MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI CU

PRINII

MODUL I

FAMILIA I ROLUL EDUCATORULUI PARENTAL

I.1 Tradiional vs. modern in familiile actuale

I.1.1 Prezentare general (clarificri conceptuale si prezentare competente specifice
propuse in cadrul cursului)
I.1.2 Funciile familiei
I.1.3 Momente semnificative n viaa familiei
I.1.4 Legislaia familiei i a copilului
I.2 Aprecierile ca mod de a educa frumos la coal si acas
I.2.1 Educaia parentala: roluri si semnificaii
I.2.2 Educatorul parentale formator sau model de opinii si comportamente
I.3 Dinamica familiei factori si influente
I.3.1 Stereotipuri/prejudeci i discriminri de gen n familie
I.3.2 Evoluia i dinamica ( n timp i spaiu) a relaiilor de gen n familie
I.3.3.Aspecte pozitive si disfuncii intre membrii familiei

I.1 Tradiional vs. modern in familiile actuale

Prezentarea participanilor printr-un exerciiu de spargerea gheii: fiecare participant discuta cu
colegul din dreapta sa cteva minute, dup care l prezint pa acesta folosindu-se de informaiile pe care
le-a aflat, pn sunt prezentai toi participanii la curs.

Cunoaterea ateptrilor cursanilor prin completarea unei fie cu urmtoarele ntrebri:

Ce ateptri am de la acest curs?
Cum a dori s lucrez ?
o individual,
o perechi,
o echip
Ce a dori sa mprtesc cu colegii din experiena mea in cadrul acestui
curs ?

Stabilirea regulilor de grup necesare pentru buna desfurare a activitii.

Introducere n scopul/obiectivele i tematica modulului.

Pentru clarificri conceptuale se va ncepe cu un brainstorming Participanii sunt invitai s spun

un cuvnt sau o sintagm care s exprime ce nseamn pentru ei familia. Se va lucra pe grupe iar
rezultatele se vor nota pe flip - chart.

n urma discuiilor se va insista asupra clarificrii conceptelor cheie: familie, rol parental, statut
social, educaie, valori familiale.

I.1.1 Prezentare general - (clarificri conceptuale si prezentare competente

specifice)
Familia reprezint un grup de persoane care:

este format din so, soie, care au sau nu copii nscui din cstoria lor sau adoptai;

se creeaz prin cstoria sau prin coabitarea a dou persoane, de regul de sexe diferite;

au, de regul, aceeai locuin;

i asum obligaii sociale i economice unii fat de alii;

au legturi de snge, de iubire, de nume (legturi de rudenie sau de cstorie).

Ce ne ofer familia? Siguran, protecie, afeciune, interaciuni sociale, companie

I.1.2 Funciile familiei

de asigurare a unui climat securizat pentru membrii si: membrii familiei se sprijin reciproc, creeaz
sentimentul apartenenei la un grup social

de reproducere de perpetuare a speciei umane prin naterea a unuia sau mai multor copii;

de socializare i de educaie a copiilor;

de control social transmite i pstreaz nite valori sociale;

de producere i consum de bunuri i servicii funcie economic (diviziunea responsabilitilor, se

ntrein reciproc);

de transmitere a modelelor culturale ale societii.

I.1.3 Momente semnificative viaa familiei

Dragostea i cstoria
Dragostea un complex de sentimente: prietenie, ataament, pasiune, atracie, tandree etc. Definirea
dragostei difer de la o societate la alta i, mai mult, de la un individ la altul.
Dragoste, cstorie, sexualitate

alegerea partenerului (n societile tradiionale europene, ca i n societile orientale din zilele

noastre, cstoriile sunt decise de ctre familie, uneori femeia i brbatul necunoscndu-se n
momentul cstoriei absolut deloc);

simbioza dragostei i sexualitii sexualitii relaie spiritual i relaie funcional;

poligamia i poliandria n diferite societi.

Cstoria
De ex., Francois Zonabend descrie unele reguli ale familiei din Burkina-Faso: Tatl i fiul nu trebuie s
mpart aceeai colib, nici s mnnce mpreun i nici s stea unul lng cellalt. Dac lucreaz pe
acelai teren, trebuie s aib grij s nu stea unul lng altul. () n aceeai situaie, unchiul i nepotul se
ntlnesc i merg mpreun (citat de Adina Bran-Pescaru, p. 7).
Aspecte de discutat

semnificaiile cstoriei: contract legal, nceputul unei familii, uniune sexual, legturi sociale etc;

ncrederea social n cstorie;

semnificaiile cstoriei n timp;

evoluia procedurilor de cstorie;

dezinstituionalizarea cstoriei.

Uniunea consensual (concubinajul)

Unii oameni au considerat c, prin cstorie, le sunt ngrdite unele liberti. Coabitarea cu partenerul de
via, fr a legaliza prin cstorie, a fost una dintre cele mai convenabile soluii, numit uniune
consensual sau concubinaj, termen care ns a motenit din trecut conotaii peiorative. Treptat, uniunea
consensual a devenit destul de rspndit, fiind conceput de unii oameni drept o form preliminar a
cstoriei, un fel de cstorie de prob.
Uniunea consensual:

ca alternativ la cstorie;

cstorie de prob;

ca relaie de cuplu.

De semnalat implicaiile urmtoarelor aspecte asupra evoluiei si dezvoltrii copiilor:

semnificaiile sociale ale uniunii consensuale;

adaptarea sistemului legislativ la evoluia familiei i a cstoriei (recunoaterea legal a cuplurilor

necstorite);

problema copiilor n aceast form de convieuire;

comparaia cstorie-uniune consensual: avantaje i dezavantaje.

Divorul
Este o modalitate de desfacere legal a cstoriei.
Cei mai muli oameni accept divorul ca soluie n cazul cuplurilor a cror via mpreun a devenit
dificil.
Important de semnalat:

semnificaiile divorului (evoluie istoric);

persoane afectate de divor: soia, soul, copiii, bunicii, prietenii de familie, rudele etc;

efectele divorului asupra soului i soiei;

efectele divorului asupra copiilor.

Pregtirea psihologic a copiilor n cazul divorului prinilor

oferirea de explicaii simple i sincere;

asigurarea afeciunii i eliminarea percepiei copiilor c ar constitui cauze ale divorului;

neutralitatea copiilor (neatragerea lor de partea unuia dintre prini);

participarea ambilor prini la discuiile cu copiii;

comunicarea alternativelor pentru viitor: cu cine vor locui etc. i asigurarea c ambii prini vor pstra
legtura cu copiii;

solicitarea unui specialist, dac este cazul.

Moartea unuia dintre membrii familiei

Este un eveniment care poate avea urmri grave asupra echilibrului familiei i asupra modelului/ stilului
de via.
Studiu de caz: prezentarea unor experiene din activitatea didactica legate de aceasta situaie si a
masurilor adoptate pentru a depi acest eveniment.
Dezbatere
Multe cercetri arat c dragostea apare ca urmare a apropierii spaiale de cineva. Cu alte cuvinte,
ncepem s iubim persoanele pe care s-a ntmplat s le cunoatem, cu care s-a ntmplat s petrecem
ceva vreme mpreun. Ce se ntmpl, n acest caz cu "dragostea la prima vedere"? (60minute)

I.1.4 Legislaia familiei i a copilului

Constituia Romniei

copiii i tinerii se bucur de un regim special de protecie i de asistenta n realizarea dreg paturilor
lor;

statul acord alocaii pentru copii i ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap;

exploatarea minorilor, folosirea lor n activiti care le-ar duna sntii, moralitii sau care le-ar
pune n primejdie viaa ori dezvoltarea normal sunt interzise;

minorii sub vrsta de 16 ani nu pot fi angajai ca salariai;

autoritile publice au obligaia s contribuie la asigurarea condiiilor pentru participarea liber a

tinerilor la viaa politic, social, economic, cultural i sportiv rii.(Articolul 49)

Convenia cu privire la Drepturile Copilului

A fost adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989.
A fost ratificat de Romnia prin Legea nr. 18 din 1990, republicat n Monitorul Oficial Partea I nr.314
din 13 iunie 2001.
Articolele 3(2), 5, 7, 9, 10, 18 subliniaz responsabilitatea principal a prinilor i stabilesc limite stricte
privind intervenia statului i separarea copiilor de prinii lor. Articolul 29 se refer la cultivarea
respectului pentru prinii copilului, ca obiectiv al educaiei.
Familia este prezentat ca celula de baz a societii i mediul natural pentru dezvoltarea i bunstarea
tuturor membrilor si, i n special a copiilor .
Articolul 3 se refer la interesul superior al copilului.
Art.3 (2) Statele pri se angajeaz s asigure protecia i ngrijirea necesare pentru bunstarea copilului,
lund n considerare drepturile i obligaiile prinilor si, ale reprezentanilor si legali sau ale altor
persoane responsabile din punct de vedere legal pentru copil i, n acest scop, vor lua toate msurile
legislative i administrative corespunztoare.

separarea copiilor de prini: copilul nu va fi separat de prini mpotriva voinei sale, cu excepia
situaiei n care autoritile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare i cu respectarea legilor
i procedurilor aplicabile, c aceast separare este necesar n interesul superior al copilului ;

responsabilitile printeti : ambii prini au principala responsabilitate pentru creterea copiilor,

iar interesul superior al copilului va constitui principal lor preocupare (art.18 (1));

lipsirea de mediul familial : copiii lipsii temporar sau permanent de mediul lor familial sau cei
care, pentru protejarea interesului lor superior, nu pot fi lsai n acest mediu , sunt ndreptii s
beneficieze de protecie i asistenta speciale (art.20);

adopia : Statele se vor asigura c interesul superior al copilului reprezint raiunea superioar a
acestei aciuni (art.21);

restricionarea libertii: copiii care sunt privai de libertate trebuie s fie separai de aduli, cu
excepia cazurilor n care se consider c nu este n interesul copilului s se procedeze astfel (art.37
(c));

audierile n instan : n cazurile de natur penal care implic un minor prinii sau reprezentanii
legali ai copilului trebuie s fie prezeni, cu excepia cazurilor n care se consider c acest lucru nu
este n interesul superior al copilului (art.40 (2) (b) (iii)).

Dezbatere
Tema : Ce putem face pentru copii si/sau prini in cazul nclcrii unor drepturi prevzute de
Convenia cu privire la drepturile copilului (

ntlnirea se va ncheia prin autoevaluarea participanilor pe baz de fie

I.2 Aprecierile ca mod de a educa frumos la coal si acas

Se cere cursanilor s scrie pe cate un bileel cate o valoare pe care au preluat-o din familia de origine (in
total 5 biletele), apoi se cere sa renune pe rnd la cate una dintre acestea pana rmn cu una singura. Se
vor citi bileelele ramase i se va comenta cu privire la acestea: ce a fost mai greu sa alega valorile sau sa
renune la ele si de ce cred asta.

Se anun tema i se stabilesc grupuri de lucru.(80 minute) Se va cere s se dezbat n grupuri care
este rolul prinilor n educaia copiilor.

n continuarea activitii se vor purta discuii pe marginea materialului teoretic ce va fi distribuit

individual fiecrui cursant.

I.2.1 Educaia parentala: roluri si semnificaii

Ca preambul pentru activitate se va folosi un scurt filmule didactic Copiii vad, copiii fac- care
arata rolul de prim model oferit de printe si ne ajuta s contientizam influentele pe care le
exercitam asupra copiilor, chiar i involuntar uneori.

Chiar dac a fi printe poate nsemna pentru muli un proces mai mult sau mai puin natural,
considerm mult mai profitabil o abordare profesional a acestui nou statut, prin pregtirea n avans a
viitorilor prini pentru a exercita cu succes noile responsabiliti ce le revin.
Educaia viitorilor prini poate evita disfuncii, nenelegeri i chiar unele riscuri majore legate de
creterea i educarea copiilor.
Statutul de printe se refer la ansamblul de comportamente, atitudini i valori care se dobndesc inclusiv
prin educaia parental / familial i care vizeaz mai ales:

nelegerea nevoilor proprii;

cunoaterea i acceptarea nevoilor copiilor;

stabilirea relaiilor de comunicare ntre prini i copii.

Cunotinele i deprinderile prinilor trebuie s cuprind (dar nu se limiteaz la):

sntatea i dezvoltarea uman, mai ales pentru vrsta timpurie;

drepturile prinilor i ale copiilor;

accesul la instituiile i serviciile de sprijinire a familiei aflate n situaie de risc;

structura i funcionarea sistemului educaional;

asigurarea unui raport optim ntre permisivitate autoritate n educarea copilului;

manifestarea ncrederii n posibilitile copiilor;

promovarea unui mediu stabil, pozitiv, de securitate;

comunicarea liber i deschis cu copiii;

participarea n comun la luarea deciziilor i la ndeplinirea responsabilitilor familiale

Rolul matern i rolul patern

Aa cum se tie exist o mulime de prejudeci referitoare la distribuirea rolurilor parentale. Pe scurt,
responsabilitile tatlui n creterea, ngrijirea i educarea copilului sunt reduse la maximum, acestea
fiind catalogate de regul ca treburi ale femeii.
Pater familia este mai degrab cel care asigur confortul material al familiei i ia deciziile majore, de
impact (unde locuim, ce achiziii mari facem etc.).
De regul sunt lsate n seama tatlui doar deciziile privind pedepsele; tatl este aezat ntr-o poziie de
autoritate, mai mult sau mai puin artificial, aa c el trebuie s fac ordine sau s o restabileasc, chiar
dac nu a participat la evenimentele care au produs tulburri ale ordinii familiale fireti.
Mama este, conform acestor viziuni stereotipe, responsabil cu ngrijirea i educarea abilitilor de
baz ale copiilor. Astfel, mamele dobndesc nu doar statutul de mam, ci un fel de a doua slujb,
extrem de serioas i de solicitant.
Tradiia mamelor casnice a cror misiune este naterea i creterea copiilor, dar i o anumit percepie
i dezabilitate social referitoare la gen au fcut ca aceste stereotipuri i prejudeci s se perpetueze i s
fie nc actuale n societatea romneasc.
Cel mai important lucru este ca toi membrii familiei (tat, mam, copil) s-i asume mpreun
responsabilitile vieii de familie i s manifeste flexibilitate, pentru c rolurile sunt dinamice.
Nu exist o reet a profilului matern i a celui patern n familie, mai ales datorit dinamicii extreme i a
adevratei revoluii care s-a produs n ultimii ani n ceea ce privete realitatea familiei.
Perspective asupra paternitii.
ncercrile de clasificare a rolurilor paterne abordeaz criterii diferite.
Dintre acestea amintim disocierea fcut ntre polul patern fizic i cel social:

tat biologic i social;

tat biologic, dar nu i social;

tat social, dar nu i biologic.

Perspective asupra maternitii

O clasificare apropiat de cea a rolurilor paterne prezint rolurile materne astfel:

mam social, biologic;

mam social, dar nu biologic (adoptiv, vitreg);

mam biologic, dar nu social (mam natural care a renunat la copil sau creia i-a fost luat
copilul; aa numita mam surogat;

mam din punct de vedere genetic (donatoare);

mam purttoare;

mam din punct de vedere genetic i social, dar nu purttoare.

La nceputul cstoriei modul n care sunt adoptate i exercitate rolurile parentale este determinat

socio-educaional, depinde n mare msur de imitarea modelelor de rol familial specifice familiei de
provenien. Exist tendina de a prelua (din partea soiei) roluri ale propriei mame, Iar n ce-i privete pe
soi, de a prelua roluri i atitudini ale tatlui. Acestea sunt asimilate i expuse n manier personal i
interpretate n funcie de structura de personalitate.
Pe flipchart se vor afia urmtoarele idei ce vor fi apoi dezbtute:

Parialitatea este cea mai important i motivant menire;

Prinii sunt fundamentul familiei;

Abilitile pozitive de printe nu sunt ceva nnscut, ele se nva;

ntreaga familie este avantajat cnd prinii gsesc metode potrivite de a se ngriji pe ei nii n
fiecare zi;

Prinii i iubesc foarte mult copiii;

Prinii i cunosc cel mai bine copiii;

Nu exist o reet unic de a fi printe sau copil;

Se vor distribui urmtoarele fie:

Fisa nr.1
Data
_________________________

Numele si prenumele_________________________

1. Suntei:

brbat

femeie

2. Ci copii avei? _______

3. Numrndu-v i pe dumneavoastr, ci aduli locuiesc n casa dumneavoastr? ______
4. Cum v-ai descrie familia acum?

familie monoparental

familie cu doi prini locuind mpreun

familie adoptiv

familie de asistent maternal

familie recompus (recstorii)

5. Avei rude si/ sau prieteni in ora care:

3 sau mai muli
oameni
a) V ngrijesc copiii uneori

1- 2 oameni

Nimeni pe care sa
m pot bizui

b) Va ajuta n caz de urgenta (de ex. Sa va

duca la doctor cu maina sau sa va cumpere
ceva cnd copilul este bolnav)
c) Va sprijin emoional
6. Dac da, cine sunt aceste persoane?
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________
7. In ultimele dou luni, ai citit cri sau articole despre copii i/sau rolul de printe?
DA Ce subiecte ? ..............................................................................
NU
8. Ai mai participat la vreun alt curs despre dezvoltarea copiilor sau rolul de printe?
DA

Ce cursuri ? ................................................................................

NU
9. Ct de importante sunt informaiile de mai jos pentru dumneavoastr ?
foarte

destul de

nu prea

importante

importante

importante

a) deprinderea de noi abilitai ca printe

4

b) nelegerea dezvoltrii copilului

4

c) metode pozitive de a v disciplina copilul/copiii

deloc
importante

d) mprtirea experienelor cu ceilali prini

4

e) servicii comunitare
4

g) cum s te ngrijeti pe tine nsui

4

h) cum s tratezi stresul mai bine

4

10. Ce alte informaii privind dezvoltarea si educarea copiilor considerai ca v-ar fi utile?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
11. Ai putea spune c prinii sau ngrijitorii dumneavoastr au fost:
da

nu

nu-mi aduc aminte

a) iubitori

b) plini de sprijin

c) duri

d) abuzivi uneori

e) deseori abuzivi

Fisa nr.2
Aceasta vizeaz construirea unei reele de sprijin in cadrul clasei. Se subliniaz utilitatea acesteia att
pentru cadrul didactic, cat si pentru prini, mai ales in situaiile cnd trec prin momente dificile.

I.2.2 Educatorul parental - formator sau model de opinii si comportamente

Se vor afia pe flipchart urmtoarele ntrebri i se va cere cursanilor s dezbat dac acestea rspund la
ceea ce ar trebui s fac un educator parental:

Putei crea un mediu care este plin de sprijin, cald, sigur i tolerant pentru participanii la
program?

Ce abiliti de audiere avei ca moderator? Vei ncuraja prinii s se deschid i s-i

mprteasc problemele?

Ct de bine v vei simi n acest rol? Cum v vedei ca prezentator al programului Educaie
parental? Ca o persoan bine informat sau ca un expert? Putei s stimulai discuia fr a o
ngrdi?

Demonstrai flexibilitate i respect n stabilirea relaiilor cu oamenii care au stiluri de via, valori,
filozofii i culturi diferite?

Suntei dispui s ascultai i s acceptai ideile i sentimentele celorlali i s-i ncurajai pe

participani s fac la fel?

V plac copiii i prinii? Vei acorda ncurajare i sprijin?

Avei simul umorului?

Avei capacitatea de a v conecta la ceilali i a v menine obiectivitatea n acelai timp? Suntei

capabil s solicitai i s primii feedback?

Feed-back: Participantii primesc o fisa cu rspunsuri la alegere, care in urma completrii ii ajuta
sa identifice tipul de atitudine in raport cu ceilali - asertiv, pasiv, agresiv (60minute)

I.3 Dinamica familiei: factori si influente

Ice-breaking:
1. Povestea copilului fr coada- se citete, apoi se discuta despre discriminri si prejudecai.
2. Se va cere participanilor s mprteasc colegilor de grup prerea personal cu referire la
rolurile prinilor n familie.
I.3.1 Stereotipuri/prejudeci i discriminri de gen n familie
Terenul exemplelor n sensul stereotipurilor din viaa de familie este extrem de bogat.

n Romnia se accept cu uurin rezultatele unor cercetri succesive care arat fr echivoc
discriminarea de gen n familie.

Femeia din familiile noastre are o via dubl, n care ar trebui ca timpul s fie dilatat
corespunztor pentru a acoperi, pe lng obligaiile profesionale, i ansamblul aproape complet al
sarcinilor casnice.

Femeia contemporan (mai ales n Romnia) este pus n fata unei duble presiuni: presiunea
tradiiei i a mentalului social colectiv, care i spune c rolul ei principal este s tina casa, s
conduc gospodria i s-i ngrijeasc pe copii, pe de o parte, i presiunea societii moderne care
i solicit o carier competitiv, la fel ca i reprezentanilor sexului masculin.

Responsabilitatea pentru bunul mers al familiei i pentru ndeplinirea sarcinilor casnice

aparine tuturor membrilor, indiferent de gen.

Distribuia responsabilitilor este fireasc, dar ea trebuie s fie echilibrat i s tina seama de timpul
i de nevoile fiecruia.

Cadrele didactice trebuie s abordeze critic discriminarea de gen pe care o transmit nu doar
familiile, prin comportamentele cotidiene, ci chiar manualele colare, curriculum-lui.

Acestea l prezint cel mai adesea pe brbat n ipostaze eroice, atractive i interesante, n afara spaiului
domestic (lupttor, cosmonaut, ofer, inginer etc.), pe cnd femeia apare n buctrie, alturi de copii, la
masa de clcat, etc.

Copiii trebuie s neleag nc din coal c discriminarea de gen nu are ce s caute n viaa de
familie.

Chiar dac obiceiurile i cultura social promoveaz stereotipuri i prejudeci legate de gen, coala
trebuie s le scoat la iveal i s le abordeze critic.
Dezbatere: Discutarea unor situaii concrete de stereotipuri sau discriminri de gen din familiile elevilor
I.3.2 Evoluia i dinamica ( n timp i spaiu) a relaiilor de gen n familie
Pe flipchart vor fi scrise urmtoarele enunuri:
familia ideal nu exist, relaiile de gen sunt relaii de putere;
femeile i brbaii, prinii i copiii triesc n familie experiene comune dar i diferite, au ateptri
comune dar i diferite fat de aceast instituie;
schimbarea este posibil i depinde de fiecare dintre membrii familiei i de modul n care
interacioneaz instituiile (familia, coala, mass media, politica, economia) ntre ele.
Se va cere participanilor s argumenteze pro i contra susinerii ideilor de mai sus. (60 minute)
Comentarii pe baza aseriunilor:

Bieii nu trebuie sa se ocupe cu activiti casnice.

Fetele sunt mai brfitoare.

Pentru educaia copiilor este mai bine ca mamele s fie casnice.

Poart-te ca un brbat.

Femeile nu pot practica orice meserie.

E blond ce s te atepi.

Se vor prezenta reperele teoretice legate de subiect:

Contextul mai larg al dimensiunii de gen a economiei, al proceselor de stratificare social
istoric: transformrile istorice ale muncii femeilor (schematic): secolul 17-18: totul se producea in
familie; secolul 19 producia/economia se muta in fabrici; secolul 20 creste productivitatea,
gospodarii specializate pe consum.
ideologia: trecerea de la economia privat la cea de consum definiiile ideologice + etica
protestant: femeia casnic =semn de prosperitate al clasei de mijloc.
3 abordri la nivel de politici :

(1) plat egal la munc egal ;

(2) valoare comparabil - concept important, creeaz un sistem de evaluare a slujbei prin
prisma similariti lor ntre diferite meserii;

(3) politici afirmative-situaii privilegiate pentru grupuri dezavantajate (nu se refera doar la
sistemul de cote).

domesticitatea construit i n sfera public, n munca pltit a femeilor. Femei - baby setter,
femei de servii, secretare; tipuri de caliti cerute pentru femei n serviciile publice.
casa-loc de munc pentru femei. Nu triesc n acelai mod ruptura ntre munc/servici/ familie,
timp liber.
noiunea de munc domestic nu exista nainte de perioada de industrializare.
mituri: nu e munc/ nu mai e nevoie n gospodriile moderne datorit tehnologiilor (studiile arat
c nu timpul difer ci caracterul muncii)
n economia modern organizat munca casnic= serviciu privat, organizat in cadrul unei div de
gen a muncii
Coninutul muncii casnice/Msurarea muncii casnice: economitii folosesc 2 metode pentru a calcula
costurile in gospodrie:
- costuri de oportunitate (calcul al ctigurilor poteniale dac femeia ar fi fost pe piaa muncii);
- costuri de nlocuire (se estimeaz timpul consumat i se calculeaz costurile aferente daca se
angajeaz cineva;
- alte metode: chestionare/jurnal.

Teme de discuie n grup:

- estimai timpul consumat n munca casnic n decurs de o zi/o sptmn (splat, clcat, pregtit
mncare, fcut cumprturi, dat cu aspiratorul, ters praful, ngrijirea copilului);
- evideniai eventualele costuri n cazul n care se angajeaz cineva (menajer, baby setter)
- extragei concluziile pentru familia voastr (90 minute)

I.3.3. Aspecte pozitive si disfuncii intre membrii familiei

Natura relaiilor care se stabilesc ntre cei doi soi, odat cu cstoria, determin natura relaiilor
dintre prini i copii, dintre copiii din familia respectiv, dintre bunici i nepoi, dintre prini i bunici.
Fiecare dintre soi vine n noua familie cu o zestre cognitiv, afectiv, atitudinal i
comportamental, privind raportarea la ceilali membrii ai familiei, care s-a format sub influenta relaiilor
din familia din care fiecare provine. Nu de puine ori experienele celor doi soi se confrunt, fiind mai
mult sau mai puin diferite, sau chiar contrarii, n unele cazuri. Este necesar ca pe parcursul convieuirii s
se stabileasc, prin comunicare, nvare i experiene cotidiene ale diferitelor comportamente, un consens
ntre cei doi soi care s se transpun n natura relaiilor cu copiii.
Relaiile dintre membrii unei familii i membrii comunitii n care triesc sunt determinate i ele,
n cea mai mare parte, de ceea ce se dobndete n familie i n coal..
Este necesar ca activitatea de predare nvare s se axeze att pe aspectele psihologice ale
relaiilor dintre membrii unei familii ct i pe aspectele sociologice ale relaiilor familiei ca ntreg i a
fiecruia dintre membrii ei cu ceilali membrii ai societii.
Relaiile dintre membrii unei familii sunt rezultanta transmiterii prin tradiie a stilului de
comunicare, de valorizare i de aciune att n interiorul familie ct i n afara ei, pe de o parte, dar, pe de
alt parte, sunt i rezultatul nvrii i adaptrii, de la o generaie la alta, la contextele noi sociieconomice.
Perioada actual este unul din contextele care cer o schimbare fundamental a relaiilor
interpersonale iar coala, ca i ceilali factori educativi din societate, are datoria de a-i forma pe tinerii
liceeni pentru o via a egalitii, respectului, recunoaterii i valorizrii calitilor celorlali.
Familiile se confrunt, n Romnia cu dificultile trecerii, att n planul social, ct i n cel familial,
de la autoritarism la democraie. Autoritarismul a guvernat timp ndelungat viaa social, sistemul de
educaie, relaiile dintre ceteni i persoanele publice, viaa de familie. Cum se poate face n contextul
bombardamentului de informaii i al aplicrii la cote maxime a libertii de exprimare, trecerea de
la educaia autoritar, n coal i n familie, la cea democratic, fr a se rtci drumul n
hiurile libertinismului i al non conformismului? Dezbatere (60 minute)
In familie tradiiile sunt puternice i relaiile dintre prini, frai, bunici, rudele apropiate sunt
formate, de la o generaie la alta, fie prin preluarea modelelor, fie prin prin rejectarea lor. Adolescena

este perioada n care copiii, n cutarea independenei i a afirmrii de sine, se raporteaz la tradiiile
familiei n ceea ce privete relaiile dintre membrii ei.
Dezbatere: Care este rolul colii, al mijloacelor de comunicare de mas, al prietenilor al grupurilor,
mai mult sau mai puin stabile, crora li se altur adolescenii?
Profesorul mpreun cu elevii pot contribui la contientizarea necesitii de a nelege natura
relaiilor dintre membrii familiilor lor, cauzele determinate, direciile n care schimbarea este necesar,
punctele de intervenie pentru schimbare, necesitatea permanenei nvri, adaptri i readaptri a
comportamentelor n raport cu sistemul de valori al societii n care triesc.
Pe de alt parte, trebuie s-i facem pe elevi si ia rolul de participant activ la definirea i
redefinirea relaiilor dintre membrii familiei lor, ca urmare a competenelor dobndite la coal.
Se consider c scopul este atins dac elevii:

neleg i pot s caracterizeze relaiile dintre prini i copii, n propria familie i n alte familii
cunoscute, din perspectiva raporturilor dintre generaii;

identific motivele care creeaz blocaje de comunicare ntre prini i copii sau ntre ceilali membrii
ai familiei din care fac parte;

neleg consecinele lipsei comunicrii, solidaritii, nelegerii, respectului, valorizrii i sprijinului

reciproc dintre membrii unei familii;

neleg dimensiunea de gen n relaiile dintre generaii n familie;

identific generatorii de tensiune din interiorul familiei din perspectiva dimensiunii de gen;

neleg conceptele de libertate i autoritate, autoritarism i democraie;

sunt convini c

relaiile armonioase dintre membrii unei familii asigur sntatea n familie,

dezvoltarea normal a copiilor, bunstarea familiei i progresul social al urmtoarelor generaii.

Relaii n familie ntre :
Soi Prini i copii - Copiii din aceeai familie - Bunici-prini - Bunici-copii ; Rude apropiate
Libertate i autoritate

posibilitatea copiilor de a lua decizii i de a aciona n raport cu un set de reguli i norme existente ;

posibilitatea prinilor de a orienta comportamentul copiilor n raport cu reguli i norme care le

asigur creterea i dezvoltarea normal.

Autoritatea parental: raportul psihosocial dintre prini i copii, caracterizat prin comportamentul de
supunere al copiilor fat de prini
Libertatea n familie:

libertatea copiilor de a lua decizii; de a avea opiuni; de a-i exprima opinia;

libertatea membrilor familiei de a lua decizii, de a alege, de a aciona.

Tipuri de autoritate n familie

Autoritatea parental: se manifest n trei forme (Kellerhals i Montan don -1991):

supunerea imediat i necondiionat a copilului;

vrsta mai naintat implic o mai mare

competent; se pune accent pe precizia indicaiilor date copilului i pe for (autoritate coercitiv);

fermitatea prinilor; se pune accent pe necesitatea de a da copilului explicaii privind motivaia

deciziei parentale (autoritate persuasiv sau negociatoare);

printele este un ghid pentru copil; i ofer copilului repere care s-l orienteze n construirea
autonomiei personale (autoritate structurant sau "parteneriatul").

Autoritarismul duce la abuzuri care au efecte negative asupra dezvoltrii psihic-sociale a copiilor.
Stiluri de control parental:

autoritar: prinii impun reguli, iau decizii, dein controlul total asupra copilului;

liberal : prinii las copilului posibilitatea de a avea propriile opiuni n perimetrul larg al regulilor
familiei;

democratic: regulile sunt stabilite, modificate sau negociate prin dialogul prini copii, deciziile sunt
luate mpreun;

permisiv: prinii nu impun reguli i permit copiilor s ia decizii i s acioneze cum doresc.

Valoarea educaiei fondat pe principii autoritare

- autoritarismul prinilor va duce la educaia unor tineri contieni de valoarea ierarhiei i a supunerii,
nc din copilrie
Opinii mprite :
- Relaia de autoritate astfel interiorizat asigur perpetuarea unui model de funcionare social fondat pe
accentuarea unei relaii de inegalitate
- Pentru alii ns, educaia n stil autoritar ar putea determina revolta interioar a copilului i dezvoltarea
sa n opoziie cu autoritatea
Evaluare: Realizai un material despre o situaie concret care s nfieze unul din stilurile de control
parental i influenta pozitiva sau negativ in evoluia copilului.
Prezentarea materialelor i discuii pe marginea lor.

BIBLIOGRAFIE

Avram, E. (coord.), Familia i evoluia psihocomportamental a copiilor n ,,Psihologia sntii,

(2010)

Bezede R., Gora-Postica V., Parteneriatul coal-familie-iniiative locale, C.E. PRO

DIDACTICA, Chiinu, 2009

Bezede R., Parteneriatul coal-familie: abordri creative n contextual colii prietenoase

copilului, n: DIDACTICA PRO..., nr.1, 2009.

Bezede R., Parteneriatul coal-familie: calitate i fiabilitate, n: DIDACTICA PRO..., nr.5-6,

2009.

Dorothy Law Nolte, Rachel Harris, Copiii nva ceea ce triesc educaia care insufl valori, Ed.
Humanitas Bucureti (2012)

Gora-Postic V. (coord,); Chicu V.; Cheianu D.; Bezede R., Parteneriatul coal-familie n
viziunea managerilor colari. Raport asupra sondajului naional, realizat printre directorii de coli
din Republica Moldova, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2009.

