COMENTARIILE

SAU
EPISTOLEI II CATRA CORINTHEN]
A ceLEi i'ntru stinti parintelui nostru
lOAN CHRISOSTOM
Arl1iepiscopUi Cons tanti nopoiei
'l'raducere din limba elina, eclitia de Oxonia, 18-15
DE
Arhiereul Theodos ie A.
Yicarul Sfin tei a Ungro-Vial1iei
3UCUR8!?TI
Atelierele grafice SOCEC & Co. , Societate anonimii
1910
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI II CATRA CORINTHENI
A celui intru plirintelui nostru
I<:)ANCHRISOSTOM
Arhiepiscopu] Constantinopo]ei
OMILIA I
"Pavel Apostol al lui Iisus Christos, prin
voea lui Dumnezeu, Timotheiu
ricei lui Dumnezeu care este in Corinth, impreuna
cu toti sfintii sunt in toata Achaia; char
voua pace del a Dumnezeu Tatal, dela DOlll-
nul Iisus Christos. Bine-cuvantat este Dumnezeu
Tatal Domnului nostru Iisus Christos, J,Jarin-
tele indurarilor, Dumnezeu a toata manga-
erea; cel ce ne mangae pre noi intru tot necazul,
nostru, ca sa putem noi mangaea pre cei ce
sunt intru tot necazul, prin mangaerea cu care
ne mangaem noi clela Dumnezeu" (Cap. 1, 1-4).
Este demn mai intai de a cerceta, de ce oare a mai
adaos a doua epistola, de ce apoi incepe cu lndu-
rarile lui Dumnezeu, cu mangaer ea cea dela dansul.
dara de ce a mai adaos aceasta a doua epistola
Zicand in intaea epistola, ca: "Voiu veni cur-and
la voi, ... voiu nu cuvant-ul ceiDr ce
4 I
s'au semetit, ci putel'ea" (1. Corinth 4, 19) cmn
pe la finea ei tot aceia:;;i in&\' mai eli bDndettt :
,: Voiu ven1 cand voiu trece Macedonia (ca prin
Macedonia voiu sa tree), la voi de se va 1n-
tampEt, ma voiu zabovl, sau cft voin !:5i
(Ibid. Cap. 16, 5. 6), ... - totu,;;i trecclnc1 un timp o[treC<.lI'e,
e1 nu s'n elus, ci trec,lnd i?i termenul, e1 JI1C{L a stnt pe
lOG :;;i a zabovit, Duhu1 t.infmclu-l pentru alte lucI'uri ('U
mult rnai trebuitoare,
De aceia a fost nevoe de it doua de care
n'ar fi avut nevoe, da('tL s'ar fi zulJovit ponte mai putin
timp. Jud i nu numai pentru aceasta, ci :;;i
devenise mai huni dela cen intai epistoltL, fiindc;:1, chillr
$i pe aeel ('ur'variu, pe care mai 'nainte il apIauclau, :;;i
eugetau de el 1ueruri mari, j1 u:'liese elin societateh lor,
$i-l excomunkase eu des;'i vt'tri?ire. laril aeeastn a Cl nt-
tat-o apostolul, zic,lnd: "lara de m'a intristat cineva,
nu pre mine m'a intristat, ci din parte, ca sa
nu va Ingreuez pre voi pre toti, ca clestul este
unuia ca acestuia certarea aceasta, Care este
de catra multi " (II Cor. 2, 5. 0). Dartt :;;i mai clepal'te
tot aceia:;;i 1asa:a se intelege, zidll1d: "ea" iata aceasta
singura, ca dupre Dumnezeu v-ati intristat YO],
cata sarguita a facut intru voi; ci r ftspuns,
ci (!:5 i) inciignare, ci frica, ci clorinta, ci
ravna, ci izbandfl; intru toate v-ati ara-
tat pre voi curati a fi intrn acest lucru:: (Ibid.
7, 11). Darc\:;;i str1:1ngerea a('eea de of ran de, pe ('aI' (' 0
apostolul, 0 in<icpIinest' I'll rnuJt(t gl'tt-
bire, pt'ntru carc:;;i zi('eL: osardiea voastr2l,
eu care pentru voi 111[i laud catra Macedoneni,
ca Achaia s'a gatit de anul trecut:' (Cap, 9, 2),
Pe lctn ga ac('stea i?i pe Tit, pc ('are I-a fost trirnis la
d[ln$ii , I-au primit eu toat/t c1ragosten, ('eia ( '8 ar{Ltcl lld
zicec\: ,,$i inhna lui mai mult este spre voi, aclu-
canclu-;;i aminte de ascultarea a tutuI'or,
ca cu frica cu I-ati primit pre el"
(Ibid, 7, 15).
Pentru tonto a('cstca a scris ,l( 'casta a dOU<l epis-
OMILIA I 5
tola. Fiin(k<1 dupre cum atunci cEmd ii gr e$ise, apostolul
s'a V{lzut sHit de <:L-i inyinovatl., tot a:;;iL $i <1Gum dind
d<:l n:;;ii se fnclt'eptase, treJmih a-i aprobh ;;i a-i h),uda. De
aceia intreaga epistola nid nu este a$a de aspra - ca
eea dinainte, - ei numai in (',1tova locuri de pre la flnea
oi. Cad crau se vode $i printre dan$ii ere:;;tini dintre
Iuclei, cal'i ('ugetau IU('.l'uri maTi de chlm;;ii , iaril pe Pavel
11 deti:iimau manclru, $i de ni<'i 0 treab<1, vredniG,
pcntru ('al'O :;;i zil'eau: "ea epistoliHe sunt, zice, grele
;;i tari, lara trupului slaba, cu-
vantul delaimat" (Ihid, to, 10). Ceia('e dtln$ii ziceau,
crh: Ctlncl 01 este de fattt, nu se pare vrodnie
<1(' nirlli<', - (',Id Insamn<1 expl'csiunea "infato-
tl'upului slabi:t" - inrtJ dup;'i ('C oJoa(',\ se m-
de Ill< mari, pClltru car'c ::;;i epistole -
c<'i ei cxpl'{:)siunea "epistoliile sunt grele !:5i tad"
w'easta $i Cit Si1 nu se para ctt se m,lndresc
de tele ale lor, se prefZu-eau c;\ nu primcsG nimic deb.
w'(mici - eeia C8 lasclnd n se inteIege, zkc,\ (lespre
"ca intru ceiace se lauda, sa se afle ca
!:5i nOl " (Ibid. vel's. 12), Pe hlngi) ,M 'cstea apoi IW.l nd d e
ai('i curaj in vOl'hl, foal't() Inult S8 ing;lmi'ttU. Dr' aceia
apostolul se :;;i pre sine prost ;;i far;\ de
a r,\til nd (';'\ <'l nu S8 l'u:;;in('<lztt d e
<:u'easta, ::;;i nid (',1, dac.ii. ttl' 11 din ('ontl';\ (inteIcpt ;;i ell
stiinp, mult;1,), ar considel';l ('iL n wit mare.
, Oed, fiiindcii 8r1 natural ('a uniia dintre c1,;\J1$ii sa
fie indupJe(:ati de aeei alll<\gitori, a poi el mai inkU lau-
cli),ndu-i pentru toate succcsele 10\', :;:;i dobol'inci u:;;urinta
a('.clora, ea uniia ee S8 faleau de obiceiurile Iudai('e, Ia
Hf'm,1 eu Ii apliett dojana euveniUL
A$lL daril subiectul cpistolei de fata, cum ar zice
cineva pc seurt i?i in fuga, acesta mi se pare a fl. Tre-
bue insa a ne atinge de exol'clul epistolei, $i dupa
obii?nuita .lui salutare, a SpUlW de ce oare a inceput ast-
feJiu epistola., adeca dela indurttrile lui Dumnezeu, Deo-
camdata insti este trebuitoriu a spune chiar ineeputul
ei, :;;i a eercetil de ce aiei pune pe la nga dansul $i p e
Timotheiu: "Pavel, zice, apostol al lui Iisus Chris-
t.os, prin vointa lui Dumnezeu, Timotheiu fra-
t81e" ; - de oarece prin intiea epistola Ii in$tiinti1 ca Ii va
6 OMILlA I
trimite aeo10 pre Timotheiu, $i poruneindu-li, ziceA:
"De va veni Timotheiu, socotiti ca sa fie fara
frica la voi (1 Corinth. 16, 10). Ded, cum de il treec
aici prc Timothciu, ehiar in exord Ducandu-se Ia d<:l.n;;ii
Timotheiu, dupre fagaduinta dasealului- "am trimis,
zice, la vbi pre Timothein, care va aduce voua
aminte caile mele intru Christos" (Ibid. 4, 17), 9i
indreptand toatc abaterile de aeolo, s'a in tors. $i
eand I-a trimis, Ii zicea : ,.,sa-l petreceti cu pace, ca
sa. vina la mine, ca-l pre e1 cu fratii"
(IbId. 16, 11). Dee], dupa ec s'a intors pc langa clasenl,
:;;i dupa cc a indrcptat ccIcdin Asia imprcuna ell cli\nsu1
voiu remanea in Efes, zi ce, pana la serba-
toarea cinci-zecimei" (lb. vcrs. 8), iara$i a trecut pl'in
Macedonia, $i ded eu clreptate il tro('c apostolul in exor-
dul epistolei ea gastl.nclu-se de fata. C'i.d cea in-
tai cpistol<'i a fost in Asia, ian\ aeeasta s('r15<\
trimisa clin Macedonia . I). L'a tro(' ut pc Timothciuin
exorc1ul epistolei pe h1. lIgu. cl<lnsul, facttnclu-l prin Hccasta
mai l'cspectabil, 9i totodnt<'i invedcnl.ncl S1 aid 0 marc
umiIinta din parte-i, ntei de H erit eu mllit mai inferior,
totUE,;i dragostea tonto lc .L1Iw:;;tc. Dc accia pretutindNli
il cgalcaza eu cW.nsul, acum bunaoal'a zin'tDCl: "ca pre-
?um unui tata. fiuI, impreuna cu mine a slujit
mtru evanghelJe" (Filipp. 2,22), iartl a lt<'iclattt di. "lu-
c,rul Domnului lucreaza, precum en" (1. Co-
16, 10), pc ct\nd ai('] n numc$tc f;ii frate,
prm toato mai de respedat accstor Corintlwni.
C<ki ere\ venit pc Iclnga ch\nsur, clupre ('um am zis,
cUicluse prob<'i de vl'cc1nicia sa.
"Bisericei lui Dumnezeu care este In Corinth.".
1ara$i ii numc$tc pre uninclu-i pre toti intr'un sin-
gur trup, $i conlegandu-i jmprcunil, fiincl e<'i nkiil'ar fi
1) No.ta .. verso 8 1?i '15l . cap .. "16 .. se vede I.amurit eaepis-
tola I. Corm them a fost sensa m ASIa, anume m Efes. Com pac
cap. 6, 2-8, ell cap. 5, 6-8, !;'i avandu-se in vedere cap. J9
21.!;'1 2 din Fapteie Apostolilor, timpul in care a fost scrisa
epIstoia, a fost cam pe la Pa!lteie allului 57. p. ChI'. A se vedea
Isagogia lui N. Damaia, pag. 380. .
mnLIA I 7
fost biserica una, dadi, cei din{tuntl'ul ei al' fi fast des-
binati l'esculati unii contra altora.
"Impreuna cu toti sfintii cari sunt in toata
Achaia". Prin epistola aeeasta trimi&l lor, apostolul
$i pe Corintheni, in timp pre toti ('ei
din 1\chaia, $i la Ult 10e intreaga natiune.
Ii nume$te sfinti, nrttUl.nd prin aceasta dt da<-:a
cineva este necurat, este afal',l, de aceasta denumire. Dara
de ce oare scriind aeeasttl epistola metropolei, Ii serie
tuturor pl'intransa, ceia (.n nu fa,('e peste tot 10cu1 '? ea
atund eand a scris Thesalonicenilor de pilda, n'a scris
MacedoneniloJ' in deasemenea Efcsenilor
seriindu-li, n'a sel'is in ca $i tutul'or ('dor din Asia; inecl.
9i epistola (ea ci1tra Romani nu este trirnisa tuturol'
color ('e locuesc in !tulia. 0 fhee. ins), in a('eastel
epistohl, 9i in ctttr<'i Ga1atcni, did nki a(;oIo nu unei
('ct1tti numai n seris, nid In doua sau trei, d este tri-
mi&1. tuturor Ga1atenilor ('elor impl'a$tiati pretutindeni,
zicand: "Pavel Apostol, nu dela oameni, nici prin
oameni, ci prin ljsus Christos, prin Dumne-
zeu Tata.!, care I-a invieat pre el din morti, toti
fratii cari sunt impreuna cu mine, bisericelor
Galatiei, char voua pace". Deasemeni, 9i Ebrd-
lor li-a seris 1a toti 0 singura epistol<'i , <-=t9tt d'l nki pe
uce$tia nu i-a impartit dup,\ ceh"tt.i. Deci, carc estc cauza
Mie mi se pm'c ctt boalele de care ace$ti Corintheni !'-'u-
fereau, crau ('omllne tutUl'OI', pcntl'u('cu'c epistoln 0
tl'imitc tuturor in comun, fiindc<'i avcau novoe ;;i (/e 0
indl'cptnre (omuna. C<'iei Galatenii ('u tot.ii boleau, :=;; i
Ebreii, ;;i ('red c:1 acc$tiia.
Doei, unincl 1a un loe intreaga natiune $i salutc1. ndu-i,
en $i el1m erit lege de a-i pc toti, "char vona,
ziee, pace de la Dumnezeu Tatal nostru, de
la Domnul Iisus Christos", - aseultD. mai dcpade
('um ineepe de potrivit in chestiunea de
"Bine-cuvantat este Dumnezeu TatalDoIl1-
nului nostru Iisus Christos, Parintele indurarilor,
Dumnezeu a toata mangaierea". cum este
aceasta potrivita. eu ehestiunea de fata ziti tu. Ba inca
este foarte potrivita.; did eugeta. bine. Corinthenii ace$tiia
sn intristase $i se sC<1rbise foarte mult, ('(\ nu sn du:::.ese la
8 I
dam;;ii apostolul, mai a les c,\ Ii E;i vestise di, se va duee,
ci petreeut tot timpul In Macedonia, de unde se pa-
rea ca el protimisa pe altii inaintea loro Deaceia apos-
tolul ridicandu-se contra aeestei revolte din partea lor,
spune eauza pentru care nu s'a dus la n u din
capul locului pune aeea eauza, nic1 n'a spus ca C;:l,
am fost fagaduit de a veni la :voi, dari:'t fiipdl"a a m fost
lmpedeeat de ni:'tc:azuri, iertati-mi:'t $i nu ne invinovatit.i
de vre-o mandrie sau lenevire - d aeeasta
a 0 spune cu mai muWt ernfazii ;;i mai v1' ednic de c1'e-
dinta in a lt mod, lnaltand fa ptul prin rn<1ngae1'ea ee li-o
<iii, ca astfeliu nici sCt-l mai int1'ebe la urm<'i, de cauza
pentru care a intarzieato Face aeela;;i luer- u, ee I-ar face
cineva care a pe eel dorit ca se va ducc la el,
dara care sosind In urma a mii de primej( Iii i-ar spune :
Slav;'\, tie Doamne, cti in fine mi-ai ariHat persoana do-
rita de mine! BineeUVi;tntat este Durnnezeu care m'a
scapat de primejdiio 0 astfeliu de cloxologie este 0 jus-
tifieare inaintea eeIui eo ar voi stt a! uze, nid mttcar
nu-l ias,\ en stt dojtinease;\ pe acela pentrll int,\rziere,
e,ki S8 rU$ineaz;\ de a tmge la raspuncler e prn eel ce
multa me:;;te lui Dumnewu di, I-a sdtpat de at<:ltea rele,
nu mai indriizne$tc de a-I (:ere de intar-
zierea sao
De a("nia $i ast-fdiu: "Bine-cuvantat este
Dumnezeu, Parintele includirilor", W.sancl a se in-
telegc' prin ,H:easttt doxologie pri mejdii in
cii zuse, a fost seapat. Fiindcit $i David nu-l nume$te
astfeliu peste tot locul , niei de la acdea$i lmprc'juritri,
<:.i cclml vorbc$te ri'izboiu E;i hlruinta, ziee : "Iubite-
voiu Doamne virtutea mea, Domnul este spri-
jinitorul meu", iiWit spune de izb<'l virea de nc-
cazuri ::;;i de intunerecul (Oe-l (Ouprinsesp pe el, zice :
"Domnul este luminarea mea si mantuitorul
meu" (Pso 17, 1. 26, 1)0 ACUL11 de pilllit el 'dela filan-
tropia lui Dumnezeu, altadak'i dela dreptatea lui, iara
altadatit dela nemitarniea sa judel;ata, il po-
trivit eu timpurile de fata o
De aeeia $i Pavel incepand aceasta epistola, il nu-
me::;;te dela filantropiea sa "Dumnezeul indurarHoe" ,
adedi, eel ce a arittat fala de noi atatea indurari, ca 9i
cum 11<'-a seos :;;i ne-a sc;'ipat din portile mortiio Cac.i
I
- --
aceaskl mai a les este particularitatea lui Dumnezeu :;;i
vrednic de laudii, aceasta ('ste :;;1 na turalul sau, d e a
milui astfeliu pc omo De acei a il nume:;;te Dumnezeul
indUl"i'iriloro Dal';"t tu :;;i aici 1a umilinta lui
Pavel, cttd primcjduindu-se pentru propove<luirea evan-
gheli('i, nu <"ii a fost sc;'ipat pentru vl'ccinicica lui,
("i lwntru fndurii rile lui DeetH ltCCasta el 0
aJ'at;'i mai l<'lmUloit mai ial ,\ acum adaog,l, zi-
c(i,nd: "eel ce ne mtmgtte pre noi intru tot necazul" 0
Nu Z1CI': ("('I (On nu ne lastt a 11 1l()(Oi"tjJt.i <:i eel (Oe 11<'
m,\ngae q\nd n('(;;1jitio AC('(lsta ;uoati:'t ::;;i pukrea
lui Dumlwz('u, in timp SpOl'('$tn:;;1 1'i
V
tl>clarea t
IlI' dj itio "Crt necazul, zic(), rabdare luceeaza" (Romo
5, 3). Tot a{O(-)ctsti l, zi(Ocit Ploorocul: "Intru necaz
m-ai clesfatat" 0 Nu c;"t nu m'ai lttsat a (O;'idcit in
IWI:azur i,:;; i ni(Oi (ott (on-ai seos .Inclat<'i. din
('ilit (\;\ iI1l11ll<l lli'(<lzul "m-ai desfatat",a<iedl llli-ai
))l0GUl'at JIl rWt', IZ un lOlo lnrg 1l1Ulttl il H1;lllli\nm'c,
("('('1:\.(0,(, s'a ll (lt l"l'cut $i ell (o.ni tr'ci (Oo<"oni in ("uptol"iul eel
(OU few, <"ttlOi Ili ("i llU i-a it (O,l.deil in acel
I"llptOl'jU, ni("i d . dupi:i. au (Oazut, <l :-;tins para ic)("ului ,
("i i1w;l nrz;tl1d {O uptori ul d Ii -a procul'at an'} 101
0
largo
Al
o
.t'L1sta DUITlI WZ<.'U a Jilt l' in totdf'llUna, (Ocia
, 0 1 A A
("t' :;.i Pavd a inteleg(\ zit-eil : "ce ce ne mangae
pre noi intru tot neeazul ", In("tl $i lIlai itrattl
pJ"in (;uvinteo ee anume f 0\ nu odaW., llici de:
dOl1:\ or-i, <: i ac.easta 1'1 0 face intr'unn 0 N U e"it doarct
ttlllm m;l,ngiJ.c, i<1r;\. alttlLlat\ p,\rtl scE;tc pe cinevl, ci
D,1"('asta 0 1"i.1(;e neeontcnit 9i pcntl"u totcleaunao Dc ;weia
a /:i:-:;: "cd ce ne mtmgae" :;;i nu cel (0(, ne-a man-
g;'tiatn, $i "intf'u tot necazul ", aclectl no 1lurna i III
: tt :da sau acesta, <"i intl'u tot nccl;tzul.
"ea sil. putem noi mtl.ngaeil pre cei ce
;:) unt Intru tot necazul , pI'in mang;lerea cu care
ne mG.ngftem noi dela Dumnezeu" 0 Ai viizut CUIll
pc it introdus justilkarea lui ("ilia!' in oxordul
epistolei, cia a S8 intelegc auLlitol' iului htllluiaia de 0
marc pl'irnejtlic :;;i cc c':-tzusc asupra sa? Dartt
:;;i dup,'\, pl'inwjdii el i:;;i moc\creaz,l, cuvil1-
tel!:, zic1J. nd ('i\ ("lIiar ::;.i ,lIOCll indurmoe ll venit nu dela
vI'udnidea noast\tl, <:i dela a <l("clol'<l (";uoi sc VOl
O
fol osi
10 I
dela !lUi prin Hoi. Dc acei[t, zice, ne-a rrl<tngfwat, en
9i noi SD, ne mungt'tcm unii pre a1tii. PI'in el
fnvedcreaz;'i demn:itatca eliemnrca apostolilol', n-
sanel aelee<1 a se intelege cit el fUnd :-;;i rcdo-
bandindu-E;;i putcrilc, nu a cazut in piroteahl canoL ci
a alergat Sp1'C mc'tngacrea alton)', atitandu-i ::;i inttu'inClu-i
spre lupt<.\. Uniin zi('. ta apostolul al' f1 Spus pl'in
vorbe, ctl. rnang<.tcrea noastrc\ estu E;;i rmtng<.tmca altOl'a.
Mie mi S8 pare insa etl. prin cxordul nc<'std <'pistolp
apostollll inclreapta vorba ::;i asupra apostolilOl' <'elor
eari sc filk:se inzadar, stau [teasI, 9i se d('s-
mcard;)" l11s\ aeeasta 0 SpUllf: enigmatic oareclim in
trcacttt. Prindpalul instt a('.l'asta crit: ca (:'1 s Vt S(' jusWlce
pe11tru Dacit de ace-ia, zkc, sllIltf-m rn<.'tngGt-
eati, ca 9i noi stl. mi'lngu'mn pc altii, apoi nu ne tlcuzati
til n'am venit, fiinddi tot 1.1ccst timp noi I-am p('trc('ut
ill dire-rik curse, ill difcritn za vistii, ocuptmclu-nc de-a
re1ele C(' asupra
"Ca precum prisosesc patimile lui Christos
intru noi, prin Christos ma n-
gaerea (Vcrs. 5). Pentrll ('a s;.\ I1U urnilcw:;(tt
pc u( '('!lid prin u('(:in ctt prea rnult ilwlt<.\ llcnoro<'i1'ile
i;'i SUic'lint.cle sale, apoi 1<1,1',-I::;,i arutJ prisosinta ('en mm'e
a ridicil <lin nOll cugeklc lor, nu numni
prin ac,('asta, d 9i prin ,weia ('il Ii amink:-;;te de Christos,
;;i spune ('<.\ ale lui sunt pntirndc. Dar ..t ::;;i rnai inaillte
dn rmlng,kI'(' d introdu(,e inl'urnjarca ddn insJ!$i nC(,(l-
zlIf'ilc ::;,i stntmtm','irik loI'. C<.l ('e ponte Ii mai pltl,'ut,
zic(" ca a dcvelll pu !'ta::;; lui Christos, a p<.Himi tOil te
I>C'ntru d<.lllsul? Ce lJonte fi egal unci astfeli u de mil 11-
g,tC'ri? :;;i inc,t nu Ilurnni de -aid, ci :;;i din alta palto
('1 inalt,-' <'l.IgetclC' l'cloI' nUi , ..ljiti. CUID din alt{), De
(leolo utnd zic(' ctL prisosesc. CJd n'a zis: pl'c('um all
Vf'nit asupra 11oastl'tt l,atimik lui Christos, d "precum
ptisosesc", ;:tnHand crL nLl nurnai patinlile lui Ie suh'ir,
ci inca 91 mai multe dCG"tt acelca. Nu 11Llmai ceiac(' a
p;'Wmit el, zice, am putimit noi, <'i 1n('<1 $i mai mult(')).
tu tc g,lnclc$te bino. A fost alungat, a fost prigonit
Christos, a fost hltut, a murit, - 1nSa noi, zice, am ptl-
timit 9i mai multe dceat necstca, ('eia ce este cleajuns
sprc incurajarca noastra). Dara nimeni Sa nu ne aeuze
pentru aceasta vorba, de vreme ce:;;i aiurea zice: "Acum
O:>lIUA I 11
ma bucue intru patimiLe mele penteu voi, $i
implinesc lipsurile necazurilor lui Christos In
trupul meu" (Colos. '\, 24). ciaI'll nirnie nu este
provenit v Inc1rilznenhl, .fIcln :vec-o d.c
minte. Citc} dupre cum lWC)1H.'ll rmu man t'cmne :;;1 1I11-
nuni denU d[\'nsul au fikut, -- "Ca cel ce ctecle inttu
mine,' zicc:, mai mad decat acestea va face" (loan
14, 12) - iartl totul se fa(,e prin insm;;i eel ('e Im',J'eaztt
lntI',-tllsii, tot :o;;i rnai multe decat diwsul au ptttinIit,
iar<.\ tatul estc iar .. li?i a cclui ce-i mang;},e pre (Hn;;ii, ::;;i-i
prcg{ttef?te dc .n t00t9 J'alcle CC, ('ad asuIH:a
Aeeasta to('mm slmtmd 91 Pavel pc caml vorbca, P1'1-
vcstc (',urn moc1cl'caza vorlJa,zk,-tnd: prin Christos
l;)rin (m.c
sc atnbUlo lUl, pl'odamand de mCl 1l1antropw1.l I lll.
Nu suntem rmtngaeati zi('c, numai pc ahlta pe celt sunt<'rn
necttjiti, d 1n('<.t mai mult. El n'a (',\ rmtngttc},('i\,
cste deopotl'iV'-I eLl patimile, ci n\ "prlSOSe$te Inan-
gaef'ea ", en de pildtl. timpul pcrs('('utillnilOl', (1.1.n<l ('ste
tin1p de alte cUlluni. Ce poak Ii ('gal, t'PlHH'-B1i,
n fi txltllt pentl'u Christos, ell .. t vorbi ('u DumlH'zcu,::;1
a n mai puternie toti, ..), bil'ui 1>0 \'C'i('e tc' prigo-
n n neinvill!::' de 0 IUtlle illtl'C'ag,\' ::;;i de aiei a n;;-
tupU\ nt<.tten bunuri, pc ('nrc oddul Ill! Ie-a vazut, un'-
chen IlU Ie-a allzit, ::;;i In inimn ornului IlU s'au Ce
poate fi dcopotl'iv .. 1 (u a fi rH'ctljit pentru C'VSC'Vlc, it
prim! mii de m<.tng(tcl'i dda Dllmnnzeu, a sCilpil<1('
ptlcate, a invr.cdnil:i de Duhul . stinteni,c
dI'eptate, ;;1 de mmCI1l a nu te teme :;;1 ba 1l1('<.t
a tc aI'tLtil mai stl' ..lludt dcdlt toti in in!::'ll;;i tilptul c;) tf'
. . 1 t' t
pl'lrnE'J( lIe:;:..r . v , v , v.'
I) sa nll ne lmputlllilm 1Il 1SP1tc-, ('an nU1Wl1l
:Ill poate sJ tie in lui Christos, dcsnwl'chtn-
du-se, clol'mit<1nd $i lcnevindu-se, nimcni, zic, din eci ee
vietuiese 0 astfeliu de vieata mole:;;ittl, ci numai v( 'ci cC
traiesc in ispite $i necazuri, cd co l'2'tlJ torose pe CUrClT( 'i'I
cca strctmW, numai acoin VOl' stit apl'onpc de
Ctwi $i rl calc a ('ulatorit, pcntru care 9i zie(';\:
1) Partea maretta. Despre aeeiu ea nu trebuie a ne imputina
in nenorociri, mai eu sarna la eazuri de moarte. (Veron).
12 OMILlA I
"FiuI omului nu are unde plece capul ((
(Math. 8, 20). Deci, nu te Intristit fiind nec<:1jit, gandin-
du-te eu eioe te i'ntov;'irEt$e9ti, ('um te eUrEtte prin ispitc,
$i cate ctu;;t,igi de aieL Nimic nu cste mai jntriSRttoriu
lWTu, Cit it tu lmpotriv! lui Dumnezeu. NeHind ins;)
:..tr.( apoi niei neeazurile, nid za vistiile, $i nici alt-
(,(,,,it ponte Ii in stare de a. intristit un sufiel (".e euget<\
hille, Gi precuOl pe 0 scantee midi ce ar c<'1deit intr'un
al riz ma.re 0 ai puteit stinge imediat, tot G"9il $i cea mai
exagerat<vt tristert (lae,1 cade int!"b ('oo9tiintu bum1, se
uill1iceste si disparc eu usurillta.
;u':eia toemai $i se lH.ieuri1 deapurureu,
flindc.;'i s( incuraj;\ io eele Dumnezeu, $i nid macar
lUI simt.;\ <:evit ('itt de mi('. in tonte ri:i.lelc C8 c<.'1deau asupra
lui. Di' siguT' ('tt S8 supttl'it ('it om, illsEt nu imputinit.
Tot <1 ::;,i1 $i Patriarhul ucola gus;\ in Illult-amire sufie-
tC(lS(';'i, putimine! multe rtde. Caci tu te gil.lHle$k
a p<'il'ttsit patl'ia lui, aiutreprins c;'"'tlutorii llltillse ::;,i grele,
VCllilld In tarti strttinu, ulHlo llU ave;\ llici 0 p[dmu de
pilmililt. Deai c:i (kl.nd ch\.ns ul 0 foamete mare,
I-a dill /lOU hej,l.nal'iu, dUptL ,l('CiL foamde a dat
l)('::>te (1;1.118U1 fctlleii, fl'i<'a mortii, Jips{t de
('opii, :;;i rttzl)oiu, )1 zavistii, ia.r;) la urma
('('ia a pus virf tuturor luptelof', adeca jertf1rea uni-
('\I1ui StU au, <lUl'erOLts\ ncpovestWi incercaru
a dragostei lui Dactt el tOt aseultat eu u:;;u-
rinVl de pOrOIH'tl lui Dumrwzeu, de aid s<'l. Dll-ti J'nehipui
C,l. sufnl'it acelea ('lI nepttsarc, CLt de rtI' fi fost
<\(' 0 l11ie <II' ori drept, preGum ('rh, totw;;i erit in acc-
timp $i om, SllPllS legilor naturei. Dartt to-
nimic dill a('estea nu J-a doborit, ('j a stat drept,
('<1 un hlpt<'ltOl'iu voinie $i ineUllunat, proclamat a:;;il de
fi('( "arc' din w'C'sk is pitc. Tot asit S1 fericitul Pavel v,\-
z,lncl pC' til'I'arc zi v('!lind peste (h\nsul vifor de ispite,
Sf' l)O('ur;\ 9.1 . v('selpil (a ::;'1 r:um s'ar fi g{tsit in mij-
Jonll parachsulUl.
Deei, dupre (:' Ull1 cd ce bLK:UJ'tl I"U 0 astfeliu de
I IlU esk lesnc owerit de tristeta, tot (;C:;;a 9i eel
ce J1 U are 0 astfeliu de bueul'ie estc Jesne a fi cucerit
de toate ispitell' , :;;i sufere <.1.('e\"t$i lueru, ca :;;i unul ce
ar avnh arnw stricate in rmlni, i s'm' rLUI! el singur la
('('a int<l.i ocazie. Nu tot a$<'t :;;i cclce este bine aparat
dilt to;ttc puq,ile, ('.1 orice S<.'igcab'i ce i s'ar arunCi't dn
OMILl:\ I 13
<.lw;;rnall, S8 turte::;,te lovindu-se de dclnsul. ctlci mai pu-
terilie;\ ('a ori-ce armtt este multtLmirea ('ect cluptt Dl.1m-
nezeu, $i pe Ull astfeliu de om nimic din aeestca ny-l
poate intristit sau posornorJ, ci torde Ie nd)(ltt (u
lnUic. ctt cC poate fi mai rtm en focul '? Su,u (,(' poate 11
dlll'eros ca :;;i cele lntr'una Chien'
de al' percle c;in8vit mii de mo::;,ii, sau pe copii, sau in
totu9i nn ponte fi a$it cle v,H,\rn,'itol'1u, c: a a
pcnle hueuria f'?i eea sufleteasC'ii dupre Dum-
nczeu. "Piele pentru piele, zic.e, toate ce are OD1UI
Ie va da pentru vieata sa" (lob., 2, nu
f'ste m;d crrozav ca durerije Ie ('meva; ::;'1 ('Ll
toak cbiar nesLlfcrite (;tuzului, devin suferite
::;;i dorite pentru multtlInirea $i cea dupre Dum-
:wzeu. Chjar de <1i scohori pe mucemc de pe cruce ell
putin suflet intrclI1sul, sau l-ai scttP,\ fIiri in car:e
cl'it nruncnt. t.otu
9
i vei gaS! in el 0 astfelm de
;;i multamirc sufieteas(,tt, inei\.t ni('j nu este ('U putlllta
a spune.
Dartt ce stt zi<'i tu, dactt nsf.c'i.zi nu mai este
timp de mucenie)) '? Ce spui Nu I'ste acum. HILl;
('cnie? Darii niciodattt timpul (tcesta n'a hPSlt, C1 (la('a
snntc'nt treji, pururea ochi,lor .'tO$tri.
J111mai SP<"1.11ZUl'm'ea pe CrLlI'e face pc cmeva fllUC8111C,
(';\ <lad i ;U' fi as;'t, apoi lob a1' Ii lipsit de ascmenea, ('u-
lIuni, cad el n'a' stat nid inaintea juclectltii, nid n'a auzit
glasul juc1ec<'l.toriuJui, nid n.'a. pe caltlU, .nid
fost pre Icll'ln, $1 Illel coastele nu 1-<'tU fost
imllunse. eu toate aecstea a n:JUlt Iinai gn'le
patill'li <lec;:\t multi (jintre voel1e .aC:E:lor
ce veniau unul dupa altul , Jl lZbeau s1-1 Im-
pungeau din tonte part-ile, ('U mUll,. mai Pllt(-'!,ni.c d(,(,,\t
ac('lor vif'rmi c<tl'i-l rodeau tim tonJp part11e. A::;:a
curn n\tT fi vl'cdnic a fi proclamat en muct'llk
i\<:cst ])urbat sfint "? De 0 rnie de ori, de sigur. C;)ci prin
toatc acestea cl se ;;i Juptit, so inc llJH! nil , prin
pl'n1ute, prin fii, prill trup, prm femme, prJ.eLem,
prin d ni, prill casnici - . a ,( lIspre-
tuiau in fatu- prin foame, prm VlSurJ, prm de
tot feliuJ, iwin putoarea ce ie9;\ llintr.cl.l1sul. De
tocmai am fost spus, dt el ar fi vrec1me: l:JU nUl11al de
un mucrnie sau ([oi, ci de mii de mucemcl.
Impreunkl ('U spus<" ap01 timpul ch1ar }i drt
I
lui drcptul la un ttdaos nu mic do eununi, pl'OCUll1 de
pi Ida ca 01 a putitlJit toato aeestea mai 'nainte de lege,
mai 'nainte de char, iara r aJele ce euzuse asupra lui
doodatu, $i prill exageratie chiae, s'au prelungit un timp
indelungat, de E;li fie-care din aeelc rale, era prin sine in-
sa$i de nesuferit, $i ceia-ce se pc'irec\ mai de suferit din
tonte acestea era perderea averilor, Caei multi au su-
ferit rane, insa n'a u .putut suferi perder ea averilor, ci
<l:u preforat de a fi ehiar $i ba tuti pentru ole $i a pu-
billi mii de raJe, mai degraba dedit de H perde eev<1
din ele; H$,'t ca rana aeeasta - porderea a verilor -Ii s'a
purut cu mult mai mare. Ineeit si acesta este un alt mod
de mueenie, de a purtA eu barJ)atie perderea averilor,
({$i cum am putea sufed eu barb<ltio h zici tu. Cand vei
afn dl, vei ca$tiga mai mult deeeit ai perdut, printr'o
vorb{t numai, prin vorba multamirei. Daeu noi auzind
de vre-o paguba, nu ne tulburam, d zieem: Binecu-
vtlntat fie Dumnezeu, atut1('i de sigur ca am cei$tigat
eu mult mai multe deetH am perdut.
Nu atata va cei$tig<1 col ec cheltue$te averile c u
S<lraci, eel co eerceteaza $i eaut{t pro cd saraei, eel
ce impra$tie Gaia ('0 arc eelor tlamanzi, po eeit vei ea$tigit
tu prin acoastu vorba, Fiindca nil'i po lob nu-l admir
atilta pentruea dcsehidoit easa sa ('0101' ee erau lipsiti,
Il1'e cat ma minunez, $i-l prodam eu glas marc ca i)e
unul ce a suferit eu mul!amire perder ea avorilor, Tot
Q(' casta s'al' putei'\' vcdei1 in perclerea copiilor lui, did
nki aid nu Q luat plata mai mieu, dcc,.1t eel e8 a ridicat
pe j a rtfclnic pe fiul suu, fiimka vuzandu-i morti sub
flttrd.maturile cascIoI', (>1 a multamit fil antropului Dum-
llozeu, Cu ce ponte fi rkei lob mai pre jos de Abradm "?
CJd aGela n'a vazut pre fiul sau mort, ei numai ctt
pe ceind Qcesta a vazut pre fi.ii Mi morti, in ett
('<1 prisose$te, sau mai bine zis, intreee in sufcrinti pc
care urmlt a-$i jartfi pc fiul sau, dara earuia
1 s'a I'<1pit din mana eutitul pc cand voie\ a-I injunghe<\,
Pc lc\nga aeestea apoi fapta lui Abracim avca in sine 0
speranta de meingacre, caei era aeca jartfa rezultatul
proprioi sale barbatii, $i eand a auzit voeea aeea de
sus, I-a faeut inca eu mai multa buna vointa; - pc
cand cu lob nimie din acestea nu s'a petrccut. Astfeliu
cii trebuie a avea eineva un sufiet tare ca diamantul
ea vada pe unicul sau fiu, - trait in averi, ducand
eu smc speran!e bune, - intins pe patul dc moarte, $i
OMILIA I 15
ladi SlT SUfCl'(' eu lini:;>tc cdc potl'ecute. U Ilul ea aecsta
linj$tind valurile naturei, ar pute<1 sa zic,\ eu lob, f.Jl' a
ffi ver se laerami: "Domnul a dat, Domnul a luat",
$i sa steit imprcuJ1<1 ('.u inSW";;l Abratim .. Prin aeest cu-
vitnt el va fi prodamat improuna eu l ob. De aI' contenl
bOc' ctele femoilor, $i al' impra$tioil acele cete de boeitoare,
pc toti i-ar mi$cit spre cloxologic, ar priml mii de prc-
mii de sus, mii de jos, oallwnii admirandu-l pre dansul,
ingerii aplauda ndu-I, Dumnez8u im:ununt1l1du-1.
eum esto eu putinttt, ziei tu, de a nu jali, om
Hind CU)) "? Daca tc vei gtll1c11 cum Patrhrhul Abraam,
;;i cum lob oameni mud amanc1oi, nimic n'au lxttimit
cit' aef'stea, E;li ::wcstea petrecandu-se inainte de lege,
lllainte de char, inainte de filosofiea amandul'or ac.es-
tora; dac'<1 vei gtmdi binc cu 01 (reposatuI) s'a strtlmutat
intr-o tar{t mai ])unu, $i S'tt dus la unioe mai bun, t;;i
Ctl ill fine tu n-ai pel'dut pe fiul tau, ei l-ai pus ink'un
azil sigur. nu mai spune ea de acurn nu me nmi
1lI1l11C'Sc taut)), fiincka de co nu te mai nume:;;ti tata, in
timp fiul tau tr<1ie!)t(' f Nu ('urnvtt oaro ai JepJdat pe
fiul flu"? Nu cumvit l-ai Mai eu sarn{t l-ai ea$-
tiga t, ai in nmi multa siguranta, De accia nu
11lll11ai aid 1(. vei numi tata, d :;;i in (' OI' u1'i. A:;;a ('a n-ai
p!'l'c1ut dl'eptul ele: a te nlll)}] tata, ei lnc{t ai cei$tigat
1)(' n('('la de a Ii numit mai mult tatu, fiindea de ae um
JIll tf' vei mai llumi tata al unui copil mort, ci al unui
cnpil IH'l11111'itoriu, al unui osta$ voini<', care S1<1 intr'una
ill cC'l'iul'i. Deci, daca copilul tnu nu mai estc de fata,
l1u-!i inchipui ('{t s'a pel'dut. Nici daca ar fi intre-
l)]'ins vr'o cul{ltorie, imp1'euna eu trupul seu s"':a1' fi dc-
purtat de tinc, $i Ilumclc lui dc fiu al ta u, Deci nu lua
S<ll1la numai la fa!a ('clui ee '!j SID inainte, fiinc16i i!i
at<\,tu dorul ttll! do tata, t'i t1'ansporu't-ti C' ugC'tul (lela eel
c(' '1i stu de fat a, ]a eel din ccriul'i. Nu acesta ce 'li stu
el(' fata estc copilul tau, ei ncel ee a zbul'at, E;li s'a ridieat
la inultime nema1'ginitu.
D;'ci, cfmel tu'- vezi ochii lui inehi!)i, gura inchisa,
tl'upul nemh;;('at, nu '!i inehipui ca g ura aeeasta nu
va mai vorbi, ca oehii aec$tiia nu VOl' mai vedea, ea pi-
cioarele ac('stca nu VOl' mai umbla, ca toate se VOl'
c1iscompuue, - nu 'ti inchipui acestea, zie, ei cu totul
din contra; C<1 adeca gura nceasta va grai mai frumos,
ca oellii VOl' vedc<\ luerul'i mai mari, ca pi cioar6lcPC 110ri
'16 OMILlA I
VOl' umhlit, (' ..'i. ill filW acest tl'llV stdd'lcios se 'va ind.Jl'acit
intru nestriciiciune, c<'t yei vedeiL pe JiulW II nwi straludt
dec<:1t a fost aici pe piim<.lllt. Dar,\. dcu'tt to mMmesc cell'
ce vezl, i..tlJoi zi ('t\,tr{t tine ins ul.i: tl'LIlJu1 'l<'esta i-a fost
ca 0 haill ':i, $i cU 'um a lepadat-o, spl'e it S8 hUClIl'i l el<;' 0
alta eu mlllt mai pl'etioastL; acest tt'up este en 0 castL
(.'8 s'a curatiL, spl'e a S8 inca Hwi fl'lInloasil, C'i.
pl'el'um 110i (;;lnd voim a ('ur{tl} casele, Ill! lustml a
inallntru pe eei C8 loc:uesc w.;olo, pentrll <l-i SCit Pi't de
colb $i de vuet, ei cillptL (',e Ii pOI'll11ci m de a sO' stnI-
mutiL din ele pentr'ull timp SCll rt, spr e a }'urKtl'it in lini::;;t8
('asa, la urm,\ ii hagtWl ill;1ulltl'L1 Jll lihertate, - tot <I $A
face $i Durmwzeu, dil'i dtll',lmilnclu-i ttl'est corp lHltred,
I-a luat aelHn in caSH lui ptll'illkasc{t, ca a sti'eliu cclnc1
se va zidl din nou cllr<.'iti, atunci in('tL rrlLli stl' ..l ludt<'i
s1 fi e: Ded, JlU zke, c.i.i s'a pcnlllt :;;i Illl va mai n, ctu:i
astfeliu de vol'lle Sllllt ale neerediu(')o$ilol', - ci zi ctt 01
doarme :;;i <,ji se va t.rC'zi, s'a dus pent1'u mOlllE.'lIt, insA
va velll irnpl'l)UlH\ ell imp:''u'atul. cine om'e <.t spus
<lceasta C:el ('8 avl'i'L jntI'Ll sine pe Chri stos, Cl1l'e gl'{l C"'t:
"ea daCtt eredern, zice, Iisus a rnurlt, a 111-
vieat, a$a $i Dumnezeu pre eei ac10rmiti intru
Iisus aduee-i-va impreuna eu dansul" (I Thes, 4, H,
Comp, Rom. 14, \1). Dadt tu cauli pc fiul tau, cauttL-l
aeolo ullde este imparatul, unde estc; ceata iDgcrilor, ial'tt
nu ill rnOrmtlnt, nu in pam;lnt, en I1U curnva e1 ridi-
aWt do mult, tLl stt l',lrmli tlriadu-te j os .!:l'l'e
pamant.
Daca noi yom filosofil ill a:;;il fdiu, orke sdlrba de
feliul [lce$tien, eu uo;; urillta 0 vom indept\rth dela 1I0i,
Ianl Dumnezeul inchmldlOl' pt1rilltelc ori d'lrei rnilll-
g/teri, sil l11clngilc inimil c noastrc ale tuhu'or, a celor
('e au <Iureri de feliul nCE.'stora, cum $i a eelor ('e sunt
cupdm;;i ele vr'o alta intrista rc, - $i de
oriee mi.lhnire, s{t l)u(,Lll'iea sul1eteasctt :;;i stL
n() invrcclnicim bunurilor' viito<1l'(,. Cttl'orn fiC' Crt ell tntii
StL nc invrcclnicim, p1'in chand $i filantropit'a Domnului
nostru Iisus d iruia impl'l'un(L ('\1 Tuta l $i Sfintlll
Duh se cade slava, st/ipclnil'pa $i cinst(',l , anml ::;;i pUrUl'(;<t,
$i in v('cii vceilor, Amin,
II 17
OMILIA II
)3i ori de patimim necaz pentru a voastra
mangaere $i mantuire, eeia ee se lucreaza iDtru
rabdarea aeestor patimi, care $i noi patimim ; ori
de ne mtmgaem, pentru a voastra mtlllgaere $i
mantuire t). $i nadejdea noastra este adeverita
pentru voi", (Ca p, 1, ti. 7).
Spullu.nd callza principalu a mtlng<.tcrii 91 mem' (t-
j urei noastre - aeoia ade0i de a ne face pUl'ta$i ell Chris-
tos - la urma pune a doua eauztt, care consm in
aceia, de a preg''itl. dc aici chiar mantuirea uccnieilor,
Nu VtL molc:;;iti, zice, fiind('e! noi suntem nee<.!jiti, d (Un
aceastu cauz...l mai eu searml. este elrept de a Vi1 in('u-
l'<'l ja, C& dae<.l nu am fi necajiti, apoi aeeasta v'a r ni-
mid pre toti. Cum $i in cc feliu DacA noi, zice, ne-a m
fi molc:;;it $i ne-am fi sparieat de I'<lle, nu v-a m fi pro-
poveduit cuvantul adevarului, a9iL c;:'t n('afiand voi ( ' U-
no:;;tinta eea adevclrata, toate ale voastl'e ar fi fost in
mai de pe urmA nenoroGire)) , Ai vuzut iaru9i graba
coa mare a lui Pavel, $i ambitiui1ea lui Goa nobili:\? De
In cele cc-i tulhurau :;;i nelini:;;teau pre dam;;ii, dela ace Ie
tocmai Ii :;;i mang{te, CU c<.U se prelungesc mai mult,
zic.e, prigonirilc noastre, eu at<.'l.t mai ales trebuie (;t I'l'e!;it c
cele alc spc1'ant('i voastl'c, fiindc<.l ('U atc\t mai mult
sporese 9i cele alc mantuirei voastrc, cum 9i cde ale
man gaerei , Caei co poate fi egal eu mAngaerea de a se
bueura cinova de atltea hUl111ri prill provecluirea evan-
glleliei? Apoi en sa nu sn para ctlcngorniile :sau lau-
dele <t,('estea se r a poarta numai la dansul, privc$tc cum
;;; i pc dAn:;;i i ii facc laudelor, n1d dupa ce zicc :
,,$i ori de patimim pentru a voastra
mantuire" a a c1<t,os : "ce se luereaza intru rab-
1) Nota, Fraza: od de lie lIuillgdem pelltru a voastrc1 ml1l1gdeTe
rncilltuir e, ce se afia in textul nostru obi
9
nuit, nu se gasa in edi-
t.iunca ce a a\' ul-o in vedel'e Sf. Chrisoslom.
18 II
c1area acestor patimi, care noi patill1im ': . Dc
eitt aeeasta 0 spune s;i mai lamul'it mai' cleparte prhl
expresiunea: "Ctt peecum sunteti paUmilol'
noastl'e, mangaerei", pe ('tmd aiei llul11Cti d'lt
lasl a se J'ntelegeacest lucru, zid\nd: "acestor patimi",
destiiinuilldu-$i cate putin ideia sa,. Ceia ee 81 spune,
aceasta mantuirea voastI'<.l nu oste lucru nu-
lIl ai al nostru, Gi ehiar $i al vostru, cad <l aci\' noi pro-
poveduindu-va ne neeujim, in ae,elaE;;i timp $i voi pati-
miti aceia$i, primind euv&ntul aclevarului: noi ca &t w1
predam ceia ce am primit, voi insa, ea sa llU aruneati,
d primiti ('eia ce vi se cW,.
Co ar putoh fi egal unei astfeliu de" umiHlltc, d\nd
e1 ehiar E;; i pre eei ee eraLl atilt de inferiori lui ii ridkit
la aeoiaE;;i dOl11nitate a ralxlaroi? "Ce se lucreaza, ziep,
intru rabclarea acestor 'patimi". (Mi\ntuirca voas-
h'tt IlU vine llumai de aeolo dt ati crezut, ziee, ci $i de
]a aecia Crt pittimiti cele eo $i noi patillJim. Ca dupJ'c
cum un atlot esto admirat $i e&n<1 S8 arattt, estc
stllltttos, $i a re ill el me$te$ugul de a ])irui pc antago-
nist, iartt c,}nd el se aptm'i" $i poarttt po tr' up clliar-
1';lne, $i eu toate acestea bi r ue$te pe antagonist, apoi
atund mai ('U satntt d stri'Uucc$te, atund mai ('u sarna
i vede ('ollstitutia lui eea v,lnj oaSil, $i se </,\ pc fart
nW$tc$ugul lui I'll lupt;\, --, into(:l11ai a::;;,\ :;;i m,lntuirf'<l
voastrtl, zic( " atund se I uereaztt lIlai c'U sam,'i, ,t<l('( ',1
aI'ata, se at.utlci lllai ell sa111;1 C<tn( I
peltimc$te (,1nc,,;\, ;;i dtne! sutere tptul Prill
Ul'mare energia sau lw'ral'('a 111ttntuirei nu est<' In a
l'<lU, d in a suferi l';lUl. Si n'a zis ccia ce IUGn'aza <'i
"ceia ee se lucreaza", arttblnd prin (':'1 dm-
I'1I1 111ulte Ii-a lnsufiat lor $i n 1ucrat Intru d;ln:;;ii, instt
ill uni re C' u )mna lor vointtl.
"E3i nadejdea noasira este acleverita penti'u
voi :'-acledl ci1iar de ati pe\timi mii (\1' rille, totu;;i noi
a "em inercclcl'ca ctt voi nu vtl yeti schimba, nici din
eauza ispitclor $i niei din cauza persec. utiunilor
A tilt d(' cl epartl' suntem dp a v,'\, hanui ca va
v(,ti tullmri.'t in ispitele en yin asupra voastri.t, in eiltctl
PI' dml voi va primej(luiti, noi $i atunei a VPlll incredf'rf'.
Ai v;hut celt progres filcusnr{i aeC':;;ti Corintheni (j<,
la primirea lnt;li epistoJd mai mari ispdi vi
O:'IILlA II 19
a lm'irturisit apostolul de d<ln$ii de eat de Maeedoneni
pc v cari-i $,i-i l,auda, peste 'tot locul prin acea
tola. De aCe$tlla 111 cateva chiar se ingrija oare-
cum, dici zicc<;\: trllms pre Timotheiu. fratele
nostru ca sa va intareasca pre voi si sa va
mangae intru credinta voastra, ca unul sa
nu se elateasea 111tru scarbele acestea ca sin-
guri spre 1?i
" De acela eu nerabdand mal Fnult, am trimis
ca sa cunosc credinta voastra, ca nu cum va sa
va fi ispitit pre voi eel ee si sa fie in
osteneala (I 3, 2. 3, 5).
pe cand clespre Cormthenn aee$tlla I1lmlC din acestea nu
spune, ci inCi1. din t.:ontra, "Ca l1adejdea noastra zice
este adeverita pentru voi". ' ,
"Ori de ne mangaem, pentru a voastra man-
l.nantuire, ca precum sunteti par-
mangfterei" zice. Cum
eel pentru clan$ll se necaJau apostolii, aceasta a aratat-o
ctt: "od de patimim necaz, pentru a voas-
tra mangaere si mantuire" ,-voieste adeca
V
a '11'at!'
..... ' l. (. C\t,
Cil pentru (letn:;;ii se m&ngaeau, Aeeasta a spus-o $i mai
sus ceva, de $i llltr'un mod nehotitrit: "Bine cuvan-
este Dumnezeu, ziee, care ne mangae pre noi
mtru tot necazul nostru, ea sa putem si noi man-
gaea pre eei ee sunt intru tot . - dara a
spus-o E;;i aici in alt mOd, eu mult mai $i mai
potl'ivit. "Ori de ne m{mgaem, zice, pentru a voas-
t1'a mantuire". Ceia ce el spune aici,
aceasta ll1sa,mna: noastra devine mc\JI O'aere
voi chiar :;;i farii a v,\ mai prin vorbe.
Daca poate pcntru un timp scurt ne rasufia m si noi
este deajuns spre a va mangt'lea pre voi: Canct
nOl ne aceasta devine$i voastra.
Dupa cllm patimile noast1'e Ie considerat{'ca ale voastre
tot $i v noastr<1. 0 considerati ca pe::l,
voastra, cael nu doara in cele anevoiase numai va im-
p
ar
0$iti cy pOi, iara In cele ])une nu va impar ta$iti.
DeC!, clara 111 toate va impartasiti c;i in scarh1 c;i ill
, , ' ''r . . , 'i
20 Il
rnangaere, at unci de sigur cit cu nimic nu ne Yeti 111-
vihovati de intarzierea $i z;'Uxwa aceasta, dtci pentru
voi ne$i necajim, pentru voi ne ;;i rmtngaenl>l. Ca s:'i
nu creada cineva di. el a grait aspru zic;\lld dt pentJ'u
voi acestea piHimim)), apoi adaoge :;;1 (';t pentru voi ne
$i mnngaem. $i nn numa.i Hoi ne primejduim, ei lndi
voi sunteti p;'irtct$i acelorn;;i patimi)). A;;tt ca dac;\ sllnt
luati dan;;ii ea partw;;i primejdiilor, apoi ;;i in mi\.ngaere
tot dan$ii sunt cauza, eu care oeazie indulcc:)te vorb,,-
Oaca noi suntem primejduiti, ziec, voi vtt incurajati;
iar,t ea erec1inta sa {levim1 ;;i mai pllternicil, noi.
suferim primejdiile. Da(,(1 noi ne mangaern, voi ViI m,lll-
driti $i sunteti veseU, caei noi pentnl 'yoi ne bLlcLlr,lrn
de aeestea; a:;;a ea $i de aid Stt devina pcntru voi vr'o
mangaere, $i sa va tacet.i parta;;i mult,lmirei noastl'Cll .
$i cum cit el spline aeum clesprc un astfeliu de mod
de mangaere, de n.l1'e se bueurau, nu numai de a f1
mangaeati de clan;;jj, ei $i de a aflt,\ cti dan;;ii S8 gascsc
il1 toat<.1 lini:;tea ;;i sigllranta, tu aseulta cele ee urmcazil,
prin care a c1cscoperit aeeasta zicanc1: ca pre-
cum sunteti patimilor noastre,
mangaerei". Dupre cum c{mel noi simtem p1'igonili
:;;1 alungati voi ViI. intristati, ea ;;i cum voi <tti
p;Himi, tot ;;tim ca $i c<.lncl sllntem mttng;.\eati , 0
('.onsiderati ea :;,j curn voi v'ali bllcUrit de acensttt
mangaercll.
Ce a1' putcit fi mni umilit ea acest sllikt El G\J'e
pl'isosh aWt de mult In prilTwjrlii, iata c;\ to-
vnril9i de primcjrlii pre ('ei ('C n-all suferit nimk din
('dc ale apostolilor, - iartt In nJi\ngc.leJ"c d totul atri-
lillie lor (Corinthcnilor), nid de ('um ostenelelor sitko
acein fiind('il. a vorbit in mod nehottl1'it df'
l1<'cazuri, In urrna li arntu :-:;;i {c'lul ("11m d<.\n:;;ij (npostolii)
all sufer-it neck ncc'nzllri.
"Ca, nu voil11 sa nu voi, fratiIOl', pentru
neeazul nostf'U ce s'a /'[teut nOU[l in Asia" (Vcr::;. S).
Acestea Ie spunem, zice, Ci.L Sil nu fiti in neClll1o:;;tillt<l
dc' cdc petrcC' ute eLI 110i , ('uei voim (, <:"\, voi sa ('d e
aJe noastrc, ccia cc ('ste ('eJ mni rrw.re scmn nl
noastrell. a s(' int1'eveclckl $i in lui
epistoUi, pc (';'lna se gilS\ in Efcs, zke;\: "Ctl mi s'a
desehis mie U:;;{l mare spre folos, protiv-
OMILIA II 21
nieii sunt multi" (ICol'inth. 16, 9). Deei a mintindu-li
de aeeia, $i povestindu-li cate a patimit, zice: "Nu voim
ea sa nu voi pentru neeazul nostru ce s'a
facut noue in Asia". Ateasta spune;), $i Efesenilor
SCl'iindu-li, caci t1'irnitlnd pu Tie-hie la elan$ii, aceasta a
en motiv al ea!atorici acestuia la dan$ii. Pentru
eare ;;i ziee;\: ..,Ca sa voi cele pentru mine,
ce fae; toate voua Ie va arata Tiehie, iubitul
fl'ate credincioasa sluga intru Domnul; pe
care pentl'Ll aeeasta I-am trimis la voi,
ca sa cele pentl"u noi, sa mangae inimile
voastre (Efes. 6, 21. 22). In alte epistole aecla;;i Im,;ru
il t;lCC, cdC), nid nu el';'t deprisos, d inca foar-te tre-
huitol'iu, pe deopal'tc pcntru dragostea mare ce 0 a vea
dUre ueenid, iaru pc de alta pantl'u nccontenitele ispite,
in care nu micu erit ll1tlngi\.Cl'ea lui de a :;;ti ceJe ce S8
pc'treeeau pl'intl'c In cut ca ('iliaI' <laGa se petre-
ccau niscareva Imprcjurari trisk:, totw;;i acestea (.;on-
tJ'ibuiau in a-i face ('u bagare de samtt, prccum daca
SI' petl'eeeau lUCTul'i bUlW, sa ;;tic ('u totii. .
Aid fnsu el Ii de na vala ispitelor,
jn Cl('ela$i timp izbttvil'ea. 101', zidnd: "ca peste
maSUl'a am fost Ingl'euiati, f;ii peste putinta" ,-
intoemai cn. :;;i 0 combie ce in('iil'('atu peste masur<'i..
:;:'i s'al' ptll'eit rtl uuul a('cla::;;i !UCI'U SpUIlC prin ex!>re-
siunilc "peste masurtl(( $i "peste putinta", insa nu
este numai unul, ci dOllu. Ca sa nu zita cinevc\: apoi
ce? d dad primejdia a fost mare peste masuru, pentru
voi n'a tost mare)) - a adaos ctt mare a fost eu ade-
v,trat, $i inea dc; mare, ea a biruit puterilc no!),stre,
bn. Intr'atat<.t Ie-a biruit, "In cat n'a veam noi nadej de
de vieata", adeca (mid nu mai crednam noi C,,1 Yom
trail). Ccia ('e David numc:=;;te portile iadului, ;;i dureri,
umbra mortii, to(:lIIai aeeasta 0 spune $i Pavel, eu
am suferit primejdii cc aelue ll1oartea)).
"Ci singuei intru noi judecata mOf'tii am
avut, ea sa nu tim nadajcluindu-ne noi, ei
intru Dumnezeu, eel ce invieaza mortii" eVers. 9).
Darii oare ce va sa zicii "judeeata mortii"? Adecii
votul mort.ii, hok'i.rirca ei, a;;tcptarea ei; Caci impre-
22 OlIlLlA 11
jurarile, zke, dadeau astfeJiu de cu vom
mud negre:;it. nu s'au int,hrlplat a9iL, clealtmintrelen,
ci au r<'imas numa i in banueala noastHL, Ca 9i clara r ca-
lik'ttea faptelor astfeliu a riik"t, totw;;i putet'ea lui Dllmnezeu .
nu a lasat C;1 hot;\rirea acein Sit devim\ fapta., ci a ing{t-
duit-o ea sa se gasasctl numai in eugdul 9i <:l9teptal'ea
noastru. De aceia 9i zke ca "singuri intru noi jucle-
cata mortE am avut", 9i nid de cum in reaJitate,
de ce oa.re aingi.tduit Dumnezeu 0 astfe]iu de primejdk,
in cat sa perdernnadejdea 9i 8<\ ne descurnjam"? zi ce,
,;Ca sa nu tim nadajduindu-ne spre noi, ci intf'u
Dumnezeu cel ce invieaza mortii'. Acestea ]e spu-
ne;\ Pavel, nu fiinddi el se gas ..), astfdiu - s\ nu fie ulla
ea aceasta !--d prin cele vorbite ineel'c"tndu-se de a 1n-
dreptit 9i povutul pe altii, in acela9i t1mp a-i 9i model'il,
flindea 9i mai departe zice: "clatu-mi-sa mi e Imbof':'
cUtoriu IngeruJ satanei" - vor))ind de ispite - )lca
sa nu ma lnalt ". Del;ii Durnnezeu nu zice di de
a ingaduit a(:el bold, d pentl'L1 0 alt{L cauziL ('are este
acca cauz;'i? Ca puten'a lui stt str ;:Uu('ea::'ctl mcl i mult.
"Destuliti este, zi('e, ellarul meu; C{t puterea mea
Jntru neputinta se sc\var$a$te" (II. Cor. 12, 7. 9).
Dara dupl'e cum am zis, d nid de ntt I1U-9i uittl obi-
ceiul sau, ('n stt S8 prenul11ere printrc mai de j os,
cnri aveau nevoe de 0 mai marc pcdagogie $i inclrep-
tare. Cet <laGt una sau (loutl venind peste cine v;'\'
9i sunt in stare de a-l cumint.!, apoi nan el, (';:H'C mai
mult deetH toti oanwnii in toatl.\ vif'ata lui a fost ul11ilit,
9i a patimit preClI l11 nimeni dintre oanwni n'a pi.ltimit,
dUp;!' ahltia ani $i eu 0 fiIosofie vrecl nk ..\ eCI'iuri, cum
81, zk, ar ti aVllt nevoie de 0 astfeliu de sfatuire $i innl-
rajar\' '? A9c\ di este invederat ett voind a l11oderi.l pre
ce cugetau Iueruri rnari de 9i erau mitndl'i,
zic(';\: )) ca sa nu fim nadajcluinclu-ne spre noi,
ci intru Dumnezeu".
Dara tu prive9te nnn e1 ii 1T1Angi.'te $i prin aeca!:'ta.
Ispitele, zice, au fost ingac1uite de Dumnezeu ea SLl.
asupra noastra pentru voi; atat de mult v'a pretuit pre
voi Dumnezeu. - ori de patimim necaz, zice,
pentru a voastra mangaere $i mantuire", -
iara claca patimim 9i peste masura pentru voi, apoi
II
23
aee<:1sta esto ca 110i scI, I1U cugetJm IlIt'l'lll"i mal'i Ca
peste zit-e, am fast lngreuiati si
ca sa nu fim nadajcluindu-ne' spre n oi,
Cl intf'u Dumnezeu eel ce invieaza morbi". larilsi
amink9tc: de vorba inviel'ci, lJentru care a SIJllS
in intl.l.ca ('pistola, 0 adevere$te prin cde prezente.
De a $i adaos : "Care c1intr'o moarte ca aceasta
ne-a izbavH pre noi" (Vr;r's. 10). N'a spus din akttea
d "dintr-o moarte ca aceasta", aratcl.nd
furlCa .cea mare a ispitelor, pedeoparte, iar;t pedealta
. vorha invicrni, dllpre cum am fost Dara
hmca JIlVIerea este rapt al viitorului, apoi el m'at{l ca
.se Iie('arc zi, (',lei ntnd po un om
. ajulls <'ilia I' lit porlile. iadului il trage
spre SHl<' , alta nu se illve<1creaZit aid dcc;U in-
.s('0,pLlnd din gura, rnor (ii pe cd (';\zut. De aiei $i
ville ca rnultont din cei <l('SII i'hWjduili din cauza
b?aleloI' 1I1delungate, salt din ('auza unOl' ispite (/TOZa VI.'
c.imd a u SC;lpat de primejdie s'i Ii zi('em : fnvie.;;='ea
lllor a m V<l zut-o nki.
. ': Tntru care zi('c, C[t inca ne va si
ll!aI ]zbavl; ajutorincl $i voi pentru noi cu rug[l-
. ca despre multe fete darul cel catr{t
nOI sa se ll1ultameasca pentru noi" (Vel's HI. 11).
Fiindl'il <:xpJ','siunea "ea sa nu fim naclaj cluinclu-ne
nC?] " sc pttl'Cit a 1i 0 VillOV,l tie ol>9tensC:,l, <tl'lt-
zatw pl'ln Ul'mal'e l'e sc l'apol'tit $i ]a uniin dint1'8
apoi d inl"l$i indrepteaztl ('eia en a fast SPltS,
elle!n<:'tncl in iljutorul sttU rug,kiunilc lor, in lot' de ('el
mm mare sprijin, $i l'rl cwela9i timp ari.lti.tnd (',1 vieata
noastra in totdeauna tl'elJUie it fi ( ' U cea mei mar8 h l -
gm:e de scuntl. Ci'lci expresiuneu "intru care naclaj-;
c1mm ca ne va si mai izbavi" vesteste rnai dinainte
de multde ispitc, nu de totala Pi.l]'ilsire a lui DUlTl-
lwzeu, ('i inca ell' ajutoriul $i eonl'uI'sul lui.
Dupa al'eia apoi, ea nu eumvh auzincl intl"Unil (' a
sc vor primejc1ul, &l se imput.ineze, a anlk'tt mai 'nt<U
folosul primejcliilor, ca de pild;\: "ca sa nu fim na-
clajc1ui ndu-ne spre noi", ea necontenit sa ne
gtlsim in umilinti.t ; ea 9i m,.lntuirea noastrtl Sil se Iu('reze,
24
OMILlA II
cum alte multe bun uri. AI doilea a di primej-
duindu-ne noi no jmparw$im cu Christos, caci zice :
"ea preeum prisosese patimHe lui Christos intru
noi". Al treilea, ca patimim pcntru ('oi credineio$i, duprc
cum ziGe: ori de patimim necaz, pentru a
voastra mangaere mantuire". Al patrulea, (".1
cilia)' ma ngilerea straluce$tc jnc<1 mai mult in urma lwi
mejdiilor, cad ziee: "ee se luereaza tntI'U rabdarea
aeestor patimi". Al eincil('u, cit no fiotcem sutruitori
in fapta ]mna, $i po hlnga t()(;l,te acestea, ca prin astfeliu
de primejdii noi vedcrn inaintea ocllilOl' stnl1ucind 111.-
vierC<:;t, zinllld: "care clintf"-o moal'le ca aeeasta
ne-a izbavit pre noi". Al ca ne facem bagtt-
tori de sama 9i necontenit vom privl spro dtmsul, dupre
cum ziee: "intru care naclajduim ca ne va mai
izba vi". Al $eaptcloa, ca prin primejdii noi no gasim
scaparea la l"ugtk:iuni, zicund: "ajutorind!?i vOi pentru
noi Cli rugaciunea".
Ded, arata nd folosul primejdiilor $i a l necazurilol",
:;;i tac,tndu-i lXlgiHori do sama, la urma iadi:;;i Ii man-
g,\ie eugetolo, faG,lndu-i mai eu buni"'t voinla spre virtute,
marturisindu-li ef\, rugaciunilor lor mult il VOl' ajuti.t,
ceia ce Ii ridica cugetele, atl<'i.nd ii c,I eli rugacillnile pot
ajutil pe Pavel. "Ajut.orincl vQi pentru noi eu
rugaci unea", zil' e.
Dara oare co va s;"t zidt: "ea despre multe fe\e
darul cel eatra noi prin multi sa se multameasca
pentru noi?" No-a izhavit pre noi, zke, din acele
primejdii "ajutorind voi cu rugaciunea", adecii
raga ndu-va cu toW pentru noi. Old cha rul eel eatra
noi, adedi mantuirea noastn'i, a binevoit a so haraz1 $i
voua tuturor, ca astfeliu multe fete, multe persoane sil-i
mUltameasca lui , fiindC';'i multi au $i primit ace I char)) .
Acestea Ie zicea, pedeoparte spre a-.i at-ita la ru-
gilciuni pentru altii, iara pe dealta ca sa-i deprinda de
a multtuTIl lui Dumnezeu :;;i pentru cele ce altii patimesG,
aratand ca aceasta mai cu sama 0 voie:;;te $i Dumnezeu.
Caci cei ee se silesc de a face 'acestea pentru altii, Cll
atat mai mult pentru dan$ii vor face a$i:t . Pe langa toate
acest.ea ii inva!-::t inca de a fi umiliti, $i-i dueo la cea
OMILIA II 25
-----------------------------
mai ferhinte dragoste. Ca dadt el, care era atat de sus
fata de dan$ii, $i spune ea. prin rugaciuncle acelora s'a
izba. vit de primejdii, $i l:<1 darul lor 1m pre una cu rugcl-
eiunil e I-au ajutat :;;i J-au scapat, - apoi pori cugeta cum
tl'o])uia sa se gaseasea aceia, :;;i cat de mult trebuia a
se umiB. Dara tu te gande$to 9i la aeoia, ca de:;;l Dum-
nezcu vine in ajutoriul nostru prin lndura rile $i mila
sa de noi, totu$i mult contribuesc $i rugaciunilo noastre
spre aGeasta. Ineepand epistola apostolul atribuia ma n-
fuirea 9i 1l1,1ng;leroa indut'ilrilor lui Dumnezcu, "Pal'in-
tele indurarilof', ziee a toata mangaerea", ca
adeca 81 ne-a de primejdii, pc cand aid 0 atr-i-
hllie aeeasta, 9i rugtwiunilor lor. Dcaltmintreiea clliar si
pc ace I ee mii de tala nti I-a miluit dupa ce a
Ci'izut inaintoa lui, de$l se spune, (iI, fiindu-i mil,l de 01
1'a iertat. Do asemenea 9i Chananiencei aceleia dupa ce
s'a rugat mult, dup:i ("0 a aratat 0 mare staruinta, i-a
hJr,\zit mlntuirca fiicci sale, de $i din mila a ll1;:tntuit-o.
Din toate aces tea Iloi tragem inv;'it.amilntul, eii chiar
dal ';1 am ii miluiti, mai 'ntai trehuie a ne face vredni ei
al:ulei mili.. Cad ciliaI' dadi esto 01 milostiv, totm;;i cautti
lW cei vrec1nki de mile'i, a:;;it ca nu millle$tc p8 toti cum
s'ae b1'odl, p,\nii chiar 9i pen cd ce stau tara simtiee.
"ea voiu fi induratodu catf'e cel ce voiu sa fiu
indurat.ol'iu, voiu milui pre cel ce voiu sa
miluese", zit:e. (Exod. 33,19). Acum tu Pl'ivc9te aid
('I' spune: "Ajutorind \3i voi pentru noi eu ruga-
eiunea". nici nu Ii-a atribuit lor totul, m nu ,cumvc1
si-i inalto proa mult, dara nici ca i-a instrainat pre
d.tn$ii de aeest succes, ca astfeliu sa-i mi!$te, sa-i faca
eu mai multa \)Un;'ivointa, 9i sa-i apropie unii de altii ,
De aceia zkeit e;), mantuirea mea a bar .\zit-o voua)) ,
C,ki Dumilezeu de lllulto ori este indllrat eu ll1ultimea,
e;tnd aecit multime este uniti"t i'ntr'un cuget Ia rugaciune,
pentru care (';:'itre Prorol' ul: "Eu, insa, nu
voiu Cl'U\,a aceasta cetate, in care locuese mai
mult de 0 suta doua-zeci de mii de oameni"?
Apoi ca nu cumv,\ erezi ca nllmai multimoa e dea-
juns de a 1mblanzl pe Dumnozeu, zice: "De va fi nu-
marul fiilor lui Israil ca nisipul marei,
se va mantui " (10\1(1 4, 11. lsaia 10, 22). Oed , cum a
2G II
rnLtntuit pe Ninevitcni? Pentru ca nu er;\ acolo numai
ffiultime, ei ;;i mu1time intovtlra:;;it{t de fapte lJUne, de
vreme ce S8 poettise fieeare ;;i se 111to1'sese de pe calea
eea reno Dara ;;i mantuinclu-i ziee,\ de d'1n;;ii ett "llU
a deosebi dreapta lor de sttwga", asit ett
de aid este inveclerat, ctt ;;i p,\eatele lor de dinairite Ie
f';\cuser{t, mai mult din u;;urinta, ded'tt din r<iutate; al'easta
se dovede:;;te :;:i din poc;"linta lor imediata, de;;1 auzise
putine cuvinte din gura Prorocului. Dar{t <lae;\ llumai
num;\rul de 0 sum doua-zed de mii a avut putere de
a-i m;'mtul, apoi atunei ee it impedecat oarc en ii s;'i He
mantuiti mai 'nainte de aceasta? deee oarc n'a
spus catr;'i Proroe: eu, instt, nu voiu crut,\ aeeast{t ('e-
tate, care s'a intors din ealea cea rea, care s'a preiu('ut
in totu! '? De eo clara pune inainte numt\rul lor de 0
sute\ doua-zed de mii? Din prisosinft pune :;;i aceusta.
Un lucru crtt sigur: sehiu;l>area, poe{linta
lor, iar{t nurn{tnil;;i u;;urinta lor eraLl ncc.unOSl'llte Pl'O-
rocului. Deei, din toatc p,\rtile apostolul voc;;te a-i im-
blanzl. De sigur eel, are treeere inaintea lui Durnnezcll
;;i :multimea, ins,\ c\ml estc In mijloe 9i virtutea. AC('asta
o invp<lereaztt ;;i aiurea scriptura, zk;tnd: "lara l'Ug[t-
ejune se facea ne 'neetat de bisedca c{ttr{l, Dum-
nezeu pentru dansul" (Fapt 12, 5), ;;i ntt'tt de multa
putere a avut, ett fiind u:;;ile temnitei inchise, apostolul
fiind legat ell fiarele, 9i din toitte p;'irtile p,\Zit de osta:;;i,
totu;;i I-a s('os din temnita si I-a sea pat tontc eleele
primejdii. Ins,\, clUPl'C cum 'uncle este virtute, mari lu-
('{'uri ponte s{\.V,lI';;l multimea, tot . <.l;;;'t :;;i unde este rtlU-
tatea, eu ninde llll poate folos! multimea. C,\ei ;;i Isnti-
litji, despre care se spune dl e1';\ nurn;\rullor ea nisipul
marei, toti s'au nimkit. pc timpul lui Noe erau multi
$i nenum,\rati ;;i totu:;;i nimic nu Ii-a ajutat multinwa.
A;;t dara, multimea prin sine illS<J:;:i nimic nu poate, ci
numai in unire ('U poc;'\,lnta;;i eu rugaeiunile eelc mcute
intr'un cuget,
I) S;\ ne silim clart'l de a ne aclunit la un loe in ru-
. 1) Partea Noi trebuie a ne ruga unii pentru aitii,
mal pentru eel dedeparle. Ca eel ee se roaga, pe sine se 10-
lara aeeasta se din rugaeiunea ee se face pentru
catechumeni in sf1nta Jiturghie. (Veron).
ml!L1A II 27
gaemni,:;:i unii pentru altii sa ne. rugam, precum
aceia se rugau pentru apostoli, [iinde;} prin aeeasta :;;i
poronea 0 indeplinim, in aeclm;,i timp 9i spre c1ragoste
ne - iartt c<::lml zic c1ragoste, prin aceasta
spun de toate bunurile, -:;;i tot-odaut ne dcprimlem de
a mult,lml lui Dumnezeu eu mai Inult<J, ardoare. Cad
eei ce multarnese pentru cele stri''tine, eu ahlt mai mult
VOl' mult;Jmi pentru ale lor, 9i pentru <le\n::;;ii. Aceasta 0
rttceit 9i David, zkilnd: "Mariti pre Domnul eu mine,
sa inaltam numele lui impreuna:' (Ps. 33, 4).
Aeeasta, :;;i apostolul 0 eere presto tot lo( 'ul; neeasta 0
faccm 9i noi, ;;i tuturor Ii punern In
lui Dumnezeu, ca astfeliu sZt-i lu;\m eu 110i tovartl;;i ai
lauclelor ee-i in;'Uttnn. Oki dacti chiar dela oameni 110i
primind vr'un bine,;;i inc;'i cttlltttrn a Ii mult(uni:;:i a
vest! la toti fapta lor, cu care ocazie jj hlcem ilwtt ('U
mai multi\, bum\voint<'t, apoi eu at<lt IlIai mult (',tne! Hoi
vestim binefaeerile lui Dumnezeu, prill ,weast;), il indu-
plec<'tm inett spre mai mari hinefnceri :;;i llllntttate (,<Jtl';'\,
noi. dactt e;\p{ttilnd binefaceri <lela oanwni, noi atit;'im
;;i pre altii spre a luit parte In muWimire, apol eu atilt
mai mult Ine;\ trelmie de a ilHlernnit ;;i pc altil cnri s\
mult;lmeasnllui Dumllczeu I)('ntru HOi. 0\ (h:H'tL H('casta
o faee Pavel, d care arc ablta ('uraj, voi ell "tilt nwi
n lUlt pste trehuitoriu a 0 noi.
Dcci, s\ I'llgam pre de a lIlul1ttn1i 1l1i Dum-
n('zcu pentru no), ;;i noi deasemellea a-i mUlfllni unii
tH'ntru altil. A('eHsta cstc mai ('U datorieH pr('o-
tilOl', liimktt usb' cel mal marc bun. A:;:it. d;u';\ al,JI'opiill-
du-m', noi mai 'nhU ne rugilm :;:i multtimirn lui DUlTl-
nezuu vcntru intrea.ga lume :;;1 pentru hunurile ob;;te::;;ti,
fiindctt dac'it lui DUrnl)('zeu sunt :;;i oh:;:te::;:ti,
apoi 91 tll te-al rmtntuit flind in ;wea o]);;t('. A:;;;'l ca tu
datore:;:ti mult;1mirn ;;i pc-ntrll hinefaeerea call'a tine,
in acela:;;l timp estc drept de a-i inalt<'t laud;\ :;;1 l)Cntl'u
binefacerile cdc ohstesti, Ciki 81 soarele il I'<Jsnre nu
numai pentrll tine, ci il rX'ntl'u ' o)):;;t(, iJ;;it c;\ tll ai in
parte totalul ob:;;tiei. III adevtn', c;\ sonrele a fost ftkut
p('ntru ob;;tie, ins{t tu singul' vezl ahlta, pc
vad toti onnwnii de pre pam;.\nt. In ctlt, ctt tu datorp9ti
pc ahUa mult<\mire, pc caHt datoresc totioamenii. De
aceia este drept de a-i multami pentru ob;;tca 'ntreaga,
;;i pentru buna stare a tuturoI', fiimk;\ noi prirnim multe
28 OMILIA II
bunul'i $i pcntru <11t-ii. Ca daci:\, 1n Sodotn<1 s'ar fi afiat
m,1car numai zoee drepti, do sigur ea aeei Sodomiteni
n'rp' fi patimit ceia ce au patimit. Asttcliu cD, 'noi trebuic
a-i multami 9i pontru buna stare a altora.
Dealtfeliu osto 0 lege VCdIC, inca dela inceput
i'ntrodus':i in biserica. Tot a';;,1 fjii Pa vol Il1ulta mefjite lui
Dumnezou pontru Homani, pcmtI'u Corintheni, 9i pontrll ,
intreaga lume. Sa nu 'mi spui ca nu esto doara treaba
nwa, ('.ad chiar, de n'ar Ii a ta, totu9i c$ti ebtoriu a-i
lllUltaml, de vromc co m,ldulariul, fratole tau oste ast-
fnliu. altfeliu cIlial' :;;i treaba ta estc, caci prin lamia
lui $i tu to 11Ilpart:\$o:;;ti acelora$i eUIluni, $i vei lWl $i tu
dJ;1l'ul de l',arc si ('1 se bucura.
De aeein $i' pOI'oneese legik Lisel'icei ea l'ug<lciunile
se factt w:;;it, a([eeti nl! numai pentl'u cei
ci $i pentru catechumeni. Ciiei legea bbericei i'ndeamn;'l
pl'e cd cl'cclincio$i sprn l'ugt'tdunc pentl'u cei necredin-
cim;;i, sau IDai bine zis, pentl'u cei eo nu s unt init-iat-i in
tainek religiunei. C"lnd Diaconul "Pentru eei
ehemati (eateehumeni) sa ne rugam eu sUi-
rujnta", !limit' alta nu h'tCI', cli-eelt eel atlta intreaga
multimc' a el'C'dinl'io$ilOl' la l'ugal'iuni pentru ace:;;tiin-de
:;;i pan a atunei catf't"ilUlltenii sunt straini, flinddi indt
llU sunt trupullui Christos, lnett nu imparb't$it nici-
odata dn tainclc l'eligillllf'i, ::;;i ineel sunt clesp<lrtiti
eeata eea duhovniceasett. Deci, daca 110i trchuie a
rug<l pentru apoi GU atat mai mult pentru ma-
dulal'de nonstrc', adee.a penteu frat.ii Dc accia !$i
zi(' c Diaconul "Sa ne rugam eu star'ujnta "I), ca nu
('UIl1V;\ sii lepedc de ch'tn:;;ii en de ni::;;t, straini, ea nu
cumva sa-i tl"caea eu vec1eI'ca, ca pc uniia de alta 1'('-
ligiunc. Cac'i <I<..l,n:;;ii j'nc.<1 nu au lcgiuita
9i fntrodusa de Christos, inca nu au c,lpatat eUl'ajuJ, ci
au nevoe de altii eari su-i ini!icze in tainclc c:rc$tinis-
mulul. D,' aceia $i stau ati:trc\ de curtilc de-
parte de enc:intele De neeia $i sunt seo$i afara,
dtnd sc dcsfa;mr;1 acele fnfri co$ate rugaeiuni. De aceia
$i tu c$ti indemnat de a tc l'ugtl pentru dan:;;ii, ea ast-
feliu sa devina maduEil'ile talc, ca sa nu mai fi e straini
1) Nota. Expresiunea din origi'naJ ,,2y.1:8YOJr;" = (:u sial'uintll,
din JiturghiiJe cc sunt astazi in liZ,
OMILIA II 29
:;;i eu C<'le} expl'.csi.unca "sa ne rugaIl1
nu se ziee numa! preotIior, Cl $1 eelo!' c() stau de fa,ta
$i COl11pun adunal'ea eredioeio$i1or. Cand, dcei, zkc:
"sa sCam blne, sa ne r'ugam", pc toti Ii inc1camntt
In rugaciune.
Dupa acein incepand l'ugttciuncu, ziee : )lea inteu
tot milostivul si incluratul sa aseul te
rugaeiunile lor'''. en nu cumvl'l, sel zici: Dc ('.8 !.-'tt
ne rug;::im Cael iam ('tt ii ni sunt E;li nieioda ti'i
n'au fost uniti ell noi. Deei cum VOIn putea &t imbJanzim
pc Dumnezeu? Cum yom pute;\ de a-I i'nduplcca de a-i
imparta$i milei iertarci lui))? Cn IlU deci sil
to gase$ti in nedomerire, wivc9te (,LIll} iJi !1('dt
ncclomerirc, zicand: "ea mtru tot mllostlvul 10-
duratul Dumnezeu", Ai nuzit ctt Durnnezeu este intru
tot milostiv Nu tc indo! dan"t, fiindca. iutru tot milos-
tiyul pc, t?ti ji milucte; )'i pricten}.
&t nu ZlCI: cum sa ma aproplU pentru clum;ill? cnCl
d va ascultlt rug{l<:illnile 101'. Rllgaciunea catechllI11enilor
(.,(, alta ar putcit fi , decat ea clt.\n$ii stt nu steit catechumeni ?
Dupa acoin apoi E;li inclic<?-
care estc acosta? "ea sa desehlda ureehlle HlI-
milor lor", ead au fost astupatc ell totul infllnclatc.
Cc'md zke llreehi, nu fntclege lll'echile acestea de dinn-
ci cele ale cllgetuilli. "Ca sa
ec oehiu1 n'a ureehea n'a auzlt, la 1l11ma
omului nu s'a fiindc{t n'au allzit de tainele cd e
l1egraite, (:i au cl epal'to de accstea:. CaC! chiar de
a\l(l , tOtUSl nu .;;tm cele ce sc vorbcsc, fllmkn Hl'elea it U
nevoe de'intelcgere a(}c\nc{l , :c;:i nll numai de D?
aceia Ie $i cere prin rugikillne t'IlaI'lI!
$i Prorocul <1$i, ziceil: "Dumnezeu lIm cla mJe 11mba
de invatatura, ea sa stiu ettncl trebuie a spune
euvant, 'ea e1 imi deschide gura mea, mi-a c1at
mie dimineata, c1atu-mi-a ureehe de auzit". (lsnia
50, 4. 5). Dupr:e clIm Prorol'ii altfeliu auzau, nll ('n
('c'i multi, tot a$t 9i credincio:;;ii altfeliu aucl, iaru nll ('n
catcchumenii. Dc aiei fnvat{t si catcehumcnul, ctt accsten
Je' af15 nu dela oameni, $i nu Ie allele dela oaowll1.
va numiti invatatori pc pamtmt", (Matil. 23,8)
30 OMILIA II
zice, ei de sus, din ceriuri. "Si VOl' fi toti inv:ltati
lui Dumnezeu" (Isaia 54" 13). ., ,
De aeeia ;;i zice Diaconul: ,,9i sa-] invete pre
dan9ii cuvantul adevarului ((, astfeliu dt dinauntru
Ii se insufh1, cad niciodat,1 ii n'au stiut euvantul ade-
vi:i1'ului, dupre CUlll. trcbuie a-l;;ti. "ea sa insufie intru
dan9ii frica de dansul ((. Ins1 nu c de ajuns aeeasta, did
"unele din seminti au cazut langa drumy iara
alteIe pe peatra". Noi ins1, nu eerem a;;t, ci dupre
cum plugul deschide IJrazd( 'Ie Intr'un pihllunt gras, tot
a::;;,\ ne rugalll de a se 9i eu eateehumenii. A9U Ci1
d,lIlE;;ii <"a fiind intinel'iti VOl' priml in ad,.lncul eugetului
lor eele semanate, 9i toate cele ('.e au ;wzit Ie vor pastrit
ell exactitate.
De aceia, ::;;i adaoge, zie,lnel: ,,$i sa imputerni-
ceasca credinta sa in eugetele lor", nelee-a sa nu
fie nUlllai peelen,supra, llumai pe dinafaI'i1., ei Si1li aruncc
l'i\d<'tcinH credintei chiar in fundul (;llgetului lor.
,.Oa sa Ji descopere lor evangheliea drep-
tatei". Araht aid, ea acOpel'Cl11<lntul Ii este indoit;
deopartc (',1 Ii sunt intunecati ochii ("ugetului, iarrt
d('alta ctt ncfiind initiati in ('de ale (-re9tinismului, S1 Ii
descopcrc evangheliea. De aceia mai sus zice,'t: "ca sa
deschida urechile cugetului 101', pe c<.\n<1 aid zice:
"ea sa Ii descopere evangheliea dreptatei", adec,l.,
ell sa-i 9i PI'/' d,\n;;;ii intelepti, ::;;i destoinici de a 0
pl"iml; ea S<l-i invl't{' ::;;i stt arunce 'in inimile lor semin-
tele aclevil.l'ului. 01('i c1liar de a1' fi dcstoinici, totu:;;i nki
un folos nn VOl' <:tveit, daca Dumnezeu nu Ii va deseo-
perl; preeum E;i daea Ii va descoperi, iartt ii nu VOl'
IJl'imi, iar<l:;;i tot aeeiCl;;;i pagullil. De aeeia noi alm\mloU<l
Ie eel'em dela Dumnezeu: si ('a Stl Ii desc.hida inimiI(\
in aeel<:l9i timp :;;i Sit Ii des(:opel'e evangheliea. Cac.i nici
poc1oaba C(' shi ac.operita pe deasupra,
nu va pretul nimica inaintea oehilor, dupre c.um 9i atunl"i
dnd
v
ar fi n'ar fi eu
sama. Dal'a acestea amanc10ua se petree, daca oehll
apuca mai 'nainte. :)i c.e insamna "evangheliea drep-
tatei"? Acleca eare-i face clrepti. Prin aeeste cuvinte
ii atl'age spl'e dol'inta de botez, art''it;'lnd (',1 eV<lnglwliea
OMILlA II 31
este pricinuitoare nu numai de iertarea paeatelor, ei
aclucatoare de dreptate.
"Ca sa Ii dea lor minte dumnezeeasca, cuget
cUI'at, vieata fttra prihana,".l) Audtt aeestea ere-
c1incio;;;ii, cari sun t pironiti in 1 uCl'urilepilmfmte$ti; ea
dad!. ni se poronce::;;te de a cere acestea pentru cei ce
ine;'\, nu sunt Initiati :;;i intl'odu;;i in (TeE;tinism, apoi tu
poti prieepe in ee anurne conditiuni tl'ebuie a ne gas! noi,
eari cerem astfeliu de lueruri pentl'u altii. Caci trebuie
a aveit vieata deopotrivtt, sau mai hine zis la feliu eu
('e1'intele evanghdiei. De aeeia 9i ieIiul rugaeiunei este
astfeliu, cadela c10gme trece deodatii la vieat;,'i, eaei
zie<ind: "ca sa Ii clescopere loT' evangheliea drep-
tatii" ac1aoge: "ca sa Ii clea lor minte dumne-
zeeasca".
Dar,l ce lnsamntl oare: "clumnezeeasca"? Adeca
(tt Dumlwzeu s\ se s;'lluE;Iueasc,\ i'ntl'u d{lnE;ii, dupre curn
1) Nota, lata ectcniea ce 0 zicea Diaconu! illainica calechu-
menilor:
Diaconu! zice : p(!IIt'I'U f'ei chemati, Ul staruin!a sa ne rugam:
Co Intru tot milostivul illdumtul Dwnnezeu sa (lsculte rugaciunile
101",. ('a sa deschicla ul'el"hile illimilol' lor sa-'i ll1vefe pre dansi'i
('uviil/tul adevarului,. ca sa 'illsu/le intru (rim de' ddnsul, i 'sil
imputernil'cas('(l (illlareasl'a) !:1'edin!a sa ill cugctele lor,. ra set li des-
cope1'e lO1' euangheliea elr eptatei; ea sali dell lor minte dwnnezeeasca.
e!lyet ("U1'II[, vieo{(1, lara de priliana, ca totdeaw1Q, sa I"ugete la cele
oie sale, la ale sale sa grillrieasCa, (U ale sale sa se inrieletniceasca,
in legea lui sa umble ::;iua 1I0aptea, }J01'oncile lui ClInilltindu-:5i,
$i drepta{ile lui ptlzil1d. '
Inca mai CIt stancinfa sa lie rugt'im pent1'u Ca sa-i
i::;/u'Weasca lJ1'e ii de tot luera 1'(11/ absurd, de tot pacatul diavo-
lesl', $i de {oata -1Jnpotrivi1'ea eelui pl'otivnic; ca sa-i invredniceasc(l
}))'e dtm$iiln limp potrivit Mei ierta1'ei pacatdol', imbraca-
minlei nestl'icaciul1ei. Ca sa binel"lwinteze 'Lntral'ile $i lntreaga
[01' viea!a, casele lor, slugile lor; pe ropiii lor sa-i billecuvinte::;e,
'inttlrindu-i ill 1/uisura vcll'stei lor sl1-i in!elep/as('a, ca sr'i li lncl1'eZI-
ie::;e to ate eele re li stau 1,lIainte s]JTe (olosul lOT.
Ridicati-va! Ingc1'ul ptlcei ceri/i-l cate('humcniloT. Toote cele
('e lJa staa inainte so. fie pacillice; parinira (fie) ziua de asWzi, toate
zilele vie!ei voastre ceriti-le a Ii ('u pace. S(dr$itul vostru (sa fie)
cJ'e,')tinesc, (Cele bUlle de folos) Pe voi in''ii-va sa va incredinta{i
(pi'edati) Dumnezeului relui viu lui Christos.
Capetele voastre pleca{i-le! Toti raspund cu glas mare: Amin.
lata fli 0 alta ectenie, care dupa cat se vede, este 0 pre-
scurtare a ce!ei ce se gaseflte in Cor stitutia Apostolica,
a VIII, cap. 0, pagina 397 fli urm. editiunea Coteler: '
OWLIA n
ziec: "Crt vaiu locui intru dansii si voiu umbla:'
(II. Cor. G, 16). Caci cancl minten clevine clreapb.1 d'tnc1
S8 desbracA cle pacate, atund devine easel a lui' Durn-
nezeu; $i e;:lnd locuc!';lte lntl'u (it'tnsul, nimie
omellesc nu va mm fi 1a urma. Si astfeliu minka lui
toate graimlu-lc de neolo, precurn
devme $1 <2<;tsa a lUI Dumnczell , care Ioeui e$te fntntnsuJ.
ee grme$te Iucruri urieioase, I1U nre ded intrt.'msul
n:nnte dumnezcensdt, preeum nid eel ec iubeste risul
$1 mascarah\curjle. '
"Cuget curat", zice. ce va zidi oare a <weit
cuget eumt A capatit a,ded siint'ttatea eca sutletcasc<:L,
duprc cum eel ee este sULp<:tnit de pofte uricioase si care
este fricos fata de cele prczento, nu poate fi. ellget
eurat, nu poate fi intelPpt, I}U fi scLn5tos, :;;i dupre
eum eel ,bolnav pofte$te pan a $1 en nu so ("ade, tot ase-
mnnea $1 acesta, .
,,$i vieata farrt de pl'ihana", zice, c<lei clogrne1e
C'1lechumeniJor: Rugati-vli Catec},umeJli-
l or, .51 tot! credmcw$lt til cllget el e lO1' srt se j'oage p elliru ({dnsii
ziccil1d: Domnrl e rnilue$te. ' ,
i?eci: (r.?iaco,nul) sa. slujasca penll'u c1an!7ii, zict\nd : Pel1t1'll CI!i
I'Itema/t. tOft pj'e r:r! Inli/ul $iiuvitol'ltl de oamelli
ell. bUllavGtI1!.a ,sa ruqanuml e " el' eril e lO1', si ].l1'i1n'i l7li j 'ugti -
mwtea lor sa lt oJute, $t s(i h (!erl lor t:ererile inimilo)' lm' Spl' C {ii/os;
sa It des,operc /01' cval1(jhehea Chnstosului sd(( si(-i lwnillc::.e s i
i1!!elelJ/asc{r, sd-i hlVe/e pre de Dl;mne3eu, dr epUt!ilc
pOl'oncile lui, sci. li irlTliilarillczeilllru dd/lsii (j"ll'(( lui een l"UI';'tcl.
.sii li descldda U1'cchile i l1imi/';1' lor, S1))'(: ((. stc'i r uii II
le(Jea ll!t 1/ oapt ea; sii.-i im}Jut el'l7i ceasc1 ill VWW rills/il'e, sll-i
p1'e CIC s/iinta sa t'll1'1nti, 'invl'ecill i-
r:tndu-l pl'e vaet hnv1'(Jcamil1tei n estri c[ir'iullei, vielei
relei acieUIlI'ate, sa-i izbciveasca pre ddnsi'i de toatii. l1eevsel'iea si 'set
I1U ! oc ceUd strilin aSttpNt cUj'ti/ asi'(t }Jre {oata
l1eCU1'(r{lCa Il'uIJultn F a su.{letulUl , sa locuiasdi 'il7lru dl;nsii si srI
'lncct1' gii impl'l!wlIl cu (/l ilr'5ii pl'ill Ch1'is[osul s1/1, sd
illtl'iiril e l OT sa Uimll'cpteze {nat e rde ee Ii
S1) I'C ( olos ,
" b/i'{t en sWl'uill{ii sa li e rllgi7m ]Jel ltl'1l I'(t hWl'cd-
de p,dmlelor 'ill sti ll/In 1'elir]iulle
Sir slmlelo)' ,tamc, petl'ecc;'ei im,pl' CllIl rl cU s/in!ii.
,catl:chumemlol', lm DU'mnezcu 1Jl'in Christo-
wl sa'll S(( .. O l: el'e( t; ttl F ( (11'17, de pO,cat, t ot timpul vie{ei
stlt1'$11 vw!e! voastl'e; liltlld $i hul ll?'((t (fie rdtl'li
VI!!) l!u!nnezeu, l er/area }J(lcotel(lI' (sli, vii (ial'uiascO), PI'C voi
:m . (predo!!) Dwnll ilzeu{ui eel'll i sillgul' (1/1'11. incepul,
prm Cfl1'1stosul sau, Pleto!i-Nt , sa l i{i irinert/urln[ a!i .
II
au nevoe de 0 vieattl clIraltl. Auziti necstea voi cari
vati In botez tocmai spre sf"tr$itul vietei, Noi ne ruga,tIl
botez stl aveti $i 0 viealtL fi1rtl de prihawI, V
e
ci:tl1ll tu a lergi $i totul raei, ca &\ pled de ;dd pustiu de
curat<\. Si ce ('stc dac;\ devii dr-ept? did a('casta
o numai din ere<lint;'i. Noi insl, ne rugitn I ca tu
s;\ inclrthnealtl $i din fapte,
"Ca totdeauna sa cugete 1a cele ale .3ale, 1a
ale sale sa gandeasc'a, eli ale sale sa se jn-
deletniceasca". S,I, nih'\, eLI alte cuvillte, eugel ('urat
vieattl ftu'tl de prihanJ, nu 0 vzi
llumai trei, d Hoi cerum I'n sa Ie mba 111 tot tunpul
vietei sale, Deasemellea ("{uld noi ne rug,hn en catehu-
merlUI g<.'mdeasetlla cdc ale lui Dumnezeu, prin accasta
spunelll deyl despre toate JlLlllUl'ile,. ale sale
cauta, zicc, iara nu ale lui Chr'lstos llsus" v (Filipp,
2, 21). Dar., eurn s'al' face Adeca ea ]lll-
pre lin,! ell 6gttf'iunea, tl<\n:;;ii s\ 9
i
<lIt:
lor - clae;1, bine intcles, in legen lUI VOl' umbla ZlUa $1
, S' A 1
noalltea, aceia $i adaoge CCf',llld ac'easta: ,,_,1 In c-
O'ea lui sa umble ziua noaptea". Dupn: ( ' l\fll 11 wi
b ' ' t'
SLIS it zis "totdeauna", a;;il :;;i aki " ZlUCl $1 noap .
Pentru ac:eia rnie mi-e rusine (Ie cei c' e dea\)cil 0 S111-
"'UI',\ dat;\ in cursu 1 anulu{ se v;l(l la hiserid, C(u'i in
ce iertare vei pllteil avcil , da(';\ ponmcindu-t
i
-
se
de a urnbIil ziua $i noaptca in 1cgea lui, llli (' lllll s'ar
int;\mplil, d d" <I!lccil llle-
diblnd, :;;i lu IlU fad (l("C'(lsta nWI mal lflW;t it
vietei tale?
, "Ponmcile lui amintinclu-$i, lui
pazi rid", Ai \ ,Izut :;;irul acC'sta Cll1ilH'n t de Yirtyl
i
,
cum ficcarc dill de pe npl'oapek, ell mal luul ta
siO'urant;'\ de c;1t o1'i(:e !ant de <lUI'? C;It"i Cel"<llld mill te
si spune I'lll'n ar IHlteit ('jl1(;v;\
Si ('LHII <t\' en totdeHuna sa cugete Itt d<.'msuJ. $i
:lc:eastn cum s'ar puteil f<.ll'e ? Dac;'\. cste eu l>;lgare de
la Jegea lui, Cum ins,l s'ar (' ollYinge
oamenii In iH' C'(lstn ? Da<' ,\ a1' paZ! porolwile lui , sau
\line zis, dad. al' n ('U \l,Igm'(' de sam;1 la lege;, de
a1' yen1 p,lziren porlln!"iJor lui, dllp1'e CUlT! $1
c,lnd l'il1<'\';\ ("UgctJ tot(\f'HUna In ale sah', <lnC<l ;ll'C mmte
'-::;:i dHd g,\n<\c$te la H}c sail', FiCCHrc

34 O'IILI.\ lJ
dill cele zise con1ucreazc\ 1a I>inele ap1'oape1ui, $i S8 ('on-
lucreaz:'t de d[lnsul, cup1'inzandu-l J'n sine, :;;i fUnd !'u-
prins de chlnsul.
,,Inca mai cu staruinta sa ne rugal}) pen-
tr'U Fiindcct in titnpul unei lungi cuvunthi su-
fictul a cafleil i'n pi1'oteala, ia1'a$i il desteapta
prin aceast;'i l'e1'e1'O, In mlevar, C[\ ma1'i 1ucruri ${ inalte
voie$te a cerc din nou, pentru care $i ziee: "in ea. mai
cu starui nta sa ne rugam pen tru pen-
tru co "Ca sa-i izbaveasca pre clansii de
tot lucrul diu absurd". Aid noi Ii cer('n; de a
11 u 6ideit ill ispiili, $i de a-i sdipit cle orice Gursa si
tl'upeasc;t, $i sufieteasCi'l. De $i aclaoge, zininci:
tot v?lesc, de toaW, Ilt1potl'i-
Vll'ea celUl protlVl1lc", a1'tlblnd pl'in aGestea ispiti1e
f;i p[tcatele. Ciici IXlcatul este la i'nd(llnan;\ totdoauna, in
tot locul sc lnainto, in $i aslfeliu llC stl-
p;'tne::;;te pre noi. Fiindca a spus cole ce t1'eJmie a se facc
</f' noi, de a stAru! Illt1"una in legea lui, n Ili aminti
de porollcile lui, de a p;1z1 lui, - apoi la mm;l
J1(' convinge e;'i Iliei a('estea nu sunt deajuns, <1a(';'i nu
va H de fat<1 01 $i nu ne va ajutit. "De nu va zicli
Domnul casa, s'a1' osteni cei ee 0 zi-
clesc pee ea" (Ps. 126, 1), mai ales nind yorba de
catehumeni, (',u'i ineo'i stau illnintea dinvolului, si irH';vt
se g,lsesc. suI> sttqxtnirea lui. '
$i aeestea toate Ie $titi voi cd iniliati in tainele
cuvintele 'acelea, prin
care vatl lepadat de br(tl1lea lUI, plec.;tnd ()'enunchile,
$i a}el'g,lt1d, cutrtl ;;i gr;'iind acele Infrieo$ate
cuvmte, prm ne legam de-a nu ne mai incl'ede lui.
.qiac.onlll il mai nume:;;te protivnic, (liavoJ, Hindea
pre Dumnezeu !l, Cllt,r,'i '7i pre nQi
catre Dumnezeu, $1 Im';l:;;l pee llOl unn catra altii. AClim
clL' pilll;i clefaimtt pre 101) e;ltrtt Dumnezeu, 1(1:
cumvtt in zaclar cinsteste lob pl'e DUll1nezeu"?
iara$i alt,,1 dat1 pi'e l)umneZf>ll inaintea lui Ioh :
"Foc a cazut din ceriu" (10]). 1, 9. 16). Si icLl'<1Si de-
faima.pre Adam', cand ii spunea C;1 Ii se va
lor: peaS8!nenea H desfairn<'t $i c;\tre multi
<lllltre oamel1l, zlCand cu DUt t lIlC'zeli 11 u se mai ingri-
35
j e:;;te n h\sat ale
CurD 81 catre multI dmt1'e Iude1 def;uma pe Clu
numitlclu-l iI1$al;'itoriu $i fermecatoriu. Dara poate ca ar
vOl cineVtl S[t auda eum diavolul luereaza. Cand el nu
va afl;\ 0 minte dumnezeeasca, eancI nu va gaS! un cu-
get eurat" atllnei ' el se ca int1"un
pustiu. Cand omul nU-$l aduce lUI
Dumneieu nici nu dreptaWe lUI, at uncI dmvo-
luI rob, pleactt d:'tnsul imp1'euna .. Daca Adam
de pildtl $i-ar fi adus ammte de po1'unca lUI Dumnezeu,
care spune(\: din tot pomul sa mananci;" daca
" ,.. "d t'
ar fi pazit dreptatca care spune?l: ,,111 ZIlla can ve)
manca, eu moaete veti muri" (Facer. 2, 16. 17), nu
a1' fi patimi! ce a u .....,..
"Ca sa-l invredl1lceasca pre 111 tllnp
potrivit baei pacatelor".
unele Ie c:erem pentru acum, iara pe p"entru
toriu' si filosoti\m pentru baea rena$terel, $1 111 cererea
lloastrtt ne invt1ttllU pre noi in$ine a pute-
rca lui. De aid apoi cuv\ntul ne deprmde de a
c;\ })otezu\ estc renn:7tere, c<1.ci ne d!n apa,
('a din mitrtl, ('a sii nu zica dnevit ('U Nkodim: CUlll
poate cineva sa se nasca, u Au
poate intrtt in pantecele malcel sale, sa se nasca
de sus" (loan 3, 4) DUptl aceia a spus de iertarea
p;\catelor, apoi prin cele ce urmeaza 0 aceasta,
zidnd: "imbracami n tei nestricaciuneJ" ,
s,p imhra(';J. eu haina fiasca este invede1'at ca dev111c
....... .... . I J 'I" . fJ.?
nC'st1'it',\Cios. Dara ce va sa zica ,,111 tlll1P potrlvlt. :
Adec;1 dl.lld el va fi bine dispus, citnd se va aproplea
eu buna vointJ. eredint;\, did timpul potrivit pentru
IT('dincios acesta este .
. "Ca sa bine-cuvinteze jntrarile lor,
in treaga 101' viata". Aici Ii ?e
de a cere pentru eakhumelll $1 (,.(va trupese, ca eel Ce
Inc.;l sunt mai slabi. "Casele lor, slugile
chiar de ar aveit Slllgi sau rudenii, .. sau altn eel
deaproape, caci aeestea erau premllle ce ac01'da Tes-
tamentul Veehiu, $i nimie nu era crezut atat de dureros
ta vaduvia, ca Jipsa de copii, ca jalania per:ttru 0 moaTte
ti'ira de vreme, ea a 11 in 511.riieie, ca a nU'-l merge CUIva
36 OMILL\ II
1ucruri1e c1uptt (\orintiL Dc aceia tocmai IaSi\ ca
sa sb'iruiascii $i in asemcnea cereri tl'Upe9ti, ini\lt,tndu-i
rate putin. Aceasta 0 face 9i Christos, acoastn 9i Pavel,
amintinclu-li de bine-cl1v[lnwri din vechiul Testament.
Christos 0 atund ziee: "Fericiti cei blf'mzi,
Ca aceia VOl" pamantul " (Mall. 5, 4), jar
Pavel c.lnd zice ; pre tataJ Um [we
mum a ta, ca sa ani multi pre pamant"
(Efes. 6, 2. 3).
. "Pre coplii lor s&-i bine-cuvinteze, inta-
rinclu-i in mt'tsur"a virstei sa-i intelepteasca ". :;;i
aid Ii cere $i cevit trupesc, dar ccvit duhovni-
l'ese, ea uniia eo se gttsc:::;c, illdi, in stare de copiliirit-.
Duptt acoia apoi Ii ('.ere nurnai "Ca li
indrepteze toate cele ce 11 stau inail'lte, zicc, spre
folosullor". Nu zic.: sirnplu <donte cole ('0 li stau inaillt('
d adauge en sil. Ii fie "spre folosul lor". C<ki de multe
ori poate c yorba de 0 e;'U;'itol'ic, c1ar,\ nu E'ste sprc [010s,
sau alteevi\ a fi:we, care nu cste spre folos. Deb (\(' esb'a
sunt de a multilmi lui Durnnczeu in to,lte,
(' <1 eele ce se spre fol osul 101'.
Duptt toate acestea la Ul'nli\ Diaconulli POl'ullc(':;:te
de a se ridicit pe picioare. i\lai inn,inte poroncindu-li de
a pune i'n gellund1i, spre a rugil, :;;i dupcl ('(' a
l'crut Diaconul pentru (h'tll$ii ('cIe spus(' , dup,\ care 9
i
-
au
c'\p,ltnt curaj, iaitl cii, 1a urn].t li poron('(';;;tr' a se ridi( 'it
de j os, $i de a luit 9i d<ll1::;ii la rugikillni. Pc unde
1(' spllnem noi, altele Ii ing,tduim. 101' de it Ie Sl)l1lW,
deschiz,lndll-li dejil ul?ile n Sf' rug;\. IVJai 'nt,li ii in-
vat,\m noi en pre copii, iant. dUPil aceia Ii porulJI'im
de a grit] $i elela d;lll$ii, zkilnd: "Ingerl.ll pacej eel'jti-l
catehumenHor", fiinde<1 ('st(' )'I]g('r ([tl' e a 1'(:.' ('U
sine tulburare:l, inger \",lti\111 <'i tor, crt .\tUI1('i ('it 11<1 zit'c':
"trimiterea de fngeri l'aj" (Ps. 77, 54). D(' (lI'C'ia
poroncim (le n ingcl'ul p,\ (" ci, hlviiii'tnciu-sc' dc' nil'i,
ca s{t ceartt totdealll1a paeea, care este legit turn tuturor
hunurilor, ea astfeliu 5<t srape de ori-c('lupt.:f, til' ori-l' (' r;ilz-
hoiu, de ori-cc " Toate cele ee yEt stau inainte,
sa va fi e paciniee". Chim' <1(' ar 11 ('I;V(\ greoiu, totusi
dac<.1 cste pace, Sf' pare De H('cia Cllristos zki,;'i:
II 37
"Pacea mea 0 dau VOe" (loan 14,027). Nici 0 m"mi
mai puternic:il nu poate n pentru diavol, ea ecarta, lupta
.o; i l'iizboi lll dintrc oameni,
.., ,0Pacinica (fie) ziua de asUtzi, toate zilele
vietei voastre ceriti-le a fi pacinice". Ai vazut cum
iart:$i poronee:;;te de :t fi intreaga paeiniea
"Sfttr:?itul vostru sa fie ;;i In urm,I
plllle prineipalul tuturol" hunurilor: "Cele bune
de folos", ciki ce nu estn hun, nu estu niei de folos.
D( acein pl'intre lloi alta cste natura eelor ee
t()\USCS(' , IlU dupre tTcdinta eelor multi.
"Pre voj sa va incredintati (pl'ec.lati)
l)umnezeului eelui viu, si Cheistosului lui". IIlC'\
Illl Ii ingilduitn lor de a so I:Ugi\ pentl'u altii, ci pelltru
hiw'le lor numai pot a S8 l'ugh,
Ai vihut l'ugildune CO III pI edil. , ::,: i in privinta (log-
rl1elo1', in IH'ivinta vietei? C,ki eil.nci ,deem evall ghelie,
imlH'i\c.il minte citnd ;dccm l>aea
tprei, prill H('c:ste expl'csiuni zit-em toate
c'tlld zicem tnlllte d 11ll1lleZ('Cilsca, ('uget cut'at, cand Jll
filH.' ZkUlll toate (' ole SIHlS(' mai S llS, Iloi prill tH',casta in-
tl' kgell! via!a noastr.l.
, Dup,l (tc'ein poroncilll tI(' a-:)i ple('i\ ('apetc:k, cU
o('<l zic' noi cl;\m dovncl<t (' il I hUllnezeu it nuzlt l'ugaclll-
nile' noastre nil, tutul'or, (",\ IIC hille-euvillteaz;'i,
Illl est(' 0111 l',1'1 ce ('i prin mi'tna lui,
pl'in lirnlJa lui Iloi atnlgem ckla illsuj i irn.pi\ ratul hine-
ClIYilntiu'c,l cupctelOl' I'elor de tot] Z]C eu glas
putel'nic; Amin". . . , .
Dara de GO oare VI :::;'(1 spus toate aeestea? Cn sa
vii invitt pre voi, (' e trehw' a c,erc in rugikitlni $i pentru
aitii, ea s,\ Illl eil atunei c,lnd se spun
ac'ostea, l1-au niei-o legaturtt ('u chln$ii. doarii Diaco-
nul citnd zi('e: "Sa ne eugam pen teu ca teh u meni " ,
nu SpUllC ,1C('StC vOl'he p,lrctilor, Insa uniia sunt
de $i t;\mpi, C.it nu
eatehumenilor stau de vorha )B hlserlca, Cl dnar 111
timpul rugiic.iunilor .De totul
s'a rasturnat pc dos, ca totul sa strlcat, fimdca 111 tIm pul
cund mai ales trebuie a impacit pe Dumnczcu, in acel
zic., ll1i'l niindu-l ine,\ mai mult, pleci\m la urma
38 III
dinuiscl'ica. CCtci in tirnpul rugCtdunilor credincio$ilor,
noi suntem indernnati a ne rugh filantropului Dumnezeu
pentru episcopi, pentru preoti, pent.ru impi'irati, pentru
sutpi'mitori, pentru piimfmt $i Illnre, pentru v.lzduburi,
$i in fine pentru intreaga lume.
Deei, cand noi trebuie a aveit 0 astfeliu de inc1r,\z-
nealtt, incat s{t ne rug;lm 9i pentru ('ei str;lini, $i totu$i
nu suntem cu trezvie spre a ne rug,Ot nid ehiar pentru
noi, apoi care va fi jLlstifiearea Cc vom
a veit De aceia tocmai va rog, en . toato acestea cuge-
t i'tndu-Ie, sa cfmd este tirnpul de rllgadune, st. ni
ina ltam mintea sus, sa ne dezlm\n\m de celc piJ.n1iln-
t e$ti, 9i stt ne atingem de insa9i boltile cer ului, c:a ast-
fdiu sa putem face l)C Dumnezeu incillrat, $i 51\ ne pu-
tem invrednici de bunuri lc C;1rora fie en eu
totii 5(\ ne invrednieim, prin ehnrlll $i fil antropia Dom-
llului nostru Iisus Chrlstos, C<.lruia impreuntt eu T,:lWl
9i eu sf. Duh se ('ude slava, sWp<:lnirca S;i cinstca, aCllrn
7i purul'ea 9i in vetii veci lor. Amin.
OM ILIA III
"crt landa noastra aceasta este, marturiea
$tiintei noastre, ca intr'u c1l'eptate $i lntru cu-
ratie Dumnezeasca, iara nu intl'u intelepciune
trupeasca, ci intru clanll lui Dumnezeu am pe-
trecut in lume". (Cap. 1, '12).
Aici iariifiii ni (Ieseopere $i 0 alh\ pricintt de l'llgii-
dune, 9i inca nu micCt, ci ehiar toarto mare, $i in stare
de a ridica cugetul cel umilit de primejdii. FHndci'l a
fost zis, eil Dumnezea ne-a ehemat pre noi, 9i ctl Dllm-
nezeu ne-a pre noi, 9i in fine ce totul a
acordat indurarilor lui 9i rugaciunilor lor, apoi ea sa
nu faca prin aeeasta trandav pe auditoriu,
numai milei lui Dumnezeu $i rugaciunilor celorlalti, arata
ei\ $i c1an$ii nu putin a u eontribuit la aeeasta. Aeeasta
de sigur ea a aratat-o $i mai in urm.l, d.'t "pre-
O>llLiA III 39
----
cum pl'isosesc patimile lui Christos intru noi,
prin Clll'istos :';;i. mang;ftere8:
clartt ald vorhe9te s;i de 0 alta 1sprava proprw n ,;oi
tstra
.
Si care estc aCCclsta '? "Ca intru clreptate mtl'u
curatie DUl11nezeeasca ... am petrecut in
zice. "0,,1"',\ nid aceasta nu cste eevit mie pentru 111,1n-
g,lerea S;} n.lai hilw zis, n,Ll numai
nonstra, Cl 91 alt-('eva care en Illltit
lIlai rnal'U m<::'tngtlCI'Ca, spr(' laudn noastra. Aeestea
Ie spune;'t apostolul ea 9i pe aceia &\-i in.vete de a nu.
in imputinar c pc timpul ispitclor S;l a necazllrllor,
illCtt s\ se rnil.ndl'easdl, ('<\11<1 l: ':I gctu1 .lor ('ste
aceIa$i tim!> pe ncsimtite se atmgc. $1 C,?l
lllindno$i. $i dupre ('lIlT! in inhlcn h. spunt.;,<t ca:
"m-a tf'il11iS Christos spre a lv
ntr
.
U
intelepci unea CUV3!1tu1ui: ca nu se
cease a Cf'ucea 1m Chrlstos" $i "ca cl'eclmta
voastl'a sa nu fie intl'u intelepciunea
ci intru puterea lui (I. Cor. 1, 17. :'
tot a$it zice $i ai<-i: "l1U mtru mtelepcmnetrupeasca,
ci Intrll clarul lui Dumnezeu". Dal'i\ prin expl'e-
siunea nu intl'u il1telepciune" el a lZlsat a se inte-
" , IV . .. t
Ieue <::. i alt-ruvit, adedi nu intru in$c (lClli n C, pl'1n nn.!as a
]a 0 parte inv,'lptura dinafari\ .
Ca laucla noastrrl aceasta este, zic'c; mal'-
" .
tUl'ica (cugetului) noastye", adel:i'l
intn noastrtl nu arc a nc cOlHlamll<l pre llOl, '<",:
('c' am f1 umhbt in faptc 1'<.\ Ie. Cki chinr de
mii de rtde, ciliaI' danl <lin pZlrtilc }OV1tl
$i ne primejduilll, lIi estc deaJulls, sprc
noastri\, $i inc;\ uu numai m;lngaerea, ('at :;1 sprE!
incununarea. ll oastril, eug-rtul 1I0stru ('el "urat, car e 111
nlarturise$k nOll(\ ('tl noi lx'ltimim acesten nu pentru
c('vit rau, ei numai pcntru nt H$<'t eu
cale, pentru virtute, pentru filosone,. manttnrea
edor multi. Decl, mi'tngilerea eea clmhn \Icla PUlI1-
nezeu, iar ,\. aceasta erit introdusi\ de (1(111$)], $1 pl'ln ('u-
r,\teniea vietii. De aecia 0 9i l1l1me$te "lauda", dei
succesul virtutei lor propl'ii. care este oarc acecl sh,t
laud,l , :;:i ce anume ni m:\rturi sE'$te noue tug-dul nostru?
40 !l[
J,Ca .ll!tru adoc.tt nu v!Gle:,;>ug, nu prill
Ip09r !ZIe, ll.U lJ1 .deFJdc1'8" nu spro hngw;llre, nu spre II l-
ZiW1StlO, pu mtru nimh' din acest feliu, ci
tntru toatit toa ttt nortmtatca, intru adevar,
1ntru euget cur'at ;;'1 Ilcv1e1ean, intl"o ('on9tiin1i\ slncor,{
yimiG aSClllls, sau mttcar lxllluit. "Nu intru
trupeasca", itrlce;) nu illtru vic I e:;>ug,
rauta t:c, J111 illtru llutorea ('.llvintelor, sau jn
SOilSl11olor, - ciici (lcoasta nUlllc9to 01 into-
lopclUno trtlpcaslit. $i ('eia ('0 aceia cl'odeau de mare
lLl<'TU,. 01 0 aIung;'\. C;;i 0 t;lgiidlle9te, ar';\t;lnd
(:<1 nu estc a c('st IUeI'u vrednic de laud;\,
.ca IlU JlUl11al l1u-1 ('autl ei inr-;I j) si r('spill"'e "'-I' so
. v, ' , ... . . b ' '-" "- /
ru:;;meaza de cbnsul.
):Ci intl' u dar-ul lui Dumnezeu am petrecut
in lume". 0..11';1 oaro va Si'i zic;'i "intru darul lui
Dl!mnezeu"? Ade(';\ prillviJltc!op('iulw<l (' ca dela chlns ul,
plltol'ca datil 1I0,LW, pm sOlllnele ("C' S(' prin
Jm'ulnta Iloas tl'iI a s upra m1 elcptllol' iJ s upra l'itol'ilor fi-
imp,lr,lliloI', a s upra liind Iloi llistc
l?I'Ov$tI, :;;1 , I'll noi .nirnic dill illtekpl'i1l110a c!(;a-
tal'a)). 1\1,1',1 lIlangw'l'C'a ::;;1 lauda acensta IlU oril c um
s-ar Inti'tmplit, ('a SO l'llIIOaSc.;1 pre Clilll ;;ii, c,\ IlU l) rin
puterea Ol.neneas(,<l se invl'ednicise (I n d Ie iz-
butenu prlll ellarlll sfilltullli Dub.
"In lUlne", astfelill (',\ 11U 11Lllnai ill COI'intll , ci in
toatu p;'irtil(' 1umei. mai mutt la voi". D<.U';\
va zic;l "mai mutt. lel voi"?'" Intl'u dal'u I lui
D1!mnezeu am petr'ecut", c;\ci pl'illtre voi, zice, alll
SCI1!lle :,;,i lI1inuni, :;:i cea mai JT}<.ll' e exaC'iitate, si
fira POIlOS)). -- Fiinrk,1 9i Hce<'lstll 0 n urneste <larlil
lUI DumnezcLI, iar;1 slweesole 101' Ie atl'ilJuie a cclui dar.
In, ackv;II' Cil in Corinth apostolul il Sill'it, itsil zie<.tl1d,
Gllll-r pest.e pl'imojC\iiIOl', prcdiC',tnc1 cv,lIlgheliea
fara Vrt,,-O resplata, pentru C(J, stl Ii ('.l'ute slh bilciunea lor.
"Ca nu scrim altete, riira numai cele
ce cititi, sau (Vcrs. 13). Fiin<l('cl a VOl' hit
mari .de ditl:sul, :;;i se Crl el singur mar-
S1l1e, ('em. C'C' erit hie ru g reoiu, iara9i Ii iii
pre ell' martul'l la cell' vorhit('. S,t nu-c.;i 111('hi-
pui(' ('ill! 'ViI, zicc, cole gl';lite sunt Illai til ult
0:-'111.1.\ III
41
ronadtl de vorbe, ctwi 110i (Jcciea Ie ili'(d;;.1.m, po care Ie
;;titi voi, $i pc caro Ie veti m,lrturisl de noi inainte(1
altom, cA noi nu mintim. Citind, dod, voi :;;titi ca (:oia
Ct' ne 11lSOtO$tc pre noi in fapte, acoia 0 vorhim prin
sc l'isoarc; :;;i m;lrtul'iea voastl'tl nu este de loe 1n contra
npistoleic H', d in totul ("'eia ee cititi e u ceia
en ::;;titi, iar;l 9tiin1n, aecnsta ciespl'c noi 0 aveti mai
dillainto.
"PreCUl11 ne-aU $i cunoscut pre noi djn
parte" (Vel's. 14), (';\ci ceia ce voi :-;;titi noi , ziec,
JIll din auzitc' k' !';'titi, d dill insC'$i nxpf'l'ient a voa,stra.
Expl'es iunea "din parte" it SpUs-o lllai' IlJUlt dill mo-
u('stie. aeesta este :;;i ohkcillilui, ctl a tunci
ctuHl gr,tic$tc ('('vii rnal'(', silit de - (' c ia c o
nki nu face, (led\t llull1ai atullci - apoi' illlcdiat lllode-
l'(,;tzil cell' spuse, voind a Ie mk9111'il valoarea lor. ,,$i
<:Ill) llaclejcle Crt $i ptllli1 in sfar$it yeti
Ai v;\zut tlIm dda ("'cle d ;:ldcvel'c:;:;tu
pi' c-('lt' viitoal'c', :-;i IllI 1l1l11lLli clt'la tl'('cllte, d dela
plIte)'('(l lui DUlllIH'Z(,U? C;I!,j nl! ('um s';l!' illt;llliplil cI
s'a Pl'Olltuttat, ('i totul ,I ,ltrilHlit lui DUll II leZUU, .dJial";;1
1I,l dt'jd( 'il tot ll1i 0 ntl'ihue. "ea lauda voast.di SUI1-
tell1, preCUll1 yoj a noastr[t, III ziua Domnul ui
nostl'U Iisus Cht'istos". Aid (,I taie pe illvi-
di('a ('(' S'itl' fi 1I,1,..;('ut din ("auzn t' ClOl' gl',litc-, f,\(,<llldu-i
]}I'I' p,II 'tas j si tovttl'iisi s lavei lui. e'i
htuda ;l(:(';lsta n\t stat num;\i la 110i, zic.e, d se intoarcu
la \"oi , d(,1;1 voi viII!) lit 11Oi, Dec:i, Jiindctt s'n
in,'iltat Pl'(' silH:" ::;:i a ad ('<1 dovac1;\ ('ole tl' e( 'ute, i;ll',\
(k ("de viitonl'(' (1;1 chez;l;;ie, apoi en IlU ('ulDvil s\ (ii'
t"t")J Isidl'J'at (i<' it UllitOl'i ('a famfa ron, Ilid sil-i provoace
Ia invidi(', dupl'(' cum am lllai spus, iat\ ctt hwdn 0 face
('()lI1Un;l, $i zit!' (';1 COl'oanil ;:weasta a Jauddor oste a
101'. Dae,1 11(' VOlTI (ll';ltit il:;;it kliu, ziG(', Inuda noastr;1
Y,l Ii slav<.l voastr;l, dUpl'<" (',UIII 9i voi da('.,\ v;\ IHwurati
tit' cillSk, noi IH' v(' selim, stdt<lrn, Jl(' inCUI1UIl:lnl)) .
Si a11 ' i iartisi se ar'abl marc'a lui urnilinL'i din ('nk ('.C' <:'1.
spus; G;\ei riu eu cl;'ln9ii en rlascalul eu uee-
nit'ii, t'i ca uCCllic ell Ut'enieii, lntrat;Ha egaleazi\ el vorba,
C;t :;;i c. um ('1';\ deopotl'iv,l In cill st.e ell pei
cum ii inalt<'l pre' d;lll;:ii, cum ii ul1lpk de filosolie, tl'ans-
pol'tAnllu-i C\I la a Ct'it zi. <lS,\ IlU '111i
42 III
- --_ .. _._--- -_._ ._--- -- --_ .. _ .. _._-_._----_.. _-_ ... __ .- -- - - -------
zicc, de pl'czcnLe, adcc;l: de dcYctil'i , de batjocori,
de nednstirile eele din pmtea cclor mai multi, cud din
eele de aid nimic nu este mare ;;i insemnat; nid din
cele bUlle, ;;i nici din cele r;'Ue, adcdi. nid batjocorile,
nici laudelc oamenilor; ei voi aduccti-v:\ aminte de
aee,\ zi groza vu ;;i infrko;;aw., in t.:are toate VOl' 1i c\es-
coper-ite. Atunei ne vorn mflll(Jri $i noi intru voi, pl'CClirn
;;i voi intI'u noi; cAml 9i voi v;\ vutj iOtl';Hit aVi.'tlld astfdiu
de dascali, cal'i nirnie ornenese nu v'au inviliat, !lici IlU
au vietuit ell rtLUtate, nici nu v'au (tat VI'-O pricil};" de
huItt, - precum $i noi av;)nd astfeliu de uc(miei, (';'H'i nu
au patimit nirni(', omClWS(', niei nu . s'au diHinat in C1'C-
dinta, ci eu Jmll<'i-voint{t au priUlit toate, nici dilltr'o
partn arnu,gillClu-se. Acurn de sigur' (tt toatn ;Icestcn sllnt
lnvederate c.elor ee au mintc, atunci ins;\ VOl' n invc-
(inrat(' tuturor. k;;;\ ('it de suntem nildjit.i :wuw, totu:;;i
IIU midi m;)ng:lere ilvem: (lCllITl <lela cugctul nostl'll,
atunei inS<1 dela stralu('iren nceki zile. Acum nurnai
cugetul nostru 9tie, ctt prin chand lui Dumnezeu toate
fa('('rn, cum voi vuti $tl, - iara atunci
toti oarnenii VOl' aflit :-;;i alc' noastrc, 9i ale vonstre, ::;;i
lW VOl' PI'(' noi 31tLViti , tllli.i prill nltii.
Ca nn cumvt, deci, s'i so partl ('a numai el
straJudt ell lamIa, apoi Ii atribuie lor (':1uza ;\( 'clei
laude, astfelill li departC;Jztl de sup<lrc'irile prL'Zcllt( '.
ceia cc a ttu'ut eu m:lng:\erea, spun:\nd crt ((pentru
voi ne rn;inglkm, i.1Ceast . t 0 9i aid, spun;\wl (rt
pnntruvoi ne hludi"'trll, preC'um voi pentl'll noi, Pl'('-
tlltind('ni ffic:lndll-i pre toti tutul'or: rmlng;if'I'C'i ,
patimijor, chiar lTl;'tntllirei lui, dki $i rn;lntuire[\ lui
o atrihuie rug<'kiunilor lor. "Ajutorancl $i voi pentl'U
noi eu rugaeiunea" zi('o, nc-a scttpat Durnnt'zt'u. Tot
i1
9
c\ d"d 1'1 punc laude-Ie ('OmUIW, dl('i ('unl <t
spus :1(,010: ,,:;;tiincl ca pl'eCUDl sunteti pal'ta$i pa-
timiloI' noastre, a$a :;;i mangaetei", tI9;\ $i aici: "ca
lauda voastra suntem, preeum :;;i voi a
eu aceasta nadcjde voiam viu la yoi
mai 'nainte" (Vcrs. 15). Care ntldejde ? crt avcm mare
lnercd<'I'e in voi, di sunti'ITJ Uludati prin voi; ett noi
suntem lauda voa.strrt, 61. ne iubiti foarte, n1 nirnie r;lu
nu ;;till fntru mine, ca sllntem ('oIlvin$i ca toate ('('Ie
sunt ell noi, $i ca la toate H('esteu Vtl avem
pre voi de mal'tori)},
mllLlA III
43
. Voiam mai inainte sa vin la :;;i dela
. ':r teee in Maeedoniea" (Vel's. 16). ell
l)rin jnt::lia .Ii:a vlsti1t (:u,
. '1' Voin vem la VOl, eeLOC vom I -
Zlcan(. " .' ,j' tl'ee" (I Cor
l ' . ea ca prin Nlaeeclomea vom Set \ " .
C ?D1, ,' . de S "luno uici ell totul contral'? Nu
1o, 5). DecI, ,,' ' '.1 '1 - tin dtci :tl'cstcc't erau COll-
spunc t.:ontraIIU11. .. pll, . " c' '01tr'\I'e' c::i celor ce
t
Il' .. (' <;(TW'I nu Jl1s<t (, I L ' 'Y .
trarc poa c (:e o. ,': . n< ( .. V
t
inn SCI'is c;\ voiu trec'e
voi:'l. De a('em e,. ' 'H\('('-\ t.:tt (('binI'
dela voi in Mac.edolllCU Cl:' v ,'I', }' \ '<;i voi'trn c:j
, , .,' ('U totUSl Ina O"(ln( eLll" C-',
de !l SU IS .l'Y
d
" " 1, voi' si de departc crillli
I1laI . in dt ('hhr voiarll a
de a 111.1 nIH t, 'b<- ' "
3n indeplinl mal '.(( zktt
"ea Stt al dOllea elm " (c s .t .. ",'
1 doHea dar"'? Adcdt ,.-wet] dUll'ul "':
,.a, ' . )rin pn'lellta Olea. suJ)
prt scrlsofl, I . . ,' X inteieo'c l>lH'Ul'ia ('e 0
char, SsY tree
din Milcedoniea S[t vin Ia voi, YOI e=
ceti in Iudeia. Deei aeeast,a au : (L u:;;u
rea mintei am " . ...;:>
ra A'" l"i pe fat:''t rcspll1gc JIlvmov.t1
11
(: I ,.1-
l( 1 (ec . " ' r ', ,,' ;:.;" 'l 'Ih,-;('ntel IUl. CCHt
acluc.e:\ . ': la yoi.
ce e1 spunc, cnuztt etl
Ded, din ye <:,H\lZa, 11 a,')l .. ,(, '" c::t':l<;amll;\
1i usul'd mIa(hos? - ] <:\CC,k , .. t n, , ht j! _ Nici de
au' (Ioar{t mllltel t
c
)
e
U
I
1
2 'hotarase,
. !\' I " (.Ie' ('e 2 a v .
C.Uill, ZH'C. "t ( '-'lIlt 1 (( I) D'u"\ va stl zk(t
nu dupre rup e 1e v . " ', ,' :" .
U dupre trup" '? AdcC,t lIU
"n .Ca Srt fie la mine ce este :;;?
" t 'tlll ( .. t A""ldal.l (t,
" D v ' . . <;1' 'l('C'l"'t'l ec:: e III t c . u ,. ';' .
nu. arn JIlea ... c
..- - . . ' .. l aceasla proposi\ie este
') Nolll. In edl\la S!, ;,,,'),zU'Ju.,,.Dl . adeca:
., (' ., 1 001 -Of ILfJ' OD '1'J. \ [J. v . / I 1 'b Ie
cum urmeaza: (J. J " J -:' _ 'Hi dupre tr-up le Cit zltes<,
co. cde re ('hibzuesr, cele ce h!?tturadSc,c r' ea din editiea de Buz3.u (('([
- - df' unde se vede ca ra u e 'd j' t -
. hotarasCl', . , - . rara "enz in cazul e a .a, .
rele ce sfiltuesc esle !;ll \:-' v mai deparle semnificat
1a
. Deallfeliu sr, Chrlsostom exp lCa
acestei expresiuni.

