COMENTARIIlE

,'. TT

. EXpT Tn T REA nny"'mr\1' nT , r. * mn * f\I!'\...,.Y".,.,..., ...... ","YT
'. ' .' lJ
'
l"n
fi
l . :' _! l'i1lW'II\I'I'UlJ'ftll
AU..... i _ '" VVIUn 1 11 II lU
A celui intru snnti
,
.... .. .L I .L
parmLellii . nosu'u
lOAN CHRISOSTOThI
Ar hiepiscopul Constantino po lei
Traduceredin limha elina, editia de Oxonia, 184: 7
, .
DE
Arhim.Theod.osic A thanaslu
Egumenul din
BtJCURE!?TI
Fltelierele grafic.e SOCEC 8< CO" 5oc.ietate anonima .
1908
:::;r. . . ' , ,....-:7., .
.
. .. . . .. ...
SAU
. .
EXPLICAREA EPIS'l'OLEI I CITRA CORINTHENI
A celui intru Parintelui nostru
IOA. N CHRISOSTQM
Al'l1ieplscopul Constantinopolel
S UBIECTU,L
Corinthul este acurn eea intai cetate a Eladei, care
in veehime se mandrea en mnlte privilegii In traiul
zilnic al cetfitenilor, mai presus de toale celelalte, eu
bogatia hanilor, pentru care unul dintre seriitoriipro.,.
fanil) n nume:;;te: "Cetatea cea bogata a Eiadei".
Aceacsta cetate se In stramtoarea (jstnml) Pelo-
ponesului, 0 maremi:;;care comerciala se. desfa$ura
acolo. Afara de aceasta, celatea Corinthului era plinii de
ritori de multi filosofi; ba Inca ehiar unul dintre cei
intelepti era din aceasta cetate 2). Acestea Ie-am
spus nu eu scopuI de a va . da dovada de multa inva-
tatura, - cad la ee a1' folosi ea sa 0 :;;titi aeeasta?-
ci tnai mult pentruca contribuie la subiectul epistolei .
ce ni sta de fata. . .
Multe a patimit In aceasta cetate insw;i fericitul
Pa vel; dara tot aici i s'a aratat Christos, zieandu-i:
"Nute teme, ci $i nu tacea, pentruca
1) NotCi. Thucididi. I, 13.
2) Nota. Periandru (512, a. Christ.) care a guvernat in Co-
rinth. lara ceilalti inteleptl sunt: Pithagora, Solon,Tholes,
Cleovul, Pitacos Hilon Lacedemonul.
4 SUBIECTUL
popor mult este'mie in cetatea aceasta" {Fapt.
189. 10), dupa care a ramas acolo pe tirnp de doi
an'i. Tot aici aeel demon a din eel ce patir.neade
duhnecurat, aaldngat pre acei ludei cari indraznise
de a-I jura cu. nume!e luilisus pre eare il propoveduia
-iI!lavel'(Ftll)f,: veazie aupatjrni-t multe
a,cei de fapte-le
iorau' aI'S inaintea tuturor, a carora
a fi calacincizecidB mii deargintL Aiei
fiind ta,rit de luciei inaintea lui Galion, guvermUoriil in
Achaia .. a fost l)iltut in divan de acei ludei rasvra,titi.
Dealtfeiiu diavolul vazand ca aceasta cetate cu
o numeroasa, ap,ro]?ia vdeadevar;
ea aceasta eetate deveruse aamlrata pentru bogat18a 91
'intelepciunea lc:cuitorilor dinve?-, :;;i ca era eea
cipah1 cetate ?latia, c:ele ale 91
Al'A T "''' a-a""'au '11 cDa ill'" 'prn""'ta st,:;Y'P
Cto c;; ..:.l..ll.\.Jl.l..A',-",l-':'.i..lv.J. >")V. b ::--'V. 1..1." .I. .H"""... ..., ......... ""'0..../. 4 ... '-'"
pe- atunG-l, de oare ce 11 Intaeta.tea cea dIn ve-
- si totodata vazand ca locuitorii de aici primise
c\;vantui lui Dumnezeu cu toata buna vointa, ce face
necuratul '? Dezbina pe oameni intre dam,;ii, dici.
bine, ca cbiar imparatiea eea mai puternica nu poate
sta,daca oamenii se imperechiaza se dezbinaintre
dansii. Ca motiv la aceasta cursa, avea. necuratul bo-
gatJea :;;i Intelepciunea oameniIor carf locuiau in acea
cetate.
Din aceasta cauz<'i, deci, uniia dintre Iudei eu dela
sine Dutere s'au pus in fruntea multimei provocand-'o
la revolte, facand ea uniiasa se aUpeasea de aC8ii'tiia
Cl1 maibogati, altii de ceila1ti ca mai int-elerti, $i
invete eeva mai
de acei ingelatori, aveau pretentiunea de a-I in-
vata mai bine decat apostolul Pavel, ceia ce apostolul
daa se intelege prin expresiunea: "N'am. putut a
va grai . voua ca celbr (I, Cor. 3, 1),
: adeca ca daca n'au au zit dela dansul multe, apoi aceasta
n's, provenit din cauza sau a nepriceperei sale,
6i tJincauza slabaciunei lor; Deasemenea expresiunea:
"Fa.ra, de noi v'ati imbogatit"(Cap. 4, 8), acelaf?
lucru arata. Deci faptul acesta de a dezbina'biserica nu
este ceva mie nebagat in sarna, ci chiar eel mai va-
tamatoriu dintre toate ralele
Tot in aceasta eetate, pe langa cele spuse, s'a cu-
SUBIF;CTUL 5
tezat a se petrece un alt paeat mare, caci pe eel ce
avusese pe muma lui vitrega,sau pe a doua femee a ta-
taJuj sau, nu numai ca nu I-au infruntat pentru
asemenea pacat, 01 au r-eseulat muitimea in apa-
:::::u
1
1
l.JcU\.Jl \..; c; ;::).i iiU
mai bine a-ti'fi pltms". (Cap. 5, Altii
a$a impim;;i de pofta panteceluilor, dupa
ce mancaudin carnurile .cele jartfite idolilor, se cul-
eau in cape$teie idolilor, din care cauza spurcase tofu1.
Altu avandintre dan9ii certe $i lupte pentru
bani, se adresau judecatilorcelor necredincio$i, io-
credintau acolo pdcineJe lor (Cap. 6. 1-8). Multi apoi
umblau DU parlll caplllui ,lung .$\ netaiat,carora Ii po-
ronce$te apostolulde a-I tt'Ua(Cap. 11, 4). Mai era apoi
si un' alt pacat TlU il1ic,. -acela adeca ca ui)iia.aintr"e dansii
maneau in biser-iei, $1 fill eelor saraei (th.
'vers. 22). Dupa aceasta rnai l}aciituiau 9i IJrin aceia,ca.
cugetau lucruri mari. de in privinta charurilor,
de aiei apoi seiiwiduiau unii pe altii, ceea ce con-
tribuia la dezbinarea bisericei. Dara a poi chiar $i Gf'e-
dinta in inviere schiopata printre did nniia pa.-
timind de boala 8i de nebuniia Elinilor. nil r.rpOP:ln ('8
va fi invierea trupurilor. Toate aeestea
din prostiia a9a Aceasta era mama tutorOl"
ralelor de pe atund;din ac(,;asta eauza se dezbinau
intre a:;>a, invataudela fllosofi, fiirldca
se reseulau uniia contra ait(wa, eorrtrariirrdll-se
in credintele lor si de a descopcrl. ccva
nou, fiind mi;;cati'la aceasta, de slava de$arta. 9i iubirea
de intaetate. 0 asemenea boalabantuia printre filosofii
de. pe atunci, fiindca totul resturnau Cil rationamentele
lor cele false. .
Deci, Corinthenii ace9tia i-:au seris apostolului prin
Fortunat Achaic, tot prin aee$tiia Ii-a respuns
prin epistola de fata, dupre cum se invedereaza dela
epistolei. NIl i-au scris lui despre toate impre
jurarile ce se petreceau printre ci numai des pre
nunta feciorie,pentru care 9izice apostolul: "lara
pentru care mi-ati scris" (Cap. 7, 1). El insa li-a
respuns nu numaila cele ee i-au fost scris, ei asupra
multor chestiuni 9i abateri deale lor, pecare Ie-a aflat
delaFortunat Aehaic, cu cea mai mare exactitate.
6
OMILlA I
Odata eli accasta epistola a tri?,-is la .. pe Ti-
motheiLl bine ca dacaeplstola lUI va avea 0 oare:
care putel'e asupra lor, nu putina lnraurire va avea insa
!";j nrezenta ucenicului sau printre .,
": Fiindca ' acei cad dezbinase biserlca, In:
ventase un pretext in abaterile - 5i ca sa
roU Sf: p.-.a,ra ca dan$ii lucrau fiind de ambJt
lUne
-,,-
,J . _ ., , . . - It" . 1-.; "'; 1; rl0S"'OD<ir
:;;i ziceau ca 11 pe a 11 me'" moe, 9' H . UV v t <
udevarurile cele mai caci sunt
decat alW - apoi contra acestei boale se rIdlCa Pavel
dela inceput chiar, smulgand radacina ,tuturor ralelor!
:;;i dihonia izvorlta aici, un nespus.
din ace'?tiia erau elnar ucemCl de al lUl, drept. c!1re II .
zice: ;,Ca daea nu sunt AI?o.stol ;roua
sunt, ('.8, peceteaapostolJel mele VOl suntet
1
mtru
Domnul" (Cap. 'd, 2), dara dan$ii se gasiau mai
dec-B.t. ceilalti, de vreme ceo 1i spune,: am
vnna ca celor ea mea nu putetl
l
')i'(>i acum ea incatrupesti sunteti" (Cap. 3, 1. 2).
'. v . d
V
" - b t
Aceasta 0 spune, ca nu 6umva sa creal a ]! v9
r

de timpul trecut, :;;i de aceia a adaos: "ca mea mCl
aeul11 nu puteti". Afarade ac;easta r;ici .. nu e::au c,!
totii stricati, ci inca se prll!.tre sfintl,
. ceia ce a !';>i aratat cam pe v unde
zice: "lara mie prea putm Iml este; e(1, sa fiu
iudecat de ei:Ura. voi" .(Cap. 4, 3), dupa care mai
;'ale a. adaogat: acestea, fratilor, am InehipUlt
intru mine::;;i Apollo" (;.: A93. d?,ra, 0!1rece
toatc ralele acelea izvorau dm npsa mmte, c;.aCI cre-
. deau acei amagitori ca $tiu ceva mult decat el, de
aceia mai de orice el doboara 0 asemenea U$U-
dnta, j'ncepe epistolfl,zicand:
OMILIA I
Pavel chemat apostol allui Iisus Christos
prin "voea lui. Dumnezeu, Sosten fratele, bi-
sericei lui Dumnezeu care este in Corinth, eelor
OMILlA I 7
sfintiti intru Christos Iisus, eelor ehemati sfinti,
impreuna eu toti eei ee chiama numele Dom-
nuluinostru Esus Christos in tot locul, si al lor
si al nostru. char vema si pace dela Dumnezeu
TataJ nostru, dela Domnul Iisus Christos"

Prive9te, .cum chiar dela inceput Ii-a doborit man-
driea, $i ii-a al'uncat ia pamantorice semetie, numindu-se
pe sine ))chemat" Nu eu am afiat, zice, ceea ce
nici ca am ca$tigat aceasta cu propriea mea inteiep-
ciune, ci alungand pustiind biserica, am fost chemat.
Asa dara totuieste a1 celui ce chiama, nimie 0.1 celui
chiemat, afal'a numai de a.scultare $i supunere. "AI lui
Christos Iisus". Dascalul vostru, zice, estc Christos,
::;i voi recunoaf?teti oameni ca aparatori ai fnvataturei
saie '? "Prin voea lui Dumnczcu " , adeca ca Dumnezeu
a voit ca r10i sa nemantuimasifeliu. I'roi nimie n'am
"prin voea .lui Dumnezeu am afiat man-
tuirea, fiindca a crezut el cu cale, apoi noi am
fost chiemati prin vointa lui, iara nici decM ca am fi
fost vrednici de chiemare. Sosten fratele".
punand pe langa sine pe eel ce era cu
mult mai inferior lui, fiindea intre Pa.vel Sosten
de sigur er.3, 0 mare deosebire .. Deci, dacfi apostolul
pune !anga dansul pe eel eu mult mai inferior lui, de:;;!
intre dansul acel Sosten era 0 mare deosebire, apoi
ce ar puteil zice aceia, cad se mandriau fata chiar de
cei de -aceia$i valoare eu dan$ii . .
"Bisericei lui Dumnezeu((. Nu bisericei aceliia,
sau ci bisericei lui Dumnezeu. "Care este in Co-
rinth". Privei;;te, cum prin fiecare yorba Ii doboara
mandriea, cugetul prin toate ca ii sa aiba, .
privirea indreptata spre ceriu. biserica lui
Dumnezeu, aratand ca ii trebue a se uni cu aceasta.
Daca biserica este a lui Dumnezeu, apoi ea este unita,
adeca este una $i nu numai in Corinth, ci In
Intreaga lume. Numele de biserica nu este un nume de
desbinare sau impartire, ci este nume de unire de
conglasuire. .
8 OMILJA I
"eelor sfintiti intru Christos lisus". Iarasi
punnurpele lui Iisus, f;'i nlca.id nu pune nume de oa-
menL este sfintirea? Baea rena,';lterei de a doua-
o;t,ra",. -cu'riitir-ea. -de, pacB,tB:- de necuratenia
. de. {(am.s'au :o;;i.ii fndeamna. de a DU c1igeta
lUCf'UX'1.111;;:\-1'1, e? nn l;\'::J.ll 'ifintit doara. pf'in snecesele lor,
e! ;prih lui . -
. . "eelor ehemati sfinti". (Chiar insusi acestlucru,
z1ce, adedi de a va rmlntui pdn credint<i, nu esteal
vostru, cacinu Yoiv'ati apropieat cei Intai, ci ati fost
chemati; a$a ca ehiar acest lueru mic, inca nu este al
vostruintreg. .De:;;! v-ati apropieat, fiind vinovati de
n:
ii
de raJe, totu$i nicia$a nu este vr'un merit al vostru,
Cl totul al lui Durnnezeu .. De aceia 8i Efesenilor
scriindu-li zieea.: "ea cu darnl stmteti Drin
credinta, !?i ' aceasta nu dela vol, al lui blim-
nezeu este darul" . (Efes. 2, 8),adecii c<Dici credinta
nu este1:1 voastraIl),treaga, caci nu VOl ati apucat mai
'nainte crezand, ci dupa ce ati fost chemati ati crezut
ati at;cuitat. .
,)mpreuna eu toti eei ee ehiama numele
Donmuluinostru lisus Christos", adeca nu nu-
m,eiecutaruiasau eutaruia, ci numele Dorrmului. nln
_.tot locul, zlce, al lor al nostru" .. De$i aceasta
. epistol"r>-1f'1St scrisa numai catra Corintheni, totU$l apo-
stolul . amirlteE;te de toti cred.irlcio;;;ii de pe -,iutreg;ul 1)3,-
mant, aratand prin aceasta cil in toata .lurnea biserica
trebue a fi uQa-$i aceia9i , def;'1 esteimpra$tieataprin
multo locHri, '$1 -prin urmare cu atat mai mult cea din
Corinth. Ca daca locul e departe, totw;;i Domnul fiind
comun, ii une$te pe toti la un loco De aceia a $i adaogat
apostolul:. at lor al nostru " . Fa,ptul acesta, de
a avea biserica un singur stapan f;'i Domn, este cel mai
. pl'incipa.l. Ca daca se $i gasesc intr'un singur loc, $i au
multi stapaqi cari se contrarieaza, apoi dao$ii sunt
$i ell nirnie riu Ii folos8:;;te la concordia lor
locul . unde . se gasese, fiindca acei stapani dau poronci
contrare, $i fiecare S0 incearca de a-I atrage in partea
sa,dupre.cum $i zice: "Nu slujj lui Dum-'
nezeu lui mamona". Tot a$a $i cei ce se :aasesc
in diferite locuri; daca nu au mai multi stapani, ci nu-
OMILIA I 9
mai pe unul singur, apoi CLl nirnie nu sUllt vatamati
din C8117:a loeurilor la concordia dintre dansii, fiindci'i.
acel stapan 1i une$te pe toti la un loco '(Nu spun,
zice, (:o.rintlieni:sunteti, .d,a>tpr-i de. a .. il. ftlcqn ....
-cordie numai cuCorinthenii,e.i eu toti G8i di{1.Jurnea

n . d' - ..... - ". -. :-)J
JJ6 aC61aa e a {laua oara cuvanlUi );b,11iv0111-U ,
fi5pdca de9l mai SW38. test zis: )l Tlnnlele Dornnului
nostru lisus Christos", totm;:i ca sa nu-separa celor
pro9ti $i fara rninte ca e1 a despartit pre cei de prin
alte locuri de Corintheni,' a adaos din nou: "Domnul
nostru al lor". Dara,pentru ca mai safae
ceea ce eu spun, voiu ceti acest pasaj dupre lntejesullui,
astieliu: "Pavel Sosten, biserieei lui Dumnezeu cei din
r:orinth. si tuturor eari ehiama numele J)qrnnului nosii'u
al lor' in tot locul,chial' 'in Roma de aJ' (i,sau on: unde ;;
char voua pace dela Domnul iisiJ.s Christos". Sau iara:;;i
se IJoate explica irl ur-matoriul- '-moa,care rp. i se'pare
ca este f;'i mai adeva,l'at: "Pavel ;,i S{JsiAn, celor s/injiti
din Corinth, celor chiemati s(inti, zmpreuna eu toti cei ce
chiama' numele Domnului nostru Iisus ChristQs in tot loeui
al lor al nost1'u", adeca (char voua 9i pace celor sfin-
. titi din Corio th, t;ii voua,
irnpreuna $i tutumr celor din orice loc,cari clllarna
n)lmejp Domnnlnl--flostrn IislJS Christos .
Deci, dadi paeea este din char, de lu-
cruri mari, f;li de ,ce te ingamfi, fiind mantuit prin char '?
. ,daca ai pace catre Dumnezeu, de ce atunci:te in
st.apanirea ... cM] a,.(',ea)';taln$Aamna, eli te-lm:..
potrive$ti IuiTIumneieu. De ce daca aveti charul, va
in voiti cu cutare sau cutare? Eu arnandoua acestea -
charul pacea - Ie cer pentru voi deja DumneZetl,
dela dansul, eatra dansul, eaci daca nu. -va 'vcti
bucura de sprijinul eel de sus, nu vor rarnanea. stator-
nice, $i nici va fi ceva. mai mult pentru voi, daca I1U
vorfi indreptate spre dansul. Nici un folos nu yom avea
chiar de am fi impaciuitori catra Loti oamenii, daca
catr;;t Dumnezeu suntem razboinici, preeum f;'i dad vom
fi razboiti de intreaga lume, iara cu Dumnezeu suntem
in pace, nu vom avea nici ovatamare. iara9i; nici
un folos nu yom a vea,chiar daca am fi laudati de in- .
treaga lume, daca suntem dispretuiti de Domnul, pe cand
daca Dumnezeu ne aproba i?i ne iube$te, atunci nici 0
10
OMILIA I
primejdie nu yom avea, ehiar de ne-ar dispretui:;;i uri
toaUi lumca)).. .
Adevaratul char, $i adevarata pace este numai de
la Dumnezeu. eel ce are charul lui Dumnezeu, nu se
teme de nimeni, chiar de ar suterimii de rale, si nu
zie numai dela oameni,dar'a ehiar 9i dela diavolul, pc
t;.and eel ce este dispretuit de eharul lui Dumnezeu, pc
loti biinuie$te, chiar de s'al' parea ca este in cea Ulal
[uare siguranta. Caci nestatornic este neamul omenesc;
nu nnmai prietenii sau fratii, ci ehiar $i parintii se sehimba
demnite-ori dintr'o mica cauza, 9i 'i vezi cum alunga
pe copilul ee I-au nascut, mai rau decat pedu:;;man,
precum 9
i
eopii aiungand pe parinti. Gandc$te-te .bine:
David aveachar deIa Dumnezeu, iaraAbesaIom, fiul
sau, avea char deia oameni; dara ce feliu (1e sf.i\.r$it a
avut fiecare din ii, $i care a fost mai mult lEioudl.d; voi
.GU totii. Abraam deasemenea avea char dela Dum- .
nez8u, - pe rand Faraoo uvea char dela oameni, -cad
pentru s8"-i faca pe plae, i-au prcdatpc fcmeia drep-
tuiui A!:)raam (Facere cap. 12). Dara cine di n aC8$ti
doi a devenit mai stra,lucit $1 mai ferieit 'lDe sigur ca
. Abraam. $i ce spun eu de dreptul Abraam A veau char
Israilitii del a Dumnezeu, pe cand de Egiptieni erau
uriti 9
i
dispretuiti, - :;;i eu toate as tea voi i;ltiti cu cata
au stapanit ii pe Egiptienii carl Ii urau
dlspretUlau. .
I) Deci, iubitilor, accasta sa 0 cautam cu toW. Chiar
rob de arfi cineva, aceasta sa 0 doreasca, adeca sa
capete char dela Dumnezeu inainte de charul stapanului
sau; chiar femee de ar fl, sa ceara charullui Dumnezeu
ina.inte de charul barbatului; chiar de ar ti, sa
ceara gratia de su::;, sa ceara charul lui Dumnezeu
inai.nte de charul imparatului sau a stapanitorului sau,
$i atunci va fi dragala$ $i inaintea oamenilor, Si cum
ar pulea cineva sa eapete char dela Durnnezeu? Cum,
.zic, in alt chip, decat numai prin umilint3, '? "Dumne-
zeu, zice, celor mandri Ii sta impotriva, iara celor
smeriti Ii da dar" (pilde 3, 34), $i "Jertfa lui Dum-
nezeu duhul umiIit, inima infranta smerita
Dumnezeu nu 0 va urgisi " (Ps.50, 19), Daca chiar
inaintea oamenilor umilintaeste atatde placuta, apoi
I). Partea moralit. Despre umilinta. (Vel'on).
OMILIA I 11
cu a,t,3,t mai muIt inaintea lui Dumnezeu .. Astfeliu !lu aflat
char cei dintre ginti, astfeliu 9i Iudeii au cazut dm
fiindca nu s'au supus drept3,teilui Dumnezeu. eel
devine tuturol' placut $i tQvaI'a:;;ul vpaceI
nu are mel . un m,otlv de Sfl.,U
razboiu. Chiar de l-ai batjocori, ehIar de
chiar de i-ai zice o.l'kc, ci _tace $ieste in. t?tul hm$tlt;
eatra avea IJ 3str8hude pace, .111CatnCl nu se poate
spune,flindca are cu sine 1m J?umnezeu.
dIe lui Dumnezeu .sunt, ca nOl sa fim m pace cu Aoa-
menii, vieata noastra numa! este regulata, cand
yom aveapace f;li nOl:,
nezeu nu-l va puteacmeva vatama cael.
turatui-estenesirieaeioasaf;i mai presus orlce p3;t!ma.
Nimic nuface pecr e$tin 90tat de admlrat, un,;Ilmta:
Asculta pe Abraa m. care zice: "Eu sunt pam ant
eenusa," (Fac, 18, 27), asculta $i pe DAumne.zeu,
spune' de Moisi ca era mai totl?amemh
hi adeviir ca' nimenin'a fostmal umlht ca MOlse, .care
. conducand'unvoporatat de numeros, lntreaga ar-
Dr-, o,t ':> <l '<'r:-;pt
p
n',ioY'lmorenna CU lITlDi1ratulBla-afundat-o ...,o ... 't..A;.i.:l6.1 J -L-" .. - L" - 'L
'marea Ro:;;ie ca pe ni$te mU$te, care atat Eglpet,
cat $i in marea :;;i in pustie, a
mari si minunate, care s'a bueurat de 0 a$a marturle
Dar-tea'lui Dutnnezeu, -'-$i eli waLe
ca unul dintre cei multi, ba inca era mal umlht f;ll
cat socrul lui, al caruia sfat il primea. v 1<:1 se nell-
nistea si nici nu zieea: Dara e.e'? Dupa ,fapte
ca sa ne ?-
ceea ce patimese cm m!ll mu .. 1 pOi, ea?l. de
Ii s'ar da statu} eel mal bun de cmeva, totU$l 11 d!spre-
tuiesc acel sfat, fiindca pe!,soanAa c dat pO",ate
umilita :;;i mai ne'nsernnata decat dau911. N u msa Cl;
fost $i Moisi, ci prin a tovtul., De alCI
e1 a . dispretuit ;;i palatele imparate$tI, fimdca. era cu ade-
vara.tumilit. Umilinta estc aceea care v
inalta $i sanatoasa. cata generozitate a d:m
partea lui, marim.e de suf!et '2a vsa
pretu! pana palatul ';11 masa lmpar?teasc.a '?,
9tie ca lmparatii Egipetului
ca zei, se bucurau de marl bogatn $1 tezaure. Dara
el toateacestea lasandu-le, aruncand. ]a .0 parte
pa.na. $i scp.ptrnI Egipetului, a alergat In aJutorlUl celor
12 OMILIA I
robiti $i torturati; io ajutoriul celor ce-9i petreceau
timpul In in mocirle de lut, 9i pe cari
Egip,tenii Ii asupreau .. asupreau
sila'; (Exod. 1,Q) zice,
Dec!, 8..lergand l q disrwBtl.JHi$i lrnpi!ati,
.
a dettd0vada, ca 8;cest urriiUi, -er" a, cu adev8,ra t, inalt$i eu
mari sirntiminte, Lipsa demiote $i u$urinta Yin numai
dela uri suflet delfl,O eugetare josnica, p(') cand
bh'tndeta purcede dil)tr. 'un sufiet marinimos, S;;i dintr'6
cugetar e s;an.atoasa,
$i dad voiti, sa cercetam pe fiecare din acestea cu
exemple. Spune'mi, te rog: cine a fost mai inall dedit
Abra,im a fostcare a zis :"Eu
,$ltot e'l car e a zis: ,;Sa nufie
cear'ta intre mine intfe tine" (Fa,e.1:3, 8), totu:;;i aeest
sul1ey umilit a dispretult priizHe de -r azboiu lua,te del a
PersL s i nu ., $'.a tiitaL la tt'ofeile cucerite dela barbari.
Ace3:ttn. a facut-o e1 de1a 0 cugetare in8..lUl, E;>i del a un
s ufiet mariilimos.Cel ce cu'adevarat es Le umilit, acela este
col inalt,::;;i nici decum nici decum vieleanul.
Alteeva este marinimiea suftetului, altceva us;;urinta $i
lipsa deminte_ Acest 'fapt 30 invedereaza din exernpluJ
lui AbraarI1, i;>.i diu. cele ce urmeaza, Dacade pilda ci-
!leVa 13,1' GonsiGera lutul ca lut $i l-W' dispretul., iara un
'l-ae considera :(.:a, aur, nu ca lut ce este,
da valoaroa aUT'ului, apoi oat-e care' din ace$ti doi este cel
inalt '?Oa1'o nu acela car e nu admira lutul Care din doi
estccel urnilit 9i injosit'? Oare.nu eel
pretuie$te ca mare lueru '?Tot a9a judeea tu' $i in cawl de
fa(,a, c8.ei aici cel ce. zice des pre sine ea este pam ant
este eu adevarat inalt, de:;;! 0 spune aceasta
din umilinta, pecand eel ce nu se er ede a fi parriant :;;1 .
cenu9a, ci se cinst89te singur pe sine :;;i cugetii lucruri
ma ri -de persoana sa, acela este Cll adevarateel in'o ' .
$idispretuit;--m C1'1' pe ce_e mlel Ie crede ca marL Deci,
. este Imrederat ea Patriarhul a pronuntat aeele vorbe
dintr'o cugetare fnalta. "Eu sunt pamant, zice,
cenm;;a", vorbe care yin deJa ina1time:.-:1cugetarei, S;;i
niei decum d,eIa u,,?urinta. Dupre cumseinlampla cu
trupurile, eJiunul de ' pilda este bine format $i pHn de
vieata, iara un altul umflat$i bolnav - de$! amandoua
OMILlA I
13
sunt eu earnuril e de pe ele stralucite,insa unul are car-
strieate iara altul sanatoase, - tot a::;,ii 9i in cazul
de fata' caei este aft Jipsit de minte,
, 'u u 1 ' f t ' l' _I <::n
inseamna ca aeea este m pm .. """ .,
alteeva de a fHnalt, ceca Cf; ca acela
"saniitos :la .. $i .. . . .. ,
" . " I " , u . , !. <-: . r' r le "'t" T'l"'''''
. este eli' Ll:'UP-Uiy -l<:J:rCL -':"' ... .. .
se inealt-a eli eiubote eu calcae maite, ,ca sa
inalL Dara noi pe cine von1 numi Inare spune'ml;
care nu pe u co dela. natyra '? arc .. 0
inaltime strama natur-el SaJe,91nUmal lllcaltandu-se vU
ciubote cu tocuri 1'nalte a devenit 9i e1 ina It, - ce
multi dintre oameni patimesc, ridicandu-se pe dan9:1 pe '
ban{i sau pe slava ce cred ca 0 au,eeea. ce ip
nu oste imlltime, Inal t Be a ,cela! nu
are nevoie de asemenea lucrurl, acela. are lnattim
ea
sa naturala,
Ded, i ubitilor , sa devemm HpentFil ca sa
tern fl fnalti. eel ce so smore;;bc ;i<. ..e, se-
A It'" (l\';r t ' "3' 1") D- -,r Tl n",,, ' n"tD si "",1
va Ina '43,- \lV_a n. , ",Zr . ala . __ ..
UffiIl!L_
decat toti ceila1ti. dupa cum $1 .de umfia,
insa umftatura ei . nu este ceva trmmc $1 ?anatos ..
aceea noi :;;i numim pc ct.e um!'lat
1
ue
mandrie, dupre cum sunt .. umtlate de
dropica. , dupre cum S8 um-fla de apa sau
sapun. Omul care eugeta nu va
niciodata lucrur i mad de SlOe, cinar de ar. avea
dansul fapte mari. - l$i :;;a: $1
umilinta,- p8 cand eel mmte lu:
cruri mari de dansul ,chiar $1 m cele mal mler actlUfll
ale lui. Sa ca$tigam inaltimea prin umi,Iinta
Sa judecam cu iua r e aminte natura lucrurJlor
pentruca ast(eliu .. sa ne aprindeED- de: eelor
toa,re. In alt mod nu se poate ca sa devma: cmeva
eecat nn'!1si prtq iubirla cllor sfinle 91
preeum $1 prm lspretuirea celor, puprc __
cel co urmeazasa se bueure de Imparatle HItru !urrrrc-
n'arsoeotl. cinstea ce i-ar da-o altul in mod partIcular
in lo(',ul porfirei imparate9ti,. toE a$a $i noi, ne. yom bate
joe de toate cele prezente, v8m eea
din vieata viitoare. Nu vedetl pe COPll eand se Joaea, cum
Ii se fac soldati S;;i S8 pun in ordinede bataie, cum merg
14 OMILlA 11
inaintea lor vestitori, (trambita9i) 9i purtatori de toege,
$i cumin mijlocullot pa";'B$te acel copil ce tinelocul
capeteniei lor, facand astfeliu glume eopihlre.;;ti? Intoc-
mai sunt $i lucrurile omene9ti, ba inca 9i mai jos-
nice: astazi existand, 9i maine disparand. .
Oeei, sa devenim, iubitilor, mai sus deeM toate
acestea, nu numai ca sa nu Ie dorim, ci chiar sa
Ii(-; :;;1 !'m;;1nam daca- ni propune cineva, eu chijJul
acesta aiungand dela nOi. dragostea dedansele, yom
dragostea. aeea sfinta de vieata viitoare, 9i ne yom
bucnra de slavaeea .neperitoare 9i. ve$nica. Cariea fie
cu totii a ne iilvrednid, prin charul filantropiea Dom-
nului nostru Iisus Christos, eu care $i prin care se cade
slava Tatalui $i Sf. Duh in vecii vecilor. Amin,
OMILIA li
__ IVllJ_lta.J11.eSC, DUlnneztuiui 11}eU purureEi pen-
tru eharul lui Dumnezeu ee s'a dat voua intru
Christos Iisus, ea intru to ate v'atiimbogatit intr11
daHsul", (Cap. 1, 4. 5).
Ceia ce face en altii, cand j'j sfatuie$te zicand: "Intru
toate prin rugaciune eu multarnita eererile
voastre sa se arate lui Durnnezeu" 1 (Filip. 4, 6), tot
acoia a ficut $i eu dansul, ca de aid sa j'u-
cepem vorba pururea, 9i inaintea tuturor sa multamim lui
Dumnezeu.Nimic nueste atat de pIa,cut lui Dumnezeu,
ca a ne arata multamitori catra dansul, $i pentru noi
iri$ine, 9i pentru altii. De aceia apostolul aproape in
toate epistolele sale 0 trece aceasta inaintea tuturor, 9i
daca in celelalte epist.ole a facnt a$a, .apoi aicicu atat
mai mult era necesar sa 0 faca. eel ce multameE;te lui
Dumnezeu, Ii pentrucele ce patime$te ea
$i pentru cele bune, Ii multame:;;te $i pentru charul l';3i
fa voareaacordata; iaracharul nu este nici datorie, nici
plata, :;;i nici rasplata, Daea aceasta era uecesar sa 0
spunapeste tot locul, cu atat mai . mult e.ra necesar a
OMILlA II 15
o spuneCorinthenilor, cari se uitau cu gura discata la
cei ce taeau 9i desbinau biserica.
"Dumnezeului meu". Din prea marea lui dispo-
zitie rape:;;te $i-:;;i !nSUge9h:. ceea ce es.te, ob-
'pe ProroC11 pururcfl, zlcand:
:,Dtiinne7eu] rneu,
si pe dansii eft, sft- eel
asa
j
GG de cele catra
Acela, pe care-l invoaca cu multa dispozitiesufleteasca.
0 poate zice cu adevarat numai eel ce se ridica
Dur'U['ea dela cele piimEtnte:;;ti spre cele cere:;;ti, spre
Dumnezeu,pecare-i prefer'a lnaintea tuturor, caruia ii
mu]tame:;;te necontenit, nu numai pentru charul deja
dat lui, ci chiar :;;i pentru eel rnai----mic bine ce a avut
dupa aceasta, ,,;,i pentru care Ii inalta tot lauda9i
mu1tamita. De aceia ,?i apostolul n'a zis sirnplu; ((lfmlta-
mesc lui Dumnezem), ci a
trlI \toi''-, Inva .. tftndu-ne--a purureaeilaI"ut---i-t..t1.
altuia a-i multami, dccat numai
lui Dumnezeu.
"Pentru cilarul lui BttmnezeU"'-;Ai what cam
el Ii indrepteaza peste tot locun Unde este Charul, acolo
nu sunt fapte, iara unde sunt fa pte, acolo nu este char.
(Deci, daca este charul, zice, de ce cugetati lucruri ma.ri '?
De ce sunteti ingamfatin? ))Ce s'a dat voua", zice:
:;;1 princine s'a dat? Poate prin mine, s'au printr'un
alt . apostoi? Nicide cum, zice; ci prin Christos Iisus,
CaCl expresiunea ."imru ffitristos
seamna. cum in multe locuri particula "intru"
. este pusa in loc de "prin". A$a dara par-ticula "lntru"
nu este de maimieaJ:nsemnatate ca "prin".
"ea intru toate v'ati imbogatit intru dansul".
Iara$i: prin cine v'a.ti "Intru dansul" zice,
adica printr'insul. nu zice simplu v'ati imbogatit,
ci 9i "intrutoate". Deci, cand este $1 bogatie, $i a lui
Dumnezeu bogatie, ,,;,i intru toate, prin unnl wlscut al
sau Fiu, apoi judeca singur la vistieriea cea negraita.
"In tot euvantul in toata zice.
Nu in cuvant.ul eel deafara, adica eel lumesc., ci in cu-
vantul lui Dumnezeu, caei daca este $tiinta:;;i fara cu-
vant, este totu:;;i 9tiinta $i eu cuvant. Sunt multi cad au
16 OMILIA II
$tiinta, clar n'au cuvant, precum sunt cei simpli, $i cad '
nu pot sa de
cugetul lor. (<Iasa VOl, ZlCe, nu suntetl a$a, Cl
destoinici $i de a $i de a vorbi t1mp;
. adic8, cie a spune lamurit ceia ,cecugetatb. '
, D/. lU'!' '('b', r'l'<;:t'v"<;; ",' r" ';:]d'e
.... ,tJ', - J. . . ...... / ._ ,..,) '_ "':">, ' , _"'- 0 ........ . ......... , .
verit. lntni ':\10i " PIers: ;.1}. tn $ia
tamirei S8 atinge foarte mult de dan$ii" caci pare ea
zice: ((Nu prin filosofieaom,eveasrii., $i aici prin
' tura ol1!eneasca, Ci prin charul lui Dumnezeu, prin bo,::-
c,uvantul (ratiunet) eel.
ae clansul, atl putut aft\;\. dogmeleadevarulUI, $1 a va
lntari in marturisirea Domnului, adica in propoveduirea
evanghellei luiv'ati bucurat de multe semne $i minuni,
de 'char-ul eel negrii;it, incat ati primit propoveduirl3a
ev:;i,nghelieisale. Deci, daea v'ati incredintat prin semne
, si prin char, de ee va_ cIaJiJ)(,l,JU)L _AcestecGll-Vinre,.sumr
" nu ' DUD),-).i ale. eelL+ee se atinge ci $i ale celui
aDllca mai inainte, eu scopul de '
, ,A l' 't' " 'c' 1 1-""l1n Pi "; ,..."
" H1Ic:' <:H a iln L lpSl;l VOl. rn 1 U', < \.Ac ...
(Vel's. 7). Aici oi seprezinta 0 mare nedomirire: cum,
daca jj sunt fmbogatili fntru tot inca.!
sa nu fie lipsiti de nici un dar, sunt $1 ca daea
la IDceput erauastfe1iu, cu atat mai multacum
fi trebuit SlI ,fie asa Deci, pentru ce .Ii nume$te trupe::;;tl.
ziC8,:nd :' "N'am putut graJ ca celor duhbv-
ei ca eel or (Cap. 3, - 1')1 ee putem
noi spune aiGi '? Ca la ince.put, .. pe. cand ii crezuse-,-se--
lnvredn.icise de tD&J;e_darurile, cad erau plini de -fi1Vga
pentru cle, mai in nyii.
sau daca nu este a$a, apOl atunc} nIC} unele $1 mCl altele
nu sunt zise pentru toti fara exceptiune, ci ' unele sunt
. zise catre cei , vinovati $i vrednid de acuzatiuni, jara
-celelalte ciitra ceivrednici de laude. Cum ca dan$ii avea'u
hidi darur'i, se vede din pasajeie urmatoare , "Fieeare
dintru voi psalm are, invMatura'are, limba are,
descoperire are, taLmaeire are, toate spre
sa se faca,", $i "Prorocii doi sau trei sa graeasca"
(Cap. '14, 26. 29). Se mai poate spune $i a.Jtceva, .care
dupa obiceiul apostolului de a ni spuqe totul, .m
spus:;;i aid. Eu crect ca aiciapostolul, prIll expreslUmle :
"Inc:1t a nu fi lipsiti voi nici intr'undar", face
OMILIA II 17
aluziul1e $i la d'ansul, fiindca ::;;i el a facut semne $i
minuni, dupre cum U- vorbe$te prina doua epistola:
"Ca semnele apostolului s'au lucrat Iptru voi
intru toata rabdarea", $i ,iara$i : "Ceeste de c;3,re
sa mal lipsiti deeatcelelalte bisE;rj;eI"{IL Cor,12,
ii.iSH [leci, dupre' cum am fnst:zis,aiei a postolul
poate $i -de dansu1,$i Ie spune aces tea catra
eci coerau il1cereati ;;i stator-nici in credinta, -fiindcii
erau printre dam;;ii $i multi sfinti, eari sepusese in
slujba biseI'icei $i a sfintilor ei, $i cari se facuse ince-_
patura (parga) Achaei, dupre cum arata cam pe la
staritul epistolei.f Dealtmintrelea chiar daca poate lau-
dele aces tea nu se prea tin de adevar, totu$i fHnd puse
Gil iconomie, pregatesc mai dinaintc ea'lea cuvantuluL
Cel ce deja j'neeput chiar ' graie$te deodata Iueruri gre-
oaie, a fnchisjrnediat auwlG,elor fiindca_ daca cei
_cc--<1scull.a-vor fi -aeela$i grad' de cinste, se' vor ma-
n.iea, iara de vor fi cei _ mai de j.os) se .-vOt-intrista._ Deci,
ca nu cumva sa se intample aoeasta, e1 l$i fltce .ince-
putul dela ni$te laude parute. DealtmintreIeaaeeasta
nici nu este lauda lor, ci a charului lUI Dumneieu,
fiindca a se izbavi de pacate $i a se indreptati, esteal
darului de sus. Jnaceste.
Imprejurarl, care arata filantropiea lui Durnnezeu, ea
astfeliu rnai mult inC8, saii vindece boala de care
suferiau. '
.
Iisus Chiislos". ce va neUnisti-U; Z'CJl" ce
ca Gllrlsto:,; nu
de fata, ziua venirei lui bate la u::;;a.Dara tu te
gande.;;te la intelepciunea lui Pavel, cum el
din cele omene.;;ti, i-a infrico.;;at amintindu-li de
cata eoa grozava, aratandu-li ca nu numai de incepu-
turi bune avem nevoe, ci$i de sfa,r$ituri bune. Impreuna
cu darurile aces tea noi avem nevoie $i de 0 alta virtute,
aceia adica. ca sa ni amintim necontenit de acea Zi, ':;;1
ca avem trebuinta de multeostenele, ca sa putem ajunge
eu biBB la star9it. Vonirea Domnuh:ri-ci- 0 nume$tc
"descoperire", aceasla, ca so-
vede, totu$i ea este, ni slii de fata .;;i acum, .;;i ca atunei
se ya arata. Deci, zice, osto trebuinta, de rabdare; sau
mai bine zis de a$teptare) caci de aceia ati primit mi-
nunne, ca sa ramaneti statornicin.
16038 2
18
OMILIA II
"Care .va va intari pre voi pana la
nevinovati" (Vers. 8). Aici siar parea ca ii
lnsa cele vorbite i1 scapa de orice e1
foarte bine a-iatinge, . ca de pildacand. zice: "Ca ne-
vertindeu la voi s'au voiti?
en toeag. sa viu la san en dragoste eu
duhuJ bfAndeteI" (Ca,p. 4, 18. 21)? DarEl, In pa.sa,gilll
ceni sta de fata, nu numai ea nu-i ei pe
sub ascuhs chiar ii in cad expresiunea "va
va intari" expresiunea "nevinovaW' Ii arata pe
dam;;ii ea eUHinati in eredinta raspunzatori de vi-
novaiie.
Tu Insate cum apostolul ji pirone$te
vesnicde numele lui Esus Christos, si nu de numele vre-
. unui orn, nu de nume!e vre-unui apostol sau dascal, ci
necontenit li denumele coluidorit de dam;:;ii,
intocmai ca 9i, cum ar.aveagrija. dea 111tremape '11i!7
te
debetie, Nici' Bpistola _ nu so
atatde des pus numele lui Christos, pe cand aid
Inputine versuri se gase:;;te trecut de multe ori,
aproape ca intregul exord I-a tesut cn . aeest nume.
... zice, chemat
apostoJ al ltIi Iisus Christ,os,ceIor sfintiti intru Iisus
Chf'istos, 1a loti cel ce chiama nurnele lui Iisus Chris-
tos, . char voua . pace dela Dlimezeu Tatal E,li dela
Demnul . Usus Christos ... lVlultamesc DUl1lnezeului meu
pentru charul dat voua intru Christos Iisus, precum
;narturisirea lui Christos. s'a adeverit Intru 'loi,
teptahd descopel'irea Domnulni nostru lisus Christos,
care va va intarl pre voi, pana !a nevinovati
in ziua Domnului nostru Iisus Christos. Credincios
este Dumnezeu, prin care v'ati chemat spre imparta-
Fiului sau Iisus Christos. va rog pre voi fra-
. tilor, pentrn.numele Domnului nostru Esus Christos".
Ai vazut neintrerupt al numelui lui Christos? De
unde este destnl de aratat chiar pentru cei mai lampi,
ca el nu face aceasta cum s'ar intampUt fara scop.
ci prin lndesirea acestei denumiri frumoase
mandriea cea proasta din sufi.et, sa incearea sa Ii poata
curatl. din radacina gennenile boalei. .
OMILIA II 19
"Credincios este Dumnezeu,prin care v'ati
spre Fiului sau" (Vers. 9).
Vall: C<? lucrI! mare .3: spus e1 aici Ca.ta mare tie a da-
rulm ill-a aratat! Ail fost chematl, Zlce, spre irnpar-
ta:;;irea unicnlui sau Fiu, VOl vi:i Iii-sati 1:;1,. bunul piac
al oamenilor1 Dar-a G-EL:poate. fi mai rau decatueeasta
eum at
j
tost chemati? PrirlTata,l;:. Da,T8., fiir!dca eI
inLr-'una?iceu de Fiui, ea "printr.11nsul" $1 "intru
j apoi ca sa nu se creada ea pomenl;lste de Tatal
caT mai.inferior dec<l;t a intregul TataJui.
atl fDst ehernatI, zlce,prmcutaresauprm cutare,
ci prin Dnmnezeu Tatal, printr'insul v'ati 1;>i imbo-
gatit). zice "v'ati chemat" adica nu voi v'ati
apropieat de e1 mai intai, ciati fost chematb). . '
Dara ce va sa zica oare: "spre imnartasirea