Irina Anca Tnsescu, Modelul familial - factor mediator n delincvena comportamental n

Direcii i perspective psihologice n abordarea unicitii umane i sintalitii, Editura MAI,
Bucureti (2010)

Meg F. Schneider, Educaia copilului meu n 25 de tehnici care nu dau gre, Ed. Humanitas
Bucureti (2012)

MODUL II
S NE MBOGIM EXPERIENA DE PRINI
II.1. Prini i copii - parteneri in educaie
II.1.1 Stiluri parentale
II.1.2 ncurajarea, premisa a relaiei pozitive ntre prini i copii
II.1.3 Implicarea copiilor in via familiei pentru a-i responsabiliza
II.2. Stresul in via copiilor (acas si la coal)
II.2.1 Identificare surselor i simptomelor stresului didactic
II.2.2 Metode de combatere a stresului
II.2.3 Stresul i rolul de printe
II.3 Gestionarea eficienta a timpului in relaia cu copiii
II.3.1 Self management
II.3.2 Cum neleg copiii timpul
II.3.3. Managementul timpului pentru fiecare vrsta (aplicaii practice)
II.4 Copilul, un partener autentic in comunicarea cu noi
II.4.1 Comunicarea nonverbala i para-verbal dintre prini i copii
II.4.2 De ce e greu sa comunicam cu copiii notri?
II.4.3 Dezvoltarea i ameliorarea abilitilor de comunicare
II. 5 Educaia la coal si acas, o provocare pentru profesori si prini
II.5.1 coala de acas(mediul familial ca mediu de nvare)
II.5.2 Provocarea de a nva ce este coal
II.5.3 Adaptarea colar. coala ca factor de stres
II.5.4 Scoal-a o etapa n pregtirea pentru via

II.1. Prini i copii - parteneri in educaie

Ice-breaking:
1. Se cere unui voluntar un ceas, apoi se pune o ntrebare despre un detaliu de pe spatele ceasului si in
funcie de rspunsul primit se orienteaz discuia despre cat timp sau atenie acordam copiilor notri acas
sau la coal.
2. Cursanii vor completa cteva propoziii lacunare despre prini si copii:
Copilul este pentru parinti...................................................................................
Daca copilul meu ar fi o culoare acesta ar fi........................................................
Daca copilul meu ar fi o forma geometrica acesta ar fi........................................
Printele este pentru copil ....................................................................................
Relaia printe copil inseamna.............................................................................

Se anun tema i se dezbat situaii specifice pe baza de exemple pentru a arata diversitatea

stilurilor parentale:

II.1.1 Stiluri parentale

Realitatea familiei actuale cunoate o evoluie extrem de dinamica si plina de imprevizibil, de
aceea nu putem vorbi de o delimitare clara a rolului matern si patern din cadrul fiecrei familii. Cei mai
muli prini din zilele noastre se consider parteneri egali atunci cnd stabilesc relaionarea cu proprii
copii, dar uneori pot sa apar conflicte ntre perspectivele pe care prinii le au asupra educaiei copiilor.
Gestionarea acestor conflicte conduce la un climat pozitiv n familie i la o viziune comun asupra
educaiei copiilor. Educaia viitorilor prini poate evita disfuncii, nenelegeri i chiar unele riscuri
majore legate de creterea i educarea copiilor.
Statutul de printe se refer la ansamblul de comportamente, atitudini i valori care se dobndesc inclusiv
prin educaia parental / familial i care vizeaz mai ales:

nelegerea nevoilor proprii;

cunoatere i acceptarea nevoilor copiilor;

stabilirea relaiilor de comunicare ntre prini i copii

Cel mai important lucru este ca toi membrii familiei (tat, mam, copil) s-i asume mpreun
responsabilitile vieii de familie i s manifeste flexibilitate, pentru c rolurile sunt dinamice.
Cele mai multe cercetri demonstreaz existenta a patru stiluri educative n familie, clasificate n
funcie relaia permisivitate autoritate, combinat cu gradul de afeciune al prinilor.
1. stilul de respingere / neglijare: afeciune sczut, permisivitate mare;
2. stilul autoritarist: afeciune sczut, permisivitate minim;

3. stilul permisiv: afeciune ridicat, permisivitate ridicat;

4. stilul democratic: cel mai echilibrat pe axele amintite.
Posibile roluri ale prinilor:

observator: prinii i pot cunoate mult mai bine copii dac asist la modul n care se joac,
n funcie de vrsta pe care o au ;

planificator sau organizator: aceste roluri pot fi asumate mai ales n cazul jocului cu reguli,
cnd i prinii pot participa la joc ;

supraveghetor: n condiiile n care jocul reprezint i un teritoriu al imaginaiei i fanteziei

copilului, uneori este necesar asumarea acestui rol pentru a preveni unele aciuni ce pot duna
copilului ;

partener de joc: prin asumarea acestui rol, printele poate s se familiarizeze ndeaproape cu
reaciile copilului n contexte diferite oferite de desfurarea jocului: fericire, suprare,
frustrare, agresivitate etc. Totodat poate crea anumite situaii care s l stimuleze pe copil n
extinderea jocului, trecnd astfel ctre alte experiene de nvare ;

evaluator: uneori rolul de evaluator este necesar pentru a oferi copiilor un feedback n privina
reuitei lor, prin acest rol poate fi ncurajat autoevaluarea, dar i stimularea reuitei, a
ncrederii n sine.

Work- shop:
Despre rolul de printe- fisa de lucru:
Ca punct de plecare pentru a facilita discuia de pot folosi urmtoarele ntrebri:

Care au fost unele dintre ateptrile dumneavoastr ca printe, i cum s-au mplinit acestea n
experienele dumneavoastr de pn acum?

Care sunt unele dintre lucrurile care v amintii c vi s-au spus despre cum va fi rolul de printe?
Cine v-a spus acele lucruri?

Ct de apropiat este propriul dumneavoastr stil ca printe de modul n care prinii

dumneavoastr v-au crescut?

Dup care se trece la realizarea demonstraiei Cum s umplem cana

Aceast demonstraie ilustreaz cu succes nevoia prinilor de a se ngriji de ei nii. Ei vor vedea
c toat capacitatea lor de a rezolva lucrurile creste sau scade pe msur ce nivelul de stres creste sau
scade. Punei cteva picturi de colorant alimentar (albastru, rou, sau verde sunt alegeri bune) ntr-un
pahar mare transparent aa nct toat lumea s vad bine ce facei. Putei folosi un suc colorat.
De la nceputul existenei omului, prinii i-au crescut copiii cu ajutorul sistemului rudelor
(bunici, unchi, mtui, veri). Toat lumea are nevoie de ajutor pentru a-i creste copiii. n societatea
noastr, noi presupunem c atunci cnd devii printe tii i cum s fii printe. Toat lumea se ateapt ca
noi s ne ngrijim copiii s le oferim hrana, mbrcmintea, adpostul, ngrijirea i iubirea de care ei au

nevoie. Dar nu ni se spune CUM s facem aceasta, i, deseori, nu primim sprijinul de care avem nevoie
pentru a ne descurca.
Solicitam un voluntar. Voluntarul este rugat sa s tina sus un pahar plin cu ap colorat i un
pahar gol n aa fel nct tot grupul s le vad. Apoi ncepei demonstraia spunnd, de exemplu: S
presupunem c ncepem ziua simind-ne odihnii i avnd sentimente plcute despre noi nine i familia
noastr.
Dup aceea ne dm jos din pat iar copilul ncepe s ipe pentru c a fcut pe el. Ne ngrijim de el.
Solicitai ca printele s toarne putin ap din paharul plin n paharul gol.
Acum copilul nostru n vrst de doi ani i jumtate tocmai s-a hotrt c nu-i place orezul cu
lapte i i trntete castronaul pe jos. Mai turnai ap din pahar. Apoi ncepem s splm rufele.
Cnd prinii au nceput s neleag sensul demonstraiei, putei s-i implicai solicitndu-le s
descrie ce se ntmpl pe parcursul zilei. Pe msur ce lucrurile merg prost, paharul se golete. Laptele
se vars telefonul sun, copiii se bat, toaleta se nfund. Toate acestea sunt ntmplri care ne afecteaz.
Turnai i mai mult ap din pahar. Paharul este aproape gol. Dac ziua noastr ar continua la fel, cu
ce mai rmnem pentru a ncepe ziua de mine? inei paharul gol ct mai sus. Sora noastr ne
contacteaz telefonic ca s ne reaminteasc faptul c este liber i ne ntreab cu ce poate s ne ajute.
Turnam apa napoi n pahar. S studiem ce anume ne umple din nou paharul.
Solicitai grupului s dea un alt exemplu de umplere a cnii.
ncurajam participanii s scrie i lucrurile bune care se ntmpl. Ca de exemplu: copilul nostru ne
mbrieaz i ne spune c ne iubete; ne aezm la mas i servim micul dejun; vecina noastr are grij
de copil suficient de mult ca s ne ducem pn la pia.
Turnam apa napoi n pahar. Grupul discuta despre o zi tipic ce anume golete paharul i ce
anume l umple. Dup exerciiul cu grupul, putem s ne dam seama ct este de greu pentru un printe s
supravieuiasc unei zile n care nu se ntmpl nimic pozitiv. Dac paharul este gol nu vom avea nimic
de druit copiilor notri, nou nine, partenerilor, prietenilor, sau acas. Numai atunci cnd putem s ne
acordm nou nine atenie pozitiv vom putea s acordm o atenie pozitiv copiilor notri.
Nu este important ce facem, ci faptul c trebuie s facem ceva folositor pentru noi nine c s ne
umplem din nou paharul.
Tema: Solicitam cursanilor s alctuiasc o list de aciuni pozitive pe care le fac prinii sau ar
putea s le fac pentru a-i umple din nou paharul. Scriem rspunsurile lor pe foaia de flipchart.
Scopul acestei activiti este s-i ajute pe prini s se hotrasc s fac ceva pentru a se ngriji de
ei nii. Dai fiecrui printe dou cartonae pentru activiti. Fiecare trebuie s numeasc o activitate
concret de fcut n cursul sptmnii viitoare care s fie plcut. Fiecare cursant se angajeaz s fac
aceast activitate scriind promisiunea sa pe cartona.

Eu, ________ , voi ________________ ca activitate plcut pentru mine. Voi face aceasta cel
puin o dat nainte de sesiunea urmtoare.
De exemplu, Eu, Maria, voi (merge la plimbare, voi citi o carte) ca activitate plcut pentru mine.
Voi face aceasta cel puin o dat nainte de sesiunea urmtoare.
Ambele cartonae trebuie s conin acelai text: un cartona este pentru c prinii s-l ia acas i
s-l pun ntr-un loc la vedere, cellalt cartona este pentru dumneavoastr. ntrebam dac dorete cineva
s-i mprteasc ideile. Luam cte un cartona de la fiecare cursant. La sesiunea urmtoare discutam
dac au putut s ndeplineasc acest angajament de a face ceva plcut pentru ei nii.

II.1.2 ncurajarea, premisa a relaiei pozitive ntre prini i copii

Exerciiu: Dai exemple de activiti prin care putei stimula interesul social al copiilor cu care lucrai
(pentru prini - al copilului personal) - se lucreaz pe fise de lucru (individual sau in grupuri mici).
In vederea stabilirii unei relaii pozitive cu propriul copil prinii ar putea sa aib in vedere
urmtoarele:

momentul potrivit rspunsul printelui la nevoile copilului trebuie s fie cu att mai prompt cu
ct vrsta copilului este mai mic. Dac o nevoia nu este satisfcut, ea n timp se stinge, ns dac
acest lucru se ntmpl frecvent apare frustrarea. Este foarte important ca n perioada de pubertate
rspunsul s fie imediat dup ce copilul ne indic nevoia pe care o resimte. Pe msur ce creste,
stabilind prioritile n funcie de urgene (nu uitai, pentru copil problema lui este cea mai
important!!), putem amna satisfacerea nevoii, ns este foarte important s i spunem copilului
care este ordinea prioritilor i de ce am decis ca satisfacerea nevoii lui s fie amnat. La nceput
va fi mai greu s accepte i s neleag, dar prin consecven i exerciiu copilul va nva s aib
rbdare. Nu uitai s respectai ceea ce ai afirmat, adic s facei exact aa cum ai spus.

cantitatea de timp petrecut mpreun cu copilul - in societatea noastr actual, timpul pe care
printele i-l petrece cu copilul se reduce drastic din mai multe considerente: prinii sunt mult
mai ocupai cu slujba, traiul n comun s-a diminuat i datorit dimensiunilor i organizrii caselor
care sunt mai mari, iar copii de cele mai multe ori au propriile lor camere, unde au televizor sau
computer. Aceste realiti i determin s petreac mai mult timp singuri n detrimentul relaiei cu
prinii care uneori contient, alteori incontient ncurajeaz acest mod de via. ns n aceasta
perioada, cantitatea de timp petrecut mpreun chiar conteaz!! Fiind mpreun avem interaciuni
fat-n-fat, contact vizual, apropiere fizic, atingere, i alte experiene senzoriale primare cum ar
fi mirosul, gustul sau auzul.

calitatea timpului petrecut mpreun cu copilul oamenii de tiin consider c cel mai
important factor n dezvoltarea ataamentului este contactul fizic pozitiv, cum ar fi mbririle,
luarea n brae. Calitatea timpului petrecut cu copilul este influenat de asemenea, de zmbet, rs,
sa

capacitatea de a te pune n acord cu cellalt (empatia):

- se refer la a fi contient i sensibil fat de nevoile celuilalt, la capacitatea de a citi i
rspunde la semnalele nonverbale ale celuilalt;
- este sincron i interactiv;
- ajut la prevenirea corelaiilor greite ntre nevoie i modul de satisfacere a ei, iar ceea ce este
cel mai important din punctul nostru de vedere, este c reprezint ceva ce se poate nva pe
parcurs.

II.1.3 Implicarea copiilor in via familiei pentru a-i responsabiliza

Ice- breaking:
Pe o foaie desenai un cerc mare i mprii-l n poriuni. Gndii-va la domenii din viaa n care
copii sunt implicai sa participe la luarea deciziilor . Pe msura ce cursanii genereaz idei, le scriu n
interiorul unei poriuni. Unele dintre poriuni pot fi identificate a fi coal, relaiile, prietenii, alte
chestiuni personale, vom putea observa domenii in care adulii sa-i implice mai puin pe copii si se va
discuta pe aceasta tema subliniindu-se importanta participrii acestora la toate evenimentele
importante din familie.
Dreptul de participare se refer la dreptul copilului de a fi implicat n deciziile care l privesc.
Dreptul la participare are strns legtura cu dezvoltarea psihica si morala a copilului. Cu alte cuvinte
se refera la faptul ca, copiii pot lua diverse decizii, la vrste diferite, in funcie de capacitatea sa
psihica si morala
Principiile de baza ale participrii:
1. O abordare etic: transparen, onestitate, responsabilitate;
Din punct de vedere al autoritii i al statutului, intre aduli i copii exist diferene i prin urmare se
impune o abordare etic pentru a se asigura o participare real i de calitate a copiilor n activitile care i
privesc. Printele trebuie s asigure transparena aciunilor i s fie onest n relaia cu propriul copil n
vederea responsabilizrii acestuia.
2. Un mediu prietenos pentru copil;
Cu ct mediul n care copilul experimenteaz noi lucruri este mai sigur i mai prietenos, cu att el va
manifesta o participare mai activ la activitile derulate.
3. Egalitatea anselor;
Participarea trebuie s ofere oportuniti egale tuturor copiilor copiilor, fr a se face discriminri n
funcie de religie, sex, etnie, condiie material, etc.
4. Participarea promoveaz sigurana i protecia copiilor;
Participarea copilului trebuie s se fac numai dup ce s-a asigurat un mediu ct se poate de sigur pentru
derularea activitilor propuse. Explicm prinilor c n derularea unor aciuni nu se pot reduce riscurile
de tot, copilul trebuind s nvee s se descurce i n anumite situaii nu foarte confortabile pentru el.

Tipuri de participare: Studiile vorbesc de 5 tipuri de participare:

Participarea n familie

Participarea n viaa instituiei de nvmnt

Participarea n viaa comunitii locale

Participarea n viaa statului

Participarea n viaa comunitii internaionale

Obs. participarea copilului din clasele 1-4 poate fi discutat mai ales n cadrul primelor 3 categorii.
Participarea n familie
Familia este primul context n care copilul socializeaz. Modalitatea n care el particip la luarea
deciziilor din familie l va defini ulterior ca adult. n cadrul familial el poate avea un cuvnt de spus
ncepnd de la situaii simple, precum alegerea obiectului cu care ncepe n efectuarea temelor pentru
acas i terminnd cu situaii complexe respectiv cu cine vrea s rmn n cazul n care prinii
divoreaz.
Mai detaliat, participarea copilului n familie poate fi ncurajat pe urmtoarele ci:

Ascult-l, ascult-l cu adevrat.

Reenerveaz-i timp pentru a-l nelege cu adevrat. Petrece timpul mpreun cu el.

ntreab opinia i ideile lui atunci cnd facei ceva pentru toat familia: procurai un lucru, gtii cina,
decidei unde s plecai la odihn etc.

Numaidect consult-l atunci cnd se ia o decizie care l privi set: la ce grdini/coal, liceu,
colegiu/universitate s mearg, ce haine s mbrace astzi, cum vrea s fie aranjat camera lui etc.

Implicai copilul n repartizarea bugetului familiei: ci bani i pentru ce sunt destinai, astfel i va da
mai bine seama ce lucruri i poate permite s cumpere.

Copiii nu sunt perfeci. Nici noi, prinii lor, nu suntem. Accept-i aa cum sunt i laud-i pentru
inteniile, iniiativele i ncercrile lor. Spune-le mai des c te mndreti cu ei.

Vorbete cu ei despre problemele pe care le ai, aa nct ei s tie c nu sunt unicii care au necazuri.

Nu-i compara cu fraii, surorile sau prietenii lor, aceasta le lezeaz demnitatea.

Negociaz cu el regulile: la ce or merge la culcare sau se ntoarce de la petreceri, care este timpul
rezervat pentru joac/ntlnire cu prietenii, n ce zile este de serviciu la buctrie etc.

n loc s le spui ceva negativ, gsete ceva pozitiv s spui.

Gsete o activitate comun care v place la toi i facei-o.

Ofer alegeri i d-i copilului putere s aleag atunci cnd ia decizii: Preferi s exersezi pianul zece
minute dimineaa i 10 seara sau 20 de minute la rnd?

Intereseaz-te de viaa lui la coal.

Pregtii i luai masa mpreun cu toat familia.

Fii alturi de el.

nva copilul tu s fac fat diferitelor situaii care apar.

Spune-i c te bucuri s fii mama/tata lui.

Zmbete cnd i vezi copilul.

Participarea n viaa instituiei de nvmnt

Elevii vor s decid problemele legate de viaa lor de zi cu zi n coal aa cum sunt: mncarea
servit, amenajarea spaiului colar, colegii cu care s lucreze n grup sau cu care s stea n banc sau ce
teme s pregteasc.
Participarea copilului n viaa instituiei de nvmnt poate fi ncurajat astfel :

Implicarea copiilor mici n planificarea activitilor de clas.

nvtorul trebuie s se asigure c toi copiii au posibilitatea s participe.

Este de dorit ca nvtorul s dezvolte capacitile copiilor i tinerilor de a participa eficient.

ncurajarea unei atmosfere de participare la toate leciile, crendu-le copiilor senzaia c participarea
este important.

Reflectarea la interesele copiilor prin participare.

Manifestarea de transparen n timpul promovrii participrii. Copiii trebuie ncurajai s se implice.

Educatorul trebuie s fie democratic, dar nu haotic.

mbinarea planificrii i practica. Muli vorbesc despre participarea copiilor, ns putini implic copiii
cu adevrat n toate aspectele de planificare i de luare a deciziilor.

Utilizarea creativitii n utilizarea materialelor n scopul mbuntirii gradului de cooperare dintre

copii.

Participarea n viaa comunitii locale

Comunitatea local este reprezentat de vecini, scoal, spaiul de joac, cartier sau localitatea n
ntregime.
De ex: Copilul poate fi implicat n viaa comunitii locale prin participarea la curenia din jurul blocului
sau de pe casa scrii sau n efectuarea de cumprturi pentru vecini care nu se pot deplasa, n mod
frecvent.
Participarea n viaa statului
Tinerii particip n mod real la viaa statului, dup mplinirea vrstei de 18 ani, dup ce ei obin dreptul de
vot.
Participarea n viaa comunitii internaionale
Consultarea copiilor i tinerilor, desfurat de fondul ONU, pentru copii (UNICEF) n 2002, n
ajunul Sesiunii Speciale a Adunrii Generale a ONU s-a realizat n interesul copiilor. Asemenea
consultaii au permis includerea opiniilor copiilor i tinerilor n Documentul Final al Sesiunii O lume
mai bun pentru copii.

Work- shop: Participarea in familie

1. Divorul

Se prezint un model de bune practici: Un copil de 10 ani este pus n situaia n care prinii sunt n
pragul divorului. El este persoana care nu trebuie s tie nimic i mai spun prinii o s vedem ce-i vom
spune cnd se termin totul. n acest sens sunt civa pai care ne ndrum n a gsi soluii s-l putem
implica i pe copil i n funcie de gradul de dezvoltare s l informm cu privire la ce nseamn un
divor, apoi pe baza acestuia sunt explicai paii participrii si implicrii copilului.
Pasul 1: Contientizarea problemei. Discuii cu familia lrgit.

Divorurile nu mai sunt o raritate in zilele noastre. Aproape jumtate din csnicii sfresc
printr-un divor. Cu toate astea, copiilor nc le este greu s accepte ideea. i pentru ei,
divorul este o traum emoional egal cu cea cauzat de un deces n familie sau cu
dezrdcinarea survenit n urma mutrilor neateptate dintr-un loc in altul. Niciodat nu va fi
uor s v pregtii copilul pentru divor. Spunei-le profesorilor, bonei, rudelor apropiate i
tuturor celorlali aduli cu care copilul intr n contact direct c urmeaz s divorai. n acest
fel, adulii vor ti c schimbrile de comportament ale copilului ar putea avea motive reale.
Cerei-le acestor aduli s v informeze de orice schimbare de acest gen pe care o observ. i
nc un aspect important care trebuie spus celor mai sus menionai este acela c nu trebuie s
apar discuii rutcioase referitor la ambii prini deoarece tot ce vor face ei n continuare nu
va avea nici un rezultat.

E foarte important s v pregtii nainte de a deschide discuia. Chiar i o conversaie

informal cu alte persoane care au trecut prin aa ceva v poate fi de ajutor. ntrebai-i exact
cum au procedat i ce reacii au avut copiii. Muli dintre prinii care se pregtesc s divoreze
se tem de urmrile psihologice i emoionale pe care gestul lor l va avea asupra copiilor.
Adevrul este c indiferent cu ct de mult tact vei proceda, indiferent ce eufemisme vei
folosi, copiii vor fi ocai de o asemenea veste. Nu avei cum s evitai acest soc.

Pasul 2: Discuii ntre prini

Ambii prini trebuie s cad de acord legat de ce i vor transmite copilului.

Pasul 3: Copiii sunt puternici

Vestea bun este ca de obicei copiii sunt mai puternici dect suntem noi dispui s le acordm credit i
neleg mai multe dect ne-am atepta. A v pregti copilul pentru prima discuie despre divor poate s
nsemne pur i simplu s gsii locul i momentul potrivit.
Este important s inei cont de vrsta copilului. Exist termeni legali cum ar fi, divor, custodie, al cror
neles poate c nu l va pricepe. Dar un copil de 10 ani de exemplu, poate nelege cuvinte ca separare,
prietenie, certuri, vizite. E bine s i explicai c mami i tati ncearc s rmn prieteni dar trebuie s
triasc fiecare n casa lui ca s nu se mai certe. Uneori vei merge s l vizitezi pe tati i n restul timpului
vei sta cu mami. Copiii mai mici de 10 ani nu vor reui s fac diferena ntre vizite i a tri n dou case
diferit.

Pasul 4: Discuia cu copilul

Nu i dai aceast veste fr s fie i cellalt printe de fat.

Rspundei la toate ntrebrile lui.
Nu v enervai, indiferent cum reacioneaz copilul. E clar c va fi suprat i furios.
Dac iese din camer plngnd, lsai-l cteva momente i apoi mergei amndoi prinii s i
vorbii. Explicai-i c nu e vina lui i c divorul nu este o pedeaps ci mai degrab o cale de
reconciliere ntre aduli.
Pstrai-v calmul.
Explicai-i de ce divorai. Nu i dai prea multe amnunte i nu dai vina unul pe cellalt.
Aceast discuie nu e fcut pentru a v disculpa sau acuza reciproc ci pentru a v ajuta
copilul.
Spunei-i exact cum i se va schimba viaa (unde va locui, la ce coal va merge, ce se va
ntmpla cu celul)

Explicai-i ce planuri avei n privina vizitelor la cellalt printe.

Ambii prini trebuie s-i spun copilului c-l iubesc chiar dac divoreaz.

Explicai-i nc o dat c motivele divorului nu au de-a face cu el. Nu el este problema.

Spunei-le profesorilor, bonei, rudelor apropiate i tuturor celorlali aduli cu care copilul intr
n contact direct c urmeaz s divorai. n acest fel, adulii vor ti c schimbrile de
comportament ale copilului ar putea avea motive reale. Cerei-le acestor aduli s v informeze
de orice schimbare de acest gen pe care o observa.

ncercai sa ii explicai ca dei nu vei mai fi mpreuna tot timpul, dragostea nu dispare din
relaia printe-copil.

Rugai-i s nu plng din acest motiv.

Explicai-i c nu are nici un motiv s fug. ntotdeauna o vor avea pe mami /l vor avea pe tati
pe care se pot baza.
2. Copilul aflat in plasament la un asistent maternal

Se prezint un film didactic de cteva minute, care relateaz un asemenea caz, cu doua abordri diferite
din partea Comisiei de ancheta pentru protecia copilului, dup care se discuta variantele prezentate si
implicaiile pentru psihicul copilului in ambele situaii: situaia 1- copilul este vzut ca un simplu obiect
nu participa la deciziile care-I vor decide viitorul si situaia 2- copilul are dreptul sa afle toate variantele
i a i exprime prerea cu privire la ce i dorete pentru viitor.
Dezbatere: Participare falsa/ participare adevrata- dezavantaje si beneficii
Participarea adevrat

Participarea fals

Este voluntar! Participarea adevrat este Este forat! Copiilor li se impune s participe mpotriva
ceva ce un copil dorete s fac.

voinei lor, sunt forai s se implice n mod voluntar n

activiti.

Este echitabil! Participarea adevrat este Este injust! n practic activitile sunt accesibile numai
inclusiv i ncurajeaz pe toi s se implice n copiilor din familii bogate sau din ora; pentru ntruniri
mod egal. Nu se fac discriminri de sex, sunt alei numai bieii sau cei care nva excelent.
venituri, zon geografic, localitate, etnie,

dizabiliti etc.
Este apreciat! Participarea adevrat cere ca Este neapreciat! Copiii sunt prezeni, dar li se acord
s fie apreciai, ascultai i luai n serios toi cei puine anse de a participa. Atunci cnd particip, nu sunt
implicai, inclusiv copiii.

ascultai atent de ceilali, se rde de ei sau punctele lor de

vedere nu sunt luate n considerare.

Este

respectuoas!

Participarea

adevrat Este nepoliticoas! Preedintele unei ntruniri ignor

nseamn c participanii au o atitudine grijulie copiii sau le vorbete ntr-un fel care arat c prezenta i
i respectuoas unii fat de alii, nu cu ironie i ideile lor nu sunt apreciate.
superioritate.
Are sens! Participarea adevrat cere ca cei Este fr rost! Copiilor pur i simplu li se spune ce s
mici s neleag valoarea acestei activiti.

fac, ns ei nu tiu prea bine i nu neleg pn la capt de

ce o fac.

Conteaz! Participarea adevrat se produce Este nesemnificativ! Copii sunt silii s participe la
atunci cnd tema sau problema discutat este evenimente ce nu prea i intereseaz i astfel li se creeaz
important i interesant pentru copii.

impresia c i irosesc timpul degeaba.

Schimb ceva! Participarea adevrat nseamn

Este formal! Copiilor nu li se permite s influeneze

c aportul copiilor influeneaz situaia i procesele sau li se cere s aduc idei care mai apoi sunt
schimb

ignorate.

starea lucrurilor.
Ofer

un

mediu

fizic

oportun

pentru Nu se preocup de confortul copiilor! Adulii stau pe

participare! Conteaz foarte mult cum sunt scaune, n timp ce copiii stau pe podea, la periferia
aezai participanii.

camerei sau sub soarele fierbinte.

Folosete un limbaj pe nelesul copiilor! Admite s fie utilizat un limbaj sofisticat!

Participarea adevrat i face s se simt Discuiile au loc ntr-o limb strin ntr-o regiune rural
competeni

confortabil

mediul

de sau maniera de a vorbi este foarte formal i plin de

comunicare.

cuvinte mree.

Se conduce de reguli echitabile pentru toi!

Este discriminatorie! Unii aduli domin discuia,

Participarea adevrat asigur condiii n care

n timp ce copiilor nu li se acord posibilitatea s

toi

vorbeasc sau sunt ntrerupi prea devreme. Ei sunt nevoii

pot participa n mod egal i n mod confortabil.

s se exprime ntr-o form pe care nu o cunosc sau nu le

Deseori copiii iau parte la stabilirea regulilor.

place.

Cei care particip sunt informai i pregtii Nu este preocupat s-i pun pe toi la curent!
adecvat! Participarea adevrat nseamn c a Adulii posed experien i informaie, n timp ce
existat suficient timp, posibiliti i susinere copiii sunt inclui n grab, fr s neleag ce se petrece

pentru copii s se pregteasc.

Rolurile

sunt

distribuite

i fr s aib timp de pregtire.

echitabil! Responsabilitile nu sunt echilibrate! Prinii sau

Responsabilitile se distribuie n mod echitabil profesorii iau toate deciziile i stabilesc regulile, n timp ce
i participanilor li se creeaz toate posibilitile copiii doar rspund la ntrebri.
s exercite rolurile de care sunt capabili.
Este permanent! Participarea adevrat este Este nestabil! Tinerii particip activ la nite lucrri
clar i transparent privind modul n care va fi importante, dar nu este clar ce va urma sau ce se va
continuat participarea i legtura acesteia cu ntmpla cu contribuia lor. Raportul activitilor nu este
alte procese. De multe ori se pune drept scop artat grupului ntreg i nici verificat cu opinia copiilor.
instituionalizarea participrii pentru a-i asigura
durabilitate.

II.2. Stresul in via copiilor (acas si la coal)

Important este nu ceea ce ti se ntmpl, ci felul n care reacionezi.
II.2.1 Identificare surselor i simptomelor stresului didactic

Ice- breaking:

SCALA HOLMES RAHE- Care este nivelul stresului dumneavoastr?

Bifai acele evenimente care au avut loc n viaa dumneavoastr n cursul ultimului an, apoi
adunai punctajele trecute n dreptul lor pentru a determina factorul dumneavoastr de rezistent conform
scalei Holmes-Rae.

Eveniment

Valoare

Eveniment

Valoare

Moartea otului/otiei

100

Schimbarea responsabilitilor la servici

29

Divor

73

Fiul sau fiica pleac din cas printeasc

29

Separarea marital

65

Necazuri cu socrii

29

nchisoare

63

Realizri personale remarcabile

28

Soul/soia ncepe sau i pierde serviciul

26

Moartea unui membru apropiat al

familiei

63

Rnire sau boal personal

53

nceperea sau terminarea scolii

26

Cstorie

50

Schimbarea condiiilor de via

25

Pierderea serviciului

47

Revizuirea obiceiurilor personale

24

Reconcilierea maritala

45

Necazuri cu eful

23

Schimbri ale orelor de servici, ale

Pensionare
45
Schimbarea strii de sntate a
membrului familiei

20

condiiilor de munc
Schimbarea locuinei

20

Schimbarea colii

20

44

Graviditate
40
Dificulti sexuale

39

Schimbarea modului de recreere

19

Mrirea familiei

39

Schimbarea activitilor legate de biserica

19

Schimbare n afaceri

39

Schimbare n activitile sociale

18

Schimbarea statutului financiar

38

Schimbarea obiceiurilor legate de somn

16

Moartea unui prieten apropiat

37

Schimbarea numrului de reuniuni familiale

15

Schimbarea domeniului n care

Schimbarea obiceiurilor alimentare

lucrai

36

Schimbarea numrului de certuri

35

Concediu

13

31

Perioada Crciunului

12

30

nclcri minore ale legilor

11

15

maritale
Ipoteca sau mprumut mai mare de
250 milioane
Sistarea ipotecii sau mprumutului

Punctajul:
Pn la 150 puncte puine anse de apariie a unor schimbri ale strii de sntate
150-199

puncte-- 50% anse de apariie a unei afeciuni sau schimbri a strii de sntate

300 + puncte -- 80% anse de apariie a unei boli grav

Pe baza rspunsurilor de la chestionar se discuta despre sursele stresului in general, apoi se insista
pe sursele stresului didactic si evenimente stresante in activitatea la clasa. Se face astfel trecerea la
tematica propusa.
Cauzele stresului factorii de stres. Prezentare
o Ritmul alert al vieii cotidiene
o Conflictul cu o persoan, nerezolvarea conflictelor;
o Pierderea unei persoane dragi;
o Schimbarea modului de via;
o Suferina fizic puternic
o Luarea / evitarea unei decizii importante, nevoia de a alege ntre mai multe variante;
o Locul de munc, neclaritatea sarcinilor de ndeplinit, ignorarea nevoilor;
o Obiectivele nerealiste pe care unele persoane i le fixeaz;

o Ateptrile nerealiste ale prinilor n ceea ce-i privete pe copiii lor;

o Nevoia acut de a te simi realizat ca profesionist, printe, persoan n societate, familie.
Identificarea simptomelor stresului:
Scopul exerciiului urmtor este s-i ajute pe cursani s nvee cum s-i identifice propriile lor
simptome de stres. Dup ce devin contieni de cum te simi cnd eti stresat, ei sunt mai
deschii s nvee cum s-i modifice sau s-i reduc nivelul de stres. Putem nva s reducem i
s tratm stresul din viaa noastr recunoscndu-i simptomele. Putem s fim supui unui stres
semnificativ fr a ne da mcar seama, dei corpul, gndurile sau sentimentele noastre ne dau
semnale puternice. Stresul ne afecteaz fizic, mental i emoional. Vom identifica unele
simptome specifice ale stresului pe care le simim fizic su emoional. De exemplu, tiu c sunt
stresat cnd mi simt muchii ncordai.

