Clasa XI Proiect de lecţie (Unitatea 3 Nr.

1)

Instituţia de învăţământ:…………………………….
Data: ……………….
Disciplina: Religie; Clasa: a X-a; Profesor:……………..
Unitatea de învăţare: Arta creştină
Subiectul lecţiei: Arta creştină în contextul culturii universale
Tipul lecţiei: mixt (predare-învăţare)
Scopul lecţiei: consolidarea cunoştinţelor despre artă creştină; stimularea interesului pentru vizite la biserici şi mănăstiri.

Competenţe derivate/Obiective operaționale:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
C1 - prezentare a primelor elemente de artă creştină;
C2 - descriere a caracteristicilor artei în Răsăritul şi Apusul Europei;
C3 - argumentarea importanţei respectului faţă de creaţiile religioase.

Resurse:
1. Oficiale: Programa şcolară la disciplina Religie, pentru clasa a X-a;
Planificarea calendaristică orientativă;
Proiectarea unităţii de învăţare.
2. Temporale: număr de lecţii: 1
durata: 50 de minute.
3. Bibliografice
1. ***Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994
2. ***Ghid de evaluare la Religie, Bucureşti, 2001
3. Muha. Camelia, Păunescu, Anghel-Nicolae, Religie creştin-ortodoxă, caiet pentru elevi, cadre didactice şi părinţi, clasa a VIII-a, Editura ,,Sf. Mina’’, 2001
4. Opriş, Dorin, Opriş, Monica, Horga, Irina, Tacea, Antoaneta-Firuţa, Manual de Religie pentru clasa a X-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
5. Popescu, Aurel, Mihai, Aurel, Popescu, Olga, Negrescu-Dobridor, Ion, Toader, Dan, Proiectarea pedagogică a învăţării religiei în şcoală, Editura Aramis, 2002.
6. ***Pământul lui Iisus, 205 ilustraţii color, Casa Editrice Bonechi, Florenţa, Italia.
7. ***Catalog cu picturi italiene din secolele XIV-XVIII din muzeele din URSS, Moscova, 1986
8. ***Ermitage, album cu picturi italiene, Aurora-Kunstverlag, Leningrad, 1984
9. ***Istoria ilustrată a picturii , 1000 de reproduceri în culori, Editura Meridiane, Bucureşti, 1973

Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: expunerea, conversaţia euristică şi catehetică, explicaţia, exerciţiul, meditaţia religioasă, rugăciunea, observaţia, lucrul cu manualul.
2. Mijloace de învăţământ: Manulalul de religie clasa a X-a, fişe de lucru, albume cu ilustraţii.
3. Forme de organizare: activitate frontală şi activitate individuală.
 Scenariul didactic

Nr. Timp Activitatea elevului Metode şi Mijloace de Forme de

Etapele lecţiei Comp. Activitatea profesorului Evaluare
crt (min) Răspunsuri aşteptate procedee învăţământ organizare
1. Moment 1 min  Rosteşte rugăciunea împreună cu elevii.  Rostesc rugăciunea. Rugăciunea
organizatoric
2. Pregătirea 2 min  Profesorul precizează că bisericile şi
aperceptivă mănăstirile au fost primele lăcaşuri de cultură din ţara
noastră, unde au funcţionat şcoli, tiparniţe şi ateliere de
pictură şi sculptură.
Întrebare
- Cunoaşteţi biserici din zona geografică unde locuiţi în  Elevii răspund la întrebare.
cadrul căreia a funcţionat vreo şcoală? R: …………………………………
3. Anunţarea 3 min  Se anunţă titlul lecţiei noi, Arta creştină în  Elevii ascultă cu atenţie Explicaţia Observare
titlului lecţiei contextul culturii universale şi se prezintă competenţele precizările profesorului. a curentă
noi şi vizate de lecţie.
prezentarea
competenţelor
3. Comunicarea 25  Profesorul îndrumă elevii să citească cu  Elevii citesc cu atenţie lecţia din Lucrul cu
noilor min atenţie conţinutul lecţiei din Manualul de religie, p. 46. manual. manualul
cunoştinţe  Solicită elevii să citească Planul de idei din
Fişa de lucru. Elevii citesc Planul de idei din Fişă
Reconstituirea,sistematizarea şi fixarea celor
Predare
citite se va face prin următoarele întrebări şi precizări:
- De ce încă din vechime oamenii purtau grijă faţă de Conversaţia
↕ cei răposaţi?
Precizare R: Credeau în viaţa de după moarte.
Învăţare Credinţa în viaţa de după moarte şi nevoia de
rugăciune a omului au dus la construirea locaşurilor de
cult.
 :
- Cum îşi exprimau oamenii sentimentul de apropiere
faţă de Dumnezeu?
R: Prin simbolurile folosite în decorarea
- În lipsa bisericilor, unde se adunau creştinii primelor locaşurilor de cult. Conversţia Verificare
veacuri pentru a se ruga? catehetică orală
C1 - Când s-au construit primele biserici creştine? R: În case particulare, catacombe.
- În ce perioadă au apărut primele elemente de artă
creştină şi unde? R: Către sfârşitul secolului al II-lea.
Precizare R: ...în perioada pesecuţiilor, în
La început, când oamenii nu ştiau să scrie şi să catacombe, pe pereţii cărora au fost
citească, îşi însuşeau cunoştinţe prin imagini. realizate primele picturi.
Sculptura, arhitectura şi pictura bisericilor au jucat un
rol important în formarea culturii universale. Toate
aceste domenii ale artei religioase au arătat
dintotdeauna aspiraţia omului spre spiritual şi dorinţa sa
de comunicare cu Dumnezeu.
- În ce perioadă a apărut arta bizantină?