0 A ltV 1 t ... . . .L 1' .
. 1 ;::'(:1,1 '. . scu. Ob De r ansuL care milt mal
lamurit 0 arataaceasta In alta parte:'
"De r;'}bd;'}xn zice; lrnpr;euna vomsiimnariiti.
de muritimpreuna, -Cll Christos
j
' Impreunl'i
v\>1Tl in viea/' (II. Timoth. 2, 12. 11).
"CreuJnclOs este DumneZLU'() adeca "ade ...
varat". Dan), daca -rem
ce a fagaduit; insa a fagaduit it ne face Fiului
stiu eel unul niiscut,cii. pentru aceasta ne-achemB,t.
"Ca fara cliinta, zice, sunt dar'urile si chemarea
lui Dumnezeu" . Toate acestea e1 maidinainte Ie ico-
eu cuvantul, ca nu cumva dupa ITlultimea
gre$alelor lor sl'i cada in desnadajduire. Teate ale Im-
Dun:mezeu vor urma fara indoialii, dadl ins:'! ou yom
fugi peste campi, ca $i caii eei fara zabala in gura. ca
I?i ludeii cari fiind chemati n'au voit sa primeasca cele
bune. nu s'a intamplat din pricina celui ce a
chemat, CI dm cauza nerecnno$tintei lor. EI voia sa Ii
dea bunurile fagaduite, ii insa nevoind a. prim}, sinO'uri
s'au scos afara. Daea iar fi ehemat la un lucrn greu
.;;i foarte obositoriu, ar fi avut poate cuvant de apa.rare,
de$l. n'ar fi fost vredniei de iertare ; - dar cand
spre curatire,. spre dreptate, sfintire,
lzbavlre dm roble, spre char 91 infiere, spre bllnurile
cele pregatite, pe care ochiul nu Ie-a urechea
nu Ie-a auzit, cand Dumnezell i-a chiem at, :;;i prin
20 OMILIA II
sine i-a chiemat, apoi dece iertare VOl' puteit fi vred-
nici cei ce n-au alergat catra dansuI,?
I) Deci, iubitiior, sa nu fnvinovatiasca nimerH pe
Dumnezeu. No din partea cehli 5e Inta,IDn!&_
a nu crede, ci -din par-tea celor co fug cfmd sunt chiem&:p.
. D v . ! . ji r. .. " . 1 ;': ' .r,,;;;
ZlCl 5<:,,-1
sp re SIne). ::sa nu HC! ntUU pe nnnel1J; ca{';1
oare chemandla cinste, la cUlluni, ospete :;;1 serbari;
trage 1a sine pe eel ehiemati, legati . fara . voea lor '?
Nici unul nu face caci un asemenea fapt este al
celui ce' batjocore9te:- Durnnezeu trimitefara voe' in
gheena, insa in imparaliea ceriurilor chieama pe cei ce
vor. In focul cel ve.;;nic el trimite pe pacato$i Iegati$i
vaicar-andu-se, insa caYld e vorba de miile de bunatati,
nu fiindca daca naturaaceloi' bun uri nu esle a:;;a,
ineat ii sa alerge spre ele . bun<'t -voie, $i S8. -cunoasca.
Dharul eel mare, apoiatunci sila intrebuintata eu barnenii
:1efai ma illSe$i acele bUD uri. Dara de ce.zid tn, nu
pretera tot} oamenii Rceste bl.1iluri,,:;i nu aleargadupa
Din cauza neputintei, sal.! mai binezis din cauza
;laDaciunei iol'. $i de ce atunci nuvindeca slabaciunea
.01' '? Dara cum in ce feliu trebuia sa vindeceaceasta
;labaciune'? Oare n-a facut el faptura intreaga, care
nva pc om, $i-i arata puterea $i fiiantropiea lui Dum-
:18zeu?"Ceriurile, zice, spun slava lui Dumnezeu".
Ps. 18, 2). :Nu oarea . trirriis ::;;i pe Proroci '? Nu i-a
Nu a fa,Gut Gu dan::;ili minuni?Nll. li-a .. d,at lege
,crisE!; lege N1.1 3. trimis Fiul sau '?
Ii-a peapostoli?. Nu
Nu i=a amenintat ell gheena'?N'Il ii-a f'd,gadmt
mpar4liiea ceruriloT '? Ntl in' .fiecare . zi resare soareJe
iaupreste cei bUlJi $i preste cei rai,? Oare cele ce a po-
'oncit nu sunt. atat de u:;;oaro lesne de Implinit, in cat
nuW eovar:;;esc _ poronei!e lui prin prisosinta filosofiei
or'? "Ce trebuia s'a faca viei sale, si n'a facut"
Isaia 5, 4) '? ({Darii, zici tu, de ce nu ni-a infiltraL in
nod natural cuno$tinta ;;ivirtutea '?). Ded, cine ziee
.cestea"? Elinu!, sau '? Amandoi 0 zic, lnsa nu
)entru acelea$i Iueruri, ci unul S8 cearta pentru cnno-
tint;a, iara celalalt pentru vieata. A98. dara noi vom vorbl.
1) Partea morala.Cum ea cele bune ca :;;i cele rele nu sunt
in sila, ci rezulta din intentiune. (Veron).
OMILJA II 21
mai intai dUra caci nu atata imi este vorbade
metnbrele de dinafara, pe eat deale noastre proprii.
Deci ce zice '? Trebuia, zice, ca sa ni
v .. l1i-atn:filil'1at
aceasta cuno:;;tinta, cad de nu ni-ar fi infiltrttt-p, cum
am pute8, CUf,lOa9te celevrednice dei';'I,r,ut;
(',A flU trebtjiea Ie face'? De imdeatunci, :;;i de co sunt
legile $i judecatile'? Deci, el ni-a Infiltrat aceasta ouno-
$tillt3,; sau mai bine iieand, nu atat cuno:;;tinta, 'pe cat
. fapta. Dara pentru be atunci ar trebui ca sa
prime.;;ti rasplata, d,aca totul ar fi a lui Dumnezeu '? Caci
spune-mi te reg: oare Dumnezeu te Ja feliu
eu Eiinul pacatllind'? Niei de cum, caci tu ai cu tine Jiber-
tatea izvorita din cuno.;;tinta. Dara ce'? Daca ti-'ar spune
cihc:va acum,ca .;;i tu.;;i Elinui .8,ce-
lora.;;i bunud pentru cuno$tinta, oare nu
Ellcr8d eft da, caci ai zice: ea, Elinul .
:;;tinta prin sine, voit sa 0 i?i ei
ar zlce, ca Durnnezeu trebuia sa lntfltreze 1nnoiouno-
$tinta In mod natural, oare . nu ai. riqe, nu
(dara de ce n-ai caUtat-6'? de ce nu te-ai Sillt ca sa 0
afli, pre_cum am aflat-o eu? ----" ai stit eu mult curaj
impotriva lui spunandu-i ca estecea mai de pe urma
pros tie de a Invinov<'W pe Dumnezeu, ca nu Infil-
trat odata cu natura. Acestea le-ai zice
fiindca tu singur cercetand, ai capatat cuno:;itinta, tot
ai putea rew;;i sa capeti '9i ovieatii ourata, daea flU
ai ispitl. nu ai cer'c totul; dara fiindca te ingreuezi
spre fa ta "-btina, de aceta i
VOl' e . arfi ' pututsafaca: ca . binele sa
fle slht, adecl], indephmt prin' sUa ,?Dar-a
disputat virtutea multe din . animalele necuvantatoa;r-c,
fiindca multe din ele sunt mai cumpatate in vieata decat
noi. Dara, zici tu. fi voH mai bine sa fiu bun din
sW!', ;;i sa fiu Iipsit de orice plata, decat sa fiu rau prin
intentiune prin vointa mea, apoi sa fiu osandit
pedepsit. Insa niciodata binele nu este silit, 9i.
s'a auzlt vre-o data ca sila oste mama binelui. Daca nu
$tii ce trebuie sa faci, arata, ;;i atunci vom spune co
trebuie; dara daca euno.;;ti singur ca desfr'anarea de
pilda este un diu, de ce atunci nu fugi de rau '?
((Nu pot)) zici tu. Insa te vor acuza $i 'ti vor Inchide
gura altii, cari au reu.;;it a face cele mai mad fapm:-
Tu poate avand $i femee nu te Infranezi, pe cii.nd un
22
altul $i fara femee pastreaza fntreaga euratenie. Deei
, ee de II?dreptare vei avea nepazind masura
eumpat<;tre1: pe enn.d acela sarepeste primejdie'? Nu
sunt, tu: nu din
Nu 8$tIaf;a, fiindca nu f;i nu
,ca v.oiudovecii Ga toti sunt des-
lQiniei buna. Ceia 'ce nn 'poate s filea cineva
!1
u
' .. 51" c.hiar :;;i sila 'de stEt de fa.fa
'lara daca. sa, 0 faca din sWi, apoi eel ce flu
contra nu 0 face. De pildii iata,
spun: a SDUHl omeva :;>1 a 5e -ridica laeeriu avand trup
.este
v
ell desavar.;;ire peste putinta. Deci ce'? Dara
daca lmparatul ar poronci sase , taca aceasta si ar
ameninta cumoartea$i arporunci, ca acei ce hu' vor
sbura sa fieUiiat;.;;i::r.;;i, sau.;;i altceva de acest feliu,
ar asculta ,cme.va! Nici de cum, fiindea 11U pri-
C3;nd s'arpetreee eu Infra-
n8.re8" ,eandar 118. poronel ea tot eel ne'nfranat sa fie
pedepsit, s:); fie bEHut, sa fie aI'S, si sa Datimeasea fnii
de dUe, oare nu arascuHa: cej ' rmi.imulh de acea po-
ronca? Nu, zici tu, ' gas8E;te acurn in fiinta 0
Ieg.e eare poronc<!$t.e fie a on preacurvl, totusi nu se .
SUPU!! nu sesupuncu totii, nu'estedin
cauza ea aslal:nt frlCa de lege, 'Ci 'fiindcacei mai multi
nuvor fi simNi,dal:a daca legiuitoriul sau ju'-
!i',de fata eucel ce facdesfranari, ,apoi de
slgur trlCa h:ar .scoate pofta , de desfranare. Dara eu
af;;1 . mal adaoga 91 0 alta siliJ. mai mica" ea de Dilda
aceIa de a:-l riJ.pi ' diribratele iubitei luf a-I inchide :in
temnita legandu-l, ceia ee 'ar putea sa ' r'abde si nuf'ar
patimi nimicuricios. '," , ' ', ,-,
Oed, illbitilor, sa nu mai zicemca cutare este bun din
sau ea cutare este rau din natLira. Daca acelaeste
b.un d!n apoi niciodata nu va putea sa devina r au;
esterau natura, apoi nieiodata nu se va putea
face Dun. Dara nm vedem din contra schimbarile cele
mai <:;aci din tapte rale deodata trece cinevala fa pte '
Dune, ';;1 dm fapte bune treee la cele rale. Astfeliu de
vad numa!in' sfintele scriptllri, ca de
pIlda 8;postoli, talhari laudati, ueenici
fntelepte,
prefaeandl!-se m neeueermCl, aupre cum vedem
III legea , veche ';;1 in cea noua, ci chiar in fiecare ' zi
ar putea vedea cineva petreca.ndu-se astfeliu de impre-:-
OMlLIA II 23
jurari. Daca lor at fi fost natura, at fi
eazut in ceealalta extrem1t.ate., Daca dela natura" am fi
impatimiti, apoi nieiodata prin sarguinta, noastra n'am
putea devenl fad patima. Ceia ceestedela natura, nu
cade in eeealaita extremitate, adeca nu eade , din ceia
e.e e dupa natura, Ninleni din necesitatea naturala dea
dorm! n'a cazut in necositateg de a ' hu dormi: nimeni.
din necesita.tcfl usc str-ic{t
n'a ciizut in neceslta.tea a8 a fiU:Se descompunc; mmcm
din necesitatea de a a yea foame n'a eazut, in neeesitatea
de a nu patim1 de foame. De aeeia Tiici nU5unt consi-
derate aeeste necesitiiti naturale ea pacate, . nid nu ne
batjocorim pe noi 1D$ine pentru ca leavem, :;;i nici
voind a acuza pe cineva nu-i zieem! 0 stricaciosule! o!
impatimitule! -- ci punem lnainte cauzelevinovatiei, ca
de pilda eurviea, sau preacufviea, sau altceva de acest
ieliu, care depinde de v6inta lui. De aceia tocmai ne
infatisam inaintea judeeatorilor, cari invinovl'itesc $1
Dedep:"esc, iara pre cei ce tac cele eontrare, i1 cinstesc.
bed; C8,n<i $idill (;ele ,. ce faeem , unii contra altora, $i
din cele pentru care fiind condamnati suntem pedepsiti,
si din cele pentru 'carearn fa.-::ut legil.e, din cele
pentru care ne acuzam pe noi 1n.;;ine, chiar de nu ne
ar aeuza nimeni, cand din cele pentru 'care lenevindu-ne
devenirn rai, iara temandu-ne devenim rnai buni, cand
.;;i din ceie ce vedern, pe aiCii progresauu $i a,junganu 1a
filosofiea. eea mai inaltii_ cand diri toateacestea, zie. noi
ea, este cuputint;;i de a. ne schimba,apoi at unci
este Invederat ea In noi sta de a faee ceva, sau a nu
faee. atunci de ee sa, neamagim pe noi inf;ine' cu
pretexte ;;i desvinovatiri seci, ca,ri ' nu- numai ca nu ni
adue nici"o iertare, cl chiar eea mai grozava pedeapsa '?
Deci, trebue a avea totdeauna inaintea oehiior acea zi
infrico.;;ata,f;i astfeliu a ne Indeletnid eu fapta buna,
pentru ea obosandu-ne putin, sa putem lua eununile cele
neperitoare. Cu nimie mi ni VOl' fOJOS1 atunci pe noi
asernenea cuvinte, ci eei cleopotriva cu noi, .;;i cad au
rem;;it infaptele eele bune, ne vor condamna atunei fara
mila; eel milostiv va condamna pe eel crud .;;i nemilostiv,
eel bun pe .eel rau, eel bland pe eel aspru, eel ce voie.;;te
binele altuia pe pizmataret, iubitoriul de Intelcpciunepe ,
iubitoriul de slav a eel harnic pe cel trandav.;;i
lene.;;, cel lntelept .;;i eumpatat pe eel destrabalat.
va dispune Dumnezeu la judeea.ta noast:ra" va
24
QMILIA III
OM ILIA III
. ,);;i rogpee voi, fratilor, pentru numele
. Domnull!l nostru Iisus Christos, ca toti graiti
9! nu ;roi
CI, .mtememtlmtr un gand mtru 0 in-
(Cap. 1, 10).
. ca certarile trebuie a se
face .putm $! pe neslmtlte, acela$ lucru 11 face si
Pa vel alCL In adevar, ca urmand 01 mai de parte a tr'ece
la ,tnulte .. $i ar fi fost
deaJUIls oe a zaruncmabiserlCa dm Lemeln face uz de
<?u _ Il!:Cl:i,
uctI1!:;m, '$1 ca-l roaga . prm . Iisus Christos. casi cum .
ca sa)i adreseze 'rugatnintea
$1 sa-l de cererea 1m ce In-
seamna: "Va rog. pentru numele lui Iisus Chris-
tos"? iau pe iau in ajutoriu
nume]e 1m cel nedreptallt t;;lbatJocorit, :;;i Cll multa
aceasta, Ga nu cumva sa-i rU$ineze deodata,
fimd-:a pacatlll oameni neru$inati. De aceia dam
d.eia'meeput chJar aIcertat aspru pe cineva l-ai facut
$i rw;;ine, iar daca. 12ai adus la
pr-m vorbe blaJme,apoi i-ai lndoit crrumazul
!-a! ta;at cu:r,:ajul,$i sa cate la pamant'. AceasW:
tocmal pregatmd-o aICI f?l Pavel,. j'i roaga
in numele, sau pentru numele lUI IISUS ChrIstos. $i de
ce-i rogi spune-mi. "Ca toti sa. g. raiti aceiasi zice
. '" , )
OMILIA I\I 25
. sa nu fie intre voi imperecheri (shizme)" . Sin-
gura aratarea shizmei (irnperecherei)pr-intre 9i
era deajuns de a fi Prin imperecheri, nu
mlmaiea lotregul soctesparte in maLUiulte nar,ti,
d ;;i chiar se pierde la urrna, caci este nq,tu ra
shizmei. Apoi mndca i-a atinsf6arte ti;trepripnumire:(i "
:::hizmei, iara$i vorba,zicand: "ei
sa fiti intemeiati intr'un gancl 1nt1"0 intelegere" ,
Fiindca mai sus a spus: "ca sa graiti", apoi
ca sa nu creada ii ca concordiea se margine;;tenumai
in vorbe. Ii-a adaos fraza: "Ci sa fiti intell1eiati In-
tr'un gand intr'o intelegere", ca ;;i cum Ii-ar fi
zis: cer dela voi c6ncordiea pe care nu numai in vorbe,
d 91 10 cugcteIc sa 0 aveti, $i fiindca se poate sa
se vorbeasca $i eu cugetul aceia$i, $i sa nufieconcor-
die - de:;;! nu in toate lucrurile, - de aceia a ada,os
expresiunea : "Sa fiti intemeiati " , fiindca eel unit in
d:estiupi, in dezbinat, EJ:a
fos[, mtemmat,cl a ramas stram de conglasulrc; stram
de acord. Se poate apoi ca cineva sa
cugetari, $i sa nu conglasuiasca in intelegere, ca de pilda
eei cari au aceia$i credinta, j'nsa nu sunt uniii dupre
dragoste. Astfeliu ea dupre eugete sontern uniti, caci
cugetarn acelea;;i, insa duprc intelegere nu suntem uniti
deloc, ce s'a intamplat cu Corinthenii C8,
uniia . . . De aceja.
zice apostoiul, ca trebue a eonglasul. $i cugandulli'i cu
tnteiegerea. Shizma lntte Corintheni nu venise deacolo,
ea. se dezbioase $i sc fm;rajbise III credinta, ci pentru
ca se dezbinase in intelegere (parere), dupre arnbitiune}l.
.omeneasea. Dara fiindca eel acuzat devine cu totul lipsit
de rUl';,;ine, inLrucat nu sunt marturi contra lui, prive;;te,
cum apostoiul ne-dandu-Ii voie sa tagaduiasca faptul, 1;\.
adus de fata marturi. .
. - "Pentru ca mi s'a aratat mie pentru voi,
mei, dela cei ce sunt ai HIoei" (Vers. 11).
spus aeeasta imediat, ci mai intaia pus la mijioc
pacatul, ceia ce esle faptui celuice a erezut celor r,e
i-au aratat, cad .daca. n'ar fi fost a$a, n'ar fi invinovaiit
el degeaba, fiindca n'ar fi crezut Pavel cum s'ar !n-
tampla. $i n'a spus imediat dela ineeput ca i s'a aratat,
ca sa nu se para ca-i invinovate$te numai din aratarile
26 OMILlA 111
acelora, ::;i nicin'a tacut, ca sanu se creada ca vor-
bet?te numai dela sine. lara:;;i ji nume::;te frati, ciici chiar
daca pacatul lor era invederat, totw,;;i nimic nu-l im- '
piedeca . de a-I num] 'frati.
intelepciunea apostoJului, cum el n'a numi,t. in parte per-
s-oanclc ce i-au a,r-a,t;:1t, 9i intreag(1 casa a BJoei, cet ast- .
fe!fu ii' sa rin poat.'1. ';azbol >pe' eel ce Hr aratat fiptul,
B.stfeHu pP: }1,c-.etq, Jn: ueopc.rit, 1t1 ,acela:;,- timp'
2.cUzatiuIlea, ad:usa lor" u scos-'O intre,aga .la iveala. El nu
5e uita numai la interesul lor, ci lairiteresul acelora
. , cari i-au ariUat. s{ms:s'a ar<'itat mie de
cutare cutare)), ci a pus inainte Intreaga casa a Rloei,
ca sa nu S8 creadii ca acestea sunt plasmniri de ale sale.
$i ce i s'a,aralat? sunt intre voi".
Cand ii cearta elli zice :;,sa imBe in tre voi im- .
, ,pereGheri", iara cand .li cele ce i s'au' spusde
altH; ' e1 vorbc$te cu mai mulUi blandete,' zkand: "mi
s'a aratat nile, C)'l, 'pi'iciri f;untintre voi" ea ast-..
feli u' sa n use manie , pe celeB" i-au ai'l'itf.lL
Dupa aceia' de priciriior: ,;Ca fie-
Cctrc eu sunt 'al lui Pavel, iara eu
al lui ,Apollo, iara ,eualluiChifa". (Vers. 12). Nu
vorbesc, zice, de pricirile dintre voi penti'u 1ucruri par.,.
tieulare, ci spun de prieiri care suot mult mai grozave
dec-;8,t acelea. "Ga fiecare din voi zice. dara
, "rautatea cuprinsese nu' numai 0 parte a bisericei din
Corinth, ci intreaga biserica; poate ii nu vor-
bC;lll niei de Pavel,nici. de Apollo, nid de Petru, totu:;,i
apostolul arata prin acesteexpresiuni, ca
nu tr-ebuia sa :::;e sprijinepe ace$tiia, apoi eu aw,t mai
mult pe altii. Cum cii Corintheniinu zicean numai deeat
de Pavel, de Apollo $i de Chifli, aeeasta se' poate vedea
ffi11i departe, unde zice: acestea, fratilor, mi-am
inchipuit intru mine $iintru Apollo pentru voi,
ca intru noi sa vainvatati, canu mai mult decat
ce este scrissa ganditi" (C;ap,4,6).D;'1ca jj nu tre-
buia ea. sa aelame nulnelelui Pavel, Apollo $i Chifa,
--sa ::;ile insu$iasC3, apoi cu atatmaimultnumele altora.
Daca ii nu trebuia, sa eortsidere ea $ef a1 lor pe da!')-
dilu!, pe eel intai dintre apostoli, ::;i pe cel ce a catihizat
o eomuni.tate atat de mare, ca a lor, cu atat maimliit
OMILlA 111
27
pe cei !1u de
cu rnultii mtala de a-J ",COctle 91 a-I ue
pune la ID!jloc aceste nume: Dealtfehu ::;1
n face mal dulce, nepomemnd pe n.ume pe l,;!=l ee dez.-
binase biserica, ci aseunzandu-le prm denumlrea apos-
tolilor, ca eu 0 , perd;a. __ . "
- ' "T""i. ': * oJ : - I \
. li'11 Q11nt, a i ittl l -"'i:rVel, "lara e"u 8,1 lUl..:l\.D.OlrO,
".L.....l\..A .... 'lA. _.... A. . _ _ _ _ 'l
iara. Aual lui Petru ".Nu pr ete:rand
1
.;!'3e pe
a pus pe Petru 1a urma, ci Inc.a foarte mult preferand
. pe acela. El a -yorba prm .( h
ca sa nu se ereada ca face aceasta dm In vH'he, 91 ca
cinstea aee10ra. impin.s de .boa!a UrI:
cioasl. De aceia S'a$1 pus e1 eel mtal, 91
e1 eel inlai desaproba pe Corintheni, nu 0 face
iube$te cinstea, ci inca. ca despretuic$tc 0
de cinste. Dupa ee, a!ac e1 If mal '
intai, la urma pUne$l pe Apollo $1 pe Ctl!fa. A9,a dara
n'a facut aceasta ea sa 5e ina1te pe sme, Cl ca prm pro.,.
priea lui persoana., ei" cei aq.uca in
"cele cerl'ar fi trebuit sase .i11tAn1I:le. Cunl ca eel ce se-
a1inise de cutare sau de cuta re pEicaiuiau loru-i;>i,
bine i-a invinovatit ca e<DU
bine daca spuneti ca"eu sunt al lUI Pavel, lara
. . '11" l-,l..-.,' G' . f' " _'J 6:
eu al 1Ul Apo, O,mra tJ;-
. d . P:l' "1 'IUI- 1'11"'I' str's"" --
ce oare a mal a aos "Iar f v' a, J. '-' L "
caci daca. ii pacatuiau .. de . oameni,
ca nu pac',atuiau alipindll ,sc 91
, lui Christos. Ded ce inseamna, 61 nl)-\
invinovate$te pentruca aclamau pc ,Ct1!istos, ci
nu eu totun ac1amau. Eu soc-olese ca adaogand aceasf.a:
voit ca$i de aici sa Ii faea pacatul mal
mare aratandu-li ca $i pe Christos cel unul smgurpredat
ii impartit, de$l nu facuse a$a. la a
facut aluziune, acea.sta a a1'atatco prm pasa,lul UI'rnatOI'JL1 :
"Au doara s'a lrnpartit i3)?
Ceia ce el ziee aici, aceasLa inseamna: atl tmat 'p
e
Christos, i-ati impartit trurul Ai vazut
lui'? Ai vazut certare ;oi vorba pIma de necaz'? Daca
Ii arunca acuzatiea in regula, ei nu.maicat
o face aceasta, ca ::;i cum absurdltatea lor era martu:
1'isita de toti. Uniia zic ca prin expresiunea: ,,,au doara
s'a impartit Christos?" apostolul aluziune 18
28
OMILIA III
ca .de pilda a fostimpartit oamenilor',
ca bISer!Ca.a Impartita in doua, ca 0 parte a
luat-oel, 91 ceIalalta parte a dat-o lor.
Dupa aceia prin expresiunea ce urmeaza, 81 splllbera.
asemenea absurCiitate: "auPaveLs'a restignit pentru
voi? san intru nur,ueleltti fla vel v'Htt b()fezat
rriye.;;te 11otarire,_ e'u adeviiraf. .cl'1nt!4'ut\sa:B.et
lUbitori? ?e Pr!ve$te, cum el at rage asupra
numel.Ul sail t<?ata. J;>l I1ecazul ariWlnd prin
aceasta cu ca 0 asernenea cmste nu se cu-
vine $i 9a nu se petraea e1 spune
acestea timd ml$Cat de lDvldle. deaceia se
II? . im prej persoanei sale. Dara tu pri ve$te
$1 lllte1epclUnea lUI Pavel, caci n'a zis: (mu cumva Pavel
a '? Nu cumvi Pavel v'a aduspre voi 1a
vleata dm cela nu erati '? ci a pus fnainte numai pe cele ce
crau 1;1ai credincio$i, $1 pentru care aveau 0
,mare lllgrlJlre,adeca crucea si botezui, si bunurile izvorlte
"din e18; nurDai-1,)e acestca. zir,lp: ['Jun:::'
- , - . , , , -,' - - 1- - '-.J ...... '-''-'". ..... {AI'....I ................. \.N
Jurnei arata fllantroDiea lui Dumnezeu, InSEt COD-
descendenra prfn cruce ni indica mai mare aceasta fi-
lantropie. $i n'a zis: (<uu cumva Pavel a murit pentru
ci "au Pavel s'arastignit pentru voi?" pu-
nand-';li madul mortiL "Au 111tru numele lui Pavel
... ,. , .. . .
botezat' nu zice: qm curnvit Pavel v'abo-
tezat pre voUA botezat e1 multL lDsa.
e?te a se de cine s'au botezatn ci,in cui
s'au botezat. Deci, fiindca aceasta chesfiune era ori-
dna shizmei, ca sa S8 numiasca. dupa. Humele
botezau, apoi indl'eapta $i aceasta. a.ba.tere,zicand: "Au
intru numele lui Pavel v'ati botezat?" Sa nu-'mi
spui. zice, cine te-a botezat, ci' in numele cui te-ai bo-
tezat Nu se cauta eel ee a},,,l.-7.at ".i. "pI ,.tll-'mar }"
b?t:z, caci acesta este care
cu e1 nl! se intinde mai departe. caci nu mai
mtreaba: (mu cumva Pavel v'a fagi'Vluit bunurile viitoare
Nu el v'a fagactuit fmparatie&-
. 1?ara oare n'a adaos $i acestea'? Pentru ca nu
a se rastignl., cu a fao'adul. imparatiea
A impara,iiea nu PQ:1l'taQu
sme filet 0 prlmeJd18, -rusine pe- carid a se ras-
tigni, toate Ie are cusine. Deaitfeiiu'din acestea e1 scoate
OM ILIA III 29
pe acelea, caCl dupa ce totel zice: "Cel ee n'a
cfutat pe Fiulsau" adaoge: "gumnu impreuna
eli el si toate Ie va darui noua?" 9i iara9i: "ea
de vre'me ce Bind noi v raj ne-am impaeat
eu Dumnezeu prin moartea Fiului sau, eu mult
mai vartos fiind impacati ne yom mA.ntul Intru
vieata lui" (Rom. 8,32.5, 10). De aceia n'a mai adaos
nimic fiindea pe unele nu Ie avoau pana atunGi, iara
pe Ie, deja, unele erau in fagaduintEi,
iara eelelalte Imphmte.
Multamese lui Dumnezeu, ea niei pre unul
din ri'am botezat, fari't numai pe Crisp
Gaie" (Vel's. 14), Dece rnari
botez'? zice' cand eu si multarnesc chlar 1m Durnnezeu, ca
n'am iacut Acestea zicandu-Ie,li spulbera truflea
lor In mod iconomicos, nu insa S1 puterea botezului, sa
JIll fie I - ci I1UI'Ilai ,prostiea celur. ce-E?i fDc11ipuiau lueruri
mari daca botezau; mai fntai aralandu-li ca darui acesta
nu este a1 lor, si a1 doileaca. e1 muitfu:rrill;;te lui DUlIl-
nezeu pentru aceasta. lucru este botezul, insa
acest lucru mare nu-l savarseste cel ce boteaza, el, eel
ee este invocat 1a botez, fiinrleJi a boteza nu
nid 0 osteneala omeneasca atat de mare, ei eu mult
mai midi decaL a evangheliza. Mare iucru bytezul,
iarasi 0 spun, eaci fara botez este peste pUDo\a de a
i'rnparatieaeerilll'iiuI'; insa aC8st, ll----j:Jo.ale
'Savar91 chiar un barbat nu atat de V01l11C $1 curaJos,
pecand a evangheliza, se cere multa osteneala;).
Mai departe el sptme ,;;LCq ...JLZ1!_
meste lui Dumnezeu, ca n'a botezat pe fumem. $1 care
acea cauza'? "Ca sa nu ziea eineva ea intru
numele rneu v'ati botezat ,; i) (Vers. i5) .. Dara ce "if
Oare pentru aceia (Crisp Gaie) am spus. acestea
zice; Nici de cum; insa rna tem ca nu cu.mva. sa;
ajungai. acolo. Caci daca printre oamem ordman can
au botezat, $i cari nu sllnt vrednici de multa vorba,-
9i inca s'a intamplat imperecherii dezbinari, apoi eu
atat mai mult s'ar fi intarnplat, daca eu, care m'am
1) Nota. In cditiunea sf. Chrisostom est. ,,11'0!; botpzot" Dn
"am botezat", dupre cum se gase:;;te in textul nostru din uz.
30 OMILIA III
resculat contra acestui fapt, fi botezat pe multi, caCI
ar fi fost natural ca cei botezati de mine nu numai sa
invoace numele meu, ci !;li botezul sa mi-l atribuie mie.
Daca din partea celor mici $i s'a intamplat un rau atat
de mare, poate ca raul arfi$i mai mare, daca ar fi
provocat de oam8ni mai insernna.t] , Deci,- pe
.... ir" .. '):\l; ... (1- -'h ,: ! . ..... ' . ,,' ...J. B-'
u '_ . l""""'_'"'::t l.JGa,a, '1 mal auaoganu. ". 0-
LBL:aL-Brn $1 easa lui ' St.efana;;. la nrma, iarasi !i
spulbera mandriea, zicand: ;,iara 111ai mult nu stiu
Sft fLbotezat pre alt--cineva;,' (Vel's. 16). Aiciel
arata, ca nici nu-j erA atM de dorit ca din actul bote-
zului s:l se bucure de dnste din partea celor multi si
nici ea lmpins de slava dC9arUi de acest
$inu numaiprin ce!e' spuse -mai sus, ci prili
celeeeurmeaz.1. mai lavale, elli modereaza mult trufiea,
zicB.nd: "Ca. pu m'a, trimis pre mine Cbristos sa
. botez, c-i sa bine-vestesc(evanghelizaz)" (Vers.17).
eosqra eu rhult .,Illai obositoriu$i :ayeA ne'voie de
.muita. mundi, ca$ide- iin sufletoteHt, aceiatoGmaii S6
incredintase iui Pavel. Dara dece, daca n'a fast trimis
sa botezc,ol totu:;;ia DotElZat A facut aceasta din pri-
s.osiflta .. iara . .niGide.cum. cil. s'a.impotrivit celui ce I-a
trimis, fiindcaniCi n'a zis ca ({am fost lmpiedecat de a
boteza), ci "nu m'a. trim.isChristos sa botez",
adeca a fost trimis pentru lucrul eel mai trebuitoriu. A
8'Vdnghl'llizaesto lucruL'I1Iluia, sau ai ca.torva, pe cand
1;1, hotczL oste in ciideI'ea tuturO{' celorce primescp-reo{iea.
A lui;. pe un om catihizat deja $iCODVins de adevarul
religiunei, t?i a-I h()leza apoi, aceasta 0 poate face orice
preot, fiinddi aid nu mai lucreaza aCUIn, decat inten-
tiunea aceluia, $icilarul lui Dumnezeu, - - dara cand
. trebuie de .acatihiza pe necredincim;;i, apoieste n,evoie
de muita munca de multa intelepdune' atunci pe lana-a
se mai ada<?ga primejdii de tot
tehul. Cu cel ce a se boteza $i a so introduce in
taincle cre:;;tinismului, totu] este terminat de 'ndata ce s'a
convins, ,deci nu .este un lucru mare de a se botezacel
Gand a evangheJiza, a indupleca

in care gasla, $1 a vsadl m adevarul, toate
acestea, ZIC, cer 0 multa. osteneala. Dara Pavel nu spune
chiar ei nu zice ca a boteza nu poarta eu sine nici-o
OMILIA 1\1
31
osteneala, !?i nmpai a obositoriu:
el :;;tie a fi cumpatat m totdeauna, I?e
o face mai la vale eu e1 cu mu)ta
putere In I?arerea .sa, at unCI va sa v
teze "li mal mare mtealam .vorba. nt, Impo-
trivindu-se celni ce I-a trimlS a botezat, Cl Cllm
si a zica.nd in privint?- ]i ea p'!j- este
- 1 v v 1 - ,,1-\ rI n,- - - -" t., I 11" I \,1'"
"'u n,QCpY't:> nnll>'l ('.0. . .!.... '-- c __ -
v !J ... \..4J "'-"L '-" .... ;0........,. ""","o,...u, _ ......... .... ..... - ....... --- -- .
nezeu Sa slujim 11?0.selor" (Fapt. 6,. 2} . f$i totu$i _ ii
slujise, nu ca 1m
ci ca facand acea sluJba dm pnsosmta,J- t<:;t f$1 (:tlGl:
Chiar ::;;i astazi noi incredintam aceasta sluJba
v
cvelor
simpli dintre pre.oti, pe cand cuvantul invataturel
. . t 1 +' V' 1 'e
incredintii
m
celor mal m e cael aco 0 ' .
sud?are. De zice /?l
tm bme dregatof'la, de llldOlta. emste .sa, ::;e IJI-
vredniceasca, alE%--Cei ce se osten esc in
cuvant si intru Invatatura" (1. Timoth. 17) I?upr
e
. 'iI . . . ,. +..... J riln s'a
rhll
"'urn S6 petrece . en eel CC pc up <.." VI. u. \.,uu \,0. u..lU,
v _ .. ... .. . 6 d
6
.. I' t 1 ;.. no f"'Q r1 flO;
ca trebue a fi narnall vre nlCl p"" . ...!. _...IV!
ce pun cununile pe capul pot sa fie
dintre cei cenu se pot lupta, cu . toare-Ba- {HlRUIla--
mai strahicitpe a;;a se c,u
bolczul. Fara botezeste peste putmta de a 58 mantmCl!1
eva
,
insa cel ce boteaza, nu face vr'un Luerumare, CaCI
pr imit 0 intentiune deja. pregatita n;ai devalt
n
.
"Nuintru intelepClllnea euv3,nr,ui.Ul, ca sa nu
se faca zadarnica crucea lui Christos" . Ded, dupa
I'.e doboarEl, trufiea, celor ee Jnchi pui(l.1! lneruri
pentruca boteaza pe altii, S8 intoarce la catl'aCel
ce se faleau pcntru intelepciunea lor, f$1 contra lor
inarrneaza cu- stra:;;nicie. Catra ceice se trufeau :pentruca
botezau pre altii, e1 zicea: "Multumese 1m Durn-
nezeu ca nici pre unul din voi n'am
zat" $i ca "nu m'a trimis pre mine Chrlstos
ca sa botez", :;;i nu a faent uz de cm
/
3.!lt, ca sa
1i dovedeasca aceasta, i$i nici cuvantul nil I-a fost aspru,
cii:mmai cat facand aluziuneprin cateva vorbe,a
cut mai denarte. - dara aid chiar dincapuiloculUl 1I
ap1ica lovitura, rlcand: "CaSa nu se faca zadar-
nica cruce a lui Christos(( De ee, zice, cugeti 1u-
32 OMILlA 1\1
crud mari, pentru cele ce ar trebui sa te '? Ca
daca intelepciunea lumeasca se lupta cu crucea .$1 C,!
evangheliiie, apoi mi trebue a va ma.ndri ell ea, CI
ehiar a va ascunoe)) Aceasta est$ t;l; CP. .UZ3, cr., tH)QstDln
sa nu fie invatatl $i intelepti - nu doara pentrtt slabi-
ciunea.. charu!ui, - ci' J;entru eft tlu pr'e-
dica evailgheiiei. data, nu acda craucBi CA intariaU
cuvantuL ci eei ee-l vatamau, pe cand prof?tii f?i nedir-.
turarii erau .:leci ce Intadau $i irDputerniciau ...c.mrantul
evangheliei . '...
Deci, simplitateaa fost arma eu care 11 doborau tru-
fiea, moderau mandriea, tot ea contribuia de a face pe
cine va sa fie curnpatat. (Dara daca "nu intru inte-
lepciunea sJ.?,u,ne Pavel ,atoi?
de ce atUl1ClaU LrHH1S ia uo,n:;;u pe ApOHO, care era m-
vatat mare dirturarim; zici ta. !"fu lau
aveau mare incredere i.n puterea cuvll)telor llll; Cl pentruca
era puternic in script-uri;, 9i. p'e pe
i'o ,-!p f'Oauta- este ca eel mal InU11 st-atatorl $1 " iDce-
---: ...... A"--''V '-''-N ........ " "" t'l1i, i ' 0 h lio.1 't,:-!e;;:'1 " ""r.;:;t
n;::. rnr'l HI I..;prnanarp.a f:U"'(lun"u.l.U.L \,-"VO,D.gJ.. 8: .. ___'"-' -=: ... .... hJ ..... ,-,
ci " simpli.Cei eari aveau nevoie de
o mareputere', ca sa departeze dela inceput
erau credinciosii. Ded, cel ce din ineeput n'a avut neVOle
de Dameni inviitati, daca dupa ,a
invatati, apoi n'a mcut-o pentruca
ci pentruca nu putca face deosebll'e . fntredan$ll, 88:0.
po ate di nu-i eUnO$tea. Dupre cum e1 n'a neVOle
de Mrbati intelepti ca ' sa -reu$iasca
. tot Cl.$a$i dupa aceasta nu i-a alungClt dacaau vemt .
10, dansu!. . . . ' . . .
') Tu ea a
ca Pavel a fost un mare carturarlU. Dara nu vel putea,
fiindca amandoi au fost barbati simpli, amandoi neear-
, , " . _. ' ..
turari. , Dupre cum, deci, Christos a zis 1a ucem:
eilor sai, carora Ii aratase puterea sa in Palestma
intai: "Cand v'am trimis pre voi fara punga,
fara de traista, si fara de incaWiminte, avut-at1
lipsa de ceva" 22, 35)?- i!3-ra' dmd }-a
mis 10 lumea intreaaa ii-a dat V018 ca sa la cu dan911
punga,$i traista, $t{ncalta,minte, tot $1 aiel. Old
- I) Partea morala.paca noi Il8 vom. de::t 0 vieata
neprihanita, vom putea pe Ellm la cre:;;bmsm. (Verun).
OMILIA III 33
ceia ce se eauta, este de a se arata puterea lui Christos,
care a Gontribuit atat de mult, ineat intelepciunea lumei .
sanu poata seoate pe eei ee s'au apropiat prin eredinta.
Caud, deci, Elinii lilvinovatesc peucenici ('aao fost oameni
simpli $i necarturari,apoi noi atllnci mai mult sa-iacllzam .
chiar9i deeM. Sa nu zidi CineYEt ear>B,vel 8, fast
pe '1Otceibarbati mad admirati de
pentruintelepeiunea me;;te:;mgul oratoriei, noi
sa zieem, -<:'11, eei dintre noi, eu totii au fost oameni simpli
necarturari. Prin aceasta nu putin ii yom dobori, $i
astfeliu biruinta noastra va fi stralucita. Aeestea Ie-am
spus, fiindca am auzit pe un discutand cu un
Elin lueruri de ris, in toiul discutiei fiecare
inlaturand cele ale lor. Ceia ce trebuia sa spuna
tinul, . aceia Elinul,$i ceea ce trebuia sa spuna
Eli!:lul L O;Qeia () spunea, ,' :I'8!;;tinul FiinO:'Qiscutiunea despre
vel Platon, Elinul se incerea sa tlovedeasca ca Pavel
a fost prost $i necarturariu; peeand cre$t,inql in sim-
plitatea lui S8 sa dovedeasr8, ca' Pav@l a rust
mai invatat decAtPla ton. biruinta
partea Elinului, dici cuvantul lui a stapanit. In adevar
ca daca Pavel a fost mai invatat decat Platon, apoi atunci
multi ar putea zice eu drept euvant, ca e1 a predominat .
,Iluprin char,ci prin puterea prin rnaestriea cuvan-
tului. ca cele vorbite de ere$tinul .acela aufost in
favorul Elinuluoi, iara eele souse de Elin erau in favorul
cre$tinului. Daca Pavel it fost
zicea Elinul, eu toate acesteael a stapanit $i a fost
superior lui Platon, apoi desigur ea biruinta este stra:-
'lucita, fiindca acest necarturariu a ednvins pe toti uce-
nicii lui, $i atras catra dansul.De aici, dara, se in-
vedereaza ca predica evangheliei s'a facut nu ip inte-
lepciunea omeneasca, sau dupre cum zice el .aici: "ilU
intru intelepciunea cuvantului", ei in charul lui
Dumnezeu.
Deei, ca nu eumva sa patimim de acestea, sa nu
ne facem singuri de ris discutand astfeliu eu Eliojj, fiindea
lupta este indreptata contra noastra chiar, ci sa acuzam
pe apostoli de neinvatatura, fiindea 0 astfeliu de acu-
zatie este lauda pentm d8.n$ii. Cand Elinii zic ca apostolii
au fost oameni pro$ti, noi atunti sa adaogem inca, ca
au fost nec8.rturari, fara$tiinta, saraci, din cIasa de jos,
nepriceputi $i neinsemnati. Acestea nu sunt spre blas-
16038
34
OMILIA III
firnia apostolilor, ei sla,;:a da<:a astfeliu
s'au aratat eu mult mal decat lurne.
Aee;;ti neearturari s'au luptat pu- .
ternicii eu inteleptii, eu eu tOtI
f:'l.]islJ in bogatii. SII;l,w1, !?i in toate ee1e Ome?B!.l. pe aIel .
se lfivederei:di, ea mare este puterea crucel;' toa!e
a;cestea s'au facut nu Drin putereaomeneasca,. cael toa.e
celepetreGute nu au lost dupanatura, ci de
natura. cand se face eeva rnai pres us de patur:;, fimd
totodata bun$i folositoriu pe!ltru o.m, alunCl m.totul
ea ceia ce se yme prm actwnea
Providentei. Gande$te-te !acatoI.'!ul
corturi, prostul, necartur!lrlUl.?, tot
l