SCRIEI PE O FOAIE DE FLIPCHART: tiu c sunt stresat atunci cnd...

Rspunsuri obinuite la acest exerciiu:
Flcile ncletate

Nervos

Nu pot gndi normal

Urlu

Probleme cu vederea

M simt extenuat

Durere de stomac

Durere de cap

Tremur

Comaruri

Plng

ncordare general

Greuti n luarea deciziilor

M simt presat

Deprimat

Vreau s fug

Sentimentul de urgenta

M retrag la televizor

Mnnc/beau prea mult

mi rod unghiile

M simt pierdut

M simt neajutorat

Insomnie

M neglijez

Alte rspunsuri:

Panic, grab, lipsa timpului pentru relaxare;

Tensiune n toate relaiile, certuri, nenelegeri, jigniri etc.;

Nevoia evadrii (n camera personal, main, parc etc.);

Senzaia c timpul curge prea repede, copiii cresc prea repede etc.;

Dorina constant de a avea o via mai simpl i mai linitit; discuii permanente cu cei din jur
despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni);

Prea puin timp pentru propria persoan sau pentru familie ;

Sentiment de vinovie determinat de ideea c nu au reuit s fac tot ce ar fi putut pentru cei
dragi.
Pe msur ce sunt prezentate aceste informaii despre stres, le comunicam curanilor primul pas

este s l recunoasc. Apoi sunt prezentate metode pozitive de abordare a stresului.

Fisa de lucru: Rspundei la un chestionar cu cteva ntrebri care reflecta reaciile
dumneavoastr in diferite situaii care implica un nivel diferit de stres.

II.2.2 Metode de combatere a stresului

Se pornete de la vizionarea filmului Vorbirea cu tine nsui (Auto - Adresarea) si se prezint
tehnici simple care dau posibilitatea de a pune o anumita distanta intre persoana si factorii stresuri.
Tehnicile prezentate sunt:
Respirai adnc de trei ori i numrai pn la 10. Inspirai i expirai rar i controlat.
Respiraia profund v limpezete mintea. Poate s ajute la reducerea sentimentelor i
emoiilor negative. Dup aceea avem mai multe anse s tratm problemele n mod
constructiv. Acest exerciiu ne ofer cteva secunde preioase; de asemenea, ne ajut s ne
revenim i s ne putem redireciona atenia asupra unei alte chestiuni anume care se afl la
ndemn.
Facei civa pai napoi. Prin simpla micare napoi, noi ne deprtm i emoional de
situaie suficient ct s ctigm putina perspectiv. Aceasta ne acord de asemenea
posibilitatea de a nelege c avem alegeri n ceea ce privete modul cum reacionm fat
de situaiile stresante.
Folosii-v simul umorului. Uneori, situaiile stresante au un element de umor. Urmele
de noroi pe o podea proaspt curat pot s fie nostime dac tim cum s rdem de noi
nine i de situaii. Rsul este un dar pe care-l putem oferi copiilor notri. El diminueaz
sentimentele tensionate, reduce stresul i ne ajut s ne relaxm. Este imposibil s fii i
relaxat i stresat n acelai timp.
Micai-v ! Indiferent dac credei sau nu, acest lucru d rezultate cu adevrat. Cnd
copiii sunt iritabili i se plng, iar dumneavoastr simii c stresul sporete, ridicai
minile, rdei i spunei: Hai s facem putina micare!. Putei s alergai i n jurul
mesei de la buctrie sau s facei 20 de srituri pe loc. Pn cnd vei termina toi vei
avea rsuflarea tiat i vei rde. Oare unde a disprut tot stresul?
Facei o pauz. Asigurai-v c i copilul este n siguran, apoi ndeprtai-v de situaie.
Ducei-v n alt camer i nchidei ua. Stai cteva minute ca s v revenii.
Vizionare filmule Metodele pentru combaterea stresului, apoi se discuta pornind de la
ntrebrile: Ai ncercat vreuna din aceste tehnici? Ce rezultat au avut ele? Avei idei noi dup vizionarea
filmuleului?

Alte metode recomandate de specialiti pentru combaterea stresului:

s discutm problemele pe care le avem cu alii i s le cerem ajutorul;

s ne planificm timpul n mod eficient;

s realizm un echilibru ntre munc, timp liber, somn;

s oferim i s primim afeciune;

s ne rezervm n fiecare zi un moment de linite;

s ne armonizam aspiraiile cu posibilitile pe care le avem;

s cultivm practicile personale care menin sntatea: alimentaie echilibrat, bogat n vitamine,
micare, somn de 7-8 ore pe noapte, fr "nopi albe", evitarea exceselor de orice fel;

s nu uitm c amenajarea locului de munc prin personalizarea lui cu fotografii de familie sau
alte obiecte care ne fac real plcere este extrem de important.

II.2.3 Stresul i rolul de printe

n alegerea metodelor este foarte important s fie create momente de discuii referitor la
semnificaia contextelor de nvare, ce trebuie/ce nu trebuie/ct trebuie s oferim copiilor, la rolul pe
care l au adulii n stimularea explorrii de noi experiene i ncurajarea lor, la greelile pe care le fac
adulii atunci cnd acioneaz sub presiunea stresului pentru a rezolva problemele copiilor.
Ca prini noi dorim s minimalizm stresul i reaciile noastre la stres fat de copiii notri. Dorim
de asemenea s ne nvm copiii metode adecvate pentru exprimarea controlat a frustrrii i a furiei.
Copiii notri nva privindu-ne pe noi. Ei au nevoie s vad paii pe care-i facem ca s ne reducem
propriul nostru stres. Cnd ei ne vd tratnd furia i frustrarea n mod pozitiv, ei vor ncepe s nvee
aceleai abiliti
Cinci metode pentru managementul stresului pe termen lung:
Construii-v o reea de sprijin. n trecut, att brbaii ct i femeile se bazau pe ali membri ai
familiei i ai comunitii pentru a supravieui. Astzi, muli dintre noi nu avem o reea de sprijin. Trebuie
s crem una. Avem nevoie s fim ajutai de prieteni, vecini i comunitate pentru a obine i a acord
sprijin. Acest curs cum s devenim prini mai buni poate fi nceputul unui grup de sprijin.
Putei da prinilor Formularul pentru constituirea reelei de sprijin, pe care l-ai primit la curs si pe
baza cruia am discutat despre cum putem pune bazele acesteia. Acordai-le aproximativ cinci minute
pentru a completa toate rubricile pe care le pot complet. ntrebai participanii ce au remarcat n timp ce
au completat formularul reelei de sprijin. Pe msur ce prinii rspund, ntrebai-i pe ceilali membri ai
grupului dac au avut aceeai reacie.
Creai o rutin a familiei. Fii consecvent. Rutina ofer deseori o surs de stabilitate i confort
pentru copii i familie. Noi toi i mai ales copiii, au nevoie s tie ce se ateapt de la ei i pe ce ne
putem baza. Tiparele cunoscute pot s reduc stresul. (Dac tiu c voi mnca dup ce mama vine acas

de la servici i c, dup mas, m voi juca, m voi pregti pentru culcare, voi auzi o poveste i m voi
culca, m simt mai n siguran). Viaa mea are o rutin care m face s tiu ce se ntmpl. Chiar dac
aceast rutin se schimb puin, tiu c tot va avea consisten, ceva pe care m pot baza. Pe de alt parte,
dac nu tiu cnd va fi ora de mas, de joac sau de culcare, simt c nu am control asupra acestor lucruri
i sunt nelinitit. Stabilirea unor ore regulate pentru mese, culcare i timp petrecut mpreun cu familia
ajut la construirea unei structuri care i face pe copii s se simt n siguran. Trebuie s fim consecveni
n ateptri, disciplinare i rutin. Bineneles, fiecare familie trebuie s-i gseasc propriul su
echilibru i s tie c ocazional, se ntmpl lucruri care ne schimb rutina zilnic. n astfel de momente,
trebuie s fim flexibili i s avem ncredere c ritmul familiei noastre va fi restabilit. Solicitai
participanilor s descrie rutina familiei lor. Ce anume funcioneaz foarte bine pentru ei?
Simplificai rutina familiei n momentele de stres ridicat. n momentele de stres ntrebai-v:
Ce este esenial i ce nu este? Ce se poate face diferit? Poate fi reorganizat viaa de zi cu zi (curenia,
gtitul, sarcinile casnice)? De exemplu: Gtitul n cantiti mai mari ajut la micorarea sarcinilor casnice
n restul sptmnii. Solicitai participanilor s dea alte exemple.
Fixai un lucru pe sptmn pe care-l ateptai cu nerbdare pentru a-l face cu familia
dumneavoastr (Timp special). Timpul Special este ceva special ce plnuii s facei cu familia, o
activitate care v place tuturor. Poate fi ntlnirea de vineri seara, lectura fcut mpreun nainte de
culcare sau plimbarea de duminic dup amiaza. Creai-v timpul i spaiul necesare n viaa
dumneavoastr pentru a aduce lucruri bune n ea. Ce fel de lucruri putei s facei cu familia
dumneavoastr ca timp special?
ngrijii-v pe dumneavoastr niv. Facei acele lucruri care v ajut s v simii mai
pozitiv fat de dumneavoastr niv. Practicai tehnicile de relaxare. Respirai profund. inei minte, este
OK s solicii ajutor! Putei solicita ajutorul unui partener, prieten, vecin su coleg de servici. nvai c
nu trebuie s fii responsabil pentru tot sau s facei totul singur. Este foarte bine s solicitai ajutor
cteodat.
Tema:
1. Grupai-va cte doi sau n grupuri mici i vorbii despre o experien recent care a fost stresant,
modul n care ai tratat-o, i ce metod pentru combaterea stresului ai putea folosi.
2. Notai 3 lucruri care s-au ntmplat azi si v-au fcut sa a simii bine. Pot fi lucruri mrunte: razele
soarelui, un compliment primit, un gest frumos din partea cuiva, etc. Facei asta de cteva ori pana
la ntlnirea viitoare si notai in agenda. La urmtoarea ntlnire putem citi cteva exemple. Lista
este valoroasa pentru ca ne transmite idea ca putem contribui personal la cel puin o parte din
fericirea noastr.

II.3. Gestionarea eficienta a timpului in relaia cu copiii

II.3.1 Self management
Ice-breaking:
Faa uman - Se mpart participanilor foi pe care este desenat un chip. n interiorul chipului n loc de
gur, ochi, nas, urechi, obraji, etc., sunt trecute nite afirmaii pe care acetia le completeaz individual.
Acestea sunt:
1. Cea mai interesant idee pe care am auzit-o .
2. Cel mai frumos lucru pe care l-am vzut ...
3. Cel mai urt lucru pe care l-am vzut sau auzit .
4. Cea mai fericit zi din viaa mea
5. Mncarea preferat ..
6. Cel mai nfricotor moment din viaa mea .
Cartea pe care ai citit-o recent i care ti-a plcut cel mai mult ..;....................
Managementul timpului se bazeaz pe trei piloni: planificarea, organizarea i controlul
timpului. Pornete de la un aspect paradoxal, c dei astzi avem mai mult timp dect altdat,
avem sentimentul c nu ne ajunge. In favoarea unei mai bune organizri si planificri a timpului
personal putem folosi cteva idei:
10 lucruri pentru a mbunti managementul timpului:
1. analizeaz timpul petrecut;
2. evalueaz;
3. leag timpul de obiectiv;
4. deleag autoritatea;
5. folosete un mecanism de planificare;
6. f-ti o list zilnic de prioriti;
7. ia decizii prompte la lucruri mrunte;
8. evalueaz-ti periodic progresul;
9. pstreaz-ti timp pentru situaii de urgenta;
10. retrage-te, dar nu te preda niciodat.
10 lucruri pentru un management al timpului eficient:
11. scopul;
12. un calendar;
13. o agend;
14. termene limit;
15. prioriti;
16. o secretar;
17. co de gunoi;

18. un sistem;
19. o u;
20. o promisiune.
10 aforisme despre timp:
-

Nu-ti vei gsi niciodat suficient timp pentru toate. Dac vrei s ai timp trebuie s
ti-l faci.

Dureaz mai puin s faci un lucru bine, dect s gseti justificri de ce nu l-ai
fcut.

Trebuie s tii s faci diferena ntre experien i repetiie.

Leneul tie timpul corect.

Diferena dintre un job i o carier este cam de 20 de ore / sptmn.

Cel mai comun lucru ntlnit n povetile de succes este ceasul cu alarm.

Foarte puine lucruri sunt create i perfecionate n acelai timp.

Pierznd timpul prezent, pierdem de fapt tot timpul.

Capacitatea de a folosi corect timpul liber reprezint cel mai nou produs al
civilizaiei.

Doar cei disciplinai sunt cu adevrat liberi.

Activitate: Construii un program de gestionare optim a timpului personal.

II.3.2 Cum neleg copiii timpul

Fiecare vrsta are specificul sau, aspect valabil si in cazul nelegerii si experimentrii timpului.
Astfel vom observa diferene semnificative in perceperea duratelor si exemplificarea unor noiuni
temporale la precolari, colarii mici, preadolesceni si adolesceni cat si in modul de gestionare a
reperelor la aceste vrste. De aceea, poate ar fi util sa ii nvam si pe copii cum sa i organizeze timpul
eficient, pentru a ne asigura ca se descurca bine la coal si, mai trziu, in via de adult:
Pentru precolari timpul este o noiune si nu un obiect, pe care l pot vedea sau atinge, de aceea
precolarii vor avea probleme in a nelege ce nseamn acest concept. Lor le este greu sa neleag ce
nseamn o ora, cinci minute, deoarece nc nu au ajuns la vrsta la care sa neleag timpul dintr-o
perspectiva cantitativa sau numerica. Intre 3 si 4 ani, copilul nva sa foloseasc timpurile verbale in
mod corect. Folosete expresii precum in fiecare zi, sptmna viitoare etc. ncepe sa neleag ideea
de vacan si ideea de zi de natere.
Dup vrsta de 5 ani, nva zilele sptmnii si lunile anului si nu ntmpina dificulti in a rspunde la
ntrebri de genul: Ce zi este astzi?, Ce zi urmeaz? etc. Ii place sa asculte povesti despre trecut si
poate anticipa vacantele si zilele de natere. Cel mai probabil, nc ii este dificil sa spun cat este ceasul.
nelege ideea de azi, mine, ieri, doar in conexiune cu evenimente sau situaii concrete la care au luat

parte. Timpul este una dintre structurile care, alturi de spaiu, organizeaz gndirea copilului si definete
dezvoltarea sa normala. De aceea este important ca un copil sa aib noiuni minime in ceea ce privete
timpul azi, mine, ieri, acum, mai trziu, mai demult.
In aceste situaii este important sa ii explicam copilului ce nseamn timpul la nivelul vrstei sale.
Vom ncepe sa-l facem sa neleag noiunile pornind de la experiena lui, l nvam ce nseamn
dimineaa, la prnz, dup-amiaza, seara, in funcie de activitile pe care el le desfoar. Astfel,
va avea primele repere temporale si va nva momentele zilei.
Cnd te ntreab: In cat timp ajungem in parc? ii poi rspunde dndu-i un exemplu concret, pe care l
poate nelege: O sa dureze cat jumtate din episodul de desene animate, adic un sfert de ora. Este bine
sa menionezi si durata in minute sau in ore alturi de exemplul dat copilului, pentru ca, prin asociere, sa
neleag mai bine ce nseamn o ora, o jumtate de ora etc. De asemenea, relaioneaz fiecare zi a
sptmnii cu un eveniment pe care copilul l cunoate: de exemplu, smbt, adic mine, este ziua in
care mergem de obicei in parc, Duminica este ziua in care ii vizitam pe bunici etc. Astfel, cel mic va
avea repere clare in timp si va exista o predictibilitate in viaa sa, ceea ce l organizeaz mai bine. Poeziile
pentru copii l pot ajuta sa nvee zilele sptmnii:
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheam LUNI
Unu si cu unu-s frai
Cea de-a doua zi e MARI
Trei broscue salt-n cercuri
tii c-a treia zi e MIERCURI
Patru greierai vioi
Cnta pan se face JOI
Cucu-nva-a numra
Ziua-a cincea-i VINEREA
Cocostrcul-n apa st
Ziua-a asea-i SMBTA
Iar furnica harnica
Gtete DUMINICA
Zilele le tii pe toate
Dar sa-mi spunei cate-s: APTE.
Folosete jocul pentru a reine mai uor zilele sptmnii sau lunile anului, folosete cntece
pentru copii sau activiti de joaca. Creai mpreuna un calendar al anotimpurilor - cu aceasta ocazie, va
nva si lunile anului.
Pentru a-i forma o idee generala despre ce nseamn sa temeni o sarcina la timp, ii poi propune un
joc: Hai sa vedem: reueti sa termini de construit roboelul pana se termina cntecul?

De asemenea, la vrsta precolara, copiii ncep sa i dea seama ca trebuie sa aleag intre doua
activiti care nu se pot desfura simultan.
Ce nseamn trecutul? Trecutul, viitorul, prezentul sunt noiuni abstracte pe care copilul
le nelege mai greu dect pe cele de azi, ieri, mine. Cel mai bine ar fi sa-i ilustrezi trecutul, prezentul
si viitorul referindu-i la persoana lui: ii poi arata fotografii de cnd era mic, pentru a ilustra trecutul, ii
poi vorbi despre el in prezent si despre el cnd va fi mare, ca mama sau tata, pentru a-l proiecta in viitor.
Astfel, l vei ajuta sa se si situeze ca persoana in timp, in devenirea sa ca fiina umana, in
dezvoltare. Ii poi explica ce nseamn trecutul prin referire la aspecte concrete: povestete-i despre cum
se realizau diverse lucruri in trecut fata de cum se realizeaz acum, cum era pe vremea cnd erai tu copil,
arata-i imagini care sa ilustreze trecutul etc. Vorbete cu el si despre ce a fcut sptmna trecuta la
grdinia, cu cine s-a plimbat prin parc acum doua zile si ce a mncat la micul dejun ieri. In acest mod ii
vei face referire si la trecutul lui apropiat.
l ajui sa neleag ce nseamn timpul daca va avea un calendar in camera sa, colorat sau cu
imagini care ii plac, prin care copilul poate nva ceea ce nseamn zilele, sptmnile, si lunile (uniti
de msura ale timpului), fiind un obiect concret pe care l poate percepe.
Pentru colari: cercetrile arata ca la vrsta de 7-8 ani, copiii sunt nc pe cale de a nva sa
spun corect ora, majoritatea ntmpinnd nc dificulti in aceasta privina. La aceasta vrsta, copiii i
dau seama ca percepia timpului este relativa: timpul poate prea ca se scurge mai uor atunci cnd
realizeaz o activitate plcut dect atunci cnd trebuie sa atepte ceva sau sa realizeze o activitate
neplcuta. Cercetrile arata ca abia dup vrsta de 10 ani, copiii neleg cu adevrat ideea ca pentru a
putea fi msurat, timpul este mprit in uniti care sunt apoi numrate. In aceasta perioada se dezvolta
capacitatea de nelege corect relaiile de simultaneitate si succesiune. De asemenea, se dezvolta
capacitatea de a anticipa. Astfel, copilul trece de la a percepe timpul ca pe un prezent continuu, bazat pe
aici si acum, la o nelegere completa a celor trei dimensiuni ale timpului: prezent, trecut si viitor.
La coal duratele sunt precise ora de curs dureaz in general 50 de minute, in timp ce pauza
dureaz 10 minute. Astfel, copiii vor reui sa i concentreze atenia un timp mai ndelungat, sa i
antreneze capacitatea de a fi ateni si sa i organizeze timpul. Vor ncepe lucrrile de control sau
participrile la concursuri, unde vor fi supui presiunii timpului.
Pe colari ii putem nva ce nseamn un deceniu, un secol, un mileniu. Informaiile pe care le
poate gsi in enciclopedii despre Antichitate, despre descoperirile tehnologice l ajuta sa neleag mai
bine aceste noiuni. Explica-i care sunt prioritile sale si acorda-i suficient timp pentru joaca. colarii
mici nc mai pot avea dificulti in citirea corecta a ceasului, dar problemele se vor rezolva in timp. Este
posibil sa uite de efectuarea anumitor teme sau sarcini de nvare. Este bine sa l ajui sa verifice in orar
toate materiile pe care le are de pregtit. nva-l totodat sa i noteze in clasa toate temele pe care le are
de fcut pentru acas. Cea mai dificila provocare la aceasta vrsta este sa l obinuieti pe copil cu

38

programul de coal. De aceea, este bine sa te concentrezi asupra acestui principiu simplu pe care sa l
interiorizeze copilul cat mai devreme: Mai nti faci temele, apoi te poi duce la joaca. Pentru prini
este important sa-i avertizam ca nainte de a-l nscrie la coal, sa-i fac cunoscute viitorului elev
schimbrile care vor interveni in program si sa le prezinte urmri fireti ale noului sau statut, acela de
elev.
Pentru a-l convinge sa accepte aceasta regula, este important sa ii trezeti interesul pentru ceea ce
nva si sa comunici permanent cu el, pentru a rezolva eventualele dificulti de nvare pe care le
ntmpina. Astfel poi sa-i planifici timpul pentru a-l ajuta cu organizarea eficienta nc de timpuriu:
Dimineaa: ajuta-l sa i formeze o rutina de dimineaa pentru a preveni ntrzierile. In cazul in care
copilul tu are dificulti in a-si aminti tot ce are de fcut dimineaa si din aceasta cauza, ntrzie la coal,
l poi ajuta. Realizeaz o lista cu lucrurile pe care le are de fcut: splatul pe fata, mbrcat, aranjarea
patului, micul dejun
Dup fiecare tema este bine sa i ia o pauza de 10 15 minute. La aceasta vrsta, copiii se pot
menine concentrai pe o perioada limitata de timp. Pentru a-l ajuta sa i mpart timpul in mod eficient
intre teme, joaca si (eventual) activiti extracolare, ajuta-l sa i fac un orar al fiecrei zile. Ajuta-l sa
aleag ordinea materiilor la care nva sau la care i scrie temele in funcie de gradul de dificultate.
Sftuiete-l sa nceap cu cele mai dificile si sa ncheie cu cele mai uoare. Astfel, te asiguri ca nu va
lucra mai mult dect e necesar la o tema dificila pentru ca este obosit si nu se mai poate concentra
ncurajeaz-l sa msoare timpul petrecut cu fiecare tema in parte. Uneori, impresia ca petrece ore in sir
fcnd teme poate fi data de faptul ca o data aezat la birou, copilul amna nceperea temelor, se ntrerupe
sau pierde timpul fcnd altceva dect teme. O posibilitate de a-l ajuta sa foloseasc timpul in mod
eficient este sa l pui sa seteze ceasul sa sune o data la 30 minute pentru a-si da seama cat lucreaz ntr-o
perioada determinata de timp. Sarcinile care se repeta este bine sa fie stabilite la aceeai ora in fiecare zi.
Pentru a respecta mai uor un program si a nu fi tentat sa amne la nesfrit realizarea temelor, este bine
sa se obinuiasc sa realizeze aceleai lucruri la aceleai ore, zi de zi. Pentru a-l obinui sa lucreze sub
presiunea timpului, ar fi bine sa exersai mpreuna acas, cu teme care au un timp-limita. Astfel, cei mici
se vor obinui sa i mpart timpul pentru fiecare subiect, sa nu intre in criza de timp si sa finalizeze
lucrarea, avnd totodat timp si pentru o corectura de final (in mod ideal).
Ajuta-l sa se organizeze: pentru a nu pierde timpul in mod inutil cutnd rechizitele sau crile,
ajuta-l sa aleag un loc special in care sa pstreze caietele si crile pentru coal. Poi folosi diverse cutii
pentru a depozita jucriile, crile sau hainele. Ajuta-l sa se concentreze:- exerciii care sa ii dezvolte
capacitatea de concentrare:
Sa spun un cuvnt pe litere invers

Sa numere cuvintele dintre-n paragraf fr a folosi degetul sau creionul pentru a le indica

Sa numere vocalele dintr-o fraza

Sa descrie cat mai detaliat un obiect dup ce l-a privit timp de cteva minute

Sa realizeze in minte diverse calcule de matematica

39

Sa numere din trei in trei de la 100 pana la 0.

Preadolescenii si timpul: O data cu trecerea la ciclul gimnazial, este probabil ca orele de coal

sa fie programate dup-amiaza. Astfel, programul de fiecare zi se schimba, fiind nevoit sa se adapteze la
un alt mod de organizare a timpului. Spre finalul ciclului gimnazial, copii ncep sa se gndeasc la viitorul
lor: ce liceu vor alege, ce cariera doresc sa urmeze. Aadar, capacitatea de planificare a viitorului este
eseniala.
De asemenea, capacitatea de a nelege relaia strns dintre aciunile prezente si rezultatele viitoare este
dezvoltata in ntregime la aceasta vrsta. Preocuprile majore apar in privina modului de planificare a lui,
ntruct, pe msura ce creste, viaa sociala devine din ce in ce mai importanta. Muli preadolesceni nu se
gndesc la planificarea timpului si nu au un program zilnic pe care sa l respecte, in afara de cel care
decurge din necesitatea de a merge la coal in fiecare zi. ntruct in general numrul temelor si al
sarcinilor de nvare este mare, preadolescenilor le este dificil sa gseasc timp si pentru relaxare sau
alte activiti. De aceea, este posibil sa apar probleme fie la coal - legate de nvare, fie in privina
timpului liber prea puin - oboseala, stres etc.
Chiar si acum mai are nevoie de ajutor pentru a folosi timpul in mod eficient, de aceea auzim
plngeri ca: Voiam sa termin tema, dar... fapt ce ne arata ca se poate sa nu fi nvat nc sa amne
satisfacia imediata. Astfel, se pot explica decizii ineficiente de folosire a timpului, pentru a obine
avantaje pe termen scurt: Prefer sa ies acum in ora si sa termin tema mai trziu, chiar daca tiu ca o
tema fcut in graba sau incompleta mi poate aduce o nota mica. O metoda foarte simpla care poate
spori productivitatea este metoda STING. Numele ei provine de la cele cinci principii care stau la baza
ei:
1. stabilete sarcina pe care o ai de realizat;
2. fixeaz timpul de care ai nevoie pentru a o finaliza (de preferat, perioade scurte de timp: 30 min, 45
min maxim);
3. ignora orice factor care ii distrage atenia: telefon, mail, Messenger, etc.;
4. nicio pauza - daca ti-ai fixat un interval de timp scurt in care sa finalizezi sarcina, este bine sa aplici
acest principiu;
5. gratificare - ofer-ti un premiu pentru ca ai reuit sa duci la ndeplinire ce aveai de fcut.
Prioritizarea activitilor: i poate stabili prioritile realiznd o lista cu activitile pe care
le are de fcut si stabilind importanta fiecreia acordnd-i o nota de exemplu, in funcie de beneficiile si
dezavantajele realizrii ei. Astfel, va contientiza care activitate este mai importanta si le va putea alege
pe cele care sunt cu adevrat necesare pentru el. Una din greelile de gestionare a timpului o reprezint
realizarea activitilor pe msura ce se ivesc. De exemplu: copilul tu a nceput sa scrie temele; dup 5
minute, primete un email de la un prieten; se oprete din scris pentru a citi sau pentru a rspundem
email-ului. Concentrarea pentru realizarea temelor se diminueaz, irul ideilor se ntrerupe, iar reluarea
temelor se poate amna indefinit.

40

Concentrarea pe o singura sarcina: persoanele care trec de la o activitate la alta pot avea
impresia ca sunt mai productive si in unele cazuri, aa si este. ns, cnd e vorba de o activitate care
necesita gndire creativa si imaginaie, ntreruperile nu ajuta la obinerea rezultatelor de calitate.
Evitarea amnrilor: Amnarea este unul din inamicii unui management al timpului eficient
pentru ca se transforma cu uurina in obicei. Cum l ajui sa recunoasc tendina de a amna o sarcina:
Golete-ti mintea, acest exerciiu l ajuta sa se relaxeze si ii mbuntete capacitatea de concentrare,
deoarece l nva pe copil cum sa aib control asupra gndurilor. Exerciiul presupune ca timp de 5-10
minute, copilul sa i lase gndurile sa curg, fr a se las antrenat de ele emoional, doar sa asiste
detaat la fluxul lor. Este o metoda eficienta de reducere a stresului si de mbuntire a ateniei. In multe
cazuri, persoana care amna are urmtoarele obiceiuri: nainte de a ncepe o tema, simte nevoia sa fac
ordine in toata camera Imediat ce s-a aezat la birou, i se face pofta de o mica gustare Rescrie de mai
multe ori fraza de nceput a proiectului sau a temei. Cteva recomandri pentru a-l nva sa nu amne:
1. Fii un exemplu pentru el.
2. Ajuta-l sa identifice situaiile in care amna fr motiv sarcina pe care o are de fcut.
3. Daca sarcina pe care o are de fcut este prea complexa, ajuta-l sa o mpart in pari
4. In cazul in care sarcina este complet neplcuta, ncurajeaz-l sa i ofere o mica recompensa pentru
finalizarea ei.
Stabilete termene limita pentru fiecare activitate pe care o ai de fcut si mprtete-le unei
persoane apropiate. Este posibil sa se simt mai responsabil daca si altcineva tie ce si cnd si-a propus sa
realizeze. De asemenea, este bine sa stabileasc un termen limita de sigurana, cu doua sau trei zile mai
devreme dect cel real. De exemplu: trebuie sa predea referatul la fizica pana vinerea viitoare? Termenul
limita de sigurana va fi miercuri: pana miercuri trebuie sa termine referatul. Una dintre cauzele amnrii
o reprezint perfecionismul sau tendina ctre perfecionism.
Daca observi ca preadolescentul tu tinde sa se critice excesiv, se teme sa nu greeasc, are ateptri
foarte mari de la el nsui, dar si de la ceilali, ii este greu sa ia decizii si amna finalizarea lor pentru ca
Mereu este loc pentru mai bine, este posibil sa aib o tendina spre perfecionism. Ajuta-l sa neleag
ca nimic nu este perfect, ca nimeni nu ateapt de la el sa nu greeasc niciodat si ca oamenii l apreciaz
pentru cine este, nu pentru rezultatele pe care le obine.
Daca sarcina pe care o are de ndeplinit este prea dificila si simte ca nu are abilitile necesare pentru a o
realiza, este foarte probabil sa o amne. Poi verifica daca aceasta este cauza amnrii prin ntrebri de
genul: Ai toate informaiile necesare? Suna complicat ce ai de fcut, nu este greu?
Arata-i nelegere si disponibilitatea de a-l ajuta. Daca ntr-adevr, copilul simte ca nu poate realiza
sarcina pe care o are de fcut, ofer-i sprijinul tu pentru a gsi mpreuna soluia.
nva-l sa foloseasc tot timpul de care dispune: recomanda-i adolescentului tu sa foloseasc
timpul petrecut in autobuz sau in sala de ateptare la dentist pentru a citi un capitol din cartea pe care o
are de citit la limba romana. De obicei aceste intervale sunt irosite, iar pentru nvare rmn cteva ore

41

care sunt insuficiente. Calculeaz mpreuna cu el cat timp pierdei in fiecare zi pe drumul serviciuacas/scoal acas, in slile de ateptare sau la coada si gndii-va la modaliti de a-l folosi in mod util.
Recomanda-i sa gseasc momentul potrivit pentru activitatea potrivita exemplu, daca ii este foarte greu
sa se concentreze la tema la matematica, aceasta va fi prima de care se va ocupa cnd va veni acas.
Ajuta-l sa i dea seama in ce moment al zilei nva cel mai bine la o anumita materie. De exemplu, daca
ii este foarte greu sa se concentreze la tema la matematica, aceasta va fi prima de care se va ocupa cnd
va veni acas. Astfel, va evita sa se ocupe de ea seara trziu, cnd este obosit. Ali copii ns nva mai
bine seara. In general, se recomanda ca activitile de nvare sa se realizeze dimineaa, cnd copilul este
odihnit si obine un maximum de eficienta intelectuala.
Ajuta-l sa nvee eficient :Familiarizeaz-l pe copil cu tehnici de nvare eficienta sau de citire
rapida. nva-l sa i ia notie atunci cnd citete o carte importanta pentru coal si sa aleag informaia
importanta dintr-un material. De asemenea, este util sa noteze ntrebrile sau nedumeririle pe care le are
referitoare la materialul de nvat si sa recapituleze materia in urmtoarele 24 ore de la momentul
nvrii lor. Informai-va mpreuna si despre alte recomandri practice care l pot ajuta sa nvee mai
repede.
Cei mai muli adolesceni sunt pui in situaia de a decide in ce scopuri i folosesc timpul:
pentru nvare sau pentru socializare. Majoritatea adolescenilor ncep sa i dea seama de necesitatea de
a-si organiza timpul daca i propun sa finalizeze tot ce au de fcut. Programul aglomerat de la coal si
obligaiile sociale tot mai numeroase fac necesara achiziia unor abilitai de gestionare eficienta a
timpului.
Din dorina de a realiza tot ce i propune, adolescentul poate lua decizii nesntoase legate de
stilul de viaa: somn insuficient sau nvat noaptea, mncatul pe fuga, lipsa unor activiti de relaxare.
Este vorba de caracteristica acestei vrste : adolescentul triete la extreme, i pune la ncercare propriile
limite, se afla in procesul de separare individuale, devenind autonom si cu o identitate proprie.
Adolescenii se pot simi presai sau stresai pentru ca sunt nevoii sa fac frecvent alegeri in privina
felului in care folosesc timpul: coal, prieteni, hobby-uri, etc. Rezultatele la coal pot avea de suferit
deoarece muli adolesceni sunt mai tentai sa i dedice timpul prietenilor mai degrab dect nvatului.
Poate aprea si situaia inversa, cnd adolescentul alege sa petreac prea mult timp nvnd si nu aloca
suficient timp odihnei sau relaxrii. In aceste cazuri, apare riscul oboselii cronice si al surmenajului. De
asemenea, exista si cazuri in care adolescenii prefera sa aloce timpul liber nu nvatului sau distraciei cu
prietenii, ci activitilor extracolare. Acest lucru se ntmpla mai ales in cazul copiilor talentai, care sunt
implicai in cursuri extracolare.
La aceasta vrsta, un adolescent poate nva despre managementul timpului aproximativ aceleai lucruri
pe care le nva si un adult. Pentru acest caz ar fi utile:
Orientarea ctre activitile cu adevrat importante: Daca ai un adolescent care se implica
in multe proiecte extracolare (concursuri, voluntariat, cursuri extracolare) ajuta-l sa se orienteze ctre

42

cele care l vor ajuta pe viitor. Daca simte ca nu mai poate face fata, ajuta-l sa aleag sa se ocupe doar de
proiectele care l vor ajuta sa obin rezultate in cariera pe care si-a ales-o.
Multitasking-ul reprezint strategia de a lucra la mai multe sarcini in acelai timp.
Adolescenii, dar si adulii pot fi tentai cu uurina sa prefere o asemenea abordare. Aceasta este eficienta
atunci cnd nu este necesar sa te concentrezi la fiecare din cele doua sau mai multe activiti la care
lucrezi.
Cnd ns ncerci sa scrii o tema sau un proiect si sa vorbeti cu un prieten pe Messenger in acelai timp,
este nevoie de concentrarea ateniei pentru ambele activiti, ceea ce va duce la scderea productivitii.
Alt dezavantaj al multitasking-ului ar fi faptul ca ii consuma o cantitate considerabila de energie,
ducnd la oboseala accentuata si stres.
Stilul de viaa sntos: Fr resursele energetice necesare, orice planificare a timpului devine
inutila. Dup o noapte nedormita, momentul temelor se transforma in somnul de dup amiaza pentru a-ti
reface forele. Astfel, respectarea programului pe care l-ai fcut pentru acea zi devine imposibila. De
aceea, un sfat util pentru adolesceni: Amna ieirile in ora pana seara trziu pentru zilele de week-end,
dormi la aceeai ora in fiecare seara si asigura-te ca respeci mesele principale ale zilei.
Abilitatea de a spune nu ntreruperilor sau ofertelor care nu se pot ncadra in programul
zilnic este eseniala pentru un bun management al timpului. Atunci cnd pur si simplu nu este suficient
timp pentru a da curs cererilor altor persoane, recomanda-i sa le refuze. Pentru unele persoane este greu sa
spun nu. De aceea, este bine sa l nvei sa refuze ferm, dar politicos.
Alegerea scopurilor importante in viaa este strns legata de managementul timpului. Sunt cel
puin doua motive: daca adolescentul tu nu i va da seama care sunt scopurile sale, poate sfri prin a-si
folosi timpul ndeplinind scopurile altor persoane; o data ce scopurile au fost identificate, mijloacele de
atingere a lor devin si ele mai accesibile. Cere-i sa i rspund la ntrebrile: Ce e important pentru mine
in viaa? Ce mi doresc sa realizez? Ce m-ar face fericit? Ce vreau sa fac pentru cei dragi? Care
ar fi cel mai frumos lucru pe care as putea sa l realizez in viaa mea? Spune-i sa scrie tot ce ii trece prin
minte pe o foaie de hrtie.
O recomandare util: alege scopuri care sunt specifice, msurabile, accesibile, care sa reprezinte o
recompensa si care sa includ si perioada in care acestea vor fi atinse.

