Sunteți pe pagina 1din 65

SAO

plicaroa EDistololcatra
A celli, intru .santT parinteluT nostru
lOAN 'CHRISOSTOM
Archiebiscopul ConstanlinorlOlel
lducere din elina, editia de Oxonia, 1852.
de
;trchim{
Bis. Sf. Spil'idon
I
IJGRAFIA EDITOAHE"DACIA" P.ILIESCU & D. GROS,SU
19.01 .
SAU
EXPLIGAR,EA EPISTOLEI CATRA.
A eelni iutrl1: piiriuteJ111 nostrn
IOANCHmSOSTOM
Arohleplscopul Con.tantinopolef
, "Pa vel. Apostol, ' nl! de la omenl, nie! prin
)menI, ci prin Iisus Christos Dumne<;letl Ta
:al, carele la 1nviat din mortI, '$i ,totl fratil Ct;:I
im eu Bisericilor, GalatieJ, char
v,6ue.,, !?i _pace de la Tdtal nostru
dela Dom'1ul '
(Cap. I, t-3).
Exol'dul acestel epistole e plin de suparare, in ace-
la!?t timp intelepciune, !?i nn numaIexordul, ci,
cum s'ar dice, chiar epistoUh A diseuta in
tot-deauna: ell blandete , fatA de diseipulr, cand pote e'
Ilevoe de aspl'ime: nn' este fapt . al unul- adevt\rat
invAtetoriu, ci a1 lInul vAU\mAtoriu si dusman. Pentru
Olceil-t !?i Mantuitorul, diseutandde rnu1te 01'1 .cudisci-
p'uHI, eate odatA eu multa inte1epciune intrebuiDta 1?i
in cuvent; acum fericesce, earA aHa data
I)1U:stra. Asa bUDaora dicend luI Petru: Fericil
Shno,rie., :fiul ,1.01 Iona . (MatheiU 16, t 7. 23)l?i
inda aseqa temelia
de ' l3
l
..}ludupa mull timp cuvmteQ.lc
e
:
dosul m.eu, .:scand_al". In
e:;trasl: ' Inca ,stwtetT:. neprICeputl (Mat.
15,16). in fine bagase , in it leama, in
vorbind ell femeia "nu au
cuteza:ta.l Intrcba, ce ca'utl; i saOce vorbtf. scr.
eu densa?(( (Ioan4, man-
care Acestea sciindule Pavel si . calcandpe urmele
Inva'taloruluI, t,?l ,:,aria trebuint
a
disd- .
pulilor; acum, decl taie!?i ' ard,e, ',eara ,data
multa abilitate apliea cuvemle. Conn-
tenilor buna-ora Ii dicea:. "Den'a. ce voitl? ell to
' iag yin la VOI; /S.ao. blandetel !?i
a1 iubirel?" (1 Corinth. 4. 21), ear:i, Galatenilor;
o Galatenf f<1r<1 de minte" (Gal. 3, L 6, ' 17.
,4, i 9), !?i aceasta nu 0 datanumaI,. ci it doua ora
si a treia ora. inlrebuinteaza ast-fehu de mustrare. La
flnele epistolel earll!?l eertilndu-f Ii
numt faca vre-o pecfmd inalt.'
loc earasl oindreppta, tJicend: "FiiI mel, ' pe carit
earc1s1 cu durere nase" si multede acestea.
Cum 'ca epistolae plina de sup;lral'e, se pote vedea
din pl'ima ' leetur:1. Dara po spune', c.eanume
I-a , putut .intarita cont.ra , dlSClpuhlor sel; i?1 aceasla
riu e 0 chestiune mica sau de despretuit" , cael in
semenea cas nieI el nu ar fi inlrebuintat 0 asl-felhl de
rnUsli'are. ,A se it'ita pentru Juc['url
de puUna val6re, pote fi, faptaunor bal'ba\I mlcl de
in toe mal cum f?i <l: nu. S8 in-
,marl e fapta unoI' molahcI -,?1 som-
este dintl"ac:e!?tia. daraeare
[rllOlff! fit p-ruca,!,ul " .l:!ar,e ,Fa atat de
mullf Nlll'u:e, 00 SI covftrsltonli era, cad a
. . ' .'- .' ," - :'-- :- .. ". ". ... - - .
-5-
pe totyde ' Christos,dup:1 cum-,
mal la valeqice eu Pavel v6ue
de ve circumcide, Christos nu ve Va
folosi cunimi " (Cap. 5, 2. 4), :,; Cati
.<:autat! a ve ju , tifica prin lege, ap c<1<;lut din
:tha 1'" v rs Dara ce este aceasta? E
.1.leceSar dec! ad : faptul maIclaI'. Oare-cariI
dintr)' I sb1panitI inca deprejudH,iile
ludaismult1I, \ehb tatl ' tolcodata ,$i de slava
voind apropi : Joru--,?I demnilatea invatNorilor,
.au venit intre G ilatenJ, undetnvatau ca It'ebuea se
a pa " Sambetele, lunile noua a nu
ingadui pe Payel; j,care cornbatea aeesle obiceiurl. Cac.l
4iceau iI, eel diS: ipulir lUI Petru, Tacob l;>i loan, cel
A postol1 a1 llluT Christos petL'ecatorI eu el, nU
e
impedeca il aceste( obkeiurI. nu hnpe-
:decau, inse ae,eas'ta nu 0 faeeau, fiindclf 0 crei:leau
ca dogmll, ci mal mull. ' caeoncesie la slabaeiunile
ludeilor pe candPavelpredieand e-
vangh01ia ginti:tor,l1u avea ne!iesitate de ' as[feTiu de
concesiunI. aeeia, inse, faL'a a spune cau-
sele penlru eaL'e eel-I coneedall, am:1giall pe eel
'simpli dintreGnlaten1, qieenduli, ea nn h'ebuie a
pe Pavel, cad ' acesta d8 abia as\.a-(I.1
:sa aratat, pe ('{wd eel depe langa Petru sunt: ceI
acesta (phvel) a fost discipulalApostolilor,
pe . cand aceia au fosl aI lUI Chl'istos; acesla (pavel)
-e" singur, pe eand eel de pe langa PetL'll suot multI,
$i ' staJpil ' bisericeJ. Pe IAnga aeeasta '1 defaJmall ta
ipocl'it, 9icend ca ehiar el rarecombate cireumcisiu-
nea aeum, alta data se vede faceod us de ea, si alt-
feliu ve pt'edica voue" altfeliu "pL'edicaaltora. .
Decf cand el (Pavel) a vegulo na\iune inlr,eag(i fTI
,ferbere, un foc puteroie apl'ins in biseric:a Galar.e-
,inilor i Jntre.aga c1adil'e amenin\ata a cadaa, a test
GupmJil5J a'e () .0 Acea-
sfgii :ti) el":'(tieiiHfd:i: #01 sa fi u ; a-
. , " ',l- ' ,' '''''' . " !. \$i . . c. __ ' : _ .. '. __ "" , , ' ,$, ; \.' , ' " .. ' .,' " ,, ' , 0 1
mtillJ: ta: :at.:tl1'I:sCwtm1i:) . .rnea (CaplL
S!i;.!tA el seria a ...
.. Ia in-
e:a:p.;tl! care-I
,lUI, adeca la. d'espl'ecare
:c:;t JP,etru;, Iacob si loan) a fost.
. Christo,s,' 'a fost discipJu1I
,De ac,e.ia, e.plstol.a
",J-'aMe:1A.pos,tQl, J;1udela0rr\enI,UlelprmomenI ' .
ca el (P?-.
yen dintre .'. totl
$ica de acestiaa fust invatat Petru insi:!, Iacob t
i 111al v
ap()stohIQl'; pe Jangaaceasta, credlll\a 0 au prlllllt.
dela ,Christos, si decl1ot' mal cusama trebue a crede'
decal lulPavei ;aceianu impedeca circUmCISlUJ1ea,.
i nier de a nu pazi legea. Acestea ded i allele ea
acestea spre a injosi pe de 0 -
parte, eara pe de alta spre a ina1taslava . ..
nu dora spre a-I -Jauda, Cl spre a amagi pe Galaten'f.
de a fi alentl 1a prescriFltiunile , legeJ,_
faranicI un 'folos. eu drept cuvent decl ineepe in
.mod, epistola. Fiind ell il il baljocureal1
lut diClmd ca a lllat-o 9,e laomenl, pe cand
.t
ura
'lulPetru era de la Cbristos, chial' de la , ince-
se contra acestel acusa\iunJ, 9
i
-
":itAn(;] ,qa el este "Apostol nu de lei omenI, mel,
p:nil;H <>ri1enl
ll
-.
,adevemt Anania, dara nu ell-a sca-
ga:t nid ca el atms
sus I-a vorblt cu aeea voca, prm
' 3; " fORt Pe Petru i pe fralele luI, pe
(titan Sine itl\t\t.e:Je,>lut l:"a chemat Mantuitorul, pe cand
-7 ---:
,umbla ,pe langll , Galileil, eelrll pePavel ri-
:'dicat la dupa r.um aceiauu all fost chema\i
,de, a doua ora, c.i imediat mrejele i ,cele.
I-au urmat, el,. de la antt!ia chemare
a. fost ridicat la cea mal mare inal\ime, odata eu
botezul ne 'mpaeat contra ludeilora ince
:.put, pe cel.I-aitl Apostolf. "Am mUll-
cit mal mult de cat (I Corinth. 15, 10). In
!aceasta epistola inst! nu Qice ci-l place de a se
pune pe linie. Ceia ce} preoeupa era, nu de
a se ara:ta pe sine mal, pre sus de cel-l-alV, .ci de a
nimici scopul Ceiace gice mal antHu,
d
' , l" "
"nu e a 6menI, era comun tutHrOl' Apostolilor,
"cac! predica '1?I are inceputuI ' rlldaeina de sus; eara
Qice: "nieI prin 6menl", aceasta este parti-
cular al Apostolilor, cael nu prin omenJ I-a chemat,
d insu!?I Mantuitorul prin sine. Dara de ce nn a a-
mintit el despre chern area sa sa tJica : "Pa velehe-
mat nu de ' la_ 6menl
ll
, ci a amintit de apostolie ?
. Fiind ca despre aceasta el'a yorba .. lUI q.i-
i s'a incredin\at iuva\etura de omell1
1
de a-
postoll, . !?i decI lor trebui[J. sllurme.ze. Dara cu:m ca
'uo de eatra omen] i s'a incredin\at a-
postolatul, ' 0 declara 'Lucagiceud: . "Implinind iI
servieiul Domnulul postind; , a <;lis spiritul
sant, osebiti-ml pe Barnaba pe Pavel II (Fapt.
13, 2), de unde se invedel'eaza ca ' autoritatea fiulul
a santulul Duch este una aceial. Decl cand Qice
ca em. trimis de Duchul sant, se intelegeca de Fiul
a fost tdmis. Aceasta 0 invedereaza el ' si in aIte 10-
. cud, atribuind.o spiritululluI Dumnegell. 'A!?a de pilda:
discutand cu presviterii Miletulul gice: ;,LuatI aminte
. de vol In;:;i-ve de turma lacare spiritul s<1nl
, ' " ' . . " ", , , -
y a pus eplseopI (Fapt. 20, 28), de
-:- 8
hi alUl .epistQla ?iC8 :" Pc carif I-clpUS Dum,ne-
de;\\l',ltt?(serica, . dOllea ,
1P!tl.0t.etJ:,appl .pe .. Dascall ,(1 Co-
1!lJt" 1
odaM ac\mmle luI Dumneq.eu,
lll'1)JrneS'C8 'aiesaIitulul . puch, eanl -altii data
:afe :,;ga.ntu'lUfOtldlle 'ia ea ale tul DurilOeq.eu. De alt-
felitt ,:sf ,'gudle 8t',eHciior Ie astu'pa . candq.iee: . " Prin .
lisus 'Christossi bumne<;leu . Tatal ", 'Daca Pavel
arfi. lilencionat de TalaI' prin acea particula
,;ptin" " p'oteta iX ar fi nascocit '" q.icend ca
acel '" prin" 'S8 potrivesce TataluJ, lacar'e. se
teaza ac\iunea ' fiulul ; '.' dara de
Fin1 si de Tata) la uti loc, mtrebmn\and
in COlnun,o astfeliu de suposi\iune nU-:;;l . mal are 10-,
cuI de a fi. Acum el face aeeasta nu ca cum a1'
ta..t.ilh.lI-t61e:-lirJ;itmile ca
,cest Cllvent nu introduce niel 0 deoseblte e:;en-
;tiala. Ce VOl' dice decl " aeet inchipuesc Me-
,care jmputinare,' cand la botez, se ,aeele
' winte; "in numele Tatalul al San-
ItuiUlf Duch. se boteaza, etc. /I? cact daca prill
ca Fiul S8 pune dupa tatal presupllne. infe:
rioritatea Hulul, iata aicl Apostolul mcepe ell FlUl
.",poI ,:vine la Tatal? ce am putea <;lice decI? Dara
mu 'pl\(l)nnntam uimic defaimatoriu. Nu a p(
rrevolta cerlandu-ne eu pentru adeve.r, el ChlUI
,de fi'ar inful'ia il de 0 mie de or1, este ueee
sal' ea pazim masmile evsevieL dup,a ctm
,nu am numi pe fiul mal de cal taUtl, prm fap
'luI ea Pavel mencioneaza mal anteit'l pe Chrislos, eae
ueBasta al; fi eea mal de pe urma nebunie exagern\ie d
.01'1 ce impielate; ast-teliu in acel t?C
J.iupaTatal, nu trebuea consldera pe Fmllnfel'lorTatalu
"Celul ce l-cqlnviatdin monti('. Dara . ce fael,
Pavele? Vroind introduce in credin\a OI41enl cariI
.Itidaisaza nn addci la mijloe nimic din aeele argu- '
mente de pilda . caud serial Filipen'iJol'
q.icend, ca"In chipulluI Dumne<;leu fiind
J
nu
a socotit a fi ca 0 r'apire intocmaT cu Dum-
:<;len" (Filip. 2, ' 6.), ceia ee dupa aceasta scriind E-
breilor strigal ca "Este stralucieea siaveI, cha-
racteriul ipostasuluI lUI" (Ebr. 1, 3.), ceia ee inca
,din inceput fiul (Ioan)sh'iga, ca "La ince-
put , era cuventulera la Dumne-
:<;:ieu, eracuventul
ll
(loan , 1, 1. 5.
19 etc,), ceia ee lisus vorbind de multe orI
llldeilor. q.icea, ell Iuct'urI Ie pote ca !?i
'TaUll, cn. are putere; din acestea nu
splII, ci lasand , la a parte loteacestea 'ty amintescl
DillllaLdeecQnomiacm'p,QralA fl.l aduci la 'mij-
loc crucea mortea? Da, respunde el, cad de ar fi
fostvorba de nisce cariI inchipuiat li.F
erurl marl de Christos, pole ca era bine de a Ii spu-
ne acelea; dara aeum fHnd yorba de omenf car!I tee-
bue a fi pedepsitl i?i caril daca soar departa de :lege
;;e vor rescula contra nosh'a, de aceia decI amin-
tese de un fapt, prin care e desfiintata 01'1 ce
necesitate de lege, voiu sa q.ic de bine-faeet'ea cm-
ciI si a invieri1, accesibila tutUl'o!'. CaeI a dice: la
era cuventul, ea in ehipul 1111
iet'a, a se face egal luI Dumileq.8u, altele de a-
'ce'3t fetiu, aralau de sigur ' DumneQeirea cuventulul,
:1t183. aeeasta nuar fi contribuil cu nimic in casul de
:'fata; pecand QiCAud: "celuI ce l'a Inviat din
>:mortI". se amintesce prin aeeste cuvinte capitaJul
:..hi!1e-faeedlor l:.Jr peatru nof, ceia ce nu putin con-
f:rtbuia in ee-I pt'eocupa. CacI multi dintre
.- 1U -
0' da aten\iuneI1'lCUvintelor cad
nep}1e.
S1
ll
ta
mare\ia 1u1 ara-
m lUI catra onHlHI',",Penlru aceia decl
trecend acelea cu bineface-
rea facuta noue, Dara'ereticildau asalt nefolositoriu
(',and <Jie : iata caTatal pe Fiu!.
Dupace s-a11 fost lnbolnavitodata, cu voialor
asuc<Jesc, eand e yorba de eelemal inalte dinhe
dogme ; eal'acand e yorba de,cele injosite, care sunt
<Jise in' scriptura af"t-feliu, fie, cliprivire lacorp, fie
pentru respectul catl'a Tatal,fiepentrn altai ore-care
economie, if acestea Ie prefera: 'pe care examinan-
du-Ieprin ele, yom ve,deaca tOFmal, pe
il vatam!L in , adever eu cu< plaeere intreba:
din e(-' causa ,vorbesc aa v:oiesca arMa pe fiu}i
slab neputincios de a invia un ,corp? cu tote
aeestea eredintain el, ba chiar si, umbrele eredin-
eiosilor in e1 de a irivia morW.Apol eel ere-
erau dara ..
euumbr,a acelor corpurl de lut, ,sau cu umbra bame-
lor CU, cari erau imbracat,e acele cOl'purl,
inviiau pe eel. mOl'\l, Me el' pe sine nu a pu-
tut sa se ridice din mortl ? Si eum ore, nu este a-'
eeasta 10 nebunie pe fata' sporire de demen\a?
Ce? leal au<Jil pe dellSul <Jicend: "Risipi\1 tem-
plu1 in tl'el <;lite 11 voiD. ndica"?'
(loan 2, 19, 10, 18), "putere am de a'm!
pune sufldul meD., putere am de a-I
Ilia II ? pentl'U ce ,se <Jice ell. tatal I-a inviat din
mor\l? PentI'u aceia ca tatal face tot ce e1 (fiul)
face \,lice aeeasta apol In respectul tatalul,
S1 din causa slabiciuneI auditorilor. ' '
top fratiIcel Impreuna cu mine
u

fle ce ore nicI inb"o epistola n'a adaos el aeeste vor-
he.-ci pune numal numele seu, sau doue
,l?i tret flume de ale discipulHol' lUI? pe cand -
pune 0 muHime - "J '.' aiel'
'dO " ',' ,." mc nu-J mencioneada pe Dllme'
In ce causa 0 face el
mau, ea el s.mgur contI'a legeJ mosaice si
el wovatiu!11 in dogme. Voin/decl
p: lor, a mtercalat in epistola si
:1, PIO an , ca cem 0 facedupa pi1l'ere"a
!l tuturor,-"Blsencllor Galatiei
U
N
mal un smgur ' . d ' "u nu-
, ' t' ora!?, mel oua, sau treI, ,Cl tn iotrea-
na :1One a Galatenilor se intinsese acest foe al
, !?i de aid . indignarea lUI, cad
el sau fum obiclnuesce
t
PelalUleta, Cl slmp]u "B,lse,rlcilor Ga,la,tieJ
il
A"eas'
a. ara a pe d' 1 '. ' 0 '" ,-
. ' t' ensu caavend durere mare si profund
mama asupra lor, ne numindu-Y dupa numelelol>
eu . ace..a. obicinllita Iul ci
, U UI'Ol' blseneIlol'; nid IllaCar adall e

simplu:. Bisericilor
atleI Asa dara 'h
o
dO' . '
a at' ' i' c!ar m inceput se grabesce de
si s a.r
ea
.101' penh u care punp:
ia . ,,}t3.l (') blsenceT, punendu-I pe
II ca.tdesbinaV .in mqlte pal>fI
pentru a I', nm:ru.I " cu aceasta denumire,
. c e de blserlCaestenul11,j, ce insamna
j',oni)l'dan
t
a Char pace de
,a . nostru IISUS Christos si de la Dum-
ne<;leu tate) 1" p , ' , .
formuia., pune necesitate
mlor' fiind ell. d' 'l "sao:a, s,cmnd Galate-
char, 'de aceia a cadea di n
sil d I' 0, umnec eu pentru den
'. e a-. si tot-o-data fl' d >a --
resbOlau contra lUI Dmnegeu, il roga de
to,. rce spre pace. Dumnedefi tat'''! Ii (''=' - . '
de a' a" . . I:1WO 7WtpOC;)-
Ice ear I se dovedesc ereticil vinovatr.
- 12 -
lic it icaloan de aceia gice'in,
('l.Cl.t fho<;; pU;
letiQ:p:e :IDllmllegeunearhculat; pe' cc1nd cllventu.l (0
e'!;te articulal, -penlru ca dumnegelrea
Cl'a . de cal a talaluI; ca. a-
Q'llttePavel vorbesce de fiul ca Hmd ,m Chlpul
11m lll'rrmnetien (evtJ-optfi) flsoo o1ta.pXm),nu
ca !?i aic1. ,lUI Dumnegeu
ste n('lCll'tJculat. Dara alcl ce vor
R'Qvldice,' uu numal de la I)umnegeu, CI "de
tll1l Tata numesce pe Dum-
,g.(1casa-I colacheze, cicerlandu-I f?rte aspru
causa" pentru care if au fil; ca?l
.tJ!tHl baea sau, mvredm:
&.i(f,et:e .aeasta ',' clIaste. De aeela. peste tot locu!
I?i.a.t'de Va .. tnceputtaee a se intrevedea yrmele" bme-
f;I:lKtt:t'1'.reln
n
D
tll1l
rie<Jell, !?i numal nu glce: VOl, robi
rilL instreinaV de cum
. .yeste:, Dumitl lata pe Dumnegeu? nu cUI1,1Va ore
?e ceo ,dar,a para:
jpea(iel , ce va adus mrudll e, alerga\,
Dara nUll!ele tRta,
'el $1 este sufie180t a arata
l"e:ajna.ttllislis.deaeeia!5e vanuml: cael va man-
r'tl!J' pe P9POl'Ul seu de lor" (Math. 1, 21)-
ieata denumirea de Chrlstos lOseamna ungerea S1
" '
(elUlce s'a dat pe sine pentru pacatel(
4). Veg( dara, .ca. a pt!rtat,vre
uJ)serviciude sclav sall forsat, ca sa pre?H
d,e ,Cineva ei singur dal pe SlOe? ca, can
Toan gieend, ca pe fiul sell cel. unul naE
dib 1.a:dattaUn noI, ,sa I1U impu\lllezi. pelJ
tr!t:i'a.cea.sta demuitatea tiulul, $i, niel, sa'\l
(:eva omenesc. Cael se gice ca tatal la dat, 11
13
se spune pentm ca tu sa VI'url se1'-'
viciu de scla v, ci m sa afti ca aceasta a fost pa-
rerea tatalul, ceea de alt.feHu si Pavel a aratat
(licend: "dupa vointa 1m Dumne<;ieii tatal
nn dopa. ordin, ci dura voin\a. fiind ca
una i?l este voin\a taHllul a fiulur, apol ceia
ce a voit fiul, aceasta !?i tatal a voiL,,, Pentru pa-
catele. n6stre" . .In mit nenumarate rele am petre
cut, el'am vlDovati de cea mal gl'ea pedeapsa;
Jegea nu numal ca nn ne-a scapat, ci nea;' si ea..n--c
damnat, pe de 0 parte sco\end maT in evidenta pa-
catul, eara pe de alta partene-pntend a ne
sal1 a ineeta urgia lUI Dumnedeu. Fiul lUI Dumnedeu
inAse, thia!' i acest imposihil i-a f[lcut posibil, des) e-
punendu-l in riodul prie-
bmlor, !?l darmndu-ni aIte mil de bunatatr. Apol
(lice: "ca sa ne sc6ta dintr'acest sectil vic1ean".
V.nil ereticl se acata de aceasta yorba, defaimand
v.lata PJ'esenta, !?i pent1'u aceasta aduc chiar ml1rtu-
rIa luI.Pave1. lata, gic iI, el a numit seculul pre-
Dara, ce ore p.ste secul? limp
III glle!?1 ore. Dal'a ce? mtervalul dilelol' este vi
clean, sau pote drumul sOl'elul? Dara aceasta ni
men! nu at' r;;1iee-o vre-o-data, chiar de ar cade in
cea mal de pe urma rataeire. ,lnsa dic ereticiJ, nu a
v?rbil de limp, ci a numit viata
cu tote aceste vorbele mencionate nu spun asa
ceva; ins.ev.oI nu insistatI asupra cuvintelor, dincai'
de all-fel.ll1 slOgur'I v-atI 111lpletil acusatiunile, ei
ve d8srhldeV calea erminieI (explicare)). Dec! ni vetl
'per:mite :?i noue a expliea ceiegise, aceasta cu a-
tat .mar mult, cUe cat interpreta1'ile nostre sunt si ev
sevlose!?i au ratitmea de a fi.' ce am diee' nol:
ca nid un reu nu a1' deveni vre-odata causa vreunul
bille, pe cand viata este motiv de mil d
- 14
, Cb' i Sl Pavel 0
. de alatea recompense. tar nsu. '
<cunUDl . , ,1' . ' eara daca tra-
lauda in mod iperbolic, c?-"d .,..Ice. '\ I si ce voili
. tn ' corp este fructul lucru u, . , . '
lesc , ' ' i' el 81 0
1
' ili" (Filip. 1, 22). Dara a egel ea : .-
a ege nu sc. .' tru care prefera traml de
pI'opune in a tl'al alrl, pen . a fi cu Chrislos.
aicl, de' cat a se despre
:\1' fi vic1eana, n,! 1 .spu t cineva reul spre a la
_Nid odata nu a mll desfrenarea ne va duce
bine, dupa.cum se familiaritate priete-
'1a in\eiepClUne, sau be"ce despL'e COI'p ca:
nie Si ehiar Pavel caD 'Vor!:) , 1 nu po'te"
. , ne cael mc
"legel lul nu se sUI?u '0' ca r(:\utatea
,(Rom. ,8, 7), lasa dara canil
nend reutate nu P , . 1 t sa intelegl faptele
l
' ,1' d se secul VIC ean, u . , ,
I \,Icen u-. t l' cea stl'iC'lta, Cad dora n a
("cle' v'i<'.lene, In en ,lUnea "'e sa ne scola din
't Ch . t s ca "a ne oleor <
veOl 1'1S 0 '- d e lume sa ne pre-
, t" ci ca la"an u-n "
vwta pI'esen 0, < , d . " de "'lata cea dw ce-
. d face vre mel
,gateasl;a e (1' 1 pe 'eand con versa eu tatal:
, riurl. De !?l ,Ice. e}, eara eli vin la tine.
S' c;;tla r eman m ume, .'
" ,1 .... 1 rldict pe den;;il dm lume,
Nu me rog ea Sa- Ii ' 7 11 -
. zeseI rl e eel vic1ean (loan 1, .
ca sal pa, tate Dal'a daca nu te eu
1;:)), de :1 'slaruiescI a numi
a('estea dlse, me d a pe eel ce se smuc1d.
presenta: alunc1 nu ,con amo\iuni cel ce se scapa pe
'CaCl precum nu e vrednic de cununI,
siDe din vr'un Cl. 10 '0 m6t'te fo'rsala, pr,in
tol cel (.e de a trai. nu fi
,!?trea.ng III r
10
J' vol. Dara pe uoil ca
dea fi up al mult ea pe UCI'
eu drept cuvent:
.gasl,Sl Dol en CI), f t rNi cu a tal
.. .a a omori pe altll este.un . ap .. ' .. t<
IUCa a se omori pe sme. Dadl, decl, via (
- 15
pl'esenta, esle vicleana, aL' h'ebui sa incununaIll ,pe eel
ce ne omora, fiind ca, ne scapa de viclenie. Afara de
aeestea, chiar din cele ce.q:ic iI, pl'ind in
buna-ora gic, cil. sOl'ele este Dumm'geO,
sore pe luna 0 numesc Dumnegeu, 'incbinandu-li'-se
ea unor cause a 11lultor bunatatl; inse acestea hi gib
in capete, 'in adevel', daea a-
cesfol'a ,cum a tuturol' stelelor sprenlmic alt ml
<:ontdbuie, de cal numaI spI'e' pastrarea' vietef pl'e-
sente, pe care il 0 numeSc vicieana, hl'anind'-cmpu-
luminandule producend fmete, cumatuncl
acestr gel, duprt pal'erea inll'ebuintaza. atata
ostJneala.ln stistinel'ea unel viep Vi-
dene? lose mel slt}elf> nusunl Dumne<jel, Domne
pazesce
r
ci lucl'or! facute de UQfnnegeO ,spI'e trebuin\a
nostri\, !?inicl ' lumea nueste vicleana. Daca. tu insa
iml spur pote de deprofana-
tori! mor'mintelol', apol tole aces tea nuau a face , ni-
mie cu viata cad' aeeste pacate ' nu sunt
resultalul vie\el corporale, ci l'esultatul inten\iunilor
eorupte. Penlt'u ea daca acestea ai' fi . resuHate ale
vietelpresente, nimenl nu al" putea fi libel' !?i CUI'at,
pe resonul ca ea (viata) Ie clironomisesce in totuJ.
Acum privesce Ja acele ale corporale,
de care' DimenT nu se 'pote di"'pensa. care sunt a-
:('estea ? a manca, abea, a dOl'mi, a cresce, a simti
fomea, setea, a se nasce, a inceta din viat<1, sUn fine
tOte de acest feliO. De ar,estea nin:ienI nu' scapa; oiel
paciHosul, nicl dreptul, nicI impel'atul, nid prostul,
ci totI suntem aceleln'ecflsitatl a
i
natUl'el. Tol
,asa si a face TI:He; daca. ar fi aceasta mostenit de
viata de la nalma, nimen} de sigur ,nu pute-a
,evita, dupa cum nu se pol evita ,Sa nu-rp.l
' spuI inse,ca sunt rarl cel ce fae faptebtine, pentrll
;'ca de neeesitatile eorpol'ale . nu vel gi1si nicl odat;1
Vi'e-unul sea pat. Ast,;feJiu cA intl'll cal se va gasi
- 16 -,"
facend fapta buna; intru uimic nu se va va--
lama chestiuriea. Ce spur, nenorocitule nemel'l1icu-
le,?estevideana: viata prflsenta, in care am
culpe DumriegeO, ,in asupra ,:,ieteI ,:ii-
tore, in care a III devemt dm6mem mgt-:rJ, dantmll1
eu puterile cele de RUS? Cal' e alta mal
Cal1ta, spre a ne fncredinta, despre parerea V?str3; cea
vicleanaf?i corupta? Pentru ce Pavd a. nl!nnt corupt
secolul present? A usat el de (lblceml comun i
cae'( si nol obiclnuim a dice: asta-dr am &Vl1t 0
rea , criticand prin aceasta nu timpuJ, ,ci fapta Im-
Tot asemeneal?i Pavel! intentiu-
nile celevic1ene se contorma OblCelU1111; arata tot-
odata inse, Christos ne-a mantuit de pacatele ,cele "
d'inainte rie-a asjgurat de viitorit1.CacI cand e1 \lice:
"celce dat pe sinf' pentru pecatele n6stte"
aCelct a: aratat ;eara cand adaoge: "pentru , casa
rtesc6ta ' dintr'acest seeol viclean ", invedereaza
siguranta pentru viitol'iO. Pe cand legeaa fost neru-
linciosa chiar cah'a ' mia din acestea,charul a fost
pl1terniccatra' amandoue. "Dupa vointa lUI
nedeu si,' tatal nostru", Fiindca densil ,(Galatenil)
'credeali ca nti ascuHa de Dumne\leO, datatorul leger, ,'
dadl. pal'3"sind vechidl , testament VOl' in
testament, si pentru aceasta se temau, VIne Pavel
]i ' indl'epteaza aceasta. lor, .ca a-
eeasta e si parerea tataluJ. :;'1 mcl ca sllnplu
" ta tal ul Ii ci " ta tal uIrtostru", ceia ce. pune
tinuO; rUf?inandu.I pe al'atandu-h ca Chnstos
e acel ce pe tatal sM l'a facut tata ' al nostru.
Caruia secuvine slavaln veel amin"
". 5). $i aceasta e eeva, noll in serierile IUl
vel; , eacl vOl'ba amin nu 0 gasim nic} intr'o epls-
tolape . la .lnceput, ei dupa multe v
Aicl lnse aratand ca cele vorblte .erau suficIent e , " ,
- 17 -
in acusarea Galahmilor, ca cuventul era desaver-
, . . " ''' '. . "
pune pe "amm .' ehiar inexord de vreme ce
vedite ca. ' aO nevoe ; de osteneala;.
:Annnbnd de. cruce, de inviere, de resclJmperarea , de
de slguranta .. de viitoriO,' de parerea ' tatalul,
:de vomta fiuluI,. de char, de pace, de tot darul ' lUI,.
cuventu] eu nu numaI din a-
ceasta ?ausa a f:lcut aC{lasta, ci spre a se rhinuna
de marlmea eLaruluI ceIuI revarsat in eel mal' inalt
grad, spee _ a intelege cine erau it si. ce all facut
Dunmegeo pentru fal'a veste $i in 'clipeala ochiu-
luI, ce de aIt-felitl neputend a rBpresenta cucuveo-
tul a ih'doxologie, inaltand lUI Dumnedeu nu
Y310r!=!3 el, ei lauda cuvenita lUI pentru lumea intrM-
ga: Pentruaceia decr imediat du()a aceasta si intre-
bmntea<ja cuvinte forte aspre, IntocmaI casi cum a1' fi
fost infiacarat gl'ozav de ideeabinefacerilor'IuI Dum-
negeu. :picend "Caruiaeste slava !nvec! amin C(
. .
jncepe Cll cele .mal aspl'e mustrarI, scriindu-li: Me
l11il'Cil atat de ve abatetl. de la Chris-
v-a chemat prin char, laalta evan-
fiind ' ca. prin paziretlle-
credeau ca, vor multemi pe tataI, intocmal
cum credeau ludell cand pel'secutaO pe Chrisfos,
tocma! acest. fapt !Iarata . mal . en adica nu
pe ChrlStus petatal . il intarataO ' iI,fa.
cend aceasta. Nu vt; Hbatell ' l1umaIde laChristos
<;lice,. ci de Ia tatal, . facetl Cac! dupa: cun;
vechm1 testament nu este lucrare numal 'a tata-Iui
:ci a fiulul, nst-feTiD nu este nunial al fi:
uIuI, ci al ta1alul, decY tote sunt comhne "T 6-
te a Ie tatalur meu, ale mde sunt". (loan ar ...
1?). DeeI can.d \lice, ca 5e aba! de Ia tatal r.lUfle
3.lcI doue .crnne de odata,adeca, abaterea. os}> cea
mal grabnlca abatere. cu tote acesteatalJl13] eon-
-=- ' 1S -
trariulera demn adeM dupa un
tilnp mal indelungat soar fi abatuL Cel, ce eade, de
la ant6iul atae, da, proba eea ,mal mare
Pentru aeeia iI acusa qICend: dara ce? mel llU all
nevoe de timp insaletoriI ei de Jaant6iul f
tae
,
'sunl in slare de a v6 nimid?, scuzao, 'Jett
putea avea ?; in afacerl amtcale astfehilk
de
'
fapte sunt 0 demn ?onqamnat este,
ce parasesee pe unul dmtrepnehl1l1 selcel mal prmcl-
pall i?i mal folositorl, inte1egl de
pote fi vinovat eel ce se departeaza de
care i1 ehiama la densuJ. Cand dec! apostolul(hce:
me mil''' nu 0 spuneaceasta numaI ea sa-l
,ca du'pa atata dar, dupa iertarea pacatelol'
dupa acea filantropie iperbolica ail dezer:tat spl:eJu-
gul sdavieI, ci in acela91 limp i?l ce fehil ,de
idee avea despre blL1e. cad
daca i'ar fi credut pe atat de slmpll lesne
'deamilsit, niet' ea s'ar fi mal de
,plat. Dara fiindea v-am cl'equt dmh'e eel eura\{,
ce el si dintre cel castigaU eu multa truda, de aCela
'me ceia ce deaitfeliil era de- ajuns de a-I re-
ca9tiga Aceast<;t 0.
invedel'ef!..za pe la mlJlocul epistolm,cand qIce.
,,,Atata atl suferit in zadar, daca cu adeverat
in zadar" (Cap. 3, 4). "V e Nu a gis
"v-at!' ci adeca: nu inca
nicl ea consIder amagirea vostra
eonvins caceia ce a-\1 perdut, se pote
gao Aceasta 0 qke el mal eu mal
claritate: "Eu am lncredere in vol ca mmiC
'alta nu cugeta" (Cap. 5, 10). .
"Cel ce va chemat pe VOl prm harul lu
Christos". Chemarea este a tatalul, insa motjvu
-chemadl este fiul; 'el este ,eel ce ne-<i impacat ne-l
-19 _.
ca.ef nu neam salvat din faptf'.le legel.
6,T6te ale mele, ale tale sunt, dice si ale ,tale
mele" (loan t'7, 10). Asa darCt sunt
tataluI,. aef:'lea' suot alefiuluJ,' cOlllu'ne adeca
Nu qice: "veabatetI de la evan-
ghelie" ci "de la Dumnec;ieu, eel ce v'a ehe-
,mat pevol Ii, adecapune aiel tocmal aceiace
mal mal "sufieienl de a-I speria.
