Sunteți pe pagina 1din 314

COMENTARIIlE

,'. TT

. EXpT Tn T REA nny"'mr\1' nT , r. * mn * f\I!'\...,.Y".,.,..., ...... ","YT
'. ' .' lJ
'
l"n
fi
l . :' _! l'i1lW'II\I'I'UlJ'ftll
AU..... i _ '" VVIUn 1 11 II lU
A celui intru snnti
,
.... .. .L I .L
parmLellii . nosu'u
lOAN CHRISOSTOThI
Ar hiepiscopul Constantino po lei
Traduceredin limha elina, editia de Oxonia, 184: 7
, .
DE
Arhim.Theod.osic A thanaslu
Egumenul din
BtJCURE!?TI
Fltelierele grafic.e SOCEC 8< CO" 5oc.ietate anonima .
1908
:::;r. . . ' , ,....-:7., .
.
. .. . . .. ...
SAU
. .
EXPLICAREA EPIS'l'OLEI I CITRA CORINTHENI
A celui intru Parintelui nostru
IOA. N CHRISOSTQM
Al'l1ieplscopul Constantinopolel
S UBIECTU,L
Corinthul este acurn eea intai cetate a Eladei, care
in veehime se mandrea en mnlte privilegii In traiul
zilnic al cetfitenilor, mai presus de toale celelalte, eu
bogatia hanilor, pentru care unul dintre seriitoriipro.,.
fanil) n nume:;;te: "Cetatea cea bogata a Eiadei".
Aceacsta cetate se In stramtoarea (jstnml) Pelo-
ponesului, 0 maremi:;;care comerciala se. desfa$ura
acolo. Afara de aceasta, celatea Corinthului era plinii de
ritori de multi filosofi; ba Inca ehiar unul dintre cei
intelepti era din aceasta cetate 2). Acestea Ie-am
spus nu eu scopuI de a va . da dovada de multa inva-
tatura, - cad la ee a1' folosi ea sa 0 :;;titi aeeasta?-
ci tnai mult pentruca contribuie la subiectul epistolei .
ce ni sta de fata. . .
Multe a patimit In aceasta cetate insw;i fericitul
Pa vel; dara tot aici i s'a aratat Christos, zieandu-i:
"Nute teme, ci $i nu tacea, pentruca
1) NotCi. Thucididi. I, 13.
2) Nota. Periandru (512, a. Christ.) care a guvernat in Co-
rinth. lara ceilalti inteleptl sunt: Pithagora, Solon,Tholes,
Cleovul, Pitacos Hilon Lacedemonul.
4 SUBIECTUL
popor mult este'mie in cetatea aceasta" {Fapt.
189. 10), dupa care a ramas acolo pe tirnp de doi
an'i. Tot aici aeel demon a din eel ce patir.neade
duhnecurat, aaldngat pre acei ludei cari indraznise
de a-I jura cu. nume!e luilisus pre eare il propoveduia
-iI!lavel'(Ftll)f,: veazie aupatjrni-t multe
a,cei de fapte-le
iorau' aI'S inaintea tuturor, a carora
a fi calacincizecidB mii deargintL Aiei
fiind ta,rit de luciei inaintea lui Galion, guvermUoriil in
Achaia .. a fost l)iltut in divan de acei ludei rasvra,titi.
Dealtfeiiu diavolul vazand ca aceasta cetate cu
o numeroasa, ap,ro]?ia vdeadevar;
ea aceasta eetate deveruse aamlrata pentru bogat18a 91
'intelepciunea lc:cuitorilor dinve?-, :;;i ca era eea
cipah1 cetate ?latia, c:ele ale 91
Al'A T "''' a-a""'au '11 cDa ill'" 'prn""'ta st,:;Y'P
Cto c;; ..:.l..ll.\.Jl.l..A',-",l-':'.i..lv.J. >")V. b ::--'V. 1..1." .I. .H"""... ..., ......... ""'0..../. 4 ... '-'"
pe- atunG-l, de oare ce 11 Intaeta.tea cea dIn ve-
- si totodata vazand ca locuitorii de aici primise
c\;vantui lui Dumnezeu cu toata buna vointa, ce face
necuratul '? Dezbina pe oameni intre dam,;ii, dici.
bine, ca cbiar imparatiea eea mai puternica nu poate
sta,daca oamenii se imperechiaza se dezbinaintre
dansii. Ca motiv la aceasta cursa, avea. necuratul bo-
gatJea :;;i Intelepciunea oameniIor carf locuiau in acea
cetate.
Din aceasta cauz<'i, deci, uniia dintre Iudei eu dela
sine Dutere s'au pus in fruntea multimei provocand-'o
la revolte, facand ea uniiasa se aUpeasea de aC8ii'tiia
Cl1 maibogati, altii de ceila1ti ca mai int-elerti, $i
invete eeva mai
de acei ingelatori, aveau pretentiunea de a-I in-
vata mai bine decat apostolul Pavel, ceia ce apostolul
daa se intelege prin expresiunea: "N'am. putut a
va grai . voua ca celbr (I, Cor. 3, 1),
: adeca ca daca n'au au zit dela dansul multe, apoi aceasta
n's, provenit din cauza sau a nepriceperei sale,
6i tJincauza slabaciunei lor; Deasemenea expresiunea:
"Fa.ra, de noi v'ati imbogatit"(Cap. 4, 8), acelaf?
lucru arata. Deci faptul acesta de a dezbina'biserica nu
este ceva mie nebagat in sarna, ci chiar eel mai va-
tamatoriu dintre toate ralele
Tot in aceasta eetate, pe langa cele spuse, s'a cu-
SUBIF;CTUL 5
tezat a se petrece un alt paeat mare, caci pe eel ce
avusese pe muma lui vitrega,sau pe a doua femee a ta-
taJuj sau, nu numai ca nu I-au infruntat pentru
asemenea pacat, 01 au r-eseulat muitimea in apa-
:::::u
1
1
l.JcU\.Jl \..; c; ;::).i iiU
mai bine a-ti'fi pltms". (Cap. 5, Altii
a$a impim;;i de pofta panteceluilor, dupa
ce mancaudin carnurile .cele jartfite idolilor, se cul-
eau in cape$teie idolilor, din care cauza spurcase tofu1.
Altu avandintre dan9ii certe $i lupte pentru
bani, se adresau judecatilorcelor necredincio$i, io-
credintau acolo pdcineJe lor (Cap. 6. 1-8). Multi apoi
umblau DU parlll caplllui ,lung .$\ netaiat,carora Ii po-
ronce$te apostolulde a-I tt'Ua(Cap. 11, 4). Mai era apoi
si un' alt pacat TlU il1ic,. -acela adeca ca ui)iia.aintr"e dansii
maneau in biser-iei, $1 fill eelor saraei (th.
'vers. 22). Dupa aceasta rnai l}aciituiau 9i IJrin aceia,ca.
cugetau lucruri mari. de in privinta charurilor,
de aiei apoi seiiwiduiau unii pe altii, ceea ce con-
tribuia la dezbinarea bisericei. Dara a poi chiar $i Gf'e-
dinta in inviere schiopata printre did nniia pa.-
timind de boala 8i de nebuniia Elinilor. nil r.rpOP:ln ('8
va fi invierea trupurilor. Toate aeestea
din prostiia a9a Aceasta era mama tutorOl"
ralelor de pe atund;din ac(,;asta eauza se dezbinau
intre a:;>a, invataudela fllosofi, fiirldca
se reseulau uniia contra ait(wa, eorrtrariirrdll-se
in credintele lor si de a descopcrl. ccva
nou, fiind mi;;cati'la aceasta, de slava de$arta. 9i iubirea
de intaetate. 0 asemenea boalabantuia printre filosofii
de. pe atunci, fiindca totul resturnau Cil rationamentele
lor cele false. .
Deci, Corinthenii ace9tia i-:au seris apostolului prin
Fortunat Achaic, tot prin aee$tiia Ii-a respuns
prin epistola de fata, dupre cum se invedereaza dela
epistolei. NIl i-au scris lui despre toate impre
jurarile ce se petreceau printre ci numai des pre
nunta feciorie,pentru care 9izice apostolul: "lara
pentru care mi-ati scris" (Cap. 7, 1). El insa li-a
respuns nu numaila cele ee i-au fost scris, ei asupra
multor chestiuni 9i abateri deale lor, pecare Ie-a aflat
delaFortunat Aehaic, cu cea mai mare exactitate.
6
OMILlA I
Odata eli accasta epistola a tri?,-is la .. pe Ti-
motheiLl bine ca dacaeplstola lUI va avea 0 oare:
care putel'e asupra lor, nu putina lnraurire va avea insa
!";j nrezenta ucenicului sau printre .,
": Fiindca ' acei cad dezbinase biserlca, In:
ventase un pretext in abaterile - 5i ca sa
roU Sf: p.-.a,ra ca dan$ii lucrau fiind de ambJt
lUne
-,,-
,J . _ ., , . . - It" . 1-.; "'; 1; rl0S"'OD<ir
:;;i ziceau ca 11 pe a 11 me'" moe, 9' H . UV v t <
udevarurile cele mai caci sunt
decat alW - apoi contra acestei boale se rIdlCa Pavel
dela inceput chiar, smulgand radacina ,tuturor ralelor!
:;;i dihonia izvorlta aici, un nespus.
din ace'?tiia erau elnar ucemCl de al lUl, drept. c!1re II .
zice: ;,Ca daea nu sunt AI?o.stol ;roua
sunt, ('.8, peceteaapostolJel mele VOl suntet
1
mtru
Domnul" (Cap. 'd, 2), dara dan$ii se gasiau mai
dec-B.t. ceilalti, de vreme ceo 1i spune,: am
vnna ca celor ea mea nu putetl
l
')i'(>i acum ea incatrupesti sunteti" (Cap. 3, 1. 2).
'. v . d
V
" - b t
Aceasta 0 spune, ca nu 6umva sa creal a ]! v9
r

de timpul trecut, :;;i de aceia a adaos: "ca mea mCl
aeul11 nu puteti". Afarade ac;easta r;ici .. nu e::au c,!
totii stricati, ci inca se prll!.tre sfintl,
. ceia ce a !';>i aratat cam pe v unde
zice: "lara mie prea putm Iml este; e(1, sa fiu
iudecat de ei:Ura. voi" .(Cap. 4, 3), dupa care mai
;'ale a. adaogat: acestea, fratilor, am InehipUlt
intru mine::;;i Apollo" (;.: A93. d?,ra, 0!1rece
toatc ralele acelea izvorau dm npsa mmte, c;.aCI cre-
. deau acei amagitori ca $tiu ceva mult decat el, de
aceia mai de orice el doboara 0 asemenea U$U-
dnta, j'ncepe epistolfl,zicand:
OMILIA I
Pavel chemat apostol allui Iisus Christos
prin "voea lui. Dumnezeu, Sosten fratele, bi-
sericei lui Dumnezeu care este in Corinth, eelor
OMILlA I 7
sfintiti intru Christos Iisus, eelor ehemati sfinti,
impreuna eu toti eei ee chiama numele Dom-
nuluinostru Esus Christos in tot locul, si al lor
si al nostru. char vema si pace dela Dumnezeu
TataJ nostru, dela Domnul Iisus Christos"

Prive9te, .cum chiar dela inceput Ii-a doborit man-
driea, $i ii-a al'uncat ia pamantorice semetie, numindu-se
pe sine ))chemat" Nu eu am afiat, zice, ceea ce
nici ca am ca$tigat aceasta cu propriea mea inteiep-
ciune, ci alungand pustiind biserica, am fost chemat.
Asa dara totuieste a1 celui ce chiama, nimie 0.1 celui
chiemat, afal'a numai de a.scultare $i supunere. "AI lui
Christos Iisus". Dascalul vostru, zice, estc Christos,
::;i voi recunoaf?teti oameni ca aparatori ai fnvataturei
saie '? "Prin voea lui Dumnczcu " , adeca ca Dumnezeu
a voit ca r10i sa nemantuimasifeliu. I'roi nimie n'am
"prin voea .lui Dumnezeu am afiat man-
tuirea, fiindca a crezut el cu cale, apoi noi am
fost chiemati prin vointa lui, iara nici decM ca am fi
fost vrednici de chiemare. Sosten fratele".
punand pe langa sine pe eel ce era cu
mult mai inferior lui, fiindea intre Pa.vel Sosten
de sigur er.3, 0 mare deosebire .. Deci, dacfi apostolul
pune !anga dansul pe eel eu mult mai inferior lui, de:;;!
intre dansul acel Sosten era 0 mare deosebire, apoi
ce ar puteil zice aceia, cad se mandriau fata chiar de
cei de -aceia$i valoare eu dan$ii . .
"Bisericei lui Dumnezeu((. Nu bisericei aceliia,
sau ci bisericei lui Dumnezeu. "Care este in Co-
rinth". Privei;;te, cum prin fiecare yorba Ii doboara
mandriea, cugetul prin toate ca ii sa aiba, .
privirea indreptata spre ceriu. biserica lui
Dumnezeu, aratand ca ii trebue a se uni cu aceasta.
Daca biserica este a lui Dumnezeu, apoi ea este unita,
adeca este una $i nu numai in Corinth, ci In
Intreaga lume. Numele de biserica nu este un nume de
desbinare sau impartire, ci este nume de unire de
conglasuire. .
8 OMILJA I
"eelor sfintiti intru Christos lisus". Iarasi
punnurpele lui Iisus, f;'i nlca.id nu pune nume de oa-
menL este sfintirea? Baea rena,';lterei de a doua-
o;t,ra",. -cu'riitir-ea. -de, pacB,tB:- de necuratenia
. de. {(am.s'au :o;;i.ii fndeamna. de a DU c1igeta
lUCf'UX'1.111;;:\-1'1, e? nn l;\'::J.ll 'ifintit doara. pf'in snecesele lor,
e! ;prih lui . -
. . "eelor ehemati sfinti". (Chiar insusi acestlucru,
z1ce, adedi de a va rmlntui pdn credint<i, nu esteal
vostru, cacinu Yoiv'ati apropieat cei Intai, ci ati fost
chemati; a$a ca ehiar acest lueru mic, inca nu este al
vostruintreg. .De:;;! v-ati apropieat, fiind vinovati de
n:
ii
de raJe, totu$i nicia$a nu este vr'un merit al vostru,
Cl totul al lui Durnnezeu .. De aceia 8i Efesenilor
scriindu-li zieea.: "ea cu darnl stmteti Drin
credinta, !?i ' aceasta nu dela vol, al lui blim-
nezeu este darul" . (Efes. 2, 8),adecii c<Dici credinta
nu este1:1 voastraIl),treaga, caci nu VOl ati apucat mai
'nainte crezand, ci dupa ce ati fost chemati ati crezut
ati at;cuitat. .
,)mpreuna eu toti eei ee ehiama numele
Donmuluinostru lisus Christos", adeca nu nu-
m,eiecutaruiasau eutaruia, ci numele Dorrmului. nln
_.tot locul, zlce, al lor al nostru" .. De$i aceasta
. epistol"r>-1f'1St scrisa numai catra Corintheni, totU$l apo-
stolul . amirlteE;te de toti cred.irlcio;;;ii de pe -,iutreg;ul 1)3,-
mant, aratand prin aceasta cil in toata .lurnea biserica
trebue a fi uQa-$i aceia9i , def;'1 esteimpra$tieataprin
multo locHri, '$1 -prin urmare cu atat mai mult cea din
Corinth. Ca daca locul e departe, totw;;i Domnul fiind
comun, ii une$te pe toti la un loco De aceia a $i adaogat
apostolul:. at lor al nostru " . Fa,ptul acesta, de
a avea biserica un singur stapan f;'i Domn, este cel mai
. pl'incipa.l. Ca daca se $i gasesc intr'un singur loc, $i au
multi stapaqi cari se contrarieaza, apoi dao$ii sunt
$i ell nirnie riu Ii folos8:;;te la concordia lor
locul . unde . se gasese, fiindca acei stapani dau poronci
contrare, $i fiecare S0 incearca de a-I atrage in partea
sa,dupre.cum $i zice: "Nu slujj lui Dum-'
nezeu lui mamona". Tot a$a $i cei ce se :aasesc
in diferite locuri; daca nu au mai multi stapani, ci nu-
OMILIA I 9
mai pe unul singur, apoi CLl nirnie nu sUllt vatamati
din C8117:a loeurilor la concordia dintre dansii, fiindci'i.
acel stapan 1i une$te pe toti la un loco '(Nu spun,
zice, (:o.rintlieni:sunteti, .d,a>tpr-i de. a .. il. ftlcqn ....
-cordie numai cuCorinthenii,e.i eu toti G8i di{1.Jurnea

n . d' - ..... - ". -. :-)J
JJ6 aC61aa e a {laua oara cuvanlUi );b,11iv0111-U ,
fi5pdca de9l mai SW38. test zis: )l Tlnnlele Dornnului
nostru lisus Christos", totm;:i ca sa nu-separa celor
pro9ti $i fara rninte ca e1 a despartit pre cei de prin
alte locuri de Corintheni,' a adaos din nou: "Domnul
nostru al lor". Dara,pentru ca mai safae
ceea ce eu spun, voiu ceti acest pasaj dupre lntejesullui,
astieliu: "Pavel Sosten, biserieei lui Dumnezeu cei din
r:orinth. si tuturor eari ehiama numele J)qrnnului nosii'u
al lor' in tot locul,chial' 'in Roma de aJ' (i,sau on: unde ;;
char voua pace dela Domnul iisiJ.s Christos". Sau iara:;;i
se IJoate explica irl ur-matoriul- '-moa,care rp. i se'pare
ca este f;'i mai adeva,l'at: "Pavel ;,i S{JsiAn, celor s/injiti
din Corinth, celor chiemati s(inti, zmpreuna eu toti cei ce
chiama' numele Domnului nostru Iisus ChristQs in tot loeui
al lor al nost1'u", adeca (char voua 9i pace celor sfin-
. titi din Corio th, t;ii voua,
irnpreuna $i tutumr celor din orice loc,cari clllarna
n)lmejp Domnnlnl--flostrn IislJS Christos .
Deci, dadi paeea este din char, de lu-
cruri mari, f;li de ,ce te ingamfi, fiind mantuit prin char '?
. ,daca ai pace catre Dumnezeu, de ce atunci:te in
st.apanirea ... cM] a,.(',ea)';taln$Aamna, eli te-lm:..
potrive$ti IuiTIumneieu. De ce daca aveti charul, va
in voiti cu cutare sau cutare? Eu arnandoua acestea -
charul pacea - Ie cer pentru voi deja DumneZetl,
dela dansul, eatra dansul, eaci daca nu. -va 'vcti
bucura de sprijinul eel de sus, nu vor rarnanea. stator-
nice, $i nici va fi ceva. mai mult pentru voi, daca I1U
vorfi indreptate spre dansul. Nici un folos nu yom avea
chiar de am fi impaciuitori catra Loti oamenii, daca
catr;;t Dumnezeu suntem razboinici, preeum f;'i dad vom
fi razboiti de intreaga lume, iara cu Dumnezeu suntem
in pace, nu vom avea nici ovatamare. iara9i; nici
un folos nu yom a vea,chiar daca am fi laudati de in- .
treaga lume, daca suntem dispretuiti de Domnul, pe cand
daca Dumnezeu ne aproba i?i ne iube$te, atunci nici 0
10
OMILIA I
primejdie nu yom avea, ehiar de ne-ar dispretui:;;i uri
toaUi lumca)).. .
Adevaratul char, $i adevarata pace este numai de
la Dumnezeu. eel ce are charul lui Dumnezeu, nu se
teme de nimeni, chiar de ar suterimii de rale, si nu
zie numai dela oameni,dar'a ehiar 9i dela diavolul, pc
t;.and eel ce este dispretuit de eharul lui Dumnezeu, pc
loti biinuie$te, chiar de s'al' parea ca este in cea Ulal
[uare siguranta. Caci nestatornic este neamul omenesc;
nu nnmai prietenii sau fratii, ci ehiar $i parintii se sehimba
demnite-ori dintr'o mica cauza, 9i 'i vezi cum alunga
pe copilul ee I-au nascut, mai rau decat pedu:;;man,
precum 9
i
eopii aiungand pe parinti. Gandc$te-te .bine:
David aveachar deIa Dumnezeu, iaraAbesaIom, fiul
sau, avea char deia oameni; dara ce feliu (1e sf.i\.r$it a
avut fiecare din ii, $i care a fost mai mult lEioudl.d; voi
.GU totii. Abraam deasemenea avea char dela Dum- .
nez8u, - pe rand Faraoo uvea char dela oameni, -cad
pentru s8"-i faca pe plae, i-au prcdatpc fcmeia drep-
tuiui A!:)raam (Facere cap. 12). Dara cine di n aC8$ti
doi a devenit mai stra,lucit $1 mai ferieit 'lDe sigur ca
. Abraam. $i ce spun eu de dreptul Abraam A veau char
Israilitii del a Dumnezeu, pe cand de Egiptieni erau
uriti 9
i
dispretuiti, - :;;i eu toate as tea voi i;ltiti cu cata
au stapanit ii pe Egiptienii carl Ii urau
dlspretUlau. .
I) Deci, iubitilor, accasta sa 0 cautam cu toW. Chiar
rob de arfi cineva, aceasta sa 0 doreasca, adeca sa
capete char dela Dumnezeu inainte de charul stapanului
sau; chiar femee de ar fl, sa ceara charullui Dumnezeu
ina.inte de charul barbatului; chiar de ar ti, sa
ceara gratia de su::;, sa ceara charul lui Dumnezeu
inai.nte de charul imparatului sau a stapanitorului sau,
$i atunci va fi dragala$ $i inaintea oamenilor, Si cum
ar pulea cineva sa eapete char dela Durnnezeu? Cum,
.zic, in alt chip, decat numai prin umilint3, '? "Dumne-
zeu, zice, celor mandri Ii sta impotriva, iara celor
smeriti Ii da dar" (pilde 3, 34), $i "Jertfa lui Dum-
nezeu duhul umiIit, inima infranta smerita
Dumnezeu nu 0 va urgisi " (Ps.50, 19), Daca chiar
inaintea oamenilor umilintaeste atatde placuta, apoi
I). Partea moralit. Despre umilinta. (Vel'on).
OMILIA I 11
cu a,t,3,t mai muIt inaintea lui Dumnezeu .. Astfeliu !lu aflat
char cei dintre ginti, astfeliu 9i Iudeii au cazut dm
fiindca nu s'au supus drept3,teilui Dumnezeu. eel
devine tuturol' placut $i tQvaI'a:;;ul vpaceI
nu are mel . un m,otlv de Sfl.,U
razboiu. Chiar de l-ai batjocori, ehIar de
chiar de i-ai zice o.l'kc, ci _tace $ieste in. t?tul hm$tlt;
eatra avea IJ 3str8hude pace, .111CatnCl nu se poate
spune,flindca are cu sine 1m J?umnezeu.
dIe lui Dumnezeu .sunt, ca nOl sa fim m pace cu Aoa-
menii, vieata noastra numa! este regulata, cand
yom aveapace f;li nOl:,
nezeu nu-l va puteacmeva vatama cael.
turatui-estenesirieaeioasaf;i mai presus orlce p3;t!ma.
Nimic nuface pecr e$tin 90tat de admlrat, un,;Ilmta:
Asculta pe Abraa m. care zice: "Eu sunt pam ant
eenusa," (Fac, 18, 27), asculta $i pe DAumne.zeu,
spune' de Moisi ca era mai totl?amemh
hi adeviir ca' nimenin'a fostmal umlht ca MOlse, .care
. conducand'unvoporatat de numeros, lntreaga ar-
Dr-, o,t ':> <l '<'r:-;pt
p
n',ioY'lmorenna CU lITlDi1ratulBla-afundat-o ...,o ... 't..A;.i.:l6.1 J -L-" .. - L" - 'L
'marea Ro:;;ie ca pe ni$te mU$te, care atat Eglpet,
cat $i in marea :;;i in pustie, a
mari si minunate, care s'a bueurat de 0 a$a marturle
Dar-tea'lui Dutnnezeu, -'-$i eli waLe
ca unul dintre cei multi, ba inca era mal umlht f;ll
cat socrul lui, al caruia sfat il primea. v 1<:1 se nell-
nistea si nici nu zieea: Dara e.e'? Dupa ,fapte
ca sa ne ?-
ceea ce patimese cm m!ll mu .. 1 pOi, ea?l. de
Ii s'ar da statu} eel mal bun de cmeva, totU$l 11 d!spre-
tuiesc acel sfat, fiindca pe!,soanAa c dat pO",ate
umilita :;;i mai ne'nsernnata decat dau911. N u msa Cl;
fost $i Moisi, ci prin a tovtul., De alCI
e1 a . dispretuit ;;i palatele imparate$tI, fimdca. era cu ade-
vara.tumilit. Umilinta estc aceea care v
inalta $i sanatoasa. cata generozitate a d:m
partea lui, marim.e de suf!et '2a vsa
pretu! pana palatul ';11 masa lmpar?teasc.a '?,
9tie ca lmparatii Egipetului
ca zei, se bucurau de marl bogatn $1 tezaure. Dara
el toateacestea lasandu-le, aruncand. ]a .0 parte
pa.na. $i scp.ptrnI Egipetului, a alergat In aJutorlUl celor
12 OMILIA I
robiti $i torturati; io ajutoriul celor ce-9i petreceau
timpul In in mocirle de lut, 9i pe cari
Egip,tenii Ii asupreau .. asupreau
sila'; (Exod. 1,Q) zice,
Dec!, 8..lergand l q disrwBtl.JHi$i lrnpi!ati,
.
a dettd0vada, ca 8;cest urriiUi, -er" a, cu adev8,ra t, inalt$i eu
mari sirntiminte, Lipsa demiote $i u$urinta Yin numai
dela uri suflet delfl,O eugetare josnica, p(') cand
bh'tndeta purcede dil)tr. 'un sufiet marinimos, S;;i dintr'6
cugetar e s;an.atoasa,
$i dad voiti, sa cercetam pe fiecare din acestea cu
exemple. Spune'mi, te rog: cine a fost mai inall dedit
Abra,im a fostcare a zis :"Eu
,$ltot e'l car e a zis: ,;Sa nufie
cear'ta intre mine intfe tine" (Fa,e.1:3, 8), totu:;;i aeest
sul1ey umilit a dispretult priizHe de -r azboiu lua,te del a
PersL s i nu ., $'.a tiitaL la tt'ofeile cucerite dela barbari.
Ace3:ttn. a facut-o e1 de1a 0 cugetare in8..lUl, E;>i del a un
s ufiet mariilimos.Cel ce cu'adevarat es Le umilit, acela este
col inalt,::;;i nici decum nici decum vieleanul.
Alteeva este marinimiea suftetului, altceva us;;urinta $i
lipsa deminte_ Acest 'fapt 30 invedereaza din exernpluJ
lui AbraarI1, i;>.i diu. cele ce urmeaza, Dacade pilda ci-
!leVa 13,1' GonsiGera lutul ca lut $i l-W' dispretul., iara un
'l-ae considera :(.:a, aur, nu ca lut ce este,
da valoaroa aUT'ului, apoi oat-e care' din ace$ti doi este cel
inalt '?Oa1'o nu acela car e nu admira lutul Care din doi
estccel urnilit 9i injosit'? Oare.nu eel
pretuie$te ca mare lueru '?Tot a9a judeea tu' $i in cawl de
fa(,a, c8.ei aici cel ce. zice des pre sine ea este pam ant
este eu adevarat inalt, de:;;! 0 spune aceasta
din umilinta, pecand eel ce nu se er ede a fi parriant :;;1 .
cenu9a, ci se cinst89te singur pe sine :;;i cugetii lucruri
ma ri -de persoana sa, acela este Cll adevarateel in'o ' .
$idispretuit;--m C1'1' pe ce_e mlel Ie crede ca marL Deci,
. este Imrederat ea Patriarhul a pronuntat aeele vorbe
dintr'o cugetare fnalta. "Eu sunt pamant, zice,
cenm;;a", vorbe care yin deJa ina1time:.-:1cugetarei, S;;i
niei decum d,eIa u,,?urinta. Dupre cumseinlampla cu
trupurile, eJiunul de ' pilda este bine format $i pHn de
vieata, iara un altul umflat$i bolnav - de$! amandoua
OMILlA I
13
sunt eu earnuril e de pe ele stralucite,insa unul are car-
strieate iara altul sanatoase, - tot a::;,ii 9i in cazul
de fata' caei este aft Jipsit de minte,
, 'u u 1 ' f t ' l' _I <::n
inseamna ca aeea este m pm .. """ .,
alteeva de a fHnalt, ceca Cf; ca acela
"saniitos :la .. $i .. . . .. ,
" . " I " , u . , !. <-: . r' r le "'t" T'l"'''''
. este eli' Ll:'UP-Uiy -l<:J:rCL -':"' ... .. .
se inealt-a eli eiubote eu calcae maite, ,ca sa
inalL Dara noi pe cine von1 numi Inare spune'ml;
care nu pe u co dela. natyra '? arc .. 0
inaltime strama natur-el SaJe,91nUmal lllcaltandu-se vU
ciubote cu tocuri 1'nalte a devenit 9i e1 ina It, - ce
multi dintre oameni patimesc, ridicandu-se pe dan9:1 pe '
ban{i sau pe slava ce cred ca 0 au,eeea. ce ip
nu oste imlltime, Inal t Be a ,cela! nu
are nevoie de asemenea lucrurl, acela. are lnattim
ea
sa naturala,
Ded, i ubitilor , sa devemm HpentFil ca sa
tern fl fnalti. eel ce so smore;;bc ;i<. ..e, se-
A It'" (l\';r t ' "3' 1") D- -,r Tl n",,, ' n"tD si "",1
va Ina '43,- \lV_a n. , ",Zr . ala . __ ..
UffiIl!L_
decat toti ceila1ti. dupa cum $1 .de umfia,
insa umftatura ei . nu este ceva trmmc $1 ?anatos ..
aceea noi :;;i numim pc ct.e um!'lat
1
ue
mandrie, dupre cum sunt .. umtlate de
dropica. , dupre cum S8 um-fla de apa sau
sapun. Omul care eugeta nu va
niciodata lucrur i mad de SlOe, cinar de ar. avea
dansul fapte mari. - l$i :;;a: $1
umilinta,- p8 cand eel mmte lu:
cruri mari de dansul ,chiar $1 m cele mal mler actlUfll
ale lui. Sa ca$tigam inaltimea prin umi,Iinta
Sa judecam cu iua r e aminte natura lucrurJlor
pentruca ast(eliu .. sa ne aprindeED- de: eelor
toa,re. In alt mod nu se poate ca sa devma: cmeva
eecat nn'!1si prtq iubirla cllor sfinle 91
preeum $1 prm lspretuirea celor, puprc __
cel co urmeazasa se bueure de Imparatle HItru !urrrrc-
n'arsoeotl. cinstea ce i-ar da-o altul in mod partIcular
in lo(',ul porfirei imparate9ti,. toE a$a $i noi, ne. yom bate
joe de toate cele prezente, v8m eea
din vieata viitoare. Nu vedetl pe COPll eand se Joaea, cum
Ii se fac soldati S;;i S8 pun in ordinede bataie, cum merg
14 OMILlA 11
inaintea lor vestitori, (trambita9i) 9i purtatori de toege,
$i cumin mijlocullot pa";'B$te acel copil ce tinelocul
capeteniei lor, facand astfeliu glume eopihlre.;;ti? Intoc-
mai sunt $i lucrurile omene9ti, ba inca 9i mai jos-
nice: astazi existand, 9i maine disparand. .
Oeei, sa devenim, iubitilor, mai sus deeM toate
acestea, nu numai ca sa nu Ie dorim, ci chiar sa
Ii(-; :;;1 !'m;;1nam daca- ni propune cineva, eu chijJul
acesta aiungand dela nOi. dragostea dedansele, yom
dragostea. aeea sfinta de vieata viitoare, 9i ne yom
bucnra de slavaeea .neperitoare 9i. ve$nica. Cariea fie
cu totii a ne iilvrednid, prin charul filantropiea Dom-
nului nostru Iisus Christos, eu care $i prin care se cade
slava Tatalui $i Sf. Duh in vecii vecilor. Amin,
OMILIA li
__ IVllJ_lta.J11.eSC, DUlnneztuiui 11}eU purureEi pen-
tru eharul lui Dumnezeu ee s'a dat voua intru
Christos Iisus, ea intru to ate v'atiimbogatit intr11
daHsul", (Cap. 1, 4. 5).
Ceia ce face en altii, cand j'j sfatuie$te zicand: "Intru
toate prin rugaciune eu multarnita eererile
voastre sa se arate lui Durnnezeu" 1 (Filip. 4, 6), tot
acoia a ficut $i eu dansul, ca de aid sa j'u-
cepem vorba pururea, 9i inaintea tuturor sa multamim lui
Dumnezeu.Nimic nueste atat de pIa,cut lui Dumnezeu,
ca a ne arata multamitori catra dansul, $i pentru noi
iri$ine, 9i pentru altii. De aceia apostolul aproape in
toate epistolele sale 0 trece aceasta inaintea tuturor, 9i
daca in celelalte epist.ole a facnt a$a, .apoi aicicu atat
mai mult era necesar sa 0 faca. eel ce multameE;te lui
Dumnezeu, Ii pentrucele ce patime$te ea
$i pentru cele bune, Ii multame:;;te $i pentru charul l';3i
fa voareaacordata; iaracharul nu este nici datorie, nici
plata, :;;i nici rasplata, Daea aceasta era uecesar sa 0
spunapeste tot locul, cu atat mai . mult e.ra necesar a
OMILlA II 15
o spuneCorinthenilor, cari se uitau cu gura discata la
cei ce taeau 9i desbinau biserica.
"Dumnezeului meu". Din prea marea lui dispo-
zitie rape:;;te $i-:;;i !nSUge9h:. ceea ce es.te, ob-
'pe ProroC11 pururcfl, zlcand:
:,Dtiinne7eu] rneu,
si pe dansii eft, sft- eel
asa
j
GG de cele catra
Acela, pe care-l invoaca cu multa dispozitiesufleteasca.
0 poate zice cu adevarat numai eel ce se ridica
Dur'U['ea dela cele piimEtnte:;;ti spre cele cere:;;ti, spre
Dumnezeu,pecare-i prefer'a lnaintea tuturor, caruia ii
mu]tame:;;te necontenit, nu numai pentru charul deja
dat lui, ci chiar :;;i pentru eel rnai----mic bine ce a avut
dupa aceasta, ,,;,i pentru care Ii inalta tot lauda9i
mu1tamita. De aceia ,?i apostolul n'a zis sirnplu; ((lfmlta-
mesc lui Dumnezem), ci a
trlI \toi''-, Inva .. tftndu-ne--a purureaeilaI"ut---i-t..t1.
altuia a-i multami, dccat numai
lui Dumnezeu.
"Pentru cilarul lui BttmnezeU"'-;Ai what cam
el Ii indrepteaza peste tot locun Unde este Charul, acolo
nu sunt fapte, iara unde sunt fa pte, acolo nu este char.
(Deci, daca este charul, zice, de ce cugetati lucruri ma.ri '?
De ce sunteti ingamfatin? ))Ce s'a dat voua", zice:
:;;1 princine s'a dat? Poate prin mine, s'au printr'un
alt . apostoi? Nicide cum, zice; ci prin Christos Iisus,
CaCl expresiunea ."imru ffitristos
seamna. cum in multe locuri particula "intru"
. este pusa in loc de "prin". A$a dara par-ticula "lntru"
nu este de maimieaJ:nsemnatate ca "prin".
"ea intru toate v'ati imbogatit intru dansul".
Iara$i: prin cine v'a.ti "Intru dansul" zice,
adica printr'insul. nu zice simplu v'ati imbogatit,
ci 9i "intrutoate". Deci, cand este $1 bogatie, $i a lui
Dumnezeu bogatie, ,,;,i intru toate, prin unnl wlscut al
sau Fiu, apoi judeca singur la vistieriea cea negraita.
"In tot euvantul in toata zice.
Nu in cuvant.ul eel deafara, adica eel lumesc., ci in cu-
vantul lui Dumnezeu, caei daca este $tiinta:;;i fara cu-
vant, este totu:;;i 9tiinta $i eu cuvant. Sunt multi cad au
16 OMILIA II
$tiinta, clar n'au cuvant, precum sunt cei simpli, $i cad '
nu pot sa de
cugetul lor. (<Iasa VOl, ZlCe, nu suntetl a$a, Cl
destoinici $i de a $i de a vorbi t1mp;
. adic8, cie a spune lamurit ceia ,cecugetatb. '
, D/. lU'!' '('b', r'l'<;:t'v"<;; ",' r" ';:]d'e
.... ,tJ', - J. . . ...... / ._ ,..,) '_ "':">, ' , _"'- 0 ........ . ......... , .
verit. lntni ':\10i " PIers: ;.1}. tn $ia
tamirei S8 atinge foarte mult de dan$ii" caci pare ea
zice: ((Nu prin filosofieaom,eveasrii., $i aici prin
' tura ol1!eneasca, Ci prin charul lui Dumnezeu, prin bo,::-
c,uvantul (ratiunet) eel.
ae clansul, atl putut aft\;\. dogmeleadevarulUI, $1 a va
lntari in marturisirea Domnului, adica in propoveduirea
evanghellei luiv'ati bucurat de multe semne $i minuni,
de 'char-ul eel negrii;it, incat ati primit propoveduirl3a
ev:;i,nghelieisale. Deci, daea v'ati incredintat prin semne
, si prin char, de ee va_ cIaJiJ)(,l,JU)L _AcestecGll-Vinre,.sumr
" nu ' DUD),-).i ale. eelL+ee se atinge ci $i ale celui
aDllca mai inainte, eu scopul de '
, ,A l' 't' " 'c' 1 1-""l1n Pi "; ,..."
" H1Ic:' <:H a iln L lpSl;l VOl. rn 1 U', < \.Ac ...
(Vel's. 7). Aici oi seprezinta 0 mare nedomirire: cum,
daca jj sunt fmbogatili fntru tot inca.!
sa nu fie lipsiti de nici un dar, sunt $1 ca daea
la IDceput erauastfe1iu, cu atat mai multacum
fi trebuit SlI ,fie asa Deci, pentru ce .Ii nume$te trupe::;;tl.
ziC8,:nd :' "N'am putut graJ ca celor duhbv-
ei ca eel or (Cap. 3, - 1')1 ee putem
noi spune aiGi '? Ca la ince.put, .. pe. cand ii crezuse-,-se--
lnvredn.icise de tD&J;e_darurile, cad erau plini de -fi1Vga
pentru cle, mai in nyii.
sau daca nu este a$a, apOl atunc} nIC} unele $1 mCl altele
nu sunt zise pentru toti fara exceptiune, ci ' unele sunt
. zise catre cei , vinovati $i vrednid de acuzatiuni, jara
-celelalte ciitra ceivrednici de laude. Cum ca dan$ii avea'u
hidi darur'i, se vede din pasajeie urmatoare , "Fieeare
dintru voi psalm are, invMatura'are, limba are,
descoperire are, taLmaeire are, toate spre
sa se faca,", $i "Prorocii doi sau trei sa graeasca"
(Cap. '14, 26. 29). Se mai poate spune $i a.Jtceva, .care
dupa obiceiul apostolului de a ni spuqe totul, .m
spus:;;i aid. Eu crect ca aiciapostolul, prIll expreslUmle :
"Inc:1t a nu fi lipsiti voi nici intr'undar", face
OMILIA II 17
aluziul1e $i la d'ansul, fiindca ::;;i el a facut semne $i
minuni, dupre cum U- vorbe$te prina doua epistola:
"Ca semnele apostolului s'au lucrat Iptru voi
intru toata rabdarea", $i ,iara$i : "Ceeste de c;3,re
sa mal lipsiti deeatcelelalte bisE;rj;eI"{IL Cor,12,
ii.iSH [leci, dupre' cum am fnst:zis,aiei a postolul
poate $i -de dansu1,$i Ie spune aces tea catra
eci coerau il1cereati ;;i stator-nici in credinta, -fiindcii
erau printre dam;;ii $i multi sfinti, eari sepusese in
slujba biseI'icei $i a sfintilor ei, $i cari se facuse ince-_
patura (parga) Achaei, dupre cum arata cam pe la
staritul epistolei.f Dealtmintrelea chiar daca poate lau-
dele aces tea nu se prea tin de adevar, totu$i fHnd puse
Gil iconomie, pregatesc mai dinaintc ea'lea cuvantuluL
Cel ce deja j'neeput chiar ' graie$te deodata Iueruri gre-
oaie, a fnchisjrnediat auwlG,elor fiindca_ daca cei
_cc--<1scull.a-vor fi -aeela$i grad' de cinste, se' vor ma-
n.iea, iara de vor fi cei _ mai de j.os) se .-vOt-intrista._ Deci,
ca nu cumva sa se intample aoeasta, e1 l$i fltce .ince-
putul dela ni$te laude parute. DealtmintreIeaaeeasta
nici nu este lauda lor, ci a charului lUI Dumneieu,
fiindca a se izbavi de pacate $i a se indreptati, esteal
darului de sus. Jnaceste.
Imprejurarl, care arata filantropiea lui Durnnezeu, ea
astfeliu rnai mult inC8, saii vindece boala de care
suferiau. '
.
Iisus Chiislos". ce va neUnisti-U; Z'CJl" ce
ca Gllrlsto:,; nu
de fata, ziua venirei lui bate la u::;;a.Dara tu te
gande.;;te la intelepciunea lui Pavel, cum el
din cele omene.;;ti, i-a infrico.;;at amintindu-li de
cata eoa grozava, aratandu-li ca nu numai de incepu-
turi bune avem nevoe, ci$i de sfa,r$ituri bune. Impreuna
cu darurile aces tea noi avem nevoie $i de 0 alta virtute,
aceia adica. ca sa ni amintim necontenit de acea Zi, ':;;1
ca avem trebuinta de multeostenele, ca sa putem ajunge
eu biBB la star9it. Vonirea Domnuh:ri-ci- 0 nume$tc
"descoperire", aceasla, ca so-
vede, totu$i ea este, ni slii de fata .;;i acum, .;;i ca atunei
se ya arata. Deci, zice, osto trebuinta, de rabdare; sau
mai bine zis de a$teptare) caci de aceia ati primit mi-
nunne, ca sa ramaneti statornicin.
16038 2
18
OMILIA II
"Care .va va intari pre voi pana la
nevinovati" (Vers. 8). Aici siar parea ca ii
lnsa cele vorbite i1 scapa de orice e1
foarte bine a-iatinge, . ca de pildacand. zice: "Ca ne-
vertindeu la voi s'au voiti?
en toeag. sa viu la san en dragoste eu
duhuJ bfAndeteI" (Ca,p. 4, 18. 21)? DarEl, In pa.sa,gilll
ceni sta de fata, nu numai ea nu-i ei pe
sub ascuhs chiar ii in cad expresiunea "va
va intari" expresiunea "nevinovaW' Ii arata pe
dam;;ii ea eUHinati in eredinta raspunzatori de vi-
novaiie.
Tu Insate cum apostolul ji pirone$te
vesnicde numele lui Esus Christos, si nu de numele vre-
. unui orn, nu de nume!e vre-unui apostol sau dascal, ci
necontenit li denumele coluidorit de dam;:;ii,
intocmai ca 9i, cum ar.aveagrija. dea 111tremape '11i!7
te
debetie, Nici' Bpistola _ nu so
atatde des pus numele lui Christos, pe cand aid
Inputine versuri se gase:;;te trecut de multe ori,
aproape ca intregul exord I-a tesut cn . aeest nume.
... zice, chemat
apostoJ al ltIi Iisus Christ,os,ceIor sfintiti intru Iisus
Chf'istos, 1a loti cel ce chiama nurnele lui Iisus Chris-
tos, . char voua . pace dela Dlimezeu Tatal E,li dela
Demnul . Usus Christos ... lVlultamesc DUl1lnezeului meu
pentru charul dat voua intru Christos Iisus, precum
;narturisirea lui Christos. s'a adeverit Intru 'loi,
teptahd descopel'irea Domnulni nostru lisus Christos,
care va va intarl pre voi, pana !a nevinovati
in ziua Domnului nostru Iisus Christos. Credincios
este Dumnezeu, prin care v'ati chemat spre imparta-
Fiului sau Iisus Christos. va rog pre voi fra-
. tilor, pentrn.numele Domnului nostru Esus Christos".
Ai vazut neintrerupt al numelui lui Christos? De
unde este destnl de aratat chiar pentru cei mai lampi,
ca el nu face aceasta cum s'ar intampUt fara scop.
ci prin lndesirea acestei denumiri frumoase
mandriea cea proasta din sufi.et, sa incearea sa Ii poata
curatl. din radacina gennenile boalei. .
OMILIA II 19
"Credincios este Dumnezeu,prin care v'ati
spre Fiului sau" (Vers. 9).
Vall: C<? lucrI! mare .3: spus e1 aici Ca.ta mare tie a da-
rulm ill-a aratat! Ail fost chematl, Zlce, spre irnpar-
ta:;;irea unicnlui sau Fiu, VOl vi:i Iii-sati 1:;1,. bunul piac
al oamenilor1 Dar-a G-EL:poate. fi mai rau decatueeasta
eum at
j
tost chemati? PrirlTata,l;:. Da,T8., fiir!dca eI
inLr-'una?iceu de Fiui, ea "printr.11nsul" $1 "intru
j apoi ca sa nu se creada ea pomenl;lste de Tatal
caT mai.inferior dec<l;t a intregul TataJui.
atl fDst ehernatI, zlce,prmcutaresauprm cutare,
ci prin Dnmnezeu Tatal, printr'insul v'ati 1;>i imbo-
gatit). zice "v'ati chemat" adica nu voi v'ati
apropieat de e1 mai intai, ciati fost chematb). . '
Dara ce va sa zica oare: "spre imnartasirea

0 A ltV 1 t ... . . .L 1' .
. 1 ;::'(:1,1 '. . scu. Ob De r ansuL care milt mal
lamurit 0 arataaceasta In alta parte:'
"De r;'}bd;'}xn zice; lrnpr;euna vomsiimnariiti.
de muritimpreuna, -Cll Christos
j
' Impreunl'i
v\>1Tl in viea/' (II. Timoth. 2, 12. 11).
"CreuJnclOs este DumneZLU'() adeca "ade ...
varat". Dan), daca -rem
ce a fagaduit; insa a fagaduit it ne face Fiului
stiu eel unul niiscut,cii. pentru aceasta ne-achemB,t.
"Ca fara cliinta, zice, sunt dar'urile si chemarea
lui Dumnezeu" . Toate acestea e1 maidinainte Ie ico-
eu cuvantul, ca nu cumva dupa ITlultimea
gre$alelor lor sl'i cada in desnadajduire. Teate ale Im-
Dun:mezeu vor urma fara indoialii, dadl ins:'! ou yom
fugi peste campi, ca $i caii eei fara zabala in gura. ca
I?i ludeii cari fiind chemati n'au voit sa primeasca cele
bune. nu s'a intamplat din pricina celui ce a
chemat, CI dm cauza nerecnno$tintei lor. EI voia sa Ii
dea bunurile fagaduite, ii insa nevoind a. prim}, sinO'uri
s'au scos afara. Daea iar fi ehemat la un lucrn greu
.;;i foarte obositoriu, ar fi avut poate cuvant de apa.rare,
de$l. n'ar fi fost vredniei de iertare ; - dar cand
spre curatire,. spre dreptate, sfintire,
lzbavlre dm roble, spre char 91 infiere, spre bllnurile
cele pregatite, pe care ochiul nu Ie-a urechea
nu Ie-a auzit, cand Dumnezell i-a chiem at, :;;i prin
20 OMILIA II
sine i-a chiemat, apoi dece iertare VOl' puteit fi vred-
nici cei ce n-au alergat catra dansuI,?
I) Deci, iubitiior, sa nu fnvinovatiasca nimerH pe
Dumnezeu. No din partea cehli 5e Inta,IDn!&_
a nu crede, ci -din par-tea celor co fug cfmd sunt chiem&:p.
. D v . ! . ji r. .. " . 1 ;': ' .r,,;;;
ZlCl 5<:,,-1
sp re SIne). ::sa nu HC! ntUU pe nnnel1J; ca{';1
oare chemandla cinste, la cUlluni, ospete :;;1 serbari;
trage 1a sine pe eel ehiemati, legati . fara . voea lor '?
Nici unul nu face caci un asemenea fapt este al
celui ce' batjocore9te:- Durnnezeu trimitefara voe' in
gheena, insa in imparaliea ceriurilor chieama pe cei ce
vor. In focul cel ve.;;nic el trimite pe pacato$i Iegati$i
vaicar-andu-se, insa caYld e vorba de miile de bunatati,
nu fiindca daca naturaaceloi' bun uri nu esle a:;;a,
ineat ii sa alerge spre ele . bun<'t -voie, $i S8. -cunoasca.
Dharul eel mare, apoiatunci sila intrebuintata eu barnenii
:1efai ma illSe$i acele bUD uri. Dara de ce.zid tn, nu
pretera tot} oamenii Rceste bl.1iluri,,:;i nu aleargadupa
Din cauza neputintei, sal.! mai binezis din cauza
;laDaciunei iol'. $i de ce atunci nuvindeca slabaciunea
.01' '? Dara cum in ce feliu trebuia sa vindeceaceasta
;labaciune'? Oare n-a facut el faptura intreaga, care
nva pc om, $i-i arata puterea $i fiiantropiea lui Dum-
:18zeu?"Ceriurile, zice, spun slava lui Dumnezeu".
Ps. 18, 2). :Nu oarea . trirriis ::;;i pe Proroci '? Nu i-a
Nu a fa,Gut Gu dan::;ili minuni?Nll. li-a .. d,at lege
,crisE!; lege N1.1 3. trimis Fiul sau '?
Ii-a peapostoli?. Nu
Nu i=a amenintat ell gheena'?N'Il ii-a f'd,gadmt
mpar4liiea ceruriloT '? Ntl in' .fiecare . zi resare soareJe
iaupreste cei bUlJi $i preste cei rai,? Oare cele ce a po-
'oncit nu sunt. atat de u:;;oaro lesne de Implinit, in cat
nuW eovar:;;esc _ poronei!e lui prin prisosinta filosofiei
or'? "Ce trebuia s'a faca viei sale, si n'a facut"
Isaia 5, 4) '? ({Darii, zici tu, de ce nu ni-a infiltraL in
nod natural cuno$tinta ;;ivirtutea '?). Ded, cine ziee
.cestea"? Elinu!, sau '? Amandoi 0 zic, lnsa nu
)entru acelea$i Iueruri, ci unul S8 cearta pentru cnno-
tint;a, iara celalalt pentru vieata. A98. dara noi vom vorbl.
1) Partea morala.Cum ea cele bune ca :;;i cele rele nu sunt
in sila, ci rezulta din intentiune. (Veron).
OMILJA II 21
mai intai dUra caci nu atata imi este vorbade
metnbrele de dinafara, pe eat deale noastre proprii.
Deci ce zice '? Trebuia, zice, ca sa ni
v .. l1i-atn:filil'1at
aceasta cuno:;;tinta, cad de nu ni-ar fi infiltrttt-p, cum
am pute8, CUf,lOa9te celevrednice dei';'I,r,ut;
(',A flU trebtjiea Ie face'? De imdeatunci, :;;i de co sunt
legile $i judecatile'? Deci, el ni-a Infiltrat aceasta ouno-
$tillt3,; sau mai bine iieand, nu atat cuno:;;tinta, 'pe cat
. fapta. Dara pentru be atunci ar trebui ca sa
prime.;;ti rasplata, d,aca totul ar fi a lui Dumnezeu '? Caci
spune-mi te reg: oare Dumnezeu te Ja feliu
eu Eiinul pacatllind'? Niei de cum, caci tu ai cu tine Jiber-
tatea izvorita din cuno.;;tinta. Dara ce'? Daca ti-'ar spune
cihc:va acum,ca .;;i tu.;;i Elinui .8,ce-
lora.;;i bunud pentru cuno$tinta, oare nu
Ellcr8d eft da, caci ai zice: ea, Elinul .
:;;tinta prin sine, voit sa 0 i?i ei
ar zlce, ca Durnnezeu trebuia sa lntfltreze 1nnoiouno-
$tinta In mod natural, oare . nu ai. riqe, nu
(dara de ce n-ai caUtat-6'? de ce nu te-ai Sillt ca sa 0
afli, pre_cum am aflat-o eu? ----" ai stit eu mult curaj
impotriva lui spunandu-i ca estecea mai de pe urma
pros tie de a Invinov<'W pe Dumnezeu, ca nu Infil-
trat odata cu natura. Acestea le-ai zice
fiindca tu singur cercetand, ai capatat cuno:;itinta, tot
ai putea rew;;i sa capeti '9i ovieatii ourata, daea flU
ai ispitl. nu ai cer'c totul; dara fiindca te ingreuezi
spre fa ta "-btina, de aceta i
VOl' e . arfi ' pututsafaca: ca . binele sa
fle slht, adecl], indephmt prin' sUa ,?Dar-a
disputat virtutea multe din . animalele necuvantatoa;r-c,
fiindca multe din ele sunt mai cumpatate in vieata decat
noi. Dara, zici tu. fi voH mai bine sa fiu bun din
sW!', ;;i sa fiu Iipsit de orice plata, decat sa fiu rau prin
intentiune prin vointa mea, apoi sa fiu osandit
pedepsit. Insa niciodata binele nu este silit, 9i.
s'a auzlt vre-o data ca sila oste mama binelui. Daca nu
$tii ce trebuie sa faci, arata, ;;i atunci vom spune co
trebuie; dara daca euno.;;ti singur ca desfr'anarea de
pilda este un diu, de ce atunci nu fugi de rau '?
((Nu pot)) zici tu. Insa te vor acuza $i 'ti vor Inchide
gura altii, cari au reu.;;it a face cele mai mad fapm:-
Tu poate avand $i femee nu te Infranezi, pe cii.nd un
22
altul $i fara femee pastreaza fntreaga euratenie. Deei
, ee de II?dreptare vei avea nepazind masura
eumpat<;tre1: pe enn.d acela sarepeste primejdie'? Nu
sunt, tu: nu din
Nu 8$tIaf;a, fiindca nu f;i nu
,ca v.oiudovecii Ga toti sunt des-
lQiniei buna. Ceia 'ce nn 'poate s filea cineva
!1
u
' .. 51" c.hiar :;;i sila 'de stEt de fa.fa
'lara daca. sa, 0 faca din sWi, apoi eel ce flu
contra nu 0 face. De pildii iata,
spun: a SDUHl omeva :;>1 a 5e -ridica laeeriu avand trup
.este
v
ell desavar.;;ire peste putinta. Deci ce'? Dara
daca lmparatul ar poronci sase , taca aceasta si ar
ameninta cumoartea$i arporunci, ca acei ce hu' vor
sbura sa fieUiiat;.;;i::r.;;i, sau.;;i altceva de acest feliu,
ar asculta ,cme.va! Nici de cum, fiindea 11U pri-
C3;nd s'arpetreee eu Infra-
n8.re8" ,eandar 118. poronel ea tot eel ne'nfranat sa fie
pedepsit, s:); fie bEHut, sa fie aI'S, si sa Datimeasea fnii
de dUe, oare nu arascuHa: cej ' rmi.imulh de acea po-
ronca? Nu, zici tu, ' gas8E;te acurn in fiinta 0
Ieg.e eare poronc<!$t.e fie a on preacurvl, totusi nu se .
SUPU!! nu sesupuncu totii, nu'estedin
cauza ea aslal:nt frlCa de lege, 'Ci 'fiindcacei mai multi
nuvor fi simNi,dal:a daca legiuitoriul sau ju'-
!i',de fata eucel ce facdesfranari, ,apoi de
slgur trlCa h:ar .scoate pofta , de desfranare. Dara eu
af;;1 . mal adaoga 91 0 alta siliJ. mai mica" ea de Dilda
aceIa de a:-l riJ.pi ' diribratele iubitei luf a-I inchide :in
temnita legandu-l, ceia ee 'ar putea sa ' r'abde si nuf'ar
patimi nimicuricios. '," , ' ', ,-,
Oed, illbitilor, sa nu mai zicemca cutare este bun din
sau ea cutare este rau din natLira. Daca acelaeste
b.un d!n apoi niciodata nu va putea sa devina r au;
esterau natura, apoi nieiodata nu se va putea
face Dun. Dara nm vedem din contra schimbarile cele
mai <:;aci din tapte rale deodata trece cinevala fa pte '
Dune, ';;1 dm fapte bune treee la cele rale. Astfeliu de
vad numa!in' sfintele scriptllri, ca de
pIlda 8;postoli, talhari laudati, ueenici
fntelepte,
prefaeandl!-se m neeueermCl, aupre cum vedem
III legea , veche ';;1 in cea noua, ci chiar in fiecare ' zi
ar putea vedea cineva petreca.ndu-se astfeliu de impre-:-
OMlLIA II 23
jurari. Daca lor at fi fost natura, at fi
eazut in ceealalta extrem1t.ate., Daca dela natura" am fi
impatimiti, apoi nieiodata prin sarguinta, noastra n'am
putea devenl fad patima. Ceia ceestedela natura, nu
cade in eeealaita extremitate, adeca nu eade , din ceia
e.e e dupa natura, Ninleni din necesitatea naturala dea
dorm! n'a cazut in necositateg de a ' hu dormi: nimeni.
din necesita.tcfl usc str-ic{t
n'a ciizut in neceslta.tea a8 a fiU:Se descompunc; mmcm
din necesitatea de a a yea foame n'a eazut, in neeesitatea
de a nu patim1 de foame. De aeeia Tiici nU5unt consi-
derate aeeste necesitiiti naturale ea pacate, . nid nu ne
batjocorim pe noi 1D$ine pentru ca leavem, :;;i nici
voind a acuza pe cineva nu-i zieem! 0 stricaciosule! o!
impatimitule! -- ci punem lnainte cauzelevinovatiei, ca
de pilda eurviea, sau preacufviea, sau altceva de acest
ieliu, care depinde de v6inta lui. De aceia tocmai ne
infatisam inaintea judeeatorilor, cari invinovl'itesc $1
Dedep:"esc, iara pre cei ce tac cele eontrare, i1 cinstesc.
bed; C8,n<i $idill (;ele ,. ce faeem , unii contra altora, $i
din cele pentru care fiind condamnati suntem pedepsiti,
si din cele pentru 'carearn fa.-::ut legil.e, din cele
pentru care ne acuzam pe noi 1n.;;ine, chiar de nu ne
ar aeuza nimeni, cand din cele pentru 'care lenevindu-ne
devenirn rai, iara temandu-ne devenim rnai buni, cand
.;;i din ceie ce vedern, pe aiCii progresauu $i a,junganu 1a
filosofiea. eea mai inaltii_ cand diri toateacestea, zie. noi
ea, este cuputint;;i de a. ne schimba,apoi at unci
este Invederat ea In noi sta de a faee ceva, sau a nu
faee. atunci de ee sa, neamagim pe noi inf;ine' cu
pretexte ;;i desvinovatiri seci, ca,ri ' nu- numai ca nu ni
adue nici"o iertare, cl chiar eea mai grozava pedeapsa '?
Deci, trebue a avea totdeauna inaintea oehiior acea zi
infrico.;;ata,f;i astfeliu a ne Indeletnid eu fapta buna,
pentru ea obosandu-ne putin, sa putem lua eununile cele
neperitoare. Cu nimie mi ni VOl' fOJOS1 atunci pe noi
asernenea cuvinte, ci eei cleopotriva cu noi, .;;i cad au
rem;;it infaptele eele bune, ne vor condamna atunei fara
mila; eel milostiv va condamna pe eel crud .;;i nemilostiv,
eel bun pe .eel rau, eel bland pe eel aspru, eel ce voie.;;te
binele altuia pe pizmataret, iubitoriul de Intelcpciunepe ,
iubitoriul de slav a eel harnic pe cel trandav.;;i
lene.;;, cel lntelept .;;i eumpatat pe eel destrabalat.
va dispune Dumnezeu la judeea.ta noast:ra" va
24
QMILIA III
OM ILIA III
. ,);;i rogpee voi, fratilor, pentru numele
. Domnull!l nostru Iisus Christos, ca toti graiti
9! nu ;roi
CI, .mtememtlmtr un gand mtru 0 in-
(Cap. 1, 10).
. ca certarile trebuie a se
face .putm $! pe neslmtlte, acela$ lucru 11 face si
Pa vel alCL In adevar, ca urmand 01 mai de parte a tr'ece
la ,tnulte .. $i ar fi fost
deaJUIls oe a zaruncmabiserlCa dm Lemeln face uz de
<?u _ Il!:Cl:i,
uctI1!:;m, '$1 ca-l roaga . prm . Iisus Christos. casi cum .
ca sa)i adreseze 'rugatnintea
$1 sa-l de cererea 1m ce In-
seamna: "Va rog. pentru numele lui Iisus Chris-
tos"? iau pe iau in ajutoriu
nume]e 1m cel nedreptallt t;;lbatJocorit, :;;i Cll multa
aceasta, Ga nu cumva sa-i rU$ineze deodata,
fimd-:a pacatlll oameni neru$inati. De aceia dam
d.eia'meeput chJar aIcertat aspru pe cineva l-ai facut
$i rw;;ine, iar daca. 12ai adus la
pr-m vorbe blaJme,apoi i-ai lndoit crrumazul
!-a! ta;at cu:r,:ajul,$i sa cate la pamant'. AceasW:
tocmal pregatmd-o aICI f?l Pavel,. j'i roaga
in numele, sau pentru numele lUI IISUS ChrIstos. $i de
ce-i rogi spune-mi. "Ca toti sa. g. raiti aceiasi zice
. '" , )
OMILIA I\I 25
. sa nu fie intre voi imperecheri (shizme)" . Sin-
gura aratarea shizmei (irnperecherei)pr-intre 9i
era deajuns de a fi Prin imperecheri, nu
mlmaiea lotregul soctesparte in maLUiulte nar,ti,
d ;;i chiar se pierde la urrna, caci este nq,tu ra
shizmei. Apoi mndca i-a atinsf6arte ti;trepripnumire:(i "
:::hizmei, iara$i vorba,zicand: "ei
sa fiti intemeiati intr'un gancl 1nt1"0 intelegere" ,
Fiindca mai sus a spus: "ca sa graiti", apoi
ca sa nu creada ii ca concordiea se margine;;tenumai
in vorbe. Ii-a adaos fraza: "Ci sa fiti intell1eiati In-
tr'un gand intr'o intelegere", ca ;;i cum Ii-ar fi
zis: cer dela voi c6ncordiea pe care nu numai in vorbe,
d 91 10 cugcteIc sa 0 aveti, $i fiindca se poate sa
se vorbeasca $i eu cugetul aceia$i, $i sa nufieconcor-
die - de:;;! nu in toate lucrurile, - de aceia a ada,os
expresiunea : "Sa fiti intemeiati " , fiindca eel unit in
d:estiupi, in dezbinat, EJ:a
fos[, mtemmat,cl a ramas stram de conglasulrc; stram
de acord. Se poate apoi ca cineva sa
cugetari, $i sa nu conglasuiasca in intelegere, ca de pilda
eei cari au aceia$i credinta, j'nsa nu sunt uniii dupre
dragoste. Astfeliu ea dupre eugete sontern uniti, caci
cugetarn acelea;;i, insa duprc intelegere nu suntem uniti
deloc, ce s'a intamplat cu Corinthenii C8,
uniia . . . De aceja.
zice apostoiul, ca trebue a eonglasul. $i cugandulli'i cu
tnteiegerea. Shizma lntte Corintheni nu venise deacolo,
ea. se dezbioase $i sc fm;rajbise III credinta, ci pentru
ca se dezbinase in intelegere (parere), dupre arnbitiune}l.
.omeneasea. Dara fiindca eel acuzat devine cu totul lipsit
de rUl';,;ine, inLrucat nu sunt marturi contra lui, prive;;te,
cum apostoiul ne-dandu-Ii voie sa tagaduiasca faptul, 1;\.
adus de fata marturi. .
. - "Pentru ca mi s'a aratat mie pentru voi,
mei, dela cei ce sunt ai HIoei" (Vers. 11).
spus aeeasta imediat, ci mai intaia pus la mijioc
pacatul, ceia ce esle faptui celuice a erezut celor r,e
i-au aratat, cad .daca. n'ar fi fost a$a, n'ar fi invinovaiit
el degeaba, fiindca n'ar fi crezut Pavel cum s'ar !n-
tampla. $i n'a spus imediat dela ineeput ca i s'a aratat,
ca sa nu se para ca-i invinovate$te numai din aratarile
26 OMILlA 111
acelora, ::;i nicin'a tacut, ca sanu se creada ca vor-
bet?te numai dela sine. lara:;;i ji nume::;te frati, ciici chiar
daca pacatul lor era invederat, totw,;;i nimic nu-l im- '
piedeca . de a-I num] 'frati.
intelepciunea apostoJului, cum el n'a numi,t. in parte per-
s-oanclc ce i-au a,r-a,t;:1t, 9i intreag(1 casa a BJoei, cet ast- .
fe!fu ii' sa rin poat.'1. ';azbol >pe' eel ce Hr aratat fiptul,
B.stfeHu pP: }1,c-.etq, Jn: ueopc.rit, 1t1 ,acela:;,- timp'
2.cUzatiuIlea, ad:usa lor" u scos-'O intre,aga .la iveala. El nu
5e uita numai la interesul lor, ci lairiteresul acelora
. , cari i-au ariUat. s{ms:s'a ar<'itat mie de
cutare cutare)), ci a pus inainte Intreaga casa a Rloei,
ca sa nu S8 creadii ca acestea sunt plasmniri de ale sale.
$i ce i s'a,aralat? sunt intre voi".
Cand ii cearta elli zice :;,sa imBe in tre voi im- .
, ,pereGheri", iara cand .li cele ce i s'au' spusde
altH; ' e1 vorbc$te cu mai mulUi blandete,' zkand: "mi
s'a aratat nile, C)'l, 'pi'iciri f;untintre voi" ea ast-..
feli u' sa n use manie , pe celeB" i-au ai'l'itf.lL
Dupa aceia' de priciriior: ,;Ca fie-
Cctrc eu sunt 'al lui Pavel, iara eu
al lui ,Apollo, iara ,eualluiChifa". (Vers. 12). Nu
vorbesc, zice, de pricirile dintre voi penti'u 1ucruri par.,.
tieulare, ci spun de prieiri care suot mult mai grozave
dec-;8,t acelea. "Ga fiecare din voi zice. dara
, "rautatea cuprinsese nu' numai 0 parte a bisericei din
Corinth, ci intreaga biserica; poate ii nu vor-
bC;lll niei de Pavel,nici. de Apollo, nid de Petru, totu:;,i
apostolul arata prin acesteexpresiuni, ca
nu tr-ebuia sa :::;e sprijinepe ace$tiia, apoi eu aw,t mai
mult pe altii. Cum cii Corintheniinu zicean numai deeat
de Pavel, de Apollo $i de Chifli, aeeasta se' poate vedea
ffi11i departe, unde zice: acestea, fratilor, mi-am
inchipuit intru mine $iintru Apollo pentru voi,
ca intru noi sa vainvatati, canu mai mult decat
ce este scrissa ganditi" (C;ap,4,6).D;'1ca jj nu tre-
buia ea. sa aelame nulnelelui Pavel, Apollo $i Chifa,
--sa ::;ile insu$iasC3, apoi cu atatmaimultnumele altora.
Daca ii nu trebuia, sa eortsidere ea $ef a1 lor pe da!')-
dilu!, pe eel intai dintre apostoli, ::;i pe cel ce a catihizat
o eomuni.tate atat de mare, ca a lor, cu atat maimliit
OMILlA 111
27
pe cei !1u de
cu rnultii mtala de a-J ",COctle 91 a-I ue
pune la ID!jloc aceste nume: Dealtfehu ::;1
n face mal dulce, nepomemnd pe n.ume pe l,;!=l ee dez.-
binase biserica, ci aseunzandu-le prm denumlrea apos-
tolilor, ca eu 0 , perd;a. __ . "
- ' "T""i. ': * oJ : - I \
. li'11 Q11nt, a i ittl l -"'i:rVel, "lara e"u 8,1 lUl..:l\.D.OlrO,
".L.....l\..A .... 'lA. _.... A. . _ _ _ _ 'l
iara. Aual lui Petru ".Nu pr ete:rand
1
.;!'3e pe
a pus pe Petru 1a urma, ci Inc.a foarte mult preferand
. pe acela. El a -yorba prm .( h
ca sa nu se ereada ca face aceasta dm In vH'he, 91 ca
cinstea aee10ra. impin.s de .boa!a UrI:
cioasl. De aceia S'a$1 pus e1 eel mtal, 91
e1 eel inlai desaproba pe Corintheni, nu 0 face
iube$te cinstea, ci inca. ca despretuic$tc 0
de cinste. Dupa ee, a!ac e1 If mal '
intai, la urma pUne$l pe Apollo $1 pe Ctl!fa. A9,a dara
n'a facut aceasta ea sa 5e ina1te pe sme, Cl ca prm pro.,.
priea lui persoana., ei" cei aq.uca in
"cele cerl'ar fi trebuit sase .i11tAn1I:le. Cunl ca eel ce se-
a1inise de cutare sau de cuta re pEicaiuiau loru-i;>i,
bine i-a invinovatit ca e<DU
bine daca spuneti ca"eu sunt al lUI Pavel, lara
. . '11" l-,l..-.,' G' . f' " _'J 6:
eu al 1Ul Apo, O,mra tJ;-
. d . P:l' "1 'IUI- 1'11"'I' str's"" --
ce oare a mal a aos "Iar f v' a, J. '-' L "
caci daca. ii pacatuiau .. de . oameni,
ca nu pac',atuiau alipindll ,sc 91
, lui Christos. Ded ce inseamna, 61 nl)-\
invinovate$te pentruca aclamau pc ,Ct1!istos, ci
nu eu totun ac1amau. Eu soc-olese ca adaogand aceasf.a:
voit ca$i de aici sa Ii faea pacatul mal
mare aratandu-li ca $i pe Christos cel unul smgurpredat
ii impartit, de$l nu facuse a$a. la a
facut aluziune, acea.sta a a1'atatco prm pasa,lul UI'rnatOI'JL1 :
"Au doara s'a lrnpartit i3)?
Ceia ce el ziee aici, aceasLa inseamna: atl tmat 'p
e
Christos, i-ati impartit trurul Ai vazut
lui'? Ai vazut certare ;oi vorba pIma de necaz'? Daca
Ii arunca acuzatiea in regula, ei nu.maicat
o face aceasta, ca ::;i cum absurdltatea lor era martu:
1'isita de toti. Uniia zic ca prin expresiunea: ,,,au doara
s'a impartit Christos?" apostolul aluziune 18
28
OMILIA III
ca .de pilda a fostimpartit oamenilor',
ca bISer!Ca.a Impartita in doua, ca 0 parte a
luat-oel, 91 ceIalalta parte a dat-o lor.
Dupa aceia prin expresiunea ce urmeaza, 81 splllbera.
asemenea absurCiitate: "auPaveLs'a restignit pentru
voi? san intru nur,ueleltti fla vel v'Htt b()fezat
rriye.;;te 11otarire,_ e'u adeviiraf. .cl'1nt!4'ut\sa:B.et
lUbitori? ?e Pr!ve$te, cum el at rage asupra
numel.Ul sail t<?ata. J;>l I1ecazul ariWlnd prin
aceasta cu ca 0 asernenea cmste nu se cu-
vine $i 9a nu se petraea e1 spune
acestea timd ml$Cat de lDvldle. deaceia se
II? . im prej persoanei sale. Dara tu pri ve$te
$1 lllte1epclUnea lUI Pavel, caci n'a zis: (mu cumva Pavel
a '? Nu cumvi Pavel v'a aduspre voi 1a
vleata dm cela nu erati '? ci a pus fnainte numai pe cele ce
crau 1;1ai credincio$i, $1 pentru care aveau 0
,mare lllgrlJlre,adeca crucea si botezui, si bunurile izvorlte
"din e18; nurDai-1,)e acestca. zir,lp: ['Jun:::'
- , - . , , , -,' - - 1- - '-.J ...... '-''-'". ..... {AI'....I ................. \.N
Jurnei arata fllantroDiea lui Dumnezeu, InSEt COD-
descendenra prfn cruce ni indica mai mare aceasta fi-
lantropie. $i n'a zis: (<uu cumva Pavel a murit pentru
ci "au Pavel s'arastignit pentru voi?" pu-
nand-';li madul mortiL "Au 111tru numele lui Pavel
... ,. , .. . .
botezat' nu zice: qm curnvit Pavel v'abo-
tezat pre voUA botezat e1 multL lDsa.
e?te a se de cine s'au botezatn ci,in cui
s'au botezat. Deci, fiindca aceasta chesfiune era ori-
dna shizmei, ca sa S8 numiasca. dupa. Humele
botezau, apoi indl'eapta $i aceasta. a.ba.tere,zicand: "Au
intru numele lui Pavel v'ati botezat?" Sa nu-'mi
spui. zice, cine te-a botezat, ci' in numele cui te-ai bo-
tezat Nu se cauta eel ee a},,,l.-7.at ".i. "pI ,.tll-'mar }"
b?t:z, caci acesta este care
cu e1 nl! se intinde mai departe. caci nu mai
mtreaba: (mu cumva Pavel v'a fagi'Vluit bunurile viitoare
Nu el v'a fagactuit fmparatie&-
. 1?ara oare n'a adaos $i acestea'? Pentru ca nu
a se rastignl., cu a fao'adul. imparatiea
A impara,iiea nu PQ:1l'taQu
sme filet 0 prlmeJd18, -rusine pe- carid a se ras-
tigni, toate Ie are cusine. Deaitfeiiu'din acestea e1 scoate
OM ILIA III 29
pe acelea, caCl dupa ce totel zice: "Cel ee n'a
cfutat pe Fiulsau" adaoge: "gumnu impreuna
eli el si toate Ie va darui noua?" 9i iara9i: "ea
de vre'me ce Bind noi v raj ne-am impaeat
eu Dumnezeu prin moartea Fiului sau, eu mult
mai vartos fiind impacati ne yom mA.ntul Intru
vieata lui" (Rom. 8,32.5, 10). De aceia n'a mai adaos
nimic fiindea pe unele nu Ie avoau pana atunGi, iara
pe Ie, deja, unele erau in fagaduintEi,
iara eelelalte Imphmte.
Multamese lui Dumnezeu, ea niei pre unul
din ri'am botezat, fari't numai pe Crisp
Gaie" (Vel's. 14), Dece rnari
botez'? zice' cand eu si multarnesc chlar 1m Durnnezeu, ca
n'am iacut Acestea zicandu-Ie,li spulbera truflea
lor In mod iconomicos, nu insa S1 puterea botezului, sa
JIll fie I - ci I1UI'Ilai ,prostiea celur. ce-E?i fDc11ipuiau lueruri
mari daca botezau; mai fntai aralandu-li ca darui acesta
nu este a1 lor, si a1 doileaca. e1 muitfu:rrill;;te lui DUlIl-
nezeu pentru aceasta. lucru este botezul, insa
acest lucru mare nu-l savarseste cel ce boteaza, el, eel
ee este invocat 1a botez, fiinrleJi a boteza nu
nid 0 osteneala omeneasca atat de mare, ei eu mult
mai midi decaL a evangheliza. Mare iucru bytezul,
iarasi 0 spun, eaci fara botez este peste pUDo\a de a
i'rnparatieaeerilll'iiuI'; insa aC8st, ll----j:Jo.ale
'Savar91 chiar un barbat nu atat de V01l11C $1 curaJos,
pecand a evangheliza, se cere multa osteneala;).
Mai departe el sptme ,;;LCq ...JLZ1!_
meste lui Dumnezeu, ca n'a botezat pe fumem. $1 care
acea cauza'? "Ca sa nu ziea eineva ea intru
numele rneu v'ati botezat ,; i) (Vers. i5) .. Dara ce "if
Oare pentru aceia (Crisp Gaie) am spus. acestea
zice; Nici de cum; insa rna tem ca nu cu.mva. sa;
ajungai. acolo. Caci daca printre oamem ordman can
au botezat, $i cari nu sllnt vrednici de multa vorba,-
9i inca s'a intamplat imperecherii dezbinari, apoi eu
atat mai mult s'ar fi intarnplat, daca eu, care m'am
1) Nota. In cditiunea sf. Chrisostom est. ,,11'0!; botpzot" Dn
"am botezat", dupre cum se gase:;;te in textul nostru din uz.
30 OMILIA III
resculat contra acestui fapt, fi botezat pe multi, caCI
ar fi fost natural ca cei botezati de mine nu numai sa
invoace numele meu, ci !;li botezul sa mi-l atribuie mie.
Daca din partea celor mici $i s'a intamplat un rau atat
de mare, poate ca raul arfi$i mai mare, daca ar fi
provocat de oam8ni mai insernna.t] , Deci,- pe
.... ir" .. '):\l; ... (1- -'h ,: ! . ..... ' . ,,' ...J. B-'
u '_ . l""""'_'"'::t l.JGa,a, '1 mal auaoganu. ". 0-
LBL:aL-Brn $1 easa lui ' St.efana;;. la nrma, iarasi !i
spulbera mandriea, zicand: ;,iara 111ai mult nu stiu
Sft fLbotezat pre alt--cineva;,' (Vel's. 16). Aiciel
arata, ca nici nu-j erA atM de dorit ca din actul bote-
zului s:l se bucure de dnste din partea celor multi si
nici ea lmpins de slava dC9arUi de acest
$inu numaiprin ce!e' spuse -mai sus, ci prili
celeeeurmeaz.1. mai lavale, elli modereaza mult trufiea,
zicB.nd: "Ca. pu m'a, trimis pre mine Cbristos sa
. botez, c-i sa bine-vestesc(evanghelizaz)" (Vers.17).
eosqra eu rhult .,Illai obositoriu$i :ayeA ne'voie de
.muita. mundi, ca$ide- iin sufletoteHt, aceiatoGmaii S6
incredintase iui Pavel. Dara dece, daca n'a fast trimis
sa botezc,ol totu:;;ia DotElZat A facut aceasta din pri-
s.osiflta .. iara . .niGide.cum. cil. s'a.impotrivit celui ce I-a
trimis, fiindcaniCi n'a zis ca ({am fost lmpiedecat de a
boteza), ci "nu m'a. trim.isChristos sa botez",
adeca a fost trimis pentru lucrul eel mai trebuitoriu. A
8'Vdnghl'llizaesto lucruL'I1Iluia, sau ai ca.torva, pe cand
1;1, hotczL oste in ciideI'ea tuturO{' celorce primescp-reo{iea.
A lui;. pe un om catihizat deja $iCODVins de adevarul
religiunei, t?i a-I h()leza apoi, aceasta 0 poate face orice
preot, fiinddi aid nu mai lucreaza aCUIn, decat inten-
tiunea aceluia, $icilarul lui Dumnezeu, - - dara cand
. trebuie de .acatihiza pe necredincim;;i, apoieste n,evoie
de muita munca de multa intelepdune' atunci pe lana-a
se mai ada<?ga primejdii de tot
tehul. Cu cel ce a se boteza $i a so introduce in
taincle cre:;;tinismului, totu] este terminat de 'ndata ce s'a
convins, ,deci nu .este un lucru mare de a se botezacel
Gand a evangheJiza, a indupleca

in care gasla, $1 a vsadl m adevarul, toate
acestea, ZIC, cer 0 multa. osteneala. Dara Pavel nu spune
chiar ei nu zice ca a boteza nu poarta eu sine nici-o
OMILIA 1\1
31
osteneala, !?i nmpai a obositoriu:
el :;;tie a fi cumpatat m totdeauna, I?e
o face mai la vale eu e1 cu mu)ta
putere In I?arerea .sa, at unCI va sa v
teze "li mal mare mtealam .vorba. nt, Impo-
trivindu-se celni ce I-a trimlS a botezat, Cl Cllm
si a zica.nd in privint?- ]i ea p'!j- este
- 1 v v 1 - ,,1-\ rI n,- - - -" t., I 11" I \,1'"
"'u n,QCpY't:> nnll>'l ('.0. . .!.... '-- c __ -
v !J ... \..4J "'-"L '-" .... ;0........,. ""","o,...u, _ ......... .... ..... - ....... --- -- .
nezeu Sa slujim 11?0.selor" (Fapt. 6,. 2} . f$i totu$i _ ii
slujise, nu ca 1m
ci ca facand acea sluJba dm pnsosmta,J- t<:;t f$1 (:tlGl:
Chiar ::;;i astazi noi incredintam aceasta sluJba
v
cvelor
simpli dintre pre.oti, pe cand cuvantul invataturel
. . t 1 +' V' 1 'e
incredintii
m
celor mal m e cael aco 0 ' .
sud?are. De zice /?l
tm bme dregatof'la, de llldOlta. emste .sa, ::;e IJI-
vredniceasca, alE%--Cei ce se osten esc in
cuvant si intru Invatatura" (1. Timoth. 17) I?upr
e
. 'iI . . . ,. +..... J riln s'a
rhll
"'urn S6 petrece . en eel CC pc up <.." VI. u. \.,uu \,0. u..lU,
v _ .. ... .. . 6 d
6
.. I' t 1 ;.. no f"'Q r1 flO;
ca trebue a fi narnall vre nlCl p"" . ...!. _...IV!
ce pun cununile pe capul pot sa fie
dintre cei cenu se pot lupta, cu . toare-Ba- {HlRUIla--
mai strahicitpe a;;a se c,u
bolczul. Fara botezeste peste putmta de a 58 mantmCl!1
eva
,
insa cel ce boteaza, nu face vr'un Luerumare, CaCI
pr imit 0 intentiune deja. pregatita n;ai devalt
n
.
"Nuintru intelepClllnea euv3,nr,ui.Ul, ca sa nu
se faca zadarnica crucea lui Christos" . Ded, dupa
I'.e doboarEl, trufiea, celor ee Jnchi pui(l.1! lneruri
pentruca boteaza pe altii, S8 intoarce la catl'aCel
ce se faleau pcntru intelepciunea lor, f$1 contra lor
inarrneaza cu- stra:;;nicie. Catra ceice se trufeau :pentruca
botezau pre altii, e1 zicea: "Multumese 1m Durn-
nezeu ca nici pre unul din voi n'am
zat" $i ca "nu m'a trimis pre mine Chrlstos
ca sa botez", :;;i nu a faent uz de cm
/
3.!lt, ca sa
1i dovedeasca aceasta, i$i nici cuvantul nil I-a fost aspru,
cii:mmai cat facand aluziuneprin cateva vorbe,a
cut mai denarte. - dara aid chiar dincapuiloculUl 1I
ap1ica lovitura, rlcand: "CaSa nu se faca zadar-
nica cruce a lui Christos(( De ee, zice, cugeti 1u-
32 OMILlA 1\1
crud mari, pentru cele ce ar trebui sa te '? Ca
daca intelepciunea lumeasca se lupta cu crucea .$1 C,!
evangheliiie, apoi mi trebue a va ma.ndri ell ea, CI
ehiar a va ascunoe)) Aceasta est$ t;l; CP. .UZ3, cr., tH)QstDln
sa nu fie invatatl $i intelepti - nu doara pentrtt slabi-
ciunea.. charu!ui, - ci' J;entru eft tlu pr'e-
dica evailgheiiei. data, nu acda craucBi CA intariaU
cuvantuL ci eei ee-l vatamau, pe cand prof?tii f?i nedir-.
turarii erau .:leci ce Intadau $i irDputerniciau ...c.mrantul
evangheliei . '...
Deci, simplitateaa fost arma eu care 11 doborau tru-
fiea, moderau mandriea, tot ea contribuia de a face pe
cine va sa fie curnpatat. (Dara daca "nu intru inte-
lepciunea sJ.?,u,ne Pavel ,atoi?
de ce atUl1ClaU LrHH1S ia uo,n:;;u pe ApOHO, care era m-
vatat mare dirturarim; zici ta. !"fu lau
aveau mare incredere i.n puterea cuvll)telor llll; Cl pentruca
era puternic in script-uri;, 9i. p'e pe
i'o ,-!p f'Oauta- este ca eel mal InU11 st-atatorl $1 " iDce-
---: ...... A"--''V '-''-N ........ " "" t'l1i, i ' 0 h lio.1 't,:-!e;;:'1 " ""r.;:;t
n;::. rnr'l HI I..;prnanarp.a f:U"'(lun"u.l.U.L \,-"VO,D.gJ.. 8: .. ___'"-' -=: ... .... hJ ..... ,-,
ci " simpli.Cei eari aveau nevoie de
o mareputere', ca sa departeze dela inceput
erau credinciosii. Ded, cel ce din ineeput n'a avut neVOle
de Dameni inviitati, daca dupa ,a
invatati, apoi n'a mcut-o pentruca
ci pentruca nu putca face deosebll'e . fntredan$ll, 88:0.
po ate di nu-i eUnO$tea. Dupre cum e1 n'a neVOle
de Mrbati intelepti ca ' sa -reu$iasca
. tot Cl.$a$i dupa aceasta nu i-a alungClt dacaau vemt .
10, dansu!. . . . ' . . .
') Tu ea a
ca Pavel a fost un mare carturarlU. Dara nu vel putea,
fiindca amandoi au fost barbati simpli, amandoi neear-
, , " . _. ' ..
turari. , Dupre cum, deci, Christos a zis 1a ucem:
eilor sai, carora Ii aratase puterea sa in Palestma
intai: "Cand v'am trimis pre voi fara punga,
fara de traista, si fara de incaWiminte, avut-at1
lipsa de ceva" 22, 35)?- i!3-ra' dmd }-a
mis 10 lumea intreaaa ii-a dat V018 ca sa la cu dan911
punga,$i traista, $t{ncalta,minte, tot $1 aiel. Old
- I) Partea morala.paca noi Il8 vom. de::t 0 vieata
neprihanita, vom putea pe Ellm la cre:;;bmsm. (Verun).
OMILIA III 33
ceia ce se eauta, este de a se arata puterea lui Christos,
care a Gontribuit atat de mult, ineat intelepciunea lumei .
sanu poata seoate pe eei ee s'au apropiat prin eredinta.
Caud, deci, Elinii lilvinovatesc peucenici ('aao fost oameni
simpli $i necarturari,apoi noi atllnci mai mult sa-iacllzam .
chiar9i deeM. Sa nu zidi CineYEt ear>B,vel 8, fast
pe '1Otceibarbati mad admirati de
pentruintelepeiunea me;;te:;mgul oratoriei, noi
sa zieem, -<:'11, eei dintre noi, eu totii au fost oameni simpli
necarturari. Prin aceasta nu putin ii yom dobori, $i
astfeliu biruinta noastra va fi stralucita. Aeestea Ie-am
spus, fiindca am auzit pe un discutand cu un
Elin lueruri de ris, in toiul discutiei fiecare
inlaturand cele ale lor. Ceia ce trebuia sa spuna
tinul, . aceia Elinul,$i ceea ce trebuia sa spuna
Eli!:lul L O;Qeia () spunea, ,' :I'8!;;tinul FiinO:'Qiscutiunea despre
vel Platon, Elinul se incerea sa tlovedeasca ca Pavel
a fost prost $i necarturariu; peeand cre$t,inql in sim-
plitatea lui S8 sa dovedeasr8, ca' Pav@l a rust
mai invatat decAtPla ton. biruinta
partea Elinului, dici cuvantul lui a stapanit. In adevar
ca daca Pavel a fost mai invatat decat Platon, apoi atunci
multi ar putea zice eu drept euvant, ca e1 a predominat .
,Iluprin char,ci prin puterea prin rnaestriea cuvan-
tului. ca cele vorbite de ere$tinul .acela aufost in
favorul Elinuluoi, iara eele souse de Elin erau in favorul
cre$tinului. Daca Pavel it fost
zicea Elinul, eu toate acesteael a stapanit $i a fost
superior lui Platon, apoi desigur ea biruinta este stra:-
'lucita, fiindca acest necarturariu a ednvins pe toti uce-
nicii lui, $i atras catra dansul.De aici, dara, se in-
vedereaza ca predica evangheliei s'a facut nu ip inte-
lepciunea omeneasca, sau dupre cum zice el .aici: "ilU
intru intelepciunea cuvantului", ei in charul lui
Dumnezeu.
Deei, ca nu eumva sa patimim de acestea, sa nu
ne facem singuri de ris discutand astfeliu eu Eliojj, fiindea
lupta este indreptata contra noastra chiar, ci sa acuzam
pe apostoli de neinvatatura, fiindea 0 astfeliu de acu-
zatie este lauda pentm d8.n$ii. Cand Elinii zic ca apostolii
au fost oameni pro$ti, noi atunti sa adaogem inca, ca
au fost nec8.rturari, fara$tiinta, saraci, din cIasa de jos,
nepriceputi $i neinsemnati. Acestea nu sunt spre blas-
16038
34
OMILIA III
firnia apostolilor, ei sla,;:a da<:a astfeliu
s'au aratat eu mult mal decat lurne.
Aee;;ti neearturari s'au luptat pu- .
ternicii eu inteleptii, eu eu tOtI
f:'l.]islJ in bogatii. SII;l,w1, !?i in toate ee1e Ome?B!.l. pe aIel .
se lfivederei:di, ea mare este puterea crucel;' toa!e
a;cestea s'au facut nu Drin putereaomeneasca,. cael toa.e
celepetreGute nu au lost dupanatura, ci de
natura. cand se face eeva rnai pres us de patur:;, fimd
totodata bun$i folositoriu pe!ltru o.m, alunCl m.totul
ea ceia ce se yme prm actwnea
Providentei. Gande$te-te !acatoI.'!ul
corturi, prostul, necartur!lrlUl.?, tot
l