II.3.3. Managementul timpului pentru fiecare vrsta (aplicaii practice):

Ar fi nerealist sa ii ceri unui copil de 5 ani sa i planifice ziua, cnd nc nu a neles ce nseamn
timpul. De aceea, sarcina de a-i organiza timpul ii revine ie. Este recomandabil sa l obinuieti pe copil
cu un program pe care sa l urmeze in fiecare zi. Astfel, vei evita situaiile in care copilul se plictisete si
petrece prea mult timp in fata televizorului.
In cazul in care merge la grdinia, timpul din fiecare zi se va mpari in grdinia si acas.
Este foarte important ca dup programul de grdinia, copilul sa aib o activitate programata: limbi

43

strine, un sport pe care l practica, instrument muzical, activiti creative sau artistice, o plimbare in parc
sau joaca mpreuna cu prinii sau ali copii. Un alt aspect important este sa l lai, pe cat posibil, sa
aleag ce vrea sa fac dup amiaza. Stabilete numrul de ore pe sptmna petrecute in fata
televizorului.
Organizarea spaiului este o condiie eseniala a reuitei managementului timpului. De aceea, pentru a-l
obinui nc de pe acum sa fie organizat, formeaz-i de la cele mimici vrste obiceiul de a strnge
jucriile dup ce s-a jucat (cu ajutorul tu la nceput).
Exerciiu: daca intenionezi s l nvei sa spun cat este ceasul, o bun idee ar fi sa construii mpreuna
unul, ai nevoie de: carton, hrtie, markere, piuneza, sclipici, lipici, acuarele, pensule
Cum se realizeaz un ceas: Ajuta-l pe copil sa deseneze un cerc pe carton. Decupai mpreuna cercul.
Arata-i care sunt elementele componente ale unui ceas adevrat si scrie pe cercul de hrtie orele care sunt
marcate pe ceasul adevrat. Decupeaz doua indicatoare din hrtie: unul mai mare si unul mai mic si
prinde-le cu piuneza. Las-l pe copil sa decoreze ceasul cu sclipici sau sa deseneze pe el. Jucai-va
mpreuna si exersai citirea ceasului.
La nceperea scolii este posibil sa ntmpine probleme in gestionarea timpului. Obinuina ii poate
determina pe copii sa aleag sa se joace dup ce vin de la coal si sa amne realizarea temelor.
Va fi prima data cnd copilul este nevoit sa se gndeasc la timp ca la o resursa limitata: de cat
timp dispune pentru teme, de cat timp pentru joaca?
Exerciiu: Orarul fiecrei zile
De ce ai nevoie: Creioane colorate; 7 coli de hrtie
Ajuta-l pe copil sa i dea seama cum arata de obicei fiecare zi a sptmnii. Pentru a-i forma ideea ca nu
doar timpul petrecut la coal este planificat prin orar, propune-i sa desenai mpreuna imaginea fiecrei
zile.
Cum se procedeaz:

Pe fiecare coala de hrtie, scrie numele zilei corespunztoare.

Cere-i copilului sa se gndeasc la activitile pe care le are de fcut in fiecare luni: coal, prnz,
teme, joaca etc - eventual activitate extracolara.

mparte foaia in mai multe seciuni - fiecare corespunznd unei activiti (coal, teme, joaca etc.)

Cere-i copilului sa deseneze in fiecare seciune o imagine pe care o considera reprezentativa pentru
activitatea respective.
In cazul preadolescenilor dificultile de organizare a timpului apar pe deoparte implicrii tot mai
intense in viaa sociala, iar pe de alta parte, preocuprilor legate de viitor si planificarea carierei, timpul
devenind parca insuficient pentru attea obligaii.
Exerciiu: Unde se duce timpul meu?
Ajuta-l sa rspund la aceasta ntrebare, propunnd-i sa realizeze un jurnal al fiecare zile.
44

Cum arata un astfel de jurnal?

1. Il poi realiza sub forma de tabel care sa cuprind urmtoarele coloane:
Ora

Activitatea Momentul

Momentul

Locul

Alte

realizat

de final

unde

a persoane

de nceput

realizat

implicate

activitatea

Tipul

i-a

Alte

activitii plcut de activiti

urgent / notat de desfurat
plnuit

la 0 la 10

e simultan

Timp de o sptmna, cere-i sa completeze acest tabel in fiecare zi. Li va ajuta sa i idea seama de cate ori
se ntrerupe din activitile planificate, de cate ori amna si alege sa fac altceva dect ce este nevoie si
care sunt persoanele sau activitile care ii consuma cel mai mult timp.
2. Ce mi-ar plcea s fac daca a avea destul timp?
1. Cere-i preadolescentului tu sa realizeze o lista cu toate lucrurile pe care ar dori sa le fac, dar nu a
reuit pana acum pentru ca nu a avut timp.
2. Spune-i sa aleag una dintre activitile sau lucrurile pe care si-ar dori cel mai mult sa le realizeze.
3. Cere-i sa rspund la urmtoarele ntrebri: Cat timp pe sptmna i-ar lua aceasta activitate? O ora pe
zi? Se poate realiza in mai multe zile sau intra-una singura?
4. ntreab-l cum ar putea sa procedeze pentru a-si face timp: Ar putea sa realizeze in weekend acea
activitate? Daca ar termina temele mai repede in fiecare zi, ar reui sa programeze acea activitate in zilele
de lucru ale sptmnii? Daca ar economisi timp evitnd ntreruperile si amnrile proiectelor, ar avea
suficient timp la dispoziie?
5. Ajuta-l sa gseasc soluii, pornind si de la concluziile activitii anterioare, in care si-a dat seama pe ce
fel de activiti se duce timpul.
Adolescenii se pot simi presai sau stresai pentru ca sunt nevoii sa fac frecvent alegeri in
privina felului in care folosesc timpul: coal, prieteni, hobby-uri, etc. Conflictele intre adolesceni si
prini pornesc de multe ori de la aceste lucruri, ns dincolo de ele se ascunde nevoia profunda a
adolescentului de a se diferenia de prinii si, de a-si asuma propria existenta. Stresul fiind unul din
factorii care complica viaa adolescentului cteva sfaturi referitoare la managementul acestuia pe care sa i
le recomanzi adolescentului ar putea fi utile:

Fa-ti timp pentru activiti de relaxare.

Practica regulat un sport sau exerciii fizice.

Comunica si cere ajutorul altor persoane atunci cnd simi ca nu mai faci fata problemelor.

Pstreaz un comportament alimentar sntos si ai grija sa te odihneti suficient.

Concentreaz-te pe aspectele pe care le poi controla , nu pe cele care nu in de tine.

Concentreaz-te asupra stresului o perioada limitata de timp. Dale Carnegie recomanda ca stresul
sa nu ocupe mai mult de 10-20 minute pe zi din timpul nostru. Rezerva-ti 10 minute pentru a te

45

stresa si apoi treci la treaba. Acest sfat are la baza ideea ca, o data ce-ti propui sa te ngrijorezi,
ctigi control asupra stresului si ii schimbi perspectiva asupra lucrurilor.

Fii un model tu nsuti pentru adolescent si nu te las copleit de stres. Daca observa la tine
capacitatea de a gsi soluii si de a privi mai relaxat dificultile de zi cu zi, va prelua si el acest
comportament.

Propune-i sa foloseasc o agenda in care sa i noteze programul pentru fiecare zi. Pentru ca
folosirea agendei sa fie ntr-adevr eficienta, este bine sa aib in vedere urmtoarele idei:
Pstreaz un interval liber pentru situaiile neprevzute sau, pur si simplu pentru relaxare.

Folosete diverse culori pentru a nota evenimentele importante, scoate-le in evidenta prin post-ituri colorate etc. Planifica activitile pornind de la data limita nspre prezent. Este o modalitate
mai realista si mai eficienta de organizare a timpului, te ajuta sa nelegi mai bine de cat timp
dispui de fapt.

Exerciii:
1. Cum l nvei sa prioritizeze
Ajut-l pe copil s i planifice si prioritizeze activitile dup urmtoarele criterii: urgente si
importante
Creion; hrtie

Cere-i sa se gndeasc la toate lucrurile pe care le are de fcut, nu neaprat cele legate de nvare,
ci si de timpul liber. Poate include si planurile de viitor ndeprtate, in categoria activiti
neurgente, dar importante. In funcie de acest tabel, se poate orienta atunci cnd i organizeaz
ziua sau i face planuri pentru weekend, nvnd sa selecteze activitile in funcie de prioriti.

Cum se procedeaz: cere-i copilului sa mpart foaia de hrtie in 4 ptrate egale. Fiecare ptrat va
fi alocat unei categorii de activiti: Activiti importante si urgente, care nu suporta amnare;
Activiti importante, dar neurgente; Activiti urgente, dar neimportante; Activiti neurgente si
neimportante.

2. F un plan de aciune
Adolescentul tu are un scop pe care dorete sa l ating? Ajuta-l sa se organizeze pentru ca visul sau sa
devina realitate.
De ce ai nevoie: hrtie, creioane colorate
Cum se procedeaz: realizeaz un tabel cu urmtoarele coloane: Pai necesari, durata fiecrui pas, termen
limita, status. Cere-i copilului sa scrie pe o coala separata de hrtie toate etapele pe care le poate identifica
pentru realizarea scopului sau, toate lucrurile care trebuie fcute pentru a-l atinge. Acorda-i suficient timp
pentru a se gndi la toate aspectele. Completeaz tabelul mpreuna cu el, in ordinea cronologica a
etapelor.
Pe msura ce etapele sunt realizate, ncurajeaz-l sa completeze coloana statusului - ii va da un
sentiment de mulumire, pentru ca poate vizualiza progresul fcut.
46

3. Stabilirea obiectivelor pe termen scurt, pe termen mediu si pe termen lung

De ce ai nevoie: hrtie, creioane colorate
Cum se realizeaz: realizai mpreuna un tabel mprit in trei coloane, in fiecare coloana vei nota una
din cele trei categorii de obiective; apoi, putei stabili mpreuna 2 obiective de fiecare tip: de ex, a obine
o nota buna la testul de a doua zi la matematica, a intra la facultatea pe care si-o dorete, a avea o afacere
proprie.
Astfel, adolescentul va nelege ce nseamn a-ti proiecta viitorul, si va contientiza ca scopurile pe
termen scurt si mediu determina si realizarea celor pe termen lung.
Greeli frecvente pe care le fac prinii:
Managementul timpului este de multe ori abilitatea care face diferena dintre succes si eec. De asemenea,
este o abilitate care se nva. Iat cteva dintre cele mai frecvente greeli pe care le fac prinii cnd ii
nva pe copii managementul timpului:

Nu pun in practica ceea ce ii nva pe copii. Muli prini le cer copiilor sa i organizeze timpul,
dar nu le arata prin propriul exemplu ca acest lucru este posibil. Fii un bun exemplu pentru copilul
tu.

ncep sa ii nvee trziu pe copii despre timp.

Deseori, efectele unei slabe organizri a timpului sunt mai vizibile in adolescenta si in acel
moment ncep si prinii sa ia masuri pentru a-l nva pe copil sa i organizeze timpul. A folosi
timpul in mod eficient este unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le nvam. De aceea, este
bine sa ncepi devreme.

Nu au in vedere si organizarea spaiului Planificarea timpului nseamn si planificarea spaiului de

lucru. Pentru ca timpul sa fie folosit in mod eficient, este recomandabil ca lucrurile de care are
nevoie sa fie tot timpul uor de gsit, adic la locul lor. Organizarea spaiului de lucru este
eseniala pentru un bun management al timpului.

ncurajeaz un program ncrcat al copilului. Este benefic sa fie implicat in activiti extracolare,
att timp cat acestea ii fac plcere, se potrivesc intereselor copilului si nu ii produc stres sau
oboseala. Daca simi ca programul lui este prea ncrcat, ntreab-l daca vrea sa renune la unele
dintre activiti si ajuta-l sa aleag ce ii place cu adevrat sa fac.

Uita de timpul de relaxare. Cnd l ajui sa realizeze planul pentru o sptmna, de exemplu,
ncepei cu lucrurile, care sunt necesare (teme, nvat, alte obligaii). Timpul care rmne liber
este bine sa rmn liber- adic la dispoziia copilului. El va alege cum sa l petreac. Daca nu
are chef sa fac absolut nimic in acele intervale, este in regula. E nevoie si de timp pentru visare
cu ochii deschii. Timpul pentru relaxare este esenial pentru o folosire eficienta a timpului.

i pierd rbdarea. Managementul timpului presupune formarea unor obiceiuri noi si renunarea la
cele vechi (amnare, lipsa prioritizarii activitilor etc). Nu va fi uor, dar este important sa l

47

ncurajezi pe copil si sa apreciezi progresele pe care le face. Este nevoie de perseverenta si rbdare
in acest demers.

Nu iau in calcul factorul motivaie. Toate aceste principii ale managementului timpului
funcioneaz atta timp cat ii doreti sa schimbi ceva in felul in care foloseti timpul si crezi ca
acest lucru este posibil. Aadar, nainte de a ncepe sa l nvei pe copil sa i organizeze timpul,
motiveaz-l si convinge-l ca acest lucru este posibil. Este nevoie de o schimbare a atitudinii pentru
a reui sa ii formezi noi obiceiuri.

Nu cer ajutorul si altor persoane. Daca ai decis sa l nvei pe copil sa gestioneze timpul eficient,
nu uita sa implici si alte persoane in acest tip de activitile de activiti prietenii si, familie,
rude, etc. Astfel, copilul va fi mai motivat si i va organiza mai bine timpul.

II.4 Copilul, un partener autentic in comunicarea cu noi

Loviturile m pot rni dar cuvintele sunt cele care mi fac ru cu adevrat.

I.4.1 Comunicarea nonverbala i para-verbal dintre prini i copii

Ice-breaking:
1. Floarea comunicrii - se cere participanilor sa deseneze o floare cu mai multe petale,
iar pe fiecare petala se trece cate un substantiv sau verb care are legtura cu comunicarea;
in centrul florii se trece o persoana cu care dorim sa ne mbuntim comunicarea. Se
discuta apoi pornind de la datele obinute multiplele aspecte ale comunicrii si situaiile ce
pot sa apar.
2. Vizionarea filmuleului cu comunicarea nonverbal. Cerem participanilor s-i exprime
impresiile fat de materialul video prezentat.
Delimitri conceptuale(20 minute):

Comunicarea interpersonal include elemente verbale, para verbale i non-verbale (vizuale);

n funcie de relaia dintre cei implicai, ntr-un proces de comunicare avem:

primul nivel se comunic fapte;

al II-lea nivel se comunic gnduri, idei;

al III-lea nivel se comunic sentimente;

al IV-lea nivel se comunic valori.

n relaia cu copilul i cu cei importani nou, este esenial s ajungem ct mai des la nivelul n
care comunicm sentimente.

Comunicarea interpersonal eficient presupune concordan ntre elementele comunicrii;

Ascultarea este o component esenial n comunicarea interpersonal;

48

Comunicarea eficient constituie un ingredient esenial pentru educarea copilului. Pentru a

menine o relaie bun cu copilul, este important ca printele s comunice eficient cu el.

Este nevoie de practic pentru a nva s comunicm eficient.

Comunicarea nonverbal dintre prini i copii: discuia pe aceasta tema are drept scop de a-i

ajuta pe cursani s contientizeze ct de mult informaie se transmite ntre printe i copil, fr a spune
vreun cuvnt. Este important sa ajutam prinii s se concentreze asupra metodelor prin care ei comunic
nonverbal cu copiii lor. Rspunsul la mesajele non-verbale este la fel de important ca n cazul mesajelor
exprimate verbal. Nu se poate deslui nelesul unei priviri ursuze, al unui zmbet larg sau al unui chip
nduioat doar prin simpla ascultare a mesajului vorbit. Expresiile comportamentale spun de multe ori
mai mult dect cuvintele. Trebuie s nvm s descifrm ceea ce se gsete n spatele cuvintelor spuse.
Putem face asta pornind de la cteva exemple de rspunsuri adecvate la mesajele nonverbale pe care le
primim:
Modul n care te ncruni mi spune c nu prea eti de acord cu ce ti-am propus.
Cnd zmbeti astfel, pari foarte fericit.
Se pare c eti cu adevrat suprat. Vrei s vorbim despre asta?
Comunicarea para verbal se refer la aspectele de expresia sonor a vocii umane.
Limbajul verbal este nsoit de aspecte care nuaneaz mesajul i care, uneori, i pot schimba chiar sensul.
Elementele de para limbaj sunt:

tonul vocii vocea care are tonaliti nalte este ascuit sau strident. Vocea care are tonaliti
joase este groas i aspr.

volumul vocii este mai uor de controlat dect tonalitatea vocii. Se poate obine un volum
adecvat prin exerciiu.

timbrul vocii poate trda atitudinile i emoiile persoanei care vorbete. El indic faptul c
suntei fericit, furios, trist, ironic, indiferent etc. El poate modifica sensul celor spuse n mare
msur.

dicia este modul n care spunem sau pronunm cuvintele iar aceasta se face prin educaie i
exerciiu;

accentul depinde de obicei de regiunea geografic n care trim;

ritmul vorbirii poate influenta mesajul n sensul c un ritm rapid poate avea semnificaia unei
urgene, sau poate s-l fac de neneles. Un bun vorbitor va schimba frecvena vorbirii, adaptndo la context;

pauzele trebuie folosite adecvat.

Exerciiu :(timbrul vocii)

Materiale necesare: 3 copii xerox dup un fragment dintr-o carte, un ziar, o povestire (de preferin cu
dialog) sau cntecel. Pe fiecare copie se scrie cte una din urmtoarele: voios, trist, comic. Formatorul
alege un fragment dintr-o carte, un ziar sau o povestire. Solicitam 3 voluntari i nmnam o copie dup
49

fragmentul respectiv. Fiecare dintre cei 3 va trebui s citeasc fragmentul respectiv cu singura diferen
c timbrul vocii va fi diferit. Astfel se vor folosi urmtoarele inflexiuni: voios, trist, comic. La sfrit se
discuta efectele pe care le-a avut timbrul vocii asupra mesajului.

II.4.2 De ce e greu sa comunicam cu copiii notri?

Ice- break : Poveste S tii sau sa nu tii, urmata de discuie cu privire la consecinele celor doua
situaii prezentate.
Exerciiu :
Dai exemple de comentarii negative pe care le-ai auzit cu privire la comunicarea dintre prini i copii.
Pornind de la aceste afirmaii, ncercai s le reformulai ntr-o manier pozitiv.
De exemplu:

M-am sturat s tot intri n tot felul de ncurcturi.

ntotdeauna faci alegeri greite.
Ti-am zis eu ca aa se va ntmpla.
Eu cnd eram ca tine.
Eti prea mic ca s hotrti aa ceva.
Nu-mi plac deloc prietenii ti. Sigur nu nvei nimic bun de la ei.
No las ca a trecut.
i acum ce mai e de fcut ?

Literatura de specialitate i studiile empirice evideniaz urmtoarele bariere (greeli frecvente) n

comunicarea prini-copii:
1. Exagerare sau diminuare. Adulii exagereaz sau, dimpotriv, diminueaz importanta unor fapte,
lucruri, caliti ale copiilor. Tendina de a exagera este proprie, n special, mamelor, iar taii sunt deseori
tentai s diminueze lucrurile. Aceast stare de lucruri se poate explica prin particularitile sferei afectivvolitive i prin modelul comportamental achiziionat de fiecare dintre ei n propria lor familie.
2. Supergeneralizarea este tendina de a observa i de a evidenia o singur trstur negativ, ca una
reprezentativ pentru ntreaga activitate a copilului.
3. Gndirea de tipul totul sau nimic. Deseori prinii vd lucrurile doar n alb sau negru. Cnd
copiii nu reuesc s-i ating scopurile integral, prinii snt tentai s califice aceasta drept un eec total.
4. Negarea pozitivului nseamn respingerea experienelor infantile pozitive, insistnd-se asupra faptului
c ele nu conteaz, nu sunt serioase.
5. Desconsiderarea viziunii infantile reprezint tendina prinilor de a ignora sau a desconsidera opinia
copilului. Acest tip de gndire distorsionat se observ mai frecvent n familiile unde predomin stilul
autoritar n relaiile interpersonale.
6. Saltul direct spre concluzii presupune formularea unor interpretri negative pripite, chiar dac nu
exist fapte sigure care ar susine convingtor concluzia respectiv.

50

7. Filtrul mintal presupune selectarea unui singur detaliu, care deseori poate fi negativ, i insistarea
exclusiv asupra lui.
8. Raionamentul afectiv se refer la faptul c emoiile negative reflect n mod sigur lucrurile aa cum
sunt: Dac simt aa, nseamn c este adevrat.
9. Afirmaiile categorice reprezint ncercarea prinilor de a se auto motiva cu trebuie i nu trebuie
i de a-i motiva copiii n direcia respectiv, ca i cum ar organiza pedeapsa nainte ca acetia s fi
ntreprins ceva.
Cunoaterea i contientizarea structurilor de gndire distorsionat, privind comunicarea, reprezint
un pas cert, real i eficient al prinilor n direcia dirijrii relaiilor dintre acetia i copii.
Discuii: (30 minute)
Joc - floarea conflictelor familiale, unde fiecare petal reprezint o structur de gndire
distorsionat. nelegerea i contientizarea fiecrei structuri de acest tip presupune smulgerea,
anularea

petalei

respective.

10. Greelile de ascultare

Cnd copilul vine la noi cu o problem, de cele mai multe ori suntem tentai:

s-i rezolvm problema;

s-i dm sfaturi;

s-i spunem ce s fac data viitoare. Greeala noastr este c nu i lsm pe ei s gseasc soluii
la probleme, ci ne grbim de multe ori s-i criticm i s gsim noi rezolvare la problemele lor.
Dorim s dm sfaturi, s artm c tim ce este mai bine, sau s emitem judeci. Totui, dac
51

dorim cu adevrat s ascultm ce spune cealalt persoan, trebuie s nvm s lsm la o parte
sentimentele i prerile noastre pentru moment i s participm tcui.
Exerciiu: Solicitai prinilor s se gndeasc la o conversaie recent cu copilul lor n care au simit c
nu sunt ascultai. Ce mesaj a fost transmis? Scriei rspunsurile prinilor pe foaie..
11. Cnd cuvintele nu se potrivesc cu aciunile: Au existat momente cnd cuvintele folosite de
prinii dumneavoastr i comunicarea lor nonverbala v-au transmis lucruri diferite unul de cellalt? Este
important s fii contient de ce anume i cum comunicm.
12. Limbajul negativ, critica, exprimarea sentimentelor afecteaz respectul de sine al copilului
i disponibilitatea de a ne asculta. Solicitai cursanilor s stea tcui cteva minute i s ncerce s
numere de cte ori i cum? (n ce mod) i-au exprimat sentimentele de furie fat de copilul lor astzi.
ntrebai-i dac au fost surprini de numr. V putei gndi la zile n care simii c pentru tot ce facei
exist un repro? Cu toii avem astfel de zile. De multe ori modul cum ne simim depinde de modul n
care ni se vorbete. Ascultai aceste dou propoziii. Prima: De ce nu m asculi niciodat? De cte ori
trebuie s-ti spun c petreci prea mult timp jucndu-te pe calculator? Apoi: Jocul pe calculator este o
activitate ce presupune concentrare maxim. Vrei s faci o pauz sau vrei s lsm jocul pentru mai
trziu? Solicitai feedback-ul din partea grupului. De ce a doua propoziie genereaz sentimente mai
bune?
Trebuie s fim ateni la frecvena cu care ne manifestm sentimentele de furie fat de copii. Utilizarea
repetat a furiei poate conduce la:

repetarea comportamentului de rzbunare al copilului (atunci cnd v nfuriai, copilul tie c

provocarea lui a reuit, c i-a atins de fapt scopul).

ntreruperea comunicrii (copilul se simte ameninat i deseori va riposta agresiv, pentru a-i
proteja imaginea de sine).
13. Oferirea unor sfaturi: F asta...., Eu cred c ar trebui s....nu sunt indicate a fi folosite.
Este recomandat evitarea sfaturilor pentru c:

Sfaturile nu-i nva pe copii s nvee s-i rezolve propriile probleme.

Muli copii refuz s urmeze sfaturile primite. Ei sunt fie nencreztori c sfatul oferit este bun, fie
pur i simplu nu doresc s fac ceea ce dumneavoastr le spunei.

Dac sfatul nu funcioneaz, vei fi considerat rspunztor pentru aceasta.

II.4.3 Dezvoltarea i ameliorarea abilitilor de comunicare

Opusul vorbirii nu este ascultarea, ci ateptarea. (Fran Lebowitz)

Cuvinte cheie:

abilitai de ascultare
ascultarea active
ascultarea pasiva
52

Exerciiu:
Cnd v-ai ascultat ultima dat copilul povestindu-v despre viaa lui? V amintii s-l fi ntrebat cum i
merge i s-i fi ascultat rspunsul, fr a-l ntrerupe? Orict de ocupai ai fi, att dumneavoastr, ct i
copilul, trebuie s v rezervai un timp special pentru a v acorda unul altuia toat atenia.
Film: Poziia copilului urmat de discuii.
Ascultarea activ
O glum afirm c din moment ce avem dou urechi i doar o gur, ascultatul s-ar putea s fie una
dintre abilitile cele mai importante de comunicare. A asculta presupune mai mult dect a auzi. Din
pcate, putini oameni i-au dezvoltat aceast abilitate. Ea nu este nnscut, ea se exerseaz i trebuie s
nelegem c practicarea ei cere efort din partea noastr. Acest efort este ns rspltit prin faptul c vom
primi mai mult cldur, nelegere i apropiere din partea celorlali.
Ascultarea activ implic nelegerea a ceea ce simte i vrea s spun copilul i apoi repetarea ideilor
exprimate, ntr-un mod care s-i dea acestuia sentimentul c e neles i acceptat. Ascultarea activ ofer
o oglind pentru copil, n care acesta se poate vedea mult mai clar. Cu alte cuvinte, i se ofer copilului un
rspuns la ceea ce a exprimat i, prin aceasta, el va ti c a fost neles de ctre printe. Prin ascultarea
activ, putem ajuta copilul s gndeasc dincolo de problema care a aprut. Alteori putem interveni
pentru a ajuta la clarificarea mesajului prin urmtoarele metode:

Rezumarea, parafrazarea, sau reflectarea;

Verificarea sentimentelor;

Punerea unor ntrebri prietenoase;

Ferii-v s nvinuii, criticai, moralizai, sftuii, judecai sau ridiculizai.

Exemplu de ascultare activ:(fisa de lucru)

Copilul: Profesoara de romn este nedreapt. N-o s fac niciodat ceva bine n clasa aceea!
Printele: Simi c eti furios i dezamgit i c ai vrea s renuni.
Ascultarea pasiv (tcut): uneori ascultarea se poate face n tcere.
Mesajele de tip Eu vorbesc de propria experien, fr a ataca sau a critica pe alii, doar pentru c
acetia nu rspund la propriile tale nevoi. Presupunerea este c dac oamenii vd ceea ce eti tu cu
adevrat, ceea ce simi tu cu adevrat sau ceea ce doreti cu adevrat, atunci ei vor ncerca s rspund de
o manier corespunztoare.
Aceste mesaje pot nlocui cu succes mesajele de tip Tu care dau sentimentul unei acuze, al unui atac,
al manipulrii i pedepsirii, al ncercrii de a schimba comportamentul celeilalte persoane. Cnd auzim
cuvintele tu, ntotdeauna sau niciodat rostite ca un repro sau nvinovire, noi ncetm s mai
ascultm. E ca i cum cineva arunc cu mingea n noi n loc s ne-o arunce.
Vizionai segmentul video cu mesajele Eu. Ce probleme a prezentat segmentul vizionat cu mesajele
Tu? Cum au ajutat mesajele Eu?
Pentru a crea un mesaj de tip eu folosim cele trei pri: (Simt..., cnd..., pentru c...).

53

M simt...(descrierea sentimentelor)

Cnd.......(descrierea comportamentului)

Din cauz c...(descriei consecinele)

Construirea unui mesaj la persoana nti depinde de situaie. Cel mai important lucru pe care trebuie sl tii despre mesajele la persoana nti este c ele se centreaz pe dumneavoastr (nu sunt focalizate pe
copil) i nu arunc vina pe nimeni. Atunci cnd exprimai aceste mesaje, comunicai copilului att verbal,
ct i nonverbal, c are valoare i c l respectai.
Mesajele Eu funcioneaz foarte bine cu copiii. Prin intermediul mesajelor Eu, noi ne nvm
copiii s identifice i s vorbeasc despre sentimente. Cnd ne aud folosind mesajele Eu, ei nv c
exist metode de a vorbi despre lucrurile care ne supr fr a nvinovi, a critica, sau a genera o ceart.

Tema: Folosirea mesajelor Eu cu copiii. mprim participanii n grupuri de cte trei sau patru
persoane, i solicitam s transforme mesajele Tu n mesaje Eu:
Eti foarte nepoliticos, mereu m ntrerupi cnd vorbesc la telefon.
Niciodat nu eti gata la timp.
Tu chiar n-ai nici un pic de respect.
M-am sturat s tot tip la tine ca s m asculi.

Solicitam participanilor s mprteasc grupului unele dintre Mesajele Eu pe care le-au

formulat(discuie- 30 minute).
Evaluare:
Completare Fisa de lucru Cat de asertivi suntem?, discuie despre mbuntirea gradului de
adezivitate.

