lor ~ Catu$i de pu tin, fiindca Isaia i-a characterizat destul de hlmurit, zicand: "Cat sunt de frumoase picioarele celor ee binevestese paeea", iara mai 'nainte de Isaia insu;;i legiuitoriuJ lor Moish). De aceia a $i adaus : "lntaiu Moisi ziee: eu va voiu intarlta pre voi spre eel ee nu este n~m, spre neam ne'ntelegatoriu va voiu ma pre voi". Astfeliu, deci, chiar;;i de aici ii trebuia saveun?asca pe propoveduitori, nu numai pentrll ca stamO$ll lor n'au crezlIt, nll numai de acolo ca aceia propoveduiau pacea, binevestiau acele bunuri, ;;i ca Cllvantul lor se impra:;;tia in toata lumea, ci ;;i de acolo eli ~~n9ii vedeau deja pe cei mai inferiori Illdeilor (pe etmcI), cum se gasau in mai mare cinste decat dan;;ii. Cele ee nici odam nu Ie auzise ace$tia (etnicii), $i nici macar stramo$ii lor, iam ca dan;;ii Ie filosofau fara veste, fapt .ce. era pentru dan;;ii 0 mare cinste, care atita pe lude! $l-i lmpingea spre zel, ;;i care Ii amintia de profetia lui Moisi: "va voiu intarita pe voi spre eel

ved~itori, <;-arii aupropoveduit ceiaceli s'a poroncit, a~l ~ce9tIa (I':ldeii) n'au auzit~)) $i prive;;te cu cata

ma-

I) Nota, Particula din original M"yooY'(S in traducere exacta Da, adeverat, a~a este. Prin , urmare acest pasaj ar trebui astCelIU tradus: "au doara n'au auztt? Da! In tot pamdntul a esit vesti?~ea lOT, $i la marginile lumei cuvintele lor'<. Acest Da este raspunsu] apostolului la intrebarea ce''}i facuse, (Trad).
es~e:

ce nu este neam". Nu numai maretia cinstei era deajuns de a'i mi;;ca spre zel, ci ;;i miclmea neamului care se bucura de acele bunuri, ;;i care nu era vrednic nici de a se socoti ca neam, dupre cum;;i zice: "caeu va voiu intarita pre voi spre cel ce nu este nearn, spre neam neintelegatoriu va voiu mania pr~ ~oj". ~i ce era mai imprudent ca Elinii ~ Ce era mal dlspretuit decat dan9ii ~ Ai vawt cum prin loate ",:cestea Dumnezeu inca dela inceput Ii-a dat semne partlcu!a,re despre aceste timpuri, ca sa Ii deschida inima lor cea impetrita ~ ca faptul acesta nu s'a petrecut doara II! vre-un colt. al pamantului, ci pe pamant ;;i pe mare $1 pret~tindeni in lumea lntreaga, ;;i chiar ii vedea~ eum eel ce mai 'nainte erau dispretuti de dan~ii, acum se bucurau de mii de bun uri. Deci, trebuia sa InteleaO'a 0 ea acesta este neamul, de care zice Moisi: "va voiu intarita pre voi spre eel ee nu este neam, spee neam ne'ntelegatoriu va voiu mania pre voi". Dara oare numai Moisi a spus aceasta ~ Catw;,i de putin, fiindca dupa dansul a spus-o ;;i lsaia. De aeeia si z~ee Pavel: "intai Moisi" aratand ca ;;i al doilea vil;e $1 spune aceleru;;i, mai puternic inca ;;i mai lamurit. Dupre cum a spus mai sus: "lara lsaia striga", tot asa spune ;;i aici: "lara lsaia indl'azneste si ziee" (V~rs. ?O). Ceiace spune aici apostolul, aceasta insamna: ca Isala se silia ;;i se trudea ca sa nu spuna nimic aeoperit, ci sa puna inaintea ochilor vO$tri lucrurile in toata g91aciunea lor, preferand mai bine a se primejdui pentru ca Ie ,:spu~e pe .fata, decat sa se ingrijasca de propria sa mantUlre, ;;: ~easta in sopul de a lasa posteritalei maca~ ? umbra dm nerecuno:;;tinta voastra. De~i rolul profetlel nu era de a spune lucrurile ciaI', totu~i Isaia pentruca cu prisosinta sa va astupe gurile, prezice toat~ cu gJ~ n;tare ;;i fbarte lamurit. ~i care sunt acele "toate"? Adeca ;;1 caderea voastra, ;;i introduccrea gintilo)' In mantuire, dupre cum $i ziee: "Aflatu-m-am eelor ee nu ma eauta pre mine, aratatu-m-am celor ee nu intreaba de mine". Deci, cine sunt eei ce nu'l caum ~ cine eei ce nu inlreabii de el ~ Invederat lucru ca nu SUl~t Iudeii, ci gintile eari nici-odam nu I-au cunoscut .. $1 dupre cum Moisi i-a characterizat, zieand:
v
v

314

OMILIA XIX

. OMILIA XU

31S

"cel ce nu este neam" $i "neam ne'ntelegatoriu", tot ~ face $i Isaia aici, cad Ii arata $i el castapaniti de cea mai complecta ne$tiinta, ceiace este 0 mare acuzatiune adusa Iudeilor, caci ceice n'au ciiutat au gasit, iara cei ce 'au cautat au pierdut. "lara catra lsra:il zice: toata ziua am intins manile rnele catre poporul cel neascultatoriu, ~i impotriva graitoriu" (Vers. 21). Ai vazutca
aceasta chestiune nedeslu$ita $i de multi desbatuta, se gase~te dela Inceput In cuvintele profetilor, $i foarte , clar deslegata? $i care este acesta chestiune'? Ai auzit mai 'nainte pe Pavel zicand: nCe dar a vom zice?

borimd $i cugetele celor dintre neamuri, $1 aratand ca, charul lui este carele a lucrat totul, zice ca ,jm'am

Ca neamurile cari nu umblau dupa dreptate, au ajuns dreptatea, iara Israil umbland dupa legea dreptatii, la legea dreptatii n'a ajuns" (Cap. 9,

nu a fost numai din charul lui Dumnezeu, ci $i din vOinta $i intentiunea celor ce s'au apropiat, dupre cum $i cMerea lor era rezultatul ambitiunei celor nesupw~i, asculta ce a adaos: "lara catra lsrail zice: toata

ma cauta pre mine, aratatu-m'am celor ce nu intreaba de mine" este acela~i lucru cu ~a zice: "ca neamuf'ile cari nu umblau dupa dreptate, au ajuns dreptatea". Apoi, aratand ca faptul petrecut

30. 31), ei bine, iam ca $i lsaia acela$i lucru il spune : "aflatu-m'am celor ce nu aici, caci expresiunea ,

neamurile erau lipsite de toate ~. Nicidecum, eacia luacele afiate, $i a cuno~te cele aratate, aceasta a de pins de ' dansele, $i prin urmare cu aceasta au conlucrat $i ele. Apoi, ca nu cumva sa zica ludeii: $i de ce nu s'a aratat $i noue ~~, iata ca Profetul a spus mai mull decat atata, adeca ca nu numai ca m'am tacut aratat voua, zice, ci lnca am $i ~teptat eu ffi<inile intinse sprevoi rugandu-va, $i dovedind prin aceasta lngrijirea tatiilui iubitoriu de fiu, $i dorul infiacarat al mumei catre capilul sau. Prive$te cum aposlolul a dat deslegarea tuturor nedomiririlor din urma, cat de clara este aceasta deslegare, $i cum prin aceasta arata ca pierzarea lor este rezultata numai din voinla lor, In acel~i timp $i cum din toate partile ii sunt nevrednici de iertare, ca unia ce au auzit $i au priceput toate cele spuse, $i cu toateacestea n'au voit a se apropia de Dumnezeu. $i ceiaceeste mai mult, ca-i arata nu numai ca au auzit $i au cunoscut, ci pune $i aceiace putea avea 0 mai mare putere de a-i d8$tepta, adeca ca chiar cert.ardu-se ii $i impotriva graind, Dumnezeu se incerca de a-i atrage spre Mmsul. Deci, ce anume era care-i putea de$tepta 't
;

aratat celor ce nu 'intreaba de mine" ~i "aflatu~ m'am". A~ dara ar putea zi~ cineva:dara cum?

timpul din urma; iara a intinde manile insamna a chema, a trage spre tine, a ruga in fine pe acela. Aici mai arata ca intreaga vinovatie a fost a lor numai, pentru care $i zice: "catre poporul cel neascultatoriu ~i impotriva graitoriu". Ai vazut cat de mare este acuzatiunea? Ace$tia, insa, (acteca neamurile) cari nu I-au cunoscut nici-odata, au putut ca sa-I atraga spre dan$ii, iara Iudeii nu s'au supus lui Ghiar $i cand i-a chemat, ci s'au impotrivit lui, $i nu numai odata, sau de doua $ide trei ori, ci In tot timpul, de$l 11 vedeau cum e1 Ii chema. Dara apostolul nu spune chiar a$a, adeca ca neamurile au pututca sa-I atraga In partea lor, ci do'"'

ziua am Intins manile mele catra poporul cel neascultatoriu ~i impotriva graitoriu". Sub denumirea de "zi" de aici (toata ziua ... ) se lntelege tot

I I

putere are rivalizarea spre a rezolva orice ambiiiune, $i a ridica pe cei cazuti. $i de ce sa vorbim numai deoameni, cand patima aceasta a jaluziei i$i arata Il)area ei putere chiar $i la animale, ba chiar $i printre copiii nevarstnici? caci de multe ori $i capilul rugat nu voi8$te52. se duca Ia tatal sau, ci sta pe Ioc cu inda.ratnicie~ pe cl.nd un alt copil, chiar nefiind dezmerdat, fuge in bratele tatalui sau fara sa fi fost rugat. Dara acest fapt este rezultatul acelei patimi numita jaluzie, sau sentimentul de rivalizare atitat intre doua persoane. A-ceasta deci afacut $i Dumnezeu cu ludeil. Nu numai cii i-a rugat $i a intins $i manile catra dan$ii, d inca a atItat in ii ~ patima jaluziei, cad pe cei mai inferiori decat dan$ii - fapt care $i provoaca jaluzia ~ i-a introdus nu numai in bunurile lor, ci chiar in cele mai mari $i mai

"Va voiu intarita pre voi, ~i va voiu mania pre voi)). Voi $titicat de mare este tirania patimei, $i cata.