Cad. celee voiaii a-I amagi pe densi'l nu 0 faceaii
'f;11'a de vesle imediat, ci abalendu:Y de la fapteeu
inCellJI, fara a se incerca pentru moment abate
df' la persone. De altfeliii e amagirea diavoluluI
ea sa intinda el1rsele gole; cad de'ar fi dis
de Christos, de sigur ea s'ar fi padit de
if ea de nisce sl valamatorI; aeum' inse
in cl'edinta lor, eu yiclenie ataea
astfelil1 in libedale, prin eele
in.tl'eaga cladil'e. ascunqend ca dupa nisee
pl'mnumel9 acestea, pe dal'i:matoriI de zidiurl.
/ DecI, .fiind ea lor il 0 numial1 evan-
pllelie, cudl'ept cuvent apo2tolul se lupta contra a ..
nume, qicend: "La alta. evanghelie, care
pu este alta" (vers. 7): giee, p(')ntru ca nid
pu. este alta. ' Dal'a dupa cum patimesc eel bolnavl,
ical'iIse vatama pein maneal'I vAdose 8i tarI; aceasta
;;I..'. patito Marcion, in casul de fati.
vOl'bele apostoluluI, iata ea Apostolul a
gls. ca nu este alta evanghelie astfeliil discipulil
1,UI nid ca prjmese pe totI ei numaI pe
pe cal'e} f6decadupa tum Dara ee in-
cand e1 qice: "Dupa evanghel ia mea
predica lUI Iisus Christos?" (Rom. 16,25), Cu a-
ca sunt de r-isceJe ce spun i1; ins6 01''( cAt
de ridicule sunt theoriile lor, este necesar de
20 - '
are censura pentru eel ce se ami\gese Ce<).i-
tem,ios/jnol?: ea ehiar mil de oersone de arscrie
evaogheliI; lOSe scriu fapte, t6te la ' up Joe
eompuo 0 siilgura evanghelie, nirnie din
celor scrise rlU ar putea vatama pe una din ele ; pte-
emn dacachiar unu} singur al' fi
totU!?1 ' ai' spune luerml contrare, eele nu p:ot f1
un lot com)?fect. Cand' nol' gicem una evanghelie
sau mal multe, aeeasta nu sta In num/jrul scriitorilol', ci,
se judeci\ identitatea saO deosebirea celoe dise. De,
urmeaza cu. eeriitudine, ;;i\ cele evan-
ghelit sunl una slDgura evanghelie. Cand
tru spun: fapte, nu pote fi ,:,deosebire intre ele
din.' causa deosebireY ' diDtre pers6ne, ci este una 81
"peritru celor spuF>e prin ele. Nicl
P,avel )lU, pl'ivire la numerul lor, ci
supi;a ,depsel)'ireI celor vorbite. Daca, inse,alta: este'
evanghelii]ul Matheiu, si alta a lUI Luca, iDcepri..,
yesce .puterea , ceIor ' exactitatea dogmeIpr"
apol at.uncI bine rae ea se aeati'l: de luY Pavel;
daTa,daca sunt 'una , si aceiasf, eonteneasca vorbind.'
Pi'os'tiI $i. prefa.cendti:se ,' anu sci aeeasta, ee de
fe1iu pote fi" priceput decopiilceI rnieI. ,;Sunt
nia:cariJ \re tulbura voiesc sastrice evan,;;
ghelia adeca, pe cat limp fi sa"
nato$f lit minte, pe cat limp veti vedea lucrm:ile,
drept nil inCfUci!?at, hrehipuindu'-vtl luerurI ce 1111
vetl eunosee altit. ,evallghelie. dupre
cum un ochiu tuiburat. vede al t-cevain locul
blteI, tot' si 0 minie tulburata' in desordinea
,ralionamentelol' 'vielene, piHimesce lucl"u, a-
ie'Pt'{\ ca nebuniI, eariI Iilchipuiesc ell>
'de cat reaHtatea. lnse aeeast:1 , nebunie
.. mullf grQzavi\; ca.cl lucl'eada.. ' vi\ta.mal'e nu
fa 4de' I1lJ!O'.rale:.,00 ;tb cele 'spirituale, 'nu in lumina 0 "
-- 21 --
aduc.e vatamal'e, ci i.D, a sufleteser.
Sa stn,ce evangheha , lUI Christos II
lit nu intro,dusese de cat 0 sin'gura porunea,
hete dgur' I .lege, cireumeisiunea !?i ti-
":{ a t m e e a IUOllo1' nOlie,
ra, ea daea 5e f'al:;;ifica ceva . cat de
a :se, vatama. ehla!' lnb'egul, cacI prill aeeasta se
fat c . e.vangheh!l' ca. eu monedele
:, . etwd tale sau distl"uge ceva cat de
dm c?aractenshca 10r,at'uncJ intregile monede
. v te de toL asemenea si acel '
c.blar cea mal mica. parte din el'edi'nta
398:1, S8 vati\m:1 chiar din ineeput mer e
pre mal reu. Uncle sunt aCunl eel cPo ne judeca g e
CUbITf e:1 0 z.:1darnic:1 De povatuiesee de p
es ma Unde sunt aceI ce die: ea. nu e8te
3 "lCI ' 0 d.eosebll'e mtre nol si aceia s( e:1 . de b" . ,
m provme d' . t d' ..' , . osel! ea
> ' , v
m
de anteietate? Atid:1
r
e
.-;9
Iee
e:1 eel. ce 1lltrodue iDovatiunI cat de
:.trlC:1 .evangheha. Aee!?tia lOSe Duintroducceva
:7'11.:, fiullul Dumnedeu este ereaturi\ Nu
:;;1 , III testament ,se sc1'ie;ca' eel
in Sarnbelel este pedf'psit, de si
?calca de cat .una dm poruucI,' :;;i inca nu din ce,(e
>i I . Nu. alaU!,ht cum. Oza, pe C'and sprijinea ('hivo-
ce , urma a c:1dea, a imediat, pentru
' . ,,? ' ,atms de el, fapt ce nu apartinea servie.iuluY
Apol daett ca.iearea Sambeter si aUngerea de
pi\ment. a adus" peDumnedeu
lata . c.a nieL m:1car de eea mal
nu a ore eel ce
cele
v
nespuse, se va
de leI tare sau JustJficare? De sigur cif nu "'i
,aa::a ,tutUl'or 1'e1elor estc ehiar aceasta, ea nor ;;'e
pentru fapteJe cele mid. De . aeeia
ro us mal marl pecate, penh'u ca nu se ' aa cu. '
-. 22-
... ,... .... . . . eercetarea celor mal mic1.Cae'f
spre ' and cel ee desprp\uitse. Ta ..
intocmal ea la eorp",e 1'1 putredire si in fine morte,.
nele Jasaa .se, nasce 'iritele cind trffi:end ell
tot se introduce cele mall!larl
vedcre,ace e mlcl,. resesce ea postesee, de nu.
pecate. Cutare, \lIee,. g ecat de. a nu posH ;;; U1)
este vr'un lucru male P . lta. inse laun
a1tul eu I ; , nicl . aceasta
moment; facend pe 'altul maniat aamenin\at
nu e vr 0 u cea drea tadara nicl ace
a se departa Q.ice, a gre!?it,.
sta nu este . ' .. d
A
'ecate de. asemenea
dill suparare MIl di introduse in .bi-
natura a1' gasl cmeva .de ris inaintea' gin\ilo1"
. De aceea ne-am ac . . . .
serlC!. '. . d 'J de schisme in bl senca.
1?i a t
Inn
e departa de af?eq.amin-'
Daea cel ee s au s.din ele ceva cat de
tele dumneq.eescl, a tate, nn s'ar fi ..
mic, a1' .fitost dU
P
rfi
&dut asupra biserlCl-
cut mohma de fa\a nu a Pavel' numesce cireumci-
lor atata Ve\h cUt; reI Acum insesunt
siunea desfiln\aye a evang . e '1 di eu ludeil, si Sam-
printre ::01. post:sc eat'a nol i'abdam
betele Ie \l.n . bine disintr'un mod
en gonero'.ntate, sau m. A d 'muUe obiceiurl si de-
lesc9
i
.
ce
q.ic de [udel
il
J:ncatraal nOf?tL'i; .ghidrl .1?i-
ale gl?\Il.?1' se paserilor, simbole f?i semn;:le
preghlcm dupa s oru. '. acele hartiutl phne
q.ilelor, de la nascere
ia
!ii1na::;cerea cop'iilor Ie,
de tota pe capulul lor,
compun Ime 1a rima ostenelel
e
si duren-
de la incepu.t e. a .. sup '. S1 ast-feliu'
Ie spre vIrtute}, '1"p Dara .Iaca eelor-
sublirania a U{i vafolosi. celor ('e-
Chl'lstos, cu mml\va folosi spre mantuire-
'1 atrag atatea re, .. e, eu ee- ..'
- 23 -
credinta lor? De i cireumclsmnea a fost data de
DumnegeO, totuI fiind-ca prin evanghelie a fost. desfiin-
tata ea la timp, tote migloeele Ie intrebuinta
Pavel spre a od;::sradaeina. Dara apol
abUa interes in desfi,intarea . obieeiurilor Iudaiee, c..e
se pazall fara vl"un folos, nOl sa. nu desradaCimlrn
obiceiuf'f de ale ginti]or ?, care justificare 0 yom
avea? De aceia asta,gI ,. interese]e nostre.
le faeem eu vuet tulburare; invateceiI pliol
de trufie au resturnat ordinea' tOte au devenit pe
dos. Cat de putin de j-ar adm,onesta cineva, il
stesc pe mal mad! ]01', .fiindca nOl iI educam ret'l.
01'1 cat de nesuferitJ ar fi mal lor, chiar de
ar fi incarcatI de mil de rele, nid
este perm is discipululul a fi insubordonat. Daea,Man-
tuitorui vorbind de invatatoril Iudeilor . \lice, ca de
vreme ce shul pe scaunul ]uI Moisi, e drept de a fi
ascultatf de Invatecel, . de i avea-u faple viclene, pe
care ordona de a nu Ie imitainvateceif, de ce iertare
pot fi vrednieI cei c'e necinstesc dispre\uiese pe'
maL mari]' bisericeJ" cari1yietuiesc cublandete!?i dupa
chaml!uI Dumnegeu? DecI daca nu e permis de a
ne judeca. uniI pe aWl, cu atat mal mult pe invate-
toriI
"Dara daca chiar ell;' saD inger din ceriD,
v'ar predica alta evanghelie afara de ceea ce
atJ priroit-o,1 anathema sa fie" (vel's 8).
Privsee intelepciunea apostoluluJ. Ca sa nu
cineva. ea pentrus!ava de!?iu'ta sprijine propl'iiLe
salecredintJ, seda anathemel sine tnsuI.
fiind ea iI SE;) refugiau dese-orI la demnitatea!?i au-
toritatea ]uY Iacob loan, deaceia a mencionat i
'pe Ingerl. Sa nu-mI sp'uI, gice" de de loan;
'unul dintre capiteniile. Ingerilor din ceriu de ar
eorupe pl'edica, anathema sa fie. El nuQ.ice shnpl u
"din ceriu", fiind ca de alt-feUci preotil se humiau
- 24, -
i'ngerI-: "Buzele 'preotului sa pazasca cunosdriJa
:$igura Im, legea sa 0 caute,_ In-
gerul' luI Dumne<;leu atot-staPClnItonulUl (Mala-
,chia ' 2 . 7) ci ca sa nu cre<;ll ca el acurn de
a'cesti;, "din ' ceriu" ,faeend alusiune
terile . cele de sus. nu gice: d.acavor vt!stI crva
(:ootra[', sau. VOl' resturna totul, CI daca ar evanghe-
liza ceva cAt de mic, pe langa cele ce am evanghe-
lizat nol, chiar dear ceva cat de neinsernnat(
anathema sa fie. . .
_"Cum am <;lis .deja, aeum eara;;I <;lie"
{vel's. 9),-'- Pentruea sa nu; crel.li cll vorbele
suntspuse din manie, sab sail fara ehIb-.
zuil'e, Ie pune de a doua 01'11. eel ce yorbesce
,ceva de la manie iute si retracteazel; dara eel ce
dea doua ora lucm, probeaza ca. ju-
decanrl sel'ios a spus ca a aprobat mal jnamte
' jn mintea sa si ast-feliu a pronuntat yorba. Cand
Abl'aam a rugat de bogatul din evanghel,ie.
sa trimita pe a respuns: "Au
pe, Pro[etl; , d1ca' nu asculta de aeela,nIel de
rilortil Inviatl nu vor aseulta iI(Luca 16. 29. '31).
Aid Christos introduee pe Abraam vorbind, aratan-
du-ni cll santeJe . scdpturI trebue a fl mal demne de
. credinta <:Ie ' talchiar rriortit inviatf. Dara Pavel ce-
dice? ' si candeu vorbesc de Pavel, de Chris-
tos spu'n, pentru ca e1 a fost '':Ul'e i-a sufletul :
"ehiar Inger din eeriu pogorandu-se
u
adaoge, "i
eu dl'ept euvent. CaeI ingeriI 01'1 cat . de marl ar ti,
nu sunlde cal servitor! si supusI, pe cand t6te san-
tele . SCl'iptUl'l au fost triniisenu' de sel'vitor!, ei de
sta,Panul.a tote. aceia ",Daea
va predlca 'cmeva, pe langa cera ee v am pI e-
. dieat". El nn gice: cutaresau.cutare, pentru ell :de
- 25' -
..' . \ - ,
ce ' ar fI I trebliit sa , mencionezenume pl'opriI, eleare
us de capupe la, loc pe totI,
pe cel de sus" pe ceI de JOs? PrIO faptul ea da.
anathemeI I?e lngerl, el circumscrie
orI ce demmtate, eara prin faptul ca se dft singur
an.atheme!, eJ Ol'! ee . familiaritate
mItate. Sa. nu-mI SpUl, dice, ca vorbesc acestea eona-
postoliIipi tovl!ra.i'iI tel,' cacl nid pe mine nu me crut
predicandast-feJiu de ideJ. To,tv. acestea Ie face el;
nu ca ar denunta . pe ApQstolI ca pe unia ce
ca)ca predlca evangheJiel, nu, Domne pazesee, caeI
tote} ;, Orf eu, orf aeeia, predi-Cilm It
(I Cortnth. 15, 11), ci voind a a.rftta, ca, cande verba
de adever, nu ingaduiea i se spune de demnitalea
IJersonelor.
"Ore a,eUl):l ea ut fa vorea omenilor, sau a
lUI Dumnegei1? Ore eaut a plaeeaomenilor?
dara placea omenilor.l nu as} fiserv
lUI (vers. 10).-De pe vof,
'9-
Ice
el, s,Pu,nendu-ve nu cumva ore
teasa -mlshfie pe care scie eele as,:
a ]e pun-nlota- sIlIOfa'
{]e a I AI intelepciune apostolica? aI
v1:\Qut lnaltlme evanghehca? Acestea Ie scrie si Co-
rintheni10r Qicend: ' "Nu , ea sa ne justifiea'm, ei
,ea sa ve dam lnlesnire de lauda" (II Corinth. 5 .
12), in. alt loc "Mie prea ' plltin 'mt es-
tE; a fl. Judecat de :VOI, sao. de judeeata ome-
nesea I( (I Corinth. 4, 3). Fiind ell el ca inv-<1tetoriil
sevede forsat ase justifica inaintea discipulilot', 0
sufere aceasta, pe de-o-parte, eara pe de alta Se mah-
nu . dora din disperare, sa nu fie Ulla ca asta,
CI. pentru judecateJcelor amagitl; pentru
ca. nu eracrezut .de densil. Pentru care si dice a-
.. . s ".
'- 26
cestea, cum spime: nu cumva ore yorba 'mY .
este cMrii, vol? nu eumva omeniI au a me judeca ?
Cuventul meu este catra Dumnegeu pentru res-
cele de acolo fac lotul; nu am ajuns '
la ataia ticalosie a falsifica dogmele,pe cand urmeda
a ne 'justifica inaintea sHipanuluI a tote pentru ' to'te
cele te predidlm. Ast,-feliu ca. in Wnp jus-
tificandu-se tot in timp i?l ridicandu-!'e con-
tr::! lor, a seris acestea; Nu se euvine lnvateceilor de
a judeea pe das('aJil lor; dar fiind ea s'a. restumat
()rdinea lucrurilor. gice, lj>i slap ca judecatorI al
aflatI ea multa ,yorba catl'a YOI in justificarea nu
yuiu face; tohil nOl facelll pentru Dumnegeu, lUI
ne yom justifica asupra aeestor dogme. Cel ce voe-
.sce' a favorea omeniJor, face multe fapte ba-
perverse, face us de minciuna
ca sa favorea Sa'!?l atraga buna voin\a a
auditol'ilor; pe cand cel ce cauta favorea lUI Dum-
' negeu silesce a-I placea, are nevoe de 0 jude-
tata curata, pentru ea nu pote
fi inf?elat. De uude decl reesa in 11l0dcert, ea lj>i nol;
giee, nu din causa " ea iubim ' antaietatea, vescri-:-
em acestea, cu dodnta de a avea slava dinpartea
vostra, sau de a avea discipulI, caeI:' nu ne-am oeu"
pat de a plaeea omenilor, ci lU1 'Dumtiegeu. Daea
. fi voit a placea omenilor, ti fost inca printl'e
ludel, persecutat inca' biserica lUI ' DumneQeu.
Cel ce despretuesce natiunea , 'intrega, pe familial'I, a-
'mid rude, 'se lipsesce de atata slava, schim-
bandu-Ie tole pentru persecutiun), resb6e
atacurl gilnice, este invedel:at ea aeestea pe ea
re lediee acum,. nu le< dice eu dorinta de a avell
slavCi ' 6menilor. Aceasla, 0 a spusel, fiind , ea urmc
:. a ' po-vesti viata lul de mal 'nainte, cum transfor
marea -far-a de veste, a ' arala ' eu probe evidente
,'ea cn ,adeverat. el s-aschimbat, pentruca sa:' nuere
- 27 --,-
face aeeasta justificandu-se lor. De aceiaa
<lIs 'nainte: "Ore acum caut favorea
nllor . Cunoscea el forte biDe cand Me fi tim b
COl'ectare.a pein
, SC13 tt ebue a vorbl ,ceva TnaIt mare, De
fipulut. ca sa, aduca dm alta. parte dovedr sre'
a plo,ba, ,ca el predICacudreptate doved-l dl'n' s P
ue dIe (11 " . d" , . , , em-
, . 'hf ' nd!llInunJ, In pericolelepl'in Cal'e tt'ecea din
lSrIt, 10 gUnke, din fome, din
.10 ,go a ate -,?l dIll altele de 'acestea, dar fiind d'
,lUI, nu em catniapostoliI eel mind-
la i ' 't Cl ct
b
a caril eran compartasl'
" e ,ace ea, VOID sa Ia primejdiI, de aceia din aui-
10: e vorba. Cand se adreseaza apostolilor
]a . el pune pe fata , eomparatiuneaaduce'
!a darea lUI, in in dice
"Sel vlton aT lUI ChI'lstos sunt? (ca un 'b
b ' )' " . . , ne ' un
;ror esc mal mult eu; in ostenele mal mult,
10 peste mesura, InYnchisor! mal mult
In---m&Fff-de multe orI'( (II C'IHfr.-4--h-1 " '
ins:1" el - vorbesce de traiul lui
, V e fae i". ' . e, S1 lee.
d' ' cun?scut, 1ratrIbr, ca evanghelia pre-
' . .este dupa OllI, Cae! nid nu
n,lC} num-am Invatat de la om
i
I
prm lUI Iisu.5 Christos." '(Vel's'
12), Prrv:esce cum 0 sustine cut6t:1
adJ,ca a . fost _ dlSClpul aJ lur Christos, ne
" vemnd vr un om, CI el prin sine lnsusr invredni-
emdu-l a-1 descoperi intreagacunoscintA.' Si care do-
Jad:1 da, necredincio-,}i}or, c:1 .Dumnedeu 'ti-a
.' prm, sHl,e insu-'}J,-,?i nu prin , intermed"iul
va, mlsterII Viata me , de mal
, dna!nte, QlCe; c:1el nu m-a91 'fi schimbal iar:1veste,
. aca nu a1' fi fost Dumnegeu care S:1-ml descopere.
-- 28 - ',
el ce se de Omenl, cand sunt violent
l
. 'in:
foea\l in chestiunile contrare;: au nevoe de tunp:
de multa arti'l, spre a se convlllge; dara
,bat fat'll de've,ste toemaI pe cand f,una luI
sese punctul ,culminant, invederaLcll sa iuvredOl,clt
unel vedenil si invlitetmJ dumnedeescl" pentl'u Fa
.astfe1ifl 'fara de ,veste 'sa Sb intol'c{ la mintea
tosi'l. Pentru aceia se vede forsat de a d,es:
' pre via\a sa de mal , 'nainte, de lllVOC ....
iaptele , petree.ute, Cum fcll m . nils,.
cut .fiul luI Dllmnedeu' a me chema prIll sme msu!?l
,din ceriorl, vol nu : sci\'l : cum sll
fost fatll? daritcum ell am fost un persecutor apt'lg,
"' .aeeasl.i 0 sci\I.Vestea,;despre .asprimea me
pagat pan&:la voL de dint1'e
-Galatia este ma1'e;aiica de SIgUt' nu 8-ar fi ,unprll-
sciat intr'atafa ' vestea " daca nu era din parte-mI un
exces de nesuferit la Deaceia giee: "A-tl a-
u<;lit despre , petreeerea n:e l.n ea ?es:
te mesura perseeutam blsenea lUI Dumne<;leu
0 pustiam" (Vel's 13). V.egl cU,m de fie,-
-care pune inca c,u I.ntensltate, i?1, nu se ,1'U-
sineada? Nu perseeuta blsl:lrtca ai?a cum sat' inttm-
pla, , di incel mal 'nalt nu-
numaI persecuta, cio i?l pustIa, achca se sa
() steargll depe fata pamE'mtulul, sao mllllceascll,
sa . 0 darime, sa faca a disparea, caeI e t1'ea-
ba pusliitoruluL progresam tn Iudalsr:
1

mult de cat eel de aceia!?IVirsta eu mme In
natiunea ,me - f6rte ravnitoriu Hind de parin-
. ' " ,
teseelerride traditiunl" (Vel's. ' 14). pentru ca
sanu cregl ell faptul proveup.a. din firea Illl a-
prinsa arata- ea . totul tacea de zeI, de f?lnu
,dupa exacta cunoscinta, i?i nu persecuta ,spre a!?l
- ' 29 - ,
resbuna vreo du!?manie ore-care, Sall' pentru sla va
de!?arta, ci Ea vnitol'itl fiind de parintesce-
tradltlUnl Ceia(@ spune,
cael daca cele contra bisericeI,
ceam. om, pentru' dumnegeese, '
de slgur,. mfocat,eurn deel aeum, alergand
pentru b!senca !?) ' cunoseend eu exaclitate adeve'l'ul
,', face pentru slava de!?arta? Daea
can.dgre,am nu me ', sUipanea () astfel de
pailma, Cl numal zelul dumneQeesc me aduceala a.!.
ceasta, cu atat ma! mult acum, cand am cunoseula-'
deverul, ar fi drept de a fi scutit de oI'l-eeb:1nuialll,
?data cu tl'ecerea me in credinta !?i
blSerlCeI,am departat ' orT-ce , prejudiciu [u-
dalc, ar:1Hindun mal mare zel de asta datiL ceia ce
eu eu ' trecut la credinta,
fimd stapamt de zel Pentru ca
daca n a1' fi, f08t aceasta, ce alta ar fi putut, spul1e-mJ"
c? .sa contnbue Ia 0 ast-fel de transformare si sa-l de-
Cl,?a a cinste.a cu insuIta, linii?tea' cll primej -,
odlhna cu sbuclUmarea? Nimic absolut, de
cat numa! amorul infi:1raratpentru adever;
a bine-voit Dumnec;1eu, cd ee 'm-a a-
dm pantecele maieeI mele ,m-a ehemat
pr.m charul seu" ca sadeseopere pe fiul seQ In
spre a-I printre gintJ, nl] mam
bPlt. de carne sange.1i (Vel's 15, 16).
. Prlvece ce voei?ce el a arata aid: adecll ea si timpu!:'
In care e! a ya1'llsit credinta Iudaica a fost hotarit de
DumneQeu, ,!?1 ca dupa 0 ore-care iconomie Dumnede-
el a fEleut aceasta. dacll inca din pAnteeele
maleel .a ales a fi apostol, i?i a fi 'ehemat la
aeest daca a fost atuncl, eara 81
a ascultat Imedlat, e cert t::ll Dumnegeu, pentru 0 - ca-
30
usa o\'e.care , nesciuta necupL'insa de
a aminat pfl.na allmclcherilarea. ar
putea fi ore causa? Pote caHf?ceptat
1
cu nerap-
,dare de ,aau9-
i
de c.e nu a f()st
-ehemaloaata eU celdoi-spre-Qece; de cfl.t ca sa nu me
departez 'de ceea ce e mal urgent, JUDgiDd prea
rog de a
,tlaV tollil de 1a mIne, Cl a cer,ceta!?l prm VOl
pe OUll1ne9-eu a1 ruga ca sa ve descopere. noue
n1-a pe cfl.nd vorbeam ,cab'a,vOI despre
transfoemarea luI, eel . (lin ce causa-' ore dm Saul, cum
se ('hema loa numit Pavel? Dar,a dadi pote a.tt uitat,
.-apoI cetldd in acea earte , yetI sci .acuAm BO(
vom contiilua in sirul cllviLlluluI, 81. avem de gand sl1
.aratam, .cum Dimic ome-ae-si-nn a fast din
,pelrecute cu dEmsul, .ci loleau fost de
carelecu multa pronie a iconoqlisit tote cele ahnga-
tore de mea chematprin Chal'ul seo.";
Dumnedeu, insa, 9-iceeapentl'u virtutea lUll-a chemat:
"Vas alegerer 'mT este mie" (Fapt. 915,),ea1'(\
.calra Anania 9-
icea
: , "Ca sa p6rte numele - meo.
Inaintea gintilol' )mparatilor, "adica, ca este
.{JestoiLllC de a SEll'vi si a face hicrUl'l mal'I. '
. Aceasta sepune ca. causa a chemareI lUI. EI,
.peste tot loeul 9-
ice
totul -datore!?ee charulul
lantropiei luI celet negraite, cum "urma-
toriul Joc unde dice: "Oanl am fost mllUlt, nil ca
,dora anl fost saii apt, ci "ca sa arate in
. mine t6ta. indelunga rabdare, ca exemplu ce-
lorce VOl' crede intrensul, "pre viata veclnica"
;(1 Timotheiu 1, 16), Al ':lm.ilin\ii Pen-
tru aceia dice ell am fost mllult, penh'u ca lllmenl
;sa nu se'desnidajduiasea, cacl mal reu
.totI ,omeniI . si inca mam invredmclt de filantropla lUl.
, ' .
31-.-
f\.ceasta 0 decJara cand 9-ice: "ca In mine. sa a;.
f'(lte t6ta IndeIun"ga rabdare;" ca exemplu celor
pe vor crede tntrensul."
"Ca sa descopere pefi
ll
l sea. in mine.
u

rea, inse,Chl'islos .9-ice: m.: cun6scepe
,flu], fara I}umaI tatal, mmenlnu cunosce pe
tatal fara' numal fi'u] , va voi fiul sa-I
Ii (Luca 10, , 22). Af vedulca si ' tata) des-
c?pere- pe fiul" fiul descopere pe tatal ? 'Tot ast-felIU
eu ' slava : , fiul slavesce pe tataJ, tatal slelvesce
;pe fiul: pe rpine;precum ' en
pe tme (loan 17,
.copere . pe fiul sea. tn mine. '/ ' Dara de ce Ol'e nu
.a Qis: sa deseopere pe fiuJ StlU mie, c( "in mine"?
ca s;) ,a1'a te, eel DU uumal prin cuvinte a audit
.cele ale ,cl'edlOteY, ci eel s-a i. umplut de Duchulsfl.nt
descope1'lrea I-a luminat spiritul, eara pe Christos 'i
avea,in el,;orbind. "Pentru a-lpredica pe el prine
tregmt'f..- '. Nu numal faptul cel a crezut, ci si acela
Ca a fost de, al a provenil
de la Astfebu mIs-a desc$perit, dice pentru
nu DumaI vM, ci !?i aHora sa-l arat: El nu
m,?d predic pe
el &,Intl ,deJa" el incepeexordul a-
pologleI lul,lH fata dlselpuhlor. Nu em necesar de a
l'redica .Judeilor gintilorin feliu. "Nu
m-am hplt de carne !?i sange./t Aicl face
une la :'lpostoll, numindu-l dupel natura lucl'Urilor. DarA
;dacfl. pote se 9ice despre totl 6meniI, nid nol nu
:contl'ariem. ca m-am suit la Ierusalim, ca-
,tr;l apost<?hr eel mal 'nainte de mine" (Vers,17) .
Aceste cuvmte daca Iear examina cine-va, la su-
- ' 32 '-
fiprafata,s-ar pare a ca sunt pline de 0 mare emfasA,
departate eu totul de apostolica, A
vota cine-.va. pentru sine l?i a ou Ina nieI lin
Ia pai'erea lUI, ' pare a fi !ipsa de .. minte:
"Am veQut gice om ce se crede pe sine de
' lnte1ept, InsemaI speranta are de cat .el
eel nebtin," (proverbe 26, 12), l?i aiurea: "Val!' de
eel In ochil jn
lor," (Isaia .5, . 21), "Nu ve facetI Inte-
leptl lnai-ntea v6stra,U Deer nu cine-va, ('are aau-
git atatea de Ia altH, pe care insul?I Ie-a recoman-
dat altora, ar fi putut sa cada in asemenea
aeeasta nll "numar Pavel, dara ' niel eel mal de pe urma
I ofn nu at' fi putut'o face, Dara, dupa cum am spus, aeeas-
ta Q-.icere IuaM pe deasupl'a,.ar putea ,
cine-va dinlre augitorl sa se revo'lteze, eu drept cu-
. vent; daea il1io'tl vom adaoga causa pentru care e1
a prommtat'o, de sigur ca tot! VOl' aplauda l?i.,ad-
mira pe apostol. Aceasta 0 yom tace deel acurn,
Nu trebuie a examina cuvintele numal la supra-
fata, . fiind-eA atune! VOl' l'esltlta muUe inconveni-
ente; . dara nicl de a Ie tortura nu e bine, ci iucrul
eel mal prudent ,este de a fi cu atentiune Ia cugetul
scriitorulul, Chiar in conversatiunile nostre daea nu
vomavea in vedere aceasta norma, de nu yom
examina intentiunea V'orbitoruIul, yom suferi muUe ne-
mulhJmirI, si tote se VOl' resturna, Si de ce sa VOl'-
bim'de euvinte, cand chiar In fapte 'daea nu
eineva aceasta regula, tote so VOl' intorce pe dos?
A,l?a buna-ora doctorul taie I?i despade unul din 08e,
dara ar.easta 0 fac de talhariI. ApoI cala
.prostie nu ar fi, daca nu am pulea distinge talhariul de
doctor? 9i ueiga!?il !?i martmil patimese
'leal?l dUl'erl, fiind schingiuitJ in' limpul cat se cel'--
ceteaza erima; dara este mare distanta lntre nnil
-:- 33 -
a1til. Daca, decl, I1U ,;om a'.. .
asemenea ,.1', l'egula" nuvom
lhe; pe Samuil si Fenees Jl'urJ:.;1 }om eonSldem pe
deomol'itol'iu de ir daea' e, 'pe Abl'aam
la supraIata si p, " ' vom exalDloa lucrurile
luitorilor, In scopul
Pavel, eu ca'l'e a scris dlt'llentiunea lUI
lur, si care eFa In ' , . <, , ve em deeT scopul
P
' ostol1 Sl' at' "'J ' genela! , mtentlUnea luY faU! de a-
, , "'. um. vom pnc ' . ' . , <
vorbea el acestHa Nu' .epe ep ee anume plan Ie
despretlli pe a ?IS el aceste. vorbe spre a
su1. ' Nicr arum nu a ,sau sprease 1na1ta pe den-
'nainte S' . avut asemenea gaod si nicl mar .
.1 cum pute:! face at. . , " <
suI s-a dat N . ,ceas a, cand pe den-
V1'l nghelie pazesee CI tot Iocul in e-
bisel'ica diceau' ea, trebll' a. Fund ca cel c,e pustie1'l u
nu fmpedeea a apostohlor, 'ral'if
deca, din earecadM'se c, !lu Ul ave!, cal'e' impe-
taei/'ea Iudaiea, vede cate P?tin re-
cantl'a JOI', nu dorA ca v n,evOl ct , 1 cu Darbatie
tra apostoJilor' ci a . ad a vorbl ceva de I'M con-
nedl'eptate se inaltai'IInI)e celor ce' ell
. N 1" ' : e srngurL Del aceia dice-
/I u m-am lPlt , de carne si san II .-
devtll'at cea mar d " , ge , Era, cu a-
sub derendenta. ab.su}'ditate de a. pune
D, umnegeu, Cel ce invat'" dPe Ice! Invatat de
ve t ' - ' d .ct e a omenI eu drept .
n la e toVai'aSJ tot' , d ' CII
mVI'ednicit de ae . ara acel ce s-a
de Cart'a ' eel ce l
oce
l?ia. fost invatattote
S-at' fi pus sub ' u ,Inte!fPc;uneT, pentru ce
e demn ca eJ sa " t .a ?mem or. Unnl ca acesta
rete de la 11)
e
e
c
': pe eara nu el sA in-
rinta" , . ', ' nu. a C;hs el acestea din usu-
; , Cl ca sa,urate demmtatea predieeI JuT. ' NICI
nu , m-am SUIt d' 1 I " "
t I" . t >,Ice, a erusahm Ap' os, _
, 0 11 cel mal namte de mine", 0 QI"'e
_" aceas!a
3
- 34
'ir luTca apostolil au , fost
fiilld-ca, spuneau, 't de'nsul la apostolat: dara
chemat
l
'namte densif, ' ea ' ce!
daca trebUla a, 'J-ar' fi oL'donat a f-.tce 9
1
ce 'j-a deseopel'lt lUI pre Ie 't. el ore la Iel'U'lalim?
. 0 ,x e? N u sa SUI "I'd . ,
. aceasta. a1 0, C " _ in zallar, el Sl fo OSIIl 11-::;.e
Ba da, s'a sUlt, ,!?l anutne? AtuneI eand In .
CU eeva de 1a Ca I 'nat'ote ar'alase mull zeJ,
A t ' h' care rna, , O
l'asul n lOe lea, 'd' d'nC'I'osI tocrnaI <lSUPIU
. ' 't ' t UnlL'e eel e I, , .
s-a fost 0 IJ? r dis ulau daca tL'ebuie a fi ClI:-
easulul de f
a
tc1, se p, U ' sao' ell sa nu fie SI-
's-a suit Pavel irnpl:e-
Jill de a se e.lrellrnelde, au, el nu m-am SUIt,
, ,'S'lDara acurn cum ZIce" .
una CU , lao , r 't"? M ..; 'nttliu pontru acem ca
nic:l,' nu moan: Ipl " : at vOl'nta ci a fost himis
." .. ,. 't dIO' prOp"ta sa ',' t
el,llus-asu,l . , _ dus ea sa inve ,e ceva
El a a de in-
el s " e earea f?i ap05toltl o,au a-
pal ere: adeca a
. ; ea nu h se pa
eH'cUlllc,lde. Dal a fil?dd ' l si dati ateritlUne mal mult
fea afi demn ere. ""l nuea dora avea nevoe
ce)ol" din, Jerusallln, ,s-:-a ;:SU\t . ea sa eonvinga pe eel .
de aCl1no,sce ,mary sf din Ierusalirn spnt de
ce E}I d f din iDeeput e1 tote Ie
ae:eiasl parere. Ast- e lu ee d' e dascal si ceia ce du-
. vea nevoe ', . l' 1
cunoscea, nu a roba aposto II, e
pa multa disputal'e tt'ebUlau d3: Pta]e avea deja in
. mal Jnainte inca ?cea ca aceasta pa-
131 nestramutat: a JOL'bit eu denE}i1 (An-
I;ere (lise, ca III U se duce 1a Iel'usati,m. Da-
liochemI) e e r era de a afla E}l 1,e a-

fiind. ca , SI parel ea ira ,I ?t ntru de' nsi! ear nu


,0 " . , l' 'a SUI pe ".
celO,f diU, ,let'usa un, s 1 't 0 I daca acurn el dice:
' ' . t I'es a1 Ul. ee
penlt:u Vl' uo m,e, . fi dis ca nu s-a
.I1>'U 'j'l",.a,m SUIt' este (;a cum al .' ' l il t.L" .
- 35 -
suit la incepuluI pr'edieer lUI, !?i nie! cand s-a 'suit n'a
facul'o aceasta spre a lnvata eeva de ]a aposloll.
.Ambele acestea Ie iii insamnf:el cand Ijice: nu m'am
npit lndata de carne $i sctngeil:!?i ve<Jf ea nu
'\1ice sil:nplu "nu m-am Iipit" ci Ij'ice "indata (I
Dara daea dupa aeeasta S-a suit, uu a
.a Iua ceva de aeolo.