II. 5 Educaia la coal si acas, o provocare pentru profesori si prini

II.5.1 coala de acas(mediul familial ca mediu de nvare)
Ice-breaking:
Copilul este pentru prini: ...;
De ce credei c este important?. Pornind de la aceste rspunsuri, formatorul va conduce
discuia spre caracteristicile unui mediu familial favorabil formarii deprinderilor si acilailor de baza, ce
vor facilita adaptarea si integrarea in mediile de nvare de mai trziu( grdinia, scoala,etc.).
Datorit influenei hotrtoare a familiei coala de acas este, la rndul ei, foarte important.
Decizia de a deveni printe are o semnificaie deosebit ntruct are efecte asupra ntregii viei a
individului. Ea nu trebuie s fie o ntmplare, ci ntr-adevr o decizie, ceea ce presupune raiune,
motivaie solid, analiza consecinelor, anticiparea aspectelor plcute i a dificultilor etc. Nu trebuie
ns exacerbat nsemntatea acestei decizii, astfel nct s determine o team accentuat. Scopul este de a
reflecta asupra condiiilor necesare pentru a creste un copil ntr-un mediu sigur, stabil, armonios, asupra
modalitilor n care aceste condiii pot fi ndeplinite, asupra rolurilor i angajamentului ambilor parteneri.

54

Majoritatea deprinderilor i abilitilor de baz sunt nvate de ctre copii de acas. Fiecare
mediu n care copiii ajung constituie un mediu de nvare pentru el, ntruct experiena lor este limitat,
iar accesul la contexte i situaii noi se constituie n surse de experiene noi. Copiii nva prin
interaciune cu mediul i cu ali copii i aduli. Atunci cnd prinii coopereaz cu instituiile specializate
(grdini i apoi coal), nelegnd i asumndu-i rolurile care le revin n pregtirea copilului pentru
coal, valoarea adugat a efortului depus din ambele sensuri va da rezultate pe msur. Mediul
prietenos de acas, ncrederea n prini sau ali membri ai familiei (bunici) care formuleaz ateptri
pozitive fat de instituia colar i fat de cariera viitorului adult sunt factori facilitatori ai acestui proces
de nvare a carierei de elev. n familie se nva, n egal msur:

abiliti sociale i interacionare (cooperarea, asumarea de responsabiliti, atitudinea fat de

propriile victorii i eecuri etc.);

abiliti cognitive (concentrarea, reflecia, exprimarea coerent, memorarea, realizarea de

corelaii etc.);

abiliti fizice (echilibrul, dexteritatea, coordonarea micrilor etc.);

atitudini morale (cinste, corectitudine).

Prinii trebuie s vin n ntmpinarea nevoii copiilor de a cunoate, de a explora, de a

experimenta. Acest tip de atitudine va stimula dorina copilului de a nva lucruri noi i l va ncuraja n a
face fat situaiilor noi. O atitudine supraprotectoare va anihila interesul copilului pentru ceea ce l
nconjoar i va anula autonomia acestuia n inteniile de explorare a lumii din jurul lui. O atitudine de
dezinteres fat de nvare a prinilor va limita posibilitatea copilului de a achiziiona cunotine,
deprinderi i abiliti corespunztoare vrstei lui i va inhiba dorina acestuia de cunoatere. nvarea este
un proces complex care presupune contopirea de triri i experiene strns legate ntre ele. Motivaia,
ncrederea, perseverena, riscul, satisfacia sunt piloni ai nvrii pe care printele este dator s-i
stimuleze n experienele de nvare timpurii.
Printele trebuie s fie un partener al copilului n nvare, nu deintorul tuturor adevrurilor.
Pentru a stimula dezvoltarea acestuia trebuie s-i ofere posibilitatea de alegere, de exprimare, de decizie.
Sprijinul familiei n construirea unui mediu de nvare favorabil i stimulator se obiectiveaz att n
climatul psihologic pe care l creeaz (ateptri, valorizarea educaiei i a colii, sprijinul i sfaturile
acordate etc.), ct i n asigurarea unui mediu fizic propice studiului (acces la materiale informative,
linite i spaiu adecvat studiului. Treptat, elevul i creeaz acas propriul mediu de nvare, care nu se
gsete neaprat n concordan cu canoanele prinilor (ex.: nvatul cu muzic, utilizarea excesiv a
computerului etc.). ntr-o societate bazat pe cunoatere i pe nvare este important ca prinii s
demonstreze, la rndul lor, angajament pentru nvarea pe tot parcursul vieii.

Tema: eseu Dac a fi din nou copil, cum mi-ar plcea s se poarte prinii cu mine?

55

II.5.2 Provocarea de a nva ce este coal

Modul n care elevul percepe coala ca spaiu fizic n prima parte a contactului su cu aceast
instituie este decisiv pentru imaginea pe care i-o va forma i pentru atitudinea pe care o va avea ulterior.
Statutul de elev se dobndete treptat i nu parvine elevului odat cu prima zi de coal. Pentru unii
copii acest proces este mai uor i mai rapid, n timp ce alii ntmpin anumite dificulti. Rolul
primordial l dein prinii care, nc de la naterea copilului i proiecteaz asupra acestuia ateptri i
realizri dintre cele mai diverse, uneori chiar contrastante i absurde.
De o mare important pentru reuita n cariera de elev sunt obiectivele educaionale pe
care i le stabilete familia i modalitatea prin care aceasta nelege contribuia la realizarea lor. Este de
dorit ca acestea sa aib in vedere urmtoarele aspecte ale dezvoltrii:
1. Prinii sunt cele mai bune resurse de nvare pentru copiii lor. (Prinii sunt experi nnscui

i cei mai experimentai observatori ai propriilor copii);

2. Dezvoltarea este progresiv i cumulativ. (Noile realizri se bazeaz pe cele anterioare. Anumite

lucruri se ntmpla n mod gradat nainte s lase loc altora);

3. Dezvoltarea este reciproc. (Schimbrile dintr-o arie de dezvoltare le influeneaz pe celelalte. O

achiziie motorie duce la acumulri cognitive i este nsoit de triri ce pot consolida acea
achiziie);
4. Dezvoltarea este continu i unitar.
5. Dezvoltarea este un proces individual. (Variaia este un criteriu al dezvoltrii. Fiecare copil se

dezvolta n ritm propriu);

6. Dezvoltarea se realizeaz cu precdere n context social. (Interaciunea copilului cu adultul se

ncheag prin relaia de ataament. O interaciune constructiv conduce la dezvoltarea copilului pe

cnd o interaciune defectuoas sau chiar lipsa ei are efecte devastatoare n plan psihologic asupra
copilului).
Copilul are nevoie de reguli, impuse nu rigid, ci flexibil, impuse cu dragoste i n funcie i de
capacitile vrstei lui. Sentimentul de siguran al copilului se bazeaz i se formeaz pe ideea c exista
printele n care poate avea ncredere, care i d putere i l cluzete. Copiii care nu primesc deloc
limitri n familie, ajung s aib dificulti majore n adaptarea la coal si in viaa, in general.
Work shop: Dezbatere cu tema necesitatea pregtirii copiilor pentru coal. Factori
responsabili.

II.5.3 Adaptarea colar. coala ca factor de stres

Modul n care prinii interacioneaz cu copiii i i ncurajeaz n primii lor ani de via, i ajut s
modeleze felul n care copiii se vd pe ei nii i lumea lor. Principalele probleme de adaptare i integrare
apar n momentele n care copilul :

trece de la o instituie la alta

56

trece de la o treapt de colaritate la alta;

trece de la un colectiv (clas) la altul.

Adaptarea este un proces mai simplu; el trebuie urmat ns de procesul de integrare, pentru c un copil se
poate adapta la un mediu fr s-i accepte ns caracteristicile, fr s-i asume mediul respectiv ca pe un
mediu prietenos. ntre condiiile clasice care fac mai dificil adaptarea copilului la mediul colar
regsim:

nefrecventarea sau frecventarea redus a grdiniei;

interesul i efortul sczut al prinilor n pregtirea pentru coal;

perpetuarea unor stereotipuri sau chiar legende despre coal, transformate n ameninri (O sa vezi
tu cnd mergi la coal...);

atitudinea mai puin pozitiv a educatoarei fat de mediul colar i fat de cadrul didactic din
nvmntul primar;

nelegerea parial din partea nvtorului a nevoilor de adaptare ale copilului.

Integrarea n mediul colar are mai multe laturi:

integrarea normativ (asumarea normelor i a regulilor implicite i explicite);

integrarea relaional (dezvoltarea de relaii sociale cu egalii i cu adulii);

integrarea ambiental (nelegerea climatului instituional i manifestarea confortului n raport

cu acesta);

integrarea cognitiv (familiaritatea cu sarcinile colare, cu munca specific elevului);

integrarea cultural (nelegerea i aderarea la valorile organizaiei colare);

este de la sine neles c aceste tipuri de integrare nu pot i nici nu trebuie s vin
Literatura de specialitate acord atenie deosebit efectelor inadaptrii colare care devine surs de stres.
ntre principalii factori cauzatori de stres care pot aprea n coal sunt:

atitudinile discriminatorii / inegale ale cadrului didactic fat de elevi;

suprancrcarea programului colar i a sarcinilor colare;

evaluarea i examenele; exagerarea stimulrii pentru competiii;

regulamentul de ordine interioar a colii;

strategiile de instruire folosite de cadrul didactic;

climatul fizic i relaional din clas / din afara clasei.

O recomandare general este ca prinii s manifeste ateptri nalte, dar realiste fat de reuita

copiilor, pentru a-i motiva pe acetia i pentru a le stimula dorina de a reui. Ateptrile nalte ale
prinilor trebuie s se manifeste i fat de coal, fr a transfera ns total responsabilitatea pentru
educaia i formarea copilului ctre instituia colar. Motivarea / demotivarea produse de ctre prini
sunt extrem de importante pentru cariera de elev. De regul, tnrul se orienteaz n funcie de
standardele stabilite de familie i i constituie din acestea un reper pentru performanta proprie.

57

Se ntmpl adesea ca ateptrile prinilor i solicitrile educaionale pe care ei le au fat de elevi

s intre n contradicie cu cele formulate de coal. Aceste cazuri trebuie contientizate i mediate pentru
a nu produce rupturi i inadaptri sau dezadaptri.

Exerciiu: Poveti biografice istorisiri personale ale cursanilor despre dificultile pe care leau avut n coal, despre sursele de stres i efectele pe care acestea le-au avut asupra carierei lor de
mai trziu.

II.5.4 Scoal - o etapa in pregtirea pentru viaa

Dac nu ti ncotro te ndrepi, nu conteaz pe ce drum apuci
Exerciiu\: Chestionar pentru prini - realizai o lista de ntrebri pentru a afla care sunt ateptrile
prinilor in legtura cu competentele pe care coal ar trebui sa le formeze pentru ca elevii sa fie
pregtii pentru societatea in care se vor integra. Se lucreaz in grupuri.
Educaia, n contextul schimbrilor care afecteaz toate aspectele societii (economice, politice,
culturale...), i reformuleaz finalitile privind formarea i dezvoltarea tinerilor din perspectiva noilor
cerine sociale i profesionale. Accentul se deplaseaz pe latura aplicativ a demersurilor educaionale.
Cunoaterea de timpuriu din partea copilului a tuturor categoriilor de comportamente i decizii pe
care sunt nevoii s le ia adulii n toate momentele vieii dezvolt, ulterior, capaciti de reacie i decizie
prompte, eficiente n faa provocrilor cotidiene. Astfel, elevul nva s rezolve probleme concrete
ridicate de practicile cotidiene. Economia casnic i educaia antreprenorial i propun s ofere tnrului
posibilitatea unei existente independente prin dobndirea i gestionarea veniturilor n mod raional. O alt
trstur definitorie a acestei noi dimensiuni a cmpului educaional se reflect n accentul pus pe latura
practic a vieii sociale. Tema introdus n acest demers educaional exploreaz aspectele sociale i
familiale n care este integrat copilul. El trebuie s fie capabil s-i asume sarcini i s le ndeplineasc,
ele fiind, desigur, n concordan cu nivelul de dezvoltare. O tem de larg interes pentru generaiile
actuale o reprezint cea legat de timpul familial i cariera profesional, de prejudecile i stereotipurile
privind muncile casnice.
Economia casnic, n mod special face referire la activitile desfurate n cadrul familiei i cu
impact asupra tuturor membrilor. Un segment de baz al acesteia l constituie bugetul familiei i nevoia
unei gestionri corespunztoare. Sunt luate n discuie aspecte economice de gestionare, analize ale
nevoilor specifice ale fiecrui membru din familie, acceptarea unor prioriti impuse. Prinilor le revine
sarcina de a iniia i explica modaliti de economisire a bugetului familiei, implicarea consecvent n
aceste deciziile luate i, desigur aprecierea constant a tuturor eforturilor pe care copiii le depun n acest
sens. Se va insista pe mecanismele psihice, pe atitudini i comportamente specifice, mai puin pe acele
informaii strict economice.

58

Familia este o instituie pentru a crei funcionare este nevoie de unele condiii minimale; una
dintre ele este ca un timp suficient s fie petrecut mpreun de membrii familiei. Solicitrile mediului
socio-economic contemporan, caracterizat de complexitate i competiie continu, revendic o implicare
consistent a persoanelor n managementul propriei cariere. Angajamentul pentru o carier de succes nu
merge, de fiecare dat, n bun corelare cu timpul alocat vieii de familie. Prioritizarea i buna gestiune a
timpului convenional limitat, n care trebuie s ncap tot mai multe activiti, devin instrumente cheie
pentru tnrul familist modern.
Cariera profesional este deosebit de important; totodat, familia este un factor de susinere i
stabilitate care poate constitui premisa unei astfel de reuite pe termen lung. Echilibrul ntre viaa
profesional i cea personal este una dintre ecuaiile dificile aflate n rezolvarea tnrului zilelor noastre.
Copiii au nevoie de afeciune i de timp alocat astfel nct s nu se simt neglijai i lipsii de sprijin n
dezvoltare. Prinii care vor reui s gseasc un echilibru stabil ntre timpul petrecut n familie i cel
alocat carierei profesionale ofer un bun exemplu copiilor pentru momentul n care ei vor fi pui n
situaia de a face alegeri privind gestionarea propriului timp (timpul de joac, timpul destinat realizrii
unor sarcini casnice, timpul colar / de nvare etc.).
Dincolo de spaiul complex al familiei, tnrul este implicat n contexte sociale i relaionale
dintre cele mai diverse i solicitante. Pregtirea pentru viaa are in vedere formarea i dezvoltarea unor
atitudini i comportamente prin care s fie capabil s rezolve provocrile l-a care este supus permanent i
mai ales, s se integreze profesional, social, economic,... finalitatea fiind: capacitatea de relaionare i
comunicare, nelegerea mecanismelor de funcionare a societii, capacitatea de raportare obiectiv la
ceilali.
Educaia trebuie s intervin n iniierea unor comportamente responsabile fat de sntate i
alimentaie apelnd la participarea specialitilor din diferite domenii (biologie, ecologie, chimie,
medicin, etc.).Aceast problematic este necesar a fi abordat interdisciplinar. Copilul va fi familiarizat
cu ceea ce presupune o alimentaie sntoas, cu obiceiul de a urmri permanent termenele de valabilitate,
cu dreptul de a reclama un ele abateri de la calitate.
Implicarea copiilor n deciziile luate sau aciunile derulate este, n multe familii doar o atitudine
ocazional. Prinii prefer s hotrasc sau s acioneze ei singuri, pentru c nu au timp s urmeze ritmul
copilului, pentru a evita situaia n care alegerea copilului nu ar coincide cu alegerea printelui, pentru c
nu ar face la fel de bine ca el, sau pur i simplu pentru c nu are rbdare. Este important pentru o
dezvoltare complex a copilului, ca participarea acestuia la decizii i aciuni care l privesc s fie una
permanent. n acest fel, copilul de azi va fi un adult de mine responsabil, capabil s ia i s-i asume
nite decizii, ncreztor n propria persoan i independent. Pe msur ce cresc, copiii devin din ce n ce
mai capabili s aib anumite responsabiliti. E important s le atribuii copiilor dumneavoastr noi
responsabiliti astfel nct s neleag mai bine ce nseamn s duc un lucru la bun sfrit. Copii care
sunt nsrcinai s fac lucruri de care sunt n stare au mai multe anse s-i dezvolte un simt mai acut al

59

faptului c fac parte din familie i s simt c aduc o contribuie important la propria via. Ca printe,
trebuie s fii atent s nu depii ateptrile n ceea ce privete responsabilitile pe care i le poate asuma
copilul dumneavoastr (Editorii Donat Skeet Press, 2001, p.144). Orice ndatorire atribuit copilului
trebuie s fie n acord cu dezvoltarea, capacitile i vrsta acestuia.
Oferind copiilor sarcini realizabile i care totodat sunt de real folos n familie, prinii i pot
ncuraja s se implice mai des. Vor fi ncntai de sentimentul de utilitate, de ndeplinirea n totalitate a
unui lucru i de importanta propriei opinii n luarea unei decizii. Responsabilitatea se formeaz n timp,
dar acest proces ncepe acas, prin efectuarea unor lucruri aparent mrunte. Implicarea i participarea
copilului trebuie s creasc odat cu vrsta i dezvoltarea sa. Astfel, ei vor evolua i se vor forma ca aduli
echilibrai, cu ncredere n forele proprii, capabili s-i asume responsabiliti i s ia decizii singuri. Este
important ca prinii s descopere punctele tari ale copiilor lor de timpuriu i s le ofere acestora ocazia
de a i le pune n valoare.
Work- shop: studiu de caz asupra unor situaii:

n care familia nu a avut prioriti n gestionarea bugetului;

n care familia respect prioritile financiare vitale, dar nu i pe cele individuale;

n care copiii nu sunt implicai n luarea deciziilor, nu le neleg i nu le respect;

n care li se explic membrilor familiei, chiar i copiilor, interesele financiare i resursele financiare
de care dispune familia i particip n mod egal la luarea deciziilor.

60

BIBLIOGRAFIE

Avram, E. (coord.), Familia i evoluia psihocomportamental a copiilor n ,,Psihologia sntii,

(2010)

Avram, E., Ttreanu, L. (coord.), Coordonate psihopedagogice n consilierea copiilor i tinerilor

cu tulburri de conduit n: ,,Neurotiine i psihologie clinic, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti (2009).

Bezede R., Gora-Postica V., Parteneriatul coal-familie-iniiative locale, C.E. PRO

DIDACTICA, Chiinu, 2009

Bezede R., Parteneriatul coal-familie: abordri creative n contextual colii prietenoase

copilului, n: DIDACTICA PRO..., nr.1, 2009.

Bezede R., Parteneriatul coal-familie: calitate i fiabilitate, n: DIDACTICA PRO..., nr.5-6,

2009.

Constantin Cuco - Managementul timpului colar, curs PowerPoint, UAIC, Iai, 2009

Dorothy Law Nolte, Rachel Harris, Copiii nva ceea ce triesc educaia care insufl valori, Ed.
Humanitas Bucureti (2012)
Gora-Postic V. (coord,); Chicu V.; Cheianu D.; Bezede R., Parteneriatul coal-familie n

viziunea managerilor colari. Raport asupra sondajului naional, realizat printre directorii de coli
din Republica Moldova, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2009.

Irina Anca Tnsescu, Modelul familial - factor mediator n delincvena comportamental n

Direcii i perspective psihologice n abordarea unicitii umane i sintalitii, Editura MAI,
Bucureti (2010)

Milcu, M, Diagnoza comunicrii verbale ca vector al stabilitii/instabilitii conjugale informale

n ,,Cercetarea modern n psihologie. Individ, grup, organizaie: studii aplicative,. (coord.)
(2010);

Stephen R. Covey Managementul timpului, Edit. Allfa, Buc., 200

61

MODULUL III
MEDIUL FAMILIAL OSTIL SI EVOLUIA
COPILULUI
III.1 Climatul familial
III.1.1 Criza sau conflict in viaa de familie
III.1.2 Violenta domestic
III.1.3 Neglijena i abuzul, cauze frecvente ale traumelor
III.2 Modaliti pozitive pentru disciplinarea copiilor notri
III.2.1 Diferena dintre disciplin i pedeaps
III.2.2 Beneficiile comportamentului pozitiv
III.2.3 Metode de prevenie
III.3.3. Comportamente dificile

62

III.1 Climatul familial

III.1.1 Criza sau conflict in viaa de familie
Ice-breaking: n familie, este armonie, cnd..; n familie, este tensiune, cnd..;
Cursanii sunt invitai s completeze propoziiile pe tabl sau pe o foaie de flipchart, dup ce au lucrat n
grupuri de cte 5-6 persoane sau, pe o foaie de hrtie, sunt invitai, s completeze individual propoziiile
amintite mai sus. Dup ce unul va scrie propriul rspuns, va ndoi foaia astfel nct s nu vad ceilali i o
va da mai departe. Fiecare va scrie propria opinie, va ndoi foaia i o va da mai departe. Cursanii pot fi
mprii n grupuri de cte 5-6, circulnd cte o foaie de hrtie pentru fiecare grup. Astfel, se
economisete din timpul acordat pentru rspunsuri.
Climatul familial
Climatul familial este foarte important pentru dezvoltarea copilului: un climat echilibrat, cald va favoriza
dezvoltarea armonioas a copilului. Acesta simte nevoia de sprijin parental, mai ales la vrstele mai mici.
Climatul familial favorabil dezvoltrii i educrii copiilor
Un climat familial favorabil este unul echilibrat, armonios, bazat pe respect reciproc, pe ataament socioafectiv, pe comunicare, sinceritate, ncredere, sprijin, toleran, protecie/ securitate, participare la decizie.
Climatul tensionat; cauzele conflictului familial
Conflict - starea de tensiune creat ntr-o form de interrelaii sau n confruntarea de opinii diferite,
individuale sau de grup.
Tipuri de conflicte

conflictul de cumul apare atunci cnd se acumuleaz treptat tensiuni datorate unor frustrri,
nemulumiri, lipsuri, nedrepti percepute ca atare de membrii familiei;

conflictul de orgolii atunci cnd ego-ul fiecruia dintre cei aflai n conflict este exacerbat; acetia nu
cred prea mult n propriile afirmaii dar orgoliul i mpiedic s i retrag afirmaiile sau s-i
reconsidere opiniile, s-i tolereze reciproc faptele.

conflictul de idei o disput pe marginea unei idei/principiu;

conflictul de interese indivizii au interese diferite, mergnd de la diferene minore pn la

contrapuneri polare;

Dup durata i modul de evoluie:

spontan;

acut;

cronic.

Cauzele conflictului

inegaliti de statut, competiia ntre membrii familiei ;

violenta domestic ;

63

incapacitatea de a ajunge la un compromis reciproc acceptat ;

dorina de putere, de prestigiu ;

lipsa de comunicare sau interpretri greite ale unor gesturi, afirmaii etc ;

gelozia.

Exemple de conflicte ntre prini i copii

compararea propriului copil cu alii, ai altor familii cu care intr n contact. Prinii nu reuesc s
modifice comportamentul copiilor lor cu replici de genul: vezi ce cuminte este vrul tu, tu de ce nu
eti ca el? sau cum de vecinul nostru a luat 10 la lucrare, i tu nu ai luat?. Ei trebuie s
contientizeze unicitatea copilului lor i s-l aprecieze aa cum este el, nu n comparaie cu ali copii.
Cnd un copil este comparat cu un altul, cnd rbdarea, iubirea i nelegerea prinilor fluctueaz n
funcie de aceast comparaie, mesajul receptat de copil este c el nu are nici o valoare intrinsec, c
nu poate fi iubit pentru el nsui. El exist numai comparativ sau numai n cazul n care ndeplinete
anumite condiii i simte c iubirea prinilor este condiionat i c se afl n situaia de a merita
aceast iubire (Stephen R. Covey);

lipsa de comunicare prini-copii, prinii considernd copii ca fiind prea mici pentru a nelege
diferite situaii;

indisciplina copiilor, considerat de prini ca rea-voin i nu ca nevoie de aciune sau ca modalitate

de a atrage atenia asupra lor, cum se ntmpl de multe ori.

Conflicte ntre copii

sentimentul unuia dintre copii c prinii l prefer pe unul dintre copii, mai mult dect pe

el; gelozia;

tendina de a obine supremaia atenia, aprecierea, recompensele din partea prinilor.

Gestionarea conflictelor
Gestionarea conflictelor presupune implicarea a cel puin dou pri care stabilesc relaii voluntare,
adesea secveniale, pentru a rezolva un conflict dintre ele.
Etape n soluionarea conflictelor:

a recunoaterea existenei conflictului; contientizarea de ctre cei implicai a problemei, a

divergenelor;

identificarea cauzelor (verificarea impresiilor);

decizia de confruntare: comunicarea, schimbul de informaii, furnizarea de explicaii;

identificarea unor soluii;

opiunea comun pentru o soluie;

aplicarea soluiei i verificarea rezultatelor.

64

Modaliti de gestionare a conflictului:

medierea prin reprezentani sau prin confruntare direct ;

evitarea (nu s-a ntmplat nimic sau nu am observat);

aplanarea (las, nu e nimic grav etc.);

compromisul (mai las de la tine, aa e viaa);

colaborarea (hai s vedem ce se ntmpl, ce se poate face);

nbuirea conflictului prin amplificarea autoritii (terminai cu nimicurile spun tatl, mama sau
bunicii);

stabilirea unor obiective comune extraordinare i/sau identificarea unui duman comun.

Conflictele ntre membrii familiei :

Cauze :

lipsa de comunicare ;

cerine mai mari dect potenialul copilului ;

copilul - obiect al educaiei nu partener.

Manifestri :

tristee, nencredere, frica, lipsa de securitate ;

izolare, minciuna, furt, fuga de acas.

Soluii :

recunoaterea n familie i n coal a faptului c fiecare copil este unic, are talente i capaciti
personale care trebuie cunoscute, valorizate, utilizate i dezvoltate;

recunoaterea, n familie i n coal, a abilitilor de nvare, deprinderilor i talentelor copilului i

construirea pe baza capacitilor i trsturilor de personalitate pozitive;

s se creeze oportuniti de a-i asuma responsabiliti i roluri n familie i n societate;

s se ofere oportuniti de nvate pentru adolesceni de luare de decizii, de asumare de roluri de lider
i de iniiative;

adaptarea procedeelor de educaie la nevoile n permanen schimbare ale copilului;

s se creeze puncte de intrare pentru un dialog autentic, creativ i eficace cu copilul;

prinii i profesorii s se adreseze problemelor care i frmnt pe copii;

s se creeze, acas i n coal o atmosfer prietenoas pentru educaia copilului;

coala i familia s ofere oportuniti depline i egale pentru toi elevii (copiii);

s se elimine barierele sociale, culturale i economice, pentru a se asigura participarea copiilor;

coala s creeze contexte pentru deschiderea canalelor de comunicare i colaborare cu elevii;

65

s se creeze o cultur a non-violenei printr-o participare pozitiv i constructiv n viaa de familie,

n coal i n comunitate.

Coordonate ale dezvoltrii morale a copilului

lauda i pedeapsa ;

III.1.2 Violena domestic

Tema de discuie: Se vizioneaz o secvena dintr-un film didactic despre un caz de violenta in familie,
pentru a constitui premisa abordrii subiectului propus (violenta domestica).
Violena n familie i climatul tensionat devin duntoare pentru copil chiar dac ei nu fac dect s
asiste la acte violente ndreptate ctre fraii sau mamele lor. Copiii care cresc ntr-o familie violent sunt
mult mai predispui la violen i agresiune dect ceilali copii.
Exist o legtur strns ntre abuzul asupra persoanelor n vrst, abuzul asupra partenerului de via i
abuzul asupra copilului, n sensul c prinii care se lovesc sau care sunt violeni cu rudele lor mai n
vrst sunt mult mai predispui s abuzeze de copiii lor dect ceilali (Browne and Hamilton, 1998;1999).
Forme de violen domestic
Violena domestic nu nseamn numai btaie sau pedepse fizice. Presiunea psihologic, teama, lipsa
de afeciune sau de ncredere pot afecta la fel de mult evoluia copilului i starea psihic a membrilor
familiei.

violen fizic (btaie, pedepse, abuz fizic etc.);

violen psihologic sau emoional (teroare, team, ameninare, interdicia de a comunica cu diferite
persoane, de a spune anumite lucruri, izolare, neglijarea emoional, lipsa de comunicare, lipsa de
afeciune);

violen verbal (cuvinte urte, jignitoare, njurturi etc.);

neglijarea psihologic/emoional.
Consecinele violenei domestice

consecine fizice i psihologice la nivelul victimei (tulburri de ataament disfuncii emoionale, boli
psihice, automultilare, consum de alcool i droguri, personalitate antisocial, comportament agresiv
etc.);

consecine grave asupra dezvoltrii, sntii i educaiei copilului, pe termen lung i scurt;

disfuncii de comunicare n familie (team, secrete etc.);

disfuncii ale relaiei de cuplu.

Din nefericire, pedeapsa fizic rmne i acum o practic des ntlnit n rndul prinilor.
Insuficienta comunicare dintre prini i copii, conflictele de familie, certurile i violenele frecvente
aprute ntre prini, au fost identificate ca factori majori de risc familial pentru abuzarea i neglijarea
copiilor din Romnia.
66

Factorii care sporesc riscul producerii violenei domestice

izolarea social, din cauza lipsei constrngerii sociale i a controlului asupra celor care sunt martori ai
violenei;

srcia, din cauza condiiilor stresante n care triesc prinii i a lipsei de comunicare n familie;

familiile monoparentale (s-a observat o cretere a cazurilor de violen asupra copiilor; lipsa unuia
dintre prini conduce la preluarea n parte sau n totalitate a rolurilor celuilalt partener, ceea ce
consum timp i energie care ar trebui centrate pe socializarea i educarea copilului);

tipul locului de munc disponibil i structura acestuia (prinii i desfoar activitatea profesional
n locuri de munc cu mare solicitare fizic i neuropsihic, condiii de munc cu noxe care pot afecta
sistemul nervos central cu repercusiuni asupra comportamentului, condiii de munc cu risc de
accidente, contaminare sau pericol de moarte. Aceste condiii de munc pot cauza un stres puternic
care, dac nu este bine controlat, se poate exprima print-un comportament abuziv n familie i
societate. De asemenea, trebuie menionate situaiile n care unul dintre prini sau ambii nu au loc de
munc, ceea ce genereaz stres maxim;

spaiul de locuit i condiiile de tri (llocuin inadecvat prin aglomerare, spaii/locaii nesntoase,
lipsa condiiilor de studiu, sanitare, a apei sau a nclzirii);

comunitile srace, caracterizate prin violen sau comportamente antisociale ale locuitorilor.

Factorii de risc parentali (Browne i Herbert, 1997) pot fi:

lipsa de educaie;

omajul;

prini vitregi;

prini indifereni, intolerani sau foarte agitai prini cu ateptri nerealiste i atitudini/percepii
negative fa de comportamentul copilului lor;

pprini cu personaliti rigide, incapabili s rspund afectiv la nevoile celorlali membri ai familiei;

prini adolesceni - imaturi afectiv, dependeni de partener;

numrul mare de copii stresul responsabilitii de printe;

consumul de alcool sau droguri;

copilria dificil a prinilor, traume din copilrie (tulburri de ataament care afecteaz relaiile lor cu
cei din jur i abilitatea lor de a-i manifesta afeciunea fa de ceilali;

ttulburri psihice prini cu tulburri psihice: nevroze, psihoze sau psihopatii.

Factorii de risc referitori la copii

Cercettorii au identificat unele caracteristici ale copiilor, care au o inciden mare asupra violenei
domestice (Browne and Herbert, 1997):

copiii nedorii (nu ndeplinesc ateptrile i aspiraiile prinilor lor, nscndu-se ntr-un moment
nepotrivit; copilul poate fi nedorit din cauza unei crize temporare n relaia prinilor sau din cauza
67

faptului c noul nscut este rezultatul unui act sexual forat, violent. De asemenea, copiii cu
dizabiliti fizice/psihice sau cei care nu au sexul dorit sunt mult mai expui abuzului i neglijenei);

copiii bolnavi;

ntrzieri n dezvoltare.

Organizaia Salvai Copiii a estimat c 35,42% dintre copiii strzii i prseau cminele datorit
violenei din familie, iar 2% datorit abuzurilor sexuale din familie. n plus, 39% dintre copiii
strzii au declarat c cel puin unul dintre prini este alcoolic. De asemenea, 40% dintre ei
proveneau din familii disfuncionale.
Servicii sociale destinate familiei

servicii medicale (asisten prenatal, medicin de familie etc.);

servicii de asisten social (alocaii, pensii, ajutoare sociale etc.);

servicii de protecie a copiilor;

servicii de protecie a femeilor victime ale violenei domestice (adposturi, consiliere, terapie);

servicii de informare, de consiliere i de terapie;

servicii de educaie (programe pentru prini);

telefonul copilului.