316

OM ILIA XIX

OMlLIA XIX

3[7

trebuincioase, pe cad dan$ii nid macar prin vis nu $i le-au inchipuit, ceiace contribue de a face patima mai mare $i mai tiranica. Dara dan$iiniei a$a nu s'au mi~ -cat. Ded cum ar putea fi vrednici de iertare, dupa ce arata atata indaratnicie ~ Insa apostolul nu spune ehiar a~, ci lasa la con:;;tiinta auditorilor de a judeea faptul <.lin concluziunea eelor vorbite, iara el pregate$te prin ce1e ce urmeaza tot aceia$i idee, cu obi$nuita lui intelepciune. Ceiace a facut $i in urma, introducand antitheze ~i asupra legei $i asupra poporului, cariaveau In sine o mai mare acuzatiune decat era in realitate, iara in deslegarea lor permiti'md numai atata cat credea $i pe -ct'U ingaduiau imprejurarile, ca astfeliu sa faca cuvantul placut, tot aceia.,?i face $i aid, scriind astfeliu: "Zie,

deept aeeia (deei): au doara a Iepadat Dumnezeu pre poporul sau I)? Sa nu fie!" (Cap. 11, 1). Pri-

ve$te cum el se preface ca nedomirit, ea $i cum ar incepe acurn Yorba, $i punand aceast<:l, groza va fntrebare, odata cu rasturnarea ei face ea sa fie bine primit $i ceiace urrneaza; cu aIte cuvinte, ceiace s'a incercat -ca sa arate prin toate cele vorbite in urma, aceia face $i aiei. $i ce s'a ineereat sa arate? Aceia, ea chial' de ar fi eat de putini cei mantuiti dintre luclei, totu$i cuvintele fagaduin1ei lui Dumnezeu au ramas intregi. De aeeia niei n'a pus simplu "pre poporul sau" d a mai adaos: "pe eare mai dinainte a eunoseut". Dupa aeeia adaoge :;;i dovada ea n'a lepadat Dllmnezeu pe aeest popor, $i zice: "Ca ~i eu Israiltean sunt, din
s~unanta

lui Abraam, din neamullui Beniamin",

eu, ziee, Dasealul~;i propoveduitorul. Dara fiind03, aceasta s'ar fi parut ca contrara cu cele vorbite in urma $i care zie: "Cine a erezut auzului nostru" $i "Toata

ziua am intins mtmile mele eatre neamul eel neaseultatoriu si impoteiva geaitoriu" $i "va voiu lntarita pre vol spre eel ee nu este neam" - de

numai eu expresiunea "Sa nu fie", d revine din nOll dovedind aeel~i lucru $i zieend: "N'a lepadat D-zeu pre poporul sau" (Vel's. 2). Dara aid, zid tu, nu este dovada, ci exprimarea pare rei sale)). Dara prive$te dovada cea dintai $i cea d,upa aceasta: cea dintai este ca arata, ca el este din neamul lui lsrail, $i daca ar fi trebuit ca toti Iudeii sa fie lepada~i, apoi nici el, DascaluI ~i propoveduitoI"ul, _. caruia i s'a Incredintat predica. evangheliei in toata lumea, precum $i tainile $i intreaga iconomie - nu ar fi fost ales din acel neam. Aeeasta este intaia dovada, iara a doua urmeaza imediat In expresiunea: "pre poporul sau pre care mai 'nainte I-a cunoscut", adeca pe care'l $ti<'t bine ca este destoinie de a priml $i credinta, caei ~i trei mii, $i patru mii, $i mii de mii dint,re daw;;ii erezuse. Deci, ca sa nu zica cine va : Dara tu e:;;ti poporul'? .;;i fiindca ai fost ehemat tu, apoi intregul popor a fostchemat? -de aeeia. a mlaos: "n'a Iepaclat pre poponll Sal)" pre eare llJai 'nainte I-a eunoscut", ea $i cum ar fi zis: am irnpreuna eu mine $i trei mii, am patru mii, arnrnii de mii. (Dara ce? Acesta este poporul ~ Oarc intloi mii. sau patru mii, sau in miile de miisecuprinde samanta aeea a lui Abraam, care se aseinana cu stelele ceriului $i eu nasipul marei? $i astfeliu ne ama,gef;jti pre noi, $i aiurezi punand pe mtreguI popor In persoana ta, ~i a eelor' putini de pe langa tine~ A$a dal'a ne-ai insuflat speranle zadarniee, spunand ea fagMuinta s'a indeplinit, pe cand noi toti suntem pierduli, iara inantuirea este cu cei putini? Toate acestea sunt numai famfaronade $i mandrie, $i nu punem nici un pret pe astfeliu de 50fisme)). ca sa nu zica, deci, unele ca acestea, prive$te cum prin cele ce urmeaza pune deslegarea. Antithesi nu mai pune aid, iara in locul ei pune deslegarea pe: care 0 pregate$te din istoria veche a' Iudeilor. $i care este deslegarea? ),Au nu :;;titi, zice, de

aeeia el nu s'a multamit numai eu tagaduirea, $i nici


1) NoW. In editiunea pe care a avut-o ' in vedere Sf.Chrisostom .acest pasaj este precum urmeaza: Zic, cleci; au doarii a lepddat Dumnezeu pre poporul siiu pe care mai clina.inte a cunoscut? Sdnu fie I)), pe cand in editiunea noastra fraza: pe care mai dinainte a cunoscut este inlrodusa in verso 2. (Trad).

.,

Elie ce zice sel'iptul'a? Cum se ruga lui Dumnezeu impotriva lui Israil zieand: Doamne! Pre Proroeii tei au omorit, ~i altarele taJe au surpat. ~i eu am ramas singur, ~i cauta sufletul meu. Dam ce ii ziee lui DumnezeescuL raspuns? Lasatu-mi-am mie ~eapte mii de ba.rbati, cad nu

"318
~i-au

. OM ILIA XIX

OMILIA XIX

319

plecat genunchile inaintea lui Baal. A~a dara ~j in vremea aceasta, rama~jta dupre alegerea charului s'a facut". Ceiace el spune aiei,

aceasta inseamml: nu a lepadat Dumnezeu pre poporul sau, cad daca l-ar fi lepadat n'ar fi ales pe nimeni -din acel popor, iara daca a ales pe unia, aceasta 1nseamna ca nu I-a lepa,dabl. $i cu toate acestea, zici tu, daca nu l-ar fi lepadat, ar fi ales pe toti. Niddecum, raspunde apostolul, cad ~i pe timpul lui EIie numai in cei ~eapte mii s'a marginit mantuirea, precum ~i astazi se gasesc multi eari au crezut. Dara daca voi nu $titi aceasta, nu este nimic de mirat, fiindca ~i Profetulacela, de~i barbat atat de insemnat ~i renumit, nu ~tia nimie, ci Dumnezeu iconomisa cele ale sale, fara sa $tie Profetuh). Tu, prive~te acum ~i intelepduneaapostolului, cum in dovedirea acestui fapt mare~te pe nesimtite $i acuzatiunea lor, cad pentru aceasta Ii-a amintit de intreaga marturie, pentru ca sa Ii dea pe tata nerecuno~tinta lor, $i sa arate ca ii sunt tot a$a; dupre cum au fost $i parintii lor. Daca nu ar fi avut acest scop, ci ar fi cautat sa Ii arate un singur lucru, ea poporul se gase~te$iin eei pulini, ar fi spus ca $i pe timpullui Elie ramasese numai $eapte mii,-acum insa elli citeaza intreaga marturie dela inceput. Peste tot locul el se sile$te a arata ca nu este nimic strain daca ii fac tot a~ $i pe timpul lui Christos $i al apostolilor, cad aceastali este obi$nuinta lor. $i ca sa nu zidi ca ii au uds pe Christos ca pe un fn$elatoriu, $i pe' apostoli Ii alunga ca pe ni$te amagitori, pune la mijloc marturia care zice: "Domne!

I ,

rau ca asemenea salbatacie? EI trebula a se ruga lui pUl]1z:t.ezeu. pen~ru cei ce deja erau in~a~cati de pacat~? lara 11 VOlau sa'l omoare, fapte care-l lJpsesc pe dat1E;ll de ori-ce iertare. Nici foametea nu mai stapania, ca,ci era an imbel~ugat, ru~inea cea dinainte se uitase, demonii fusese ru~inati, $i puterea lui Dumnezeu se aratase, iara imparatul lor se umilise, $i totu~i ii cutezau a face astfeliu de nelegiuiri, trecand din omor in omor, $i ucizand pe dascalii ~i pe cei ce cautau a Ii indrepta apucaturile lor. $i ce ar putea sa zica ~ Nu cumva~i Profetii aceia erau iB$elatori ~ Nu cumva $i aceia erau amagitori~' Nu cumva nici pe aceia nu'i $tiau de unde sunt? Dara poate ca va suparau cu prorociile lor, insa va vorbiau ~i cele bune. Dara cu altarele ~ Nu cumva $i acele va suparau f Nu cumva $i ele va intarItau ~ Ai vazut cum ii au dat in totdeauna exemple de cearta $i de batjocora? De aeeia Pavel scriind $i in alt loc (I. Thesal. 2, 14. 15) zicea:

"Doamne! Pre prorocii tai au omorit, ~i altarele tale au surpat, si eu am ramas singur, ~i cauta sufietul meu". $i ~e ar putea fi mai
ce zice acest profet?

"Ca acelea~i ati patimit ~i voi dela cei de un neam cu voi, pre cum ~i aceia dela Iudei, cari ~i pre Domnul Iisus au omorit, ~i pre prorocii lor, ~i pre Hoi ne-au gonit, ~i lui Dumnezeu nu sunt placuti,~i tuturor oamenilor stau impotriva';,

ceiace fac $i acum, ziee, caci $i altarele Ie-au surpat, $i pe proroci au omorit. .

Pre Prorocji tai i-au omorit, ~i altarele tale au surpat". Apoi ca sa nu faca cuvantul greoiu, el mai

pune pe langa marturia raportata $i 0 alta cauza, $i nu 0 produce, dupa cum a facut mai sus, voind a'i acuza, ci se incearca de a proba altele, cu care ocazie Ii Iipse~te de orice iertare pentru faptele petrecute in urma. Prive$te cat de mare este acuzatiunea, $i dela care anume persoana vine, cad nu este Pavel care acuza~ nici Petru, lacob $i loan, ci acela care era mai mult admirat de -dan$ii, d1pitenia Profetilor, prietenullui Dumnezeu, care atat de mult era ra vnitoriu pentru dat1E;ii, in cat s'a pr~ -dat $i foamei, carenici pana astazi inca n'a murit. Deci,

I I

pot avea aceste cuvinte cu imprejurarile prezente? Au o mare relaiie, caci se dovede9te de aici ca Dumnezeu pururea obi~nuie$te de a mantu! pre eei vrednici, chiar $i daca fagaduinta a fost data catra neamul intreg. lara aceasta a aratat-o inca dela inceput, zicand: "De ar fi

"Dara ce Ii zice lui Dumnezeescul raspuns? Lasatu-mi-am mie ~eapte mii de barbati cari nu ~i-au plecat genunchile lUI Baal". $i ce relatie

numarul fiilor lui Israil ca nasipul marei, rama~ita se va mantui" $i "Daca nu ni-ar fi lasat noue Domnul Sabaoth samanta, ne-am .fi facut ea Sodoma". Tot aceasta 0 arata ca se petrece ~i
acum, pentru care ~i adaoge: "A~a ~i in vrenlea

320

OMILiA XIX

OMILIA

xix

(Vel's. 5). P~ive~te cum fie care euvant i$i pastreaza nobletasa, $1 scoate la lumina atat eharullui Dumnezeu cat ~i recuno~tinta celor mantuiti, caci cand el zice "alegerea", prin aceasta a aratat incercarea lor facuta de Dumnezeu, iara prin expresiunea, "clarului" se arata charul lui Dumnezeu.

aeeasta rema~ita dupre alegerea darnlui s'a faeut"