44
OM ILIA III
.. .. . , . .. _-_ .._-_.
OMII.I.-\ III 45
('tt "in Iudeia". Dar(t Hceastu ne,;;tiint<l
din parte-I, e1';\ tot sprn folos, en nu eurnvit dnevit sl-*i
0 idee rnai mare clesprc vredniGiea lor, CCu'j d,t\ 'Cv'
chial' ;;1 tl$it Hind, $i totu$i (\<,'tm;di voiau it li j er tn taul'i
e(l unoI' zei, darlineCl dau1 n'nr fl dat pe f'aVt mai l1lulte
excrnplc de slttl:klciUlw orneneasctl, uII(le n 'ar fi putut
ajunge en neces()viea lor'? de cu tn lIlinunezi e1 IlU
$tien $i nki nu prevcdeil toatc cole viitonl'c, daea de
multeori ciliaI' hl l'ug;k iuni nu $tie;\ folos ul lor ?, c1upre
zi('c: "ca a ne rugh precum se cuvine, nu
stim" (Rom, 8, 26). Ill! spune IllllllUi ea ::;tt
rlU s<' lJHl';\ pre a nlfnptltat, d chinr ara11'l anurne mule
JIll ::-;tieil folosul in rllgtll'iulli. $i unde nu-1 $tie;\ '? A(' o:o
lIlH\t:) S8 l'l1git n fi iz));\Vit de ispite, ziu'tnd: "Datu-mi-
s'a mie imbolditor'iu trupului ingeeul Satanei?
ca sa ma bata peste obraz" (II , COl', 12, '7-9), zj('c,
;;i apoi illlediat a <laoge : Yo Pentru aceasta de trei ori
pre Domnul I-am rugat, ca s[t-l departeze dela
mine; si mi-a zis mie: destul este tie darul meu,
ca putel'ea mea intru neputinti se
Ai V;l Zllt emil el n'a ;;tiut s;l ('e,ll'i1 ('('Ie folositonre? De
;wcia nid n'a primit ceia eo <In Illulteori ('cruse,
"lara credincios este Dumnezeu, Crt cuvantul
nosteu ce a fost ca.tf'a voi, n'a fost a\3a, nu"
(Vel's. 1S). Antitheza ('e 11 izvorit de aid, lline a
deslcgat-o. Ca dO,('tl tagaduiml de a ven], zici tu, ;;i totw;:i
ai a nll venl, ::;;i la tine Illl ('stc a $;\, nu,
ci ('cia cc vorbe9ti a(,lllll r;l storni dup,l an'asta, CLlIlI ai
9i de pildtl eU e;lhltoriea filg<.ldlliW, a poi atu]}ei y;ti
1l0Utl! de nu ('\I111Vit poate ::3c va f1 inl<'tll1plnt a('c<.l sta
ill propoveduil'ea evangll('Jiei! Deei ('n llll
a$;\ feli ll, 9i nici sl se t1111>1lre, zic' c : "creclmClos
este Dumnezeu, ca cuvantul nostru ce a rust
ciitra voi, n'a fost nu", (dn Pl'opow(\uirca
('vUllglwli('i, zit.e, aeeasta nu s'a petre('L1t, ('i nurnai in
drlll11'lIril e s i eJhUoriiln lloastre, - p(' (,,In<1 in pre(\iearea
('ele c(' alii spus n'irm'tn statorniC'e 9i nemj-;;-
('atc, C(l!: i ai('i s ub dCl1 urnirea de "cuvtll1t" e1 n l111tl1it
pr('C\ica evanghclici. Dupi't el Hfhlt'c In
() dovnd,l siQuril, (';\ci atribuiu lui Durnnezeu totul. O'Ja,
.
46 Ot-llUA III
co Spline, aceasta insanm{t: Fagaduin(a de a veni la
vIIi a fast a rnea, 9i eu am fagad uit aeeasta dela mine,
pe cand propoveduirea evangheliei nu este a mea, nki
Ill! este omeneasca, d dela Dumnezeu; tiara lui Durn-
lli'ZeU ii este eu neputinta de a mint}, De aceia 9i ziee:
"cl'edincios este Dumnezeu", adeca auevill'at, Deti,
zice, nu bi1nuiti cde ale lui, cad in acestea pimie nu
este OlIlCneSC,
fiindC<t a spus aici de euvant, apoi mai
el( I <Loge care este euvfl.lltul. A9a dara, care este acel
euvant: "Ca Fiul lui Dumnezeu, zice, Iisus Chri-
stos i), eel propoveduit intru voi prin noi, prin
mine
1
prin Siluan, prin Timotheiu, n'a fost
nu" (Vel's, 19), Prin aceste euvinte el Introduce
In. mij10e 9i ehorul dasealilor, f;ld,nd prin aceast<1 mar-
turiea vreclnica de eredinta, nu uumai pClltru auditori,
d :;;i llentru ('ei ce au lnvatat, C3.ei cle$i Timotheiu $i
Siluall erau uceniei, totu$i apostolul smerin<lu-se i-a pre-
numarat printre apostoli, D<1ra oare ('8 va sa zica
"n'a fost :;;i nu"? N'um l'asturnat, ziee, ceLt
co am fast spus mai inainte in predica evangheliei;
n'am spus asbhi aceasta, iara mLtine alta, (iiei aceasb,
ar fi fost nu dovach't de eretiint;:'i., <'i de 0 eugctare si
de 0 minte rtd;aciUt, '
"Ci in tru el a fost", ac1cdl, eein en alll
fost spus, pc care I-am grait, aeela
9
i r,'irnane
lwmi$t'at $i neschimbat.
"Caei cate sunt fagaduintele lui Dumnezeu,
intru el au pl'e intru el pre amin, spre
slava lui Dumnezeu prin noi" (Vel's 20), Dara ce
insamna: "cate sunt fagaduintele lui Dumnezeu"?
Multe f<lgaduea prediea evangheliei; <lara 9i dan9ii toate
aeestea Ie fagadueau 9i Ie propovedueau, A$i de pildii
Ii-au vorbit despre inviere, 9i despre inaltare, $i despl'e
nestricaciune, 9i despre marile premii $i despre acele
bunuri negraite, Deei, aceste fagaduinti, ziec, reman
Ilndintite, 9i intru dansele nu s'a intamplat a$a, $i nu,
aileca, eate-odat"i adevarnte cele spusc, altti. daw minci-
1\ Nota, In editiunea Sf, Chrisostom denumirea de
Iisus Christos, cum se in editia noaslra.
OMILL\ III
-- ._--_. -- -_.----- .--'. - .-- -
47
noase ('a de pild2\, v8nirea mea 1a voi, ci pururea adc-
mai inhli cl 5e lupta pentru crc-
dintei si pentru euvantul lui Christos" "Cel
nostru ce a fost catr'a voi, fo;st
<lup,} aeeia pelltru fagtuluinti, "CaCI cate sunt
cluintile lui Dumnezeu Intru cl, pre. ,
Ded 'dactt (','de Ie ji\gi:'l<iue;;te sunt. adeyarate, 9
1
le,vu
eta l{egrc.;;it, atilt ,mai mult este ('.UV<111-
tul despre d<1nsul, IlU 5e poate spune e:te,
i,ll'{t altii datA nu e:::;te, ('i purur-ea este $1 aceh.'t;;l
Dartt oare ce va stL zi(:;'t )l IntI'u el au pre
si pre amin"? aid ee ii,
;',\d f<1.gtlduintele sunt HI,try deu nu ll;tI
om au a se f<1c,e $i nu
doar;'\, nu este om c:a sa Cl ,Dulllnezeu, ( <:11 e a
<:;i zis ('.are va ;;i ill1plinl (:ela ce <l ZIS: ' . ,
't sta va lui prll1v nO,1", ("u
.'" sI)re sla ya lW1l1 nOlO ? .A. deca Ie
In:-,;.,'tlll11, l w - V" f' 'j " Ie "ltl'e nO!
p1'8 ele prill noi; :;;1 J (',v . ,
shv;.l lui sunt taeute, - caci IllSd,lllll<.l "spr e
slava lui Dunmezeu'. Ded, da(',\ sunt spl'e
c ", t '", f Sla va 1 til
lui DUlIlIwzeu, <tPOl llUIll<U de c,a ,q.\, 1. , ' ,
nu 0 va di:::,pl'e\ul, al' ,fi
noastrtl; - a<"llln insa Illn n dl:v
. 'et,ueste 5i estc foartc mantrop,
pi , , " '" I I AS' l ("t (!-tC'l faO't-
(",.;te legata <"ll 5 ava U1. ,,'. ( v' . ?'.
({\lintile sunt sp1'e lui, apoi neg1'e:;31t
tuil'ea lloastra va urln;'l eeIa ee ,:PIstoid
(
"'"Itre Ffes(' ni 0 sl)une Ilwontllluu, ca de r
n1dd
aco
, -" l ' 1 '" (E't' 1 1 r.) "'I
ullde zice: "spl'e lauda Savel U! , e5" ' ,4 ":
ill fine l)l'etutimleni pune
sitate de a se petrel 'e ('.8 . :;;lv alC!,v Cd
duintile lui nu se deznunt l1H;loiJata, (,all
dllinh IlU nUlll<.ti (;;\ pre Iloi ne e
I.' ",'ul il sFi ves!.' Ded ziee sa nu-tl mdupUl ca, , S au
(. . , , 'd t' ," ' se'mI)lmec;('
ElO'{"duit prill 110i, stl "
IH1n noi, ci printr'insul. fagadumtlle prmtr Jl1sul,
(,;Iei am spus voue nu pe ale noastre
2
n pc ale
. lara cela ee ne pre nOI, m1-
cu voi intru Christos, ne-a
lloi, DUlllnezeu este, Care ne-a pecetlUlt pI e
48
__ _ . __ .. III
-

----- ---- ----- .
OMILl A III 49
I) Dara noi clevenim ilTlparati $i in altfeliu, dadt
yom voi a ni st:':"lpanl cugetele cele absurde. Cum t:;'i
unul m acesta impitr[tte$te, $i chiar mai mult decilt eel
co este imbracat eu $i eu diadema pe cap,
aceasta va voiu face-o invederata. Imparatul de sigur
are multe armate, im:3tt $i noi avem in capul nostru
rnai multe deuL.t armatele lui, ba
se po ate numari.t multnnea Gugetelor ce se permda prm
eapul nostru. $i inca nu numai mu1timea cugetelor se
poate vedea, ci in aceasta lllultime se gasesc $i multi
generali, wIoneli, $i maiori, $i capitani, $i ar("a9i, $i
Itmcieri. $i ce alteeva ponte face pc un imparat? Po ate
cit hainele? Dara $i aeesta este Jmbracat cu 0 1mbra-
c<l minte eu J llUlt mai buna $i mai frumoasa, pe care
niei moliea nu 0 roade, nici timpul n'o prapade$te. Pe
lfmga acestea are $i-o cununa, foarte frumoasa, aceea
adeca a indurarilor lui Dumnezeu.
ziee, suflete a1 meu pre Domnul, pre eel ee te
Ineununeaza eu mHa ::;;i eu indurari". Are apoi;;i
pc acea a slavei, (lupre cum zice : "ell sl ava ::;;i eu
einste l-ai ineununat pre cl<l nsul" $i "ea ell 0
arma bine-voit a ne It1eunuml pre noi ". Are
inca pe acea &. charurilor, dupre cum ziee : "ea Cu-
nuna a eharurilor va pune pe ere::;;tetu1 tau"
(Ps. 102, 1. 4. 8, 0. 5, 13. Provo 1, 9). Ai vazut cci),t de
vari eata $i de indntatoare este ac,eastil cununa
De dU, e bine Cil noi sa cer ceta m chiar del a lll-
('('put cu toat;\ exaetit<.1tea celc a]e imparatilor accstora.
Imparatul acela stapctne$te pe purtc'itorii de 'suliti, 9i
tuturor poroncc9te, $i iaru$i toti aseulta $i-i slujesc lui,
lilsa eu iti voiu arat;', la acest din Ul'[ll(:\ 0 mai mare
stttpanire' c1ecilt la eel dintai. $i se ponte ca multimea
armatetor unuia 9i a cugetelor altuia Stt fic egaltl, sau
;;i mai marc, (I arti, noi trebuiu a examil1<'t supunerea;;i
ascultarca supu$ilor lor. Stl nu-mi pui In mijIoc pre
cei ce au sk'l. pi'tnit ra u, fiindcu atunc.i $i eu 1ti voiu pune
inninte pre eei ce au dtzut din impar;'i,t.i e au fost
de insU$i gardele lor fmpar,'\.tc9ti . Deei, sa nu aducern
In mijloc de ace$tiia, ei sa cautam sa examina m pre
1) Pm'tea morald. Cel cugetele sale cele ab-
sU I'do, esle impli. ra!, miirlurie des pre Abraam. (Veron).
28913
50 OMILlA III
eei C'. :;;i-a,u admlnistl'(tt hinc irnp,lratiea loro Tu pUIiG
]a mijloe pre cine vei vol, - eu, insa, iti voiu pune pc
Pntriai'llul Abra{,ul1o In ac1evtu>, ctt atullei cancl i s'a, po-
roncit de a, jartfi pe fiul stw, pot,i singur sa judeci cLUe
gi\nduri nu s'au revoltat III capullui, ;;i eu toatc ttc,estea
pre ID<1te Ie-a, supus, se temeau tremurau de
frica lui, mai mult chiar de cut S8 tem cei din g<1rda
de imparatul, numai cu privirca Ie-a
1111l9t1t pre toate, nici muear ullul n'a indrfiznit a
(;r.'tclll. ci s'au supus, toate s'au dat la opartc (Oa
Jllaintea imp;lratului, <:1e91 erau toarte maniOaS8 !:;li roark
violente. Nid v;trfurile suliti!or eelor ascutitc nu sunt
Cl!$it de (O[lud SUllt d(licate in sus demultinwa
osta,;;ilo1', pc ei\t nrau de grozave atunei gilnilllrlle ill
capu) ferieitului Patriarch, nu doan1 inarmate eu suliti,
eu ':(' (:\1';\ eu IllUlt ll1ai ascutite c1e("clt sulitile, (Ou
sllnpabea 91 ch'agostea dela natur;l, ! ])e-a("eia g311-
tlllri puteau strt'ipunge suf'letullui trlai gtozav o1'i-("('
as(;utit (k suInt\. N ki-oclaW sulita ll'ar fi asi! d('
as(;utit;1, boldurik GugetAl"ilor aeelora, WItil a::;-
ridkate drcpt 10 sus din fundul inillwi lui, ii
strapungeau miJltca a(',estui dr-ept. Cu sulitde osta:;;ilol
o
u de tirnp, !:;li de voint'::!., :;;i de rall.l, ;;i d 11-
l]i Ilulnai dllP,l rt(;estea vine moartea, pn c;11HI I'.ll
accst {Irept nu a mai uvut nnvoe de nimk din aeestc(;l,-
at,U (If> iutj ustu1'fitomoe ;:w fost acelc rane. Cll
a,cestea de !:;li atilte(\, gtlwluri sn inarm<1se GOlltra llli,
mare erh lini:;;tea lui sufiekasca, tonk aGel('
g{\n<'lm'j au stat mai mult Jmpodobindll-I tln (";It
ridicimd asupra Jiu1ui
sau: . . ori pc diti Augm$ti sau Clw-
sarI VOl, eael pc unul Ilu-l vei gttSI (:a aeusta,
nid nu wi puteil aritti1 pn vrl'-unu) ilintr'ill!:;lii atilt
dn intelept !:;li vr('dnic d(' reriuri.
1)a1'<.'l apoi contra tirtll1iei (Odel mai puternin'
a("cst (lrept a atunci 0 biruinta strt'ducit.'i. III
ca nimie nu este atilt de tiranil
O
ca natura; :=;;i
<le va! s}?uonc (18 mii de de tirani, nu ni ai PUtt'il
.11IC;,] lU:ul ea dr-cpto C:'ici hiruinta lui a
fost blrUlnt.a de mgcl" Sl nu de omo Natura;1 tbst ;\.rurt-
cata jos impreun;1 'Cll arnwlc pi, eu llltreaga armata, pc
d\nd el sta cu mana intinsa, tinand J'll pa nu vr-o ("ll-
nuna, ci eutitul ca,re e1'tt ma,i stl'<1lucit de cAt ori-ce cu-
J1l1n:t, !;li cpata fngerilor iJ aplawlfl, iar<'i Dum1wzeu <lin
OMILIA UI
51
c(',riuri il l{wda. Fiinddt dansul petreeeit ill apoi
de aeolo 19i prime;\. :;;i premiu!o C:e poaote 11 mal strallfel!
ca, aceasta sau mal }ml:e :Z;1S1, ce a1'v putea fl
egal eu aeest troieu, eu acevastit
k'1torill la nu vestltorm de JOs, Cl
irtSll!:;li Dumnezeu di!1 seulandu-se a
invingiHoriul OliOrnpmc'A apOl oare onu, S a,1
a fi mai str{lluelt de cat toate eUllumle, n a,r pune III
rnirare pc int1'egul publk pI'ivitorAiu . DecI, ei'lnd nu orn
lmpttrat, ei insu9i Dumnezeu, m .de}a,
Olimpice, yi in. tea,tI'ul aeela Ill., adun<l-
rea ingcnlor 9
1
a arhanghehlo1', II procl,ul1<;t de SllS ell
glas putcrnic, --:- apoi uncle vo: II pune 1l0l pe sfintul
aeesta? spUne-I!!]. v " " ' 0 , . 00, 0 Co
Si de ereZ1, sa aseultal1l HlSU;;1 gl<tsu} <tVeL\. v arc
este, acel glas '? !'\ sa
pui mana ta pe peunc, l';ICl S(1-1 .raCl cevd"
c[t acurn am cunoscut ca te tcml de
nezeu si nu ti s'a faent mila de tinl tau eeilublt
(Falocr:e i2)0 Ce vm
Cel ee toate lDal de l UIV,t,o
a (;unosl"ut f De nvla:ria ut:\
0
0' de oarc-ee at" tea pllcl(' 1 dudese de I,t
, . . 1/ , . ., " ' ' 0 0 1
0
v /' tul tau
lui J)Ullllwzeu, calle! ]-a ZIS 1Ul: (111 panlan ,
dill rudenia ta" (Fa(" 0 12,1); c(lllc\ ventl"ll
pl'ntl'lI cillstea loea (";\lloa {\;{nsul i-aill<,:retlll
l

pm ncpotlllui Lot; lo,lnd la
(o\nt! i-a porollclt de a se dUl"e lll, (\11:9
dll-i-se felllcia de fantoll, d onu nC}l1l]:;;otlt: :;;1
lIlultHo $i (Ourn am lI!ai ZIS, dalO',t
Ii putut din to ate alTstea sa (Ounonsnt evl<wK<t ,tI estUl bal
J'"lt sfint oLpoi (",1.1 at,lt rnai mult lhullllezeu, .. om:e 0 llll
nici-odat;\ srl afle din llllpr('Jlll:arlIOl
oo
])0,11';\ Gum I-a pre. e.}.
Cl'ezut, ziee, Abraam, :;;1 sa socotlt lUI mtr u ep
tate" (Rom. 4, 3). Ded, (Oe va zi(otl
"Clcum 3m cunoseut"? Sil'llll)zj(Oc: acum al [<.1-
sigul' ca aici Sf" fa,;ce aluziune la
0uiliunea sfo s(;ripLuri uin limba Sirlana, sub
Peschito, adecii corecUl, adcvdrat.a, care, era 111 11Z pe ' t t 'de
l'iea; sau cli poale chiar la Elrem Slrul, care se sm \ca 0
acca edi\iune,
52
OMILIA III
cut oamenilor. C,lci eu, ziee,
de demult, ehIar mal 'nainte de aeele poronei. Dara
atunci de ce acum a facut-o eunoscut oameni10r '? Cele
d.e mai 'nainte !luu erau deajuns spre a-i arata dragostea
sup,unlj;rea lUI Er<;tu de si-
gur, msa faptul Jartfirm fiulUI sau era de mare
insemnat in raport eu acelea, ea to ate aeelea la un loe
IlU erau nirnie fata de aeesta. Asa dara Dumnezeu a
spus (),Ceste euvinte inalt;and virtutea barba-
tu1ui, a.raktndu-1 mai pre sus de toti. Chiar multi
dintre oall1eni a vorbi astfeJiu, eand se spune
de eevA C;1,re intreee pe eele dinainte de
pilda caud cineva un dar din partea altuia,
c,u rnult mai mare ca ce1e dinainte, de multe ori zicc:
Gtcum am cunoseut ea eutare ma dara prin
aeeasta uu doara a spune ca fn timpul din urma
uu ci numai a arata, ea daru1 ce i-a
dat aeum, este lTlai mare de cat toate eelelalte.
Tot a$<'t Dumnezeu discutand zice:
"aeurn aln cunoseu t", nimie alta voincl a spune de
cat numai a reprezentc), superioritatea premiului, lara
nu c<'1, atunci a aflat de friea ee Abraam avea de d<1n-
suI, sau de maretiea fricei. Caei atunei cand zieca :
"Veniti sa ne pogor<1m sa vedem" (Facer. 11,
7), nu spunea doara ea aveh nevoe de pogorire, cad
e1 toate Ie toate Ie lamurit, - ci inva-
tandu-ne pre noi de a nu hotarf niei-odata eeviL cum s'ar
intampla. l)easemenea cand zice: "Domnul din e8-
riu a privit" (Ps. 14, 2), servindu-se de 0 metafora
spune aici de exacta a oamenilor.
Tot a,;;a ajci zkand: "aeum am eunoscut",
prin aeeas.ta arata, ca dovada ce el 0 da acum, este
mai mare de cat toate eele dinainte. Despre aceasta da
dovada zicand: "ea nu ai crutat pe fiuI tau eel
iubit pent.,u mine". l1-a zis numai "pre fiul tau",
ei a adaos inca "eel iubit". Caci el a nesocotit nu
. ciE;lidragostealuipaI.intasca.ee 0 avea
pentru msw;Hnle eele frumoase ale copilului. Deei daca
?is:pret
ui
eu .. uE;luriu1a pe COPiii eei
raJ, el l-ar Jah pe aeeE;ltna, clara inca claca este flu
un,!l naseut, iuNt, Isac1c, $i cand
urmeaza a fi sacrlficat de 1l1sm;i taUU SRU, - apoi cine
OMILI A III 53
a1' pute<-t spune maretie3:.filosof?,ei? aceasta. este
mai strttlucita de d\t mn de chademe de
numarate. eel ee este incununat eu <hadema Impard-
teasea. de multe-ori este suparat de moarte cand deabea.-
pus-o pe cap, .(.lara !Tl<;t.i 'nainte, de moarte ca
dupa moarte de mIl de -:- pe eununa
tuin nimeni nu i-a poate rapl 11l('}
dintre eei familiari ai sai, nici dmtre Com . u
Dara tu $i pe peatra mal
a aeestei diademe; eaci ea E;li 0 peatra nepretUl!li" a)'<:l
este eonlegatii eu sfarE;litlJl. care este
Pentru mine" zice e<;1ei llici nu este atat de mmu-
lucru ca nu pe Ul1icul sau fiu, pe cat
minunat (".a pentru nu crutat)). 9 l' d.reapta
fericita de ce cutit s'a mVrednIClt! 0.1 mll1unat,
de ee clreapta te-ai inv1'ednic,it 1 O! Gut-it u sRre
ee trebuinta ai fost facut, ee aI
sit carui tip ai slujit! Cum a. f?st msc,;ngerat:., I?Ufll
fost InsanO'erat 1 DarEL eu mel nu ce sa .ZIC . .. .
de a Nu s'a de
pielea copi lului acel CUt-It, n a , patrUl1s prll1 .t?atul
ac.elui sfi'nt, Iliei nu s'<;t slLlIgele,
mai bine l:is, s'a, $i 3; E;ll . ,s a $1 mrm:nt de
stnge, a fost n a fos! .... .
Dara poate ea V<lu par VOU<::l e,a l1!rm,t, ('.1
minti, de vreme ee ma cont!,azlc lI1tr una.
c', sunt uimit, pricepand . lllS,l
m"" eontrazir; de loc! lata dara, m.ana
Ahra;im a bttgat eutitul In gatul copllulUI ...
c;1 mfma lui n'a li:tsat en CU,tlt
sa se mu1'd;lreasca de . sang.ele yopIlulm. Cael
nu numai Ab1'aAm stap1:lneiL
unul il impingeA prin inte!1tJUne, <;:elalalt Jl op!,ea
prin ceriu. . glas, a
dreptulllJ, tot acela';;l a dezal IIltocmal cd:
si suh comanda generalulUI se.supunea $1
{oate f('iceit dupa semnele ee 1 se. da, $1 Ie
plineh la glasul lui! Gandc$te-te blOe: .I-a .
imcdiat s'a inarmat ZIS apOl. nu-l
jartfi! de 'nelat;) s',), to!1te erau regu-
late 91 purtate de vointa. lUI. $1 Iahl (';:\.u
ar;\tat lumei pe $1 generalul, a, lumel pe
lneununatul ingerilor, pe preotul, pe nnpnratul, pe cel
54 III
incuQunat eu diademtl, pe eel pu1'tiHo1'iu de bi1'uintil, pe
izballdito1'iul, pc invingatoriul eel tara lovire. Ca dupre
Gum un general un eminent, care prin
indemanarea lui ue a manU} armele, din tinuta lui .r;;i
(lin modul de a so lupt;)" a1' uimi pe dw;;man, tot aE;lit E;li
Dumllezeu prin intentiunca, prin modul luptei, prin ti-
. nuta acestui drept numai, a. uimit pre dUE;lmanul nostru
al tutu1'or, diavolul, $i 1-a pus pe fug::-t. mi so pitre
ea necuratlll Hind atunci spairn,1.ntat, a pleeat.
Dar,\, daf:a ar zke einevf1, dt de ee oare nu a lasat
Durnnezeu pe (',<1 sa-;;i impItlilte mana d1' eal'ta
in gatul E;li ea de veste a ridi("at pc enl 110-
t;l1'lt sprc j:\ 1'tfi1'e; arn rasp linde, dt Dllmnezell n'are
ohic.eiul de a p1'irni astfeliu de sttnge, E;li 0 de
este numai a spll1'eatilo1' demoni.
Aid, ded, am,)ndoua aeestea s'au a1'atat deodaul ;
adoc .. l filantropiea lui Dumnezeu, in aeela;;i timp E;li
1'eeuno:;;,tinta slugei. $i mai 'ntai e:l a ie;;it din pamfmtul
siiu, eu carc oeazie el s'n de inse:;;,i natura sa
de om. De aceia illlpreuna eu copilul &'1U eel nast'ut a
Illat callita1ul tutu1'or bunurilo1', l:arc esto lccuno:;;,tinta.
$i (:u drept euv"lnt. Oki el a preferat de a nu Illai fl
taw, dedIt sa se aratu slugtt nerenlllose<Hoal\'. De
llU uumai tatit a fost, ci E;li preot. $i fiill/lea d s'a le-
p,'idat de cdc ale lui pr'I1tru. Dumnezeu, de aeeia ;;i DUll1-
nezeu impreuw\ eu acestea i-a haruzit cele ale sale.
C,tnd du:;;manii Ilavalesc asupra ('elui elI-ept, atunei
Durnnezeu vine in ajutoriu, taci:tnd rninuni pc\na la capat,
ea de pildcl cu cci 3 coeoni III cuptorul eel C'u foe, (u
DaniiJ in groapa 10ilo1', etc. iara c.tmd 01 poronce:;;,te, po-
1'OI1("a lui se Jntindc 1a })una-vointa a. omului .
DC('i, (.e-i lips;"1 lui AlJratun, dmd el aveil aceastii
llUllii-vointtt? Nu ('ulllva poate prev,lzuse 01
Nu se g[tncieit Itt filantropiea lui Dumnezeu'1 Cli
daCc'l poate erit Proroc, ins{t Proroeul nule pc tonto.
A$<i eli 1a urmL't aC'easro jartfit ar fi fost de p1'is08,:;;,i ne-
vrednica de DUllll1CZeU, ciaca el s'ar fi gamlit la acestca.
lara dadi trebui,\sa aiie c::'i Dumnezeu este in put('f'e
de a scuJit :;;,i din morti pe apoi aeeasta a}' {-l
Plltut-O afiil eu lllult rnai minunat dela mitra ct'n stearpa
a Sarei; E;li mai bine ZiCctlld, chiar mai 'nninte de ar'ea
dovadit se :;;tieit, dici el este adevarat.
Dar,1 ttl nu te minunit nurnai de drc'ptul acpst';'l,
OMILIA . III 55
------- --- - - - - -
ci ;;;i de wlul luj, ;;;i v,\zclndu-l
de valu,ri, ea pe 0 luw;;tlta, t<?t
sa mmmeE;ltl $1 tu sa u ,cdrma
btlrbatiei tale. Nu tc UltiL numm la .ea a.
jlirtfclnic, ::;;i a pus cleasupra lOlllllU, c'} ad.a-t.l
glasul ::;;i cate gaI?-clul'l
n'au trccut prm eapul IUl, caml mal a.lcs a auzlt p e
copil zicfmd: ." unde
v
oaea de :'.?
G,lnclc9te-te, Zle, cute (.ugehm .. 11 au pIIll
('apul sau, Inarmat9 C:U de Jel', n
j) intapau elm toate partlle ::;;1-1 strapungcd u. dUi a
chiai 9i aeum Inc;'i vael pe Illulti Ie pont,,:
1111 stint pitrinti $i inert !lid Jl'au aeestm
istorisirj, ap01 ce a trebuit oare sa sufere aceJa
11,\scuse pc aeel eopil, eare-l ercscuse, care:l a vea nun Ia;l
aeela, care ajunsese III adancl, ea1'c-l
si-I au2il, care irnedieat trebulll a-I prtfl Care este.
lesul vorbelor? Cc va s1 zicL't naivitatea, sau mal bme
zis sincedtatea w eld cine eril
lucri! aid? Oare diavoJul, ea sa lni1acal'ezc
nu tie UJla ("1\ aceasta! - ci Durnnezeu, ('n l!' Ca
Illai mult &i ccree s ui1etul eel aurit nl
femeia lui lob grae:;;te, atunei ::;;1
\"e-i (Ia e1",\ pe cfll1d alCl
hlasfemic llU gd.c;;te, ci incLL foarte Cl]("C!TllC E;llv
z,Uoriu. DaJ"u apoi din vorlll'l( ' (lcestca 91 rnulyt
izvor(t , llIuWi pkur,\ (lin nel'! sut1d }!!illld. E;l1 h:
Ili;;tit. Aceste vorhe urau dr"ajuns de n mm<l elnaI';;l
lilt ('uget jlllpetrit! ell toato . ,westea 'pe
diarnant IlU I-a Incovocat de loe, IlU I-a lIw;;cat
(\I> putin, ;;;i !liei n'n zis: de yf' nmi tata pre
(pI CI' pestc' plltin limp Illl-tl .va. mm fl, eel. Ct' ':"
perdut einst8)) '? $1, OHI"e E;ll .c?pIlul. 11
illtreah<I'1 Dam S1 JIltl'f'bar('a, nit fncut-o '.mm:;1.1 de
riozitak, 9i ca s:\ spusi.'t, t19'\ zi(JIl1,d, \,i Jimclea se
v

ill nedonwrire de ('ck ('e ve(\(\;t mHmtea sa .. Cael In
adevitr, S8 g<'mdeil, ca (h. 1\";\ taW.l &lU n'ar Ii VOlt ea sa-l
iit ea tovara9 nmnai PI' d Ja cele ce. urt:nau a. se. pc-
treee de sicrul' di Bli HI' Ii li:'lsat pc cClJaltl servlton 1'<:1.
, v e . ' v I ., . ]1' 1 ul
5<\ ramana in yak, 91 sa- lit numm pe (m s .' .
Df' aceia tocmai, numai dllld au 1'ost. J-a
illtrebat PI' tat<'U siiu, I.timeni p'a. mal ("('Ie
vnrhite; - ntH de nUll'(' era mtplepcll\JWH eopllulUl.
OMILIA III
Oare uu v'a!-i infi<lcihat eu totji, barbati fem8i,
In a uzu} acestora '? Oar e nu fi ecare din voi se dispre-
pc sine in cugetul sau, saruta pe acest copil '?
Nu fiecare ii admira intelepciunea, se zi-
caud fa1,'1 de evlaviea acestui copi] , eu care fiindu-i le-
gate oarecurn picioar ele, $i fiincl pus pe lernne, el nu
s ) minuna, uu S8 sbatea, nu il1vinovat,t pc tata,] sau ea
din minti , ci inca erit legat, ridicat sus pc
$i toatc ]e r <'l bdh 111 tJlc8rc::, ea un miel, sau
rnai bine zis, ea sUl,p:'lnul 110stru al tutur or , dId
hl<1ndeta a celuia 0 inchipuih,;;i ieoana lui 0 avea in
si ne, dllpre cum zice : "Ca 0 oae spre junghiere s' a
aclus. ea un mi eL faJ'a de glas inaintea eelui
ee-l tunde pre el " (IsGtia 5:"3, 7), de e1 a grait, lluprc
cum staptulllI lui a gr.-iit. Dcei, cum de a fost ta ra
de glas'? Cn insamna aceasta '? Adcc,'i, n'a spus nimic
seme!, ninlie aspru, ei toatc eu p1acute, iar;'i
C' llvintele cp Ie n pronunt,at, ar;'itau mai mult t:-1cer ea,
sau mai zis hh'lndeta izvorit<'1 din ttwer e. Fiinck.li
Christos cand ziceit : "De am gdiit rau, martu-
raul, iara de am gl'ait bine, de ee
bati ", prin aceste vorbe a ar atat mai mult hItl ndetn
decat dac':i ar fi Q\cut. dupre eum acesta vor be(\
tntal SilU de pe jartfelnic, tot a;;iL Christos graeil de
pc cruce: "Parinte, iart a-li lot, ziee, ea nu
ee fae" (Luca 23, 34).
Deei, ce-i raspunde Patriarhu1 '? "Dumnezeu, tiule,
se va ingriji de oaea de jal'tfa". Fiecare
chiamcl pe ceIaJaIt cu denurnirea naturala: aeela zicand:
tam, iara acesta: fiule. De aeeia din atml ndoml, pi:trtilc
r ihboiul S8 atata , 9i mare estc tulhurar ea lor , In Limp
te nau&agiu1 nu se vede nid iri, fiindca filosofi ea pe
toatc Ie stapa ncA. Apoi fiindea a a uzit ca Dumnezeu va
ingriji, nimic n'a mai r nspuns copiluI, niei n'a mai ispiLit,
atat de er A ,Icd copil, inc::l gasindu-se III
fi oar ea varstel.
Ai vazut aeutrl pro imparatul, urInate a st'\,-
eate razboae '? l:;;'iei nici nu er:.=tu atat de gro-
za vi barharii fata de cetatea Ieru::;alil1JuIui, ca nd de
III ulte-Ol'i 0 atc\("cw, pu n it de gl"ozave erau g<:1. ntluI'.ilc Pa-
OMILIA III 57
. .. . _-_ .... __ .. _ ... _ - --- -
triarhului, car e H Inconjuras8 di n toate pblxlile ; - ell
toate acestea pc toate Ie-a invins.
a vedeA in el pe Preotui'? Exemplul nu
este ati'i,t de depa1'te. Caei cand 11 vezi avand eu sine foe
cut-it, ia1'i:'l jartfa ::;tand pe altariu, de ce te mai in-
clespre preotiea lui'? lara dae8" a vedea E;'>i
j<'irt[a , apoi lndoilli. A sp!,e pe. eopil,
dara a adus 91 oaea, sau mal bme ZlS, rna! namtc d e
toate (;d elalte a adus spre jartfa intentiunea, parerea,
vointa sa, 9i prin sangele oei e1 a sfintit dreapta sa, iara
prin injungherea copilului insu9i sufietul sal!. Astfeliu,
ded, a fo::;t hi1'otonisit prcot prin sangele fiului sau ee l
unul nascut, prin jartfirea mie1uIui. Cad se sfin-
tau prill ::;angcle jitrtfclor se proaduce<.l ulm
Voe9ti a vedeh in e1 pe Pr oro(;Ul'? "Abraam,
p[lrlntele vostru, ziee, dore}l sa vada ziua mea,
si a vazut, si s'a bueur'at". (loan 8, 56). Tot asu-
rrwnea tu devii prin botez impar at, preot, pro-
r?(; i devii jos ftLpte1e (:e1e
$1 .J ar-tund paeatele; preot, proadllcandu-te pc sme-tl IUJ
Dumnezeu jt\.rtfindu-ti truplll, 9i pe tinn lnsuti . n Ca
de Il1urim impreuna eu Christos, ziec, impreuna
eu dansul vom (II. Timoth. 2, 11), -
proroe devii nfift nd de cde. viitoar e? de::enind
insufiat de Dumnezeu, peeetlUlt. Ca precum pe OStW'7l
S(' PUIlH peen tea: lli!l
f(1( parte, tot a$a duhul JI1samna .pH eel eredmCIO;;!,
de cumv,\ vd dezerta, tuturor V81 H eunoscut. Iuden
aveau peeetea aeeia I1UmiUl t,ler( 'a imp1'ejur, pe C<'1,nd
noi avC'm ar vona duhului.
Acestea, deci, iubitilor , Gugek1.nd l a
dcmnitatca noastrii, arata m 0 vieat.tl vrcdnica de
eharul sfi'ntului Duh, ca astfeliu sa ne invrednicim :::;;i
de vieata viitoar e. (1triea fie cu totii 0 ne
nieim prin charu1 si filantrop18a Domnulm nostru hsus
Christos, r,{iruia imi)l'cuna ell Tatal Cll sfintul Duh,
se cuvine slava, stapanirea cinstea, aellm purUl'pa
in veeii vccilor. Amin.
58
IV
------ -------_ . --_. _-_ ... __ .
OMILIA IV
eu chem martur pr'e Dumnezeu aSupl'a
v meu, pre voi, n'am
vemt pana aeum Il1 COl'mth" (Cap. 1, 23).
. DcU'('i., cc sI!ui, fcrieite Pa vele N u ai venit in Co-
l'mth (Tulanc!u-I pr.c v c(;lm;lii Af?;\ dan'i aici ni introcilwi
o vHchta. Mai sus zieeai cit de aceia J I 'ai
llU (:IUlll"e
tI up, $1 .Cet l1U C$tJ stctp<ln q (:a, te port.l pre-
tlltI!1dem lJutelca dultulUl, 91 HI pus la mijloc na(.a-
zUrIle ce ttl a vut; - pe efind uici ::;pui cit al tau a 1"ost
de a lIU to dUGU la danf?ii iara nici de eurn puterea $i
stapanir.en duhului, de (e zici: "Ca crutUndu-va
P!e . VOJ n'am :,enit ". D('("i, Ge putum aid Sall
(a era tot dela duhuJ, di a voit d &l vina,
ca l-Ll du!Jul ('e a e1uce, puwtndu-i
eu prlC!n:1 10.1, - salt c;\ vorhe$tc de 0
til!.cpre, <lTatulldll-h (a lllal 'll<linte de a Ii serie int.lin
eplstola a V,?lt y ins.t duhul 1'a oprit pentru
dragost.ea ca1:!'a d.aw;m? (a JlU cumv;'1 &'i 1"<lmalla llein-
Dara duar 91 dupa a doua cpistola, duhullle-
de. 10(", el totuf?i pentru u<"easti:i I"auz.l a
r'i!'
mas
12
c
10(:. Cela ee chiar $i trehuie mai ales a baHU]
ca .udec:a let ]!weput duhul i1 JJ IIpeti<:'eu., dupa ac(.d<:
chJar $1 el eft acpasta este hine, a ramas
IQc. Dam . tu c!-1m aminte$te de
dapsul, lJe sllle prllJ eele
ec Ill! VOlll meet" de u SPUlW neGontenit. Fiindc(\
1l,,:tUl't.d eel (:lLhJ$ii :-:;;'i J!anUiasca nev(,l1irea lui, f?i 5<\
Zlca. (?l aeel<l lI:m VOlt a venl, 1iinti(";:\ ne-ai urit
la.ta ca el arata eu totul din contra C{l de aGeia n'.{
VOlt n Yen}, fiindcit ii iuhea pre dcln$ii. Dara ce lnsamnJ
crutat pre voi"? Am auzit zi<"e
4:<1 au. dintre voi; tleci nu voiam <"a
la . VOl sa va vsupar. Fiindnl gasindu-se printre. ddnf;iii
(:1'<1 trnbuint;t de a cpr('etil IthTlll"ile, de a
fl'unta $1 it pedepsl, $i mliltora </intre d;'\n$ii de a Ii
OMlLIA IV
De aceia, ziee am crezut ca este mult 1Iiai
hine de a, departe, 9i a 1.1&\ timp de pocainta, deceIt
(:e a cerUt flind de fata, 9i a intaritc\ fnca mai mult, Ill:
erurilen. Dealtmintrelea earn pe la 1111ea epistolei a ;\1
invederat-o aceasta mai pe fata, zicAnd: "ca ma tem
nu cumva daca voiu venl, sa va aflu pre voi
precum nu voiesc, eu sa ma aflu voua pre-
cum nu voiti; nu cumva de voiu veni,
sa ma smereasca Dumnezeul llleu catra voi
(fata de voi), sa plang pre multi cal'i au
rnai 'naillte, nu s'au pocait de necurataniea,
curviea spurcaciunea care 0 au facut" (II.
Cor. 12, 20. 21).
Accasta ded, 0 araut si aiei,pe 0 SpllllC
ca justitkandu-se oareeum de neducerea la dflnf?ii, in (I("e-
timp insa ji f?i atinge eu multft putere, f?i-i Jnfrico-
f?aza. caci Ii-a 9i dnt a intelege de ce anUlTle pedepsc
fiind ii vinovati, VOl' fl pedepsi1i de nu s'ar in, :repth
iute; - ceia (.;, dealtlllintrelea o.
pe let tinea cpistolei, zic;{nd: "ca de vom vem la-
l'asi, nu voiu cruta". (Ibidem 13, 2). Acolo de sigur
d\;'o SlJune mni la.murit, pe caJHI aid f.iinddi erh
ppistolei, nu 0 spulle chiar pc 19-13..' ("J acoperlt; ;;1
fndi ni(".1 I"ll altHa nu este multamlt, Cl dnar f?l
o inclreaptu iaruf?i. Fiindea expresiunea aeeasta "cru-
tandu-va pre voi n'am venit pana acum"
yorba unuia care are mare putere asupra altora, (<lel
("inevil (Tutu pe (lcci, pe eari ii :;;1 poate pc(!eps),
sta.pnnul lor - apoi oarecum, f?1 neopermd
<"cia etC' S8 parch a fi nspru, zice: "Nu ea doara avem
stapanire peste creC\inta voastra" (Vcrs. 24), ?lci<-n'i
nu de ateia am svus, en nut,:lIldu-vi:'t n'am vemt,
f?i cum af?i fi stiipftnul vostru. indt Il'a spus
panul vostru, ci "peste credin\a voastra", ceia ee
era f?i mai hland, f?i mai adev.trat. Cad (.inc poate sa
pe I"el ce nu voief?te H crede 1
"ei caci suntel1l impreuna lucnltori bucu-
riei voastre". uFiimk(1 bUCllriea voastra, zice, est<- f?i
a noastr(t, de a("eia n'am venit, e;l nu curnvit s;\ vi:'t supar
f?i voi, ill ac-ehlf?i tilllp St 51)orcs(". mahnirea mea;
60 OMILIA IV
d('d, am ranms pe loc, ca astfeliu illdrepkl,ndu-V3, prill
amenintare, Sl va bucurati. Caci noi totul facem pentru
bueuriea voastr;]" $i pentru aceasta bucurie ne silim,
vrcme ce $i noi ne imparta$im de dansa.
"ea eu eredinta stati". Prive$te-l $i aici eiU de
aooperit vorbe$te. Fiindc::1. prin int.'lea cpistola ii atinsesc
ell putere, $i acum se temea de a-i atinge iara$i, mai
ell sam,l ca uaduse dovada de schimbare, de sigur ca
dcasta data ar fi rasturnat totul, daca dan$ii a1' fi sufe1'it ,
acda$i cer tare, de $i se schirnbase. De aceia tocmai
epistola este eu mult mai blanda deciU ceialalttt.
am judeeat aeeasta intru min8, ea sa
nu mai viu iar'a;;i eu intl'jstare voi" (Cap. 2, 1).
Expresiunea aeeasta "iara;;i" aratu. di el dejA erA supii.-
rat acolo, $i p,'ir&ndu-se cu. el S8 justifica de nevenirea
sa, pc nesimtite S8 atinge de di'tm;:;ji. Ca daea dan$ii il
supa rase $i ia ra$i l-a1' 11 suparat, apoi poti prieepe
III Sci'll' ,l $i amtmlciunc s'ar fl aflat el. Decc?tt el
n'o spune acuasta, 61 I-au suparat, ci l$i manue$te yorba
in alt mod, dealtmintrelea acela$i lucTu liisfmc1 a se into-
lege, zid tml, ett (Itln aeeia n'a m venit, ca sa nu va sup{t1'
voi,), c ,p de sigur cit dacit are aeCh1$i putere
ell eeia am spus, totu;;i este mai hine primiti'i de
audito1'iu.
"Macar ea de v[t ;;i intristez eu pt'e voi,
dara care este eel ee ma vesele;;te pee mine,
daca nu eel ce se intdsteaza dela mine"? (Vel's. 2).
Dartt este continuitatea ideii Mare este aceash\
continuitate. biIW. N'am voit sit vin la voi,
zice, ca nu CUtTIv;\ sa VI1. intristez pre voi mai mult ,
certandu-vit, milhnindu-va, scarhindu-va . Apoi fiindctl
aceasta e1',\ destul de aspru a in sine acuzatillnea
lor, ca wleca trtda u astfclill, S8 pUrk1.U astfelill, (' i'\
Pavel S8 intr istit, a poi f,1cilnc1 ell venita inclreptarc, zice:
"ea de va ;;i intristez eu pre vai, care este
eel ee ma vesele;;te pee mine, daea nu eel ce
se intristeaza dela mine"? Coia Ge 01 spune aiei,
aeeasta insamna: dara data ar trelJUI de a mit gasl ::;;i
in intristare, fiind silit de a va eerta, $i a vtt vedeil
in tristati , apoi chiar $i acest lueru ma vesele$te. Caei
osto dovada celd mai mari dragostc, de a llli\
OMILIA IV
61
considen't at.'tt de vrednie, in cat sa pot a vaintrist:t.
pre voi, eu cel .$i intris,ta t de voi.
intelepciune la el: ea cela ee era ca lege pentru ucemeJ,
de a se intrista $i a simt't eertar ile ce li se da, aceask'L
tocmai 0 introduce aici ca mul!amindll-l $i veselindu-l
pre dan suI. (Ica, nimeni nu rna atat. de
zice, ea acel ce S8 abate dela euvmtele mole, $1 pe urma
se intristeaza, vu.zandu-mtt suptlrat, de $i mai natural
era de a zice : cii daca eu va intristez pre voi, apoi
cine esto (:el ce poate a va :resen (? InAsa
ci acelasi lucru n intoarc:e myers, ma,ngamdu-1 $1 zlcand:
de $i int1'istez pre t<?tu$i prin v !I?li :pri-::-
cinuit.i cea mai marc l11ultam11'e, fimck.,a va Slrntltl atm:;ll
prin vorbele mole.
Si am scris vo1.1a aeeasta" (Vcrs. 3). Cc anume '?
Ca accia n'am venit, ziee,' iiinde<"t v'am crutat pre
voin. Si ('fmd anume a seris '? Poate in Inul ea epistola,
(:(1,11d "ea nu voesc sa nu va vaz pre voi
acum in treacat" (1. Cor. Hi, 7)? Eu nu cred aceasta,
ci chiar in necasta epistoJii, acolo uwle a zis: "Nu
c1.1mva iarasi daea voiu ven], sa rna sme-
reasea Dumnezeul 111e1.1 la voi (rata de
(Cap. 12, 21). Am scris vow"t ('<:m. sf(\:r-
$itul epistolei, zice, "ea nu cumva tara$J daea
veni, sa ma smel'easea Dumnezeul 18; VOl
(rata de voi ), ;;i sa pltmg pee multI can au
uresi t mel i Jnai n te". Dar[i de ce i:.ti sc:ris? "Ca n u
voiu veni, am intristare de eele ee mi
se cadea SEt rna bueul', avand ni:' tdejde spee voi
toti ea bucuriea rnea a voastra a tuturoI' este".
n fost zis mai 'nainte, ea eu mtt bu:tIr intris-::
tfmdu-va voi, :;;i chial' aceasta erh inca mal. .$1
mai aspru, apoi iara$i a intors vO!'ba de altfellU? $1 PFlIl
cde ce a adaos a facut-o mai blfmda .. D,e Ct( 'el?-,
am scris voua mai 'nainte, ea nu cumva vom
s{t va gasesc pre voi in intristare. Dc acem ZlS:
ca sa nu viu iarasi ell intristare 1a VOl", llU
doara O'andindu-ma la 'ale mele, ci la ale voastre. Ca
:;;tiu ca b
dacii
rna vedcti 9i. v?i, vtt . bue.u-
rati, iara de rna yeti vecleit intrlstat, ;;1 VOl va
Ihu'a tu prive$te chiar dela inceput
62 IY
celor vorJJitc, d1Gi llull1ai VOr]l[l ni Va fi mai le::; ne
de inteles. N'am venit, zice, Get nu eumvLt sa va intris-
tcz pre voi, gasindu-va ne'nclreptati. Aceasta, insa aUl
nu gandinc1u-llla la mine, ei la interesul vostru.
Cll eu, zice, flind voi intl'istati, am nu putina multa ll1ire,
c,)ml va vad ingrijindu-va attUa de mine, in cat va $i
illtl'istati :;;i sunteti mahniti c;'tnd eu sunt necajit. "Dara
care este cel ce ma vesele:;:;te pre mme, fara
numai cel ce se intristeaza dela mine"? Dar a ell
toate aeestea ehiar f;li a:;;it fiinck:tma
dese la ale voastre, am serlS voua aceasta, n u ea sa va
intristez, caei :;;i aid iara$i JlU la folosul meu gall-
desc, ci la al vostru. bine ea :;;i voi V,t Yeti intristit.,
viizandu-ma pr0 rnine intristat, precum :;;i d11ld mit
VC'deti hucurtlllclu-ma, va hucurati:;;i voi)). Privcf;ltu illte-
lepdune In dAllSUl. A zis: Ca s1 Illl vii intristez, n'am
venit, de :;;i l\l;'i Imeul')) zice, Apoi ea sJ nu se par,l di
liilld dr\ intristatj el SU ))m:ur;\, \<lntru t1k"tta, rm"t
hueul', zice, illtru eilt atillg pru voi , llincleJ, dealtmin-
trelea IIltl intrist('z, (",;\,nd eni illhiji astft'Iiu mii vad
silit <t-i JIll lllIllW,i (',I ji ci di inslI-mi
ell SUlltilltl'istat,l<1ill ('(luz;t. G;)lldc
9
t<'-t.e inc;\,
CUIll lteeasta. el 0 pune eu laude, zidllHl: "de cele ce
mi se cade sa ma bucur". Accustn in&I vine dill
pmtea unuia este adevul'at parintu; este ca :;;i CUIlI
iU' spulle einuvit d(' ni$te fii au tlvut dela el muIte
lJindheeri, ;;i pcmtru ('uri 1ll1l1t s'n osteuit. Deci (ht( ,tt
(h' aeeia scrill, 9i 1lI1 viu, de sigur ctt nevunind icono-
mi:-;es" insemnat, :;;i 1111 llrlndu-v'l , nki
dbpretuindu-vf\., ('i 1'11('<1, mult iuhindllvii,
Apoi, fiindea a spUS ('iI eel ('.e-I iutristeaza n bu-
ClIl';I, ca nti eumvi\ (W,I1$ii stl zici\, (';\ de aecia te bw,.: uri,
Cit Srt ar;Iti tutUI'Ol' taut putere ail), a adaos imedieat:
,,( 'Ct din Illulta sc,lrba neeaz al inimei all!
scris voua cu ll1ulte lacrami; nu ca sa v a 1n-
tl'i s tati, ci ca sa cUl1oa$teti dragos tea, care am
ma i mult spre voi " (Vcrs. 4). Dant ce ponte fi mai iu-
hitoriu ea a(' est sufiet? Nu numai <lin scttrlJit, zke, d
,.din multa scarba",;:;i niei numai eu lacrtllni, ci "cu
mnlte lacr'ami si necaz a l inimei", adeet'i am fost
il1,1 clu::;;it sugrun1a t fk intl'istarc; $i eu toatc
OMILIA IV 63
lW purttt ncl eu mine de loe a('ea intristare, am scris
voua,: "I1U ca sa va intris tati, ci ca sa cunoas -
teO dragostea, ziee, pe care 0 am mai mutt spre
voi" , - de f;li par' ei:'l ar fi fast Inai natural de a ziee nu
e(l sa va intristati, ei ca s'i V;l, indreptatil), fiinddt de
aceia Ii-a seris, lnsa n'o spune aeeasta, ei mai ales 1n-
clulcindu-:;;i cllvctntul, $i utitindu-i spre 0 mai mare dra-
e;oste, 'pune aceasta !n !o?ul ar;'iulnd ett toate
taee dm dragoste, $1 mel n'a Z15 snnplu, dragostea, (;1
"deagostea pe care 0 am mai mult spre voj".
Old el ::;;i prill a('easta de a-I atruge, ar;'it:;ndti-Ii
6i. pc (l,'lI19ii ii iuhe:;;tc lTlai mult del';U pc toti, ::;;i di se
pO<t l't;I, e ll ('.;1 catI'il cd ll1n.i ale:;;i ucenici. Dc ac.eia.
:;;i zieeil : "ca de attora nu sunt apostol,
voua sunt", "ca de ati avea multi il1vatatoei
intru Chr-istos, dara nu multi parinti" (1. Cor. 9, 2,
4,15) 9i iart'i;:;i: "intru charullui Dunmezeu am pe-
tl'ccut In lume, :;;i mai InuIt la voi" (Cap. 1, 12), i;u'tl
aiel "clr'agostea pe eal'e 0 arll lIlai mult s pre voi".
ctt de clIvintelu cnw pline de totu::;i Ilutni a.
lui izvorit dill multa dragost.e E;i i durerc ('n 0 av('h fap
de dttu:;;ii, ($1 suriind epistola, zicc, ell p,\ti III earn , sinl-
tam <lm'cri', flU J1lll11ai (,,1 voi ali ll;lc,ltuit, ci ;;i pentl'u
('il era m silit de a I WI, l'lltrist;'t. , Dar;l, si aceasta ('ste tot
dill dragostc, Dupl'e <:tlln cillevil aV;ln'ct un ('opiJ ai s:'iu
('II 0 ranfi lJUtred,\ PI' trup, S'; \1' vedeil silit de a-I tiliil
rill ta 9i it 0 an Ie, ins;!. pClltrl1 ;UTl;) ndouil. (:1 ar suferi
<lI'odat,l, ade('.;l f;i i pentJ'lI (',I este ])olnav, ill
tilllP $1 pentru (',I nste silit de a-i tileil r;.llI<.l , tot ru;;it,
pa.timesl' $i eu, 1\ 9i l cit teia ('e voi lTedeti (,,\
este en semn ell V;I U1',I S(\ ,weasta tonllai este do-
vada ctt V,1 iuhes( ' Illultn, Oed, <la(',1 a se intl'ist;\ pro-
veneil din dragost(', apoi eu atilt m;ll mult a sc hucurit
fiinel ii intristati.
])eci, justi'Uc;lndu-sc pc did in multe 10-
clIri sc justilie;'" :;; i JlU se ru:;;ineazil; ::;;i <1 <:1<',;\ aceasta 0
insw;i l)UtrllleZeU, zic;I,ml: "nol'odul meu, ce am
fi:'lcut voua" (Mich. 4, 3)? apoi eu at;H Illui mult Pavel,-
justific,tndu-se pc dilnsul, zic, $i urm;'ll1d a trece ('U
vorha ]a urma ;:;i la justificarea ('ea pentl'u curvariu;
a.poi (' a. nu ('L11llV;1 dt't IU;,ii s;"\ -i schimonoseas(',1 intentiunea
64
Oi\IILlA IV
W" ' _w _____ . __ ___ " . . - . _____ __ . __ ____ __ _ . _ . _ . _. __ _ ______ _ . __ __ _ . _.w_ _ ___ __ .. .. ____ . _____ __ _ .
I,ui, v c,!m Ii vs'a
1
porollcit cu totul din contra, ;;i sa se
mdaratmceasca, cle vreme ce tot el a fost care S8 ridicase
altadata cu urgie asupra acelui curvariu br,l acum Ii
poroncea de a-I trece cu vederea de a-I 'aveil iarasi in
dr::goste, apoi tu prive;;te cum cJ ct iCOllomisit mal (Ii-
namte aceasta, awt prin cele vorbite cat si Iwin cde
b
' . d , .,
ce va VOl' 1 mm eparte.
Cad ce zice el? "lara de m'a intristat cineva
j\. ,
l11m
A
e mtr]stat", (V81's. 5). Mai intai lblU-
danslu-l ca bucurandu-se de cele ce ;;i el se bu-
cura", ;;1 mtrlstandu-se d.e cele ce ;;i e1 se 1ntristeaza, la
urma trece eu v,c)l'ha ;;1 Ia acel curvariu, zicttnd mai
1nmi d "bucurla mea a voastra a tuturor este".
Deci, ziee, daca lmcuriea mea estc bucuriea voastra a
tuturor, apoi trebuie de a simp $i acum impreuna cu mine
dupre cum atunci v'ati intrisiat impreuntl eu mine. C,\ci
de cele v'a!j ]a urmu v'ati lmcurat, $i de
('ell? c:
e
va, bucura tl aeum, aeela$i I ucru il yeti face, c\adl
V.ctl Judeca
v
drept. lI'a zis c,l intristarea mea este
?l a voastra.. a ci at '.est lucru n pregatc$te pl'in
dlte vorho, lara mel a pus cela (".e nu ertl nevoe, a pus,
zic, bueuria, spuni'tnd "ca bucuria ma a voastra a
tuturor est"'.
Apoi, Ii aminte;;te de eele de rnai 'naink, zicand:
"I?-ra de. m:a lntristat eineva, nu pe mine a 1n-
tr]stat,. e1 elm parte, ca S[t nu va 111greuez pre voi
pre tot1 zice, ctt v'ali infurieat ;;i v'ati scanclalizat
nnpreu.na cu m.lI1c de fapta acelui cllrvariu, $i din parte
P?'e YO! pre tOtl v'a intristat aeel" pacat. De accia am $i
ZIS . "dm 11,! ca cum tvoi v'ati Ii intristat mai
decat 111m.c, Cl ca. sa nu l'ngreuez pc acel curvariu.
en e1 nll llUI11<1l pc I11me m'a intristat, ci $1 pre voi
deopotriva, de ,;;i crlltin<.1u-1 pre cH\nslil am zis "din
parte". Ai Vllzut (:1I111 lndatU Ii-a muiat mt'mia an'itan-
du-i pr.e paTta$i $i la indignarea lui acelui
curvarlU
)lea clestul este ul1uia ca acestuia certarea
acea?ta, caTe. de catre multi" (Vcrs. 6).
nu hOti:\l'ltorlU. Gurvariului aceluia, ci simplu
"unwa ca acestUla", Crt $i in inUlin de $i llU
OMILIA IV 65
din accia$i - aeolo rw;;in<.'tndu-1, iar;\ <11('1
du-l. De aeeia nid nu aminte$te aici de loc .dc pacatul
f."tcut de acela, fiindcaacurn crit timp de justifkare.
"In cat climpotriva mai mult sa-i daruiti,
sa-l ca nu cumva pentru mai multa
mahnire sa se inghita unul ca acela" (Vers. 7).
k;;El e1 nn poronce$te de a shlhi Cll cer-
tarea aeeluia, d inC:.l a se $i reintoar('e Ia cele dinainte.
Ctlci pe eel h:Hut dad numai to-ai atins de el, $i nll-l
vel vindeeh, nirnic n'ai Prive;;te apoi $i pc aeela
cum I-a moiJerat iartl:,;i, ea nu clImvit prin ier'tarc sa
dcvini:'t mai rtw. CU <.lae<1 s'a $i m;trturisit poate, $i s'a
;;i pocait, totu$i apostolul arat;t ctl a luat iertarea, ptt-
catului nu atJta in urrna pocJintei lui, pc in urlllH
darului. Pelltru care $i zice: "sa-i dal'uiti sa-l man-
gaea ti", precum $i mai la vale ace]a$i lU(TU il invede-
dereaza. Nu <.loara eLl este vreclnie de a eea sta, zice, ::;;i
nie,j pentl'lH'tl ar fi arata.t 0 pocLlinttt indeajuns cer acest
lucru, ci pentru ca e stah neputincios), De aceia a
adaos: "ca nu eumva pentru mai l1lulta mah-
nire sa se inghita unul ca acela". A("este vorhe
sunt ale unuia care pe c1eoparte marea lui
pocuintkl, iar,\ pc dea1ta jnsa niei nu-l lastt de a diclec\
in desnadJjduire.
Dar':i <.."e va &l zica "sa se ingita unul ca acela" ?
Sau ('(1 fttc<:'tnd poate ceia ce a filC"ut Iuda
sau I'Ll, tr<'Und sa devin{l $i Ilwi J'Llll. Cit chiar de ar
ntut;.\ &t fugit, zicc, ea &l IlU sufere mai departe durer( 'a
pricinuit;\ din necontenita dojtlIlire, totu9i de mtllte-ori
flind llesnih\;ljduit, sau (:a crapat de necaz, acestea il
vor duee llcgre::;it la 0 rnai mare l';lututc. ned, trebue
a preintimpinil ('lcensta, ea flU ellL11Va raIHt &\ deyirl<\
mai durerOa&l, $i nid ('eiaee am cc\.7tigat dejil, stt per-
dem prill necumpatarc). Acestpa II'. zicec\ apostolul, d u-
pre cum am mai spus, moderflIldu-l, $i
de a nu devenl. rnai lelle$ dupa iertarea lui. L-am fost
primit, zke, nu ea pf' unul S8 s'a spclJat $i s'a cura1it
ill totul, ci ea IlU eumvit &l ceva $i
mai r;lu. n e aiei noi ne invatJm di pocainta celor ce
paciituiesc trobuic a 0 howri nu nLlmai in raport l'U na-
tura pacate1or, ci ill raport 9i cu eugetul 9i eu apleearca
('clor ce padltllcsC' ,-ceia ce a fil(;ut atunci apostoJul.
5
66 mIlLlA IV
wei sc temea de sltt bZiciunea neputinta aceluia, pentru
care :;;i zicctt: "ca nu cumv<'t Stt se inghita unul ea
acela"', ca de 0 fear;', sallJated, f 'a de 0 furtuna u
de un catacJism ncprew'tzut.
"PentI'U aceia va rog pre voi" (Vcrs. 8), Aici
lUI mai porol1cc$te, ci se roagii, nu ea (las(';:!.! al lor, ci
ca ega!, :;;i se roag;j. de (!;1u:;;ii, ca $i cum cl<1m;;ii :;;edeau
pe seaunul de jude('.ato1'i, iar<'i pe dfll1s ul se pusese in
1',ln<1u1 ap;'tratorilor. :;;i fiitltic,\ a c<l:;;tigat (:eia eo voiit,
apoi eU laGomie oareeull1 face uz de rugaciune, :;;i de
ce anume Ii spune-mi. "Sa intariti spre acela
dragostea", aded 't, &\, 0 intepeniti, iartt nu sa vii a p1'O-
pieati de dfll1sul cum s'a1' int<I.lnplt. Accasta ial'a:;;i vine
dela unul care rna1'turise:;;te marea lor virtute, ca ac\('('.,l
l'ci cc-l iul>oau pre (l,eela astfeliu, inc,lt ctt strangeau
pe latlga el, :;;i se 1ttl(>au c.u prieteniea lui, 1a urmii
11 dispretuise ahU de lI1ult, Inc,\t c{t au pus fn pozitiulle
pe Pavel ca s\ se osteneasea pentru (1;.Lnsul, :;;i si.i-i
roage <il - a inttlrl spl'e 01 dragostca dill llOU; - aeeastn,
zic, rnarturise:;;te ma rea lor virtute. Accasta csk- virtute
dt:' u('enici, nceasta virtute ele daseaL (lu a-I face pc
i::l.l'eio. il:;;<'t de bJ.ll1zi, ia1':( pe el de a-i fOl'mil in a$it mod.
AI:casta darti s'a1' :;;i aeum, de sigur col ilL! s'a1'
vtltamil cd ee piicatuese fiira simtire, Cad Ilid a iubl
cum s'ar illt:hnpla llU :;;i nki a disprct.ul f<11" \
Vl"O pridntt om'eearc,
"Pentru aceasta am scris voua, ca sfl
cunosc cugetul vostru, de sunteti intru toate
'ascultatori" (Vcrs. 9), nu llllmai 'ill a taih IW c.inevit
din cT'e<\incio:;;iloT', ci $i ill a-I nol, in a-I intro-
ducL' iara:;;i in acea adunare. Ai V;tzut iara$i cum :=;i
aid ii illlpinge la Jupta? Cad dupre c um atunci nind
a('da a pad ituit, i-a pr'p (h'1n:;;ii, tlaca nu-l VOl'
ttlih. dela biseriea, zic,Lntl I tt "putin aluat toa ta fl'a-
mantatura dospe:;;te" (I. Cor. 5, 6) :;; i altele mu1te du
a('E'stt'a, tot n:;;;'t $i aid inra:=;i Ii ina illtt" frica de
Iwascu1tc1l'e, $i numai dtt nu ziee ctt ccdupre cum atunei
nu llul11ai pentru (l<\nsul, d :;;i pentru voi am fost scris.
tot (ls(-meIH:'a :;;i ac'um nu atata pentrll acela cat mai
aks pc-ntru voi, I'a &1, Ill! v,\ "aratati a fi iuhitori de
(,(-<ll't.'i $i ll('om(,Ilo$i, $i IlU Jntru toate ascuWHori. De
OMILIA IV 67
aceia a :;;i zis: "Pentru aceasta am :,:oua,
ca sa cunosc cugetul vostru, de suntetl
toate ascultatori".
Aceea - taierea a(;elui curvaI'iu'dela biserica,
s'a1' fi crezut poate de uniia ?- din invi4ie :;;i
pizma, pc efmd - prumrea lUl dm ,nou prmtre
ckln$ii - mai eu sama araw' supunerea :;;1 aseultarea
lor, ;;i daca suat destoini<?i spre Aeeasta, este
cu adevarat recuno:;;tinta de ucemCl, de a asculta de
dansul nu nurnai ea.nd.li s'puneft ace1ea, ci cand Ii poroncea
;;i cele eontml'c. IDe aceia a ,$i spus, "intru
arat<:lnd cit daca nu vor asculta, nu ahlta pe acela, cat
pc dan:;;ii se vor neeinstl, renume1e
iubitori de cearta. Aceasta decI, 0 face cu scopul ca :;;1
de aici sa-i irnpingu spre supunere :;;i ascultare. De aceia
:;;i zice: "ca pentr,u scrls vaua f.( $i
Uti pentru aceasta h-a scrlS, msa Zlee ca pentru aceasta,
ca astfeliu sa-i atraga la sine, Caci principalul . pentru
apostol era mantuirea pa.catos" in?ii unde
nimic nu vati'imil lIl{\'ntmrL-a, 11 fat en ;;1 lor placerea.
C<lnd d zice "intl'u toate" prin aceasta iara:;;i ii lauda,
atlucc'U1du-li aminte tIe supunerea:;;i ascultarea ca dinaintc,
pe car e 0v:;;i 1a . I,(
"lara carUla darUltl ceva, $1 eu (Ver:,. 10).
Privc;;te cum :;;i de asta -data el se pune al d0l1ea lv
a
r,llld adedl (Ia protiea aeelora, iara el se pune la urma.
Acea'sta insanma a muic't aceasta va sa
zit ';1. a lin1:;;tl. 0 Aeoi ca ,cumva
prin acest(- vorbc sa-l faca mgamfatl,. ca.
sh'i.pani, sa nu-l icrte pe acel lIT?--
bo1d8:;;te spre aceasta, ziGand: "ca $1 eu de am darUl t
eeva caruia am daruit, pentru voi", adeca chiar
:;;i pentru voi am facut-o ziee, :;;i pre.cmTol
cAl \(1 Ii poronce(\ de a-I t<:\13. pre acela dela blserlca, lUCI
nu i-a 1asat numai pre dan$ii de a fi stapani pentru a-I
ierta, ziGand: "lata ea am judecat ... de a da pe
unul ca acela Satanei 1,(, ci i-a luat pe dan:;;ii ea to-
vara:;;i la aceasta hotarire, zieaml: "adunandu-va voi
si duhul meu sa dati pe unul ca acela Satanei",
't " V v
prt'gatind prin aceasta <loua Iucrurl m<;tFl: :;;1 ca a pro-
nuntat hotarlrea si di nu fara dan:;;ll a prol1untat-o,
. , ,
68 OMILIA. IV
------------_._--
ea sa nu se paret ca prin aeeastn el ii 10ve9te, 9i llici
C;"l pronun1a acea hotarire singur, en St Eu-l ereadet de
Ingctmfat, iara (IcIn9ii tree uti eu vel lcrea :;;i urniliti, dnret
nici ea Ii ]'ngadue lor totul, ea nu eumvc'l v;"lZilndu-se
stctpani, s\ iert8 fi\r<'i timp pc acel pcl.Ci'itos, :;;i cleci stl-l
predee diavolului voea lor, - tot a:;;il :;;i aid face,
zicand: c;'i iate\ eu dejit am icrtat, dupre ('um ant
judeeat in intaea epistola.
Dup;t aceia apoi, en nu ("umvit 8<t sc cTeadtl en
loviti, flind trecuti Cll vederea, zke: "pentru VOl".
Dar;"t ce? Pentru oamcni oare a icrtut el? Nu. De
uecia tocruai a :;;i adaos: "in fata lui Christos". Ce
va sa zictt "in fata lui Christos"? Sau dupre Dum-
llezeu, ziee, sau in slava lui Christos)). "Ca Sa nu tim
de Satana", ca nu este sa llU
noi gandurile lui" (Vcrs. 11).
Ai vazclt cum Ii :;;i ingtldue 101' pukrea dl' a-I iertc\, 9i
upoi iara;;i li-o ric]ic;l, ea prin una 8<l-i mQnie, iartl pl"in
eeialalta s\ li taie din ("apul loeului inclr;"tzncala? :;,i IlU
ulImai aeeasta 0 ml'ej;\:;;te de aiei, ei incel dt dactl n'ar
ctscultit, apoi wltamarea Ji-ar [i comuntt, ceia ce a feleut
;;i la inceput. C;"tei:;;i atull('i zieeit ctl "putin aluat toata
framantatura dospe:;;te". Aceasta, deci, 0 spune 9i
aiei prin cxpresiullea: f)ca sa nu fim (In-
:;;elati) de Satan a ".
:;,i pretutindeni in fine el pe sine se desvilloV;\-
te:;;te in ehestiuneCl ncelui cUl'variu, :;;i pc dAIl9ii in ;-lI'C-
Ia:;;i timp. C;lci, g:tmle9te-te deja inceput. "lara de m'a
intristat cineva, zicl', ou pre mine m'a intristat.
ci din ca sa nu va ingreuez pre voi pre
toti", <1poi ianl$i: "ca destul este unuiacaaces-
tuia certarea aceasta, care este de catra multi
Aceasta estc parC'l'ea hohtrirea Jui. Cu tmtte ;1cestea
d n'a stat numai)n hotilrirea lui, ci ianl;;1 ii iit de to-
vara9i, zicanc1: "In cat ca dh1 contra, mai mult
sa-i daruiti, sa-l mangaeati. Pentru aceia va
rag pre voi sa intariti spre acela clragostea".
Deci, dup:.\ ec Ii-a hlsat lor toata puterea, cleodattt trece
la puterm t;i autoritatea sa, zicand: "Ca pentru aceasta
am scris voua, ca sa cunosc cugetuJ vostru,
OMILIA IV 69
de sunteti intl'u toate ascultatori". Mai departe
apoi iara:;;i Ii face pe pl:kerea lor, zicand: "lara ca-
ruia daruiti ceva" aid Ii face lor pl;kere - eu "-
aid it;i singur. A poi mai (kparte $i pe a acelora,
:;;i pe it sa, zictlllcl: Ca :;;i eu de am darui t ceva,
pentl'u voi (am facut aceasta) in fata lui Christos",
- aclec;\ san spre slava lui Cllristos, sau ca :;;i aeeasta
alll ftlcut-o poroncimlu-mi-se de Christos, -- ('eia ee mai
eu Stlllltt ii cOllvillgeit pre (}:II1:;;ii. O:lei s'al' fi llifrieo;;at
dl' sigur Il'ar Ii dJruit ceia ('e treceit la Christos,
ceia ce erit pu plaeul s:':'tu. Apoi iara:;;i arata v<':dama-
rca oi>9teasca, daea ll'al'1i aSl"ult;\tori zil';tnd: "ca sa nu
tim cupein:;;i (ispititi) de Satana". :;;i Ilitlc zi('e u1
"ca sa nu fim <diiIHlnl diavolul nU-:;;i iit
llUllHd pI; ak- ('j r;lpe:;;te ::;;j ('de ale lloastre, zic'e,
fiillCk:':'t (l('da (("ul'variul) s'a fi\cut n l;li bUll. S,\ llu-mi
spui llumai, c:\ d it prad:l. fieI'd cdei stdlmtece,
ci sj la ac('asta, C'(\ prin perderea aceluia se
Il\;m{trul tUl'llwi, :;;i lImi ileum, calld
S(' poate de a ceia ce diavoIlIl it lepttdab).
"Ca nu este sa nu cugetele
gi rile) lui", fiindeLt (Ie I It ulte-ol'i 9i su ) forma ('V
el percle 131:' l'ilwvil, c{tC] 81 percle pe om IlU IlumiU du-
d\ndu-l in cllrvii, ei poate inc,\ ::;;j dill a-I COll-
I'UPP, prill intristarea ('e,l . in
l'ilintd. C;ki dud irnpreuua I'U ill Sill dmvolul II m 91
pl't' ai ('(Inti el ::;;i poroncind a ptu.:atul
si nimic'cste, si chial' c';.llCl poroneilld lloi a sC' POCi'il
[,J perch',' apoi cum sa nu S(' IlUtllcasea faptul acesta
cuprindere, sau di,n Ca I:u-i :ste
j uns de a perde pe cmeva prIll pacat, Cl :;;1 prill poca-
int;\ 0 face aeeasta, dad noi IlU privighem. De aceia
CLl dl'Ppt cuv:lnt ca a :;;i IlUlllit aceasta cuprindere, sa u
ispitire, flindctt neeuratul ne st:\pane:;;te chiar :;;i prill
("ell' ale noastre. A luA pe dnevil in stapllnirea sa I'entru
p,kat, aeeasta e a1 sau propriu, - dara a-I1ua :;;i pentru
podiinta, aceasta nu mai este a sa; arma aeeasta este
it noastra, si niei de cum a lui. Cand deei e1 :;;i a:;;<'t ne
poate luit iIi stap<.tnirea sa, g{lnde:;;te-te eiH de .este
al'l'(lstu invingel'E' a lloastra, cum i:;;i va bate Joe :;;1 va
ride de noi ca de ni:;;te tI1i:;;ei :;;i tieaIm;"j, daca
tr('al>a en e1 s'i ne inving,l chiar I'll armele noastre.
70 OMILlA IV
in adcvar ca esto eel mai ric1ieol fapt, indircat de rea
I11cd josnicAl ca dansul Sc1, filureasdi ranol e prin
ehiar doctoriile noastre. De aceia 9i zicea apostolul:
"ca nu este sa nu gandurHe
rile) lui", d<-lnd prin aeeste cuvinte a se intelege vrt-
ria,tiunoa uneltirilor, viclenia lui, intriga, ;;1 in fine tot
eeia ce ponte sub forma evlaviei.
1) Acestea, deci, 9i noi Gugehlndu-le, iubitilor, sa
flU dispretuirn pe nimeni nki-odata, 9i nici-ocbta
nu ne desnadajduim dadi in pacate, ;;i nid
nu n8 trtmdavim, ei noi ne umilim <'ll-
gotul, nu sa pUl18rn inainte numai vo1'1)e gonle.
Oki eu cunosc pe multi, cari zi(: trebuie de sigur
de a plilnge cinevh pacatele sale, :insa nimk mare JIll
fae; postese poate regulat, 9i poarta Imine aspre, illS;\
mai mult decitt carciumarii iubese banii; S8 eOllsulll;\
dcmanie lIlai mult cledtt liarele saJbatece, $i se bu-
cllr;1 de hulele aruncate asupra aproapelui mai mult de
c;:tt se alt.ii pontru laudolc c'e Ii se fae. Acestea
insa nu va sa zica poea.i1l1;':i ;" sunt mai mult kOHlH'i n
poeaintei $i 11mbr;l., insA nl! podUnta. \)(' aceia este bine
de a :;;i do <lce:;;tiin. cein co spune Pavel: giln-
diti-va hine, (:a, "nu este ea sa nu gancluri1e
lui". Pc uniia w'c:ul'atul ii percle pI'in
pacate, pe altii prill pocainia, pc ('( 'ilnlti prjn aIt mijloc,
neIas;llld a S8 1'olosi cu djn pon'iillta lor,
de a per de deadreptul pe cinevit n'a g;:\sit rnijlonll, apoi
asupra unora prelunge$k iar;'\, roadele Ie
rapC9te el, indemnandu-i 9i eonving;lndu-i ca 9i cum ar 11
f<:icut totul, astfeliu IW 'ngrijindu-se <k celelalte. Ded,
('a nu sa ne in ztl(Jar 9i far,), scop,
apoi e lJine en sa discuwm pentru putin limp ell femeik;
de oarece boala aceasta este mai cu samti a femeilor.
Bine este 9i ceia ce voi faceti acum, adeca hune
sunt $i postul, $i culcarca jos pc pamc\nt, 9i cenu9<'i pc
cap, ins), ectnd celelalte nu sunt de fatkl, nici un folos
nu avet.i din aeestea, Dealtfeliu Dumnezeu a aratat cum
iarta pacatele; cleci, de ce lasand area ('ale voi va des-
chideti 0 alta Au paeatuit Ninevitenii, ::;i au
1) Pw'tea morala, Despre pociiintii, ca un trebnie de a dis-
pretnl pe nimeni. (Veron).
OMILIA IV "71
[inlt de ac:cstea pe care $i voi Ie faeoti nc.mn, insa
veelem ('U ce s'au 1010sit. Dupre cum se intitmpla eLI eei
bolnavi, al multi do1tori Ii vi'lcl
9
i multe doftorii ]i prescriu,
jnsa eel intelept nu se gc'tnclc9te ce anume a facut (: el
bolnav, d ee amllne I-a folosit, tot asemenea trebuie de
a ne 9i . in (:azul ele fap. Deci, ce a folosit pe bar-
bal'ii an'ia '? irnpus vost in pikatde lor, La indl
'9hw impus Ult post foarte as}Jru, '9i-au impus imbrue-a..;
rca eu sac, ('U ('enu9il. pe cap, eu bocete, eu eulcarea pe
dartl impus in Dcela9i timp schimbarea
vietei. 5<\ vedcrn ('(' anume din al'estea i-a iaC'ut
svtnato$i. de ullde am putei\ 9th) zid tu, Dac;\ ne
VOITI duee la doftor, yom intreh,\ pro (blnsul. Nu
va nS(',lIude nimic de noi, ei lotul Hi va spune.
mai dreptul griiilld, pentru CD. nimeni Sit, l1U fie pus in
pozitie de a JJU $ti, nid stl nevoiu'(Ie a i se spune,
el chiar it pl'eS(Tis doftoriea care i-a ri<licat d;ll1sii
din boaW,
lled, (,al'l) (' acea doftorid a VD.zut DUI11-
nezeu, cD. fie-care s'a intors din calea cea
rea, s'a poeait de 1'e1ele de cal'e Ii graise"
(low\ 3, 10). Nu zicc ctt a vazut postul 1m' eel indu-
lungat, niei saeul, sau ('cnu9Cl ('C-9i pusl'se pc cap,
aeestea nu Ie spun doar,\ postul; stl IlU lie
una ea aceasta !-d indemmlllcl ca odat<\ eLI postul stl se
f:wtl c:eia ee este mai bun dec;:lt postul; aceia adectl
de it se depurth cinevil de ori-cc
A pucutuit David, Ikei , s'i ve<iem ('um s'a po-
tait 9i acesta. Trei zile n $uzut pc Ix'im<lnt, insu acensta
o face;\ nu pcntru p<l.catele sale, ('i pentru fiul s'iu care
erA ea heat (If> patimi.i, pc d1ld pacatul ill alt mod 1'a,
euratit: prin mTIiJint<l., prjll inima infr{lI1W, prin smu-
rirea sufietului, prin faptul ctl n'a mai ( ..hut in ael'Ie
p;'icate, '.;;i aminteit intr'una de cIC', ('8. SUr( 'r< 'it eu mul-
toak cdc ce venial! ett ('rutil pre ('ei
ee il :intristau, (:;1 nu numai nu so raZbllIl;'1 contra eelor
ep, rale asupra sa, ci inca $i pre cri ce
voiau s\ aceasta jj impedech. Otnd de pild<l Semee
ii arl!nc;\ asupra lui euvintele c:cle mai ba tjo('oritoare 1),
I) NoW. A se vedea cartea II a Impiiratilor, 16, 6 urma-
toarele.
72 OM[LIAIV
David zicea ciitra curtellii lui cari se scandalizase de
aceasta: ,Jasati-l sa blasteme, ea Domnul i-a zis
lui: blastema pe David". Ciiei el aveLl illilll .. 1 lU-
fnlnt(l umilittt, ceict ce rnai ales i-au 9i curiitit paca-
tele. AGeasta este adeviJnl1;;:l marturisire, aceusta este
adevarata pocainta. Dara dacil lloi postiwl suntem 111-
g{tmfaii, I1U numai ca eu uilllie IlU ne VOllI folosl, ci
chicH' nc vom :;;i v,'itilmlt mai inuIt.
Deci , iulJitule, umile:;;te-ti :;;i tu inilllu, (".a ::/t atragi
spre tine pc DUll1:: ezeu, (";ki "aproape este Domnul
de eei smeriti eu inima" (Ps. 33, 17). Nil vezi pe
cd injosit,i :;;i ULniliti, prill pttcat, din casele ('de mai
strttlucite, CIlIII nu respulld Ilid dtiar slugilol' ('clor Illui
miei cm'('-i J Jatjol .. :ol"cse, cj ral>da totul pelltI'u displ'etul
ill care i-a udus p(l\-atul Tot tU;;it itt :;;i tu. Clliar de t8-(ll'
batjocorl cinevil, tu nu tu infurie;\, ('i oftcaz;i din fundul
illimci, IlU pClltrll batj ocoJ';l, ei pentru pi1("atul (are
aclus ill a("ca nc(".instc. Oftoaz;'i etllld p,'ic,'itllc:-;; ti, iartt n U
nllld Ul'llleaztt a 11 pedepsit, -Jiindctl w'easta da("e\ 0 tad,
nu illsamntl nil.ni( - ei ofteaz;l fiinde;'i ai di spret uit PI-)
st:'ipi'l.Ilul t;lu, ('eI atilt <1<> b\;'U1d, eel atH de hlajin, cel ('e
aUt III ult iuhit Pl"(' tine, $i a fost lips it de tnall-
tuire;:t ta, 111<"<1t chiru' :;;i 1'1"(' FiliI sau I-a dat pentru
PClltru a c.p;:.;t,( 'a, de('i, si:t,-o titd lW-
contenit, hiuclctl an'asta ;tdeval'atii Nu
tc nr&t1 astazi vesel oont(, m;blle posomorit, a poi iartl::;;i
vesel, ci l',tlll,\i lntr'ulla jttlill(lu-ti pttcatele :;;i llmilill-
du-tu pe sille-ti. "Fm'icjti eei ee plang, zil-.c" ea aeeia
se vor- Iwlngwc\", a<.1eca cei ce phtllg :;;i se j ;'i lesc 11('-
cOlltenit. Htlln,\-i <led, ttlc[tnd aceasta necolltenit, fiilld
("u htlgal'e de sarn,11a tine insu-ti, $i ul1lilil1l1u-ti cligetuI,
Intocmui eel :;;i unu1 care perz<\ndu-$i pre l1ul stlU ('e]
adeviirat, l-ar jtlli Illtr' Ull;l. "Rupeti-va, zice, inima,
iara nu vestmintele voastl'c" (loil 2, 13). D11r;1 ceia
ee e rupt, nu S8 mai poate riuicil III sus, ceht ce e In-
fdnt, deasemenea. De aceiu Prorocul Ioil zice )J Rupe-
ti-va ini ma", iara Da viu: "inima in fran ta sme-
rita Dumnezeu nu 0 va urgisi" (Ps. 50, 19). Chiar
de ai fi 1n1e1ept, ehiar bogat, chinr stapanitoriu, ru.pe-ti
illima, n'o l;.1sil lire <.1<111S<.1 ca sa cugete luerllri mari,
lIici Set se Jllg.trufC' . Cki ceia cC c rupt, IlU S8 ingilmfi'i.
OMlLIA IV 73
Tot CL$it :;;i tu llmile:;;te-tc. Gtlnde:;;te-te ca vame:;;ul nuruai
prin 0 singura vorhtl s'a indrepUitit, de ;;i ceia ce a
spus nu erit umilini;;:\, ci marturisire Deci,
daC[l . uceasta are 0 abH de mare putere, dara inca urni ...
Iart{l pacatele celor ("8 'li gre$ese tie, (",ld $i
aceasta iartVt piicatele. pelltru cea uinti'ti, zice: "l'am
vazut ea a umblat suparat pe eaile sale I-am
tamacluit pre el" (Isaia 57,17.1. 8), :;;i at'casta a muiat
Ini'tniea lui DUlllW'Z8U pe timpul lui Allav, iar{t pcntl'u
cea de a doua zi("c: "ier'tati , se va ierla voua".
])arli lfIal irwii:;;i aIttt eale earn poart<l aeeasttt dof-
torie pentru noi, arleca hulirca pi:icatelor ('elm' &'iVtl,r:;;ite.
"Spune tu Intai faradelegile tale, zke, ea sa te
indreptezi" (lsai;'t 43, 26). eel ce suf81'e l'ele :;;i In uh ...
t [lin e;;te , deskag,t pucatele, c.um $i rnilostellien, care este
mai mare declt toatu.
Deci, 1 It ll11;'ir,\ doftoriile (ale vill(lee[t ralleJe t1.tle,
9i toate In apli("tl necolltellit: ullJilillt{l, m[l L"turisire, a Illl
tilleit 1llilitC ltlUl, lxHilllil)(( I'el(' a Illu)l{uni lui Dumnezeu;
a ll1i1ost.unii prill IJCllli, prill hWT'uri , E;ii u te rug,\. nl
st,lruill(tl. Astfcliu vJduva Clceea a pe acel jll-
(ke;'i. toriu $i (Tilt!. Deei daca aceea a imhk\n.zit
P(' eel crud :;;i llellli\ostiv, eu <ItcH lIlai mult tu vC'i jlll-:
lJ)ilnzl pe eel blitne! milostiv. lkll"tl apoi este $i 0 alt:\
c,t\e pe l<tng,'i ('eli- de l1lai sus, (teen,t ,Hlectt de a luit
nparm'e[t ( p IOl' netir!'pt'ititi. "Judeeati, zit-e, pre eel
or-fan, dati dl'eptate vaduvei, veniti sa ne
intrebam, ziee Domnul; de VOl' fi paeatele
Yoastre ca mohoraeiunea, ea zapacla Ie VQiu
albi" (l saia 1, 17. 18). De("i, de c.e justificare am putcit
fl vI'C'clniei, claeu aV<.lllu akUea dti care due Ia eel'iu, :;;i
astfeliu de doftorii care vindeea r a nele, $i daett ciliaI' :;;i
tlup,'\, i><,WCl rena$terei noi rtunil. nclll in piieat e '?
A $('\ dartt , iuhitiJor, sa nu rami.\.nem 1n paeate,c.i
a("ei c(, ill(:<''\, n'au C ..lzUt, &1 rttllH'tn{l in frumllseta. lor de
dinainte, sau mai bine zis, inca rnai mlllt &'i se indeIet-
nieeasca ill bille ; ea chiar de n'ar g<'isi la ii pacate, to-
tu:;;i sucee::;;ele lor acestea Ii VOl' faee 111("11 0 mai tlIare
frumusettl, - iara noi eei ce muit pi1catuim, stl tinem
snma de cele vorhite spre indrepta r ea paeatelol', ca
astti'liu s,\ shi m ('u ('uraj 1naintea trollului lui Christos
74 OMILIA V V
75
--- ._._._--- ------_.. _---- - --- --------- -------_ ... _-- ._- - .
sa ne invrednicim de bUI1urile ecIe U'tgii.duite nou;\.
Garora fie ea Cll tot.ii sa ne iuvrec1nieim, prill charul si
filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, c<\ruia ini-
pre una eu Tatc\lr;;i eu Sfintul Duh, se cade slava, 'stapcLni-
rea .;;i einstea, Oleum r;;i pururea .;;i In veciivecilor, Amin,
OM ILIA V
,,$i venincl In Ttoacla pentru evangheliea
lui Christos, mare cleschisa fijnd mie intru
Domnul, n'am avut odihn[t cu duhul meu nea-
ftand eu pre Tit fratele meu" (Cap. 2, 12), '
Aceste cuvinte S8 pal' a Ii llevreduicc Pavel
daG!, pentru lipsa unui frate a p<\1'<\sit, sau nwi
zis a 15sat la voea inblmplJrei rmlntuirea c:e10r de acolo '
se pare, ca cu:vinte eu totul
de ('ontlllllltatea Jdell, 1:ecl ce? VOlt) ponte mai inhli a
c1oved! Cil. se tin de continuitatea ideilor, sau ea II'a
grait nimic ncvredniG de d,lllsul? Mie mi S8 pare ca a
doua chestiune e mai nimcl'it a 0 c1esvolta mai jnWi
caci numai a$<'t ni va fi ceialaWi mai usor de inteles'
$i mai ltlmurita. Ded, cum vorbele acestea sunt jil
ell cele de lllai 'nainte Sa ni amintim insa ebinr
acele vorbe, f?i atunci yom E}ti aceasta.
I )cei, care erall vorbe1e de dinainte Ac:ele pe care
ziceu. la inceputul epistolei: "Ca nu voim sa nu
voi pentl'u necazul nostru ce s'a facut noua
in Asia, ca peste masura am fost ingreuiati si
peste putinta", 9i f?i nloclul ('um a (Ie
Gt(:elc greutaii, $i mai $i altele In mijloc In urm{t
s'a v,hut silit a Ii supune l'a $i din altA prieina
a fost amarit. Cmn $i in ce feliu? Pentru ttt n'a aasit
ae<?lo re, Tit, .De sigur (:E"l eril cew:t greu su-
ferlt, f?l mdeaJuns de a-I tulbura , sufietu1 9i a suferl is-
pite,. ,$i ce nu este de spre a
l)utea cla aJutorlU Ia ducerea povoarei, de sigur c;\. E}i
necazul e mai rnare. Acest Tit cste accla$i despre ca
zice mai departc, (",\, venisc dela dfll1.;;ii pc hlng{t apost ol,
.;;i dcspre careexprima multe $i mari laude, $i a spus
crt I-a fost trimis la dcITl.;;ii. Deei, voind a Ii ar,\tit ca
prin accasta tot pentru d<'in;:;;ii a fost ncc,l,jit, ]j-a spus
vorbele din pasajul de fatiL
CUIll (';'i, vorhele acestea ill kgu tur,1, ell ('ele
de mai' 'nninte, este invederat din cdc ce am sl'us pantt
aCUIlJ; - f;li cum di nici nu sunt ncvrednice dc' PaveL
f;li a("easta ma voil! incercit de a 0 floved).
ApostoIu! h'a spus I.:<'i lipsa lui Tit din Troada l'a
iDlpedeeat pe dfmsul in m,lntuirea celol" ('e voiall '" se
apropieit de crcf;ltinism, f?i nici crt din a(',casta eHuzu a
trecut eu vederea pecei ec creZlIse, ci Crt ,,'a afiat odihntt
sau lini
9
te in sutl(,tul sau, s'a sct'trhit, s'a intristat
pentru lipsa fratelui, arau'Lnd prill aceasta cat de grt';\
i se I)('i1'o;\ lipsa lui, f?i de at'cia a pleeat de <leolo,
l)artt ('e insamna: "venincl in Troada pentru
evanghelie"? Nu zke srrllplu arn c{tliitorib) ('i s'a dus
acolo s;\ propoveduiast'tt evanghelit'a. I klr,\ ;:;;i venind
pentru aceasta, E;i i gasind neolo IU<TlI mare u:;;;1
mare fiind mie cleschisa intru Donmul" zi('<" ,, 11'am
avut odihna", 1ns;1 nu pcntI'Il (\t 't'i\:::;ta a fost
in lucl'L1I evangheli8i. Ile('i, <'Lan de zice cii : "lasanclu-l
pI'e (lumdu-mi ziua buna) am mel'S in
Macedoniea" (Vel's. i3H Adc(',\, <m',lm stat <.leolo Inult
tirnp, fiind neliniE;itit, fiind Ilc('ujit, Dan\ poate t';'l <'him'
S8 9i llnpedecase lucrul cvungheliei, Hilld Hecla absent;-
deetH ;tccasta nu este nid pentru (\ctn$ii 0 m,'ll1g;'u're mic,\,
(tOl da(',\ dll<'tlndu-m{t at.:olo, zke, unde 81';\ lIE;;:i rnm'8
deschis;'i intru DOI1lIlUl, in&i iute ;,lm plecat, fiin(ktt n\nll
g;.\sit pc fratele Tit, apoi ell atilt rnai mult voi, zit-c,
a $ti ncvoile il1lprcjur,\rilol' ('ar'(' due ::;;i lie poart;\
peste tot 10cuL $i Ill! ne las\ de a t';'iIJtori dupre ('um
voim, nid de a st;\ rnai mult ]a Hecia unde am voi. De
aceia $i adaoge inra$i, atrihuilld $i aki (',lUitoriea lui
Dumnczeu, preeuIfl n W.('ut $i mai 'naintc atrihuind-o
Duhului, f;li zice: "lara multamit[l lui Dumnezeu,
celui ce ne face pre noi pururea biruHori Intru
Christos, arata mireazma sale prin
noi in tot locul" (Vel's. 14), Ca sl nu par,\ deci
7(; OMlLIA V
-------------------
acestea Je spune lJodndu-se, char sau lllUltiimil'p inalta
lUi Dumnezeu.
Ceia ee eJ spune, aceasta insamI1ct:
(Pretutindeni neeaz, pretutindeni strimtorul' e. Am
Asia, $i tost lngrcuiat peste 1mtSur;),. Am
III Trc.mda, 91 n'anl gitsit neolo pc fratele Tit. N'arn
la V?l, $i aceasta nu putin2't sup;),rare mi-a
c<I?llllat, (".}. ]Jl('!l foarte mare, $i (':1 multi all p;)'c,ttuit
$1 dl de <:l('.('ia niei voi nu m'ati vttzut)).
crutmclu-va pre voi, zic.e, n'am venit in Co-
l
'J 11tll " ]). v v v v. v v
., . . el"-l, ea sa nll se para ('.<1 se Viuearcaza Intl"Ulla
zH"and acestca, adaoge (".il (<nU llUlncti ctt nu ne sd'trbi ul
III a("c'ste nC('azul'i si strillltOI'ill'i, ci illc;1. ne si ])Ucudhn .
. ' . .' ..... ') ,
$1 ('.(:' l}llllt,. Ci.l llU ItllllWi din cuuza pl'e-
1l.llll?l: ('1 dual' $1 dill cauza celOl' prezente, etlei
$1 alCl ))I'Ill accste Ilccazul'i sUlltern strcllu<"iti c:i J;),udaij
A
, I ' v , ' Y I'
. };;a (Yl:a suntml1 de a He pJ;'tnge, lit
cn .iaptllJ J! 1l11I11ItH dual' triurnf, hiruilItcl, :;;i He
(;lI
v
toat(: (eJe ee ptttimirrl). Pelltrll $i ziceit:
I?un.1l1ezeu cell;li ce ne face pre
nm pururea bu'mtorJ mtf'u Chrlstos", at\P('cl ceJui
('(J 1))'ill toatr' fill'(' :;;i Juudati. Ciki ('cia c.e
S(' (T('(Ic:' it atl('(,1. it Ii alullgat de pretutinLieni,
Iloua III pan' a Ii ell' rnai maru einste.
D(' 'lIeia. Il'a ('('Jui CI.' ftu'ut ar;1tali in totu]'),
d "celm ce ne face pre noi pururea biruitorj"
."<'i p('rs(>(,lltijJe pl'igoniriJu aeestea,
tutll1d('1ll prc' ptlln;'tnt trof(' (' ttml smr:o;it contra di'lvo1u)ui.
. Apoi imprclllt;1. ('u llil'llitoriuJ punr'tnd $1 cauza sau
slllHec:tuJ
2
}l1'1Il ;l('('asta l'idkJ ial'il:;;i pe uuditoriu. Nu
llllmal ell d( DU1111leZUU Il(' fill:('111 pUI'urea hiruitori, ei
$i "intl'u .Christos" ;1(10('..1 pentru Chrbto::o:, $i pentru
propovedUlrea eV<lnglwJiei. Fiil\(kii Hoi trelmie a hinl),
apOl ahsolut trf'imitorill, ('a noi ('ei curi pllrttlll1 tl'O-
f('ul, 8<.\ in totul ar<'itali, fiilldc.! il pur-hIm. De aC('ia
tOt ',IlHU <?a von,?- fl .viizllti de toti, $i eill::o:titi eh' toti. .
A "t3
J
arata rmreazma sale prin noi
III tot locul". Mai a zis: "pururea biruitori",
ial'ii "in 1 ot locul", zie.e, aI'cl hind prin aceasta
exprrslLllle timp ;;i loc cste plill de luptele
$1 eC'l cr poarta mil' sau mirrztn(', tot a$it
$1 nOl,Z](,C, invec\era(i tutUl'orl!, Illlmind prill
OMILIA V 77
-----.. _ ........ _ ...... . - . .
- ----
expre:-;iunea cLln09tinta. n'n
cunoE;>tinta, ci ,,1l11reaZma" sau rnirosu1 eel phlcut ' al
cun09tint-ei. DealtfcIiu a$it $i estecun09tinta de titti't: nki
foarte h\rnuriti'i, dartl nit'i in totul acoperit<-),. Dc; aceia
E;ii ziceit. el in Inttlea qJi:40Itl: )lea \ edem acum ca
prin oglinda in gacituI'a" (L COl'. 13, 12); si aid
1111HlC$te mircazrn;\ aecst fapt. Cel e.e (',UI10il;ote mireazn la
E;itie uncle se gll.Se$te miruJ, instl e::-ent.;t acelui mil'
$tie de loc, da<:.tl IlL! s'a intc'tmplat Cit s'o 9tie mai dinainte.
Tot Hsemcncu $i noi: cum c.Ieste Dumnezeu, aceasta
(} ;;tirn, dartt cnre este esenta lui, n'o ;;tirn < Ie loco
Oed, noi SL!lltern Cit 0 (:JdellliVt impuriHeaSctl, ;oi
ori in ce parte IlC VOIII duce, enlitntl din lloi Illil'eazmtt
ccreasc;J.;oi miros duhovnieesc. Acestcu cleci Ie zicec't
npostoluJ, pedeopal'tc ar;\tclncl $i putercit propovecluil'ei
('vanghcli ei, caci prill celc ce IT1e$te$ugeau clu;;manii
contra lor, prill nedea toclllni ii strctluceau mai III lilt clec,lt
pl'igonitorii lor, fikilnd pe intreaga Jurne de a
9i biruintele,;oi IlJircazrna lor, in acehl$i timp ::;.i pe dc1n$ii
Im\ngai<l u-i ventru lle('(\zul'ile $i ispitele lor, ca tonte
Ie I'abdn <:u ))(l.rbi1tie, de oarece chiar 9i mai 'nainte de
rilsplatc\ se bucura de faim(l, sau de un resunet in lume.
"Oa a lui Christos buna mireazma suntem
lui Dumnezeu intru cei ce se mantuesc, intru
cei ce piel"; (Vcrs. 15). Chinr de se mclntue$te dne"il,
zice, ::-au de S8 [)icrcle, evangheJiea rern<'i.ne Hceea$i, $i
C'u aceea$i puterc; ctl('i dupre cum $i lumina daecl :In tu-
neeii pe ('ci sJabi, tot lumintt re111;lne - de $i intunecc\ --
9i mierea chinr de s'ar parcil amanl celor holnavi, totll$i
natura ei r8111t\ne tot duIre, -- tot l1$it $i evangbeliea I'll
bllntt mireazl11,'i ('stt', chiin' de ar pieri uniia neCl'eZ,l ll(l
ill trtmS<l. . C,ki pierdt'reil SI u nirnidrea necreclillcio$ilor
IlU este Iuerul evangheJiei, ci a nerceuno:;;tintei lor.
bllna mir0(lZrna a evanglleJiei mHi ell SiUTIi"t in Hecia
arata, in care tocmai cei rtti 58 pierd. A9it dartl va-
loarea $i puterea evanghcliei invecicl'cnz;i. nu numni
din m;'intuirea ceJOl' hllni, ci chiar $i din pierderen eelor
rtti. Fiindc,"t ;;i soarcle, de oare-cn este toal'te straJuci-
toriu, apoi c1eaceia $i VnttUll.1 mai ell sam,,1. pe eei boI-
mwi de oehi. Tot asemenea E;ii M,\ntuitoriul este spre
c,l.clerea I'idiearea a multora, dartl totu$i relll,lne milIl-
tllitOl'ill , ('hinI' mii.; prccum $i venirea lui mal
78 O\IlLlA \'
mult a vi'itamut pre cei ce n'au erezut, Eli eu toate
remi'm8 crt m1-1ntuitoare a omenil'ei.
De aeeia ;;i apostolul ziee: "ca buna-mireazma
suntem lui Dumnezeu", adee,t" ci:t chiar de ::;e pierd
uniia, totm;;i noi rern,lnem ceia ce suntem. n'a zis sirnplu
j lllna-mireazma, ci "lui Dumnezeu" . C;j,nd lnsa suntem
huna-l1lireazrn,-L lui l)umnezeu, ;;i el aceia;;i 0 hotara$te,
la urmil cine mai poate contrazice? Dar5 $i cxpresiunea
"a lui Christos buna-mireazma suntem", rni se
pare ca are 0 indoita expIicatje. Sau cA prin aceste cu-
vintc se spuIle, cil murine! noi pal'atului, ne-arn proadus
lui en sau (",1 suntern Imlla-mireazma a jilrtfei lui
Christos. Esto C,l ;;i CUlT) ar zicc dnevh: (dmna-mireazlna
a acestei jilrtfe esto lI1irosul acesta al vostrtl)). Ded, sau
di acensta invedereaza numele <1e "buna-mireazma ((,
sau ca dupro eum am spus, ctl a<18(:;\ in fioearc zi se
Ytrtfesc pen tru Christo=-,.
Ai vilzut unde a ri(lieat el ispitele, pc care Ie lIU-
me..<;;te biruinta, buna mireazma $i jartfa aclusa lui
Dumnezou? Dup"i ,leoia fiitH1cLt a zi::-;: "buna-mireazrna
suntem intru cei ce pier", apoi ca sa nu-ti jn-
I"! lipui (',L $i acoin sunt hino primiti, a adaos: "U nOI'a
mil'eazma a mortii spre moal'te, iara altora
ll!U'eaZmtt a vietei spre vieata" (Vor::;. 16),
(:'5 pe aceasti\ J JUllLt-llli1'eazm;l. uniia 0 proaduc a$it feliu,
se altii in <1;;;'1 Inoll, ('ii se pierd. A::"il
Cit de se plel'de cmevA, cauza este in el insu;;i, fiindca
9i pe ::'0. zice mireilzllla Ie in,\tlw:;;e, $i lumina
mtuneea pre (',01 slahl, dupre cum am rnai spus.
Astfeliu ded esk natura l'elor huni, ciici nu nUlYlai
lor se in<1reaptA, d ;;i pe ('ele contrare Ie pierd; ;;i
prm aceasta Illai ('u samii se aram puterea lor. caci:;;i
tOI'ul i$i aratii puterea lui nu nUllmi cand lumineaza,
niei nllmai efmd eurttttt ;;i limpezo;;te aurul, d cancl
consumtl spinii, 9i atunci, zk, l$i aratLl puter-ea, ;;i atunci
::;c invedereazLL C.(1 foe. Christos, ded, $i prin aceasta
i$i arattl miil'etiea lui, c,-lnd adel'a va pierde pe eel fara
de lege (u duhul gurei sale, ;;i-l va nimid (',U aratarea
wnirei ::;alo (II. Thes. 2, 8). '
,,$i spl'e acestea cine este vreclnic"? zke. Dod
nimh-a. a gr;1.it lUCl'llri mari: ea suntelll jertfa lui
O\I1UA V 79
:;;i burl<t rnil'oazm<'i, ca. ic:;;im biruitori prctlltimleni, 1a
urlm\ iaT<t$i modereaZLt sau cumpateaza vorha, atribuind
totul lui l)umnezeu. De aceia $i zice: J.,$i spre acestea
cine este vrednic"? Totul, zice, este a lui Christos,
:;;i nimic al nostrU). Ai VLlzut cum el griiie;;te eu totul
contrariu apostolilor eelor lllineiuIlO$i? Acein se fiileau,
ca $i cum a1' fi introdus eevh de la dttw;;ii in propove-
duirea evangheliei, pc ("{nul apostolul Pavel spune, (',3,
de aceia se m;lnclrc$te 9i se fi::de$te, Oindeii nu oste nimic
al stlU. "ea laucla noastra, zice, aceasta este: mar-
tueiea noastre, ca nu intru inteiepciune
tl"upeasca, ci intru darul lui Dumnezeu am pe-
trecut in lume". Si ("cia cc aceia eredeau a fl ca
lauda, adeCiI. c:i:t9tigm:ea intelepciunci de-afar ..\, apostolul
Pavel spuno eu totul din contra, adc\"(\ resturnarea 9i
desfiintarea aeelei lntelepciuni, pentru care $i zice aiei:
,,$i spre aceasta cine este vrednic"? Dara daea
IllI suntcm vrednid, apoi ecia ce so potreee eu Hoi oste
:d chal'ului lui
"ea nu suntem ca cel multi, cal'i cUl'cirna-
['esc (falsifica) cuvantullui Dumnezeu" (Vel's. 17).
Dac{t rhiar $1 gl'iiim lueruri mal'i, totu:;;i llU spun em
ca este ('evil al 1l0str'lI, d toatn a lui Chl'istos. Noi nu
imitam pe apostolii cei miuduno:;;i, cLlri spun e<\ ale lor
sunt cole multc. va Sit ZiCLl a ci'trl'iUll1iiri, cand
cinevt\ yin 1I1, C;I 1 1<1 vinde eu b;mi, I 'uia ("C
a da ill d""r. Prin acestc ('uvinte mi sc pare ea ia in
deridere :;;i averile, :;;i I:eia (:e am mai spus iara$i da a
intelege, ivloc.tl di acei am,l.gitori ame"tecc1. eele ale lor
ell ccle alu lui Dumnezeu, (:eia I:e $i Isaiit zicC'it invino-
v;'it;1nd: "ca cal'ciumarii Uti amesteca vinul eu
apa" (Isaiit 1, 22.). Dal';\ dl'ci ::;0 spun acestea $i despre
Yill, ""poi n'ar grc::;;l cinevit daca a1' spune a$h :;;i de in-
vtq'::;'tUl'Lt. InsLl nu i.t$<1 noi, ziee; ci ceia ce ni s'a
illl"Tedintat, aeeia predlim, irnparti'i$indu-va. cuva.ntul
lwamesteeat, nefal$ilkab). l)e aceia a :;;i adaos: J' Cl ca
din curatie, ci ca dela Dumnezeu, inaintea lui
Dumnezeu intru Christ.os grahn". Nu propoveduim
t:u'estea, zice, amagindu-vil pre voL ca f[\eandu-vi pUi-
I'prea voastra, sal! introducand eeva dela noi $i ames-
tt'('aml, ci "ca dela Dumnezeu", adeeii nu spunem
80 OMILIA V
. ea va hi'iT1.\'zim dela noi, ci pc toate Ie-a dat Durn-
t18ZeU. Citci accasta insnmna "de1a Dumnezeu", adec.;\,
dea nu ne m<.'tndri de nirniG ea fiind al nostru propriu,
ci toate ale raporth Ia ClilllSUl.
"Inteu Cheistos geaim". Adc(';l lIU llltrll illtc-
Iepciunea noastr;l, d iniliati, invaf,ati prin putCI'ea Iui,-
pc (',['mel acein S8 fi\,Ies(; nu In a$it mod, ci ca $[ nun
ar n introdus cev[\ dela d1.tl1$ii. De aeeia $i in
der-idere, in alt<1 parte, ziec;\: "cii ce ai, pe care n'ai
luat? lara de ai luat, de ce te ingamfi ca
Cum n'ai fi luat" (I. Cor. 4, 7)? Aceasta ecet mai
mate virtute, de a atribui totul lui Durnnezeu, de a Ill!
considerit nimiG ea ni teu, de it face totul nu Spl'C slava
oamenilor, ci spre slava lui ])umllezeu, eiici cl este CBl'e
va cere respuns de faptel e Dar;'\, acurn toate s'au
l'esturnat anapoda, cad de ('el ce $a< Ie pc troll $i ('ere
respundere de itpte nu 11e temem H$it de tare, de
cui ce stau irnpreunu ('.L\ Hoi $i ne judec<l, IW inih('o$unJ.
. 1) Dara de unde oare vine bonIa (l('.casta t I Je unde
9i Gum de a ill s ufietul no::otru t De acoJn, (,(lllU
ne g,-'tnclim intr'una la ])UInllCZeU, ei ne lipim de cde
De aiei vine ar)oi ctt 9i ill faptel e celc relc u;:or
eadem, iarll dadi poate $i facern vrc-o fapt;\ bunu, 0
rnai mult de ca $i de aid s;\ ni vin':-t paguba, A
v;\zut einevit de multe-ori pe 0 feIT}('ie ('U cautatura b<\-
inlitc\ $i necurah'1, $i l1u-l $tie poate nici femeia l'\('e8<1 ::;;i
niei eei ce sunt pe l;tng;\' (htllSa; insii de oehiul cd nea-
dormit nu se poate <10:-1. C;ki acoIn chinr :;;i mai 'llaillte
de a se pac.atul, a $tiut 6i acel suflet va fi
ct eunoseut dejit 9i dispozitia lui h'iuntridl, ;;i cllgetele
eele care se inv;lrtesG numai ill tulhurch-i $i ll elini:;;te, -
fiindea cel ce :;;tie toate, Ilid IlU are l1PVOC rn;lrturii
dovezi,
Deci, nu te spre eei deo}lotriv;l eu tiw'. ChillI'
de te-ar laudh vr'un om, nu a veit Ilid lIll
folos, dac;1 Dumnezeu nu te va l;l ud;l. ClJiar k-ill'
disprctui vr'un om, totu;;i niei () v;lt,lmare I1U vt'i nvc-h,
<lilea Durnnezeu llU te va dispretul. A:;:;\ dar;1 nu m;lni(';'t
. 1) Partea mvmlu. Despl'e frica de Dumnezeu, $i de a nu ne
teme. de nimeni altul, decat de dansul, cum de a nu face nimic
raja, (Veron).
OMILIA V 81
pe judecatoriu, fUC<:tnd vorbii multc\ de eei deopotriva
eu tine iara cctnd el se nemultume$te ('ontra tat tu nu
te temi' nici nu te infrieo:;;ezi. Sa dispretuim, deeI, landa
oameniior, Pana cand oare vom fi atat de mid de sufiet
diutand numai jos la p{mnlnt Pana cand oare vom
dail1ui a ne tarf aid jos in t!.mp, ee J?um-
nezeu ne ridicii pana let cerm't Daca fratn lUI IOSIf
fi avut inaintea lor frica de Dumnezeu, precum trebUla
'), avea nu ar f1 omorit pe frateJe lor In pustietate.
Cain claca s'ar fi temut de dansul dupre
cum trebuh't, n'ar fi zis fratelui sau : "Vina sa
la camp" 4, 9). Dara de $i
Iosule n despartl pre dansul de tat<\l sau, ;;1-1
pustietate? Nu cumva poate . nu vede $1 ll1
cumpie eutezant,a ta? Nu te-al ll1vatat petre-
cute eu tatal tflU, ca Dumnezeu toate Ie $tJe, $1 eel este
de fata la toate cele ce se
v
$i ee oare v
spus aceasta catra dansul veare taga-
duia: {(te ascunZl de mll1e care sunt de fata pretutIu-
deni eare $tiu tainele <?mului? de ce
aceasta ?-pentru ca mea nu putea acela filosof;l bme.
Deci ee-i spune Dumnezeu "Glasul sangelUl fra-
telui tau striga ci:itre mine" zke, nu ca cum sau-
gele a yea glas, ci d.upre cum $i. noi ,zieem, ptul
acesta striga In eerIll)) pentru m$te ImpreJuraI'J lllve-
derate $i lamurite. .' .
Dc aeeia noi trebuic totdeauna de a avea mmntea
lloastra votul lui Dumnezeu, atunei toate cele rele se
VOl' stin<Ye. Tot a$:1 $i in rugaduni vom fi eu trezvie,
daea ne b vom eu cine vorvim, vom judeca
bine ea noi ii proaducem jartfZt, Cel avem in maml
cutitul si foc c::i lemne; dadi eu ('ugetulI.lostru deschi-
, .. , "T v V - I' I ' 1
dem u$ile eeriului, c!aca nc, 0, I," uam
cutitul duhului il inf1ngem m gatul J<:tl'tfCl; <laea 11 yom
jttrtfi lui trezviea noastra" 9i-i vom de
umiliI.lta, as1!eli u sangelc 91 en 0
astfehu de ,se va .aee} Jurtfel!:I<;:. ,
Deei nu Iasa atuncI mmle dm cugetarIle omene:o;;tl,
ea sa-ti eugetul. Gctnde$te-te bine ca :;;i
aduci:tnd jartfa lui Dumnezeu, p'IJ: I,asat a fi
fata atunci nici s!uga, ' $1 ,mel. alvtul. leI
tu, prin urmarc, nu Iasa en sa de fat.a eu tme
vr'una din patimilc ee robesc, CI ndlca-te smg'ur }J8
28913
82 OMILlA V
OMILIA V
83
- -.---- ---.-- - ...
pac,atele lor, Cil aceia:;;i sa 0 putem face :;;i pentru noi
cu euraj, Aeum insa tu ai antidpat votul judecato-
rului, prin eel al tau, pl'etinzalld de a pedepsl pre cei
ce padj,tuesc, eeia ee te :;;i lipse9te de ori-ce iertare. Dara
daca tu te vei rugi), pentru ale lor pacate, apoi chiar
de n-ai spune nimic de ale ai ca;;tigat mult.
Glnde:;;te-te cate jartfe sunt in legea veche: jartfa
laudei, jartfa marturisirei, Jartfa mantuirei, jartfa pentru
ptmgarirea religioas;), ;;i altele multe,
dadi nic.i una nu este eontra du;;manilor, ci fiecare din
ell? este pentru propriile pacate ale Guiva, sau pentru
sun'ese. Nu eumvil. poate te apropii de alt Dumnezeu
De ;1eela 'te apl'opii, care a zis: "Rugat
i
-va pentru
Ded, cum de strigi contra lor 't
Cum rie rogi pe Dumnezeu de a strieil legea sa Nu
acesta este feliul de i:l. :se rug<'t dnevi't.; nirneni nu se
rO<tga ca altul sa piara, d en el insu;;i &1 se mantueasc:;)..
1 led, de ee te imbraci numai eu forma sau cuehipul cellii
('t' 5e roaga, iara vOl'hele Ie ai ale eelui e8 acuza Dara
npoi, cn,nd ne rugam pentrll noi, atunei ;;i caseam in-
tl"una, ;;i sforaim dOfllliti\nd, :;;i in mii de gttnduri eadem,
in timp ce a.tunci ne ruga m. pentru dU$mani, 0
fill 'em aeeasta fiilld treji. Fiin<irli elia volul :;;tie bine, ca
impillgem sahiea (' ontra lloastrtl chiar, apoi nici llU ne
trage inapoi,;;i nid ne impiedera atund, ca astfeliu mai
111 nIt sa fim vtlta. mati.
Dal'Zl, zici tu, sunt nedrept"ltit, ;;i ll1J.lmit. Apoi
atunci roagii-te contra diavolului, care mai eu sama ne
nedrepti'ite;;te pe noi. Aceasta c'hiar ti s' a;;i poroncit de
i:.l ziGe: "ci ne de cel vi clean," . Acela
(,:,;te du;;manul nostru eel ne 'mpacat, pe nl.nd omul
ori-;;i-ci'lte ni-ar e:ste totut;>i prietenul $i fratele nostru.
Contra diavolului, ded, sa ne infuriem, $i in contra lui
s;\ chemiim in ajutoriu pe Dumnezeu $i sa zicem: "sa
pe Satana sub picioarele noastre" (Rom.
16. 20), C,3.1"i diavolul na$te ;;i pe dU$mani. Dara de voie$ti
a te rugtl eontra du;;manilor, rugaciunea pc care 0
vl'oie;;te el, roaga-te, dupre cum $i atunci c<lnd te rogi
pentru dU$mani, cOlltra diavolului roaga-te. De ce dara
lusftnd pe adevaratul du;;man, te arunci contra madu-
la1'elOl' tale, tae,lndu-te prin aceasta mai rau dedl.t fea-
rate 'salhatece?
84
OMILIA V
. m'abatjoc:orit, zici tu; 9i rni-a luot averea.
pe cme oare trebme de a jaJi? pre eel ce a patirnit
raul, sau eel ee aJa.cut plul? Este invederat ea pre
eel a raul, eaC:I luapdu-1,1 averea pc nedreptul,
sa .seos :smgur pe sme dm dragostea lui J)umnezeu
9
1
mal mult a a ea9tigat, a9[t ca toemai ei
este eel nedrept.atl.t urrr:arev a ne rugc't
pentru !ara nu a-I blastama, ca astfeliu si
Dumnezeu sa fie mdurat pentru noi. '
. . Privev9te eate au eei trei eoconi, nef<'icmcl
mCI un au I?ierdut patriea lor, au pierdut lib('r-
au iost r.obi 9i au ajuns scIavi, 9i fiind dusi
tara strama $1 barbar,'i, ba trebuiil a fi omc)-
rltl m vis. Deei ce? lntrand ii
cu Dann} m cupt.OrlU, de ce anume oare se rugau? Ce
spuneau? Po.ate Zlceau: Surpa pe Nabuchodonosor? In-i
de pe cap dl?tdema? Arunca-l jos de pe trom) '? Nirnic
acestea
2
el indurarile lui Dumnezeu. Deci si
cand se m cu f:Oc,}i t9t. a9,a se rugau.
. . .msa ,tot a9.a :;ll VOl, CI patImmd ('u mult
Illal mlCI decat. 91 po ... multe:ori dupct drcl!-
tate, nu. contemt1 de a mn de bIastemuri asupra
p1lda Zlce: Doamne pe
dw;;man, dupre cum ai eufundat oastea lui
Doamne eu boale trup
e
9
ti
,
9! un lant9! rasplate9te Doamne eopiilor si urmn-
9
110
1' lu]. Sau. ca poate
v
nu va dati socoteala in'deajuns
de cuvmte? Dara de unde va vine risul aeesta?
Vedetl sunt de ris, eftnd se spun
vr-
o
patIma?, $.1 tot paeatul se arata mai ales
de urIC.lOs, cand II desvale9ti de dispozitiea sau
mte:lt
lUne
,a .ce I-a sayar9it. Cand de pilda vci aminti
ce!m C? .s a (;U vmtele ee Ie-a rostit in mt'mica
el va fat'?: de v:a ride de dansul,
9
1
ar VOl de a suferl mn de rale mm de arab''!.. (l"'("'lt
I
. t fi I is . c , \.(
ace e c'!vm e a
v
a e vsale. Pe eel desfranat de-l vei duce
la femem curya dupa impreunare, :;;i clansul va clispretui
pe acea femeIe, ca spureata. '
Tot a9a 9i. voi cari nu sunteti in acest p;'tcat, rideti
cac! cuvmtele acestea sunt vorbe de babe bete'
$1 suflet I?ic mueratic. $i losif' fiind vindut'
fratn SaI, $1 devemnd rob, ba stand chiar si in temniH
n'a scos totu9i nici-o yorba atat de amara' contra
OMILIA V 85