III.1.3 Neglijena i abuzul, cauze frecvente ale traumelor

Ice-break: Cursanii vor fi solicitai s completeze pe o foaie de flipchart cat mai multe idei care le
vin n minte cnd se gndesc la cuvntul abuz.
Cnd se vorbete despre abuz asupra copilului, tendin general este de ane gndi la abuzul
sexual, fizic i emoional. Acest lucru este o consecin a prezentrii n literatura de specialitate, ct i n
mass-media a unor cazuri foarte grave i dure. Se uit astfel o form de maltratare care este i ea la fel de
important: neglijarea copilului.
Maltratarea este definit ca orice form de aciune sau de omitere a unei aciuni care este n
detrimentul copilului i are loc profitnd de incapacitatea acestuia de a se apra, de a discerne ntre ceea
ce este bine i cea ce este ru, de a cuta ajutor i de a se autoservi (Popescu Rdu, Copilul maltratat)
sau orice form de violen, vtmare, abuz fizic sau mintal, abandon sau neglijare, rele tratamente,
exploatare, abuz sexual(Convenia Copilului, articolul 19).
Att abuzul ct i neglijarea copilului constituie maltratarea acestuia, ce are drept repercusiune
consecine nefaste asupra dezvoltrii copilului din punct de vedere fizic i psihic.
Dac ntr-un caz de abuz clasic printele produce o vtmare direct copilului, n cazul neglijrii
adultul respectiv uit s aib grij de copil. Aceast difereniere poate sugera ideea c neglijarea nu este
att de grav. Nimic mai fals, cci din punct de vedere al efectelor asupra copilului, n multe cazuri nu
exist diferene, suferina psihologic i fizic fiind de multe ori la fel de mare.
Specialitii din domeniul psihologiei i al asistenei sociale apreciaz ca fiind neglijare atunci
cnd persoana care rspunde de copil omite gesturile necesare unei bune dezvoltri a acestuia.
68

Se pot identifica urmtoarele categorii ale neglijrii:

Neglijarea general care corespunde neacordrii de ngrijiri adecvate n ceea ce privete

alimentaia, mbrcmintea, locuina, ngrijirea medical i supravegherea copiilor;

Neglijarea grav care se ntlnete atunci cnd viaa copilului este n pericol prin ignorarea
nevoilor sale vitale;

Neglijare cronic care este cea mai dramatic pentru c afecteaz familiile defavorizate ce duc
lips de resurse (afective, intelectuale, educaionale, financiare) n aceste cazuri se constat foarte
des transmiterea intergeneraional a neglijrii.

n literatura de specialitate se mai regsesc i urmtoarele definiii:

Abuz asupra copilului: profitarea de pe urma diferenei de putere dintre un adult i un copil prin
desconsiderarea personalitii celui de-al doilea
Maltratarea: orice form de aciune sau de omitere a unei aciuni care este n detrimentul
copilului i are loc profitndu-se de incapacitatea copilului de a se apra, de a discerne ntre ceea ce este
bine i ceea ce este ru, de a cuta ajutor i de a se autoservi sau orice form de violen, de tentativ
sau de brutalizare fizic sau mental sau de neglijare, inclusiv violen sexual, n timpul n care copilul
se afl n ngrijirea prinilor, sau a unuia dintre acetia, sau a reprezentanilor legali ai acestora, sau n
ngrijirea oricrei persoane creia i-a fost ncredinat.
Rele tratamente aplicate minorului: punerea n primejdie grav, prin msuri sau tratamente de
orice fel, a dezvoltrii fizice, intelectuale sau morale a minorului de ctre prini sau de orice persoan
cruia minorul i-a fost ncredinat spre cretere i educare.
Copil n situaie de risc: se refer la o populaie de copii necunoscut ca numr sau ca pondere,
n privina crora avem cunotin despre comportamente i situaii care indic posibilitatea unor rele
tratamente suportate de ctre minor( diferite tipuri de neglijare sau abuz), dar nu avem certitudinea
comiterii lor n prezent
Abuzul este o manifestare a violenei mpotriva copiilor, profitndu-se de diferena de for pe
plan fizic, psihic, economic dintre aduli i copii. El reprezint comportamentul cauzator de vtmri
psihice, fizice sau materiale unui grup sau individ
Orice act prin care se produc vtmri corporale, tulburri psiho - emoionale i expuneri la
situaii periculoase sau percepute ca fiind periculoase de ctre copil constituie abuz.
Comportamentele abuzive ale adulilor asupra copiilor sunt des ntlnite n literatura de
specialitate i sub denumirea de maltratare a copilului, aceasta fiind folosit pentru a descrie tratarea
neadecvat a copilului de ctre persoanele responsabile cu ngrijirea lui. Aadar, exist o nevoie de a
clarifica conceptul de maltratare n relaie cu abuzul asupra copilului, de vreme ce aceste dou descrieri
sunt adesea interschimbabile.
Maltratarea copilului cuprinde deopotriv actele deliberate comise mpotriva copilului, care fac
obiectul abuzului, dar i lipsa sau omiterea satisfacerii unor nevoi de baz ale copilului.

69

Fenomenul de abuz asupra copilului este prezent n toate societile i la nivelul tuturor claselor
sociale. Are la baz mai multe teorii universal acceptate: medical, psihologic, social, ecologic,
feminist, etc.
Abuzul comis mpotriva copilului se delimiteaz la trei nivele: societal, instituional i familial.
Abuzul societal se refer la suma aciunilor, atitudinilor i valorilor societii care mpiedic buna
dezvoltare a copilului. Unele societi, dac nu majoritatea sunt abuzive n raport cu copiii. Ele nu
constituie medii propice d dezvoltare a copiilor: fie datorit condiiilor economice ce nu pot asigura un
nivel de trai corespunztor, fie insuficientei dezvoltri a serviciilor sociale pentru copii, fie datorit unor
condiii de rzboi sau violene sociale, fie datorit unor reglementri sau mentaliti discriminatorii n
raport cu unele categorii de copii, fie tolerrii diferitelor forme de abuz mpotriva lor.
Caracterul societal al abuzului se poate referi i la: existena inegalitii educaionale i de
calificare profesional ntre diferite categorii de copii i familiilor acestora; favorizarea apariiei
climatului de abuz asupra copilului de gradul crescut de violen din societate; mpingerea treptat a unor
familii spre o zon de risc din ce n ce mai mare prin marginalizarea lor pe diferite criterii; neinterzicerea
prin lege a diferitelor forme de pedeaps corporal ofer un context societal n care violena mpotriva
copiilor este permis i posibil.
Abuzul instituional este cel prin care unele autoriti, uniti medicale, coli, opereaz n mod
discriminatoriu sau nu respect drepturile copilului i ale omului n general. Cei care abandoneaz coala
sunt n marea majoritate copii din familii srace sau aparinnd minoritilor naionale defavorizate.
Aceeai categorie de copii ajung cel mai des n instituiile de ocrotire unde exist riscul unui abuz, comis
uneori chiar n numele instituiei.
Abuzul familial este comis de membrii familiei copilului, n special de cei n care copilul are
ncredere, cei nsrcinai cu ngrijirea lui, n contrast cu abuzul societal i instituional. Cu toate c familia
ar trebui s se constituie n mediul propice dezvoltrii copilului i oferirii gradului cel mai nalt de
securitate fizic i emoional, datele statistice disponibile referitoare la abuzul copilului relev c mediul
cu gradul cel mai mare de risc, n care incidena i gravitatea unor astfel de acte sunt cele mai ridicatermne mediul familial.
n general, se face clasificarea abuzurilor n abuz fizic, emoional i sexual. Nu trebuie scpat din
vedere faptul c exist o mpletire a diferitelor forme de abuz. Este greu de crezut c abuzul fizic nu are i
consecine psihice sau c abuzul sexual nu este nsoit de efecte fizice i psihice asupra copilului abuzat.
Abuzul fizic implic folosirea forei fizice asupra copilului i supunerea la munci dificile care
depesc posibilitile acestuia, avnd ca rezultat vtmare integritii sale corporale. Presupune pedepse
ca: aezarea copilului n genunchi, legarea lui, lovirea, rnirea, otrvirea, intoxicarea sau arderi produse
intenionat.
Acest tip de abuz este nsoit de traume psihice imediate sau ulterioare care trebuie i ele luate n
considerare n cazul aprecierii gravitii actului violent. Conform unor specialiti abuzul fizic este vzut i

70

ca vtmarea produs neaccidental de persoana n grija creia se afl la un moment dat copilul, cum ar fi:
printele, tutorele, asistentul maternal. Se pune ntrebarea dac nu ar trebui incluse n acest tip de abuz i
acele forme de violen care nu au provocat vtmri la comitere, dar care includ, prin repetare,
probabilitatea crescut a vtmrilor (de exemplu, cazul n care printele arunc spre copil cu diferite
obiecte , de pild scaunul, i ar putea foarte uor s-l rneasc).
S-a constatat faptul c gradul abuzului difer n funcie de vtmarea produs copilului.
Specialitii n domeniu au nevoie de criterii de difereniere ntre diversele tipuri de abuz, criterii care le
construiesc pornind de la nivelul de suferin produs copilului. S-au identificat astfel urmtoarele
categorii de abuz fizic:
- vtmri corporale uoare: vnti, plgi, eroziuni pe fa, pe zone mari din trunchi, spate, fese, coapse,
pe zone neexpuse vederii directe. Acestea au forme neobinuite i sunt n stadii diferite de vindecare; sunt
considerate pedepse minore care nu duneaz sntii i integritii corporale a copilului, ns nu sunt
lipsite de pericol pentru sntatea mintal a acestuia. Folosite n mod repetat, impropriu sau n
neconcordan cu faptele comise, ele pot s conduc la traume psihice, transmind copilului mesajul
violenei fizice. Ele pot fi considerate abuzive i n cazurile cnd, fr s fie ieite din comun, sunt
aplicate foarte des copiilor, dar i atunci cnd pedepsele nu corespund greelilor comise de copil sau cnd
ele nu sunt menite s aduc satisfacii adultului, nu s corecteze comportamentul copilului.
- vtmri corporale grave sau vtmri ale organelor interne caracterizate prin schimbarea coloraiei
normale, durere, deformare sau imobilitate: fracturi ale oaselor lungi, fracturi n diferite stadii de
vindecare, fracturi multiple la copilul sub doi ani, rupturi de organe, hemoragie intern, etc.
- acte periculoase - introducerea n organismul copilului altfel dect sub control medical a oricrei
substane care ar putea afecta temporar sau permanent funciile unuia sau mai multe organe i esuturi;
folosirea de ctre femeile nsrcinate a unor cantiti mari de alcool sau a substanelor toxice pentru ft i
care pot determina naterea unor copii dependeni sau deficieni fizic sau neurologic, administrarea unei
diete necorespunztoare vrstei copilului, etc.
Aceste ultime doua categorii de abuzuri sunt considerate pedepse grave ce comport
un risc substanial pentru sntatea i integritatea corporal a minorului chiar la o singur aplicare.
Categoriile de copii care se pot diferenia dup gravitatea efectelor abuzului sunt:
-

copii supui abuzului fizic minor(suprafee de piele nroite, leziuni uoare);

copii supui abuzului fizic major( cap spart, mini, picioare rupte, arsuri);

categoria copiilor cu risc - se refer la o populaie cu copii necunoscut precis ca numr i ca

pondere, n privina creia avem cunotin despre comportamente i situaii care indic
posibilitatea unor rele tratamente care ar fi suportate de ctre minor, dar nu avem certitudinea
comiterii lor n prezent;

categoria copiilor exploatai prin munc se refer la includerea copilului n activiti care
depesc capacitile rezistenei sale fizice; aceste activiti pot afecta echilibrul psihic la

71

copilului, dac sunt contrare preocuprilor vrstei sale, sunt njositoare i mpiedic realizarea sa
colar i profesional.
Consecinele abuzului fizic asupra dezvoltrii copilului au fost ndelung studiate. Unii autori au constatat
c abuzai fiind unii copii au nvat c lumea lor este una imprevizibil, adesea un loc periculos. Adulii
care i ngrijesc pot fi furioi, nerbdtori, depresivi i distani. Mai mult, fr nici o avertizare ei se pot
transforma n persoane ostile i violente. Lng un printe abuziv, ataamentul copilului este afectat ntr-o
manier care determin copilul s dezvolte o percepie a propriei persoane, ca fiind incompetent i de ne
iubit. La maturitate prezint adesea probleme afective ca: depresie, tristee, anxietate. Ei nlemnesc n faa
abuzului, devenind limitai n capacitatea lor dea-i percepe propriile sentimente i ntmpin dificulti n
interpretarea i reacionarea la expresiile emoionale ale altora. Ca rezultat al abuzului, copiii i adulii
pot dezvolta un patern de negare sau limitare a unor reacii emoionale care n schimb limiteaz
capacitatea lor de a fi expresivi sau spontani n alte contexte.
Abuzul emoional
Toate formele de abuz i neglijare a copilului au componente i consecine psihologice. De aceea,
s-a propus definirea abuzului emoional ca fiind o form distinct de rele tratamente. Unii specialiti
consider c maltratarea emoional nu trebuie s fie vzut doar ca o consecin a celorlalte forme de
rele tratamente, subordonat fa de ele, ci, dimpotriv, al trebui s fie luat ca pilon al eforturilor de
nelegerea disfuncionrii familiei, precum i nevoilor de protecie a copilului. Din acest punct de vedere
abuzul emoional a fost definit ca atacul concertat al unui adult asupra dezvoltrii contiinei de sine i a
competenei sociale a copilului.
Formele de abuz emoional mai des ntlnite sunt cele la care recurg prinii prin diferite forme de
pedepse, cum ar fi: izolare copilului( legarea, ncuierea lui n diferite spaii nchise, n pivni);
neacordarea rspunsurilor emoionale; terorizarea copilului; refuzul de a-l ajuta la solicitarea acestuia;
degradarea lui, folosirea lui ca servitor, coruperea copilului prin nvarea cu, sau recompensarea unor
comportamente neadecvate, antisociale, agresive, rasiste, imorale au criminale.
Aprecierea gravitii vtmrii emoionale se face pe baza unor criterii ale comunitii
i ale profesiunii. Aceasta poate fi produs de ctre membrii familiei sau de ctre persoane strine de
familie, singuri sau n grup, de ctre indivizi care , prin vrsta i rolul pe care l au n raport cu copiii, au
putere asupra acestora. Aceste acte pot duna copilului pe plan cognitiv, comportamental, afectiv sau
fizic, dar cel mai adesea concomitent pe mai multe planuri.
Categorizarea diferitelor forme de abuz emoional poate fi fcut pe baza tipului de situaie la care
copilul este expus, cum ar fi:
1.Respingere intenionat, repetat a copilului, manifestat prin nerecunoaterea consecvent a nevoilor
i meritelor sale constituie o form specific de abuz emoional. Ea exprim negarea legitimitii

72

dorinelor copilului i transmite acestuia ideea c el e lipsit de drepturi , e dependent de adult, inferior i
lipsit de sperana de a fi acceptat. 1
2. Izolarea copilului de experienele sociale fireti ale vrstei sale l rupe pe copil de mediul social care i
poate asigura acestuia relaiile sociale necesare dezvoltrii competenelor sociale i formrii identitii
sale. Interzicerea sistematic a jocului cu ali copii, a distraciilor cu cei de aceeai vrst, mpiedic
copilul s lege prietenii i s-i formeze puncte de reper n mediul social exterior familiei. ncercarea
copilului de a depi izolarea este considerat de printele abuziv ca trdare i e pedepsit.
3. Terorizarea copilului pe cale verbal, pentru inocularea fricii de consecine grave, creeaz acestuia
imaginea unei lumi terifiante, ostile. Ameninrile adultului se pot referi la pedepse neprecizate, dar
nfricotoare, care pot pune n pericol copilul sau pe o persoan iubit de el, animal sau un obiect
ndrgit. Efectul psihic traumatizant al terorizrii se datoreaz, n mare parte, caracterului su
imprevizibil: descrcrile frecvente de mnie ale adultului pot alterna cu perioade n care acesta produce
dovezi de ataament fa de copil. n aceast categorie de rele tratamente, Killen include i copiii
terorizai de violenele dintre prini. aceti copiii triesc n anxietate i i folosesc adesea energia
pentru a avea grij de ei nii i n mod ironic, chiar i de prinii lor. Aceti copii sunt adesea forai s-i
asume responsabiliti n situaii pentru care nu sunt suficieni de maturi s le fac fa. Nu le mai rmne
dect foarte puin energie i bucurie pe care s o investeasc n joac, n relaiile cu ali copii i n
nvtur.2
4. Ignorarea nevoilor copilului constituie un abuz n msura n care adultul priveaz copilul de stimulii
eseniali dezvoltrii sale psihice i cognitive. Gravitatea acestui tip de comportament abuziv provine din
faptul c, pentru dezvoltarea psihic sntoas a oricrui copil, este indispensabil receptivitatea adulilor
la nevoile acestuia. Refuzul consecvent al comunicrii cu copilul, neobservarea intenionat a dorinelor
exprimate de acesta, lipsa de interes a familiei sau a colectivitii n dezvoltarea abilitilor copilului sau a
performanelor acestuia, refuzul de a rspunde la durerea copilului, la cererea lui de ajutor, neprotejarea
lui de agresiunea unor frai sau ali copii sunt cteva din formele pe care le pot lua ignorarea.
5. Coruperea copilului nseamn atragerea lui n activiti i comportamente antisociale. Caracteristic
acestui tip de abuz este antrenarea copilului n activiti ale cror consecine i depesc capacitatea de
nelegere i i pervertesc judecile morale. Copilul este astfel forat s preia atitudinile imorale ale
adultului abuziv, n avantajul i spre profitul acestuia.
6. Deprivarea copilului de demnitate poate fi neleas ca recurgerea de ctre adult la exprimri sau la
atitudini depreciatoare la adresa copilului. n acest cadru se include folosirea cu regularitate a unor
expresii jignitoare la adresa capacitilor intelectuale sau practice ale copilului, exprimarea nencrederii n
viitorul lui, nvinovirea lor pentru eecurile sale din toate domeniile, folosirea lui n activiti
degradante.

73

Abuzul emoional este cel mai greu de definit dintre toate formele de abuz i poate s apar n
situaii foarte diferite de via. Poate fi definit i ca o atitudine sau o aciune cronic a prinilor sau a
altor persoane ngrijitoare, care duneaz sau mpiedic dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a
copilului.3
Abuzul sexual
Abuzul sexual implic agresiuni sexuale sau exploatarea sexual din partea adultului sau a unei persoane
mai n vrste dect copilul. Este vorba despre atingerea adus integritii corporale sau psihice a
copilului. Adultul se folosete de copil pentru a-i satisface nevoile sexuale. Poate fi vorba despre contact
sexual sau atingeri, penetrare, sodomie, folosirea minorilor n mod obscen.
Kemple definea abuzul sexual ca reprezentnd implicarea unor copii dependeni de prini a cror
dezvoltare nu a ajuns la maturitate, sau a unor adolesceni, n acte sexuale pe care acetia nu le neleg
deplin i pentru care nu-i pot da consimmntul n cunotin de cauz ori care violeaz tabuurile
sociale sau regulile de familie.4
Abuzul sexual cuprinde dup majoritatea actelor: violul, incestul i molestarea.

Violul este definit ca fiind relaia sexual fr consimmntul victimei. Violul nu implic
neaprat penetrarea i ruperea himenului. Simplul contact al organelor genitale masculine cu
labiile mari este suficient pentru diagnosticul de viol.

Incestul este relaia sexual ntre un subiect i un partener cu care se afl ntr-o relaie biologic
apropiat( tat, mam, frate sau sor, bunici). n funcie de mediul cultural n care triete, prin
extindere, vorbim de incest atunci cnd este vorba i despre un printe adoptiv sau un printe
vitreg.

Molestarea reprezint contactul sexual scurt sau contactul fizic fr consimmntul victimei. Este
comis mai frecvent de brbai i const n exhibiionism, contact genital, oral sau anal.
Chiar i atunci cnd relaiile sexuale nu au o component de recurgere la for, cnd relaiile par s

fie liber consimite, se folosete totui noiunea de abuz sexual, pentru a caracteriza relaiile sexuale ntre
persoane ntre care exist o diferen de maturitate psihic. Aceasta scoate din categoria abuzurilor
jocurile sexuale iniiate de copii, cnd ele implic minori cam de aceeai vrst sau experimentele sexuale
reciproce ale unor adolesceni.
Formele de abuz sexual se pot clasifica n acte sexuale cu sau fr contact. Dintre formele de abuz
sexual menionm:

hruirea sexual ( propuneri verbale, gesturi sau atingeri de tip sexual);

comportamentul exhibiionist n faa unui copil;

manipularea organelor sexuale ale copilului sau obligarea acestuia de a manipula organele
sexuale ale agresorului;

74

intruziunea unor obiecte n organele sexuale ale copilului;

penetrarea sexual - pe cale oral, genital, sau anal;

exploatarea sexual - obligarea minorului la pornografie sau prostituie n folosul al adultului.

Aprecierea gravitii faptelor comise n cazurile de abuz asupra copiilor se face n funcie
de:5

vrsta copilului( cu ct acesta este mai tnr cu att faptele sunt considerate mai grave);

gradul forei aplicate ( fapta fiind cu att mai grav, cu ct fora utilizat este mai mare);

relaia dintre abuzator i victim ( fapta este cu att mai grav cu ct relaia abuzatorului este mai
strns cu victima);

tipul actului sexual la care a recurs agresorul ( gravitatea faptelor este mai mare dac a avut loc
penetrarea copilului).

Consecine psiho-sociale ale abuzului asupra copilului. Abuzul constituie o experien traumatic i
trebuie s se intervin pentru eliminarea consecinelor care, altfel, vor nsoi copilul i apoi adultul pe
parcursul ntregii viei. Este dificil s generalizm consecinele psihologice ale abuzului, deoarece
amploarea i gravitatea acestora depind de numeroi factori. De exemplu, un copil supus unui abuz sexual
izolat, la vrsta de 13 ani, cu o persoan necunoscut, va tri i trata experiena ntr-un mod complet
diferit, comparativ cu un copil care a fost supus unei relaii sexuale produse de la vrst foarte mic i cu
o persoan apropiat.
Dac, totui, clasificarea abuzurilor n abuz fizic, emoional sau sexual este arbitrar i fcut doar din
considerente pur teoretice, n realitate exist o ntreptrundere a diferitelor forme de abuz. Este greu de crezut
c abuzul fizic nu are i consecine psihice sau abuzul sexual nu este nsoit de efecte fizice i psihice, iar
abuzul economic poate deveni abuz fizic (dac munca depete capacitatea fizic a copilului), psihic (dac
munca este umilitoare) sau sexual (cnd copilul este folosit n prostituie sau pornografie). Efectele abuzului se
manifest simultan sau consecutiv asupra ntregii personaliti a copilului la nivel cognitiv, emoional, moral i
sexual. Astfel, abuzul fizic, cel psihic sau cel sexual pot conduce la retard n dezvoltarea intelectual, la
tulburri de echilibru emoional i la consecine fizice pe plan psiho-social . Structurarea personalitii
copilului va suporta efectele abuzului i va fi marcat de o atitudine reticent n relaionarea social, de
sentimentul de stigmatizare i de o imagine de sine negativ. Se poate pune ntrebarea cum supravieuiesc din
punct de vedere psihologic aceti copiii i care este preul pe care trebuie s-l plteasc. Evaluarea unui copil
susceptibil de a fi abuzat sexual este identic cu evaluarea oricrui copil. O evaluare a reaciilor psihologice
fa de abuz include evaluarea comportamentului sexual al copilului n raport cu vrsta sa. Este vorba de un
comportament obsesiv sau este vorba de o curiozitate pozitiv, acest comportament se atenueaz sau
evolueaz.
Pentru a aprecia particularitile efectelor traumatice ale abuzului asupra copilului trebuie s
pornim de la faptul c nelegerea de sine i fa de lumea copiilor, care este n plin construcie i

75

dezvoltare, nu le permite dect o reprezentare limitat asupra circumstanelor n care s-a produs trauma, i
nici nu pot reconstitui n memorie desfurrile complexe i aciunile umane care au dus la dezastru.
Un alt factor important care trebuie luat n consideraie cnd apreciem efectele abuzului asupra
copilului este mediul n care acesta s-a produs, respectiv mediul intrafamilial sau extrafamilial. Abuzul
produs n afara familiei zdruncin nelegerea copilului fa de securitatea lumii externe, dar se
compenseaz cu faptul c el poate tri aprat de figuri parentale afectuoase, de sentimentul de siguran
intrafamilial. Dificultile de nelegere a evenimentului traumatizant sunt depite prin mecanisme de
adaptare care, n acest caz, au o schem simpl - lumea extern poate fi periculoas, dar n propria familie
i n propriul sine exist siguran i ncredere cptat prin acest suport afect.
Cu totul altfel se prezint situaia cnd experiena traumatic se produce n cadrul familiei, iar
figurile familiale de afeciune i protecie devin surse de agresiune. n aceast situaie, eforturile
adaptative, compensatorii ale copilului ajung ntr-un impas periculos.
Conform concluziilor desprinse din studii i cercetrii realizate n cazurile de abuz asupra
copilului, sindromul de stres posttraumatic este diagnosticul constant ntlnit.
n cazul n care trauma este repetat, de lung durat i presupune un grad crescut de violen,
agresiune, modalitatea de adaptare a copilului este disocierea, care reprezint un mecanism de aprare
obinuit, natural.
Efectele abuzului din copilrie se regsesc i ntr-un comportament marcat de dificulti de
adaptare i integrare social.
Victimele abuzului prezint:

Dificulti n ndeplinirea sarcinilor i incapacitatea de a respecta un program impus (iniial,

n perioada colar, apoi n activitatea profesional);

Dificulti de relaionare i comunicare;

Comportament deviant: minte, fur, fuge de acas etc.

Comportament agresiv fa de sine: tentative suicidare, automutilare, consum exagerat de

alcool, tutun, droguri;

Comportament agresiv fa de alii: acte violente, limbaj agresiv;

Incapacitate de a dezvolta o relaie afectiv cu un partener i de a constitui un cuplu;

Disfuncii n sfera sexual: hipersexualitate, respingerea actului sexual, atracie sexual fa

de copii.

Efectele psiho-sociale ale abuzului i exploatrii a copiilor au un impact social de lung durat,
presupunnd eforturi la nivel organizatoric, administrativ i economic. ngrijirea, recuperarea i
reabilitarea copilului care a fost supus abuzului sau exploatrii sunt costisitoare din punct de vedere
financiar prin asigurarea costurilor de rezolvare a problemelor de sntate, prin asigurarea serviciilor de
recuperare i reabilitare, prin pregtirea personalului de intervenie. Societatea, n general, suport
incapacitatea de adaptare i integrare a celor care au fost victime ale abuzului i exploatrii prin
76

comportamentele antisociale dezvoltate de acetia, prin incapacitatea de integrare profesional sau

incapacitatea de munc a lor, prin perpetuarea unui comportament abuziv.
Toate aceste consecine ale abuzului i exploatrii trebuie s mobilizeze ntreaga societate, pentru
combaterea exploatrii sexuale i comerciale a copiilor i pentru diminuarea/stoparea fenomenului
abuzului la copii. Este nevoie de implicare i dorin de a interveni n aceast munc comun pentru a
proteja copilul de orice aciune care i pune n pericol viaa, dezvoltarea i evoluia. Toi i fiecare n parte
pot participa i interveni pentru eliminarea abuzului i exploatrii a copiilor.
Work shop: Participanii vor fi mprii n cinci grupuri. Fiecare grup va identifica consecinele
abuzului asupra comportamentului copilului precum i indicatorii fizici acolo unde este cazul. Abuzul
emoional, fizic, sexual, economic, neglijarea.

III.2 Modaliti pozitive pentru disciplinarea copiilor notri

III.2.1 Diferena dintre disciplin i pedeaps
Icebreaking: Participanii vor discuta n grup despre cu pot rspunde la ntrebarea: Ce alegem cnd
educm disciplin sau pedeapsa si de ce?
Se noteaz pe foaia de flipchart concluziile i se anun tema.
Prin disciplin i nvm pe copii valorile i regulile noastre i de ce ele sunt importante. Unul
din elurile disciplinei este s-i pregteasc pe copii pentru via. Astfel, i nvm s respecte regulile
societii, comunitii i familiei. i nvm, motivele din spatele acestor reguli, pentru ca autodisciplinarea copiilor notri s se bazeze pe faptul c neleg att ce este important ct i de ce. Fr autodisciplin, copiii nu-i pot atinge elurile i nu-i pot mplini visurile. Dac vrem s avem succes n
activitatea de nvare a copiilor, trebuie s ne considerm pe noi nine de partea copiilor. Noi i ajutm.
Dorim ca lucrurile s mearg bine pentru ei. Prin disciplin i pregtim s fie oameni de succes, att n
familie, ct i n societate.
Copilul are nevoie s nvee de la printele lui ncrederea n el nsui, n sensul vieii, n limitele la
care se poate atepta, faptul c este el nsui eficient i capabil. Cnd i priveti copilul, imagineaz-i c
va trebui s reueasc n lumea cea mare, fr tine, pe propriile lui picioare. i va trebui s conving pe
cei din jur de valoarea i de sentimentele sale. Va trebui s le ctige ncrederea i s aib ncredere.
Unii prini consider c pentru a disciplina copilul trebuie s acioneze cu permisivitate, ignornd
comportamentele neadecvate sau folosind ncurajri i recompense, ali prini, din contr sunt mult mai
directivi, intervenind frecvent prin acordarea de pedepse. Unii aduli consider copilul vinovat pentru c
nu nelege sau nu accept limitele, alii realizeaz c motivul pentru neacceptarea limitelor impuse poate
fi cauzat de capacitatea lor de a transmite n mod adecvat mesajul, cu alte cuvinte, ei nu pot s se fac
nelei.
Workshop: Cui credei c i revine principala responsabilitate pentru ca limitele s fie nelese, printelui
sau copilului? Argumentai rspunsul.
77

Fiecare grup va rspunde pe coli de flipchart. Un grup va prezenta rspunsul n faa grupului mare. Se vor
aduce completri. Dac un alt grup a dat rspuns diferit va fi prezentat i acesta. (60 minute)

Diferene ntre disciplin i pedeaps

DISCIPLINA

PEDEAPSA

Indus treptat copiilor

Poate preveni probleme care pot apare

Impus copiilor
Acioneaz asupra problemelor deja
aprute
Stimuleaz autocontrolul i asumarea Plaseaz responsabilitatea asupra persoanei
responsabilitilor
care are puterea/ controlul asupra
comportamentului copilului
nva cum s se soluioneze sau s se Poate opri comportamentul nedorit, dar nu
previn problemele
nva comportamentul dorit
Se focalizeaz pe structur i ndrumare
Se focalizeaz pe reguli i impunerea
acestora
ncurajeaz copilul s fie capabil i Nu permite copilului s nvee s ia decizii
responsabil n asumarea deciziilor
ncurajeaz comportamentul dorit
Poate ntri comportamentul nedorit dac
este singura modalitate de a atrage atenia
Are scopul de a proteja i educa
Utilizarea frecvent poate cauza durere
emoional i fizic
Poate ajuta copilul s se simt bine cu sine Poate induce o stim de sine sczut, n
nsui pe msura ce se dezvolt ncrederea special dac pedeapsa este degradant
n capacitatea de a fi responsabil
ncurajeaz copilul s se bazeze pe Poate conduce la manifestri ale
controlul propriu cnd acioneaz
comportamentelor responsabile doar cnd
figura autoritar este prezent
Promoveaz o relaie cooperant, pozitiv Crete frecvena comportamentelor de
ntre copii i aduli
evitare i team
Se bazeaz pe logic i emoii pozitive
Se bazeaz pe emoii negative
Demonstreaz respect pentru copil
Demonstreaz lipsa respectului fa de
copil
Presupune un plan de aciune
Se aplic ocazional
Are efect pe termen lung
Are efect pe termen scurt
Tradus i adaptat dup Stanford Family Alliance Handbook for Foster Parents 2004

78

Consecinele disciplinei vs. Consecinele pedepsei

Consecinele disciplinei

Consecinele pedepsei
Deseori printele se simte vinovat

Copilul

asum

responsabilitatea

propriului comportament i a consecinelor

Copilul

va

transfera

responsabilitatea

consecinelor asupra printelui

acestora
Conduce

la

construirea

autoritii

Accentueaz polii for - supunere

respectului fa de printe
Copilul va fi mai puin comunicativ cu
printele
Copilul va cuta nelegere n alt parte
Copilul i va pierde ncrederea n printe
Copilul i va asuma acelai model de
disciplinare cnd va deveni printe

Tehnici de stabilire a limitelor:

Mai nti spune-i clar ce se ntmpl dac nu ascult, apoi d-i posibilitatea s fac ce-i ceri;

Dac n final te ascult, arat-I c apreciezi: Ai fcut bine lucrul acesta!;

Dac nu reuete s fac ce-i ceri, subliniaz consecinele. Ele trebuie s fie rezonabile i legate
de incidentul respectiv.

n cazul n care copilului nu-i place o anumit consecina, nseamn c printele a ales ce trebuie;

n situaia n care copilul argumenteaz, te roag sau pledeaz, nu las copilul s te manipuleze.
Nu este momentul s-i par ru i s renuni la lecie ;

Consecinele au fost stabilite i trebuie ndeplinite.

Dezbatere: Exemple din activitatea didactic de modaliti de disciplinare a propriilor copii i a celor de
la clas.
III.2.2 Beneficiile comportamentului pozitiv
apte pai pentru ncurajarea comportamentului pozitiv: filmule, prezentare, i discuie (15
minute)
Se solicit exprimarea gndurilor i comentariilor n legtur cu cei apte pai pentru ncurajarea
comportamentului pozitiv:
1. Observai;
2. Acordai atenie apropiat;
3. Stabilii un bun contact vizual;
4. Zmbii;
79

5. Apreciai comportamentul;
6. Fii afectuos (Aceasta poate include semne de afeciune ca de exemplu o mna pus pe umr sau o
mbriare.);
7. Repetai mesajul ntr-o manier diferit
Metodele pentru acordarea ateniei pozitive
Timpul special

Rezervai-v zilnic un timp special petrecut singur/ cu fiecare copil n parte;

Timpul acesta trebuie s fie destul de regulat pentru c copilul s se bazeze pe el;

Timpul trebuie s fie centrat asupra dorinelor i nevoilor copilului .