C2 R: În secolul IV, după mutarea capitalei Aprecieri

Imperiului Roman la Constantinopol, după verbale
- Ce particularităţi are arta bizantină? numele împăratului Constantin cel Mare. Observaţia prin
R: Este bogată,cu simboluri profund calificative
 ancorate în istoria evenimentelor biblice.
Are ca punct de plecare distincţia dintre
ceresc şi pământesc, spiritualul primând
- Care sunt primele forme ale artei în Apusul Europei? asupra materiei.
R: După secolul al V-lea a apărut arta
Precizare provincială, iar începând cu anul 800, arta
La sfârşitul secolului al X-lea, s-a dezvoltat arta carolingiană.
romanică care a combinat elementele artei greco-
romane şi a celei bizantine cu elementele artei
populare, este bogată,cu simboluri profund ancorate în
istoria evenimentelor biblicedin teritoriile în care s-a Conversaţia
dezvoltat. De la edificiile romane s-au preluat planul catehetică
construcţiilor, bolţile, arcurile pe coloane, absida şi
ornamentele arhitecturale.
 Propune elevilor să identifice în manual
bisericile reprezentative pentru arta romanică.
 Eleviii identifică bisericile:
Catedrala din Santiago (Spania) şi
Biserica Sacré-Coeur (Paris) stil
- Prin ce impresionează bisericile romanice? arhitectural mixt, cu elemente romanice şi
bizantine. Explicaţia
R: Prin masivitate, bogăţia ornamentelor
arhitecturale şi sculpturile aplicate pe
- Ce simbolizează aceste elemente ale artei faţadele bisericilor.
religioase ? R: Aceste elemente ale artei romanice
exprimă atitudinea creştinului în
aşteptarea Judecăţii de Apoi şi
Precizare atotputernicia lui Dumnezeu.
Spre deosebire de arta bizantină şi romanică, arta
gotică impresionează prin sculptura prezentă atât în Explicaţia
interior, cât şi în exteriorul monumentelor religioase.

- Ce caracteristici au bisericile construite în stil gotic? R: Monumentele gotice sunt zvelte, cu Observaţia
forme alungite, impresionante ca înălţime,
- Ce sentemnte traduc aceste elemente ale artei bogat împodobite.
gotice? R: Elementele artei gotice exprimă
căutarea sistematică a lui Dumnezeu şi
cunoaşterea frunmosului de pe pământ,
prin care omul poate descoperi frunosul
Precizare divin.
Elementele de artă gotică au favorizat evoluţia artei
din secolele al XV-lea şi al XVI-lea în Perioada
Renaşterii. Artiştii din această perioadă au avut ca
model trupul uman, natura şi lumea înconjurătoare.
Întrebare
- Cunoaşteţi pictori celebri din perioada Renaşterii?
R: Da; Rafael, Leonardo Da Vinci,
Concluzie Michelangelo.
Mulţi pictori s-au inspirat în operele lor din
evenimente biblice. Michelangelo Buonarroti* a pictat
Capela Sixtină a Bisericii ,,Sf. Petru’’ din Roma.
 Profesorul arată elevilor picturile Bunavestire
de Leonardo Da Vinci şi imagini cu fresce din Capela
Sixtină pictată de Michelangelo: Adam, Păcatul originar,  Elevii privesc picturile cu
Sf. Prooroc Daniil. atenţie.
  Propune elevilor să descrie scena Păcatul
originar.
 Adresează următoarea întrebare:
- Cum sunt prezentate personajele şi scenele biblice în
arta Renaşterii?
R: Scena îi înfăţişează pe Adam şi Eva în
grădina Edenului şi pe diavol ispitindu-i pe
primii oameni. Pictura este simplă, cu
culori vii care încântă privirea. Pictorul a
respectat relatarea biblică a căderii
omului în păcat.
R: Personajele sunt puternic umanizate,
expresive, cu mişcări şi atitudini fireşti,
inspirate din modele reale.