nind din Palestina team acea departata, aUlzgomt,.
zicand, din proprihe .
pA CRt i't.apil.ni pe pe tOtI, .'
intr'un .timpscurt, avi:urcia se lupI.a ,p
cacinavaiiseasupra ior popoal'ele, ba:. chIar
lnse"l natura se lunta pare-ca
diavolul tll1hurat $1
. totuI, pe imparati, pc pe
pe barDari, pe Elini, pe filosofi,. pe I:lt01'I, pe SOfi:;;tl, pe
100'ografl, punandin tnbux:alele,
cole de tot feliul. miile de $1 felur1tele cazoe, - $,1
cu toate aces tea 'iata ca totul era rasturnat, tott;tl se da
1a oparte cand apo5tolii gl;aiau, . int?Cma! ca
001 care nu poate sa S8 impotrlvea::.ca
vanturilor celor puternice! . . . " . ..
Ded, . . ne lnvata,m. cum .trebUle adlseuta
ca sa nu fim ea vitele $i dODltoacele ce pase pe c!1
m
p,;
d sa fimpregatiti de speranJ30 .cc 0 avem In nOlo 8:
a
rumegam in noi aCP-i't fapt care nu este m1r:
liii de putina insemnatate, sa 11 _ totdeauna: .
Cum s'a putut ca eei slabi' . predoml:
neze pe cei tari '? Cum s'a hca eel dOlsprezece sa:
cucereasca lumea intreaga, facand uz nu .de acelea5'1
arme, ci fara niei 0 arma '?
Cad spune-mi: dadi ba;bat1, mCl, 0 e,:,-
perienta de
nemarginit de oS1a$i inarmatl. III dmt] , 9
1
.
acei doisprezece ar fi nu numal hpsJt1 de e\
9
i
slabi ell trupul,9i ell tpate accstea de 1,_
arunca din randul mii de . . 11, n ar . patI"!l
nimic; ::;;ide$l ar avea in trupurlle lor mfipte tuate sa-
OMILIA III 35
oetile, ii n'3or suferl nici 0 viHamare, la urma ar 1n-
ar zdrobi. eu desavar$ire intreaga oaste, fara
ca dan$ii sa faca uzde arme, ci aparandu-se numai cu ma-
nile, $i pe uniia i-ar iar pe altii i-ar 1ua In robie,
fara ca inacar unui din ii sa ti capatat vre-o rana;-
oare ar PUt.P-8, zke cineva, '. CEl. ceia ee s':;. petrecut aiei
a, C8VB.: omcncsc altfcliu Lll"ui-nta aposto-
1ilor a fost eli l11ult mai minunata decat a acestora,
fiindca daea se pare 1 ueru minunat de a nu fi cine va
sLrapuns ' de sageti, este gol $i dezarmat, apoi eu
mult mai minunat este faptul ca sa vezi pe pescariu,
pe prost necarturariu, ea predomina pe cel invatat
plin de toata :,;;tiinta omeneasca, sa-1 vezi ca poarta
eu sine 0 a$i1 de mare iscusinta, incat sa nu poam fi
impiedecat in drumul sau, nici de nimienicia lui, !lid de
saracie, nici de primejdii, niei de obice.iurile ee Ie avea
mai 'na.inte, nici de asprimea cea mare aporortcilor ce
?au nici _ de demorti cc-i
nlCI de aemnltatea.- .celor ce IP9c1au pe ' 3Jtl1, .:;1 'llIel lie
rnultirnea eelor
Ded, astfeliu Ii vom putea rapune pe Elini, $i ast-
feliu ne vom putealupLa cu iara mai 'nainte de
vorbe sa-i uimim eu vieata. Aeeasta este llipta cea mare,
aeesta este silogismul eel necontrazis, voiu sa zic do-
vada prin faote. Oridt. de mnlte amfilosofa Doi pdn
vorbe; nu vom avea nici un folos, dadi nuvom arata
3,celol'Gt 0 vieata mai bunadccflt a lor , C'fici ii nu da u
atent-iune la cele vorbite; ci cereeteaza ell cea mai mare .
oogare de seamafaptelc pecare Ie c(Tu
cel Intai eonvinge-te fa ce10 ce graie;;ti, dupi aceia
9i pe altii. De rrii-ai vorbi de mii de
,. din vieata viitoare, insa in faptele tale mi-ai arata ca $1
cum n'ar exista acele bunuri, fiind eu totu} ali pit de cele
prezente, apoi atunci faptele tale Imi sunt mai de crezut
decat vorbele. Cand te vad pe tine rapind cele ale aHora,
bocindu-te fara masura pentru eei incetati din vieata, $i
faeand muIte alte rele, cum am sa te ered ca va fi In-
viere '? Si chiar de nu ar grai a,?a, vor eugeta
incugetele lor iti VOl' pune aceste intrebari.
Aceasta este eeia ce jmpiedeca pe de
a se face Deci, sa-i atragem prin vicata noastra.
Multi barbati simpli eu ehipul acesta au
eugetele filosofilor, caci prin faptele lor au aratal 0 mal
mare filosofie decat aeeia; ciici din vieata din faptele
36 OMILlA III
lor iesa 0 voce mai 'Imternidi $i mai stralucita deciU
orice trambita. Purtarea, ded, vieata curata, este mai
p;uternica decat limba celor mai straluciti ritori. Cand
euspuli ., d,t}" pilda ,':ea' nu trep,uica
mii de contra Elinului, cum voin putea 8a-l
atrag prin yorbe, cand.prin fa __ pteeu. l'il.,m . d,e!)ij,rtat
. Deci{ numai prin purtarea $i yom
putea Sa-l vanam, $i sa clMim biserica lui Chrislos prin
sutletelelor; aceastabogatie; deci, sa Q strangem. Nimic
nu estede pret easufletul omului, .$i nid ehiar
lume.a intreagii. ea chiar de ai da saraeiIor mii de
averl, totu$i nimie n'ai faeut, daea n'ai int.ors la ere-
dinta macar unsuflet omenesc. "Gel ce va, osebi ee
este de einste, ' de eel ce nu este .decinste, ea
gura mea va fi" zice(Jerem. 15, 19). De sigur ca esle
un mare bun de a milu! pe Gei saraci, fnsa nu atat de
mare eaa izbavl. pe cineva de amagire. Cel ce face a:;Ja,
S8 asemaneaza en eli Petru. Chiar, de uu ai
convinge astazipe nimeni, maine vei eoovinge; 9i dad
n'a.i con vinge niciodata, totu9i vei a yea plata- intreaga.
Chmr de nu ai eonvinge pe toti, din cei multi vei
convinge cativa, fiindca niei apostolii n'au eonvins pe
toti oamenii, $i eu toate aces tea fiindca vorbeau ciitra
toti, 3;u )uat l?lata intreaga. Dumnezeu a regulat ea sa
se dea cunumle nu dupre' r-ezultatul . final ' a1 'st1ccesBior.
siivar$ite, ci dupre buna -il1tBntiunea celDf ceJe
De ai dB. nutnai doi oboli,el- prim8:;;te,
eem a fac!lt cu din
__ J29tl }.Zl::>::li\TL ._
lntr.eagalume, nu dispretul. pe eei puJini, si nici pentru
donnta celor mari sa te departezi de eei mici. De nu
vei putea eonvinge 0 suta, de zece,
si dacii niei pecei zece vei putea. intoarce 1a cre:"'
sa nu nici pe cinci; iarii' de nu
vel putea nici pe aee9ti cinci, nu treee cu vederea nici
pe eel unul singur. $i de cumva nu vei putea niei pe
unul, te desna?iijdui nici atunci, $i ilici sa eontene9ti
de _a-tl face datona. Nu vezi ee se petrece in comert,
unde nU-9i fae comertul numai cu aur, ci $i
_Cli Candnoinu dispretuim niciodata pe cele
mici, pe cele mari Ie Yom ea$tiga; iara de yom
treeecu'vederea pe cele mici, apoi niei pe cele mad nu Ie
vom avea Astfeliu devine cineva bogat, cand aduna
OMILIAIV 37
!a un' mlCl mario sa faeem noi, ca
l.n sa ne .invrednicima
1m paratlea cerlOrlIor, prm charul $1 filantropiea Domnului
nostru IiSDS Christos,prin care CD oare SA cadesJtwa
c.instca Sf. Duh,aeum 9i purUI'ea 9i in "vecii
vccllor. Amm .
.11-'
OMILIA IV
c!i erucei celor pieritori
nebume este, . lara noua eelor ce ne mantuim
lui 1Ximpezeu este. Ca scris este: pierde-
vom mtelepciunea.:(;AloY' ineelepti, sf stlinta celor
0 voiu lepada ... Unde 'este 'lnteleptul ?
Unde este carturariul? Dude este intrebatoriul
veacului acestuia" (Cap; 1, 18-20) '?
Celor bolna vi greu, $i cari sunt in gura mortii
ce.le m!1i intaritoare Ii se par gr-etoase:
lara .eel mal deaproape Ii sunt de nesuferit,
de mCl nu-i cUll:0SC,iili 1i se pare
Intoemm se petreee l eu sufietelecelorpieritori.
eele ee spre ii nu , Ie eunosc,iara pe
cel ce se fngrlJesc de daw;iIl iI eonsidera--ca-Stinati1tori
de nesuferit pentru danii'ii. Aceasta selntarnpla nu
diJ!-cauzanaturei-;'.lucrurilOI, ci din cauza--tma'!.cilOI .
ema .nebuiUl, v supiira pe cei ce ingrijesc
dan,;m, la .. 11 :;>1 batjoeoresc, piitimesc
91 Insa cela ce se petreee cu nebunii did
cei vde. !lu cii , nu-i
la fehu, .Cl 1,1 Jl mIla de aeei nenorociti,
plang dill Ullma, fimdca aeeasta este dovada ('.,elei mai
.daca sermanii nu eunosc nici chiar pe
al lor, - tot __.iD.Qi.cuElinii.1
sa-l boclm mai mult decat femeile, fiindca sermanU
nu cunose mantuirea Nu atata trebuie sa iu-
bill:sca pe biirbat, pe cat trebuie a iubi noi pe
tOtl Oarnenll . faraexce.ptiune; . fie .. Elini.fie . oricine. si .. sa
ciiutam a-i atrage spre mantuire. Sa-i plangem' <lara,
38 OMILIA IV
fiindea cuvantul crucei pentru este nebunie, pe
cand in realitate este Intelepciune putere.
nCuvantul crucei, zice, celor pieri tori ne-
burtie este". Fiindcaera natural ca sa se
tulhure penl,ru cele ce vorbeau Elinii
des pre cruce, de Mteaujocl;li 0 rezboiau eil a$a
zisa lor lotelenciune, de aceia vine Pa vel ::;;l i
. . ..... " .-" ' ;J _ _ . ' ' . . . ,, ' u , .,
zlcanaU-il: ((::sa nu va mCll.1pUlp. 0<1 a(;(;a::;ta '.:.:SLO Gcva
strain $i paradox, cad lucru(e natural, ca puterea crucei
sa nu se cunoasca de cei pieritori, fiindca suut smintiti
$i nebuni. De aceia $i batjocoresc, doctoriile eele man- .
tuiioare Ii Ie privesc cu dezgusbl. Dara ce spui, omule '?
Christos s'a facut rob pentru tine, a 1uat chip de rob,
. s'a rastignit $i a invieat, iara pentru Gii a lnvieat tu tre-
... buie a inchina lui, $i a.;.i admirafilantropia, fiindca
ceia ce n'a facu t pentru tine nid tatal tEt U, .niGi prie-
tenul, niei-ehiar fiu I tau,aceasta a facut-o stapanul
pentru tine, care ii. erai du:;;man $i-1 dispretuiai. Trebuia
dara " ca sa-1 -admiri ,pent-r'u tu ne-
bunie' -faptul uheffntelepGiuni-.. at8Jt :demari Insa n.n A
nimic de mirat, caci cei pieritori nu pot cele
Ge due spre maniuire. ((Deci, zice apostolul, nn va tul-
bura ti, cad ceia ce. dam;;ii fac, ml este eeva strain $i
contra a$teptarilor,ca faptelecele mari $i minunate sa
fie luate in bataie de ioc de cei nebunb). Pe
eei ce se gasesc In acest hal Illi e cu putinta de a-I con-
vinge pr in omeneascaJ $i chiar de a-I VOl
sa-i cornringi j'n acest mod, vei face ceva din
. contr<i.Ccia .ce covar$ai?te mintea omeneaseii, arcnc-
voi.e nUi11ai de credinta, $1 nu de rati()fiftlTII')te omenei?ti.
Daca noi de pilda am voi 813, cortvingem pe cinevil prin
siiogisme omene$ti, cum Dumnezeu s'a facut om, cum
a intrat In mitra de fecioara, $i celelalte, $i daca faptul
nu-l ducem la credinta, apoi acela mai ' mult va rlde de
noi. Prin urmarecei ce cauta dezlegarea acestor . taine
in rationamente sunt cei pieritori.
. $i ce vorbesc eu de Dumnezeu'? Chiar pentru
celelalte fapturi lucruri din natura devom face a$a,
noi ne vom expune ridicolului. Fie, de ex. un om care
a afia totul prin rationamente $i In-
cerce-se de a se convinge de tine cu ratiunea: cum
vedem noi lumina. Deci, convinge-Hu prin rationamente.
Dara nu vei putea, caci de vei spune. ci este de ajuns
OMILIA IV 39
de a -deschide ochii spre a vedea lumina, tu nu a-I spus
mouul cum vede, ci faptul petrecut. ( De ce, - iti va ra-
spunde el - nu vedem cu urechia'? $i de ce nu auzim
eu ochii '? De ce nu auzim cu nasul, $i nu mirosim eu
urechia '? Deci, daea el este in nedumerire despre acestea,
. iara noi nu putem sa aratam ratiunea peni:ru care nu .
sunt <?i :11t: mintreJea; : :1 . ride "de noi,
sail rnal blne ZIS nB rIde pe nOl - 3:cestc
oi:'gane au fnceputul lor in acela:;; cap, sunt vecine
nnele eu altele
J
apoi de ee nu pot sa faea cu toatele
acela$ lucru De Ge nu pot eu toaOOle sa vada, auda
$i sa miroase'? Dara nu yom putea spune cauza, nici
modul enerp;iei lor eei varieate negraite, daca ne-am
incerea sa facern aceasta, de sigur ca vom deveni ridi-
coli. De aceia tocmai, dandu-ne la 0 parte inai.ntea pu-
terei $i a eelei negr<''dte :;;1 nema,rginite a
lui Dumnezeu, yom tacea.
Deci, tot va fi $i dlnd am vol. sa reprezent1im
cele ale lui Dumnezeu ' prin lnlclepciunea noastra omc-
neasca,ciici E;i atunci va fi mare ridicolul, nn din cauza
nepi.Jtintei sau a sl<lb<lci unei fapielor in sine, ei" din cauza
prostiei OCtUleililor. bill e la ceia ce spun:
.cand eu zic "s'a. ri3stignit", ElinuI r:'ispunde: Dara
ce ratiune poate fi aiei Cand cel rastignit nu s'a putut
ajuta pe sine singur in timpul cand se gasia pe cruce,
apoi cum a putut lilvjea dupa, aceasta,9i a aj utat fneL), 9i
pe alt-ii'? Daca putea sa faca accasta, trcbu1a sa 0 facii
inainte de moarte, -- ceia ce ziceau IlJdeii, -:- daca,
nu s'a, putut. ajuta, pc sine, cum a putut ajuta pe altii '?
Aceasta. nU-$i are rati une. Apoi, omule, crucea este mai
presus de ratiune,este [l, unei puteri negraite!
Ase gas! cineva in ni:;;te imprejurari minunate, $i
dupa ce se }upta sa iasa biruitoriu, sa se arate ca
mai presus de acele Imprejurari, aceasta nu poatefi
decat a unei puteri supra na turale ::;;i nemarginite. Dupre
. cum de pilda, mai miraculos a fast faptul celor trei co-
coni, ca flind aruncati in cupto:riul cel cu foe ii au caleat
In picioare flaca ra cea arzatoare, decat daea n'ar fi putut
fi aruncati in acel cuptoiiu; precum f?i cu Jona, mai
minunat. s'a aratat faptul, ca dupa cea fost inghitit de
chit n'asuferit nimicdelaacea fiara, decat daca n'ar.fi
fost inghitit- tot a$a :;;>i ' cu Christos, mai minunat s'a
,faptul .ca qupa, ce a mm'it, a inviat zdrobit
40
OMILIA IV
puterea mortii, dectH daca n'a r fi murit. De aceia nu
ziCe: de ce nu s'a aparat pe sine cand era pe cruce "? _
caci e1 se grabia de a se lupta cu moartea, Nu s'a co-
boI"ft de . pe cruce, nu pentruca nu .. putea, ci fiindca n'a
voit. 'BaCt pe ceIcen,l1 ' I-a putut stapani' tirania mortii,
ctil(l, r;:tr fi putut stapani piroanele eruc8i ?
r'8 .. eredinta aceasta este cara<;terisii(;a T10a!Si.ra a
nu lnsa a nc(}!'edincio$ilor, De aeeia $i zice
apostolul: "Cuva,ntu). crueei eelor pieriiori nebunie
este, iara nOua eelor ee ne ma,ntuim puterea
lui Dumnezeu este. Ca seris este: pierde-voiu
intelepeiunea inteleptilor, :;;i ,:;;tiinta eelor :;;tiutori
o voiu lepada:', Pana aeurn nu pune nimic greoiu ca
din partea sa, ci . maiintai aduce marturia scripturei, $i
numal dupa aceasta, lu,nd euraj din zicerile scripturei,
fntrebuinteaza.cuvinte mai j'ntepatoare, zleand: "Unde
este Inteteptul ? Unde este eartueariul? Unde este
ltltrebatoriul veaeului aeestuia ? Au n'a facut
nebuna Dumnezeu lumei
Ca de vreme ee intru IGtelepciunea lui Dum-
nezeu n'a eunoseut lumea prin intelepciune pre
Dumnezeu, bine-a-voit Dumnezeu prin , nebuniea
propoveduirei a mantui pre eei Ce ered" (Vers.
20. 21). Zkand mai sus: "eli seris este: pjerde-voiu
intelepciunea ' inteleptilor mai departe . adaoge $i
dovadadiri fapte, zicand: "Unde este inteleptul? Unde
este earturariul"? -- cucareocazie atinge deodata $i
. pe pe ludei. Care filosof, zice, care dintre cei
ce-$i bat capul .eu silogisme, care dintre ludell cei car-
turari a mantuit pe om"? Care din ace$tiia a aratat ade-
Nici unul, ci totul s'a facut. ,de pescarii), dara,
dand concluziunea cuvenita, $i doborandu-li trufiea lor,
$i zicand: )J Au n'a faeut Dumnezeu nebuna inte-
lepeiunea lumei aee:;;tiean ? -- mai departe spune $i
canzapentru care .toate aces tea s'au petreeut a$a, "Ca
de vreme eeintru intelepeiunealui Dumnezeu
n'a cunoscut lumea 'prinlntelepciune pre Dum-
nezeu", s'a aratat crucea.
Dara ce . va sa zica "intru intelepeiunea 'lui
OMILIA IV 41
Duinnezeu"? Adeca tntru acea, ariHata in fapturile
sale prin care el voia a fi cunosctj,LCaci de aceia le-a
facu't pentru ca din cele vazute sa. se admire facatoriul
lDF d'upre cuviintiL Estscsriul rD:3.I'c, Sili pa(nantul ne--
ri;s,rgi:ni t t dec!., -pe, lor 1_ Ci),ci ,.
j:q,ptnirl marl Xlii f1UI JJ{1! ca. de <:lJ,DC.j:l,
f'..-5..: Slc.u' Uf;;tl'Cint-3. Sl,wt facute. De Zlce
des pre ceriu: "Lum;urile manilor tale sU9t eerll!-
rile",- iata zice: "eel ee a faeut pa-
m:antul ca 0 nimie" (Ps, 101, 26. 8, 4. lsaia 40, 23).
Fiindca prin aceasta intelepcil!-ne omul n:a s8:, cu-
noasca pre Dumneze':!, prm
nebunie a propovedUlrel, $1 prm, slloglsr,ne, Cl prm
, credinta. dara unde
acoI0 iM (na.i este ,. nevme de fntelepcmne . omeneasca.
A zice, ea celeB a zidit lumea aceasta Ae r;nare
este Durnnezeu, care. are 0
graita, acest rationament seatnbUle omulUl, :;>1 prm
menea rationament el pe Dumnezeu, - msa
acum nu mai sunt de Joe r-ationarnente ornene9ii! d.
nevoie nurnai de credinta. A crede ca cel restlgmt $1
ingropat a invieat din rnor:ti, Ta-
talui aceasta nu are neVOle de mtelepclUne, Cl de cre-
dinut. Fiindca;;i apostolii nu s'au apropieat
ci"rY' c' prin credintii $i printr'insa au devemt mal lll-
deeat ' luteleptH, 'mu;i presus de ' tori ctLrturarii ::;i
inva{,atii ltll.1e;; 9i oJat h!a.< Illult, GU ca,L mai I11ai e ,
este de a primi prm, credm}ii ale tm
decAt de a pune in ml$Care
te1e ornenesti fara vr'l,lnfolos, cael toateaeestea sunt mal
pre sus de'mintea omeneasca. , A
Dara cum a pierdut oare intelepclUnea mteleptllor "?
Prin Pavel ::;i prin eeilalti apostoli facanc!u-se cuno:"cut
noua a aratat ca intelepciunea omeneasca este depI'lsos,
a priml predica evangheIiei, nic,i nu
se folose$te eu ceva,din $1, eel pr?st
nu este vatamat prm nemva:tr':l.tur:;;, IUJ,!>a a1' ,
putea spune de ca ,mal
teca mai u$oara de prlmlt $1 m-
vat;atura decat intelepciunea, PastorlUl slmpl,!
mai va priml., eaci el
cugetul $i rationamentele sale, se preda pe SHle stapa-
nului fara vorba.
42
OMILIA IV
, a pierdut fntelepciunea
mceput a doborit-o, apoi la
mal este buna nimic. Cand ea putea :;;i tre-
bUla S?,-.:;;l arate, sa. cunoascao pe stapan din '
luerurlle sale, n a VOlt. De aceIa acum chiar de ar vol.
- b . ' - , . ' " .,
age smgura. ln8,CC'3tC fapte, nu poate fiindca
nu sunt la feliu, - de c;e cp-. Ie.q, GLl-'
ao Durnnezeu' este eu Tnllit Yng; n,o'"
c:edi
nta
prin Do"
dmta e slmplitatea, :;;i aceasta a 0 cauta
:;;1 pretutindeni, a 0 prefera ihtelepciunei
.ume:;;tl.
. "Au nebuna Dumnezeu intelep-
.ce va sazicii: "a facut
nebuna mte1epclUnea lUlTIer acestiea"? Adeca a ara-
,ca primirea
IllteJeptl mchlpUlau lucnu'l marl de
.lUte , a lnfruntat fntelepciunea 101'. 'ecCe
fehu d2 poate fiaceasta,ziee,candprinei-
nR,illi hunur110r "'a nu 'l "' fl;>;"'2 , v ' , ." - -" , . . -
r.-,;-___ - -- ..... -; >v - -:- 'f..AI 1.0 .. - , 01ngura, s a OeDuna
s'a., pe sine. Ca
i;tLUU;l carlU afle
v
adeval' ul prin rationamentA,
ea n a. 1 DIGl J?-imic, apoi acum caud
, ,se mmma!,l, cum ar putea sa izbll-
, cu ceva, cando este n:,vOl.e numaide credinta" ;;i
On-leI de , CHm de mea rYlllltE:l1 U1ecidlebuoiLa. f<kut-o
adeca astfelil:l a -aratat;,o,$ia bine-voitca
p!'ln mantde pr'ecei ce cred-
3?e;Ca nebume. numai parutalna.intea aee!o-r intelep ' tr..,..,,;--,,--
n1P1 CI" cum v , , F 1 - ' , ...,. ,
ca era a:;;al). 'aptu maret acesta este ca.
n'a introdus mijloc 0 alta 'intelepciune
D?al'? aC810ra .. C1 acea nebunie pil.ruta" care a 9
i
-:-. a seos 91 pe Platon, nu prin vreun alt fi-
Ir;sof lllyelept d:cat ci 'pl'i.n ni.;;te peseari pro.;;ti
:;;! deCl, ';;1 blrumta a fost mai mare
$1 mal stl'aluclta. .
Mai de parte arata,nd, puterea crucei zice' Pen-
v serr;tncer,$i Elinii ini'elep-
cmne c?-ut?-, lara . . nOl propoveduirn pre Christos
eel rest]gmt, Iudellor adeca sminteala iara Eli-
I:'1ra . singuri che-
matl Iudellor Ellmlor, pre Christos puterea
OMILIA IV 43
lui Dumnezeu, intelepciunea- lui Dumnezeu"
(Vers. 22-24). Mutta intelepciune este in cele vorbite
aieL adeca sa spuna cum Dumnezeu a stapanit
prin cele contrare, cum predica evangheliei nu este
lucru omenesc. Ceia ce el spune, aceasta inseamna:
Cand noispunem, zice, Iudeilor:. credetiinceia ce
p,-opovedllim. ni : (tinvieati pre , cei morti,
vindecati pre cci dei11onizati,aditati-nl ill lllJeSeimW ::;;1
minuni. Noi, insa, ce respundem la toate aces tea Ca
eel propoveduit a fost restignit :;;i a murit. Aceasta este
deajuns, canu numaipe cei ce nu voiesc sa-i respinga,
ci chiar :;;i pe cei ce voiesc. Dara iata, ca predica nu-i res-
pinge, ci tncaH atrage, ii stapane:;;te 'i din
toate partile Elinii iara91 cer del a noi elocventa in cu-
vinte, putere in s05sme; dara noi ::;;i acestora ii pro-
poveduim crucea ;::;;i ceia ce Iudeilor Ii se pare ca este
slabaciune, aceasta Elinii 0 numesc Deci, c,lnd
noi nu numai ea nu salisfacem cerintele lor, Gi inca fa-
cern ehiar cele contrare ceior ce dan$iicer, -:-:- cad crucea ,
nu numa.i nu .se a.ra.ta a fi un semn:; exa.minata. dupa
logic:.a, ci ci1iar (lesfiintarea' semnului ;nu numai. CB_, nu
se pare 0 dovada a putBrei, ci chiar 0 dovada de 51<1-
baciune; nu numai cii nu pare a fi 0 dovada. de fnte-
lepciune, ci chiar odovadade nebunie; - cand, fleci,
cei ce eel' deia noi semne
9
i intelepciune, nu numai ca
nL! iau dela noi ceia ce eel', ci inca aud del9_ noi lucruri
cu totulcontrare, 9i dupaaceia princele contrareii: S6
conving cred, apoi cum sa nu fie negraitaputer,?:'1
celui propoyeduit) Este intocmai ca:;;i nllm unui nau-
fragiat care un liman de scapare, i-ai arata in
loc de liman vr'un alt loc al marei cu mult mai
batec, I-ai putea convinge sa urmeze sfatului !?i sa-
faca aceasta cu multamire. Este lntocmai ca cum celui
ranit grozav, $i care dore:;;te a se vindeca prin medi-
carnente, doctorul i-ar spune ca-1 va insanato:;;a nu prin
doctorii, ci prin foc, iara el ar priml. parerea doctorului.
Dara asemenea fapte sunt dovada unei mari puteri, care
a putut convinge pe ace:;;tiia ca sa se supuna de buna
voie eelor spuse.
Tot a:;;a .;;i apostolii Domnului, nu numai prin semne
minuni au predominat, ci !';i prin acel lucru ce se
parea 'a fi cu fotul contrar. Tot a.;;a a facut $i Christos
cu aeel orb din na:;;tere, caci voind a-i tamactulorbirea
44 OMILIA IV
lui, .a biruit acea luc!'u care prelunge:;;te
.. a pus pe ochu 1m tma. DeCl, dupre cum prin
twa vmdecat pre cel orb, tot a$a :;;i prin cruce a atras
lEt . I JJ rne::l.lp;treagaj - ceia ce era. un adl,os IB,
9
1
nu. scandalului. Tot a$a it facut
.,...caci Ie-a pregatit
pl"lll !.;t,lt: . . DE;. pliaa, a ingraUlt mar'ea eli nisip;
eu alte cuvmte a infranat puterea celui tare prin cel
slab. A pus pe ape; eu alte cuvinte a 8,gezat
ce.l greu $1 mdesat pe eel puhav, pe cel rar $i eur-
gatorlU.
> Tot a:;;a, cruce atras lumea, :;;i dupre
cum poarta pe ea tot a:;;a $i crucea
P?arta ect lumea Intreaga. DeCl, dovada de a con-
v_mge este dovada de 0 mare putere
0 mare crucea S8 pare a fi un lucru .
de scandal (preclIca), $1 eu toate aces tea nu numai ca nu
inca $i at rage spre ea. Toate
acesr.ea, dec!, cugetandu-Ie Pavel, $i a
. ('1 v t b 1 1 . D '
IS: va ce es e ne un aA UI ' umnezeu mai 1n-
telept decat oamenii este, si ce este al lui
Dumnezeu, mai tare decaf oamenii este" . vor-
bind acestea de cruce, nu ca doara ea ar fi slab
ci9a. li. 'pare lor; respunde prin ur-
mare ce 1:;>1 formase despre cruce, Ceia
ce .'!'au putut eu silogisrnele
a faeut 0 -pa:util este eel mai Ce)
e<;tre a; COnVI?S Cel multI, sau pe cei putini, sau mai
bme ZIS, l?e '? Cel G8 convinge pentru Iucruri mari,
sau cBl ce se cazne;;te a convinge pentru eele ce nid
nu sunt 9at s'a .ostel!it PIaton cei din $coala lui
p.entru .lIm.e, :;;1 unghlU, :;;1 punct, pentru numere intregi
pentru cele egale Intre dansele i?i neegale '?
cat nu a dlscutat el despre astfeliu de nirnicuri (;e se
aseamana eu panza paianjenului'? Pentruca In a:devar
sunt vietei
pala(qen':ll!ll. $.1 Ja?i <?'i el ,n'a folosit pe ni-
mem, mel mare,:;;l mel mlC, CI ;;l-a plerdut vieata in
zadar. cat nu s'a trudit ca sa dovedeasca ca sufietul
esle dupa ce n'a spus nimic clar. si n'a
v pim.eni di,? cei ce-l ascultau, a plecat de
aIC! fam,mcl 0 lsprava. . . ,
Dara iam ca crucea a convitls princei pro$ti, a
OMILIA IV 45
atras la sine intreaga lume, $i nu discutand -despre iu-
cruri zadarnice, ci despre Dumnezeu, despre evsevia cea
dupre adevar, despre vieata evanghelica, des pre judecata
viito:are, $ipeto.ti i-a flkut ftIQ.59fi; i pe cei PfQti,
pe cei nei'Ilv<'!tati. .. . .
lY-PX'!:\El!3tB, cum ooie.nelmne ale lui Dumnezeu sunt
mai cum ' celeslabe ale lui .
sunt mai puternice decat oamenii. cum sunt mai pu-
. ternice '? Pentruca austrabatut intrcaga lume, 'i pe toti
i-au rapus; pcntruca mii de mii sa stinga
numele eelui restignit, lucrul s'a petrecut cu totu1 din
contra. Acelea au prosperat s'au raspandit mai mult,
iara aceia au pierit $i s'au nimicit; cei vii rezboind pe
cel mort; n'au folosit nimic. Deci, cand Elinul imi spune
ca sunt nebun, atunci mai mult se arata pe sine de
nebun, cad eu cel crezuL der:lansul ca nebun, in reaJi-
tate sunt mai inteiept decat eel Intelept ;ca eu eel cre-
zut de sunt mai tare deeM e1. Ceia ce vamc:;;ii :;;i
pescarii au putut sa faell ell charulluiDumnezeu, aceia,
filosofii, -ritorii, tiranii :;;i intreaga lume, nid macar n'au
putut sa-:;;i inchipuiasca. Ce n'a- adus crucea'? Cuvantul
despre nemurirea sufietului, pentru invierea trupurilor,
pentru dispretuirea celor prezente, des pre dorinta celor
viitoare. CruceCl, a fa.cut pe oameni Ingeri, ' toti pretu-
tindeni filosofizaza, 9i aratatoata barbatiea. (Dara, zici
tli, $i printre dan:;;ii au fost multi carL au dispretuit
t(lOc1l'tean. $i cine Poate eel ce a
baul otrav[1 '? Darii de Bupot sa-tiarat mii de
aee:;;tiea In biserica lui Christ.os. Cand persecutiea se ri-'-
dica a!:5upra lor, dad ar fi trebuit ca' cu totiisa bea:otrava
moara pentru Christos, ell toW ariD. $i toti
ar fi fost mai straluciti deeM acela. Dealtfeliu acela
(Soerat) nefiind stapan pedansul ca sa bea sau sa nu
. bea, a baut; eu voie sau fara voie el trebuia sa pati-
measea aceasta, ceia ce nu a fost faptul vre-uneiba[''';
batii, ci al ' siluirei. Chiar talharii :;;i erirninali$tii, in
urrn3. hotarirei judecatorilor au patimit poate $i mai
grozave decat acela. Printre noi, insa, e eu totul din
contra, caci mucenicii n'au suferit fara de voea lor, ci
cu buna lor vointa, stapani fiind de a piUimisau nu,
deci au ar'atat 0 barbatie mai tare decM orice diamant.
1) Partea morola. Despre lnviitiitura apostolilor, ne-
bunieain intelepciunea Elinilor. (Veron). .
46
OMILIA IV
A,f';a nu e ,?e mirare ca acela a baut otrava,
mCI nu era. pe dansul de a nu bea :;;i cand
la cea fnainta:ta batraneta, - cad spunea
. ca de C!e eldispretuia vieata,
a ceia ce ell zice,
1?1CiYU c;a nJ!Denl _ a_I n . zice-o_ T':1, in sa, .aratii!mi
pe cmeva stand vOlmcel:i te iD ca:>:D8 $! TfltPl".j PC-D.l"l
,precurn .eu tj-aE?l putea araiA. de
lr: Ciue, fiindu-i smulse unghiile
deJa:, . mam deja p1clOare, a suferit cu barbatie Cine
a cu cura.j, i desradacinate arterjIe Cine
a _ cu fimdu-i trupu] de cap'? Cine,
!1}ndU-I fa:ramate Cme, fimd pus necontenit pe
_ aruncat ,In _cea de pe
Arata ml de acestca. A murl cmeva prm otrava. este
_una c_el d?arme, dki aceasta moarte zice
decat. SOm!lU!. Daca :;;i suierit
tOtU1?1 a la uda lor, caci s'au pra-
padIt_ l}1!7te eauze urlCl08.se, ' uniiapentruca vor-
!:>c3;upu/.:>lIcuJurde oeJe neperrnise, altii fii-t:ldc}i emu ,)r';""';
$i altii iaral?i neflind vre-o
bwecuval}ta!a, $i fara scop.
< Nu msa.: tot :;>1 prmtre nol. De aceia toate ale
au tacut,pe cand ale noastre inflor'esc si s81m':'
pr.a9
t16
pe fiecare zi..Ceia ce cugetand Pavel zicea .. '(ca
C81a ce..., este sJab al )l,U Dumnezeu, ma.i tare decat oamenii
Cum ca predlca p::;te dumnezeeasca se
"'1 d 1 n 1 .., " . , u. "
." u . urma orlUl Ii-a. venit 1n minte celor
oarn
em
sa astfeliu de
tImp,"!l III pustietati, pe laeuri si
pe 1 au. J' ,:;;1 cutezand a se duce imediat in ce-
sau targyrl? Cum Ii-a venit lor in lilinte ca sa
se l'ntregi Cum ca danl?ii erau fri-
CO$I 9
1
nebarbatO!:;n, 0 arata cel ce a scris despre dan$ii
nu da! in laturi, :;;i. niei n'a putut sa Su-
fer e II detectele lor, cela r.e$i este 0 mare
d?vada de adevar . . Deci, spune e1 de '? ca Christos
!1
m
9- dus de unlia au fugit.
lara c_el ce .a rar,rlas langa care era
feul a Jepadat de dansuJ! Cum aCei dais re-
zece,. t:amd Christos nu puteau suferi
!lld!-'lca, lara. dupa ce e1 amurit,s'a inmormantat $i n'a
duprt: ' cum ziceti, nici maico.nvorbit eu
$1 nlc} nu II-a fnsuflat curaJ, cum, ZIC, ace$U 'oamerii
OMILIA IV 47
s'au pus contra lumei. Intregi Oare nu
E,li-ar fi zis intr'im,;ii: (Dara ce va sa zidi Pe
dansul nu s'a mantuit, I?i ne va putea ajuta noua Traind,
el n'a putut p.e l;\i fiin? n! va in-
tinde now'j, mana de aJut()J'm Fund In v]f)a.ta, 131 n 8,
nici-o natiune, E,li noi sa convingemo,lume
';u numele lui'? - Si ' cums'ar putea nu numal sa !acem
dadi chiar sa Ie Deci, de aici este
ca daca ii nu l-ar fi vazut lnvieat, n'ar fi
Iuat dova'da cea mai mare a puterci lui, nu s'ar fi az-
varlit intr'un joc atat de primejdios_ Chiar de ar fi a vut
ii mii deprieteni, oare nu i-a:r !i
mani, punand in mil?care str:amut!tnd
hotarele parintel;\ti? Dara lata <?a I?l-au facu!
dU$mani , E,li pe ai lor, pe strall;ll. 9hIar
fost ii foarte respect-atl de eel .. dmafara.
totU$i oare nu i-ar fi dispretmt Cll totu, pentruca mtro-
duceau 0 vieata noua $i nevazuta paI!a <;i-tunci
insa. ii eraustraini de toata 1umea, era natural ca. sa
fieurW $i disl)l'etuiti de tOfL. v
De cine voe$ti sa-ti spun'? De Iud81 Dara
din cauza ceior petrecLite cu dascaiul lor, aveau 0 ura:
nespusa catra dan$ii. De Elini,? Dara $i Inc3: nU-l
urau mai putin iar E,ltm mal
. EJinii. Platon, care VOla sa mtroduc.a nom moravur}
vieata oamenilot', sau mai bine zis, sa schirnbe parte dm
rnotavurile vietei, adeca sa al.te!e it) !?c_ul
lalte fa-ra sa schimbe fntru rlllmc datmIle religlOase ai6
- era cat pe ce sa se in ?ic!lia,
fiindca nu s'a intamplat 5'1 moara, apm $Hl pJP.I'uut 11-
bertatea. c:.i daca un barbar 'oarecare nu ar fl . fost mai
bland ctec&t tiranul Siciliei)), nimie n'a.r fi fmpi edecat de
a remanea slav in teara straina. De91 dealtfeliu nu este
acelal? Iucru: de a introduce moravuri noui in
cetatene$ti ale unei imparatii, 9i de a
in cele ale reliaiunei, fiindca aces tea mal eu sarna neh-
nil?tesc I?i pe oaIIfeni. A ca cutare c,!-
tare a9a sa se insoare, nu altmmtrelea sau ca
jerE sa stea a:;;a, :;;i sa strajuiasca in ID?d,
altmintrelea nuau puterea dea tulbura pe cmeva atat
. , I) Nota;Se face la tiranu! eel batrttll?
pe la anul 390, a. Chr. cand Platon a intreprms 0 calatorle de 10 am
prin Sicilia *i pe aim-ea.
48
OMILIA IV
de tare, ales cand $i in cartea 1egUor sta scris
aceasta, $1 nu se face multa yorba de 1egiuitoriu
pentru a III 1ucrare - a spune in
maI.'e ca nu sunt zen carl se mgrlJesc de oameni
CI f),.ce!8 s.u?t ca eel l"<lstignit este Dumnezeu:
VOl mf;lIva $tItl cata ura au aprins asupra lor. cata h'l_
. fW ce razboiu au atltat. contra
'" Hi?a -,?1 PHllgora al lor, !lindei'!: acutezat :sit
Zlca ca nu $tlu sunt zei, sau nu - des! sDunand
el cutrlerat lumeafntrcaga, d a vorbit nnmai
?smgura .cetl!tte, - a. fost in cea mai mare primejdie.
pmgora 91 Theodor cel numH atheul,
de:,?1 ayeau prletel)I $1 putere io cuvant, $i de:;;i erau ad-
ml:at
l
filosofia lor, totu$i cu nimic nu s'au fo-
0: aICI. Chiar $i S?crat de$l I?e toti ii st:'i-
pentruc:;t in s::11e despre
!ost ,JJanlllt 9a ar .fi vorbJt ceva contra lor, a fost
otr,<:tya .. DeCl, daca, numai ni::;;te simple Ni-
1/10V!1P:; ::;;1 d.u,ceau in. atat de mari pe
a.vw nlo:"ofi $1 oarbatI mtelept1, can se bucurau de muita
poporului, $i care nu numai ca n'au
ce]e ci !nca au :;;i din pa-
tr."" dm Vleata: - apOl cum sa nu admlrI pe pescariu '?
cu.m sa fit! te mmunezi vazandu-l facand atatea fapte
In l.umea fntreaga, t;;i reu$ind in fotul 1a ceia ce
faca,:9i .p,redominand .. $i pe Elini, $i pe
y<:t
I
barn ZICl tu, apostolll n'au introd.us zei .
str81m, ca Vara tocmai ceia ce-mi sDuL ma mi-
fhndca lor a fost :;;1 pe

u.D. lor In minte ca Ra propoveduiasca pe
cel r.estJgmt'? $1 cum des'au fncurajat tocmai 1a sfarsiH
Pe cme au putut vedea mai inainte de dansii facand asa't
Oare nu cu totH se inchinau demonilor'? Nu toti
natur'ei'? Oare nuera invederata in di-
ferIte m9durl neevsevia oamenilor '?
. para, de$i prin minte asemenea impre-
J':I
ran
Jl s asvarlit eu curaj in lupta,
au doborlt t?tul la pamant. Intr'un timp scurt au pe-
ca $i nit;;te pasari sburatoare,
tara sa so .1a.primejdii, ]a moarte, 1a greu-
tatea 1ucru1m, ]0, lor, 1a multimea contrarilor,
putereasau sau $i 1a . intelep-
t;IUnea celor ce-I rezbOlau, fimdca aveau . un ajutoriu
OMILIA IV 49
mult mai mare decat toate aoestea, aveau eu dan$ii pu-
terea celui restignit ::;;i invieat. Nici nu era, deci, de mi-
rare atat de mult, daca in aceasta lupta culumea intreaga
arfi fost zdrqbiti, pe cat este acum de mirare faptul
savar.;;it. Dupa legHe razboiului trebuia ca ii sa stea In
t:gf,fj, :::dver;o;,a,rilor, :;;1 loc 10 fata lor, sa se a::;;eze
, 'linie ... d.e ,'t:a,tae.; la- l)otri-'vit sase -arunce
aSUDra lor. 10sa nu a$a s'au petl.'8cut Impl'ejura('ile cu
dansii, efl,ci ii n'aveau 0 tabara.aparte, ci Se ameRt.eC(l.u
la u'n loc cu pe cari ii. stapaniau. Traind
io mijlocul razboiniCilor -lor, if Ii zadarniciau atacurile,
ii predominau, f;li secerau 0 biruinta stralucita, indepli-
nindu-se prorociea care zice: vei birui in mijlo-
cuI vrajma;:;ilor tei" (Ps. 109, 3). Faptul
ca.dllf;lman,U avandu-i instapanirea lor, 91 punandU-l
in legaluri $i in nu numaica nu-ipredomir:au,
ci lnsu$i ii dupa aceasta se supuneau lor, adeca Cel ce
bateau sesupuneau celor eel ce legau se plecau
c810r 1cgati, eei ee almlgau If;li plecau grumazul inaintea
celor alungati! .
1'oate-acestea sa Ie spunem Eiinilor, :;;i inca f;li mai
mari decat acestea, dici mare esto $i prisosinta adeva-
rului. Daca voiti a urmari de-aproape aceasta chestiune,
noi va vom invata fntreaga Juptii pe cari apostolii D<?ffi-
nu.lui 0 au avut; - deocamdata jnsa sapastram In mmte
acestedoua lucruri principale: cum cei slabi au biruit
np, Dei veni
L
.vlor in minte ca sa so . . . ,
hoUirasdi la aceasta, daca nu se bucuraude ajlltorilll
Dumnezeesc)).. . ... ... . ....... _-_ ........
-- n -- -ce re<5pundem Elinilor. N oi, ins2.,
sa Ii. aratam prio fapte succesele vietii E;>i.
aprindem cu imbeh;mgare focul virtutei. "Sa'st,ralucltl,
zice, in mijlocul Iumei, ca ni;:;te lurninatOrl" (Filip.
2, 15), caci Dumnezeu a ineredintat fiecaruia din noi 0
folosinta mai mare si decat a soarelui, mai mare decat
a ceriului, deeat a piimantului ::;;i a marei, $i en atat mai
mare inea, cu cat mai mari sunt cele duhovnicef;lti decat
cele tr'upe:;;ti. Cand noi privim cercul so!ar,v $i
corpul, frumuseta ::;;i stralucirea astrulm, sa ne
iarasi ca mai mare si mai frumoasa este lumma dIll
nOi,'dupre cum intunerecul este mai mare, daca
nu suntem cu bagare de seama, fiindca 0 noapte adanca
stapane$te 1umea lntreaga.
16038
50 OMILlA IV
Aceasta noapte adanca, deci, sa 0 fmpra$tiem $i
sa 0 nimicim. Noapte a.dancanu este numai l?rintre.
tici $iprintre Elini, ci $i printre multi de at
cauza vietei $i a credintilor lor. Fiindca sunt
nu -credfn inviere, multi cad pazesc observatlUmle ZI-
leIor.multi cari fae uz de desr.AnteeB, de vraji, de semne
$i ' de ghidri din zborul paserilor, multi ca.,ri In
terea hartiutiIor ata.rmite la gatul bolrll'tv l!:)l"; .In .?,1t9
r.iimicuri d.e feiiul aeestora. Dar8, yom vorbi 91 eatra
ace$tiia mai pe urrna, dupa ce vorn ispravi de
catra Elini. Deocamdata stapaniti cBle vorbite, apucatl-va
de aceasta lupta, ca prin vieata voastra sa-i atl'age
catra noi.Ceia cearn spus intotdeauna, 0 acum:
celee . fnvata pe a:Itii celeale filosofiei, tr.ebUle ea !Da1
intai sa S8 .invete pe sine singur, $i atunCl va fi pIa-cut
eelor ce-1 asculta_
. Deci, saoefacem pblcuti,' $i sa . ne sHim de-a
pe Elini binedispu$i fata de noi. Aeeasta_ va fi
.candnuvornfaee rau nimanui, $i yom ti pregatItl de
'il p,atiml.relc. NuvedeU pe copiiicei mieicand sun t
in brate 4e P<lrintii lor, .. -cum lovesc eu pal!Ila"
obrazlll ceIor ce-i poarta: parint,ii en placere 11
intind obeazul, ea- astfeliu sa li damoliasca maniea, $i
cum dupa ce Ii s'a sfar$it rnaniea parintii se bueura '?
A$a sa facem $i noi, $i ea $i. pariniii
cutam eu Elinii, caei sunt eli. copn, duprc
Gum au ' zis uniia din poetii ior, ca (Ehnii. ,pufurea. sunt
copii, $i niciunul bat['au.Dupre eum co pm nu prlmesc
sa se ingrijasca de nirnie bun $i fOki:;itoriu,
nea $i E1inii, caei pUI'uI'ea vor sa 5e Joaee ca $1 copm 111
.. terin;l, fiiud pJecati 1a pa,mant $i pironiti lacele.
te,'?ti. CopiU. in timp e.e noi vorbien de celt; t4'BUmtoare,
de multe ori nu simtesc ceia ce vorbim, $i v0$nic rid.-
tot astfeliu sunt si Elinii, caei $i if rid in timp ee noi
discuw,rri despre imparatiea ceriurilor. dupre eum din
gura eopiilor iesa multe bale care de muIte ori murda:..
rese $i mancarea $i bautura ee Ii sta inainte, tot a9it
$i din .gura EHnilor ies cuvinte zadarniee $i murdare,'
$i ehiar de Ii-ar da cineva hrana neeesara, ii mahnesc
prin -blasfemfipe eei e.e li-o dau - $1 de aceia este ne-
voie de a suferi zburdalniciile lor. Copiii iara$i, rond vad
pe hot intrand In easa $1 furand eele dinauntru, nu nu-
mai ea nu se lmpotrivesc hotHor, ci inca rid, - dara
daea U-ar rapi cO$uietul eu jucarii, sau dramba, sau
OMILIA V 51
altceva din jueari!, a.poi atune! supara, nemulta-
mesc se sbuciuma $1 lovese pamantul eu plClOare1e.
fac si Elinii, caci vazand pe diavoleum II
rape$te toate cele parinte$ti, .$i vieata care e
ii 1'15' lfi se dansul ca de i.1l1 pI'le;-
ten, - iara daca 11-ar r3:Pl san,
din cele eopilare$ti, apOl se tulbuI'fI., ZDumuma,
$i:;;e valta ci'.\, -:;;i copiii. dupre eopm
lese inaintea tuturor $i nu se rU$ll1eaza, tot a$a $1 E1ll111
ill valindu-se in curvii $i preaeurv.ii, legile na-
turei,s,;i introducand imperecherl neleglUlte, nu se 1'u-
$ineaza de .loc. .. _ "
Ati aplaudat rn,!lt, laudat ce1e, s12use,
odata ell sa va ca nu eumya sa
aeestea $1 de VOL De acem va rog ca . VOl ell Set fitl
Nirbati caci .daca9i _noi fi
yom putea invata pe acem ca sa fie l!
vorn pulea izbav.i de DeS'l; S?,
ne facem barhatl deSaVaI'$ltl, ca sa aJungcm 1!3'
varslei randuitade Christo;;" 8i sl ne IHvreumClffi ae
bunu1'ile viitoare, prin filantropiea lui Christos,
caruia se cuvine slava in veei. Amin.
OMILIA V
. "Ca vedeti chemarea voastra, frati!or,
nu sunt multi intelepti dupre trup, nu
putE'X'nici,nu sunt bun neam, Cl
nebune ale lumei a ales Dumnezeu, ea pre eel
intelepti sa-i (Cap. 1, 26. 27).
Spunand ca A eele a1e_ lui l!Ul!mezeu. snnt
mai decat. oamenll, a aratat ca
omeneasea este scoasa din loeul ei, atat prin ma1'turlea
seripturilor, cat $i prin desfa$urarea imprejuraril.or,-
prinmarturiea seripturilor, spunand: "Plerde-vOlU in-
telepeiunea eelor intelepti" $i prin desfa,;m1'area
prejurarilor, zicand $i punand intrebare: "Undeeste
inteleptul? Dnde este carturariul?" -, - 1a urma
52 OMILIA V
iaI'a:;;i a dovedit ca faptu] acesta nu este nou, ci
ea unul co a fost prevazut de mult $i prezis. "Ca sods
este, zico, "pierde-voiu intelepciunea celorinte-
0 voiu lepadil".
,Mai doparto a aratat, c.!), toate aces tea ,s'au petreeut Hi3a,
. t -a-_.--fiirld necesa.,re cu drept"cHvarlt, caci zice"': -(le
vreme ee intru lui Dumnezeu n'a
cunoscut lumea prin intelepciune pre Dumne-
zeu, bine-a voit Dumnezeu prin nebuniea prQPo-
veduirei a mantui pre eeiee ered". A aratat apoi,
ci'i erucea este dovada unei puteri negraite $i a unei Inc
telepeiuni nemarginite, $i ca eele nebune ale lui Dum-
nezeu slmteu mult mai l'nalte deeat Orne-
,neasca. 0 dovede9te nu numai eu dascalii,
ci chiar $i cuucenieii. "Ca vedeti, zice, chemarea
., voastra, fratilor". Nu a ales numai pc dascali ca oa-
i;' meni sirnpli pro$ti, ci tot astfoliu a pc tlcenici. ,
"Ca nu sunt multi, zico, intelepti dupre trup".
Astteliu deci, so dovode$to ca aeeasta este $i mai pu-
ternic, $i mai fntelept, daea po ate convinge $i pe multi,
In acela$i timp $i neinteiepti, fiindea e mai greu de , a
convinge pe un om simp1u, mai ales daca e yorba de
lucrm:i mari 9i :;;i eu toate aeestea i-au eon-
vinsapostolii Domnului, pentru care Pavel ia de mar- ,
turi aici ehiar pe uceni9i. "Vedeti ehemarea voastra
rratilor"ziee, adeea uitati-va ,eu bagare de seama la
voi in$i-va, eercetati-vapre voi in::;i-va. Pentru ea
cameni simpli pro$ti sa primeasca ni$te dogme atiLt ,
de intelepte, ba inciimai intelepte decat toate, aeeasta
marturise$te eea mai mare intelepeiune a dascalului.
Dara ee va sa zica : "dupre trup"? Adiea eeia
ee se vede, dupre vieata prezenta, dupre invatatura ee-
lor de afara, dupre invatatura profana. Apoi ca sa nu
se para ea el cade in eontrazieere cu sinofnsu$i, fiindea
e1 a eonvins pe Antipatul Scrghie PaveP), el a eonvins
,pe Dionisie Areopaghitul, pe Apollo, $i , pe alti intelepti
de dansul prin predica, - n'a zis ea (miei unul nu
esle intelcpb), ci "Ca nu sunt multi Intelepti". Nu
doara ea chema prin exeeptiune numai ' pc eei simpli,
1) Notii.- A se vedea Fapt. Apost. cap. 13.
OMILIA V 53
iar pe' eei intelepti Ii treeea eu vederea, ei Ii primea $i
pe aeC9tiia, insa mai multi de aeeia. de ee oare Pen-
truca eel intelept dupre trupeste plinde prostie, $i acesta
mai en se.amii este ne[mn, eand nu voie9tecu nici un pn=:L
a arunea dela eUnvataturaeea strieata. Preenm un doctor
arVnl sa jnvete si De Ijdtii ttl8$tel'?ugpl l)]edicinii. si nniia
rl]' fl a' r"";,","':"'" ned' d' l'n' J.) ' lAd!' cii
:'J . .'.\ ; "'I" UN "-.t:l, . ,,... . . '" C}, . .,->,....: ._-. '"" . 1;" ....... ..."" """-
contrar ei, s'ar lneapatina ea ;;tiu mediCina $i nu ar priml.
, sa sUe in pel'feetiune, pe c8,ndceice nn cunose nimic
din'me$te$ugul medical arprimi eu plaeere cele spuse
de doctor, -lntoemai a$a s'au petrecut imprejurarile in
cazul de fata .. Cei simpli $i pro$ti mai de graba s'au eon-
vins au crezut, fiindea nu aveau eu dan$ii prOstiea cea
mai de pe urma, de a se crede pe dan$ii intelepti, pe
cand nebunii ae8$tiia i$finchipuiau ea pot sa afle prin
rationamente ceia ce uu se . poate afia decat
prin credinta. Cand fierarul in loe sa traga eu cle$tele
, fierul inrm;;it din foc s'ar ambitiona sa-l traga eu mana,
nui Ul t9tii vom sp:tme ca aceasta e cea maide pe urma ,
nebllnie; Intocmai a$a so petreee $i eu filo::;ofii ace$tiia,
caci $i ii ambitionandu-se de a afia totul printr"in:;;ii, au
necinstit eredinta. De aeeia nici n'au aftat nimie.
"Nu sunt multi puternici, nu suntmulti de
bun nearn", fiindca $i sunt pHnI' de cea mai
tp.}fie. Nimic nu oste atatde inutil:;;i irripiedeca-
. torilJadevarat,ei cuno.;itinti de Dumnezeu., Ga lipsa de
minto $) 8.lipil"el'i, de avere, fiindea, aceste douaprega-
-,_ .. tesg-pe-Arn-4ea admira cele prezente, dea
yorba de ceie ' viitoare, . de a-$i astupa urechile cn
multimea grijilor."Ci eele nebune ale lumiia ales
Dumnezeu, ca pre cei 111telepti sa-i
eeia ce este eoa mai mare dovada de biruinta. eand el
invinge prin eei prO$ti. Nu alat de mult S8 rU,;,ineaza
Elinii eand sunt biruiti prin eei intelepti, Ci atunei I$i
acopar fata de rU$ine candvad filosofand pe mC$te:;mgar
$i pe eel din piata mai mult deeat dan$ii. De aeoia
zlce Pavel: "Ca pre cei intelepti sa-i
$i nu numai eu inteleptii a fa0ut ci $i ell eelelalte
calitati ale vietii de fata. "Ca pre cele nebune a ales
Dumnezeu, ca pre cei intelepti sa-i
cele slabe ale lumei a ales Dumnezeu, ca .sa
' pre cele tari". El n'a chemat numai pre
54 OMILIA V
cei simpli neinvatati, ci pre eersetori, si pre eei
dispretuiti $i nebagati in seama, ea astfeliu sa' umileasca
. pe . puterniciizileL
neam prost, si nebagate in seama
ale lumei aaies Durnnezell, ;:;i ceie cenu sunt,
ca pte cele ee sunt S8" stric.e"CVers. 28). Dara
care sunt"cele ce nu sunt" despre care snunA apos-
tolul aiGi "? Adeea acei ce se socotesc ea n'ar insemna
nimic in aceasta lume, pentru marea lor nimicnieie.
Astfeliu ca Dumnezeu a aratat marea lui putere, sme-
rind pe cei mari prin cei paruti mici, E?i erezuti ea
cum n'ar insemna nimie, ceia ee aiurea se vede a. fi
l?avel: "ea putereamea iDtru neputinta
se (II. Cor. 12,9). In adevar, ca mare pu-
tere este aceia, de a face peeei dispretuiti cari nici
maear nu s'auatins de vre-b J'nvatatura oarecare, ca
deodata sa filosofizeze si sa invete siDe altii cele mai
presus deceriuri, -,- fiirldeasiD8 dod()I'i. sf ne ritori. si
_ A ' _" Jl. _ - ;. -. 1.+ '.. . - - - :-- -, ,-
pe totl- C611a1tl, atune! mai eli seama-ii carlu
fnvata 9i conving -I>A,na f7i peeei daca
este 0 mare minune de a invata pe eel prost a-I in-
filtra idei de. apoi ell atat mai
mare este de a-linvata infiltt'a idei de 0 atat de
Inalta filosofie.
Dara Dumnezeu n'a facut aeeastanumai ea sa. arate
minuo.ea, ci :;;ipentru ca sa smeriascii. pe eel mandri.
DeaQeia. InurmiL zieea: "ea sa rusineze pre eei
intelepti, $i pe eele slabe
1
ca pre' cele ce sunt
c;:l'l c;:tr'cP" i !" "a D"
<-.JU "-' J.l ",-" , 9.1.. aIel laJ. ay.l. ,,'-' ;:')UJ iLl .LuUUV iii i
un trup inaintea lui Dumnezeu" (Vers. 29).
dara Dumnezeu de aceia face aeeasta, ca sa infrunteze
trufiea cugetul, ca sa doboare 1auda famfaronada.
voi, ziee, va pierdeti timpul in aeestea'? Totul face:
ea noi sa nu soeotim nimie ea a1 nostru, ei ea totul
atribuim lui Dumnezeu, - voi va predat.i sub aseu1-
tarea cutarUla. sau eutarUla '? $1 de ce lertare va vet]
bucuran'? Cad Dumnezeu a aratat ca nu este cu putinta
de.a ne mantU! numai prin noi $i.aceasta a fal'l!t-c
ehmf dela iDceput. Nu seputeau atunci mantU! prin
ci trebuia ea sa priveasca frumusetea ceriuiui, rna
trupurile celor1alte fapturi, pentn
ca dm prl Vlrea aeestora sa se inalte eu mintea eatr ii
OMILIA V 55
Dreatorul aeestora. $i a faeut aeeasta preintimpinand
viitoarea lor trufie, opiniunea formau despre in-
lor. A facutintocmai ca dascalul, care, dupa
De arporonci ueenieului sa-l urmeze in eele ce dansul
It: crede, ca iar ar apuca ini1inte,
ea sa lnvetc totul prl11 SIne, - l-ar lasa sa gre-
st1sca" IT!:1i 111ti}j CD.; sti vadE;. singur ca nu este dcstoinic
de a invata prin sine si nurnai dupa aceia ae Julr'uduc:e
;;;i eele ale s('1le; a:;;a 'Dumnezeu a facut eu omul, cad
inca dela inceput i-a por-uneil ea sa-l urmeze, punandu-i
inainte prieeperea lui din fapt.urile vazute,
dara omul n'a voit, dovedind prin aeeasta ea nu este
in stare de a faee nimic prin insuE?i. I-a dat eu alte
cuvinte, ill loc de carte, lumea cea vazuti'i, insa filosofli
;;i invatatii nici de aid n'au prieeput nimie, niei de aiei
n'au voit sa se eon vinga, nici peaeeasta eale poroncita
de n'au voit sa :::.\tunci el de
o alta cale en mult njal larhurlta ca Cea dlotaL care sa
convinga pe om, ca e1 nu este destoinic prin sine 1nsu;;i
ca sa faw eeva Dun. Atunei ar fi trebuit ea sa puna
sau, sa faca uz de inteiepciUIlef1
omeneasca, prin faptura sa se ridice 1a fikatoriu;
aeurn insa daea nu devine cineya nebun, adeca daca nu
se leapada de toata intelepciuneaomeneasca) daea nu
arunca deja dansul orice rationament, nu se preda
pe sine credintei, este eu neputinta de a se mantu!. Nu
este, deci, lucru mic, -c&dupiL ce ui-a h'11esniLcalea, sa
ni smulga la urma boala din ]{'adacina, adeea sa nu ne
1audam, sa nu credem de noi lucruri gro-
zave" "Ca sa nu se laude Djci un trup inajntea.
lui Dumnezeu".
De aiei vine pa.catul, ca dam;;ii se incumentau a se
erede mai intelepti deeat legile lui Dumnezeu, nu voiau
sa afle ea astfeliu a el eu cale sa legiueasca. De
aceia nici ea au aflat ceva. .
Astfeliu s'a petreeut ehiar din ineeput, cad a zis h!i
i' .. dam: acoasta fa 0, sa ou 0 facj dara, el
erezand ca va puteaafia ceva rnai muIt, n'a ascultat,
a pierdut :;;i ceiaee avea. A zis eelor ce au urrnat
dupa Adam: (mu IIlai pI e jus de faptm a; ei
printr'insa priviti pe facator), dara aceia ca cum ar
fi aflat ceva mai lntelept deeat cele spuse, au pus in
mii de rationamente fal!,}e, mii de labirinturi.
56
OMILIA V
De aceia s'au ciocnit intre fara vr'un folos, dici
niei pe Dumnezeu nu I-au afiat, niei n'au cunoscut ceva
lamurit pentru faptura, iili nici ca aveau vr'e-o idee po-
triviti'l f)(l .. De aceia iara9i doborind
ell prisosinta t'rufiea lor (h 'lCoAAoo 'too OL'ljdlV
,":::t)TW'.t ,-a. introaU5 ,pecei E;i. -ffi.cut
Intai, ariWlnd. prin aeeasta ea eli totU au navaio de
telepeiunea cea.de sus. $i nu numai in ceia ce prive.'?te
cunOf;Jtintaei fie-a pus pe noi oamenii ca sa avem tre-
buinta de dansul in totdeauna, ci $i in toate celelalte,
ca pe toate fapturile, ea astfeliu luand motiv din aceasta
supunere familiaritate, a:;;a zieand, eatra eJ, sa nu fugim
de el, $-isa ne pierdem. De aceia prinurmare nu a ho-
tarn ca noi sa fim indeajuns prin noi adeca
destoinici numai prin propciile noastre puteri. Daca aeum
cand avem nevoie de dansul, inca. multi se arata. eli
displ'et, dariidaca nu ar fi fast aeeasta, unde amfi ajuns
oare eli meondriea In cat apostolul cand zice di "sa nu
se laude niei un trup" nu invidiind Ii-a interzis de
a se lauda in acest mod, ci ca sa-i atraga pe dansii din
pierderea urmata de aici. '
,,:;;i dintru dansul voi sunteti intru Christos
IiSllS, care s'a faeut nona lnteiepciune dela Dum-
neZEm, dreptate, sfintire; lzbavire" (Vers.30).
Expresiunea "dintru dan suI " de aid, cred ca nu este
zisa eu privire la ereatiunea noastra, eleu -privirela
credinta, aded de a fi fiiai lui Dumnezeu nu din sange,
iili. nici din vointa trupului. Sa riu credeti, ziee,cara--
pindu-ni lauda, ni-a-msat a:$Ct, d ni-a . dat 0 alta muda
'mai mare, fiindca voi ati devenit fii ai aceluia, inaintea
caruia nu trebuie a va lauda; iara acest [apt s'a sa-
var;;;it prin Iisus Christos)). $i fiindea a zis: "ea eele
nebuneale lumei a ales, eele slabe", prin aeeasta
arata ea ii sunt mai de bun neamdeeat toti, a vand de
tata, pe Dumnezeu. Dara cauza nobletei nu este
eutare sau cutare, ci Christos, care ne-a facut 8i
lepti, ;;;i cad aceasta va sa zici: "s'a
faeut noua intelepeiune". Deci, care din noi este mai
iiltelept, nu decat eel ce au intelepciunea lui Platon, ci
deeM eei ee au en da.n;;ii pe Christos, bin evoind
aceasta Dumnezeu? Dara ce Inseamna" dela DUl11-
OMILIA V
57
nezeu?" Cand apostolul spune lucrurimari despre unul
naBcut, atunci aiatureaza :;;i pe Tatal, ca sa nu cread:l
cineva pe Fiul ne-nascut. fiindca a. zis ca Christos a
flicut atatea lucruri mari,:;;ia atrihuH t.otuI Fiului, spu-
na;nd ea 81 s'a, facut nOlla dreptate, $i
sfintenie,:;;i :rescumparare, apoi iara$ prin Fiulatrihuind
TataJui totul, a zis: "deia Dumnezeu". $i de ce n'a
zis: f)e-a fMut .intelepti ci "s'a faeut. noua inte-
lepciune" ? Aaratat imbel:;;ugarea darului, ea iili cum
ar fi zis: (cpe sine insu:;;i s'a dat noua).
Dara tu privel;;te, cum inainteaza Dumnezeu cu
omul: mai intai ne-a facut intelepti, izbaviridu-ne de in-
iilelaciune, :;;i dupa aceia dtepti . sfinti, daruindu-ni
Duhul sfint, :;;i astfeliu ne-a. izbilvit de toate relele; Incat
faptul aeesta. est,e a1 sau. Ded, expresiunea "dintru
nu fnseamna ca noi .suntem din esenta., saiJ
substanta lui, ci ca prin credinta In Esus Christos am
devenitfii ai sai. Aiurea a spus ea noi ne-am facut drep-
tate lntru dansu!, zicand: nea pre eel ee n'a eu-
noseut pacat, pentru noi paeat faeut, ea noi
sa ne faeer.t'l dreptate lui Dumnezeu intru dansul"
(II. Cor. 5, 21), lara aici spune ca e1 s'a fticutnouadrep'o
tate, astfeliu <;.ste co putinta celui ce voieiilte ase Impar-
ta$l cu imbel$ugare. Deci,. nu ne-a
-tacITtl'nteiepticutares-Gl.ucutare,ci Ghristos. A;;a dara cela
ce se lauda, intru dansul laude-se, iara 11U in cutare sau
cutare,caei prin Christos s'a faeut totu!. De aceia spunand :
"ea s's fa Cut
n
Q]l2 dreptat.e: sLsfin-
tenie" a adaos: "Ca preeum este seris: eel ee SE
lauda, intruDomnul sase laude" (Vers. 31). De aceia
s'a $i aruncat el eu putere asupra intelepciunei Elinilor,
astfeliti sa eonvingf:i pe oameni - ceia ce este drep.t=
de a se Janda in Dumnezeu. Cand noi am cere de If
dansii r,ele mai de dan:;;ii, atunei nimie n'ar fi ma
nebunesG .mai slab din partea noastra. A avea
a'5cutita, li este ell putinta, insa a avea credinti -ptH@
nice, nu Ii este eu putinta, fiindca rationamentele lor
prin ele inseiili, 5e aseamana Cli panzele paianjenului
Uniia dintre dan:;;ii au ajuns la atMa nebunie, incat spm
ea llitl1ic nu esle adevarat dintre cele existente, sust
i
nand eu incapatinare ea toate sunt contrare realitatei
adeca LoaLe sunt numai in aparenta.
58 OMILTA V
Deci, nimie sa nu spui de tine, ci in toate lauda-te
in Dumnezeu. Niciodata sa nu atribui eeva vreunui
om, caci daca nu trebuie dea socoti nimic, sau mai
bine zis de a atribui nimic lui Pavel, apoicu atat mai
mult altom. "eli eutice mnsadit, Apollo a udat,
iara. Dumnezeu a faeut (Cap. 3,6). Cel
ce :;;tie a se launa. lD Domnul,niciodata nU. S8 va.lli-.
gamfa, ci pururea va IT moder'at; .;;i In toate va fi muJ-
t;amit. Insa nu a$a sunt cele. ale,Elinilor, ci totul
at.dbuie lor, $i de aceia au $ifacutzei din oameni,$i
i-au prapMit nebuniea lorcea mare.
I) A$adara fii eu bagare de seam a in lupta ce 0
porti eu Elinii. Dara unde am sfal'$it yorba in convor-
birea dinainte? Ziceamca nu este eu putinta - omc-
ne$te vorbind - ca pescarii sa predorriiriepe filosofi. $i
eu toate acestea a fast eu putinta, de unde este vazut
luc1'u,ca ceia ees'a facut, prin chars'a faeut. Ziceam
ca nu era eu putinta niei .de 3,$i fnchipu! cineva
astfeliu desuecese,$i.am arB.tat, ca nu numai $i Ii-au
Inchipuit, ci Je-au dus la un bun sfar$it eu cea mai mare
u$urinla. AeeJa$i su tieet, deci, sa-1 eontinuam$i astazi
cu yorba, $i sa vedem cum li-a venit lor In minte, 9i
in ee s'ar fi bizuit sa predomineze lumea, daea nu ar
fi ' vazut pe Christos jnvieat. Nu cumva '$i-au ie$it din
minti,ea sa se gandiasca la a$a ceva cum s'ar lntampla '?-
fjindca . In, adevar eovar$a$te ariee nebunie, ca ji sa a$-
tepte de a siivttr$l un asernenealucru fara charuLDum-
pezeesc: Cum de I-au . .a,1.1 fost maniaci $1
ie$iti din minti $i daea au fost eu mintea fntreaga-
dupI'e cum au dovedit lucrurile - cum acei doisprezece
o(l.meni faraca sa ia vrco garantie din eeriuri vred-
nica de crezut, $i fara ca sa se bucure de ajutoriul do
sus; s'au asvarlit in atatea $i atatea primejdii groza ve '?
cum de s'au Juptat voiniee$te cu pamantul marea,
spre a schimba obiceiurile intregei lumi, ' ce erau atat
de lntepenite in treeerea timpurilor, $i cum au putut ii
sa stea in luptii eu 0 a$a barootie? $i ceia ce este mai
mult inca, ca ii chemand Ja Qe.riu :;;i la bunu-