Artai aprobare

Cnd vedei copiii fcnd ceva bun, artai-v aprobarea;

Explicai motivul pentru care comportamentul respectiv este important;

Scopul artrii aprobrii este s v ncurajeze copilul s continue un comportament anume.

III.2.3 Metode de prevenie

Se vizioneaz filmuleul Metodele printelui opt metode de prevenie.
Se afieaz pe foaia de flipchart: Metodele printelui Metodele de prevenie
Opt metode de prevenie:

nvarea comportamentelor adecvate;

Verificai nevoile copilului;

Comunicai ateptri clare;

Reducei plictiseala;

Planificai tranziiile;

Schimbai mediul;

Folosii simul umorului;

Oferii o alegere ntre dou alternative.

Se discut fiecare metod i se solicit exemple concrete

Workshop: Se vor discuta n grupuri mici urmtoarele scenarii:

Fiica dumneavoastr se plnge c problemele de matematic sunt prea dificile;

Biatul dumneavoastr dorete s intre n echipa de baschet a colii i este ngrijorat dac va fi
acceptat de coechipieri;

Plou de dou zile i copilul se tot nvrte n jurul dumneavoastr spunnd c se plictisete;

Fiica dumneavoastr merge pentru prima dat n vizit la o coleg pentru dou zile;

Copilul dumneavoastr insist s i cumprai un calculator i s l punei n camera lui;

Copilul dumneavoastr tocmai v-a ajutat s facei curenie n buctrie;

80

Este iarn, fiica dumneavoastr a fcut infecie urinar i este necesar s se mbrace mai clduros
dect obinuiete s-o fac;

Copilul are n grupul de prieteni civa fumtori;

Metode de intervenie ale printelui

ndeprtarea fizic i redirecionarea:

ndeprtai fizic copilul de situaie sau ndeprtai obiectul periculos, apoi redirecionai joaca

copilului. Muli prini folosesc aceast metod cnd copilul se afl ntr-o situaie primejdioas.

Extincia
Extincia sau ignorarea se refer la decizia printelui de a nu acorda atenie negativ unor

comportamente ale copilului. Ceea ce este foarte specific acestei metode, este c:
-

ea va funciona, doar n situaia n care printele este foarte hotrt c poate ignora acel
comportament.

printele trebuie s tie c aceast metod se caracterizeaz prin faptul c n faza iniial,
frecvena, durata sau intensitatea comportamentului nedorit crete. Aadar, lucrurile vor merge
mai prost nainte s mearg bine.

printele trebuie s se asigure c nu exist atenie negativ acordat comportamentului respectiv

de ctre alte persoane.

printele trebuie s aleag mediul potrivit pentru a folosi aceast metod

n paralel cu extincia, stimulai comportamentul cu care dorii s nlocuii comportamentul

nedorit

Enunarea propriilor sentimente: Folosii Mesajele eu.

Afirmaia M supr cnd vd jucriile mprtiate pe podea pentru c este greu de fcut ordine

va obine o reacie mai cooperant din partea copilului dect Iar nu ai strns jucriile! De cte ori trebuie
s-i aduc aminte s-o faci?

Consecinele logice i naturale:

Comportamentele noastre au consecine. Unele consecine apar implicit comportamentului nostru,

cum ar fi de exemplu dac nu mncm ne este foame, dac nu mi duc uneltele necesare nu pot s
ntreprind respectiva activitate. Acestea se numesc consecine naturale.
NOT: Dac o consecin natural afecteaz sigurana copiilor notri, prima noastr obligaie este s-i
protejm.
Pe de alt parte, consecinele logice, decurg i ele din aciuni, dar pot fi alese de ctre prini i
prezentate ca alternative. De exemplu: dac nu te speli pe mini nu primeti mncare, dac nu i pui un
obiect la locul lui, nseamn c nu mai ai nevoie de el i l putem dona altor copii, dac nu i termini
leciile la timp, nu mai ai timp s mergi la antrenamente, etc.
In aplicarea acestei metode este foarte important s identificm cui i revine responsabilitatea
asumrii problemei. Unii prini consider c este necesar s i asume responsabilitatea rezolvrii
81

problemelor copiilor lor. O alternativ ar fi ca prinii s ofere ocazia copiilor s i rezolve acele
probleme care le revin, eventual s le ofere sprijin. Primul pas n acest demers este, aa cum spuneam mai
devreme, de a identifica cui i revine responsabilitatea rezolvrii problemei.
Dezbatere: Se adreseaz prinilor urmtoarea ntrebare:
Avem urmtoarele probleme. Haidei s identificm cui i revine responsabilitatea rezolvrii problemelor
respective:
a. Dimineaa, la plecarea de acas copilul trage de timp, iar printele ntrzie la serviciu din
aceast cauz;
b. Copilul refuz s i fac temele;
c. Copilul d sonorul la televizor tare, astfel nct cei din jurul su nu mai pot s se neleag;
d. Copilul este respins de un grup de prieteni;
e. Tema pentru acas a copilului este foarte dificil pentru el;
f. Copilul i uit frecvent caiete, penar sau alte rechizite acas. (60minute)

III.3.3. Comportamente dificile

Vrsta pubertii este o vrst a marilor schimbri. Orict de pregtii sunt copiii sau prinii cu
privire la aceste schimbri ele sunt totui deosebit de intense, fapt care poate destabiliza echilibrul
emoional aparent din motive minore.
Aceast vrst se caracterizeaz prin apariia unor comportamente aa zise dificile, care au ca
efect o atitudine de tipul acest copil nu seamn cu copilul meu!. Muli prini se confrunt cu
comportamente dificile legate de:

Aspectul exterior

Atitudine

coal

Capacitatea sczut de autocontrol

Gestionarea banilor

Consumul de substane nocive: fumatul, alcoolul, drogurile

Sexualitate

Drepturi i responsabiliti

Eecuri

Integrarea ntr-un grup

Utilizarea calculatorului

Minciuna

Orele de ntoarcere acas

i multe altele
82

Se solicit cursanilor s comunice cteva dintre problemele create de

comportamentele

provocatoare ale copiilor. Se vor scrie pe flipchart rspunsurile.

List a comportamentelor dificile
Accesele de Furie
Se pare c exist dou tipuri de accese de furie.

Primul reprezint reacia unui copil foarte obosit i copleit de o situaie prea solicitant sau
stresant. Chiar simplul fapt c eti la pubertate poate s i dea stri de iritabilitate i irascibilitate,
uneori inexplicabile. In aceste situaii o vorb cald, un pahar cu ap, o gustare, o mngiere,
acordarea unui moment de linite, sau chiar un somn bun pot fi eficiente. Scopul este s-i ajutm
pe copii notri s-i rectige echilibrul fizic i emoional;

Uneori, copilul nu este prea obosit sau copleit, ci doar frustrat pentru c nu obine ce dorete.
Acest tip de furie reflecta o lupt intern a copilului o lupt esenial ntre independen i
dependen. n acest caz, pstrarea calmului i continuarea activitii fr a-i acorda atenie
suplimentar poate s liniteasc accesul de furie. Am discutat ntr-o sesiune anterioar c
simpatia manifestat pentru experiena copilului Vd c i-e greu, apoi meninerea unei poziii
ferme, dar echidistante, este foarte folositoare. Aceasta i d copilului ocazia s-i rezolve
tulburarea. Pentru prini este foarte dificil cnd aceste accese de furie au loc n public. Copiii
sunt suprancrcai cu nervozitate. Ei vor ca prinii s le acorde o atenie exclusiv i tiu c pot
s-o obin printr-un acces de furie. In aceste situaii unii prini au experimentat cu succes o
atitudine de genul: Mi-a dori s mergi n camera ta acum. Vom discuta ceea ce te preocup
puin mai trziu. A aprecia dac mi-ai acord timp s m ocup de musafirii notri i s discutm
mai trziu. Mulumesc!

Ce ai descoperit c are efect la copiii dumneavoastr pentru linitirea acceselor de furie?

Lovitul i primirea loviturii
Lovitul este un alt comportament ngrijortor pentru aproape toi prinii. El poate fi asociat i cu
suprasarcin. Adulii au deseori tendina de a reaciona excesiv prin ipete sau btaie. Prinii trebuie s se
gndeasc la lovit astfel: Ce dorim s nvee copilul care-i lovete pe ceilali? Dorim ca el s foloseasc
cuvinte n loc s loveasc, s solicite ajutorul adultului sau s loveasc altceva n loc de a lovi persoane.
Odat ce printele s-a decis asupra nlocuitorului adecvat, este important s foloseasc paii ateniei
pozitive i fixarea limitelor:
Stabilii un bun contact vizual;
Folosii cuvinte simple, directe i cu ton sczut;
Artai clar c nelegei i acceptai sentimentele copilului, dar nu-i putei permite s se comporte

aa;

83

 Pregtii o alternativ comportamental sau o consecin pentru a fi folosit. ntrebai-v care sunt

consecinele logice ale lovirii. De exemplu, ajutorarea unei persoane la nevoie poate fi o consecin
logic pentru un lovirea unei persoane.
Dac comportamentul se manifest destul de frecvent ntocmii un contract comportamental.

Uneori este bine s subliniem c i vei mpiedica i pe ceilali s-l loveasc pe copil. Pentru
copilul care lovete este important s aib activiti care-i permit s-i elibereze tendinele agresive.
ntrebai prinii ce activiti folosesc pentru a-i ajuta copilul n acest sens. Joaca fizic viguroas,
sportul, joaca n ap, pictura, modelarea plastilinei i a lutului sunt bune pentru eliberarea tensiunii. Att
cel care lovete ct i cel lovit au nevoie de nelegerea noastr. Dac copiii pot s-i rezolve conflictul
fr intervenia adulilor, se nate o ocazie pozitiv de nvare. n caz contrar, cum tratm aceast situaie
n aa fel nct ambii copii s nvee ceva pozitiv? De asemenea, ce dorim s nvee ei? Unii prini simt
c este important pentru copiii lor s nvee cum s nu o ncaseze de la ali copii. Cum poate un printe
s-l nvee acest lucru pe copil ntr-o manier pozitiv? Unii prini i nva copilul s se ndeprteze de
copilul care lovete i s nu spun nimic. Printele poate s exerseze acas cu copilul cum s fac aceasta.
Dezbatere: Exemple concrete din activitatea didactica i cea de prini. Eseu pentru portofoliu

84

BIBLIOGRAFIE

Avram, E. (coord.) Familia i evoluia psihocomportamental a copiilor n ,,Psihologia sntii

(2010);

Avram, E., Ttreanu, L. (coord.), Coordonate psihopedagogice n consilierea copiilor i tinerilor

cu tulburri de conduit n: ,,Neurotiine i psihologie clinicEditura Didactic i Pedagogic,
Bucureti (2009).

Dorothy Law Nolte, Rachel Harris, Copiii nva ceea ce triesc educaia care insufl valori, Ed.
Humanitas Bucureti (2012)

Gora-Postica V., Cheianu D, Bezede R., Relaia coal-familie pentru calitate n educaie, C.E.
PRO DIDACTICA, Chiinu, 2010.

Gora-Postic V. (coord,); Chicu V.; Cheianu D.; Bezede R., Parteneriatul coal-familie n
viziunea managerilor colari. Raport asupra sondajului naional, realizat printre directorii de coli
din Republica Moldova, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2009.

Irina Anca Tnsescu, Modelul familial - factor mediator n delincvena comportamental n

Direcii i perspective psihologice n abordarea unicitii umane i sintalitii, Editura MAI,
Bucureti (2010)

Milcu, M, Diagnoza comunicrii verbale ca vector al stabilitii/instabilitii conjugale informale

n ,,Cercetarea modern n psihologie. Individ, grup, organizaie: studii aplicative,. (coord.)
(2010);

Milcu, M; Griebel, W.; Sassu, R. (coord.) Un model multifactorial al competenei parentale n:

,,Cercetarea psihologic modern: Direcii i perspective, Cercetare cantitativ vs. cercetare
calitativ, (2009);

85

MODUL IV

EDUCATIE SEXUALA PENTRU PARINTI SI COPIII

IV.1 De ce mi este greu sa discut despre sex cu copilul meu?

IV.1.1 Cum vorbeti copilului precolar despre sex?
IV.1.2 Cum vorbeti colarului mic despre sex?
IV.1.3 Cum vorbeti elevului de gimnaziu despre sex?
IV.1.4 Cum vorbeti adolescentului(liceanul) despre sex?
IV.2 Prevenie si contracepie - informaii si puncte de vedere
IV.2.1 Ce trebuie sa tim despre bolile cu transmitere sexuala
IV.2.2 Metode contraceptive

86

IV.1 De ce mi este greu sa discut despre sex cu copilul meu?

Unul dintre cele mai frecvente rspunsuri la aceasta ntrebare este:Nici paringii mei nu au vorbit
cu mine despre acest lucru si nu tiu cum sa procedez.
Dificultile abordrii acestui subiect provin din propria atitudine fata de sex, din caracterul
personal al acestui subiect, din dorina de a ne proteja copilul (E prea mic pentru a afla rspunsul la o
asemenea ntrebare), precum si din ideea mai mult sau mai Putin contienta ca Daca nu vorbim despre
asta, nu exista.. Protejarea copilului mascheaz nsa de cele mai multe ori protejarea propriei persoane,
deoarece sexul este considerat un subiect tabu si ruinos pentru a fi abordat cu copiii; este un mecanism
de aprare al paringilor.
O alta parte o reprezint lipsa informrii corecte a copiilor si a adolescenilor in legtura cu
activitatea sexuala si, implicit, lipsa formarii unei atitudini responsabile fata de aceasta. Primul pas pentru
a contracara efectul mass media asupra deciziilor sexuale de mai trziu ale copilului tu IL reprezint
educaia sexuala pe care i-o oferi acas. Educaia sexuala ncepe de la vrste mici, in familie. Muli
paringi amna discuia pana in momentul in care copilul deja a aflat destule informaii din alte surse si
nu mai are nevoie de sfatul paringilor. De aici pana la o decizie iresponsabila privind activitatea sexuala
mai este doar un pas.
Probabil singura regula pe care este bine sa o respeci este aceea de a tine cont de
particularitile lui de vrsta si de dezvoltare atunci cnd deschizi acest subiect: cuta sa nelegi modul
lui de a gndi, care ii sunt curiozitile si ntrebrile la care si-ar dori sa afle rspunsul.
IV.1.1 Cum vorbeti copilului precolar despre sex?
Printre cele mai dificile ntrebri ale copiilor se numra si cea la care paringii dau de multe ori
rspunsuri surprinztoare: De unde vin copiii?. Aceasta ntrebare este urmata de obicei de un tir de alte
ntrebri, in funcie de rspunsul pe care IL dai. Printre curiozitile celor mici se numra si cele legate de
diferena anatomica dintre baieri si fete, despre diversele cuvinte cu conotaie sexuala sau despre
imaginile pe care le vad, inevitabil, la televizor sau in presa.
Curiozitatea copiilor in legtura cu acest subiect este normala, iar tratarea acestuia cu naturalee este cel
mai important aspect al educaiei sexuale.
Cnd este momentul potrivit pentru a aborda acest subiect?
Educaia sexuala ncepe atunci cnd copilul i manifesta curiozitatea legata de acest domeniu. Cand
te va intreba de locul din care vin copiii, fii sigur/a ca i intereseaz mai mult locaia dect procesul de
procreare. La aceasta vrsta, copiii nu sunt pregtii sa afle amnunte concrete despre sexualitate.
Atitudinea sntoasa in privina sexului ncepe de la sentimentele si de la modul de raportare al
copilului la propriul sau corp. La aceasta vrsta, l poi nva despre prtile anatomice ale corpului,
copilul nu are ntrebri profunde, curiozitatea lui fiind doar superficiala Chiar si copiii foarte mici pot
87

nva care sunt atingerile nepotrivite, pentru a ti cnd anume sa-si ridice semne de ntrebare privind
statutul lor de poteniala victima a unui abuz.
Este important sa pori discuii generale nc de la acesta vrsta si sa ii formezi copilului tu
atitudini iniiale pozitive despre sex, care sa atenueze informaiile eronate sau inadecvate pe care le va
afla mai trziu,in presa sau anturaj.
De aceea, atunci cnd ii explici cum apar copiii pe lume, este bine sa pui accentul pe iubirea dintre
oameni, care da natere copiilor. Nu este necesar sa intri in foarte multe detalii la aceasta vrsta.
Daca vei reaciona diferit, va avea sentimentul ca tu consideri aceste lucruri tabu si nesntoase,
dar totui fascinante. Poi aborda in aceasta perioada teme precum: dezvoltarea fizica a propriului corp
devotament in familie, loialitate, iubire, respect incantate si admiraie fata de natura si lumea fizica
1. Diferenele anatomice dintre fete si baieri
Desigur, multi copii urmaresc pe ascuns copiii de gen opus si observa diferentele anatomice dintre
fetie si biei. Pentru a-i explica mai multe despre acest subiect, apeleaz la dicionarele de anatomie,
editate special pentru aceasta vrsta si arata-i corpul uman, cu denumirile organelor, in general. Vorbetei despre sni, care au un rol important: de a hrni bebeluul ca sa creasc. Arata-i, in atlas, organele
genitale feminine si masculine, care sunt asemntoare cu ce a vzut el/ea. Asta nseamn ca si copiii sunt
la fel ca ceilali oameni de pe acesta planeta. Aceasta explicaie ii va untari sentimentul de apartenenta la
specia umana si ideea ca este un om in devenire. Descoperirea diferenelor dintre biei si fete este pusa in
scena de jocul de-a mama si de-a tata, in care exerseaza rolul de printe.
2. Cum apar copiii pe lume? /A venit barza.
Este bine sa dai rspunsuri simple si clare, ca pentru orice alta categorie de ntrebri. Daca ntrebrile
privind modul exact in care apar copiii persista
Nu e nevoie sa ascunzi aspectele normale ale vieii, ci doar sa le adaptezi nivelului sau de nelegere:
Copiii vin din interiorul mamelor. Ei cresc intr-un loc special, numit uter. va fi suficient pentru copilul
tu precolar. Nu-i da copilului rspunsuri eronate, precum bebeluii cresc in stomacul mamelor .
Cuta sa vezi, de fapt, ce doresc cu adevrat sa ntrebe copiii. De exemplu, in cartea Cum sa le
vorbim copiilor despre sexualitate, Ed.Trei, 2010, Linda si Richard Eyre povestesc o situatie in care o
mama cuta sa rspund la ntrebarea copilului ei De unde vin eu?. Mama ii ofer o mulime de
amnunte pe care fiul ei nu le nelegea prea bine, cnd de fapt el dorea sa afle doar unde au stat nainte de
a se muta in acel ora.
Pentru a-l invita pe copil sa fie deschis, sa comunice, evita expresia tradiionala: Vei nva cnd
vei creste mare. care are darul de a inhiba si de a-i trezi curiozitatea pentru ceea ce nu-i pregtit sa afle.
3. Ce nseamn a face sex?
Precolarii nu sunt pregtii sa afle amnunte despre sexualitate. Atunci cnd pun o astfel de
ntrebare, o fac deoarece nu neleg propoziia, extrasa dintr-un context. De aceea, ca printe, intereseazte de unde a aflat despre acest lucru si explica-i contextul. In general, limiteaz-te la a-i spune ca a face

88

sex este felul in care otul si otia, partenerii de viaa, i manifesta dragostea unul fata de celalalt.
Vorbete-i si despre respectul, angajamentul pe care si-l iau cei doi, implicndu-se in aceasta relaie. Nu
este nevoie sa dezvoli mai mult la aceasta vrsta deoarece copilul nu este inga pregtit sa neleag
lucruri mai profunde. Discuia poate fi uor deturnata spre alte subiecte cu un nivel de utilitate mai ridicat
pentru aceasta vrsta.
4. Cum a ajuns copilul in burta mamei?
Dac i-ai vorbit despre cum creste copilul in burta mamei, este posibil sa ii adreseze si aceasta
ntrebare.
In librrii sunt numeroase cri de anatomia corpului uman, care explica pe nelesul copiilor
funciile diferitelor organe. Ii poi arata copilului tu cum se dezvolta un embrion folosind suportul vizual
prezentat de atlase: imagini, plane. Mai multe detalii despre cum ajunge embrionul in burtica mamei, cel
mai probabil ar fi prea mult pentru precolari..
5. mi putei arata cum se fac copiii? Pot sa vad cum se fac copiii?
La o asemenea ntrebare ii poi explica faptul ca a face sex sau a face dragoste este un lucru privat al
lumii adulilor care se iubesc si se respecta unul pe celalalt.
6. Care sunt prile corpului care trebuie sa rmn intime: nu pot fi atinse de strini sau nu este bine sa
fie artate in public
Observ mpreun cu copilul, n locurile publice sau n familie, modul cum se comport oamenii,
cum se ating, cum se mbrac, cum se poarta ori se mbrieaz. Ai putea sa-i spui si cteva din
obiceiurile altor tari privind aceste gesturi de afeciune. Spre exemplu, Rusii se sruta pe obraz de trei ori,
in timp ce japonezii evita atingerile de orice fel atunci cnd e vorba de interaciunile sociale.

La plaja

sau la not, unele pari rmn acoperite deoarece sunt pari private ale fiecrei persoane. Acestea nu se
arata in public si nici nu trebuie atinse de persoane strine.
Reacii in situaii dificile
a) ntrebrile copilului puse in contexte nepotrivite: Copilul este foarte curios la acesta vrsta,
predominnd ntrebrile cauzale de tipul De ce?. Curiozitii i se aduga spontaneitatea si
impulsivitatea, aa ca nu te mira daca cel mic ii adreseaz o ntrebare surprinztoare in timp ce atepi la
coada la supermarket sau de fata cu musafirii. Reacia ta in aceste situaii este eseniala. Rspunde-i calm
ca ii vei explica mai trziu, cnd vei avea mai mult timp si linite. Nu uita sa revii asupra ntrebrii
copilului atunci cnd condiiile ii permit, este important sa ai rbdare cu ntrebrile nepotrivite ale
copilului tu. Atrage-i atenia in context social, cere scuze persoanei spre care a fost ndreptata o replica
necenzurata, alturi de un zmbet nevinovat. Cu sigurana va nelege, mai ales daca a trecut si ea prin
experiene similare cu propriii copii.
b) Jocul cu organele sexuale la copiii mici: Copilul descoper identitatea sexuala si plcerea produsa de
atingerea zonelor intime. La unii, autostimularea genitala poate creste in momentele de suprare sau

89

oboseala. Nu este cazul sa intri in panica. Este un fenomen normal. Aa cum in jurul vrstei de trei luni,
copilul i descoper degetele, se joaca cu urechile, tot aa trebuie sa-si descopere si sa-si studieze
organele sexuale. Acum copilul descoper ca aceste zone sunt privilegiate si poate simi plcere
mngindu-le. Nu este cazul sa ii faci probleme, chiar daca, ajuns la vrsta grdiniei, nc se joaca cu
organul sexual sub ptura. Oricum va renuna de acest obicei si fora educaie. Jocul cu organul sexual la
precolari, nu trebuie confundat cu masturbarea. Masturbarea este mimarea actului sexual si apare in
adolescenta. Daca nu reueti sa ai o atitudine destul de relaxata pentru a-l lsa in pace, atunci propune-i
calm o activitate care sa-l intereseze pentru a-i distrage atenia.
Totui, in unele cazuri, atingerea frecventa a organelor sexuale, joaca cu ele, poate semnala
existenta la copil a unei stri anxioase, privare de atenia prinilor sau chiar molestare sexuala.
Daca insista, descoper, prin ntrebri succesive, sursa de informare, cat si ce anume a aflat. Poate
fi vorba doar de un cuvnt sau de o expresie pe care nu o nelege. Orice ar fi, explica-i doar sensul
acestuia, cat mai simplu. Este o replica frecvent ntlnita in rndul celor mici. Este recomandabil sa nu
reacionezi exagerat, ci doar sa ii explici simplu ca atunci cnd va creste mare, va avea cu sigurana alte
preferine si va dori sa se cstoreasca cu o alta persoana, apropiata vrstei sale, cu care va ntemeia o
familie.
c)Discuiile sau cuvintele avnd conotaii sexuale pe care le aude copilul: Explica-i faptul ca uneori
oamenii aleg sa foloseasc anumite cuvinte care nu exprima ntotdeauna respectul fata de acest subiect.
Spune-i ca nu este frumos sa le repete si apoi orienteaz-i atenia spre altceva. Atenia sa va fi uor de
distras.

IV.1.2 Cum vorbeti colarului mic despre sex?

La aceasta vrsta copiii ncep sa neleag la un alt nivel aspectele sexualitii umane. Printre cele
mai importante subiecte pe care este bine sa le abordam se numra: pubertatea, ce presupune
dezvoltarea sexuala, cum sa evite abuzul sexual si de ce relaiile sexuale presupun responsabilitatea.
1. Ce nseamn homosexualitatea?
Este posibil ca la un moment dat, copilul sa te ntrebe ce nseamn cuvntul homosexualsau
lesbiana i poi rspunde simplu ca majoritatea oamenilor sunt atrai si se ndrgostesc de persoane de
sex opus. Astfel, bieii se cstoresc cu fetele, fac copii si ntemeiaz familii. Ei formeaz cuplurile
heterosexuale. Unii oameni nsa sunt atrai de persoane de acelai sex. Brbaii care se simt atrai de
brbai se numesc homosexuali sau gay. Femeile care se simt atrase de femei se numesc lesbiene.
La fel ca si heterosexualii, si persoanele homosexuale pot ntemeia familii si pot deveni prini, iar
mariajele gay sunt legalizate in unele tari, ca si adopia copiilor de ctre gay si lesbiene. Poi aduga
faptul ca nu se cunoate cauza exacta care sta la baza homosexualitii, iar faptul ca un om este sau nu
homosexual nu reprezint un criteriu de judecata a lui.
90

2. Cum ii vorbeti despre concepie, sarcina si natere?

La aceasta vrsta, copilul poate nelege mai exact detaliile fiziologice care stau la baza naterii
unui copil. De aceea, in jurul vrstei de 8-9 ani, poi apela la materiale pentru copii care explica
modalitatea in care acetia apar pe lume. Nu evita folosirea termenilor coreci, exaci din punct de vedere
anatomic. Este benefic sa abordezi aceasta chestiune in mod pozitiv, sa evideniezi faptul ca este ceva
normal, dar in acelai timp special. Nu uita sa menionezi ca a face sex sau a face dragoste este o
forma de manifestare a iubirii dintre doi oameni. Spune-i copilului tu ca doar oamenii mari, barbarii si
femeile au corpul pregtit pentru a avea copii. In acelai timp, este un proces care implica
responsabilitate. Urmrile pot fi destul de neplcute, cum ar fi naterea unui copil si ngrijirea lui, doua
aspecte pentru care inga nu eti suficient de pregtit atunci cnd ai o vrsta mica. De aceea, a face sex
romane ceva rezervat adulilor.
Dup ce copilul nelege modalitatea fiziologica prin care se nasc copiii, este important sa ii vorbeti si
despre modificrile care vor aprea in perioada pubertii si care l vor pregti sa devina, mai trziu,
printe la rndul lui.
3. Ce nseamn abuzul sexual?
A-l ateniona pe copil cu privire la pericolul de a cdea victima unor agresori sexuali este esenial.
Explica-i faptul ca exista persoane care obinuiesc sa abordeze copiii si sa ii ating intr-un mod nepotrivit.
Cum procedeaz asemenea persoane?
Abordeaz copilul sub diverse pretexte (sa le ofere o bomboana, sa caute mpreuna celul pierdut
sau sa le arate un loc special); pretind ca sunt prieteni de-ai prinilor; le cer copiilor sa nu spuna nimnui
ce s-a ntmplat.
nva-l pe copil cum sa reacioneze in asemenea situaii: sa se ndeprteze de persoana respectiva,
sa se adreseze prinilor sau unui alt adult ori de cate ori simte ca ceva este in neregula si chiar sa tipe
dup ajutor, mai ales daca se afla intr-un context social (pe strada, in apropierea blocurilor etc.).
Atenioneaz-l sa evite locurile pustii si zonele in care ar putea sa cada prada abuzului. Cnd ii vorbeti
despre acest lucru copilului, este bine sa l ntrebi daca acest lucru i s-a ntmplat vreodat.

4. Nuditatea si intimitatea Care este cea mai buna atitudine?

De la vrsta de 3 ani, pana la 7-8 ani, copiii manifesta pudoare si vinovie evidente din punct de
vedere fizic prin eritem de pudoare (nroirea fetei). De asemenea, privirea e lsata in jos si apare si un joc
al degetelor. Ca printe, ar fi indicat sa ncurajezi aceasta atitudine. In acest mod ii respeci dreptul la
intimitate. Arata-i prin comportamentul tu ca si tu ai intimitatea ta. De exemplu, evita sa fii cu copilul la
baie, cnd ii faci toaleta. In general, copiii reacioneaz atunci cnd au nevoie de intimitate. Fiind atent la

91

semnalele si reaciile sale, ii vei da seama cnd nevoia sa de intimitate se dezvolta si proximitatea cu
parinii nu mai este dorita. i vor nchide ua la baie sau vor reaciona atunci cnd vad lenjeria intima a
mamei, de exemplu.
5. Cum ii explici cuvintele urate
Este destul de probabil ca fiul sau fiica ta sa aud sau sa preia din jur cuvinte vulgare care
denumesc actul sexual sau organele sexuale. Pentru a-l ajuta sa neleag ca nu este benefic sa le
foloseasc, l poi preveni in legtura cu ele. Spune-i ca unii oameni nu trateaz subiectul sex cu
seriozitate si nu i dau seama ca este ceva special, aa ca folosesc cuvinte care nu exprima respect sau
gsesc amuzante glumele cu acest subiect. Explica-i faptul ca pentru a nelege cu adevrat ce nseamn a
face sex sau a face dragoste, trebuie sa tratezi acest subiect cu seriozitate si sa ii acorzi importanta.
Relaiile sexuale dintre oameni sunt modalitatea de exprimare a sentimentelor de iubire, ii apropie unul de
celalalt si de aceea, reprezint unul dintre cele mai speciale lucruri din viaa unui om.
Asemenea explicaii stau la baza formarii unei atitudini sntoase si responsabile fata de relaiile
sexuale, care poate preveni o mulime de probleme in perioada adolescentei.
6. Ce nseamn violul?
Daca deja i-ai vorbit despre a face dragoste sau a face sex , ii poi spune ca violul presupune
ca o persoana sa foloseasc fora pentru a obliga o alta persoana sa Faca sex cu ea. Explica-i faptul ca este
unul dintre cele mai rele lucruri pe care le pot face oamenii, pentru ca transforma modalitatea de a
exprima iubirea intr-o modalitate de a produce suferina. Daca nc nu ai avut aceasta discutie cu el, este
bine sa ncepi prin a-i explica ce nseamn exact a face sex si abia apoi ce nseamn viol.
7. Ce nseamn SIDA?
Explica-i faptul ca SIDA este una dintre bolile care se transmit prin ntreinerea de relaii sexuale.
Este cea mai grava boala care se transmite astfel, ntruct in timp, duce la moartea persoanei respective.
8. Cnd e momentul sa deschizi subiectul despre pubertate?
Nu ncerca sa forezi nota. Cel mai bine este sa lai lucrurile sa vina de la sine si sa ii ncurajezi
fiul sau fiica atunci cnd ii pune vreo ntrebare. Este important pentru copil sa afle despre schimbrile
care se produc in timpul pubertii nainte sa le simt pe pielea lui/ei.
Ce ii spui unui biat despre pubertate:
Si bieii au nevoie de sfaturi si informaii in legtura cu schimbrile prin care vor trece la vrsta
pubertii. Este probabil ca ei sa se simt deprimai, nelinitii sau curioi sa afle daca ali biei trec prin
aceleai schimbri. De aceea, este recomandabil sa ii spui dinainte copilului tu care vor fi schimbrile
prin care va trece. Si bieii i fac probleme in legtura cu infatisarea lor. Se ngrijoreaz de pilda, daca
sunt mai scunzi dect prietenii lor sau daca sunt prea nali si prea slabi.