ce'l intristase. lnsa ee zicea el? "Furat sunt, zice,
din pamantul Ebreilor" (Facere 40, 15), 9i nu mai
adaoge de cine a fost {brat 9i vlndut, fiindca se rw;lina
chiar el de ra1e1e ee suferise deIa fratii lui, mai muIt
decat cei ce Ie faeuse. Tot astfeliu trebuie a ne gasl 9i
noi; adecu a ne intrista mai mult de cei ce ne-au ne-
cajit pre noi, decat de noi lm;;i-ne, fiindett vatamarea
fueut{t Ia dan9ii se sfUT9a9te. Dupre. cum eei ce daucu
piciorul in cuie sau piroane cugetalld lucruri mari, sunt
vrednici mai mult de mila de plans din cauza aeestei
manii (nebunii), tot a::;h 9i cei ee nedreptatese pe cei ee
nu Ie fae niei un ruu, sunt vredniei de multe lacrami,
iar;1 nu de hlastamuri, ea uniia ee '9i vatamu sufletele
lor. Nimic nu este mai sdlrbos ca un suflet care blas-
tumu, ::;i nid mai ne(:urat ca limba eare' fleoncane9te de
ac(.'stea.
om; de aceia nu vars;'1 din gura ta otra va
aspidelor (baIaurilor). E9ti om; de aceia nu te face feara
sulbateca. De aecia ti s'a dat gura, nu ca su mU9ti, ci
ea su vindeci rctnele altora. Ada-ti aminte, de ce te-am
indemnat, zice Dumnezeu: a iert;'l 9i a trece cu vederea.
Daru tu acum:;;i pe mine ma, rogi, ea su ma, fae parta9
ri.isturnurei :;;i culearei poroncilor mele, 9i te lncerci a
Im\ncit, zicand, pe fratcle tau, 9Hi slngerezi limba,
dupre cum eei nehuni '9i insangereazu dint,ii cu pro-
priile lor mudul;1ri. Cum sa nu se ]meure diavolul :;;i sl
nu rida c;tnd aude 0 asttcliu de rugaeiune? Cum sa ilU
so manie Dumnezeu, sa nu te urasca dispretuiasca,
d.nd II rogi pentru astfeliu de lueruri $i ce ar putec),
fi mai gruzav decat aceastaf Ca daca nu trebuie a te
apropia de sfintele taine avand dU9mani, dara inca eel
ce nu numai ea are, dara se 9i roaga contra lor, cum
n'ar trehul. sa fie scos afara chiar $i din ograda biserieei?
Aeestea deci, cugetandu-Ie, iubitiIor, :;;i :;;tiind scopu1
jartfei lui, caci s'a jartfit pentru dU9mani, apoi nici dU$-
man sa nu avem, sau daca avem, sa ne rugam pentru
d ... \nsul, ca astfeliu 9i noi luand iertare pentru cele paca-
tuite, sa stam cu euraj lnaintea tronului lui Christos,
earuia se cade sla va in veei. Amin,
86 OMIUA VI
OMILIA VI
"Au doara incepem pre noi a ne
(a ne recomandft)? Au cloar'a ni trebuiesc, pre-
cum oarecarora, carti (epistole) de recornanclatie
catdi voi, sau carti de lauda dela voi" (Cap. 3, i)'?
Ceia ce trelmiit a resturnil in nml/H I, mledi. vorl )('le
acelora {(dt te lauzi pre tine singul', aeeasta tocrnai
preintimpinand a SpllS aiei, de :;;i dealtmintrelea el si
mai 1n urmrl a c,lutat Stl 0 indrepte prin at<:ltea
siuni, en de pild,l,: "spre aceasta cine este vrednic:'?
crl "ca din curataniea inimei graim", - dara eu
toate acestea nu se :3imte nki H1ult;'imit. Dealtfeliu
aeestaeste $i ohiceiul lui Pavel: ('eia ce se pare a fl
grait mare despre e1 0 pUlle I1lai dinai!lte, iar;l,
dupa ac-eia 0 inculljurtl, Cll h'igare de sama. Dartt
tu de aid la marea lui intelepdune, c;lei
un IUCI'lI ee so pare it fi trist $i posomorit, - vori>ese
de necazuri - el astfeliu I-a ]mlltat $i I-a arl:ltat
de stral11cit vestit, in ca, dill I'e!e vorhite inoraste
antitheza dorit.l. Aeeln;;i lllcru il face ;;i cam pe la sf'n<it,
dUP3i. ce 1l11J?U!',1 miile de de hatjocc:)'i,
stnmtorarl, nevOJ, 91altele de acest tellu, ;tdaoge zicclJl(I :
:,Ca nu ne laudam (recomandam) pre noi ina-
ll1tea ci prilej dam vaua de lauda pentru
(Cap. 5, 12). PUl:C ae.easta aeolo eu mult;\ putE-re,
eu mal multi\. incura,Flre, p8 aid, ill pnsajul ('e
ni sm de. pune mai mult cuvintc de dragoste. "Au
doara m trebuesc, precurn oaeecarora, carti de
lauda (recomandare) catl'a voi"? A<:olo cele vorbite
sunt pline de multa }xlgare de s(.lm;1, - ca neCeS(lrtl
folositoare - in timp 9i de rntlnie, zidnd: "Ca
nu ne laudam pre noi iarasi inaintea voastra
ci prilej dam voua de lauda pentru noi" Iar'{lsi
' ''l' " 't
va pare ca ne indreptam (justificam) inaintea
voastra" (Cap. 12, 19)' ;;i mai departe: :l Ca ma tem
OMIUA VI 87
-
ca nu cum va daca yoiu veni, sa vva anu
voi precum eu sa ma
v
aflu
precurn nu vOltI' (Ibid. vel's. 20). Cn. sa nu para
ctt el prin lingu9ir'c eaut{t sla.v,\, cavdol'ind
din partea lor, zke acestea: "ma tem., nu cml1va
daca voiu Vent, sa va afiu pee VOl precum.
voiesc si eu sa aflu voua pl'ecum nu YOltl".
Accstc{{ iJ\s\ Ie spune I'U HlUlttl .. re ,ail :i, pe ci\ nl! la
llJceput nu grac9te <:\.9<\, I',i mult Iflm lJlllnd. ..
neci, I'e este c.eia I',e d spune t Vorbe;;te de,
8i primejdii, (';'1, twcska dau pe tc,:t
a
de
hurnnezeu intru Christos, 9i illtreaga .lume dt::
hiruintele Dara. dup;'i ce a vor\nt ,1Tl<lrl
flll d;\Tlsul, la Ul'nl<\ surp;'i, tot a :vorl nt de ."<lnsul,
ziG;'lId: "Au doara incepem pee nOl a ne
(recomanda}'? Ccia ce d,
iusamll;l: Poate c.tt iu'ar con trazlI'c Cllwva, ZlI'e, :;;1
rn'ar intreh;\: dartl ce este a('east.a P0vele! 1e
spui pentru tipe, v 9i te pc v:31118-t1 ? . DeCl.', el eI(
IOO-;.1nd aCI hanlleala, zlCe I.l
alfectt s;\ lie fiilim s;'i lW ca atilt de
flepartc :3untem de a dela VOl scrJso.l'l
datil' in c;U Col ill 10e asenH'llea SITlS01'! VoL aVE'lIl
pre "Ca cartea
2). l'E' "V?l
ar treJml (k a ii 1101 laudatl catra altll, ap01 In e. \01
v'am pUlle In lllijloe, ill 101' de oriee ('I'm n:
spuneil in int<l.ea epistol;\ zidnd: "Ca pecetea
apost?l}pi mele vOi. (1. c?r. ...
ins1 aIel n'o spLIne ehl;u' n::;;a, ('1 CLl o.trCl ,U e 11 ollle,
astfelin faca. cuv;'lItLlI mai lIstur;\torill. "Au cloal'a
ni trebuiesc de zit-e.
d{llld a intclege pc (lcC'i :l1?Ost?li wi ullof?i, it a: I;tO?il.t,Z
P
recum OareCaI'Ora catra VOl, sau dela "\ 01
"
v
ApOi fiinclctt ceia C8 a grtlit cril greoill, 5> indyeapta
iaraf?i a(l,"tog<"i.nd zicAnd: "car'tea noastra VOl s.un:-
teti scrisa in inimile noastre, care se
de toti oamenii. Aratanclu-va ca suntetl
cart:e a lui C11ristos" (Vel's. 3). Aici nu arat;\ Ilumai
88 OMILlA VI
dragoste, ci m<lrturise$te ;>i de succesele lor, de vreme
ce sunt distoinici de a <.:tr<1til, tuturor oamenilor c1emni-
tatea dascalului prin propriile lor virtuti. Aceasta insan1ll<l
expresiunea "cartea noastra voi sunteti". Ceia ee
APutet face voastre recotlmndandu-ne $i
Zlce, aceasta 0 faceti voi, flind
v.azyt! $1 auzItJ <19 alt.Ii. Virtutea ucenicilor impodobe$te
$1 il1IrUrnusetaza pe dascal, $i-I recomand;'i mai mult
decat orice scrisoare.
. "S<?risa in }niJl?ele .<t<1eca, pe care
totl 0 $tIu. Astfehu va purtam pre VOl pretutindeni si
v;'i avom in lllinte necontenit)). Este ca $i cum ar fi
lauda (recomandritiea) 1l0astra c;Hra <lItH voi sunteti
fiiI2d,9ii vii a vem pre voi )'n inima neconterlit, $i ctttr;'i toti
aratam eu glas mare succ8sele voastre. Ded, nu numai
ca yoi sunte!i laudn, noastra catra altii,-$i ded nu avern
de din partea voastra-d $i pentru ca vii
nu. uve,tn nevoe de lauda (recoman-
dat18) catra VOL Ca cmevu are neve de serisori de
recomandatie ('iit1'ii ni;;k ncculloscuti, dal';l voi suntet,i
in cugetul nostrw).
$i n'a zis simplu: "sunt.eti", d a adaos imedieat
in. inUne!e noastre", a;dedi, (:nici !lU Pll:teti
cadea vre-odata. Ca dupre CUlll prIcep eel ce Gltest' $Irul
de litere din sl'risori, tot a$;:t III ininm noastrii citind
$tiu toti dragostea noastr<.t ('e 0 a Yen} pentrll voi. Ded:
daca scrisorile de aceia sunt spre a aratit c:u
cutare de pildii, esto prietenul meu, prin urmare' vo-
iesc ca .9i el sa aiba acela$} curaj 'fala de mine, apoi
este dea.]UllS dragostea voastra, care totul va face. Dadi,
venim Ia Yoi, nu a vem novoe de altii ca sa ne reco-
mande, prieteniea voastra apucand mai 'nainte,; iaru
daca ne ducem Ia altii, iarii;;i n'avem nevoe de scrisori
fiind de aj uns in locul acestora dragostea voastra, cad
purtam scrisoarea in inimile noastre.
Apoi, incii mai mult 1iiudandu-i pre dan$ii, Ii nume$te
$i cartea sau scrisoarea lui Christos, zicEmd: "Ara-
tandu-va ca sunteti carte a lui Christos" (Vers. 3).
Dara zictmd acestea, e1 iit subiect de yorba de aici,
;;i incepe a cerceta cole ale 1egei vechi. Dealtmintrelea
e1 aiei spune ea sunt scrisoarea sau cartea lui
OMILIA VI 89,
Christos $i din alta cauza. Mai sus i-a aratat ca laudand
(recomandand) pe apostol prin vieata lor, pentru care
i-a 9i numit scrisoare; - aici insa Ii nume;;te scrisoarea:
(cartea) lui Christos, ca uniia cari au scrisa pe ea legea
lui Dumnezeu. 01 ceia ce a voit Dumnezeu sa arate
tuturor $i voua, aC8stea s'au fost scris in inimile voastee.
Noi, insa, v'am pregatit pre voi, ca si1 primit.i scriso-
rile. Dupre cum Mois1 a sapat pietrele ;;i pJace1e, a$a ;;i
voi sufietele voastre.
De aeeia $i zice: "cea slujita de noi". Insa
egalitatea in aceasta 0 aveau: caci pietrele ;;i place]e
acelea au fast serisc de Dumnezeu, pe cand aces tea
(suftetele) sunt serisc do Duhul lui Dllmnezoll. Deci,
undo este doosebiroa? "scrisa nu cu cerneala, zice,
ci cu Duhullui Dumnezeu, celui viti; nu In table
de piatra, ci in tablele inimei cele trupe:;;ti".
Apoi, pe catii deosebire oste intre Duh $i cerneaJa, intre
tabla de piatril $i inimii trupeasea, pe atata deosobire
este Il1t['e acC'stea ;;i ace1ea, $i prin :i. Intre
cei ce unora $i altom.
Dar,)' fiindcii a griiit aid lucrUli mari, iute se
inclreapti'i pe sine, zidmd: nadejde ca aceasta
avem prin Cllristos catea Dumnezeu" (VOl's. 4).
$i iaru$i totul atrilmie lui Dumnezeu, ciici 1a toate acestca
Christos ni este cauza.
"Nu ca vrednici suntem a cugeta ceva dela
noi, ca dintru noi" (Vers. 5). Prive$te aici $i,o alta
imlreptare, ciici el a dl$tigat virtutea aceasta, - vorbesc
de umilinta lui - in eel mai Inalt grad. De aceia cand
graie9te cevil, mare de dansul, toam graba 0 pune, spre
a lndreptit iute ;;i in orice mod tot ce a vorbit, - ceia
ce face aid, zicand: "Nu ca vrednici suntem a
cugeta ceva dela noi, ca dintru noi", adeca Gaud
am C"1.: "nadejde a vem" n'am zis doara di aceasta
de pilda este dela noi, iara aceia dela Dumnezeu, ci totu1
atribuiu lui, :;;i a$a cuget.
"Ci vredniciea noastra este del a Dumnezeu,
care ne-a :;;i invrednicit pre noi a fi slujitori
legei noua" (Vel's. 6). Daru ce va sii zica "ne-a in-
90 OMILIA VI
vrednicit" I)? Adoca ne-ll ft cut puternici, ]ncl.Jmtll1atid,
destoiniei. nll este aceasta pU1in luc.ru, de a acluce
in lume astfelill . de table scrisori, cu [Hult mai mad
ded1t cele dinaintc)). De aeeia a adaos: "n n Ii terei,
ci duhului". lata aiGi :;;i 0 ult;\ clooschil't'. J);tr;\ co?
Onra leaoa neeea nu el'il dullOvnice;ls('tt f DaTil. aturwi
cllm de spune totel: "Ca at legea cluhovni-
niceasca este" (ROlf], 7, 14)? ])e sigur c.\ dllhovni-
ceasctt, instt nll eman;!" nu i0
9
it din en dUltlll, (.I ei
Moisl n'a aclus din munte dub, d litero s1.pate pe pi:ltr.\,-
pc dmd noi suntern ineredintati c:\ ni se (\<1. dullUl. De
a,eeia 9i indrepteaz;\ mai hine acoast/t idee, zie:md: "ea
litera omoara, iarh cluhul face viu". Acoste vorhe
IlU Ie-a spus el cum s'nrbrodl, d fClee prin ele aluziuIlC
In ludeii cari cugetall lucI'uri mari de d:lm;;ii. Prin
v01'ba "litera" de aiei, el numc9te lego", care peeleps'!
pre cei ce pac;Huiau, lclltt prin "duh' intc1ege chanil,
care pI"1n botez vii, adcG\ invieaz.l, pl'e cd oillorili
pdn u , ,
Decl, dllpa C8 a deoselm'8a cca dda natllr<l a
ac.estor doutt carli sau serisori, aden\ deosebirea nntul't.'i
tablelor, el nu rnai mult in :t<.:easht deosebin\
ci tre('tl nd iute l1lai departe, insist.\ mni rnult asupra
legei n?u.l, pc (,[lr:e 0 ,poate ca !'ol?si-
toare:;;1 L1:;;or de mdephmt. N are 111<':1-0 obosa!t.l
Hlllnc.t. mare in sine, zice, :;;i ncordtt un Il1ai mare chal'}).
Dacti npostolul vorbind de Christos, pune mai mult ccia
ee se l'apoart.1 la filantropien dec.H la denmitatea lui, :;:i
totu9i am;'indoutt acestea se leagt\ impl'elln:1, apoi nl
amt mai mult trchuiit a f:lce aceasta Hind vorha de Tes-
tamentul NOLI.
Dad ec insamn;\: "litera 0111oa1'a"? A SpllS lllai
I) Nota. In limba E1ina expresiunea: vrelinic, cum verbul
a se 'inv)'ednici, principalmente sunt exprimal.e prin .n,vint.ele
:;;i U.SlOW-'U (oolw,-Oi)P.'1.l), iara !lid de cum prill cuvmlele "J1.Y(,<; :;;1
b.ayo"" care insamna destoinie (deajuns prin sine a {i. des-
loinie. De aici se vede cli traducerea verbului [-"0'16", intrebuintat
in originalul Elin, nu este exact exprimata in limba noastra prin
a invrednici, ci ar fi trebuit sa se zica: nCi des/oiniciea noastl'a I;ste
rlela Dumnezeu, care ne-a si {("(cut .destoinici de a fi slujitoh lege'i
noua". Cum ca este a:;;a, ni-'o arata !?i Sf. Chrisostom prin explicatiea
data acestui cuvanL
OMILlA VI 91
sus (:<:1. "l1U in table de piatra, ci in tablele inin1ei
cele trupesti", 9i nu se pareh ctt spline dc vr'o dco-
sebire mare: A adaos apoi c;:t at'eea cn\ scris\ ell litere,
sau ell cel'nealtl, pe c(ln(\ aceasta ('u Duhul lui Dumne-
zeu. Dara niei aCC'<lsta nu-i de:;;teptit. ahlt de omIt. Spune
in tine eeia ee crit 1n stare a-i inarip;l, (':1, adec<l (l('eea 0
1ll0: 1.r.;i, iara aeetlsta face viu. ('e va SUt zie.1 ('cia ce
d spllne aid
In legea vedw cd (',e p;\c.1tuiil, Cl',\ pedepsit, - lJe
dmd in noutl eel co arc ptlcat, apl'opiindu-se S8
I )oteaz/t devine drept ;-dunl, drept deveniJ H I vieaztl, Hind
izlxt vit de moartea p;\catullli. Legea vechu pI'inch'it
pc il omor.\, pe diml legea chanllui dn<l prinde
pt.'. th'iga9 lumineaztl :;;i '1 .viu. spun C'll
Uc,lga9"? Chmr 1ernne de er'l Il!'JIlS cmeva de lege ('.1
Ie adunit in zilla Scl.lnlletei, or;', u('is eu piotrc. Acea:-:-ta
va SI zic.l. ctt "litera omoal'{t" ]);11'.1 dUll'lll
JIlii de uciga9i :;;i de WIllari, pe cn1'e botcz.'ll1dll-i , ii iz-
hl.ve:;;tc de n\lele dinainte. va s;\ zi('.\ "iar{t
duhul face viu". Litcm c hin!' din Vill f:\('8 pc ('el
prins de en mort, pe e;'ll1d eharul din mort face ViLl pc
cd vinovat. "Veniti eatre mine, zic(', cei osteniti
si insal'cinati" (Math. 11, 28), ::;;i lHI zis: (,Y;I YOill pe-
/lcpsi pre voi)), <.:i "va vain odihni pre voi". CIl'i ill
llotez Sf' ingroap;1. pL'u'atele, se 9tCl'g !nate cele dinaink,
omul invicat, eharlll intreg ('!:'te seris pe inh lla
Illi ea pc 0 plae.l.
Ded, cuget<.'i c,1t d(' It Itl1'8 este dcumitat( 'it
duhului, ci'tnd tahlele lui Ie (wattt ctl s llnt mai buno ('(\
ecle dinainte, 9i (,.Ind Ie invef\ercant nwi mari mni
insellll1ate dec;\t inse:;;i C.ki 1l10artCtI
(duptt char) e:ste Cll mult mai grozav.\ dedt ('en tlinainte,
- de caru se :;;i izl.ntv<':;;tf' ortl1l1, -:;;i inc;\ nl at.It mni
grozavtl, eu cat :;;i sLlrletul I-'sk lllai hUll dee;\t, tI'uplll;
9i cA ins;\9i vieata aceasta se ci eriv.\ tli!\ monTh'"
vieata aceasta, zic, pc care duhul 0 tin. 1 )en, dara tlultul
o pc a('easta, Cll Hblt mai 11 mIt pe Cf-'a l1l<li
mictl; did pe aceea 0 destw<:\r:;;au Prorocii, pe aeea::-tn
insa nu. caci nirneni nu poate ierb\ p;'icntok, f.Il':1 nLlmai
unul Dumnezeu. Darti niei pe aeeea (invierm din morti)
n'o aeordau Prorocii f;'iT'\ duh. Si IlL! numai aecasta Cf5te
de ('.\ ailee.l, Duhul yill pc cd mort prin
92 OMILlA VI
pacat, ci pentru ca acorda aceasta $i aItora de a 0 fac:e.
"Luati, zice, Duh sfint". De ce oare? Fara Duh nu
se putea Dara aici araili Dumnezeu, cc'i .faptu1.
este .'l.1 puterei eelei mai inaIte, $i al esentel aeelel llupa-
rate!';>ti, $i c,\ tot putere 0 are $i Duhul, 0
$i <1;\ eredincio.;;ilor. Pentru care
ror-a veti ierta pacatele, se vor lerta lor, ca-
ror'a Ie veti tinea, vor fi tinute".
I) Dec.i'iuJ:iitilor, fiindea ne-a vii, sa ramanem
ial'a$i vii, E;ii S,t nu ne mai intoareem dm nou la 5noartea
de diriainto caei Christos nu mai moare. "Ca ce a
Il1urjt pacatului, ziee, odata a muri.t" 10l,
$i nu voie$te a ne mantul pur urea prm char, fimdca
atund noi am Ii (Yoli de faptele eele bune. De
aceia <fec.i, 81 vOie:;;te a se introduce :;;i eeva de noi.
intl' oducem, doci, :;;i sufietul sa-I pastram intr'una VIU.
Si ee ftnlllnC este sufietului, afi-o ac:easta dela trup.
Caei $i trupu1 atunci ' spunem c11 este efmd
eu pasi s\n;ltosi - iara c ..lnd el se IstoVe$te pare-ea
p;l$ind, :;;i se ll1i$ca fa1'''1. randueah1., d1ia1' s'a1' p.are0
ca este viu, sau 6:1 pa$c$te, 0 de v!:ata
este mai groza vii dec ..lt ori-ee moarte. ChmI' de grme$te
eeva, totu$i nimic nu spune stmatos, ci vor-bele lui sunt
ale unui om smintit v('de eu totul altele in loc. ul eelor
adevarate; deei un de trup esto mai de jalit decat
al eel or mort.i.
Tot a$[\':;;i sufietul, ci:\nd nu are eu sine. nimie
natos, chial' de s'ar pt'iroc'l cit tr3.ie$te, tOtU$1 a munt
deja. Cancl aurul nu-1 vode ea auI', ei ea eeya mare de
tot nepretuit, c,lml eele viitoare nu Ie pI'lcepe de 10(>
so tL'lra9te pc l?amttnt, c.:and face eu !1!t-ceva
III locul celor euvemte, atunel 01 oste mort. Cacl III acle-
val' de unde eunoastem noi ea avem sufiet? Oare nu
din' cele ee face? Nu din actiunile sale? $i cand el nu
fa( :e eele ale sale, oare n'a murit deja? pc pilda eand
sufietul nu se indeletniee$te eu lapta buna,
$i face ealeare de lege, apoi cum pot eu sa ,:pun ea a1
sufiet? Ca poate unde mergi pc drUlu"? Dam pe drum
1) Par-tea moralCi. Despre vieata eea in Christos, fli .ca eel ee
se dezmearda in placeri murdare !?i graie!?te vOl'be uriclOase, are
sufietul mort; - cum despre Iosif f?i Egipteanca I1ceea. (Veron).
OMILIA VI 93
merg $i animalele v ma-
nanci $i bei? Dam aceasta 0 fac $1 fectrale salbatece.
Ca poate stai drept pe doua pieioare? Dara aeeasta 'mi
arata mie mai eu sarrul, ca tu e:;;ti feara eu chip de om.
Caei dacii ai toate cele ale fearei iara spairna
ei de om nu 0 ai de loc, apoi atunei mai mult mft tul-
buri m<l spaimc\ntezi, ceia ce vad fn tine mi se
pare mai m ult un monstru.
Ca daea tl$i vedeit 0 fear<.\ salbatee<.\ graind eu gIns
aeeasta spuf!-e eft este
om, Cl tocmm de aeeasta <1$1 Zlee, en acca feara este
mai monstruoasa deeat ori-ee fe1,ra
Deei de unde sa pot eu $t1 ca tu ai sufiet de orn,
c[lnd asv&rli eu pieioarele ea :;;i magarii, eand e:;;ti r(w-
tLlcios CI), ('ami la, c: ..lnd rnw;;ti ea 9i ur:;;ii, cand furi en :;;i
vulpelo, mnd e:;;ti vcninos eeL
n:;;ti neru$in1,t ('1, dmelc '? de unde. a:;;1 v
afia CC1, tu tti suflet de om'? Voe9tI poate atl arata un
sllfiet mort si unui viu '? duccm yorba la b ..l.r-
bath aeeia din vechime, de vo}e:;;ti, pUJ?em 18: r:nijIoe
pe bogatul acela pc pc tlmpui llU Lazar, yom
putea 9ti, ce va sa Can $1 ae.el
bogat sufietul
v
sau,v aceast<;t sc vede dm
cele ec el faeea. In ac1evar, en elm lucrurIle c:erute dela
sufiet nimic nu fUce,\. Mandl, $i bea, :;;i se dezmerda
numa:i. De acest feliu sunt $i a:::;t.\zi eei nemilostivi $i
CI'uzi, eaci $i au sufietul mort en 9i acela, fiindca
intreaga caldura a unui astfeliu de co
:sa aita, catra aproape1e, perdllta cu
sC$te la urma mai mort decat un trup mort 91 fara vleata.
Nu insa tot a9<'l ertt si S<lraeul Lazar, ei stand 1a
inaltimea eelei mai mari fil?sofii, cl, . intr'una;
so lupta eu foamea neeontemt, neavmcl mCl
zilnica, $i niei a$"\ el n'a spUS (:ev(\ blasfematorm eatrn
numnezeu c.i toate Ie-a sllferit ell barbatie. Dar{t aceasta
nu este do'ara vr'un lucru mie a1 sufietu1ui, ci este do-
vad{t cea mai mllre 1.:1 unui suilet zclravan 9i slnatos.
Cand aeestea insa nu Ie are sufietlll, apoi este invedc-
rat ca Ie-a pierdut, din eauzcl ea a murit deja. $i oar:
nu zieem ca esto mort un asemenea sufict, spune-ml,
dlnd dia volul a eazut asupra lui lovindll-l, impung<:lndu-l,
mw;;eandu-l, eu pieioI'ul, i<l:,r:a, e1 I?-esimtin.d
din aeestea, ("1 gezand ea mort? .Jl1 tImp ee 1 se ra-
94
OMILlA VI
.. _ .. _ .....- - _._------ _ ._-'--_ . .
pe$tc <J,vcrea sa, el nu shute c1iav?lul stiltAnd (!e
hucutie, iar,l 01 r emanilnd ca $1 mot t,
C;l.ncl frica de Dumnozeu nu-l rmu msote$te eu exactl-
ta te atunci de necesitate etl un asemenea
mOl;t lJa cili<J,rmai de ymt ea un mor t, pentru en
nu descolllpune in tel'inti $i ca trup.ul, t<?tu;n
S8 descornpune in c.ele eu nlUlt
tUl'OUSC ea <Leelea : adedi. ill bet-n, JJ1 mann, 111 laeonlU,
j) 1 iuhiri absurde $i pofte urkioase. . '
]):-m1, dne;1, voiesti a CUllo8.$te mm exact putoar ea
ullui asclIlenea suflct', apoi de ('u-
rat si atul1ci vei veeleit neeural18a, murdar18Ll :;;1
;'pluilalt, At'um 1ns\ tu llU vei puteh ('. unoa$te,
(. (', noi ne VOll) gtlSl in atmosfera unci
llU V01l1 simtl. nimic, iur a c;\n(\ ne yom eu
duhovniceasl:a, atunei V01l1 simli ;I ccl fall: V ,a
spune de vol'lJcle celc cc trehUle a Je$J
o'ura noastrtl - de si (lealtfehu lucl"ul la multI 11
pa r e (',U v',tul nu alai
ghcen<1, ('I ell' vOlt1, sa ,ccle pI
$i nu voiu spull e de .tace fapte UrH'l?aSe,Yl de <.:el
gr ttie:;;te V01'h8 ne,cuvm: lOase, care S? IllUr,dare$te
singur, intocma1 C(1 $1 eel c(' slo])omle tIm 1m
bale puturoase. cine"" c:stc atat dc
lie!' Ul' ata, apoi tu poti s't juden ('e tel esto 1zvor'!l s ,w
sor gintea unci astfeliu de scursOl 'i mun lar(. "ea elm
prisosint
a
inimei geaie$te g,l!ra 12,
Darii eu nu numai de aceasta plese, (;1 $1 pentru en mu
nu se pare la mulli acest fapt fi cele
ail'i apoi izvor11se
v
toatc cand nOl pa-
l"ltuim, $i IlU credem ('a a m ('U v,
Voie$ti, deci, a e ..U rau vme
v
dela
urite? Gttl1cleste-te 130 cel ec te as('ulta , ('um 11 se 1
de purtarea ta Ctici c:e
uricios ell un barb30t carc gnuc:;;te vorlJe lllUl d,ar.f, ?
poate fi llIai necinstit '? Ni$te 3ostfe.liu, oamem smgun
Sf' impino' pc dan$ii in r{l.lldul sau a car a-
glliO$ilor 0 din teatru, $i in ten}ellor, curve, S<lY
In ai drcpt vorbind, acek a sc rW;;ll1eaza n,lUlt
voi, Dar{l atunci cum vei pute,\ ati :;H
inva tand-o e u astfeliu de vorhe, cum veJ putea a 0 trage
din fa ptele cele neeurate? Mult mai hine de a
h6z1 din gura ta putregaiu Impurocat , dec at un Guvant
OMILIA V[ 95
mur daI', C,Lnd iti pute gura, t u nu te at ingi nki llvk ,a r
din cele $i c.and sufietul are intra n-
s ut at,\ta putoar e, tll indraZllC$ti inc(t a tc
nl sHntel e taine '? spune-mi . Dae:;\ dnevil. lWlnd un vas
Illurdnr I-ar pune pc maS<l ta, de sigllr dL l-ai alungi! a s-
v<lrlind cu lClllnc intl';\n:;;ul, $i DUlIllH'zeu carc $ade 1'e
masa S;l ,,-l11asa S(), estc gura noastr;l plin;l de rnult;lmire -
(' urn llll-l vei int'iritit asurm1-t.i, sloboz;\nd din gu'ra ta cu-
,inte ltlHi spurcnte ('a or'i-ce ll1ur d;\rie '? cum s'ar puteit
oare acmsta Nimk llU Illta rit,l pc (' el sfint $i cm'at ca
ni $h' astfeliu de lllur dare, Nimic llU poate pe
cincvit olJr<lzllic $i nel'w';iinat, ( ',it a gr;\i astfeliu de mur-
eltll'ii a Ie tluzl. Nill1it- llU sl;lbe$te nervii intelepeiu-
lwi , ('.(1 tiuc,lra apl' ins;\ prin as('lIl1'llea vorhe urite, DmH-
,:1 pus in gura ta de ll1ult pret, iartt tu slo-
dUI en vorlll) mal putUl'OHSe ca un mort, omo ri
sllfiet ul $i-l Cilci ciind tu hatjocore;;ti,
;wcasta nu estc vOl'ea sufietului, ci a m;\niui, Cc\nd vor-
h('$ti cllvinte Ilccuviil llll slltletul t<1U a gr;'iit, d
III "nt'r;\nal'ca; C<l nd vorllt'$ti de ril U, za vistiea, c;l nd ul1el-
t( r ii II , l ii('omiea, Tonte aeestea, cl f'ci, nil SUllt
ill' d de ale patimilol' lui , de ale boalelor
tI(' suferc. Ci1, dupl'e ('tInl a s(' strid t a in
IlU este nUll l ui (iI'c;\t al trupului, ci <11
Inoqii :;;i al - al boalei a:;;it zi('.;tnd, cm'e se
illtr,\llsul , - tot as(' mnl wa 9i C'. d ( r.\ le ale
s utietlllui IlU ale sak' pl'oprii , l'i al( ' pa till1ilor cui-
hit rite intrans ul.
Jarii de voie::;ti a auzl YOCe de sufiet viu, ascuWi
P(' Pa vel spun;\ n(l: avand hrana si imbraca-
minte, cu acestea indestul ati sunteni " :=;; i "Prin
,lulllea mi e s'a l'astignit, eu lumei "
:,ca:;;tlg mare este evseviea" (1, Tim, 6, 8, G, Gala t.
6. 14), Asculb'i :;;i pe Petru zi(;[\nd: "Aur argint
nu am eu mine, eeia ee am, aeeasta iti
dau (i e" (Fapt, 3, 6), $i pc lob ll1ulta mind
UUl1l1lCZeU $i zid llld: "Domnul adat, Domnul a luat,
fi e numele Domnului bineeuvantat " (loll 1, 21).
Acestea sunt cuvinte a ullui suflet viu, acestea it unui
care i$i face datoriile sale, A$ft zieea :;;i lacoh:
"De ' mi va ela mie Domnul pane spl'e a manciL,
96 OMILlA VII
haina spre a ma imbraca((. (FaGer. 28, 20.39,9),
astfeliu 8i 10siL "Cum voiu face cuvantul acesta,
voiu' pacatui inaintea lui Dumnezeu"? Nu j'nsa
tot a;;a zieea;;i femeia aeea barbara, Gi ea;;i Gum erit
'beata ;;i smintita, graia astfeliu zieand: "Culca-te cu
mine".
Aeestea ded, ;;tiindu-le, iubitilor, sa rivnjrn suf1e-
tul eel viu, ;;i sa fugim de eel mort, ca astfellu sa ne
lnvrednieim ;;i vietei viitoare. De care fie ea eu totii sa
ne impartc.'1.;;im, prin eharul ;;i filantropiea Domnului
nostru Iisus Christos, prin care ;;i eu eare se cade Ta-
tiOui ;;i Sfintului Duh slava, stapanirea ;;i cinstea, aCllm
;;i pur urea :;;i jn vecii vecilor. Amin.
OMILIA VII
"lara daca slujba mortij cea lnchipuita cu
litere in pietre s'a facut intru siava, in cat nu
puteau fiii lui lsrail sa caute la fata lui Moisi,
pentru slava fetii lui cea trecatoare, cum nu
mai mult oare slujba duhului vafi inteu slava"
(Cap. 3, 7. 8)'?
A spus ca tablele lui Moisi au fost de peatr'a, ea
unele ee aveau litere sapate pe ele, ca tablele C\cestea
trupe9ti -- iniI!lile apostolilor
v
-. scrise.eu
Dumnezeu; Ga litera omoara, lara cluhul face VlLl. Mal
Jipsa la urma, ea odata eu comparatiunea acensta s{\'
se adaoge 9i altceva nu mic, adeca despre slava lui
Moisi, eeia ee aici in legea noua nimcni n'a v,'tzut (u
ochii trupului. De aeeia se 9i cl'edea a fi ceva mare, de
oare ee aeea slava era supusa simturiIor - eaei se vecle;\
eu ochii trupului, de E;>i dealtfeliu erc\ neapropieata-
pe eand slava legei eelei noua este intelectuala, adeca
se poate prieepe numai. Caei pereeperea sau lntelegerea
deplina a acestei maretii nu poate fi limpede 9i larnu-
OllIlLlA VII 97
rit<..\ oohilor celor :slabi, ci aceit slav<.\, inc,vt mai rnult Ii
inalt<.\' ;;i-i intoaree spre sine.
Deci, tlinddl a ajuns laaceastii comparaliune, $i
S8 i'l1cearea aeum de a arata superioritatea slavei din
legea nOWl - de ;;i dealtfeliu e1',\ foarte gl'CU a dovedl
aeeasta, din cauza t;lmpirei t1'upe;;ti, zietmd, a au-
ditoriIor - apoi prive;;te ('e face el, cum eerne ches-
tiunea, mai i'nk'l,i deo:::;ebirca izvorikL din
eugewri, pe care Ie irnplete;;tc din cele vorhite lTlai
'nainte. ctt duc,{t :::;lujba legei (:elei vechi eriL a Jiterci
ce omour;,\, iara cea u legei noutt este vieaft, zi<'.(., apoi
este mai presus de oriee indoeah\ $i slava aceasta
osto mai de a(:eea. :;Ji Hinde,\, nu a 0
aratit oehilol' celor trupI,;;ti, a110i (u ('ugetarea a inftl-
to:;;at supel'ioritatea ei, zictllld: "lara. claca slujba
mortii cea inchipuita cu litere in pietre s'a facut
cu slava (intru slava), cum nu mai mult slujba
duhului va fi cu slava (intru slava)" ? Prin expre-
1 'b t""
siunea "S uJ a mor ill el intelcge veehiul Testament
sau legea veehc. Dara tu prive::;;te ('un I el chinr :;;1 in
comparat.iea f;1eutii. intrehuinlaz,1 rnulttt exactitate 9i
in ('uvinte, in etlt Silo IlU nid eea mai mi<-,\
pl'ieinii ereticilor. caci n'a zis doartt (dew'a care a aclus,
('are a ta('.ut moartea ('i "slujba mOltii", aclcctl
slujaE;>te spre moarte, iarii nu (,,\ a moartE'<l,
fiindQ\, (Teatoarea mortii a fo:-:;t ptuatlll. it adus
pedeapsa, a fost aratatoare a p,\catlllui, iarii nl! <Tea-
toar!'. A desvalit, sau a des('operit j']1dt nmi lamurit r{wl,
9i-l pedepsh, ins<.\' nu impinge(\. pc dnevit ]a r,\u, slujiol
nu sprc a face sau moartea, d spre a fi pe-
depsit eel ce Astfeliu (:<'1 erf.t prin aceasta clE's-
toinidl. de a p<.\catul, did cPt'(\. ee HT<.Uh pil-
ca.tul awt de grozav, estc inveclerat ('.il puteit face pc
c.inevh de a fugi de pa('at. Dupre nun, ricci, ('el ('e
intrebuintand sabiea c<.lnd tain pe cel conclarnnat la
moarte, prin aceasta el sluja;;te pre judeciHoriul care a
dat hotfi..rjrea, iar;'i nu el este care a omorit, de ;;i de-
aitfeliu el a omorit, ;;i nici nu t'ste el earl' a judecat
a condamnat, ci numai rautatea eclui peclepsit, - tot
a;;,\ :;;i aiei se petreee, did nu legea ornoad, ci paeatul.
Paeatul, deci, $i omorit, ('ondamna, iar(l. legea pedep-
sind, sl<\hf'it pe nesimtite putf-'rea pa.eatului, ;;i prin frica
de pedeap<t JJ impie(\ec;\ ::;;i-l imputinit.
98 OMILIA VII
Da1'il apostolul nu s'a multamit numai eu aceasta
in representarea superioritatei legei celei nou{l, ei a mai
adaos :;;i altcevcl, zieclnd: "cea inchipuita cu litere in
pietre". CUln doboaril t1'ufiea Iudaiceaseii,
dci nimic alta nu era legea veehe, de eut litere. Dare'i
din litere nu izvora vr'un ajutoriu, care sa insufieteas(','i
pre eei ce se luptau, dupre cum S8 petrece cu botezul,
ci numai eoloane ;;i seripturi purt<1nd pe ele moartea
celor ('e dUcau literile de pe ele, Ai vazut cum el in-
ambitiunea Iudaiei'1" doboara chiar prin cuvinte
pretentiunea ce 0 aveau, spuntmd de piatr;'i, de litere,
de slujba mortii, inca aduog<1nd ea erit inchipuit,'i '?
Daril de aki nimie alta nu se invedereaz;l, de c,U sau
Ci"l 1egea s'a intellleiat intr'un singur loe, iar,\ nu ca
duhu1 care este pretutindeni de fat,'i, tuturor li insufiu
o mare putert'; sau ea poate literile inspir,t 0 mare
amenintare, amenintare care niei nu poate disparea, ei
pentru totdeauna, ca una ee este si"qXtt,'i in pietre.
Dup,t aceia apoi parandu-se ca el1auda cele veclii,
in realitate 1ns,\ iarasi amesteca si aici acuzatiunea adusii
Ebreilor, C<ki zic;'mct ca slujha "eea inchipuita
eu litere in pietre, s'a facut cu slava" a ada os
imeclif'at: "in cat nu puteau fiii lui Israil sa caute
la fata lui Moisi" - ceia ce era dovada marei lor
neputii1ti ;;1 a pironirei lor la ce1e pamante;;ti, :;:;i iara::;:1;
nu pentru siava tab1eIor Jegei, d "pentru slava fetel
lui eea trecatoare" zicE'. II arata eu alte cuvinte pe
d,tnsul sIti vit,":iaril nu pE' tablele Iegei, fiindca n'a zis cil
nepuUmt1 s\ 1a tablple legei, ci "la fata lui Moisi,
pentru slava fetei lui eea trecatoare" ,
Apoi fiindca a iw\ltat aeea slavu, prive9te cum
iara;;i 0 cloboara, zie,tnd: "eea treeatoare", ceia ('8
clealtfeliu nu arattt vre-o invinovatire oare-care, ci numai
o imputinare. Nic.i n'a zis eea stricata, eea rea, ci
aceea care ineetase, aeeea care a avut sfaqit.
"Cum nu mai mult slujba duhului va fi eu
slava"? Incurajat de acum, inaltil ;;i ridicu cele ale
legei celei noua, ea necontrazise. :;:;i privc;;te ce face.
A pus in comparatiune piatra eu inima, litera ('u
duhul. Apoi aratEmd eele izvorite (lin aceste doua, nu
Ie mai pune la urmii, ci spuniln( 1 de cen izvorltc'i din
OMILIA VII 99
litera, adeca de moarte ;;i condamnare, nu mai pune
cele izvorite din duh, adecavieata;;i indreptarea, ci pe
insw;,i duhul, ceia ee i-i facea cuvantul mai insemnat. In
adevar, ca Testamentul Nou nu numai vieata da, ci
Duhul il care :,;;i d;'i vieata, eeia ce este cu mult
mai mare de vieata. De aceia a zis: "slujba du-
h ului". Dad apoi tot lucru 11 invedereaza
prin expresiunea urmatoare: "Ca de a fost slujba
osandirei sla va'" (Vel's. 9), -;;i expliea mai lamurit
ce va sa zicZt "ca litera omoara" :spunand aceasta,
ceia ce i7i mai 'nainte am fost spus, eil adeca legea a
fost numai aratHoare a pacatului, nu insa :;;i ereatoarea
lui - "CU mult mai vartos slujba drep-
tatei intru slava". Tablele acelea aratau pe cei ee
paeatueau :;;i-i pedepsau, pe d'md tablele legei noua nu
numai di nu pedepsese pre cei paciHo;;i, ci inca Ii face
drepti. Dar{l aeest bun mare I-a hadzit botezul.
"Ca niei s'a slavit ceia ce era slavit intr'a-
ceasta parte, pentru slava eea
CVer:s. 10). In pasajek dinainte a aratat ca :;;i slujba
dreptatei este intru slava, inca nu cum s'ar intampla,
ci c<1 intru slava, Gilci n'a zis cum nu
mai mult slujba duhului va fi intru sIava ci "pri-
intru slava", avand dovada din rationamen-
spuse. Aici insa, :;;i superioritatea eea mare
a l'e1ei din legea noua, zic{lnd paredi: daca 0 compar
pe aceasta eu aceea, apoi atunci slava legei veehi nici
nu mai e:ste sla Va)), pregatind aceasttl idee nu cum s'ar
brod!, ca adedi nu mai este slava, ci fiind yorba de
comparatiune. De aceia tocmai a adaos: "intr'a-
eeasta parte", adeca duptl comparatiunea dintre e]e,
ca rezultat al acestei eomparatiuni. Dara prin aceasta
de sigur ca e1 nu defaima legea veche, ci inca 0 9i
recomanda foarte mult, fiin( lea chiar :;;i comparatiunile
se a se face intre Iucruri ce sunt in afinitate
sau inrudire intre d'tnsele.
Mai departe apoi pune in mi:;;care ;;i un ait ratio-
nament, care arata superioritatea din alta parte. $i
care este acel rationament? Acel dela timp, zicand: "ca
de a fost cea trecatoare, prin slava, eu mult mai
100 OMILIA VII
vartos cea netrecatoare (to [J,bo'l = ceil ('ure remtme)
va fi intru slava" (Vers. 11). Dna a ineetat (le.Ft, n
eontenit, iara eeinlalkt remane neeontenit.
"Drept aceia avand nadejde ca aceasta, multtL
indeaznire intrebuintam" (Ver!-'. 12). Fiindctt <\urli-
toriul In auzul attttor imprejurttri despre
legea veche, cerei\ de a vedeb, eu ochii, a:;;it zic,lnc1, slnvLl
legei now)., prive:;;te cum il lndreaptit spre veacul vii-
toriu. De aceia :;;i spentnta a pus-o ]a lllijloc, zic<'tlld:
"Drept aceia avand nadejde ca aceasta".
anume? Ca ne-arn invl'ednicit adec;\, IlU numai noi apos-
tolii de nmi rnari hun uri dec<lt Mobi, d :;;i tOii cei ('e
cred zke. "Multa indrazniee intrebuintam". Dill"'i.
dUra cine ace;'t indraznire? spune-mi; catrtt Dul1tllezcu,
sau e;"ttrtt ueenici? Catr,). voi, ucenicii no:;;tri, zi('e;
adeca va gdiim eu toata libertatea, nimie ascurmlncl de
voi, nirnie hanuind, nimic imput.imind, d grainci descJlb,
:;;i nu ne-am temut ea nu eumva sa ViI. viHamtim privil'ile
voastre dupre cum Moisl. pe cele ale ludeilor. nllll ('it.
aceasta a dat a se intelege, asculttt cele Ce
mai hine zis, e necesar mai 'nt:li a spune istoriea, c<ki
chiar el neeontenit se inw'trte:;;te imprejurul acelei istol'ii.
Deci, care este istorie? C(t Moisiluund din nou
eele doua table ale legei, s'a scoborit eu ele de pe lllUnte,
$i ca s'a fost slavit vederea fetei lui care straluceit atilt
'de mult, in cat nu se puteau apropiei\ de el fiii lui Isl'ail
en sa-i pilna ce it pus un acoperemclnt pc
fnta sa. Si s'a scris aceasttt btOl'ie astfeliu in Exod:
"tara c<1ncl s'a pogorit Moisi din munte, cele
doua table erau in mani18 lui, pogorindu-se
din munte nu stiea ca s'a fost slavit veclerea
fetei chipului lui, de ctmd a grait lui Dumnezeu,
s'au temut a se apropiea, de d[ll1sul. i-a
chemat pre Moisi, li-a gdiit lor. dupa
ce a incetat a grai catra ii, a pus acoper6mant
pre fata sa. cand intra Moisi inaintea DOlll-
nului sa graeasca lui, lua acoperemantul pana
'ce (Exod. 34, 29-34): ned afludndu-li arninte
de aceasta istorie, zice: nu precum Moisi punea
acoperemant pre rata sa, ca sa nu caute fiii lui
OMILIA VII 101
Israilla celei ce era trecatoare". (Vers.13).
Ceia ce el spune aid, aeeasta insamn;"t: N u este nevoe
de a vu acoperl pre voi ea Moisi, eaei voi sunteti in.
putel'e de a spl'e slava aceasta, eu care suntelTI
Indn'tLeati, de si este eu rnult rnai mare si rnai stralu-'
eitoare deecH Ai vttzut procopsab 'sau progresul
tacut? Ci'tci tot Pavel spunttnd .ill inblca epistola: "eu
lapte pre voi v'am hranit, iadi nu cu bucate"
(1. COl'. 3, 2), iat.;1. ctL aiei zi('e c;\,: "mul ta indraznire
intrebuintam", 9i ;tcluec pe Mois1 ]a IIlijloe, Jnnintund
cu vo)'IJ" I)l"in compaJ'atiune, :;;i prill aeeasta IniUtAnd pe
auditol'iu. de ast<ldab'i. ii adaog.\ 9i pc cluw;lii, :;;i SpUt w
ludeilol' c;\ l1oi nu avelll de w',operem;\nt, (',n
Mnisi (';'tnt! vorlJeit eapet(miilol' popol'ului)). Cde de dup;\
a('('nsta el Ie ridiei1la d('nmitatt'(l legiuitorului, sau
Ci\ chiar :;;i lllai departe.
iU';\ (lnlll\ S;\ ("de (".u "ei s'au
orbit intelegerile 101'. Ca p[ll1a astazi acela!?i
acoperemant intru cetirealegei vechi l'emane
nedescoperit, ca intl'u Christos se strjca" (Vers.
14). Pl'ive:;;tu ai<-i cc cl S;1 preg.\teas('a prin aeeste
cuvintc. Ceia ce s'a pett'c('ut eu Moisl odab\ llumai,
il(pasta se ell l('gea neeontenit. Dc('i,
nil suut v1"o detLtimal'e adus;\ legei, niei lui Moisi,
cm'e s'a (l("operit atuuci, d numui deti'i.imal'ea Iudeilol'
('('1m' nerenlllo!-'ci'ttori. Accla u vuil slava sa proprie, cl<utt
d.ln:;;ii nu puteau S;1 0 priveascil. :;li atunei de ce va mai
lllinunati, zit-e, daci\ ii uu pot pl'ivi la slava aceasta it
cll<tl'ului, ('iintl n'au putut priv! ni{"i la ("ea mai midi,
at it lui Moisl, :;;i niei n'au putut sti ('aute lit fata luif
De ('(' V;I. tulburati daca ludeii nu ered in Christos, eand
dilll::;;ii nu (Ted nici in lege? De aeeia tocrnai nici chand
nu I-au nmoscut, iiindc;\ n'au cunoseut nici Vecltiul Tes-
tament, ::;;i nid slava din 81. C;'i.ei slava legei, se va in-
toarce spre Christos)).
Ai vi1zut cum :;;1 de aici dohoartt truliea lucleilol'?
Caci dela rei a ("c (h\nsii credeau ('a cOVt'trs1se, adeca
dela stralueirea lui Moisi, dela aeeia, ziG, Ii aratii
bhnpirea :;;i alipirea lor de eele pamante:;;ti. Deci, sa,
nu se ftUeaSCtl cu aceasta, ziee; dici ce are a face aeest
fapt fata dp ludeii cari nu s'au bucurat de privirea fetei
lui Mgis1l)? De aceia el necontenit rascole$te aeest fa])t,
1 _0_2 _____ -c-____ O_MILIA VII
zieand aClIm de pilda: "ca pana astazi aco-
peremant pentru citirea legei vechi remane ne-
descoperit, ca intru Chdstos se strica", iara alta
data spumlnd: "ci pfma astazi cand se Moisi,
acoperamtmt pre inima lor zace", <"tI',ltctnd acel
aeoperem<:lnt zaee 9i in dtire, 9i in inima lor. Mai sus
spuneit: "In Cflt nu puteau fiji lui Israil sa caute
la fata lui Moisi, pentru slava fetei lui cea tre-
catoare", dec<-U care ce ar puteit Ji mai injosit '? O:tnd
nefiind stricaUt (desiiintattl) aee,\ sla va, sau l1lai
bine zis, nefiind 'inc':-t nici cea (:omparaU't eu aceea, .;:i
('hiar da6't puteau Ii privitori, HeCH slavit S8 neoper-cit
de "ca sa nu caute fiii lui Israil la sfar-
celei ce era trecatoare" ,-Htleca In lege, d 't nre
s'au orbit intelegerile (cugeUlrile) lor",
zice - apoi de ak'j poli vede;'t deosebirea. DaI'tl, zici tu,
ce are n chestiunea de faft eU aeel acoperenxlnb) '?
Apoi apostolul a adus ea mt'lrturie acoperemantul lui
Moisi, care prescl"ieit mai dinainte cele yiitoare. Nu
numai atunci n'au vclzUt Iudeii, ei nici asWzi, ziee, nu Y{td
legea. cauza este chinI' intrclm;;ii, did lmpietrirea cuge-
tului vine dela unul care nu simte, este nerecunoscil-
toriu. di noi suntem cari cunoH9tern 9i legea, iar(t de
C1c11l
9
ii nu numai eharul, ei ehiar 9i legea a fost aeoperihh.
"Ca pana astazi acopel'emtmt intru
cWrea legei vechi re111ane, zk.e, nedescoperit, ca
intru Chrbtos se stf'ica (Se c1esfiintaza)". Ceia I:e
el spune aici, aceasta insamn<"t: Chiar legea nu
pot a 0 cunom;;te, ca a incetat, fiin<ic,1 nu creel intru
Christos. Ca c1adi prin Christos a incetat, dupl'c cunl
9i incetat, legea a ::3pUS aceasta nwi dinainte, avoi
atunci cum cei ce nu primesc pe (:hristos, care a c1es-
fiintat legeu, VOl' putei't stl eunoasca ca legea a fast desfiin-
lata cleci sa eunoasdl aceasta, este invederat
ea nu cunose nici puterea legei care a spus 3('pstea, ::;1
nici intreaga ei slava. :;3i uncle oare a spus aceasta, ca
lntru Christos se c1esfiintaza legea '? I lara nu numai c,\
a spus, ei :;,i prin fapte a aratat. mai 'ntai ea jartfele
intregul ritual Ie-a marginit intr'un singur loe, in
templu, iara mai pc urma ehiar 9i templull-a c1esfiintat.
Ca claca n'ar fi voit ea jartfele S':l inceteze, cum 9i in-
OMILIA VII 103
- - ---
treaga lege pentru ele, una din doua ar fi facut: sau ca
n'<1r fi desfiintat templul, sau di c1esfiint<:lnclu-1 n'ar Ji
oprit de a se jartfi in alta parte. Daril aeum intreaga
lume, ba ehiar pc inse9i <" etatea Ierusalimului 0 a
ftlcut neprimitoare de astfeliu de ierurghii, :;,i numai tem-
p]ul };\s;l.ndu-l 9i hoklrindu-l pentru j:\ rtfe ; 9i in tlne a
aratat ehiar prin fapte, ca prin Christos au incetat cele
ak legei, dici templul (:hristos I-a desfiintat.
Inrtl clactl a 9i din euvinte Cllm
se desfiinteazi't prin Christos, ascult<.\ pe legiui-
tOrLIl Moisl, zidlml: "Proroc din fratii ca
pre mine, va scula voe Domnul Dumnezeui
vostru, de dansul sa ascultati intru toate ori
cate va gf'ai catr,1 voi. $i va fi, tot sufletul
care nu va asculta pre Prorocul' acela, se va
pierc1e" (lkut. 18, 15. 19, cOlllpar',\ 9i fapt. apost. 3,
22. 23). Ai Vt"tzut cum a ar':-lk'l,t 9i e<\ in Christos
inceteaz;J, Cae] Proro('ul acesta, adeen Christos, de care
Moisl. a poroncit u ascult,\, Sitmh'itit a desfiintat-o, :;;i
taierea irnpre.iur, 9i toate celeJaJte ating,ltoare de trup
Ie-a desnintat. ])(11',1 9i David tot ar'cia;;i invederclnd,
zicea de Christos: "Tn preot in veac, dupl'e
randueala lui Melchisedec" CPs. 109, 4), nu dupl'e
r}tnclueala lui Aaron. De aeeia Pcwel explit'tlnd mai
hlmurit aCt'asta, ziee ("t: "Mutanclu-se preotiea, de
nevoie se face iegei mutare" (Ebr. 7, 12).
aiurea ic"tri19i ziee: "Jartfa:;;i prinosul n'ai voit} ar-
derile de tot :;;i pentru n'ai bine-voit.
Atunci am zis: iata viu" (Ibid. 10, 5-7). Dar,l apoi
inea $i alte multe milrturii este eu putinttt de a sconte
din legea veche, arai<\ml eUll! prin Christos Jegea se
desfiintaz,1. A
9
;'l eil, tu te lepezi de lege, atunei
poti vedeit legea bine ;intru celt tu te tii de lege,
$i nu erczi in Christos, llU nici ehiar in&1$i Jegea.
Dn aeeia a ;;i adaogat, pregatiml IU<Tu mai
lamurit inC<Ct : "Ci pan a astazi, ca,nd se
Moisi, acoperemant pre inima lor zace". N'a zis
c<'t acoperemantul I-remane in litere, ei })ntru
citire", clara citirea nimie alta nu este, dedIt energiea,
sau actiunca eelui ce citc$te. $i iara;;i: "ctt.nd se ei-
104 OM ILIA VII
Moisi". Daraln( 'ii ma i Wmurit a in vederat aC8asta
prin C1C0ea$i 0xpresiune e0 urmeaza spuJ111nd mai pe fat;'i:
pre inima lor zacet( . Fiindctl $i 'pe
fala lUl MOlSl <.tcoperem,lntul nu Stil pentl'u chtnsul, (.j
pentru ludeilor, :;;i ("'ugetarell lor cea trupeasctl.
DeG}, invinovi"i'llntlu-i indeaj un:::;, ]a Ul'mtl arat'i $i
nJOdul indreptllTei lor. Care deci este accst mod ,.Iar[t
c<l nd se vor Intoarce catra DomnuI" - ce
este a se depal'til de lege - "se va ridic{t aeopere-
mantul" (Vel's, t6), Ai whut c,l (tcoperenltll1tul aecla
n u, eri1 pentru fata lui Mois!, ('i pentI'1J Iu-
Nu Sf; ficeil aeeasta, spre a :::;0 astupil sJava lui
Moisi, ('j pelltru ea ditm;; ii s1. nu vadtl, (',ki nici nu pu-
!ea u, A$''t C.;\ Glls urul acesta e['i1 al lor; nil pe Mois! 11
llllpedecil acest fhpt de a llU :;; tl cevil, ei pc (WIlsii Si
n'a spus pe ctnd VOl' pa r,lsl legea, GU (:tl
aeestea p1'in expresi ullea "cc1nd se VOl" intoaree
c[ttra Domnul, se va Iua acoperelutmtul" a 1;'\-
sat S;l intclcag,l, A st,l.l' uit prill Ul'mare III
a('eastil lstorie p,tWl. la sf<tr$it, C,'ici 8i Moisl (',tllll vorbcit
dUre Iudei, i$i acopereit. bt.u sa, ictrtl ('etnel se intorc8,\
(',l.tra ])umnezeu, crit dcs('opcrit. A(' cnsta cr,\ tip al viito-
riului (:e va fl, ('tl nde(',l ('and ne VOln intoLll'CC eatl'a
yom sIn va legei, des(' operiti'i
fata. leglUltorlLllUl, sau mal bine zis, nu Illll11ai ueeasta
va ii, ('i cit vom fl atunci ill l'andumJn lui Moisl.
Ai V,Azut ('um at,it,l pe ludeu la ('1'edinttt, an\tiilld
e<'\ nu Moisi poate a-I vedctl, venind spre
cha r, C] Hl!'<l ('a se va afth ('hiar in r,\ndul IC"iuito-
riului? Nu IlUlnai (',1 vei vedet, zice, sla va, carn
a.tunci n'ai vtizut-o, ci ('hia r tu ins u-ti vci tl ill ;l('(',\
slava, sau ma i 1>ino zis, ehiar $i in ma i marc sla va , si
ata! de marc, lW',\t niei sa sc lnai vadii <leec'a, (' OmIXt-
r ',lta eu Cum $i in ('0 CU a.dec;1 into\'-
candu-to catra Domnul, $i devenind in ('hal' vci bu-
'1 '1 ,
euya c ,ncea s ava, cntI',l care cornparatit fiind slava
1Ul MOlSI, se pare aceasta a fi atlU de miG;;t, in eat !lici
mai, $.i eu toate acestea do mica $i
Il1Joslta fata de slava a(' cea, tu ludeu fiind,
mel ,de ,a.ceasta te vei invl'ednici, pe c.and daca devii
te "y81 invrednid it vedeil $i pe ceil eu mult
mm mare decat aceasta, C,tlld vorl>eu catl'a ('C'i ere-
OMILlA VII
105
----
dinc.iosi, zieeit ef'i rlU s'a slivit ceia ce era slavit,-aici lui
a:;;it, Gum "Cand se vor intoaf'ce catra Dom.-
nul, se va lua acoperemantul ", (A;l.te pu,:'
till, punandu-i [nai intai in ur rn,a:
celor mai ma n bUl1un, Cand V81 vedea,
ziee, pc :'I1oisl illtru slava, atullei :;;i
vei llLtoarce, vei hueuril de 0 mal marc sJava
dc(',U aceastC1); ,
Pri ve:;;te, dud , cate a pus <lela lll<' eput ('ar e :-;;i ta9
dcosebirea, 8i ,.l,rattt superioritatea Noului Testament fata
de' V('chilll T. flU cloar,l di andtl lupta cIe, nki
('ontrarietatca: Vechiul T. este litm',l., zice, 91 peatl'tl,
$i sl ujha mort-ii, $i se stl'ie;'i , adeea se - 9
i
totusi Iudeii JIll s'a.u Invrcclnic.it nid de aceil slava. Noul
este tabla inimci h'upc$ti, ::;; i dull,:;;i
(justitleart') 9i rcmi\.ne, toti ne invrednidm de sl;:va
lui , nu numai unul, pr('('um -:-'10i si s'a llU('. urat atUl!Cl
slava llli( ',\, clUPl'C ('Uln $i zicc lIlai jos: ,: Iara n?1
eu fat a descopel"iUl siava Domnulul ca prm
pf'ivinc1", ial',\ IlU Ceil a lui
j)al ',l liilllle<'t uqiiu twin expresiunecl "Canel se vor'
intoal'Ce eatra Domnul" zi(' (',\ osto SPllStt pClltru
Fiul , Cll <l('casta dognwlol' ('(,lor in totol
lll,\l'tul'isite, s,\ lllai ('u am<Jll unti me
pl1ll;llld Illai 'lltili de fat,l <1('l'i<1 <lela ('aTC' so parp ('il
til ll1'(':3<: nsell1cnel.l ('1'c<1il1t,l .
Ded, ('e va s l zit,)' aid? Dupre cum SPUIlC:
"Du 11 este Dumnezeu" tot a$il spune $i ai('.i "Duh
est.e Domnul", Ins(t n'a SpllS C,l: "Duh este Dom-
nul';, d "Domnul Duhul este". i-dare esto <1eos('-
lJil'ea dC(' i illtrl' ulla si alhL Oki C<tllll cl voic$tc a
spune <1::;:;\, pr (',um zici' tu, nu pune artieul la adicctiv.
Aid iIlS\, in fraza "Domnul Duhul este" CO
to >.: '/:;i):J.7. adiectivul Duhul este articulat, ncaltfc1iu
stl v('(Ielll toatc cole ('.8 (:\, spus lllai 'nainte, cO
<lIlUme a spus. De pilda ("tnel ziceil ca ,, 11
omoal'a, ial'a Duhul face VlU" ial'li$i
nu eu cerneala, ci eu duhul lui Dumnezeu celUl
viu", OaTt' Ie spuneil \)UlTlllezeu, sa!! ,
Duhul Illvedcrat estc ca pentru Duhul, l',U'1 eatl'll
106 _ ___ _ _ _ _ __ _ _ _ OMILIA VII
d?emit cl dela litcrc\ . Apoi ca IlU cumvit a u-
zll1d
v
clI1<=;va expresiunea Duhul, s\ so atllH1e't"w'" ("':;
dan s'a i 1t Vt v D b< "
.,c v I, <:r.s ra i;;tr<\ 81 ciHr{L DullllL
&;"\, ll1l:hlpue ea DuI:ul este mai mk dedit
iU , }ctDL eet ll1dI epUmd 0 astfehu lx\nucah\, zke :
D
" ara. <?mnul puhul este", a del' i'i c.:i I )uttlll ec.:tc
.. omn)) , Zice. 'i
, $i en :3i:t afli. lit yorba lui eslo despre .M ... l ngclito-
rl:d, a aclaos: este Duhul Domnului, acolo
InstL n'ai puteh zke
ca m it VOlt (<undo cste ])omnul
de hbe1'tatc, in l'aport ('U 1"' 0 -
lea de c-a nu, eumva il?l'hi pui, ('tt
:,orbe::;;te de vlltoarc, ZIce: "lara n01 tob cu
slava Domnului ca prin ogiincla
md eyers. 18), adedL nu slnva nceh contenitl ("i
acea - chip (in cl{il))
ne pI elm slava m ca clin Duhu1
DomnulUl ) \1' ..... V1Zllt ' . v.
' . . \', . _ (um }(ll'<lSI punt' pe Duh in
rand l.)umnezeu, iartl pe h r<'inc1ul
apostohlod . Cad mai 'llninte it fost spus : "s unteti
car:,te a 1UJ iarJ. aici "jara noi toti eu
de ll,h19JJ ,\U venit pur ti:lnd .
dupa, legcd 1m ;\I01S1. Instl, dupre CUl1l lloi zice IlU
avut nevoe de . t t t , . . . '. . , <
.'fJ' ,'" . e 0 L1 $i.t 9
1
VOl eel ce ali prin lit
lc?ea. (:ealtfel.lU este ell mult nwi mare slaYa
(dU v 11 Ll ,1 fetel noastre este aceasta sla va ci' \
J. \:u toate a('estea putetia caUtil
sl,a'd deopot1'1Vct, eu n?i.. Aceia niei prin mijlodtOl 'iu
au p? VOl .$1, ftira rnijloGitoriu putoti priY!
met,l marc. n'au putut c:\ut<\ SPI'!:! slaYa
1 1 . O1SI , ce VOl puteti ("U lItit $i spre sla va Du-
Dara, clara I?ubul. ar fi rnai interim', de
( ,t II aI putea acordu mm nwri lH1l1uri
I) Nota, Atal in editiunea Sf. Chrisostom cat si' d't'
r eceptus" I'raza aceasta
'!l u.on r scy. o',u, p. ZTaf',op'Poop.d)'". u,ltO .to; a6
0
",,, "'I.<l./.lt ' P 1."
ptaO adeca. l' h' ." < v."o" 0 -
luam) di'n slcwa i n sla'v ad' arb c tp ne prefac,em (aceia$i ('hip il
lamurit ca traducerea omnul PUhulu,lll. De aici se vede
nu esle exacta fiindca se dBu.zau ca el'tll .Duhul Domnul ui,
, sc 1m a ) 81a predomma nta.
OMILIA VII
107
Ce va &1, zicc'i oare: "slava Domnului ca prln
oglinda privind, in chip ne preface m ({ ?
Aceasta rnai 1{w1urit s'a ara,tat c.;.\nd eharurile lucra u
semne minuni, clara ni('.i aeum nu este gr eu celui (' e
are ochii siguri, de a vedeit aceasta . Ccld de 'ndaili ce
ne botetiim, sufletui rna.i mult dec3,t soar e le,
Hind curi'itit de Duhul, $i atunc' i nu numai privim spl'e
slava lui Dumnezcu, ei acolo prirnim oarecare
stralllcire. Dupr e cum argintul curat cc :c:.ti'l razele
soarelui, ::;loboade $i el raze (\intrtlnsul, nu numai dela
natura proprie, ci dela 1'a,zelor :-;olarc,
tot af;ia $i sufletul curatit devenit rnai str;1.ludtoriu deei'Lt
ar gintlll, raze dela slava Duhului , ;;i
raze Ie sloboade $i el (lintri'tn::;ul. ])e aceia $i zi ce : "ca
prin oglinda privind, in chip ne prefacem,
din slava" - (lin slava Duhului - "in s lavtt " - in
slava noastrtt, eea apropieau'i, de acpea, a:-;;'\ fnliu pI'e-
cum se ('a de a fi <l ela DornnulDuhului. cum
9
i
aid pe Dllhul Domn. n ari,'t ::;;i [tiurea se ponte
vedeLl domniea J)uhului, slujind ii si
postinclu-se a zisDuhul: osebiti mie pre Va rnava
pre Saul " (Fapt. 13, 2). ])e aceia a zis : "slujincl
ii Domnului" .. osebiti mie", Ga s{t arate egalitatea.
iaru:;;i ziee: ",slug a nu ce face sW,-
panul sa u" (loan 15, 15), in timp ('U Duhul cdc ale
lui Dumnezeu, precum omul ;;tie ('de a k sale, neinv,\ lat
fIe cineva, -liin<1ca chipul nu l'ern ... lne prin sine. , Dara 9
i
a precuHt voie9te, ar ata puter ea 9
i
lui.
Duh ne preface, nu ne lasa a ne conformit noi ('Ll
veacul acesta; acest Duh estu err'atOl'iul unei astfeliu (Ie
zidiri, unei astfcliu de creatiuni. Dupre ('um zit'e : "Ziditi
intru Christos Hsus(( (Efe:-; . 2, 10), tot zice : "Inima
curata zideste intru mine Dumnezeule, s i Duh
drept intru cele clinauntru ale' me Ie"
(Ps . 50, 12).
I) Voie$ti a-t
i
aratil aceastn mai invederat 9
i
dda
. - _ . -- -_._--- -
1) Pal'tea 11Wl'aW. Contra Arianilor despre Duhul, :;;i despre
striilucirea trupului sfintilor, cum de a nu iubl I'ara sfieaia, ci
numai a arlmira pe Dumnezeu. Omul spre a nu se deda la rale,
trebuie a-:;;i ocupa cugetul cu indeletniciri folosit oare. ( Veron).
108
OMILIA VII
CliJOstoli? G;lnde.;;te-te la Pavel, ale ca,rui llaine lw;rau
minuni; g;lnde.;;te la Petru ale earuia .;;i umlJrele aveau
putere. Dara dac;t dan.;;ii n'ar fi purtat chipul fmparatului,
atunei .;;i sc1ipito1lre co slobozau ar fi fost ncapropi-
cate lor, .;;i nid l1<1inelo sau umlJrele lor n'ar fi Iun'at atil-
tOil minuni. (:;l("i hainele i'lllparatului sunt fngrozitoare .;;i
t;lIh;,tl'jJor. VOie:;;ti poate :;;i prin b'up stralueind a vodeh
ilcmsta '? zice, la fata lui $tefan, i-au
V(}zut fat a lui ca a unui inger" (Fapt. 4, 15). Dar;t
It('nasttl slav,'\, nu este nimie fat;ct (:8a dim1untru, ce
::;tl';lluce$tc IHai mult dec;H sO;11elc. Ceia ce Moisi a veil
pu filta ace.;;tiia 0 poarm in suftetuJ 101", JJa inca si
lllai llmlt. Slava lui Moisi eJ';\ mai mlllt simturHo{',
in timp <:e slava sutktului este netrupeaSCit. $i prec ultl
tl'llpurilt! ee stri'i1ucese in foe impr;l:;;tie din struJucirea
101' .;; i nltor trupuri deapl 'oape, (lilnd:;;i acelora din stl.;t-
ludl'ea 101" propl'ie, <1(",<:'la:;;i IU<Tll se intttrnplu Gu
Pnntl"ll ;",e'ia VWHlai astteliu de oameni sunt
sctlpa1i dc p;lll1ilnt(\';iti, $i v.'iel hwintc'a lor 11110lai
cele din cerjul'i.
Vai! BilW (st( aid it Oftil ell am;u', ("it JJlIc urun-
tlll-ne de 0 iI"'tfdill tI( nu nic.i cole spu:-;e,
pentru Clt iut! perdell) din minte irnprejururile, ;;i ne
temem de cele' D'id slava aceasta ncpovestiht,
inthe09at;'i. in clIgetcle noastre pc 0 zi sau
dOlla, iar;1 ]a urm;1. n sting'(!m, aruncAndll-ne in
Yil-tej III ("dOl' p;'lmilnte$ti, in d(\simea nOl'ilor de griji
l"espingem I'azeIc aceski slave.
Furtun;t sunt, i llJ )itiIor, cele. pi.t l11ilnte.:;;ti, 9
i
mai
posornorite decJt chiar furtllna, fjindCit nu gel' se na.;::te
(k aiei , nici ploitC', ,;;i nid moci1'1<t .;;i mla$tinit ad;lncu,
ci eea mai g1'oza V;1. deciH toatc aeestea, ader,c\, gheena
.;::i l'i.\']eJe gheenei. $i dupre nun pC' un gel' aSpI"ll ingheat;t
toate llludularele sunt ca moarte, tot a$h suftetu1
trcmuhl ncl in fmtuna pc'ieatnlor, nimic. nu mai face din
ce1e ale sale, Hind inghetat de gerllJ cugetului. Dupl"('
cum gerlll ingheatil trllpul, tot a$<'l $i un euget 1';1.u
ingheatit suftetul, din care priein1:t ii $i vine ncea spainl;!.
Oki, in adevllr, nimic nu este mai speriat ea cel a1ipit
de cele Un de om tri.'tie$te vieata
lui Cain, tremurftnd in fie-ce moment. $i ce spun (.u de
n;'icazuri, .;;i pagube, ispite, $i Jingll';;il'i, $i cllrteniri _
d(' Vl'('nw ee nl $i fill',l de acC'stca se tcnw de miile de
OMILIA VII
109
f', ,,' . L 1 1" Ilocte' O'ell'le' (Ie aurul tli,n en" dnl'tl :3 ufletul
1)I'e lcen. . u ' b - . , , t .. ..
' ( .), v t 'I f'rI'c" Q I nl clrelJt CUV;lll .' (, ltl
III S"1 lZ )"I V) (e Lv. Y - . .1" .
I 1 ';'. t ' Jq (-" )' de lljc:te IU("I'U!'I putl"el e
e es e m1iiica u (, L.' C''-, 'I " ' _
nestatornice, dadi poate !!U dual' el VI'
1"- cere v-\Z;lnd Ia altn acea prefacere, el
v
::';18 d
d 't I" ce mare f1'i<"a ce-l "
I)]er L1, C 'J . v, v, '. , '
rrl'lre este ';;1 neb;lrl)utled lUl., . " ,
' Un asumenea om cste lipsit de clIra.) llU
Jrirne'diiIor, ci fi),!i:i tonte
, . i 1.J ,. ) d" in poUa it V( el llll 1 C,slHlIgc
v
dtac u1
pl. '<1 e, l lI')e1' , ('1' l"'1 c:i un 1'0, b CUlllp',ll'at eu
C'1 llll JJa , ' " 'I. J' " I
Jc 0uj,ind poftd u:'ic1sase . a IL}.
' ll"ojut ('il si unei st:1panc . .De ar e-o . Ill.
' t::: .v' "I" ;(ht<t se IJitulcazii fhind l"lH"ent de (litnsl,
Illodsa, ( C I (. v f' , v , ' .' , t" 11)'(' 'U' trellUl
("it. un cane umhlc1, clupa III L
t
<:, : .. f. 1-
s<l fac.1 eu totul din Caml 0.,,, Cll!ele .1 \.
mot"\' nu te gundl de'ndat:t cum al l?uted sa. tc l:ll
el( p1(l;;erca e1, ci Gum t o iz! )tl -ye;;tI d.e aC,ea e.
i)artl zid tu, cum s'ar facc .accasta., cal1C
, l' . J' n'lI"\ ,J! ("Ul este spun. e-11I1.
('"'tc al mClll <. e ,l lU )j) , . , '; ' . '.' . , S' . . .>".
Este, zki, dill ('iluza im'Jl!l'lI'CI .. >1
, t t '. . pe"'te tot nUm<lI demonul .
Il1 oa. (, , v t, ) o' dm ((Dan1 nu
Pl"in urrnaI'C 1uplil-te eu putere con I a ) " -.:. v , "
t . l' tu Ihidc cieri mai lIltili ilcensta sa-ti aratalll,
po ZIC . L' '" . , l' " lllZ'), tr.tnd::i yiei
(:tl ceia (",e se este ' . ':, L
ble ("tt 1a ilweput Sll1gUf" tu <.ll (,al,?c)' ,dcDlonulw-,
'. '.:v -n 'Ul1] (jl(,vl <1i VOl () vei l'ute;l departa (u lllU,1
S) e,t ,c ' , " ," ,
in1esniro. , . lJo<:.;(' ii (001 lld
S )tIne-mi, to rog; cei '. .
1 .. v 11'\i muIt donne! lJl m1c.)c1111e ( lm) s ,U
("(1 iubind. . dar;t , so po,;
1) ,11. 0' ' . ' (Ie \1"'0 iprbre Nit-i de c,um. $1 de ('u m'l.ly ..
HlCllrd n , .,' I 'I)' .,v ' ici ttl ell' (c lml
P('ntru cii a 10)" a. , dId, '<. ".
inlpletcc:ti rationam.ellte de (.il e U
t
,(
'I v . I ..' 1 a tl!11 ' l "'I 1\ U Ilo, (1 lin (0
:-;inO'uI' en VOlesc a a L1llg,l , )" . " 'l' . ' :.,v 1 .
' t 11'':> 11J<1&.'i si simt durcn groza\ e. D.n ct , orn.\[ e"
III.a1n e, I "'" '. ., v f" ,'.), .(. f:lC ('('1 <-"P-
' " c:;ti poatc s'o alungl, msa nu eel, ( .' c.. .,
;:cvu., ei tu pc
'll,f'l putimcste eel ho1nav ele frIgurI, care, ump1cU1fltl-::;;}
(t' ] I (I'" ,,,p,v1 re('e ar' zkc' Cat D. ltl aandeS.T co.
lYln 8('e e G U C " ' " ' . '-" ., , v , .'
gO f'r)' si de totu$i 11 u pot, (:1 mea mill
In b .' v
Tll1llt mi se alJrmde fiacara. 1 .
I 1 - ('11111\";\ 8,i tu ace <1 :;>1 ' .\Cllrn vccem (a('a nu
110 OMILlA VII
crczi'tnc1 dt ai descoperit mijloeul de a stinge
patiIII U, pe ctLud in fapt<:\ 0 aprinzi. Nm) ziei tu.
dara, spune-mi: ce anume ai facut tu vre-odam ea
stingi patima? Dad ee este oare care cre$te, sau
n w,i bine zis, eare eontribuie la sporirea unei patinri?
Cit dad poate nu suntem eu totii vinovati de asemenea
gre$ale, totw;;i pe cei mai multi i-am gasl vinovati de
iuhirea de bani mai eu sama, dec"U de iubirea trupurilor.
Cu toate acestea tuturor li va sti" la indemana doftoriea
ob$teasca, $i unora, $i altora. Cad $i aeeea este iubire
a])surda, ca $i aceasta; dara aceasta este eu mult mai
inflactlraUi $i mai aprin&'L Cand, deci, noi silipanim
lWTul eel mai marc, este invederat ca $i pe eel mai mic
j] vom su'tp,lni eu u$urinttl. Dad" zid tu, dadt a(:easta
este mai inflacarat.'i $i mai aprins(l, de ce au toti sunt
st,\p,lnit-i de 1'.lu, ci eei mai multi sunt ca nehuni dupa
l>unil)? Mai intai, Hindea pofta aeeasta ni sc pare m,l'a
de prirnejdii, apoi de $i pofta trupul'ilor este mai in11;':1,-
ctlrat,1, totu$i se stingc mai degraba.
Haide, deci, sLt discumm dcspl'c iubireu trupuriloL',
$i 5<\ ycdem cum spnre$te r{lUI, c.,lei numai a$,\ vom $ti
dacZt vinov,'itina aceasta este a 1l0astra, sau IIU. Si dac-a
este a noasti'a, sa facem totul spre a scapit de iat:a
darA'\, nu este a noastdi, apoi de sa ne mai jt'dim. in
Z<ldad De ee oare nu inrtitm pe (.oi stapaniti de aceasti'i
lXttim,'i, ci indt Ii acuz,1m?
Deei, de uncle i$i it't na$tere amorul sau dragostea
de femei? Dela frumusetea fetni, zki, c.ancl acea femcie
este frumoasa la fatt'i :;;i plaeuta. In zadar spui aeeasta,
1:;;\ daca 0 fata frum.oasa ar puteA sa atraga spre sine
pe amanti, apoi 0 astfeliu de femeie pc toti i-ar avea
de amanti, iara dav'i nu-i are pc toti, apoi e invederat
dt aeeasta nu vine dela natura, nici dela frumuseta, ei
dela ni:;;te ocl1i ne'nfranati. Cand tu vazand pe 0 femcie
frumoasa, 0 admiri eu euriozitate $i te indragoste$ti de
eil, deja ai primit s\geata. Dara, zici tu, cine vazand
pe 0 femeie frumoasa, ar putea sa nu 0 laude "? Deei,
daca nu atarna de noi ' de a admira astfeliu de lueruri,
invederat este ea amorul nu este in noil). Opre$te-te,
omule! Ce amesteei toate la un loe, j'nvartindu-te in toate
par tile, 9i nu voe$ti a vede;'l radaeina raului? Caci vad
pe multi admiratori :;;i laudand pe vr'o femeie, Insa nu
iubind-o. :;;i cum este eu putint-a de a admira pc 0
fel11ei(\ 9i a n'o iub}? - zici tu. Nu te nelini$ti, eaci
OMILlA VU ti1
toemai aeeasta yiu spune, ('i a$teapta, Sii vei a:
uz1

Moisi admirftnd pe fiul lui beoll, $i zie<-\nd: era
Josif mandru la chip, si frumos la fata toarte"
Facerc 39, 6). Apoi (.;c! ce gdi{t
Nid de cum, zici tu, nmdca 1111;1 nu .vedea pe losl!).
Dara noi piitimim de aeestea. nu de frul1}usetIle
v,hute, ci $i fat-ti de I'ele pentru ca. sa nu
c('rti I'U noi in asemenea pavld. nu eru:
un bar hat foark, rO$lebe la fala :;;1 <;u 1.11$te.
fcrmecatori - ceia ce este partea cea m,u bramea a
fl'umusetei - vorbesL: du ff'umusetea OdIilOl. Apoi oare
s'a cinev;'t de Nid de (:um. A:;;':1
nu dela a aclmil'H pe cinevit vine 9i iu])),
multi au mamc in floarea la taw.,
;:i totu:;;i nu s'au g;lndit c:,UU$l de putm
de ch\nselc. 8tl nu fie una I'a al'.easta! damill
c;\t admirii pe I'ea VilzUttl, dar nu \'.ad m amor.ur.l nYJ:r-
ve! Dar;I, zid tu, i,u'a::;;i este sut'Gesul $1
C,\reinaturi? spune-mi. (:'ki. sunt. ZlCl. n-al
allzit ("(), Persii, nesilindu-I l1lm811l, S8 llllpreuna eu 11}3,.:-
1I1P}e lor si TtU llllUl sau doi, <..:i intL'caga natium'? Dara
de' ,l("estea $i ile aeo10 se invedel'caz;l, c;1 horda
,v'easta IlU yine deja tinuta trupuJui in genet'l': .dela:
fnlll1Uset
a
I'i nllmai dela un sul1c't tranda Vlt :;>1
1',1 ttlcit.
Dc lIlulte-ori s'au VilZllt htll'bali ("ari trel.',\nd cu
"I.clere:l femei fnlll10ase inC'<tntatoare, ::;'au unoI'
fc'll1ei urit< $i spurGate. De lln(le se invedereaza a se
indrJgostl de 0 femeie nu "ine dela
llindctl (laca ar fi a:;;<\, apoi asernenea fem.eJ a1' 11 rohlt
pl' cd mai 'nainte Ie u!,ici?as,e. . , ,
('arc este cauza q ("t claea a mbl nu vme dcla,
apoi f](> unde '$i are v::;.i, ?btr-
sia amorul q Poate cit dela df'mon? De slgur ca v:;;l
si de amlo, insi'i nu aceasta este eeia ee se cauta, CI sa:
,-('clem de nu CUlllVt't noi suntel11 eauza. v
Nu

dela dcmoni vine cursa aceasta, ei impreuna eu dan:;;lv
1
yine mai 'nL'ti clela noL De nieaire nu se
hoal,\ urieioasa, decat dela deprindere, del a .111:-
gU$itoare, rIeh len(' 9i nelucr:,arp, dela a nu .ave<:t
df' faeut. Mare este in adevar, mare pste tlrama O.bl:;;:
nuintei si atat de mare ineiH eli devine ea 0 trebumta
a na'tu{'ei, sau devine a (loua natura. Daru <laG,,'i obi$-
112 OMILIA VII
nllintn, z;?'lrnisle$te <1GeasttL patjrnii, invederat l't:'L tut
ea 0 :;;i poate stinge, Mulli illlJind in ace:st au in-
(le n mai iu}]],. ne v1.tz;}nd pe cde pc care Ie
lUbeau. Aceaskt. ,slgur ('a se pare pentl'u un tifUp Sl'urt
foar:te foarte dar;). eu timpul
devme plaeut, la urma patima devine eu neputint;\
elliar celor ('e ar vol. .
, v DaI'fL, tu;. ce este de fi1cut, dactL ::;;i htl';J, olJi,;>Ilu-
mta este I'Oblt deJa cea intiU v('clere ? Si aid
tranci;lvia trupului, deZtllel'(\;\rile, si Ile'n n-rijin;a
de cele trcbuitoarc, lJa ('hiar de cele nl>solLlt
Un nstfeliu om sc poart'i. in ('O(1ce $i in ('010 intoc'-
rnai ea 0 plancttl fiind irnpin:s de O1'i-('e rtlU
:;;i ,e1.1. pc un (',opil rtlt;'.id,t jl ('.d (' e :;;i-a p'JS
mmte de a 1'O1)l llll asttehu de sutiet. FiindC<'i. ollisnu-
.sl!fictu,lui cste. de a 1i (Ie a lucriL, avoi
11 vel mccta sau actlVltatea lui in cele hune -
1
" '1 1 t t" '
Im( ca e nu poa e sam neluc-rare - se va vedc';\
silit de a na:;;te pc Dupre cum ptun1.lntul ('(Inti
nu (' stc semanat sau r Li&tdit, siolloadn din eJ IlllnH 'Ili
ordinal'c, tot (\9;\ ;;i ::;ufietul (',IntI uu al'C ('e din cde
absolut trel lllitoare; 9i fiincil';\ (i;lnsul clorc9tc in tot dli-
pul a Jueril" se pl'cd;\ pc :sill(' in faptc1c cele role,
cluprc O('l11Ul nu incetcaztl a vcdeil, 9i de a('('ia
vede :;;1 rale, cAnd cele lmne nu-i stau innint( tot "siL
91 cugetul omului ctmdm Ii dela lJuric
::;i tolositoare, se va intoarl'C ]a ('de nnfolositonrc.
CU!11 ?l'upatiunC'a ::;i gl'ija pot dela eel int/Ii atae
sa r cspmga raul, aeea:sta ('sk invcderat din m;1i multe
ptu'ti. CLI.J1(1 tu de pil(\;.\ vezi vi"o fi'meie fi'ulIJot1sa, si
simti cevh pentru S1.{ n'o nlai vezi de loc si ntun('i
ai sdtpat, cum am Sit. pot a n'o mai vedeil : zki tu,
de ,de ,0 pe sine-ti al-
tor mdeldmclrl: c:ar.tIlor folosltoare, de piIcl;l , ingl'ijirijol'
de neeesttre, ingl'ijiI'C'i de orfani, a.i 11-
cclor nedreptatltl, rugaciunilol', filosofiri pentl'u
cele vlltoare; eu deacestea ocup;l-ti slltietul. (:u chi] ,ttl
vd, putch pu numai 0 ran{t pl'o[lspat<l,
Gl chmr :;;1 pe cea mvedllta 9i intl'pc'nitA eu uSlIrint;1 0
vei a] ungit , C5. c1ac,\ batjocora Pl' eel ('e de
a dupre cum spune 9i proverblll, apoi
eu cat mm mult aee:::.k oeupatiuni duhovnicc9ti nu
VOl' v de 1';\]0 , dac5.
v
am 'vol it ne lkll'tt
dac-a. nm pllrllrca. r:onvnrsam ::;, i timpuJ ( ' U
OMILIA VII 113
- ----- - - -------_._----_ .... _ - -_._ ---
n.i:;;te de s'.iget-i cc intr'una ne ins1geat,1, vOl'hind
91 auzll1d eele ale lor, prll1 aceasta noi intretincIll hoal a ,
I?artL cum. vei stt stingi fO(:ul, cine;). pc
lle-care mmut tu 11 aprmzl dll1 nou '?
. rule izvoritc: (:Iin <?! lif;ln9inp sa se SPUll<l celor
Ja:r:.a ,celOl' deja barbati :;;i in stare de a
lllosofa, sa 11 se spuna ('.em ce este mai rnare dec;it ori-('e
adidt frica dc Durnnezcu, adueeru (j,minte de Gheena'
:;;i dorinta de imp:1Ttttia eerurilor, - c;1<'i toate accstc-c{
sunt deajuns spre a stinge fatuI. -
Pc l<:' mg;\ toate (l,cestea mai g;lnde:;;te-te si lit aceia
cii adec5. ceia en vczi ninde alttt nu estc, < fi egrniJ,'
:;;i S<lpge" 9i su(' al unei in putrczil'e:
Dara, ZI(',l tu, fioarc<l mcantato<l re la vcciere))
Jhr'<.l" illhitulc, nimic nu estc mai inCi.lnt<\tor en ft o-
rile ies din J?;\mclnt, c,! accstea f;li ole putre-
zese :;;1 se ve:;;tcJesc, Decl, mel alci tu nu te UW1 numai
h:L ei mai afuncl ('u gl:lncliretl,
$1 att:nCI aceil pClittl fru-
rnoasa, pnve:;;te eu cHmmuntlme cele ('8 sunt sub d;'msa,
Fiindd 9i trupurile celor ce piHimes(' de iclropid
Iu<:esc. fl'umos, 9i suprafata lor nu nrt' nirni(' ur,U; clarA
dad"t eu (:uget<lrea ne-am <lUnge de su('urile ('e Z(1('. intl-
untrul aeclor trupuri, noi nu putcm iulll astfeliu de oa-
meni . Darfi poate ('tt Odliul acclei fe mei estc llnwdos si
sllUrclalnie in privire, sprjneenile suut frunlos
genele hat in v{'tn;lt, :;;i teeioCll'tl 8ste bl;)nrl;{ $i
Dec;lt, prive:;;te aiei, :;;i vedp;'!. d
nimic este, dec!lt 9i vine, :;;i memlJl'<lllC, :;;i a 1'-
tere, Ins' tu mdnpUl-tl OdllUl acesta imIlolntlVit imb;?'l-
tl-[mit, v8::;!ejit tic:? tristep" u!"nfbt <le, 111<lni8, (',H ;Ie gre-
tos este, ('at de lUte se mrrIH' E'9te, :;;1 ('urn dispm'c mai
I'c'pede dccflt scrjse,
Deb (l('cstea apoi stramut;?'l-ti mintea ]a fl'um\l-
seta ee:'t adev;1ratil. ]}ara, zil'i tu, nu vac1 h'um 1I-
snta sufietului)), Ile vei vOl 0 'Yci vedci" l';l('i c1u});'\,
('llDl adrniril. pe ('e) eo nu-i pot.] v('deft
ell oclm trUP<'9tJ, decat lluma! eu cugetul, tot <1 $ft
f' ste ('u putint,l. a vedeh 9i frumuscta sutietului, fal' tL
ochii N'ai istorisit (Ie multe-ori vr'o
flgura sau vr'o tat,{ fl'umoasi't ? ai p.:itirnit cevit in
acelei frumuseti? intiparc:;;te-1i :;;i (lc'asttl-
d,nUI. fruml1s(ta sufidu]ui, :;:i dezmiard;l-tl' ('u frulTluset a
lui, ((Par.l, ziei tu, n\l v;ltI ('pI n netrupesti)l. Si CLl toate
. .
114 OMILIA VIII
aeestea noi mai mult deL:at pe eele Ie vedem
pc acelea, eu min tea noastr{l. De aeeia, $i admiram pe
ingeri pc arhanghcli, de $i nu-i vedem; li
zic, $i moralul, $i virtutea sufietului lor. Chiar de ai vedeit
vr'un OIn Gumpatat$i bland, tu admira-l mai mult pe
acesta, dedit pe aeea fatA frumoasa. Chiar de ai vede,\
vl"unul batjocorit, $i suferind ctmd este nedreptatit, tu
a(lmira-l $i iube$te-l, eu toate c.a poate ar fi imhatranit.
Aceasta este frurnuseta sufietului, nici-odata nu 58 ves-
teja$te, $i chiar la hl:'itraneta are multi amanti, $i intr'una
infiore$te.
Deei, ea ;;i noi sa ea$tigam aeea::;t<:'i frumuseta, sa
I',lvnim pc L:ei ee 0 au, $i sA devenim indragostiti de
dan$ii. Caei nurnai a$a vom puteh ::;: i noi, c.a lua nd
aeeasta frumuseta, sa ne lJucuram de )mnurih' ve$I1iee.
CcLrora fie ea cu totii sa ne imparta$im, prin eharul $i
filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, caruia im-
preuni'i eu Taml $i eu sfintul Duh, se cade slava $i st,L-
p,lnirea in vecii vecilor. Amin.
OM ILIA VIII
"Pentru aceia avand slujba aceasta, dupre
cum suntem miluiti, nu slabim (nu ne pierdem
cumpatuI), ci ne-am lepadat. de cele ascunse
ale ( :ap. 4, 1. 2).
Fiindet'i mai sus a fost grait lW';l'uri mari, :;;i ::;'a
pus pe sine inaintea lui Moisi, cum $i pe toti (Tedin-
cio$ii, la urma simtiml pare-el:\ exagerarea $i maretiea
eelor spuse, prive$te cum iara$i cumpateaza Yorba.
Trebuia ca, sa inalte luerul pentru apostolii eei minci-
nO$i, $i pentru a uditori , ;;i S1 indrepte yorba eea
exag!'lrata, nu 1n&1 sa 0 doboare cu totul, eaei ar fi fost
iapta unuia care se .ioaea. De accia 0 apuea pe alta eale
cu yorba, spre a arata adeea, cti ceia ee avem, nu sta-
panim doar<1 prin propriile noastre sw'cese, ei totulni-a
venit din filantropiea lui Dumnezeu. De aeeia $i ziee:
OMlLiA VlIl 115
._- - -_.
"Avand slujba aceasta". (Nuam introdusnoi nimie
dela noi , ziee, d numai di am devenit slujitori, $i am.
slujit celor dati nouu de Dumnezcw). De aceia n'a zis da-
I'uire sau (capatuealu, ei "slujba". nici cu aceasta
nu ::,;'a mult8mit, ci a mai adaos: "dupre cum suntenl
mHuiti ' . Ca ehiar aeeasta, ziee, aded faptul de a sluji
acestora, vine din mila $i filantropia lui Dumnezeu;-
de $i, a ne izhlvi de rale, iarii nu a ni se da atatea
bunuri este faptul milei sau al milostivirei lui, - insa
mila lui Dumnezeu sa intinde;;i aiei.
"Nu slabim (nu ne pierdem cumpatul)" ziee,
a$;t C<1 ehiar ;;i aeest fapt tot filantropiei lui atribueasd-se.
Cad expresiunea "dupre cum suntem miluiti" tre-
buie a fi eonsideraw ea zisa $i pentru slujba, cum ;;i
pentru ea "nu slabim". g,lnde;;te-tecum se ineearea
de a doori, sau de a imputinil eele eu privire la dansul.
C'i eel ce s'a invrednieit de acestea, zke, insA toate
Ie-a a vut din mila $i filantropia lui Dumnezeu, nu este
mare lucru de a da uovada de at .. 1tea ostenele, de a!::ie
pl"imejdui $i de a sufed ispik. De aGeia nu numai cU
nu ni pierdem eumpatul, ei indi ne ;;i lJUcuriim ;;i suntem
plini de euraj)). Cad zid1.nd ;)1U slabim" adaoge
inwdieat:
"ei ne-am fepadat de cele ascunse ale ru-
!5inei, nu intru vicle:;;ug umbland, nici ameste-
cand (falsificancl) cuvantul lui Dumnezeu" (Vel's.
2). ce insamna ;,cele ascunse ale Nu
fiigaduim, ziee, niGi nu punem inainte lueruri mari, iara
in fapte art'itam cu totul eontrar eelor graite, dupre
cllm fac aeeia. Pentrll care $i zicea aiurea: ;, La cele
de fata va uitati "? - ei suntem a$a feliu, ziee, pre-
clIm suntem vazuti, nu doarii avtmd cev;\ in doue fe-
lUl'i, $i nici graind sau fad'tnd fapte de aeelea, care ar
trelmi sa fie ascunse :;;i sa ne rU$ineze. lara aeeasta
expliclnd, a adaos : l, nu intru vicle:;;ug umbland".
CeLt ce dan$ii eredeau ea 0 laud{t, aceia el 0 invede-
reaza a fi rusinos si de rls. .
Dara ee ;a sa "intru Aded aeeia
avcau slavl"t, fara sa li-D rapiascii cineva ; luau slava,
lnsil 0 ascundeau; adeca a veau sla va sfintilor $i ade-
!.
i
I
I,'
j"
I.
I
:i
:,
I
';
116
OMILIA VIII
viirat.ilor apostoli, 1nsa erau incitrl'ati de mii de l'eUe,
Dara noi, ziee, ne-am departat de ace$tiia), Ace:stea Ie
el aseunse:;;i ale 1'U$inei, Noi, inSet, ziee, suntcm
astfehu p1'eeum suntem vazut.i, $i nimic a aSCUllS
nu numai in viat.a noastra, Ci ehiar $i in p1'edka
gheliei, Caci aceasta insarnna expresiunea "niei ames-'
teeand (falsificand) euvantul lui Durnnezeu, ci
eu adHarea adevarului", aclC("it nu numai in fittil
$i de oehii lumei, "ei eu aratarea adevarului ade-
verindu-ne pre noi spre toata oamenilol"'.
Nu numai crcdineio$ilor, zke, :suntem invcderati ci
nucredinGio$ilor, swnd inaintea tuturo1' spre a nl
faptele ,noast1'e, dup1'e cum' VOl' voL De aiei, ded, ne
adeve1'Im pre noj, sau mai bine zis, de aiGi ne l'e('o-
mandam pre noi $tiintei (con:;;tiintei oarncnilor); nu de
la a de a ne, ipocriti, $i a pUltit
pc fata masca frumoasa. Decl Zlcem ea nimic n'am hwt,
.I
a
va luam pre voi de lnal'turi; zicem apoi
ca mmIC rau nu CUI10a$tem 1n noi, $i despl'c
iara$i invocalll marturia voastra, ian'\, flU ca aecia, cm'j
i:;;i acop,lr ale lor" $i .1n$ala pe Noi, inSEt, E;1i vieata
0 punem Ip?lmtea a tutuI'or, $1 propo-
vedUlrea evanghehel 0 dezb1'acam de o1'i-c'(; as('unsuri
('.a, astfeliu tot.i &'1 cunoase{L adev,lrul, ei, '
Dupi:i aceia a poi, fiindca necredincio$ii nu stil\tU
pute1'ea evangheliei, a adaos d t fiU a noast1'a pste" vina,
ei nesimtirea aeelora, Pentru care $i zice: "lara de
este aeoperita evanghelia noastra, intru cei
pieri tori este aeoperita, intru' care Dumnezeu a
orbit mintile veaeului acestuia
'
)
3. 4). Cuia co a zis 9i mai 'nainte: "U nora aclec[l,
mireazma a mortii spre moarte, iara altora mi-
reazma a vietei spre vieata" , - ac:eusta spune 9
i
aic'i.
Dari)' oare c 0 va Sct zicct "Dumnezeul veaeului
1) Nota, Originalul este " '1.tO)'iO<; 'tOU700
'ta noy = intru care Dumnezeul vcacului acestui a a
min tile Aceasta este traducerea exacta a
?upa cum s e poate vedea din explicatiea ce
a Sf. insa esle a!?a precum se vede
111 Bdl (,liJnea noas lra de Buzau.
OMILIA VIII 117
aeestuia"? e ei ce llolesc de boala lui Ma rcion zie c.a
aid ;.;e vorbeste numai despre Dunmezeul cel drept
nu 9i despre' eel bun, - etiei . d;\n9ii spun ca este UD;
Durrmezuu clrept nLlmai, iartl nu E;1i bun. Maniheii
zie, ca aiei se spune de (liavol, voind prin aceasta a
pe 1 il.n gtt I? urn nezc u $i
tonu, l"eIa ('e estc toarte CaCI de multe-orl;
ohiE;1nuie9te de ceyl nu
doara dela valoarea (',elUl nurrut, (',1 dela slabacmnea
E;1i neputint.a ('dol' s upu$i, pl'ceum de pildii atund eand
pC' ma monil 11 numc;;tc Domn pe P!lntec.e
nid p,\nte(:ele estc I>umnezeu, dip acea:sw. eauza,
si nid mamonh este Domn allulTlm, ('.] numm al [M'dol'a
C(' SllpllIl accstoJ'<l, :sau mai I JiIw zis, sunt r ohiti de acdea,
Noi ins! zi<'pm <.teeia, ('.,1 aid n1<-i (to diavol nu 8e:
spurw, nici du V1"un nIt (:] de
tutUl'Ol'; E;1i astfeliu S<\ s.c ,ntea;.;ca perIGop, I:
cti J)umnezeu a orbit mwtzle veaculza
acestuia, nki vcactll viitoriu nLl are necredincio$i, d
nllll1ui vea('ul acestil. !Jara daca 9i ar cit! einevh dealtmin-
tl'clea, ('.<1 de pilLlel : Dumnezeul veacului aeestuia,
nid a:;oit nu va ave;t vr'o g)'c$aIa, ctt('j aceastaJ1u-l
pc d,\nsul a fl DUllll1ezeu numai a veaculUl
Pl'ntru c{ de piltl<\ il nurnim, 9i CCl:ll1ltlJ,
clara nu J)umnezeu numm al cerllllUl; II mal nu-
mim si Dumnezeul zilei ;tccEjitina, dn 9i zlcelnd uceasta
nu-l 111tll'ginim numai In ziua de il mai numitn
IlH';'i $i DUlllnezeul lui AJH'a/un, $i Dumnezeul lui, Isaac,
$i DUl11lWZeui lui Jacob, de $i el nu este Dumneze u
numai al acelol'<l,
Dartt in fine in sc.ripturi ar puteit g,lsi eineVi'.l,
mLllte mttrtUl'ii de feliul ac:estora.
Deci emn i-a orbit? Nu lucrand el spl'e aceasta ;
si nu fie! - ei lasand $i ingaduind ol'birea lor. Fiindc,J.
scriptura obisnueste de a bO'ra1 astfeliu, ea de pild,1 c<.\nd
., , "..
zice: "i-a dat pre ii Dumnezeu mtru mmte nelS-
cusita (neprieeputa)" (Rom, 1,28), I?arJ.
eei dintiU n'au erezLlt, deci sing UrI s'au [aunt pre
d,tn:;;ii nevrednici de a vedea cu ochii tainele, la urma
si Dumnezeu i-a parasit. Ca.ci ce trebuia oare a face
Trebuia oare de a-i sill, E;1i a Ii descoperi tainele, [adi '
ea sa voiasc.:l a '? Dara ,atupci mai mult
I[1C1. ar fl dispretuit taptul, $1 nu ar fi vazLlt de loc.
118
OllULlA Vll!
Pentru care a :;:i aclaos: "Ca sa nu Ii Iumineze
lor lumina evangheliei slavei lui nu
]
v _ ,
(oara sprc n nu crec1e in Dumnezeu, d spre a nu vedert
era i!launtrul lor, ceia ce noue po ron-
cmdu-m m-a pus 111 vedcre de n nll iU'untit maroari-
tarele poreilor. ecl, dac,\ :;;i nCI.Tculnd ii fl
dcscoperlt, apoi atunei boala rmli mult inca Ii 5'n1' fl
prelungit. Caej eel ee ar sill pc un bolnav (11' oelli
dc .a privl la raze]e sonrelui, prin necasta inett mai
mult I-a l' pI'e!ungi boala. ])e aceia (Ioftorii toeITwi cl-i
inchicl pc ace::;;tia intr'o camera intune<"on&'i, ('a astff'liu
boala sa nu se preIungbsC<1.
, }'ot <"l$it, dec}, sa S8 inteleHga nice: ca ade('tt
c1an\ll au pent1'u chi<ll"
dara. necrec1incio$i nu mai vedeau taindC'
ghehcl, Dumnezeu tragand dela dctn$ii razele sale. eda
cc :;;i ucenidlor li zic('i" di: "Pentru aceasta in piJcle
graiesc lor, ca vazand, nu vad si auzincl nu
ct
" . , ,
au' 1v3, 13!. v pentru ca ceia c-(' spun
o $1 rna.l _ exemplu, apoi inchi-
pm-tI pc pIlda e<:l un Elm oa1'e-('<l1'c, 10t8 ale noastl'e
Ie de mithuri . . ])eci, neest EUn ('lim ar puteit rnai
mult &\ ::;c folosasea intrand poate $i vihilnd tniw'le
noastre, sa l! sttlnc1 '?
De aeeia $i zice: "ca sa nu Ii lumineze lor lu-
-- staruind jnert jn istoriC'a ('ll
l\1?ISl. adeca cem ce s'a ('U Iucl eii pe timpul
lUI. MOlSl, _ se. petrece eu' evanghe]ia pentru
tOtl necredmelO$ll. ('e va s:\ zkt, ('cia cn este 3('0-
perit ;;i care pentru dL\n;;ii nu I"ste luminat }\s(,llWi-1
pe dttnsul, carele zke: "ca sa nu li lumineze lor
hlI?-1ina eyangheliei slavei lui Christos, care este
1m Dumnezeu". De pild;'\.: CTl.H'ea este
knren ]umei, slava lui; dl jnsu.;;i ('.<,,1 rastio-nit va , i('ni
eu multa slava sa juclece lumea, toate cek
prezente, eele cde vazute, cele ne-vazute, :;;i in
fi.ne. e(;a neg!,aIta a celor a$teptate, Pentru car(' a
ZIS : sa II lummeze, ea astfeliu s{t nu eei totul aki'
ca adevarata lumina. este numai aeeit impra$tieaUi
duhul. Aceasta toemal invec1erfmc1-o $i mai sus 0 a numit
' v v. ..... v ,
mlreazma, :;;1 arvona, (It ceia ee este IYlai
OMILIA vm- 119
---------
mult aeolo Sk'1. $i totll$i aeestea toatc au fost as('Ullse
de dftn$ii; :;;i au fost ascunse, fiindca (l;\n$ii cci c1intCt i
n'au crezut. .
:\poi, aratand I.'a (lan$ii nu numai slava. lui Christos
n'o cunose, ei c.\ nu 0 :;;tiu nid pe ace;:\, a Tata.lui, a
adaos hnediat: "care este chipul lui
Adeert: Nu stit numai In Chl'istos, - cad dupre cum
pl'in vezi pre 'l'a1iU, tot a:;;it 11C'C'unos(,(lnd slava
w'eluia, nu 0 vei cunoa$te nid pe it ac-.estuim). -
"Ca nu pre noi ne propoveduim, ci pre
Christos Iisus Domnul, iara pre noi slujitori
voue prin lisus" (Vel's. 5), Dartt care I.'on-
tinuitatea ideilor aid Si ee are rI(' ('omun frLlza aeensta,
eu cdc Sau c;\ aluziune la aceia, ('U laudan-
du-sc pre dan;di $i fic;'ind pre uceniei de it 5e numi
flupa numele lor, ccia e(' zic('<'! in int<lia epistola, df
"eu sunt al lui Pavel, eu allui Apollo" (I. Cor. 3,4),
sau alteeva mai insamnat. carc al' pute.\ fi [wcasta '?
Fiind('(l, ii eomooteau pp a.postoJi foarte tare, din toute
p.lrtile Ii intind<'<lu curs(', npoi pare dl Ii zi<'c: (011.1
cum va pOLIte vii luptati ('Ll Hoi $i ne r,hboiti pre noi"?
Razboiti de siguT' PI' eel prop( 'veduit prin noi; l'Clll1.1
pre' noi 1W propoveduim. Eu sunt sluga, zice, a ('(;]or
eal'i au primit l)rOpoveduirea evangheliei, taeAnd toatc
pnntru altul, ;;i numai pentru slavn ateluin. A:;;it dl r<'iz-
hoindu-m(\ LTline, l'ttzbol'$ti Iucrurile .weIuia .. \tat de
departe sunt (\e a-mi atribul. ('evil din ale C'yanghe-
lid, incat ('il nu mt" dau in l:lturi de a it sluga VOlle
pentru Christos, de oare-('(! lui i s'a prirut drept dt, ' a V8
cinsti pre voi, fiindea aull de mult v'a iubit pre voi
$i totul a tilcut pelltru voi.
- De aceia ziee: "iara pre noi slujitori vone
prin Christos". Ai vuzut :-;ufiet ('-urat al slavei '? Nu
numai ('<:\ nu sfitarisim nimi<' din cele ale
zice, ('j chiar $i pe noi ne supunem YOUe pentnl c.h\nsub>.
"Ca Dumnezeu care a zjs sa lumineze clintru
intunerec lumina, acela a stralucit intru inimile
noastre" (Vel's. 6), Ai vazut cum iara$i celor ce ('auta
a vedeit slava aeeit care eovar$e;;te pe cea a lui l\Ioisi,
arata aeea slava stdIucirid eu prisosinta. ])upre
(:um atunci stralueeh in fata lui :\Ioisl, tot t'l$''t astr.\-
120 OMILIA VIII
lueit ;;i intru inimi1e voastrc zice. Si mai inttti Ii adu('e
aminte de cdc petree ute 1a ineeput 1n faeerea lumei
<1(\ eea vazuta, cum ;;i de lntunereeu1 cd sim1it:
ar;I tand en aeeasta este eea mai marc creatiune. Si unde
ziee oarc ea a straJudt lumim} din Chiar Ia
Ineepytu.,I. creaVunei. "Intunerec era deasupra abi-
zulm. a ZIS Dumnezeu: sa se faca lumina, si
s'a facut lumina" (Fa,cere 1, 2.3). I )ar;1, ntund a :
"sa se faca", ;;i s'a fikut; aeum ins'i n'a zis, ('.i insusi
el s'a faeut noue lumim\. N'a mai spus apostoIuJ, c{t si
aeum a zis sa se faeu. Iumim'i., ci ('.,\ d liar d a str;':'thwit,
De aceia stI'<'iJudnd lumina a('.eea, noi nu ved( 'm nUlllui
luvcruri sirr:tite, ei pc Dllmnewu prin Chrbtos. Ai
vazut egahtntc desa var;;iu'i in Treime? C,ici fUnd vorha
de Duhul, apostolul zicc: "Iar['l noi toti cu fata des-
c?perita slava D.omnylui ca priri oglincla pri-
vmd, spre acela:;;l ChIP ne prefacem din slava
in sla;ra ca d!n Domnului", i;u'tl dcspre FiuI:
"ca sa nu 11 lummeze lor lumina evanaheliei
slavei lui Christos, care este chipul lutDum-
nezeu cel nefacut" despre Tattd ziee: "cel
ce a zis sa lumineze dintru intunerec lumina,
acela a stralucit intru inimele noastre, spre lu-
minarea slavei lui Dumnezeu, in fata
lui Jjsus Christos". '
. Ca ctl.l1d a zis: "evangheliei slavei lui
Christos" n "daos imediat: "care este chipul lui
Dumnezeu", al'itt;l.ml prin ;l('casta Crt dcttl;;ii s'au lipsit
;;i de Il!i, - tot a;;,'t ;;i (',lnd a spus:
1m a adaos im('ciiat: "in fata
lUI ]ISUS Christos", ttrilh'u1Cl (',l eunoastem
P\' TatuJ, preculll ;;i Crl prin Duhul ne apropi de
c\nllsul.
.avem comoara aceasta in vase de lut,
ca m.ultm1ea sa fie a lui Dumnezeu, iara,
nu dm 11?1" (Vel's. 7). Fiindea a fost spus pam),
(l('Ul11 marl clespre sla vn eea negrait<'i. a lui DUl)1...,
nezeu, apm ea nu t'umvit s\ zic,\ dnevit: clara cum
atunci lHlt'lll',tndu-ne de ahlt" slav,!, ne mai g,\Silll inca
OMILIA VIII
i
121
in trup mllritoriw) j( - iat{t apostolul spune, Crl tocmai
aceasta este lucru minunat, ;;i cea mai rnare dovada de
puterea lui Dumnezeu, di un vas de lut a putut su-
pode 0 astfeliu de stralucire, ;;i sa pastreze in 01 un
astfeliu de kzam'. De eare hWI'll rninunandu-se, zke:
"ca multimea puterei sa fie a lui Dumnezeu,
ia1'a nu din (del a) noi", iartt9i d,lnd a intolege pe
<:U"eia cari se m;lndreau, en ('um <lela chlw;;ii ar fi ftl('ut
(OV<1. O\;;i rn,\rimea ('elor date now" ('.um s][U)aeiunea
;;i neputinta cdor ('e Ie-au primit, arattl putnrea lui,
nu numai ea ni-a lu\rttzit IU(,l'uf'i mari minnllate, ei
;;i ea fUnd Hoi mid ;;i nelx1gati in sam,\. D\ci prin ex-
pl'esiunea "vase de lut" ellasi\ a sc intelege w;lUrint
a
,
de a se sparg," (l,('e::;te vasc, ;ldoc.u sh\]x\ciUlW,l natul'ei
tl'llJlului IlOStl'U eelui lllUl'itoriu. Fiimk,\ trupul nostJ'u
nu oste eu lIirnie mai pre sus, stU mai bun <leeat lutul ;
tot a;;il este de leSIW supus striettciunei prin moart(',
prill hoale, prin anOtllaliile aerului, ;;i prin alkle muIte,
prin ('are el sc d('s('om.plllln iutn. A('estea Ie apos-
toIuI, spre a infl'utltil m{\ndria aeeiora, ial'i?l
pedealta a ar,H;\ e<1 Ilimie nn est( omenesc in ecle
aln noastl(,. Cii<:i, mai ales atufwi sn puter('a
lui DUml1<'z('u, ('(Ind 1win ('ci ;;i neb;\gati in sam;\
Illn'uaz;\ mal'i. P('ntr'u ('arc ziceit aim'('a: "ca
putel'ea lui Dumnezeu inteu neputinta se SaV8T-
(Cap. 12, 9). DeaItmintrelea cilia!' ;;i in
v(c'cite g,\sim, c;\ prill tintari ;;i mll;;tf' a pus pe fugtt
armate intregi de harbarilor; pf'ntru carp ;;i numeit
p;'ilitura (omida) puterea lui eea mare; 1) ;;i la in-
Cf'put an1<'stee,lnd numai limbiIe, a claramat totu;;i a('Pi
turn din Babilon, Inc,\ ;;i in razhoae, aeum de
pilet''\, prin trei-sute de lJarbati a alungat armate nenu-
lll;\rate, i(trtt a1h
V
t data numai prin trambiti n daramat
('pW.ti pllterllicp; aeestea apoi printr'un copil mit'
9
i
nl'hagat in sarna, prin David zie, Illtreagtl arrnat,\ a
harharilor a pus-o pe fuga. Tot ascmenea 9i aiel numn.i
doi-spre-zec(' apostoli trimit,'l.nd, au colindat lumea in-
tl'eag;\, doi-sprc-zeee, zic, 9i aeestia fUnd alungat
i
::;.i rilz-
boi!i pretutinc\('ni.
1) Nota. A 5e vedea Cap. 2, 25. din Prorocul loil.
122
..... . 1) S1, ne rninunJm tIT"\' 1 . . '. .. 1 '
sa 6 admiram $i sa-i 11'" ,j <, e Dllmnezcu,
sa intrebam pe EUni "' ,m( }JTI<.lill, V
e
Iudei,.
lume de a se dep'trt,1
1
,LIt pe mtreaga
s('himbit vieata? 0 \..v ;;i a
turi'2 Oare V' ' alTe l-kISCdIHIl, :SdU fucatol'lul de L'Of-
, ,L. ctnw$u , sau eel ne'nvi:q'lt "'i }' "t'l S'
s ar putdt oar(' a: .C("'l"t'" (I' e v , .. 'fiL f," I 10, , ,I cum
t
" C d 'U n ar l ost I,' "j
(h,lmnezeeaScLt to' t 1.-" ,d 1-::I1J oc pu-:-
Dara 9
i
daca o. , ct e C d oO l eU$It, pl'ln <lcel<! {
tez
. at 1" \';'\ ' . In ce anume Jl COnVlll"'p<l11
2
1)0
c . _ L Zl' < . , ' v ' b , . , J-
r('stianit 0 celUlv Cll'e ('d
w.\zut de $1 nic.i n'i\, fost
",' , , "'" L <.t '.'" (an:-;u})roI)OV . 'I ' 1
..,,1 spunancl asemenvt lul'rur' .. . ' ' . > . UlIlC
d,umnezei, de $i auclitorii' Ior\!I, t?, 11U
9
1
erau preclati 101'1 I' .t 0,'; Ieu;du, H1v Z81,
pu tot.i ji
81 cl :;;tIut de toti el ' I t' - 't .e. 9
1
((,lCd POdtt:,
,v " , ,' , L <' '" I (IS 10'nJ "'1 InO')'ol 'It t t '
Cd. a ll1Vleat <.1m mOl'ti 11imeni 1 t' ,''I ,b OU$l,
dttn$ii, eu 'lce'st'e',:. J'n' I lea ( CC'<lt putmi dintI'c
, ' ( . . l< ""l <:::1 ]n 'l(,,"\st'l . '
ee nu vazu<:::e' i i "v..", L -,-, LlU ('onVl118
C,t a invieat (,I' l'''' 'J'n
9
,V]t
nC
t
d
,I-I
au
CC!l1VyllS 11U 1.1. umtli
v , - n <' ..t a SI '1 ('eI"Il J' ' v
sa viii $1 morlii, " , C ,. 1 1,:;;1 Cit va Vell]
nara oa1'8 <1e unde Y 'n . :' '" " ' , '
vorLe'2 SplIne ml' ]')e " ,Cd muedel<:'d ll1 . asement'(l
- ., n](" urI c1' "
tc' rea lui Uki
L
, ? declI t , ,P11-
vatiLmea st.\ ('8, pi('(1e "v t- t
ma1
,ntd1u ll1St':;;I mo-
, (elU uror - (hr"t (''In('1'' v '
moveaz{l atilt de mult ,.',' . .' (<. ., m('a nneYil
'1 e.Jd t
POl
dtu11.GI lUl'-nll de. yine "'i n"I'.'II'
' . n ( . - ('tln( r"'IS oa' ,v t 1"1 ' ... (
le-
,mcl ('hmr propoveduit .. ' '.,' ,v
e
:ll1e
d

Vrecll1lC'1 de C'redinttl, pentru ,," SL tocn!lll
mit fle toti, 9
i
pel1tru ("I agecty un
(:um <led (1c' "U t $1 I?-ecartl,II'(.ITJ.
d
" ' ' c. uJJd U n unl t v J) ,
v'au convins pre voi i '." ... e .. m, reaga
ett filoc:,ofau "'I' 1', 9, p1,e st!dll1o:;;n \'O$tl'l, (',WI se
O
", (, ,y -(,lU ]nYlnS , , .... 1 ',J
are nu e'stf' mveclerat ('tl I,' '1 " v ' <t ( U zell Ol?
pc Dumnezeu? Cud 0 0 (a aveau di'tl1:;:.ii
(10. ale puterci omenesti 11\1 :,unt succe:-"e
S1 nf'graik Nu Zl'('l" t' (1 e puteI el colel dumnezee.:;ti
'v.... ' , ' II Cl a puterei J', vt :
Dara atunci trf'lmi\ fiR 'l' nwca OrE..'$t),
, , , J ( , mal Sp01'1 men putcrea demo-
') Partea moraliJ Despr A t r '
zeeasca e pos 0 I !i
1
despre puterea dumne-
OMl)..lA IX
123
.-----.- - -_.-. --- --_ .. --

nilor, $i a sc jntinc1e inca mai mlllt inchinarea idolilol',
Ded, darii, cum de au fost rasturnate toatc aeestea $i
prabu$ite, iara cele ale noastre eu totul din eontra,did
au luat locul acelora A9i't. Ctl :;;i de aid este invederat,
ca ccle petrecutc erau duptt vointa lui Dumnezeu, $i dl
nu numai prin propovcduire, d p1'in inse$i vieat .. 1,
aeelor propoveduitori, Cum de s'a raspfmdit pe intregul
pam ant 0 feciorie atat de intinsi,t '? Cum dbpl'et
u1
avcrilo1',
a vietei $i a tuturor celorlalte C(lei fCl'mccatorii $i. eei
videni nimie din acestea n'ar fi putut face, ei eu tot,-tl
din contra, :\ee$tiia insa ne-au invatat ingerilor,
$i nu numLti eii ne-au invatat, d $i dftl1$ii au pradieat-o,
$i in tara noastra, $i in t3.1'i1c barbarilor, $i ehiar la mnr-
ginile pamantului. De unde estc invederat Crt pc tonte
le-a sav3T$it numai putel'ea lui Chl'btos, eare pretutin-
(}Pni stri"tiuce$te, $i C<.U'C lurninenz,!, cugetde oamcnHoI'
mai iute deeM oriee fulger,
Aeestea toate c.ugettl.l1c1u-le, $i dovada
mai sigura despre cdc viitoarc pe inse:;;i faptelc petre-
cute panEL aeum, incbinati-v,\ ell noi puterei cdei nc'n-
vinsc a celui restignit, ea tlstfeliu s,\ fugiti $i (k
aeea negri:tita, in aeela$i timp Vtl $i jnvre(inieit
i
de
imparatiea. ee,a vC$nidL Cttriea fie en eu totii stt ne in-
vrednicim, p1'in eharul $i filantropkrt nomnului nostru
Iisus Christos, dl1'uia se ('ndc in vedi vcdlor, .\mill-
----_.--_.. _- --
OMILIA IX
?lInti'u toate necaz patiminct dara nu strim-
torandu-ne; lipsiti fUnd, clara nu de tot clesna-
dajduindu-ne; goniti fUnd, dara nu , parasi\i"
(Vers, 8, 9),
StJruic$te incCt a artdil, dt totul e:ste nurnai diu
puterca lui Dumnezeu, infrunktnd Cllgetele ace lora cad
seingamfau, ea cum ceia ce lucrau, eril din pI'opria, lor
putere. nici numai aceasta, zice, nu este rninunat,'
ca gtisin(1u-ne in vase de lut, pilstI',!'m totu$i tezaurul
124
____ ______ ___ _ _ __________ __ ____ _
CZ't patimind mii de raJe, $i din toate
tIle cu noi inea il pastram, nu-l piel'-
dem .. de dnuTI':I;nt de ar fi fost vasul acesta,
rival fl, putut poarte un tezaur atat de mare,
9
11
l}C.1 ca. ar,fl putut sa stea intrcg (:ontraatator intriO'i '_
acum di poarta acest tezaur, nici ntI' pii-
eevn n:m, puntru charul lui Dumnczeu .
. toate, zicn, necaz patimincl, dara nu
ce va sa zicli: "intru toate"?
Illtru du.;;.mam, prieteni, lntru (:ei trebuitori, l'ntru
al tc nevOl; 11 ttl'U toate alungaf.i do (:ei ce ne riiz-
JJoesc, de eel mm c/Clapl'Oape ai llo.;;tri,
strimtort.'tndu-ne". (',lim
flune tapte ('ontr-are, ('a .;;i de aid S<1 <1I'.1te pu-
tm'ea ILll Dumnezeu.
"Neeaz patimincl, zi('c! nu ne strimtoranl'
bpsiti fi}nd, adeca ((nu
eu totlll m SUlltem neso('otiti de muIte-ori
:;:i pu. ilttrat(lta in c.<1t sa (':ihlem din
(Ie,la Gucentc; ea a(:l'st('n, sunt jng/i,duite de Dum-
Iwzeu pentru
v
eXc'l'('.ltar('a Iloastdi, ial'tt nu pentru invin-
g'erea noastl'a),
.,:GO!
1i
t
i
fiil:;l, v s':ll'I?ati (do-
lJorltl) dal a nu pI dpad1tl , adeca ((lSp1telu ce se
pc' tree, ('cd(, ('f! cllI:g dill de 101'. Daret:;;i aeeasta
este tot <ill t }Ul lit alt loe spune, di
toate acestea au fost mgaomte dr' 1 )umnez('u pcntru umi-
!int
a
lor, :;;i pentI'u .sigul'anta altora. "ea sa nu ma
malt, zice, datu-Im-s-a mie imbolditoriu ingerul
sa.tanei", . ian'i,:;;i: "ca sa nu eugete eineva de
m!ne" mm mult deeat vede, aude eeva dela
(C.ap. 12, 7. 6); .;;iaiul'ea "ea sa nu tim
spl'e noi" - <-lara aici mai mult ca
5<:t Ai vZ'tzut c,lt este
lSP1tr:?, Cal'l.91 putel'ea lUI DUltllWZeU 0 a al'utat aici,
m tUl1P ';;1 eharullui I-a dl's('operit inca mai mult.
"J l-aJl!nge,charul meu", zice, ins<'i prin aeeste ('1.,1-
vmte pe dansul I-a atit.at In -umilinti, dar.1 pc alfii
ji spre 1l10clestie, lllai hao'atori de
sam/t ziC'e, ca neeazul rabdare
I
OMILIA. IX '125
iara rabdarea eur3,tire, iara euratirea nrtdejde"
(Rom. 5, 4). Cei ce in mii de primejflii, <.:Ull;\::-
dejdea in Dunmezeu Ie pe SlgU:-
do aiei sc indemnau de a mtmtle aceasta vIrtute mea
111a1 mult in toateaciillnile 101', dllpre ellltl ziee: "In
tot timpul omorirea Domnului Iisus in trup PUt..;
t,a.nd-o) ea vieata lui Iisus sa se ar'ate in trllpul
nostru" (Vel's. 10). ce oar8 este
Iisus, pe care 0 purtau .101' v du:
zi, prin care 9i invierea se
(:rede zice ('A IislIS a rnunt 91 <1 Ulvreat, apOl vaZ,\l1-
tlu-ne' pre ;"oi rnurilld fic('al'e Z1, 9i inviind, (',readA
In sfar9it in inviere. . . v
Ai vazut (',urn din ispite 81 [t SCO:,-; ';;1 0
a invie1'ei '? car'ceste ctcensta oare "ea vleata
lui Iisus sa se arate in trupul nostru", zk(), adedi
s\ pre noi din \:,1 ceia C(' se pare
c'-i estu sl,11nl('.june toemal aceasta 0 I?l'O-
('lama lui. Nil atilt s'a1' ti C1r{ttat ",celil a
lui nimi(', suferind Jtoi despl,teut, precum se arata aeum,
('a;i am suferit ell adcv.\rat, ins,\ n'am fost .
"Pentru ea pUl'urea vii,
ne cUim pentl'u Iisus, ea vleata 1m IJSUS sa
se arate in trupul nostru" J1).
c ..tnd el a. spus ('evil se cxphca p,<:
- ceia ce a ti'ieut 9i aiei, explk[lnclu-se lam\U'lt.
De aeeia nn (hIm, zi('e, aCkClt purtam eu nOl
(mOltificarea), {'<1 S8 al'ate puterea lUl,
care Ill! illg.tduie ('a tl'llpul ce
atAtea, stt tie hirllit !In multlmea ralclo}'). alt-
sc ponte lui!. Cum adeu\! Cym z!ce
"De murim impreuna eu el, Vlem Impreuna
cu el" (II. '1'i1110th. 2, 11). Ca dupre cum aeum suferirn
moarka. lui, Hiind vii Hoi pre!eram de a ,
d'lnsul tot a&\ si d va 1)I'cfpra de a IH' JIlVlea atull('}
- ... , , v 1 t
fiind morti. Crt dacu noi !Ida vleata m
apoi el dela moarte ne va pre' n01 la v1e<;tt(1).
"Pentru aeeia dara moartea intru n01
Iuct'eaza iara vieata intru voi" (Vel's. 12). Aici
('I nu vorbc:;;te deloc pentrn moarte, ci
"ieap. (Noi, zi(:e, suntem in prmW,Jdll $1 lSPltc,
126 OMlUA IX
voi ill de vieaiIl din aceste
l splte. prlme.}choase noi Ie suferim, iar a voi va
Imcurat.l de cele bune, cad nu indurati atatea ispite.
"Ial:'a avand duh al credintei, precum
e?te crezut-am, pentru aceia am grait;
nOl pentru aceia graim; ca
a rldlCat pre Domnul Iisus, pre noi
prl.n lIsus ne va ridica" (Vel's. 13. 14). Ni-a pomenit
d.e un Psalm care are mult<1 filosofie intransul,
de a ne mai ales III primejdii. Ca d
acela . In, mari a
d,(ele cuvmte, fimdca nu putea a Ie llwunJura altfehu
clecat cu. ajutori':ll lui Dumnezeu. 1\poi fiindd
apostolul obl9IlUle::;te mal eu sam;'I, de a mangaiit pe eei
ck acel119i feliu, de aceia ::;i zice : "avand ace1asi duh",
prin acela::;i ajutoriu, prin aceia::;i Coil1ucrare
prm care s'a ::;i noi ne mantuim;
duhul,sau prm <]ul].ul, PFm el a noi graim,
De unde se a ratii lamunt, ca mtre VechlUl 91 Noul Testa-
:r;nent eii. a<:.el119i Duh luer eaza
m 91 .ca numa! n01 suntClTl in primejdii,
clara , cel tOtl ,:u }os.t 112 (ii trebuie
a ne prm credmt;1 ::;1 nadeJde, ia ra nu a ea utu
Itt mmut dezlega rea celor ee ne stau in cale.
. . Apoi , fiindca a artitat prin rationamente invier ea
91 vleata, ::;i ca primejdiea nu vine doar<1 din ea uza
::;.i a. parasirei, 13:. introduce 9i credinta,
91 ca 8 1 II atrlbUie totu!. Dam pentru credinta el aduce
ea dovada invierea lui Chrbtos, :licand ca: "si noi
credem, pentru aceia graim". ee
spune-mi; cel ce a ridicat pre Domnul Iisus
pre noi ne va ridica, si va sta impreuna
"" ..
nOl , zice.
. "Ca toate SUl1t pentru voi, ea darul inmul-
prin cei mai multi sa prisosasca muI-
spre slava lui Dumnezeu" (Vel's. 15).
11 Ga nu cumva. sa atribue
adeca de apostolii eei minciu-
n091. Darul , decI; este mtreg al lui Dumnezeu, care
VOle$te de a se da multora, ca astfeliu sa se vada inca
mai mare. Pentru voi, zice, este invierea , cum :;;i toate
OMIUA. IX
127
----_ .
cclelalte; cttd Ie-a fost [icut acestca nu nU11l a1 pcnku
unul, ci pentru toli. . ..,
Pentl'u aceia nu slabim; ci de s' ar strlca
Oll1ui' nostru (:el dinafara, dara eel dinauntru
se inoeste din zi in zi " 16). cum so stricii
o'u'e ? F"iind priO'onit ulungat,::;i mii de r ;'Ue suferind,
"Dara cel dina'Untr:u, se .din zi in zi ".
;;'i CUIll s(' inoe:;;te Cu !Tedmla, v:' u na<}eJde;::; ('u
Yointii, e ll infruntarea )'i'lelOl'. ( ;il Cll ('at mm mult pa b-
tne$te trupul, I'U atAt mal mult :;;1 speranteie
('de mai bune, 9i devine mai ca. $1 aurul care
este mai mult Itnnurit jn foe. Dara tu. :.-um e1
l'estoarn;\ toate ('.ole sup;\r;\toal'e ale vwleI ace.'7
tIea
.
.Pentru ca cea curand trecatoare
a necazului nostru, cu intru
vesnica OTeutate a slavei lucreaza noue; neprl-
virid notla cele ce se vad, ci la cele ce nu se
yad" (VCl'::;. 17. 18), A:;;;\ da nI faptuJ at ribuindu-I
;;:. i ccia ce zicC'il in ! e;\tr';\ Romani: ;; ca prln
. 71 adej de ne-am insa nadejdea caf'e se
vede, nn este nadejde" (Rom. 8, 2i), tot w'easta pl'e-
g;\tind-o ;.i aid, pune in parald cele pl'l'zente ell
, -iitoal'e, l"ll cele u9
0
.1'ul ('.u
I'!, necazul nl slav;),. inca mel ell .<1ccstea
nu se l'i mai pune 9i 0 a.ltl\' ... de
doUtl o1'i in :;;i1' , :;;i zic;\nd: "cn covaf':;;n'e mtru covar-
Apoi, <1r at'1 :;;i mochil \';'I,t este de u::;;o1' de a hirui,
. v - 1 S" t N e-
in at;ltl':t nC-CaZUl'l ga",mc u-ne. L, 1 ese u:;> :"
pl'ivind nO] 1a ce1e ce se vad, CI 1a ce1e ce nu
(( . Astfeliu, tleci, este ;;i prezentul U9
0
1', pre!
yiitoriul estc' mare, noi ne departa m de cde
llactl It' dispr('luim. ;,Ca cele ce se vad sunt
toare", zi cp. Ash dal',l :;;i neeazurile sunt de aeest tehu.
. .lara cele ce nu se vad, sunt Pl"iri
u1'ma1'e $i cununile sunt de acest feliu. n'a zis:
zuriIe cutal'e sau l' i toate l:(',18 C( ; v<: d,
e;1. a1' fi supa1'a re, fie ,ca A a1' ? ea :-me l
prin unele sa nu 1lC' mgamfam, prm 3;ltele sa nu
111' impulinam. De a('eia niei n' a ZIS - vorhmd de cele
128 OMILIA IX .
- - - - ------------ ------ - - -
viitom'e: (dmpuf'utiea cea v8$nic,-\, d "cele ce nu se
vad, sunt , fie ('tt a1' 11 imp,lr{ttiea eea ve$nic,l,
fie ctt OSilnda eea ve$niert; lL$it di i';li de aiGi sit ne temern,
. siele <1G010 s:'t ne
, I) Ded, iuhi!ilo1', fiindt'a cele (e se v<td sunt tren\-
to<11'e, pe d\nd eele nu S8 vad sunt ve$nice, spre aeelca
stt ni avcm privirca ntintitii. Cuei ce inclrept;u'e yom
a vecl, daert yom prefer;\ pc mle in 10cul cclor
v8$nic8 C{t c1aCi\ poatc pl'ezentul este totw;;i llLl
este pentru totdeaUl1[L Cein este durel'os pentl'u orn,
este ve$nkica osJ.ndei 91 neiertarea ptuatelol'. Ce indrcr>-
tare VOl' ,we,'1, cd ee s'au invredni('jt de Duhul, $i cari
hllCUI',-lndu-se de abltea darul'i, cad eu totulla pchn;\nt
ctt pe rnuJt.i aud spun,'md aceste VOl'llU de ris: ( lu-wi
ziua de ;I.sblzi, ::;;i iit pe cc,'t de m;)inc. C;1, dnC'tt <leolo
vor fi de w de care spuneti voi, lIna din doml s'a
inW.mplat; iartt daca nu va fi nimi<', doutt in loc de
nimie. narc], ('.c po ate fi rnai nekgiuit vorbel!'
acestea Ce poate fi rn<li h<trfitOl'iu? Noi vorhim despre
('criu, $i dcspre bunm'ik (lcelea fH'graite, $i tu adw.'i ]a
mijlo(' cele ale celm' dela ipodro111iu nu te l'u$inezi,
niei nu-ti aeoperi tala gl'uind <In ('a1'(' sunt nl<li
mult vorhele unOl' smintiti N u-ti (Tap;l ohrnzul
I'u$inc, fiind atclt de pirollit In (:(-'Jo ck ttt!,1 r l\' u vei
ineetit a Ilflrfl ea un smintit, $i it fieOlH'Unl (':1 UJl ('opil?
Ca dadt Elinii graiesc de ;l('cstea, uu e nimi(' de In i1'a1'(,;
clara ('a hurlJati acclinciosi s\ h<tl'feasc;'i, dt' <\('('st feliu,
cc iertare VOl' tlVC;'t dcm'i. tu lnl 11UiC'$ti in totul acek
llemuritoare spcrante? A$<\ dal'{t Ie crezi pc toak ;l('estt.:';;t
('U :;;i cum ar putet\ fi a('eska vredlli('c de
. icrtar'c r Dar;'!. cine a venit de ;l('olo, zici, ca s\ ne
v('s teasctl de ;w('ste[l) '? Dilltrc oameni u'a ni('i unul;
lllSi'i. Dumnezeu, care c::ste rnai vrednl!-, de credinFl de(';\I;
toli oamenii, el ni-a ar;.ltat Cteestea. Dartt nu v('zi cde
de aeolo '? "\ poi nu vezi lIid pc ])umlH'zeu; $i atunci
vei (Teele poate nu este DUmlWZ('u, fiindn\ nll-l v('zi
eu o('11ii? Creel foarte mulb) zi<'i tu.1 hIC'\ k-Hl' illtreh;'t
cineva necredineio$i: $i ('.ille a venit din Cel'ill,
8i ne-a vestit acestea C(' vei respunfi(' f l't, 1.111<.1(' stii
(,tt estp Dumnezeu r Din ('ck ce s(' vrul, zi('i, din hu'nn
1) Partea morala. Despre resplata celor viiloare, fii despre
judecata cea infrIco?ata. (1
T
eron).
OMILIA IX 129
Ol'andueaEt ce se vcdc in tonkt natura, din aeda
faptul este invederat tutUl'or, A$it dar<1. tot pcntru nc.easta
prime$te $i ratiunea de 0 jude('atu dreapta. Cum? zid
tu. Eu lti voiu spune, iar;! tu Oarc acest
])unmezeu este drept, dupre clrev-
tate? sau c,a poate cu totu1 din contra: ca adeCcl, cei rei
$i nedrepti voie$te a se 9i a fi ferieiti, iar,\
cei buni a fi osanditi $i in rn unei '? De 10C', zici tu; ('[I.
nici omul n'ar face <191\, (\;..1.r,]' de cum ])umnezem). Deci,
cd ce fae binele aid, unde anumc sc VOl' hu('urit de cele
Imne? Uncle <lnume eei rei VOl' lu;\ rcsplata fuptclor lor,
daca nu va fi accasta vieata viitonre, clacii nu va
fi recornpensa faptelor &tVLIl'$itd Vezi, ('tt una in loc
alta, $i nu cloutt in 10(' de una ])ar.\ eu Jt.i voiu
aratil ('.\1 timpului, ctt nu una in .1ocul alteia,
ei eu cei clrept.i vor 11 in 10(' de nimic, iar<'i eu
cei p<1.cato$i cari se dezmeardu, $i aid e cu,
din contra, Cei ee dezmerdat mel; nu vor lua lllt'l
macar una in loc. cle alta, pe e:\nd ('ei cc ii';li petree vieata
in fapte bune, VOl' luh in 10(' de nimic.
In ,1I1ev;lr; cari sunt oare in $i in III ulP-
mire sufJ.eteascu: eei ce ahuzeaztt de viata lor, stU poate
eei ce tllosofeaz<], Poate I'ii tu vd spune cu sunt neeia,
eu instt ii arcH pe ace$tiia, pc aeeia ('ari se ))UCUl',\
de ('.ele prezente eu ii numesc martiri, $i nu se VOl' ru-
$in:'t de de voiu (;:11. , (Ie ,-UI
fost amarit1 de petItor]) ce au mI,llont m ('sator])lc 1m',
91 in ziua cand in fine lor fost, ur:zite,
furicit pe cei ('.e nu s'au casatorlt. MultI apm clmtre t1-
ncri sosindu-li timpul de a se pentru nirnie alta
nu s'au retl'<ls elela <:H'castl datoric, dedIt pentru greu-
kltilC casatoriei. Dartt <.tt'estea Ie spun, nu
minta, caei este ('instiW., d pre ce 0 intrebuinte3Z8.
in seop r;lU,
Ded dacZl eci uniti prin eils1torie de multe ori au
('onsiderat vi('ata lor de nesuferit, apoi ('e am puteil spune
pentru ('ci cc se wvtd('s(' in mocil'lelc l'urviei, $i ('ari se
O';1SeS(' mult mai rclu ori ce roll $i tkulos Cc yom
de eei putreg{l.iti in clezmercl{lri 9i atin$i de mii de
hoale in trupul lor't
Dara, poate ca a fl cinevil in sla este lucru
plu('.ut. ('U toate a('esl;('a nlmie nu poate Ii mai
('a aeeastrt. robie, flincktl ('pI en iul)('$te slava cle$arta
estc mai rob ra toti rohii, de oare-('(' vOi('$te a plact'il