4. Fixarea şi
consolidarea 10  Profesorul arată elevilor albumul cu imagini  Elevii privesc imaginile cu Observaţia Observare
cunoştinţelor min din Ţara Sfântă ,,Pământul lui Iisus’’. atenţie. a curentă
 Cere elevilor să identifice în acest album stilul  Elevii identifică în imagini
artistic pictural care predomină în fiecare biserică. stilurile artistice în care sunt pictate
bisericile: Mănăstirea Ruşilor – arta
bizantină; Biserica tuturor Naţiunilor;
Biserica Sfântului Mormânt – arta
 Solicită elevilor să interpreteze citatul din romanică; etc.
opera ,,Nostalgia paradisului’’ de Nichifor Crainic. (vezi  Elevii interpretează citatul din
fişa de lucru) Fişa de lucru: Arta nu se vrea o Conversaţia
Precizare reproducere a naturii, ci o revelaţie a Aprecieri
Arta creştină sub diferitele ei forme este o punte de creaţiei minunate a lui Dumnezeu. verbale
legătură între lumea materială şi cea spirituală. Prin prin
C3 opera de artă, omul îşi înscrie numele în cartea Explicaţia calificative
Generalizare nemuririi.
Întrebări generalizatoare:
- Ce reprezintă arta bisericească pentru cultura
universală ? R:....................................................... Conversaţia
- Este important pentru elevi să cunoască elemente R:.......................................................
de istorie a artei bisericeşti ? Argumentaţi.
 Elevii sunt ajutaţi de profesor să
formuleze învăţăturile desprinse din lecţie.  Elevii formulează învăţăturile:
- Fiecare operă de artă este expresia
sufletului omenesc care tinde să ajungă
dincolo de lumea materială, în lumea
spirituală;
- Arta creştină, sub diferitele ei forme a
stat la baza formării culturii universale.
5. Aprecierea 5 min  Profesorul face aprecieri generale asupra  Elevii ascultă cu atenţie Explicaţia Aprecieri
rezultatelor modului în care s-au implicat elevii la lecţie. explicaţiile profesorului. verbale
 Notează elevii care au răspuns la lecţie cel Notarea
mai mult şi mai bine.
6. Activitatea 3 min  Profesorul propune elevilor ca temă pentru  Elevii notează tema în caiete. Observare
suplimentară acasă ex. nr 1/ p. 49 din Manualul de religie. a curentă
7. Încheierea 1 min  Profesorul rosteşte rugăciunea împreună cu  Elevii rostesc rugăciunea. Rugăciunea
elevii.
 FIŞA DE LUCRU
Dumnezeu. Caracteristice pentru arhitectura romanică sunt castelele şi mănăstirile catolice. Tot în
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ARTA CREŞTINĂ (OMUL ŞI CREAŢIA RELIGIOASĂ) Imperiul Roman s-a dezvoltat şi arta gotică. Primele construcţii în arhitectura gotică au fost
catedralele. Arta gotică prezintă aspecte din viaţa pământească a Mântuitorului Iisus Hristos.
e. Arta religioasă în Renaştere
Interior frescă În perioada Renaşterii au luat amploare pictura şi sculptura, cultivate ca arte
biserică independente pentru împodobirea interiorului şi exteriorului bisericii. Personajele şi scenele biblice
bizantină sunt puternic umanizate, expresive, cu mişcări şi atitudini fireşti, inspirate din modele reale.
În timpurile noastre ( sec. XIX - XX ) stilurile arhitecturale religioase sunt de obicei mixte
( stiluri clasice combinate ), uneori excesiv de mult laicizate.
Concluzie: Toate elementele materiale ale artei religioase sunt pline de simboluri, cu
profunde semnificaţii biblice, adică sunt spiritualizate.