nind din Palestina team acea departata, aUlzgomt,.
zicand, din proprihe .
pA CRt i't.apil.ni pe pe tOtI, .'
intr'un .timpscurt, avi:urcia se lupI.a ,p
cacinavaiiseasupra ior popoal'ele, ba:. chIar
lnse"l natura se lunta pare-ca
diavolul tll1hurat $1
. totuI, pe imparati, pc pe
pe barDari, pe Elini, pe filosofi,. pe I:lt01'I, pe SOfi:;;tl, pe
100'ografl, punandin tnbux:alele,
cole de tot feliul. miile de $1 felur1tele cazoe, - $,1
cu toate aces tea 'iata ca totul era rasturnat, tott;tl se da
1a oparte cand apo5tolii gl;aiau, . int?Cma! ca
001 care nu poate sa S8 impotrlvea::.ca
vanturilor celor puternice! . . . " . ..
Ded, . . ne lnvata,m. cum .trebUle adlseuta
ca sa nu fim ea vitele $i dODltoacele ce pase pe c!1
m
p,;
d sa fimpregatiti de speranJ30 .cc 0 avem In nOlo 8:
a
rumegam in noi aCP-i't fapt care nu este m1r:
liii de putina insemnatate, sa 11 _ totdeauna: .
Cum s'a putut ca eei slabi' . predoml:
neze pe cei tari '? Cum s'a hca eel dOlsprezece sa:
cucereasca lumea intreaga, facand uz nu .de acelea5'1
arme, ci fara niei 0 arma '?
Cad spune-mi: dadi ba;bat1, mCl, 0 e,:,-
perienta de
nemarginit de oS1a$i inarmatl. III dmt] , 9
1
.
acei doisprezece ar fi nu numal hpsJt1 de e\
9
i
slabi ell trupul,9i ell tpate accstea de 1,_
arunca din randul mii de . . 11, n ar . patI"!l
nimic; ::;;ide$l ar avea in trupurlle lor mfipte tuate sa-
OMILIA III 35
oetile, ii n'3or suferl nici 0 viHamare, la urma ar 1n-
ar zdrobi. eu desavar$ire intreaga oaste, fara
ca dan$ii sa faca uzde arme, ci aparandu-se numai cu ma-
nile, $i pe uniia i-ar iar pe altii i-ar 1ua In robie,
fara ca inacar unui din ii sa ti capatat vre-o rana;-
oare ar PUt.P-8, zke cineva, '. CEl. ceia ee s':;. petrecut aiei
a, C8VB.: omcncsc altfcliu Lll"ui-nta aposto-
1ilor a fost eli l11ult mai minunata decat a acestora,
fiindca daea se pare 1 ueru minunat de a nu fi cine va
sLrapuns ' de sageti, este gol $i dezarmat, apoi eu
mult mai minunat este faptul ca sa vezi pe pescariu,
pe prost necarturariu, ea predomina pe cel invatat
plin de toata :,;;tiinta omeneasca, sa-1 vezi ca poarta
eu sine 0 a$i1 de mare iscusinta, incat sa nu poam fi
impiedecat in drumul sau, nici de nimienicia lui, !lid de
saracie, nici de primejdii, niei de obice.iurile ee Ie avea
mai 'na.inte, nici de asprimea cea mare aporortcilor ce
?au nici _ de demorti cc-i
nlCI de aemnltatea.- .celor ce IP9c1au pe ' 3Jtl1, .:;1 'llIel lie
rnultirnea eelor
Ded, astfeliu Ii vom putea rapune pe Elini, $i ast-
feliu ne vom putealupLa cu iara mai 'nainte de
vorbe sa-i uimim eu vieata. Aeeasta este llipta cea mare,
aeesta este silogismul eel necontrazis, voiu sa zic do-
vada prin faote. Oridt. de mnlte amfilosofa Doi pdn
vorbe; nu vom avea nici un folos, dadi nuvom arata
3,celol'Gt 0 vieata mai bunadccflt a lor , C'fici ii nu da u
atent-iune la cele vorbite; ci cereeteaza ell cea mai mare .
oogare de seamafaptelc pecare Ie c(Tu
cel Intai eonvinge-te fa ce10 ce graie;;ti, dupi aceia
9i pe altii. De rrii-ai vorbi de mii de
,. din vieata viitoare, insa in faptele tale mi-ai arata ca $1
cum n'ar exista acele bunuri, fiind eu totu} ali pit de cele
prezente, apoi atunci faptele tale Imi sunt mai de crezut
decat vorbele. Cand te vad pe tine rapind cele ale aHora,
bocindu-te fara masura pentru eei incetati din vieata, $i
faeand muIte alte rele, cum am sa te ered ca va fi In-
viere '? Si chiar de nu ar grai a,?a, vor eugeta
incugetele lor iti VOl' pune aceste intrebari.
Aceasta este eeia ce jmpiedeca pe de
a se face Deci, sa-i atragem prin vicata noastra.
Multi barbati simpli eu ehipul acesta au
eugetele filosofilor, caci prin faptele lor au aratal 0 mal
mare filosofie decat aeeia; ciici din vieata din faptele
36 OMILlA III
lor iesa 0 voce mai 'Imternidi $i mai stralucita deciU
orice trambita. Purtarea, ded, vieata curata, este mai
p;uternica decat limba celor mai straluciti ritori. Cand
euspuli ., d,t}" pilda ,':ea' nu trep,uica
mii de contra Elinului, cum voin putea 8a-l
atrag prin yorbe, cand.prin fa __ pteeu. l'il.,m . d,e!)ij,rtat
. Deci{ numai prin purtarea $i yom
putea Sa-l vanam, $i sa clMim biserica lui Chrislos prin
sutletelelor; aceastabogatie; deci, sa Q strangem. Nimic
nu estede pret easufletul omului, .$i nid ehiar
lume.a intreagii. ea chiar de ai da saraeiIor mii de
averl, totu$i nimie n'ai faeut, daea n'ai int.ors la ere-
dinta macar unsuflet omenesc. "Gel ce va, osebi ee
este de einste, ' de eel ce nu este .decinste, ea
gura mea va fi" zice(Jerem. 15, 19). De sigur ca esle
un mare bun de a milu! pe Gei saraci, fnsa nu atat de
mare eaa izbavl. pe cineva de amagire. Cel ce face a:;Ja,
S8 asemaneaza en eli Petru. Chiar, de uu ai
convinge astazipe nimeni, maine vei eoovinge; 9i dad
n'a.i con vinge niciodata, totu9i vei a yea plata- intreaga.
Chmr de nu ai eonvinge pe toti, din cei multi vei
convinge cativa, fiindca niei apostolii n'au eonvins pe
toti oamenii, $i eu toate aces tea fiindca vorbeau ciitra
toti, 3;u )uat l?lata intreaga. Dumnezeu a regulat ea sa
se dea cunumle nu dupre' r-ezultatul . final ' a1 'st1ccesBior.
siivar$ite, ci dupre buna -il1tBntiunea celDf ceJe
De ai dB. nutnai doi oboli,el- prim8:;;te,
eem a fac!lt cu din
__ J29tl }.Zl::>::li\TL ._
lntr.eagalume, nu dispretul. pe eei puJini, si nici pentru
donnta celor mari sa te departezi de eei mici. De nu
vei putea eonvinge 0 suta, de zece,
si dacii niei pecei zece vei putea. intoarce 1a cre:"'
sa nu nici pe cinci; iarii' de nu
vel putea nici pe aee9ti cinci, nu treee cu vederea nici
pe eel unul singur. $i de cumva nu vei putea niei pe
unul, te desna?iijdui nici atunci, $i ilici sa eontene9ti
de _a-tl face datona. Nu vezi ee se petrece in comert,
unde nU-9i fae comertul numai cu aur, ci $i
_Cli Candnoinu dispretuim niciodata pe cele
mici, pe cele mari Ie Yom ea$tiga; iara de yom
treeecu'vederea pe cele mici, apoi niei pe cele mad nu Ie
vom avea Astfeliu devine cineva bogat, cand aduna
OMILIAIV 37
!a un' mlCl mario sa faeem noi, ca
l.n sa ne .invrednicima
1m paratlea cerlOrlIor, prm charul $1 filantropiea Domnului
nostru IiSDS Christos,prin care CD oare SA cadesJtwa
c.instca Sf. Duh,aeum 9i purUI'ea 9i in "vecii
vccllor. Amm .
.11-'
OMILIA IV
c!i erucei celor pieritori
nebume este, . lara noua eelor ce ne mantuim
lui 1Ximpezeu este. Ca scris este: pierde-
vom mtelepciunea.:(;AloY' ineelepti, sf stlinta celor
0 voiu lepada ... Unde 'este 'lnteleptul ?
Unde este carturariul? Dude este intrebatoriul
veacului acestuia" (Cap; 1, 18-20) '?
Celor bolna vi greu, $i cari sunt in gura mortii
ce.le m!1i intaritoare Ii se par gr-etoase:
lara .eel mal deaproape Ii sunt de nesuferit,
de mCl nu-i cUll:0SC,iili 1i se pare
Intoemm se petreee l eu sufietelecelorpieritori.
eele ee spre ii nu , Ie eunosc,iara pe
cel ce se fngrlJesc de daw;iIl iI eonsidera--ca-Stinati1tori
de nesuferit pentru danii'ii. Aceasta selntarnpla nu
diJ!-cauzanaturei-;'.lucrurilOI, ci din cauza--tma'!.cilOI .
ema .nebuiUl, v supiira pe cei ce ingrijesc
dan,;m, la .. 11 :;>1 batjoeoresc, piitimesc
91 Insa cela ce se petreee cu nebunii did
cei vde. !lu cii , nu-i
la fehu, .Cl 1,1 Jl mIla de aeei nenorociti,
plang dill Ullma, fimdca aeeasta este dovada ('.,elei mai
.daca sermanii nu eunosc nici chiar pe
al lor, - tot __.iD.Qi.cuElinii.1
sa-l boclm mai mult decat femeile, fiindca sermanU
nu cunose mantuirea Nu atata trebuie sa iu-
bill:sca pe biirbat, pe cat trebuie a iubi noi pe
tOtl Oarnenll . faraexce.ptiune; . fie .. Elini.fie . oricine. si .. sa
ciiutam a-i atrage spre mantuire. Sa-i plangem' <lara,
38 OMILIA IV
fiindea cuvantul crucei pentru este nebunie, pe
cand in realitate este Intelepciune putere.
nCuvantul crucei, zice, celor pieri tori ne-
burtie este". Fiindcaera natural ca sa se
tulhure penl,ru cele ce vorbeau Elinii
des pre cruce, de Mteaujocl;li 0 rezboiau eil a$a
zisa lor lotelenciune, de aceia vine Pa vel ::;;l i
. . ..... " .-" ' ;J _ _ . ' ' . . . ,, ' u , .,
zlcanaU-il: ((::sa nu va mCll.1pUlp. 0<1 a(;(;a::;ta '.:.:SLO Gcva
strain $i paradox, cad lucru(e natural, ca puterea crucei
sa nu se cunoasca de cei pieritori, fiindca suut smintiti
$i nebuni. De aceia $i batjocoresc, doctoriile eele man- .
tuiioare Ii Ie privesc cu dezgusbl. Dara ce spui, omule '?
Christos s'a facut rob pentru tine, a 1uat chip de rob,
. s'a rastignit $i a invieat, iara pentru Gii a lnvieat tu tre-
... buie a inchina lui, $i a.;.i admirafilantropia, fiindca
ceia ce n'a facu t pentru tine nid tatal tEt U, .niGi prie-
tenul, niei-ehiar fiu I tau,aceasta a facut-o stapanul
pentru tine, care ii. erai du:;;man $i-1 dispretuiai. Trebuia
dara " ca sa-1 -admiri ,pent-r'u tu ne-
bunie' -faptul uheffntelepGiuni-.. at8Jt :demari Insa n.n A
nimic de mirat, caci cei pieritori nu pot cele
Ge due spre maniuire. ((Deci, zice apostolul, nn va tul-
bura ti, cad ceia ce. dam;;ii fac, ml este eeva strain $i
contra a$teptarilor,ca faptelecele mari $i minunate sa
fie luate in bataie de ioc de cei nebunb). Pe
eei ce se gasesc In acest hal Illi e cu putinta de a-I con-
vinge pr in omeneascaJ $i chiar de a-I VOl
sa-i cornringi j'n acest mod, vei face ceva din
. contr<i.Ccia .ce covar$ai?te mintea omeneaseii, arcnc-
voi.e nUi11ai de credinta, $1 nu de rati()fiftlTII')te omenei?ti.
Daca noi de pilda am voi 813, cortvingem pe cinevil prin
siiogisme omene$ti, cum Dumnezeu s'a facut om, cum
a intrat In mitra de fecioara, $i celelalte, $i daca faptul
nu-l ducem la credinta, apoi acela mai ' mult va rlde de
noi. Prin urmarecei ce cauta dezlegarea acestor . taine
in rationamente sunt cei pieritori.
. $i ce vorbesc eu de Dumnezeu'? Chiar pentru
celelalte fapturi lucruri din natura devom face a$a,
noi ne vom expune ridicolului. Fie, de ex. un om care
a afia totul prin rationamente $i In-
cerce-se de a se convinge de tine cu ratiunea: cum
vedem noi lumina. Deci, convinge-Hu prin rationamente.
Dara nu vei putea, caci de vei spune. ci este de ajuns
OMILIA IV 39
de a -deschide ochii spre a vedea lumina, tu nu a-I spus
mouul cum vede, ci faptul petrecut. ( De ce, - iti va ra-
spunde el - nu vedem cu urechia'? $i de ce nu auzim
eu ochii '? De ce nu auzim cu nasul, $i nu mirosim eu
urechia '? Deci, daea el este in nedumerire despre acestea,
. iara noi nu putem sa aratam ratiunea peni:ru care nu .
sunt <?i :11t: mintreJea; : :1 . ride "de noi,
sail rnal blne ZIS nB rIde pe nOl - 3:cestc
oi:'gane au fnceputul lor in acela:;; cap, sunt vecine
nnele eu altele
J
apoi de ee nu pot sa faea cu toatele
acela$ lucru De Ge nu pot eu toaOOle sa vada, auda
$i sa miroase'? Dara nu yom putea spune cauza, nici
modul enerp;iei lor eei varieate negraite, daca ne-am
incerea sa facern aceasta, de sigur ca vom deveni ridi-
coli. De aceia tocmai, dandu-ne la 0 parte inai.ntea pu-
terei $i a eelei negr<''dte :;;1 nema,rginite a
lui Dumnezeu, yom tacea.
Deci, tot va fi $i dlnd am vol. sa reprezent1im
cele ale lui Dumnezeu ' prin lnlclepciunea noastra omc-
neasca,ciici E;i atunci va fi mare ridicolul, nn din cauza
nepi.Jtintei sau a sl<lb<lci unei fapielor in sine, ei" din cauza
prostiei OCtUleililor. bill e la ceia ce spun:
.cand eu zic "s'a. ri3stignit", ElinuI r:'ispunde: Dara
ce ratiune poate fi aiei Cand cel rastignit nu s'a putut
ajuta pe sine singur in timpul cand se gasia pe cruce,
apoi cum a putut lilvjea dupa, aceasta,9i a aj utat fneL), 9i
pe alt-ii'? Daca putea sa faca accasta, trcbu1a sa 0 facii
inainte de moarte, -- ceia ce ziceau IlJdeii, -:- daca,
nu s'a, putut. ajuta, pc sine, cum a putut ajuta pe altii '?
Aceasta. nU-$i are rati une. Apoi, omule, crucea este mai
presus de ratiune,este [l, unei puteri negraite!
Ase gas! cineva in ni:;;te imprejurari minunate, $i
dupa ce se }upta sa iasa biruitoriu, sa se arate ca
mai presus de acele Imprejurari, aceasta nu poatefi
decat a unei puteri supra na turale ::;;i nemarginite. Dupre
. cum de pilda, mai miraculos a fast faptul celor trei co-
coni, ca flind aruncati in cupto:riul cel cu foe ii au caleat
In picioare flaca ra cea arzatoare, decat daea n'ar fi putut
fi aruncati in acel cuptoiiu; precum f?i cu Jona, mai
minunat. s'a aratat faptul, ca dupa cea fost inghitit de
chit n'asuferit nimicdelaacea fiara, decat daca n'ar.fi
fost inghitit- tot a$a :;;>i ' cu Christos, mai minunat s'a
,faptul .ca qupa, ce a mm'it, a inviat zdrobit
40
OMILIA IV
puterea mortii, dectH daca n'a r fi murit. De aceia nu
ziCe: de ce nu s'a aparat pe sine cand era pe cruce "? _
caci e1 se grabia de a se lupta cu moartea, Nu s'a co-
boI"ft de . pe cruce, nu pentruca nu .. putea, ci fiindca n'a
voit. 'BaCt pe ceIcen,l1 ' I-a putut stapani' tirania mortii,
ctil(l, r;:tr fi putut stapani piroanele eruc8i ?
r'8 .. eredinta aceasta este cara<;terisii(;a T10a!Si.ra a
nu lnsa a nc(}!'edincio$ilor, De aeeia $i zice
apostolul: "Cuva,ntu). crueei eelor pieriiori nebunie
este, iara nOua eelor ee ne ma,ntuim puterea
lui Dumnezeu este. Ca seris este: pierde-voiu
intelepeiunea inteleptilor, :;;i ,:;;tiinta eelor :;;tiutori
o voiu lepada:', Pana aeurn nu pune nimic greoiu ca
din partea sa, ci . maiintai aduce marturia scripturei, $i
numal dupa aceasta, lu,nd euraj din zicerile scripturei,
fntrebuinteaza.cuvinte mai j'ntepatoare, zleand: "Unde
este Inteteptul ? Unde este eartueariul? Unde este
ltltrebatoriul veaeului aeestuia ? Au n'a facut
nebuna Dumnezeu lumei
Ca de vreme ee intru IGtelepciunea lui Dum-
nezeu n'a eunoseut lumea prin intelepciune pre
Dumnezeu, bine-a-voit Dumnezeu prin , nebuniea
propoveduirei a mantui pre eei Ce ered" (Vers.
20. 21). Zkand mai sus: "eli seris este: pjerde-voiu
intelepciunea ' inteleptilor mai departe . adaoge $i
dovadadiri fapte, zicand: "Unde este inteleptul? Unde
este earturariul"? -- cucareocazie atinge deodata $i
. pe pe ludei. Care filosof, zice, care dintre cei
ce-$i bat capul .eu silogisme, care dintre ludell cei car-
turari a mantuit pe om"? Care din ace$tiia a aratat ade-
Nici unul, ci totul s'a facut. ,de pescarii), dara,
dand concluziunea cuvenita, $i doborandu-li trufiea lor,
$i zicand: )J Au n'a faeut Dumnezeu nebuna inte-
lepeiunea lumei aee:;;tiean ? -- mai departe spune $i
canzapentru care .toate aces tea s'au petreeut a$a, "Ca
de vreme eeintru intelepeiunealui Dumnezeu
n'a cunoscut lumea 'prinlntelepciune pre Dum-
nezeu", s'a aratat crucea.
Dara ce . va sa zica "intru intelepeiunea 'lui
OMILIA IV 41
Duinnezeu"? Adeca tntru acea, ariHata in fapturile
sale prin care el voia a fi cunosctj,LCaci de aceia le-a
facu't pentru ca din cele vazute sa. se admire facatoriul
lDF d'upre cuviintiL Estscsriul rD:3.I'c, Sili pa(nantul ne--
ri;s,rgi:ni t t dec!., -pe, lor 1_ Ci),ci ,.
j:q,ptnirl marl Xlii f1UI JJ{1! ca. de <:lJ,DC.j:l,
f'..-5..: Slc.u' Uf;;tl'Cint-3. Sl,wt facute. De Zlce
des pre ceriu: "Lum;urile manilor tale sU9t eerll!-
rile",- iata zice: "eel ee a faeut pa-
m:antul ca 0 nimie" (Ps, 101, 26. 8, 4. lsaia 40, 23).
Fiindca prin aceasta intelepcil!-ne omul n:a s8:, cu-
noasca pre Dumneze':!, prm
nebunie a propovedUlrel, $1 prm, slloglsr,ne, Cl prm
, credinta. dara unde
acoI0 iM (na.i este ,. nevme de fntelepcmne . omeneasca.
A zice, ea celeB a zidit lumea aceasta Ae r;nare
este Durnnezeu, care. are 0
graita, acest rationament seatnbUle omulUl, :;>1 prm
menea rationament el pe Dumnezeu, - msa
acum nu mai sunt de Joe r-ationarnente ornene9ii! d.
nevoie nurnai de credinta. A crede ca cel restlgmt $1
ingropat a invieat din rnor:ti, Ta-
talui aceasta nu are neVOle de mtelepclUne, Cl de cre-
dinut. Fiindca;;i apostolii nu s'au apropieat
ci"rY' c' prin credintii $i printr'insa au devemt mal lll-
deeat ' luteleptH, 'mu;i presus de ' tori ctLrturarii ::;i
inva{,atii ltll.1e;; 9i oJat h!a.< Illult, GU ca,L mai I11ai e ,
este de a primi prm, credm}ii ale tm
decAt de a pune in ml$Care
te1e ornenesti fara vr'l,lnfolos, cael toateaeestea sunt mal
pre sus de'mintea omeneasca. , A
Dara cum a pierdut oare intelepclUnea mteleptllor "?
Prin Pavel ::;i prin eeilalti apostoli facanc!u-se cuno:"cut
noua a aratat ca intelepciunea omeneasca este depI'lsos,
a priml predica evangheIiei, nic,i nu
se folose$te eu ceva,din $1, eel pr?st
nu este vatamat prm nemva:tr':l.tur:;;, IUJ,!>a a1' ,
putea spune de ca ,mal
teca mai u$oara de prlmlt $1 m-
vat;atura decat intelepciunea, PastorlUl slmpl,!
mai va priml., eaci el
cugetul $i rationamentele sale, se preda pe SHle stapa-
nului fara vorba.
42
OMILIA IV
, a pierdut fntelepciunea
mceput a doborit-o, apoi la
mal este buna nimic. Cand ea putea :;;i tre-
bUla S?,-.:;;l arate, sa. cunoascao pe stapan din '
luerurlle sale, n a VOlt. De aceIa acum chiar de ar vol.
- b . ' - , . ' " .,
age smgura. ln8,CC'3tC fapte, nu poate fiindca
nu sunt la feliu, - de c;e cp-. Ie.q, GLl-'
ao Durnnezeu' este eu Tnllit Yng; n,o'"
c:edi
nta
prin Do"
dmta e slmplitatea, :;;i aceasta a 0 cauta
:;;1 pretutindeni, a 0 prefera ihtelepciunei
.ume:;;tl.
. "Au nebuna Dumnezeu intelep-
.ce va sazicii: "a facut
nebuna mte1epclUnea lUlTIer acestiea"? Adeca a ara-
,ca primirea
IllteJeptl mchlpUlau lucnu'l marl de
.lUte , a lnfruntat fntelepciunea 101'. 'ecCe
fehu d2 poate fiaceasta,ziee,candprinei-
nR,illi hunur110r "'a nu 'l "' fl;>;"'2 , v ' , ." - -" , . . -
r.-,;-___ - -- ..... -; >v - -:- 'f..AI 1.0 .. - , 01ngura, s a OeDuna
s'a., pe sine. Ca
i;tLUU;l carlU afle
v
adeval' ul prin rationamentA,
ea n a. 1 DIGl J?-imic, apoi acum caud
, ,se mmma!,l, cum ar putea sa izbll-
, cu ceva, cando este n:,vOl.e numaide credinta" ;;i
On-leI de , CHm de mea rYlllltE:l1 U1ecidlebuoiLa. f<kut-o
adeca astfelil:l a -aratat;,o,$ia bine-voitca
p!'ln mantde pr'ecei ce cred-
3?e;Ca nebume. numai parutalna.intea aee!o-r intelep ' tr..,..,,;--,,--
n1P1 CI" cum v , , F 1 - ' , ...,. ,
ca era a:;;al). 'aptu maret acesta este ca.
n'a introdus mijloc 0 alta 'intelepciune
D?al'? aC810ra .. C1 acea nebunie pil.ruta" care a 9
i
-:-. a seos 91 pe Platon, nu prin vreun alt fi-
Ir;sof lllyelept d:cat ci 'pl'i.n ni.;;te peseari pro.;;ti
:;;! deCl, ';;1 blrumta a fost mai mare
$1 mal stl'aluclta. .
Mai de parte arata,nd, puterea crucei zice' Pen-
v serr;tncer,$i Elinii ini'elep-
cmne c?-ut?-, lara . . nOl propoveduirn pre Christos
eel rest]gmt, Iudellor adeca sminteala iara Eli-
I:'1ra . singuri che-
matl Iudellor Ellmlor, pre Christos puterea
OMILIA IV 43
lui Dumnezeu, intelepciunea- lui Dumnezeu"
(Vers. 22-24). Mutta intelepciune este in cele vorbite
aieL adeca sa spuna cum Dumnezeu a stapanit
prin cele contrare, cum predica evangheliei nu este
lucru omenesc. Ceia ce el spune, aceasta inseamna:
Cand noispunem, zice, Iudeilor:. credetiinceia ce
p,-opovedllim. ni : (tinvieati pre , cei morti,
vindecati pre cci dei11onizati,aditati-nl ill lllJeSeimW ::;;1
minuni. Noi, insa, ce respundem la toate aces tea Ca
eel propoveduit a fost restignit :;;i a murit. Aceasta este
deajuns, canu numaipe cei ce nu voiesc sa-i respinga,
ci chiar :;;i pe cei ce voiesc. Dara iata, ca predica nu-i res-
pinge, ci tncaH atrage, ii stapane:;;te 'i din
toate partile Elinii iara91 cer del a noi elocventa in cu-
vinte, putere in s05sme; dara noi ::;;i acestora ii pro-
poveduim crucea ;::;;i ceia ce Iudeilor Ii se pare ca este
slabaciune, aceasta Elinii 0 numesc Deci, c,lnd
noi nu numai ea nu salisfacem cerintele lor, Gi inca fa-
cern ehiar cele contrare ceior ce dan$iicer, -:-:- cad crucea ,
nu numa.i nu .se a.ra.ta a fi un semn:; exa.minata. dupa
logic:.a, ci ci1iar (lesfiintarea' semnului ;nu numai. CB_, nu
se pare 0 dovada a putBrei, ci chiar 0 dovada de 51<1-
baciune; nu numai cii nu pare a fi 0 dovada. de fnte-
lepciune, ci chiar odovadade nebunie; - cand, fleci,
cei ce eel' deia noi semne
9
i intelepciune, nu numai ca
nL! iau dela noi ceia ce eel', ci inca aud del9_ noi lucruri
cu totulcontrare, 9i dupaaceia princele contrareii: S6
conving cred, apoi cum sa nu fie negraitaputer,?:'1
celui propoyeduit) Este intocmai ca:;;i nllm unui nau-
fragiat care un liman de scapare, i-ai arata in
loc de liman vr'un alt loc al marei cu mult mai
batec, I-ai putea convinge sa urmeze sfatului !?i sa-
faca aceasta cu multamire. Este lntocmai ca cum celui
ranit grozav, $i care dore:;;te a se vindeca prin medi-
carnente, doctorul i-ar spune ca-1 va insanato:;;a nu prin
doctorii, ci prin foc, iara el ar priml. parerea doctorului.
Dara asemenea fapte sunt dovada unei mari puteri, care
a putut convinge pe ace:;;tiia ca sa se supuna de buna
voie eelor spuse.
Tot a:;;a .;;i apostolii Domnului, nu numai prin semne
minuni au predominat, ci !';i prin acel lucru ce se
parea 'a fi cu fotul contrar. Tot a.;;a a facut $i Christos
cu aeel orb din na:;;tere, caci voind a-i tamactulorbirea
44 OMILIA IV
lui, .a biruit acea luc!'u care prelunge:;;te
.. a pus pe ochu 1m tma. DeCl, dupre cum prin
twa vmdecat pre cel orb, tot a$a :;;i prin cruce a atras
lEt . I JJ rne::l.lp;treagaj - ceia ce era. un adl,os IB,
9
1
nu. scandalului. Tot a$a it facut
.,...caci Ie-a pregatit
pl"lll !.;t,lt: . . DE;. pliaa, a ingraUlt mar'ea eli nisip;
eu alte cuvmte a infranat puterea celui tare prin cel
slab. A pus pe ape; eu alte cuvinte a 8,gezat
ce.l greu $1 mdesat pe eel puhav, pe cel rar $i eur-
gatorlU.
> Tot a:;;a, cruce atras lumea, :;;i dupre
cum poarta pe ea tot a:;;a $i crucea
P?arta ect lumea Intreaga. DeCl, dovada de a con-
v_mge este dovada de 0 mare putere
0 mare crucea S8 pare a fi un lucru .
de scandal (preclIca), $1 eu toate aces tea nu numai ca nu
inca $i at rage spre ea. Toate
acesr.ea, dec!, cugetandu-Ie Pavel, $i a
. ('1 v t b 1 1 . D '
IS: va ce es e ne un aA UI ' umnezeu mai 1n-
telept decat oamenii este, si ce este al lui
Dumnezeu, mai tare decaf oamenii este" . vor-
bind acestea de cruce, nu ca doara ea ar fi slab
ci9a. li. 'pare lor; respunde prin ur-
mare ce 1:;>1 formase despre cruce, Ceia
ce .'!'au putut eu silogisrnele
a faeut 0 -pa:util este eel mai Ce)
e<;tre a; COnVI?S Cel multI, sau pe cei putini, sau mai
bme ZIS, l?e '? Cel G8 convinge pentru Iucruri mari,
sau cBl ce se cazne;;te a convinge pentru eele ce nid
nu sunt 9at s'a .ostel!it PIaton cei din $coala lui
p.entru .lIm.e, :;;1 unghlU, :;;1 punct, pentru numere intregi
pentru cele egale Intre dansele i?i neegale '?
cat nu a dlscutat el despre astfeliu de nirnicuri (;e se
aseamana eu panza paianjenului'? Pentruca In a:devar
sunt vietei
pala(qen':ll!ll. $.1 Ja?i <?'i el ,n'a folosit pe ni-
mem, mel mare,:;;l mel mlC, CI ;;l-a plerdut vieata in
zadar. cat nu s'a trudit ca sa dovedeasca ca sufietul
esle dupa ce n'a spus nimic clar. si n'a
v pim.eni di,? cei ce-l ascultau, a plecat de
aIC! fam,mcl 0 lsprava. . . ,
Dara iam ca crucea a convitls princei pro$ti, a
OMILIA IV 45
atras la sine intreaga lume, $i nu discutand -despre iu-
cruri zadarnice, ci despre Dumnezeu, despre evsevia cea
dupre adevar, despre vieata evanghelica, des pre judecata
viito:are, $ipeto.ti i-a flkut ftIQ.59fi; i pe cei PfQti,
pe cei nei'Ilv<'!tati. .. . .
lY-PX'!:\El!3tB, cum ooie.nelmne ale lui Dumnezeu sunt
mai cum ' celeslabe ale lui .
sunt mai puternice decat oamenii. cum sunt mai pu-
. ternice '? Pentruca austrabatut intrcaga lume, 'i pe toti
i-au rapus; pcntruca mii de mii sa stinga
numele eelui restignit, lucrul s'a petrecut cu totu1 din
contra. Acelea au prosperat s'au raspandit mai mult,
iara aceia au pierit $i s'au nimicit; cei vii rezboind pe
cel mort; n'au folosit nimic. Deci, cand Elinul imi spune
ca sunt nebun, atunci mai mult se arata pe sine de
nebun, cad eu cel crezuL der:lansul ca nebun, in reaJi-
tate sunt mai inteiept decat eel Intelept ;ca eu eel cre-
zut de sunt mai tare deeM e1. Ceia ce vamc:;;ii :;;i
pescarii au putut sa faell ell charulluiDumnezeu, aceia,
filosofii, -ritorii, tiranii :;;i intreaga lume, nid macar n'au
putut sa-:;;i inchipuiasca. Ce n'a- adus crucea'? Cuvantul
despre nemurirea sufietului, pentru invierea trupurilor,
pentru dispretuirea celor prezente, des pre dorinta celor
viitoare. CruceCl, a fa.cut pe oameni Ingeri, ' toti pretu-
tindeni filosofizaza, 9i aratatoata barbatiea. (Dara, zici
tli, $i printre dan:;;ii au fost multi carL au dispretuit
t(lOc1l'tean. $i cine Poate eel ce a
baul otrav[1 '? Darii de Bupot sa-tiarat mii de
aee:;;tiea In biserica lui Christ.os. Cand persecutiea se ri-'-
dica a!:5upra lor, dad ar fi trebuit ca' cu totiisa bea:otrava
moara pentru Christos, ell toW ariD. $i toti
ar fi fost mai straluciti deeM acela. Dealtfeliu acela
(Soerat) nefiind stapan pedansul ca sa bea sau sa nu
. bea, a baut; eu voie sau fara voie el trebuia sa pati-
measea aceasta, ceia ce nu a fost faptul vre-uneiba[''';
batii, ci al ' siluirei. Chiar talharii :;;i erirninali$tii, in
urrn3. hotarirei judecatorilor au patimit poate $i mai
grozave decat acela. Printre noi, insa, e eu totul din
contra, caci mucenicii n'au suferit fara de voea lor, ci
cu buna lor vointa, stapani fiind de a piUimisau nu,
deci au ar'atat 0 barbatie mai tare decM orice diamant.
1) Partea morola. Despre lnviitiitura apostolilor, ne-
bunieain intelepciunea Elinilor. (Veron). .
46
OMILIA IV
A,f';a nu e ,?e mirare ca acela a baut otrava,
mCI nu era. pe dansul de a nu bea :;;i cand
la cea fnainta:ta batraneta, - cad spunea
. ca de C!e eldispretuia vieata,
a ceia ce ell zice,
1?1CiYU c;a nJ!Denl _ a_I n . zice-o_ T':1, in sa, .aratii!mi
pe cmeva stand vOlmcel:i te iD ca:>:D8 $! TfltPl".j PC-D.l"l
,precurn .eu tj-aE?l putea araiA. de
lr: Ciue, fiindu-i smulse unghiile
deJa:, . mam deja p1clOare, a suferit cu barbatie Cine
a cu cura.j, i desradacinate arterjIe Cine
a _ cu fimdu-i trupu] de cap'? Cine,
!1}ndU-I fa:ramate Cme, fimd pus necontenit pe
_ aruncat ,In _cea de pe
Arata ml de acestca. A murl cmeva prm otrava. este
_una c_el d?arme, dki aceasta moarte zice
decat. SOm!lU!. Daca :;;i suierit
tOtU1?1 a la uda lor, caci s'au pra-
padIt_ l}1!7te eauze urlCl08.se, ' uniiapentruca vor-
!:>c3;upu/.:>lIcuJurde oeJe neperrnise, altii fii-t:ldc}i emu ,)r';""';
$i altii iaral?i neflind vre-o
bwecuval}ta!a, $i fara scop.
< Nu msa.: tot :;>1 prmtre nol. De aceia toate ale
au tacut,pe cand ale noastre inflor'esc si s81m':'
pr.a9
t16
pe fiecare zi..Ceia ce cugetand Pavel zicea .. '(ca
C81a ce..., este sJab al )l,U Dumnezeu, ma.i tare decat oamenii
Cum ca predlca p::;te dumnezeeasca se
"'1 d 1 n 1 .., " . , u. "
." u . urma orlUl Ii-a. venit 1n minte celor
oarn
em
sa astfeliu de
tImp,"!l III pustietati, pe laeuri si
pe 1 au. J' ,:;;1 cutezand a se duce imediat in ce-
sau targyrl? Cum Ii-a venit lor in lilinte ca sa
se l'ntregi Cum ca danl?ii erau fri-
CO$I 9
1
nebarbatO!:;n, 0 arata cel ce a scris despre dan$ii
nu da! in laturi, :;;i. niei n'a putut sa Su-
fer e II detectele lor, cela r.e$i este 0 mare
d?vada de adevar . . Deci, spune e1 de '? ca Christos
!1
m
9- dus de unlia au fugit.
lara c_el ce .a rar,rlas langa care era
feul a Jepadat de dansuJ! Cum aCei dais re-
zece,. t:amd Christos nu puteau suferi
!lld!-'lca, lara. dupa ce e1 amurit,s'a inmormantat $i n'a
duprt: ' cum ziceti, nici maico.nvorbit eu
$1 nlc} nu II-a fnsuflat curaJ, cum, ZIC, ace$U 'oamerii
OMILIA IV 47
s'au pus contra lumei. Intregi Oare nu
E,li-ar fi zis intr'im,;ii: (Dara ce va sa zidi Pe
dansul nu s'a mantuit, I?i ne va putea ajuta noua Traind,
el n'a putut p.e l;\i fiin? n! va in-
tinde now'j, mana de aJut()J'm Fund In v]f)a.ta, 131 n 8,
nici-o natiune, E,li noi sa convingemo,lume
';u numele lui'? - Si ' cums'ar putea nu numal sa !acem
dadi chiar sa Ie Deci, de aici este
ca daca ii nu l-ar fi vazut lnvieat, n'ar fi
Iuat dova'da cea mai mare a puterci lui, nu s'ar fi az-
varlit intr'un joc atat de primejdios_ Chiar de ar fi a vut
ii mii deprieteni, oare nu i-a:r !i
mani, punand in mil?care str:amut!tnd
hotarele parintel;\ti? Dara lata <?a I?l-au facu!
dU$mani , E,li pe ai lor, pe strall;ll. 9hIar
fost ii foarte respect-atl de eel .. dmafara.
totU$i oare nu i-ar fi dispretmt Cll totu, pentruca mtro-
duceau 0 vieata noua $i nevazuta paI!a <;i-tunci
insa. ii eraustraini de toata 1umea, era natural ca. sa
fieurW $i disl)l'etuiti de tOfL. v
De cine voe$ti sa-ti spun'? De Iud81 Dara
din cauza ceior petrecLite cu dascaiul lor, aveau 0 ura:
nespusa catra dan$ii. De Elini,? Dara $i Inc3: nU-l
urau mai putin iar E,ltm mal
. EJinii. Platon, care VOla sa mtroduc.a nom moravur}
vieata oamenilot', sau mai bine zis, sa schirnbe parte dm
rnotavurile vietei, adeca sa al.te!e it) !?c_ul
lalte fa-ra sa schimbe fntru rlllmc datmIle religlOase ai6
- era cat pe ce sa se in ?ic!lia,
fiindca nu s'a intamplat 5'1 moara, apm $Hl pJP.I'uut 11-
bertatea. c:.i daca un barbar 'oarecare nu ar fl . fost mai
bland ctec&t tiranul Siciliei)), nimie n'a.r fi fmpi edecat de
a remanea slav in teara straina. De91 dealtfeliu nu este
acelal? Iucru: de a introduce moravuri noui in
cetatene$ti ale unei imparatii, 9i de a
in cele ale reliaiunei, fiindca aces tea mal eu sarna neh-
nil?tesc I?i pe oaIIfeni. A ca cutare c,!-
tare a9a sa se insoare, nu altmmtrelea sau ca
jerE sa stea a:;;a, :;;i sa strajuiasca in ID?d,
altmintrelea nuau puterea dea tulbura pe cmeva atat
. , I) Nota;Se face la tiranu! eel batrttll?
pe la anul 390, a. Chr. cand Platon a intreprms 0 calatorle de 10 am
prin Sicilia *i pe aim-ea.
48
OMILIA IV
de tare, ales cand $i in cartea 1egUor sta scris
aceasta, $1 nu se face multa yorba de 1egiuitoriu
pentru a III 1ucrare - a spune in
maI.'e ca nu sunt zen carl se mgrlJesc de oameni
CI f),.ce!8 s.u?t ca eel l"<lstignit este Dumnezeu:
VOl mf;lIva $tItl cata ura au aprins asupra lor. cata h'l_
. fW ce razboiu au atltat. contra
'" Hi?a -,?1 PHllgora al lor, !lindei'!: acutezat :sit
Zlca ca nu $tlu sunt zei, sau nu - des! sDunand
el cutrlerat lumeafntrcaga, d a vorbit nnmai
?smgura .cetl!tte, - a. fost in cea mai mare primejdie.
pmgora 91 Theodor cel numH atheul,
de:,?1 ayeau prletel)I $1 putere io cuvant, $i de:;;i erau ad-
ml:at
l
filosofia lor, totu$i cu nimic nu s'au fo-
0: aICI. Chiar $i S?crat de$l I?e toti ii st:'i-
pentruc:;t in s::11e despre
!ost ,JJanlllt 9a ar .fi vorbJt ceva contra lor, a fost
otr,<:tya .. DeCl, daca, numai ni::;;te simple Ni-
1/10V!1P:; ::;;1 d.u,ceau in. atat de mari pe
a.vw nlo:"ofi $1 oarbatI mtelept1, can se bucurau de muita
poporului, $i care nu numai ca n'au
ce]e ci !nca au :;;i din pa-
tr."" dm Vleata: - apOl cum sa nu admlrI pe pescariu '?
cu.m sa fit! te mmunezi vazandu-l facand atatea fapte
In l.umea fntreaga, t;;i reu$ind in fotul 1a ceia ce
faca,:9i .p,redominand .. $i pe Elini, $i pe
y<:t
I
barn ZICl tu, apostolll n'au introd.us zei .
str81m, ca Vara tocmai ceia ce-mi sDuL ma mi-
fhndca lor a fost :;;1 pe

u.D. lor In minte ca Ra propoveduiasca pe
cel r.estJgmt'? $1 cum des'au fncurajat tocmai 1a sfarsiH
Pe cme au putut vedea mai inainte de dansii facand asa't
Oare nu cu totH se inchinau demonilor'? Nu toti
natur'ei'? Oare nuera invederata in di-
ferIte m9durl neevsevia oamenilor '?
. para, de$i prin minte asemenea impre-
J':I
ran
Jl s asvarlit eu curaj in lupta,
au doborlt t?tul la pamant. Intr'un timp scurt au pe-
ca $i nit;;te pasari sburatoare,
tara sa so .1a.primejdii, ]a moarte, 1a greu-
tatea 1ucru1m, ]0, lor, 1a multimea contrarilor,
putereasau sau $i 1a . intelep-
t;IUnea celor ce-I rezbOlau, fimdca aveau . un ajutoriu
OMILIA IV 49
mult mai mare decat toate aoestea, aveau eu dan$ii pu-
terea celui restignit ::;;i invieat. Nici nu era, deci, de mi-
rare atat de mult, daca in aceasta lupta culumea intreaga
arfi fost zdrqbiti, pe cat este acum de mirare faptul
savar.;;it. Dupa legHe razboiului trebuia ca ii sa stea In
t:gf,fj, :::dver;o;,a,rilor, :;;1 loc 10 fata lor, sa se a::;;eze
, 'linie ... d.e ,'t:a,tae.; la- l)otri-'vit sase -arunce
aSUDra lor. 10sa nu a$a s'au petl.'8cut Impl'ejura('ile cu
dansii, efl,ci ii n'aveau 0 tabara.aparte, ci Se ameRt.eC(l.u
la u'n loc cu pe cari ii. stapaniau. Traind
io mijlocul razboiniCilor -lor, if Ii zadarniciau atacurile,
ii predominau, f;li secerau 0 biruinta stralucita, indepli-
nindu-se prorociea care zice: vei birui in mijlo-
cuI vrajma;:;ilor tei" (Ps. 109, 3). Faptul
ca.dllf;lman,U avandu-i instapanirea lor, 91 punandU-l
in legaluri $i in nu numaica nu-ipredomir:au,
ci lnsu$i ii dupa aceasta se supuneau lor, adeca Cel ce
bateau sesupuneau celor eel ce legau se plecau
c810r 1cgati, eei ee almlgau If;li plecau grumazul inaintea
celor alungati! .
1'oate-acestea sa Ie spunem Eiinilor, :;;i inca f;li mai
mari decat acestea, dici mare esto $i prisosinta adeva-
rului. Daca voiti a urmari de-aproape aceasta chestiune,
noi va vom invata fntreaga Juptii pe cari apostolii D<?ffi-
nu.lui 0 au avut; - deocamdata jnsa sapastram In mmte
acestedoua lucruri principale: cum cei slabi au biruit
np, Dei veni
L
.vlor in minte ca sa so . . . ,
hoUirasdi la aceasta, daca nu se bucuraude ajlltorilll
Dumnezeesc)).. . ... ... . ....... _-_ ........
-- n -- -ce re<5pundem Elinilor. N oi, ins2.,
sa Ii. aratam prio fapte succesele vietii E;>i.
aprindem cu imbeh;mgare focul virtutei. "Sa'st,ralucltl,
zice, in mijlocul Iumei, ca ni;:;te lurninatOrl" (Filip.
2, 15), caci Dumnezeu a ineredintat fiecaruia din noi 0
folosinta mai mare si decat a soarelui, mai mare decat
a ceriului, deeat a piimantului ::;;i a marei, $i en atat mai
mare inea, cu cat mai mari sunt cele duhovnicef;lti decat
cele tr'upe:;;ti. Cand noi privim cercul so!ar,v $i
corpul, frumuseta ::;;i stralucirea astrulm, sa ne
iarasi ca mai mare si mai frumoasa este lumma dIll
nOi,'dupre cum intunerecul este mai mare, daca
nu suntem cu bagare de seama, fiindca 0 noapte adanca
stapane$te 1umea lntreaga.
16038
50 OMILlA IV
Aceasta noapte adanca, deci, sa 0 fmpra$tiem $i
sa 0 nimicim. Noapte a.dancanu este numai l?rintre.
tici $iprintre Elini, ci $i printre multi de at
cauza vietei $i a credintilor lor. Fiindca sunt
nu -credfn inviere, multi cad pazesc observatlUmle ZI-
leIor.multi cari fae uz de desr.AnteeB, de vraji, de semne
$i ' de ghidri din zborul paserilor, multi ca.,ri In
terea hartiutiIor ata.rmite la gatul bolrll'tv l!:)l"; .In .?,1t9
r.iimicuri d.e feiiul aeestora. Dar8, yom vorbi 91 eatra
ace$tiia mai pe urrna, dupa ce vorn ispravi de
catra Elini. Deocamdata stapaniti cBle vorbite, apucatl-va
de aceasta lupta, ca prin vieata voastra sa-i atl'age
catra noi.Ceia cearn spus intotdeauna, 0 acum:
celee . fnvata pe a:Itii celeale filosofiei, tr.ebUle ea !Da1
intai sa S8 .invete pe sine singur, $i atunCl va fi pIa-cut
eelor ce-1 asculta_
. Deci, saoefacem pblcuti,' $i sa . ne sHim de-a
pe Elini binedispu$i fata de noi. Aeeasta_ va fi
.candnuvornfaee rau nimanui, $i yom ti pregatItl de
'il p,atiml.relc. NuvedeU pe copiiicei mieicand sun t
in brate 4e P<lrintii lor, .. -cum lovesc eu pal!Ila"
obrazlll ceIor ce-i poarta: parint,ii en placere 11
intind obeazul, ea- astfeliu sa li damoliasca maniea, $i
cum dupa ce Ii s'a sfar$it rnaniea parintii se bueura '?
A$a sa facem $i noi, $i ea $i. pariniii
cutam eu Elinii, caei sunt eli. copn, duprc
Gum au ' zis uniia din poetii ior, ca (Ehnii. ,pufurea. sunt
copii, $i niciunul bat['au.Dupre eum co pm nu prlmesc
sa se ingrijasca de nirnie bun $i fOki:;itoriu,
nea $i E1inii, caei pUI'uI'ea vor sa 5e Joaee ca $1 copm 111
.. terin;l, fiiud pJecati 1a pa,mant $i pironiti lacele.
te,'?ti. CopiU. in timp e.e noi vorbien de celt; t4'BUmtoare,
de multe ori nu simtesc ceia ce vorbim, $i v0$nic rid.-
tot astfeliu sunt si Elinii, caei $i if rid in timp ee noi
discuw,rri despre imparatiea ceriurilor. dupre eum din
gura eopiilor iesa multe bale care de muIte ori murda:..
rese $i mancarea $i bautura ee Ii sta inainte, tot a9it
$i din .gura EHnilor ies cuvinte zadarniee $i murdare,'
$i ehiar de Ii-ar da cineva hrana neeesara, ii mahnesc
prin -blasfemfipe eei e.e li-o dau - $1 de aceia este ne-
voie de a suferi zburdalniciile lor. Copiii iara$i, rond vad
pe hot intrand In easa $1 furand eele dinauntru, nu nu-
mai ea nu se lmpotrivesc hotHor, ci inca rid, - dara
daea U-ar rapi cO$uietul eu jucarii, sau dramba, sau
OMILIA V 51
altceva din jueari!, a.poi atune! supara, nemulta-
mesc se sbuciuma $1 lovese pamantul eu plClOare1e.
fac si Elinii, caci vazand pe diavoleum II
rape$te toate cele parinte$ti, .$i vieata care e
ii 1'15' lfi se dansul ca de i.1l1 pI'le;-
ten, - iara daca 11-ar r3:Pl san,
din cele eopilare$ti, apOl se tulbuI'fI., ZDumuma,
$i:;;e valta ci'.\, -:;;i copiii. dupre eopm
lese inaintea tuturor $i nu se rU$ll1eaza, tot a$a $1 E1ll111
ill valindu-se in curvii $i preaeurv.ii, legile na-
turei,s,;i introducand imperecherl neleglUlte, nu se 1'u-
$ineaza de .loc. .. _ "
Ati aplaudat rn,!lt, laudat ce1e, s12use,
odata ell sa va ca nu eumya sa
aeestea $1 de VOL De acem va rog ca . VOl ell Set fitl
Nirbati caci .daca9i _noi fi
yom putea invata pe acem ca sa fie l!
vorn pulea izbav.i de DeS'l; S?,
ne facem barhatl deSaVaI'$ltl, ca sa aJungcm 1!3'
varslei randuitade Christo;;" 8i sl ne IHvreumClffi ae
bunu1'ile viitoare, prin filantropiea lui Christos,
caruia se cuvine slava in veei. Amin.
OMILIA V
. "Ca vedeti chemarea voastra, frati!or,
nu sunt multi intelepti dupre trup, nu
putE'X'nici,nu sunt bun neam, Cl
nebune ale lumei a ales Dumnezeu, ea pre eel
intelepti sa-i (Cap. 1, 26. 27).
Spunand ca A eele a1e_ lui l!Ul!mezeu. snnt
mai decat. oamenll, a aratat ca
omeneasea este scoasa din loeul ei, atat prin ma1'turlea
seripturilor, cat $i prin desfa$urarea imprejuraril.or,-
prinmarturiea seripturilor, spunand: "Plerde-vOlU in-
telepeiunea eelor intelepti" $i prin desfa,;m1'area
prejurarilor, zicand $i punand intrebare: "Undeeste
inteleptul? Dnde este carturariul?" -, - 1a urma
52 OMILIA V
iaI'a:;;i a dovedit ca faptu] acesta nu este nou, ci
ea unul co a fost prevazut de mult $i prezis. "Ca sods
este, zico, "pierde-voiu intelepciunea celorinte-
0 voiu lepadil".
,Mai doparto a aratat, c.!), toate aces tea ,s'au petreeut Hi3a,
. t -a-_.--fiirld necesa.,re cu drept"cHvarlt, caci zice"': -(le
vreme ee intru lui Dumnezeu n'a
cunoscut lumea prin intelepciune pre Dumne-
zeu, bine-a voit Dumnezeu prin nebuniea prQPo-
veduirei a mantui pre eeiee ered". A aratat apoi,
ci'i erucea este dovada unei puteri negraite $i a unei Inc
telepeiuni nemarginite, $i ca eele nebune ale lui Dum-
nezeu slmteu mult mai l'nalte deeat Orne-
,neasca. 0 dovede9te nu numai eu dascalii,
ci chiar $i cuucenieii. "Ca vedeti, zice, chemarea
., voastra, fratilor". Nu a ales numai pc dascali ca oa-
i;' meni sirnpli pro$ti, ci tot astfoliu a pc tlcenici. ,
"Ca nu sunt multi, zico, intelepti dupre trup".
Astteliu deci, so dovode$to ca aeeasta este $i mai pu-
ternic, $i mai fntelept, daea po ate convinge $i pe multi,
In acela$i timp $i neinteiepti, fiindea e mai greu de , a
convinge pe un om simp1u, mai ales daca e yorba de
lucrm:i mari 9i :;;i eu toate aeestea i-au eon-
vinsapostolii Domnului, pentru care Pavel ia de mar- ,
turi aici ehiar pe uceni9i. "Vedeti ehemarea voastra
rratilor"ziee, adeea uitati-va ,eu bagare de seama la
voi in$i-va, eercetati-vapre voi in::;i-va. Pentru ea
cameni simpli pro$ti sa primeasca ni$te dogme atiLt ,
de intelepte, ba inciimai intelepte decat toate, aeeasta
marturise$te eea mai mare intelepeiune a dascalului.
Dara ee va sa zica : "dupre trup"? Adiea eeia
ee se vede, dupre vieata prezenta, dupre invatatura ee-
lor de afara, dupre invatatura profana. Apoi ca sa nu
se para ea el cade in eontrazieere cu sinofnsu$i, fiindea
e1 a eonvins pe Antipatul Scrghie PaveP), el a eonvins
,pe Dionisie Areopaghitul, pe Apollo, $i , pe alti intelepti
de dansul prin predica, - n'a zis ea (miei unul nu
esle intelcpb), ci "Ca nu sunt multi Intelepti". Nu
doara ea chema prin exeeptiune numai ' pc eei simpli,
1) Notii.- A se vedea Fapt. Apost. cap. 13.
OMILIA V 53
iar pe' eei intelepti Ii treeea eu vederea, ei Ii primea $i
pe aeC9tiia, insa mai multi de aeeia. de ee oare Pen-
truca eel intelept dupre trupeste plinde prostie, $i acesta
mai en se.amii este ne[mn, eand nu voie9tecu nici un pn=:L
a arunea dela eUnvataturaeea strieata. Preenm un doctor
arVnl sa jnvete si De Ijdtii ttl8$tel'?ugpl l)]edicinii. si nniia
rl]' fl a' r"";,","':"'" ned' d' l'n' J.) ' lAd!' cii
:'J . .'.\ ; "'I" UN "-.t:l, . ,,... . . '" C}, . .,->,....: ._-. '"" . 1;" ....... ..."" """-
contrar ei, s'ar lneapatina ea ;;tiu mediCina $i nu ar priml.
, sa sUe in pel'feetiune, pe c8,ndceice nn cunose nimic
din'me$te$ugul medical arprimi eu plaeere cele spuse
de doctor, -lntoemai a$a s'au petrecut imprejurarile in
cazul de fata .. Cei simpli $i pro$ti mai de graba s'au eon-
vins au crezut, fiindea nu aveau eu dan$ii prOstiea cea
mai de pe urma, de a se crede pe dan$ii intelepti, pe
cand nebunii ae8$tiia i$finchipuiau ea pot sa afle prin
rationamente ceia ce uu se . poate afia decat
prin credinta. Cand fierarul in loe sa traga eu cle$tele
, fierul inrm;;it din foc s'ar ambitiona sa-l traga eu mana,
nui Ul t9tii vom sp:tme ca aceasta e cea maide pe urma ,
nebllnie; Intocmai a$a so petreee $i eu filo::;ofii ace$tiia,
caci $i ii ambitionandu-se de a afia totul printr"in:;;ii, au
necinstit eredinta. De aeeia nici n'au aftat nimie.
"Nu sunt multi puternici, nu suntmulti de
bun nearn", fiindca $i sunt pHnI' de cea mai
tp.}fie. Nimic nu oste atatde inutil:;;i irripiedeca-
. torilJadevarat,ei cuno.;itinti de Dumnezeu., Ga lipsa de
minto $) 8.lipil"el'i, de avere, fiindea, aceste douaprega-
-,_ .. tesg-pe-Arn-4ea admira cele prezente, dea
yorba de ceie ' viitoare, . de a-$i astupa urechile cn
multimea grijilor."Ci eele nebune ale lumiia ales
Dumnezeu, ca pre cei 111telepti sa-i
eeia ce este eoa mai mare dovada de biruinta. eand el
invinge prin eei prO$ti. Nu alat de mult S8 rU,;,ineaza
Elinii eand sunt biruiti prin eei intelepti, Ci atunei I$i
acopar fata de rU$ine candvad filosofand pe mC$te:;mgar
$i pe eel din piata mai mult deeat dan$ii. De aeoia
zlce Pavel: "Ca pre cei intelepti sa-i
$i nu numai eu inteleptii a fa0ut ci $i ell eelelalte
calitati ale vietii de fata. "Ca pre cele nebune a ales
Dumnezeu, ca pre cei intelepti sa-i
cele slabe ale lumei a ales Dumnezeu, ca .sa
' pre cele tari". El n'a chemat numai pre
54 OMILIA V
cei simpli neinvatati, ci pre eersetori, si pre eei
dispretuiti $i nebagati in seama, ea astfeliu sa' umileasca
. pe . puterniciizileL
neam prost, si nebagate in seama
ale lumei aaies Durnnezell, ;:;i ceie cenu sunt,
ca pte cele ee sunt S8" stric.e"CVers. 28). Dara
care sunt"cele ce nu sunt" despre care snunA apos-
tolul aiGi "? Adeea acei ce se socotesc ea n'ar insemna
nimic in aceasta lume, pentru marea lor nimicnieie.
Astfeliu ca Dumnezeu a aratat marea lui putere, sme-
rind pe cei mari prin cei paruti mici, E?i erezuti ea
cum n'ar insemna nimie, ceia ee aiurea se vede a. fi
l?avel: "ea putereamea iDtru neputinta
se (II. Cor. 12,9). In adevar, ca mare pu-
tere este aceia, de a face peeei dispretuiti cari nici
maear nu s'auatins de vre-b J'nvatatura oarecare, ca
deodata sa filosofizeze si sa invete siDe altii cele mai
presus deceriuri, -,- fiirldeasiD8 dod()I'i. sf ne ritori. si
_ A ' _" Jl. _ - ;. -. 1.+ '.. . - - - :-- -, ,-
pe totl- C611a1tl, atune! mai eli seama-ii carlu
fnvata 9i conving -I>A,na f7i peeei daca
este 0 mare minune de a invata pe eel prost a-I in-
filtra idei de. apoi ell atat mai
mare este de a-linvata infiltt'a idei de 0 atat de
Inalta filosofie.
Dara Dumnezeu n'a facut aeeastanumai ea sa. arate
minuo.ea, ci :;;ipentru ca sa smeriascii. pe eel mandri.
DeaQeia. InurmiL zieea: "ea sa rusineze pre eei
intelepti, $i pe eele slabe
1
ca pre' cele ce sunt
c;:l'l c;:tr'cP" i !" "a D"
<-.JU "-' J.l ",-" , 9.1.. aIel laJ. ay.l. ,,'-' ;:')UJ iLl .LuUUV iii i
un trup inaintea lui Dumnezeu" (Vers. 29).
dara Dumnezeu de aceia face aeeasta, ca sa infrunteze
trufiea cugetul, ca sa doboare 1auda famfaronada.
voi, ziee, va pierdeti timpul in aeestea'? Totul face:
ea noi sa nu soeotim nimie ea a1 nostru, ei ea totul
atribuim lui Dumnezeu, - voi va predat.i sub aseu1-
tarea cutarUla. sau eutarUla '? $1 de ce lertare va vet]
bucuran'? Cad Dumnezeu a aratat ca nu este cu putinta
de.a ne mantU! numai prin noi $i.aceasta a fal'l!t-c
ehmf dela iDceput. Nu seputeau atunci mantU! prin
ci trebuia ea sa priveasca frumusetea ceriuiui, rna
trupurile celor1alte fapturi, pentn
ca dm prl Vlrea aeestora sa se inalte eu mintea eatr ii
OMILIA V 55
Dreatorul aeestora. $i a faeut aeeasta preintimpinand
viitoarea lor trufie, opiniunea formau despre in-
lor. A facutintocmai ca dascalul, care, dupa
De arporonci ueenieului sa-l urmeze in eele ce dansul
It: crede, ca iar ar apuca ini1inte,
ea sa lnvetc totul prl11 SIne, - l-ar lasa sa gre-
st1sca" IT!:1i 111ti}j CD.; sti vadE;. singur ca nu este dcstoinic
de a invata prin sine si nurnai dupa aceia ae Julr'uduc:e
;;;i eele ale s('1le; a:;;a 'Dumnezeu a facut eu omul, cad
inca dela inceput i-a por-uneil ea sa-l urmeze, punandu-i
inainte prieeperea lui din fapt.urile vazute,
dara omul n'a voit, dovedind prin aeeasta ea nu este
in stare de a faee nimic prin insuE?i. I-a dat eu alte
cuvinte, ill loc de carte, lumea cea vazuti'i, insa filosofli
;;i invatatii nici de aid n'au prieeput nimie, niei de aiei
n'au voit sa se eon vinga, nici peaeeasta eale poroncita
de n'au voit sa :::.\tunci el de
o alta cale en mult njal larhurlta ca Cea dlotaL care sa
convinga pe om, ca e1 nu este destoinic prin sine 1nsu;;i
ca sa faw eeva Dun. Atunei ar fi trebuit ea sa puna
sau, sa faca uz de inteiepciUIlef1
omeneasca, prin faptura sa se ridice 1a fikatoriu;
aeurn insa daea nu devine cineya nebun, adeca daca nu
se leapada de toata intelepciuneaomeneasca) daea nu
arunca deja dansul orice rationament, nu se preda
pe sine credintei, este eu neputinta de a se mantu!. Nu
este, deci, lucru mic, -c&dupiL ce ui-a h'11esniLcalea, sa
ni smulga la urma boala din ]{'adacina, adeea sa nu ne
1audam, sa nu credem de noi lucruri gro-
zave" "Ca sa nu se laude Djci un trup inajntea.
lui Dumnezeu".
De aiei vine pa.catul, ca dam;;ii se incumentau a se
erede mai intelepti deeat legile lui Dumnezeu, nu voiau
sa afle ea astfeliu a el eu cale sa legiueasca. De
aceia nici ea au aflat ceva. .
Astfeliu s'a petreeut ehiar din ineeput, cad a zis h!i
i' .. dam: acoasta fa 0, sa ou 0 facj dara, el
erezand ca va puteaafia ceva rnai muIt, n'a ascultat,
a pierdut :;;i ceiaee avea. A zis eelor ce au urrnat
dupa Adam: (mu IIlai pI e jus de faptm a; ei
printr'insa priviti pe facator), dara aceia ca cum ar
fi aflat ceva mai lntelept deeat cele spuse, au pus in
mii de rationamente fal!,}e, mii de labirinturi.
56
OMILIA V
De aceia s'au ciocnit intre fara vr'un folos, dici
niei pe Dumnezeu nu I-au afiat, niei n'au cunoscut ceva
lamurit pentru faptura, iili nici ca aveau vr'e-o idee po-
triviti'l f)(l .. De aceia iara9i doborind
ell prisosinta t'rufiea lor (h 'lCoAAoo 'too OL'ljdlV
,":::t)TW'.t ,-a. introaU5 ,pecei E;i. -ffi.cut
Intai, ariWlnd. prin aeeasta ea eli totU au navaio de
telepeiunea cea.de sus. $i nu numai in ceia ce prive.'?te
cunOf;Jtintaei fie-a pus pe noi oamenii ca sa avem tre-
buinta de dansul in totdeauna, ci $i in toate celelalte,
ca pe toate fapturile, ea astfeliu luand motiv din aceasta
supunere familiaritate, a:;;a zieand, eatra eJ, sa nu fugim
de el, $-isa ne pierdem. De aceia prinurmare nu a ho-
tarn ca noi sa fim indeajuns prin noi adeca
destoinici numai prin propciile noastre puteri. Daca aeum
cand avem nevoie de dansul, inca. multi se arata. eli
displ'et, dariidaca nu ar fi fast aeeasta, unde amfi ajuns
oare eli meondriea In cat apostolul cand zice di "sa nu
se laude niei un trup" nu invidiind Ii-a interzis de
a se lauda in acest mod, ci ca sa-i atraga pe dansii din
pierderea urmata de aici. '
,,:;;i dintru dansul voi sunteti intru Christos
IiSllS, care s'a faeut nona lnteiepciune dela Dum-
neZEm, dreptate, sfintire; lzbavire" (Vers.30).
Expresiunea "dintru dan suI " de aid, cred ca nu este
zisa eu privire la ereatiunea noastra, eleu -privirela
credinta, aded de a fi fiiai lui Dumnezeu nu din sange,
iili. nici din vointa trupului. Sa riu credeti, ziee,cara--
pindu-ni lauda, ni-a-msat a:$Ct, d ni-a . dat 0 alta muda
'mai mare, fiindca voi ati devenit fii ai aceluia, inaintea
caruia nu trebuie a va lauda; iara acest [apt s'a sa-
var;;;it prin Iisus Christos)). $i fiindea a zis: "ea eele
nebuneale lumei a ales, eele slabe", prin aeeasta
arata ea ii sunt mai de bun neamdeeat toti, a vand de
tata, pe Dumnezeu. Dara cauza nobletei nu este
eutare sau cutare, ci Christos, care ne-a facut 8i
lepti, ;;;i cad aceasta va sa zici: "s'a
faeut noua intelepeiune". Deci, care din noi este mai
iiltelept, nu decat eel ce au intelepciunea lui Platon, ci
deeM eei ee au en da.n;;ii pe Christos, bin evoind
aceasta Dumnezeu? Dara ce Inseamna" dela DUl11-
OMILIA V
57
nezeu?" Cand apostolul spune lucrurimari despre unul
naBcut, atunci aiatureaza :;;i pe Tatal, ca sa nu cread:l
cineva pe Fiul ne-nascut. fiindca a. zis ca Christos a
flicut atatea lucruri mari,:;;ia atrihuH t.otuI Fiului, spu-
na;nd ea 81 s'a, facut nOlla dreptate, $i
sfintenie,:;;i :rescumparare, apoi iara$ prin Fiulatrihuind
TataJui totul, a zis: "deia Dumnezeu". $i de ce n'a
zis: f)e-a fMut .intelepti ci "s'a faeut. noua inte-
lepciune" ? Aaratat imbel:;;ugarea darului, ea iili cum
ar fi zis: (cpe sine insu:;;i s'a dat noua).
Dara tu privel;;te, cum inainteaza Dumnezeu cu
omul: mai intai ne-a facut intelepti, izbaviridu-ne de in-
iilelaciune, :;;i dupa aceia dtepti . sfinti, daruindu-ni
Duhul sfint, :;;i astfeliu ne-a. izbilvit de toate relele; Incat
faptul aeesta. est,e a1 sau. Ded, expresiunea "dintru
nu fnseamna ca noi .suntem din esenta., saiJ
substanta lui, ci ca prin credinta In Esus Christos am
devenitfii ai sai. Aiurea a spus ea noi ne-am facut drep-
tate lntru dansu!, zicand: nea pre eel ee n'a eu-
noseut pacat, pentru noi paeat faeut, ea noi
sa ne faeer.t'l dreptate lui Dumnezeu intru dansul"
(II. Cor. 5, 21), lara aici spune ca e1 s'a fticutnouadrep'o
tate, astfeliu <;.ste co putinta celui ce voieiilte ase Impar-
ta$l cu imbel$ugare. Deci,. nu ne-a
-tacITtl'nteiepticutares-Gl.ucutare,ci Ghristos. A;;a dara cela
ce se lauda, intru dansul laude-se, iara 11U in cutare sau
cutare,caei prin Christos s'a faeut totu!. De aceia spunand :
"ea s's fa Cut
n
Q]l2 dreptat.e: sLsfin-
tenie" a adaos: "Ca preeum este seris: eel ee SE
lauda, intruDomnul sase laude" (Vers. 31). De aceia
s'a $i aruncat el eu putere asupra intelepciunei Elinilor,
astfeliti sa eonvingf:i pe oameni - ceia ce este drep.t=
de a se Janda in Dumnezeu. Cand noi am cere de If
dansii r,ele mai de dan:;;ii, atunei nimie n'ar fi ma
nebunesG .mai slab din partea noastra. A avea
a'5cutita, li este ell putinta, insa a avea credinti -ptH@
nice, nu Ii este eu putinta, fiindca rationamentele lor
prin ele inseiili, 5e aseamana Cli panzele paianjenului
Uniia dintre dan:;;ii au ajuns la atMa nebunie, incat spm
ea llitl1ic nu esle adevarat dintre cele existente, sust
i
nand eu incapatinare ea toate sunt contrare realitatei
adeca LoaLe sunt numai in aparenta.
58 OMILTA V
Deci, nimie sa nu spui de tine, ci in toate lauda-te
in Dumnezeu. Niciodata sa nu atribui eeva vreunui
om, caci daca nu trebuie dea socoti nimic, sau mai
bine zis de a atribui nimic lui Pavel, apoicu atat mai
mult altom. "eli eutice mnsadit, Apollo a udat,
iara. Dumnezeu a faeut (Cap. 3,6). Cel
ce :;;tie a se launa. lD Domnul,niciodata nU. S8 va.lli-.
gamfa, ci pururea va IT moder'at; .;;i In toate va fi muJ-
t;amit. Insa nu a$a sunt cele. ale,Elinilor, ci totul
at.dbuie lor, $i de aceia au $ifacutzei din oameni,$i
i-au prapMit nebuniea lorcea mare.
I) A$adara fii eu bagare de seam a in lupta ce 0
porti eu Elinii. Dara unde am sfal'$it yorba in convor-
birea dinainte? Ziceamca nu este eu putinta - omc-
ne$te vorbind - ca pescarii sa predorriiriepe filosofi. $i
eu toate acestea a fast eu putinta, de unde este vazut
luc1'u,ca ceia ees'a facut, prin chars'a faeut. Ziceam
ca nu era eu putinta niei .de 3,$i fnchipu! cineva
astfeliu desuecese,$i.am arB.tat, ca nu numai $i Ii-au
Inchipuit, ci Je-au dus la un bun sfar$it eu cea mai mare
u$urinla. AeeJa$i su tieet, deci, sa-1 eontinuam$i astazi
cu yorba, $i sa vedem cum li-a venit lor In minte, 9i
in ee s'ar fi bizuit sa predomineze lumea, daea nu ar
fi ' vazut pe Christos jnvieat. Nu cumva '$i-au ie$it din
minti,ea sa se gandiasca la a$a ceva cum s'ar lntampla '?-
fjindca . In, adevar eovar$a$te ariee nebunie, ca ji sa a$-
tepte de a siivttr$l un asernenealucru fara charuLDum-
pezeesc: Cum de I-au . .a,1.1 fost maniaci $1
ie$iti din minti $i daea au fost eu mintea fntreaga-
dupI'e cum au dovedit lucrurile - cum acei doisprezece
o(l.meni faraca sa ia vrco garantie din eeriuri vred-
nica de crezut, $i fara ca sa se bucure de ajutoriul do
sus; s'au asvarlit in atatea $i atatea primejdii groza ve '?
cum de s'au Juptat voiniee$te cu pamantul marea,
spre a schimba obiceiurile intregei lumi, ' ce erau atat
de lntepenite in treeerea timpurilor, $i cum au putut ii
sa stea in luptii eu 0 a$a barootie? $i ceia ce este mai
mult inca, ca ii chemand Ja Qe.riu :;;i la bunu-

I)Pariea moralil. Contra EJinilor, f?i ca nu inintelepciune
sau bogat;ie trebuie a se lauda cineva, ci tn Dumnezeu. Ca eel
ce vietuiel?te aici in dezmerdari, acolo trebuie a piHimi rele. Cil
nici nici slujba nt' poate a ne Impiedeca
deia studlerea celor sfinte f?i Dunmezei}ti. (Veron).
OMILIA._V ____ _
59
rile cele de acolo, cereau pe de alta parte
bunurilor prezente;. atynci in c.e se n. ea
sa convinga pe audltOrl '? $1 cel
v
v
crescuti in slava, bogatie, in stapanll .. 9
1
vm
<,.; rJO' "'0.<:: li-ar fi .fast mgadmt de a S6
91. f . \....I ...... 1.Ao ... a u"" ....,.."'Y....... ... "'. - "-".....
incurnenta ]e. . un lucrn atcu; de greu, -:- dara _ put
m
asteDt!:1.Te(l, lur" :;-1,1' fl. a,vnt oareeare .euvant - dara: acum
-iqtfi:ca uniia 1ncieletn](',eall eo
altii eu cusutul v 9i fa.eerea eortu,rI" lara
altii cu. slujbe ,la . am aeest:
;letnieiri nu era atat Qe .:'pre. filosone,
spre a eonvinge pe de 1;1-:;;1 mehlpul. lucrurI
mari, 9i mai ell seama cand mCI nu are
v
exemp]e.
Dara. ii nu numa:i ,ca vnu v au avut exemflle vor; pre-
domina lumea, el mea ca nu 0 vor
ca jnvatatur;;t lor era ceva s 00.
introduca inovatii, insa s'au stms, n? ca
Elini s'au petrecut asemenea lUCrU!l: Cl prmtre
tl' mpul apodr.iilr.p chinr sinu aOlsprezece oamem, C1
H. 0"""-'.1. ::.1.. -'..., __ "'- _ .... __ :: co T(
0
- l'" , 'illl-HnlP j-lp.nnT)"71;::arat a S8.; a rUI!CGlL {;tLUl!C.! !n L
............. .. ...... ............. ... _. ,J
vorba de parLizanii lui Theudas al hn )uua., carn
impreuna cu ucenieii cu 0 I?uItlme I?u]ta v
de

s'au pierdut. exem.pIu, v frlca
era dca;uns ca sa lcumlOteasca pe apostoL, v
daca
n ar
fi fost ca fara puterea dumnezeas<;a este
neputint
a
de a predomiml lumea. Dara cfuar' daca
nadajduiau ca vor predomina eu ,ee sperant
a
luat n.1,l
privirea atintHa invutofm? Sv
a
zlCerr: ca
duiau a predomina lumea; dam atuncl II
sa castige prin faptut-ca. au calra v ee
n'a inviat - dupa cum spunetl ?v .astazl oa-
meni eari au . crezut in imparat1ea cerlUrllor lr;
miile de bunatati de acolo, totu;;i cu ar prIml
sa se aI'unce. in prirnejdii, apoi cum fi
ferit atatea in zadar, ba inca pentru ceva rau'? . Caci
daca nu au fost in cele <?u
ca daea Christos nu s'a Inaltatla eermrl, ::;;1 ,daca ar
fi plazmuit toate aeestea cu scop de. a pe
altii, apoi ca fi batut JOc de Dumnezeuz
::;;i 9i-arfi atras de mii de trasnete capulUl
lor. Deaitmintrelea ehmr de ar fi avut 11 aseI!lenea
bunavoint3, pe timp
Ii s'ar fi stins OrIce zel, caCl daca nu invlea, 11 s ar ti
60
OMILIA. V
p_arut . qa e! a fost nllmai un in:;;el<'itoriu :;;i viclean.
N u $tltl, armatele, traind generalul sau impara-
,tul, fie chlar de fi cat de slabe, totw;;i sunt con-
cent:r:ate, comandant, pe cand daca, lipSB$te
CarJut;. cmar ae ar. 11 . Or:ic.ilJ de puternice, S8 imprastie?
.. . -,->, e ,(;:;;,1'C: Inarma't ii
Co . . ,v. r> ____ .: ..... -;: "" ' ,', f' , ' " . , , " . , " ' '" ' ,
:,P:JuT;":" . a mQepe jXCC i(;a evana heliei . $i a se
Iinpra:;;twam lumea fntreacra? $i cum nil oprit
II: fatCl: piedici! Daci' ii erau ni.;;te iesiti
dm mmtl -:- $1 VOlU contenide a spune aceasta '
ar fi trebmtca sa nu poata face nimic fiindca nimeni
S8 con.vinge de ni$te maniaci; dara daca ii au reu$it
10 10:, . duprecum $i este, $i dupre cum
arata, mtreprinderi, apoi aceasta ni do-
;:: .mai,lnteleI?ti
(;;-!, . dtCol, tot!, a pO! e vazut lucru ca
n
l! in "'a
A
",,,, c'ar fl ap"cat d d' v v. d v
c . '... JU e pre lca, cael aca nu
ar ft vazut po ChrJstos Jlwieat C'" ar fi putut fi in
pe dan9ii in razboiu? Ce
; 11U l-ar fi dela 0 asemenea hotarfre'? Li-a
1or,. ca zi}e fnviea $i Ii-a fagaduit
cele Impar-.?-tl81 A cerlUrllor; lJ-a spus ca vor stapani
lumea mtreaga, l?and Duh sfint, :;;i multe altele pe langa
fntreaga natura. Dara daca nu
;sar D lllCleplImt mmie din aceste faaaduinti traind
. pOB,te fagaduintilor, totw;;? dupa lui
-Q.QJ-ar fi vazut invieat
n:ort1" 1-' 3J-r:-r fi spunea ca peste teei zil8
V(?lU u::vlea na Ul-a fagaduit ca ni va da Duh
:;>1 I-a trlffilS; apoi .cum vom crede noi celor
"!n.ItO'" ro", c"nd pre-ent 1 - , . "t ," . -,
" ":' U> ':' I "e . -CtU geSmll'l:t1?lJe- te ctaca
!l'a inVlea.t,.n au .propoveduit ca a invieat? (Fiindca il
ZI91 tu. 1;llCU toate aces tea mai natural era ca
' sa-l ca pe un IW?elatoriu, $i tradatoriu fiindca
entuslasmandu-i <?,U. d.e sperante, :;;i din
c:asele lor,. d_ela_ rusIele .lor,_ $i pe intreaga na-
tlU?e sa"l" razbOlasca dm toate puterile,
la urma,, !-;; .. y1 daca aceasta s'ar fi petreeuL din
cauza slabaclUnel $1 a neputintei sale, poate ca ar fi
trecut cu dara acurn. faptul acesta s'ar .fi crezut
de ce_a . mal _ Ar fi ' trebuit ca el sa
spuna adevaru!, lll:ra nu sa fagaduiasca ceriul, el care
a f?st om munto!:,lU,v dupre cum spune}i vOi.A$aca era
mal natural ca II sa propoveduiasca in$elaciunea lui,
OMILlA V 61
sa-l 'orate lumei ca pe un In:;;elatoriu !,?i fermecatoriu;
si astfeliu $i dam;;ii ar fi scapat deprimejdii, in ace1a:;H
iimp :;;i razboiul I-ar v fi au dat
argint,i,. ca uoemcn lUI
tr,upul, daca!,?l s fi 1.or
si ' ar fizis ; da, ,n(}]ham turat - ; 1 91 uhI'lStos n C1.
a,noi CiostB flUs'ar' ,fibucurat In cat
de sa fie $i einstiti, sa fie $i
Deci din ce cauza a inlocuit ii toqte acestca prm ,
batjocura' $i primejdiile cele mai nu !'lr !l
fost la mijloc 0 putereDumnezeeasca, care .sa-I.
si care era mai puternica decat toate prlme.Jdllle prm
care au trecut '? Daca poate nici cu acestea nu te
convinge, fapt: C3. daca
o'ar fi fost a$a, de s'ar' n pI'e.gat}t cat de
totu$i n'ar fi predlCa.t in numele lU.l, ?!. s'.c:r fi
de dansul, pentru cem ce VOl 9tltl ca .nO! luCl nu
putem sufer! ' rila,car, ca sa auzi.m . de .numele, celor ,ce
ne-au Inselat cu deacestea. ApOl atUnClcum de pr0l;l0-
veduiau numele lui, a stapani
tr'1nsu1 Pe cand ii trebuUia a!'?tepta cu totul dm c<;mcra,
adica ca chiar de ar fi stapanit-o, totu!,?i s'ar fi pIer<;lut
punand la mijloc in:;;elatori':l,lui. peci,v dac.a vo!au
sa astupe cele mal dmamte, trehmt'l, a
se azvarll. in lupta l$i aprinq.eau asupra-h un razbom
. mai rnar8" $i un riziiic mai mare.. v_
Deci, cmn dEl li-a"venit lor in mIllte ca sa plaz-
, muiasca fapte de acestea'? - fiindca :;>1 ceiace .au
auzit dela dansuI, au pierdut dIn chlin:
atunci , pe cand nu a veau niei 0 lrIca, !,?1.1I uhau, ;;1
'ft ..
lisLul, dara inca cand i-a stapllnit $i 0 a$a mare,
cum de nu a sburat din min tea lor totul $1 ce spun
ell de cuvinte '? cand chiar $i dorinta dasc!'ll
se vesteja pe nesimtite, prin frica celor vllt,?are, dm
care cauza ii $i dojania. lata de pilda, ca inea pe C8:nd
if atarnau de dansul, dese-ori n intrebau: (unde mergln."?
iara mai pe urma cand Ii-a desvoltat acele povete
istorisindu-li cele ce se vor intampla la lUI.
cruce, :;;i rele1e ce-i vorinabu$l dupa aceasta, 11
de groaza ramasese ca prostiti, cam asculta-I ce 11 zlce:;t:
Nimeni dintre voi nu rna intreaba : un de mergl?
Dara fiindca am grait voua acestea, intristarea
62
OMILIA V
a umplut inima voastra" (loan 16, 6. 7). Deci, daca
ii in timp ce a9
te
ptau sa moara $i sa rnvieze. $i fnca
se imputinase :;;i se intristase atat de mult, dara daca
nu J-ar fi vazut invieat, cum nu ar fi pierit? cum nu
arfi cautat ca sa se pogoarechiar de vii in pamant,
fi.ind de cluqa in$eiaciunei,in care ,au" cazut,
$1 de groaza ' celor ee-i a;;tepta pe
De unde anol. acele dog me "inalte Ia Gansii't iaca
pe cele mai Inalte Ii-a' spus cape urma Ie VOl' auzi.
"Inca muite am a spune voua, zice, ci nu Ie
puteti purta acum" (lb. vers, 12), af;>a ca cele de dupa
aceasta au fost mai ioalte. Unul diotre ucenici nid nu
voia sa mearga cu daosul in Iudeia, fiindca auzise de
primejdii, ci zieea: "Sa mergem noi ca s:1 murim
impreuna Cli el" (lb. 11, 16), fiiod oarecum ingreuiat,
san maj bine zis, nemu1tamit fiinddi a a$teptat at<1t de
multca sa moara, Ded, dacaar:est ucenic fiindcu
dansul impreuna'9i inca a$tepta sa moara, din care
cauza era cIliaI' $i nemu1tamit,- clara inca fa.ra, dansul
faroa ccilalt'i nceniCI ee ll'ar fi putut. sapati-
measca, cand mai ales simustrarea cUQ'etului era mai
{nare, din cauza necinstei lui $i ce aveau de spus
ii in lume Caci moartea :;;i patimile lui
IC$tIa intreaga lume, de vreme ce a fost spanzur.;:tt
pe un loe ir18Jt, in miezuf zilei,. in metropola, 1a 0 sar-
ba.toal'e mare, cand niei nu era sIobod de a se scapa cey;3,
din vedere, -'- dar invierea lui n'a vazut.,.onimeni dintre
eei deaiara, C8Ia ce nu era pentru 0 mica
in aconvinge pe a1tii.Cand el a fost Inmormantat, cu
totU au impra$tieat v8stea, .;;i cum ca ucenicii i-au furat
tru.pl?I noaptea, aceasta 0 spuneau osta$ii imprcuna cu
totl ludeii, dara, cum ca a invieat, nimeni din eei dea-
.fara nu.;;tiea; deci, in cenadajduiau ii ca sa convinga
lumea '?
Daca facandu-se $i minuni, $i inca osta$ii s'au
ioduplecat ca sa marturiseasca cu totul contrar, dara ii
" cum de nactajduiau ca sa prop(wedueasca $i fara minuni
"ii, cariinu ca$tigase nici un ban dela nimeni, cum, zic,
se incumetau ca sa convinga marea$i uscatul des pre
invierea lui din morti Daca ar fi facut-o aceasta
de iubirea de slava, apoiu atat mai-lImii-arfi trebuit
ca "fiecare sa-'$i laude dogmele ispra vile sale, $i nici
de cum ale celui mort. Dara poate ca atunci nu i-ar fi
OMIUA V 63
crezut oamenii $i pentru cine
ar fi crezut mai degraba '? cel sa?
pentru dan$ii carii v mamle
. Pentru ee, spune-ml, daca II urman a n-au
lasat de indata Iudeia, $i nu s:aY9usprm dea-
fara ci se inv3xteau InaonLi'ui '? ae
, ., _1 1!" .',-,,nl "I. f"'c"au 'U"lill'nl
t l aea 11 flU iaCeaU ('" Jct. ..u. 0 1.1 _ .. LJ....,'
8,;;;:>i - potrocut erhal puterei Ilji ?u!nnozou. lara
'-<1 fl1ccau si eli toato aces tea stapaneau lurnea,
faptlli era cu mai, Nu cuno,.
ii po Iudei spune'ml; nu dePr:md.eI::a
rea a lor" cumSl sufietul lor cel plm de mVldn Cacl
ii au aru;1cat co' pietrechiar t;li in c:e au
trecut marea. ca $1
feile acele mmunate, dupa ce fara varsare de ;:',ange; 11
prin manile lui au stat <?u b!irbatie
care ii robise, dupa ce 11-a (iat mana III dupa
sfa.rimarea pietrelor din munti$i curger.ea ap(l dm ele,
dupa miile de miIluni facute eu ii In Eglpot, '?- .:marea
-, '.,' - en, t .. nnn t' TprpmHl 1 nt.l"nn
rOSIe, 81 ll1 DUSLle. 10, nan aru '-''''" , -7- r'=' _v_ --:... ___ ... v. _ ..
lac, 'po nlulti din Proroci au
Eiio dupa foamotea acea grozava, uUPc: rll!I'lU l:l.,;,vL
minunat, dupa focul pe care l'a pogorlt
precum dupa jertfele acele ascuIta-l, ZIC,
CC spline el, fiind alungat de departe. de
tara:"Doamne, pre Prorocl1 tal aUUClS,. acua-
tale Ie-au surpat, am remas eusmgur,
si cauta sufietul meu ca sa-1 ia, pre e1". (3 Imp,
19, 14)" " , " ,. T. d 1 n "J
DeCl, cum s'ar fi Plltut 11 apara elLO" "
"-- mai ales ca Did nu faeeau Dlnlle dll1 C81e
;:;, UL'..lV J..l .1, 1\ ,..
legiuite; cum s'arfi putut apara, can? n A
insemnati $i mai dispretlliti dedit totl cellaIt:, t;ll
introdusese atatea inovatii, pentru. <;are a,u restle;mt
pe dascalul Oealtmintrele,a mCl nu 11 s ar. fi. parllt
Iudeilor atat de grozav, daca asemenea II-ar fi
spus Christos, fiindca ar fi crezllt cel putm ca el
acestea spre a cat;ltiga pe capd v acu.m pe
mai mult Ii urau, ca pe unlla co s.a razbOlau. pen"ru Ul!
altul. Dara poate ca-i ajutau legl!e
tocmai acele legi Ii impiedecau mal mult, cacl Zlceau.
Tot eel ce se face pe sine Imparat, nu este
prieten CesariuIui" (loan 19, 12). Incat numai aceasta
64 OMILIA V
era deajuns de a-i impiedeca, ca erau adeca ucemCI ai
celui erezut de imparat, $i ca voiau de a predomina
poroneile lui. A$:1 dara ce entusiazmat pe dansii
atat de mult, incat sa se arunce in astfeliu de primejdii '?
Ce spuneau ii des pre Christon, si ce anume euvjnte se
v " ,Y , , '" " , ,'.
pii,r'eaucta.8var{;lce'L',,' s ""a s'anascut ,lntr'o
Iudalcti, 'GU-Url tarn _ Iudeu?
eii era dintr'Q napune urlta: de 'toaia I umea 't Data toate
aceS tea erCiu deajuns nil Dumai ca sa nn at raga pe audi-
tori, ei chiar sa-i inta,rite pe toti,$i mai ales flind
spuse de un faeatoriu decorturi, de un pescariu sau $1
de un vame:;;. Oare ueenieii nu Ii-au j udecat Wate aceste
in capullor? - mai ales ca naturile fricoase mai multe
li;ii imagineaza chiar $1 decat in realitate, $i' astfeliu de
naturi eraueeleale ucenicilor lui.
Deci, lIJ .ce se nadajduiau ii casa reu$asca in planul
lor Sau maj nici TIU s'ar fi mai nadaj-
.duit in altceva, mii de imprejura.ri contribuind a-i de-
'!.pi:\rta dela asemenea intreprindere, daciinu ar fi invieat
Christos. Nu este prin urmare invedel'at chiar ::;;i pentru
ceiwai tampi , ca daca ji nu s'a1' fi bucurat de un char
mEtre :;;i imbel$ugat, da(',a n'ar fi avut dovada'invie1'ei
lui, nu numai ca nn s'ar fi incercat sa faca aceasta, dara
inca niei nu s'ar fi gandit? Ca daca eran atatea piedici
care ii contrarieau in vointa - si nu zic in actiunea lor
toate aces tea au voit ;;i au 1a lueru, ba inca.
au tac.ut lUcT1rri c,e,re au cova,r$it toata oroe-
Dease8" apoi e V8,zut lucTu ca ii au facut toate acestea,
nu cu-puterea omeneasca, ci cu charul Dumnezeesc.
Ded iubitilor, aeeste cuvinte sa Ie rUmeO'am necon-
tenit, $i nu numai in noi Ctl &ltii,
$i atunci ni va fi ca sa gasim explicatiea tufuror
celorlalte. Sa nu crezi ca daca e;;ti apoi
un asemenea studin ar fi strain de tine. Si Pavel a fost
facatoriu de corturi, cu toate acestea a' uimH lumea.
Dara, zici tu, Pavel a fost plin de char, de aceia a
grait toate cu curaj. Dara el chiar mai inajnte de
charse gasia ia picioarele lui Gamaliil; si charul de
aceia I-a primit, fiindca a aratat 0 vieata' vrednica de
char, iar dupa primirea charului el iara$i continuat
me$te$ugul.Deci nimeni din cei ce au vr'un me$te$ug
sa nu se ci numai cei cetraiesc in imbel$ugare.
ceice nu lucreaza nimic, cei ce au nevoie de multi
slujitori::;;i se bucura de 0 negraita ingrijire, numai ace:;;tiia
OMILIA V 65
sa se - A mund cineva ca sa se hraniasca este
un feliu de filosofie mare, caci $i sufietele 'acestora: sunt
mai curate,$i cugetele lorsunt mai harnice. -Cel ce
.. 'f rl b 1
...... Uvl, ..?, "hegeaa, TIltHte face
fararost, . nu luereaza J1)rnlC bon in cursul tilei sieo::.tt>
st:?tpanit" de b - pM Ga.na cd ce
gl:l,sp-t;;tem 'mf,Inc r:u pr;1m89tB en grabEhpici ell
cugetuI, mCl cu vorba, ::;;1 mCI cu fapta, cad sufletul sau
pirC?nit catl'a 0 vieata activa. Deci, sa, nu
dlSpt.'ct.mm pe cel ce se hranesc cu manile, ci inca sa-i
per:tru aeeasta. Ce a1 tu, spune'rni,
cand prlmmd partea de mostemre dela tlOthll tau nu
faci !7i !otui in zadar'? NU$tii, nu
cu totn vorn avea aCeIa::;a respundere, ci acei ce s'au
buc:urat aici. 0 r:nai' mare .1ibertate,vor fi judecati
mal aspru, lara eel ce au traIt in neeazurl stramtorarl.
sarac!e, de. acest feli?, VOl' fi 'judecati rnai
cu blandeta? lara aces tea sunt mvederate dela Lazar
::;;i Dogatul din evanghelie. l)etrecut tlmpul'
fara folos in trandavie, vei fi invinovatit dreDt cuvant
re saracul me$ta;;ugariulcheItuiridu'$f restul
tlmp m eele folosltoare, se va bucuI'a de mari cununi.
DCl;ra '!ili vei pune inainte. slujba osta$aSCa,
Vel gasl euvant de mdreptarc dm cauza indeletnicirilor
Dara pretextul acesta nu'$i are cuvant caci
$i Corneliu era suta$ln oaste, S1 eu 'nimie nu l-avatamat
incingatoarea spre 0 vieata 'curata. Tu Insa
ca!1d. I}! p.etreci timpul eu femeile dela 61'hestr8., $1 cu
mU!;nCll dm. teatr!.!, n,u pui inainte niciodata frica de dipi-
sau sIla sluJbel osta$e$ti, iaracand va chernam la
. atunci gasi}i mii depiedic:i. ;;;i ce vei spurte in
ZlUa aC81a, cand vel vedea flacara si riurile cele de
fC?c, $iA $i vei auzl plangerea
$1 dmtIior? C1r1e te va ajutaio aceazi, cand
Vel vedea pe $i pe cel ee a trait aici cu
detoata slava, iara pe tine,
careastazl te gase$tI infa:;;at in haine moi ,;;i mirositoare
(parfumate), patimind cele mai grozave'? Ce folos vei
a 'Yea atuncidin bogatie $i din a.verea ta? Si ce vata.ma.re
poate fi me$te$ugariului dinsaraciea lui''? Deci ca nu
eumva sa patimim de acestea; sa ne infricosam'de cele
vorbite acum, $i toata oeupatiunea noastra sa 0 chel-
tuim .lucruri folositoare pentru hrana noastra tru-
peasca $1 sufleteasca. Astfeliu numai vom putea imblanzi
16038
!: "
66
OMILlA VI
pe Dumnezeu pentru paeatele treeute, yom putea in
timp a ni adaoge t;;i fapte bune III viitoriu, t;;i ne
yom invrednicl. t;;i imparatiei eerurilor,prin charul :;;i
filantropiea Domnului nostru Iisus ChrIstos, earuia se
cade slava invecii vecilor. Amin.
OM! L fA " , ., I
"lara eu, fratilor, venind 1a voi, venit-am
nu Intru ina1tarea cuvantului :;;i a intelepciunei,
vestind voua marturisirea lui Dup1nezeu. Ca n'am
judecat a Sit] ceva intru voi, fara numai pre lisus
Christos, 91 pre acesta rastignit". (Cap. 2, L 2).
Nirnic nU ,este mai aplecat spre lupta ea sufletul lui
P-avel, san m.ai dreptul vor'bind, -nu s ufietul iui; ':,8.:(.1 TIU
ej a aflat acestea, oi, nimic nu este !ieopotrivacharului
' care lucra prin e1, $1 care toate Ie biruiea. Erau deajuns
, numai cele spuse in urma, ea sa doboare trufiea ee10r
co se faliau eu intelepciunea, sau maibine zis, era de-
ajuns chiarnumai 0 parte din cele spuse, insa pentru
ca biruinta sa fie:;;i mai straiticita, iata ea intra insu!;>i e1
in lupta cu contrarii,:;;i se-lu pta voinice1;lte prin cele
bite, cari nistau de fata. bine: a adus 1a
mijloc prorociea care ziee: "pierde-voiu intelepciu-
flea inteleptilor",; a aratat inte1epciunea iuiDumnezeu,
cum prin paruta nehunie a doborat filosofiea ce10r pro-
fani; a aratat ea Dumnezeu nu numai ea a fnvatat ome-
nirea prin cei ci inca ca <'1$i chemat pe cei pro$ti,-
iara acum arata ca insut;;i faptul propoveduit, cum '
modul propoveduirei, er.au deajuns spre a-i tulbura,
nu i-au tulburat.Nu numai ucenicii sunt prmlti, zice,
ci chiar $i eu care va propoveduiesc. De' aceia zice:
"lara eU,fratilor" pune :;;i de astadata riumele de
),frati" muirtd a$a zicand asprimea vorbei "venit-am
la voi nuintru inaltarea cuvAntului si a inte-
lepciunei, vestind vaua marturisjrea iui Dum-
nezeu" .' Dara ce? spune'mi: daca voiai sa vii la
OMILIA VI 67
intru Inaltarea cu ai chiar de a;;i
fi voit zice nu ai;ll fi putut, lara Chrlstos daca ar fi
fl.' putut. para n'a v?it, sa
trofeul mai straluClt. De acem $1 mal ' sus aratand
ca ai lui Christps a tost faptul, a1 lui a fost 9i vointa
:J , 'I ' . ...... A, .. ' t .... L. ,;J __ ,.:",
oj .. aatJ ue l)rC;S, z!Cea:
, ... ... . ':.,. - .... --:.r.
eO, ilU III a, i ,uli;::' L-LL' !;jL,-,hC> vu;:)a UVLeZ, el sa
propove.duiesc vestesc)
lnteiepcmnea presus de: 1m
Pavel- eravointa 1m Chrlst?S, CeIa VOla
era cu mult. mai dec?tt. eeIa VOla el.DeCl,
nu va vestese voua marturlSlrea 1m Dumnezeu, ca sa ml
arat talentul in yorba, :;;i nid nu sunt inarmat eu eu-
vintele filosofilor de afara)).
E! n'a zis: sa va vestesc VOU3, p redici:!. eV8.nghe-
liei d "ma.rturisirea .lui c.e erB.
dea,juns de a-I intoarce c,ea eaCl pre;:
dicand se preumbla prlrnpreJurul UJortll, 1)e aC81a a $1
adaos: . (lv v
C!1 n-p J'udecat a sti ceva Intru VOl, rara . " ................ __ .....
numai pre Iisus Christos,
Aceasta 0 , zicea, ca sa arate ca el stram eu desa,-
var9ire de intelepciullea eelor profam, dupre spunea
::;;i rnai !Sus, "venit-am nu intruin\elcpclUnea eu:
vantului4!. Cum eli era eu putint,a ea elsa 0 aiba '
,aceasta, este foarte invederat, eaci sufletul aceluia, ale
caruia baine in vieau mortii, $i ale caror umbre alungau '
boalele, eu atat . mai mult ar fi putut ca i3a arate el?c:
venta, sau darul de , a vorbi frumos. Acest dar
prin Invatatura, pe. eand eelalalt <;>rlce
tesug omenesc. Deel, eel ce eunoa$te cele mal
me:;;tet;;ugului, cu amt mai mult :;tr fi c!:lnoa:;;te
mai mici. Dara nu l'a 1<'isat Chrlstos, fimdca nu era
interesul planului tras. Cu drept cuvant ded, zice: "Ca
n'am judecat a :;;ti ceva" , eu, zige,
ceia ce , voie:;;te Christos. Mle ml se ca de acem
eu mai umilit deceit eu a1tll, pentru.ca
sa Ii infraneze trufiea lor, caci expresiunea ;,n'am JU-
decat a sti" a fost zisa spre deosebire de intelepciuJ?-ea
celor de afara.N'am venit, ziee, ca sa imp1etesc 8110- '
gisme, nici sofizme, nici altceva sa va spun, deciU ea
I'
68
'OMILIA VI
Chr, istos a fost rastig,nit. Aeeia muIte, $i vorbesc
de multe, tesind euvinte lungi oe 1200 de picioare(p.o:-
'X.po6<;; W.t't'tOYto<;; O(c(OAOtl<;; AO"{CUY) , faurind silogisme $i
parpente faI9E), ,;lilI1Calcifld :fnii de sofizrtie,- eu illsa am
,. venit la voi. nimicalta ca. Ohr!stos
)i a]IUJ9"t=l,t, c-eia eo.este
celui .
, " ))$ieu lntru sHibaciune,$i intru iriea, $i lntru
cutremur, mare am fostla voi" (Vet's 3). Aici ia-'
ra;;l pune $i 0 alta eoncluziune" caci pare ea ziee: Nu
numai ca cei ce au crezutsunt pro$ti, nu numai eel ee
va Yorbe$te este prost, nu numai cii $i modul invata-
turei este inearcat de prostie, nu numai ca pre-
dica ,cl e, a-I tulbura, -:-'" cad crueea $i moar-
tea erau ce!e --daraodata cu acestea mai sU,nt
$i aUe piedici, prirnejdii :;;i zavistii, frica zUnica ;;i alun-
garea de p)'etutindeni , De altfeliu sub deiiumirea de:
,,!iShi.lC' l'U' na" It 1 . " tl I
" '-' '-'' !'-''''' 'H" e. In illU e ioeurl, m.e ege goane e asu-
pra sa in general, precum ziee $i aiurea: ispita,
(slabaciunea) ce era in ttupul meu n'a,ti defai-
mat {{ (Gal. 4, H) $i iara$i: "De trebuie a rna lauda,
Intru neputintile (slabaeiunile) mele rna . voiu
: lil pna' " fH r;'-, 11<:!O) Tnl'ru "a' 1"8 neput;nrl' 2 In , _ U_!..A ....___ " , ........ v'-'v .&. .... , '-' .L ' . '-.J j . , 1 )'. "
Darnascmai marele poporului, zice, a lui Areta
'TtnlJaratul,pa,za .eetatea 'Damascului vrand' sa
rna pi"inza'! {Ib. verso 02), $i iara$i: "Pentru aeeia
bine voiescintru neputinte" $iapoi spunandin care
anume neputinte" "intI'll defaimari, in nevoi,
in ' goane, in stram.torari" nb. 12, 10), $i acum tot
acela$i lucru 11 spune, caci zicand "lntru slabaciune"
a actaos irnediat intru ftica, intru eutremur
mare am fost la voi". lJe spui $i Pavel se infrico.;;a
de primejdii '? Se temea .;;i el, $i se infrico.;;a foarte, caci
de,;;lera Pavel, era in aeela$i timp .;;i om. Aceasta nu era.
oinvinovatire pentru Pavel, eislabaciune a naturei sale,
pe deoparte, iara pe de alta lauda a intentiunei sau a.
vo!nt
ei
sale, ca de$l se temea de moarte $i de batai, to-
tU$i n'a faeut nimie nedemn pentru aeea frica; iara cei
cespun ca e1 nu se temea de batai, nu numai ca nu-l
lauda,' ci inca Ii taie pe sub aseuns mult din ee
OMILIA VI 69
se euvin. Daea e1 nu se temea, apoi ce
ruinta sau ee fel de filosofie ave a de a suferl
. diile'? 'Eu toemai de aeeia il admir, fI...indca , temandu-se,
9i inca temandu-se nu
eu eufrerriur mare de prnneJoll, rotr una alergl:\, Incunu-
nandu-s8, $inu s'a pleeatnici 1<t ei
pretutindeni" pe-.'mare pe cuvttfl,t.Ur
gheliei, e1 acuratit iumea , .
Si euvantul meu, S1 propovedmrea meanu
era euvin'te indem'natoare ale intelepciunei
omene$ti" (Vel's. 4), adica ca, nu ave a 1';1-
measea. Deei, daca propovedmrea nu avea.w ea
amaQoitor nimic Insela.tor, daca eei chematl erau
daca'!:) 9i eel ce Ii prediea era tota9a feliu, sta
In fata lor $i goana $i frica$i arOl
au predominat lumea, spune-ml, fara
Dumnezee9ti De aceiazicand: "CuvaI).tul meu pro-
mea e.ra fntI'll,
toare ale Intelepcmnel a, a.daos Jmed18t: -
ei lntru si a puterei".
" Ai vazut cum cele nebune ate lutDumnezeu -soot ,
mai intelepte decat oamenii, f;li slabe sunt mai tari "?
Ca iata cum cei pro$ti propovedumd de .acestea" Clll-r:
la
pe eei ce-i alungau! cum oare
credinta pe care ii-a dat-o DuhuI'? Dt-.. 'Cl. $l
o dovada marlurisita. Cad cine, spune-ml, varona ITlur'tl1
invieati si demoniialungati, n'ar . fi , primit ,propove-
duirea lor ?Dara fiindca sunt $i puteriamagitoare,
de pilda cele, ale fermecatorilor, apoi e!
aceasta banuiala, cad n'a spus simplu "puterel' "CI rna!
intaiu "aratarea Duhului" $i dupa aceia a spus $1
a puterei a, aratand ca fapte1e petrecute
niee$ti. Deei, dacapropoveduirea n'a fost vestIt?- prl!l
intelepciunea omeneasca, apoi aeeasta nu este 0
nare sau 0 mieime a ei, ci inca 0 mare podoaba, 0
mare lauda. Aceasta toemai ca 0 arata a fi dumneze-
easca f;li ca rad<lciniie ei Ie are de sus din ceriuri. .
, De aeeia a adaos: "ca credinta voastra sa
nufie intru intelepeiunea oamenilor, ei intru pu-
terea lui Dumnezeu" (Vel's. 5). Ai vazut cum prin
70 OMILIA VI
toate a arat!1t al simplitatH, .cum
vatamare, a mtelepclUnm"? Acea.sta din urma (In-
.golea crucea de orice putere, pe cand cea
dmtal (sl}?phta!ea) 0 proclama de putere a lui Dumnezeu;
11. preEate$te de a se lauda pe sine; pentruca n'au
mITne dm eele. trebuitoare, pe caud aceia i-H'ega-
pe om de a pnmi adevarul, $i:..l face de a se ma.ndri
in $i.iara$i, tgtfntelepciunea amagea. pe multi
a lUa ca omeneasca, pecand simpli-.
tatea 0 dovedea lamurlt ea Dumnezeeasca$i coborita
. eeriuri. . Cand se _in intelepeiunea VOI'-
bel<:>r, $1_ cel mar st<'ipanesc pe cei
ZICe
nd
ca
v
sunt taTl ctlvant, $i astfeliu
IY!U,lClUna adevaruL Da::a aIel nu este tot a$c1, caci
Duhul, sfmt nu se pogoara intr'un suflet necurat, $i
mc! pogormdu-se nu se poate a rarnanea biruit chiar
. de s'ar toata tariea $i toata maestrPka eu-
vintelor; prin fapte. $i prin minuni, este eu
mult .mal a?ea vorbe pompoase.
,Dara ca a1' .zlce cmeva: Hapoi daea pro-
povedlllt'ea lreDm8 a predomina, :;;idecuvinte nu -este
novoieca sa uu se goleasea. erucea, de ce semnele si
minunile s'au oprit acum $i nu se mai arata '? De ce',,?
$i nu prime$ti ca s'ar
fl mCI pe tir.?pul apostolilor, sau ea
. II?- caut! ca sa $tll."? Daca vorbe$ti ca necredin-
C10$11, apm asupra acest81 pareri rna voiu ridica mai
a,tunci I?-U s'au petre<?llt,semne;;i minuni, apo!
t;um, fimd alUngatl, persecutatI, lOt1'u cutremur mare
,$i . de dU$mani ab$te$ti ai j'ntregei lumi:
$1 1a indemana tuturor de a patimi re1e nea vand ' cu
nici Yorba, nid' fnsemnaJtate,
mCl b?gat1e, P!CI nici natiune, nici neam, nki
protesmne, mel slava $1 nici altceva deacest feliu ci
toate cele. simplitatea, prostiea, saraciea, ura, dis-
- $1 lurni, cum, zic, apos-
toin D<:>mnu1.Ul dupa atat.eacontrarietati convingeau pe
de Iucruri,,? Caci $i poroneile
ce 11 Ie dau, mtImpmau mult necaz, dogmele ce Ie
. 1) Pa.r:tea mgraia, ell prin au pu-
tut apostolu ca sa predommeze peEllill, ca noi eu totii trebue
de a. buna, doveditoare de 0 vieata eurata.
decat eatra serone mmum. (Veron). .
OM ILIA VI
71
propeveduiau crau Insotite. de multe de
menea sieei ce ascultau ::}l urmau a se convlOge, tra-
in betii $i in riiutateml!'-Fe. Deci, cum Ii '?
sDune-mi. De unde aveau II puterea .de a-I convmgey
ii $i fara minuniyau convins, at.uncI:
dupre cum am tnai spus, mmunea s;,:: arata rna;
mClXR, Ded. dac8" astazi 011 s.e . mal fac mmum, ' apOl
nu '0 . ina e[r Q()vH.d.8. t:fi; "o.1(:i atunci nu s'a.u fa-
atunci spre folosln(.t'i. Sf'. faceau: precum !$i
astazi tot spre folosinta nuse fae, Atunci nu a
se COhvinge cineva ritimai J?!Cl a::;;:-
tazi ' prediea se face !JuLrnm mt.elepclUne, ,:a
cei ce au sernanat euvanLul 1a mceput au fost s1mph $1'
neinvatati , $i nimie nu gra;eau ?ela ?i numai
ce primlse dela au, Impra$tIeat III lUrI?e, .apOI
si noi cei de acurn mmlC nil mtroducem dela nOl, CI ?U
mai ceia ce am p1'imit dela aceia, aeelea, Ie g:alJ:?
catra t.oii. Nici astazi nu cautam a va con vmge S1:
loaisme 'si so5sme, ci numai prin sfintele $1
Drin rninm'1ile de care va vorbim, va c.redlJ?-ta:
Chiar$i se -corrvinS;eau 11Uil1ai prm. !!,IJnUnl j
Q1 rlic:.(, l1i:\nd 81 vorhind. iara .vorbele lor Ie faeeau mal
dupa cat se '-:ede,.,nu vtarie?; $i
eelor vorbite, precat mlOUlllle$l marwrnle . trase dm
vechile script uri, .
(Dara' cum, -zici, atunei erau folositoare_ minuDlle
z
i$i asta,zi nu mai sunt '? Sa ne inchipuim 0 -:-
lupta mea pana acum este contra
prin acp,asta inchipuire spun totUl ce a1' fi, - sa ,ne
inchipuim, zic, ideia - $i ,primeasca a crede v
ciosul macar prin eoncesl.e 1a spuse - ca; de I?llda
Ch1'istos 3.1' veni acurn; !?l cana, decI, al' vefH
v