"ei m-am dus in Arabia". Pdvesce sutlet in-
ferbantat 1 EI voia sa dela inceput tocmal
- ace]e IocmJ neeultivate pilna atuncJ in starea cea
. maY salbatica. Daca ai' fi asceptat pe Jangil apostoll
de Ia cariI nu avea nimie de atlat, predica s'ar fi l
3mpedeeat, atuner a1' Ii tl'ebuit ea apostolir sa im-
prascie cuventuI eredinteI peste tot ]ocu!. De aeeia
fel'ieitul aeesta, fiind cu sufIetul imediat
.sa nplleat de invetatura barbal'ilor !?i a elbaticiJor,
singul' 0 viata agitatil pJina de dUI'el'J.
inca umiliota lUI; Cae! dupa ee giee:
." lVI-am dus 111 Arabia" adaoge imediat ,,$i ea-
f:t;;r mam lotors in Damasc. Ii EJ ou Spune de
faptele lUI de aeolo, nic:T pe cine eat
I
a eatechisal,
<Ie si se scie ('('1 indatel ce s-a boLezat a al'Mat alata
zel, 'ra intr'alcUa a confundat pe Iuder i-a :.ldus Ia
iritatie, In ('at !?i IudeiI !?i Elinil H jntinsese curse
spre a-I omO!'i, ceia ce IlU s-ar fi petrel'llt dacil el
'flU aI' fi i'por'it nUmel'ul Fiind-ea COD-
trari! Jur el'ao' biruitr eu lnvatelU/'3, de aceia aJel'gaii
fa 011101', !?i locma! faptuJ aeesta em un semn clal'
(je biruinta lUI Pavel. lnse) Christos nu J.a ' lilsat sa
mora, ci 1-a pastl'at in interesuI eel liHre aI predi-
. l'eY. $i eu tote acestea el !limic nu spunt:: de asem,e-
neil tapte, ea ceiace Spline, nu Ie vOl'besce
.ambitllloe, nieJ spl'e <I fi cregut ca celmaI mal'e dlD-
ire apostoJr,!?i nie! ea ClIm ar fi fost mahnit pentru
ea,l despretuiao', d numaI ca se temea I'a BU cum-Va
36 -
sa provina de .aiel vr'o val
d
al11are
. ' " .. ' lepa atul'a Sl . '- .
mea dese-orI pe sme '
d
. a dintre apostoli
dintre pacatosl,cel e pe urrn, . " .
si nevrednic 'de asemenea. nun:,lre ; at
tOte cine Ie dicea? EI cal'P, a 111
1
1l?Clt c
nta
eel ce-
. ., ' denota marea Ul uml I ,
eat lotI,. ,:ela, bUll in sine, insa vorbesce, .
.cm10see m; ,un 'tenumi mcI 111-
nnhn\a. po and eel ce vorhesce ast-
tr'un cas msa mmltt, c 1 " -t 'u ca-
fell'u, dupa atatea cunum, ag
e
a eiS e t .
re scie a se modera. , - . D ' se"
. -- 1 tors dIce In ama ,.
. Si earasr m-am n . ". ' .. , 1 racl
" . "u I plaoUlle a<:upra . Ul " . '
de ' 1?1 ' cale nu el d\ glibernatol'iul regeluI
. despre , acest, 01 d' pe acest fericit apos-
Areb\ . I pagla vow a PrI . b" de gooa inllie-
1
' . era cea malmat'e pro d .
to , cela ce , . nimie de acestea nu spu-
prinsa Darafi fO!l.t mencionate, da('& '
11e aiel; f?l mel' 0 nu ar . o d'ea fi in in-
, ntl aI' fi hmpul oporlU
t
'aI"c' unde dice
I
't ci at" fi tacu , ("a S1 I,
teresu 18 oneI'd ' I tors fai'a a meocionade-
simpln. -ea s a us 1 s-a n ,
cele petl'ecute acolo. _ 't ' n Ierusa-
Apol dupa treI am m-am SUI 1
1
, " .'. a ercetez pe Petru" (Vel's. 18). .
UTI ca s fi C t t a fi mal umilit de cal acest suflet
. Ce ar I pu u C ba evoe
Dobil? Caod dupa atatea succese, f:lt'a sa at n re-'
]
. P -tl'U sau sa alba nevoe a1 asenl la PI
(e e , .. '1 d"t'un'e ca SI densll .. "
d
' . ,- era 111 acelas coo J I .' " t ' t
Icel. tI . . ', d' "'1 eu 0 e
"' d r" nirnic mal mult no VOlU mal .lee,-", " . " ".
a. a . . '''l 'a el mal mare Sl mal
acestea se SuiA la pl; ca Cel I .. c . . 't 'si DU
b
"tran? Vedl cum li da e1 l'espect1l1
i:t . ... . ,d, ' d cel mal mare) Cl mCI C . '.
Dumal d\ nu se ere ea . e, . ,{ d' alatorla
'1' 1 ,? A easta se lllvedereaz<t }n c. ,
ca egal a 01, e . . . ' \ 'e fl'aliI nostrl
de,fat;); Intocmal dupa \u
se due spre a vedea pe al a,l s "
- 37 -+-
I
sentiment s-a dus !?i Pavel la Petm, inca pote eu
.mal multa ' umHinVL Dnia ealatol'esc spre a se .folo:.
'Si, pe ('and fericitul ' Pavel ne avend neeesa de a in-
va\a eeVa de la' el, sau :it pdlJli vr' o indreptare in
-predica, s'adus I Dl1l11al ell scopul de a-I vedea f?i a-I
onora eu pl'esen,ta. "Ca sacercetez pe Petru".
.El nu giee, sa pe Petru, ci "sal cercetez
Ci
,
(Jupa cum fae, . eel ee se due prin marl'
frumase, spre a cerceta de vr'un prietin sau cunos-
Ast-feIIl1 se l'redea el demn demulta cinst-e, nu-
,maT cniar de at' vedea pe Petru, -
Aceasta .se illvedel'eaz;1 !?i din Faptele Apogtolilor,
uride se spune, ca dup;1 . ce a Vl nit la . lprusalim,.,- .
inlon'end la cl'edin\a pemultr dintre gin\l, i
facend ('aee nieT unul din eei-l-alV nua
ifacut, :In Panfilia, Licaonia 1?i innatiunea Lilicenilor
JJnde a cOl'eo(:at pe . totI din acea pal'te f?i'l-a intors
:fa Christos, -mal 'ntiH a Intl'at lit lacob eu mUilta u-
. miJinta, ca catl'A . un mal mare mal de respeclat,
.ApoJ fiind sfatui,t asculta, de era contl'a eelor din
. 'easlll de f<l\a." Veg!, frate, 'f giee laeob, cate
de rude! sunt, cal'irati creQut ? .. deer
-curatesce-te ;;i cheJtuesce pentru iT. spl'e
Tade capul etcl." '!?T-a ras parul capuluJ, f?i a
tote cele pre;;;erise de lege, Un de nti 5e va-
't[lma evanghelia, el era 111al 11l11ilit dintt'e totI;
'Ullde vedea rosa nedrepta\itl din ('ausa umilinteJ, el!
.apoi atund el nu mal facea us de asemenea calHa te,
.-cacl aluncT nu mal insemna a 5e ul11ili, ci a vatllma
cOl'upe pe arri I'emas pe
el cincI-spre-<;iece Qile". A se sui la Iel'usalim nu-
'l:11aI in scopul de a vedea pe Petru, lnseamna mul-
tul resped ('e i-I da, . e<ll'a a sta pe langa (Iensul
{imp de atatea gile, e semn -de prielenie dl'agoste
38 -
marl-!. "Pe a1t apostol On _am ve <;iut, fara numali
pe Iacob, fratele Domnulul". (Vel's. 19). Prive-
sce prietinia cea 111are, ee 0 avea catra Petru, de
vreme ce anume pentrll densul s'a dus la Iel'osalilll,
!?i pe hlnga densul a stat. Aeestea Ie (lic necontenit
!?; prctind a Ie tinea in minte, pentl'u ca astfellii raqd-
vetl au (Ii ca se vorbescp- ceva, ce se pare a fi coh--_
tra lUI Petru, nimenl sa nu banueasca pe . Apostol.
Pentru aceasta corecland pare-ca mal cli--
nainte ni5ce asemenea banuelI, dice cele de mat sus,
-ea . ast-fellU cand se (lice, dt e1 's'a impotrivit luI Pe-
lru, sa nu cre(ll ea vOl'bele lUI sunt rewltatul vre-
unel certe, sau Cacl respecla pe barbat
iubesce mal mult ra pe cei-l-al\l, pentru l1i-
meni dhril pu s-a suit, de rat DumaI pentm Petru.
"Pe aU apostol nam ve<;iut, (lice, fani numal
pe Iacob". L-am ve(lut, (lice, dara nu am. fost In--
. -vatat de densul. Privesce eu rata cinst.e '1 numesce
!?i 'pe acesta, cacI nu (lice simpIu, lacob, ciadauge
si eharactedstica respectabila a lUI, ast-fe
1
lU ca Cll
aceasta el este dispensat de or1-ce banuiala de illvi-
daea ar fi voit a-I menciona dupa nume-
Ie cu care era cunoswt, ar 6 putut sa 0 faca aceas-
ta din ceia-l-aHa partkularitate, sa (Ilea: al lut
Cleopa. dupa cum (lice Evangbelistul; insa nu a (lis
aceasta, 6ind ca cl'edea ca semnele characteristire ale
apostoHlor sunt aceleal?l, ca ' entusiaslr..andu-se pe
sine acela se va mandri. Ue aceia nn I-a.
numit cum am (lis, ci "fratele Domnulul
lI
,
de l?i era frate duprt trup al Domnulul, ci numa,
se credea cufOte acestea e1 na e;;itat de a.
pune barbalulul. De alt-fehiise pro'"
beaza (lin multe locu!'l din Sf. Scriptura cum el SH
gasea faVl de apostoll !?i i se cuvenea de a fL
"Cele.ce ve scriCl v6ue, iata loaintea lUI Dum-
- 39-
ne<;ieCl 0, ca nu mintesc". (Vel's, 20). Al
acestul suflet, ' cum stralucesce
p,0tnva In tote? Intocmal ca inaintea tribunaluluI
el se ca sa scape deresponsabiliUW, ast-
e In a cautat .in casul de fata . de - a se ju'stifica.
am vemt In partile SirieI iii a Ie Cili-
Cle! , adeca dupa, ce a vegut pel Petru. De aiel inee-
?e a se de ?hestiunea ce'l preocu a
adeca n-a fost In aC.el hmp prin Iudeea ca er
fost gintr, ca nu s'a a cladi
pe temelu streme. Pentru care gice, ca nic1 ma('a1'
nu I-a ve\lut; eat'a aceasta se invede
dill urm.ator.e ,: "I;:ram, necunos'
In persona bisenctlor Iudeel, si numa} a'
u<;ilse, ca, eel ce ne persecuta alta:data, acurn
evan&,hehzaza c.redinta, pe care atuncl 0 com-
. (Vel's. 22. 23). Ce ar fi putut a fi mal cum-
patat acest suflet? Cand discuta cele ce tocmaI
1 ae,llzau, ca de exemp1u, cum persecuta biserica si
el tocmaI Ie trece intr'un mod exa'ae-
rat viata lUI de maT 'nainte, eal'a
0
a-
cele ce trebmau a'i arata in tota slralucirea lur Ie
trece eu vedel'ea. Putelld, daca voia, ca sa spuna'to-
te succese\e de .prin aeele locurl, niluic din tote
acestea nu Cl cn un cuvent numa), pare-ca
trece?d U?, nemarginit, gice: "Am venit In
partrle SIneI a Ie Cilicielllf?i ca "au<;iise ca eel
ce ne persecuta alta-data, acum predica credin-
ta pe care atuncl 0 combatea II, si aIt nimic n 'a
mal ada05.-Dara ce voiesee el sa spuoa cand dice'
"eram necunoscut bisericilor Iudeel"? P t' .
a fl' . en ruca
s .. a I, at at era ,de de a Ii pl'edica lor
Cll cllmclderea, til cat mcl macar fata lul nu era cu-
-' 40 -
, "
.. . S' 1a ia6. pe Dumne<;leu, In mme
noscuta lor, ",IS, V, . acest Ioc regula lUI de umi-
i cael_ c;_
".' admirau me laudau, sau se ,
mt:; . ' r1 Slavlau (lice pe
tribuie Charulul lUI Dumne'feu, " ' " ,
. "
Dumne<;leu 1n mme" _,., . "
, ApOl dupa patru-spre-<;1ece eat
't' 'I Ierusa1im cu Barnaba, luand cu mme (-
Slil a . . I descope-
" Tit 'm-am suit 1n urma une ' ,
pe , . , d'a fost Petru Sl
rirl/1, Causa anUlel sUlrI ' . Ice c a - . 'suirel
't al cerreta, eara causa
cum ca s-a . sUl
d
. a fost revela\iunea DuebuluI
de a doua ora Ice, Ca "
Sant. li-an; spus lor evaI:gheha pe
predlc gintilor, eara in specIal celor
1
CI e
de mar Insemnatl, ca nu ,cumva sa a erg,
, ' d " (C' II 1 2) Dara ce
sa ,fi a1ergat 1n za ar, . . .. " ' eale
spul Pavele? , Tu, care in ineeput . a1
a 0 spune, macal' ,dupa l1'eeutJ, Ii
acum dupa de pall u:spr {j . ? Cat de 'bine
. s uJ nu eumva sa alergl m za a,r.. f . t '
o P " dial dupaiDCepel'ea predlcel sa 0 fi ::Icu
, . cat dupa anI! De ce, ,decl,
at dad\ nu era1 inered1ll\al ?U redice
re1'gl? Dara cine e atat de mcat bine'?
tim de ata\aanI, s::i, SCle ca pre IC .
;;i ee e mal surprmc).atol'lu inca, ca sa
Ierusalim dupa Aceasta"
mal .surpl'indatorlu ca faptul, ca ddupadPa / nuPpredica
"I I I'm ea sa va d aCa '
anI s asu. It a erufisa ,1 t a n1' da deslegarea acestel
1 d {' .. e su Clen .' t
,..nheZsat)uani de s'ar fi suit din proprIa lUI votm ,3,
\.' fi "d t de sigur aces su-
nid ea ar fi spus; nu a1' C<1 U , . . e
fiet fimd cll e.l este, , car
, ' . . It 1 . Eu asa a1erg, n u ea neslg
ur

Zlce 1O .a oC." '
- 41 -' ,
me lupt, nu ca unul ce bate tn aer
Ci
(I Co-
,:rinth. 9, Daradaca aIergl nu cq. nesigur, cum zicI:
"Nu eumva alerg In sau am alergat"?
'De unde e cert,ca daca s'ar fi suit fara revelatiune,
. Car fi dov-edit r.a este 1a hlinte. Dara faptulnu
,a fost atilt de prostesc, pentru ca, daca Cbarul San-
:tulu! D.uch I-a in ea.sul de fa\a, cine ar p'l:ltea
"jndrasDl ca macar sa banUlaSCa asa ceva? P entrll
::ar.easta adaogatel: "dupa descoperire", pen-
ca mal 'nainle de des]egarea chestiun,el sa nU-l .
vre-oigflOl'an\a. cunoscend ca faptulnu e
.'omenesc'i ci iconomia dumn:.:geeasca, ce pl'evede rnulte
;;tlin cele presente viilot'e. DecI, care e causa aces-
tel d\lAtol'ir? PrecuOl cand mal l'nainte s-a suit dil1
Antiochia]a lel'usalim, nu a fA?ut'.o penlt'u
cacl e1 cunoseea lea lrebue R urma imrateturilor lUI
.(:hl'istos. ci voia a uni pe eel desbinatJ, aslfelh1
.acum nue] avea nevoe de a sci 'daca nu aJerga in za-
?i ea se cbnvinga c,eI acuzau.
aveau 0 mal mal' e Hiee ae!'lpre Petru Io'an,
,-l?i cred e!l9 ca Pavel de
-evanghelia fara ci)'cumcisiune, pe ('and aceia 0 PeI'-
11liteau, asl-feIiucredeau ca ' e) faple
contra legeI !?i prin urmare a1earga in zadar, "M- am
'suit, Qice, !?i Ii-am spus evanghelia mf''', nn ea
sa Inv:1 t eu ceva, ceia-ce si spune mal departe, d
.CIl sa arat ce10r ce b:1nuiau acestea, ca nu in za-
(Jar alerg. Spirihil Pl'evegand 0 ast-feliu de . disputa
;jntI'e denl?iJ, a regulat ca el sa se suie)a Ierusalim
sa comunice apostolilor . evanghelia ce 0 pre,dice).
jbe aeeia !?i giee: "dupa descopedre m-am 5uie
c
Inat ca ltJartm'I Ia aceastape Barnaba l?i pe Tit.
. Ii-am eomunieat lor evanghelia; ceo pl'e- .
. printre gintl" adeca acea fara cireul1Jcisiune,
;',;,?i in deosebi celor parutI ea eel antel", Dara.,
- 42 -
ee voiesce sa spuna el pl'incuvinlele: "In deosebi" r
-de de all-feliu eel ce se oCllpa a corecta Cl'e'-
din V comunp, nu 0 tace acea:5ta in deosebi, ci in pu-
blie? Pavel jnse nu face el nu avea nevoe de
invata ceva satl a corecta, ci voia a resturna pre-
tf'xtul celol' ee se incer('atia amagLDecl fiind-ca
toti s'ar fi scandalizat in Ierusalim, dara ai' fieon-
tnivenil cineva legel, sau ar fi impedicat circumci-
siunea, ceia ce i;?i qice Iacobcatra Pavel: " Vezl frate
eate miriade sunt dintre ludenit earil au ere-
<;lut? totI au auc;lit despre tine, - ea
Invetl a se lepada de lege" (Fapt 21,20,22), de
aceia nu a primit de a descoperi prediea luI in
tuturol', ci in deosebi a spus'o celo!' ea mal
marl, fata cu Barnaba !?i Tit, cariI ormau a-I servi
de marluri eontl'a celor ce'l acusau, ea nid apostolilor
nu Ii s-a parut a fi ('ontrara evanghelia lUI; !?i decl
it ca marturl demnI de credinta sa adevenmsca a-
('easta,- Cand zice: "eelo
r
parut
I
de mal marl''-
nu 0 spune d6l'a spl'e a contesta ca sunt mal marl,
fiind-ca despl'e densul gice: "mi se pare ea
eu am spiritul lul Dumne<;leu" (I Corinth 7, 40).
ceia ce e alitudine de om cHmpatat, ci voesce a a-
rata ca acea:5ta era parerea tutorol' prin ul'mare
a hiL niel Tit ee era eu mine, Elin fiind
nu a fost silit a seeiieumeide" (Vel's 3,). Ceeste,
"Elin fiind"?; adeca ca era dintl'e Elinl, era
necircumds. Nu numal EU predieam ast-feliU, ci i?i
Tit 0 facea aceasta, si de si .e1'a necil'cumcis, totusl
nu }.au forsat apostoiil a s'e cireumcide. Ceia ce era
o dovada forte mare ea vorbele faptele lUI Pavel
11U au fost nebagate in sarna, ce este mal mult
ca nid nu el'au de fata eontl'adicaloril lUI, rand au
poruncit apostolil aceasla, ceia ce e1 invedereaza
--- 43 -
gice: "Pentru fratiI' "
".t'urisar'a U (V eel ce se
, ,' ' er:-, 4). Dal";t cioe t
? cad aceasta e ch r
SUl1
ace! min--
nata, In adevel' d'le es ,mne nu putll1 insem-
cumeide, pentl'u' a apostohI pel'mis' a se cir-
ce"l ee I,orunc"se a afcum num} eSCl fratI Illincino,s,! pe",
f
(- ace ace a-I- ' ,
ost i?i pal'erea apostolil ,? M dupa cum a
lueru a ordona x o( 'f al ,ntalU nu este ace-
f
'a t d ' Sa se aea ceva" ,
p , e,Ja saver-sit. Cel c ,.ct a lel'ta uu
medltatie ca fil"nd e 0, ona, 0 face aceasta eu
, ' , necesal" eara I
J?l mcl nu illlpedeea l' ,ce ce IlU ordon[l
ial'bt, ea si cum a tPeb c,e eevoesce, nu ea dO!'t
I
, '. r l'e Ul sa 0 f- x - ,a
p lOesce ceva eu' ,< <le<t aceasta, el illde-
lconomle A t t r
v
'
scriind Corinthenilor d" '. s, - e III Pavel'
truniqU (r c' "Icea . earast sa ve in
orll1th, 7 5 7) 'b" -
dltra femel' apol ca md c,atra barbatl si'
.cum ar I ' ' < < nu Cl eZl ca Zlceacestea' ca
S, [at eglfedra. adaoge: "Ear-aaeeasta 0 zie din
, . nu upa porunea" N '
,vmgerea lUI precedcnla ci . aceasta eOll-
ll, arel lor pentI'u ca " ,nurnal lel'tare a neiDfl'u-
, , _ ' re SI zice' Pe t [
rea v6stra-" D' ."." n ru nem rlna-
. at a daca fl
aseult v ' .:. a a, a pal'erea Iu]
, a ee spune: "VOlese ca t t' , ,-
fie abstinenp ca si m' ", O'!v sa
postoliI permiteau nu ea me . :?l aicI; a-
consimlEmd slabaciuneI s3_hsface legea, ei
satisfac1't IeO'ea nu aI' fi <lea ,at' fi eautat :-:a
si gintilol' a'it f'el'v D predw:'l t Iudellor in tr'un felit!
l' III aea CI" " '
peS31' a se obsel'Va I unea era
ca trebuia a se il1vederat
D,aca, deel, Iegiferau ea l? de tOtl
ar fi e fie-s!lpal'ate din-
t,eau SI ludeilol' Nu ,ea plln conceslUnl permi-
. " . asa lOSe se PUl't v f' t'" ,-
Cl voiarl a.l scole d b h ,a':l I a\ll cel 111111- .
sub jugul robiel S- su c at' a-I baga ea-
, .1 acea:. a e prIma dilerenta II ,.,
- 44-
f6t'te lnsemnata de alt-feliU. A doua deosebit'e este.
ca apostolii faceall aceasta in Iudeea, un de Jegea
,mosaidl stapanea, pe cand eel peste
tot 10eul, de Vl'eme iril'iurise asupea tutueor Gala-
tenilor. De aic'i se vede Cll certitlJdine, ea ceia ce
11 fAeeau nu era spre edificarea, ci pentru distl'uge.-
rea lor mo)'ala. Alt-feliu se pet'milea de
,in aU mod lncratl fl'a\i1 eei mineino!?!. "CariI soan
spre a spiona libertatea nostre, 'pe ca-
rea 0 avem in Christos lisus" (Ver3 4,), Vezl
>cum prin denumil'ea de spionl a d:ll pe fa\a lupta
aceloI'a? Cad spionil nu intl'a pentru all-ceva, de
ea de tele a Ie eontral'ilor Sa'Sl
prepare in a-I. jefui,!?i a-i nimici,
,{lupa cum faeeau atune} fra\ile
e1
ee voiatl
a-I baga sub jugu\ robieL ea de aiel se inve-
.dereaza ea alta era apostolilo
r
!?i alta a
.aceIol'tl'a\1 eu totul eontl'al'u eelel dintel.
-Aceia de sigut' permiteau, ca ast-feliu eate putin
sa'l seola de sub robie, pe eand eel din Ut'lna pre-
parau ast-feJill luct'mile ea mal mull sa-l supuna ro-
hieI. PentL'u aceia spionau eu exadilale se in-
tel'eslltl cadI anume SUllt cet necil'culTIci:,?l, dupa cum
i Pavel invederand aceasta, (licea; lIs-au furi:;;at
ca sa iscodeasca libertatea nostre" J aratand cu
.a.ceasta nn Dumal Dumele lor, ci si modulintrarel
lor pe ful'i. cum :,?i viclenia/lo
r
.'
"Carora nu ne-am plecat cu supllnere nid
un moment" (vers. 5). pl'ivese
e
noble\a :,?i emfasa
vorbel. El nu(lice "cucuventul" ei "cusupunere"
dlcl i11selatoriI Dn faeeau aceasta ea sa lnvete' eeVil
fo}ositol'iu, ei ea sa supuna sa robeasea, De aeei!J
(lice, Apostoliloe ne-amplecat, eara acestora.
-de pU\iD. "Pentru ca adeverul evangheliel s;
- 45 -
remana Intre vol
ll
(ve:'
eeia ce anticipat arn d' b. 5), pentru ca ast-feliu
dl
/
].' Cele " h( _ sa u adevel'im prin fapte
_ '-' . " vee 1 autre t' ,
nou"" (II C ' . ell,;31 tote s au facut
(l ol'lOth 5 17) 'D ,.'
ChristoC' i"" t . " ,e este cmeva in,
.::J, lap ura nouaeste" 'P ,
C'.i$I Chl'istos i" I .. ' ,",e eel
A
va 10 OSI cu mnllc" (G I t 5
eeSl adever sciindu-lnol d'" a a.
moment. Darf\. mnd ca f. n? nieI un
in fata ,atitudinea eel 'r vpuneau,
apostoltI poruncese a _ ,apo:, 0 I l cum
(.:ita .intelepciune desle:ev paZI teeasta? pl'lvesce eu
adevtll'ata g: EI nu nu--
faCei1l1 aceasta din adecaapo:stolll conced:1nd.
cas S'HI' fi faeut un re v e" ea in asemenea
eeSal" ea eeI eeurma v
U
absolut ne-
no"ca causa ieonomiel
u
a se 0 OSl de aIel, sa nu cu--
rat aceasta, totul $aca s'ar invede-
eel ce realisa aeeasta " aee13 Dumai
deverata causa flU i trebma sa cunosea a--
(je, aiel. r ent.ru f a se, folosi
VOitl folosi de un pxem i e al' sa. ,ac ee me
ne preoeupa InsllsI' f ,P Y luat dnar dm materia ee
carele a
Tlmolheiu mal 'nte',v 1 . , mI e. IlldeIlol' pe
A 'tacut .a
c
dUl?a ,aceia I,-a
dltorY, ast-feliu a in a .sa e prlm,lt de au-
une, pentru ea sa lOtr.e eu clrl'umcisi-
deverata causa num lli\eze Danl a-'
pe cand t cunosc,ea .i, cu Timolheiu,.
daea ar fi CUDoscut a Ida spu,s mmIc; pentm ca
sa desfiinteze e I-a circumeis, ea
l:-ar fi putut sufen ca sea, ehlar de la inceput nn
intregul folos s'a.l' fi ,a, V,orbeasdi de aeeasta, si decI
1
' . mmlclt pe "d "
or Ii-a folosit forte muU C' ,can acum
legeI mosaice, si deer " . regendul de pazltol'lu al
cela ee el facea era inarmo ' . me,
46
, 'cu legea, l'(I"il primit eu multa buna voint
a
, ab'i.t pe
'e], cat lul, Dupa aceia apot cate P'lt
in
iiind jnvatatf, it s'ail depa ' tat de obieeiul'ik vechf,
'fapt cenu soar fi p\'ltnl reaIisa daea a1' fi sciut de Ia
'ineeput. Daea if de hi. inceput at: fi seiu\' de aceasta,
1-ar fi respins, respingendu-l nu ar fi augitInva\ell1l'a
lUI, neau(lindu-I ar fi remas in retacit'ea ,cea dina-
,inte; <lara ca sa nu se intample nu 11-a
,peritcausa. De, aceia!?l aiel el nu spune causa ieo-
,nomieI, ei ':;-1 indrepta cuventul in alta parte
"Eara despre cel parutl a fi mal marl, cme
au fost, nu me interesaza, Dumnc,eu nu ca-
'uta til fata 6menilor
il
(vel'';. 6). Aiel nu numal ea
flU se justifiea pentruApostoll, ci chiai' 'I apasa ore
.cum, ('a sa folosasea pe col slabL Ceia ce Q.ice,
este ;daea aeeia perniit drcumeisiunea, tot iI Val'
,da sama inaintea lUI Dumne(leu pentru aceasta; diel
nu dora pentru ca sunt marl sau exarchl, DumneQ.eii
'Va caula in f<ita lor. Dal'a aceasta el nu 0 fare pe
,fatc1, ei ieonomicos. Nu dice: dara aceia tulhul'apredi-
ca, sailpl'edica a]atu1'ea' cu ce\e ol'donate,-vOl' fi res-
pundetorI si 'Sl VOl' Iua pedeapsa meritata. Nimic din
acestea riu (lice, ei cl'ede a se aUnge de
mal cu spunend: .: Despre cel paru\l a
fi mal marl, cine au fost nu me intcresaz
a
",
'Si niu dice dne sunt, ci "cine au fost", arMand {'.l
c:1 il contehise deja a prediea cireumeisi
.unea, in timp ce prediea luI stl'abatuse peste tot locul
'" Cine au fost" caril au predieat ast-feliO, it singur
VOL' da resl'luns, dtd nn oamenilol' ci lUI Dumnegeu
se Val' justifica, Acestea Ie spunea el, nu ca do::tl'u
indoia, sau ca nu seia atitudinea lor, ( . .1 cum am giS,
ast-feliu a credut e1 ca e mal int,eresant a atinge ehes-:
tiunea. Apol c'a sa nu se para Ca-) acusa, de
sa 5e presupuna vre-o banuia]a de lupta, adaog
e
]-
- 47 -
"
9ise: . "Mie cel ' parutI de
z;;yaI mal I ., nu mr-au. comunJcat nimic mal mult'"
,t''. ers. _6) . .oara ce vOlesce sa gj,ca aiel? Ceia ee vol
ell n.u. Still; lin .1ucru 'I cunose el31', ca .
's' :fI
f
Impotl'lVltaposlohf. ei chial' au convenit :'0:.,
,I a os .aeord ell mme. pentl'u cavOrba: miau"'"
dreapta EO(t)X(1.V) aceasta pro-
., eaz,a., aeUm nu spune aceasta, C1 numaI ea
1 au , .nvatat ceva mal mult de cAt scia el deja
fa nu eorectat nicl n'al1 adaogat . ceva. -
lOSe cel parutI a fi malmarI l' ' ,
. . " ' Ice nu ml-au
c,omun,lcat mmlC alt," adeea afland d" at't d'
Sl predlCa m '" ,<> I U mea
;sCiin ' ,e, n au adaogat, nicT au corectat,
; ', d 11 ?e acela m-am dus . aeolo, ca sa Ii
p,Jc!or
d
, Cfi . dupa descopel'irea Spil'itu]u] m-am dus
.. Sl Crt e aveam pe lin a .' T' '
totu I " ' . .' ,g mll1e pe It neeircumcjs,
: .' m,eI .mle l1n ,ml-au spus ceva maY mult de cal
!?l mel pe TIt 11U l'ail eir'cumcis, Ci din con-
tra ((V"") - ,.
, U' J. Dara (.e este aceasta, "din contra"?
.... . mY 91e, el a 5PU,S a1'atand,ca nu nu'-
I-au Inva\at DlmlC, Cl ea ehial' iI aposloliJ
ar I 1l1Vatat de la densul' de cal e' " d" '
' ceva S" d ' u nu aSI lee asa
':de l' ;/' m a? ever ce ar fi - putut ca sa afle n{aI mull
;: r a . ensu]. ce fie-e31'e dinb'e aposloII
;J\ a ?eJa m lucrul apostolieI. Ded, rand
Qlce : "dm contra" llU voiesce sa spuna aceasta
;1_ -ca nu nu I-au . admonestat, ba inca cbiar
ca.cl dojenireI este lauda. Dara
.c1l1e-vEl; obJee!a,: daca I-au laudat, cum
i"- ' n au, clrcumcIslUnea? Dat'a daca ar fi
91S ea,au desfllntat a 0 credea aceasta ea forte rusi-
pOlS, fi introdus 0 lupta fatisa cati-a
e martu['Jslte; Sl eal'asJ de 'I" 'd ' .
,{;Ircnmcis' J d' b" , . ::. nga Ulrea
June,. ve ea me ca , prIll fOl'ta lucrul'ilor va
-48 -
eadea in eeia-l-alta extr.emitate.-'-Daca deer aceia au,
laudat pl"edka tl'l, if permiteall Cil'cllmcisiu:'
neaapOi atunc! if se lllptau Intl"e. dariL
p6le fi deslegarea acestel chestillnl? Ar fi riti-'
tut (lice, ea taceau aceasta din cont'esie catra IudeI ;
lnsespunend ceva s'ar fi clatinat intreagd. leme-
lie a iconomieI. tocmalpentru aceia nl1 spune ni-
' mic, ci lasa lllCI'ul in nedumeril'e indoiala, adao-'
gend: des pre eel ca mal marL..
nu me ca cum ar fi 9:
is
: nu aeus
pe nimenl !'}i nid ca hulesc pe acel san\I; sciu il bi-
ne ce au tacut, cad VOl' dasamil luI Dumnede"ll. Lu-
erul eel illteresant pentrumine esb), ca predica me
ncall combalut'o, nieI n'an corejat'o nicI ca all a-
daogat ceva, ci au Ii:\udat'o au consimtit, pen-
tru eal"eam martmI pe Tit Bamaba. Apol adauge :
"Dec! ve<;iend it cil mi s-a lncredintat evan-
gbelia la cel necircumci!?l, precum luI Petru
la' cel cil'cumd;;l, 'mi-au dat dreapta
;;irei (oE5
t
Ct.<; 10w"I.O',v) mie !?i lUI Barnaba", int
ele
-
gend vorbet8 dl'cumciSiune necircumei;;;iune
Btl taptul in sine, ci natiunile cunoscute ea eonfol'-
mandu.se sau nu aeestuI o::'iceHL Pentl'u care si dice:
"Eara cel ce a lucrat in Petru spre .
latul circumcisiunel, acela a lucrat !?i In mine
la gintl" (Vel's. 8). Dec! precllm prin cllvenllli ne-
circllmcisiune el numesc.e pe gin\!, tot prin
cllventul eircumcisiune numesce pe IudeL Dll\l3. ace-
ia arata ca este egal 10l', !?i nu se compara eu eel-
ci de-a-dreptlll Cll coriteul apostolilor, arMand
tot.o.data ca fieeare din iI 5e bucura(l de 'aeeia!'}t
valOre. Decl fiindca a a,dns proba de concordia
tre CUl'aj discuta dupa r.ceia mal pe
fat
a
, !?i TIll se maginesce numa! laapostol1, ci sft 'ri
- 49
dica ('u cuventol pan a ], 'Ch .
dat lUI d . I , . a la Chal'ul aex-
. .e ace ,a, eara martuI'! laaceasta ia e'
toll, Qltend : ,Dec) 1acobCh'( ",' I , p apos-
eend hI' 1 ,I a .,,1 oan CUn05-
, c aru , UI. Dumne<;ieu ce mi s'a [ost dat"
(vel:;. 9). Nu a QI!l, : audind ci cunoscE'!i.nd" d
. 'd . ," a era
_ fapte. "MY'a,u dat dreapta lm-
a a!?lrel mle 51 lUI Ba b ' u '
rate putin el a a;'at. t . rna a , AI veQut culb
a luI Christos si a , CA, aceasta a fost parerea si
fi fost pI'ediea luI li'ar
nid ea ar fi s fi aeordat
a 5e com para pe sine -e'
f
pOI, unde tI'ebUla
ear::!. unde el'a nevoe {'J In pta pe Pet!'u,
. e a Iflvoca madur J pe cat 1
trel, ba inca eu mari laude' ChI'(a d' " I . b
10 ." . , Ite, aco SI
an, cel ce era,u cl'e<;iutl de stalp' 1" E
l
Jeta 7' t 1 . ' . arasl I'e-
.
' cmenll "celparutJ ceTcredutl" ('0 -'
nu ca cum ar voi sa t' O'XOUV1:E';),
ga parerea sa si pe rest: asta, ci I uand , pe lan-
m::lri insemna\l, , pe a: fi 11_:-> :
cugetlll lor, aceia 'mT " au Hl
aceasta s"a parut I
dm fapte f?i din chiaro [,0 . " .5, ll. S au convms
('al'e 'm! ai) d t . d P plla JOf expenenta. Penb'u
.. -:1 _ ,- I'eapta (0:5
t6
. .; OWMV), 'si nu nu-
l. al mH', ('1 I.ul Bal'naba, "Ca a5t-feliu' nol 5;;
mergem la gmt! . I ' ,a
O,,'t" ". fl ' II a eel clrcumcisl'"
, tart In\tlepc!llIle "I ,b' 'i
,('oncordanta! Ph 1 .' ,",t,ce PlO a Incontestabili'i. de
derI '{ dJauzau I. a al'ata aceJea,?I ve-
. lul'or Ii s'an p' ''l'llt a fj' .<l! a ,teXceptlUne, en t11-
:d' . <l . nlInerl ta ace' ,
Ice Iudellor', e:.Ha el gintilor cu Ja .sadP' e-
c ., cl III 81 Ice'
". nOl mergem la ainu eara if 1 ',' .
"'cls1une" (" , b,' - 1 a Clrcum-
WytOt OE Et'; 71.sot'to w r ) V dr
lIumesee circumc' " 1- r JV, e. cum bl si aid
'Cand nu faptul. ill sine, d pe'lllde1.
. a spllne de faptul cm:umcisillnel, atunrI
- 50 -
pune alaturea cuventul circumcifiiune, ca in pas3g;ul.