I)Pariea moralil. Contra EJinilor, f?i ca nu inintelepciune
sau bogat;ie trebuie a se lauda cineva, ci tn Dumnezeu. Ca eel
ce vietuiel?te aici in dezmerdari, acolo trebuie a piHimi rele. Cil
nici nici slujba nt' poate a ne Impiedeca
deia studlerea celor sfinte f?i Dunmezei}ti. (Veron).
OMILIA._V ____ _
59
rile cele de acolo, cereau pe de alta parte
bunurilor prezente;. atynci in c.e se n. ea
sa convinga pe audltOrl '? $1 cel
v
v
crescuti in slava, bogatie, in stapanll .. 9
1
vm
<,.; rJO' "'0.<:: li-ar fi .fast mgadmt de a S6
91. f . \....I ...... 1.Ao ... a u"" ....,.."'Y....... ... "'. - "-".....
incurnenta ]e. . un lucrn atcu; de greu, -:- dara _ put
m
asteDt!:1.Te(l, lur" :;-1,1' fl. a,vnt oareeare .euvant - dara: acum
-iqtfi:ca uniia 1ncieletn](',eall eo
altii eu cusutul v 9i fa.eerea eortu,rI" lara
altii cu. slujbe ,la . am aeest:
;letnieiri nu era atat Qe .:'pre. filosone,
spre a eonvinge pe de 1;1-:;;1 mehlpul. lucrurI
mari, 9i mai ell seama cand mCI nu are
v
exemp]e.
Dara. ii nu numa:i ,ca vnu v au avut exemflle vor; pre-
domina lumea, el mea ca nu 0 vor
ca jnvatatur;;t lor era ceva s 00.
introduca inovatii, insa s'au stms, n? ca
Elini s'au petrecut asemenea lUCrU!l: Cl prmtre
tl' mpul apodr.iilr.p chinr sinu aOlsprezece oamem, C1
H. 0"""-'.1. ::.1.. -'..., __ "'- _ .... __ :: co T(
0
- l'" , 'illl-HnlP j-lp.nnT)"71;::arat a S8.; a rUI!CGlL {;tLUl!C.! !n L
............. .. ...... ............. ... _. ,J
vorba de parLizanii lui Theudas al hn )uua., carn
impreuna cu ucenieii cu 0 I?uItlme I?u]ta v
de

s'au pierdut. exem.pIu, v frlca
era dca;uns ca sa lcumlOteasca pe apostoL, v
daca
n ar
fi fost ca fara puterea dumnezeas<;a este
neputint
a
de a predomiml lumea. Dara cfuar' daca
nadajduiau ca vor predomina eu ,ee sperant
a
luat n.1,l
privirea atintHa invutofm? Sv
a
zlCerr: ca
duiau a predomina lumea; dam atuncl II
sa castige prin faptut-ca. au calra v ee
n'a inviat - dupa cum spunetl ?v .astazl oa-
meni eari au . crezut in imparat1ea cerlUrllor lr;
miile de bunatati de acolo, totu;;i cu ar prIml
sa se aI'unce. in prirnejdii, apoi cum fi
ferit atatea in zadar, ba inca pentru ceva rau'? . Caci
daca nu au fost in cele <?u
ca daea Christos nu s'a Inaltatla eermrl, ::;;1 ,daca ar
fi plazmuit toate aeestea cu scop de. a pe
altii, apoi ca fi batut JOc de Dumnezeuz
::;;i 9i-arfi atras de mii de trasnete capulUl
lor. Deaitmintrelea ehmr de ar fi avut 11 aseI!lenea
bunavoint3, pe timp
Ii s'ar fi stins OrIce zel, caCl daca nu invlea, 11 s ar ti
60
OMILIA. V
p_arut . qa e! a fost nllmai un in:;;el<'itoriu :;;i viclean.
N u $tltl, armatele, traind generalul sau impara-
,tul, fie chlar de fi cat de slabe, totw;;i sunt con-
cent:r:ate, comandant, pe cand daca, lipSB$te
CarJut;. cmar ae ar. 11 . Or:ic.ilJ de puternice, S8 imprastie?
.. . -,->, e ,(;:;;,1'C: Inarma't ii
Co . . ,v. r> ____ .: ..... -;: "" ' ,', f' , ' " . , , " . , " ' '" ' ,
:,P:JuT;":" . a mQepe jXCC i(;a evana heliei . $i a se
Iinpra:;;twam lumea fntreacra? $i cum nil oprit
II: fatCl: piedici! Daci' ii erau ni.;;te iesiti
dm mmtl -:- $1 VOlU contenide a spune aceasta '
ar fi trebmtca sa nu poata face nimic fiindca nimeni
S8 con.vinge de ni$te maniaci; dara daca ii au reu$it
10 10:, . duprecum $i este, $i dupre cum
arata, mtreprinderi, apoi aceasta ni do-
;:: .mai,lnteleI?ti
(;;-!, . dtCol, tot!, a pO! e vazut lucru ca
n
l! in "'a
A
",,,, c'ar fl ap"cat d d' v v. d v
c . '... JU e pre lca, cael aca nu
ar ft vazut po ChrJstos Jlwieat C'" ar fi putut fi in
pe dan9ii in razboiu? Ce
; 11U l-ar fi dela 0 asemenea hotarfre'? Li-a
1or,. ca zi}e fnviea $i Ii-a fagaduit
cele Impar-.?-tl81 A cerlUrllor; lJ-a spus ca vor stapani
lumea mtreaga, l?and Duh sfint, :;;i multe altele pe langa
fntreaga natura. Dara daca nu
;sar D lllCleplImt mmie din aceste faaaduinti traind
. pOB,te fagaduintilor, totw;;? dupa lui
-Q.QJ-ar fi vazut invieat
n:ort1" 1-' 3J-r:-r fi spunea ca peste teei zil8
V(?lU u::vlea na Ul-a fagaduit ca ni va da Duh
:;>1 I-a trlffilS; apoi .cum vom crede noi celor
"!n.ItO'" ro", c"nd pre-ent 1 - , . "t ," . -,
" ":' U> ':' I "e . -CtU geSmll'l:t1?lJe- te ctaca
!l'a inVlea.t,.n au .propoveduit ca a invieat? (Fiindca il
ZI91 tu. 1;llCU toate aces tea mai natural era ca
' sa-l ca pe un IW?elatoriu, $i tradatoriu fiindca
entuslasmandu-i <?,U. d.e sperante, :;;i din
c:asele lor,. d_ela_ rusIele .lor,_ $i pe intreaga na-
tlU?e sa"l" razbOlasca dm toate puterile,
la urma,, !-;; .. y1 daca aceasta s'ar fi petreeuL din
cauza slabaclUnel $1 a neputintei sale, poate ca ar fi
trecut cu dara acurn. faptul acesta s'ar .fi crezut
de ce_a . mal _ Ar fi ' trebuit ca el sa
spuna adevaru!, lll:ra nu sa fagaduiasca ceriul, el care
a f?st om munto!:,lU,v dupre cum spune}i vOi.A$aca era
mal natural ca II sa propoveduiasca in$elaciunea lui,
OMILlA V 61
sa-l 'orate lumei ca pe un In:;;elatoriu !,?i fermecatoriu;
si astfeliu $i dam;;ii ar fi scapat deprimejdii, in ace1a:;H
iimp :;;i razboiul I-ar v fi au dat
argint,i,. ca uoemcn lUI
tr,upul, daca!,?l s fi 1.or
si ' ar fizis ; da, ,n(}]ham turat - ; 1 91 uhI'lStos n C1.
a,noi CiostB flUs'ar' ,fibucurat In cat
de sa fie $i einstiti, sa fie $i
Deci din ce cauza a inlocuit ii toqte acestca prm ,
batjocura' $i primejdiile cele mai nu !'lr !l
fost la mijloc 0 putereDumnezeeasca, care .sa-I.
si care era mai puternica decat toate prlme.Jdllle prm
care au trecut '? Daca poate nici cu acestea nu te
convinge, fapt: C3. daca
o'ar fi fost a$a, de s'ar' n pI'e.gat}t cat de
totu$i n'ar fi predlCa.t in numele lU.l, ?!. s'.c:r fi
de dansul, pentru cem ce VOl 9tltl ca .nO! luCl nu
putem sufer! ' rila,car, ca sa auzi.m . de .numele, celor ,ce
ne-au Inselat cu deacestea. ApOl atUnClcum de pr0l;l0-
veduiau numele lui, a stapani
tr'1nsu1 Pe cand ii trebuUia a!'?tepta cu totul dm c<;mcra,
adica ca chiar de ar fi stapanit-o, totu!,?i s'ar fi pIer<;lut
punand la mijloc in:;;elatori':l,lui. peci,v dac.a vo!au
sa astupe cele mal dmamte, trehmt'l, a
se azvarll. in lupta l$i aprinq.eau asupra-h un razbom
. mai rnar8" $i un riziiic mai mare.. v_
Deci, cmn dEl li-a"venit lor in mIllte ca sa plaz-
, muiasca fapte de acestea'? - fiindca :;>1 ceiace .au
auzit dela dansuI, au pierdut dIn chlin:
atunci , pe cand nu a veau niei 0 lrIca, !,?1.1I uhau, ;;1
'ft ..
lisLul, dara inca cand i-a stapllnit $i 0 a$a mare,
cum de nu a sburat din min tea lor totul $1 ce spun
ell de cuvinte '? cand chiar $i dorinta dasc!'ll
se vesteja pe nesimtite, prin frica celor vllt,?are, dm
care cauza ii $i dojania. lata de pilda, ca inea pe C8:nd
if atarnau de dansul, dese-ori n intrebau: (unde mergln."?
iara mai pe urma cand Ii-a desvoltat acele povete
istorisindu-li cele ce se vor intampla la lUI.
cruce, :;;i rele1e ce-i vorinabu$l dupa aceasta, 11
de groaza ramasese ca prostiti, cam asculta-I ce 11 zlce:;t:
Nimeni dintre voi nu rna intreaba : un de mergl?
Dara fiindca am grait voua acestea, intristarea
62
OMILIA V
a umplut inima voastra" (loan 16, 6. 7). Deci, daca
ii in timp ce a9
te
ptau sa moara $i sa rnvieze. $i fnca
se imputinase :;;i se intristase atat de mult, dara daca
nu J-ar fi vazut invieat, cum nu ar fi pierit? cum nu
arfi cautat ca sa se pogoarechiar de vii in pamant,
fi.ind de cluqa in$eiaciunei,in care ,au" cazut,
$1 de groaza ' celor ee-i a;;tepta pe
De unde anol. acele dog me "inalte Ia Gansii't iaca
pe cele mai Inalte Ii-a' spus cape urma Ie VOl' auzi.
"Inca muite am a spune voua, zice, ci nu Ie
puteti purta acum" (lb. vers, 12), af;>a ca cele de dupa
aceasta au fost mai ioalte. Unul diotre ucenici nid nu
voia sa mearga cu daosul in Iudeia, fiindca auzise de
primejdii, ci zieea: "Sa mergem noi ca s:1 murim
impreuna Cli el" (lb. 11, 16), fiiod oarecum ingreuiat,
san maj bine zis, nemu1tamit fiinddi a a$teptat at<1t de
multca sa moara, Ded, dacaar:est ucenic fiindcu
dansul impreuna'9i inca a$tepta sa moara, din care
cauza era cIliaI' $i nemu1tamit,- clara inca fa.ra, dansul
faroa ccilalt'i nceniCI ee ll'ar fi putut. sapati-
measca, cand mai ales simustrarea cUQ'etului era mai
{nare, din cauza necinstei lui $i ce aveau de spus
ii in lume Caci moartea :;;i patimile lui
IC$tIa intreaga lume, de vreme ce a fost spanzur.;:tt
pe un loe ir18Jt, in miezuf zilei,. in metropola, 1a 0 sar-
ba.toal'e mare, cand niei nu era sIobod de a se scapa cey;3,
din vedere, -'- dar invierea lui n'a vazut.,.onimeni dintre
eei deaiara, C8Ia ce nu era pentru 0 mica
in aconvinge pe a1tii.Cand el a fost Inmormantat, cu
totU au impra$tieat v8stea, .;;i cum ca ucenicii i-au furat
tru.pl?I noaptea, aceasta 0 spuneau osta$ii imprcuna cu
totl ludeii, dara, cum ca a invieat, nimeni din eei dea-
.fara nu.;;tiea; deci, in cenadajduiau ii ca sa convinga
lumea '?
Daca facandu-se $i minuni, $i inca osta$ii s'au
ioduplecat ca sa marturiseasca cu totul contrar, dara ii
" cum de nactajduiau ca sa prop(wedueasca $i fara minuni
"ii, cariinu ca$tigase nici un ban dela nimeni, cum, zic,
se incumetau ca sa convinga marea$i uscatul des pre
invierea lui din morti Daca ar fi facut-o aceasta
de iubirea de slava, apoiu atat mai-lImii-arfi trebuit
ca "fiecare sa-'$i laude dogmele ispra vile sale, $i nici
de cum ale celui mort. Dara poate ca atunci nu i-ar fi
OMIUA V 63
crezut oamenii $i pentru cine
ar fi crezut mai degraba '? cel sa?
pentru dan$ii carii v mamle
. Pentru ee, spune-ml, daca II urman a n-au
lasat de indata Iudeia, $i nu s:aY9usprm dea-
fara ci se inv3xteau InaonLi'ui '? ae
, ., _1 1!" .',-,,nl "I. f"'c"au 'U"lill'nl
t l aea 11 flU iaCeaU ('" Jct. ..u. 0 1.1 _ .. LJ....,'
8,;;;:>i - potrocut erhal puterei Ilji ?u!nnozou. lara
'-<1 fl1ccau si eli toato aces tea stapaneau lurnea,
faptlli era cu mai, Nu cuno,.
ii po Iudei spune'ml; nu dePr:md.eI::a
rea a lor" cumSl sufietul lor cel plm de mVldn Cacl
ii au aru;1cat co' pietrechiar t;li in c:e au
trecut marea. ca $1
feile acele mmunate, dupa ce fara varsare de ;:',ange; 11
prin manile lui au stat <?u b!irbatie
care ii robise, dupa ce 11-a (iat mana III dupa
sfa.rimarea pietrelor din munti$i curger.ea ap(l dm ele,
dupa miile de miIluni facute eu ii In Eglpot, '?- .:marea
-, '.,' - en, t .. nnn t' TprpmHl 1 nt.l"nn
rOSIe, 81 ll1 DUSLle. 10, nan aru '-''''" , -7- r'=' _v_ --:... ___ ... v. _ ..
lac, 'po nlulti din Proroci au
Eiio dupa foamotea acea grozava, uUPc: rll!I'lU l:l.,;,vL
minunat, dupa focul pe care l'a pogorlt
precum dupa jertfele acele ascuIta-l, ZIC,
CC spline el, fiind alungat de departe. de
tara:"Doamne, pre Prorocl1 tal aUUClS,. acua-
tale Ie-au surpat, am remas eusmgur,
si cauta sufietul meu ca sa-1 ia, pre e1". (3 Imp,
19, 14)" " , " ,. T. d 1 n "J
DeCl, cum s'ar fi Plltut 11 apara elLO" "
"-- mai ales ca Did nu faeeau Dlnlle dll1 C81e
;:;, UL'..lV J..l .1, 1\ ,..
legiuite; cum s'arfi putut apara, can? n A
insemnati $i mai dispretlliti dedit totl cellaIt:, t;ll
introdusese atatea inovatii, pentru. <;are a,u restle;mt
pe dascalul Oealtmintrele,a mCl nu 11 s ar. fi. parllt
Iudeilor atat de grozav, daca asemenea II-ar fi
spus Christos, fiindca ar fi crezllt cel putm ca el
acestea spre a cat;ltiga pe capd v acu.m pe
mai mult Ii urau, ca pe unlla co s.a razbOlau. pen"ru Ul!
altul. Dara poate ca-i ajutau legl!e
tocmai acele legi Ii impiedecau mal mult, cacl Zlceau.
Tot eel ce se face pe sine Imparat, nu este
prieten CesariuIui" (loan 19, 12). Incat numai aceasta
64 OMILIA V
era deajuns de a-i impiedeca, ca erau adeca ucemCI ai
celui erezut de imparat, $i ca voiau de a predomina
poroneile lui. A$:1 dara ce entusiazmat pe dansii
atat de mult, incat sa se arunce in astfeliu de primejdii '?
Ce spuneau ii des pre Christon, si ce anume euvjnte se
v " ,Y , , '" " , ,'.
pii,r'eaucta.8var{;lce'L',,' s ""a s'anascut ,lntr'o
Iudalcti, 'GU-Url tarn _ Iudeu?
eii era dintr'Q napune urlta: de 'toaia I umea 't Data toate
aceS tea erCiu deajuns nil Dumai ca sa nn at raga pe audi-
tori, ei chiar sa-i inta,rite pe toti,$i mai ales flind
spuse de un faeatoriu decorturi, de un pescariu sau $1
de un vame:;;. Oare ueenieii nu Ii-au j udecat Wate aceste
in capullor? - mai ales ca naturile fricoase mai multe
li;ii imagineaza chiar $1 decat in realitate, $i' astfeliu de
naturi eraueeleale ucenicilor lui.
Deci, lIJ .ce se nadajduiau ii casa reu$asca in planul
lor Sau maj nici TIU s'ar fi mai nadaj-
.duit in altceva, mii de imprejura.ri contribuind a-i de-
'!.pi:\rta dela asemenea intreprindere, daciinu ar fi invieat
Christos. Nu este prin urmare invedel'at chiar ::;;i pentru
ceiwai tampi , ca daca ji nu s'a1' fi bucurat de un char
mEtre :;;i imbel$ugat, da(',a n'ar fi avut dovada'invie1'ei
lui, nu numai ca nn s'ar fi incercat sa faca aceasta, dara
inca niei nu s'ar fi gandit? Ca daca eran atatea piedici
care ii contrarieau in vointa - si nu zic in actiunea lor
toate aces tea au voit ;;i au 1a lueru, ba inca.
au tac.ut lUcT1rri c,e,re au cova,r$it toata oroe-
Dease8" apoi e V8,zut lucTu ca ii au facut toate acestea,
nu cu-puterea omeneasca, ci cu charul Dumnezeesc.
Ded iubitilor, aeeste cuvinte sa Ie rUmeO'am necon-
tenit, $i nu numai in noi Ctl &ltii,
$i atunci ni va fi ca sa gasim explicatiea tufuror
celorlalte. Sa nu crezi ca daca e;;ti apoi
un asemenea studin ar fi strain de tine. Si Pavel a fost
facatoriu de corturi, cu toate acestea a' uimH lumea.
Dara, zici tu, Pavel a fost plin de char, de aceia a
grait toate cu curaj. Dara el chiar mai inajnte de
charse gasia ia picioarele lui Gamaliil; si charul de
aceia I-a primit, fiindca a aratat 0 vieata' vrednica de
char, iar dupa primirea charului el iara$i continuat
me$te$ugul.Deci nimeni din cei ce au vr'un me$te$ug
sa nu se ci numai cei cetraiesc in imbel$ugare.
ceice nu lucreaza nimic, cei ce au nevoie de multi
slujitori::;;i se bucura de 0 negraita ingrijire, numai ace:;;tiia
OMILIA V 65
sa se - A mund cineva ca sa se hraniasca este
un feliu de filosofie mare, caci $i sufietele 'acestora: sunt
mai curate,$i cugetele lorsunt mai harnice. -Cel ce
.. 'f rl b 1
...... Uvl, ..?, "hegeaa, TIltHte face
fararost, . nu luereaza J1)rnlC bon in cursul tilei sieo::.tt>
st:?tpanit" de b - pM Ga.na cd ce
gl:l,sp-t;;tem 'mf,Inc r:u pr;1m89tB en grabEhpici ell
cugetuI, mCl cu vorba, ::;;1 mCI cu fapta, cad sufletul sau
pirC?nit catl'a 0 vieata activa. Deci, sa, nu
dlSpt.'ct.mm pe cel ce se hranesc cu manile, ci inca sa-i
per:tru aeeasta. Ce a1 tu, spune'rni,
cand prlmmd partea de mostemre dela tlOthll tau nu
faci !7i !otui in zadar'? NU$tii, nu
cu totn vorn avea aCeIa::;a respundere, ci acei ce s'au
buc:urat aici. 0 r:nai' mare .1ibertate,vor fi judecati
mal aspru, lara eel ce au traIt in neeazurl stramtorarl.
sarac!e, de. acest feli?, VOl' fi 'judecati rnai
cu blandeta? lara aces tea sunt mvederate dela Lazar
::;;i Dogatul din evanghelie. l)etrecut tlmpul'
fara folos in trandavie, vei fi invinovatit dreDt cuvant
re saracul me$ta;;ugariulcheItuiridu'$f restul
tlmp m eele folosltoare, se va bucuI'a de mari cununi.
DCl;ra '!ili vei pune inainte. slujba osta$aSCa,
Vel gasl euvant de mdreptarc dm cauza indeletnicirilor
Dara pretextul acesta nu'$i are cuvant caci
$i Corneliu era suta$ln oaste, S1 eu 'nimie nu l-avatamat
incingatoarea spre 0 vieata 'curata. Tu Insa
ca!1d. I}! p.etreci timpul eu femeile dela 61'hestr8., $1 cu
mU!;nCll dm. teatr!.!, n,u pui inainte niciodata frica de dipi-
sau sIla sluJbel osta$e$ti, iaracand va chernam la
. atunci gasi}i mii depiedic:i. ;;;i ce vei spurte in
ZlUa aC81a, cand vel vedea flacara si riurile cele de
fC?c, $iA $i vei auzl plangerea
$1 dmtIior? C1r1e te va ajutaio aceazi, cand
Vel vedea pe $i pe cel ee a trait aici cu
detoata slava, iara pe tine,
careastazl te gase$tI infa:;;at in haine moi ,;;i mirositoare
(parfumate), patimind cele mai grozave'? Ce folos vei
a 'Yea atuncidin bogatie $i din a.verea ta? Si ce vata.ma.re
poate fi me$te$ugariului dinsaraciea lui''? Deci ca nu
eumva sa patimim de acestea; sa ne infricosam'de cele
vorbite acum, $i toata oeupatiunea noastra sa 0 chel-
tuim .lucruri folositoare pentru hrana noastra tru-
peasca $1 sufleteasca. Astfeliu numai vom putea imblanzi
16038
!: "
66
OMILlA VI
pe Dumnezeu pentru paeatele treeute, yom putea in
timp a ni adaoge t;;i fapte bune III viitoriu, t;;i ne
yom invrednicl. t;;i imparatiei eerurilor,prin charul :;;i
filantropiea Domnului nostru Iisus ChrIstos, earuia se
cade slava invecii vecilor. Amin.
OM! L fA " , ., I
"lara eu, fratilor, venind 1a voi, venit-am
nu Intru ina1tarea cuvantului :;;i a intelepciunei,
vestind voua marturisirea lui Dup1nezeu. Ca n'am
judecat a Sit] ceva intru voi, fara numai pre lisus
Christos, 91 pre acesta rastignit". (Cap. 2, L 2).
Nirnic nU ,este mai aplecat spre lupta ea sufletul lui
P-avel, san m.ai dreptul vor'bind, -nu s ufietul iui; ':,8.:(.1 TIU
ej a aflat acestea, oi, nimic nu este !ieopotrivacharului
' care lucra prin e1, $1 care toate Ie biruiea. Erau deajuns
, numai cele spuse in urma, ea sa doboare trufiea ee10r
co se faliau eu intelepciunea, sau maibine zis, era de-
ajuns chiarnumai 0 parte din cele spuse, insa pentru
ca biruinta sa fie:;;i mai straiticita, iata ea intra insu!;>i e1
in lupta cu contrarii,:;;i se-lu pta voinice1;lte prin cele
bite, cari nistau de fata. bine: a adus 1a
mijloc prorociea care ziee: "pierde-voiu intelepciu-
flea inteleptilor",; a aratat inte1epciunea iuiDumnezeu,
cum prin paruta nehunie a doborat filosofiea ce10r pro-
fani; a aratat ea Dumnezeu nu numai ea a fnvatat ome-
nirea prin cei ci inca ca <'1$i chemat pe cei pro$ti,-
iara acum arata ca insut;;i faptul propoveduit, cum '
modul propoveduirei, er.au deajuns spre a-i tulbura,
nu i-au tulburat.Nu numai ucenicii sunt prmlti, zice,
ci chiar $i eu care va propoveduiesc. De' aceia zice:
"lara eU,fratilor" pune :;;i de astadata riumele de
),frati" muirtd a$a zicand asprimea vorbei "venit-am
la voi nuintru inaltarea cuvAntului si a inte-
lepciunei, vestind vaua marturisjrea iui Dum-
nezeu" .' Dara ce? spune'mi: daca voiai sa vii la
OMILIA VI 67
intru Inaltarea cu ai chiar de a;;i
fi voit zice nu ai;ll fi putut, lara Chrlstos daca ar fi
fl.' putut. para n'a v?it, sa
trofeul mai straluClt. De acem $1 mal ' sus aratand
ca ai lui Christps a tost faptul, a1 lui a fost 9i vointa
:J , 'I ' . ...... A, .. ' t .... L. ,;J __ ,.:",
oj .. aatJ ue l)rC;S, z!Cea:
, ... ... . ':.,. - .... --:.r.
eO, ilU III a, i ,uli;::' L-LL' !;jL,-,hC> vu;:)a UVLeZ, el sa
propove.duiesc vestesc)
lnteiepcmnea presus de: 1m
Pavel- eravointa 1m Chrlst?S, CeIa VOla
era cu mult. mai dec?tt. eeIa VOla el.DeCl,
nu va vestese voua marturlSlrea 1m Dumnezeu, ca sa ml
arat talentul in yorba, :;;i nid nu sunt inarmat eu eu-
vintele filosofilor de afara)).
E! n'a zis: sa va vestesc VOU3, p redici:!. eV8.nghe-
liei d "ma.rturisirea .lui c.e erB.
dea,juns de a-I intoarce c,ea eaCl pre;:
dicand se preumbla prlrnpreJurul UJortll, 1)e aC81a a $1
adaos: . (lv v
C!1 n-p J'udecat a sti ceva Intru VOl, rara . " ................ __ .....
numai pre Iisus Christos,
Aceasta 0 , zicea, ca sa arate ca el stram eu desa,-
var9ire de intelepciullea eelor profam, dupre spunea
::;;i rnai !Sus, "venit-am nu intruin\elcpclUnea eu:
vantului4!. Cum eli era eu putint,a ea elsa 0 aiba '
,aceasta, este foarte invederat, eaci sufletul aceluia, ale
caruia baine in vieau mortii, $i ale caror umbre alungau '
boalele, eu atat . mai mult ar fi putut ca i3a arate el?c:
venta, sau darul de , a vorbi frumos. Acest dar
prin Invatatura, pe. eand eelalalt <;>rlce
tesug omenesc. Deel, eel ce eunoa$te cele mal
me:;;tet;;ugului, cu amt mai mult :;tr fi c!:lnoa:;;te
mai mici. Dara nu l'a 1<'isat Chrlstos, fimdca nu era
interesul planului tras. Cu drept cuvant ded, zice: "Ca
n'am judecat a :;;ti ceva" , eu, zige,
ceia ce , voie:;;te Christos. Mle ml se ca de acem
eu mai umilit deceit eu a1tll, pentru.ca
sa Ii infraneze trufiea lor, caci expresiunea ;,n'am JU-
decat a sti" a fost zisa spre deosebire de intelepciuJ?-ea
celor de afara.N'am venit, ziee, ca sa imp1etesc 8110- '
gisme, nici sofizme, nici altceva sa va spun, deciU ea
I'
68
'OMILIA VI
Chr, istos a fost rastig,nit. Aeeia muIte, $i vorbesc
de multe, tesind euvinte lungi oe 1200 de picioare(p.o:-
'X.po6<;; W.t't'tOYto<;; O(c(OAOtl<;; AO"{CUY) , faurind silogisme $i
parpente faI9E), ,;lilI1Calcifld :fnii de sofizrtie,- eu illsa am
,. venit la voi. nimicalta ca. Ohr!stos
)i a]IUJ9"t=l,t, c-eia eo.este
celui .
, " ))$ieu lntru sHibaciune,$i intru iriea, $i lntru
cutremur, mare am fostla voi" (Vet's 3). Aici ia-'
ra;;l pune $i 0 alta eoncluziune" caci pare ea ziee: Nu
numai ca cei ce au crezutsunt pro$ti, nu numai eel ee
va Yorbe$te este prost, nu numai cii $i modul invata-
turei este inearcat de prostie, nu numai ca pre-
dica ,cl e, a-I tulbura, -:-'" cad crueea $i moar-
tea erau ce!e --daraodata cu acestea mai sU,nt
$i aUe piedici, prirnejdii :;;i zavistii, frica zUnica ;;i alun-
garea de p)'etutindeni , De altfeliu sub deiiumirea de:
,,!iShi.lC' l'U' na" It 1 . " tl I
" '-' '-'' !'-''''' 'H" e. In illU e ioeurl, m.e ege goane e asu-
pra sa in general, precum ziee $i aiurea: ispita,
(slabaciunea) ce era in ttupul meu n'a,ti defai-
mat {{ (Gal. 4, H) $i iara$i: "De trebuie a rna lauda,
Intru neputintile (slabaeiunile) mele rna . voiu
: lil pna' " fH r;'-, 11<:!O) Tnl'ru "a' 1"8 neput;nrl' 2 In , _ U_!..A ....___ " , ........ v'-'v .&. .... , '-' .L ' . '-.J j . , 1 )'. "
Darnascmai marele poporului, zice, a lui Areta
'TtnlJaratul,pa,za .eetatea 'Damascului vrand' sa
rna pi"inza'! {Ib. verso 02), $i iara$i: "Pentru aeeia
bine voiescintru neputinte" $iapoi spunandin care
anume neputinte" "intI'll defaimari, in nevoi,
in ' goane, in stram.torari" nb. 12, 10), $i acum tot
acela$i lucru 11 spune, caci zicand "lntru slabaciune"
a actaos irnediat intru ftica, intru eutremur
mare am fost la voi". lJe spui $i Pavel se infrico.;;a
de primejdii '? Se temea .;;i el, $i se infrico.;;a foarte, caci
de,;;lera Pavel, era in aeela$i timp .;;i om. Aceasta nu era.
oinvinovatire pentru Pavel, eislabaciune a naturei sale,
pe deoparte, iara pe de alta lauda a intentiunei sau a.
vo!nt
ei
sale, ca de$l se temea de moarte $i de batai, to-
tU$i n'a faeut nimie nedemn pentru aeea frica; iara cei
cespun ca e1 nu se temea de batai, nu numai ca nu-l
lauda,' ci inca Ii taie pe sub aseuns mult din ee
OMILIA VI 69
se euvin. Daea e1 nu se temea, apoi ce
ruinta sau ee fel de filosofie ave a de a suferl
. diile'? 'Eu toemai de aeeia il admir, fI...indca , temandu-se,
9i inca temandu-se nu
eu eufrerriur mare de prnneJoll, rotr una alergl:\, Incunu-
nandu-s8, $inu s'a pleeatnici 1<t ei
pretutindeni" pe-.'mare pe cuvttfl,t.Ur
gheliei, e1 acuratit iumea , .
Si euvantul meu, S1 propovedmrea meanu
era euvin'te indem'natoare ale intelepciunei
omene$ti" (Vel's. 4), adica ca, nu ave a 1';1-
measea. Deei, daca propovedmrea nu avea.w ea
amaQoitor nimic Insela.tor, daca eei chematl erau
daca'!:) 9i eel ce Ii prediea era tota9a feliu, sta
In fata lor $i goana $i frica$i arOl
au predominat lumea, spune-ml, fara
Dumnezee9ti De aceiazicand: "CuvaI).tul meu pro-
mea e.ra fntI'll,
toare ale Intelepcmnel a, a.daos Jmed18t: -
ei lntru si a puterei".
" Ai vazut cum cele nebune ate lutDumnezeu -soot ,
mai intelepte decat oamenii, f;li slabe sunt mai tari "?
Ca iata cum cei pro$ti propovedumd de .acestea" Clll-r:
la
pe eei ce-i alungau! cum oare
credinta pe care ii-a dat-o DuhuI'? Dt-.. 'Cl. $l
o dovada marlurisita. Cad cine, spune-ml, varona ITlur'tl1
invieati si demoniialungati, n'ar . fi , primit ,propove-
duirea lor ?Dara fiindca sunt $i puteriamagitoare,
de pilda cele, ale fermecatorilor, apoi e!
aceasta banuiala, cad n'a spus simplu "puterel' "CI rna!
intaiu "aratarea Duhului" $i dupa aceia a spus $1
a puterei a, aratand ca fapte1e petrecute
niee$ti. Deei, dacapropoveduirea n'a fost vestIt?- prl!l
intelepciunea omeneasca, apoi aeeasta nu este 0
nare sau 0 mieime a ei, ci inca 0 mare podoaba, 0
mare lauda. Aceasta toemai ca 0 arata a fi dumneze-
easca f;li ca rad<lciniie ei Ie are de sus din ceriuri. .
, De aeeia a adaos: "ca credinta voastra sa
nufie intru intelepeiunea oamenilor, ei intru pu-
terea lui Dumnezeu" (Vel's. 5). Ai vazut cum prin
70 OMILIA VI
toate a arat!1t al simplitatH, .cum
vatamare, a mtelepclUnm"? Acea.sta din urma (In-
.golea crucea de orice putere, pe cand cea
dmtal (sl}?phta!ea) 0 proclama de putere a lui Dumnezeu;
11. preEate$te de a se lauda pe sine; pentruca n'au
mITne dm eele. trebuitoare, pe caud aceia i-H'ega-
pe om de a pnmi adevarul, $i:..l face de a se ma.ndri
in $i.iara$i, tgtfntelepciunea amagea. pe multi
a lUa ca omeneasca, pecand simpli-.
tatea 0 dovedea lamurlt ea Dumnezeeasca$i coborita
. eeriuri. . Cand se _in intelepeiunea VOI'-
bel<:>r, $1_ cel mar st<'ipanesc pe cei
ZICe
nd
ca
v
sunt taTl ctlvant, $i astfeliu
IY!U,lClUna adevaruL Da::a aIel nu este tot a$c1, caci
Duhul, sfmt nu se pogoara intr'un suflet necurat, $i
mc! pogormdu-se nu se poate a rarnanea biruit chiar
. de s'ar toata tariea $i toata maestrPka eu-
vintelor; prin fapte. $i prin minuni, este eu
mult .mal a?ea vorbe pompoase.
,Dara ca a1' .zlce cmeva: Hapoi daea pro-
povedlllt'ea lreDm8 a predomina, :;;idecuvinte nu -este
novoieca sa uu se goleasea. erucea, de ce semnele si
minunile s'au oprit acum $i nu se mai arata '? De ce',,?
$i nu prime$ti ca s'ar
fl mCI pe tir.?pul apostolilor, sau ea
. II?- caut! ca sa $tll."? Daca vorbe$ti ca necredin-
C10$11, apm asupra acest81 pareri rna voiu ridica mai
a,tunci I?-U s'au petre<?llt,semne;;i minuni, apo!
t;um, fimd alUngatl, persecutatI, lOt1'u cutremur mare
,$i . de dU$mani ab$te$ti ai j'ntregei lumi:
$1 1a indemana tuturor de a patimi re1e nea vand ' cu
nici Yorba, nid' fnsemnaJtate,
mCl b?gat1e, P!CI nici natiune, nici neam, nki
protesmne, mel slava $1 nici altceva deacest feliu ci
toate cele. simplitatea, prostiea, saraciea, ura, dis-
- $1 lurni, cum, zic, apos-
toin D<:>mnu1.Ul dupa atat.eacontrarietati convingeau pe
de Iucruri,,? Caci $i poroneile
ce 11 Ie dau, mtImpmau mult necaz, dogmele ce Ie
. 1) Pa.r:tea mgraia, ell prin au pu-
tut apostolu ca sa predommeze peEllill, ca noi eu totii trebue
de a. buna, doveditoare de 0 vieata eurata.
decat eatra serone mmum. (Veron). .
OM ILIA VI
71
propeveduiau crau Insotite. de multe de
menea sieei ce ascultau ::}l urmau a se convlOge, tra-
in betii $i in riiutateml!'-Fe. Deci, cum Ii '?
sDune-mi. De unde aveau II puterea .de a-I convmgey
ii $i fara minuniyau convins, at.uncI:
dupre cum am tnai spus, mmunea s;,:: arata rna;
mClXR, Ded. dac8" astazi 011 s.e . mal fac mmum, ' apOl
nu '0 . ina e[r Q()vH.d.8. t:fi; "o.1(:i atunci nu s'a.u fa-
atunci spre folosln(.t'i. Sf'. faceau: precum !$i
astazi tot spre folosinta nuse fae, Atunci nu a
se COhvinge cineva ritimai J?!Cl a::;;:-
tazi ' prediea se face !JuLrnm mt.elepclUne, ,:a
cei ce au sernanat euvanLul 1a mceput au fost s1mph $1'
neinvatati , $i nimie nu gra;eau ?ela ?i numai
ce primlse dela au, Impra$tIeat III lUrI?e, .apOI
si noi cei de acurn mmlC nil mtroducem dela nOl, CI ?U
mai ceia ce am p1'imit dela aceia, aeelea, Ie g:alJ:?
catra t.oii. Nici astazi nu cautam a va con vmge S1:
loaisme 'si so5sme, ci numai prin sfintele $1
Drin rninm'1ile de care va vorbim, va c.redlJ?-ta:
Chiar$i se -corrvinS;eau 11Uil1ai prm. !!,IJnUnl j
Q1 rlic:.(, l1i:\nd 81 vorhind. iara .vorbele lor Ie faeeau mal
dupa cat se '-:ede,.,nu vtarie?; $i
eelor vorbite, precat mlOUlllle$l marwrnle . trase dm
vechile script uri, .
(Dara' cum, -zici, atunei erau folositoare_ minuDlle
z
i$i asta,zi nu mai sunt '? Sa ne inchipuim 0 -:-
lupta mea pana acum este contra
prin acp,asta inchipuire spun totUl ce a1' fi, - sa ,ne
inchipuim, zic, ideia - $i ,primeasca a crede v
ciosul macar prin eoncesl.e 1a spuse - ca; de I?llda
Ch1'istos 3.1' veni acurn; !?l cana, decI, al' vefH
v

toti JDgerii jrnI?reunacu dansuI, ;;;'ar ca; e1
este Dumnezeu, $1 toate sunt
$i Elinul,? Dara este invederat ca I s a1' . $l,l-,ar
numiDumnezeu, chiar dear fi e] de ornle de 01'1, lll-
capatinat. Ca cine, ce1'iurile $1 pe
dansul venind ,pe, n<?rl incunJuEa! de P?te-
rilor de sus, rmrl de foc dupa, 1=!e
toti cei de fata, tremurand de nu 1 s ar
$i nul va num! sp.u
ne
-
mI
i I se
va socotl ElinuiUl spre credmta acca mchmare cu-
noa:;;tere"? Nici de cum, de Fiindca nu
este credintii,. caci sila a facut aceasta, $i infato$area.
72 OMILIA VI
celor vazute, a:;;a ca faptul nu este izvorlt din vointa, ci
el a fost atras spre. aceasta cugetare prin maretiea celor
vazqte. Prin urmare, eu cat faptele petrecute (minunile),
sunt mai invederate -$i mai siluitoare, cu atat -$i cele
ale credintel.seimputlutXtza se )niC,?ureaza: De aCeia
ast8,zi nn rna! sunt mirnlhL Si cum ca aceastaeqte, as-
,'culta-l ce" t :11Gi.:1f{ ':" -:.cei''- ce ' Ji'a.u
vazut aU erez:ut "" (loan 20, 29). A$8. dara, cutat
minunea se vaarata mai in vederata, inai JamlJtita, mai
pe fata, eu atat;;;! p1atacredintei se Astfeliu
ca de s'ar face f?i astazi minuni, aeel8.$1 lueru s'a.r In-
tampla. Cum ea atunei nu-I . yom mai $tI prin credinta,
a aratat-o Pavel zieand: "Caprin eredinta umblam,
iara un prin vedere" (II, Cor. 5, 7). Deei, precum
atunci nn ti S8 va soeot! tiecr edinciosului faplul, pentruea
este yawl, tot aiila -ctaca. s'ar fa.ce astfeliu de
minuni ca in trecut. Cand noi primim cele ce prin ra-
,tionamente nu Ie puterh afia: de Ioc, atunci este eredinta.
Deaeeia ne-a $i eu gheena:; dara eanu se
ycde, fiindca daca. s'ar vedea, aeelru;;i hwru s'ar rntampia
DealtmintreIea, daca ai cere minuni, astazi ehiar
ai putea sa. Ie vezi -"-- de$i nu ca . deacelea. De pilda ai
putea S8, vezi miile de prorocii implinite in mii de im-
nreiuraTi, lntoarcerea !umei!a crcdinta pce-
facerea obiceiurilor s-albatece, intinderea evlaviei, $i cele-
lalte fie feliu.
Si care.pr-Olocii r zic! tu; ca dupa acestea. s'au _
seri:;;; toate cele prorocite)). Dara caild s'au scris '?
siau seris'? :;;i de scris'? CD. cati
ani mai 'nairi.te'? Voie9ticu eincizeci de ani mai 'painte,
sau ell suta '?Prin urmar.e atunci mai 'nainte de 0
suta de aninu era nimic scris.Dara atuncicurn de
pastra dogmele lumea ca celelalte, nefiind
deajuns tinerea de minte pe car-e omul 0 are'? De unde
au de pilda ca . Petru a fost rastignit eu capul in
jos'? Cum de Ii-a venit in minte eelor dupa aeeasta,ea
sa prezica ca evangheljea se vapropovedui in toatalumea,
. ca. cele Iudaice vor inceta, nu se VOl' mai intoarce
'? Cum de s'au increzut eei ce au scris, Ineetand
minunile'? Cum cele scrise au ajuns pana printliri1e
barbarilor-;-pana;;i in Indii, . pana . cl1iar dineolo -de
marginile oeeanului, daca cele spuse nu ar fi fost vred-
ilicedecrezut'? Cine au tost cei ce au scris'? Dnde au
OMILIA VI 73
scris, cum'? $i pentru ce au. scris "? scris
ca sa ca'?tige slava"? Cum,qecI, au scrIS a}tora?
Poate ca .voind a recpmanda dogma ere$tma'? $1 care
v . . v " v '2 D v o,"e>
dO1'J:r:l1'\. '? Cea. aO.eV(lTa.ta,. Sp,.1J cea. mlgcmoasa.
nirea ar fi luat-o de minciunoasa, era . natura} mCI
sa se apropie de evanghelii;
o atunci nUitN8$ ' nev(jlp. . deplazmmn,
curb zici Dealtfeliu a$a feliu,
incat sip&na astazi nu se pot contrazlCe cu tlmpul
Darimarea Ierusalimului s'a, eu n:lU1t1
ani inainte. Dara mai sunt alte dm tImp,
. care se prelungesc pana la a doua vemre, -:- $1 pe care?
daca. voie$ti ineearca-Ie - ea de pilda: ,,::;;1 eu ell
suht In zilele pana la
20), "Pe.ac:easta .peatra VOlU .?l-
serlCa mea, portIle Iadulm nu 0 VOl', b,IfUl pre
dansa" (lb. -16, 18), "se va propovBOUl evan-
gheliea aceasta la toate neamurile" (Ib']L24, 14),
ceia ce a facut femeia cea curva , $i alte mUge
feliu. Deci, de unde a ad<'!varul aces tor pror.oCI!,
daca au fost pl azmuiri '? Cum de nu au .blrmt
portile iadului pe biserica Cum rururea eU!1-?l
Christos'? Cli daca e1 n'ar fi eu nO! purl.lrea,n,lcl;.
rica nu ar fi stapanit..Cum de s1a evan,gnellea ,m
toata lumea Sunt deaJunsa marturlSl vechlmea sfi[\-
teior seripturi, . chiar$i ceiee au vorbit contra
ca de pilda BataneotuI
dupadAnsut; con1-
puse in liI'ma lor, Cl il1$te SCrIerl care :lIYJP,ul
lor. Dealtmintrelea intreaga _mtr un
glas adevaru1 lor fiindea. Ie-a prImIt. Dara, daca nu ar
fi fost la Duhu1ui, niei conglasuirea aceasta
dela marginj pana la 'paf!?-antului n';:;r f1
ci ar fi plerit de lndata plazmmtorll acelor mII19lUm,.
nu s'ar fi petreeutatatea fapte rriinunate din plazmmrl
$i minciuni. I' .
. Sau nu vezi lumea fntreaga m,
indepartandratacirea'? Nu vezi filosofiea monahllor, care
. ') Nota Desigurca aici se la din
filosofii ethnici, carii razboieau ca de pll9-8:'
Iamblih, etc., contr8. au scrls dIferltH . apologetlcl dm ceJe
intai secule.
OMILJA VI
straluceste mai mult deciU Nu vezi cetele feeioa-
relor, evlaviea intrata printre barbari, :;;i pe loti In fine
slujind sub aeela:;;i jug Acestea nu sunt prezise numai
de noi, ci au fost prezise :;;i de Proroci din ineeput, :;;i
decinu te veinutea agatA de nrezicerile lor.mai ales
d'iear-tHe lor sunt $i printre dumanii ere:;;tinismului, $i
sunt trao.use In limba Elin8 .. Multe prezie despre
r,;i f'rur'vGli diu iilceput, aratand d:i, eel" ce va venl, esLe
Dumnezeu.
Deci, cum de nu cred astazi toti? Fiindca luerurile
au aji..1l1s spre mai rau, iara pricina tuturor aeestora-
suntem noL A:;;a dara cuvantul nostru va fi indreptat
de aeum contra noastra. Chiar $i pe atunei nu numai
prin semne $i minuni eredeau, ci multi din eei ce se
apropieau de dogmele creiine, erau atra$i de vieaia cea
'- d" ," . "J.S8 luminezp lllD)in;:}
trumoasa a ere meIO$HOL wI. -'-, c" ,-, - -------" . - -- - --
voastra lnaintea oamenllor, ea vazand, ziee, fap-
tele voastre celebune, sa prosla.veasea pre Tatal
vostrueel din e.er-iu_rl" (Math. 5, 16); $i "lara. inima
sufietul multimei celor ee au crezut eraunul,
si nici unul ceva. din averiie lui zieea ea este
alsau, ci era lor. toate se da la
cu"rr'" c" a" ue'" tre-bU"1'n+a"" 'Fap'
HtGeLl, U!:-,!' "1 11n;; v CL v a L.
4,32. 35). astfeliu traieau vieata ingereasca. Daca ::;;i
astazi s'ar face a$a, apoia.,m intoaree Ja eref?til)ism lumea
intreaga "9i fara minuni. Dar acum eei ce voiesc sa se
uite'-se la" seripturi, caci acolo vor gaS! $i
de acestea, ba inca :;;i mai mari decal acestea.ca' pe
aiunci insw;;i dascalii intreceau prin vieata 10r-pe ceilaltr--
vieata 'in foame, j'n sete, 'in goHitate,
pe eand noi eei deacum diutam a ne bucura de multe
dezrnerdari, de lini$te :;;i repaos. N u a$a insa faceau aeeia
ci strigau: "Pana in ceasul de aeum:;;i flamanzim
suntem goli, patimim, nu
suntem (statornici)" (I. Cor. 4, 11). Uniia
- alergau dela 1erusalim :;;i pana la lliri8, altul pan a la
1ndii, altul pana in tara MauriloI',altul in alta parte-a
, lumei, iaranoinu indraznim a nici. dinhotarele
patriei noastre, ei eautam dezmerdari, case stralucite,
altemulte in Caci, cine dintre noi a
fiamanzit vreodata pentru cuvantullui Cine
OMILIA VI 75

a ajuns ca sa vietuiasea in pustiu? Cine a fost trimis
sa taea vre-o calatorie departata Cine dintre dascali,
traind din luerul manilor sale a venit in ajutoriul si a
altora Cine a rabdat moarte in fieeare zi Din
cauza f?i cei ce sunt cu noi, au devenit mai jpnp",j. Ca,
daca" cineya a1' ve?ea pe nlf;te osta:;;i:;;i gerierali luptan-
du-se en :;:1 ou setea, en si eli toate
.feigul toatc. ca
m:;;te -leI, :;;1 cu wate aces tea reu:;;md in lupta lor pentru
patrie, desigurca i-ar admira, - dara cand dupa aceasta
i-ar vedea moleiti in fiJosofiea eea 'dinainte, cand i-ar
vedea iubind averile. oeupandu-se eu speculatiile eele
murdare, :;;i 1a urrna hiruiti de dw;;mani, apoi ar fi eea
mai de pe urma nebunie de a eauta cauza acestora.
Aceasta tocmai sa 0 judecam $i de noi fata eu stl'arnosii
no:;,tri, fiindca noium devenit mai sh:i.bi decat toii
:;;i ne-am pironit cu trup :;;i suflet vietei prezente.
de s'ar gasi-cineva avand vre-o urma a V-ecl1ei filosofii,
loc stea In nlijIocul cetatei sa puna $i pc
a!tii ia.r3 .. 1-8_r intrets"
cmeva de pricma plecarei lui, ar gasi pretexte de acelea
care nu all nici-o iertar-e. Pentru ca nu cum va, zice,
sa ma pierd eu totu}, $i niei S80 devin nelucrB.toriu in
fapta buna, de aceia fug.Dara, cu cat m.ai bine arfi
ea tu sa te nelucratoriu 9i sa pe altii,
decat sii stai pc varful muntelui sa vezi pe fraW lei
pierduti'? DeGi, cand uniiase lenevesc infa'Jta buna,
iadialtii selngrijesc, tot.u:;;i stau de lupt:a
apoi atunci cum yom biru! pc dm;;mani ?Chiar daca a1'
fi astazi 9i minuni, cine ar erede Sall cine dintre eth-
mel s'ar inta 1a" nm, cand ra.utatea. s'a inmu1t1ta-s;;a de
tare'? Fiindca mai vrednica de eredinta Ii se pare mul-
tora vieata noastra eea curata, deeM semnele :;;i minu-
nile, caei minunile, inaintea oamenilor rai :;;i neru:;;i-
nati,vor de:;;tepta ba.nueli viclene, pe eand vieata eurata
va putea astupa ehiar :;;i diavolului.
Aeestea Ie spun :;;i stapanitorilor, celor stapaniti
:;;i mai 'nainte de toti Ie spun mie insu-mi, ca sa aratam
o viata plaeuta, :;;i punandu-ne in buna randuieala, sa
dispretuim toate cele prezente. Sa dispretuim averile,
:;;i sa nu dispretuim gheena; sa dispretuim siava, $i sa
nu dispretuim mantuirea; sa "suferim aici osteneala $i
durerea,ca sa nu eadem acolo in osanda. Astfeliu sa
razboim no:i pe Elini, in feliulaeesta sa-i robim ell 0
76 OMILIA VII
Tobie .mai buna }ibertatea. Dara acestea se spun
de nOI de multe orl neintrerupt insa se fac cat se
poate de putin. eu toate aces tea de' se fae sau nu 5e fae
este drept de a. Ie aminti neeontenit,caeidaea uniia
amagese prin vorbe frurnoase,. apoi cu at8"t mai mult
ete dr,ept, ca pe vol' a.. fnt{larCe 1'\0 altH 1a .1),dev;3,r-,
sanu; (ie' Ft, vt)fbi ,'t;tebuitoare/
Daea eei ce amagese pe aJtii cu vOl'bele intrebuinteazii
uneltiri momele, ca de pilda cheltuiesc ""{bani
vorbe,. sufar$i primejdiL $i se dau de ea
mai noi, cad depai'tarn
dela m$a.laelUne, trebme asuferi toate primej-
dn!e toate neeazurile, ea astfeliu ea$tigandu-ne si pre
pre altii, $i devenind nebiruiti in fata dU$manilor,
sa ne invrednicim bunurilor fagadnit0j'n Christos Usus
I?ostru, se cuvine shlva $i stapanireB, In
veell .vccalor. All1lr1.
OMILIA VII
intelepciune graim intru cei desavarsiti
insa Intelepciune nU a veacului acestuia
cari.-Sllnt pledtorj,
. Cl graHn mtelepclUnea Imlmrnnezeu intru taina
eea ascunsa; care a randuit-o Dumnezeu mai
'nainte de veci spre Slava noastra"-z;ca:p2;"Q. 7J
Intunerecul se pare a fi mai prielnic lumIna
pentru cei bolnavi de ochi, de aceia aeef;lti bolnavi se
refugiaza intr'o camera fntunecoa$iL Tocmai aceasta s'a
yi cu intelepc:iunea cea duhovnieeasca. Intelep-
ClUnea 1m Dumnezeu Ii se parea af;la zif;lilor filosofi ea
este nebunie, iara cea a lor - care cu adevarat ca era
:rebunie - se credea de dan$ii ca intelepciune. Dara s'a
mtamplat eu danr;;ii ceia ce s'ar intampla eu aeela care
erezandu-se ea are inteiepciune f;li eunof;ltin de
v . pe. cea. nemargi-
fara eorable $1 fara panze, $1 lneas'ar ineerca ea
sa prin silogisme rationamente, ca este
eu putmta, - pe eand unaltul creiut rnai prost deeat