92

Apariia courilor reprezint cu adevrat o problema la vrsta pubertii pentru ambele sexe.
Aceste semneale maturizrii pot provoca modificri destul de mari in comportamentul si imaginea de
sine a copilului. Att fetele, cat si bieii pot ajunge sa se retrag social sau sa evite a mai purta parul intrun anumit fel (in special fetele ncearc sa-si acopere fata cu parul). O alegere neinspirata la care multe
fete recurg este utilizarea de fond de ten pentru a acoperi suprafeele iritate sau inflamate.
In perioada pubertii, organele reproductive masculine (penisul si testiculele) cresc in
dimensiune, iar testiculele ncep sa produc spermatozoizi - celula reproductoare masculina. Discutarea
unor aspecte anatomice masculine ii va ajuta sa neleag funcionarea fiziologica a aparatului genital si a
aparatului urinar masculine.
Asigura copilul ca ereciile spontane sunt normale in perioada pubertii. Erecia are loc in cazul
unor dilatri brute a vaselor nguste de snge din penis, ducnd astfel la mrirea, ntrirea si ridicarea
penisului. Ereciile pot fi spontane, dar si in prezenta unor stimulri sexuale. Ereciile spontane nu sunt
att de evidente cum ar putea sa i se para fiului tu si, in orice caz, cu timpul vor disprea - cea mai buna
metoda de a le face sa dispar este sa nu le bage in seama.
Transformarea organelor reproductoare la biei poate fi foarte evidenta, dar bieii vor observa
mai ales cum umerii devin mai lai, iar corpul in general mai musculos. De asemenea, va ncepe sa le
creasc par pe piept si pe fata. O alta transformare importanta pentru biei este si schimbarea vocii; poate
fi mai joasa sau sa sune spart. Acest fenomen se produce din cauza faptului ca laringele sau mrul lui
Adam, care conine corzile vocale, creste. Din nou, daca vocea lui poate strni o reacie din partea
celorlali, este cazul sa ii explici ca acesta este un fenomen normal.
O idee buna este sa ii mprteti fiului tu din transformrile prin care trec fetele la pubertate; el
ar putea sa i pun o serie de ntrebri in legtura cu acest subiect. Ii poi vorbi despre cea mai importanta
schimbare adusa de pubertate in cazul fetelor: menstruaia. Ii poi explica faptul ca menstruaia este un
fenomen fiziologic normal pentru toate fetele, si ca acesta are legtura cu apariia unui copil. Ca acesta
creste in uter, ii poi arata imagini cu aparatul reproductor feminin, si ca in lipsa embrionului, se elimina
snge in fiecare luna. De aceea sunt necesare absorbantele.
Ce i spui unei fete despre pubertate;
La fete, procesul de cretere din perioada pubertii nseamn dezvoltarea soldurilor, snilor si a
esutului adipos de pe coapse si fese. Amintete-i fiicei tale ca fiecare individ este diferit si ajut-o sa
gndeasc pozitiv despre felul cum arata.
Modelele prezentate de media ar putea sa-i deruteze pe adolesceni si sa ii fac nefericii in ceea ce
privete aspectul lor fizic. Acest fapt poate duce la anxietate, la sub-aprecierea de sine, dieta necontrolata
sau, in cazuri extreme, la boli de nutriie (hipovitaminoze, dezechilibre ale organismului) si tulburri ale
comportamentului alimentar (anorexie sau bulimie). Evit s faci comentarii referitoare la forma si
dimensiunile corpului ei sau ale altcuiva, fiindc fetele pot fi deosebit de sensibile si critice la adresa

93

imaginii lor. Creterea snilor. Fetele pot observa ca snii lor se dezvolta inegal. Specifica faptul ca snii
in general sunt de mrimi si forme diferite, iar ngrijorarea nu ar trebui sa existe daca ei nu sunt egal
dezvoltai. Pana la finalul pubertii, aceste procese vor duce la o normalizare in mrime si greutate, dei
nimeni nu are snii perfect simetrici.
Cnd e bine sa discui despre menstruaie? Momentul ideal este atunci cnd ea ncepe sa pun ntrebri.
In general, pe la vrsta de 8-9 ani va fi cu sigurana curioasa si s-ar putea sa si aib unele semne de
dezvoltare fizica. Laa subiectul sa fie deschis in mod firesc, nu ii rezerva timp pentru un discurs.
Apariia menstruaiei este schimbarea majora pe care o sufer fetele in perioada pubertii. Este important
sa ii sugerezi ideea ca menstruaia este semnul unui organism normal si sntos, nu un motiv de
ngrijorare.
Ai putea sa o ntrebi daca i s-a vorbit la coala despre menstruaie, daca a citit sau a auzit de la
prietene despre ce e vorba. Astfel ii vei da seama daca a fost informata corect. Menioneaz aspectele
negative precum SPM (sindromul pre-menstrual) sau starea de disconfort, fora a insista prea mult pe ele.
Nu toata lumea sufer de aceste neajunsuri, de aceea menstruaia nu ar trebui sa par nfricotoare. Pune
accent pe faptul ca acest proces este un indice de sntate pentru o femeie, in niciun caz, semn de boala.
In final, nu ncerca sa prelungeti discuia peste msura. ncurajeaz-o sa pun ntrebri atunci cnd simte
nevoia astfel ii va fi mai uor sa asimileze informaia pe care i-o dai Putin cate Putin, respectnd nevoia ei
de cunoatere.
Cum reacionezi dac:
Copilul va surprinde in timpul actului sexual?
ncearc pe cat posibilul sa nu te afli in situaia de a fi surprins de ctre copil in timpul unui act sexual cu
partenerul tu de viaa. In cazul in care acest lucru s-a ntmplat totui, ncearc sa acoperi zonele de
nuditate expuse, adopta o atitudine normala prin care ii ceri celui mic sa prseasc camera doua minute
pentru ca apoi sa discui cu el. Fata in fata, poi sa-l ntrebi ce anume a vzut, nsa nu fi foarte insistenta.
Sunt mici ansele ca intr-adevr sa fi vzut ceva si sa ofere semnificaii actului in sine. De obicei, daca
surprinde actul sexual, acesta este asociat de ctre copil, in mod incontient, cu o violenta din partea
tatlui. Ii putei spune copilului ca actul sexual intre prini este o forma de manifestare a dragostei dintre
ei, si nu este ceva agresiv sau violent. Pur si simplu vorbeste-i despre iubirea pe care o ai fata de
partenerul tu de viaa si ca ceea ce a vzut sunt semne prin care adulii i manifesta dragostea unii fata
de ceilalti.
Nu tii sa rspunzi la ntrebrile copilului
Daca eti surprinsa de o ntrebare la care nu tii ce sa rspunzi copilului tu, nu intra in panica. Spune-i
pur si simplu ca nu tii rspunsul, dar ca l vei cuta si ii vei spune mai multe. Nu uita sa caui intr-adevr
informaiile pe care ti le-a cerut copilul si sa i le explici.

94

IV.1.3 Cum vorbeti elevului de gimnaziu despre sex?

La aceasta vrsta, educaia sexuala nu se va mai referi doar la cunotine teoretice. ncepnd cu
12-14 ani, este foarte probabil ca elevul/eleva sa aib o prietena, respectiv un prieten.
Prima relaie cu o persoana de sex opus poate aduce curiozitatea fata de actul sexual. De aceea,
este important ca pana la aceasta vrsta sa ii arai copilului faptul ca relaiile sexuale implica o
responsabilitate pe care si-o asuma persoanele adulte.
O alta problema frecventa la aceasta vrsta este presiunea asupra fetelor de a ncepe viaa sexuala,
mai ales daca acestea ies in ora cu un biat de vrsta mai mare. De asemenea, la aceasta vrsta, este
recomandabil ca fiica ta sa tie ce presupune hartuirea sexuala si cum se poate apra mpotriva ei.
Subiectele legate de sex nu sunt lucruri izolate, interzise, ci sunt legate de toate celelalte subiecte
ntlnite de-a lungul zilei cotidiene: munca, efort fizic, delectare spirituala sau alte lucruri pe care le
realizam. Cuta ocazii de a purta discuii despre asta: cuvinte, expresii pe care le-a auzit, imagini vzute
la TV, la calculator, in reviste etc. Autorii Linda si Richard Eyre (in cartea Cum sa le vorbim copiilor
despre sexualitate, Ed.Trei, 2010), propun folosirea comparaiei: in aproape toate lucrurile exista o parte
buna si o parte rea. De exemplu, focul nclzete locuinele, apa, ajuta la prepararea hranei, etc.; dar poate
sa si distrug cldiri, pduri, sa ucid oameni. La fel este si in relaia sexuala.
Arata-i ca un lucru utilizat greit poate duce la consecine dureroase, pe cnd cel fcut la timpul
sau, conduce la experiene frumoase.
Explica-i ce nseamn cuvntul pornografie: utilizarea sexului in mod comercial. Chiar daca l-ai
educat sa nu se uite la asemenea imagini, evitarea situaiilor in care poate vedea accidental astfel de
materiale, este practic imposibila. Nu te speria: nu poi sa deii control asupra tuturor lucrurilor din jurul
tu si asupra fluxului continuu de informaii la care e supus copilul tu. Poi sa-l ajui sa inteleaga
semnificaia acestor lucruri si sa-l nvei sa priveasc dincolo de imagini. De altfel, in cazul in care ii vei
interzice strict sa se uite la asemenea materiale, ii vei trezi curiozitatea si mai mult.
Discutai cele mai frecvente replici sau stereotipuri ale tinerilor, referitoare la
comportamentul sexual: exemple Toata lumea face sex. ; Prietenii mei fceau sex si rdeau de
mine pentru ca eu nu fceam. Din partea unui biat: Este macho. Dovedete ca sunt brbat! Din
partea unei fete: Alin mi-a spus ca m prsete daca nu fac sex cu el, iar eu vreau sa m iubeasc.
mi place si nu face ru nimnui. Este ceva natural, oamenii au nevoie de sex . Este cool si o arata
si la TV, si in muzica.
Gsii mpreuna, pentru fiecare dintre aceste afirmaii, argumente pro si contra. Condu discuia in
aa fel nct copilul sa inteleaga de ce aceste replici nu exprima de fapt motive reale si suficiente pentru a
ncepe sau nu viaa sexuala.
Discuta cu copilul tu despre perioadele prin care trec oamenii, pana a ajunge sa-si ntemeieze o
familie, cu bucurii si obligaii: perioada copilriei se continua cu adolescenta. In adolescenta, va avea
primii prieteni de sex opus, va petrece un timp mai ndelungat cu acetia. De asemenea, va trebui sa fac
95

fata primelor momente in care va fi nevoit sa spunaNu. Pentru unii, viaa adulta ncepe cu viaa
studeniei, pentru alii, cu primele slujbe. Doar adultul are independenta sa realizeze cat mai multe lucruri,
astfel nct sa aib o stabilitate materiala si spirituala pentru a-si ntemeia o familie si pentru a avea copii.
Si totui, muli dintre adolesceni au relaii sexuale, fie din curiozitate, fie pentru ca au o relaie de
cuplu stabila si de durata, fie pentru ca vor sa fie ca ceilalti. Este important sa vorbeti copilului despre
luarea unei decizii in acest sens a face sex este o decizie personala, atunci cnd te simi pregtit, cu
persoana pe care o consideri potrivita, in condiiile protejrii.
Ce nseamn hartuirea sexuala?
Hartuirea sexuala reprezint orice comportament de natura sexuala nedorit (verbal, non-verbal sau
fizic) care lezeaz demnitatea umana sau care duce la crearea unui mediu degradant, de ostilitate, de
umilire a persoanei. Ii poi explica faptul ca daca se confrunta cu atitudini de hartuire sexuala (de
exemplu,
din partea unui profesor, sau a unei alte persoane cu autoritate) este necesar sa ii spuna despre acestea si
sa nu aib o atitudine pasiva. Informeaz-l ca hartuirea sexuala nu este un comportament normal si ca este
chiar o infraciune ce se pedepsete, atunci cnd se produce la serviciu, in cazul adulilor.
Multe din victime ajung sa se desconsidere si sa cread ca ele au fcut ceva si ca merita ceea ce li s-a
ntmplat. Asigura-l de ncrederea pe care i-o pori, de disponibilitatea si deschiderea ta fata de acest
subiect oricnd si orice s-ar ntmpla.
Cum reacionezi in situaii dificile:
Avortul: La aceasta vrsta, fiica ta este pregtita sa inteleaga si alte efecte pe care le poate avea un
avort. Vorbeste-i mai pe larg despre riscurile pe care le implica, precum si despre necesitatea de a folosi
mijloace de protecie mpotriva unei sarcini nedorite. Este bine sa ii vorbeti si fiului tu despre efectele
unui avort, pentru a fi informat cu privire la toate consecinele sexului neprotejat. Consecinele unui avort
sunt multiple, att psihologice (sentimente de culpabilitate, teama, tristee, conflicte in cuplu), cat si fizice
(riscuri pentru o noua sarcina, complicaii ale interveniei).
Ii surprinzi copilul pe site-uri sau cu reviste cu material pornografic
Sa ne nchipuim un scenariu: copilul tu ajunge din greeala pe un astfel de site si
romane fascinat! Va continua sa se ntoarc la acele imagini daca mediul l determina sa
fac asta, adic:

se simte neglijat de familie, cere dragoste iar familia, ocupata, nu i-o ofer

in jur este tensiune provenita de la nenelegeri in familie

are ntrebri puse anterior la care nu primete rspuns, despre schimbrile suferite de corpul lui ori
legate de momente fierbini surprinse cu alta ocazie, care nu i-au fost explicate.
Cnd copilul tu ajunge sa vad aceste lucruri, vorbeste-i despre schimbrile care au loc in corpul

lui la aceasta vrsta, daca nc nu ai fcut asta. Povestete-i despre dreptul la intimitate al fiecruia si
despre modul cum alege fiecare sa foloseasc acesta intimitate. De asemenea, nu uita sa-i menionezi

96

cteva informaii si despre ce nseamn prostituia si traficul de fiine umane, cum anume le cad victime
ali copii si adolesceni.
Ii surprinzi copilul folosind un limbaj cu conotaii sexuale vulgare
Discuta cu el/ea contextul in care a auzit acest limbaj si reacia celorlali la un astfel de limbaj. De
cele mai multe ori, copilul folosete acest limbaj deoarece aa se discuta in anturajul lor si cei care-l
folosesc mai des obin unele beneficii(aprecierea celorlali, atrag atenia colegilor dar si a adulilor, se
simt intrai in lumea adulilor etc.). Ajuta-l pe copil sa botina acestebeneficii prin alte metode, mai
adecvate vrstei lui.
Fiica ta are un prieten (mult) mai mare ca vrsta dect ea
Observa ce a pierdut, din vechile interese, de cnd iese in ora cu acest biat, ce dezavantaje apar
ca urmare a relaiei si arata-i-le, fr s devii extrem de insistent. Fii persevereni, daca credei ca relaia
constituie un pericol pentru ea. De asemenea, este bine sa ii cont de faptul ca ncercarea de a-i controla
alegerile o poate ndeprta si o poate face sa-si piard ncrederea in tine. Pe de alta parte, sigurana fiicei
tale este cea mai importanta.
IV.1.3 Cum vorbeti elevului de liceu(adolescentul) despre sex?
Adolescenta aduce cu sine probabil cele mai complicate probleme pentru prini, dar si pentru
copii, in aceasta sfera a educaiei copilului.
nceperea vieii sexuale in perioada liceului este o situaie din ce in ce mai frecventa in prezent.
Presiunea sociala, a grupului de prieteni sau a partenerului, dar si curiozitatea si dorina adolescentului de
a se maturiza reprezint civa dintre factorii care determina nceperea vieii sexuale.
De aceea, printre cele mai frecvente ntrebri ale adolescenilor se numra: Cnd sa ncep viaa
sexuala?, Cum tiu daca prietenul meu doar m folosete pentru sex? Daca nu o sa fac sex, o sa m
prseasc., Cum sa spun nu fr sa rnesc persoana iubita?
O alta problema importanta care apare o data cu nceperea vieii sexuale este protejarea de o
sarcina nedorita si mpotriva bolilor cu transmitere sexual.
Studiile arata ca o educaie sexuala corespunztoare si o relaie printe-copil bazata pe ncredere
previn nceperea vieii sexuale de timpuriu. Daca te simi inconfortabil cnd ii vorbeti copilului tu
despre sex, poi chiar sa ii spui acest lucru si sa menionezi ca totui ii doreti sa putei aborda mpreuna
orice tip de subiect.
Timpul a trecut, lucrurile s-au schimbat : adolescentul tu vrea sa fac singur alegerile, are secrete
si parca este din ce in ce mai Putin copilul tu (aa cum l tiai). Te ateapt prima iubire a copilului tu,
primele experiene sexuale, pentru care probabil nu eti pregtit in totalitate.
Cum faci fata debutului vieii sexuale a copilului tu? Evita sa ii ii predici, rezuma-te la a pune ntrebri
si ncurajeaz-i ntrebrile fr sa le consideri puerile sau naive. A face educaie sexuala nseamn a
asculta ntrebrile si comentariile copilului tu. Fiecare generaie are propriile sale valori si norme.

97

Ascultnd feedbackul copilului tu, vei ti cum sa-ti nuanezi discursul astfel nct sa fii sigur ca a fost
corect neles.
Numai mamele vor putea sa descrie o femeie unui biat, numai tatii vor fi cei care ii vor putea explica
fetei ce gndesc brbaii. Poate este una dintre cele mai dificile discuii pe care le-ai purtat vreodat si asta
nu din cauza lui, ci mai ales din cauza atitudinii tale fata de sex. Primul pas este sa accepi sexualitatea ca
pe ceva pozitiv, iar adolescenta ca pe ceva firesc.
Momentul potrivit?
Parc o discuie despre sex devine din ce n ce mai dificil. Sunt attea aspecte la care trebuie s
fii atent ca printe, ca sa nu uitam ca trebuie sa fii "politic corect", sa nu iei heterosexualitatea drept o
alegere subneleasa a copilului tu. Cine tie, poate nu este, iar in cazul acesta, el se poate simi jignit sau
ndeprtat de ceea ce se considera normalitate.
Preia iniiativa! Daca ai un copil mai timid, ncearc sa deschizi tu discuia. Sunt foarte multe
oportuniti: scenele din filme, cuplurile de pe strada etc. Ateapt sa vezi cum reacioneaz copilul tu si
ncearc sa nu faci presiuni asupra lui.
Folosete denumirea corect a prilor corpului. Evit diminutivele si parafrazarea cu diferite
apelative. Aceasta poate provoca o confuzie in percepia copilului sau l pot complexa.
Nu trebuie sa uitam ca fetele si bieii au nevoie de instruciuni diferite. De exemplu, este de
preferat sa le nvei pe fete sa spuna "Nu" atunci cnd nu i doresc un contact sexual. De cele mai multe
ori, ele nu spun nimic sau se uita in alta parte, ceea ce nu este interpretat ca un "Nu" de ctre biatul care
va continua avansurile. Pe biei este de preferat sa i nvei ce nseamn un consimmnt si ca a spune
"Nu" chiar nseamn "Nu", indiferent de cat de departe s-a ajuns.
Cum ii vorbeti despre prima experiena sexuala?
Odat cu maturizarea biologica sau pubertatea, bieii si fetele dezvolta caracteristici sexuale
primare si secundare, receptivitatea sexuala si capacitatea de reproducere. Muli adolesceni ncep sa fie
sexual activi. Sexul poate sa reprezinte o presiune a grupului pentru adolescenii cu ncredere sczuta in
forele proprii. A face sex cnd nu eti pregtit poate da natere unor sentimente de vinovatei si anxietate,
nevoia de a te simi iubit, ateptarea iubirii, teama de respingere etc. In relaia cu copilul, in acest moment
te ajuta amintirile tale despre tine la vrsta lui.
Nu uita cum era cnd tu ateptai un telefon de care ti se prea ca era legat bunul mers al lucrurilor in
univers. De aceea, nu te grbi sa condamni si da dovada de rbdare. Evita sa deschizi subiectul brusc, ca
din senin!
Nu uita sa incluzi aspectul emoional
ncearc sa conduci discuia si spre implicaiile emoionale, nu aborda doar reaciile corpului. Relaiile
sexuale implica responsabilitate si grija pentru ambii parteneri. Discuta despre toate etapele unei relaii:
cunoaterea prin discuii, mers in ora, la cinema. Toate acestea duc la dezvoltarea unei relaii. In discutie,

98

pune in directa relaie sexul cu dragostea, intimitatea, ncrederea, respectul pentru sine si pentru partener.
Astfel pui accent pe importanta asumrii responsabilitii pentru propriile alegeri si decizii
Pentru a ti ca este pregtit sa-si nceap viaa sexuala, prezint-i copilului cteva condiii pe care
trebuie sa le ndeplineasc o persoana pentru a fi pregtita sa nceap viaa sexuala:

eti matur din punct de vedere fizic, mental, emoional, financiar

capabil sa creti un copil

sa faci fata altor urmri posibile ale sexului

te bazezi pe afeciune in relaia cu celalalt.

eti informat despre sexualitate.

exista pentru asta acordul ambilor parteneri

Pe de alta parte, ai da seama ca nu eti pregtit sa ncepi viaa sexual exista cteva semne care te

avertizeaz ca te afli intr-o asemenea situaie. Prezint-i copilului cteva si discutai-le mpreuna:

te simi constrns, presat

crezi ca vei regreta mai trziu..

faci acest lucru pentru ca ceilalti o fac.

nu tii cum sa te protejezi de BTS.

nu poi sa creti un copil.

IV.2 Prevenie si contracepie - informaii si puncte de vedere

IV.2.1 Ce trebuie sa tim despre bolile cu transmitere sexuala (BTS)
Ice-breaking:
Jocul cu apa avem nevoie de pahare de unica folosina, markere, etichete, o carafa plina cu
apa. Ne imaginam ca ne aflam la o petrecere, unde vom cunoate persoane noi. Participani sunt rugai
sa se aeze in cerc, dup care se mparte fiecruia cate un pahar, pe care in prealabil a fost scris numele
unei BTS si apoi acoperit cu o eticheta pentru a nu se vedea scrisul. Se toarn apa in fiecare pahar, apoi
participant sunt rugai sa se grupeze in perechi si sa toarne apa in paharul partenerului.
In partea a doua a activitii se desfac etichetele de pe pahar, se citesc numele VTS-urilor scrise
pe fiecare, apoi se dezbate modul de alegere al partenerilor si ce anume tim despre trecutul lor, dup
care se face legtura cu modul de transmitere a VTS-urilor si se trece la prezentarea informaiilor despre
tema.
Cu toii contractam diferite boli intr-un moment sau altul al vieii, din cauza neglijentei noastre
sau a altora: rceli, guturai, pojar, etc. Infeciile/bolile cu Transmitere Sexuala, spre deosebire de primele,
reprezint urmarea neglijentei noastre si numai a noastre. Cum ne putem ajuta si implicit proteja
adolescenii curioi si impulsivi? Simplu! Vorbind despre tipurile de boli, simptomatologie si soluii.
Termenul de BTS este folosit pentru a desemna afeciunile infecioase transmise, in principal, prin
act sexual vaginal, oral sau anal si ale cror simptome se localizeaz, in special, in zona genitala. Pot fi
99

transmise, dar intr-o msura mai mica, si pe alte cai - contactul cu zona infectata, contactul cu obiecte
infectate sau de la mama la ft, iar simptomele pot fi localizate si in alte zone cum ar fi zona bucala, gatul,
ochii.
Cauzele bolilor cu transmitere sexuala
Cele mai importante grupuri de organisme ce declaneaz infeciile sexuale sunt:

virusuri(de exemplu: virusul imunodeficienei umane - HIV, virusul Herpes Simplex - HSV)

bacterii (de exemplu: Treponema Pallidum, Neisseria Gonorrhea);

fungi (de exemplu: Mycoplasma Hominis, Chlamidia Trachomatis)

micoplasme si chlamidii (ciuperci - de exemplu: Candida Albicans)

protozoare (de exemplu: Trichomonas Vaginalis)

metazoare (paraziti - de exemplu: Sarcoptes Scabiei Mominis)

Este util ca din biblioteca casei sa nu lipseasc un ghid medical, dar mai ales un atlas cu ilustraii

clare ale acestor virui, bacterii, fungi etc., cat si a urmrilor generate de prezenta lor. Astfel vor deveni
mai vigileni si suspicioi la cele mai mici elemente semnalizatoare a unor factori de risc-bubie, couri,
iritaii, miros neplcut, scurgeri etc. Nu uita sa ii spui copilului tu! Nu este simplu deloc sa ii dai seama
daca partenerul sau tu avei o infecie sexuala. Si asta fiindc de cele mai multe ori Bolile cu Transmitere
Sexuala sunt asimptomatice (fr simptome) sau in foarte multe cazuri, atunci cnd apar, sunt simptome
ce pot sa apra si in alte stri patologice, mai Putin periculoase, si de aceea foarte uor de confundat sau
foarte uor de trecut cu vederea (din pcate).
Simptome ale Bolilor cu Transmitere Sexuala sunt:
Daca suntei paringii unei fete, este indicat sa tie de la voi despre urmtoarele semne ce ar trebui sa o
ndrepte spre un medic ginecolog sau spre voi: secreii (scurgeri) neobinuite din vagin. La sexul feminin
exista o secreie fiziologica (normala). Ar trebui sa se ngrijoreze daca secreia i schimba culoarea
(devine verzuie sau gri), mirosul (devine neplcut), consistenta (devine apoasa sau brnzoasa), cantitatea
(devine abundenta).
-

dureri sau usturime in timpul urinarii

dureri si mncrimi in jurul vaginului sau in zona perianala (perineu, anus)

durere in timpul actului sexual

apariia de excrescente (negi) in zona labiilor, vagin sau in zona perianala

iritaii, rni in jurul vaginului sau in zona perianala

Daca suntei prinii unui biat, este indicat sa afle de la voi, despre urmtoarele semne ce ar

trebui sa-l ndrepte spre un medic ginecolog sau spre voi:

-

secreie din penis in cantiti neobinuite, cu o culoare si un miros neobinuit

senzaie de usturime in penis in timpul urinarii si imediat dup

iritaii, rni, veruci (negi) pe penis, in jurul lui sau in zona perianala

mncrimi sau umflturi in zona genitala, in zona perianala au in alte pari ale corpului
100

Ceea ce este extrem de important de precizat este ca indiferent daca aceste simptome apar sau nu,
din momentul infectrii, o persoana infectata poate transmite infecia mai departe.
Este cat se poate de uzual ca infeciile sexuale sa nu prezinte nici un fel de simptomatologie, iar persoana
infectata sa transmit infecia partenerului sau oricrei alte persoane cu care are contacte sexuale.
Tratamentul bolilor cu transmitere sexuala:
Depistarea precoce a unei infecii sexuale este de natura sa elimine riscul unor complicaii
ulterioare. Cu cat este mai devreme depistata, cu att mai rapida va fi vindecarea (acolo unde este posibila
vindecarea) si cu att mai mica va fi probabilitatea de apariie a unor complicaii ulterioare cum ar fi
avortul sau infertilitatea.
Numai o parte dintre Bolile cu Transmitere Sexuala sunt curabile. Asta nseamn ca numai in
unele cazuri, tratamentul este de natura sa distrug agentul patogen si sa redea organismului starea de
sntate. In alte cazuri, nu se mai poate face nimic pentru a elimina agentul patogen, acesta rmnnd
"cantonat" in organism toata viaa, ateptnd momentul prielnic de a reveni.
Se impune acionat, acolo unde este cazul, att asupra cauzelor, cat si asupra efectelor.
Degeaba va urma un tratament daca nu va nltura cauza care a dat natere strii patologice.
Automedicaia este departe de a fi o soluie optima. Cnd vorbim de VTS-uri, problema sau riscul
medical este al ambilor parteneri implicai.
Legat de ideea imunizrii este bine ca adolescentul sa mai tie ca imediat dup terminarea
tratamentului, este oricnd posibila reapariia strii de mbolnvire.

IV.2.2 Metode contraceptive

Ice- breaking:
Se ofer celor care participa la activitate (de obicei fete) cate o floare, dup care se discuta

despre delicateea si puritatea acesteia si cat de mult ne preocupam pentru a o pstra. Astfel se face
legtura cu virginitatea si semnificaia pe care o are pentru fiecare dintre ele, dup care se trece la
discuia despre debutul vieii sexuale si metodele de contracepie; pentru discuia cu bieii se poate
folosi ca ice-breaking oferirea unei ciocolate frumos ambalate, din care sa rup o bucata si apoi s-o
ambaleze la loc si sa o dea altui coleg. Ii ntrebam pe fiecare ce au simit cnd ciocolata era ntreaga si a
rupt prima bucata, apoi pe urmtorul si legam discuia de prima experiena sexuala cu o persoana care
nu a mai avut ali parteneri nainte si cu o alta cu mai muli parteneri, care este mai aproape de ce si-ar
dori fiecare si continuam cu tema propusa.
Sexualitatea este o parte integranta vieii fiecrei persoane. Ea cuprinde valorile personale ale
individului, atitudinile si credinele despre: propria persoana, ca femeie sau brbat; relaiile cu ali
oameni(prietenie, dragoste, relaii intime, afeciune), ncredere in sine si imaginea propriului corp;
sntatea mentala si reproductiva, comportamentul, deciziile personale,etc.
101

Se ntmpla des ca parinii care se neleg cu copiii lor, care "comunica", sa afle brusc ca fata lor
are o viaa amoroasa despre care nu tiau nimic. De obicei, prinilor le este greu sa admit dreptul la
intimitate si nevoia crescuta de intimitate a adolescentului fata de acest aspect al vieii lui. Parinii nu
vorbesc in general despre viaa sexuala cu copiii lor - fiecare cu gradina sa secreta. Si asta pentru ca este
mai uor sa se vorbeasc despre probleme generale dect despre problemele intime.
Exista prini care accepta ca fiul sau fiica lor sa aib o poveste amoroasa si sexuala, cu condiia sa fie
informai despre tot ce se ntmpla. Exista mame care procura pilula pentru fetele lor nainte ca acestea sa
fi pomenit de ea. Uneori, fetele reacioneaz violent la aceasta imixtiune in viaa lor intima, pentru ca se
simt umilite si suporta greu ca mama lor sa le priveasc astfel sexualitatea. Unele, din provocri sau
ciuda, nu vor folosi aceasta contracepie forata, ceea ce poate sa duca la mari riscuri.
In zilele noastre, se pune accentul din ce in ce mai mult pe contracepie si pe planificarea familiala.
Metodele contraceptive sunt foarte variate, ncepnd cu arhicunoscuta "metoda a calendarului" si
terminnd cu metode moderne si sofisticate: implantul intradermic sau plasturii cu hormoni.
Ceea ce trebuie sa tii nainte de a te gndi la o metoda contraceptiva pentru copilul tu, sunt condiiile pe
care trebuie sa le ndeplineasc contracepia: sa fie demna de ncredere
modul de utilizare sa fie uor de nvat

s fie ieftina

s fie uor accesibila fiecruia

s fie igienica

s nu aib efecte secundare

s nu influeneze concepia n viitor

s nu influeneze o sarcina ulterioar

Succesul contracepiei este asigurat de trei reguli de baza:

1. Orice metoda tiinifica de protecie este mai buna dect lipsa proteciei
2. Metoda cea mai eficienta este ntotdeauna cea care se folosete cu consecventa
3. Atitudinea fata de contracepie este un factor deosebit de important al eficientei.
Clasificarea metodelor contraceptive
Ii oferim in continuare o clasificare a metodelor contraceptive.
Este recomandabil ca adolescentul tu sa fie informat in legtura cu fiecare dintre ele.
Daca nu dispui de suficiente informaii despre toate, putei cuta mpreuna mai multe
detalii despre fiecare dintre ele si le putei discuta avantajele si dezavantajele.
1. Metoda abstinentei totale
2. Metoda abstinentei periodice:

metoda calendarului

metoda temperaturii bazale

102

metoda combinata intre primele doua

testele colorimetrice

metoda Billings (ritmul mucusului cervical)

metoda imptotermala (metoda illings + temperatura bazala).

3. Coitul ntrerupt
3 . Metoda chimica: spermicide
4 . Metoda hormonala:

pilula estroprogestativa

injecie intramusculara cu gestageni

analogii LH-RH

implante hormonale (Norplant)

5. Metoda imunologica vaccinare anti HCG sau antiovocit

6. Prostaglandine, antiprogestative
Pentru adolescente, exista cabinete de planning familial crora li se pot adresa pentru a stabili ce
metoda contraceptive vor folosi. Explica-i de asemenea si in ce consta controlul ginecologic si nu uita sa-i
spui cat de importanta este examinarea snilor. Medicul ii poate arata cum se realizeaz auto examinarea
corecta a snilor si ii poate rspunde la eventuale ntrebri. O poi nsoi pe fiica ta la ginecolog daca
aceasta dorete, atunci cnd va merge prima data.
Nu face din vizita la ginecolog ceva stresant pentru fiica ta si nu o obliga sa mergei la ginecolog
pentru a verifica daca si-a nceput sau nu viaa sexuala. Respecta-i intimitatea si arata-i ca ai ncredere in
ea.
Concluzie:

Nu uita de propria ta atitudine fata de sex Pentru a-l ajuta pe copil sa dezvolte o

atitudine sntoasa fata de viaa sexuala, este esenial ca felul in care tratezi acest subiect sa reflecte
o atitudine responsabila, matura si ncreztoare.

103

BIBLIOGRAFIE

Avram, E. (coord.), Familia i evoluia psihocomportamental a copiilor n ,,Psihologia sntii,

(2010)

Avram, E., Ttreanu, L. (coord.), Coordonate psihopedagogice n consilierea copiilor i tinerilor

cu tulburri de conduit n: ,,Neurotiine i psihologie clinic, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti (2009).

Bezede R., Gora-Postica V., Parteneriatul coal-familie-iniiative locale, C.E. PRO

DIDACTICA, Chiinu, 2009

Bezede R., Parteneriatul coal-familie: calitate i fiabilitate, n: DIDACTICA PRO..., nr.5-6,

2009.

Dorothy Law Nolte, Rachel Harris, Copiii nva ceea ce triesc educaia care insufl valori, Ed.
Humanitas Bucureti (2012)

Gora-Postic V. (coord,); Chicu V.; Cheianu D.; Bezede R., Parteneriatul coal-familie n
viziunea managerilor colari. Raport asupra sondajului naional, realizat printre directorii de coli
din Republica Moldova, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2009.

Hickling Meg, Educaie sexuala pentru copii si adolesceni: Ghidul printelui si profesorului -,
Bucureti, Humanitas, 2008

Irina Anca Tnsescu, Modelul familial - factor mediator n delincvena comportamental n

Direcii i perspective psihologice n abordarea unicitii umane i sintalitii, Editura MAI,
Bucureti (2010)

Milcu, M, Diagnoza comunicrii verbale ca vector al stabilitii/instabilitii conjugale informale

n ,,Cercetarea modern n psihologie. Individ, grup, organizaie: studii aplicative,. (coord.)
(2010);

104