,,$i de este dupre dar. nu este dm fapte. ea (atunei) darul n'ar fi dar, iara de este din fapte. nu este dar, ea (atunei) fapta n'ar fi fapta"
(y~ rs. 6). Iavra,;;i se rascoala asupra indaratniciei Iudeilor, $1 .Impreuna cu. cele vorbite pana acum Ii lipse~te $i P~'IO a~e~te. cuvmt~. de vorice iertare. Nu aveti ce spune, Zlce, cael ~l Profetll va ehemau, $i Dumnezeu va rucra $i faptele strigau, $i jaluzia ce 0 baO'ase in sufietul

vostru e~a de ajuns spre a va atrage ~~re e1. N~ putet~ spune ca cele poronclte au fost grele, $1 de aCela n'atl putut a va apropia de el, ea a pretins del a voi dovada de fapte, ~i de succese grele, fiindea cum v'ar fi pretins acestea Dumnezeu, in timp ce asemenea fapt ar fi astupa~ cu tO~Lll ~h~ru~ sau ~. Aeestea le-a spus apostolu), vOlOd a h arata ca dorIa foarte mult ca ii sa se mantuiasca, ~i ca in asemenea caz nu numai mantuirea lor ar inainta cu u$urinta, ei 9i slava lui Duinnezeu ar fi mare, caci s'ar dovedl atuud filantropia lui. De ce te temi a te apropia, zice; daca nu't.i cere fapte? De ce te impotrive$ti $i te indaratnice9ti, cando eharul Hi sta II] g.jutoriu, $~ ~u'ti mai pune inain.te l~gea, inzadar $i f~ra se?p ~ NICl dela lege nu te Vel mantu!, in acelru;;i lImp 91 darul lui Dumnezeu n necinste$ti, caci dadi staruie$ti eu in~arat?icie ate. mlntui prin lege, prin aceasta tu desfimtezl darul lUI Dumnezeu. Dupa aceia apo.i,. ea .sa nu se par~ 8:cest .fapt ciudat $i strain, prin a~tlelI?atle el spune ca $1 acel $eapte mii de pe timpul lUI Ehe au fost mantuiti prin char, caei cand el spune ea: "A~a :;;i hi vremea aeeasta rama~ita dupre alegerea darului s'a faeut", prin aeeasta arata ea $i aeeia s'au mantuit prin char. $i nu numai aceasta, ci $i expresiunea "lasatu-mi-am mie" tot acest lueru il invedereaza,adeca ca Dumnezeu a contribuit eu cea mai mare .parte la mfwtuirea lor. Dara daca mantuirea se acorda prin char, zici tu, de ce nu ne-am man-

tuit cu lotii ~)). Pentru ca nu ati voit, fiindca ehiar charul cu toateea e char, mantuiel;;te ntimai pe eei cevoi~e , iara nu ~i pe eei ee nu voiesc ~i'l dispretuiesc, pe eel ce'l rezboiesc ~i i se impotrivesc necontenit. Ai vazut cum prin toate aeestea el a dovedit ca "nn a eazut euvantul lui Dumnezeu"? Fagaduinta lui Dumnezeu a venit la cei vrednici, ~i ca ace~tia def;,! putini la numar, totu~i se pot num! poporul lui Dumnezeu. $i de~l ehiar pe la inceputlll epistolei a spus aceasta cu multa putere prin expresiunea: "Ga ee este daea n'au erezut unia?" ~i de~! nll s'a marginit numai aid, d a adaos imediat: "ei fie Dumnezeu adevarat, :;;i tot 0mul mineinos", - totu>?i i?i in pasajul ee ni. sta de fata, el acela;~i lucru il invedereaza , aratand pe deoparte puterea eharului, iara pe dealta ca acest char pururea mantuie9te pre cei buni $i pierde pre eei rai. 1) Deei iubitilor, sa multamim lui Dumnezeu, ea noi suntem dintre eei mantuiti, ~i ea neputand a ne mantu! din fapte, am fost mantuiti prin darul lui Dum~ nezeu. Dara multamind; noi sa nu facem aeeasta numal ell cuvintele, ci ~i eu lucrurile, ~i eu faptele. cad atund este multamire adevarata, cand noi faeem toate acelea prin eari Dumnezeu urmeaza a se slav!, ~i cand fugim de acelea de cari ne-am izbavit. Daca noi batjoeorind pe Imparatul a toate, ~i in. loe sa fi.m ped~psiti arr~ fost cinstiti prin marea lUI filantrople, apOl itl pOll inchipui cata nerecuno~tinta am avea fata de dfmsul batjocorindu-l ~i dupa aceasta. Atu:nd de sigur ca vom fi pedepsiti c~ eea n:tai p1are .pedea~sa peI}tru ase~en~ nerecuno:;;tinta, ba mca mal aspra decat cea dmtal. Batjocora dinainte nu ne-ar arata amt de nerecunoscatori, ca cea dupa cinstea ~i ingrijirea lui eea mare'pe~t~u noL sa fucrim, deei, de acelea de care ne-am I ZOOVlt, ~i nu nunfai eu gura sa'i multamim, ca nu cumva sa se zica ~i de noi: "Poporul acesta eu buzele mil einste:;;te, iara en inima este departe de min~" '(Isaia 29, 13). cad cum nu e~te vabsurd, cand eer~u rile spun slava lui Dumnezeu, lara tu, pentru care s au facut ceriurile cari '1 slavesc, savar~ti astfeliu de fapte
') Par-tea moraUi. Despre multamire. (Velon).
3825
21

322

OMlLIA XIX

OMILIA XIX

323

prin cari se defaima de altii Dumnezeu care te-a facut pre tine ~ De aceia, nu numai cei ce defaima pe Dumnezeu sunt raspunzatori, ci ~i tu vei fi raspunzatoriu ii'i vrednic de osanda. Nici eeriurile nu slavesc pe Dumnezeu slobozand din ele glas, ci prin privirea lor pregatesc pe altii de a'l slavi, ~i cu toate acestea se zice ca ele spun slava lui Dumnezeu. Tot ~a ii'i cei ce petree o viata minunata, chiar daca tac ii sla vesc pe Dumnezeu, fiindca printr'in~ii multi altii 11 slavesc. Nu atat este admirat Dumnezeu prin ceriu, pre cat e de admirat prin viata cea curata a omului. De aceia cind noi vorbim cu Elinii, nu punem la m~loc eeriul, ci pe oameni, eari de~i se gasau mai rau decat fiarele salbatece, totuii'i el i-a fmblanzit ~i i-a facut a fi asemenea cu ingerii. ~i cand noi Ii vorbim de aeeasta prefaeere a omului, prin aceasta Ii-am astupat gurile lor. Caci omul este eu mult mai superior dec.at ceriul, ii'i poate a'~i ca~tiga, sau mai bine zis poate a'ii'i face sufietul sau mai str<1lucit dec.at frumuseta ceriului. Ceriul, deii'i a fost privit atata vreme, totu~i n'a convins ~a de mult pe om, in timp ce Pavel predicand pe un timp foarte scurt a atras la sine intreaga lume, fiindca el iii'i ciii'tigase un sufiet nu mai pre jos de ceriu, care a putllt sa atraga pe toti; Vrednicia ~i valoarea noasLra nu insamna nimic nici chiar pe pamant, pe cind acea a lui Pavel oeste mai covar~itoare $i decat ceriurile, caci cerilll i~l. pastreaza intacte Iimita $i regula stabilita de Dumnezeu, in timp ceinaltimea sufietului lui Pavel. a intrecut ii'i eeriul, caci el convorb8$te cu insuii'i Christos. Dar-a ii'i frumuseta acelui sufiet era atat de stralucitoare, incat insm~i Dumnezeu a proclamat-o. cand s'au facut stelele de pe ceriu ingerii Ie-au admirat, insa pe Pavel I-a admirat insu~i Dumnezeu, zicand: "Vas al aiegerei inti este mie acesta" (Fapt. 9, 15). Ceriul deseori este acoperit de nori, pe cand sufietul lui Pavel nici-o ispita nu a fost in stare sa'l acopere, ci chiar in timpul vijeIiei el se arata mai stralucit decat cea mai frumoasa miaza-zi, $i lumina ca ~i mai 'nainte de a veni peste dansul norii ispitelor; caci soarele ce .lumina intr'insul nu sloboza raze de acelea cari pot fi intunecate. denavala ispitelor, ci atunci el stralucia mai mult inca. De aceia Ii ~i zicea lui: "Destul este tie darul meu, ca puterea mea intru neputinte se savar~a~te" (II Cor. 12, 9).

1
.j
.\

nu te indoi de loc ci fa toate acelea prm carlal. putea apuca ~i atrage la: sine-ti acele iagaduinti. Te-au irnpresurat poate mii de re1e ~i de pacate ~ ~i ce urm~za d~ aici'l Inca nu te-ai dus pana acum in lad, unde hlmelll nu ~e va mai putea marturisi ~i po~i, inca priveliu$tea acea ingrozitoare nu s'a des~urat, $1 tu ~tl afarad~ primejdle $i poti inca ca in 1upta cea mal de pe urma sa te buc~ri de biruinta. Inca nu ai aju~s ae~lo,. ca sa auzi ceiace i s'a spus bogatu1ui: "PrapastIe mare este intre noi si voi" (Luca 16, 26). Inca nu a venit mirile ca sa se teama cineva de a'ti da untde1emn. pentru dhde1a ta, ci poti inca cumpa~a $i. stringe !n I?~: gazie. Inca nu este pana acu~ mmem care. sa Zl~:

tele voastre ca mohoraciunea, ca zapada Ie vom albi, iara de vor fi ca ro~ala, ca lana Ie v~ili albi" (Isaia 1, 18).Cand Dumnezeu fag~duie~~e c.eva, t';l

Sa'l ravnim deci pe dansul, iubitilor, $i atunci,de am voi, ceriul acesta pe care 11 privim, nu va pretui nimic fata de noi, ~i nici ~oareIe, ba nici l~~ea }ntreaga? caci toate acestea s'au facut pentru n01, Iaranu nm pentruele. sa aratam .ca s~mteIl1 vrednjc~ facandu-:s~ acestea pentru noi, caCl d~ca rie VOl? arata ne~redmci de acestea, cum yom putea fi vredmCl de Imparatul a toate ~ Fiindca toti acei ce traie~~ defaimand peDuI?-:nezeu nevrednici sunt de a prlvl soarele, nevredmcl sunt ~ei ce'l defaima pre el de a se bucura de fapturile care'l slavesc, pentru ca ii'i fiul care d.efaima l?e t<;tt.lL sau este nevrednic a se bucura de sluJba servltorllor eelor merito$i. De aceia toate fapturile sale se VOl' bu:.. cura de mare slava, iaranoi yom suferi pedeap~ ~j osanda. Cata tidilo~ie nu ar, fi, .ca faptura; cea. facut8. pentru tine sa se transforme m lIbertatea fillor 1m Dumnezeu iara noi facuti fii ai lui Dumnezeu sa' fim trimi$i in gheena ~i in pierzare din cauza tranda vi~i noastre celei mari, $i in locul nostru sa se bucure. faptura de acea fericire nepovestita! . . . Deci ca nu cumva sa se intample aceasta, nm eel ce am do'bandit un sufiet curat, sa'l pastram tot curat, sau mai bine zis, sa intindem mai mult inca spl~ndoa rea lui iara cei ce avem un sufiet murdar, sa nu ne desnadkjduim, dupre cum $i zice: "De vor fi pac~