OMILlA VII 77
toti oamenii s'ar lasa in voea capitanului, a marinarilor
a eorabiei, $i astfeliu ar calatorl. in toata siguranta.
iatii. cum paruta prostie a acestuia s'a dovedit mai
Inteleapta decathltelepclunea aceluia. Bun este l118r;;te-
de a . Q ca,nd .capjtanul. faga-
q!l}t.','?te .Tf\aJ mIll .. der-at. poate, arm atllnQ est.e 0 )1(:,tli.fnie7
Ori$i .co me$te9ug jn fine, care nu semargine:;;te rmrrlai
in hotarele sale, nebunie s'ar putea numL Tot a$a $i eu
intelepciunea lumeasca. Daca ea ar aveaprietenie cu
duhul, ar fi intelepciune, dara fiindca totul 19i atrihue
ei, ca nuare nici 0 nevoie deajutoriul celei-
lalte intelepciuni, apoi s'a facut nebunie, de 9i se parea
a fi intelepciune.
De aceia apostohll infruntand-o mai intai prin fapte,
Ii::\. urrna a nurnit-o nebunie, precurn 9i po inteJepciunea
lui Dumnezeu numind-o mai intai - dupa pa,rere;:t ace-
lora - nebunie, la urma iara$i prin fapte -0 arata a, fi
f1devarata intelepciune. Deci, dupa dovezile date, 11 era
lui foarte w:;;or de a pune pe fuga po contrari, a ZiC8 :
"Intelepciune graim intru cei desavarsiti" Cana
ell, zice, eel crezut ea neb un, cele nebune' propove-
duind, predominez pe cel intelept, apoi nu I-am predo-
minat printr'o intelepciune nebuna, ci printr'o il'ltelep-
ciune mai desavar:;;ita, ';\i inca cu atat" rnai rnai
desa var9ita, eu cat aceia se arata mai nebuna,)). De
aceia mai lutai nurnind-o dupre culn 0 credeau
atunci aceia, iar8" rnai la urma, .din fapte dovedindhi-
ruinta ei, preeurn $i pre aceia dandu-ipe fata ca nebuni,
Ja. urma. j':'a . dat adevaratul
fir ahn lui Dumnezell intru . ed de
.. Intelepciune nume';\te predica $i modul man-
tuirei prin cruce, iara intelepti pe cei ce au
crezut. Fiin.dea aeeia ?unt desavar$iti, carii f;ltiu dt cele
omener;;ti sunt. foarte slabe, f;li Ie tree cu vederea, ca uniia
co sunt convin';\i ca nimie nu trebuie a se atribui Ior, pre-
cum f;li erau credincio$ii. "Insa intelepciunenu a
veacului acestuia". La ee este buna intelepeiunea
lumei, daca ea se nimice$te aid, r;;i mai departe nu merge,
ba ehiar 9i cat sta aiGi nu poate sa folosasea cu nimic
pe eei ceo au Sub numele de stapanitori sau domni
ai veacu1ui acestuia, e1 nu numef;lte pe demoni, dupre
cum if;li inehipue uniia, ei pe eei din dernnitati, pe cei
78
OMILIA VII
din stapani.i, eei ce ered de disputat, pe
pe pe logografi, stapaneall,
de mult.e Or! demagog!. I-a numit (1.otnni
al a cestma)) fimdea stapanirea lor nu se intinde
mal -yeac.ul , prezent. De a,ceia. a adaos: '
.ple!,lton", defaimand prin aceasta filo-
chia r dela cei ce se 10-
. <)?Ja nimiclliciea lor, fiinoca dlJp['l,
ce nebuna, $i nu poate afia nimie
folosltor!U, sJaba, :::.poi de 0 seurla uurata.
, . "eI grann mtelepcmnea 1m Dumnezeu intru
tam a 'cea ascunsa". Intrucare taina de vreme ce
chiar ziee: "Ce auzi ti cu urechea, sa pro-
povedmtl deasupra caselor" Math. 10 27), D .
eu
'" t . v v , . eel,
. ill u..e. 0 nume$_e tama aseunsa? Fiindca nid 10-
mel. 91 aid vre-o alta ,putere ereata nu
"'tl"''' m"l na'ntc rlA 51 ,.., v . A , v .
'-I ,,.. ' c ,eu ' . . '-"C ""' "a, v ar,;ll acea tmna. De aeeia
$izkeap0stolul in alta parte: .. Ca sa se eunoasca
" .... "I. . -
.... <, .- I, lLvvpa-\,VillIvl' :::;1 0 0 111 1111 In I" j ntl'n . {<"'Ie ce
re$ti,prin
cea demu}te felurl (( (Efes. 3, 10). Aeeasta a facut-o"
incM $i puterile cere:;;ti sa auda
a('.cle ta1r:
e
od.ata eu noi. Dealtmintrelea $i noi cand ni
aceasta Q . numim ca dovada, de prietenie
catra,: nuspunem tainele nimanui mai 'nainte
. preciica, 9i- tuturor
pe fa,t
a
$1
1e1m GeIe sfipte Ill. rltul l?orcllor, $1 mtrebumtand ratio-
?amente .. Tama uu arenevoie de lnfrumu-
m,:-.<;;t:':$Utlta, 9
1
e,o aeeia se veste$te,
fimdca; mal aaaoge $1 ceva dela: tine, apoi nu
. va mar H Lama $i eompleeta.
Se I?-ume$te tama $1 om aU punet de vedere, adeca
nu cera ee vedem, vedem In realitate, ei unele vedem
Aceasta este natura tainelor noastre:
A}tfehu rna eu in fata aeestor taine, $i altfeliu se
pesr:edme!osul. ,Eu, de pilda, aud eaChristos s'a
r:StIgnlL, filantropiea lui; -aude aeeasta
$1 !l1sa el 0 'crede ca slabaciune. Aud ea
e! sa fa,9ut rob, $1 de 'ndata admir ingrijirea luieea pa-
rmteas.ca pentru om, - aude 9i aeela, insa el 0 socoate
ca necmste. Aud ca a murit, $i de 'ndata rna mirnmez de
OMILIA VII 79
puterea lui, ea fiind in stapanirea mortii n'a fost sta
panit, ei a dezlegat puterea mortii, - au de aeeia, insa
el 0 eonsidera ea neputinta. Aud de invierea lui - e1
ziee ca este 0 fabula - $i primind dovezile din
rarea." imprejudl,rUor ,eu rna iochin ::;;1 slil.vesc iconomiea
lui Dumnezeu. Aee1a auzind de baiea rena$terei, 1$1 1[1'
chipuie ea e osimpla apa, pe cand eU on vad nU.1TIi1i
eeia ce se vede tIl reaiitate: ci mai vad si cUi' ati:-i':;j, su-
fietului priri Duhul sfint. Acela erede ea eu mi-am spalat
numai trupu1, dara eu am crezut ea $i sufiet.ul s'a faeut
eurat 9i sfint, $i am in vedere mormantul, 'invierea,
sfintirea, dreptatea, raseumpararea, lnfierea,
imparatiea eeriurilor, acordarea Duhului sfint, fiindea
eu nu judee aeeste fenomene eu oehii trupe$ti, ei
eu oehii eugetului. Aud de trupul lui Christos (in evha-
ristie), $ialtfeliu inteleg eu ] neru), altfeliu illntelege ne-
erec1inciosul. Dupre eum eopiii eei mici cand se uWi la
carti nueunosc puterea $i nici nu;;tiu ee yael,
$i chiarde s'ar gasl vr'un harbat neexperimentat in aie
"-- literilor, flU i-ar J)utea:corlvinge; cand cel cunos-
catoriu va gaS! 0 mare putere inaceie litere, va gaS!
istorii :;;i 0 intreaga vieata; deasemenea eel neexperient
daea ar primi vre-o serisoare,ar eonsidera-o ca pe 0
hartie simpla $i eu eerneala, peeand eel ex-:
perient It.iand-o in mana va auzl ehiar :;;i glasul
ce serie, eu e1 . care lipse$te, $i iara$l
ceia ce ar vOl,ar spune pdn litete, - tot se petrece
eu tairiele. de,?]. asculta, totui=;1i nu se
pare ea aud, iara eredincio'7ii fiindca au prin Duhul
perienta, varl putel'ea celor ee Sl1Ut pllse .In pastrare
(eelor viitoare). .
Tocmai aceasta., deei, ara,tAnd-o Pavel, :r.icea dl.
aeum eeia ee dansul propovedue$te este acoperit. j)adi
de este acoperita evangheliea noastra, ziee,
intru cei pieri tori este acoperita" (II. Cor. 4, 3).
Dealtmintrelea prin aeeste cuvinte semai invedereaza
liii minunea petreeuta eu propoveduirea evangheliei.
Astfe1iu sf/uta scriptura de a spune de acele
fa pte, care sunt mai presus de cugetare $i
orice ai=;1teptare omeneasdL aiurea ziee:
80 OMILIA VII
"Taina mea mie eelor ai mei " i) (Jsaia 24, 16),
f?i iara;;i Pavel zice: "lata, taina voua zie. ea nu
toti vom adormi, insa. toti ne vom schimba"
_(1. Corinth. 15, 51). Dara aacapretutindeni se
duc$te evangheliea, apoi $i aC>J11sta eSLp' tairliJ.,(,citci,
precu.trt ni -sta zlC'e, cc) a;LT} -auzit Cti <irte:-:
chile. sa sptinern . deasupra caseIor, tot . nis'a po-
ronClt de a nu da cele 5fi nte (,,a,nilor, ;;i nid sa arUDc.am
rniiI'garitarele in rituj- porcilor. Fiindd uniia sunt tru-
pe$ti f?i nu pricep, iara ceilalti au acoperamant pe inima
lor, f?i nu vad. Prin urrnare aceasfa este taina mai ell
seama, ca ceia ce se propovedue$te pretutindeni, sa nu
se $tie de cat-ra cei ce riu au cugetare dreapta; $i S8
acopere nu deinlelepciune, ci de Duhul sfant,lntru cat
este Guputinta noua de a primL De aceian.ici uu ar
gref?! cirieva, daca ;;i pentru aeeasta cauza ar numi-o
.taina negraita, . caei chiar nici noua celor credincio,;;i
{. nu ni s'a fncredintat toam 18murirea f?i toata exactitatea
" as1Jpra ei. Pentru aceia zieea Pavel: "Pent.ru e8_.
.;. din parte 9i din parte proroeirn, ca
vedem aeum ea prin oglinda in gacitura, iara
atunei fata eatra fata" (Ibid. 13, Ad. 12).
De aceia zice $i aid : "ei grairn intelepeiunea
lui Dumnezeu h'1tru taina cea ' -aseuflsa, care a
randuit-o Dumnezeu 'mai 'nainte de veci spre
s la va noastra" ." eea aseunsa" adeca ca nimeru din
puterile cele de sus n'a aflat-o mai 'naintede nol,_i
nici acurn inca n'o ;;tiu cei rnai multi. "Pe care a
randuit-o mai 'nainte de vecj spre slava noastra"
zice, dCf?l aiurea spune ca ,jspre slava lui" (Efes. 1,
12). Dara sla va sa este cOhsiderata mantuirea noastra,
. . I) Nota. Pasajul acesta lipseii\te din editiunea de Buzau ca
i?l dill editia; Societiitei Britanice. Origjnalul Ebraic, G,ee' au
1? dill 24 b 0,,6.; ')."0
:!t"(epOTWY . 1"fj<; il'<oOG'XfLSY, ").."'<1;; sOGwe'. h _G.l 'epaoot.
'to ,.,.00 -'to p.vG't-f}ptbv p.vu stiut
w
oory.f aUt'tol>tltV). :
Doamne DUl'fI,nezeul lui [smil, dela margin'ile pamdntului
am auzii, nadejdea celorcucerniCi. $i vOr zice: Taina mea
mte! tawa 'f!lea. mie. Vai! celor . ce leiea ... . Eu, insa, am trecut
perl:-:opa dm mceputul pasaglUlu;, dupa cum se gase$te la Sf.
Chrlsostom, .
OMILIA VII 81
dupre 'cum 0 mai bogatie a sa, def?l el in- _
este bogatie de sine statatoare a tuturor bunu-
rilor, nu are nevoie de nimeni de a fi bogat. "A
,; ziCe,. lui ingrijire pentru
:'01, fimdcaacmamal cu seam a sunt consider.fLUea ne
1llbesc. 9i ne noi, cariide}p"
de v8p !li b't;'e, A fae :;;i parinW eu .
copm lor, ca :;;1 daca mal tarzlU 11 dau averile totusi
if.1ca din inceput copiii sunt randuiti spre aceasta ..
$1 Pavel se fncearca acum de a 0 arata, adeca ca Dum-
l?ururea .ne-a iubit del a fnceput. chiar f?ipe cand
nOl inca nu eXIstam, ca daca nu ne iubea, nici nu ni-ar
fi bogatiea slavei lui. Deci sa nu te gande$ti la
dU9mamea intamplata intre aces tea, caei iubir'ea lul a
mai v8che. decM dUf?maniea. Expresiunea "mai 'n-
n8Lll1te de veCl" arata vef?niciea, duprecum zice$iaiurea:
"Gel ce este mai'na inte de veei" . Deci, se vagasi
ca $i Fiul este ve::;;nic, caci $i dedansul se zice: "Prin
care ;:;i veaeurile a facut" 1, 2), rnsa faca-
t<?l'iul este invederat ca exista f?i mai 'nainte de faptu-
rIle sale. .
"Care nimeni din domnii veaeului aeestuia
a cunoseut, ea de a r fi . eunoseut, n'ar fi res-
tig nit pe Domnul s lavei " (Vers.8). Prin urmare
nid nu suntvredni ci de vre-o osanda, dad neeunos-
catn-Ju-l I-au restignit. Dara daea ii nu $tieau, cum dele
'zkealor:- ,;Sipre-Thine 111a' stiti, s1 stitide unde
sunt" (Ioari ' 7, lnsa in nista de faUi,
scriptura vorbe$te de Pilatea nu f?tiea,$i er'a natural
ea nici Irod sa TIU ;;tie. Dac:l insa a1' zice cineva ca aid
se spune des pre ludei ;;i despre preotii lor, nu ar gre$l,
cad $i acelor'a Ii zicea: "Nici pe mine nu ma stiti,
niei pre Tatal meu" (loan 8, 19). Dara atunci 'cu;n
de zieea mai sus: ,,$i pre mine ma;:;titi, ;:;i de
unde sunt lnsa, ce fel este modul cetirei acestei
pericope, :;;i r,e feUu al ,celeUalte, am spus deja in evan-
ghelii, $i en. I1n necontenit sa n.e invartim imprejurul
aceluia$i subiect, trimitem acolo pe cei ce doresc a :;;ti.
Dara ce zici tu; Ii s'a 'iertat oare pacatul, ca:Jd
el era pe cruce caci zicea: "Iarta-li lor, ea nu
16038 6
82
,ce .tac" 34). 'a':l cait de gre$ala lor,
de slgur ca. ll sa lertat, fimdea $1 eel ce a pus manjle
pe Stefa n $1 , a aluogat biseriea lui . Christos, - vorbese
de .Pavel lao .a. , eel mai fnfoeat apai'il-
torlU alblserlCeL Tot a$a $1 acelora Ii s'a iertat devor
. fi voit se ,ceia _ c.e $iPa vel strigand' zieea:
nPrepr. ZlC: au. s'atr 'poticnit ca. sa '
ea.7.R'i Sa, nune 1" $i: ' "AU doaraa. lep!:idat Dum-
nezeu pre poporul sau? Sa nu fie!" (Rom. 11, 11-
1), $i ea sa arate cion-Ii s'a incueat U$a pociiintei, pune
la mijloc dovada iotoarcerei lui, zieand: ca si eu Is-
railtean sunt". " ,
.. Expresi.unea - "Nu mi se pare cii
aIel !iU se Zlce pemru t;hrIstos, C1, pentru iose$i ico-
nOIDIea faptului, adecii ca nu $tieau ceia ce voia.moartea
$i crucea, caci $iatunci cand era !)e cruce, nu a zis
ea nu ma$tiu pe mine, ci "Il,U stiu ce fac" adeca
di f',llnt In- deiconomiea'savar$iwv S1 de taina
aecasta. Nu Slticau , va stri'iJuci atat' de mult,
ea va de venl muntuirea lumei$i omului eu
ca cetatea lor se va darama, $i ii vor suferl.
cele mAl de pe urma rele. Deci, prin expresiunea de
a!ci pe Christos,
crucea,E,ll prcdlCa evanghehel. De aceia ell muit eu-
vant J-a numit "DommiCslavei". Eiindca crucease
pare a 'a -fi apol ' arati'i, ca.ca
maresla':,a. Insa era deo ca
nu numal pe Dumnezeu sa-1 cunoascaGi -saafie E?i
aceasta fcoIl<:!mie a .lui I!urnnezeu;. dar& intelepciunea
a fost 0 nu numal pentru eea dintai,
C1 91 pentru cea deaaoua .
"ei precum este scris: cele ce ochiul n'a
,lazUt, . urechea n:a la inima omului
nu s'a suit; care a gatit Dumnezeu eelor ce-l
iubesc pre dansul" (Vers. 9). $i uncl.e sunt scrise
Se.zice G<l iS1ipt 'scrise, nu prin cuvinte.
putIn fapte . ca . pilda"istoriileca rese perinda
c.m generatle .In generalIe,. situ , ca poate ideia nUIl1al
sa fie aeeasta,. nu insa. ;;;i cuvintele, ca, aid, did expre-
siunea din Isaia (cap. 52, i5): "ea eelor ce Uti s'a
vestit . despre dansul, aceia vor vedea, $i car-Ii
OMILIA VII 83
n'au auzit vor cunoaste" este acelasi lueru ca si
J,cele ce ochiul n'a v<1zut, $i urechea n'a auzit".
S'au ca aceasta marturie oi-o pune aici Pavel, sau ca
cu adevarat a fost scris in cartile sfinte, insa au dis-
parut fiinddi rnulte s 'au nirnicit 11.
iotaia r obie a Ebreilur, $iputine ni s'au pa5tra.t, dupre
cum.se poate lnveder2 .. ;::.pos-
tolul Petru zice, ca incepand deIa Samuil') toti ceila1ti
Proroci graiesc pentruChristas, $i nu numai decat aduee
la mijloc graiurile lor. Dara Pavel fiind un legillitoriu
profund, :;;i graind intru DuhuJ, era natural casa le
spuna aces tea cu cea mai mare exactitate. $i ce spun
ell des pre robiea lor? eaci E?i mai inainte de robie a u
disparut muIte carti, Iudeii ajunsese in cea mai
depeurma necucernicie, iara aceasia se poate vedea din
star;;;itul eartH a IV -a a 1m parat-ilor, un.cle intre altele
S8 spnne ca cartea Deuteronomul s'a gasit ingropatfi in
haligar 2) . Dealtmintrelea sunt $i prorocii fndoite In multe .
iocuri , de priceput eelor ma.i intelept-i, dar-a, dint.re
'aces tea wIJlte' se pot gasi $idin cele maiintunecoase.
Deci ce O? "'-vazut ochiul ace lea IJe care le-a gatit
Dumnezeu? Nu! Caei cine a putut vedea acelea care
urmau aiconomisi neamul nostru omenesc'? A$adara,
nici urechea n'a auzit, $i nici la inima omului nu s'a
suit. :;li cum'? zici tLl; ea daca Prorocii au spus, .cum
de n'a auzit-urechea, $i nici 1,'1 inima omuhii nu s'a
suit Dara" Isaia n'a spus de dansul, oi de in:"
treaga natura. omeneasca. flara ee? Prorocii nu au
au zit ? zici tu. Au auzit de SigUT, insaurechea Proro-
cHor nu era ca urechea omului, caci ii n'au auzit ca
. . P . D .. . '. "
oamenl, CI ca rorocl. e aceia $1 Zleea:" , l J 1, . Vlll-
nul, mi-a dat mie limba de invatatura, ca sa
cunosc cand se ca:le a grai cuvantul, dimi-
neata, dimineata llli-a pus mie ureche ca sa aud"
(Isaia 50, 4. 5), vorbind aici de adaosul Duhului. De aici
este invederat, ca mai inainte de a auzl, nu se ridicase
nici la inima omului. . Dara dupa darea Duhului nu
mai era inima omului; ci inimaduhovniceasca, inima
acea a Prorocilor; dupre cum f;ii Pavel zice: "lara noi
1) Nota. In pasagiul citat apostolul Petr u spune de David,
iara nu de SamuiL
2) Nota. A se vedea cap. 22 diu cartea IV-a a Imparatilor.
84 OMILIA VII
avem mintea lui Christos" (1. Cor. 2, 16). Ceia ce
e1 spune aid, aceasta inseamna,: v .Mai. '!lair;te de ne
bueura de Duh, a E,'ti cele negralte, vr unul dmtr:e
r101 $1 Ilici- dint,l-}e-,P-roroCi rl'a Inteles', cum
daca, nici chia,r, ingeriin'au $tiut? 3 ..
splIne de domnii 9f;MJd
aceste Iueruri n'au fost descdpente, ulIit.ri.:.
oameni, E,'i nici chiar puterilor cere$ti).l? $i ca::e
acele Iucruri '? Ca aded paruta nebume a preaICel va
stapanl lumea, ca neamurile vor introduce in
tinism si va fi impacareaoamemlor ell Dumnezeu, ::;;1 ca
in toat.e aces Lea ne vor aduee at2Ltea bun uri. Deci cum
am cunoscut? "lara noue, zice, ni-a deseoperit Dum-
nezeu prin Duhul sau". Nu ni:a
mare prin intelepciunea omeneasca, fimdca aceasta 'm
teJepciune, intocmai ca 0 s!ujl!ica n'a
lasat80 sa intre inauntru, ca sa splOneze Lamele sta-
15ftnului.
. '," Ai vazut acurn, cata ,este
ciunea aceasta $i aceia? Cela CD mCl mgeI'll n au f;ltlUL,
aceia ne-a fnyatat -pe noi - pe
cand intelepc1lmea lumeasca ,a c!l d!p contra;
cad nu numai ca nu ne-a lllvatat, Cl mca ca ne-a :;;1
impiedecat, E,'l ca dupa ee ne-a a :;;i
faptele petrecute, golind crucea: DeC:1, cmstea
nouoou se lnvederoaza Dumal prm faptll1 ca Tn-a
deseoperit, 9i ca ni,.a in t.irI?P cand fl.-
descoperit lngerilor, ei $i prm ca lll-a
oerit orin Duhul. A Doi aratand maretlea faptulUl, Z1ce:
dad nu ni-ar fi descoperit Duhulcare $i cearca
adancurile lui Dllmnezeu, noin'am fi $tiutJ);Atat de
dorit era lui Dumnezeu acest fapt, In cat il tinea ca
taina 8i de aceia am avut nevoie de acel dascal, ca eel
ce totul foarte lamurit. "ea Duhui toate Ie cearca,
zice si adancurile lui Dumnezeu". Expresiunea , ,
,Ie eearca" nu invedereaza aici nC$tiinta, ci cuno-
;tinta cea mai exact.a. Dealtfeliil apostol'ul lntrebuinteaza
.. accst cuvant:;;i vorbind do Dumnezeu: "lara -eel ce
eearea inimele: ee este cugetul Duhului"
zice. (Rom. 8, 27). .
Dupa aceia spunand eu exactitate despre
Duhului, E,'i j'nvatand ca atat de mult se asemaneaza
OMILIA VII 85
cuno9tinta Duhului cu cunoE,'tinta lui Dumnezeu, dupre
cum cunostinta omului fata de ea inse9i, 9i ca toate
deacolo la urma a adaos: Care graim,
nu ihtru cllvinte invatate ale lntelepciunei ome-
hesti, ci intru cele lnvatateale Duhului sfint, eu
'.-l>' ho:vn]' npc:t'J' !lsP}TIi:ln'a"nrltl-]p" {,{T,.,", hQ'j A
'''.J-a,'.-l' J ..J.Pi:;';.l.' -"r .. .., ': \ )'".,Li,:.. ...... .:.u. ,1.1
vazat cum he-a inaltatprirl vredhioiea dascalului '? Olci
noi cu atat suntem mai intelepti decat aceia, 8,t.ata,
deosebit'e este intre noi 9i dan9ii, pe cata deosebire este
intre Platon ;;i Duhul sfint.
Dara ce va sa zica: "Cele duhovnice:;;ti eu cele
duhovnicesti asemanandu-le (comparandu-Ie)" ?
Adeca ca atunci cand este ceva duhovnicesc minunat,
!loi aducern marturiidin cele duhovnice9ti. De pilda, zic'
ell. Chrlstos a invieat, ca s'a nascut din fecioara. Ei bine,
eu In sustinerea aeestor taine aduc la mijioc rnarturii,
ti-ptlri, petrecerea-fui iGanaln
tului, na$terea celor sterpe, ca Sara, Rebeea :;;1 eelelanc,
odraslirea 9i inverzirea pomilor din raiu, fara ca sa se
arunce serninte in pamant, fara ca sa se pogoare asupla
lor apa norilor, fara ca sa se rid ice aburi pamant.
Caci cele viitoare se prescrieau $i se l[lchlpueau ca 0
umbra} a eclor dinainte, ca atunci ca,nd 5e vorpetrece,
sa fie crezute. Mai arat iara9i, cum offiul s'a facut din
pamallt, si cum din barbat numai s'a facut femeea,9i
nicairi mi s'a vazut impreunare, cum insu9i pamantui
s'a facut din 11irnic, fEnd deajuIls pl'etutindeni 9i catra
toaie numai Cu chipul eu
pun in comparatie, sau asemanez cele duhovmce$tI eu
cele duhovnicesti, ;;i nici decat nu am nevoie de inte-
lepciunea cea deafara, nici de rationamente;;i
Aceia se clatina cu clIgetarea lor cea slaba $1 se
tulbura, nimic nu pot dovedl ceia ce spun.] ci
tocmai contrariul fae, si mal mult se tulbura, 0 mm
mare nepricepere ;;i 0 mai mare intunecime Ii.
De aceia apostolul zice: "Cele duhovmee:;;tI cu
cele duhovnicesti asemanandu-le". Ai vazut cum
o arata ca prisoselnica f Siinca nu numai prisoselnica,
ci $i contrara, $i vatarnatoare? Fiindca, can?- el zice:
"Ca sa nu se goleasca cruce a lui Chrlstos" $i:
Ca credinta noastra sa nu fic intru 111telep-
" . , .,
ciunea oamenilor", acea:sta a invederat. Aici mai
86
OMILIA VII
arata, ea este eu neputinta de a ceva folosi-
torl'u prl'ntY"a' ns", 0"'; s ,.,.
, J UV ""'" ., I ca. neam mcuraJa 91 ne-am
invarti primprejurul ei.
"Ca omulsufietesc 1) \ nu p. rihleste cele ale Du-
h I
.". '
__ U.Ul daxri mai 'nt&i trebuic a 0 lc
pada,. _ Darace? zici tu ;58 defahna inteJepciunea ome-
nl*e:;crt, cu tt;ate c.], estesi dansa ODera. lui DurnneZeW)?
:;';i lie uude:,B uumnez8ua far-tIt.
omeneasca, ci tu ai descoperit-o, fiindca
spb .denumlrede fntelepeiune .f-tposiolul fnteleo-e aici cu-
fJOZltaiea m cercetare, :;;i limbutiea cea prisosel'riica. Daca
arspun.e . cinova ca aici parea ca vorbe:;;te de
Judecata omeneasca, apoi r-hiar a:;;a de ar
fi, vma este a tao Tu, care 0 intrebuintezi rau tu care
o Intrebuintezi spre vatamare :;;i in lucruri con'traretu
:'<lI'e, f.lretinz;i Cansa are, !u singu'r {)
cctud tu , ell dansa spre a
r?t
ZDol
uumnezeu, lata ca el a oat pe fata slabi-
ClUnea eJ. .
iubitilor, tru'Dului F.stP. nn-
bun dat omului, darafiindca Cuin, de nilda.n'a fn'tre-
buinI.at-o bine, ap?i J?umnezeu i-a slabanoglt-o, 91 a facut
ea sa tro?ure. ymul esteun bun, dara , fiindca Iudeii
n necuo:patat; apoi a oprit. eu
preo}l de. a)l,ntrebumta. Tot :;;1 tu
ao prlCOPerea :;;1 Judecata ta omeneasca. spre a
dJspreiui pe .Dumnezeu,:;;.i .nretinzand dela dansa mai
nmlt dec1lt puLere-a ei, raU'idndu-te petine insu-ti de
sperant,a. orneneasca; apoLDurimezcli a dovedit sl&ba-
cmnea e1. Cel care Se las..-i numai In nadejdea rationa-'
me?telor s3.1e psihice,. 9i crede ca nu are rievoie de aj u-
torml eel de sus - ceJGt ce este 0 mare prostie - acela
S8 Dumnezeu a dat ornului spiritul
ca sa afle $1 sa pruneasca cele ale lui iara nu ca sa se
creada ea este in totul destoinic, si ca mai are nevoie
de nirnic. ochii sunt buni :;;.i dara daca ar
vol ca sa vada fara lumina, apoi cu nu-i va fo-
Jor, niei puterea lor . proprie, ci fnca se
Tot :;;.} spiriti..iI rand ar vol sa vada
fara a.lutorlUl duhulm, apOl se face piedeca sie insw;d.
I) Nota. fnseamna om psihic, om trupesc,
om in carne sange, (Comp. Fac. 2, 7 cu J. Cor. 44.47. 50).
Dara, ZIC} tu, cum mai 'nainte de aceasta, spiritul
omuluivedeadela sine$i prin sine totul? Niciodata
dela sine $i prin sine,ci, in 10cu1 eartii avea fnaintea
ochilorfaptura intreaga. Dara ii inceu''i.nd deamai
pa,!?lpe eaJea aceia pe care li,..a poroncit Dumnezeu,
ca astfeliu prin frumuseta eelor vazute sa cunoasdc pc
creatoriu, ::;;i lo)C
pie nll1t PUi.8i"iie Jor in no,"anul 118,:;' U
cerniciei s'auscufundat, caci de' ndahi aUlntrodu5 in
ole abizul tuturor relelor, spunand ca nu din nimic s'au
facut cele ce so vad, ci din malerie fara inceput $i tara
din care cauia, au zamislit 0 multime de cre-
suri. In cele mai absurde s'uu invoit cu totii, iaralh
cele ce se pareau ca au ceva sanatos in sine,ca :;;i cum
pareca visau se luptau euumbrele, se hartuiau $i Ole
pisap int.re dan:;;ii, ca astreliu sa S8 faca de rls din toate
partile. In ceia ce prive$te parerea lor, cacelB ce sevM
nu sunt facutedin nimic, ei din materl6 fara lnceput,
aproape ell totii au spus $i au scris,$ililCa eu multa .
sarguiripl. fh:...,.!, ..Eo. VIAll! i-:o., hnpins in lucruri ab8u"de,
pe cand in cele folositoare, :;;1 In care se parea cii ar
putea am.t cevaea printr'o enigmi;;" 'in aGel(; zic, ii S8
razboeau unii pe alW - ca de pHo.:'], ca sufletul oste ne-
muritoriu, ca tapta buna nu are nevoie de fiJosofiea
omeneasca, si ca spre a devenl buni sau rai, nu vine
din vre-o sUa oare:'care, sat:! liin destin, ci din voint,a
omului.
Ai vazutviclc:;;uguldiavolului '? Cand i-a vazut ca
spun ceva stricat v;').tamatoriu, iutea fac.ut ca toti sa
conglasueasca, iara cand graeau ceva sanatos :;;1
toriu, atita ;;1 ridica pe unii eontra altora, fnc3,t hid
cele absurde sa nu eada w:?or, flind intepenite prin con-
glasuire, :;;i nici cele bune $i folositoare sa nu prinda.
radacina de loc, fiind in diferite moduri atacate :;;i
pate. Prive:;;te aCllm, cum spirituJ omului este pretutin-
deni neputincios, :;;'1 nedestoinic prin sine insu:;;i. 1?i aceasta
cu drept cuvant, caci daea el fiind a$a feliu, $i inca S8
incumeteaza de a nu avea nevoie de nimeni, $i se de-
p:'l,rteaz1i. pe sine de Dumnezeu, dara inca de n'ar fi fost
a;;a, in ee nebunie n'ar fi ajuns? Daca primind trup
nemuritoriu, :;;i dela 0 fagaduintaminciunoasa a diavo:-
iului a;;tepta 1uc1'u1'i mari, "ea vetifi, zice, ca Dum-
nezei" (Fac. 3, 5), de:;;i la inceput el luase trup ne-
88 OMILIA VII
muritoriu, -apoi cum n'ar fi cazut Dara dupa aceia
el - prin . gura cea putreda a Manicheilor - a clitezat
a S8 numi pe sine v8s;.nic $i fara lilceput, ca face
dil! fnse,9
i
tiiI?ta$i esenta lui Dumnezeu,$i pe zeii
t;nnllor l-aplazmmL tot sub puterea acestei boale,' .
De aceiami se pare caa $i Jacut Duinrlezeu . .ea
fapta bun a sa de'elcuHecaz ' mare' ca
astfeliu sa-lfncovqae.:;;isa-l aduca ]a smerenie, $i ca
sa afii caaceastaeste adevarat -ea si cllmcineva dela
cele mici s'ar gandl la cele mari - 0 yom' afia. dela 15-
railiti 1\ce$tiia in timp I?u duceau 0 vieata plina de
necaz, , CI se bucura.u. de hm$te, ne-mai multamindu-se
,eu traml lor eel ferlclt, au alunecat la neeucernicie. Deci,
ce c,:! dat 0 Inultime de
lcglUlrl, Impledecand tra,ndavIea $1 mole:;;irea lor. Si ca
sa ani ni$te astfeliu nu eontribuiau 'spre
vIrtute C:1 !l er;::w davteca un frau as;.a
zlcand, care sa II dea prlcma de munca, asculta Ce spune
Prorocul de dans;.ii: Ii-am dat lor poronci nn
bune" (1ezech. 20,25). Dara ce va sa zica "nu bune"?
Acteca poronci care nu contribuiese cu nimie spre fapta
buna, pentru care a $i adaos: "si Indl'eptari, lntru
care uu vor fi vb".' "
"lara omul psihic ,cele ce sunt
ale. Duhului",. Dupre cl:lm eu cchii ace$ti trupes;.tinl-
mem n:ar putea afia cu slguranta ocle din .Jeriuri,tot
r;;i spiritu-!-ffingur nu ceJe ale Duhului. Sf
ce spun eu caochii trupes;.ti l,1u pot vedea celediii ee-
!'iuri, cand niei chiar cele de pe D<'j,mant nu Ie vad toate?
Caci privind din de1?armre uvn turn (pirg) pit-
trat, II II Iau ea rotund. DecI, aceasta parere nu este
alt, ?ecat ochilor. Tot $i cand cineva
s ar u:lCerca ca sa vaaa cele departe
de n01, se va face de rlS, fimdca nunumai ca nu le-ar
vedea 3..$a precum sunt ele inreaiitate ci inca i s'ar
parea cu totul altfeliu decat sunt. '
De aceia a l?i adaos apostohll: ?lea nebunie sunt
lui". Aceastanu din cauza naturei lucruriIor ci din
spi.;itului, care
lor prm pnVlfl!8 sale propl'lI. Apoi adaoge eauza
pentru nu poate., zicand: nu Ie poate inte-
lege, caCl se]udeca" adeea, ca cele
OMILIA VII 89
vorbite au nevoie de credinta, $i de-a Ie prieepe prin
vorbe, . nu se poate, fiindca marimea lor ell
desavars;.ire micimea cugetului nostru.
"lara eel duhovnicesc te jvdeca toate, iara
. elde ftimeni Dell . se judeca" (Vers. 15), Cel ce vede,
de sigvr C8, vedetoate, pana pe ceie ce nu
vede;' pc cane!. peale lui nu. !e'18de nimenidintrc cei
ce nu vad. Tocmai as;.a se petree lucrurile acum,caild
mii, $i peale noastre, $i pe ale Ie
pe toate, iara aceia uti nimic din ale noastre. Noi
care este natura lucrurilor prezente, care este va-
loarea celor viitoare, ee va deveni lumea dupa aceasta,
:;;tim ce vor suferl de ce se vor bucura
dreptii; s;.tim ca cele prezente nu sunt vrednice de ni-'
micj-;;;i infruntam micimealor, caci a Ie judeca, In-
sean:lOa i?i ale- lnfrunta, a Ie . dispretu1, -- s;.tim dease-
mehea di cele viitoal'e sunt I1eIT'llfritMre $ilil ved sta-
.
Toate aces tea Ie liltie cel duhovnicesc, :;otic 9i ce va
sufer-icel psihic ducandu-se de aici, $tie de ce so va
bucura credinciosul, din care insa nimic nu s;.tie eel
psi hie. De aceia aducand $i 0 dovada lamurita a celor
spuse, zice: "Ca cine a cunoscut gandul Domnu-
lui, care sa-1 invete pre el? lara, l)oi avem min-
tea (gandul) lui Chdstos" (Vers. ifi), adeca, ca cele
sunt in gandul lui Christos,hoi Ie !$tim, s;.tim 16
timp$iceia ee el voie$te $i pc . care a descope-
rit'o. FiindciA. mai'nainte a fost zis ca Duhul a desco-
perlt, apoica sa nu dispretuiasca ciney-a pe FiuI, a
adaos ca$iChristl)s ni'Ie-a aratat acestea;$i nu spu-
nand ca noi s;.tim toate pe care Ie $tie el, ci eil. toate pe
care Ie $tim, nu sunt omene$ti, ca sa poata fi 'banuite,
ci duhovnice:;,;ti ,:;i a eugetului lui. Caci cugetar-ea ce noi
o av()m pentru acestea, este cugetarea lui Christcis, $i prin
u rmare a vern cugetulilli Christos, adeca cuno$tinta pe care
o avem dupre credinta pentru lucruri, este cunos;.tinta
duhovnieiasca" inca,t cu drept Guvant cil. nu suntem ju-
deeati de nimeni. Omul psihic nu poate eunoa$te cele
Dumnezees;.ti, ,:;i de aceia zicea: "Ca cine a cunoscut
g&ndul Dornnului?" spunand crt gandul nostru despre
aceste imprejurari, estegandul lui. Dara $1 expresiunea:
"care sa-l Invete pre el" nu a adaus-o cum s'a1' In-
90 OMILIA VII
tllmphl., cifata de ceia ce a spus mai inainte . ,,'cit cel
duhovnicesc de nimeni nu ' se judeca". Daca nr-
menui nu-i cuputinta dea $tl. gandul lui Dumne:-
zeu, eu atat mai mult inca de a inva,ta :;;i a lndrepta,
cad aceastava sa. zidi expr-esiunea ,,0::ire sa-liDvcte
pr
=p, -(:;. 1" /": '1.:,.'" ..... _-; - -b - . - .: r. lX '<' n"tA '
.J ,,_ .t.. : .t'i.:. i.....d . ..:.:t!! i-" v ,l. ....... .. l .. . H].t:;DI o.!cl..I a. .lb
"i (;iim pre cea 0
arataca $tiind mai multe :;;imai mari?Fiindca c;:tuzele
acelea, ca de pilda "sii nu se laude niciun trup"
$i c;J, deaccia a ales pe cele nebune, ca sa ru:;;ineze pe'
cciintelepti, ;;1 "ca sa nu se faca zadarnica crucea
lui Christos", nu se pareau atat "de vrednice de ere-
dinta 'celor necredincim;i , nieialat de atragaJoare, tre-
buitoare $i ioiositoare, apoi la urma pune cauza prin-
cipaJa, did mal ell seatna en ehipul acesta putem vedea,
$i de aici putem afla, cele lnalte, negraite ::;;i mai pre sus
de DoL In adevar, c(I cuvantul sezadi5.rnieea, fiindca nu
noisa ' aflaill. sau
-sa -pr]Cepem cele --mal pre sus de 1101. .
Ai v8zd. erA, dda!' in inLeresul nostru de
a afia aces tea' dela' sfintul Duh Caei ihvaiatura lui este
ijii mai U$oar8, $i mai Uimurita. "lara noiavem mintea
(gandul) Domnului " , adeca avemminte duhovniciasca,
' . DumnezeiasG('i , $i nhnic omenesc neavand. in ea. Nu
Platoh,$i niai , PHhagora, ei jnsu$i Christos ' ni-a infil-
trat in cugetul nostru eeleale sale.
1) De. accia sa ne iubitilor, 9i sa aratam
vieata cea mai buna, fiindca insm;d el ni-a dat dovada
cea mai mare de prietenie, clescoperindu-i:Ii cele negraite,
$1 zicand : ;, De anum nu va mai zic voua, slugi,
ci pre voi v'am zis prieteni, ca, toate am
auzit dela 'fatal meu, am spus VOUa" (loan 15, 15),
adca Ie-am incredintat voua, mi-arr) pus inereder:ea :;;i
nadejdea in voi. Dara, daca chiar numai a-9i pune na-
dejdea 9i inc.;rederea in noi, 9i este cea mai mare do-
\) Partea mQraW. Contra Elinilor, :;;i cum ca predi ca evan-
gheliei a fost din puterea Dumnezeiasca, iar- a aceasta se dovedelilte
de acolo, ca apostoJii au fost putini lapurm'ir simpli,
totu:;;i au predominat intreaga lume, cum ea noi vietuind drept,
vom putea atrage fJi . pe Elini la adevarata cinstire de DumnA3zeu.
(Ve'fOn). .
OMILIA VII 91:
vada- de prieteniea lui, dara inca cand searata nu l1umai
prio vor-be incredint,andu-ni tainele lui eele 'neoraite ci
prin fapte, apoi pcfti singur
prlcepe cata l';1i In acest fapt;
De aceasta" fleel , sa ne 171 chlarde nn ni-ar
mai fi yorba de gheena, totu$i nerecuDo'7tinta noastra
ciitra un astfeliu de prieten . :;;i . binefacatorl<J: sa De fie
mai infr:ico
9
ata decat ghecJla. Sft facem aceasta, nu ca
argati platiti, ci ca iii libef'i $i iubiti, pentru draaostea
tatalui, $i sa incetam odata de a ne mai pironi cele
ca astfeliu sa putem rU$ina :;;i pe Elini.
Fnl1d.ca ehIar de 3:m VOl aeum sa ne adresam catrEi. dan:;;ii ,
cl!I-m Sfilqt, ca nu . cumva biruindu-i prin eu..:
vll1t.e $1 prm adevarul credll1telor noastre, sa suteT"im
in acela:;;i timp un. mare rizilic, comparandu-ni-se vor-
bele cu faptele. Caci, cum sa nufim vrednici de r[s.
daca aceia sta,fuind III rataeirea lor, si rieavi!i,od nicj-o
credinta siguraca a noastra, i$i aufilosofiea 101' "
pc cand l10ifacern cu total contrar'? Cu toate :;o.cestea .
spun ' aceste vorb'3, ca -pclate odata gandindu-ne sa ne
luptam cudan$ii, ne vom ambiiiona" de a ne mai
bllni decat dan:;;ii, chiar :;;i eu vieata.
Ziceam mai 'nainte ca nu li-ar fi v8uit in minte
ap?stolilo!, ea propovedueasca ceia ee au propove-
dUlt, daea nu s ar fi bucurat de charul Dumnezeesc, si
ca fara de ajutoriul eharului riu numai ca nuar fi reu-
;;;;it, dar a chiar nici nu s'ar fi gandit 1a eeva. Aide
insa, $i astazi sa ne indreptain- cuvantul tot la aceasti.
chestiune, 9i sa dovedim ca era eu neputinta chiar de
ase ,gar::di l.a aceasta, nu a}" avut pe
cu dan$ll; $1 nu numal dm cauza ca se puneau eei slabi.
II!lpot.riva eel?r tar-I, cei puti,?i impotriva celor multi , cei .
saraCl celor bogatl, cei pro:;;ti impotriva celor
Cl )\1 yentruca se impotriveau unor mari preju-
stapaneao eu mare putere pe oamenL Voi 9titi
ca DlmlC nu este atat de puternic printre oameni ca ti-
raniea unoI' deprinderi vechi. In cat chiar de n'ar 'fi fost
ii .,?umai. doi-spre-zeee, :;;i nici a;;a de ordinari ca ace-
$tna, chIar de . ar fi fost pe atunci 0 alta lU[Df\ :;;i ii
ar fi . aVllt cu dan$ii multime nenumarata, totu$i $i
at\lDCl .al". fi fost greu un asemenea fapt, fiindca cu aeeia
era_ oblceml care ii indaratnicea, iara cu ace9tja era 1110-
vatlea care se punea deacurmezi:;;ul drumului. Nimic nu
tulbura atat de mult sufietul, chiaro dara eeia ee S8 face '
92 OMILIA VII
e ceva folositoriu, ca a I se pune inainte inovatiuni :;;i
eeva eu totul strain de el, mai eu sama atunei cand
e yorba de slujba lui Dumnezeu $i de slava cuvenita lui.
$i ea.t Jje mare p.utere8.8.cestui fapt, el] va voLface-o
in vederata, spunand mai dinainte aceia, ca $i 0 alta
. t;'lte se mat adaQgn. :rata de Iudei. Ip adevar -ca Cli EHnii
lOSt UlulL rna.! m;;O!' -de a Sf: lupta, ftindcii in scurt
timp li:..au doborft $i pe zeii lor, $icredintele lor cele
fal?e, tot s'a putut f3.ce$i eu ludeii, 9i
nu tot "a:;;;a discutau "eu dan:;;ii, dici pe cand pe deoparte
multe din dogmele lor Ie desfiintau, pe dealta parte po-
ronceaude a se inchina lui Dumnezeu care a legiferat
acele dog me. Ziceau cu alte cuvinte, ca trebuie a dnsti
pe legiuitoriu, in accla$i timp insa sa nn aseulte de le-
gea pllsane ca Sambetei,
pazirea tiUerei imprejur, aducerea jartfelor, sau $i -ce-
lelalte de acest feliq. In-cat ntt numai obiceiul era 0 pie-
d.ia aici, ci faptulca Ii poronceau de a se Inch ina
l'ui " Dumnezeu, in accla::;i timp insa poronceau $i de a -
desfiint;a multe legidate de e1. ""
". Dara chiar $i printre Elini inca era mare tiraniea
dici de$i dupa zece ani numai - $i nu spun
de un timp fndelungat - 0 populatie mkii - nu
spun de Illmea lntreaga - apostolii s'au dus in
Elana, printre oameni stapaniti de prejuditii pu-
lemice, af;la ca $i aici a fost grea fntoarcerea lor 1acl'8:;;-
tinism. Caci $i aici so'fi::;tii f;liritorii,pari-ntii$i bunieii
f?i fazbunicii lor, ::;;iceiell mult mai 'nainte de ace:;;tiia,
cu tootH eraustapaniti de prejudltii $i -de- ama.gire. Asa
dara riHacirea era-generala; $i pamantul, marea,
muntH, vaile, toate neamurile barbarilor, $i toate
comunitatiIe Elinilor. $i inteleptii, pr09tii, $i stapani-
torii. $i stapanitii. $i femeile, $i barhatii, eei tineri. :;;i,
eei batrani, stapanii. slugile, muncitorii de pa-
mant, $i me$t89ugarii, $i cu un cuvant toti cari locuiau
prin cetati ::;;i prin sate. Era natural dara ca catihume-
nii sa zica: (IDara ce va ziC<.'1. aceasta Oare tOii caii
." locuiesc pe pihnant au fost in::;;elati? Oare au fost
lati sofi$tii, ::;:i ritorii, $i $i scriitorii cei din
timpul de fata,ca $i eei mai dinainte, ca cei de pe langa
Pitagora::;;i Platon, ::;;i gerieralii, :;;i -consnlii; $i Imparatii,
$i eetatenii eei de .demult ai eetatilor, " $i loeuitorii, ::;;1
barbarii; EIinii $i eei doi-spre-zece $i faca-
tori de corturi, "$i Vame$ii oare sunt inai fntelepti decat
OMILIA VII 93
toti? -$i cine ar putea sa sufem Dar iata ca
nimeni n'a spus a::;;a, nici ca s'au gandit maca' de a
face astfeliu deintrebari, ::;;i nici ca ar fi _ suferit sa Ie
and-a., 9icu totH al-lcunoscut cacei au fost
mai inteleptidecat toti, pentru care pe toti i-au stapanit.
-:Sioasa afiicat de mare este putcrea obiceiului,
alJai i-a,t;';i ca de muiteoH a Si.apElllit pana
$1 fJOroncile lui Dumnezeu. $i ce spun eu deporonci,
carl9.fl. l3tapanit ehiar t;;i binefacBrile lui Dumnezeu? lu-
deii de " pilda, avandmana in pustie, nu se multan-;eau
$1 cereau usturoi; bucurandu-se de libertate ii l:;;i adu-
ceau aminte de sclavie, ::;;1 lntr'una ravneau :;;i cautau
Egipetul, pentru $i obiceiurile ce Ie a vusese
acolo. At&t de tiranica este ob-i:;;l1uinta la om 1
De voie$tiapoi sa afti $i dcspre tiraniea obiceiului
ciliar la ftJospfi , .jata hunaoara ca se spune de Platon,
care :;;tiea dealtmintrelea preciz cacredinta in zei era 0
amagire, se spune,zic, ca el consimta la serbarile
zeilor ::;;i la celelalte obiceiuri, fiindca IlU a yea puterea
de a :;e luptaeu obiceiul, mai ales ca vazuse co pati-
mise dascalul lui Socrat. Caci acesta fiind ban-uit nu-
mai ca ar fi introdus ni
9
te inovatiuni. a fost atat de de-
parte de a reu$i In ceia ce voia, fn cat $i-a piE'rdut pana
$i vieata, cu toata desvinovatirea lui. Dara cati oarneni
nu vedern ast4zi stapaniti de prejuditii $i traind in
necllcernicie, carede$l n'au cudan$ii nimic bun de
merit, totu$i fiindca sunt Elini,aduc inainte pe parint.ii,
pc mo::;;ii $i lad Tocmai d e aceia uniia dintre
filoson.au nurrilt obicei111 a doua natura. Dara apoi
cand obieeiul est! $i in dogme sau credinti religioase,
atunci devine ;;;i mai puterni0,E;;i toatele-ar rabda ci-
neva mai u:;;or, afara de cele atingatoare de religie. a
fi rU$inati decei mai pro::;;ti, precum $i a se crede ca
ii aUlnvatat aHeeva lnlocul eclor ce ::;;tieau, :;;i inca in
adanci batranete, toate acestea erau deajuns de a-I Im-
piedeca impreuna eu cibiceiul. _ . .
$i de ce te minunezi ca se fntampla astfeliu de Ju-
cruri cu sufletul omului; cand obi$nuinta are 0 marc
putere $i asupra trupu1ui chiar? Pe timpul apostoliior
era $i 0 alta piedica eu mult mai puternica decat cole
spuse, aceia adeeEi. canu numai ca se schimbau ni:;;te
obiceiuri atat de vechi $i inradacinate, ci fnca trece-
rca in ere$tinismera insoiita de primejdii, - caci nu
94 OMILIA VII
treceau cum s'ar intampla dintr'un obiceiu in alt obiceiu
ci dintr'un obiceiucare avca multa lini$te, la ni$te
prejurari care amenintau primejdii 1a fie-ce pas. caci
ce nu a$tepta pe' cel ce credea De'ndata ave rea lui tre-
buia a fi confiscata, e1 a fi alungat din patriea lui. si a
sufer! cele mai mari rale, a ourit de toti ca un ' du"'-