toti JDgerii jrnI?reunacu dansuI, ;;;'ar ca; e1
este Dumnezeu, $1 toate sunt
$i Elinul,? Dara este invederat ca I s a1' . $l,l-,ar
numiDumnezeu, chiar dear fi e] de ornle de 01'1, lll-
capatinat. Ca cine, ce1'iurile $1 pe
dansul venind ,pe, n<?rl incunJuEa! de P?te-
rilor de sus, rmrl de foc dupa, 1=!e
toti cei de fata, tremurand de nu 1 s ar
$i nul va num! sp.u
ne
-
mI
i I se
va socotl ElinuiUl spre credmta acca mchmare cu-
noa:;;tere"? Nici de cum, de Fiindca nu
este credintii,. caci sila a facut aceasta, $i infato$area.
72 OMILIA VI
celor vazute, a:;;a ca faptul nu este izvorlt din vointa, ci
el a fost atras spre. aceasta cugetare prin maretiea celor
vazqte. Prin urmare, eu cat faptele petrecute (minunile),
sunt mai invederate -$i mai siluitoare, cu atat -$i cele
ale credintel.seimputlutXtza se )niC,?ureaza: De aCeia
ast8,zi nn rna! sunt mirnlhL Si cum ca aceastaeqte, as-
,'culta-l ce" t :11Gi.:1f{ ':" -:.cei''- ce ' Ji'a.u
vazut aU erez:ut "" (loan 20, 29). A$8. dara, cutat
minunea se vaarata mai in vederata, inai JamlJtita, mai
pe fata, eu atat;;;! p1atacredintei se Astfeliu
ca de s'ar face f?i astazi minuni, aeel8.$1 lueru s'a.r In-
tampla. Cum ea atunei nu-I . yom mai $tI prin credinta,
a aratat-o Pavel zieand: "Caprin eredinta umblam,
iara un prin vedere" (II, Cor. 5, 7). Deei, precum
atunci nn ti S8 va soeot! tiecr edinciosului faplul, pentruea
este yawl, tot aiila -ctaca. s'ar fa.ce astfeliu de
minuni ca in trecut. Cand noi primim cele ce prin ra-
,tionamente nu Ie puterh afia: de Ioc, atunci este eredinta.
Deaeeia ne-a $i eu gheena:; dara eanu se
ycde, fiindca daca. s'ar vedea, aeelru;;i hwru s'ar rntampia
DealtmintreIea, daca ai cere minuni, astazi ehiar
ai putea sa. Ie vezi -"-- de$i nu ca . deacelea. De pilda ai
putea S8, vezi miile de prorocii implinite in mii de im-
nreiuraTi, lntoarcerea !umei!a crcdinta pce-
facerea obiceiurilor s-albatece, intinderea evlaviei, $i cele-
lalte fie feliu.
Si care.pr-Olocii r zic! tu; ca dupa acestea. s'au _
seri:;;; toate cele prorocite)). Dara caild s'au scris '?
siau seris'? :;;i de scris'? CD. cati
ani mai 'nairi.te'? Voie9ticu eincizeci de ani mai 'painte,
sau ell suta '?Prin urmar.e atunci mai 'nainte de 0
suta de aninu era nimic scris.Dara atuncicurn de
pastra dogmele lumea ca celelalte, nefiind
deajuns tinerea de minte pe car-e omul 0 are'? De unde
au de pilda ca . Petru a fost rastignit eu capul in
jos'? Cum de Ii-a venit in minte eelor dupa aeeasta,ea
sa prezica ca evangheljea se vapropovedui in toatalumea,
. ca. cele Iudaice vor inceta, nu se VOl' mai intoarce
'? Cum de s'au increzut eei ce au scris, Ineetand
minunile'? Cum cele scrise au ajuns pana printliri1e
barbarilor-;-pana;;i in Indii, . pana . cl1iar dineolo -de
marginile oeeanului, daca cele spuse nu ar fi fost vred-
ilicedecrezut'? Cine au tost cei ce au scris'? Dnde au
OMILIA VI 73
scris, cum'? $i pentru ce au. scris "? scris
ca sa ca'?tige slava"? Cum,qecI, au scrIS a}tora?
Poate ca .voind a recpmanda dogma ere$tma'? $1 care
v . . v " v '2 D v o,"e>
dO1'J:r:l1'\. '? Cea. aO.eV(lTa.ta,. Sp,.1J cea. mlgcmoasa.
nirea ar fi luat-o de minciunoasa, era . natura} mCI
sa se apropie de evanghelii;
o atunci nUitN8$ ' nev(jlp. . deplazmmn,
curb zici Dealtfeliu a$a feliu,
incat sip&na astazi nu se pot contrazlCe cu tlmpul
Darimarea Ierusalimului s'a, eu n:lU1t1
ani inainte. Dara mai sunt alte dm tImp,
. care se prelungesc pana la a doua vemre, -:- $1 pe care?
daca. voie$ti ineearca-Ie - ea de pilda: ,,::;;1 eu ell
suht In zilele pana la
20), "Pe.ac:easta .peatra VOlU .?l-
serlCa mea, portIle Iadulm nu 0 VOl', b,IfUl pre
dansa" (lb. -16, 18), "se va propovBOUl evan-
gheliea aceasta la toate neamurile" (Ib']L24, 14),
ceia ce a facut femeia cea curva , $i alte mUge
feliu. Deci, de unde a ad<'!varul aces tor pror.oCI!,
daca au fost pl azmuiri '? Cum de nu au .blrmt
portile iadului pe biserica Cum rururea eU!1-?l
Christos'? Cli daca e1 n'ar fi eu nO! purl.lrea,n,lcl;.
rica nu ar fi stapanit..Cum de s1a evan,gnellea ,m
toata lumea Sunt deaJunsa marturlSl vechlmea sfi[\-
teior seripturi, . chiar$i ceiee au vorbit contra
ca de pilda BataneotuI
dupadAnsut; con1-
puse in liI'ma lor, Cl il1$te SCrIerl care :lIYJP,ul
lor. Dealtmintrelea intreaga _mtr un
glas adevaru1 lor fiindea. Ie-a prImIt. Dara, daca nu ar
fi fost la Duhu1ui, niei conglasuirea aceasta
dela marginj pana la 'paf!?-antului n';:;r f1
ci ar fi plerit de lndata plazmmtorll acelor mII19lUm,.
nu s'ar fi petreeutatatea fapte rriinunate din plazmmrl
$i minciuni. I' .
. Sau nu vezi lumea fntreaga m,
indepartandratacirea'? Nu vezi filosofiea monahllor, care
. ') Nota Desigurca aici se la din
filosofii ethnici, carii razboieau ca de pll9-8:'
Iamblih, etc., contr8. au scrls dIferltH . apologetlcl dm ceJe
intai secule.
OMILJA VI
straluceste mai mult deciU Nu vezi cetele feeioa-
relor, evlaviea intrata printre barbari, :;;i pe loti In fine
slujind sub aeela:;;i jug Acestea nu sunt prezise numai
de noi, ci au fost prezise :;;i de Proroci din ineeput, :;;i
decinu te veinutea agatA de nrezicerile lor.mai ales
d'iear-tHe lor sunt $i printre dumanii ere:;;tinismului, $i
sunt trao.use In limba Elin8 .. Multe prezie despre
r,;i f'rur'vGli diu iilceput, aratand d:i, eel" ce va venl, esLe
Dumnezeu.
Deci, cum de nu cred astazi toti? Fiindca luerurile
au aji..1l1s spre mai rau, iara pricina tuturor aeestora-
suntem noL A:;;a dara cuvantul nostru va fi indreptat
de aeum contra noastra. Chiar $i pe atunei nu numai
prin semne $i minuni eredeau, ci multi din eei ce se
apropieau de dogmele creiine, erau atra$i de vieaia cea
'- d" ," . "J.S8 luminezp lllD)in;:}
trumoasa a ere meIO$HOL wI. -'-, c" ,-, - -------" . - -- - --
voastra lnaintea oamenllor, ea vazand, ziee, fap-
tele voastre celebune, sa prosla.veasea pre Tatal
vostrueel din e.er-iu_rl" (Math. 5, 16); $i "lara. inima
sufietul multimei celor ee au crezut eraunul,
si nici unul ceva. din averiie lui zieea ea este
alsau, ci era lor. toate se da la
cu"rr'" c" a" ue'" tre-bU"1'n+a"" 'Fap'
HtGeLl, U!:-,!' "1 11n;; v CL v a L.
4,32. 35). astfeliu traieau vieata ingereasca. Daca ::;;i
astazi s'ar face a$a, apoia.,m intoaree Ja eref?til)ism lumea
intreaga "9i fara minuni. Dar acum eei ce voiesc sa se
uite'-se la" seripturi, caci acolo vor gaS! $i
de acestea, ba inca :;;i mai mari decal acestea.ca' pe
aiunci insw;;i dascalii intreceau prin vieata 10r-pe ceilaltr--
vieata 'in foame, j'n sete, 'in goHitate,
pe eand noi eei deacum diutam a ne bucura de multe
dezrnerdari, de lini$te :;;i repaos. N u a$a insa faceau aeeia
ci strigau: "Pana in ceasul de aeum:;;i flamanzim
suntem goli, patimim, nu
suntem (statornici)" (I. Cor. 4, 11). Uniia
- alergau dela 1erusalim :;;i pana la lliri8, altul pan a la
1ndii, altul pana in tara MauriloI',altul in alta parte-a
, lumei, iaranoinu indraznim a nici. dinhotarele
patriei noastre, ei eautam dezmerdari, case stralucite,
altemulte in Caci, cine dintre noi a
fiamanzit vreodata pentru cuvantullui Cine
OMILIA VI 75

a ajuns ca sa vietuiasea in pustiu? Cine a fost trimis
sa taea vre-o calatorie departata Cine dintre dascali,
traind din luerul manilor sale a venit in ajutoriul si a
altora Cine a rabdat moarte in fieeare zi Din
cauza f?i cei ce sunt cu noi, au devenit mai jpnp",j. Ca,
daca" cineya a1' ve?ea pe nlf;te osta:;;i:;;i gerierali luptan-
du-se en :;:1 ou setea, en si eli toate
.feigul toatc. ca
m:;;te -leI, :;;1 cu wate aces tea reu:;;md in lupta lor pentru
patrie, desigurca i-ar admira, - dara cand dupa aceasta
i-ar vedea moleiti in fiJosofiea eea 'dinainte, cand i-ar
vedea iubind averile. oeupandu-se eu speculatiile eele
murdare, :;;i 1a urrna hiruiti de dw;;mani, apoi ar fi eea
mai de pe urma nebunie de a eauta cauza acestora.
Aceasta tocmai sa 0 judecam $i de noi fata eu stl'arnosii
no:;,tri, fiindca noium devenit mai sh:i.bi decat toii
:;;i ne-am pironit cu trup :;;i suflet vietei prezente.
de s'ar gasi-cineva avand vre-o urma a V-ecl1ei filosofii,
loc stea In nlijIocul cetatei sa puna $i pc
a!tii ia.r3 .. 1-8_r intrets"
cmeva de pricma plecarei lui, ar gasi pretexte de acelea
care nu all nici-o iertar-e. Pentru ca nu cum va, zice,
sa ma pierd eu totu}, $i niei S80 devin nelucrB.toriu in
fapta buna, de aceia fug.Dara, cu cat m.ai bine arfi
ea tu sa te nelucratoriu 9i sa pe altii,
decat sii stai pc varful muntelui sa vezi pe fraW lei
pierduti'? DeGi, cand uniiase lenevesc infa'Jta buna,
iadialtii selngrijesc, tot.u:;;i stau de lupt:a
apoi atunci cum yom biru! pc dm;;mani ?Chiar daca a1'
fi astazi 9i minuni, cine ar erede Sall cine dintre eth-
mel s'ar inta 1a" nm, cand ra.utatea. s'a inmu1t1ta-s;;a de
tare'? Fiindca mai vrednica de eredinta Ii se pare mul-
tora vieata noastra eea curata, deeM semnele :;;i minu-
nile, caei minunile, inaintea oamenilor rai :;;i neru:;;i-
nati,vor de:;;tepta ba.nueli viclene, pe eand vieata eurata
va putea astupa ehiar :;;i diavolului.
Aeestea Ie spun :;;i stapanitorilor, celor stapaniti
:;;i mai 'nainte de toti Ie spun mie insu-mi, ca sa aratam
o viata plaeuta, :;;i punandu-ne in buna randuieala, sa
dispretuim toate cele prezente. Sa dispretuim averile,
:;;i sa nu dispretuim gheena; sa dispretuim siava, $i sa
nu dispretuim mantuirea; sa "suferim aici osteneala $i
durerea,ca sa nu eadem acolo in osanda. Astfeliu sa
razboim no:i pe Elini, in feliulaeesta sa-i robim ell 0
76 OMILIA VII
Tobie .mai buna }ibertatea. Dara acestea se spun
de nOI de multe orl neintrerupt insa se fac cat se
poate de putin. eu toate aces tea de' se fae sau nu 5e fae
este drept de a. Ie aminti neeontenit,caeidaea uniia
amagese prin vorbe frurnoase,. apoi cu at8"t mai mult
ete dr,ept, ca pe vol' a.. fnt{larCe 1'\0 altH 1a .1),dev;3,r-,
sanu; (ie' Ft, vt)fbi ,'t;tebuitoare/
Daea eei ce amagese pe aJtii cu vOl'bele intrebuinteazii
uneltiri momele, ca de pilda cheltuiesc ""{bani
vorbe,. sufar$i primejdiL $i se dau de ea
mai noi, cad depai'tarn
dela m$a.laelUne, trebme asuferi toate primej-
dn!e toate neeazurile, ea astfeliu ea$tigandu-ne si pre
pre altii, $i devenind nebiruiti in fata dU$manilor,
sa ne invrednicim bunurilor fagadnit0j'n Christos Usus
I?ostru, se cuvine shlva $i stapanireB, In
veell .vccalor. All1lr1.
OMILIA VII
intelepciune graim intru cei desavarsiti
insa Intelepciune nU a veacului acestuia
cari.-Sllnt pledtorj,
. Cl graHn mtelepclUnea Imlmrnnezeu intru taina
eea ascunsa; care a randuit-o Dumnezeu mai
'nainte de veci spre Slava noastra"-z;ca:p2;"Q. 7J
Intunerecul se pare a fi mai prielnic lumIna
pentru cei bolnavi de ochi, de aceia aeef;lti bolnavi se
refugiaza intr'o camera fntunecoa$iL Tocmai aceasta s'a
yi cu intelepc:iunea cea duhovnieeasca. Intelep-
ClUnea 1m Dumnezeu Ii se parea af;la zif;lilor filosofi ea
este nebunie, iara cea a lor - care cu adevarat ca era
:rebunie - se credea de dan$ii ca intelepciune. Dara s'a
mtamplat eu danr;;ii ceia ce s'ar intampla eu aeela care
erezandu-se ea are inteiepciune f;li eunof;ltin de
v . pe. cea. nemargi-
fara eorable $1 fara panze, $1 lneas'ar ineerca ea
sa prin silogisme rationamente, ca este
eu putmta, - pe eand unaltul creiut rnai prost deeat

OMILlA VII 77
toti oamenii s'ar lasa in voea capitanului, a marinarilor
a eorabiei, $i astfeliu ar calatorl. in toata siguranta.
iatii. cum paruta prostie a acestuia s'a dovedit mai
Inteleapta decathltelepclunea aceluia. Bun este l118r;;te-
de a . Q ca,nd .capjtanul. faga-
q!l}t.','?te .Tf\aJ mIll .. der-at. poate, arm atllnQ est.e 0 )1(:,tli.fnie7
Ori$i .co me$te9ug jn fine, care nu semargine:;;te rmrrlai
in hotarele sale, nebunie s'ar putea numL Tot a$a $i eu
intelepciunea lumeasca. Daca ea ar aveaprietenie cu
duhul, ar fi intelepciune, dara fiindca totul 19i atrihue
ei, ca nuare nici 0 nevoie deajutoriul celei-
lalte intelepciuni, apoi s'a facut nebunie, de 9i se parea
a fi intelepciune.
De aceia apostohll infruntand-o mai intai prin fapte,
Ii::\. urrna a nurnit-o nebunie, precurn 9i po inteJepciunea
lui Dumnezeu numind-o mai intai - dupa pa,rere;:t ace-
lora - nebunie, la urma iara$i prin fapte -0 arata a, fi
f1devarata intelepciune. Deci, dupa dovezile date, 11 era
lui foarte w:;;or de a pune pe fuga po contrari, a ZiC8 :
"Intelepciune graim intru cei desavarsiti" Cana
ell, zice, eel crezut ea neb un, cele nebune' propove-
duind, predominez pe cel intelept, apoi nu I-am predo-
minat printr'o intelepciune nebuna, ci printr'o il'ltelep-
ciune mai desavar:;;ita, ';\i inca cu atat" rnai rnai
desa var9ita, eu cat aceia se arata mai nebuna,)). De
aceia mai lutai nurnind-o dupre culn 0 credeau
atunci aceia, iar8" rnai la urma, .din fapte dovedindhi-
ruinta ei, preeurn $i pre aceia dandu-ipe fata ca nebuni,
Ja. urma. j':'a . dat adevaratul
fir ahn lui Dumnezell intru . ed de
.. Intelepciune nume';\te predica $i modul man-
tuirei prin cruce, iara intelepti pe cei ce au
crezut. Fiin.dea aeeia ?unt desavar$iti, carii f;ltiu dt cele
omener;;ti sunt. foarte slabe, f;li Ie tree cu vederea, ca uniia
co sunt convin';\i ca nimie nu trebuie a se atribui Ior, pre-
cum f;li erau credincio$ii. "Insa intelepciunenu a
veacului acestuia". La ee este buna intelepeiunea
lumei, daca ea se nimice$te aid, r;;i mai departe nu merge,
ba ehiar 9i cat sta aiGi nu poate sa folosasea cu nimic
pe eei ceo au Sub numele de stapanitori sau domni
ai veacu1ui acestuia, e1 nu numef;lte pe demoni, dupre
cum if;li inehipue uniia, ei pe eei din dernnitati, pe cei
78
OMILIA VII
din stapani.i, eei ce ered de disputat, pe
pe pe logografi, stapaneall,
de mult.e Or! demagog!. I-a numit (1.otnni
al a cestma)) fimdea stapanirea lor nu se intinde
mal -yeac.ul , prezent. De a,ceia. a adaos: '
.ple!,lton", defaimand prin aceasta filo-
chia r dela cei ce se 10-
. <)?Ja nimiclliciea lor, fiinoca dlJp['l,
ce nebuna, $i nu poate afia nimie
folosltor!U, sJaba, :::.poi de 0 seurla uurata.
, . "eI grann mtelepcmnea 1m Dumnezeu intru
tam a 'cea ascunsa". Intrucare taina de vreme ce
chiar ziee: "Ce auzi ti cu urechea, sa pro-
povedmtl deasupra caselor" Math. 10 27), D .
eu
'" t . v v , . eel,
. ill u..e. 0 nume$_e tama aseunsa? Fiindca nid 10-
mel. 91 aid vre-o alta ,putere ereata nu
"'tl"''' m"l na'ntc rlA 51 ,.., v . A , v .
'-I ,,.. ' c ,eu ' . . '-"C ""' "a, v ar,;ll acea tmna. De aeeia
$izkeap0stolul in alta parte: .. Ca sa se eunoasca
" .... "I. . -
.... <, .- I, lLvvpa-\,VillIvl' :::;1 0 0 111 1111 In I" j ntl'n . {<"'Ie ce
re$ti,prin
cea demu}te felurl (( (Efes. 3, 10). Aeeasta a facut-o"
incM $i puterile cere:;;ti sa auda
a('.cle ta1r:
e
od.ata eu noi. Dealtmintrelea $i noi cand ni
aceasta Q . numim ca dovada, de prietenie
catra,: nuspunem tainele nimanui mai 'nainte
. preciica, 9i- tuturor
pe fa,t
a
$1
1e1m GeIe sfipte Ill. rltul l?orcllor, $1 mtrebumtand ratio-
?amente .. Tama uu arenevoie de lnfrumu-
m,:-.<;;t:':$Utlta, 9
1
e,o aeeia se veste$te,
fimdca; mal aaaoge $1 ceva dela: tine, apoi nu
. va mar H Lama $i eompleeta.
Se I?-ume$te tama $1 om aU punet de vedere, adeca
nu cera ee vedem, vedem In realitate, ei unele vedem
Aceasta este natura tainelor noastre:
A}tfehu rna eu in fata aeestor taine, $i altfeliu se
pesr:edme!osul. ,Eu, de pilda, aud eaChristos s'a
r:StIgnlL, filantropiea lui; -aude aeeasta
$1 !l1sa el 0 'crede ca slabaciune. Aud ea
e! sa fa,9ut rob, $1 de 'ndata admir ingrijirea luieea pa-
rmteas.ca pentru om, - aude 9i aeela, insa el 0 socoate
ca necmste. Aud ca a murit, $i de 'ndata rna mirnmez de
OMILIA VII 79
puterea lui, ea fiind in stapanirea mortii n'a fost sta
panit, ei a dezlegat puterea mortii, - au de aeeia, insa
el 0 eonsidera ea neputinta. Aud de invierea lui - e1
ziee ca este 0 fabula - $i primind dovezile din
rarea." imprejudl,rUor ,eu rna iochin ::;;1 slil.vesc iconomiea
lui Dumnezeu. Aee1a auzind de baiea rena$terei, 1$1 1[1'
chipuie ea e osimpla apa, pe cand eU on vad nU.1TIi1i
eeia ce se vede tIl reaiitate: ci mai vad si cUi' ati:-i':;j, su-
fietului priri Duhul sfint. Acela erede ea eu mi-am spalat
numai trupu1, dara eu am crezut ea $i sufiet.ul s'a faeut
eurat 9i sfint, $i am in vedere mormantul, 'invierea,
sfintirea, dreptatea, raseumpararea, lnfierea,
imparatiea eeriurilor, acordarea Duhului sfint, fiindea
eu nu judee aeeste fenomene eu oehii trupe$ti, ei
eu oehii eugetului. Aud de trupul lui Christos (in evha-
ristie), $ialtfeliu inteleg eu ] neru), altfeliu illntelege ne-
erec1inciosul. Dupre eum eopiii eei mici cand se uWi la
carti nueunosc puterea $i nici nu;;tiu ee yael,
$i chiarde s'ar gasl vr'un harbat neexperimentat in aie
"-- literilor, flU i-ar J)utea:corlvinge; cand cel cunos-
catoriu va gaS! 0 mare putere inaceie litere, va gaS!
istorii :;;i 0 intreaga vieata; deasemenea eel neexperient
daea ar primi vre-o serisoare,ar eonsidera-o ca pe 0
hartie simpla $i eu eerneala, peeand eel ex-:
perient It.iand-o in mana va auzl ehiar :;;i glasul
ce serie, eu e1 . care lipse$te, $i iara$l
ceia ce ar vOl,ar spune pdn litete, - tot se petrece
eu tairiele. de,?]. asculta, totui=;1i nu se
pare ea aud, iara eredincio'7ii fiindca au prin Duhul
perienta, varl putel'ea celor ee Sl1Ut pllse .In pastrare
(eelor viitoare). .
Tocmai aceasta., deei, ara,tAnd-o Pavel, :r.icea dl.
aeum eeia ee dansul propovedue$te este acoperit. j)adi
de este acoperita evangheliea noastra, ziee,
intru cei pieri tori este acoperita" (II. Cor. 4, 3).
Dealtmintrelea prin aeeste cuvinte semai invedereaza
liii minunea petreeuta eu propoveduirea evangheliei.
Astfe1iu sf/uta scriptura de a spune de acele
fa pte, care sunt mai presus de cugetare $i
orice ai=;1teptare omeneasdL aiurea ziee:
80 OMILIA VII
"Taina mea mie eelor ai mei " i) (Jsaia 24, 16),
f?i iara;;i Pavel zice: "lata, taina voua zie. ea nu
toti vom adormi, insa. toti ne vom schimba"
_(1. Corinth. 15, 51). Dara aacapretutindeni se
duc$te evangheliea, apoi $i aC>J11sta eSLp' tairliJ.,(,citci,
precu.trt ni -sta zlC'e, cc) a;LT} -auzit Cti <irte:-:
chile. sa sptinern . deasupra caseIor, tot . nis'a po-
ronClt de a nu da cele 5fi nte (,,a,nilor, ;;i nid sa arUDc.am
rniiI'garitarele in rituj- porcilor. Fiindd uniia sunt tru-
pe$ti f?i nu pricep, iara ceilalti au acoperamant pe inima
lor, f?i nu vad. Prin urrnare aceasfa este taina mai ell
seama, ca ceia ce se propovedue$te pretutindeni, sa nu
se $tie de cat-ra cei ce riu au cugetare dreapta; $i S8
acopere nu deinlelepciune, ci de Duhul sfant,lntru cat
este Guputinta noua de a primL De aceian.ici uu ar
gref?! cirieva, daca ;;i pentru aeeasta cauza ar numi-o
.taina negraita, . caei chiar nici noua celor credincio,;;i
{. nu ni s'a fncredintat toam 18murirea f?i toata exactitatea
" as1Jpra ei. Pentru aceia zieea Pavel: "Pent.ru e8_.
.;. din parte 9i din parte proroeirn, ca
vedem aeum ea prin oglinda in gacitura, iara
atunei fata eatra fata" (Ibid. 13, Ad. 12).
De aceia zice $i aid : "ei grairn intelepeiunea
lui Dumnezeu h'1tru taina cea ' -aseuflsa, care a
randuit-o Dumnezeu 'mai 'nainte de veci spre
s la va noastra" ." eea aseunsa" adeca ca nimeru din
puterile cele de sus n'a aflat-o mai 'naintede nol,_i
nici acurn inca n'o ;;tiu cei rnai multi. "Pe care a
randuit-o mai 'nainte de vecj spre slava noastra"
zice, dCf?l aiurea spune ca ,jspre slava lui" (Efes. 1,
12). Dara sla va sa este cOhsiderata mantuirea noastra,
. . I) Nota. Pasajul acesta lipseii\te din editiunea de Buzau ca
i?l dill editia; Societiitei Britanice. Origjnalul Ebraic, G,ee' au
1? dill 24 b 0,,6.; ')."0
:!t"(epOTWY . 1"fj<; il'<oOG'XfLSY, ").."'<1;; sOGwe'. h _G.l 'epaoot.
'to ,.,.00 -'to p.vG't-f}ptbv p.vu stiut
w
oory.f aUt'tol>tltV). :
Doamne DUl'fI,nezeul lui [smil, dela margin'ile pamdntului
am auzii, nadejdea celorcucerniCi. $i vOr zice: Taina mea
mte! tawa 'f!lea. mie. Vai! celor . ce leiea ... . Eu, insa, am trecut
perl:-:opa dm mceputul pasaglUlu;, dupa cum se gase$te la Sf.
Chrlsostom, .
OMILIA VII 81
dupre 'cum 0 mai bogatie a sa, def?l el in- _
este bogatie de sine statatoare a tuturor bunu-
rilor, nu are nevoie de nimeni de a fi bogat. "A
,; ziCe,. lui ingrijire pentru
:'01, fimdcaacmamal cu seam a sunt consider.fLUea ne
1llbesc. 9i ne noi, cariide}p"
de v8p !li b't;'e, A fae :;;i parinW eu .
copm lor, ca :;;1 daca mal tarzlU 11 dau averile totusi
if.1ca din inceput copiii sunt randuiti spre aceasta ..
$1 Pavel se fncearca acum de a 0 arata, adeca ca Dum-
l?ururea .ne-a iubit del a fnceput. chiar f?ipe cand
nOl inca nu eXIstam, ca daca nu ne iubea, nici nu ni-ar
fi bogatiea slavei lui. Deci sa nu te gande$ti la
dU9mamea intamplata intre aces tea, caei iubir'ea lul a
mai v8che. decM dUf?maniea. Expresiunea "mai 'n-
n8Lll1te de veCl" arata vef?niciea, duprecum zice$iaiurea:
"Gel ce este mai'na inte de veei" . Deci, se vagasi
ca $i Fiul este ve::;;nic, caci $i dedansul se zice: "Prin
care ;:;i veaeurile a facut" 1, 2), rnsa faca-
t<?l'iul este invederat ca exista f?i mai 'nainte de faptu-
rIle sale. .
"Care nimeni din domnii veaeului aeestuia
a cunoseut, ea de a r fi . eunoseut, n'ar fi res-
tig nit pe Domnul s lavei " (Vers.8). Prin urmare
nid nu suntvredni ci de vre-o osanda, dad neeunos-
catn-Ju-l I-au restignit. Dara daea ii nu $tieau, cum dele
'zkealor:- ,;Sipre-Thine 111a' stiti, s1 stitide unde
sunt" (Ioari ' 7, lnsa in nista de faUi,
scriptura vorbe$te de Pilatea nu f?tiea,$i er'a natural
ea nici Irod sa TIU ;;tie. Dac:l insa a1' zice cineva ca aid
se spune des pre ludei ;;i despre preotii lor, nu ar gre$l,
cad $i acelor'a Ii zicea: "Nici pe mine nu ma stiti,
niei pre Tatal meu" (loan 8, 19). Dara atunci 'cu;n
de zieea mai sus: ,,$i pre mine ma;:;titi, ;:;i de
unde sunt lnsa, ce fel este modul cetirei acestei
pericope, :;;i r,e feUu al ,celeUalte, am spus deja in evan-
ghelii, $i en. I1n necontenit sa n.e invartim imprejurul
aceluia$i subiect, trimitem acolo pe cei ce doresc a :;;ti.
Dara ce zici tu; Ii s'a 'iertat oare pacatul, ca:Jd
el era pe cruce caci zicea: "Iarta-li lor, ea nu
16038 6
82
,ce .tac" 34). 'a':l cait de gre$ala lor,
de slgur ca. ll sa lertat, fimdea $1 eel ce a pus manjle
pe Stefa n $1 , a aluogat biseriea lui . Christos, - vorbese
de .Pavel lao .a. , eel mai fnfoeat apai'il-
torlU alblserlCeL Tot a$a $1 acelora Ii s'a iertat devor
. fi voit se ,ceia _ c.e $iPa vel strigand' zieea:
nPrepr. ZlC: au. s'atr 'poticnit ca. sa '
ea.7.R'i Sa, nune 1" $i: ' "AU doaraa. lep!:idat Dum-
nezeu pre poporul sau? Sa nu fie!" (Rom. 11, 11-
1), $i ea sa arate cion-Ii s'a incueat U$a pociiintei, pune
la mijloc dovada iotoarcerei lui, zieand: ca si eu Is-
railtean sunt". " ,
.. Expresi.unea - "Nu mi se pare cii
aIel !iU se Zlce pemru t;hrIstos, C1, pentru iose$i ico-
nOIDIea faptului, adecii ca nu $tieau ceia ce voia.moartea
$i crucea, caci $iatunci cand era !)e cruce, nu a zis
ea nu ma$tiu pe mine, ci "Il,U stiu ce fac" adeca
di f',llnt In- deiconomiea'savar$iwv S1 de taina
aecasta. Nu Slticau , va stri'iJuci atat' de mult,
ea va de venl muntuirea lumei$i omului eu
ca cetatea lor se va darama, $i ii vor suferl.
cele mAl de pe urma rele. Deci, prin expresiunea de
a!ci pe Christos,
crucea,E,ll prcdlCa evanghehel. De aceia ell muit eu-
vant J-a numit "DommiCslavei". Eiindca crucease
pare a 'a -fi apol ' arati'i, ca.ca
maresla':,a. Insa era deo ca
nu numal pe Dumnezeu sa-1 cunoascaGi -saafie E?i
aceasta fcoIl<:!mie a .lui I!urnnezeu;. dar& intelepciunea
a fost 0 nu numal pentru eea dintai,
C1 91 pentru cea deaaoua .
"ei precum este scris: cele ce ochiul n'a
,lazUt, . urechea n:a la inima omului
nu s'a suit; care a gatit Dumnezeu eelor ce-l
iubesc pre dansul" (Vers. 9). $i uncl.e sunt scrise
Se.zice G<l iS1ipt 'scrise, nu prin cuvinte.
putIn fapte . ca . pilda"istoriileca rese perinda
c.m generatle .In generalIe,. situ , ca poate ideia nUIl1al
sa fie aeeasta,. nu insa. ;;;i cuvintele, ca, aid, did expre-
siunea din Isaia (cap. 52, i5): "ea eelor ce Uti s'a
vestit . despre dansul, aceia vor vedea, $i car-Ii
OMILIA VII 83
n'au auzit vor cunoaste" este acelasi lueru ca si
J,cele ce ochiul n'a v<1zut, $i urechea n'a auzit".
S'au ca aceasta marturie oi-o pune aici Pavel, sau ca
cu adevarat a fost scris in cartile sfinte, insa au dis-
parut fiinddi rnulte s 'au nirnicit 11.
iotaia r obie a Ebreilur, $iputine ni s'au pa5tra.t, dupre
cum.se poate lnveder2 .. ;::.pos-
tolul Petru zice, ca incepand deIa Samuil') toti ceila1ti
Proroci graiesc pentruChristas, $i nu numai decat aduee
la mijloc graiurile lor. Dara Pavel fiind un legillitoriu
profund, :;;i graind intru DuhuJ, era natural casa le
spuna aces tea cu cea mai mare exactitate. $i ce spun
ell des pre robiea lor? eaci E?i mai inainte de robie a u
disparut muIte carti, Iudeii ajunsese in cea mai
depeurma necucernicie, iara aceasia se poate vedea din
star;;;itul eartH a IV -a a 1m parat-ilor, un.cle intre altele
S8 spnne ca cartea Deuteronomul s'a gasit ingropatfi in
haligar 2) . Dealtmintrelea sunt $i prorocii fndoite In multe .
iocuri , de priceput eelor ma.i intelept-i, dar-a, dint.re
'aces tea wIJlte' se pot gasi $idin cele maiintunecoase.
Deci ce O? "'-vazut ochiul ace lea IJe care le-a gatit
Dumnezeu? Nu! Caei cine a putut vedea acelea care
urmau aiconomisi neamul nostru omenesc'? A$adara,
nici urechea n'a auzit, $i nici la inima omului nu s'a
suit. :;li cum'? zici tLl; ea daca Prorocii au spus, .cum
de n'a auzit-urechea, $i nici 1,'1 inima omuhii nu s'a
suit Dara" Isaia n'a spus de dansul, oi de in:"
treaga natura. omeneasca. flara ee? Prorocii nu au
au zit ? zici tu. Au auzit de SigUT, insaurechea Proro-
cHor nu era ca urechea omului, caci ii n'au auzit ca
. . P . D .. . '. "
oamenl, CI ca rorocl. e aceia $1 Zleea:" , l J 1, . Vlll-
nul, mi-a dat mie limba de invatatura, ca sa
cunosc cand se ca:le a grai cuvantul, dimi-
neata, dimineata llli-a pus mie ureche ca sa aud"
(Isaia 50, 4. 5), vorbind aici de adaosul Duhului. De aici
este invederat, ca mai inainte de a auzl, nu se ridicase
nici la inima omului. . Dara dupa darea Duhului nu
mai era inima omului; ci inimaduhovniceasca, inima
acea a Prorocilor; dupre cum f;ii Pavel zice: "lara noi
1) Nota. In pasagiul citat apostolul Petr u spune de David,
iara nu de SamuiL
2) Nota. A se vedea cap. 22 diu cartea IV-a a Imparatilor.
84 OMILIA VII
avem mintea lui Christos" (1. Cor. 2, 16). Ceia ce
e1 spune aid, aceasta inseamna,: v .Mai. '!lair;te de ne
bueura de Duh, a E,'ti cele negralte, vr unul dmtr:e
r101 $1 Ilici- dint,l-}e-,P-roroCi rl'a Inteles', cum
daca, nici chia,r, ingeriin'au $tiut? 3 ..
splIne de domnii 9f;MJd
aceste Iueruri n'au fost descdpente, ulIit.ri.:.
oameni, E,'i nici chiar puterilor cere$ti).l? $i ca::e
acele Iucruri '? Ca aded paruta nebume a preaICel va
stapanl lumea, ca neamurile vor introduce in
tinism si va fi impacareaoamemlor ell Dumnezeu, ::;;1 ca
in toat.e aces Lea ne vor aduee at2Ltea bun uri. Deci cum
am cunoscut? "lara noue, zice, ni-a deseoperit Dum-
nezeu prin Duhul sau". Nu ni:a
mare prin intelepciunea omeneasca, fimdca aceasta 'm
teJepciune, intocmai ca 0 s!ujl!ica n'a
lasat80 sa intre inauntru, ca sa splOneze Lamele sta-
15ftnului.
. '," Ai vazut acurn, cata ,este
ciunea aceasta $i aceia? Cela CD mCl mgeI'll n au f;ltlUL,
aceia ne-a fnyatat -pe noi - pe
cand intelepc1lmea lumeasca ,a c!l d!p contra;
cad nu numai ca nu ne-a lllvatat, Cl mca ca ne-a :;;1
impiedecat, E,'l ca dupa ee ne-a a :;;i
faptele petrecute, golind crucea: DeC:1, cmstea
nouoou se lnvederoaza Dumal prm faptll1 ca Tn-a
deseoperit, 9i ca ni,.a in t.irI?P cand fl.-
descoperit lngerilor, ei $i prm ca lll-a
oerit orin Duhul. A Doi aratand maretlea faptulUl, Z1ce:
dad nu ni-ar fi descoperit Duhulcare $i cearca
adancurile lui Dllmnezeu, noin'am fi $tiutJ);Atat de
dorit era lui Dumnezeu acest fapt, In cat il tinea ca
taina 8i de aceia am avut nevoie de acel dascal, ca eel
ce totul foarte lamurit. "ea Duhui toate Ie cearca,
zice si adancurile lui Dumnezeu". Expresiunea , ,
,Ie eearca" nu invedereaza aici nC$tiinta, ci cuno-
;tinta cea mai exact.a. Dealtfeliil apostol'ul lntrebuinteaza
.. accst cuvant:;;i vorbind do Dumnezeu: "lara -eel ce
eearea inimele: ee este cugetul Duhului"
zice. (Rom. 8, 27). .
Dupa aceia spunand eu exactitate despre
Duhului, E,'i j'nvatand ca atat de mult se asemaneaza
OMILIA VII 85
cuno9tinta Duhului cu cunoE,'tinta lui Dumnezeu, dupre
cum cunostinta omului fata de ea inse9i, 9i ca toate
deacolo la urma a adaos: Care graim,
nu ihtru cllvinte invatate ale lntelepciunei ome-
hesti, ci intru cele lnvatateale Duhului sfint, eu
'.-l>' ho:vn]' npc:t'J' !lsP}TIi:ln'a"nrltl-]p" {,{T,.,", hQ'j A
'''.J-a,'.-l' J ..J.Pi:;';.l.' -"r .. .., ': \ )'".,Li,:.. ...... .:.u. ,1.1
vazat cum he-a inaltatprirl vredhioiea dascalului '? Olci
noi cu atat suntem mai intelepti decat aceia, 8,t.ata,
deosebit'e este intre noi 9i dan9ii, pe cata deosebire este
intre Platon ;;i Duhul sfint.
Dara ce va sa zica: "Cele duhovnice:;;ti eu cele
duhovnicesti asemanandu-le (comparandu-Ie)" ?
Adeca ca atunci cand este ceva duhovnicesc minunat,
!loi aducern marturiidin cele duhovnice9ti. De pilda, zic'
ell. Chrlstos a invieat, ca s'a nascut din fecioara. Ei bine,
eu In sustinerea aeestor taine aduc la mijioc rnarturii,
ti-ptlri, petrecerea-fui iGanaln
tului, na$terea celor sterpe, ca Sara, Rebeea :;;1 eelelanc,
odraslirea 9i inverzirea pomilor din raiu, fara ca sa se
arunce serninte in pamant, fara ca sa se pogoare asupla
lor apa norilor, fara ca sa se rid ice aburi pamant.
Caci cele viitoare se prescrieau $i se l[lchlpueau ca 0
umbra} a eclor dinainte, ca atunci ca,nd 5e vorpetrece,
sa fie crezute. Mai arat iara9i, cum offiul s'a facut din
pamallt, si cum din barbat numai s'a facut femeea,9i
nicairi mi s'a vazut impreunare, cum insu9i pamantui
s'a facut din 11irnic, fEnd deajuIls pl'etutindeni 9i catra
toaie numai Cu chipul eu
pun in comparatie, sau asemanez cele duhovmce$tI eu
cele duhovnicesti, ;;i nici decat nu am nevoie de inte-
lepciunea cea deafara, nici de rationamente;;i
Aceia se clatina cu clIgetarea lor cea slaba $1 se
tulbura, nimic nu pot dovedl ceia ce spun.] ci
tocmai contrariul fae, si mal mult se tulbura, 0 mm
mare nepricepere ;;i 0 mai mare intunecime Ii.
De aceia apostolul zice: "Cele duhovmee:;;tI cu
cele duhovnicesti asemanandu-le". Ai vazut cum
o arata ca prisoselnica f Siinca nu numai prisoselnica,
ci $i contrara, $i vatarnatoare? Fiindca, can?- el zice:
"Ca sa nu se goleasca cruce a lui Chrlstos" $i:
Ca credinta noastra sa nu fic intru 111telep-
" . , .,
ciunea oamenilor", acea:sta a invederat. Aici mai
86
OMILIA VII
arata, ea este eu neputinta de a ceva folosi-
torl'u prl'ntY"a' ns", 0"'; s ,.,.
, J UV ""'" ., I ca. neam mcuraJa 91 ne-am
invarti primprejurul ei.
"Ca omulsufietesc 1) \ nu p. rihleste cele ale Du-
h I
.". '
__ U.Ul daxri mai 'nt&i trebuic a 0 lc
pada,. _ Darace? zici tu ;58 defahna inteJepciunea ome-
nl*e:;crt, cu tt;ate c.], estesi dansa ODera. lui DurnneZeW)?
:;';i lie uude:,B uumnez8ua far-tIt.
omeneasca, ci tu ai descoperit-o, fiindca
spb .denumlrede fntelepeiune .f-tposiolul fnteleo-e aici cu-
fJOZltaiea m cercetare, :;;i limbutiea cea prisosel'riica. Daca
arspun.e . cinova ca aici parea ca vorbe:;;te de
Judecata omeneasca, apoi r-hiar a:;;a de ar
fi, vma este a tao Tu, care 0 intrebuintezi rau tu care
o Intrebuintezi spre vatamare :;;i in lucruri con'traretu
:'<lI'e, f.lretinz;i Cansa are, !u singu'r {)
cctud tu , ell dansa spre a
r?t
ZDol
uumnezeu, lata ca el a oat pe fata slabi-
ClUnea eJ. .
iubitilor, tru'Dului F.stP. nn-
bun dat omului, darafiindca Cuin, de nilda.n'a fn'tre-
buinI.at-o bine, ap?i J?umnezeu i-a slabanoglt-o, 91 a facut
ea sa tro?ure. ymul esteun bun, dara , fiindca Iudeii
n necuo:patat; apoi a oprit. eu
preo}l de. a)l,ntrebumta. Tot :;;1 tu
ao prlCOPerea :;;1 Judecata ta omeneasca. spre a
dJspreiui pe .Dumnezeu,:;;.i .nretinzand dela dansa mai
nmlt dec1lt puLere-a ei, raU'idndu-te petine insu-ti de
sperant,a. orneneasca; apoLDurimezcli a dovedit sl&ba-
cmnea e1. Cel care Se las..-i numai In nadejdea rationa-'
me?telor s3.1e psihice,. 9i crede ca nu are rievoie de aj u-
torml eel de sus - ceJGt ce este 0 mare prostie - acela
S8 Dumnezeu a dat ornului spiritul
ca sa afle $1 sa pruneasca cele ale lui iara nu ca sa se
creada ea este in totul destoinic, si ca mai are nevoie
de nirnic. ochii sunt buni :;;.i dara daca ar
vol ca sa vada fara lumina, apoi cu nu-i va fo-
Jor, niei puterea lor . proprie, ci fnca se
Tot :;;.} spiriti..iI rand ar vol sa vada
fara a.lutorlUl duhulm, apOl se face piedeca sie insw;d.
I) Nota. fnseamna om psihic, om trupesc,
om in carne sange, (Comp. Fac. 2, 7 cu J. Cor. 44.47. 50).
Dara, ZIC} tu, cum mai 'nainte de aceasta, spiritul
omuluivedeadela sine$i prin sine totul? Niciodata
dela sine $i prin sine,ci, in 10cu1 eartii avea fnaintea
ochilorfaptura intreaga. Dara ii inceu''i.nd deamai
pa,!?lpe eaJea aceia pe care li,..a poroncit Dumnezeu,
ca astfeliu prin frumuseta eelor vazute sa cunoasdc pc
creatoriu, ::;;i lo)C
pie nll1t PUi.8i"iie Jor in no,"anul 118,:;' U
cerniciei s'auscufundat, caci de' ndahi aUlntrodu5 in
ole abizul tuturor relelor, spunand ca nu din nimic s'au
facut cele ce so vad, ci din malerie fara inceput $i tara
din care cauia, au zamislit 0 multime de cre-
suri. In cele mai absurde s'uu invoit cu totii, iaralh
cele ce se pareau ca au ceva sanatos in sine,ca :;;i cum
pareca visau se luptau euumbrele, se hartuiau $i Ole
pisap int.re dan:;;ii, ca astreliu sa S8 faca de rls din toate
partile. In ceia ce prive$te parerea lor, cacelB ce sevM
nu sunt facutedin nimic, ei din materl6 fara lnceput,
aproape ell totii au spus $i au scris,$ililCa eu multa .
sarguiripl. fh:...,.!, ..Eo. VIAll! i-:o., hnpins in lucruri ab8u"de,
pe cand in cele folositoare, :;;1 In care se parea cii ar
putea am.t cevaea printr'o enigmi;;" 'in aGel(; zic, ii S8
razboeau unii pe alW - ca de pHo.:'], ca sufletul oste ne-
muritoriu, ca tapta buna nu are nevoie de fiJosofiea
omeneasca, si ca spre a devenl buni sau rai, nu vine
din vre-o sUa oare:'care, sat:! liin destin, ci din voint,a
omului.
Ai vazutviclc:;;uguldiavolului '? Cand i-a vazut ca
spun ceva stricat v;').tamatoriu, iutea fac.ut ca toti sa
conglasueasca, iara cand graeau ceva sanatos :;;1
toriu, atita ;;1 ridica pe unii eontra altora, fnc3,t hid
cele absurde sa nu eada w:?or, flind intepenite prin con-
glasuire, :;;i nici cele bune $i folositoare sa nu prinda.
radacina de loc, fiind in diferite moduri atacate :;;i
pate. Prive:;;te aCllm, cum spirituJ omului este pretutin-
deni neputincios, :;;'1 nedestoinic prin sine insu:;;i. 1?i aceasta
cu drept cuvant, caci daea el fiind a$a feliu, $i inca S8
incumeteaza de a nu avea nevoie de nimeni, $i se de-
p:'l,rteaz1i. pe sine de Dumnezeu, dara inca de n'ar fi fost
a;;a, in ee nebunie n'ar fi ajuns? Daca primind trup
nemuritoriu, :;;i dela 0 fagaduintaminciunoasa a diavo:-
iului a;;tepta 1uc1'u1'i mari, "ea vetifi, zice, ca Dum-
nezei" (Fac. 3, 5), de:;;i la inceput el luase trup ne-
88 OMILIA VII
muritoriu, -apoi cum n'ar fi cazut Dara dupa aceia
el - prin . gura cea putreda a Manicheilor - a clitezat
a S8 numi pe sine v8s;.nic $i fara lilceput, ca face
dil! fnse,9
i
tiiI?ta$i esenta lui Dumnezeu,$i pe zeii
t;nnllor l-aplazmmL tot sub puterea acestei boale,' .
De aceiami se pare caa $i Jacut Duinrlezeu . .ea
fapta bun a sa de'elcuHecaz ' mare' ca
astfeliu sa-lfncovqae.:;;isa-l aduca ]a smerenie, $i ca
sa afii caaceastaeste adevarat -ea si cllmcineva dela
cele mici s'ar gandl la cele mari - 0 yom' afia. dela 15-
railiti 1\ce$tiia in timp I?u duceau 0 vieata plina de
necaz, , CI se bucura.u. de hm$te, ne-mai multamindu-se
,eu traml lor eel ferlclt, au alunecat la neeucernicie. Deci,
ce c,:! dat 0 Inultime de
lcglUlrl, Impledecand tra,ndavIea $1 mole:;;irea lor. Si ca
sa ani ni$te astfeliu nu eontribuiau 'spre
vIrtute C:1 !l er;::w davteca un frau as;.a
zlcand, care sa II dea prlcma de munca, asculta Ce spune
Prorocul de dans;.ii: Ii-am dat lor poronci nn
bune" (1ezech. 20,25). Dara ce va sa zica "nu bune"?
Acteca poronci care nu contribuiese cu nimie spre fapta
buna, pentru care a $i adaos: "si Indl'eptari, lntru
care uu vor fi vb".' "
"lara omul psihic ,cele ce sunt
ale. Duhului",. Dupre cl:lm eu cchii ace$ti trupes;.tinl-
mem n:ar putea afia cu slguranta ocle din .Jeriuri,tot
r;;i spiritu-!-ffingur nu ceJe ale Duhului. Sf
ce spun eu caochii trupes;.ti l,1u pot vedea celediii ee-
!'iuri, cand niei chiar cele de pe D<'j,mant nu Ie vad toate?
Caci privind din de1?armre uvn turn (pirg) pit-
trat, II II Iau ea rotund. DecI, aceasta parere nu este
alt, ?ecat ochilor. Tot $i cand cineva
s ar u:lCerca ca sa vaaa cele departe
de n01, se va face de rlS, fimdca nunumai ca nu le-ar
vedea 3..$a precum sunt ele inreaiitate ci inca i s'ar
parea cu totul altfeliu decat sunt. '
De aceia a l?i adaos apostohll: ?lea nebunie sunt
lui". Aceastanu din cauza naturei lucruriIor ci din
spi.;itului, care
lor prm pnVlfl!8 sale propl'lI. Apoi adaoge eauza
pentru nu poate., zicand: nu Ie poate inte-
lege, caCl se]udeca" adeea, ca cele
OMILIA VII 89
vorbite au nevoie de credinta, $i de-a Ie prieepe prin
vorbe, . nu se poate, fiindca marimea lor ell
desavars;.ire micimea cugetului nostru.
"lara eel duhovnicesc te jvdeca toate, iara
. elde ftimeni Dell . se judeca" (Vers. 15), Cel ce vede,
de sigvr C8, vedetoate, pana pe ceie ce nu
vede;' pc cane!. peale lui nu. !e'18de nimenidintrc cei
ce nu vad. Tocmai as;.a se petree lucrurile acum,caild
mii, $i peale noastre, $i pe ale Ie
pe toate, iara aceia uti nimic din ale noastre. Noi
care este natura lucrurilor prezente, care este va-
loarea celor viitoare, ee va deveni lumea dupa aceasta,
:;;tim ce vor suferl de ce se vor bucura
dreptii; s;.tim ca cele prezente nu sunt vrednice de ni-'
micj-;;;i infruntam micimealor, caci a Ie judeca, In-
sean:lOa i?i ale- lnfrunta, a Ie . dispretu1, -- s;.tim dease-
mehea di cele viitoal'e sunt I1eIT'llfritMre $ilil ved sta-
.
Toate aces tea Ie liltie cel duhovnicesc, :;otic 9i ce va
sufer-icel psihic ducandu-se de aici, $tie de ce so va
bucura credinciosul, din care insa nimic nu s;.tie eel
psi hie. De aceia aducand $i 0 dovada lamurita a celor
spuse, zice: "Ca cine a cunoscut gandul Domnu-
lui, care sa-1 invete pre el? lara, l)oi avem min-
tea (gandul) lui Chdstos" (Vers. ifi), adeca, ca cele
sunt in gandul lui Christos,hoi Ie !$tim, s;.tim 16
timp$iceia ee el voie$te $i pc . care a descope-
rit'o. FiindciA. mai'nainte a fost zis ca Duhul a desco-
perlt, apoica sa nu dispretuiasca ciney-a pe FiuI, a
adaos ca$iChristl)s ni'Ie-a aratat acestea;$i nu spu-
nand ca noi s;.tim toate pe care Ie $tie el, ci eil. toate pe
care Ie $tim, nu sunt omene$ti, ca sa poata fi 'banuite,
ci duhovnice:;,;ti ,:;i a eugetului lui. Caci cugetar-ea ce noi
o av()m pentru acestea, este cugetarea lui Christcis, $i prin
u rmare a vern cugetulilli Christos, adeca cuno$tinta pe care
o avem dupre credinta pentru lucruri, este cunos;.tinta
duhovnieiasca" inca,t cu drept Guvant cil. nu suntem ju-
deeati de nimeni. Omul psihic nu poate eunoa$te cele
Dumnezees;.ti, ,:;i de aceia zicea: "Ca cine a cunoscut
g&ndul Dornnului?" spunand crt gandul nostru despre
aceste imprejurari, estegandul lui. Dara $1 expresiunea:
"care sa-l Invete pre el" nu a adaus-o cum s'a1' In-
90 OMILIA VII
tllmphl., cifata de ceia ce a spus mai inainte . ,,'cit cel
duhovnicesc de nimeni nu ' se judeca". Daca nr-
menui nu-i cuputinta dea $tl. gandul lui Dumne:-
zeu, eu atat mai mult inca de a inva,ta :;;i a lndrepta,
cad aceastava sa. zidi expr-esiunea ,,0::ire sa-liDvcte
pr
=p, -(:;. 1" /": '1.:,.'" ..... _-; - -b - . - .: r. lX '<' n"tA '
.J ,,_ .t.. : .t'i.:. i.....d . ..:.:t!! i-" v ,l. ....... .. l .. . H].t:;DI o.!cl..I a. .lb
"i (;iim pre cea 0
arataca $tiind mai multe :;;imai mari?Fiindca c;:tuzele
acelea, ca de pilda "sii nu se laude niciun trup"
$i c;J, deaccia a ales pe cele nebune, ca sa ru:;;ineze pe'
cciintelepti, ;;1 "ca sa nu se faca zadarnica crucea
lui Christos", nu se pareau atat "de vrednice de ere-
dinta 'celor necredincim;i , nieialat de atragaJoare, tre-
buitoare $i ioiositoare, apoi la urma pune cauza prin-
cipaJa, did mal ell seatna en ehipul acesta putem vedea,
$i de aici putem afla, cele lnalte, negraite ::;;i mai pre sus
de DoL In adevar, c(I cuvantul sezadi5.rnieea, fiindca nu
noisa ' aflaill. sau
-sa -pr]Cepem cele --mal pre sus de 1101. .
Ai v8zd. erA, dda!' in inLeresul nostru de
a afia aces tea' dela' sfintul Duh Caei ihvaiatura lui este
ijii mai U$oar8, $i mai Uimurita. "lara noiavem mintea
(gandul) Domnului " , adeca avemminte duhovniciasca,
' . DumnezeiasG('i , $i nhnic omenesc neavand. in ea. Nu
Platoh,$i niai , PHhagora, ei jnsu$i Christos ' ni-a infil-
trat in cugetul nostru eeleale sale.
1) De. accia sa ne iubitilor, 9i sa aratam
vieata cea mai buna, fiindca insm;d el ni-a dat dovada
cea mai mare de prietenie, clescoperindu-i:Ii cele negraite,
$1 zicand : ;, De anum nu va mai zic voua, slugi,
ci pre voi v'am zis prieteni, ca, toate am
auzit dela 'fatal meu, am spus VOUa" (loan 15, 15),
adca Ie-am incredintat voua, mi-arr) pus inereder:ea :;;i
nadejdea in voi. Dara, daca chiar numai a-9i pune na-
dejdea 9i inc.;rederea in noi, 9i este cea mai mare do-
\) Partea mQraW. Contra Elinilor, :;;i cum ca predi ca evan-
gheliei a fost din puterea Dumnezeiasca, iar- a aceasta se dovedelilte
de acolo, ca apostoJii au fost putini lapurm'ir simpli,
totu:;;i au predominat intreaga lume, cum ea noi vietuind drept,
vom putea atrage fJi . pe Elini la adevarata cinstire de DumnA3zeu.
(Ve'fOn). .
OMILIA VII 91:
vada- de prieteniea lui, dara inca cand searata nu l1umai
prio vor-be incredint,andu-ni tainele lui eele 'neoraite ci
prin fapte, apoi pcfti singur
prlcepe cata l';1i In acest fapt;
De aceasta" fleel , sa ne 171 chlarde nn ni-ar
mai fi yorba de gheena, totu$i nerecuDo'7tinta noastra
ciitra un astfeliu de prieten . :;;i . binefacatorl<J: sa De fie
mai infr:ico
9
ata decat ghecJla. Sft facem aceasta, nu ca
argati platiti, ci ca iii libef'i $i iubiti, pentru draaostea
tatalui, $i sa incetam odata de a ne mai pironi cele
ca astfeliu sa putem rU$ina :;;i pe Elini.
Fnl1d.ca ehIar de 3:m VOl aeum sa ne adresam catrEi. dan:;;ii ,
cl!I-m Sfilqt, ca nu . cumva biruindu-i prin eu..:
vll1t.e $1 prm adevarul credll1telor noastre, sa suteT"im
in acela:;;i timp un. mare rizilic, comparandu-ni-se vor-
bele cu faptele. Caci, cum sa nufim vrednici de r[s.
daca aceia sta,fuind III rataeirea lor, si rieavi!i,od nicj-o
credinta siguraca a noastra, i$i aufilosofiea 101' "
pc cand l10ifacern cu total contrar'? Cu toate :;o.cestea .
spun ' aceste vorb'3, ca -pclate odata gandindu-ne sa ne
luptam cudan$ii, ne vom ambiiiona" de a ne mai
bllni decat dan:;;ii, chiar :;;i eu vieata.
Ziceam mai 'nainte ca nu li-ar fi v8uit in minte
ap?stolilo!, ea propovedueasca ceia ee au propove-
dUlt, daea nu s ar fi bucurat de charul Dumnezeesc, si
ca fara de ajutoriul eharului riu numai ca nuar fi reu-
;;;;it, dar a chiar nici nu s'ar fi gandit 1a eeva. Aide
insa, $i astazi sa ne indreptain- cuvantul tot la aceasti.
chestiune, 9i sa dovedim ca era eu neputinta chiar de
ase ,gar::di l.a aceasta, nu a}" avut pe
cu dan$ll; $1 nu numal dm cauza ca se puneau eei slabi.
II!lpot.riva eel?r tar-I, cei puti,?i impotriva celor multi , cei .
saraCl celor bogatl, cei pro:;;ti impotriva celor
Cl )\1 yentruca se impotriveau unor mari preju-
stapaneao eu mare putere pe oamenL Voi 9titi
ca DlmlC nu este atat de puternic printre oameni ca ti-
raniea unoI' deprinderi vechi. In cat chiar de n'ar 'fi fost
ii .,?umai. doi-spre-zeee, :;;i nici a;;a de ordinari ca ace-
$tna, chIar de . ar fi fost pe atunci 0 alta lU[Df\ :;;i ii
ar fi . aVllt cu dan$ii multime nenumarata, totu$i $i
at\lDCl .al". fi fost greu un asemenea fapt, fiindca cu aeeia
era_ oblceml care ii indaratnicea, iara cu ace9tja era 1110-
vatlea care se punea deacurmezi:;;ul drumului. Nimic nu
tulbura atat de mult sufietul, chiaro dara eeia ee S8 face '
92 OMILIA VII
e ceva folositoriu, ca a I se pune inainte inovatiuni :;;i
eeva eu totul strain de el, mai eu sama atunei cand
e yorba de slujba lui Dumnezeu $i de slava cuvenita lui.
$i ea.t Jje mare p.utere8.8.cestui fapt, el] va voLface-o
in vederata, spunand mai dinainte aceia, ca $i 0 alta
. t;'lte se mat adaQgn. :rata de Iudei. Ip adevar -ca Cli EHnii
lOSt UlulL rna.! m;;O!' -de a Sf: lupta, ftindcii in scurt
timp li:..au doborft $i pe zeii lor, $icredintele lor cele
fal?e, tot s'a putut f3.ce$i eu ludeii, 9i
nu tot "a:;;;a discutau "eu dan:;;ii, dici pe cand pe deoparte
multe din dogmele lor Ie desfiintau, pe dealta parte po-
ronceaude a se inchina lui Dumnezeu care a legiferat
acele dog me. Ziceau cu alte cuvinte, ca trebuie a dnsti
pe legiuitoriu, in accla$i timp insa sa nn aseulte de le-
gea pllsane ca Sambetei,
pazirea tiUerei imprejur, aducerea jartfelor, sau $i -ce-
lelalte de acest feliq. In-cat ntt numai obiceiul era 0 pie-
d.ia aici, ci faptulca Ii poronceau de a se Inch ina
l'ui " Dumnezeu, in accla::;i timp insa poronceau $i de a -
desfiint;a multe legidate de e1. ""
". Dara chiar $i printre Elini inca era mare tiraniea
dici de$i dupa zece ani numai - $i nu spun
de un timp fndelungat - 0 populatie mkii - nu
spun de Illmea lntreaga - apostolii s'au dus in
Elana, printre oameni stapaniti de prejuditii pu-
lemice, af;la ca $i aici a fost grea fntoarcerea lor 1acl'8:;;-
tinism. Caci $i aici so'fi::;tii f;liritorii,pari-ntii$i bunieii
f?i fazbunicii lor, ::;;iceiell mult mai 'nainte de ace:;;tiia,
cu tootH eraustapaniti de prejudltii $i -de- ama.gire. Asa
dara riHacirea era-generala; $i pamantul, marea,
muntH, vaile, toate neamurile barbarilor, $i toate
comunitatiIe Elinilor. $i inteleptii, pr09tii, $i stapani-
torii. $i stapanitii. $i femeile, $i barhatii, eei tineri. :;;i,
eei batrani, stapanii. slugile, muncitorii de pa-
mant, $i me$t89ugarii, $i cu un cuvant toti cari locuiau
prin cetati ::;;i prin sate. Era natural dara ca catihume-
nii sa zica: (IDara ce va ziC<.'1. aceasta Oare tOii caii
." locuiesc pe pihnant au fost in::;;elati? Oare au fost
lati sofi$tii, ::;:i ritorii, $i $i scriitorii cei din
timpul de fata,ca $i eei mai dinainte, ca cei de pe langa
Pitagora::;;i Platon, ::;;i gerieralii, :;;i -consnlii; $i Imparatii,
$i eetatenii eei de .demult ai eetatilor, " $i loeuitorii, ::;;1
barbarii; EIinii $i eei doi-spre-zece $i faca-
tori de corturi, "$i Vame$ii oare sunt inai fntelepti decat
OMILIA VII 93
toti? -$i cine ar putea sa sufem Dar iata ca
nimeni n'a spus a::;;a, nici ca s'au gandit maca' de a
face astfeliu deintrebari, ::;;i nici ca ar fi _ suferit sa Ie
and-a., 9icu totH al-lcunoscut cacei au fost
mai inteleptidecat toti, pentru care pe toti i-au stapanit.
-:Sioasa afiicat de mare este putcrea obiceiului,
alJai i-a,t;';i ca de muiteoH a Si.apElllit pana
$1 fJOroncile lui Dumnezeu. $i ce spun eu deporonci,
carl9.fl. l3tapanit ehiar t;;i binefacBrile lui Dumnezeu? lu-
deii de " pilda, avandmana in pustie, nu se multan-;eau
$1 cereau usturoi; bucurandu-se de libertate ii l:;;i adu-
ceau aminte de sclavie, ::;;1 lntr'una ravneau :;;i cautau
Egipetul, pentru $i obiceiurile ce Ie a vusese
acolo. At&t de tiranica este ob-i:;;l1uinta la om 1
De voie$tiapoi sa afti $i dcspre tiraniea obiceiului
ciliar la ftJospfi , .jata hunaoara ca se spune de Platon,
care :;;tiea dealtmintrelea preciz cacredinta in zei era 0
amagire, se spune,zic, ca el consimta la serbarile
zeilor ::;;i la celelalte obiceiuri, fiindca IlU a yea puterea
de a :;e luptaeu obiceiul, mai ales ca vazuse co pati-
mise dascalul lui Socrat. Caci acesta fiind ban-uit nu-
mai ca ar fi introdus ni
9
te inovatiuni. a fost atat de de-
parte de a reu$i In ceia ce voia, fn cat $i-a piE'rdut pana
$i vieata, cu toata desvinovatirea lui. Dara cati oarneni
nu vedern ast4zi stapaniti de prejuditii $i traind in
necllcernicie, carede$l n'au cudan$ii nimic bun de
merit, totu$i fiindca sunt Elini,aduc inainte pe parint.ii,
pc mo::;;ii $i lad Tocmai d e aceia uniia dintre
filoson.au nurrilt obicei111 a doua natura. Dara apoi
cand obieeiul est! $i in dogme sau credinti religioase,
atunci devine ;;;i mai puterni0,E;;i toatele-ar rabda ci-
neva mai u:;;or, afara de cele atingatoare de religie. a
fi rU$inati decei mai pro::;;ti, precum $i a se crede ca
ii aUlnvatat aHeeva lnlocul eclor ce ::;;tieau, :;;i inca in
adanci batranete, toate acestea erau deajuns de a-I Im-
piedeca impreuna eu cibiceiul. _ . .
$i de ce te minunezi ca se fntampla astfeliu de Ju-
cruri cu sufletul omului; cand obi$nuinta are 0 marc
putere $i asupra trupu1ui chiar? Pe timpul apostoliior
era $i 0 alta piedica eu mult mai puternica decat cole
spuse, aceia adeeEi. canu numai ca se schimbau ni:;;te
obiceiuri atat de vechi $i inradacinate, ci fnca trece-
rca in ere$tinismera insoiita de primejdii, - caci nu
94 OMILIA VII
treceau cum s'ar intampla dintr'un obiceiu in alt obiceiu
ci dintr'un obiceiucare avca multa lini$te, la ni$te
prejurari care amenintau primejdii 1a fie-ce pas. caci
ce nu a$tepta pe' cel ce credea De'ndata ave rea lui tre-
buia a fi confiscata, e1 a fi alungat din patriea lui. si a
sufer! cele mai mari rale, a ourit de toti ca un ' du"'-