130 OMILIA IX
-._----_ . . __ ......._ - - _._------- --._. _--_ ......__ ._-_ .. - ... - ... . . . -
tuturor; pe d1ml c'el ce calc;). ill pieioare slaY<1 de$artii,
este mai presus de toti ceilalti, $i nid ('u se ingrije;;te
de sIn va din partea altora.
A aV81'j, se pare iara9i a fi ('evil p1u('.ut. In::;,'i,
de multe-ori am aratat, di eei ce llU au nimic, sunt ('u
mult mai hogati dectH aee$tiia, 9i intr'o mai mare mul-
tumirc sufieteasea si
. Poate C<Ct a se 'imba1;;) ciilev<'l, cstc cevit p1,1('ut, $i
<'inc ar puteit zice accnsta Prin urtrHu'U, datil a nu I.i
I )ogat eSLe mai ck- preferat hog<'it,iei; dac,l a nu ti cis,l.-
torit e mai u$or ('a ,t 11 dsatorit; disprelui
slava os to eu lllUlt mai pl,kut $i mai Imtlp.lllitoriu, ('a
a umhk\ c.u gura duptl slav,\'; ::;;i ch '.,1 a nu se
dczmerda imhuih/t, einevh este mai de preferat, (' a, a
se tiivttli in dezmerchhi, apoi $i in ('azul cle fat;] mai
mult au de lor ('ei co nu sunt piI'oniti Ja
prezente. nu mai spun inca, di. aeeJa ehial' de ar 1i
muneit eu mii de ('azne, totm;i are eu l[;'tnsul niidejdea
('ua huna il sprijine, - pc cand cl<'esta chku' de
s';\r llucurit de mii de dezmerdal'i, totu::;;i in sine
frica yiitorului e;m.' 'I inc.Ul'C"'i ::;;i-i tull)1.u'u p];'i.c'crilc.
altmintl'elea nki acestn nu estc un mijlo(' de os,lllCEi nc-
]);1gat in seama, dupl'c ('um :;;i vkeversa S8 petreee ('U
eei C(' ell a<levttrat sunt multi:imit1
Dartt impl'('uni:i eu acestea Illai est<> 8i 0 alt,{
chestiune de 0 mare insemmltate. $i carc este llt':eit dH'5-
tiune Ca adeCi'i cele-ale <lezmerclttrilOl' vietei nki ('and
sunt nu se vud, fiind rasturnate de fil'ca 'luCl'ul'ilor 5i
de timp, - pe cAnd celelalte nu numai cit sunt, daTi:i
mitn inc,') $1 nestr;'imutate. Ai vazut, (tt nu doue sunt
11.1 de nimit, ei $i trei, :;;i patru, $i zece, ::;i
$1 clmu' mE <un pute,\ pune in 10<: de nimi<' 8i ('a ::;<.'i
eono$ti ::;;i din apoi la bo-
gatul aeela dm ('vanglteIH' $1 la Lazar, cum unul s'a ])U-
t'urat de eele prez(nte. iarL'i. altu1 de ccle viitoare. Apoi
oare ti se parr' ('a ('st< unul :;;1 lWTu: d(' a n
pedepsit in tot timpul, $i tk a fi s'irac Pl' un timp scurU
Este tot una: de a fi bolnav eu trupul stricacios, $i
$i (k a fi parjolit vC$nic intr'un sllfiC't nemuritoriu '? J)e
a se ineununit $i de a se c1ezmerd,:t intr'una dupa aceit
scurta, $i dl' a 11 muncit ve$nk dupa seur'ta mul-
tamlre a aeelor pr(lzente? cinl' ar pute:! spune aceasta '?
(:,ki ce ai voi huna-oara su punpl1l inaint(? (:antitatea?
IX 131
._---
Calitatea? Ol'dinca? Votul lui Dumnezeu pentru fieeare
din acestea? P<lna c.ttnd oare vei grai vorbe de ale boilor
(un, feliu de gttn?aci mari de prin balti, eari
pe 1a inserate), carl ve:;l!lk se tavuJese prin mo-
eu'la? Aeestea nu sunt clenme de oameni, f1inti cuvan-
tatoare, ca.ri au sufiet atctt de einstit, $i eari (;U putina
osteneala pot ctt9tiga .
Voie:;;ti peate a-!i dove en $i de aiurea cii. este aeolo
j udeeata ace;! Apoi atunci deschide-ti usile
con$tiintei talc, $i prive:;;te pc ee ehiar
In (;ugetul tau. De('.i daeii ehiar tu ins uti te condamni
de $i e$ti iubitol'iu de sine-ti, nu suferi de a fi pedepsit
eu 0 pedeaps\ Dumnezeu oare nu va
avca eu ahlt mai mult ingrijirC'a ce1ui drept? Oare nu
va da el ho1;;\rirea sa eea nemitarniea pentru toate, d
va ca sJ se poarte toate la noroe, . fara seop"?
cine al' putch zice N u este nimeni, ci Elinii,
9i l>arbarii, $i poetii, $i filosofii, $i tot neamul omenesc
conglasuies(' in aeestca eu noi, de $i poate nu la feliu,
c,'i<'i unWl zie di in iad ar fi oare-care judeeahl. Ast-
fi'liu cled luc:rul este ilwederat $i malturisit de toti,
Dara din ('e eauza, zic.i tu, nu pedepsC$te aiGi?
en sa se arnte inclelunga lui ral>dare; ea din pocainta
noastrii s;\ ne inlesneascu mantuirea, $i ca sa nu fad.i.
neamul nostrll nemi$eat, iara pe eei ee ar pute:! a se
in l!I'ma unei pretacel'i de buna Yoie, sa-i si1easdi
spl'e mantuire, Ca daca imediat ar fi pedepsit pentru
eum s'al' fi m<1ntuit Pavel, cum Petru, corifeii
$i dasealii lumei Cum a1' fi putut David ca prin po-
(::;\inW sa doM.ndeascii mantuirea? Cum Galatenii? Cum
altii multi? De aceia toemai nid IlU pedepsc$te pe toti
aiel, ei numai pre uniia dintre tot-i, $i nici aeo10 nu-i
pedepsc:;;te pre toti, ci pc unul aid, pe altu1 aeolo; ca
ast.feliu 5<1 mi:;;te $i sa :;;i pre cei mai fara sim-
tin' prin eei pre carii Ii pedepse:;;te, $i prin cei pe earii
nll-i pedepsC$te &t-i illtarite de a dOr! cele viitoare.
Sau poat<:>, IlU vezi pc multi :;;i aid pedepsiti, ea de
pilda pre eei sub d<'tdmaturile turnului; ca pe eei
al f:A1rOr sange I-a amestecat Pilat eu eel al jertfolor; ea
pc cei dintre Corintheni ca.ri s'au printr'o moarte
fara de timp, din eauza ea s'au din sfinte1e
taine eu nevrednieie; ea pc Faraon, sau ea pre eei dintre
Iudeii ucif?i de barbari, ca pc multi altH, $i at unci, $i
aeum, $i necontcnit? Pre cum $i pe altii eari au paca-
132 OMILIA IX
tuit rnuIt, dudllldu-se de aiLi stl fle pedepsiti, pre
cum bogatul acela de pe timpullui Lazar, pre cum altii
multi. Toate acestea fae cn 8i pre eei ce sunt incredin-
tati 'sa-i de9tepte spre cele viitoare, dartl 9i pre cei lent':;;i
stl-i faccl rnai sprinteni. "C[l Dumnezeu, zke, este
judecatoriu drept, puternic, indelung rab-
datoriu, neaducand manie in toate zilel8".
(Ps. 7, 12). Dara dactl noi de indelungn lui r;\1>-
dare, apoi va venl timpul, e<'mel nici 0 dip;'\. nu va nHli
r:lhcl it , ci imediat ne va pedepsl.
1)eei s\ nu facem ash, ea pentl'u a lW lit
o dip:l ai('.i - ciid aceastu' este via1a In'( 'zellttt - stl lli
atragem osind;1 p(' veacuri nemclrginite, ('i S1 ne ollo,..
sim 0 c1ipeal':l, spre a ne dezmenl;\ ::;;i a ne incullllll;\
intr'una. Nu vedeti ctl chiar 9i in afaceri omcllc::;;ti
fac eei mai muJt.i clhltre oameni, ('(1 adeca pu-
timl ostenealii pentru 0 lini
9
te $i rcpaos mai indeJungnt,
de 9i porLte Ii se i'ntamph\ eu totul din contra? Ctl d(:
pHda aiei oste de multe-ori egalitate intre ostenPle
(';'t$tig, dar,\ d(' multe-ori $i contl'ariul, (';'\. de pild;'i 00'-
tenelele sunt nesfctr$ite, pe cand fructul este pu1in, $i de
l11ulte-ori nid pulin, - dara flind vOl'ha de impctl'<\tia
ceriurilor, eu totul invers se inh\mpla; (';\ci mic;t de tot
este osteneala, i'nstl placel'e<1 $i mult;"mlirea este nwre,
este nesf';}r$iW. Gltnde$te-te bine. LWT,ltol'iul de piirn;lnt
munce$te tot arml, $i tocmai pe In sC\I'$it de multe-ol'i
i$i pierde nadejde<1 de a cllJege rodlll mlllteJOl' sale 00'-
tenele. Comandantul ::;;i osta$uJ ia1';\;;i lxlntl ]a cea m;ti
inaint;:tt;l V;lrst,t 9i-nu petrecllt vintn in n'''tzhoae :;;i ll;\-
(.azul'i, :;;i 1a llrm;'\. fie-care dintl'c d{ln$ii se dllce; 11lS;\
unlll de piJd::t impreuna ell hiruinta '$i-a pierc1ut ,;,i
iartt ceJaJalt este mai Sltl'W' deC'<lt toti shn('ii.
ned, indl'eptm'c yom ctvc;\ spune-mi, c1;wil in
('de trupe$ti noi pl'efcl';tm ('eJe grele $i ohositoal'e, lwntru
C.C1 apoi sa ne odilmim putin, san nici putin - tiind(it.
speranta este ncsigur;\ - hlr,l in ('ele II uhovniC('$ti fan'lll
('u totul din ('ontra, $i nstfeliu ni att'ngem o:3<lnd;\ lW-
graitc"i pentru 0 seurttt (lesfiltare?
L ,Dc aceia V[t rog pre voi t01i, a vtt d<'9teptil - de
$i poate tar-ziu - din '.
Nimeni nu nc va putea stoate dm prmwJdw JI1 ;'cl
timp, nici fratelC', nici tnt.:\J, nici Jlul, nici pl'ietenul, nid
vecinuJ, nil-i nItul ninwni, ('i dad. yom fi des('opcriti
mIlLIAIX 133
din hpte, ne vom pierde eu totul. C<lt de l11ult de pilda
plilngc,\ hogatul <.u 'cIa din evanghelie, $i rugil. pc Pa-
triaI'll ('a s1. trimit;'\. pe Dar;\ aSl'ulta ee SpUneil.
Ahra;'tm: "Pr[lpastie mare este intre voi noi,
ca cei ce Val' vrea sa treaca de aicl catra voi
sa nu poata, nici cei de ncolo la voi sa treaca"
(Lucit 16, 26). C;U de lIlult ace lea au rugat pe
celelalte ea s1 Ii unt-de-Jenm pentl'u
c<tndelele 1m'? Ins;\ aseulul !:;'i pe acelua cu spun: "Nu
cumva sa nu V[l nici voue, nici nomY'
(Math. 25, 9), a:;;it I'tt nimeni n'a putut s\ Ie v;tr-e in
(';tmara de nunt;\.
La a('cstea noi, stt lW ingl'ijim de
vj('ata noastl'\. 01'i 91 ";Ik ai :-;pune, $i ori dUe
pl'depse ai pUll<' inaintc, toat(' [t('estea stint. nimi(' fat;"l
t'U Jmnurile vii tOI.U 'c. PUIW inuinte, de Yoie$ti, foc, ::;;i fier,
fiaJ'c Sillbatc('c, lKl ('him' $i mai grozave, $i eu toate
w'('stea mUlwclc nu sunt ni('i mckar ('a
o lUnllr,\, 'C{l('i (;tnd w'C'stea n;'iv;tlesc' ('u putere asupl'it
olllului, <levin clliar lI::;.o;u'e, fiin<1(';1 fae mai gra)mka
s(';\pal'('(t din mUl1ci, tt'lIpul nefiind in stm'c dea se
lupt;\ $i ('u furic'a eu diiinuil'Cit mUlwe!or,'- pn (:;lncl
nll tot il$il su $i eLI ('elc viitoarc, <'i amAndow\
a('estea - ade(tt dttinuil'ea sal! pr('lungil'ca :;;i furiea
oSitndei - IlWI'P: impl'('lm;t atilt ill ('(,1(, ))\\11<', dt::;;i in
('e!e 1';\10, -
))c('i, pe (';'It mai ('stu titnp Intimpinam fata
lui intru (ps. 104, 2), eel astfeliu :;;a-l
vpdem atUlwi pre cl;'tnsuJ hl:tncl $i lini:;;tit, $i ('.;t Stl SC;\-
ptll11 de aceJe puted clll1enintatoare, Nu vezi pe
('a1'i slujas(' aiei pe ('oi ce st{tpitnes(', cum tirasc, cum
leaga, ('um hat, ('um sparg coastele, cum pe Hng;1 eele-
bIte mund mai adaogtl $i lUIl1;lnari aprinse, cum taie
ll1i\dularele? Dar;\ toate acestea sunt.i ucttrii $i de ris,
de <lcele pedepse. Fiincktt aceste pedepse sunt mo-
mcntalle tl'eC;UOal'e, pe Gtnd neolo nici vier-mile IlU
se Smr$a$te, nici focul nu se stinge, cad atunei $i trupul
eel invieat va 11 nestric;"tcios,
Dara sa nu fle, iubitilor, eel noi S':l cunoa$tem
an'stc-a din experient;\, d acele groza venii sa ni fie
deajuns Ilumai de a Ie grai, $i nid sa fim dati munci-
ttwiJor aedOl'il, ci aid s,T ne eumintim, ClUe nu vom
13i OMILIA X
grm atunci invinov{t1;i ndu-ne pre noi 1n9i-ne"? Cat nu
ne yom bod '? Cat nu ne yom s(:<1n(,1 Cll nimic
nu ne vom folosl, fiinclc<.1. niei corabierii nll se VOl' mai
putea tolosl cu ceva, dupti ee corabie:t s'a stricat :;;i s'a
cufundat, $i nic.i doftorii dup<'t ec bolnavul a inchi s ochii ,
ci poate c;'\, de multe-ori VOl' spune ('a trt:imih &1 fa(:(-m
cutare sau eutare, imil. tonte VOl' fi in Noi trebui e
cl'3 a gra1 toate :;;i de a face, nurnai jnku eLU sunt
rantede indreptare, darii cami i1u mai suntem de loc
stap:l ni pe noi, totu} fiind stri( :at, e de prisos de a mai
grai. Cad $i 1udeii VOl' Zic0 :1tum'j: "Bine este cu-
vantat eel ce vine intru numele Donmului " (Mnth.
23, 39), ell nimk nu S8 VOl' folosi, :;;i nid nu yor
cle ositnda, fiindctt atund caml trehuiit gr<'iias('a
n'au grttit.
Ded, ea nu cllmvc't ;;i lloi sit p;Uimim <1$;\, )iind
yorba de vieata noastra, apoi aiei 5<1 ne sehimbam, ca.
astfeliu s;\ st;'irn ell curaj inaintea. tronului lui Christos.
De care fie a ne invl'erlnid noi (;u tolii, prin cha1'1.1l -;:.i
filantropi ea Domnului nostru lisus Christos, hll-
preun;'i eu 'fatal;;i eu Sfintul Duh sc cacie S1:1Y<1, ;;i st;!,-
p;\nir('a in vC'di vedlor .. \min.
OMILIA X
)lea $tim ca de se va striea casa noastra
eea a eor-tulu] acestuia, zidire de
la Dumnezeu avem, casa nefacuta de mana,
ve$niea in ceriuri" (Cap. 5, 1).
1a1'a$i Ii tlei?teapta J lUnu lor vointii, prin aeeia eel.
Ii pune inainte multe ispite, fiindce\ erit natural ca in
Iipsa lui, sa devin{t mai slabi in a Ie suferl. Deei,
ce spune ei Nu trebuie a ne zice, ca p;!ti-
mim rale, nici sa ne tulburam, cc'i.ci multe foloase
tragem noi de aiei. A spus :;;i cele dinainte, ci't de pilda
noi purtam moartea lui Iisus, $i c[i a vem eu noi ('ea
OWLIA X 135
mai meu'c dovada a puterei lui, dupre cum zke: ), ea
multimea puterei sa fie a lui Dumnezeu", 9i ca.
prezentam 0 dovadii lilmuri1;;1. it invierei: )l ea
lui Iisus sa se arate in trupul nostl'U eel mu-
dtoriu". l)a1';\ tiinddt oc\at.'i (; u a('estea a SPlIS, e,19i
omul (;el din;\ untru devine astfeliu rnai hun: "ei de
s'ar striea omul nostru eel dinafar'a, zicu,
clara eel eli nauntl'u se inoi este din Z1 in zi",
nraulnd c;\t de folositol'iu i:;;.;te de a, fi aillngati
$i prlgonitl, In ul'mtt adaoge zieelnd (';'i, d,nd in general
se int;'tmpltt ,,('casta, atuJlei miile de bunuri vor r es;\d
('dol' ('8 an ea nu zice, auzind dt omul
Wu ('d dirl;tfar;! ,,8 stricti, s{t te intristezi, apoi afUi, di
a tun<"i c;lncl numai cl edt ;1('easta, tu trehuie
stt te bucuri, c{lci vei ajullge l;), ('de awi ))'I]IlP sf,'tri'ji-
tnri. .\:;;;\ di nu Illlrll ai 'llU trelmie a tu illtl'istit dt trupul
ti s'a v;!titwat in parte ;wum,('i indt chia!o stt (';lllti
vilu1rnarea $i stricar ea lui In tot1.l1, fiimk.;'i (\( 'C'(l:-;ta mai
('U te dlH'e Ia llcstl'ic[icilme.
Pentr u care it ;;i aclilogat: "ea $tim ei:' l de se
va striea easa noastra eea pamantease{l. a eOl'-
tului acestuia, zielire dela Dumnezeu avem, easa
nefacuUi de mana, in eer'iul'i ". Ded,
flindci.'i d ial';'isi a allus vorha desprc invic-re, in (' <II 'e
mai ales boleall aee:;;ti Corintheni , a.poi iit Illai <linainte
In a jutoriul S,! u sijudecata au<litol'ilor, si astfcli U 0 *i
pun(- inaink, ins;1 i11.l In fdil.l f'll cede SPllSU inainte, d
ple(,(lnd <"it df'la ,lit subiect, -- ('ti.ei dejil cr au inclrept,ati,
$i zku: ca de se va striea easa noastra
cea pamanteasca a cortului acestuia, ziclire dela
Dumnezeu avem, easa nefaeutrt de ve$-
niea in eeriuri ". Unii sub Jl1.11T18k d(' (wasl intekg
11.lmea aeeasta, dar;! eu mai degl'nha a:;;i (T8<l(- ca S8
aki la trup. Dare\. tu tf' g;}ncle$tc, rum
apostolul $i prin denumirile acestea iu'attt snperiori-
tatea cclor viitoare (ie cele prezente. ()'i.ci
({cea pamtmteasea a pus fatlt pc I'eil "ve$-
niea in eeriuri", -- fiindca denumirea de corb) de
multe-ori !trat<l nestatorniciea. De aceia zice: "In
easa parintelui meu multe sunt" (loan
136 OMILlA X
14 2). Dara dadi aiurea locul de odihna al
corturi, apoi n'a zis simplu corturi, ci eu
adaos, fiinddi n'a zis Get sa fie p1'imili in ecrturile loni,
C1' In vesnicile eorturi" (Luc. 16, 9). Zicand apoi
-'" "I
.nefaeuta de mana" a dat a pe em fi\cuttL
), v . , f'v l' v OJ
de mana. Dec1 ce '? Oa1'e trupul este <:leut l e mana
De loc, insa el aid face aluziune sau la cele fa-
cute de mfmii sau dadi nu acelsta, apoi 11 numit trupul
eel neiacut de' milntL casa a cOl-tului cnlui EI n'a
pus acest tl'Up spre deosehire de yel ("j (',it
s';i mareasctl laudele aduse (t('cstUIa.
de aeeasta suspinam, clodnd ea sa ne
Intru loeasul nostru eel din eeriuri"
(Vel's. 2). Care ('ort '? spune-mi. cd nf'striC';1c.ios.
Si de ce suspimlm ncum'? Pentru ea twel trup e eu
111Ult mai bun. Zke Cit acel trup estc din eeriu, pentI'u
lui, - ("ilc,i prin ,LceasttL dmlUmire d arattl
darul trimis din cel'iul'i, iar;t nici decat tl'llPUl. nu
numai cii nn tl'('lmie a ne m;''ttmi pentI'u bpitd(' Iloastre
din parte, <'i lIwtl a (';\ub'\ 9iv
aceste ispite, ('a;;i <,um ar zlce: OttUZl ('iL rn-
Q'onit, c<\ it.i este trupul adeca omul ce\v de dma-
frtra ahU de tic,tlm;;it; dal'tL ofteaztl mai ales eeL a( '.casta
nll se intflmpli\ (',ll gl'oz,\w'niea,;;i nid inca ('a se
stl'ietL ell totub). Ai vtLzUt, nun a intOl's vorha ]a eci('
('ontrarc, art'-U;'ind pentl'u a('('stea trelmic a oftt'l, Hinci('it
nu s'au dcsfit:;;urat in totalitatea lor, ci numai in park?
Dc' aceia In Ul'mtL nki n\l-l mai nlm189k pe tl'Up C01't,
ci loca::;;' 9i eu drept Cllvant, - fiilHlca eortul S(' dtwlma
" , 1 1 ' v "t'
u:'j'or, pc ('and 10('u9u ct' c.erese ramanc ll1 r una.
"Daca !,?i ce ne yom dezbraea I), nu
ne vom afia goE" (VC'rs. 3), zic,e; adcc<\ (',,1 ('hiar (Ii:
yom 9i 1epada tl'Upul, totu9i aeolo nu ne yom .lJI'ezent:\
tara trup,' ci j'mpreun;,t ell acela9i trup nestrI-
c(leios.' Uniia zic -- ceia (',e mai ales trebme a fi aprobat:
ea si daca yom fi Imbracati, nu goli ne yom
" ,
afta". Pentru en nu cumv,l nuzind de inviere, toti sa
1) Nota. La Sf. Chl'isostom in acest pasaj este
vet'bul in particip: = vom fi dezbraca/t, lara
in cursu I expJicarilor intrebuintaza participul verbului 8,,00VO/,fJ.:,
= vom fi imbracati,
OMILlA X 137
dl'vintl indrtlzneti, apoi 9i zice: "ea !,?i claca vom fi
iInbraeati", adec{l ('a :;;i daca yom Iuit nestricaciLlnea
tl'Up nestl:i('acios, ".nu afta. goli",
slav,\. si de siguranta,-ecm ce 91 ll1 mtam cp1stola zlcea,
(',l ,toti YOm Insa fie-care Intru a sa ran-
), ....
duiala", 9i "sunt trupurl trupm'l pa-
15, 23. 40). Inyic;rea va fi
pentl'u ilL! va. mm 11 o!!:o;;t(:as('a, .,('}
in ('inste mra altn mtru fWClnste, lInlla ll1tl'l1 lmpUl'a-
tie:.t altii VOl' invic<'t Tot
w'casta a-nl'tttat-o 9i aid zi(',ln(\: "ca claca vorn
fi nu gall ne vom afta".
Ca eei ee suntem in eortuJ acesta, suspi-
nam:' pentru ea nu voim sa ne dezbraeam, ci
ne ilnbracam" (Vel'S. 4). Aid iar;l9i ('Ll deStvilr-
:;;il'e "'i intl"ull mod fO<Ll'te l;\UIUl'it, a inchis gUl'ile Ul'('-
ar;'\t;\nd ('il nn se VOl'he9te cum s'al' int'unp];\
p('ntr;1 trllpul iwesta 9i. ('i pent,ru
lwstl'i('it('iune. NLl suspmuIIl <1(' i\('ela, ZH'e, (',a sa s('apCllll
(/(' tl'lIP, (',l<'i de <lrcsta .ni<'i IlU VOilll a ne dezbrtlC'1t,-
<'i VOilll it 11e eli! Jer;\ de stl'i('ikiunen ('en dintr'insu}.
p('nh'u ('al'C zil'c: llU VOill\ .trup
d 8<t '-n(' iml n'tU'ill1l in ul (u nestl'Wi\( 'lllne,,, d('-
pal't(: apoi 9i expli('it a('pasta: "ea ce este murjtoriu
(strjcacios) sa se inghita de vieata" ,A(?"'. Fiincldi
lit nllllti se p{U'Ci\ gl'eu hwl'U de a se kpada de trup,
iill'({ ('I se impotrivel ltotul'il'ilol' ('elor mUlti, zic:.\nd ca
sllspilltW: :;;i nl! voim sa ne de r!U-
bInd a 1 Se apOl dac(J
du-s(' de trllp patune:;;te de 91 se
('Uln (\c' tu spui noi ofb'im nu despayt.m1
de trup)) '? -- npOl ca nu ('Ul11va sa ] se raspunda de
acestea cu el pare etL li zic'e: (mici eu 11LI spun
a('easta' zice, crl de suspinam, ('a s\-l lepi.'t-
cW.m, rrincJcit nimeni nu se leapacla ric d fZml m,(1mi1'(2
duprt' cum df'altfeliu 9i despre Petru ziee Christos, (u
"te YOl' ineinge !,?i te VOl' cluce uncle tu nu Yo-
iesti" (loan 21,18), ci ca s\ 11e imIJrtLCi:tm eu nestridi-
cilinea acorciab\ lui. Ctl eeia ce ingr('ui:tza trupul nostl'U
1111 ('ste dOari{ ('il 1'1 ('ste trup, ci'i)pntrll \'U sllnt('\ll im-
138 OMILIA X
bra cali ('U un trup lTluritoriu, $i supus pntimilor;-
aeeasta elect este care ni $i cauzazi'L intristaren, Ded,
venind, eonsuma numai stridiciunen trupului,
iara nu trupul. cum s'ar intamp1it. aeeasta '? zici tu.
Dara nn Ci:ld Dumnezeu este earele faee., Nu
cerne Iucrul 1n zadar. De aceia tocmni u nflaos:
"lara eel ee ne-a faeut pre noi
Dumnezeu este': (Vers.5). De aiei e1 ni arata ('a (tcest('a
sunt hot'irite deb int:eput de sus, Nll (tl:Unl i s'a
parut a:;;l\, ci inca dda inceput ne-a pI:hmuit pre noi
din pamant, eurn pre Adam I-a creat; insa nu I-a
ereat pentru ea d rnoarii, d ea in('tL fllcii
nemuritoriu. DUptL aceia (',1, Iuerul este ade-
vrLrat, ::;;i <land dovada cuveniti'l, a adaos imedien t :
"Care a dat arvona Duhului". O\ci :;;i
atunei lW-a, phlzmuit spre aceastn, 9i il('um tot spl'e
a,(;eastu ne-a pregtltit prin hotez, iar,] pentru aceasta
ne-a ((at noue nu 0 mk<.\ gnrantie, d Duhlll Stint.
Necontenit d nume$te faptul arvom'i, voind n a1'<'itiL
pc l)umlwzeu (',a datornic al totului, 9i de aiel &1 '9i
ftLUreasctl euvclnt.u1 dcrnn de (T8zut ('hinT ::;;1 pentrn ('('i
mai tAmpi.
"lnddiznincl clrept aeeia pururea,
(Vers, 6). Expresiunea lllndraznind" este zistl fata ('U
prigonirile, eu uneltirile, :;;i CLI nccazurilc P(\ carc Ie in-
durau intr'una, c.a $i eum pare Crt Ii-ar fi zis: te alung,\
pe tine cinevil, to te rapune? - tu nu Cadet'l,
(;;lei pentru tine totul sc face; nu te tpme, d indr,'iz-
ne$te. (Yt eeia co te fiolce ca sa oftG'zi ::;;i stL iii trist, I'tt
arleca sluj<'i:;;ti strinkillnei, accasta 0 sau mai
bine zis 0 ridil'ii (lin mij1oc, 9i iute te scapa de al'ea:;:.t,'i,
robic. Pentru ('are $i zi('c: )ndraznind drept aeeia
pururea". nn in lini$te, d in sc.i.IJ'be :;;i mkazu1'i, ,,::;i
ea, petreeancl in trup. suntem clepartati
dela Domnul. ea prin eredinta umblam, iara
nu prin veclere, Naclajcluim ::;;i bine voim mai
bine sa tim departati de sa petreeem
eu Domnui" (Vers. 7. 8). Ceia ('c este mni mnre
mai important decat toate, a ,pus-o tocmai Ia urmtl;
c;.ki a lua. nestrkA'iciunea cea irnpreun;\ ell Christos,
c,d mlli marc bun.
OMILIA X
139
Ceia ce el spune ,dei, aceasta insamna: Cel <:'8 Yi\
r;:i,zbo<:':;;te :;;i rapune, nu stinge vieata voastra, Nu te
sparieit, ci indrazne$tc, de :;;i 8$ti ohosit eu totul. C;'i.1'i
nu numai ca te scapa de stricaeiune :;;i dc greutate, ('j
in(":<1 ttl te 9i trimite iute t'.,Hn\ Domnub). ,Stiind ea
petreefmd in trup, snntem departati bomnul.
Na?ajduim bivne-voim lnai bine' tim depar-
tat
l
de trup, sa petreeem eu Domnul". ,\i Vtzut,
cel!:! tristc, adectl numirea mort.ii :;;i a
star$ltu1m, m loeul 101' a pus pc ('cle mai mult clorik
(';il:Ho1'ie ('atr,\ I)omnul, $1 ('de ce pm:
pla,Gl!te - ('ele a viele! - 1,\s1ndu-le In 0 parte, le-a
nurmt cele trlste, spun,'tn<i ctl vieata accasta de aki
!lcpa!'tll!'c, deiaDomnul f .\(' psten Jc-a pentru
I'a mmcm mel S<.\ se creadtl lTlll]ttnnit '9i feri('it cole
pl'ezente, ci inerl sa se 9i $i nid Ul'mtmd it
so se implltinezo, ('j in(',\ Srl se :;;i I ('.(1
u[lul, ('9 spre !Dct1 hUlllll'i .. \poi, nt nn curnvit
sa ZW(l emeVH, auzmd ca w'! instl'':Un,tfll dela })ornnul
daru , de ('e .ziei ntei suntem oar!' dC'P<lThlti
dda (\;msul, flmd aHa pC' p,IlTl,lnt t - inttt ('11 d din
10cu1ui a indreptat (J('casta, zi(',llId: "ea prin erecHnta
umblam, iara nu pl'in veclel'e". Adl'ctt, il f?tim, il
noi pre d,lnsul 91 aid, il1Srl Ill! a,tilt de JUIlI UJ'it.
(X! spune $1 aim'ea, zi('i\nd: "ea pl'in oglinda, in
(enigma)", "Nadajduim bine-vohll",
Val! Unde 11. tlus e1 vorha! La dorintn de rnoarte, artvU\nd
en phkut (',cia ('e ('ste greu $i de n('suferit 3i ('a clis-
<!c nesuferit ceia. ce pste plckut. C:a/'j expl'c-
siunea "bllle-voiln" insanmii l, c1orim". Si ('(' florirn '?
"Sa tim departa\i de trup, sa petrecern en Dom-
nul " zit-e.
Aeeasta 0 face apostolul pururea, ('eia ('e am arablt
mai 'nainte, intor(','\nd vorha ('dor ('e '1 contrariau In
opuse, aeeia ne nevoim, zic.e, ea
or\ petreeand, departati Hind, sa tim placuti
llu . (Vel's, 9), <:eJa ce se cere, ('stt', zicc; G11i<l1'
ac.o]o de am fl, sau ehiar :;;i aid, noi sa traim duptL vointa
.. A9<1 (:<1 (le dcji\ tu ai
ImparHtJea eerlUl'lior fara ApOl ea uu curnv,\
ajungt'mc1 intr'o as.tfeliu de florint:.1, S1\ se imputirwze
140 OMILIA X
de intLll'zierea ducerei, el de aici deyt Ii
capitalul tuturor bunurilor. eare este aeel capital
Aeelade a fi plttcuti lui Dumnezeu, Niei a plecA de aici
eum s'ar int<lmplh nu este eevit. bun, ci a fi lauciat, a
fi nprohat, prin ('are 9i devine buna aceh plecare; 9i
nid de n rerm't,nel't, aid cum s'ar brocH, eevit greoiu,
ei nurnai it se ltnpotrivi cinevit vointei lui Dumnezeu,
A:;;lt stt nu 'ti j'nchipui ea este deaj uns numa1 cala-
toriea din a('est trup, fiindca pretutindeni este nevoie de
fapta I mntt. Dupre cum atund cAnel a spus de inviere,
nu ne-a lasat numai de a nadiijdui in ea, d a spus:
$i dupa ce ne vom 5mbracct, nu ne vom
af1h goli", tot <19il. 9i aeUlll ar;:\t,lnd a('.cit eiilatorie, ('a
l1lt cUlIlVii. Stl'ti inchipui cit, cH:easta iti estc deajuns pentl'u
fllll,ntuire, n adaos (':1 trcbuie de a fi plueuti lui
Apoi, fiincktl pfm;l. aeum [t indcrrmat pc auclitori
del a multe lmlluri puse inainte, mai depar-tc 1i infri('o-
$(lZi.;), dela j'mp1'ejur',)'rile pc Ie rapoI'-
teazel, Cad intt'Tesul se $i in cclor lIune,
preeum $1 In fugi1'('a de cdc rille, ceia oste gheena
$i Itnptn'tltina 1\ rug! de osflmltt, are ('.el\ lllai
lllal'e pute1'L' c,u i vit; (:;), dadt pagulJa s'ar fW1T-
ginl la it 1111 Ci:l:;;tigit ('81(' lmne, de ::;igllr ci1 c.ei mai multi
",n' aCP;,tsta, - dnd, aj p<'tn?t la
fen ralc, apOJ atun('.\ n aI' lllal }JlItea rabda, frel>Lua ('n
pim'c1cl'ea imp<1l'iitid ('eriurjJOJ' s':'l fie considel'ata de
ca eeva de' insl pentru IIcputinta ('elor
multi, ;weasta S8 paru <"ll mult mai grozuvLl; $i fiindc.Il.
nll altHa [\,('ordar(,(l c.elor pe nuditol'iul ('el
lndiptttinat, pe ('lit amenintal'C'a nt peclepsele, de ne('.('-
sitale ('Til ('<} el S<.t sfi;lr$c'ls<"ii yorba aid, zicllncl: "Pentru
ca noi toti trebuie sa ne aratam inaintea diva-
nului lui Christos" (Vel's, to), Apoi c1LlP;l co a infri-
$i a mi$cat pc auditoriu ell amintirca divanului
lui Christos, iata cit nki n'a pu:::; inainte numai cell'
rille, f;:tra eele hune, ci a ameste('at ('U acelea $i oa1'8-
caTe p];\,(:e1'e, ZiCi.lnd: "ea sa i:j, tie-care dupre cum
a faeut, eele ce s'au Iuer'at pein orj bine,
01'] rau",
AC8stea spunctnc1, $i pe cei ce 'au a vut suc('ese, ins),
[tu fast prigonit-i, ii e u spl'rantele, $i pre
('d (',huti Ii fa(,e a fi mai eu lll),gal'c de samil 1>1'il1 fl'ka
"
OMILIA X
141
('u Ji-o inspir;\, Tot-oc1aHt a adevcrit $i ('uvclntul de::;pre
illViel'ea trupul'ilor, Nu 5e poate, zke, ea eel ce a slujit
$i unuia $i altuia, sa rel1li.lna nt'tu,tt (Ie ori-ee respIaw.,
ci impreuni:i. cu sufletul c.ele l'tde vor fi pedepsite, im';\
('de buhe VOl' fi incununate,
uniia dintl'e el'etiei zic, di aIt trup va Invie;\,
Cum spune-mi, Adl'ca aitul a ptlc<:l tuit, altul se pe-
Altul a a vut n1pte bunc, :;;i altul se inc;Ull \.1.-
'? Da1'<'1 atund ce vcti puteit SPUIlC lui Pavel, Citre
zi('.e: "Nu voim sa ne dezbracarn, ci sa ne 1111-
bl'acarn"? CUIll apoi ('eia ce l'ste stri('.;:i.dos, ceia ('e
Illmitorill, va fi Inghitit de vieata? EI n'a zis
dOal',l: Pentl'u ('a Sil fie inghitit trupui eel ltluritOl'iu
de truplll ('el nCll1lt1'itol'iu, ci "pentru ca ce estc
murjtoriu - (stf'icaciunea) - sa se inghita de
vieata". \)UJ',\ aceasta nUll1ai ntunci so petl'cce, Ctlnd
va in vieit tr liP; cluc';\.. ins}, II la.c;i pc ; WCSt<l, ti
un altuI, apoi atund nu ma i este inghitit'i. stri-
dtciunea, d rcm;'mn (l('cia$i. Dc aceia nu sc petree lu-
('I'urile ci trel lUie ('il :-;trinl ciosul Ul'esta, adeca tru}ml,
se Imhrace intru nestl'ic;\('iune, Trupul este un mijJoc,
aCllm gasindu-sc in (J<'easta, iaril atund jn aceia; 9i
p(mtru a(:easta in eel dintib, salt mai ])ine zis in forma
lui cea dintiii se va Infi\tm;;h atunei, fiindca uealtrnin-
treleu nestl'i(',lciunea nu-l poate slobozl din striCi'iciunc,
"Nu poate stricaciunea pre nestricaciune a mO$-
ten}" (1. Cor, 15, 50), zice, fiindctt ntund CUlII <11' putc'h
fi nestridiciunca? (:i din ('ontra, strit,lciunca este. inghi-
tiili de vi('at(l, :-;;i pl'in urmare vieat-a ])iru(':;;te pc stl'i-
eaciune, iari:i. st1'i('aciunca pc vieat;;\ nki-odat.:t, I:tl dllpre
('urn ceara sn de foe, iara dtmsa nki-odata nu
poate sttl}x'inl sau nimid puterea fo('uIui, tot il$h :;;i stri-
f'l'teiunea S8 (k !l('stl'kttdunc $i di:-;plll'e, pc <:lind
accasta nu poatc nici-odattl a 0 stapanl pc <teeia,
1) stt ascultiim (1<-ci glasul lui Pavel, ('Iwele zice, ('1\
"noi toti trebuie sa ne aratiim inaintea djva-
nului lui Christos" $i s\ desc1'icm ned trihunal, $i ",<:1
ni-l inchipuim c'1. ni sta de fat,)' neum, ni cere re:'3-
pllns, Eu v;,\, voiu ;1cpasta mai P(' larg, pc ccll1(l
') Pm'tea l1WTaw', Despl'e judecala, ( ,,'e)'on),
142 OMILIA X
P.-l ve1, fiinddi vorl)a ii cr.J. despre naeazuri , :;;i nu voi':,
c.a iarasi &t-i mai intristcze :;;i eli accasta, n'a Hmi sta-
ruit eu' Yorba, ci spum"\nd pe scurt di "va lua fie-care
dupre cum a facut ", iute a trceut mai departe. Ded
sii ne im.:hipuin.1, zic, ace1 tl'il)UnaJ ni strl de fata, 9i
fic-<;are sl':;;i intl'elJe con:;;tiinta lui, $i chiar sa'$i inchi-
puie pe .i udec.iitol'iu 6i este de f111"1, $i c.;:'i totu1 S8 des-
eoper e $i se aduce Ia rnijloe. ctuj nu doara urmeaza ca
noi s'\, stam de cum s'ar inW.mplit, ci Crt ni VOl' :;;i
dcseoperl A$<t clar a nu vi s'a pi.lIit ohrazul de l'U-
$ill e'? A$<'1 clara nu v'ati spaimantat? Ded, dactl aeull1
dmd inca ia ptul nu desfa$Ul';\ inLLintea noastra , ej
numai ni l'am inehipuit in cugetul nostru, $i inetl ne p1'i1-
din cauza con$tiintei noastre, - apoi cc yom faee
atunei, c;'md acel divan va SRt dc' ci\nd intreaga
IUll1c va fi cand VOl' stit acolo ingel'i $i arilail-
gheIi, e;}nd celelalte st5panii $i puteri, l'i'tnci VOl' fi r a-
pirilc acelea in nouri, e<1nd drumul tutul'or va fi incarcat
de groaztt :;;i cutremur q Ce yom face, d mci VOl' sunit
tl';'tml>itele cele ne' ntrerupte, acele vO(,j 01
(lIia1' dU("tl n'ar fi gil cena, totw;;i it fi lepildat dela aee;\
stl'i11udre, :;:,i a ueparta neeinstit, C<'t b'i nu este ?
Ci'i dat;;t dtial' anlln, tred\nd Imptlratul $i (;ei impl'eun.t
eu ehtnsuI, $i fi e-care Jipsa lui, lloi nu at;Ua silll-
lim pW.\ 'e1'e din privirea pompei, pe ci.tti'i neplac,ere daca
nu ne I'll nimit: din pompa (' e su
pl'imprejuru1 lui; - apoi ce va fi atunci ? Sa u poate cr ezi
ert e mica pedeapsa a IlU fhee parte in r ;tnclurile aeelui
char, de a nu imTednid de slava aceit negraiti:i. , de
i.l fi aruncat departe de frull1usela aceia $i (Ie bunurile
Cl('elea nepovestite? C;\nd apoi :;;i intunerec va fi, $i SC1';1$-
nirea dintilor, Ieg<lturi neclezlegate, ;;i viermile cole
neadormit, $i fOG nestins, $i se,arba $i amiidiciune, $i
lirnbi fripte din callza aeelui foe, precum de pilda a
aeelui bogat din evanghelie ; c;'tnd ne yom bOel $i nimeni
nu ne va auzi, LAlnd yom ;;i yom r acni din cauza
ranelor, $i nirneni nu ne va a veil in bagar e de sama,
$i preste tot Iocul vedem Cel nimeni nu este care sa ne
Illi'tngae ; - apoi cum vom eonsiderit pe cei ee S8 gasesc.
astfeliu Dara ce a1' putea fi mai ticillos ('a acele sufiete
(:(' ar putea fi mai de jalit ,
Ca daea, intrand intr'o temnita, vazand pe uniia
llC' sp<\lati , pe altii Iega1i :;;i topiti de 1'oame, pe uniia in-
143
la ne y utremUl'il m $i ni S8 imputineaz:.'i
$1 apO! [aeem toate chipurile de a nu
$1 nell da ra cand v?m fi tra$i in
t81l111ltele glleenn, m aenle 10eUl'1 de munci vom dc-
Clc.i l.egaturjh; acelea nu sunt (18 fer, ci de
stmge H1n-odat;\. $i Ilid Gci ('c vor fi
de !:tt,l, nu. ':'01' e15ali in einste GU noi, pe
cal'l tn'hula du ;1-1 anhlal17.1 ci infYcri 1a
(' it ri II u II fi. slo! )0(/ Jlid m;'icar de a ne fiind
gr'ozav ell- pentnl cde noi am batjo-
corit pre stUp;l nul. Aeolo nu (-,ste ca aid, undp vcdem,
p(' de r ug;lmintc, pe aJtii dt'tnd balli,
pc' altn altele $1 astfellll procuri1nd 0 mangaere O:11'C-
care (:elor eonc1amnati; -- ei to:lte VOl' f1 aeolo neertate
(;ll.'.i chia!' Noe de ar fi, 101), Daniil si n'ar
I
.' .1 ' ,
( ('.il V<1zil11d ai lor.
dllal' ::;IlTIpatm ('ea dela natura, atunn va ti eu
totul nimieibl, de vrenw (:8 S8 va intilmplil de a vedch
buni $i parinti ai unoI' eopii strieati
ral, prtX',um pre l1l:=;;k' huni ('a fii ai unor
lXtrinti stri ca!i. eil mul(ilmir(';t
slIl1etcasca va Ii curata atunci, $i cei se VOl' hueurit
dn ImJ)uril e ('uk II epiel'itoan', nu Val' f1 IntI'U nil1li(: m.i:;:,-
c;Iti prill simpatip, hn indt zi(" n('('astil simpatie va
fi, eu .. t?tul stillS!, ; i impl'cun.'( (u sGlp;"\nul VOl' f1 9
i
dam;Hl mgn'tO$a11 $1 scandalizati de faptple celor mai
deaproap(' ai lor. /:;'\ da(';'i ni$tc oaUH'Ili cLim s'ar lll-
:;; i. inc,t dispntui('sc pe ('opiii Jor dnd ii vad
$1 ('!lIur s(> de Ifll'udi1'('a (:u (1;\n$ii , i:tpoi e u
atat mal llIult c1rept'lJ atunCI.
Prin nimeni sa JlU niicW.jduiasca ])lIl1e,
dtldt n'a fil('ut (evil 1>il1e, chiar de m: mii de str;l -
111o$i drepti $i buni. "ea sa ia fi e-care dupee cum
zi(y, ori, bine, ori rau". Aiei mi se pare
fae/' aluzlllIw la (',(-' i ('e - ingr;i dintiu-i
trlCa de acolo, - $1 llU numai pc aceia ii infrico:;;aza, d
$i pe tot.i eei Ct' padttuies('.
&'1, deci, $i noi. Chiar de ai a 0 pofta
cilt }Ie ac.rlei pofte, $i de 'n-
a 0 stinge. Chiar ai vOl sii graie$ti
('(' va tu la scra$nirea ,dintilor de
atuncI, $1 1'rlca aeem itl va fl ca un frau. Sau de ai
YOI set rapc$ti a vutul altllia, tu aseultii pe .i udeeatori ul
144 OMILlA :\:
(:are poron('e.;;te zi<:e: "legati-i manile pieioa-
rele sale, aruneati-l . pre dansul inti'll intu-
nereeul eel mai clinafara" (Math. 12, 13),-;;i atl1Jl('i
vei arUll(';\ dela tine $i aceast;1, pofttt. Sau de k inl-
hnti;;i te gttsc;oti ve;ollie in stare de betic, tu pc
J>ogntul din evanghelie "Tdmite pe Laz[u'
vttrful degetul.ui sau in apa, $i
sa-mi raeoreasea limba mea" (Luf'it. 10, 24), -:;;i
atunei vci fugi de p<ltimL 1ar;\ de ('umvit ili pla('e a te
dezmerda. III desUii;'iri, tu g;:inde;;te-te hine la. groaza
nnlini$tea de (lcolo, ;;i nki prill minte nu-t-i va nlai V('lli
pofttt. SitU de (',umvit e$ti ponk aspru $i crud,
ada-ti amillk de .wclu ale di1'ora c;:mdele !3tin-
au fost afartt din (' .. 'imara cea. de llunt.'i,
$i atunci vej deveni filantrop. Da1"\ ponte ca c$ti
. kne$ $i trunda v? .i\poi atunci gih1dc$te-tc la eel ce a
aSCl1IlS talantul, $i vei uev('ni IYlai iute ckc;\t fond. Ponte
te roade pofta de avutul apl'oapelui? Ei, npoi g,Ill-
]a vierlllile ('nl ncallo1'lllit, $i ('. 1I u::;;Ul'jllft Y('i
indeptutit dela tine (Jcea.::;t;'.i ]'oal::'i, 9i tonte l' Cle ] >une k
vei face. CJ nu ni !-O'n pOl'oIl('it nimk grell $i nit'i
eu neputint,'i. de a )Jl(lcpliJll. De('i, t'lUlI de [Ii pHl'
nouc grcJe c>ek poroncite '? De (';'i din (' , \lIZ<\ tl';III-
david noastre. ])upre cum c..lnd slIlltem tr<'ji, p;Intl;;i
('.ele ee ni se pal' de YOl' fi pC'Iltnl lloi u$oare
$i eu tnt (;1$,\ ::;;i dun! Sl1ntern ill tr.\n<h\Yif',
ciliaI' $i nwi ni se VOf' p;11'cit gl'C'le $1 de
nesuferit. .
Toate tit'('i, 51\ nu ]JC g;Inclilll
la eei ('.8 se t1czmeal'd;, ill desiatAri, ('i let sf;Il':;.itul lor:
aici adc'ctt ingI'a$area SHU ])ulJtteala tJ'upului $i h,1ligal'ill
deajlllls, iar;'i aeolo vi('l'mil(' Iwadormit $i fond eel vl'$J1it .
Nu tc g}\ndi, zie, In ('('1 l ' C avutlll n!tllhl, (.j In
sfar$itul lor: aid aden! fl'id:i $i team.'i, ia1'<1 a('o]() leg;'i-
turiln cdc lwc\ezleg<lte. Nu te g,lndi ]a ('('i (Oe
sJava </e$art<J, cl la eeia. C<' Sf' l1<l$k <\(' aici: <ti(oj <.1(\('(';\
scltvvie $i prcfacatorii uridoase, iar;'i ;1colo paguba de
nesuferit, ;oi anlere Y<':;;nic;\. D[lf'a, </('('i, yom vorl Ii
intre noi de ac('stea, dactt k yom :;.opti intr'una por-
telor noastre eelor r;'ile, iute vom s('oatc din noi <11'a-
gostea de eek prezente, ill <It'l'Jw:;;i timp yom npl'iJlde
in noi dorul (k ('pIe viitoareo !)co('i, ",;'i apl'in<i('111 in lloi
OMILIA :\:[ 145
dol', $i s;:t-l (Xt dactt numai g,lJl-
(lIrea la acele bunuI'l, - de $1 dealtfeliu este cam intll-
n8cata, - $i inca ni procur::l placere nespus(l. apoi 0'3n-
de;ote-te ee feliu de rnulttunire IIi va
acelor bunurL Feridti VOl' ii, ;oi de tI'ei-ori ferieiti toti
ce se bucurit de aeele Imnllri! v dupre cum $i
eel ('.e VOl' Iun, cele contral'C VOl' fi de ]<llit ba inca de
trei-ol'i vredniei de jtdit. . ,
Deei, iubitilor, en ou ('.umvit &t devenim ca acesti
din ul'm;\, d ea eei dint;li, &1. p1'efel'am fapta buri'{t
c,'ici numai Cl-;;it ne yom bueurh $i de bunu1'ile c.ele
toare. Crtrorn fie ca eu totii ne illvre<inicirn, prin
elmI'ul $i filantropiea Domnului nostru 1isus (:hl'istos,
prin eal'() ;oi ell care . se carie slava, $i cinsten
TaW.lui Sfintului I )uh, plll'l1ren $i in veeii
vecilor. ArDin. .
OMILIA XI
dar'a ff'iea Domnului, pl'C oameni
aclucem la adevar, iara lui Dumnezeu aratati
suntem nadajduim eli intru $tjjntele (eOll-
voastre suntell1 (Cap. 5, 11).
(c-\eestea, <leei, zke, adedi divanul <.1l'cla
toate Ie ftlCem, inc<lt StllU cWm voue pri-
Gina, niei de Vl"O piedcdi Dare-care, nirj de vr'o h'i-
nU8c'lI{t oare-care min('ino[l&\ contra 1l0l'l.str<1, penlI'u
niscaI'f'v;:t fapte I'al(:')) .. \i vazut exaditate a vietei, $i
1'ivna unui sufiet ce ::-;e Ca nu nurnai cand
am face cev<. \ rttU, zice, am fi invinovalili, ci chinr de
n'am fa{'e, instt ani n lJal1uiti (,,1. facem, si noi fiincl sUi,-
pani de n respinge b{muial;t, disprutuini totm;;i ori-ce
desvillovalire, apoi yom aveA rcspundere.
)lea nu ne laudam pre noi inaintea
voastra, ei prilej dam voue de lauda pentru noi"
(Vel's. 12). Prive$te, cum ellntr'una inclreapt:.llJc'.illuiala
ce li s'ar 11 p;:tTut J01', (".1 sc laud:.\ pre !3ineo nimic
10
14G ___ _ GMI LI A X-.:... I ___ _ _ _ ___ _ _
IlU supara urechia auditorilor, ca a spune cinev;), de
(],1.nsul lucruri mari si minunate. Deci, fiindea s'a vi1zut
silit de a venl eu la aeeasta chestiune, iarit$io
indreapta, zietmel c;\ aceasta pentru voi 0 fa<.:em, $i JlU
pentru noi, ea astfeJiu voi s,:t V{l m:lnclriti, $i nid
cum noi)). :;li nici a cestea nu Ie-a spus el in hobote, l :1
pentru apostolii cei pentru eare a $i adaos:
"ca sa aveti (prilej) spre cei ce se in fat[l,
iara nu in inima". Ai v,hut cum i-a departat dela
aeeia, $i i-a atras catru d;;lnsul, dovedincl ee'i chiar ace$ti
Corinthcni doreau de a aveil oare-care ocazie, prin care
s{t poam grai pentru d,ln$ii, $i &'i-i desvinoVitlasea de
cele pentru care ji invinovc'itau '? :\u doar{t pentru ea
Hoi sfi ne la udam, zice, graim voue aeestea, ei pentl'u
ca voi sa graiti in libertate pentru nob) - epia ce m,lr-
turisE:'$te marea lui dragoste pentru (],In;dj - $i nu
pentru ca voi &.'\, mi.l ntlriti cum s' ar inUhnpla, c.i
pentru ca s\ nu vii rtttficiti. Aceasta insu n'o spune
pe fata, ci in alt mod,$i eu m ult mai bli.t : ncl l$i
Yorba, filrtl insi.t sa atace pe aceia, Zic,tlld: "ca
sa Hyeti lwj}ej de a va mandd spte rei ce se
lauc1a in fata", :;li nici c:iliar <"teeasta nu POl"OIW8$te
a 0 face cum s'al' lJrocll, nefiind nid 0 pl'icim\, d atUlH'i
c;'lllcl aeda 5e VOl' trufi, did apostolul pl'etutindeni eauta
timpul priindos. 0 ace<lsta IlU (,u sl'opul cl t:: n
al'kUit pre dansul str<lludt, ci IWIltl'u (' a pe acem SU-}
f,tI' u cle a conteul eu purtareil lor t:eil fill',l dndueaL\
spre vttt,1marea ueenicilOl.
Darii ce va sa zictt: "' in fat<'i ((''7 Adeca in lucrurile
cele v,lzute, in I'ek' ncute' pentl'u ochii lumei. Ciki de
al'est feliu erau apostolii coi mindnof;li, <;ari pe toate Ie '
faceau din sla de$artti, iar ina untru crall goli eu de-
s<'i varsire' cari avea u evlavie numai In fat\"
einsiii: in faptele cell' bune fiind in totul pustii.
"Ca ol'i de ne l'apim ell min tea, lUI DUlll-
nezeu (pent-ru Dumnezeu 0 facem), o'i de sun-
tem intregi la minte, voue (pentru voj 0 facem"
Vel's . 13). Chiar daca yom gr,l l voue cev}), mare -
eeia ce el extaz,sau eu rnintea, ceia (:e
$i aiurea 0 nume:;;te atrosini sau neeuminlenie, - aeeasta
o facel11 pentru Dumnezeu, ca nu cumv,'l voi ereZttndU-lle
pro;;ti sa ne dispretuiti, sa "Va pierdetL $i chiar de
OlvllLIA Xl 147
v'a.m ceva cumpatat $i umilit, pentru voi 0 fa-
cem, ca sa Vi.\ invatati a fi smeriti. Sau ca spune 9i
aceia, c:J. daea cineva ne crede pre noi ie$iti din minti,
noi cerem plata dela Dumnezeu, pentru care $i suntem
banuiti de af;lit ceva, iara de ne erede intregi la minte,
apoi atunci bucure-se $i el de 'intelepciunea noastra .
Sau $i altmintrelea: Zice cineVi.'t ea suntem smintiti
Pentru Dumnezeu suntem <19a. Pentrn (;are $i adaoga:
"ea c1ragostea lui Christos ne tine pre noi,
socotind (judecand) aceasta" (Vel's. 14),-caci (mu
llumai frica d:' cele viitoare, ziee, dara $i cele deja pe-
treGute nu ne las:\ de a fi tra nda vi , sau de a dormita, ci
ne atata $i ne impinge spre ostenelele cele pentru voi.
care sunt oare cele deja "ea de a murit
unul pentru tot.i", zice, iata dara ca toti au murit".
Prin urrnare s'a u petrecut acestea fiind cu toti pierduti.
Daci'L n'ar fi murit cu totii, n'ar fi ll1urit niei el pentru
toti. C;''t aid sunt eauzele mantuirei noastre, $i niei decat
acolo. De aceia $i ziee: "ea dl'agostea lui Chris-
tos 1) ne tine pre noi", 91 llU ne lasa de a ne
Caci este ce;\ mai de pe urma ticaJof;lie, $i mai groza va
decat inse;;i gheena, ea dupa ce dans ul ni-a aratat ata ta
dragoste, s\ se ga,seasea unHa cari n'au prod us nimic,
chiar dupil 0 astfeliu de ingrijire din parte-i. ea mare
este exageratia dragostei lui, adeca ea a $i murit pentru
lumea intreaga, $i ea gasindu-se in asemenea stare ne-
nOt'ocita aceast{L lllme, el a primit de a murl)) .
"ea cei ce vil'aza sa nu mai vieze loru 'si,
ci celui ce a murit pentru ei, a invieat"
(Vel's. 15). Deci, cladt noi nu trebuie a vietui pentru
noi, nu va tulburati, zice, $i nici nu va neliniE;ititi cand
vin asupra voastra primejdii f;li suparari. Dara apoi el
pllne inainte $i un rationament neindoelnic, prin care
aratii ea lucrul acesta este din datorie. Ca daea noi traim,
pentru muriml, zice, apoi lui Ii datoram ea traim;
pentru dansul viem. :;li se pare ca ceia ee el spune,
este una $i aceia$i; dara claca cineva ar examina eu
scumpatate, ar gasi doua ic1ei aici: ca pentru dansul viem,

I) Nota. In editiunea Sf. Chrisostom se zice dragostea lui
Dumnez-eu ne tine pre noi".
148 OMILIA XI
$i pe dealta parte, ca e1 a murit pentru noi, dintl'e care
este deajuns ehiar numai una din e1e, de a ne face r;'ispun-
zi.Hori; clart"t ctmcl sunt inca amandoue, poti pricepe (';U
dn mare este datoriao Dad1 mai bine zis, sunt chiar tlei :
adece1 ca ;;i parga sau )Jncepatura pentru tine a inviat,
;;i la ceriuri s'a inaltat, pentru care a ;;i aclaos: ,;celui
ce a murit penteu nOi, 9i a inviat" 0
"Pentru care noi de acum pre nimeni nu
clupre trup" (Verso 16)0 C;"t dae,1 toti au rnudt,
;;i tot.i au inviat, -;;i au murit astfeliu, in CeU ("a ii oSln-
dise tirania pacatului, ;;i au inviat prin haea rena;;tnoei
S;i 1'e1noirei Duhului Sfint - eu d1'ept cuvant zice (0;1,
"pre nimeninu 9tin1 dupre trup" 0 Cad (Oe este (1;\(";1,
;;i sunt in trup? Dara vieata aeeia t1'upeasc;"t a piel'it,
s'a nimicit, ;;i ne-am l1<l,seut de sus din Duhul, sau ploin 0
Duhul, ;;i cieei $tim 0 alta viata, ;;i 0 alta stare, aci('(o.;1,
pe aee;\ din eeriurio iara'$l arat{t pe Christos ctipetenie
elliar a trupului, pentru care a ;;i adaos: "iara de aln
9tiut pe Christos dupre trup, clara acum ')
nu-l mai 0 Deei, (:et spune-mi; a lepAdat el O;(1'e
trupul, ;;i acum nu mai este impreun{t eu trupul? S;'i nu
fie una ca aceasta! (:aci $i aeum este in trupo "ea acest
Iisus, zice, care s'a inaltat del a voi la ceriuri,
a9a va ven]" (Fapto 1, 11), "A 0 .\deca (Oum? In
trup, irnp1'eUl1<1 eu trupul. Ded cum ck spLIne: ,,jara
de am 9i 9tiu t pe Chdstos dupre trup, dara acum
nu'l Inai 9tin1"? ExpresiuIlca afi in trup aplkattt
la noi oamenii, insamntt a fi in lJ;'.tcate, imo;1, a nu fi in
trup va sA zi(:tt a nu fi in par-ate; pe lOtlnd apliC;tta
asupra lu Christos, insamn;l it fi lIltru patimik dela Ila-
tura, preeum; a fi in sete, a fi in foame, in ostencah'i, in
dormireo "Ca pacatn'a facut, ziec, nici vicle9ug nu
s'a aflat in gura lui" (1. Petru, 22)0 P('ntru cart'
zieea: "Cine din voi ma vade9te pre mine pentru
pacat"? iara$i: "Vine stapanitoriullumei ace!?-
I) Notao In editiunea lloastra de. Buzau s'au strecurat aici 0
caci se zice: "dara de acum IIIl-l mai pe cand ori-
ginalul este: "dora aeum nu-l mai In cursu! explicatiei Sfo
Crisostom se poate vedea aceasta.
XI
149
tiia, intru mine nu al'e nimic" (loan 8, 460 14,30)0
A nu fi lnsa Christos in trup, inSam11<1 a se scap<l pana
de necesih1tile cele dela naturA, iarA niei de C.Ul11 a
I1U fi 1n trupo Cad cu aeest trup va Yen! sa judece 1u-
. Jllea, aV1111du-1 intreg ;;i nep;ltimitoriuo Spre care si noi
vom pa$l, deveninclu-lw trupurile noastre la feliu eu
trupul slavei luio
"Deci dal'a. ori-care s'a facut intru Chris-
tos, faptunl noua este" (Verso 17)0 Fiincldt p:lml aeUl11
i-a indemllat la rapt" dda dragostea lui Dumnezeu
c;lt1";\ noi, la ul"m;\ ii indeamru\ ehiar dela inse;;i fapte1e
petre("utuo De (lenia a $i adaos: "Deci clara
s'a facut intru Christos, faptudi noua este" 0 Dad'i
<"lllcvil n CI'C'zut intru el, zien, a vnnit intr'o alb\ (01'e(t-
tiune, (";)(Oi de sus s'a nas("ut, prin Duhu1. A;;1\ <;,\ 9i
pentru aeeastu, zi("c, dator;\m de a vi('it intru ciansul, nu
l1ull1ai (0;1 IIU mai suntem ai 1109tri, $i nu llllmai ('.1\ el
a Jl1urit p('ntru noi, nu numai (";\ a inviat Ixlrga SeW
noastr;l, (oj pentru 1: .. 1 am venit ;;i intr'o altAI,
viat;lo Priw'9t(' (O;He euvinte de Spl'C' a vietul
hine ni-a pus fnainteo DC' ;lceia ;;i vindec.area, sau in-
cll'C'ptnrea r,1uiui nl a ins('trlnat-o c,u un nume ordinal
o
,
("it astfeliu StL arab- UltLrCa s<"llim)xtrc :;;i prefacereo Dupa
wOI'ia compled,'md trlai dcpart(' (:ul(' spusC', :;;i ari.ltftnd
(OlUll sunt GptUl"il nOlltl, "cele vechi au trecut,
ial'a toate s'au facut noua."o Care cole vechi r Adcd
p;li-at('lc, zi("C', l1<'cm:ernieiile, sau in fine toate ce1e
Illdai(Oc; sau mai bine zis, :-;;i (t("csten $i lata
toate s'au facut noua" 0
:Jal'a toate dela Dumnezeu" (Verso 18)0
<lara Himi(O uu este deh noi, e,ki $i iertarea pt"Lcatelor,
infierea, ;;i shlVa [uoeit negrait11, dela dansul ni se dao
Ne indeamntl pl'e noi, a:;;it dara, nu numai dela cele
viitoare, ei:;;i dela eele prezenteo Cad gelude;;te-te: a zis,
Cit vom invieil, ("tt yom treee in nestricaciune, ;;i e,\ Yom
a aeolo 10euintA vc;;nici; - dara fiindea cele prezente
au mai mare putere de indemn clec:U eele viitoare, pentru
cd ce nu crecl in aceste adevaruri, dupre cum trebuie
a (Tede, apoi el Ii aratii e;.\te au primit deja, :;;i cine
crau mai 'nainteo Deci, ce feliu erau cand au prim it
aceste bun uri Morti eu totii, (lupre cum ;;i zice: "ca
150 OMILIA XI
toti au murit" CtL "pentru toti a murit ", ;L$<.\
ca po t0ti ii deopotrivu, de 9i erau in vechiti 9i
imootrc'mili in r<:11e. Dara iata 9i suflet nou - dLei
curaiit - ::;ii trup nou, J:;i adorarea sau 1nc11inarea lui
Dumnezeu noua, :;i tag;\duintele noua, :;;i a:;czami\nt
(test.ament) nOli , :;i vieat,1, 9i mas\ 9i imbracaminte,
in scurt totul nOll. Cad in 10c ul krusnUmului de j os,
am luat metropola cett de sus, 9i in 10cul templului
cel ui vuzut ;;i simtit, vcdem tcrnplu dllhovnic:esc; in loc
do lespezi de piatra, vedem lcspezi scrise in inil1lilo
noastre; in loc de t;'iierea imprejur hotczul, in loc de
mana trupul stil,panului; in loe de aptt dil I piatl'ii, ScllJgo
din coasta, in loe de toeagullui rVIobi sau . \aron cru('t'Cl,
1n loeul nlgaduintei vechi lmpan\tiea ('crillrilol'; in
do mii de preoti un singul' arhioreu, in loe de mio1 Jl O-
euvfmtatorill, miel duhovnieosc. "\eestoa 9i do acestc'a
judcc8nclu-le Pavel, zice;\: "toate s'au facut (;.
Dara toate acc:-,;tea dcla Dumnezeu SUIlt, prin Clu'i::otos
9i prin (.harul :-,;uu. Pentrll nn'e a 9i adtLOgat: "C31'e
ne-a impacat pre noi lui-:;;i prin Christos, ne-a
dat noue slujba irnpEtCarei". C;t deIn chlnsul av('m
toate bunurile. (:el ce ne-a fi'kut pro 110i priekni, accl;'\,
e::;tc prieina a celorlnlte, 1)(; ('are nUmlleZ('U Ie-a dnt
prietenilor soi. nu la3clndu-ne dU;;!Ilani ni-a rospl<'itit
astt'eliu, ('j factlnctu-ne prietenii sib. C,\n<l eu zie (_'a
Christos esm pricina impacarei n03stl'e ell Dumnez(, ll,
numesc ill i:l\'ela;;i timp 9i pc Tatill; pl'enUll :;;i citnd zic ('a
Tau'll a dat, numesc in acelaE;i timp FiuI. "ea
toate pl'intransul s'au facut" (lo;m 1, zic:e, n:;;h
ca el esto pricina ::;;i it acestor hunllri. Caei nu 110i am
alergat la dflnsul, ei 01 ne-a ehcmat pre HOi. Cum Iw-a
ehemat Prin Jortfirea lui Christos. ne-a dat nOlle
slujba impacarei". Aid inra::;;l arattL demnitatea apo-
stolilor, invederclnd l'O feliu de IUCTU mare Ii s'a inC'l't'-
dintat, :;i maretiea dragostei lui Dumnezeu in aeeht:;i
timp. Caci, nu doari:'l fiindea di:1n;;ii n'au ascultat de solu1
eo a venit, s'ar fi manieat::;;i i-ar fi l,l sat 1a ,"oea int3111-
plarei, ci inca staruie;;te rugandu-i, :;;i printransul 9i prin
altii. Deci, cine nu s'ar minuna dupa dreptate de 0 (lst-
fcliu de ingrijire parinteasc{t'? ,\ fost sae-rifie-at Fiul
venind toemai spre impacare, 01 unul nase-ut, :;i nid
a$a Tatal nu i-a inclepartat pc eei ce I-au ueis, nici n'a
___ _ _ _ O;...:MILIA XI 151
zis: am tr-jmis pre Fiul m ClI in :solie, iartt di.\n::;;ii lill
numai c,\ n'all voit Stl asculte, ci I-au rasti anit <::i
1
' . t::> ..,.
-au UC]S; prm urmaro este drept de a-i hls't la voca
- ci cu totul din contra cad dadt cU'tnsul
s'a (Ius, apoi iaUi ea lucrul sau ni incredintat noue.
a dat noue, ziee, slujba impacal'ei". '
"Pentru ca Dumnezeu era intruChristos
lumea nesocotind lor pacateLe
lor" (Vcrs. 19): Ai Vilzut dl'agoste, care C0var9a9te orice
minte, orice judccata (:;lei eine cr;'t cel batjoeorit El.
llpoi .a ,venit iI:tc\i la impucare 'El. Dal'a,
ZlCl tll, a tr-mm; l)I'e FlUI, ;;1 n'a venit el. Pc Fiul a tl'irnis
Siglll', ,dartt nymai, Fiul !'ug;\, ei frnpreunc\ eu d;)nsui
pl'llltJ';mslll msm;;] TataJ. Pcntr-u care :;;i zil'cit n\
))urnnezcu c1';'t intru Christos imp,killld Iui-:;;i JUlTlea,
adec;l. pI'in <:11ristos. Fiin(ktl a fost zis: "care ni-a dat
slujba impi.'tCarei", apoi indl'cptcaz,l vorba,
stt IIU crec1eti noi suntern stap;\ni ai faptu-
Jill a('cstllia; noi sllntern slujitori, iar-tt eel cc lucreaztt
tot,ul l'ste ])umnczeu, ('cl ('e it impueitt lurnea eu sine,
pl'm unulnascut Fiu] Sill\. $i CLlm i-a irnpacat eu sincd
Aeeasta este ll1inunca eea mare, dl nu numai a devenit
prietenul lor, ('i inc;\ dt a dovonit pl'icten in mod.
Cum atlec;\ LUSitnclu-li 101' rl<lt'atele atlcC';\ icrt<\Jl(lu-li
v Itf' 1" ' ,
eac] a . e III nu era eu putintu. PentI'\! care it ;;i adaos:
"Nesocotind lor' pacate!e".
C
v
I v l' 't v v 1 v .>
. a 1 VO! sa ccara so<:oiea;t de . p,ll'nte,
tOtl am fi pier-It. Dal'a eu tonte ;t(' cstea ah'tt de trw!'i
fiind p;lcatde 101', nu lllltnai ('tt n'a C<lutat Si1-i pedev-
sasea, d 1n('[1 sl.-i 9i inlpaee ell <\;:lnsul; nu nUlllHi ('a
Ji-a icr'tat pacatele, dar;\ j'l1ctl nid Ie-a mai socotit. Tot
trebuie 9i noi a ie1't;\ lIu91113nilor, ea astfeliu Sft ne
fnvreclnicim $i noi iel'ttu'i.
,,$i punand intru' noi cuv:1ntui
Caei nid noi n'am v('nit, zi(' c, Gl stt v;'\, aelue('m t":evit
ea s\ ,w\ faccm pre toti prieteni eu Dumnezeu.
pc mme nu m'au ascultat, zice, apoi staruiti
VOl, rllgandu-i, pLlntt ce-i ve1i Pentru care
a $i adaos: "Drept aceia in locu! lui Christos va
rug am , ca cum Dumnezeu s'ar ruga prin HOi.
Rugamu-va in locu! lui Christos: impacati-va
152 OMILIA XI
eu Dumnezeu". Ai vazut cum a ridicat faptul, intro-
dudlnd pe Christos ea facand aceasW rugarninte?
inca mai mult, Gad nu numai pe Christos I-a intl'odus,
ci pe Tatal. Ceia ee el spune ajci aceasta Insamna:
a trimis Tatal pre Fiinl en S<1 in<ienme, Se1 roagc,
sa mijloceasclt pentru natura oarnenilor in locul sau.
Dartt cluptt ce aceia a fost j;\rtflt 9i s'a inaltat Ia eeriuri,
noi am primit soliea in locul sau; III loeul s(m, eum
in loeul TatiHui va l'ug;\m pre voi. Atata einste9te
neamulomenese, in ciU pc Fiul I-a <lat, :;;tiind e;\ va
fi ,i<lrtlit,:;;i ne-a ta('ut 9i pre noi apostoli prmtru voi)).
cu dup!'i clreptate zieeit apostolul aiurea: "toate pentru
voj" (Cap. 4" 15).
"Rugamu-va in loeul lui Christos".
pentru Christos, did noi am Iuut Iuerul in locul lui.
lara daea t.i pare ca acest lueru este mare, apoi
asculta 9i eelf' ee urmeaz;\ prin carc se al'ata (.;\ nu
nllmai In locul lui Christos, ci noi facmn ae',em,stu 9i in
10(',uI Tatitlui. Pentru a :;;i adttogat: "ea eUln
DllmnezeU s'ar ruga pein noi". Nu llUlllUi prin
Fiul se l'oagtl, ('i prill noi care am Iuat soIiPtl in lo('ul
lui. Stl nu (Tedeti, Cit noi va rugtutl ea din partcu
Iloastl'et, ('i insu9i Christos vu roag;1, Tatal lui
Christos prin noi)). (',(' ill' puteit fi nl mtl-
retiea faptului? A fost batjocol'it, mii d(' un,U::it.i filc[\Il-
elu-li, :;;i a:-;;il hatjocorit 1111 nUlllai ('a nu a diutat l';\zbu-
nart', <:i inca pre Fiul StU I-a tlat, ca pl'intn'\nsul sa
ne 1mpa(',;\m, Dal'a epi cu I-au primit ]) u 11 1I1l1ni ca nu
s'au impaeat, ei ine<'l I-au \leis.' a trimis pe
alii soli ('a sa se roagf', :;;i ;v'c:;;tiia fiind el singur
estc ear(' cere sa roag;'\., en an ume eCl'e? "hn pa-
eatj-va ell DUll1nezeu:'. n'a zis: impacat.i
Dumnezeu cu voi)), d1.ci nu el estc du:;;mane:;;te, ci
voi, fiinde;), Dumnezcu niei odinioar;'l nu du:;;mtme:;;tc,
apartl.l1du-1 ('a un sol trimis, ziee:
"Pentru ea pre eel ee n'a eunoseut paeat,
pentru noi paeat I-a faeut" 21). Nu spun
('('Ie mai dinainte, ea de pilcl,t at.i hatjo('.orit, e;), eu nimic
nu v'a nedreptatit, ca v'a j)ine, ea n'a ettUtat raz-
bunare, ('.a el eel dinbU va roaga, de 9i el eel intai
fost bntjocorit; nimi(' din cwestea St nu Ie mai a
OMILIA XI 153
--------
in vedere aeum. Dara oare n'ar fi drept de a Vtl 1rn-
ptleA eu ([;\nsul, eel pulin pentru eele ee a eu voi
arum? ce a i'tleut? "Pentru ea pre eel ce n'a
eunoseut pacat, perltru noi pacat I-a faeut".
Ctl d wii nimk alta n'ar fi rnai ftwut, deetH numai
at'c'asta, apoi pot.i prkepe dl.t ele mare este bptul de a
dn pe Fiul sttU pentru noi, cari I-am Ac.um
illsa a fikut lWTul'i mnri,:;;i impreuntl t'U aces tea, pe
('<'1 ee ell n'a neclrept;Itib). Insa n'a spus ehiar
a:-;;il, ci eeia cc nste mult mai mare lllai impor- .
taut, aeeasta a PllS-o inainte. care este? "Pre eel
ee n'a eunoseut pacat" zic('; pre eel ce este insll:;;i
dreptatea "paeat I-a faeut", adeca I-a lasat a Ii pe-
depsit en un p;\ctltos, a mud ea un bl,\st;tmat. "Blas-
tamat, zit-e, este eel spanzurat pre' lemn" (Galat.
3, 13), Ctl a mu1'1 astfdiu, e::-;tu eu mult IlHli marc :;;i
mai iUlportant ('a a lTlul'l in mod regulnt, ('eia ('e ::;i
ailll'ca d;lnet a inlelege ziceh: "AseulUttoriu faean-
du-se ptma la moarte, iara moartea de cruce"
(FiIipll. 2, 8). ctU'i fa ptul accsta n u erit in ::-;inu lllllYlai
os,lnd,l :;;i lxxleapstl, ('j nccinste. aClIlll gtlllclc:-;;tu-te
sillgm ti-a at 'or-daL :\1are h \(,1'U <It' sigur, (,u
:;;i p,k;),tos fiind s't moaI',t pentl'll ori-('ine; dartl (.;t.l\( I
in( ',1 ('8t(' (Irept ('d ce ptlti IIle9te ac.easta, moare
l)('ntl'll lxt('at0
9
i, Iltl nUll1ai ctl lTlOare, ci in(,;t en ::;;i
Ull ))};\stiimat, :-;;i nu numai en ))ltlsttm1at, <'i inca :;;i dct-
l'llindu-ni prin mari Imlluri, pc ('are niei
odakt nu Ie-am sa ne faeem clreptatea
1
. D "t d
A
l'" . "' t
Ul Ull1neZeU In ru ansu zlCe, -apOl ('e euvan
9i Ce mintu ar puteil S{L reprezinte acestea? (:a
(,pI drept, zice, I-a f;\eut e[1 pre eei
sl-i fil(';\ drepli)). Sau mai bine zis, niei numai aceasta
n'a spus, <'i ceia ee era eu mult mai mare :;;i mai prin-
cipal, (',1<-i n'a pus Ilumai star en. lucrului, ('.i inse:;;i ca-
litnb-a. C;1<-i n'a zi:::;: I-a f<1eut paeatOS)), ci I-a
p:'icat, nu numai pe ('eI ('.e n'n. ptlcatuit, ci d1iar pe
cd ('e n'a ('Ul1osC'ut ptu',atul, ea noi sa ne facelll IlU
numai dreptate, ci dl'eptatea lui Dumnezeu. 0\ a lui
Dumnezeu este dlnd IlU din cand Iliei 0
pat'l IlU s(' va g;tsi pe ('i din char ne indrepk'itim,
und(' dispal'(' tot p,lcatlll. A('easta nu lasa pe om de a
154 0111L1A Xl
se ingamnt, ca tot cc i s'a, fost htll'i:lzit liind dela Durn-
nezeu, in timp H i;ii !June in l'unoi;itinti\ de n 1,\-
retia (U'datoriu\ui. Dreptatea eea dinaintc 01';\ din lege
9i din faptcle legei, pe c:Olnd aceasta cstc clreptatea lui
Dumnezeu,
J j Acestea, deei, (' ugetfmdu-Ie, s1 ne temem de ('u-
vintele aeestea. mai mult dedl d ' gheena; sit li e sHim
de ac.cska stt ne temem mai Inult de('il t de imp;\-
ratia lui Jlunmezeu, i;ii StL IlU (Tecl ern t'tt cste IUCl'll
grozav de a 11 pedepsiti, d de a pa.d'tt lll. Cii da('tl llU
ne-a1' peelepsl el pre noi, de sig ur cii. noi ar tl'elHli s{t
eerem pedcpsirea, ca unii" (' 8 ne-am atd de ll C-
rec.unosc;Hori fattL de hillei't't\;atoriul nostl'U, Dn('u, acum
aWlne! 0 ,remee este :;,i
inCC1 de multe-orI s'a W'lS 91 pc uansul, flInden nu s'a
invrednkit de dragostca ei; iartl dan'i poate s'a lnvred-
nieit, lllSt i-a grei;iit ('U ('eW'I, el nll se Hl<1i ('rede vrednk
de a tr(t1; - apoi oaTe ("lnd noi batjo(' ol'im ill l1::;il feliu
pe bunnl :;;1 tilantropul J)umnezeu, llU cste drcpt de a
ne afundh singuri in roeul gheenii? Stl lllai SpUll lncil;;i
cevil paradox l11inunat,:;,i poate l11ultora de n cJ'ezut.?
1Jai marl' va 1i l11,'\ng;.\el'ca (' clui pedepsit duptl ('e a in-
nhlt de l11ult pre iubitoriul de oameni DUlll-
nezeu, dnett ar e min1:e,:o;;i va iulli p1'e stilpi'tn,
cum tr('buie a-I illb1, mai mult ('hiar de(' .\t eel ('(. IlU
va fi pedepsit. aC(';Jsta 0 putem vedcit .;;i din o))i::;; -
nuinta ('omun{t, 0\ eel ('e a Il efh'ephltit pe ('e! iullit de
el, atunci numai ('ste lini:;;tit, se pre
C\Ansul, Hl' p;Hil111 (' eva 1'.t u. Dupr( ('.urn:;;i n,l vic! ziceit :
"Eu pastoriul am pacatuit, 'eu pastor-iul am
facut rau; iara turma, ce au facut?
Faca-se mana ta intru mine, intru easa ta-
talui meu" (n. Imp. 24, 17), (,(lnll a pierdut 1.ll"8
Abesalom, cereil llli-$i cea mai de pe urmtl ostllldit, de
:;,i nu era el eel ce nec1rept<"tli-se, ei eel nellreptatit;-
clara fiindca toarte l11ult iulJeil pr. eel pierdllt, ;;i-a p1' e-
lungit singur, sau mai bine zis s'a chinuit pre sine C'u
durerile m:\ngaimlu-se pre sine prin acestea.
I) Partea momlii. Oespre siujirea' pentru a nu
descoasa cine este vrednic, ci penLru Dumnezeu a lace aceasta
ciitrii. de acoio a respiata. (Verol1).
OMILIA XI 155
Deci si noi ('and gre9im c:'itrtt eel (' e nu trebui;'l
a O'resl inc invinovatim singuri pre noL Nu vedcti
b " .. , I d v t' v 1 t
pre eei c.e pim'c1 pre copm or a evara), ca (eac.easva se
bat ell pumnii :;,i ':;,i zmulg pal'lll eapul11i , pentru ca au
pareefl 0 mftngaere l1: se pegepsi pr,e. pentru
eei illhit.i? Ded, daea dnar nefanmd mC'l un rau eelor
il1biti de noi si incA ni a,clute 0 mfll1gtlCl'C fapt ul di 1'3.-
timirn rat! r:eiltru cde de
dartt cAn(l noi suntern eel ce atltam $1 bat,Jot'OI'IlTl,
oare nu ('U atat rnai mult ne va lini:;;ti pre noi faptul
d ' a nc invinovati pre n01 $i a ne pedcpsi singuri? Nu
mal incape lIid 0 ,('ine:,;\ j uilc:;;te pe
(:hristos pl'ecum trd.mw a-I lUln, :;,tlC cela ee eu spun
,H' urn, Iii c.hiar dae;\ l-ar iCl't;\ Ch1'istos, e1 nu va puteit
de a nu n pedepsit, - ('.tei va sufer1 tea rnai mare
inb'i.rAh\nc1u-1 pre chh1SUl.
Si still ('tl rnultora Ii se pare de lW(,l'Czut, dura eu
toute ' ace::'tea este a::;it, precurn am, spus'. I
illbirn pre ClIl'istos, dupro ('lun trebLllc a-I JUI lJ, 1101 S\ll-
('uri ne vorn pedepsi p;'ic;\tuincl. (:(' lor (' C iubes(' pe a ltul,
estc dezgustatoriu de a ptttim\ ('('vil l'lI U, pontru crt
a u int:tl',ttat pre (,(,1 iuhit, ('1 dczgustttt,Ol'}u ('stc (1e
intftl'At;'t pre cel iuhit: Chi.aI' de mamcnt
nu atlllH'1 Zl-
dnl! pre ('el co wr:a (' ere rllspuns de
faptele lui , atunt'i rnm mult mea V(t !llHJlgHea pe
Dec.i, lubiiilor, nu de gileena sa ne ntat de
Inult, pe c,tt de a ,nu dispr(' tui pe c
este eu mult mal gl'ozav dend. <.wem. el fund 1Il:
Uiratat l$i dela ,tHll', apOl e Hl3:,l
r;ll! (l ecat 0 mal greOl,u or.-ct'. l'?l sa
atli eM, de grozav estc aCl'st fapt, la (' em ('e
ell spun. Diiett l'illevil a1' vedeil pedcpsit la l1l0nrte pe
UI1 om ruu .;;i ttUhariu, iar.\ el Ii imparat, :;;i pe fiul
sit u eel iubit :;;i unul n,l!:'('. ut l-ar pre<1lt spre a fi jarUi.t,
:;.i impreun{t I'll mOtlrtea ar dela ('el
cauza str<lmub.\nd-o la fiul SeLl!, penh'u ('a astteIJu IlU
Ilumai sa mantuiasctl pre eel ?sc\ ndit, d :;,i iz:
b;\veasdi i;ii de J1umele eel rau ('e-I avea ; apol dupa
aceasta ridid\ndu-l la 0 intaetatc rnare, iaht ctt dupa
sdiparea lui :;;i slava ea:;;tig3oht, impclrat a 1;mt-
jocorit de dansul. oare at: m111te
n'ar prefer lt &1. moarn de 0 mle de 01'1, decat, &\ se arate
raspunzaloriu de 0 30:;;;\ <1 e mare nerCCllno;;tmta?
156 OMILJA XII
Aceasta ded si?'t 0 cugetum acum, su oftam eu
a!ll3:r yare am intiirltat :pre binefiirutori u,
mel sa sutere eu j'ndelunga
rahdare fimd hatJocorIt, ('1 toernm pentru tlceasta S<-t ne
mai mulL C,\(-i printr(' oarneni, dind cinevh
fil!ld Iov]t. pc ohrazul drcpt, (it1 spre $i pe eel
s1;;,mg, mal mull, rezlmntt pc 'tlcela, decat cladi i-ar fi
dat 1I1ii de lovituri; dmd fiind Jx;,tio('orit 81 nu nUlna i
I . 'I
Gel nu d 1nC<t $i bineeuvinteaz;l, mai grozav
I-a .cluett. cu .. mii, lJatjoeol'i.
DCI:1, tinea chmI' $1 prmtrc nOJ oarnerlll, cand sunt uniia
hatjoeol'it.i sum,}' j'ndelungtt I'J)xlare, noi ne rU$ina m
de acc'nsttl, apoi eu tlUIt Inai InuIt fiind yorba de DUIll-
nezeu, (,e i (:8 pi?'tciHues( tJ'nhuie a se si a se 8fii
j'ntr'una, de $i poate nil Ix\timesc nid un r5u. cttd la
Ul'Il1U d;lm;;ii SPl'C, I'ilul caplIlui 101' l$i
asupra-lt pedeapsa eea ncpovestiw.
l\('cstea, zic, ("uget;llldu-In, illhitilol', stt ne ternern
mai 'Ilaink de toate de p,\(-at, ('{wi acesta este gheena,
acosta estc oSlnda, ac,esta osto miilo de) rtde ce le-ni
spune. nu nUll1ai ctt stl ne tome m, ci sa $i fua-im de
p,kat, 9i Sit flU ingrijim de a necontenit lui DUIl1-
nozeu, ("tei acea::;ta, este Imr)(lrittina eerurilor, H('easta
vim,ta, ,veasta miil(\ de lJunitt<lti. Astfeliu, deei, DC von1
invrednid irnp,tri:qica cnrurilor, de buntlh.ttile
viitoarc . . (::'i1'ol"1 lk. ca ('U totii stl ne invrednicim, prin
ellaruI $] filantl'opIC<l DOllJllului nostru Iisus Christos
c;'1]"uia (u 'rat<11 (u DulLUI Sfint sC' fade:
slnva, st;tpilnin'a $i ("instf'<l, anllll si purul'e;} si in v8('ii
vf'dIOl'. Amin. "
OMILIA XII
,,$i impreuna lucrand va rugam, ca nu
darul lui Dumnezeu sa prhniti voL Ca
Zlce: ca in vreme primita ascultat, si in
ziua mantuirei ti-am ajutat tie" :ap. 0, 1. 2).
OMILIA XII 157
Fiincldi a zis so roag;1, ctt noi slIntcm
mijlodtori $i no $i eil, imp:kat.i-vit e ll Dumno-
Z(\U, - apoi La nu eumva &1, eadem din nou, de aid ne
indeaml1<1" ne infrko.;;az,t $1 ne atit;t, zictmc1: "va ruga1l1,
ca nu darul lui Dumnezeu sa primiti
voi". N u pentru ctt ne I'oaga, zk.e, $i a trimis mijlo-
eitori, apoi <le aceia &\ no tr;ludtlvim; d tocmai din
aceasut cauut St ne grabimspro a lui Dumneze u,
$i stt ni agonisim hrani?'t duhovniceas(";t, ceia ce $i mai
sus zic:.eil: "ca dragostea lui Dumnezeu ne tine pr'e
noi", adcc;\ (tt stringe Ia un 10(", ne impinge, ne silef;'te .
])pci, ('a nll (:UlIlV;'t $i dUl'tl aceasttt iIigrijire &\ G;tdern,
9i !:'tt nu ar;'l.t.1rn nirnie Imll, $i &1, didmn din ahltea
but1uri, de acoia vine prin ac:cste ("uvinto apostolu1 9i
pare c,l zice: Si?'t nu V,t inehipuiti Crt ck:tctt a trimis pre
(('i se )'oag;\ de voi iu Iontl1ui Dumnezell, apoi acestoa
all n fi pUl'lII'ea .. \'('estea se VOl' petrecc p;ln<1. la venil'ea
lui de a dOlla oara, pana atunci el vi?'t l'oagtt, intru ('i.U
sllnteill aid, iartt dupi?'t aceasta, j lIde( '(;11;;,\ $i pedcap&t. De
aeeia, lie linem illtr'ulla de voi. EI nu numai dda
maret,iea bunurilor :;;i dela tilantropie ii incl eamna PUI'LI-
rea, d $i dela scurtirnea tirnpului. Pentl'U care $i zi('o1\
aiurea: "Ca acum mai aproape este noua m311-
tuirea" (Hom. 13, 11), $i iar,'i$i: "Domnul aproape
este" (Fi1ipp 4, 3). instt el inctt mni lllult, did
nu I1llInai dela sc:urtimea $i lllidrnea tirnpului ii sfiituie$te,
ci chiar $i dela timplli de care este potrivit spre
nl<:lntuin'. "Ca iaW, acum este vreme bine pdmita,
zice, iata acum este ziua mantuirei". Deci, &'t nu
picrdem prilcjul, ei aratitlH 0 rivntt vrednictt de char.
(ctt de aceia f;'i lloi ne gr<'illirn, zicc, ::;;tiind ;;i scurtimen,
('lUll prilejul de timp potl'ivit. Pentru eare $i zic(',\:
"impreuna lucl'c1ncl va l'ugam". lmpreuntl
eu voi, zicc; ca elI voi mai ales imprcuna luer;lm, dec-;tt
eu DlImnezeu, llentru (m'c, sau in Iocul c,'lruia Hoi mij-
locirn. C,ki eln'are lwvoe de nilllic, ci m;llltuir-e
treco In voi. Dartt dad" zicc C"tt irnpreuni?'l lLHT<'im $i (u
Dumnezeu, nici aceasta nu 0 trece ell vedel'ca, dlei 9i
aiurea zke: "C{t ai lui Dumnezeu irnpreuna lucra-
tori suntem" (I. Corinth. 3, 9), ild('ctt (.;\ prill aceasta
s(' m<lntnic's(. oarnenii.
158 OMILIA Xl!
va rugam (( . DUl11nezeu rug<-tndu-i, insu uu
cum s'ar intttmpIa, ci pUl1<1nd inainte drepturile aceste(t:
ea a dat pre Fiul sau, pre eel drept, pre eel ee nu 1?tieit
de pacat, pentru noi cei I-a tacut pucat, ca
noi 5<1 ne tacem drepti; ceia ee nid nu trelmiit de a se
ruga, Dumnezeu fiind, 1?i inca pe oameni rugand, pre
cei ce II dispret,uise, pe cand ii trebuiau a i se rugit;
cu to!"te se roaga. N9i, insu, va rug-am,
zlce, neavancl mel un drept de a V<.t spune vr'o bine-
facere, ci numai una singuru: aceia adeea ci:'t ne ruglim
in locul lui Durnnezeu, car e a aratat atiHea lucruri mario
Vu rugi1m ' dartt, Cil sii primiti binefacerea, 1?i sii nu
respingetj darul. Ascultati-nc ded, 1?i IlU primiti charul
In Lle:;;urt)). Ded, ca llU eUll1Vil sii creadu ii \.',i numai
aceasta Insamnii impaeare, adecZt de a creLle eelui ce-i
ciliama, apoi adaoge acestea, cer2U1d ingr-ijire 9i bugare
(k sami:'t asupra vietei. Cad cel ce odam s'a izbiivit de
pueate 1?i a devenit prieten, dad dill nou se ta vale.ste
In eele de dinainte, apoi iaru1?i se re'ntoarc(' la
nie, 1?i in zi:'tdar a mai primit ehal'lil. Daca noi traim
in necuratenie, eu llimic mare nu ne-am folosit
mAntuire din elmrul aL"Ordat, - ba inctt ne 1?i vatamiim
lIlai mult, impovora ndu-Ile cu piicatele, ciid chiar dupa
cuno:;;tinta unui astfeliu de dar, noi ne-am reinturnat la
cde C\inaintt'.
Aeensta insa n'o spune pc ca nu cumvit sa
vorha greoae, (.j spune numai ctt eu nimic nu lle
folosim. Dup;\ aceia 1?i de 0 prorocie, imp in-
gandu-i zktlllcl, $i gr,lhindu-i en sa se cle1?tepte spre
apararea propriei lor mantuiri. zit-e: "In vreme
primita te-am aseultat, zice, in ziua mantuirei
ti-am ajutat tie". "Vreme pf'imita". Care este a("ea
vreme? Tim.pul darului, timpul charului, cand nu S8
cere respundere de pacate, niei nu se pedeps81?!e, ci
cAnd dup<l, impaeare inca se ::;i hucura cineva de mii
de bunuri, de dreptate, de sfintenie, 1?i de toate celelalte.
C,\te trebuia sa indure omul, ea s'1 se invedniceasca de
timpul acesta? Insa iata, ca neobosindu-ne de loc au
toate acestea, aduc<-\nd eu ele iertarea tuturor eelor
dp dinaint.e. Pentru aceia 11 nume1?te bine primit, fiindca
a primit pre cei ce pacatuise mult, 9i nu ca i-a primit
cum s'ar intampla, ci Inca i-a ridicat la cea mai ina Ita
cinste, dupre cum se petrece eu imparatul cand vine,
OMILIA XII 159
ctl atunci nu mai este timp de judecatCt, ci de char,
timp de gratif", timp de lll<:I :.ntuil'e. Pentru aceia il
nume$te bine prituit.
Ded, pc (;;it timp ne giisim a.;;it zicancl in 1?antul
de ap,'trare ttjl O'lt?:p.p.(ut = in reduttl, in loe intarit e u
y;\Juri 1?i parapete), pc eAt timp lip'St$te eeasul al unspre-
zeeelea, s<'t ne apropiem, $i sa ar;'imm 0 vieatki vrednica,
(",lei este u$or. eli eel ce se lupttl intr'un astfeliu de timp,
III sc revarsi:'l asupr<l-i lin ahU de mare dar, u1?or
va premiul. O'te-.i 1?i imp{lratii de pe ptimant eand
se gasese in timpul serhlrilol' 101, c;tnd se aram pu-
hlicului in hainele (.ele mai de pret, chim' 1?i eel mai
III ic de se apropie de iau dar-urile eele mai
mari, - pc ('(tile! in zilele in care judee;'!., estc l1f'voie de
mul1/t cxaetitate, de multa examinare.
Tot a$;\ 1?i noi ill timpul darului ;;t('cstuia stt ll e
luptc'im, c,ki este ziua cea de gratie dumnezeeas(u" pentru
("nre (;u u.';;lll'intii ne yom invrellnid dC' cUlluni. Ca dacii
fEnd illdrcati de ahHea rttle, :;;i s'a lipit de Iloi
:;;i ne-a izlJJ vit de toate, introduc,lnd inteles 1?i enle
('('rute <lela noi , apoi oare IlU va fat'(' <\('casta ('(I mult
111;ti V,1rtos ileum?
Dup,'i ac('ia apoi - ccia ce dealtrnintrelea face nc-
cOlltellit - se pUlW P(.' sine la mijloe, 1?i de
a luit deja d;tns uJ. De adaoge: "Ni ci
o sminteala intf'u nimie eland, ea slujba noastea
fi e fara prihana:: (Vel's. 3), mnving'lndu-i nu llumai
dda timp, d :;;i <lela carii au (lvut sllccese. $i
pl'ive:;;te eu c,th\ smerenie 0 spune <.t.ceasta; caci n'a zis
doari: luati aminte la noi, d'i, suntem de acest feliw) ,
('i poveste9tc ('('Ie ('u privilY' la di'ms ul, spre restul'narca
anlzaliUlll'i ('e i s'ar fi adus. ::;i pune deoclat,"l dou<\
geratiuni ti(' vieattt 'de prihan,l, zic,lnd: ,. NICI 0
sminteala intf'u nimie dand". Si nu zice (<invillo-
v1l tire, ci ('cia IT estc eu multmai' mk "sminteaHi ': ,
adec,'i huJa, netland nimiinui prieina tIe osflndire contra
noastrtl; "ea slujba noastea sa fie fara de pri-
hana", adeca nimeni s5. nu se agate de Jansa. iara1?i
n'a zis: ea sa nu fie aCllzatii, sa nu fie invinovatita,
ci sa nu i se arunce nid eea mai mica pricinii sau po-
nos, niei sa nu poam einev<1 a 0 hull. eat de putin.
"ei intru toate pun::tndu-ne pre nOl inainte
160
. _ ___ _ . . __ OMILIA XII

OMILIA XI! 101
._ --_._. __ ._- - .. --- - --------- -
cuno!?tjnta"? intru int.elepciullca eea, da.t:t de
l)umnezeu, care cste adevarat<\ euno;;tinttt, iara nu dupl'e
cum erau acei p;lruti intelepti, ('ari se fU.leau in inv!u-
tura eea iar;l rle aeeasta erau lipsiti.
"Intru indelunga rabdare, In bunatate".
iJ,( 'estea eerau un sufiet voinie, ea din toate fiind
impins 9i impuns, eI sl Ie sufere pe toate eu indelunga
riibdare. Apoi ar,Hand eum prin ce irnprejurare au
devenita$tt, aadaos: "intru Duhul Sfint",
el, zice, toatc faecal. Dartt tu prive$te, c<'lnd a pus
81 ajutoruI Duhului Sfint; dup;l cu adeea mal i11IDi a
(ll'tlk'1.t cdc din partea sa. Dar;'), Illie mi se pare e;'i prin
w'casta cl voic::;;te a spulle $i alteeva. $i eo anume f Ca
suntem plini de Duhul Sfint, zice, $i arttb1m $i de aie.i
apostolica noastr;l, nc-am invrednieit de haruri
d uhovniee$ti)). daett cillevtt al' zice,' (';1, impreuntt
eu cele spuse, 81 ar l;'isil it S8 int-elege aiei, c.1, chiar
ill charul Sfintului Duh n'a dat niei-o smintealii, IlU nr
vttt<'lmh ideia. (1ici 9i eei. ('e au luat printnlm;ii da.rlll
limhelbr, au fost prih:'initi, din eauzii ('it s'au ingPllnfat.
(:tt este eu putint;'t de a luh cinevit $i ('har duhovnicesG,
9i totw;;i a lIu-I lntrehuillt.it duptl \,;um stt cack. (cNu ins .. \
$i nOi, zice, ci chiar:;;i intru Duhul Sfint aded
ill charuriIe Duhului - noi am fost fi\ru, de prihnn;l.
"In dragoste nefatarnica" , .\ceasta cauza
tutUI'or hunurilor, aceasta I-a pre el w;;it, aceasta
f,lce tn Duhul &:'t r,1m<'tntl intru ch'msul, prin care :;;i
totul. "Intru cuvantul adevaruluj" (V('l'S
7), - ceia ce in multe Iocuri spune, (';1 nu fhIf$ific<.lnd
nlv<.lntul lui Dl1mnezeu, $i nid "Intru
puterea lui Dumnezeu" , zice. Ceia ('C pur urea
c;'t nimie nU-9i atribuic lui, ci totullui DUITm8ZeU, 9i tonte
isprttvik sale socotindll-Ie ca dela dttnsul venite, aceasta
a :[;'lcut 9i aiel. a grait ltH;ruri mari, prin toate
Hcestea a pus inainte 0 vieattl ficlrtl ' ponos, 9i 0 filosoUe
inaltil, apoi toaf,(' In un loe el Ie atrihuie Duhului SHllt
:;;i lui Dumnezeu,
Dealtmintrelea ('cle spllse de chlnsul aid, nu suut
cum s-a1' intt\mpa; ctl dad\' flind cinev;\. in lini9te. :;;i
inca estc foarte greu de a Ie fate toate ac('stea; dar;)
inca nlnd mai estc suparat bftntuit de astfeliu
de ispite, $i prin tonte !3a str;'i.ltH'eas('u, alloi poti price pc
2B91:t 11
162 OMILIA Xl!
ce feliu de sufiet are unul ca acela. n e $i de altfeliU riu
llumai acestea Ie-a sufcrit, ci iudi $i mai multe dec:1t
acestea, pe car ele Ie in$ira mai departe. eeia ce este
mai minunat, flU estc numai (",1 or,1 nefnvins plutind rn
ni$te astfeliu de valuri, $i niei numai ca toate Ie rabdh
ell barlXitie, ci ca Ie suterih $i eu mare plac.ere. Cr)ia
Cf' prin ccle eo urmeazii, Ell11Urit 0 Invcdereaza , zi(:alid
astfeliu: "Ptin armele dl'eptatii cele deadreapta
si cele deastanga" .
, Ai vazut prezenta . do spirit ;;i intelepciune putcr-
nica lattt di el aratA aiei, e;'i, sc{tr])cle $i nacazU!'ile
sunt arme, eare nu numai cit nu-i hiruiese, ci inca ea-i
$i ingradese $i-i fae mai puternici. Prin expresiunc;),
"cele deastanga" el nume$te 1)(' aeele ce se par a fi
supariieioase, - caei deacestea sunt cde (e au plata. :;3i
de ce oare pe acestea Ie llUme$te astfeliu? Sau e;'i dup;':\,
piirerea celor multi, sau fiindca Dumnezeu a poroncit
d(' n se rugh cinev,\ ea sa nu fip dus III ispita.
"Prin slava necinste, prin graire de r[l.U
(neeinstil'e) landa" (Vcrs. 8). Co D1 te 1 )U-
curi cinste, 0 tro(i a("easta C<l lu("l' u mare DalJ
zke . Si de ce? Ca a sufed CillC'V,\ nc<"inste, este mare
lucru,' iara a se imparttt:;;i de slavtt nu este nevoie de
Ult suflet voinic. Ba Illta foarte voinic, zke, ci't astfdiu
)t1cul';:lndu-sc (Ie (ktllsa, si1 nu se ahata din ealca ((a
dreapta)). De aceia pI (:ugetil la feliu pentru una (a
:;;i pentrn (cinlalhl, fiinc1dt ill <lll1,tndOLlU stralucl',\ (1(' 0
potriva.
Dara (:um oarc devine arm a dreptat.ei? Pentru
se aduc multi la evsevie, d md dascalii sunt ill cinste, c,ld
acensta esto ;;i dovada (Ie fapte hune, in aeel<1$i t imp
$i pe DUlllnezeu 11 sW,ve$te. Incu $i aceasta estc a iSl" u-
sintei lui Dumnezeu, de a introduce propoveduirea evan-
gheliei prin celE' contra!'\-'. Cad g<:.tnde;;te-te bine: Era
I)oate legat Pavel? [l<"E'<tsta erh pentru evangllelie,
dupre cum zice : "Ca cele pentru mine mai vartos
sporul evangheliei au venit" $i "Cei mai
din frati intru Domnul, nadajduind intru
legaturile mele, mai mult cuteaza fara de fri ca
a grai cuvantul" (Filipp. 1, 12. 14). Se bucur<.1 poate
ck slav;l? Dar;t ;; i aceasta iar;t$i ii fiket pre dan$ii mai
OMILIA Xl! 163
zelo$i: "Prin slava necinste" zice. Dan$ii nu su-
fer-jau eu voinicie numai cele din trupul lor, ca de pilda
sd,rbile -$i celelalte toate pe (:are Ie-a In;;irat, ci chiar
$i pe cele ee se atingeau de sufietul lor, fiindca toa te
anJ,stea nu-i tulburau de loco Ieremia de pilda suferind
multe ispite, opri<\ dela aeestea, $i fiindca era luat in
Jxltae de joe, ziee,l: "Nu voiu mai proroci, nici nu
voiu mai Bumi numele Domnului" (leremia 20, 9).
In(a $i David in 111UIte locuri se plange de ocara
hula indreptate asupra-i. Chiar $i Isai<\ dupa multe a l-
tele indeamna zieand: "Nu va temeti de mustrarea
oamenilor, si cu hulirea lor sa nu va biruiti"
(Isaia 51, 7). Christos ueenidlor: "Cand vor
zice tot cuvantul rau impotriva yoastra min-
tind pentru mine, bucurati-va va veseliti,
zit-e, ca plata voastra multa este in ceriuri".
AiUl'ea inca spune: "si saltati". De sigur ca n'ar fi
pU:'i 0 plata de mare, daca $i lupta n'ar fi mare.
In mund de pilda, trupul impreuna (u
sut-letul durerile, fiinc1<;;l, durerile aeelea sunt $i ale tru-
puJ ui, $i ale sufietului; pe Gand in cazul de fata numai
ak' sufletului sunt. In adevar, crt multi a u eazut numai
din cauza ae-estor dureri, $i '$i-a u pierdut $i sufietullor.
Clliar $i lui loh i se parea mai mari rane1e $i viermii
(k pe trup decat oarile prietenilor sai. Nu e.ste, eu
adevilra,t, nu este nimk mai dureros pentru eel neca-
jiti, (:a a-i lovi in sufiet. Pentru aceia impreuna eu
mejdiile $i eu ostenelele pune ;;i aeeasta, zicand: ,.,Prm
slava si necinste". Multi dintre ludei nu voiau sa
creadtt, 'pentru slava eelor 'multi, caci se temeau, nu ea
sa nu fie pedepsiti, ci ('a sa nu fie sco$i din sinagoge.
Pentru ("are $i zicea : "Cum puteti sa credeti, slava
unul dela altul lwlnd" (loan':5, 44)? multi (am
vel 1<:';\ poate, (;are dispretuinc1 toatp ralele, Ia urma a u
fost biruiti de slava.
"Ca adevarati" , zie8. Aceasta
este "prin graire de rau, lauda". "Ca
necunoscuti, cunoscuti" (Vel's. 9). Aceasta este
"prin slava, necinste". Unora erau cunoscuti
cinstiti, iara alW nid nu se injosau ea sa-i cunoasca.
164 OMILIA XII
---- -------- - ----'---_.-----_ .. . _.-
"Ca cei ce 111 uri III , iata suntem vii ", a<!el'ii. nt
ni:;;te condarnnati la rnoarte, ceia ('etot net'inste 81';\,
Aeeasta 0 spune;:t aI'(ltfmd pe deoparte puterea lui Durn-
nezeu ceit negraiW., iar,\ pc dcaW:'t parte $i l',lbdan:a
lor .. Glt ,Pl'ivcE;lte din, pm'tea cclor c(' ne pi zrnuiesc,11oi
lTlUrm1, ;;1 aeeasta tot.} . 0 creel; iartt pentru DUITmezcu
noi sc<.l pam de primejdii, .\poi ar;\t,l.nd ('auza pcmtru
care Dumnezeu Ie inga,duie acestea, a adaos: "Ca niste
pedepsiti, nu omof',1ti", ttI';U,'md prin acestca
rele cfi.;;tig dela ispitele lor, ('um $i pe dusrnanii lor 1(1-
losindu-li ttu,tt stt voiascU, .
"Ca ni!?te intr'istati, insft pururea lJuctirall-
du-ne", (,Vers,10),adcett : de dtrttcei deafal';\ Sll llt('rn
htlnuiti (';'i am Ii in intristare; noi illS\ nu }xlg;lrn Sitll l<t
la aceia, ei ave III intr'una 0 pIa cere nevestejiltt)), Si n'n.
zis "bucuranclu-ne" simplu, d a adaos E;li (' ontinui-
tatea bueuriei, zi(';Ind: "pururea bucurtmdu-nc';,
en ar puteil, deci, Ii deopotriva eu 0 vieatii ('[Ire de
$; btmtuittt de at-Uea tntl!$i se hm'urtt ; if:: (,(.;t 111<1 i
mare '?
. .. ,, 0a ?aracL iara multi imbogatiml'!,
Unna ZIG Cit run e vorba de bogntica ee;'1 tlullovniceas( ';l,
dar;), eu a.:;.i spune (';1, S8 de ('(,it, trllpeasl';\,
dtci ;;i eu aeeasW hogiitie se imbog,\t<Iu, <lv;)nd intr'un
moc! eu totul strain :;; i nev;hut d('schise lor (';ls('lo lu-
turoI'. t'i acpasta n nl'tUat-o prin urmatonrele euvintt-,
zic"tnd: "ca nimic av{lncl, ::;i toate av[mdu-lc" ,
$i cum cste Cll putin1':l nceasta Cum <led t'ste ('U Pll-
tint-a de n tl ('ontl'ariul? ctt eel ce st{qJane$k mulk,
n 'me;, ia,r;:l ,(Y n'are nimie, toate,
;;>1 nu numm aWl, t l $1 m a ltde multe, elm
df'vin iara:;;i contran', }(lrtl daC(l cumv;\ te lllinur)(' zi,
cum s'ar pute;\ ea eel ('(' n'arc nirnie, sa ni]);l totul ,
apoi pc In llli,iloc, 13(' d care
poroncea lumel mtrr'gl; nll numai <tv(l'ilor. t'i chiar
$i ochilor lor urit st;1pttl1, dupre cum zi(' c : "De ar fi
fost cu putinta, ati fi seos si ochii vostl'i si mi-i
t
' fi d t . ' " ' ,.
a,l . a 1111e (Gala t. 4, 15), .\cestea Ie spline, i11'v;1-
t;h:.c1u-I de a nu S8 fata de (TeC\intele celor multi,
dual' de <tl' fi dan;;ll consic1erati nt im;;eW,tori, sau nc-
nmoscuti, sau condamnati, sau rnor1i; <'lliar de ar fi
OMILlA XII 1&5
intristati , Sl1U in saracie, sau n'al ' ave;'t nirnie sau; ca
s'ar intristh GU rei ]ntristati; fiilJdeanici ceior orbi
soarele nu Ii v;\zut, nki ('.elO1' smintiti nu Ii este cu-
nos('uta pltteerea celor Intclepti,
, Dec:i,. j,u(,leciHori drepti wi
taptelol', ;; 1 dan;; 11 nu se lmcura nu se intristeaza
all,ii impl'cjul';\ri: C,' i dacit de pi Ida
('IlJeva tal'<l, expcl'I cnta de IUl'tele ,dill ,:,hai1d pe
Ull luptatOl'lll eu I'alle pc trup, JIl 'il',e1<.t91 t lmp;;i eil
eUlIuna lW ('ap, 1-:tl, (", rede pnate pc aech ea s llferincl din
( ';lIIZa l'<lllelOI', IlU e nimic de [nirare, 1lindGl 81 nu ('u-
lloa:;;te plf\ ('erca :;; i (",cit venit1. in urma ("u-
m.ll1ei, Prin urmal'e al'e9tiia fiimil:;\ numai ccia (;e noi
p;ltimirn :;:tiu, ial';l pcntl'u ('0 ,ltirnhn nu stiu, ('u
(' uvi't nt (';1 iE;ii lIwhipucs(' lllllllai ('U vtt(l" adectt
:;: i de fitt;l, in tilllp ('c IH'('miil/' ;;i ('ll-
I1UIll!C', ('Uln ('Uuza lupteloI' 1It1 0 ;;tiu,
Dal';l oare ('e ins<1mn;\ zi c(')' ('a lui Pavel, t;;\ toate
1(' ;tveil, nilni( ", lIeav;Ind? "ea nilnie avtmd, zi('.e, si
to ate a vandule", Celt' tl'upe..c;;ti,:;;i C( i\t'eia
pe ('.ilre cet;\lilc il prilliiau ('a pe un ingol', pcntru ('are
s('olindu-$i p;ll1;l $i oddi i-al' fi dat clilnsul, si
p('utru ('are :;; i-al' Ii pus p;I II;l f" i QTumazlll 101' ('um
l
' 1 " ,
.\ ;tvut to;lte it e <tn'.lol'(l.? lal'tt ck poatr' it vC'(j(.><'t
ai( 'i :;;i ('de aplli s i ill (l('(stc;). il v(i vedeit
illlboga tit, Cld pridt'1I111 ;l('C'st;'t itl ])111111 wzeului tuturol',
pl'ieten, zit ', in n;;;;:l i('Iill illdt C/l :-,.'<) invrednicit a S('
impart;l$i de lUt".l'ul'i lIl'gr;\itc de all' st;1p;l.nului ingel'i-
lor, CHin lI'ar tl fost mai hogat dec.(\t toti, n'nr' fi avut
Dat'.;\ l1'ar ti iast ;).$;l, uu i s'ar a supUS lui <1<>,mo-
nil, pre('u111 i s'au SllPUS, si lIici n' al' Ji alungat patimile
hoalele prec.um Ie-a alLll1gat , <
1) Ded, $i noi (';111<1 lxHimim cevil pent!'u Christos,
Ill! Iluma i ('it s uferim ( ' U l>;\r));'\.ti8, d inca ne $i hu('. uriim,
(:il lld postim, sil.lt1. m Cd !)i (' um Jl e-a m desfa1il, calld
sUlltelll ))(ltjo('ol'iti, ju(',lm C1:.t si cum am fi fost 1;1udati
("IlId cilcItuim ne inficrh;lnt<ll;1 <:(1 E;l i cum am
1
' l ' 1 1 ' d 0 ,
CHar c e am ( it ('e 01' Sarac.l, 0 ('onsl eram aceasta. ('a
cum alll. luit, - (',ki eel ce nu d;\ .( ' U aceast\ idei('
nu va da 'cu ll1ultttmire, De('i, c;lnd tu voiesti a-ii
. .
1) Partea 110raW, Desprebog-atie saraeie, eii nu natura
iuct'urilol' aduee eiiderea euiva, er sIabiiciunea sufietuluL
166 OMI,L1A XII
din avutuI t,\u, nu numai In l'casta sit tc trip,
ca aded), ci cit inca vei l'cl:;;tigil mai mult,
aceasta sa 0 ai in veclere lna,intea ac:eleiao $i nu numai
fiind vorba de eleimosin;\ sit te gande:;;ti <1:;:';\ feliu, d la
ori ee virtute nu te g[lndl. la asprimea $i
durerilor, c.i St\ ai in vedere $i dukeata premiilor, i,ll';\
mai pre sus de ori-ce pc insii$i ("auza Illpte, a(kc;\
pc Domnul nostru Iisus Christos, :;;i atunl"i eu u:;:'Ul"iuitt
vei birui in lupte, ;;i vel vietui ill mnltamire toat<\ viea1a o
cad nimic nu poate pro('urh omuilli 0 mult<':iulire (lblt
de mare, ca 0 con$tiint.l. (Ourat:lo De ;-weia Pavel flitl<1
shueiumat $i strtlmtorat pe fie-I"c zi, se lmellril $1 ('}it
vesel, pc (""tnt! (Oei de aeurll, ni<"i prill vis ("ili ar p;'\timilH\
ceviL din acestea, sunt tri:;;ti :;;i se bo(Oes,O, ceia ,oc de Jji-
c,,\iri nll vine, decat de aeolo cit n'au cugt'tarc,1 dc filosofo
C'ici, de ce te boce:;;ti '? Cit e$ti SaT,it" $i lipsit de ("('Ie
trebuitoare '? Dar,\ de aeeia mai (OU saIll;\ trehuie I"lt S;\
te boce:;;ti, 6 't e$ti mic de sllfiet , i;uo;I nu pentrll ,oa
e:;;ti s;Irae; nu pcntru t;I, n'ai avere, ("i pentrll C;I pre-
tuie$ti at,H de mult hanii. Pavel mUl'iit pe fle-,o"rl' zi,
no pltlngeil, d illl.tl sc $i bUClll';\; intr'unn Sic' luptt
eu slr;lciea, 9i llU erit t1'ist, d S8 ;;i Dm
o
,\
tu fiin<ictt nu ai toato ("ele trelmitoare in cursul anului,
tc intristczi $i te tull>ul'i? Da! zic i tu; di acela SI' J'n-
grijit nurnai de ale sale, pc c(md Ic'U tTt'bui(' 51\ rm'i i11-
grijesC" $i slugi, $1 de copii, dl' fel11eie 0 ni, oi
e1 nu se ingrij;:t numai de ale sale, - (Oi (le ale lumei
intregi. Tu te ingrijt'l9ti pentru 0 sinl-:\'ur1 (Oasa, iara el
pentru saradi ,oei multi (Oe nrau In.Iel'usalim, pentru (O ei
din Maccdoniea, pcntru ('ei de pretutindeni I'ari tri'tiau in
pentru cei ce chtdeau aeelora nu mai putin de
cat lua uo C(ki indoittL erh grija ILli Iunwa intrcag.l:
$i ea sa nu fie lipsiW de cell' trehuitoare, $i ea in cele
sit se imbog<\tas(O;to :)i nu at.Ua te intris-
teaz,1, pc tine copiii cei pc d-I t il int1'istau pe
dfmsul toate afacerile credineio$ilo1' 0 ce spun eu ale
eredineio$i1or? Cand (,1 llU e1'il slollod nici de cele
necrel1inei09i10r, ci 1nCa atat de mult se topiit din aceasta
cauza, incat Cc1, se;;i ruga ca fie anathema pentru
dan$ii, pe ('and tu chiar de ar fi de mii de ori foam( te,
n'ai primi &1, mori niei pcntru 0 nimeni din lumco Tu te
jngrija:;;ti pentru 0 singura femeie, pe c:-"tnd el se ingrija
pentru biserice1e de pe pamanto "Ca grija mea, zke,
este pentru toate bisericele" (II o COl'o 11, 28)0
OWLIA Xl! 167
Dec.i, cttnd tc vd jUdl, 0 0111111e, eomparandu-te
pc sinc-ti eu Pav('l, $1 nu vel eonteni odattt eu aceasb1
micime de sufiE'U A;;a dan'\, trl'buie a plangc nu rand
sllntem in sar;lcie, {'.i ci:lnd paeatuimo Aceasta C'Ll ad\'-
v;1,rat ("a vl'ednie de plans, pe ct\nd celdalte sunt
d(' r1so Dar;'\, nu numai iH:easta mit lntristeazil, ziti tu,
c.i $i ttt (Outare este ell Hutoritate, pc' eLl sunt ne-
tinstit 91 injosib>0 ce estc en Cite.i ;;i 1'\:'ri-
(:itul Pavel ]a mulli Ii S(' pttr<';\ CU, este necinstit $i in-
josito Dar,t aecla erh Pnveb> zi"i tuo ;-\;;;\ clara nu natura
lucrurilor face tristeta ;;i lIemultttmil'ea ta, ci slab<'ieiunea
pttrerei tal,'o Dec..i, nu ph\nge St\r,\Cica, (oj pc tine care
te g;\se$ti feliu, mai hilw zis, nki pc tine Stt nn
t( pl;)ngi, ci indreapttt; uki nLl umhlit dupa averi,
ci ceia ("(' j[\.("e pe cilwvh de flIU de ori plai vesel, adeG'i.
filosofka $i virtute1.1,pe aeestea Ie nlnngtl nec-ontenito C{llld
sLlnt [tl'estea, nu e::;te nid 0 paguln\ stll"<kiea; pe Ct\ud
dadi acestea lipsesc, IIU !:'stu nj(-i Ull folos din averio
Ciil'i 1'olos este, spune-nd, de I'd Iloga1i, dal';\
au sufletcl(' lor Nu ahlta te vii k;I rezi tLl pe
tjne, pc ciH Sl' v;lietl1'caz;1 a('ela pe sine, Ctl nu are inct\
averile tutllloro lartt dact't poate llU pl;lnge <"<:1 tine, des-
ehide lui, $i vel vedeit plangerik $i hocetele
sal!' o poak s;\-ti ;mlt hog;'\1iea ta, ca astfdill ::::<\
contenc9ti a ferid pre ,o ei I )ogati in hani? -Yezi cerj ul
;:.II;esta, c;lt mare ;;i de frumos estc, lOtH de sus se
nara de ;w('i<1 nu se lIUCl\lo;\ mai mult
hogatul, $i nil"i I"U ar puteil Sit k intrea('.\ ('U vecler("l,
Stl fa(' ;'\ 1"1I 81 ce ar voi, (OikOi precum s'a fanlt ]>cntl'u
d.lnsul, tot s'a fttclIt:;;i pentru tineo Dartt soarele,
acest astru strallwit $1 luminat, ,oare inl';tllt;I vcderile
noastre, oa1'e nLl ('ste comun tutul'or, $1 nu toti se llU("Ul';'i
dn d deopotrivu, $i stlraej $1 hogati '? D;:u';\ inctt CunUlla
stelelol' $i eiclul Iunei oa1'8 l1U tuturor risal'e deopotrivtt '?
Dartt mai clrupt vorbind, :;;i data nr trebui a spune cevA
minunat, apoi noi eci Sil 1'<.1 ei ne hueur;'\m mai l1lult de
aeestea, dec:..H eei lJogati. Caci aee$tiia cufun<iati de
muIte-ori in hctii, petrectmd in ospete $i somn a(1::'\ nc,
nici ca simtese insenmatatea acocstora, gtlsinclu-se sub
aeoperemantul caselor $i la umbra , - pe cclnd s<'lradi
mai mult decat toli sc g;':isesc clesfZtt<:'tnclu-s(' sub fl'u-
museta acestor elementeo
Dara cladi vei ccredit dliar :;;i aerul, eel c\' este
168 OMILIA XII
pretutindeni r8v,lrsat, vei vedeit cii S<:tracul se Imcura
un aer mai (;urat maiimhel$ugat. Cud caIa,torii
$i muncitorii p<'imfmt se dezmeard<.\ in mijJo(;ul aeestor
elemente mal mult dectlt din eetate, lJa in<;;\ c:hiar
$i me$te$ugarii se bueura de de mai IIIUlt decftt cei I'e
stau ln cetate :;;i cari se imlx1.w' pc [k-cc Z1.
::;i ('e este pf't.mtmtul Oa1'e nu comUll pentr'll
toli NlD) zid tn. Dar;'i (;UI11 de zid <lr,pstea "{ SpllIlc-mi.
]\..l?oi iat;\, zici tu, dl eel bogat cilial' :;;i in ora:;; are
lIlal .multe pogoarw de p;),mJnt, $i Ctl a inQint,ut de
gl'[ldmi intillsn, dar;'i apoi $i in lparin,), are rn uIte ogoaJ'\
'insu:'7ite lui. Dal';'i ee? Fiindctl d $i Ie-a i'nsW';;it, apoi
el smgur s( hu(',ura de ele r De loe, dlinr de ai spune
(',itt fuulte, Cki a('clol' ogoare este silit (k a
Ie illlptlrtl In toli, :;;i gr;1.ul, $1 vinul, $i
tine k ('ultiv;)., $i pretutinde:ni slujn$tc: tie. ])al'(\
dual' $i <leek gr;\dini intinse, (;tllll $i ensele, dup;), I'hnl-
eek dc!p;'i acele ostencle $i ll,kazuJ'i ,
.ltl adu(' tolos llI ta, lu;md dela tine pentru ahUea s lujl>e
PUt-Ill argint. Cllial' $i ]a hli, !$i in fille Pl'ctutincl<'ni ar
pute;'1 vedch cinev;'l petl'('c';'t Ild u-se [tccla$i lew,I'u: pe ("(
eheltuilY\ $i b.':.m,i, :;;i. gl'iji, $i ostendc, iara pc
SlraCI ell pUtll1l banI 1olosJrldu-sc de toate in
lilli$te. <Ieci nu se folose:;;te de ptun<'lllt Inai mult de(';\t
tine, eiiei nu doa rtl acda umpl<' zeec p,lntc('(', si tu
numai unul. ' .
Darit poat( d cl sc' din lll<lnctll'i mai
luxoase? Apoi niei nu cstc a iei 0 marc l;:\comic; elm', i
inhl C;J $i aic'i tc yom gelS] tot pc tine av;tnd mai
rnult. Luxul lui dcaceia ti se pare a fi de
l';\ ynit, ilinde';l J.>oate el are l\1ai mult;\ pltlc('re; dal'tl
dna I' $i placerca aeeasta tot mai muIUi (-'ste la eel
:;; i nu nUll1ai placere, ci !$i siinatatc. 130gatul poute
(,:' in aeeasta c'ovclT:;;Cl:;;te pc eel s;'i1'ac, c.tl-:;;i
smgul' trupul mai sla]) $1 :;;i ctl-:;;i aclun;\ mai
l11ulte izvoare df' 1)oale. C:lci toate cele a le slracului
sunt iconomisite dupa natul',l, pC' cand cele ale hoga-
tului , din cuuza necump;)bJTei $i a stri(',Rciunei se smr-
$CSC tot-deauna in IJoale,
de voic:;;ti, apoi J'ti putem aceasta $i prin
exemple. Dactt de pilel;l a1' trelml si'i aprinzi foeul in
l'uptoriu, :=;;1 unul aI' nrUl}(,,\ in ('uptol'iu haine de m;l-
tasl, al' Illgl';\m,'idi acoIn rnulte nemtlrginite hor'-
OMILIA XII
169
bote (da ntelc) delicate, :;;i apoi ar da fOG iara
un altul ar pune lemne de stejar $1 de brad; oi hine ce al'
puteit ave,! acela Illai mult dcc.;U acesta? ha ehi ar
mai putin. de Ct' oare '? nirnie nu lW
(i<-ctl de a intoar(".c aItmintrdca <1.eela$i cxemplu. Da('.Zl,
Zil'" unul at' pune pe lemne, iartl eelalaltar asvurlI
hoitul'i de animale, apoi ];l.ilg{l ('are cuptol'iu ai st;\ tu
eu pi;\("ere? T .;\np;tl eel 1'.[[ lernne, sau I;'mgti, cd eu hoi-
tUI'i ;? De siguT' ctl ('ll lmnne, liill!!!';'\' ac.esta
anle dUp;\ natul'Zt, $i este 0 placut;Vl pl'ivdi::;t(' celor ee
viid, - pe (';IJl(1 ('dttlalt 1win fumul [u'.(']a putUI'OS, pl'in
duho,u'ua impl'Zl:;;tiat;Vt din arcIcl'ea sljngeilli $i a oasdor,
h'-ar alllngil pe tine, t01;i de pn 1;lng/l tille;
infiorat auzind $i d(' a ('.cl
cuptOl"ill? Ei hine, astfeliu SUllt ("elOl' hogati .
C;ic.iin aSeIl1Eme;:t p;1.nte(',e ll1ai mult putregaiu at' gtlsl
cincvil de('.M, in cuptol'iul ;t('.(lla, vil,ntuI'i putuI'octse,
:;;i nc('urah\ IH'etutindelli :;;i in cnhll;t
o ;.ilx'psie "ollstipati!l) mell 'e, dill ('auza l;I('ollliei.
ndiind deajuns (',)lduJ'a ('eh natm'alii spre it Ie mistul
IW toate, toate m;'lnl';\f'ile sta,u in p,lntcc(' 9i prodllc ll1ultlt
gTual;t . (:u (',i' lll cillevil as(lm;\n;\ p;lntc,'de
l()l"a? Ills;'i IlLl v;\ ingreuiati fat,). de vorhc', d
dill';) lJoab' nll gl';i.i('sl' adnv;i.l'ul, dovecliti-Illi.
.\ $;'1 dal'tt ( '.1( 1',(' ar put(l;\ (',Olllp;lI';\ a('(A,!'i! '
p;lntl'l'e? nici 11II Sllllt ('de SPllS( ', sp1'e a
at';Hit ti<'ttlo:;;iea UllO!' astfdiu de oamcni .. \m g;\sit d('('j
0 alttl koan;i., DUP1'C clIm se int<llllpltl ('u ('culalurik,
ell' S('U]'gPI'0, (';Ind clac;t <.Ll'UIWi intr'unul gunOa(;l de h'i-
ligari ll, de ial'l );\, de tl'estie, ) lIletqi de pietr(; :o;;i de 110-
l't)iu, il infullzi, $i 130 UI'll1;l se scurgc pc $i:-
choiu) de mm'darii , (wcasta se petrece $i eu
OI11ului. e;t fiind inc-his el de desupt, apot cde mai multe
dill ac(:'stu ll1<ttut'ii \)<\loase, v;'1ttuniitoare, cloC'otesc 1a
u insu tot a:;;it se petrec.c C,1l I 'ni saraei; ei
prec'um p;lf'aeie ('.01e curate 9i Gl'istaline iU9incl din ma t< 'il,
lot' ud;l gr'<ldini $i paradisuri, tot a$;'1 $i pantecele Sil-
radlol' s unt curate de vrisosurile sau I';lma:;;iteI0 din
p;lntcce1e l)ogatilor.
Dartt llU la feliu sunt cde ale hoga1ilor, sau mai
hine zis ale ('e se dezmiarcltl se in\miheaza, ('j
stint lllcttt'c'ate de lIlaterii g;\zoase, de muC'ozih'iti, de
de silnge ('onl'llpt, v;'tntul'i puturoase, tI("
170 OMIUA Xlii
- ---------- ------_ .._---_ .._------- - ...
altele de acest felill. Pentrll aeeia nimeni tr<lind intr'lIua
in desfatari, nu poate fi &tnatos, ("i va fi lXln-
tuit de boale.
Pentrll care ell pl':kere intrdJ<\: de ('e oa1'C ni
S:lU dat Pentrll ca noi stt ne vutlm1t lTl, Sitll
sa ne hramm f Pentru ca fir::! llolna vi, ::::Ctu St. fim s\-
nato:;;i $i in putere '? DC' sigur eel pentru ca &llJe hr;'1 nim
sa tim pllternic.i. ("e danl voi abuzati
de lJoale in trupul vo::::tru '?
11] S<1 v eel sarac, pr!l1 lui cec\ simpUi i$i
ca$tIgu sanatate, putere $1 vlgoare. Ded, nu ph'tnO'c pe
S,tpatatei pentr:,u, ("i inc<1 te. $i $i
de VOIe$tJ a te JmhogatJ, lllspretueste a vcl'llc. C,ki ade-
v;lrata bogtttie sul nu in a aveit d in a nu aVt'it
ca stt aiba .. dac{t aCeaSk1, am puteil sa 0 reu$inl ,
$1 aWl yom if 111m bogati denlt toti lJogatii, $i [\eolo nc
yom invreclmd de hunuriIe vjjtoarc. Cll'ora fic ('n nl
totii .sl nc inv.rednicim, prin ('harul $i fiIantropic'n DOlTl-
nulm 1I0stru IlSLl S Chr istos, cZlr uia iml)}"clIn;\ ("1I Tntll
$i eu Sfintul Duh, se cade slava, st.lp;ll1il'ea $i t"illsV'a
acum $i pururea $i in w'('ii ve('ilol' . .-\n lin. '
OM ILIA XIII
"Gura noastras'a c1esehis. YOi CO-
rintheniior, inima noastra s'a largit. Nu va st,ram-
torat
i
noi, ei va stramtorati intru panteeele
vostru '. (Cap. 6, 11. 12).
Povestindu-li lor despI'c ispitele n':kazurile lui:
"Intru multa rabc1are, zice, in naeazud, in nevoi
in stramtorari; intl'u batai, in temnite in
tornicire, in ostenele, in privigheri ", 'aratanct dt
faptul acesta este mare lucru "ea niste intristati
ziee, iara pururea bueurandu-ne, ea'nimie avancl'
toate $i nurnindu-le acestea' arme
pedepsltl, nu omoriti ", $i in a cela::;;i timp
OMILIA XIII 171