un obiceiu, $i totu$i lUCI'ul ar fi fost greu, dara inca 'cand
ji erau cbematictela. unobiceiu vechiu la 0 inovatie of
li-s: ma! atatea rele, apoi poti prlcep'e '
smgur cate pledici nu' h stau de fata.. Pe laocJ'8, cele
spuse, iara9i nu putina piedica mai era $i care
Ii facea anevoioasa trecerea lor in cre;;; tinism. In actevar,
c!1 pe langa obiceiu .$i pe langa primejdii, ciliaI' $i poroIl-'-
cl!e date de apostoh erau eu m'.llt mai grele;. pe cand
cele se .departau erau .;;i n')ai Ii$Oare, $i pia,cute in
acs!a::;'l tlmp. Ll-se poroncea de a parasi curviea si a
, b v. 'A 'f A h . . .. .,
.' lOt _In rana.rca., era u ,c len1atl dela bet'ie la post
.a,spru, dela ris !a lacrami umidn:t<11 dala Ja.eomie
ia lipsil'ea de averi, de la jubirea vietei la morti zil-
nicc; --delu -- lini9te ia ba ':j"nca,' li-se ceret.. cea
mai de pe urma exactitate in toate acesteporonci
mascaraciunea, zice, yorba nebuneasca.
sa. nu ,iasa dLn guravoastca" (Ef. 5, 4), iara
rHmic aU nu $tieau,
fJecat sa nea, sa' S8 ln1DUlDeZe, celoree Ja diferitele ser-
bari de ale lor n'-1 se taviileau decat in murdarii j'n
risuri 9i- in comcdii-de totfeliul:-ftr-c'il.t-cele-\1'01'bite
ou pentruea erau adevarate filosofii Ii se pareaareu
indeplinit, cipentruca Je spuneau urior oameni hoaitfl ii
<iezmerdari, In mascaradunl, In vorbe ncbunesti in' ris
.:;i comedii. ' ' ,
Cine dintr'acei eari vietuiau pe atunci auzind:
"qela ce Iua sa, sa vie dupa
mme, nu este IDle vredmc" ::,N'am venit sa
pun pace, <;a am sa despart pe
om de ,tatal .. SaU; pre fiw;;t demuma sa"
{Math: 10, 38. 34.35) nuar fi amor-tit'? Cine auzind, ea:
"Cela., ce pe tata, saupe mama mai mult
mine, .Pl!. .. (lb. vel's.
27) nu s ar fi deznadaJdUlt $1 ' n ar fi hezitat de a intra
OMILIA VII 95
intr'o Teligiune atat de aspra'? $i cu toate aces tea nid
ca amortau, nici ca ' fugeau auzind ac;tfeliu de poronei,
ci fnca alergau in goana, sareau pe deasupra relelor, $i
a$a zicand, celeporoncite .de aposloli. Cine
zind : ;;c:\pentru tot cuvantul zadarnic yom da
raspuns (( "eel ee se manie in zadar, vinovat
va fiiudecatii" s i "tot eel ee C:lutA 1a fen'AA
".pro a" i> -nOfH p":.o 'e' ", lQt",, ' ''a
v
' Q l"\Y'oar. . U Y' uif . ' "
v P 1. v.!. ', J:. V ...A> , '.1L\lu<..AJ ' V \.AI-.t-'.l. 'J\..AJV .I.. ...... 't) V'-A.
,dansa sa" (lb. 1?, 36. 5" 28),
ar fi fUglt, pe nu ar fi ll1departat ,!ll$te
poronci aspre'? SI cu toate acestea totl alergau, ';>1
multi chjar sareau 'pe deasupra tuturor primejdiilor ee
Ii stall in cale j
Deci, ce oare Ii ajuta pe dam;;ii? Oare nu este in-
vederat caputerea celui propoveduit $i dad n 'ar fi
fost ci daca ar fi fost eu totul eontrariu, $i daea
aceia a1' fi ,fost in lor.ul apostoli!or, iara aposlolii ar fi
fost in locul lor , apoioare arfi fost atat-de u$or de a
atraQ'c ne aceia'? Nu se poate spune una ea aceasta,
din toate aces tea se veJe iamurit, ca numai pu-
. tcrea'- Dumnezejasca a fost care a facut tutul. Curn. de
au CQn vins Ii pe eei sed si nestatornici de a-i Iua 0 vieata .
alat de grea aspra '?
-, Dara daea porulleile apostolilQr au fost de acest
feli u sa, vedem dac,8, uu cumvi'i dogmeie ior poate eran
atragatoare. Insa: tocmai aeeasta 'era deajuns co,
alunge pc hecredinc;io$i, eaci 'ce spuneau propov8duitorii?
Ca trebuie a se inchina celui restignit, $i a crede de
Dumnezeu pc eel naseut dmtr"'o
ar fi crezut acestor vorbe, daca nuar ti premers pu-
terea Dumnezeeflsdi ,? eli cl u .. fost restignit$i inmor-
mantat, eu totii ;:ttieau, dara cum ca a invieat s;a lnaltat
la ceriuri, afara de apostoli nimeni altul n'a vazut.
i-a entusiazmat, ziti tu, fagaduinteledate de el, $1 la
vuetul vorbelor ii au fost Insa tocmai aceasta
fara a mai a yea in yedere toate cele vorbite
pana acum, cum ca eele ale noastre nu sunt in$elaciune,
fiinca to ate cele greie 9i anevQioase de aici l$i au ince-
putul, pe eand cele placute$ibune trebuia a fitagadui.te
,dupa inviere. Deci, tocrnai acest fapt, 0 zie din nou,
.arata. predica noastr::1este Dumnezeiasca. Pe,ntruca
nici unul dintre eei ce aucre_zut n'a,spus: , nu me
.aprQpiti de; aceastacredint.a" 9inici n'c pot suferi, fi,indca
96 OMILlA VII
aid me ameninti eu cele grele $i anevoioase, pe cand
pe cele bune $i plaeute mi Ie fagaduie$ti dupa
$i de unde se poate invedera ca va fi inviere. Cine
dintrA c:eit1IJ!7i:;l.coJQ ,s'a rein tors ? Ci ne dJntre eei ce zaC
in '. morminte a .invieat Cine ni-a spus despre acestea
. dupa ducerea lui de aid
.'. Insa nHnicdin acestea n'au cugeiat,ci 1:;;i 'dadeau
chiar$i suflelele lor pentru cel restignit. Deci, tocmai
acest fapt ni doved6$h3 ca a fostal unei puteri mari, ca
eel ce niciodata nu auzise, rara de veste sa se convinga
despre ni$te fapte atat de mari , 9i sa primiasoa de a -
suferi cele grele $i anevoioase, iara pe cele bune sa Ie
aiba in speranta. Dara daca ii voiau sa amagiasca lumea,
apoi eu totul din contra ar fi facut, cad ar fi putut sa
fagaduiasca aj(.;i -pe cele bune, iara de celerele ar fi
'(aeut cu desava.r$ire, fie ele prezente, fie viitoare. A:;;a
Jae eei ee fn:;;al a :;;i lingu$esc; ii nu pun inainte nimie
greu, nimie desgustatoriu,ci toate ede contrare.
,este adevarat&. in$elaciune. (<lnsa, zici tu, prostiea a faeut
pe multi SI'i ereada celor spuse. Ceziei Cand erau in
ElinilOl' nu erau iara acum cand au
venit la credintele noastre, au devenit pr09ti de91 de
altfeliu apostolii n'au luat $i niei ca au eonvins oameni
dintr'o alta lume, de$i cei ee se eonvingeau, stapaneau
cele ale Elinilor fara nid 0 primejdie, pe eand pe ale
noastre Ie primiau cu primejdii muite.Deci, daca iista-
paneau credintele Elinilor In putetea vre-unei ratiuni
ss:na.toase,:;;i trii.indatata timp in aeele eredinti;' ciesigur
c{i nu s'ar fi departat de ele, $i ehiar nu fara primejdii
s'ar fiputut deparla.Dar fiindea au eunoscutdin
turaJI.Icrurilor ea toate ale lor' erau de - -jn$eUt: ...
toare, apoi ehiar fiind amenintati eu mortile de tot feHul,
ii au fugit de cele 'familiare $i au alergat la cele nOllar
fiindca dogma religiunei ere$tine este dupre natura, pe
cand a religiuneiEliniIor era contra naturei. -
. Dara ziei tu, cei ce au crezut crau slugi, femei,
dOlce, $i ellnuhi)). Da, este foarte adevarat, insa
biserica noastra nu este compusa numai din ace$tiia, $i
aceasta este $tiut de toti; dara dad este compusa nu-
mai din apoi tocmai acest fapt este care face'
predica minunata, ca astfeJiudedogme pc care Platon
. de pe Janga dansul nid n'ati putut IYlacar sa Ie
cugete in mintea lor, fara de veste Ie-au putut pescal'ii
aceia, neamul cel mai necarturariu din lume, ca con-
OMILlA VII 97
vingahd pe altii, sa Ie primeasca. Daca ii ar ficollV'ins
numai pe cei intelepti, faptu} nu ar fi fost atat de mi-
nunat, - dara acum dnd ii au adus la 0 filosofie atat
de ip:alta, pe $ipe eunuhi, i-::H: fEtCqt
asemenea mgCI'hOl', prmaceasta audat eea mal mare
d/iya(h'i, de fnsufi::j,re , Dumn8zeia;;ea. Daca ii ar fi po'-
,roJltdt tlJe:rtil'i ordinal" c, poate ea s'ar fi pu-
tutda ca, dovada de increderea vulgului micimea
celor spuse de dan:;;ii; dara candii
filosofo.u lucruri mari 9i inaIte, covar$ind natura ome.:.
neasca, care aveau nevoie de-o cugetare in alta, apoi
cu cat vei arata mai pe eei ee au erezut, cu atata
vei arata mai intelepti 9i mai plini de eharul Sf. Duh
pe cei ce au convins. ,Dara, ziei tu, ii au convins eu
marimea fagaduintelor. Apoi tocmaide acest fapt tu
nu te minunezi? Cumadeca au putut Ii eonvinge pe
oamenl de a dupa moarte resplata !$iprernii
Ell t.oemai de aceastama minunez mai mult. Dara
aceasta, zici, vine tot din $i ce prostie este
aici spune-mi; ca sufletul este nemuritoriu, ea dupa du-
cerea noastra de aici nevorn infato$a inaintea tribuna-
lului nemitarnic, $i ea vom da sama de vorbe, $i de
tapte, $i de ganduri inaintea lui Dumnezeu, care $tie $i
celeascunse, :;;i care va pedepsl pe cei rai, iara pe cei
buni Ii va incununa Toate acestea nu sunt izvorate din
prostie, ci din cea mai inalta filosofie, iara cele conirare
aces[orasunt rezultatul prostiei. Adispretui cele pre-
zente, :;;i a creuevirtutea caeeva rnare; a llU cauta ras-
lata fa cioI"aiei - 'ci a intifide mai- . arte-speranta; . a
uvea .un suflotatafde puterme $1 ere mea m-
frtic -dirYfelelede fatasa- ncr::1"
rantele viitoare; apoi la toate acestea cata filosofie oare
nu
Dadi. poate ca voo9ti de a $tl puterea :;;i adevarul
chiar :;;i a fagaduintelordate 9i a prorociiIor, fie ace-
lor inainte, fie a celor de dupa aceasta Deci, prive$te
acel Ian! de aur impletit eu muIta maestrie inca dela
lnceput. Li-a spus bunaoara ucenicilor despre dansul
oareeare imprejurari, despre biserici 9i des pre faptele
imprejuri1rile viitoare, .$i spunttndu-li sihar9ia, mi-
nuni. Deci, din desfai;mrarea imprejurarilor celor vor-
bite de el se invedereaza ca:;;i minunile, preeum :;;i cele
fagaduite de dansui sunt adevarate. $i pentru ca cele
t6038
98 OMILIA VII
vorbite de mine acurn sa fie mai larnurite, eu voiu do-
vedl. aceasta eu ehiar aeele imprejurari.
A invieat pe Lazar nurnai eu cuvantul, I-a ara-
tat ca vietuind dupa aceia io t.rup. A spus iara$i des-
pre biserica iotemeiaW. de Clansul, portile iadului
nu ovor birul" $i cil. "eel ee va lasa 13e ..
pe Inarna penLru VB. hiA
acesta, si vieata vesnica va mostenl" . (lVlath. 16,
18, 19, 29). Prin urmare, aid este 0 singura minune,
fnvierea lui Lazar, iata proroeii sunt'doua: una. aratatii
aiei invieata prezeota, eealalta io vieata viitoare. $i
acurn tu, gandc:;;te-tecum toate acestea se dovedesc una
prin eelelalte. Daca de pilda cineva nu ar crede ea La-
zar' afovieat, apai din prorocia eea s pusa pentru bise-
rica, sa creada 10 minune, ea.ei ceia cee1 a spus eu
atata timp mai ioainte, s'a petreeut $1 a luat sfar;;it,
portjJe ia-duiui n'au bil'uit biserica. Deei; eel ce
a spus adevarul in prorocie,este invedcrat di miml-
nea a sivitrE;it-o; iar8_cel ce miouoea, $i ceia
eea' pI'oI'ocit a dus la Ull bUll sfar'$it, est.e lI1vederat ca
pfiorociea cea cu privirela cele viitoare -- Ca" eel ce
dispretuie$te eele prezente, va lua insutit $i va mO$tenl.
vieata ve$nica,-el spune adevarul. Cele deja spuse$i pe-
trecute, sunt 0 garantie ' puternica, ca $i cele viitoare se
vor petrece intocmai a$a, precum au fost prezise. Deci,
aduoa.nd:toate aces tea din evanghelii, sau $i altele deopo-
triva ae8tora, no! Ie vorbi m!:'Ji Ie Spl.lD8rn
$ieu d:1nsele Ii inchidemgura. Dara.daea ar zice cineva:
cum de nu s'a stins oare cu desavar:;;ire ratacirea?
- apoi aceia am avea de raspuns: voi singuri sunteti
cauzele, fiindca va impotriviti mantuirei voastre, de
vreme ee Dumnezeu a,7a :j, iconomisit luerurile, lneat sa
nu mai ramana niei urma. de necueernici8).
Dara sa judeeam eele vorbite prin cateva rationa-
mente scurte, $i sa vedem care este ordinea naturala a
Iucrurilor. Este oare natural . ea cei slabi sa fie invin$i
de cei tari, sau din contra'? E.ste oare natural ca sa fie
ascultati eei' ce gritiesc cele maigrele, saueei ce gl'aiesc
cele mai u$oare'? Este oare natural de aascultA de cei
ee atragpe altii en primejdii, sau de cei-ce'i atrag cu -
toata lngaduinta'? De eei ee introdue inovatii,sau de
cei cetin eu indaratnieie la obkeiul vechiu'? De eei ce-i
conduc pe calea eea aspra, sau de cei ce-i conduc pe
OMILIA VII 99
calea -cea u$oara :;;i lesnicioasa'? De eei ce se departeaza
de cele parinte$ti, san de eei ee nu legiuesc pc cele
straine '? De eei ee fagaduesc dupa ducerea de aid toate
cele bune :;;1 placute,sau de cei ee lingu$esc cele ale vietei
de fata'? Este oare natural ca eei multi asculte de eei
putin], sau en. cei putioi sa. se piece celor multi'? ((Dara,
zici tu, 9i .voi fagaduiti in vieatA, aeeasla)). $i ce 8!l1.ane
fagadtlirn. noi Iertarea -pac.ate]or baea .
tezuJ). Dar-a $i botezul are inriurirea eea mai mare tot
in timpurile viitoare, pentru care f?i striga Pavel, zicand:
"Ca ati murit, ::;;i vieata voastra este aSeunSa eu
Christos intru Dumnezeu. Cand se va arata
Christos vieata voastra, voj impreuna
eu dansul va veti ar:'ita intru sla va" (Col. 3, 3.4),
Daea insa chiar :;;i aiei If?i are bunurile sale, dupre cum
$i are, apoi ehial' $1 aeest tapt este foarte minunat, caei .
apostolii au putut convinge pe eei ce s8.var$ise mii de '
rel0, ca nimeni altul, ca S8 VOl' euratl de toate acele
rele; $i nuvor niai da nici un r aspuns pentru greE;>ale!e
. lor. ' In cat crliar' pelltr'u aceasla, mai eu seama, irehuie
a ne minuna;, cali au convios pe oameni bal'bar-i,
de a prim\. 0 asLfeliu de eredinta, $i a avea sperante
bune pentru eele yiit-oare, dupa ce au lepadat greu-
tatea paeatelor ee 0 purtau eu dan$ii mai inainte, apoi
eu rnultii buoavointa s'au dedat ostenelilor nacazuri-
lor viitoare pentrll sav3.l'$irea faplelor bune. La nimic
senzu:il .nu scmai gandeau, ci deveneau mai presus de
toate cele trupe;;ti, primind darurile eelespirituale.
Persul ca si Sauromatui, Maurul
l
) ca $i Indianul, en
toW au cunoscut de'ndata ja rtfa $i curatirea sufietulni,
puterea $i filantropiea eea negraita a lui Dumnezeu, fi-
losofiea credintei, lnsuflarea Sfintului Duh, fnvierea tru..:.
purilor, $i dogrnele vielei ve$niee. Pe toate aeeste na-
tiuni barbare $i pe aItele muIte, pescarii aeeia introdu-
candu-Ie in tainele cre$tinismtilui prin botez, Ie-au con-
vins a filosofa. Ded, toate acestea pastrandu-Ie eu cea.
mai mare scumpatate, sa Ie spunern lor, procurandu-li
in tirnp 0 dovada de vieata eurata, pentruca
astfelia din amllndoaa acestea :;li Hoi sa 11e mantuim, in
:;;i pe aeeia sa-i atragem spre slava lui
D1jmnezeu, cad Jili i se eade slava. in veci. Amin.
1) Notii.. Maurii ""rau vechii ai Maro0ului deasti.izi,
iara Sa'llTomatii vechii locuitori ai Sarmatiei.
100 OMILlA VIII
OMILIA VIII
;,Iara eu) tratilor, n'arn putut graivoua
ea ci ca celor .. Ca
pre prO.nei Sntru Christos eu Japte pee voi
v'am hranit, iara nu eu bucate, ca inca hll pu-
teati ;ci inca niei acum nu puteti" ca inca tru-
sunteti". (Cap. 3, 1. 2).
Dobora,nd laparnant filosofiea ethnicilor $i spul-
berand orice mandrie a ei, vine de astadata 1a 0 alta
chestiun8- In a98var, ca cu dreptate ar fi putut aeeia sa
intrebijp? apostol: Daca noiam fi vestit cele ale lui
Platon sau Pitagora, sau$i ale altuia dintre filos6fi, ai
fi..,.:1:lvut dl'eptulde a Intinde atat de mult yorba contl'a
no astra ; dara daca noi vestim cele ale Duhului, de ce
atunei ni in varte$ti in sus $i in jos filosofiea celor
fara '? Cum, insa, sta apostolui fata de 0 asemenea in-
trebare, aseulta-J. "lara eu, fratilor, n'am putut
grai voua ca celor ca cum ar
fizis pare-ca; Foarte bine! Insa chiar de ati fi fost de-
$avar:;;iti in cele duhovniceti, nu trebuia.
sa va mandriti, fiindca nici ale voastre nu Ie vestit,i,iii
nid p@ 6Ic@l@ J;,l.U ati aflat voi dela sine; acum insa voi
nu Ie :;;titi nicipeacestea dupre cum trebuie a Ie $tl:,
ci inca sunteti discipuU cei rnai de pe urma dintre
toti. daca voi cugetati lucruri mari de fi-
losofiea ethnicilor,apoi vi s'a dovedit ca pe langa ca
ea nu este nimic, dara apoi in cele duhovnice$ti este $1
contr!lra noua; iara de cumva cugetati lucruri mari
in eele apoi iata ca $i in acestea voi sta-
paniti partea cea mai mica, $i va gasiti eei rnai de pe
urrna)). De aoeia $i zice: "N'am putut grai voua
ca celor Apostolul n'a zis (<nU v'am
vorbit, ca sa n,u se para ca Iucrul este din in vidie, ci
"nu v'am putut grai", cu care ocazie indoit inca Ii
'doboara cugetul, aratand ca ii nu au :;;tiut Inca bine
cele duhovnice$tj; al doilea, ca chiar ii sunt cauzele ca
nu au $tiut, $i al treilea ca nici acurn inca nu $tiu. A
nu tl la inceput, poate ca era in natura lucrurilor, de:;;l
OMILIA VllI
nici aceasta just.ificare nu Ii-o lasa apostolu], cad el nu
spune ca nu le-ar fi primit din cauza ca dogmele sunt
- inalte, peste putintele lor de a 1epriml., ci din cauza
c-i sunt trupe$-ti" c eu toateacestet poa,te ea 1a ince-
put, zic, lucruI n'arfifost vrednic de fnvinovatit; dara
trec.erea .unuitimp indelungat iiuu ajun-
sese la, perfectil,me, apo'i aceasta era dovadCl. celei mai
de pe urmatrandavii. Tot pentru aceasta e1 acuza :;;i
pe Ebl'ei prin epistoll'!,ce Ii-a ti'i rn is, insa nu cu atata
putere; cad pe cand pe aceta Ii :irata ea sunt lenesi $i
din cauza scarbelor $i a necazurilor ce indurau, pc ace-
$tiia ii arata ca din cauza poftelof eelor rele, ceia ce nu
, este tot. una. Aeestora Ii zice :"Ci inca nici acum nu
puteti" pe cand acelora Ii spunea: "Pentru aceia la-
s&nd cuvantulincepatucei luiChristos, sa' ne
aducemspre savar;;;;ire (perfectiune)" 9i iara$i:
"Insa avern adeverire pentru voi, iubitilor, de
cele mai bune, ;;;;i care se tin de mantuire, lfia-
... \.. V'" . .
Qar grmm (Ebr. 6, 1. 9). Dara cum oare
de nume$te apostolu
l
"trupe;;;;ti (( pe eei ce se invred-
nicise de primirea Duhului,$i pe cari la inceputul epi-
stolei i-a fnaltat cu atatea laude '? Fiindca - $i cei catre
cari zicea Domnul nostru: "Duceti..:va dela mine,
, voi eei ce lnc.rati fara de legea, ca nu va
pre voi (Mat. 7, 23) erau trufle7t'i, d.c;;! scoteau demcmii,
in vieau mortii, prorocfJau cele viitoare. Incat sepoate ca
cineva sa faca $i rilinuni, sa fie In timp $i
trl.lpese. Dumnezeu 3.1ucrat de pilda prin Balaftm,:;;i lui
'Faraon i-a descoperit cele viitoare, $i lui Nabuhodonosor;
$i Caiafa a pl'orocit ne$tiind ce spune, precum a1tii
scoteau demonii in numele lui Christos, de$l nu erau cu
dansuL Deei, fiindca ,isomerica minuni nu erau pentru
cei ce Ie faceau, ei pentru altii, de aceia de multe ori
se sa chiar prin cei nevrednici. $i de ce te mi-
nunezidaca asemenea minuni se fac pentru . aliii prin
oarneni nevrednici, cand aceasta S8 petrece chiar ;;i cu
sfintii Cad doara Pavel zice: " Toate ale voastre
sunt, ori Pavel) ori Apollo, ori Chi fa, ori lumea,
ori vieata, ori moartea", $i iara$ica: "Acela a
dat pre unii Apostoli, pre altii Proroci, pre altii
iara pre altii pastori invatatori"
102 OMILIA VIII
(I. Cor. 3, 21. 22. Efes. 4, 11. 12), ca daca n'ar fi fost asa
apoi nimic n'ar fi impiedicat de a se convinae cu totii.
I v h t d t v. tV h V >::> v
Inl4mp a ca.e 0 a.a ca cel ce s apanesc sa fie rai, netreb- .
nici 9
i
spurcati, iara cei stapaniti sa fie b1anzi si cum-
patati; IcLici cati Sa vietuiasea in eV:::;eV16 $1 preoti carl
88, seta.vaJea!3ca In rautati-
9
1 nu ar fi ma/ fos(nid hate?:,
nid trupql . J ni Ch.ristos\:vha,risUe) :;;inieoi. ja.l"tta:. Pr'o-
aducere prH1 acela} daca peste tot Iocul , cI1ar-ul ar cere
vrednidea celui pus in asemenea slujbe. Acurn insa Dum-
nezeu obi9nue9tede a lucra $i prin -eei nevrednic'i si cu
aceasta lotru nim.ic nu se va ' v;'itama charul
pr.in p,reotuh,-li, ar. urma ca eel ce l'a pri-
mIt sa fie mal pre JOs de cella1tl. Astfeliu cii de91 foarte
rar se fntampla de acestea, totu$i, se inUtmpliL Acestea
Ie ca vr:e-unul dir:tre .cei de fatii, cer-
celana cu amaaUIlpIIJe V18ata preouIlUI, sa sescandaJi-
zeze de slujbeie religioase savar$ite de e1. Nu orrinl in-
troduce ceva, in slujbele religioase, ei totuleste luerul
. puterii Dumnezee$ti, iara el (preotul) este numai eel ce
va initiaza in tainile rcligiunci . crc-9tine.
. ,.lara ell,.frat,ilorr n'am putut grillvoua c.a
el e:: celor trupe;:;ti, ca pre
. m!ru Chrlstos cu lapte pre voi
van:, hramt, lara nu ell bueate, ea inca nu pu'-
teat]: 9a sa para ca ce Ii-a. spu? acum
a fOSL dmambltlUne spuse, ca cel duhovlllcesc .lUdeca.
i ea .(le. nimeni nu-l judeca, ca avem mintea
getu!) lUI 9hnstos, la urma imp,r8.tiiod mandriea lor, pri-
ce 11 spune : nu de a C81a am Lacut zice ca cum
n'a9i fi mai putut nimica a va spune, ci. sunteti
trupe9ti . "Ci inca nici aCUlTI nn puteti". De ce oa;e
n'a zis. nu voit.i, ci "nu puteti"? Fiindca 9i aceasta
10 locul caci anu putea
m cazul de vme a nu VOl, ceia ce pentru dam;;ii
este v o .. acuzatlUne, pe cand pentru dascal este iertare.
Daca 11 nu au putut dela natura, poate ca i-ar fi iertat
cineva, dara fiindca neputinta lor era rezultata din li.;.
bera de orice indreptare. Mai
apOl arata ;>1 feuUl pacatelor care-i fficea pe dam;;ii
trupetl. .
. ?and eS,te intru voi ravnire, pri-
gomre, ;:;1 Imperecnere, au nu sunteti trupe;:;ti?
OMlLIA VIll 103
;:;i au nu dupre om umblati" (Vers. De 9i pu-
tea foarte bine sa Ii spuna9i de curvie, precum::;;i de
incestul acela dobitocesc, totm;i apostolu1 pune numai
acelpacat, pe care se incearca acum.sa-lindrepteze. Deci,
dacaravn8, sauambitiea Ii face trupe9ti, iaff!, cii atunej .
cu totii suntem de jalit mult, cu totii . trebuie a ne frn-
in sac a ni pune pe cap! Caci cine este
eu.t:'at . de aceasta patima'? - afara numai daca nu eumva
poate ca nu am atintirea indreptata la cele ale mele
ale altora .. Daea ravna face 9i nu-i lasa de a fi
. duhovnice:;,ti, de $i se aratau prorocind 9i facand 9i altele
minunate, apoi unde vom pune ceJe ale noastre, cahd
nici nu eu noi atatea charuri, :;,i cand nu numai
cu aceasta, ci $i prin altele mai mari suntem stapaniti
de patimi De 'aiCi noi afiam ca cu drept cuvant zicea
r, . n<'. tot no f.,co role ul"avc:te llln'11' n'"
Lfl .l.IS.)O:s, ,,\jo) iJ lJ V U V'--' 10, V \,J...l.., L -,'t.: .J.-"
;:;1 nu vine la lumina" (loan 3, 20), ::;;i ca. viea!.a necu-
rata Impiedeca dogmele cele inalte, ::;;i nl! lasa a. se arata
agerimea cugetu]ui. Deci, dupre cum nu
sepoale ca eel ce se gase9te In ratacire --insii ell 0 vieatiL
curata - sa ' ramana. pentru totdcauna in ratacire, tot
a::;a i cel ee traie9te in rautate, nu cu uurinra vapu-
tea sa priveasca 1a inaltimea dogmelor, ci tot eel ce
voi8.9te a cuced adevarul trebuie a securatl. iute de toate
patimile. Cel ee se izhave$te de patimi, iute se va izbavl.
de r8,tacire se va invrednici de adevar.
. Sanu crezi ca'li este de ajuns 1a aceasta numai sa
nu fii laeom sau sa nu curve:;,ti, oi trebuie a concura
toate eu cel ce cauta adevarul. De aceia $i ziee Petru:
'--;;CU-;Iclevttrat -cunosc' ea- Dunmezeu ftu-este Ja-
tar-nie, ci in tot neamul cela ce se teme deel
si face dreptate, primit estA la dansul " (Fapt.
10, 34. adeca, II cheama 9i-1 atrage spre adevar. Nu
vezi pe Pq.vel, ca era mai grozav decat toti in a razboi
i a aluoga pe cre9tini Cu toate acestea, insa, fiindca
a vea 0 vieata neprihanita 9i nu facea aceasta din vreo
patima omeneasca, apoi a primit cre9tinismuJ, ba inca
pe toti i-a intrecut. Dara daca a1' zice cineVEt: (apoi cum
cut.are Elin, de :;,i este bun, cinstit i fiJantrop, totu9i sta
in riitiicire? - noi am putea raspunde, ea el are vreo
alta patima, ca de pilda slava deearta, trandaviea su-
fietului, sau ca nu se ingrije:;;te de mantuirea sa proprie,
ci se iovarte9te de azi pe maine fara cum s'ar
104 OMILIA Vlll
De $i zice Petru, Gii eel ce face dreptate
este fara ponos. fot aceasta a spune $i Pavel cand zice :
"D.upre clreptatea cea din lege facandu-ma fara
3 '1\1" 1-4-'--' ' 1'"
i' 1 '\' r'lIFY'). '\)j' 81 Iv .... Uu,amesc til Uumne-
"\ >' , ' 1- " , " ' , ,
zeU, eEtrma slujesc dela stramosi intru curata.
r>o-:,Z'; , t V " ,. .... . .. . - '"
" f,:! T,,, ... .l" q,) :" ;<D'a'l' X, 'n'I'Cl ' lu :"'UI'I" ":le' "e"I' I'e '
't " ' , -\.........;a. .. LlJ.. ,\oJ.... u, J-J, '-' 1 \. V J - -
s'au l;nvrednicitde propoveduire)) Fiindca au
, Pe uniia. , predica ii atragca
$1 11 de pat1ml,lara pe eel ce se apropieau
dela sme, nU-l iara cei mGl.j multi primise ev-
seviea dela stramo$ii lor. .
'. "Caci cand este intru voi ravnire prigo-
mre", .zice. pe .aiei el se aruneii. asupra eelor stapaniti.
!n doborit pe spuoand di
mtelepemnea lor 1111 este demna de . vreo yorba, iara
aid e1 ' mustra eu putere pe cei st8.paniti, zicand: ; Caci
cand zice cineva: eu suntal lui Pavel a l
lui sunteti. " (Vers. 4) prin
aeeUSIa II arata ca nu numa) nu s'au folosit cu nimie
dinasemenea certe, nu numai ca n'au atras pe ni-
pe lan.ga ei .inea cii i-au impiedicat spre
marL Ac.easta_a zamislit jaluzia,
lara JaluzIa I-a facut trllpe;;t.l, dara a fi trupesti 10-
seamna ca nu puteau auzl eele mai inalte. '
;,Daracine eqte Pavel, si cine este Apollo"
(ve.s; 5) '? $i dovada faptelor, la urma
pune . acuzatlUnea mal pe fata, $i pune $i numele lui
desbracandu-i deoricesernetie, $i ne-Iasandu-i sa
rieze fata de cele vorbite. C[{ei, dacii Pavel nu este nimic
Sp- supara de aceasta, apoi cu atat mai mult
trebuia sa se slfpere aceia. Deci, I'ndoit ii mangaie prin
yC?rbe: peclansul S!3 pune la mijloe, in acela$i
tlmp pe nu-i lipse!:?tc eu desavar$ire, ea $C
cum mmle n'ar fi fa.Qut, ci Ie da lor 0 parte mica de
actillne, caei zicand: "Cine este Pavel, si cine este
Ar:ollo",.a imediat : "Fara nunlai slujitori
J2rm, atl c,rezut
u
De sigur ca aeest fapt, prin
sme ll1SW;;] exammat este tll1 tapt mare $i vrednicde
mare plata, insa fata de arhetipul sau prototipul lui
-ChrIst-os - care este r<ldacina tutUI'or bunatatilor, nu
este $i nuinseamna nimie. Nu eel ce sluja$te eelor bune,
OMILlA Vlll
105
ci eel ce acor9a $i da acele bunuri, aeela este binefaca-
toriul. Si n'a zis (fara numai evangheli$ti, d "fara
numai' slujitori", ceiace este mai mult, caci nu numai
ca ni-au BvangheJizat,ui n.i-au :;;1 slujit, (iilJdca aevanghe-
liz,ieste ntTm:-:ti vqr'bii,pe cand. a slujl. are in sine $i fa-pta.
numais1u,jitm'iu a1 ce10r hune,
riulosa ' l'ad.acina l'?i izvorl..11acei')r buuud, ca Fiu a1
lui unde ajunge acest fapt. Dara,
zici tu, cum de spune apostoiul, ca.;:;l s'afacut slujitoriu
al taierei impJ"ejuT. (Hom. 15, 8) '? Acolo apostolul vor-
be:;te de eeonomiea cea dupa trup, nu in feliul acesta,
dupre cum am spus aid. Aeolo slujitoriu pe
eel eea implinit, san maibine zis, pc eel ee 11 sava.r:;lit
datoriea pusa de lege, nu lnsa $i pe eel ce 11 dat bunu-
rile dela sine$i pdt) ,'5ine, dupre Cllm 5e inteiegeaici.
$i nu zjce: ((eari v'au atras pe voi la eredinta, d
,9 prin cad ati crezut , dand iara:;;i acelora partea
cea mai mare de aciiune, numai de aid aratiwd
pe slLijitori. CIl dacii ii slujiau altuiea, a'poi cum sa-i ra-
peasca demnitatea -lui.? Dara tu te gande$te, cum apos-
tolul nu-i invinovate!:?te de loc ea rapind, ci ea dand
altora asemenea idei, cad daca cauza era sau
sta in multime, apoi de sigur ca daea ii s'ar il departat
de mult.ime, at.unci muitime s'ar fi
.Ded, .aiciapo$tolul a pregatit eu rriulta intelepeiune dowI
lUCT'ud .deodatfi .. : de a Gohori pacatul aeesta,
surpandu-l din. ternelie, in aceJa;;i timp $i el neca;;ti-
gandu-.;;i ura fata de dan;;ii; ;;i nicifacandu-i mai inda-
ra,tniei.;;i mai iubitori de cearta.j,$i fiecaruia preeum
Domnul i-a data adeca cii chiaraeest lucru mic;
-slujba lor,-nu era dela dan$ii, ci deJa Dutnnezeu care
le-a incredintat-o. Ca sa nu zica ii: Dara ce'? Sa nu
iubim oare pc cei ce ni slujasc noua'? Da! raspunde
apostolul; Insa trebue a ;;tl. pana uncte sa-i iubiti, cad
nici faptul cii ii va sllljesc nu estc dela dan;;ii, d dela
Dumnezeu care I-a dat.
"Eu am sadit, Apollo a udat, iara Dumnezeu
a faeut (vers. 6), adeea: eu eel intaiu
am aruncat cuvantul evangheliei; dara ca nu eumva
prin ispite sa se vestejeascasemintele, apoi ;;i Apollo a
adaos din partea lui, insa totul este allui DLimnezeu.
"Pentru aceia nici eel ce este ceva,
106 OMILIA VIJ(
nici cel ce uda, ci Dumnezeu cel ce da "
(Vel's. 7). Ai vazut cum mangaeat, ca nu cumva
auzindca cine este cutare sau cutare - sa se faca
mai indaratnici ,?Amandoua erau suparatoare $i greoae:
$i aspune (cine este cutare s?.n cutare ::;;i ea (mici eel '
ee sade;;te, precum oid cel ee uda nu ,inseamria Dimic).
Ded cum a iconomisit e1 aceste ([oua Prin aCeia ca,
a aruncat a,supra propriei sale persoane, iara
totul il atribue lui Dumnezeu care a fa ptu!. ))Ga
cine este Pavel, zice, cine este Apollo"? Dupa,
ce a spus ca ef a sadit, $i dupa ee a adaogat ca eel ce
a sadit nu este nimic, la urma a adaos:" ci Dumnezeu
cel ce da a stat numai aici, ci $i
prin 0 alta inductie indreapta din nou aceasta idee,
zidtnd: ,,lara eel ce sadeste si ' eel ,ee uda una'
sunt" (Vel's. 8). Prill aceasttl expresiune eJ pregate:;;te
$i aitceva, aceia adeca de a nu se mandri $i a S8 crede
mai presus de altii. Zice ca $icel ce sadc$te ell $i eel
ce uda una sunt, ' fiindcAnllpol nimic. fara Durnnezeu,
cared8, cre:;;terea. spunand'9 1ns8, 1!!1 lasa pe
cei ce s'au obosit mult de\ a se ridica contra eelor ee
au luerat mai putin, $i nid pe aee$tiia de a invidiea
pe aceia; Apoi:, fiindca ' a cl:..cde
delaolalta, fie ca S8 obosesc, fie ca lucrcaza mal putID,
i-arfi facut .. prive$te cum
a indreptat ideia, spunand: fiecare va lua plata
sa, dupre osteneala sa" - ea cum pare ca ar
ziee: ({nu te teine ea am spus ea una sunt, eaci eu adevarat
ea'in raport eu luerul lui Dumnezeu una. sunt . rnsa in
raport eu ostenelele lor, nu sunt una, ci va
Iua plata sa dupre vrednicie)}. Apoi fiindca, a 1'8-
ceia ee voia, mai departe lndreapta fnca mai
mult ideia" Ie faceplacerea In cele ee sunt eu
putinta de a ale savar$l eu 0 ambitiune n6bila. "Pen:-
truca ai lui Dumnezeu impreuna lueratori sun-
tem, a lui Dumnezeu aratura, a lui Dumnezeu
zidire sunteti" (Vers. 9). Ai vazut, ca dupa ce mai
intai a spus ca totul estea lui Dumnezeu, la urma:;;i
lor Ie-a dat un Iueru nu tocmai mic? Fiindca el pu-
rurea Ii fndeamna de a se supune a asculta de mai
marii lor, de aeeia nu injose:;;te prea mult pe daseali.
OMILIA VJII
107
108
OMILIA VIII
Deel, va 1a eresuri ;,j dezbina ri "ca -alta
temelle mmem nu poate pune, afara de ceia ce
este pusa, care este Christ os " . " .
' .. Deci, iubitilor, pe aceasta . temelie sa zidimpe
a,vem e,a .!emel!e, ea vitei
(jp. vle},;,;1 lnff'O DOll1 Ghm:.t6s sa .r:lL! fie nki 0
.!l departare' .oareca,reimedieat tIe
.. vita" de vie lntr'unal'.;;i sucul din
! lUmai fntrucat ste bine Intepe-
lll U'.!" pe temelJe, de se va face vre-o erapatura un- .
de,;,a,se _ va de oareee nu are pe ce se sprijinL
1\$a _ clara sa pe nu cum s'ar fntampla,
sa ne de dansul, de ne vom deslipi, ne pier-
a,em, "Ca eel ce sedeparteaza pre sine:-si 'dela
tm.e" zice, . pieri " 72,27). Sa ne lipim deci
de $1 sa pazim por:oneile lui, dupre
"zlCe "Cel poronclle mele,acela
ramane mtru mme-' (loan i5,1O). Prin mlllte exemple
D_e e1 pre noi, caci, tu te gande$te: e1 este capul,
9
1
nm suntem trupul; decl nu cumva poate sa fie vr'un
- lC:C gol intre cap trup? EI este temelia, iara noi zi-
bucmmul, ia,:a noi vitele ;el este mirile,
If/,rB, D?l ffilre<;tsa;. el este pastoriuJ, iara noi oile el cstB
c,;,lea; DOl Ct:!_ya:;;im. pe q.ansa; noi 'suntem
lara e.1 . cel celocme:;;te In ea' el este eel intai
Tlaseus lara fr<;ttii;. e1 e.ste lTIo$tenit6riul, iaranoi im-
i el.est<: vie:;tta, .1?i noi eei ce vietuim;
c_ .este lOVlerea, lara nOl eel inVIeatl' el este lumina iara
n.m cei luminati. Dara toate acestea' fnvedereaza ,;nire
nu de .<;t fi yr'un spa,tiu gol la mijloc, fie
cat de Fllnqea cea maIo mica particica desli pita, in
trec9rea tlmpu,lUl se va ,desl.1P2 $i cea mai mare, Trupul
daca prmv cea ml(.:a despartire sau taiet.ura
de ,se va_ deterlOr:a; de asemenea zidirea se
va prabu:;;], se va !aeevre-<? spartura, pr-eeum :;;i
butllcul, de :,a ,. devem netrebme, daca i se va tala 0
parte dm ra0aCl,na, , fie cat de mica. Incat acel fapt
crezut de . mIC, l,n rveaJlt.a;te nll mic.ci aproape
totui. v DeCI, cand . nOl paeatlllm ceva mic $1 nebaciat in
seama, sau ne lenevim In Illcruri parllte mi
I) Pm"tea moralei. Despre podUnta. (Veron).
OMILIA VIII 109
trecem cu vederea acel lucru mic, fiindca luerul mic
$i nebagat in seama, iute devine mare. Tot a:;;a $i
haina care a ineeput a se rupe, daea nu ingrijim de ea, -
rU'l)tur.a se va intiride _ tot. Tot: ..a:;;a. ..ifucasa;caci
daea vor cadea, putine caramitl delaacoperamEmt, $i se
VOl" trece cq ' vederea, iute se vadarama fntreagacasa.
Aecstca, cleci,j udf'.c;tndu-le Doi nici-odata, S;1,'
l1udispretuim pe cele mici)ca nu cumva sa eadem in
ce1e mari; dara dacit cumvit Ie-am la urma
am ajunge la fundul tuturor relelor, nici at.unci sa nu
he desnadajduim, ea nu cumva sa cadem in buimaceala,
ciici din adancimea aceia a relelor este fo::trte greu de a
eel care n11 privigheaza, .1111 numai din eauza afundimei,
ci din cauza pozitiunei ei. In adevar, iubitilor, ea pa-
catul este 0 adancimemare, si afundand pe cineva acolo
:ll sfara ma. $i dupre' cum cei' ce cad in Vfe-v fantilna,
nu pot iesl cu m;:urinta, ci au nevDie de anii cari sa-i
scoata de' aeoIo, tot a$a cu cei ce cad in adancimea
pacate1or. Sa eoborim, deci, franghiile spre ace"?tiia, ;;;1-i
yom scoate afara; sau mai bine zis nu numai pe a.ceia
a-I ridica, ci chiar $i pe noi fm;;i-ne, $i sa ne ridicam nu
numai pe atilta pe cat ne-am coborit, ci ehiar mai mult
de am vol. De altfeliu 9i Dumnezeu ne ajuta, caci el nu
voie9te ,ci Intoarca, $i sp. !1;e
viu)) (Iezeklll .18, DecI
2
sa nu aesna?aJ-
duiasca, nimeni sa nn patlmeasea de patlma aCeIft a
riecucerlliciicir, tlindca acest pacat Elste numai al lor.
Ca,nd vine necucernicul intru adancul reuta-
tHor, dispretuieste si nu baga (Prov.18, 3),
zic.e, I:t$a c8. nil'militimea pacatelor aduce
ci intentiunea celui necucernie, Chiar de a1 intrece toata
reutatea', tu zi eatra tine fnsu-ti : Dumnezeu este filantrop
dore9te mantuirea noastra, dupre zice:
VOl' fi pacatele voastre ca mohoraclUnea, ca za-
pada Ie voiu albi" (Isaia 1, 18), $i apoi de 'ndata fugi
de pacal, _ _" .._,
Sa nu ne desnadaJdUlm, decI,fimdca nu atat de