"Nu cumva nu ni va aJunge noue

$1

voua

OMILIA XIX OMILIA XIX

325

(Math. 25, 9), ci sunt inca multi vinzatori, cei goli, cei fiamanzi, cei bolnavi; cei ce stau in temniti. Hrane~te pe aceia, imbraca pe ace~tia, cerceteaza pe cei bolnavi ~i in temnita, ~i atunci vei dobandi untdelemn mai mult decat izvoarele de apa. Inca n'a sosit ziua iconomului aceluia din evanghelie, ~i de aceia intrebuinteaza timpul cu folos, ~i fa ca ~i acela, adeca taie datol'ille (anuleaza datorille) altom catra tine, ~i celui ce'ti datore~te 0 suta de masuri de untdelemn zi-i: "ia-ti zapisul tau, ~i sezi curc1nd de scrie cincizeci" (Luca 26,6), Aceasta fa-o ~i cu banii, ~i cu cuvintele, ~i cu toate celelalte, ~i imiteaza pe iconomul aeela; aceasta sfatuie~te ~i pe rudele tale sa 0 faca, aceasta fa-o ~i tu insuti. Inea .e~ti stapan de a grai a~a, inca n'ai ajuns la nevoea de a ruga pe altul, ci ai puterea de a sfatui ~i pe altii, 9i pe tine singur. Cand te vei duce acolo, nu te vei. mai putea folos! de nimic din acestea, 9i cu drept cuvant, caci daca ai avut la indamana un termin atat de lung, ~i totu~i n'ai folosit nici pe aJt,ii, ~i nici pe tine macar, cum te vei putea bucura de asemenea char tocmai atunci eand te gase$ti in illanile judecatoriului f . Toate acestea, deci, rumegandu-le cu mintea noastra, sa ne interesam din toate puterile de mahtuirea noastra, ~i sa nu tr<'idam ocazia favombila ce ni se prezinta in viata aceasta. Este cu putinta de a multami lui Dumnezeu chiar ~i la rasufiarea cea mai de pe urma. Es~ cti putinta de a izbuti in aceasta $i prin testamentul ce-l facem,-de sigur ca poate nti tocmai a~ ca cum ar fi fost daca eram inca in viata,--cu toate acestea este cu putinta. Cum, ~i in ce feliu ~ Daca treci.pe Christos printre mo~tenitorii tai, ~i claca Ii la~i ~i lui parte din toata averea. Nu l-ai hranit pe el pe cand te gasiai in viata, f Macar cand te dud de aici, ~i cand nu mai e~ti sUipan, macar atunci da ~i lui din ale tale, caci el este filantrop, :;;i nu se va certa eu tine pentru aceasta. Fara indoiala ea dorinta cea mai mare a lui era, ca tu sa'l hrane9ti pe cand erai in viata, cand 9i plata iti era mai mare,--dara daca n'ai facut aceasta, apoi cel putinvina macar de asta .data, ~i lasa-l impreuna. m09tenitoriu cu copiii taL lara daca pregeti a: f(l,ce aceasta, apoi g:1nde~te-te ca. Tatal lui te-a facut pe tine impreunamo9tenitoriu eu dansul, ~i sfar~e~te cu neomenia tao Ce raspuns vei putea da, cand tu nu l-ai

lasat mCI macar lmpreuna mo~tenitoriu cu copm Uti, pe dansul care te-a iacut pe tine mo~tenitoriu ceriurilor, ~i care s'a je~tfit p~ntru tine ~ m~.~l el. tC?ate cele Ce a facut, nu Ie-a facut dm vre-o datorle, Cl dm dragoste, pe cand tu, dupa a~atea bi!lefaceri, ~-';1ti datoriu lll:i. .para de~l. faptele sunt a~a, tOtu~l el, ca ~l cum ar prIml un dar dela tine, ~i nu ca cum ai fi datoriiJ, prime~te cu dragoste ~i t~ incun~me!1~' .de~l. ,ceiace ,a!' primi del~ tine este al sau. DeC!, da-l lUI averea care t.l este la urma netrebuitoare, da-i din acelea asupra carom nu mai e~ti stapan ~i el itiva da tie imparatia ceriurilor care'ti va; fi de folos 'pentru totdeauna, ~i pe langa dansa iti va harazi ~i altceva, adeea va purta grija eelor din urma tao Daca el va fi impreuna mo~tenitoriu eu copiii tai, va u~ura pozitiunea orfanilor, va impra~tia intrigile, va impiedeca pagubele, va astupa gurile clevetitorilor,. ~i daca copiii tai nu vor putea ocroU cele hotarite de tme prin testament, el Ie va ocroti ~i nu va lasa ca sa se strice testamentul. $i daca tu ii ingMui ~i aceasta, el va implinl. lipsurile pef!.tru toate ce~e scrise ~ela. dansu~ ~i inca cu muita osardle, pentru ca a fost cmstIt odata ca l-ai trecut intre mm;tenitorii tai. Lasa-l, deci, pe dansul mo~tenitoriu, caci la dansul te vei duce, ~i el are a te judeca pentru toate cele ce ai facut aici pe pamant. Dara sunt unia atat de r:nh;;ei, incat de~i n'au copii, totu~i nu VOl' sa faca a~a, CI mal dearaba primesc sa imparta avevile lor parasitilor ~i lingu~itorilor, lui X sau lui Z, decaf. sa lase lui C~ris tos Cl1re i-a facut atata bine. Si ce ar putea fi mal <10bitocesc ca aceasta f Pe unia 'ca ace~tia chiar de i-ai com para cu animalele ~au cu petrele, ~otu~i nif!lic. nu vei putea spune lamul'lt des pre prostIa ~l neslmtlrea lor, ~i nu ai gasi 0 icoana fidela, care sa poata reprezenta mania ~i nebunia lor. De r,e iertare se VOl' invrednicl ace~tia, daca fiind in viata nu I-au hranit, ~i nici cand urmeaza a se duce la dansul nu voiesc a'i harazl macar cat de putin din ave rile lor, carom nici nu mai sunt stapani la urma, ci se poarta. amt de du~ man~te fata. de dansul, if!.cat nu v<?r a'l impa~t~~i chia:r: din cele ce h sunt nefolosltoare ~ $1 nu veZI catl oamem nu s'au invrednicit nici macar de un sfar~it bun, ci s'au dus de aici rapiti naprasnic f Pe tine te-a ~acut Dymnezeu ca sa iconomise~ti Loate cele ale caSel tale, sa indrepti pe cele cuvenite, ~i sa te indeletnice~ti de cele

326

OM ILIA XIX

OMIUA

xx

327

trebuitoare; apoi atunci ce cuvEmt de indreptare vei avea, cand$i dupa ce ai primit deia dansul unastfeliu de char, tradai birie-facerea $i stai cu totul dimpotriva credintei stramo$ilor tai ~ Aceia $i fHnd in viata v:indeau toate ale lor $i Ie duceaula picioarele apostolilor, iara tu nici chiar cand incetezi din viata nu imparta$e$ti cu ceva pe cei ce au nevoie; De sigur cii e mult mai bine de a indrepta foamea '$i sarada pe cat timp e$ti in viata. ciici aceasta iti da;$i un mai mare curaj, - dara daca nu voi89ti sa fa.ci a$a, cel putin cand mori fa ceva nobil, care de$! nu poate fi dovada unei .mari dragoste catra Christos, totu$i este 0 dragoste oarecare. ,Cam daca nu vei avea intaetate printreoile cevor sta \leadreapta lui, totu$i nu e putin lucru $i acela de a te gas! printre dansele $i a nu fi la un loc cu caprele cele deastanga. ~i daca nu faci nici aceasta; dacii nici frica de moarte, nid faptul ca la urma averile tale iti sunt netrebuitoare, nici siguranta In care ai lasa copiii tai $i nici faptul ca prin aceasta ti-ai depozita acolo mai dinainte iertarea gr89alelor, - daca, zic, nimic din aeestea nu te mi~ca, apOl atunci ce cuvant ar mai putea sa te convinga ca sa fii filantrop '? De aceia va rog, ca mai eusama pe cat timp ne afiam in viata, sa lasam celor nevoia~;i cat rnai mult din averile noastre; dara daea ar fi unii atat de mici de sufiet, incat sa nu se induplece de a face a9il., eel put.in macar de sila faca.-se filantropi. Cand traiai ca $i cum nemuritoriu, te tineai strins de toate cele existente; dara acurn, dupa ce ai afiat ca e$ti muritoriu l eel putin de asta-data sffir$e$te eu acea credinta, $i cugeta ca rnuritoriu despre cele ale tale, $i mai cu sarna ca ai a te bucura de a viata nemuritoare. Daca poate este ~reoiu lucru de a vorbi a9:1 dtipre cum yom vorbi; daca eele ce yom spune sunt indircate cu fricii $i groaza, totu$i stint trebuitoare a Ie vorbl. De aeeia fti zic: numara printre robii tai $i pe Christos. Liberezi pre robii tai '? Libereaza $i pe Christos de foame, de nevoie, de inchisoare $i de golatate. Te-ai cutremurat auzind acestea '? Insa sa te cutremuri $i mai tare, cand niei aceasta n'o. faci. Aici te-au amortit cuvintele ce Ie-am spus; dara cand tevei duce acolo, $i vei auzi $i mai grozave decat acestea, $i cand vei vedea acele munci nesfar$ite, atunci ce vei zice'? La cine vei afia scapare'? Pe cine vei chema In ajutoriu'? Pe Abraam'? Dara el nu te va auzi. Pe

~
l

acele fecioare'? Dara nid ele nu te VOl' auz!, ~i nid nu'ti iVor .da unt de lernn. Poate pe tatiil sau pe hunicul tau 1 Dara $i dintre aC8$tia niciunul nu va fistapan, chiarde ar fi $i sfint, ca sa poatii dezlega hotarirea aceia. Toate aeestea, deci, cugetandu-le in mintea ta, roaga pecel ce singur este Domnul $i stiipanul tau, pe cel cesingur poate a $terge zapisul tau, $i a stinge vapaea. aceHl, roaga~l, zic, $i imhlanze$te-l hranind pe cei fiamanzi $i imbracand necontenit pe eei gOli, ca astfeliu. $i de aici sa te duci intovara$it de sperante bune, $1 acolo !fiind sa te bucuri de ve:;;nicile bunatati. carora. fie eu totH a ne invrednici, prin charul$i filantropia. Domnului nostru Iisus Christos, ciiruia impreuna. cu Tata,} $i eu Sf. Duch, se cade slava in vecii veeilor. Amin.