invederclnd prin toate acestea ingrijirea $i puterca lui
Durnnezeu, dupre Gum zice : "ea sa fie pu-
terei dela Uumnezeu, nu dela noi ", - nUl1le\,-
r c:) nd npoi pc I:'tngtt acestea ::;;i luptele lui " ea pururea
moartea lui 0 purtam", $i eLi faptul acesta este <10-
vada de invierea rnortilol' "ea si vieata lui Iisus sa
se arate in trupul 110stru eei muritol'iu", $i earor
tupte s'a ti'i cut parta9, (',lIm 9i Ge i s'a incredintnt, c1upre
CUln zice : "pentl'u Christos rugam, ea cum
Dumnezeu s'al' ruga prin noi ", c. um $i citrOI' lucruri
este el slujitoriu, adedi nu liteI'd, ci duhului, - 1:1 urmt'i
vine 9i Ii eeart<l, c<l nu sn gascse hine fnta de f\tlnsul.
Dar a nu tleodata vine la <1('easttt (:hestiuBe, ci mai 'ntilj
spunam( (:cle ating,itoare de dragostea' ee Ii arata, la
urrna trece $i Ia aeeh ebestiune ell Yorba. (Xl daeii eel
ce c('arut este (".instit ::;;i prin propr iiIe sale fapte, dar<1
indt celnd mai cia pe fata $i dl' agostea ("e 0 are <.:atra
cei acuzati de c1fmslll, de sigur ca atlHH'i i$i face yorba
rnai ph'i.euw .. De aeeia $i el trcri'tnd (,1I vorha dela ispi-
tell' $i ostenelele lui la dragosk, se atinge In llrrnii de
di'm$ii. Deei, carc sunt semnele arutatoare de dl'Clgoste '?
"Gura noastra s'a desehis eatra voi, COl'inthe-
nilor". Dara, ziei tu, unde este aid s(.'muul dl"agostci '?
:;li ee insamna eeia ce el spune aid 1 ::Xu putem rJh<lh,
zice, ea sa taeeIII fata de voi, d voim ("n purul'ea stt
grairn i;li stl vOl'bim (,Ll voi - ('cia ce este en obiedu
al <."010r . ce iubes(. C\ eei<1 c(' se petrece eu qn corp,
c,lnd manile noastre jl jnvclrtese in toate partile, atelH$l
lueru Se petrece $i eu suftetul prin eUV;1nt $1 1'rin eioc-
nirea ideilor.
Impreun;t eu (lceasta el 111ni d;" it se intelcge
a,ltcevil. ce anume C<.t toate Ie spunem voue, zic<',
cu tot curajul, ca celor iuhiti, $i llimic nu ascundem,
nimic nu dosirn, Apoi, fiindetl urrneaZ11. a-I cert,'l, i$i c('re
iertare, d(lnd 0 dovadtt putcrnictl ctL-i iube$te mult, prin
lnsu$i faptul ca-i eearta eu tot curajul. Dara npoi $i
adaosuI aeelor denumiri , este dowl(];:l. de 0 mare prietenif',
de 0 mare dispozilie $i caldura, - fiindd"t noi obi$nuim
(le a invarti in toate partile nurnde eelol' iubiti de noi.
:)nima noastra s'a largit". Dupre cum ceia
ce obi$nuie::;;te de a intinde, de a umfth, ck
172 OMILIA XIII
dilatit Ull Il1t:ru, tot este de i..'t,
la rgi. Ctl('i dragostea este Aceasta a
deschis gura lui Pavel, tot ea i-a Uirgit si inirwt.
nu nurnai eu gnra vu, iubesc, ziee ei am 'si inirna
I
v ,.
can' eong aSlI!ct:;te, de (l(:eia grtl.iese en toatii SinC81'i-
tatea, en toata gllra, en tot (;ugetub). Nimie nll 8ste mai
E?! larg ('3), inima Iuf Pav.el, dadt pe toti
II lullna atat de mult, en S1 (:eI arnorczat, fara
prin illima lui si'i fie iIilp<1rtittl san sh'ibiUL
dill canza dragostei, d fntreagi1. III fie-cal'(;
dilltre (h'tn:;;ii. poate fi de mirare Pavel S8 gtlSit.
felill. fut;I de c;tnd inima lui prim1<l in-
trill1Sa pe ne(Tedhwio:;;i, chiar pe j'ntreaga Inme
])r> at'cia Jl',," ?:is simpln vi'i iuilns(", pre V01, d mai tare,
nmi expresiv. "Gura noastra s'a deschis ... inima
noastl
";) s'a la
v
t" v. t j' v, V
CL , , (';t,Cl pc 0\:1 va aVOIn lnauntru.
!;'i nid sirnplu, ci eu ce;'t mai marc ltlrgire. <:;l
e('l iuJ)it UIIII>];I I'll Inultl Hl>cltate inttlll1tI'l1 in inima
("clui lk acuia 9i zice: "Nu va stdmtorati
'intru noi, ci va stl'amtor-ati in ptmtecele vostru".
I kn';1 tll pl'i eLun c.ert;nea lui ('stc f;'icutit eu
nlulttt icollomi<'-c{'ia (.(' coste a ceJOl' c.e iuIJese mult-
n'a zis: IIU nn iubiti p1'(' noi ci, nu eu aeeia!)i
tSUl',\ (:u carp vtt i ul>illl noi, fiindc.i\ nu a
atll1ge prei'! tare' de $i prctl1tindeni ar pute;\
v('de;\ <.'ll1cvit, (,lim c'ste de fllilc1'lxtntat c1upa
alegall<l l',UVil).tck ill fin-{:Ul'O d ill eel Ho-
lllanilOl' Ii zi(",eit: "Dor'esc sa va vad pre voi", 9i
"de multe,ori am gD,ndit ca sa vin la voi", :;;i
"claca se va prileji ca sa yin odata la voi".
GillatenilOl' Ie zicc;\: "Iubitii mei, pre care
eu dUl'ere va, nasc", iartl Efesenilor: "Pentru aceia
plec genunchile me1e catl'a Tatal Domnului
l1?stru Iisus Christos", pc c;'uHl FiIippellilor: "Ca
cme este nadejdea mea, sau sau cu-
nuna laudei? Nu voi "? - 8i lc spullcil acestea
fie dl Ii grttih in Icgaturile sale, fie c<.t Ie avei, In inirn<1'
Colosenilor Ii spuneh: "Pentruea voiesc sa stiti voi,
eata lupta am penteu voi, eati n'au vazut
rata mea in trup, ca sa se mDngaie inimele
XIll
173
voastre", pc et'll1c1 The&'\lonieenilor: "Precum munJa
pre fiii sai, tinandu-ne de
bine voim a va da voue nu numai evanghellea
lui Dumnezeu, ci inca sufletele noastre". Lui
Timothciu de pilcla ii spune: "Aducandu-mi amin te
de lacramile tale, ca sa ma umplu de bucurie",
iar<1 lui Tit: "Lui 'Tit prea iubitului fiu", 9i lui
Fmrnon asemenea. Irw\ $i Ebl'cilor multe Ii serie de
felill, 91 nu de 11 sc rllgh a Ii zke:
"Ca inca putin oare-ce, cel ce este sa vina, va
ven!", en cum a1' grill llluma (';Hri\ ("opiii co sunt
s\lp<1rati. v ..... '
Corillthenilor li spune: "Nu va stramtoratl mtru
noi". Nu Ii spune numai etl 1i 'ej c,\ estc 9
1
e1
i\lbit de en 9i prin aeeasta s .I,'i atraga inetl mai
lllult spru (htnsul. De 9i unora Ii aceasta,
zidmd: "A venit Tit la noi, spunandu-ne noue
dorinta voastra, plangerea voastra, rivna voastra
pen tru mine" 7, 7), 9i . . ar. fi
fost cu putinta, a-tl fi scos OChll mH-atl fi
dat " (Galat. 4, 15), iaru Thcsalonicenilor: "ce intrare
am avut Ja voi" (1 ThesuJ. 1, 9) iartl lui Timotheiu:
.. Aducandu-mi aminte de lacdimile tale, ca sa
1'na umplu de bucurie" (II Ti1110tll . 1,4) -:
pl'etutindeni ar gaS! c.inevil in epistolele sale
e1 ucenkilor I'U ii $i ttl este lu)nt, J!1sa
nn la teliu. $i aiei zice: "macar Ca mai mult iu-
hindu-va pre voi, mai putin sunt de
(11 Cor. 12, 15). Dar;\ aceasta 0 spune mal pc In sht 1'-
epistolei, pe (',lnd aiei este l!lai intlt:cilTat in .lll'a-:-
gostea lui. "Nu va stramtorat1, zice, mtru nOl, Cl
va stamtorati in pantecele vostru", voi spre H
primi pre noi, eu Spl'C a primi 0 ("date
::;i 0 multime at;H de mare. $i n'a zis nu ne prmlltl
v ' v t'" t t' '( l ' I ' I v , 1
pre noi)), ci eel "va S ranl or a ;1' , ace as(:I!l(
a sc intelege, ins1 eu oarc-care erutare ca sa nu so
ating<1 de d:ln::;ii eu prea mare putcre.
:,Pentru aceia rasplatire ca unoI' fii, va
174 OMILlA XIII
graiese, voi" I). De $i nu este acela$i
lucru, de a fi iubit intiUa$i data, $i dupa aeeia a iubi,
ci:i ebiar daca ar vol sa gasasci:i 0 masur,l deo-
potriv':-t, . totu$i se prin faptul, ca eel ee
iuhe$te dupa ce a fost dejit iuuit, vine in al doilea rand,
dara, zic.e, nimiG nu mai scormolesc, ca chiar dad ati
luat dela mine motivul dragostei, i'nsa daea aratati fata de
mine aeei11$i mu.sura, eu totu:;;i v':-t iubese). Mai departe
apoi ea s<l ax' ate C':-l faptul acesta este din datorie, $i ca
cele spuse sunt afaru. de ori-ee lingu$ire "ea unor fii
va graiese" zice. Ce insamn;l "ea un or fii"? Nimic
mare nu V<1 eel', dacc\' fiind tat;\ voiesc a fi iubit de
voil). Dad", tu prive$te intelepeiunea $i umilinta acestui
ferieit, dci el nu pune aid primejdiile cele pentru
cl;ln$ii, ostenelele, naeazurile indurate, de $i poate
multe avea de spus, - $i astfeliu el este aid rtm\ vr'o
tl'ufie, -- ei numai de a iubi. Dc aceia, ziee, va eer de
a fi iubit de vOi, fiinddi m'am faeut tata) vostru, $i c",\
sunt Guprins de 0 dragoste nespusa pentru voi ceia ce
de multe-ori cam intarata z,'idar11$te pe eel iubit,
cAnd mai ales ii pune dnevit de fata binefaeerile ce i
Ie-a aratat. Dar prin aeeasta s'ar fi parut di ii ic't I'n
hHae de joe, $i de aceia nu face a$;\ Pavel, d iubiti-ma,
zke, precum copiii iubes(' pe tata) lo}') ceia ee este mai
ell sama a naturei, $i datorit fiec,\rui tata. Apoi ea sa
ntl se para c.1 acestea Ie graie$te pf'ntru sine, arak1, ea
o face pent1'u c,l$tigul ]01' mai mult, pentru a'$i atrage
prietenia 101'. Drept care a adaos: "Nu va injugati
lntr'alt jug eu eei (Vel's. 14). n'a
zis: )i u va amestecali eu eei ci atin-
g<'l,ndu-se mai mult inea de ea uniia ce au ne-
dreptatit, sau mai bine zis a u injosit dreptatea, <<J1U v(\
plecati grumazul vostrm) zice.
"Ca ee are clreptatea eu fara
de legea"? Aiei in fine face eomparatie nu intre dl'a-
') Nota. Originalul este: 'i'-1jv 02 'l.Ot-1jv o.VqW:;&L'l.V. ,0<;
/'s'(W, 'lUJ.l ofL2t<;, adeca aceia$i raspUitire (inapoind),
fa unor fii va grrJi esc: largifi-va voi"; Cum se vede, deci, din
text Jipsind participul O:ltoWlovw;, care dealtfeJiu se subinteJege,
a putut tradllcatoriui editiei de Buziiu sa ni puna de fata 0
fraza, ce n'are nici un senz.
OMILIA XlII 175
o'ostca lui :;;i a acelora ('e-i ('onrupeau pre clan$ii, ci
h1tre nobleta lor neeinstea ardora. Astfeliu deci, $i
C'uvantul stw a devenit mni de respeetat, dara in acela;;i
timp $i mai potrivit eu demnitatea lui, $i prin acea?ta
Ilictl mai mult ii atrtlge;\ spre sine. Dupre cum ar Zlce
cinevit unui copil (are pc parinti $i s'a dat
In bratele ('elOl' mi$ei: Ce ('opile? Dispr'etue$ti pe
tattd tiLu, $i preferi in lo( ;u-i pc oamenii mi$ei, incal'-
cat.i de mii de rille? Nu $tii cum el e:ste mai hun decat
t:U 'eia $i mai c.instibl? <.:u chipul acesta l-ar in de-
pttrti; dela contadul eu aceia, dad. el iulJe$te eu a de-
"tn'at pc taW,) stlU. Dac;:\ i-ar zi('e: UU $tii cu cat e
mai hun tatii) ttw decat aceia? - nimic nu va face cu
a( 'easta, iartt (1 <1('.(1 Ias<\ pe taWJ stw Ia 0 parte, $i II
compar;\ ('hiar pe ditnsul I'U aceia, zictm<iu-i: (Nu
cine ('$ti tu, $i eille sunt aceia? g;lnde$ti Ia no-
I $i la lil Jertatea ta, eum ;;i
I'e poti tu avea deeomun eu aee) talhan, eu
:;-i $<: U'latani? - apoi prin 0 astfeliu ck
pl'in !audele aduse lui , iute !'l va seoat(> din bratele $1
contactlll <1eelorn,. Comparatiunea dint;\i n'ar primi-o e u
p);keJ'e, ilitlde;\ protilllisil'ca tat<'Uui inaintca i S';1.1'
ea 0 acuz<tt iune aclusii, lui, - $i c.;llld mal ales a
liltri st,lt pc Ull tnt;\ at<lt de hUll - pe (';Intl prin a doua
compal'illiune Himi.: din ,u'este IlU se'nti'tmpht, C;tci ni-
J1)1.mi I1U <11' vol Sit nu fi e W.udat; $i apoi la un l?c . \:u
aduse, $i mustl'area fa(' ubI lui ('sic' hine
Prin asemcnea ('omparatiune se deS(TctC$te a$a ZI-
(';Ind fruntca celui Illustrat, $i se intelepte:;;te mult, la
UlTn;1 fug(' eu disgust de contactu) acelora. .
Dar; I nu numai aeeasta este de admirat la apostol,
Cit a<1e(:.;\ a inailltat a:;;c't de hine eu comparaliunea, d
inl:,{ ea $i alt-c('v;\ mai mare a faurit, $i mai
ctu:- i mai int,1i aduc;'tnd yorba prin intrehan', tapt ce
este al aeelora cari spun luerurile h'imurit $i
site de toti, dupa ,leeia $i prin multimea denumIrllor lll-
tinde ind mai mult ideia din disc.:utiune, - fiindcii nu
pune inainte numai un nume, sau dou l, sau trei, ci 0
multime de nume. Pe langa a('estea in loc per:
80ane el pune nume de luc.r uri $i de fapte, $1
virtute'a mai inalta, dar;'1- si reutatea mil mal de
jos, $i ar;ttand distanta eec't mare aseste d0l!a,. in
rilt C;t nici nu se poate inehipuL ;, Ca ee re
176 OMILIA XIII
are dreptatea, zicc, (:,u fara de legea? Ce impreu-
naee are lumina eu intunedeul? Ce unire are
Christos eu Veliar? Sau ce parte este erecUll-
ciosului eu necredinciosul? Sau ee insotire este
bisericei lui Dumnezeu cu idolii"? '
., . i\i ("llrn au pus nurn i I'ile accstca pc fa til,
fllndu-l de <l.Juns spre <:l, l'espinge pe cinevil dela ('011-
tradul eu cei l'.'i.i"? C.'ici n'n zis: ce impI'cunarc au (:8i
din lumina ('U eei din intuncree? t:i pune inainte ('.hiar
cu:ele eontraI'ieb'i,ti, care nid-oda,t,\ nn se pot inttiJni la
un 10c: lumina intllnm'c(;ul, Nici n'a zis: Ce unil'e
poate Ii intl'c rei ai lui eel ai diavolului, ci
plln;1,nd inainte ccia ('e (! Itla] ab','ig;'itoriu: Christos :o;i
Veliar - nurnind astfelill pe npostnt, ade('.;\ pe eel ('I' :,,-'a
lcp,\clnt (Ie Cl'e(ljnt<\, dupii dialcdul ebrail'.
"Sau ee parte este creclinciosului eu eel n8-
eredincios". ,\it-i in fine, s;\ nu se P11I"'i. (',I el llll-
rnai cilt acuztl relltateu in mod simplu, <lcluce laude
virtut.ei, de pel'soarli' nellohlrite. ]l'a
zis (e are cr('dinciosul eu c('l lwel'edin-
:-... (;i ]a mijlo(', pl'('miili', zici\nd: "ce parte".
"Sau C(' lui I'll idolii '?
"Ca voi sunteti biseriea lui Dumnezeu celui viu"
(Vel's 16). C('ia d spune aic.i ;1l'f'(1sta h1sarnn;\: l\i(' i
j'mparatul vostI'll n'are nimh'. de ('omun eu d - - "ca ee
unire are Chdstos eu Veliar" - si llici lUITllrile -
"ea ce imparta$ire are lumina eu 'intunerieul "-?
Prin urman' nici voi nu trdmic a flVI'II)). \Iai inhl.i (,1
pune pc impitrat, 1<1 l.lrm;\ ii pune $i pc (;u at'casta
mai aks smulg,\ndu-i dda eontactul cu ('d 1'<11.
Dup,\ a,cuia. zit'i\nd: "bisericei lui Dumnezeu
eu idohi" 9i pronunt;lnclll-S(' l;lll1llrit, (,;1. "voi sunteti
biseriea lui Dumnezeu eelui viu", dr' lI(woie trl'-
huiil In url1J1,\ s\ d(' fat<l rn;\rturi(' n, s(TiptUl'I'i,
flovedind c;'t cpin ce a SpllS nu ('ste '. Cel ('8
]auda, dae,\ nu du dovaclfi, s(' (')'('d(' C;t DccL
care este m,)rtul'ie<l (tce'I'a "ea voiu locui intru clansii,
zice, $i voi umbla;', ndec1,l, 'yoi ]O('U1 in hiserid
umblA, prin aCf'asta ('d mai rapnl't
fata de (lil.n$ii.
OMILIA XIll 1i7
"Si voin fi lor Dumnezeu si ii vo[' filnie
. , .
popor". Potti in sine-ti pe
tu alergl la acem? Dumnezeu care n'are Illl1UC de
comun cu cum pot fi acestea vrednice de
iertat Deci, zice, gande$te-te cine umbla cu tine, cine
locuie$te 1n tine.
"Pentru aeeia ie$iti din mijloeul lor ;si va
osebiti. ziee Domnul, $i de sa va
atingeti, $i eu voiu primi pre voi" (Vers. 17). Si
n'a zis: Nu taceti lucruri necuratc ei cere inert 0 mai
eX,aetitate; s!l va. ziee; niei &l va
plat.})). (,e esk necuratm trupulUl? Preacurviea, eurviea
toaili desfranarea. care este necuratiea sufietului '?
Ganduri nee urate, ca a se uih\ cineva Cll cauilitura des-
franata, invidie, zavistie, $i toate cde la feliu. Deci, voit.i
poate ea din amandouc partile su fit.i curat.i; ei bine!
ai vi:izut premiiul carc-i: a te izhavi de dUe, a te unl
cu Dumnezeu. I\sculhi acum :;;i cele ce urmeaze:
VOl fi voue Tata, voi veti fi mie fii, si fete,
zice a tot (Vel's. 18). Ai vilzut pe
Proroc cum dm capul loculUl nol )leta de fat;1
1'ldedt rena$terea cea prin char'? ' ,
"Aeeste fagaduinti lwlnd, deei, iubitilor"
(Cap. 7, 1), zice mai departe. Care fcigtuluint.i? "\eelea.
adecu de a fi bisericu a lui Dumnezeu, de a fi fii $1 fete
ale lui, de a-I a vea pe dansul locuind in noi umbland,
de a ne face poporul seu, de a. aVE'il pe Dumnezeu
ea Taw, al nostru.
Deci, Sit ne curatim pre noi de or'i-ce nectm"tleni e
a trupului a sufietuluL :\,ici de eei necLlrat.i scI. nu ne
atingem, - c;ki aceasta va &l Zi<'tl curulie a trupului -
niti de eei ce spurdi sufietul, - caci aeeasta jnsamna
('.uratiea sufletului. "Sa ne euratim pre n01 de toata
spurcaeiunea trupului $i a duhului" zice; nici
ea. se numai cu aceasta, ci adaoge : "faeand
sfintenie intru frica lui Dumnezeu". C;"tei nu cloar;1
faptul di nu se atinge cinev;'! de lucrul spurcat il face
pe dansul curat, ci ni mai trebuie inca ca noi sa
devenim sfinti; ni trebuie rivna, Mgare de sama, evla-
vie. bine a zis el: "intra friea lui Dumnezeu",
Hindea se poatc ('(l cineva stl fie intelept::;i St fUGt sfin-
12
178 0.(1 LIA X III
tenie nu Jntru fl 'ic:a lui Dumnczeu, ci de OGhii lumei si
din slav;), de9::11't;)., Impreum1 eu aceasta apoi, 01
las1'i a se intelege :;;i altcevi.l pein expresiunea "intru
frica lui Dumnezeu", aclec;), 1:;1. las\ a so intelege
modul cum s;), poat<). ajunge cinevil h sfinlullie, Chiul'
dadi porta cste tiranidl, zice, totu:;;i de 0 vei ingl',icll eu
fl'ica de Dumnezeu, ai doboI'cU 1'l1riea. ei.
I) Prin euvilntul de sfintenie de a.id apostolul JlU 111-
t(21e.ge yumai ci lz\J;t viyca cle ol'i-cu piieat,
caC1 stmt este numal cel curat, Dara curat ttl' fi Ginevit,
nu numai cand s'<\1' iZlJtl vi de curvie, ci :;;i de l,komie si
de zavistie, :;;i de u:;;urata,te, de slav,t de:;;art'l, dc
pl'etutindeni trel luie a fugl, dar;'i eu deosebire in milos-
tonie, fiinddj nici li'al' tnai fl rnilost<'nie ;l('ei<t, dactl ar fl
illsOtit<'i de aceast\ l)oal,,\ , ci farntilroll;HI;1, cl'llzime. <Xmd
tu dai eleimosini:i. , nu ('U scop de a milul, ci de a tl'tlmbitit.
facerea lle hine, atuuc.i nu nllmai ctl 1tceasta nu este elf;i-
mosin;)" ei este in( '<.t chim' insult;1, c;1d ai dat 0 pild;".l rea
fl'ntelui thu . ..\9'\ uar;\ milostenie nu va St zktl a. da lJani.
ci fiind milostiv a cia celui s 'irac. Fiindctl:;;i ('('i din teatl'u
dau copiiloI' ('elOl' :::kkati c.um ::;.i altol'a de pe seellii.,
aeoasta ,IlU milostenie. Inc:.\ $i ('ei cc bat
Jell ; de trupur'lk f('mellor dau, inSi\ aeeastu II u este
filantl'opie, ('j olm\znicie, (:u <.lc.Q:;;tiia :;;i iuhito-
slav;, dc:;;urt<1, C;:t dupl'C' (;um acch1
JOe. dE: trypul ('u!'vei la urlll;\ ii d;\ plata lx'it<1ei de JOI',
tot a:;;il tu ('CI'I pInta dela c'el cu a luat bi\taca de jnc
dela, tine,. 9i a te im1>r,kil astfdiu eu slavi"i :;;i
pe tme 91 pc <.u'ula,
D,-u';\ impl'eunii (' lI acestea 9i pagulla 8ste negr;'iit'i.
Intoemai Cit ::;;i 0 SiUhatcC';1, sau- ca un (';tne'turhat
ce se !'cpecle" tot HE;it $i l>oala aceasta dela noi
lJunurllc C;1.:;;tlgate, .\ceasta este neomunie :;;i cruzime,
ha ('.l1iar 9i mai groza v;\ (leI aecstea, Caci eel neome-
nos, eruct n'a1' cia ('clui are nevoie; tu In&1. 1'aei
111al mult dec;U Clc'.ela, fiindc;\ impiede"j pre eei e8
a, da, Cki tu tr<.l.mbitezi eeia ell dai, pc deoparte
al doboI:it l'dui ('c a pl'imit dela tine, iar;),
dealta m implCdecat :;;i pre ('81 c(, ill' fi voit s\ dca, dad'\.
1) Pm'tea moralti , Curatania se compu ne din toate virtutile,
DO!3pro cei ce so cei co sunt Iipsiti, cil. saracii s.e
deosebesc sau in toale, ( Veron),
O.IIL1A XU! 179
mai ar Ii lene..,s tl'andav unul ca aeela. Ce feliu
d:- milostenie este nceia, cfl.nd 9i pre tine te necinste!7ti,
,ee, cel a dele: tine, :;;i pe cel ce ti-a poroncit
II .lI1dOIt, pe de<?parte di avandu-l pre
dansu} de rml?stemei, tu nll e:;;ti llluitamit
GU ,,,CI rn3:1 langa celor
!me, !al pe ea calcl :;;1 legea care
1:1. 0PrIt 0 asfehu de 11111ostei1le "?
_' ,. A:;;i fi vo;it ea mai $i de fata, ca de
pJlda postul $1 rugaclUnea, :;;1 sa arat cat de mult va-
:;;i aeolo va . clar;), 'mi-am adus aminte
('a dll1all1te n'am sficlr:;;it dupa cat tre-
hUla vorba $1 )(lem ee 0 desvoltam, Si care era vorl)a
a(2eia,? eovar:;;e:,c pre cei bogati in cele
p.;ltnante$t1z- dlscutam despre sana,tate $i placere,
(;am l:lelamuI'lt am spus aeeastn, Aide, ded, sa 0 ar<'1-
tam mal dar astazi, $i Sl doveclim ea nu numai in cele
piimantc$ti, clara chinr :;;i in eele duhovnice$ti, saradi
('Il Vel,I':;;es;: pe (:ei bogati.
. In ee baga pc eineva in impar;),-
hogat1ea sau saradea"? Srl ascultam pc
Ill:3u$i sttlpanul ceriurilor zic.and de boo'ati ca: Mai usor
este funiei coeabiei de a intra irf acuiui
decat bogatul in imparat1ea ceriurilor", ial'ii
siiI'aci zic<lnd eu totul din contra: "lara de voiesti
sa tii desavar$it, vinde-ti averile tale, si da sa-
racilot, vina, de-mi urmeaza mie, si \rei avea
in ceriuri" (Math. 19,24. 21). da";)' voiti,
apm sa vedel1l ('ele vorhite :;;i sa Ie examinam din aman-
dOl!a p;),rtile. "Strimta $i ingusta este calea care
duce in vieata" (Ibid. 7, 14) ziet' , Dar;), oa1'e cine pu-
:;;e:;;te pe aceasw. cale? eel ce se dezmiarcla in desfatari
sal! eel ('e tr;lic9te In Cel ce este singur,
cel ee duce pc umeri mii de oTeutati? Cel Cp umbla
Itd;\eat, S::'l. U eel (:e, este eu grijJ. :;;i ])agarc de sama.
Da\<-.l ('c. neVOle de rat.ionamente, pe cand pu-
trill vem dual' la inseE;ll persoanele ce ni pot sluji de
.sarae L3:zar, $i inca foarte sarac, bogat
ll1sa ,era :;;1 Gel ce trecea eu vederea pre acel sarae, c.e
!a. s:;t. care din ace:;;tiia a intrat intru
Imparat.lea ('ermrllor, $1 se dezmi erda in sanurile lui
Ahraam '? Cine se ardel in foc $i nu era sUlpan nici p e
:180
OMILIA XllI
o .pjcatur{l de Dara, zici tu, multi clintre s;.lra('j
se pierd, .':;>i iara:;;i multi dintre togati se vor bue'ur,1 de
acele bunuri negraite, Dar;'1 .cu totul din contra se pe-
tree luerurile, Ciki putini hogat.i se mc\utlliesc, iara, cei
mai multi sunt (lintre eei s:11'aci. Oki g<tnde$te-te bllle:
examinfmd eu amanuntime pi edecele bogatiei cum $i
neajunsurilesarJciei- sau mai drept vorbind, niei pe cete
ale bogatiei $i nici pe ale raciei, ge ,vreme ce f'i:e-care
din acestea sunt ale celor ce Ie stlpanesc - nO! vom
vedeh care din ele estc arrna cea mai U$Oartl in ckl::;;ti-
garea , . ' v v', ' .
DecI, ce ,neaJ uns se no,:ca :\1
ciuna, Ce neaJuIls are 1l0gat1ea? lvlnlldrJCCl, marna . l'il-
lelor care si pe diavol I-a fitcut diavol, Cll to ate 61 IlU
era rnii 'nainte. Si iari1.:;;i, n\(i;ldna tutUl'or ralelor
este filarghiriea. D;mi cine sta aliiturea de aceastA }';I-
d;'ic.inf:'l Bogatul sau s;"tracul Oare nu e,ste
bogatul t:.'ic.i, . cu cat dnevit sc ineuIl,loar; L (Ie n WI
multe adce-it ell c,U are rnai mult, eu atf'\.t dOl'e$te $i
Illai Shwa de.':;>arttt iara$i este un p;lcat, cnre
ttlrna multe fapte bune; dartl :;;i aproape (Ie
tot bogatul. Dartt, ziti tu, cele a.le s'irac,!lui, ca de pllda
nacazul, stenohoriea, uu Ie SPUD) '? Dara acestca sunt
comune si celui bogat, ba inL'C:t mai mult sunt ale hoga-
tului (ledt ale stlracului .. \9<'t di neajunsurile co S8 par
a fi ale S<lraciei, sunt comune s;.vlraciei bog.'itiei, iarrt
cele ce sunt ale hogtltiei, sunt llumai ale
(Dar;\ zici tu, 1'1111{1 Silracul din I'ClllZa lipsel de cdc
trelJUitoal'c' multe r;lle? Dal';\ nid un sarac nu
este silit de a raee atfttea r.lle (Ii'n pricina &ITae.iei, pc
cate fac eei bogati, pentru ca rnai mult se iml?ogtL-
t.i.lSC<1, pe I'ele str;:lns8 :3i1 uu ,Ie piarda, ,)Ju at<1t de
mult dore:;;te suracul cde pc cel bogat
clore9to cele de prisos; n u a hI ta putere are SilTacul
11 S8 sluji de rautate, pe cAW putere are bog(ltul. CaCl
<laca el si pofte$te mai mult, In ae8la9i timp ;;i poate
i'nai mult, apoi Q,ste invederat di :;:i mai multo va facc.
Nu atata se spaTie de Cilt
bogatul de pierderea avenlor, ;;1 tremura de inca (:a
n'o mai poatZt pe ale , v
Deci cc\nc1 acesta st\ alil.ture;l ;;1 de sla va de9<Ut<'t,
si : (le si de iuhirea de arp;int, ('aTe este rad:l-
/:'ina tuturo!' 1';11elor, [lpoi ce n.ldejde (k mftlltuire WL
Ol\I\LIA XIV 181
a vea, daeii nu va <lrttk"t 0 mare filosofie Cum va ca-
111tori pe calea cea strimttt A:;;a dara 8<1, nu purtarn in
gut';', cl'cdintele tuturor, ci sa examinam Iucrurile. Caci,
('um nu este absurd, ea at unci ctl,nd e vorba de bani
noi Stl nu credem altol'a, &t ne Ine1'edem numai nu,;,
m;11'ului $i caleullllui ti'i cut '? Ial'i'l ctmd e yorba de t'apte,
sl fim atl'a:;;i a$it cum s'ar fnhhnplh Ia eredintelc altora;-
$i accstca sc petree, eu toate ca noi 11.vem 0
eXH,ctit in tontc noastre, a vem, zic, hotarirea
le!.!:ilor \) II m oczeesti
DeacHia va rog pc voi toti, ea l;"lS1l,nd In oparte ce
gil.nde:;;tc cutare sau clltare in ehestiuni, toate sa
Ie cereetati $i 81\ Ie ciiutati III sfil1tek scripturi, $i g;l-
sind adev,'1rata bogtttic, pc aceasta S,1. 0 alUngall1,
(Oa astfeliu stllle hueur.lm:;;i de vc;;nil'.ile hunatlti. O'il'ora
fi( ('a c,U totii s'1 ne invredl1ieim, prin ellarul $i filan-
tropiea DOll1nului 1l0Stl'1l lis us Christos, cttl'lIia impreuIl,l
ell Tatil.l ell St'J'ntul Duh, sc clIvine slava, st'1pi1nirea
i;'i cinsteil, ;;i pururra ;;i in vecii veeilor. Amin.
OMILIA XIV
::Cuprindeti-ne pre noi; pre nimeni n'am
nedreptatit, nimanui stl'icaciune n'am facut (pee
nimeni n'am conrupt), catra nimeni nu ne-an)
li)comit. spee osandire zic, ca am zis mai
'nainte, ca in inimele noastre sunteti, ca impre-
una sa murim:;;i impreuna sa viem" (Cap. 6, 2. 3).
LtriL;;i acluce vorha de dragostc, a:;;a zi-
c;lnd asprimea cereettlrei. Fiindett i-a eertat :;;i i-a mus-
tmt, ca iuhiti, ins,! nu cleopotriva iubind, ci zmul:;;i de
h clragostea lui $i amesteeati eu multi alt-i conrupatori,
la Urll1i'i iar;'i:;;i monic asprimea cel'w'rei, zicclncl: "cu-
prindeti-ne pre noi", adeci:l iubiti-ne pre nob) .. ':;;i
jIll ,;\ n'j, zis iubiti-ne pre nob), ci mai indoio:;;;\toriu;
mili mi:;;c<ltorill "eupeindeti-ne pre noi", Cine v-;-a
182 OMILIA XIV
--------------------
abatut pre voi zice; cine v-a seos din minti Cum de
suntem strimtorati intru voi Fiindc;l mai SllS a fost
zis: in pantecele vostI'u", ;tpoi Hid
araWncl mal inveclerat aceasta, zice: "cuprinde'.i-ne
prenoi", atr<1.gtmdu-i sprc sine prill ascmenea euvinte.
Clei nimie nu ineheag;l pl'ieteniea uti-It de bine, en a
a1<\ eel iuhit, Ci'L eel ee-l iube9te, il dor<'9te foarte multo
"Pre nimeni n'am nedreptatit". Privt
9
te
eum el nu pune binefacel'ile, danl in ucclu!';>i timp cunl
f;li cuv<lntul 9i-l inca mai pittcut 9i mai mU9ccltOl'ill ;
tot-odat;'i face aluziune 9i la, apostolii eei minciuno:;;i,
dei zidmcl "pre nimeni n'am nedreptatit", a
lnc;\,: n'am facut, catI'tt ni-
meni nu ne-am Hicomit". ('c va SOl zic,I "ni-
manui stricaciune n'am facut"? .\<lC(',I. 1)1'e llinwlli
n'am ill:;;elab) - dupI'e cum 9i aiurea ziel:': "ca llU
cumva precum a amagit pre Eva eu
sau, stt se st1'ice !5i cugetele
voastre" (II. Cor. 11, 3).
"C[ttra nimeni nu ne-am l[tcomit", ade(tt
ll'am r;Ipit, n'am uncltit ill::;;el;killne asupra Clliviu).
nu zice de pild,I: nm fost de folos VO\!(" in cutm'e s<w
eutnre irnprejurare, <'i f;lc}lndlH:;i mai intep;t-
toriu "n'm11 neclreptatit" zkc, 9i pm'c-C'<t numai nu
Ii spune: chim' dactt nu v'nm fl fikut nici-o hinefac('l'c,
totu9i nici a:;;;;'t u'ar fi tl'ebuit a lit' dispretul; ('u nu
aveti nimie de zis, spre a ne invinov,ltl, fie mnl'c:-:all
inic. Duprt aeeia apoi, fiindctl simti;'l onl'e-eUlTl grcll-
tatea vorhelor sale, iartl9i s'a indreptat pe sine'. nici
n'a t;'icut in totlll -- fiinucil n'ar fi putut trezi pe ninwni,
9i niei n'a lusnt ncindreptattt ('llv{\utului, diei
in asemenea eaz mai mult ar fi z;td;IriLtu<litoriul. DN'i,
ce spune el?
"Nu sp1'e osandire zie". de unde se invedc-
reaza aeeasta "Ca am spus mai 'najnte, zice, ca
in jnimele noaste sunteti, ca Impreuna sa mu-
.. '" v v A "
rIm, Impreuna sa . Aceasta este eea mai
mare prietenie, cand chiar :;;;i dispretuit, el prefera totu$i
de a 9i muI'l, 9i de a viea impreum, eu dan9ii. Nu cum
s'ar inh'tmph'l, zice, sunteti voi in inimele noastre, d
OMII.IA XIV 183
pl'CCllm v'aul spus. ctt este eu putinft de a:;;i iulli pe cincvit
9i de a fugi de primejdii; instt cu noi nll se petre<C'e
D;utt tu pl'iVe9te :;;;i aid intelepeiunea lui CDa nes-
pusl; ciiei n'a spus de eele pentru ca sa nu
S(' para iara9i ctl-i in in hiHaie de joe, ci Ii vorbe:;;tc de cde
viitoare. De s-ar intamplh, ziee, Sit sufttr vr-o primejdie,
eu suut gab de a r;IJ)<1h totul pentru voi, :;;i niei moartea,
precum nki vieata nu mi S8 pal' a fi cev;\ prin ('Ie
illSll$i; d ati fi voi, aceasta 'rni va fi mie mai de
pl'eferat. Nlni de irni vu a moarten inaintea
vietei, cum 9i vinta inailltea moriii. Dar;, dac;;:t a mud
pentru a1tii este eu a(\('varat semn al prieteniei, dartt
de it trill cum n'ar prefert dnev,\, fie chiar pentru
nq:H'ieteni? Ded, de ee a pus ('I <leAst fapt nt mare?
Pentruc;I. estc foarte mhre eu adev,lrat. :Multi ('omp,l-
tirnes('. poat(l ('U prietcnii ce intinlpin;\
clara Cllnd acelor prieteni Ii nwrg hine afncerile, nu
numai C;I IlU se bueur;!, ci innl ::;;i pizmuicsc. Nu insa
H9it se petree imprejllr;Irile eu noi, ziei, ci cbinr in 118-
noroeiri de ati fi, noi nu ne tenlCm de a ne imparWt;;l
din sL'llrhele voastl'e, prr:('um de ati face hille, noi llU
suntmn cuprin:;;i (le invidie).
.\poi,fiindett ne('ontenit it invartit aeestea, zk'll1d:
"Nu strimtor'ati Intru noi ,( :;;i "stramtorativa
III ptll1tecele vostl'U", :;;i "Cuprindeti-nc pre noj \
:;;i "L[u'giti-vi). voi", 9i "Pre nimeni n'am ne-
clreptatit" 9i s'al' fi P,tl'ut toate ac('stea Cit 0 flU];I al'llll-
cattl HSllIH'U 101', apoi prive:;;te (lIl11 gl'eutatea ,weastn it
Cllv,lntului 0 imiJ'eapttl in alt moci, zin'tnd: "Mlilta imi
este indrazneala eatra voi(( eVers. 4). De "('('in
indl';lzlles('. a spune ncestea, zice, IlU d081'tt
spre osamlire, ci pentI'Il multn sinceritate cc am fi:t!a
de voi, ceia ('e invedednd 9i mai 'nainte, ziceit: "Nlare
'mi este lauda mea pentru voi ((. S,I. 11U Vtl III chi-
puiti, Zi(,8, C1\ cla!:a Ii spun nC8stea, Ie YorbC'sc ell till
pari:;; al vostI'lI, fiindcrt foarte mult mtt ingiimf 9i Ina
mandresc eu voi, ci pentructt rm'\, ingl'ijusc 9i voiese ca
voi inca mai mult stt inaintati in fa pta lHI!1U. Ceia ce
9i Ebl'ei1or cluptt mulW, certcu'e Ii zkeit.: "Insa avem
adeverjre (suntem incredintati) pentru voi, iu-
bitilor, de eele mai bune eare se tin de man-
184 OMILIA XIV

tuire, macar de graim doeim ca
fie care din voi sarguinta sa arate spre
adeverirea nadejdei pana in (Ebr.6, 9.11)-
0 spurie aiei prin zieerea "multa imi este
lauda pentru voi", aded\, ne mandrim no h'iudam
pentru voi catra altii. Ai v;hllt ,'um i-a
$i n'a zis simplu m;1. lauch), ei "rnulta imi este la-
uda pentru voi". A ac1aogat apoi zicitnd: "umplu-
tu-m-am de mangaere". de CHl'e ne
manganrea cea dela voi, (',;'i lndreptandu-vtt, pr.11
voastre m-ati mangt-}iat)) ziee. Aeeasta este fupta eelui
ec eu adevarat: de a invinoVl:1ti pentI'llc;'l, llU
este iubit, In timp 1:;\, se ;;i tmne ea})ll (:umv;\
s\-i intristeze invinovaVtllc1u-i pren multo
De aceia zie(': "umplutu-m-am de mangaere,
de prisosit am bucurie intru tot nacazul nostru".
1 )ar,'\ aceasta, zi(".i tu, pare a ft eontrm'i\ ('elOl' mid
dinainte). JIISl nu pstn ('ontran\ flu loe, ci in(';\ in multa
legatul'ii, cil acestea Ie fae pe ae('lea (1 fl hinc primite
Iaudele de (1i('i invedereaza foarte mult ialosul tras
din mllstral' Ca c.('lor de mai 'nainte, aseunzfmd dllrerea
pl"icinuit;'i (k a('.eit mustrare. ne acei8, eu Illult cuvallt
intl'clminteaz,\ aeeste vorhC'. Ciiei n'a zis (mmplutll-
m'am\ll' ]mcurie, ei "de peisosit am bucurie", ::;;i mat
l>il1e zis, nid nllmai "de prisosit" simplu
ci mai SIIS de prisosit (lJ7tSp7tcpt<J<Jsbop.!J.t), arata.m1
9i cleaki dorinta lui, o'i ("IliaI' a$;\ de ar fi iuhit, fll ci'tt
s\ 9i S<\ S8 vesdeasc<-l, el totu9i nid Illl
va cl'ecle Ci'i este iubit, llupre cum a fi iubit, $1
nid cc'\, a luat totul, - atat de Iws<l.turat e1'it el in a iu])},
a fi iu))it. Ca spre a fi illhit de altii, procur;\ l11al'e
hucurie de a-i iu))i mult pe a(;cia. c;\. 9i aeeaSk'L edl
semn 8,1 dragostei lui eJttra ch'lm;lii.
:;;i Hinel vorba de mangael'e, zke: "umplutu-
In 'am", ac1ec[\ m-am indestlliat de ('.('1;1 (e'mi elatorati,
lara fiind yorba de bueurie, _ ziee: "de prisosit am
bucurie", aeledi am fost ll1anios, am fast amtirit fal,1
de voi, in&\ v'ali justificat inde8,juns, m-ali mfmgtt-
iat; nu llul11ai ca mi-ati ridkat ori-ce motiv de intris-
tare, (' i inca mi-ati cil;;'lIIlat 9i 0 m,tre hllcuric))_ Apoi
OMILIA XI\' 185
ariit;''t ml miiret.ii1 hueuriei, el nu numai prin expresiunea:
"de prisosit am bucurie". 0 invedereaz;} aeeasta, C1
prin adaosul "intru .. Attt
d(' mare este plaecl'ea ee ru-atl fneut, mcat Cit chmI' ]n
tot na.cazul nostru nu s'a intunecat ace a pk'ic0l'e, ci pl'in
pl'isosin1a ei . . ne
:;;1 nu Iw-a lasat m CI maGaI' sa, slIntmU).
,_ C[l, venind noi in Macedonia, nici-D odihna
n'a avut teupul nostru". (Vel's. 5). Fiindc.;,'i a spus
111ai sus de nficazul avut, apoi aiei al'ata :;;i tdiul acelui
n;\caz (.a1'(/I ell euvJntul, ea astfelill sit
aI'ate 'cat de este llll din
;-treasta cauzti, datii a putllt ))il'lll 0 atilt (k [narc sCilrl>tt.
C
,i intru toate am fost nacaJiti". Si cum lllteu
" '
toakf "Din afara riizboae" (lin
101' - "din launteu temeri" - pentru cei stahi dinke
rrcdin(':iosi ('(l. ntl cumvil s;\ fie III curse,
dc' putle(.ean HlI llurnai )wil1tre COl'ill':'
tlll'lIi, ('i si 1)(' aiul'en.
"Dai'[l, cel ce Intmgae pre cei ne-a
mtUlgftiat pee noi eu venir'ea lui Tit".
Fiindi-';\ mai 'nainte Ii-a Ill<htuI'isit 101' It.HTUl'l marl,
apoi ('a s\ IIU Sl' par;\ (';'i-i in de lllartur
Tit fratde, n.lre venise dela (lc\n:;;ii <lupt!. trirniterea IlltU'l
('pistole, povestise lui cele (u privire In
l())' . Par;\ tu :;;i la
PUI1C I'a mare lucru pl'(:zeIltn 1m fit, cael ;;1 111
zi("(';\: "Ca venincl in TI'oacla pentru evanghellea
lui Ch'ristos, n-am avut oclihna eu duhul meu;
neafland eu pre Tit fratele meu" , $i aid deaselllenea
spune (';\ "ne-a mangaiat pre noi Durnnezeu eu
venit"ea lui Tit", pentru a arat;\ pe \);\1'-
b<\tul <l('Psta vrcdnk de creciint;\, $i a-I face prietell ul
luI'. :;;i prj vu:;tc ('um ambele i;l,cestea. el Ie
multA is('usilltii, ('itci dnd Ii spulle: " l1-am a vut odlhna
eu duhul meu", prill aceasta arata mareiiea virtutelor
SHU ;:t lllsu;;il'ilor lui, iara cand zice ea ill lukazul
y('nil'ea lui IIi-a fost de ajuns spre m<.lngaerea noastra,-
'l si nu numai cu venirea lui , ei :;;i cu mangaerea
Cil care s'a mangaiat de yoj " eVers. 7) prin :a('easta;
186 OMlLlA XIV
familiarizaza, sau jrnprietenef;'te pe btu'hat ell Co-
rinthenL Nimie llU faee nu intarc9tc lwietelliea atilt
de mult, ("<1 <1 spune de einevit lucruri Potrivite sc\ntt-
toase, ceia eo ;;i despre Tit Ii spunc lor, dt "mult mai
virtos ne-am bucurat de bucuriea lui Tit, ca
s'a odihnit duhul lui de catrtL VOl Loti", si ('tt
((venind Tit la noi ne-a, inaripat Vru IIOi pI'ill' pl;lc'erea
pricinuittt, vestindu-ne at;-Uca lueI'uI'i bunc de voi. Dc
aceia veniren lui ne-a bucnI'at. llU Ilumai pdn
lui lie-am IHlt".Ul'at, d ;;i ventrll rm\ng.ler ea eu ("are s'n
mang.liat la voi, $i ntnl s 'a rmlngiiiat1 Prill
lor, prin isprttvile 101', Pentru (lceia udaogo:
nSpunanclu-ne noue dorirea voastr-[l , plel11-
gerea voastra, rivna voastra pentru mine, in
celt eu mai mutt rn'arl1 bucurat". Acestna toate I-au
Imnn'at pre dill1sul, I-au l1I(lng,liat. _\i V.IzUt cum (ILl
fat<''i, E,li pc Tit eLl fOHl't e Inult de di'tm;;ii, ([(wii,
Pl'Op<'19irea lor cl 0 I -rede,\ ea lTHlng.Jel'e a sa, ;;i eLl vcnind
dela d.111$ii el so mJIHI!'j:\ eu (\;lrlf;;ii fap du Pavul, (',t
CIIITl s'al' fi de ale sale ispril vi. priv('$te I'lllll
1(' spune eu dHdlll'il: "clorirea voast!'a, plangerea
voastra, rivna voastra". En't fi]'C'sc Ill< TU ('(1 (1<\ l1:;:il
stt pltll1gtl :;;i s\ fie tl'i$tl, pentru C.l atclt de IlluIt ('}'it
n,k.\jit f('I'icitul Pavel, venh'u ctl de at<lta tirnp Ilu-l nl,li
viizus('. De (l('ci a nid lI'a spus ul silllplu hl<.'l ','illli, d
"plangere", 91 ni ei llu!lIui pofb't Silllpl,1 = .. [ry'I, ('j
"pofta aprinsa, c1ol'intEl infiel'btmtattt" -
$i nici nUlnai 0 Iluzuinp, 0 ap!ecal'e OHl'C-('al'e a sufietuilli
lor, ci "wI, rivna fierbinte", ;;i iIlC.I. }'ivn,t pt'utnl
dclnsul, l'iVWI IH'OYcnittl din pril'in<l n('elui (: lII'vnriu, din
pricina celor ce invinov,llau pe apostol. (Y',qi iniit'l'-
b:1.ntat, ziee, v'illi apl'ins $1 y';:qi illfiiic,ll',lt }.IJ'jmiml sni-
s01'iIe mele, De aceia pl'isose;;te I'U hucllI'ie<l , de ccia
s'a ump]ut de lui\ngtlere, fiin<k'l s'a atios de d;\I1$ii dUIlJ'e
cum tl'ehuiit. Dant mie lIIi se pare cti accstpa s unt spllse
nu numai pentru m,lllgclel'en cdol' mai dinnintt', ei ::;i
pelltru indemllul lor spre bpte hune, eel $i <l aetl uniia
dintre ace$ti Corinthenl erau respunziitor1 pentrll p.t-
catcJe ar.Hate mai 'nainte, clc.ci nevrednki de Jaudde
aeestea, apostollli nu-i deosebc$te pe unii de altii,
ei pune in ('omun $i Ia udele $i p:,l.catcle, l<'i s,IJl<i ea Cll-
getul fiee;'iruia sA a leaga pc celc ale sale, c'u chiplll
OMILIA XIV
1S7
--. --- .-.
.----- - - --- - -
aeesta 9i <1eelea Sllnt u;;oarc la a uz, $i acestea due pc
auditoriu let 0 mare rivn.l.
1) Astfeliu tl'ebuie a se g,"lsl$i ast'lzi eei invinovtltiti;
adeca, a E;i, a fi tri9ti; a dor1
daseaHi lor astfehu trchUle tip a-l ctluta mm mult decat
pe lor" IJ<,rint,ii, einevh
vieata insa prm em ::3ufide;;tJ cap<ltit cuno$tJnta df' a
vietul 'bine. Astfeliu trebuie it plim1 epitimiilc p,ITint.iIol',
astfeliu truhul() a S8 llltl'istil cd mai rnari pentru cd ce
P;lctltueSG, PentI'U ca nu intl'i'tn$ii, sau nl<li hine zis nu
dan$ii numai depinde tDtul, ci $i de voi, (';;1, d() at'
vndeit I.:d P;IC',ltOS, di Jac;l, pedqJsit . dE!
p;\rinte\e slu, a fost ins\ (] () .irat:! lUl, de,:em
ll(',<rl'csit mai trftlHlav. lh:u';t ('and $1 tatal eCaItn, cancl
E;i tu ie-ai m,\nieat, fie (',a eeJ ce te de ,fraV),
fie ea cd G() h'-ai seandalizat im}11'<mna tu tatal, at COI1-
tr'ibuit nil Jlutin la j'ncll'cpt:.u'()<.t lui , 'I'll I'<\t al'::tbt.
o mai mare rivlH!, nu ea a !ost JI(:-
depsit, ei ]wutru eLl a Pl1C<ltuit, \ktl',l VOIt;l ela(iJ,
iant. tu voi atunci ell am 1oIosIt mal rllult,
ducat (:u Dartl rnai zis, paglllla tn. J1l!
Illllllai aiei, inc,1 i1i 1111
asupl'{t-li, Cd t:e iml'i( a ::-'1' VIIH\CI':t
nma, arc JIll 0 mal mil',1 1.'1'1 ct' a Pl'l-
cinuit w:('itl'an."t, ei inc.;l lIlal mm'(\ LaCl to!
una: a dllli, eu a impicciccil 1'311<'1, fimdc.(t
ac:easta dill Ul'W;1 lIuITtai deetH moartea, p(' (,<I11el
(,(,A, dintlt i \Ill totdeauna. .
Arcstea vi s'a spus, iubitilOl', t:<l impl'mmtl eu c(:!
('() sW.pi'lneS(' s! V,l intl'istati 9i voi dl' I'dl) (-() dupa
ell'eptate dfln$ii sunt seancializat}" $i I Yeti
dnevh (;cJ'tat, ( ' U totii s\-J 111<1,1 Illult
dascalul sa1..l. Dc voj SVl se tC'IITl'1 rnm wult \'('1 IJ(lC<ltOS,
(If)cat dn (:p,i lIIai mad ai sl i; (',I <laG! d se va teme
dascal, iute va IJac,'it1l1 Il<?u;
el este iw' unjllJ'at de at;'ttia. odd, de gun, , :a [1
in mai mal'( ! siguranp, ClIUI, decl, .('and n01
yom 1ac(' a$il, yom fi }Jcdeps1tl ell cele mal dc, pe
pe<lcpse, tot cclncl yom face Jl<: VO!11
de mrnat din [!celm VacCi\os. ,
Ded, aE,lit s"t facem, Ia l'J (/tH'(I :11' z}('u nueva dl.
Partea moraUi, Despre epitimii (canonisiri), (VI?I'On),
188
mllLIA XIV
---- - --- ------
-----
se cuvine de !il1lantropi fa!':i de f1'ati, apoi
afie, ca eel ce, pe pacatos, este aeela ("are
este filantrop, lara mel de cum aeela care mai 'nainte
de ymp j'i apueaturilor lui, $i nici mD,ear nu-l
de snnti ptieatul. Cad, dne eu adevarat are
mIla <In eel holilav de fci o'uri si jec:it din minti Cel ee-l
I
v t'l o. 'Y
eu ca pe lla ,$1- 0p1'89te de m;lncari $i nauturi ce nu
se cel ce j'} lasa ca StL-9i j'nearcc pttnteeele peste
$1-1 de a Ji)n voea lui, $1 de a fa("e
tot C01a face un om sanatos? Oa1'e nu acela este
care-Iv j'ndreapW" lln etll1d ('elalalt de $i S8 parn C;1 se
pOal'tiL eu d,tnsul fil antrop, totu$i Ii at-Wi mai mult ) )oaln ?
Tot a$[l, vom zi (',e $i aiei, Oid este eu adeval'ut
o fapt.I de filantropie de a nu Ii fact; pe totdeauna
(',f:lor bolnavi, '$i ni(',i de a poftele 101' absurde.
illhiit atiit de rnult pc aee! cur'variu
ea Pa vel, c.al'e a poronc.it de a-I pred(\
- $i deasenwnea nimeni n' a urlt at.lt
el(' muJt pe ac.ela, In'oem11 I-au urlt c:ei (',e se stl'ins('sn
Imprejm'ullui $i-i Iuase ap.l l'al'('(!', - dupre c.um a a ratat
st:\r$itul. C;'l('i ae.pia I-au infuIIILll'at, $i iudi mal mult i-au
aJ4
at
tl'u(lna, ill tim pee Pa veIl-a $i I-a ('umintit,
,;)1 nu s'a de nl pft U<t ce I-a elus la 0 sal1<t Ulte
GUl'aUt, Aceia a u mai adaos inctL la rtllll (:e erh, in timp
Pavd ('hiaI' pI' ('<'1 dela ineeput I-a smuls din I'iid;tcina,
Sa (i<')('i, $i noi aeeste leal ale filantl'o-
pid. C;'tci un (' a l da('tt-l v('zi (,a, est% la marginea
priipastini , 1'i J'I'.\U 9i-l impiedeci eu pute'l'c,
!)a vde 11 $1 J)atJ - de aceasta este pedeapsa,
este muma scitpal'('i lui, Tot
fa eu pacatosul. Leagii-l bine, p;'lnii ('.e va imhlanzl. pe
DumIH:zeu. W.sa desl(;gat, eil nu ('umva sa S8 lege
eu urgl<-'(1 lUI Dumnezeu, Daca eu il vOlu Jegi:\, Dumnezeu
nu-l va legit, iara cia('a eu nu-l voiu lega, atunei 1'1 Cl$teapta
legatul'ile cele "Ca daca ne-am fi jude-
cat pre noi in;:;i-ne, zi('(\ nu am fi fast.i udecati "
(1. Cor. 11, 31),
Deci, sa nu erezi ca aceasta villn dela cruzime SI
ei dela ceil. mai inallii bhlndef,a, $i deliJ,
eea ,b!lna ,:mdecare, dela eeiL mai mare ingrijire.
Da1'a, ZICl tu, I-au <l at de,Fl. un timp destul de indeluno'at
ca Cat timp? spune-mi, Un an, dOl sau f
Dar-a C'U IlU ('aut Ia multlmea tirnpului sau it a nilol', cj la
OMILlA xv 189
indreptarea sufletulul. dar.l.. aeeasta sa mi-o a,r<'q,rc
tl aea aeel pacatos s'a sme1'it, c1aca s'a schimbat, atunei
totul s'a facut; pe cand daca nu este aceasta, apoi nid d,e
un falos nu-i este timpul eel Indelungat, caci niei noi nu
ctllltam dad'L r ana a fast legata pe timp lndelungat, ei da!';"l.
legatlll'a a folosit eu De eumva a fo10sit $i Intr'un
timp scurt, sa n'o mai pui; iara de n'a folosit eu nimic,
apoi 9i dupa zeee ani pune-o, $i aeesta sa-t-i fie hotar al
deslegarei ranei: ca$tigu1 sau vindecarea Gelui Jegat.
DaC<l, a;;u' ne yom lngrijl. 9i de noi in$i-ne, de a1t-ii,
;;i nu ne vorn uita cleloc. Ia eredintele oamenilol' $i la
l'u$inea de <1an$ii, ci ganclindu-nn Ia ru;;inea $i pedeapsa
de aeolo - iara mai presus de orice, <.:<1 inWritam pe
Dumnezeu,--9i yom pune cloftoriile pocaintei, at unci iute
ii yom duce la s{mtltatea ae-eit adevarata, $i ne yom
lnvrednid $i de hunurile viitoare. C<IrOl'a fie ea eu totii
sit no lnvrodnicim, prin eharul 9i filantropiea Domnului
nostru Iisus Christos, ciiruia impreuntl eu Taliil ;;i eu
Sfintul Duh sa cade slava, st<'.'tpanirea $i dnstea, aeum
pururea in vel'ii veeiJor, Amin.
OMILIA XV
"Pentru aceia de v'am ;:;i 1l1tdstat pre voi
pein epistolie, nu 111a caiesc, macae cle, ma ;:;i
caiam". (Cap, 7, 8).
Asa danl el se justiiic<1. pentru epistohl - (,(Ind erit
firtt nici-o pr-imejdie de a-I vindee<'t, fUnd dej,l pacatu]
indreptat - $i arattL folosul tras din accst fapt, Aeeasta
a facut-o mai'naint( ' zidmd: "Ca din multa scarba
si nacaz am scris voue nu ca sa va intristati,
Ci sa dragostea, care mai mult ain
catra voi", $i tot aceasta 0 face $i aiel, mrejind iUS<t
fAptul prin mai mu1te idel. !;li n'a zis: c{i. mai 'nainte
rna cftiam, dara arum nu rna caiesc, jnsa cum "nu
ma caiesc acum, de :?i rna caiam". De ahitea
191) OMILIA xv
crau cele scrise de mine, incc\'t covc\'r'7asc<l chiar
m<lsura eertih'ei, zice, :;;i Si), rna fae<'t de a me), e<'.'tl, adem
de a-mi pareit diu, totu:;;i marele ca:;;tig care izvoraste
din ele uu 1m), laS:1 sti mii Crtes(',. Aeestea j'ns:1Ie-a spus,
nL! ca eertandu-i peste mtlsuri.l, ci lwllt.tmd Iaudele aduse
lor. AttH de marc indreptare at.i ari1tat, zice, di,
de :;;i v'aIn fost Iovit eu putere, C<1'mi p;\reit rtw - Ill:1
laud totu'7i p8 mine insu-mi ell rezultatubl. Intocmai ea
9i eopiii c;lnd eu sup<'.'trare :;;i ni),eaz primese vindeearea
boalei, 9i cilnd in urma vr'unei Ktetul'i, sau arsuri, sau
vl"unei doftol'ii amartl, ii m;'lngL\em fntr'uml, astfeliu
face :;;i Pavel. "ea vad, ziee, ca epistoliea aceia
macae de v-a :;;i intristat pentl'u moment I), acum
1nsa ma bucur, nu caci v'ati fi fost intristat,
ci c[lci v'ati fost intristat spre pocainta" eVers.
9). Zic;:\nd Crt "nu ma caiesc" spune:;;i l;auza, pumlnd
ccia ec a l'ezultat cn folositoriu din episto1ii, 9i justifl-
citndu-se cu mu1t taet 9i zici.lnd: v'a ;;i intristat
pentru 1110ment". Ctw.i eeia ce intl'isteazi\ este lllO-
InentHIl, pe ci'tnd ceia ce folositoriu e pUl'urelnic.
(:ontinuitatca ideii aI' 11 eel'ut stt ziei.) Crt, de 9i pentl'u
lllOment v'a intl'istat, ins:1 pentl'u totdcauna V'it veselit,
9i v'a fast dn rolos. Dec;\t cl nu :,;pune d l1lai
'uainte de a artttil eil:;;tigul, trece la budele aduse
lor, 9i 1a dovacla J'ngrijirei lui, zietmd: Aeum mu Im('ur
nu ci.ki v'aU fost inh'istat - cl'ici co folos am eu din a
Vi\ intrista voi q - cj c;\ei v'at.i fost intristat spre ])0-
c;'tinti.1, adec:1 di intristarea voastr;'i a i\,vut un folos
oarecul'c. Fiimkit tatal cilnd vede p( > copil operat de
doftor IlU se Imeurit donr;t pentru ctt c.opilul are dureri
se vileti\ ci pentl'u cil se indreapta. Tot a$;\ 9i Pavel.
Dar;':i tu prive:;;tt', ('.um el dela lucruri st1'amut;':i
succesul In ch\n:;;ii, :;;i ccia ce este i'ntrist5toriu Sf' pune
in soeoteala epistolei, iara ce oste bun si folositoriu 0
considel'tt en sueees al lor. Ctlci n'a zis: v'a indreptat
epistola - de e1'i1 i't:;;it - C'i Cit ;1 v'ati Intristat spre
pocainta".
I) Nota. Expresiunea din originai '('paY este un elenism.
care insamna "pentru moment", dupre cum :;;i 1tp6<; insamna
"pentru un timp".
OM ILIA xv HH
"Ca fost indreptat clupr'e Dumnezeu,
ca int1'u nimic Sa nu va pagubiti de dUra noi" .
Ai vtlzut intdepciune negrilitil? C,), dadi n'am fl fiicut
ziee, v'arn fi p;\gulJit pre voi). Sucl'csul il pune
pt soeotcala lor, iar;\ paguba socoteala sa - daea ar
1i weut. Daert nu v'am f1 imho1clit, ('a astfeliu prill
a('el 11111>01<1 Sit v;1 indrepta(i, v'am fl p;'iguhit, si inc;)'
nu llumai pe voi, ("i $i pC' noi. Ciki, dupre cum' eel ('e
nil dit nngutitOl'iului Ul'll1eaz;)' a 11 transportate
pt mar(', 1'1 singul' est( ('are ('.auzi1Zit pagulJa, tot i:1$a
$i noi, da,(';\ nu v'am fi dat vOU(> pric'in;t. de po(',iiinta,
v'am Ii [)(),guhit. Ai v;':izut, cieei, Ci.'i a llU ('c1't1 pc cei ce
grc$esc, ('ste 0 pagub;'i $i p('ntru daseal, 9i pentru ucenk?
"C{t intristarea care este dupre Dumnezeu,
pocainta spre lmlntuire fa1'[t de cainta luereaza"
(Yers. 10). ((lk ,lcciil, zi<"<', df' :;;i m'am (',\it mai
ell' a vedeh frw'tul, dtt (1(' mare ('i\'$tigul, totu$i
aeum nu mu (',i\ies('. (:il('i i.l9;'t est<' intristar('(t cpa dupre
I )umn(zeu. in fine llIosofeazi'i pentru intristare, art-
bInd cit nil in totdennnn pa estp. j'(il, ('i num;li ctlnd
('il ('sft clupre ItlllH. Deci ('.c va Sit ZiCit "intristarea
lUll1ei"? ]hdl b' intristt'zi, zic(', (Ii' hani, d(' slava,
p(ntru ('d ('(' a Pitl'ilsit lumen, Stu pcntru eeJ mort,
toaf<' ilcest!'a sunt clupre lunw, :,;au intl'istttl'i de ale lu-
mci. I)e accia si moartp lWTi'azit, (:i.ki ('('I ('(' estc in-
tristat pI'lIh'u sl;tVit, iIlVi(lie<lzu, :;oi ('st(' silit (k multe-ori
de a St' :;oi it "'f' pierde, d(' piI(lit intristarea
eu carC' s'a ]'ntristat Cain, Isa Y, :;;i altii. Deci, i\('.(,asta 0
nump:;;k ('I intristare a lumei, sau dupre lume, ('are este
spre Yiltilmar('a celor inh'istati. Dar,t impih'atf' singura
numai intristan'a dupre DUI1111eZeU ('stc folositoar(', iara
a('casta SC' inv('ckn'aza din ('81e ce urmeazu. Cd ce se
intrist('aztl <1(' pier(\(']'('a hanilor, nu inlatur:1 paguha.
. Cd ce S(' intristeazil ]lentru ("d mort, nu-l poate invie;'t.
Cd ce se intristeazCl j)entru boala, nu numai (o.;''i nu se
vindC'('u, ci incil mai mult iritcaza boala. eel ce se i'n-
tristeaw ins:1 pcntru pacak, este singurul care se folo-
eu cevi.'t din intristare, eiiei cheltue:;;te a$a zicand
nimi('('$te pacakle. Dcci, fiindci.\ pentru aceasta a fost
lll'egatita doftoriea, alloi numai aici are putere :;;i J9i
<.tl'ata talosint.a, pc <,and in ("elelalte dliar vatama.
dahl ('5 Cain, zic(', fiindc;':i nu a fost aprobat tk
192 OMILIA xv
Durnnezeu, erh intristat. nu de ctG8(tst,l erc{ it t-
tdstat, d pentru crt vede,\ pe fratele &\u stra.lucind.
Dar,l, cla('A el elurcre de aceasta, trebuih ncgre::;it
a-I i:;;i a se Imcurh cu aceIa; - (ku','\, acunt ul in-
tristtll1du-se, a aTiHat cit en\ intristat dupre lumc, im';\
nu dupre Dumnezeu. Nu ins{l tot David, nl! Petru,
nici unul din eeata drept.ilor. Ue aceia d;\m;;ii er;w
totdeauna in c;}$tig, fie Crl se intristau pentru propriilc
lor piicate, fie (:,l llcntru pacatele strclinc. De $i dcnlt-
feliu, ee estc rnai grcoiu ca intristarea'? - dar,'\, t'll tonte
ucestea cfll1<1 C(t este duprc Durnnczeu, oste mai bllllit,
decat bucul'in cea, din IUn1o. PentrlH ';,\, intristal'ca $i }JL\-
aceasta n lumei se smr$<lse eLI nimlc, pe C,hld
intristar'ca ceil dupre DLUnllezcu "pocainta spre mfll1-
tuire fara de cainta lucreaza". Luerlll millunat al
aeestei intristiiri oste, c;\ nki nu :::;e ctlie$te dneV;'l fiinc1
intristat astfeliu, eeia ce ff)rti (',U sarntl estc pnrticulm'i-
taton intristarei
Ce poate fi rnai de dorit ca ('(l$tig<:ll'ca unui copil ?
Si ee ponte f1 ri'lai sm.siitoriu en moart<'"l unui aSerneIte<:L
Dara eu toute 'acesten purintii lui in toiul jala-
iliei neput;}nd suferi pe nimeni, $i bt'lt;ll1flu-se ('u pumnii,
iabl c<1 dupa trecere de timp ctt'e;;tiia se caiese, fiin(h','\,
s'au intristat peste m;bUr[l, Cit uniia (c n'all
nimie de a.ici, ba inca rnai mult s'au v;)t.lmat. Nu tot
a$<1, este 9i intristarea dupre Durntt Cz(' ll, ci <lCC<'I:3ta
are dOU[l illsu$il'i bUlle: de a nn fi biruit cill ev;1 din
C;1uza eelo1' pentru cal'e este trist, $i 6i accast;'i intl'is-
tare S8 in mfmtui1'e, in tirnp ce intri staI'ea
lunwasc::l este lipsihl de amandou(t acestea. Fiinc1cc'\ S8
lntristeaza nniia ca $i durn'\ intristare foarte
mult se $i se aeuzel pe <111n<l prin
aceasta dovada cea Inai mare, CLl ('cia ('C ;Ill fikut a
10st sprc vat1lmarea lor. Pe caml ce;\ <lupre Dumnezl' u
eu totul din contra, pet Itru care zice : "poeaint,a
spre mantuire fara de eainta luel"eaza" , - cit(:i
nimeni nu S8 va imputim\ pe sine $i <l esnihl:'ijdui,
se va intristit pentru pacat, cladi S8 .iale$te 9i sp urni-
pe sine. eeia ce $i Payel spunand, nu m'e
nevoe de a aduc8 excmplu 11m alt't parte l)entru n'le
spuse, niei a pune la mijlot:istorii vechi pentru (:ei
iutristati, ci chiar pc Corintheni ii <1;'\. de ('xemplu. ::-;i
deja ('eIe ce au fi'lcnt, de)('\, ; I ('e)c';) , zit ', fh'i dOV3dii ,
OMILIA xv
pentru Ca astfeliu odattl eu lauc1cle 8<1-i invete, ::;;i in(:tl
mai mult sa-i atrag;\ spl'e sine.,
"ea iata, ziee, aeeasta singura, ('aci dupl'e
Durnnezeu v'ati Intristat voi, cata sarguinta a
facut intru voi" (Vel's. it)'? Intristarea aeeasta, zice,
nll numai ca nu v'a ad us In halul acela de a vi'!, impu-
iinh desn(tdajdul, ca cum ati fi facut aeeasta in zadar,
ei indi v'a facut mai incl<'\m;\natiei. Dupa aeeia mai
departe spune dovezile sirguintei. "Ci raspuns" ,
sau justificarc catrtl mine, - "ei manie" sau ingreto-
catrtl aeel paclHos, - "ci frica" - c':1<.;i sirguint<1.
aceasta a 101' grabniea illdrevlare era.u dovada unOl'tt
aveau frici1.. !;)i ca s:\ ntl so para etl S8 ing ..l.mftt ::;i
so tI'ufc$te pe sine, (;it de iute a indreptat
Yorba, zieand: "ci dorinta" - de mine' - "ci ravna"
at!ee':l zelul cel citr,\ Dumnezeu. "Ci izbanda" sa u
r,'\zbunare, fiinde;), at.i rtlzlllll1<lt legile lui !lllumezeu eele
I Jatjocorite.
"Intru toate v'ati pre VOl curat.i a
fi intru acest lucru". Nu numai in a nu incir;hnl S'Hll
ariltat curati, - ea aceasta erc\ invecicrat, - ci $i C,I nu
s'au llnit ell aceia 1<:1 lJUcuriea lor. in inWea
epistola spuneil voi v'ati semetit" (I Cor. 5, 2)?-
aici spune cit $i de aceast[l ban ueal;,\ v-ati izba vit. ;
nu numai cit nu l-ati h\uc1at pc ncel cUI'variu, ci inctl
(';\ I-ati certat $i v'ati inc1ignat, v'a!i se;'trbit de (h'tnsuh.
:,Deei, de am scris voue, nu pentru cel
ce a nec1reptatit. nici pentru cel ce s'a nedl'ep-
tat-it" (Vel's. 12). Dar;'i ca nn cUlllVit s;\ zk;,: de
co ne ccrti po noi, ctmc1 suntem curati de Hccst fapb) -
iat;\ ca mai 'nainte ridieandu-se, $i mai
dinainte rospunsul, zieeiL dupre CUIll stu scris: "l1U
ma eaiesc, mfwar de rna eaiam", adeea dt (atilt
de cl epn.rtc sUIlt de a mtl cui acurn pentru eele ce v'am
fost scris atunei, zice, in c .. H e;'\, mai mult m'am cilit
atunei, dee,1t, aCUl11, c;lnd v'ati unit eu totH ati infhmtat
pe acel curvaritJ)). Ai vazut iara:;;i graba lui $i iulJirea
de dispuw, cum a intol's vorba la eele contrare?- De If),
ace lea dela care'l erec1eau pc: cW.l1sul Ctl '9i-a schimbat
piirere(l de ea unu} ('8 i-a cercetat in zudnr pentru
289'13 13
19J OMlLIA XV
lor, dela ace lea tocmai araw. Cet el Ii vor-
he:;;te fad sfieaht tot adevaruL El nu se dii in laturi
catu:;;i de putin de a Ii face pe plac, d'tnd trelmiit a face
aceasta.
Dar;l, el care spunea mai sus ca, "cel ce se li-
pe:;;te de curva, un trup este" :;;i "sa dati pre
unul ca acela Satanei, spre perzarea trupului".
:;;i "tot pacatul Cat'e va face oll1ul, afara de trup
este", (1. Cor. 6, 16. 5, 5. 6, 18) $i altele de acest feliu -
de zice aici: "nu pentru cel .ce a nedreptatit,
mCl pentru cel ce s'a nedreptatlt"? Apoi el 0 face
aceasta nu eontrazidlndu-se, ei inert fiind foal'te conse-
einte ell sine. Gum este eonseeintc Cll sine? Pentru
ca, ii eril lui foarte trebllitoriu de a li arttt;\ cli'agostea
ee ave;\ catea clctn:;;ii. Deci, el nu ridic;t, nu desfiintaz;':i
datoriea de a se ingriji de acel curvariu, d, dupre cum
am spus, arata $i dragostea cea C;l,tl';l d;tll:;;ii, $i c;\ ceil
mai mare friett I-a euprins de intl'eaga IJiseriCet. C;ld
se tenwit ca nu cumv;\ r;'.1.ul s;\ se impr;\;;tie, cu timpul
sl cLlceI'eascu biserka. Dc' aceia $i zicert eLi alttl OCil-
ziune:." Putin aluat toaUl fr{umlntatura
(1. Corll1th. 5, 6). Aceasta 0 s}mne;\ atllnd; ail 'j illS\, fiindl'cl
dfm:;;ii au iz\)utit ill buna, nu lllai spune a:;;it, ei in
aIt tliod. ;\cC'la$i lucru d;\ a se intelege :'7i aici, ins;\ vorha
o intrehuintaz;\ I'U mai mult;\ dulceat;l, Zil'<tllcl: ,.Ci ca
sa se arate catra yoi sirguinta noastra cea
pentru voi", adee;\: ('a s\ vedeti voi eat v;:i iu\)es(')).
De sigur ('ii. expre:-;iullea aceasta' este aeela$i lueru (:u
ceL't clinainte, insa explkata in alt mod s'ar pareil cu <11'
avett 0 alta infuto$are. Dar;\ cum cu <1cela$i lucru
tu examineaztl hine scmzul ideii, si nirnie alta nu vei O'usi.
Fiindca vii. iuhesc foark mult', zice, apoi m'am fo:'3t
temut, C'il IlU eumva s;\ jnltimiti vr'un rau dl' aid, I'a
nu cumv;\ voi sa primiti intristarea)). -
Dupre cum, c;lncl zi<'e: "N u CUll1Va DUln-
nezeu se Ingrija:;;vte de boi" (1. Cor. 9, 9)? - prin
JlU spune ca Dumllezeu nll se fiindc;'i
mmlC eele ce compun universul nu poatt' fi lipsit
promea, adec{t de ingrijirea-lui Dumnpzc'u, - ei numai
('(1. Dumnezeu :lU ineeput a legiuit, sau a a vut grija
hOllor - tot alel: mai int'ti df' toate eu am S(Tis
OMILlA XV 195
pe,ntru voi, zice, al pentru acela. Aveam in
mme dragostea chlar fara epistola insa am voit de
a 0 arata $i vow'), cum $i tuturor, prin' cele scrise aco10).
. aceas!,a ne.-a!l1 ma,ngaiat" (Vel's, 13),
fimdca v'am a:r:atat slrguinta cea catra voi, $i
ea m fine totul am lzbutlti). Dupre cum $i aiurea ziee:
"Acum viel11, daca voi stati Intru Domnul" :;;i
"care este nadejdea noastra, sau bucuriea
sau cununa !\u nu v?i" ,(1. Thesal. 3,8. 2:
19) '? este vleata, aceasta mangaere, aceasta este
dascalului care are minte: propa$irea spre bine
a ucemcIlor.
1) Nimic nu aratii abita pe un stap{mitoriu, ea iubirea
cei sta,paniti, - fiindctl pe tattt nu-l face numai
faptul C<'i. a nascut, ei a $i iubl dupa ce -a nascut. Deei
daca unde este natura, $i incii este atata nevoie de
goste, apoi cu atat mai mult unde este charu1. Astfeliu
au stralueit tOli eei vee.hi. Cati dintre Ebrei au fost sla-
viti, de aici s'au aratat Astfeliu s'a aratat Samuil
JIlare, zicand: "sa nu-mi fie rnie a pacatui lui Dunl-
incetand a rna ruga pentru voi" (1. Sa-
mUll 12, 23) .. \stfeliu s'a aratat David, astfeliu Abraam
astfeliu . astfeliu fie-care dintre cei drepti, din
n.oua, $1 dm legea veche. ca Moisl parasind boga tii
$1 tezaure nespuse pentru cei st;\ptmiti, a preferat de a
suferi cu 12oporul lui Dumnezeu, in timp
ce de hlrotome<;t sau alegerea lui la aceasta
demmtate, era demagog prm faptele sale. De aceia eu
muWi nerozie zicea Cc1,tra dansul ace I Ebreu: "chie te-a
pUS pre tine stapan :;;i judecatoriu peste noi"
(Exod .. 2, 14) '? Ce spui'? Vezi faptele, te de
denumlrea aceasta'? Ca $i cum cineva vazand un doftor
eminent taind $i legand un bolna v al tru-
pului, i.-ar ziee: $i cine te-a pus pe tine doftor, $i ti-a
de a taia '? prietene, eum boala
ta.'. l-ar respunde doftorul. Tot asemenea pe Moisi
sau art a de a stapanll-a facut precum este.
1) Partea rnorald. Despre stapanirea duhovniceasca, :;;i lu-
measca; despre supunerea catra stapinitori, :;;i despre ingrijirea
acestora. (Veron).
196 OMILIA xv
- --- --- _. __ .
Oki, iubitilor, a este un mc::;;tc::;; Ll g, - hn,t
nu numai 0 dernnitate, - ::;;i incA un mC9te::;;ug mai imdt
dectH toate me9te9ugul'ile din lume. Dar';'t clactt sttlJl,I.-
nirea celor deafartt este me::;;te9ug 9i 9tiint;\ mai huntt
dec;U toate, apoi eu atat mai mult este st<'i.p;ctllireu celor
duhovnice::;;ti. O\ci, cu aW,t mai Imwt este st,lptlnirea
aceaskt c1ecftt aceea, cu cat E;>i aceca estc rnai hUlltt dec;\t
aHele, ::;;i mai bine zis, cu mult mai Imntt. de Yoiti,
stt exttmiwlm mai eu am<'inuniirnc vorh ..t aceasta.
:Vle9te::;;ug ostc agl'icultur<1; rne9tc::;; ug estc ;oi 1 eSI -
. toriea, me9te9ug estc 9i zidariea; mC9te9uguri care SUllt
foarte trehuitoal'c, 9i care euprind in intreaga nO<lstl'tt
vicatiL Celelalte me9te9uguri sunt slujitoarc acestOl'H, C<l
de pill 1;\ turn;ttoriea de aramtl, t'J,mplariea, ptl::3torien. Ins;\
dintre toate acestca ceA mai trehuitoare dec;\t toate este
agricultura, pe carea Dumnezeu a introdus-o la int'qwt
chiar pl:hrrmind pre om. 1"ar8, de incaJtaminte .. ;oi
de haine estc eu putinta de a trtll. einev;'l, - fa1';\ de agl'i-
insl, estc ell neputint;l. Se zice ttt de acest feliu
sunt nomazii cd de sub stitpclnirea Scj1:ilor, ('[ll'i trtticse
vieatt't intreagtt in c,\ruti, cum 9i mosofii ( '('i
go Ii ('l' UP"'O(}O'f lG'tfJ.l) ai Inclicnilor. Ace9tija a u dat In, opcu-te
91 me9tc9ugul ciuhotariei, 91 al tesatol'iei , 91 al zid,l)'ic'i,
9i au trebuinta numai de agrkultur;\.
Husinati-va voi, ('arii aveti trebuinVl de
guri prisoselnice, de I md'ttari, 9i pl{lcintnTi, 9i impestl'i-
tatori de haine, 9i de mii eln altii de acest 1'olin, tH Sl
puteti tra'!. Tlu;;inati-vii voi carii ati introdus in vieattl
me9te9ugul'i cle9crte. Hl19inati-vtl voi ('('i ('redindo::;;i, de
acei barbari, eari nu au trebuintrl (k me9tc:;;uguri. Fiindl'ii
Dumnezeu it ftkut astfeliu, ca natura fieindestulat;\
eu putin.
Dar,t eu nu silese pe uimeni, 9i nid Ill! legiu8sc de
a viet-ul. cinevit a 9':1 , (',i preeum a ('('rut Jacoh. c(' a
eerut e}? "De 'mi va cla mie clomnul ptme sa ma-
nane, si haina sa ma imbrac" (Faccrt' 28, 20) .. \st-
1'eliu a poroncit 9i Pavel, "A vand hrawi 1111-
braeaminte, eu aeestea indestulati vom fi (( (J.
Timoth. 6, 8). Dcci, illhlca ('stc agricultm<l, a doua tC'-
satoriea, a treia zidariea, -- iara ('ea mai de pe urmtt
flecat toate estn eiubotariea. Prilltre Iloi sunt multi, lie
snrvitori, fie agrieultori, c<.ui traicse f;lrtt de indi.lt,l-
mintC'. A:;:;\ dara acestea sunt mc:;;tC' ::;; uguri}e c('le trehui-
OMILIA xv 197
to are 9i folositoare. Haicle acum sa Ie comparam aeestea
eu me9tc9ugul eel del a illceput, eu agricultllra. De
am adus h mijloe pe cele mai prineipale din toate, ea
astfeliu ci"l. nd se va al'ata acesta mai bun decat toate
celelaltc, Iliruinta lui contra sa fil' ne'ncloelnie:l.
Ded, <1e unde vom ;u;1th (tt mm;;te9ugul acesta este
Jl1ai trelmitOl'iu de('iH toate (.elelalte? De m:olo, ca f<'ira
de an'sta niei un folos nu cste dn eelelalte. 8i clad\' ore-
d<'li, l;tsi'.lIld pc toate celelalte la oparte, s1,' punem la
mijlot pc ceil lHai prindpah\ decat toate, agricultura .
Dee-i, ce folos ar puteit a veh m{l.lIile celc multe ale
ageic. u]toriIOl', " i'i,nd a('e;;tiia s'al' ritzboi intre dan;;ii 9i
9i'<l1' 1';11'1 unii altora Dar{t iatii ca frica
stttjl,I,nitoriu Ii tine 1>8 lo(', P;!stl'('aZ;l c.dc stranse
df' diJm;;ii; iartl de vei <lHsfiilllit H'(:C!<lsta, apoi p1'i-
'llli\ ,;t ost8ncala pustl dn d;11l 9ii. Jar::i dac;\ ai eerc<'ta
eu am;!l1untim/!, ai af!;'! 9i 0 alb! mun).a a
aC8E;>tiia, :;;i serve::;;te de Ing;'itLlI'<l. Intrc dansele.
care este lu'e/t stAp;'tnin'? Esle acoia, III puterna carica
fi('-c-<lrn tn'llUic a SI! SRtpfUl} ;;i a guvernt't pre sine
singuf', \'d i.' S<llhatece, In
timp Ingrijind 9i lntretini'tnd ('u toa.t'i exactitatea toate
ocirasld( ' viltutei, Cit feluri <1(' sttpi't niri: una de
piklu c'tnd oa.menii st<'l.p;'\.II(' S(; cek1tilc' popoardc\ jn-
dl'cpt;'tnd vinatn cC'ia ('.(' [U';\t;lnd Pav<"l,
zin'il: "Tot sufletul sa se supuna stapanirilor
celor mai lnalte, ca nu este stapanire, deeat
c1ela Dumnezeu (( (Hom. 13, 1), (lup;1 care inveder5.nd
(;'titigul .lela aceasb\ stiip;lnire, a adaos zicllnd, 'Ct1 sttl-
p;'ll1itol'iul este slug;\ a lui ])urnnezeu ::spre bim): "sluga
a lui Dumnezeu este, izbanditoriu spre manie,
eelui ce face raul " (Ibid. vcrs. 3. 4). Alt,1 sklpanire
este iara$i, ]win care fie-care om ce ar e minte in cap
s(' st'ip;'tne$t(:' pre sine, ceia ee invederan<l apostolul,
zicei:l: "iara de sa nu-ti fie frica de sta-
panire, fa binele" (Ihid. vel's. 3), vorhincl aici de st3.-
pc'tnitoriul din,luntrul ornului, sau rnai bine zis de ol11.ul
CP S8 sh.'tp5.ne9te pe sine insu9i.
Dara aiei mai este ;;i 0 alta stapanire mai pres us
d(' stApanirea politiea. care este aeeasta Cefl din )i-
Sf'rka., de care $i pornene9te Pavel, zicand: "Ascultati
l
we invatatorij vostd si supuneti lor, ca ii
. .,., ,
198 OMIUA xv
- - --- --- -- --- ---- -
privigi1eaza pentru sufletele voastre, ea eei ee
vor sa dea sama" (Ebr. 13, 17). stapanire
este cu atat mai buna mai inalta decat ceil lumeasca,
pre cat mai bun mai superior estc (eriuI decat p;t-
mantul, sau mai bine zis chiar 91 rnai inalw. Ma,i int;li,
nu are ca :--cop din calmi Jocului de a pedepsi p;'i-
catele ce s'ar face, ci scopul principal este ea sa nu se
faca inceputul, ca de parten sa pe eel
boinav, ca sc''t dispara deja ei germeniIc r auIui. A_ceasti\
sW,panire nu face mult,t de rele ci
se numai de Juerllrile ee sllnt in eeriuri.
"ea petreeerea noastra in eeriuri este" (FiliVp.
3, 20) ziee, cicci vicata noastr;\ acoJo cste, dllpre CUIll
ziee: ,:ea vieata voastea este aseunsa eu Christos
intru Dumnezeu" (Colos. 3, 3),91 deci 9i prerniile Sllnt
aeolo, cum 9i caile pentru eununile cle ncolo,-ca aeeasta
vieaw, niei nu se smrge9te rlupc'\, i'ncetarea din
vieata de aiei, ci dupa aeeia inca str;\luec9te mai mult.
De aeeia tocmni, eei ce au aeeasb'i au
incredintaW. lor 0 cinste eu mult mai mare nu numai
a guvernatorilor, ('j chiar mai mare 9i de a celor
ce poarUi pe cap diademe impa.l:.1te9ti, I"a uniia ee phlz-
muiese pe oameni in rnai mari, pentru fapte mai
mario Dara niei eel ce se indcletnice:o;;te eu stap,tnirea
politiett, I1ki eel ce se il1delctnice9te ell Celt dllhovni-
cease;), nu Je vor puteit intrebuintit 1 line, (Iaea mai l'nhU
nu S8 VOl' pre dan::;;ii prCl" lllll se <"Clde, 9i daea
nu VOl' paZl eu toatft lK1.garea de am,'indou3 legile
acestea. Ca clupre cum stap{i.nirea c.elor multi este 1n-
cloitc\, astff-)liu indoitGt este 9i stc"tpilnirea de a sc st-Ip<'tnl
cineva pre . sinc. iara;;i 9i de aici se vcde ca stap;\-
nirea cea duhovnkeasca este cu mult rnai lmna de(At
cea politietl, dupre cum a dovc(m vorba de mai 'nainte.
AI' puteh vcdeh eincvh;;i uncle dintre me9te::;; uguri imi-
tand stapanirea, 9i mai ales agrieultura. Ca intocmai
ca un stflpanitoriu al plantelor este ::;;i cultivatorul de
pamant, pc unele k'i.indu-Ie 9i impi edecc'inclu-Ie, iar:.'\, pe
altele fngrijindu-le 9i fnmultindu-Ic, Intoemai duprc ellm
fae eei mai eminenti stapanitori, cand pe eei ce vatarna
pre eei multi Ii peclepse9te, -:o;;i-i taie deja eontactul eu
aljii, iara pre eei buni 9i blanzi ii spre mai
nine. De aceia 9i scriptura asem:\neaza pe stapfmitori
eu lucratorii de vii.
OMILlA xv 199
$i co este, daca plantele nu slobod alas din ele
Cit eei ce p':itiI[lesG prin eetati In 8(\ 0 prill
9,,1.1'ea lor aratc\ pare ea nedreptatea ce Ii se face ves-
$i str;hntorate de buruenile cele'
d.upre ,cum rautatea 5e p.edcpsc:o;; te ('u legile, tot a;;:'t
9; a)Cl se indreaptfl rau-
cum s<:tu plantei.
Fllndc;l toate (ate se vad 111 olnc81urIle oamemlor Ie yom
g,lsi ;;i la IIJante: asprimca, mole
9
irea, sfieala, darjiea
nestatornieiea; ::;;i unele dintrc dansele sunt taiate
heI9ug fara timp 9i in da una celor deaIclturi altele
sllnt &'iraeite nctireptiitite, ca de pild,\ cl'tnd uardu-
rile inverzind se rididi in sus in daLIna din
apropiere, sau t"tind alii copaci hlri, rod 9i &'ill>ateci
('res<: il? sus;;i 111lpiedica n'c::;;terca eclor de pe dede-
. :o;;i imrii1.ra!-ii au ;;i de
(:an -:atama se (u stilptlnirea jor, tot
a.';la :0;;1 de pami.IIlt are a se lupt;\ ell atacul
salbatece, yu anomaliije aerlllui , nl siieetn, ell
sau rugll1a, ell III LIlta ploak, (u pcatra, eu
paeIa, :0;;1 eu multe altele de tvest feliu. Iartl "westea se
Crt astfelill tu intr'una ai privirea inclrep-
t..:-tA spre Dlln?nezeu. Celnlalte me;;te9uguri ;;i de
ri.t vna. pe c<lnd ( el mai mare
11 a-:c 1I! lUI Dumllczeu, aproave in
el atlrna c1; pentru c.1. are nevoi e de
piOlle de sus, de starea allotimpurilor, ia1';\ lll ai pre sus
or!-ee, de sau de ingrijirea lui. 11 Niei eel
ce mel eel ce uda este ceva, ei DU1l1-
nezeu eel ce da (1. Corinth. 3, 7), zke.
II:tre ('stc ::;;i moarte, 9i viealt.'i, 9i dureri, :;;i
ea ;;1 prmtre oameni, Se poate ca sit fie t<1-
late, ;;1 rod sa sc poate sa ;;i moara iara eel
faca a(:ela9i (a 9i la ineeput; unde ::;;i
vme ca pamantul m procura multc ;;i felUl'ite
el e 111vierc ill discutiunile llOastre. Cad c('incl ra<\ttcina
s<:oatc frllct,. nlnd s1mttnta oc\rasJC9te, oare faptul acesta
nu este iI?-vlere daca s'nr examint fie-care in parte,
s'ar vedea ;;i ingrijire a lui Dum-
nczeu, stablhta III prIllClplUl aeesta.
Dara ceia :,oiam a spune este, di ingrijirea
este eu 12rlvlre la p<'iInant 9i plante, in timp ce
mgrlJlrea noastra se rapoarU" 1a sufietele noastre. A::;;it
200 xV
darti pre eiHti deptirtare este intre plante 9i sufiet, pe
atlta dep;'irtare estc Illtre eea lumeasea 9i
biserieeaseti, 9ipe ahHa este mai lJUntt aeeasta de(',H
aeeia. Staptmitol'ii 1umei aee9tiia iara9i sunt eu at<1t mai
prejos de eei ai hiscricei, pre CtU este mai IJinc de a
sttiptml pe eel ee se supulle de lJUntt voie, deetH pc eel
de n8voie, sau silit. Aceasta este sttiptmirua ceit dela
nuturii. Aeolo totul se face de fei('.,!, 9i de silii, pe ctlnd
aid este al lJUnei illtentiulli 8i ai voei libere,
Darti ind:i. sttq)(1nirca IlU llumai prill
ae',easta cstemail lUIltldcciHccalmncas(..!..ci 9i prin
aecia (',1 cstc JlU numai mai I>un;\, d 9i }I,\rinteasc,l,
cum s'ar zicc; arn in sine hHndeta tatllui, care
poroneind a se face cbiar I un' L\l'i mari, ('on ving(:, Sttl-
pilnitoriul lumei deafara zice, crt daca prea!'urvu:;;ti, ai
murit; aeeasta instl ciliaI' numai de te-ai Ilitat h1 femeie
eu eaut,Hurti desfl'<lllat;\, ::;i te amenint;l foarte 01ci
trihul1alul l>isel'l( 'PS(' este vnlleral )il, :;;i nu
nUlnai a1 trupului, ('i :o;;i al sut-letului. Dn!'l, .pre (';Utl (k-
}I;\1'tal'c (;stt; illt!'e sufid :;;i trup, pu abUa iar;\:;;i se g;\-
intru sti\ pilllil'ea aceasta :;;i at ',eia, c\('ela st;\-
pilnitorill 9i al cdor san rnn,i bine
zis, nici al tutUl'or ecl01' vttzute, ci al eclor I n'obate
numai, f;li de (bvillC ('lliardcnuntatoriul accstora,
- c.ilnd trihllnalul accsta lllvali\, pe eei ce sllnt intro-
dw;i ill ctt eel cc llC pre Itoi, va
pline la mij 10(' 9i in pri intregei lumi, toate in
gohUatua lor, 9i ctt este en neputillttt de it ('uvil.
As;'t C;\ cl'('stinisrnul ni aSi't viea1a
noastr;l ('ll Irllllt'tnai ])ill!', k5gile dirwJar;\, ctt
it tremlm\ cinevit p,lm\ :;;i il fa('.(' de a
s(' telt1(\ ;;i daeil l)('ntrll celu mid Ii cere
reSpLlll(leru de prill urmal'f' il at,lt,\ spre vir-
tute, a]>oi este invc<krat (',,1. mai Cll sam,\, stil-
pilnire vieata noastrtl.
$i de voie::;;ti, stt vedenl san numil'('a,
st<),p<lnitorilor acestora, vom ai<'i 0 IlIiW(' cleose-
bire int1'e ch'm:;;ii. Nu cui ce dau hani pot iit aceasti't
sh\pt'mire, ci cei ('e arat,\ vieata cea mai eminenta 9i
neprihtmitil,; - iara eel hi ['otonisit in aecast;), st<'ipanirc,
nu este pus aeolo pentru slav;'\, omerieasdt, sau pentl'll
lini:;;tea sa, ci pentru ostell!'le, sudori, :;;i pentrll inte-
l'('Slll celOl" multi. lk aceia ,,(' '7i bllc.ur;\ de mult aju-
torill (lin parten Duhului Sfint. La st;\p,lnirea IUllWaS(',t
OMILIA xv 201
putcrea ei se intinde la a poronci eele ce tl'elJuie
S<l se fac,\, - pe cand la ceit bisericeasea i se mai adao O'e
ajutoriul al eharului. Mai mult inc&:
a(',olo nu estc nici-o vorh;\ de filosofie, nici nu cinevit
stt invete co este sufietul, ee este lumea ce vom cleven\.
duptt accasta, de ee ne vom ducc de' aiei 8i cum ne
vom 1mhr;\e;\, san ami bine zis cum von; dainul in
v,irtute; ci cste mm (;le f)olite de zapise,
:;;1 de ballI, pe cane! de aces tea lllCI-O vorbtt, nid-o 111-
hfseEk:\ 111S\ toate aces tea ar [JUteil
vedea clI1cva tueandu-se vorba, pentru ('arc ('u drept
('uv;lut ar pute,\ numl dnevit. a('.east;\ st;\panirt: tri-
hunal, 9i 10(' de 9i 9coal;\ de filosofie, cum
a sufietului, :;;i gimnastiCtt care clu('e la ceriuri.
Cum ctl ;t(;east<1 sttlpanire este:;;i mai bhlncl;l de('itt
tonk - de ('ere mai mare exaetitate dee;H toate c.elu-
bIte - LH'easta S8 ill veclel'caz;\ de aiei. C,lncl sttipanito-
riul deafar;\ printlu preacul'val'iu, de 'ndat;\ il pedep-
se:;;t(', - de;;i dealtfeliu care este ('a9tigul? - dal';\ H,('easta
llU va Si\ Zi('tl de a dobori pCJ.tima, d trebuie de a 111-
deptll't;', l'<llltl din 8ufietullui, Sttl[J,lnitoriul biserkei Illsl.
afi,llld pc prea('urvariu, nu sc gLlW[(!9te eLlln s\-I pedep-
saseu, ('i ('um stt-i dezl',\d;\<'in8ze patima din sufiet. Tu
fw'i IWTu, ('a ';ii ('LUll dnevit
eu () hoaltt Ia cap, in 1<)(' s\-i eontene'7ti boala, tu i-ai
hljil ('apul. Eu instt ilL! fae a::;;it, ('j taiu hoala din radacill<l,
Pt' bolnav il iucilie! illtlUntl'ul tainclor a ingrttdirilol'
sfinte, duptt ('an' l'ccl:;;tig;lndu-1 izba vit de o1'i-<:e r;\utate,
deVellind mai bun prin pO('ctint,\' il prime::-(' din nou
in silnul biserkei, '
$i nlln se poate, zid tu, de a doborl prea('ul'viea r
Se ponte bine, daca S8 petree lucrurile sub legile
a( 'estea. Ctici biseri( '.a este lJa'e clulLOvniceasctl, care spah\
('urilt,-l nu murdariea trupului, d a sut-letului, prin
diteritele moduri de pocaintiL Tu dac,\ la:;;i pe vinovat
rwpedepsit, I-ai mai rau, iartt de l-ai pec1epsit, I-ai
Ittsat nevindeeat, in timp ('e eu niei nu-l las nepe-
depsit, nid nu peclepses(' ea tine, ('j ii eel' :;;i respull-
clere de a:;;it dupre cum mi se (',uvine, in acelasi
timp indrept eeia ('e este stricat. '
Voie:;;ti poate :;;i de aiurea Se\ am (;um tu S(:otclnd
dill tead sal>iea goal& :;;i arablndu-i k'iiu:;;ul eelor pacu-
tO$i, prin aeeasta n'ai ttlCut nici-o indreptare, pe
eu fUltt de ncoste(l t'oncluc pe bolnav In adE'v,lrata stl-
202 OMILIA XVI
n<'i tate Apoi pentru accasta n'am ncvoe de vorbe l11ultc,
ci voiu pune la mijloc LuI 9i marea, pc insc;;i
natura orneneasCi'i. cercetea ztt cu amammtime, lum
se gaseau lucrurile omene9ti mai 'nainte de a acest
tribunal, cum din toate cele ce se v,td asbhi, nici c<'l.
se auzea vre-odattt de numele lor. C:lei cine a disprc-
tuit pe a tunei moartea Cine h l tut joc de a veri '?
Cine it dispretuit sla va Cine p<'i1';I sind vuctul din mij-
locul lumei a fugit la munti $i prin pustietttti, 1mbn\ -
t09incl astfeliu pc muma filosofiei '? Uncle s' a auzit v1"o
date), de numele fecioriei Dar,I. toate aeestea, $i mai
multe deCkl,t acestea, au dcvenit ispra va aeestui tribunnl,
lucl'uri ale acestei stap;lniri.
Acestea $tiindu-le i ubit.i lor, a fl cilld lloi de aid
tot talosul ac(:'stei vieti, 9i indreptarea IUlllPi,
veniti Ctlt se poate de des spre a ascultu sfintele cu-
vinte, $i a luit parte la ac\ull;Irile de aid 9i la rug<'lciuni.
Cild uaca va yeti pune astfeliu in lluuealil , yeti
a aratit 0 de ccriuri, vtl yeti invl'ed-
nici de bunurile cde ft:'lg<'lduite. C<'l1'ora 11e ea eu totH s\
ne Illvrec1nicim, princarul $i fil antropiea Dornnului nostru
Iis us Christos, c;\ruia se l"uvine slav[\, in veci . . \min.
OMILIA XVI
.Jal'8. InuIt lllai vartos ne-am bucurat de
bucuI'iea lui Tit, ea s' a oclihnit dllhul lui de
eatra voi toti " 1) (Ca p. 7, 13).
ianl9i cum laudele lor, $i arat<\
dragostea ceil dan$ii. C{lci zicclnd cit s'a bueurat,
ci't epistoJa a avut rezultate atat de frumoase "acum
mEl. bueur, zice, nu caei v'ati fost Intristat, ci
I) Nota. In editiunea sf. Chrisoslom, fraza dela inceputul pa-
sajului 13 . Pentru aceosta lle-arn mdllgciwt de mcillgderca 1Joastrit",
face parte din vers 12.
OMILIA XVI 203
caei v'ati fost intristat spre pocajnta" - $i i:lri\,-
tandu-li dragostea sa, zice ca "de am seris
nu pentru eel ee a nedreptatit, niei pentru
eel ce S'i::!, Jledreptatit, ei ea sa' se arate catra
voi sirguinta noastra cea pentru voi", la urrna
dr: un <lIt se111n al dr agostei lui catrtt
teIa ce II a<iucc lor mare bud;). , arat u In
timp $i a dcvttl'a ta lor dragoste. "Ne-am bucnrat,
ziee, de mangtterea voastra, iara mai vartos
ne-am bucuf'at de bueuriea lui 'Tit" - de aceasta
nu .este a ulluia care iuhc9te grozav, de a se hucur,\
rnm mult de aeela, c1ec,lt de (W.n9ii. Da! zice, nu at<'i.t
de mult m'am Imcurat pentru <leola, pe c:'tt m'am bu-
curat pentru voi. De aeeia e1 Duno si C<ltlZa zic;\ nd:
"ca s'a odihnit duhul lui de catrA voi toti ".
zis s'a oclihnit 01, ci ;,duhul lui ", adcc<'t (((:lragostea
lui pentru voi. cmn s'a odihnit'? "De catra
voi toti " zke. Dar<'i aceasta cste 0 mare laud:\.
orj-de-ee m'am mudat inaintea lui pentr'u
."
VOl (Vel's. 14) -- mare este lamia lor, c<lnd dascalul
se - " i1U rn'anl zice, ad('c;\ <1e
a ceia m'am bUcllrat, ctl V'<1ti ill'utat mai buni, 9i prin
faptel e voastl'e mi-ali liat dovadtl C,I. IlU rn'am inseiat.
C<.:\ mea este In<ioittl: $i c;\ voi ati spoi' it in
fapte bune, 91 ci't ell nu m'arn ariitat ca c<'izut din adev<lr,
adedi n'am fast ami1git in spcl'alltele mele. "Oi preCUll1
toate intru adevar Ie-am grait VOlH'\ laucla
noastra ee a fost eatra Tit, adevarata s'a faeut".
Ai ci alt-cevit laSel, a se jntcl<>ge: eu dupre eum noi
gl';'iim de voi toate dupre adev;ll' - fiin<ic;\ naturnl
ca Tit li f1 spus lor multe laude de aceasta - tot
eele spuse nOll(' de Tit pentru voi, ni s'au p,\rllt
adevarate.
,, $i inima lui mai mult este spre voi, adu-
ctmdu'si aminte de aseultarea voastra a tu-
turor" '(,Vel's. 15). Aeeasta provine dela eel ce la uci,\
pe eineva, ea taarte infierlxlntat de dra-
goste legat de dan$ii. Si n'a zis: draQ'ostea lui, ci
a intrebuintat 0 alt<\ expi'esiune, ('e are n1ai multi\, em-
204 OMILIA XVI
fitz;'i: inima lui, duhul lui ceia ce invedereaz,l rnal'ea
lui dragoste, Apoi ca nu cumv[t s1 se pal'rt Crt prin
vorlJe el j'j lingw;;este, p1'etutincleni
ca astfeliu, dup1'e cum am spus, sa d1spara $1 Idem de
lingu$ire, $i pre aeeia mai mult stt-i indemne, at1'ibuin-
o'u-li lor lauda, si ar,ttE\'ml crt dt'tn$ii sunt ineeputul $i
unei astfeliu de dragoste din partea lui Tit. Oki
zictmcl: inima lui mai mult este spre voi",
a adaos: aminte de aseultarea voas-
a tutUf'or". Aeeasta aratt1 $i p1'(' Tit 1'ecunosctt-
toriu c,H1',l hinefi1c,Hori, de vreme ee luanclui pe toti
. ill sufletul StU s'a Into1's la Pavel, $i neeontenti l:;;i adu-
ceit amintc de dt'tn:;;ii, aV<1lldu-i ve:;;nic in euget $i in
varNi; - dar,1 $i pre Corithelli ii eiustei\ taptul acesta
foarte mult, ('(ld impresllr,lndu-l pe Tit cu 0 astfeliu de
ch'(J,gostc, I-au intovttr<1$it p,ln,l. la pkearea lui.
depart!' apoi spune $i de aseultarea lor, m,l-
rilld riVIlcl lor; - pentl'u ('are $i ziee: "ea eu fdea
si eu eutremlu' i-ati primit pre el '\ adeca. nu llU-
inni ell dragoste, d $i (',U cinste deosebit,l. Ai V<tzut, c'um
apostolul Ii Ill<\rturiseste 0 indoiW virtute: (',,1 adeett
(1<tn$ii il $i iulleau I)(' 'i'it ('u pc pttrintelc lor, dar,l se :;;i
sfieau cl cit st;\p,ln, $i tlici din cauza aeelei sfiele 1n-
tunec,'tntl, n$1\ zict'tll(l, dragostca lor, clar,1, nki din cauza
dragostei sl,thillClll-li sau imputin,tndu-li-se sfieala $i friea
'-' CV At' t
de el? A('easta 0 spuneh mai sus, di " Ja In rlS a-
rea care este dupre Dumnezeu. .. eata sirguinVi
a faeut tntru voi? eata rivna, frica, eata
dorinta" ?
"l\1e bueur deei, ea de toate am nadejde
spre voi "') Ai vttzut ctt pentru dan:;;ii mai eu sam{t
el se lJueurtt? :VI;l ]mcur, ziee, ctt nid intr'un feliu n'ati
rusinat pre dasealul vostru, :;;i nid nu v;l anHati nevred-
nil;i de m{t1'turia mea)). A$;\ Crt nu attHa de Tit se lJU-
cura, ctt s'a bucurat de 0 <1$,\ mare einste, pe c;U de
dAn:;;ii, ,di au a1'atat at<Ua reeuno:;;tinVt. ca sl nu se
creach1 c,l se llUcur;'i mai mult de aeela, prive$te cum
1) Nota. In editiunea Sf. Crisoslom aceaslii pericopii lormeazii
versul '16 pe cand in editiunea noastrii, Textus receptus, in Capito 7
sunt numai '15 versUli.
OMILIA XVI 205
$i mel pune eauza. Dupre cum maisus a fost zis: )) ca
ori-de-ee m'am fost laudat inaintea lui pentru
voi, nu m'am tota9h $i aid, eu "de toate
am nadejde spre voi". Chia1' de ar ii nevoie ell
Srt va mustrez, totu:;;i nu mtt tern Ci\ vil Yeti depc11'ta de
mine; chiar de m'a:;;i luudi'L, totu$i nu nltt tern ea a9
i
rttmanet\ ru::;;inat; chiar de v'a$i l,\udit ea supu$i $i ascul-
sau ea iubitori, sau ea av,lnd zel, eu aln m1dejde,
am lncredere in voi. V'am zis 811-1 t;\iali (pc acel eur-
variu), :;;i l-at.i tttiat; am zis apoi stl-l pl'imili 111tre Yoi,
:;;i I-ati primit. Am zis ctt sunteti priviti ca Illari :;;i mi-
nunati de Tit, $i ca :;;titi a vil sm de dascalii vO$tri, :;;i
c;\ toate acestea prin Yapte le-ati ar;Hat adevarate. Dartt
toatc ac('stea nu at<'11a Ie-a a,fiat e1 deja mine, pe Celt
dela voi chiaro Deei s'a :i'nturnat dela voi ca indr'lgostit
groza v de voi, cari ati clovedl aeeasta prin fhpte, n mi
mult decat prin vorhe.
,,$i aratam voue, fratilor, de eharul lui
Dumnezeu eel dat intru biserieele Maeedoniei"
(Cap. 8 1). InaltAndu-i pre dtm::;;ii ell laudele, la llrrnrt
iarU$i Ii cUi sfat. Citei de aceesta a amestecat 81 laudcle
eu mustrarea, ca nu eumvit treCitnd deodatil deja mus-
t1'are la s:i-:;;i filctt euvantul eu anevoie dc pri-
mit, ci induleindu-li mai 'nt<ti auzul, Si\ Ii pregtlteasdt
eu aeest chip calea varenesei, sau a sfatullli ce urmit
a Ii da. Ca voia a Ii VOI'lli cIesprc eleimosiIl<l, pcnt1'u
care apucclml mai dinninte Ii-a zis: "Ma bueur ea de
toate am naclejde spre voi", mc;tndu-i mai binu-
voltori spre aeeasta, din suceesele lor de mai 'nainte.
n'a spus deadreptuJ: dati eleimosim\)), ci prive:;;te inte-
lepeiunea lui, cum it pregtttit yorba pc departe $i eu
multa maestrie. aratam voue, fratiioI', de eharul
lui Dumnezeu eel dat lntru biserieele Maeecloniei" .
Ca nu cumvc\ sa se ing;\mfe, el nume$te char aecst
fapt, - $i povestindu-li eelc fcl.eute de altii, prin aceasta
ii face pre dan:;;ii mai ravnitori eu laudele acluse acelora.
DOll(' laude acluce el aid .\Iacedonenilor, sau mai
lline zis, trei: $i sufar cu b;:-trlx'ttie ispitele, :;;i ca $tiu
a fi milostovi, $i di fiincl in:;;ii siraci, anltau totu$i 0
mare galantonie in faeerea miJosteniei, - fiinclctl Ii se
ri1pisc averile lor. AC'easta invederaml-o apostolul pe
("tnd Ii sCl'ieit, Voi sunteti urmatori (imitator-i)
206
OMILlA XV I
bisericelor lui Dumnezeu celor din Iudeia, ca
acelea ati patimjt voi del a cei de un nearn cu
voi, precum aceia dela Iudei" (1. Thesa1. 2, 14):
Asculti\ ce scrieh Ehreilor dup{1, aceasta $i Ii zice,l:
jefuirea de averile voastre cu bucurie at
i
pri-
mit" (Ebrei 10, .' .
Nurne$te faptul al. 1,1U
l1lai modera.ndu-i pre WU1$ll, C1 $1 at1tmdu-1 91 iacandu-$l
in acela$i Limp $i cuvantul hanuiala $i
P('ntru e ,r e $i numele fratlior a adaos, a$it ca prm
aceasta a taiat din r,\dacina ori-ce za vistie, fiindc,'
ai li:;' udit foarte multo Asculti'-\., dcci laudeJe ce Ii aduce.
Ziclnd e1. aratam voue, fratilor, de darul lui
Dumnezeu", n'a zis mni departe ' cel dat in cutare
sau cutare cetate ei W,ud<'i pe intreagn na!,iune, zicand:
lntrn 'bisericeie Macedoniei". Apoi mai departe
" cv ft ltV
arata anume acest ehar, " JU mteu 111U a
ispita de llacaz prisosinta bucuriei lor" 2).
Ai vi.:iwt intelepciune :-'.fai 'ntai el. sl?un.e nu ce
avea in gaml $i voia, ci altceva dmamte, sa .nu
S8 para :ccl intra<lins face aceasta, CI dela 0 alta ordll1?
llc idei vine si la ceia ce avea in gand: "intru multu
ispita de nacaz" - ceia ('.8 si Macedonenilor scri-
" .
inel Ie zicC'it: "Ul'matori v'ati facut
primind cuvintul intru nacaz mult, .cu bucurl.a
Dnhului Sfint" ;;i iar,\;;i "ca .dela VOl s'a
cuvantul Domnului, nu numai in Macedoma
Ahaia ci si in tot locul credinta voastra cea
, . '
intru Domnul a (1. Thesal 1, 6. v
Dara oar e ce insamna expresiunea: "mtI'u multa
ispita de nacaz prisosinta bucuriei lor"?
doua, zice, $i nacazul, $i bucuria, Ie-au avut prm exa-
O'eratiune. Pentru care $i era curiozitatea cea mare;
ca, dintr' atatea ispite $i I1<1cazuri, Ii-au lor
abita prisosint3, de bucurie $i mult3,mire sufieteasca. Is-
pita $i nacazul nu numai ca n'au zamislit 9i
lor vr'o scarNi, sau suparare, ci inca Ii-au $i devemt
rnotiv de bucurie - de $i acele ispite erau atilt de mario
Aceasta 0 spune,l, mangaindu-i 9i Incurajandu-i de a fi
OM ILIA XVI 207
N'au fost dam;;ii ispititi
Jr;t zadar, Cl prm ace Ie lsplte s'uu facut sau mai bine
ZlS, au !nce\cati prin rc1bdare; $i ind"t ceva. mai
ea,(,l llU Zlce slrnplu rabdar e) ci inca ceia ce erh
decAt r,lhdare;l: llw' urie. Si chiar nici hu-
.n:o cum s'ar ci "priso-
bUCUrlel lor" - fiindci\ l1lUlttl si ncO'raita hu-
curie Ii pricinuise lor accl(' ispite. , b
v,, 9i saracJa
v
lOT ceh aclanc(t, a sporit spre
lor ". :;;i iara$i amfll1doue acestea,
s:tI:aCI:l $l.bogatlCa, Ie spune aid prin exageratie. Ca du-
pr:v c:eil multil. a. naseut . multii bucurie, $i
chlal: prJsosmta, ]meUrJ8J, tot a$a $i multa lor sa-
raC18 a nasc. ut bogatia cea mare a hUlI(\t;;\tii sau a mj-
lor. (Xu:t ;;ceasta a inveder nt" el 'prin
siunea "a sporlt spre bogatiea bunatatei lor". o.'\.
darniciea se judeca nu eu masura celor date, ci cu in-
teniiunea ('clor ce dau. Deaceia nicaeri nu ho-
eelor elate, ci "bogatiea bunatatei (simpli-
tatel = 101'(', Ceia ce el ziee, llceasta :
stiraciea lor nu numai c;\ nu i-a impedeeat pe dan$ii de
a. eu Ill;llla largii. in hinetilCt'ri, ci inl"il it devenit $i pl'i-
sporl, precum $i ispita ;1 devellit prieina de
it hucudei lor. ell e,lt dclnsii erau mai sarnc.i
ell ati\t indi mai mult se intreceau ill facerea de
tenii, $i mni eu mult<'i. pliieere d"ldeau. De [tt'eiu ii $i
admirh pru ch\n$ii toarte mult, (';1 dintr'o sal"iieie
de mare se ttl'iitau totu$i atilt de g,llantoni in fapta buna.
"Ca saraciea lor' cea adanca (', iLduc,\ s;1racica cea ne-
gl','iita Ii-a dcl t pe faft sirnplitate<t sau bun;Uatea inirnei
lor. Ilici Il';t spus it dat pe fata, a invederat, ci
:,3: sporit", $i nici n'a spus cum s'ar intamplA "Sin1-
sau bunatatea 101' (' , ci "bogatia buna-
tatel lor", adec;\ (:ontrariul marimei saraciei 101' sau
mai bine zis, (hll1sii invederau cu mult mai mult' "inc.a
m;'irimea galn,ntoriiei lor.
Dupa aceia apoi $i explica mai lamurit ideia, zicand:
,:Caci dupre putere (marturisesc)" -:,?i este vred-
11k de erezut rI.1artorul-- pes te putere" (Vel's. 3),
adeca "a sporlt spre bogatia bunatate lor". Dura
mai drept vorbind, el invedereazii acesta ilU numai prin
208
OMILI A XVI
acest pasaj, ci ;;i prin toate cele ce unneaz,l ace-
Ja;;i Jucr LlI il pune de fa11i: ay f?st""
$i a doua exageratie. "eu multa rugammte (\. els .. 4).
Iab't $i a treia, $i a patra. "Rugandu-ne pre ".:
$i a cineea. toate acestea se petrcc.eau fund 11
intru IlIulb\ ispita, $i in s<lr5cie. sunt :\
$i it $aptea exagera!-ie; - $1 totm}1 ell exngeratJe
di:ideau $i chln$ii. v .. v
\ poi, fiinde,\ ;;ll:easta mai ell sarna vel. J)l'e-
$i partea aclceH sa-: fat:\.
a dh de bmw voea lor, mta ('a starme$te a(estel
idei, zic,l.ncl: "CU multa rugaminte" $1
pre noi ". Iku',\ de ce se l'ugau "C a.
luam (pdmim) darul, zice, siu,] bel
cei catra sfiinti". Ai vttzut cum ianl$i innlt<'.'t i'aptul
acesta, numin<l (;leirnosina neelora eu numiri, (Ie
respectabile ,;-;i frumoase - d\ei de oarece c1an$ll er,lU
ravnitori ai Lluhurilol', mHostcniea 0 lIume$te char, S Ill
dar, ca astfeliu chll1:;; ii 5<\ alerge milostel1ie; - $i
iar,l $i 0 mai nurne$tc Cit nne
di'tn$ii ett $i iau, di ;;i pl'illl eSC,$1 ca
(])e aceasta ne rugau pre noi, zice, en llrllTlll11 0 asti('hu
de slujl><'.'t din partea lor. .
Si nu precum aveam nade,lde"' (Vcr3. 5).
0 zi cu $i ell lll'ivire ]a
cum $i la ispitele Ie indurau. n'am
v
flv
noi, zice, ctt gusindu-se intr'o astfehu
fi putut m,}ngi'teA. at<\t mult. D.ara apOl cl.l:ar $1
1'J10'riJirea si sirO'ui nta lor uentru vlea1a coa vnto3]'e,
D , 0 , . ' . .
apostolul 0 a vindecat, zi<.;,lnd: "CI smgurJ pre
s'au dat lntai Domnului, nou(' prin voea 1m
DUlnnezeu". (dn toate zice elU fost asculttttOl'i, rllai
mult decat am ni ci pentl'u. ctt f6ceau
mUostenii, se leneveaLl in fac0.rp(J faptc lJync,
ci mai ' nt;'lj (1e orice ii S'[lll (lat pre sme Domnulul).
. DarE't oare ce va s\ "singuri pre sine s'au
dat Domnului"? pus ntlchjdea in
ar,1tat incercati in eredinta, au aratat 0
in ispite, demnitate, ('u,nl ll;
c.d(' la lte fapte buno bunuyomta OSll dw. Lt "cl set. Z I< <l
OMILIA XVI 209
noue"? Adec,:i, au devellit in totul supu:;;i nOtle,
ne-au iubH, ne-au ascultat, impIinind ;;i legile lui
nezeu, in acela$i timp ;;i eu lloi c.onlegandu-se prill dra-
goste. Dara tu gancle:;;te-te eum el ;;i aici arat<\ faptul
prin cre$terea, prin intinderea ideii, cad zice: "singuri
s'au dat pre sine Dornnului", adeca ca, n'au ascultat
numai in unele de numnezeu, in a ltele de lume,
ei in toate au ascultat de (\;'tnsul, $i s'au dat pre sine
intregi lui Dumnezeu. Nu doarn, fiindea faceau milostenii,
fi perdut mintea, ci inca aratau 0 rrmre
o mare supuncre, 0 mare einste, 0 mare filosofie; 9i
fcliu faceau dUll$ii milosteniea. Dara ce va s1 zica: "prin
voea lui Dumnezeu"? Apoi fiinddt a fost zis: "pre
sine s'au dat noue", aid indepline$te ideia., ziciO'tnd :
;;i nici aceasta n'au tacut-o oillene$te, ci tot dupa voea
lui Dumnezeu s'au dat nOUe.
"In cat am rugat noi pre Tit, ca precum
mai 'nainte a fnceput, sa intru
voi darul acesta" (Vel's. 6). $i care este aici COI1-
tinuitatea ideii Mare, $i este foarte stnins legat':i de cele
(Iinainte. Fiindca v'am pre voi iuti $i vioi, cum
9i infierlxlntati intru toate, in ispite, in rnilostenii, in
clragostea ce<'t c:utrtt noi, in euratenia ceialalta a vietei
voastrc', de aceia am trimis pre Tit, ca astfeliu 9i \'oi
sa V[t asemanati ill totul eu neeia "\ceasta n'a spus-o
pe fata, illsa a invederat-o vrin expresiunea de mai sus.
Dara tu prive$te exagerare de dragoste din parte-i,
eaci l1umai di llU spune: Fiind rm'tngi.'teati cinstiti
de [lceia, ziee, noi totu;;i ne j'ngrijim de a le voastre, ea
llLl cumva sa Vi.l. aratati mai pre jos de dt'tn$ii. De accia
tocmai am trialis pre Tit la voi, pentru ('(1. $i de aici
atitanclu-va $i amintinc1u-v5, sa rivniti pre ]Vlacec1oneni.
Caci pe eand el scriea aeeasta epistol<'.'l, Tit se
de a fi vo langa (l{msul. De aceia ii $i aeluce lJarbatului
mari la ude, la inceput zict'tnd: "n'am avut odihna cu
duhul meu, neafland eu pre Tit fratele meu",
iaril aiei se cuprind toate cele ce a zis mai 'nainte,
impreuna ::;i ideia de aid. Caci nici aceasta nu este 0
mica lauda, de a lncepo luerul mai c1inainte, fiindc{t
arata cn Tit aveit un sufkt inflerlx'tntat. Pentru aeeasta
I-a $i trimis apostolul pc (\;:'tnsul, danclu-li un mare
210 O;V(ILIA XVI
----------------------
imbold ;;i indemn prin prezenta lui Tit. aceasta este
:;;1 cauza pcntru care il inalta pre dftnsul prin la ude,
voind prin aeeasta de a familiariza cat mai mult pre
barb at eu aee$ti Corintheni. Caei f;1i aeeasta eontribue
mult de a convinge, aeeia adeca de a face e<-'U mai
eu dan:;;ii pre eel c.e urma a-I statui. Bine face el d i
pom( 'nind de eleimosinil odata :;;i de doua, f;1i de trei ori,
nume;;te faptul char, sau dar, aeum de pilda zicand:
aratam voue, fratiloe, de c1arullui Dumnezeu
cel c1at intru bisericele Macedoniei ", iar:a alta data
spun,lnd: au fost, cu l11ulta rugaminte
rugandu-ne ca sa luam darul
$i iara;;i: "precum 'nainte a inceput, sa
savarsasca intru voi si darul acesta".
I) 'In adevar, iubit-ilor; ca mare bun este eleirnosina,
;;i un dar al lui Dumnezeu, pe care eft::;.tigandu-l noi ne
asemanam dupre putint<-'i cu insu;;i Dumnezeu, ea aceasta
mai eu s1.1.mil este omul. Vorbind eineva de om, $1 dand
un exernplu, a zis : "Mare cinstit lucru este omul
milostiv" (Prov. lui Solom. 20, 6). Dar-ul acestn este
mare eu adevarat, ;;i mai mare chilrdecat aeela de u
invietL mortii. Cit a hrani pe Christos eel fiamand este
eu mult mai mare dec.:U de a inviett pre cei morti, pentru
ca aici fad IJine tu lui Christos, aeolo iti fa,ee el tie.
apoi platt ::;G ill it ))ine, iara nu in a primi ))il1('.
Aici - vorbesc' de facerea minunilor- tu dntorc$ti lui
Dumnezeu, pe cand clad faci milostenii, il ai pc d<ln::;ul
datornie. Ii..ll'a milostenie se ebiama nceia ce S8 face
)
v v 'd +' " v,
)unavomtu, can 5e 1l1Ce ('u mana larga, eand nu-tl
inehipui cadai, ci ca iai, ca prime:;;ti, cand te crezi tu
eel ce ai primit c<.tn<1 consideri Cil un
iara nu ea paguba, - fiinclct:i daca nu este a::;.a, apoi nici
char nu est('.
Cel ee face milostenii tl'ebuie it se bucura, iara nu
a se nelllUltami. caei cum s2i nu fie al)surd, e<1 deslegand
intristarea altuia, tu singur sa clevii trist ? In asemenea
caz nici n u mai este aceasta milostenie. Cil daca tu te
scarbe$ti :;;i intristezi, in timp ce pc altul l-ai sea pat de
scarba intristare, chi dovad;\ de cch mai man) cruzime
1) Pm'tea IIW1'aW. Despl'e eleimosina. (Veron).
. OMILIA XVI 2t1

neomenie. Ivtai })ine este at unci de a nu-l sCi:l,pa pe
acela de scarb,,\, ded.t a-I seapa searbindu-te tu.
Dara de ee te seftrbe;;ti, omule Nu eumva poate,
ea prin faeerea milosteniei ti se fmputineaza aurul
Apoi atunei daca ai astfeliu de ideie, niei sa dai. Daca
tu n'ai ineredere ca aeel aurti se va inmulti in eeriuri,
sa nu dai. Dara tu eauf,i rZLsplata aiei. Pentru ce faci
aeeasta Lasa milosteniea sl fie milostenie, iara nu
n:tarfa de vandut. l\fulti, de sigur ca au 1uat resplata
aici, lnsa n'a u 1uat-o aici astfeliu, preeum au luat-o
cei ce aici n'au luat nimic, - lnsa uniia din aee;;tiiaau
1uat-o, ea mai poate cii nu au fost atra.;>i atat
de mult de eele de aeolo. dupre cum cei fiamanzi,
pro;;ti 9i robi ai panteeelui, fiind ehemaf,i 1a masa impara-
teasea,::;.i nea::;.teptand timpul potrivit, dan::;.ii lntoemai
ea ::;.i eopiii eei miei, apuea mai inainte, vatamandu-;;i
ustfeliu pofta de manear e, ;;i de bucatele
eele mai de rt'md - tot a;;a patimesc ;;i eei ee eauta ;;i
primese aici rasplata milosteniei, imputinl-lndu-;;i singuri
plata de aeolo.
Dartt apoi tu lmprumutand pe altul dupa trecere
de timp dore;;ti a luh eapitalul mai mare eev;;)" sau ca
poate nici llu-l iai, ea astfeliu prin intarziere sa iai un
mai mare proeent, pe clnd daca faci milostenie tu ceri
rasplata imedieat, de ::;.i nu ai a sta aici, ei aeolo necol1-
tenit; nu ai a fi judeeat aici, ci aeolo, $i tot aeolo vei
(1<\ ;;i sama de faptele tale. daca eineva ti-ar pregati
o casa, in care tu nu vei stc\ , de sigur ea ai considera
ta ptul acesta ca 0 paguba; iara aeum tu voie;;ti a te
imbogati aici, de unde de multe-ori chiar ::;.i mai 'nainte
de asfintitul soarelui vei fi nevoit 11 plec,,\ de aici '? Nu
;;tii ca noi nu avem cetate statatoare, ea ne gasim in loe
strain, ea straini ;;i hejanari? N u ;;tii ea yom fi seo;;i
de aici ea straini, ca uniia ce nu nadajduim nimic, ;;i
!lid nu a;;teptam nimic ? - eeia ce tocmai ea patim noi.
De aeeia tocmai, tot eeia ce noi stringem, aici 1<:isam.
C\ nu ingaduie stapanul ca lwlndu-le acestea sa ne ducem
de aiei, fie Ci.\ a m cladi case, sau am cumpari.'L tarina,
sal! rolJi, sau lueruri de gospodarie, sau alteev,\ de acest
feliu. Nu numai ca nu-ti ingaduie ca lwl ndu-Ie sa pleci
de aici, dara niei macar nu ti se va da vr'o plata. Caci
ti-a fost spus dinainte ca sa nu nici sa chel-
tue;;ti eele straine, ci pe eele ale tale. Deei, de ce lasand
pe ale tale lucrezi cheltue;;ti din eele straine, ca astfeliu
212 OMILlAXVII
sa pierzi munca plata, E;ii sa suferi inc,'\, oSctnda
cea mai mare
Nu a:;;iL, va rog ; d fiindea din fire suntem aici ea
bejanari, apoi ' sa devenim bejtmari :;;i eu inkn1iunea,
ea nu eumva sit devenim aeolo bejanari, :;;i neeinstiti :;;i
ulfliliti. Ca daeLi yom vol S(1 devenim aici, nu
vom fi niei aid, :;;i nici acolo; dadl aid
:;;i ne eonsideram de bejanari, :;;i ne petreeem vieata de
aici ea bejanari, de sigur ca :;;i aeolo ea:;;i aici yom luit
eurajul adcvaratilor ecUI,t.eni . (:a elreptul :;;i care nu are
nimie eu dtmsul, 8i aid va trtil. in ccle ale tuturor eel 01'-
lalti ca in ale sale proprii, f,li ctmel va plec;'t spro ceri 1I,
va vedeh ve9nicele sale loea ...';mri; 9i chiar aici nu va
tim! c()v:\ nepl':-leut, ;;i niei I-ar pute.\ face cinevlt strain,
pe dtmsul, care intrcgul ptlmant il are ea cetate, ca;;ti-
gttndu-;;i lui, va da pe fat-a lui
Decl, lUbltJlor, pentru c.a pe amanelouu sa Ie ca:;;tlgam,
intrebuint-am precum se euvine :;;i cele de aiGi, :;;i cde
de aeolo. ()\ci numai as;'t yom putea ii ceutteni ai ceriului,
:;;i ne yom buc:nr[t de > un mnre curaj. O'iruia fie ca Ilui
cu tot-ii sc'i ne invrednicim, prin eharul :;;i filantropi ea
Domnului nostru Iisus Christos, ciiruia imprcun6, eu
TaUU :;;i eu Sfintul Duh, so cade slava ::;;i shl.p<lnirea in
veci. Amin.
OMILIA XVII
,,$i preeum intru toate prisositi eu eredint;a,
eu euvantul, eu eu toata sargu-
inta" (Cap. 8, 7).
Prive;;te aid iar;\9i, cum indemnarea ce Ii este
impletita eu laude, ;;i eu laude mario $i n'a zis
lntru toate VC:t predatb), ci "intl'u toate prisositi"
eu credinta eea a charurilor, 9i ell cuv{l.ntul eel al inte-
lepciunei, :;;i eu cun09tin1a cea. a dogmelor, ('u toata
sirguinta spre celelalte virtuti. ,,$i eu dragoastea
OMILJA XVII 213
voastra eatra noi", aded eu aceea de care am spus
mai dinainte, a cariea dovada am fost fileut-o; - "ea
intru darul aeesta sa prisositi". Ai vazut ea
de aeeia a ineeput el cu laudele acelea, ea astfeIiu in
trceerea timpului s':-t-i mi:;;te pc dttn,?ii spre aeeia$i r<lvna
de mai 'naintc. .
"Nu ea cum poronei graese" (Vers. 8).
Prive:;;te cum intr'una Ii vorbe:;;te eu duleeatu, cum devine
plaeut lor, nu aspru, niei silindu-i, sau mai drept
zic;\nd yorba lui pe am:lndom'l Ie are in sine: ;;i nc-
eontenit Ii vorbe:;;te eli dukeat<'i, in acela:;;i timp ;;i pla-
cut $i nu silinuu-i. Fiindett necontenit i-a lilelem.nat, ;;i
foarte mult a Jaudat pc Macecloneni, apoi ea sa nu se
para ctL a('casta este ea 0 sila din paite-i, ziec: "Nu
ea cum v'asi poronel gT3.esc, ei prin sirguinta
altora adeverirea dragostei voastre dovedind".
Nu en cum s'al' fi indoit, (.aci nu accasta 0 arat<1 el
aid, ci inca fikD,nd mai I;\murita aceastt\ adeverire ;;i
seotand-o mai mult la iveala, $i Infato:;;and-o mai pu-
ternica. De aceia va spun ziec, slt va atit spre
aceea$i ))una-vointa, 9i pomcnindu-va de sttrgllin(a aee!ora
vi'\. intarit dispozi1jea vOllstr':-u). Apoi dcla aceasta a aJuns
:;;i la 0 a lta nom'l, ('ac.i IlU trec.c eu vederea nici un
ci. totul '9i v?rba
III a$<..t fehu, I'Ll sa-::;;l <lJunga la s(op. Cnel mal Jltin d
i-a indemnat dela laude strainc zicaIld:
aratam voue, fratilor de clarul lui Dum-
nezeu eel clat intru biserieele Macecloniej", iara
mai pc urma :;;i dela laudclc lor proprii, zieand: ,,$i
precum intru toate prisositi eu eredinta) eu
euvantul, si eu stiinta." Ca mai mult poate intarita
pc eineva aceasta,' eanel adeca cl se pleaea prin sine,
decat cand se plead\. prin altii. Dupa aeeia apoi el trece
Ia insesi principalul sfc.tuIui ee urmeaza a Ii da.
Ca stiti darul Domnului nostru Iisus Christos
" . .
ea pentru voi a saraeit fimd bogat, ea VOl eu
saraeiea lui sa va 1l11bogatiti" (Vel's. 9). Ganditi.c.
v;\, zice, adueeti-va aminte $i eugetati in$i-va la charul
lui Dumnezeu, $i nu treeeti eu vec1erea cum s'ar intampla,
d judecati la maretica lui, ce feliu $i cat este, $i cum
2 __ 14 ___________________ __ _________ _________ ___
el n'a crutat nimic din ale sale. E1 '$i-a cl e$artat slava
sa nu pentru ea S';-l va imLogat.iti voi eu bogat.iea, ci
eu'sa radea lui. - Daca nu crezi poate Cel sankiea este
creatoal'e de hogat.ie, gancle$te-te la stapH-nul ta u,
atunci nu te vei mai indoi. Ca dac,\ acela nu devenia
sarac tu n-ai ti devenit bogat. C:{l minunea aceaEta este :
d'l a imbog{tt.it pe bog,'itje. Ins;}, }Jogatie aici el
nume$te cuno$tint<-1. evseviei, curatirea .p{lca telC?J' , c1rcp-
tatea, sfintirca, $i toate celelalte bunurl nenumar ate, pe
care ni Ie-a dat ;;i ni Ie va da.
Si toate aeestea prin &mlcie noi Ie-am ca:;,tigat.
Prin care s{mkie? Prin faptul Cd a luat trup omencsc,
a devenit om, $i a ptitimit ceia ce a pLltimit, - de $i
pentru toate acestea el nu a fost cl atoriu ell nimic tie,
ci ttl ii datoI'e$ti lui.
sfat intru aceasta va dau, ca aceasta
este voua spre folos" (Vers. 10). PI'ive$te cum ia1';1:;;i
se ingrija$te de a fi eu dulceati in vorba, prin
clOUd idei ii atiUl deodattl : $i prin expresiunea "sfat
va dau" si prill ceia ce ul'menz<l, "spre folos .
Nici nu silesc, zice, sau eel' cevA dela cei ce nu
voiesc, dar{l nki ca spun acestea gi\ n(limit.l-md la
r esul vostru ('elor cc 'mi primiti sfa tuh). Apoi aclLH' c $1
cxemplu chiar dela dan$ii $i nu dcIa nlt.ii. "Carii
numai a face, ci inca si a vrea ati inceput mal
dinainte din anul trecut". Prive$tc 'cum el Ii aratc'i ,
ca dan$ii $i fan.'\, indemn au ajuns la aceasta de bunLl
voie. Fiimk{l aceasta a fost marturisit $i Macedoncnilor,
ca de :buna voia lor si cu cea mai mar c blwurie au
strfl11s 'milostenii , apoi T voic$te de a ar;'Ha CLl . $1 ace$tiia
fae a<;a. De aeeia a $i zis : "nu numai a face, ci
a vrea", $i nu a spus simplu ati lJH"eput d "mal
Inainte ati lnceput, din anul trecut" . Pentru aceia
va rog, eEL dupa ce ati ajuns pana aiei, sa va
mi$cati $i pe viitoriu eu toata bunavointa . "lara acum
si a face sa implinit1" (Vel's. 11). N'a spus simplu
facut, ci impliniti", adeca sa puneti sfar$it.
"Ca precum v'a fost osardiea a _ vrea, sa
fie si a Implini dintru cele ce aveti ", ca nu cumv;'t
fapta cea buna a voastra &l r eman';-l, sau sa se mar-
gineasca numai la bunavointa, ei &l'$i ia plata $i din faptc.
215 OM ILIA XVII
- --- - --- - - -----------'---'------
"ea de este pusa imlinte os<1rdiea (bunavo-
in(a), precat are cineva este bine primita, iara
nu pre cat n'are" (Vers. 12). Priv8$te la dansul in-
telepeiune negraittl! Aratand mai 'nainte pre eei ce
milostenii mai presus de puterea lor, pre The-
salonieelli, zic, $i laudandu-i pre dan$ii de aceasta, $i
spunand c;\ mLlrtucisesc de dcln$ii d i, peste putere au
dab) - pe ace$tiia fiinddi ii indeamna, de a da milostenii
numai dupre puterea lor, lasa ea exemplul sa-$i faca efec-
tul seu, n'tci $tii<'t el bine C<\ nu atIlta sta tuI mi$ca pe cineva
spre imitare, pe cat jJ mi$Ctl f'ClVna sau mai bine zis,
aillbitiunea de imitare a eelor c1eopotri va GU c1ansul. De
aeeia ' $i ziee : "Ca de este pusa inainte osardiea
(bunavointa), pre cf'tt are cineva , este bine pri-
mita, iara nu pre cat n'are". Nu te speriec\, ziee,
fiindci't am spus aeelea, pentl'Udl cele spuse au fost spre
la uda intrecerei lor in facer ea milosteniei, insa Dumnezeu
cere dela cinev;\ ulimai pre dU ji este eu putint::'t, iara
nu pl'C eat nu poate, - ea expresiunea de aici "bine
prilTlita" aceasta insamn<.\. Foarte mult ii incurajaza
prin acest exempIu, $i inca .mai mult ii atrage spre a-.;,j
li n nverile lor 111 milostcnii.
Pentru aceia a si adaos imediat: "Ca nu ca sa
fie altora odihna lara voue nacaz" (Vel's. 13). Dc
$i Christos ( 'U totul dill cont)"'[l a faeut, pe v<J-
duva, C,t '$i-[l (le$artat ('u totul ctvutul ei, ;;i c{l a c1at
din lips'\, ceia ce a flat, totu$i fiinc1cit npostoIt,l1 Stil de
vorb;\ ('\I Corinthenii, uncle chiar a r8,bdil, de
foamc--"Ca mai bine 1mi este a mud, clectt laucla
mea sa 0 faca cineva (1. Cor. 9, 15) (le
aeeia si .. e el uz (18 0 sf"ttuire eumpataW., lauclancl pre
cei ee ' faceau milostcnii peste puterile lor, ins'i nicj pe
aC8$tiia nu-i de a face a$El, llU cloara ea
fi voit, ci fiindcc1, crall mai slab!. De ce oaT(\ pc HeCJa
ii lauch'\': "ca Intru multa ispita de na,caz priso-
sinta bucuriei lor, si saraciea lor cea adanca a
spo'rit spre bogatiea bunatatei lor" $i ca au da!
mai mult -decat puterile lor "? Oare nu se invedereaza
ca $i pe Corintheni Ii ridica, sa u mai bine zis ii inta-
rita spre -a se ridica la 1naltimea acelora? A$h ca de $i
se pare ca el ingadue :;;i eele miei, 0 face aeeasta,
216 OMILIA XVII
C<:1 prin lauda un ora s'i-i I'idice pe coilalti. Dara apoi
mai gande:;;te-te cum $i prin cele ee urmeaza pe ne-
simtite acela$i lucru 11 pregate$te. 0lci zicand cele de
mai sus, imedieat a adaogat: ca prisosint.a voastra sa
impJineasea Jipsa acelora. Nu numai pentru aeeia, ci $i
pentru ace$tiia 01 voi e:=;;te a face por-unea u$oara. ;;;i nu
numai de aici de voe:;;te a 0 fi.tce ll$Oara, ei cIliaI' $i deh
r espJata ce-i a$teaphl, $i graie:;;te mari lucruri de vrod-
niciea lor, zi cand: , .. ci ctintru intocmire (potrivire,
egalitate) 1n timpul de acum ca prisosinta voastdi
sa implineasca lipsa acelora. Ce insamna oare ceia
ce el spune aid ({Voi v;\ mandriti in bani, zice ; clara
$i aceia se tmlndrese in vieata lor $i in ('ul'njul ce' ] au
catr ..l Dumnezcu. Dut.i, deci, aeelora din banii ce vii
pl'isosese, fiindctl dan:;;ii tt'au, ca astfeliu :;;i voi Si:' l luuti
dnla ,1ceia, din curujul dc dan$ii sunt bogati, dar" ..l
de care voi sllnteti saI"<1c.i :). PriV8$te cum el din expJ'e-
siunea "peste putere" a pregatit pe nesimtite f;i i ada
din Jipsa. Daetl voie$ti, zice, a lul din pr isosinttl, dill
pr isosinta cia ; ial';\ de a luit Intregul premiu,
atund d,I din lip&l, $i puterc)). Aceastu instl n'o
spune pc fata, ci 0 lasl la eugetul auditorilor, iaI'a el
sti'itue$te ill cazul de fnttl :;;i pune in mi:;;ear'e 0 povat,l
cumpi:'ltattl, n<l:\og[\nd mai mult de fOl"tlli:'l cxpresiunea:
"ca sa fie potrivire (egalitate) in timpul de fata".
Cum adee ..l egalitate san Adectl voi dtlndu-li
prisosinta voaska, iara aeeia impIinind lips urile voastrc)).
;;;i ee feliu de potrivh'c sau egalitate poate fi, ea celH
trupe:;;ti Stl fic r ecompensate pl'in cele --
fiindea mare cov<.lr$if'ea u('estora asupra acelora.
Deci, cum de 0 nume$te el egalitate, sau pottivirc Sau
ca e vorba de prisosint .. 1 $i lipsa, sau cit nceasta
petreec numai in vieata de farl, Pentru aceia zictlllci
"potrivire" a adaos imeclieat: "in timpul de acum".
Acestea Ie spuncil, pedeoparte Gugetele
celor bogati, $i aratandu-li, ca dupa ducerea lor de aiei,
eei duhovnicc$ti vor fi in mai mare cov<.\1':;;ire eleciU
dan$ii. Aici de sigur Gii eu totii ne ]meura m de 0 mare
egalitate; aeolo insa mare va _ fi deosebirea, in acela$i
timp :;;i covar$irea unora va fi mai mare, caci dreptii
VOl' stralucl mai mult dee .. lt soarele.
Apoi fiindc,'i i-a LU'atat pe dan::;;ii ilU Ilumai ca eland,
OMII.IA XVII 217
ci :;;i luand in scIlimb ami mult, de aceia el voie$te a
Ii pregati buna-vointa din alta parte aditand ca cIliaI'
daca n'ar da ii altora din averile lor,' totu$i nimie nu
VOl' avea mai mult. pentru aeeasta aduee la mijloe
o istorie veehe, zicand astfeliu: "Pf'ecum este seris:
celu} nu i-c: prisosit, celui eu putin
nu ) a 11p:::;11, evers. 1;-. Aceasta s'a petr ecut eu mana
din pustiul Arabi ei , t.:<1.nd $i cei ce stritllgeau mai muIUi
ca :;;i eei ee str'tngeau mai putin,J., eu totii se
avancl aceia9i masura, Dumnezeu pedepsind prill aceasta
hkomiea. Acestea Ie spune<\' apostolul; pe dcoparte 10-
fHco$itndu-i de eele int<lmplate atund, iartl pe de alta
spre a-i convinge ca dan$ii S;11lU doreasca nici-odahl mai
mult deeat neeesarul, :;;i nid Stl se intristezc, dacel au
mai putin. Dar,\ aeeilsta se poate veeleit petrec,lndu-se
:;;i astazi in lucrllrile omene$ti, $i nu numai eu mana
din pusti e. Cii (lnc;\ noi cu totii umplern Tlllnmi un singur
panteee, $i timp il tr,1irn, $i (,ll un singut' trllp
suntem imlH'acat:i, - apoi niei })ogat. nu-i va veil]
eevit mai mult din hogatiea lui, nid (' elui stm.le mai
put,in, diu cauza s':iraciei luL
1) Oed, de ce tremul'i tc de saracic '?
De ee alcl'gi dUpi:' l bogi:'ltie'? Mtl tem, zici tu, ca sa nu
fiu f3ilit de it ajunge sa eel' pc la altora, $i sa 1I1;J.
rog de aproapek)). Aud pr' multi zictmd $i l'ug,),ndu-se:
(m 1I m;\ lusil Doamne, nici-odattl in de a a vel 11('-
voie de oamcni)). Dura auzind ,westea eu rid foartc mult,
dci teama aeeasta estc copil .. lreasca. In ac\ewtr, iubitilor,
cit noi in fit-care zi, $i clliar in toate mi$earile 11oastre,
clIm s'ar zke, ne gasim in n8voie unii catr ..\ altii.
d ('uvintelc acestea sunt ale unui suflet Infumurat $i fara
judecata, :;;i care nu eUnOH$te ht murit natura lucrurilor.
Dara nu vezi Ci:'l noi eu totii av('m nevoie unul de altul-?
N u vezi buna-oartl clim are nevoie de me$te-
$ugariu, me$tc
9
ugariul de negutitor iu, negutitoriul el l'
cultivator, sclavul de eel libel', stapanul de sluga, sa-
racul de eel bogat, bogatul de eel same, eel ce nu lu-
ereaztl nimic de cel da milostenic, cel ee da cle eel
ce prime:;;te - fiinddi cIliaI' $i cel ee prime$te eleimo-
sina, impline::;;tc 0 mare nevoie, $i mai mare inca dcc.lt
' ) Partea momlii. Cele bune sunt (dupa nalma), ca
nil lrebuie a ne terne de saracie, a strange averi. ( r eron).
218
OMlLIA XVII
to:1te. claca n\tl' Ii saraci, toate cde ale mc'tntuirci
noastre s'ar rasturm\ pe dos, unde Si\ depo-
zitihn banii. A:;;a ca chiar :;;i saracul care ::;e pare. a.fi
mai netrebuHoriu tocmai acesta este mal trebUltorlU
decat toti oamenii. Dara daca este ru:;;inos de a avea
nevoie de altul, apoi nu-i stt v c,ki
nu poate tra1 temandu-se de Dara, .tu" nu
pot suferi cautilturtt ce defalmancl
pe altul pentru mtmdrie, te smgur cu ,0
feliu de aeuzatiune - pentru ea este lucru de mandne
de a nu suferi trufiea unui suflet ingamfat. De ee te
temi de lucruri ee nu snnt vreclniee de nici un cuvant,
te temi, zic, :;;1 tremuri :;;i de :;;i de saracir:
chiar daea vei fi bogat, tOtU:;;l prm aceasta te vel gasl
in nevoie de mai multi, :;;i de mai multe, ba inc;\ chiar
:;;i de mai orcl1nare lucruri.
eu cat te irnbogate:;;ti mai lllult, eu atat mai .mul,t
te suborc1onezi pe sine-ti acestui blestalli. a:;;a
tn roai tu cerund ca sa ai bani :;;i stt nu HI neVOle de
ca :;;i unul care, gasindu-se in
uncle are nev01n :;;1 de marinari,:;;1 de coralne, :;;1 de rrlU
de alte imprejurari, s'ar rugtl totu:;;i nu <;tiba ne-
voie de ajutoriul nimanui. Apoi dad ,vOle:;;tJ eu rret
de a nu a nevoie de nimeni, cere Sl dore:;;te-tl saraelea;
{ara dadt ar trebu! a eeva, Sft te rogt:;;i
ai arijc\ llumai pentru pilme:;;1 hmna, - pe cane! d?ca e:;;h
bogat ai grij,\ :;;i pentru :;:i pentru :;;1
diljdii,:;;i pentru lefile slugllor, cmsten
ee 0 ai, :;;i pentru siguranta vletel:;;l. a t,?-Je?
:;;i pentru slava, :;;1 vel avea :;;1 de
de eei supu:;;i acelora, 9i (Ie eel dm eetate ca :;;1 (,('I
din sate, :;;i de negutitori, :;;i chiar :;;i de .
Acum a1 w\zut cum vorbele acestea sunt ]e:;;lte elm
cea mai prostid 0\ eu cc'tt mai mult te infrko-
sttzi 9i voie:;;ti a nu avec\ nevoin de nimeni, eu ahlta
DU-ti va fi eu putinta de a scapit de novoie.
de voiesti a sd'tpa de multime, - :;;i-t1 este eu putmt
a
daea to' vei refugiec\ la limanul sttl'aciei -:- v:;;i arun('3:
dela tine multimea lucrurilor, :;;i intru mmle sa nu crCZI
crt ar fi rusirie de a a nevoie de altul, fiindett ae( 'st
lucru este al inteJepciunei eel negr{tite a lui Dumnezeu.
Ca daCe'\, canel avem nevoie unii de altii, 9i inca
nici a9a nu ne aduntt pre noi in prietenie, dara daea
OMlLIAXVII 219

am fi nelipsiti de nimie 9i n'am nevoie unul do
altul, oare n'arn fi fiare salbateee"?
Deei, Dumnezeu ne-a rc'tnduit do it fi in legatura
unul cu altul, prin trebuintele ce Ie avem, 9i pe fie-care
zi ne atingem unnl de altul. daca ni-ar fi luat acest
frel,u, oare cine atunei ar fi mai eautat dragostea si
prioteniea aproapelui s;'iu A:;;tt dartt sa nu credem ci'i
aeeasta a1' fi l'u:;;inos, nici scI, ne rug{m1 zictmd, UU
ne da pre noi de a no gaS! in novoea altora, ci din
contra sa ne rug{lln, z1cand nu ne lasa pre noi gasin-
du-ne in nevoie, a rcfuza pre cei en pot a ne folos!
nOUa. Greoiu este, nu de a se gttS! eineva in nevoie de
a fi ajutat de aJt,ii, ei (k a rapl cele ale altora. Aeum
illSa pentru unele ea aceska nici-odat{t no-am ruga, .:;;i
niei n'am ziee: nu-mi da, Doamno, galldul de a poftl
cde str{tine, iar{t de u ne gaS! in nevoie, aceasta ni
se pare a fi de nesuferit. De :;;1 Pavel de multe-ori s'a
gasit in nevoie :;;i nu se ru:;;ina p<:ntru aceasta, ei inca
se :;;i mclndl'e<'l :;;i ltmdc\ pre eei ce-l ajutase, zicctnd: "ca
::,i odata, de doue ori ati trimis cele spre tre-
buinta mea" (Filipp. 4, 16), :;;i im'{t:;;i: "Alte bise-
rici am jaJuit lu:lnd de cheltueala spre a sluji
voue(' (II. COl'. 11, 8).
Deci, a se ru:;;ina cinevit de acestea, nu este fapt
al unui suftet libel', ci al unui suftet molatec, tclmp :;;i
indobitoeit, fiindci't aceasta este hotilril'ea lui Dumnezeu,
de a ne gas! in nevoie unul de altul. Prin urmare nu
nlai filosof[t peste misura permise\. Dartt, zid tu, nu
pot suferi a rugc\ pe un om de multe-ori, 9i a nu fi as-
cultab). cum te va suferi pe tine Dumnezeu, pre tine
eel rugat de c1tmsul :;;i neaseultatoriu, el care te-a rugat
pentru binele ttW "In locul lui Christos va ru-
gam, zice, ca cum Dumnezeu v'ar ruga pein
noi: imptwati-va cu Dumnezeu ('. (Cap. 5,20). $i
totu:;;i, zici tu, eu sunt sluga lui. Ei! 9i ce este aceasta
C,\Ci, eamI tu sluga te imbeti, iara el stapanul este fia-
mand, 9i nu se bucura nki macar de hrana trebuitoarc,
ee'ti va putea adaoge tie numele de sluga"? Dara toemai
aceasta te va apasa mai mult, eand tu stai in easa eu
trei rLlnduri, iara acela nu se bucur<'\, nici maear de un
acoperamant bun,-cand tu to resfati in a:;;ternuturi moi,
iara acela n'are nici perina. Dartt am dab), zici tu.
220 OMILIA XVII
$i totu$i nu a
atunci ai putea sa ill leI' tat, cand nvaI cand
nu s'ar tiuett de tine. Intru cat insa aI, chIaI' de mll de
ori de ai $i inca VOl' fi alt.ii eari sunt fi;'l,manzi, ni9i-o
i'ndreptare uu vei avea. Cand tu incui iI? grau}?
9
i
cand ii urci prelul, $i in ca!;d
streine trafie, apoi atuncl co nadeJde v de.. e
vei avea s'a poroneit de a tIa celUl fictrnand
v
Il1
iar"t tu IHI dai nici macar eu un pret, cumpatat. El
pentm tine $i-a ia!,LL . tu
dilIlsul IlU socotestl en vrcdmc mel de a-I d<1 0 pane.
Cti.nele este ghiftuit, pc Chr:istos tOI?c$te
toame. Sluoa ta se sparge de llnlJUlhare, 111 tIrnp ce
tfu en nl aeeluia este lipsit,pana $i
trebuitoare. Dar;t cum pot fi aeestea tapte de pr]etem "?
Impttc<tt,i-vtt C:U 0 astfeliu de purtare este a
Ullor dU$rnaIll 9] raZh01I11Gl.' .. , . . .
Deci, sa ne rU$inarn, lUbltllor, de cate .
invrednicit 9\ de inca vom
Ci'tnd so va apl'opieit de nOl ecrancl, :mla,
sii-l pl'imim ("u toattt $1
C',U v9rl)[t.' :;>1, I1?I sa. ne
de aeelu:;>l pal lUl,
din pmtca oamemlor. ,,(.late vet] VOl sa va faca
voue oamenii si voi faceti-li lor" (Math. 7, 12).
, .. , ..
Aceasttt poronct\ n'are in sine nimk gl'eu, anc-
voios. Ceia co voio;;ti it ti face tic, aceasta fa-:o tu
aceluia, zi('e; rcsplata esto ('gala)}. n'a, zis: . Cela ce
nll voit.i a vi S8 face, nid voi sa nu facet}, vCI a spus
C8vit mai mult. Aeeia de sigur ea ar fi departare;;"
r<\le, pe eiLnd aeeast;l estc lucrarcc: celor b.une,
si una :;;i alta se cllprinde in aceasta exprcslUne.
v
mCI
;1'a zis numai acestea $i voi sa Ie voiti, ("i "sa 11 fa-
ceti lor". care cste folosllH "Aceasta este legea,
zice si Prorocii". Voiesti a fi miluit? Miluie:;;te $i. tu
pre' aitiL Voie9ti a te invredni.cl de iertare! Iart;\ tu
altora. Voie$ti a nu auzl vorlJlI1du-te
v
rau tu
nu vorl)1. Pofte9ti a fi laudut? Lauda :;;1 tu.
nu se lacol111 Nici tu nu rap} luerul al!Ula: A}
vazut cum a aratat ca binele este dupa. Ci.'l.
noi nu avem nevoie niei de legi omenc:;;tl, $1 mCI de
dasc':tli? In cde cc voim a primi dela altii, sau a
prin;}, lcgiuim noi In;;i-no. A;;,\ 6i clac;\ ai vol sa nu Pl'l-
OMILIA ' XVIII
221
$i ai sau ai voi &1 prime:;;ti iara tu n'ai
tc-ai osandit singur, :;;i nu te'vei bucurb, de
mCI-O mclreptare, ca unul (;0 te-ai ama.git singur $i n'ai
9
tiut
ce trebuie s:1. faci.
. De aeeia va rog, recle$teptancl in noi $i pentru
nOI aceasta, $1 cetI!1d aceste scrieri la.murite [$i
sa fim pentru cel cleaproape ai n09tri ceia ce
VOlI11 a fi pentru noi 1n$i-ne, cn astfeliu &1 ne bucuram
:;;i de viet-ei in tiITlp sa ne in-
vredmcnn $1 de bunurlle vutoare, prll1 charul si filan-
tropiea Domnului nostrll Iisus Christos, ciiruia impreuna
Tahl.l t?i eLi Sfintul Duh se cade slava, stapt"tnirea [$i
cmstea, aeum $i pururca $1 in vceii vecilor. Amin.
OMILIA XVIII
,,$i mu1tamita lui Dumnezeu, celui ce a dat
') osardie pentru voi in inima lui Tit"
(Cap, 8, 16),
Iara$i pre Tit. Fiindctt a fost vorhit des}Jre
eleimosiwl, la urmtt vorIJe9te :;;i c1espre cei ce VOl' prin"li
dcla dtlI1$ii banii $i-i VOl' aduGc, - fiindcii aceasta COl1-
tribuiit ::;;i spre stringerea acestor of ran de, ;;i spre a fac.e
mai infh'tcarata buna-vointa celor ee VOl' da. Ca 'cel ('e
pentru eel ce'i sluju;;te, ;;i nu banuie$te de loc
pc cel GC primesc, va cia eu mai ma rinimie. Ceia
('.8 pentrLl ca $i atunci s;\ se inW,mple, 'ult;V
t
cum 1'8-
comamh't pre cei sositi atllnci in acest scop, dintre carii
eel intii.i erit Tit. Pentru care $i zice: "Mu1tamita lui
Dumnezeu, celui ce a dat aceia-si osardie io
inima lui Tit". Dartt oare c.e insaml;a. "aceia 'si
osardie"? Aclectt tot aceia care a aVllt-o :;;i pentru
,I) Nota. , ,din, on:otl8-ijv, tradusa
exact msamna acew$t osard!e, :;;1 mCI de Cum ar;easUi .osdrdie precum
se gase1?te in editiunea de Buzau. '
222
---- - --------
saloniceni. Si pri ve:;;te Intelepciune la dansuJ, caci a1'a-
tand ca luci'ul acesta este al lui el este care
si multame:;;te celui ce va da, a:;;a ca :;;lrrll1
fi indeamna. ((Ca daca Dumnezeu I-a pe $!-
I-a trimis la voi, apoi insm;;i el cere prm lIt. Decl sa
nu credeti ca faptul acesta este ,
Dartt de unde sepoate wodea ea Dumnezeu I-a
demnat pe Tit Ja aeea:sta Y "Caci. aceJa
a primit-o",. zi,:e, ;;1 fi.md mal m, de
buna voie a le;;lt la VOl" (Vel's. 17). prIve:;;te
11 arata $i pe cele vale l.m Dun1l1eZeu',:;;1
neavand neVOle de altn. Insa dam a $1 de .chal ul
lui Dumnezeu, totu:;;i el nu ?1 sa a 1m Dum:
nezeu ca $i prin aceasta iara$1 sa-1 .atraga 0 mal
mare'dragoste,.zieand ca.$i sine s'a
8i fEnd mal osardUltorm, de buna VOle a le;;lt
" , v 't
la voi", - adecit ((a pUS mana pe !ucrul aeesta, 3: sari
in sus pentru strangerea. a
slujba voastra ca. 0 a, sa; -:;;1 ca
iubit mult pre VOl, apm mel n a fost nevOle. de ruga:
mintea mec\, iara dadi a $i fost de. Iml}e, tOtU:;;1
nu prin aceasta s'a mi:;;cat, ('.i dela sllle :;;1 prll1 charul
lui Dumnezeu. .
8i am trimis impreuna cu el pre
tele, "ei caruia lauda intru evanghelie este peIn
toate bisericele" - evers. 18). Dartt <:ine. este acest
frate Uniia spun ca este LucLt, pentru .. IstOrtea 12-
e
Cal'e
a scris-o (Faptele Apostolilol');. iaril: ann. spun ca .<:IE fi
Varna va -- fiindca Pavel clllai' $1 predica nescrlsa 0
nume$te 'tot evanghelie. <1e ce oal:e n'a 'pus
lor ci face cunoscut pe nume numaI pe. TIt, pe cal e I
lau'da si dela conlucrarea lui in evanghehe -;- de oar. c:
e
era atit de trebuitoriu, 111 cat Pavel nu putea fa,ge mm:c
mare si insemnat - dupre cum zice : "Ca neafland pI e
Tit fratele meu, n'am gasit lini;;te cu '-..
in timp $i dela c1ragostea ce .avea .catra dan:;;ll,
dupre cum $i zice: "ca inima 1m mal mult
spre voi" -:;;i vchia:r: deb _ lui ace!"sta
fapta."De buna VOle, zi\e, a .. Dara l?e
ceilalti nid nu-i recomanda la feliu, $llllCI nU-I pune
numele lor. Deci, ee am pub'[t spune Poate ca
OMILIA XVII! 223
- - --
C<?rin!,heni nu-i cuno;;teau pre aeei"" c1rept care nici nu
starUl8;;te apostolul in a-i lauda, fiind('a niciodata inca
nu-i v;{zusera, ci a spus numai atata pe cat era nevoie
spre recomandare, $i spre a 11 scoate ori-ce banuiala rea.
sa cum $i de unde apostolullauda pe
acest nenUll1lt De Imde deci il laud,), Mai 'nt..'li
dela propoveduirea evangheliei j'] lauda, ca nu numai d1
a propoveduit-o, ci $i _ctt pre eat trebuia, :;;i cu osardiea
cuvenita. ()ici nu zice doara propovedue:;;te bine ves-
tC$te)) ei di "a caruia lauda intru evangbelie este"
ziGe. (A:'1. sa nu se partl cit '1 lingu:;;a$te pre el, iam di
apostolul aduce ca marturi nu pe unul, sau doi, sau trr'i
oameni, ci intreaga biserica, zicand: "pI'in toate bi-
sericele". Dup;'i, aceia apoi chiar $i dela judecata celor
cc I-au hirotonisit il face vrednic. de respcctul lor, ceia
co nu este putin lucru. De aceia spuncllid: "a caruia
lauda intru evanghelie este prin toate bisericele" ,
adaoge imedieat:
nu numai ac.easta". Dar;'\, ce va s;J, zica el
aiGi Adec{l (mu numai de aici est(' el vrednic df' cinste,
cc\ propovcduind este hine vazut :;;i ascultat, :;;i laudat
de toti, ci $i "ca este hirotonisiL de biserici iln-
pl'euna Cll noi ca sa fie sotie caHitoriei voastre"
(Ye1's. 19). :\Ii se pal'e ded ctt face aluziune Itt Var-
nava, fiindcc1 mult sam{lIl.\ demnitatea <lccstui Jx\rhat
ell ceia ce spune aiei apostolul, tIe oare ce arata: "ca-
sa fie sotie calatoriei noastre, cu darul acesta
ce se de noi". Ai v.\zut etHe laude Ii aduce
Evanghelizc\nd straluceil, iar{t pentru aceasta el avea
ca martur pe intreaga biserica. ((A fiJst hirotonisit de
noi) , zice, :;;i pentru eele ce Pavel pretutindeni I-a avut
de tovarii$, $i in ispite, :;;i in primejdii, caci yorba de
calatorie al'easta lasa a se intelege. Dara ce va sa spuna
prin expresiunea: "cu dal'ul acesta ce se slujaste
de voi"? (Ca sa vesteasca cuv.'mtul, zice, $i sa proj)o-
veduiasca evangheliea), sau ca (s<1 slujasctl la stnll1-
gerea. banilon), sau mai bine zis, mi se pare cit pentru
amandoUil aces tea spune. Apoi adaoge: "spee slava
Domnului ;;i osardiea voastra". Ceia ('e el spune
aid aceasta insamna: ((ttll1 gasit eu cale, ziee, de a fi
hirotonisit e1 eu noi, adedi ales, sau randuit ell noi, ;:.i
224
OMILlA XVIII
a S8 prohirisl, sau mai binc zis, a S8 1:21l1dul
v
spre slujba
aceasta, in celt sa se faea ieonom sluga a baml?I.'
stro1n9])), - aceasta ?U era put.in lucru.
(alegeti) zice, dmtrevol, fratllor, barbatl
marturisiti" (Fapt. 6, 3), au fost l}irotonisiti de
biseriei, $i intrcaga adunare '$l-a dat cuvantul. "
ce lnsamna: "spre slava DomnulUl
osi"'trdiea voastra"? Adc6i ea :,;li Dumnezeu se
$i voi Si\ deveniti oSclr?,uitori .9i bil}e-
voitori fata de eei ce VOl' prlml banll aec:;;tnn,
bati ineeI:cnli, 9i contra nimE;ni poate zu!lllsh
vr'o minGiunoasii. aecla" zlee, am
ni$te astfeliu de barbat,i :;;i
ulluia, ea astfeliu $1 aeeasta han.umla sa CI am
trimis $i pre Tit. eu dansul lInprCllna $1 pre altllh):
Apoi expl,ie<lnd "spre DomnulUl
si OSardlea voastra" a adaos: "Fermdu-ne de
aceasta ca S[1, nu ne prih[weasca pre noi cineva
indestulata mare stransoare ce se
de noi". C() (ste.
el spune aid De SlgUl' en ccm ce est<? VI edJ1lG
de Pavel, $i marea lLll 9
1
v

de dan$ii. Ca nu cum va, z!('e,v
!lid ceit mai \ubn
- ea closiml dlt de putm b:U111 JI1(Tc(.
11l1
1
a
t
1
noue-, de aceia am trimis pe ace9tha, 91 nu l1Llmal unu!.
('i 9i doi, ::;i trei). , .' . v. V ,",
,\i vitzut cum i-a scutJt de 01'1;-Ce <1<.
1l1
9
11