arozav lucru este de a eadea, pe cat de grozav este de
. stit loeului dupa ce amcazut, nici de a fi Ii';!
este amt pe cat de greu qe a
v
nu teo
fiind ranit. "Cme se va putea lauda ca are lmma
curata? zice, sau cine va cuteza a zice ca este
110 OMILIA VIII
fara pacat" (Prov. 20, 9)? Aecstea Ie spun nu ea sa
va fae pre voi mai lene:;;i, ei ca sa va impiedee de a
cadea in dcsnactajctuirc. .
Voie$ti poate a afia cat de bun este stapanul nost ru '?
Ascuita .. S'asuit la templu Y8.mei?ulace!a inefi,fcat de
pacate, $izica nd: "Dumnezeule 1 milostiv iii mie
pacatosului " {Luca18, :t3),iata. dis'a. into}";;;, tel. 8af::D, :Oja
fndr-eptat numai e ll aceste cuvinte. Deasemenea t)uil1nezeu
zice $i prin Prorocul: ,)Pentru pacat I-am intI'istat
pre e1 putin, :;:;i an1 vazut ea s'a intI'istat, a
umblat suparat pre caile sale, caile lui Ie-am
vazut, i-am tamaduit pre el" (Isaia E.7, 17. 18);
Ce poate fi egal eu aceasta filantropie? Ca sa nu mai
fic posomor ,t, zi ce, i-am i ertat paeatele I-am
c uit pr-e eli!. Dara noi nu faecal nici Inacar ataLa, 9i de
aceia mai ales maniQm pc Dumnezeu. El, care se fn-
duio$aza $i se miiostiv&?te chiar pentru micil e noastre
suparari, cand nu vecle din partea noast.ra nici macar
negret;>ILc:8. este nemu1ta.mit , t;>i ne va IJedeps! cu
cea maiaspra.pedea.ps'i" fiindca. 0 astfeliu de purtare
din partea noastra este luataca cea mai grozava dis-
pl'etuire adus&' lui. Cine s'a intristat vre-odata pentru
pacatele sale? Cine a of tat '? Cine 9i-a batut peptul ? Cine
s'a ri.erinh;;tit?'- Eu erect ca nimeni! ci oamenii plang
bocesc mii de zile pentru cei morti din familiea lor,
penti'll pieTItereabanilor, sau $i pentru altele deacest
feiiu, in limp r,e sufletul pierzandu-l pe fiecare zi, noi
nune gandimmacar. Deci, cum vei putea imbHlnzi 'pe
Dumnezeu, cand nici macar nu simte9ti cand ai paca-
iuit t Da i zici tu, am paCi'it uit. Da! hni spui eu limba
numai, fnsa spune'mi $i cu cugetul, i;ii odata cu yorba
ofteaza din inima, pentruca astfeliu sa te inveseJe9ti ne-
contenit. Caci, daca noi ne-a ni intrista pentru pacatele
[acute, daca am sus.pina totdeauna pentru gre$ale, nimie
alta nu ne-ar mai in trista, fiindca durer ea aceastaar
alunga de la noi ori-ce alta suparare. A;;a ca noi am
ca;>tiga $i alt-ceva odatacu marturisirea pacatelor, aceia
adecade a nu ne afunda, in intristariJe vietii prezente,
de a dnci ingamfa pentru cele pla,clUe"l;ii ell aceasta
noi mai multam itnblanzi pe Dumnezeu, $i nu l-am
Intarita; dupre cum facem astazi.
caci, spune'mi: dad tl,lai avea 0 sluga ar
OMILIA VIII
8uferl. -multe rele din partea tovarl;;ilor sei, ;;i ea nu s:ar
ingrijl del oc altele, ci s'ar logrijl.. numai ca. santi
manie pe o?:re ny .ar deaJu!:s
fapt ca sa:\,i im 'La Dam ce'? Daca
shiQ'a nu ar avea mCI 0 grlJa pentru gre$alele salp fala
de 'tine, ci s-'ar ingriji numaj de cole ce a facut tovari",
()(:I)'o tIU (1 vp,i pedepsl. mai mult? Tot a::;;a
si clibi' caud nol nu j}.Blngrijhn do suparare;.
iui mai ma re inca i-a facem, iatii cand ne ingrijim,
j-o' fmblanzim, sau mai bine zis, nid nu so va mai
sup'ara pe urma? El sa cereIl!
pedeapsa pacatelor x: oastre, .;;1 el nn mal
cere nimic. De .aCCla ne amemnta eu pedeapsa,
pentruca astfeliu cu frica sa ni doboare dispret.ul,$i
cand noi ne infrico;;;am numai din a menintare, desigur
ca acest fapt nu ne"ya Jasa de a suferi pedeapsa. Pri-
ve:;;te, ce spune e11u1 Ieremia : nu veZl ce fac
acestiia? Parintii lor ard foc, fiii lor aduna lemne,
femeile lor farama aluat" (Jeremia 7,17. 18). Ma
tem ca nu cumva sa se zica 9{ despre noi astfeilu de
vorbe: (Da1"a nu vczi cc fae acc$tiia? nu cautii
cele ale lui Christos, ci cu totH cele ale lor. Fiii lor
alearga dupa J.or . dupa f;li
femelle lor dupa fa ntazll lucrUrl i;ll
IlUrnai ca nu jmpiedeca pe bal' bati, cichiar Ii
atlta . Du te de pilda In targ, $i cerceteaza pe eei ce se
dllC ca;;i pe se. intotG,9i vei. vedea.ca. nimen!
nu se interesaza de fapt duhovmcesc, Cl totl alearga
dupa, cele trupe$ti.
Dara cand oare ne yom def;ltepta'? Pana cand oal'e
yom zacea In acest somn ada,nc Oare nu ne am satu'-
rai de rele'? de$i chiar fara vorbe ni este deajuns
numai experienta iuerurilor de a ne invata despre ni-
micniciea celor prezente intreaga Multi bar-
bati cari indeletnicit numai cu lntelepciunea ome--
neasca, cari f).-au nimie despre cele viitoare?
fiindca s'au eonvins de nimicniciea celor prezente, apol
numai pentru aceasta s-au departat. Dara tu, dece
iertare to vei invrednicl, daca te tara;;ti jos pe pamant
tu, .. C3..t'e-nu .dispretIljpi?t1 _njcj pR __
pentru cele mari ve;;nice, tu, care ai auzit pe
spunandu-ti,aratandu-ti;;1 descoperindu-ti, care al
luat dela. dansul a.tatea Cum (,,a 'cele pre:..
112 OMIUA IX
zente nu sunt In stare de a ne putea stapanl.. aceasta
ni-au dovedit-o toti acei ce chiar fara fagaduinla celor
mari,s'au departat decele prezente. Ce bogatie
tand ii s'au predat saraciei? Nici una! Ci tiindca cu-
ca oastfeliu du saracie este mult
. Ce vieata .nAdaj-
d,Ul
ca
l1 ii dea lJi'edandu-se
<isprlmeicelei mahriari t Nici umi ! Ci numai pentru.ca
au afiat iiio$ii din natura lucrur ilor, ca 0 astfeliu de
vieata, este mai potrivita pentflJ filosofiea sLifietu1ui, in
aeela$i timp $i IJentru saoatatca trupuluL Toate acesteaj
deci; cugetaodu-Ie in ooi, $i bunurilc viitoare nccontenit
in minteanoastra, sa ne departam de cele
prezente, . pentruca aslfeliu sa ne invredoicim de bunu-
viitoam,prin qharut $i filantropiea :Bomnului nostru
--lli}ps Christos, carilla impreona Cll '1';3..ta1 eu Sf. Duh,
se"c<;l. de s)ava, stapanirea $i cinstea, acum pururea
in vecii vecilo!'. Amin.
OMILIA IX
- "lara de .. zide;;te cineva pe aceasta temeUe
RUT, argint, petre scumpe,' lemne, fan, trestie,
-- al ' flecaruia lueru aratat va fi. Ca ziua n va
arata, pentruea ell focse va des co peri , S1 al
lucru in ce chip va fi, foculH va la-
muri. E)i al earuia lucru va
zidit, plata va Iua. lara, al caruia lucru va arde,
se vapagubi, iara el se va mantui, insa
a:;a ca prin foc". (Cap. 3, 12-15).
Chestiunea ce ni sm de fata, nu este mIca ne-
bagata In seama, ba inca chiar este dintre cele mai
prineipale, pe care toti oamenii 0 discuta, aeeia adeca
dadi foctil gheenii are sfar:;;it. Cum cii nu arc, aceasta
lamurit Christos, zicand: "Ca focul lornu
e va stinge, ;;i viermile lor nu se va star;;i (nu
, Va muri)" (Marcu, 9, 44). $i bine, ca auzind
OMILlA IX 113
cacteti'lntr'url feliu de piroteala, sau mai bine zis, va
lasa nesimtitori, insa ce sa fae Dumnezeu poronce;;te
de -a spune acestea necont.enit, zicand: "Spune lamu-
rit poporuiui (Exoel. 1 9, arn fost
sprc sllJjpa cu v<\rlluiui; ' jtl.ra oaca poatesuntern
,. greoi . audHoNlor, s,po\ BUO fa0etrL de buna . Vale; -oi 51- '
Hti de slujba noasira. Mai 'mult inca, cadadi voiti , apoi
nici nu vom mai fi greoi. "Voie;;ti, zice, s}i ,nu-ti
fie frica. de stapanire? Fa. binele" {Hom. 13, 3).
Astfeliu, decL cava este eu pulint8, nunuoiai a uu vii.
nemu1taml, ci chiar a aseulta cuvintele noastre.cu placere_
Cum ea focul gheenii nu va avea aceasta
a aratat-o Christos, dupre cum am zis; insa Pavel
araw,nd osandei - spune ea vor lua.
munc[i - peirea delatatR'Domnului (II. Thes. 1,9)
$i "Nu va amagiti: nid curvarii, nj.ciprea-
curvarii, nici nic! sodomnenij,nu VOl'
mo;;teni imparatiea lui Dumnezeu" (1 Cor.n, 9. 10).
Dara 9i Ebreilor Ii zkea: "Pacea sa urmati (cau-
tati) cu toW, ;;i sfintenia, fara de care nimeni
nu va vedea pre Domnul" (Ebr. 12, 14). loea
Ghristos raspunzand eelor ce vor zice lui in ziua aceia:
"Au flU cu numele tau am prorocit, ;;i cunu-
mele tau rnulteminuni aln facut?" Ii va ziee:
"Duceti-va dela mine, flU va pre voi" (Math.
7, 22. 23). $i fecioarele ramase afara, n'au mai intrat In
ei'imarade nunta, :;;i pentru ceice nu-l hranesc pre el
__se _vor
osanda nu are sfar:;;it, unde este ratiunea
de dreptate'? Ca Dumnezeu cand face eeva, supuoe-te
hotarirei sale, $i ,nu mai baga la mijloe rationamente
Dealtmintrelea cum nu ar fi drept, ca cel
ee dela inceput primind mii de bunuri, iara in schimb
facand mii de rautati vredniee de osanda,sa nu fie pe-
depsit, daea elnici eu binefacerile eapalate, :;;i nici dupa
amenintari, nu s'a faeut mai bun'? Daca tu ai examina
dreptatea, apol chiar dela ineeput trebuia a ne pierde,
dupre logica de drept :;;;i dreptate, san mai bine zi;;, alGi
nUJ:Elai dupre logica de d!ept, el a ayut
$1 filantrople fata de n01, am savar9lt rele. Cand
cine va batjocore:;;te pe eel ce nu l'a nedreptatit cu ni-
16038 8
114
OMILIA IX
mic dupre principiul de drept este pedepsit, - daracand
pe .sau, pe<:el ce nu
i-a fiicut nid un rauma! namte, C1 dm contra I-a
dat mii de bunatati, pe eel ce singur a fost eauza eXIS-
. l' . t D P'" "e
1
a
lUi; ' care e ._, um .. .l, ,'-IV
. duh de vieata, pe eelee vOIe;;tea-.l pc
.' .aeela. zie. care nu numai ca.-I tlatJoeofAste, Gl JI1c<;l, pp. -
. ,. ' .. ' . t I d . 'J
fleee Z! ]1 amar'8_$teprin cate _ace, eorn n.u-_ va pe_Bpsl,
De ce iertare ar fi vrednic oarc'? Nu VeZl cum pe Adam
1'80 pedepsit numai un paea! '? Da, zici,t,u,
fiindea aeeluia i-a dat ramI, se bueura de multe,
voruri - de"'! nu esle aceJa;H Iucru: de tl se bucura m
si a p'icatui, cu a pacatul in
solrbiL' Raul eel mare este, ea tu
tue:;;ti nu gasindu-te in ram, C1 ale
, 'n DIM "nnd
ae mIa, :;>1 I!-U 1 1v '7 1 j '-;1 i j a.1 va. "
gase$ti in Gum a1' faee un om legat,
care s'ar dedil, la rautatl. . . __. . .
. . Dara tie ti"afagaduit eeva mal m';llt ?ecat rawl,
paoa aCUll1 inca 'nu dat,. ea nu CUl11 va sa, te
.]'n tlm n,,11unte1oI' dara nici n-a t,kut, ca nu cumva sa te
. .L- ..1.1-"'-".0. t'"oJ" "' - .....
apese -eu ostenelele $i nacazurile. Adam u9 smgu!
a facut, $i'$i-a atras 0 moarte pe c!l-nd no}
faeem mn de pacate pe necare Zl. Deel, daca Adam
., t t't dc> rna"'c>
pentru'n sinlSuf pacat $1 $1-a a UD: rau .a ""."',' v,
. $i a bagat moar-tea in 1l1me, dam nOl_ VleYUmu.
gasim ve$nie in pacate, ee nu vom patlIDI, nOI carl III
locul raiului ru;;teptaI? 9'reoae v?rJ;la
$i intristeaza pc audltorlU, $1 dmt.re tOt11PSU. nn eu sufar;
o $tiubine, caci inima mea S8 tu1bura $1 se
cu cat veaeh de atat
. mai mult tremur $1 rna prapadesc de frlca! Dara este
nevoie de a spune acestea, spre a nu didealn gheena.
Nu ai luat tu raiuI, niei pomii $i . verdeata de acolo,
ci eeriul $i bunurile din ce:r:iuri.. daca ce a luat
mai put.in $ia f9st mel un . cuvapt nu I-a
putut. seapa, apOl cu at at m8;1 mult . nOl am
mai mult, $i suntr>m eheI?atl la ;nal I?arl .;;1
. _ cad pacatuim pe fi,:care Zi. eu atat mult nOl,
vQm 8uferi cele mal groza ve pedepse. Gande$te- teb]-n.G,
cat timp este . de cand neaI?ul nos!ru_ 0!llenesc
osanda $i moarte pent!'u'J? paeat., Au . trecut C!nCI
mii $i mai bine de am, $1 totU$1 n smgur p
a
9
at
moartea de loe nu a fost deslegata. nu avem a Zlce
OMTLlA TX 115
C8. Adam a auzit pe Pmroei, nid ca a vazut mai'nainte
de dansul pe altii pedepsiti pentru pacate, ea aeeasta
ar fi putut sa-I de -apacaiul, 9i ca un ase-
menea exemplu l-ar fi putut cuminti, cijei . el a fost. eel
on:, ---9i eu toate ;accstea a t<?st .pedepsit, Tu, insa,
mmH; dm ;:j,cp.stea nu m de apune mamte, t.u, '.:are dupa
8.tE..tea e;{em.ple- 1n.;.;[; l "aU te-ai facut, Lll, care
lnvrednicit de Duhul sfinT., cu toate acestea nu un
pacat numai,sau doua $i trei, ei mii de pacate Ie tragi
dupa tine; - tu, zie, cum nu vei fi pedepsit Sa nu te
gandc9ti. ca dacapacaJulse fa.cc. lo_clipeala
apoi 9i osanda va fi tot. in clipeala oehiului. Nu vezi pe
unii oameoi, ca pentru 0 singura talllarie, sau pentru
o singura curvie faeuta in clipeaia ochiului, l$i pierd
toata vieata in temniti $i in ocne,luptandu-se eu foamea
$1 miile dc m)f\i nime111 dintre dan9ii nu a seapat,
$i nici o-a zis, ea daca,paeatul I-a facut m clipeala
ochiului, apni t.rebuie ca $i osanda . sa '$i-O faca. peun
timp- egai eu --tjmpul In care a .facut
Dara, ziei iu, eei ce fae ru;;asunt oameni, pe cand
Durnnezeu estefilantrop)). Dariinici oarrienii nti fae _ .
de acestea poate din . cruzime, $i Dumnezeu care' este
filantrop astfeliu $i proeedeaza cu pacato$ii, dupre eum
ziee scriptum: "Ca dupre mila lui, mare est.e
$i certarea lui " (Sirah 16, 12). Cand tu spui ca. Dum-
nezeu este fiiantrop, atund 'mi spui pricina unei marl
osande, ca noi paciituim fata de dansul care e filan-
trop. De aeeia 9i Pavel. zieea: lucru este
de a cadea in manile Dumnezeului celui viu"
(Ebrei 10, 31). Suteriti, va rog, vorbele noastre des-
pI'e gheena $i foeul eel nestlns, ea poate Yeti ca.pata
vreo mangaere de aiei. Cine dintre oameni poate sa
pedepsiasea astfeliu, preeum a pedepsit Dumnezeu, care
a dat potopul a eauzat 0 nimicire generala a nea-
mului nostru omenese, $i dupa putin timp iara;;i a plouat
de sus foc, $i pe toti cei deaeolo i-a nimicit'? Ce pedeapsa
data de oameni poate sa fie atat de grozava'? Nu vezi
cum osanda aceia este aproape nemuritoare'? Au trecut
patru mii de ani,$i totm;;i pedeapsa Sodomitenilor sta
inca In fiinta. Ded,dupre cum filantropiea lui este mare,
tot $i pedeapsa ce 0 da pacato$ilor este mare.
daca ar fi poroncit lucruri mari i?i ell neputinta de a
fi indeplinite, poate ea ai avea, de pretextat greutatea
116 _ _____ _____ O_M_ILIA I_X-,---,_ _
celor poroncite, - dara cand inca sunt foarte U$oare
lesnicioase de indeplinit, apoi Ge am p.!ltea spune cand
noinici nu vorbim macar de ole'? Nu poti posO, pu
"pOyi -sa In aiputea daca ai VOlt
cod ne flcuza (:eice pot, """':cu toate aeestea nicinu ni-a.
iucru, nici .T1U a nOi'onCit,
SRti'ca-a legiuit a:$flr ce'va,cFi Uisa,t la voin1a
auditorilor, insa a fi intelept in casatorieiiii a nu te
imbata, aceasta ocpoti
c
.:1a:ec; Nu poti goll punga dand
sar:).c:ilor'? - de$1 dici lii-o arata cei ce fac
cu toate aces tea e1 nu ni-a poroncit sa facern
numai decat; a pOfoncit insa sa nu rapim, sa aju-
Loram pe cei ce au nevoie. '$i daca ar spune .cineva ca
eu nu; ma lUultamese nL1mai eu femeiamea, apoi se'
pe sinA , singuc: $1, aiureaza, cf.ici llacuza cei
ce 9i tara femee. Dara ee'? spune'mi : a
nub8.rf1 nu poti'? A nu blestema pe altii nn poti'? $i eu
toa:ie nu este gren lueI'u de a nu face a;;a, d de
a tace, Co fndreptare vom putea avea, cand noi nu Ill-
peccle atat dt) m;;oare !ili lesnicioase?Nici una.
Cum ca osanda va fi ve;;niea, cste foarte in vederat
din toate celc spuse, dara fiindca unora Ii se pare ca se
impotri vesc la aceasta cuvintele lui Pavel de aiei, aide sa Ie'
puncln la mjjloc, E?i sa afiam bine ceia ce el sa
, spuDiL 'Zicand ea "AI caruia lucru va ramanea,
car.e a ziditJ plata va lua, iara al .caruia lueru
va arde,se va pfigubi", a adaos imediat: lara e1
se va mantui, insa ca prin foe" .
DecI, ce arn putea spune fata de aceste yorbe'? Sa ne-
gandim bine mai Intai, cine este temeliea, cine este aurul ..
cine sunt petrile cele scumpe, cine lemnul, cine fanul , c:;;i
cine trestiea. Temeliea 0 a aratat apostolul foarte lamurit,
ca este Christos, zid1nd: "Ca alta temelie nimeni
nu poate sa puna" afara de ceia ce este pusa,
care este Iisus Christos", iara zidirea mi se pare
ca sunt fapteie. de $i uniia spun ca acestea sunt zise
pentru dascali, pentru ucenici $i pentru eresurile cele'
conrupte, totu$i dreapta judecati'inu pl"ime$te a.selrlenea,
Il8.rere. Caci. daca esteaiiia, apoi cum lucrul vaarde ;;i
se' va nimici, iara cel ce zide$te se va mantu!, a$a ca .
prin foc? fiinddi mai eu seama cauza sau faptuitoriul
ar trebu1sa se nimiciasca, $i elsa primeasea pedeapsa.
___ ----'-___ _ _ _ ___=_:OMILJA IX
117
ceamai mare, ca unol ce a zidit. Daca dasealul s'a
facut cauza raului, este vrednic de 0 mai mare pedeapsa
atunci cum se va mantu! '? lara daea e1 nu este cauza'
au precum sunt, prin
ratOlclea lor, apOl Olf-.l lUi. 'este vrednic, de osal1dii
Bauvre:ctnic de vr'e-p iJaguiJii c8IGB!;!, ziditbine:
Deei, cum spune ;, 86 v:ap3;gubl:?"' Dcundcse-.j,ed8
oste de fapte. ' .
Fllndea mal departe apostoiul urma a.s8 adrcsa
... ce facuse acea curvie "care z1ce, nici intre
nu .se. de aceia e1 (jin buna vreme
aIunca caei el S6 pricepe ca diseu-
tand C},1.tceya, cinar in aceastii discutiune sa in-
mal chl.'lalOte vorba de ceia cearea desfasura
rnctI a$a$icand e1 Ii eearta de a nu afi'tepta,
sau ZIS, dea nu se increde in a$<1 filosofi,
el. mal pregatit vorba des-pre . tainele cre9ti-
msmul';ll. Cum ca el de pe acum se arunca asupraacelui
curvarlU, se poate vedea de aici, caCl spunand de t e-
melie, a adaos:"Au nustiti Ca sunteti casa lui
. Dumnezeu, Duhullui Durnnezeu locueste Intru
voi? De vastrica cineva cas a lui DUInnezau
pre acela Dumnezeu" (ver-s. 16.
Ie spune,zguduinddeja cu frica sufletul curva-
rlUlm, .
de . einevR, pe aceasta temelie
3:
ur
, ars-mt, petre lemne, fan, trestie"
Zlce. Dara neVOIa; de zIdlr8 este dupa primirea credintei,
dupre zice l}Drept aceiaziditi.,.va unii
p.re mtru cuvmtele acestea" ,). Thes. 4, 18),
filOdca me:;;terul sau arhitectul, iiii ucenicul contribuie
la pentru zice: "Fiecare sa socoteasca
(lb .. 5, 11). Daea. aces tea ar fi zise pentru
cele spuse de aposto1 In pasajul ce
m sl:i nu .$l-ar avea de a fi, caei in
tOti trebme a fi egali, de vreme ce una este
cand iumodul vietti nu S8 poate a fitoti
Credmta nueste deosebita, adeca,lma, a celor buni;
iiil alta a ,rai,. ci pentru toti cari in adevar
cred, pe .cand In vieata sunt multe deosebiri, caci uniia
sunt mal harnici, altH mai lene;;ij' uniia sunt mai exact
i
118 OlvllLIA IX
in implinirea datoriilor, altii mai inferiori, unii au succes
in cele mai mari, altii in cele mai mici, uniia gre-
in cele mai grele, altii in cele mai mici. De
aceia t;;i zice: "aUf, argint, petre scumpe, lemne,
fan, trestie". "Al fiecaruia lucru aratat va fi")
spunand aici de al caruia, lucru va ra-
1'1:18,n6a, care a zidit, plata va lua, iara a1 car-uia
lucru va arde, seva pagubi" de $i daca ceia co
spune aid cu.. priyire)a $i nu
trebui ca sa se pagubmsca. fimdca a cm esto vma daca
ucenidi n'au ascultat De aceia spune' ca: ,.Fiecare
, lsi va lua plata . sa dupre osteneala", nu dupre
sau rezultaLullucrului, ci dupre ostenealiL Olci
ce sunt eu vinovat, daca nu sunt cu bagare de sama
eei ce ma asculta De unde se vede ea ceia ce el spune,
se rapoarta 1a fapte. Deci, ceia ce zice In acest pasaj,
aceasta :"Daca are 0 ,rea,
en credmta dreapta, eli nHynC nu-1 va l:1Juta cremnta
snrea nu fipedepsit, lucrulluiJiind ars en F.x-
p;'esiunea ,;va arde" inseamna ca nuva suferi furiea
foculm. Dupre cum dind ein-eva avand arme de aur ar
trece printr'un riu de foe, $i ar putea trece poate cu ve'-
selie. ne cand eel ce ar avea cu el fan in trecere, nu
num'a! ca nu l-ar putea scapa, ci chiar peel s'a1'
pier-de --'" tot a:;;a este$i eu faptcle.
Deci, apostolul discutand aid, nu spune despre 1u-
crud arse carenu a1' exista, ci a baga frica
mai mult, a adita gol de orice siguranta--pe-cei ce
in rautate. De aceia $i zice: "se va pagubi".
lata inUUa, pedeapsa .. JV[ai departe spune: "iara e1 1n-
susi se va mantul, insa ca prjn foc." lata
it doua pedeapsa. Ceia ce el spune aici, aceasta in-
seamna: nu el se va pierde ajungand 0
nimica ca :;;i faptele lui, ci va dimanea in focul cel
Deci faptul acesta il apostolul "mantuire",
de aceia a adaos "caprin foc", dupre cum noi
a zice despre materiile cari nu au ars nu
s'au distrus imediat in foc, ca se mantue in foc.
Fiindca ai auzit do foc, sa nu':ti inchipui ca cei
aeolo vor fi adm;i la neexistenta, sau ca, vor disparea
cu totul, daca 0 astfeliu de pedeapsa aposlolul 0 nu-
OMILIA IX 119
mantuire, sa nu te minunezi de aceasta, fiind('1i,
lui este de a face uz de denumiri frumoase
chiar f;ii in chestiuni cari suna rau la urechie, precum
;;i 1ll ('ele placute face uz de denumiri contrare. De
pilda: numele de 1'obie se pare a fi denumirea unul.
lucru :C3'\':1. Pavel [ace uz de dilnsui in chestiuni
,. . . ..,' ,
lJUrle,:LlCB ... .uU: ;n.."- ,-,._jl_L..t. '-.:-ovJ. a \vuot , ,)
spre .. asnultarealui Christos" (II. cor. 10, 5),-:-de
asemenea intr'o chestiune rea el face uz de cuvinte
frumoase $i incantatoare, zicand: ((a imparatit pacatul
(Rom. 5, 21), de num'elede imparatie esle mai mult
Ull nume de lauda, un nume fncantatoriu la auz. Tot
f;ii aici cand el spune ca se va mantui,"
nimic all nu zice, decat ca da a intelege intinderea pe-
depsei, ca 9i cum ar fi zis: iara el va sta n8-
contenit pedepsindu-se. .
Apoi a adaas: "Au nU9titi ca sunteti casa
lui Dumnezeu" ?Fiindca maisus a vorbit de cei ce
taie biserica, apoi la.urma se atinge E?i de acel curvariu,.
nu insa"'ln moct dar, ci Intr'un mod nehutar-it, da a se
. intelege Vleata cea conrupta a lui, a initltCtt pacCttul .
dela darul eel incredintat lui deja. Pe langa aceasta
apoi, mai infrunteaza pe altii, chiar del a faptele deja
exisLente. Sau cit vorue:;;te de cele viitoare, sau de cele
peLl"ecnte mai in urma, sau de cele fntristiHoare, sau de
cele bune placute, el face aceasia, De pilda:
vorbindde cele viitoare, zice: "ea ziua -H va
nentruea. eu foc se va descoperi", jara vorbind
de fapteie petrecute, zice: "au nu ca casa a
lui Dumnezeu sunteti. si Duhul lui Dumnezeu
locuieste intru voi ?,," ,
"De va strica cii1eva casa lui
strica'l-va pre acela Dumnezeu" (Vers. 17)). Ai
vazut asprime de cuvant'? Dara jntrucat persoana este
inca apoi ceia ee nu este atat de
greoiu, ei eu totii imparta$esc friea de pedeapsa. "Stri-
ca'l-va pre acela Dumnezeu", adeca pierde'l-va
pre e1. Yorba aceasta nu este a unuia care blestema,
ci acelui ce prorocef?te. "C<1ci casa lui Dumnezeu
, sfinta este.1pe cand eel ce a curvit este casa
120 OMIl.IA I X
spurcata. Apoi ca nu cumva sa se para' ca el se adre- .
seaza aceluia, dupa ce a spus, ci casa lui Dumnezeu
sfinta 'este, a adaos imedieat: "Cari sunteti voi".
"Nimeni pre sines,8, D.U se In::;ale". $i aeea-
st:l expresiu,ne cs! e in;jr8ptata (,.(lntra aceluia, carese
\',-;o;"'ro"a' / "J ...;1 i-I' "8".a' ca
1 ___ ' J t .. .1.! ... ...... 'y' . .< ' _ ..... . \...1.1 .;;:.t.:t a..1, '-' v y
$i, l)' U :e} . tn treacatseadresea.za orea mult
a.celuia,bagandu-l ' ipt.r'lln feliu de agonie,$i predandu-:l
groazei, iarfu;;i adueevorb;1. depA.caWl ob$tese, zicand:
"De i se pare cuiva Intre voi ca esteintelept in
veacul acesta, faca-se nebun, ca sa fie intelept".
Aceasta 0 face cu mult euraj la urma, ca eel ce i-a
razboit fndeajuns. Chiar bogat dear ti cineva, sau de
bun nearn, ori ce ar ti, daca el este stapanit de
pabat., apoi este ceL...mai ordinar, dit,!.tr-e eel ordinarL Du-
pre curn de a.r fi cineva chiar imparat, a1'- fi considerat
en mai ticalos dintre toti ticalo::;;ii, dad ar aj unge rob
tot ru;;a I?i Cll eel ee ajunge rob pacatului.
pacatul este barbar, ..=;;i e1 nu a cruta su-
f10tul OGa.ta Ina.t in stapanire, ci in paguba
celor ce I-au prim it
I) Nimic nu este atat de dobitoeesc lucru,. ea pa-
eatu}, nimic nu este alat de prostesG de primejdios.
Pacatul toaLe Ie ra::'ltoarna pe dos, toate Ie tulbura, $i
Je niliUkR9te oriunde s'ar strecura. Gretos este a-I vedea,
greoiu nesufer:it. $i daca vr'un zugrav $i-ar ima-
gina vreodata ci1ip111 pa9atului,cred ca nu ar gre:;;i daca,
$i j-ar lnchipui ea 0 femee monstru, barbara, sufland
foc pe nari, neagra, intocmai a:;;a dupre cum
poetiif'$i lnchipue, PSL SciladinmJtologie.
agata decugetui nostru eu mii de mani, nea.;;tep-
tate strabate in sufletul omului, l$i toate Ie rastoarna pe
dos, ca.:;;i canii cari mU9ca pe Dara de Ce mai
trebuie sa-J zilgravim, 9i sa nu adueem aici 1a mijloc
pe cei care-I fac $i sunt sliipaniti de '?
Pe cioe v()iti mai lntai sii deseriem'? Pe laeom $i
pe rapitoriu'? Dara ce poate fi mai . ca. oc.hii
a:cestora '? Ce poate ti mai rara $1 mai dnie ca
ace9lija'? Nuatat df. neru$inat este c.anile, ca unul din
ace;;tiia, alealtora. Ce poate ti mai
1) Part ca morold. Cat de sIuteste eli ce se as a-
mana. c1cspre cei Jacomi. (Veron).
OMILIA IX
121
. spurcat ca manile acestora'? Ce poate fi mai nesatios ca
gura lor, care toate Ie inghite $i niciodata nu se mai sa-
tura'? Nu te uita la fata $i la ochii lor, ca sunt de om,
caei oehii omehc::;ti nu veld astfeliu de lucruri. Lacomul
$i hrapitorul I'lU vede pe oameni ca oameni, nuvedo
ceriul ca ceriu. rluridica i:.aDul in .siB SpJ"6
toate ci totul c rcncca esie rban,Oc'hii 6t;i$- .
.. de a vedea pe sa1'o.C1 doborati de . sarilcie, . $1 se
rni$ca. spre mila, pecand pe sa.:
raci, se infurie ca a fiarelor salbatece. OChll omene$tl
nu vad cele straine ca ale lor, ci $i pe ale lor ca s trel-
ine' nu poftesc pe cele ale altora, ci $i pe ale lor Ie
dan' altora, pe cand ochii aces tor a 9u. suferi, d.aca
nu vorrapi $i pe cele ale aHora, caCI 11 nu au oehl de
om, ci detieara salbateca. Ochii pot suferl
sa vada trupul lor gOI, dici este al lor,$ichiar pe. a l
altora, - pc cand ochii acestora daca ml V0r .pe
to i desbracati, $i dac:a nu VOl' vedea toate cele strawe
de'puse aeasa la dao$ii, niciodala nu vor ti
$i mai bine zis, nici atunei nu sunt mult.amiiL De acma,
manile lor niei eli labele fiareloi' salbaticB nu pu-
tea asemana cineva, caci sUIlt multmai hrapitoare $i
mai O'rozave ca ale acelora. Ur$ii 9i lupii dupa ce s'au
se desgusta pe urma de prada lor 9i se dE:;par-
teaza pe ('and ace:;;tiia niciodata nu mal au sat OUn1- .
ni-a faeut rna nile, ca sa ajuttin1 pe iara nu
easa-i desbraca,m, $i daca ar urma .C::l< PQi sa Ie lot.re-
buinta.m In acestscop, arioi e mai bine' de a Ie t':UaE;i
a ramanea i'ara cle.
Tn, cancro fiarasalbatica fti sfa;;ie 0 nae., 1,8 sear-
, h89
ti
, insuti sS?i.l f:1l fratele 1'3.
ai faeut ceva rau'? Si cum te poti numl om'? Nu veZI
ca noi numim fapt omenesc mila eeaplina de fi)antro-
pic, $i eand . cine va face ceva crud ::;;i lipsit de mila H
mim cu totii neomenos'? Prin urmare, caraeterul omulUl
il clistingem de al fiarelor salbatice, numai prin a mill1l,
zicand pururea: ((oare el nu este om'? oare este fiara
salbatica sau cane) '? Oamenii vindeca saraciea, $i nu
o mai sporesc, pe cand gurile acestora suot gl1ri de
salbatice, sau mai drept vorbind, chiar9i mai r ele, chiai'
$imai salbatiee decat ale acelora, fiindea.ies ele cu-
vinte mai veninoase decat dintii acelora, cuvmte care
deseori pricinuesc moartea aproapelui. $i daea le-ar
observa pe toate cineva, atunci ar putea vedea bine, cum
122 OMILIA IX
din oameni, neomeniea lipsa de mila face n80ameni.si
flare s8Jbatice. Dad inca ar examina cugetul unoI'
astfeliu de oameni, inca i-ar declara nu numai de flare
saJbatice, ci ehiar demoni, caei sunt plini derautate::;;i
de dm;lInanie asupra aproapelui. Accilo .nu vei vedea nici
de lmparatiea cerurilor, niei frica .. de gheena,
nid rU$ine de oarDeni, nid mila, niciSimpatie, ei neru-
'3inarB :;;i obt'aznieic; ;:.i dispretul tutulor celor viitwi'e,
iar-a cuvintele lui Dumnezeu despreosanda, Gun] :;;i ame-
nintarea cu. gheena, lor)i se pare numai un mit.
. Astfeliu este eugel ul lacomilol' a hrapitorilor.
Deci, cand ii pe dinauntru sunt demoni, pe din-
afara fiare salbatiee, ba chiar mai rai decat acelea, apoi
atunci eu cine yom asemana pe ni
9
te astfeIiu de oameni
Cum ca sunt mai rai decat fiarele salbatice, este in ve-
derat de acol0, ca acelea sunt deIa natura pc cand
H ca oameni avand dela natura blandeta, se silesc sin-
D'uri de a se pune In f<3_ndul fiarelor salbatiee. Dara
demonii Ii au p8 acc$tiia ca conlucrand ell dan$ii contra
. eelor bftntuiii,pcdi.nd dacE!. nu arconlucra ell dernonii,
a[)oi cde mai multe din lor contra noa-
stra,s'arspar'ge in capullor, - - Insa intrec $i
pe demoni, ioeercandu-se de a stapani pe eei bantuiti.
demonul pe om, iara nu pe ceilalti
demoni, pe cand lacomul se grabe$te de a . face rau in
orice mod celui de aproape, $i nu se nici de natura.
bine, ca, multi sunt nemultumiti de noi pentrn
aeeste cuvinte, dara eu nn SHot de loc suparat, d mi-e
mila_. plang pe aslfeliu de oameni$i ehiar de ar
vol. sa rna bata , eu plaeere a.:;;i sufer!, daea s'ar departa
. de aceasta salbatacie. G'ici nu numai eu singur, ci Pro-
roeul Ii scoate peace$tija (lin randuloamenilor zicand:
"Omulin cinste fiind, n'a priceput, ci s'a asema-
nat ell dobitoacele cele necuvantiitoare" (Ps.48, 21).
Deci, sa devenim odata oameni, sa privim spre ceriu,
f;ii sa recfu;;tigam chipul asemanarea lui Dumnezeu, ca
astfeliusa ne invrednicim !;li de bunurile viitoare, prin
filantropiea Domnului nostru Jisus Christos, ea-
ruia impreuna eu Tatal $1 eu Sf. Dub, se cllVine slava
in vecii vecilor. Amin.
OWLIA X 123
OMILIA X
"Nimeni pre sine sa nu se de j se
vv"; '('G acto lut-<>.lr-pt
p.'!....;J'L'L .. .L 'LAJ .' .!, "-'u' 'J. ,'--:lV.lV 1. v ",-"v
acesta, nebun sa se faca, ea sa fie Intelept".
(Cap. 3, :ii3. 19) ,
Dupre cum am zis mai 'nainte, apostolul a aruncat
acuzatiea eont.ra acelui curvariu, poate chiar fnainte de
timpul cuvenit,lasand-o a se intrevedea prin putine cu-
vinte enigmatice aruncate, iara dupa ce i-a zguduit eon-
$tiinta, revine 1a lupta lui contra intelepciunei lu-
la paeatele celor ingamfati de aeea inteiepciune
$i caritaiau biseriea, ca astteliu adaoO'and $1 restul celor
spuse, 0icornplectand intregul cap de acuzatie eu cea
mal marc exactHate, la anna sa se aruncecu toata pu-
terea lirnbei asup:ea curvariului aceluia, dupa ce, cum
8-,ffi zis, mai 1ntai.. .l--:a a.tins _put.in prin cele vorbite mai
lnainte. Caci $i expresiunea de aici"Nimeni sa nu se
catra acela mai eu seama este indreptata, ba-
g<1ildu-i rnai dinainte groaza In
despre treslie, contra lui mai eu seama este spust"i, $i
chia!' il1tregul pasaj de mai Inainte: "Au nu ca
. suntBticasa lui Dumnezeu"? pentru dansul mai
ales esl.e pronuntat. DOU3, lucruri sunt c,are ne pot de-
parta pe noi depacat; cand vom pricepe osanda ce zaee fn
paeat, eand ne vorn da searna bine de demnitatea noa-
stra. Prin faptulea el a adus in discutiune fannl tr8stiea,
a infrico:;;at pc auditoriu, iara cand spune de vredniciea
$i nobleta noastra, e1 a rU$inat auditoriul; prin cea dintai
face buni chi1O\.l' $i pe eei mai nesimtitori, iara prin a
doua incurajeaza in facerea binelui chiar $i pc ceimai
blanzi. .
"Nimeni pre sine sa nu se De i se
pare cuiva intre voi ca este intelept in veacul
acesta, nebun sa se faca". Dupre cum el poron-
de a: fi :mort lumei.$i aceasta rnortificalie eu
nirnie nu vatama, ci ehiar fo}ose$te, dici se face pri-
cina vietei, tot a$a poronee$te de a fi mort in veacui
acesta, pricinuindu-ni-se de aici adevarata filosofie.
124 OMILJA X
Nebun lumei devine acela care dispretuie7te
ciunea lumei, $i care crede ca cu nimic nu-i poate eon-
tribu! la primirea credintei. Deei, duprc cum saraciea
yea cluprc. Dumnezeu este pricina adevaratei bog<'l,tii., 91 .
dupre pumnezeu este pricinlt in{t1tfi.rBi,.$i dis-
preNl de Bi('Cvft e SJe "priciuaadevarciteislave,
tot, . il se "vea,e;uia'Cesta,
ilfuce mai ' In{elept decat fiindca toate eelcaie cre-
dintei noastre sunt din cele contrare lumei Intelep-
ciunei ei. Side ee oare n'l:tzis: (dEmededela sine
lepciunea))' ci "faea-se nebun"? mai mult
sa injosasca $i dispretuiasc:a invatatura lumea.5ca; fiindca
nici nu ar fi fost acela$i lucru dad ar fi zis: leapada
fnt.elepciiJnea $i ne ;;i invata de
a nu ne rU$ina tIe noastra, caci aeeasta s1m-
plitatc $i Dpaceia
apostolul mOl de nume nu sa 'sfht, rttnclca el se tncura-
jaza din puterea imprejudirilor desfa$urate. Dupre cu.m
48 pilda erucea, care se parea lor eeva de batjoeora,
a de venit pricina a mE de bunurL motivul slavei cei
negraite $i -temeliea vietei' ere$tinc:;;ti, - tot $i paruta
11ebunie a devenit prieina adevaratei intelepciuni printrc
noL $i duprecum eel ce a invatat ceva rau, dacanu
va lepada, totuJ, $i nu '$i V(:l, indrepta spiritul, prega-
tindu-l de a.ft curat pe viitoriu, nu va $ti nimie lamurit
dincele sariatoase,-tota$a $i c:tiintelepciunea lumeasea __
daca nu vei alunga tGtul, :;;i nu-ti vei eu rat]. cugetul fa-
candu-te pe tine deopotriva e u eel prost in ceia cepri-
ve$te' credinta, nu vei nimic sanatos. Cael
91cei ce au vecIerITe' daoa nu fnchid ochli
9i . nu se dau in grija altora, ci se vor lasa numai in
nadejdea privirei lorce1ei fal$e, vor rnai mult
chiar decb,t cei ce nu vad de loe.
. $i cum, zid tu, s'ar putea. lepiida iotelepciuoea
aeeastal)? Daea nil vei prim\. eredintele filosofilor. Apoi
fiindca a poroneit atat de puternie de a lepada aceasta
Intelepelurie, la urma pune $i cauza, zicand: "Pent.ruca
intelepciunea lutnei aee::;;tiea nebunie este la D.um-
nezeu" (Vers. 19),caci ea nu nurnai ca nu ajuta ell
nimic, oi inca chiar impiedeea; $i pein urml:IT8L"rebuiB-
a te departa de ea, ca una ce "atima. Ai vazut cum a
dovedjt biruinta eu prisosinta, ariHand ca nu numai eli
nimic ou fo10se$te, ei inca chiar este $i contraro, cre-
OMILIA X
125
dintei '{ niei ca s'a marginit <:u vOF-
bele sale proprii, ci a pus la m1JIoc 0
zicand: .. Ca seris este: eel ce prmde . pre eel m-
telepti prieeperea 1} lor", adeca .{(oBi bi!ll:-:
, . , tIt' a .... 'me!r.> lor ,,111arl' 11
pre eel . lll,e ep ,} cu. 11. c- C . - v J - - "
a: facut ,rW
Dumnezeu,apoi toCrr1ai prin aceasta.-l-a .ca. Jl}CA
mai mult au iIevoie de Cum ,In e.e "?
Pentruca facandu-se nebum aceasta 1.ntelepelUne,
cu drept Guvant ea au fost robItJde. ea. eel e.e credea.u
ca nu au nevoie de au la atatapevOle
de ajutoriul lui, in cat la .. ca erau
mai pre josdecat pesearn $1 necarturarll, .au a.v
ut