OMILIA XX

"Ce dara I) (vom zice)? Ceiace cauta Israil, aceia n'a nimerit; iara alegerea a nimerit, iara ceilalti s'au impetrit" (Cap. 11, 7).
A spus ca Dumnezeu nia lepadat pre poporul sau r $i aratand modul nelepadarei iara$i se refugiaza la Proroci, iara dupa ce dovede$te printr'an$ii ca cea mai mare parte dintre Iudei s'au pierdut, ca sa nu se para ca de aici scoate 0 noua invinovatire asupra lor, $i ca se atinge-. de dam~ii ca dU$man, alearga din nou la David $i Ia lsaia, spunand: "Precum s'a fost scriS: datu-li-a lor Dumnezeu duch de umilinta" (Vers. 8). Dara e mai bine de a lua yorba dela inceput. Dupa ce a spus de celepetrecute pe timpul lui Elie, l;;i a aratat ee estecharul, a adaos imediat: "Ce dara (vom zice)? Ceiace cauta Israil, aceia n'a nimerit". Expresiunea aceasta nu este a unui om ee intreaba, ci a unuia ee
I) Nota. In editiunea avuta in vedere de Sf. Chrisostom acest pasaj este aiil3.: "Deci, ce est!! ceiace cauta Ismil, ($i) aceasta n'a nimertt?" Mi se pare cit intrebarea pusa astfeliu, iara nu ca in edi\ia noastra, clarifica mai bine chestiunea. (Trad.).

r
i ,

328

OMILIA

xx

OMILIA.

xx

329

acuza. eu sine singur, zice, se lupta ludeul, diutand dreptatea, pe care nu voi~te a 0 lua. Apoi Jipsindu-i iara,';;i de orice iertare, arata nerecuno~tint,a lor chiar dela acei cari au luat dreptatea, caci zice: "lara alegerea a nimerit". Prin urmare ~i aceia ii condamna pe dan~ii, ceiaee ~i Christos zicei: "Daca eu cu Belzebub scot

dracii, fiii vo~tl'i cu Gine scot? Pentl'u aceasta ii VOl' fi voua judecatori" (Luca 11, 10). Pentru ca

nimeni sa nu invinovaIasca natura faptului, ci numai intentiunea lor, de aceia arata ~i pe cei ce au nimerit. De aceia apostolul ~i cuvintele Ie intrebuinteaza cu multa emfaza, aratand ~i charul de sus, in aeel~i timp insa 9i sirguint,a [l,celora. cand el spune ca "a nimerit", nu desfiinteaza prin aceasta liberul arbitru, ci voi~te a arata maretia bunuriloI', ~i ca numai partea cea mai mare de actiune a fost a charului, iara nu totu!. :;;i printre noi este obiceiul de a zice: cutare a nimerit, cutare a afiat, sau a gasit cand faptul i-a adus vre-un ea~tig mare. A$c1, dara dac,8, aceia au nimerit, aceasta n'a rezultat din ostenelile omene~ti, ci partea cea ma i mare din acea actiune a fost a darului Dumnezeesc. "lara ceHalti s'au irnpetrit". Prive$te cum el toemai acum s'a incurajat ca sa spuna cu propria sa voce despre scoaterea celorlalti din randul eelor ce au nimerit, caci dac,8, a spus $i mai sus de aceasta, el a pus atunei la mijloc pe Prorodi cari invinovatau, pe ctl,nd aiel i~i ex prima propria sa hotarire. Dara el nu se multame$te cu hotarirea sa numai, ci iara~i introduce pe lsaia Prorocul, fiindca dupa ce a zis: "s'au impetrit", imediat adaoge: "Precum este scris: datu-li-a lor Dumnezeu duch de umilinta" (Vers. 8). :;;i de unde oare a fost acea impetrire'? De sigur ca a spus cauza ~i prin pasajele din urma, cu care ocazie a aruncat totul in sarcina lor, aratand caceiace au suferit a provenit numai din indaratnicia lor zadarnica, - dara 0 arata ~i aici. Caci (',and zice: "ochi ca sa nu vaza, ~i urechi ca nu auza", nimic alta nu invedereaza decat ca defaima intentiunea lor cea indaratnica $i iubitoare de cearta zadarnica: Pentru ca de~i aveau ochi cu cari puteau sa vada minunile, $i urechi cu cari sa auda acea invatatura minunata, totu$i nid

ile unele din. acestea n'au facut uz dupre cum trebuia. Expresiu~ea ,\li-~ d~t'~ d.e aici,sa nu 0 intelegi ca actlUne, Cl ca mgadumt,a dm partea lui Dumnezeu. Deasemenea $i expresiunea "umilinta" de aici arata inclinarea sufietului spremairau. inclinare ~e tine sufietul nevindecat neindreptat $i neschimbat, dupa cum !';'i aiurea zice David: "ea sa cante tie slava mea; f;ii nu ma voiu l11ahni" (Ps. 29, 13), adeca n~'mi va parea rau, nu rna voiu schimba, nu voiu cauta sa fug. A~a dara, dupre cum cel umilit prinevlavie nu s'ar putea schimba eu u~urinta, tot ~a $i eel umilit de rautate nu s'ar putea preface cu u~urinta. Prin llrmare expresiunea "duch deumilinta" din acest pasaj, (itvsflp.? iVJ.t"-/6~s(tl~) nimic alt nu insamna, dedit a se 1m:" petri, a se intepeni undeva, ~i a se pironi acolo, astfeliu ca prin aceasta expresiune apostollli arata llelecuirea,sall mai bine zis greutatea cea mare in schimbarea parerei lor. Deci dupa ce arata ca ii vor lua cea mai aspra pedeapsa pentru aceasta necredint.a a lor, iara~i aduce ]a mijloc pe Proroclll care ameninta cu deacestea, care \lealtfeliu s'au $i indeplinit intocmai: "Faca-se, zice,

masa lor spre cUl'sa, ~i spre lat, ~i spre sminteal a" (Vers. 9), adeca trufia lor; trufia lor, zice, &1,
,,~i

Ii prefaca toate cele bune, sa'i piai'7A1, $i ii sa devina lesne de cucerit pentru toti. lara mai departe arata ea ii sufar acestea, ca sa'~i plateasca pacatele, caci zic~:

sa

acestea mai au nevoie de vre-o expIicare'? Oare nu sunt destul de lamurite chiar ~i pentru cei mai pro"?ti ~ Dera mai 'nainte de cuvintele noastre, insa~i desfa~u rarea imprejurarilor marturise$te prin anticipatie cele vorbite. caci cand au devenit ii u~or de cueerit? Cand Ii s'a garbovit ~ spinarea lor'? Cand au suferit ii 0 8.$:'t . robie'? Dara ceiace este mai mult, ca nici n II va fi vreodata incetarea acestor re1e, ceiace dealtfeliu ~i Profetul a dat sa se inte1eaga, caci nici n'a zis simplu spinarea lor garbove~te-o)), ci "garbove~te-o de tot", adeca pentru totdeauna (O[IX1ta.VtO<; 06,M.fl-4ov). Dara daca

spre rasplatire lor". "lntunece-se ochii lor ca sa nu vaza, si spinarea lor de tot 0 garbove~te" eVers. :1.0). Oare $i

332

OMIL)A

xx

't

I
OllIlLlA

xx

bitoriului, adeca ce se incerca el &1, dovediasca prin aceste cCuvinte, ceiace pur urea rog dragostea voastra de a a yea in bagare de sarna. Cand .noi yom primi totdeauna cele vorbite cuun astfeliu de gand, apoi nicairi nu yom vedea vrc-o greutate. Principalul in acestpasaj este, de a darama w;mrinta ~i trufia capatate din cele vorbite .aie,i de dtra cei dintre ginti, caci astfeliu $i aee$tia mai in siguraq.ta vor ramanea In credinta, invata,ndu-se .a fi mode$ti, In acela$i timp $i cei dintre Iudei izbavindu-se de desnMajduire, mai cu dragosle S8 vor apropia de char. '. . A~ dara cautand numai la acest scop, sa auzim toate cele vorbite prin acest pasaj. Deci ce spune apostolul ~ ~i cum a dovedit ea ii n'au cazut cu desa var~ire, incM sa nu se mai poata indrepta) $i nid ca au fost 'sco$i pana in sIar9it din numarul color ale$i ~ Aceasta .a dovedit-o apostolul dela ginti, zicand astfeliu : "Ci I)l~in

333-

dudi mai 'ntaiu. De acei, a ziee:

fiind deja petrecut mai dinainte, tu sa nute minunezi, fiindca apostolul voie$te a mangaia sufletul lor eel ranit. Ceiace el spune aici, aceasta insamna: A venit la . ii Iisus $i nu l'a1.1 primit, de:;;i ali facut mii de minuni, ba inca I-au ;;i riistignit; - la urma a alras catra dansul pe ginti, ca cel put.in cinstea aeordataacestora siili atite amortirea::;,i nesimtirea lor, :;;i prin jaluzia aceasta. atitata in ii, sa'i poak.'), convinge de a se apropia. Intai trebuia a fi primit,i aceia $i numai dupa aceia $i noi, dupre cum zieea: "Puterea lui Dumnezeu este spre de-al doilea am devenit intai. Ai vazut cata cinste Ii scoate $i din acest rapt 1 Intai, caci zice ca noi atunci am fost ehemati, cand ii n'au voil; al doilea, ca noi de aceia am fost chemati, ca nu numai noi sa ne m~\ntuim; ci ea $'i dam~ii ravnind mant1.1irea noaslra sa se faca mai bunL Dara ce ~ Oare noi n'am fi fost chemati $i mantuiti? Nu am fi fost, decat numai in randueala cuvenita. De aceia :;;i cand a trimis pe uceriici, nu li':'a zis simplu: mergeti catra oile cele pierdute ale casei lui Israil, ci: "mai vartos mergeti catra oile cele pierdute ale .( asei lui Israel" (Math. 10,6), aratand ea dupa aceasta trebui0 a merge $i catra neamuri. Deasemenea $i Pavel n'a zis simplu: ca voue era de trebuint8, de a grai cuvantul lui Dumnezeu)), ci "voue grai $1 noue acest cuvant. Acestea se faceau $i se spuneau, ca nu cumva .a.ceia sa aiba un motiv ner1.1$inat, ea cum ar fi fost trec1.1ti Cll vederea, :;;i din aceasta cauza sa nu creada. Acestea toate $tiindu-le Christos mai dinainte, a venit. totu$i catra dan9ii cei intai.