Ul'matoriu: "Circumcisiunea folosescc, daca In-
deplinescl legea; eara daca at fost
de lege, circumcisiunea ta s'a facut necit'cum-
. . ... ". . . . .. .'
ClslUne (Romani 2, 25), "mel clrcumCl'
siunea pote ceva. nic] necircumcisiunea" (Galal.
5, 6). Cand lnse prin aeest eu vent numesce pe .ludeI
nu faptnl in sine, atune} pune in nu cirelllu-
ci gin\ile, eaantithesa. Gintile se disting de
ludel, pl'ecum circumcisiunea de necit'cumcisiune,
dupa eum mal sus: "Cel ce alucrat in Pe
tru spre apostolatul circumcisiunel, a lucrat ;;i
in mine la gipt
1
" , air,} ca: "nol la gintl,
eara ilia circumcisiune"; caprin aeest cu-
vent nu Sfl faptulln sine, d popol'ul ludeu,
spre deosebire de gint!. "Numal ca sa ne aducem
aminte de cel saracI, ceia ce neam ;;i sHit a
face" (vel's, 10), Ce este lOSe ceia ce qiee el aiel?
. In lucru1 predicel, glee, am impar\it lumea; eu 1a
gin\l, eara aceia la. ludel, dupa pal'el'ea
ne\leu; jnse pentru ingL'ijil'ea saraeilor celor dintre '
eli prin mine am strins de pre la al\i1 rentrll
deosil. Dar cine sunt ace) saracl? Mult\ dintre Iudeil
din 'Palestina, caril el'au persecuta\l alun
ga\l;rapindu-li-se tote averile 101', dupa cum 0 iove-
ilereaza prin epistola catra Ebrel, "C() cl je
fuirecl. averilor vostre at! primito cu bucurie"
(Ebr. 10, 34); de asemcnea serie 5i Thesalonicenilor,
proclamand barba\ia 101': "Cac} vol ati imitat
bisericele lUI Dumne<;leu din Iudeea) cact VOl
atl suferit de la connationalil
dupa cum aceia de la ludel" (1 Thesal. !l!,14),
Prin tote aeestea arata, ca nu erau peL'secuta\l
- 51 -
de mult dintl'e Eliol de v d
neam, remas! in necredinta . t cel e
.
,,:.:seculatI si niuno-ati eel d' t r\ d' ca erau de per-
,;". . J'" tl In 1'e u el de cxtl'"
(o','\lOoa Ii JOI'; si aceasta fiind , rt rt
; >(.'ea mal crud& dintre tote . . e
;;<lecl el pune mult e. Pentru aceasta
'rda lOla in .. ' , . ,I ca aceI saracl sa se bucure
;; .... gnJll ea, pnntI'u C31'e .::i R .. 'I
' ... :.(:orinthenilor It'. sCl';e asu "t 0111a01 or, ea si
i .'IHltnaI ca stril]o-e -.'pIT' a:e:-:;1 ch,estiuDJ. :;;i n'u
r t.. A tl , n c lIal e I SI duce ]a des
... I.I1.31e: " cum dec'} plec la I .' .1' -
. .' . ' . erusa 1m
$ervesc pe santI" (R _. .1., ca sa
'SHate pana si de hra a Oldll'l 20), cal'll a veau neee
.' ." _ d' . [J I nIl a Aceasta 0 a ta ,
Icend, ea parend u-li se . ]61' de a da -
de. fata, am pI'linit. eu ?rlU
de 1a mdatoril'e Prin t't . t. . e!?1 n am
',{'ordiit si cono-!asuil'ea' fatr. dO pl'oband con-
\i'8ilit de'a de"': e a urma se vede
' ..... .A..... t' h' ,P' e convt'rsatm IJetre,'uta- ]-0
. n loe la il t, d - I' .'-
.............. .. 1.18 ensu SI Peil'll: Eara c"'nd P' t
a vel1lt 1 . A . h" , .. " .(. c:t e ru
f,lta n nt10c la, mam inpotrivit luI e
"pentru ca era vrednic de Infrunlarp. Clot
!lall1te a, ven! ote-cariI de !a Iacob
d manca cu gllltIle . eara du a . - . '
.:se retr;- s .. L, ',.. p ce au vemt,
........ . t. e se deo:leblse, . temendu-se de
<cel (vel'S, 11. 12),
MlIltJ dm tel te citesc at' .
.....daJ. c.red ca Pavel a a' ,1
es
t pas3J .. Ill mod superfi-
.'Crisie; [nsa 11U esle asa
cusa
, a uneI.J}e, de ipo
,ji(lea; YOIll Htla aicT n;u'll ! Pill, contra
. t ('a lUI Petl'lI l' . . a m.e dm par-
:telepdune d{c ,!?l pal'tea
f
ll1l Pavel, ll1uita in-
',',lIeltl e ' > >' :cunsa, spt'e olosul auditol'ilol'. Mal
etlm ,3 deslll'e clIl'ajuJ lUI Petru,
,celol'-l-aIU vOl'ba inaintea
lrea d ,", ( .' .' e.act-'Ia capatat si denumi-
.... e dlCT, penh u nelI1cOVOIarea "I' stato' .. . " I'mCIa III
52 -'
't'redinlfi. Carid bona-6ra au ,fosl intl'eba\l aposlolil de
el apucand inainle pe ceilalli res-
:punde,.? ""Tn ,,'eSC1 Christos, fiul lUI
:celul vi?" (Math, 16-, :10. 22), cand is-au incredin-
tal !?icbeilejmpara\it'l cermitor. De asemenea :,?1 in
m\lQte se, vedesingur vorbind, cand conversa Mao-
tuiloriul crucel?i despi'e mC)l'tea luI, pecand
,to\I .taceafi, el <J.ice: "Fie-prri
i1a
de tine".
Cuvintele a,-"eslea de si lIU erau resultate din oseri-
6sa medit.a\ie, isvoraudin 0 dl'agoste ferbin-
te, cu un covent peste tot locul '1 vedem pe den-
suI mal infel'bantat ea eei-I-altl si asval'iindu-se in
primejdiL buna:-6ra a ve<J.'ul . ca corabia se a-
,propia de mal" tHnd l1'asa de el nu a pu-
lut rabda, ea, sa nu se duca pe mare spre cOl'abie.
Dupa invirea Domnulu}, pe cand Iudeil erau ea ne-
bunt, caulau, pe tote eaile ca saimprascie
!?i sa desbine pe aposloli', el eel anteiuie!?ind in fa\a-
tuturor a sloboQit vocea a Q.is: ca eel rastignit 8'a,
este in eerurI. Nu e'lte tot una: de a
deschide 'u:,?a incuiata a face incepul unul Ineru,
eu aeeia de a fi eu curaj dupa saveri?il'ea faptuhil.
DecI, eel ce 5e expunf) in unel asemenea pri-'
mejdil in fata g16lelor, cum ar fi putut 'sa fie ipo-'
erit? Cel afost biciuil legat, n'a tra-
dat nimic din sineedtalea i?i curajul ce-l avea, a-
ceasta la incepulul pl'edicel, tn mijlocul mell'opolel"
un de era atata p1'imejdie, cum ar fi fost posibil, ca
dupa l1'ecer'e de atata timp, in Anliochia, unde e1 a
. devenit t6'rte rem areal, unde nn era niel 0 primejdie
unde el avea martnria faptelor, sa se teama de
eredinciosil dinlre Iude!? Cel ce nu s'a temut de Iu-
de! la!nceputul in metl'opola, cum dupa
. atata limp, in loc strem, sa se leama de catl-va reo
voltatl 'dintre dfmsii '? Dec! Pavel nu dice aceste eu
vinte" contra luI" Petru, ci pornind de 1a ideia pro
-:- 53 -
deja: "Earn des '
marl si'" e eel mal
, " , cme erau acela n 2'5.' , '" ;,
vorbesce acestea t' u me mtere,saza"
, "pen I'll ca a .,
'.nedomerire asupra ace"'to. :, S numafslam in
-cesar de a desvolta . r e
dupa cum am ,pr?n,?nt
ate
.
a se drcum'l'de tOO d > 5, perl11lteaulll ,Iel'us,a-
t
" lin -ea nu e b'
sa.-l jndepal'tpze de Ia Ie V ra, me .ca fa:aves-
tlOchla nu mal obse1'va ,ge., mse, III A"n-
. .,\ ' ,u aceasta CI tl' . d
1111,1 oeul credinciosilo1' d' ',' , Jll eleretlt
Petru, Dlll a du i e !?lllt
I
, cela ce facea
I-au acolo p dill Iet'usalim
.a mal predica asa, de tea "" as - e lU, ela. incetat
s-a nu acela sa se
.dOlle lucruri: anleiu a cu aceasta
tl'e ludel, si al s s_no scandahseze pe eel din-
text bine-ciwentat de' d a, procure luI Pavel un p1'e-
:111 Ierusalim' cil'cumcis.oJana, Daca el,. care predica
!tul venind in <\nt" l.unea, fi cu to-
.credut negres,it dmt1'e Illd31 ar fi
I
. , ' laeu acea-ta d f I
ye, (ilscipuliI I-aI' fi judecat d" e; ,rIca uI Pa-
ce nn putin scandal' e om forte ce-
'8'a1' fi inpol"ivit 8i a1' fi ' :r fi putut aduce, Daca e1
.aU-feli.u sda clar luI Pawl, earele de
astfell1'1 de banuiala' inse e, fi p1'ocurat 0
'lor lUI Pavel. De d - sela bme sensul idei-
ara Petru rabda si t: ecl, admonesteaza,
.acusat si tacend in free, ea ast-.fehn dascalul fiind
sa'se schimbe aD,a ,:cusatormluJ; discipulil maY
rI' t't . aCa nu soar fi p'etr t ..
uID 0 e aces tea, eat'a Pavl ' ,. ,ecu milllC
facut vre-o t!'eaba me, a1' fi llleuraJat, nu ar fi
li.v pulel'llie de acum lnse avend un mo-
<ilscipulif, luI PetrJu. maTmn,It gro,za in
Pavel, co d1'eplul ar fi utut e, rt! a1' fi
nul ee 1'est6rna ,planu' I' .P blama, ca u-
;). . ,lConomlel aen .
"lloJemnd si aeesta lace d .". m, III Stl , acela
, n , mare fnea au Iuat
- 54-
" , ia cu multa asprime, tra-
Unil dinlre ace , Cll cala eX3chlate
1
) tt u 51 llll'hlpuesce" ' t 1 t " c 'a:.
teaza pe . e ', " d ' lntelege celor in ,f' ep\J, <.' .
ulSaza de cuvent, a ' }'ovin aceste CUvll1te, I:l!
, , 'lupta ore-rare p . ,
nu dm Vle-o .' despre tare am
, d' edere lconom13, ' h'
numal aven III v 't l' e ' in AntlOC 1a
A d Petru a vem, (,IC, ,
"Eara can "1 fata pentru ca era.
, 'potnvlt ul pe " . "d
m-am, 1m. . "Nu diceca era vredntc e
vredLlc de ci de eatr-a cei-l-al\l.Da-
infruntat de catnl m) ! f ' t t n'ar fi pregelat at
dt el cu l,al' fi md,run. a }m-am impotrivit.
, asta Cand Ice." ' . .
o spune !?l " mult 0 figura rito
nca
,:
1\11 pe fata , a,lcI fi luptat intre nu ar fi
Dacacu s ar . ' nor ca sa nU-l scan-
facul'o aceasta i.n 1upta lor (.Ie faVi.
daliseze; acurn 10
1
a lor in lerusa1im, ast-
Dup"a ,P , :3 Antiochia, Care a infrun-
felIu au fa<:ut I! III d i 6re-carn de la
';l Mal 'nalllte e a ven, . "
tarea. " ' d 1 )'n Ierusahm- " manca
b
" 'p t'u era asea "
laco -- e I '. 't se retragea
" 1 'a dupa ce a vel11, ,
gmp e,. densil temeildu-se de
51 se ose bla e . " ca nu se pnmeJdu-
mci;;l". Dara nu se temut 1a incepul, Clb
iasca,--pentru-ca eel ee nu l lund,-ti se temea ra
atat mal mull nu s-a De all-feliu Pavd
sa nu .se depal'tez
e
de cr. u cum-va sel'--
" 'I' Me tern ca n .
dice Gormlhem or,," E ... ve corupa cu'
. aglt pe va, Set
pele ce (l am .. 'th 11 "') si call'a
g
ete1e v6stre" (II Conn '. 'ai)d'.al'. sa fi ostenit,t
.. ' . cumva m z
M
e tern ca nu . . f '. ' . de tflO' t'te ci fdca de
" . . , 11<1 '[I 11 rica '
(Galat. 4;, 1 ,pu ,avea" Ii so- uduiaspirilu1 ,10,'"
cale de ipocnS1(l
I
Sl Barnaba s-a a . t
" n eel .. t'." clara numesce areas a
lor" (Vel'S; 13), Sa nl1 e 111111,
55
fapta ipoerisie. Nu voesce sa des copere planul, dllpa
C\}m ainQis, en astfeliu aceia sa se indl'cple. :5i fi-
in d d't erau for tepit'onitr la presel'iptilloile le-
gel, de aeeia numesce faptul ipocri sie, !?l mustnl ell
- asprime, ca cu chip sa l'e5lol'ne pl'ejudieilll din
radaciml. Eara Petru ascultand acea mustrare 1111
respunde nimic, ci se preface ca a ea ast-feliu
prio dojana adresata lUI sa se intlrepteze eeI-I-alt1.
Dad\. Pavel aI' fi dojenit. pe eel dinll'tJ luder,
s 'ar fi alarmat asupra luI I-a I' fi in.'5ultat, fiind-di
nu aveau mare tOnsidera\ie penlru densu\; acum
lnSe ve<jend pe da'3calul lor cet'lat aspl'U tiicend .
nu puteau sa contra(,lica vOl'bele lUI Pavel nier sa-l
dispre\uiasea,
"Dal'a cand am vec;:lut ca nu merge drept
pf' calea . adevel'ulUl" (Vel's, 14). Nicl aeest euvent
sa nu ve tulbure. cad ntd prontlnta d6l'a cn sa des-
p}'etuiasca pe Petru, ci ehal'aclerisaza ast ,felill vOI'ba.
ea eel ce aseultall doj(l.na adresatfl luI
sa se faea mal bunl. "Am c;:lis lUI Petru Inaintea
tuturor". VeQ{ cOl'etleaQa pe altiI? De acehl
decI a Qis in fata tuturor, ea auQ.ind i[ sa se COl'ee-
teQe. Dara ee anume aI gis? spune-mT: "Daca ttl,
ludeu fiind, traescf ca ethniciI, nu ca Iudeil,
pentrll ce forsezI pe ginp ca sa tl'aiasca ca
Iude it" ? oe nil au fost ad.imenite de den-
8ul, ei Ilideif. Dara atuud dece'l acust de un fapt
ce ou S-(\ intamp]<ll? de ee nll te adr'esezI eelol' din-
lL'e Iudef, ci gintilol'? de ce aellsi nllnrlI pe Petru,
pe cata vI'eme cei-l-altl de pe langa del1sul au f<l
cut pe ipocritiI in casul de lata? Oll'a sa mal vedem
inca de ce'l acuzH. "Daca tu, dice) ludeu fii nd "
traescl c.a gintile, . iara ca IudeiT,
tru ce forsczl pe ginp sa t.raiasca ca Iudeit" ?
- 56 -
, " ,' , ' s una? Voesee de sigur ea
, Dat'a ce ' voesce el sa d
P
, : I - d'lCa . ar' fi
fi b
a . til. oJana Ul. " Iv t ,
sa faca, a nu 1 nUl t I ar fi mllslrat cel dm-
9is I'M fact pazescI contra dascalul.ul
tre Illdel;pe!lt,ll a 10 .:a -tocmal din causa dISClPU-
dara acumcand e. ac? d' cu clceasta face a fi
lilor cu ci
bine prlmlt u, dresaza tuturot', Cl ou-
si , cu aceia ea dOJana nu 0 ad' fiind ' tra-
, . D ea tu Ice '
mal apostoluluI. " . , , I ' d' '1" .lec" ca nu
. ', h "\ nu ea u el ,au C\,
leseI ea et mel, '\ "t tl pe dascalul vos-
. '. ' . d d eptu . Iml a '
mal cat Qlcee-a fiind lraiesce ca
tr'll, cac! laU\, el, Iude,: 'tru ca n'ar fi pritlllt sfa-
IDal'a nu 0 (l.iee aceas a,. pen I drt pe fata parel'ea
!-ul lUI, ci sub fort'I!a ar fi' dis: pen
luI Petru pentru gWY'd9\eal ca sa lraiasca ca
tL'u ce forsezl pe cel 10 torte' violent; acum
Iudeil) ? ... cuve?,tnl .. dintre IudeI, ci inpo-
el nu sta lVa cbipul acesta
triva ' eelor dmt.re gm" ' . d " ' unt prea , aspre 81
pe cel Do)a?ele can primite, Dara
gl'ele, atuncI mal .eu sama ,. fi ' utut nimen{ sA acuse ,
apoI oieI dintre gm\l .nu ar IudeI. In fine, intre-
pe Pavel, carele vorbl<;e, Petru' a tacut S1 a pl'i-
gut plan al luI pentruca 'ast-felitt
' t itetu) de IpOCrl . IpO ' . ' ..
lUI . ep . I del de IpocnslC.
sa scape pe u . Daea tu ludeu fiind" de la
CAnd Pavel I' 1a Petru l1H.1 depal'te
inceput. vorba se"' t
l
cad e1
geoerallsaz
a
N' d' fire IudeJ earc1 nu
. ' I d v .-l ot in '
prmtl'e .. II el, .,.lce." . e de-o parte
P
eeatosl," (vel's. 15). V. orbele aee::,tea, p "d '0 ele
" A' ' ' 'a pe de alta se cuprm e 1
sunt 0 eal Aceasta 0 face e1 alta
si 0 dOJana pe
n
1
tr
u .IutdelL 1 vOl'belor lul de cat acela
d
l d altu e m e esu .'., ' d' .
a 3, can _ -. "'1 ' buna-6ra SC"llOdu-h, > Ice,
.. - ce s'at parea. Romam 01, '
- 51. -,-
"Aeum inse plee la Ierusalim, spre asen!i pe;
santI" (Rom. 15, 25-26); de cat ' nu voiesce elpl'iri:
aceasta sa Ii spuna pentru ce anume seducea l:a Ie-
rusaHm, ciavea inlentiuneaca sa Ii descepte ze)ul 11.:)(',
penh'u eleimosina. Pentl'U ca ' daca ar fi voit s:1 Ii
spuna causa, . el'a de ajllnssa 9id1: duc Ia Iel'U-
salim, ca sa !3ervesc pe santI, luse el, pl'ivesce, ce
a:.]aoge: "Catf Macedonia Aehaia au bine-
voit a face contributiune peni.ru saraciI santilor
din lerusalim. Ao bine-voit if)}i Ii surit
"Cael daea gi0tile s'au de
eele spiritualeale lor, sunt datore . a liservi
lor In eele eorporale". flrivesce, cum aiel
gandi.lrile ludeilol', conslruind frasa inte'un
inod af.at de intelept. '" No I, gice, din fire ludel,
eara nu peeat01?l", Privesce, , Cll ('ata autodtate
vorbesee, Dara cine sunt Me" Iudeil .. din fire"?
Nu pl'oselitil, ei cel in lege din ft'ageda - co-
pil<1rie,caril pal'asind viata de mal 'na1l1te, . S':lU re-
fugiat Ja - credinta in Chl'isto,;:. "Sciind ca ornul nu
se tndrepteaza din fapte de! ale leger, ei prin
in lisLlS Christos; '$i nol amere<;lut
in Iisus Christo$ ((, ObS81'Va $i aid ,ell cata
rantu yorbesce.Nu am pal'asiL legea, 9ice, ea Hind
rea,ci pentl'u ea el'a oeputincio:nl sIaM; . cael dacil
,ea nu 1:)l'OCUl'a ju;;;tificarea, upol dt'cutncisiunea ede
prisos, Aid nu spune de cat alata; mal depaf'te
11I'ala, ca e de prisos, ci chiar e -prilnejdit),sa.
Sa se observe aceasta, ca pe cand la inee,put 9ice ;
"Nu se , tndrepteaza ornul .. din, JapteJe _ le'gel"
ell cat inainteaza,vorbesce tot mal apasaL "E:ira
daea eautand sa ne Indreptam
- 58
1 6re Christos a fost serv
neam aflat . t 1n el dice ou are pu-
al pecatulul 7" credID oe oeupa
tere de a indrp.pta, C1 esl e nee pa-il:sit'legea pentnl
de lege, atunel ce.1 ce am
ci
condemna\l,
!?i nu ne in el, pentru eare para-
vom gasi causa ecredinta. Ai vequt ;a\ ?e
sind \egea, a et . r .. i c.u ('ata putere s a up-
departe a el bel .. 2 - legea, ?m par!,--
tat? Dadl, .q.lce,.nu dJ care vom fi ludeca\I.
sit-o peutru Chns\os 'Jul Petru si-l mangiH, pe
Dara de ee aces t ca toli eel-lallI? Nu
dmd el Ie cunosee mal exac ea nu 'trebuie a judeca
0
, re lUI ]a aratat. Dum
oe
QE:-
1
tl" . vOl'bind eatra lude)
. . s? Nu e 01 e, ., a
pe eel nenrcume
1
_ irnpolrivit cn curaJ 111. -
asupra acestor luerurl,::' t " ., din lerusalim ord1l1e
t
? Nil el a Inms d' a
ceasta ehes lOne. . . \a? Dara Pavel nu , Ice -
deslusile in aceasl
a
pnvm P 'trn' se parea flumal dt
cestea ca sa r:;lil;te inse el cl'itica
vOl"ba era adresal
a
IUl, d'. I nu catra Ga'alenf,
dl
' ;;clpll.lf Si acesl
ea
Ie ,tt e. e _ bo'I" "a si den5if. Cact
. '. f' de aCeH\Sl (I. '-'<, '. - 'e
catra eel su mul11 nu se mal circumC1d, lOS
daca acum dp. be'tele lepractica acestea
postesc, saU sustrag de Sll .
flS f 'c, decircumci::nune
"Char. Dad'l se? ce / T fo\osi; cand vor
Chl'istos eu .lIlml\ n\u Sambetelol',!?l dst
oge inca pos u .,1 'to azi pOl'und;

,1\1 loc de una vo p t'mpul va devem 51 nun
. 'd' cal'e eu , 't d
bine sama p:
1me
1, . . ut tote cele ordona.e e
detlcila. Ac.ela la si cetatea
fiind ('30 lexl.5t.a tote cele-l-alte;
lut, !?i tef!lplu , 10 , au ';-.
51 pedeapsape e 1t Ie multe ce lOdrepta
1
e
hJget' ea' cum ce ('hiar ludeilnu P?t.
VOl' avea pazmd legea. 1. It Te.al imbracat Ht
face aceasta, de at' VOl mu .
- ' 59 -'-'
Christos, te-al faeut membl'ualslapenulur; teo al;
inscris eetatan a1 cetateI eel de SllS, tu iDea te
tirascI pe Janga Jege? cum e posibil ra tu sa teo
l)llturl de eea de sus? AStlllta pe Pavel,
, ca,re giee, ra pdn pazirea lege! se evatl-
ghelia. de vel voi, afla modul ninl se
aluoCl fug! de pl'apaslie.
Penltu ee dara pazescl postes('.l ell aceia?
Pentru ca 'ti-a fost. frka de lege i?i de litel'a eI?
dara nu te-aI fi Ifmllt a pilrasi legea. dad\. nu aI fi
dispretuit f'redinta, considerand-o de slaba nepuli n-
ciosa de a manlui prin ea Data te teml de nu
vel pazi Sambata, e eer't ca Ie temI de lege, pe cal'e
o cregl ca inca. st8panesee. Daca e8te, ' neeesi-
tate de lege, apol nu numa! de 0 parte a el, niel uu-
maY de 0 singul'a porundl, ci e neeesitate ' de legea
intreagil. D,'I!'a daca e trebuinta de intr'eaga lege, a-
pol cate pu\in s'a sustr<is ideea jl1stilkarel pl'in cre-'
dinta. Oaea pazescI Sambetele, de ce nll te eit'CUlll-
03C:1 te circumcidT, de ce sa nn si saerificI?
Daca trebuie :\ pazi, apol intl'eaga lege treblle sa . (J
pazescI,!?i dad\. nu trebue a pa,,;i It'gea intreaga, apoI
nid 0 parte din ea numaJ. 03. a te infrico:?t'zI penh'u
ealcarea unel pill'V te teml ea nucumva sa fir
condamnat ca calcatoriu,eu eat mal mult U'ebuie ea
sa te teml penll'll calcal'ea lege: intl'egT. Dara dad\.
contr'avenind Jegel intregT, nu pedepsesee,e cert C3
nieI cand se contravine unel ' partr din lege I1U pedep-
sesce. Daea e necesaL' a pdz.i intreaga lege, e necesar
de a nu asculta pe Clll'istos, sau ca ascuUand pe
Chdstos,ne vom faee caJcato('I. de lege. Ded da<;a
trebuie a 0 pilzi -. eel ce nu ,0 , pazese sunt eii,!cator'f
de cil_ causn aeestel . caka,,} din part ea
, J]osll'e este Chris los. El este cat'e a desfiintat legea.
asupra acestol' aOl'donat a 0 desOinta_
. ce faceafJ ceflldaizaif? 'Pe Ch6stos,-cau-
- . ,60 -
sa just,ifidirel:nostI'e,-pe. acesta '1 declar .. l de eau.sa
peealuluI',dupa eum (Jice !'}iPilvel: "Deel Chl'istos
este sel'vitdl'pecatuluI"? ApoI fiiod-ca a inlills
yorba pi'tna la absl1I'dilale, ' nie} di a mal fo;;;t hevoe
pe urma de eontl'agie8re, d s a Duma} I'U ne
garea: "Sa nufie". de ideile ililperlinente
oid di e nevoe macal' a respunde
co vorbe, ci ajunge nurnalde a tagaduL Cael
ea zidese 'eara;:;I ceia ee aIl1 daramat, !::ingul'
me al'at deea1catoriu al lege!" (Ver:5. 18). Pri-
vesce luT Pavel! Aceia voi:\u a arata
eil cel ee nu legea, este ei't!catoriu; el inse
a ihtol'scuventtil ell totu1 din eontl'a, pl'oband ca
eel ce pazesce Jegea esle calcatoriu, nu numClI al
credintel cichiat' al legel. 1/ Daea zidese eara;;l
ceia ee am da.ra.mat", arleca hlgea. Ceia 'ce giee,
este; , Legea a contenit; eara aceasta am mar-
turisil'q pl'in faptul ca am parasit'u, neaml'efu'-
giat , la mantuirea pl'in eredinta. Dara decl ne eertam
aCUnl spre a slabili Jegea, cbiarel '(lege!) nefacern c:\l-
cillol'!; pentru ea ne cet'Li'tm de a Fnea aceia ce Dum-
negetladesfiintat. Apol arata nlodul cum s'a des-
fiintaL ,;CaeI eu' prin am mUl'it legel",
19). Acest pasaj al'e un indoit aspect. Sau ca
vOJ'besce aiel de , legea CharuluI, pentt'u ca obicinu-
esce aceasta a 0 numi lege, eum buna-ora: "Cael
legeC\ spirituluI vietiim-adiberat. .. etc. t< (Rom.
8" 2), ca ' vot'besce de legea veche; aratand ea
prin aceasla Jegea ' mlirit lege!, adicaca chiaro
aceasla lege ma POVi\tuit de a nu-Y mal da nid 0
aten\inne, dara da . atentiune,
Cum!?i in ee lilOQ? Moisi \lice: "Pro[et va ridiea
voepomn111 ' Dumneeu' dintre fratiI vO$tri, 'ea
mine; ' pe acel'a S" J J"
b
' .1 Q' ascu tat! (0
VOl' tnu de . . ' eut. ,J8 15)
d ' I , ::; , as:! eft eel ce '.
, ensu, conlravin lege,: Mal . t ,nu de
mod , vOl'bele ; prin 1 , pu em lOt:h.>ge In alt
deve' I " fge ammunt 'J /I
" I, egea porlJncesce . d . . ' eget . In
in ea, earn pe eel JHl
a
lll, t6te cele sel'ise
cum nu a impJinit 1 pedepses<:e.; dect
ea. Pllvesee cum si aid I totI _ am mUrlt prin
gea; nll gice: If'!ae; a e'
t
ell atac.1 le-
murit legel " c' 1:>. , m.lIrI pentl'u mIne, ci ,ell am
I . I:'la (' dice " '
ul mort nu i se p' t' '- : -?1:1 e::;te. Pl'eCUIll C-
I'uncilor leger tot aose prehn,de ' de a se po.
('el - ' a nu nlI se pOte t' rI
llJ ce am mu/"it s" . . . pre Inue si mie
f?eeI sa nu se de
legea, nu numal ", 191. t, pe Cil/"e l'a 0010-
mlnt
.- . ' ... 01 pora p'llnte ," , ,.-
e, pnn ('are a intrat III i ' ,n spll)tual-
Cum e& 0 dice ,lume mortea eorpol'ala
ul'me"lda : Ca s" v' I'e' 1
0
UDlnvederaf pdn eele ee
. '. " . a Z u rum d " '
restIgmt fmpreuna eu Ch' ne,l eu, glee,
fiind-ca a dis' am . Ii nstos (Vel's. 20). Dec}
neva: "dar:: "de t 'aT?unt , ,ca s& nU-j spun'l ci-
a, a1'3tat ('3 pe del Jes('t
l
?, a adaos si causa 'v' I'etl'(
.. ell . I
: III , eara pe de alta ea -a omorH fiind
andu l I-a itiviat . ,mort, cum era Chl'ist'o" I
, ' prm mOltea 1 J ' , ' ,.', u-
t mt lum. e1 vlala. Acea' t x " t U, ill p
l
10 mode .a, da.-
't ' . . .. <l vIa a el u .-
n ore, pent I'll eX ac t . ' numesce. np, mu-
<I eas a prob & . b' .
Vlez lUI Dumnede" Ii. eaz VOl' ele: "ea sa
.- n::an: , ."lnIP:,euna cu Christos
VIU i?l l'esplI'a inca s;' cUf!l ea celce este
s-a resti ni\ jmpreuna en e1?
I estlgmt, traif:1seI t ,dara ,tu cum te-aI
lie explica elsi ac ,t' Cll intelepciu-
" , . . ea:> a, <:acf dice' V
eu. el viea za" . '" lez, die
A
n u
' . c m mme Christos" C,- I' - .
. an( el dIce
. .
6
0) -
- . '-l .
M.am rcstigr..it impreunl1 eu
" 'a cand dice: "vlez , . "
lllsiune 1a botez.' eal
d
< a b tez ' prio care Olse mOI-
Da a in\elege vJa\a . up 0 ,
lifidl tote Ch ., tos': adeca nirnic nu fac
Viaza in mme ,rIS \' e voescP, Dupa Cllm
" I ' 'are Chnslos nu a
din ace ba pe c, linte1egq mortea eomun "
P
. l'in ('uYentul mOl'te e nluf l'u" si viat", 0 intelege ca
t
d
P
"' <>ate as - e I -.' d' 'luI
d mOL' ea e eve " 'b'l 'n alt 1110 a VH\
seapal'e de Nu,: I:
n
1 e'eatu1. Precum
DumoegeU, de cat ,'or or<:\\a, eU am
Christos a l'abdal morlea 6 P
or1u
deel membre-
suferil mortea pe\'atul
u1
':t. ;, n: t . sunt : cur-
le cele, de pe ,Zo\1oseni 3 5),
, atema preeurvla \ . " 't"
VIa, necur. ' eel vechiu s-a restlgm .
tacut pl'in baea
(Rom. 6, 6,), celel "ce , sf' a remal morl tll pueatul, Vlell
Dupa ateasta apol da .a . . ' ''S-1 l-Ilviezl eupecatul,
1
- 1 'a dad\ eat tl '
luI cal, 71 illsa uu a faeut c.J_a
\i-a1 vatumal vla\a. Pa\ t' " dice 1"1 DumnecJeu,
remas mort cn De. lege' am l1111l'il legel,
. t 'l" de cal acea 10 ,
-0 al a vlil,a" , ' ,din ale lege1. ,
si nu mal pot paz
l
, nlnllc .. 'T' tel lui si ad\lllr3. a-
. pl'ivesce \'l,e. _ ' ,: viazaln
E
\ dice' Vlez eu, (1 "
eel feridl suflet. nu. . t x scOla (I ast-feliu
-"h ' t " C' e a1' pu ea Stl 301
mine C os. tn , d<ll supus lUI Chl'istos,
(Ie v(lce? Fund-cael sa , 1 si tolul facea dupa
a Indepartat tole cele l,ume::c " '10' Christos ci mal
l
' u a ells: Vlez '
voin\a ace U13" n . < , Christos'. Precum pe- .
. x VIClZa In mme .. ' , . , 6l'Ui
.mult m
Ca
:" . , 1 este care V\3za P .
,catuI, dwd stapenese
e
, e 1' " cand el . este mort,
, 't l de a::.t.te III , . sa ca
sptrl u nn y , ::., h ,'los se iodeplInesc; a.
tote ce1e IUl C, ["1::; a1 este pamenteasca,
-oasHdiu de DIel a 001 lucl'eaza sta-
fiiod,ca el esle acel ce VlaZ ,
63 -,
"enesee. Find-ea Qicea: "m-arn restignit irnpreu-
a I
ii, l' " ' 'l
11 eu e , "nu rna Vlez ' eu , c)-am lUUr) ,ee.,..
ia ee mu llora Ii se parea neprobabH, ada uge: "Da-
ca acurn viez in corp, viez prin eredintain
filiI lUI Dumne<;fcu II. !?i aeestea, <Jice, sunt eu pri
vire la viata inlelectllala; eara daea 'Ill i-aI' examina
dneva viata sensuaJa, ar gAsi ca aeeasta 0 da-
tOl'esc cl'edintel in Christ05. Pe cat eral11 vI'ednie de
cea mal mal'A pedeapsa pe cand aflam in viata
veche !?i sub lege, !?i de mult inca H!?l fi fost perdut,
d'td: "Top aO pecatuit sunt lipsip sla-
va lUI Dumne<;leu " (Rom. 3, 23)! Hind-ca totl e-
ram sub hotal'iI'e, 5i de aceia totl au murit, daca on
in realitate, eel p'utin iiI hotariL'e, pe atata aellll1,
caod a venit Cbl'istos s-a pl'edat pe sine mOl'tiI,
de ]a care oe-a smull pe to\I, SUllt vrednic de man-
gaiet'e. Asl-feliu col: "Daea acurn viez . In corp',
prin credin ta viez", adeca, pl'in cl'eJinta in el
iod-ca daca nu el'a niillie n-ar fi impedeeat de
a fi eulo\iJ, dupa cum s'a ibtamplatla
po top. lose presen\a luI Cbt'islo;;; damolind brgia
luI Dumnegeu, a f<'leut ca sa Yie\uim pdn cI'edin-
tao Cum ea aeeasta giee, asculta cele ee Ut'meazel.
l)icend el ca: "DaC<1 acurn viez In corD, vi-
ez -pl'in el'edinta", adauge: "in fiul lUI Dum-
ne<;feu, care m-a iubit s-a dat pe sine
pentl'u mine It Dal'ol ee facI, Pavele, de usurpezl un
fapt cornun. sa pentru Itll1lea in Il'eaga, ti-l
ca Pl'oju'iii al tM ? N u aJ eelul ce ne-a
iubit pe 001, ci "CeluI ce m-a 'iubit pernine",
A,i eu tote aeostea 1,A!?a a iu-
.bit Dumne<;feu lurnea:', (Ion 3, 16), chiar tu
insu-\I gicI: "Carele n'a . erutat nicI pe propri-
- 64 --
'_ dat e densul" nu ,numal
ul se. u fiu, cda, tPI " (R 8 32) si 10
- ' entru to , om., "
h'u line, CI "p . l' 'g .... teas
ea
lui popor a-
d
- ca ' sa-s prc . ?
',It loc Id:" ' "e e1 dil:e aiel.
