Sunteți pe pagina 1din 7

I.

DIDACTICA RELIGIEI
1. A.Religia ca disciplina de invatamant.Educatia religioasa si finalitatile acesteia
-Notiunea de ,,educatie” vine de la latinescul ,,educo,-are” si inseamna a conduce pe om , cu metode
adecvate, spre o tinta. Dintre rolurile acesteia amintim ingrijirea,instruirea si conducerea celor educati.
-Educatia se bazeaza pe constiinta, pe care doar omul o are. Aceasta este una din laturile educatiei, alaturi
de ed. Intelectuala, ed. Fizica, ed. Estetica si ed. Civica. Educatia Religioasa este activitatea pe care
educatorul o desfasoara pentru dezvoltarea religiozitatii copilului,deoarece el se naste cu o predispozitie
spre religiozitate. Ed. Religioasa conduce pe om la scopul ultimo al existentei, comuniunea cu Dumnezeu.
Ed. Religioasa este importanta si din punct de vedere moral, cultural dar si social, toate conducand pe om
la desavarsirea crestina.
2. Locul si rolul religiei la nivelul invatamantului preuniversitar
-Primele scoli au aparut pe langa biserici, pentru ca prima misiune a Bisericii este de a invata (Matei 28,
19-20). Datorita importantei pe care o are Religia in viata omului, a fost reintrodusa in anul 1990 ca
disciplina de invatamant in scoli, dup ace fusase scoasa in 1948. In domeniul educatiei religioase se
impugn conditii legate de specificul acesteia.
3. Baza legislative a predarii religiei in scoala
-Religia este cuprinsa ca obiect de studio in planul-cadru si face parte din trunchiul comun, in baza Legii
Invatamantului nr.84/ 1995, republicata in temeiul art.II din Legea Invatamantului nr.51/1999(privind
aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr.36/1997).
4. Programa scolara:structura si importanta
-Programele scolare sunt documente oficiale elaborate de MEN si Consiliul National pentru Curriculum si
stabilesc:-modelul curricular;-obiectivele cadru;-obiectivele de referinta;-activitati de invatare;-
continuturile invatarii;-recomandarile facute profesorilor;-standardele curricular de performanta pentru
ciclurile de invatamant;
-Programa scolara este elaborate de fiecare cult, iarpe baza ei se intocmesc manualele scolare.
5. Manualele scolare- sunt documente scolare alcatuite pe baza programei scolare. In cuprinsul lor se
prezinta atat cunostinte cat si activitati care trebuie desfasurate de catre elevi pentru asimilarea acestora.
Manualul de religie se alcatuieste in conformitate cu principiile didactice si catehetice, cu scopuri propuse
si cu strategiile didactice folosite in activitatea educativa.
-Manualul este instrument de lucru atat pentru professor cat si pentru elevi. Manualul poate fi utilizat la
toate tipurile de lectie, impreuna cu diferite mijloace de invatamant.

B.Principiile didactice generale. Principiile didactice specific predarii religiei:Principiul