Nu numai <lela propoveduirea !1l?1 numa:}
dela a fi hirotonisili, d $i dela a-I tUl'OtOl1lS1 JI1('.f;
ren
t
1
,
ca sa nu fie lIici mileHr banuiti; - cste
mare a apostolului. $i zis: en IlU l?rrhal,ny
voi ci "ca sa nu ne ptlhaneasca pre nOl '
De ;i pentru dan9ii a accasta, c1fmd, a ,se
pril; exprcsiunca "spre slava DomnulUl osardlea
voastra", totm;;i nu voic:;;te n-i atingc, d 0 apuca pc
departc zidmd: njd
C'U aceasta nu se multame:;;te, ('1 $1 pIln llldUGtl: 11 lll1-
uus<1$te zic;J.ncl: "intr'aceasta indestulata mare
ee se de voi ", pllnand 9i laucla
OMILlA XVIII 225
- - --
odam eu importanta faptului, Ca nu eumviL si=!, S8 supcre
9i sa zica: dara va lndoiti despre noi, 9i ne credeti
atat de mi98i, in dU sa va l}(\nuim. In aceasta -
iata apostolul preintimpinandu-i :;;i indreptandu-i
pare-ca Ii zice: multi bani sunt trimi9i de voi; $i aceast;;\
"indestulata mare stransoare", adeca multimea
banilor, ar fi deaj uns sa dea eelor r ai pridnc\ de I la-
nueala, (laca, nu vom lua toata asigurarea,
"ea facem purtare de grija de cele bune
nu numai inaintea Domnului, ci si inaintea oa-
menilor", (Vel's. 21). Ce ar puteh fi lleopotriva eu Pa-
vel N'a zis doara: s<.\ piara $i fie blestemat eel ce
ar voi banuiasca ceva; 'intru ciH nu ma va mus-
tra eugetul meu, nici-o vorbtt nu voiu face de eeia ce
lJanuiese, ci eu eat erau dun9ii mai slahi, pe aVlta
el era mai lngtlduitol'iu. Caci pe celbolnav :;;i nepu-
tincios trebuie a-I ajuta, nu a-I prohozl. De $i,
(Ie care pacat suntem noi de parte pe atat, pe cc'U era
el departe de 0 astfeliu de banuiala Cil,chial' (lemon
de a1' fi fost einevit, n'ar fi banuit pe acest fericit de 0
astfeliu de r ea eredint.<t. cu tonte aeestea chiar a9a de
departe fiind de 0 astfeliu de banuiala uricioasa, toate
Ie face :;;i Ie Intreprinde, ineiU niei maCal' umbra de
banueala sa nu deh catu:;;i de putin, celor ce s'ar incerch
de a nascocl. eeva r<1 u, $i nu numai ca seapa de invi-
novaliee, ci ehiar :;;i de hule, 9i de ori-ce Ilonos, $i de
cea mai hanuealti,
am trimis impreuna eu ::;;i pre fra-
tele nostru" (Vers. 22), latA 61, pUlle $i pe <ll-
tul, 9i inea cu laude, :;;i eu voea lui, 9i a multor alti
mal'turi. "Pe care i-am ispitit zice, in multe de
multe ori ea este osarcluitoriu, iara acum Cll
mult mai osarduitoriu". Uiudandu-l deei dela
insu$iriIe sale, 11 ina Ita $i deb dragostea lui catr\' dam;;ii;
:;;i eein ce zicea despre Tit, "fiind osarduitoriu de
bunavoie a la voi", aceasta 0 spune 9i de acest
frate, zieand: "iara acum cu mult mai osarduitoriu"
1. catra
Decl, dupa ce a aratat msu9lrlle lor', In urma ]] roag-a
$i pre dAn9ii pentrll aeeia, zic1:\nd:
ori pre Tit, sot este mie, intru voi
226 OMILIA XVII!
impreuna eVel's. 23). Darc]. oarZt ee i11-
samna ori pe Tit"? Dad trebuie a spune eevit,
zice, acestea am a spune, ca este sotul meu, :;;i In voi
lmp1'8Ulla Iuel'cHol'iu)). Sau Ci'i poate di spune, cZt dac;]
yeti face cev;\ pentru Tit, aeeasta 1l'0 yeti face cui s'ar
dici d este tovarl\:;;ul meu .. $i parandu-se Cit
prill ace-ste vod)(' 11 hlucht pre (teela, el inalVl pre aee:';i-
tiia, ;u'atanc1u-i cum dcln9ii se gttsesc fat;\ de Tit, indtt
(";\ Ii este cleajuns a-I dnstl pre acela numai faptul
(,,] il arab'i it fi tovartt;;; al stw. 1n3(\ nici eu nceasta IlU
s'a multamit, ci a mai adaos 9i alt-eevit, zieund:
intru VOl impreuna lucratodu". Nu sirnplu lue1'tl-
toriu, ci (<ill celt' ci'itr,\ voi, in prOl)(\;;;irea voastrii, in
inaintnre, in drap:oste<t, in oSitrdia cea catr;] voi - ceiGt
c(' mai ales ar fi- putut a-I apropiea de clttw;;ii.
"Ori fratii (6au despl'l' altii, ziee, de yeti
vOl a auzl apoi ;;;i Clcc,;;;tiia au cell' lllai tllari drep-
turi ell' recOJnandare ('cHl',\ voi, tiindctl
"sunt fratii n053tri apostoli ai bisericelor",
clcleci\ d(' hiserki trimi:;;i. de}Jade it poi pun .. eeia 1'('
este l1liti mare dectlt toat .. : .,Slava lui Cbristos",
adecil, ('('ia ce se fac(; acestora, Ia Chl'istos se rapoarW ..
Ori (,,\ yeti vOl a-i pl'imi ('il apostoli, zice, ai bisel'icelol',
od Cil fratL (wi C;'l 0 yeti fitc(' spre lui (:hl'istos,
multe pl'icilli Yeti avei\ Spt( a-i iubL Pentru Tit am it
spune (';\ al meu tovara::;; esh', dcll'tl ::;;i al VOStl'U iu-
hitoriu; ial'a ctl sunt fl'ati, ctt sunt apos-
toli ai hiserkdOl', (,t sunt siava jui (:J1l'istos.
Ai Vi]zut cum (k aici se (.,]
era u lw('unost'uti lor? Daca iU' ii fost ('unoseuti lor, de
sigu!' Gt i-ar fi'impodobit eu laude de aedea earl' a
impodobit pre Tit, - zic acicctt de dragostea aceluia
cUtra - (liml fiinddl j'II(',\ nu Ii prau cunoscuti.
apoi ca WI' f1'ati primiti-i, zit:e, ca pre apostolii biseri-
celor, en pre cei CI:' luc'l'('ilzil sprl' slava lui Christos)).
Pl'ntru care adaoga: "Dl'ept aceia aratarea dragos-
tei voastre, a laudei noastre pentru voi, spre
dansii sa 0 adHati inaintea fetei bisericelor".
24). Acurn sa ai'atati, zice, curn ne iubiti pre noi,
nun noi, nu CUlll s'ar intampla ;;;i in zadar ne ma.n-
dl'illl ::;;i Ill' Eiudam eu voj; iadi aecasta 0 vetj dovedi,
dac,\ v<'ti arath l'at1'a dl'agosteil. Dupc\ aeeia
OMILIA XVIII 227
apoi ehiar 9i vorba 0 face mai infrieosata zieand: "lna-
intea fetei bisericelor", adeea in 9i in einstea
biserieelor. ctt daca pre aee:;;tiia ii yeti eil;sti, yeti einsti
pre bisericele eare i-au trimis. Ca einstea facuta 101'
nu este indreptata numai la d;\n;;;ii, ei 9i la eei ee i-au
trilnis pre dan:;;ii, earii i-au hirotonisit, sau i-au insar-
cinat eu aceasta solie, 9i la cei mai 'nainte de dam;;ii,
spl:e lui. Cand cinstl pre cei
('e-1 sluJasc lUI, apm tonte eele atmgatoare de faima lor
eea buna se mpoarttt la dansuI, ;;;i lit oh;;;tea bisericelor.
Dara niei aeenstn nu este mk lucru, fiindcii mare este
unei adumtri strinstt in aeela;;;i seop.
I) Dac;t rugaciunea biserieelo)' a deslegat pre Petru.
dill legaturi, apoi ;;i gum lui Pavel 0 a desehis. Faima
acestora, nu cum s'al' intampliL, lrnpodobe9te ;;;i pre cei
intrati duhovniee$ti. l?(' eel
urmeaza a Inrotomsl sau <lIege pre alt,ll, lllvoaea atune1
;;i rugtlciunele acelora, iara aeeia hoFtrasc, 9i strigaeu
ghs, tot eeia ce ;;tiu eei initiati in tainele credintei. Caci
nu este slobod de a desvali toate eelor ce nu sunt ini-
1iilti. Sunt imVl'cjurari e,tnc1 preotul nu s(; deosebe;;;te de
('el sup us, adeea de eel mai jos clec;H c1ilnsul, de pilna
eand tl'c'buie a se invrec1nici de eele infrie09ate,
tlilldett eu totii ne invrec1nieim de aeelea;;;i taine, iara nu
ca in legea v('('he, c{md pe unele Ie mand), preotul,
ial';i pe altele eel 0' nu erA preot, n9<'t ea poporului
nu-i erit slolJorl de a se illlpcll'ta;;;l din cde ce se impal'-
tJ;;,'t preotul. Aeestea insa nu mai sunt acum, ei tu-
turor Ii sta de tilttt un trulJ ;;i un pahal. ehiar in
rugaeiuni ar puteh vedeh cin"vit IX' popor' eontribuind
eu 0 hum\ parte, caei pentl"U cei indr,1citi :;;i pentru cei
aflati in poeainta, rugi'iciunile se fae in comun, 9i de
I $i de eredincio;;i; atunci eu totii zie aeeia:;;i ruga-
ciune, rugc1ciune plini\ de mila 9i eompatimire.
i;;1Ta;;;i, cAnd scoatem din biserici pe eei ee inca
IlU pot a Sf' impl'i1'ta$l din masa eea sfinta, atunei trebuie
it se face 0 alta rugaeiune, $i cu totii starn ]a feliu jos pe
acpla;;i loc, ;;;i eu totii la feliu nc ridicam in pieioare. Cand
a1' trebul iara:;;i a ne impal'ta:;;l de pace, noi ;;;i atunci eu
totii ne sarutam imprPlma. cl1ia1' in timpul cand se
1) Partea morala. Despre nevoea de rugaciune, fli pentru a
nu ne dezbina unii de altii. (Veron).
228 OMlLIA XVlll
S<:l,varsesG taine preotlll so rong{" ('u poponll,
clara 9i poporul se roag{" cu preotul, Hindea expresiunea :
. ,,$i eu duhul tau" nimic nu este, deCeit aceasta,
Cele ale evharistiei iara9i sunt comune, nici
preotul nu multame9te singu!', ci 9i irltregul popor, cr"
rnai 'ntai primind respunsullor, apoi uninc1u-se 9i dan::;;ii
eu preotul 9i zicilnd, d'L eu vreclnieie 9i eu dreptate se
face aceasta, 1a urm:':i ineepe 9i preotu1 sfi llta evharistie.
$i de ce te minunezi, Ci\ poporul grttie;;te impreunil I'll
preotul, ccl,nd el ina1t1:'L irnnuri de lui I )umnezeu
ehiar 9i irnpreuna eu heruvimii 9i eu puterile eele de
sus '? Acestea toate Ie-am spus, ea 9i fio-care clintl'l; voi st"
lie cu lJ<\gare de sami:'L; ea st" CtL eu tot.ii slln-
tem Ull trup, avand poate numai atc1.ta c1eosebire intre noi,
pe efdt c1eosebire au maduhlrile intre dftl1se1e, 9i nu
nruncani totul pe preoti, ci ;;i voi sa vtt ingrijiti, til uniia
(:e sunteti din trupul ob
9
tesc, din hiserica intreagrt, ctt
aceasta Iii pregiUe!?te 9i noue 0 IlJai mare sigurant<:l, in
ace1<19i tim12 ;;i voue pr:opa;;ire in fapta !)Untl. ,
Asculta, cum pe tlmpul apostohlor m multe 1111prf'-
j urari credin( 'jo;;ii cu totii eruu luati ca ptllta::;;i la pilrerea
9i hotarirea adun{trei, dmcl de pilcli\ au hil'otonisit,
sau au ales pe cei ::;;apte C\iaconi, mai int;\i au ('.omuni-
cat despre aceasta C01Y1UniUi.tei intregi; $i c;'lIld Petru ;t
introdus in ceata sfinlilor upostoli pe Mathia, a COJIIU-
nicat mai 'ntai tuturor celor de at;H btu'l>ati c<1t :;;i
femei. C::'t aid nu este nici trufien stttp;lnilor, nid
robia celor stap,lniti, ci sttlpilnic duhovnieeas('tl, priso-
sind mai cu samtt in aceia, i:;;;i in pe spatel8 sale ('eva
mai mult deCeit ori-ce ostenele, i::;;i ia ingrijirea de yoi,
iara nid de ('um II u cauta onoruri multe. (:it.d in hiserktL
trchuie a tr,ll ca $i intr'o casU, adedi trehuie a no gaSl
cu totii ca cum am fi UII singur trup, dupre ' (',lilY!
botezul este unul, ::;;i m,isa cste U1lil, ::;;i izvorul ('stc ullul,
91 zidire este una, ::;;i tatc\ nstc unul.
Deci, pentru cc nu dczhim'im intre noi, :;:.i De in-
vrajbim unii contra altora '? veclem siliti prin urmare
de a ne phlnge iara9i tot de acelea$i, de care de multe-ori
ne-am plans. Cde prezente, iubitilor, sunt vrednice de
pla.ns, Suntem atat de mult dezbinati unii de altii, in
cat este 1 levoie de a irni tit legatura dintr'un trup ornE--
nese, dici numni a,,;,A va puteit ('hinT 9i eel mai marc
de a se folosi din contac'tll l I'll ('cI rnai mit'. I ),Wtl. \1oisi
------ -- ---- -- ----- - - - - - - - ---
OMILIA XVIII
229
a af1at c.c:rit din. cele folos. dela socrul sau 1), ceia ce
:1 n.u cu atat mat mult ar putetl fi aceasta
]I: lnserlciL cu poate fi, c1aci't ceia ce a $tiut necredin-
c10sul, . .n
u
a $tlUt cel dllhovnieesc'? Pentru ea sa eunoascii
eu <!e pe atunci,1- (:tl ele ar desp<lrtl. marea in
chla,r d(' nr sfarll11<t puatr(1. ca stl eurgtt din ea
totu;;1 ave;\ trelminrL de ajuto1'iul lui Dumnezeu'
9
1
. n.t Hcelea nu ..,I:rau ale omc.ne?ti, ei ale putereI
IUl an1m dacu de pIlcla clltare uu spune
ee it un nltLiI seulandu-se sit spuna,-
ehwr mH.' :;;1 nehagat in sama de a1' 11 acesta, insil al"
spune ceyit din de tolos, prime::;;te-i ptirerea. Chiar
de ar fi (hllke eel mai prosti ::;;i mai ordinari tu sit nu-l
di sp
re
luic9ti-: C;I.ei nimenl 'nIl {loate fi atitt departe de
al)I'Oal?ele sa.u, pc cd,t d() (kparte 8ril Moisl de soerul
s.' u; $1 tott191 n'a, (',f'CZllt Cit. estu nedemn de a-I aseultit
C1 ,i-a $i pI'im!,t it aprolJat-o, hl inc;"t a ;;i
eartea stmtl, 91 Iltl s'a l'u$inat du a 0 pred;'t
vutOl']lnel, c10]xll';lnd prill aceasta trufiea celor multi.
Pelltru ca,re scriind astfeliu de tapte ill istoria sfinW, ca ]')0
vietei, Ie-a l;\sat ornenirei, _
fillltic;, ;;tren ca Ist01'1ea a('casta va fi multora de folos.
Deci, Sil nu ell veclerea pre cei ce ne sf[ituiesc
ClI fie ('a ill' fi poate dlll$ii dintl'c cei
mH');, fie ('a .dmtre cei mai de rillld; $i nici ScI PI'/)-
tlilliern ('il numil1 decat ceia ('e noi am stt1tuit sau am
pre a fi $i a S8 indc-
phlll 1l1lmi1! acelc eo Ii s'n.r pareit de folos,
acele pruneasca-se de toti. <Xl multi din cei eu
Y::'der!k scurte, vi'id ue multe-ori mai bine dec,U c('i eu
Y('/lerl!e age.re, pt'ntru 1;;'1 cerceteaza poate mai
eu 91 mal ('U staruintiL niei sa zici: dara
de 1'(' ma cherrll la sfat, dac<:t nuascuHi de ceia ee-ti
astfeliu de vorbe nu 'pot fi ale umii
cr. all' unui tiran. Ciki eel ce sfatuie$te, este
st" pan numa! de a spune cele ale lui; iar<l daea cel sfL"i-
tuit ar g;tsi c;1 altcevc'l i-ar fi lui de folos, pe cf\.nd aeela
ar vol. :sa se ce el it spus, apoj atunei
nu mat este sfatUltorlU, Cl bran, dupre cum a m spus.
ped, dara, sa nu facem a;;a, ci izba vindu-ne sufletul
tl'ufie 9i sa avem ca scop: nu numai ca
piirer-Ile noastre sa steil in picionre, ei ca StL st1.paneasc,'l,
I) ,'Vota. A se \'edea Exodul, cap. 18, 14-19 urmatorii.
230 OMILIA XIX
totdeauna ptlrerea aceia care folosc;:;to, chiar dactl n'a1'
fi ie;;ita din capul nostru. N u putill yom CiI9tig;\ $i atunci
cclnd, neputancl gas\. noi celo euvonite, yom prim\. ('ele
cc ni so pun lnainte de altii, fiinddi, 9i dela Dumnez8u
yom luit 0 mare plata, ;;i ne yom bucul'it 9i de 0 n lid
rnareslav;'\,. ctt duprc cum cd co spune care an1.1me Sllnt
intereselu noastre, este intelcpt, tot u::;;,\ $i lloi priminc1
sfatul, yom ave,\ lauda :;;i yom culcge roadele int.elcp-
eiunei :;;i ale I'ecul1o$tint-ei. Tot tl :;;il deci, :;;i casele, C(l ;;i
cettqile, tot iJ;;;j, ;;i biscrica fEnd iconornisittl, va luil un
ffii.ti mare avint. Tot a.'7<\ de bine konomis;\ lld 9i Iloi
vieata prezonttt, ne yom invrednid de bUllurile viitonl"l.'.
CaI'oI'a fie ca ell tot-ii stt ne invl'cdnicim, prin charul :;;1
filantropiea DOllll1ului nostru IisllS Christos, cttfU in se
cade sLtva in v('('ii v8cilol' . . \min.
OMILIA XIX
"ea pentru slujba cea catr[l stinti, de pl'isos
este a sed (Cnp. 9, 1).
Spumlnd at<1tea pentru slujlJit, nici zice: "este de
prisos a va scrie voue". $i nu numai aiei se vecle
intelepciunea lui, ca SPUWllld 'nainte atatea, la urm{l
zice ca "de prisos este a scrie voue.", ci 9i ea iar,'i:;;i
vorbe;;te de (1<\ns3.. Unele spuse cu put-in mai 'nainte
Ie-a grait pentru eei ce vor primi banii dcla d.ll1sii, en ii
adeca sa se lmcll1'e de mult;\ cinste; altele spuse rnai
'nainte de acelea, c;:'tnd despre '\IaceLioneni, . (.;\
"saraciea lor cea adanca a spoeit, spre bog{ltiea
bunatatei lor", $i toatc celelalte in fine clespre filan-
tropie $i eleimo:sina. eu toate llcestea, spumlnd at,ltea
in uI'ma, ;;i urmand iaI'a1?i a li mai grtli "de prisos
1mi este, zice, a scrie Face aceastn en illert
mai mult &l,-i atraga la sine.
Ca ori1ul, care are poate 0 slavtt atat de mare
inc<:lt Sl-'t n'aiba nevoie de sfat, se ru;;ineaza de ol se
OMlLiA XIX 23t
- - _ ._- -- .. __ ._ . .. _-- - - - ------
arat<'t lumei mai pre jos de bunul 11UITie ce-l are. Tot
fitre aceasta Hind' yorba 9i de invinov,lt,ire; <:a gr\'-
le9te. t1'ectmd eu vede1'ea ceia ee a1' vOl 5<\ spunrt. De
0 putere asupra au(li-
torulUl, CaCl de pllda Jude('atorlUl m;'irinimiea
acuzntu!ui, urn;tt nid 11u-l lnai, bt"muie;;te. Cit se g;:\.l1-
de9te,Z](> daca ('el ce ar avea multe de grait 9i nu
spune Illlmc, C'Ulfl a1' puteit el sit plAzmuiasC'1.t cele ce
nu ::'1 dtt maio mult (1, se in telege ,
decat a se vorl lJ, :;;1-;;1 'ldaoge slllgur la Imnul S,tu
renume. Aceasta face ;;i Pavel de multe-ori, si cclnd e
yorba de sfat, ;;i chiar 9i (";'tntl e Yorba de la'ude, cc.'td
dUPit ce sPl!.ne:" ,,?e pdsC?s este a sed voue", pri-
V8;;tC ("urn II sfatllle:;>te l1lal la vale.
"Ca osarcliea voastra, cu care pentl'u
voi ma laud catr[t Maeedoneni" (Vel's. 2). ?\-Iare
lueru este, deci, cle a :;;ti el aceasta, ;;i ell mult rnai mare
de a 0 spune 9i altora, c"lci atuLwi are 8i 0 mai marc
putcl'e, Hindea n'ar puteit d;ln;;ii sii se tacit de ru;;ine.
Ai V(lzut intelepeiullo ]a d;lllsul? I-a inclemnat prin
nltora, prill :\iacedollcni: ,,$i ar{ttam vOUt\
fraplor, de darul lui Dumnezell eel clat intI'1l
biserieele .Macecloniei' - i-a indemnat prill cxolllplul
lor dliar: "care nu numai a face, ei :;;i a \Tea
ati inceput mai 'nainte din anul tl'ecut", zke;-
i-a indemnat prin cxemplu1 DOUlIlUlui , Zkt'llld: "c[t
eland Domnului nostru Iisus Chl'istos, e{t pentl'u
v.oi a sal'acit, bogat fii ncl" , - 9i apoi iar;t;;i se refu-
gleaz,l b parte,l rc;t mai puternid, punand de fhtt
exemplele altora, Iiincka nt-arnul nost1'u omelws(' e:::;te
jaluz. ,\1' Ii trehuit de siguT' nl exemp1u1 Domnului mai
ales s<t-i mi;;to, 9i lluptl <.leola apoi Sit aduc,t exemplul
recompensei; dartt Hindctl erau slahi, apoi exernplul
acesta Ii mi;;ca mai mult. Ci\ nirnic IlU poate 11 ahU de
mare .;:i insenmat, ea ccia ce ponte face wluI, sau simtul
a int1'ece pe altul. Ctci tu g,\nde:;;te-te <"llln acea:-:;ta
Idee e1 0 introduce din nou, nu zicc: ill1itati pe
aceia, ci cit "ravna ce:\ dintre voi pre cei mai
multi a indemnaV. Dara ee spui Pavel< eu pU1in
mai 'nainte ziceai ("('t Macedonenii au dat de bunavoie,
:;;i inerl, cit "cu multa rugaminte rug;:1.ndu-ne pre
232 OMILIA XIX
noi" ; - ded cum de zici aeum "ravna eea dintre
voi", adeca ca numai au dat ((Da! ziee el: noi nu
i-am sfatuit, nu i-am rugat, ei numai ea v'am
pre voi, ne-am lIlandrit eu voi, 9i aceasta a fost deaJuns
spre indemnarca lor,
Ai vazut c.urn ii mi
9
ca prin altii pe aee9tiia, 9i prin
al'e9tiia pre altH, JrI!preuntt cu ravna
lor, a amesteeat 91 een mal mare lauda? Apm ea nu
eumvtt sa-i inalte preit mult, prive9te eu c,lU1 eumpatare
19i mreja9te yorba zidl.ncl: ravna eea dintre voi
pr-e eei mai multi a indemnat", fXilnde:;,te-te, ded,
cc ar fi fost, ca altora &"t Ii fie pricinfi pentru 0 ase
v
-
monea eleimosina , iara dfm9ii sa nu ilL parte la aceasta
subscriptic,Dc aeuia n'a zis (<imitati ,Pre
n'ar fi avut at;)ta putere ravna lor, el (<aeeJa v au Imltat
pre voi, 9i ded voi ea daseali sa nu va ar,ttat,i mai pre
jos de ueenici, , . ' . ' ,. . .
$i privc9tc c;um de..';.tepta.lldu-l" pre d:"n;m 91 atltan-
du-i foarte tm'c se pref;l.ce parc-c<;t a sta de parten, lor.,
'. v }' .., v, A
Sal! lIlai hill e zis, Cit ;;1 cum parc-cu t a1l911 sal'. H:
disputa 9i in iara el Ii ih se da
de pn rtca lor. Cit d upre cum mai sus a zis: "Cael peste
puter'e voiosi au fost, eu multa rugaminte ru-
gi'tnclu-ne pi'e noi, ea sa 1uam daruL impar-
tasirea slujbei eei eatra sfinti. inei'lt am rugat
pre Tit, ea pl'eeum mai 'nainte a Ineeput,
s[t sj savarsclse{t intru voi darul aeesta". tot a$''t
9i alci ziee "am trimis pe frati, ea nu
sa fie laucla noastra", s'ar pareA se pune PI'(:
sine de parte a Corinthenilol' prin toate acestea, de.
se ingrijt't cle toti deopotriva, Ceia ce e1 sp\ll1e
aceasta va sa zidi: lila mandresc mult ('u VOl, ma in-
gt\mf pentru toli, m'am mandrit 9i Cll aceia.' ctt
daca voi yeti remi:tnea in lIrm2't, cele ale rU;;lllel sunt
ob9te9ti. Dara aceasta el 0 spune cumptU .1.t, ('aci a
a(laos: "in paetea aeeasta" - nu peste tot locul-
"eEl. preeum am zis, sa titi gata" ,
spus ca yeti gaU, ei, eet ati fost g"t,tit totu1, ;;1 ca mm,Ic
nl! va mai lipsa, Aceasta, dedi, VOIesc a 0 dovedi
fitpte zicc, Mai departc apoi, ehiar se 1}eh-::
ni;;tea lui, zidtnd: "ea nu eUll1va de VOl' vem un-
OMILIA XIX 233
preuna eu mine Maeedonenii, va VOl' afia
,"oi negatiti, sa ne noi - ea sa nu zj-
eem "voi" intru starea aceasta a laudei". Ru-
9inea este Inai mare, c;tnd pui ca privitori pre multi
dintre cei ('e au auzit dej,:" de acest fapt, :;;i n'a zis ell
(voil! n,duce Maeedoneni ell mine, ca sa nu se partl
(';1 ace;)'sta 01 0 face intr'adills, ei "ea nu eumva de
VOl" veni impreuna ell mine", a(lOIAl cii s'ar puteh
inUtlllplil . ulla ca aeeasta, Astfeliu, cicci, el (l fl,eut ('1.1-
v;\ntul slu neh2'lllUit prin vorhe, pc cij,nd dac/t
al' fi grilit altmintrelea, i-ar fi fticut mai iul)itOl'i de dis-
puhl, :)i priv89te inc-l, cum el i-a at-iiat llU Ilumai dela
duhovlliee9ti, ci 9i deb ee1e trupc9ti. nae;"t poate
nu vtt mi:;;c{l aklt de mult persoana Illea
l
zic.(', ei Vtl in-
curajati ca ti e uU1l1 ('e vii cunoa:;;te, totu9i g[mditj-vu
In lVlacedoneni "ea nu cumva sa vina impreuna
eu mine s[t va afle rH'e voi" - 9i nu zicc (<l1.e-
voind ('j "nepreg[ttiti", adeca ner,tSpunzellld suma
tl'chuie a pktti. C,t dal'tl este d8 a nu respuntk
ill1cdieat, apoi a nu respundc de 10(' nimic-, SeW ll11li
putin dec<'tt trchuie, poti priI'81)() c;1ta rU9ine poate fi.
i\poi ,trat,t (u inlilttl lini:;,tE' :;;i (' cia ('C' ,,'nr putl';\ 111.-
tlll1})l;t dill ul'eas1;tl (',WzZl, ziCi'lud ca.rn int;:iptttm'ill: "ea
nn eumva ne noi, ea sa nu zieell1
" "oj ::, d L1P;1 ('are ial',t:;;i 0 indreapttt, :zil'iiIH 1: "intl'u
stal'ea aeeasta a 1auclei", f,l.e,tndu-i prin He-casta n u
ulai kne9i, ci ariitand Cit dacii In nItelc au (tvut sLIITese,
apoi tJ'('liuie ea 9i de asut-dah'i 5<1 aiha mult<:l indraznealti.,
"Dl'ept aeeia de nevoie a fi am soeotit a
indemna ') pl'e frati ea sa vie mai 'nainte la
Yoi, S{l gateasca eea mai 'nainte fagacluita
a yoaska bine-cuvantare, iara nu ea 0 laeo-
mie'; (Yers. 5), Iarii9i a repetat klein sub' 0 altZl form;! ;
Ci:\ S! 1IL1 se ('reat1;'i ci Ie spune al'esten cum s'ar
int;\mplil, apoi ('Huza eahltoriei fratilor 0 nrat;t a fi
1) Notl!. [n editiunea sf. Chrisostom versul suna ast-
feliu: .Deci am socotit de nevoie de a trimite pre {raft mai 'na.ir/te,
c'! sa gtUeas('I'i eGa mai ' nainte a voastru b.ine-cuvantare.,,"
ca expresillnea ,(( tllriemnri. pre (Tali" din textus receptus
234 OMILIA XIX
tot c1cciasi ad ee<l stL llll fle (litllSii l'l1$illatio Ai V;lzut (Oil,
, , ". ,
expresiunea lui de rnai "de PI'JSOS este a SCI'I
cstc un inceput de sfi:Uuire? Ai v;hut nlte a
spus e1 pentru aceasb't slujb,\ '? Pe 1c:'tng;\ ac('stea apoi,
S8 mai poute spune $i ac.eia, (otl spre a nu P;\l-c;\ ('.;\
S8 eontrazice spumlml "de prioso,:; eoste", :L
CLl ]n. gmha, la <In
ea astfehu prill acestea sa-l pregate?tsca pe dan$ll. ta
aeeste trei Iucruri Ii cere e1. Dealtmmtrelea acestea h'-a
pus In rni$care $i Ia inccput, etlei 0 (';luofl ZleC ("{L
intru muita ispita de necaz prIsosmta bUCUrJel
lor, saraciea lor cea adanca a sporit spl'e
bogatiea bunatatei lor", ::.d,t/l IlU
ctL au (\at 5i mult, $i C.LI bUCLIr18, $1 m grahn, $1 ("(I lIU
Jlumai (0;\ riu s'au intristat dctncl, ci $i nlnd au fost ill
ispit( - c.eia (0.0 est.o mai gI'CLl dec;1t a elit - llU S'cIU ill-
greuiat de a face aeeastao 8xpresiullt!<l "s'au dat
pre si ne noue" nrntti $i hLlna-voint;1 de (\ di'!, in (wcla;:i
timp si marea lor noedint;lo Dpci uki tot aeeia fan) 0
I;'iimkA d;'irnici ea $i bUlla-voiJl1tl sunt (Oontnuoc, $i
fiindc,1 (Oel (Oe el,\. mult de multe-Oloi se intIoisteaz,l, ial
o
,'!.
eel C8 I1U voieste a S8 intl"istL <l;1 mai PUtill, privcf;'te
cum se il1gl'ija$te pentru lie-care din acc::7tiiu, ill(:,1
("L1 intelep("iullea (Ouvenit;\. luio El n'(\ zis C;I a dil
si eu l)lln;\-vointli ('ste rnai bine, a tla I1lUlt::;;1 eu
siUt, - Hinde;l. voi;1 de it chl 9i InuIt, (OU l.nI1,I-
VOinttL, insl I"lml? "Sa gateasca cea mai 'nainte
fagaduita a bine-cuvtmtare, ca S[l fie
aceia gata, ca 0 bine-cuvantare, iadi nu ca
o lacomie" 0 i\Iai int;}] d jncepe deJa (Oeia (Oe ('ste 111ai
pHir.ut 9i mai w;;mo, dela a nu dit de sila, ('ad "este
bine-cuvantare" , ziel'o pl"ive::;;te cum 0 amtil l"odul
bunei-vointi invC'l"zinu indaW, iar;\ pre eel ee dan nl.
incarcati de hine-euvantllreo :)i eu c1enumirea i1("casta
i-a de9teptat, fiindc':L nimeni nu d{t bine-cuvLlntarc (u
intrista,re sau Si nki nLlmai ("u atMn s'a mllI-
t:'imit ci a adaos: nu ca 0 lacomie". S;\ IlU
va zic!', l"a prirnim. aceasta ca impin$i de li-
comie ci ca lW faeem voue motiv de hilW-(Ouw\ntare.
Ca este a celoroee dau raTa de voie; a$<\ dL
eel ce d;\ eleimosina mn't voie, l;\(Oornie d;I o
OMII..IA XIX 235
c\poi dela aceasta i( lee iara9i trece la ceialalta, de a
da eu cULrnicieo "lara aceasta zic" - acleca impreLll1l\
eu cele. de pana a( um, 9i am a spLIne: "ca celce
samana cu scum pete, cu scumpete va secera;
iara cel ce samana inteu bine-cuvantari, intru
bine-cuvtmtaei va secel'a" (Verso 6)0 Si n'a spus
(Oei C8 sttrnan;l. eu mlilutioziutte, salt (Oe d;l. f:U zg;l.r-
cenie)), ci a JI1trelJllin(at 0 cxprC'siune mai pl;''tcut<':'t 1a
auz "cu ziceo Dartt apoi $i luerlll I-a
llllmit Stlm;'tnp., en astfeliu de indau\. sit to g;'ulde;;ti Ja
loesplau\, $i cllg('t<lnd la seeeri
9
s;'i afti dL vei luiL lYIai
rllult dectH vei dao ne aceia n'a spus ("ei <lib, c.i
"cel ce samana", ni(Oi I\'a S[)US de yeti st1l11iinit
voi, d vorl.<1 lui este in general. :'\ iei n'a SpllS eel (oe
Sumtll1tl intrll heh;mg, sau din Ilel;;ug, (Oi "lntru bine-
cuvantari" ceia (".c ('ste ("umult IlIai mare i?i mai
prindpal. :;;j dupii. acuia se la
dinti'd, zinlnd:
"Fie-care pre cum se cu inima" (V 8rso 7)0
Face aceasta einevu eu pl"opriea sa vointtL $i putcrc, iill';'t
nil Hind silit. De aceia $i aSlI}.))"<.l ,wcstlli lu("ru el s1;;.'t-
I'uic$te, zkilnd: "preCUlll se de buna-
voie" a adaos imedieat: o, nn din mtlhnire, sau de - o.
sila", $i Ilki nurnni <"u woesteH sau mult<.lmit, d adlll"e
rnarturjE' $i din Sfinta S!Tiptu]";1, zi("((nd: "ca pre da-
de buna-voie iubeste Dumnezeu" .. \i vuzut
cum i1ceasta el 0 pune nc(Oontcnit'? ,; Nu ca cu'tn
pOI'ond voue zic" $i "sfat. intI'll aceasta va d:;tu"
si ca 0 bine-cuvantare, iar[l nu ca 0 laC0l11le",
j'tll'US!: o.nu din mabniee, sau de sila, crt pr'e
c!atatoriu( de buna-voie DuIII nezeu 0:. Aid
mi se pare di, se vorbc$te de (\;Il"lIit-ie, SHI de milri-
ninde, el ins\ a intrehuintnt cx.pl'eSillnea in
ideia de a da eu lJurlll-voin!;lo FiilltktL cx.ellJplul l'vla('e-
donenilor ::;;i toate ('elclalte crall duajuns spre a duee ][1
1111 bun sfi:\r9it aceasta chestiune, l1poi nu graie9temulte
despre dan sa, ei despre ac('ia ctL Ill! trcbuie a chi far,1
de YOleo Ca daea n del de voie este ti:Lpt a1 virtutei, apoi
tot ce vine din 5i);\', piel'c1e oei("e resplatJo
Si nu numai (O,I stMuieste, <."i se ::::1 roag,l, cocia ce
j , ) ) 0'
236 OMILIA XIX
face pUl'urea, zicand: puternic este Dumnezeu,
sa pdsosasca tot darul intru voi" (Vers. 8). Prin
aceastc\ rugtleiune el restoarnu ori-ce gand ascuns In
inima cuiv;'t, care poate pe multi impiedeca de a da
astuzi. Old multi se tern de a da eleimosinu, zic21l1d nu
eumv;:l su devin' surac, nu cumvit s,a am E;li eu nevoie
de allii. Aceasttl frk:"l deei l'esturntmd-o adaoga rugu-
eiunea, zictmd: "tot darul sa prisosasca intru voi" .
N'n zis simplu S(l V;l umpleti, ci sa prisosasca intru
voi. Si ce va su zica: "Sa prisosasca, intru voi"?
S;l va umple pre voi intr'ab1ta, zice, in dU su putet.i
D" prisosi :Ill durniciea aceasta,. .
"ea intru toate pururea toata indestularea
avand, sa pf'isositi spre tot lucrul bun". PriveE;lte
E;li in rugaciunea lui luarea sa filosofie. El nu se roaga
)log;l,tie, nici pentru p1'isosinta averilo1', ci "intru
toate purul'ea toaUt indestularea a vand". :;;i JlU
numai treimie a adlllirh In dtmsul, cit prisosinta
aceasta n'a mtlrit-o e;Uw;;i de put.in, ca nici nu-i sileE;lte
de a CIa din lor, tilC<111d pogor;ltTHtnt in slabaciunea
lor, ci cere pentru toatc'\ indestularea, aratl
ill timp, d'l nu trebuie a ahuzh de darurile lui
Dumnezeu. .
pf'isositi spre tot lucrul bun". (l2e aC:iu;
zice, eel' deb J)umrwzeu asemenea luc-I'u, ea sa datI
altora. Si ll'a zis Silllplu S"t dati, ci "Sa
Caci dacli 'in luerurile el Ii cere indestulare, in
cele Ii cere prisosillt3" nu numai in
mosina, ei in toate eelelalte, sau dupre cum Zlee:
"spre tot lucrul bun" .. \poi Ii aduce ca statuitoriu
pe insu:;;i Prorocul, eautclnd sau eerand marturiea invo-
eata de (li:tnsul pcntru lor. "Precum
scriS: impartit-a, dat-a saracilor, dreptatea lu!
remane in veac" (Vel's. 9). i\ceasta va sa zica: "sa
prisositJ", fiindetl a nimie.alu'i nu
a <ttl eu imhelsuga1'e. Ca daea averlle nu reman, totW;ll
cele din ele reman. Si lucrul ('el de mirat este ca
sunt pazite, se pierd: iara daCA'\ sunt sau
imp;\I'tite, rem;ln pentru 'totdeauna. Sub numele de drep-
tate de nici, Prorocul numeE;lte fllantl'opiea, fiindca dclnsa
XIX 237
drepti pre cei ee averile eu imbel:o:;;u-
gare la eei lipsiti, arz,tlld ('a :;;i un foc celui ee
titee aE;l,l.
1) Deei, iubitilor S{l nu eereetam eu amanuntime,
(<tnt! faeem milostenii, ei sa sem;'inam eu rmlnele l}line.
N u vezi e,Ue dau uniia mimicilor din theatru femeilor
pe gei<;t ce da\1 aceia juca-
torIlor dm teatru da tu 1m Chrlstos; cat dau aceia
din ambit-iune eelo!' de pe seen<l., da .;;i tu pe atilta celor
fianulnzi. A.eeia imbradl trupul celor eu curvese
in aur pretios, pc dnd tu nu im) lmci trupullui Christos
llici eu 0 hain{t simpla, de 11 vczi gol. Dcci, de ce
poate fi vrednic faptul acesta" de cata osandii
nu te fad vinovat, di pe ei'mcl acela abUea lueruri
u!lei femei ('a1'e-l E;li-l pierde, tu uu proeuri
niei eel mai mic lueru celui I"e te-a m<:tntuit te-a facut
stra,lueit"? Ctmd cheltueE;lti pentru p<.tnteee, betii 9i des-
framlri, nid de cum nu-ti acluci aminte de s,lT,kie; iara
";l,nd c nevoie de a veni in ajutoriul s,1r;'ieiei, te faei mai
slrac de( 'cU toti sa1'acii. Cc1.ll(l tu hranincl la masa ta
parasiti cheltuic9ti ea din izvoare fl.r"i
te bucuri, iar:t dacA cumvi't s'ar intamplh Si1 vezi
vr'un same, apoi te apuca deoc1aul frica de sD"1'aeie.
De aceia tocmai ne yom osttncli atunci si de lloi
hlE;li-ne de altii, E;li de eei eu faptc bune, .;;i de eei eu
r111e. Ca va zke at unci catr;l tine: de e.c tu nu
ai fost tot abU de m<1rinimos in cele cuvenite? Aeesta
eland unei curve, nu s'a gi.lnclit la nimil' din eele la e,1re
. te-ai gandit tu; iara tu daea trebuii't de a da stttpclnului
blu, care a spus sa nu ne 'ngrijim, tremurai de groaz,1
::;;i de fridl! :;;i de ce iertare vei puteil fi vrcclnie?
daca un om, S;i inc,l nu treee eu vederea primintl vI"o
binefaeere, ci va inapoiil hand primit, apoi eu mai
mult Christos. Ciiei eel ee a dat fi'lrZt Si1 primiasc;l
eeva,. apoi cum n'ar da c1upu ce a primit? Dara, zici
tu, eand uniia cheltuiesc mult, la urma au nevoie de
altii? VorbeE;lti de sigur Clespre eei ce au cheltuit totul,
iara tu n'ai dat niei un obol. de a
totul, at unci intreab:"l c1esprc acestea. cand
ins'i tu sgaTcit, preil putin chi din cdc cc ai, de
1) Partea !norala, Noi nll lrebllie a cerne a cerceta eu
amanuntime ceia ce d.am ca eleimosina. (Veron).
238
OM ILIA XIX
ce imi pui pl'c:texte de !cl.iu? 0Joi nu
ducem doara la cea mm de pe urma saracJe la 0 totala
lipsii de ;were, ci ili v cerer.n ca ('ele PFisoselniee S::1
Ie tai si sl te multitme:;;tl numm eu strIctul necesar.
eu strictul necesar, sau mai bine zis, eu pulin,
se r'egulcazii de trebuinta absoluta a aceior Iueruri, fart,
de care nu este eu putint(t de a tra,l einevh. Nimeni nu
te impiedec(t <ida acestea, :;;i nid nu-ti interzice hrana
zilnict':'l. Hran;\ <la1';\ nu dezmerdare, zie; invelitoare pe
corp, iar(l nu 'podoalJe, Sau bine zis, danl dnev<1 ar
examintt hine, <lpoi aeeasta mm ales ar ft dezmerdare,
c;ld gtmde:;;te-te bine, Dc cine am noi cii se dez-
meard;\ mai In ult; oare de ('ei cc se hrane:;;te eu zar-
z(Jvaturi, ('arc este stm(ttos, nimic ruu nu sufere,
de eel ee arc mas\ sibaritie(t 1) 9i este indircat de nm
de hoalc? Este invedel'at dl de acest din urmii,
Prin UI'IWlre nimic mai InuIt dec';\t aceasta sa nu ctw-
ttlln daett voim de it ne (lezmerdit eu adev:'irat, :;;i a vietui
in a'eela9i timp ('u stln;\tate, $i in accas!a l:nArginim
ll1uWimirea ('u strktul neeesar, sau rnultarmrea eu putll1,
eel ce poette a se mult:lmi eu stridii, a fi s'inatos,
nimic mai mult sii nu caute; iaru c'e! mai slab :;;i mai
:;;iv ('.are, de v IU,i <'l!
zarza vatu!'l, sa nu 11e lara tlaca Cllleva
it mai neputincios :)i dec;lt acesta, nr aveit neVOle
poate de un ajutoriu ('umpiitat din niei de
llu-l CtU'i nu pent1'u a sau a vat{t.ma
pe oameni sti'ituim noi prin acestea, ('.1 ('(1 cele. prlso-
selnice sa Ie Iar,l prisoseink este, tot ee e
mai mult decat trebuinta, C;'i,('.i, c,lnd noi :;;i t'<11';\ acestea
am puteit trill cu s;'inatate !7i ph'kut, tot ceia ('e este
adaos, esto eu prisoselnk.. v'
Acestea Ie spunem noi ;;i de haine, :;;1 de maSl1, !7
1
de ('asu si de toatc q>,leiaIte, $i pretutindeni e[iutam tre-
]minta {nimai, c:iici prisosul este :;;i nefolositoriu.
vei studieit bine cumpatarea sau multamirea eu putm,
atunci vei ajungc' a fi riivnitoriu acelei viiduve 2), te
vei ridica $i Ia mai mari dedt dansa. Intru eat insa tp
1) Nota. un ora;? pe 9
01
ful
Tarantin ai t:arUia locUilorl dm prlCma mare! rodmcll a paman-
tului Inlr'atata molaciune dezmerdare, In cat au remas
de pomina. (A se vedea lexiconul Greco-Roman de Ioanid).
2) Nota. A se vedea cap. 17. din cartea a 3-a a Imparat
ilol
'.
XIX 239
ingl'i.Fi:;;ti de indcstuiare, nu vei ajunge de loc Ia
soften acelei f -mei. Areea. a. ajuns $i mai pres us de in-
destulal'e eu strictul necesar, fiiock;\ ehia1' cde ce urmau
a-I sel'vl de hrana ei, Ie-a pus pe toatc inaintea Proro-
cuIui, Poate c;'i te g{tse$ti in Jipsa de cele trelJUitoal'e;
$i nu te rU$illezi liincl invins de 0 femeie, pe care nu
numai c.a n'o l';lvne$ti, ei inc.,l e$ti fO<tl'te departe de
(l;\usa '? n'a spus ('cia ce noi: dar(t da( ,{t
voiu cheltui totul, :;;i m{t VOill vede;'t siIiW de a avea ne-
voie de <lItul\)? - d eu toat;\ mult;lmil'ea 'si-a dat tot ee
aveil. ('e ar puteh zi<'n dnev:'t 'de acea de pe
timpul Pl'01'oeului 1Iie Ctki (lclnsa nu er;\ primejduitii
llUl11iJi eu sl.r;lc.iea, d $i ('U moartea, $i nu numai ea,
ci $i ('opiii ei; c;lel dela nimeni nu a:;;tepth c'.(\ sa pri-
mias(,;l cevil, <'i ('a 3<1 1l10ar;l imedieat. Dartt, zici tu,
a vazut pe Prorontl, $i de aecia a t1cvenit dal'nie;{, $i
v'oi nl! ve<1eli mii de stinti"? Si ce zit- eu s{lnti? Vedeti
centnd ('hill1- pc stiip;'tnul' Pl'orodlor,:;;i lli('i I1U sun-
teti illantropi, ('i Ctv;lwl aV('l'i CHI'e tree din una in alta.
S8 ]'nlfluit;'\sc, IlLi dati niei mtlcar din prisosullor. Ce
spui? 1'1'01'0(' erit acela, $i a cOllvins f)e vuduv;'i ('.a sii
il(' atilt de m{ll'inimoasl? Apoi tocmai aceasta este mi-
nllnat, (';t cl;'tnsa S'<l1I ('OII\"il1s (i<' a-I (Te([(' pc d;;nsul de
m<ll'c
C;ki, nun <1(' 11'a zis (';\ - dUPl'(' emn ciliaI' el';'l na-
tllral 8<1 ('ugete, (,el 0 fE-meie 1 )arIJar;l $i de aIt neam-
(.;\ dac'tl ai fi PrOl'()(', nu <1i avp;\ nevok de mille; 9i
(tW;l ai Ii pl'id('J1ltl lui Dumnezeu, nu tc-ar il tl'ccut el
t'll V('( klCil. Fie! ludf'ii pentru p;katele 101', l'U
ck'tn:;:.ii ;lI'C'<lSt;'\ pedeapstt; acesta ('lUll, din ce
('cwz;'i sufere din acestea ('a n'a ('ugetat, ('j i-a
dcschis lui ('asa sa, iartt mai 'naintl' de castt ('ugetul 9i
inima, :;;i a pus Ia mijloc toate ('ele ('e aV8;\, :;;i lasand
la 0 p;wte natura, a tlispretuit pc ('opiii sui, $i a p1'e-
fi'l'at pe stl'tlin inaintea tutUl'or. G::tnde:;;te-te, ded, e,'ttil
os;}nt!u nu vom a noi, dactl cl;lm mai, putin decat 0
f't'meie ";lduv:}, stu'ac;'\, de alt neam, harlJar;'i, mama de
('opii, :;;i nimie $tiind (lin cele ee :;;tim noi, :;;i totu:;;i ne
aJ"at'illl mai slabi::;;i mai pre jos de dansa. Cii cladl avem
uniia din noi trupui puternit', nu pentru a('easta suntern
voiuici. umai aeela are aeeast<'i insusire - chiar de ar
sta el culeat pe pat, care are puterea'deia sine, numai
('cla, zic, este voinie; iara dac::l n'a are aceasta., apoi
ciliaI' un munte de ar mi:;;cit din loc cu puterea trupuiui
240 OMILlA XIX
sttU, eu nirnie nu s'ar arttt;\ rnai putel'nic (leccU 0 l'opiltL
tanara, sau dec;;\t 0 baba g"lrhovita. 0\ in timp ce acela
se lupt;\ eu raJele acesta nu
a se uitit la ele. Si en StL afii c;'"'t aceastn este
btLrbi\t.iei, 0 poti ;'unoa:;;te dill insuE?i exempllll ("e ni st;\
de fat;}
In adevar, iuhit.ilor, ce ar putei.L fl mai voink de
cat aeeasta femeie, Garea E?i farL eu natura ei, f"a.ti:'l de
groaza foametei, bet ehiar fata E?i de amenintarea mortii
a stat eu voinicie, ;;i s'a aratat mai pllternidi del ',,\t
toate ispitele ASGulta cum insuE?i Christos 0 a Uiudat,
zicfmd: "Multe vaduve au fost in zilele lui Ilie,
:3i catra nici una n'a fost trimis Prorocul, de-
cat numai la 0 femeie vacluva din Si-
donului" (Lw:il 4, 25. 26). Sa spun in('a ('evil mare E?i
paradox femeie a introdus in primil'ea
oaspetilor cevil mai mult <:l eecH pttrinte1e nostru
Ca Jansa n'a alergat 1a cireada vitelor, ea acela, ('1 tim
pumnu1 acela de faintt, a jntrecut pe toli l'ei vestili prin
ospitaIitate. Acela 0 prin al'eia, ('tt sillgur pc
sine s'a randuit let slujba stl';\inilor, iar;\ aceasta a ('0-
var9it prill aceia, ea n'a crutat nid chiar pe ("opiii sci
pentrll str;'Un, 9i nici mttcar nu in cele viitoare :
Noi, in&t, avAnd inaintea noastdi E?i imp{tl'atiea cerl\l'i-
lor, 9i gheena amenintAndu-ne, 9i ceia ce este mai
deccH OI'i-ce, ctt Dumnezeu a ttll'ut atl\tea pentru 1101,
bucun\ndu-se veselinclu-se ('U ('cle ce a fi'\('ut,
am cazut eu totu!.
Nu, va rog; (:i Stl sa dalll saradlor,
prccum trehuie a da. multul sau pulinul nu ell
masura celor date il Dumnezell, ci ctl putere[l
averei ('elui ce da. De rnulte-ori tu, ('are [\i poate sute
de statiri de auI', ai dat mai putin deci:U eel ce a dat
numai un singur obol, flinddi ai dat din Dartl
fa chiar 9i aE?a, E?i iute vei ajungc de a da S'i lllai nl
imhelE?ugare. lx-mii, ('a Stt [vluni
Cad dreptatea nu voie9te a fl irnpreun;'\ ( ' U hanii, (.j prm
9i nu eu clanE?il III va sta de faVl. Ca nu este ('U
putintc\ de a 10cu1 irnpreun;\ pofta de bani 9i drcptatea,
fiindca 1E?i au despartite corturile lor, Deei, nu te m<;tj
trudi de a aduni't Ia un loe ('de ce nu se pot amesteca,
('j alunga del a tine tiranica iubire de argint, dan\
de a Im\ dreptatea irnparrtteas(';1, dki a('casta este im-
OMILlA xx 241
parateasa cea adevarata, care face liberi pre cei robi,
pc cand aceia face cu totul din contra.
v 1?eci, jubi!ilor, cu toaw. graba sa fugim de aceea,
91 sa 1mbratoE?am pre aceasta, ea astfeliu sa ne invrecl-
libt::rtatei d,e aid, in timp de impa -
ratlea eerurIlor, prm eharul 91 filantropiea Domnului
1:C?,stru Iisus Christ<?s, caruia .TaUt! 9i eu
Sfmtul Duh, se euvme slava, stitpamrea 91 emstea acum
$i pururea $i in vecii veeilor. Amin, '
OMILIA XX
"lara eel ee cia semf'mta semanatoI'ului, sa
va dea paine spre mancare, sa inmulteasca
semanta voastra, sa creasca roadele dreptatei
voastre" (Cap. 9, 10).
eu sarna din iaceasta ar :pute;'t cineva admiY'a,
intelepciunea lui Pavel, ea indemnandu-i dela cele du-
hovnic89ti, E?i dela cele trupe9ti, 9i in resplata aeelaE?i luer u
il face, punand amandoua reeompensele. Expresiunea:
"lmpartit-a, dat-a saracilOf, dreptatea lui remane
in veac" este cu privire la resplata duhovniceasea,
iara zieerea: "sa inmulteasca semanta voastra"
este pentru resplata trupeasC("l. $i totu9i el nu remane
aid, ci iara!,?i se intoarce la eele duhovnieeE?ti, pum\nd
neeontenit acestea in paralel, cad E?i expresiunea: "sa
creasca roadele dreptatei voastre" este duhovni-
ceasca. Acestea Ie face, E?i iE?i varieaza c:uvantul, zmul-
gctnc1 din ri1dacina eugetarea cea frieoa&l prosteasca
a ace10ra, ;;i din toate partile Ii slt'tbe:;;te frica de sarEleie,
pana :;;i chiar prin exemplul acesk't de aeum.
Ca clara Dumnezeu da ;;i celor ee seamani:1. in pa-
mant, sau daea da eu imbe1:;;ugare E?i eelor ee hranesc
trupu1, apoi eu atat mai mult celor ce eultiva ceriul,
celor ('8 se ingrijesc de suftet; fiindca e1 voie:;;te ea ma i
ales a(,89tiia s,\ se bueure de proniea sa, Aceasta insa
289 13
242
011ILlA XX

n'o pune apostolul in mod silogistic, adedi n'o las1 1a
judeeata lor, :,;li nid a;;a precum am zis, ci in partea
rugaciunei, fadmd invederat 9i silogismul in acela::;;i timp,
::;;i clueandu-i pre dan9ii la 0 mai mare nadejde, nu numai
dela faptele petre('ute, ci 9i dela rugaciunea lui. "Sa
inmultasea semanta voastra, zicC', si sa erease[t
roadele drept[ttei $i ajei pe t(Lcute
da a se intelege imhel;mgarea, cad "a inrnulti a
aceasta invedereaziL In acela9i timp nid
lasl deloc de a sc ingrijl. mai mult deeat strictul necesar,
vorbind de pane spre mfulcme. Ca("i 9i accasta trebuk
a admira la apostol, eeia (e dealtrnintrelea ;li in pasajeJc
dinainte a fost urzit, ca in cele trelmitoare c1 nu las,l a se
cere nimic Inai mult, decat strictul ne('esar, pe cand in cde
duhovnice9ti sfiHuie;;te de a aveil cinevi.t multa bogatic.
Pentru care 9i mai sus ziceil: "Ca intru toate
pururea toata indestularea sa prisosit
i
spre tot luerul bun", iara aid spune: "lara eel
ee c1a semanta semanatorului, sa va dea paine
:::;pre maneare, sa inmultase[t semanta voastra"
adeea sernimta c.ea duhovnicease,\. C(l cl nu ("ere ('\lIn
s'ar eleimosiml, d ace;\ e1eimosintl care este
uniti:'L eu chlrniciea, eu abondellta. Pentru aceia 0 :;;i llU-
me9te semant<l necontenit, fiincku dupre cum gr,-lul pus
ill pamfmt arata tarinile infrunzitc 9i inverzite, tot
9
i
eleimosina face multe snopuri de dreptatc,:;;i prodUt'e
roadele nespus de Dorindu-li, c1eei, atf'tta
beh;mg, mai departe arata uncle anume trehuie a eheltul.
aceasta, zieclnd:
"Ca intru toate sa V8 imbogatiti spre toata
bunatatea (nerautatea), care luereaza pdn voi
multamita lui Dumnezeu" (Yers. 11.), adeea: sa
nu cheltuiti bogatiea in eele ee nu trelmiesc, ei in acelea
care adue lui Dumnezeu multa multiimire, fiinddi el ne-a
facut m09tenitori a mari claruri, :;d opriml pentru dan sui
pre cele mici, now" ni-a acordat pre cele mai mari.
Cad el este stapanul hranei trupe9ti, pe dnd hrana ce(.l
duhovniceasca ni-a incredintat-o now", deci noi sing uri
suntem stapani de a arata tarinele inimei noastre 1n-
verzite ::;;i infrunzite. Aeeste tarini n'au nevoie de ploi
sau de anotimpuri, ci numai de 0 Imntt intentiune, :';ii
XX 243
atunci yom ajunge pf'tnii In eeriuri. Sub denumirea de
(<i?lm.atate = hAOt"fj'W.) el intelege aid mari-
l111l1lea sau in faeerea milosteniei.
"Care luereaza prin noi multamita lui Dmn-
" '
nezeu . Fapta aceasta nu este numai eleimosina ci si
priGin(l de 0 mare multamita; sau mai bine uu
numai de multamita, ci 9i de aIte multe. Toate
Ie punc in treeerea timpului, en astfeliu aratand cat de
rnuIte sunt eele ce trebuiesc a se face, prin aeeasta sa-i
inc1emne de a fi mai cu bunavointa.
$i care sunt acele multe'? AscultU-l pe dansul, care
zi('c: "Ga de vreme ce dregatoriea slujbei aeestiea
nu lipse}e sfintilor, ei priso-
prm multe ll1Ultamlte lui Dumnezeu, prin
adeverirea slujbei slavind ii pre Dmll-
nezeu pentru aseultarea marturisirei voastre la
evangheliea lui Christos, si pentru bunatatea
eatra dansii si' catra toti si eu ru-
,.... . ., .,' .
gaelUnea lor' peptru voi, cari va dorese pre voi
pel.ltru darul lUI Dumnezeu eel prea ll1ult intru
VOl" eVers. 12-14). Ceia co el spune aid aceasta 1n-
sanma: mai 'nt,U, zicc, ca voi nu numai impliniti lip-
.sfintilor, d inc(t 9i prisositi, adeccl ca Ii dati chiar
91 }n,u. mult au nevoie. DupfL apoi printrf'tn:;;ii
maltatI lauda lUI Dumnezeu; caC1 dan;;ii sla vese pre
Dumnezeu pentru supunerea voastre)), Pentru
ea sa nu ax'ate C{L ckln:;;ii numai de aceia multfimesc
fi!ndet1 primit, apoi prive::;;te cum ii 10alta ::;;i' numai
("at nu 11 spune: ceia ce am fost spus Filippenilor ca
".nu ca eaut darea" (4, 17) 9i voue va
Se )mcura de sigur ea lipsurile lor Ie
Impilmt1, ::;;1 saraClea lor b indukiti; insa eu mult mai
se bueurc\ ea sunteti supu::;;i astfeliu evangheliei, al
eanea semn acestn este: a da astfeliu eu imbelsuO'are
v -, b ,
C,:C1 3,ceasta 0 poronee:;;te evangheliea. pentru bu-
natatea impartasirei eatra dansii si catra toti ,; .
pentru aeeasta sla vesc ii pre Dunlnezeu ziee ca sun-
teti a9a de marinimosi, IlU numai eatr,l d si citra
toti. Dara si aeeasta este 0 lauda facuta caei
ii multamesc ::;;i pentru cele date altora, Nu nun;ai de
244 OMILIA xx
ale lor se ingrijase, zice, ci 9i de ale altora, de 9i sunt
in cea mai de pe urma saracie, -- ceia ce este un semn
de marea lor virtute)). Nimic nu este atat de jaluz ea
ceata saracilor. Dara aceia, zice, sunt curati de patima
aceasta, 9i sunt atilt de departe de a se intrista pentru
cele ce dati altora, indtt se $i bucur;"l nu mai putln dedit
aceia ee prim esc eleimosina. '
,,9i eu rugaciunea loe pentru voi". Pentru
cele date lor muWimesc:, zice, lui Dumnezeu; iar,1 pentru
dragostea 9i pentru intaJnirea voastra ill'oag<1 pre d{lnsul
de a se invrednid sa vii vada. C;"l dor'esc aceasta nu
pentru hanE trimh;;i, ci ca sa fie privitori ai eharului dnt
voub). Ai vazut intelepdunea lui Pavel? Ai v;'izut cum
inaltandu-i pre dan9ii, totul a atribuit lui Dumnezeu nu-
mind faptul acesta char? Fiindca a grait lucruri mal'i de
dan9ii, numindu-i slujitori 9i ridicc'mdu-i la inaltime- ea
$i cum pare dad't dtm;lii slujau, el erei, slujit - $i-i
pre dan;;ii adeveriti, sau incereati, la urma arata
ca cauza tuturor acestora este Dumnezeu, pentru care ;:i
el impreuna cu dan;;ii ii inalta multamire, zicand: "lara
multamita lui Dumnezeu pentru darul lui eel
nespus" (Vel's. 15). Sub c1enumirea de dar de aici, el
intelege inca ;;i toate bunurile ce prin eleimosina Ie
capata atat cei ce dau, cat ;;i cei ce iau; sau ea ponte
vorbe;;te de bunurile negra.ite, pe care prin venirea lU1
pe pam ant Ie-a harazit cu toata dragostea intregei lumi,
ceia ce mai cu sam a s'ar ;;i puteit presupune.
Deci, pentru ca sa-i lini;;teasca, ;;i in acela;;i timp
sa-i faca mai marinim09i, Ii. aduce aminte de ('ele
ce au luat ;;i cUln;;ii dela Dumnezeu, fiindca aceasta
este imboldul cel mai puternic pentru ori-ce virtute.
De aceia 9i cuvantul I-a aici. Deci, daca darul
este negrait, apoi ce ar puteit fi egal eu nebuniea color
cari cern cu toata amanuntimea milostenia ee 0 fac
din averea lui? :;;i nu numai darul sau este nepovestit,
ci 9i paeea lui - prin care a impacat pre cele de sus
cu eele de jos - orice minte.
1) Sa ne silim, ded, iubit.i}or, I'a dupa ee ne-am
invrednicit de atata char dela Dumnezeu, sa aratftm
o vieata vrednica de lauda, 9i sa ne ingrijim a face multe
') Pal' tea maNIla. Despr'e eleimosina. (Veron).
OMILIA xx 245
milostenii. :;;i vom putea face a;;a daca yom fUO'I de
.fugl bitie, 9i de imbuibarea
pantecelm. Ca ;;1 mancar1le ca f;11 bauturile Ie-a dat Dum-
nezeu, nu pentru imbuibare, nu pentru neinfranarea ci
pentru hrana noastra. Nu vinul prin sine face betiea
fiindca dad ar fi a9a, apoi toti ar trebul sa se im])ete:
para, zice tu, n'ar fi trebuit sa vatame nici chiar mult.
"or])ele acestea sunt ale eelor beti. Apoi daca vinul
mult vatama,;;i totu;;i nici a;;a nu te departezi de lacomie'
daea aeeasta este uridos;;i vatamator ;;i totu;;i nici
nu contene9ti aceasta pofta urata, - dara inca daca
9Gl
v
;;1 mult sa acela;;i timp ;;i cu nimic
sa nu f1l vatamat, unde at aJunge oare cu lacomiea '?
Oare n'al pom ea ;;i r<1urile sa se nreiaea ill vin? Oare
n'ai stric[t ;;i nimid totu)? Daca masura in hrana
;;i <Inca trecand peste aceasta masura noi ne vatamarn'
;;i totu;;i nici a9;\ nu poti suferl fraul, d rupandu-l iai
din to?-te, ca. 3:stfeliu. sa pantecelui
(gastr1l11arglne1); npOl ce at fi faeut tu, daca s'ar fi ridicat
aceasta a naturei'? Oare nu ti-ai fi clleltuit tu
tot tirnpul in maneare ;;i bautura? 'Trebuia deci ea
porta ac{'asta al)surdii sa 1-i-o faca puternic[i,' ;;i sa' nu
il11piedece vatal11area eea venit,1 din necumpatare? Dara
apoi eate vatal11ari nu s'ar it ntlscut de Dara vai!
I'elor b .. '\.l11piti, eari 5<1 ti..1 val esc in noroiu prin behi si
0csfranari,;;i S8 cle;;teapta puth},
apOJ 1111111C alta nu fae, decat gra1ese de aC8stea! De ce
v;\ petl'eceli til11pul in ast.feliu de intreharj? Trebuie a
judecA in;;i-ne gre;;alele noastre. In locul eelor oe vor-
de ce a pus hotare sau de ce nu sunt toate in
nen'tndueala.? spune: de ee oare nu incetam de a ne
il11bata? De ce nu ne saturam odata? De ce oare suntem.
mai pro;;ti decat necuvantc1toarele))? De aeestea trebuie
a vorbl intre voi, a asculta de glasul apostolic, ;;i a ai1.a
clUe bunuri vi se l11arturisesc prin milostenie,9i a rapi
tezaurul acesta.
Fi.il:dca milosteniea face pe oameni"rincercati, sau
aclever1t1, dupre cum a zis apostolul; ii face de a dis-
pretul banii, pregatindu-i de a siavi pre Dumnezeu, c18
a incalzl dragostea dintre dan9ii, ;;i-i face
ii pune preot.i sfinti ai lui Dumnezeu, ;;i-i imbraea
preotiea care poarta in sine 0 mare plata. Cel l11ilostiv
nu se il11braca cu haina lunga pana jos, niei nu are pe
246 OMILTA xx
ea clopotei, $i m e l nU-$i pune pe cap cununa, Cl llTl-
braca haina filosofiei, care este mai sfinta decat vest-
mantul sfintit al preotuilIi; se unge cu unt-de-lemn nu
de acel facut din materie vazuta, ci lucrat de duhul,
iar{t cununa Q are (ela milosteniile ;oi dela indurarile
sale. "Pre eel ee te ineununeaza, ziee, eu mila ::;i
eu indurari " tps. 102, 4). In locul placei care purUt
pe dansa numele lui Dumnezeu, el lnsu$i se face egal
cu Dumnezeu. $i cum aceasta '? "F'iti deopotriva 1) eu
Tatal vostru eel din eetiuri" (Math. 5, 45), zice.
Voic$ti poate a vedeit $i jartfelnieul lui "? Ei bine,
ace 1 jartfelnie nu I-a ridiGat Veselcil, ;oi nid altul ea
du.nsul , ci :insu$i Dumnezeu; ;oi nu din pietre, ci din ma-
terii eu mult mai stralucite decat ceri lll, din suflete cu-
vanUttoare. Dara preotul in sfinta sfintclor; dcci
tie iti esto slolJod a intrkl in cdc mai en
s{t jartfe$ti aceastIt j{trtfa ; a zic, (;leolo, unde ni-
meni nu este de fat;:'\., ci numai tak1.1 tau, cel ce vede 1n
ascuns, $i un de nimeni altul nu vede. cum se poate,
zici tu, ca sa nll fiu v{tzut, eand Cli stau la j{trt1'elnic
in public '?
Apoi tocmai aici stu minllnea; ca atunei din
mijloc $i V<11ul sau pcrcl eaua cea de clinainte impie(lec(tu
vederea faceau gol imprejurul lor; in timp cc acurn
iti este cu putintu. de a .i artfi in public, ca in sfinta Slill-
telor, a face incu. jartf{t ell mult mai infrico$ata.
Canc1 tu l1l1 fnci aceasta de ochii lumei, chiar de ar
vedec\ intreaga lume, nimeni n';), v;'izut, fiindca ai
facut cum se cuveneit ;-caci n'azis simplu: ,,0Ju
faeeti milosteniea lnajntea oamenilor" (Math. 6, 1),
ci a ac1aos imeclieat: "spre a fi vazuti de dan$ii ".
Acest jartfelnic este tal ut din membrele lui Christos,
$i trupul stapEll1ului devine jartfelnic tie.
Deci, infrico;oaza-te de el; tll cele sfinte in
trupul stapanului. Acest jartfelnic este mai infrieo$at
chiar ;oi decat jartfelnicul de-acum, iara nu numai cat de
eel din legea veche. Dara nu va sp{trieti. Jart1'elnicul
acesta numai pentru jartfa pusa pe dansul este minunat,
in timp ce jartfelnicul celui milostiv este minunat nu
1) Nota. In editiunea noaslra. acest vers suna ast-
feliu: "Gu so. fiti {iii Talalui vost l' U eel din Geriuri" ...
OMILlA xx 247
numai pentru accasta, ci pcntru ca este compus din
jartfa, care 'I atat de minunat. JArtfelnkul
a("8sta din natura sa este de peatra, insa devine sfint,
fiindca prime$tc trupul lui Christos, clarEt acela este sfint
pentr ll ea este trupul lui Christos. Astfeliu ca jart-
felnieul pre care tu mireanull-ai este mai infri-
cO$at decat accla. Nu cumvit oare ti se arata Aaron,
StUI clinuna, sau dopoteii, sau sfJ'nk'L sfintelor $i de ce
ar mai trebul de a face cOlllparatiunea cu acel jart-
feinie, cam1 cOOlparat chiar $i cu jartfelnicul Noului
Testament, s'a aratat atat de stralucit
Tu, jartfelnieul acesta, fiindea.
trupul lui Christos, - in timp eo pre eel ce este insu$i
trupul lui Christos II hatjoeore$ti $i-l tI-ed cu vederea
lipsit cu desct vttr$ire. Acest jartfelnic 1-0-i putdt vedea,
pl'ctutindeni, pre drum uri l':ituralnice, prin targuri,
bn ai vedeit .Iartfinuu-se in el pc fie ce lTlinut,-
caci $i aid se $i clupre cum preotul
in ja1't1'a sa pe Duhul Sfint, tot n:;A tu chemi
pc aeel Duh, insa nu cu glas, ci prin thpte. Nimic BU
poate aprinde ati.U de InuIt focul Duhului, ca acest unt-
de-lemn, vArsat (u imhel$ugarc.
de a vedeit $i cele CC' se petrec cu
pl"ocluse ea j<11'tf<1., apoi aeeia iii voiu arata-o. Care
este fumul, car e este miroslll acestlli Sla va
$i mult<: tmita,. $i lX1.na unde se duc aces tea Oare pana
In ceriu Nici de cum, ci trece clincolo de cerill, ::;;i de
ceriul eeriurilol', :;;i stau clliar In fata trol1ului imparatesc.
"ea rugaeiunile tale, zicc, milosteniile tale, s'au
ridicat lnaintea lui Dumnezeu". (Fapt. Apost. 10, 4,.).
Mirosul j;'irtfei celei simtite nici macar nu se ridic ..t la
vr'o inaltime mar e a vazduhului, :in timp ce aceasta jartfa,
voiu sa zie milosteniea - deschide pAna $i pOl'tile ce-
riului. Tu de sigur ti'i. tad, ins'\. fapta ta strig;'i, devine
jartfa laudei, nn junghindu-se Vit.eil, sau t'll'zandu-se
pielea oi, d sutlet duhovnicese care proaduce cele ale
&'1.1e. 0 astfeliu de jttl't1'a este mai bine primikt decat
ori ce alta filantropie. Cand tu vezi vr'un sctrae cre-
dincios, Get ai vazut un jartfelnie. Cand
vel vedea vr'un sa rac de feliul acesta, nu numai sa nu-l
ci incEt s{t te de (hlnsul, iarEt dadi
vei pe altlll batjocorin(ll1-l, tu impiedeca-l, apara-l.
01, numai a';ia vei PlIt&\ $i tu ai milostiv pre Dum-
248 OMILIA XXI
nezeu, $i te vei invredniel de hunurHe fagaduite. Caror'a
fie ea cu totH sa ne invrednieim, pI' in charul ;;i filan-
tropiea Domnului nostru Iisus Christos, prin care ;;i
impreuna cu care sa cade slava, stapanirea $i einstea,
Tatalui ;;i Duhului Sflnt, aeum $i pururea ;;i In veeii
veeHor. Amin.
OMILIA XXI
,,$i insu;;i eu Pavel vtt rog pre voi prin
;;i lini;;tirea lui Christos, care de fata
sunt smerit intre voi, iara departe fiind indraz-
nese spre voL E3i va rog pre voi, ea ;;i de fattt
fiind sa nu lndraznese eu lnclraznirea, eu care
soeotese inc1raznese impotr-iva llnora, enri
ne soeotese pre noi ea umblam c1upre trup"
(Cap. 10, L 2.).
Compleetalldu-$i vorba sa dcspre eleirnosintl, ;;i a1'a-
tandu-Ii ca lll tti mult ii iulJe$te el pre dfll1;; ii, decat este
iubit, in accla::;i timp povestindu-Ii $i eele cu privire la
r abdarea ;;i ispitile indurate, la urma face uz $i de \'u-
vinte mai dojanitoare, m,cand aluziune la apostolii coi
mineiuno;;i, ;;i i;;i ineheie vorha ("0 euvinte mai greoaie,
dupii care se I'eeomancU pre sine. Dealtfeliu acensta 0
face in iIltreaga sa epistola . De aiei dartt urmand, de
multe-ori se inclreapta pre sine, zicand: "iara;;i ince-
pem a ne lauda (a ne reeomanc1a)? ;;i mai departe
ziee: "Ca nu ne laudam pre noi (nu ne reeo-
pre noi), ei prilej dam voue de laucla
pentru noi", iar{t duptt aceasta: "Ca n11 rara de
minte m'am faeut lauchlndu-ma, voi m'ati silit",
;;i in fine in rnulte locuri face astfeliu de indreptari. De
aceia nici n'ar gr e;;l cineva, daca epistola aceasta ar
numi-o engomion sau lauda lui Pavel. Pentru aceia toate
cele atingiHoare de hal' el Ie trece eu cea mai mare
OMILIA XXI 249
imbeh;mgare; tot 9i cu eele prhritoare la ralJdarea
sa. Fiindca erau uniia printre ace;;ti Corintheni cari cu-
getau lucruri mari de dan;;ii, ;;i cari se puneau mc
dan9ii inaintea apostolului, pe .eare-l defaimau ca 1)1'('
un infurnurat, c.are nirnie nu In realitate, si niei
nu invati.l. ceva sanatos - eeia ee dealtfeliu en), dovada
cea mai buntt despre conruperca lor -- apoi prive9te
cum inecpe mustrarea indreptata contra lor.
"Insu'mi eu Pavel" ziee. Ai vazut cali\, greutate
in vorbtt, ;;i caW, dernnitate Ceia ce a spune,
aceasta inseamna : rna rog nu rna siliti ;;i nid
nu mtt lttsat;i ca sa fae uz de puterea mea contra celor
ce ne clevetesc pre noi,;;i cari ne cred a fi ni:;;te oa-
meni trupe;;ti. Expresiunea aceasta oste mai grea decM
ameninittrile ce Ii spunei.t prin intida lui. epistoIa: "Ce
voiti? eu toeag sa viu la voi, sau eu dragoste
;;i eu duhul (I. Cor. 4,21), iaramai sus
cevi:\: "ea nevenind eu la voi s'au semetit uniia;
ea voiu veni euranclla voi, si voiu eunoaste nu
ell vun tul eelol' ee s'au se111eti t, ei pu terea" .
Aid insa pe amundouii aces tea Ie arata : putinta, ;;i
fllosofien sau mai bine zis, nertt utatea, daca astfeliu ii
roaga, inc;l eu at-\ta, riivn{t, incut sa nu fi e silit ea
Stl faca uz de putcl'ea sa de 11-i pedepsl, de a-I oslndi
;;i a Ii aplicit ceit mai grea pedeapsl.. ecl. accasta a dat
a se lntelegc zicanci: )3i va rog ea;;i de fata fiincl,
nu inc1l'aznese eu inclraznil'ea eu care soeo-
tese sa incll'aznese impotriva unora, eari n'e so-
eotese pre noi ea urnblam dupre trup:'.
Dara acum noi &1. acluecm yorba asupra incepu-
tului acestui capitul: "$i insu-mi eu Pavel". Mare
este emfaza vorbei, ;;i mare este greutatea cuvantului !
Dupre cum;;i aiurea zice : "lata, eu Pavel zie
(Galat. 5, 2), ;;i iara$i: eu Pavel batranu}" (Fi-
limon 9), ;;i aiurea iarih;;i: "care a fost ajutatoare a
multora, ;;i mie insu'mi" (Rom. 16, 2), tot fael
;;i aieL insu-mi eu Pavel". De sigur ea mare
lueru este de a-i ruga Pavel, clara eu mult mai mare
csk ceia ce a adaos, zicanc1: "prin blancleta lini;;-
ti l'ea .1 ui Chr'istos". Pentru ca voin<l 01 a-i tttit::t tare,
250 OMILIA XXI
Ii pune inainte blc\neleta;;i lini;;tirea, fadmd prin aceasta
rnai puternicit rug;"tciUneh 'sa, ea ;;i eum pare 6i, Iiar
fi zis: sfiiti-v;"t de bl;lndeta lui Christos, prin care va
rog pre vo}). Aeeska Ie arattmd in aeela:;;i timp,
d't chiar de i-ar aeluco eeA rnai mare siltt, el totu;;i va
stit inelinat spre aeeasta, fiindea are in videre bltlndeta,
;;i nn pcntru di ar fi slah nu so porne;;te asupra aeclor
apostoli mincino;;1 - fiindec"t ;;i Christos a;;ct faceLt.
"Care de fat[l sunt smerit intre voi,
departat. fiind indraznesc spre voi". Dara ce vra
Stt zictt el aid Vorbe$te aid eu oare-Gare ironie, grainel
aceleit ec spuneau f1t.'m;;ii. Fiinc1c:;\ <l3m;;ii ziccau: c ..\ci
eilnd el este de fata, nu cste vrednie de nid un euvant,
ei prost ;;i dernn de clispretuit; iartt este departe,
sc ingamftt, 'se trufe$te, so ridid't asupra noastra, ;;i
ameninttt. Aeeasta 0 las;"t a se int,clege ;;i prin expre-
siunile de rnai la vule, zicand: "Ca epistoliile, zice,
sunt grele tad, iara (TCapoo(J[a 'tao 0(;)-
p.a'tOt;; - presenta trupului
slaba, cuvantul clefaimat" (vel's. 10).
Deci, sau e<'i. gI'tte$te aiei prin ironic, in vcdercl!l( I
prin aeeasta 0 mare greutate in vorb{t ;;i zieelncl: eu
smeritul, eu cel prost c ..\nd sunt de fhta, dupre cum
spun acein, iara celnd sunt departe sunt rWlnc1ru, sau
ea claca ;;i gl'aie;;te lueruri mari, apoi n'o face aceasta
din u;;urint ..\, ei pentru ctt avc;'t naclcjde ,,$i
va rog pre voi ca de fata fiincl, sa nu in-
clf';1znesc CU inclraznirea, cu care socotesc sa
inclraznesc impotriva unora, cari ne socotesc
pre noi ca umblam dupre trupu. Ai v;'i,zut c;\ta
indignare, ;;i celt de lamuriu\ Ii este infl'Lll1tarea celor
graite 1\1.1 rog voua, zieo, nu ma sili!i a artttt't, c(\
ehiar $i de fata fiincl sunt puternie, ;;i am toattt tariea
eeruta. Fiinc1ca dan;;ii zieeau, Ce\ atund c,tn<1 el este
departe de noi, este i'nelr;"tznel, ;;i se ing<:lmfa, iaic1 ca
aposto1ul face uz de ace1ea$i euvinte zicfmd: me1 rog
voua sa nu ma sili!i de a face intrebuintnl'e de puterea
mem) fiindca expresiunea indraznirea" aceasta
in:-:.amna. nu zice: eu care m'am pregatib), ei "Cu
care socotesc". p[tna acum inett nu am judecat
aeeasta, voi insa imi dati ocazip; ins{t niei a$i1 nu vo-
OMILIA XXI 251
iesc - de ::;;i 0 f,ke;'1 ttceasta nu ea sa se apere pre
dansu1, ci evangheIiea. Dara daeu ;;i in propoveduil'ca
evangheliei trebuiit poate a se apart, ;;i inca niei aid
nu este aspru, ci SID pc lOG, a$teapta $i se roaga de a:
nu venl 0 astfeliu (Ie trcbuinta, apoi eu at,lt mai mult
n'ar fi t;\eut aceasta vreoclata pentru ch'lnsul. Faeeti-mi
mult,\rnirea aceasta, ziee, de a nu m,\ vedeL\ silit sa va
arat, ca $i de fata flind puteit se1 Indrt'tznesc dupre
cum ar cere nevoea adoea a-i eert;\ pre dctn$ii si
a-I pedepsl. '
Ai Vttzut eurn el nu erit amhitios, $i nid e;'1 face[\
('evit pentru ;;i cum ciliaI' atunci cand ar
('ere uevoie, el nu pregettt de a numi faptul acesta in-
draznea1a va rog, zice, pre voi, ca clefata
fiind sa nu inclraznesc cu inclrttznirea, cu care
socotesc sa inclraznesc impotriva unora". Aceasta
mai eu sarna cstu fnsusirea unul dasea1: :-:'[1 nu se iu-
tnsc;'i, ;;i sa nu se Imna'in link de h{ltae de 'ndata, ci
stt indrepte, sa <l;;tepte, $i sa i'nutrzie in darua pedep-
selor. Dara cine oare sunt nceia pc carii el Ii tuneninta
"cari ne socotesc pre noi, zicc, umblam dupre
tf'Up", ctlCi aeein il c1efttimau pre dansul de ipocrit, de
vidcan, ;;i (Ie famfaron.
"Ca in trup umblancl, nu ne razboim tru-
(Vel's. 3). Aid chiar ;;i infric'o;;eazu eu metafora
intrebuintata. ({l\tIarturisesc, ziec, ctt suntem imL)r,kati eu
trup omonese, insu nu traim eu tl'upub). Sau mai bine
zis, niei aceasta n'a spus-o pe fattt, ei 0 inmagazineaza
a$it zicclncl in expresiunea de mai sus, care s'nr pareit
C;"t esk 0 Iaucl;'\, adusa vietei; e1 insa vOl'he::;;te de pro-
poveduiren evangheliei, arat[\nc1 eu uu este omeneasdl,
;;i nid nu are nevoie de ajutoriul eel de jos. Dc aeeia
11ici lI'a zis d nu trttim trupe;;te, ei "l1n ne razboin1
aclecu: am luat asupra-ni rttzboiu $i lupta
puternic,l, insa nu ne razhoim cu arme trupe;;ti, ;;i nid
prin vr'o ajutorinta omeneasca.
"Ca armele noastre nu sunt
(Vel's. 4). eare sunt armele o;;tirei trupe:;;ti? A verea,
va, stapi.'miea, eloquenta ;;i puterea ('uv ..lntului, t<:'tr-
eoalele 9i lingu;;irile pc Ic\ng;'\, eei mari, ipocriziile ;;i
cdelalte la feliu eu acestea. Ale noastre ins8, nu sunt
252 OMILIA XXI
- -------------------- -
de acest feliu, zice; lnsa cum "Puternice lui Dum-
nezeu". n'a' spus: noi nu suntem trupe$til), ci
"armele noastre nu sunt (C, Ceia
ce am fost spus, este etl el vorhe$te aici pcntru pro po-
veduirea evangheliei, 9i Intreaga putere 0 atribuie lui
Dumnezeu. Si nu spune ciL aeestc arme sunt duhovni-
cC$ti, de $i s'ar f1 "putut ziee, spre deosebire de cele
trupe$ti, d "puternice"J d;:mdu-se a se intelege prin
aceastZI. expresiune toenlai aceasta, 91 aratand 61 armele
acclora sunt slabe neputincioasc.
Dara tu gi1nde9t<:-te $i la modestica lui, did n'n
zi s doar,l: noi suntem putcrnici, ei "arn1ele noastre
sunt puternice lui Dumnezeu" J ac1 cctl nu noi lc-
am f;},cut astfeliu aeestc anne, ci insu$i Dumnezem).
Fiindc.a c1tul$ii erau prigonit.i alungatj, $i mii de alte
rille sufereau, ceia invndcrt\ slah'iciunea $i neputinta
lor, apoi arati1nd putC1'ca lui Dumnczeu, zicc: ci pu-
ter'nice lui DUllJnezeu". ctt accasta mai eu samtt
a rati pukrea lui, ca printranscle dtln$ii hiruiesc; 9i de
$i noi a vem aceste arme, totu$i el este care Sf' r azbo-
iC$te $i lJil'ui e$te. IDupa aceia apoi el Ii
aducc $i lauda nu rnkZt aces tor anne, ' zicand: "spre
surparea tariilor (c. Si ('-a nu, cumvft ttuzind de tarE
sti-ti inc.hipui cevit zicc inwdiat: "Surpand
izvodirile mintii si toata inaltarea ce se ridica
impotriva 'lui Dumnezeu" eVers. 5), 1),1',\-
tand prin metafortt emfaza, iara' prin inductie in vede-
r tmd ca asemenea 1 upttt estc intelectuala ; - diei aceste
W.rii asediaza sau incunjoD.l'ii sufletele, $i nu trupurile,
c,,\ sunt cu mult mai }luternice deci.lt ace lea ; drept
care au nevoie de a1'me mai puternicc spre a
fi surpate.
Sub denumirea de tarii el intelege trufiea Elinilor,
cum puterea sofismelor a silogismelor lor. Dad,
zice, pe toate Ie-a surpat armele indreptate asupra lor.
"Surpand izvodirile toata inaltarea
ce se ridica impotriva lui Dumnezeu"
zice. A sU:l.ruit In metafor{t, ca astfeliu emfaza stt 0
facZt Inca mai mare. Chiar parapete (oXDPW!J..7.t7.), sau tarii
de ar ti, sau Intc\rituri eu turn (rrDp"rWIJ,?'!:? ), sau ori ce
OMILIA XXI 253
de acest feliu, in fata acestor arme se
se dau invinse.
,,$i robind toata intelegerea spre ascultal'ea
lui Christos", .......:.. de $i denumi1'ea de robire de a.ici
sun{t ra,u la a uz, fiinddi este destiintarea libertc\tei. Da.ra
oare de ce apostolul1ntrelminteaz{t asemenea denumire?
Pentru ca sa se inteleaga 1n altfeliu. Pentru ca numele
de robir'e doue lucruri invedereaza: a cadea din li-
bertate, $i a ti biruit cu totul, ea nici sa se mai ri-
dice vrc-odak\. Deei, sub aeeasta de pe urma insemnare
este luak\ aid expresiunea "robire". Precum atunei
dnd zice: "Alte biserici am jafuit" nu spune doara
ci a luat pe ascuns ceva din biseric.i, ci numai dl Ie-a
dezbracat a luat totul, tot aici prin cxpresiunea
"robind". Ca doara lupta nu er a egala, $i eu toate
acestea dan$ii invingeau cu multa u$u1'inti1. De aceia
n'a spus ci biruim $i stt\panirn, ci $i ea "robin1",
precum $i mai sus n'a zis adueem spre sur-
parea mriilor, c.i chiar "surpandu-Ie" , tiindca mare
este puter ea armelor. Noi ilu r azboim cu vorbele, zice,
ci eu faptele combatem vorbele; $i nu intru intelepciune
trupeasca, ci intru duhul bUmdetei $i al puterei. Deci,
cum am fi putut sa ne famfaronim, zice, $i sa trambitam
prin vorbe goale, $i prin epistole sa amenint<1m, dupre
cum aceia ne defaimau zicand, ca epistolele sunt grele,
in timp ce nu in acestea a fost puterea noastra?
Zicand cit "robincl toata intelegerea spre as-
cultarea lui Christos", $i tiindca c1enumirea' de ro-
bire era gr eoae, apoi iute a sfar$it metafora aici zieand:
"spre ascultarea lui Christos", adeca din robie la
libertate, din moarte In vieata, din pierdere la mantuire.
N'am venit simplu nurnai C-<.1 sa combatem, ci 5<1 $i
Jntoarcem la adevar pre cei ce ni sunt contra.
,,$i gata a vand a pedepsi toata neascultarea,
cand se va implni ascultarea voastre" (Vers. ti).
Aici $i pre ace$tia i-a Infrico$at, nu numai pre
aceia. Ve a$tept:1.m pre voi, zice, ca at unci cand prin
sfatuire $i prin amenintare v<.\ yom indrepta, va yom
curati, $i ve yom departa de contactul acelora, at unci
yom indrepta pedcapsa contra acelora cari bolese de
aceashl. hoala nevindecabila; lnsa cand va yom ve<lec't
254. OMIUA XXI
pre voi c;'i ill adevdr v'ati dep,}rtat de dil119ii. ASL'ultati
voi 9i acum, insa nu in totul. Dard daed ai face aceasta
aeum, mai mare folos ai aduce, zici, tu. Nici dec urn;
caci dacd a9i face aceasta acum, zice, v'a9i 10vl 9i pre
voi cu pedeapsa. Trelmitt deci ca pre nceia sa-i pedep-
sesc, iara pre voi Sd ve crut. Daca insLt v'a9i crulu,
s'ar crede eLL am fikut aceasta din hatar eLttra voi, insLt
acum eu nu voiesc aceasta, ei mai intai sa va indreptati
voi, 9i dupii aceia rna voiu intoarce contra aeelorm).
Ce ar fi putut fi mai bland decat inima eea milos-
tiVd a apostolului El care vedeit pre ai sdi amesteeati eu
strLtinii, voie9te de sigur de a aplieit pedeapsa euvenitii,
ins'i Ii crula, 9i '9i smptlne9te n:(cazul, pand ce dan9ii se
VOl' deptlI't,\ de eei stri''tini, ea la urma sa-i loveascd nu-
mai pre aceia, sau mai bine zis, niei pc aeeia. C,\ pentru
aeeia amenint,'i a9<1, 9i zice ca numai cci streini voie9te a
fi pedepsiti, ca astfeliu 9i aceia indreptc1ndu-se de fried, stt
.se reintoareii la calea <.:ea clreapttt, 9i astfeliu Sil remall,1
mc1nia lui zadarnica, Ca 9i un cloftor eminent, sau ptt-
rillte ob
9
tesc, 9i protector sau ingl'ijitoriu, a9c\ 9i el toate
Ie iaceit, a9<'t se ingrijit de toti, indepartc\ncl pieclicelc,
pre cei v,Htunnti indreptandu-i, 9i peste tot locul aler-
gilncl. Si el aceste tapte nici m;lear lupWmlu-sc,
ei ca cum pare ctt se du<.:eil spre 0 l)iruint,l gata deji\,
9i la indam,tml, el a,;wztt trofeele, Si'ipand, surptmd 9i cu-
cerind tarile diavolului 9i ma9inttriile elemonilor, 9i in-
trcaga pracht 0 aduceit in tab;'ira lui Christos. nici
m;\car nu se resuflit putin, d dela aee9tiin, alel'gc't 1<1
aceia, 9i iar,l9i dela aceia la altii, intocmai ea 9i un ge-
neral eminent, care in fie-care zi' aduee trofee, sau mai
bine zis, in fie-care ceas. EI intrit in foC' 1l1lbrdcat nu-
mai in Imina lui obi
9
nuita, - limba lui tine;\ loe 9i
de sageti 9i de plat09i'i, 9i de sulilii, 9i cle totul in fine.
Cad numai dU grtti;'t el, 9i cuvintele ee ie9iau 9i cadeau
in randurile dU9manilor, aveau puterea de a alunga
clemoni mai grozav elecat ori-ce foe, iara pe eei stap;l-
nili de dan9ii ii readueeit inapoi.
Cand de pilda a seos pe demonul aeela rdu, si
e,lnd se stransese cinci mii de fermeditori acolo I), el
'I) Nota. Aici e mai mult un ldpsus memoriae, fiindca in Fapt.
A post. Cap. 19, 19 se spune de pretul acelor carti de vrajitorie,
iara nu de numarul vrajitorilor.
OMIUA XXI 255
a l';\rFle de VI'aJl inaintea tuturor, 9i i-a intol's la
preeum in l"<1zboiu eazand pirgul de aparare,
sau in n:anile vrdjma9ilor, toli osta;;ii
aeulma arunca armele 91 tree in partea generalului in-
vingi'ttoriu, intoemai a9;1 S'd petrecut 9i atunei. Caci de-
monul fiind seos, 9i toti cei ascclieati aruncand dela dansii
ctlrtile de vrttji, sau mai bine zis; nimieindu-Ie, alergau
la lui Pavel. Jar,'i el, ca si intr'o tab<'ir;'i de
punand in rand de h\tae ai sei, nu sk\ (Ie
10c, ci cn 9i 0 fiintel. Inm'ipat<1 pretutindeni alerga 9i toate
Ie tace,\. Aici indrepth pre un sclliop, dincolo inviea pre
un mort, aIt'"'i data v<'ittun;\pe acela - vorbese de acel
n!ag - 9i nid chiar 1n temnittl ilind inchis nu se lini:;;tea,
e1 :)1 aeolo a atras la sine pre temniceri, lucrand aceasta
frumoasa :;;i minullat<'i.
I) Deei, iubitilor, 9i noi si'i imiti'im pe Pavel dupre
putere. ee spun eu dupre putel'et Ccld este slohod,
eelui ce voie9te, de a fi chiar 9i alaturea de dttnsul, (Ie
a-i vede;'l vitejia, :;;i a-i imita ])1"trl>iitia lui. Ine[t:;;i aeeastn
o. fiwe imitarea ] ui Pavel: darim<1 t'ugetttrile eele <1e9arte,
91 ori-eC' trufie ce se ridic{t contra cunostintei lui DulYl-
nezeu. De 9i mulli eretec'j s'au incereat 'stt-i ciunteasc;'i
invtttAtura lui, totu:;;i fieeare m;ldulariu al trupului sau,
lllvedereaza a9<1 zic,tnd 0 mare putere. Fae uz de
Apostolul Pavel 9i lVlarcion, 91 .\Ianicheul l\Ianis, insii
ciuntimlu-i invc'itatura, - clartl eu toate acestea 9i a::.a
sunt infruntati de madularele lui. Ctu'i, dael de pild{i,
numai Imtna acestui btlrhat insemnat se g,lSt\ printre
ch\ n9ii , :;;i ii alungi't depal'te, 9i claca numai un pidor de
al sau alungc\ 9i doborLl pe altii, apoi de aid tu poti
aflil prisosinta puterei lui, da6t ehiar 9i ciuntit 01 este
in stare de a clobori pre toti contrarii lui. Dartt zici
tu, aceasta (' mai mult 0 denaturare, 0 deformare a
invat.aturei lui Pavel, ea stt filctl uz de clansul toti cei
ce se intre cl;'tw;;ii. De sigur ('a 81'1. 0 rlenaturare,
insa nu din pm'tea lui Pavel - scl nu fie' --- ci din partea
celor ee filceau uz (le dansul.
Pavel nu erc\ cloar,l anevoios sau greoiu in invi'ip,-
tura sa, ci simplu 9i Jamurit, -- clara ereticii au schimo-
nosit vorbele lui dUP<l icleile lor. )i de ce a gr;lit Pavel
I) Pm'tea 1norala. Engomiu (Jauda) Sf. Payel, si cum ca el'e-
ticii riiu au intrebuintat vorbele lui. (Veron).
256 OMILIA XXI
ZIC! tu, ea sa se dca motiv celor ce voiau a-i duntl
inva;tatura lui 1 Dara nu el Ii-a dat motiv, d mania
aeelor eretici, eari liZ de nu preeum se
(',uvenia, Fiincki i lumea aceasta mare minunata
este 0 dovac1a de intelepciunea lui Durnnezeu, dupre cum
"Cerurile spun slava lui Dumnezeu,
zilei spune cuvant, noaptea noptii
t?-rJe" (Ps, 18, 2, 3), ell toate acestea mult,i au gre:;;it,
$1 a u stat contra, s'au luptat intre d<1n$ii.
Oaiia de pild;\ au admirat lumea mai mult de(';lt
merit;'i, incLlt (',a 0 eredeau a fi Dumnezeu, iartt altii atilt
de mult i-au ignorat frumuseta ei, incilt ci'i 0 eredeau
nedemna de creatura lui Dumnezeu, $i deci atribuiau
totul unei materii rale. De de pilc1Zt Dumnezeu a luat
mZtsuri, iilcr'md ak'lt eeriul c<1t $i soarele frumos $i mare,
ea astfeliu Sa nu se cr eada a fi vr'unul din ele straine
de fntelepciunea lui Dumnezeu, - de a fi lipsit.i ne-
destoiniei prin sine inse$i, ea nu omul sa k erea(\;'t
a fi Dumnezeu; - dara cu torde acestea eei betejiti din
cauza propriilor lor silogisrne cugetari, a u eazut in
ideia contrara: unii pre aItii infruntandu-se $i acuzindu-se,
$i s'au ratacit in eugetari, prin tocmai cautau a
justifica intelepciunea lui Dumnczcu.
$i cc spun eu de soare $i de ('eriu"? ludeii veck a u
attHea minuni c1esnh;iUdnclu-se inaintea ochilol' lor, :'7i
totu$i imedieat s' a u inchinat vitelului de a uI'. $i iaI'<l$i
vedeau pe Iisus a lungc\.nd demoni , .;;i totu.;;i il nurncc"\' u
pre dfmsul stapanit de dcmoni. Dara pZtcatul acesta nu
era al celui ce demonii, ei al eelor ce erau betejit.i
cu eugetarea. Nki pe Pavel, deci, &:1, nu-l invh10vate.;;ti
pentru par e rea celor ce il intr ebuintau r(w, ei
rnai 'ntcli bine tesaur ul lui, bogatiea i-a clesvolt3. pre-
cum trebuie, sta CLI ]xt r}x\ tie fata de toti, ingradinc1u-te
eu arrnele lui, did lHnnai a.;;;'t vei putea astupit . gura
Elinilor a Iudeilor, cum, zici tu, nu ercdcc1u lui
Pavel Nu crecleall, nu se eonvingcau dela cdc facute
printransul, dela indreptar ea lumei intrcgi. Fiinc1ca tonte
acestea nu se puteau sa van;;i de 0 putere omeneasca, ci
numai putcrea celui rasti gnit care I-a inspirat impll-
tcrnieit pre el, I-a facut nstfe)iu, $i I-a ar atat mai
nie decat toti ritorii, :;;i filosofi i, ;;i tiranii, $i imparatii.
Pavel ('ste in stare nu numai de a se inarrm\ si a dobori
pre protivnici, ci fnd't $i pre altii a-i face astfcliu. n'('i,
OlllILIA XXII
257
p/ntru ca noi sa $i noue .;;i altora, intr'una
Sel. faeem uz de scrlerl1e lUI, dezmerc1andu-ne cu ele in
loS de ori-ee paradis. Olci numa i
yom J2utea a ne lzba VI de rale,.;;i a face fapte bune
$1 a ne fagaduite noul
Cdrora ea eu totn. sa ne myredmelm, prin charul :;;i
fil antr.?plea DomnulUI nostru lIsus Christos caruia im-
preun.a .eu Tatal $i Sf. Duh se euvine stapani-
rea $1 cmstea, aeum pururea $i in vecii veeilor. Amin.
OMILIA XXII
"La cele de fata va uitati. De se nadajduieste
<?a al lui. Christos, aceasta sa g&n-
de,asca . dela sme: ca precum el este al
lUi Chrlstos, noi suntem ai lui Chdstos"
(Cap. 10, 7).
. Ceia ('e mai eu sarna ar puteit eineva adrnirc\ la
Pavel pe Ianga celelalte, aeeasta este: ca oasindu-<::.e
lI.1
tr
'O !l1
are
de a se pre sine, in acela;i
tImp $1 a se umlh, el pe amandoua Ie face deodata
.;;i dara totodata se .;;i sile$te de a
arata multI ea nu este greoiu pentru lauda ee $i-o
acluee smgur, - eeia ce ar putea vedea eineva mai ales
$i in .epistola catra Galateni. cad $i aeolo ('azancl intr'o
de de aman?oua se ingrija.;;te deoc1ata, -
('CIa .ee este dm mal grele chestiuni, care are
0 mare !l-deca de a fi clImpatat
m Yorba,. m acela';;l brnp a grm $1 lucruri mari de c1ansul.
Decl, tu cum aici el face aeeasta.
"La de fata va uitati " zice. Prive$te cam in-
mai inainte pre cei ee .Ii amagise
pre c1am;;n, el n a stat eu yorba numai la aeeia, ei dela
ace!a se
v
.;;i la aee.;;tiia, $i aeeasta 0 face l1econ-
el nu. se vating,: pumai eei ce Ii in$ela, ei
$1 de eel m.;;elatI. ea daca l-ar fi lasat pre dan$ii neras-
pUl1zatori, nu s'ar fi corijat de u';;oI' eu cele spuse

1 i
258
OMILlA XXII
altom, ci chiar s'a1' fi ingamfat foarte m.ult,
de P0cate. De aceia S8 $1
Si inca mCl numC1l a('easta este de aCi mllat la,
ci si aee.i a efl li cearta pe toli intr ' un mod foal'te potr1Y1!.
, Asculta, deci, ee spune acestora . "La cele de fat a
va uitati ". Nu mk este paeatul acesta, ci inca dintI'?
cele marl, pentru oamcnii ee se lasii g
e
a fi
Ceia ce el spune aid, aceasta va sa zlca
v
: (I A$u clar a
voi j udccati lucrurilc ,<:elc co deJa
t r upc$ti, dela cdc :;;1 ceo va sa Z1ca
('e se vad "t Ac18('a, daca Cllleva
tl'ufestc, daea are primprejurul sau.
dad i ' cinevit spune de eklnsul )ucruEI v m<:m, este
stapt'mit deA sla-::a de$a,rta, daea sc, tatarmcc$.tu
bunn, pc eund Il1 r eahtate nu - accastcl
va s':'t ziea : "La cele de fata va Ultatl . .
De se nadajduieste cineva ca este a1 1 LU
aceasta sa g'al!deas.ca de.la si,ne :
Crt precum el este a1 1m Chrlstos, 1101 al
lui Christos suntem". El nu voie$te dela jnccpul. u:
fi aspru in vorba, c.i incetul cu incetul ritii<;<l glasul
se illalta tocmai sus. :;;i gilllde$te-te la.
de aid, $i la marea enigma cc cupr mde m ea, G.1<l
expresiunea "dela sine" in:vc(lpr eazi':'t. S;l
astepto, zice, a afia e1ela noi, acl eca p1'm apbeata
ci dela sine sa aandeasdi aceasta "ca pre.cum
e1 'este al lui Christos, noi ai lui Chl'lstoS
suntem" nu fiindca era al lui Chr istos, prec ulll $i
aeela, ei '"precum e1 este a1 lui Christos,
noi ai lui Christos suntem". dara in aceasta
este comunical'ea intre noi: arleca nu n':lmai este
al lui Chr istos, iar a eu a1 altuia. DeC:1, dupa PU\}(:
nceasta egalitate, la urma aclaoge $1 covnr:;;ll' ea lUI
asupra aceluia, zicfmd: .
"Ca de mil voiu lauda c:eva mal mult
pentru puterea noastra, earea dat Domn,!l
noue spre zidire, iara nu spre l'lSlplrea voastra,
nu ma voiu (\'ors. 8). ':Irma a gyaj
ceva mare, p1'ive:;;te cum 0 indrcapta. nu
atat de mult pe cei rnulti dintre a udltOl'l, ca a se laud a
OMIUA XXII 2 59
cineva pre sine. De aceia preintimpinand din buna vreme
greutatea aceasta a faptului, zice: "Ca de ma VOill
lauda ceva mai mult pentru puterea no astra " .
$i n'a zis doara, ca daca cineva se nadajduie:;;te ca es te
al lui Christos, sa se gandeasca ca este departe de noi ;
di eu am mare putere dela dansul, in cat di pre cine
a:;;i voi, putea sa-I pedepsesc)), insa ce "Ca daca
mai mult eeva", de $i avea puter e negraita, totu:;;i
el 0 modereaza cu Yorba. :;;i n'a zis : ma laud)), ci "de
m[l, voiu lauda" adeca de voiu voi a ma lauda-
III acela$i timp el se $i moder eaza, dara arata covar -
$irea lui. De ma voiu la uda, zice, "pentru puterea
care ne-a dat noue Domnul". lara:;;i atribuie Dom-
nului totul, $i darul acesta II face
"Spre zidire, iara nu spre risipirea voastre".
Ai va zut cum alineazll a:;;a zicand invidiea ce a r
fi putut iZ))uClll din laudele aduse, $i cum pe au-
ditoriu, spunand trebuinta pentru care a luat acea putere ?
$i cum spune 01 "surpand izvodirile mintii"? Pentru
eLl toemai aceasta este Ull feliu de zidire, adeca a 1'es-
piedicele, a mustrit toate cele stricate, :;;i toate cole
acievarate ale combina la zidire. Spre aceasta, zice, a m
lunt puterea, ea sl zielim. lara claca eineva da eu piciorul
:;;i so razboie:;;te, :;;i este stapanit de 0 boala nevindeca-
1)ili1, apoi yom face uz $i de altZl energie, doborandu-l
$i invinganclu-l pre e1. De aceia zice: )) nu ma voi Ll
adeca <om ma voiu arata crutiHoriu al sa u,
Si i nici inganfancl u-ma de aceasta.
"ei ca sa nu ma ara.t ea cum spariea
pre voi prin scrisori, ca epistoliile, zice, sunt
gl'ele tari, iara venirea ') trupului este slaba,
si cuvantul defaimat. Aceasta sa socoteasca unul
ea ace1a, ca in ce chip suntem cu cuvantul
prin epistolii, nefiind de fata, intr'acest chip SU11-
tem de fata cu lucrul". (\'er s. 9-11). Ceia ee el
I) NoW. Expresiunea fJ TW:POtl" ' r;t. de aici, trebuie a fi tradusa
prill infa!o$are, prezen!d, zicandu-se: "iara infIJ. to:jarea, (prezen!a)
tr upului. este slaM".
260 OMILIA XXII
spune aici,aceasta insamna: Puteam &'1, ma $i laud,
dara pentru ca nu curnva tot dan$ii &'1, graiasea, c[L
tl'irnit scdsori de famfaronada, iara eand sunt de fattL
nu sunt vrednie de h3,gat in sama, de aceia nu spun nimie
mare acum - de ::;;i putin mai la vale a grait, nu pentru
puterea aceasta, eu care era grozav, d despre deseo-
perire, despre prisosinta ispitelor. - Ded, ziee, ca nu
sa rna arat ca va speriu, apoi "aceasta sa so-
coteasca unul ca acela, ea in ce chip suntem
cu cuvantul prin epistoEi - nefijnd de fata, .-
intr'acest chip suntem $i de fata cu lucrul".
Fiindca aceia ziceau ca ni trimite prin serisori lueruri
mari de dansul, iara cand este de fatii, nu este vrednic
de niei-o vorba, de aeeia dansul graie::;;te a::;;a, iiii eu
atata cumpatare. Cad n'a zis: ea preeum vtt spunem
prin scrisori lueruri mari, tot a:;;tt ::;;i eand sun tern de fata
faeem lueruri mari, d eu mulitt cumpatare Ii graie$te.
Cand el se adresit ace lora, apoi Ii griliit eu toata asprimea,
zicand: va rog pre voi ca $i de fata fUnd,
sa nu indraznesc cu indraznirea, cu care so<.:o-
tesc sa indraznesc impotriva unora", iara c(tnd
vorbe$te catra ace::;;tiia, apoi '::;;i-a muiat glasul. Jl e aceia
::;;i spune, di ee feliu suntem de fata, a:;;a sun tern :;;i nefiind
de fata, adeca smeriti, eumpatati, :;;i de loe famfaroni.
lara aeeasta se invedereaza din eele ee urmeaza:
nu indraznim sa ne numaram (com-
param) sau sa ne amestecam cu unii ce se landa
pre sine$i singuri" (Vers. 12). 'Aiei ii aral1i pre aceia
::;;i ingamfati, graind lueruri mari de dan:;;ii, drept care
ii iiii ia in batae de joe, ea uniia ee se rceomand<':i, pre
dan:;;ii. Noi insa, nu suntem ziee; d ehiar de am
faee ceva mare, noi totul atribuim lui Dumnezeu, :;;i ne
eomparam noi intre nob). De aeeia a $i adaos el: "Ci
aceia intre sine pre sine'$i masurandu-se, $1
asemanandu-se pre sine'$i loru'$i, nu pricep".
Ceia ce el spune aiei, aceasta inseamna: Noi nu ne ase-
manam, nu ne comparam eu aeeia, ci ell noi in$i-ne.
Caei mai departe el ziee: "ea cu nimic nu sunt mai
pre jos de apostolii cei mari" (12, 11) :;;i ca "sem-
nele Apostolului s'au luerat intru voiintru toata
OMILIA XXII
261
(lb. Vers'
A
12) In intaea epistola zice:
"ca mal mult decat tot] aceia m'am ostenit"
(1: 15, 10). ea n.oi :ne intre
v
noi, $i
m Cl de cum eu aeeIa carl n aummlc, - flindca 0 ast-
feliu de u:;;urinta ar fi 0 adevarata smintire.
. De9i, sau el spune despre sine, sau pentru
aceIa, ca adeca l1U indrazmm de a ne numara (eom-
p.ara) cu carii S8 dan:;;ii eu laude Ie,
sunt phm de famfaron::tda, nu pricep, adeca, nu
slmtese cat sunt de ridieoli,lngamfandu-se fudulindu-se
lntre '
"lara noi nu intru cele ce sunt peste ma-
sura ne vom lauda" (Vel's. 13), ca ::teeia. De dealt-
feliu erit drept ea 8<1 se laude :;;i sa se ingarnfe
zicand ca am 1ntors la credinta lumea intreaga ..:.1
ne-am elus pantL la marginele luniei multe de
trtl.01bit<\nd. Noi instL nu a$it, zice, "ci dupre masura
indreptariului eu ne-a masurat noue Dun1-
sva $i la voi ".
::tmanel?u<;l se lui: :;;i
ea n a spus nltTllC mm mult decat a faeut, si en ehiar
eei::t ce a mcut 0 atribuie lui Dumnezeu. .
. "Dupre masura indreptariului, ziee, cu care
l1J-a masurat noue Dumnezeu masura, sa ajunga
$i pana la voi". PreCU01 ar tl impart-it buna-oara
viea la cultivatori, a:;;tt $i noue ni-a hotarit masura ene1"-
giei noastre. Ded, numai pana la eele ce ne-am invred-
nicit de a ajunge, numai pfll1a la acelea ne laudi1m.
"ea nu ca cum n'am fi ajuns la voi, mai
mult ne intindem pre noi, ca $i pana la voi am
C::ljuns cu evangheliea lui Christos" (Vel's. 14). Adeca
n'am venit cum s'ar intampla, ei v'am vestit,am
poveduit, v'am convins, am reu:;;ib). Era natural ca :;;i
aceia ducandu-se din intamplare cu ucenieii apostolilor,
stl atribuie lor totul, dintr'o simpla calatorie. Dara nu
a:;;it eu noi, caci nici n'ar putea cinevit sa spuna, ca
n'am fost in stare de a Yen! pana la voi, $i ea numai
eli yorba intinelem lauda pana la voi, - fiindca voue
v'::tm propoveduit euvantui adevaruiui.
"Nu intru cele ce sunt peste masura lau-
dandu-ne in ostenele straine, ci avand nadejde
262 OMILIA XXII
ea ereseand eredinta voastra, ne vom marl intru
voi dupre indreptariul nostru de prisosH, ca
in partile eele mai departe de voi sa propove-
duim evangheliea, nu intru indreptar strain in
eele gata sa ne laudam" (Vers 15 . . 16). De aici se
in veder eaza marea vinovatie a ace lora, ca dan.;;ii
se lauda u .;;i de eele peste masura,.;;i cti in ostenele stn'i-
inc, .;;i eii intreaga osteneala crLt de partea apostolilor,
pc cand aGeia se impodobeau eu ostenelele lor. Noi,
ziee, am dovedit aeeasta prin fapte. Dcei nu-i yom imit<'t
pre aceia, ci yom spune aces tea, acolo unde faptele vor
marturisl. de noi. :;;i ee spun eu de voi? ziee; cad am
nadejde - ereseand eredinta voastrc, ne yom mtlrl.
intru ,:oi. A:;;a ell?U s'ar .br\>(1\.,
d urmandu-;n obleelUl lUl, nadaJdmese, ZlCC, eontnbumcl
la aceasta .;;i voi, dt dreptariul nostru se va intincle $i
mai departe, ca yom evangheliza .;;i mai departe. Vom
merge .;;i mai departe, ziee, ea&'1 propoveduim .;;i
sa ne ostenim, iara nu sa trambitam numai ell vorbele,
pentru cde ee ar fi faeut altii.
Bine a faeut el de a numit faptul acesta c1reptariu
.;;i masura ea .;;i cum pare-ea a ajuns la ea.;;tigarea.;;i
elironomiea lumii intregi, .;;i araU:lnd ("a faptul aeesta
intreg este al lui Dumnezeu. A v;'tnd clcci astfeliu de
fapte, ziee, .;;i a.;;teptitnd inca ;;i altele rnai rnari, nu ne
falim, ca aceia earii nu au nirnie, .;;i nid ca socotirn
ceva al nostru, ci al lui Dumnezeu este totul. Pentru
care .;;i ac1aoge : "lara eel ce se lauda, intru Dom-
nul sa se laude" ("Vel's. 17), ca .::;;i Gum pare ca ar
zice: (.;;i aeeasta ni vine tot dela Dumnezeu.
"ea nu eel ee se lauda pre shle este ales,
ci pre care Domnul it laucEt" (Vers. 'is). N'a zis:
noi suntem aceia)), ci "pre care Domnul il lauda".
Ai vazut cat de umilit vorbe.;;te? lara daca mai departe
se ricUea eu glasul mai sus, tu nu te minuna, dici .;;i
aeeasta vine dela intelepciunea lui Pavel. Ca dadi ar fi
trebuit ca peste tot locul sa graiasca ell umilinta, nu
i-ar fi infruntat amt de mult, :;;i nid pe ucenici nu i-ar
fi sdi,pat de in.;;elaciune. Este ehiar eu putinta de a va-
tama pe a1tH .;;i umilindu-se cineva far a timp, preeum
iara:;;i este eu putinta de a folosi pre altii vorbind la
OMILIA XXII 263
timp, ceva rninunat despre sine. Ceia ce a faeut.;;i Pavel.
Cad nu mica ar fi fost primejdiea, daca ueenicii a1' fi
erezut eevit r au desprc Pavel. Nu doara ea Pavel eauta
slaV<t dela oameni, eaci dac<: 'i ar fi eautat aeeasta, n'ar
fi liteut el de faptele aeelc mari .;;i minunate petreeute
eu ;oi patru de ani mai 'nainte, .;;i nici - daea
trebuint<.l, ar fi cerut -- nu s'aT' fi dat inapoi, sau s'ar ii
knit rt. 0 spune, $i poate ca nici atunei n'ar fi spus, daea
n'ar fl fost silit.
"\;oit dara spunand el aeestea, nu diutit slava oarne-
nilor, ei se ingrija de ucenicii sei. Fiinc1c<\ aceia in de-
fi:"t imau pre el ca rnandru, ea de
vorbe, pc cand in fapte nu aratit nirnie mare, iam
ca se vede silit de a venl. eu yorba In descoperirile sale.
De $i ea prin faptc sa-i convinga pre daw;;ii in
timp ce acestea, totu$i el inca fae:.' uz de a me-
nintare prin vorbe. $i de aceia mai eu curat
de orice slava cle.;;aru.'i, ceia ce clealtfeliu 0
intreaga lui viat.a, atAt dinainte cat:;;i aceasta. Dc
acria cicci s'a $i schimbat el tara de vestc, iara
co s'a schitTlaat puneh in pe ludei, .;;i a aruncat
toam cinstea $i considerat,jea ce 0 avei:t dela clan.;;ii,
de $i d pentru cl;:\I1.;;ii prineipalul a';;tt ziCLtncl, 9i
sprijinitoriul lor.
Dar;'t el nimic n'a cugetat din ale aeclora, fiindca
aJlase adeviirul, ei inci"i a r a bdat batjoeorile.;;i necinstea
co d<.'t n.;;ii Ii aclueeau in schirnb, did el a in vcc1el'c
m ..tntuirea eelor multi, ::;;i In aeeasta se g[tncleit ne("ontellit.
Celd cel ce nici Gheena .;;i nici imPihaliea cerurilor IlU
Ie considerit a fi .;;i nki mii de lurni fala de dra-
gostea lui Christos, cum ar fi umblat dupa slava celor
multi de cum; ei inc<'i este .;;i foarte umilit d.\nc1
este nevoie, ba chiar singur el l$i infiereaza viea!a lui
cea de dinainte, numindu-se' pre sine blasfimitor, per-
secutor .;;i batjocoritor. Chiar ';;1 ucenicul sau, Luca, spune
multe despre dAnsul, aliandu-Ie ehiar dela cl{msul, care
Ie spunei:1, in gura mare, atc1t in ce prive.;;te vieata lui
de dinainte, C[U .;;i dupa intrarea in cre.;;tinism.
I) Accstea Ie spun, iubitilor, nu numai ea sa Ie
1) Pal'tea moralil. Despre amintirea de paeatele de dinainte,
ea in fieear e zi noi trebuie a ne cai far a Intarziere l?i a ce re
ierlare. (Vel'OJ1).
264 OM ILIA XXII
auzim ci sa Ie 9i facem. Ca daca Pavel 19i amintea de
de intrarei lui In de
9i toate disparuse prm baea rena9terel, apol nm ce
iertare yom putea fi v vrednici, cEmd ne
nici de cele de dupa botez? Ce SPUl, omule? 1 e al m-
vrajbit eu Dumnezeu, 9i uiti de aceasta?
invrajbire de a doua-ora, ura de a doua oara.
a diror pacate cei tu deslegare: 0 1\ lllel
nu Ie 9tii Negre9it, nu este r:u te Jl?grJJa9.tl cum
vei da cuvant, 9i nici maear nu te slrgue9tI de atl. aduce
aminte de ele, ci jucandu-te cu cele ce nu . a te
juca. Va ven.i timpul, vor r:nerge
cele ale copllarI81 noastre. Ca decu,t a
muri odata. De aceia din eauza marel neslmtlrJ a celor
multi, noi !rebuie chiar .9i pe12tru
cele de fata' trebUle a III aduee ammte ea yom mV18a
numai decat, ca ne yom judeca, ca yom fi oSEmditi,---:
sau mai drept vorbind, aceasta nu se va petrere numal
dectH ci daea yom vol. 0\ a aeelora nu noi suntem
nic.i ai sfar:;;itului nostru, ai inviereJ, nid
ai judecatii, ci stapi'mul nostru, - dara de a da r.aspuns
sau nu, noi sun tern st;\pani, cad aeestea sunt dm cele
posibile noue. . .
Dara daca yom voi, yom face cluar dm eele ce nu
ne sunt posibile, cum a sau Petru,
sau sfintii toti. Cael a fi pedepsJtl dan911, este
tinta; 9i deci :;;i noi de, va /i cu de
a fi pedepsiti. De an,. h nO! mcarcat! <;le, mn de A pac.ate,
totusi ni este cu putmta de a ne rlchca, pe cat tllnp
sunt'em aiei. Sa ne ridic:am, deci, iubitilor. BatrallUl
D'Emdeasca-se, ca peste putin se va duee de aiei, ca s'a
dezmerdat in deajuns eu varsta - de 9i ce feliu de dez-
merdare e aceia, de a':;;i petrec:e timpul in raje? - dara
eu 0 spun aeeasta fata cu eredinta acelora. Sa se gan-
deasea pe langa eii-i lui, eu 11]
seurt timp t,?t paeatl!l sa-l 9tear1Sa .. Cel. l:;tral sa
se gandeasea la neslguranta sau, 91 ca de
multe ori eei batrttni ramanand aici, eei tineri sau dus
inaintea lor. Deci, pentru ea nu eumv[t sa ne batem.
capul prea mult eu sfar9itul nostru, de aeeia aeel sfar:;;it
se gase9te pentru noi nesigur .. De aceia 9i un intelept
oarecare sfatue9te zicand: "Nu intarziea a te intoarce
la Domnul, :;;i nu Elsa din zi in zi, ca nu :;;tii ce
OM ILIA XXII 265
va aduce ziua de maine" (Sirah. 5, 7). Din a an1ana
de azi pe maine iesa totdeauna primejdie 9i frica, iara
din a nu amana, mantuire invederata 9i sigura.
Deci, tine-te de fapta buna, 9i astfeliu chiar tanar
de ai fi eand te dud, te vei duce in siguranp, iara de
ai ajuns la batranete, te vei duce cu multa bogatie,
pentru intreaga ta vieata vei avea 0 indoita serbatoare,
adeca 0 indoita mult,\mire: 9i ca de rele te-ai departat,
9i ca de eele bune te-ai tinut strans. Nu zice: este
timp pana eand va trebul sa rna intore, caci aceste
euvinte foarte mult manie pe Durnnezeu. de ee?
Fiindea el ti-a vestit tie eu veaeuri neSfar9ite mai ina-
inte, iara tu nu voie9ti a te osteni nici rna car in vieata
aeeasta seurm :;;i tredHoare, ci e9ti atat de
de frieos, incat ca umbli :;;i cauti 0 9i mai seurta
decat aeeasta. Oare nu acelea;;i ospete pe fie-care zi 11
N u acelea9i mese '? N u ace1ea9i curve 11 N u aeelea9i tea-
tre? N u bani Pana etmd ded Ie vei iubi acestea
ca cum ar existLt? Pana eand vei a yea pofta nesati-
oasa de pacat '? ca de ci't.te-ori ai eurvit, de
atatea ori tc-ai pre tine insu-ti, pentru ea a9::1
este pacatul: de ec\te-ori l-ai facut, deatatea ori 9i jude-
c;'itoriul '9i-a <lat hotu.rirea sa. Te-ai imbatat, ti-ai im-
huihat pantecele, ai rapit avutul altuia? St.1.-i pe loe, in-
toarce-te invers, marturise;;te charul lui Dumnezeu, ca
IlU te-a rapit indi in mijloeul pacatelor; de aceia nu mai
cere un nou termen, spre a lucrt iartl::;;i rau. :Multi din-
tre cei laeomi au fost rapiti fara veste,9i s'au dus la 111.-
judecata. Teme-te, deci, ea nu cumva 9i. tu sa
patime9ti fara sa te potj justifiea.
Dara Dumnezeu a dat multora termen de a se
marturisi 1a adand batranete, sau mai bine zis, de a-I
laudt't pre dansu1 pana 1a adtmci batranete. Deci ce 11
'Ti va da ;;i tie? Poate ca nu 'mi va da)) ziei tu. Dara
ce spui tu? Poate, 9i cate-odata, de muIte-ori? Dara
ce va sa ziea aeeasta? Gande;;te-te ca tu homra9ti pen-
tru sufiet, 9i deci pune 9i contrariul: gande9te-te 9i zi:
clara daea nu'mi va da))? Si daca va da? A dat el de
sigur, insa aeeia este mai sigura 9i cu mai mult folos decat
aeeasta. Ca dad tu vei lncepe deja cu' fapta bUlla, at unci
ai ca9tigat totul, fie d ai avea, fie ca n'ai avea ternl8n.
Tu, dnd pleci la razboiu nu zici: Nu este ne-
voie de a-mi face testamentul, cD. poate rna voiu 1n-
266
OMILIA XXlIl
toarce, si ial'a$i c<1nd te gandeE?ti la insur;HoaI' e, nu
Zlel: VOlU Iua femeie sttrad.cioasLl, ci'tei multi s'au IlTl-
bog&t
it
astfeIiu, $i fa ra s;:\ se a9tepte, $i ft't!,tl sa aib,:t
nadejde. Nici casa cladind, nu zici: VOlU temelll .
putrede, fiindca multe case au stat pe ,de
v