4) 0 ." ce f'ste cela c, -
:1es
41
(Tit. 2. 1 . ,e:1 nature{ omenesl:l, cum In.-
Pl'il:epeod lUi Cbristos, fIe te anume 1-,\
grijirea .' . ' fiind aprins de dOl'll1
scapat ce 11-a .;1 cede alt-feliu faceatl
e\,vorbesce . de multe 01'1 pe Oum-
cad!?l 11 , Dumne<;leul roeu,
negeu caall
Ol
' W,salm. 63
Dumne<;leu\ meu, , ta" l)rin cUVlnte\e de
d
'sta e\ mal ala , ' t' 'tl-
,1) Afal'a e l'1cea e, " datorlO1 ala U I ec
, ... fi 'are dlOlre nOl ",1. lora '
mal sus, Cd. e-ee , , lUI Christo .. , cfitu ai' ua . '

si e l 1 Nu s,ar fi .dat m
::> .' 't alpenru
e
. tfl'"
dadi ar fi vem nun:t t nul numat 0 as - e III
lntur1 de a, arata illbesce e}
de iconomle, , ' bi lumea iotl'eaga. "
care om, totru cat at t a natUl'u, fiind sll,ficlent
lui s'a proadus I? l:e fac us de
de a e\ibera pe to\l l deveratil cl'edll1CIO=?I.
cerea lUI, numal acela in ' latm'i de 1a
Si en \ote acestea e1 1I11 h
S
a adeca la sioe pe
a jcooomie, de a ,t: evanghelie a fost pre
fAl'a osebil'e, Pl'ecum nO all yoit cel c?ema\l
grltita pentl'u to\l, a
b
(, t \e de pe masa, ,a che-
sa vina, el, ii-a St,l'llb casul de
Inat pe a noua-dec} si ooua, una '5m
<:ea d1l1tre dis retuil'o.' fap,t
gura era, n t ta iudeil face 3 \u "lime 1a
disClllfind Pavel a\la- a , daca nu ali cre<;lut
" 'd" Dara ce ' I
oensu\ Sl ,Ice. " ' , neeredmta lor Vd
, " ? cumva ore
, ore-cant.
nu
0 deu" ? sa nu fie! IE
' ,' d' t ln1 umne. " (I
mmlCl cre III ,a . tot omul mmemo
s
, Dumne<;leu acieverat,
- 65 -
3, 3. 4), el iubit pe tioe ast-felhl.
in cat s-a predat pe sine, tu cate ou aveal Fj cI 0
speraota de mfintuire aI fost adus 1a 0 astfeliu de
viata; acum dupa atfitea ce aI primit, te
intord eara91 Ia ceIe vechy ? Dupa ce dec! a expus
precis ceIe isvorAte din rationament, Ia urma decla-
ra eo voce puternica, 9i Qice: "Nu desfiintez cha-
rul lUI Dumne<)eu" (Vel' s. 21). Auda aceasta ,eel
ce Iudai seaza {li dau atentiune Inc<1 acum legel,
,cad catra vorbesce eI acestea, "CaeI daca
tndreptarea este prin lege, atuneI Christos a
murit In zadar", Ce pote fi mal grozav ca pe-
catu1 acesta ? Ce pote fi mal rU9inos de cM asemen2a
vorbe? Daca dec! Chl'istos a murit, e celt ca legea
nu avea puterea de a ne jndrepta; dara daca legea
ne indreapta, mcn'lea luI Cbl'istos a fost pl'isoselnidi .
'S,i cum soar putea aceasta, cand faptul intrnpareI lUI
Christos intrece orr-ce rationament omen esc, in-
.spira atfita frica ? ('[md misterul a,cesta negrait, pe
.care ProfetiI lail dorit, Palriat' chiI I-au pre<; 1is, lnge.:.
'riI se spalmfintau vtl<;l e od-mistel'iu ce , au fost mar-
,turisit de totI ca culmea ingrijireI luI Dumnegeu pen-
:frll neamul omenesc,-cum sar putea, Qic, ca sa sa
>sl,Junaca acest misteriu s-a facut in zadar si tara
,scop ? Iotelegend el dec} exageratia absurditateJ, da-
:cli s-ar <;lice de cineva ca asemenea fapt a fost de
,prisos,-cacI aceasta resulta din cele ce iI fa('eaO,--
iritrebuintaza vorbe f6l't.e aspl'e aSlJpra Jor, 9i Qice :
'. ,,0 GalatenI fal'a de minte! Dara cine v-a
Jermecat pe VOl, ca sa nu ascultap de adeve r;
pe vOl In ochir cal'o1'a Iisus Christos a fost
'-descris a?a, ca cum ar fi fost restignit prin-
.tre VOl ?II (Capit. 3, 1), De aicl el trece in aU ca:
'pitul. In cele dinieI eI a amiat, -ca nu era apostol
, '
- 66 -
de la omenI, ... i nieT pdo omen], nie} ell a avut
Devoe de invaVHura apostolilor; aiel lOSe dandu-se
pe de daseal demn de credint
a
, vorbesee cu mal
multa indrasnealai face comparat
iune
intre
til lege. La inceputul epistolel el 9
i
('e: "Me mir
ca de curand ve abatep", eara aiel (,lice : ,,0
Galatenl fara de minte". lJe sigur ca
indignat contra lor, fEnd-ta dupa ce s'a ju'sLifieat a,
supra atitudinel sale, indignarea lu1 aisbuenit eu to
ta puterea i cu dovada eeruta. Daea '[ nu mese(
lipsi\i de. minte, sa uu le mir), cael nu a.ceasta ..
ca al legeI i al lui Chr:stos, care
de a nu gice fralelul "nebune", ci mal ales inea :
ea apl'ig pazitoriu al aee;;tel ordinatiun}' Nu se Qiee -
numa!: eel ee numesce pe fmtele seCt nebun, ci eel
ce "fara causa" '1 numesce Daraore, care din
il ar fi merHat mal dupa dreptat.e aeeasla denumil'e,
de cat eel ee in urma alator irnprejurarl, ea i cum ui-
mie nu s'ar fi petrecut, s-au dedalfaptE'lor de mal
'oainle? Daca, ded, numesd pe Pavel din aceasta
causa insultatol'iU. apoI i pe Petru '1 vel
ritoriul lUI Anania i al Sapfh'el. Dect daea a giee
asemenea vOl'be esle 0 nebunie, eu atat mal mult.in
casul de fat
a
, Tu iosa judeea, ca el DU useaza de la
ineeput de aeeasta asprime, ei dupa dojaneJe ce Ie-a
datI ca iiprimiaj'l acum eerta['ea nu de 1a
sul direct, ci de 1a il1se1 probele culpabilita\el lor.
Cae} numaI dupa ee a aratat cum il
credinta. eara mortea . lUI Cht'islos 0 con:;ideraii d(
a(lauge cerlarea lor. i inca nu dupa ca
mel'itau. cact erall vl'ednicl de cuvinte. inca ma
aspre. Privesce acum cum din capu1 loculul e1 Sl
damo1esce, de i atacasH. N u gice : cine v-a amugit
sau cine a abusat de vol? sall cine v-a inaucit
e;: "cine v-a [ermecat?" ceia ce inseamml 0 ac
- 67-
'lnonestare Qemna de laud A
.
,c,e iT faceaCt nJa-1 'n"I'nt e. ceadst? .probeaza ca ceh\
. n e era vl'e OJ d ' 'd'
'I'.a ea faptul .;;"v- t ' c e mVl lat, da-
erSI era b - t' d'
mugf-'a infl'icosat .. . " ,an !avoluJul:
aIei de invidie, cum erICH 01. aUg.l
-clean, ceia ce illsamna' evang e Ie de OChlU vi-
ca ;'azele oplice ale lucru, sa nu creg.I cum
pe eel ce privesc Nu oc ,lor su.nt a?ele ce vatama
jeI Christos ast-fe'J" pote fi r.eu . in sine, ci a-
lor este de a ved III ]numes,cle l.nvldla. Actiunea ochi-
. . ea lH'.rurI e asa CHID st
vedea eeva cu invidie .' " , . . un ;. mse a
untl'ica corupta. Fiind: dmtr ,0 1O.tentlUl1e la-
rilul n.os
t
I'U forma 1.0 spi-
1e mal multe casurI inv'd' >.,' m c.a ]n ce-
hogat
ieI
, fiind ea
trupescJ, deasemenea s1 ',t .... eu?c II
a nurnit ochit1 dlD aC!'lasta
dci 1>l e ('e
.ll:ell e: "cwe v-a fermecat?(( . t' .
fac ' , t ., ara a ea il 0
_ a, nu ca cum s'ar inD' .. .
ze (defectele) ee] orl]l .
autoritalea fiinteI s . e p aveau, Cl elUnhod InCa
diei e nu de a . uP' ca actiunea invi-
sustrage ceva din defecte.1
e
. ci chial' de a
.gul. Ie dice nu valama inb'e-
putere prin sine' ,'. mVI Ia ar avea vre-o
vineau si invataCt in ca ,sa ca eel ce
. .. . I '. . sens, 0 13ceau aeeasta din
" n OChif carora IisllS Christos a fost
cum ar fi fost restignit print;e
. c? acestca el a fust restignit nu in t -
ra Galatemlor, CI in Ierusalim, Cum de I rI'. . a
tre _ volll? A " . C 'flee. "pnn-
pote puoterea ca-
.. . epar e, e alt-fehu mel ca
Qlce: sa restignit, ci "a fost ca cum
- 68 -
ar fi fost restignit", araland ea O( credintey
au m"al exact chiar, de eat ?ma qm c:I. ce aU
. rivit 'faptul flind presen\L MultI dmacela
0 folosit cu nimic' acestia, inse, nu au w
trupesc1, dara prin c'l'edinta all
Acestea leelice si ('ertandu-! in .taDp, I, ...
uda
' nelu-I' lalldanrlu-[ pentru ea au prim. It faptul
, , dO' y, entru ca pe cer
. tala convingere; certan U-l P ". .
I-au vedut gol pent!'u resb?nlt, 0
bafocorit, 'adapat eu o\et, acusat. de talhar!, It?.puns
eu .Jsulita in costa,-cae] aceasta plln c.u-
. . '. st descris ca cum soar fi restlg-
vmtele. "a 0 J 1 i
nit" ,-.pe acela parasindu-), au a e-
e nerusinandu-se macar de patllTIlle 1?1. ru, lnse,
S1 la aceasta, cum el
g, d )a 0 pa'rte S1 ceriul 5i pamenlul, mare.a,
san ..' , 1 0 C h ,to
tote cele-l-alte predica numal putel'ea Ul ns ;:".:
tend peste tot locul crucea luI. Aceasta 0 era mal,
sama luI pentrn no]. .
Aceasta numa1 vOlesc sa aflu ?e la. v.o1 .
P
?' (apte de a Ie legel a-p primlt splntul,
nn "") F" d 0
saD prin audirea credintel r (Vel's. 2 .. I!?
u rice ell c'uvintele lungl, nict.n.u SiR
eu scumpatate eu
esc a eonvinge pl'in 0 yorba .scmta prm 0
ba imediata, de vreme ee ved parte-ve cea
a
con-
mare nerecunoscinVt. Mal sus, dm cele spuse,. r
vins pe Petru, aicl Inse se ndica lor
" l'n fata nu imprejurarl petrecute amrea, Cl 't
lie . .' t d' ,'". prob:1 0 scoe
acelea petrecute chlar prm en,?lI, ,',' d' ._
nu numal din cele dale lor lt1 Cl " m. ce.
Ie char3.zite lor in par.ticular. Pentru care
Aceasta numal VOlesc sa .la vo :
prin fapte de a Ie legeI a-tl pnmlt splntul sat
- 69-
'PnnaU<;llrea credintel"? A-V. primit spil'itul
dice, a-lf saversit minu'lI si semne multe,inviind
:nortiI, vindecancl pe eel protelizand VOl'-
bind in limbl straine. Dara ore' aceasta putere v-a
.ual'o legea? Dara mal 'nainte nimic n-ati facut din
,Hceste::l. dara cl'edinta v-a dal aceasla putere?
ApOT alund nu este ol'e cea mal mal'e nebunie, ca
vol care v-atl invt'ednicil de ata'ta binefaeel'e de 1a
1.:l'6diota, sa '0 lasatl sa ve re'ntot'cetf la le-
,ge, eat'e nil va procurat nimie din acestea? "A?a
de fara de minte suntep ? Incepend in spirit,
acum In corp limp intr'ebuinta-
.z[\ dojana. Trebllia, iJice, ca cu treeel'ea timpulul eel
putin, sa fi primit vre-un adaos la crediota v6stre,
,dara vol nu numaI ca n-::ltI progt'esat, ci inca v-atI
re'ntol's la ce1e de mai 'nainle. eel cal'i ineep de la
mid, Cll trecerea timpulul se rielica la mal
.marl; VOl, lose, incepelld de la cele marT, a-tlajuns
.1a cele mie!. DecI daca atI inceput de la ce\e cor-
florale, tl'ebuia sa inaint::ltr la cele spi!'ituale, lose a-
vol incepend de la spirituale, a-tI poposit
ce1e corponl1e. A fac':) minunI', e ceva spiritual;
't'al'a a se circurncide, e ceva corpol'al. VOl dupa mi-
iflunI atI ajuns Ja cil'C'uml'isiune; dupa ee v-atI folo-
sit de adever, a-tI imbl'at0!?at tipmi!e; dupa ce a-t1
pdvit sOl'ele, acum cautatI dupa ce v-atI
hf'tinit Cll bucate vlt't6se, a-tl alel'gat la lapte. El nu
'Qice: a-tI ajuns in corp, ci "acum In corp
-aratand prin aceasta, ca aceI amagitol'I al 101' puoend
mana pe iI, I-aUt imbucatil ea nutl'etul ce se da
-animalelor, iail adus Ja aceia, de a suferi tot eeia
-ce voiau; intocmal ca si cum cineva dintre
:generalil cel mal l'enumitI, dupa muIte bil'uintI
tl'ofee se da pe sine de desertol'iu presinta corpul
lUI celol' ce voiesc a-I tatua (puncta) "Atatea a-tI
- 70 -
suferit in zadar? daea si iIi zadar". Aceasta e
eu mult mal atingatorin ca' cele dinainte. Amintirea
minunilor nu ar fi putut avea atMa inrlurit'e asupra.
lor, ca aratarea lupte\or in patimi\e. ce
i1 Ie-au suferit rentru Christos. De tote aceste,
ce Ie a-tl suferit, aceia voiesca ve pagubi, a ve
fapi cununa. Apol ca nu cumva sa Ii sguduie spiri-
tul, sa Ii se slalJeasca corda sim\itore, nua mal
asceptat hotarirea, ci adauge: "daca in zadar".
Dea-tl fi voit. giee, tre?i\) ::;i sa reculege\l
aceasta nu ar fi fost in zadar. Unde sunt acum eel
ee contragic f?i resping lata ea
spirit au primit, i?i minunl an faeut, i?i m.al'lurisitorl
al credinle! soan faeul, mil de primf'jdii de perse- ..
cut
iunl
suferind pentl'u f:hl'istos, eu tote aeestea"
dupa atatea suecese it au din char. Dara, g.iee
e1, do pute\! sa v(j reculeget
l
sa recapata\l
ceia ce at
i
perdut. "Decl eel ee ve aeorda spi
ritul, $i luereaza minunl pl'intre vol, din fap-
tele legeI ore, saO. din auQ.ul eredinte1 luel'ea-
za "'? Daea decl v-an invredoicit de atatadar, si-
s(iverf?it atatea ore vi s'a acordat
ta pentru ca a\l paZlt legea, san pentl'U ca a\I
credin\a'? E eert ca pentru ca atI pazit credin\a1f.Fi-
ind-ca aceia tote Ie resturnau pe dos trimbitau <,li-
eend ca credillta nu are putere) daca legea nu e in
vigore, e1 arata contrariul: ca ne-adaoganduse nimic'
din porunci1e legeJ, numa! atund va folosi credint
a
.
Cl'edint
a
numa! atunel, <,lice, are pulere, cand nu i
se VOl' adaoga cele ale lege!. "Cat
1
voip a ve lw
dreptat
i
pl'in lege, giee, atI eaQ.ut din char'"
(Galat 5, 4.). De eat. aceasta . 0 q.ice e1 mal la vale"
eand usaza f?i de mal mult euraj, avend oeasia
biDe venita, din cele deja demonstrate, pe eand aic)
- 71
.';;;1 din faple1fl petrecute. Carid,
nu ate.ntJUne legeY, ci ,credinleI, atI
pl'lmlt sp!nlul, atl minunI.'
A pol filOd -ca era vorba de lege, el duce chestiunea
pe un all teren .mal indrasnet, aducend Ia mij-
)oc pe Abraam" (hcend: "Pfecum Abraam a
creQut DumneQ.eo. i s'a soeotit lUI spl'e
drel?tate ' (Yel's. 6). SigUl', \lice e1, cil puterea
ll1vedel'eaza !?l din minuoilefacute de .vOl'
de vOltI, eu llIe yoiu iqcel'ea a ve convin c sf
ex:mplAe fiind-eamultavorba se
lae depi?ll pellt.rll 'i aduce i?i pe
ta. mR o.c, :;;1 ea .. .eI s ,a ju.stifieat .prin eredin-
, . tal a dadl s-a Jushficat prm credmt.a eel mal
om n e de char' de " fl'
tA t ,1?l lr1 ap e era de admirat ell a-
t a , mal mult ne vom justifica nol. eu ce a va-
acela, daca a fost sub lege? Cli nmk' ci
fost suficlenta s.p:e jnstifical'ea luI.
> ,?U Ia legea. nIel acum nu mal este le-
f.e, II eeum. nu era mel atuncl. De aceia el eomba-
pentrll ca sa nu primeasca.
y1 Ob,leetlllne, mh'oduee la mijloe pe Abr'aanl
JUs 1 ,?at .de lege, Precum atuneT legec:.
nu JI ast-felm :;;1 acuOl, fiind data, a conlenit
cu e, a fost Apol de VI'eme ce
mal'.f despre. fiiod ea el'au nas-
I ,1. dm Abl se temeau ca 'nn cumva parasind
egea sa se mstrameze de jnrudirea eu el si aeeas-
ta tea rna . . P , . , .
, " 0 ave], arata:nd ca mal ales ib
1 :a,eu densu1 0 lucreaza cI'edinta. Aeeasla idee
mal dar 0 in epistola catl'a RomanI; inse
ntl ,mal putm 0 ,.:Jal'ifiea aiel, . : "Sa scitI
dal a ca eel dm eredinta, a, teia sunt fiiI lUI A' '-
bl'aam" (V" . '
. . el."', 7), ea,ra aceasta 0 Cel'tific3 eu mal'-
tune dIn vechllne' Cacf pl'evedend d" .
. " ,Ice, SCl'IP"
- 72
. a DurnneAeu pl'in credinta va .
tura (' Y Ab a prm tl-
e .. intl, aprevestit lUI . . raarn. : .t" .. . .
vor bine-cuventa t6te natlUDlle. (Vets.: ..
DeeI daea fil a1 luI Abraam nu ce au
d'" turahl eu densul. d aeel ce ere-
IOru 11 e na . . . nn tme se
d
ta luI -cad aceasta mvedereaza. "p
1 n , . . '1" ,t a e 1
bine-cuventa t6te e ,-e cel c
' 1 introduce in aceasta . nemUl'lre. . It f t
. Dat'a prin aceste cuvinte e.l mal at stdi-
destul de insemnat. Fiiod-ca 11 faceau m?lt . '._
;, - . ca Ie eae mal vecbe de cat en. c[ e
a in urma legel, el li
nascocire proband ca cl'edinta e mal vee e e c
. ea eela ce ecert prin faptu1 r,u Abraam,
mal 'nainte de aralarea legerl. t
l
.
ata

o-dala si r,ele petrecute aeum acu lOOrm_
f t
"l . Prevedend dice, scnptura ca urn
pro e 11 or. ". ' . ". . d' ta"
nede'O va ind:-eptati gintlle. prmcre ,, '
' . .. . 1 a prevestlt luI A braam .
eara nu prm ege, " - a rlice ca
Dace este aceasta? Aeeasta !nsam.n '. \' 'd
e1 care a dat legea, mal m.ca . ,de . a .
legea a botaril ea gintiJe sa se Jusbfke .
"'i nu dice' a descoperit. ci "a prevestlt , ru
a fIi si Patriarchul S3. bUCUl'ut de mod.lll :;t-
d?rea
t
ea.
Dara. fiind-ca II male!'?u s ApanJ" . 1 .
caci s-a fost seJ'is: "Blestemat este tot ce ce
nu irnplini t6te cele scrise" in cartea leg:!
ac(>stia, nicT nu Ie va face . . 27
d
.. II' imprascie si aeeasta fnca, ll1tOI cend t
e ac Ia .' , d mal nu sun
tionamentul invers proban , ca ven-
blestematI eel ce pal' olSeSC legea, Cl chlar
cand eel ce reman in lege, nu numal c
ci r,hia!.' sunt blestema\I. Aceta
- 73
'QiceaCle[t eel ce nu pazesce legea est.e blestemat, el .
\nse probGaza eol cel ce 0 pazesee este bJestemat,
eara cd ce ou 0 pazesee bioe-ellventat. Aeeia
Qiceafl, ea eel ee daatentiune numar credinteI, este
blestemat, 1'e cand e1 al'ata ea cel ee da atentiulle
tTedinteI este bine-Cllventat. Dal'a cum eJ
t6tf; acestea? Nu am avansal dora ceva :ntampla-
torio prin eele de mal sus; de aceia trebuiA a da
atentiune incordata celor Ul'matoal'e. E1 a lll'atat
ceasta mal 'nainte dicend, ea scriptUl'a a dis Patrial'-
hulul: "ea prin ti;e se vor t6te
, natiunile". Dtira atune! 'nu era lege, ci numa! ue-
dinta. De aceia pdn silogism el adaoge: "Pentru a-
ceia eer din credinta se bine-c-uvint'aza -im----
preuna cu Abraam" (Vel's. 9.) Oar:1
-ca nu cum-va il sa iee aceasta ca 0 objectiune sa
1ica: eu dl'ept cuvent s-aju.'5tificatel pl'in cl'edinta,
Ci:lcI pe atunel legea nu exi:sta; tu inse arata-ni cl'e-
dinta justifieand dupa dal'ea legeh>,-toemaI asupl'a a-
eesto)'a vine, ::;i Ii probeaza m;iI mult chiar de cat
if cel'; Ii probeaza, adeca, nu numal ca cl'edinta jus-
tifiea, ci inca ea legea -blestema pe eel ce 0 intl'e
bllintaz3, ca sa afli aeeasta, asculta cuvintele
aposlolice :-" Can sunt din fapte de a legeY!
s unt sub blestem
U
(Vers.l0). Dara acea,;;t.a, \lieJ,
e numaf 0 hotaril'e, care nu al'e nit! 0 Vt'oba.
darcl cal'e e pl'oba? Iat-o. ea se chia. in lege:
"Blestemat este tot celce nu va lmplini t6te
cele scrise In .cartea lege! $i nie] nu
Ie va face
ll
(Deuter. '1,7, 20). "Cum ca nimenT nu
se indrepteaza prin If'ge. este in totul inve-
derat'l (Vel's. 11). dara lotI au pecalllit, pdn
unnar'e sunt sub bleslem. Dal'a aceasta el n-o giee
inca, ea sa nu se creada en. el decide, ci aleal'ga ea-
- 74 --
rast la marturil, seurte de
d\.' oimenl n-a implinit legea., toV .sunt
bleslem, si ca singura credll1\a Justlfica. cal e. e
marturia 'ce 0 invoca ? De la. Abacum,
rele dice: "Eara dreptul dll1 va fi VlU
uumH! ca e
mal prin credmVl, el prm nu e eu. p _
tiota a se justifica. mmem, glce, n-a pazlt Ie
.. . ci toll au fast sub blestem pentru calcarea el,
s.a gasit 0 cale mal lesniciosa, aceea,
rio . credinta (eia ce este 0 mare proba, ca
se pote prin lege. _ dor.c:i n-a Shs
felul, ell dreptuJ prin lege va fi VlU, el "pnn cr
d
t "
- . d' . 1
"Eara legea nu este .dm cre Cl ce ce
va face acestea, va 12).
Leo-ea dice nu cere numa! credm\a,. Cl !?l pe
cand Charul' ju.:.:tifica 0- AI
vedut cnm a probat. ell cel ce le
o
el,
din causa imposibilita\eI de a a Imphm, sunt sub
blestem ? cum eredin\a are putere. de, a
'ustifica? De cat aceasta chestwne a a
si a presentat'o cu muJta putere . . FI.llld
i
fi
a
legea era' neputineiosa de a pe om .In . Just ,-
care, dl:'scopel'it. un leac nu cal e
a faeut prin sine posibil, ceia ce era le.geT.
Oa 'a decI 5i suiptura dice ca dl'eptul .prm .
lfi viu manluirea prin lege,
prin ,'redin\a s-a justificat, e cel't tii puterea credtn-
tel e ' m'al'e Cum ea eel ce IJU legea e
blestemat, eara eel ce da aten\iulle credint
e1
e
faptuJ e invederat; dara ca acel blestem nu mal
exisUL acum, de uode giee, a ni aceasta:
Abr'aam atost mal 'llainte de lege,
intratl sub jugul sclaviel, ne-am eonsbtmt vIDova\l
.
- 75 -
blestemulul. Dec! cine e acel ce a deslegat bleste-
mul? La acestea iala cat de repede respunde. Emu
suficiente cele gise mal sus; elkI eel jllstificat.
mort legef, aeatat de 0 via\a noua, cum at'mal
putea fi vinovat blestemulul? Daru el nil ::;e multe-
numaI eu acestea, ci diseula chesliunea !?idin
aIt puncf de vedere, ("licend: "Christos ne-a res-
eumparat din faeendu-se pentru
nol blestem, eael scris este: blestemat e tot eel
span<;lurat pe lemn" (Vel's. eu tote (leestea po-
POI'uJ era vinovatde all blestem, care(lice: "Blestetnat
este tot eel ee nu va implini eele scrise In ear-tea
1
. II
eger 27, 26.). Dara ce este acea-
sta? Popol'ul de signr ea era vinovat, cael nu a 13tnt in
lege nieI ca a implinit'o tota; dara Chl'ist05 din alt
blestem I-a eJibel'at. "Blestemat este eel span<;lurat
pe lemn" .-- Oe<"I
si eel ce eaIca Jegea earasI e blestemat, cl ea eel ce urma
a desJega aeel bJe:-:lem,' fill'a a se facevillovat lur, in
loeul ae.eluia a Juat asupl'3 sa pe aeest din tJrlna, ca
prin acesta sa deslege pe cela-I'alL. Intocmal ea
eu un condamnat la mor-h-, tand un nltlll irespon-
sabil pl'efel'a de a muri in locul lUI, ell care oca-
sie '1 scapa de pedeapsa, tot ast-feliO a faeut si
Christos.-Fiind ea el nu era sub blestemul calcareI
leger, a pl'imit pe aeesta In locul cellll dinter, ca
ast-feliO sa>1 deslege. "Pecat Cacut, si nieI vi-
nu s-a aflat In gura JUI" (Isaia 53,9). DecI
precum prin m6r'tea lllI eel ce urmeaza a mmi s-aO
izbavit de .. , tot !?i prin blestemul pe care
I-a pt'imit i-a izbavit de blestem. "Pentru ca bin e-
cuventarea lui Abraam sa vina peste ginp"
(Vel's, 14). Cum sa vina peste gintI? "In semci.nta
- 76 -
, . se vor bine-cuventa tote natiunil:"
ta, QIl:e, 0 e('a in Iisus Chrislos, Dad\. ace::;te
(Gemsa, 18),. ad . t. I del ' ce ratiune ai' fl fost
cuvinlel sar fi 1 calcar'ea
ea tocmaI cel ,;lll,?v;. , aesmotiv de bine-cuvental'e?
lege!, toemal sa eVln . ole impartasi pe
Cacl nu chiar e1 este iipsit.
a ltu} de bme-cuvental ea, de l:arCe
1
,'t _., u i1is tote
, d < "t ell pen1ru illS os S a .
De aIel, eeJ, e eel, n a luI Abraam, prin el
d\cl el , a bf"ost si ast-feliu la . densul
naliunile se VOl' " si Pavel
&e 'rapo!'U( promisiunea SPll'll"lul, eeJ3 ,ce, ,
d
' . , Pentru ca prin credmta sa pn-
araian Qlce,,, . ," fl' d a Cba
' easca promisiunea spintuIul . Dara tn ,c -
m , " ' , . 'a asupra celol' nel'eCUUOS-
rul !lu se ,pogO! .' al 'ntaiu sehine-
!?I ,de <l 01 fiind Justi,-
euvmteaza !?' 11, se bles , u ;a.l Charul spirl-
1icatI prin credmta !?l atra
g
d
, P t blestemul Cl'e-
. A t-f r v crucea a es ega , '
tulul. s e III ca, t'f" 'ea si J'ustifical'ea a atra5
{lin\aainll'odus Ilcar " ,
Chal'ul santulul Spll'1t. . a tuI
Fratilor dupre om vorbesc: n ,
, d a este mtant 111-
(
testamentul) unul om, ac ' _ It
0
' - adaoge cev d nou
menl nu-l des mtaz,a, sau b . /I ?
. ' 'I dupre om vor , esc .
(\
Tel'''' 15) Ce insamna alc :" ... 'VOl'-
" tl Cad de oare,ce <l
Adeca din exemple ' : " 't 'ntre if dfl
, ' t 'j de IJnnumle 5::1Ve!SI e PrJ ,
bll de SCrIp , 't Cl ",t s si de Patriarch, era Ilece-
cele ce a pallml viata comuna, Acesla era
sal' a da exemple !?I d 'b' d S3 indulceasca cu-
de audilorl !?i ma'(
ventul !?l sa, .lC a J I, 't Asl-feliu buna-
bine pdceput de eel gl'eol a e. " de
. , Ih I d'ce' Cme IngnpsCe
oara catra Corm en" I ' " "? (1 C-
tUl'ma si din laptele el nu mananca, ' 0
" II 9' 7) 5i calra EbreI: (testamen
un 1. , , ..
- . 77 --;
tul) are putere numa] asupra celor morp; intru cat
jnse traiesce testatoriul el niu are nici-o putere
ii
(Ebl'eI 9, 17). in multe 10curI ar gasi cineva introduse
ast-feliu de silogisme, luCl'u !?i Dumne\leu l'
face dese-01'l in Vechiul Teslament ;a!?a buna'ora zice:
,?"Ao. d6ra va uita femeea pe pruncul Sc:u"?
49. 15), ea1'a91: /lNu .cumva va <;lice 0-
l ariulul (creatura lUI) 61a: ce fac!"? (ibid. 29,
16), la Profell,ll Osia (eap. 2) imiteaza pe bal'batul
despl'e\uit de fernee. Df::asemenea in tipurI at' putea
ved.ea cineva ' multe exemple Juate din viata ome-
neasca, ca de exemplu cand protetul pune cinga-
tOl'ea si intl':1 in casuta olariilJuT. - Si ce voesee el
(pavel)' cu <lcest exemplu? Voiesce sa.arate ca cr-e-
dillta era mal veche, eara legea mal noua 1?i tempo-
rala, !?i data ca sa pregateasca cl"edinta. Pentru ,:),(;eia
Q.ice: "Frati1or, dupre om vOf'besc", Mal sus 'I
numesl.'e JipsitI de minte, eal'aaicI fratf, atl'agendu-l
eu vo!'beie, timp !?i mangaindu-J. "NimenT
nu desfiintaza unul om, dat'aeste
tntarit", Daea, un om ore-care dispune de a ..
vel'ea sa pl'in testament, nu CUnlva va indl'3zni cineva
a strica luf, sau a mal adaoge ceva? Deci
daca aceasta se petl'ece CII omeniI, cu atat mal mult
fiind vorba de Dunmedeil, Si cuI a lasat Dumnedeu
prin testament? "LUi' (;lice, semintieI
lUI s-au dat fagaduintele, Nu c;:lice : semintiilor
lUI, ca de multe, ci ca de una singura ,,$i in
semanta ta") care este Christos. Aceasta c;:lic
lnse: cel Intal'it de Dumnec;:leu
In Chl'istos, nu-l pote desfiinta legea, care s-a
dat Cll patm sute trer-<;lecI de anI mal tarc;:lio.,.
- ', 78 -
'ca sadesfiir.teze fagaduinta. CaeI moscenirea
daca este din lege. nll mal este din fagadu-
inta; eara lUI Abraam a fost cha-
razit'o pl'in fagaduinta." (Vers 16-18). lata, ded,
"cum a dispus luI Abraam, pl'in
seman\a luI a regulat ea ajunga bine .. Cllv8ntarile
luI dec!, daril, cum e CIl pulintil ca legea sa
Ie tote acestea? Dara fiiod-cil exemp)ul a-
cesta: on avea putere in totul de, a atrage auditol'iul
.eatl'il subjectul ce'1 preocupa, de aceia a (lis mal
<Clioaillte: "Dupre om vorbesc". Din aeest exem-
plu sa nu-tJ inehipuJ ceva reO despre magnifieentalul
Dumne(leO. Observfl exemplul de.la ineepuL A promis
luI Ab,'aam ec\ pri[] semanta JuI so VOl' bine-euve[]ta
natiunile, dara semanta lUi dupa trup est.e Chl'istos.
Legea a venit dupa pall'U sute trel-<;lecI de anf. Dar'a
daca legea charaze:;;ee bine-cllvental'ile, viata i[]-
dreptarea, promisiunea aceea este desfiin\ata, ApoI nl-
meol nil desfiintaza testament al unuT om, inta!'it
in regula, testamentul lUI palt'll
sute treY-zecI de anI se desfiintaza? Dad eeJa ee a
promis prin acel 3!?eZamant llli impli[]esce, ci alt-c.i-
neva , intel'vine in locul IllT, apol acela se desfiintaza.
::;;ieum s'ar putea intampla aceasta? Din ce causa,
.<;lice, dal Jegea? "Pentru calcarile de lege"
(Vet's. 1,9). dara Dief nu e de prisos. VeQi
cum el :pe tote Ie observa de 0 data? Cum intrebu-
intaza mil de oehI? Dupa ce el a I'idieat eredinta Ia
loculel si a aratat'o de mal vel'he, ea nu cumva sa'tl
inehipuf eft este de prisos, vine !?i indreapta
.aeeast1 parte, al'atand ca nu in zridar a fost data, ci
spl'e o mare folosillta, "Pentl'u calcarile de lege",
adeca ea nu eumva IudeiI sa vietuias,:a fAt'a sfiala,
si alunecand in relele cele mal mal'I, si astfelill in
. .
- '79-
Joe (Ie n'iii legea Ii sta de fata '1 ' .
contravenirile la
. nu tote, putin 0 pal'le din ele ' A ' .. > U, e
tm este I'Su '{at din leu-e I' x ea pu-
P . 0' osc pC! na rand')
;a :ld
1a
, ce //a vem seman, ta, cariea i s ada!:
1; g<-l Ull1 ta (Ve'" 19) d. "
Ded daca lpgea a' '''t ' t ' : teca P,:IOa \'aveni Chl'i.,;tos.
111<11 d ' os a a panala Chl'istos nu.;,
aeU,'?1 or mal de parietara timp?
t' " - "UI, plI,n ngel'l in mana unul mijloci.;.
. Ctlventul S<llipe
rea 'lecTeI _ M"I . re .! ngerJ, cal'll a.o servi t la da-
at'afand
o
,:. 1.1 . ?CI orlU. aief pe Chl'islos.
gea e1 a nalnte de Jege, ea ' Je':
"MijIocitoriuI nu este aI U[1uia eara D "
ne<;leu unul este" (V " . urn-
? Cael daca fae <t (lIce niel
"slngur adeverat" " oan (tap, 17, 3)
adev:
ru
D
t
, apoT nicJ pe
"ealaurnnedeu unul este" D ' . ,.
de . Dumnedeu Tatal ' . ' 5e (lice
d 0 de FlUl, e cert eft
rat d ' e > eu Tatal numiudlll adeve-

a fost Cbd:'>to'? A " . ... . u 1111.1 OCI onu
torin intI'' e cer't ca a fost
si 1 1 eu i?l omenT? VedI cum al'llta ca
. egea e a dat'o? Dara daca el a'dat'o t t J'
stapan de . . , . , 0, e era
a 0 desfimta, "Deer ore Iegea este
c?ntra fagadumteJor lUI Dumnedeu "? "
daca bin_e-Cllvent.al'iIe s-au fost 'dat 2/)i
raam, eara Iegea lIItJ'oduce blest I " . u
JUl.
sa fi Mar tagaduiesce dieend:
1I nu e, apoi continuand gice: "cacT dac'a s.ar
- 80
fi dat legea care sa pota viii, fate (vivifica), de
sigul' ca Indreptarea ar fi fost din lege 1/. Ceia
ce g.ke, aa este. Dara in lege. cJire, aveam spe-
ran\a vietel, l?i Jegea ar fi avut puterea mantuireI
nostre,'p'ote ea bine aT fi vorbit; dara daea te man
tuiescI prin ehiat' daca era! sub blestem, cu
nimie nu a1 fost vaiam3t venind eredinta, care tote
Ie spalil. Daea . fagaduinta e data prin Jege, dupa
dreptate te temI eanu cag.end de Ia lege sa C3cJI din
jl1stificare; dara dara pentm aeeasta a fost data, ca
sa ingradeasca pe totI, adeea sa mustre sa arate
propriile lor nu numaT ca nu te impedeca
de a te folosi de fagaduin\a, ei cbiar conlucreaza spre
a Aceasta invederand'o, cJkea: "Dara '3('rip-
turaa lnchis t6te sub pecat, ca ast-feliu f<1ga-
,duil)ta sa se dee prin (:redinta lUI Iisus Chris-
tos, celor ce cred" (Vers. 22.). Fiind ca ludeil nid
macal' ca 3imtiau greutatea pt\catelor lor, earft ne-
sim\ind nid idrtal'ea nu 0 dOl'eau, a dat Jegea. ca sa
scota la lumina ranele, ast-feliu sa doreasca me;:
diclli. Cand el Q.ice: "a inchis", jnsamna ca Ie-a do-
vedit, lea dat la lumina. ca dovedilldll-se a fost
cupdn.'?! de groza. AI vt\cJut, decl. ca nu numaI e;;\
nu este contra fagaduintelol' luI D'Qeu, ci ca cbiar
a fost data pentru af}este fagaduintl? Daca legea
a1' fi cautat numaf sa-sI resbune contra omuluI si
. men\ina autoritatea, pote ca bine s'ar fi cJfs
a:l; dara cand se intampla cu totu} alt-ceva, r and
tole , Ie facea pentru om, cum de <;ilcl, ca a fos1
contra promisiunilor luI DumneQeu? Daca legea nu
ar fi data, totI soar fi abiitut Ia pt\cate, ilU ar
fi mal l'f'mas niel un ludeu, sa asclllte de Chri s-
tos; Acum, inse, legea fiind data, dout\ lucrmI a l'e"
_ uit de-o data; anleiu invatand pe eel bagatol'I de sama
- 81
a al doilea, de
cunosce p!,oprnle gl'e:;;ale, ce mal ales 'I si
pe maT bine-voitor! in a cauta pe flul
JuI Dllmne<;leu. Ded cel ce nu au cl'edut inel causa
a fost, ea nll 'iau cunoscut propr:ii1e lot'
Eat'a aceast.a invederand-o, g.ice': "CacI nesciind
lUI Dumnegeu, ?i cautand sa-sl
bl1easca dreptatea lor, nu S-1.U supus d'reita-
tel lUI Dumnec;leu" (Rom. 10, 3.).