Hristocentric si Principiul Eclesiologic
-Principiile didactice sunt normele generale pe care se intemeiaza procesul de invatamant, asigurand
conditiile necesare indeplinirii scopurilor si obiectivelor pe care le urmareste in desfasurarea sa.
1. Principiul Intuitiei-accesul in lumea credintei trece prin simturi, cunoasterea concreta, senzoriala,
fiind baza abstractizarii si generalizarii cunostintelor. Psihopedagogic-intuitia vizeaza influenta
directa a obiectelor din lumea inconjuratoare asupra simturilor noastre.
2. Principiul Accesibilitatii (al respectarii particularitatilor de varsta)- profesorul (un bun psiholog)
sa adapteze continutul invatarii la gradul de dezvoltare psiho-fizica a elevilor, luand in considerare
particularitatile de varsta si sex, nivelul pregatirii anterioare, starea de sanatate, capacitatile
intelectuale, mediul familiar etc.Acesta este impus de specificul perioadei copilariei sic ere ca
profesorul sa respecte legile dezvoltarii psiho-fizice a acestora.
3. Principiul Invatarii active si constiente- cere ca transmiterea cunostintelor sa trezeasca activitatea
sufleteasca a elevilor astfel incat elevii sa asimileze cunostintele participand cu ratiunea, vointa, si
sentimentele pentru intelegerea si invatarea lor constienta.
4. Principiul Sistematizarii si continuitatii cunostintelor- pentru a putea fi predate sistematic si
continuu, cunostintele vor fi integrate intr-un sistem, astfel- noile cunostinte sa fie invatate prin
raportare si integrare la experienta si cunostintele anterioare.
5. Principiul Imbinarii teoriei cu practica- cand transmitem elevilor cunostinte, sa le legam de viata
sis a le transpunem in viata.
6. Principiul Insusirii temeinice a cunostintelor( principiul temeiniciei si al durabilitatii)-reprezinta
preocuparea profesorului asupra rezultatelor finale ale procesului de instructiv-educativ.
7. Principiul Asigurarii conexiunii inverse(al feed-back-ului,al retroactiunii)- cand dorim sa stim
care sunt efectele actiunii noastre, in vederea reglarii si autoreglariicontinue, ca baza a ameliorarii
rezultatelor finale. Conexiunea inversa(feed-back) sau informatia inversa este urmarita de
professor in fixarea cunostintelor predate.
8. Principiul Motivatiei- motivatia invatarii-totalitatea intereselor, idealurilor si mobilurilor care
indeamna, sustin si directioneaza desfasurarea activitatii de invatare. Motivatia, numita ,,motorul
invatarii’’ pune in miscare ratiunea, vointa si sentimental elevilor:,,Doamne fa-ma robul Tau, ca sa
fiu liber!”
9. Principiul Hristocentric(teocentric)-cere ca educatia religioasa sa se orienteze in jurul persoanei
Domnului nostrum Iisus Hristos, ca Dumnezeu Adevarat si Om adevarat, pentru ca toate prin El s-
au facut.
10. Principiul Eclesiocentric- cere ca profesorul de religie sa transmita cunostintele conform
invataturii Bisericii si in legatura cu viata Bisericii.
Concluzie:Interdependente, acestea se conditioneaza reciproc-sustinand informarea, luminarea
mintii lor si formarea caracterului moral-crestin.Ele alcatuiesc un sistem unitar, se presupun si se
completeaza unele pe altele.

C.Forme de organizare a educatiei religioase

1) Lectia de Religie. Tipuri de lectie


 Lectia de Religie- este principal forma de organizare si desfasurare a activitatii didactice si de
educatie-religios-morala. Ea vizeaza realizarea unor obiective instructive-educative; are un continut
bine definit, o anumita structura si un timp determinat de desfasurare.
a) Lectia mixta- urmareste realizarea aproximativ in aceeasi masura a mai multor sarcini didactice
(comunicare,sistematizare,fixare,verificare).1.Momentul organizatoric;2.Verificarea cunostintelor din
lectia anterioara;3.Pregatirea pentru lectia noua;4.Anuntarea titlului lectiei noi si prezentarea obiectivelor
propuse;5.Comunicarea noilor cunotinte;6.fixarea noilor cunostinte;7.Aprecierea,asocierea si
generalizarea;8.Evaluarea;9.Activitatea suplimentara;10.Incheierea.
b) Lectia de transmitere si insusire de noi cunostinte- se foloseste cu precadere cand profesorul are de
transmis un volum mai mare de informatii si de o complexitate mai ridicata.
c) Lectia de formare a deprinderilor- formarea unor deprinderi intelectuale si practice.Specifica-pondere
insemnata, pe care o ocupa activitatea independent a elevilor, consacrata efectuarii de
exercitii,teme,lucrari practice.
d) Lectia de recapitulare si sistematizare a cunostintelor-se realizeaza la sfarsitul unui capitol, unui
semestru sau an scolar. Obiectiv- fixarea si consolidarea cunostintelor prin stabilirea unor coleratii intre
cunostintele unui capitol sau a mai multor capitol.

e) Lectia de verificare si evaluare a cunostintelor-scopul fundamental- controlul si evaluarea randamentului


scolar, respectiv a cantitatii si calitatii insusite, a dezvoltarii psihice, a formarii priceperilor si
deprinderilor. Verificarea-chestionare orala, prin teme scrise, prin lectii destinate analizei lucrarilor scrise,
prin lectii de verificare si apreciere, prin lucrari practice etc.