un obiceiu, $i totu$i lUCI'ul ar fi fost greu, dara inca 'cand
ji erau cbematictela. unobiceiu vechiu la 0 inovatie of
li-s: ma! atatea rele, apoi poti prlcep'e '
smgur cate pledici nu' h stau de fata.. Pe laocJ'8, cele
spuse, iara9i nu putina piedica mai era $i care
Ii facea anevoioasa trecerea lor in cre;;; tinism. In actevar,
c!1 pe langa obiceiu .$i pe langa primejdii, ciliaI' $i poroIl-'-
cl!e date de apostoh erau eu m'.llt mai grele;. pe cand
cele se .departau erau .;;i n')ai Ii$Oare, $i pia,cute in
acs!a::;'l tlmp. Ll-se poroncea de a parasi curviea si a
, b v. 'A 'f A h . . .. .,
.' lOt _In rana.rca., era u ,c len1atl dela bet'ie la post
.a,spru, dela ris !a lacrami umidn:t<11 dala Ja.eomie
ia lipsil'ea de averi, de la jubirea vietei la morti zil-
nicc; --delu -- lini9te ia ba ':j"nca,' li-se ceret.. cea
mai de pe urma exactitate in toate acesteporonci
mascaraciunea, zice, yorba nebuneasca.
sa. nu ,iasa dLn guravoastca" (Ef. 5, 4), iara
rHmic aU nu $tieau,
fJecat sa nea, sa' S8 ln1DUlDeZe, celoree Ja diferitele ser-
bari de ale lor n'-1 se taviileau decat in murdarii j'n
risuri 9i- in comcdii-de totfeliul:-ftr-c'il.t-cele-\1'01'bite
ou pentruea erau adevarate filosofii Ii se pareaareu
indeplinit, cipentruca Je spuneau urior oameni hoaitfl ii
<iezmerdari, In mascaradunl, In vorbe ncbunesti in' ris
.:;i comedii. ' ' ,
Cine dintr'acei eari vietuiau pe atunci auzind:
"qela ce Iua sa, sa vie dupa
mme, nu este IDle vredmc" ::,N'am venit sa
pun pace, <;a am sa despart pe
om de ,tatal .. SaU; pre fiw;;t demuma sa"
{Math: 10, 38. 34.35) nuar fi amor-tit'? Cine auzind, ea:
"Cela., ce pe tata, saupe mama mai mult
mine, .Pl!. .. (lb. vel's.
27) nu s ar fi deznadaJdUlt $1 ' n ar fi hezitat de a intra
OMILIA VII 95
intr'o Teligiune atat de aspra'? $i cu toate aces tea nid
ca amortau, nici ca ' fugeau auzind ac;tfeliu de poronei,
ci fnca alergau in goana, sareau pe deasupra relelor, $i
a$a zicand, celeporoncite .de aposloli. Cine
zind : ;;c:\pentru tot cuvantul zadarnic yom da
raspuns (( "eel ee se manie in zadar, vinovat
va fiiudecatii" s i "tot eel ee C:lutA 1a fen'AA
".pro a" i> -nOfH p":.o 'e' ", lQt",, ' ''a
v
' Q l"\Y'oar. . U Y' uif . ' "
v P 1. v.!. ', J:. V ...A> , '.1L\lu<..AJ ' V \.AI-.t-'.l. 'J\..AJV .I.. ...... 't) V'-A.
,dansa sa" (lb. 1?, 36. 5" 28),
ar fi fUglt, pe nu ar fi ll1departat ,!ll$te
poronci aspre'? SI cu toate acestea totl alergau, ';>1
multi chjar sareau 'pe deasupra tuturor primejdiilor ee
Ii stall in cale j
Deci, ce oare Ii ajuta pe dam;;ii? Oare nu este in-
vederat caputerea celui propoveduit $i dad n 'ar fi
fost ci daca ar fi fost eu totul eontrariu, $i daea
aceia a1' fi ,fost in lor.ul apostoli!or, iara aposlolii ar fi
fost in locul lor , apoioare arfi fost atat-de u$or de a
atraQ'c ne aceia'? Nu se poate spune una ea aceasta,
din toate aces tea se veJe iamurit, ca numai pu-
. tcrea'- Dumnezejasca a fost care a facut tutul. Curn. de
au CQn vins Ii pe eei sed si nestatornici de a-i Iua 0 vieata .
alat de grea aspra '?
-, Dara daea porulleile apostolilQr au fost de acest
feli u sa, vedem dac,8, uu cumvi'i dogmeie ior poate eran
atragatoare. Insa: tocmai aeeasta 'era deajuns co,
alunge pc hecredinc;io$i, eaci 'ce spuneau propov8duitorii?
Ca trebuie a se inchina celui restignit, $i a crede de
Dumnezeu pc eel naseut dmtr"'o
ar fi crezut acestor vorbe, daca nuar ti premers pu-
terea Dumnezeeflsdi ,? eli cl u .. fost restignit$i inmor-
mantat, eu totii ;:ttieau, dara cum ca a invieat s;a lnaltat
la ceriuri, afara de apostoli nimeni altul n'a vazut.
i-a entusiazmat, ziti tu, fagaduinteledate de el, $1 la
vuetul vorbelor ii au fost Insa tocmai aceasta
fara a mai a yea in yedere toate cele vorbite
pana acum, cum ca eele ale noastre nu sunt in$elaciune,
fiinca to ate cele greie 9i anevQioase de aici l$i au ince-
putul, pe eand cele placute$ibune trebuia a fitagadui.te
,dupa inviere. Deci, tocrnai acest fapt, 0 zie din nou,
.arata. predica noastr::1este Dumnezeiasca. Pe,ntruca
nici unul dintre eei ce aucre_zut n'a,spus: , nu me
.aprQpiti de; aceastacredint.a" 9inici n'c pot suferi, fi,indca
96 OMILlA VII
aid me ameninti eu cele grele $i anevoioase, pe cand
pe cele bune $i plaeute mi Ie fagaduie$ti dupa
$i de unde se poate invedera ca va fi inviere. Cine
dintrA c:eit1IJ!7i:;l.coJQ ,s'a rein tors ? Ci ne dJntre eei ce zaC
in '. morminte a .invieat Cine ni-a spus despre acestea
. dupa ducerea lui de aid
.'. Insa nHnicdin acestea n'au cugeiat,ci 1:;;i 'dadeau
chiar$i suflelele lor pentru cel restignit. Deci, tocmai
acest fapt ni doved6$h3 ca a fostal unei puteri mari, ca
eel ce niciodata nu auzise, rara de veste sa se convinga
despre ni$te fapte atat de mari , 9i sa primiasoa de a -
suferi cele grele $i anevoioase, iara pe cele bune sa Ie
aiba in speranta. Dara daca ii voiau sa amagiasca lumea,
apoi eu totul din contra ar fi facut, cad ar fi putut sa
fagaduiasca aj(.;i -pe cele bune, iara de celerele ar fi
'(aeut cu desava.r$ire, fie ele prezente, fie viitoare. A:;;a
Jae eei ee fn:;;al a :;;i lingu$esc; ii nu pun inainte nimie
greu, nimie desgustatoriu,ci toate ede contrare.
,este adevarat&. in$elaciune. (<lnsa, zici tu, prostiea a faeut
pe multi SI'i ereada celor spuse. Ceziei Cand erau in
ElinilOl' nu erau iara acum cand au
venit la credintele noastre, au devenit pr09ti de91 de
altfeliu apostolii n'au luat $i niei ca au eonvins oameni
dintr'o alta lume, de$i cei ee se eonvingeau, stapaneau
cele ale Elinilor fara nid 0 primejdie, pe eand pe ale
noastre Ie primiau cu primejdii muite.Deci, daca iista-
paneau credintele Elinilor In putetea vre-unei ratiuni
ss:na.toase,:;;i trii.indatata timp in aeele eredinti;' ciesigur
c{i nu s'ar fi departat de ele, $i ehiar nu fara primejdii
s'ar fiputut deparla.Dar fiindea au eunoscutdin
turaJI.Icrurilor ea toate ale lor' erau de - -jn$eUt: ...
toare, apoi ehiar fiind amenintati eu mortile de tot feHul,
ii au fugit de cele 'familiare $i au alergat la cele nOllar
fiindca dogma religiunei ere$tine este dupre natura, pe
cand a religiuneiEliniIor era contra naturei. -
. Dara ziei tu, cei ce au crezut crau slugi, femei,
dOlce, $i ellnuhi)). Da, este foarte adevarat, insa
biserica noastra nu este compusa numai din ace$tiia, $i
aceasta este $tiut de toti; dara dad este compusa nu-
mai din apoi tocmai acest fapt este care face'
predica minunata, ca astfeJiudedogme pc care Platon
. de pe Janga dansul nid n'ati putut IYlacar sa Ie
cugete in mintea lor, fara de veste Ie-au putut pescal'ii
aceia, neamul cel mai necarturariu din lume, ca con-
OMILlA VII 97
vingahd pe altii, sa Ie primeasca. Daca ii ar ficollV'ins
numai pe cei intelepti, faptu} nu ar fi fost atat de mi-
nunat, - dara acum dnd ii au adus la 0 filosofie atat
de ip:alta, pe $ipe eunuhi, i-::H: fEtCqt
asemenea mgCI'hOl', prmaceasta audat eea mal mare
d/iya(h'i, de fnsufi::j,re , Dumn8zeia;;ea. Daca ii ar fi po'-
,roJltdt tlJe:rtil'i ordinal" c, poate ea s'ar fi pu-
tutda ca, dovada de increderea vulgului micimea
celor spuse de dan:;;ii; dara candii
filosofo.u lucruri mari 9i inaIte, covar$ind natura ome.:.
neasca, care aveau nevoie de-o cugetare in alta, apoi
cu cat vei arata mai pe eei ee au erezut, cu atata
vei arata mai intelepti 9i mai plini de eharul Sf. Duh
pe cei ce au convins. ,Dara, ziei tu, ii au convins eu
marimea fagaduintelor. Apoi tocmaide acest fapt tu
nu te minunezi? Cumadeca au putut Ii eonvinge pe
oamenl de a dupa moarte resplata !$iprernii
Ell t.oemai de aceastama minunez mai mult. Dara
aceasta, zici, vine tot din $i ce prostie este
aici spune-mi; ca sufletul este nemuritoriu, ea dupa du-
cerea noastra de aici nevorn infato$a inaintea tribuna-
lului nemitarnic, $i ea vom da sama de vorbe, $i de
tapte, $i de ganduri inaintea lui Dumnezeu, care $tie $i
celeascunse, :;;i care va pedepsl pe cei rai, iara pe cei
buni Ii va incununa Toate acestea nu sunt izvorate din
prostie, ci din cea mai inalta filosofie, iara cele conirare
aces[orasunt rezultatul prostiei. Adispretui cele pre-
zente, :;;i a creuevirtutea caeeva rnare; a llU cauta ras-
lata fa cioI"aiei - 'ci a intifide mai- . arte-speranta; . a
uvea .un suflotatafde puterme $1 ere mea m-
frtic -dirYfelelede fatasa- ncr::1"
rantele viitoare; apoi la toate acestea cata filosofie oare
nu
Dadi. poate ca voo9ti de a $tl puterea :;;i adevarul
chiar :;;i a fagaduintelordate 9i a prorociiIor, fie ace-
lor inainte, fie a celor de dupa aceasta Deci, prive$te
acel Ian! de aur impletit eu muIta maestrie inca dela
lnceput. Li-a spus bunaoara ucenicilor despre dansul
oareeare imprejurari, despre biserici 9i des pre faptele
imprejuri1rile viitoare, .$i spunttndu-li sihar9ia, mi-
nuni. Deci, din desfai;mrarea imprejurarilor celor vor-
bite de el se invedereaza ca:;;i minunile, preeum :;;i cele
fagaduite de dansui sunt adevarate. $i pentru ca cele
t6038
98 OMILIA VII
vorbite de mine acurn sa fie mai larnurite, eu voiu do-
vedl. aceasta eu ehiar aeele imprejurari.
A invieat pe Lazar nurnai eu cuvantul, I-a ara-
tat ca vietuind dupa aceia io t.rup. A spus iara$i des-
pre biserica iotemeiaW. de Clansul, portile iadului
nu ovor birul" $i cil. "eel ee va lasa 13e ..
pe Inarna penLru VB. hiA
acesta, si vieata vesnica va mostenl" . (lVlath. 16,
18, 19, 29). Prin urmare, aid este 0 singura minune,
fnvierea lui Lazar, iata proroeii sunt'doua: una. aratatii
aiei invieata prezeota, eealalta io vieata viitoare. $i
acurn tu, gandc:;;te-tecum toate acestea se dovedesc una
prin eelelalte. Daca de pilda cineva nu ar crede ea La-
zar' afovieat, apai din prorocia eea s pusa pentru bise-
rica, sa creada 10 minune, ea.ei ceia cee1 a spus eu
atata timp mai ioainte, s'a petreeut $1 a luat sfar;;it,
portjJe ia-duiui n'au bil'uit biserica. Deei; eel ce
a spus adevarul in prorocie,este invedcrat di miml-
nea a sivitrE;it-o; iar8_cel ce miouoea, $i ceia
eea' pI'oI'ocit a dus la Ull bUll sfar'$it, est.e lI1vederat ca
pfiorociea cea cu privirela cele viitoare -- Ca" eel ce
dispretuie$te eele prezente, va lua insutit $i va mO$tenl.
vieata ve$nica,-el spune adevarul. Cele deja spuse$i pe-
trecute, sunt 0 garantie ' puternica, ca $i cele viitoare se
vor petrece intocmai a$a, precum au fost prezise. Deci,
aduoa.nd:toate aces tea din evanghelii, sau $i altele deopo-
triva ae8tora, no! Ie vorbi m!:'Ji Ie Spl.lD8rn
$ieu d:1nsele Ii inchidemgura. Dara.daea ar zice cineva:
cum de nu s'a stins oare cu desavar:;;ire ratacirea?
- apoi aceia am avea de raspuns: voi singuri sunteti
cauzele, fiindca va impotriviti mantuirei voastre, de
vreme ee Dumnezeu a,7a :j, iconomisit luerurile, lneat sa
nu mai ramana niei urma. de necueernici8).
Dara sa judeeam eele vorbite prin cateva rationa-
mente scurte, $i sa vedem care este ordinea naturala a
Iucrurilor. Este oare natural . ea cei slabi sa fie invin$i
de cei tari, sau din contra'? E.ste oare natural ca sa fie
ascultati eei' ce gritiesc cele maigrele, saueei ce gl'aiesc
cele mai u$oare'? Este oare natural de aascultA de cei
ee atragpe altii en primejdii, sau de cei-ce'i atrag cu -
toata lngaduinta'? De eei ee introdue inovatii,sau de
cei cetin eu indaratnieie la obkeiul vechiu'? De eei ce-i
conduc pe calea eea aspra, sau de cei ce-i conduc pe
OMILIA VII 99
calea -cea u$oara :;;i lesnicioasa'? De eei ce se departeaza
de cele parinte$ti, san de eei ee nu legiuesc pc cele
straine '? De eei ee fagaduesc dupa ducerea de aid toate
cele bune :;;1 placute,sau de cei ee lingu$esc cele ale vietei
de fata'? Este oare natural ca eei multi asculte de eei
putin], sau en. cei putioi sa. se piece celor multi'? ((Dara,
zici tu, 9i .voi fagaduiti in vieatA, aeeasla)). $i ce 8!l1.ane
fagadtlirn. noi Iertarea -pac.ate]or baea .
tezuJ). Dar-a $i botezul are inriurirea eea mai mare tot
in timpurile viitoare, pentru care f?i striga Pavel, zicand:
"Ca ati murit, ::;;i vieata voastra este aSeunSa eu
Christos intru Dumnezeu. Cand se va arata
Christos vieata voastra, voj impreuna
eu dansul va veti ar:'ita intru sla va" (Col. 3, 3.4),
Daea insa chiar :;;i aiei If?i are bunurile sale, dupre cum
$i are, apoi ehial' $1 aeest tapt este foarte minunat, caei .
apostolii au putut convinge pe eei ce s8.var$ise mii de '
rel0, ca nimeni altul, ca S8 VOl' euratl de toate acele
rele; $i nuvor niai da nici un r aspuns pentru greE;>ale!e
. lor. ' In cat crliar' pelltr'u aceasla, mai eu seama, irehuie
a ne minuna;, cali au convios pe oameni bal'bar-i,
de a prim\. 0 asLfeliu de eredinta, $i a avea sperante
bune pentru eele yiit-oare, dupa ce au lepadat greu-
tatea paeatelor ee 0 purtau eu dan$ii mai inainte, apoi
eu rnultii buoavointa s'au dedat ostenelilor nacazuri-
lor viitoare pentrll sav3.l'$irea faplelor bune. La nimic
senzu:il .nu scmai gandeau, ci deveneau mai presus de
toate cele trupe;;ti, primind darurile eelespirituale.
Persul ca si Sauromatui, Maurul
l
) ca $i Indianul, en
toW au cunoscut de'ndata ja rtfa $i curatirea sufietulni,
puterea $i filantropiea eea negraita a lui Dumnezeu, fi-
losofiea credintei, lnsuflarea Sfintului Duh, fnvierea tru..:.
purilor, $i dogrnele vielei ve$niee. Pe toate aeeste na-
tiuni barbare $i pe aItele muIte, pescarii aeeia introdu-
candu-Ie in tainele cre$tinismtilui prin botez, Ie-au con-
vins a filosofa. Ded, toate acestea pastrandu-Ie eu cea.
mai mare scumpatate, sa Ie spunern lor, procurandu-li
in tirnp 0 dovada de vieata eurata, pentruca
astfelia din amllndoaa acestea :;li Hoi sa 11e mantuim, in
:;;i pe aeeia sa-i atragem spre slava lui
D1jmnezeu, cad Jili i se eade slava. in veci. Amin.
1) Notii.. Maurii ""rau vechii ai Maro0ului deasti.izi,
iara Sa'llTomatii vechii locuitori ai Sarmatiei.
100 OMILlA VIII
OMILIA VIII
;,Iara eu) tratilor, n'arn putut graivoua
ea ci ca celor .. Ca
pre prO.nei Sntru Christos eu Japte pee voi
v'am hranit, iara nu eu bucate, ca inca hll pu-
teati ;ci inca niei acum nu puteti" ca inca tru-
sunteti". (Cap. 3, 1. 2).
Dobora,nd laparnant filosofiea ethnicilor $i spul-
berand orice mandrie a ei, vine de astadata 1a 0 alta
chestiun8- In a98var, ca cu dreptate ar fi putut aeeia sa
intrebijp? apostol: Daca noiam fi vestit cele ale lui
Platon sau Pitagora, sau$i ale altuia dintre filos6fi, ai
fi..,.:1:lvut dl'eptulde a Intinde atat de mult yorba contl'a
no astra ; dara daca noi vestim cele ale Duhului, de ce
atunei ni in varte$ti in sus $i in jos filosofiea celor
fara '? Cum, insa, sta apostolui fata de 0 asemenea in-
trebare, aseulta-J. "lara eu, fratilor, n'am putut
grai voua ca celor ca cum ar
fizis pare-ca; Foarte bine! Insa chiar de ati fi fost de-
$avar:;;iti in cele duhovniceti, nu trebuia.
sa va mandriti, fiindca nici ale voastre nu Ie vestit,i,iii
nid p@ 6Ic@l@ J;,l.U ati aflat voi dela sine; acum insa voi
nu Ie :;;titi nicipeacestea dupre cum trebuie a Ie $tl:,
ci inca sunteti discipuU cei rnai de pe urma dintre
toti. daca voi cugetati lucruri mari de fi-
losofiea ethnicilor,apoi vi s'a dovedit ca pe langa ca
ea nu este nimic, dara apoi in cele duhovnice$ti este $1
contr!lra noua; iara de cumva cugetati lucruri mari
in eele apoi iata ca $i in acestea voi sta-
paniti partea cea mai mica, $i va gasiti eei rnai de pe
urrna)). De aoeia $i zice: "N'am putut grai voua
ca celor Apostolul n'a zis (<nU v'am
vorbit, ca sa n,u se para ca Iucrul este din in vidie, ci
"nu v'am putut grai", cu care ocazie indoit inca Ii
'doboara cugetul, aratand ca ii nu au :;;tiut Inca bine
cele duhovnice$tj; al doilea, ca chiar ii sunt cauzele ca
nu au $tiut, $i al treilea ca nici acurn inca nu $tiu. A
nu tl la inceput, poate ca era in natura lucrurilor, de:;;l
OMILIA VllI
nici aceasta just.ificare nu Ii-o lasa apostolu], cad el nu
spune ca nu le-ar fi primit din cauza ca dogmele sunt
- inalte, peste putintele lor de a 1epriml., ci din cauza
c-i sunt trupe$-ti" c eu toateacestet poa,te ea 1a ince-
put, zic, lucruI n'arfifost vrednic de fnvinovatit; dara
trec.erea .unuitimp indelungat iiuu ajun-
sese la, perfectil,me, apo'i aceasta era dovadCl. celei mai
de pe urmatrandavii. Tot pentru aceasta e1 acuza :;;i
pe Ebl'ei prin epistoll'!,ce Ii-a ti'i rn is, insa nu cu atata
putere; cad pe cand pe aceta Ii :irata ea sunt lenesi $i
din cauza scarbelor $i a necazurilor ce indurau, pc ace-
$tiia ii arata ca din cauza poftelof eelor rele, ceia ce nu
, este tot. una. Aeestora Ii zice :"Ci inca nici acum nu
puteti" pe cand acelora Ii spunea: "Pentru aceia la-
s&nd cuvantulincepatucei luiChristos, sa' ne
aducemspre savar;;;;ire (perfectiune)" 9i iara$i:
"Insa avern adeverire pentru voi, iubitilor, de
cele mai bune, ;;;;i care se tin de mantuire, lfia-
... \.. V'" . .
Qar grmm (Ebr. 6, 1. 9). Dara cum oare
de nume$te apostolu
l
"trupe;;;;ti (( pe eei ce se invred-
nicise de primirea Duhului,$i pe cari la inceputul epi-
stolei i-a fnaltat cu atatea laude '? Fiindca - $i cei catre
cari zicea Domnul nostru: "Duceti..:va dela mine,
, voi eei ce lnc.rati fara de legea, ca nu va
pre voi (Mat. 7, 23) erau trufle7t'i, d.c;;! scoteau demcmii,
in vieau mortii, prorocfJau cele viitoare. Incat sepoate ca
cineva sa faca $i rilinuni, sa fie In timp $i
trl.lpese. Dumnezeu 3.1ucrat de pilda prin Balaftm,:;;i lui
'Faraon i-a descoperit cele viitoare, $i lui Nabuhodonosor;
$i Caiafa a pl'orocit ne$tiind ce spune, precum a1tii
scoteau demonii in numele lui Christos, de$l nu erau cu
dansuL Deei, fiindca ,isomerica minuni nu erau pentru
cei ce Ie faceau, ei pentru altii, de aceia de multe ori
se sa chiar prin cei nevrednici. $i de ce te mi-
nunezidaca asemenea minuni se fac pentru . aliii prin
oarneni nevrednici, cand aceasta S8 petrece chiar ;;i cu
sfintii Cad doara Pavel zice: " Toate ale voastre
sunt, ori Pavel) ori Apollo, ori Chi fa, ori lumea,
ori vieata, ori moartea", $i iara$ica: "Acela a
dat pre unii Apostoli, pre altii Proroci, pre altii
iara pre altii pastori invatatori"
102 OMILIA VIII
(I. Cor. 3, 21. 22. Efes. 4, 11. 12), ca daca n'ar fi fost asa
apoi nimic n'ar fi impiedicat de a se convinae cu totii.
I v h t d t v. tV h V >::> v
Inl4mp a ca.e 0 a.a ca cel ce s apanesc sa fie rai, netreb- .
nici 9
i
spurcati, iara cei stapaniti sa fie b1anzi si cum-
patati; IcLici cati Sa vietuiasea in eV:::;eV16 $1 preoti carl
88, seta.vaJea!3ca In rautati-
9
1 nu ar fi ma/ fos(nid hate?:,
nid trupql . J ni Ch.ristos\:vha,risUe) :;;inieoi. ja.l"tta:. Pr'o-
aducere prH1 acela} daca peste tot Iocul , cI1ar-ul ar cere
vrednidea celui pus in asemenea slujbe. Acurn insa Dum-
nezeu obi9nue9tede a lucra $i prin -eei nevrednic'i si cu
aceasta lotru nim.ic nu se va ' v;'itama charul
pr.in p,reotuh,-li, ar. urma ca eel ce l'a pri-
mIt sa fie mal pre JOs de cella1tl. Astfeliu cii de91 foarte
rar se fntampla de acestea, totu$i, se inUtmpliL Acestea
Ie ca vr:e-unul dir:tre .cei de fatii, cer-
celana cu amaaUIlpIIJe V18ata preouIlUI, sa sescandaJi-
zeze de slujbeie religioase savar$ite de e1. Nu orrinl in-
troduce ceva, in slujbele religioase, ei totuleste luerul
. puterii Dumnezee$ti, iara el (preotul) este numai eel ce
va initiaza in tainile rcligiunci . crc-9tine.
. ,.lara ell,.frat,ilorr n'am putut grillvoua c.a
el e:: celor trupe;:;ti, ca pre
. m!ru Chrlstos cu lapte pre voi
van:, hramt, lara nu ell bueate, ea inca nu pu'-
teat]: 9a sa para ca ce Ii-a. spu? acum
a fOSL dmambltlUne spuse, ca cel duhovlllcesc .lUdeca.
i ea .(le. nimeni nu-l judeca, ca avem mintea
getu!) lUI 9hnstos, la urma imp,r8.tiiod mandriea lor, pri-
ce 11 spune : nu de a C81a am Lacut zice ca cum
n'a9i fi mai putut nimica a va spune, ci. sunteti
trupe9ti . "Ci inca nici aCUlTI nn puteti". De ce oa;e
n'a zis. nu voit.i, ci "nu puteti"? Fiindca 9i aceasta
10 locul caci anu putea
m cazul de vme a nu VOl, ceia ce pentru dam;;ii
este v o .. acuzatlUne, pe cand pentru dascal este iertare.
Daca 11 nu au putut dela natura, poate ca i-ar fi iertat
cineva, dara fiindca neputinta lor era rezultata din li.;.
bera de orice indreptare. Mai
apOl arata ;>1 feuUl pacatelor care-i fficea pe dam;;ii
trupetl. .
. ?and eS,te intru voi ravnire, pri-
gomre, ;:;1 Imperecnere, au nu sunteti trupe;:;ti?
OMlLIA VIll 103
;:;i au nu dupre om umblati" (Vers. De 9i pu-
tea foarte bine sa Ii spuna9i de curvie, precum::;;i de
incestul acela dobitocesc, totm;i apostolu1 pune numai
acelpacat, pe care se incearca acum.sa-lindrepteze. Deci,
dacaravn8, sauambitiea Ii face trupe9ti, iaff!, cii atunej .
cu totii suntem de jalit mult, cu totii . trebuie a ne frn-
in sac a ni pune pe cap! Caci cine este
eu.t:'at . de aceasta patima'? - afara numai daca nu eumva
poate ca nu am atintirea indreptata la cele ale mele
ale altora .. Daea ravna face 9i nu-i lasa de a fi
. duhovnice:;,ti, de $i se aratau prorocind 9i facand 9i altele
minunate, apoi unde vom pune ceJe ale noastre, cahd
nici nu eu noi atatea charuri, :;,i cand nu numai
cu aceasta, ci $i prin altele mai mari suntem stapaniti
de patimi De 'aiCi noi afiam ca cu drept cuvant zicea
r, . n<'. tot no f.,co role ul"avc:te llln'11' n'"
Lfl .l.IS.)O:s, ,,\jo) iJ lJ V U V'--' 10, V \,J...l.., L -,'t.: .J.-"
;:;1 nu vine la lumina" (loan 3, 20), ::;;i ca. viea!.a necu-
rata Impiedeca dogmele cele inalte, ::;;i nl! lasa a. se arata
agerimea cugetu]ui. Deci, dupre cum nu
sepoale ca eel ce se gase9te In ratacire --insii ell 0 vieatiL
curata - sa ' ramana. pentru totdcauna in ratacire, tot
a::;a i cel ee traie9te in rautate, nu cu uurinra vapu-
tea sa priveasca 1a inaltimea dogmelor, ci tot eel ce
voi8.9te a cuced adevarul trebuie a securatl. iute de toate
patimile. Cel ee se izhave$te de patimi, iute se va izbavl.
de r8,tacire se va invrednici de adevar.
. Sanu crezi ca'li este de ajuns 1a aceasta numai sa
nu fii laeom sau sa nu curve:;,ti, oi trebuie a concura
toate eu cel ce cauta adevarul. De aceia $i ziee Petru:
'--;;CU-;Iclevttrat -cunosc' ea- Dunmezeu ftu-este Ja-
tar-nie, ci in tot neamul cela ce se teme deel
si face dreptate, primit estA la dansul " (Fapt.
10, 34. adeca, II cheama 9i-1 atrage spre adevar. Nu
vezi pe Pq.vel, ca era mai grozav decat toti in a razboi
i a aluoga pe cre9tini Cu toate acestea, insa, fiindca
a vea 0 vieata neprihanita 9i nu facea aceasta din vreo
patima omeneasca, apoi a primit cre9tinismuJ, ba inca
pe toti i-a intrecut. Dara daca a1' zice cineVEt: (apoi cum
cut.are Elin, de :;,i este bun, cinstit i fiJantrop, totu9i sta
in riitiicire? - noi am putea raspunde, ea el are vreo
alta patima, ca de pilda slava deearta, trandaviea su-
fietului, sau ca nu se ingrije:;;te de mantuirea sa proprie,
ci se iovarte9te de azi pe maine fara cum s'ar
104 OMILIA Vlll
De $i zice Petru, Gii eel ce face dreptate
este fara ponos. fot aceasta a spune $i Pavel cand zice :
"D.upre clreptatea cea din lege facandu-ma fara
3 '1\1" 1-4-'--' ' 1'"
i' 1 '\' r'lIFY'). '\)j' 81 Iv .... Uu,amesc til Uumne-
"\ >' , ' 1- " , " ' , ,
zeU, eEtrma slujesc dela stramosi intru curata.
r>o-:,Z'; , t V " ,. .... . .. . - '"
" f,:! T,,, ... .l" q,) :" ;<D'a'l' X, 'n'I'Cl ' lu :"'UI'I" ":le' "e"I' I'e '
't " ' , -\.........;a. .. LlJ.. ,\oJ.... u, J-J, '-' 1 \. V J - -
s'au l;nvrednicitde propoveduire)) Fiindca au
, Pe uniia. , predica ii atragca
$1 11 de pat1ml,lara pe eel ce se apropieau
dela sme, nU-l iara cei mGl.j multi primise ev-
seviea dela stramo$ii lor. .
'. "Caci cand este intru voi ravnire prigo-
mre", .zice. pe .aiei el se aruneii. asupra eelor stapaniti.
!n doborit pe spuoand di
mtelepemnea lor 1111 este demna de . vreo yorba, iara
aid e1 ' mustra eu putere pe cei st8.paniti, zicand: ; Caci
cand zice cineva: eu suntal lui Pavel a l
lui sunteti. " (Vers. 4) prin
aeeUSIa II arata ca nu numa) nu s'au folosit cu nimie
dinasemenea certe, nu numai ca n'au atras pe ni-
pe lan.ga ei .inea cii i-au impiedicat spre
marL Ac.easta_a zamislit jaluzia,
lara JaluzIa I-a facut trllpe;;t.l, dara a fi trupesti 10-
seamna ca nu puteau auzl eele mai inalte. '
;,Daracine eqte Pavel, si cine este Apollo"
(ve.s; 5) '? $i dovada faptelor, la urma
pune . acuzatlUnea mal pe fata, $i pune $i numele lui
desbracandu-i deoricesernetie, $i ne-Iasandu-i sa
rieze fata de cele vorbite. C[{ei, dacii Pavel nu este nimic
Sp- supara de aceasta, apoi cu atat mai mult
trebuia sa se slfpere aceia. Deci, I'ndoit ii mangaie prin
yC?rbe: peclansul S!3 pune la mijloe, in acela$i
tlmp pe nu-i lipse!:?tc eu desavar$ire, ea $C
cum mmle n'ar fi fa.Qut, ci Ie da lor 0 parte mica de
actillne, caei zicand: "Cine este Pavel, si cine este
Ar:ollo",.a imediat : "Fara nunlai slujitori
J2rm, atl c,rezut
u
De sigur ca aeest fapt, prin
sme ll1SW;;] exammat este tll1 tapt mare $i vrednicde
mare plata, insa fata de arhetipul sau prototipul lui
-ChrIst-os - care este r<ldacina tutUI'or bunatatilor, nu
este $i nuinseamna nimie. Nu eel ce sluja$te eelor bune,
OMILlA Vlll
105
ci eel ce acor9a $i da acele bunuri, aeela este binefaca-
toriul. Si n'a zis (fara numai evangheli$ti, d "fara
numai' slujitori", ceiace este mai mult, caci nu numai
ca ni-au BvangheJizat,ui n.i-au :;;1 slujit, (iilJdca aevanghe-
liz,ieste ntTm:-:ti vqr'bii,pe cand. a slujl. are in sine $i fa-pta.
numais1u,jitm'iu a1 ce10r hune,
riulosa ' l'ad.acina l'?i izvorl..11acei')r buuud, ca Fiu a1
lui unde ajunge acest fapt. Dara,
zici tu, cum de spune apostoiul, ca.;:;l s'afacut slujitoriu
al taierei impJ"ejuT. (Hom. 15, 8) '? Acolo apostolul vor-
be:;te de eeonomiea cea dupa trup, nu in feliul acesta,
dupre cum am spus aid. Aeolo slujitoriu pe
eel eea implinit, san maibine zis, pc eel ee 11 sava.r:;lit
datoriea pusa de lege, nu lnsa $i pe eel ce 11 dat bunu-
rile dela sine$i pdt) ,'5ine, dupre Cllm 5e inteiegeaici.
$i nu zjce: ((eari v'au atras pe voi la eredinta, d
,9 prin cad ati crezut , dand iara:;;i acelora partea
cea mai mare de aciiune, numai de aid aratiwd
pe slLijitori. CIl dacii ii slujiau altuiea, a'poi cum sa-i ra-
peasca demnitatea -lui.? Dara tu te gande$te, cum apos-
tolul nu-i invinovate!:?te de loc ea rapind, ci ea dand
altora asemenea idei, cad daca cauza era sau
sta in multime, apoi de sigur ca daea ii s'ar il departat
de mult.ime, at.unci muitime s'ar fi
.Ded, .aiciapo$tolul a pregatit eu rriulta intelepeiune dowI
lUCT'ud .deodatfi .. : de a Gohori pacatul aeesta,
surpandu-l din. ternelie, in aceJa;;i timp $i el neca;;ti-
gandu-.;;i ura fata de dan;;ii; ;;i nicifacandu-i mai inda-
ra,tniei.;;i mai iubitori de cearta.j,$i fiecaruia preeum
Domnul i-a data adeca cii chiaraeest lucru mic;
-slujba lor,-nu era dela dan$ii, ci deJa Dutnnezeu care
le-a incredintat-o. Ca sa nu zica ii: Dara ce'? Sa nu
iubim oare pc cei ce ni slujasc noua'? Da! raspunde
apostolul; Insa trebue a ;;tl. pana uncte sa-i iubiti, cad
nici faptul cii ii va sllljesc nu estc dela dan;;ii, d dela
Dumnezeu care I-a dat.
"Eu am sadit, Apollo a udat, iara Dumnezeu
a faeut (vers. 6), adeea: eu eel intaiu
am aruncat cuvantul evangheliei; dara ca nu eumva
prin ispite sa se vestejeascasemintele, apoi ;;i Apollo a
adaos din partea lui, insa totul este allui DLimnezeu.
"Pentru aceia nici eel ce este ceva,
106 OMILIA VIJ(
nici cel ce uda, ci Dumnezeu cel ce da "
(Vel's. 7). Ai vazut cum mangaeat, ca nu cumva
auzindca cine este cutare sau cutare - sa se faca
mai indaratnici ,?Amandoua erau suparatoare $i greoae:
$i aspune (cine este cutare s?.n cutare ::;;i ea (mici eel '
ee sade;;te, precum oid cel ee uda nu ,inseamria Dimic).
Ded cum a iconomisit e1 aceste ([oua Prin aCeia ca,
a aruncat a,supra propriei sale persoane, iara
totul il atribue lui Dumnezeu care a fa ptu!. ))Ga
cine este Pavel, zice, cine este Apollo"? Dupa,
ce a spus ca ef a sadit, $i dupa ee a adaogat ca eel ce
a sadit nu este nimic, la urma a adaos:" ci Dumnezeu
cel ce da a stat numai aici, ci $i
prin 0 alta inductie indreapta din nou aceasta idee,
zidtnd: ,,lara eel ce sadeste si ' eel ,ee uda una'
sunt" (Vel's. 8). Prill aceasttl expresiune eJ pregate:;;te
$i aitceva, aceia adeca de a nu se mandri $i a S8 crede
mai presus de altii. Zice ca $icel ce sadc$te ell $i eel
ce uda una sunt, ' fiindcAnllpol nimic. fara Durnnezeu,
cared8, cre:;;terea. spunand'9 1ns8, 1!!1 lasa pe
cei ce s'au obosit mult de\ a se ridica contra eelor ee
au luerat mai putin, $i nid pe aee$tiia de a invidiea
pe aceia; Apoi:, fiindca ' a cl:..cde
delaolalta, fie ca S8 obosesc, fie ca lucrcaza mal putID,
i-arfi facut .. prive$te cum
a indreptat ideia, spunand: fiecare va lua plata
sa, dupre osteneala sa" - ea cum pare ca ar
ziee: ({nu te teine ea am spus ea una sunt, eaci eu adevarat
ea'in raport eu luerul lui Dumnezeu una. sunt . rnsa in
raport eu ostenelele lor, nu sunt una, ci va
Iua plata sa dupre vrednicie)}. Apoi fiindca, a 1'8-
ceia ee voia, mai departe lndreapta fnca mai
mult ideia" Ie faceplacerea In cele ee sunt eu
putinta de a ale savar$l eu 0 ambitiune n6bila. "Pen:-
truca ai lui Dumnezeu impreuna lueratori sun-
tem, a lui Dumnezeu aratura, a lui Dumnezeu
zidire sunteti" (Vers. 9). Ai vazut, ca dupa ce mai
intai a spus ca totul estea lui Dumnezeu, la urma:;;i
lor Ie-a dat un Iueru nu tocmai mic? Fiindca el pu-
rurea Ii fndeamna de a se supune a asculta de mai
marii lor, de aeeia nu injose:;;te prea mult pe daseali.
OMILIA VJII
107
108
OMILIA VIII
Deel, va 1a eresuri ;,j dezbina ri "ca -alta
temelle mmem nu poate pune, afara de ceia ce
este pusa, care este Christ os " . " .
' .. Deci, iubitilor, pe aceasta . temelie sa zidimpe
a,vem e,a .!emel!e, ea vitei
(jp. vle},;,;1 lnff'O DOll1 Ghm:.t6s sa .r:lL! fie nki 0
.!l departare' .oareca,reimedieat tIe
.. vita" de vie lntr'unal'.;;i sucul din
! lUmai fntrucat ste bine Intepe-
lll U'.!" pe temelJe, de se va face vre-o erapatura un- .
de,;,a,se _ va de oareee nu are pe ce se sprijinL
1\$a _ clara sa pe nu cum s'ar fntampla,
sa ne de dansul, de ne vom deslipi, ne pier-
a,em, "Ca eel ce sedeparteaza pre sine:-si 'dela
tm.e" zice, . pieri " 72,27). Sa ne lipim deci
de $1 sa pazim por:oneile lui, dupre
"zlCe "Cel poronclle mele,acela
ramane mtru mme-' (loan i5,1O). Prin mlllte exemple
D_e e1 pre noi, caci, tu te gande$te: e1 este capul,
9
1
nm suntem trupul; decl nu cumva poate sa fie vr'un
- lC:C gol intre cap trup? EI este temelia, iara noi zi-
bucmmul, ia,:a noi vitele ;el este mirile,
If/,rB, D?l ffilre<;tsa;. el este pastoriuJ, iara noi oile el cstB
c,;,lea; DOl Ct:!_ya:;;im. pe q.ansa; noi 'suntem
lara e.1 . cel celocme:;;te In ea' el este eel intai
Tlaseus lara fr<;ttii;. e1 e.ste lTIo$tenit6riul, iaranoi im-
i el.est<: vie:;tta, .1?i noi eei ce vietuim;
c_ .este lOVlerea, lara nOl eel inVIeatl' el este lumina iara
n.m cei luminati. Dara toate acestea' fnvedereaza ,;nire
nu de .<;t fi yr'un spa,tiu gol la mijloc, fie
cat de Fllnqea cea maIo mica particica desli pita, in
trec9rea tlmpu,lUl se va ,desl.1P2 $i cea mai mare, Trupul
daca prmv cea ml(.:a despartire sau taiet.ura
de ,se va_ deterlOr:a; de asemenea zidirea se
va prabu:;;], se va !aeevre-<? spartura, pr-eeum :;;i
butllcul, de :,a ,. devem netrebme, daca i se va tala 0
parte dm ra0aCl,na, , fie cat de mica. Incat acel fapt
crezut de . mIC, l,n rveaJlt.a;te nll mic.ci aproape
totui. v DeCI, cand . nOl paeatlllm ceva mic $1 nebaciat in
seama, sau ne lenevim In Illcruri parllte mi
I) Pm"tea moralei. Despre podUnta. (Veron).
OMILIA VIII 109
trecem cu vederea acel lucru mic, fiindca luerul mic
$i nebagat in seama, iute devine mare. Tot a:;;a $i
haina care a ineeput a se rupe, daea nu ingrijim de ea, -
rU'l)tur.a se va intiride _ tot. Tot: ..a:;;a. ..ifucasa;caci
daea vor cadea, putine caramitl delaacoperamEmt, $i se
VOl" trece cq ' vederea, iute se vadarama fntreagacasa.
Aecstca, cleci,j udf'.c;tndu-le Doi nici-odata, S;1,'
l1udispretuim pe cele mici)ca nu cumva sa eadem in
ce1e mari; dara dacit cumvit Ie-am la urma
am ajunge la fundul tuturor relelor, nici at.unci sa nu
he desnadajduim, ea nu cumva sa cadem in buimaceala,
ciici din adancimea aceia a relelor este fo::trte greu de a
eel care n11 privigheaza, .1111 numai din eauza afundimei,
ci din cauza pozitiunei ei. In adevar, iubitilor, ea pa-
catul este 0 adancimemare, si afundand pe cineva acolo
:ll sfara ma. $i dupre' cum cei' ce cad in Vfe-v fantilna,
nu pot iesl cu m;:urinta, ci au nevDie de anii cari sa-i
scoata de' aeoIo, tot a$a cu cei ce cad in adancimea
pacate1or. Sa eoborim, deci, franghiile spre ace"?tiia, ;;;1-i
yom scoate afara; sau mai bine zis nu numai pe a.ceia
a-I ridica, ci chiar $i pe noi fm;;i-ne, $i sa ne ridicam nu
numai pe atilta pe cat ne-am coborit, ci ehiar mai mult
de am vol. De altfeliu 9i Dumnezeu ne ajuta, caci el nu
voie9te ,ci Intoarca, $i sp. !1;e
viu)) (Iezeklll .18, DecI
2
sa nu aesna?aJ-
duiasca, nimeni sa nn patlmeasea de patlma aCeIft a
riecucerlliciicir, tlindca acest pacat Elste numai al lor.
Ca,nd vine necucernicul intru adancul reuta-
tHor, dispretuieste si nu baga (Prov.18, 3),
zic.e, I:t$a c8. nil'militimea pacatelor aduce
ci intentiunea celui necucernie, Chiar de a1 intrece toata
reutatea', tu zi eatra tine fnsu-ti : Dumnezeu este filantrop
dore9te mantuirea noastra, dupre zice:
VOl' fi pacatele voastre ca mohoraclUnea, ca za-
pada Ie voiu albi" (Isaia 1, 18), $i apoi de 'ndata fugi
de pacal, _ _" .._,
Sa nu ne desnadaJdUlm, decI,fimdca nu atat de
arozav lucru este de a eadea, pe cat de grozav este de
. stit loeului dupa ce amcazut, nici de a fi Ii';!
este amt pe cat de greu qe a
v
nu teo
fiind ranit. "Cme se va putea lauda ca are lmma
curata? zice, sau cine va cuteza a zice ca este
110 OMILIA VIII
fara pacat" (Prov. 20, 9)? Aecstea Ie spun nu ea sa
va fae pre voi mai lene:;;i, ei ca sa va impiedee de a
cadea in dcsnactajctuirc. .
Voie$ti poate a afia cat de bun este stapanul nost ru '?
Ascuita .. S'asuit la templu Y8.mei?ulace!a inefi,fcat de
pacate, $izica nd: "Dumnezeule 1 milostiv iii mie
pacatosului " {Luca18, :t3),iata. dis'a. into}";;;, tel. 8af::D, :Oja
fndr-eptat numai e ll aceste cuvinte. Deasemenea t)uil1nezeu
zice $i prin Prorocul: ,)Pentru pacat I-am intI'istat
pre e1 putin, :;:;i an1 vazut ea s'a intI'istat, a
umblat suparat pre caile sale, caile lui Ie-am
vazut, i-am tamaduit pre el" (Isaia E.7, 17. 18);
Ce poate fi egal eu aceasta filantropie? Ca sa nu mai
fic posomor ,t, zi ce, i-am i ertat paeatele I-am
c uit pr-e eli!. Dara noi nu faecal nici Inacar ataLa, 9i de
aceia mai ales maniQm pc Dumnezeu. El, care se fn-
duio$aza $i se miiostiv&?te chiar pentru micil e noastre
suparari, cand nu vecle din partea noast.ra nici macar
negret;>ILc:8. este nemu1ta.mit , t;>i ne va IJedeps! cu
cea maiaspra.pedea.ps'i" fiindca. 0 astfeliu de purtare
din partea noastra este luataca cea mai grozava dis-
pl'etuire adus&' lui. Cine s'a intristat vre-odata pentru
pacatele sale? Cine a of tat '? Cine 9i-a batut peptul ? Cine
s'a ri.erinh;;tit?'- Eu erect ca nimeni! ci oamenii plang
bocesc mii de zile pentru cei morti din familiea lor,
penti'll pieTItereabanilor, sau $i pentru altele deacest
feiiu, in limp r,e sufletul pierzandu-l pe fiecare zi, noi
nune gandimmacar. Deci, cum vei putea imbHlnzi 'pe
Dumnezeu, cand nici macar nu simte9ti cand ai paca-
iuit t Da i zici tu, am paCi'it uit. Da! hni spui eu limba
numai, fnsa spune'mi $i cu cugetul, i;ii odata cu yorba
ofteaza din inima, pentruca astfeliu sa te inveseJe9ti ne-
contenit. Caci, daca noi ne-a ni intrista pentru pacatele
[acute, daca am sus.pina totdeauna pentru gre$ale, nimie
alta nu ne-ar mai in trista, fiindca durer ea aceastaar
alunga de la noi ori-ce alta suparare. A;;a ca noi am
ca;>tiga $i alt-ceva odatacu marturisirea pacatelor, aceia
adecade a nu ne afunda, in intristariJe vietii prezente,
de a dnci ingamfa pentru cele pla,clUe"l;ii ell aceasta
noi mai multam itnblanzi pe Dumnezeu, $i nu l-am
Intarita; dupre cum facem astazi.
caci, spune'mi: dad tl,lai avea 0 sluga ar
OMILIA VIII
8uferl. -multe rele din partea tovarl;;ilor sei, ;;i ea nu s:ar
ingrijl del oc altele, ci s'ar logrijl.. numai ca. santi
manie pe o?:re ny .ar deaJu!:s
fapt ca sa:\,i im 'La Dam ce'? Daca
shiQ'a nu ar avea mCI 0 grlJa pentru gre$alele salp fala
de 'tine, ci s-'ar ingriji numaj de cole ce a facut tovari",
()(:I)'o tIU (1 vp,i pedepsl. mai mult? Tot a::;;a
si clibi' caud nol nu j}.Blngrijhn do suparare;.
iui mai ma re inca i-a facem, iatii cand ne ingrijim,
j-o' fmblanzim, sau mai bine zis, nid nu so va mai
sup'ara pe urma? El sa cereIl!
pedeapsa pacatelor x: oastre, .;;1 el nn mal
cere nimic. De .aCCla ne amemnta eu pedeapsa,
pentruca astfeliu cu frica sa ni doboare dispret.ul,$i
cand noi ne infrico;;;am numai din a menintare, desigur
ca acest fapt nu ne"ya Jasa de a suferi pedeapsa. Pri-
ve:;;te, ce spune e11u1 Ieremia : nu veZl ce fac
acestiia? Parintii lor ard foc, fiii lor aduna lemne,
femeile lor farama aluat" (Jeremia 7,17. 18). Ma
tem ca nu cumva sa se zica 9{ despre noi astfeilu de
vorbe: (Da1"a nu vczi cc fae acc$tiia? nu cautii
cele ale lui Christos, ci cu totH cele ale lor. Fiii lor
alearga dupa J.or . dupa f;li
femelle lor dupa fa ntazll lucrUrl i;ll
IlUrnai ca nu jmpiedeca pe bal' bati, cichiar Ii
atlta . Du te de pilda In targ, $i cerceteaza pe eei ce se
dllC ca;;i pe se. intotG,9i vei. vedea.ca. nimen!
nu se interesaza de fapt duhovmcesc, Cl totl alearga
dupa, cele trupe$ti.
Dara cand oare ne yom def;ltepta'? Pana cand oal'e
yom zacea In acest somn ada,nc Oare nu ne am satu'-
rai de rele'? de$i chiar fara vorbe ni este deajuns
numai experienta iuerurilor de a ne invata despre ni-
micniciea celor prezente intreaga Multi bar-
bati cari indeletnicit numai cu lntelepciunea ome--
neasca, cari f).-au nimie despre cele viitoare?
fiindca s'au eonvins de nimicniciea celor prezente, apol
numai pentru aceasta s-au departat. Dara tu, dece
iertare to vei invrednicl, daca te tara;;ti jos pe pamant
tu, .. C3..t'e-nu .dispretIljpi?t1 _njcj pR __
pentru cele mari ve;;nice, tu, care ai auzit pe
spunandu-ti,aratandu-ti;;1 descoperindu-ti, care al
luat dela. dansul a.tatea Cum (,,a 'cele pre:..
112 OMIUA IX
zente nu sunt In stare de a ne putea stapanl.. aceasta
ni-au dovedit-o toti acei ce chiar fara fagaduinla celor
mari,s'au departat decele prezente. Ce bogatie
tand ii s'au predat saraciei? Nici una! Ci tiindca cu-
ca oastfeliu du saracie este mult
. Ce vieata .nAdaj-
d,Ul
ca
l1 ii dea lJi'edandu-se
<isprlmeicelei mahriari t Nici umi ! Ci numai pentru.ca
au afiat iiio$ii din natura lucrur ilor, ca 0 astfeliu de
vieata, este mai potrivita pentflJ filosofiea sLifietu1ui, in
aeela$i timp $i IJentru saoatatca trupuluL Toate acesteaj
deci; cugetaodu-Ie in ooi, $i bunurilc viitoare nccontenit
in minteanoastra, sa ne departam de cele
prezente, . pentruca aslfeliu sa ne invredoicim de bunu-
viitoam,prin qharut $i filantropiea :Bomnului nostru
--lli}ps Christos, carilla impreona Cll '1';3..ta1 eu Sf. Duh,
se"c<;l. de s)ava, stapanirea $i cinstea, acum pururea
in vecii vecilo!'. Amin.
OMILIA IX
- "lara de .. zide;;te cineva pe aceasta temeUe
RUT, argint, petre scumpe,' lemne, fan, trestie,
-- al ' flecaruia lueru aratat va fi. Ca ziua n va
arata, pentruea ell focse va des co peri , S1 al
lucru in ce chip va fi, foculH va la-
muri. E)i al earuia lucru va
zidit, plata va Iua. lara, al caruia lucru va arde,
se vapagubi, iara el se va mantui, insa
a:;a ca prin foc". (Cap. 3, 12-15).
Chestiunea ce ni sm de fata, nu este mIca ne-
bagata In seama, ba inca chiar este dintre cele mai
prineipale, pe care toti oamenii 0 discuta, aeeia adeca
dadi foctil gheenii are sfar:;;it. Cum cii nu arc, aceasta
lamurit Christos, zicand: "Ca focul lornu
e va stinge, ;;i viermile lor nu se va star;;i (nu
, Va muri)" (Marcu, 9, 44). $i bine, ca auzind
OMILlA IX 113
cacteti'lntr'url feliu de piroteala, sau mai bine zis, va
lasa nesimtitori, insa ce sa fae Dumnezeu poronce;;te
de -a spune acestea necont.enit, zicand: "Spune lamu-
rit poporuiui (Exoel. 1 9, arn fost
sprc sllJjpa cu v<\rlluiui; ' jtl.ra oaca poatesuntern
,. greoi . audHoNlor, s,po\ BUO fa0etrL de buna . Vale; -oi 51- '
Hti de slujba noasira. Mai 'mult inca, cadadi voiti , apoi
nici nu vom mai fi greoi. "Voie;;ti, zice, s}i ,nu-ti
fie frica. de stapanire? Fa. binele" {Hom. 13, 3).
Astfeliu, decL cava este eu pulint8, nunuoiai a uu vii.
nemu1taml, ci chiar a aseulta cuvintele noastre.cu placere_
Cum ea focul gheenii nu va avea aceasta
a aratat-o Christos, dupre cum am zis; insa Pavel
araw,nd osandei - spune ea vor lua.
munc[i - peirea delatatR'Domnului (II. Thes. 1,9)
$i "Nu va amagiti: nid curvarii, nj.ciprea-
curvarii, nici nic! sodomnenij,nu VOl'
mo;;teni imparatiea lui Dumnezeu" (1 Cor.n, 9. 10).
Dara 9i Ebreilor Ii zkea: "Pacea sa urmati (cau-
tati) cu toW, ;;i sfintenia, fara de care nimeni
nu va vedea pre Domnul" (Ebr. 12, 14). loea
Ghristos raspunzand eelor ce vor zice lui in ziua aceia:
"Au flU cu numele tau am prorocit, ;;i cunu-
mele tau rnulteminuni aln facut?" Ii va ziee:
"Duceti-va dela mine, flU va pre voi" (Math.
7, 22. 23). $i fecioarele ramase afara, n'au mai intrat In
ei'imarade nunta, :;;i pentru ceice nu-l hranesc pre el
__se _vor
osanda nu are sfar:;;it, unde este ratiunea
de dreptate'? Ca Dumnezeu cand face eeva, supuoe-te
hotarirei sale, $i ,nu mai baga la mijloe rationamente
Dealtmintrelea cum nu ar fi drept, ca cel
ee dela inceput primind mii de bunuri, iara in schimb
facand mii de rautati vredniee de osanda,sa nu fie pe-
depsit, daea elnici eu binefacerile eapalate, :;;i nici dupa
amenintari, nu s'a faeut mai bun'? Daca tu ai examina
dreptatea, apol chiar dela ineeput trebuia a ne pierde,
dupre logica de drept :;;;i dreptate, san mai bine zi;;, alGi
nUJ:Elai dupre logica de d!ept, el a ayut
$1 filantrople fata de n01, am savar9lt rele. Cand
cine va batjocore:;;te pe eel ce nu l'a nedreptatit cu ni-
16038 8
114
OMILIA IX
mic dupre principiul de drept este pedepsit, - daracand
pe .sau, pe<:el ce nu
i-a fiicut nid un rauma! namte, C1 dm contra I-a
dat mii de bunatati, pe eel ce singur a fost eauza eXIS-
. l' . t D P'" "e
1
a
lUi; ' care e ._, um .. .l, ,'-IV
. duh de vieata, pe eelee vOIe;;tea-.l pc
.' .aeela. zie. care nu numai ca.-I tlatJoeofAste, Gl JI1c<;l, pp. -
. ,. ' .. ' . t I d . 'J
fleee Z! ]1 amar'8_$teprin cate _ace, eorn n.u-_ va pe_Bpsl,
De ce iertare ar fi vrednic oarc'? Nu VeZl cum pe Adam
1'80 pedepsit numai un paea! '? Da, zici,t,u,
fiindea aeeluia i-a dat ramI, se bueura de multe,
voruri - de"'! nu esle aceJa;H Iucru: de tl se bucura m
si a p'icatui, cu a pacatul in
solrbiL' Raul eel mare este, ea tu
tue:;;ti nu gasindu-te in ram, C1 ale
, 'n DIM "nnd
ae mIa, :;>1 I!-U 1 1v '7 1 j '-;1 i j a.1 va. "
gase$ti in Gum a1' faee un om legat,
care s'ar dedil, la rautatl. . . __. . .
. . Dara tie ti"afagaduit eeva mal m';llt ?ecat rawl,
paoa aCUll1 inca 'nu dat,. ea nu CUl11 va sa, te
.]'n tlm n,,11unte1oI' dara nici n-a t,kut, ca nu cumva sa te
. .L- ..1.1-"'-".0. t'"oJ" "' - .....
apese -eu ostenelele $i nacazurile. Adam u9 smgu!
a facut, $i'$i-a atras 0 moarte pe c!l-nd no}
faeem mn de pacate pe necare Zl. Deel, daca Adam
., t t't dc> rna"'c>
pentru'n sinlSuf pacat $1 $1-a a UD: rau .a ""."',' v,
. $i a bagat moar-tea in 1l1me, dam nOl_ VleYUmu.
gasim ve$nie in pacate, ee nu vom patlIDI, nOI carl III
locul raiului ru;;teptaI? 9'reoae v?rJ;la
$i intristeaza pc audltorlU, $1 dmt.re tOt11PSU. nn eu sufar;
o $tiubine, caci inima mea S8 tu1bura $1 se
cu cat veaeh de atat
. mai mult tremur $1 rna prapadesc de frlca! Dara este
nevoie de a spune acestea, spre a nu didealn gheena.
Nu ai luat tu raiuI, niei pomii $i . verdeata de acolo,
ci eeriul $i bunurile din ce:r:iuri.. daca ce a luat
mai put.in $ia f9st mel un . cuvapt nu I-a
putut. seapa, apOl cu at at m8;1 mult . nOl am
mai mult, $i suntr>m eheI?atl la ;nal I?arl .;;1
. _ cad pacatuim pe fi,:care Zi. eu atat mult nOl,
vQm 8uferi cele mal groza ve pedepse. Gande$te- teb]-n.G,
cat timp este . de cand neaI?ul nos!ru_ 0!llenesc
osanda $i moarte pent!'u'J? paeat., Au . trecut C!nCI
mii $i mai bine de am, $1 totU$1 n smgur p
a
9
at
moartea de loe nu a fost deslegata. nu avem a Zlce
OMTLlA TX 115
C8. Adam a auzit pe Pmroei, nid ca a vazut mai'nainte
de dansul pe altii pedepsiti pentru pacate, ea aeeasta
ar fi putut sa-I de -apacaiul, 9i ca un ase-
menea exemplu l-ar fi putut cuminti, cijei . el a fost. eel
on:, ---9i eu toate ;accstea a t<?st .pedepsit, Tu, insa,
mmH; dm ;:j,cp.stea nu m de apune mamte, t.u, '.:are dupa
8.tE..tea e;{em.ple- 1n.;.;[; l "aU te-ai facut, Lll, care
lnvrednicit de Duhul sfinT., cu toate acestea nu un
pacat numai,sau doua $i trei, ei mii de pacate Ie tragi
dupa tine; - tu, zie, cum nu vei fi pedepsit Sa nu te
gandc9ti. ca dacapacaJulse fa.cc. lo_clipeala
apoi 9i osanda va fi tot. in clipeala oehiului. Nu vezi pe
unii oameoi, ca pentru 0 singura talllarie, sau pentru
o singura curvie faeuta in clipeaia ochiului, l$i pierd
toata vieata in temniti $i in ocne,luptandu-se eu foamea
$1 miile dc m)f\i nime111 dintre dan9ii nu a seapat,
$i nici o-a zis, ea daca,paeatul I-a facut m clipeala
ochiului, apni t.rebuie ca $i osanda . sa '$i-O faca. peun
timp- egai eu --tjmpul In care a .facut
Dara, ziei iu, eei ce fae ru;;asunt oameni, pe cand
Durnnezeu estefilantrop)). Dariinici oarrienii nti fae _ .
de acestea poate din . cruzime, $i Dumnezeu care' este
filantrop astfeliu $i proeedeaza cu pacato$ii, dupre eum
ziee scriptum: "Ca dupre mila lui, mare est.e
$i certarea lui " (Sirah 16, 12). Cand tu spui ca. Dum-
nezeu este fiiantrop, atund 'mi spui pricina unei marl
osande, ca noi paciituim fata de dansul care e filan-
trop. De aeeia 9i Pavel. zieea: lucru este
de a cadea in manile Dumnezeului celui viu"
(Ebrei 10, 31). Suteriti, va rog, vorbele noastre des-
pI'e gheena $i foeul eel nestlns, ea poate Yeti ca.pata
vreo mangaere de aiei. Cine dintre oameni poate sa
pedepsiasea astfeliu, preeum a pedepsit Dumnezeu, care
a dat potopul a eauzat 0 nimicire generala a nea-
mului nostru omenese, $i dupa putin timp iara;;i a plouat
de sus foc, $i pe toti cei deaeolo i-a nimicit'? Ce pedeapsa
data de oameni poate sa fie atat de grozava'? Nu vezi
cum osanda aceia este aproape nemuritoare'? Au trecut
patru mii de ani,$i totm;;i pedeapsa Sodomitenilor sta
inca In fiinta. Ded,dupre cum filantropiea lui este mare,
tot $i pedeapsa ce 0 da pacato$ilor este mare.
daca ar fi poroncit lucruri mari i?i ell neputinta de a
fi indeplinite, poate ea ai avea, de pretextat greutatea
116 _ _____ _____ O_M_ILIA I_X-,---,_ _
celor poroncite, - dara cand inca sunt foarte U$oare
lesnicioase de indeplinit, apoi Ge am p.!ltea spune cand
noinici nu vorbim macar de ole'? Nu poti posO, pu
"pOyi -sa In aiputea daca ai VOlt
cod ne flcuza (:eice pot, """':cu toate aeestea nicinu ni-a.
iucru, nici .T1U a nOi'onCit,
SRti'ca-a legiuit a:$flr ce'va,cFi Uisa,t la voin1a
auditorilor, insa a fi intelept in casatorieiiii a nu te
imbata, aceasta ocpoti
c
.:1a:ec; Nu poti goll punga dand
sar:).c:ilor'? - de$1 dici lii-o arata cei ce fac
cu toate aces tea e1 nu ni-a poroncit sa facern
numai decat; a pOfoncit insa sa nu rapim, sa aju-
Loram pe cei ce au nevoie. '$i daca ar spune .cineva ca
eu nu; ma lUultamese nL1mai eu femeiamea, apoi se'
pe sinA , singuc: $1, aiureaza, cf.ici llacuza cei
ce 9i tara femee. Dara ee'? spune'mi : a
nub8.rf1 nu poti'? A nu blestema pe altii nn poti'? $i eu
toa:ie nu este gren lueI'u de a nu face a;;a, d de
a tace, Co fndreptare vom putea avea, cand noi nu Ill-
peccle atat dt) m;;oare !ili lesnicioase?Nici una.
Cum ca osanda va fi ve;;niea, cste foarte in vederat
din toate celc spuse, dara fiindca unora Ii se pare ca se
impotri vesc la aceasta cuvintele lui Pavel de aiei, aide sa Ie'
puncln la mjjloc, E?i sa afiam bine ceia ce el sa
, spuDiL 'Zicand ea "AI caruia lucru va ramanea,
car.e a ziditJ plata va lua, iara al .caruia lueru
va arde,se va pfigubi", a adaos imediat: lara e1
se va mantui, insa ca prin foe" .
DecI, ce arn putea spune fata de aceste yorbe'? Sa ne-
gandim bine mai Intai, cine este temeliea, cine este aurul ..
cine sunt petrile cele scumpe, cine lemnul, cine fanul , c:;;i
cine trestiea. Temeliea 0 a aratat apostolul foarte lamurit,
ca este Christos, zid1nd: "Ca alta temelie nimeni
nu poate sa puna" afara de ceia ce este pusa,
care este Iisus Christos", iara zidirea mi se pare
ca sunt fapteie. de $i uniia spun ca acestea sunt zise
pentru dascali, pentru ucenici $i pentru eresurile cele'
conrupte, totu$i dreapta judecati'inu pl"ime$te a.selrlenea,
Il8.rere. Caci. daca esteaiiia, apoi cum lucrul vaarde ;;i
se' va nimici, iara cel ce zide$te se va mantu!, a$a ca .
prin foc? fiinddi mai eu seama cauza sau faptuitoriul
ar trebu1sa se nimiciasca, $i elsa primeasea pedeapsa.
___ ----'-___ _ _ _ ___=_:OMILJA IX
117
ceamai mare, ca unol ce a zidit. Daca dasealul s'a
facut cauza raului, este vrednic de 0 mai mare pedeapsa
atunci cum se va mantu! '? lara daea e1 nu este cauza'
au precum sunt, prin
ratOlclea lor, apOl Olf-.l lUi. 'este vrednic, de osal1dii
Bauvre:ctnic de vr'e-p iJaguiJii c8IGB!;!, ziditbine:
Deei, cum spune ;, 86 v:ap3;gubl:?"' Dcundcse-.j,ed8
oste de fapte. ' .
Fllndea mal departe apostoiul urma a.s8 adrcsa
... ce facuse acea curvie "care z1ce, nici intre
nu .se. de aceia e1 (jin buna vreme
aIunca caei el S6 pricepe ca diseu-
tand C},1.tceya, cinar in aceastii discutiune sa in-
mal chl.'lalOte vorba de ceia cearea desfasura
rnctI a$a$icand e1 Ii eearta de a nu afi'tepta,
sau ZIS, dea nu se increde in a$<1 filosofi,
el. mal pregatit vorba des-pre . tainele cre9ti-
msmul';ll. Cum ca el de pe acum se arunca asupraacelui
curvarlU, se poate vedea de aici, caCl spunand de t e-
melie, a adaos:"Au nustiti Ca sunteti casa lui
. Dumnezeu, Duhullui Durnnezeu locueste Intru
voi? De vastrica cineva cas a lui DUInnezau
pre acela Dumnezeu" (ver-s. 16.
Ie spune,zguduinddeja cu frica sufletul curva-
rlUlm, .
de . einevR, pe aceasta temelie
3:
ur
, ars-mt, petre lemne, fan, trestie"
Zlce. Dara neVOIa; de zIdlr8 este dupa primirea credintei,
dupre zice l}Drept aceiaziditi.,.va unii
p.re mtru cuvmtele acestea" ,). Thes. 4, 18),
filOdca me:;;terul sau arhitectul, iiii ucenicul contribuie
la pentru zice: "Fiecare sa socoteasca
(lb .. 5, 11). Daea. aces tea ar fi zise pentru
cele spuse de aposto1 In pasajul ce
m sl:i nu .$l-ar avea de a fi, caei in
tOti trebme a fi egali, de vreme ce una este
cand iumodul vietti nu S8 poate a fitoti
Credmta nueste deosebita, adeca,lma, a celor buni;
iiil alta a ,rai,. ci pentru toti cari in adevar
cred, pe .cand In vieata sunt multe deosebiri, caci uniia
sunt mal harnici, altH mai lene;;ij' uniia sunt mai exact
i
118 OlvllLIA IX
in implinirea datoriilor, altii mai inferiori, unii au succes
in cele mai mari, altii in cele mai mici, uniia gre-
in cele mai grele, altii in cele mai mici. De
aceia t;;i zice: "aUf, argint, petre scumpe, lemne,
fan, trestie". "Al fiecaruia lucru aratat va fi")
spunand aici de al caruia, lucru va ra-
1'1:18,n6a, care a zidit, plata va lua, iara a1 car-uia
lucru va arde, seva pagubi" de $i daca ceia co
spune aid cu.. priyire)a $i nu
trebui ca sa se pagubmsca. fimdca a cm esto vma daca
ucenidi n'au ascultat De aceia spune' ca: ,.Fiecare
, lsi va lua plata . sa dupre osteneala", nu dupre
sau rezultaLullucrului, ci dupre ostenealiL Olci
ce sunt eu vinovat, daca nu sunt cu bagare de sama
eei ce ma asculta De unde se vede ea ceia ce el spune,
se rapoarta 1a fapte. Deci, ceia ce zice In acest pasaj,
aceasta :"Daca are 0 ,rea,
en credmta dreapta, eli nHynC nu-1 va l:1Juta cremnta
snrea nu fipedepsit, lucrulluiJiind ars en F.x-
p;'esiunea ,;va arde" inseamna ca nuva suferi furiea
foculm. Dupre cum dind ein-eva avand arme de aur ar
trece printr'un riu de foe, $i ar putea trece poate cu ve'-
selie. ne cand eel ce ar avea cu el fan in trecere, nu
num'a! ca nu l-ar putea scapa, ci chiar peel s'a1'
pier-de --'" tot a:;;a este$i eu faptcle.
Deci, apostolul discutand aid, nu spune despre 1u-
crud arse carenu a1' exista, ci a baga frica
mai mult, a adita gol de orice siguranta--pe-cei ce
in rautate. De aceia $i zice: "se va pagubi".
lata inUUa, pedeapsa .. JV[ai departe spune: "iara e1 1n-
susi se va mantul, insa ca prjn foc." lata
it doua pedeapsa. Ceia ce el spune aici, aceasta in-
seamna: nu el se va pierde ajungand 0
nimica ca :;;i faptele lui, ci va dimanea in focul cel
Deci faptul acesta il apostolul "mantuire",
de aceia a adaos "caprin foc", dupre cum noi
a zice despre materiile cari nu au ars nu
s'au distrus imediat in foc, ca se mantue in foc.
Fiindca ai auzit do foc, sa nu':ti inchipui ca cei
aeolo vor fi adm;i la neexistenta, sau ca, vor disparea
cu totul, daca 0 astfeliu de pedeapsa aposlolul 0 nu-
OMILIA IX 119
mantuire, sa nu te minunezi de aceasta, fiind('1i,
lui este de a face uz de denumiri frumoase
chiar f;ii in chestiuni cari suna rau la urechie, precum
;;i 1ll ('ele placute face uz de denumiri contrare. De
pilda: numele de 1'obie se pare a fi denumirea unul.
lucru :C3'\':1. Pavel [ace uz de dilnsui in chestiuni
,. . . ..,' ,
lJUrle,:LlCB ... .uU: ;n.."- ,-,._jl_L..t. '-.:-ovJ. a \vuot , ,)
spre .. asnultarealui Christos" (II. cor. 10, 5),-:-de
asemenea intr'o chestiune rea el face uz de cuvinte
frumoase $i incantatoare, zicand: ((a imparatit pacatul
(Rom. 5, 21), de num'elede imparatie esle mai mult
Ull nume de lauda, un nume fncantatoriu la auz. Tot
f;ii aici cand el spune ca se va mantui,"
nimic all nu zice, decat ca da a intelege intinderea pe-
depsei, ca 9i cum ar fi zis: iara el va sta n8-
contenit pedepsindu-se. .
Apoi a adaas: "Au nU9titi ca sunteti casa
lui Dumnezeu" ?Fiindca maisus a vorbit de cei ce
taie biserica, apoi la.urma se atinge E?i de acel curvariu,.
nu insa"'ln moct dar, ci Intr'un mod nehutar-it, da a se
. intelege Vleata cea conrupta a lui, a initltCtt pacCttul .
dela darul eel incredintat lui deja. Pe langa aceasta
apoi, mai infrunteaza pe altii, chiar del a faptele deja
exisLente. Sau cit vorue:;;te de cele viitoare, sau de cele
peLl"ecnte mai in urma, sau de cele fntristiHoare, sau de
cele bune placute, el face aceasia, De pilda:
vorbindde cele viitoare, zice: "ea ziua -H va
nentruea. eu foc se va descoperi", jara vorbind
de fapteie petrecute, zice: "au nu ca casa a
lui Dumnezeu sunteti. si Duhul lui Dumnezeu
locuieste intru voi ?,," ,
"De va strica cii1eva casa lui
strica'l-va pre acela Dumnezeu" (Vers. 17)). Ai
vazut asprime de cuvant'? Dara jntrucat persoana este
inca apoi ceia ee nu este atat de
greoiu, ei eu totii imparta$esc friea de pedeapsa. "Stri-
ca'l-va pre acela Dumnezeu", adeca pierde'l-va
pre e1. Yorba aceasta nu este a unuia care blestema,
ci acelui ce prorocef?te. "C<1ci casa lui Dumnezeu
, sfinta este.1pe cand eel ce a curvit este casa
120 OMIl.IA I X
spurcata. Apoi ca nu cumva sa se para' ca el se adre- .
seaza aceluia, dupa ce a spus, ci casa lui Dumnezeu
sfinta 'este, a adaos imedieat: "Cari sunteti voi".
"Nimeni pre sines,8, D.U se In::;ale". $i aeea-
st:l expresiu,ne cs! e in;jr8ptata (,.(lntra aceluia, carese
\',-;o;"'ro"a' / "J ...;1 i-I' "8".a' ca
1 ___ ' J t .. .1.! ... ...... 'y' . .< ' _ ..... . \...1.1 .;;:.t.:t a..1, '-' v y
$i, l)' U :e} . tn treacatseadresea.za orea mult
a.celuia,bagandu-l ' ipt.r'lln feliu de agonie,$i predandu-:l
groazei, iarfu;;i adueevorb;1. depA.caWl ob$tese, zicand:
"De i se pare cuiva Intre voi ca esteintelept in
veacul acesta, faca-se nebun, ca sa fie intelept".
Aceasta 0 face cu mult euraj la urma, ca eel ce i-a
razboit fndeajuns. Chiar bogat dear ti cineva, sau de
bun nearn, ori ce ar ti, daca el este stapanit de
pabat., apoi este ceL...mai ordinar, dit,!.tr-e eel ordinarL Du-
pre curn de a.r fi cineva chiar imparat, a1'- fi considerat
en mai ticalos dintre toti ticalo::;;ii, dad ar aj unge rob
tot ru;;a I?i Cll eel ee ajunge rob pacatului.
pacatul este barbar, ..=;;i e1 nu a cruta su-
f10tul OGa.ta Ina.t in stapanire, ci in paguba
celor ce I-au prim it
I) Nimic nu este atat de dobitoeesc lucru,. ea pa-
eatu}, nimic nu este alat de prostesG de primejdios.
Pacatul toaLe Ie ra::'ltoarna pe dos, toate Ie tulbura, $i
Je niliUkR9te oriunde s'ar strecura. Gretos este a-I vedea,
greoiu nesufer:it. $i daca vr'un zugrav $i-ar ima-
gina vreodata ci1ip111 pa9atului,cred ca nu ar gre:;;i daca,
$i j-ar lnchipui ea 0 femee monstru, barbara, sufland
foc pe nari, neagra, intocmai a:;;a dupre cum
poetiif'$i lnchipue, PSL SciladinmJtologie.
agata decugetui nostru eu mii de mani, nea.;;tep-
tate strabate in sufletul omului, l$i toate Ie rastoarna pe
dos, ca.:;;i canii cari mU9ca pe Dara de Ce mai
trebuie sa-J zilgravim, 9i sa nu adueem aici 1a mijloc
pe cei care-I fac $i sunt sliipaniti de '?
Pe cioe v()iti mai lntai sii deseriem'? Pe laeom $i
pe rapitoriu'? Dara ce poate fi mai . ca. oc.hii
a:cestora '? Ce poate ti mai rara $1 mai dnie ca
ace9lija'? Nuatat df. neru$inat este c.anile, ca unul din
ace;;tiia, alealtora. Ce poate ti mai
1) Part ca morold. Cat de sIuteste eli ce se as a-
mana. c1cspre cei Jacomi. (Veron).
OMILIA IX
121
. spurcat ca manile acestora'? Ce poate fi mai nesatios ca
gura lor, care toate Ie inghite $i niciodata nu se mai sa-
tura'? Nu te uita la fata $i la ochii lor, ca sunt de om,
caei oehii omehc::;ti nu veld astfeliu de lucruri. Lacomul
$i hrapitorul I'lU vede pe oameni ca oameni, nuvedo
ceriul ca ceriu. rluridica i:.aDul in .siB SpJ"6
toate ci totul c rcncca esie rban,Oc'hii 6t;i$- .
.. de a vedea pe sa1'o.C1 doborati de . sarilcie, . $1 se
rni$ca. spre mila, pecand pe sa.:
raci, se infurie ca a fiarelor salbatece. OChll omene$tl
nu vad cele straine ca ale lor, ci $i pe ale lor ca s trel-
ine' nu poftesc pe cele ale altora, ci $i pe ale lor Ie
dan' altora, pe cand ochii aces tor a 9u. suferi, d.aca
nu vorrapi $i pe cele ale aHora, caCI 11 nu au oehl de
om, ci detieara salbateca. Ochii pot suferl
sa vada trupul lor gOI, dici este al lor,$ichiar pe. a l
altora, - pc cand ochii acestora daca ml V0r .pe
to i desbracati, $i dac:a nu VOl' vedea toate cele strawe
de'puse aeasa la dao$ii, niciodala nu vor ti
$i mai bine zis, nici atunei nu sunt mult.amiiL De acma,
manile lor niei eli labele fiareloi' salbaticB nu pu-
tea asemana cineva, caci sUIlt multmai hrapitoare $i
mai O'rozave ca ale acelora. Ur$ii 9i lupii dupa ce s'au
se desgusta pe urma de prada lor 9i se dE:;par-
teaza pe ('and ace:;;tiia niciodata nu mal au sat OUn1- .
ni-a faeut rna nile, ca sa ajuttin1 pe iara nu
easa-i desbraca,m, $i daca ar urma .C::l< PQi sa Ie lot.re-
buinta.m In acestscop, arioi e mai bine' de a Ie t':UaE;i
a ramanea i'ara cle.
Tn, cancro fiarasalbatica fti sfa;;ie 0 nae., 1,8 sear-
, h89
ti
, insuti sS?i.l f:1l fratele 1'3.
ai faeut ceva rau'? Si cum te poti numl om'? Nu veZI
ca noi numim fapt omenesc mila eeaplina de fi)antro-
pic, $i eand . cine va face ceva crud ::;;i lipsit de mila H
mim cu totii neomenos'? Prin urmare, caraeterul omulUl
il clistingem de al fiarelor salbatice, numai prin a mill1l,
zicand pururea: ((oare el nu este om'? oare este fiara
salbatica sau cane) '? Oamenii vindeca saraciea, $i nu
o mai sporesc, pe cand gurile acestora suot gl1ri de
salbatice, sau mai drept vorbind, chiar9i mai r ele, chiai'
$imai salbatiee decat ale acelora, fiindea.ies ele cu-
vinte mai veninoase decat dintii acelora, cuvmte care
deseori pricinuesc moartea aproapelui. $i daea le-ar
observa pe toate cineva, atunci ar putea vedea bine, cum
122 OMILIA IX
din oameni, neomeniea lipsa de mila face n80ameni.si
flare s8Jbatice. Dad inca ar examina cugetul unoI'
astfeliu de oameni, inca i-ar declara nu numai de flare
saJbatice, ci ehiar demoni, caei sunt plini derautate::;;i
de dm;lInanie asupra aproapelui. Accilo .nu vei vedea nici
de lmparatiea cerurilor, niei frica .. de gheena,
nid rU$ine de oarDeni, nid mila, niciSimpatie, ei neru-
'3inarB :;;i obt'aznieic; ;:.i dispretul tutulor celor viitwi'e,
iar-a cuvintele lui Dumnezeu despreosanda, Gun] :;;i ame-
nintarea cu. gheena, lor)i se pare numai un mit.
. Astfeliu este eugel ul lacomilol' a hrapitorilor.
Deci, cand ii pe dinauntru sunt demoni, pe din-
afara fiare salbatiee, ba chiar mai rai decat acelea, apoi
atunci eu cine yom asemana pe ni
9
te astfeIiu de oameni
Cum ca sunt mai rai decat fiarele salbatice, este in ve-
derat de acol0, ca acelea sunt deIa natura pc cand
H ca oameni avand dela natura blandeta, se silesc sin-
D'uri de a se pune In f<3_ndul fiarelor salbatiee. Dara
demonii Ii au p8 acc$tiia ca conlucrand ell dan$ii contra
. eelor bftntuiii,pcdi.nd dacE!. nu arconlucra ell dernonii,
a[)oi cde mai multe din lor contra noa-
stra,s'arspar'ge in capullor, - - Insa intrec $i
pe demoni, ioeercandu-se de a stapani pe eei bantuiti.
demonul pe om, iara nu pe ceilalti
demoni, pe cand lacomul se grabe$te de a . face rau in
orice mod celui de aproape, $i nu se nici de natura.
bine, ca, multi sunt nemultumiti de noi pentrn
aeeste cuvinte, dara eu nn SHot de loc suparat, d mi-e
mila_. plang pe aslfeliu de oameni$i ehiar de ar
vol. sa rna bata , eu plaeere a.:;;i sufer!, daea s'ar departa
. de aceasta salbatacie. G'ici nu numai eu singur, ci Pro-
roeul Ii scoate peace$tija (lin randuloamenilor zicand:
"Omulin cinste fiind, n'a priceput, ci s'a asema-
nat ell dobitoacele cele necuvantiitoare" (Ps.48, 21).
Deci, sa devenim odata oameni, sa privim spre ceriu,
f;ii sa recfu;;tigam chipul asemanarea lui Dumnezeu, ca
astfeliusa ne invrednicim !;li de bunurile viitoare, prin
filantropiea Domnului nostru Jisus Christos, ea-
ruia impreuna eu Tatal $1 eu Sf. Dub, se cllVine slava
in vecii vecilor. Amin.
OWLIA X 123
OMILIA X
"Nimeni pre sine sa nu se de j se
vv"; '('G acto lut-<>.lr-pt
p.'!....;J'L'L .. .L 'LAJ .' .!, "-'u' 'J. ,'--:lV.lV 1. v ",-"v
acesta, nebun sa se faca, ea sa fie Intelept".
(Cap. 3, :ii3. 19) ,
Dupre cum am zis mai 'nainte, apostolul a aruncat
acuzatiea eont.ra acelui curvariu, poate chiar fnainte de
timpul cuvenit,lasand-o a se intrevedea prin putine cu-
vinte enigmatice aruncate, iara dupa ce i-a zguduit eon-
$tiinta, revine 1a lupta lui contra intelepciunei lu-
la paeatele celor ingamfati de aeea inteiepciune
$i caritaiau biseriea, ca astteliu adaoO'and $1 restul celor
spuse, 0icornplectand intregul cap de acuzatie eu cea
mal marc exactHate, la anna sa se aruncecu toata pu-
terea lirnbei asup:ea curvariului aceluia, dupa ce, cum
8-,ffi zis, mai 1ntai.. .l--:a a.tins _put.in prin cele vorbite mai
lnainte. Caci $i expresiunea de aici"Nimeni sa nu se
catra acela mai eu seama este indreptata, ba-
g<1ildu-i rnai dinainte groaza In
despre treslie, contra lui mai eu seama este spust"i, $i
chia!' il1tregul pasaj de mai Inainte: "Au nu ca
. suntBticasa lui Dumnezeu"? pentru dansul mai
ales esl.e pronuntat. DOU3, lucruri sunt c,are ne pot de-
parta pe noi depacat; cand vom pricepe osanda ce zaee fn
paeat, eand ne vorn da searna bine de demnitatea noa-
stra. Prin faptulea el a adus in discutiune fannl tr8stiea,
a infrico:;;at pc auditoriu, iara cand spune de vredniciea
$i nobleta noastra, e1 a rU$inat auditoriul; prin cea dintai
face buni chi1O\.l' $i pe eei mai nesimtitori, iara prin a
doua incurajeaza in facerea binelui chiar $i pc ceimai
blanzi. .
"Nimeni pre sine sa nu se De i se
pare cuiva intre voi ca este intelept in veacul
acesta, nebun sa se faca". Dupre cum el poron-
de a: fi :mort lumei.$i aceasta rnortificalie eu
nirnie nu vatama, ci ehiar fo}ose$te, dici se face pri-
cina vietei, tot a$a poronee$te de a fi mort in veacui
acesta, pricinuindu-ni-se de aici adevarata filosofie.
124 OMILJA X
Nebun lumei devine acela care dispretuie7te
ciunea lumei, $i care crede ca cu nimic nu-i poate eon-
tribu! la primirea credintei. Deei, duprc cum saraciea
yea cluprc. Dumnezeu este pricina adevaratei bog<'l,tii., 91 .
dupre pumnezeu este pricinlt in{t1tfi.rBi,.$i dis-
preNl de Bi('Cvft e SJe "priciuaadevarciteislave,
tot, . il se "vea,e;uia'Cesta,
ilfuce mai ' In{elept decat fiindca toate eelcaie cre-
dintei noastre sunt din cele contrare lumei Intelep-
ciunei ei. Side ee oare n'l:tzis: (dEmededela sine
lepciunea))' ci "faea-se nebun"? mai mult
sa injosasca $i dispretuiasc:a invatatura lumea.5ca; fiindca
nici nu ar fi fost acela$i lucru dad ar fi zis: leapada
fnt.elepciiJnea $i ne ;;i invata de
a nu ne rU$ina tIe noastra, caci aeeasta s1m-
plitatc $i Dpaceia
apostolul mOl de nume nu sa 'sfht, rttnclca el se tncura-
jaza din puterea imprejudirilor desfa$urate. Dupre cu.m
48 pilda erucea, care se parea lor eeva de batjoeora,
a de venit pricina a mE de bunurL motivul slavei cei
negraite $i -temeliea vietei' ere$tinc:;;ti, - tot $i paruta
11ebunie a devenit prieina adevaratei intelepciuni printrc
noL $i duprecum eel ce a invatat ceva rau, dacanu
va lepada, totuJ, $i nu '$i V(:l, indrepta spiritul, prega-
tindu-l de a.ft curat pe viitoriu, nu va $ti nimie lamurit
dincele sariatoase,-tota$a $i c:tiintelepciunea lumeasea __
daca nu vei alunga tGtul, :;;i nu-ti vei eu rat]. cugetul fa-
candu-te pe tine deopotriva e u eel prost in ceia cepri-
ve$te' credinta, nu vei nimic sanatos. Cael
91cei ce au vecIerITe' daoa nu fnchid ochli
9i . nu se dau in grija altora, ci se vor lasa numai in
nadejdea privirei lorce1ei fal$e, vor rnai mult
chiar decb,t cei ce nu vad de loe.
. $i cum, zid tu, s'ar putea. lepiida iotelepciuoea
aeeastal)? Daea nil vei prim\. eredintele filosofilor. Apoi
fiindca a poroneit atat de puternie de a lepada aceasta
Intelepelurie, la urma pune $i cauza, zicand: "Pent.ruca
intelepciunea lutnei aee::;;tiea nebunie este la D.um-
nezeu" (Vers. 19),caci ea nu nurnai ca nu ajuta ell
nimic, oi inca chiar impiedeea; $i pein urml:IT8L"rebuiB-
a te departa de ea, ca una ce "atima. Ai vazut cum a
dovedjt biruinta eu prisosinta, ariHand ca nu numai eli
nimic ou fo10se$te, ei inca chiar este $i contraro, cre-
OMILIA X
125
dintei '{ niei ca s'a marginit <:u vOF-
bele sale proprii, ci a pus la m1JIoc 0
zicand: .. Ca seris este: eel ce prmde . pre eel m-
telepti prieeperea 1} lor", adeca .{(oBi bi!ll:-:
, . , tIt' a .... 'me!r.> lor ,,111arl' 11
pre eel . lll,e ep ,} cu. 11. c- C . - v J - - "
a: facut ,rW
Dumnezeu,apoi toCrr1ai prin aceasta.-l-a .ca. Jl}CA
mai mult au iIevoie de Cum ,In e.e "?
Pentruca facandu-se nebum aceasta 1.ntelepelUne,
cu drept Guvant ea au fost robItJde. ea. eel e.e credea.u
ca nu au nevoie de au la atatapevOle
de ajutoriul lui, in cat la .. ca erau
mai pre josdecat pesearn $1 necarturarll, .au a.v
ut

voie chiar $i de ajutoriul aeestora. De acem a Z1S
toIul, ea bumnezeu i-a in lor,
eand spune: "Pierde-vOlU ca
ea nu este buna de nimic, iara caod zice: "eel ceprmde
pre eei intelepti intru lor" araia pu- .
terea lui Dumnezeu. . ." .
Dupa aceia spune $i modul cum oa ad.!w-
gand 0 alta mar! urie: "Domnul Zlce, gan-
durile intelepti1or, ca 20).
Cand inteJepciunea eea 1$1 da 0
parere arata astfeliu, ca.re
- mai eautt __
nilor de multe od cad eanedrepte, pe cand.
lui Dumnezeu pretutindeni este :;;1
nit.oare. Deci, dupa ce Ii pune inamte a:
taL

stralucit al judecatii cei de sus, la urma
cuvantul maicu putere, intorcandu-l asta. spre
cei stapaniti,$i zicand: "Dreptaeeia mmem sa nu
laude intru oameni, ca toate ale
(Vel's. 21). 1ara$i se Intoarce.la i.deia de du?-alnte, ara-
tand ca nici In cele cue;eta
lucruri mari, ca uniia ee au prl?tr
deci, intelepciunea lumeasca este. v3:tamatoare'Alara
duhovniee$ti nu sunt date de Zlce, ce cuvant .al de
. 1) 1tC1.vooPi[C1., dupre cum arata
mologia cuvantului (1t&'Y rVfOY = tot .lusrul) rlu este tradusa
ci ar' trebui sa sa zica 1ar!l- perlcopa aceasta sa ne.
eel ee prinde pre eei 'l.nteleptt mtru vteleljugul lor)).
126 OMILIA X
a te hludall cand e Yorba de intelepciunea lumeasdi
el ziCe: "Nimeni sa nu se amageasca pe sine",
fiindca cugetau la Iucruri vatamatoare,aici j'nsa, fiindca
taptul are in sine un mare folos, el fntrebuinteaza cu-
v8.ntul mai ell blandete, zicand: "nimeni sanu se
_
"Ca to.atc ale voastre sunt; oti Pavel, ori
Apollo, ori Chifa, ori lumea, ori vieata, ori moar..,.
-..tea",oriacestea deacum, ori cele viitoare toate
" ale voastre sunt, iara voi ai lui Christos, iara
Christos al lui Dumnezeu". (Vers. 22. <::3); Fiindca
i-a atins Cll putere mai 'nainte, Ia lirma Ii intre-
meaza. Mai sus zicea: "Ca ai lui Dumnezeu im-
preuna lucratori prin altcle multe i-a
mangiUat, iara aid ca "toa te ale voastre sun t" do-
bQrind trufiea dascalilor, aratand ca dascaJii nu nu-
mai,canu i-au indatorat cu nimic, (ci inca ca chiar :;;i ii
datoresc.a aV88. oare-cal'e dici pentru
voiau devenit dascali $i au Iuat -charuh. Darii
s-ar fi putut mandri ca dascali, ' de aceia mai di-
nainte Ii-a taiat boala, zicand: "fie-caruia precum
Domnul i-a dat" ca "Dumnezeu a facut
terea-", ca astfeliu nici dascalii -sa nu creada Iucruri
mari de ea uniia ' ce dau Illvata,tura, :;;1 niei uce-
nidi sa nu se mandriasdl. auzind pe apostol ca ." toate
41e voastre sunt ", fiindca zice, sunt pentru voj,
fnsa totalul S8 face de Dumnezeu). .
Dara tu te cum pana. la sfari?it el $i-a
pus numele fnaintea celor-I-alti, iara numele lui Petru
tocmai la urma. $i ce va sa zica expresiunea din acest
pasaj: "ori moartea"? Adeca '(ca chiar de ar muri,
pentru voi mol', primejduindu-se pentru mantuirea voas-
tra. Ai vazut cum iarii$i .a doboritcugetul ucenicilor,
$i a ridicat pe al dascaHlor El discuta cu dan$ii ca
pedagogii cu eopii de bun neam, ca1'i au a
teni toate. Se mai poate spune$i altmintrelea: adeca ca
$i moartea lui Adam pent1'u noi a fost data, -ca noi sa
ne cumintim, precum moartea lui Christos tot pentru
noi, ca sa ne mantuim.
"Voi ai lui Christos, zice, iara Christos a1 lui
OMILIA X 127
Dumnezeu", insa altfeliu sunlem noi ai lui Christos,
aItfeliu este Christos al lui Dumnezeu, $i altfeliu este lu-
mea a noastra. Noi suntemai lui Christos,calucrll, pc
cand Christos este, al lui Duwnezeu, ca Fiu al sau ade-
flo r,D., ereatufg" 'dupre cum nici lu-
cii de '$i cllvant,
ins?- kleia eli tot'll deosebita. Lumen. este a nO!lstdl..
fhnd faC:t!tii ncntru noi,pe cEtnd Christos lui
Dumnezeu, ca lui in no!
lui Christos, ca dedansu.L . (CDeCl, zlqe,daca i?I
aceiasunt ai vO$'tri, apoL .ie ce atunci ati fa_.cut eu totul
din contra, numindu-va dupa numele lor, :;;1 nu eu nu-
mele lui aJ lui DumnAZeU '?
-Asa sa ne soeoteasca pre noi om ul, ca
", 1 "l . . _
pre ate 1Ul. Ispra.:,,:m?l
(ieonoml) al tamelor 1m DumI!ezeu ,(Cap. 4, it
FiindcaJi-a umilit cugetul 10I', prlVB$te cum la urma
iara$i Indrepteaza. zicand : "e-ape ni$te siugi ale lui
- .. zi-ce, nu te DUn-!! eli nufflele s!u-
'1 '-l t A " o . - - t
' gilor care shqcsc, .a.sanu pe stapaUlJ! _am), __ ICI II l1U!ue!';.e
fspravnicL3auipQnomi; aratand taini.le tre.buie a
Ie da tutul'or, Cl numa1 eelor Cal"j trehme, $1 carl pot a
Ie iconomisl eu vrednicie. "lara ee este mai mult,
sa, eaute aeeasta 'intce ispr-a vnici, ea credineios
cineva sa se afie". (Vers. 2), adecasanu sfitarisasca
cele a]o sa nll Ie ci ca
iconomsa Ie administreze, cad treaba iconomulm este de
a administra bine cele fncredintate lui; sa nu zica ca
cele ale' sta,pa,nului sllnt a.le sale proprii, ci din
inca, saspuna ca ale sale suntA ale. stapanuIUl:
1) Fiecare deel, sa cugete acestea III sa,
cel ce are darnl vorbirei, ca $i cel ce are aven,'-- cum
ca aces lea i s-auincredintat lui de stapanul, $i ca deci,
nefiind ale lui, el nu trebuie sa Ie stapaneasca numai
pentru dansuI, nici sa i?i Ie lui, ci
Ie socoteasca ca ale lui Dumnezeu care le-a dat.
sa vezi iconomi Asculta ce spune Petru:
1) Partea -moraUL . Cum ca cele date noua sunt dela Dumnezeu.
li\i ca uu trebuie a Ie pastra llumaipentru noi, ci a leimpartali\i
li\i ca cel c,e m!lui:ii'te .pe. sa':.ac ... se. cu numele
lui Dumnezeu, de mantUltormii'1 bmefacatorlU. I Veron).
128 OMIUA X
Ce cautati la noi, ca cum cu a noast.ra putere
cucerrlicieam fi facut pre acestasa umble".
(Fapt. 3, 12)? iara lui Cornelin Ii zicea: eu insu'mi
sun tom". (Ib. 10, 26); deasemenca 8i catn'iChristos
.. .
zIcea: . .lata. nul amJa$at toate$lAl 3.m . urmat
tie"; 19,: 2-:JTot zicand
mult de cat totiaceia m-am ostenit" a adaos
imediat: "lnsa n'u eu, ci darullui Dumnezeu care
este intru mine", (LCor. 15, 10), precum :;;i aiurea
adresandu-se acestora Ii zicea: ce ai care n-ai
luat". (lb. 4., 7)? Cu alte cuvinte nimic nil este al 18,11, .
niei averile, oiei cl1vantl11, ba inca .oici sufietul, caei :;;i
acesta este 111 stapanului. Deci, dtnd trebuinta cere, da-l
si oeacesta, iara d8 iube$ti vieata,:;;i poroncindu-ti-se
de -a'l da, tu te imDotrive$ti, apoi atunci nu .mai e$ti
lconom. Si'Cum se<poate fmpotrivl. cineva, zici, cand
Dumnezeu' II ci1iama '? Aceasta toemai spuo $i eU,.:;;l
teemai pentrn B.eest f{';l.pi rna. mjnlllH"Z de filantropiea lui
Dt.mmezeu, diei ceia-ce' poate sa'ti ia dela tine cbiar $i
fara voea ta, el nu voe$te D.-ti Ie lua fara voea ta, ca
astfeliu sa ai $i plata. De pilda: poate ca sa 'ti iee su-
fietul fara de vointa ta, j'nsa el voie$te a ti-l. lua GU
buna ta voiuta". ca sa. zici :;;i tu ea :;;1 Pavel:
"In fiecare zi mor" (I 31). Poate de pilda
ca sa-ti iee slava si tara voea ta 9i
lit 1nsa e1 voieste 'q lua, de la tine cu buna vointa
ta: ca astfeiiu sii aiplata. Poate sa te faca sarac . $i fara
sa; voim;;ti tu, insae1 vDiei;lte ca tu debUDa .. voe ..
sarac ca astfeliu sa'ti impleteasca cununi. Ai vazut fi-
lui Dumnezeu"? Ai vazut trandaviea $i tampirea
noastra? Poate ca ai ajuns iotr'o slujba inalta, sau ai
primit vre-o stapanire bisericeasca? Nu cugeta lucruri
mari,cacinu'ti-a.i ca$tigat tu slava, ci DUillnezeu te-a
imbracat cu ea, el este care 'ti-a dat-o. Deci, pastreaza-o
ca pe. un lucru strain, ne-tacand abuz din ea, $i nici
jntrebuintand-o in celece nu trebuie$te, oid fngamfan-
du-te <;ii nici sfitarisand-o, sau mai bine zis,
ti-o tie ca pe ceva propriu al tau, ci considera-te pe
8ine'1.i ca sarae fara' sla va. Daca. ti s'a increaintat
poate porfira. imparateasca spre a 0 pastra" apoi ITU
tpebuie a abuza de aeea haina$i a vatamape cineva,
OMILIA X 129
ci a o pastra cu cea mai mare scumpa,tate, ca data tie
de Dumnezeu. Ai primit darul cuvantului? Nu te trufi
:;;i niei nu te fngamfa, caci da,rul l2u, este .al. Nu fii
nerecunoscatoriu pentru darUrIle stapanulUl, c11mparte-le
in mod drept tovara:;;ii tei, $1 nici
eu de, ca :;;icU111 tale .pr<;:prll, rU9lysaw:
cruti ,pontru,tine nUl?al, pe,altn sa l1u-1
din ele. Chiar copii deai aveliisunt a1 1m llumnczeu.
Daca tu Ie consideri a:;;a, apoi :;;1 vei fi mul-
tam it 8i luandu-ti-se nu te vei lnt1'ista, civeizice ca
lob:' Dommil a dat, Domnui a luat" (lob 1,21).
Y Tot ceia ce avem, este a luiChristos, :;;i chiar pre
afi (existenta) dela dansul $1 printr.1nsul 0 avem; :;;i
dreptul de a' tra1. de a f;li $i
pamantul, toate sunt ale lUI, ;;ll daca lIpSl de una
din aces tea ne Dierdem S1 ne nimicim, cad Doi suntem
aid $i dara, a zice
mereu ca aeeastaeste a mea, ceealalta este a ta}) flU
sunt vorbe goale, Caci 1'n fapt nu este 3.;;;:'1,. $i ('and
tu zici ca te O'asc$ti io casa ta, nu este alt-ceva decat
o vorba goal<l Jipsita de r.ealitatea.lucrului,fiindca :;;i
aerul, $i pamantlll, :;;i casel sunta.!e creatoru-
lui, $i ch1ar :;;i tu care aI $1 cele-
1alte sunt ale lui. Daca poate intrebumtarea casCl este
a ta apoi:;;i aceasta este nesigur, nu numai din cauza
mortii ci ehia1' $1 mai 'nainte do moartedin cam:a nc-
, , .
statorniciei luerll rilor omene$h.
Acestea deci, imprimaodu-Ie in mintea noast.rt'i,
contenit sa filosofam cu ole, si de aici vorn ca$tiga doua
bun uri mari: si. ca yom fi iotdeauna mult<.lmiti, fie-ce,
muu
yom mai sluji eelor trecatoare, care niei nu sunt alo
noastre. Chiar ave rile daca ti Ie-a luat, pe ale sale Ie-a
111at chiar cinstea si slava, chiar trupul, $i chiar insu$i
de ti I-a lu.1t, al sau a luat; chiar copilul daca
1i I-a Iuat, apoi n'a luat pe !luI tau, vCi pe sluga
fiindea nil tu I-ai plasmuit, C1 el I-a facut; tu. aI
v
SJUJlt,
in cazul de fata. numai ea obiect de treeere, lara totul
oIl-a facut. Deci, sa'i multumim lui, ca ne-am invred-
nicit de a slujl. in lucrarea sa. Dara ce? ;'\i llvoit
ca' pentru totdeauna sa ai agel <;1ar"? .ApOl ac:easta lara:;;l
este fapta unui nerecunoscatorlU, $1 a UOUIa .care nu
stie ca are un lucru strain, S1 nu pe al sau proprlU. Dupre
. .
t6038
130
OM ILIA X
cum eei ce de buna voca lor, de asemenea
lueruri trecatoar e, $tiu bine, ca ceia ce au nu este a
lor' tot a$a $i eei ee se intf'isteaza la pierderea lor, sft--
tarisesc, . S?,U l:;;i insu$ese . loru '$i lucrurile stapanului.
Caci dadi noi ehiar nu suntem ai n0;Jtri, apoi eumaeele
lllCfuri pot fialo noastre'? Din doua pani .noi suntem
, , . f' " d' ft' D c:
ai lui: t')r.ln e.rC,a}lunC1 $1 prIn ere H1V),. , e. .
, . . ' - r,.' ' .. I ,1 ''''''''u de' ro t: ec::j.e" rr. , "8 '
zice .. iJa, v iU. !!yi:::;bCi"Ul .' let llle "...., L vt. ,
11), iara Pavei: "Ca intru dansul viem, ne
miscam, si suntem (( (Fapte 17, 28), preeum $i atunci .
.. desf>re credinta, ziee: "nu sunteti ai
ca sunteti cumparati eu pret" (1. 6,
19. 20), A;;a dar'a toate sunt aie lui Dumnezeu. Cand,
ded el 11e chiama :;;i voie$te a ni lu<'teeva, sa nu bol-
cu vor-ba ea slugile eele nereeunoseatoare, $i
nici sa ni insusim pe furis luerurile staj)anului. Daea
sufletlll nu este a l fau, apoi banH cum poL fi ai tei '?
Cum deei in ceia nu treb)lie cele ce pu
sunt ale aeeasta vom fi tra:;n la
r espundere, Cet uniia ce r,au
fiindca f lU' :.-)unt- ale' noastre,cl -ale stapanulul, treDUIC1
ea sa Ie Gheltuim eu f!'a!.ii no::;>LrLfiinddi toemai pentru
aceasta a fost invioovatH $i bogatul din evanghelie, pre-
cum si cei ee nu hriinesc pre Domnul, ea uniia ce
facut Nu spune ca eu cheltuesc din ale mele, :;;i
ca din ale mele mt!" desfatez), caei nu , sunt din ale tale,
cidin ceJe str'eine, zie streine, fiindce" tu voie9ti <1$ft,
pe cand Du.mnezell voie:'?te ,ea cele tie, sa
Ie cheltue:;;tl pentrll fratll tel. Cele stI'ell1e sllnt ale tale
numai atunei, r.and tu Ie eu cei sara.ci, iara
daca tu Ie crutare nUffiai eu s!nguf;
apoi atunci slreine au dev.enit eele ale tale. Ie-m
fntrebuiutat eu cruzime, $i ziei ea: este drept ca cole
ale mele sa Ie cheltuesc numai spre multamirea mea,
de aceia eu zie ea sunt streirle, cad eele ale tale sunt
eomune tuturor, dllprc cum .comun este soarele, 9i
aerul, $i pamantul, precum 9i Dupr.ecl!-m
s6 petrece eu trllpul nostru, ca ll1g I'l,llrea sau nu
se margine!7te numai la unul dinorganele lUI; C1 se
intinde asupra fiecarui organ in parte, iarade cumva
S8 marQ'ineste numai la unul din maduL3,ri , apoiatunci
intregul tru'p 1:;;i pierde energieasa,- lntoemai ,S8
en averile.
OMILIA X 131
$1 pcntru ea sa fae mai lamurit eeia ce voiu a
spune, iata de pilda, cit hrana data trupuiui pentru toate
madularile lui, nu se imprfu;;tie in modproportionat la
toate, ci , numai la unut . din madulari; ei bine, atund
este strein80cu totul de ,acel madular -;d cum . TIll
fie streina, dacanici nu opoate mistul nu-l poate
hrani f, .- r:eclnd -.daca ea S8 1ft toat.e in co-
mun, atu[lci e:;;ie a tutui'Or ia liB loe, a.' fieear'uia in
parte. Tot a::;a se petrece 9i eu ave rile .: daea tu singur
te bucuri de 81e, atunci Ie-ai pierdut-::- ca. nll rodesc
resplata cuvenita - pe cand dac,:a tu Ie imparti al-
tora, apoi atunei mai eu sarna sunt ale tale, $i atunci
YOI' rodi, adeeaiti vor aduee folos, Nu vezi ca mariile
slujese, gura mesteca $i moaie manearile, $i stomahul
Ie prime$te Nu enmv8. oare zice stomahul: {lindea eu
le-arn primit, de aceiti trebuie a Ie stapanl pe
Deci, nu spune astfeHu de vorbe nid tu, in privinta
averilor, caci daLor-iea eelui ce pr'ime$te cste de a impar-
tasi $i De altii din cele ee aprimit.Dupre cum rent-alea
.,' esLe de a slapani numai nentru
sine, $i a nu Ie imparti-in mod proportionat tuturor
madularilor, cand atunei iTItregul trup se 9i vatama,-tot
a$3. $i reutatea. eeJDr bogati estede-a stapani totul pentru
dansii ceia ce au, caei atunci $i dil.n9ii $i pe altii
pierd,Ochiul deasemenea in -sine lumina, in88.
nu pentru aceasta e1 este indreptatit de a stapani numai
pentru sine lumina; ci . lumineaza intr'egul trup, - cad
nicinu dupre natura de a 0 :stapanlsinguI' pentru
sine, pecal timp e1 este achiu. Nasul iara;;;i simte mi-
roslll, fnsa nl.1-1 numai pentru sine, ci-I tri-
mite crierului, r;;i pune pe stomah in contact eu acel
miros plaeut, !7i, in tine, prin e1 intregui trup se simte
bine dispus. Picioarele Inca cahUorese singure, insa nu
se poartc'\ numai pe dansele singure, ci transpoar-ta in
aceb$i timp pe intregul trup. Tot 9i tu ori ce tt
s'a ineredintat, nu stapa,ni singurtu, fiindea totul vei
vatama, ehiar pe tine insu-ti mai 'nainte de altii.
Dara aceste imprejurari nu se vad petreeandu-se
. numai eu madularile trupuiui, ci $1 in . toate actiuniie
Caci de pilda, daca fierariul n'ar voi saim-
parta9asca nimanui me$te$ugu1 lui, apoi atunei $i pe
dansul pe .celelalte me9te::;;uguri 1e va dal"apana. De
asemenea $i eurelariul, $i eulti vatorul, $i piLar-iul, pre-
cum $i fie care din eei ce au vr'un sau vre-o
132 OMILIA X
intreprindere din eele trebuitoare, daea ar voi sa nu
impartfu?asea pe altul din me9te9ug, apoi nu numai pre
aitii, ei chiar 9i pre dansul singur se va pierde pe langa
c.;ilaHi, f$ice spun eu de cei
sa.raei daea s'armoliplde reutatea yoastraa celor la-
mmi 9i ,bogap., ahOi mal
fiin!,cadadl, de 'pikl<'i, p'ar> \'{)l b)!ate.!fi'llor, iute
v'ar faee saraci $i pevoi, ba inca ehiar v'ar pierde eu
desavar:;;ire. De pilda: daca lucratoriul de parnihlt Xm
da munea sa, daca marinariul nu a1' vol. sa-$i ia
lucrul seu pe eorabie, daea osta:;;ul n.'ar voi sa se duea la
razboiu, apoi intelegeli bine cata vata,mareati avea,
de aiei. A9a di ehiar de n'ar mai fi nimic alt, eel putin
temeii-va ' $i ru:;;inati-va de aceasta, 9i imitati intelep-
citinea acelora. Nu avcre pe nimeni (I
Apoi atunci oste drept ea niei tu ,sa de
ajutoriul cuiva. Dara daea aeeasta s'ar petrece, apoi
atune] totul s'ar rasturna pe dos.
';;, Prettftindeni, deci,a da $ialmparta;;l $ipeal(ii
. din ale noastre, este )'nceputul multor bunuri, fie eu se-
mintile, fie cu ueenicii, fie eu me$te$ugurile, fie in fine
cu --orice.Daca de piida cineva ar vOl sastapaneasca
numai pentru sine, pe dansul cum
Intreaga vieata Ie va rasturna. Dad cultivatorul de
,pamEmt arpastra semintele acasa ingropate, va pricinul (}
foamete grozava. Tot a,;;p-:;;i 1)ogatul daca face asifeliu cu
banii sai,mai 'nainte de ceh;a-raci pedansuise vanimici,
pe capul sau flacara cea mal arzatbare
a gheenii. Dupre cum dascalii, chiar do ar aveacat de
multilleen1ci, p_e fiecareil din mO$te-
:;;ugullor, tot at$tigtmulti Carilla prifnit
binefaceri dela tine, ea cu totii sa zica de tine, ca pe cutare
1'a sciipatde saracie, pe cutare de prirnejdii, $i ea cu-
tare 5'ar fi pierdut, dara dupI'e darul lui Durnnezeu flU
s'ar fi bucurat de sprijinul lui; 9i ca a deslegat pe cu-
tare de boala, pe cutare }'a izbavit de sicofandii, pe altul
fiind strain 1'a primit la clansul, pe ce!alalt care era gol
1'a imbracab). Cuvintele acestea sunt mai bune decat
mii de bogatii $i mii de tezaure, $1 pe toti ii va Intoarce
--c1itra tine mai mult decM hainele 'cele aurite, sau caii
cei Impodobiti, sau slugile cele nenumarate ee yin in
urma tao Acestea chiar te arata greoiu tuturor, $i de
totj 'vei fi urit, ca , un dw;;man comun, pe cand acelea
te vor proclama cape un parinte ob:;;teisc, 9i ceia ce
OMiLlA XI 133
este maI mult decat arice, ca $i favoarea lui Dumnezeu
iti va urrna pretutindeni in faptele tale. Spuna atunci
cutare,ca mie mi-a inzestrat copila la un
.altul ea mie mi"[l. crescut GO 1 , 1'a facut. b?,rb:at
desavar;;;it, un altul ea m'a scapat de nenorociro "i
celalalt ca m'a izba,yit de prime,jdiiJ). , _ "
,Asemenea cuvinte S!lnt mai bune ,('.uU!H1t1e
de aur,$i au mii de vestitoriin cetate de filantropiea tao
Aeeste glasuri sunt eu mult rn<ii dulei 9i mai placute
decat glasurile vestitorilor cari merg inaintea impara-
tuluisau a stapanitorilor, cad ele te proclama de
tuitoriu, binefacatoriu, sprijinitoriu, $i, in fine, ell numele
pe care Ie atribuim lui Dumnezeu, iara mi lacom, man-
dru, nesatios 9i chitibu;;ariu. NU,va rog, sa nu dorim
de a auz-I nid unnl din aceste cuvinte, ci numai din ceie-'
laUe. Caci daca 9i pc pamant asemenea cuvinte rostite
fae pe cineva strahicit 9i "estit, dara inca eand sunt
scrise $i in ceriuri, 9i dnd In ziua cea de pe urma 1n-
SU9i Dumnezeu Ie va proelama lnauzul tuturor, poti
pricepe singur , de eata fnsemnatate :;;) de eata stralucire
te vei bucura atunci, Carora fie ca cu totH sa ne in-
vrednicim, prin charul 9i filantropiea Domnului nostru
Iisus Christos, caruia fmpreuna cu Taml 9i eu sfJ'ntul
Duh, S8 cade- slava in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XI
lara ;Die prea iFni osto
judec de catra voi, sau de ziua omeneasca, ci
nici insu-mi pre mine rna judec. Pentruca ni-,
mic pre mine nu rna vinovat; ci nu intru
aceasta m-am indreptat; iara cela ce rna judeca
pre mine Domnul este" (Cap. 4, 3. 4).
Impreuna cu celelalte rele, eu nu $tiu cum in na-
tura oamenilor s'a boala curiozitatei, 9i a cer-
cetarii fara rost a faptelor straine, ceia ce 9i Christos
a lnfierat, zicand: "Nu judecati, ca sa nu fiti ju-
decati" (Math. 7, 1), caci acest pacat, ca 9i toate ceIe-
134 OMILIA Xl
lalte pacate, nu are cu sine mCI-O multamire, ci numai
pedeapsa ;;i osanda .. Cad noi flind apa,sati de 0 multime
de rele, $i purtand in ochii nO$tri harne mari, deodata
devenim cercetatori aspri ai pacatelor celor deaproape,
care Cll nirnie nil SA neo:-;ehese poate de firelede gunoiu,
Acest fapt., se petrecea. peatunci $i in Corinth,eaci pe
barbatii eviavio:;;i iubitori de, Dumuezeu Ii luau in
iJatae -de jocpentru simpiitatea $i neinvatiitura lor',iar-a
pe eei lncarcati de mii de rele Ii j udecau de buni pentru
limbutiea lor. Dupa aceia apoi, ca :;;i ni
7
te judeditori CG
$ed po seatme, ii votau cu indarjire draceasca ni$te
astfeliu de hotarjri: (Cutare este vrednic, cutareeste
mai bun decat cutare; acesta estemai inferior c.eluilalt,
sail ca este mai bun decat acesta); $i cu chipul acesta
h\sand 1a 0 parte propriile lor Tele, de care ar fi trebuit
s'}'seintristeze, ii deveneau judecatorii altora, ;;i prin
aceasta aprindeau intra dan$ii lupte din cele mai grozave.
Deci, Pavel doborind aceasta boa}a uricioasa; Cli
cat a intelepciune 0 indreaptii. Fiindca mai sus a fost zis:
T", .. !". ;"e -e-;;::tD'Y"::'; '1'-" ;li{'a ,}t,,-,-,c .,COC>"'T'a
,; ... t...I(;LLAi. v j.J '-' . .LLl(.A;.J. .J..LU.1.\J ... .1 . . tJ!\. .... ,::) ... _ .. ,.1 .....11_,
ispravniei (iconomi)"cu care ocazie s-arfi piirut di
Ii se lasa drum liber de a judeca 9i cerceta vieata fie-
diruia, apoi aceasta parere gre$ita eia strivit-o eu de-
sava.r9ire, Deci, canu cumva ji sa patimeasca de aceasta
boah"i., iata cum i-a departat dela 0 asemenAa necuviinta :
"lara rnie preaputin irni este ca sa rna. judec
de eatra voi", iara$i aducand vorba asupra' propriei
sale persoane. Dara ce va sa zica prin fraza aceasta, ca
"Mie prea putin imi este ca sa ma judec de
catra voi, sau de ziua omeneasca?" Adeca: ma
judec pe mine Insu'mi ca nevrednic spre a fi judecat
de voi; 9i ce zie eu de voi ci chiar de ori .<;;i cine altul.
1nsa nimeni sa nu considere ca lipsa de minte din partea
lui Pavel, daca spune ca nici unul dintre oameili nu
este vrednic de a da hotarirea pentru dansul. Mai
'ntai fiindca el nu spune acestea pentru dansul, ci voind
a trage pealtii din suparareali'i nemultamirea ce Ii se
pricinuea de acei judecatori nopoftili de nimel1i, 9i al
doilea ca lucrul nu se marginea numai ]a Corintheni,
ci chiar9i pe dansul s'a scos din 0 asemenea judecala,
spunand ca a S8 da asemenea hotariri, este ,mai presus
de parerea sa, pentru care a f;;i adaos imedieat: "ci nici
OMILIA XI 135
insu'rni pre mine n1a judec (( .. Pe langa cele vorbite,
apoi, trebuie de a eerceta $i chestiunea pentru care sunt
spuse aceste vorbe, Dealtfeliu Pave! obiiiinuea de multe-
ori de a grai $i eu Aglas'put:rnjc,sau mai drept
9i cuoare
c
,Ca,rCiTI3,ndrie:; lnst;. U,CCc1StU- .. flU
trufie sau linsa de minie, ci din cea mal eminentfi, 1('.0-
homie. fiind""e3.; si aeum 'cl a SDUS ,aecste nu. c:a
'c-!'i t;:.t:l 'lnO'aAm'- ... 1'-.1 rno-
..... '-'. .... ....... 0 ......... <..; .. .t ..... "-"', <..J .... .o.""""a 1-"'-' ............ .....,.......... "-'''-'''' ....... J
dereze pe altii, 9i grabindu-se de a-I imbraca cu dem-
nitatea sfintiior lui Dumnezeu. Cum ca e1 era dintre eei
mai smerit{, asculta-l ce spune, punand 1;;1. mijloc pentru
aceasta chiar marturiea "ca infato;;;area
trupului este slaba, ::;;i cuvantul defairnat[[ ,$i
iara;;i in alt Ioc: "Iara mai pre urma decat toti,
v L L'V v ] ". I tV v t, V) ,
ca until nasCUL lara ue ' nmp \S arpa ura sa
aratat :;;i mie" (II. Cor. 10, iV. I. Cor. 15, 8). $i eel toate
acestea gande$te-te singur cum acest smerit. cerand
timi)ul $i irnprejurarilc,- ridica cugetele ucenici1or, nu
Invatandu'-i trufiea, ci insufhlndu-li idei sanatoas8. Caci
, .... A ".. ......
tot acestor COTlnthenl" dlscuiand CD danf?:n 11 ZIcea: lJ ca.
daca se iudeca intru voi lumea., nevrednici sun..,
teti de judeciiti Tnai rnici" (1. Cor. 6, 2) Dupre
cum crestinul a sta doparte de mandrie, tot a:;;a
de departe trebuie a fi $i de lingu$ire, ca:;;;i de un cuget
necinstit. Crmd de pilda 11r zice cineva, ca averile eu
nu Ie consider fntru nimic, $i ca toate cele prezente nu
sunt pentru mine decat umbra", 91 vis,;;i judi!'ii copilare$ti
noi nu-1 yom taxa de mandru, fiindea atunci noi yom
defaima pe Solomon, care a grait, astfeliu filosofap:d:
Desartaciunea desartaciunilor, toate sunt de-
" 'I 'I
(Ecl. 1, 2). Dara sa nu fie una r,a
de a numi 0 asemenea filosofie eu nU!TIele de mandne!
. Deci, a dispretul toate cele prezente, nu vine dela
mandrie, ei dela ma.reliea sufletului. De$i noi vedem de
multe ori 9i imparati: $i stapanitori stand impotriva
unoI' asemenea imprejurari, totu$i $i eel sarae daca fi-
losofise$te asupra lor $i Ie dispretuie9te, apoi nu pentru
aceasta H vOm numi mandru, d -vom spune ca e1 este
om serios, om cu sentimente inalte, dupre cum $i pe
eel ce prea. mult. se impotrive$t.e, pe eel ce jesa <lin ho..,
tarele umilintei, nu-l yom mai numi smerit $i cumpu.-
136 OMlLIA Xl
------ - -------- ---- --- - - -
tat, ci slab, mie de suflet fara sentimentul libertatei.
cad $i un fiu daca ar dispretul celecB se cllvin tatar
lui sau, iara pe eele servile le-ar admira, noi nu l'am
lauda pe el ca srnerit, cl am spune ca este lipsit de. no- '
ea esteservi! $1 tA-nltorili ; l'aul 8l:1rn ira, nurnai
a tun ci , canGel ar faceVarba muItU .de oeie pa.rint.e9tj,
ar dispretlli ceie servile. Lipsa de rnlnie estenumai
atunci cand cineva se crede pe d;lnsul a fi n)ai bun de-
cat aliii j insa a-$i da parerea pentru oare-care impte-
jurari nu este rezultatul mandriei, ci a unci
filosofii inalte.
De aeeia Pavel, nll iniUtandu-se pe sine, ci voind
a modera pe altii earise ridicase contra barbatilor ce-
lor umiliti,$i voind a-I convinge sa fie cump&,tati, zieea ca:
"Mie prea putin imi esteca sa IT-hl, judec de
catra voi, sau ziua omeneasca ((. Ai vazut cum
' $i pe aceia i-a fndreptat'? Ciid eel ce auzea ea aposto-
,. lul Ii clispretuiape toti deopotriva, $1 ca de nlmeni nu
lcredea vrednie de a fi judecat, nu se
. fiindcanu el singur era seos dintre eeilaltLDaca el ar
fi zis numai ca preaputin fmi pasa daca a$ifi jude-
cat de voi :;;i ar fi tacut dupa .. aceia, ponte ca ar fi fost
dcaj tillS ca ii sa seconsidere ca disprellliti; clara acum
el adaogn.lld expresiunea: "sau de ziua omeneasca" ,
eu aceasta a adus 0 ma re mang.aere . 161 rana callzata,
dandu-li lor parta,?i la disppeWire. Dara
aeeasta 0 indreapta din nOll , zicand: "ci nici insu:mi
pre mine ,Jlla, judec" . Prive:'?te ea cele vorbite
de dansuinu Sn-t1t din lipsade minte--sau mandf'ie, caci
niei chiar pe dansul nu 5e crede m stare de a sej (1-
deca cu exactitate. Mai departe apoi, fiindea aceasta
expresiune s'ar fi parut a -unui om ce 5e inalta pe sine,
iata ca aceasta a fndreptat-o, zicand: "ci nu lntru
aceastam'am indreptat" (Vers. 4). Dara oare
nu trebuie de a ne conc1arnna, pre noi paea-
te1e Ge Ie savar$im Desigur ca trebuie a face aceasta.
inca cu toata puterea, cand noi pacatuim; Insa Pave]
nu aveil nimie din aces tea, dupre cum zice: "Pent.ru
nimic pre liline nu ma stiu vinovat". Dt:!ci.CE
sa judece, dac<i 81 nu se $tie}l, cu nimic
vmovat El insa a;;a fiind, zicea ca nu intn
acestea s'a indreptat. Dara atunci ce am pulea SpUD(
OMILIA XI 137
de eei ce au cugetul incareat cu mii de pacate, nu
cunose la dan;;ji niei un bun . Bara ee'? Daca el nu se
$tiea cu nimic vinovat, apoi oare nu s'a maj indreptat
(ju5tificat) ,. - fiindca s'a ,iiltampJat poate Sa pao'1tu-
iasea;;i e1 in oarecari lucruri miei,pe cari nu Je I?tiea de
pacate. De aici tu sa,. judeeL eata e.XaCl.it.atevl. f1 .
.viitoarea judecat<ii. ! A$8, dara, 81 a'a spus, di erode
nevrednic de dansul de a fi judeeat . de . aeeia - crezan'..:
' du-se pe sine farade nici un ponos - ci numai ca sa
astupe gurile eelor ce faeeau a$a. In alt loc, ehiar fiind .
pacatele pe fata, $i e1 nu da voie de a judeea pre altii , .
fiindca timpul fmprejurarile cereau a$<'t, pentru ca re
9i zicea: "Dara tU
J
ce judeci pre fratele tau
sau tu, de ce defaimezi pre fratele tau " (Hom,
14, 10) ca cum pare ca ar fi zis :Nu ai fast rari-
duitspreaceasta, omule! ca.,sa judeci pe altii, ci sais-
-pe cele ale tale. De CG dara rape,c;;ti dreptul sUi-
panului '- caci dreptul aceluia este de a judBca, si nu
al tau.- .
-.. . --De- a:daos -eilmedfeai: ;, Drept acefalTIai
'nainte de vremenimic sa nu judecati, pana ce
va venl Domnul, care va lumina cele ascunse
ale intunericului, va arata sfaturi Ie inimilor,
atunci lauda va ii fiecaruia dela o umnezen "
(vel's. 5). Dara ce 10a;re nu trebaieca dasullii sa fc.)(;C;,
de. sigur
J
p.entru cele pe faJa
martUrlSlte de tOtl, dara aceasta la tImpul potnvlt,
chiar atunci sa 0 facil. fUnd ii tri;;ti $i arna,ra,ti,