. 'naintede. a - credinta. eram pa-
ZIp sub .lege, lnchl?I fimd spre credinta care
era sa 11I se (Vers
1
23.). AI vec}ut cal
clat' a presentat ce am fost dis? Eram {)a-
tl'" h'" " "
2.1, "Inc 1;>1 nimic alta DU invedereaza de cat
resul.tata din pO\'uncile legeJ. Ca paTe-
fi,m.d wg:adJt,' un m::!re i stapanitl de jUt'
HUpl eJur, a!;'a E'I au II sttlpan ItT de lege, care'J tin(.'a
in ct'edinta. "In legea ne-a fost
In Chl'lstos, ca sa ne indreptam prin
eredmta (Vel's. .. Dara pedagogul nu JUCl'eaza
CI eh.tal' scapand pe t e-
nt\I de Ol'I-ce relltate, prlluesce cu tota rivna dea.I
prepa.ra Ja !ectiunile date de d:lscal; cand lnSe tell-
I'll! aJllOge III stare de destoinicie, pedagogul se de-
parteaza.De aceia \lice: "Earavenind sredinta ".
care duce la barbat "nu mal sllntem
sub pedagog. Cae! tot! suntep fir aI lUI Dum-
nec;leu eredinta in Christos Iisus" (Vel's.
25. 26). Den, data Jegea a fost pedagog, si sub dt,n-
sa. el'am pazitJ nu era contra charuluI, . ci
conlucratore ; dara acum cand chaml a venit .
!?J legea inca stapanesce, de sigur ca e contra.
n01 suntem dat.ol'i de a iotr'u lntimpinarea elw-
- 82-
rulul 8i a-I prIml . eara legea ne ingradesee. atuneI de
sigur ca este vittamala . maotuirea noslra. P:ecum
minarea lumineaza in limpul nopte!, luml-
neaza de 9iua ne face a nu vedea sorele, ?1 .In ase-
menea eas nu numal ca nu ni Cl mea ne
8i v ati;lm a, tot ast-felit'l legea, care III opune lllal
marl obstacule. Dect tocmai eel ce 0
aeeia sunt carll 0 clevetesc, Oat'a a pol !?l ,peda,gogul
se fac'e ridicol in oehi:lellt:lrulul,
de a sedeparta de el nu In\elege, se lOcearca m-
ea de a-I stapani. De aeeia !?i 9ice Pavel:
venind credinta, nu mal suntem sub p.edagog
asa ca acum nu mal suntern catu!?l de sub
"CacI totlfil lUI suntep .
Val! edta pulere are eredlO\a, !?1 cal de b,me, 0 des-
(:opel'e,. eu cal inaint3aza malmult! namte e1 a
aratat ca i1 et'3t'l fiil luI Avraam: ,,$Clp, ?ara, ca
eel ee sunt din eredinta, aceia sunt fill lUI A-
vraarh 1/, acum, inst:l, el arata ea !?i al luI
Cael totl fiI aT lUI Dumne<;leu suntep, 9\(:e,
prin "credinta lUI lisus Christos". AP?l a
pronun\at eeva mare !?i arata modul l?-
fie reI. , . Cacl catlin Chnstos vatl botezat, In
" . II ' d
Christos v-atl Imbraeat (Vel's, 27), e ee no!
dis Me: eatl in Cbristos v-at{ botezat, dm Oum
ne
g
eu
v-aU nascut? ead aceasla era fit'esc ,al
ideeI. Ceia ce el pune aice e foete
Daea Cbl'islos este fiul luI Dumne9.eu: eat:a If'-al
imbracal in e1 avendul in sine-\I ldenllficandQ-le
eu ei te-aJ ridical 1a 0 afinitate cu el te-al f<'lcut
la "Nu este ludeu saD. Elin, nu este rob
sau slobod,nu este parte sau
meeasca ; cael unul suntep in bsus Chns
83-.
\ " .
(Vel's, 28). Al vedut Dicend ca
. pI in credinta ne-am fa'cut fiii lUI 9umne4eo, nu sta
DumaI aiel, . ci cauta sa afle ceva mal' mult, care ar
putea sa prasinte maf clar unit'ea eea mal sti'insa eu
iisus Chl'islos, si dicend. ca in el v-alt imbracat nici
-eu aceslcuveot' nu se multemescp. ci
, t
pMt'unde 11la! 'nauotrul acesteI unirl, 4iee ; "Totl
suntetl in Iisus Christos ((, adeca, avetI lotI
. fOl'rna !?i tip ca al luI Cbrisbs.
at' putea fi mal infricosal ca vOI'beleaeestea '') E-
Jioul , ludelll !?i sclavul de 'mal'nainte) nu are
inget' sau . arcbanghel, ci a stapanll-
lUI a tote; eu fata vesel a el inainte, arMand
io el pe Cbl'istos, "Eara de suntetl al lUI Chris-
tos,semanta lUI Abraam suntetI, mosceni
tori dupl'e fi1gc::ldllinta "(Vel's 29).AI vedut cum
eeia-ce (,lieea mal 'nainte rlespre semanta lUI
. .a probat'o acum, ra lUI semin\ieIh,iI au fosl . datJ
bir,e-euvenlarile?
"Dec] ejie, ca intl'u cata. 'vr("me Jlloscenito-
{'iul este prune, jotl'u nimie nu se deosebesce
<:Ie de e::te stapan a tote, ei este sub
epitropI $i ie-onomi, pana 1a data pusa de ta-
tal seO, Astfelio nol, ('and eram pruncI, e-
ram aservip sub elementele 1Ul11ell/(Cap, 4, 1-
,Sub cuven.tul de prune el nlt io\elege aid virsta,
Ju?ecata: ai'atand ca. OUmne9fl din, inceput voia
nt .dal'Ulasca "hal'url,le saltl, daI'a fill1d-ea ne ga-
SHim 10 :::tare de pl'UnCIe, ne-a stapanil'ea
elemenlelo,' lumeI, adeea novoluniile sambetele.
,Oed daca acestea pun acum sub lege, (,lice, nirnie
fae <i,e ('at ea inapoiaza eara!?l la timpul
de de aIt-felIO sllntetI in vir"ta
ca acum. Ve;lIJa ee duee observarea (,lilelor? Pe
- 84
Domnul stc:lpanula tote '1 pune in randul serviltw.
"Cand, lnSe" a venit plinirea timpuluI, a trio
mis Dumneeu pe fiul seu eel nascut din fe-
mee, nascut sub lege, ca pe eel de sub lege:
sa{ reseut1!pere, pentru ea sa primim' In fiel'ea "
(Vel's. 4.5). Aiel el pune doue cause, cum doue
suecese re8ultate din intrupa/e: isbavirea de
acol'darea bunurilol'; ceiace nu era posibil pimanul a
realisa, de cat numal luI. E?i care au fost acele bu-,
nurl? A ne seOle de sub blestemul lege!, a [Ie a
duce Jainfiere. "Pentru ea pe de sub lege'
sa-J reseumpere
ll
, <;lice, "ea sa primim lnfierea((
Bine a <;lis ,.ea sa primim
n
, ciid prin aceasta arata,
ca ni era dalorita noue. Dumnede11 de la in-'
ceputa fagaduit lUI Abr'aam, eara acel'e fagl1duinti ",
s-atl realisat dupa cum a probat'o aceasla pT'in mul-,
te fapte citate din scriptlll'a. ;;ide unde e ced ca
n01 De-am facut fiit luI? Mal antet a dis, c.1 ne-am,
imHl'aeat in fiul apoI '("a am primit
spiritul infiereI. Nu am fi puttit 'a-I numi dat'i\"
rriai 'ntei11 n'am fi f08t fin luI. DecJ, daca thal'ul ne-a
facut liberI, in Joe de robI, in Joc de pnwcl ne-a fa-
cutbarba{l,i 1n loc de streinI dironoxf, cumnu ar"
fi cea mai prosta cea mal grozava
diu de a-] ptu'asi !?i de a ne re'nJol'ee la ce-
Ie, dintei ' ? ne-eunoscend pe Dum-,
lleeD, serveatl eelor ee din fire nu Sl nt
neeI; aeum, inse,eunoscend pe DumrieeD, sall
mal bine dupa ee a-tJ fcst eunoscutI de Dumne ..
eu, cum ve Int6reety eara;:;l la elementele cele'
slabe !?i saraee, earora eara:;;l din nou voitI a
. " '"
serv1 r , (Ve,'s.8. 9). Aid el se adl'eseaza eMra eel>
dintreginty. <;lice ca idoloJatl'ia este
- 85 -,
,dile]or si eft
't' '. C, aeum 0 maT mare 'Jedeapsa aduce' p
' I'll cal'e . 't I ' . en-
, . d a {il llIUll! e ementele dUlIlnedeJ nu din fire
q';;)10 a pl'epal'a lUtTl/,. a-J Dlwe pe densif
, ,, 1' agome. t.ela c.e \hce, !?i e.5te. Atur)cl
-<; /I,e, fll,!d !?) Ll'all1d iD,atadre. , ve , timtI
an:m, lOSe, dUNI ee atf clInoscut pe Du.,}'1'
nee ell >;au mal b' d' . ' -
, , '. me IS, a I .tost de d
A
"u J ., - ',. eo-
" A' (:Jm. Ill! ve ,:et' 0 mal mare' osftnda ca-
QUpa alata tngl'lJlI'e ear'asI in bo'la de J', ',
H1te') ea J d' , . " , rna na-
ned'eh. lIU ... 01'11. vOI.a-tJ .aUat pe Dum-
, . pe. cand mca tr ;ua tf In ralacll'e el ins '.
v-a smul.s dlO ea si v-a atms ]a deAos I N'
t] J' , u. Ulllesce e-
men. : e umeJ slabe saI'ace. pentl"ll ca nu ot a-
VO' mel 0 ce ni stau dtfata:
,'\r' 1.IeJe paz!tI $1 .lumle, ;:;1 timpurile si ani:l"
,t els. DlI1 aceslea se invedereazaca IlU num'a.
.. Ii predicml aceia, ci paza
nlor 9
1
a ]UnIIOl' nou? ,.Me tern de VOl, ea nu
,eumva sa fi ostemt In zadar la VOl" V " 11
ingrijirea apostolica? Aceia se 12
0(;1 elora, ea,:;'\ el tl"emUl'c) fdea. Pentl'u eal'e
-ell mllI, ta sfilala si dice an1 ostenl't la . I"
, . ' . , ." ' vo
cum ac' fi zis, , nu rna JipsitI de ata/ea sudorJ ..
-ce am vfirsat pentru voJ, :piceod: : "me tem(( ea,'a
.ap?I adaogend !?i "nu eumva", baa-at in' lupta
:;>1 I-a. la blme sperunte. Nu a <;lis, zadar m-am
,'Ostel11t, Cl eumva In zada{' m-am ostenit"
ast-felru de nayfl'agiu, <;lice, nu S-?, intamlJlat pa:
.acmn, clara deja pr'eved fm'luna si dOl'e ' De
me tem, nu m-am descu'" t.' - " , '
a totuI, a
,fllseea e mal oaIOte .
: ' ApOI maoaunor ,naufl'agiatr, ,se
.pune pe sllle la lBIJloc i <;lice: "Fi-p ea mine.
- 86 -
cac1 si eli stint ca VOl" (Vel's. 12). AI'eflsta e} ()
giee c'tttl'a eel dintl'e ludel, de aceia se pune pe;
densul la ca astfe} sa-I pota convinge a se .
departa de la cele vechl. Cbiardaea nu a\1 fi mar
Rvut alt exemplu, giee, ajunge a v(j uita }a mine
In urma unel ast-feliU de transformarl, a v(j ineu-
raja. Ia ' privitl, giee, la mine; eu dora -am pati-
mit de acestea mal de mult, cand 3Tdeam de zelub
eel mare pentl'u 11' ge, eu tote 1,lcestea nu m-arn
lemut mal in urmrt de a pal':isi legea via\a Iuda-
iea de pe atuner. vol eunoseetI acestea claro cuce
exagerat
ie
cbiar m(j \illeam pirQnitde .
cum dupa aceia }-am parasit en mal multa ardore .
Dec} bine a faeut el, de a spus vorbele de ml:iI SUS ;"
cit.cl mul\l dintre OUlli.Dl, chial' de li soar arata
de resone iuste ehial', mal curand sunt
de un conational al lor; (' and vM pe un altul fa-
cend acelea!?! lucrul'J, fac i1 a!?a. "Frat
i1or
rogu-
ve, .1,ntru nimic nu m-ap nedreptat
it
((. Privesce:
cum earasl 'i salula cu numele de onore ; acelasllu-
eru '1 face 5i Cll . amintirea charulul. Decl t!ind-ca ia
mush'at eu multa. aspl':me i peste tot locul li-a con ..
fruntat faptele, i-aaratat ca dllralorf lege.
in Dlulte .locurI i-a ranit cuvintele, earasl se da-
molesce enrtenesee, usand de euvinte 'mult mal,.
blande. Cad precum a eudeni pe dneva jntr'una esle
a-I cu tolul, tot a vOl'biintr'una batos
este a-l indaratnici. De aeeia tocmal acest bun'l
inlrtbuintazael peste tot locul eu maSU1'3. 1a pl'lvesce
aeum. tum Ii se justifira de eele vOI' bile, al'aland
ea el nu a spus acelea, ' ra cum l-ar uri fal'a reSOD,
ci a faeut'o de gl'ija cea mare, ee 0 are pen
tru fiindca eJ Ii-a dal 0 lovilura puterniC2
care a pricinllit 0 rana adanca, vine acum prin a
.. ceasl:1 mangaere .a Ii aslupa rana, ca eu njsce unt
- 87-
?e-ler:nn. el ca vorbele pronuntate nu erau
Jsvorlle mel dm nitT din dllsmanie r .
le,scede ]0[' catra densu'l, si
ne aiJOlogla la un Joc cu laudele adresate lor.
fratJl.or, Jntru lIimic nu matJ ne-
. "SClti ca fiind slab eu coroul v am
predlcat pentru ispita era In
meu nu moat} (Vel's. 13. 14).
ala nu e mare de a nu pedreptati pe un al-
cael ehJal' eel mal ordinal' omnu primi ea
unul, cal'e eu nimic nu 1'a nf'drepla-
tit, al supara in zadar. VoT, inse
numal ca eu llIr,nIC nu m-atJ nedreplatiL ci inca
1m-a\( aratat 0 favore nespusa. DecT sa nu-ll lnchi-
puT eJ care s-a bucural. de atata ioO"rijil'e di
parte-h, Ie splIne din DecT daea ' dic n
aeeslea dill urnieaza c'a'd
e
,
lUbJre catra vOl,. ce 0 port penll' u
cu umlC nu m-at! nedreptatit " . N'i-
mlC nu. pote fi mal bland. nicI mal pIa cut si maT a-
?a aeel suflevt sanl dar;) .nid vorbele de
(na\ nu emu dill VI"O rnilllienerati-
ona eraO isvol'He din vro patima a sUfIe-
CI dJ!1 . pl"ea marea ingrijire ee 0 avea pen-
II . . ("e nu ,matI nedreplatit? ('aeI vOl an,
aI alat I'el mal !llare wteres l?i pl'eocupatiune pent):u
nol. SCIP, gice, ca fiind slab cu corpu 1
v,-am predlcat pentru ispita ce
era In corpul . meu, nll m-atldespretuit " . D a
ee voe;ee .el sa spuoa prin aceste c.uvinle? Am
\he.e, am fost biciuit, am sufel'it mil de pd-
meJdl.I predlcandu-ve vol nu . des-
pretmt. Aceasta e ce Q.ice: "pentru ispita ce
era corpul meu, nu m-atl despretuit" .AI
veQ.ut mtdepclUne? Continuand apol cu ol'dinea apo-
- 88
logiel lUI Sf) lnlorce catnl dtlnsil, si arala eate
a patimit penti'u il. Dara. gke, nimic din tote aces-
h'a nu v-a scandalisat, nkI nu moat! despl'e\uit
pentl'u patiml i?i persecu\iunI ;-tole acestea ,el Ie
numesce: sHibaciune - "ci moat! primit
ca pe angerul lUI Dumne<;ieO". DecT, cum
IlU pole fi ab'UI'd, ea fiind perseelltat alungat vol
me primiati ea pe lngerlll llli Dllmnegefl, eara a,
CU111 eand ve indemn ve la cele ne-
ct:>'sarf>, sa flUme pl'imit
i
?
"Care, decl, era fericirea v03trf ? Me mar-
turisesc voue, ca de era posibil at! fi seos 0-
chi1 'I-atI fi dat mie, Decl
facutu-m-am voue, pentru ea ve vorbesc ade-
(Vel's. 15. 16), Aiel el f'sita =?i ore cum se
uimesce. si ('Hula a afla de la densii eall8H sl'himba-
reI lor. <::ine V a am<lgit, <) ice , =?i v-a facut ea in alt-
felit'l sa ve arMatl ditl'a IIO)'? Nll VOl sunt.etl ceI ce
ne Ul'l1latI si ne 'sel'veall, si ni aduceatl ee' el'a mal
l'espectat de cat o,'hi'i ?Ce . s-a intampfat dee!? De
Wide edllsmania? De unde e banuiala ? Ca v-am
vorbit cele 'adevarate'r Dat'a pent.ru aceasf_a b'ebIJia
Inca ca mal mull sa ne I'e"pecta\l sa ne servi\f ;
aCllm inse: facutumam voue, pen-
tru ca ve \'or!lesc adeverul,,? EO, gice 1111 eu-
alta causa, de cat tii v-.am vorbit eele
rate. Pl'ivesre acum, cU rata se jll"tifica el,
cad nu a eautat a pl'Oba imposibililatea de a Ii VOl"
bi lora=?a, din spirit de resultata din
apr8eiel'ile ce el Ie avea peotl'll den:;;il, ci din aeele
pe care il Ie aveat'l fata dedensul. Nic) macal' n-a
<)18: cum vol rnal pute\l sufel'i pe eel biciuit, pe
eel alungat. pe eel ee a palimit ata' a peotrll vol,
eat'a acum ve iovidiaza? ci tocma! de la acelea Cll
('Ire il ::::e faleat'l trage resonamiolele, <)icend
- 89
.de rabdati ca cel respectat de vol, eel pe c3l'el
pl'lmJatI ea pe un inger, sa fie reeompensat ast-felit'l ?
iI, dara nu spre bine, ci voies.c
ve de 1a nOl, pentru ca vol sa-I rIv-
'nIP p.e 11 (Vel's. 17).-Rivna, inse, este bUlla,
; rivoa buna e eand cineva rivnesee dea
'Illllia vlrtutea, rivna rea eand se silesce a a-
tl'age de la vlrtllte pe eel ce 0 face. Dara toc-
mal aceasta lnceal'ea aCUl11 acel amaaitorI de
a_ face; aT scote de 1a cunoscinla 8i
aJ la a,cea eiuntita =?i nu cuaha in.
de ('a pe de-opal'te iI sa se aseze
In I'andul eal'a pe voT,'cariT sunte\I eu ri1ult
mal supenol'l 101', sa ve )Juna in randul discipulilor.
'Cael se invedereaza prindice:'ea: ea VOl
1'1vmp pe EO, glce, voiesc" ell totlll
din contra: l'a vol sa fitl regula ,(M.VWV) 101' si exem-
plul celor mal pel'fectI; ceia ce a fust, I)e rand
'el'am la care adaoge gidll1d: "Bine
este a fi n vmtorI in tot timpu1, eara nu nu-
:naI cand 1a VO!" (Vel's. ttl). Aid eJ da a
ca ltpsa, lUI de acolo a pl'ovocat acele scan-
dale, I ca pl'lOc!palul sta tocmaf, ca nll numa! fata
sa l:I!ba .di,.;cipu,lil euvenita ci
111 I!, s.a 1m. Dec., fimdca II nu ajunsese inca la de-
SclVel'll'e, ap?! e1 face tollll, numaI ea sa-I iotI'odllca
in_ ea. "COPllI mel, ee C,l ril eli durere
ve .pana ce sa,. va forma Christos Intre
VOl" (Vers. 19), Pl'i.vesce.l, cat e de tlllbUl'at, cat e
de alarmat! mel, rogume voue", "copiil
mel, pc carll eu durere ve nasc". Imi-
teaza pe muma, eare tremura pentl'u copHI eJ. Pana
'ce se va forma Christos intre vo.!". AI" vegllt
--- 90 -
afec\iune parintasca? AI vegut tristeta demna de'
apo<:tol? Al ce tipet de jale a scos, mal amal'
('biar cle eat a temeilor ('are nasc ,? AtI COI'Upt, gice.
chiplll lUi Dlllllneqml, a\1 perdut llll'lldit'ea, ati aJ-
terat tata voslre; ave\1 nevoe acum de renascere
de reform are totala, ell tote acestea eu inca
r,umesc: copiilmef,- de VOl suntetT avorturI mon-
std. De tat nu vorbesee el ci mal cu incunjlll',
fiind-ca ou voies("e a rani. nicf a adaoga ranT peste
ran!, ci-I cru\a. Precum doctoril Ct i inteJeptI nu de-o
, da a vindeca pe cel diqllti in Vl'e-o bol;) mdeluogat j\.
dl pal'asesc w nll'(I moment, ea nil cumva prill pre-
seuta lor .-a se imputineze bolnayif, :;;i sa se pearda.
tot acesl tel'icit apostol. DUl'erile ,t'e
erau destul de grele, afec\iuoea-l era destlll de mare.
io,e !?ip{:lcatnl lor nil era mal pe jos. Ceia ce gic
tot-deauna si nu voiu inceta de a dice, este ca chiar'
o mica coniraventiune sl"himbu fata , intreaga a Jllcru,
luI :;;i 0 vatama."A;;1 fi voit ca acum s;) fio L;
val, $i sa'mI schimb vocea" (Vel's. 20). Ia prive-
cat e de nerabdatoriu de inferbantat, f?i cum
nu pote ' sa-!?I aceste sentimente. Dara ast-feliw
este iubil'ea; nu S8 mu1tamesce numar cu vOl'be, d
cautrt si 1'ealisal'eadorintilor e1. Si de ce dOI'esce el'
a fi printre "sa-inlschimbvocea":,.
gice, ddeca sa planga sa vel'se lactimT, tote sa
Ie prcfilCa in jale. Prin epistuJa ou pulea sa a1'ate'
lacl'imile jalea, de aceia e apdns!?i eauta pl'e-
C
. d "
senta lor. "a nu me prIcep e VOl Nu am ce
sa gic, nu scill ce sf'l judec.Cum se face ca vol cariI'
v-aV ridicat la inallimea ceriurilor,-prin periculele
pe le-atl l'abdat pefitru credinVt, prin minunile'
pe care Je-atI faeut tot prin eredinta.-fara de veste
sa Vtl pogoritI Ia at ala mieime, sa fitr la eir-
cumcisiune I?i Ja serbarea Samhetelor, sa ve lipi\
- ,' 91 -
de eel ce Iudai:saza ? Pentn) aceasta la inceputlll eo ,
pistole! qicea: ' "Me mir, ca de curand ve
de la evanghelie", eara aiel: "Nu me
pricep de Val", ca cumal' fi.
ce voiu vOl'bi? ce sa i:lteleg? nu me pI'itep. Penh'u
care simta nevoea de a plange cU 'cum , 1:1-
ceau profetil fata de ludeil aeeasta
este 0 specie de indl'epta['e, adeca nu nUllIaI a sfatui,
ci a jeli pe eineva. De altfeIiu . call'a Miletenl
gicea: "Trel anI .. de .. xandul.,.nu ... ,.am incetal.
ell lacl'imldea ve sfatui pe ' valli (Fript. 20,31 ) ..
0 <;lice aicl prill cllvinlele: "sa-mI sehim b
voeea". Cand nol ne gasim 1n vre-o incerliludine
saO in v"e-o strlmtorare, venita asupnl-ne, in contra
asceplarilor 06s1re, prin a ne cufunda In lacl'irnI
amare.
Deer, fiindcaa eerlat, a dojenit, iT man-
gaeat, a suspinat,-bo luI, nu aiL
fost numal spre muslrarea lor, ei Spl'6 mallgael'e;.
cacI elenicI IJI11ndaratnicesc .cafel'tarea, si nicf nu
ea mangaerea, ci un ' medicament a-
mesteeat" care are mul\a putere in sfatui!'1
fiind-ea a plans eu jale si ast-feliu Ii-a irnblandit Cll-
getele lor, si mal 'i-aalt'as catl'a el, eal'asl se
intol'ce la luptele luT, al'aland ea inse'5[ legea IH,i mal
voiesce a fi pazita. Mal sus el a aellls exernplul ca,
Abl'aam, eal'a acum pune inainte legea, cal'ea indeamna
nu numaI de a nu maI fi pazita, ei chiar de a fi lnde--
parlatJ, ceia ce este !?i mal grozav. ca,de voi tI
a Vtl supune leger, gice, de ea; a-
ceasta 0 pretinde e<1 . Om'a nu diee rhial' in,
3!?a felil), ci 0 apuea din alta parte, an1estecaod tot-
odata !?i 0 islorie veche: ),Spuneti-mI, giee, eel
ce voitT sa fip sub nu asculta'ti d e
92 -..
lege "? (Vel's. 2l); Bine <;lice el: "eel ce voitI-",
,eat"! voebellOl nu sunt conlinuarea idei- .
101' de mal ina;ntf', sunt inse cu pL'ivire la disputa ]01' -
nefolositore. Lege el Dumesce aid eartea faceref,
ceia cede muite 01'( 0 repeta, numind ast-feliu in-
tfegul VeebiU Testament. "Ca stris este, ca A-
braam a avut dOl fir, unul din servitore, -
altul din cea libu'a" (Vel's. 22). se ridica
]a Abmam, nu dora ell face eu Clt:easta vre-o l'epe-
tare de ide1, ci pentl'u ca mare Pl'fl pl'intre Iude! CI'e- ,
dinta desp/'e acest Patdal'ch. Ctl'atand tot -o data ca de
awlo tipurile a veau ioceputul, ca t:ele 'presente
in el se preint:bipuiaO, Si mar 'oteiO aratandu-I ca
'fiind fii aI ]ul Abl'aam,-'fiind-ca fiii Patl'iarehulul nu e-
I'atf in gt'ad de demnitaie, Cacl unul era nas-
'-cut din sel'vitore, eal'a ceIn-l-all din cea libel'<t,--pro-
;beaza cll il nu numaI ca sunt fiJ , dal'a inca ca sllnt
tot ca eel libtit, _ Atat demal'e esle
'puterea cl'edintel, "Dara cel din servitore s'a
nascut dupre corp, ear<1 eel din cea libel'a
dupre fagaduinta". (Vers. 23). ce inseamna:
-" dupre corp" ? Fiind-ca il <;liceau, ca credinta ne
unesee eu AIll'aam, se pal'ea audiLorilOl'ra impro-
babi!, ca eel ee nu erau -nast:utI din el sa S8 nu-
measca fiT aI lur, de aeeia e! ea luerul a-
eesta de necreclut sea feleut de sus. Cael I:saae nu s'a
nasclit dupr'e regula natm'el, nitI dupre legea maria-
jului nid dupre puterea eorpuluI, a fosl fiu
adever'at, de Sea nascut din cOl'pur'j morle din
:mitra Sarel deasemenea Nu cOl'pui a Jucrat
conceptia, nid sperma a facut pe prune, cacl mi-
h'a era morta, atat din causa virsteI, cat din sla- __
bit'e,--,--,ci- clIvEmlullul Dlllnn e<;le 0 I-a Cl'eat, Cat pen-
tru eel din sel'vjtore, iose, lucl'ul'ile nu s-au petrecut
fi acesta este nasellt dupa obiceiul mariaju-
"'- _ 93 -
lUI, dupa legeJe natut'eJ. Si totusl cel ee nu s-a:,
lIascut dupre eorp, a fost m'af l'esllectat ca cel nas-
corp. carl nascel' f' a diJpre cor' p, nu face pe-
mal de respectat, ei din contra. Nascerea on'ea,
ny este dupre corp, e mal l11iracu/65a si mal spi-
nlualA dovadao ayem din ceJe doue na;;;cerI O'1.l'a-
tate ,sus. IsmaIl s-a na.scut dupre corp, eu] a--
dever lOSe fost set'v ; nu numa} atata, dara a
fost seos dill parinteasca; pe cand Isa
0
ae, e'eL
nascut dupt'e fagadumta. ca fin libel', em stapan al
"Care. sunt alegoriI" (Vers. 24). Abusiv a-
numlt el loc de tip. Ceia Ce \liee, asa si"
este. Acp.asla lstone nu represin1a uumal aceasta
'ie pare, pl'ocJama; fapt
tt u ,:a. nurnlt alegor1e. Oara ce anurne pm-
clama. NlmlC alta, de da tote eele presente. A-
SU,nt cele doue
dm muntele SmaI, ce nasce spre servitute
t A " '
care es e gar (Vel's. 24), Si cine sunt aces--
t Ii? - ,,,
ea . Mumeleacelol'eopiJ, Sara Agar. Ce "sunt"?
Cele clone eele dOtl8 cele done -
legT. Dar'a, fimd-ca in istoria aceasta a fost ames \e-
cate nume de ferne!, el a pel'sistat. in denumil'ea o'e-
DuluI, din numele acestea 0 mare
tate de ldel 0 mare asemftnat'e. Si rum arata a- -
-din nume? -"CaCI Agar sem'nifica munteJe
SmaI, care este (Vel'S. 25) Servitoareas6-
Agar, eara munteJe Sinal astfeliu se traduce
in 1.lmba Astfelill ea foVeeI naseut! sub im- "
VeehmluI Testament, iorsamente sunt sclavL.
mu.ntele ,ace!a, pe cat'e s-a dal vechiu!
firnd omomm eu servitorea, let'usa- -
IIIllU!. este, ceiace el <;lice: "Este alaturea'
cu Ierusahmul de acum (', -adee<i, se
- 94.--
, "l'esulta de aiel? Ca nu acee:,l.
' se ce, ' si nascut dara acesta,
a fost sclava, :;;1 sclavl a. fost , servi-
,adeea Vechiu,l eu mun
'torea, Cael lel'us,lillTIul s g, 'a' in lUunle
tete omonim. c unde este tipul
s-a dal SI U" \' 1 de sus esie
, . Eara lerusa Imu " '
Sal'el? Asculta: " , , ' d' el nu
I
'ber" ; (VflfS, 20)' usa dal'a \',e1 lU
t
'A
1 " , : I ' " Hmulul de Josa os gal,
:sU!1l sclav1. '1 munle1ul; eara tipu[ Ie "
,cela ce e eel tea nu bisei'ica Si eu ' tote acestea
rusalimul ul de sus este ' t' > '\e ci pune de
-el nu se mllitamesce numal Cll lpun , Ve-
. I' 1 da aceeasl parere,,, '
f
' t- si Profet, care e . ' 6t
a,a " , carea nu nascl, sc e
selesce-te cea stearp , - multi '
striga, ceea ce nual careillbaa\bat", '! '
" '1 d cat al ace el ce a , .
sunt fill pustlU uI, e t 1\' 'are e
G\7) 0 a , 'ne ore ecea s earpa, to ,
(Vel's,.. '. ar
d
t 'aesle bisel'lt:a eel or dintre glU\I,
Ore nll e ,lOve e13 , C "t lu- DumpedeO? el-
f t I
, . 'tn de cunOSt:1I1 a 1 ,
care a os Ill"} ct , ' arbat? 'Nu e t:ert ca era s}-
ne e aceea, care ,avea ? . a bil'uit'o cea stearpa,
? SI cu tole ace::; ea ',-
" ' ,fil uill. Aceea avea 0 na-
P
rlD naseel ea de ill: d fl" bl'S"I'l"'el au umplut
1 d ' a pe can 11 ' , " v ,
: tiune, cea u alt: , n ' ntul marea si intreaga
E
' \ d , terile barbare, pctme " I,t' S 'a
a, . ' ' " 0 prpSCl'lS eele Vll ore, al
luroe. Al vezut emu m-a " b ') Judet:a: Isaia
, ' f' " Profetul pnn VOl' e. , . ,I
pl'1n apte, earct , ttl a aratal'o C3 nascenu
,0 a numit steal'pa, o. e lat eu Sara in mod li-
fit. sa totusl a devenit
pic, cad ea a os U':' ' I de' nepoil. LuI Pavel,
muma , unel mad _mu)11I a 'uns ei inca a
' jnse, nlel aceasta nu-) ,e de pentru ea Sl de
,eel'ceta eum a ea si pota apropia ti-
, I <:a pota traO'e conc , , . '
, alC 0 d' 0' dll'end:" I
,pnl de adever, Penlru care a auoe, >
- 95-
lnse, fratilor, ca ..,iIsaac suntem fiil fagadu-
iihtel (((Vel's, 28). DetI biserica nu 'numa} ca a fost
stearpa 1a inceput Sara, !?i dupa aceia nu nu-
mal caa Dascut multI fiI, dal'a inca ca a nascut ast
feliu, dupa cum a nascut Sara. Precum pe aceea uu
a facut'o muma natura ci fagaduinta lUI DumneQeu;-
cllVentul lUI DumneQeu pronuntat a fost: "Eu I-a a-
nul, tot pe . timpul acesta voiu veni, Sara
\ V,l avea fia" (Genesa 18, 10),-'care clivent inir-and
,.in mitl'3ei a coneeput pl'uncul,-tot 19. renas
eel'ea nostra nu conlucl'eaza natura, ci nUUla} cuvin"
-. tele luI DumneQefl, pronuntate prin gura preotu\uI,
pe Cal'e Ie scW acestecuvinte renasc jJe
eel ce 5e boteaza in colimvitracu ap=', ::;i-l10I'meaz3,
ea i?i in mitra femeeJ. dara sunlem fir n3scuty
', din cea steal'pa, jnse libel'i. care e ,aceasli'llibei'tate;
ar Qice cine-va, pe cand ludeil stapanesc :;;i bat pe
eel ee cred, asa ca eel ce sunteredutI ea libel'I sunt
perseeutatI? , De acestea se jntamplal1' pe acel timp,
pe cand eraO persecutatJ. - a
ceasla sa fiU ve tulbure; cacI aceasta a anti
dpat'o prin tip, de Vl'eme ce Isaac flind libel', a
fost persecutat de I!';maiI. Penh'u care <,Ii
cend: "Dar;:! precum atunc! cel nascut dupre
corp persecuta pe cpl hascllt dupl'e spirit, ast-
feIiu $i acum. Inse ce , <;lice scriptura? A is-
gonit pe fiul servit6reJ, pentru ca nu va
nomisi fiul sp.l'vef cu fiul celeI Iibcl'e". (Vel's,
29, 30). Dara ce? Aceasta e tota magaerea, Cel sa ni
m'atI ea eel libet'I VOl' fi perseeutat1 de eatl'a cel
sclavl? Nu, Qice, nu me marginesc , aiel numaI, ci as-
culta cele ce Ul'meaza, atunel vel eapata man
gaere in-deajuns, ea sa nu te imputinezI in perseeu-
care sunt aces tea ? nA isgonit pe fiul set'"
- 96
vit6reT, pentru C:l nu va clironomisi . CUfilll
celel libere". AI resplata
si a indn1snereI necuviinei05e? Cade ('.opllul dID blh
nurile parinlesd. !?i deville fugariU ratacind impl:euna'
eu muma luI. Tu gandesee-te la inte1epelUnea
Nu giee. ea fiind .ea a fo;t :
Dumal isgonit ci incaca nu va chronomlSI. Nua cautaL.
numaI sa-l l;euepsasca _lUI tem:
. porala,-cad aeeasta e lucru:-ci
lasat a se jmparta!?i de c.ele copJlulUl,
tand ell si t'a.l'a perse.cutare, aceasta I-a fost prescn- .
sa de sus; ca desmoseenirea nu avut
din ci din botararea luI :;;1 ;
nu a dis: nu va clironomisi fiul lUI Abeaam, CI "fiul
nUl11indu-l asa,din I;nusa nascet'eI luI'
injosi! e. Sar'a a fost stearpa; dara
dintre ginty a fost stearpa. Vezl cum pl'll1 t.ote
tea se pastreaza tipul? peecum aceea I?
nil tlinainte n-a nascut, toemaI la batt'ane\e <1-:
danci . a devenit lTIuma, tot a!?a f?i a
so sit plinirea timpurilol' , atllncI nasce. Aceasta
fetiI 0 spuneau mal 'naillte, glcend:
cea stearpa, carea nu nascI, sc6te voce stn-
ga cea fara durerl de nascere, ca mal multI
sunt fiiI pustiiulul, de c<1t a1 celeI ce are bar
bat" numind ast-feliu bisel'ica. Nu eunoscea atuncl
. pe eatld insa I-a eunoscut, a pe cea
('n. multl copiI, adeca sinagoga. "Drept fra
nu suritem fir a1 cele l Sf'rve, C1 a1 ceo
leI libere
u
(Vel's. 31.). Tote aeesteael Ie s uce.see
in tote par-\i1e Ie voind a ea
n'a fost IntamplatonO, Cl a fost prescrls de ell
multl anI ll1al 'nainle. Ded, cum nu e absurd, ca cel
-97 - -
I UIJUUILI U G LUetl dainte de Dumllecletl sa se bllcure de
libel'lafe, at'um de bunfl voea 10/ bage
s ub jugul sclaviel ?