2.Proiectarea calendaristica si proiectarea lectiei de Religie

 Proiectarea didactica-reprezinta procesul deliberative de fixare mental a etapelor ce vor fi parcurse in


realizarea educatiei religioase.
 Proiectarea globala-reprezinta o perioada mai mare de instruire:semestru/an de studiu;
 Proiectarea esalonata-elaborarea programelor de instruire specific unei lectii aplicabile la o anumita
clasa de elevi. Documentul orientativ in realizarea acestei operatii este programa scolara:-planificarea
anualasi semestriala;-unitatea de invatare;-planificarea calendaristica;-planificarea calendaristica
semestriala;
 Planificarile calendaristice pentru perioadele de evaluare-se intocmesc inaintea perioadelor din
fiecare semestru si contin obiectivele de referinta, continutul evaluarii si modurile de evaluare.
 Proiectarea didactica- in cadrul proiectarii didactice (a unei lectii) se recomanda a fi urmarite unele
aspect esentiale:a)ce cunostinte urmeaza a fi predate?;b)de ce este necesara invatarea lor?;c)cum se
va realize invatarea?;d)invatarea noilor cunostinte;e)cand si cum vor putea fi aplicate cunostintele
invatate?;
 Proiectul didactic-plan anticipative al modului de desfasurare a lectiei.
 Date generale:data,scoala,subiectul,obiective (competente),forme de organizare a
clasei,clasa,disciplina,tipul lectiei,strategia didactica,mijloace de invatamant.
 Desfasurarea lectiei-activitatea profesorului,activitatea elevului,competente
specific,metode si mijloace utilizate;
 Schita lectiei-dupa definitivat-proiectul didactic este redus (schita lectiei):-date
generale:data ,clasa,disciplina,subiectul,tipul lectiei,durata,competente specific,strategia
didactica,mijloace de invatamant,metode,forma de organizare a clasei,bibliografie;
 Autoanaliza-care are trei parti:-introducere;analiza etapelor;incheiere;-Analiza lectiei-cel
care inspecteaza,urmata de concluzii si recomandari.
 Procesul de invatamant:a)Proiectarea didactica;b)Realizarea propriu-zisa a
lectiei;c)Evaluarea lectiei;d)Reglarea sau ameliorarea lectiei.

3.Obiectivele operationale si contextualitatea lor-Acestea sunt enunturi cu character finalist, concret,


urmarite in cursul unei activitati didactice. Aceste obiective sunt transpuse in termini de actiuni sau manifestari
observabile, prin folosirea verbelor la conjunctiv (,,sa…’’);a) cognitive (a clasifica,a define,a aprecia,a enumera,
aexplica ,a demonstra,a deduce, a raporta, a nota);b) afectiv (a explica, a fi de accord, a avea curiozitatea, a
compara); c) volutional (a intentiona).

 Avantajele folosirii acestora:-profesorul poate conduce in mod logic, eliminand echivocul


obiectivelor generale;-fiind concrete, determina o comunicare facila si precisa intre
professor/elev;-determina pe profesor sa fie riguros in respectarea lor, iar pe elev in motiveaza sa
invete;

4.Forme de organizare a activitatii extrascolare specifice:

a) Cateheza-a invata prin viu grai-activitate de initiere in viata Boserici.


b) Serbarea religioasa- manifestarile cultural religioase antreneaza un numar mare de elevi;
c) Vizitele si pelerinajele- ofera elevilor nu numai moment de relaxare, ci si posibilitatea dobandirii sau
aprofundarii cunostintelor religioase;
d) Expozitile-in cadrul manifestarilor cultural-religioase se pot organiza expozitii cu lucrarile elevilor.
e) Cercul de Religie- este o activitate suplimentara, in interdependent cu activitatea de le clasa.