m;mratate. Cael $1 aid el nu vorbe!$te de pacatele $tiute
de toti marturisito, ci pentru ca preferau pe cutare
ill locul cutaruia, ';;i permiteau de a face compara-
iiuneintre vieata unuia 9i a altuia. Fiindea aces tea
singur el Ie ;;tie, el, cel ce va judeca cele ascunse ale
noastre cu toata exaetitatea" eare va hotari care
anume sunt vrednice de 0 mai mare plata $i cinste,
precum $i care sunt vrednice de 0 mai mare pedeapsa,
pe cand noi Ie judecam numai dupa aparentii. Data
chiar in cele ce Insu-mi am ziee, 9i nimic nu
lamurit, apoi cum a$i putea fi vrednic de a-mi da
votul pentru altii Cum putea, ca eu, care nici pe
ale mele inca nu Je ;;tiu cu sa judec pe ale
138 OMILTA Xl
altora Deci, daea, Pavel J'udedt 89:'L apoi eu atat m::li
noi .. .spunea, nu' scopul de
ara,a pe SIne fara mel un ponos ei ea sa arate ca
. ti . cineva priritre dan$ii in totul nepad,tos
MCl a,ceia nu ar fi v rednie de a judecit vjeata
si . ea daca e1.. care 11U c:e ,.:.:tiea :-au nimip
,ni: . .ru;a,<lpoi eu atat"--' c:qri
mii de pacate pe cugetul lor.
Astfeliu, tieCi, astupand gurile eelor ee faeeau ase-
menea judedl,ti, la urma pare ea simte dureri mari de
a eu vorba aeelui eurvariu, $i a-$i
desearca mamea ce 0 avea eontralui. Dupre cum cand
strica mai tree in toate partile nori
lara dupre aeela urmeaza bubuitul aeel O'f'Ozav
::;;i pe cerlll se face un singur nor, ${'numai
aupa '.lcel'.l ploae pe C:U imbeh;;ugare, 1n-
t<?cma! at;;a s au petrecut lucfuflle eu apostolul. Cad
$1 eI urmand a fntrebuinta ell mull a indignare vorbe
mai intaiu euvinte asnre
moai.e barbatului,fiindca pacatullui er:a Jndait:
... ''Tl('.:l Yl'P6 ,- dp. n"-t ' . ' ttl . v
,J ," .... ' "UVV. l!L.! _.".,.. - <..'3. . curvlea, 0 oc.a a {>>I. .
nu-i pentru pacatul facut, $i hici nu
In ca nu atala trebuie a jan pe pacatos,
pe cat pe pacatos...u] ,r!u are pal'erede rau, nici
nn se ". V om pre multi" zice,
nu C3,!'I au mamte cum s'ar intampla, ci
"car] flU s'au pocalt de necuratiea sl curVlea si ,
__ V___ _ _ )V " '., '.,
au faeut'l (II. Cor. 12, 21). eel
ce llllpa ee a gre:;;it, nu este vrednic de
plans, ci vI'ednic de fericit, ca unul ce a trecut in ceata
dreptilor. "Spune, zice, tu eel int:ii fara de leO'ile
t?-le, ?a sa te v (Isaia, 43, 26). Dara cfaca
$1 dUI?a ee a paeatUlt cmeva, este. fara ru:;;ine, apoi
a!uncl nu aiat vrednie de mila ca a cawt, pe cat
ea dupre ce a cazut a dimas locului. Deci daea a nu
v, .... '
se pneva rentr:,u sale este un fapt rau,
a. se i;ll mandrI pentru acele pacate, de ce
pedeapsa oare nu ar fi .vrednie Daca, eel ce se Ingamfa
pentru sueceseIe sale, !;>l este neeurat, dara Inca eel ce
se pentru paeatele faeute, de ce iertare poate
fi
Deci, fiindca ?i eurvariul acela era dintre aeesti din
urma, caci $1 e1 1$i faeuse prin pacat sufletul atat de
OMILIA Xl
139
obraznie $i -neincovoiat, incat nu mai simtca nimic, de
aceia era nevoie mai iniai de a-i dobori truftea. f;)i nici
nu pune dela inceput e:rima IU.i, -::- ea_ eU.m-va sa-$i
piarza orice pic de rU$me, ea UlvHlovai1tmamtea celor-
lalti ... nid dupa aceia, ca
v
!38.J)LI, ereada
a vorbit oarecum In treacat de taptul 1m, Cl mal )Utal
baga
ndu
-
1
multa {rica din. cauza 1.)1 f?-tii dA
eeilalti, duplOi, Zp;li:
duindu-i mai dinainte, prin certarea celorlalt1, eugetul
lui eel amortit. $i lipsade minte. Caci ehiar vorbele apos-
tolului: "Ca' eu nimic pre mine nu rna vino-
vat, ci nu intru acestea m'am indreptat" 9
i
ca:
"eel ce ma judeea pre mine I )C?mnul
va si lumina eele aseunse ale mtunerlCulUl,
. f'1' . .\ " . 1 - A
va arata s aturLemmn or nu sunt Z1S8 .a llltam-
plare, ci prin ele se atinge $i
ee se alipise de d:lnsul, .. 91 defalmand
pe sfinti. f;)i ce lnseamna, Zlce, daca . unlla separpe
d
' p .'v - m I"'''' on
. lnalara'.:,VlrLuo::;n 91 1. InU 10.\1 .ua. , ctL- 1 JU\.lG ... J1..Iu. . o.A.
. este alfaptelor dinafara nUmal, CI a<:-J.uee 1a
cele aSCUnSe)). Deci doua sunt cauzele, sau mai Diiic ZlS
trei, care noas\ra,rlU :lntai;
ea chiar de nu ne-am ("u mmle vmovat1, nm
avem nevoie de un cereetaloriu exact. care cu eea mai
mare scumpatate sa examinezepaeatele a1
ca multe din faptele petreeutene scapa dm, mmte $1
raman aseunse' s1 ai treilea,0:"i.multfJ dinfaptde sa"
v.aAr"'.ite de altii ' rloua ni se I)ar bune, pe ca,nd poate in
. reaihate nu a9a; dara aceasta nu vine deeat nu-
mid dintr'o judecata nedreapta; ( I).eci., cezieei! di eu-
tare sau eutare n'au pacatuit en mmlC, sau ca
este tnai bun deeat celalalt Aceasta nu 0 poate spune
nici eel ce nu se eunoa$te cu nimie vinovat, ci numai
cel ee j udeca cele.ascunse a}e. nymai
eare judeca eu dreptate. CaCllata, Zlce, ca eu nu rna $tlU
eu nimie vinovat insa nid a$a "nu m'am indreptat" ,
adeca nu m'am' izbavit de raspundere, nici de pac:;tte:
EI n'a zis ca (<DU m'mn pus in rantJul eelor drept] Cl
ca nU sunt (;urat de pacab), pentruca aiurea, zice: "eel
ee a murit, s'a indreptat de pacat" (Horn. 6, 7),
adeca ca atunci s'a izbavit; a scapat de pacat.
poate $i multe fapte bune, insa nu dintr'o intentlUne
140 OMlLIA Xl
._---
dreapta, ca de pilda atunci cand laudam pe uniia, nu
ca doara am vol facem mai buni si mai straluciti
ci caprintr'n$ii sa mu:;;campre aWi. Faptul acesta
. var$it, este bun insine
l
-Gaei oste 18.udat cel ce are
sueeese- insa cugetul este conrupt, $iVine dltltr'o in-
. tentiune -orJ 11
cinevanu etl SCoI)ulde afelidtape fr:ale)e M.H,Ci C!.l
pofta de a lovi pcaltul prin acele laude; $i Ci-
neva a facut un paeat mare, iara un aItul voind .:oa-1
amageasca, ziee ca n'a tacut nimie, $i maflgae a$a zi-
cand pe acel pacatos, 1a natura noastra co- .
muna; 1nsa aeeasta 0 faeede multe ori nu eu scopul
de trece eu vederea acel pacat, ci ea sa-1 faca inca
$i mai lene$ spre fapta buna.$i iara,$i: de multeori
cearta eineva $i pe altul, nu eu seopul de
povatul. sa nu mai faca a:;;a, oj pentru seoatein l'J! -
leag pacatul, $i a-I marl ehiar mai mull, decat este 'in
retl,litate. Iqsa,sfaturile inimei oamenii nu Ie $tiu, ci nu-
m:;;.icelcc $tie inimileoamenilor cu exactitate, acela esto
eare CunOa$18 totul, $i care atunci va aduce la mijloc toate
acele sfaturi ascunse ale inimilor noastre. De aceia $i
zice apostolul: "Care va lumina cele ascunse ale
intuneeicului, va arata sfatueile inimiloe".
1) Deci, daca chiar $i atunei cand nu
eu nimic inca flU v.om.puteafi curati de pa-
cate; daca$i facano binele in noi dese-
ori facem cu-intentiune bu.na, :;;i
tori vinovati cu pedeapsa, apoi putem pricepccata
amagire este la oameni In ceia eeprive$te ,iudccatile lor
asupra oameni
de a exact faptele noastre, -ci oumai oehiului
celui neadorntit; $i chiar de am amagi pe oameni, totm;;i
pc acel ochiunu ..J vom putea amagl nieiodata. Deci, nu
spune: intuneric este imprejurul meu $i ziduri, ::;,i cine
rna vede - caci cel ce a plazmuit in parte inimile noa-
stre, insu:;;i Ie :;;tie pe toate, caei Intunericul nu se va In-
tuneca niciodata inaintea lui. Bine zice cel ce pacatue$te:
(dntunericeste imprejurui meu :;;i ziduri, caci dadi nu
ar fi lntimerie in cllgetul lui, nu ar scoate din el frica
. de Dumnezeu, $i nu ar face "" Daca ' -
1) Partea moralii. Despre teama ce lrebuie a 0 avea de DUm-
nezeu, :;;i de a face totui ce contribuie 1>1 malltuirea noastra. (Veron.)
OMILlA Xl
141
mai i'hla i nu s'ar intuned ... cugetul lui , " apoi nici pacatul
nu s'ar pulea lneI. Deci, nu zice.:
cine rna - pentru ca exista eel ce :strabate pana
la ctesna,rtirea sufietului a c1tlhilll.li, a maduliirilor i?i
a maduvei (Ebrei 4, 12), numai tu singur nu i
oid .!).u pOti "sparge notu!, ci
tiiu ca$i un zid, iiU te lasa de lndl"epta ijrivJ.rua
spre eefiu. " " .. : '" .
Care pacat mai io(ai
vezi cUln se '? Dupre cum talharn sparga-
torii de ziduri cand voiese de a fura ceva de pret, 0 fac
aceasta stingand luminarea, tot a$a face :;;.i eu eei ee
pacatuesc eugetul cel strieat, caci :;;1 In nOl este .a lu-
mina carearde care se nume$te cuget sau
constiinti.i. Daca dllhlll raului intrB, eu 111ulta iutala 1n-
hauntru :;;1 stinge acea ftacara, de 'ndata n "
sufletul 1a a furat tot ce S6 gasla
inauntru. Cand suflelul a fost Gucerit de porta
curata, intocmai ca $i norul sau. ceataeare intunec3,
ochE trupului, tot el rama ne intunecat <?u
mai dinainte prevederea cugetulm, :;;1
lasa de a vedea mai deparle, nici prapastiea dinainte,
niei gheena, nici frica, ci l.a urma flind tiran!sit de
acelei porte necurate, devme u:;;or de cueerit de paca!.
:;;i lutocmai ea 9i un zidiu fara ferestre
ochilor, pofta nu mai lasa de a stdilucl
in (',uget, fiindca toate gandurile cele absut'de ale porte!
din toate partile. curva
i se infaii$aza ve:;;nic " $i inaintea ochilor, ::;,i inamte8;
getului, inaintea gandurilor lui. ;;;i dupre cum
biti, chiar de ar 'sta subceriul liber intr',o mIaZaZl
din cele mai stra,lucitoare, totu:;;i ou se pot bucura de
lumina, inchi$i ochii, intocmai a:;;a patimesc iiii
ace::;,tiia, ciici de li s'ar trambita la m'eche mii de vorbe
mantuitoare, ii astupa urechi1e la toate vorbele ac:
e1ea
,
fiind prin$i mai dinainte :;;i robiti cu sufletul ,ace}eI pa-
timi. Dara toate acestea Ie stiu tbarte bine toil cel ce au
facut asemenea experienii nenorocite. Fie, insa, ca voi
sa nu $tiii nici-odata de asemenea experiente.
Dara. nu .. numai pacalul face , acestea, .ciQri: .. .
dragoste absurda. Sa ne lransportam eu yorba, dadi
creGeti, dela femeea curva la bani, iiii vom vedea :;;i a.i
ci
un nor des iiii neintrerupt. Acolo fiind vorba de 0
gura femee cur va, marginita intr'un singur loc, . patlma.
142 OMILIA XI
nu. este !l9a. de va, .. pe cand. banii . pre
tutmdem, $1 la tUr'natorll de argmt, prm oteluri,;;;i
pre la turnatorii de aur, prin casele celor bogati, de
aceia $i deagostea de dan$ii este mai infierbantata. Cand
eel ce este hnbolnavit de aceasta pofta, vedeprin tarp;
slug! care aiearga in toatf:) partiie: caodvede Cal stra:
. . - luc;jnd de Hun:l (.6 est: ne hamuriie de pe danc::ii d.hd
... _ _ .. _ . ."-1 ' .
veat oau;eui' Itnpodoj)it,i cu cele. tl-lai ' sCH'mpe,
atunci intunericul cel mai mare n :;lice spun
en de case, de turnatoriile de au)','? Eu cred. ca ni.$te
. astfeliu de oamenl, daca ar ved-eanuIilai icoana (ima- .
gina sau tabloul) bogMiEii, . $i Inca s'ar tulbura, s'ar sal-
natad, $i ar turba, ca inlunerecul de pretutindeni
Ii Inconjoara. Cand ii vad icoana imparatului nu ad-
mirafrumuseta petrelor , nid aurul, nici hain'a Gea de
adBvarata porfira, ci ehiar se:;;i topesc. Dupre cum acel
nenorocit amorezat, chiar daca ar vedea nurnai k.6ana
femeii iubiUi de el, :;;i 5e pirone:;;te ell privirea la acel
obiei.:;L ne tot a:;;a 91acesta vazand icoana ne
'ns uflctita. { l , bOQ'iitiei. niitimeste deacelasLdor nebun . .
fiil?dca este s tapanit ' de cea mai tiranica p;uima. EI
bUle sau in casa, daca se duce in targsa
se int08Tca iute aeasa, fiind<;a multe de t.oate i-8,U In-
tristat ochii, a peimit In sufiet mii de rane. :;li dupre
cum acela nimic alta nu vede inaintea ochilor, deca,t pe
femeea iubita de eJ, tot asemenell aeesta tr.ece eu ve-
dorea pte eei ,saraci $i toate celela!.le dinaintea lui, -. .
c m8.,ngaere cat de mica sa nu O'asasca-
:;;i privirilc Ii sunt Intoarsc numai la eei intro-
ducand in sufietul lui focul eel mai grozav pdn privirea
acelora. Foe este eu adeva.rat aceasta patima nenoro-
dta; foc care consuma pe Gel cazut In ea, $i dliar de
nu ne-ar fi amenintat cu gheena $i cu osanda,
-cele prczente inca sunt 0 mare osanda; dici de a fi
tortur-at de aceasta boala gloozava, de
a nU-l mal da de leac nici odaUi, este 0 osanda din cele
mai mari, - deci numai acestea ar fi deajuns ca sa-l
faca a fUgl de aceasta boala ... rnsa nimic nu este mai
rau en. lipsa dB minte, care pe lang-a ca poarta cu sine
Intristare de faptele sa v;3,r$ite,dara inca nici un folas
macar nu-i procura.
. De aeeia va rog de ataia boaJa ehiar delainceput.
Dupre cum frigurile la ineeput eal?d ataea . pe cineva,
flu-'l inficl'banta muIt cu setca pe bo!nav, dara dupa
OMIUA xr 143
aceia fl face de a suferl. grozav de
sete, i?I chIar de I-ar da un altul oricat de multa bi'iu-
tura, tot nui ar stinge setea, inca mai mult se aprinde
cuptorul, tot w?a se petrece $1 eu aceasta, patim:'L Daca
noi nu 0 - yom impiedeea dela 1l1ceput ea sa intre in -
sufietui I1ostI'U, $inicinuvom Inchide ui;iije, apoi odata
intraw,va faee multa st ric.il.ciur. e eelor C8 (; vm- nrLJ .
: , Cad, inhit-ilor, ,:;el:C\ tlt;n::;, Drecnm :;;i ;::.01i-' r eI"
vcr dainui in D1ai mult tlf11p, de\' lIJ. iJiai-
termce. Acest fapt l'ar putea vedea cineva petrecandu-se
Jiii in toa te celelalte imprejurari din natura. 0 planta, dc,
pilda, cand este rasadita de curand, cu u$urinta se poate
smulge, dara cu trBcerea timpului inradacinandu-se tare
numa.i este a;;a de u;;;or ca la inceput, ci este nevoie
D mal mare osteneala_ :;li 0 c1adire de curand facuta se
poate rasturna u:;;or de cei ce nu suntrnultiimiti eu ea,
pe cand daca. va fi bine Intepenita, apoi Inu1te 'greutfqi
va aduce ceior ce ar vol. sa 0 da,ra.me. Chiar si tiara
salbatecadac<I s'a cuibaritundeva pc un timp mai 1n-
delungat, cugreuva fi alungata de acolo. Deci. De eei
. fost vcueeritipana acum deaceasta patiir;a, eu
nstatuesc sa nusc a. fi .stj,pa,nitj , cad este mai
u$or a se
v
paz! ea_ sa nu .cada, decat ea dupii
ce eaJzut sa l3;ra ce.I. au fost cu::-
Cel de aceasta patIma 91 vesLesc ca daGa
se vor preda pc unui doctor co eu vauLul. ii fa-
gaduiesc nadejde de mantLiire Cll charul.!ui Dumnezeu.
Daca vei eugeUi. 1a eei ce au patimit de aceasta boala
au cazut in ea :;;i s'au ridiCat dura aceia, vei avea
rante placute pentl'u izba virea de ca. .
; cine a in aceasta boala" iara dupa aceia
s!l fldl cat u$or? Zaehcu acel po men it de evanghelist.
Cwe ar putea fi iubitoriu de . bani ca vamesul '?
ca fara doe veste e! a de venit filosof, a stins
.vapaea po!t81. MathelU a postolul de asemenea,
caCl a tost vame::;;, traind intr'una numai Itl
rayire. Dara ::;;i e1 iute s'a izbavit de aceasta, patirna,a
stms .setea vde :;;i s'a indeletnicit eu anevointa du-
pe :;;i pc altH ca a vandu-i
In . tu sa nu . te eaei daea
YOle:;;tI, apO! iute vei putea sa tc ridici.
daca voie9ti, apoi iti vom prescrie, dupa regula
ctoctorIlor, reteta de ce trebuie sa faci cu cea mai mare
exaetitate. Deci, mai 'nainte de oriee trebuie de a. rew;l
144
OMILIA XI
._--
in aceia, ca sa nu te niei sa te impu-
tinezi pentru mantuirea ta, iara dupa aceia sa nu ai in
vedere numai exemplele celor ce s'au izbavit, ci su-
ferintele celoree au staruit in pacaL Dupre cum noi
trebuie de a 11e gandl . Ja Zacheu I,1atheil1, tota$3,
trebuie de a ne gand! la Iuda la QhiCz1,.
Al,iar, la
"fe!lli -prln: cel dlntal sa scaatem-.d-In sufietil-i -:nOStfU ues...;
nadajduirea, iara prin eei dealdoilea sa taiemlenevirea
noastra, $i sufietul nostru sa BU cada jos fata cu sfa-
tuirile puse inaintea lui. $i sa ne dascalim pre noi 1n$i-ne
de a spune, ceia ce ziceau :;;iludeii aceia cari 5e apro-
piase de Petru :;;i-I intrebau: "Ce trebuie sa facetT)
ca sa ne mantuim" (Fapt, 2, 37)"? $i 'vom auziatund
ee trebuie sa faeem. $i ce trebuie sa facem '? Saeunoa$tem
nimicnicjea lucrurilor omene$ti, $i cumea bogatiea este
ca 0 sluga care fuge $i este nerecunoscatoare, E;li ca ii
<lGufunda in mii de rele pre cei ce 0 au. Acestea aitele
de acestea sa ni Ie spunem Inlr'una. $i dupre cum doc-
torE mangae pe bolnavii car'i eer intr'una apa rece,
ca Ii va da, insa mai intai pretexteaza ca.
iz\,orut este departe,ca vasul lipse$te, sau c;a tirnpul nu
permite pentru moment, sau $i aIteIe de aeest feliu,-
caci daca ar consimti imedieat la cere rea lor,prin aceasta
lia l' at ita mai mult pofta lor - tot a$i1 sa procedam $i
noi fat.a de iubitorii de argint. C8.nd de Pildaii SPiHi':.
vuim sa 11e imbogatim, nOl nu de inda{<'t sali spuneffi
ca nogatiea este un rau mare, ci sa tim de acei a$ipa-
rere cu dan$ii, spunandu-li ca $i noi voim aceasta, 1nsa.
1a timpul potrivit, 9i ca noi vOlm adevarata bogiitieop-
care poarta eu sine ll(;peritoare pentrutine care
ai strans-o, iara nupenlru altii, ba inca de multe ori
chiar pentru dU$mani. Apoi sa aducem la mijloc $i cu-
vinte despre adevarata filosofie, spunand ca noi nu po-
roneim de a nu se imbogati cineva, ei numai de a nu,
se irnbogatl. rau, fiindca este eu putinta de a se imbo-
eineva 9i fara lacomie, $i fara rapire sau siluirea
aproapeluj, $i faTa, ca sa auda blestemuri dIn parteFl. tu-
turor. Cu ' ni$te astfeliu de vorbe mangaindu-i mai dina-
inte, sa n11 Ii vorbim de loc despre gheena, eaci eel ce
este impatimitde aceasta boala, nu ar suferi deodata ni
9
te--
astfeliu de cuvinte. Deaceia, toate vorbele sa Ii adueern
numai la imprejurarile din vieata aCeasta, 9! sa Ii zi-
OM1LiA XI 145
a-te. imbogati prin li'icomjeV' Voi8E;lti
stra.I}gl aurul $1 arg.mtul pentru altH, iara pentru
tme mn de blestemuTl 91 de acuzatii "? Caci cel desbracat
de tine se sbuciuma fiind lipsit ere cele trebuitoare se vai-
c,lreazaasupra ta, 9Hi atrage fiii de acuzatori' sive-
.nind sara 01 se . perinda prin piata in dreapta:;I.,j 1n
, Bt9jJ-gP.;;, ... :$i. ._cararile_ unde ;.Zi---.va
aaapostl tr!1pul1I1 titflijullloptei. . $i purn se vactiica
ll!un_clt <:hiI}uit de stomab,. de foame
ae hpsa, prlvlghmd, de multe orl fimd frlg, sau ploaea
cazand asupra lUI? Tu, dupa ce te-ai imbaiat te rein-
torei acasa imbracandu-te eu haine moi, vesel in-
cantat, 9i alergarld iute la eina cea Iuxoasa eiti s'a
pref?atit, pe ,acela, ratace9te prin targfiind alungat
mtruna de frlg91 de fom:ne, merge .pe drum cu eapul
in'-. $i cUrDainile intinse Inainte,E;li niei nu "in-
drazne:;;te macar dea adr.esa cateva, cuvinteeelui pHn
::;i imbuibat,pentru hrana ce-i trebuie, ba inca de multe
ori fEnd batjocodt el pleaca mai inaintede a deschide
gura. Deci, cand te ' duei acasa te cuJci pe palul tau.
oand ai in casa lumina stralucitoare, cand masa itf
este gata $i incareata eu detoate, aturiei aminte
de acel mi$eI $i nenaroeit, care ca 9i canii se' per nda
pe strade, prin glod $i intuneric, $i care de multe od
nu se duee deacolo Ia casa sa, nici Ia femeia sa, nici
pe pat,ul sau, !?i laun aE;lternut depae, canii cd
turbatl pe can-I ved.em pribegind in timpulnoptli, Tu
daca ai vedea chiar 0 miea picatura de . apa strabatand
prin aqoperemantulcasei, rascole$ti toata easa, chemand
slugile,$L toale mi$cahdu-le, pe cand acela stand in pae
sau in glod, infaE;lurat in zdrente, rabda frigul eel mai
asprm)! ' -
Dara oare care fiara salbateca nu s'ar in
asemenea imprejurari"? Cineeste alat de crud 9i neo-
menos,incat sa nu fie bland eu astfeliu de neno-
rociti? $i eu toate acestea sunt uniia cari ajuna Ja atata
salbaticie, incat spun ca nenoroeiti patiJ%ese cele
vrednice de AI' trebul ea ii sa planga 9i sa Ie fie
mila de ace$ti nenoroeip, cautand a Ii alina nenorocirile
iara .nu sa-i mai invinovatascacu cruzinle E;l'i neomenie:
Pe ace9tiia eu i-a$i intreba: de ee oare patimesc aceia
cele vrednice de patimit "?Ca voiesc a se hrani $ia nu
pieri de .foame"? Nu,zie ii, .eipentruea sunt lenesi $i
nu muncesc, $i tu nu oare tara sa munce$ti '?
lIi038 10
146 Ol\!TLlA XI
Dara: ce'? Oare nuf<lci 0 ,treaba CII
odce lenevire, ?i pc alt,n '?MaI
bine ar fi fost ca $1' tu sate fi ' lenevIt 10 " acest m?d?
fiiridca e cu' i:nult rnai buna lenevjrea, decat de a
avutiIl altuia. Acum insatu , interviii;>i in , nenorOCIrl
straine, nu 'olJ:nai 030 cum n'ai njrriie, cf inca $i ih-
pe 2.(:ei !l?horocitL . ", . 'v. . .' ..
Sa. ji ' 111ai pO-vestirriapoi' IlenOI'bClrlle 'st.ralne, ae
aeei orfani rama$i tara .de a<?ei , ce stau
prin temniti, de eei trIbunale, de
cei ce sunt en frica in vIeata, de vaauvule cele
tate ale femeilor, de prefacerile .$i schimbari!e t?ele
de veste a eelor bogati, eu frICa aceasta sa h
cuaetul lor. In povestirile ce Ii Yom face de altn,
ii convinge de a se ?U
de acostca Sa so petr-eaca $1 eu Cael eand.Il
VOl' auzl. ca, fiui cutarui lacorn $i hrapitoriu, ca feme!8,
"'u"'C:Y'u;"" "' are a facut multe faD
l
' te tiranice, dupa moartea
'--' i.llAIL lI..N V _ _, oJ ,
sotului ei a pa timit mii de rele, ca cei .. nedreptat1,t! s
asuorafemeii si 'asupr-acoplllor acelul
si cit eu totii ,declarat razboiu din
,". ", ' n ' , , .; - ' In
partite 'chiaro daCCt ai' -il -, EtHltre \.it a Ind., " lJ(J;:)lffi;. lL 1 , .la ..
urmLi vor teme de a nn patiml. ii a93., . se. vo,r
face mai fntelepti, temandu-se ca nu cumva al lor:
sa patimeaseade a cestea dupa lor .. Cand
spunem aceste<l, sa nu Ie spun?m ca, cum I-am
; ',a' PO,vat u\. en. nu cumvacuvmtele noastre sa S8
",0.,, ' " , , ,

hl"n<> (':1 "9 Ie ill. ca l"n forma e IS Or!SIre. CAll C\. t-'" "0 ........ .. .... ., . ..... '" .... v ......
Cbiar In aUe converza,tiuni noi sa pa;nm spre
o asemenea discutiune, no?ontemt sa I
felill de povestiri, 11e 'ngadumd de a de.
decat numai de acestea: eum casa cea stealuclta a cu-
tarui a cum ,rustie", curp. toay::
celedmauntru au cazut pe manl stra:ne, ?ate
slInt pe fie care zi asupra ImpreJu-
rari nenorocite; cate dintre sluglle aJuns
sa ceara de pomana, ::;;i cate au grosyn
toate acestea noi sa ,lespunem compatImllld pe raposa:t,
in acel3,$i timp $i dispretuind cele prezente,caastfe}m
cu mila cu sa eel teapan.
Dupa ce, in fine,lI vom sau de
povestiri, atunci vompute.a sa de
c,a , cuI?l,-!lm , sparlea. pe, "dam;;].l,. C1
fiindu-m mIla ;;1 compatImlOd pc acel nenoroCltl, carl
OM}LIA XII 14,7
au c3.Zut in acest pacat. Sa Ii spunem ded atunci: '$i
ce trebuie a vorbl. , de cele prezente'? ---.: cad ale noastre
nu eD.man ' numai ' aici, - $i ni;;te astfeliu de oameni vor
primi cea mai se v<?r' duce
;lD unde vor gasl rlurrde foc, \:16rmele
cel neadormit, intunericul eel nesf<'),I',';;it. ,,?i c0b
v8$nice)}. "
' ' Dacanoi Ii I?optim int.r'una ni:;;te Clstfe!iu de 1:;0-
vestiri, odata eu dan;;ii ne yom indrepta pe noi, izba-
vindu-ne de 0 astfeliu de boala, iara in ziua aceia vom '
avea laudatoriu al nostru chiar pe insu$i Dumnezeu,
dupre cum ;;i Pavel zice: atunci lauda va fi
caruia dela Dumnezeu". Lauda dela oameni se scurge
degraba, ,;;;i de multe-ori nici nu purccde din cuget cur'at,
pe cand lauda ileJa, Dumnezfm ra.mane straJu-
ee$tc intr'una. Cad cand te lauda cel ce ;;tie totul chiar
mai 'nainte dena:;;terea ta, $i cand acea lauda cstc
1ipsita de orice patim5., atunciestedovada. cea mai ne-
eontrazisa 'devirtutea. , ta. Dec.i; noi acestea, sa .
facem ai7a feliu ca sa fimlauua(.i de Dumnezeu, sa
ne bucura.l tn de l11ai 111ari bUlluri. - tie eet eu
totii sa ne In vrednieim, prin charul $i filantropiea Dom-
nu1l!i nostru Usus Christos, earuia impreuna cu Tatal
ell Sf. Duh se cade slava in veci. Amin.
OMILIA XII
aces tea, fratiior,am inchipuit intru mine
si intru Apollo pentru voL ca intru noi sa va
inv3,tati, ca nu mai mult decat ce este scris sa
(Cap. 4, 6).
, Pe cat limp avea nevoie de cuvinte grele, e1 n'a
descoperit scena, ci converza astfeliu ca fiii cuai numai
01 insu:;;iera care auza, pentru ca demnitatea persoa- '
ne)orfnvinoviitite!ovindli-se de cei ce fnvinovatau, sa.
nu Ii permita de a se abate dela vin6vatiea lor lamanie.
Darafiindca trehuia, 130 urm8, sa dea pe fata vinovatiea
lor, deaceia .aridicatmasca, a ridicat '9,ieortina1$i ,!!..
148
OMILIA XII
aratat persoanele ascunse lI1darat, in den.umirea lui Pavel,
a .lui Apollo. De aceia zicea: ,,$1 aces tea, fra-
tilor, am inchipuit intre mine si Apollo". dupre
bOrIl se petrececu(iopiiicei .. bolnavi, cana zb.ut f?i
respingfioctoriile ce Ii dau doctorul, iara C,81 ce stan
pelangiibQlnaviclliaml'5 .. pc tatal copHnlui J)e-
dagog; pen.tru cu GIn. max!!::.
doctorului" sa Ie dea singuri bolnavului;
frica lor sa Ie primeasca :;;i sa se lini$tEl0-sca., tot ]1
Pavel urmand a:"i acuza pentru altii - umia ca nedrepta- .
tit
i
, iara a1tii ca cinstiti poate mai mult decat trebuia-,
n'a pus pe fata persoanele, ci a adus yorba asupra per-
soanei sale $ia lui Apolio, ca sfiindu-se la acestoF
nume sa prirrteasca medicamentul. fiindca II l'au pn-
fnIt, apoj la urma a $i dat pe Tata cele pentru. care a
. vorbit atata mai 'nainte. Accasta purtare a JUl .
op a fost ipocrizie, ci $i v fata; de
Daca el li-ar fi spus pe fata ca VOl
barbatii sfinti $i minunati ))? aceia s'ar fi $1
:;;i-ar fi intors spetele; dara acum spunand ea "nue pre a
pUJiin imi este ca sama jlldec de catra voi" $i
lara$i: "cine este Pavel? cine este Apollo?" prin
aceasta a facut ca vorba lui. sa fie bine primita. Pentrll
aceia tocmai a 9i zis e1: "Acestea le-am
intru mine ... ca intru noi sa va inv3,ta\l, ca
nu mai mult decat ce este --scris sa gandiW',
aratand prin aceasta, ca daca ar fi adus yorba
ii n'a)' fi putut invata ceia ce t,rebuia sa Invete, $1 OICl
ca arfi primit . indreptarea, cu cele
vorbite. Acum insa sfiindu":sede cei de pe langa Pavel, .
au suferit cu U9urinta ce este ." ca nu
mai muIt decat ce este scris sa gand1t
1
?" Este
scris: "De ce vezi paiul ce este in ochiul fratelui
tau, iara barna care este in ochiul tau n'o simti"
(Math. 7,3)? $i: "Nu judecati, C3; sa nu fiti jude-
ca\i" (lb. 7, 1).Daca noi suntem una 9i suntem lcgat
i
lmpreuna, apoinu trebuie a: ne rasculauniia asupra al-
tora, IlU se euvine. "Cel cc se pre
sine,zice, se va ,inalta ", $i "cel. ce sa fie
intai, sa fie sluga t.utufor" (Math. 23, 12. Marc. 10,
43. 44). Acestea sunt cele scrise.
.OMILIA XU 149
._----------
;'Ca sa. nu va unul pentru altul,
Aic}. lasand pe das-
cah, ceartape llcemcl, cacI ace$tIIaerau cariatitau De
das(;alfspl'e .mandrie. Dealmintreleadascalii nid "n'ar' fi
primit cuu$urinta asemenea. vorbe,pentrudorir)ta ee
' {y .lurne8.seii:; ftil"?dca _erau
. patima, '",-,- rie ' cana ucenicii '
slavapentru dam;;}i, ci dai:)calilor, mai cu
rinta sufereau'certarea, 91 erau mai cuptiteredecat
dascq.lii, de a impra9tiea aceasta boala. A$a dara, si a
5e mandri cineva pentru altul, tot maudrie se chiama
de9! poate ca e1 nu de acea boala. Dupre
eel ce cugeta, lucruri mari pentru 0 bogatie straina,
face acea.sta din lipsa de minte, tot a9iL E;;i cel ce se
ma,ndreE;:te pentru slavastraina: bine a zis apostoiul
ca este mandrie acest fapt, intrebuintand expresiunea
?oulWutY, - care in primu] loe insamna wn/la1'8, - caci
cand un mltmbrual trupului se rascoala I$i iesa din
Jocul sau, nimic alt nu este decat infiamatie sau umftare .
. prin urmare boala. De altfeliu un membru al trupului
nici nu devine mai ridicat decat celalalt, de cat numai
cand se umfia. Tot a9iL deci $i in trupul biseriCei cel ee
se rnandr'e;;te este bolnav 9i patime:;te rau, caci s'a um-
fiat mai mult de cat mEl.sura comuna. aceasta, dcci ,
osto un t"eliu de infiamatie. sau umfiatura. dupre
Cllm in trupul o.nului cand. vr'un sue strain 8i rau S8
prin sange
l
nu 11:!-sa sa 'se sucu-
.1'11e cele prielnice, iara dinaccasta cauza E?i devine
umfiiitur0 organului, tot a9a $i din cau?:a rationamen-
telor s treine intrate insufletul omului, se mandriea.
Acum, tu priveE?teln ce insemnare trebuie Iuata mai
cu sama expresiunea "ca sa nu va mandriti " , cad
umfiatura are inauntru un sue conrupt, de care este
l!1carcata. Acestea Ie zice apostolul, nu taind orice vin-
decare, ci numai vindecarea In rau. Voiesti a vindeca
pe cutare? zice: nu te impiedic. insa nu spre vatamarea
altuia. Nu ni s'au dat dascali, ca noi sa ne impere-
chiem unii contra celorlalti, ci ca cu totii sa fim uniti
impreuna. Cad de aceia $i generalul sUi. pus In fruntea
armatei, ea pre eei despartiti in diferite regimente
faca un singur corp de armata, daca ar VO! sa rupa
armata in bnditi, apoi atimc1 el va 'lndeplinl rolul mai
mult al unui vrajmU$, de cat al unui general.
150 OMILIA xu
"Ca cine te alege pre tine? ce al care
n'ai luat" (Vers. De astadata a lasat pe cei stii-
paniti (ucenici) trecut 1a stapanitori. Ceia ce e1 spline
aici, aceasta insarnna: ({De unde se poate dovedl ea tu
e.;;ti vrednic de a fi A$a dara s'afficut v1"o jude-
cata r :11;,Jj lricdI1-tc '/1'0'0
vr'Q ispitlre '? Da2u, . Il.U- ai cc 'Ca utc5.
oamenii dau pac8rea ciUeodata, toiu$i jndecata lor
nu este dreapta. Dara sa spunem chiar di e$ti vrednic
de laude, ca ai In adevar cu tine darul dea fi pI,leut
tuturor, ca judecata oamenilor ilU esto conrupta; ei bine!
$i nici atunci chiar nu trebuie sa cugeti Ilieruri mari
de tine, fiindd ceia ce ai, nu dela sine-ti ai, ci ai primit
de Ia Dumnezeu. Deci co ai ati iDSlI'71, nefiind nimic al
tau Daca ai tu cev8o; $i a ltii au impreuna eu tine. Nu
sunt ale tale succeselc pc care Ie ai, ci alecharului lui
Dumnezeu. De vei spune ea ai eredinta, apoi aeeasta
t.i-a venit din chema.re; sau de vei spune clecharUT',i,
sow -de iertarea piicatelol', .sau deputer'iIe $i mimmiie
ce sau de cuvantul iavatatoriu, sau de or'ice,
toate de -acolo le ai,toat-e:ue 'acolo le- ai prirniL uai'a
ce ai spune-mi, pe care nu ai primit, ci Je ai numai din
ispraviJe tale'? Nu poti spune nimie. Deci daea totul ai
primit, dece cugeti lUCI'uri mari De aceia tocmai tre-
buie ea sa te moderezi. did ceia ce ti s'a dat au este
al tB.U, ci al diital.oriului Duri:mezeu; _ Daca ai luat, dela
dansui ai luat, _ darB. ai luat dela dansu! nu pc aJ tau
ai luat, $i claca n'ai luat pe al tau, de ce cugeti lucruri
mari, ea $i cumar fi al ta u
De aceia. a $i zis: "lara. de a-i luat, ce te
ca cum n'ai fi luat"? Deci, pregatindu-:$!
cllvantuldupre urrnarea fireasea a imprejurarilor, arata
ddan$ii au nevdie de multe, ea $i cum pareea ar zlce:
({foarte bine! -- rnsa chiar de ati luat totul, nu trebuic
ClI toate acestea a va mandri, ' dci nimie nu' este al
vostru; ba Inca acurn sunteti lipsiti ehiar de multe.
Acest lucru el a dat sa se inteIeaga ehiar de la inceput
zicand: "N'am putut gral voua ca eel or duhov-
$i ;,nimic n'am judecat a' :;;ti intru voi,
fara illimai Dre IisusChristos" . 5a.ra aid aduce vorba
mai mU$catoa're oarecum. zicand:' "lata' satui sun-
teti, iata v'ati inibogatit " (Vel's. 8),adeea: (mu mai
OMILIA XI! 151
aveti nevoiede nimie, ati de venit, ati ajuns
la culmea .perfectinoei; credeti . ca nu mai aveti nevoie
de nici de apostoli; nid dedas,cali. "lata satui
sunteti ". 7-iC8. Si binea intrebuintatel exnresiunea
"iata (I;'OYj = ddjaj, aratand .
pare rei lor, ' :;;ilogamtareacea pi' osicasc:).. De ClG6.la
luandu-i in derfdere, pareca Ii-ar spune : aUu. decura,nd
ati ajuns. la ceia ee s'ar'fi
fnlr'un lImp asa de scurt. Cele deSaVar$lte ram.an.
in viitoriu, insii a se saturaeincva de putin, e dovada
de un suflet slab; a crede cineva ea din putine se va lm-
bogatl., ca sufere de boaJa de mare, sallca
este 'tampit. Evlaviea, sau cucerni ciea, este nesalurata,
adiea nu. se 0
tare copIllireasdi. de a creae cmeva, ca GnJm' deja l!l-
ceput a 1uat tolut $ia Iuerur i mari de dansul,
ca :;;i cum ar fi a,juns 1a sfar$it, in timp ee el poate IlU
se giise$te nid la -. . ' ; V' . . , " .
. Mai departe apOl Cl II ru!?meuza prm celeJalIe
expr'esiuni incarnai niun,- eacidupa cezice: ,; iata C.3,
satui 'sunteti" a adaos irnedieat: "jata v-ati imbo-
gatit, fara de noi luati iri1paratiea, fie deati
imparati! ca:;i noi impreuna cu voi 'mp:1-
I'atim". Foarte grcoiu estecuvantul lui aid, 9i de aC6ia
I-a' $i pus la urma, insotit de cea mai aspra dojaniL
Caei atunei sfatuirea este demna 1\;1 bine prirnita, cand
lmpreuna cu aCllzatiile se vorbe
de sfieala $i de rU$ine, fiindca este deajuns de a lnfrana
. un suflet a-I 10:\,l mai taro dccat aeuzatiilc
aduse pe fata, ni$te v<?ree
Ii vor si vindeca rana $1 rU$mea capatate dm mvmova-
tirHe' aduse. Ct:ia ce.estede I?' vorbele provo,:
catoare de rU$me $1 de sfieala, tocmm aceasta este mm
eu sarna eli doua Iucruri contrare 5e ca$tiga deodata:
intai, cit 0 Jovitura mai grea decat pira invederata
adusapersoanei, $i al doilea capregate$te. pe eel eertat
atat de greu de a se otell. mal. mult inrabdare.
.' "F8r8. de noj luati imDaratiea". Multll. emfa.zl').,
in este fata de dascali, . $i fata de
si lot-odaJa se da pe fatii nu numai Upsa de con:;;tiinta
uceniciJbr,ci ehiar .$i -prostiea lor. Ceia ce el spune
aiei; aceasta . insamna: (dn mkazuri $i ostenele, zire;
152 OMIUA Xl!
tbate ni sunt comune, $i noua $i VOlla, fnsa inrasplata
$i in cLinunivoisunteti cei intili; lnsaeu nu ina "upar
spl,mandacestea,ne aceiaa adaogat: ,,:;;i fie de
ati Apoi ca sa nu se para ca este aici 0
.... ironie;. aadaos: "ca !:,)i .. noi IIl1pr-euna \loi sa,
i'mparatini" , adeca; Cq, $1 poi sa. ne . lovrednicim acelor
bunuri.
Ai vazut cum a aratat la un loc asprimea 9i
gostea parinjasca, unite cu parerea lui filosofica Ai
vazutcum doboara trufiea "Ca mi se pare ca
Dumnezeu pre noi Apostolii, cei mai deapoi (cei
mai 'de pe urma) ne-a ca pre ni!:,)te ran-
. Quiti Bpre moarte". (Vel's. 9). Multa emfaza r'nulta
asprime in cuvant se arata iara$i in expresiunea "pre
noi", :;;;i Inca nti s-a muJt;'imit numai eu aceasta, ci a
adaos t=;;i demnitatea lor: "pre noi Apostolii", zice, eu
care ocazieii atinge foarte mult, ca $i cum pare ca ar
ziee: pre noi cari suferim mJi de rcle, cari semanam
propoveduirea evangheliei, $i cari va lmpingem pre voi
spre 0 astfeliu de filosofie; pre noi , zic, ne-a aratat cei
mai de pe urma, ca pre ni$te randuiti spre moarte,
acteca ca pre ni$te condamnath). Fiindea a fost zis mai
'nainte "ca !:,)inoi impreuna sa irnparatim eu voi",
cu . care ocazie a slabit oare cum aspr-irnea in cuvanL,
apoi ca nu cumva accasta sii-i mole$asca, iara:;;i se l'e-
intoarce la ace 1 subiect cu mai multa manie, zicand:
"Ga mi se pare ca Dumnezeu pte nol Apostolii,
eei mai deapoi ne-a aratat, ca pre ni!:,)te ran-
duiti spre moarte". Dupre eum vad, zice, $i din
cate spuneti voi, apoi cei mai dispretuiti oecat toti,
cei mai eondamnati, noi suntem; iara daca noi suntem
expm;;i a patirni pururea cele rele, iata c8 voi deja va fn-
chipuiti ca ati fmparatiea cerurilor, ea ati
$i cinstea $i premml. Deci, voind ea cuvanlul sa-l duct!_
la 0 mai mare absurdit.ate, sa-l arate ca neprobabil
din toate de vedere, el n'a spus simplu ca noi
apostolii simtem cei mai de pe urma)),cica Dumnezeu
ne-a faeut a fi cei mai de pe urma. nu s-a multa-
mit numai Sa zica "eei mai deapoi", ci ca adaos::;;i
"ea pre ni!:,)te randuiti spre moarte" , ea astfeliu
OMILJA Xl! 153
chiar $i cel mai .sa cunoasca neprobabilitatea ce-
lor spllse, $1. ca asemenea vorbe sunt ie:;;ite -dintr'un
flet amarit, ,;;i care Ii ru;;ina putemic. ..
01 Tnteiepciunea lui Pavel; cur'n el,
Imprejudiri!e toc-
.. .. l'}!cmst,-t; QBlq
at:elB zic, purcoia'nd :ue' astiidata" -nu-
inindu-se pe, sine randuit spre ' Ii pe
dao$ii foartetal"e. Atat .. de mare $i de important este
faptul :acesta, ca adeca cineva sa faca totu\ la timpul
potrivit! Pr-iflexpresiunea "randuiti spre moarte" ,
el intelege aici: pe cei condamnati vrednici de mii
de suferinti. "Pentru ea ,priveli!:,)te ne-am facut
. lumei, !:,)i ingeeilor !:,)i oamenilor". Dara,re Insamna
"ca 'privelj!:,)te ne-am facut lumei"? Adeea ca (mu
suferim aceste nacazuri numai intr'un colt mie allumei,
ci prettitindeni $i deJa toth). $i ce v-a sa zic.Ji ,,!:,)i in-
geri lor"? Se poate, zice, ca sa fie cineva priveii$te
luriiei $i oamenUor, $i nici de cum ingeriIor, daea ceJe
petrecute suht mici nebagate In sarna, -- insa lup-
noastre sunt deaceIea, ca StAnt vrednice de pri-
veJi$tea ingeriloro Pri cum deJa . cele cu care el
se $1 se dispretue:;>te pe sine, se arata tocmai
mare important, cum in. acela$i timp Ii arata pe "
.a.ceia ,mici $i dispretuf1;i, tocmai deJa prin care ii
cugetau 'lucruri mari de dan$ii.Fiindca a fl ncbuni
.pentru Christos se parea ca este mai de disprctuit
<;teeM de a fi intelepti i fiindca .a fi slabi S8 parea ca
este mai de dispretuit decat . a fi puternici; preeum a
fi necinstiti se parea ea este mai de dispretuit d3cat de
a fi sla viti 9i renumiti; $i fiindca pe unele urma a Ie
arunca, iara pe altele ale primi, apoi arata ca acestea
sunt mai bune :;;i mai insemnate, de vreme ce au atras
privirea nunumai a oamenilor, ci chiat $i a ingerilor.
Lupta noastra, zice, riu este fata numai de oameni, ci
fata $i de puterile cad $i acestea ne privesc,
$i de aceia aceasta Iupta este ca 0 mare priveli$te inain-
tea tuturor.
"Noi nebunipentru Christos, iara voi inte-
lepti intru Christos"; (Vers. 10). aceste vorbe Ie-a
spus tot ca sa-i rU$ineze, aratand ca este cu neputinta
sa se fntarnple astfeliude lucruri contrare, ca nici
154 OMILIA XII
nu 5e poate ea in acelea$i imprejurfiri care !"e impotri..:
vesc $i se contrarieaza intre dansele, sa se poata intalni
\'1'e-o datil,. (Cum este cu putinta, zice,cavoi sa fiti
inteleptiintru Christos, iara noi sa fim nebuni; in fapte
tot. dupr? Christo.s? loviti?eere:
tutmdem, erau dlsprotmtl, 91 necmst!!!, '7lSCCl'deau ea.
nu SUIlt nimie .. . peculluuec.n.icii lor st" '}JUeur':lu
ba Jnca unHu' crau ' de n:rulti ca :iltvatati
telepti, de aceia, Pavel spune asemenea vOI' be intepa-'
toare: Cum este cu putinta, zice, ca cei ee propove:.:'
duese astfeliu de fapte marete, sa fie crezuti eu lotul
din contra de cele propoveduite '?
"N oi slabi, zice, iara voi tari , adeca, (<Doi sun-
tern alungaii i:?i persecutati, iaravoi va de multa
fngri,iire, il1sa aceasta DU (l lngaduie natura
propovedllirej);. "Voisiaviti, iara, noi ocarati 4. Prin
aceste cuvinte e1 se adreseaza catra cei DobliI,!,;>l
. . _ .. ..... , n "'"
. cugetau IUCl' Uf"llIlaTJll1 cele QInafacmce.,, GIna lI1IJ eR-
,..... ...... 1 r::i ,;,. ""'- r.'; -HX ............ A ........ ,. D' 'hie.: -' II] ,.: ,uri .
,O"........ IJ!l.J.yl J.1Cll..!.ld!!Zl .... ... 'yl -"'. ...... .....,av'-,,,;,'-ftJ ....... , .,.,1 ....., .... _
tem golLt;;i p:'l,tjmim; 3.9czati
tornici).si ostenim Iuerand ell manile noastre"
(Vers, ii.-'12), adeca nu va luc:ruri vechi, ci
deacelea pe care 1e marturiset;lte timpul de fata. Noi nu
avem de partea noastr;), nj(}j-o yorba >?i nicio laud a ome-
neasca, ,;,i cea dino.fapnka, ei privlrea:
ni este indreptat:l numai spre DllmneZen, $i!1llmaiaeeasta
ni este trebuitoriu de a face pretutindeni. Nu numaiin-
gerii privesc la lupta noastra, ci mai inainte de dan!';>ii
ne priv8i?te insw;;i c1.reptul judeclJoriu,
. !) Deci, iubitilor, sa l1U cautam laudele altora, caei
prin aceasta noi batjocorim pe stapanul nostr-u, fiindca
trecem pe langa dansul ca $i cum n'ar fi destoinic de
a ni admira suecesele noastre, f$i alergam la laudele
celor deopotriva eu Doi. $i dupre cum cei ce se lupta
. pentru ca!';>tigarea de premii in fata unui public putin
numeros, cauta ceva mai mult, ceva mai mare, cane-
fiindindeajuns de destoinic spre lauda lor acel public,:
intocmai af$a se pelrece eu eei ce luptandu-se j'naintea
lui Dumnezeu, nu se simi multamiti numai cu laudele
lui, ei mai umb!a $i dupalaudele oamenilor,
') Partea moraUi. Nil trebuie a cauta laude dela oameni:
(Veron).
OMILIA XII 155
-' - ---_ .._._---_._-- ._-- --- - - - - - ---- --- -
aee!,;>tiia 1asand Ja 0 parte pe eele mari, alearga dupa eele
mici nebagate in sama, atragandu-i?i asupra Jor cea
riiai mare
Aeeasta a resturnat totul pe dos, aeeasta a tulbu-
rat. !Dtreaga. lume, ca' noi uita.ndu-ne 18 08rneni , fgcem
totul de ochii lor,i?i ehiar In faptele bune nu considerarri
lntru nimic de avea pe Dmnnueu eeL admiratoriu aX
nostru, ci eautam afJrobarea ceior deopotrivacu noi,
preeurrl, f$i in fapteie cele rele. noi
pe dansul, ne temenl de oarnem, - de $1 la Judecata lUI
vor sta si aceia, !';>i eu nimie nu putea foJaSi, In
timp ee 'oumnezeu pe care-l dispretuim acurn. 81 singur
va pronunta hotarirea asupra noastra. $i eu toate aces tea
cunoscand :;i f$tiind bine asemenea imprejurari, noi totUE;;i
alerO'am eu gura cascata dupa laudele oamenilo1",ceia
ce unul din pacatele cele mai mario Cand un
om ar vedea, nu ar 10d1"azo1 cioeva sa curveasca, ei chiar
de ar arde de mii de ori deacest rau, . totuf$i tiraniea
patirnei este. fnvinsa, de ru;;inea de oameni, pe cand
bumnczcu- VaZaJ1G si 'stiind totuL .oamenii nu numai ca
eurvesc, ci indraznesc' afacc !jli 'altc fapte ell mult mai
grozave. Deci, singur f3:J?t oare pu e
a oi aduce asupra noastra mll de trasnete dm cerm.
Si ce vorbesc eu de curvie de prea cuI'vie'? Chiar
cele ce sunt eu mult mai mid dec8J acestea, noi I'u!';>!,.
nandu-ne de oameni nu Ie facem, pe cand de Dumnezeu
DU ne sf Em a Ie face, dc!';>i el Ie vede. De aceia . s'au:;;i
zarnisiitatatea 1"81e in lume, fiindea in faptele eels cu '
adevarat rele Doi nu ne sfiim de DumI1dzeu, ci de oameni.
De aceia 8i de cele cu adevarat bune,noi. - fiindca nu
S8 ered de cei mai multi de bune, - fugim de e18, fara
ca sa cercetam natura lucrurilor, ci avand In vcdere
numai credinta celor multi. Tot $i cu
re]e care de$l nu sunt bune, ci rele, nOI tOtW;;1 purcezand
dela: aceasta deprindere Ie s8.var$im, fiindca celor maj
multi Ii S3 par bune, a!';>a ca din amandoua partile noi
suntem cei vatamati. Poate caceia ce eu spun Ii se pare
celor mai multi foarte confuz $i foart e nelamurit; de
aceia este nevoie de a exp!ica mai !amurit ceia ce eu
spun. Cand noi curvim - trebuie a cu, cele
vorbile - ne temem mal mult de oamem, deeat de
Dumnezeu. Deci flindea ne-am supusde oame-
ni)or, apoi i-am facut stapanii nO$tri, $1 de multe, ('"are
poate se par re1e aces tor staparii, In realitate nu
156 OMILIA XII
sunt rele ci bune, noi, pentr:..; a as(:ulta de ace$ti sta-
pani, fugim de cele bune. De pilda: a trai In saracie
rapt se vpare .celor m3:.i ea rU$inos $i '
wjoslLorlUj $! lata ca fuglm de, saraCle, nu doar;i,ca
. saraciea arnceva rU$inos, $i nid ca am ficonvin$i de
_ fiin,dca " agest . Japt 5e, p<!-re rUil'lnos stapa nilor
de aceia noi sllindu-ne de fugim de
saracie. A .fi ' cineva necinstit, despretuit $i lipsit de orice
stapanire, inra:;;i S6 pare eelor mai multi ca ceva inio-
sitorill; .apoi iaLa ca $i noi fugim de ceva, nu ora
doara am fi con vin:;;i, ci fiindca aceasta este hotararea
stapanilor no.r;;tri. Aceia$i vatamare 0 avem $i inlucrurile
contrare. De pilda: a se imbogati cine va, a se trufi. a
avea slava, .r;;i a fi cu vaza in lume, celor mai multi S8.
.$eva bun $i aP?i iata $i noi ahmgam
bogat1ea co gura cascata, nu ca doara am fi exammat
mai'ntai natura lucrului in sine, daca 8 un bine boO'a-
tiea sau nu, ci suntem incredintati din parerea sUlpa11i-
lor nO$tri. A$a dara publicul $i gloatele sunt stapanul
nostru, ba fnca un stapan crud, lin tiran neimbhlnzit,
caci nici nu are nevoie de porunea spre a asculta de
darrsul, ci ajunge numai ca noi sa $tim ce o voie;;te el
$i atunci noi fl urmam $i fara poronea. Atat de
nLeste dragostea$i supu)1erea ce 0 avem fata de ell
Dumnezeu sfatuindu-ne amE;:lnintandu-ne pe fiecare zi,
nu este ascultat de noi, pe cand gloatele de derbedei,
rau naravi.t, niei nur,!1ai are ne'voie de po-
. ' ('onea, Cl aJunge nurYlal casa m arate ' de ce anume
este el mu1tamit, 9i noi de de'ndata ne supunem $i facem
totul. $i cum ar putea cineva, zici tu, ca sa " fuga de
ace9ti stapaniJ) Daca va -a \rea: mai multa lntelepciune
dan$ii; daea Va cereeta 11)5u$i el natura lucrurilor,
dacava nesoeoti votul eelor multi; daca mai'nainte de
toti ceilalti se va invata pe sine singur de a seteme
de rele, nu de frica oamenilor, ei de ochiul eel neador-
mit al lui Dumnezeu; :;;i daea In faptele bune va cauta
res plata f;i cununi numai de la dansul, iara nu dela
6e are .in fapte ,bu.ne, daca judeea
pe altll ca nu ar fi vredmci de a $tl $1 apreciea faptele
sale, ci se numai cu hotararea lui Dumnezeu
acela in cele contrare nu va mai a9tepta parerea altm'a:
cum se poate. aceasta zici tu.
Daca vei cugeta ee este bmlll, $i cine este Dum-
nezeu, pe cine parase9ti $i la cine alergi, $i atunci iute
OMIUA XII 157
vei indrepta totu!. Omul 5e gase$te pacat ca .
$i tine, sub aceia$i judccata $i sub aeeia:;i osanda; omul
in sine este deopotriva eu de$artaeiunea, eleste pamant
$i ehiar de laud a, de multe ori te va
lauda la intamplareffie {ljn hatar, fie din dispretu] ce
am catrA tine, iit1';), caod va san te va <leuza
aefJia;;iintenthll)eO va fam:. Nu tota$a .1U&3. este
$i Duinnezeu, cihotararea iui este nepiHata, iara jllde-
eata ii estedreapta. De aceia trebuie a ne refllgia tot-
deauna la dari.sul, $i nu numai pentru accasta, ci 9i pen-
truca el te-a facut, ;;i te eruta mai mult decat orice, $i
pe tine mai mult te iube$te deeat orice. Deci, clecc, daca
ilavem pe dansul ca laudatoriu minunat al faptelor
noastre, H parasim $i alergam la om, 1a eel ce nueste
nimic, lacel ee, ne lauda cum s'ar intampla,l Poate ca
iti -spune rau,"Viciean -$isplircat, de$! tu nu e$ti
, a9a Apoiprirl acMsta mai mult inca trebuie a-I com-
patimi $i a' plange; fiindd judccala lui este conrupta;
dispretuiet;.te-i u astfeliu de parere, fiindca ii suntbete-
jili ochii apostolii allzfau astteliu de batjo-
'. curi, rideo.u de ceiee Ii defaimau. Poateca te VOf- '
besc ' de bine Daca eSiti a$a precum spun dam;ii, tu sa
nu te mole.r;;e$ti de slavace ti-o dau, jara de cum flU
a$a, apoi atunci mai mult dispretu8$te laudele, $i
considera-Ieea 0 bataede joe. . .
poate sa ;;tii judecatile celor mai multi, cat
de s tricate, cat de netrebnice $i cat de ridicolesunt,$i
cum unele dIn ele sunt mai mult aJe uQOJ'oamenismin-.
titi; iara altele aleunor copii de Asculta dela fn-
ceput, cad Iti voiu spune nu numai de judecatile pu-
blicului, ci $i de ale celor paruti ca mai intelepti, . ale
legiuitorilor dela incepul.Cine s'ar putea crede ea ar fi
mai inteJept decat un legiuitoriu vrednic, care legiue;;te
cele euvenite cetatilor $i cu toate acestea,
unor asemenea intelepti a curvi' nu 1i se parea ceva rau
9i vrednic de pedeapsa.Nimeni dintre dan$ii, $i nici una
din legile lor nu a pedepsitcurviea, $i niei un vinovat
no a fost tarat inaintea tribunalelor, $i chiar dacas'ar
fi incercat cineva sa tarasca pealtul inaintea judecatii,
l'ar fi ris eei mai multi,ba nid judecatoriul n'ar fi su-
ferit unaca aceasta. Jocurile de noroe de asemenea
erau libere depedeapsa, $i nici unuldin acei legiuHori
nu a facut vorba de ele. A seimbata eineva sau ,ase
imbuiba cumancarile, nu numai ca nu erau considerate
158 OMILlA XII
ca piicate, ci inca de cei mal multi erau crezute de suc-'-
cese, pentru care mai cu sama in ospetele osta$e;;ti S8
vedea multa intrecere, asa ca tocmai cei ce aveau ne-
voie de mai hlulta moderatiune in cugetare, 9i de un
trup voinie, sededau betiei $i-$i paralizau trupul, iara
Bufletul $j-1 Intunecau--$i eli toate aC6stea niciun,ul din-
n'a peCiekl,pM" pentru acest
pa,0at .. uara, ce poate ti rnal, ra.u Si
tu acJamarile unor astfeliu de oan18fli, 9i 11u Le
ingropi singur in pamant de . rU9ine '? Chiar daca toti
ace$tiia te-ar admira $i lauda, oare nu ar trebu! ca tu
sa te rn$incii $i sa te asclJnzi, fiind aplaudat de ni$te
astfeliu de oameni, eu 0 judecata atat de stricata'? BJas-
femia, sau blastemul, iara$i sunt erczute de acei legiui-
tori ca un lucru de nimie, eaci nid unul din eei ce b!a-
stemau pre Dumnezeu n'a fost tarat Inaintea tribunale-
lor, 9i niei n'a fost osandit. Darii daca, cinev;l furi:t 0
haina, sau taia pnnga aituiea, sau ii spa,rge8, coastele,
apoi de multe ori era condamnat 1a moarte, - pe d1nd
cel ce blastema pe Dumnezeu, 'nici nu era acuzat de
acei. le.giuitori. co?rupea pe din casa
08:;;i poateavea tCffiCle taptul era conslfJePBt ea 0
nimica, 9i de legiuitori, de eatre cei muJt.i.
Voie$ti p03.te sa auzi 9i altele, care arata marea
lor prostie Cele de mai sus nu sunt pedepsite de dan-
sii. iara altele :sunt chiar legiuite. Si care sunL acelea '?
Se fac teatruri, i?i in ele se 1ntrodLie temei curve$i co-
pii stricati, cari batjocoresc natu ra chiar; acolo in tea-
truri sta sus intregul public, :;;i ace9tiia sunt cari
selesc cetatea, aee$tiia sunt cari incununeaza pe marii
imparati pentru trofeile !$i biruintele lor, pe carii ve:;;-
nic Ii admira. Dara ce ar putea fi mai rece ca aceasta
dnste Ce ar put.ea fi mai grews ca aeeasta placere
.$i dintre ace:;;tiia iti cauti tu laudato\'i $i admiratori . ai
faptelor tale? voie;;ti a te bucura de laudele celor din
orhestra, de laudele mimicilor i;li ale femeilor curve
cum sa nu fie aceasta cea mai de pe urma smintire '?
Eu cu placere i-a;;i intreba pe ace;;tiia: oare este rau
lucru de a rasturna legile nalurei tEste rau de a in-
troduce. impreunari nelegiuite'? Desigur ca vor raspunde
eEl. este rau, ba inca 19i VOl' da ,pal'erea ca. acest fapt
nelegiuit trebuie a fi pedepsit. Deci,de ce introduci in
teatru pe. acei copii stricati, li'i nu numai O<'1-i introduci,
d .inca Ii incarci delaude i;lide daruri negraite"? Alta
OlYflLlA XII 159
data. tu pedepse,:;;ti pre eei cecllteaza a face de acestea
iara acurri ii introduci ca pe ni
7
te binefacatoriob:;testi
{1i cetalei, ba' inca cheltue;;ti 9i bani cudan$ii si ii cresti
eu banii publici! " . '
Dara,zici tu, stint necinstiti. Apoi atunci de ce
j'nacest Dececinstc:;;ti pe imparati Drin
eei necinstiti '? De ce riiscoli cetatile prin ace;;ti'rrecin-
stiti'? De ce hannI, pentrn dA,m;di l' C(ul.i
dac8. sunt necinstiti, ar trebUl sa fie alungati, fiindcu eel
necinstiti se alunga, iara nu. se incurajaza. De ce i-ai
racut necinsUti'? Ca sa-i lauzi sau sa-i invinovatesti '?
Negre;;it ca sa-i invinovate;;ti. Apoi daca ii faci necimtiti
ca ::;a-i in vi novate;;ti, de ceatllnci Ii lauzi i;li-i aplauzi,
tred pe langa dan;;ii ca ;;i cum vezi pe ni9te oameni
einstiti Ce voiu mai spune de im;;elatorijlecele de prin
ipodr'Omii? Ce voiu spune de intrecerile acelea dela va-
nato rile fiarelor siHbatice, sau de lupteie de prin ipo
dromii cu fiarele siilbatecc'? Si aceste spectacule sunt
de toata, nebuniea., eaei ele invahI pe om dea
fi nemilostiv,crud ;;1 neomenos, il deprinde de a vedea
oameni sfa;;ieati, de avedea s<lnge curgand, $1 cruzime
mai presus de afiarelorsiilbatece; Toate aceste f!eomeoli
boale morale Ie-au introdus legiuitorii cei intelepti
.del a. inceput,. iara eetatile aplauda 9i admira!
Dara, daca voie;;ti, sa lasam aceste.absurditati va-
;;;i marturisite de loti, $i pe care legiuitorii profani
Je-au . trecut cu vederea, $i sa venim la ordinatiunile
cele mai respectabile, $i vei vedea $i acestea conrupte
prin credinta celor mai multi. Nunta de pilda se crede
:;;i de noi ca $i de cei de afara ca cinslitii, $i cu ade-
varat ca este cinstita; insa la savar$irea nunt.iioI' se
petree atiUea faptc riclicole, In cat to minunezi auzin-
dU-'le. In Mevar ca eei mai multi stapaniti In;;e1a1.i de
{)biceiu, nici macar nu simtesc absurditatea lor, 9i au
nevoie de altii cas:':iA invete. Vei vedea 1a nunti i;li cho.,
1'uri 8i chimvale, si fluere si cantice ameslecate cu cu-
vinte'murrlare, $i 'betii, 9i 'ospete desfranate, i;li cu un
cuvantcele mai multe necuviinti introduse dediavolul.
$i bine, ca agat;anduma de aceste lucruri voiu parea
multora ridicul, ;;i eei mai multi Val' gas! ca cdc spuse
sunt o mare nerozie din parte-mi, atingandu-ma de ni$te
legi vechi; il1sa eu nu voiu jnceta de a spune acestea,
'Care, dupa cum am zis, sunt mai mult 0 in;;a,laciune a
.obiceiului. Poate, cine 9tie'? daca nu toti, eei mai putini
160
OMILIA XII
vor prlml cuvintele $i .yor, ride impreuna, eu
noi decM sa ridem nm ,eu dam;;I], rlsul acela care
de lacrami, de pedeapsa $i de os1nda cea mal '
mare. 9}eurn sapu. fie ,ge v hula lu-
ct'UI'i. ' cq,nd pe 0 tcclOara trmta pana atun<?l 1[1
saGi' mvatata de a se rm;ina, inca din mIca copIlaXle
r
"",' ,"'<> le1,Jcde" dela Bine orice, , r'u:
4
ine,
.... " 1 o.;y .. "'-:'01...:\..\1 t. " " ' .,' .,' "T, . , ......
o inveii chiar deja
gand-:o , in mijlocul barbatllor 10
rnijlocul eurvarilor;;i Ca;re rau. nu se va
imprima in inima miresei ehJar dm ZIUa
;;inare;:t, obraznicica, nesfieaJa, sla,:a
$i aUele de v Ie. va Chl!1
r
acea
$i ar dorl ca so, 18 alba 10 toate 211e1e vwtel e1.
cele mai multe inva\a aft luxoase,
, de ajci nerul?ina.te, de aid mine de rele. SPU!
ta a:;;a este obiceiuJ, caci daea rau, mClOdata
s:lnu S8 faca, ' iara de este bun, taca-.se pururea. v In
acit:var, sp\lne'mi te rog: oare va curv! nu. este ray'f
Apoi 00
re
yom ingadul ,noi ca sa petreaca rau.;
fie chiaro sinO'ura data '.I De loco de ce oare Fnndca
'chiar D datii petrecut, rau v
este
. A;;!t
:;;ia se veseli acest este
v
rau, mCI
chjar 0 sinO' ura data sa "DU se faca, Jara daca nu este
, '='
raUl faca.-se pururea. . . ,. v
{(Dara. ce zici tu: tu defmm1 nunta spune mm. S?,
nufie una ca aceasta, TIU am ajuns la aceasta
tatc,-insa ell cele ce la nunta,
deprinderile ,;;1. 10 toate
absurditiitile. pin, ace a VOl' Iua
reze 9i vor vletm cu ele mal lO.amte lImp. D.ara, .ZICI
tu, multi admira trumuvsetea r;;1 gratll]e ee
Inseamna accasta Dacaeaeste ,eummte, abla yoate
va putea !'iii inJature biinuieaJa. cea rea, lara daca est
e
'
neingrijitoare, iute va in ca motI':
a1 desfraniirei ziua aeem. de ;;1 sunt atate.a
cand nu se petree de acestea, ?ei mai multI carl eu 01-
mie fiU sunt mai buni deeiH dobltoacele :- numese
batjOcora, fiindcanu s'a mireasa r;;l
considera ca un rau mareca nu a fast !!l
, 11$tea pubhcului, -=-' de 9i maidFel.?t vorbmd, 11 trebUle
a considera ca batjocora toema! cand se petree
neaJapte scandal?ase. r;;t!U <:.a 3i'i ' ce.1 mal
multi Imivor atrlbulmulta u;;ur1Ota, IDsa eu VOIU S,U-
OMILlA XII 161
fed ;;i-aceasta batjocora, numai sa pot avea vreun ea;;tig
de aici. Daca eu a9i fi vrednic de a fi luat in batae de
joc, pentruca sfatuiesc de a dispretu\ credihta celor miilti,
apoi mai lH(:tinte de altii m'a;;i batjocorl. eusingur.
" D.::l.raapQi pdve:;;te celece S8 petl'eedupa aceasta:
t lJ,J,ntirrlsl ll).tImbuLziiei, oi chia'I' sj m timnu! nooHi Dre-
g}Hescde' apune'ip fs,ta !SiH,priveasca 'fru-
rtlUsetea ei cea fcCiorelnica
t
biirbati beti;;i arnet.iti de '
rnulta desfiitare. 1'111 se mu1tamese numai inen.sa, ci
inca ics $i pe strade cu lampioane aprinse $i 0 petree
pentru famfaronada In cursul noplii prin targ, ca toti
sa 0 vada, prin care fapt njmic alta nu fac, decat ca 0
sfatuesG oareeum, ea pe viitoriu sa alunge dela ea orice
ru;;ine. nu stau macar aici, ci 0 conduc insotiti
de euvinte dtnteceuricioase, -=,.. iara aceasta este pen.:.
tru eei mar multi ea 0 lege; -multe slugi $ide cei ce
pocnesc cu bieiIe li irltavara:;;esc graind cuvintele cele
mai ut'ioioase pe care ie-at VOl, atat ia adresamiresei
cat si a mireiui. Nimie nu este cuviincios, ci toate sunt
pline de necinste, $i de slutenie. Buna invatatura de pru-
denta. va maiavea 0 astfeliu de vazand $i au-
zind din capul locului astfeliu de lucruri 1 Bn. inca este
un feliu de Intreeere draceasca din parte a celor ce fae
astfeliu de neorandueli,eaei cauta sa se covar$easca unii
pe altii prin batjocori ;;i necuviintj, prin care necinstesc
pc mifi $i pe cei adunati.
$tiu. 'bi,fil3, ca prin aceste VOl' be eu surit greoiu $i
neplacut VQUa,pentru ,ca caut a taia place rile ;;i mul-'
tamirile aceste,i vieii; dara toemai pentru aceasta ph1ng,
caci ceia ce este displacut, voua vi se a fi pliicut.
cum sa nu fie displacut de a fi batjocorit, de a fi de-
faimat, de a fi neeinstit de tOii impreuna cu mireasa
Daca unul din piai3, ti-a1' ziee ceva rau, tu pui in mi;;-
care mii de Iucruri consideri vieaia tade nElsuferit;
iara cand te slute$ti In fata intregei cetati impreuna eu
eeea ce urmeaza ati fi sotie; te bucuri de aceasta ;;i te
mandre$ti Dara oare cam nebunie nu estcaici 'f A'i'a
esteobiceiul zici tu. De aceia ;;i jalesc eu, caci Cll ade-
varatca e vrednic de jalit, fiindca deavolul a ingradit,
a;;a zicand acest fapt in obiceiu. Fiindca nunta este un
act solemn, care leaga neamulnostru la unIoc, $i este
pricina a multor bunuri, de aceia demonul acela viclean
tuiburandu-se, caci eunoa;;te ca prin casatorie regulam
omul se ingrade9te $i se aparacontra curviei, el intro- '
i6038 it
162
OMILIA XII
duee curviea in aU r.nod. In ,ni9te de multe
fecioarc au fost ru.';nnate, 91 dac::l, nu pretutmdem, eel pu-
tin diavolul 5e multameste deocamdata cu cuvintele,
sau numai ell efmtccele se
zie, cu faptul ca se da miresei ni$te exemple peplacul
lui, $i ca mirele este pus in intregei cetaii.
S6 Det.r-Ee In..
noptil, ca nucurrlva, intuneriGui sa fie'ca un.
perdeaa acestor reie, iata ca necuratul a-Ia<:ut :sa se
introduca multe facle lampioane, C<;lre nu lasa, Ca 81u-
tehiea sa se ascunda priveli:;;tei lumei. In adevar, ce
acea multime de lume adunata'? Ce se prin acele
betii nebune'? Ce se vra prin acele poenituri de biee'? Oare
nu este invederat, ea niei ehiar eei ee :sunt prin easele
lor l'etra.::;;i ::;;i euprin:=;;i de un somn profund, sa nu fie in
neeuno$tiinta de asemenea necuviinti, ci de
pocniturile bieilor, sase suie pe garduri sa privea2,ca
ca martori ai acest6r comedii'? Ce ar putea spune ci-
nevfl apoLsL deacelecanta,ri Incarcatede toata desfra-
narea, de' amoruri nehune i$ide lmpreunari nele-
aiuite. care introduc mii de tragedii, 8i care pome-
nese 'deseori numde aan:lantelor? :;;i co
este mai grozav, ca de multe ori se introdue printre
aee$ti cantareti $i fecioare, care leapada toata ru:;;inea
in einstea miresei, sau mai bine zis, spre batjocuraei,
jfi,rtfindu-c;;i astfeliu ma,ntuirea lor, un lac
ell tinerii desfranali prin acele cantari. uricioase, prin.
accle cuvinte murdare, prin vxea simfonje satan.i-
ceasca. inca mai fntrebi: de unde via curviile,4e--unde
prea eurviile, de unde conrupereacasatOf'iei '? (Dara, zici
tu, de aces tea fae nu eei nobili, nu eei de bun neam, ci
cei din dasele de JOS). Apoi de ce iti rfzi de mine, pu-
nandu-mi inainte un astfeliu de rationament did daca
asemenea fapte sunt bune, atund lasa :;;i pe celelalte ea
sa faca a:;;a. Nu cumva, fiindca acestea traiesc in saracie,
nu mai sunt fecioare $i nu mai au nevoie de Intelep-
ciune'? Acum fata ta joaca cu tineri desfranati in pri-
de rand, $i nu ti se pare, spune-mi, a fi mai ne-
cinstita dec3 t curvele? Dara daca ziei ca asemenea' 1u-
cruri fac slugile, nici a$a nu te voiu eruta de Invinova--
tire, fiinaca rIiciacestora nu lTeste-slobod a face a$a.
De aid se nase toate relele, c8. nu facern nici-o yorba de
slugi, ci ne marginim a vorbi eu dispret, ca este sluga
sau rob, infiecare zi auzim spunandu-se, ca in Christos
OMILJA XII 163
Iisus flu este rob sau slobod. Tu nu-ti dispret.uie:;;ti calul
sau magariul, :;;i faci orice ca sa nu devina raj :;;i ne-
trebnici, iara pe slugi Ie treci cu vederel, Ie dispretuie:;;ti
mai mult decat pc animale'? ce spun eu de slugi, cand
tu dispretuie$ti chiar copiii $i fetele tale'?
Deei, ce se intampla dupa aceasta'? De necesitate
en. de indata va vAnl ce
s'au sfarsit petrecerile, ba de multe ori urWeCi,za si vreo
paguba mare, prin pierderea vre-unor juvaerieale de
pret, in multi mea $i inghesuiala aceia. Apoi daca dupa
nurita s'ar na:;;te vr'un copil, :;;i aici am putea vedea
aceia:;;i :;;i multe semne sau simbole plioe de
rizilic. Caci, cand trebuie a pune nume copilului, ii 1a-
sand la 0 parte numele sfint,ilor, dupre cum1aeeau eei
vechi la inceput, aprind luminari pun nume inchi-
puit copilului, gandindu-se ca eu chipul aeesta copilul
va tra-i [nult timp in lume. Dupa aceia fiindca de mnIte
ori se intampla ea copilul moara mai inainte de
titnp--r-- aceasta seiI1t<1!J1phl deseorJ :-- iata cii
atunci S8 :_petrecc diavol u] bate _ _____
cei pro:;;ti ea de ni$te copii. In adevar, ee ar pute8_, zice
cineva -de-acele hart1uti;sau de -acei ciopotei---atarnati
de mana copilului, saude acel atarnat 1a
gat, eelclalte multe indirc:ate cu rizilic, in timp ce
a1' trebul de a nu-l rnfa$ura cunimie alta, afara de
puterea crucii? Aeum insa. este dispretuitcel ce . a In-
tors din ratacire intreaga lume, cel' ce a pricinuit dia-
volului -rana eea mai adanca ::;;i i-a nimicit orice .pu-
tere,caci incredinteaza copilulnu puterei celui Prea
inaH, ci puterei :;;i sigurantei diavolului. Sa mai spun
inca eeva $] mai de r1s'? Daranimeni sa. nu ia (',uvan-
tui nostru de suparatoriu, de$l poate ca va ajunge 9i
acolo, caei eel ce voie$te a curat1 putreziciunea de pc
rana, nu se da inlaturi de a':;;i murdarl rnai intai ma-
nile sale. A$a, dara ce esle mai de 1'is. de care voiese
a va Ceia ce se pare a fi nimie, dara de' care
eu oftez, pentruea este inceputul celui mai de pe urma
dispret, a celei mai de pe urma prostii. Femei, slugi
:;;i doiee iau tina (glod) din baie, ung degetul, eu care
fac semn pe frunteacopilului, daea Ie-ar intreba ci-
neva, ce voiesc a face ell tina aceia, iti raspund ea aeea
tina are putere de a alunga privirea rea 9i vicleana,
deochiul pizma altora. Vai! eata putere mai are tina
9i noroiul, de vreme ce intregul asalt a1 diavolului 11
164 OMILlAXIl
respinge! $i nu va acoperiti obrazul de rw;ine '? Nu yeti
cunoW';;te oare,fie mai. tarziu, cursa dia cum.
e1 introauce inca din fragedacopilarieuneltirile lui cele
ddkesti Daca eu adevarat oa tina f:;tce aceasta mi-
.nune, > de ce atunci nu faci tu pe fruntea ta, tn
clSj,re e,;;ti careai poatemai multi dU<;imani .de
.c4t eopiiul, cari te [ijzmuesc'? De ce bagUnttegul
trup in tina'? Caci daca tina are atata putere pusa. pe
ftunte, de ce atunei nu te-ai baga, (:u Wtulio ea? Toate
fl,cestea sunt de ris comedii satanice$ti, care due nu
numai in rjzilic pe cei amagiti, ci in gheena.
$i daca af)tfeliu de fapte S8 petrec printre Elini.
nu este vr'unlucru de mirat, dara cand se petrec
printre cei ce se inchina crucii, se imparta,;;esc tai-
nUor celor negraite, ci.l,nd,. zic, se petree. asemenea fapte
uricioase chiar print're cei ce filosofisaza ca
apo! atunci este vrednic de jale. Dumnezeu te-acinstit
peJine a te unge eu mirul cel duhovnicesc, ,;;i tu spurci
copilu] ungfwdu-l cu tina'? Dumnezeu te-a cinstit, iara
tu singur'? Tu ar trebU1 ca sa iusemni pe
fruntea copilului crucea, care procura siguranta ne 'n-
vinsa, iara acum lasand aoeasta te arunci inasemenea
prostie draceasca '? $i daca aoeste lucruri se par unora
a fLmici nebagate in sarna, apoi afie ca acestea sunt
cauza celor mai mari rele, $i canici Pavel nu a trecut
ell vederea cele parute ca mici. In adevar, ce poate fi
mai mic lucru, ca a$l. acoper! ornul capuU Dara, pri-
vei;;te caLa yorba face, cu ciWi asprime acest
lucru, spunand pe langa toate celelalte, ca eel ce 1$1
acopere capul sau, singur necinste:;;te i) Deci, daca
cel e.e caput ':;;n-1 dara cel
ce il unge cu tina, cum de nu spurca pe copil '? Deci.
cum il dai in manile preotului,? spune'mL Cum de cei
ca sa se puna de preot pe fruntea copilului pecetea
charului, cand tu ai uns acea frunte eu tina'? .
Nu fratilor! nu ci chiar din mica copilarie
ingraditi pe copii ClI arm.ele cele duhovnice<;iti, $i inva.;.
taii-ide pecetlui cu mana frlintea, $i mai 'nainte
de a putea ii sa faca aceasta cu mana, voi in-
semnati-li pe frunte . semnul sfintei cruci. Co ar putea
spune cineva apoi de celelalte observatiuni
in timpul durerilor de pe care moa$ele Ie in':
1) Notil .. Ase vedea cap. 11 din I. Corintheni.
OMILIA XIII 165
troduc spre raul capului lor'? Ce s'ar putea spune despre
obiceiurile introduse la moarte $i la diferitele nenorociri,
des pre acele bocete $i tipete dobitoce$ti, despre acele
plitnsBtQde . pre 18, morminte,despre ingr'-ijii'ea eea mare
pentl'u.mon Ilmente, def'pr'8 droaea acea de fernet bocitoare,
. (lDset'vatiunf1e ,!,ilelor,/:lespre intrarj :;;i '?
Deci,Ciela ace;;,tiil'). cal..iti stl1V5, .$i cum sa rm
fie aceastadovadacelei mai de pe urma nebunii, ca sa
eauti "lava unor oameni,cari au ni
9
tc pareri atM de
stricate, cad fae toate Iaiwroc, In timp ce ar trebui de
a ne refugie<i pururea la oohiul eel neadormit al lui
Dumnezeu, $iavand privirea atintita, la el, sa facem $i
sa graim numai ceia ce Ace$tiia chiar de
lauC1a. cu nimic. nu oi VOl' putea folos1, pe cand acela
daca incuviintaza cele ce facem, ni va face $iaicistra-
luciti, $i in vieataviitoare ne va i'mparta$l de . bunurile
cole negraite. Carora fie ca cu lotH sa ne invrednicim,
prin eharl11 filantropiea Domnului nostru Esus Christos,
c;'iruia impreumI cu Tatal $i eu Sflntul Duch, se cade
slava. $i stapiinirea, acum 9i pururea $i in vecii vecilor.
Amin.
OM ILIA XI II
?
. "Nol nebuni pentru Cl1ristos;iara voiinte-
lepti IntruChristos, noi stabl, iara voi tari,-.
tl'ehuitGciu.-de
ra:;;i 1), voimariti, iara r10i oeariti" (Cap. 4,10).
. Ar.asand cuv,3.ntul, ceia ce este mai grozav decat
orice rana, zicand ea fara de noi ati luatimpa.c.
" .
ratiea " ca" 1ni se pare ea Dumnezeu pre noi
apostolii eeimai de peurma ne-a aratat, ca pe
randuiti spre moarte", iata ca prin cele ce
urmeaza arata cum .erau randuiti spre moarte, zicand:
Nota. Frasaaceasta din parentez pe Umga textul Sf.
Chrisostom ,se numai. in Codicul c., iara din editiunea
noastra obil;nuita este omisa. (Tl'ad). .
166
OMILIA XIII
"Noi nebuni 9i slabi 9i neeinstiti, 9i fUimanzim,
9i inseto9am, 91 sun tern goli, 9i patimirn, 9i nu
sunten:l a:;;czati (nu avcm statornicie), si ostenim
luerand eurnanile noastre" (Vers. care
toate la On loc erau dovada apostolului a dascalului
adevarat. Dara aceia cugetauluenll'i. I.(:{).r-i tn GU
totul contral'e, ade6i!. jf] ' slavii, hl bo-
gatie, in cinstea dupa. care umbIatl. Ded apostolul
voind a li dobori trufiea lor, a Ii arata ca prin acestea
nu numai ca nu trebuie a se mandri,ci inca. chiar a
se 9i rUf?ina, mai intai ii ia in deridere, zicand: "lara de
noi luati irnparatiea". '((Eu, zice, va spun vowI c.a
timpulde fata nu este pentru cinste $i slava, de care
voi va bucurati, cipentru a fi alungat 9i necinstit, dupre
eurn Hoi patimim. lara . daca nu asle ali\a, ci timpul
aeesta estealrecompenseJor, apoi atunei - zice acestea
Inderidere - dupre cat vad, voi ucenicilor luat
imparatiea, iara noi apostolii, caI'1 mai ales
trebuiaa lua 'plataostenele!or,.!1u numaica am devenit
mai pt'e jos de voi, ci inca,: chiarca . Os8.nditi 18"
moarte, cad ne petrecem timpul in foaine 9i in sete,
in primejdii 9i in cea mai de pe urma nedm;te, batjo-
coriti. ca nebuni, pati-
.mind cele mai grozave neajunsur-i batjqcorh). "A... cestea
Ie zicea el, ca sa-i facape dan9ii a mtelege, ca ii trebuie
a rivnl cole ale apostolilor, primejdiile batjocoriIe,
iara nu slava cinstea, cad predica evangheliei nu Ie
cere pe acestea, ci pe acelea. Aceasta de sigur' -ca nu 0
spune deodata, ca sa nu Ii se para greoiu in Yorba, ci
dupre cum era demn de dansul, Ii aplica dojana
dupa cum so vede. Dadi el deodata ar fi introdus yorba
$i li-ar fi zis:. Va rataciti 9i va amagiti, v'ati de-
partat r:mlt .de apostolice, caciapostolul 9i
sluga lUi Chrlstos trebme a fi. crezut canebun, 9i a-9i
petrece timpul in scarbe necinste, dupre cum $i suntem
noi apostolii; voi insa eu totul din contra; - daca .ar
fi vorbit a$a, zic, negre9it ca mai mult i-ar fi instrainat.
caci ar fi luat vorbele ca laude adresate apostolilor p
candpe dan$ii i-a deraimat pentruJeoea, sla.va.
lor cea dezmerdata, $i prin fi facut mai
fJe cand cu. El;cesta vorbele nu supai'3
pemmem.Cu alte cuvmte n atmge cu vorba, insacu-
OMILlA XIII 167
vintele nu-i sunt greoaie. De aceia 9i inainteaza cu cu-
vantui mai muit in mod ironic, zicand: "Voi mariti si
tari ": Daca apostolul n'ar !i v,?rbit Cll ironie, ar fi zis
astfelIu: Nu se poate ca sa va credeti pe voi in9i-va
unul de fntelept, altul . denebun, unul de pUtern1C, altul
de siab, fiindca predica evangheliei cere tocmaicele
r:oni.rii.fe, adeca eeie rele. Daca ar fi ell put,i fltc),ca UTIul
tic ' 8.::;'8., $1 eela.ialt. altO:iint.relea:, poate-c,;3, ' cele ce spu- .
neti ar avea vr'un cuvant; aeum insa nu esteil1O'aduit
ca unul sa se creada a fi inteJept, altul slavit
scutit dE: 'prirnejdiL lara daca nu este atund
urrneaza de necesitate ca voi sa fiti preferati de Dum-
nezeu inaintea noasLra, VOl ucenicii sa fiti preferati In-
naintea dascalilor cari patimesc mii de raJe. Dadl. fnsa
Diei aceasta nu s'ar putea spune, nu ramane decat ca
voi sa X'ivniti::;;i sa alungati eele ale noastre)} .
$isa nu creada eineva, ziee, ca en vorbese numai
de cele trecute, caci: "Pftna ii1 eeasul deaeum si'
fU't .. m;lnzim, . . inSa.tO$Etll1) $i suntem 0
H). Ai vazut, Gii nu 0 ii sau doua, ci fntreaga vieaia
trebue 'sa NiGi Ga se "fncuIluIleaza
cineva:;numai daca a ca$tigat vre.:.o biruinta, $l' apoi
iara$i- a cazut. ,,'$i ' fiarnfLnzim" eelor
ceseiffihiiib:-1iJ' 'cu' mR,nca:iile: .p: Atihifffi
tc
'-=:::' vor:--
:I /I , . . ..
bind cKtra eei ce se '1ngamfau,,,sinu suntem ase-
zati" did suntem alungati, ,,9i suntern ' goli" ,--
resanl)u-se ,,9i ostenim luerand eu ma-
nile noastre" zice, adresandu-se deadreptul catra a-
eei ear.i !lic.i 9-u lucxau nici nu
sUlerlau, pTUnej<lll) s,e IOlosau. lnsa nu a$<i
noi, zict'; ci impreuoa eu primeJdiile dedillatara;'
Sol.nol 0 ducern .intr'o lucrare necontenita. $i
cem ce este mal mult, ca mel nu poate spune cine va
ca noi neingreuem cu acestea, iadi pe cei ce ne su-
para, noi li raplatim cu binele. Caci aeeasta este eu ade':'
varat mare, nu dea patimi' rale, dici acest lucru este
comun tuturor, d ca patimind cineva rille sanu se im-
putineze, sa nu se tulbure. Noi, insa, nli numai ca nu
ne toiburam, ci chiar ne bucuram. Dara 9i aceasta
este dovada ca noi rasplatim co cele contrare pe cei ce '
ni fae rau. Cuin.ca a9a faceau apostolii, ascultace spune
168 OlvllLIA XIII
rnai departo: "Ocariti fiind, grajm de bine, goniti
fiind, rabdam, huliti fiind, mangaem, ca
gunoiu ne-am facut (Vers. 13), adedi ne-
bunj pentru Christo:,;. cad 001 . raIe, 9i e1
nici nU$B ap;'tra nici nu se vaeta, oste crezut de lumea
lara valO.are .::?i slab. Apoi ca flU
currr;,r&Sl1r;<;;i facacuvantul greoiu;plln8,nd !I:.le rpijloG In
cetatea lor suferintile apostolilor, ce spune? F<'icutu-no-
am, zice, ca gUl1oiu, nu numai al cetatei voastre,
d altumei intregi, iara9i: "tuturor lepadatura
panaacum" , nu numai a voastra,ci a tuturorn. Dupre
cum atunci cand vorbe9te despro ingrijiroa lui Christos
pentru oameni, iasand la oparto coriul plimantul
-toata faptura,Bl pune la mijloc crucoa, atunci
eand vbio;;;te a-I atragespre dansul, el trece cu vederea
mtnunile,o;;i numai de patimile ee Ie indura
apostolii pentrn Tot este 9i obiceiul nostru,
cacicand .suntem nedreptatiti :;>i dispretuiti de uniia, a-
tunci punem la mijloc eeia ce noi am patimit pentru aceia.
"Tuturor lepadatura pana acum". Tocrriai pe la
Ii da lovitura cea mai grea. (cTuturor, zice, nu
numai celor ce ne prigonesc, ci 9i celor pentru care
piHimin toate acestea)), adeca (tuturor acestora Ii pur-
Vorbele aces tea sunt nu ale celui ee
este manieat peste masura, sau ale celui ce este mahnit
pe sino singur, ci ale eelui ce voieE;>te a atinge pe cei
nesimtitori, cadcel ce avea mii de motive de a-i acuza,
iata ea mai departe ii i'?i saluta i'?i-i mangaie. De aceia
;;i Christos ni poronc89te de a suferl eu bland eta batjo-
co rile. ca astfeiiu 9i noi sa filosofam, in acela'7i timpi'?i
po aceia mai mult sa-i Caci nu celee batjo-
corei'?te face vre-O. isprava mare, ci tocmai cel ce tace
cand este batjocorit.
Apoi, fiindca Ii-a dat 0. lovitl1ra de nesuferit, iute
a i'?i indreptat-o zicand: "Nu infruntandu-va pre
voi scriu acestea, ci ca pre ni:;;te copii ai mei
iubiti invatandu-va (( (Vers. 14). (cNu ca sa va ne-
cinstese, zice, va spun acesteal). Ceia ce. e1 a facut, sau
mai bine zis, eeia ce a spus prin cuvinte, aceia zicE
sa nu. se faca, sau daca s'ar face, cel putin sa nu se faca
ell cugel. diu :;;i z8vistnic, aceastae$te doe-
toriea eea mai buna, ca spunand yorba sa mai adaogE
OlvlILlA XIll 169
si iustificare trasa din rationamente. Casa nu fi spus
era trebuitoriu, de sigur ea ii ar fi ramas ne-
indreptati, spunand, InSa sa Ii laserana nevindecata,
ar fi fost f;li mai rau; de aceia se f;li justifica eu toata pu-
terea. Aceasta. nu numai ca fll! astupa rana,. dina!' face sa
afLmq.e, c:J.Ci.3,llzind cinev;:t ca e1 Ii spuneacestea
:.,euin,j''';'3T }D-
-- .
Mare este apoi 9i asprimea vO.rbei f;li infrllntarea,
did 81 nu Ii-a spus aces tea ca 'dascal; sail apc-stol, san
ca cel ce, a vea ucenid, ceia ce ar fi fost rezultate din
demnitatea cu care era investit, ci "invatandu-va,
zice, ca pre fii ai mei i ubiti". ccIertati-ma, zice,
caei de poate v'am spus ceva greoiu, aceasta a venit
deladragoste)). n'a zis certandu-va, ci "invatan-
du-va". Dar cine qat'et1u l'u;;;ina, scarbindu-se tatal
sau f;li povatuindu-l cu cele cuvellite'? De aceia nici n'a
spus mai Inainte aceste euvinte, ci dupa co Ii-a aplicat
rana dinainte. Data ce, zici tu, oare eeilalti dascali nu
se intereseaza de noi '? N'a spus aceasta apost6lul. ci
ca nu S8 intereseaza atat pre cat trebuie. Aceasta n'a
spus-o pe fata, ci a 'tesut-o in denumirile de mai jos,
punand de fata pe pedagog :;;i pe -Dumnezeu. ,;Ca de
ati avea zece rnii de invaVitori(pedagogi) intru
Christos, zice, uu multi parinti" (vers. 15).
Aiciel pu sc<oate.la ivcaUi demnitatea, ci excesul dra-
gostei lui. nid ell Cll expresiunea "intru Christos"
adaosa aici, i-a infruntat, ci chiar i-a mangaiat, caci pe
eei CG seintereseazii dedam;;ii, f;lil$i iau asuprii-li munci
f;li obosele nu Ii numof;lte lingu9itori, ci pedagogi,f;li das-
cali, aratand prin aceasta mare a lui Ingrijire de
n'a zis: (cca nu aveti multi dasr.ali) ci "nu muiti
parinti". Asfeliu deci,el n'a voil sa-i'?i puna aicidem-
nibtea sa, 9i nici ca Ii-ar fi fost de folos de aafia dela
dansul ceva mai mult, ci Ii inO'aduie de a se obosi mult
f;li pentru dascalii lor .. De altfeliu' af;la este adevaratul
pedagog, caci 01 if;li inmagazineaza pentru dansul numai
excesul dragostei. din partea ucenicilor; este parin-
tole adevarat. nuspune numaiccca niineni nu va
atat de muU-ceia ce ar fi putut face fara vr'o
ri:J.spundere-ci pune la mijloc Eli faptul petrecut; $i care
este ace I fapt? "Ca intru Christos Iisus prin evan-
170 OMILlA Xlii
ghelie eu v'am nascut ' pre voi" zice. "Intru
Christos Iisus", zice, iara nici de cum nu-mi atribuiu
mie aeeasta. Aici atinge pe eei atribuiau Jor
invatatura evangheliei. "Voi, ziee" , sunteti pecetea
apostoliei mele" (1. Cor. 9, 2), ;;:1 jara.-;ii: "Eu an'}
. ... - , n l', C-OCll'"" N
" "j lara aIel Zlce: "eu v am __ c<,:) :.; , u sptme :
(cv'arp. cuvantulJi, ci . .r;[em 11.2"SC,Ut" , fac:al1u
de yorba naturala, dici ei un , singur lucI'U diuta, acela
adee,1 ea sa arate dragostea ce 0 avea pentrll dan$ii.
"Ca sa primiti dela mine eele ale credintei v'a apartinut
voua, lnsa de a ramanea credineio;;i, aceasta prin min,;)
s'a facuil). '
Fiindca a zis mai sus: "ca pre fii ai mei"
apoi ca nu cumva sa se ereada yorba ca 0 Iingw;;ire,
iatil. e8. rna.; departepune de fata. ::;;i datoriea lor de tii.
dara pre voi sa fiti mie urmatori (imi-
tatoriL Drecum si eu lui Christos" (vers. 16). Vai!
cata. sinceritatela dasca1! Cat de exada 'icoana ni prc-
zinta, a-0 EI !ace
nu ca, cum s'ar lauda pe aansu1, C1 ca sa arate (:a
virtutea este w;;oara. Sanu-mi spui, zice, ca nu pot
sa te imitez, caei tu e;;ti dascal, $i mare,-eaci nu este
atat de mare deosebire intre mine voi, pe cata este
intre Christos ;si mine. Si eu toate aeestea eu l'am imitat '
pre ej.Cand serie Efesenilor, nu se pune pre dansulla
. " mijloe; ci deodata j'j indreapta ditra. Dumnezeu deadreptul :
"Fiti urmatori (imitatori) lui Dumnezeu" (Efes. 5, 1)
zice, iar;1 aici, fiindca vorbali era indreptata catra eei
siabi, s'a pus pedansulla mijioc. Dealtrnintrelea e1 arata
ca $i este eu putint;a de a imita pe Christos, cad
eel ee irniteaza. peeetea eea adevarata, acela a imitat
prototipul.
1) Deei sa vedem cum c1 a imitat pe Christos.
Aceasta imitare nu are nevoie de timp $i de me$te$ug,
ci nutnai de intentiune buna. Daca noi intram la un
pietor,nu yom putea imita un tab1ou, oricat de mult
, 1) Partea morala. Lauda sfintului apostol Pavel, f,li ca nu
este un rau prin sine insaf,li, ci daca nu se iIitrebuintaza
precuro trebuie. Ca.cei hogati sunt mai ' rai decat.cei saraci,
prin faptul, ca primesc dela cei ce dau de buna voe, pe
cand bogatii iau eu sila dela cei ee nu voiese. (Veron).
OMILIA XlII 171
I-am fi vazut, pe eand pe Pavel numai din simp1a au-
zire putem sa-l imitam. Deci, voiti poate sa aducem 1a
mijloc tabloul, sa descriem vieata lui Pavel Inaint.ea
voastra Ei bine, sa stea de fata acel tablou, sau acea
plaea caro este ,?U J:?ult_ rr!ai C!e.eat t?ate icoa ...
nele sau tabloul'lleimparate$Ll. caCl sumectul nu este
dODX8. nid scanduri lipite; nici prostirisau panzi puse
-'(:i lui -DU(flnCZCu; _ este 8uflet 91
trup. Sufietul e!:ite luerul lui D.umnezcu, nu
nesc, trupul deasemenea. aplaudat aICl
aici 'e!Ste ' Umpul de aplauze, Cl 1a cele ce urmeaza, ;;1
nu numai de aplauze, ci de imitare. Pana acum ma-
terialul -este deopotriva pentru toti. Caci sufietul nu se
deoseb :;;te de alt sufiet, jntru cat este sufiet, ci numai
buna , intentiune arata deosebirea dintre danse1e., Dupre
cum nid trupu] nu se deosebe$te jntru nimic de alt
trup, ei estedeopotI'iva $i celallui Pavel, eu eel a1 ceioI' ,
multi, numai primejdiile il pot face mai stralucit pe
iJD1l1 pe altul; tot a$a $i ell sufietul. A;;a dara
steie in fata noastra lablou1 sufietului lui Pavel. Acest
tablou triai inainteera - pHn de paianjeni,-
did nimicnueste mai n'iu ca. blasfemiea.Dara. dupa
ce a venit in lume, eel ce toate, Ie-a prefacut
vazut. aeest tablou, a vazut voiu sa zic sufletul lui Pavel
astfeiiu dispus, nu doara e.auz.a lenei a pros;-
tiel. ci din cauza neexpenentm f;'l pentruea nu avea
cuel fiorile evseviei - :leI avea, insa ,imbracamintea ze-
, luillj, 8.f;'fl. ziearid, n'o avea, caei nu avea. zelul dllpre cu-
no;;tintl1 - i-a dat adevaruIui, 'i
apoi fara de veste a aratat acest tablou lcoana lfnpara-
teasca. Caci luand cu el imbracamintea zeiuIui, afiana
ceia ce nu $tiea pana atunci, nua mai fntarzieat, ci de
indata s'a aratat ear- cel mai bun me;;ter. $i mai intai
eapul i se arata imp.aratesc, pe C:hI"istos
J
apoi ;;i restul trupulUl, ca unul ce a ara tat cea mal
vieata Pietorii incuindu-se in odaea de lucru, mmanm
nu deschid u;;ile, ci cu li!;lif;'tea
$i exactitatea,-Pavel insa placa m
lumei, in mijlocul tuturor contranloI', tutuI'oI' tuiburarllor
8i tuturor nenor'ocirilor, Iuer-at singur acest tablou im-
paratesc, nu era impiedicat. De aeeia zicea: "Prive"-
ne-am !'acyt
in mijlocul pamantulm a marll, 10 m1Jlocul cermlUl
172 OMILlA XlII
a1 lntregei lumi intelectuale. Voiti . poate a vedea
celelalte parti ale trupului, cele mai jos de cap? sau cit .
poate voitica sa mergem cuvorba de jos In sus ?Pri-
V8:"$te; deci,aceastastatue de sus, ba inca.$imai cihstita
decat aceasta, ca una ce merita sastea fn ceriu, ne-
, . ... Jegat;il, cu . pJJ'u)") b ca slatuele nid a$ezata in:- .
91 "pant\ In.
lHnc, $1 pari&. in lsparna,$i purta,ndu-se pretl1tindeni in
lumea fntrcaga" intocmai C<'). $i c8,nd ar fi aVllt aripi. 0,ici .
ce ar putea fi mai frumos decat aceste picioare, care au
calcat peste tot parnantu1 de sub soare? Aceasta frumu-
sct,ao proclama $i Proroculdela fnceput, zicand: "Cat
'de frumoase sunt picioarele celor ce bine ves-
, p?-cea "(lsaia, 3, 7). Ai vazut cat de frumoase sunt
pIC1Qarele . ' .
Voie$ti poate a vedea- $i pieptul Vina sa ti arat $i
Ht.:easta, $i-1 vei vedea cu mult mai frumos decat picioa-
rellj de care ba iocamaifrumos $i decat picioa-
legiuit?riu. qaci v Moisi :; purtat pe pieptu1
san ce1e doua lespezl de plaira, pe caod Pavel a avut
ioauntrul sau chiar pe Christos, $i purta cu sine fosesi
icoana ii1lpal'ateasca. De aceia el a fost mai fosemnat $i
decat masa eea de aur ce era pe chivotulleaei, $i
deetH cheruvimii . cei de acolo, caci de acolo ou 0
0stfeiiu de voce ca cea a lui Pavel,ci vcicea de accilo
mai mult de .cele pamante';lti, pe cand din vocea
J0'i Pavel nu se auzea.decat de lucrud chiar .
de cele rnai pl'eSllS de ceriuri. Jartfelnicul ac"el din leO'ea .
veche nu slujea decat oumai Judeilor, pe cand a .
siujii; h;tmei intregi. Acolo eraulucfuri -nelosufietite, pe
cand aici oi se printr'uo suflet bun de fapte
bune. Acest Jartfelnic a fost mai stralucit decat ceriul
$i ou a fost luminat prin variatiunea stele}or, oici de
zele soarelui, ci avea cu dansul chiar pe Insusi soarele
dreptatii, c!1resloboza razele sale. Peceriul de'd'asupra
noastra cate odaLa il face posomorit vr'uo nor gros, care
II intuneca, pe caod pieptul lui Pavel oiciodata l1'a fost
jntunecat de vr'un astfeliu de nor, sau maibine zis, au
trecnt de multe ori peste dansul nori gr09i, insa o'au
fn staTe lumina. ei . chia-r' fn.mijlocul
lspltelor 91 a pr1meJduloraceasta .luminastraJucea, De
aceia chiarpe cand e1 se gasea in leg/Huri striga cu
glas mare: "CuvantulluiDumnezeu nuse leaga"
OMILIA XTIl 173
(II Timoth. 2,9). Astfeliu deei, pururea din limba lui el
sloboza raze, 9i oici-o primejdie sau frica nu-i putea face
piept.ul posomorit. Dara se pare ea pieptul a intrecut pe
picioare, cad a(:Ale bUDe,precum 9i
pieptul este bun. . . . '
. Voicti poato \r0defj, '}i pantece frunios '? .. -
ee Sfn)Oe de. eJ: "Dac[i rnanearBa 'i'Etce srnlnteala
fratelui meu, nu voiu manca carne in veac"
(1 Cor. 8, 13), $i "Bineeste a numanca carne,nici
a bea Yin, niei de care frateletau se
sau se sau se (Rom. 14,
"Bucatele pantecelui, pa,ntecele bucatelor"
(I Cor. ti, 13). Ded, ce ar putea. fi mai frumos ca ase-
mcnea pantecB invat.at de a rama-nea fova,tat toata
prudenta, E;tiind a fUimanzl E;i Ii losat0
9
a? Dupre cum l"a.
un cal lioi:;;tit se pun haturi au rite, totaserrtenea 9i pan- .
tecele lui Pavelpa9ia armDoios, fiindca biruiSe randuiala
firei, did Christos era in e1. Gasindu-se deci, fntr'o ast-
fe1iu de prudenta, erA nat,(lr8,) ccl, ori 9i ce rautatc sa SlY
impra9tie. . ..
. Voie$ti acum poate a vcdea E;i maoile lui '? sau ca '
mai intai voieE;ti a vedea . rautatea lor dedinainte? Cand
e1 intra prin. casele cra'7tinilor $i tara dupa sine pe biir- .
$i pe femei i"nahitea arhiereului, atunci .
nu avea nmpai mani de fiara salbateca,Gi inca 9i mai
grozave.Dupa ce fosa aceste maoi au primitcolorul
adevarului 9i experienta dUflovoiceasca, aceste maniau
deveoit nu ale unui barbat, ci rnaoi duhovoice:;;ti, pe fie--
care zi legate io lanturj, :;;i care pe n'au lovit. vre-o
data, ci de mii de ori au fost lovite. Odata si vipera a
avut placere de aceste maoi, care ou mai erau maoi de
om, 9i de aceia nici ca Ie-a vatamat cu ceva.
poate a,-i vedea 9i spatele lui, curD. 9i
lalte madulari? . Asculta ce spune el de aces tea : "De'
cincjori eate patruzeci fata una am primit dela
Iudei, de trei or1 eu toege am fost batut, odata.
cu petri am fost de trei ori s'a sfi3,.,.,
ramat corabiea en-mine, 0 noapte 0 zi intru
adanc am facut" (II, Cor. 24,25) . . Dara Ca nu curnva 9i
noi c.M..and intru adanc nemarginit, sa suferim rriulte .
neajunsuri trecand . in revista toate madularile lui, haide-
. '
174 OMILIA XIll
sa vedem 0 alta frumuseta la dansul, adeca frumuseta
hainelor, de care se sfieau pana$i dernonii, $i fugeau, iara
boalele Ie vindecau. Ori $i unde s'ar fi aratat Pavel,
toate se trageau In laturi $i se uirneau, ea trecandpe
acolocel mai am din fume. Dupre cum ceLce
a primit In . razQ0iu rnult-erane, se sperie pana $i de
.vrco arma. de a celui ce I'a r a nit, toL .se
sparieau vazl3xHi numai poala l1ainilor luI. Unde sllnt
acum cei bogati. cari cugeta lucruri mari bizuindu-se
in bogatiea lor Unde sunt cei ce-:;d numarademnitaiile
ce le':au, $i hainele cele pretioase? Toti ace9tiia cornpa-
randu-se eu vestrnintelelui pavel, se vor vedea $i pe
dan$ii ca $i pe hainele lor deopotriva eu tina $i cuno-
roiul eel puturos. $i ce spun eu de haine $i de audirii?
Daca mi-ar da: cineva puterea de a stapanl. !umea in-
treaga, en cu toate acestea a$i crede 0 singura ungbie
de a lui Pavel .mai puternica decat acea lmparatie; a$i'
pretui saraciea lui inaintea oricarei del.merdari, necinstea
lui mai pre sus de orice slava, golatatea lui inaintea
oricareibogiitii, lovirea $ipiiimuirca aceluicap sfint
Inainteaoricarci ' lini$ti, petrclc pe care Ie-a primit cand
a fost lapidat, mai mult decat orice diadema imparateascii.
Aceasta coroana sa 0 dorim, iubitilor,9i daca nu
este acurn goana asupra cre$tinilor, sane pregatim pe
noi l!1$ioe io lupta. Caci nici el nu s'a aratat
barbat stralucit n umai din goane ' ;;;i persecutii, pentru
care $l zicea: "Ca imi HlUncesc trupul" (I. Timoth. 6,
8), dara aceasta se poate ca$tiga i:;;i fara de persecutii.
Aiurea zice, ca ingrijirea trupului nu trebuie a 0 face
spre piacere. $i "A vand mancare im bra-
caminte, eli acestea indestulati vom fi" (Ibid. 6,8).
La toate acestea nu este nevoie de persecutiuni. Tot el
. fnteleptia $i pre cei bogati, zicand: "Cei ce vor sa se
imbogiitiasca, cad ispite", (Ibid. vers.9). Deci,
daca $i noi ne nevoim a$8., cand intram in lupte, ne vom
incununa, iara daca nu sunt persecutiuni, vom lua mare
plata pentru aceasta. Daca insa, noi ne trupul,
. vietuim vieata porciasca, apoi chiar in timp de
pace vom pacatul. :;;i vom suferi pacatuluL Nu
vezi in contra cui este indreptata Iupta noastra? Este
indreptata contra puterilor eelor netrupe$ti. Deci .cum,
daca noi suntem trupuci, vom putea sa ne apropiem de
dan$ii cineva luptandu-se eu un om $i inca are
OMILIA XIII 175
nevoie de a se lnfrana in dara mai ales r:and
are a se Iupta cu demonii. Cl1nd noi suntem stapaniti
$i legati de grasimea trupului $i de bogatie, apoi cum
putea pe Legatura g.rea
c.atu$e este groza.vapnntru eel ce
nu s:tiu a 0 l!ltceDllinta cum se cadc, tiran crud $1 neo-
menos, care ;JOI'onceste tot Lil sDre vatamarea celor ce-i
sluj8.SC_ Dara-dacii am VOl; am rasturna de pe troD
acest tiran, $i l'am fac.e ea sa mcarga dupa noi, iara
nu saniporonciasca. '$19um !S'at putea face aceasta?
Caud noi vom imparti bogatiea ell totii dela olalta. Pe
cat timp bogatiea se gase$te singura $i numai in stapa-
nirea unora, at.unci intocmai ca un talhariu de eodru
ea toate ralcle Ie cand noi 0 punem
Ia mijloc, atunci nu ne va mai stapani, caci noi eli toW
o vom lega bine dintoate parti!e. .
$i acestea Ie spun, nu fiindca bogatiea ar fi un
pacat prinsine insa$i, ci pacat este de a nu 0 impartl.
eu eei saraci; i;>i de a nu 0 intrebuinta bille, fiindca Dum-
.TIGzeu nimir: n'a rar:ut ' rho, ci . toate . bune fbarte. Astfeliu
ca E,;iaverile sunt .bune, dara numai dac,ti nu stapaXi8sc
pe ce.i ee Ie au, $i daca se impra:;;tie spre a alina sa""
dciea aproapelui. Nici'lumina aceia ntl este buna, cand
nu irnpra:;;tie intunerecul, ci incail mai prelunge$le, tot
nki bog8.tiea care inloc sa ' contribtrie a disparcn.
saraciea, ea din contra 0 mai spore:;;te. eel ce se] mbo-
nu cauta ca sa ia del a altH, ci ingrija$te de a
ven\. in ajutorul aHora, - iara cel ce eauta ca sa ia dela
altH, nici cat nu este cel ce se ci este eel
sarac. dara nu averile prin sine inse$i sunt un
rau, ci rea este cugetarea on: ului, c.are duc8 boU'atiea la
saracie. Astfeliu de oameni sunt mai decat sa-
racii r,aricer$esc pe la raspintiile drumurilor, eu traista
in gat cu trupurile betejite. Ni$te astfeliu de oameni
Imbracati in haine stralucite de mat.ase, sunt mai tic a- '.
10:;oi decat' cei imbraeati in zdrente; cei ce se plimba cu
mandrie prin targ, sunt mai vrednici de jale decat cei
ce stau pe la raspintiile drumurilor, sau intra ,prin
ograzile oamenilor, $i striga $i cer de pomana. cad
ace:;;tiia eel putin lauda pe Dumnezeu, :;oi O'raiesc vorbe
vrednice de mila $i izvorate dintr'o inalta pentru
care 1i miluim, Ii lntindem mana de ajutoriu, $i nici-
adata nu-i invinovatim. Dara cei ce se imbogatesc rau,
morma,esc printre dinti cuvinte de cruzirne $1 neomenie, -
176 OMILlA Xl!l
cuvinte de rap1re :;-;i de potul, sataniceasca, pentru care
$i sunt de toli urili ;;i huliti. Cad, in a.devar, gi?tnde;;te-te
bine: ce 1'\e erede de toli oamenii a fi uricios :;;i necin-
___stu!' aC01'8 dela. cei bogati,. sau deja eei saraci N;'3-
gre:;:it ci. a cere dela eei S8.r<tci. ,$1 tocmai, aceasta fae
)cbogatii,di,ci niei.c-D..t'trindrfi.zni de a SeaIJ!,opiesl de cei
m.::iiboga,ti decaJ ii, pe ,cD.nd cei sf,raci se adresaza celor
!Uai bogati. nu c.ere:., d.ela eel sarae,
bogat, - pe cand bogatul pe eel sarae. $1 lara:;;1,
ee este mai frumos 'Lspune-mi; a Ilia dela eei ee dau
de buna voie, ;;i cu multamire, sau a sm :;;i a supara
pe cei ce nu vor sa dea? Negre;;it ea de. a nu supara
pe cei ee nu VOI' sa dea. Dara cei bogati i aceasta 0
fac, cad saraeul ia delacel co da de buna voie.:;;i cu
rnultacnire"pe dlnd ]:)Qgat.ii jau dela cei ceuu VOl' sa
.ce este dovada 'celei mai mari saracii. Ca daca
n'ar prit'ni cineva nici la un os pat sa se duea, cand eel
cel-a ehemat nu astiut Sa-S1 arate multamirea eatra
el,apoi cum sa fie ceva bun de a lua banii altuia cu
sUg.? Pi3 c,1nH cad latra oare nude aeeia 11 incunjur'am
$i fugim de dan$ii, ca ne supara cu prea marea lor
indaratnicie? Aceasta fac $i cei bogati. Dara aeeasta
este purtarea .eea mai necinstita, eaci eel ce face totul
SPie a lua dela altii, de ce nus'ar face $i de ris, ame-
cu idea pe altii De altfeliu $i de cani terrian-
du-'ne, de multe ori azvarlim dela noi eeia co avem in
rmini. $1 iara$i, cepoate fi mai necinstit spune-mi? a
cere cineva de. pomani'\. fUnd imbracat in zdrente, sau
in haine de maIasa? Cand. cineva este bogat $1 ingri:..
ja:;;te de ni$te batranisaraci,cu seupu
1
de a Ii lJlB ay!!W),
de$i sunt poate $i copii 1a mijloc, apoi atunci de ce
iertare poate fi vrednic _. __ _
Dara,daca poate voiti, apQi sa .examinam chiar
$i cuvinte1e pe care Ie spun bogatii ace$tiia, i pe care
Ie spun saracii. Deci, ce spune saracul'? Ca eel ee da
milostenie, nu sh'ibe9te niciodata eu facerea ei, caci 01
9tie ca da din ale lui Dumnezeu, ea Dumnezeu este filan-
trop, $i ca va inapoiea mai mari decat cele date.
toate aeeste vorbe sunt izvorite din eea mai inalta filo-
sofie; surlt cuvinte de indemnare sprefapta buna. Prin
aeeste cuvinte e1 te indeamna de a avea privirea in-
di'eptatacatre stapanul a toate, $Hi 9terge fricade sa-
raciea viitoare, - $i,in fine, multa invatatura ar putea
gas! cineva in cuvintele saraeilor. Dara vorbele boga-
OMILIA XIV 177
Wor, care anume sunt'? Sunt vorbele porcilor si a ca-
nilor, $i a lupilor, $i a altor fiare salbatece I "orbele
unom sunt de mese i de bucate, de mancari aromate
de viriatmiaiese,. de mirodenii,qe haine,. Jjli il1 tlne'
despre toate eelelalte impuibffixi, Altii vorj)ese de
;1i .uutu-
randu-Ie invant IncaI'cate cu'datoriidenesuferit, a
ca.ror stapanire 0 au del a parinti $i dela strabuni. $i
in puterea carora unuia ia easa, altuia tarina, altuia
robu! sau celelalte ale lUI. Ce ar putea spune cineva
de acele testamente scrise cu sange in loc de cerneala '?
Caei sau punand prirrejdie mare, sau fer-
meeandu-i eu niscareva. fagaduinti mid, ace$ti lupi au
ingelat pe eei ce aveau ceva ca;;tigat, desbracandu-i ;;;i
lasandu-i . pieritoride foame, iara ii iutrand. prin furti-
ag in avutul lor. Toate acestea, insa,nu intl'ec care
pana 9i furiea $i salbaticiea fiarelor din codru?
De aceia va rog, ca sa fugirn de astfeliu de bogatie
care este incarcata eu omoruri, sa ca$tigam bogatiea eea
duhovniceasca, 9i sa cautam averile colo din (5eriuri
caci cei ce au ni$te astfeliu de averi; sunt eu adevarat
bogati, sunt eu adevarat cuprin$i, bucurandu-se si de
bunurile de aici, si decele viitoare. Cel ce voieste a fi
sarac, dupre cuv&ntul lui Dumnezeu, are deschise casele
tuturor, caci eelui ce nu are nirn,ic, tot dupre cuvantul lui
Dumnezeu, fiecare Ii va da din ale sale, -pe cand eel ce
vo!e:;;te. a ciliaI' mid, s!ngur
a mchls u911e tuturol'. Decl, pentruca sa ne bucuram si
de bunurile de aici 9i de cele de acolo, sa oreferam
bOO'fWea rea pemlltatB nep,rjtoare
ritgare. Carora fie ea cu totii sa ne' invrednicim, prin
eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos,.
caruia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duh, sa cuvine sla va,
acum 9i pururea 9i in vecii vecilor' Amin.
OMILIA XIV
))Pentru aceia' am trimis la VOl pre Timo-
theiu; care este fiu al meu iubit, si credincios
intru Domnul, care va aduce voua aminte' caile
mele cele ce sunt intru Christos Esus" (Cap . .4, i 7)
16038 f2
178 O,IIIIA XIV