Apol mal pune 0 alla causa, C31'ea convinga
de a remanea in cl'edinta, "Stat! in libertatea, eu
carea Christos nea reSCllmpal'at" (Cap. 5. 1). Nu
Cllmva pote v-atl eliberat ca sa alergatf
1a stapanil'ea dinfeiu? Altul este care v-a rescumpilrat,
altul este care a platit penlru vol pl'etul rescumparal'eI.
Vegl, prin cate idei-I lntol'ce de la rMadl'ea Iudaiea? Mal
'ptein arata, di este cea mal de pe \H'ma prostie de
a dod ca din IiberJ sa devina sclavl; al doilea,ca
,e VOL' al'ata nereeLllloscato['I call'a binet'ileatorilll lot',
despretuind pe Imbrato9{tnd pe celeeI
fa<;e sclavI; al treilea, ca uu e Cll putinta aeeasta, c;1cI
Ipgea, giee, nu mal are nicl-o stapaniJ'e asupl'a vO.'5tre,
pe eata vl'eme 0 alta lege v-a cumpal'at odahl de Ja
ceadintef . "statr", amta cat de mare e1'a .
fl'amantarea lor suflelease:1. nu ve Incufcat[
in jugul sclcivieI". Sub numele de jug se
arala lor' insuportabilul, In care s'o expun: cano
\1ice, aratamarf:la lor nesimtire.
giee, a\l fi fara experienta de gl'eutatea aceluI jug,
llU atI fi vrcdnicI de atMa osanda; dal'a ua('.a vOl eu-
noscetl din greutatea jllgUJul, 9i lotu9Ive
bagatI de bunn voe in el de ce iet'tare vetI
plltea ol'e sa fit!' vl'ednicl ? "lata eD, Pavel, vi!:
<;:lic voue , ea de ve vetI (:il"..:umcide, Christos
nu ve va folosi". (Vel'". 2). Privesce, rata ame-
nintare! Cll drept Cllvent, decI, a dat anathemeI 9i
pe fnget'I, Dara o"e cum uu,l va folosi eu nirnie Chris-
tos? Nn a invelltat ei don1 a\'easta parel'e, ci a de-
ci" in mod butaritOl'itl; fi i nd de-ajuns pel'-
s6neI in loc de Ol'I'ce alta proM.. Pelltru aceia an-
7
98
ticipand el gice: "lata eu, Pavel, ve c;iic voue'l,
ceia ee arata pce omul tOllvins de eele ce spune;
Dara nOI yom mal adaogaincil pe laoga cele gi:n.
nu va folosi 6re Chl'istos, pe cel ce se circumcide ?
In adevel', faptul e cert, ca cel ce se circumcide 0 face
aeeasta fiind-ca se teme de lege; eel ce se teme de lege,
inse; nu cl'ede in puterea eha,'uluT,eara cel ce nu crede,
nu va nirnie de la cel in care n-a cI'egnt. 9i
eel ee se circmncide, face legea stapana; daca
inse 0 eonsidera <W stapana, apol de aL' cOlltraveni
chiar la cele mal mill OJdil1ii\iuDl pe eele mal
marl Ie ar paZl, el cade sub blestem; supu-
nendll-se pe sine biestemulul respingend libertatea
acordata de credinta, cum se va putea mantui? Dara
daea trebuie a vespune ceva pa['adox. apol adaog:
ca. un ast-feliu de om nu Cl'ede nie{ in Christos nicl
in lege, ci sta la mijlocul dmmulul, voind a
dintr'o pal'te din ceea-lalta, penh'u care nicI-o-
data, !?i nicI din vre-o parte se va folosi cu eeva. A-
poI gicend ca eu nimic nu va folosi, 0 invederea-
za aceasta prin probe scurte enigmatice, gicend:
"Marturisesc fie-caruI om circumcis, cada-
torid e.ste de a implini tntreaga lege". (Vel's.
3), Pentru ea sa llU cregi ca eu vOI'besc acestea din
spirit de gice, iata ea ve spun ou llumaI
voue, ei i tuturor eelor eireumseil, "ea datoriu
este de a Implini intreaga lege", adeea de ave
tinea de eele legiuite, Cacl,precum cel ee din libel',
('urn era, s-a facut singur sdav, nu mal pote face
ce voiece, ci se gasesce sub stapanirea tuturor Ie-
gelor sclavieJ, ast-feliu e cu legea : caod te-al in-
sa.reinat de a face ce\"a cat de mic din lege, tu sin-
gur te-a1 bagat sub jug, ti-aI alras asupL';1-tI in-
tregul despotism. Tot ast-feliu se intampla cu mos-
cenirile bunuriloL' pamentene: eel ce nu se aUnge de
99 -
nimic din averea lasata de reposat, este in totul dis,
pensat de bodllcllrI de pl'Oeese; eara cd ce 31'
pune mana pe ceva cat de mic, chim' dadl nn ar
rapi intreHga a vere, s'a facut responsubil de tot., de
el n-a luat de eat 0 pade din ave,'e .. Asl-feliu se
intampla i eu legea, pentru ceia ce am
. gi .. mal sus, dar'A pentl'l' aH-ceva; trebuie a se
pazi t6te cele legiuite. Deexemplu : ci,'cumcisiu-
neaare de densa legat sacrificiul si pazirea dileh)r'
sacl'ificilll eal'al?1 este legat de paza (Jilelor
cuI III randllit; locul eHl-ilsI mil de modm'l dfl curilUr'e
de expiatiune),' ea,'A sacl'ifidile de expia-
tlUne, eare pl'eced pe e>31 r]'inteiU, inlrodllc earasl 0
puzderie de aIte variate obsen a 1'1. Nu e permi.;; a
aduce sacrificitt cel nflcurat; nu e a ealea
in templu, :;;i in fine muite de acestea. Pdn 0 sin-
gura porullca, decI, legea dupa sine 0 Illul..:.
time de aIte ol'dina\illnT. Daca te circnmcigr, i nu
in giua a opta; daccl al nkut'o aceasta in a
opta, inse nl' a fast sacrificiu, sau ca de a fost sa-
crificiu, nn a fost la Iocul randuit, sau ca de si s'a
facut. la locul oranduit, nn s-au observat t6te' cele
legale, sali cd. t6te cele legiuite s-a(1 observat, inse
individul n-a fast em'at, sau ca Ia cmatirea lUI n'a
observat tote cele prescrise, apol atund t6te sunt a-
nulat.e fara Vl'e-o putel'e. De aceta gice aposloIul:
"datoriu este a irnplini intreaga lege",
Daca legea este stapana, implinesce nu numaI
parle din ea, gice, ei intreaga, eara de Illl este
pana, atuLlcl pat'te din ea ml ecI tinut a indepWli.
"V-aty departat de Christos; vOT, cariI jus-
tificatI prin lege, din char a-p cac;iut", (Vel's.
4). Ded, dupa mal 'nainte a p,'egAtiLpe 'audito,'),
la mma se pronunta, arala periculul cel mal gt'ozav.
Pen tI'll ca, in definitiv, Ctl ce se va alege la lIl'ma
- tOO-
eel ce legea 0 ealea, eael mi pole sa mantuias,":
ea de aeolo, eude l?i din Char '? Ce alt va eulege
. de cal 0 pedeapsa indispensapila, eea dinleiu nepu
lend a-I ajula, eara eel de al doilea (charul) neputen-
dul suferi?
Marind, deel, friea lor, l?i sguduindu-li cugete]e,
aralandu-li eomplectul naufl'agiu pe eare-l vor suferi.'l
desehide in apropierea lor lima nul eel manluitoriu al
charulul; ceia ee fae e peste tot Jocul. declarand man
tuirea prin char mal maT sigura. "Cae! nol
prin eredinta aseeptam speranta justifieareI in
spirie
'
(Vel's. 5). Nu avem nevoe de nimie din acele '
legiuite, gice; cael ajunge numal eredinta a ni pro..;'
cura spjritul, eara prin spirit juslificarea, eum alte r
lr.ulte bunataV>?,. "Cae! , in Iisus Christos niel ciri:
eumcisiunea p6te eeva, niel ne-eireumeisiunea; '
ci eredinta earea se luereaQ.a prin iubire" ,'
(Vers. , 6), VegT cum la urma el se asvirlH in lupt:1
cu mal mult curaj? Cel ce sa imbr'aeat tn Christos;
gice, sa nu se mal preocupe de aeestea. Mal sus el
dieea, eil cireumcisiunea eete valamatore; dara cum
aiee el 0 pune eaindef'erenla? Indeferenta este peli-
tru eel ee au avut'o mal 'nainte de credinta, ntl im;e
!iii pentru eel ee au primit'o dupa eredinta. Privesee;
cum a el, !?i a pus'o In un 10e eu neeireumci-
siunea; eara credinta este aeeea, carea faf',e diferen-
ta intre dfmsele. Preeum eel ee aduna lupt:1torl pen-
tru eire, nu se uita daca sunt ga.rbovI, sau ne-,
gri .sau albI, eael tote aeestea nu-I intereseaza eu ni-
mic la ineercarile lUI, ci cauta nUmal ca sa fie Yin'
jo!?I, puternicl eunoscalorI de aceasta art.a, tot
si eel cevoiesce a se inscrie in testamentul nou;
iipsnrile eorporale nu-l vatama eu Dimic, nic] nu.I
folosesc,daea nn Ie ar avea. Dara ee inseamna giee-
rea: "eare se luereaza prin iubire"? ' Aiel 'i-a
-101-
{'anit ell 0 rana adanca, pl'obandu-)i ca daca iubil'ea,
101' in Chl'istos nu este inrad:lcinata bine,apol aceasta
iubire s-a transformal in 0 pOl'tita ascunsa, pe unde
se pol in sufletele lor lote patimile. Ceia ce
se cere, nu este numal a cl'ede, ei a si sta in ere-
iubind. ea cum pa['e'ca }iar fi daca iu-
beatl pe Cbrislos dllpt'e cum trebuia, nu atI fi deser
tat din libertate la s-clavie, nu att fi pal'aSit pe eel
ee v'a eliberat, n'atI fi insultat pe eliberatorul '110-
stru, Mal face alusiune aiel ,?i In eel ce'l invidiall pe
densiI, ar;Hand ca si aceia n-ar fi cutezat. a face a
eeasta, daea at' fiavut iubire catr3 densil. Mal 170'
esee inca prin aceste cuvinle, a 'Ii cOl'ecta via\a 101'.
"AlergatJ bine; . eine va oprit ea sa nu as
eultatl de adevel'li? (Vet's. 7). Cuvinlele aceste nu
sunt a Ie unLlI om care intreaba, ci a Ie unut om
nn mai scie ce sa diea, si e'at'e se bocesce in-
. h"una. Cum, gice, vi s-a intl'erupt un drum atat de lung?
Cine a putut sa faea aceasta ? Vol cariI eraty supe-
riOI'! lulu.I'Ot, ve gaseatI in randul dasL:alilol', nu
a tI rell! cis aeu III \lie! In )'andul dil,ei pn liIor macar ..
Ce sa pe,trecut? Cine a faeut aceasta? Tole aeestea
sllnt vodiele unuT acusatol'ifI a unuia ear'e jalesee
mal ales, dupa cum Q.ieea' !?i ma( 'nainte: "Cine va
[ermeeat"?
"Aeeasta induplecare nu este de Ia eel ee
v-a ehemat
U
(Vel's. 8). Nu pentrll aeeasta va che-
mat pe vol Ch!'isto5, ea sa ve in ai?a mod;
uu a legifeeat el aeestea en vol sa It'uitl ea"Iu-
deil. Dar[l ea sa nu gid! eineva pote: de ce rna-
resd lucl'ul intt"atala !?i -I ell vOl'ba? 0
singur[l porUlll:a din lege am pa\lit noT, 1?i ne'n-
spaiman\.I (:u atatea ? tum el
nu ell cele presente, ci cu cele vii tore, die end astfeliu:
"Putin aluat dospesee t6ta framantatura" (vels.
-102 -
9/. Tol astfelill ei ell vol, <;lice; un rell cat de mie
daml nu e cOl'ectat, va avea 0 mare putere asupra
vostre, si ve va re'ntoree Judaism, preeum alua-
tul dospesce fl'amantal'ea, "Eu am increderede vol
in Domnul, ca alt.qimic nu vetI cugeta"
Nu .<;Iice :nu ei "nu vetI cugeta" , .adeea
ca ve vetl eOl'ecta; nid nu eJice: Scill, ci "am In
credere". Cred in Dllmnedeu, dicA, si invocand de
la e1 ajulorill, am incredere ca VEl' vetI 'indl'epta. Nu
dice apol: am increc1ere in Domnul, ei ." am incre-
dere de vol in Dorrinul"; ca peste lol locul
el amesleca acusaliunile la un loc eu laudele, Ca cum
pare ca ar fi 'eu cunose disr.ipuliI mel, sci(} a-
pOI!?i u!?urinta de, a VEl corecta; decr am incl'edere
pe de-o-parle in Domnul noslrll Iisus Christos, carele
nu lasa pe nimen} sa se pearda, eara pe de-alta in
vot carii iute ve vetI pulea reculege ce
a-V perdut:.. In limp 'i indeamna de a pu-
ne . if sir'guinta, pentru ea nu e posibil de a
tiga ceva de Ia Dumne<;leu. daca nu vom eonlucra
!?i noL "Eara. cel Cf' ve tulbura., va purta pe-
deapsa, orYcan'va fi". Din amandoue partiIe-l
mangae, din acelea ell car'e-I llleuraja, din ace
}pa cu .care aceia-l amagea, sau li pl'ofetizal1. Tu, inse
tt:) giwdesce, cum el lIicairI n-a pus numele <,celot
jntrigantl; ea nu prin aceasla sa devina inca rna
insolenp. Ceia ce el <;lice, este. N.u pentl'u Cf
VOl .DU veti cugeta nimic alta, aceia carllI "unt cau
sele alllagirel v6Stl'e, VOl' fi scutitI de osallda, nu, c
VOl' fi p'edepsitI; cae I nu e drept ea sirguinta Ullor,
sa devina incurajal'e de rele pentru aWl
Eat'a aceasta se face, pentrll ca sa nu maT tulbur'f
pe altH'>. El pu a (,Hs simplu: eel ee VEl tlilbura, c
vocea, a adaos: "ori-care ar fi ((,
-103 -
"Eu lnse, fratilor, daca. predic .. cirCUl11ClsIU.
pentru ce mal sunt persecutat"? (Vel's, 10
Fllnd-ca 'J defalmall ea in muJte el ludaiza si ta un'
ipoCl'it '-?I prefaeea pl'edica, privpsce cum 'el' 'I in"';
timpina cu curaj, invocAndu-I chiar de mal--
tUl'I. Scitl :;;i VOl, ;lice, ca pretextul pel'secutiuniloI'
mele acesta este, ea adedl. ol'do.n a se depada de
lege; dan:i daca pl'edie ciI'cnmcisiulIea, pentru ce mal
sunt pel'secutat? Pentl'U nimic alla I1U pot sa me a-
cuse eel dintr'e ludel, de eat penll'u aceasta. Daea
fi perm is ca sa creada impreuna eu obiceiuriIe
lor de sigut' canid eef ce all {Tedut si
nicI cel ce n-all ll'e;lut 11-al' fi defalmat, pe eel' ce c'u
!limic nu h.a sgiJduit moravurile 101'. Dara ce? N-a
pl'edicat eJ o\'e cireumcisiunea? Na circum cis insu-sI
el pe Timothei(l? Ba da, I-a circumcis. ApOI
Cllm de <;lice, nu pl'edic? de aiel tl] potT atla exac-
titatea lUI Pavel. El na <;lis: eil'cumeisiune nu savel'-
ci: "n u predic", arleea, nu mdon a crede in
ea. S,\ IlU 0 ier aceasta, <;lice, ' ('(1 cel'tifiearea din par'-
le-m! a Vl'e-unei dogme; am lnse nn om
pl'edicat circumcisiunea. "Atllncl a inl 'etat scan-
dalul Cl'UCel", adeea, se I'idica pedeea, obstacoluJ,
data este cum eIieen vol. Nu atata scandaliza
pe lude! crucea, cat 'i > seandaliza pl'edif'a, cii uu h'e-
bue a se mal supune lcgilor parintescI. Asl-felilt bu-
na6l'a eand if au bll'it pe Stefill1 jnaintoa sinpdl'ill-
luI nll au dis: ca acesta se inebina cerul crucifieaL
ei, ('3 vorbesce contra lege! si contl'a loculu! cellll
sant. pe Iislls pentrll aee;rsla-I aClIsall, ca slricl
legea. De nceia Pavel: dad\ !-5-Cl fost permis
de a se eil'eumeide, iata ea nu mal pote fi nieI 0
illimicitie contra cl'llcef a pr:ediceL DaJ'a dacain
fie-care <;Ii stl'iga contra-ne/cum de ne aeusa pentru
aeeasta? Contra me tocmaT de aeeasta s-all revoltat,
- 104-
fiind-eaam introdus in temp\u pe lIn nedJ.'eumcis.
(Tit), DecJ, are de prost sunt, <,lice, ca ptrmitEHh
du-se circumcisiunea, ell 'ml cllusez abUa
tamal'e zadaniica, pun atata pedica cl'UceI lUI
Christos? Pdvitf, decI, vedetf ca nOl pentru nimic
aU nu suntem l'esboitI in mod, de cat penll'll
circumcisiune, de prost am fost ol'e, ca sa me
scarbesc penb'u un lucl'u de nimic pe altH sascan-
dalisez? A numil scandai pedeca crucei, fiind-c[t
cuvenlul cl'uceI aceasta ordona, aceasla mal ales
era care scandaliza pe ludel, 'I impedica de a
primi cl'ucea, ca adeca se ordona a se departa
de obicelHl'ile "Fie ca sa dispara
totl eel ce ve strica /I (Vel's. 12). Privesee, cat
e de amarat contra ! Pe la incepubl e-
pist.oleI el arunca acusatiunea contra celor
llUl:nindu-I fara de minte, de doue 01'1 in acum,
dupa ce i-a certal bine ia corectat, se intar-
ce contra inselatorilor, De aicl se cuvine a vedea
v-0'f inte1ep'ciunea luI, cum indeamna .. cumin\esce .
pe ca pe fiiI luI, caril sunt in posibilitate de
a se cOI'ecta; pe cand pe '1 taie din rada-
cina, cii pe nisce sb'ainf de bole incura- .
bile. 0 are in vedere, cand <,lice: "Va pur-
ta pedeapsa, orf-cine ar fi ((; aceastade aseme-
nea, cand cu t6ta putel'ea asupl'a lor,
<;liee "Fie ca sa dispara tot! eel
ce ve strica /I. Si bine dice el acest cuvent: Ve
strica, cda ce nu' nimic a It, de cat ca vi:)
revolteaza. Cel ce au parasit teara lor, libertalea
inrudirea de mal 'nainte, all fost de a ca-
uta \er1 straine, singurl s-au expatriat s-au lipsit
de Jerusalimul eel de sus, de cetatea cea libera, fi-
ind forsatI de a ralaci ea nisce prisonierI bejenal'I.
Pentru aceia '1 blestema e1. Ceia ce <,liCfl este.
- 105
Nimic nu'mI pasa'de aceia; "De omul eretic, du'
pa una !?i a doua sfatuire, departeaza-te"
(Tit. 3, 10); daca voiesc, apol nlj numa! c11'cumcida-
se, c1 chiar :,uprime-se Cll totul . Dara unde sunt aeeI
ce ali curajul de a se supl'ima pe sine . .
blestemul asupr[l-li, defaimand si ereatiunea lUI Dum-
ne\let1, ill timp conlucratid impl'euna cu
Manicheii? CaCl <,lie ca. cOt'pul este vicI'ean si
din materie videana; pl'in faptele 101'
motiv unOl' astfeliu de uriciose credintl' acestia sllnt
cariI taie membt'ul genital , cad '1' dred 'de dos-
man vicleao, De cat eu mal mult cuvent tl'eblliai:l h
ea ochit sa-l vaUime, cad prin ochl intra pofta in
spiritul omllluJ. lnsa nieI ochiI TIU sunt causa si nicl
vre-un aU membru corporal, ci numaI reaua 'intent i-
une. Mal rnult Inca. Daca nu pot! tolel'a reutatea co'l'-
pulul, de ce nu tal hmba din causa blasfimiel, ill<\.-
nile din cflusa I'apidlol', piciorele :pentru cft caIca pe
drumul viclenieI i al reutateI, un cuvenl intre-
gul corp? Cael' 1;?i augul desfatandu'se, de mulle-orf
a spiritul, nadletiind atinse de un mit'os
au fermecat cugetul, I-au a\itat spre plil-
dara Ie taiem,!?i manile,!?i pi-
elOrele, $1 urech1le, nasul. Dara aceasta e cea
maT grozava nelegiuire smintire sataniceasca.
Decr trebuie a corecta numal apucatnrile cele reu na-
ravite ale spiritulul. Numa! vicleanul demon, carcle
vednie se bucma de varsarI de sange, I-a momitde
sfarima organele trupulul, ea cum creatoriul a
facendu-Ie, Dara, <,lic iT, cum se face ca cOl'pul
pofta se aprinde? Dara in acest cas
pecatul. e tot al sufletulul; cae'! daca corpul Sf!
nu. e dill lUI, ci din causa spirituluI; el daca ;lr
VOl ea cOl'pul sa slabeasca, are tata pulerea pentl'u
ace<lsta. Tu, inse, facl intocmaJ ca si celce vede 0
casa 61'e care in flaca 1'1 in lc)c sa acusI pe eel
106-
ee a dat foe, invinovateSe1 fiaearele, ea din . ..
multor lemoe asvirlile 'pe foc, sau ridicat la
lose vina on esle a foculul, ci a celuI a ?at foc.
Focul ni este dat peotru i]utninat,
cum. si penlru aHe servicil de fel.lU, nu lOSe
peDttu sa t:asele. pofta
viata coojugala !?l tacerea de coplI m s-a .dat
desfrinare S1 curvie; sa dat ca tu sa tata, f?l ou
curvariu; c':;1 sa Iegiti.m. eu femem t.a, eara
nu sa 0 l'orupl in mod neleglUlt; ('::I sa
dupa tine :o:eman\a ta, eara I1U sa vat amI pe a
A curvi nu este vre-uoeI pofte r.atura]e, Cl
e 0 insulUl contra nature!; pentru cauta nu-
mal promiseuHate, inse nu de acest Acestea
Ie-am spus aeum tara Vl'e-un scap, Cl spl'e a ]e av
ca exord In luptele ce Ie yom dupa
tet-odata spre a ne apara de ]a ee]ot.
ce gic ca I,u] este l.ea ...
cont ra ee]oI' carll lasalld la a pal te trand.c1Vla :'pIrl .
tulul se infuriaQc1 corpulu} nostril defHu:na,
fapt, despre rare vorbesee Apostolul Pavel, aeusand
llU trupul, ci cugete]e ('e]e . . ,
"Vol, insa, fratilor, ap pentl U
libertate numal sa nu Intrebumtap hbertatea de
pretext 'pentru corp" (Vel's. 13). De aiel !n
se pare ea intra eu cllventui !n
face 0 inovatiune, efJ n-a facut.o In mel una
tolele sale. In ad ever, tote epIslole!e lUI sunt Impal-
tite in doue par\f, din care partea antlji tratea7.a
tiunl dogmatice, flar::l a dOU3. despre tral?
chestiunl morale; mel jnse aJunge.nd la partea mOlal?
amesteca chestiun'i dogmabee;
de acea parte inlupta luI conh:a Ml'lnI<;hmior ..
ee inseamna: "Numal sa. hb:l ..
tatea de pretext pentru ? Va ehbelatChll::'
- t07
tos, de jugul scla vieJ, v-a lasat stapanI de a
face ceia ce voit!, nu ca sa usatl de putere spre rele,
d sa ve rldicatI la 0 mal marefilosofie, pentJ'u sa
dobandit'i un mal mare ulOtiV de recompellsa. Fiird-ca
peste tot lo.cul el numesce legea jug a1
atragere de blestem, pentru ca sa nu banueasca cine-va
ea' de aceia ordona depal'lal'ea de lege,' '5pl'e a i se
ca sa tl"fiiasca nelegiuit. indreapta ateastil ba-
nuiaia, <;licend: ra nu purtarea sa devina nelegiuita,
ci iuIJirea lor de inte]Epdune sa devina mal pre sus
de lege. Legaturile legel sau deslegat, eara
eu <;lie aceasta, ea nOI sa devpnim nu Duma! umiliV,
cichiar mal ioaltatI. eel ce eUl'vesce, !?i cfll ce traiesee
in feciorie, ambil au din masurele lege!, lnSt:) nu'
in acelai?I feliO; ci unul. s'a pagorit Ja mal I'eu, . eara
cela-I-Ialt s'a rfdicat la maT bine; unul a f'aleat iara
eela-I-alt a intl'ecutlegea. Aceasta Pavd, ea a
deslegat jugul de aSllpl'a vostre, nu ca sa sal'it1 ill sus
de bucurie, nu ca sa dHt'r cu pieioruI, ri pentru ca
fara de jug sa mal fl'Umos. ApOI !?i modul
prin cat'e s a1' putea aceasla 'mal ell inIesnire.
care e aCfll mod? "Prin iubire sa. servitI unul al-
tuia", gice. Aiel face alusiune Ia aceia, ca cearta,
revoJta, iubirea deanteetate si usul'intaau fost causa
1'iltaeil'el lor; / dlcI muma si' a iubirel de sta-
'panire 'este pofta. 1)ice,))d:' "sa unul altuia",
a aratal ca rt:)ul de care el'au bantuitf '81-a luat iuee-
putul clio pI'ostie ingamfare, penb'u Cal'e da 1I1e-
dicamentul potr:vit. Voind a stapani pe, alti! v-atl im-
perechiat intre vol; ef bine, servitI unill aItuia; 'eae}
ell ehipul acesta vt:) vet! reuni. Dara acest pljeat el
nu-l spune pe ci pe fata arata numal doctal'ia,
ea ast feliu sa cun6sca pe acela. IntocmaI ca
cum proeedeaza ell eel ca I1ll-l vor-
besce nimica de deSfl1:nare, ci fndeamna neeontenil Ja
-108 -
euwpatare !?i in\elepeiune. Cel ce iubesce,
vine, pe apl'opele, nu inceteaza de a-I mal uml
lit fie ce l'erv. Cael pl'ecum focul .mole. cea:a, ,tot
ast.-feliu si caldm3 dragostel irnprascle 01'1 ce
fare si uSUI'atate mal iute chiar ca focul. Penlru acela
niel nu d'ice el in mod simplu: iubi\i -vtl unul pe altul,
ci unul altuia", al'atand prin
etenie mal intinsA. Dupa ce a J.ugul lege!,
penlru ca sa nu sara in sus de !?I se
peste campT, Ii pune in gat all
de cal acela, inst\ mal u!?or 111 bmp .!?l
mal placut. Apol al'atand !?i sucl',esele . acestUla)
"Pentru ca intreaga lege in lJn cuvent
se 1mplinesce, adeca sa lUbescl .. pe
apr6pele teo. ca pe tIDe 14).
Cll a invertit legea in lote partIle, ilwhele la
ef bine, daca voiescI. \lice, a implini legea: nn te
cumcide cacl nu in cit'cumcisiutle se indephne"ce, Cl In
iubit'e. 'Privesce cum i;;\ ascunde durerea luY, care"l
misca necontenit! Dupa aceasta intra in pat'tea 1110-
ralA. "lara daca ve intre vol ve mancap,
vedetl sa nu vi!':. nimicitl unulpe altul" (Vers, 15),
Nu faplul ca sa 'nu-l ingl'eueze,iuse-I
petrecendu-se, se vede, de aceLt vorbesce . eu. ore-
care' rndoiala. El nu giee: fEnd-ea ve mu!?cat
I
!?l ve
man.::atl lntre vol, ci "eara daca
si nicI nu ca se nnnlCe3e um} pe '
altif- ci vedetI sa nu vi!':. nimicip un:ul pe altul",
. ' " , . '"
ceia. ee este sfatuiunul om, care se teme se aSlgUl'a,
eara nu a , unuia ce aellsa, Inca de cuvinle el a faeut
us iiltr'un mod semnifieativ, eael nu a gis nurnal "ve.
eeia ce denota pe om'II inful'iat de manie,
ci 5i "ve mancap", adeea pel'sista\I in reulale. eel
ce 'mu!?ea '!?l-a implinit patima maniel luI, earEl cel te
- -;"
manama, da proba de cea mal grozava sAlbatacie.
Prin vOl'ba de f?i mandll'I el nu intelege pe
eele cOl'pOl'ale, ei pe cele spil'ituale, care sunt cu tllult
mal grozave. Nu a vatamat nieI-odata aUt de mult cel
ee a man cat trup omenese, pe eat a vatamat eel ee
a infipt lUI in sufietul altuia; cacI pe cat
sufletul e mal respectat de cat corpul, pe atat
luI e mal grozava, "VedetI sa nu ve ni
micitl unul pe altul". Aeestea Ie giee, pentl'l1 ca
diseordia !?i Iupta sunt fapte destructive nimicitore
atat pentru eel ce Ie introduc, pentm eel ce Ie
primese; acesle fapte sfa!?ie tot.ul, mal reu chiar de cum
sfasie m0lia hainele.
;,Dec! vi!':. (lie: umblatI dupre SpIrit pofta
corpuluI nu 0 yetI implini" (Vel's. 16). lata ea
arata 0 alta eale, care face tmplinit'ea vir-
tutel, !?i reu!?esce in tolul la eele eale, care nasce
illbirea. In adever, nimie in lume nu pote face pe om
de a fi iubitoriu, ca aceia de a trai spiritualminte, !?i
nimic nu pote convinge spiritul nostru de a persista
:n virtute, ea puterea cea mare a iubirel. Pentru a-
ceia giee: "umblatl spirit, pofta cor
puluJ nu 0 Yeti Implini". Dupa ce elaspusfleeia
ce provoca bola, aeum spune docloria care da,l'u-
iesce sanatatea. Care este aceasta doctorie si care e
desJegarea de 'relele mencionate,de cat numaI de a
vietui dupre spirit? De aceia a !?i gis el: "umbbn du-
pre spirit, pofta corpuluI nu 0 yep Implinill .
"CaCI corpul poftesce ImpotrivCl spirituluI
tul Impotriva corpuluI Sf' Impotrivesc
llnul aHuia, ca sa nu facetl ceia ce voi" J7).
Aiel unia se arunctl aSllpra apostolullli gic. ell el
a impartit omul In doue party, ca !?i cum omul ar fi
facut din doue subslante contrare, si eu modul acesta
--- 110 --
inlroduee lupta cOrpUll.ll ('11 spirilul. [n:,:;e nu este,
cMu,;,;I de putin. Aiel pl'in cuvenlul
carne, tl'Up) el nu numescecorpul (awp,a), cad de ar
fi fust apoI ('.e l'a\iune a1' avea "cacl
poftesce ? P?fta n.u .
cOl'lll1lul,cl a spll'llului. aIurea q.lce Scnptma.
Doresce si se sufletul meu" (psalm.
". 1" f II?
84, 2), "Ce poftesce sufletu teu v:OlU ace v ,,'
dupa pofta teu !
. si earMI: "ast.felIu doresce sufletul meu . Dec]
Pavel ca "corpul poftesce contra
spirit'ulttl"? EI obiclnuia a numieol'p(a&.p'X.O'. )
tUl'acol'pulut. ci reaua inteiltiune, precum cand Q-Ice: '
, , . .. .." . , ...
"VOl nu suntep 1n corp, Cl 1n SpirIt
"eara ceI ce sunt In corp, nu pot sa placa lUI
Dumne<;iE:uf' (Rom. 8, 8). Dara ce vrea ,el sa spuna
aiel? ca lrebue a omori corpul? dara chlar el care
dice ' acc:sle cuvinte, o['e nu era imbracal cu COI' p?
De sigUt' ca ' invli\elul'ile apleclit'ile cele 1'e.1
e
.n
u
provin de Ii corp, ci de la diavol,
loan, cap. 8,: 44. "Acela a fost UCl<;ietOnU de 0-
menl de 1a iuceput". darli ce spune el?
acest cuvent (cro.p'X.a) el numesce gandul cel pamen-
tese, teandav nepasatoriu: ce. nu fi acu-
sa\illne asupra cOI'pulul, CI VIn?Va\m .spll'ltull1I. Ie-
neviL Cot'pul este organ uumal a1 spmtuluI, nu
s'a audit ea eineva sa de3pr." \uiaseli sa urasca 01'-
. gal\uJ, pe cel ce-1 retl. Not nu Ul'im
ferlll in sine, ci urim pedepslm pe eel 1'.3 usaza de
fee a ucide omenl. Dara aeeasta este 0
satidne contra corpuluI, q.ice, tand el numesee
lele 3pil'itulul eu numele de a&.p'X.a .. Cat, .ulloe,
mar!. ul'isesc d\. corpul este mfel'lo1' spmtulul,
- 111-
iose este bun in timp, Cacl inferiorul unuf
11;HTU nu P?te fi I'M, pe cand reul nu este infe-
rIOI'ul bmeluT, Cl Cll totul coutrar. Tu, ime, daca potr
a arata vre-un reu savel'sit de corp numa] apol acu-
sa-l ; eara dad\. te incerCi a-J defaima nu:;'aI din ca-
usa ap.oI ca vel acusa spiriLul.
Pentru ta ?m se acel ce e lipsit de .a-
devel', spmte vlclene se numesce in gene-
ral eea mare a ?racilor. Pe Janga aceasta sCl'ip-
O,blcTomesce a Duml eu numele de ehia!' mis-
eal'a inll'eaga biseI'ica este numitli corpul lUI
Chnstos. Daca voiesc! apoI a vedea si faptele ce ,se
prin t;0,1' P, sting.e sim\ul'ile Cll cugetul leu,
v.eI . vedea spll'Itulpusbu de 01'1 ce cunoscinta, : !?i
mmlC ne mal din ccle ce seie- CacI daea
putel'ell luI Dumneq.etl de la c1'e:;a.rea lumer se vede
in yom vedea fara oehT? Daca ano!
credll1ta (;ste dm cele augite,cum vom audi tara u
I'ech!? De pl'ediearea cuventuiuI evan-
gheher s'a felcut cu ajutoriul limbeI a piciciorelor.
"Cum vor predica, daca nu se vor trimite \'?
(Rom. 10, 5) Vegl cum seI' viciui cOi'pulul este causa
a mil de paca gice: "Corpul PQf-
tesce , vorbesce aiel desp1'e
cele doue IdeI, despl'e bll1e reu, acestea sQot
care se earli nu spiritul i?i, COl'PUI. Daca
eorpu) spmLul aI' fi contra1'e, s'ar mllliei unul pe
d.upa cum apa nimieesce focul, lumina pe
J?aea iose spit'itu 1 se ingl'jjesce de corp, ' i?i
mIl de oeaJunsurI sufere din causa lur, numal ca sa
nu S8 desparta de el; apoJ i?i eorpul la randul
lUI servesce spil'ituluJ, si prin cele eincT simturi '1 in-
troduce mulla cunoscinta de )umea exteri'ora, l?i a
creat tocmaI spre a servi de organ al energiel
spll'ltuiuI, cum at' pulea ele sa fie sase
- 112 --
lupte until , contra Ie
mal r:a nu sunt contt'al'e, C1 U1ca ll1lL' un male aeord ,9\
concedaild unut darfl apostolul un
besce despl'e aeestea, ca arleea se opun altma,
desp,'elupta dintre bUlle 9,1 rele;
did a voi sall a nu VOl, este actlllnea spmtuluf. De.