"ca poticnirea lor mantuire s'a facut neamurilor, ca sa Ie favniasca pre ele". Dara daca faptul acesta il spune C<;l.

poticnirea lor mantuire s'a facut neamurilor, ca sa Ie ravniasca pre ele". ~i cuvantul aeesta nu este

mantuire tot celui ce crede, Iudeului intai ~i Elinului", dara fiindca dan$ii au fugit, apoi noi cei

numai al sau, ci $i parabolele din 8vanghelii tot aceasta {) arata. Cad $i cel ce a facut nunta fiului sau, ache':' mat pre cei de pre la respintii numai atunci, cand cei chemati din capul locului n'au voit sa vina; $i cel ce a sadit vie, numai dupa ce lucratorii au ucis pe mO$tenitoriu a chemat alti lucratori $i Ii-a dat lor via. Dara Christos chiar $i fara parabole Ii zicea: "N'am fost ruia de dansul ca sa,'i vindece pe fiica sa, zicea: "Nu

T
I

trimis, fara numai catra oHe cele pierdute ale casei lui Israil", iara catra Hananian~a care sta-

'este bine a lua panea fiilor ~i a 0 arunca canilor" (Math. 15, 24. 26). Dara $i Pavel zicea Iudeilor cari se impotriveau: ' "Voue maiintai era trebuinta .a se grai cuvantullui Dumnezeu, iara de vreme ce il 1epadati pre el ~i nevrednici va judecati pre voi de viata cea ve~nica, iata ne intoarcem 1a neamuri" (Fapt. 13, 46). Prin toate acestea se arata,
cii urmarea fireasca a faptelor era astfeliu, ca ii sa se apropiecei intai, $i numai dupa aceia. cei dintre neamuri; - dara fiindca ii n'au crezut, apoi s'a intors invers ordinea lucrurilor, <1$a ca .$i necredinta ca $i po:ticnirea lor aufacut ca cei dintre neamuri sa se intro:-

era de trebuinta mai 'ntai de a grai cuvantul lui Dumnezeu", aratand ca numai al doilea era a se

'!I I

vor~te spre rriultamirea lor,fiiridca de ar fi cazut ii de mii de bri, neamurile tot nu s'ar fi mantuit, daca nu

,,~i de vreme ce poticnirea lor este bogatie lumii, ~i imputinarea lor bogatie neamurilor, cu cat mai vartos implinirea lor" (Vers.12) ~ Aici

334

.OMlLIA

xx
(

OM ILIA

xx

335

Etriitau credinta, dupa cum nici ii nu s'ar fi pierdut, -daca nu s'ar fi aratat necredincio;;i, $i nu s'ar fi indaratnieit. Dara, dupre Gum am zis, apostolul Ii mangae pre dan$ii eazuti deja, ;;i se sile$te eu prisosinta ehiar de a'i ineuraja pentru mantuirea lor, daca ar vol sa se sehimbe. Ca daca atunci, ziee, cand aceia s'au potienit, atat de multi s'au bueurat de mantuire, $i dad flind sco;;i aceia, in locul lor au fost ehemati atatia, apoi poti prieepe ee ar fi cand ii s'ar intoaree la Dumnezeun. Dara n'a zis ehiar a$a. N'a zis: eu cat mai vartos intoareerea lor, sau sehimbarea lor, sau suceesul lor, ci "cu ct mai vartos implinirea lor", adeGa cand toti ar VOl sa intre in randul eelor ehemati. Aceasta a spus-o, arMAnd ca $i atunei partea cea mai mare de .actiune va fi a eharului, $i 8, darului lui Dumnezeu, sau mai bine zis, aproape totul va fi al charului.

frumoasa a neamurilor. Ca daca neamurile au devenit cauza mantuirei lor, nu au devenit prin acelea$i imprejurari, ci unia din eauza n~cred~ntii cel9r.lalt.i, i~r~ aC89tia prin credinta acelora s au fac';!t prlcmUltor! al bunurilor. De aici se pare ca neaill:I:Irlle ~un~ pu~e p~ acel3,$i picior de ega Ii tate ~u lu~ell, ba mea c!uar I! covar$esc pe ace$tia. (Ce aI de ZlS, Iudeul~ ~ qa dac~ illi ati fi fost sco$i voi, nu am fi fost chernatl nOl ~ Dara aceasta 0 zice $i etnicul: ca daca nu ma mantuiam eu, tu nu ravniai. $i dacavoie$ti a $ti $i in ce covar$im noi, apoi afia ca eu prin. faptul cavam <:rezu.t t~ man: tuiesc pre tine, iara tu prm faptul ca te-al pot.lcmt, t;te-al dat motiv de a pa.;,l noi cei i~~i pe ~lea ~~sc~l~a de t~ne!). Apoi iara$i simtind ea I-a atms, rem dm nou Id81a dinainte, ~i zice: "Ca de este lepadarea lor Jll1A

"Ca voua zic, neamurilor, intru cat sunt eu neamurilor Apostol. slujba mea 0 slavesc, ca .ctoara a;;i face trupul meu sa ravniasca, ;;i sa mantuesc pre oarecari dintre dan;;ii" (Vers. 13.
14). lara$i se sile$te ea sa se izbaveasca de banuiala lor. s'ar parea ca prin aceste cuvinte el cearta pe eei dintre ginti, iili umilindu-li cugetul lor, incetul $i pe nesimtite atfta pe ludeu. $i umbla in toate par tile cautand ea sa-i lini$teasca $i sa-i mangae de pierzarea lor eea mare, fnsa nu gase$te nimic pentru aeeasta, din eauza nrei luerurilor. Caei $i din cele ce a spu's, ii erau vrednici de 0 mai mare invinovatire, fiindca t011te eele pregame pentru dan;;ii, Ie-au luat altii eari erau eu mult mai prejos de cat dan$ii. De aceia apostolul trece deodata -dela ludeu la eei dintre neamuri, $i pune la mijloe cuvantul despre dan$ii, voind a proM. ea el graiC$te toate aeestea, pentru ca ii sa se jnve~e a fi moderati. ({Va laud pre voi, zice, pentru doua lucruri: intai, ca am incredintata slujba apostoliei mele la voi, $i al doilea, ca prin voi sa pot mantui $i pre altii. $i nu ziee pre fratii mei, pre rudele mele ci, "trupul meu". Apoi voind a arata indaratnicia lor n'a zis ca sa'i conving, ei "ea ii sa ravneasca si sa mantuesc" - $i nici aici n'a stat, caci n'a zis ~(pre toti, ci "pre oarecari dintre dan;;ii" - atat de indaratniei erau. Dara chiar in insa$i aceasta mustrare el arata iara$i purtarea eea
~i

,.
,1

damna din nou, fiindca altii s'au fol05it prin gre$elel~ lor, pe cand ii ni~i din vsuccesele altora .n'au vcautat sa S8 foloseasca. Dara daea faptul acesta Zlce ca este. rezultat din nevoie adeca fara vointa acelora (ludellor), tu sa nu te min~nezi, caci apcistolul 3,$3 i$i combineaza cuvantul, dupa cum am spus ~e Il!~lte ori, in c~t $i pe aC8$tia sa'i modereze, $i pe aC81a sa l.1ndemne ..$1 dupr~ cum am mai zis, de ar fi fost SCO$l de 0 mle de Or! ludeii, totu$i gintile nu s'ar fi mantuit, ~a.:ca nu aT ~ dat dovada de credinta. Deci, apostolul sm 10 fata partu celei slabe, ~ zicand, $i ajutii pe ~lbolnav~ As~m t~ prive$te $i in ce anume elH face placerea, ,?1angamdu-I numai cu vorba: "Ca de este, zice, lepadarea lor

pacarea lumei, ce alta este luarea decat vlata din morti?" (Vers. 15). Dara $i prin aceasta iicon-

samna: Dacamaniindu-se pe dan$ii numai, $i a harazit altora atatea bunuri dara inca cand s'ar impaca cu ii, cenuar harazl? D~ra dupre cum invierea din morti nu este din luarea ior, tot a;;a $i acum mantuirea. noastra nu .este din lepadarea lor, ci ii au fost sco$i dm cauza nebuniei lor iara noi am fost mantuiti prin credinta noastra, $i prin charul de sus. In~ pe dan$ii n!~ic din acestea nu'i va putea folosi, ctaca nu vor arata credinta cuvenitiL . Dara apostolul facandu-$i obiceiul sau, trece eu

impacarea lumei, ce alt este luarea (lor), decat viata din morti?" Ceiace el ,>pune aici, aceasta in-

t
OM ILIA

336

OMILIA

xx

xx

337

yorba la 0 alta lauda - de91 nu este lauda, ci numai 3e pare a fi - imitand pe doctorii cei mai buni, cari mangaie cu atatea vorbe pe cei bolnavi, pe cate sunt permise de natura boalei. Caci ce zice el f "Ca de este

parga (incepatura) sfinta, este ~i framantatura; si de este rEtda,eina sfinta, sunt si ramurile"

(Vers. 16). Parga 9i ractacina el nume9te' aici pe cei de langa Abraam, Isaac 9i lacob, pe Profetj, pe Patriarchi ~i pe toti cei laudati din legea veche, iara sub numirea. de ramuri se int.eleg toti acei dintre dan~ii cari au crezut. Apoi fiindca s'a izbit de ideia ca cei mai multi dintre dan9ii n'au crezut, priveE;lte cu cata iconomie intrebuinteaza yorbele: "lara de s'au ~i frant, zice, unele din ramuri" (Vers; 17). $i cu toate acestea mai sus spuneai, ca cei mai multi s'au pierdut 9i putini s'al! mantuit; - apoi cum de vii acum de spui de cei perduli, ca "unele din ramuri s'au frant", ceiace arata nu multimea, ci partea cea mai mica dintre dan9ii ~ Nu am spus acestea, zice, ca sa ma prind in vorbe, ci cu iutentiunea de a vindeca 9i a indrepta pe cei 001navi)). Ai vazut cum prin intregul pasaj aceasta voie;;tc a face, adeca ca voie9te a'i mangaia f De ai VOl sa rastorni aeeasta parere multe contrarietati ar urma de aiei. Dara tu te gande9te la intelepciimea lui Pavel, cum parandu-se ca vorbe$te pentru dan;;ii,. 9i ca ii mangaie prin vorbele de radikina 9i parga, pe sub ascuns ins'i ii mustra 9i'i arata lipsi!i de orice fndreptare. Caci gande:;;te-te la rautatea ramurilor, cand neavarid ractacim1 buna 9i dulce 0 imiteaza; 9i te gande9te E;li la rautatea. framantaturei, cand cu . toata parga (incepatura) eea. sfinta ea totw;;i nu se schimba.

"lara de

s'au~i

frant unele din ramuri".