Iii. Tara ca.nd judeei despre suflet, te agatl pana $1 de
eele mai putrede, punandu-ti fnainte pe aed (poate
sau de multe ori sau cttte-oclattw 9i astfeliu te IU$i ja
voea celor nesigure. Nu ma las, ziei invoea celor nc-
siO'ure, ci la filantropiea lui Dumnezeu, fiindca Dumne-
este filantrop. $i eu; dar!:i. fiJantropul acesta
rtlpit pc multi far;1 de veste, dupre eUlIl <:t
m
l?ar\t
daett poate vei $i timp indelungat, $1 VCl ramanea
ac,c}a$ - fiindca un astfeliu de om ehiar $i Ia tx\trfmete
va fi lene9' (NUl) zici tu. ]lara judecata accasta 0 vei
avec\ $i dupc''t cei optzeci de ani, CLlCi atunei vei eere
noui:'t-zeci, $i eei 0 sutu, 9
i
dupLt. ei vO
vei fi ineL't $1 mai lenc9' astfellU intrenga ta vlcata 0 vel
cheltul in zaflar, $i S8 va petrecc ;;i eu tine cdc spuse I u-
deilor cit: "au trecut intru cle$aetaciune zilele 1m'"
(P!:i. i:h, 33). {i. e ca numai intru c1egert.:tcillny, $i nll
in rLtle. Caei cLl.nd noi ne vom duee aeolo purtand eu nOl
greutatea paeatelor, dnsigur ca trecll.t
zi1ele noastre. AtllnCl vom duce 0 hrana Slgura foeuIm,
$i 0 mastL imbelyugata v v . . v
Dc aeeia va rog, (Ie a sta cu harbatlc, a va dc-
p,\rta de riUc ca astfeliu SLt ne invrednidm 9i de bunu-
rile fLtgaduite' now'. Carora fi.e ca eu totH S;l nc invl:e(l-
nicim, prin charul filantropiea I)omnulm nostru IISllS
Christos, caruia impreun;\ eu Tatal $i eu Sf. se
slava, st<lpanirea 9i cinstea, aeum 9i pururca :;;1 in ve(, ll
vedlor. Amin.
OMILIA XXIII
"De 111 'ati fi suferit putin pentru neintelep-
ciune, clara rna $i (Cap. 11, 1).
Crmand a trece mai departc Ja laudele sale pro-
prii, el face HZ de multLt preeautiune. $i aceasta n'o face
OM [U!\. XXIll 2G7
numai odaUl, niei de doue ori - de 8i erit cleajuns C<ct
pentru trebuinta subiectului sa se justifice in scurt
pentru cole spuse de multe-ori pentru dansul. Ca eel ce
19i aminte9te de multe-ori de pacate, pe care Dumnezeu
nu Ie mai pomenc9te, zict'md CLt este nevrednic chiar de
a se numi apostol, de siguT' Ct't chiar 8i celor mai ne-
simtitori este invederat, c;\ cela ce el va spune aeum
nu 0 face pentru slava oamenilor. Fiindcii dad't ar
but stt spunern eeva minunat, apoi tocmai aceasta i-ar
slaya lui, vorbincl cevit de dansul, 9i ar supttri),
pre eCl mal multi. DarLt ella nimic. din aces tea nu se
uita, ;:1 la ':In lyeru a;:::e;\ privirca:
la mantuII'en aU(lItonlor. A9tt en avea tot-deauna in ve-
clerc ca. nid sa v<''ttame ('.,at de putin pre eei u:;; u-
,la rnmtc vorb!nd mari de dansul, pentru care
91 taeu uz eu pnsosmta de uceste multe preeautiuni si
zi.<"c: "De fi pentf'u ne'ntelep-
ClUne, dara ma $1 suterltl". Ai vazut intelepdune '?
Cad prin cxprcsiunca "De m'ati fi suferit" el ii lasti
pre dt1l19ii stap<tni asupra faptului, iara lI1'in expresiu-
nca "ma $i 01 ('U mult euraj prodarna ell
n!.are lor, d't 9i iube::;;te, 9i este
HlJnt. Sau mal drcptvorbmd, cl spune aeeasta nu din-
tr'o dl'agoste simpltt, ei dintr'un amor fcrbinte si iniiu-
c;"trat z,ice ca suferc pre d<'msul, va COY':',
nu eu Il1teJepclUne.
De aeda a E?i adaos imedint: "Ca va rivnesc pee
rivna (Vers. 2). -:\'u zice:
Va lUbese pre voi, ci pune tocmai ceia ee oste eu'mult
mai inRaearat "va rivnesc". Hivnitoare sunt sufletele
cel(' .mult. infiLtdirate ale celor indriigostiti, rivnircn.
sau Jaluzl('a de nidiiri nu se na$tc, clee.:U numni din drn-
goste. Dupa aeeia apoi en nu ("umw\ sa se (Tei:llh\ ca e1
dore9te lor din cauzu stap;l.nici, sau n cinstei,
sau a bamlor, sau $i altceva de accst fcliu, n ndnos zic[tncl :
"cu rivna I )umnezeeasca". C:;:\ si de Dumnnzeu se
zice ('a nu ea prin SLl bUI1uiasca d-
nevel vr'o patima, fiinclca Dumnezcu estf! ftm'l patima-
("1 ca sa aRe toti, ca pentru nimie alkeva, deetH numai
c1<'tm;;ii eei l'ivni1-i face aceasta, 9i nu ea el sa ctl.$-
tJge eeva de aici, d pentru ea (kl.n9ii &'i se m;l.ntuiasea.
C.-Inc! c yorba inse1. de zelul &1.1.1 rivna oamenilor, nu se
268 OMILIA XXIIi
------- --------------
petrece ci rivne:;;te cine va pentru multamirea sa
proprie; nu pentru ca sa nu fie batjocoriti cei rivniti,
ci pentru ca sa nu fie loviti ceice iubesc in amorul lor
propriu, sa nu fie eovir:;;iti, :;;i sa se arate ca sunt mai
inferiori celor iubW
Aici, insa, nu se petrecluerurile a:;;a. Nu-mi pasa,
zice, daca ma voiu arata inferior voue, ci ca sa nu va
vad pre voi amagiti. Astfeliu este rivna lui Dumnezeu,
astfeliu este :;;i rivna mea: aprinsa, :;;i curata in acela:;;i
timp. Dupa aeeia arata :;;i pricina care I-a sUit la aceasta.
v'am logodit unui barbat, fec,joara curata".
Deci, nu mie, ci aeeluia pe care-l rivnesc, diruia v'am
logodit. Ca timpul de fata este limp de logodna, iara
timpul cand VOl' zice ca a so sit mirele)) este aItul. O!
ce lucruri noua :;;i minunate! In lume fecioarele raman
pana la mariti:;;, dupa mariti:;; nu mai sunt fecioare.
Dara aiei nu a:;;a, ci chiar daca n'ar fi fecioare mai
'nainte de mariti:;;ul :1cesta, totu:;;i dUp(l nunta devin fe-
cioare. Astfeliu intreaga biserica este fecioara, fiinddi
apostolul vorbe:;;te ditra toti, :;;i catra cei ce se insoar,l
:;;i catra cele ce se maritiL .
Dara sa vedem ce ni aduce noue logodindu-ne,
adeca ce anume dar uri de nunta. Nu auI', nu argint, ci
irnpariitiea eerurilor. Pentru care :;;i zicea: "Pentru
Christos (in loeul lui Christos) va rugam" :;;i'i
ctmd Christos trebuia a. lwJ, feciDara. Tip al ace:;;tiea au
fost cele petrecute pe tirnpul lui Abrat'lm, fiinddi :;;i dan-
suI a trim is pe sluga sa eea credincioasa, ca sa logodeasca
femeie de aIt neam fiului SllU Isat'lc .. Dara :;;i aici a trim is
Dumnezeu pre slugile sale ca sa logodeasca fiului s::w
pre biserica cea dintre ginti, au trimis :;;i pre Prorocii
de dinainte zicand: "Asculta. fiiea vezi, uita
pre poporul tau easa parintelui tau) va
pofti lmparatul frumuseta ta" (Ps. 44, 11. 12). Ai
vazut :;;i pe Prorocul David logodind? Ai vazut :;;i pe
apostolul Pavel cum cu toata sinceritatea pronunta acest
cuvant 9i zice: "ea v'am Iogodit unui barbat fe-
cioara eurata, ea sa va puiu inaintea lui Chris-
tos"? Ai vazut iaI'a;;i la el? Caci spunand
ca de m'ati fi suferib) n'a zis d'l sunt doarii dascalul
vostI'u, ;;i acestea nu Ie spun pentru mine, ci pune
inainte demnitatea ce ;;i-a luat-o cu aceast,{t, adec,l
OMILIA XXIII 269
se pune in locul unei petitoare, iara pre aceia in locul
logodnicei, :;;i adaoge zicand: "Ca ma tern ca nu
preeurn a amagit pre Eva eli
sau, sa se striee intelegerile
(cugetele) voastre dela nerautatea 1) (naivitatea)
eea intru Christos". (Vel's. 3). Ca daca pierderea
este a voastra, zice, totu.;;i intristarea este comuml.
Dara tu prive:;;te intelepciunea lui. El nu hotara:;;te anume
faptul, de :;;i dan:;;ii erau stricati, iara aceasta invede-
rttnd-o zieea: "Cand se va implini ascultarea voas-
tea" (10, 6), :;;i aiurea: "voiu phlnge pre multi cadi
au mai 'nainte" (12, 21) - cu toate
nu-i las::l de a devenl neru:;;inati. De aeeia 9i zice el
"nu cumva", adeea nici nu condamna, dara nici nu
tace, fiindea niei una din aeestea nu este eeva edifieator
:;;i sigur: nici a spune pe fata, 9i niei a ascunde intr'una.
Pentru aceasta:;;i el apuea calea de mijloc, zicand: "nn
cumva". eu chipul acesta nid nu-i para:;;te tare,:;;i
nici nu-i incurajaza mult, ci se gase:;;te la mijloc.ul
amanclurora. A:;;cl dara prin versul de fata el ii mangae,
iar{l prin amintirea istoriei cu Eva ii baga 1ntr'0 frica
nespusa, :;;i-i lipse:;;te de oI'i-ee iertare. Ca daC<'i :;;i :;;ear-
pele este viclean, :;;i aeeea este proasta, nimic din aces tea
n'a putut-o smulge din ghiarele in:;;alaciunei. Vedeti, zice,
ca nu cumva sa patimiti :;;i voi astfeliu, :;;i atunci nimie
nu yeti folos!. Caei ;;i ;;earpele fagaduind atunci femeii
lucruri mari, a in;;elat-o eu chipul acesta. De unde
se invedereaza, d'l ;;i aee;;tiia cu famfaronadele lor tru-
findu-se v'ar puteil in;;ela. f;)i aceasta nu numai de aici
se poate judeca, ei ;;i din cele ce spune mai departe,
zicancl: "Ca de ar propovedui eel ce vine pre alt
lisus, pe care nu I-am propoveduit, sau de ati
lua alt duh, pe care nu l-ati luat, sau alta Evan-
ghelie pe care n'ati primit-o, bine l-ati suferi ((
(Vel's. 4). f;)i n'a zis ca nu eumvit preeum' Adam s'a
j'n;;elat ci pre cei ce patimesc deacestea li arau\ ea
') Nota. Expresiunea din original aito nu este
exact tradusa prin dela adeverinta cum se gaseste in editiunea
de Buzau. insamna: simplitate, nert'iutate, clreptate, curo.tie,
naivitate cate odala neg/dobie, iara nici de cum adevel'inta. .
270 OMlLIA XXlIl
fUnd femei, - fiindca a se j'ngela este a femeilor. Nici
n'a zis: tot a.;;a voi veti fi ingelati, ci staruind in
metafora 'intrebuintata , ziee: ,.,se VOl" strica inte-
legerjIe (cugetele) voastre, deIa nerautatea (nai-
vitatea) voastra cea intru Christos". Adeea deh
simplitatea voastra, nu dela viclenie, nid dela nec1'e-
dinta voastra, ei dela simplitatea 9i voast1'e.
Cu toate acestea 1nsa nid nu sunt vrednid de ier-
tare cei dupre cum a dovedit Eva. daca
aleasta nu este vrednic de iertare, apoi cu atat mai
mult dlnd cineva piHime9te din cauza slavei
"ea de ar propovedui cel ce vine pre alt
Iisus, pe care n'am propoveduit". Aici aratii ea
aeei ai lor nu sunt Corintheni, ci de aiurea,
pentru care zice: "cel ce vine, sau de ati Iua alt
cluh, care n'ati Iuat, sau alta evanghelie, care
't t b 1 t f'"
n a,l prm11, me -a,l su en . Dara ce zici Pa-
vele Tu care Gaiateni]or li-ai spus: "lara de ar bine-
vesti cineva pe langa cele ce uti luat.,
anatema sa fie" (Galat. 1, 9), cum de zid aid:
"bine I-ati suferi"? totu;;i de accia nu trebuie a
suter!, ci illC<1 a fugl de iarZt dacii aeeia aceIea9i
propoveduiesc, t1' ebui e a-i suferi. Deci, cum de spui, di
daea acelca Ie spun, nu t1'ebuie a-i ascuittl daea
spun altele trebuie a-i aseuita
Sa Iuam sama bine j'nsa, flinclca mare este pri-
mejdiea, ;;i pl'a pastiea, dac",'i Ie trecem acestea
j'll fuga, ;;i zieerca de fata va deschic1e calea tuturor
eresurilor. Ded, earn e senzuI acestor euvinte
Ingel<Horii aceia trambi!au astfeliu: ca apostolii
propoveduiesc ceVel nedesavfm,?it, iara introduc
ill predica lor cevit mai mult, - natural ca
spunanc1u-li vrute nevrute sa int1'oduea multe nerozii
in credinte1e lor. De aceia Ii aminte9te de de
Eva, amagita cu a ceva mai mult. Aceasta
lasand a se intelege, in intftia lui epistola Ii ziceLt:
"lata satui sunteti, iata v'ati imbogatit" ;;i iara9i:
"Noi nebuni pentru Christos, iara voi intelepti
intru Christos" (1. Cor. 4, 8. 10). Fiindca era natural
ca sa paIavrageasca (rpAtnpElv = fieoncaeasca) multe
OMILIA XXIil
271

faeand uz de v apoi aceasta 0 spune
al:ostolu1: . ea daca. acela spuneau ceva de prjsos, 9
i
1:1 Chrlstos? pe care 110i trebuiit a-I p1'opo-
vedlll, 91 am treclIt aceasta cu vederea, bine l-ati
surerb). Ca .deaceasta a adaos: "pe care nu l-ali1
dadi capita,] al eredintei
II au dam;))}, apOl ee au mai mulH Ca orice vor zice
nimie ,!Tlai. mult ded't! I]oi 11U vor spune. . ,
. . eu cata exactItate treee aceasta ches-
el 11'a zis: ea dadi cel ce vine v'ar spune
. mal m.uIb) - vfiindca mai !:lult, predi-
(.md cu mal multa putcl'e, 91 eu mal multa frumuseta
in cuvinte, - n'a spus aceasta, zic, ei ))cel ce vh1e
ar propovedui alt Jisus", fapt care de sjO'ur
ca 11U avC'it .llev?ie de a fi lnf'rumusetat prin
,.sau de at] Iua alt duh". Dara !lid aici nu cste
ncvoie de euvinte:. adccu face mai bogati
eh.ar .. <;tta, evanghelIe, care n'ati prhnit':,
COla ce n aVCiL neVOle de cuvinte pompoase - pn'-
cllm nid eeialalta expresiune: "bine l-ati prj mi ;; .
tu tn ('urn c1 pretutiIideni face u%:
de. clehmtlUne cxackl, care aratii ("u nimic nu eril de
pnsos, ru !lid din partea acc)ora nu s'a introclus
c8vil mai .mult. Cuci ziet'lnd eel.: ;, De ar propovedui
eel ce vme pre al t lisus" a ndaos imedieat: "pe
eare nu I-am propoveduit", sau ea "de at-i Iua
alt duh", a adaos "care n'ati Iuat", pl'ccum
dllP<1. exp1'esiunea "sau alta evanghelie" a adaos
"care n'ati primit". Prin toatu acestea ei a
chia1' . daea spun poate ('eva mai ll1ult,
clan911 nu prnneasca cum s'ar fnt.'t mplit, ci t1'ebuie a
fi eu de sam;),; insii spun cevit mai llmIt,
ee a spune, aeCla. ,de noi a fost sdipata clin vc-
lara data nu trebUla, pentru care nici de noi nu
fost 9i spun ;;i de ce atullci
11 ascultatl? (Dara daca 91 aceia spun acelcasi, ziei tu,
de. ceA atuI!ci ii. pre Pentru ca intre-
bumtil11d Ipocrlzlea, mtroc1uceau pe furis altc c1oo'me.
Aceasta insa n'o spune acum apostolul, d la
vale, unde zice : "inehipuindu-se in apostoli ai lui
Christos", iara aid e1 departeazii pe ueenici de sta-
272 OMILIA XXIII
pfmirea prin cuvinte nesuparatoare, ::;,i prin
aceasta e1 nu zavistue::;,te pre acei in;;elatori, ci asigura
pe ucenici. Fiindca de ce buna-oara nu impiedeca pe
Apollo, de era un barbat invatat, ::;,i puternic in scrip-
turi, ci inca j} roaga, a-I trimite Fiindca
acela impreuna cu lui tinea $i exactitatea intacta
a dogmelor, pe cfmd ace$tiia cu totul din contra. Pentru
aceia ii ;;i razboie:;;te cu putere, iara pre ucenici Ii 1n-
vinovute:;;te ca Ii dau atentiune, zicand ca daca noi
poate am scapat din vedere cev{L din cele ce trebuiA a
Ie spune, iara aceia Ii-au fmplinit, nu impiedeeam de a
Ii se da atentiune; iar a daca toate s'au lmplinit prin
noi, ;;i nimic n'a mai r errms, de v'au cucerit aceia '?
Pentru ace&.sta ::;,i aelaoge zicand: "Ca soeotese
cum ea eu nimie nu sunt mai' pre jos deeat
apostolii eei mari" (Vers. 5), facfmd comparatiune
aici nu cu aceia, ci cu cei de pre langa Petru. In C<'tt
elaca ;;tiu poate mai mult decat mine, zice, apoi $tiu
mai mult ::;,i decat ace:;;tiia. $i prive$te cum el $i aici
este umilit, caci n'a zis 8<:\ <mimic mai mult decat mine
n'au spus apostolii) ci "soeotese" -creel ca a::;,;'t este-
"ea eu nimie nu sunt mai pre jos deeat apos-
tolii eei mari". $i fiinelca $i aceasta s'ar fi parut ca
un defect al sau, de a-I intrece ace$tiia, $i de a ave':L
nume mai mare decat al sau, ::;,i deci mare a1' fi fost $i
umilirea lui fata de aceia cari s'ar fi introdus, sau s'ar
fi furi$at a$a zicand in r<1ndul apostolilor, de aceia ::;,i
el face comparatiunea cu apostoIii, in fntrebuin:
tata aici. De aceia pomene::;,te de apostoh Cll laude, $1
zice simp111 decat apostoIii ci "deeat apostolii
eei mari", invedera nd prin cuvinte pe Petru,
Iacob $i loan.
"lara de sunt $i prost eu euvantul, dar-a
nu eu stiinta" (Vel's. 6). Fiindca prin aceasta II co.::.
var$au acei fn$elatori , cari amageau pe Corintheni, ca
adeca nu erau pro$ti cu cuvantul (tOt&'CCl.t 'C(p M,lp), cle
aceia aposto1ul face mentiune, aratand ca el nu se ru-
;;ineaz{L pentru aceasta, ci ehiar se manclre$te. $i n'a
zis ca claca sunt eu prost cu' cuvantul, sunt $i aceia,
caci cu aceasta s'ar fi parut ca-i elefaimeaza pre aceia,
$i j'nalta pre aee$tiia, ci prin expr esiunea cl e fata el
-------- - --
-- - --- - - - .,_ .. . _----- -- --,-_.- --'-
XXII!
273
IumeasCLt . In intaea episto]<1 e1
mult se pentru aceasta, zieancl Ccl, fnte-
lumeasca nu numai ca nu contribuie Cll
Ia propoveduirea evangheliei, ci fnett chiar in-
slava crueei, tlupre zice: "venit-am la
V?l inaJtarca euvantului $i a i'ntelep-
ea sa nu se fae{t zaclarnica erueea lui
(I Cor. 2, 1. !, 17.) :;;1 Illulto altele cle acest
felm, uncle so vecle en 1m;;c}atori erau pro:;;ti ell
,care este cea mm de pe urm<.1 prostie. Canl1
msa trelJuJa a se compara in cele mari, apoi atunei e1
eompar<1 eu iar<1 canel trelJuiit a aratiL ca
oste lin defect parut, mel de cum nu se mai compara
Cll apostolii, d so impIete$te, sau mai bine zis se ames-
teeZt Ia un loe Cu faptul, ;;i la mma araru C<1 tocmai
aed deFect p<1rut este 0 ealitate. 5i cancl nLl-I sileiL niC1
o neVOle., eel mai mie dintrc apostoIi, ;;1
mCl. lyacar. de
v
de apostol. Aici iara$i,
eand tnupu! lll:preJU(<.trl Ie <"ereau, ziee ca cu nimie
nu este mm pre .Jos de apostolii cei mario StieiL el bine
CZL aceasta mai ell samZL va tolos! pre lIceriici. '
De aceia $i adaoge zicanc\: "Ci pretutindeni am
fost af'atati intru toate la voi". Aid iara:;;i defai-
mea,,;;1 pe apC?stolii cei minciuno$i, ea pe uniia ee umbla
ell .vlde:;;ugun Tot a$iL ziceit $i despre sine ell putin
:namte, ca "ol nu vietuiea fatZLrnieindu-se, ::;,i niei za-
vlstLlmd, sall ca propovecluiiL cuvantul evancrhe1iei in
1
' . v b
mO( - pc eand al"eia 1nt1"'Un felill erall
altfeli u se N u ins<1 tot a;;it er{
;il danslll. De aeela prctutmc1eni el cugeta luc.rllI'i mari
pentT':! C<1 nimic IlU faeeit pentru slava oamenHor:
9
1
mCl ca so aseund cele ale sale. Ceia ce $i spuneit mai
'nainte zic<1nd ctt: "eu aratarea adevarului acleve-
rindu-r:
e
pre noi spre toata !'?tiinta (eon!'?tiinta)
oamemlo[''' (Cap. 4,2), accia$i spune $i acum. "Intru
toate am fost aratati la voi". 8i ee va 8<1 zica
aceusta pro$ti, zice, $i nu aseundem aceasta .
primim ajutoare deja HIliia $i nu taeem. Primim cI eci'
dela voi, $i nu ne prefacem ea $i cum n'am primi'
dupre cum fac aceia primind, ci ceia ee facem, 0
in fata voastr<1, ceia ec nu putea ven!, decat dela unul
28913
18
274 OWLlA XXlII
ce vorbeLt cu tot curajul, :;;i toate ale acdont Ie da pe
fata eu tot adevarul.
. De aeeia $i de data Ii iit pe dc'tn$ii de mar-
tori, zicclnd: "intru toate la voi", prec,um :;;i mai
'nainte zieancl: "Ca nu scriem voue altele, fara
numai cele ce cetiti, sau Ie
Dupa aceia fiindca s'a justificat de cele eu privire
la dansul, Itt urma aclaoge cu l11ulta asp rime, zicand:
"Au cloar'a pacat am facut, pr'e mine smerin-
du-ma" ca voi sa va inaJtati" (Vcrs. 7)? :;;i expli-
cand aceasta, zice: "Alte biserici am jafuit luand
de cheltueaH'l" spre a sluji voue" eVers. 8). Cda
ce el spune aici, aceasta va zidt: Mi-am petrenlt
timpul intr'o mare nelini$te; - c,lei aceasta va sa zica
expresiunea "smerinclu-ll1a pre mine", -- $i aceasta
deci aveti a-mi aeluce ca invinovatirc? :;;i de aceia
mandriti inaintea mea, fiindca m'am umilit cer,lnclu-vA
milostenie, strimtor,lmlu-mi"l, $i fiamL'tnz;'md, ca voi sa
va trufiti? Cllm se trufeau ace:;;iiia, gasindll-se el in
strimtorare? Mai mult s'ar 11 eclificat d,'tn$ii prin aceasta,
iara nu s'ar fi scanclalizat - ceia C8 de sigur dt ar f1
fost cea mai mare acuzatiune ce Ii s'ar fi ac1us, ::;d pacat
al slabaeiunei lor, r:a acleCi'i nu puteau Sll-linvinov<ltasca
in aIt mod, decat umilindu-se el mai dinaintc. NEt aeu-
zati, zice, ca am devenit umilit? Dara pentru aceasta
v'ati ingamfat voi. Fiinddt $i mai sus zi('eit, ea clan$ii
il defaimau, ca fiind de fata erit umilit, iara cclncl nu
era de fata era imlraznet., apoi eljustifie{tnclu-se ii com-
bate din nou $i aici, zietllld C,l $i uccasta am filcut-o
tot pentru voi.
"Alte biserici am Aici vor])e::;;te ell mult
ponos, clara cele de mai 'nainte nu lasll ca accstea sa
se para a fi mai greoae. Caci a spus: "De m'ati fi
suferit putin pentru neinteleptie", ::;;i deci mai
inainte de alte succese ale sale, cl in aceasta S8 lauda
mai intai. Aceasta mai eu sarna 0 cei muritori,
$i tot a$a $i cei ce cugetau lucruri mario De aceia e1
nu face yorba mai int{ti de primejdii, niei de semnele
ce Ie facea, ci de dispretuirea banilor, in aceasta
cugetau lucruri mari; in acela$i timp ela a in-
telege despre ])ogatiea lor. Ceia ce este minunat la clansul,
Oi\IILlA XXIII 275