:;;i de aici la acel suftet puternic, mai
vioiu :;;i mai cald decat focul. El voia mult ca sa se duca
la ace$ti Corintheni, cari in lipsa lui se rasculase, caci
$tiea el bine cand era folositoare ucenicilor prezenta lui,
'. $i cand absenta Ii va ta,ma.. aCf'asta pe. deoparte. a
ar8J!-l.t-o in ci'itr8o Filippeni, Pree!lm
totciCD:una a-v as.')ultat; nU.nurmu preeumcawi
eram de fata; ci eu rnult mai vartos in !ipsa
mea, ell fri ea si ell cutremur mantuirea voastra
. 0 hicrati" (Filipp. 2, 12), iara pe dealta parte () arata
in epistola de fata, zicand: "Ca nevenind eu la voi
s'au semetit unii" (Vers. 18) "ei voiu veni eurand"
(Vers. 19). Deci, se grabea $i doria mult de a se duce,
10sft flindea nu era cu putinta acum deocamdata, de
ac.eia cauta a i indrepta eu fagaduinta prezentei lui,
nu numaicu aceasta.ci si Cll trimiterea ucenicului la
dani7ii."De aeeia, 'am trimis lavoi pre Ti-
motheiu". "De accia" ziCG. De aceia,
zice, ea rna ingrijese de voi ca .. fii 8,1 mei, $i . ca nasc.a-
toriu al vostI'U)). Deci, impreunacu pune
$i recomandarea persoanei trimisa. "Care este, zice,
fiu al meu iubit si credincios intru DDmnul".
Aceasta 0 spune aratand pe deoparte iubirea lui, in
timp pregatindu-i:;;i pe dan:;;ii de a-I prim! cu
respectul nu'-l in mod simplu "cre-
dincios" j ci "eredineios intru Domnul", adeca cre-
dincios in lucrurile cele dupre Domnul. Dara,daca a fi
cine va credincios In faptele lume;;ti, ;;i inca este 0 laudil..
apo! cu atat mai mult in eele duhovnice$ti. Deei, dac8
el era fiu al sau iubit, apoi poti pricepe cata dragostE
avea catra dan:;;ii Pavel, de vreme ce pentru Corinthen:
preferase a se de dansu!. daca este credin-
cios, apoi va slujl. fara ponos. "Care va aduce voua
an1inte". Nu ziee care va va invat;a, ca nu cumva sf;
se tulbure, ca :;;i cum. pare ca ar fi invatat dela acest:
adevarurile credintei. De aeeia $i zice campe la sfar
:;Jitul epistolei: de va veni Timotheiu, socotit
. ea sa fie fara frica la voi, ca luerul Domnulu
luereaza ea simine. Deei nimeni sa nu-l de
faime pre el (( (Cap. 16,' 10). A:;;a dara intre aposto]
OMILlA XIV 179
nu era -nici 0 invidie, ci cu lotii un sincrur lucru aveau
1-n vedere: Intemeiarea bjc;erieei, - :;;i deo arfi fost iucra-
toriui cat de mic $i. neb;;igat in sama, toti ceilalti 11
aplaudau cu cea mal mare graba. De aceia nici nu s'a
marginit numai de a zice: ;,Care va aduce aminte
voua" vo!ud . Inca mai . mult de a Ui.ia invidiea-
fiiDdr:R. .. - iro.cdicat: j't-=::fiile
lUCie" .Nu dl.ile lui, zice. dale riiele, adeca, 'icuuo-
miile. primejdiile, obiceiurile, legile, canoanele apastolice
lntocmirile :;;ieeieiaHe -toate)i. Si .1Endca mai sus a fost
spus: ,,$i suntem goli, ;;i p'atimim, si nu suntern
a;;azati (statorniciti)", apoi :;;i toate Ie va
aminti voua, 'zi ee, toate poroneile lui Christos, ca ast- .
feliu sa se impra$tie dintre voi toate dezbioKrile. Apoi
dllcand cuvantul mai departe a adaos: "Cele ce sunt
Christos" - atribuind stapanului dupre cum
obl:;;nUet;;te preste tot locu!, din cele ce ur'meaza pre-
giidnd a seoate-lal uminaadevarul eu vintelor lui: "Pre-
eurnpretutindeni in toata biseriea' invat". Nimie
Hau, zice, nu v'arn spusvoua, cad aeestea' $i
toate celelaite hiserict . Nume:;;te 'caile sale cai 1ntru
Chrislos, aratand prin aceasta ca :;;i ii nu a u nimic ome-
nese, 9i ea cu adjutoriul deacolo, toa te Ie vor imp-liriL
Spunand deci acestea :;;i mangaindu-i, urmand a
in curand acuzatiunea asupra aeelui curvariu,
sloboadc cuvintele pline de manie, nu ea doara .
el suferea aces tea, ci vnind a-I indrepta pe dan:;di. Si
pcntru moment lasand la oparte . po curvariu, e1 se
adreseaza celorla1ti, nega.sindu-l vrednic pre aeela nici
macar de tuvatlt, ceia ee ;;i noi facem fata eu slugiie
acelea pe care Ie dispretuim mulL fiindca a zis; "Ca,
am trimis la voi pre Timotheiu", apoi ca nu cumva
prin aceasta ii sa <ipvina mai lene:;;1, -pri ve9tece zice:
"Ca nevenind eu la voi, s'au semetit unii". Aiei
el se atinge 9i de altii, sguduindu-li eugetul, caci pacatul
lor era din cauza iubirei de llltaetate, in care cazuse in
!ipsa dasealului lor. Cand el vorbe:;;te catra cei multi,
prive$te ell cata sfiala face aceasta, cand insa' vor-
be$te catracei vinovati, apoi atunci ridicagiasul $i vor-
be:;;te cu disprei. Catra aceia zicea: "Tuturor lepa-
datura pa.na acum" :;;i mangaindu-i Ii spunea: "Nu
180 OMILIA XIV
infruntandu-va pre voi seriu aeestea", iadi ditra
ceilalti: "ea nevenind eu la voi, s'au semetit unii",
aratand prin aceasta ca _ m;mrinta lor provenia _ dintr'o
_ copiUireasca, fiindea ;ii eopiii in iipsa
lului deVln mtti fil!$til ..lr:actcei ma:i De,cif:jli prin
Jui ji _ $!i
SI:) illdrepie; Dupre Cllm let lntato:;;area leulm toateam-
mitrlele se pituleaza de frica, tot asemenea la infato-
;iarea lui Pavel se pitulau cei ce eonrupeau biserica.
De aceta, $i adaoge: "Ci voiu veni eurand la
voi, de va vrea Domnul". A spune insa numai .a-
eeasta, s'ar fi parut mai mult 0 amenintare, - pe eand
acum el vestindu-li dovada ee 0 va seoate din fapte,
prinacea(sta daflb'vada de uh cuget iscusit.De aceia a
adaogat zicand: voiu liU
euvantul eelor ee s'au semetit, ei puterea". Cad
lor provenifl nu din suceesul faptelor lor, ci
din cauza Jipsei dasealului, ceia ce iarasi era spre in-
fruntarea lor. De aceia zicand :" Am trimis 1a voi
pre Timotheiu", nu indata Ii-a spus "voiu veni",
ci dupa ce mai intai i-a invinovatit ca s'au semetit, vine
'"' '"' v en' 1 . " n v fi
apOl ue aua.ogeca "VOlU v, 1 a VOl . ..c aca ar
spus aceasta yorba mai 'nainte de invinovatire, s'ar fi
parut mai mult ea 0 justifical'e din partea lui, ca unul
co a 'a , iZlJutitln sc-opulce-l avea, nu a1' fi mai fost
ameriiiltare, 9i, in fine, nici cuvantuln'arfi fost at itt de
vrednic de crezut, - pe eand aeum eand expresiunea
"voiu ven!" flind pusa dupa invinovat.irea ce li-o
runea, prin aeeasta a facut vorbamai vredriica
dintii mai Acum siguranta
lui, caci n'a zis simplu "voiu veni", ci "daea va
vrea, Domnul", nu pune un timp hotarit. Fiindca
s'ar fi putut intampla ca e1 sa se duea la ii mai tarziu,
apoi voie;:;;te ca prin nesiguranta sosirei lui sa-i faca a-J
Cli neraLdare. ;;;i apoi ca nu cumva iara$i sa
eada in deznadajduire, ca imediat a adaos:
. "eUI'and" .
,,::;;i voiu nu cuvantul eeloree s'a:c
semetit, ei puterea", N'a spus ca voiu
nu inte1epeiunea, nici minunile, jnsa ce'l "nu
OMILIA XIV 181
,tul") eu care oeazie pogoara pe acela (cuvantul) ;:;;i in-
nalta pe aceasta (puterea). Si pana, aicise adresaza
catra eei ce luase apararea acelui curvariu. Daca el
s'ar fi eat.ra acel. nu a,r, fi spUS de
Cl de 1m 91 conrupte.
:;,1. de ee,. spUne7"l}T!, nn vr8i. aeunoask cuvi-\ntulr
{(Nu,fijndca. nu .;;tiu-sau oa fi liPSlt deeuvantci
fiindca cele ale noastre sunt intru -. putere. Dupre cum
in timp de razboiu, nu cei ce vorbese multo fac vre-o
ispra va, ci eei ee fac multe, iritocmai a'9a si in cazul- de
fata, undebiruinta este nu a celor ce vor'besc multe
ci a celor ce fae multe. (Cugeti lUcrUf'i mari, zice,
eloeventa, sau pentru limbutiea ta? Daca lupta i timpul
sunt ale ritorilor, poate ca cllgeti bine, dara daca sunt
ale apostolilor cari propoveduiesc adevarul, $H adeVB-
resc cu semne minuni, atunei de cete trufesti pentru
<;ari nulnseamna nimie .;;i care mi pot con-
tnbulcCummlc Ja ceJe prezente"? caci, In adevar, ce pa-
'radade vorbe ar putea eontl'ibui la irrvierea, unuimort.
sal} la alungarea vreunui demon, saula altamirrune de
fehul acesiora De aeestea este nevoie acum, din acestea
se compun cele ale noastre). De aceia a 8i adaos: Ca
nu este intru _ cuvant imparatiea lui' Dumnezeu;
ei intru putere" (Vers. 20). Prinsemne, zice, v'am
cucerit pre voj, iara nu prin elocvenVl, tot-odata fiindca
iilvatatura noastra esteDumnezeeasca, vesUnd 1m para-
tiea eeriurilor; iara minunile pe eari Ie facem cu puterea
Duhului, dau dovada cea mai mare de adevar. Deci
daea unii dintre acei ce se trufesc acum VOl' sa se
ca sunt mad, apQi cand voiu yeni, arate daca auVre-o
put ere de acest feliu, sa nu-mi puna inainte euvirite
pompoase, caei acel nu ni apartine nOUa)).
"Ce voiti? Cu toiag sa viu 1a voi, sau eu
d.ragoste eu Duhul blandetei" (Vers. 21)? Cu-
vmtele _ aeestea au multa groaza in ele, in timp
multa blandeta. Cand el zice ca "voiu eunoaste"
prin . aceasta arata hlandeta oareeare sfieala, 'iara
cand ziee: "Ce voiti? eu toiag sa vi u 1a voi"?
prin aeeasta arata ca el urcandu-se pe tronul lui de
di1sca1 toata autoritatea, deaeolo Ii
Ce insamna oare "eu toiag "? Adeea cu pedeapsa,cu
osanda, ca cum ar fi zis: Voiu pedepslaspru, voiu
182
OMILIA XIV
loy! pe cei neascultato1'i, ceia ce 9i Petru a facut cu
Sapfira, ceia ce insu9i Pavei a facut ell Elima fermeca-
to1'iul
1
). Deastadata el nu spune acestea ca cum li-ar
vorbi ca unoI' egali, ci cu toata autoritatea. $i in a
dODa Anistola catra Corintheni. tot. aceiasi se Dare ca
li arati, zicand: "De vreme"ee eautat
i
ispitire a
Ip1 (;:"f';<;;:1.{)<.:: I-'eiui ee O'l'aiec::tR III
.. -"'t,' ''';'.",,' ......, ...". : 0- 'y tJ ..... . -' ." ....
Cor. i3. 3),
"Cu toiag sa viu la voi, sau intru dragoste"?
C lCse duce eu toiag, insamna oare ca nu era dragoste'?
Dragoste era, im3a fiindca ii iubia mult, ;;i-i venia greu
de a-i pedepsJ., de aceia Ii vorbe9te a;;a. Cand Ii graia
de pedeapsa, nu li-a mai spus:" eu duhul btcindetei",
ci "ell toiag". DC;;I dealtrnintrylea chiar 9i cu toiagul
de s'ar fi dus, tot in duhul ar fi faeut-o, eaei este duh
al bh1ndetei, este insa f;i duh al asprirnei, - insa el nu
voie9te a spune ai;)a, ci intrebuinteaza cuvinte din cole
maip18.eute. Deaceia f;i Dumnezeu,- de;;l deaitfeliu
. razbunatoriual raului,- cum ca este .milostiv, indelung
rabdutoriu, bogat in mila $i Indurari, apai de aceasta in
mufte-Iocuri din sfinta scriptura se spune; - dal'a ca
este pedepsitoriu, 0 singu1'a data, sau de doua ori, sau
In fine foarte rat' se spuilein sflnta scriptura, :;;i chiar
$i atune! dadi. lTlotivul este din cele mai prinoipale. Dara
tu te gande9te la intelepciunea lui Pavel, cad de$! e1
avea puterea, totu:;;i face stapani$i pc altii $ide una
ca 9i de alta, zicand: "Ce voiti"? - adeea in voi in-
;;i-va sta acest lucru, ciici ooi suntem stapani 91 a uniea
ca $i a celeilalte, adica ;;i a cadea in Gheena, ca 9
i
a
m09tenl ilnparat iea ceriurilor, fiindcii Dumnezetta vBit-
a9
a
: "lata, zice, foe apa, la car8 vei vOl vei,
intinde mana tau (Sirah, i5, 16) 9i: "De veti vol
ma veti aseulta, . bunataWe pamantului veti
manea; iara de nu veti voi, sabiea va va manea
pre voi" (Isaia 1, 19. 20).
2) Da1'a poate va zice cine va ea voiesc, Insa iu-
1) Noti')" A vedea CaD 13 din Faotele ApostoIilor.
2) Partea moraliJ. Nu oi esle deajuns Dumai a voi sa ne
. mantuim, ci mai trebuie Inca de a faple de acelea care
ne duc la mantuil'e, - ca de VOID avea buna vointa neclintita.
VOID tndeplini ell chiar :;>i cele ce ni se par a fi greu de
indeplini t. (Veron).
OMILIA XIV 183
I?imeni nu cstc atat de tampit, in cat Ea nu vo-
lasca, . CI nu numai de a vol Ar
fi deaJuns, tll.al voi l?recum trebuie, :;;i ai face
ale acum tu nu voie:;;ti dupre
$1, daca apol. sa examinam faptul
ac,;?:s,,,, 9i ii} uhe ca ... ".!!'!. Spune'ml, te rog: oare cel. ee
vsne$te fe!lleH\ est.e ueajllm:. HLlmai de a vOl ca
'?; ?oe }oS;.d
,vttrl sa,YegheL.c Impreuna eudansul, apoi
f;l de asemenea nu s'ar mul-
.tam1 sa VOlasca, stand acasa, Gj inchirieaza 8i
_st!,ang.e lopatari, imprumuta banL
cutrwr!l' tanl:, :;;1 cauta sa afle preturile vil1zarilor, Deci
cum l1
A
U fie de a atata interes pentrll
lara margi
mndu-ne I}umal m a VOl? :;;1 chlar mca DICl -a vol pre-
cum S8 cade I?u 0 dovedim lndeajuns. Old eel ce voieste
preeum trebme, vointa e1 face 9i faptele care
JI la luerul VOlt. $1' fiindc3. foamea te si!este a te
ca automatic sati vin.i man-
carHe"Cl strange hrana trcbuitoare.
T?t H!?8, fael. cand e9ti insatat, sau cand tremuri dp.
[rlg,_ cuI? 7i,in toa!e cele deacest feliu, unde
lUcratorm f;l starmtoriu in ingrijirea trupului '
Acest fa-J cand e yorba de imparatiea lui
vumnt;zeu, i;71 numa! deeM te. vp,i invrednicl. de ea. Cii
de a pus in om liberlll arbitru, ea nu
la urma, .omul 5a-l invinovatasca pe Dllmnezeu
1
ca I a legat cu :;;i, ea fi!nd fa,ce faptele pe
Ie, n Dara, tU.,m lpc. sa .fil multamlt pentru cele
:;tl A cmstlt, taCl dm contra, caci te revolti
$lca,rte:;;tJ una lui Dumnezeu, - fiindca rie
multI am auzlt spunand: De ce oare Dumnezeu m'a
fa?ut, pe virtute? sau drept vorbind, de ce
m a lasat de capul meu ca sa aleg binele sau raul?
Dar ce trebuiea sa faca? Trebuiea poate ca dormind tu
sau imbuibandu-te f;i tavalindu-te in rale sa te
in imparatiea' cerurilor'? Dara atunci nu' te-ai mai fi
cand Iti sta de fata ame-
mr;ttarea, lr;tC,; mCl a9a nu te departezi de rau, de $i
?hIar, cerml tl 1, a pus ea premiu, apoi atu.nci candvei
de a mal fi lene9, 9i cu mult mai 1'a,u inca decal
pana acum'? $i nu vei avea nici macar aceia sa spui,
184 OMILIA XIV
ca mi-a aratat de sigurcele bune, insa nu m'a ajutat,
caci multa ajutorinta ti':'a fagaduit.
(tDara, zici tu, virtutea este greoae :;;i cu anevointa
de indeplinit, pe cand raul poarta CU sine multa pla-
cere; rautatea este .. h),l'g.;'i $1 incapatoare, . pe ,cana vir-
tutea este stral?ta ,oare4in in-
c.epnt, ..,fqBty:- a,mA:!1(lOU-a ,. -iat.,},
ca celecespuiacum, tu ie spui farasa vraiin fa-
vorulvirtutei, - de _mare este adevarul. ca daea
doua au fost caile : una care ducea la cuptor-itll eel ' ell
foe, iara ceialalta la raiu, una era larga incapatQare,
9i ducea 1a cuptoriul cel cu foc, pe cand ceia1alta de ;;i
stramta, tOlU9i ducea lapal'adis, apoi atunci pe care ai
fi ales-o Chiar de rna vei contrazice, totu9i numa. vei
putea, eontrazice in cele marturisitede toti, ori i?i cat ai
fi fara de rUi?ine, Cum ca care are un inccput
greu, - nu insa :;;i sfar:,}itul- este mai multdc prefereJ,
eu rna voiu incerca a va convinge pre voi, chiar din
imprejura,rile care sunt in, mana voastra. $i daca voiti,
apol 1)")a1 j'ntaiu sa luam In examinare
c1ki ele au lnceputul t6tdeauna ipcarcat de, durere na-
cazuri, pe cand sfar9itul este incarcat de foloase fili de -
multamiri. Dara, zici tu, nimeni nus'a atins vre-odata
de vr'un daca n'a avut pe cine-va care sa-I
sileasca. Caci, candtinarul este stapan pe dansul, el
mai inceput sa, se dezmerde in
desfiitat i, fie ',chia,r , ca .ar ,suferl. miide rale la
decat sa se munceasca 1a inceput, jara dupa, aeeasta sa se
bucure din acele ostenele, 1nsa, celce ar face ai?a, de
sigur , ca este orfan de cuget, robul unei trandavii co-
cand 'cel ce face contrariu1 dil. dovada de
intelepciune fili barbatie. Tot afila deci, noi, daca nu
am ficopii cu mintea, de sigur ca nu ne-am asamana
cu cel orfan de cuget prost, ci cu eel ce are tata. '
Deci, trebuie a allmga dela noi cugetarea orfani-
ceasca, sa nu mai invinovatim imprejurarile; sa
punem frau care nu 0 va 1asa sa se dez-
merde mai mult, ci sa alerf!,'e sa se lupte.$i cum l)U
este absurd, ea pe copii ' sa-I dueem fili sa-I indrumam
in intreprinderi a1 caror inceput este greu obositoriu,
iara noi sa ne gasim ,eu totul din contraln afacerile
i?i chiar fili i.n afacerile lumefilti nu se
poate sllstinea numai deetH ca Sfari?itu1 vafi bun 1ntot-
deauna: caci iata de pilda moartea fara vreme, sau sa-
OMILIA XIV 185
racie, sau sicofandiile, sau schimbarea imprejurarilor, ca
altele muUe de acest feliu, fae ca se " lipsasea de
roadele atator ostenele. Dara ehiar_ de ar re o;;l cei ce
- intreprind asemenea ocupatiuni, cu nimic, mare nu 5e
VOl' folos1,fiinddi toate ostenelele lop. se marginesc nu-
mai io vieata prezenta,;-,- pe cand , mild vorbadeGf:le
duo.ovnice$i,- noi Ie al;.lngam nu ca cclg , parn,an-t6ti
trecatoare, nici Illl, ue i,emeili desi'ar9itul i6r,ei
sperant8, este maio !Dare maisigura,
chiar dupa ducerea noastra, de alCI.
Deci, ce iertare 9i ce justificare vor putea avea
cei ce nu voiesc a se pregatl cu ostenelele virtutei
Dara poate ca veti intreba: de ce calea virtutei
_ este stramta In palatele irnparatefilti cele de pe parYlant,
tu nu pretinzi ca sa intre eineva dintre,curvari,sau betivi,
sau neinfranati, - iara in ceriuri pretinzi ca sa intrc
toti oamenii, fie ca sunt incarcati de dezmerdari, de betii, '
de de toata $i cum VOl' fi acestea vred-
nice de iertare zici, eu nu am spus aceasta, ci de
ce calea virtutei nu larga fili fneapatoare)) '?
Si ("Il toate _acestea, daca am VOl, ar fi foarte de
{ndeplinit faptacea buna. Ciid, in adevar, ce este mai
spune-mi; a sparge cineva zidul, $i dupa cea luat
cele ce erau in casa a cadea in temnita, sau ca
mindu-se cucele ce are, sa fie slobod de ori ce frica
$i Inca 'n'am spus totul; ce este mai u$Od spunedrli;
a viitiima ,pe toti, :;;i dupa ce pe untimp scurt, s:a, dez-
mierdat, la urma sa fie batut 9i torturatln Yeti, - sau
a tral in saracie 9i a sufed pe un timp scurt, iara la
urma ::t se dezmierda intr'una'? Pana acum nu am. cer-
cetat ce este ce este mai Ce este
maiplacu't '?' spune:'mi; avedea un vis pHicut i?i a fi pe-
depsitla urma, saua vedea un vis urat fili a se des-
mierda la urma cu adevarat'? Nu este invederat ca aceasta
din urma Deci, cum, de nume$ti virtutea grea 9i obo-
sitoare Este obositoare numai fata de lenevirea noa-
strii, dara cum ca este lesnicioasa $i U$or de indeplinit,
aSculk1. ce spune Christos: "Jugul meu este bun,zice,
$i sarcina mea U$Oara". (Math, 11,30), - dara daca
tu nu simte$ti u:;;urinta ei, apoie dovadaca , nuai bu-
navointa puternica. Dupre cum candaceastaestecuade-
varat,toate cele grele se par u$oare, tota9afili eandea
lipse$te, toate cele se ,par " gl'ele. Cacepoatefi
186 OMILIA XIV
mai plaeut :;;i mai fara osteneala ea mana din pus tie,
ce se gasia pe mesele Israil tenilor '? eu toate acesl.ea
ii se nemultumiau, de $i se 1mbuibau de ca. Ce este mai
ama!' ea foarnea $i ca celelalte greutati pe care Ie su-
ferea Pavel'? Dara iata ea e) salta, sebueura E;i zieea:
"Acurn C1IDla, intru patimirile rneie"
(CoL t, 24;. Oed, CG.rc estc eauza'? Dc(::;sebirea de pareri '
-cD.}1d vei .dcJ D .. forma parcrcn. a9a
dUfJi'lj cum Ll'ebuie a fl, atunci vei vedea uii'ul' inta vir-
tutei. Ca dad virtutea aI', fi eu totul obositoare, iara ral1-
in t6tu1 placuta, cu drept euvant ar pu-
tea zice cineva dintre eei lipsiti de vointa, ca rautatea
este mai usoara decat virtutea: - dara cand amandoua
au fIlceput: una fClceput greu :;;i anevoios, iara eealaWi
11$01' $i placut, pe eand sfarf;jitul este eu totul contrar Ia
dansele, fiindciJ, sfarfijitul uniea este pUicut, in timp ce al
celeiIalte greoiu $i de nesu1erit, . a.poi care esle mai de
preferat, m acela9i timp ;;i mai u$oarl'i,? ( Dara, zici tu,
de C8 oa.re ceimai prefera ceia . ceeste mai
f uniianu ered in :v.ieata viitoare, iara altii
de fiji cred, au totui?i 0 pareI'e gre!?ita, 9i prefera pUice-
r ea ti'ec;:1.toare IIl- placeri.- (cL\.t;ia dara rautatea
zici tu, este mai ui?oara '? Nu este mai ui?oara, ci rezul-
tatu} unui sutlet slab. Dupre cum cei ce sutar de friguri, .
nu dorese bautura racoritoare fiindca Ii este placut a
se desmierda. pe un timp SCUf't, III toe sa sufel'e ari?ita
lntr'una,ci fiindca nu se pot sUip:1ni de dorinta abs!1rda
de a bea, - tot $i
Ai vazut deci, cum rautatea nu este u$oara'? Dara
daea voieE;ti, sa examinam tot acest luCI'u in insefiji
impreluriirilein care se afla. Ce este mai placut mai
spune-mi; - lnsa sa nu judedim lucrurile dupa
placerea celor muIti,fiindca nu trebuie de a judeea nici-
odatii . dupa. pare rea eelor bolnavi, ei dupa a eelor sa-
ce este mai spuIle-mi; a dOr! averi
multe sau a fi mai presus de aeeasta dorinta Mic mi
se pare ea aceasta din urma este mai de realizat,
iara daca poate nu crezi, apoi sa examinam inse$i fap-
tele. Fie, deei, unul care dor89te averi multei?i altul eare
nu dore!7te nimie. Deci, ce este mai bun spune-mi; ee
este mai respectat Dara aceasta sa. 0 Iasam, fiindca
este de toti marturisita, cum ea aeest din urma este mai
de respeetat decat celalalt, - $i deci acum nimic sa nu
mai vorbim de aceasta; - in&\ care din doi va trai 0 .
OMIUA.-.:..: X.:...IV_ ______ __
vieata mai u;;oara mai Iubitoriul de argint
I1w1'de aver-ile ce Ie are nu 58 va bucura, cad ceia ce
are nu se indllra de a clwltui, ci mai degraba aI' pre-
fera casa i se taie carne a de pe trup, decat sa chel-
hanii, pc eand cel cedf'spretuel:?te averile, deja
a . castiO'at un bun mar'e, aeela. ell e! se va bucura eu

lini
7
te de averile sale; sau ca .stapan de
aspru ca bogatiea, sa nu perm1ta. mmanUl dt;, a se atI.nge
de alP sale Aeest lucFu este, m1 S8 pare,mtocmal ea
8i cllm doi bar'bati- avand doua femei fiji iubindu-Ie o:ult,
ou le-ar intr'ebuintEt, insa deopotriva, ci unul s'ar atmge
de femeia sa i?i ar fi In reiatii eu dansa, iara eelalalt niei
macar nu s'ar apropiea de femeia sa. Sa spun $i al.tee'.'a,
i;;i ,eel,Ullalt '?
(le ar'gmt meJOilata nu se va aeparta ue aceasta .lona, .
nu numai eil. nu poatesa rapiasca avutui tuturor, ci inca
ca ori $i eat.e aravea 8118 considcra ca cum n'801' avea
' . A d oe .. na
'- YHnl1C., . ..!. pe- c.t o .:. ' L-c ,\tH . \ _-"-"_.I.l. y \
. crede va eonsidel'a. ea de prisos, $1 va ciunm
inza.da1' sufietul ell potte nestar$ite. Ni(l1ic nu este aLat
de torturatoriu pentru un om, ca 0 dorint;3, lipsita de
multamif'e, ceia ee dovede$te mai eu sama . <?eGl:
conruota. Caci te gande$te: eel ce dore$te aver)
agonise$te multe, el totu$i se giise$te ea
avea nirnie. Data. oare ee ar putea fi mal phetlsltOl'lU
'$i mai de ncsuterit en. accasta boaJa $i nu numai acesta
este raul eel mare, ci $i aeei a ca a vand a veri el crede .
tot.w;d ca nn are nimic, $i se sbuciuma ea fiji cum n'ar
avea nimic. Chia.r de ar putea ri'ipl avutul tuturor, e1
mai muit. inca "8 mahne;;te. Chiar de ar e:19tiga 0 sutii
de el totu$i se tulbura 0 mie. D.e
aT' e:19tiga 0 mie, el este mahmt ea n a e3.$tlgat un m1-
lion, in fine, ori-ce ca.:;;tiJs. fie de
dansul este un adaos lao sarae1e, cael cu cat aT' eafijtlga
mai mult eu atat mai mult va dod. Afija dara elL cat
cineva maimult! cu atata devine sarac,
fiindca eel ee mal mult, este eel mal mart;
sarae. C:1nd eineva are 0 suta de talanti, nn este toe mal
atat de sarac eand iIlsa are 0 mie de talanti, atunci
mai eu sarna' este sarae, caci el nu vse mai
eu mii ca la ineeput; ci i se pare caare neVOle de ml-
}ioane. Deci, daca a dori a nu reu:;;i in dorinta 0 nu-
188 OM ILIA XIV
m8$ti pUicere, apoi atunci mi se pare ca tu nu cuno$ti
natura placerei adevarate. Cum ca aeeasta nu este pla-
cere, ci tortura, sa 0 eereetam din alta parte. Cand
noi suntem insatati, nu oare pentru aeeia suntem mul-
tarniti band, ca adedi contenfm setea, $iprin utmare
de aceia a. bea oplalOerf,l, de ni$te
munci groza ve '? De. sigurca il.:;;A. {)ste. Dara daca am
voL sii starn pururea in aceasta potta, apoi atund nu
vom avea nici 0 !!'cuz8. de pedeapsa bogatului acetuin
din evanghelie,fiindca dorinta aceluia de a-$i
astampara setea eu 0 picaturade a.pa era osanda,
pe cata vreme nu se gasja nimeni eare sa i-a impli-
neasca. $i toemai acest rau mi se pareea-l sufar
iubitorii de ar-gillt, cad $i sufletullor arde dupa averi
mai mult decat a eelor insatati. Bine aspus cine va, ca
iubitorii de .argint sunt idropieati;fijndca -prectlm eei
idropicati purtand multa apa in trupul lor, a;rd inca
mai mult, lot jubitarii de argint, eu cat au averi
mai m(Jlte, eu atat doresc mai mulLCauza este, ca nid
idropicatii nu au apa in Ioeurile cu venite, niei iubitorii
de argjnt nu au porta 10r1n rnarginilejudeeatii sanatoase.
Deei, iubitilor, sa fugjrn de aceasta boala straina
$i eurioasa, sa fugim de radacina tuturor ralelor, sa
fugirn de gheena prezenta, fiindca porta deaveri este 0
adevarnta. gheena.Deschide sufletul fie-caruia, al celui
ce . avet'iie,f;ri." Mccelui CBhu Ie dispretuie:;;te,
$1 vei vedea ca acos'/; din urma se aseama,na cucei nebuni,
caci elnu, a vcd?,a, niei a auzl ceva, pe cand
eel dintai seaseamana cu un liman slobodde or'ice valuri,
:;,j e1 este prietenultuturOf, pe cand ce13Jalt Bste du;;-
tutm'of. loaciImva. ceva,
el r:tOtW;;l nu se supara, sau de i-ar da cineva ceva. el
nuse dare eu dan suI 0 liber'tate insotita
de toata siguranta. ,Acela este sHit de imprejurari de a
lingu:;;l de a se fatarnici inaintea tuturor. pe d\'nd
acesta inainlea nimanuL Deci, daea iubitoriul de argint
este fricos ipocrit, :;;i viclean, sarac in timp,
esteplin de groaza pedepsH :;;i a osandei, pe cand
celce averile se bucura de toate cele con-
tial'e, apoi .nu este destul de invederat ea virtutea este
pllkuta:;;i u$oara de indeplinit '? Dara de am trece in
revista :;;icelelalterale, . am .. putea dovedi ca nu estc
nici un rau care sa aiM. oarecare IDultamiI'e placer'e.
Acestea deci iubiiilor, sa ne indeletnicim eu
OMILIA xv 189
virtutea ca astfeliu sa ne bueuram $i aici de plaeere,
in timp sane bUDl.!rile viit?are,
prin chaI'u1 ftlantrop18a nostru hsus Chrlstos,
caruia sa' cade slava in veel. Amm,
6MILiAXV
"Cu adevarat se aude intre voi curvie,
curvie ca aceia care Dici 'intre pagani nu se
numeste ca sa aiba cineva pre femeia tatalui
sau. 8i 'voi v'ati semetit, nu mai bine ati
plans,' ca sa se ridice din mijlocul vostrucei
ce a facut fapta aceasta" (Cap. 5, L 2).
Cand Ii vorbia pentI'n intrigile $i
dint.re din meeput li .vorbe:;;t<: eu Cl
mai intai cu multa prudenta, numal dupa aeeIa a
sfar:;;it in acuzatiuni, zieand "Ca Il1i s'a
mie pentru voi fraW mei, dell;l cei ce sunt aJ
Chloei, . ca priciri sunt intre. VOl" .. insa,
ci dela inceput cu asprIme, I?B :ru-
faptuIuL Caci e1 ,De ce a cutare?
ci ,se aude intre voi curvie,,, ca nu cumva fiind
cu 'totul straini de aeuzatiune sa se traildiiviasea, ci
lovindu-i pe toti in deobste, s8, devina bagat6ri de sarna,
--fi.iBtlea, se deffi,i'mase biser-iGa. Nhneni, ziGe, nu
ca cutare a curvit, ci ca pacatul acesta in
biserica Corinthenilor. Si n'a spus s'a indrazmt curVIea
ci "se aude de 0 curvie care nici intre pagani
nu se numeste". Pururea e1 ia in deridere pe ere-
eu fapte de ale cab de. pi Ida
lonicenilor-scriindu-li zicea: "FleCare dm VOl
stapaniasca vasul sau intru sfintenie cinste,
nu intru patima de pofta ca paganii cari nu
cunoscpre Dumnezeu" {I Thesal. v4, 4. 5), ia:a Co-
losenilor Efesenilor li zicea: "ca sa nu mal um-
blati voi pre cum si celelalte neamuri umbla"
(Efes. 4. 17. Colos. 3, 7). Deci, daca a pacat.ui
190
OMIl.IA xv
ca paganii este v dara 111caa;-i intrece pc
aceia Prinil'e pagam, Zlce, nu ?e
de a sefaee un asemeneapacat, el mea mel
nu se Ai a ridica.t papttul ?
decL se [tratadeseODermd mste astfelm de fe\lIJrJ de
curvii, ' pe carl . 'niet !Dacal' nu Ie
at,oi l11arirri.ea' pacatuiui 6ste .
intre este'zisa ' eu multa emfaza, adedi (cintre
cei credincio$i, cei eari v'ati de aUUea
laine negraHe, ,eal'i sunteti chemati it! ceriuri. Ai
de cata suparare m'icaz ' este inearcat cuvantullm
Cala manie asuora el nu at' fi fost plin
de nil g'arfi adresat catra loli, ar fi. z,ls
atunci astfeliu: Fiindca am auzit ea cutal'e a Cur'Vlt,
apoi r:edepsiti-I el!), dara el nu ' ci
pc, natwge" Daca
v
n. l-ar fi mal dm
nainte de acest fapt, de Slgur ca h-ar fi ZIS vorbele
mai sus; dara fiindca nu numai ca nu i-au seris, e,i
inca chhirastupaupaeatqi,dilJ, aeeasta cauza intrcbuin-
teazamulta asprime in vorb;'L
, rc ,v r ' .' y,'" ,""Il
p
-ua' r-'e fpnleJ'a ta-
'<_ -_,ct sa ctlOo. ZIee, "",1 VI U
taJui" sau". Dara oare de ce n'a zis: a eurvit eu fe-
meiea tatalui sau'?Faptul eel eu ['w;;inos
n treee in Uieere. De aceia trece mai eu demnitatc peste
acest fapt, care deja a fost la v prin
spuse mai ca. s,l?ormd paca-
tulU1. arate ea pr'mtre se euteaw. a so faco
fapte deacelea, de care lui nici nu-i este sJobod ale
aral. De aceia mai departe inaintand eu cllvantul, tDL---
t'1 acest mod se ex prima, zicand: "Sa se l'idice din
mijiocul vostru cel ce a facut fapta aceasta".
pare Gifi este sa. de a grai
clar, obiceiu pe care it avem nOl cand e.
fapte n'a zis: pe mama sa vltrega, Cl
"pre femeiea tatalui sau.". ceia ce ma! . mu1t inca
atinge. Cand singure . denumlrlle sunt. deaJuns
lnvinovati apoi atunel el face uz numal de aeestea, fara
a mai ad&oaa, ceva. sa nu-mi spui, zice,ca unul
numai este a eurvit, caci pacatul aceluia a de venit
comun tutu1'or. De aceia a f;ii adaos imediat:
v'ati semetit" 2), nu din acelui pacat.
cad a1' fi 0 _absu1'dltate de a 0 spune, Cl dm C8.uza exem-
OMILIA xv 191
plului a povetei date de aeela. Aposlolul 1nsa nu 0
spune aeeasta pe fata, d lasa sa se intrevada, ca astfeliu
mai. sa-i ati,?ga .. tu la inte- -
lepclUnea lUI Pavel, cael dupa ee mal mtalU a doborit inte-
'. ::;;i a int;e-
lepclllne prm sme lDevCl.f$l nu .este DJ'Il1C, "hlf;;,r 91 de nu
in' . t0c.;:r!.J.:i- la ur"Ina
;:;.i de ac.el plical. Daca apostoiui spre a pune
in comparatiune eu acel curvariu - care poate era unul
dintreacei intelepti - charul intelepciuYlei; ar fi zis-cit
aeest char cste mare f;ii nepretuit, de sigur ca nu ar fi
faeut vr'un lucru mare; - dara aeum cand eI a doborit
intelepci unea ehiar $i faraa fi insotita de [Jacal., a
a 0 arata ea nefiind nimie, aceasta este a 0 da in pri-
veala ca ceva eu desa,varsire netrebnic. De aceia mai
Intai facaod in acest mod, la urma amin-
de pacat. Cu acel cu1'variu a,postolul ou
de demnitatea lui de a vorbi, aratand chi8.r .'_prin aceasta
rnarimea necinstei, iara .lor Ii spl.Jne d't mai bine ar fi
irebuit sa ' planga, sase boceasca i?i acopere fata
""de acum .. zic8', voi-- faceti eli -totul dIn
contnl.)). L , ,
. De aeeia a adaos: voi- v-ati semetit, -si
nu mai bine ati plans". ,Dara ce il1lampl'at,
sa. plangemll - :lici tu. ({S'a Intamplat r'aspunde, apos-
tolu!, ca defaimarea biserieei s'a Intinspreste toti. :;;i
dacavom IJlange, . zici, ce vom rem;!, sau mai bine zis,
ee folos yom avea de aicin,? "Ca sa se ridice din
mijlocul vostru cei ce a facut fapta aceasta" ,
zice. :;li Bici aici nu-i trece rlllmele, sau mai bine zis,
nicairi nu-l ceia ce noi obi$llUim a face,
cand e vorba de faptele cele mai murdare. Si !l'a zis
scoateti-Idin mijlocul vostru ci intocmai ca de 0 boala
sall 0 molima molipsitoare, era trebuinVi de plans $i
de rugaciuni indelungate, "ca sa se ridice dintre voi"
zice, adeca trebuiede a face rugaciuni 1;)i, in fine, totul ,
sp1'e a scapa de el. Nu-i acuza ca nu I-au de
agest fay!, ci nu au plans s'au ea
sa se rldlce dm ffilJlocul lor acel curvarlU, aratand eEl
aceasta trebuia sa se fadisi fara dascal, pentru insam-
natatea acelui pacat. .
"Eu dara nefiind la voi eu trupul, iadi eu
192 OMILIA xv
duhul fiind acolo" (Vers, 3), Prive9te
did nici nu lasa a i se a;;tepta la
;;i nici ca dupa c,e'l, ..
se ' grabe!?te de a-] predotmna. um caput
aalunga asemenea fa; pte {{a pc 0 mollmapr,lmeJd.-
In.a.i -ina,jn,te. de'," ..:", Sf:'
De aceia ;;ia.daoge zica,nq:
asi fi de lata", Acestea Ie zicea nu numaI
pe dao:;;ii SPl'8 hotarirea luat!i, ;;i ne mai tImp
de intrigi , ci ;;i infricosandli-l, ea unulce $tlea faptele
petrecute 'acolo $i judecata data de V;;t
sa zica a fi de fata cu duhul, dupre cum era.
de fata cu Gheezi, caci , ".Au, doara n a
cu tine duhul meu, cand s'a mtors omul dm
cllarul sau spre intlmpinarea ta" {IV. Imp. 5,
26)?Vai! Ca,t de 'puterea daca
pe loti de a fi deopotrlva, 91 pe cele depa.rtate le
a fi':- "lata am judecat ca cum fi
de <;lata" Nu-i iasa catu;;i de de a
mod, caci ela pronuntat holanrea ((Sc1
nu-roi spui, zice, de amanari $i zabava, cacI mmIc alt
nu trebuie a face).
' Mai d8parte apoi, ca nu cumvasa separa ca
mare Ii esie autOl"itatea, $i niei sa
semel, prive:;;te cum fHace$i pedan$I1 parta!;ll hotat'lrel,
caci judecat" ,a adaos imediat: "Intcll
numele nostru Iisus Christos, adumin-:
du-va voi si duhul meu, eu puterea Domnulm
nostru Iisus Christos, Sa dati pre lfnul ea aeela
Satanei" (Vers. 4, 5). ee iosamna "mtru numele
Domnului nostru Iisus G.hristos"? Adecadupre
Dumnezeu iara nu stapaniti de prejuditii omene$ti!>.
Sunt uniia' carii cit8sc acest pasaj precum urmeaza:
Pre eel ce a facut aceasta intru numele
Domnului nostru Iisus Christos" , Pl!nand, ai<?i
puntu-virgula, sau insemnand jumatatea penodulUl,
tesc mai departe astfeliu, zicand: "adunandu-va VOl
, si duhul meu, sa dati pre unul ca acela Sa,
ianel" , 8i zic ca ideia unei astfeliu de citiri este precum
urmeaza: (Pre cel ce a facut aceasta a;;a, intru numele
OMILlA xv
193
lui Christos, zice, dati-l Satahei; adeci pre eel ce intru
numele lui Christos a faeut de ris biserica. pre eel ce
a cutezat a face astfeliu de neeuviinta-chiar 1$i dupa ce
3, devenit a cap('itat deG['e.:;;tin, pe
unul ca acela dati-l Satanei. Mie insa mai adey8.r'?la
. , a c dI'nta' l' "a' re' esfe' "",,,,,to',
ml se pare pa ere, , r:a . y G ;. ", , v " "''' ':;'''''_''L\:,
,;lntr'u numele, lm hsus Chrlstos ' ::tdunanau-va
voi", adeca <clnsu,?i numele Domnului adunandu-va pre
voi, acel nume pentru care va adunati)).
,,$i duhul meu". se pune printre
ca astfeliu cand VOl' hotari, ca flind el de fata, sa-l taie
pre acela dela biserica in a;;a chip, in cat nimenisa riu
indrazoeasea de a-i acorda vre-o iertare, ;;Liind ea Pavel
va recunoa;;te celepetrecute. Apoi mai mnlt inca voind
a zice: "Cu putereaDomnului nostru
Iisus Christos", adeea, sau ca Christos poate S8, va
acorde 'un astfeliu de char, casa-l pr-edati pre acela
dia:volului sau, ca (;;i Christos Impreuna cu voi da
aeei3.$i hotara,r-e) n'a zis sa dati pre caacestB;
Sataneh) tby tOWOtO'l ttl> L(1.tCY.\lq,) ci "sa predatl
pre unul ca acesta" to') "<i> L?:tO'.')q.)
deschizandu-i pocaintei, predandu-l ca unui pe-
dagog. lara;;i JJ pre unul Ca acela ca I?i-
caire nu poate suferi de a aminti numele aeelm cur-varlU.
"Spre peirea trupului
i
', dupte cum s'a petreeut eli fe-
ricitul lob, de;;inu sub acelea;;i imprejurari. Acolo pentru
cununi mai str-alllcite, aici insa pentru deztegarea pa-
catelor, ca sa-l sa-l atraga din ghiarele
celui cu toate aces tea aiureaspune ca "ju-
deeandu-ne dela Dornnul ne certam" (1. Cor. 11, 32),
adica patimim cele rele fiind judecati de dansul, aici
Insa da Satanei pre acel eur-variu, voind prin aceasta
mai mult a-I atinge. Dara;;i aceasta s'a facut tot dupre
vointa lui Dumnezeu, ca sa i se pedepseasca trupul.
Fiind ca poftele se nasc din Imbuibarea;;i dezmer-darea
trupului, de aceia pedepse;;te trupul. "Ca duhul sa se
mantuiasea'''adeca sufletul, $i nu ca cum acesta s'a
mantuit singur, ci $i duhul marturisind aceasta, caci su-
fletul fiind mantuit,negre,;;;it ca trupul se va impat;-
ta:;;i bueura de mantuir e. ' Caci pentI a saflet a de vemt
muritoriu pacatuind,$idaca sufletul va face cele drepte,
i6038
i3
194
OMILIA xv
atunci si trupul se va bucura de mare slava. Uniia. zic,
. ea duhul insamna charullui se
a
V
no' Deri ra flU Cllmva, zlCe, sa se intample
p '....,.' 'l.J.J. ...... . . ... . ...... .... ,! v .. ....... - ' ' v . ......
aceasta, pedepseasca-se trupul, ea prmp:deapsa fa-
cauuu-se mai bun,saatraga 1a e1 Durnpezeu.
"" h !>P{l,c, 7i<::'1. S0. O',i:ii'.pclS(.:1. mi'l.ntllltsl curat de pae8,te,
wnit de <eel ce
' vindedi ,';'1161c, $i ' nude . eel ce ' pede m zac.ar v
fara scop. Mai mare este
v
desat. pedeapsa, C8:Cl
pedeapsa este rnornent&na, pe ea$tlgul" este
$i n'a zis duhul se
ci a adaos: "lil zlUa Dornnulm IISUS . Bme face.
ea li aminte$te la timp de ziua aceia, ea astfelI';l $1
sa vina, mai eu placere la indreptare, in ,acela$
acel curvariu sa primiasca acestea, nu ca m$te !Z-,
vorste din manie, ci mai mult ca 0 prevedere a pa,rm-
teiui iubitoriu de tii. Deaceia a !;li zis: "spre pefrea
trupului" adeca a d.eja legi ;oi h?tare yolului,
a; "U-I 1",,,,,, ...1", .. ., '!-n"rge rmndeparte" cela eEl zlcea Uum-
""Ju.. ... ..1. .... .... i..N ............... - ....... . .......... ...
pent-I'u Ion: ,))Numaide sufletuL luisanu
,te atingi (lob, 1, 12. 2, 6). ,v
Deci, dupa ee vda. pe, sC.!-lrt
mai mult In aceast?- aaaoe;e
tacutii eu Dutin mai inamte,:;;1 se adreseaza catre dan;;ll,
zicand:, Nu este buna lauda voastra" (Vers. 6),
)' , " . II.. v " t .
",r-in <w->easta eavdansn pan a In prezen nu au
U.1 0..'..<.I,;,L1 ,.1:-1'.1. UV . ,
lasat pe acel curvariusa. sc pocaiasca, laudai!du-se inca eu
dansul. Aooi arata ea e1 face aceasta crutandll;-l nu nu-
rrH!i np. fH';:'la ' rtiiaT'Si [Je dfl.IlSiL Dentr u eal e 91 adaoge:
C8" putin alwlt' toata frarnantatura
t(De pacatul, zice, al cu
acestea daca este neglijat, acest paeat poate sa mohp-
siasca tot trupul bjsericei. nu
. este pedepsit, iute se vf!r mohps1 $1 altm) , Acestea
zice, araland ea lupta lUI nu este peptr';l yn';ll num3:
1
,
ci ea se ingrija$te peiltru intrea(?;a blserlca, $1 de aeeIa
a iili facut uz de icoana cum
zice, de $i este puiin, mtreaga vframanta-
tura tot a$a acest eurvarlU daea va fi lasat nepe-
deps'it, $i pacatul lui va ramanea nerazbunat, atunci va
molip.si $i pe altiil). .
L"Curatitidara aluatul eel veehm". (Vers. 7),
OMILIA xv 195
adeca pe acest rau, sau mai drept
,Qumai pentru . acest Q..urV:{l"r!lJ, GiJa..ce aluziune t;ljlaaJtii,
caeCnu numai curviea este un all/at, ei in genereoric.B
rautate, $i mf zice Hcuratiti ==xex3-&'pex'!:i!)),
ratiti din radaeina = adecacuratiti
..
adeca scoateti raul din r,<1dacina, prfii ' aeeasta . arata
cii acel ' faldrid1 'exista:' priotre dan$ii, iara' canrl . zice
"ca sa fiti framantatura noua, preeum suriteti '
fara de aluat" , prin aceasta arata ea raul Inca nu
stapaniil, pre multi. Dara daeazice "preeurn
fara aluat((, nu spune doars. eEl, toti erau eurati, ei pre-
cum trebuie a fi voi, zice.:I"Ca noastre
tos, pentru noLs'a jertfit. Pentru ac.eia sa. S3Tbam,
nu intru .. aluatul eel vechiu, niei intru aluatul
rautatei si al \7iciesu!ullli. ci. Jntrl.1 D,zinl.ilc r,ll-"
'c
t
" . 'C'<' a' -Ie ("\7 8) A' I' . . I""'h '
r-a ,leI;:,1 . " ' __ . '" vers .. ..tl.SIJ.1.C..lIU Sl ul1flS-
lOS' a numit aluat invatura sa. Darii f;ii apostolul sta.:.
aeeasta metaIDf'.a,amintinau-li-de-ist-oriea
de pasch a i?i azime, de binefacerile de atunci $i de acum,
de pedepse $i osande . . Prin IIrmare timpu! de fat8" este
timp de sarbare, caci zicaad "sa sarbam {{ nu spune:
fiindca pasch a este de fata, sanca cinCizacimea este de
fata, ci arata ca pentru cre9tini or-ice timp este timp
de sarbatoare, pentru marimea bunurilor aeordate noua.
Cad in adevar, ce bun nu ni s'a acordat'? Fiul lui Durri-
nezeu s'a facut om pentru tine, te-a :izbavit de moarte,
te-a chemat in impiiratieacerurilor. Deci, daca atfUea ai
$i te-ai bucurat de ele, apoi cum sa nu fii da-
toriu de a sarba orice timp'? Prin urmare nimeni sa
nu fie trisl din cauza saraciei, sau a boalei, sau a in-
trigilor satanie8$ti, dei timpul ni este limp de sarbare .
De aceia$i zice Pavel: "Bueurati-va pururea intru
Dornnul, zie, bueurati-va" (Filip. 4, 4).
In timpul sarbatorilor nimeninu se imbraca in haine
zoioase $i murdare, iili deci nici noi, caci aceasta sar-
batoare este pentru noi nunta, adeca, riunta. duhovni-
ceasca, "Asemanatu-sa imparatiea eerurilor, ziee,
omului irnparat, care a voit sa faea nunla fiului
196 OMILIA xv
sau" (Math. t2, 2). Cand imparatul face nunta, !iii Inca
nunta fiului sau,ce ar putea sa fie mai mare ca aceasta
Deci,nimeni sa nu 19t{'8-imbracl1.t, io zdrente.
ni este, nu pentru baine, ci ,pentru fapte . ne-
toti !;;l)ot, lmbrjieati ,in naine cljl'ai:ei;;l
', s.tr'alucite, IJtiul-'qB foe gase:;;te 19 rwnta, Hv{l.il{J
haine mLirdaI'e,este aruncat afara cu necinste, ' apoi
poti singur pricepe c,am cata exactitate $i curatenie oi
se cere ca sa iritram la nunta.
Dara apostolul , nu de azime numai
pentru aceasta, ci tot odata mai arl\t.a afinitatea dintre
Noul !iii Vechiul Testament, adeca ca nu este cu putinta
de a fntra iara$i in Egipet dupa azime, iara .de ar vol.
cineva sa S8 intoarca IndariH, atunciva patirni ceia ce
au patimit Egipteoii. Toate aeelea sunt' umbra.a acestor8.
din Testamentul Nou, chiar de s'ar rli$ina ludeul. Pentru
aQeia de-l vei intreba. asupra aeestora, nimic mare nti
va, putea spune, sau mai bine zis" mare' va spune el,
fD$a nu as;a precuffi spunem lWi, fiindca nu cunoa$te
adevarul. Va spune de pilda ca Dumnezeu atatde
mult a schimbat pe Egiptenii eari stapaniau,fncat pc
ooi cari eram stapaniti cu sila de dan!iiii,$i nu ne-au
ingaduit macar de a ni se daspl. aluatul, ne,.a scos din
mijlocul lor. Dara de m'aI' i'(ltreba eineva pe mine,
apoi in toate acestea ar gas!., nuEgipetul, nici pe ' Faraon" .
ci eliberarea a d iavolilor $i
a iq.tunerecului; nu pe Moisi, ci, pe Fiul lui Dumnezeu;
nti marea RO!iiie, ci boLewl lncarcatGu mii de bunatati,
$i In care orpul ,cel vechiu s'a Tot peludeu de-]
vei intreba din cecauzaaru-iiga aluatu1 aiD Wate par-
tile, la aceasta va tacea $i nu-ti ' va respunde n'imic,
fiindca unele din acestea erau tipuri a celor viitoare,!iii
aveau ca motiv cele petrecute, iara altele nici de Cum.
ca sa riu fie cu putinta Iudeilor de a face rau, ca sa
nu staruiasca in umbra. Caci, spune-mi; de ce pretinde
Moisi mie1 de partea barbateasca pentru pascha, miel
tara vr'un bete!iiug, de un an, $i ca "os din tra,nsul
sa flU se zdrobiasca" (E:J\:.od. 12, De ce pretinde
de a chema 10, mielului paschal $i pre vecini
De ce pretinde de a sta in plcloare, sau de a-l rnarma-
sara De ce pretinde de a unge peretH caselorcu san-
ge)e mielului paschal La toate acestea nimic nu-t.i va
respunde, decM caIn Egipet era a$a; Egipetul in
OMILIA XV 197
Egipetl:ll in jos, $i nimic- mai mult. Eu insa, voiu spune
$i de ce pretinde sange,!iii de ce sa se riJanance sara
;;i de ce sa mananee cu totii la un loc, $i de ee toti
stea in picioare. ' '
Mai intai de toate sa spunem deee aluatul este
alungat din toate partile. Deci, ce enigma este
.. t.rebuie 2; e.e izp-? ...v]. d,e.
tate. Dupre turn acolo unde se va gasl aluat vechiu; unut
C8, aceJa. se va pierde, tot a$a printre noise va pierde
aeela: la care se va gasl. rautatea. Ca nici nu se poate
pricepe, ca pentru cele din umbra legei pedeap8a sa fie '
atat de mare, iara pentrueele ale noastre sa nu fie inca '
ct! mult mai .. Ca ,9.aca casele se curata a;;a feliu
de aluo,t, daca se astupa gaurele !iioarecelor, apoi cu atat
mai mult trebuie de a eerceta noi sufietul, a scoate
din el oriee cuget necurat. Toate ,aeestea se petreeeau
!iii L .dao!iiii mai 'nainte, acum insa de loc, ;;i
tULmdem pe unde este ludeu, este aluat. In mijlDcul ce-
tatilor se faceazima, ceia ee este mai mult judirie,
deciU lege. Deci, fiindca a venit adevarul, apoi tipurile '
nu mai au loe. Astfeliu cachiar :;;i prin acest exernplu,
apostol,ul alunga cu t<?ata. puterea din biserica pe acel
curvarlU, ea $1 pe totl eel de acest feliu. Nu numai ca
nu folosel?te, zice, cand este de faia unulea acesta ba
chiar . tru pul $i' oici
nu unde vme putoarea, fiind ascuns pu-
acea pu!oare se intregi)) . De
aeeIa II $1 mdeamnaca grabnic sa cura,te aluatul ,eel
vechiu "ea sa fiti, zice, framantatura noua, precum
sU!1tetifar"ade ca , Christos
pentru (a murit));crrrrnr
cu subiectul ;"s'a j<),rtfit". Deci, nu cauta
astfehu de azime, fiindca niJ ai nici miel de aeest
feliu. Nu cauta un astfeliu de aluat, fiindca nici azimele
tale nu sunt de acest feliu. Cand e vorba de aluatul eel
natural, ce!a. ce esle devine dospit, lara
ce es!e mCl odala n,u devme nedospit sau azima, --
pe calld alClCU totul dm contra se intampla, dara
aceasta n'a aratat-o apostolul. Priv8!iite 8i Intelepciunea
?a vel, .caei. el nu da sperante de indreptare
\j ,". '", "
vIata fn pocamJ" ca nu cumva cu Mtfehu de rA-
gaduinti sa-l faca mai lene'$. Caci n'a zis sa dati pe
198 OMILlA xv
acela Satanei, ca astfeliu podiindu-se se fie predat
bisericei, In&1 ce'? "ca sit se in ziua
Domnului Iisus'", aded n trimite laacel timp, ca astfeliu
sa-1 facade a fi Si ceia ce trebuia a-I
harazi dupa pocainta el nu 0 acopere sau dose$te. imi-
tand iara$i pe stapanul si'i.u. Dupre cum Dumnezeu zice:
tr-ei- zilt 'r\fi11e\ii se v-a I!ir!li\;.1 ,! . (IonntJ. 3, '4), .
$i n'arnai daca. se va p .o(iil, ::;e va rnantubl,
tot apostolul n'a mai SpllS: (ciara de se va pocai
precum trebuie, apoi yom i!1tffi,ridin POll dragostea spre
danSlll)), ci a$teapta ca e1 S [l faca aeest 'lueI'u; $i numai
dupa aceia sa primiasca darul. Daca ar fi spus aceasta
din inceput, atunCi i-ar fi slabit frica. $i de aceia nu
numai ca nu face aceasta, ci Inca prin exemplul alua-
tului, Ilu-i lasa nid 0 speranta de relntoaeere In sanul
bisericei, ci 11 pastreaZ8 pentru acea zi.
"Curatiti,zice, aluatul celvechiu" $i "sa sar-
bam nu intru aluatul cel vechiu" . Fiindca ace I
. curvariu s'a fost 'pocait, se vede, apoi apostolul cu toata
-graba II inlroduce Ilara --de cc oume:;te-aluatul
eel .veehiu'? Sa n ea din CflUZ-3, vietei noastre de dinainte
este astfeliu, sau pentruca ceia' ce este vechiu este
apI'oape de nimicire, ca este puturos $i murdariu, precum
este piieatuL Nu se defaima aici eel vechiu cum s'ar In-
tamplu, 9i nid nu S6 lauda eel nOll cum s'ar In-
tampla, ci in raport eu subiectul din discutiune. Cad
aiurea, de pilda, zice: "Vin nou este' prietenul ' nou,
iar3, de se va invechi,cu veselie it vei bea"
9, 13), Jaudand pentru prietenie pe cel vechiu
mai mult decat pe eel nou, $1 t;Cel vechiu de
zile a (Daniii! 7, 9),unde cel vechiu este
luat in senz de lauda de sIava mare. Aiurea insa
sfinta seriptura ia ca hula pe cel vechiu sau invechit.
Fijndca lucrurile sunt variate $i sunt cornpuse din multe
elemente, de aceia scriptura Ie intrebuintaza $i pentru cele
bune ca :;;i pentru cele rare, insanu sub acei3$i semnifi-
catie. aC.llfficuffi.-eeLyecllluesie. defa.ima.t . .:. -Fiii.-
straini au mintit rnie, fiii straini s'au invechit si au
schiopatat din cararile lOr"-(P5:;7,49), $i
"Invechitll-m'am intru mei
u
, liiUa-
rii$i: "Invechitule in zile rale" (Susana 5, 52). Tot
OMILlA XV .
199
asemenea aluatul .se ia dese-ori cu privire 13;.
ratiea ceriurilor . este defalmat, - acolo msa se
ia intr'un sens, lara alCl malt sens.
I) Mie mi se pare. insa ca adre-:
seaza $i preotilor, carl .sufar de a m l?l
Christos mult aluat. vecnm pe care nu-t WiW.,
. . . it t t
.
orice casa ar intra, 0 face necurata. ChIar de al
ceva cat de mic prin nedreptate, intreaga ayere )l-ad?s-
pit'o acel ' putin aluat. De aeeia de rIJul:.e orl a0
e1e

introduse rau, scot pe cele multe. ,Nlml?
nu est.e mai ca qhlar de a1
acest aluat in casa , chlar de aI sau, face
orice totul vei face in zadar, caCl ill meueat mauntru
ace 1 hot primejdios, care ali seoate
colo tot.ul. Dara ce '?zici tu; eel ee
v
SU!lt 13.-
comi sufar cu totii de aces tea '? Fara indoeala. ca YO: .
stiferi , dac.apoate nu sufar indata.
desufel'intii,apoi atuneimair:nult sa sc rea,ma,!
cad StInt .pastrati Ba ,me.:::
mai mult ca chiar de ar putea 11 sa scape, tOtU$l Cel
ce averile 'patin;tl
zici tu u:nde este- dreptatea aIel)) '? totw;n este foar,e
drept, 'caci eel ce a 0 .avere de
dreptati, de el n'a rll.pIt mmJG\., cele
ale ['anitol'ilor, f?i prill urmare sa 0 $tle el.bme, ca e:;;te
drept dea patiml. pentru. tu luat
cutaruia care a lara acel de vemno
ar cere ave rea inapoi, apoi oal'e tl:ar. fi deajuns
indreptatirc sa. raspunzi . ell. nu tu l-ll pe e1
ce ai raspllnde, spune-ml, la astfehu uve III ;
ea nu tu, ci altul l'a dezbracat '? tu.
acum averea sau lucrul furat dela e1. Ca acela a raplt
Dara tu te bucuri acum delucrul rapiL Toate
v