*Michelangelo Buonarroti (1475-1564)

Pictor şi sculptor din Perioada Renaşterii, a fost pasionat de ştiinţele naturale, a pictat Capela
Sixtină a Bisericii ,,Sf. Petru’’ din Roma. Geniu singuratic, pentru care marea regulă era să placă, a
devenit pentru secolul al XVI-lea idolul artiştilor şi al amatorilor. I-a cunoscut pe pictorii Leonardo Da
Vinci cu care a pictat
,,În sfârşit, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca cuvântul Domnului să se răspândească şi să în Palatul Signoriei din Florenţa şi pe Rafael pe care l-a întâlnit în acelaşi oraş. Pe lângă picturile
se preamărească, ca şi la voi’’ (II Tesaloniceni 3, 1) din Capela Sixtină, alte lucrări importante ale sale rămân ,,Bătălia de la Cascina’’ şi ,,Sfânta Familie’’.
Scriitorii laici despre arta creştină
ARTA CREŞTINĂ ÎN CONTEXTUL CULTURII UNIVERSALE Arta este introducerea ordinei şi a armoniei în suflet, şi nu a tulburării şi a dezordinii…Dacă artistul
nu realizează minunea transformării sufletului
spectatorului în iubire şi în iertare, arta sa nu este altceva decât o pasiune trecătoare. (Gogol,
Plan de idei Scrisoare din 10-1-1848, adresată poetului Jukovski)
a. Arta Imperiului Roman Scriitorii bisericieşti despre arta creştină
Primele elementele ale artei romane au fost forumurile, arcurile de trimf, columnele, Arta în sensul ei înalt nu este o imitaţie a naturii, fiindcă nu urmăreşte să ne
amfiteatrele şi monunmentele funerare. Pe lângă aceste edificii, mai existau localurile de reamintească natura aşa cum este ea. Scopul ei este revelaţia în forme sensibile a tainelor de sus.
judecătorie, numite basilici. (Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului)
b. Primele elemente de artă creştină Întebări pentru conversaţii libere:
Primele elemente de artă creştină au fost casele particulare unde se adunau primii creştini - Ce biserică sau mănăstire aţi vizitat ultima dată?
pentru a se ruga. Către sfârşitul secolului al II-lea s-au construit primele biserici creştine. În perioada - În ce stil era pictată ?
persecuţiilor creştinii se adunau în catacombe, pe pereţii cărora au fost realizate primele picturi. - Cum era împărţit interiorul bisericii?
Constructorii primelor biserici creştine au preluat elemente din arhitectura, pictura, sculptura greco- - Care scene religioase l-aţi reţinut?
romană şi le-au adaptat la specificul cultului creştin. Bisericile construite după Edictul de la Milan - De ce v-au impresionat aceste scene?
(313) aveau planul basilical, formă care a constituit ulterior model pentru planurile basilicilor
romanice şi ale catedralelor gotice. Să ne reamintim !
c. Arta Imperiului Bizantin Reaminti-ţi-vă momentele principale din cadrul Sfintei Liturghii şi găsiţi simbolistica culorilor şi
Arta bizantină are un pronunţat caracter religios. Este o artă mistică şi simbolică, care formelor, a elementelor arhitecturale şi obiectelor de cult.
înalţă sufletul, apropiindu-l de Dumnezeu: spiritualul primează asupra materiei. Planul bisericii este Să ne rugăm!
sub formă de cruce, cu altarul orientat spre răsărit. ,,Doamne, multmilostive, auzine-ne pe noi care cu umilinţă ne rugăm Ţie şi trimite binecuvântarea Ta
d. Arta în Apusul Europei divină, în fiinţa noastră şi în toate lucrurile noastre bune, că al Tău este a ne auzi şi milui pe noi,
În Imperiul Roman, arta romanică a fost puternic impregnată de valorile creştine. Arta Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm : Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea
romanică exprimă atitudinea creştinului în aşteptarea Juecăţii de Apoi şi atotputernicia lui şi în vecii vecilor. Amin!’’