$i cu toale acestea cele mai multe "s'au frant",insa dupa cum am zis, apostolul voie~te a'i mangai<L De aceia nici nu introduce el yorba aceasta ca dela dansul, ci ca din partea lor, ~i pe nesimtite Ii atinge cu putere, aratandu-ica cazuti din inrudirea cu Abra.am. Aceasta ~i era ceiace se grabia a 0 spune, adeca ea ii nu mai au nimic comun cu Patriarchii ;;i cu toti sfintii din Jegea veche. Daca ractacina este sfinta, totw;;i ii nu sunt sfinti; ~i prin urmare sunt departe de ractacina .. Apoi parandu-se ca el mangaie pe ludeu, se atinge iaraE;li

de cei (lintre ginti prin acuzatiunea ce se pare ca Ii-o aduce; cad dupa ce zice: "lara de s'au si frant unele din ramuri" adaoge imediat: "lara iu maslin salbatec fiind te-ai altuit intru ele". Cu cat ar fi mai de dispretuit cel dintre ginti, cu atata ludeul este mai trist ;;i mai amarit, fiindca vede pe aeela dezmerdandu-se in bunurile sale. Dara ~i pentru etnic nu atat de mare este rLi~inea prostiei sau a micimei lui fata de ludeu, pe cat de mare este cinstea capatata prin schimbarea lui. $i tu cugem la intelepciunea apostolului, caci n'a zis: te-ai sadib> ci "te-ai altuit", f?,U care ocazie iara9i mUi';lca pe ludeu, fiindca arata pe etnic st<.'tnd in {Jomul sau, iara pe dansul trantit jos la pamfmt. De aceia nici nu s'a marginit el cu atata numai, ~i nici dupa ee a spus "te-ai altuit" n'a mcut, de~l prin aeeasta expresiune a aratat totul, ci inca staruie9te in fericirea acestuia, ~i mare$te lauda capalata, zicand: ,,$i parta:;; radacinei :;;i grasimei maslinului te-ai facut". ~i s'ar parea ca etnicul este pus ca un adaos la ramuri, j'11sa iata ca apostolul il arata ca eu nimic nu este mai pre jos, ci tot ceiace are ramura ridicata din tulpina (rMacina), are ;;i e1. Deci, ca nu cumva auzind ca "te-ai altuit" sa crezi ca prin aceasta i s'ar fi micit (imputinat) valoarea lui in comparat.ic cu ramura crescuta clin radacina, prive~te cum il egaleaza in totul cu ramura, zicand: ,,$i part a:;; radacinei :;;i grasimei maslinului te-aifacut", acleca ai stat in aeeia9i nobleta, in aceia$i natura. Apoi eertandu-l ~i zicand: "Nu te lauda asupra ramurilor" (Vars. 18), s'ar parea ca mangaie pe ludeu, pe cleo parte, iara pe clealta ca invedereaza micimea etnicului E;li putina lui valoare. De aeeia nici n'a zis simplu: nu te lauda, ci "nu te lauda asupra ramurilor", adeca nu te manclri, in cat sa se rupa ele. caei tu ai stat in ele $i te bucuri de cele ale lor. Ai vazut cum pare ca pe unia Ii cearta, iara pe aJt.ii ii mUE;lca intepatoriu f "lara 'de te lauzi, zice, nu porti tu pre 1'aclacina, ci radacina pre tine". Deci, ce are a face cu ramurile cele frante f - sau mai bine zis; ce reIatie poate fi intre altoiu ~i . ramurile frante f Nici una. Dupre CUrl) am spus ~i mai sus, se pareca apostolul ar caum sa
3825

22

I ..
338
OMILIA

xx

OMILIA

xx

339

gasiasca fie chiar 0 umbra de mangaiere pentru ludei, insa tu prive$te, cum chiar prin cuvintele ee Ie adreseam etnicului, el love9te fara crutare pe ludeu. Caci in adevar, zicand etnicului: "Nu te lauda" ~i ca "daca te lanzi, nu porti tu pre radaeina", prin aceasta a aratat ludeului, ca faptul acesta meriti.i.. lauda, eu care ocazie indirect II at.ita. ~i'l intarata spre credinta. eu alte cuvinte il pune pe ludeu in randul celor vinovati, ii arata paguba ce a suferit-o, ~i cum ea altii stapanesc acum cele ce erau ale sale. them construe~te ceva cu totul contrariu celor dinainte, aratand prin aceasta ca cele vorbite cu putin mai 'nainte nu le-a grait in mod absolut, ci cu scopul de a atrage pe ludei. A::;a. dara mantuirea neamurilor nu sta in poticnirea ludeilor, nici ca acea poticnire este bogatie lurpei, ~i nici nu ne-am mantuit din cauza . ca dan~ii au cazut, ci Cll totul din contra. De~i s'ar parea ca el construie$te cele vorbite aici din alt punct de vedere, totu~i arata destul de lamurit ingrijirea cea mai dinainte a lui Dumnezeu ~i pentru nearnuri. De aceia intre~ul pasaj II tBse in anti them, ~i pe dansul se apara de nanuiala de ura catra dan$ii, in acela$i timp $i cuvantul il face ca sa fie bine primit. "Bine" (Vers. ~O). A laudat vorba spusa mai sus, ~i dupa aceasta iara~i inspaimanta pe ludeu, zicand: "Pentru necredinta s'au frant, iara tu pentru credinta stai". lata $i alta lauda pentru unia, precum $i alta invinovat-ire pentru altii; insa prive~te cum infraneaza mandria etnicilor: "nu te inaIta cu min tea, zice, ci te teme", caci faptul acesta nu este al naturei imprejurarilor, ci al credintei $i al necredintei. S'ar parea ca aici iar<"i$i astupa gura etnicului, insa in realitate el invata ~i pe ludeu ca nu trebuie a lua sarna la inrud.irea cea dupa natura. De aceia a $i zis: "nu te inalta eu mintea" ; ~i prive$te, ca n'a zis: umile~te-te, ci "te teme", fiindca lipsa de Ininte $i trandavia pricinuie$te dispretul catra altii. Dupa aceia apoi urmand a jali nenorocirea lor, pentru ca sa faca yorba mai nesuparatoare, trece aceasta tot in randul certarei care Ii-o face, zicand :

fire~ti", -l;li prive~te c~ n'.a zi~: ni?i. tie vnu. v~ P~~~

tin!, ci "nu cumva ;:;~ tIe ~a nuvtl I?artIllla~Ca (Vers . . 21), eu care ocaz~e ~eparte3:,za Orlce n,:plaeerve in yorba, ~i face pe credmclOs ~ sa fie .treaz ~n lup~. Cu alte cuvinte, prin acest pasaJ pe uma se mcearca a'i atrage, iara pe ceilalti a'i m~dera. . . Vezi dara buniitatea S1 asprlmea lUI Dum.:. " '..
-

"Dara vei zice: frantu-sau ramurile ca sa ma altuiesc eu?" (Vers. 19). lara$i in forma de anti-

nezeu; spre cei ce a~ c~z~t asppme, l~ra spre tine bunatate, de vel ramanea III bunatate, de vreme ce si tu te vei taia" (Vers. 22). Nu a zis:

'-"

,"

vezi succesele tale, vezi ostenelil.e tale, ci v~zi filantropia lui Dumnezeu, aratand prm aceasta ~ totul a fost al charului de sus, ~i prin urmare t~el:;)ule a.fi cl! frica. Aceasta, zice, este pricina la~del ..tale,v $1 decl aceasta faca-te de a te teme neco~temt. Fllnd~ yentru tine stapanul s'a aratat bun, de a.cem teme-~e, caCl bu~lU rile harazite tie nu raman neml~cate, ,9.aca tu te .trar:dav~ti, precum nici .re~eIe acelc~Ta, da~ s~ vor. SChl~ba. O'ici $i tu daca nu Vel ramanea m cre~mta, velvfi ~la~, nezeu i-a taiat, ci ii singuri s'au frant ~i au cazut. :;;i bine a zis s'au frant", caciniciodata nu i-a tai~t ~i nici nu i-a '~cos cu desa"ar$ire, d~l. de m~lte O~l au pacatuit multo Ai vazut ca~a. putere ~re mt:entl\~n~ omului ~ Ai vazut cata autorltate a~e. v<?mta 1~1 ~ ~l~l~ din ale lor nu este nemi~catoriu, filCl bmelevt~'! $~ mCI raul aceluia. Ai vazut cum vpe . ac~la ~esn~daJdU1~ I-a ridicat, iarape acesta increzatorlU. m sme $1 i?draznel n rnodeream' Nici tu, zice, auzmd de asprlm~a .IUl Dumnezeu sa nu te desnMajdu~~ti, $i nici tt.J auzmdvsIe bunatatea lui sa nu te faci i~drazn~t De .ae~m te-a talat pe tine cu asprime, ca dop~d cemce ~l plerJut,. sa . !C intorci din nou, - iara catra tm~ d~ a~em a arata~ ~una: tatea sa, ca sa . ramai in ea. f;)l nazIs in credmta, Cl in bunatate" adeca sa faci totdeauna cele ce sunt ~rednice de fila~tropia lui Dumnezeu, d.ci. mi est~ne~ voienumai de credinta. ~i y~zut cum ~ICl pe ~ceIa nu i-a lasat sa stea cazuti, ~l m~1 ~ vaC~~la ca. sa. cu~ete lucrud mari, ci pe um?- h . 3:t1ta prm. cellaIt1, dand Iudeului imbold de a Iua locul etmcuIUl,. dupre ~uT acesta i':'a luat loeul mai dinainte' : Dara$lpeetlllcIl

~ecredinta se' ~or altui" (Vers.

Si aceia iarasi de nu vor remanea (starUI)

III

;23), caci nu Dum-

"ea de n'a partinit Dumnezeu ramurilor celor

340

OMIUA

xx
OM1LlA

xx

341 '

infrico;;;eaza prin fapteie intampiate Iudeilor, ca nll cumva sa se ingamfe, iarape ludeu II indeamna de a se incuraja prin cele harazite Elinului. $i tu, zice, vei fi taiat, daca te leneve$ti, caci ~i ludeiul a fost taiat, lnsa ;;;i acela se va altul, daca va lucra pentru acest scop, dupre cum te-ai altuit $i tUll, In fine cu ri1ulta intelepciune Intregul cuyant, el 11 intoarse catra cI'e$tiilul dintr:e ~inti, ceiace Obl$nm8$te a face 1ll totdeauna, ca astfelm 1ll certare8 celor mai tari sa indrepte pe cei mai slabi. Aceasta 0 face $i pe la sfar$itul epistolei, vorbind de observarea cea stricta a mancarilor. Dara apoi aceasta idee el. 0 dovede$te nu numai prin faptele petrecute, ci' $i prin cele viitoare, ceiace putea convinge mai mult pe auditoriu, Apoi fiindca voia sa puna in mi$care 0 continuare necontrazisa a ideilor dinainte, de aceia mai 'ntai pune dovada puterei lui Dumnezeu, Daca a $i fost taiati, zice, $i aruncati la 0 parte, $i alt.ii au ocupat mai dinainte cele ale lor, totu$i niei ~a sa nu se desnMajduiasca "ca puternic este Dumnezeu jara~i sa'i altuiasca pre ii", caci el este eel ce savar~te lucrurimai pres us de nMejdea omului. Dara daca cauti numaideeat randuiala fireasca in lucruri 9i eonsecinta naturala in cugetarile tale, apoi ai de aid dovada cea mai sigura. "Ca daca tu din maslinul cel din fire salbatec, ziee, te-ai taiat ~i afara de fire te-ai altuit in maslin bun, cu cat mai vartos ace~tia cari sunt duprefire, se vor altui intr'al lor maslin" (Vers. 24)~ 'Daca credinta a avut putere de a face ceiace este afara de fire, apoi eu atM mai mult va face ceiace este dupre fire. Daca ,'acesta (etnicul) despartindu-se de J)arintii sai cei dupre fire, a venit spre Abraam afara e fire, apoi cu atat mai mult vei p~ltea tu ca sa'tireiai ce este al tau. Raul earestapane$te pe etnic este dupre fire, caci dupre fire este $i el maslin salbatec; ~ ca binele la dansul este afara de fire, $i deci afara'de fire s'a altuit in Abraam'; - dara cu tine este cu totul contrariu: binele )a tine este dupre natura $i ded daea voie$ti sa te I'eintorci, tu nu te aituie$ti in rMacina straina" ci te intepene$ti bine' in propria ta rMacina, De ce iertare vei putea fi vrednic;daca etnicul afara de fire a putut face aeeasta, pe' baud tu n'aipo,t ut face ceiace pentru tine era dupre ~:re, baihca ai $i'tradat aceasta?' ,