Ie prevad chiar $i cele profane, care lasand la
o parte pe cei au rapit sau 3:u ayutul
poroncesc de.a seJ;;,ere. ..
lucrul sau averea furata.
\) Partea morala. Contra licomiei r;;i contra camatarilor.
Cum celorrai Ii merge bine !Ii progresaza . iara sunt
citi !Ii saraci, !Ii cil. rasplatile cele drepte !;it adevarate sunt in Vll-.
toriu. (Veron).
200 OMILIA xv
Deci, daea euno9ti pe eei nedreptatiti, Intoaree ina-
poi lucrul rapit 9i fa cu dan9ii ceia ce a facut Zacheu
aeela_ eu multa bunavoinlii, iara de nu. :;;tii9i nu cuno$ti
pe aeeia, eUlti voW 0 alta cale, :;;i nu-ti voW in-
chide caleamantuirei. Imparte toataaverea ta s'iraci-
asffeliu. Ie vel rnaogitiitder;\ul fv.cut., d1:tc;l
. (Hiila-au scapatdo. acoste .:eaJe,cares'a,u
pracopiilorsau nepoti)orlor, . alte rele p,Ui-
mit in loculacelora. f;)! ce spun eu de oelede alcl'? Nu
tot a:;;a vei spune 91 In acea zi, cand amindoi 'se vor infa-
t09a goli, adeca 9i eel ce a rapit ca :;;i eel ce a fost rapit, sau
maibine zis, nu vor fi goli la feliu; caci de averi de sigur ca
amandoi vor fi goli la feliu, unul dintran9ii insa va fi in car-
cat de pacatele isvorate din averi. Deci, ce vom faee in acea
zi. cand inaintea tronului celui infricosat, eel ce a pati-
mit rale si a pierdut toate ale sale, wi fi adus la mijloc.
<;;i tu nu vei avea pe nimeni aparatoriu'? Ce vei spune
catro, dreptul judedl,toriu? Astazi de sigur ca ai putea
conI-upe tribunalul omen esc, dara; pe acela ou-l vei pu-
tea .. 8i mai drept vorhind, nici astazi nu ai putea, caci
$i astazl este de fata aceltribunal, eaei Dumnezeu vede
celece se petrec 9i este aproape de cei nedreptatiti, chiar
si nechemat fiind. Cel cea patimit rele, chiar de n'ar fi
ineritabil de a se invrednicl de vreo razbunare, totm;;i
fiindca lui Dumnezeu nu-i sunt placute nedreptatile ce
se facaceluia, apoi cel nedreptatit are iO.e1 un apara--
tor1U nebiruit.
Dara, zici tu, cum se face ca' cutiiruia H merg
bioo-tGate progreseaza, de9i el este un om rau))? Insa
nu palla in va merge AscuW'i ee sImne Pro-
rocul: "Nu ravniti pre cei ce fac fara de lege,
caci curand se VOl' usca ca iarba" (Ps. 37, 1. 2).
Unde sunt, spune-mi, ceiee au rapit'? Unde sunt spe-
rantele lor cele strallleite'? Unde numele eel vestit '? Nu
toate au trecut'? Nu toate ale lor au ajuns vis 9i um-
bra'? Aceasta sa 0 a9tepti pentru fiecare din ace9tiia,
adeca pentru cel ce trae:;;te 9i pentru ccidupa
Insa, 'nu tot sunt :;;i cele ale barbatilor stinti,
nid ca nu se va putea spune de dan9ii, ca cele po-
vestite de dan9ii sunt vis :;;i umbra. f;)i daca voie9ti noi
yom actuce Ja mijloc cel <?t: .. vorbe9te
pe facatorul de corturl, pe acest CllIClan. despre a! . ca-
ruia parinti nimic sigur nu se :;;tie. Dara, zici, eum este
OMILIA XV 201
cu putinta de a fi ca Paveln,? f;)i dore9ti eu orice pret
de a fi ca el'? Ai pHicere 9i vOie9ti de a fi ca dansul?
Da)), zici tu. A9a dara vi]1a pe acea cale pe care a v?nit
e1 eei de dupa care este acea cale? Zlce;
In foame, in sete, in golatate" (IL Cor. 11,27), iara
" .. t .. " 1 . . "
aUnt {Petru) z,j$.' PU.fS1eBrnme .
(Fa:pt.' 3, .,tA1 stfeliu, ,deei,ii hin1ic nu cU,toate
acestea pe toate '. . 1
)')eci, ce poato fi mal vca 0 AGe
voce'? Ce p03;te Afi mai placut '? AAltlI se m:
gamfa tocrna! cand au a 91 Pc. aAtatea talanJI
de argint, atatea case, slugl falcl de
rate)) pe cand acesta este gol in t03;te 91 nu If!1l?utl-
neaza de saracie dllpre cum fac Cel w;mratecl, mCl nu
19iacoper.a de ca 3;ltii. :i inca se :;;i man-
dre$te. Unde sunt acurn ('el bogatl, cel ce s.ocotescvpro-
centele banilor ::;i procentele
v
eel .ce
dela toti E;;i nu se mai satura mClOdata? Auzlta-tI glasul
lui Petru care invedereaza saraciea ca mama a boga-
tiei'? acea: voce care nu avea nimic, 9i totw;;i era mai
gata decat cei impodobiti cu
bine aceasta voce care nu a vea mmlC, Jata ca morin II
pe cei ologi ii indrerta, pe alu?ga,
:;;ide atateacharul'i era impodoblta, cela ce nu
au putut sa aiM toticei 1mbracati In porfira, $1 carl au
cu _dan9ii 9i Aceasta VOC?
vocea celor mutati deja la ceriuri, co A
pe corifeul apostolilor, acelor ce au <;I;Juns pan a; lao
patul faptelor bune. Aceasta v a nu avea
pe toti; aceasta va sa
mic :;;i a stapanl cele ale tl1turor. nm staQamrn
cele ale tuturor,de toate suntern lIpsJtI. Poate ca
spuse vi se par ca 0 enigmit, enigma ..
zlci tu, cum cel ce nu are mrnlC, pe totl Oare
nu stapane9te cu atat mai muJtcel are cele ale. tu-
turor)) '? Catu$i de putin, ci cu totul dm contra. CavcI cel
ce nu are nimic tuturor poronce:;;te, dupre cum faceau
apostolii, :;;i din }um.e
taate, aveau multamire. cel ce-l pnmJa.ll, _cacl ]I
niau ca la prieteni 91 rude. Ca de pIlda au vemt
in casa vanzatoarei de porfira I), iara aceea s'a pus la
1) lVotiJ. A sc vcdea Fapt. Apost. 16, 14.
202 OMILIA xv
dispozitiea lor ca 0 sluga. Au venit!ioi in temnke,:
rului 1) dara 9i acesta le-a deschis-D toata
bunavointa, precum faeeau !ioi altii. Astfehu? decI, 11
Ie a veau nimic nu aveau. Din tot ee era al comum,.
tatei nimeni nu spunea caarfi de aceia
toate erau aie 10'1". eel ce consider'li, eele ca eo-

ceiiititi numai pe dansul se crede ca stapan af ave-
rilor sale, nicialacestora nu va mai fi $1
fapt se invedereaza din exemple. Cel ce nu are IiImlC
pe langa dansul, nici casa, nici masa, nici haina de
prisos, ci pentru Dumnezeu se lipsit t?ate,
va folosi de toate cele comune ca de ale sale, !io1 aela totl
va lua tot eeia ce ar voL$i feliu eel ce nuare ni-
mic, stapanet;J.e toate ate qel ce are ?eya, nici .
al acestora nu va .mal fi stapan, caCl averea lUlva fl ...
mai muIt a hotilor, a talharilor, a mincino$ilor 1';1i a schim-
. barei lmprsiudhilor,decat a lui-. . ..
. -. lumea 8: eutreierat ... o Pave! $i nimjc nu avea
eu el, de si nu se ducea ia prieteni sau rude, dci ia fn-
ceput' 'llia( ales'ei el'<i razboinic t:u LotH, - 91 ell toatc
acestea cele ale tuturor dupa ce intra in mij-
locul lor. Anania Sapfira, insa, voind a dosl putin din
pretul oO'orului vindut, au cazut din totul impreuna Cll
vieata. Bed, eele ale tale, sa, ta:-i
uz de cele strain6 ca de ale tale proprn. Dam ... nu
cum se face ca, am ajuns cuvorba la 0 astfeliu de fi-
losofie inaHa, uitilnd ca graesc oamenilor, c..<irora nu
prea este placut de a lapada din ale .lor, fie
cat de mic, De 3,c.eia,eele spuse de DO! sunt adresate mal
eu seama eeior desavar:;;iti, iara c.atra cei
acestea dati din averile voastre saracilor, spo-
riti-va averea cad zice scriptura: "Cel ee da sara-
eul.ui imprumuta pe Dumnezeu:' (Prov. 19, 17).-
Dara de cumva te grabe$ti $i nu vrai sa ar;;tepti timpul
rasplatei, apoi atunci inchipue$te-ti pe eei ce
bani fiindca niei nu vor a se bllcura de indata
de p'rocente, ci doresc a ramane in i.mprumuta:
torilor capitalul cat se Doate pe mal mult tImp, numal
bine inte}es, daca sunt siguri de plata, $i nu banuesc pc
') Nota. A idem cap. 5 din Fapt. Apost.
OM1LlA XVI 203
fmprumutatoriu. Aceasta ded, faca-se $i incazul de fata.
Lasa averile in sarna lui Dumnezeu ca sa-li intoarca
plata inmiita. Nu cere aid totul, caci de vei cere aid a
ti se inapoia totul, de ce te vei bllcura acolo? De aceia !ioi
Dumnezeu inmagazineaza acoio. ca fiind mai sigur decat
in vieata prezenta. De altfeliu ei dil aid, dupre cum
ntati j-"Ja l' l "'ai-io':l j .. r,,. .. le"J""u
.. .. ",-J "v ' . J. J . _ ' . . _ - ... _t...:...!.
sitoateeelelaitese vor ada.ogevoua" (Math.):
33). Dara noi call1am spre vieata cea fericita din
ratiea cerurilor illl ne grabim de a cauta Inapoierea
tuturor ca sa nu imputinam rasplata, cia$teptam timpul
acela. Procentele de acoIo nu sunt ca aceste de aici, ci de
aceIe care se cuvin lui Dumnezeu de a da. ni$te
astfeliu de procente adunandu-ni cu imbel$ugare, noi
ne vom dlJce de aici in a$a feliu, ca ne yom invrednici
$i de bunurile viitoare, prin charul ';1i filantropieB, Dom-
nului nostru lis us Christos, caruia impreuna eu TataJ
!ioi eu Sfintul Duh, se cade slava, stapanirea :;;i cinstea,
aeum piJrurea $i in veeii vecilor Amin .
- OMILIA- XVI
"Scris.,.am voua in carte sa nu va
eati eu eurvarii. 8i eu adevarat nu eli eurvarii
lun1ji aee:;;tiia; sau' eu laeomii, sau eu rapitorii,
sau eu slujitorii idolilor, djj vreme ee ar fi tre-
buit dara sa ie::;;iti din lumea aeeasta. lara acum
am . seris voua sa nu va amesteeati, daea vre-
unul numindu-se frate, va fi eurvariu, sau la-
com, sau slujitoriu idolilor, sau oearitoriu, sau
betiv, sau rapitoriu, eu unul ea aeesta niei sa
maneati" (Cap. 5, 9-11).
Fiindcaa fost zis mai 'nainte: ,,$j nu mai bine
ati plans, ea sa, se ridiee din mijloeul vostru
eel ee a facut fapta aeeasta" $i mai la vale: "Cu-
ratiti aluatul eel veehiu", apoi era natural ca ii sa
banuiasea, d dan$ii trebuie a fugi de to\i curvarii.
204 OMILTA XVI
Ca daca eel ee molips8;lte de pacatul sau $i
pre eei ('e n'au pacatuit, apoi cu atat mai mult trebuie
a fugi de eei neeredincio$i $i de alt neam. Dacanu tre-
buie de a eruta chiar. pe familiarul tau, din cauza va-
tamarei $1 amolimeice iesa dintr'insul, apoi eu atat
rnairr.ndtpe aWL Acest lueru fiipd presupus, el'l\ na-
sa de cupvari,i eei
de prihtre Elini, $i astfeliu ajungand lueru ia imposibil,
mai mult fi nemu1tamiL Deci pentru indreptarea
acestei idei el vine 9i zieand: "Scris-am
voua, sa nu va amestecati cu curvarii. Si cu
adevarat 1) nu cu curvarii' lumei acestiea".' Pen;,
truca nu cumva sa se creada ea el nu le-a poroncit
aceasta cafiindnedesa var$iti, ca dan$ii s'ar Ineerca
sa 0 faca-ca nind a$a zis desavar$iti, apui el arata ca
aceasta esie cu neputinta a se face, chiar de ar VOl cat
de mult, atunci ar trebul sa caute 0 alta lume.
De !Ot'}eia a $1 adaos: "de vreme ce ar fi trebuit sa
din lumea aceasta". Ai vazut cum el este ne-
greoiu in vorba, $1 cum peste tot locul at'e in vedere
nu numai putinta lucrului, dara $i m:;mrinta legiuiriJor
sale'? Cum e eu putinta, zice, ea flind om cu casa $i
tata de copii, ca facand cele cetatene$ti, sau flind me$-
te:;mga.riu, sau osta:::;; in armata, sa fuga de curvarii de
preste tot locul, flind eei mai multi dintreElini)) '? CurvarU
lumei' 81 DUme$te pe cei dintre Elini. - . .
"Iaraacum am scris vouii, ea daca vr'un
frate va fi cu unul ca acela nici sa man-
caW' . Aiel f.ace aluziUllB$i la.altii. carii vietuiese in
rautate. Daraeum oare flind dneva frate, adeea cre:;;-
tin, poate sa fie idololatru Ceia ee s'a in tarn plat eli
Samaritenii odinioara, carii preferau evseviea injumata-
tita. Dealtminterea ehiar aici apostolul pune mai dinainte
yorba de jarlfirea sau alipirea idolilor, pecare ramane
a 0 desvolta dupa aceasla. "Sau cu lacomE", zice,
ciid contra aeestora se rescoala apastolul. De aceia $i
zice: "Pentru ce mai bine nu suferiti stramba- ,
') Nota. Expresiunea din original. ob in
corecta f?i inteleasa este :nJ. cu totul, nu fara exceplie, nu in
general, ea traducerea exacta a stihului acestuia ar fi: "si
nu in general cu toti curvarii lumei acctiea; sau cu lacomii .... de
vreme ce ar fi trebuit sa ie$iti din lumea aceasta". .
OMILIA XVI 205
tatea? Pentru ce nu rabdati paguba? Ci voi
faceti strambatatea aduceti paguba,
/1 C-" 6 'ht:
n
"
lIla! v (1,l' LV':" ' ,1 t."' UJ.". . , i. (5 j. "v ,."J:v,1 'v ,
cf;i.ci Si {Je.acesta 11 invinovate$te mai departe, prectlW
e.andzty,s ;,,{J nule.ste fHill1and; iar. aItnl estebeat"
(LCar. ii;2i);;i "bucatele pantecelui, p<inte-
bucatelor" (lb. 6, 13):
"Sau ocaritoriu, sau rapitoriu" 1 caci :;;i pe
i-a eertat mai inainte. Mai departe apoi el pune
:;;i ca.uza pentru care nu-i impiedeca de a se amesteca
eu paganii, cari erau dupre cum spune, araland ca aeeasta
nu numai ea este cu neputinta, dara este de prisos.
"Ca ce-mi este mie a judeca pre eei dinafara"?
zice, nUrnind aici pe cei deafara, $i pe cei dinauntru,
adeca pe pe Elini, dupre cum zice$i aiurea:
"Sa cade lui marturie buna sa aiba dela cei
dinafara" (I. Timoth 3, 7). Dara $i in inUiiea epistola
Catra Thesaloniceni, spune; zicand: "Sa nu -va
insotiti cu el, ca sa se $i ((Sa
nu-l soeotiti ca pe un ci sa-l Invatati ca pre
un frate)) (II. Thes. 3, 14. 15). Aici 10sa nu pune cauza.
Si de ce oare Cad acalo voia ca ii sa se mfmgaie, pe
cand aici nu are in vedere aceasta, fiindcii niei pacatul
de aid nu este la feliu cu cel de acolo. Acolo era un
pacat rnai mic, caci el acuza de lene $i tranda vie, pe
dl.nd aid e yorba de cur vie alte pacate cu mult mai
grozaVe. Daraeh}ar eand ar vol cineva sa se duca in
casele Elinilor, apostolul nu-i impieaeca, -fot pent'ru
aceasta cauza. Tot asemenea facem $i noi, caei pentru
fiii $i fratii toate Ie facem, in timp ce pentru eei
straini nn prea facem alata vorb1)i. Dara ee? Oare Pavel
nu se ingrija de cei de afara De sigur ca se iogrija,
fnsa numai dupa ee primiau propovedu.irea evangheliei,
se faceall raspunzatori de invatatura lui Christos,
numai atund, zic, Ii legiuia$i acestora, --, insa intru
cat ii dispretuiaii acea Invatatura, era de prisos de a
Ii vorbi de poroncile lui Christos, in timp ce ii nu $tieau
pe Christos.
"Au flU pre cei dinauntru voi ii judecati?
iara pre cei dinafara Dumnezeu ii va judeca"
(Vers. 12. 13). Fiindea a fost zis; "ea ce'mi este mie
206 OMILIA XVI
a judeca l?re cei dinafara", anoi ca sa nu in-
emeva ea raman nepedepsiti, iata ca
e1 arata pentru un alt tribuna! ell mult mai
infr!co$at. Ac;ea;sta insa o ' a spus, pe rleoparte pe aeeia
j'nfrlco$frndu-l, lal'[" pede alta -1':;;:; ace"'tiia mano'aindu-l
. t' d v d' '( t"> ,
'. !?l ara an eape eaps?. aCB.9,::;V), momcnta nr, cstc cu mulL
" mai d.uiee decat acea fftra "r.e
. :;;i aiurea zicea: "lara judecandu-ne delaDomnul
ne certa,m, ca nn en lumea sa ne osandim ((
(1. Corinth. ii, 32).
scoateti afara pre eel rall dintre voi
(Vers. 13). AiGi a amintit de 0 zicere din ve-
pe deoparte ea. $i
mplt Izbavll1du:-se ca de 0 boala oarecare
mOll,psltoarS,lara pc de alta arataEd eft cei,a ce e] po-
rOI}ce$te nu este. 0 inovatie, ci inca dela inceput s'a
parut aceasta legiuitoriului, aueca de a taia pe uniia ca
. acc$tiia AcoIo insa 5e mai
a:;pru" Deacei a,cu drepk:uvant, ar putea
CIn3Va sa dece ..: acoloperrnil.eil. a se
yacatos, chLa;r se nimiCi cu totul, pe cand
aIC! nu, CI 11 duce la pocamta. Deci ce Din ce cauza
oare acolo selegiuil1 intr'un feliu, iara aici in altfeliu
Pentru doua cauze :--- -lutai ca ' crau 'la 0
lupta mai mare, $i deci aveau nevoie de 0 mai mare
buna voint.l, - a doua apoi, care e cea mai adeviirala
neped:psiro H!ai u;;;or .se indreptau,
mna .la pc cand acma prin nepedepsire ar fi
fost tra:;;i la 0 mai mare rautatc. De aceiaacolo pernftt
curvariu :;;i peI1tr'u omoritoriu de oameni de indafa 1e-
giui8$te pedeapsa eu moarte, pe clnd aid daea. se cu-
rata prin pocainta, scapa de osandiL eu toate aces tea
chiar $i fn Testamentul Nou ar putea vedea cineva pe-
depse eu mult mai aspre, precum $i in VechiulTesta-
ment cu mult rnai blande, $i aceasta ca sase arate, ca
Testamentele sunt in afinitate, ca aman-
doua sunt ale unuia $1 legiuitoriu.$i acolo ea
$i alCI pedepsele sunt imediate, precum deasemenea In
amandol,.la de multe ori dupa trecere de mult timp. ba
de o!,! d'.1pa multa de timp, . ci
numal. pooamta fima aeaJuns lUI Dumnezeu. De pilda
In Testament David care a preacurvit $i a ucis,
s'a mantuit prin poeain{ii,iara In Noul Testament vedem
OMILIA XV! 207

cum Anania a pierit impreuna eu femeia lui Sapfira,
pentruea au dosit 0 mica parte din pretul tarinei vin-
dute. Daca insa in V cchiul Testament, se gasese mai
multe de acestea deeM in Noul Testament, apoi deose-
birea persoanelor face ;.,:;i d.eosebirca unei astfe!iude"
iconomji,
"Au doara indrazne$te cinevtt din \ T{)l, 8.-
n. '1' ....../'\'1 .. 0 f -.... i"'( 7.n. nlf""I.;n .-. :u ...
v O,11U \...i-V 1:-' 1. <..... .J.1.J.J p OJ..1 V U u,1. l/t ..ua., a J UG\....I<L
la eei nedrepti; nu la cei sfinti" (Cap. 6, 1)
$i aici deasemenea aduee invinovatire pentru lucruri
marturisite .de toti. Incapitolul dinainte zice: " CU ade-
varat se aude intre voi curvie" iara aici: "In-
drazneste cineva din voi" ? - aratand ehiar din
inceput 'maniea ce-lstapania, $i aratand ea faptul sa-
vilr':;;iL este din prea marea indrazneaJii :;;i din neJAgillire.
Dara de ce oarevorbind aceia, ca nu trebuie sa
se amestec.e ell rapitorii sau ell laGomii, de-oda.t.ii a in-
. trodus 'in discutiune yorba ea nu trebuie a se judeca de
cei dc-afara 1 Pentruca 0 regula a sa
Dfoprie. Obiceiul lui Pavel- era ca sa- se indreDteze tot
ceia ce din intampla:re intra in discutiune; ca atunci
de pilda cand vorbind despre mesele de-odata
a trecu-t eu vDrba la tainelB ere$tinismulill. -
fiindca a amintit de fratii cei lacomi, :;;i oarecum fil-
fierbantat degrija pentru indreptarea celor pa.cAto$i.
nu se mai gande$te sa tina $ir in vorbii, ci pacatul in-
trodus la mijloc prin continuitatea de idei, este indreptat
de dansul, astfeliu se reintoarce fa cele dintai.
Dara sa ascultam ce zice el de acestea. "IIl-
cineva din voi, avand vre-o . pira Im-
potriva altuia, a se judeca la cei nedrepti,
nu 1a cei sfinti"? Pana aeum el res-
pinge, desgole;;te zicand faptul din lI.lse;;i vorbele
ce Ie pune inainte. $i nu delainceput combate judecata
ci numai dupace i-a inspaimantat prin
multe, numai dupa aceia, zie, vine;;i rastoarna cu totul
ideia de a se judeca de cei necredincio
9
i. (Mai ell sarna,
zice. daca trebuie a se iudeca cineva inaintea eelor ne-
qrepti pentru niscareva
u
nedreptati, apoi mai bine sa nu
se judece.Dara aceasta 0 spune mai peurma, deo-
camdata el din inceput limpe-ze;rte. chestiunea, ca sa nn
se judece de cei de-afara; Caei,zice, cum sa nu fie ab- .
208 OMILIA XVI
surd ca fata de un prieten micdestiffet, sa la cineva
ca 9i impaciuitoriu pe un <;Jum
nu te nu rO:;;8.:;ti cand Elinul sta ca Judeca-:
toriu a1 cre;;tinului d(:l,ca. in afaceri de cele ..
. nu trebuie de a ti judecat de Elin, apoi cum sa Ii dam
vDie lor de a stacajudeditori in cbestiuni mai ml,1ri
"Si {wiveste cum asous el, cacin'a zis ' lila cei necredin-
ci eei nedrepti (( _
Ii era trebmtoare In sublectul de fatA, incat sa-l lmple-
dece l;>i sa-i abata dela judecata aceJora. . .
, Fiindca yorba lui era de judecata, apO! cel ce
judeca nimic mai mult nu cauw., ce.i
sa aiba multa fngrijire de de alClsau mal
bine zis, in baza acestul. princip, el Ii impiedeca $i nu-
mai ,nateCa'illi lizice: Danl CG faci ornule! 9i uncle te
dUel, patimind ell din contra de cel.e dore$ti $i
pentru ca sa te bueurl de . eele d:r:epte dal VOle eelor ne-
drebti ca sa te judece? ftindca eragreoiu ca
din"capul locului sa auda ca nu trebuie sa se Judeee,
apoi nu deodataa adaos aeeasta, ci , introducand In
biserica pe cei ce se judeca, el numai cat a schimbat 9i
a inlocuit pe judee<'itori. Dupa aceia fiind0
fi lucru injositoriu de a fi judecat de catra cel
unttu, adecade cre$tini, 9i mai cu sama pe atuncI,
caci nu eran poate distoinicide a cerne lucrurile
de bine si nici nu erau a$a de experienti in ale le-
gilQr, precum erau <;Ie tad in-ale
tari 9i in arta oratorlca, apOl prIVe9te cum el.n
vrednici de credinta, numindu-i deja inceput stint!. Dara
fiindca aC8a;sla; hlat'tuI'isla mai mult curat.eniea vietei,
deeat audiarea lor la leetilmile de drept, apoi prive9te
cum partea aceasta, zicand: "Au nu
ca sfintii vor sa judece lumea" (Vers. 2)? Deci
zice, care ir vei judeca atunhci re sufert
ca sa fii judeeat acum de dan9W)? vor Judeca nu $e-
zand Ceralld cuvant de fndreptare, ci dupa
judeeaw.. Aceasta toemai invederand-o "$1 se
judeca intru voi lumea, nevredmC1 de
judecati maimici"? Eln'a zis: vbi)) ei "mtru
voi", ca $i aco]o cand zice': "Imparateasa dela au-
. stru se va SCtlia la judecata cu neamul acesta"
(Math. 12, 42) $i "Barbati Nineviteni se . vor scula
OMIUA XVI
209
la judecata cu neamul (lb. 41), dupa care
adaoge: osandi pre el". Cand ii privind in
lume acelC!-$i soare ca $i 'noi, . $i cand s'au bu-
toa,Le aeeiea. de_ y?-re i$i noi, 9
i
cand larap aU,ramas in neeredinta, apoi
nn "lor r,S6, refug'Jeze 1a. necreqiota"cac.i nor Ii
'yom 3.eU:la pFlt'lacelea pe Guoe Ie-am sa varsit flind in
vieatapamanteasca, in fine, multe exemple de fe!iul
acestora at" puteagasi cineva in .sfinta seriptura.
.Apoi, ca sa nu creada cine va ca el vorbe$t.e de al-
tele, prive.:;;te cum ,,$i de se judeca intru
.1umea, nevrednici sunteti de judeeati mai
mlCl "? Lucrul acesta, zice, va aduce necinste si hula
negraitaJ). Ded, tiindca eranatuI'.al ca ii Sa se l'usineze
flind judecati docei dinauntru, apoi apostolul SPline ca
t6cmai dill contra este lucrul; ru$ine, zice este dl,nd
vOi. va de cei deafara, acelea sunt j udecatile cele
mal mlCl, lara nn acestea,
,:Au ca pre ingeri yom sa judecam '?
vartos <?ele (Vers, 3) Uniia
ZIC ca aICI se face aluzlUne la preotl, insa sa nu fie una
ca aceasta! Vorba lui aici este pentru dernoni. Daca el
vorbia pentru preotii eei Ii arfi dat a inte-
mai a zis, ca voilumea so j'u-
deca)), - caCI scrlptura sub cuvantul de .lume obisnue;;;te
anum! $i pre cei rai - nuar fi fost nevoie ca 'acelasi
[lea oara, 9i nici nu ar fi spus
e1 lOCmal la urma, vorbmd de un fapt atat de mare,
Deci, aici el vorbe$te des pre fngerii aceia despre cari
zice Christbs: "Duceti-va in focul cel vesnic, care
este pregatit dia volului ingerilor lui /, (Math. 25,
41).!ara, Payel zice; ,,!ngerii Satanei se prefac ca
SIUJltorl al dreptatel" (II. Cor. 11, 15). Cand aceste
puteri netrupC$ti se vor gas! ca sunt mai prejos de noi
cad am fost imbracati in trup, apoi atund vor lua
cea mai grozava. Dara daca poate ar Staru1 inca cineva
a yorbit d.e preoti, apoi vom
mtreba: canpreotl? De slgur ca aC81a cari se poarta
cu totullume$te. Dara atunci cum de zice: "Au nu stiti
ca, pre ingeri Yom sa judeciilil? cu cAt mai var-
tos cele lume:;;ti"? Negre$it ca spre deosebire de cei
16038
210
OMILIA. XV_I ___ __ .c---
ce vietuiese in lume, a pus pe ingeri, cari _<?u drept eu-
vant di, sunt afan'i de trebuintele aeelora, dm cauzasu-
perioritatei naturei v ' . .
"Deci, deavetl Judecatl l!-e:-
bagati in sarna intru adunare Sa-'1 jU-
dece" (Ver's. Ie VoiI)d a.- ric
noi. eft ad $i cine (11' .11 cinevu, nutrebuie ,ci se
dinta eelor de afara, punand astfeliu, ml9cC1I',e
thesa paruta, ,pe care a dezlegat-o 111 :il-
nainte. Ceia ee el spune, cam
ca va zice cineva ea nirneni intre VOl ' este, mt
e1e
p"
!ili destoinie de a ei
Si ee are a face? Chlar daea n ar h mmem inte1ept, '(0-
tU!ili Incredeti-va in cei mai mici)). . , ' . v "
Si acestea- ca sa va. rU9lnHtl ZIC
(vel's': 5), Antithesa acestora este ce mustra;
fiind un motjv prisoselnje. De . a.!il
l
"nyc;
nu este lntre voi intelept mel unUl, care sa poata
iudeca intrefcatele sau"? -{(Alat de mare, zic;e, e?te
lipsa S1 atAtde rari: suntp-l'intre voi barbatiilnt:31epp')?
DarE!: ii inductiunea poartii in sine 0 r:al!a mal ma!,c?
c.ael zidtnd: flU este VOl
unul" a adaos imediat: "care sa poata Judeca m-
tre rrateie sau"? Cand 5e ,judeca fratele cu fratele sau,
n:iei nu estc nevoie de 0 _sa';l.?e
iseusinta deosebita la eel ceo filllw . .:a UispOZlt
lU
-
nea si -inrudirea dintre partl contnbuese mult la des-
iegarea eertei dintre da.m?ii. .
C
-'l' e ell frate se J'udeca, S1 aceasta la
" . .l.'" OJ;
?). A5 .vil.zut e1)a
cu multa dreptate a mvmovatlt pe Cel, Judeea nu-
mindu-i nedrepti, iaI.:.a aivci il ne.:;
credincio$i? In adevar ca e cea necm,ste, _daca
nu este eu putinta ca preotul sa. fie !D-0tIv de Im.pa<?ar,e
intre frati, ci este de avalerga;, la
A$a di zicand "pre cel nebagatl e1 n.a
spus mai dinainte cape seaunele de tre.bme
a sta cei dispretuiti, ei 0 .. a.tmgandu-l cu
putere, Cum ca trebuie de amcredm.ta Judeeata., c;.elor
cari pot de a judeea, aceasta 0 a l!l,:ederat "zlcand:
"Au nu este intre voi inteleptmcl unul ? -- la
OMILIA. XVI 2U
gura ea ch}ar de n'ar fi printre
VOl mel un mtelept, tOtU$l ar trebUl ca ascultarea pri-
einilor sa se ineredinteze eelor neintelepti $i neiseusiti
mai degrabii deeat sa se dea in judecata celor deafarii:
c!.: PI1YY\ .... .:;. T"'II'l fin.. 9h"'l"'d co ",f,Uno,,': , to- _t," '" , ....
",,;. .. .. ' . ;...oJ.' -0 .' .I: .... v "'_ 7 U'U;' v a.,au ,::::" 111 La..1Ilp,la
vre-o eearta Intr'o casa,cei deacolo . sa nu chemp. ne
nimeoi deafarii, ci inca sii se uaca s'ar iI::::,
pe - a.tund
certe mtre frati $1 m biserlea, unde este VIst!erlea tai-
nelor celor negraite, sa sedivulge tot.ul afara "Cifrate
eu frate se judeca, aceasta 1a necredineiosi",
Paeatul este lndoit: !ili case judeea, !ili ea de eei necre-
dineim;;i,-Daca faptul de a se judeea frate eu frate este
prin sine Insu!ili pacat, dara inca caod se judeca de
eei deafara, ce iertare mai pot avea? .
"Deci, dara, cu adevarat pa:cat este volia,
cad juclecati a veti intre voi" (Vers. 7). Ai viizut
undea_tintit 9i cum a rasLurnat-la timp potrivit acea
credinta a lor? zice, en nu spun cine ne-
dreptate$te sau cineestenedreptatit; ci spun numaj
prin judecata fieeare se defaima pe sine, !ili nici unul
din amandoi nu este eu ceva mai bun decat eelalalt.
Daea insi'L se judeca eu dreptate sau pe nedreptul, aceasta
est-e alta yorba, Deci, nu spune, cine a nedreptatit'? Cad
de aici eu deja, adc:ea dela faptul ca te-ai jll-
decat>l. Decl, daca este pacat de a nu putea suferi thnd
nedreptaLit, dara inca a $i nedr.eptati de cam vinovatie
, nu este cineva vrednie? "Pentru ce mai bine nu
suferiti strambatatea? Pentru ce mai hine nu
rabdati paguba? Ci voi in9i-va faceti stramba-
tate, 9i aduceti paguba, 9i mai vartos fratilor"
(Vers. 8). Iara!ili paeat indoit, sau poate $i fntreit $i im-
patrit. Intaiul piicat este de a nu $ti cum sa rabde cineva
fiind nedreptatit; al doilea de a nedreptati pe altul' al
treilea de a lngMui celor nedrepti ea sa judeee, :;;1 al
patrulea de a se judeea cu fratele. Paeatele nu se judeea
deopotriva, Cand de pilda se petree la un membru sau
la un familiar al tau, $i cand se petree la orieine s'ar
intampla, paeatele nu se judeea la feliu, ciicipacatul se
cuteaza totdeauna aeolo unde este mai multa indraz-
neala. Acolo prin pabat este caleata in picioare numai
212 OMILIA XVI
natura lucrului, pe caod aid . este dilcata
sau calitatea persoanei.
__ ' Deci, cu rationamente ob:;;te;;ti, iara
presus qe acestea cu premiile ce Ii stau .de, la
urma inchec certarea cu amenintare, intrebumtand cu-
Cu- pulere, "AU. nu ea.
nedreptii imp;ra,tiea iui l)uniDf;zf;U nU 0 VOr-
mostent? Nu va inselati: niei curvaeii; niei slu-
jjtorii idolilor
1
nici preaeurvarii
1
niei malaehiii,
nici sodomnenii, nici furii, nici lacomii, nici be-
tivii, nici oear&torii, nie! rapitorii, lui
Uumnezeu nu 0 vor (Vers. 9. 10). Dara
ce sput'? Vorbind de lacomi ni-ai pus inainte 0 ceata
nesfar$ii;;'i de oameni ne!egiuiti 1 Da! zice el; insa nu 0 ,
fac aceasta ca sa ineure ci inca inaintez in re-
gulb). Precum atund cand de curvari, amin-
te:;;te de toti la unloc, tot aici amintind de lacom:
aduccla mijloc pe toti, obi::;muind cu certarea pe
carii au poate pe cugetul lor unele ca aceasta. A aUZ1
necontenit de pedeapsa ce pe altii pentru fap-
tele lor, aceasta face ca cuvantul sa fie primit bine, :;;i
certarea sa se para w;;;oara. Dara apostotul nu-i ame-
ninta aici ca cum ca :;;i fac de aceste fapte,
:;;i nici ca Ii cearta, ci vorbindu-li in, mod nehotarit, prin
aceasta stapane:;;te pe auditoriu $i nu-l lasa de a fugi,
canel el mai ales ca cuvantul nu este adresat lui.
'Cu Wate acestea pe nesimtite Ii mi:;;ca cugetul lui. -
"Nu va in$elati". Aici face aluziune la cei ce
ziceau ceia ce :;;i astazi zie multi, ca Dumnezeu este
fi'lantrop f;ii bun, canu cerne pilcatele oamenilor. Deci,
sa nu ne ternem, caci pe nimeni nu va trage la jude-
eata. Pentru acestea apostol ul zice: "nu' va
caci cu adevarat ca este 0 mare In:;;alaciune -amagire
de a nactajduiv dneya la lucruri bune, contrare .cel?r
eare Ie merita, - acestea se presupun de eel slmph
fiind vorba de Dumnezeu, ceia ce pentru un om nici
ca s'ar putea cugeta de cineva. De aceia :;;i zice Prorocul
ca din par-tea lui Dumnezeu: "Ai soeotit fara de lege,
ca voiufi tie asemenea; mustra-te-voiu $i voiu
pune lnaintea fetii tale paeatele tale" (Ps: 49,
precum $i Pavel zice aid: va mel
curvarii" - locului .. a pus pe eel
--: preacl!rvarn, . mei .. malachii 1) niei
betlvll 1m Dumnezeu nu 0 vor mos-
ten} ".. Mtltit 'S8 aCt't t.3, de ,pasajul acesl;3. C<.), toarte
de- ;;;t .(;caratoriu lao -uti
: l?c c'urvariul, eupreacurvariul $i eu pederastul, de
I?I pacatele nu sunt deopotriva; $iatunci cum de pe-
eleapsa pentru '? r.ic it Deci, ce vom ras-
alC! Ca cmal cu sama nu este un pacat mic be-
t1ea :;;1 ocararea sau barfirea altora fiindca:;;i Christos
a predat gheenii pre eel ce pre Jratele sau
- fiindca de multe ori s'a nascut moartea de
aleI: :;;1 .' poporul Iudaic ' scotea din . betie paca.tele cele
,'mal gr.ozavE:. Dupa aceta capoi nid nu este vorba de
de, didere din imparatiea ceru-
rllor. Dm ,nnparatlCa deopotriva VOl' cadea, :;;i
ca $1 acesta, dara daca VOl' avea vre-o deosebite
10 gheena, aceasta nu ni este a 0 cauta acum, caci nu
de aceasta oi este 'Vorba, ,
.',f?i unii ati fost, ei v'ati spalat,
v-atl sfintIt . 11. 2) Cu multa sfiala pronunta el
c::: :;;1 c?m. p:::re, ca ar ziee: ({Atipriceput
decl! dIp cate rale va ]zbavlt Dumnezeu, :;;i cata do-
I?I-a dat ?espre )ui '? ,$i nu a ma rginjt
1 a::;plata nyrpaI la de. CI a mers mai
departe, nt;.-a prm spalare. $i nu cumva
P?3:
te
pumal atata a facut'? EI nu s'a mar.9'init numai
alcI, CI ne-a sfirItit. $i nicinumai atata Inca ne-a
$i indreptatit. De:;;i numai izba virea de pa'eate este deja
un dar destul de mare, insa acum iata ca ne-a . umplut
de mii de bunatati., toate aces tea s'au facut "intru
numele DomnulUl lIsus"- nu Intru cutare sau cu-
tare - d intru Duhul Dumnezeuluinostru".
. ,3) iubitilor, $i fntelegand marimea
bmetacerel capatata dela Dumnez8u, sa staruim in a
1) Notii . Codicul F. are = pedera$tii.
l'fota . . a<:,esta numai la Sf, Chrisostom se gase:;;te,
P!'l san.d edl,tlea .noastra Textus cum:;;i in editiea s().
Cletatel Brltamce hpse:;;te.
8) moralt(. Nil trebuie a ne judeca cu a1tii, ci a su-
eu ?3:.rbatle pe eel ee.qe nedreptatesc, caei . aeeasta ne face
aeopotrI va cu Dumnezeu. (Veron). . . ,
214 OMILIA XVI
vietul CU Intelepciune, curaiindu-ne de toate cele
mai sus; sa fugim de tribunalele lume::;:ti de judeca-
tile dintre noi, :;;i sa pastram nobletape care. Dumnezeu
ni-a harazit-o. singur, cata ru:;;me de
a-tida dreptatea Eiinui. Dara ce 'f ziei tu;
eatoriul Cf8$tin jlldedi contra legei)} De ce?
dupa care legi judcca E!inul . d:lpt c:),r6.
Oare nu esie iuvederat ca EHoul judedi dupa icg11e.orne-
cre$tinul dupalegile luiDumnezeu? Prm ur-
mare aici mai cu sarna, este dreptatea, fiindca legile
sunt trimise din ceriuri. Dara ' fiind yorba de judeciitorii
deafara, pc langa cele spuse, mai suntliii altele multe
de avut in vedere, ca de pilda viclenia ritorilor, con-
ruptiunea .:;;i . care .
dreptatea, - pc cand mJudf)Catlle cre!,;mmloI' mmIC am
toafe aces tea. Dara, zici tu, daca antagonistul well este
puternic ell trecere '? Apoi . tocmai pentru aceasta.
trebuie a. te iudec8, aid, eaci in tribunalele celor cleafara
ncaresit ca te va rapune. Darad:=l.cii el nu primc$te, $i
daca pe judecatot'ii uinallntru li
ceideafarali atrage sp1'e siluireata, apol atunel m::u
hine este sa nu te judeci, ci de buna voie sa te retragi ---:
sa suferi fiind silit de imprejurari, ca astfeliu sa ai :;;i
plata. "Celui ee sa se judecc. eli tine
si sa-ti ia hainata,lasa-iluisieamasa", $i "Fii .
'fmpac&ndu-te ell tAu Clegrab, 'pana
pe eli . dansul" (Math. 5',40.
de a mal vorbi de ale noastre, cand aparatol'n
tribunaielor deafara de mii de od spun accasta, ca mai
bine este dea se desfiinta tribunalele deafara? Dara vai!
dita este puterea banilor, sau mai drept vorbinq, cat
de mare este dragostea cea absurda de bani! ca toate
1e-a ' rasturnat pedos le"a prabu$it, $i la cei multi
se par toate acesteanimicuri mithuri din bq,-
nUor. Cum ca ceicari supara tribunalele simt
oameni ocupati cu alevietei aceasta nu este
de mirat; - insa ca sa faca tot 9i multi din cei ee
s;au despiirtit de cele apoi aceasta este lipsita
de orice iertare. daca voie:;;ti sa vezi trebuinta
.ai de a sta departe de acest rau - vorbesc de raul tri-
bunalelor $i a judecatilor lume$ti - $i sa 9tii anume ca-
rora este pusa lege, asculfa ce zice Pavel: "Drep:..
'tului lege nu este pusa, eieelor fara de lege
OMILIA XVI
215
E;>i (1. Timot.h. 1, 9). Deci, daea zice acestea
pentru. d.in Mosaica; mai mult pentru
neeredmclo!,}l. Daea tu nedreptate$tl, este invederat cii
nu . e$ti drept, iara daca e$ti nedreptatit . liiisuferi -caei
aceasta -mai eu sarna este a celui apci illCl rltl
ai nevoie de legile celor deafara. Dara" zici tu. I;um
vom putca sa, suVaI', fiind nedreptal,ii.))? - do
7
1 dealtfeliu
Christos ::I., poronclt ii'-i mai mu!t deetH aeeasta, - In .
adevar ca el a poroncit nu numai de a suferi fiind ne-
dreptatit cinevA, ci inca de . a coval'si dorinta celui
co- ti face rau cu buna voint.a ce ai de a'sufer-! totul dela
?ansu}. El .zis:. celui vOiet?te sa 5e judeee $i sa-ti
la hama, lasa-l hama ca sa scapI de el), ci irnpreuna
cu haina"lasa-i si camasa". ({Birueste-l pe dansul
zice, pr-in a patimi 'rale, jar nupl'in a-i' face rale, cad
aceasta este biruinta cea mai curata 9i mai stralucita.
De aceia $i Pavel ziee: "Deei dara eu ad eva rat ....
pacat este voua, caci judecati aveti Intre voi. "-
Pe11truce l11ai bine nu sufel';iti. sttall1batatea"?
. Cum ca cel nedreptatit biruieste m'ai mult decat eel ce
nu poate suferi a -fi nedreptatlt, aceasta va voiu iace.,o
invederat. ce. nu sufer-! ti nedreptatit, chiar
de pune ar
totU?l atunel mal ell sarna este blrmt. Cel.a ee Dtl vola.
aceia a patimit, caci I-a silit rivalul sau de a S6
ce este daca tu ai biruit De rivalui tau? Ce
- esLe daca ai luat dela dansul toti banii? Ceia ce nu voiai
. ai sufeI'it, fiind silit de a te j udeca. Da.ca tu fns"ii
suferl nedreptatea, atunci biruie:;;ti,fiinq tIl lipsit
de bani, nu insa t;d de biruint.a catigata prin accasta
filosofie, caci rivalul tau n'a putut sate sileasca de a
face eeia ce fill voiai. $i cum ea aeeasta este' adevarat,
apoi spune'mi cine a biruit ;;ezand pe biiligariu '? cine
a fost biruit'? Oare lob care a fost lipsit de toate a ve-
sale, sau diavolul care I-a lipsit'? Este invederat ca
dIavolul care il lipsise :;;i-l saracise. Deci, pe cine ad-
miram .noi de biruinta? Pe elia vol care a lovit, sau pe
lob cel lovit? De sigur ca pc lob, de:;;i n'a putut ca
m3i:
i
averile n!ci sa scape pe
fin Sc't!. $1 ce spun eu de averl :;;1 dR fil'? Cand el n'a putut
nici macar sa jngrijasca de mantuirea trupului sau. Cu
toate acestea e1 este care a biruit, e1 care pierdu-se
totul. A verile nu ie-a mai putul stapani, insa evseviea
216 OMILIA XVI
$i frica de Dumnezeu Ie-a stllpanit cu toata exactitatea.
Dara zici tu, n'a putut ajuta $i ocrotl pe fiii sai eari
au pietit. ce Insamna aceasta caei aeea in tam-
plarei--a facut m,aistI'aludti, iabt e1 s'a aparatpe sipe
Dara Qaca el n'ar fi patimit rale
de
v
e!i nuar fi
s.traIuclta. DacE. este rau lucru elea fi ne-
9i ' a sufer! strambatate;nu ne-ar fi poroncit
Dumnezeu aceasta, caci Dumnezeu nu poronee$te riile.
Sau poate nu 9titi, cit el este Dumnezeul sla vei Apoi
de sigur ea nu ar voi e1 ca sa ne imbraee cu rU$ine,
rizilie 9i paguba, ci din contra eu eele bune 9i folosi-
toare noua. De aceia poroneeiiite de a sufer! nedrep'-
tatea, 9i face totul ea sa ne departeze de cele paman-
tB9ti, $i sa ne cQuyingacare aI:\ume este slava $i care
necinstea, care este paguba $i care ca$tigul. Dara, ziei,
-C8" estegreu lucru de a sufer! strambatatea $i a fi obij-
duit. Nu este greu, omule, nu este greu. cat oare
tc ::vei mai infrieo$a de eele de fata -Dad ar fi greu,
nki nu ar fi poroneit Dumnezeu. Gandc$te-te bine: cel
cea nedreptatit, a plecat avand cu el- banii rapiti, -insa
$i 0 com;;tiint;a ra, - pe eand eel nedreptiitit de$i a fost
lipsit de bani, totu$i a ca9tigat curaj fata de Dumnezeu,
aV8re care estemai de pretdecat toate vistieriile lumef.
Acestea, deci, sa filosofam in noi
sa nu patimim ca eei prDE;ti $i u$urateci, cari ered
ca. sunt nedreptatiti dlnd patimesc ceva prin judeeati.
,Cu totul din contra insa, este 0 mare pagubii. pentru not,
cand flU filosofamasupra aeestorade buna voje, ci fiind
biruiti prin judedti. Nici ut) ca$tig nu ai de asuferi
fiind Invins de judecata, caei 1a urma faptul este sHit.
Deei, care este biruinta cea stralucita Cand tu dispre-
tuie9ti pe rivalul tau, cand nu te vei judeea eu e1. Dara
ce spui M-i s'au-rapit toate averile, zici, $i tu poron-
ce$ti ca sa ta.c Am fost obijduit, $i tu rna indemni sa
sufar in lini$te cum voia putea face a$a dupre cum
spui Ei bine, toate sunt u$oare de indeplinit, daca tu
ai privirea Indreptataspre eeriu, daea prive$ti aeeasta
frumuseta, unde tu vei fi primitpreeum ti-a fagaduit
Dumnezeu, dad vei rabda nedreptatea cu barbatie. Deci,
fa aceasta, $i privind la ceriu, gande$te-te ca tu prin 0
astfeliu de purtare te-ai faeut de-opotriva eu cel ce
pre Cheruvimi. Caci $i el a fost batjocorit $i a rahdat,
a fost defaimat $i nu s'a aparat, a fast 10vit, a fost
OMILlA XVI 217
pit, nu a cautat sa se razbune, ba inca binefacea con-
trarilor sai, $i Incarca eu mii de binefaeeri pe eei ee-i
faceau .de-acestea, iara naua ni-a poroncit de a fi ur-
matori$i imittltori ai luj,. di ai ie:;;it gal din
pa.nteceJp.rnaicei tale, $i totga! 1e vei duee de aici, $i
til." tli ('.e1 G0 tfHi1 ne9rept<ltit, sal,l rnaibine zis, aeela
purt.o,nd pe sinemii de viermi.Gii:n- .
de$te-te ea cele prezente sunt trecatoare, gande$te-tela
mormintele stt'iLbun'ilor, 8Jla in mod lamtirit toate eele
intamplate, vei vedea ea eel ce te'-a nedreptatit pc
tine, te-a facut prin aceasta mai puternie. Patima lui-
vorbesc de iu.birea lui de argint - 0 a facut-o rriai gro-
zava, pe cand pe a ta 0 a facut mai slaba, luand hrana
fiarei ce1ei sa1batece. Pe langa acestea apoi te-a sea pat
de multe grtji, suparari, intrigi, sieofandii, tulburiiri -$1
fricanecontenjta, iarasareina cea grea a raJelor 0 a
gramadit asupra capului 1ui. Dara ee zici tu; dad eu
rna lupt eu foamea Ei bine, patimB9ti aceasta impreuna
Cll Pavel care zieea: "Pana in ceasul de acum si
fl
" A' t I'" .
, amanZlID, $1 lr,lSeLam, ' 9] sun em -go 1 . {(Dara,
zici tu, ace]a patimia pentru Dumnezeu. tu tot pen-
tru Dumnezeu patime$ti, caci cand nu-tj rasbunl, aeeasta
o faci I?entru Dumnezeu. Dara poate C8 eel ee te-a ne-
dreptatlt sedezmearda cu eei bogati, sau mai bine zis,
eu diavolul, -tu insa vej fi lncununat 5mpreunl'i Cll Pavel.
Peej, nu te speriea de foame, caci ziee seriptura:
"Nu vapierde eu foame Domnul sufIetele drep-
.til or' , (Proverbe 10,3), precum zice $) aiurea: "Arunca,
spre ,Domnul grija. ta, 9i el te va hranl" (Ps.
54, ,23). Ca dad 'el hrane$te paserile campului, cum nu
te va hran! pe tine?
Deci, iubitilor, sa nu fim putin credincio$i, nici mici
de sufiet, caci eel ce a imparatiea ceriurilor $i
atatea bunuri, apoi cum de nu ni va da eele prezente? ,
Sa nu poftim lucruri de prisos, ci sa iubim simplitatea,
$i atunci ve$nic ne vom Imbogati. Sa eerem acopera-
mant trupului !;li hrana, $i atunci de toate ne vom bu-
cura, $i de aeestea ca $i de alte1e mai mari. Dara daca
tu poateinca scarbit cauti spre pamant, apoi
vol. ca arat sufletul celui ce te-a nedreptatit, cum
devine pulbere dupa biruinta lui asupra tao Dealtfeliu
a$a este pacatul; intru cat este in lucrare, el iti pro-
curu oare-eare placere, - dara dupa ee s'a atunci
218 OMILIA XVI
mica placere zboara, 3i in locul ei intra nemultamirea
ii'i tr:ist.eta,; pa:timim ii'i cand batjocorirn pe ci-
lara dupa. ae.ela ne aeuzarn pe noi im;;i-ne. :;;i cand
hraplrn avutul altma, ne bucuram dara dupa aceia sun-
tern mlJstrati de con!?tiintiL st8.p8,nirea. bo-
g:;t':llui. sa rae '? 'Plangi, lnsanu pc eel
.. bunul. sa,.ll, ei pe
81 n'a oat, (;1 a luat un rau. Pe 'aeesta l'a lipsit de (;eit'l
prezente, pe pe da,?sul s'a scos singur din bunu-
rIle. cele negrmte. Daeacel ee nu da celor saraci S6
duce in gheena, dara eel ee ia cele ale saracilor ce va
patiml'? :;;i care este ca:;;tigul, zici, cand eu pitimesc
ram) '? Mare este ca:;;tigul, iubitule; caci Dumnezeu nu a
pus celui ce ti-a faeut rau in pedeapsa lui, fiindca
atunel n'arfi vre-un lueru mare. In adevar ce folos
A Yt Y, A 1 . '
canl! eu pa,Hnesc riCue, eanc '71 acela pl'Hime$te
de:;;! :;;tiu pe multi cari cred ca 0 mare manO'aiere nen-
tru vad pc prigonitoriul lor pedepsit,
luat .lnapoi del a aeela tot ce Ii 58 ra-
.' IJl!5e. luSa DUlnnezeUllua pus ca!:SJ)lala Itl acestea.
ie:;;ti poate a $ti dHebunurI vei mostenl? Iti deschide
te face impreuna eetatan eu sfintii, te pre-
gate'7te de a sta impreuna eu ii in aceia$i eeata te iz-
havA:;;te de pacate, te incununeaza eu dreDtatea: Daea
eei ge, f!A eei ce. Ii gr.e$eusc. pacatelor,
dara mea eel ce nu nUInm ca mrtacl chla!' rnal dau
$i alLele cu imbel::;;agare, de ce flU se VOl'
invrednid,? Deei sa uu suferi lipsit de curaj, ci inca te
:;;i rO<;tf!;a pent:'u ce nedreptatit, $i aceasta
o. fael tot tlne, mat '? Dara in aeela$i
a luat $lpacate, cela ce sa _ petrecut eli G'heezl
$1 Neeman 1), Cata nu ai da, ca sa, ti se ierte pit-
catele Dara tocmal aceasta se petrece acum eu tinA.
cac,i eu barbiitie :;;i nu blestemi pe
torml tau, t.l-a1 pus pe .cap 0 eununa stralucita. Si cu-
vantul aeesta nu este al meu, ci al lui Christos' care
ziee: ."Ru.gati-va ce va supara ((' dupa
care lmedleat pune $1 premml $i-l arata cat de mare
este, caci ziee: "Ca sa fiti fii deopotriva Ta-
taiui vostrucelui . din CeriUl"i" (Math. 5 44 45)
Astteliu ca tu cu nimic nu ai fost liDSit. ba ai si
. .
1) Nota. A se vedea cartea a IV-a a imparatilor, Cap. 5.
OMILIA XVII
219
ca:;;tfgat, nuai fost nedreptatit, ci inca te-ai :;;1 Incunu-
nat, faeandu-ti sufletul mai filosot, <;;i.devenind deopo-
triva cu Dumnezeu, izbavindu-te de gri,ja baoilor, $i
ca$tigand impiiratiea ceriurilor. Toate acestea cuge-
tan.du-le in noi In sine, lnhitilor .. safilosoffim eand sufe-
rim nedrepiati, ea astfeliu sa 'ne izbavim <;;i de tulbu-
rBTHe v;f't.ei prezente, 9i sa ne l!1vrednicim de bU0uriea
viitoa,re,pr;in charui lui Christos, carUta Be cadB slava
in veeL Amin.
OMILIA XVII
"Toate imi suntslobode; dars, nu toate irnj
sunt de folos; to ate imi sunt slobode, ci eu nu
voin sa fiu biruit de ceva" (Cap 6,
Aici' face 'aluziune la cei mancacio!7i. Fiindca are a
se 'arunca"dinllou asupra acelui curvariu, E;l fiinor,a ,CUi-
viea vine din dezmerdare$i necurnpatare, de aceia bi-
cu putere patima. El nu vorbe:;;te aiGi
de:,:pre mancarile cele oprite, fiindca ace lea nu sunt slo-
bode, ci pentru cele parute a fi indifecente. De pilda eu
zic,spune apostolul, ca este slobod a mandt :']1 a bea, J'nsa
eu necumpatare nu'mi folosesm). :;;i ce este curios $i pa
.. radox, ea ceia ce de multe ori obi$nuie:;;te &, face, in-
. torcand yorba in alta parte, aceasta Locmai se pregate:']te
de a 0 faee :;;i aid, :;;i arata ca a se lasa cineva biruit de
ceva nu numai ea nu-i este de folos, cj inca ca niei nu mai
este stapan, ei rob. :;;1 mai ioiaiu el indeparteaza prin aceia
ca nu sunt de folos, zicand: "nu sunt de folos",
al doilea jJ indeparteaza prin eontrariul taptului, zi-
cand: "nu voiu sa fiu biruit deceva". Ceia ce e1
zice aid aceasta insamna: Stapan e:;;ti, zice, de a manca;
deci, ramai stapan, :;;i gande$te-te de a nu deveni rob
acestei patimi. Caci eel ee intrebuintaza mancarea pre-
cum trebuie, acela este stapan pe dansa, pe cand eel ce
mananea fara (;umpatare, acela nu rna.! este stapan, ci
rob al mandrei eare-1 tiraniseste). Ai vazut cum pe
cel ce credea ca este stapan 1"-a aratat ca fiind sub sta'-
Acesta este obieeiul lui Pavel- dupre cum am
220 OMILIA XVII
spus mai - ea antithesele sa Ie intoarea la cele
c<,:mtrare, ceIa,?e a .$i aici. In adevar, gande$te-te
bme:. fiecare dm aeeJa Zlcea slobod imi este de a rna
c1e2:f11lerda In mancari ,::;i bauturb) lara el 'lice: (ca. nu
aceasta.0a. cum aifi sta.pa,n pe. J;!1a,ncarj $i. ba,utllt'i, .
. ();, ca. cup In z;i sub aep-stofa"
tu pc pantece, zice, iotto cat e-$ti . des-
franat, .Cl are asupra tal>. Aceasta se
poate $'l., peI1tru bam, .$i pentrutoate cclelalte patimi
care st.apahesc pe om. .'
pante?elui" (Vel's. 13). Sub numele
de pa;nteee a;lCl, el pantecele adevarat, ci
gastrnl!argh1ea lacomlea la mancare, precum $iacolo
Zlee: "AI Dumnezeu este pantecele"
3, i.9),--unde n11 pentru pantece ei pentru
llicormea E;H ne6atul in mancare. Cum ca asa este asculta
cele.,ce ,,$i pantecele bucateior, ziee, iara
pre pre acelea va
nu . Cl Domnului". Dara
este parte dIp trup .. Apostolul a pus deei aid
doya _1d.el: bucatele $1 gastnmarghiea sau nesatul in
pe Ie pantece, amand6ua in le-
gatura eu Chrlstos eu trupul. Dara ce va sa ziea
Bucatele, ' ziee, au prietenie
ell g::strlmarghlea, . E}l aceasta Cl) bueatele. Deci, nuva
pot aeestea dHra ci _ va atr:,ag spre dan;
sele. aceste.a :mn_to patJma salbateea $i grozava,
care va $1 va fae de a sluji pantece1uiJ). Deci,'
de C8 mancare, $i ai ramas
gura: '? qacl mancarei este pantecele,
$1 a.lt nyy!lC nu n:al a:r:,ata A ea destoinicie, ci slujind ca
unm stapane,ref!1ane 12ast!,a?du-$i aceasta slujba, $i mai
nu $1, lp fine, nu are alta ocupatie
decat acest 1'01 zada;rmc. Amand<?ua aeestea, _ . adeca pan-
teeele bucateIor' :;>1 bueatele pantecelui - se amesteca
dansele$i se nimieesc impreuna calatorind
Zl?and un drum neispravit $i zadarnie.' Dupre cum din-
tr un trup vconrupL se nase viermi, $i iara$i de viermi
sau. precum un val a1 marei se
,la $1 apOl de . indata se impra$tie fara
sa mal faca I:l,ltceva, intoemal a$a se petrece$i eu bu-
eatele panteeelui $i panteeele bucatelor.
OM1LlA XVII
221
-Aeestea Ie ziee apostolul nu pentru hrana trup;
ci el defaima aici patima gastrimarghiei $i necumpa-
tarea in mancari. lara aceasta se invedereaza din rele
ce urmea,zt\, ,. lara Dumnezeu' si pre acela si pre
aceleava stt'ica " vo(,))ind aid' de panteceie tI'U-
pulal, due pofta, tea aeelHnpatata, nude hrana, ci de
l"nHmibare in roaneati.Dlki iI} ali; 10(; v()l'bii!d ue acelea
el nu numai ca nu se arata greoiu, d inca chiar $i le-
pentru ele zicand: ;,Ci hrana im-
bracaininte
J
cu acestea' indestulati vom fi" (I.
. Timoth. 6, 8). Deci, aici de patima 1mbui-
barei in mancari pe care 0 $i defaima, punand $1 sfatul
lui pentru Indreptarea acestui rau. Uniia zic eEl acest
pasaj este 0 prprocie invederand starea din vieata vii-
toare,$i di ,acoIn nu se mananca niet se .bea, Data da,ca
chiar cumpi:i.tarea va avea !';faf';>it, apoi (:u atat m(!,i
mult trebuie de a se departi-t.eineva de necumpaJare.
Mai departe (!'poi ea nu' eumva sa Creada cineva
ca aici este defaimarea trupului, $i nici sa-$i inehipuie
ea dela G parte a trupului 61 a defaimat intregul trup,
$i niei sa ziea ea natura este eauza gastrimarghiei sau
a c.urviei, aseulta eele ee urmeaza: Nu invinovatesc,
zice, natura trupului, ci desfranarea eea neeumpatata a
sufietului). Deaceia $i adaoge: "lara trupul nu cur-
vieL ci- Domnului". Nu de aeeia a fost faeut trupul
tu sa fline 'nfranat,;>i sa curve$ti, dupre cum $i pan-
teceJe casafie necumpiUat in maneari, ci ca sa mearga
dupa Christosea cap, iara Domnul stapane$te trupu!.
Sa ne I'u$inam, deci, $i sa ne infrieo;;am, ead in vred-
nieindu-ne de 0 atat de mare cinste, de vreme ce ne-am
facut mactulafi a celui ee $adp. sus pre Cheruvimi, noi
totu$i ne necinstim cu atatea fapte rale.
Deci, aeuzand indeajuns pe robii panteeelui,la urma
Ii indeparteaza de aeeasta rautate prin speranta celo'
viitoare, zicand: "lara Dumnezeu pre Domnul '
l'a sculat, pre noi ne va scula cu puterea sa"
(Vers. 14). Ai vazat iar8.$i intelepciune apostoliea Ade-
varul in vie rei el pururea 11 invedereaza dda invierea
lui Christos, ;;i . mai ales acum. Daea trupul nostru este
rnadulariu lui Christos, $i daea Christos a lnvieat, apoi
negre$itca trupul va urma capului. "eu puterea sa" .
Fiindca a spus de un lueru neprobat $i care' nu .se poate
222 OMILIA XVlI

de aceia cele ale in-
Yl:rel lUI Chrlstos Ie-a concedat puterei celei negraite a
1m Dumnezeu, procurand cu aceasta nu 0 mica dovada
pentru Gind do iovierea lui Christos el
n'a spus n'a zis: lara Durnnezeu:;;i pre Dornnul
H va
v
lnviea ciici s'a deja; inSa cutn?
pre Domnul l'a ihvi8ftt"a,%
(;<1 . mi a vea nevme de dovedit.; dara ftindca in vie rea .
noastdi nu s'a indeplinit pana acum, apoi e1 n'a mai
ci ,,$i pre noi ne va scula eu puterea
mchlzand gura. celor ce ar contrazice; eu putcrea lui
care face astfellu de lucruri. Dara daca lI1vierea lui
Christos Tatalui, nimic nu te tulbure pentru
aceasta, caC] nu a spus aceste cuvmte ca cum Christos
ar fi fost neputincios de a 0 face, fiindea el este care
a :lis: "Stricati biserica aceasta, si in trei zile 0
v?iu ridica pr? ea" (roan 19) fi iara9i: "StApa-
mre am a-ml pune sufletul meu, si stananire
. am iara!?i sa-1 iau pre e1" (lb. 10, 18): iara I;ucA In
Faptele Apostolilor zice: }}Carora siasi PUS inaintea'
., - .,.. . , -
WI' pre sme $1 VlU (Fapt. 1, :3). dara de ce Pavel
a '? Pentruea cele ale Fiului se alribuie
T!lUilui, cele ale Tatalui se atribuie Fiului. )) Luc.pu-
rIle pe care 'fatAl Ie face, zice, acelea $i Fiul
asemenea Ie face" (Toan 5,19). Aid apostolul a amintit
la timp de invicr o, doborand tiranica lacomiei in rna-n-
ead, numai ca n'a zis: Ai mancat ai taut fara
nie! frau; ei, care este Nimic, ci numai
Te-ai j'mpreunat cu Christos, care este
'? Mare si rninunat: invierea viitoare intru tot
slavita $i care orice cuvant. '
1) Ded, nimeni sa nu se lndoiasca de inviere, iara
cineva se apoi sa se gandeasca la cale
a. facut Dumnezeu din ceia ce nu erau, f;ii aturici va primi
$1 dovada inviere. Caci in adevar cele facute deja sunt
cu. mult mal paradoxe decat invierea, $i purtand cu ele
rr:munea cea negraita. In adevar bine: luand
pamant l'a frarnantat $i a facut pe om, pamant care nu
') Partea moralii. Despre inviere, :;;i ea nu trupul noslru oi
este pricina -de a paeatui, ei numai reaua no astra intentiune.
(Veron).
OMILIA XVII 223
exista mai inainte de aceasta. Deci, cum de pamantul
a devenit om'? $i cum pamantul care nu exista s'a facut '?
Cum de au ie$it din pamant toate speciile cele nesfar-
site de ani male, toate speciile- de plante, fara vre-o du-
rere, fara canorii sa verseapa din ei pe pamant, fara
ca uQ'ricllltJirasa se fLar'atat, fara ea boil sau plugul
SeW :5.ne ?ri $8, fl, 1a facerea
lv!: l;'.;: 0.(B1a. en'la? dm meeput 81 a mcut ca toate ne.'l.-
rnul'Jle de animate $i de plante sa apartina pamantului
celui neinsufietit $i fara simtire, pentru ca din capul ]0-
Culli! sa to invet-e pre tine des pre inviere. In adevar ca
toate acestea sunt mai minunate mai nepricepute de
cat Invierea, fiindca nu esle acelaf;ii lucru: de a aprinde
luminarea stinsa, $i de a scoate la iveaJafoc care nu
s'a-araiat pana atunci; nu este lucru: de a ri-
dica casa daramata, $i de a 0 scoate la lumina neexistAnd
pana atunci. Aici, daca nu aHceva, cel putin materiea
era la dispozitie, pe clod fiiod Yorba de inviere, oici
w3,car 8soota sau fiinta .ei nu se vede. Deaceia ceia ce
se pare a fi meii greu',afac,ut la .. IDceput, ea ast.feliu t.u
sa pI'iiue:;;ti deaici ceia ce este mai u$or. f;)i cand eu zic
rnai grew), nu Inteleg aceasttiogreutate eu prIvire la
Dunlnezeu, ci cu privire 1a rationamentele noastre
ne$ti. Lui Dumnezeu nimic nu-i. este cu greu, ci precum -
pietoru\ care a facut 0 icoana, ClJ va face--1llii
de acest feliu, tot lui Dumnezeu ii este eu
rinta dea face mii $i nenuma,ratelumi. $i mai bine zis
precum iti este de .a pricepe lumi nesfar9ite, tot
a$a li este lui Dumnezeu de a Ie face, sau mai drept vor-
bind en mult mai Pentruca tu jti petreci un timp
oare care - fie chiar cat de scurt - in price perea unui
lucru, pc cand Dumnezeu nici aceast.:1. greutate nu 0 sim-
te9te. ci dupre cum petrele sunt mai grele decat penele
cele mai ale paserilor, pe atata miniea noastra
este fn urma in ceia ce graba cu care Dum-
nezeu creeaza fapturile. Ai admiratputerea-ffii la fa-
cerea pamantului,? Acum gand89te-te cum Ii facut
$i ceriul din ceia ce nu era, cum a facut stelele cele ne-
numarate, cum a iiicut soareJe $i luna, 9i toate acestea
au fost facute din ceia ce nu erau. $i iara9i, spune-mi
te rog; cum de stau dupa ce au fl"'st facute $i pe ce anume
stau? Ce temelie are ceriui,? :;;i pa.mantul pe ce sta '? :;>i
dedesubtul pamantului ce este '? -dupa aceia iarii$i ce
este'? Ai vaz.ut in oata nedumerire ajunge oehiul cuge-
224 OMILIA XVII
tului tau, daca nu vei alerga degraba la credinta $i 180
puterea cea neprieeputa a eelui ce Ie-a facut '?
Dara daea voie$ti a te gand! $i 180 eele omene$ti,
ai putea" ca sa in(if'ipezi cate putin eugetuHau. Nu vezi
pe QIat'l'? Cl1mdinlutl1Jcetfaranici-o forma ii tac un vas
frumos'? N).:l vezi pc eei :C8 topose pamantul metalic, cum
s'cut pB __ 3,:lfUl:. :X'f:r'jjl :$i ar0..iila? Nu :ve.zi -p'e.
attit cari fabrica stidajct.:m'j nisipul )ntr-'UJl
corp tare $i transparent '? Sa mai spun de cei ce argFi-
sese pieHe (U:lbacari), de" eei e.e vapsese hainele iu forma
porfirei irnparfite1;lti, Cllm in loclII lInei ba.ine, prin vap-
sire" iti pune in . fala alta haina'? Sa mai spun de nCL$-
terea noastra '? Oare mai InLai nu 5e varsa'in mitra fe-
meei" putina sperma fara forma'? Deci, de unde $1 cum
se. Ja.ce acolo iniiuntru 0 ast.feliu de inehegare $i form are
iOUlJil a omului'? Dara 'Cugraui ce S6 petrece'? Oare nu
sl:! a runca in pamant gra.uritele gol? Oare nu putreze$te
dupa ce a fast "aruncat in pamant'? Deci, de unde spicul,
pa,iul $) celelalte toate'? ' Oare nu se vede de multe ori
etHYl b mica sarnanta de 5mochina cazuta pe pamant,
in: scurt timp a facut radaeina $i ram uri $i 0 produs . $i
fruet? Apoi daea toate aeestea Ie prime$ti eu cugetul tau
$i nu Ie mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu ii eei
ctlvant $i pare ca te indoe$ti ea e1 va preface trupul
nbstrll cum pot fi aee:;;tea vrednice de iertare?
. " . ' Aeestea $i . ea acestea graim Elinilor, fiindca catra
,oet ee au crezutsfintelor ....serrpturi nici nil trebllie a vorbi.
, Daca 'vei vol a cer'1e 8i a examina eu amanuntime toate
ale lui Dumnezeu, apDi atunciee va avea el'mai mult
decat oarnenii - " de:;;l ehiar pe oameni inca nu-i des-
coasem de mu)te ori. Deci, daca nu facem a$a eu 080-
menii , apoi cu atat rnai mull nu trebuie de a descoase
lui Dumnezeu, $i nici de a cere rezoane (de
ce a$a $i nu altmintreleall, fiindca maifntai el este vred-
nic de credinta, $i 801 doileafiindca chiar luerurile nu
primesc ispitire din partea noastra.
Nu este Dumnezeu atat de sarac, j'ncat sa faea nu-
mai de acelea pe care Ie poti tu euprinde cu judecata
ta eea: slaba. Daca tu de multe ori nu prieepi . treaba
apoi cu atat mai multnu vei pl'icepe pe a
lurDumnezeu, care este maiestrul cel mai eminent. Deci,
sa nu va indoiti de inviere, fiindca atunci Yeti fi departe
de speran(a viitoare. care este cuvantul acel intelept
801 celor ce contrazic, sau mai drept vorbind, care este
OMILIA XVII .'
225
prostiea lor'? cum;zic ii, va mai inviea trupul dupa
ces:a amestecat . . $i- a pam&nt, $i
ce s,adespartlt deel 1 . s'a stril.mutat In
acest lucru eu neputinta,nu
msa $1, toaie sunt
," eu -putIJ::ta .. A,Tu .. nu intI'B -$i
" "pe . cand 1e $tie. l'u nu $tii ceeste
111 lDIma aI?roapelmtau, pe cand Dumnezeu. toato Ie cu-
DecI, ca Dumnezeulnvieaza, apoi
nu Vel crede I}ll?l ca el cunoa$te ce)e' rUn cogetul Hiu
cacl. mCI nu se vad - de$! fUnd yorba de trup'
apOl materlea vazuta, cu t?ate ca se descompune:
pe cand cele dm cugetul omulUI nu se vad. Dara daca
.cu toata exactitatea, apo} nu
va vedea . pe cele vazute $1 fPsva cuu$urinta
trupul '? .
, nu te invdol de Jnviere, fiindca credinta aceasta
md?elmca draceasca. $i diavolul se incearca nu nu-
rna!. ca sa nu crezi in inviere, dara inca ca sa tein---
stramezl cele bune $i sa te plerzi. Omul care
n,? crede m mVIe!e, Care nu 0 CL$teapta $i nici nu credo
ca are a da sarna de faptele sale, nu se va Indeletnici
cu fapta buna, $i neindeletnicindu-se cu faptabuna nn
crede in inviere. Amandoua acestea S8 deduc una
clm alta, rautatf:'4din necPBctil'1ta $i necredinta din rau-
u:
te
. .. fUnd fnearcat eli multe
$1 viitoare,apoi e1nu
a-$l spre ceva mai bine prin
Iuh C1. prefera de ase odihni in liniste
. prm .. Daca tu spui ca nu este inviere nici
apo! $1 acela va zice: Prin urmare nici eu nu
vom da sarna de cele ce am jndraznita face. Darace
zice '? "Va amagiti, scripturile nici
lUI Dumnezeu" {Math. 22, 29). Nici n'ar fi
f8:
cut
Dumnezeu atatea, daca ar fi fost ca sa nu mai lrl-
noi, ci sa I?-e !Iescomp'unerrt $i :sa disparem cu to-
tul, nu ar fi mm facut cermi acesta' ce se intinde dea-
supra noastra,. fi a$ternut pamantul sub picioa-
rele $1 ?lCI celelalte toate nu Ie-ar fi mai facut
numm pentru Vleata aceasta atat de scu"rta. Dara daca
toate acestea pentru vieata prezenta, apoi ce nu va
face.pentrl! vntoare '? daca nu va fi vieata viitoare,
apOI atuncl nOI sun tern cu mult mai pre jos $i mai ne-
{603S
OM ILIA XVII
cipstitidecat fapturile cele facute- pentru hoi.Caci.;;i ceriul,
.;;ipaman.tuJ,.;;imarea,;;i riurile sunt mai stabile decatnoi,
bit chiar;;i unile din necuvantatoare,ca de pilda vultur.ull;li
elefantul .;;i altele multe, care sebucura de-c\:ID timp mai
mdeiungat in v,ielOtta aceasta. Vieatanoast.,ra insa estc
-scurta f:?i dureroasa, . nu ea a aeelol'll lunga ' ;;i Iipsita de.
- "" :ii ,5,.-.::: ," "D- -n - - -: ....''''It.
-1;;\' 'oJ .,.: '"''-- . _'. _ ee . ,,8 ' . Si'I.IOR-ffil: oar",pe 1 U1Jll-a
facut mai tuni deciUpe stapani'? Nu, va ro&, sa, nn
ditide acestea. Nu-ti saraci, omule, cugetUl eu astreliu
- de idei, nici sa fii nebagatoriu de sarna de bogatiea lui
J)umnezeu, avand un astfeliu de stapan. Caei el a voit
a te face nemuritoriu dela inceput, insa tu nu ai voit.
:;:;i in adevat' ca eonvorbirea cu Dumnezeu, nefngrijirea
vietei, izbavirea de scarbe, de griji .;;i de necazuri, .;;i a
tuturor eelorlaite, toate acestea zic erau enigmele ne-
lTIuI'irei. Adam nu avea nevoie nid de haine, nici de
casa sau de alteeva de acest feliu, ci ellocuia mai mult
eli lngerii; muIte de ale viitoriului Ie prevedea .;;i era
plio de multa iotelepeiune. Ceia ce Dumnezeu facuse pe
ascuns tara $tiinta lui; _ yoiusa zic de Eva,
fumcia lui, -- aceia e1 aellnoscut oindata,caci zicea:
"Aceasta este os din oasele mele trup din tru-
pui men" (Fac.2, 23). Durerea insa necazul mai pe
urm8. au vRnit, mai pe urma sudoarea, mai pe urma
.;;i frica, $i lipsa de euraj: La inc0put nu era nici
Intrist.are, aid duret-e $i nid s uspin. Insa e1 n'a raffias
in acea demnitate,
Dara, zici tu, ce sa fae? Oare din cauza lui Adam
sa rna pierdeUl) '? Nu din cauza lui, caci nici tu n'ai
dimas nepacatos, daea ou ai facut pacat ca
$i dansul, de sigur ea ai facut alte pacate. Dealtmin-
trelea nici nu ai fost vatamat prin pedeapsa, ci ai ca.;;-
tigat mult. Dadi ar fi trebuit ca-- sa ramai pentru lot-
deauna muritoriu, poate ca cele spuse ar fi a vut oare-
care cuvant, - dara acum tu e.;;ti nemuritoriu, daca
vei YOl, $i vei putea straluci mai mult decat soarele.
Dara, zici tu, daca nu a$i fi luat trup muritoriu, poate
ca nu pacatu1>)' Dara ce'? spune'mi; ,oare Adam avand
trup muritoriu a pacatuit '? Nici de cum, caci daca avea
trup muritoriu, nu ar fi suferit dupa aceia moartea ca
o pedeapsa. Cum fA trupul muritoriu nu impiedeca pe
cineva dela fapta buna, ci inca chiar cuminte.;;te pe om
$i'l duce spre fapte marete, aeeasta s,c invederea.zil din
OMILIA XVII
227
urmat<?riul fapt. Daca cu adevarat v
a infurnurat atat de numal
mea de ar fi ramas nemurito" pe v Adam, dara
al cu.vantului, unde nu ar fi fnte!es
Acum tu flind mnritorill nnti "';S cfu l?dr:azneala lui
avand h'u')UT I'rnl'l " -- '". ""- "c a.Jati d.eJa "':"a.e
. ... ' t 1." cazut "'1 _" ",o.v t ,
.. rl:. 'y prapa It, caCl numai
.... '-'-;.- .....a. t...eajans H .J.
e
{"l- . .. ,.
<1:.1 piiGCiiullntr'un Ll'uf)
paet;ttele ar ramanea stabile si n' . 9
a
atunci
;Peel, nu moartea noastra . ea de ele.
7;adar, Ci inTentiunea nu acuza
ralelor. De ce oare pe Abel n 1 s e la tuturor
trupul De ee pe demoni nu .u -a ne. reptatlt cu nimic
netrupeasca !,a nimic starea
mnd muritoriu nu numai ('8. ,a a_ ca trllpul deve-
I-a $i folosit? Asculta eate pe ?m, ei,inca
:;;i te impiedeea 191 uaca Te
eeIelaIte de acest Sea.l I!te1ect durer!le, DacazuI'ile
zld tu, $i in curvii t d ,vem e. ela ::autate. Darii,
Toate cele . des,er- Nu des-
ale trupului fiindea- Pnue am \,0, bIt, ca sunt
. , ' . s e om L -
. v ,t".. "'.-. 'l'","'r'a nrl'n
v t;t e' :s a :;>1 sa nu fi fi ' - --. - .... OJ ,
sa nu fi fost nu fi bolnav,
sa fie. Deci, daca relete r e- can a CurVI se poate
ar trebui sa fie a'enerale . r._
fi
.ale !latureltrupului, apoi
Da
-, _., _:aCl "'un. n .... J,...
. a curVI nueste de f! l;.i" - _.:' .....
p-llda este de a simti i:l.c.e::swd((i, J?recum de
omultiL _, CI vme mtentiunea
J?eci, nu fnvinovati trup 1 . d'
peasca einstea De carp.' tl'-a t' -$1 DIavOIul sa nU-'}l ra-
, J , a -0 umnezeu D v
am vOJ,apOl trupul nos.ru n. Po . ' aca DOl
salturiJe dminu,nat,
!mpledecand trufiea Cp.a I e .mmte,
m eele mai mareie fapte D .a, s.uJmdu-m noua
smJntiti, fiindca vedem . '. eCl, . nU.-r:ll de cei
dupa ee au pe tmultl yal eazaI]-d In
haturIle, - j'nsa noi nu :pe. .lmpreuna cil
au faeut aceasta, ci vizitiu?oVatlm haturrle, nu ele
acela este de vina i el _ nu le-a . tmut bine,
sa judeci 8i in ca;uf de Tot a.;;a deci,
tuind in siiracie facann - ... aca v veZI un tanar vie-
trupuI, ei pe v tu v invin?-
sa ZlC cugetul lui. Du re v In rale, vom
zitiului nici un rau "halurIle . nu. vi-
. msa';;l, CI vIZltIul numai
228
OMILIA .xvm
este cauza tuturor ralelor, daca nu Ie tine n:anii
e1 numaieste pedepsit, ead ,de orl aeeIe, haturl
il ineurdiil tarase !>.i-lsilese pe dansul, de parte
zlceJ:l
a
t
u
}, }lr:l
tiTlllt . .. _.cat . tu;

"' J.,t ,:;:., .. ' P'.i-;;. t". ' :;',1 .....l .p. a. C.PlatlU m." _ _ B: Jnva.lat. ucese
UIOPlvLU.l.u . .t:t.AI ' vOl, ............. .. . 7 ,"'! .... v . ' v ,, "
. impreJllrui tau, te tarasc,casa nupatImese eu
ea tine, . . '. 'I ci e
Deci, nimeni nu inyinovatasca 8,,' .. p
sine singur :;;i intentiunea 1m Cael s;.l JU-
decata noastra ni este ca un Vlzltm, haturlle ,::.unt trll-
purile noastre, care eu
;\Unt. tinute blOe, mmIC rau . nu Vel de
Ie vei Jasa ..slobode, a.P9
i
!otul" a:1plepdut. s!l r:
e
cumint
im
" deci i sa nu mal mVinovatlm trupul, Cl cu-
geteie . rale. C:Jici a . trl!,.pul, ,pe
'Durnnezeu pe aproapele $1 pe totI, mfine afara de
'Lentiunea cea conrup\ii, . d!a-
'lolie, ce" l1;stfeliu negasind caL!za sa nu m
a ne izbavl de radacina ralelor.,Insa VOl cU!l0s
ca
12d 111-
$elaciunea necoratului, ,asupra JUI v toat&:
niea voastta $i punand pe vlZltm ca pazasca vCal!
cei . fSa atintiti ochiul . eugetulUl ,catra
' Dumfl('liell. In, luptele e<;ll ee lu,pta nu ;ntdro=
duce nirnie Cl a:;;teapta sfar:;;ltul,pe cand m luptele
hovnic89
ti
ee rasplate)lte este
pe dansui sa-1 avem mllost1v :;;1 eu nc:
n
,
!;>i atunei ne vOIn de_-:.eunumle
. viitoare. -Carorafie a. ne .myre9J1J<?lJ;iu tqIDd)Dn
$i filantropiea lui Christos, carUla Se eade slava m
veci. Amin,
OMILIA XVIII
"Dara nu ea
maduUlrile lui Christos? DeCl dara pr:
e
madu-
larile lui Christos Ie voin face madularl ale eur-
viei? Sa nu fie!" (Cap. 6, 15), .
OMILIA XVIII
229 .
Dela acel eurvariu trecand la dela acesta
iaras;.i intoreandu-se catra acela, la urma nu mai vor-
bes;.te catre el, ci catra oei ce nu r,urvesc, de 8.si:
gurandu,:se ea nuvol' cadea in-asemeneapacate, iarasi
de Gel 11 aA
mdrcpta, . vl,n'i3acalra un aitui,
atins, fiindea con;;tiiota lui este revoltata $i-Ibiciue:;;te.
Eradf'.ajuo$ ea de frica pedepseisa-i cumintasca, iDsa
fiindea nu voie:;;te ea sa .ajunga la aeeasta numai prin
frica, de aceia amer}intari :;;i rationamente
omene;;ti. Acolo spunand paeatele :;;i hotarand pecteapsa,
aratAnd in acela;;i timp $i vatama.rea ce s'ar ft adus tu,:
turor prin contaetul eu acel curvariu, a contenit dupa
aeeia, ;;i s'a intors eu yorba contra It;icomiei, amenin-
tand eu caderea din imparatiea ceriurHgr "91 din oeleralte
bunuri,9i-.a sfa,r;;it cuvantul aici,fnsa deastiidata el fn-
tl'ebuintaza. 0 dojana inai lufricos;.ata, Celee numai (.:;at
paeatul, nu:-l a.rata cat este el de nelegiuit.
de sigur ca nuva ca:;;tiga un lucrumare dela pedeapsa
flUmai, $i iara;;i Gei ee numai lndeamna $1 _ nu- infrico-
eu pedeapsa, de sigur ca nu se atinge eu putere
de eei ce se gasese in nesimtire. De aceia Pavel pe
amandoua aces tea Ie face, caci $i indeamn:'i., 7;i0and:
"nu ea preingeri YOm sa juClecam?(( in
acela;;i timp . $i iiclnd: "nu . ca CUf-
varii lacarnii nit vol'- ino$teni impal'atiea lui
Dumnezeu ?(( Deci, $i fata de acel curvariu lntrebuin-
tam tot aeeias;.i masura in vo.rba, fiindca dtip$ -ce 1 a
lofrieo;;at prio. celedinaitlt\, taindu I dela biscf'ica
predandu-l Satanei, $i amintind de judeeata viitoare,
aici il indeamna zicand: "Dara nu ea tru-
purile voastre sunt madularile lui Christos?"
vorbind deastadata ca' catrani:;;te copii nobilL Fiindea
a zis mai sus: iara trupul Domnului" apoi aieiace-
la;;i Iueru H insa mai lamurit. $i in alL loe tot aeeasta
o spune, zieand: "Voi sunteti trupul lui Christos,
rnadulari din parte" (I Cor, 12,27), :;;i in fine aeest
exemplu de multe ' ori n intrebuintaza, . nu tot pentru
acelea;;i fapte, ci aici ea sa arate dragostea cea mare!3i
a lui acolo ea sa sporiascii frica in auditol'i,
Aid insa aeeasta e1 0 spune s;.i indemnand, fn
timp infrieo;;and pe auditoria, caci ziee: "Deci dara.
, ',"
230
OMILIA XVllI
pre madularile lui Christos Ie voin facemadu:..
lari ale curviei? Sa nu fie!" Nimie nu este mai in-
fricm;;atoriu ea acesteeuvinte. $i n'a zis ma-
dularile lui Christos Ie vDiu unl. cu eurva msa , f
face curviei?" eeia eeestecu .
n - - _ . , . . - -
,,"uit !Gal mai dureros, '. '. ",',' ,,' ,
Mai departe apoi arata cum devme a$a eel
caci zice: "Au n u ti ea cel ce se 1I-
de eurva. un trup (Vers .. 16). $i de
unde se invedereaza aceasta'? "ca vor fi, ZIce, aman-
doi un trup", ftindd impreunarea lor nu-i Il!ai tnga:
duie de a fi doi, ci pe doi ii face unul smgur.
prive:;;te cum dennmm
Q'o8.le. iara prm em'va, ;'1 prm Chrlstos marmd aeuza.-
"Fugiti de curvie" (Vers. 18). N'a zis: ({De-
n
, rlo "urv;e') r>; fugiti" adeca ({scapa.ti-va ,de
rL!.. 0. \..tv LJ "' " " , '. ,
ran c.3,tmai curandn. "ea tot p8.eatlil careie va
face OInul, afara de trup este, iara eel ee Cllr-
veste intr'al sau trup Pacatul acesta
este mai mic decat lacomiea, insa fiind yorba de cur- -
vari de aceia de pretutindeni il a$a ca fie dela
'celc'mari, fie del a cele mici e1 mii,reii'te. piieatlll
$i aceasta vine din intelepciunea lUI Payel,. ea
nu numal dela cele mari sa infrunteze, CI dual' $1 dela
cele mai mid, chiar :;;i dela pacatul, :;;i
Dal';'i ziei tu omoratoriul de oamem oare nU-ii'lman-
j a9te rapit?riul '?
, Este foarte adevaraL, dara mndca era trebumta. e1
sa spuna ea nimic nu e mai rau decat curvar:,lUl,
aeeiaela ma,rit aeest pacat , in alt mod, spuna;nd ea
prin cur vie intregul trup devine - ea cum
,cazand eineva intr'un lac de murdarll s ar
tot in aeea mocirla, - adeea ca intregul trup sa manJlt
cu aeea necuratie. De altfeliu este ;;i obiceiul nostru
J
cad del a hleomie rapire nu s'ar gandl eineva ea sa
5e duca la baie sa S8 spele, ci cu nepasare el se. duq
la casa sa, pe cand dupa impreunarea cu cur va,.
intregul trup. i-a se duce l.a, baJ: sa
se curate. CeIace aovede:;;w urlelOasa c,?Dslderat!e ee ?
' are' cineva in cuO'etul sau de acest paCat. , Amandoua
acestepacate - lfeomiea $i curviea, sunt pacate greie,
OMILIA xViii 231
:;;i amandoua baga pe cine va in gheena, dara fiindca
Pa vel totu1 face Cli iconomie intelepciune, de aceia a
marit aici pacatul Cl1rviei mai mult decat eelelalte.
"Au nu ca trupui vostru este loca$
Duhului Sfint ce Intru voi" (Vers. ::.9)?
(',j "care Intru
-' C$:" eel riA fncnr'aja.za ;';1 nc mun-
gaie.:;;i explicand mai binea adaos :"preeare
dela punand aid 9ipe datatoriul
Duhului :;;i faG8.nd pe auditoriu $i inalt, dara In acela$i
timp:;;i infrico$andu-l atat ell maretiea darului, cat :;;i cu
ambitillnea eelui a primit acel dar. nil sunteti
ai Expresiunea aceasta este nu numai a celui
ce mustra, ci :;;i a celui ce sile:;;te pe cineva spre vir:-
,ce faci, zice, eeis ee voie;;U? ca flU e$ti stapah
pe -siiie-ti)). Acestea Ie spune nu ca cum ar desfiinta li-
berularbitru al omului,diei dupre cumatunci eand a
zis : "Toate 'mi , snnt. s)()bode; insa nu toate 'mi
sunt de foios:: nu a desfiintat libertatea noastra, tot
$1 aici scriindca "l1U sunte{i ai VO$tri {{ el nu
desfiintaza iiberul arbitru, ci numaj ca
rautate, arata fngrijirea stapanului. De aeeia a !7i
adaos: "Casunteti cumparati en pret" (Vers.- 20).
Dara daca nu sunt al meu, adeca dad'i IlU sunt stapfm
pe mineinsu-mi, apoi cum de 'mi cere fapte Cum
de spui mai departe: "ProsUiviti dar a pre Dum-
nezeu in trupul .vostru, intru_ duhul vostru,
care sunt ale lui lJumnezeu'!( Deci, ce losam08,;
"nu sunteti ai ce anume voie:;;te el sa
raea prin aceasta Voieii'te a pune pe om in
siguranta de a nu mai paeatui, :;;i nici de a urma dupa
poftele cele absurde ale , spiritului. Caci multe absurdi-
tati voim noi, insa trebuie a nestapani, fiindca putem,
dara daca nu putem, apoi atunci este deprisos indemnul
ce ni faee.$i prive$te cum i-a asigurat, caei zicand:
"nu suntcti ai nu a adaos: \(ci va gasiti sub
siIa,) ci "Ca ::sunteti cu pret" .$i de ce
zici N u trebuia mai bine de a lIldemna pe
auditoriu, araland ca avem stapan Dara , aceasta este
, comuna nu numai noua. ci:;;i Elinilor, pe cand expresiu-
232 OhIlLlA XVIII
nea: "sunteti cumparati eu pret" este adresata
noua prin exceptiune. adeca de maretiea bine-
.... facerei, de modul mantuirei, aratand ca fiind instrai-
' oati,;:lm C',l,rnparati.i nrr cum s'ap Inta mplft, ci
cunret('.
.J) .. ' .JO. ";, __ , :. ", ... <, '" _,', ',:" :. :
. d51f.a: . ;nw'1.;.\ j' j
",' .':' ,- .'::",J . , _t.; , ;
1n"trupul l'e" spune, eu
rioi sa fugim nu numai eu trugul de euryie, ci ca
duhul, eu sufietul, aded sa fill gandirtJ l1i'mic ran, Ca
sa nu a!ungam charul lui Dumrtezeu care este Intru noL
"Care sunt ale lui Dumnezeu". Fiindd mai 'nainte
a spus "in trupul si intru duhul vostru" de aeeia
imediat a adaos: "e'are stint ale lui Dumnezell"
amintindu-ni necoru:e,riitca toate sunt ale stapanuluL
trup, sUfiet., dub.. Sunt lluiia cari zie, ea "intru
duhulvostru" insamna charul lui IJumnezell. DecL
da,ca, aeel eha..r este eu noi, Dumnezeu S8 proslave:;;t.e;
$i va fi eli Boi, daea yom avea inima cunta. A spus ca .
uccstea Sllilt il10 lui Dumnezeu, nu numai mndca el Ie-a
facut, ci i?ipentru ca fiind instrainate de dansul,elle-a
facut din nou, punand ca pret sangele fiului sau.
. Privei?te cum el a atribuit totul lui Chrislos, i?i cum
.ne-a ridicat iaGeriuri. (Sunteti mMplari ale
. a q ll,h llluLl)eci.sa nu va fa.-
tel,i, mMlJ13,tj 'a,le(:uryif3i, eacj nu trupul vostru .este bat-
. jocorit,ci trup\HluiChristos. Aeestea lezieea, a.rMand
fili filantropiea lui Dumnezeu, caci trupul nostru este a1
sau" In acela;;i timp 9i scapandu-ne de. stapanirea cea
rea'.{{Daca trupul este straiH; -apoi atunci
nu aveti putere de a batjocori trup strain,:;;i mai ales
trupu] sUi,panuIui, nid de a spurca biseriea duhului.
Daca dneva intrand intr'o casa partieulara fili-ar .per-
mite de a se imbata acoio ' i;>i a 0 neCinsti, de sigur ca
'i?i va lua pedeapsa rrieritata dela stapanul casei,-
dara inca eel ce face biserica imparateasca de
talhari, ee rale oare nu va piitimi
2) Aeestea, deciintelegandu-Ie, iubitilor, sa va ru-
') Nota. Citand din nou acest pasaj, sfantul Chrisostom in-
troduce deasladata 0 nona expresiune, care lipse$te din textu\
nostru. Y Ap'<u 'l:OV B . bv h 'tq> aw!,-'<'l:' o!'-(iJY tnsamna: purta!i pre
Dumnezeu in t1'upul 'lJost'l'u. .
2) Partea moralti. Cum ca vieata cea curala' face de a se
aduce multa 81a va lui .DumneZ6\1. (Veron).
OMILIA XVlll
233
de cel ce locuie;;te in. voi, dici acela este
itoriul. Infrico;;aza-te, cre;;tme, de cel ce est.e umt $1
iipit de tine caci acesta este Chtistos. Nu cumva oare
tu te-ai pe sin,e singur l,ui Chri?tos
Deci, 1a
, . t I" ''' I .. "dllla"-I" a1Io<:t .. ... r.' ,.,
,[tCUj .m,,., l' '-! . pi"
Inainte ai .fost madularm al curV:Uill, . lara '...;nnstDs
te':a facut, miiduiariu al trupuiui sau. Deci, . iunu mai
ai acum geki cete-. a Ii,::-
be rat din roble. Daca tu avand 0 fata al da-o cu plata
unui proxenet (samsariu, staJ2l1n al unei
v

sarii) i?iai face-o tu singur curveasca, lara apOl
venind fiul imDaratului, a liberat-o din acea roble a
Iuat-o ea'sotie, apoi tu nu mai
de a o. da iara;;i . la curvasarii, fiindea ai dat-004at.a
ai vindut-o. lntocmai ai?a esLe cu tru.pul nostru. :;;1
noi am fost dat eu plata t.rupulnostru diavolului, acestui
proxenet udeio::>, jnsa Christos va4l1nd noas!n'i
ne-a izbavit de vicleanul, scapandu-ne de tIramea rau-
tatii lui; i?i dupa trup,!i nl!- m?-i este a1
ci al celm ce ne-a mantmt. Daca vOle:;;tt a-I fntrebumta
_ca pe ll1ireasa lui Christos, nimeni
de a-I duce la cele de dmamte, apOl atunCl
vei patimi rale c8.i?i eei ce'$i bat joe de trupul
stapanului. De aeeia noi trebuie a impodobl. . truplll ell
fapte bune, iara nu a-=-l Nu ai' s tl\pa'n!rea tru-
pului in poftele ,cele rale,Cl \D. aGelea ' l?e 18
ceste Dumnezeu. dm ce batJocora I-a lzbavlt
Dumnezeu. In adevarca naturalloastra mai inainte de
aceasta era mai deeM orice fiindcii.,
hoWle, omorurile, f$i infiI!e nel:-
giuit intra in. i?l v se v
acol
?, II}
schimbul unel platl mICl i?l nebagata m sarna, Vo.lU. sa
zie de placerea vietei C#.ci omulyl
tulburat de euget3 i?i fapte rale, numal aceasta plata
9i-
a
Dara daca mai }nainte de acestea
erau un rau mare ' apoi dupa ce am prImlt botezul,
dupa ce ni s;a fagiduit ceriul cU-imr:araj:iea lui
nezeu, dupaee ne-aril buc.urat de mfrlco;;a,tele
dupa toat.e acestea, zic, ce lertare yom avea ne
murdarim? Sau DU i?titi ca a. pus pe .dl;3-VO}ul
la un loc eli eei lacomi 9i eu tOtl acel pe carl I-a m-
In pasagiul dinainte Apoi pe femeile. aeelea
!?e lmpodobesc pentru a curvi oare nu Ie ' vet crede ca
234 OMILIA XVIII
se impreu!la eu diavolul ?$i eine ar eontraziee aeeasta
Iarii dac!l. cineva ar cootraziee, apoiatunci sa
desvaleasca'sufietul unei astfeliu de femei, va 'vedea
numaidecat pe acel demon viclean cum 0 stapaneste.
,Greu este, , iubiiilor,greu, de tot, daca nu eumva
Gn, tiind trupul impodobit in
in Um.p :f:;trflct'uf lmpodobit, cide"
, Of. , e. n, unul 'airl dO'i .fJ.eglijat, timp. ce
lie ingrijim, de celalalt, {iindca ane ilJgriJi de arwlndoua
deodata ale irrpodobi in aeel<l9i timp, nu este
c!'lva natural. De' aeeia ziee apostolul: "Gel ee se
'de eurva un trup este, iara eel ee se
de Domnul, un duh este eu dansul ((.
Prin urmare unul ca acesta devine duh, de.:;;l este Im-
braeat eu trup, caci cand e1 nu are nimie trLlpesc, nirnic
greoiu, nimic pamilntesc pe H10ga dansu], este duhov-
nicese, dC9i este "iwbraeat eu trup, sau mai bine zis, este
, duhovnicesc cand orice inceput, adeca odce initiativa
este al spiritului, este aL duhlllui, ,nici deeat al tru-
:puit:il.-"AstfBiiu ' se care ru-
, gaciu!1eadomneasca oi seporoncB:;;tede a zke: "Sfin-
numele tau", iara Christos zice: - Asa 'sa
lumineze lumina v-oastra inaintea ea
vazand faptele voastre eele hune sa
T?-ta1v:,?stru eel ceriuri ". r
5, 1\)). Astfellu II proslavese pre dansul $i cerlUrile, nu
glas din cr-aamirate fHnd prin
prlvlrea lor, lara slava aceta se rapoarta la creatoriu.
Astfeliu il prosUi vim $i noi, sau' mai bine zis noi
il proslavirn mai InuIt decat toaLe celelalte fa:;-iuri,
fiindca daca , v.oim. Fiindca eeriul, ziua $i 110ap-
tea , nu slavesc tot pe Dumnezeu, preeum il sliive-
f?te sufietul eel stint. Dupre cum eineva uitandu-se la
frumuset-a ceriului, .zice slav.a tie Dumnezeule, care ai
creat un lueru atat de frumosl), tot zice $i cand se
uita. la virtutea unui barbat, ba inca $i mai multo Fiind-
ca nu toti uitandu-se la acele fapturi slavese pe Dum-
nezeu, caci multizic ca fapturile sunt fiicute automat
alJi,i atri.buie ,lumei Qemonilor, precum'
mgrIJlrea el, carn pacatUl8se foarte mult,- pe cand
de va
sa graIasca astfellu de prostll, el fara yorba el va slavi -
OM ILIA XVlll
235
pe ,:a, pe
vede sluJmdu-1 :;;1 vletumd In virtute.CuCl? nu ;:.8 va
rhinuna eand va vedea ee ur:. de
natura omeneasca, m ?11JlocUJ oamemlor,
!oate [west.ea, intocmal ca I?l dJamantul nu se
IDeovoaie catra mu!timea patirnilor 1 Cand 01 gD,smdu-se
fieI'. , E?11nire
TI1aT deca.tdiar.tl1:wtui, $l-l mr-u18:;;te pe prIn
Cine nu se va , minu!la v,aza!}du:l
bineeuvantand pe eand:'este: b".iJocont, m _Imp ,
ce el este grait der.au, ruganduse ne-
dreptat
esc
, binefacand celor ee-l Z,?;v1stuese $1-1 razbo-
iese AeAstAa $i altele ca aeestea
mai mult decat ceriurile. eerlll vaza!}du-l Ehnll
nu sc rUE,lineaza, pe eand dac!). vad pe un bar?at car.e
praetica. .adeval'll:ta ,exact1,::-
tatea,apOl de
singuri pe l' nnaea aaca
naturil,se atilt deinal.t,
!'nalt . .t:'''eerlill dela apol far-u VOlea lor
cuget[t. eB tot ceia cc vild, ' numai puterea
o poate faee; Pentru care $i zice ",;::sa sla-
veasea pre Tatal vostru eel ,
Voie$ti poate aafla :;;i de aiurea
Durrmezeu prin vieata' fobBor sai, cum se 'priX!
mimmi? A. bagat odinioara pe tre!
coconijn "cuptorul eel cu foe, da ra ee A a
focul-nu ' i-a impresurat, a zis: "Bmeeuvant:;tt e:ste
Dumnezeu: care a trimis pe v .sau A a "
seos pre slugile sale, pe:1tru mtr,l!-
el, n'au (Uan,ll!
3, 28). Ce spui imparate Al fost dlspretmt,
pe eei' ce te-au dispretuit"? Da 1 el, Jl
tocmai pentru aeeia ca am ?Ue
a