e ctt de $i vor])l d::'tnsul se hr;'lnea cu mllnilc
sale, totw;;i n'a spus-o, ci tocmai ceia ce ii putea
pre dan$ii - $i nu erit ea Iauda a sa - aceia 0 spune,
ca adedi a luat ajutoare dela alt.ii. :;;i n'a zis am Iuab),
c. i "am jatui t", acleca (de-am desbracat si l)re cei
, .
deacolo i-am lasat saraci. :;;i ceia ee este mai mult, ca
n'a facut aceasta spre a avelt de prisos, ci pentru tre-
buinta celor absolut necesare; caci e{md zice: "de chel-
tueaIa" el vorbe$te de hrana trebuitoare. Dara ceia ce
este rnai grozav, cit am facut aceasta, zice, "spre a
sluji voue". Voue va propovecluim, $i de voi urmind
a fi noi totu$i dela altii am luat hrana.Indoit
cril, deci, pitcatul, sau mai drept vorbind, chiar intreit:
:;;i c;l Hinel Ia dcln$ii, :;;i lor slujinclu-Ii, 9i ccrandu-Ii hrana
trebuitoare, totu,?i altii erau cari Ii diicleau ajutoare.
Mare cu adevarat deosebirea lntre unii $i altii: uniia
stau in lenevire, iarii aItii in rivna $i graba; uniia de
$i crau departe, totu$i trimiteau ajutoare, iara alW de
::;;i de fatel, nici mi'icar nu-i hraneau.
Apoi, fiinclccl s'a atins eu putere de dan$ii, iara$i
cu bini$orul $i pe tacute moae asprimea certarii, zie<'lnd:
venind de fata la voi, fiincllipsit) nim[mlli
n'am facut suparare". Cel n'a spus (J1U mi-ati dat,
ci eu n'am Iuab), fiindea jj cruttt. Dara eu to ate
acestea chiar in cuvtmtului, pe nesimtite iara$i
ii atinge, caei expresiuncle "de fata" $i ,Jiind lipsit"
sunt foarte semnifieative. Ca sa nu zica chln$ii: dara
co? nu ail)? a adaos imedieat: fiind lipsit". "Ni-
manui n'am facut suparare". Aici iaI'a$i Ii atinge
cumpatat, ca dan9ii arablnd de data aceasta 0 lene, ea
crezclndu-se lngreuiati. :L\Iai depart, apoi pune 9i cauza
acestui fapt, incarcatit de acuzatiuni $i de jaluzie. De aceia
nici n'a pus-o mai c1inainte, ci aici, ca $i cum Ii-ar spune,
de cine $i cum a fost hranit, ca astfeliu pe nesimtite sa
introduca iara$i yorba despre eleimosina.
"Ca lipsa mea, zice, au implinit-o featE cari
venisera dela Macecloniea" (Vers. 9). Ai vazut cum
iara9i ii atita, puntmd la mijloc pre cei slujiti? Mai 'ntai
Ii atita pofta de a $ti cine ar fi aceia, iara c,lnc1 zicea:
"aIte biserici am jafuit" ii nume:;;te pe fata, ceia ce
ii lndemnt1, pre c1an$ii!';'>i In clcimosina. p(' coi ce se hota-
276 OM[LlA xxm
rise singuri de a tm\nl pe apostol, prin cuvintelc de mai
sus Ii convinge, ca SEt nu se lase a 11 mai prejos 9i in
ajutorarea slracilor. Aeestea chiar ;;i l\laccdonenilor
scriindu-le Ji zicea: "Ca 8i in Thesalonic odata si
de doua ori cele spre' trebuinta mea ati trimis,
la inceputul evangheliei" (Filipp. 4, 16. 15), ceia
ce de sigur ca erit ceit mai mare Jauda pentru d;jn$ii,
ca dela inceput ehiar dam;;ii au stra,1ucit.
Dara tu prive9te cum el pretutindeni pune numai
neaparata trebuinta, 9i nici decat prisosinta. Ci:tnd el a
spus ca "de fata lipsit" a aratat C("t trebui;'t a fi
hranit de Corintheni, iara, cand zice ca ,,!ipsa mea au
1mplinit-o", arata ca el n'a cerut. Pune apoi 9i 0 cauza,
care nu erit. care erit aeeA cauza Ca a Juat ajutoare
deja altii. "Ca lipsa mea, zice, 0 au implinit fratii
ce venisera". De aceia, zice, nimanui n'am facut sup{t-
rare, si nu l1imlca n'am indraznit. Si totu9i 0 faee aceasta
dupre' cum se arata prin cele de i11ai de jos - de 9i n'Z
spune lamurit, ei oarecum imbrobodit, l{tsi.tnd aeeasta
]a con;;tiinta auditorilor. Pe nesimtite, (lcd, d 0 arat{t
aeeasta prin cde ce urmeaza, zieand: 1ntru toate
Il1'am pazit pre mine voue fara suparare, si ma
voiu pazi". Sa nu va inehipuiti, ziee, ca Ie spun
ca sa primese. lara expresiunea "ma voiu pazi"
este foarte apasatu, daca niei nu va mai Indraznl a Ji cere
dadi odahi a perclut l1Cldejdea de a mai prim! eevit deja ii:
Tot odam mai arah\ ea aeeasta c1an:;;ii 0 eonsiderau ca
suparare, pentru care;;i zicei.\: "m'am pazit pre mine
fara suparare vow'S) ::;;i ma voiu pazi". Aceasta 0
spune,,\ 9i in intaea epistola, ziectnd: "N'am scds
acestea, ca asa sa se faca intru mine' ca mai
bine 1mi este a mud, decat laud a n;ea sa 0
faca chleva zadarnica". (I. Cor. 9, 15). Si aiei iarasi:
"n:'am. paz}t pre mine voue nl,ra
ma vom pazi".
IVlai departe apoi, ca sa nu se para d Ie graic9te
aeestea pentru a-i lzadari inca mai mult, zice: "Este
ac!evarul mine" (Vcrs. 10), adec{t
sa nu va mehlpUltl, zlee, ea de aeeia am spus, ea SD.
m[[LlA xxm 277
primese, ea inclt mai mult sa va atrag spre mine, ca
"este adevarul lui Christos intru mine, ca lauda
aeeasta nu se va oprl de mine in latueile Ahaiei " .
Pcntru ca nu eumvit sa crcada eineva, ca el este trist
din aceasta cauza, sau ca 8stO furios gr<\ind aeestea, pri-
ve::;;to cum el numc;;tc faptul acesta lauda. in Intaea
epistola tot acela9i lucru II prcgD.,tc$tc, ciici pentru ca
S:1 nu so parD., c;1-i atingr\ Ii ziceit: "Care dara 'nli
este plata? Ca bine-vestind, fara plata sa pun
evangheliea lui Christos" (1. Cor. 9, 18). duprc
('urn acolo ])ume$tc "plata", a:';ilt $i aiei zice "lauda",
ca astfclill sa nu sc rm;,ineze prca mult de cdc vorbite,
Cit cum cl ar 11 ccrut, $1 ii n'ar n dat. 1)('ci, ce? ziee,
dacl1 9i voi ati da dad eu nu primes('. Dara ;;i C'xprc-
sillnca "nu se va oprl" cste luattt in 'senz mctaforic,
dela opl'irea riurilor ('j'?p'J. .. = a opri rIul in
clirsul suu, a punc Sti1 vi\ariu), sau ca vestea s'a Impr:'i-
$ticat prctutindeni, ('11 el IlU prirne9te ajutoare. N'ati
ingrttdit ('U darul vostru curajul mew) pal'c-C'a ar 11 voit
s\ spuntt, - dar{t n'a zis chiar a;;[t, ci Inca mai mu,';i-
c<'Horiu, "nu se va oprl in laturile Ahaei". Aceasta
iara;;i este 0 loyitura foarte grcit, 9i deaj uns de a-i osandl
$i a-i intl'istil, dat'a nurnai pc (\;'tn$ii Ii tl'ocuse eu vec1cl'c'a.
daea numai del a di.tn:;;ii nu prirnise. 0\ <laeii so Itwc1it,
ziee, apoi peste tot locul trdmiit a se lttuclit, iad clacc\
se Jaudh nllrnai intl'u aeeia, poo,te ea a filcut-o pClltru
s\ubaciu!1ea noastrtl.
Deci, ea IlU cllrnvil SD., cllgetc c1A!1$ii in feliul acesta, :;;i
sa se intl'istez8, pl'ive$te cum indreapt,\ vorba: "Pentru
ce? Pentru ca poate nu va iubesc pre vol? Durl1-
nezeu ("Vel's. 11). lute $i eu marc u$llrinta a dat
rC'spunslll. Cu toatc acestea niei a$it nu i-a scapat de
pacatullor, eaei n'a zis doara, ctt (mici nu sunteti slahi,
9i nici nu sunteti puternici ci cD., "va iubesc pre voi",
prin care Inca mai rnult Ii-a prelungit acuzatiea. A-i
iubi pre dan;;ii, erit mai eu sama aceia de a IlU primi
dela dan:;;ii, fiindea s'ar 11 sCc'trbit multo A$a cD., apostolul
meea contrar: $i lua, ;;i nu luLt; iara contrarietatea pro-
veniit din deprinderea celor ce dttdeau. n'a spus cD.,
de aceia nu primese, fiindca va iubesc foarte mult pre
voil) caei aceasta ar fi fost mai mult 0 acuzatiune adusa
lor, ;;i i-ar 11 pus lntr'o nelini$te, ci '::;i-a intol's vorba la
o alta cauza. care este acec\ cauza?
278 OMILIA XXl ll
"lara ceia ce fac voiu face, ca sa taiu
pricina celor ce poftesc (voiesc) pricina, ca Intru
ceia ce se lauda, sa se afle ca noi" evers. 12).
Fiindca dan:;;ii uneltiau spre a gasi 0 prieina oare-care,
apoi $i accia trebuiit a 0 resturnit, mai ales ca numai
cu atata sc laudiu. Deci, ea sa nu aiba nimie mai mult,
apoi f;ii aceasta trebuia a 0 indreptit, caei in eelelalte
erau lipsiti. Nimie nu ediflca amt de m\llt pre cei mu-
ritori, dupre cum am mai spus, ca a nu primi nimie de
la ii. Daro."t diavolul fUnd viclean, a pus mai ales aceasta
cursi:'t, voind a-i vo."tmma pre danf;iii in altele.
Insa mie mi se pare e<'i aceasta erit la dan$ii
llumai 0 ipocrizie. De aeeia niei n'a zis : ca intru ceia
ce au facut, sau au IWUt succese ci "lntru ceia ce
se lauda", ceia ce erit tot una cu a-I in deridere
pentru mandrie de$arW,. Se laudau dilIlf;iii, dara nu erau
Dara Mrbatul voinic nu numai fn eele ce nu Ie are
nu trebuie sa se laude, ci chiar f;ii in cele ce Ie po-
seda, precum de pilda face;'t ferieitul acesta, precum
ffteeit Patriarhul AlJra{lm zicand: "Eu sunt pamant
(Facer. 18, 27). Fiindca nu aveit a-$i imputa
vr'un pleat, ci din toate partile straluc&1. pr in suceesele
sale, apoi umbland in toate partile $i negiisind niei 0
pricina sau vr'un pacat mare in sarcina sa, iata ea e1
alearga la natura sa; $i fiindca ori f;ii cum numele pa-
mantului este respectahiJ, el a adaos $i numele cenu$ei.
Pentru care f;ii un altul zicea: "De ce se
oare pamantul (Sirah. 10, 9).
1) Deci, sa nu'mi spui de frumuseta fetei, nici de
grumazul lui eel maret, nici de hlanida (mantaua) sau
de calul $i de cei ce-l intovaraf;ieSC, ci unde
5e sfar$esc aeestea. lar a de 'mi spui de cele ce se vad,
a poi atunei f;ii eu iti voiu spune de cele din scripturi,
$i cu mult mai stralucite deeat acestea. Dara preeum
pe acelea nu Ie admiram pentru fata sau privirea lor,
a vand 1n veclere ca totul este terina, tot a.:;;a nici pe
acestea, fiindea acestea sunt lerina. Sau mai hine zis,
ehiar $i mai 'nainte de a se descompune f;ii a deveni praf,
1) Partea morala, Des pre a nu se mandri lruf1 cineva,
a uu se bucura de nenoroci rile straine. despre David So-
lomon. (Veron).
OMIU,\ XXIII 279
arat<\-mi te rag pc un boln;),v de friguri intins pe pat
f;ii de moarte, 9i ;),tunei iti vaiu spune tie: ce a
c1evenit aceL't podoaba mare;),ta? Unde sc duce 0<;tre
marea lingu$ire c1e care incunjurat, unclo sluJua
1'obilor, prisosinta averilor ;;i ;), proprietatilor? Ce
vLlnt fntrand a impraf;itiat toate acostea '? Dara mta Cet
9i pe pat cand $ade lungit, el poarUi simbolele bogii-
tiei $i ;), Ie trunei, fiiml fmbrtl cat cu hain{t stralucita,
s[tracii $i ])ogn,tii petreetlndu-I Itt groapkl, plebea acla-
mandu-l. Mai eu !:'-ami"i acestea sunt cu totul de ris, de
c-t'U imcdia t se dau pe en 91 0 Hoare ('e se
Ci'tci noi pasim prugul portilor cetatei, f;i1 dUP';l
ee eland trupul v{ermilor nc intoarccm, 1ara$i te a$i
intreb<'t: unde oare so duce acea muJtime de oameni '?
Ce a devenH oare vuetul f;ii stl'igarea de mai
Uncle fadele acoka '? T'nde chorurile acelea de femel't
Oare nu sunt acestea vis? Co au devenit [tcele 1.ipete '?
Ce [t(;ele guri multe ce stdgau $i indemnau a se incu-
c(t ni[11eni nu esto nemurltoriu? Acestea
Hcum trebuiit a so spune cdui <::e nu aude nll11lC, t'1
atune'i ctmd el r tipiil a vutul altora, cfmd eu lacomia spo-
lie;\, atunc:i trebuiil a'l statui $i a'l dte putin.
1 leci nu trebue a' l j'ncurajit, co."t nimeni este nemuritorill.
Impiedeca nebuniea lui, stingei-i pofta, iara acum incu-
raj eazii pe eel nedrepWtit. Fiinclc{t a-i <'<Inta la
ureehe deaeestea, este fapt al celol' ce se bllcura $1 lau
in deridere. As':l dar,"t nu pentru acensta trebuia a'l 1n-
ei 1ncii' a'l face sa se tenm(t f;ii 5<1 tremure. Dar,"t
dactt eel pulin ('ei po."ltimese acelea:;;i rule, pe care Ie
p<''ttimesc eei bogati, s-ar cuminli vu,z,lnd toate cele nefo-
lositoare ale celui ee a p,\rasit stadiul lumei
iar.'\, acum H intovar<'lsesc la mormant!
Deci, fiinelc{L mal' 'nainte poate au fost
lJetiea banilor, f;ii nimic nu cuget<:'\, de Cl numa!
in timpul acela, d'll1d chiar $i privirca cellll ee pe
pat ii ineredintaza de adevarul celor spuse, eummtas-
ca-se, invete-se, f;ii gtlndeasca-se ca eu pulin dura aeeasta
f;ii (l<'Ul$ii cari 111so1-ese acum pe mort, VOl' aJupge a fi
respunz;:\ tori de [tceleaf;ii aCllzatiuni grozave, f;il vor da
samet de toate cele ce au rapit, de toate cele cu care
au nedreptatit. . . V",
($i ce au a face accstea, ZICl tu, cu saracll? Celor
mai multi li estc pluCllt aceasta, de a vedce'\. adeca po-
depsit pe eel cc a nec1repwtit. :Koue jnsa nu ne este
280 OMILIA XXIII
plaeut de loc; ci dorim ca sa nu patimeascii nimie
raW). Va laud pre voi mult, $i va aproh, ea nu va
bucurati de nenorocirile straine, ci dmtaii numai de
siguranta voastra. Aide, deci, ca s:'1 va asiguram :;;i des-
pre aceasta.
Daci noi ptttimim ceva rau din partea oamenilor,
nu putin vom sdidea din datoriea noastra, de vom su-
feri eu barbaiie cele petreeute. Deci, nu suntem nedrep-
t;1titi, fiindea supararea aceasta Dumnezeu 0 ealculeazi:i 1n
folosul nostru, nu dupre ideia de dreptate, ei dupre aceia
a filantropiei, $i 1n schimbul celor ce am patimit $i nu
ne-am dizbunat. Si de unde se 1nvedereaza aceasta)) 't
zici tu. Au piitimit'Iudeii rau din partea Bahilonezilor,
$i Dumnezeu nu a impiedecat, ci lJarbatii, c:opiii $i fe-
meile crau t;:lriti i'n robie, fnsa aceasta robie, 1n raport
eu pacatele lor, li-a fost spro mtmgc\ere. Dc aeeia zice
Isah't: "Mangaeati, pre poporul meu,
preotilor; graiti la inima lerusalimului, ca a
luat din mana Domnului indoite pacatele sale".
(Isaia 40, 1. 2), $i iara$i: "Doamne Dumnezeul nos-
tru, pace da-ne noue, ca toate ni-ai dat noua"
(Ibid. 26, 12). Dara :;;i David zice: "Vezi pre vraj-
mei ca s'au inmultit, iarta toate paca-
tele me1e" (Ps. 24, 19. 18). Ian"t cand ii adusese 1n-
nainte pre Semec, care-l hlastamtt, el el a zis: "La-
sati-l pre e1 sa blasteme, ca va vedea Domnul
smereniea mea, va intoarce mie bine
pentru blastemul lui in ziua de asti:izi" (II. Imp.
16, 11. 12). Caci cZtnd nu ni razbunam asupra celol'
ce ne nedreptatesc, atunci mai eu sama noi ne 1'010-
sim, - di se calculeaza acestea spre iertarea paea-
telor noastre, c1aca suferim eu multamire neelreptatile
ce ni se aeluc.
A$a cii atunci cZtncl vezi pe un bogat r{tpincl avutul
celui slrac, lasand la oparte pre eel neclreptatit, tu
plangi pe eel ce a nedreptatit, pe eel ce a rapit avutul
celui sarac. Unul leapc"vla de la sine IYmrdariea, iara
celalalt se imbraca cu elZtnsa. Tot a patimit $i sluga
lui Eliseiu pe timpul lui Neeman, cad daca n'a rc"tpit,
totu$i a nedreptatit, - fiindea a lu2t eu im;;elaciune, este
nedreptatire. Deci, ce a pc"ttimit el Impreuna cu no-
XXIII 281
dreptatoa a luat $i lopra I). A$"t flm"a col nodropUitit
s'a folosit, iara cel ce a nedreptZqit s'a v{ttamat foarte
tare. Intocmai a$i't se petree luerurile $i ell sutletul.
atat de adcvarat este, inc;U cit do multe-ori, numai fap-
tul acesta a fi"tcut pe Dumnezeu iwlurat $i milostiv,--de
si po ate cel ce pi-'ttime$te rale este nevrednic de ajutoriu.
, De accea $i ziceit Dumnozeu din capul locului bar-
1 Jarilor : m'am mtmieat pre putin, jara
ii sJau pus impreun[l spre rale; pentru aceia
intoarce-ma-voiu spre Ierusalim eu mila" (Zacl!.
1, 15. 16). NimiG nu este care mZtnie pe Dumnozeu at'tt
de IDUlt, ca a r;tpl, a nedreptt'ttl ::;;i n sillli pre cineviL
Si de cc oarc '? Pcntru Ctt cste roar-to u;;or, illlJitilor, de
,t se dcptlrtit cinov:'t de acest pttcat. P;k.atul acesta ntl
cste doartt 0 poftt't naturaltt, care sup,lra pc om, ci vine
numai del a tri'tndavie. Dartt, cum LIe nunl(':;;te Pavel pa-
('atul acosta r<"tdacina r,\,lclor? A poi accasta 0 spun :;;i
eu, instt numai noue ni se pare ctt este rtul<kina rtdc-
lor, jar',l Ill! ctt ar fi dela natura lUCl'ului. dactt voi!i,
s;'i facem (,(Hnparaiiune, $i sa vedem care nnume porta
ostc mai tiranicii: aech a banilor sau a trupurilor? $i
carc se va gttsi ca vatttma pc oamenii mari, aeeia de
Siglll' d estc eea mai tiranictt. A$it tIara s,''t vcelem, pe
cal'e Idl'lJat marc a stttp;tnit pofta de bani f ::\ici pc
unul, ci nllmai pre cei de ,Filit :;;i de LIispretuit, ca Ghiezi,
Ahav, Iuc1::t $i pl'eot.ii Iudeilor, - pc ('etnel porta trupu-
ril()r a cuprins P1'C ml1l'ele Proroc David. $i aceasta 0
spun, nu ca CUIll a-:;;i da iertare celor euprin:;;i de accasut
poth1, ei pregettincIu-i ca inett mai muIt Sit fie ,eu trez-
vie. Ctnd iti al'ilt c;\ patima este mare, atunci mai cu
sama iti aettt dt cei cuprin$i de acea patima sunt lip-
siti de ori-cc iertare. Daci\, poatc nu $ticai accit fian1
salhatici\, ai fi a vut Vl"un refugiu la accasta; iara
acum diml $tii, totu$i cazi in curs:l, ce Imll'eptare
vci i1 vc;\
Dupa David <.lpoi, gilsim $i pre fiul s,lu cuccrit c1t:
acca patimct, inett eu mai muIta putcrc - de $i n1111eni
n'a fost mai intelept ea c1ansul, care a $i a vut clcaltfeliu
tnatc cnlclaltc ViltUti. eu toate acC'stca atat de
mult a - fost eueerit' de acC'ast;'i patim;'i, incat ca I-a
vMtlmat chiar $i in cC'Ic principale. Tattll Si\'U s'a sculat
1) Notd. A se yodea Cap. 5. Carle;, IV a lmp;l.mtilor.
282 OMILlA XXIII
dupa cc CclZUSC, a rcluat lupta, 9i iarU9i s'a incununat
pe cand Solomon nimic din acestea n'a artltat. De
9i Pavel zice,\: "Mai bine este sa se easatoreasea,
cleei'lL sii se (1. Cor. 7, 9), Christos iara:;;i
"Cel ee poate sii eupdncUi, euprinclii" (1\Iath.19, 12).
Des1're hani lnst n'a spus a9'\' ci "Cel ee va Iasa toate
ale sale, insutit va Iua" (Ihid. Verso 29). zici tu,
GUIn ele tot Ctll-istos a spus dcspre cei ce se imbogatesc,
Ctl CLl gl'cutate se vor invrednicl de impartlt.iea ceriuri-
lor 0 face dfmd a intelcge tlmpirea lor, sd'iviea
lor CCil mare ventru ])ani, iara nu banilor.
Aceasta se lnvedereaza si din cdc cu care Pavel a sfatuit
pe credineio
9
i, caci de ilceasttl pofta jj cu desa-
v<lr.;;irc, zicancl: "iari:'L eei ee vor sa se imbogatasea,
ead in ispittt" (1. Tim. 6, 9), in timp ce de pofta tru-
peasd nu-i <-IcIoc, ci numai pentru un timp intre-
rumpand -.;;i atunei eu )mna intelegere - c1Uptl care
iarct9i Sfc'itLH'9te de a sc mlum't impreuntl. Se temcit de
valurile poftei, nu cumvil sa aduca vr'un naufragiu
grozav. Pntima aceasta este mai puternica decat
maniea, fiindcc'i, a se fn<lnicil cinev;'l nu se ponte, daca
nu cste nimeni care si1 inttlrite, pe dtml a potu con-
tactul trupesc est8 necesar, chiar claca nu ('ste cle
fatt\ persoana care provoaca aceast<'i patima. De aceia
apostolul nu a eu totuI, ci a adaos "ptmtt 1a 0
vreme". El n'a desftintat pofta in sine, ci numai pe ace;'l
nedreaph'i. ,)artt pen tru pofte, zice, fie-eare sa-:;:;i
ai ba femeia sa" (1. COl'. 7, 2), pc cc:tncl astringe cineva
bogatji, e1 n'a impiedecnt pc un timp, ;;i nici n'a Invoit
pentru un timp. Patimele accstea sunt inascute in noi
pentru necesitatc: pofta trupeasca, pentru facerea de
eopii, 9i mttnica, pentru ajutOl'LlrCa celor nedreptatiti, -
pe eancl pofta de bani (lcloc.
Prin urmare patima aceasta nici nu este dUptl
natura, a9,,1 ca atunci c<tnd te a Ii stctpclnit de dansa,
cu atat mai mult vei suferl. cele mai ul'icioase pedepse.
De aceia Pavel ingucluind 9i a doua nunta, iatet ca fiincl
yorba de baniel cere eea mai marc exactitate, zici.b1d:
"Pentru ee mai bine nu sufedti steflmbiitatea?
pentru ce mai bine nu ri:'tbclati paguba" (Cap. 6, 7),
in timp ce vorbinel de fecioare, zice: "Poronea Dom-
XXIV 283
nului n'am" ;,aceasta spre al vostru folos zic,
nu ca sa va puiu vone eursa" (Cap. 7, 35).
Cand ins1 vorbe9te de bani, iatit cuvclntul sau: "A vtmd
eu ce ne irnbri:'te::\ :;:;i ee mane:)., eu aeestea suntenl
(1. Timoth. G, 8). Dara, zici tu, cum se face
dt in satisfaccrea poftei aC('9tiil1, cei mai multi se COl1-
'? .cc\ nu se. in v fat.a patimi,
111 fata a des!f?mm:el; ca !i s'ar parcc't
en este dcopotnva ele urICIOClE'a, nu s'ar lasa a fi cuceriti
iute. Astfeliu 9i acele ncnoroeite fecioare au fost scoase
din ele I1lmttl, nindea ce supusese
deja pc cel marc, Ia urmtl s'au lasat a fi scoase
de cel slab de nimie. Pe Mnga acestea apoi so
mal poate spune 9i aeeia, di, dac ..'), cinevil staptminc1u-si
pofta trupea:;"e,\, este invins de porta banilor, Ia
nu '1 va mai stap[tni nici pona trupeasca, -- fiinc1cEl nu
tot.i sunt deopotriva de aplecati spre pofta trupeasctl.
. Aceasta, dcci, ;;tiind-o, iubitilor, :;;i exemplul fe-
(,lOardor a vandu-l ve;;nic in minte, stl fugim de tiara
accasta rea. (Yl dacct fecioriea eu nimic nu Ie-a fofosit
ei pentru iulJirea de al'gint s'au pierclut aeele fecicarc'
duptt mii de osteneli -sudori, apoi pe noi cine ne vc{
sctlpit, claca yom cudeiL in aceasta patima De aceia va
rog, ca nici ne lUsurn de a fi de acea pu-
tima, rem,lne!l1 claca clejil am fost
l:l St,l rupcm legnture1c aceste groznve,
cacl numm yom putca a ne cluce Ia ceriuri si a ne
invrec1nici de miilc de lJunllri, di,rora fie eu toUi n ne
invrednici, prin chand fllantropin Domnul11i' 'l10stru
IiSllS Christo::;, ctlruin imprelll1<.\ ell Tatal si cu Sf. Duh
so cade sIn va, sh'i pclnirea cinsten, acum' si pururea si
'in vecii vecilor. Amin. ., ,
OMILIA XXIV
"ea uniia ea aeeia sunt apostoli mineiunosi
lueratori vieleni, inehipuindu-se intru apostoiii
lui Christos" (Cap. 11, 13).
284 mllLlA XXIV
Ce spui, Pavole? Cei ce propoveduiesc pe Christos,
eei ce nu pl'imesc bani, eei ee nu introdue 0 alU evan-
ghelie, s unt apostoli mineiuno$i? Da! respunde el, $i
Inert tocmai pentru aceasta, fiindca se prefae in totul,
spre a 5n$el;'l,)). "Lucratori vicleni", zice; ac1eea lu-
creazi:i ii, dartt smulg ceia ee au sadit. Fiindca $tiu bine
d:"ln$ii, ea in alt mod nu ar pute1:.\ fi bine primiti, apoi
masca adevarului , joaea eu ehipul acesta drarna
jn$81ilciunei. se zicc inett di bani nu prhnesc; dartt
aeeasta 0 fae ca inca mai mult sa iiL, ca sa piardtl
sufl.etul. Sau mai drept vorbind, chiar $i aceasta este
minciuna; dici luau, j'nSrt se asC" ulldeau; iara aceasta S8
clovede7te din cele ee In adevar, cD, apostolul
dejit a dat a se intelcge faptul, zici:tnd: "Ca in teu ceia
ce se laucH'l, Stt se afte ea noi ", dari:'t Hlai la vale
inca mai liimurit a lilsat 3<1 se lntelpaga, zictlnd: "De
va mananca eineva: de va ia cineva, de se seme-
te:;;te cinev<1, ... cu dulcea\a sufedt]" (,Tel's, 20. 19).
Acum ins!' $i III aIt mOll ii defaima, zieclnd: "se prefac"
adecil Ilumai shima, numai forma 0 au eu cltln::;;ii; sunt
lm))I'aea ti in piel ea oii.
::$i nu este de miral'e, crt Satami se
preface in Inger de lumintt; nu cste clartt lucru
mare, se prefac slujitorij lui ca slujitori
cll'eptatii " (Vel's. H. 15), - a$[t di. daci1 trelJuie a te
minuni:l., apoi de aceasta minuneazi?'t-te, ia.rii nid de cum
de aceia. C.lnd dasealul lor toate Ie cuteaza, nimic nu
poate fi de mirare de a-I urmit $i uC:enic;ii. Dartt ee va
sa zica oare "inger de lumina"? i\deea se preface
in Inger care are c. uraj, care Strl inaintea lui Dumnezeu.
Sunt lnsa $i ingeri ai intunereeului; aee$tiia sunt ai
diavolului, ingeri j'ntunceati $i salhateci. Pe multi a
diavolul j'n ehipul acesta, prefticandu-se, insa
ncfiincl in realitate ingerul luminei. Tot asemenea
ace$tiia S8 imbradt cu shima, eu forma de apostol, j'nsa
nu 9i puterea lor, fiinddi nici nu pot face nimie. Nimic
nu este atilt de dr,kesc lucI'u, ea a facecev,l pentrll
ochii lumei.
Dara oare ce va sa zica: "slujitorii dreptatei"?
Adeca preeum suntem noi, propoveduindu-va evanghe-
liea care are Cll sine dreptatea)). Sau ca aceasta 0 spune
omUA XXIV 285
aICI, sau ea poate acei apostoli minciuno:;;i 1$1 ll1su:;;esc ,
sau eauta sa se imbrace eu sJava barbatilor drepti. Ded
CLlm i-am puteit CllnOa$te noi? Din faptelc lor, preeul1l
a zis $i Christos. De neoia apostolul S8 vede silit de a
pune in paralel suecesele sale $i riiutatca acdora, CU,
astfeliu din' comparatiune stt se vada il1$alatorii. Apoi
urrnand iara:;;i de a treec Ia laudele lui, mai fntai i:i
acuz;1 pre aeeia, ea astfeliu sa arate necesara ipoteza
lui, ea nu curnva sa-l acuze ca vorbind pentru dti.nsul,
ziee : zic" (Vcrs. 16). Dealtfeliu el a luat
deja rnai rnulte precautiuni p[lna acum, (<1nSa, zice, nu
ma rnult<:.'trnesc eu cele spuse, $i deei iara;;i zic: "ca
nu ma socoteasca cineva Crt sunt far[t
caei aceasta oste fupta lor, de a so laudit, nefiind niei-o
cauza pentru laudu. .
Tu ins'i rnai gtmde$tete $i la aeeia, ca de cate-ori
voie$te a treec la laucleJo sale proprii, se opre$te pentru
moment. A S8 la udiL cineva, ziee, este fapt de neinte-
leptie; dara eu n'o fae aceasta din lipsa de minte, sau
prostie, ci fiind silit. Si chiar daca n'ati erede ea am
lost silit de imprejurari, $i deei m'ati in'vinovatit, totusi
nici a$l1 n'am Srl tac. ,.
Ai vazut cum a aratat, eat de mare este nevoea de
a vorbi? Cii c1aca e1 nu aseunde niei aeeasta banuiala
apoi poti pricepe cata silu a veil de a vorbi, $i cum
rnuncia $i se ne6ijiit mai 'nainte de a incepe Yorba. Dan'\.
chiar $i a$c\, el face uz de multrt eumprttarc, caci n' a
zis: ca sa ma la ud cum s'a1' intt'tmpIit, ci urmand a sc
lauda putin, el face uz de 0 alt<1 forma de cuvinte, zid.nd :
"lara ce graiesc, nu graiesc clupre Domnul, ci
ca intru neinteleptie, in starea aceasta a laudei "
(Vel's 17). Ai vazut cum a se laudA nu este <.1upre Dom-
nul? "Ctmcl Yeti face toate cele ce vi s'an po-
roncit vone, ziceti, ca slugi netrebnice suntem,
ca ce am fost datori a face, am facut" (Luc<.\
17, 10). Aeeasta insa prin sine 111S1$i nu cste duprc
Domnul, ei vine numai dela cugetare. De aceia a
spus: "ceia ce graiesc", adcea el nu cauza,
ci cuvintele, fiindea dad scopul este atat de minunat,
atunci $i euvintele trebuie a fi in 1'aport cu scopu!. Dupre
cum uciga$ul '$i-a ajuns scopul de multe-ori numai prin
gandire - deoareee S8 gUSt in mijlocul unoI' imprejurad
286
OmLlA XXIV
care il irnpiedeeau foarte tare - ial','i faptul de a ueide
l1U este dupre Domnul, ei S8 numai prin
gamUre, tot a se IaUd<'l.
Si de ee oare nu Ltee uz de 0 eereetare ahlt de
S8 grabe::;;te spre ::;;i lasa
aeeasta in sarna eelor ce voiese a S8 agat,\ deasemenea
eliestiune, icml 131 se marginc::;;te in a spune eele ce folo-
sese, erau deajuns spre a irnprtl::;;ti8;\ orice Ix\nuiala.
"ei ca intru La ineeput a spus:
"De m'ati fi suferit putin pentru neintelepciune",
iartl ileum zice: l1ca intru eu cat 131
merge mai departe, eu aUU mai mult l::;;i yorba.
Apoi ca nu cumva stl'ti inehipui peste tot locul este
eu ne inteleptie, a aduogat: "in starea aceasta a
laudei", ac1ectl in privinta aeeasta, - dupre cum :;;i
aiurea zieea: "ea sa nu ne ru;;inam" , dupa care
tId . ('
adaoga: "lil starea aceas a a au el. Deasemenea
si aiurea zie,tml: "ca. cele ce gandesc, dupre trup
ie gandesc, ca Set fie la mine ce este a;;a, a;;a,
ee nu. nu;;, :;;i etl nu poate peste tot locul
de a implini eeia ce faguc1ue::;;te, fiindca nu dupre tl'Up
judeea, apoi ca nu uniia sa aiba hanuiala aeeasta,
::;;i fiind vorha de ereliinta, ziee: "Creclincios este
Dumnezeu, Ca cuvantul nostru cel ciitrCt voi
nu a fost da si nu".
prive::;;te 'e,Ue a fost spus mai 'nainte, totu::;;i
iara::;;i mai pune 0 alta justificare, zicand: "De vreme
ce multi se laucla dupre trup, eu ma voiu
lauda". Dara ee va sa ziea "clupre trup"? Adeci'i
cu cele de dinafara, eu nohleta, eu bog;'itiea, cu int.elep-
eiunea, cu taerea imprejur ::;;i eu aeeia ea are stramo:;;i
Ebrei eu eredinta eelor multi. Dara tu prive::;;te intelp-
, 7' V
dunea lui, ea dupa ee pune aeelea ee nu arata mm1e,
la urma spune ::;;i de ne nteleptie. Ca claca a se laude}.
pentru eele eu adevarat hune, $i im'a este neintelept1e, apo1
eu atat mai muIt pentru eele ce nu insamna nimie. Aeeasta
deei, este eeia ee 131 nume::;;te ca 1) Nu clupre Domnul ((:
adeea ea nici un folos nu are de a fi Ebreu, $1
altele de acest feliu. Sa nu erecleti, ziee, ea eu consider
<1eestea ea 0 virtute, ci fiincldi aceia se lauda, ma vad
OMILIA XXIV
sUit 8U de a face eomparatiune de aici)),-eeia ce face
:;;i aiurea, zicand: "De se pare cuiva altuia a se
naclajdul in trup, eu mai mult". (Filip. 3, 4). Deei
9i aiei el spune de eei C8 se incred in asemenea nimic.uri.
Precum cineVtl fiind dintr'un n8am strtducit, si av;tnd
o de filosof, <11' vedch pe altii cuget{mct lucI'Llri
man c1e:spre nohleta lor, ::;;i voind a Ii dobor! trufiea
lor vedeit. de a-9i scoate la iveala propriea sa
noblettt, nu doara spr8 a S8 ingarnfa, d spr8 <1 umili
pe <1ceia, -int.ocmai a9'\ face $i Pavel.
Dupa aeeh dep;1rhlnclu-s8 de <1cei intreaga
0 arundi asupra Corinthenilor, zictmd: "ea eu
dulc:eatCl sufer-iti pre cei (Vel's. 19),
ca $1 cum ar zice: a:;;;'t di voi sunteti pricin<1
tuturor, ::;;i inca mai mult c1e6U acoin,. Ca claea voi n'ati
Ii suferit pe m:ei <1postoli mineiun09i, ::;;i nu v'ati 11 vu-
tamat din prieilm lor, nimic fi grtlit; dara <1eum
o fae de Imlntuirea voastre)). prive:;;te
cum cInar ::;;1 eertarea ce li-o face 0 pune amestecata
cu laude, cilei dup2\, ee spune: "Ca cu dulceat[l SU-
ferit i pre cei neintelepti" a ad<1os imecliat: '"fiind
voi intelepti". CYtci a se cinevil, $i pentru
aS81n:;nea nimieuri, este neinteleptie. ])e ::;;i trebui(}. a-i
eerti.\ ::;;i <1 Ii spune: IlU suferiti pe <1eei pro:;oti, totu;;i
el 0 , face <1ceasta prin expresiunea de mai sus, inGict cu
m<1i multa putere. Daea Ii-ar fi gr(tit s'm' fi parut
ca 131 este lipsit de dreptul de a-i eerb't; arum ara.-
tclnclu-se sine stap;'m 9i in acestea, :;oi crcz,'tncl!l-le cu,
nu sunt mmIe, prin ace<1sta mai muIt ii inclrcapta.
. 1\Iai 'nainte insa de a treeo la laude $i la compa-
ratlUnea sa eu acei cl ia in <1ericlere marea
lor robie, ca adeea Ii se supuneau lor intr'un mod de
neerezut. ganc1l'::;;te-te cum Ii ia in deric1ere. "ea SU-
feriti de va cineva pre voi, de va ma-
nanca cineva" (Yers 20). Dara cum de spui mai sus:
"ca intru ceia ce se lauda sa se aile ca si noi"?
Ai vazut c(t prin aceste expresiuni el ii arata 1)1'13 aeeia
ea luand ajutoare dela ue"nici, ::;;i inca nu cum s'ar
intampla, ei foarte mari? eaci expresiune<1 "va m3o-
nanca" aceasta invec1ereaza.
"De va robeste cineva", zice alIec2\, di va ia , ,
,;;i hanit :;;i trll pu1'ile 9i li!Jertatca voastr<"t. Aceasta
esle .. mal t;lult a lua, adeea ca dupo. ce v'au luat
b,ann, ,apm devll1 $1 Domni :;;i stapani a-i vo:;;tri, ceia ce
91 mal fnainte fnvederit, zicand: au parte altii
de puterea voastre, au nu mai vlrtos noi ((
(1. Cor, 9, Dup;I aGcia adaoga :;;i ceia ce ostc mnj
grozav: "pe cinev(], ", ('uei robiea
Zl(;C, m Cl nu cllrnpiitata, $i nici
::itc'\P<..lllll llU sunt blanzl, Cl greOl $1 de nesufe1'ib).
y ."De ya c}r:ev<1 preste obraz". Ai v,hut
bramel Acestea Ie spuneLt nu ett doar::1,
n. loven peste obraz, ci fiindca li disprcluiau 9i-i ne-
a:;;i adaos: "Sprc necinste de-
ZlC .. (Vel's. 21), fiimk<.1 nu patirni(i mai
putm decat Cel 10Vl!1 peste 01)1'az. Ce ar fi putut fi rnai
tare <;ceasta care stapi'l.l1irc ar putcit fi rnai
a!TIar(1 decat aceasta, cand :;;i banii, si libertatea
v<:l:. n),pesc, :;;i nici a:;;<.'l. nu sunt 111ai llli'mzi
nu. va lasa de a remaneil. fn randul robilol' ci va fntre-
cu rnai multa batae de joe dec-ut' ori-ce lucru
(;umparat eu bani
"C?-. cum noi am fi neputincio$i". Ceia ce
splln.8 mel este fntunecat. Fiindctt pi'tna aid cl a fost
greolU . cu yorba, apoi prin expresiunea de fata el a
acoperlt, ziennd, cu nelamuri1'ea vo1'bci O'r'eutate'l
Gelor
v
I2-1ai 'nainte. Ceia ee voie:;;tc a
va ZIC.t: ,((Nu pareca :;;i noi ::<i. facem a:;;a '?
nll o. Dec,l, ce, ii, pe aceia,
L?- cum nOl n am putea :::a faeem a:;;a Pacat estc cleci
de a prc
v
cei neminto:;;i; clara inca C<lnd vi't $i
chsprctUlesc, ,va sc .semetcsG, v(t dispret,uiesc
slgur ett nn mm ponte nici-o justifi-
un cuvtmt de indreptarc. l'vlollul acesta de
l,n:;;elac:lune Cei ce in:;;altt, deorclinar, dau
:n se !mgugese; ace9tiia j'ns;'i ;;i In$alii, :;;i iau,
acela:;;l tIm}> :;;1 batJoGoresc. A;;,'t c.;'\. nici umbra de
macar nu aveti, fiindd in timp ce pre eei
ec se. pre sinr:, spre a Vtt inaltit pre voi Ii dis-
lata pe eel eo se inalta pre sine, spre a vii
pre .VOl', il aclmi!ati. N':l n'am fi putut
!acE. n01 a;;a? Dara nu vmm, cael nm a vem in vedere
ll1teresul vostru, Aceia batnndu-$i joe de cele ale voastro,
OMILlA XXIV
289
se gandesc la ale lor, pc eand noi dispretuim1 pre eele
ale noastre, ne gandim la ale voastre)L Ai vazut cum
el ii infrico:;;aza pre dan$ii tocmai cu aeelea, pe care
Ii-a spus pantt acum, eu tot curajul (Ca clac{t deaeoia
Ii einstiti, zice, fiindd't vtt dispretuiesc, va batjoc.oresc,
apoi putem ;;i Doi face a:;;a: sa va robim, sa va dispre-
1uim, s{t ne semetim fata de voi.
Ai vazut cum intreaga cauli!), $i a u:;;urintei lor,
cum :;;i a parutei sale neinteleptii el 0 ar'unea asupra
acolor in:;;<'Uatori (},'Ia vad silit a rna laud<'t putin, zice,
nu ell scopul de n rna arata pre mine insu-mi stralucit,
ci ea sa Vtt izba vesc pre voi de aceasta robie amara).
Trebui e in&.\. a examinit cele vorbite nu cum s'ar j'n-
ti'tmpltL, ci a adaogi.t :;;i eauza. Fiindc{t:;;i Samuil :;;i-a
adus sie:;;i 0 lauda marc, cand ungea pe Saul de Hege,
zicfmd: "Marturisiti de mine inaintea' Domnului
inaintea unsului sau, de am luat Loul cuiva,
sau asinul san de am silit pre cineva
din voi (( (1. Imp. 12, 3), - clara nimeni nu I-a invino-
valit. Cauza ins;'\. pentru care el a spus acestea, nu a
fost ca stt se mand1'eaSCEt, d de vreme ce urma.
a intronit pc Saul de Hegc, voie9te oare-cum prin Justi-
ficarea sa de a-I invttttt pre acela ca sa fie bland ::;i
lini::;;tit. privc::;;te fntelepciunea Prorocului, sau mai
bine zis filantropiea lui Dumnezcu. Caci cand a-i
intoarce, dup(t cc griimadeh multe c.uvirite grele, vorheit
la urma:;;i dcsp1'e eel ce urmit a imparat1, ca de exemplu:
Ctt va face pe femeile lor morarese, pe lor pas-
tori :;;i ingrijitori de catf\,ri, - dtci cu mai mare pre-
ciziunc treceh in revisw. toata grija imparatiei. Deci
fiimku i-a vazut cit uu de nimic din
acestea, $i c(t suferiau de 0 boala nevindecata, cl 1i
cruttl chia1' :;;i ::;i pune in pe rege, ca
sa fie bland eu dan:;;ii. De aceia il :;;i ih pe dansul de
martur. EI Ie acestea nu ca cum l-ar fi ju-
decat cinevil sau l-ar fi invinovatit; nu Ie spune,\ acestea,
zic, ca stt se justifice pre sine, ci ca pre acela mai bun
inca s..!)'-l facA. De aceia a :;;i adaogat dobornnd oare-
cum trufiea lui: "De yeti asculta voi Imparatul
vostI'u, nu va fi mana Domnului asupra voastra;
iara de n u yeti asculta, va fi mana Domnului
preste voi preste imparatul vostru" (Ibid.
28913
19
280 OMILIA XXIV
vel's. 14. 15) 1). Inca $i Prorocul Amos zieeh: "Nu
eram eu Proeoe, nici fecior de Proroc, ei pastoriu
de capre daeamand duzL $i rn'a luat Domnul;;.
(Amos. 7, 14. 15); insa aces tea Ie spunoit nu cu scopul
de a se ingamfa pre sine, ei spre a gura celor
eari 11 hiLnuiall ('11 n'ar fl Proroc, $i ca sa arate ea 01
nu $i niei ell cele ce spune, sunt dela dansul.
$i un altul tot aeela$i lucr u in vederandu-l, zicea:
"Ci nu m'am umptut eu poate de puterea Dom-
nului intru duhul si ULriea lui, ca sa vestesc
lui Iaeob pag[matat'ile sale lui Israil pacatele
sale" (Miheia 3, David apoi dl.nd vorbeh de urs
$i de leu, nu Ie spunea cloara ea sll se mtl.ndreasca, ei
iconomisind sub aeeste povestiri eevh mare $i miraculos.
Fiindca nu er':1. erezut, ea ellipsit de ori-ce arma ar pu-
tea biru1 totu$i pe bar bar - el care nici nu pute;\ sufer1
arma - s'a vi1zut sUit de a da dovad,\ de propria sa
bravura. etmd a taiat poala hainei lui Saul,2) nu
spunea acestea doar,\ de famfaronada, ci ca sa respinga
o bitnueala vicloanll, pe care i-a aruneau dW;lmani.i, zi-
ci'md ca el voiit a prn Saul.
De aceia pretutinc\eni noi trebuie a cllut;\ prieina
unui fapt. A$,1 dara Gel co pentru binele $i folosul aucli-
torilor se lauda pre sine, nu numai ea nu oste vrednie
de a fi fnvinovatit, ei chiar meritii a ti incununat, $i
numai c{md tace, el este vrednic de acuzaro. Fiinclc<\ $i
David dad. a1' fi taeut atunci de a spunQ istoria ell leul
$i eu ursul, de sigur ca nu l-ar fi 1<1S<1t implratul Saul
de a ie'71 inaintea lui Goliat, $i pdn urmare n'al' fi
putut ea 8:1-i puna inainte un trofeu atat de ste,\lueit.
De aceia deci s'a vllzut silit de a vorbi $i nu at,ita
catra fratii sai, cari nu-l eredeau, dit 6itrll impi'i1'atul
Saul. Invicliea astupase urechi lo 101', $i deaceia J6.Sl1ndu-i
pre dan:;;ii la oparte, 01 S8 m<1i mult impara-
tului, care pilni1 atunci Ilu-l pizmui;L.
t) Nota. In editiunea Sf. Chl'isostom in loc de nu va Ii mana
asupl'a voastra esle urm:Uoarea proposit iune: "bunul'ile
acestea $t acelea le veli avea; iw'(! de nil mt'l ve{i ascnUcl, toate cele
efax'l.l up.Iv alrl.S''l., SQ:y oi TrY. S'J'J.'1-
(J;itUVTlj.).
. Nota. A so vedei Cap, 21. din J. Carte a Impiiratilor.
IblCl. Cap. 17.
OMILlA. XXIV 291
1) Mare rau este pizma, iubiti1or, fiindca ea in$alJ.
prc cineva de a dispretul propriea sa mantuire.
s'a pierdut pre sine Cain, iara mai 'nainte de
s'a, pierdut $i diavo1ul, care a alungat Adam dm
raiu. Astfeliu si Saul a chemat demon vlc1ean contra
sufletului sau, , $i chomandu-1 iarac;;i a pizmuit pe doctor,
ciki a$u, csto invidiea. dt a fost mt1ntuit, $i voiit
mai degraha a se pier-de, <lee<.\.t a yedea cinstit pe man:
tuitoriul sau. :;;i ee ar putea fi mal grozav ca aceasta.
patimiL Nu ar gre:,:;l cincvit dacll ar numi-o creaturn
diavo1ului. Intransul S8 gilsc$te fructu1 siavei de$arte,
sau mai bine zis r,Idacina; ellci pe amandoua aceste rile
e1 Ie fUure$te la un loco Tot a$it pizmuiit $i Saul at unci.
fiindcil ziccau femcilc celc ce juc(}, u: "Batut-a Saul
eu miile lui, si Da vicl eu zeeile de mii" (1. Im-
p,\rati 18, 7.); - (lecat care ee ar fi
Si de ce pizmuic$ti '? spune-mI. Fnndca eutare a
E'tU<lat pe aeela tl'ebuia a. te bucurit. peal!-
feliu nid nu $tii bine daca lauda aeCla esto adevarata.
Si de aeeia e$ti trist eii acela a fost 1audat nefiind Vredl1.ie
de laucH? Si totu$i'tu trebuie a' l cornp:HimL Daea el este
bun, tu nu' trelJuie a'l pizmui fiind llluclat, ci a'l h:tudh
$i tu impreuna eu altii; iar0 de nu .se
tulJmri r De en iti impingi smgur salnea asupra tl!. Ca.
este admirat de oameni? Este admirat de O<1menll de
ast;\Zi, nu insu. $i de eei de mJine. ell se hUGurll de slavc1
De ce slavll se bucur;\? spnne'mi. De acea slavll despre
care ziee Proroeul crt este ca 110area etl.lnpului? de
aceia l)izmuiec:ti cll nu sufel'i nllcazuri, $i nici nu porti
"-I , v v fi
Cll tine greutllti tIc aces tea care se a;:;amana oarea
campului? Ial';} daca 1.1 ca este
n\ vnit, de ce nu'ti sunt I'i.t vmtl $1 taetOI'll de can
sufllr nacCtzuri pe fie-ce zi Nimie nu este mal hun ca
aceastii gl'eutate, dici nutnCti trupul, 1:1 timp ce
greutatea ceialaltll a vat<cmat de multe-or! , $1
$i a acl lls omului 0 mai mare tulburarc <leeat
ce 0 3.$teptit. Cl1iar de este h\uc\at poatc in
mai mare Ii este frica deeat lauda; sau mal bme ZlS,
lauda 0 are pe un timp seurt, pe canel friea 0
Poate ca este laurlat si bine vazut de sbpamtorl
Dadi :,:;i acol0 cste iari1$i l)rimejclie $i invidie. Ceia co tu
') Partea !narala. Despre invidi c. (Veron).
29J O:\IlLIA XXIV
simti pentru dansul, aceja 0 simt altii multi. Poate ca
este. Iaudat 1?tr'\,-n.a? AR-0i aceasta ca'l bagii 1ntr'0
roble amara. Nlcl-odata nu va Indrazni de [L face ceva
fara frica contra parerei celor ce'l lauda, ca nu cumva
s;'1 supere pre aceia. Legatura grozava este pentru cltmsul
insemniitatea ce crede ca 0 are. Cu cat el are mai multe
cu atata are 9i mai multi staptmi, cu cat
stapilnii lui se fnmultesc se vad pretutindeni, eu atata
robiea lui se fntinde. Sluga caml scap{t de privirea
stapanului, se resuflii in toata libertatea; In timp ce
acesta fiind impresurat din toate partile de stc'1,pani este
sluga tuturor celor din piata. Dacii poate II cer' nis-
eareva afac:eri grabnice, sau niscarevit nevoi, el nu
de a in piap, ca:, l]U. cum vA stltpclnii
1m sa se supere vazandu-l de slugi 9i de
cal, de ori-ce alta fimtazie. De va vedeit Vl"un
prieten dintre eei adev{trati, el nu de a-I
vC,?rJ?i cy ton de cayu sa s..e supere stu:
pann :::::a-I scoata dm slava. ea eu cnt el este mm
insemnat, cu atilta c::;to mai ro))it. De eevh
batjocora cste mi. ti grozav{t, cu cilt are si mai
II!ulti $iverede favtul ca 0 batj'Ocori1,
el 0 3;devarata dansul nre multi de
neem carl S8 de lXl,tJoC'ora 1m, dupre cum atunei
canc1 el se bucura de vr'un bine, are pre multi cari il lnvi-
diaza pizmuiesc, caut{t toate chipurile de a'l rapune.
Acesta, deci, este un bine ? spune'mi. Aeeasta estc
vu. '? Nici de ci scla vie 9i leguturi ,
91 val' cmeva
v
de nesuferit.
lara dactt mea It I este dragala9a slava oam8nilor
te mult eutare, car e este liludat de mu1t.i, apoi
('and II V8Z1 bucurl'\mlu-se de accle laude, ridie<'\-te eu
eugetul spre vieata yiitoare 9i spre slava de neolo. Si
(lupre cum cinevit vazilncl 0 fi ar':t s<.'ilbatec[t se oTabeste
a rugi, ;;i a !nchi?c w;;a intrilnd in casa, tot :'9<\ 9i' in
cazul de fata fUgl eu cugetarea spre vienta viitoare si
.sl.ava .. l!umai a9;\ 9i pc aeea'sta
de mCI 0 VC'I ealea m {nClOare, 91 pe aceea 0 vei aveit
eu $i 9i
Carom he ca c:u totn sa ne mvred-
I1Ielm, prm charul $1 fiJantropiea 'Domnului nostru Iisus
Christos, caruia Impreuna eu Tatal $i eu Sf. Duh se
cads: $i dnstca, aeum 9i pururea $i in
veCll vcellor. Amm.
OMILIA XXV 293
OMILIA XXV
"Intru ee eineva, intru ne1n-
teleptie zie, indraznese eu" (Cap. 11, 21).
Prive$te-l iara9i cum se ap;'1l'u, cum face uz de
precauliune, de 9i dejit multe de aces tea a spus ma i
'nainte, ea de pilda: "De m'ati fi suferit putin pentru
neinteleptie", 9i iara$i: "ea sa nu ma socoteasea
eineva ea sunt fara de minte, iara de nu, maear
ea pee un fara de minte primiti-mi'i ", $i
"ea eeia ee nu graiese dupre Domnul,
ei ea intru neinteleptie", ::;;i aiei iara9i: "Intru ce
eineva, intru neinteleptie, zie, indraz-
nese eu". Sub denumirea de "indrazneala" 9i
"neinteleptie" e1 intelege faptul cand cinevc\ VOl'})C$te
de d<1nsul lucruri mari -:.-;;i inru poate fiind nevoe--
fnvi'ip,ndu-ne de a fugl eDt rnai mult de acest paeat. Ca
dadi chiar dup;'1 ce am facut totul, inc{t trebuie a ne
num! "robi netrebniei", apoi daca nu este niei 0 eauza
,grabnicii, de ee iertare ar putei.t fi vrednic cel ce se tru-
fe$te :;;i se fng<1mfil pre sine De aeeia 9i Fariseul a putimit
ceia ee a p;'1timit, $i s'a nnufragiat toemai la li01an, caei
s'a izbit de aeeasta sblnea. De aeeia 9i Pavel de 9i vedea
o mare nevoi8, totu9i eziut inca, 9i necontenit aminte:;;te
ea faptul acesta este ne'nt.eleptie. La urma in fine 1n-
drazne9te el, pumlnd inainte justificar ea lui pentru
acest fapt, eerut de necesitate, 9i ziee: ,:Iudei sunt?
$i ell. Israiliti sunt? $i eu" (Vers.22),-fiindca nu
tot.i Ebreii erau Israli ti, de oare-ce erau Ammaniti
9i Moabiti. De aceia a adoaos la murind mai bine no-
bleta neamului zicand: "Samanta a lui Abraam
sunt? eu. Slugi a lui Christos sunt? - ca un
ne'ntelept geaiese-mai virtos eu" (Vers.23). EI nu
s'a multamit eu scuza de mai 'nainte, ci 9i aiei iara9i face
uz de dansa zicand: "ea un neintelept graiese, mai
vartos eu", adeca l11ai bun, mai superior sunt eu
294 OMILIA xxv
decat dam;;ii. De $i dovezile de suprioritate el Is avea
destul de lamurite, totu;;i $i a$a el nume$te faptul nebu-
nie. cu toate acestea daca aceia erau apostoli min-
ciuno;;i, nu trebuia ca el sa arate superioritatea prin com-
paratiune, ci sa rastoarne ideia CEt ar fi fost slugi ale
lui Christos. Dara aceasta a facut-o el zicand: "ea aeeia
sunt apQstoli vieleni, inehi-
puindu-se intru apostoli' ai lui Cl1l'istos". Acum insa
el nu face a$it, caei urma a trece cu yorba la exami-
narea faptului; fiinc1ca nimeni, fara 0 cercetare serioasa,
nu se pronunt;:\ eurn s'ar int<'lmpJa, ci mai 'ntai punand
faptul prin comparatiune, let urma arata rasturnarea
acelei idei prin tupte, ceia ce e cu mull mai puternic.
Dealtmintrelea fact\nd uz ehiar de parerea acelora des-
pre d,ln$ii, ;;i niei decum de hotarirea sa, zice: "Slugi
ale lui Christos sunt"? clupa ce spune: "mai var-
tos eu", la urma pune la mijloc 9i eomparatiunea,
;;i arak\ cum el p<'istreazi'i caracterul apostolici adeva-
rate, nu pronunt;:lndu-!:'e cum s'ar brodi, ci ac1ucanc1 ca
dovada chiar faptcle.
Deei, lasand la oparte toate semnele ;;i minunile, el
incepe cu ispitele, zieand astfeliu: "tntru ostenele
mai muIt, intru battli eu 1) fiindea a fi
lJ<.\tut 9i muncit este cu mult mai superior decat toate
celelalte. "In temniti peste masura". aicj tot aceia;;i
tensiune de idei. "In morti de multe-ori", dupre eum
zice 9i aiurea: In fie-care zi lllO[," (1. Cor. 15, 31).
AiGi el dovede;;te 9i eu fapta, ca $i cum pareca ar zice:
de multe-ori am cazut in primejdii, eare in sine erau
insotHe de moarte)).
"Dela ludei de einei ori eate patru-zeei
fara una am luat" (Vers. 24). de ce oare "fara
una"? 1<1 Ebrei 0 lege veche, care prevedeit, ca
cel ce va priml mai mult de patru-zeci de lovituri, sa
fie necinstit printre dan;;ii. Deci, ca nu cumva furiea $i
maniea celui ce lovea sa treaca peste numarul de patru-
') Notd. Expresiunea din original "TC2p'r)rJ.)J,6>HU' nu este lra-
dusa exact pl'in adverbul "cu asuprti." cum se in editiunea
de Buzau. Traducerea exacta si clara esle: "cu covarsire, in gra-
dul eel mai inalt".' .
OMILlA xxv 295
zeci, $i sa fad astfeliu necinstit pe cel lovit, apoi s'a
hota1'it ca loviturile sa fie patru-zeei fara una, ca ast-
feliu chiar daca ar intrece cel ce lovea cu 0 10vitura
mai mult, sa nu treaca peste numarul de patru-zeci,
spre a nu necinsti pe cel batut.
"De trei-ori eu toege am fost batut, odata
ell pietre am fost de trei-ori s'a
sfarimat eorabiea eu mine" (Vcrs. 25). $i ce aveau
a face aeestea cu evangheliea Adeca Cll ertl trimis in
dilatorii lungi, 9i pe marea.
,,0 noapte 0 zi intru aclane am faeut".
Uniia zic ca au stat in mijlocul marei, iara aItii d a
inotat 0 noapte 9i 0 zi, ceia ce pare a fi mai adeV[lrat.
A sta in mijlocul marei nid nu erit demn de vr'o mi-
nune, 9i niei ca l-ar (1 trecut acel fapt ca mai insemnat
9i mai principal decat naufioagiile.
"In calatodi de multe-ori, in primejdii in
riuri" (Vers.26) fiindca en\ sHit de multe-ori de a trece
rJuri. "In pI'imejdii de eatra taibari, in primejdii de
rudenii, in primejdii in eetati, in primejdii
'in pustie". Pretutindeni ]'i sta inainte lupte: in locuri,
in tari, in cetati, in pustie. "In primejdii Intre nea-
mud, in primejdii intre fratii eei
Prive;;te;;i un altfeliu de ri:lzboiu, dici nu-l ataeau numai
dU9manii, ci ;;i fratii eei fi:'ltarnici 9i $i deci
ave;\ nevoie de 0 mare 9i de 0 mare intelepciune.
"Intru in suparare" (Ver.s. 27).
Primejdiile erau urmate de ostenele, 9i ostcneleJe se suc-
ccdau ne'ntrerupt unele dupa altele, de primejc1ii, 9i nu-i
ingaduiau nici macar sa se d ,sufic putin. "In eaiatorii 1)
de multe-ori, In foame in sete, golatate,
1'ara de eele cle-afartt" (Vel's. 27. 28). Cele la
o parte sunt mai multe decat cele numarate aici, sau
mai bine zis chiar cele numarate nu sunt trecute pc
cclte ar f1 trebuit, ;;i nici nu Ie-a trecut dup(l feliul lor,
. ') ?l:. precut?
pasaJ: " b'l E' ') Y.. Y.rJ.t. "CD1-'.'10'!"'1'n., .xwrnc;
tW) "rJ.p<Y.H;;" de unde se vede 0 oare-care deoseblre de edltJUnea
noastra, Texlus receptus, fadi insa a aItera intru cevli senzul
pasajului.
296 OMILIA xxv
ci pe aeelea ale numar era seurt $i lesne
de prlceput; pe aeel&'L ZIC Ie-a pomenit spunand ea de
trei ori Ie-a suferit, $i odata, in timp ce' de celelalte n'a
mai spus a$a, fiindca Ie suferise de multe-ori. Si nu
;;i din aceste primejdii, ea de
p:lda pe. catl $1 pe catl a intors la adevarata credinta,
Cl cele ce a patimit pentru propoveduirea evan-
ghehcJ, eu care ocazie este si eumpiUat in yorba in
timp $i arata inca, C<:\ chiar daca nimic mai
n'ar avea eel ge se ostene$te, totu$i $i res plata i'i
va fi cornpleeta.
" (comploturi = t1tlClom:Cl.GlC;) asupra mea
m toate z11ele", adeea tulburarile vuetele ineunjura-
rile (asediile) publicului, $i atacurile' fiindca eu
aeestea mai ales rtlZDoiau Iudeii, de vreme ce si apostolul
mai eu sarna pre dam;;ii ii vfmzoleit a$i't zidmd eu cu-
vantul, ;;i era eel mai mare infrunti'itoriu al nebuniei lor
punanclu-se in pozitie de atae pe nea$teptate. Si de aceid
$i raib?iul contra' lui erit foarte apl'ig, $i 'din partea
n.eaI?urIlor sau a familiarilor lui, $i din partea stdiinilor,
dm. partea. acel?r 9! h'itarnici? :-
$1 de.el pretutmc1em valor1 $1 prapastn, $1 m lume, $1 in
pustle, ;;1 pe pamant, $i pe mare, $i deafari.l, $i dinc'iuntru.
$i nici macar nu a veiL hrana trebuitoare, nici imbri1dt-
minte simpla, ei luptatoriul lumei intregi se lupti.\ 0'01
$i fiind lihnit de foame, el se apara voiniceste. Atc't{'
departe erA el de a ea$tigit 9i a strange hani! Dara
aces!ea. e.1 nu se nelini$tei.'t eatu$i de putin,
mca f!1ult.amlrI pentru aceasta, celui ce r{lspla-
te$te Iuptatormllll adevarat. .
. "Grija tuturor biserieelor". Aeeasta este prin-
ca $i sufietul i se imparth in mai multe
part!, $1 cugetul i se purti't pretutindeni, ea daca n'ar fi
chiar nimic din cele deafara, totw;;i raz])oiul
valurile ce se suecedau unele pe altele, fur-
tumle cele groaznice ale grijilor lui, rtlz])oiul gandurilor,
toate aeestea erau deajuns spre a admiri't pre accst
barbat sHnt. .
A daca v avand 0 singura casa sub
mgrlJlrc3: s3:, .ba mv;t P?ate mal are $1 slugi, $i pri-
veghetorl, $1 IeOn0l11l, $1 tOtU$1 de multe-ori niei nu are
timp a
v
se rasufia de multimea grijilor, nefiind nimeni
care sa-I supere, - dara j'nc11 eel ce a yea grija nu a unei
OMILIA xxv 297
singure case numai, ci $i a eetatilor, $i a popoarelor, $i
a natiunilor intregei lumi, $i inc3" pentru lucruri atat
de importante, $i fhnd atatia cari '1 suparau, ba
fiind $i singur, $i atatea patimind, $i totu$i ingrijindu-se,
dupre cum nu se ingrija$te nici tatal de fii, - apoi poti
pricepe ee suferia eJ. pentru ea sa nu zici: ce este
daca el se ingcij a cael se j'ngrijfl ClIm s'ar intampla
apoi el a adaos imedieat $i tensiunea grijii lui, spunand:
"Cine este neputincios, eu sa nu fiu ne-
putincios" (Vers. N'a zis: $i eu sa nu fiu tovara$
cu intristarea, ci ea $i cum ar fi in aceia$i patima, ca
$i cum ar fi $i el in aceia$i boaIa, a$a se tulburt't el $i
se intristit. "Cine se sminte:;;te, ziee, eu sa nu
ma aprinz"? Prive$te iara$i covar$irea durerei lui,
cum el 0 prezinta in denumirea de aprindere, - ca $i
cum pare c,\ ar spune: Ma aprind, ard, ceia ce erh
mai mult ea t?ate l\eelea $i destul de
grozave, tOtW;ll trec rapede, $1 are emeva placerea n e-
ve$tejita, - pe cand aeeasta il zdrobea pe dansul,
puncLt in a$it incurcatura, indU Ii ranei.t a$a zieind
cugetuI, $i piitimei't ceia ce patimeil fiecare dintre eei
neputineio$i, de $i el eri.t alta persoana. niGi ca doara
se intristit numai pentru cele mari, iarL'l pe cele mid Ie
dispretuia, ci $i cele nebagate in sama se eonsiderau
en trebuitoare.
De aceia $i zice;"L: "cine este neputineios"? -
adeca oei $i cine a1' fl.. 0i ca $i cum pare ca el erh
biserica ceil din toata lumea, se intristit $1 S8 sdtrhea
de fiecare membru in parte.
"De se eu vine a ma lauda, de neputintile
mele, ma voiu lauda" (Vel's. 30). Ai vazut di el de
loc nu se laudi.t eu minunile $i semnele ce Ie facea, ci
eu prigonirile $i cu ispitele ce Ie induriL Caci aceasta,
zice, este a neputintei. Dart't apoi $i razboiul ce-l purta,
el 11 arata foarte varieat, de vrerne ee $i Iudeii il r az-
lJoia u, $i neamurile se sculase contra sa, $i fratii eei
mineiuno;;i II atacau, $i fratH cei buni seandalizandu-se
$i fiind neputincio$i el se A$it dara din toate
partile il impresurau tulbmare $i vuet, fi e dela ai sai,
fie dela str,'Uni. Aeesta este caracterul apostolic, $i prin
toate acest.ea se lntrevede evangheliea.
"Dumnezeu $i Tatal Domnului nostru Iisus
298 O"lll.IA xxv
Christos eel ce este binecuvtmtat in veci, stie
ca nu n?int. In Damasc mai marele poporului
at lui Areta imparatul paza cetatea Damascului
vranel sa ma pdnza" (Vers. 31. 32). Dara oare de
co aici asigur{t $i lncredintaza prin invocarea lui Dum-
nezeu, ceia ce n'a facut mai 'nainte Pentru ca poate
faptul ce-l cxpune era vechiu $i necunoscut, pe cand
celelalte, ea grija bisericelor, toate cele spuse, erau
cunoscute aeelora. 9i tu prive$te cata r azboire erit asupra
lui, dac<\' pentru dansul puzau cetatea, cu seop de a-I
prinde. Dar ..\, cand eu zic r azboire, j'nteleg zelul lui Pavel,
claca n'ar fi fost atat de puternic, de sigm ca n'ar fi ali-
tat pe mai marele cetatii la atata manie $i ura asupra lui.
Dealtfeliu acestea sunt dovada adevaratulul suflet
apostolesc: de a patimi atatea, de a nu da lnapoi de
loe, ci inca de a suteri cu barbat.ie to ate cele venite
asupra lui, eu toate acestea de a nu }Jate in retrage1'e
in fata primejdiilor, sau de a fugi. Privc$te inca in ce
chip a primit el de a scapit din manile celor ee-l j'ncun-
jurase, printr'o fereastra scollorindu-se intr'o
ea daca $i doreit el cahHoriea de aici, totu$i odata cu
fuga sa a l'idicat in aeela$i timp $i mfmtuirea oamenilor.
De aceia de multc-ori i se fa ureau curse de acest teliu,
in timp ce se gas\ in prcdica 8vangheli ei, dara el nu
se c1a in l;1turi, nid nu intrebuintl ornc-
ne;;ti d.ncl poate timpuI Ie cer cil, - aW. t de treaz erit el
$i eu privighere. 1'aJele poate erau inevitabije, avea
trehuintZl numai de charul Sf. Dub; iaru cDnd ispita era
cumpatata, el mai nascocc,\ multe ::;;i {l ela d:1nsul, cl ara
$i aiGi iaru$i atribuind totullui Dumnezeu. clupre cum
o 5(,<lntc8 de fo(' ncstins ctlztmd in marea s'ar de
sigur trec;\nd pe c1easupru-i multo valur i, fnsa
s'a1' rididt la st1'alucitoare, tot a;;tt cu ie ri-
citul Pavel. Acum de pilda se afuncla in primejdii, iar a
alta datii scapit de ele ridic{l.ndu-se la suprafatZt mai
stralucit, biruinel toate ispitele ce venisc asupra-i.
1) Aceasta este biruinta str{dudta, acesta este tro-
feul bisericei, a;;a este surpat diavolul, cand noi patimim
rale. C}tnc1 noi patimim 1'alelc ce ni se aduc, atunci elia-
volul este pr ins in curse, $i patime$te r a u, cand
I) Pariea morold. Engomii sau Jaude sfinLului Pavel , des-
pre umilinta. (Veron).
OMILlA xxv 299
de a ni face nOlle r ale. Ceia ce se petrecea CLl Pavel,
caci cu cat mai mult gramadea primejdii asupra sa, eu
atat mai mult diavolul invins. 9i apoi nici
nu faurea necuratul numai un feliu de primejdii, ci
multe felurite. de pilda unele aveau cu dansele
osteneala, altele scarba, unele frica, altele durerea,
grija, altele iara altele pe toate la un loc ; E;>l
totU!7i el pe toate Ie stapanea. 9i intoemai ca
tas ce avea in fata sa pe Intreaga lume care-l razlJOla,
iara el S8 invartea printre r andurile razboinicilor, .9
i
nimic ruu nu pf.'ltimep" Pavel si!lgur .in mlJ-
locul barbarilor r emanen necucent, pretutmdem neva-
tamat, fie pe pamtmt, fie pc mare. 9i dupre cum scan -
teia ce cade in paie trestii totul
eele arse ln natura sa, tot asemenea 91 Pavel navalmd
asupra tuturor, pe toti ii intorcea spre adevar, nav[ilind
ca un puhoiu, $i r asturnand toate picdieele din calea
sa. 9i lntocmai ca un luptatoriu alergand
in toate lovind cu pumnul, sau ca un ce
ataca zidurile cetfttii, sau ca unul ce se bate pe use-at,
sau ca altul ce se 'bate pc mare, tot a$a Pavel intre-
buin1it tot fcliul de Iuptii, foe din gura lui, tu-
turor er it neapropi eat; GU un trup numai cueerind fn-
treaga lume, eu 0 singura limba pe toti punamlu.-i fuga.
Nu izbeau trDmbitele cele multe zldurlle ce-
tat.ei Ierihonului, Ie darimau pre ele, preeum gJasul
lui Pavel care rasun<'t in parapefele $i-i
arunc.a jos la pum[Ult, iaru pre cei ce-l atacau ii trilgci
t
la sine. Si in timp ce strt\nge<'t de pc campul de. lupta
multimea prizonierilor, la urma chiar pc ii
$i facea iara;;i 0 noua armata, $i
1VIinunat este .David, care cu 0 smgura pIatra, a
doborit la pam ant pe Goliath; dar a ai is-
pruvile lui Pavel, ai vedea ca fapta acelUla este fa pta de
copil, tot-odata ai mai vedea, ca pe ci'lta
este intre un pastoriu un general, tot pe aWta este $1
intre David $i Pavel. Acesta n'a doborit pe Goliath
aruncnnc1piatra, ci numai cat graind a pus pe fuga In-
treaga falanga a diavolului, $i intocmai ca un leu ce
raae, iara din limba li iesa para de foc, tot Pavel
era de nesuferit, ;;i pretutincleni alerg,\
Alerga la ace$t.iia, trecea la aceia, se lntorcett la UI111a,
$i iara$i la ceilalti alergftnd In toate partile mai !ute
vintul, $i ca pe 0 singura casu sau ca pre 0 smgura
300 OMILlA xxv
corabie eondueand intreaga lume, pe uniia Ii tragea la
sine j)otezai-i, pre eei ce ameteau din eauza valurilor ii
sprijinea sa nu, eaga marina:r:ilor Ii
la Ioeurile lor, Jara el stand Ia carma eOrablel prIvea
eu bagare de sama la prora ei, funiile Ie fntindei1, visla
o intrebuinta, panza 0 intindea, 1a eeriu se uitc\, totul
fjind eI: ;;;i mari nariu, ;;;i capitan, ;;;i pilot, $i panza, $i
corabie, ;;;i in fine to ate patimindu-le, numai ea sa des-
lege ralele altora!
Caei g,lndc;;;te-te bine, A suferit naufragii, ea ast-
feliu sa eonteneasdi naufragiul intregei lumi. 0 noapte
$i 0 zi a stat intru adaneul marei, ea astfeliu sa traga
ln sus omenirea dintru adaneul in$alaei unei. Intru os-
tenele a fost ea astfeliu pre eei osteniti sa-i odihneasca,
Hane $i bat,{i a suferit, ea pre eei de d.iavol s Vl-i
In temniti a stat, ea astfehu pre eel ee erau
intru intunereG 9i in temniti, sa-i scoata la lumina, In
morti de multe-ori, ea .9-stfeliy sa i7:b<l 0D?enirca
de moartea eea grozava a paeatulm, De Gm,Cl orl lUClt
cate patru-zed nl.ra una, ea chiar pre eel ce faeea,u
aeestea sa-i slobozascc'i de biciul cliavolului. A fost IOVll,
cu toeagul, ca astfeliu sa aducit omenirea sub toeagul
lui Christos, A fost batut eu pietre, ca astfeliu sit iz-
Jx'iveasea omenirea de pietrile eele mai nesimt-itoare.
A fost in pustietati, Ga astfeliu sa seoata omenirea
din pustiul piicatului: ,A fost in,
sa aseze eu statormGle pre eel rataCI!,!, $1 sa des-
chidtL' ealea ce duce spre ceriu, In eetati Cl fost in pri-
mejdii, ca astfeli u SEt ni arate eetatea cea de sus, In
foame $i sete, ca astfeliu sa ne izbaveas,(ii de
eea O'rozava, In gola tate a fost, ea astfellu pre nO! eeI
ee sluti sa ne imbrace eu Imina lui Christos, Intru
na vaJirile a fost, ca astfeliu, s,\ ne izba
de navaJirile demonilor. A fost aprms, ea astfellU sa
stipga sagetile c:le aprinse. Frin
tra a fost slobozlt prestre ZHhu mtr 0 cO$mta, ca astfehu
sa arunce de jos in sus pre cei aruncati jos pe pamant.
Dara Inca vom mai gral. noi cevit, ne$tiind toate
ee a patimit Pavel? Oare v:om mai noi. de ham
9i de averi'? Oare yom mal spune nO! de femeIe, de
tate sau de libertate, :in timp ce yedem pre Pavel dlS-
prctuind vieata chiar de de ori?" . ,
Martiru1 0 singur data moare, m tllnp ce
acesta cu un trup numai $i cu un sufiet a suferit atiltea
OMILIA XXVI 301
primejdii, cate ar fi deaj uns ?e a cl;tiar
un sufiet tare ca chamantul. cele ee au patlmlt tOti
sfint.ii intr'atatea trupuri afianc1u-se, pe toate aeestea
Ie-a' suferit Pavel 1l1tr'un singur trup, $i intrand in lume
ca intr'un stadiu s'a clesbr,kat de toate, $i a stat in lupta
eu barbat-ie. el foarte bine pe ce)
cau, $i deaceia inch dela fnceput el s'a, arpt<.;t
deeum a treeut pragul aees,tor, $1 pa!la la
01 a ri'imas aeela;;;i, sau rr:m bme ZIS? el I?relungIa
lu-pta i!1 cem ce
mmunat Ca de 81 faeea 91 patIme<'t atatea, e1 totu;n se
purl<'t $i (:;aci in
nevoie de a povestl. despre Ispra:Vlle el lyte le-a
trecut eu vederea pe toate. Dc $1 ar it putut sa umple
multe carti dac['t ar fi voit ca sa serie ell amanuntime
toato cele ' dcspre j'nehisorile lui ;;;i de
'c.olo sau deSI)I'c ino-riJ'irea biserieelor, sau in fme despre
u, Co v f"
atacurile $i imprejudrile ce se pe Ie-ce Zl.
Dartt n' a volt. v .
Aeestea dcci, $tjindu-le 9i noi, !1e d:-
prindem a fi eu eump,ltare $i moderatlUnc, 91 vl1lC: clecD:t
Stt ne la uci<\m eu bog.1iia sau eu .toate. cole
ci Stt ne numai ell bat,locorIle ce Ie SUfC!' lm
pentru Cllristos, c1artt ;;;i eu aeestea
cere. Iar.1 cl ara nu ar fi nil:nie care ne sIleas:-'a, 1?-ICl
pe aeestoa s(t nu Ie en sa nu ne
ei numai CaCI eu clllpul acosta ne vorr,l
de ele ell u.;;urinta, ;;i pc Dumnozcu il V0l!:1 avea
ratoriu, $i ne yom invrcdniei ;;1 de vll,toare. 0trIec:
fi e ca noi eu totii &1, ne in . prIll 9
1
filantropiea Domnului nostru IISUS CIll'lstos, caTu!a yn-
prc'untt eu Tatal $i eu Sf. Dub, sa cad? slav,a,
;;i einstea, aeul11;;i pururea $i in veell veCl lor, Amm.
OMILIA XXVI
a ma Uiuda nu 'mi esta de rolos, ca
voiu veni lntru vedeniile $i descoperirile DOl11-
nului" (Cap, 12, 1).
OMILTA XXVI
Dara ee este aceasta Cel ce a spus pfma acum
atatea, de asta-data zice ca "a ma lauda nu-mi este
de folos", ea 9i cum n'ar fi spus nimie? Nu ca 8i cum
u'ar fi spus nimie, ei, fiindea urmeaza a trece 1a 0 alt-
feliu de laud<'i, care n'are de sigur vr'o plata atat de
mare, insa se pare straJucita la multi carc nu cerceteaza
eu preeiziune - ziec: "a ma nu-mi este de
folos". Laudclc cde mari pe care Ie-a llum<'irat, 8unt
cele din ispite, dara acum el are a mai spune 9i de altele,
acteca de aeele din deseoperiri, de aeele din tainelc cde
negraite. de ee oare a spus ca "nu-mi este de
folos"? Adeea ca sa nu ma duett in usurint<'i ziee
, " .
FiindcZ. nu la feliu ne mandrim ::;;tiimlu-le noi, 9i expu-
mlndu-le altora, de vreme ce nu flrea succeselor ingamfa
pc einev[t, ei m<'irturiea 9i euno::;;tinta celor multi.
De aeeia deei spune: "nu-mi este de folos",
adeca ca sa nu insutlu in auditori vr'o idcie mare de
mine. Aeei apostoli minciun09i spuneau de {\[In:;;ii 9i eele
ce nu erau, iara Pavel chiar 9i pe cele ee crau Ie asellndeil
de :;;i crit 0 nevoic atat de marc de a Ie spune, - 9i zice
"nu-mi este de folos" , Illvatt'll1clu-ne pre noi de a
fugl. eu toata puterea du aceasta patima. FiindeZt faptul
accsta n'are niei Ull iolos in sine, ei chim' vatc\mare,
dadi nu este trchuitol'iu 9i folositoriu. Spumlncl clcci, pri-
mejdiile, ispitele, cursele, sup{trttrile, 9i naufragiile lui,
trece la altfeliu de !auda, zicc'md: "Stiu pre un om
mai 'nainte eu patru-spre-zeee .ani, sau In trup,
nu sau afara de teup, nu Dumnezeu
ca s'a rrlpit unul ca aeesta pttn[l la al treilea
ceriu. cii s'a l'[lpit in raiu, sau in teup,
nu sau de tl'UP, nu' a auzit
euvinte nespuse eare nu este slobocl omului a
Ie gral. Pentru unul ca aeesta mti voiu l[wda,
iara pentru mine nu ma voiu lauda" eVers.2-5)1).
.Mare este deseoperirea de aiei. Dara n'a fost numai
aceasta, ei 9i altele multe; el insa dintre cele multc 0 pune
numai pc aceasta. Cum Crt au mai lllulte, aseultLl-1
I) ,Yold. Vorsurilo aces lea Ie-am Iuat intocmui din oditil1nea
Sf: Chrisoslom. .
OMILlA XXVI
303
pre dansul, zidmd: "Pentru multim.ea deseoperi-
relor ea sa nu ma inalt". Dara ar putea cineva sa
zica, ca dadi voia a ascunde, ar fi trebuit ca sa nu V01'-
beasca in enigme, 91 nici sa spuna ceva de acest feliu,
iara daca ar 11 spus, apoi trebuia sa Ie spuna liimurit.
A9i1 dar{t de ee oare el nici lamurit nu Ie-a spus, 9i nici
n'a t{tcut? Ca 9i de aici sa arate ca fara de voie a aj uns
la expunerea aeestui fapt. De aceia tocmai a precizat
9i timpul celor patru-spre-zeee ani. nici ca a pomenit
de dansul cum s'ar intampla, ci ar{ttand ca cel ce a sta.-
ruit pe un timp atilt de indclungat, n'ar fi dat in vilcag
tocmai acum, dacZt n'ar fi fost 0 mare nevoie. AI' fi tacut
de sigur, daea n'ar fl vazut pe frati pierzandu-se. Deci
dadi din inceput Pavel a fost a;;11, in c{it S,1 se invred-
niceasc{t de 0 astfeliu de deseoperire, In timp ce aveLt
cu sine d,itea ispravi, apoi pot.i pricepe ce feliu a de-
venit el in ace 1 timp de patru-sprc-zece ani.
Si priveste cum chiar si aiei cl se arata cumpiibt
in vorb{t, cad pe unele Ie shune, hrZt de altele IT1;'irtu-
risc;;te e{t nu Ie 9tie. Ci s'n r<'i pit , 0 spune; darZ. daea
atund in trup, sau nu eril in trup, n'o ;;tie de loco
De ;;i ar fi fost deajuns ea spunilnd de r,1pire, sa tae:i,
dara el a adaos si aceasta eu rnocleratiune. Dari:'t co?
11intea ;;i sufietul 'lui au fost rZtpite, iarif trupul a rernas
mort '? Sau poate trupu1 a fost rapiU N'o poate spune.
Deci, dilca Pavel eel rapit uu ;;tiu, el eare s'a invrccl-
nieit de atatea lueruri nepovestit,, cu atclt mai mult noi.
Cum ea a fast ri:'tpit in raiu ;;i intr-al treika ceriu 0 ;;tieit,
iara modul cum a fost ri\pit nu-l ;;tie,\ I;'imurit. .
Dari.i tu g;lnde9te-te 91 din alta parte Ia sinceritatea
lui. Cilnd vorbe9te de cetatea Damascului e1 '9i acleve-
re9te Yorba, iara aiei de loe, flimlci:'. niei nu voi;t de a
sti:'trui mult, ci numai s\ spun(t :;;i si:'t lase a se intelegc.
De ae'ia it;;i aduogat, zic,lnd: "Pentru unul ea a':esta
ma voiu lauda", prin eare nu arata c.;\ cel rapit C1
fost un altul, ci 19i faure9te vor])a a::;;cl, pre celt crit eu
putinta de a spune, 9i cu scopul dc a se p(tZl ca sa spun<'i
ecvi't lamurit. Cad care continuitate in vorba a1' fi foA,
ca vorbind de (1<1118ul, pe un altul ::0;\-1 aduca 1<1 rnijloc?
Deci, pentru cc a trecut el faptul a:;;2t preeum se vec1e?
Fiindea nu este tot una: am fost r;''tpiti) cu pee
un om l'apit" ::;;i mZt laud pentru minc cu "pentl"U
304
OM ILIA XXVI
ea aeesta ma voiu lauda". lara daca ar zice
sme,:a fost. cu putinta a fi rapit ta r a trup eu
II vom $1 cum a f?st v cu p.utinta a fi rapit cu
trurul 91 aceasta estc mca mal de necrezut dectH
aceJa, daea yom eercetit cu rationamcnte omene$ti $i
nu vom da loc credintei. '
pentru ee oare a fast rapit Pentru ea sa nu se
para - duprc credinta mea - dl este mai mic dec'\t cei-
apostoli. Fiinddi aceia au stat lmpreuna cu
el vde. de I-a rapit pre dfmsul intru slava:
)=? a. raplt. 111 Mare este inscmnatatea denu-
mIreI ace$hea, $1 pentru accia pretutindeni se
eu Dc. aceia $i Christos zicecl: "Astazj eu mine
vel 11 III ram" (Lueit 23, 43).
. unul ea aeesta ma voiu lauda"
zI ce .. :)1 de ce? Caci daca altul a fost rapit, tu de ee
JauzI? Dc un de se invedereaza ca eJ vorbei't aeestea
di.'msul, iara nu despl'e altu1. Daca insa a adaoO'at:
"lara pentru mine nu ma voiu la.uda", nimic
,:u .nefiind nici-o nevoie, nimic nu spun
cum a.I 91 degeaba, - sau c;"t cu scopul de a
- pe e1'(\ - cele ce spllsese.
Cum ca yorba II era de dansul , $1 cele ce urmeaza 0
caci a adaogat zicand: n Oa de voiu
sa ma laud, nu voiu fi fara de minte ea ade-
varul voiu grai" (Vers. 6). Dara cum de mai
'nainte. ca : "De m' at
j
fi suferit putin pentru ne1n-
9i. "ee l!u dupre Donmul
grales.e, el. ea lI;tru nemtelepemne", iara aici: "ea
VOlU vI'Ol sa ma laud, nu voiu fi fara de
spl!ne ny eu p!ivire la lauda, ci in
prlvmta mmtlreI, cae I daca a se laudh dnev<'t este nein-
teleptie, dara inec'l. a minti cu celt mai mult Pentru
aceasta deci zice: "nu voiu fi de minte" $i
apoi :: adaogat : "ea .adevarul voiu grai; iara las
ea sa nu eugete emeva de mine mai mult deeM
vede sau auele eeva dela mine". A$u dara aceasta
adevarata marturisiu'i, - fiindca eu alta ocazie
1,1 credea u pre de Dumpezei, din pricina marimei
semnelor a mmumlor ce faceau. Dupre cum $i ele-
O:VULIA XXVI 305
mentele naturei Dumnezeu Ie-a facut, $i pe cele slabe
ea pre cele straJucite, ca astfeliu pe deopartc sa pro-
clame puterea lui, iara pe de alta sa impiedice r atacirea
oamenilor, - tot a$a $i aici: crau;;i millullati, in aeela:;ii
timp $i sIaN, ca prin faptele lor sa se invet.e necredin-
Gi0
9
ii. Ca daea ar fi fost numai minunati, $i n'ar
fl prezentat nici-o dovadli de slabaciune, ar fi amagit
pre multi cu cuvantul, de a crede de dtill$ii mai mari
lueruri decat ill r ealitate, $i atunci nu numai ea n'ar f1
folosit nimic, ei chiar ar fi vallimat. De aceia slabaciunea
lor se vedeu in fapm, ceia ee ar putett ci neva
petreeftrldu-se $i ell oamenii din legea veehe. Ilie a
fost minullat, clara a fast mustrat oclam din callza fricei
sale. ]Vloisl a fost mare, insa $i dansul a fost pus pe
fuga tot de acea,sm patim{l. Acestea tQate Ie patimeau
dtll1$ii, eu lngaduint<:t lui Dumnezeu, care permitea ca eu
chipul acesta SEt se invec.lereze natura omeneasca. Ca
claca dupa ce Moisi i-a seos din Egipet dal1;;ii ziceau:
unde cste lVIoisi? clara incu de i-ar fl $i introdus in pa-
m:lntlll mgEtduintei, ee n'ar fi zis '?
Dc aceia $i Pavel zice: "Ci las ea sa nu eugete
eineva de mine mai mult deeat vede". Nu spune
ca :::tt nu zica, ci niei macar sa cugete ceV;'t mai m.ult
c.l ec<:'U meritul meu. De unde S8 Cit toate VOI'-
bele de aici sunt cu privirc la d:lnsul. Dc aeeia incepand
l1'ar Ii zis el "a ma lauda nu-mi este de folos",
daca Gele cc erit a spune dupa ,lceasta ar fi fost eu pri-
vire Ja altul. :;3i pentru cc n'ar fi fast de folos de a se
hl ud;'t pentru altul lnsa ehiar el erit eel ce s'a invred-
nicit de toate aeestea. De aeeia $i adaoge, ziC<lnd:
pentru multimea aratariIor, ea sa nu
ma inaIt, datu-mi-s'a mie 1mbolditoriu trupului
ingerul Sat;.mei, ea sa ma baLa peste obraz"
(Vel's. 7). Ce spui 'I'u care nici imparatiea cerurilor
nu 0 cr edeai intru nimic, $i nici Gheena fatEl de dra-
gostea lui Chr istos, acum te uitai la cinstea celor multi,
in eat ca te inaltai, 9i aveai nevoie intr'una de a fi tinut
in frau? Caci n'a zis Sa fiu b{ltUt aCU111, ci ca intr'una
sa ma battL peste obraz. cine ar zice aceasta?
Deci, ce spune el aici '? Cc'md noi V0111 descoperl ce
anume era ace 1 "imbolditoriu" $i cine era "ingerul
Satanei", atuDci yom spune $i aceasta. Uniia au spus
28913
20
306 XXVI
di a vorbit aici de 0 durere de cap
provemta sau provocata de diavolul, - insa sa nu fie
una ea aceast.a. Cad doara nu s'a fost dat trupul lui
Pavel in manile diavolului, pe cam vreme insu$i dia-
volul 11, 0 poronea numai a lui Pavel Ii urma' ba
ind 'i-!1 pus 9i hotare $i legi - ca de pilda eand pc
acela I-a predat Satanei spre peirea trupului-
n'a necuratul de a calca aeeJe legi.
Decl, ce este ceia ce el spune aid? Sub numele de
Satan, in Ilmba. E!braidi se j'ntelege eontrariul,
manul, razbOlmcul, A$a de pilda in eartea a 3-a a
imparatilor scriptura nume$te Satan pe impotrivitor
zicand: "ftCa. nu. este Satan (impotrivitor) aeum,
nu este mtllnpmarea". (III. Impar. 5, 4), ,- povestind
lmprejurt'irile eu Solomon, - adeca, nu este Impotrivitor
contra!" cel ce supara . '
Prm urmare ceia ce el spune, aceasta va &i ziea :
.sa inainteze predica evanghe-
hel fara prm1eJdlJ, umllmdu-ni c.uO'etele noastre ci a
ingaduit dU$manilor, $i n1zboinicilor de
a .no:;stra. Aceasta erl de.a
clatum cugetele lor, lara durel'ea de cap sau ehetalal
a
l1l<;t
nki de cum. b
. "Ingerul Satanei 81 nume9te pc Alexandl'u fi"t u-
r<;trIu.l.
1
) , 'pe Imeneu $i Filet, 9i in fine pre toti impotri-
vltor!l 1m in cuvant, pre tot.i cari il razboia u $i se certau
cu dansul, pre. eei ce-l bagau in inchisoal'e, pre eei ce-l
pre eel ce-l tarau GU deasila" fiincll't1 toti aee$tiia
savar9au cele a Ie lui Satan. Dupre cum in alt loc nu-
me:;;te pre Iudei fii ai diavolului, pentruc{t rtLVnese cele
ale aceluia, tot a$'\ 9i aiel nume9te ingerul Satanei pre
ce se impotrive$te tuturor. "Datu-mi-s'a imbol-
dltor trupului ingerul Satanei, ea sa 111a bat{l
peste obraz", nu ca 8i cllm 'i-ar fi 'nal'lnat
contra lui - sa nu fie !'- d ingt1duimfu-li, laslndu-i de
a-I razboi.
"Pentru aeeasta de trei ol'i pre Domnul am
ea sa-l del a (Vel's. 8),-
adecCt de multe-OI 1. Dara acensta, adeca de a n u as-
1) Nota, A se vedea J. Timolheiu '1 , 20,
0:\llLlA XXVI
307
-eunde di a rabdat toate intrigile, ca se obosise suferin-
du-le, ca avea de. spre a se izbavl,
vine tot din marea 1m umlhntii.
. Si mi-a zis mie: des'tul este tie darul meu,
ea mea inteu neputint
a
.se.
(Vers. 9), adeca, lti ajunge tie ca inV!eZI pre. m9
r
t
l
,. C<'l:
vindeci pre cei orbi, ca cyr0ti pre Cel
alte minuni. Nu cere dara $1 cem ce este fard
-eeia ce este sigur 9i de. a fara
fapte. Ci daca te tulbUrI 91. nu cum;a goate
o crezi aeeasta ca 0 neputmta dm partea ca 1,1'
fi multi acei ce Iti Intind curse, te alunga,,, 9
1
te bat
Apoi tocmai aceasta "Oa
mea ziee intru neputmta sa cany
aded alungati voi hiruiti pre. cei' ce" va .alunga,
d\nd fUnd prigoniti pr,e 9el ce
-e[l.nd fiind legati, VOl punet1 Ve fuga pre cel ce va Ieaga. ,
k;;a dara nu cel'e cele de pnsos." v . v
Ai Vttzut cum apostolul alUt cauza a pus,
Dumnezeu eu totul alta 01d apostolul zice : "ea sa
nu ma inalt clatu-mi-s'a imbolditor", iartt de Dum-
nezeu spune i-a raspuns, ctt a pe!1tru
a se arath puterea. lui. . Nu numaJ ca ce;a de
prisos, ziee, ei lncLt, cerl un lucru ce ar
terea meit. C;ki v tIe
aceasta tOGmai 0 invedereaza, ea nefill1du-l toIOSltor de
a i se mai adaoge ceva, ei 1!1zestrat eu toate.
Astfeliu ca de aid se CEt nu despr.e vre-?
durere de cap sau ehefalalghle qa,cl doara
nu propoveduiau dal19ii fiind. 9
1
mCl
putut propovedul fiincl ])olna;l, .Cl ca fill1d alungatl
prigoniti, (h't09ii pre toate Ie mvmgea u. ..'
Ded, fiinde:t aces tea le-::nn f,?st ayzlt,v
apoi, "Pentru aeem eu .cluleeata vom
mai mutt intru neputll1te1e mele '. ca sa
nu cada - ia1't1 acei apostoli mincilll;o;n., sa
pentru succesele 101' - in . timp dan$ll. S8
prigoniri, al'ah''t ca aCel;! toemal mal
lucit iara puterea 1m Dumnczeu straluce9tev mea
mai 'mult, 9
i
cele de, De
aceia zice: "eu cluleeata ma vom lauda , N am
308
OWLlA XXVI
spus aeestea pe care Ie-am insirat, ca fEnd trist -- clad'\,
Ie-am spus tocmai aeum - cd acledi mi s'a dat mie
imbolditoriu, ci inca mandrindu-ma $i mai muita putere
ea$tiganct De aceia a $i adaos : "ca sa locujasca
intru mine puterea lui Christos". Aici mai cla a
inteIege :;;i alt-eeva, aeeia adeca, ca eu cat ispitele se
pre!ungiau, upe A atata :;;i eele ale eharului se mariau :;;i
mal mult ramaneau. Pentru care a :;;i adaos:
"Pentru aceia binevoiese intru neputinte"
(Vers. 10). Care spune-mi. "Intru clefai-
mari, zice, intru nevoi, in goane, in stdmtorari
pentru Christos". Ai vazut cat de lamurit a desco-
Caei spunan? fe]iul neputintei lor,.
n a graIt de frI gurJ, sau de perlOdul aeelei boale, sau
vr'o <::i de defaima:r:,i, de goane
:;;1 de stramtoran Al vazut sufiet recunoscatoriu Do-
re:;;te ea sa scape de raIe; dara cand a auzit de Ja
Dumnezeu di nu trebule a H aceasta, apoi nu uumai
ca. nu s'a scarbit Hindea n'a fost ascultat in rugaciune
ei incc'i s'a :;;i bucurat. '
De aceia $i zice el: "bine voiesc", adeca (ma
bucur, doresc a fi defaimat, a fi prigonit, :;;i a fi stram-
torat pentru Christos. Acestea Ie spunec\ , ca pe deoparte
$i pre aeeia sa-i modereze, iara pe dealta ca si aeestora
S{l Ii inalte eugetele, ea nu sa se rU:;;ineze de
patimiJe lui Pavel. Ajllngeil aceasta ca sa-I faca mai
str{dueiti c1ecat toti cei-Jalti.
lVlai cleparte apoi pune :;;i o. alt{l eauza zie[md:
"caci cancl sUibesc, atunei sunt mai puternie"
De ee te minunezi clad puterea lui Dumnezeu atunci
se ;;;i eu atunci sunt puternic. Atunei mai ales
eharul se pogoara, clupre cum zice aiurea: "ca preCun1
prisosese patimile lui Christos intru noi asa
prin Christos mtmg{\.erea
(Cap. 1, 5).
, 1) Unde este suparare $i searb;l, aeolo este $i mttJl-
gaere; unde este mangaere, aeol0 este $i char. Cand a
morald. Cum, eli supararea ?i scarba eurata suflelul
de palIml, ?I pe Oumnezeu II a lrag. Oespre Alexandru, fli despl'e
sla va sfintilor. (Veron) . '
XX. "_ \_'1_ _ _ ___ _ _ _ _ 3_0_9
cazut in temnit3" atunei a facut apostolul $i minunile
cele mai mari. Cand s'a naufeagieat pe marea, $i a fost
aruneat de valuri intr'o tara de barbari, atunci mai
ales sia slavit. Cfmd a intrat legat inaintea judec;:i,tei,
atunei mai ales a predomina t pe judecatoriu. se
$i, in 1.egea. veche,. in ..
drepi-ll. A$<1 cel trm cocom, r.$' l Dannl, a$a M01SI, a$a
Iosif; toti prin ispite au devenit straluciti, $i s'au invred-
nicit de cununi. Atunci $i sllfietul S8 curata, cand pentru
Dumnezeu se intristeazli.. Atunci se bucuru $i de un mai
mare ajutoriu, avand n.evoie 9i de mai mare sprijin
J
atunci $i el este vredmc de un mare char. Dara
chiar $i Inainte de r esplata acordata de Dumnezeu, un
asemenea sutJet se \')1 vrednice9te de mari bunuri , deve-
nind filosof. Caci $i trufiea 0 smulge supararea $i scarba,
:;;i lenevirea 0 taie din 9.i inde<1mI:i:l pl'e
la rabdare; descopere mrnwmCIa lucrunlor ornene$tJ,
$i introduce In sutietul lui rnulUi filosofie.
I'!1aincea ei toate patimile omene$ti se dau in laturi:
$i zavistiea, 9i jaluziea, $i porta, $i stapanirea, $i dra-
gostea banilor, $i dragostea trupurilor, $i !l1andriea:,
trufiea, $i mLtniea, $i in fine jntregul PUhOlU de
Si de voie$ti a vede,'t din inse9i faptele omene$tI,
pute:'t artd $i in $i ';In. In-
treg popor 111 general gasmdu-se :;;1 111 sC<1rlJe, $1 111 }m.l$te,
9i de aici a te illvuta in care anume p1rte
$i ,in care :',ie9':. Popo,rul. Ebrel,lor, de upIl<;Ia, u cand
era alunO'at $1 naCHJlt, ofta $1 ruga cu staru1l1t;i pre
eu care ocazie mult ajutoriu atrageau spre
dan9ii de sus; iara c<lnd zburda u de bine, apucau peste
cttmpi. Ninevitenii deas8menea ci.tnd se ])ucurau <;Ie
lini9t8 at unci inCtrita u pre Dumnezeu asupra lor, $1-1
facuse' de a amenintA cu darimarea cetatei lor din temelii,
jara cand s'au umilit in urma propoveduirei Prorocului
lana at unci au aratat toatii filosofiea. lara de voie$ti a
vedeLl $i un barbat in particular in
stare gande$te-te la Solomon, care, 111 tUl1P ce se gasa
cu ingriji.rile $i pentru st ;lpanirea
poporului acelma s'a fost ll1Vredmclt de aeea vedere
minunata; - iara' cand a cazut in desmerdari, s'a rosto-
go lit ehiar in prapastiea pacatului. inca parintele
acestuia ce voiu zice'? Cand a fost el mmunat $1 paradox
Nu oare d'md se guslt in ispite'? Dara Abesalom acela?
nu O<1re era cuminte in timp co de sfatul 1m
310
O\IILlA XXVI
Ae:hivtofe! 1), iara
v
Gand va cedat devenit tiranic 9
i
uC1gatcrIO de tata'? Dara lob'? Insa acesta striHucit a fost
in in scarbe inc,'\, mai straJucit.
v $1 v ce .treb,me a vorb!. de cele vechi, 9i de cele noua '?
Ca daca cmeva ar exammit cele prezente ale noastre
ar avern YOi din scar be
de. p1lda .n0l de pace, am cazut
fellO ne-am mole$it, 9i am umplut
b1serIcCl; de de rCl;le;:- era,:n alunga1.i,
eram 9
1
v
n:al mleleptI, $1 mal blanz1, 91 mal seri0
9
i, si
la eram mai eu buna-voin!a, 9
i
maj
cu stilrumta m ascultarea euv,lntului lui Durnnezeu. Ca
dupre cum foeul v tot 9i scarbele cura ta
Ade facandu-l curat, straJucit 9i vesel.
. bagii pe eineva In Imparatiea
cerIOrIlor, m tlmp ce dezmerdarea 9i trandaviea In
gheena. De aceia calea uniea este larga, pe cand a celei-
lalte strimta. De aceia $i Christos ziccit : "In lume na-
cazuri Yeti avea" ca 9i cum ni-ar fi liisat noue un
mare bun. Deci, daca e$ti discipul al lui Christos merai
pe calea eca st1'j'mtii, 9i nu te nelini sti niei nu' te
putinh. Cii 9i dac':i nu ai a veit in feliul acestQ
de necesitate. vei fi niieajit hlf<'t cloar $i poate din
CaLi $i pizrn;1taretul, $i eel ce iube$te
eel ce se dupa femeie curva, 9i cel ce
IubC'$te slava de$arta., $1 in fine toti cd ce sluj;tse ralelor
multe scarbe 9i nacazuri suftlr, ba incii de multe-ori mal
grozave ea ale celor ce jalesc pe vr'un mort. lara dQc3,
;nu o. fae pentru c<'i Ii este rw;;ine, - claca
1I1sa al putca sa h cuno$ti sufietul lor l-ai vcdelt plin
de mii de rale. '
Deci, canrl.9i unul $i altul folosindu-se de vieata
de c<'i vor sufer! nacazuri, apoi pentru
nu alegc;m vleata accea, care cel putin ni va aduce
mn de cunum ca 9i PTe sfintii toti a$[t i-a purtat
.. $1 l1acazuri, pe deoparte folo-
pre Iar<;L pe dealta pre
ca nu 0 II?-al mare slava decat merlta Ii in
reahtate. Cael m acesta idololatrme au stapanit
la inceput, oamenn fimd aclmirati mai pre sus de vrecl-
') Nota. A se vedea cartea a 2-a a Impiiratilor, cap. 15 f; . i
urmiitorii.
XXVI 311
mClea lor. In feliul acesta $i Senatul Homanilor a con-
siderat pc Alexandru a fi ai trei-spre-zecilea zeu, - fiindca
Senatul a yea puterea dea chirotonisi $i a proelama zei.
Cand insa s'au vestit Senatului toate cele cu privire Ia
Christos, atunci stapi'mitoriul natiunei' a trimis sa intrebe,
daca nu Ii se pare nimerit de a chirotonisi zeu $i pre
Christos. Dara senatorii n'au consimtit, fiind lnca infurieati
$i scandalizati, ca mai 'nainte de votul $i de hotarirca
lor, puterea celui rastignit stralucind, a atras in partea
sa respectul intrcgei lumi I). .
Acestea, 111sa, au fost iconomisite astfeliu a se dcs-
fa$urit voea lor, ca nu Dumnezeirea lui
Christos sa S8 proclame prin vot omenesc, $i nici sa se
(Team $i el a f1 unul dintre zeii lor cei multi, chirotonisiti
de clan::;;ii proclamase zei pre luptatorii
cu ghiontul ("Wl bOp.l0'J.v) la urmn 9i pe copiii
de castl (d. 7t(J.lOl"X.,z = amorezii) ai lui Adrian i-a pro-
<"lamat zei, de uncle apoi $i eetatea ch'tc1itii in memoria
unuia dintre eh'tn$ii se Antinou 2). De vreme ce
moartea marturisc$te desprc natura ce<:\ muritoare a
omului apoi diavolul a deseoperit 0 alta cale
de in::-rl<:kiune, servinclu-se de nemurirca sufietului, cu
care amestectmd 0 lingu$ire exagcrata, a elus pre multi
la neevsevie.
!;'i prive$te din p,trte-i. C,lnd noi prezent:\m
nemurirea sufletului atunci c.i'tncl cstc nevoie, nec.uratul
re:o;toarna cuv{intul nostI'u, iara eand el voie$te a-I fa ur!
spre vat<'imarea oamenilor, apoi cu mult<'1 rivna staruie$te
in accasta nemurire. Dac;\ ar zice cineva bunaoara:
Dara cum, $i de unde Alexamlru ('ste zeu'? Oare n'a
murit, :-;-i inca intr'un mod injositoriu $i tidUos '? - iata
1) NoW., Ches tiunea aceasta 0 ra porteaza Tertulian in Apo-
logi ea sa catra Sept.irniu Sever, irnpiiratul Romaniior, in 200
p. Clu'ist., zicand: " l'iberius ergo, tempore nomen Christwnum
ill seculum intl'oiv'il, Ct1lllunciatum siui ex Syria Palestill([ quod illic
vel'ilatem Wius divillitotis l'ecelave1'(tt, detulil ad SfJl10tWIt cum prae-
rOffo/iva sU{I'ogii sui. Senatus, quia non ipse pl'obavel'at, respuit".
(Apologelicurn Cap. 5). .
Vezi f?i Istoria bis. de Eusebie Parnfii, 4, 2.
2) Nota. Antinou, un tanar Prusan, de 0 frumuseta renumita,
in memoriea ciil'uia Irnpiirat.ui Adrian, care iI iubea pre a mull, a
ciiidit oraf?ul A.l1ti110!t, a intocmit a i se oferi onoru ri
(A se vedea Lexiconul ElinoRoman de Ioanid. Vol. II. Nume.
proprii, pag. 44).
312 OMlLlA XXVI
ea se respunde: dara sufietul este nemuritoriu. Aeum
faei vorl?a de neIY!-urirea sufietului, .;;i fllosofezi, ea Sl}
te reseo11 contra 1m Dumnezeu ereatoriul a toate' iar':i
eand.noi numim nemurirea sufletului eel mai mar'e
al 1m atynei ne erezi de in eredinta
noastra, de mJos111 $1 eu nimie mai buni deeat neeuvanta-
toarele. l)aea noi spunem di eel r astignit vieaza de'ndata
se aude din lui, ?e $i lumea intreaga striga,
fl e. lumea dm veehlme, fie eea deaeum, - atunci de siaur
$i .ee se [ac:-eau, iartl aeum
eel ee se mtorc la ere$tlmsm. Cael toate aceste sueeese
nu sunt ale unui mort.
. !ad <laea n/:um ti-ar spune eineva, ca Alexandru
v18aza, tu erezi, de i;;i nu poti spune, nici de 0 minune
s!;1u semn doveditoriu. (cDa! zki tu; fiinddi, traind el a
f<:t eut mari fapte. Fiinclch a supus $i natiuni ,
eetatl, $1 razboae multc a avut, $i pe rnulti a j'nvins,
$1 trofee a luab). Dal'a daea eu 'ti-voiu ar;'ita ca eeia cc
inca el n'a prieeput, niei cl $i nici din
Oal11enll de pc atunci, apoi care alta c10vada de invierc
cautati A reu$! un fmparat ca sa aiba In viea1a sa
razlJoae $i biruint.i, $i armata puternica nu este riimie
de IT?irare, ,nid eev,a nou sau paradbx; dartl dupa
erueIfkal'e $1 ml110rmantare a face akUea In tot loeul
pe piimc'l.nt $i pc mare, aee"l,sta mai ales este eeia cc te
u.mplc $i care procltma puterea eea sfinttl
$1 l110al'tea lui - sf'l$iin-
nuparatlea 1m $1 dlSparl1nd cu totul- IlU s'a mai
121 ee at unci mai ales '$i-a intcpe-
mt Imparatlea sa, eand a murit. '
. . ee spun eu de Christos, eand ehiar $i ueenieilor
1m II-a dat puterea de a str':Uucl dupa l110artea lor '?
Ul?-cle mC?rrmlntul Spune-mi arata-
ml-l, $1 il VOlU spune 91 eu ZlUa (;and el a 111urit. Dara
a. slugilor luiChristos 9i mormintele sunt stralueite, aa-
smdu-se j'n c;ea mai 1l11parateascii, cetate, $i zilele
lor sunt 9tIute, transformandu-le in serlJatori pentru
lum:<:t aceluia nu-l $tiu niei ehiar
1m, can,? J?ormantul lui Christos jJ $tiu
pana 91 bar))ar11. Inca mormintele slugilor celui ras-
ticnit sun! 9i mai stralucite deeM palatele JmpariHe$ti,
nu eu marImea sau eu frumusetea cl;'idirilor numai
in privinta sunt superioal'c, ei, eeia
este mca 111(\1 mult - eu rIvna $i zelul celor ce ii
OMILIA XXVI
313
------------------- ----------- - ----------
meaza pre dan$ii. Caci eel ee este imhraeat eu
hlamida imparateasc.a aCE!lea,
$i Iepadand dela dansul trufia, sta sfintlIor,
ca sa-i ajute pe Ianga Duvmnezeu, dee1 eel ee
are diadema Irnparateasca are neVOle de spr)JlI1ul pes-
carului $i a facatorului de . v v,
Si vei indraznl spune-mI, de a Zlee ea stapanul
lor este mort, ale slugi treeute din vieatl'i sunt
sprijinitori ai imparatilor lumei? ;;i aee!1
sta
. 0,1' pu-
tca-o vedea eineva IlU Ilurnai in Rorna, ci ehIar Con-
stantinopole. Ciici 9i aici pe eel.mare a e:e-
zut eu eale fiul sau de a-I cmstI eu mare emste, puna,ll-
du-l a Stil inaintea l.l9ilOl' deafad a2e
cum sunt u$ierii in palatele
sunt imparatii in mormintele pescanlor., AeCl.a
ea ni$te au in IC?1' a
mormantului iara ace$tna ea l1l$te bCJanar1 a dont a
li se afierosl.' lor u$a (le afari:'l, aratand prin aceasta $i
necl'edineio$ilor, ca supcrioritatca in vn .n a
pcscarilor. Apoi daeaaceasta sc yelle aICI m mormmte,
ell atat mai muit in inviere,
Dara s'a schirnbat ordinea lucrurilor, eaci lmpa-
rati
i
au dcmnitatea $i cinstea slugilor,
pttnit.i sau slugile au pe a imparatil
or
, $1 mc<:t cllla,r InaJ
stralucita. Si cum Ci:'l faptul acesta nu cstc ImgU$ll'e, 0
dovede$te inse$i adevarul, $i ::ec$tiia au, de venit
rnai strttluciti prin accia. Cc1C'l sunt
eu mult mai respectttte decat cele ale 1 mparatll
or
, de
vreme ee la acelea se vede un mare gol, un mare pus-
tiu, pe cind la aeestea 0 mare ingramad.ire de !llme:
Si de voiesti a 11101'mintelc sfintIlor ell mSe$l
palate Ie iI11pi:'lrate$ti, vei veclea ci:'t biruinta este tot de
partea lor. . v
Aeolo sunt poate multI care tree eu pe
dmd aici sunt multi cari ehiama $i atrag pe bogat1, pre
sal'aei, pre hiirbati', pre pre s1 ugi, cei )il)eri ;
acolo frica mar e iara [-IJCl placere nespusa. Dara poate
ea este 0 priveli$te plaeuta de a v:edea pe,
braeat in haine aurite, ;;i generall stand mamte'v
eap1
-
tanii, comandanti de o$tiri, - dara,
ee se vad aici sunt eu mult mal insemnate, a$ct ea
eele de aeolo in comparatiune eu cele .de aici se
jucarii eopilare$ti. Cac.i indata tree) VI<:t
el
acc$tiea, ell gLlndul, $i ti-I Incll'eptl spre eenu, spre Im-
314 xx VI
paratul eel de sus, spre armata ingeri1or, spre tronu1 eel
inalt, spre slava eea neapropieat:,l." vei vedea cata deo-
seuire mare este.
Aeolo poate ea imparatul a pus pre supm;;ii sei
?ub
v
stapanirea pc unul de pilda a-I deslega,
lara pre altu1 al lega; - pe mnd oasele stint-ilor nu au
acesta putere josnica, vrednica de mila, ci pe aeeea
eu mult mai mare mai importanm, aeeea adeea ca
pre demoni Ii aduce de fata munee$te, iara pre eei
legati jj des1eaga de legaturile ce1e grozave.
f;'l ee pote ti mai infricosat ca tribunalul acesta
Ca de nev[tzandu-se nirneni, 9i negasindu-se nimeni
Ianga coastele demonilor, se aud glasuri, sus-
pine, bami $i eazne, limbe aprinse - fiindea demo-
nU.l nu poate suferi acea putere minunata. ;:;i iata cum
eel cc au purtat trupuri, stapanese pre puterile eele fttr<'i
de trupuri; terina, oasele ace lea sunt su-
perioare naturilor celor nevazute I).
De aceia toemai, pentru a vec1eit palate1e impara-
teJti l:limeni n'ar dilatorl vr-o data, in timp ee pe im-
paratl de multe-ori i-a1' putea vec1e,\ d'datorind Ia mor-
.. sfi!1ti!o1'. Caei mormintcle stintilor ni prezinm
martuI'll $1 slmbole ale judecatii viitoare, demonii tiind
alungat1, pedepsiti $i eliberati. Ai vazut puterea
chla1' .$i dupa moartea lor Ai vazut neputjnta
elllar in vieata gtisindu-se '? Fugi, deci, de
sa tii pve eu
toau:t .fapta buna. Q\ claea eele de aici sunt
asttehu, apOl poti pricepe ce fclill VOl' fi cele viitoare.
Deei, fiind stiipi'tnit de dorul acesta, necontenit, te vei
invredniei de vieata (:{triea fie ea eu totii sa
ne invrednicim, prin ehand filantropiea Domnului
nostru IislIs Christos, earuia impreun{t ClI Tatiil $i eu
Sf. Duh, se cade slava, stc\.panirea $i dnstea, acum $i
pururea $i in veeii vedlor. Amin.
. 1) .Vota. Obiceiul era, ca demoniiacii se fie pre la mOI'-
mlO.tele. sfintilor, unde dupa ce Ii sc cileau cuvenilele ruo-iiciuni,
bOlr:avi se vindecau, iarii demonii erau alungati de puterea
mmnnala a sfinlelor - dupre cum se pelrece asliizi.
mllLlA XXVII
315
OMILIA XXVII
Facutu-m'am filra de minte laudandu-H1a;
voi silit. Ca mie mi se cadea sa fiu la-
udat de' catre VOl" (Cap. 12, 11).
yorba Cll sale,
'n'a stat numai aid ci din nou se JustIhca, $1 '9
1
cere
iertare pentru cele zicand at a fost l.a
iaranu a faeut-o din buna voea sa. Dam )'1
fiind a se lauda, e1 totu$i se nume;;te de
minte. La lnceput el zieea.: "Ca un
ino-aduiti-ma", ;;i "ca mtru nemteleptle t 13.ra
peOfat
a
declara qe. de ce
ede vorblte a preguht ('e VOla, la unp.:t vCl! cllraJ
9
i
fttra lncunjur se agata de acest defect,
de a nu ne l{wda pre noi cinar v daea; ar fi ne:
voie de vreme ce $i Pavel, CLI toate ca era 0 ca.uz3:
totw;;i s'a numit f(trtt ge minte. ApOl ;;1
callza eelor spllse el 0 arunca intreaga asup,ra apos:
tolilor eelor minciun09i, ci asupra ucemcllor zicand ca
voi m'ati sHit". Daea aceia, ziee, s'ar fi laudat cum
9i n'ar fi .aeeasta . odatii,
rea san im;;elarea voastre, mCl pre VOl n 1I V a9
1
fl PI: 1 -
dut, 9
i
nici n'a9i fi ajuns de a a?c?wne:;t :v
orbe
,'-
darti fiincku au conrupt intreaga blsenca, apvOl eu
in b{tO'are de seam{l binele vostru, m'am v<:tzut slht de
a fara de minte. f;'i n'a SpllS: m'am. te:-11ut
eft nu cumva rapinclu-v{l invataturile. eele
v
de dma1l1te,
Stl samene printre voi cele ale lor fimdea acestea
spus mai sus, zieand: v,, 1:na tem ca nu,
precum searpele a amaglt pre Eva, sa se
strice 'intelegerile. - aici ny a9
a
?
ci mai eu putere, mal eu muliit autontate,
curaj din cele graite. "Ca. mie mi se cac1e, zlce, sa
fiu laud at de catre VOl".
Dupa aceh apoi pune cauza, si nu mai spline
de dcscoperiri, nici numai de semne, 'ci de ispite. "Ca
316 mlllIA XXVII
cu .. nim,ic nu. sunt mai pre jos, ziee, deeat apos-
t?lll eel marl". Prive9te 9i aiei cum inca mai auto-
graie$te, cad In timp ce mai 'nainte spunea: "cu
socotesc ca nu sunt mai pre jos", iaW, ea
cum am spus, graie9te mai hotiiritoriu. Dara
.el se depa,rteaz!i ?e cuvenita, 9i nici
d: sau proprl,u, cael mal departe, ca 9i cum
pal e-(:a ar fi ceva eare a treeut peste valoarea sau
demmt::.tea .1Ul, ca adeca s'a prenumerat pre sine eu
al?ost?lu. cellaltj, se umile9te din 11OU, zieand: "maCar
ea, Ca semneie apostolului s'au
11!crat mtI U VOl (Vel's. 12). Nu te uib la aeeia ziee
eu sunt mie 9i nebagat in sama, ci numai
tc:-m,!JUcurat cele treJ?uia. a te dela apostoli.
;)1 :1 a . ca sunt mIe, C1 cem ee era mai jos jncii:
"ea nu sunt". Caei ee folos este de a fi cinev
mare, 91 a. nu cu nimic - dupre cum 9i pentru
un doftc:>r. lSClISlt nu poate fi niei un folos, daca n'a vin-
deent mel lin bolna v.
. zice,v IlU la aeeia Gii eu nu sunt nimic,
Cl c:a. In ce voi trelJuia a gasl hine,
eu .. n an! fost pre JOs eu nimic, ci mi-am pus la
mlJlo.c: meerea!,ea apostoliei mele. Prin urmare nll era
n:?vOlc ,de mele. Aeestea Ie spunea, nu dOal'a
ca a de a se - eiki cum ar fi fost
c!-l faee aeeasta el, care chiar ;;i ceriul n eon-
mle dragostea lui Christos - ei fiindca
.. .. de a<:elora. ApQi ca nu eumvit sa
<;lan911: .OI! ee 11e Importii pre noi ca cu nimic
11 a1 fost mal pre JOs de apostolii eei mari iata Gi'i el
a adaogat imodieat, ca: "intru voi s'au lucrat semnele
intru toata rabclarea, prin semne, si
;;1 puteei". Vai! Ce noian de suecese a
cateva euvmte. Dara tu pri ve9te ce a pus el mai lntaiu :
ra bdare3:, fiindca aceasta mai cu sami:'t este dovada
apostolulm" de a suferl toate cu barb3,tie. Dara aceasta
0 trece III seurt 9i numai singur euvant, pe
cand de?pre care 11U de loe succeselor
mal m!-llte cuvinte. Gande;;te-te singur cate
1I1eh1sofl el" cavte bami, eate primeJ' dii, cate
cur<::e, "'I' c'te t 1 t 1 ..., y Cc lSp1 e n a asa ease intelege prin denu-
XXVII
317
mirea de rabdare, -:;;i cate iara:;;i nu se inteleg prin
denumirea de semne, minuni :;;i puteri: cati morti in-
vieati, cati orbi vindeeat.i, cati lepro:;;i cur3,titi, cat.i de-
moni alungati. , v v v' v v'
Aeestea auzindu-Ie ne mvu;tam, ca 91 daca ne gaslm
poate cate-odata in necesitatea unoI' asemenea povestiri,
noi sa trecem iute, sau mai bine zis, sa dam la oparte
suecesele noastre, - ceia ce a facut :;;i Pavel.
Apoi, ca nu cumva zica uniia: 9
i
dac.:t e:;;ti
mare, :;;i ai facut multe, totw;;i n'ai faeut atitea cate <:\,u
faeut apostolii in eelelalte biseriei, a adaogat imedieat:
"ea ce este de care sa flti mai lipsi\i decat
celelalte biserici" (Vers. 13) - dt nu v'ati impar-
ttt9
it
, ziee, de un mai mic char deeat celelaltC biserici.
Dart\, poate ar zice einevtL: :;;i de ce Dare a in tors yorba
la apostoli, lUsand la oparte lupta lui contra
mineiunm?i A fucut aceasta cu scop de a ndlCa Inca
mal mult cugetele 10l', 9i a Ii arati1 ca nu numai este
mai bun dedtt acei apostoli mineiuno:;;i, ci :;;i faia de apos-
tolii cei mari inca nu ostc mai mie, sau mai inferiOl'.
Pentru aeeia, ded, eand vorhc;;te de apostolii eei minch\-
nosi el zice: ,.mai mult eu '(, iara dmd se compartt pre
sine eu apostolii, zice di, ( ste multtlmit ca nu esto mai pre
.ios de aeeia, de 9i se ostcnisc mai mult dedit Dil::
de mai sus 01 mai seoate concluZlUllca, en
apostolii eei minduno;;i batjoeoresc ptlna 9
i
pre apostolii
cd mari, pe eel egal ell chln9ii il au pe al doilea plan.
Fara numai dt nu v'am facut suparal'e"?
" I v
(:u multa supararc pune el aiei eertarca nceasttL;
9
i
\'cle ee urmeaz{t sunt indt:;;i meli greoae: "daeuiti-mi
mie nedreptatea aceasta ((. Dara euvintele aecstea de
:;;i greoae, sunt totu;;i cuvinte iC9ite din <;lragoste2 ;;i al!
intnlnsele engomii sau laude dan;;ll: Ca dactt
dcln9
ii
eonsiderau en 0 nedreptate d1l1 parte-I, ca apos-
tolul nu primiasca del a dan;;;;ii nimic, :;-,i niei l1U
cllteze it cautit de a n hr{mit deb dam;;ii - datu. de
aeeasta rna invinov{ttiti, zice, npoi atunei .. "c1aruiti-mi
mie nedreptatea aceasta", ndcc;\ 'mi eel' iertare,
(l{truit
i
-mi mie pacatul a<.;csta.
inteJepciune la Fiinde{t intr'una
cl Ii arllnea hula nccasta, intr'una apoi 9
i
yorba 0 1n-
dreapt{t. I\Iai sus de piIcli\ di: "adevarul lui
318
xx VII
-- -
Christos este intru mine, ca lauda aceasta nu
se va opri de mine in laturile Ahaei", si iarasi
"ca nu va. iubesc pre voi? Dumnezeu stie"
jara$i "voiu face aceasta ca sa taiu pricina
ce poftesc pricina, ca intru ceia ce se lauda sa
se afle ca?i noi", - de asemenea in intaea
"Care, dec], este plata? Ca bine-vestind, fara
plata sa pun evangheliea lui Christos" (1. Cor.
9, 18) - iara aici zice: '"daruiti-mi mie nedreptatea
aceasta". Pretutindeni e1 fuge de a aratit, di din cauza
$! a del a dan$!i,
$1 de aICI. sa se cons1dere II ca lov1t1 de dansul. De acem
$i in pasaju1 de fata zice di, daca aceasta 0 eonsiderati
ca gre9ala din parte-mi, apoi va cer iertare). lara aeeasta
o $i .In tip1P :;;i
sll: nu ap?1. daca vOIe:;;tI. a Iovl, de te jus-
tIflC1 ? daca te J uStIhCl, de ce love:;;t])) ? -- fiindca
Bste din int<:lepc:iune: .de a taiit buba, $i ill
aceI<;t$I ,
tJ
r:
1
P a ?:;;1 lega,: ApOI ca n.u se partl -- eeia
ce zIcea:;;1 mal namte - eLl neeontemt Il1varte$te vorha
c1espre aceia ca el n'a Iuat nimic dela ClLln$ii, ceia ee
deal.tfeliu $i in intaea epistoEt 0 inclreapt,l zicand: "n'am
scr]s acestea, ca asa sa se facii intru mine ca
mai bine 'mi este a mud, decM lauda mea' s'o
::ers. 15), iahl eLi $i
aIel 0 mclreapta, mca cu mal multa dulcea1tt In yorba
$i eu mai multtt prudenta. Cum, ::;oi itl ce nioc1? '
".lata cu aceasta gat a sunt a
vem la VOl, nu VOlU supara pre voi, flU
caut pre ale voastre, ci pre voi. Ca nu sunt
.strang{l) parintilof',
14) .. Cem ee el spune, aceasta
msamna: i\u pentru ca nu lau nu yin la voi ci am
+' t 't 1 ., . , ,
lOS vem c eJa :;;1 a doua-oara, ha inc<'\, :;;i a treia-oara
Iml pregaJesc sa Yin, elm'a nki de asta data nu va voiu
supar;'lJ). Dare\, :;;i cauza 0 trece eu multa c1emnitate caei
nu zice: (dlindea sunteti scrupulosi fiindc<.1. v<.1. lovih pre
voi, fiinc1ca sunteti nel)utincio';li saraei)) ei "cit n u
caut ate voastre, ci pre voi", ac1eea cer deb voi
cev;'l mai marc: suflete in loe de hani, m{tlltuire in loc
mlll.lA XXVII 319
de aur)). Apoi fiindca faptul s'ar fi putut lua. altfeliu, :;oi
s'ar fi putut banui ea el este suparat pre dEm:;;ii, iata
di, el pune 9i un rationament. fiindca ar fi putut dan:;;ii
sa-i raspunda: apoi nu este poate slobod de a ne a vea
:;;i pre noi, :;;i pre ale noastre)? adaoge cu multa gratie
justifiearea lor, zicand: "Ca nu sunt datori fiji sa
stranga patintilor, ci parintii fiilor", - in locul
dascalilor :;;i a ucenicilor punand pre parinti :;;i pre fii,
$i aratand ca faptul este clin datorie, ceia ce nu era. din
datorie. Fiindea nu w:;;a. a poroncit Christos, ci cu totul
din contra; clara. apostolul Ie spunea. aceasta crutanc1u-i
pre dam;;ii, pentru care inca a spus :;oi cevit mai mult,
caei n'a zis numai ca nu sunt datori fiii de a strange
parintilor, ci $i ca parintii sunt datori a 0 face aceasta.
Deci, ziee, fiindca parintii sunt datori a face ace<lsta)).
"Eu prea cu dulceata voiu cheltul, ma
voiu cheltui pre mine pentru sufletele voastee"
(Vel's. 15). PtLI'intilol', zice, Ji-a poroncit legea. c<;t s;'i
stranga pentru fii, ianl eu nu numai aeeasta 0 fac, (:191 pre
mine m,1 prcdaUJ). Priv<'!7te cum :;;i exagera1.iea aceasta
in yorba - nu numai de a nu luit de1a cl<ln:-;;ii nimic, d
inett a se 9i pre sine lor, - n'o pune cum ?'al'
int{impli:'t, ci cu multa r1vna, 91 in scopul de a-i aJutit
chiar, fiinclea expl'esiunca "ma voiu cheltui pre
mine", aceasta lasa a se intelege. E ca 9i cum pare cl'i
ar zice: chinr de ar trebui ea sl-mi cheltuiesc 9i insll:;;i
trupul meu, nu-l voiu pentru mc'tntuirea
Dal'a :;;i cein ce adaoge el 0 pune amestecand invll1o-
vatirea cu dragostea, caci zice: .
"Macar Ca mai mult iubindu-va pre VOl,
mai putin sunt iubit de voi", adeca
pentru cei iubiti de mine, clara cari pre mme nu rna
iubesc deopotriva). Dara tu te gancle:;ote cate sau
scttri arc acesta: a lua. dela dan:-;;ll cele
pentru existenta, :;;i el nu lu;),; iata intaiul grad?
mai bine zis, inti1iul lui succes. Al doilea, ca erit bpSlt;
al treilea ca Ii propoveduih lor evanghelica; a1 patrulea
ca se precUt pre sine lor, 9i inca nu cum s'ar intL'tmplil,
ci cu muJt;'i dulceata; al cincilea ea '$i V,l cheltui nu
numai banii, ci :;oi pre sine; al :;;aselea, ca face], aeeasta
pentru cei ce nu-l iubeau pre dansul atat de mu1t; 9i
al :;;eaptelea, ea pentru eei pe eari ii iubeit mult.
320 OMILIA. XXVII
--------- -------------------
1) Pe aeesta, deei, stt-l ravnim $i noi . Mare pacat
este iubitilor, $i de a nu iubi pe aproapele; dar(t Inca
$i fi'incl illbit cineva, sa nu iubeasca, cle sigur ca este
eu mult mai mare. Ca claca eel ee iube$te pre eel ee n
iube$te, nu este fapt mai mare ea al va,!De$ilor, eel
ee nici aceasta nu 0 are, este impreuna eu fearcde eele
s{dbatece, sau mai bine zis chiar $i mai josdectU acestea.
Ce spui , omule N u iube$ti pre eel ee tc iube$te 0i
pentru ce traie$ti at unci La ee tu ,folositoriu
In co anume lucruri In cele polItIcc? In celc prIvate?
In nimic, caci nimic In lumea aceasta nu poate fl mai
netrebnic, ca omul ee nu $tie a iubL Legea aeeasta a
iubirei au einstit o de multe-ori pana $i talharii, asa-
sinii $i spargatorii cle case; ba pana $i eei ce se impar-
ta$esc numai din pane $i din sare s'au s(?hil.nbat,
racAnelu-se in totul, iara tu care nu numa! dm pane $1
(1in sare t8 impttrta$e$ti, ci $i intrarilor ;;i iC$irilor, $i
vorb8101' $i faptelo1', nu iubc$tB Cei e.e iubesc Intr'un
mod necinstit, iaw ca '$i cheltuiesc intreaga lor avere
eu fcmeile curve; iara tu a v{mel 0 iullire euraili $i eins-
tit.\, e$ti atttt de race, ahU de nctrelmi c $i neputincios,
dt chiar si f'tm1 cheltuealit nu prime$ti a iubi
Dart cine, ziti tu, este aU1t de tiealos, cine este
ahU de stdbatec, jndt stt $i sfi urasea pre eel
ce-l iube$te. Tu faci bine <.:a nu clezi ca s'a1' puteiL
petreee un asemenea fapt absurd; darZt dactt eu 'ti voiu
anHit pe mult.i de a<.:est feliu, cum yom mai r.lI-
$ipea? tu de de )ttLl cel i
cand auzmd pc un altul vorbmdu-l de rau, nu 1 Htl
t:lIXlrarea; dmd progresanel tu 11 invidiczi, -- apoi atunei
ee feliu de dragoste ai d'ttr;1 en De ;;i nu estc deajuns
de a aI',Hil dragoste ditra cineviL numai prin faptul de
a nu'l invidieit, precum niei de a'l dU$manl, sau de a'l
l'(\,zbol ci de a tineh strans $i de a im\Jtil eu laude pre
eel iubit, -- dara: c;;tnd tu totul faci sp1'e
a'l doborl, apoi atunci ee ar putea fi mai tici'dos ea un
astfeli u de suftet'? Ieri $i alalt<:tieri iti era prieten, 9i
vorbeai cu el, si stai la cu el; apoi fiindd't deo-
data I-ai vt:'tzut ' progresanc1, ai aruncat masea prieteniei,
$i 'ti-a:i ,pus:o eea a sau !11ai bine a
nebUI1lCl, fimdca este 0 adevarata nebuI1le de a te atmge
I) Pmtea morula. Despre invidie. (Veron) .
OMILIA XXVlI 321
de bun uri Ie aproapeIui tau. Acest fapt este fapt de
nebuni $i al canilor turbati. Gaei privirile lor sllnt
indreptate eu furie asupra aproapelui, fiind asmutati a$<1
zictmd de invidie.
Este mai bine de a avea cine va inauntrllJ sau un
invartindu-se, decat de a avea invidiea, fiindca
pe 93-rpe cel putin il poate vars;), dinauntru prin dot:..
torii, sau di il poate lini9tl prin maneare, in timp ee
invidiea nu se rostogole$te numai inauntrul ptmteeelui,
ci se cuibare9te inauntrul sufletului, $i astfeliu, patima
este greu de seos de aeolo. fiind lnauntru nu
s'ar atinge cat de putin de corpul omului dad\' are
m;lncare, - in timp ee invidiea chiar de i-ai jntinde mii
de mese, roade ehiar suftetul, mU$eandu-1 din toate par-
tile, ranindu-l, sparcuindu-1. tii niei-o mangaere alta nu
afta, prin care sa se poata opri dela aeeastii nebunie,
deeat numai una singura: sau neizbanda in
afaeeri a eelui invidieat. Numai a9':\ se lini$te$te, sau
mai drept vorbind nici fiinclea duea vede pc aeesta
mergandu-i rau, vede in aeela;;i timp $i pe un altul
rnerg<'\nc1u-i bine, :;;i atunei dureri Ie simte din
nou, $i astfeliu pretutindeni rane, pretutindeni dureri,
caci pentru unul ea acesta nu este nimeni pre pamant,
pe care sa nu'l vacHi di'i merge bine.
Dar exageratiea boalei aee$tiea, rnerge atat de cle-
parte, ea Gel euprins de ea ehiar in casa de s'ar incueit
pre sine, Eji aeolo ar invidiea pre bi1,rbatii cei vechi
ineetati din vicata. Dec;{U, de a patiml de aeestea oa-
rnenii din lume, este de signr un lueru uricios, insa nu
atat de grozav; -- dara ca boala aceasta s(t 0 aib;'!, pana
$i eei sdipati din mijloeul tulburarilor din lume, acea,sta
de sigur ea c eel mai grozav rau.
A;;i fi voit sa tac; dara prin s'ar putea
astupit rU$inea din fapte, de sigur ea taeerea
ar fi un eLt$tig; clara daca chiar tacand eu, lucrurilc VOl'
strigit mai tare decat limba me':L, atunei niei 0 vatamare
nu poatc fi din cuvintele mele, ci din contra, un folos
$i un ea$tig oare care din biciuirea ralelor noastre.
Boaia aceaSta' iubitilor, s'a atins p8ml ;;i de bise-
rica. Boala aeeasta toate Ie-a rasturnat pe dos, ;;i a
sfa$ieat trupul bisericei; $i stam unii contra altora, ga-
sindu-ne inarmati eu invidiea. De aeeia mare este stri-
d'tciunea. Caci c1(:"e<.'I, cladind noi eu tot,ji, $i este lueru
28913 21
322 XXVII
__ ___ . o _ ______________ _ _____ _ _
de dorit de a sta bine rei invatati, dara inca ct;tnd Hoi
eu totii apoi care va fi sfar:;;itul?
Dara ce faci, omule '? Tu crezi ea darami pe eele
ale aproapclui, tara sa te gande$ti, ca mai 'nainte de
cele ale aproapelui, Ie darami pe ale tale. Nu vezi pre
gradinari $i pre agricultori, curn cu totji alearga ]a un
singur scop'? Ca unul de pilc1a saptt, altul rasade$te, un
altu! acopere rtidaeinele, un altul ucla ceia ee a rasadit,
un altul ]eaga r':isadul , ;;i un altul eurat,'i pamuntul de
ori--ce viermi stricatori, $i In fine cu totii au in vede1'c
un singur lucru: mintuirea plantei rZtsadite.
Dar<'1 eu invicliea nu se petreG8 a:;;21; d.ici ceia ee
eu sc'idesc, un altul clatina ;;i desrZtdaeineaza. Lasa tel
putin ca ceia Ge am r asttdit sa se intepeneaseZt bine, ca
astfeliu sa devin,'i, mai puternidi deeat de a
fi smulsa. Tu prin aeeasta nu smu)gi lucrui meu, ci pe
al tau; eu am sadit, iartt tu trebui21 a mitt. 1ar,1 daca
tu ai eW.tinat planta, ai s('.os-o din radacintt, ;;i nu mai
ai pentru ce s'o uzi. Dad poate di vezi pe grii.dinm'
cil'i merge bine '? N u te teme, caei niei eu nu sunt eevil,
.;;i niei tu. "Niei eel ee sacle\3te \3i niei eel ee ucla
este eeva" (1. Cor. 3, 7), e,1('i oj unuia singur e:-;te
luerul <).eesta: al lui Dunmezeu. A$i\ ca daca tu smulgi
cele rtts;'idite, apoi te lup\i eu Dumnezeu.
Deei, iullitilor, sii ne de$teptam, $i sit fim cu 1>1'i-
veghere. Nu mii tern de razboiul cel dinafara, prec.um
rna tern de eel de dinttuntru, - fiindctt $i ddacina ctmd
estc bine prins'i in pilmint, nimiett nu va suferl planta
din prieina vanturilor. Dartt daea ea sa elate$te, apoi
fiinde<-'i viermii 0 rod dinauntru, va cL'ideit la pamant -
chiar $i c1actt n'ar atinge-o nimeni.
Apoi punrt einc1 oare yom roacle rt'tdacina biserkei,
ca $i viermii r,lcli.ieina Fiindcti!';li ni$te ast-
feliu de cugete tot din pam,lnt se nasc, ea :;;i viermjj,
sau mai bine zis, niei din ci '$i au muma 101'
In jlutregaiul btHigaiului, !';li nll sunt de purtal'ea
scurboasa a femeiJor celor stricate.
Sa fim, dcci, barbati voinici, sa fim luptatori :1i
filosofiei, sa alungam din noi marea furie a accstol' dUe.
Fiinclca vad acum trupul ])isericei aruncat la piimint,
ca 9i un trup mort. dupr'e cum la un trup mort
decurand putem vcdeit ocilii, putem vedec'l. mini Ie,
picioarele, grumazul $i capul, dar,:t nu vedem pe nici
OMlLIA xx Vil
323
un eLt '$i sa, tot a$a $iaici, tali
credmCl?$1l de fata. dara credinta lor nu este lucra-
t?are, fimdea I-am stms caldura din ea $i astfeliu am
fa<;:ut mort trupul lui Christos. Si daca' este infricosat
cem ce 3;ill apoi eu mult. rnai infrie09at este ca'nd
vecle I? tapUi. A vem nu.mm numele de frat-i, iara
m sunt de toti ne numim madullri
a!e lUI Christos, insa de fapt ne razboim ca fearele
sallJatece.
Acestea nu Ie-am spus eu seopul de a da in
cele ale noastre1. ci ca. sii fac a ne rU$inu. $i a ne departa
de a?emenea pacat. Cutare a intI' at in casa, s'a bucurat
de cmste. Pentru aceasta tu trebuie a multami lui Dum-
nezeu, v tiiu este r:instit, $i Duvmnezeu
este sla V1t, - 111sa tu fael cu totul dm contra eaci O'ra-
i89,ti rau 9i pre eel ee I-a cinstit, $i pre 'eel
3:$i.1 . ca. pre ;:tmandoi voie$ti a-i in aeela;;i
tlmp$l pre twe a te face cu totul de rw;;ine.
. $i pentru ce fad a$i1, mi;;elule $i nenorocitule Ai
aUZIC l!n lauclat fie de barlJati, fie de femei'? Al3.-
tureazi..t-te :';>1 tu 1<1 aeele laude, dici cu chipul acesta ;;i
pe tine to vei laudi1. lara dac<l tu poate ai voit sa dobori
aC,?ia, 0P?i, mai de te-ai grait pre
de auchtorml 0 1d81e rea despre tine,
111 aCela$l tImp $1 pre aeela l-ai ridicat inca mai multo
Cand auzi eii-l lauda, f<'i-te si tu tovartt'" al aeelor laude
d
v 'r ,
aC<-t I!u eu vieata :;;i faptele, cel putin sa te
bucur1 de bmele aceluia. L-a IttUdat cutare Lauda-l si
tu, tot astfeliu te va liiudit si pre tine acesta CE,l. bun
9
i
Sa nu te tomi ca prin laudele ee-i aduee,
vel m,Jos1 pre cele ale tale, - eaci aeeasta se intc1.mpIa.
nLlmm la caz de ce i le-ai ac1uce. DealtfeLu
neamul n?str,;, este ambitios, $i cand de pilda
te cmeva defalmancl pre un altul, el toemai cii
$i mai mult, voincl prin aeeasta de a te
lOV1; lara pre eel ee defaima 11 graie;;te de rau at ..H e1
In sine, cat 7i catra al!.ii.
v Ai vazut la dUe rale devenim noi In:;;i-nc cauza
ralelor - cum pierdem 9i imprastiem turma'? Deci sa
devenim odata madulari ac1evarate $i un trup sin ';' ur.
eel li'iuclat respinga lande!e ce i se' aduc $i
fratelui sau, iara eel ee auele laude de altu! bucure-se
A v ,
lInpreuna, eu cel ee landa. Ca daca in chipul aeesta ne
yom purta, yom atrage sprc noi ;;i pe cap, $i elaca
324 OMILIA XXVIlI
suntern dezbinati 1ntre noi, atunci $i noi ne yom de-
parta de ajutoriul eel de aeolo; - iara daca ajutoriul
de acolo se departeaza de noi, at unci trupul va fi mult
vaUtmat, nefiind t.inut strins bine de sus.
Deci, ca nu CUmV[1 sa S8 intample aceasta, apoi
alungand dela noi zavistiea $i invidiea, 9i treeand cu
vederea eredinta eelol' multi, sa 1mbrat.09am dragostea
9i coneordiea. Caei numai a$a ne yom invrednicl. $i de
bunurilc prezente, $i de cele viitoare. wrora fi e ca cu
tot.ii S[t ne invrednieim, prin charul 9i filantropiea Dom-
nului nostru Iisus Christos, caruia eu Tatttl $i
eu Sf. Duh, sa cade sla va, sfi panirea 9i cinstea, acurn
;;i pururea $i In vecii veeilor. Amin.
OM ILIA XXVIII
"ei fie; eu nu v 'am lngreuiat pre voi, ei
fiind is tet (1tC1.'1oflrJ"rOc; = vielean, eu
v'am peins pre voi. Au doara prin eineva din
eei ce am trimis la voi v'am jefuit pre voi'? Am
l'ugat pre Tit, impreuna eu el am l.rimis pre
fratele. Au doara v'a jefuit pre voi Tit? Au nu
cu acela::;;i dull am um blat? Au nu pre
urme" (Cap. 12, 16-18) ,? .
Fomtc intunecate sunt spuse cuvintele acestea de
Pavel, insa nu in zadar $i fara scop. Fiindea Yorba li era
de bani 9i de justificarea pentru dan9ii, apoi eu drept eu-
vtlllt ca sunt acoperite cu un val cele graite. Deci, ce oare
este ceia ce el spune aici'? A zis CU, <(fi'am luat dela voi
nimic, cu, sunt gata de a cheltul. $i a rna cheltu! ::;i pre
mine, ;;i in fine atat in intaea lui epistola, cat $i aiei
multe a grait in chestiunea aeeasta. Acum in&\ spune
yorba ea .o antitheza, $i dezlegind-o
prm antlclpatlC. Cela ee el spune aceasta insarnna : Eu
pre voi nu v'am 1mpovorat eu nimic. Dara poate ca
a t' zic.e cineva, ea dac.a eu pe fata n' am luat, totw;;i fiiml
OMILIA xx VIII 325
------------------------------------
am pus la cale pre cei de mine ca sa ceara
dela voi 1n numele meu personal, ca am luat prin-
parrmdu-se ca eu m'am scos afara din caUZEl
dad prin altii am primit. Dara nici a$a ceva nu
spune cine va; $i pentru aceasta marturi sunteli voi.
De aceia el aduce yorba prin intrebare, zicfmd: "Aln
rugat pre Tit) impreuna eu el am trimb pre
fratele;. au doara v'a jefuit eeva Tit? Au nu pre
urme am umblat " ? Ade<A-t <mici el n'a luab>.
viizut cata exar;titate, in cat numai pre du,nsul
sa se tma curat de OrIce luare de aJutoare, ci chiar 9i
pre cci de dinsul sa-i fer8asca, ca sa nu deit
nici ceft mai mica pricinl de vorb5, celor ce ar VOl sa se
agate de aeeasta chestiune? Aceasta este eu mult mai
mare deeat eeia ee a fost fii eut Patriarhul' Abrac'trn. (:5,ci
aeela intorcindu-se dela biruinla, impa,ratul d<'mdu-i
prazile din razboiu, i-a r espuns el nimie nu va luA
de eeia ce au. mant:at slugi1c 1), - pe eand Pavei
mel de hrana trebmtoare nu s'a tblosit, $i nici pe ai sai
nu i-a lasat sU, 1nchizand astfeliu eu prisosint.5, O' urilc
neru$inatil0r l?e. (leei, nici nu se pronunt<i, 0 nici
nu spune ea mel aeem nu luau, ci eeia ee cstc mai
marc $i mai important ea orice, c;1 ih de marturi chiar
pe Corintheni, ea sa maI'turisaSeLt 61 n'au luat
nimie, ea nu se para ca el rm\ rturise$te dela sine $i
pentru sine, ci du,nc;;ii su, mLtrtuI'isasdi, dupre cum si
noi a face in imprej urarile cele $tiute de toli.
Spuneti voi, zice: nu eumvit vr'unul dintre cei
trimi$i ai nO$tri v'a jefuit eu eevt '? nu ziee: nu 'Cumva
a luat dela voi, ci faptLlI Jl nume$te jafuire, atin-
gandu-se ell putere de aeei apostoli mineiuno$i, $i l"119i-
foaI'te, aI'akl,nd prin aceasta ca a lua dela cinevh
tara voia sa, jMuiI'e se nume$te. n'a zis: au doara
pr in Tit, ei "au doara prin eineva", adeea niei
aceasta n'o puteti spune, ea cutar e a luat, iar a celaJalt
n'a luat, fiindca nimeni dintre eei veniti 1a voi din
partea noastI',\ n'au luat. .
"Am rugat pre Tit" . Chiar $i aceasta expresiune
este intepatoare, Hindea n'a zis : am trim is pre 'fib,
ci "am rugat pre Tit", aratand prin aceasta, ca chiar
I) Nota. A se vedea Cap. 14. din Cartea Facerei.
326 OMILlA XXVIII
de ar fi luat, cu dreptate ar fi facut aceasta, el insa
a:;;a a remas curat de orice ponos. De aceia u
intreaba, zicfmd: "Au doara v'a jafuit eeva Tit?
Au nu eu acelasi duh am umblat"? Si ce va sa
zica "eu 'duh"? Prin aceasta expresiune el
totul atribuie charului, arata ca lauda pentru toate
aeestea nu se atribuie ostenelelor noastre, ei izbilnda
lntreaga este a duhului, a charului. Cuci char mare
era ca cei lipsiti ft amanzi &t nu primiasdi nimic, ;;i
aceasta tot spre edificarea ucenicilor. "Au nu pre
urme"? }\deca, c&tu-:;;i de putm nu s'au abatut
dan;;ii de aceasta exactitate, ci au pnzit aceia:;;i rilnduiala.
"Au iara va pare ea ne Indreptam inaintea
voastdi" (Vers. Ai vazut cum peste tot locul el
se teme nu cumva sa iLt faptul acosta ca 0 lin-
Ai vazut prudenta apostolica, cum intr'una pune
aceasta Fiindca mai inainte zicea : )lNu ne Uiudarn
pre noi ci dandu-va voue pl'ieina de la-
uda",;;i in exordul epistoJei iara;;i: "Nu eumva avem
nevoie de epistole de recomandare" ?
,,lara acestea toate, pentl'u a voastra zidire".
Iara;;i Ii mangaie. $i nici aid nu spune lamurit ca nu
Iuam pin pricina neputintei voastre), ci "pentru a
voastra zidire" i ice, -de sigur en mai Jamurit deeM
ceJe de dinainte, descoperind tot-odata ;;i ceia ee-l chi-
nui;'t de atata timp, ;;i inca cu dulceata, eaci
n'a zis: pentru neputinta voastra ci "pentru a voas-
tra zidire ".
"Ca rna tem ea nu eumva daea voiu veni,
sa va afJu pre voi preeum nu voiese, en
sa rna afJu voue preeum nu voiti" (Vel's. 20). Ur-
meaza, deci, de a spune cev;;l mare ;;i greoiu. De aceia
a ;;i pus mai dinainte justificarea, ;;i prin aeeia ca zice
"pentru a voas tra zidire", ;;i prin expresiunea "ea
111a tern", cu care ocazie el doboara din eapul locului
obrazniciea celor ce s'ar vorbi. Si aceasta nu era doara
venit-l:: t din 0 prea mare indrazneala din parte-i, sau din
autoritatea lui de dascal, ci din <.lragoste parintasca,
cand el se teme ;;i tremura mai mult chiar decat cei
OMILIA XXVII[
pitcato;;i, 9i voie9te inc1reptarea lor. Deuel, niei el nu-i
eu Yorba, ;;i nici nll se hot3ritor, ei
jndoindu:--se zice: ,, 1111 cumva daca voiu veni sa va
aflu pre voi preeum nu voiesc". N'a SPUS sa va
aftu pre voi fEUtt fapte bune, ci "preeum nu voiesc",
al'tUfmd prin toate acestea dragostea lui cea mare ca tra
dan9ii. $i expresiunea "sa va afJu" en aeeia eu
S[l, ma a1'lu" vine dela cinevc't care nu s'ar la
eeva, AdeCLt faptul acesta nu ar veni din voint{l, ci dintr'o
neeesitate, care ';;i-ar lua cauza deja voi)). De aceia zice:
"s[l, ma afJu pre cum nu voiti" ,Aid n'a mai spus
preeum nu voiese) , d mult mai intelxUor:' "preeum
nu voiti". Ar fi putut iadtf;li sa zidi pr( 'eum nu vo-
iesc), ehiar a
9
<'t Ji-ar fi aratat dragostea sa, dara e1
nu voie9te de Joe SLt molc;;ascLt pc auditoriu. Dad mai
llrcpt vorbind chinr cllvantul sau a1' fi fost mai gre-
oil! dealtfeliu, - pe eand acum el a 9i atins mai mult,
in timp s'a ;;i nrLttat mai lJl<'tnd. Cad nceasta
partieularitatea lui Pavel 9i a intdepeiunei lui: de
a ttlih cat se poate mai adtll1c. ;;i de a atinge c<lt se
poate mai ell ])1<ll1c1etLt.
;\poi, flindeLt a vOl'bit foarte intunecat, 1<1 urma 0
d('scopere aceasta spun{\nc1: "nu s[t fie prigo-
niri, pizme, mfmii, sfezi, clevetiri, semetii,
netoe miri ". Ceia cc m' fi tl'ebuit sa punti Ja inceput,
o pune to('mai la urmLt, Hindert contra sn eril inc1rep-
tata plll'tarea ceel furLt de minte a aeelora. Deci ca nu
cumv;'t sa se para ctt cJ C3.utIt mai 'ntai pre ale sale,
de aceia dela inceput vorbc9tc de cde ob;;tc9ti. Ci"iei pri-
gonirile, invinovtttirile :;;i toate celelalte Sf: nase din pizma,
de vreme c(' pizma ('ste ca .;;i 0 rLtc1t'tciII<1 rec't, ce nat?te
mil nica, invinovLltirea, !ipsa de minte, ;;i pe toate cele-
lalte, prin carc se 9i imputernke:;;te inc<'t llJai multo
.. Nu e umva iarasi daca voiu veni) sa mit
smer:easca Dumnezeul men 1a vOl'( eVers. 21).
Chiar ;;i partieuJa este a ul1uia care atinge, ea
$i eum pare-eLt ar fi zis: ajung cde de mai inainte))
- ceia ee spuneEt inca de pre la inceputul epistolei, ca
"Crutandu-va pre voi n'am venit in Corinth".
..:'..i VEtZut cum prin ce ni sUi inainte el
nl'ati.l 9i inclignarc, in timp :;;i iu] lire '?
328
OMILlA XXVIlI
Dv
ara
oare ce insamna expresiunea : "sa ma sme-
DUl11!lezeu"? :3i cu toate aces tea sla va tocmai
m acem 9onsta: de a fi a.?uzat, de a fi pecl epsit, de a fi
tras ]a raspundere, - clara el aceasta tocmai 0 numeste
Atc'tt de cl eparte er h de a se rusiw\ el de acea
s!lleru:e, in cat de trup1l1ui era s1alx'1
defa']m3;t, e1 voia neGontcnit a Jl a9<1,
9] dor ea cu totul dm contra. Aceasta 0 spune in tr e-
cere9- timpului rnai 12imurit, iara ca smerire cl mai eu
sarna. ae
v
8ia 0 considera, de a eadea intr'o astfelill de
trebumt,a, de a osfmdl, de a pedepsi.
:;;i de ce oare n'a spus: ca nu venind sa m:'1 sme-
res(') , ci "ca nu venind sa ma smereasca Dumne-
zeulmeu:: ? 1\9,eca 0 m'(19i ingriiji de dan-
ns.ul, Cal de nm11e 91 mel nu m'a9i ingriji de ni-
mlC. mel, nu ,eel' vr'o r.espund.cr e <lela cineviL, ca
cum avea VI' 0 putere, C1 numm pentrll poronea sa.
Mai sus i'ns.:L tot aeei(19i punttnd-o ziee : sa ma aflu
. . "
precum nu vOltl", pc etmd aici cu nmi multii bW.n-
deta z!canel: "voiu plange pre multi cari
au mal 'nainte", nu spune simplu cit au
?i -;; i Cel "nu. s'au poctlit". :;->i n'a spus ((pr e
,C1 "p,re m.ulV', 9i nki ace9tiia nu-i en pe
m1esmndu-h prm aecasta ll1toar cerea lor cu
rmta ]a pociint;tt. Prin aeen.sta mai invedeJ' eazii 5nc'1,
ea podUnta Q<?atc pe cele aJ)2itute; ctL pre
ce nu se el 11 Ji.lle
9
te, ea pre uniia ce bolese
0 boala ('a pre eei ce remtln In pilGi.lt,
91 sub rana paeatuIUl. .
Cugeta, deei. Ia virtutea lui apostolietl, cand el ne-
cunosean51 in sin9. !liei rau, jaIe9te se plange
pentru strame, 91. se smere9te pentru gre9aIe1e
Dara aeeasta mm eu samtL este datoriea dasca-
ll!lUl, de a se lntrist,'t imp1'ellna in nenor()cirile ueeni-
eIlor , de a se sen1'b! si a se vuicctra in ranele si dureri1e
celor mici. > >
v Mai .depar.te apoi .spune 9i feliul pi1catuIlIi: "de ne-
curvlea, spurcaciunea care 0 au
v' aeeste cyvinte ele.; sigur ea In aparen(a
s al'v pa1'ea ca a}uzlUne In. eUl'viea acea - dara
daca 1,1' examma emeva mai eu am<'i nunt.ime, a1' gaS!
OMILIA xx VIII 329
--- - - --
cu tot feliul de paeat s'ar putea numi eu numeIe de
eurvie Ca daea eu cIeosebire curvariul $i preeurvariul
se numese neeurati, cu toate aces tea Insa 9i celelalte
pacate aduc neeu1'Menie sufietu1ui. De aeeia 9i Chris-
tos nume9te pe lucIei necurati, nu numai de cur vie
Invinovatandu-i prin aceasta, d 9i de o1'i-ee rautate.
Pentru eari 9i ziee ea sa-$i faca curat 9i partea de di n
afar2i 9i ca : "nu cele ce intra spurca pe om, ci
cele ce ies din el" (Math. 15, 11) $i aiu1'ea ia1'u$i se
ziee: "Necurat este inaintea Domnului tot cel cu
inima inalta" (Proverbe 16, 6).
1) Nimic, deci, nu este mai curat ca vi1'tutea,
nimk nu este mai neeurat ca rautatea. Aeeia este mai
stralueitoare elecclt soarcle, pe cand aeeasta este mai pu-
turoasu deec.u murcIariea eea din mlU9tina. $i aeest fhpt
1-1,1' puteEt ma1'turisl ehiar 9i eei ee se ta vnJese in acele
mla$tini puturoase, 9i cei ce tn'1ies('. in intuneric, cunei
einevh i-ar f<.1ce oare-cum ea Sit vad;\ eate putin. lntru
Cilt insi:'t 1, 1' remanea In halul aeela, :;;i VOl' Ii. ('1, beti de
patimu, apoi d2iinuind a S8 invi\rtl in intunereG,
VOl' weett aeoIo in mod neeuviineio:3, :;;i eu toam nCGU-
1'at.eniea, simtind ii de sigur atunci unde anume se ga-
sese, dari:'t nu eu exactitate. Dara cancI a1' vedea pe ci-
neviL cIintre eei ce tr2iiesc in fa pte bune ca-i cear a'L, fie
ehiar numai in fata, atune'i numai l$i da u sama mai
bine de dcln::;;ii, $i '$i eunosc- graduI de tidU0
9
ie, $i mus-
trar ea aceia en. !3i 0 razt't de Iumintt pogori1ndu-s8 as u-
pra lor, Ii umile9te a$iL zieand sIut.eniea lor, 9i pre eei
eu eon$tiinta ii fie 81 rob sau sloboc1, impi:'trat
sau sup us.
Astfeliu Ahav v,hilnd pre Elie s'a ehiar
nespunllnd aeela !lid un euv;lnt, totu9i el nllmai 11, ve-
Proroeului 5'1, smerit. Si k\c;'lI1c1 acuzatoriuI, el
singur 'si-a pronuntat votul de condamnare, graind (' a
$i un eo'nda mnat zicand: "au afJ.atu-m'a vrajrna-
:;;ul meu" (III. Imp. 21, 20) Atunei $i EIie a grait
catra tiranul acela eu tot eurajul. Tot a$a lrod nesufe-
rind neeinstea ee i se aduc8iL in urma mustrarilor, pe
care glasuI Iirnbei profetiee n aratat-o intr'un mod at[\t
') Partea moraUi.. Tot pacatul se nume,;;te necuratie, !'Ii des pre
loa n Botezaloriul $i despre Irod. ( Veron).
330 OWUA XXVIll
- ---
de cIar, pumlnd in evident':', ma,retiea p:'icatuIui, - a b<lgat
in temnita pe loan; - fiind aded. gol, incerctmdu-se
de a stinge lumina cea din ca astfeliu sa ra-
m{\'ml in intunerec. Sau mai bine zis, el n'a In-
drfiznit de a 0 stinge, ci a pus-o in cas,l sub obroc,-
dara ticaloasa nenorocita acea de femeie, I-a silit sa
factt ccia ce a facut. Dara nici n'a putut sa astupe
infruntarea Prorocului, ci inca mai mult 0 a marit. Si
cd ce intrebau atunci pentru ce loan este j'nchis in tem-
nit,!, afiau cauza, cei ce dupu aceasta au locuit pe
uscat pe mare, cei de atunci, ca cei de acum,
cei ce vor veni de acum inainte, lamurit au cunoscut
faptul, VOl' afhl drama aceasta. VOl' afia zic mur-
claria, 9i manjirea lor in acest om or, ;;i nici un timp
nil va puteit !';iterge amintirea acestui fapt uricios.
Atat de puternica este virtutea, are pomenirea
at[U de nemllritoare, incat ca numai prin cuvinte pune
in uimire pe impotrivitorii ei. Pentru ce I-a pus pe
Proroc in temnittL De ce oare nu i-a dispretuit mus-
trarea lui Nu cumvit poate er;:t a trage in judecaW. pe
Irod Nu cumvit a cerut poate pedepsirea preacurviei "?
Oare cele spuse de dfmsul nu erau numai certare"? De
co <lara se teme,\ !';ii tremurit lrocl"? Oare nu erau numai
euvinte 9i vorhe goale Dartt pc dansul il nelini!';iteau
mai mult decat ori-co faptel e lui. Nu I-a dat in ju(lecatt\,
ei I-a dat in judecata unui aJt cl'iteriu, in judecattt cu-
getului lui, !';ii pre toti i-a pus !::'cl ste(\ judectitori asupra
lui, flecare ho..tarirea, it! suu. pe a<?eia
tremurn tlranul, neputand sufen straluclrea vIrtute].
Ai vazut ce putere are virtutea, aceasta fllosofie
inaltL'l"? Pc cel intemnitat J-a facut mai stralucit decat
tiranul, iara acesta se' teme 9i tremura de dtlnsul. Dara
Irod numai cat a legat jntemnita t pe Proroc, pe d\nd
acec\ femeie spurcata a ajuns panLt la omor - de de
altfeliu crima mai mult asupra lui Irod s'a atribuit.
apoi nici ei nu i-a zis Prorocul de cc eu
tiranul "? - nu ca doara n'ar fi fost $i ea raspunzatoare -
ci yoind numai de a imlrcpta. De accia numai pc dansul
I-a mustrat, iDca nki pc cu putere. Caci n'a
zis: o! ticalosule, nelegiuitule, S;i spurcatule ! ai dUcat
legea lui Dumnezeu, ai dispret.uit poroncilc cele date, ai
facut puterea ta lege. Nimic din acestea, ci ebiar j'n
dojanL't este blanc1eta barbatului, mare este hla-
XXVIII
331
.. ' l' Nu ti se cade tie zice de a avea pe
JII1Iea m. " , v ..;,' : " t
femeia fratelui tau Flhpp , astfehu ca acestea
mai eu sarna vorbele celui ce Jnvat3" ale celLII ce
mustra a celui ce cearta, decat a co
a celui ce Indreapta, dedU a celm ce m vIleag
fapta, a celui ce ind1'eapta, zic, dec::\t a celm ce se ames-
teeA fLtra scop.
Dara, precum a:m fost. spus: lumina
de moarte talhariulm, greOlu este dreptul celm ce .
tuiesc chiar numai ariHandu-se el, dupre cum ZIce.
ni este noue vedea". (Int lui Solor.n:
2, 14), - fiindca nu pot razele 1m, cum cel
bolnavi de ochi nu pot sufeI'! pe a:
le
vso,arelm.
dintre cei rai este g1' eoiu nu. num,m vaza?du-l, CI
r' d -I De aceia tocmal acea femel e spur<?atd,
. "'i pezevenche a fetei sale, sau mal ?rept
v , .'l' v 'l d . ., nu-l vazuse
vorbind, uCIgatoare e mCI . < '
pe Proroe niei nU-I aUZlse glasuJ, a Impms
lueTurile la 011101', pe
care a crescut-o in desfranan, sa uCldcI ea
dreptului; - atat de .temea: dansul. .
S
. ' . 'l Da-ml alcl pe tlpsle capullm loan
I ce nce. " , v } .
Botezatoriul". Dara de ce duci de. rtlpa
tidUoas:1 '? Nu .este de fata acuzatorIul'? Au.
tc ve(le te "? Al1ii ziceau:. .111 e
nOlle si a-I veclea", pc c(!nd a
prccurrl am fost zi.s, 91 auzmdu-l. pe
< '. da-mi lDle alCI pe tlpsle capu} 1m ,Ioa!1 .
t;atc acestea el S8 gL'lse9te in tmt
si eu lanturi este indircat tme, . t::
eu putint;\ tie de a l? amor,:l 9
1
.::"
at,lt de mult am pus stapamre pe ca :v
jn public fiind acuzat, el n.u s'a mCl.s a
de amor si nici preacurvlea mea n a desfhpt
at
-
o
,
;e I-a Intemni1at. ce turpezl
avand pe amorezat.ul tau chmr
trare')' Prorocului,,? De ce caull masa sau mal bIlle ZIS
(, v b Vt . '2
o"'p,'"ttul demonilor raz una on . .. ..,
c, Ai vazut c1eci, cat de fricoasa, cat ?ImlC
Ii )siQt de 9i vcum.,. cand.
a sti.'tpani, devme mal sla;ba .<tcea femele nu
to(:mai atat de mult se tulbura mal naIllte de a pune
332 OlvllLIA XXVIII
pe !oan pe cat se tulbura dupa ce II inch i-
dupa care $1 grabe$te a zice: "da-mi aiei pe
loan". $i de cenumaidecat aiei"?
Zlce, nu sa se paraliseze nu
sa-I, scape .cmev<'t. din primejdie. $i de nu
trupul mt;'8g, C1 Doresc, zice, ea limbe,
aLeea car::e m a s UlJarat, sa 0 vad cu ochii k'icand.
v Da!a .eu totul contra va fi - precum a si fost-
$1 ne
v
noroc1ta 1'emeie! - ciiei mai striilucit inca
va . dupa aceasta, $i dup<:t ce va fi Atunci
in lu.deea, iara. de. a,eum .va rasuna glasul
margmea lume1. $1 m OI'l-ce biseriea vei
fie ).11tr:a Maurilor, fie intl"a Per$ilor, fie chiar
mtr un?- dm msulele Bretanice, auzi pe loan stria-and:
.este slobod de a avea pe femeia fr:telui
tau F Illpp". Da!a dansa nu $tie a filosofit nimjc din
C1 grnbe$te, atata $i impinge pe tiranul eel
hpSlt mmte sprc 011101', temandu-se nu sii
se selu 01 be.
. tu (I,e aici puterea virtutei, dici acea
nu put?:l suten pre dreptul nid chiar cand er,\
lIlChlS,v legrtt $1. la tiicere. Ai vazut (/tt de slaba
:ste l'autatea $1 de necuratii In loc de mancari ea
1,ntr?duce ,capun pe tipsie! Ce poate fi
SpUl cat \e poate fi mal murdarlU, mai scarbos $i mai
acea f<;tta:? Ai auzit ce glas a slobozit dansa
clla ::olulUl, $1 la ospi1tul demonilor? Ai v,'izut
lm;ba 5'1 una purtand pe ea doftoriile cele de
m<:ntu!re, lara. alta votrava eea o0101'itoare, $i devenind
sotraglUl aeelUl ospat clraeesc
:;1i de ce oflre poroncit cle a-I ucide chiar Ina-
uncle era ospalul, unde tllai mare ar fi fost si
ca nu cumvi:\ venind inauntru $i
f1lnd yazut, :sa.-1 seh1mbe, adeca sa-i prefaca pe toli
numa! cu prIv.1rea, .numai cu prezenta sa. De aceia deci
c?-pul lUl, . a a$a zicand, un
st1 d.IW;lt al v $1 I-a dat mamei sale. Ai vazut ras-
pJata JoculUl "1 0-1 vazut prada vicleniei diavolesti r Nu
z19 de 9ap.ul loan, ci despre insu$i imparatul lrod.
Ca daca ar examinA CLl amanuntime, apoi tro-
fcu,l a fC!st contra impa ratului, $i ceea ce a biruit
a fost blrUlk\, $1 cel decapitat a fost jncununat, $i pro-
OMILIA XXIX
333
-- - - -
clamat in fata lumei intregi, iara dupa moartea lui eu
mai mare putere zguduia cugetul celor ce pacatuise.
$i cum cit cele spuse nu sunt ca 0 fala a noastra,
tu intreaba chiar pe lrod, $Hi va spune. Caei, fiindca
auzise de minunile lui Chistos, ziceA: "Aeesta este
loan eare s'a seulat din morti, $i de aeeia se
luerenza puteri intru el" CMatheiu -14, 2). eu chipul
acesw. a yea intransul frica nedeslipita, $i 0 agonie 1'a1'a
sfa.r$it, $i nimeni n'a fost in stare de a (Iepart,), dela el
fhca rnustrarea cugetului, ci judecatoriul acela ncmi-
tarnic a ramas intransul, mundndu-l, $i pe fie-ee minunt
socoteala de omor.
Acestea, deei, iubitilor, sa nu ne spariem
cclnd piitimim riile, ci cand faccm rale. - e<:\ci este
biruint.a, iara aceasta invingere. Pentru care $1 Pavel
"Pentru ee mai bine nu rabdati paguba?
Pentru ce mai bine nu suferiti strambatatea?
Ci voi insi-va faceti strtunbiitate si adueeti
paguba, $i' mai vartos fratilor" (1. 6, ? 8),
iiindd in a rZile st;''t premiul, cununele $1
in lumea faptul acesta S8 poate vecleil
petrecandu-se eu sfintji, de vrerne ce eu totii s'au ineu-
nunat astfeliu, au fost proclamati astfeliu in lumca In-
treao'tt, $i noi tot pe aceast:.\ cale pa$im. ne rugilm
de sigur, ca si1 nu nc duea pre noi in de
cumVft va Yen! ispita pestc noi, apoi stand cu coa mai
mare bt\rbatie, vom euvenita bunavointa, - en
astfeliu sa ne invrednicim de bunurEe viitoar(3, pl'in
charul $i filantropiea Domnului nostru Usus Christos,
cttruia impreunil cu Taml $i eu Sfintul Duh, se cadc
slava, stapLlnirca cinstea, acum :;;i pururea in vecii
vedJor. Amin.
OMILIA XXIX
"lata a treia oar[l, ell aeeasta viu la voi;
in gura a doua $i a teei marturii va sta tot
graiul" (Cap. 13, 1).
334 OMIUA XXI X
----------------------
In multe locuri de sigur, dar{t mai ales alCl ar
putea vedea cineva fil osofiea :;;i ingrijirea parinteascii a
lui Pavel, cum In cele poroneite este aspru, inca foarte
aspru, ia ra 1n pedepse este foarte zabavnic :;;i lene:;; . Cu.
nu ime<lieat pedeps"l pr e cei ce padituiau, ci Ii poronceit
odata de <loua ori, nici neascultand nu erau
pedepsiti, c:i iara$i Ii pol'once:;;te, zicand: "lata a treia
oara eu aeeasta viu la voi" mai 'nainte de a
venl, va seriu ia ru.$i. Apoi ca nu curnv11 intal'zierea lui
set Ii aducu. vre-o lenevire, pl'ive$te cum se fnclreapta
$i aid, necontenit amenintancl, in acela$i timp $i sporind
lovitum aplicata, zi ce : "ea de voiu venl nu
voiu eruta" $i "nu eumva veninc1 sa plang pre
m ul ti ". Acestea to ate Ie vol'lJe$te :;;1 fttce, iartt pl'in
aceasta el imiteaza pre stu.panul a toate, Hindea Dum-
nezeu necontenit arneninta, $i de multe-ol'i pol'onc: '$te,
nu lnsa de multe-od $i peelepse:;;te. ACeaSk'1., deci, 0. face
Pavel, $i pentr u aceia $i mai 'nainte zice;t: "ea eru-
pre voi , n'am venit in Corinth". co
va sa ziett pre voj"? Adecl.1 ca nu
cumvtt giisinc1u-vtt tot in paeat8 :;;i nepoettiti , s,vl fiu silit
a Vtl aplic,'t pec1eapsa c.uvenita. Tot <l;;l E;;i aiei:
a treia oar[l eu aeeasta viu la voi;
in gura a sau trei maf'turji va tot
graiul". Ceia ce nu este seris uneE;; te cu eeia ce este
sCl'is, ceia eo E;;i aiurea a fost fi:icut zicttnel ci:i: "eel ee
se de eurva, un trup este, ca VOl' fi,
zi ee, doi un trup" .(1. Cor. 6, 16) de E;;i S8 spune aceasta
fiintl vorha de nunta legiuitu. ; el lnffi a intl'ebuintat fiirii
crutal'e aceste vorlJe aiei, Hinel de folos sp1'e a fnfricOE;; tl
mai mult inca auelitol'iul. Tot aceasta deci, face $i aid,
in locul marturiilor pun;tlld venirile !';i i inCttoE;;iiriJe lui
la chln$ii, ;;i poroncilc lui. Ceia co ol aeeasta
v'a rn spus odatil, :;;i de dou[t ori cfmd am
venit; spun deci ;;i acum prin epistola. $i dac<1 veti
asculta , se va face eeia ce dor-eam; iar-a daca nu vet.i
asculta, voi u fi silit de a lndeplinl. cele spuse, ;;;i a vii
a plicil peeleapsa)) . De accia zice
"Am zis mai ' nainte, zie mai 'nainte,
preeum e3,nd am fost de fata la voi a .doua oara,
mllLlA XXI X
335
si aeum nefiind de fata seriu eelor ee mai.
au aresit si eelorlalti tuturor, ea de vom vern
o , , " d v
iarasi, nu voiu eruta". Ca dadi in gura a. oua sa,!
trei marturii va sta tot graiul, zice, eu am a. douCl:
oara $i am zis, dara spun:;;i acum prin $1 dec!
de necesitate cuvantul meu se va aclever.l. v nu ':,a
ca serisoar ea are 0
prezent.
a
mea, ci vorheam hmd Ge fata , tot d $<;L
spun $i acum scrllndu-va)) . . v ' ..
Ai viizut fnO'rijire pa1'intcase{t? Al vazut
cuveniti:i dascalul{ri f Niei n'a tiicut, nici n'a pedepslt, Cl
spune. m,ai d9 multc-ori,
$1 a mana $.1
a1' remanoa ne'ndreptatJ, atunCl a excc.
ut
0
pedeapsa. Dar a ce le-ai. zis fimd de fat<:'\'
la dan$ii, iara acum lipSll;ll.11 '? . .:
. ("a v (Ie voiu veO! Iaf'aSl, 11U vom el uta .
" -, c 'fi ' l' t d
A1'';Ufmel mai 'naintc tii nu poate, daca nu va 1 Sl I
a aceasta, :;;i nurniml ft1.pt ul j ale .;' e:
a
ma tern ea nu eUl11va daca voiu. ve1:11
sa ma smereasea Dumnezeul meu, plange
pre multi eari va,: 'I:ainte,
poeait de -.;;i
d i Ii-a spus mal 'namt: $1 ocbta, E;; lv stOLU OI'l,
trei od, ::;oi cii in fine
cn scop de a-i face tnc.a kt .yl
a pus ::;oi cein cc era mal greolU mm lu
pent1'u (\;.\ n$ii, zic<.l.ml: "ea de vom vem nu
voiu eruttt". N'a spus voiy peel.eps1,
r espuns, ci l?trebumtaza Jl!
care este pusa m?e$1 ell 1 Ul:
$i durer ea ce 0 , e,ugetul .sau
v1'eme ce crut;1ndu-l lI1tr una, $1 ammMnd pelkap5il,
nu se indreptau.,. v V v . , . .
. Apoi, ca nu cumva:, :;;1 de asta-<:lata ?tl-:;;lv
cii iari"tsi va amana, $i ca este numal o. slmpla
tar e pr-in vorbe, de aceia s' a 11 spyne m al, nt<ll
C{l: "in gUI'a a doua sau. trel va sta t?t
$i apoi "ea de vom vel1l laea:;; l, nu
v
vom
Ceia ce el spune aic!, i12S<;U11n;1: nu
voiu mai pecleapsa, <laca va VOlu gasl ne nd1'ep-
336 XXIX
- e,eia vce s.;t nu ,fie! -:- ci cere respuns numai
decclt, $1 _ma VOlU fata de VOl, preeum am zis,
, . APOI eu multa manic :;;i eu mare indi gnare ricli-
eandu-:se contra, celor. ce-l
v
ridiculizau pre clfmsul ca
neputmclOS, $1 infato$area trupului lui 0 bat-
,:;;i zieeau ea trupului este
slaba, $1 defaimat" Ii ziee adrestmdu-se
dire<;-t lor: "De, vreme ce cautati ispitire a lui
ChrlStos, celm ce intru mine" (Vers, 3).
j-\cestea le:a pe deopartc atingaml pe uniia, iara
dcaIta. pe altii. ,c:eia e,: el spune
ctcea:sta ll:samna , fimdca vOltl a cercn daw Chrlstos
ll;tru ?line, :;;i ,cereti respundere, $i de aeeia
rna 111 ,batae ,de Joe, ea nefiind bun de ceva,
vreclmc de 9a unul ce a9i fi pustiu de ace;),
V,:tl ca ny suntem pustii, de eumvit ni
vetl da pncmH, c81a co sa nu fiCl)!
, .pe.ei spune-mi: de aceia pedepse:;;ti, fiindcu eel'
clnm;lll lsrntJre, sau voiesc a te ineere;.\ clara ai vr'o
Nu, zice el; ctt dad a:;;i fi eaUk1,t aceasta dil)
mome,nt a:;;i Ji yedepsit pre eei ce au pudtuit,
n fi amanat pana acum. Cum di el nu cauti"l
a.coasta, a aratat-o inc;1 mai prin cele ce urmeaza
"Ma rog ,lui Dumnezeu, sa nu faceti nid
un rau, ca astfellU nu noi sa ne aratarn incercati
(O?XqJ.Ol), ci ca, v,oi sa faceti binele'), iara noi ca
sa tim". A9<:\ <.lara cl nu Ie' spune
cauzatJv, adeec\, eu scop de' a-si yorba
CI . mal fiincl inc1ignat, mai mult'
ee-l chspr,:tuiau pre clansul. Eu, zice, i1U voiesc a
va da elovada. de puterea mea; iara dad voi Yeti pro-
d uce 11 vet.I VOl a rna provodt, apoi Yeti cunoa$te
aeeasta elm fapte,
v . pri ve:;;te cum el I:;;i face yorba apasata :;;i greoaie,
eao nu spune: fiincleu c{tUtati ispitire in mine ci a
lui Christos celui ce graieste intru mine': a;5-
t,tnc1 ca chln$ii aceluia pacatuiau, n'a spus
') )yota. Editiu!1ea Sf. .ChrisosLom are acesL pasaj precum
'. "cq as.tfel,tu. nu sa ne incercati, ci voi sa (iIi
tara nm sa tun ca de unde se vede oare-care
deoseblre de lexLul nosLru.
OMILIA XXIX
337
celui ce locuie,;;te ci "celui ce intru mine",
arawnd ca vorbele lui sunt duhovnice$ti. Deci dac{e nLl
se arata puterea lui, nici nu pedepse$te; a..:;a ca apostolul
:';ii-a transportat yorba dela dansul la Christos, - cu
l:are oeazie face amenintarea mai infrico$ata. Nu
pentru slabaciune nu-i pedepse:;;te, ci pentru indelunga
sa rabdare. Deci, zice, sa nu ia cine va ingaduinta sa
Ga 0 slah'iciune. Ca de ce te minunezi, zice, daci"l nu
cere respuns acum eelor ce pacatuiesc, $i nici nu pedep-
se:;;te, ingaduind :;;i indelung rabdand, de oare-ce a
primit inca de a fi :;;i rastignit, chiar atatea patimind
el n'a pedepsit '? Pentru care a f;>i adaos: . .
,;Care la VOl nu este neputincios, ci puternic
intru voL Ca de s'a rastignit intru neputinte,
dara este viu din put ere a lui Dumnezeu" (Vel's.
3. 4). Cuvintele acestea sunt foarte intunecate, iara eelor
slabi Ii aduc multa confuziune. De aceia este trebuitor
de a Ie a:;;terne mai liimurit, :;;i a vorbl despre scmni-
ficatiea cuvantului de unde vine intunecimea, ca astfeliu
nimeni sa nu se scandalizeze dintre cei simpli.
A:;;a dara ce insamntl ceia ee spune el aici, :;;i ce
invedereaza yorba de neputinta, :;;i in ce senz se spune,
este necesar de a 0 afia. Un singur cuvant este, dartl
muIte sunt car e izvorc'isc dintransul. Caci neputin{ii se
zice :;;i de ceaa trupului - boala - pentru care $i in
evanghclie se spune: "iata ca cel pe care il
este bolnav" vorbind de Lazar, la care Christos a res-
puns: "boala aceasta nu este spre moarte" (loan
11, 3. 4), -:;;i Pavel inca vorbe:;;te in epistola eatra Fi-
lippeni despre Epafd: "ca a fost bolnav aproape
de moarte" (Filipp. 2, 27), precum :;;i lui Timotheiu
scriindu-i zicea: "Putin vin pentru sto-
mahul tau, pentru cele dese slabaciuni ale tale"
(1. Timoth, 5, 2:3), Toate aeestea deci arata slabadunea
sau boala trupeasea, Se nume.;;te apoi slabaciune sau
boala :;;i faptul de a nu fi eineva bine intepenit in ere-
dinta, :;;i niei nu este desav<.'tr:;;it, ceia ce invederanc1 Pavel
zieea: "Pre cel slab intru credinta primiti-l, nu
intru indoirea gandurilor", $i iara$i: "ca unul
crede ca va manca toate, iara cel slab legumi
mananca" (Hom. 14, 1. 2), inveder<:tml aid pre cel slab
28913
338 OMILIA XXIX .
'in credinta. lata deci doua fapte care semnifica unul
acela9i lucI'u: slabaciune, boala, neputinta. Inca un al
treilea este, care se slabaciune. care este
acel fapt Goanele, cursele, ispitele, alungarile, cele
de acest feliu. Acestea invederandu-le Pavel, zicea: "De
trei-ori am rugat pre Domnul ... :;;i 'mi a zis ca
destul iti este tie darul meu, ca puterea mea
intru neputinte sa ce va sa zica
"intru neputinta"? Adeca: 'in persecutiuni, in pri-
mejdii, in ispite, in curse, 'in morti. lara aceasta inve-
derand-o Pavel zicea: "de aceia bine-voiesc intru
neputinte", dupa care aratand ce anume neputint::i
intelege el aici, adeca nu friguri sau vr'o boalu tru-
peasca, sau vr'o indoiala in credinta, adaoge: "Pentru
aceia bine-voiesc intru neputinte, intru defai-
mari, in nevoi, in goane, intru stramtorari pentru
Christos, caci cand slabesc, atunci sunt tare",
adeca cand sunt persecutat, cand sunt alungat, cand
mi se pun curse, atunci eu sunt puternic, atunci mai
cu sama stapanesc biruiesc pre cei ce ma persecuta,
charul locuind facand in mine mari cu abondenta.
Dupa aceasta apoi Pavel a pus a treia semnificatie a
cuvantului neputinta, iara ceia ce spune, aceasta 1n-
samna: cei ce cauta la noi ispitire, catra acela (Christos)
se indreapta cu ispitirea, dupa cum am spus, ca adeca
Ii se pare lor ca ar fi de nimic 9i vrednic de dispretuib).
Caci e1 nu voia de a se arata famfaron, 9i nici nu voia
de a se parea ca este ceva, ceia ce era in realitate,
nici de a-9i arata puterea ce 0 avea, de a pedepsi, -
pentru care 9i era crezut ca fiind de nimic. Deci, inchi-
aceasta, nu se indreptau in pacatele lor,
ci dainuiau 'in lenevire 9i in nesimtire; - de aici dara
luand motiv favorabil, vorbe9te despre toate acestea cu
multa putere, aratand ca nu din cauza neputintei nu
facea nimic, ci pentru indelunga lui rabdare.
Apoi, dupre cum am spus, stramutand yorba dela
dansul la Christos, el prin aceasta mai mult intinde frica
9i mare9te amenintarea. Ceia ce spune aici aceasta in-
samna: au doara chiar daca a9i face ceva, sau a9i pe-
depsl pre cei ce gregesc, apoi eu sunt cel ce pedepsesc
Insu9i Christos este, cel ce 10cuie9te intru mine. lara
O}'IlLlA XXIX
daca nu credeti aceasta, 9i voiti a incerca prin faptele
celui ce 10cuie9te intru mine, apoi yeti iute, caci
la vbi nu este neputincios, ci puternic.
de ce oare a mai adaos expresiunea "la voi" ?
de 9i e1 este puternic pretutindeni? - caci chiar de ar
vol sa pedepsasca pre cei necredinci0
9
i, sau pre demoni,
sau pe ori-cine, el poate. dara ce insamna acest
adaos Cuvantul acesta este a1 unuia care rU9ineaza pn-
ternic pe auditoriu, dela cele ce dan9ii au primit; sau
ca Ii spune, ca ((pana acum arata intru voi, cari sunteti
datori a va indrepta, puterea sa ceia ce 9i aiurea zicea :
"Ca ce 'mi este mie a judeca pre cei dinafara"
(1. Corinth. 5, 12) ((Celor de afara, zice, atunci Ii va cere
socoteala, in ziua judecatei; voue insa acum. Dara
chiar 9i ingrijirea aceasta parinteasca a prive9te cu
cata infric09are 0 pune, 9i cu cata manie, zicand: "care
la voi nu este neputincios, ci puternic intru voL
Ca de s'a rastignit dintnl neputinta, ci este
viu din puterea lui Dumnezeu". ce insamna
"ea de s'a rastignit dintru neputinta"?
Ca daca a 9i fost ucis, zice, fapt care pare a avea
in sine ideia neputintei, aceasta intru nimic nu
vatama puterea lui, caci aceasta putere remane nein-
vinsa, 9i faptul parut al neputintei intru nimic n'a vata-
mat aceasta putere a sa, ci tocmai acest fapt arata puterea
sa, ca adeca a patimit 9i suferit chiar 9i moartea pe
cruce, dara totu9i cele ale puterei sale nu s'au ciuntit cu
nimic. Deci, sa nu te tu1bure cuvantul de caci
9i aiurea zice: "Cele nebune ale lui Dumnezeu sunt
mai intelepte decat oamenii, ce este slab al lui
Dumnezeu, mai tare decat oamenii este" , -de
Dumnezeu nu are nimic nici nebun, nici slab. Dara prin
aceste cuvinte el a facut aluziune la cruce, explicand pa-
rerea despre dansa. In adevar asculta-l
chiar pe dansul expIicand aceasta:
"Cuvantul crucei, zice, celor peritori nebunie
este, iara noue celor ce ne mantuim puterea lui
Dumnezeu este", 9i iara9i: "noi propoveduim pre
Christos cel rastignit, Iudeilor adeca sminteala,
iara Elinilor nebunie; iara singuri celor
OMILIA XXIX
- - -
340
Iudeilor .Elinilor! pre Christos puterea
lUI Dumnezeu, mtelepelUnea lui Dumnezeu"
(1. Cor. 1, 18. 23. 24. 25), :;;i "Omul eel sufle-
tese
1
) nu eele ee sunt ale duhului lui
Dumnezeu, ea nebunie sunt lui" (1. 14). Pri-
ve:;;te cum pretutindeni ei explica credinta necredincio-
:;;ilor, spuwinc1 ca crucea este 0 nebunie 0 neputinta.
Deci, :;;i aici, prin expresiunea, "neputinta"
ei inteIege sau neputinta banuita de necre-
spus apostoIul, ca fiind neputincios, a
fost rastIgmt - sa nu fie una ca aceasta! - caci a do-
prin toate ce a ca sa nu fie
acu,m . de pe ':lniia?
<-tita data uscand smochll1ul, alta data mn de aIte mll1uJU
facancl. dara ce insamna zicerea "dintru nepu-
ca de s'a rastignit, suferind primejdii
c;u!'se -:- ca arata.t cu.m neputinta este numita pri-
me.Jche :;;1 cursa - totw;ll prll1 aceasta cu nimic nu a fost
vatamat. Toate acestea Ie spuneit apostolul, tragand
exemplul acesta in partea sa, -fiindea se vedeau $i pre
dan;;ii perseeutati, aiungati, dispretuiti, neaparandu-se
uiei aruncandu-se asupra prigonitorilor. Dupa ce deei li
arak'\ lamurit ca $i cele ce patimesc nu yin din
neputinta lor de a se apara, la urma aduee yorba la
fiindea .ziee! a fost. rastignit, a [ost legat,
$1 alt.ele multe a patImlt, $1 totU$l nu s'a aparat, ci a
SUfe!lt de ee se veni din neputinta sa,
clara v toemm prm aceasta aratand puterea sa, eaci :;;i
neaparandu-se sau aruncfmdu-se asupra prigonitorilor
sai, ei nu s'a vatamat cu nimic. Caci crucea n'a intre-
rupt, n'a slabit vieata, d a :;;i i'nvieat, :;;i vieaza. lara cand
auzi spunandu-se de cruce $i de vieata, prin acestea tu
sa intelegi cuvantui atingatoriu de iconomiea mantuirei
noastre, caci toaut yorba de aici clespre aceasta este.
daca apostolul zice ca "este viu din pu-
terea I Ul Dumnezeu", apoi n'o spune ca Gum el n'ar
fi putut a-$i inviea trupul, caci pentru apostol este in-
--- - - ---
') Nota. Expresiunea insamnii: om {j'upesc
om in carne in o.ase, 1?i deci trebuie sa se inteleaga
traducerea noastra de om sufletesc. Compara earlea Facer 2, 7.
I. Corinth. 2, 14. 15, 44. Iacob. 3, 15. Iuda vel's. 19.
OMILIA XXIX 341
deferent daca de Tatal, ;;i de Fiul. Asa dara
;,din lui Dumnezeu", e1 a spus
ca dm puterea sa este VlU. Cum ca $i FiuI $i
invieaza trupul sau, asculta-l pre dansul zicand: stri-
eati bisedea aeeasta, $1 eu tn trei zile 0 "voiu
ridi,9a pre dansa" (loan 2, 19). Dara dad! ceia ce este
al sau spune ca este a1 Tatalui, tu sa nu te tulburi caci:
ale Tatalui meu, ale mele zice, $i
lara;;l "Toate ale mele, ale tale sunt S1 ale tale
1
' , ,
a e mele" (loan 16, 15. 17, 10).
A:;;u dara, zice, dupre cum dansul, fiind rastignit
eu nimie n'a fost vatamat, nici noi n'am fost vata-
mati, alungati razJ)()iti.
De aceia :;.i adaoge: "Pentru ea si noi suntem
neputineio$i intru el, ei vom fi vii'impreuna eu
dansul din puterea lui Dumnezeu". Si ce va sa
Zlca "suntem neputineio$i intru el"? Adeca suntem
prigoniti, alungati, :;.i patimim cele mai de pe urma dUe.
Dara expresiunea "intru el" ce insamna'? Pentru pro-
poveduirea evanghliei sale zice, !',ii pentru credinta 1n-
transul. Deci, zice, daca noi suferim pentru dansul
toate grele !',ii apoi este invedcrat ca !',ii
cele placute Ie yom avea, - pentru care a adaos:
"ei vom fi vii impreuna eu dansul din puterea
lui Dumnezeu".
"Pre voi im;;i-va va ispititi, de sunteti intru
eredinta, pre voi iO$i-va va eereati; au nu va
pre voi ea Christos este intru voi?
fara numai de sunteti netrebniei. Ci nadajduese
ea veti ea noi nu suntem netrebniei".
(Vel's. 5. 6). Fiindca prin cele spuse a aratat, ca de !',ii
e1 nu se arunca asupra aeelor apostoli nu
pentru ca n'ar avea pe Christos intru dansul, ci numai
pentru ca imiteazl rabdare a celui rastignit,
aparat, la urma
v
tot face in alt chip,
!',il mca mal eu putere, pregatindu-;;i yorba dela ucenicii
sei. ce spun eu de mine, dascalul vostru, zice, care
atata grija, diruia ii este incredintata intreaga lume,
care a facut atatea sel11ne minuni'? Ca chiar pre
voi in!',ii-va de ati vol. sa va exul11inati, ca uniia ce SUl1-
342 OMILIA XXIX
randul. ucenjcilor, ati vedea ea .;;i intru voi este
Chrlstos. Decl, daca intru voi, apoi eu atat mai mult In
Ca aveti credinta, atunei .;;i intru
VO.I est.e Chnstos)). Cael pe atunci cei ce credeau, faceau
pentru care .;;i adaos: "Pre vol
va lSP1t1t1: de intru credinta. Au nu va
pre VOl ca Iisus Christos este intru
voi 7 - nun?ai. de sunteti netrebnici". (<!ar{\,
daca este l!ltru VOl, Zlce, cu atat mai mult in dascalul
:,ostru. s.e pare ca aici sub numele de credinta, e1
';;1 mmunele semne1e ce faceau. Daca aveti
credmta zice, Christos atunci este intru voi' de
nu cum va poate sunteti netrebnici. .,
u Ai cum . .;;! din prisosinta
araUi pe afian?u-se in A191 mi se pare di
el 1a vIata lor. Fllndea nu este deajuns
9redmt,a de .a atrage asupra lor lucrarea duhului,
a Zl;=> ca sau sunteti intru credinta aveti pe
mtr!-l mai ales ca se intampla ea multi
sa alba cr:edmta, totw;>i sa fie pustii de acea lucrare
sau energle a duhului - eu care ocazie a deslegat
aceasta confuziune, zicand: "fara numai de sunteti
ideii cerea ca el sa
VOl atl devenit netrebnici, n'am devenit noi
dara 1}u spune feliu, ca sa ilU atinga
prea tare,. cam mtunecat oare-cum face a1uziune 1a
categoric 9i zicand ca sun-
tetl 91 m91 PTin. jntrebare aducand
yorba zlcan;d: dara VOl suntetl netrebnici ci Intr'un
mo? oare-9um acest lucru, adaogand:
"CI nadaJdUlesc. ca vetl cunoaste ca noi nu sun-
t.em netrebnici"" aici este amenitarea ce
face, maTe este 91 frica ce Ii-o insufia. Ca claca voiti
Zlce, de ,a va pedeapsa voastra,
yom fi m neputmta de a va da dovada puterei noastre.
Nu. spune e.l tocn:ai insa .cele ce spune sunt cu mult
ele !fial mare amenintare, zicand :
"Ca nadaJdUlesc ca vetl cunoaste ca noi nu sun-
tern Ar fi trebuit,' ca 9i fara de
VOl. sa 9i ca avem Intru
nOl pe Chrlstos gramd 91 1ucrand; dara acum fiindca
OMILIA XXIX
343
voiti a va increclinta despre aeeasta 9i prin fapte, apoi
Yeti ca nu suntem netretmici.
Dupa aceia fiinclca a intins prea mult amenintarea,-
a pus pedeapsa chiar la zieand, - 9i i-a pus in
mare frica prin amenintarea facuili, apoi priv89te iara9i
cum indulce.;;te yorba, cum ii in frica ce Ii-a
insufiat, .;;i cum Ii aratll sinceritntea 9i lipsa lui de am-
bitiune, ingrijirea cle dan.;;ii, filosofiea ideilor lui, inalti-
mea caraeterului $i neiubirea de slav{l Toate
acestea, zie, Ie araili prin eele ce urmeaza: "Dara n13-
rog lui Dumnezeu sa nu faceti nici Ull rau, nu
ca sa ne adHam noi lamuriti (incercat
i
), ci ca
sa faceti voi bi11ele, iara noi ca netrebnici
sa fim. Gil nu putem (face) ceva impotriva ade-
varulni, ci pentru adevar. Ca ne bucuram cand
110i suntem slabi, iara voi suntet tari, de aceasta
ne ;;i rugam, pentl'u a voastra intemeere (de-
(Vers. 7. 8. 9).
ce ar putea fi egal eu ::;ufletul lui Pavel
dispretuit, luat in batae de joe, erit ridiculizat ea,
prost, ca vrednic de dispret, ca famfaron, ca vuet
numai prin vorbe, iara in fapte nefiind in stare de a
arate'\, Celt de mic, - si el vilzand atata ne-
voie cle a'$i arata puterea lui, nu numid ca
nici numai ea '$i ::;chirnba gandul, ci inca se $i ruga. sa
nu cad':i intr'o astfeliu de ispit<\. "Ma rog, zice, sa
nu faceti nici un rau, nn ca sa ne aratanl noi
lamurit
i
, ci ca sa faceti voi binele, iara noi ca
niste netrebnici sa fim ('. Si ce este oare eeia ce
el . spune llog pe Dumneze'u, zice, $i-i eel' cu un:i-
lint;'\, ca nid pre unu1 sa nu-l gasesc ne'ndreptat, mci
pre unul nepoci'lit, sau mai bine zis, nn numai
ci nici macar sa incepeti a p,lci'ltub>. Sa nu facetl mel
un rau, zice, chiar de ati pacatul, schimbati-va $i In-
dreptat
i
-
va
din capul 10eull1i, $i depatrati dela voi
mfmiea. Caci eu nu mil gandesc ca Cll chipul acesta sa
ne arat:lm incercati, ci cn totul din contra, ca nn cumva
sit ne aramm incercati. Ca claca voi remaneti, zice,
pacatuind 9
i
nepoec\inclu-va, vom fi siliti a va pedepsi
vammancl trupurile voastre, dupre cum s'a petrecut eu
Sapfirit 9
i
cu Simon magul, cand am dat dovacla de pu-
344 OMILIA . XXIX
terea noastr'lI). Noi insa nu dorim aceasta, ci din contra,
ca noi sa nu ne aratam incercati in feliul acesta, adeca,
ca nu in feliul acesta sa ni aratam puterea cea din noi,
de a va pede pSI pre voi cari pacatuiti, insa ce
"Ga voi sa faceti binele", adeca de aceasta ne
rugal11 lui Dumnezeu, ca pur urea sa va gasiti in virtute,
pururea in indreptare; "iar noi zice, ca netreb-
nici sa tim", ne mai aratandu-va voue puterea noastre
de a va pedepsl>l. n'a zis ca suntem netrebnicb), ci
"sa tim ca netrebnici", ca n'ar fi fost el eon-
sidemt ca netrebni.c, chiar daca n'ar fi pedepsit, ei toc-
mai pentru aceasta ar fi fost la murit, sau incercat, dara,
zice el, de 9i ne banuiesc pre noi uniia ca nu dam do-
vada de puterea noastra, $i ca prin url11are suntem
vrednici de dispretuit, noue insa nu ne pasa nimic. Ca
mai bine este de a se crede de noi a$a, decat a da do-
vada de puterea noastra, pe care ni-a dat-o Dumnezeu,
in pedepse aplicate celor ce nu se indreapta.
"Ga nu putem ceva impotriva adevarului,
ci pentru adevar((. Ca sa nu se para, deci, ca el Ii
face pe plac - fiind aceasta ca urmare a neiubirei lui
de sla va de$arta - ci ca face tocmai ceia ce cerea na-
tura lucrurilor, a adaos zicand: "Ga nu putem ceva
impotriva adevarului". Daca va yom gas\. pre voi
in fapte bune, indepartand pacatele prin poca-
int;.'i, a vand in fine curaj catra Dumnezeu, apoi nici ca
yom putea, chiar de am VOl, a va pedepsi, $i de ne-am
incerca sa facel11 aceasta, nu va Ina parte cu noi Dum-
nezeu. Caci el spre aceasta ni-a dat puterea, ca noi sa
ni da m votul drept 9i duprc adevar, iara nici de cum
contra adevarulub>.
Ai vazut cum peste tot locul el 19i l11anuie$te yorba
eudulceat;'i, $i mangaie asprimea aminintarei Cu toate
acestea, precum a a vut in vedere ceia ce am spus, tot
a:;;a tine ca sa '$i arate parerea lui l11ai la murit; pentrll
care a $i adaos: "ea ne bueuram eand noi suntem
slabi, iara voi sunteti _ tari; de aceasta ne
rugam pentru a voastra intemeere". (Vel's. 9).
Mai cu Sal11a, zice, ne rugal11 -niei sa putel11 face eeva
1) Notii. A se vedea Cap. 5 8 din Fapt. Apos t.
OMILIA XXIX
345
contra adevarului, adeca a va pede pSI pre voi
hinele. Dara fiindca nu putem face aceasta, ,:POl
nu 0 voim ci dorim eu totul din contra. Decl, tocmal
de aeeia can<! nu voi nici
o pricipa, de a ne nOl sa ,aratam
noastra 111 .. facand. ?e ,:ccstea;
ne-ar arati:t stralucltl, $1 1l1cer c,:t1, $1 nC?l t9
tU
$!-
voim cu totul din contra; dornn adeca ca VOl sa va
afiati incercati sau lamuriti fara pon?s? iara noi
de cum sa nu ne folosim de slava de alC}. De acela $1
zice: "Cil ne bueuram cand noi suntem slabi ".
Si ce va sa zica suntem slabi"? Cf1l1d suntem cre-
zuti ca slahi, iara" nu ca suntem slabi. cad rand
nU-$i aratau puterea lor spre pedepslre,. oe du;nnvam
erau crezuti ca slabi"v Cu ne
zice, cand voi a$tt va purtatl, cn nu 1":1 ?atl mc! un
motiv ele a va peeleps!. acest lucru noue .Ill este
canel suntem crezuti dc slabi in aeest elnp, VO!
sa flti statornici - pentru care ;;i zice : "lara. VOl
sunteti tad", adeea: ispititi, ineercati, virtuo$i. nu
numni 'ca voim, ci ne rugam ca sa fiti tari, c1 csa-
var$iti, ne<1<'mdu-ni r:iei. 0 dc
v
nemu!tar:1ire)).
I) Aceasta este lUblre parmtasca, C'a
delor noastrc proprii sa protimisim
v
mantUl!Ca . UCCl1l-
dlor; aeeasta mai eu sama 11e scapa de legaturlle
pului, $i ne fa(c a z)mra dC' la pamant}a ceriu, de CI: h
curali de slava dupre cum dam estc
ne acufunda in multe pacate. Ca nu este eu putmta de
a fi cinevb, superior, nu
curat ele slava dC$arta, Cl de necesltate ca S8 va tlrl
pre pamant, multe Ie va conrupe, rohit de 0 s!a:
pana spurcau.\, $i mai uricioasa decat OrH:8
v
barbaT. Cael
ce ar puteil fi salbatec rear'-l; care
canel mai Cll sam a este corcohta, atunel ;;1 ea mm mult
sa sttlbatace$te? - de nid fearale siilbatece sunt
a9a, ci prin multa . ingrijire sc .. Dara .s!a va
de:;;arta cu totul dm eontra
v
; cael fhr:d, se
imblanze9tc, in timp ce daca este lUJ-ta m samil $1 CIl1S-
I) Partea lnOl"ald. Noi .a prefera mantuirea
inainlea laudelor noastre proprll, peulru a uu lie fi mmlea Pl-
ronila la stava oamenitor. (Veron) .
OMILlA XXIX
tita, ea se salbatace$te, $i se inarmeaza contra celui ce
o einste$te. 0 asemenea sla va cinstind ludeii,
au fost pedepsiti eu toat{L asprimea, $i 0 asemenea slava
dispretuind ueenicii Domnului, au fost inc,ununati.
ee spun eu cle pedeapsa $i cununi? Ca toemai
spre a-I ariUc't indi mai stdUuciti, eontribuie mai ales
faptul de a 0 dispretuL ai putea vedea ehiar $i aici
pe pal11[\nt pre eei ce 0 einstesc vatamati in totul, iara
pre eei ce o dispretuiese folositi. Ucenicii Domnului cari
au dispretuit sla va de$arta - ea nimic nu ne 1l11piededi
de a face uz iar"' $i de acela$i exemplu - $i cari au pre-
ferat cele ale lui Dumnezeu, stralueesc mai mult clecat
soare1e, ca$tig;:\nclu-$i pomeni1'e nemuritoare $i dupii
sfar$itul lor, - in timp ee ludeii eei ce sunt robiti de
aeeasta patim,l, sunt tar[t ora$8, fara easa,necinstiti,
pribegi, gata de fug;'\" dispretuiti de toata lumea, $i
gonitidin patria lor.
Dec! $i tu, dae;'\, voie$ti de a a veL\ sla va, dispre-
tuie$te slava, claC<.\' alungi slava, vei c<'ldeiL din slava.
$i de voiti, apoi yorba aeeasta sa 0 intinclem $i 1a eele
pamante$ti. Pe cine oare luam noi in batae de joe in
glumele noast1'e eele rnu$catoare? Oare nu pre eei ce
iubesc slava A$a clara aee$tiia sunt mai eu
sam,\, lipsiti de slava, avand mii cle acuzatori, $i de toti
dispretuiti. Deei, pre cine sa aclmir(1m noi oare? N u pre
eei ce 0 dispretujesc pre f A$Lt clara sunt
cei slavi!i. Dupre cum lJogat este eel ee nu are nevoie
cle multe, ('i eel ce n'are de nimie, tot a$a $i
slavit este nu eel ce iube$te slava, d tocmai cel ee 0
dispretuie$te, fiindca 0 astfeliu de slava este umbra a
slavei, iar,\ nu slava. Ca nimeni v,1zand pane zugra-
vita - chiar de ar fi de mii de ori sUi,p;:\nit de foame-
nu se atinge de zugra vea);'i. Ded, iubitule, nici tu nu
alungEL umhrele, caci aceasta este 0 umbra a slavei, $i
nu slava.
ca 5<,\ afli ca luerul este $i ea slava aeeasta
este umbra, gande9te-te la aceia, cit faptul acesta este
c1ei'aimat de oameni, ea tuturor Ii se pare cl e clispretuit,
ba chiar $i celor ee doresc aeeasta, ca chiar eel ce are
slava aeeasta, S8 singur. Ded, de uncle oare
vine pofta aceasta, 9i cum? Dela micimea de sufiet,-
eae.i nu tre.buie numai a cinev,,'t, ci $i a se 1n-
c1repta - del a minte seurta, dela parere copilareasca.
Ded, sa ebntenim de a fi copii, sa devenim b:lrbati,
Ol\llUA: XXIX
347
:;;i pretutindeni sa urmam agevarul,
;;1 in bogatie, $i in pla.cere, in $1 m sla va?
$i in putere, $i atunel va; eontem $1 boala aceasta.,
altele multe. caci a alunga umbrele, este fapt de nebun.
Pentru care $i Pavel ziee: "Trezvi\i-va eu
nu gre;;iti" (1. 15' , 34). Ace::sta 0
(u mult nmi grozav.a
v
?ea vemta
demoni san cea vemta elm smmtlre .. Aceasta p'-;ltm
are iertare, pe eand eeialalta este lipsita. orl-ee
tifieare' caml sufietu1 este eonrupt, yl JU-
decate"\, pierc.lu0. pro",:emUL elm yatan:area
mintei este 0 patlma trupeasca, pe eand
vine dela 0 minte conrupta. Dupre cum. .eel ee
de friO'uri aceia sunt mai greu
eari s% ating de grele,. vreme ce
friO'urilor S8 aseunde 111 vme $1 111 artere, - tC?t a$a ;>1
nebuniea aceasta, dtci :;;i eit. se in inSU$l cugetul
omului, pe car<:.'-l eonrupe vatama. .. .
Cad in adevar cum sa nu fie aceasta o. :1e))'!me
pe fata $i lamurita,' ba inei:'L 0 patima urJCl\>asc: ea
toate eelelalte patimi, ea pe cele ee !e
dispretue$ti, iara pe cele ce sunt.
matoare Ie iube:;;ti eu eea mal mare
spune-mi: daca ar alunga vantul $1 ar: VOl sa-}
prinda :;;i sa-1 oaTe. nu l1Uml neb.un}
Dara ce? Dac{t eineVH ar a yea 111 stet ,u.mbra, 1,arcL
de cele adevarate $i in fiinta. ar $1-ar
pHda femeia sa, iari:'L ar .Cd,
fiul sau I-ar 1-::r lUbl-O
atunei ee semn al cauta mal lamur1t d?vadcL de ne
buniea aeeluia '? De acest feliu sunt tOtl cel ce ro-
biti a$<'t zicfmd de cele Cad t?ate de SUl?-t
umbre fie slava, fie stapame, fie lauda, fie bogat1e, fie
sau ori $i ce p,1mantese:., v' .
De aceia Prorocul zicea: e,a .m.
treee dara in zadar se tulbura omul" $1
noastre ea umbra s'au pleeat" (Ps. 38,7).
:oara $i aiurea el toate cele Ie
erbii $i fum. s,!nt nu cele $1 placute
ale lumei ace$tiea, C1 $1 cele tnste, ca
sau saraciea, sau altc.eva de acest .fellu. Sec1,;
care sunt cele ee reman m veC1, v$l
lmparatiea ceLt ve$nica, !?i gheena cea ve!?mca. lnna vor
348 OMILJA xxx
inviea, zi ee, spre vieata ve:;-.nica, iara altii spre osanda ve9-
nica, unde viermile nu va murl. focul nu se va stinge.
Ded, pentru ca sa ne bucuram de aceea sa fugim
de aceasta, sa ne departarn de umbre $i sa imbrato:;-.am
lucl'urile cele bune cu toam ravna, cad numai a$3. ne
vOln invrednid de imparatiea ceriurilor. Cariea fie ca
eu totii sa ne invrednicim, prin charul $i fil antropiea
Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cuvine slava
stap<1nirea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXX
-<-
"Pentru aceasta acestea scriu nefiind de rata.
1a voi, ca fiind de fata sa nu fac (sa nu fiu) cu
asprhne, dupre puter-ea care mi-a dat mie Dom-
nul, spre zidire, iara nu spre surpare" (Cap. 13, 10).
Converzand ded cu dan$ii, i-au simtit puter ea cu-
vintelor, $i mai cu sama pre la finea epistolei. Caci $i
inainte zicCt't: "Insu-mi eu Pavel va rog pre voi
prin blandetele lui Christos, care de
fata sunt smerit la voi, iara departat fiind de
voi indraznesc spre voi. $i va. rog pre voi, ca
$i de fata fiind sa nu indraznesc cu indraznirea
cu eare socotesc sa indraznesc impotriva unora,
eari ne socotesc pre noi ca umblam dupre trup" ,
$i "Gata avand a pedepsi toata, neaseultarea,
cand se va implini ascultarea voastra", iara9i:
"Ma tem ca nu cumva daca voiu veni, sa va
aflu pre voi preeum nu voiesc, $i eu sa ma aflu
youe precum nu voiti", $i iara$i: "Nu cumva
mra$i daca voiu veni, sa ma smeriasea Dum-
nezeul meu 1a voi, $i voiu pl-ange pre multi cari
au gre$it mai 'rlainte, $i nu s'au pocait de ne-
curatiea, $i curviea $i spurcaciunea au
OMILIA _ ___ __ _ _ _ 3_4_9
facut", $i dupa aeeasta: "Am spus mai 'nainte,
zic mai 'nainte, pre cum cand am fost
fata 1a voi si acum nefiind de fata, ca de VOlll
, , v
veni iarasi nu voiu cruta, de vreme ce cautat
l
ispitire a' lui Christos celui ce intru
mine". Deci dupa ee a spus aeestea, mai muIte decat
acestea, rw;;ini'md, lwlnd in deridere, atinga,n-
du-se cu putere, la "Pe.ntru
aceasta acestea scrm nefimd de fata la VOl, ca
fUnd de fata sa nu fac cu asprime". Adeca voiesc
ca asprimea sa stea numai in litere, iara nu in fapt,\?
voiese ca amenintarile &'1, fie cat se poate de aspre, msa
sa r emana amenintari, TIll se prefacit in fapte.
Iara9i 9i in accasm justificare i9i face yorba cat se
de ingrozitoare, aratanc1 ca nu el este cel ce va pedeps J,
d Dumnezcu, - fiindca a ac1aos: "dupre puterea care
'mi-a dat mie Domnul". In acela9i timp mai arati"t
ca el nu doreste a de puterea ce 0 are pentrll
pedeapsa lor," pentru care a adaos : "spre zidire,
iara nu spre surpare". Aceasta deci " .dat. va inte-
lege 9i acum, dupre cum am !ost l?sa I-a lasa,t, c<;t
singuri dan9ii sa se gandeasca, _ ca d?tc.a vor
neindreptati, apoi 9i aceasta este tot de a pedepsl
pre cei ce nu vor sa se indrepte .. ?:
fost, caci prin fapto a dovedlt-o apostolul, 9
1
dan$ll
o ac.easta. . . v . v A
Decl fratllor. bucuratl-va, fitl desavarsltl,
" , .. . , , ..
mangaiati-va,. pace sa
si Dumnezeul dragosteI $1 al pacel va fi cu VOl
(ver s. 11). Dara ce va sa zica : "Deci, frat
Hor
, bucu-
rati-va"? Ai suparat, i-ai li:-ai hagat
in oase i-ai facut sa tremure, 91 acum 11 poronce:;-. b ca
se bucure A poi tocmai de aceast?t Ii poroncesc 0
se bucura. Ca daca cele ale voastre, Zlce, vor seconda
pe ale mele nu va fi nici-o pedica spre bucurie. Ok i
cele ale toate s'au facut: am aratat catra voi 0
indelunga rabdare, pedeapsa, taiat
pre nimeni dela biserlca, am ru.gat,. am sfat,!pt,. an]-
infricosat, am amenintat, ca astfe11u dm toate partlle sa
va adun pre voi, 9i SEt va indemn la podiinta . De acum
350
OMILIA xxx
deci, se cere 9i voastre, :;;i astfeliu
bucur1ea voastre va fi fara sfar<::ib).
"Fiti desavarsit". Si ce sa zka fiti desa
v
-
A ., '. " ,
var,ilt' :. fiti perfecti, indepliniti lipsm'ile voastre.
zice. Fiindca ispitele sunt multe
zice, apoi mangaiati-va voi intre
VOl: $! prmv nOl,v cum prin prefacerea voastra spre
n!al vbme. Ca daca bucurIea vine dela 0 con$tiinta curata
$1 va face la, nu mai lipse$te
a fi $1 a va mangam. NmllC nu aduce man-
gaere ca ? c.on$tiinVl eurata, ehiar de ar navan
asupra-l mn de Isp1te.
cugetati, pace sa a veti", ceia ce a
cerut Jntaia epistola, chiar din' inceput. caci
este cu putmta de a cugeta ::;i aceia$i, ::;i a nu a vea'
pace,? cand de pikUi se intampla ca in dogme uniia sa
se rascoale contra altora. De aceia Pavel Ie cere pe
amandoua cleodata.
"E?!, al pacei va fi
c.u yOl.' A$i..L
v
clara. el nu numal indeamna ::;i sfatuie$te,
:1 sa $1 vorbe sau ca Ii dore$te
ca vllt9rlU1; mai bine zis pe
amandoua llupreuna. Daca facet1 acestea zice adeca
daca $i a yeti pace, $i DUl;meze'u va fi
c!-l VOl, fimdca Dumnezeu este aI dragostei $i al pacei
?e se iara de alteIe se veseIe$te. De
aICI dm dragostea lui veli avea $i paeea,
de aIel $1 mmlclrea tuturor ralelor. Aceasta a mantuit
lumea, aceasta a dobQrlt pe razboiriicul eel de demult
ceriul cu va facut pe
mgen Aceasta declo 0 $i noi,
adeca pe dragostea evanghehca, care este maiea a mii
de Printr'aceasta ne-am mantuit, printr'aeeasta
am ca$bgat toate bunurile cele nepovestite.
. Apoi pre damilii aceasta dragoste,
zlse: "Inchmatl - va unul altuIa cu sarutare
sfmta". - ce va sa zica "sfinta"? Adeca nu cu
sarutare vieleana, sau fal$a, dupre eum luda a sarutat
pre Christos. De aceia ni s'a dat sentimentul acesta al
::;i 31
1
c.a. sa devil]a in noi ca un foc,
ca 111 mfl:;tcareze c': sa iubim unii pre
altn ca fratl, ca copm pe parmtl, ca parintii pre copH,
OMIUA xxx 351
sau mai bine zis, ehiar $i mai mult. Caci ace lea sunt
afectluni dela natura, pe cand acestca dela charul cluhov-
nicesc. ' Astfeliu se conleaga sufletele. De aceia intorcan-
dune din ciil<'Horii noine sarutam unii pre altii, cad
sufietele se grabesc de a se un! J'mpreuna. Partea, sau
madulariul acesta al trupului, este acel madulariu mai
cu sarna care proelama cele ale sufietului nostru.
Dara fiind vorba de surutarea acea sfin1;8" mai
putem $i altcevc't spune. ce putem spune Noi suntem
biserica a lui Christos, U$c\ ca sarutandu-ne unii pre
altii, noi siirutam u$ile bisericei intra rea in ea. Sau
nu vedeti eati sarutc-1 u$ile bisericei ace$tiea, uniia ple-
candu-se, iara altii atinganc1u-le cu mana, $i apoi ducand
mana la gura 1 Prin aceste u$i Christos a intrat $i intra
in noi, cand ne $titi voi, cei ee va impar-
tA;;iti din sfintele taine, eeia ce eu vorbesc acum. Caci
nu cum s'ar intampla a fost einstita gura noastra, pri-
mind trupul stap<-'u1Ului. De nceia mai cu samii de
aici iuhim.
Auda cei ee graiesc vorbe murdare, cei ce scot
din gura batjocori, cand aud cat de
mult poate sa-i necinsteasca gura lor. Auda cei ce saruta
intr'un mod necinstit. Auzi cate ti-a dat prin gura ta
Dumnezeu, paze$te-o nespurcat.a. Prin gurati s'avorbit
despre vieata viitoare, despre inviere, despre nemurire,
ca moartea nu este moarte, $i celelalte multe negdiite.
Ca cel ce urmeaza a se initiec't in sfintele taine se apropie
langa gura preotului ca un vas primitoriu de mil',
auzind spunandu-i-se de acelea ce sunt indl,rcate de
frica. Caci dansul a pierc1ut vieata sa prin inain:ta:;;i, $i
vine aeum cauttmd-o, $i intreband cum a1' putea sa 0
afle :;;i sa 0 c3.::;tige. DUPfi aeeia Dumnezeu ii descopere
cum ar putea-o afia, $i atunci gura lui (preotului) devine
mai infrico$ata decat milostivito1'iul, sau masa de aur
din legea veche 1), caci ace 1 milostivit01'iu nici-odata nu
sloboza un astfeliu de glas, ci doara de lucruri
mici $i nebagate in sarna: de razboae $i de paeea ceit
de pe pamant, in timp ee milostivitoriullegei noua toate
Ie vorbe$te despre ceriu, despre vieata viitoare $i despre
lucruri noua $i care covar$esc mintea omeneasca.
Deci, dupa ce apostolulli-a zis: "inchinati-va unul
1) Nota. A se vedea Cap. 25 din Exod.
352 OMILIA xxx
altuia eu sarutare sfinta", a adaos: "lnehina-se
voue toti stintii" , cklndu-li de aici sperante bune.
Li-a scris aceste' vorbe in loc de sarutare, uninclu-i pc
toti la un loc prin aceasta inehina,ciune, caci din
gura de uncle iesa sarutarea, iese cuvintele. Ai vazut
cum pe toli ii la un loc, pre eei de departe,
pre eei cleaproape, pc L1niia prin sarutare, iara pc
nltii prin serisoare '?
, "Charul Domnului nostru Iisus Christos,
dragostea lui Dumnezeu Tata!,
Sfintului Duh, eu voi eu toti. Amin" (Vers. 12. 13).
Fiindca i-a unit impreuna prin inchimk iuni 9i saruutri,
iara:;;i in rugaeiuuni 19i sfar9a9te euvantul, unindu-i 9i
eu Dumnezeu cu cea mai mare preciziune. Unde sunt
acum eei ce spun, ca de oare-ce Sfintul Duh nu este
treetit in exo1'dul epistolei, nu este de aceia9i fiinta eu
TaUU? lata ca aid I-a pus lmpreui1tt eu Tatttl 9i eu
Fiul. Pe langa aeestea apoi, se mai poate spune, ca 9i
Colosenilor scriindu-li, zieand: "Char voue paee
clela Dumnezeu Tatal nostru", a taeut despre Fiul
9i n'a mai spus ea in toate celelalte epistole: dela
Domnul Iisus Christos". rl.9c\ dara niei Fiul nu este
de 0 fiinta eu Tatc"il din aceasta cauza ? Aceasta ins{t
a1' fi cea mai de pe urma nebunie. Ca tocmai aeeasta
il araut pe el a fi de aceia9i fiinta cu Tatrd, de oare-ee
Pavel ii intrebuintaza numele, cu indeferent;l. !)i cum
ca ceia ce eu spun nu este eatU';;i de putin, numai 0 cu-
O'etare a mea, ascuItc"i cum el pomene9te de Fiul de
Buhul sfint, iara de Tatal nu spune nimie. Corinthenilor
de pilela scriinclu-li, zice : "Ci v'ati spalat, stintit;
v'ati inclreptat jntru numele Domnulm I]sus,
intru Duhul Dumnezeului nostru" (1. Cor. 6, 11).
Dara ce? spune-mi: oare nu s'au botezat )'i 11,1
numele Tatc'ilui ? Apoi atunei nici nu a u fost spalatl,
nici nu au fost sfintiti. Dara s'au botezat? - e\upre curl]-
s'au 9i botezat - apoi atund de ce apostolul n a spus en
v'ati spa,lat in numele Tata..lui>: '? Pentru C<.t ii
totul incleferent lui, de a porn em acum de una, altadatn
de alta din ipostasele Treimei. acest obiceiu l-ai putett
gasi in multe loeuri in epistolele sale. v
Cad llomanilor scriinclu-li zice : "Va rog pre VOl,
OMILIA xxx 353
prin indudlrile lui Dumnezeu" _. de 9i lndurarilc
sunt ale Fiului - "va rog pre voi prin dragostea
Duhului" (Cap. 12, 1. 15, 30)-de 9i dragostea este a
Tatalui. Pentru ee, deei, n'a pornenit pe Fiul vGrbind de
indu1'arile Fiului, 9i nici de dragostea Tatalui vorbind In
locu-i de Duhul ? Findca erau acestea invederate in totul
marturisite, ;;i de aeeia Ie-a tacut. Aiurea tot aeeste cu-
vinte se VOl' gasl puse invers. De pilda aid ziee : "Cha-
rul Domnului nostru Iisus Christos, dragostea
lui Dumnezeu Tatal, sfintului
Dub", pe cand aiurea spune de Fiului
dragostea Duhului. "Va rog pre voi, ziee, prin dra-
gostea Duhului", iara in epistola 1. Corinthen. ziec:
"Credincios est.e Dumnezeu, prin Care ati fost
ehemati la Fiului sau" (Cap. 1, 9).
Astfeliu ca eele ale Sfintei Treimi sunt neimpa rtite; ;;i
impart,3,;;irea Sf. Duh cuvenita;;i apartinand Duhului, s'a
gt':'tsit atribuita Fiului, precum 9i eharul Fiului s'a atri-
buit 9i Tatalui Sf. Duh. "Char voue, zice, dela DUl1.1-
nezeu Tatal". !)i aiurea iara;;i atribuind eharului multe
feluri de energii, adaoge: toate aces tea Ie lu-
creaza unul Duh, jmpartind deosebi
tieste-caruia preeum (1. Cor. 12, 11).
acestea Ie spun nu doara unind la un loe, sau contopind
ipostasele - sa nu fie una ea aceasta! - ci cunoseand
ceia ee este propriu, cum ;;i ceia ee este impartit din
ale lor, 9i unitatea fiintej.
1) Sa stam, deci, iubitilor, drePii, avand tinand
cu noi exactitatea aeestor dogme, 9i atragand spre noi
dragostea lui Dumnezeu. Mai 'ntai ca el ne-a iubit pre
noi, eari n uram, 9i deci fiind du;;mani, ne-a impacat
eu d<insul, iara dupa aeeia ea voie9te a ne iubl pre noi
cari-l iubim. Sa remanem, deci , iubindu-l pre dansul, ca
9i noi sa fim iubiti de dansul. Ca dad't noi fiind iubiti
de oamenii puternici suntem temuti de tot.i, apoi eu at:lt
mai mult fiind iubiti de Dumnezeu. !)i daca pentru dra-
1) Partea morcia. Trebuie a iub] pre Dumnezeu nu numai eu
vorbele, ci li'i prin a face dupa putere la ra pregetare toate ceJe ce
a poroncit. (Veron).
28913 23
______ __ O ___ MILIA XXX
gostea aeeasta ar trebui sa dam bani, sau trupurile, sau
ehiar sufletul nostru, sa nu erutAm nimic. Ca nu e dea-
juns de a spune ea-l iubim numai prin vorbe, ci trebuie
a da dovada $i prin fapte, - fiind('j), nid el nu '$i-a aratat
dragostea ditra noi numai prin vorbe, ci $i prin fapte.
Ara1;..'1 deei $i tu aeeasta dragoste prin fapte, $i fa toate
eele pW,eute lui, caei numai a$a te vei folosi lnsu-t.ide
roadele aeestei dragoste. El n'are nevoie de nimie dela
noi, eeia ee mai eu samti $i veritatea dra-
gostei sale, caei de $i n'are nevoie, 9i niei ea se gase$te
In vr'o trebuint.a de dragostea noastre, el totu9i intre-
buinta za toate mijloaeele spre a fi iubit de noi. Pentru
aeeia $i Moisi zice[t: .
"Ca ce anume cere Dornnul Dumnezeu dela
voi, fara numai de a-I iubi pre el, a fi tu gata
sa mergi dupa dansul" (Deut. 10, 12) A9a ea atunei
ettnd el poronee$te de a-I iubi, toemai atunei, zie, arata
(i\. te iube$te. Ca nimie nu eoneentreaza in sine atat de
mult m:1ntuirea noastre,ea a-I iubi pre dansul.
Caci prive$te, ea toate poroneile lui, fara exeep-
tiune, au ea tinta $i eontribuiese la odihna, mfmtuirea
$i ferieirea noastre. Ca de pilda eand el ziee: "Fericiti
cei milostivi, fericiti cei curati cu inima, fericiti
cei blanzi, fericiti 'cei saraci' cu duhul, fericiii
facatorii de pace", el eu nimie nu se folose$te de
aici, ci ni poronee$te aeestea impodobindu-ne $i oran-
duindu-ni vieata noastre. Asemenea $i efmd el spune:
"am fiamanzit" nu 0 ziee doara ca ar avea nevoie
de vr'o slujba din partea noastre, ei indemnandu-te pre
tine spre filantropie. Putea el hrani pre eel flamand
$i tara tine, dara ti-a poroneit aeeasta, pregatindu-ti tie
un tezaur mare. Ca daea soarele fiind 0 ereatura a lui
Dumnezeu, n'ar..; niei-o nevoie de oehii no:;;tri - eaei
el remftne a-$i avea stralueirea sa proprie, ehiar daea
nu s'ar uila nimeni la el, - iara eei ce se folosesc noi
suntem, cand ne bucuram de razele sale, - apoi cu atat
mai mult aeeasta se petreee cu Dumnezeu.
Poate ca voie$ti $i de aiurea sa afli ce departarc
este intre Dumnezeu $i noi Oare pe cata este intre
noi $i tintari sau poate mai multa '? Este invederat ca
mult mai mare $i nemarginita. Deci, daca noi, eOl IU-
bitori de slava nu avem nevoie de vr'o slujba
OMILIA XXX 355
sau din partea tinf,arilor, apoi cu atat mai mult
estc fara pat.ima, n'are nevoie de
atata se bucura de noi, intru eat $i noi
m facem hme unul altuia, intru cat el se desfateaza
cu mantuirea noastra. De aceia de multe ori el lasand
13; oparte cele ale sale, cauta numai pe ale tale. "Daca
CllleVa, ziee, are femeie necredincioasa, si aceea
ar voi sa vietueasca eu el, sa nu 0 lase' pre ea"
(I. Cor. '7, 13). "Cel ce va lasa femeia sa afara
de CllVaIlt de curvie, 0 face' pre ea sa prea-
curvveasca (M.ath. 5, 32). Ai ,Yazut negraita '?
Daca femeIa, Zlee, este curva, nu sJJesc de a vietul
j'mpreuna cu ea; iara daea este neeredincioasa, nu irn-
piedee). iara$i: daca 8$ti suparat pre cineva, po-
roneesc de a lasa darul tau, $i a alerga ' la eel ee te-a
suparat. "lara cand tu aduci darul tau la altar
acolo iti vei aduce aminte ca fratele tau
ceva asupra ta, lasa acolo darul tau inaintea
altarului, mergi mai 'ntai de te i'mpaca eu
fratele tau, si atunci venind ada darul tau"
(Math. 5, 23. 24\ Dara inca parabola celui ce a man-
cat stapanului toata suma ce-i datora Oare nu tot
acoasta arata Caei cand i-a maneat mia de talanti
imprumutata, I-a miluit pre dansul $i I-a iertat, - iara
cand I-a vazut cum acela cerea del a fratele sau 0 suta
de .di?-ari ee-i imprumutase, I-a numit viclean, in ace-
tlmp I-a $i predat pedepsei. Astfeliu dara, ca Yorba
lUI cea multa este numai pentru odihna tao Barbarul
acela era sa pacatueasca eu femeia dreptului Abraarn,
$i Dumnezeu 'i zice: "Nu te-am lasat sa te atingi
de dansa" (Cart. Fac. 20. 6). Pavel alunga pre Apos-
toli, iara Dumnezeu 'i zice: "Ce rna
v Altii flamanzesc, $i el spune ca dansul
91 ca. este gol $i strein, voind prin aceasta a te rU$ina
pre tme, cu chipul acosta a te atata Ia eleimosina.
Deei iubitilor, intelegand dragostea care ni-a ara-
tat-o prin toate $i ni-o arata, prin care a $i hotarit a se
descoperi pre noue, care $i este eapitolul eel mai
mare al bunurilor acordate noue, lumina a cugetului,
eum $i invatatura a virtutei; intelegand apoi ca el ni-a
356
OMILIA xxx
legiuit 0 vieata }mna, cit toate facandu-Ie pentru noi,
ni-a trimis ;;i pre Fiul S1U, care ni-a fi),gaduit imparatiea
cerurilor, pregatindu-ne ;;i ehemandu-ne la bunurile cele
negraite $i la 0 vieata fericita, - apoi toate sa Ie facem
$i graim, ea de dragostea lui sa ne aratam vrednici,
$; de bunurile viitoare sa ne invrednicim.
Carora fie ca eu totii sa neinvrednicirn, prin cha-
rul ;;i filantropica Domnului nostru Iisus Christos, earllia
impreuna eu Tatal ;;i eu Sf. Duh, se cade slava, acum
$i pururea ::;;i in vccii vecilor. Amin.
1"1 N E.
TABLA MATERIEl
OMiUA 1. Suhicetlll cpistolei. . . . . . .
O;\IIf.1A II.. Dcspre I"ugaciune. (Trcbuic a he
ruga unii pentru altii). . . . . . . . .
OMILIA HI. Cel ce'9i eele
ahsurde, este vrcdnic de lauda. Despre
semnifieatia jartfei lui Abra,im. . . . .
OMILIA IV. Despre pocainta ....... .
V. Nimic sa nu faeem pentru fala, 9i
despre frica de Dumnezeu. . . . . . .
OJ\IIUA VI. Vorbele .urfte necinstesc pre eel
ee Ie graie$te . . . . . . . . . . . .
OMILIA VII. Omul spre a nu se dedit la rele,
trebuie a '$i oeupa cugetul eu indeletni-
ciri folositoare. . . . . . . . . . . . .
OlVIIUA VIII. Despre Apostoli $i despre pute-
terea dumnezeeasea dintran$ii. . . . .
OMILIA IX. Despre Infrieo$ata jUdeeata. . .
OMILIA X. Gandirea la judeeata cea de pe
urma, ne euminte$te. . . . . . . . . .
OMILIA XI. Datoria ee avem de a fugi de
pacat, $i a ne teme de Dumnezeu . . .
01VIILIA XII. Nu bogatiea In bani trebuie a
o cauta noi, ei 1n fapte bune. . . . . .
OlVIILIA XIII. Numai eel ee are in sine toate
virtutile, se poate num! curat . . . . .
OMILIA XIV. Despre epitimii, sau eanonisiri.
OMILIA XV. Deosebil'ca intre stapanirea bi-
sericeasea $i lumeasea. . . . ..
Ol\ULIA XVI. Despre elcimosina ..... .
::1-16
17- 38
38-58
58-74
74-85
85-:--96
96-114
114-123
123-134
134-145
145-156
156-170
170-181
181--189
189-202
202-212
358 TABLA MATERIF.I
Pagina
OMILL\ XVII. Celc bune sunt dllpa natllr(t. 212-221
OMILlA XVIII. Necesitatea rugaciunei . . . 221-230
OMILIA XIX. Cand facem milostenii, sa nll
clescoasem pre cel ajutat . . . . . . . 230-241
OMILIA XX. Despre eleimosina . . . . . . 241-248
OMILIA XXI. Engomii (laude) lui Pavel, ~ i
cum ca ereticH au intrebuintat rau Cll-
vintele lui. . . . . . . . . . . . . . . 248-257
OMILlA XXII. Amintirea pacatelor de dina-
inte, ne va feri de a Ie mai repeta. . . 207-266
OMILIA XXIII. Contra mandriei ...... 266-283
OM ILIA XXIV. Contra invidiei. . . . . . . 283-292
OMILIA )}.XV. Engomii (laude) aduse lui Pavel 292-301
OMILIA XXVI. NenorociriIe otelesc pe om
~ i l cl1rat;a de patimi, ~ i despre Alexandru
Macedon . . ., . . . . . . . . . . . 301-314
OMILIA XXVII. Contra invidiei . . . . . . 314-324
OMILIA XXVIII. Ori-ce .eacat este necuratie,
~ i despre loan Botezatoriul ~ i Irod. . . 324-333
OMILIA XXIX. Nu trebuie a avea mintea
pironim Ia slava de la oameni. . . . . 333-348
OMILlA XXX. Iubirea de Dumnezeu sm in a
indeplini toate poronciIe lui . . . . . .' 348-356
ERAT A. Micele erori tipografice, cetitoriul este rugat
de a Ie indrepta singur.