,. I
I

Apoi fiindca a zis"afara de fire", $i "te-ai altuit", ca nu cumva sa crezi ca Iudeul are ceva mai mult decat etnieul; iara$i revine$i indrepteaza pareI'ea, aratand ca $i Iudeul se altuie$te $i ziee: "cu cat mai vartos acestia cari sunt dupre fire, se vor altui intr'al lor rnaslin?" - $i iara.c;;i: "ca puternic este Dumnezeu iarasi sa'i altuiasca pre ii". Dara $i mai 'nainte de aceasta zice, ca daca nu vor ramanea intru necredintl3" se vor altu\.. cand tu auzi pe apostol vorbind necontenit "dupre fire" $i "afara de fire" sa nu 't1 inchipui ca el spune de natura aeeasta nestramutata, ci prin aceste denumiri el invedereaza ceiace este rezonabil $i cuviincios a face cineva, $i ceiace nu este nici cuviincios $i nici rezonabil sa faea. Cele bune, ca $i cele rele, nu sunt naturale, ci sunt rezultate numai din vointa $i intentiune. Acum tu te gande$te $i la dulceata vorbelor, caci dupa ce zice ca $i tu te vei taia, daca nu vei ramanea in credintl3, $i ac89tia se vor altul, dad nu vor ramanea (starul) in necredintl3,, deodata trece cu yorba din posomorire , la cele mai plaeute $i termina cu aeeasta, facand sa se intrevada de ludei mari sperante, daca insa ar voL De aceia ~i adaoge imediat: "Pentru ca nu voiesc ca, sa nu ~titi voi fratilor taina aceasta, ca sa nu fiti intru voi sing-uri intelepti" (Vers. 25). Sub nume de taina aici el spune de faptul necunoscut ~i negrait care cu adevarat ca este minunat $i paradox, dupre cum $i aiurea zice: "lata, taina voue zic : ca nu toti vom adofmi, iara toti ne vom schimba" (I. Cor. 15, 51). Deci, care este acea taina ~ "Ca orbire din partea lui lsrail s'a facut" ziee. Aici iara.c;;i mustra pe ludeu, ea sa se para ea modereaza pe etnic. Ceiace el spune aici este acela$i lucru pe care'l spunea $i mai in urma, ca necredinta lor nu este generala, adeca la intregul popor ludeu, ci in parte, dupre cum zice 9i In alt loc: "lara de m'a intristat cineva, nu pre mine m'a intristat, ci din parte" (II. Cor, 2, 5). Deci, el spune aici tot aceia ce spunea $i mai sus, zicand: "N'a le-:padat Dumnezeu pre poporul sau, pre care mal

.,,
342
OMILIA

xx
ere~tinism, ~i

OMILIA

xx

343

spune tot acel~i lucru: ca nu intreaga natiune s'a sustras dela credinta, ci deja sunt multi dintre dan~ii cari au crezut, ~i cari vor crede ~i de acum inainte. Apoi, fiindca prin pasajul de care ni e Yorba eJ a fagaduit ceva mare, aduce ca martur $i pe Prorocul care graie$te cele ce urmeaza mai jos. Cum ca s'a facut orbire in lsrail, el nu aduce nici-o marturie, fiindca faptul era $tiut de toti; - insa ca ii vor crede ~i se vor mantui, Ia aceasta aduce martur pe lsaia, care striga cu mare glas ~i graie~te: "Veni-va din Sion eel ce
izbave~te, ~i

'nainte I-a eunoseut", - ~i iar~i: ,;Ce dara? s'au potienit ea sa caza? Sa nu fie!" A~a ~i aici el

pre toti eei dintre neamuri ea sa ereada ~i sa intre in atunei vor veni $i aeeia. Apoi prin aeest pasaj Ii mai face ~i alta multamire zieand : "iara dupre alegere iubiti pentru parinti". $i ce vra sa zica eu aceasta ~ Adeca daca ii sunt dU$mani, atunei este pedeapsa lor; iara daca sunt iubiti, apoi virtutea stramO$ilor lor nu are nimic de comun cu dan~ii, daea nu vor crede)). Cu toate acestea, dupre cum am mai spus, apostolul nu inceteaza mangaindu-i eu vorbele, ca astfeliu sa'i poata atrage. De aeeia el eonstruie$te cele spuse in urma ~i cu alte idei, ~i zice: "Ca pre cum si

va intoaree paganatatile del a Is-

rail". Acum dupa ce el a pus semnul mantuirei, pentru eea dela mine fagaduinta voiu lua paeatele lor" (Vers.
(a~ezamant),

ca nu cumva sa atribuie cineva aceastazicere timpurilor din urma, adaoge imediat : ,,$i aeeasta este lor
27), zicere tot a lui

eand
i, I

lsaia, in care e yorba de viitoriu, - adeea nu atunci cand va Yeti tala imprejuI', nu cand Yeti aduee jartfe, nu in fineeand yeti face toate cele legiuite prin legea lui Moisi, ci cand va Yeti invrednid de iertarea pacatelor. Dara daea aceasta a fagaduit Prorocul, ~i totu~i nu s'a impIinit pana aeum eu dan~ii, dici nu s'au bucurat de iertarea paeatelor prin botez, apoi de sigur ca se va. implini in viitoriu; pentru care ~i adaoge apostolul: "Ca rara eainta sunt darurile ~i ehemarea lui Dumnezeu" (Vers. 29). $i nu numai eu aceasta Ii mangaie, ci $i eu faptul deja petrecut; $i eeiaee s'a petrecut din continuarea imprejurarilor, aceasta toemai 0 pune la ineeput, zicand a;;;a: "Dupre evanghelie eu e1Jmva eel dintre neamuri sa se trufiasca zieand: eu am stat drept, ~i sa nu'mi spui ce s'ar fi putut fntampla, ei ee s'a intamplab), prive~te eum $i prin acest pasaj H moderea~a zicand: "Dupre evanghelie eu adevarat . vrajma~i sunt pentru voi". Fiindea voi ati fost chemati, .ziee, de aceia dan~ii au devenit mai indaratnici $i mai iubitori de eearta. Cu toate aeestea Dumnezeu niei a~a n'a intrerupt chemarea voastra, ci a$teapta

adevarat vrajma~i sunt pentru voi; iara dupre alegere iubiti pentru parinti" (Vers. 28). Ca nu

eei dintre ginti, dara fiindea n'au voit, Dumnezeu a ales pre ludei; eare fapt s'a intamplat ~i dupa aeeasta, caci ludeii nevoind a crede, el a ehemat neamurile. Dara apostolul nu a stat aiei, $i niei ca sfar$~te totul prin seoaterea lor, ci aduce vorba la aceia, ca ~i ii sa fi e miluiti iara~i. Prive$te aeum cate acorda el eelor dintre ginti, dupre cum mai In urma a acordat ludeilor; Fiindca voi, ziee, cei dintre ginti, n'at.i crezut niciodata, apoi s'au apropiat ludeii; ~i iar~i fiindca ae~tia . n'au crezut, apoi v'ati apropiat voi. Insa, eu toate aeestea nu sunt pierduti pana in sffi~it, "Ca a incuiatDumnezeu pre toti intru neeredinta C' zice, adeea i-a must rat, i-a dovedit ca necredincio~i, nu ca sa ramana pentru totdeauna necredineio$i, ci ca prin indaratnicia unora sa mantuiasea pre eeilalti; cu alte euvinte pe aee~tia prin aeeia, ~i pe aceia prin ace~tia. Voi n'ati crezut, ~i ac~tia s'au mantuit; ~i iar~i , ace~tia n'au erezut, ~i voi v'ati mantuit. Dara voi nu v'ati mantuit astfeliu, incat iara~i sa ie~iti - ea ludeii, - ei ea ramanand in eredinta, sa'i atrageti $i pe dfn~ii la eredinta prin zelul vostrlJ) .

voi oarecand n'ati crezut lui Dumnezeu, iar'a acum v'ati miluit prin necredinta aeestora, a~a ~i ace~tia aeum n'au erezut intru mila voastra, ca si ii sa se miluiasca. Ca a ineuiat Dumnezeu pre'toti intru necredinta, ea pre toti sa'i miluiasca" (Vers. 30-32). Aici arata mai intai ehemati pre

,,0 adaneul bogatiei, ~i al intelepciunei, ~i al cunostintei lui Dumnezeu! Cat sunt de necercate 'judeeatile lui" (Vers. 33)! Aici apostolul in~

344

OMILlA

xx

OMILlA

xx

345

torcandu-:;;i privirea la timpurile dinainte, $i cunoscand iconomia lui Dumnezeu din inceput $i pana in timpu1 de fata, prin care a fost facuta lumea, $icugetand cum e1 in diferite mocluri a iconomisit toate, s'a minunat de toate acestea, ~;i a strigat cu glas mare, incredintand pe auditori, ca vor fi numaidecat cele ce a spus. Dad nu se vor petrece acestea, cle sigur ca nu s'ar mai fl minunat, $i nici nu ar fi strigat eu glas mare. Cum ca este ;,adanc" el $tie; insa cat de mare $i ce fel de adancime are, nu $tie. A$a clara yorba aceasta este a unuia ce admira $i se minuneaza, iara nu a celui ce $tie lotuI. Deei minunandu-se $i admirand bunatatea lui, dupa cat i-a fost euputinta a marit importanta aeestei bunata!,i, $i a proclamat-o prin ce1e doua numiri : bogatie $i adanc. De aeeste doua, deci, apostolul s'a minunat, eaei Dumnezeu Ie-a $i voit $i Ie-a $i putut, $i prin cele contrare a construit altele iarii9i eontrare. "Cat sunt, ziee, de necercate judecatile lui", adeca nu numai ea sunt cu neputint;a de a fi pricepute, dara inca nici nu se pot eerca. ,,~i neurmate caile lui", adeca iconomiiIe lui, caei $i acestea nu numai ca nu pot fi eunoseute, dara nici macar cereetate. Nici eu, zice, nu am aflat totul, ci numai 0 mica parte, nu insa totul, caci singur el $tie ale sale. De aceia a $i aclaos: "Ca cine a cunoscut gandul Domnului?

Niei flU poate cineva sa $tie cele ale lui, ci numai e1 singur care este $i bogat, $i intelept. Caci in adevar ca este mare bogatie faptul de a face atat de imbel$ugati pe cei dintre gint-i, $i muita inteIepciune taptul de a pr~ati dascali ai ludeilor, pre cei mult mai inferiori decat ludeii. Apoi dupii ce s'a minunat $i a admirat in deajuns bunatatea $i intelepeiunea lui Dumnezeu, la urma Ii aduce $i muitamire, zicand: "Aceiuia slava in veci. Amin". Cand apostolul spune ceva mare $i negrait, ca $i aici, admirand sfaf$a$te cu slava ce i se cade. Aceasta o face $i pentru Fiul, caci $i acolo admirand a adaos la urma: "Dintru care este Christos dupre trup,
1) Pe acesta, deci, sa'l imitam, $i pretutindeni sa slavim pre Dumnezeu pentru ingrijirea ce 0 are de viata noastra, f;li nicideeum sa nu ne Ineurajam in virtu~ tile stramo$ilor nO$tri, $tiind foarte bine exemplul ludeilor. Printre noi cr8$tinii nu este 0 astfeliu de inrudir~, ci inrudirea noastra este cea dupre du