D.Metode de invatamant

 Metoda-este un mod de actiune (o suita de operatii) cu ajutorul caruia profesorul impreuna cu


elevii,realizeaza obiectivele propuse.
 Metodele de comunicare orala- sunt acele metode prin care comunicarea noilor cunostinte se face de
catre professor prin expunere sau conversatie.

I.Metode expositive-Expunerea- este metoda de predare, ce consta in predarea pe cale orala a noilor
cunostinte, folosind povestirea, descrierea, explicatia, argumentarea, prelegerea si expunerea cu oponent.

a) Povestirea- este expunerea orala de catre professor a unor intamplari, fapte, evenimente reale
petrecute intr-un anumit timp si spatiu, cu scopul insusirii noilor cunostinte, dezvoltarii unor
sentimente si formarii unor atitudini pozitive la elevi.
b) Descrierea- este metoda expozitiva care prezinta caracteristicile exterioare, tipice ale obiectelor ,
proceselor, fenomenelor, locurilor etc, urmarind, in special, aspectele fizice ale acestora. Mijloace
de invatamant: harti,vederi, fotografii, diapozitive, filme, planse.
c) Explicatia- este metoda expozitiva prin care se lamureste o notiune (un nume propriu, un termen
necunoscut, o idée sau un concept) un fapt ( o notiune, o parabola, o figura de stil, un verset din
Biblie, o porunca dumnezeiasca, o norma morala).
d) Argumentarea- este metoda prin care se formeaza si se intaresc convingerile despre adevarurile
religioase si se inlatura convingerile gresite.
e) Prelegerea- consta in expunerea neintrerupta si sistematica a unor teme religioase timp de una sau
mai multe ore, in baza unui plan dat la inceputul acesteia.
f) Expunerea cu oponent-este o varianta dramatizata a expunerii.

II.Metode interogative- se realizeaza pe baza dialogului dintre professor-elev (conversatia,


problematizarea).

 Conversatia- este metoda care valorifica dialogul sau interogatia si etste cel mai des utilizata in
procesul de invatamant.Ea poate fi folosita in toate tipurile de lectie, dar si in afara orelor de
religie- conversatia individuala. Conversatia are mai multe forme:
a) Conversatia catehetica (bazata pe intrebari si raspunsuri);
b) Conversatia euristica (bazata pe dialog si invatare constienta);
c) Dezbaterea sau discitia colectiva- este caracterizata printr-un schimb de idei, opinii,
informatii, propuneri, axate in jurul unui subiect, a unui fapt de studiu.
 Problematizarea- este metoda interogativa prin care se creaza in mintea elevilor o intrebare
sau o situatie problema,cu scopul de a stimula efortul personal in surprinderea diferitelor relatii
intre elaborarea solutiei sub indrumarea profesorului.
 Metode de comunicare scrisa (compunerea, refersatul, eseul)
 Compunerea(Lectura)- este metoda de comunicare scrisa prin care se urmareste invatarea
propriu-zisa, informarea si documentarea, in vederea realizarii unor sarcini precise de invatare si
in scopul sustinerii unui efort de autosinstruire permanenta.
 Referatul- este efectuat de catre elevi, sub indrumarea profesorului de religie. Dat fiind faptul
ca presupune un nivel de cunostinte si itelectual ridicat, acesta se foloseste la clasele mai mari si
la cercul de religie.
 Eseul- eseul religios este un studio de mica intindere in jurul unor adevaruri religioase. Se
foloseste la clasele mari (XII-XIII);subiectul poate fi propus de elevi sau professor, si poate fi
facut individual sau de clasa.