, I< .
aceia se Impotnvesc , adeca_sa nn
permitl spirituluf de a purcede. spre poftele , 1m
re1e si vic1ene, Aeestea Je-a apostollll, wtocm,al
cllm 'face pedagogul sall dascalul, care se teme de
progresuldiseipulilor. . ..
, Dara i de suntep condusI de splnt, nu sun'
tet; sub lege" (vel's, 18). Care pote fi, aiel conti-
nuita:tea ordine! de ide!? Forte ,mare clara, Cel
ce ' al'e ' ;;pil'it, dupa cum trebnie, stinge prin e1 urI-ee
pona vicleana; eara eel ce, a scapat de
nu are nevoe de ajutorul legeI, a devemt ell
m'Ult mal supel'ior ordinatiunilor legeJ. In ad eveI', eel
ce ' nuse manie, de ce are nevoe sa auda: "sa nu
ucidlC(? eel ee nu se uita eu oehI deslranat
1
, ee ne-
. . 1" ?
voe are sll ' i se spuna: "sa nu precurvesc .
('ine ore vOl'besee despt'e fructul pecatuluI, eelul ce a S?OS
(iin el paoa si l;adacina reulul '2 Mania est.e radaclpa
Qrporulul, : ea;a privirea <;llI'iosa este l'adllema
vie!. De diee: "SuntetI condu,?l de Splflt,
nusuntep sub lege", Aiel llli se pare ell fffi adu-
ce legel q mare admirabila. lauda, adeca dl
a fost --mal 'nainte de pogol'area Sf. Dueh, - de
iasltdrie in ordine cu a santulu; D,ueb;
insepentru aeeasta nu mal e nevoe de a remanea
inca sub pedagog. Atunel de sigur, ell eram ,lege,
pentl'u ca de fdea sa alungam
se,inca Sf. Duch; dara aeum charul fimd dat none!
poruneindu-ni nu l)umi11 a ne departa de ele, Cl
-113 -
chiar a Ie vesteji eu a ne inal\ala 0
viata mal buna, unde mal estenecesitate cle lege?
Ce neeesitate maJare, acelce de la sine savel'sesce
chiar cele mal marl lucrurl? Filosoful de 'sigurca nu
are nevoe de dascal. Decl, de cei
pevor, c:1cI pe cand mal 'nainte ve predase\t
spiritulu
T
, acum ve punet! alaturea cu legea ?
"Eara faptele corpulul sunt invederate, :;;i
sunt at::estea : curvia, preeurvia,neeuraria,
desfranarea, idololatria, fermecatoriile,
niile, certele, gelosiile, maniile, ga1cevile,desbi-
eresurile, pismele, uciderile, betiile, itn-
bUlbarile cele asemenea ,aeestora, de care ve
spunmaldinainte, precum am' spus, ea eel. ce
fae unele . ca acestea, /}lU vor mosceni tmpa
ratia luI Dumnec,ieu" (Vel's. 19-21), Aicl sUi.'
se reazama eel ee aeuza corpul tell, erede ca sunt
<;lise aeestea eu privire la lupta dinlre
corp spirit. Fie, deer, dupa parel'ea vostre, curvia
fffi precurvia faptele trupuluT; dara certe-
Ie, gelosiile, galcevile, eL'esurile, fermecaloriile 'ce-
le-I-alte, sunt resultatul -relel inlentiunl numaI, si -dee!
cum ar putea sa resulte din eor;p? Ve<;11" clara, ca
prin aceste cuvinte nu vOL'besee d,e COI'P, ci de gan-
durile pamentescI, care atrag pe om la pameilt? De
aceia "c:\ eel ce fac unele ca aeestea,
nu vor mosceni Imparatia lUI DumneQeu".
Daca aceste fapte ar fi resultatul naturei celeI rele
viciene, eara nu a] unel intentiunI re1e, in . zadar a
d
.." t f." . t' ., Ii
,IS : "lac , pen I'u . ea nu lac, C1'" pa lmt:se ,ade-
ca sunt sHit. de natura a face De ce apoI cad
din impara\ia lUI Eata dara ca eunu-
nile pedepsele sunt resultatul intentiunilor' bune
salt rele. Penlt'u aceasta adauge Pavel: "eara frue-
-114 -
tulDuhulul este: dragostea, bucuria pacea",
El nu gice, Iucrul DuchuluJ, ci "fructul Ii. A!?a dara
spiritul nostru este de prisos? e yorba numal
de duch de corp, unde este spmtul nostru?
dara vorbesce pentru fiintele ne'nsufletite? Cand fap
lelecele rele sunt numal a Ie lrupulul cele, bune '
a Ie duchulul sanl, e ore sufIelul omulul de prisos?
eMus} de putin; cacl abstinen\a de patimI depinde
de Chiar iii mijlocul sau al binelu! de
segasesce, dad\ face us de corpdupa cum se cu"
I'a facuLpe aeesla sl?iritual; dara daca se de:
parteazll de Duchul ' Sant .!?I se ?eda :;;1
viclene, Sea transformat smgur III spmt pamentesc.
Privesce, cum el peste tot Jocul nu vorbesce despre
esen\acorpuluJ; ci de intenVunerea, sau vice-versa.
pentru ce'l numesee fructul. spirituIuI? Pentru a:
aceia, ca faptele cele rele provlll numal de la nol
din reaua intentiune, pentru care Ie :;;i numesce Iu-
erurl, pe cand faptele cele bune, pe care Ie numesce
fruct,nu numal de sirguin\a au nevoe, ci
si de iubirea de omenl a lui Dumnegeu. ApoI urmand
it Ie povesti pe acestea, pune mal rl1dacina
bunatatiIor,gicend: ,,{ubirea, bllcuria, pacea, tn- .
delunga rabdare, bunatatea, facerea de. bine,
credinta, blandeta, tnfranarea poftelor. Con-
tra acestora nu este lege" (vel's. 22, 23). Ce ar
pulea cineva ol'dona unuia, care are pe lang::\. sine
cand are un daseal ata1 de desaver.!?il in tilo-
sofie ca dragostea? P,'ecum vizitiil ('.el bunl nu au
nevoe sa intrebuinteze biciul cand mana caiI, tot ast-
feliu spjritul in virtu\l, nu are nevoe de
indemnul Iegel. aicl e1 cu 0 fOl'te mare iscusinta
!li intr'un mod admirabil a scos legea, nu ea fiind
rea, ci ca inferiora filosofieI santulul Duch. "eel ce
115-
sunt aI IUT Christos corpuf r estign,it tm_
preuna cu patimile $i eu poftele" (Vel's. 24) Pentru
ea sa nn. dica if : si cine este unulcaacesta ? arata pb
.eel ce a se !'idiea pdt! fapt.eJa astfeliu de
perfectiune morala. aiel prin ,euventul . clIxpg . corp,
el arata faptele cele rele viclene. Unia' ea ace:;;tia
nu ' ':?i-au . omorit cOl'pul, penlt'u ca iu asemenea ' cas
cum ar fi putut trai? ,.ci pl'in asemenea
filosofie. In asemenea : cas . poftele
chiar de ni-ar nelinisei intru cilt":va, Hi zadar InSt!
tUl'beaza, cacI . nu au nicl 0 putere. ned fiind-ctt pu-
terea Duchulul Sant e atal de mare, nol in el vietu-
1m si eu el ne multemim: Ceia ee invederand &da-
oge "De traim, in Spirit, umblitmdupre
$pirit" (Vel's. 25), adeca sa ne purtam legile
luI. Aceasta insamna "sa umblam sa ne
multemim eu puterea DuchuluI, !?i 'sa m1 mal CRUtarn
vr'un adaos ore-care de Ia lege. ApoT al':itand ca cel
ce introduc circumcisiunea 0 fac aceasta numaI din
ambitiune, gice: "Sa nu nefacem iubiton de
'slava ceia ceeste tutUl'or relelol',
"provocandu-ne unul pe altul la sfezl certe,
"pismuind unul pe altul
li
pentru ea pisma pro- "
vine din iubirea de . sla va din pislIla isvo-
tote relele. .
/I Fratilor de va cadea vre-un om" (Cap. 6, 1).
Fiindca sub forma de dojana 'raclisa pentru patimi-
Ie lor, voia aindepalta de la spirilul. de
filarchie (iubire de stapanire), (lice: "Fratilor de va
cadea vre un om Privesce, cn el nu gice : de va
face, ci /I de va c;:) dea" adeca, de se va illtampla
<;e fie rapit de vreo fapta re.a. "VOl i:el duchov-
nieeseI indreptati-1 pe qnlll ca aceTa". De ase-
- 116 --
menea si alcl, nu diee : pedepsit}-l sau condemnati-l/
ci corijati-l. nu'se marginesee nicl aieJ. ei
ea it trebue sa fie forte blan<jl cu cel cagutr, ast-fel111
se prOllUn\a: "eu duchul, bl<1ndetel". Nu a ;lis;
cu bland eta, ei "cu duchul blandetel
ii
, 'arMand ca'
Duchulul i se pare a fi a!?a, !?i cil putin1a de, a . ir\"
drepta pe pecato!?I ell blande\il, este un char du'-;
chovnieese. ApoI ca nu cumva eel ee
altul sa se tngamfe, sub groza-I pUne!?l
densul<jieend: "Pazindu-te ca sa nu ca<;iI tu
in ispita". Preeum eel imboga\i\i daCl ajutore. ba::-
nescI celor ' ceo au nevoe, gandindu-se ea nu eumya
sa cada si iI in saracie si sa pat.imeasea ca den!?il;
. tot asa trebuie a face sf nol. Pentl'U care, el si dice.
' chiar c'ausa ca sa nu' c'a:<;ll '
tu . In ispita ".Mal 'nt6iu hl - celul
<jie.end: "de va . cadea vre-un om , al dOllea '
pune pe fie-cine in fata celu! povatuesce',;
de a se purta eu duchul blande\eI eatra densul, '
ca el este supus "pazindu-
. te <lice, '2a sa n u tu 1n ispi ta (( , inyinova
tind, adeea, mal mult pe diavolu1, de eat trandavia sufle-
tuluI teu, "Purtatl s::.trcina unul altuia II. Fiind-ea nu
este om fara de defeete, sfatuesee de a nu ne face
,eontroIatorI aspri aJ gt'esalelor altora, ei a purota de-
fedele pentru' ea al\iI sa Ie porte ,sft
Ie suiere pe a Ie nostre. CaeI precum Ja 0 cladtl'e
petre1e nu au cu totele Ioc, ci unele se potd-
vese si sunt propril pentru coltare. eara nicIde cum
la temelie, altele sunt potrivite pentru ,temelie, nu
pentru col\are, tot a!?a 13 eorpul Aeeasta
o pote vedea cineva petrecendu-se !?l Cll eorpul nos-
tru; fie-eare membru are functiunea sa; unul' pe
aUuI se ingaduie, nO eerem totul de Ia fie-care in
117 -'
parte, sall de 1a tote la un Ioc. N umaI coneuI'sul
com un al tuturor sus\in intaresc eoq.ml, ca !?i ela-
direa', ,,$i ast-feliu vep implini legealuI Chris-
tos II , adeea, eu lotil vetl implini, prin ingaduinta
ce 0 vetI avea unul catra altu). depilda, cut-are
este iritabil, ear'a tu molatie 80moo1'os; eI, bine,
sufere infurierea lUI eea grozava, pentmca
el sa'tI nlolaciuriea s,omnolenta ta; I?i ast-
feliu nid acela nu va purtat de tine, nid tu
nu vel adauge 0 gl'eutate mal mlillt pe laoga
aT, lngaduind pe fratele tM. Ast-feliu dee! intingen-
unul altuia, cand sunte\I pe eale dea
cadea, unil prin altiI in comun yetI impUni legea,
eara 1'estul 'I va implini fie-care eu apropeJe; prin
pt'opria sa rabdare. Dara daca nn faeetI ast-felitl, ci
fie-care se va asupt'a apropelul asupta de-
fectelor luI, mel-odata nu vell reusi cu eeva in ee-
f'intele vostre. CaeT, dupre cum can'd e vorba de cor-
pu) nostru; nu putem a cere aeeJa!?1 serviciu de la hite
membrele luI, cad nier eorpul nu pote exisla atuneI, tot
ast feliu rand e yorba de ft'at}; nlare va ,fi tul-
burarea lupta, rand yom cere totul de la fie-care
in parte, sau in general de la toV. "Cac} de so-
rotesce cineva ca este ceva, se pe sine"
(Vel's. 3), Aiel ridiculisaza ul?urinta. Cel ee ere-
de ea 1:'8te ceva, nimie nll este; aceasta singul' 0 pro-
beaza prin , 0 ast-feliU de nelozie ce 0 da pe fat:1.
"Fie-care cerceteze fa pta sa". , Aiel arata. .
ca e necesar de a fi eontrolod al nostre,
a cereeta cu scumpatate faptele c:e Ie zil-
nie, ear-a nu numaJ Ja slJprafat.a. Asa buna-ora: aT
fawt vr'un 'bine? gandesee-te dad nu eumva I-af
faeut pentm vre-o slava pentru ea af
fost fOI'sat, sau din antipatie dHra alt-cine,vll, .$aii
din ipocl'isie, sau din vre-o alta causa Ol'e-care otne-
- 118-
!Jeasea. Preeum aqrul mal 'nainte de a fi pus into:
pitore Re pare a fi inse numaI dupa ce 1'31
seos . din foe l-a1 exatninatcu exactitate se pro-
heaza dara en adeverat e aur veritabilsau fals, ast'i
feliu ; se petreee cufapte]e nostle, Cand nOl Ie vOlIl
cu seumpatate,numa'f atuncI se vor deseo
peri ' in tota golaciunea lor, !?i. ne vom vedea
Qabill de muUe fapte atuneI va avea fau-
da . tn sine eara nu Inaltui
li
Aeestea Ie di-
cenu ca cum lear .legifera, d concedand ore-cum sill"
baciuneI omenescl. E cacum arfi dis: este absurd
de sigur, de a te lauda ; dara daca 'voiescl sa 0 ' faeI
fao, inse nu te lauda contra apropeluI, ea
din Evanghelie. Cel invatat a nu face ai?a, iute se va
departa dea se lauda singur. Cel obirinuit a se ]au-
da singur pe sine, fara sa vatame pe al\i), iute se
va . eorecta de acest defect.' Cel ee nu secrede pe
sine mal bun ca a1ti1, -cacl aceasta insamml :"ea
ra nu tn altul11-ci singUl' examinaudu-se, de S1
pote ,pentru moment se mandresce, va inceta . cli tin;'
pul a IT. al face aeeasta. sa afli cll aceasta vo-
iesce; el sa 0 dea la iveala, ' privesce, cum mal sus
el umilesce pe auditoriu Qicend;
eereeteze fapta sa", aiel, inse, adauge: "cae} fie-
, "
va pllrta sarema sa (Vers. 5), Aiel du-
paeat se pare a pus acest ra\ionament, ea sa im-
pedice de a se lauda cootra apropeluf, si in a'eelasl
timp ' de a corija pe eel ce se lauda, ca' sa nu gao-
deasea de densu} lucl'u['I marl, ca sa) aduca a
gandi ]a propl'iile sale apasand ast-feliu a-
supra consCiin\el luI ne'ncetat : ,,'!?I va pur
ta sarcina sa ". '
"eel Invatat in euvent sa eomuniee celuI ee
Invata t6te cele bune
ll
(vers. 6), Aiel e vorba de
- U9-
invaVHorl, ca adeca , trebue a .se bueura de n:ulta in-
gl'i.i,ire din discipulilor. ce causa ore a
leg]ferat Chr]stos Cl1el si in N. T. ast-feliu e
ca eel, pl'ediea evan'ghelia, din evanghelie
sa tralasca In, y. Testament se gasese. de aseme-
nea multe d]spos]\mnI. dupa care Levitil sebueurau
de Illulte veniturl din partea Ebreilor . . Din ee causa
decl s'au ol'donat acestea ?Nimie alt, de cAt ea aiel
e pusa mal dillainte temelia umilin\11 !?i a iribirel.
Demnitatea . didactica de multe orI IngAnfil pecel ce
o poseda; de aeeia el reprimand asl-feliu de apuca-
turI, pune in posi\iune pe dascalde aavea nevoe de
ajutoru] discipulilol', eara pe aeestia-{ motiveaza de
a se mal sprint.enl spre binefacer.e,
a blanQT ('Mra a]\il. precum sunt
b!anQI mdatol'lt.orl eatra dascaJiJ lor. Pentru ca daca
o'ar fi cum am Qis, de ee pe ludeil eel nereeu-
1l0SCMol:r 'J hranesee cu mana in pustiu, earil pe A-
post.olT I-a lasat ca eersitorl? Nu este invederat ca
aiel pl'e?,atind eele 1l1arT,-umilin\a iu
b]rea,-a mva\:tt (.Ie dlSC]pullde a nu se rusina de das-
calil lor, ce , e,:au batjocmi\{? A cere de la al\il
tr,ll QllDlca, pare a fi inM nu se
P?! tot pentt'u dascalI, cand il eer de ]a
,ell to,ta, ca de aiel
pU\1ll jnva\andu-se de a despre-
tm 01'1 ce siava, De aceia Q.ice: "eel inv:1taf s:1
Imp:1rt:1!?ase:1 pe eel ce tnvat:11n t6te cele bune
li
adeca, aI'ale tota darnieia eatra e1. CAnd el dice
"I,n t6te cde bune", la aeeasta face alusiune, 'Ni-
mlC sa IlU fie propriu a diseipululul, d tOle sa fie
cumune, penh'u ca mal mal'l va liJade catda si inca
cu atat maT mal'I, cu catsunt mal bnne rele' cerescI
de cat cele pamentesei. Aceasta .invederand-o si in
alta parte, Qicea: I1Daca nol amsem:1nat you:
-120 -
cele spirituale, au estemare lueru de vorn
seeera de Ja vol cel.e corpora Ie ?" (I Corinth. 9"
! 1). numesee faptu' meneional
al'ablnd ca ., aiel e un feli11 de sehimb
reCIproe, ' cu care oeasie si iubirea devine eu mult
mal .ferbinte mal statoniiea. Daea dasea/ul ,eaut&
,el remAne in aceIa!?! loc; pri.
mllp.d ,a.lutore , demmtalea lu1. A st&rUl in euveilt,
a se, afla in s&r&cle permanenta, . a: dispretui tote eele
pamentesel, .::a la urm& sa aY nevoe de altil,inea esle
o, ]auda mare. Daca, ipse, daseaI'ul int.rece 'mesura ee-
ruta, ,apol ' I . demnitatea, nu ' pentru
ea prlmesee aJutore, Cl pentru c& primesee tara lile-
SUl'a. Apol, pentru ca vielenia dasealulu! s& nu faca
mal lenef? .pe discipul ,la implinit'ea unoI' ast-feli11 de
de muIte 01'1 tl'acaeu vederea pe
un sub pretext c& el ajuta dejape dasealuI
]uI, (lice mal departe: "Infacerea de bine nll
ne ?bosim,". Aiel mljloeul, prin care vow
.in facerea de bme, cum masura generosita-
tel, Qieend astfelit1: "Nu ve Dumne.
<;leD. nu sebatjoeuresce; cacI ceia ce seamana
omuI, aceia va seeera. eel ce In
c?rpul seu, din corpul seD. va seeera strica.
eara. celce seamtlnt1 inspirit, din spi.
. fIt . va secera via ttl vecJnica" (vers. 8. 9). P reeum
se : 10tAmpIa ,la semanaturl, ea cel ce seam&n& linte
nu pote sa secere grAt1, fiind e& e absoluL necesa;
sElmlnta sa fie specie ea planta
lot se mlAmpla Cll faptele omenesc1;
10 cat eel ee in eorpul Sell IrlAndrie, betie
sau pla.eerldobltoeescT, va secera consedntele aces-
t?ra. $i care sunt? Osanda, pedeapsa, rusinarear risul
alt'eIede acest feliu. Sfarsitul meselot' si ' a
'bucCltelol' deliei6se nu e altui, de cat ruina; cad dupa
121 -
cmil i eJeputreljesc in stomach ,se di5tl'ug, ast-
felit1 distrug deteriol'eaza corpul. Nu .a!?u, jnse,
sunl eele spirit uale, ci cu totul r-ontral'e celor COI'PO-
rale. Gandesce-te: at semanat milostenie, te
in eeriurI tesaure nepl'e\uite !?i slav& veclnica.; aI
m&nat in\Ellepciune, vel primi cinste re'compensa,
laude din partea cununl din
partea CeIuI ee ['ecompensaz3. '. .
"Sa nu ne obosim .1n faeerea, de bine, caCI
'la timpul vorn ' secera, daea nu ' ne vorn
mole$i. dara, eand avem .timp, 'sa
fa(;em top, mal eu sarna catra
eel de 0 eredinta eu no)1I (vel's. 9. 10). ' Pentru ca
sa uu rreada cine va cll numa! de dascalI trebuie a
ingriji aI hrani, eal'a. de cel-I-aI\T a neglija,aduce
yorba in geneI'a], f?i , , deschide tuturor l1!?a
ast-feIit1 de ambitiunI nobile, \Si atAt de mult
reaz3, in cal ordon& de a milui f?i pe ludeu E-
lin, in ordinea euvenita., de sigur,inse a-I:. milui.
care: e aceaordine? De a arata 0 llla! mare ingl'ijire
. pentru eel eredin\a. Ceia ee face pdn
aIte epistole, prin aceasta, adec& ca nu vor-
besce nmuaI de a milui, ci 8i a tace aceasta neintre-
rupt !?i eu ambi\iune nobil& cad vorbele"semlnta"
"sa nu ne: obosim" aeeasta semnitlca. Tot-odc:lta
fiind ca a cerut un lueru mare, mencionand de lin
curios, pune premiul ca posibil de eA!?t igat
imediat. Caud e vorba de muncitoriI de pllment, apul
nu numal eel ce seam&na sufere osteneala, ei eel
ce secera, ca unul ce IupUl. cu praful, ' nec,urll\enia
obosala; atunel, inse, nu va fi nimic din aeestea;
ceia ce represintAnd pl'in cuvinte, gice: lIla timpul
seu vorn seeera, nu ne vom
AieJ, el 'I indeamna atrage la sine, in alt& parte
lnse, 'I silesce a face aceasta cllI'And impinge
-122-
"Decr pana cand avem timp, sa facern bineIe" . .
Dupre cum nu .suntem de a semana orr cand,
deasemenea m.e! de ,a . mtlUl. Cand va sosi timpul sa
ne de atel, ehIar de am voi nOI de mil de 01'1
sa- pe cel .sarac, nimie nu vom folosi. Despre
pl_ cele einer feciore nebune, care -
i?1 dorlauca sa unt-delemn in candelele Jor,totusI
nu aveau cu densele milostenie
ear:a .de nuota s'a inchis;
m. bogattil nemilostiv, care
n.u a I? sama. pe ca acela,ea
feelOrele,. .sh'em de :1Jutorul . milostenieJ,
nu a mel el mllUIt, pe cand se afla In iad -nieT
de, PatrJar:chul Abraam nier de alt-cineva,' de si
pJangea se ruga mult,-ci a remas aeolo, in ace]
?rozav, fara a se buelll'a de iertare. Pentru aceia
glCe .apostoJul: "Pana cand a vern timp, sa fa-
cern top", scapandu-r eu aceasta si
de _ Pentru IudeI tote fapteJe resui-
tate ;Am. filantropie se margineau catra ceI de un neam
cu. dal'a filosotia chal'uluI chiama ]a ospatul
lmlostemel laun loe ell marea, de arata
o mal mat'e mgrIJ,,:e eel de aceia?1 Cl'edinta.
"VedetI ce epIstola vam scris cu mana me
Cap sa pl.aca ,cu corpul, aceia ve
sa ' ve clrcumcldetJ' (Vel'S. 11. 12). IntelegJ ce du.
mare a,Pclsa asupra acelul fel'icit suflet ! Precum
can? cade intr'un doliu sau in vre-o superare
mal e, pe vI'eun membt,u din familie, sau ca
a nu se nic) nop ..
,tea, mer .(,hua! .dID causa JaieI ce i-a cucerit sutletul,
tot Pavel; spunend cate-va vorbe des--
pre moravul'l, el se intorce la cele de mar 'na-
mte, care mal 'I tulburau spiritul, <;licend ast.feliu:
"Vedep ce eplstoIa v'amscris". Aicr el nimie
alta nu da a intelege, de cal ca intreaga epistola a
123 -
scris-o singur, ceia ce , e 0 mare dovad:l' de ;aulentici-
tatea epistolel. Pentru f'ele .. l-alte epistole e seiut ca
el numal dicta, un Illtulscria, cum buna-orlt, 0 a;
rata in .epistola ealra RomanI, in care pe la finegice:
"" Ve salut pe vol t U Tertio, care am,scris a- ,
ceasta epistoI:'I" ,- eara epistola ,c:1tra, Ga-
]atenl a scriso intreaga e1. Aceasta' a
fiind sHit pe de 0 parte . de iubirea sa catra
eara pe de aHa pentru imprascierea banuiclelor celor
vicJene. FiiDd ('a dusmanillul il elevetiau de -luerurI
la care el nu partieipase, <;liceau ca el de faptpre
didl circumcisiunea, in forma insl:l se prefae-e ca nu
o predica, de aeeia s'a vl:l<;lut a Ii trimite 0
epistola scrisa eu propria Ra , mana, depositand, ast-
feliu mal dinainte marturie inscl'is. Prin
"ce, ce feliO " mise pare canu in\l:llege ' marimea
epistolel, ci arata diformitatea litel'Hot" ea cum ' ar
fi dis: de si nu sunt scriitoriu eminent, totusI m'am
forsat a ve scrie iosu-ml eu, -_ ca sa astup gu-
rile c1evetitorilor>, "Catl vor sa placa cu cor-pul,
aceia ve silesc sa ve circurncidetJ, numa1 ca
sa ntl sufere persecutiunl pentru crucea luI
Christos" (vers. 12). Aicl arata ca il nu de buna voe
o sufer aceasta, ci forsatl: pentru care chiar se pare
ca li . i3 apel'area, procurandu-li oeasiune de a fllgi de
aee"i a-I parasi inca grabnic. Ce insellmna
"sa plae,a cu corpul"? A se bucura decinstea 0-
menilor, (I prospera inaintea lor. Fiind ca it erau Inatl
in ris de Iuder, ca s'au lepadat de moravurile pnein-
tesc], apoX pentru ca E3 nu fie acusatJ de aceasta,
giee, voiesc -a ve vatama} a vl:l ciunti , corpul vos-
ca ast-feliu prin corpul vostl'U sa vl:l justifi-
calJ inaintea lor. Acestea legiceaapostolQI, arata,nd
ca if nu Ii faeeau pentru slava lUI, Dumnec}r,u, c'a
cum par'ca ar fi <;lis: nu este aiel yorba 'de pietate,
-124 _ .
ei tote rae din ambitiune omeneasea, ea sa plaea
si sa Ii arate ca de si eredinciosI,
iI, ell tole acestea"i?I ciuntesc corpul, prefera a res'-
plOgepe Dumnegeo, ea sa placa omenilor. Aceasta
e cuvintelor: "a placea cu corpul".
ApoI arata.ndu-Ii ca pentru 0 altc1 causa sunt lijJsitl
de 01'1 ce lertare, earasI 'I mUstra si dice ea iI ordona
a face aceasta nu numaI pentru placerea altot-tt, ci
pentru satisfaeerea sla vel lor celeI desarte. Pentru
adaoge: "r.a sa se laude in cor'pul vostru"
caunia . ce se cred de dascal!, eara voldiseipulii: lor.
$i care e proba? "Si nic! iI n u paz esc legea (I,
Q.iee. Cu adeverat ; inse chiar de ar fi pazito,
erau demnIde osanda, oara acum insu-sI scopul ]01'
e corupt. "Mie, inse, sa nu-mI fie a' me iauda,
farf! numa! in crucea Domnulul nostru Iisus
ChHstos" (vel's. 14). Acest fapt se pare a fi batjo-
corjtori'il in fata JumeI si ]a ceI necl'edinciosI; in ce-
riurl, inse, f?i {naintea credinciof?ilor e 0 slava nespus
de mare. $i saracia in lume e batjocoritore, pentru
noY, inse; e 0 mandrie; de asemenea si a fi cineva
injosit multora SA pal'e de l'is, noI, iuse', ne fMim cu
aeeasta. Tot ast-feliu f?i crucea Domnl.)lul e pentl'u POI
o lauda. mare. nu Q.ice, eu nu me Jaud, sall nu
voiesca me lauda, ci "mie sa nu fie", ca f?i cum
pare ca ar alunga una din absurditatl, si a cerut a-
julorul lUI DumneQ.euperitru ca sa Dara ce
anume este la.uda crucel? Col adeca Chl'istos a luat
mine chip de a patimit tOte rentru
mme. robul, nerecunosceloriul; inse, atata
m'a iubit, in cat a primit a sepreda pe sine ble8te-
muIu]. 8'ar putea o1'e egala ceva cu aeest act maret?
Cacl dacaservitoril de lucrurI marl,
cand sunt laudatI de stapanil lor,cum uu a ne
laudanoI, cal1d slapanul DumneQ.eul cel adeverat
-125-
nu se rusineaza a ficrucificat pentru nOl? Dec'( nicI
not nu ne rusinam de ingrijirea lUI cea pen-
tru noI. EI nus'a rusinat de a se cruc1fica
tine, si tu te 'de ingdjirea lUI nemarg1:
nitil ?' aceasta e cea mal mare nebume; tocm.aI
pentru aceasta trebue a te mandri mal ales.
care lumea s'a restignit mie eO Iumel
tl
Prin
cuventul "lume(( el intelege aicI nu ,ceroiul. pa-
mentu,l ci ]ucrmile pamentescl, lauda de la omenI,
pompa: slava, ce sec,red
Aeestea. tote, <;ilce, , sunt .motte mme.
Asl-feliu trebue sa fie 0 ast-fehu de voce
trebue sa pronunte tot-deauna. nu ,se
mesce eu modul de mortificatiune de .mal nal.nte, C1
adaoge un altul gieend: eu lUl11e1 II , a:
lusiune la 0 in'doita mortificare, ea cum ar fi gIS:
acelea, sunt pentru mine morte, eu pentru
si nicl ca pot a me birui sau a me lua in stapa!-llre;
ele sunt morte, nid eu nu nu
este mal fericH ea aceastamorhfica\mne,
ea este temelia vielei' fericite. "NicI circumclsl4nea
pote ceva necircumcisiunea, ci faptura
c.ea noua' si catI vor umbla dupre rf'gula a-
ceasta, mila, preste
Israilul lUI Dumne<;:leu" (vel's. 15. 16). AI vegut pu-
terea crucel, la cala inaltime J'a ridicat? Nu numaI ea
lucl'urile lumer au murit ine! tote, ci s'a aratat inca cu
mult mal superior vieteI'celeI vecht. ce se egala
en aeeasta? Cel ce alta data era in stare ,Pe el
.din causa circumeisiuneI, ba chiar sa pe altlI, pe
acela tocmal I-a convins erucea lUI Chrlstos de a pa-
rasi cireumcisiunea, .. a 0 pune pe treapta
Cll ne-circumcisiunea, l?i a cauta sa afle stre-
ine si llaradoxe si nre sus de cerimI. "Faptura
- 126 --
noua /I e1 numesce purtarea nost1'e atat asupra tap"
telol' facute deja, cat asupra celor viitOre. In pri;
,faplelor se explica prin aceia, ca, spi--
ritulnostru iuvechit imbatranit in pecate,priu boo
tez s-a re'noit fara de veste, ca cum s-ar'
dinnou, pentru. care dorim cereasca; in
pl'ivin\a celor viit6J'e, Inse, prin aceia ca ceriul, 1?i
pament.ul intJ' eaga faptura se va preface io nestri-
caciune, 'irnpreuna cu corpurile nostl'e. Sanu-rnl vor-
bescl de circumcisiune, c;1ice, care Ja urrna nl1 pote
influenta cu nimic; cum se va mal putta destioge
ea ('And tote VOl' fi pl'efacute? Cauta, jnse, cole no-
ua a Ie Cel-ce cauta cele a Ie charulul, se
VOl' bucura de. pace . de filantropie, i?i iI pl'in-
cipalmente VOl' fi numitl eu numele de Israilul IUl
Dumnec;1eu; pe cand eel ce VOl' cugeta cele contrtlre,
chi3l' de ai' fi nascutt din Israil ar purta pe buze
aceastadenumire, au cac;1ut din tote acestea,
diu afinitatea cu Israil voiU sa c;1ic. ,Principalmente
aceia se pot numi Israi1itr, cariI pazesc aceasla re-
gula, cal'iI 'n fine se departeaza de eele veehi,
maresc cele a Ie charulul.
,. "
maT mult nimenI sa nu me supere ,
(Vel's. 17) Nu vOl'besee acestea ca un omneeajit abatut
. dB caeI eel ce pl'efel'a a face !?i a rabda totul
pentru djscipull, cum ar fi fost posibil de asta-data
de a se molesi si a cadea ?Cel ce dice: "starues-
ce 'rIa timp' far.atimp II (II Timoth. 4, 2); 1?i
"P6te ' ca Ii va da DumneQeu cunoscinta ade-
verulul . va, scapa din Cursa diavolulul
li

(Ibidem 2,25.26), pentru ce orec;1ic,e acestea ? Pentru a
reprima lor cel trandavit; pentru a-I baga in
mal' mare frica, c11 intepenind bine legile puse
de el, s:i nu Ii fie permis nichodata de a
din locul lor. "Cae! eu port pe corpul meu sem-
-127 -
wle DomnuluI Iisus
li
Nu dice: Ie am, ci , "Ie
)ort", ca cum' se inganfa . eel ceo au }mit
in eel ce porta
:le inca se pare a fi ba1Jocura III fata 0-
llenilor- EI inse, se mand:'esce de ranele ce Ie
?i tocmai soldatil purtatorl de stiodar.d, , el
se bucura purtand pecorpul luI rane .. 91 de. ce .' ore
dice e1 aceste vorbe? E CR cum ar . fi c;1IS: mta ca
prin aceste semne eli jusfific mal stralucit de cat
ar face or'f-ce voce, sau orl-ce cuvent. Aceste rane
slobod dinele 0 voce mal ascutita ca a trambitel la
urechele acelor ce me contrariaza 1?i c;1ic. ca eli ,I' 'mI
aseund creQinta, ea Ie vorbesc acestea ca
sa plac omenilor. Cand cin.eva un soldat
din rand, plin de sange 1?I' eu m.ll de pe corR"
de sigur ca nu-l va judeea ca fncos .sau tradatorm
Cael el POI'ta pe corpul luI senmele 1?1 bvavu-
reI. $i in privin\a me, c;1ice, tot .sa Jude?atI: Da-
ca cineva voiesce ca sa auda apologIa me sa. cu-
nosca parerea me, apol vada ran"ele :de
meli, care constituesc proba cea mat. eVldenta 1?1 m,al
superiora de cat ol'I-ce alta proba sau vorbe.
epistola cu lUI fara de. vest!,
a aratat cu tota elantatea convmgerea
eara :;tcum cand termina epistola a aratat pericJllele
resuItate din aceasta credinta. pentru ca sa nil
dica cineva, ca el in adever s-a transformat in lIrma
uneI cuge-tarl seriose 1?i drepte, dara ca nn a rtjmas
in convingerI, apoI ca sa probeze ca eu adeverat
a remas statornic in convingerile sale, aduce ea mar-
tnrilispitele, primejdiile ranele lUI. Dupa aeeia
justificandu-se cu claritatepentru t.Ole,. (;a
cele dise pana acum nu au proyemt dm vr,e-o mame
say dispret ca\.ril iI, ci are iubire
tasca statornica, 'sI inchee cuventul eu 0 rugacmne
pI ina de mil de c;1ice: "Charul Domnu-
- 128-
luI ,nostru Iisus Christos fie cu spiritu,l vo
frati\or, Amin. It (Vel's. 18). Cu acestc'uveht
urrna el a sigilat t6te cele dinainte. Nu gice 'm,
CU , vol, ,ci "cu spiritul vostru", atragend-I dil
,corporale, pretutindenea at'alandr ']i bine-fai
1,iPOumnedeu, si amintindu-li care s-a:
vred'nicit si care au fast suficient a'j' : ,:6le din !
' Iuoaiceasca. Precum a primi s ) iritul n-a \
djncansa,saraciel legeI mosaice, ci penlt'u just
rea prin ;credinta, tot a sUl.pan; spiritul q
face .; prin' circumcisiune, ci tol prin a} itot'ul chat1
PentTuaceea a incheiat sfatuirea pre , rugaciuni
minti.nd de char de spirit, numindu-I tot-o
iratI. sirugand pe Dumnegeu dea se bucur:l
coolenit 4e aceste bnnatatl. Cuvinlele acestea sui
o rugaciune r.um a invatetura complecta, intOt
ca ,un zidiu duplupri'mprejurul lOt'.
care' sa d, aminteasca tOte bunalalile de care sau
cUl'd, 'I putea sa-I tina in credin{ile bisericeT, (
orugil,ciune care inv6ca charul insisla de a
manea , Cll den!?ii, nu-r Jasa ca spirit111 lor ')a se ab
Acest spirit fiind cu den!?iI, 01'1 ce
.inainlea unoI' asl-feliu de ct'edintl dreple, (
dispare p,raful in fata vanltilul.