apoi $i Insamna eauza aeele1 ca .atune1
s'a dat slava lui Dumnezeu nu numalpentru
facuta, ei $i pentru buna intentiune a celoF
cuptorul cel cu foc. Dadi insa ar examma cmeva
aeeasta ca aceia, ar vedea. ea mal
pe jos de aceia. A eonvinge de a dlsr:ret,Yl,cU-P-
{oriul eel eu foc, un este mal pe de a lzbavi ,,?-m
cuptoriu. Caci cum. sa nu fie vredmc de, mmunat, cand
236
OMILIA XVllI
}umei avand. langa. el atatea armate, i
.. gu.vernat<::lrl, consul!, pamant
sa tiel d,ISPFet
mt
de ('''()pii. robi, Iega'ti
pe 1-3: I?gat. m blruesc toata acea armata '?
U,8 y,e n''!I-Y putut jaec 'fil1o'ic,
;. "f, 'ila.I ,fl' ea,:l "Ie .aai1:n 81 il,llljnl'iui cuptor"'!lli '
A 'U f(){*" - " :.t ,.,(", /
' 'p-''-:'. , ' ,, ';' '; ':;;:' ,Vi <:ou .."itUJ,r . eel gOil , rot))} ,-strainii si r-ei
- cae!. ce .poate f! il!aj neta,gat in seama ca cei
t.rel . ,- ace$tl!a. au b!rUlt G armata D"'ja
f03't. dlsp
re
t ui ta;, fiinde:L Cbristos trebuiK a
s.a ,e: $1 precum. rna! fnainte de a rasari soarele,
r:
1al
a-?l. ara!a razele sale, lumina zilei
straluclta, astfellU . soarele dreptatei urmand
a moar-tea s'a dat. fnl1Huri, Ce ' ar', putea fi mai
stralue!tcaacea prlveh$te, ce 'at rJute'a' fi m ..
tant ca
" b" . . t al lmpor-
. .
acea. IrUll1" '2 C.e " ... T' . pute:" ft. " v
' . 1 1"":' ., ,,,.. . a, nlal lnsemnat
ca stra lUclte Aceasta se petrece si acum
$J .lmparatul BabHonului, acum se
afimde 0 mli:
'
,grozava aeum se
5
1e
::1 aclmlra un astfeliu de acum
st::tu ae. fata s.atmpi .. ji osta,;;i, muzica
c:cest chip varieat lnare. De
ChIP chip ca aeela, care
nlel ferul, CI iiindcQrnpus din - Iueruri
poronce::;;te de a admira al'ama . .
c-e c' u m'ult ' . . fi "
D - '! 'L . . mal In enoare
. , . ' tot a$a sunt astlizi
1'1\1 mtorl .. al acel?r " Dumnezeilor tai
1111 ch!pulm nu ne inchinam"
3, CI saraciei, oriee tica-
'pentrulegIle .Im Dumnezeu: cei ' ce au multe, ca
ce
d
de pe atunCl, de. O.rl se fnchina acestui chip
ar. de 1m, pe cand eei ce nu au nimic dis-
dm;i se gasese In saracie, mai
In ]acrany decat I? bel$ug, precum :;;i atunei eand
eel ce bag:;se Il1 .cul?torll!-. pe acei tineri tocmai ii ar-
?eau, dm mlJlocul cuptoriului 5e gasiau ca
d
n
apa. dranyi. acela atunei mai mult se friO'ea
e - aprinzandu-! peste mclsurao _
trel cocOO!. Cael focuI nu a putut sa se atioO'1l
mCl ruacar de varful parului lor p' e ca' nd b'
. ars- t 1 . 1 . . .' . mamea a
cuge u . a<;e Ul tIran mal grozav decat foeuL beci,
dm acest punet de vedere, cat de muIt a '
, OMILIA XVIII 237
fost 'dispretuit acel lrnparat de eatra copii robi.
Prin aeeasta s'a aratat,ea daca el a eucerit tara Iudeilor,
apoi .aceasta s'a petr.eeut cauza
nu dm cauza puterel acelul imparat.-Gacl daca.el n a
pututbirUl . pe eei Ge fusesea,rn.n.eati iD9up-:- . _
torn} celw1be; cqYl1.: Cllf.(! ,ai'. , .
Ebrei (;IJipa,legeo, -"l'il.zDoiuhli, .dl'l.CE; to}l ' arfi f ....
trei cuconi'? De , undese vede lamurit ea pacatele
celor multi i-au predat In manele barbarW)I',
acum umilinta acestm'
neiubirea lor deslava de::;;artli. Nu au fugit din cupto-
riul ' cel cu foe, ci pastrauGu sfihtenie porunca,' lui Cris-
tos care zice:"Rugati-va ca sa nu intrati in is-
pita" (Math. 26, 41); nici nu
v
au J':lgit au, fost ba-
gati eu sila, ci au stat cu barba}le in miJloeUl
rului; nk,i ca s'au luptat fara ca .. sti-ifl chemat !!ici
ea dUDa ce i-a ehernat, ii 8'au cigata spre toate,
curagio!iii !iii plini de ' toam indrazneala. 8a-i ascult8"m
ce spun ii, pentru. ca de aid sa eunoa$tem cugeLul
lor eel cinstitoriu de Dumnezeu. "Este Dunmezeu In
ceriuri, cate poate sa ne izbaveasca pre noi"
(Daniil 3, 17). Nu se Ingrijesc de dam;;ii, ci urmand chiar
a fi ar:;;i ii se Ingrjjesc de slava lui Dumnezeu.
Ca nu bumva, zice, fUnd noi de aid sa gande9ti
sa-ti inchipui slabliciunea lui ialaca'
noi lti vestim Intr'eaga noastra creditl\R, t:-u t oataBxac-
titea: "Este Dumneze.u in ceriuri", n u afija precuin
este chipul acesta de pre pamant, care este neinsufietit
fara glas, ci In stare de a ne seoate ehiardin mij-
loeulcuptorului. Deci, sa nu-ti Ih'ehipui vre"'o slabaciunc
din parte-i, daca ne-a lasat sa eadem In cuptoriul eel
cu foe. ' EI este atat de puternic, Incat ne , poate seapa
din flaeara chiar :;;i dupa ce am cazut. "lara de ..nu,
cunoscut sa-ti fie tie imparate, ca Dumnezeilor
,tai nu slujim, chipului celui de aur pe
l-ai ridicat, nu ne vom inchim't? (Daniil 3, 17. 18).
Priveste-i cum ii In mod ieonomicos nu viitoriul,
caei daca ii ar fi putut prevedea, nici n'ar fi fost"atat
de minunati, faeandceia ce au facut. Fiindcace putea fi
minunat, daca avand de mantuire au dispretuJt
ralele ee Ie sta de fata '? Dara aeufn Durnnezeu ,se sla-
yea putand a-i seoate din euptoriul cel eu foc, pe
238 OMILIA XVIII
da.ca nu s'ar: fi aruncat In primejdie, nu ar fi fost ad-
De i-a liisat In necuno9tinta de
ca mal mult inca sa-i slaveasea. Si precum ii
pe .lmparatul, ca daca ar fi fost . de aid
sUibaciunea, lui Dymnezeu
r
tot
.)I:....:l,:._: ... :u pe amandoua deodata, aqeca a
.
p'ec;i, de liHue ior, 9i cum se exphe11 cli
11 nu a.veauv ca numai decat se vor mantui 'f
DJ :ceul, ca II se cei mai injositi deeat toti, 9i
ea nevredmcI de 0 astfeliu de binefacere din
$i cum 0 pu spun aceasta in bo-
... ove, apOl lata ca fimd aruncatl m cuptorul cel eu foc.
ii ;;;i. se vaicarau zicand: ne-
nu suntem vrednici a deschide gura
11 oastra ... De acei;:qi ziceau ii: lara d
p
l1U" -U . v
. . . " " v ala
H pe fata, _ puternic este Du mnezeu
scapa. cuptonul eel eu foe, iara de nu ue
"3 sc<>Y'a <> .... .. 1 . v t 1 . . .
, 0. tAIl' ,..:." __ f"tl!J\Jj . tAU z pacalJe.lor nu ne scapa' _de
sa. Tn1 mmezi, eaci atuneibarbarii a,ceiaax
n. srezut s';lb pacatelor lor, ii acopereau a$a
slabacl.unea 1m Dumnezeu. Deaceia ii vorbind
nurn.8J de putmta lui Dumnezeu de a-i mantulnu rrmi
pune ?-ltfeliu erau $i bine sa riu
descoase judecatlle lui . Dumnezeu. ' .
. spunandu-le s'au baga\. in foe. si nici
HAau pe nici chipuf lui nu f'au sfa-
fi eel vbarbatos, intelept $i bland,
ofal. ales m prlmeJdll, ca sa nu se arate ca este sta-
pamt Hl asemenea lupLe de man. ie sJava de"'''r''>: roi
d b
' h t' ,. A + l' '-.' . ..,.u. 1000, v<
e ?-r _a Cel ce baLJocore:;;te, poarta
c!1 sme acelor pe cand cel ce sufere
91 blandeta $i barbatie, este admirat nu :lU-
ca .barbiUos, ind. este .$i PFoclamat pentru blan-
deta, ema. ce all facut $1 ace9tl trm cueoni caci au ariUat
nu numal ci :;;i bJandeta, 9i n'au facut
pentrl! nvlcl rec:ompcnsa. $i daea nu
va sa ne dm aceasta primejdie,
nOl nu v yom SlUJl dumnezei)or tai, did deja avem
rasplata !1elael; invrednicindu-ne a ne izbavl de
pentru dansa (cucernicie, evsevie) a ne
arde trupurIle noastre. Deci 9i noi avand deja rasplata _.
OMILIA XIX
239
in -adevar ca 0 fi.indca
cunoaste precurn trebme $1 a devem madularl ale ,Ill
ChristOs _ sa nu facem trupul nostru madulariu al
curviei.Cadaca tr-ebuie a. cuvantul
yorba fnfrieo.!)a.ta, ea astfehu sa avern cugetele stapamte
de frice', nrnopinrei, sa gil,sl.priX:
<l( .. frica -ITlaI ..
'vorll r;utea. a !ie oizt;3.v,i pe Chrie.to5,
pe care fie ca eu toW sa ne a-I yedea
acea, zi, prin charul ':lostr.\.! hsus Chrlstos, ca-
{'uia "88 eade slava in vec}, . AmlO. . .
O:M.ILIA XIX
lndreptand cele
a dcsbina biserica, al dOllea pacatul acelUl curvarlU, al
treilea aeel a1 iacornului, 1a urma face de mai
blande, aeestea sfa!u! povat?: lUl. p,cn-
tru insuratoare 91 pentru feclorle, hm$tmd de
cele greoaie de pana In a doua epIst?la
eu totul din contra cacl mecpo dcla cele mal blande
s
far
g
e
$te cu celc posomorate. Dara aici
yorba de feciorie, iara9i se intoarce la cele care atmg,
nepunandu-le toate dela olalta, ci cuv?-nt.ul
lafiecare imprejurare, dupre cum cerea
v
tImpul $1 tre-
buinta imprejurarilor. De aceia zice: "lara pentru care
mi-a\i scris II. A9
a
dara ii scrisese daca trebuie a se
departa de femeie sau nu. Deci raspunzand 1a acestea
9
i
legiuind cele pentI'u casatorie, dcs-
pre feciorie. "Bme este omulm de femme sa nn se
_ atinga ". Daca, zice . cauti eeia ce este mai bun, apoi
240 OMILlA. XIX
mult mai bine, este de a nu te insoti de loe eu femeie
iara daeaeauti sigurant;a 9i ajutoriu in sIaoociunile tale'
insote9te-te ell femeie prin casatorie. Fiindca era
hl{J1J ee .i?i a,?liizI se. -,.- Mrbatul . '
. voreasC(1 91 ' femma . sa,. nu YOleasea, sau vI<;;e-versa, .
e1 zic ca
nu ya.ritui lui aid ava-rid '
in l2.rivire ' cele .urmeaza,nu credCji ' Diira
el tJ.. SCI:lS numai pentru preoti .. nu fir
11 pus sfatmrea mmoii general, ciaI' fi zis :'{{bine este
dascalului sa nu se atinga de femeie. Dara acum el n'a
zis 9ispunand:" bme este omului" 9i nu numai
in general., "Deslegatu-
a8 femeIe? Nucauta feD;.l 0}e" (Vers. 27). N'a
ZIS:_ tu, preoiule sau daseale ei id mGd nehotarit. $i
In tine mergand mgi departecu verba. 01 tot in mod
"iara, p entrl) 'Curvll fie care
.' al ba femem sa", eu care ocazie odata eu cauza in--
:voireiel introduce abstinen!a sau iofranarea.
'0 bar-batul dr.agoste sa-i
dea, femem
Dara ee va sa zica datorniea dragoste'? "Femeia tru-
pul sau .(Vers. 4); ci eaeste
roaba 9i daca tu te lepezi de
,ace a lui lara
v sa , te }epezl chmf pentru un. tImp s<?urt, fie
ca ar barbatul, aee1a91 lucru este.De acem apos-
tE.lu1 .a numlt ficest fapt .(ia..torie, C{,!, sa arate Ca nici-
unul nu este stlpan pesine, ei unul altuia robi. De aeeia
oanu vezi ea 0 femeie eurva to ispite$te, spune-i: '
pyl nu .este
v
al v mel!, ei al Tot a!il:l sa spuna
$1 fem81a catra eel ee ar VOl sa-I calce intelepeiunea ei:
trupul nu este al meu, ei al barbatului meu. Deei.
daea SgU barbatul stapa!l pe trupul sau:
eu . mal l!lUlt pe averI. Auziti aceasta
tOtl catl femm, $1 toatecate aveti barbati: dad
nu trebUle a avea trup deosebit, eu atat mai mult averi
deosebite. Aiurea insa, .atM in legea noua cat $i in eea
veche, . barbatului se da rnu1ta autoritate, zieand: ,;Catra
barbatul tall va fi intoarcerea ta, si el ' te va
stapani" . (Facer. 3, 16), iara Pavel expliclnd serie ast-
O:vJlLIA XIX 241
feliu: ' '"Barbati, iubiti-va femeile voastre, iara fe-
meia sa se teama de. barbat(( (Efes. 5, 25) - pe
cand aioi el nu spune de mare saumiC, ci stabilete 0
singura stapanire. De ce'? FiiI1dcavor'ba lui aicieste
despre . . do eel:e1.<:l,lte ., toate,
" IflJ33, unde . 83te
; te1epchme;nicide CUlrt. "Barbatul trupttlSi:iu Ill1-si
ei femeiai femefa trupul sau nu-'si
ci barbatul". Mare este egalitatea $i
este niei oprisosinta,
nu opriti datoriea unul altuia, faraJ nu-
mai din buna intelegere" (Vers. 5). Dara ee va sa
spuria elaici '? sa nu abtina femeia, ziee, daca hi,ir.::
batul IlU $i nici barbatul, daea nu voie;;te fe-
meia)).$i de ee'? Fiindca din astfeliude abtinere e,e nasc
mari rele, eaei 9ipreacurviile, $i .curviiIe, $i chiar stri-
carea easel or de aici provin de multe-od. Daca avancr-
pe JemeiIe lor ;;i Inca curvesc, apoi eu atat mai mult
vor face CI.$A, data sunt lipsiti de aeeasta mangaere. $:i
bine a zis: "Sa nu opriti datoriea" adeca sa riu V@,
--tipsiti'U'w datDrie-a ' Yorrstra,- wnjuga:1-a-:---Clnrtrn-" cuvinte-BT
nume$t!;Uipsa acum eeia ce mai sus anumit-o dator-
nica dragoste, sa arate importania stap3Jnirei.
A se abtinea unul din doi fara voinla celuiIalt,''ttceasta
este Jipsa" aeeasta insamnfj, a opri datoriea, pe
daca e eu voiea lui, nll 'se poate numi Jipsa sauoprire
de datorie. Deei trebuie a prefera coneordiea inaintea tu-
turor, fiindca este ;;i mai prineipala decat toate. Si de
voie$ti, sfLexaminam acest fapt mai de aproape. Fie de
exemplu 0 femeie $i un barbat,9i abt.ina-se temeia, fara
ca barbatulsa voiasca. Deci, de ee te miri daea el din
aeeasta cauza eurv89te,sau dacanu eurve9te, apoi este
' posomorit, ve$nie tu1burat, ve9nic in lupta 9i cauzand
femeei mii deneajunsuri '? Care este folosul postului $i
a infranarei, daea dragostea este '? Nici unul.
Oite batjoeuri, nu ies de aici, cate vorbe proaste, 91 cata
lupt.a nu se desfi$ura in asemenea imprejurari! Cand
intr'o easa barbatul 9i ferneia sunt dezbinati, apoi aeea
casa nu se gase$te mai bine corabiea cea purtata
de valurile marei, fiindca $i aici capitanul vasului se
afia in neintelegere eu pilotu!.
16038
242 OMILIA XIX
De aceja zice: "Sa nu opriti datoriea unul
altuia, fara numai din buna intelegere pana la
o vreme, ca sa va indeletniciti in post $i in ru-
gaeiune".- vorbind aici de cea ' cn multa, .
sl.rgui ntiL.-- Ca Impiedeqi;. pre cei uniti p,e ,a
ruga, impreuoR. pentru un timp, apoi
!:3nit enrn j)!Ji:.ett '? l)ee.i, 8e iJoate. Cl. 'cinev,a fie
immrat. en fcme1ei In acelu$i timp sa fie cu bagare
de sama $i la rugaciune; insa asemenea rugaciune de-
vine maj, exa0ta prin infrilnare. Caci n'a zis simplu ca .
sa va 1'11gati ci "sa va indeletnieiti eu rugaciUlle.a" ,
punand aceasta ca 0 ocupaiiune, iara nu ca flind vre-o ne-
curatenie. "$j sa va impeeunati, ca sa nu va
ispiteasca pre voi Satana". Ca sa nu se ereada ca
acca3ta oste 0 legiuire din parte-i. apoi $i cauza.
$1 care este acea cauza? "Ca sa nu va ispiteasca
pre voi Satana" zice. ca sa afti r.a ceJe ale curviei
nu Ie a . adaos: "pentr'u ne- .
infranarea voastra 4. .
"C[l voiesc catotjoamenii ,saJle precurrf
::;;i eu" (Vers. 7). Aceasta 0 face in qlulte locuri, G;\od
.pentru luc.ruri de indeplinit,
caci se pune pe dansul la mi,iluc zicaod:" urmatori
(irnitatori) mie sa. fiti". "CI. fiecareare darnl sau
de!a Dumnezeu". Fiindca rnai slJsi-a a.cuzat foarte
tare zic3.nd: "pentru neinfranarea voastra" apoi
aiei i-a. mangaiat, zicand: "ci fiecare are darul
sau dcla Dumnezeu", prin care vorbe nu aratii c.a
taptale sau succesele noastre nu au nevoie de s'r-
guinta noastra, ci dupre cum am zis - e1 ii mangaie.
Dara daca este dar, i?i prin urmare omll] nu Intro-
duce spre aceasta nimiC dela sine, cum de zicf:
zie, celor necasatoriti vaduvelor, bine este
lor de vor ramanea precum $i eu. lara de nu se
vor putea. tinea, sa se casatoreasca; ca mai _ bine
este sa se easatoreasca decat sa se aprinza"
(Vers. 8. 9). Ai . vazut Intelepciunea lui Pavel, cum a
aratat ca infranarea este mai buna, $i ca. nu pe
celce nu poate ajunge Ja acea perfectiune, temandu-se
OMILIA:XIX
nu cumva sa se petreaca vre-o "Ca- maibine
se de,cat sa se
Zlce,prm care cuvmt.e a aratat cat de mare este tiraniea
poftel ace$tiea. Ceia ce elspune, aceasta jnsamna: Daca
.. d . tV' 1 v
SUlerl, mUlta apri::dere a.poi iz-
ded,ureri. J i osteneli,(;a un Guinvl;, Ie abati
dIn calea ceB. c.::r-eaJjV:l"L , ' " -
,\pifi i .n('1 l"""i " ' .
7! . __ .t ct "'''. ''' ' ' J f:i .!. _ :11U i...JU, Cl
. (Vers. 10). Fiindca a <cita. 0 lege
hotarlta pusa de Chrlstos, de a nll lasa pc femele (fecat,
numai pentru caz de curvie, de aceia zice ,. nu eu ",.
cCele spuse mai 'nainte, de poilte nu s'au spus cu toata
exactitatea, totu$i lui i s'au paruL a$a,-"-ceia ce spune
aici insa, e1 0 preda cu toata exactitatea. A$<i ca ex-
presiunele;, eu" Sli "n u eu J. au aceast.a deosebire. $i
pentru canu curnva sa-11 Inchiplii pe ale lui ca
ne$ti, de aceia a adaos: "ca n)i se . ea si eu
am DuhullulDumnezeu" (Vers. 40), DaI"a(;AfI.!)O-
roncit Domnul celor cas'itodti "Ferneia de
sanu, sedc..sparta;' lara de sGva si desparti sa
nu se inadte, sausase impacecu blirbatul s&u".
(Vel's. 11). (Fiindca s'a inta mplat dezhina ri; :lice, fie din
cauza InfranareL fie din alte prel.exte micimi de su-
l et, de aceia e eli mult mai bine ea nici inceputul sa
nu se fa.c\c1, lara de cumva s'a facut, apoi remana femeia
cu barbatul, $i ehiar d-3,ca nu mai aee r elatiicu ctansul,
eel putin nu ma.i are pe alt bar-hal ..
eelodalti eu zic, n u Domnul; de are
vre.:.;un feate rerneie necredi neioasa, ea va
voi sa eu el, sa nu 0 lase pre ea.
$i femeia de are barbat credincios, acela va
voi sa vietuiasca eu dansa, sa nu-l lase pre el"
(Vers. 12, 10). Dupre cum atunci rand vorbe.;;te de a se
desparti cineva de curvari, a faGut lucrul de In-
dreptat, zicand: ,,$i cu adevarat 1) mi cu eurvai'ii
. 1) Nota. A se vedea explicatia traducerea exacta a ex-
presiunei 01> 'ltaY,,,,, din. acest pasaj, la omilia a XVI, pagina 204.
m Notd. .
244 OMILIA XIX
lumei acestiea" tot .aid a prevazut muita
"iara de are femeia barbat
credincios, barbatul are femeie necredincioasi=l,
sa flU 0 lase pre .Cespui? . Daca este ne-
credincios . . saramana . el.1 iemej;:;',iar-t\ de
.
. este mai pre JOs, lilsa
foarte mult cele IClJe tale. 0 face e1 C!l
jartfa, zicirid: "Lasa jartfa ta inamtea aita.rutuJ,
si mergimai intAi de te impaca cu fratele tau"
(Math. 5, 24). Aceasta a facut cu eel ce 0
de talanti, caci de datora 0 mie de talantl,
n'afost pedepsit decat atunci, cand el tortura pe fratele
sau datora; 0 suta de dinari.
Apoi ca flU cumva femeia sa 3l toama ca va de-
venl necurala prin impreunarea ei cu barbatu1 necre-
dincios, zice: "Pentru ca se sfinte$te barba:tul ne,..
credincios prinfemeie (credincioasa), $i se
te$te femeia necredincioasa prin , barbat (c!'edJn-
cios)". (Vers. t4) .. Daca cel ce se lipe.'$te de. curva . este
un trup, apoi est.e invederat ca femeia care
de un idololatru este un trup. Un trup este, JUsa nu
devine necu.rat., ci curiiteniea feroeei necura-
tenia ba,rbatului,dupre ;eum fi..i bar-
Datului biri:!jc,7te . .p.ecurilteme8, feme81 necre-
dindoasa. Deci cum aici este biruitaneeurateniea -pentrD
care se permite traiul 1.0 ce Cll feme!,?,
Burva barbatul nu este lllVInOV8,tlt daCl;I, I) a)unga.?
Fiindca aid este speranta ca: acel, r11tacitse va mantul
prin casatorie pe cand acolo casatoriea se desface;
acolo amandoi'sunt conrupti, pe aid. numai
este cu paeatul.De pilda, eu spun ca femela ce a curvlt
odata este spurcam. Ded, daca eel ce s.e de
este un trup, apoi 9i el devine cu<?
prin urmare, curateniea intreaga a msa
nu este Este necurat idoloiatrul, msa femem nu
este necuram.Daca ea ar fi fost cu el in ne-
curatenie, voiu sa zie In necucel'llicie, de sigut ar
trebuit ca ea sa devioa necurata, dara acum lata ca
idololatrul . este necurat in altceva, pe cand femeia se
de un lucru In care el nu este necurat.
Casatorie este la mijloc unirea trupurilor" fntru cat
OMiLiA XIX
245
esle, tovaraf;;ie. Pe laoga aceasta este apoi :;;i speranta
ca un asemenea barbat se va indrepta prin femeie, caei
iinpreuna cu ea, pe cand pe celalalt nu este
asa de Cael in adevar,curnceea eein treeut a
r05t ner;instiia, cacia devenit 3, . aHuia, r,ej<1"I:.e a disDre-
ca.sa.:tori?i 1 .. va, accasta, zic: .ca
$iHndrepte pe eel 11edreptatii pe cel ce
acum ca strain fat;ade i;nil$i ; acolodupa curvie.
barbatul ou mai este barbat, pe cand aid chiar daca
femeia este idololatra, drepturile barbalului nu sunt
pierdute. Nu cum s'ar intampla ea cu necredin-
ciosul, d voind el, pentru care zice: "$i acela va VOl
sa vietuiasca cudAnsa((. Ce vatamare poate ft, spu-
ne'mi, citnd .$i .cele -ale evseviei raman ne$tirbite, In acela$
timp sunt sperante buneflentru eel necredindos? Ce
vatama:re poate fi, de a ramanea uniia ca casa-
toriti, a nu introducepricini de lupte prisoselnice?
Caci apostolul nici nu vorbe9te aid pentru eei ce DU
s'au unit ioca ln acest chip, ci pcntru cei ce deja S8
unise. Ei n'a zis: (daca cineva a lua pe un ne-
credincios ci "daca are barbat necredincios, sau
femeie necredincioasa" .De exemplu, daca dupa ce
s'aucasatorir a primit credinta, $i. daca celalait rama-
nand in necredinta a vietui lffipreuml,
apoi acel traiu sa nu se strice.
"Pentru ea se sfinte$te barbatul necredin-
cios prin femeie (credincioasa)" zice. AtM de mare
este prisosinta curateniei! Dura ce ?Oare Elinul este
sfint? Nici decum, caci n'a zis ca este sfint, ci ca se
prin femeie. Aceasta 0 a spus nu ca sa-I
arate pe acela snnt, ci ca sa scoata pe femeie din
frica, pe deoparte, iara pe alta parte pe dansul
sa-I atraga spre adevarului. Nu In unirea
trupuri}or sta necurateoiea, ci In Gugete In inten-
tiunea omului. Mai departe apoi da dovada. Daca,
zice, remanand necurata dai vr'unuicopil, apoi
acel copil nu este numai din tine .$i deci estp-
,. necurat, sau pe jumatate curat, pe cana acum el nu mai
este necuratl). De aceia a adaos: "Ca Intr'alt chip
feciorii vO$tri necurati ar fi, iara acum sfinti
sunt", adeca nu mai sunt necurati. El a numit sfinti
246 OMILIA XIX
pe acei copii, scotandu-Ji prinaceasta vorba frica unei,
astfeliu de ,' banueli.
"lara de se desparte eel necredineios, des-
tV <::A" {' fl t .
par ,,ler'3 t5), AIC} .a.plll., numa! os.')
DarfVee fnsamn,a,: .jat8" de se des parte eel
din.cic:s ,; ? . Iti de, -a:
j'ci"tfl 9i a lua pi-!xtG prin disatoric Itt nccucernicica lui,
sau a pleca din casa, apoi atunci mai bine esle-de a
strica caSatori0a, $i nit::CdedU cUG,erniciea). De aceia a
9i adaos: "ea nu este robit fratele sau sora in..,
tr'unele ea aeestea". Dadi in fiecare zj se cearta
se lupta pentru aceasta, apoi mai bine este de a te iz-
bavide acest rau. La aceasta 9i face aluziune" zicand:
"ea spre pace ne-a chematpre noi Dumnezeu",.
Acel&' este care a dat pricina de desfaeere, dupre cum
face 9i cel ce curve$te.
"Cace $tii, femeie, oare rn<lntui-'ti-vei
, {vers. -A'ceasta estezis3; de -exPY?Slunea
,,'.-. S"- .' ' 'I <:;::;CP nr
p
e1" 'uDa"'':; el ' ,;,-'"
lie; e "ovU .a.U . .... ..-' 1""' "V . ......... , .. \.....-'-AI ...... ,
nu se impotrive:;;te, ramai pc langa dansul, caci ai $i un
ca9tig. indeamna" 9i. convinge:l, caci
niel un daseat nu va putea sa faca cem ce Vel tace- tu,
ca temeiP,l). f5i nie! nu'-i impune vre-o siluire, sau cere de
la dansa ca numai de cat safaca ca nu cumv8. s8"
.. clevina greoiu in vorbi'i., nici nu poronce$te de l, se Je- .
pad A, deaceasta sarcina, ci prin ne$tiinta viit0rului l11sa
Iuerul in suspensiune, zicand: "Ca ce ;;tii, femeie,
oare barbatul? saD.' ce barbate,
"""'C "'''tint''l' Ji V ,e.]' e'" '>" <;:1' Fa
v
ra
v
'1U-
val 1.1.1 ........, lIU '--' 1'--' .J. .10..; y Ja.l "
mai fieearuia precum aimpartit Dumnezeu,
fieeare precum I-a chemat Domnul, sa um bie.
$i mtru to ate biserieele poroncesc. De este
eineva ehemat fiind taiat imprejur, sa nu pof-
teasca netaiere imprejur. Intru netaiere imprejur
cineva s'a ehemat? Sa nu se taie imprejur. Ta-
ierea jmprejur nimic nu este, $i netiiierea Im-
prejur nimic este,ci paza poroncilor lui. Dum-
nezeu. Fiecare intru ehemarea care s'a chemat,
intru aceia sa ram:ina. Rob e$ti ehemat? Nu-' te
OMILIA XIX 247
griji'" (Vers. 17-21). Acestea, ZiC8, nu contribuie cu
nimic la credinta Deci, nu te certa, 9i nici te teme, caci
credinta Ie-a scos pe toate acestea.
"Fjeeare intru ehemarea -oares'a chemat,
inUu aceia sa rama,n,". AJ fost chcmat Q,va.nd: 1'e-
meie. . nec.}"cdincicjf1gP.,"? . R;1 . .-tr:;),i }n. (:.b .. .. -si nr:
iJcntr'u c.he;-; :at .
te griji, Ai. fast
fimd netaIat ImpreJur1 Ramal netaIat ImpreJllt.AI
fEnd taiat imprejur1 Ramai taiat imprejur. Cad aceasta
insamna expresiunea "Fjeearuja precumaimpar1,it
Dumnezeu". Aceslea nu sunt piedici intru exercitarea
evseviei. Tu fiind rob ai fost chemat, a1tu1 ava nd femeie
necredindoas8", altul tlind Udat lmprejur. Va!! Dnde a
pus el robiea i Dupre cum iaierea' irnprejur cu nimic nu
folose9te, precum nid netaierea imprejur eu nimie nu
viitama, tot a:;;a nici I'obiea sau libertatea. :;:;i peniru ca
aceasta sa 0 faca mai lamurita, zice: "ei de $i poti
'-'Q ft.; d
O
- hnd " Y]'J 'i ,'",-,a j' u ,-," 'H" UD"''' _ .. -.'
.,Jf..A, 1. .' vv 0UtJ 1.'-' , a..utva.
rrlult inca L,lara de ee 08fB c.elui
ce putea sa se libereze ca sa ramana rob? Voind a ariHa
ca robiea cu nimic nu vatama, ci inca chiar tolose$te.
Si nu sunt in DeCUnO$tinta ea sunt uniia eari sustin ca
"maj mult'te sU[June"este zisa pentru
eliberare din robie, zicarld ceo (Idaca poti a te elibera, Ji-
berea,zJ.'iAe), insa a.cf'.st. cllVllnteste. ell totuL cont rar mo- .
dului de vorbirea lui Pavel. cu adevEirat fac8a
aJuziune Ia aceasta. Cad mangaind pe rob si aratand
. ca, el cu nimic nil este nedrcnlatit. nu 'j ar II poroncit
ca sa devina slobod, fiindca po"ate' i-ar fi raspuns- cineva :
dara dad nu POP)) Ded, nu spune e1 aceasta, ci dupre
Cllm am zis mai 'nainle, e1 a arata ca nimk nu
esle mai mult cu eel devenit slobod, ({chiar de ai fi
stapan in a te elibera, zicc, ramai a slujl. Inca mai
mult.
Mai departe, apoi pune cauza, zicand: "Ca eel
. ee este ehemat Intru Domnul rob, slobod Dom- .
nului este; a$ijderea $i eel ce este chemat slobod,
rob este lui Christos": (Vel's. 22). In cele dupre
Christos, zice, amandoi sunt deopotriva. Dcopotriva e;;ti
til rob allui Christos, deopotriva $i stapanul tau. Ded,
248 OMILlA XIX
cum este robul slobod Ca te-a eliberat, zice, nu numai
de pacat, ci inca $i de a mai ramanea rob al robiei ce]ei
deafara. El nu mai Jasa .ca robul sa ramana rob l;li
nici ,?n1 stand in robie, E;li ;xcef,tta esie minupea cea
Dara cum oare robul ramanandroOe.ste sIobod?:cand
cste scapat de ' patimi,;;;ide d;ind::{ls-
averi)e. cefela'ltkpft.l.irnl.
"c.1} pret sunteti cumparati, mi va
oamemlor" (Vers. 23). Expresiunea aceasta este zisa -
nu numai catra robi, ci ci1tra cei slobozi. Cad se poate
ca fiind cineva rob, sa nu fie rob, precum $i fiind slobod
sa fie in acel8.$i timp E;li rob. Si cum fiind rob, nu esto
rob'? Cand el face totul- pentru . Dumnezeu, cand nu este
ipocrit, $i cand ceia ce face nu 0 face de ochii oamenilol',
slujind oameniior ei este slobod.
:Bmd cineva slobod este rQb'? C,and Qameni!or
. vre-os!ujba oare-care uricioasa" 'SgU pentru pofta de
,'" pentru fmbtiibarea pantecelui,sau pentru sta-
, p?-f'le. _ Unul ca aCesta este mai rob de cat toti robli,
... chlB:.r ,dcar. fi In 8,devar, acesf,.e
d?uarmpreJurarI: Rob a fost 10SH, msa, nu rob oame- .
mIor, pentru care chiar in robie el era mai slobod de
cat toticei slobozi. Dara n'a ascultat de stiipana sa Ja
ceia ce voia dan sa. 'iarai?i, sloboda era acea
mai, roaM de cat toate roabele. 9f vreme .ce se rugft
9
1
pe sluga sa Iosif, - .. 1n$a n'a putut convinge
pe cel slobod ca sa faca ceiace nu"Vola a tace. Deci
faptulacesta, nu mai era robie, ci ehlar liberlatea cea.
mai Caci cu ce a fost fmpiedecat e1 di9robie spre
fapta buna'? Auda aceasta robii $1 eei slobozi. Cine a fost .
'? . Ce! rugat, sau c.eia ce se ruga '? Ceea ce cerea cu
starumta, sau cel ce dlspreWia pe ceea ce se ruO'a'? Caci
$i pentl'U robi sunt hotare puse de Dumnezeu, Prin care
se Iegiue9te pana unde trebuie a ti pazite, iara a trece
peste nu se cuvine. Cand sUipanulnu po-
ronce$te mmiC dm acele care nu pIac lui Dun:nezeu
trebuie a'i urma 9i a se supune lui; - mai
msa, ae I<?c nu trebuie a se supune, $i cu chipul acesta
slobod, Dara daca ai mers mai departe,
apO! dual' slobod de ai fost, ai de venit rob.
- Aeeasta tocmai da a intelege, zicand: "Nu va fa-
ceti robi oamcnJIor" . Dara . daea nu este8.$a, $1 apo-
stolul ar fi porollClt de a panlsi pe stapani, $1 a
OMILlA XIX 249
tiona-ca sa de villa slobozi, apoi atunci cum de Ii sfatue9te
zicand : "Fie-care intru chemarea in care s'a
mat, intru' aceia sa ramtma ?".!;)i aiurea: "Cati
SllJ,)t sub jug robi,pre stapaniisai de toatacinstea
y rednici sar j iara.cari au $tapEtnl .
sa nu-l defaime, cacj Ji"aiisutliJ,;ei
ce primesc faoerea de bine" (I. Timoth,6, L 2).
Deasemenea 9i Efeseniior, precum $i Coiosenilor scriin-
acela:;;i Iucru il hotara$te (Efes. 6, 5 9i urm. Colos.
3, 22 urm. ); de unde se vede lamuritc.a e1 nu des-
fiintaza aceasta robie, ci pe aeea venita din rautate, care
estecea mai grozava, fiindca chiar slobod fiind cineva,
ii Ce f910s aveau fraW lui losif ca erau slobozi '?
Ga1"C flU erau n-iairbbide dtt (oti robii, o1intind tatalui-
ior-, mintind ditra negutitorii aceia :;;i spunandu-li ceia ce
nu era, mintind pe frat.ele lor'? Insa nu a$a este cel
eu -adevarat slobod, ci pretutindeni $i in toaLe estc ade-
varat; pe dansul nimic nu fa putut robi, nici !egaturi,
nici robiea. nici amorulstapanei lui. niei casegasea in
tara straina, ci a in ' toate. Aceasta este
mai eu sarna libertate, cand cineva straluce$te chiar 9i
in robie.
Astfeliu este cad chiar $i in robie e1
iti liberlatea. $i precum corpul care deja na-
tura cste neranit, atunci se arata ca 81 esteeu adevarat
neranit, rievulnerabil, cand chiarprimind in el sageti nu.
nici un rau, tot a:;a ::;;i cel cu adevaI'at slobod
numai atunci Se apata cand ava nd 9istapan el nu se
robe:;;te, De aceia poronce:;;te de a ramil.p.ea rob. Dara
daca nueste cu putinta de a--fi cre$tinul sluga sau rob
dupre cum trebuie, apoi atunci Elinii ne VOl' aCllza de 0
. mare slabaciune a evseviei, iara de vorafia ca slujba cu
nimic nu vatama evseviea, apoi alunci VOl' admira pro-
poveduirea cuvantului. evangheliei. Ca dad!. pe noi nu
ne vatama nici moartea, nici Mtaile sau legaturile, apoi-
eu atat mai muIt robiea sauslujba ce 0 facem altora. Focul
$i ferul, $i roii de cazne, $i boalele, :;i saraciea, $i fiarele
salbatece, $i. muIte altele mai groza ve decat aces tea nu
au vatamat pe cei credinci0
9
i, ba inca i-au facut9i mai
puternici, apoi cum Ii va putea vatama robiea '? Nu robiea
aceasta vatama, iubitule, ci robiea cea del a natura, robiea
piicatului. De riu e9ti rob al acestei robii, Incurajeaza te $i
250 OMILIA XIX
te vesele:;;te, dici nimeni nu te va putea nedrepUiti cuccva,
de vreme cc ai moralul tau nerobit, - iara de vci fi
robit acestei robii, apoi ehiar de ai fi sloDoc1 de mii de
ad, nid un folos nu vei a vea din acea libertate.Caci-ce foios
vei aveEL - spune'mi - daca nu sluja:;;ti oamenilor, insa in
w;el timp te supui pc sine'ti tutu!':)!' p:1t.imilor Oamenii de.

Siuja:;;ti until om ?Dara:;;i stapanuiteu iti siuja$te dici e1
se mgrijai;>te de hrana de :?anatatea ta, de haine de in-
caitamirlte, {le toate :(:.ele' necesare tif,\. :;;i 11U te temi tu
aUU de mult ca nu cU01va sa fiidispretliit de stiipan, pe
cat se teme 81 ca nu cumva siHi lipseasca din cele trebui-
toare. Dara poate ca stapanu1 se culea, iara tu stai treaz '?
:;;i ce are a tace i Caci aceasta se intampla cu tine,
iara nu numal eu dansul. De multe-ori 9i tu fiind culcat
dormind 0upoftfL e1 flU S8 culca, ci sllfefa, 0 mul-
time de prin piata :;;1. priveghiaza mai grozav
decal tine. Ce a patimit Iosif atat de stapana
lut. prB cat a patimit .ca de ]a pofta co .o ardca? J.
n'a facut ceia ce voia dansa, pe dod ea tacea totul eeia
c8-i poroilc8a s dipii.llGl ei, voiesc spun de desfranarea
0 stapanea, - niei ca, a conte_nit pana"ce afacut-o
de 1'.5. Dara ce stapan poronce:;;te de aces tea '? Ce tiran
crud a1' pretinde astfeliu de lucruri ,?Roaga-te de rohul
ten, zieo) pc eel el1mparat eu bani
1
.roaga pe
priz(mier-ul tau, :;;,i chiar de te-ar stupl, tu totu.;;i rabd;},
de i--ai spune de mii de ori $i n'ar primi, tu totw;;i
tine-l In singur!Hate, silc$le-l necontenit, $i fa-te de ris)).
Dara ce poate fi mai necinstit$i mai murdar ca aceste
cllvinte '?((Daeii, zice, nid a$A nu vei izbutl c u nimic, apoi
atunci hule;,;;ie 111f:?ala pe toval'aE;lul taU. Prive;;te cat de
uricioase, cat de barbare sunt aceste poronci, caL de asprc,
cat de crude si cat de nebune stint!
Dara, oare poronce$te un stapan IUC:1'uri. de acelea pe
care Je-a poroncit atunci desfraul acelei femei '? !;)i cu tote
acestea ea n'a fndraznit ca sa nu asculte. Iosif insa n'a
suferit nimie din acestea, ci cele contrare, care i-au adus
slava:;;i cinste. Voiesti ponte a vedea$i un alt barbat sub
ascultarea unei de stapane, poroncind multe, ;;;i
ne'ndraznind de ase impotrivi? Gande9te-te la Cain, clUe
a fa.cut e1 pOfQncindu-i-se de acea stapana nemiloasa. I-a
poroncit de a ucide pe frate, de a minti pe Dumnezeu,
de a Intrista pe tatEi, de a faCe lucruri e1
OMILIA XIX
251
totul a facut c::i cu nimic nu s'a impotrivit. :;;i de ce te
minunezi dabl aceasta stapana are ataia putere asupra
cuiv;), ?-cand de multe-ori ea a. T?imiciL chiar popoare iJ?-
t.FeO'i. Dc pilda femeile MadJamtll.or !Xu.luat aproape
"-.Po .. . dll-ip,e toll prm trumuseta lor $1
:..vJ,J .. ...., 1 ...................... ...... ' -1 ' '''''' .. ' - . ..' -
prin Dofta de a Ie stapani. , . , . _ . ..
" '''Deci; 0 , astfe!iu ge- Pn .
. . J. 'f'aroptl nQYY1"'pj lnr" (in" "",,..,,U,,ti
nU va t:r ......... .1 .,,-'.1. . .. ' . ' . . . <1.....' . .... ...... '", . ........ . ; I: .,!''I!, .
pe oamenii carl va poroncesc 9j sa il';l va ple-
catioici absur.aitatilorvoastre)). ApOl cllgctul
u-i zice: ,,lara pen tru feelOare
Domnului nu am, iara sfat dau, ca un n111Ult de
la Domnul a fi credincios" (vel's. 2;,). Inaintand in
reO'ula pe drnmul apucat, e1 Y;i: urma t;;i de
roig<:>N' . Fiindca mai sus i-a exercltat m l-U pus In oran-
dui';,ji cuvinte rentru infranare,
ceva mai mare f,ii de nu amporonea, ZI.C8,. eu
ered ea, e eeva buniJ; Pentru Pentl'u aCCla:;;l pe
. . " 1:>'_ . _ ....... -.'f'V'O". < T ..... o., :itu-t..-:--ai c.u
care. a pus-ovorJJll1d -dc lOl1anarc.
femeie? Nu cauta, deziegare, Dezleg<;lJ.u-te-3.1 de
ferneie? Nu cauta femeie" (Vel's. 27). Acestca nu sunt
contrare celor mai dinainte, ci l'l1ca in cea mai mare con-
cordunta. Caci $i ae010 zice: "fara dl!l
1"" ,'; ''1,01 "iN' LeO'atu-te-al (>11 temele (
\J , ""1 (.\1 "'" \....I Llv\.,. n <:::> v --
. Nu cauta $i aceasta nil esle contl'ar- celei-
ralte Ccia ce esto conti'a voin:ei,Dumai aceia -se poate
con;ider:a ca deziegare, pe cand arn,an?oi :se
neaza din buna vointa, apoi atune! nu este UIJI?H,
aceia <.:a sa nu S8 Gf'eada aceasta estc () dm
parte-i, a aduos: "lara de tc-ai insurat, n-aJ gre-
(Vel's. 28). Apoi e1 ail. ca ce.1e prezente,.
voiea de fata vremea cea scurta a vlet81 noastre, Jl
cazurile de ' feliul. Caci dypa swe
multe, pe care le-a dat SE\ mtelege $1 alc1, $} m ;'01'-.
bele de mai sus pentru lUfranaI'c: acolo spunand Cd, fe-
meia nu are stapanire pe sine, iara aici zicaud:' ,e-
gatu-te-ai" . .. . . ..
lara de te-ai si insurat, n'al greslt". Aceasta
nu 0 de ceia c:e':;;i-a fecio:eln,ica,
- una ca aceasla de sIgur ca a s a
Daca vaduvele l$i iau pedeapsa marltanctu-se de a dona

2,52 OMILIA XIX
-O\ira, dupa ce i'?i-au ales odata vaduviea, apoi cu amt
. mult "Dara nacaz in trup VOl' avea
unllv ((. (<Jnsa, ziei, $i plaeere vor a Vea.
Dara, pe aceast.a .. ct; fmputintl.t-ti prII)
timpului .<ie fata zi i..'And eavrenl
P
-Q ;4P.
.. _; "', .
.--y: ... ' ...... .... v ,'-< ,
tor; pf'inageastalume, $i iaurmaa 1e$i de aid,
tt} te lotr'una inauntrul eill. Chiar . .dac.a
saLorlea n';=.I.r avea nici 0 suparare sau nemultamire $i tot
ar ca <:;inev.a sa grabeasea spre viltoare, -
dara daca de.ce sa i se mai puna
ee sa se mal la 0 astfehu de povoara, cand
ce a luat-o cineva, trebuie a se purta
fehu cum zice; ."Cei ce a11
fen;tel
1
sa fi e avea". Apoi ' IntroducaDd
cole vntoa:e, lara:;l a !ntors vor.ba_spre cele pre-
,-,nele ::.unt auhoVmCe$.t1 ea de plIda cand spune:
cel inSUt8:t alelumei, iara eel
ale Donmului, cum va pHicea 1)om-
nAulUl , lara sunt de ale vietei prezente, ca atunci
eand zi,ee: JJ ea voi . fara de grija sa, . fiti ((
{\(erAs. --. cy $i lasa
stapaOIpe Cam daGu eel ce a aratat ee arrume
de !a urrna $'isile.:5tepe attii sa rata '
du}:',:,. voea ,Sd., <:tpOl pr m ageasta lasa: a cit
el n are .lQ.credere . vor-l;>ele At ea prin
l?VOlrea de. el mult :sfatmt, ';;1 In
. timp neslmtlte.l-a oprlt, zlc3,nd: "$1 aceasta spre al
v?strulolos ZIC, nu ca Sa va puiu voua cursa
C! ,tmna apropiere de Domnui
srmnteala (Vel's. 35). Auda deci fecioarele ca
nti IO aeeasta sta .feci<?r!ea, caci .eea care se ingrij'a$te
de cele ale lumel, mel nu mal este fecioara, 9i nid
mai os Ie bu?a euviinta. Caci zicand: "se deo-
femem fecioara" (Vcrs. 34) a pus
deoseblre Intre. cum $i prin ee anume se departeaza
u.na de dand 0 definitiune exacla fecioarci cum
$1 femell rnantate, el n'a spus de nunta niei de Infra-
nare,. ci de $i de prea muM, 'oeupatiune. De
aJtfehu nu umrea barbatului eu femeie este un luert1
253
OMILlA XX
---------------------------------------.--------
rau, ci rauleste de a fi impiedecat unul spre
filosofie. "lara de ise pare euiva ea, i se face
vreo neeinste pentru feeioara sa" daea -Ii tree
tin!l'etile" (Vers.36). Aiei ITlise pal'e ca vorbe9te
. pentru ' casatorie, iara ingeperal spunetot. pentI'u. fe-
..: !>ioriB.fiin-ddt ne!ltrJ.l felnilfl. A. fast. miirit.<:)J,il,
elpermite$i .'. a 'duna , casatoi'ie"inSEt. namai ' intru
Domnul" zice.Si cBlnsamna "uumal intru Dom-
. nul ?'" Adedi cu'toata demnitatea, ell toata intclepciu-
nea, fiindca deaeestea este nevoie pretutindeni, $i de
aeeia trebuie a Ie eauta, caci de altfelill nu este eu Pli-
tinta de a vedea pe Dumnezeu. Dara daea poate treeem
rapede asupra fecioriei, apoi sa pe
tasca de lene, asupra acestUl pasaJ,sau rna'lbme
zis asupraaeesteiehestiuni va 0 ?ar.te
intreaga >l), unde am treeutin revIs\;atoate oblept
lUmle
aduse tecioriei, $i de aceia --amerczut ca. a rom vorb't
si aid iara.$i de aeest lueru ar fi eeva de prisos. De
aceia. noi trimitand aeolo pe ;1uditoriu in privinta
riei, 'aid spunem numai -atata, ea trebuie de . a diuta
necontenit infranarea. "Paeea sa urmat
i
, zice, $i
sfinteniea, fara de care nimeni nu va vedea PIe __
Domnul" (brei pentru ca' sa ne lnvred-
nicim de a-I vedea $i a ne afia 10 feQiorie, ::;;i fie ca
gasl_ In IntEda...casatoTie, ca doua, .<lce?-;syt
sa 0 alungam, pentru ca sa ne lOvredmcI01 de Impa,ra-
tiea eerurilor, prin Charul Domnului nostru lisus Christos,
caruia se eade slava $i slapanireain veeii vecilor. Amin .
OMILIA xX
"lara pentru eeie ee se jartfesc idolilor
ea toti avem insa face semet
i
, iara
dragostea '(Cap. 8, 1).
I} Nota. Face aluziunela Tractatul sau Despre feciorie.
254
Mai intaieste necesar . a $ti ce. voie$te sa spuna
prin. acest pasnj, caci numa,i a::;>a cuvantul ni va fi lesne
de priceput, Cel ce vede pe cineva acuzat, daca mai
IntiH nu va i';ltl natura pacatuJui, nu va <;;tl ce sunt cele
'ce se vorbesc pe socoteala lui. Ded,., care era cauza
pentru ,care acuza atuud po COI'inthcni? Un pacat mare
c1
1

sput-ca, 'ci cele, ce lOS diill,ransul, $i ca idolii, lem-
,nele, petrele $i demonii, ,nepIJt,a,nd Did vatama nid
folosi cu cova, intrebuintau aceasta CuhO$tintain mod
nepotrivit fata cu ,perfectiunea lor, t;li deci, vatama-
toare atat pentru dao$ii, cat $i pentru a!tii.Caci Intrau
:';li la iuuii, $1 luau parte 1a meseIe de acolo, $i de aici
se nao;;tea eel mai mare rau, Cei ce a veau inca frica de.
idoli $i nu cutezau, 8,-:i dispretul, luau parte la ospetele
de acolo, . fiindc;l . pc mai desa f},t:-
'cand vdin aceasta G.o.uza S8 vatarnau
mult.. C::.tCl. nlClma.car nn .seatlngeau de acele nlanearl
eu aceiao;;! credintaca o;;iido!clatrii, ci maDcau din ele
ca din j<lrtfeIe idolilor, fapt care era asa zicand dir'area
ce rner-gea spreidohJl.a.trie. ct1iar acci 2:;;a
nu 5e vatamau cum s'ar lntampla, prin faptul
ca luau parte la mesele acele sataniee$ti,
Deci, acesta era pacatul lor, iapa fericitul acesta
voind a i j'ndrep!:'!., nu deodata Ii vorbe:;;tA ell dispret,
. dki Geia :::B dan:;;ii faceau era mai mult din prostie,
deci'iJ din rautale, "De aceiachiar dela Ineeput era nevoie
mai multde sfatuire, deciH de infruntare puternica
de manie. gande$te-te la lui, cum dea-
drept.ul fnc.epe eu sf:9.tuirea. zice, c,a toti a"Vel11
pentru eele ce se jartfese idoiilor". Lasand
la 0 parte pe eei s\abi, ceia ce face peste tot locul, el
vorbeste mai intai celor tari, Aceasta a facut-o si in
epistoia catra Romani, zicand: "Tu cine care
judeci pe fratele tau" (Rom, 14, 10)? Fiind ca eel
tare t;li puternic este care poate priml mai eu uo;;urinta
ccr'tarea, ceia ce face $i aieL intili Ii moae trufiea,
$i ceia ee credeau ca este allor prin exceptillne, adeea
ca dan:;;ii aveau cuno9tinta desavaf't:;;ita, aCBasta, zic,el
o deelara de eomuna tuturor, "Stirn ea toti avem
;;;tiinta" . zice, Dad i-ar fi la,sat' ca ii sa cugete iueruri
mari de dan$ii, apoi prin aceasta cu nlmic IlU ..aI' fi fo-
OMILlA xx 255
10sit- ba inca ar fi viitiimat foarte mult, Sufietul ambi-
tios 58 rnandre:;;te de ceva, ehiar daca aceiaar
vatama pe a1tii,. t?tu:;;i el se tine. strans.de !ucru,
dio cauza slave! Cle9arte. De aCeIa Pavei mal ml.:u exa-
mincaz('i.' aC8st, tapt prin sine ceia ce mai in urma
a facut si in inteiepciunei celor de afara, do-
borand Gll prisosinta , .... ..
Acoio insacudreptcu .lilnU(-,;.
aeelora era vrednic cu totut de acuzare, $1 ut;lllrintaera
mare, pentru care 11 arata ,c': ,prisosilnic, c,i
111Ca chiar ;;i ('ontra ,pro poved Ulreh AICI 11!S3,v nu, I?,utea
face aceasta, fiindca faplut lor' era, cunot;ltmta, $1 mca eu-
nO$tinta desavar::;ita, Deci nici nu er'a fara prirnejdie de a
dobor( acea dara nici tl'utiea ce 0 aveau pentru
aeeasta nu se pulea seoate cu Deei, ce '?
Mai inta.i 0 a,rata ca comuna tutuI'or, CU care ocaZ16 m"
fnloeaza semetiea lor, Cei ce au ceva mare $1 bundadi
sino'uri au acei lucru, apoi atunci se ingarnf<l mal mult.
rla""a
o
"'0 ...... ...... i;::; 'c'''' C),or\l all nu
u i' G . ;::,\.:; (A,i u..L.u.. 0., U\ .... '!.).l .1.UVl Ii U":;. 1.1\,1..1., Uip .J!
v . " .,. _1_ ."t- ...... 1 ..... "i\iI ..... ..; .' ....... A.: r:J .... .... 1 /"Ox.
pautnesc. ue:JJuB-!i:t :fi!aUUl!t;lH'!O-,l (l.J.o.U:..L 'I..Lt.
cuno"tintaaeeia estecomunEi tuturor, fiinde:'j, aceia credeau
ca e;te nlimai a ItJI',Apoi 1i1dind-o cOi1l.una tutUI'OI', el
nu se pune num:;ti pe, dansul,in act;a fijnddi
in asernBnea caz mal mult I-ar fi mallat. Dupre cum
:cand are eineva singur un lucl'u, accasta H lngamfa,
-tot Lt';>u $i a avea comun eeva, din, cele
mai putin i! ingamfa, a?ela, Gl :,c pune numa}
pe dansul, ci pe toti, caCl n a .ZIS (ca, en am cuno-
ci ca .toti ayem
pdn aceas\a expreslUne smgura, $1 mca ll-a ooborn;
trufiea-; daraprin a doua Ii-a dobiir.t-olfica niai tare.
Si care esle ae-easta Cand arata ca chiar lucrul acesta
($liinta) inca nu desavar;;it" ba
ted", nu numa:i Imperfect" CI chIar
daca nu e;.;te uOlt eu altceva, In adevar, ca dupa ce
('a toti a vem $tiinta, adaoga irnedieat: "insa
face sel1lcti, iar dragostea at;la ea daca
esle fara dl'aO'oste, apoi atund '$tiinta duce pe cineva la
u<..:urinta, zici tu, nici dragostea tara $tHnta uu
y' , \' , d
. al'e vre-un f( ,\OS)), losa el n'a aceasta, C1 .asan
r
aeeasta ea eeva marturisit de tO'i, aratiL ea are
mal'C nevoie de dragoste. Cel ce iuhe$te, ca unul
llllpline$te cm mai prineipala_ dintre toate poroncIle,
256 OMILlA xx
ehiar de ar avea vre"'-o lipsa oarecare, iute se va
bueurade pentru: dragostea ce 0 are dupre cum
a fost Corniliesnta;ml multi alpi, - pe cand cel ce
insa nu are $i dragoste, nu numai ea nimica
r:lu va'Ca$tiga, darachi.:H' dill eeiace are va eadea, .$i
de 'multe ()r}vacadea in prostii . . Ast.feliu da,r-a,
.' ' :;P .ba.
uli1 'Contra;, ro tmB pe eel eenu estecubagape ae safI'Ja;
:;;i lngamfandu-se. Mahdriea ' obh;muie$tea
imparti, pe cand dragostea ul1e$te pe cele despartite $i
duce la cuno:;;tinta. Ceia ee invederand mai departe ziee:
"lara de cineva pre Dumnezeu, acela
cunoscut este de dansul". In cat nu impiedec, ziee,
de a avea. $tiinta dcsavar;;ita, ei poroocese numai dea
o avea uoita cu dragosle, fiindea de altfelill nu este nici
un folos, ba chiar viWtmare. Ai vazut undeduee vorba
des pre dragoste Fiindea toate ralele de aiGi vin, adeea
flU dela: $tiintades:lvar$iUi, e i de acolo ca nu iubvlm cu
'. putere, niei nu cfutam pe aproapele din care cauza'
s'au in tam plat dezbinari, trufie
-, celelalte Loate de care i-a fnvinovatit inainte $i
dupa aceasta, de aceia $i apostolul necontenit aduee yorba
de dragoste, fndreptand eu aeeasta izvorul tufuror bu-
nurilor. De ce va trufiti, zice, pentru Ca daea
nu aveti dragoste, apoi ehiarsunteti vatamati. Caei ce
estemai rau dedU maodriea daca tu, apropli
,dragoste.-a.poi atunei $i $tiinta' itiva fi iri. siglll?anta.
Fjindea chiar de a-i vedea mai mult la aproapeie,
tu insa iubiodu-l nu te vei ingamfa, ci 11 vei aduce;;i
. eEt . n$,tijpta
fa_ce semet" a adaos imedieat: "iaradragostea zi-
N'a spus modereaza ci ceia ce este cu mult
mai folositoriu. $tiinta singura nu numai ea pe
cineva, dara n $i desparte de lumea eealalta. De aeeia
$i com para pe aceste doua.
. Apoi el pune $i a treia eauza, care putea sa-i bi-
rmasca. $i care Cli chiar de ar fi intovara-
$ita d ragos tea, totu$i nici a:;;a nu este desa var$ila
De aceia a $i adaqs: "lara: ,de i-separe cuiva, ca stie
ceva, inca niniic n'a cunoscut precum se cad'e a
(Vel's. 2). Aceasta este mna eea mai adanca.
N u spun, zice, ca este com una tuturor; nu spun
ONliLlA xx 257
ca urand cineva pe aproapele $i pierzaodu-;;i oriee ru:;;ioe,
el prio' aceasta se vatama singur foarte tare; - dara.
ehia"f' daca e$ti cumpatat, ehiar daca fralele
tau, chiar !?i atuoci, zic, e$ti oedesava,r$it in
Nimie r)il vei vre-odata, precum trebuie a tL Dara
daca' nQi nieio;1atii nu putem sa a exaetade
:.; cc'\t5, 'ap6i ,-eu(.nde .au, ajuns llQ.iia la:atfrW, )lebunie, in
. d:l.t .sa 'iica . ca' ciin()sc . pre Dumoezeu cu toat3, exacti-
ta.:tp.)'1,'? de am ave8,:;;tiintaexaetade toate celelalto,
file} a$ainea n'am pu tea a yea de Du moezeu exacta,
caci cata departare 8ste intre dansul $i toate celelalte,
nici BU S8 poate spune)). $i pri ve:;;te eumli-a rloborat
trufiea. EI n'a SpllS ca (mu a veti cuvenita pentru
cele ce va stau de fatal) ci (mu aveti pentru ori
ce Iueru. Si n'a zis ca voil) ci ori cine,. fie Petru,
fiEi Pa. vel: fie ,ofi.,'?j cine. Prin aceasta el i-a mangaiat,
in aeela$i timp i-a $i moder-at eu putere.
"lara cineva preDumnezeu,acela"
- nu zice c<!'acunoscut pre dansub)- ei "eunoseut este
de dansul" , adeca nu noi l'am eunoscut pre dansul
j
ci el ne-a cunoscut pre ooi. De ar"eia 9i zicea Christos:
"Nu voi'm'ati ales pre mine; ci eu v'am ales
pre voi" (loan 15, 16), 9i iara9i : "atunci voiu cu-
precum cunoscut sunt" (1. Cor. 13,12).
Deci tu cat de ii-adoborat trufiea. Iotaiu
:i aratat ca ceia ce 9tiU; este$tiut de toti. "Toti
avem ziee.Mai de parte a aratat ca singura
9tiinta fara dragoste, este vatamatoare. "Ca ziee,
" .face SlleW' .-Mai departe apoispunecachiar
gostea de ar fi impreuna, totu:;;i aeea TIU 8ste de-
savar$ita. "lara de i se pare cui va, zice, ca
ceva, inca nimic n'a cunoscut, precum se cade
a Pe laoga aces tea mai arata ca chiar niei
aeeasta n'o avem dela ooi, ci dela Dumnezeu care ne-a
daruit-o, caci n'a zis a cunoscut pre Dumnezeu ci "cu-
. noscut este de dansul". Dara daca ou au $tiinta de:..
savarl;;ita, apoi viI1edela dragoste, pe care 0'0
. au dupre cum trebuie. "lara de cineva, ziee,
pre Dumnezeu, acela cunoscut este de dansul" .
Deci, prin toate aces tea doborandu-li trufiea, mai departe
In cepe a dogmatiza, zicand astfeliu:
16038 17
258
OMILIA xx
"lara pentru mancarea jertfelor
stim ca idolul nimic nu este in lume, cum ca
flU este alt Dumnezeu, fara numaiunul" (Vel'S. 4).
Dara tu prive$te in cata stenohorie 3:jut;ls,
voieste a ronstru1. deod8.ta. aeeste doua Ide]: ca trebm8
a dnevadela astfeliu de mincari, $i ca uU au nici-o
' ,' ': ;. ._ .... ... . -:.. ... . ..;,: .,.;,. ... . .. ... '.:;.. ; . . : ... .. ... .. :":';,;,
u6 yo,VJ .. JI .. IO-" lJ\.> ' :'.""'" 0(. ' J UJ!JOs:':-
din eie; idei care TIuse pl'ea. l'mpaea , lnt.re d Etn-
sele. Cad, in adevar, aftand ii ca acele mandiri nu aduc '
nici-o vatamare, at fi dat Davala 1a asemenea. os pete ca
indeferente,-iara fiindopriti de ase de dansele;
ii ar fi banuit, ca avand putere spre a vatama" au fost
opriti. De tocmai in<2eput
O'resita de idoh, ' pune ea eauza prmclpala a departar81
lor "de asemenea mancari scandalul frati lo1', zicand ast-
feliu: "Iarapentru mcitrlcarea jertfelor
stim. ca idolul nimic nu este in 111111e" . Iara:;;i
faee / fantul coroun nu Ii permite ca numai ii SEi
!':t.ip. r.(!=;tiint.a ,weasLao intinde in toata lumea. Nu
zice,stapane;;;te aceasta credinta, ci
pretutifidel1h; ..-- Care c.rcajnta-r "eli idollJ.l l11Illic 11U ___ _
este in lumesi ca nu este alt Dumnezell
numai unul". A$8o d;:l,ra nu sunt. idoli .Nu mai...sunL
de ale iqolilor P:\ au ni<?i-,?
mel nu sunt Ciumnezel, CI de mom ,,/1 prm
aceastii expreslune el se adreseaz3. f?i cat.ra paganii cei
mai ordinari, in acela;:$i timp. :;;icatra cei ee se pi'ireau
ca sunt filosofi. In ndevar, eaeei dintai cu nimic mai
mult nu se deosebeau de petre, iarii cei lalti srnmeau ea
illtransii locuesc. ni$te puteri oarecare, pe care Ie $1 nu-
meau dumnezei. Ded, apostolul catra eei dintai spLIne ca
idolul nimic nu este in lume" , inra catra cei de
doilea ca "nu este alt Dumnezeu , fara numai
unul". Ai vazut ca e1 llU scrie acestea dogmatizand
cum s'ar inwmpla, ci spre combaterea eelor de afara
Caci aceasta trebuie a observa peste tot locul, fie ea e1
vorbe::;;te eeva in mod absolut, fie ea se adreseaza a1-
tora. De altfeliu aceasta contribuie foarte mult in lamu-
rirea dogmelor', ba cbiar $i ill prieeperea eel or vOI'bite.
"Pentru ca de sunt care se zic Dumnezei,
ori in ceriu, ori pre pamant (precurn sunt Dum-
OMILIA xx 259
nezei multi, Domni multi), i3;ra noua un Dum-
nezeu este, Tatal, dintru care sunt toate noi
intrudansul, unul Domnul Iis us Christos, prin
care sunt ' toate noi printransul" (Vers. 5.6).
Fiindca a spus mai sus ca ,idoiul nu este nimk;:;,i ca
:;
ca sa nu se creada ca e1 se contea, ceioI' pu-
ternici, adaoge imediat zicand: ,;Pentruca sunt
care se zic Dumnezei ... , precum sunt Dum-
nezei multi", 9i nu ca suntin fiinta" ci "cari sezic",
adecii' nn ca sunt In realitate, ci cilA au nnmai In vorbe.
"Ori in ceriu, od pepamant " zice, adeca vorb89te
aici de soare, de luna de stelele (;e sunt pe ceriu,
pe toate acestea Ie adorau Elinii, iara cand spune de cei
de pe pamant, face aluziune la demoni $i 1a toti cei In-
zeificati dintremuritorL
. "lara. noua, un .Du,mnezeu este TaUE". Mai
sus a pus nllmai. Dumnezeu fara. expresiunea "Tata.1" ;
caci nu este ait Durnnezeu, rara numai
. .. unul "-; iaraaiJumdupacea seos (;u desiivarliiire pezeif .
' . .I.,'
.. pagam (}P, -a ' '; " '.n.pGl, Bela
ce este dovada cea . mai rfIare a dumnezeirei, adaoge :;;i
aeeasta: lldintru care sunt toate". Aceast.s. Bxpre-
siune arata liimurit ea aceia. nu sunt.Dumnezei, aupre
cum zice $i Prorocul: "Dumnezei cari cerul
mantul n'au facnt, sa piara. de pre p8JY1B.nt
de suptcerul acesta" (Ieremia 10, 11). Mai departe
apoi adaoga iili ceialalta expresiune, care inca nu este mai
mica ca cea dintai, caci ziee: noi lntru dansul".
Cand e1.zice: "dintru care sunt toate" ,vorbei?te de
creatiunea $i de face rea tuturor din nimic, iara cand zice:
noi . intru da nsul (( vorbe$te de credintii 9i de apro:"
pierea noastra de dansul, eeia ce zicea $i mai sus:
dintru dansul voi sunteti intru Chr'istos Iisus"
(Cap. I, 30). Dintru dansul noi suntem de doua ori: $i
ca ne:-a adus 1a viatii din eeia ce nu eram, 9i ca ne-a
adus 1a credinta din necredinta, fiindca $i aceasta este tot
creatiune, dupre cum zice:;;i aiurea: "ca pre amandoi
260 OMILIA xx
saA zideasca intru sine intr'un om nOli" (Efe-
seni 2, 15).
unul Domnul IisusChristos, prin care
. sunt toate rioi printrammP'. $i Christos
acela9i lucru sase foteleaga, ' eacj prjntra;flsul fl. -
fost adus 1(). yieat.a neamui ' nostru Qinenes(; dineela
a fost fntors din
la adevar. A$a cit expresiunea. ;,dintru care" nn este
pusa fara Christos, fiindca dintru dansul am fost creati .
prin Christos. dara nici denumirile acestea nu Ie-a,
separat una de alta, acordand Fiului numele de Domn,
iara Tatalui numele de Dumnezeu. Ba inca scriptura
nue$te de multe ori de a confunda aceste denumiri, precum
acolo unde zice: "Zis-a Domnul Domnului ' meu"
(Ps. 99, 1), $i iara$i: "Pentruaceia te-a nns pre tine
Dumnezeule Dumnezeul tau" (Ibid. 44. 8) $i iara$i :
"DintrU care est/:{ Christos dupre trup, care este
pteste toate Dumnezeu" (Rom. 9, 5), $i in multe
locuri ar pulea vedea. cineva confundate aceste denu-
miri $i puse una in locul alteia. Dara daca aceste nume
ar fi fost separate in natura lor, $i fiul nu ar fi
Dumnezeu,$i DumneZ8U ca $i TaUi,l, ramanand insa Fiu,
apoi atunci zicand: "lara nouE!, un Dumnezeu este",
era de prisos de a mai adaoga' ex[!resiunea "Tat-af",
voind a arata pre eel nenascut, cMi 81a. de ajuns nurnai
tienumirea de Dumnezeu, spre a arataaceasta. $i nu
numaiaceasta, ci inca se maipoate altceva. Daea
de pilda tu zici ea de vreme ce se spune ca unul oste
Dumnezeu, apoi atunCin\l se potriv8$te Fiului numele
,de Dumnezeu, iata ca in asemenea caz lueru se
poate spune $i de FiuI, de Fiul se zice ca
l' unvl este Domnul" nu spunem ca aceasta
denumire se cuvine numai Fiului. ca puterea ce 0
are expresiunea "unul" aplicata Fiului, aceia;;i putere
o are aplicata Tatalui, precum cand zicem ca
"unul este Domnul" vorbind de Fiul, prin aceasta
noi nu indepartam pre Tatal dela denumirea de Domn,
dupre cum este Domn ::;;iFiul, tot a$a. nu indepartam
nici pre Fiul del a denumirea de Dumnezeu, dupre cu m
Dumnezeu este Tatal,diri cauza case zice ca "unul
este Dumnezeu Tatal". Dara daca uniia ar zice, ca
OMILIA xx
261
de ce oare apostolul n'a amintit aid de Duhul
la aceasta am' putea. raspunde ca :,orba
adresata idololatorilor, ca lupta lUI era contra zellor,
domnilor celorlllultL l1ceia numlJld;, Dum:
nezeu DrB Tatal, pre Fiul l..:a humIt pomn. Dara
, . "" .. ... ' " 1 ' I " .. d .. d'" "' T'}-1 'po Tr'tal
asta aata.:avJstolu II a m c: Jv(;l, ..
<i)(ii;pl),-,fmpredna, co Fiulf .ctl - .sa !ill
de daui?ii . ea e1 vorbe;;te de Domm, v';;l mCIpe
nu J-a ntifmt Dumnezeu imprcuna cu Talal, ?a nu
sa se creadade dan!?ii ca de dOl DumnezeJ,
dece sa te minunezi ea n'a amintit de
Fiindca Iupta lui era indreptata ca-
rora voia. a Ii arala ca printre nm CrB$tmll nu este po-
Htheism, ci monotheism. De aceianecontenit !ace intre-
buinta,re de expresiunea ,) upul" .,. zicand: ;,.ca.?ll
alt Dumnezeu, faranumaj unul" $i "lara noua
un Durrmezeu si un... Domn". De unde se vede
cit e1 crut.and oarecum slabi'i.ciunea a
buintat aceasta expresiune, $i de . mel
amintit de Duhul Sfint. Pentruca .? ar .ft. lost va.$a,
apoi atund nici aiurea n'ar fi trebmt sa de
Sfintul Duh, $inici sa-I alatureze pelansa Tatal $1
langa Fiul. Duh!ll SfiI?-t ar .ft. ,de,
$i de Fiul, apOl cn atat mal la botez D. ar sa
se aminteasca de el, la botez ZIC; unde mal sarna se
vede demnitatea Durnnezeirei, se harazesc da-
ruri de aceleacare se cuvine numai de
a Ie acorda. Eu am spus cauza apostoll!l .
n'a amintit aid de Duhul Sfint, dara daca nu este a$a,
apoi tu atunci spu} ce yorbe9te
de dansul. ' Dara nu Vel gfl.S1 al.ta. a ml
decat ca Duhul Sfint este cmste eu Tatal $1
cu FiuI. Cand apostolul nu are
v
niei 0 v prieina de ase-
menea natura, prive9te cum alatureaza pe D.uh
pe langa Tatal $i pe langa Fiul,.zicand pllda
Charul Domnului nostru lIsus Chrlstos, dra-
lui Dumnezeu 'fatal, imparta$irea
Sfintului Duh sa fie cu voi cu toti (II. Cor. 13,
13); 9i "E?i sunt darurilor,. iara DU- ,
hul acelasi si 0sebiri sluJ belor sunt, Jar Dom-
nul acela5i' 5i osebiei lucrarilor sunt, iaraDum-
nezeu este, care lucreaza toate intru toti"
262 OMILIA XX
-------------------
(I. Cor. 12, 4-6). Acum insa fiindca cuvantul lui este
indreptat contra Elinilor contra celor mai slabi dintre
Elini, apoi treee sub tacere aceasta chestiune, ceia ce fa-
ceau Prorocii in privinta FiuJui, fiindca niciiiri nu
amintesc de dft.nsu) DA fata. din cauza slabaciunei au-
ditorilor. . " '
. -' u este in .c.:; ers . . i7).
stHnta '1 Acea despre DumI10Zell, sau ' rienLl 'U Gele .
jerttite idolilor '? -Aici sau ca de -Elini cari
cinstesc multi dumnezei doml}i, $i cari nu cunO$C pre
adevaratul Dumhezeu; sau ca face aluziune 1a cei mai
slabi dintre Elini (cre$tini dintre ginti), cari Inca. nu
lamurit ca ii nu trebuie a se teme de idoli, ca
idolul nu este nimic in lume, Deci zicand aceasta, el a
mangaeat pe uniia ea ace$tieaeu b18,ndete $i Ii-a ridicat
pe nesjmti te mora.luL DealtfelillI1ici ca trebuia de a se
atinge de dam;;ii lntr'una, malalesca trebuia iara;;l
in curand de a se atinge de ii mai GU puter'e. .
ia
p
3, oarl-'C''')ri '7iCA CII sJiin1aidoll1Lnl naqi:'l
" .... ......., Gv ..... ........ ......................... y . .... u
acun1' ea o .-J"el.-.tfa jduleasca --rrJarlarlCa, -S1 stiirlta
-. 't.. , .
lor Dinel slaba:" sc spurc-a-"-. -. 'In-ca, zice, de
frica idolilor. Sa nu'mi spui de starealucnwilor de astiizi
l;li ca au primit evseviea de la parinti , ci -tu indrepteazii-ti '
cugetul ciHra aceJe ti mpuri,:;;i ca ehiar-la in-
ceputul propoveduirei evangheiiei, pe cand inc.a stapanea
neevseviea, pe ca.nd ardeau inca jartfeleprin
iciolilor, S8 sa.var$au libatiuoi $i jcrtfe, mai multi
dintre Elini erau de acest feUu. gande$te-te, zic, cum eei
ce primise neevseviea de Ja lor, cad
mO$ii 9i stramo;;ii Jor fusese de acest. feliu, cum fara de
veste trecand in cre$tinism, trebuia de a S6
a sta drepti In vieata cum dintre se
gasau ;;i deaceia care sa se teama .';; i chiar sa tremure de
vicleniile demonilor. La dealdeace;;tiia facand aluziune
apostolul ziee : "lara oareeari eu idolului
pana aeum ea 0 jartfa idoleasea mananea".
Nu-i dil pe fata pe ace;;tiia, ca nu cumva sa-i atinga,
dara nid nu-i trece io totul cu vederea, ci intr'un
mod nehotara.t de dam;;ii, zicand: . "Oareeari
eu $tinta idolului pan a acum ea 0 jartfa idoleasea
mananca", adeca Cll acela;;i euget ca;;i mai'nainte.
)) $i lor fiind slaba; se _spurea", _ neputand
OMILIA xx 263
-----------------------
de loc a dispretui, nid .macar a lua in deridere acele jart-
-fe, ci inca se se se teme de asemenea nimicuri.
Dupre cum cineva atingandu-se de mort, crede ca s'a
spureat - dupre credinta obiceiul iudaie - dara va-
zlucl pe altii ca se ating cu cugetcurat fara frica., se
atinge el tot cu acela.;;i euget de mort, nu se mai
sp_ueca,- - atul1.ci
Car}, zice, eu i<;ioilllui Nu cum
s'ar intampla pune el expresiunea)) ptmi'i aeum ", ci
ca sa arate, ea cu nimic nu s'au tolosit, chiar daca nu
s'au invoit de a face a;;a. -Dealtfeliu nici ea trebula de a-i
invinovat't atat de mult, ci in alt mod sa'i convinga cu eu-
vantuI cu invatatuI'a, ,,$i lor
lor fEnd staba, se spurea ". Pana aici el niciiiri n'a
aclus yorba de inse:;;i faptlil in sine, ci se invartci;;tein sus
r;;i in jos, :;;i spune numai de cuget care se impEl,rta:;;e:;;le
din acele mancari, :;;i aceasta o face fi indca se temea ca
nu cumvEt. ..pre eel-slab, sa u.tingiJ" pr<=:
eel tare, sa' l . .faGa;, $1 .- pre acesta slab. De nu m_3.,1
putin cruta pe aeesta, de rAt pe aceta." nu-llas8. ea sa
. secreada 'eine"-'!itie
yorba ca nucuillYlt,..._.sa.c.Se..biinuiasc.a macar dP-.-1ai1;JiL
asa eeva.
, "Manearea nu neva pune pre noi inaintea
lui Dumnezeu, ca nici de vommanca ni priso-
niei de nu vom manea, ni lipsef;ite'" (Vers.8).
Ai vazut cum iara::;;i li-a doborat ingamfarea'? Caci zi-
ei'tnd ea nu numai aceia, ci tot.i avem 9tiinta, insa ca
nimeni n'a cunoscut. cevii precllm trebuie a
i;,i ca lngamfa. Apoi mangaindu-i zicftnd ca,
nu este intru tot.i ca uniia ca a vand
9tiinta slaba, se spurca, ca nu cumva sa zica aceia: w;;i
ce ate a face cu noi, daea nu este int.ru toti '? De
ce de pilda, nu are cutare'? De ce este slab '?
Deci ea nu eumvasa respunda dan$ii astfeliu, ' apoi
apostolul nu .deodata a venit casa Ii arata lamQri t ea
trebuie a tugi de mancarile jartfeJor pentru va-
tamarea ce 0 au prin aceasta, ci atingand numai ches-
tiuneape delaturi, mai intai arata ceia ce e maj mult
decat aeeasta. Si ce anume arata'? Aceia adeca, ca de
nimeoi nu se vatama prin aceasta, ;;i nici chiar con-
tactlll eu aproapele,totm;;i nu trebuiea nici"aceasla,
264
OMILIA xx
fiindca acest fapt este al celor ce se -ostenesc in mdar.
Cel ge di altul se vatama, iara el este in
de ea nu se va departa degraba de acel ]ucru ci
t
. . 1 r'I v 'A fl' v '
a I)nc) caud Vil,8;,_.a c;:., eu munc
nu 58 va folosi din De aceia toemai spune
-e1 .dela l1U ne va-pune
pre nOl mamtea lUl' Dumnezeu". Ai vazut cum ]'$1
bate joe de eeia ce ii eredeau ca vine dela cea
maidesEI_var$ita "Niei de vom manea, ni ' priso- -
adeea vom fi mai mult einstiti jubiti de Dum- -
nezeu, ea cum am fi faeut ceva bun maret-, "niei de
yom. manea, ni lipse::;;te" ,adeca nu vom avea
mmle mal putin.
. - acurn, a aratat . ca mancarea jartfelol'
de prlSOS 'iii nimic . prin sine
cela ce mCI nu folosei?te, niei nef,ka,ndu-se
.. de prisos, - Jnsa mai departe el da pe
ta,la toata vatamarea acestui fapt. Aeurn el vorbe:;;te de
vatamarea cea adusa fratilor, zkand: "Gi vecleti ea
nu . eumva slobozaniea voastra; aeeasta, sa fie
eelor vneputineio::;;i din frati" (Vers. 9).
N'a ZIS ca siobozanieavoastra sa fie pediea si nici
n'a hotarit in mod abso!ut, ea nu eumva sa-I faca mai
II?drazI?
e
t
i
1
cum'? "Vedeti ,,: infricOi;iandu-i. 9i spe-
modu-I, i;il pr'm negatiune atitandti-i de a, nu face asa:'
$i n'a zis: i?tiinta voastra aceasta, ceia ce ar fi fost
pentru dan:;;ii mai mult 0 landa, niei perfectiunea sau de-
savar$irea ?-c.;easta a -voastral) ci "slobozaniea voastra"
ceia ee se crepea a fi mai mult rezultatul rnandriei, In-
9i 3: $i n'a zisfratilor, ei "eelor
dm -fratl", marind inca mai mult fnvi-
.ca adeea nu cruta nici maear pe eei slabi
dmtre Caci fie; mi indreptezi i?i niei nu dei;itepti
pre eel - apOi atunei de ee-I amage$ti $i-I faei
de a. din s:a1ea cea dreapta, in loe sa-i dai mana
de aJutorlU? Daca tu nu voi8i?ti a face aeeasta, apoi niei
fmpedeca. l?a0 poate a fost rau, ap6i . avea ne-
VOle de pede&psa, Iaradaca a fost slab avea nevoie de
vindecare $i indreptare. Aeum el nu 'mlmai ea a fost
. slab; dara In aeela$i limp $i frate a1 tau. .
"Ga de -te va vedea cineva pre tine eel ce
OMILIA xx 265
ai euno::;;tinta, ::;;ezand in eape::;;tea idoWor, au nu
stiinta lui, slab fiind, se va irttarl ea sa ma-
nance jerfele idole::;;ti" (Vers. 10) Zka,n.dmai sus;
"Vedcti canueumva slobozaniea voastraaeeasta
-SR, DA ceWr mmutine'lmi din frati".
ai6tspunt- 'iii m ce chippoate-&/. tie c!3mfntealfL $i
tutindeni apostolul pune inainte s]abaciunE.a, . ea sa nu
se paraca va.llimaf'ea este iIi lnsei?i natura luerului, i?i
astfeliu, demonii sa se arate gl'ozavi $i de temut. Acurn,
zice, aproape este de a fugi de idoli eu desavar$ire, insa
vazandu-te pe tine stand i?i mancand din jartfele ido-
lilor, til acest fapt in loc de povata, $i se
lipse$te $i e1. Astfeliu ca faptul aeesta nu este numal
din eauza slabiiciunei lui, _ din cauza neehibzilintei
tale,$i deci tu-l fad irlea $i mai slab decat era mai
inainte. . _
,,$i va perl fratele tau eel neputjncios, pentru
tat), pentru eareChdstos a mucit " (Vers, ii).
Doualucruri sunt care te lipsese de oriee iertare pentru
aeeasta va tam are, i?i anurne: ea este i?i slab, in aeelai?i
timp este $i frate al tau,sau rnai bine zis, este al
treilea, care inca este mai grozav. $i care este acesta
Aceia, c!'i Christos nn s'a dat.in laturi de a murt pentru .
tine, pe cand tu niei rnacar nu vrai a te pleea
. vowl fratelui tau. De aceia toemai $i amint8i?te de eel
desavar$it, cine erai?i acestamaiinainte, $i ca Christos
:;;i pentru acesta a rnurit. $i n'a .zis: pentru care tu
trebl)ja a i;ii mUr], ci eeia ee este_ eu mult mai impor-
tant; ea :;;i Christos a murit pentrudansul. Apoi sta':'
panul tau nu s'a dat in Ia:turi de a mud pentru dansul,
iara tu nlt fad nici vorba de dansul, nici maear nu
te departezi pentru dansul de rriesele cele pangarite, ei-I
lai;ii de a se perde dupa rnantuirea lui eai;itigata cu acest
pret, :;;i ceia ee este mai grozav, pentru maneare Caei
nici n'a zis: pentru desavari;iirea ta, pentru :;;tiinta tal),
1) Nota. In editiunea pe care a avut-o in vedere Sf. Chriso-
stom ace$t pasaj este precurn urmeaza :\(Kal amtOI. Ow.l I>
r<' "'"Ii 01'1 6pWCol, IlL' OV adeca;: $i va pert
fratele tau eel neputincios pentru mancarea ta, pentru care ChristQ!!'.
a murit. Editiunea noastraare: t1tl ai'! '{VW08l = pentru
ta,-ceia ce ntie tocmai corect :;;i in legattira cu pasajelediI)ainte
:;;i din urma.
266 OMI LIA xx
ei "pentru manearea ta". A$a ea patm sunt paea-
tele faeute eu aceasta oeazie, $i inca foarte mari, adeca
e8, este frate, si neputincios, ea pentru dansul
Christos a raeut atatea Iueruri, In cat a $i murit pentru
e1, ea dupa aee.asta totul SB ,rnan.care.
,,$i greE,'JindlmpotrivH fratilor, 5;'i h!1.t3>nd
stiintet; . lor cca .
triva lui Christos 12). Ai vazut eat
de ineet $i Gate aridicat paeatul acesta !a 10al-
timea nelegiuirei? $i apoi amiote$te de slabaciu-
nea lor, eeia ce aceia eredeau ea este pev t.ru dan$ii, .
aceia toernai apostolul 0 intoarce peste tot loeul asupra
eapului lor. $i nu zice: ((scandalizand eon$tiinta lor, ci
"batand constiinta lor" , ca astfeliu prin emfaza vorbei
sa arate , mai hne salbataciea lor. Findea in adevar, ce
ar puten. fi rriai salbatec ea eel eare bate pI'e eel bolnav
Pcntru oii a scandaiiza Ve aitul est' cu mult mai grozav
decat orice rana i-ai face, $1 de InuUe ol'i ::Jcest. p:Icat .
a nricinuit si moartea. Si r;um nacatuesc oare in Christos?
tntaiu. ca ei l$i insw;;e$te eele'alo Stlf1u$iJor sai, al doilea. --
ca cei ce bat constiinta fratilor, adeca cei ee ii scanda-
lisaza, fac aceasta impotriva trupului$i a madulariului
luiChristos, care estefratele . seandalizat, al treilca, ca
ace$tiia pentru propriea lor ambitiuoe daxB,ma, lucfuJ
lui, care i'a fost cladit prin moartea sa.
. ,;Pentru aceia daca faee mancarea smin-
teaUi fratelui meu, nu voi manea carne in veac,
ea sa nu fae sminteala fratelui meu" (Vers. i3): -,.
Aceasta. este treaba dasCo::'tllllui. hun, de a tacesingur
cola co zico fHvata pe altii: $i n'a zis: (1118 eli drep-
tate, fie fara ' dreptate)), ci (eln orice chip de va face
mancarea sminteala fratelui meu, eu nu voiu mandt
carne in veac). $i nu spun, ziee, numai de jartfele ido-
le$ti, care sunt oprite :;;i din alta cauza, oi daca ehiar
celece imi sunt slobode $i ingaduite vor scandaliza pe
cine va, apoi 9i de ace lea rna voiu deparla, nu pentru
o zi sal] do II a" ci in tot timpul vietei. "Nu voiu nulnca
carne, zice, in veae". Si nu zice: ca sa n u perd
pre fratele mew), ei, niei macar sa nu-l scandalizez.
Caci in adeva, [" ca este cea mai de pe urma dobitocie,
ca acele ce sunt foarte dorite $i plaeute lui Ch:l'istos, 9i
inca in chip ca a preferat chiar $i moartea pentru
OMILIA XX 267
ele, toate aces tea sa fie atatde dispretuite de noi, incat
pentru dansele nid macar de mancari sa nu ne de-
partam. '. .
1) Acestea sunt spuse nu numai eatra aceia, ci $i
catrii noi carli di.spretuhn , rn8,htuire?, aproB.pe!ui, fii vor
bim aceJe vorbe sataniC8$ti. Caci a gral.: ((ce 'mi pasa
mie daca ;..:utaI'e S8 $i dctGa ' ce!alalt se
Derdej)? nimic alt nu este decat rezllitatul cruzimei si
a neomenici aceluia. De ;;i dealtfeliu faptul acesta se in;;
tarn pIa ::;;i din cauza slabaciunei ceJor scandalizati,fiindca.
noi pacatuim feliu incat scandalizam ehiar$i pe cei '
putcrnici. Cand de piJda noi batem, sau rapim, sau ne
lacomim asupra avutului strain, ;;i ne purtam catra cei
liberi ca dUra nistc slugi, cum sa nu fie acestea deajuns
de a scandaliza Sa nu 'mi spui ca: cutare este car-
pitoriude ciubote, sau ca cela!alt este boiangiu, sau ca
acela estc alamar, ci gande$te-te ca e1 este credincios
;;i frate. Fiindca noi suntem uceriici ai peseariior, ai va-
me$ilol', ai facatorilol' de cortur i, ai aceluia care a crescut
111 casa,uDni tes"iarin, carR f;'a invret1niGit de a
- ---0<4 tpsl"rjil c"re din pruocie
chiar a prim it a sta . in eslea dobitoacelor, iara dupa
aceianu,avBa .unde sa-$iple{:e @pul,ai-acgruia. zic, .care
alat de mult caEitorea, locat nid nu se gandea ce va
manea, a;;a ca attii llhraneau. La acestea te
::;;i atunci vei considera intru nimie trufiea orneneasca;
atunci pe facatori ul de corttlri, ca :;;i pc eel purtat in
carita prin targ, $i cu 0 multime de slugi dupa el, -- .
11 vei considera de frate, ba inca mai mult pe aceia de
cat pc acesta. Cad acela se numc$tedupre dreptate.
frate, care seamana mai multo Deci, cine seaman a rnai
mult e li pescarii eel care se hrane$te in fiecare zi din
rodul ostenclelo1' sale, care n'are nici-o sluga, $i nici un
adapost, ci ve$nic in necazuri, sau cei ce este impresu-
rat de atata trufie, incat totul ce face este contra 1e-
gilor Dumnezec$ti? .
Deci, iubitule, nu dispretul pc fratele tau, caci icoana
(chipul) acestuia este foarte mult aproape de cea apos-
toliea. Darii, zici tu, nu de buna voie estc sarac, ci '
fiind silit de imprej urari, nu 0 face aceasta din princip)).
') Partea morala. Noi trebuie de a ne ingriji ca sa nu scan
dalizam pre cineva, liii ea eei saraei rnai eli sarna pastreaza chi-
pul Domnll]ui liii al apostolilor. .
268 OMILlA xx

Dara cum aceasta? N'ai auzit ce zice Mantuitorul: "Nu
ca sa nu flti judecati" (Math. 7, 1),? Pen-
tru ca saafli ca nu sHit fad aceasta, apropie-tB, da-i
vei vedea curu el lerespinge. ca
, de::;l. n'a ", bogatie dela el totusi clnd
h:ta, .nk.imJ se apoi aceD,sta e-ste
d.ovada cea maimare de dispr6tuirea boga.{;iilor. Fiib.dca ,.
.:aI loan a fost fiullui Zevedeiu celfoarte sarae, pehtru '
ac:easta nu zicem ea saT'aciea lui a fost silitiL Deci, cand
vezi lemnariu, sau ferariu, sau hornariu (maturiHoriu
de hogege), sa nu-i dispretuie$ti din aceasta cauza, ci
tru aceasta inca mai mult s3.:-i admiri, fiindca Petru
se fncingea, avea mreja, peBcuia inmarea dupa in-
stapanului. $i ce spun eu; de Petru '? Pavc;ll
chmr, ell toate luptele . sale nenumarate f;>i cu atatea mi-
nuni, sta piei pentru facerea corturilor,
toate aces tea ingerii se sfieau de dansul, demonii tre-
murau,. era l'm;;ine de azice: l,singuti
VOl ca trebumtelor mele celor ce sunt eli
mine, au slujit acestea" (Fapt. ap. 20.34). Si
ee spun eu di nu se Ba chiar inca se mandrea
pentru aceasta. Dara, ziei tu, cine este aeum atat de vir-
tuos ca Pa veil) '? ,$tiu <;;i eu ca himeni, insiLnu pentru a-
ceasta sunt de dlspretuit cei de acum. Cand tu cinstesti
pe altulpentru Christos, chial"de arfi eel de pe urma,
fnsa credineios, cu drcptate va fi cinstit. Cand de pilda
tu desehiii easa' ta generalului amandoi fUnd
prietenii imparatului, prin cine crezi ea mai mult
pe imparatul'? De sigur ca. prin fiindca generalul
are far.a ptietenia imparatuluimulte-alte 1nsm;;iri, care
sunt deaJuns de a face pe altii ea sii-i dea cinstea cu-
yeniYi, pe deeM prieteniea
ImparatulUl, De aCeIa Dumnezeu Ol-a poroncit ca la
sa chemam pe sehiopi, pre cei neputin-
Cel ee n'au de unde sa ni lnapoeasca, caei
D!$te astfehu de ospete suot mai ell seama facute pentru
Daca tu ospatezi pe cinevamare Jnsemnat,
apO! eem ce faci nu este 0 eleimosina ru;;a de curata ci
de multe-ori se mai amesteca slava desarta In tine' ca
iti va fibine, sau ca vei devenl. insemnat'io fata multOl'a
pri,} eel ?spatat de tine. putea sa-ti arat ca chiar cei
mal multI dintre eei ee au slujit sfiintilor, au fiieut aceasta
cu scop de a se bucura de mid mult curaj
OMILIA XXI 269
lnaintea stapanitorilor, $i de a fifolositor cu averile cu
case Ie lor. muIte eharuri de acestea eer dela stintii aeeia
ceia e