E.Mijloace de invatamant

 Sunt instrumente didactice auxiliare care usureaza transmiterea si asimilarea informatiei didactice,
inregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute.
1. Textul Biblic- in cadrul orei de religie, Sf. Scriptura va fi folosita in crearea cadrului religios
necesar desfasurarii orei, in verificarea, comunicarea si fixarea noilor cunostinte, in asocierea,
aprecierea si generalizarea, in recapitularea si sistematizarea cunostintelor.
2. Literatura religioasa- poporul roman s-a nascut crestin, exprimand credinta in versuri, iar
poeziile crestine intaresc aceasta idee.
3. Icoana- este o prezenta harica, iar in Istoria Bisericii, acestea au avut un rol important in viata
liturgica, in domeniul misiunii si in latura educatiei religioase. Ea are mai multe functii:
a) Functia catehetica sau didactica- icoana este biblia in imagini si simboluri;
b) Functia contemplativa;
c) Functia de mijlocire sau harica;
d) Functia latreuntica;
e) Functia educativ-religioasa;

4. Portretul- reprezinta chipul unor oameni simpli sau al unor personalitati.In prezentarea portretului,
subiectul analizei in constituie sublinierea calitatilor, tinuta corpului si imbracamintea, in contextual perioadei
istorice in care a trait cel reperzentat.

5.Harta- este folosita in lectiile de religie cu subiecte din:Vechiul Testament si Noul Testament,
Istoria Bisericii Universale, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.Este folosita ca mijloc de invatamant la orele de
religie, intrucat permite atat localizarea exacta a evenimentelor in spatiu,cat si stabilirea legaturilor intre
evenimentele istorice si locul desfasurarii acestora.

6. Casetele audio- folosirea lor in cadrul orelor de religie se face datorita utilitatii lor, mai ales ca
elevii sunt familiarizati cu ele. Folosind aceste mijloace tehnice audio, profesorul trebuie sa dezvolte in sufletul
elevilor dorinta de a asculta, de a invata si de a interpreta muzica religioasa.

7. Calculatorul- este cel mai modern mijloc tehnic de invatare, datorita multiplelor posibilitati de
accesare a informatiilor. Acesta contribuie la cresterea randamentului invatarii prin modul sistematic.
F.Evaluarea –factor de optimizare a educatiei religioase

 Face parte din procesul de invatamant si are ca scop cunoasterea si aprecierea nivelului de
cunostinte, a dezvoltarii capacitatilor si aptitudinilor profesorului. Ea este deosebit de
importanta deoarece pe baza rezultatelor obtinute, profesorul poate sa regleze si sa amelioreze
activitatea didactica astfel incat aprecierea elevilor sa fie un proces continuu.
 Evaluarea scolara-este procesul prin care se obtin informatiile necesare in vederea luarii unor
decizii ulterioare; actul evaluarii presupune masurarea si aprecierea rezultatelor obtinute.aceasta
are mai multe functii:
a) Functia educativ-formativa;
b) Functia de constatare si apreciere a rezultatelor obtinute;
c) Functia de diagnoza si prognoza;
d) Functia de clasificare si selectie a elevilor;
e) Functia de conexiune inversa;
f) Functia sociala;
 Rolul evaluarii:1.Diagnosticarea si aprecierea anumitor situatii didactice;
2.Reglarea activitatilor scolare;
3.Ofera o imagine asupra abilitatilor profesorului, a cunostintelor de specialitate si didactica specialitatilor.
Ea este deosebit de importanta deoarece pe baza rezultatelor pe care le ofera, profesorul poate sa regleze si
sa amelioreze activitatea didactica, astfel incat aprecierea elevilor sa fie un proces continuu.
 Principiile si obiectivele evaluarii
I.Principiile evaluarii:
a) Faciliteaza realizarea unui proces eficient de instruire si invatare;
b) Obiective bine definite, sa apeleze la metode si tehnici eficiente de investigare;
c) Diagnoza a procesului realizat de elev;
d) Pot sa-si adapteze activitatile in functie de posibilitatile elevilor;
e) Creaza conditiile necesare ca profesorul sa isi evalueze activitatea;
f) Profesorul sa consytientizeze daca si-a atins obiectivele curiculare;
g) Elevii pot sa aleaga cele mai bune modalitati de indreptare si de desavarsire duhovniceasca.

II.Obiectivele evaluarii:

a) Sa verifice realizarea principalelor obiective curiculare;


b) Sa realizeze recapitularea, sistematizarea si consolidarea capacitatii elevilor;
c) Sa amelioreze rezultatele invatarii;
d) Sa stabileasca programele suplimentare pentru elevii cu rezultate bune si foarte bune,
totodata sa stabileasca programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe sau modeste;
e) Sa faca o diagnozaa procesului de realizare a educatiei religioase.

III.Strategii si procedee de realizare a evaluarii la disciplina Religie

-Strategii-intelegem o actiune ordonata in vederea atingerii unui scop.

-Strategii de predare-invatare- definesc metodologiile generale care faciliteaza predarea si invatarea


cunostintelor, formarea deprinderilor precum si a unor trasaturi comportamentale.

-Strategii de evaluare- definesc procedurile de verificare, de masurare, de estimare si apreciere.


-Procedeele de evaluare- permit o anumita clasificare a strategiilor de evaluare in functie de cantitatea de
cunostinte evaluate si in functie de perioada de timp la care se raporteaza evaluarea.
-Verficarea curenta- se realizeaza pe parcursul instruirii in mod individual sau colectiv;
-Verificarea orala (individuala/frontal);
-Verificarea scrisa- se realizeaza prin concursuri si olimpiade;
IV.Metode si instrumente complementare de evaluare specifice
a) Teste docimologice (teste de evaluare didactica)- se realizeaza sub forma unui set de intrebari-itemi.
Acestea constituie o alternative la metodologia traditional de evaluare. Testul este un instrument de
apreciere si verificare a cunostintelor.
b) Portofoliul- instrument de evaluare care include experienta si rezultate obtinute prin celelalte metode de
evaluare.
c) Observarea curenta;
d) Proiectul;
e) Evaluarea activitatii de grup;
f) Contextualitatea practica a cunostintelor accumulate;
g) Chestionarul;
h) Autoevluarea elevilor;
G.Profesorul de Religie-modelul si formatorul de caractere in scoala contemporana.Consolidarea si
indrumarea duhovniceasca in cadrul educatiei religioase
 Profesorul de Religie este un model pentru elevii sai. Mai mult sau mai putin evident, elevii, care la varsta
lor sunt in cautare de modele de viata, evalueaza comportamentul si atitudinea profesorului de religie.
Acesta trebuie sa inteleaga ca a fost chemat de Dumnezeu pentru a continua misiunea apostolic de ai
invata pe oameni cuvantul lui Dumnezeu. Pentru o mai buna reusita a educatiei religioase este nevoie ca
profesorul de religie sa corespunda anumitor cerinte:
a) Vocatia ; b) dragostea; c) smerenia; d) rabdarea; e) blandetea; f) profesionalismul; g) sinceritatea; h)
bunatatea; i) evlavia; j) simtul umorului si optimismul.
F.Metode de predare-invatare folosite in studiul religiei
-Metoda inductiva- comunicarea, asimilarea si verificarea se face prin parcurgand demersul logic inductive de la
particular la general, de la concret la abstract, de la exemple la reguli, de la cunoscut la necunoscut.
-Metoda deductiva- comunicarea, asimilarea si verificarea cunostintelor se fac parcurgandu-se demersul logic
deductiv de la general la particular, de la abstract la concret, de la reguli la exemple, de la necunoscut la
cunoscut.
-Metoda analitica- comunicarea, asimilarea si verificarea cunostintelor se face parcurgandu-se demersul analitic:
de la intreg spre descompunerea acestuia in partile componente.
-Metoda sintetica- comunicarea, asimilarea si verificarea cunostintelor se face parcurgandu-se demersul logic
sintetic: de la partile componente spre compunerea intregului.
-Metoda genetica- comunicarea, asimilarea si verificarea cunostintelor se fac prin inlantuirea logica/cronologica
a desfasurarii evenimentelor sau in modul in care se sprijina intre ele.
Lectia de Religie
 Lectia de religie- este principala forma de organizare a educatiei religioase realizata in scoala.
 Cateheza, vizitele si excursiile, cercul de religie, consultatiile si meditatiile, manifestarile cultural-
religioase –toate alcatuiesc formele de organizare a educatiei religioase.
 Cultul Divin ortodox – se compune din: Cele 7 laude bisericesti; Sfintele Taine si Ierurgiile, avand in
centru Sfanta Liturghie.

S-ar putea să vă placă și