voie chiar $i de ajutoriul aeestora. De acem a Z1S
toIul, ea bumnezeu i-a in lor,
eand spune: "Pierde-vOlU ca
ea nu este buna de nimic, iara caod zice: "eel ceprmde
pre eei intelepti intru lor" araia pu- .
terea lui Dumnezeu. . ." .
Dupa aceia spune $i modul cum oa ad.!w-
gand 0 alta mar! urie: "Domnul Zlce, gan-
durile intelepti1or, ca 20).
Cand inteJepciunea eea 1$1 da 0
parere arata astfeliu, ca.re
- mai eautt __
nilor de multe od cad eanedrepte, pe cand.
lui Dumnezeu pretutindeni este :;;1
nit.oare. Deci, dupa ce Ii pune inamte a:
taL

stralucit al judecatii cei de sus, la urma
cuvantul maicu putere, intorcandu-l asta. spre
cei stapaniti,$i zicand: "Dreptaeeia mmem sa nu
laude intru oameni, ca toate ale
(Vel's. 21). 1ara$i se Intoarce.la i.deia de du?-alnte, ara-
tand ca nici In cele cue;eta
lucruri mari, ca uniia ee au prl?tr
deci, intelepciunea lumeasca este. v3:tamatoare'Alara
duhovniee$ti nu sunt date de Zlce, ce cuvant .al de
. 1) 1tC1.vooPi[C1., dupre cum arata
mologia cuvantului (1t&'Y rVfOY = tot .lusrul) rlu este tradusa
ci ar' trebui sa sa zica 1ar!l- perlcopa aceasta sa ne.
eel ee prinde pre eei 'l.nteleptt mtru vteleljugul lor)).
126 OMILIA X
a te hludall cand e Yorba de intelepciunea lumeasdi
el ziCe: "Nimeni sa nu se amageasca pe sine",
fiindca cugetau la Iucruri vatamatoare,aici j'nsa, fiindca
taptul are in sine un mare folos, el fntrebuinteaza cu-
v8.ntul mai ell blandete, zicand: "nimeni sanu se
_
"Ca to.atc ale voastre sunt; oti Pavel, ori
Apollo, ori Chifa, ori lumea, ori vieata, ori moar..,.
-..tea",oriacestea deacum, ori cele viitoare toate
" ale voastre sunt, iara voi ai lui Christos, iara
Christos al lui Dumnezeu". (Vers. 22. <::3); Fiindca
i-a atins Cll putere mai 'nainte, Ia lirma Ii intre-
meaza. Mai sus zicea: "Ca ai lui Dumnezeu im-
preuna lucratori prin altcle multe i-a
mangiUat, iara aid ca "toa te ale voastre sun t" do-
bQrind trufiea dascalilor, aratand ca dascaJii nu nu-
mai,canu i-au indatorat cu nimic, (ci inca ca chiar :;;i ii
datoresc.a aV88. oare-cal'e dici pentru
voiau devenit dascali $i au Iuat -charuh. Darii
s-ar fi putut mandri ca dascali, ' de aceia mai di-
nainte Ii-a taiat boala, zicand: "fie-caruia precum
Domnul i-a dat" ca "Dumnezeu a facut
terea-", ca astfeliu nici dascalii -sa nu creada Iucruri
mari de ea uniia ' ce dau Illvata,tura, :;;1 niei uce-
nidi sa nu se mandriasdl. auzind pe apostol ca ." toate
41e voastre sunt ", fiindca zice, sunt pentru voj,
fnsa totalul S8 face de Dumnezeu). .
Dara tu te cum pana. la sfari?it el $i-a
pus numele fnaintea celor-I-alti, iara numele lui Petru
tocmai la urma. $i ce va sa zica expresiunea din acest
pasaj: "ori moartea"? Adeca '(ca chiar de ar muri,
pentru voi mol', primejduindu-se pentru mantuirea voas-
tra. Ai vazut cum iarii$i .a doboritcugetul ucenicilor,
$i a ridicat pe al dascaHlor El discuta cu dan$ii ca
pedagogii cu eopii de bun neam, ca1'i au a
teni toate. Se mai poate spune$i altmintrelea: adeca ca
$i moartea lui Adam pent1'u noi a fost data, -ca noi sa
ne cumintim, precum moartea lui Christos tot pentru
noi, ca sa ne mantuim.
"Voi ai lui Christos, zice, iara Christos a1 lui
OMILIA X 127
Dumnezeu", insa altfeliu sunlem noi ai lui Christos,
aItfeliu este Christos al lui Dumnezeu, $i altfeliu este lu-
mea a noastra. Noi suntemai lui Christos,calucrll, pc
cand Christos este, al lui Duwnezeu, ca Fiu al sau ade-
flo r,D., ereatufg" 'dupre cum nici lu-
cii de '$i cllvant,
ins?- kleia eli tot'll deosebita. Lumen. este a nO!lstdl..
fhnd faC:t!tii ncntru noi,pe cEtnd Christos lui
Dumnezeu, ca lui in no!
lui Christos, ca dedansu.L . (CDeCl, zlqe,daca i?I
aceiasunt ai vO$'tri, apoL .ie ce atunci ati fa_.cut eu totul
din contra, numindu-va dupa numele lor, :;;1 nu eu nu-
mele lui aJ lui DumnAZeU '?
-Asa sa ne soeoteasca pre noi om ul, ca
", 1 "l . . _
pre ate 1Ul. Ispra.:,,:m?l
(ieonoml) al tamelor 1m DumI!ezeu ,(Cap. 4, it
FiindcaJi-a umilit cugetul 10I', prlVB$te cum la urma
iara$i Indrepteaza. zicand : "e-ape ni$te siugi ale lui
- .. zi-ce, nu te DUn-!! eli nufflele s!u-
'1 '-l t A " o . - - t
' gilor care shqcsc, .a.sanu pe stapaUlJ! _am), __ ICI II l1U!ue!';.e
fspravnicL3auipQnomi; aratand taini.le tre.buie a
Ie da tutul'or, Cl numa1 eelor Cal"j trehme, $1 carl pot a
Ie iconomisl eu vrednicie. "lara ee este mai mult,
sa, eaute aeeasta 'intce ispr-a vnici, ea credineios
cineva sa se afie". (Vers. 2), adecasanu sfitarisasca
cele a]o sa nll Ie ci ca
iconomsa Ie administreze, cad treaba iconomulm este de
a administra bine cele fncredintate lui; sa nu zica ca
cele ale' sta,pa,nului sllnt a.le sale proprii, ci din
inca, saspuna ca ale sale suntA ale. stapanuIUl:
1) Fiecare deel, sa cugete acestea III sa,
cel ce are darnl vorbirei, ca $i cel ce are aven,'-- cum
ca aces lea i s-auincredintat lui de stapanul, $i ca deci,
nefiind ale lui, el nu trebuie sa Ie stapaneasca numai
pentru dansuI, nici sa i?i Ie lui, ci
Ie socoteasca ca ale lui Dumnezeu care le-a dat.
sa vezi iconomi Asculta ce spune Petru:
1) Partea -moraUL . Cum ca cele date noua sunt dela Dumnezeu.
li\i ca uu trebuie a Ie pastra llumaipentru noi, ci a leimpartali\i
li\i ca cel c,e m!lui:ii'te .pe. sa':.ac ... se. cu numele
lui Dumnezeu, de mantUltormii'1 bmefacatorlU. I Veron).
128 OMIUA X
Ce cautati la noi, ca cum cu a noast.ra putere
cucerrlicieam fi facut pre acestasa umble".
(Fapt. 3, 12)? iara lui Cornelin Ii zicea: eu insu'mi
sun tom". (Ib. 10, 26); deasemenca 8i catn'iChristos
.. .
zIcea: . .lata. nul amJa$at toate$lAl 3.m . urmat
tie"; 19,: 2-:JTot zicand
mult de cat totiaceia m-am ostenit" a adaos
imediat: "lnsa n'u eu, ci darullui Dumnezeu care
este intru mine", (LCor. 15, 10), precum :;;i aiurea
adresandu-se acestora Ii zicea: ce ai care n-ai
luat". (lb. 4., 7)? Cu alte cuvinte nimic nil este al 18,11, .
niei averile, oiei cl1vantl11, ba inca .oici sufietul, caei :;;i
acesta este 111 stapanului. Deci, dtnd trebuinta cere, da-l
si oeacesta, iara d8 iube$ti vieata,:;;i poroncindu-ti-se
de -a'l da, tu te imDotrive$ti, apoi atunci nu .mai e$ti
lconom. Si'Cum se<poate fmpotrivl. cineva, zici, cand
Dumnezeu' II ci1iama '? Aceasta toemai spuo $i eU,.:;;l
teemai pentrn B.eest f{';l.pi rna. mjnlllH"Z de filantropiea lui
Dt.mmezeu, diei ceia-ce' poate sa'ti ia dela tine cbiar $i
fara voea ta, el nu voe$te D.-ti Ie lua fara voea ta, ca
astfeliu sa ai $i plata. De pilda: poate ca sa 'ti iee su-
fietul fara de vointa ta, j'nsa el voie$te a ti-l. lua GU
buna ta voiuta". ca sa. zici :;;i tu ea :;;1 Pavel:
"In fiecare zi mor" (I 31). Poate de pilda
ca sa-ti iee slava si tara voea ta 9i
lit 1nsa e1 voieste 'q lua, de la tine cu buna vointa
ta: ca astfeiiu sii aiplata. Poate sa te faca sarac . $i fara
sa; voim;;ti tu, insae1 vDiei;lte ca tu debUDa .. voe ..
sarac ca astfeliu sa'ti impleteasca cununi. Ai vazut fi-
lui Dumnezeu"? Ai vazut trandaviea $i tampirea
noastra? Poate ca ai ajuns iotr'o slujba inalta, sau ai
primit vre-o stapanire bisericeasca? Nu cugeta lucruri
mari,cacinu'ti-a.i ca$tigat tu slava, ci DUillnezeu te-a
imbracat cu ea, el este care 'ti-a dat-o. Deci, pastreaza-o
ca pe. un lucru strain, ne-tacand abuz din ea, $i nici
jntrebuintand-o in celece nu trebuie$te, oid fngamfan-
du-te <;ii nici sfitarisand-o, sau mai bine zis,
ti-o tie ca pe ceva propriu al tau, ci considera-te pe
8ine'1.i ca sarae fara' sla va. Daca. ti s'a increaintat
poate porfira. imparateasca spre a 0 pastra" apoi ITU
tpebuie a abuza de aeea haina$i a vatamape cineva,
OMILIA X 129
ci a o pastra cu cea mai mare scumpa,tate, ca data tie
de Dumnezeu. Ai primit darul cuvantului? Nu te trufi
:;;i niei nu te fngamfa, caci da,rul l2u, este .al. Nu fii
nerecunoscatoriu pentru darUrIle stapanulUl, c11mparte-le
in mod drept tovara:;;ii tei, $1 nici
eu de, ca :;;icU111 tale .pr<;:prll, rU9lysaw:
cruti ,pontru,tine nUl?al, pe,altn sa l1u-1
din ele. Chiar copii deai aveliisunt a1 1m llumnczeu.
Daca tu Ie consideri a:;;a, apoi :;;1 vei fi mul-
tam it 8i luandu-ti-se nu te vei lnt1'ista, civeizice ca
lob:' Dommil a dat, Domnui a luat" (lob 1,21).
Y Tot ceia ce avem, este a luiChristos, :;;i chiar pre
afi (existenta) dela dansul $1 printr.1nsul 0 avem; :;;i
dreptul de a' tra1. de a f;li $i
pamantul, toate sunt ale lUI, ;;ll daca lIpSl de una
din aces tea ne Dierdem S1 ne nimicim, cad Doi suntem
aid $i dara, a zice
mereu ca aeeastaeste a mea, ceealalta este a ta}) flU
sunt vorbe goale, Caci 1'n fapt nu este 3.;;;:'1,. $i ('and
tu zici ca te O'asc$ti io casa ta, nu este alt-ceva decat
o vorba goal<l Jipsita de r.ealitatea.lucrului,fiindca :;;i
aerul, $i pamantlll, :;;i casel sunta.!e creatoru-
lui, $i ch1ar :;;i tu care aI $1 cele-
1alte sunt ale lui. Daca poate intrebumtarea casCl este
a ta apoi:;;i aceasta este nesigur, nu numai din cauza
mortii ci ehia1' $1 mai 'nainte do moartedin cam:a nc-
, , .
statorniciei luerll rilor omene$h.
Acestea deci, imprimaodu-Ie in mintea noast.rt'i,
contenit sa filosofam cu ole, si de aici vorn ca$tiga doua
bun uri mari: si. ca yom fi iotdeauna mult<.lmiti, fie-ce,
muu
yom mai sluji eelor trecatoare, care niei nu sunt alo
noastre. Chiar ave rile daca ti Ie-a luat, pe ale sale Ie-a
111at chiar cinstea si slava, chiar trupul, $i chiar insu$i
de ti I-a lu.1t, al sau a luat; chiar copilul daca
1i I-a Iuat, apoi n'a luat pe !luI tau, vCi pe sluga
fiindea nil tu I-ai plasmuit, C1 el I-a facut; tu. aI
v
SJUJlt,
in cazul de fata. numai ea obiect de treeere, lara totul
oIl-a facut. Deci, sa'i multumim lui, ca ne-am invred-
nicit de a slujl. in lucrarea sa. Dara ce? ;'\i llvoit
ca' pentru totdeauna sa ai agel <;1ar"? .ApOl ac:easta lara:;;l
este fapta unui nerecunoscatorlU, $1 a UOUIa .care nu
stie ca are un lucru strain, S1 nu pe al sau proprlU. Dupre
. .
t6038
130
OM ILIA X
cum eei ce de buna voca lor, de asemenea
lueruri trecatoar e, $tiu bine, ca ceia ce au nu este a
lor' tot a$a $i eei ee se intf'isteaza la pierderea lor, sft--
tarisesc, . S?,U l:;;i insu$ese . loru '$i lucrurile stapanului.
Caci dadi noi ehiar nu suntem ai n0;Jtri, apoi eumaeele
lllCfuri pot fialo noastre'? Din doua pani .noi suntem
, , . f' " d' ft' D c:
ai lui: t')r.ln e.rC,a}lunC1 $1 prIn ere H1V),. , e. .
, . . ' - r,.' ' .. I ,1 ''''''''u de' ro t: ec::j.e" rr. , "8 '
zice .. iJa, v iU. !!yi:::;bCi"Ul .' let llle "...., L vt. ,
11), iara Pavei: "Ca intru dansul viem, ne
miscam, si suntem (( (Fapte 17, 28), preeum $i atunci .
.. desf>re credinta, ziee: "nu sunteti ai
ca sunteti cumparati eu pret" (1. 6,
19. 20), A;;a dar'a toate sunt aie lui Dumnezeu. Cand,
ded el 11e chiama :;;i voie$te a ni lu<'teeva, sa nu bol-
cu vor-ba ea slugile eele nereeunoseatoare, $i
nici sa ni insusim pe furis luerurile staj)anului. Daea
sufletlll nu este a l fau, apoi banH cum poL fi ai tei '?
Cum deei in ceia nu treb)lie cele ce pu
sunt ale aeeasta vom fi tra:;n la
r espundere, Cet uniia ce r,au
fiindca f lU' :.-)unt- ale' noastre,cl -ale stapanulul, treDUIC1
ea sa Ie Gheltuim eu f!'a!.ii no::;>LrLfiinddi toemai pentru
aceasta a fost invioovatH $i bogatul din evanghelie, pre-
cum si cei ee nu hriinesc pre Domnul, ea uniia ce
facut Nu spune ca eu cheltuesc din ale mele, :;;i
ca din ale mele mt!" desfatez), caei nu , sunt din ale tale,
cidin ceJe str'eine, zie streine, fiindce" tu voie9ti <1$ft,
pe cand Du.mnezell voie:'?te ,ea cele tie, sa
Ie cheltue:;;tl pentrll fratll tel. Cele stI'ell1e sllnt ale tale
numai atunei, r.and tu Ie eu cei sara.ci, iara
daca tu Ie crutare nUffiai eu s!nguf;
apoi atunci slreine au dev.enit eele ale tale. Ie-m
fntrebuiutat eu cruzime, $i ziei ea: este drept ca cole
ale mele sa Ie cheltuesc numai spre multamirea mea,
de aceia eu zie ea sunt streirle, cad eele ale tale sunt
eomune tuturor, dllprc cum .comun este soarele, 9i
aerul, $i pamantul, precum 9i Dupr.ecl!-m
s6 petrece eu trllpul nostru, ca ll1g I'l,llrea sau nu
se margine!7te numai la unul dinorganele lUI; C1 se
intinde asupra fiecarui organ in parte, iarade cumva
S8 marQ'ineste numai la unul din maduL3,ri , apoiatunci
intregul tru'p 1:;;i pierde energieasa,- lntoemai ,S8
en averile.
OMILIA X 131
$1 pcntru ea sa fae mai lamurit eeia ce voiu a
spune, iata de pilda, cit hrana data trupuiui pentru toate
madularile lui, nu se imprfu;;tie in modproportionat la
toate, ci , numai la unut . din madulari; ei bine, atund
este strein80cu totul de ,acel madular -;d cum . TIll
fie streina, dacanici nu opoate mistul nu-l poate
hrani f, .- r:eclnd -.daca ea S8 1ft toat.e in co-
mun, atu[lci e:;;ie a tutui'Or ia liB loe, a.' fieear'uia in
parte. Tot a::;a se petrece 9i eu ave rile .: daea tu singur
te bucuri de 81e, atunci Ie-ai pierdut-::- ca. nll rodesc
resplata cuvenita - pe cand dac,:a tu Ie imparti al-
tora, apoi atunei mai eu sarna sunt ale tale, $i atunci
YOI' rodi, adeeaiti vor aduee folos, Nu vezi ca mariile
slujese, gura mesteca $i moaie manearile, $i stomahul
Ie prime$te Nu enmv8. oare zice stomahul: {lindea eu
le-arn primit, de aceiti trebuie a Ie stapanl pe
Deci, nu spune astfeHu de vorbe nid tu, in privinta
averilor, caci daLor-iea eelui ce pr'ime$te cste de a impar-
tasi $i De altii din cele ee aprimit.Dupre cum rent-alea
.,' esLe de a slapani numai nentru
sine, $i a nu Ie imparti-in mod proportionat tuturor
madularilor, cand atunei iTItregul trup se 9i vatama,-tot
a$3. $i reutatea. eeJDr bogati estede-a stapani totul pentru
dansii ceia ce au, caei atunci $i dil.n9ii $i pe altii
pierd,Ochiul deasemenea in -sine lumina, in88.
nu pentru aceasta e1 este indreptatit de a stapani numai
pentru sine lumina; ci . lumineaza intr'egul trup, - cad
nicinu dupre natura de a 0 :stapanlsinguI' pentru
sine, pecal timp e1 este achiu. Nasul iara;;;i simte mi-
roslll, fnsa nl.1-1 numai pentru sine, ci-I tri-
mite crierului, r;;i pune pe stomah in contact eu acel
miros plaeut, !7i, in tine, prin e1 intregui trup se simte
bine dispus. Picioarele Inca cahUorese singure, insa nu
se poartc'\ numai pe dansele singure, ci transpoar-ta in
aceb$i timp pe intregul trup. Tot 9i tu ori ce tt
s'a ineredintat, nu stapa,ni singurtu, fiindea totul vei
vatama, ehiar pe tine insu-ti mai 'nainte de altii.
Dara aceste imprejurari nu se vad petreeandu-se
. numai eu madularile trupuiui, ci $1 in . toate actiuniie
Caci de pilda, daca fierariul n'ar voi saim-
parta9asca nimanui me$te$ugu1 lui, apoi atunei $i pe
dansul pe .celelalte me9te::;;uguri 1e va dal"apana. De
asemenea $i eurelariul, $i eulti vatorul, $i piLar-iul, pre-
cum $i fie care din eei ce au vr'un sau vre-o
132 OMILIA X
intreprindere din eele trebuitoare, daea ar voi sa nu
impartfu?asea pe altul din me9te9ug, apoi nu numai pre
aitii, ei chiar 9i pre dansul singur se va pierde pe langa
c.;ilaHi, f$ice spun eu de cei
sa.raei daea s'armoliplde reutatea yoastraa celor la-
mmi 9i ,bogap., ahOi mal
fiin!,cadadl, de 'pikl<'i, p'ar> \'{)l b)!ate.!fi'llor, iute
v'ar faee saraci $i pevoi, ba inca ehiar v'ar pierde eu
desavar:;;ire. De pilda: daca lucratoriul de parnihlt Xm
da munea sa, daca marinariul nu a1' vol. sa-$i ia
lucrul seu pe eorabie, daea osta:;;ul n.'ar voi sa se duea la
razboiu, apoi intelegeli bine cata vata,mareati avea,
de aiei. A9a di ehiar de n'ar mai fi nimic alt, eel putin
temeii-va ' $i ru:;;inati-va de aceasta, 9i imitati intelep-
citinea acelora. Nu avcre pe nimeni (I
Apoi atunci oste drept ea niei tu ,sa de
ajutoriul cuiva. Dara daea aeeasta s'ar petrece, apoi
atune] totul s'ar rasturna pe dos.
';;, Prettftindeni, deci,a da $ialmparta;;l $ipeal(ii
. din ale noastre, este )'nceputul multor bunuri, fie eu se-
mintile, fie cu ueenicii, fie eu me$te$ugurile, fie in fine
cu --orice.Daca de piida cineva ar vOl sastapaneasca
numai pentru sine, pe dansul cum
Intreaga vieata Ie va rasturna. Dad cultivatorul de
,pamEmt arpastra semintele acasa ingropate, va pricinul (}
foamete grozava. Tot a,;;p-:;;i 1)ogatul daca face asifeliu cu
banii sai,mai 'nainte de ceh;a-raci pedansuise vanimici,
pe capul sau flacara cea mal arzatbare
a gheenii. Dupre cum dascalii, chiar do ar aveacat de
multilleen1ci, p_e fiecareil din mO$te-
:;;ugullor, tot at$tigtmulti Carilla prifnit
binefaceri dela tine, ea cu totii sa zica de tine, ca pe cutare
1'a sciipatde saracie, pe cutare de prirnejdii, $i ea cu-
tare 5'ar fi pierdut, dara dupI'e darul lui Durnnezeu flU
s'ar fi bucurat de sprijinul lui; 9i ca a deslegat pe cu-
tare de boala, pe cutare }'a izbavit de sicofandii, pe altul
fiind strain 1'a primit la clansul, pe ce!alalt care era gol
1'a imbracab). Cuvintele acestea sunt mai bune decat
mii de bogatii $i mii de tezaure, $1 pe toti ii va Intoarce
--c1itra tine mai mult decM hainele 'cele aurite, sau caii
cei Impodobiti, sau slugile cele nenumarate ee yin in
urma tao Acestea chiar te arata greoiu tuturor, $i de
totj 'vei fi urit, ca , un dw;;man comun, pe cand acelea
te vor proclama cape un parinte ob:;;teisc, 9i ceia ce
OMiLlA XI 133
este maI mult decat arice, ca $i favoarea lui Dumnezeu
iti va urrna pretutindeni in faptele tale. Spuna atunci
cutare,ca mie mi-a inzestrat copila la un
.altul ea mie mi"[l. crescut GO 1 , 1'a facut. b?,rb:at
desavar;;;it, un altul ea m'a scapat de nenorociro "i
celalalt ca m'a izba,yit de prime,jdiiJ). , _ "
,Asemenea cuvinte S!lnt mai bune ,('.uU!H1t1e
de aur,$i au mii de vestitoriin cetate de filantropiea tao
Aeeste glasuri sunt eu mult rn<ii dulei 9i mai placute
decat glasurile vestitorilor cari merg inaintea impara-
tuluisau a stapanitorilor, cad ele te proclama de
tuitoriu, binefacatoriu, sprijinitoriu, $i, in fine, ell numele
pe care Ie atribuim lui Dumnezeu, iara mi lacom, man-
dru, nesatios 9i chitibu;;ariu. NU,va rog, sa nu dorim
de a auz-I nid unnl din aceste cuvinte, ci numai din ceie-'
laUe. Caci daca 9i pc pamant asemenea cuvinte rostite
fae pe cineva strahicit 9i "estit, dara inca eand sunt
scrise $i in ceriuri, 9i dnd In ziua cea de pe urma 1n-
SU9i Dumnezeu Ie va proelama lnauzul tuturor, poti
pricepe singur , de eata fnsemnatate :;;) de eata stralucire
te vei bucura atunci, Carora fie ca cu totH sa ne in-
vrednicim, prin charul 9i filantropiea Domnului nostru
Iisus Christos, caruia fmpreuna cu Taml 9i eu sfJ'ntul
Duh, S8 cade- slava in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XI
lara ;Die prea iFni osto
judec de catra voi, sau de ziua omeneasca, ci
nici insu-mi pre mine rna judec. Pentruca ni-,
mic pre mine nu rna vinovat; ci nu intru
aceasta m-am indreptat; iara cela ce rna judeca
pre mine Domnul este" (Cap. 4, 3. 4).
Impreuna cu celelalte rele, eu nu $tiu cum in na-
tura oamenilor s'a boala curiozitatei, 9i a cer-
cetarii fara rost a faptelor straine, ceia ce 9i Christos
a lnfierat, zicand: "Nu judecati, ca sa nu fiti ju-
decati" (Math. 7, 1), caci acest pacat, ca 9i toate ceIe-
134 OMILIA Xl
lalte pacate, nu are cu sine mCI-O multamire, ci numai
pedeapsa ;;i osanda .. Cad noi flind apa,sati de 0 multime
de rele, $i purtand in ochii nO$tri harne mari, deodata
devenim cercetatori aspri ai pacatelor celor deaproape,
care Cll nirnie nil SA neo:-;ehese poate de firelede gunoiu,
Acest fapt., se petrecea. peatunci $i in Corinth,eaci pe
barbatii eviavio:;;i iubitori de, Dumuezeu Ii luau in
iJatae -de jocpentru simpiitatea $i neinvatiitura lor',iar-a
pe eei lncarcati de mii de rele Ii j udecau de buni pentru
limbutiea lor. Dupa aceia apoi, ca :;;i ni
7
te judeditori CG
$ed po seatme, ii votau cu indarjire draceasca ni$te
astfeliu de hotarjri: (Cutare este vrednic, cutareeste
mai bun decat cutare; acesta estemai inferior c.eluilalt,
sail ca este mai bun decat acesta); $i cu chipul acesta
h\sand 1a 0 parte propriile lor Tele, de care ar fi trebuit
s'}'seintristeze, ii deveneau judecatorii altora, ;;i prin
aceasta aprindeau intra dan$ii lupte din cele mai grozave.
Deci, Pavel doborind aceasta boa}a uricioasa; Cli
cat a intelepciune 0 indreaptii. Fiindca mai sus a fost zis:
T", .. !". ;"e -e-;;::tD'Y"::'; '1'-" ;li{'a ,}t,,-,-,c .,COC>"'T'a
,; ... t...I(;LLAi. v j.J '-' . .LLl(.A;.J. .J..LU.1.\J ... .1 . . tJ!\. .... ,::) ... _ .. ,.1 .....11_,
ispravniei (iconomi)"cu care ocazie s-arfi piirut di
Ii se lasa drum liber de a judeca 9i cerceta vieata fie-
diruia, apoi aceasta parere gre$ita eia strivit-o eu de-
sava.r9ire, Deci, canu cumva ji sa patimeasca de aceasta
boah"i., iata cum i-a departat dela 0 asemenAa necuviinta :
"lara rnie preaputin irni este ca sa rna. judec
de eatra voi", iara$i aducand vorba asupra' propriei
sale persoane. Dara ce va sa zica prin fraza aceasta, ca
"Mie prea putin imi este ca sa ma judec de
catra voi, sau de ziua omeneasca?" Adeca: ma
judec pe mine Insu'mi ca nevrednic spre a fi judecat
de voi; 9i ce zie eu de voi ci chiar de ori .<;;i cine altul.
1nsa nimeni sa nu considere ca lipsa de minte din partea
lui Pavel, daca spune ca nici unul dintre oameili nu
este vrednic de a da hotarirea pentru dansul. Mai
'ntai fiindca el nu spune acestea pentru dansul, ci voind
a trage pealtii din suparareali'i nemultamirea ce Ii se
pricinuea de acei judecatori nopoftili de nimel1i, 9i al
doilea ca lucrul nu se marginea numai ]a Corintheni,
ci chiar9i pe dansul s'a scos din 0 asemenea judecala,
spunand ca a S8 da asemenea hotariri, este ,mai presus
de parerea sa, pentru care a f;;i adaos imedieat: "ci nici
OMILIA XI 135
insu'rni pre mine n1a judec (( .. Pe langa cele vorbite,
apoi, trebuie de a eerceta $i chestiunea pentru care sunt
spuse aceste vorbe, Dealtfeliu Pave! obiiiinuea de multe-
ori de a grai $i eu Aglas'put:rnjc,sau mai drept
9i cuoare
c
,Ca,rCiTI3,ndrie:; lnst;. U,CCc1StU- .. flU
trufie sau linsa de minie, ci din cea mal eminentfi, 1('.0-
homie. fiind""e3.; si aeum 'cl a SDUS ,aecste nu. c:a
'c-!'i t;:.t:l 'lnO'aAm'- ... 1'-.1 rno-
..... '-'. .... ....... 0 ......... <..; .. .t ..... "-"', <..J .... .o.""""a 1-"'-' ............ .....,.......... "-'''-'''' ....... J
dereze pe altii, 9i grabindu-se de a-I imbraca cu dem-
nitatea sfintiior lui Dumnezeu. Cum ca e1 era dintre eei
mai smerit{, asculta-l ce spune, punand 1;;1. mijloc pentru
aceasta chiar marturiea "ca infato;;;area
trupului este slaba, ::;;i cuvantul defairnat[[ ,$i
iara;;i in alt Ioc: "Iara mai pre urma decat toti,
v L L'V v ] ". I tV v t, V) ,
ca until nasCUL lara ue ' nmp \S arpa ura sa
aratat :;;i mie" (II. Cor. 10, iV. I. Cor. 15, 8). $i eel toate
acestea gande$te-te singur cum acest smerit. cerand
timi)ul $i irnprejurarilc,- ridica cugetele ucenici1or, nu
Invatandu'-i trufiea, ci insufhlndu-li idei sanatoas8. Caci
, .... A ".. ......
tot acestor COTlnthenl" dlscuiand CD danf?:n 11 ZIcea: lJ ca.
daca se iudeca intru voi lumea., nevrednici sun..,
teti de judeciiti Tnai rnici" (1. Cor. 6, 2) Dupre
cum crestinul a sta doparte de mandrie, tot a:;;a
de departe trebuie a fi $i de lingu$ire, ca:;;;i de un cuget
necinstit. Crmd de pilda 11r zice cineva, ca averile eu
nu Ie consider fntru nimic, $i ca toate cele prezente nu
sunt pentru mine decat umbra", 91 vis,;;i judi!'ii copilare$ti
noi nu-1 yom taxa de mandru, fiindea atunci noi yom
defaima pe Solomon, care a grait, astfeliu filosofap:d:
Desartaciunea desartaciunilor, toate sunt de-
" 'I 'I
(Ecl. 1, 2). Dara sa nu fie una r,a
de a numi 0 asemenea filosofie eu nU!TIele de mandne!
. Deci, a dispretul toate cele prezente, nu vine dela
mandrie, ei dela ma.reliea sufletului. De$i noi vedem de
multe ori 9i imparati: $i stapanitori stand impotriva
unoI' asemenea imprejurari, totu$i $i eel sarae daca fi-
losofise$te asupra lor $i Ie dispretuie9te, apoi nu pentru
aceasta H vOm numi mandru, d -vom spune ca e1 este
om serios, om cu sentimente inalte, dupre cum $i pe
eel ce prea. mult. se impotrive$t.e, pe eel ce jesa <lin ho..,
tarele umilintei, nu-l yom mai numi smerit $i cumpu.-
136 OMlLIA Xl
------ - -------- ---- --- - - -
tat, ci slab, mie de suflet fara sentimentul libertatei.
cad $i un fiu daca ar dispretul celecB se cllvin tatar
lui sau, iara pe eele servile le-ar admira, noi nu l'am
lauda pe el ca srnerit, cl am spune ca este lipsit de. no- '
ea esteservi! $1 tA-nltorili ; l'aul 8l:1rn ira, nurnai
a tun ci , canGel ar faceVarba muItU .de oeie pa.rint.e9tj,
ar dispretlli ceie servile. Lipsa de rnlnie estenumai
atunci cand cineva se crede pe d;lnsul a fi n)ai bun de-
cat aliii j insa a-$i da parerea pentru oare-care impte-
jurari nu este rezultatul mandriei, ci a unci
filosofii inalte.
De aeeia Pavel, nll iniUtandu-se pe sine, ci voind
a modera pe altii earise ridicase contra barbatilor ce-
lor umiliti,$i voind a-I convinge sa fie cump&,tati, zieea ca:
"Mie prea putin imi esteca sa IT-hl, judec de
catra voi, sau ziua omeneasca ((. Ai vazut cum
' $i pe aceia i-a fndreptat'? Ciid eel ce auzea ea aposto-
,. lul Ii clispretuiape toti deopotriva, $1 ca de nlmeni nu
lcredea vrednie de a fi judecat, nu se
. fiindcanu el singur era seos dintre eeilaltLDaca el ar
fi zis numai ca preaputin fmi pasa daca a$ifi jude-
cat de voi :;;i ar fi tacut dupa .. aceia, ponte ca ar fi fost
dcaj tillS ca ii sa seconsidere ca disprellliti; clara acum
el adaogn.lld expresiunea: "sau de ziua omeneasca" ,
eu aceasta a adus 0 ma re mang.aere . 161 rana callzata,
dandu-li lor parta,?i la disppeWire. Dara
aeeasta 0 indreapta din nOll , zicand: "ci nici insu:mi
pre mine ,Jlla, judec" . Prive:'?te ea cele vorbite
de dansuinu Sn-t1t din lipsade minte--sau mandf'ie, caci
niei chiar pe dansul nu 5e crede m stare de a sej (1-
deca cu exactitate. Mai departe apoi, fiindea aceasta
expresiune s'ar fi parut a -unui om ce 5e inalta pe sine,
iata ca aceasta a fndreptat-o, zicand: "ci nu lntru
aceastam'am indreptat" (Vers. 4). Dara oare
nu trebuie de a ne conc1arnna, pre noi paea-
te1e Ge Ie savar$im Desigur ca trebuie a face aceasta.
inca cu toata puterea, cand noi pacatuim; Insa Pave]
nu aveil nimie din aces tea, dupre cum zice: "Pent.ru
nimic pre liline nu ma stiu vinovat". Dt:!ci.CE
sa judece, dac<i 81 nu se $tie}l, cu nimic
vmovat El insa a;;a fiind, zicea ca nu intn
acestea s'a indreptat. Dara atunci ce am pulea SpUD(
OMILIA XI 137
de eei ce au cugetul incareat cu mii de pacate, nu
cunose la dan;;ji niei un bun . Bara ee'? Daca el nu se
$tiea cu nimic vinovat, apoi oare nu s'a maj indreptat
(ju5tificat) ,. - fiindca s'a ,iiltampJat poate Sa pao'1tu-
iasea;;i e1 in oarecari lucruri miei,pe cari nu Je I?tiea de
pacate. De aici tu sa,. judeeL eata e.XaCl.it.atevl. f1 .
.viitoarea judecat<ii. ! A$8, dara, 81 a'a spus, di erode
nevrednic de dansul de a fi judeeat . de . aeeia - crezan'..:
' du-se pe sine farade nici un ponos - ci numai ca sa
astupe gurile eelor ce faeeau a$a. In alt loc, ehiar fiind .
pacatele pe fata, $i e1 nu da voie de a judeea pre altii , .
fiindca timpul fmprejurarile cereau a$<'t, pentru ca re
9i zicea: "Dara tU
J
ce judeci pre fratele tau
sau tu, de ce defaimezi pre fratele tau " (Hom,
14, 10) ca cum pare ca ar fi zis :Nu ai fast rari-
duitspreaceasta, omule! ca.,sa judeci pe altii, ci sais-
-pe cele ale tale. De CG dara rape,c;;ti dreptul sUi-
panului '- caci dreptul aceluia este de a judBca, si nu
al tau.- .
-.. . --De- a:daos -eilmedfeai: ;, Drept acefalTIai
'nainte de vremenimic sa nu judecati, pana ce
va venl Domnul, care va lumina cele ascunse
ale intunericului, va arata sfaturi Ie inimilor,
atunci lauda va ii fiecaruia dela o umnezen "
(vel's. 5). Dara ce 10a;re nu trebaieca dasullii sa fc.)(;C;,
de. sigur
J
p.entru cele pe faJa
martUrlSlte de tOtl, dara aceasta la tImpul potnvlt,
chiar atunci sa 0 facil. fUnd ii tri;;ti $i arna,ra,ti,

m;mratate. Cael $1 aid el nu vorbe!$te de pacatele $tiute
de toti marturisito, ci pentru ca preferau pe cutare
ill locul cutaruia, ';;i permiteau de a face compara-
iiuneintre vieata unuia 9i a altuia. Fiindea aces tea
singur el Ie ;;tie, el, cel ce va judeca cele ascunse ale
noastre cu toata exaetitatea" eare va hotari care
anume sunt vrednice de 0 mai mare plata $i cinste,
precum $i care sunt vrednice de 0 mai mare pedeapsa,
pe cand noi Ie judecam numai dupa aparentii. Data
chiar in cele ce Insu-mi am ziee, 9i nimic nu
lamurit, apoi cum a$i putea fi vrednic de a-mi da
votul pentru altii Cum putea, ca eu, care nici pe
ale mele inca nu Je ;;tiu cu sa judec pe ale
138 OMILTA Xl
altora Deci, daea, Pavel J'udedt 89:'L apoi eu atat m::li
noi .. .spunea, nu' scopul de
ara,a pe SIne fara mel un ponos ei ea sa arate ca
. ti . cineva priritre dan$ii in totul nepad,tos
MCl a,ceia nu ar fi v rednie de a judecit vjeata
si . ea daca e1.. care 11U c:e ,.:.:tiea :-au nimip
,ni: . .ru;a,<lpoi eu atat"--' c:qri
mii de pacate pe cugetul lor.
Astfeliu, tieCi, astupand gurile eelor ee faeeau ase-
menea judedl,ti, la urma pare ea simte dureri mari de
a eu vorba aeelui eurvariu, $i a-$i
desearca mamea ce 0 avea eontralui. Dupre cum cand
strica mai tree in toate partile nori
lara dupre aeela urmeaza bubuitul aeel O'f'Ozav
::;;i pe cerlll se face un singur nor, ${'numai
aupa '.lcel'.l ploae pe C:U imbeh;;ugare, 1n-
t<?cma! at;;a s au petrecut lucfuflle eu apostolul. Cad
$1 eI urmand a fntrebuinta ell mull a indignare vorbe
mai intaiu euvinte asnre
moai.e barbatului,fiindca pacatullui er:a Jndait:
... ''Tl('.:l Yl'P6 ,- dp. n"-t ' . ' ttl . v
,J ," .... ' "UVV. l!L.! _.".,.. - <..'3. . curvlea, 0 oc.a a {>>I. .
nu-i pentru pacatul facut, $i hici nu
In ca nu atala trebuie a jan pe pacatos,
pe cat pe pacatos...u] ,r!u are pal'erede rau, nici
nn se ". V om pre multi" zice,
nu C3,!'I au mamte cum s'ar intampla, ci
"car] flU s'au pocalt de necuratiea sl curVlea si ,
__ V___ _ _ )V " '., '.,
au faeut'l (II. Cor. 12, 21). eel
ce llllpa ee a gre:;;it, nu este vrednic de
plans, ci vI'ednic de fericit, ca unul ce a trecut in ceata
dreptilor. "Spune, zice, tu eel int:ii fara de leO'ile
t?-le, ?a sa te v (Isaia, 43, 26). Dara cfaca
$1 dUI?a ee a paeatUlt cmeva, este. fara ru:;;ine, apoi
a!uncl nu aiat vrednie de mila ca a cawt, pe cat
ea dupre ce a cazut a dimas locului. Deci daea a nu
v, .... '
se pneva rentr:,u sale este un fapt rau,
a. se i;ll mandrI pentru acele pacate, de ce
pedeapsa oare nu ar fi .vrednie Daca, eel ce se Ingamfa
pentru sueceseIe sale, !;>l este neeurat, dara Inca eel ce
se pentru paeatele faeute, de ce iertare poate
fi
Deci, fiindca ?i eurvariul acela era dintre aeesti din
urma, caci $1 e1 1$i faeuse prin pacat sufletul atat de
OMILIA Xl
139
obraznie $i -neincovoiat, incat nu mai simtca nimic, de
aceia era nevoie mai iniai de a-i dobori truftea. f;)i nici
nu pune dela inceput e:rima IU.i, -::- ea_ eU.m-va sa-$i
piarza orice pic de rU$me, ea UlvHlovai1tmamtea celor-
lalti ... nid dupa aceia, ca
v
!38.J)LI, ereada
a vorbit oarecum In treacat de taptul 1m, Cl mal )Utal
baga
ndu
-
1
multa {rica din. cauza 1.)1 f?-tii dA
eeilalti, duplOi, Zp;li:
duindu-i mai dinainte, prin certarea celorlalt1, eugetul
lui eel amortit. $i lipsade minte. Caci ehiar vorbele apos-
tolului: "Ca' eu nimic pre mine nu rna vino-
vat, ci nu intru acestea m'am indreptat" 9
i
ca:
"eel ce ma judeea pre mine I )C?mnul
va si lumina eele aseunse ale mtunerlCulUl,
. f'1' . .\ " . 1 - A
va arata s aturLemmn or nu sunt Z1S8 .a llltam-
plare, ci prin ele se atinge $i
ee se alipise de d:lnsul, .. 91 defalmand
pe sfinti. f;)i ce lnseamna, Zlce, daca . unlla separpe
d
' p .'v - m I"'''' on
. lnalara'.:,VlrLuo::;n 91 1. InU 10.\1 .ua. , ctL- 1 JU\.lG ... J1..Iu. . o.A.
. este alfaptelor dinafara nUmal, CI a<:-J.uee 1a
cele aSCUnSe)). Deci doua sunt cauzele, sau mai Diiic ZlS
trei, care noas\ra,rlU :lntai;
ea chiar de nu ne-am ("u mmle vmovat1, nm
avem nevoie de un cereetaloriu exact. care cu eea mai
mare scumpatate sa examinezepaeatele a1
ca multe din faptele petreeutene scapa dm, mmte $1
raman aseunse' s1 ai treilea,0:"i.multfJ dinfaptde sa"
v.aAr"'.ite de altii ' rloua ni se I)ar bune, pe ca,nd poate in
. reaihate nu a9a; dara aceasta nu vine deeat nu-
mid dintr'o judecata nedreapta; ( I).eci., cezieei! di eu-
tare sau eutare n'au pacatuit en mmlC, sau ca
este tnai bun deeat celalalt Aceasta nu 0 poate spune
nici eel ce nu se eunoa$te cu nimie vinovat, ci numai
cel ee j udeca cele.ascunse a}e. nymai
eare judeca eu dreptate. CaCllata, Zlce, ca eu nu rna $tlU
eu nimie vinovat insa nid a$a "nu m'am indreptat" ,
adeca nu m'am' izbavit de raspundere, nici de pac:;tte:
EI n'a zis ca (<DU m'mn pus in rantJul eelor drept] Cl
ca nU sunt (;urat de pacab), pentruca aiurea, zice: "eel
ee a murit, s'a indreptat de pacat" (Horn. 6, 7),
adeca ca atunci s'a izbavit; a scapat de pacat.
poate $i multe fapte bune, insa nu dintr'o intentlUne
140 OMlLIA Xl
._---
dreapta, ca de pilda atunci cand laudam pe uniia, nu
ca doara am vol facem mai buni si mai straluciti
ci caprintr'n$ii sa mu:;;campre aWi. Faptul acesta
. var$it, este bun insine
l
-Gaei oste 18.udat cel ce are
sueeese- insa cugetul este conrupt, $iVine dltltr'o in-
. tentiune -orJ 11
cinevanu etl SCoI)ulde afelidtape fr:ale)e M.H,Ci C!.l
pofta de a lovi pcaltul prin acele laude; $i Ci-
neva a facut un paeat mare, iara un aItul voind .:oa-1
amageasca, ziee ca n'a tacut nimie, $i maflgae a$a zi-
cand pe acel pacatos, 1a natura noastra co- .
muna; 1nsa aeeasta 0 faeede multe ori nu eu scopul
de trece eu vederea acel pacat, ci ea sa-1 faca inca
$i mai lene$ spre fapta buna.$i iara,$i: de multeori
cearta eineva $i pe altul, nu eu seopul de
povatul. sa nu mai faca a:;;a, oj pentru seoatein l'J! -
leag pacatul, $i a-I marl ehiar mai mull, decat este 'in
retl,litate. Iqsa,sfaturile inimei oamenii nu Ie $tiu, ci nu-
m:;;.icelcc $tie inimileoamenilor cu exactitate, acela esto
eare CunOa$18 totul, $i care atunci va aduce la mijloc toate
acele sfaturi ascunse ale inimilor noastre. De aceia $i
zice apostolul: "Care va lumina cele ascunse ale
intuneeicului, va arata sfatueile inimiloe".
1) Deci, daca chiar $i atunei cand nu
eu nimic inca flU v.om.puteafi curati de pa-
cate; daca$i facano binele in noi dese-
ori facem cu-intentiune bu.na, :;;i
tori vinovati cu pedeapsa, apoi putem pricepccata
amagire este la oameni In ceia eeprive$te ,iudccatile lor
asupra oameni
de a exact faptele noastre, -ci oumai oehiului
celui neadorntit; $i chiar de am amagi pe oameni, totm;;i
pc acel ochiunu ..J vom putea amagl nieiodata. Deci, nu
spune: intuneric este imprejurul meu $i ziduri, ::;,i cine
rna vede - caci cel ce a plazmuit in parte inimile noa-
stre, insu:;;i Ie :;;tie pe toate, caei Intunericul nu se va In-
tuneca niciodata inaintea lui. Bine zice cel ce pacatue$te:
(dntunericeste imprejurui meu :;;i ziduri, caci dadi nu
ar fi lntimerie in cllgetul lui, nu ar scoate din el frica
. de Dumnezeu, $i nu ar face "" Daca ' -
1) Partea moralii. Despre teama ce lrebuie a 0 avea de DUm-
nezeu, :;;i de a face totui ce contribuie 1>1 malltuirea noastra. (Veron.)
OMILlA Xl
141
mai i'hla i nu s'ar intuned ... cugetul lui , " apoi nici pacatul
nu s'ar pulea lneI. Deci, nu zice.:
cine rna - pentru ca exista eel ce :strabate pana
la ctesna,rtirea sufietului a c1tlhilll.li, a maduliirilor i?i
a maduvei (Ebrei 4, 12), numai tu singur nu i
oid .!).u pOti "sparge notu!, ci
tiiu ca$i un zid, iiU te lasa de lndl"epta ijrivJ.rua
spre eefiu. " " .. : '" .
Care pacat mai io(ai
vezi cUln se '? Dupre cum talharn sparga-
torii de ziduri cand voiese de a fura ceva de pret, 0 fac
aceasta stingand luminarea, tot a$a face :;;.i eu eei ee
pacatuesc eugetul cel strieat, caci :;;1 In nOl este .a lu-
mina carearde care se nume$te cuget sau
constiinti.i. Daca dllhlll raului intrB, eu 111ulta iutala 1n-
hauntru :;;1 stinge acea ftacara, de 'ndata n "
sufletul 1a a furat tot ce S6 gasla
inauntru. Cand suflelul a fost Gucerit de porta
curata, intocmai ca $i norul sau. ceataeare intunec3,
ochE trupului, tot el rama ne intunecat <?u
mai dinainte prevederea cugetulm, :;;1
lasa de a vedea mai deparle, nici prapastiea dinainte,
niei gheena, nici frica, ci l.a urma flind tiran!sit de
acelei porte necurate, devme u:;;or de cueerit de paca!.
:;;i lutocmai ea 9i un zidiu fara ferestre
ochilor, pofta nu mai lasa de a stdilucl
in (',uget, fiindca toate gandurile cele absut'de ale porte!
din toate partile. curva
i se infaii$aza ve:;;nic " $i inaintea ochilor, ::;,i inamte8;
getului, inaintea gandurilor lui. ;;;i dupre cum
biti, chiar de ar 'sta subceriul liber intr',o mIaZaZl
din cele mai stra,lucitoare, totu:;;i ou se pot bucura de
lumina, inchi$i ochii, intocmai a:;;a patimesc iiii
ace::;,tiia, ciici de li s'ar trambita la m'eche mii de vorbe
mantuitoare, ii astupa urechi1e la toate vorbele ac:
e1ea
,
fiind prin$i mai dinainte :;;i robiti cu sufletul ,ace}eI pa-
timi. Dara toate acestea Ie stiu tbarte bine toil cel ce au
facut asemenea experienii nenorocite. Fie, insa, ca voi
sa nu $tiii nici-odata de asemenea experiente.
Dara. nu .. numai pacalul face , acestea, .ciQri: .. .
dragoste absurda. Sa ne lransportam eu yorba, dadi
creGeti, dela femeea curva la bani, iiii vom vedea :;;i a.i
ci
un nor des iiii neintrerupt. Acolo fiind vorba de 0
gura femee cur va, marginita intr'un singur loc, . patlma.
142 OMILIA XI
nu. este !l9a. de va, .. pe cand. banii . pre
tutmdem, $1 la tUr'natorll de argmt, prm oteluri,;;;i
pre la turnatorii de aur, prin casele celor bogati, de
aceia $i deagostea de dan$ii este mai infierbantata. Cand
eel ce este hnbolnavit de aceasta pofta, vedeprin tarp;
slug! care aiearga in toatf:) partiie: caodvede Cal stra:
. . - luc;jnd de Hun:l (.6 est: ne hamuriie de pe danc::ii d.hd
... _ _ .. _ . ."-1 ' .
veat oau;eui' Itnpodoj)it,i cu cele. tl-lai ' sCH'mpe,
atunci intunericul cel mai mare n :;lice spun
en de case, de turnatoriile de au)','? Eu cred. ca ni.$te
. astfeliu de oamenl, daca ar ved-eanuIilai icoana (ima- .
gina sau tabloul) bogMiEii, . $i Inca s'ar tulbura, s'ar sal-
natad, $i ar turba, ca inlunerecul de pretutindeni
Ii Inconjoara. Cand ii vad icoana imparatului nu ad-
mirafrumuseta petrelor , nid aurul, nici hain'a Gea de
adBvarata porfira, ci ehiar se:;;i topesc. Dupre cum acel
nenorocit amorezat, chiar daca ar vedea nurnai k.6ana
femeii iubiUi de el, :;;i 5e pirone:;;te ell privirea la acel
obiei.:;L ne tot a:;;a 91acesta vazand icoana ne
'ns uflctita. { l , bOQ'iitiei. niitimeste deacelasLdor nebun . .
fiil?dca este s tapanit ' de cea mai tiranica p;uima. EI
bUle sau in casa, daca se duce in targsa
se int08Tca iute aeasa, fiind<;a multe de t.oate i-8,U In-
tristat ochii, a peimit In sufiet mii de rane. :;li dupre
cum acela nimic alta nu vede inaintea ochilor, deca,t pe
femeea iubita de eJ, tot asemenell aeesta tr.ece eu ve-
dorea pte eei ,saraci $i toate celela!.le dinaintea lui, -. .
c m8.,ngaere cat de mica sa nu O'asasca-
:;;i privirilc Ii sunt Intoarsc numai la eei intro-
ducand in sufietul lui focul eel mai grozav pdn privirea
acelora. Foe este eu adeva.rat aceasta patima nenoro-
dta; foc care consuma pe Gel cazut In ea, $i dliar de
nu ne-ar fi amenintat cu gheena $i cu osanda,
-cele prczente inca sunt 0 mare osanda; dici de a fi
tortur-at de aceasta boala gloozava, de
a nU-l mal da de leac nici odaUi, este 0 osanda din cele
mai mari, - deci numai acestea ar fi deajuns ca sa-l
faca a fUgl de aceasta boala ... rnsa nimic nu este mai
rau en. lipsa dB minte, care pe lang-a ca poarta cu sine
Intristare de faptele sa v;3,r$ite,dara inca nici un folas
macar nu-i procura.
. De aeeia va rog de ataia boaJa ehiar delainceput.
Dupre cum frigurile la ineeput eal?d ataea . pe cineva,
flu-'l inficl'banta muIt cu setca pe bo!nav, dara dupa
OMIUA xr 143
aceia fl face de a suferl. grozav de
sete, i?I chIar de I-ar da un altul oricat de multa bi'iu-
tura, tot nui ar stinge setea, inca mai mult se aprinde
cuptorul, tot w?a se petrece $1 eu aceasta, patim:'L Daca
noi nu 0 - yom impiedeea dela 1l1ceput ea sa intre in -
sufietui I1ostI'U, $inicinuvom Inchide ui;iije, apoi odata
intraw,va faee multa st ric.il.ciur. e eelor C8 (; vm- nrLJ .
: , Cad, inhit-ilor, ,:;el:C\ tlt;n::;, Drecnm :;;i ;::.01i-' r eI"
vcr dainui in D1ai mult tlf11p, de\' lIJ. iJiai-
termce. Acest fapt l'ar putea vedea cineva petrecandu-se
Jiii in toa te celelalte imprejurari din natura. 0 planta, dc,
pilda, cand este rasadita de curand, cu u$urinta se poate
smulge, dara cu trBcerea timpului inradacinandu-se tare
numa.i este a;;a de u;;;or ca la inceput, ci este nevoie
D mal mare osteneala_ :;li 0 c1adire de curand facuta se
poate rasturna u:;;or de cei ce nu suntrnultiimiti eu ea,
pe cand daca. va fi bine Intepenita, apoi Inu1te 'greutfqi
va aduce ceior ce ar vol. sa 0 da,ra.me. Chiar si tiara
salbatecadac<I s'a cuibaritundeva pc un timp mai 1n-
delungat, cugreuva fi alungata de acolo. Deci. De eei
. fost vcueeritipana acum deaceasta patiir;a, eu
nstatuesc sa nusc a. fi .stj,pa,nitj , cad este mai
u$or a se
v
paz! ea_ sa nu .cada, decat ea dupii
ce eaJzut sa l3;ra ce.I. au fost cu::-
Cel de aceasta patIma 91 vesLesc ca daGa
se vor preda pc unui doctor co eu vauLul. ii fa-
gaduiesc nadejde de mantLiire Cll charul.!ui Dumnezeu.
Daca vei eugeUi. 1a eei ce au patimit de aceasta boala
au cazut in ea :;;i s'au ridiCat dura aceia, vei avea
rante placute pentl'u izba virea de ca. .
; cine a in aceasta boala" iara dupa aceia
s!l fldl cat u$or? Zaehcu acel po men it de evanghelist.
Cwe ar putea fi iubitoriu de . bani ca vamesul '?
ca fara doe veste e! a de venit filosof, a stins
.vapaea po!t81. MathelU a postolul de asemenea,
caCl a tost vame::;;, traind intr'una numai Itl
rayire. Dara ::;;i e1 iute s'a izbavit de aceasta, patirna,a
stms .setea vde :;;i s'a indeletnicit eu anevointa du-
pe :;;i pc altH ca a vandu-i
In . tu sa nu . te eaei daea
YOle:;;tI, apO! iute vei putea sa tc ridici.
daca voie9ti, apoi iti vom prescrie, dupa regula
ctoctorIlor, reteta de ce trebuie sa faci cu cea mai mare
exaetitate. Deci, mai 'nainte de oriee trebuie de a. rew;l
144
OMILIA XI
._--
in aceia, ca sa nu te niei sa te impu-
tinezi pentru mantuirea ta, iara dupa aceia sa nu ai in
vedere numai exemplele celor ce s'au izbavit, ci su-
ferintele celoree au staruit in pacaL Dupre cum noi
trebuie de a 11e gandl . Ja Zacheu I,1atheil1, tota$3,
trebuie de a ne gand! la Iuda la QhiCz1,.
Al,iar, la
"fe!lli -prln: cel dlntal sa scaatem-.d-In sufietil-i -:nOStfU ues...;
nadajduirea, iara prin eei dealdoilea sa taiemlenevirea
noastra, $i sufietul nostru sa BU cada jos fata cu sfa-
tuirile puse inaintea lui. $i sa ne dascalim pre noi 1n$i-ne
de a spune, ceia ce ziceau :;;iludeii aceia cari 5e apro-
piase de Petru :;;i-I intrebau: "Ce trebuie sa facetT)
ca sa ne mantuim" (Fapt, 2, 37)"? $i 'vom auziatund
ee trebuie sa faeem. $i ce trebuie sa facem '? Saeunoa$tem
nimicnicjea lucrurilor omene$ti, $i cumea bogatiea este
ca 0 sluga care fuge $i este nerecunoscatoare, E;li ca ii
<lGufunda in mii de rele pre cei ce 0 au. Acestea aitele
de acestea sa ni Ie spunem Inlr'una. $i dupre cum doc-
torE mangae pe bolnavii car'i eer intr'una apa rece,
ca Ii va da, insa mai intai pretexteaza ca.
iz\,orut este departe,ca vasul lipse$te, sau c;a tirnpul nu
permite pentru moment, sau $i aIteIe de aeest feliu,-
caci daca ar consimti imedieat la cere rea lor,prin aceasta
lia l' at ita mai mult pofta lor - tot a$i1 sa procedam $i
noi fat.a de iubitorii de argint. C8.nd de Pildaii SPiHi':.
vuim sa 11e imbogatim, nOl nu de inda{<'t sali spuneffi
ca nogatiea este un rau mare, ci sa tim de acei a$ipa-
rere cu dan$ii, spunandu-li ca $i noi voim aceasta, 1nsa.
1a timpul potrivit, 9i ca noi vOlm adevarata bogiitieop-
care poarta eu sine ll(;peritoare pentrutine care
ai strans-o, iara nupenlru altii, ba inca de multe ori
chiar pentru dU$mani. Apoi sa aducem la mijloc $i cu-
vinte despre adevarata filosofie, spunand ca noi nu po-
roneim de a nu se imbogati cineva, ei numai de a nu,
se irnbogatl. rau, fiindca este eu putinta de a se imbo-
eineva 9i fara lacomie, $i fara rapire sau siluirea
aproapeluj, $i faTa, ca sa auda blestemuri dIn parteFl. tu-
turor. Cu ' ni$te astfeliu de vorbe mangaindu-i mai dina-
inte, sa n11 Ii vorbim de loc despre gheena, eaci eel ce
este impatimitde aceasta boala, nu ar suferi deodata ni
9
te--
astfeliu de cuvinte. Deaceia, toate vorbele sa Ii adueern
numai la imprejurarile din vieata aCeasta, 9! sa Ii zi-
OM1LiA XI 145
a-te. imbogati prin li'icomjeV' Voi8E;lti
stra.I}gl aurul $1 arg.mtul pentru altH, iara pentru
tme mn de blestemuTl 91 de acuzatii "? Caci cel desbracat
de tine se sbuciuma fiind lipsit ere cele trebuitoare se vai-
c,lreazaasupra ta, 9Hi atrage fiii de acuzatori' sive-
.nind sara 01 se . perinda prin piata in dreapta:;I.,j 1n
, Bt9jJ-gP.;;, ... :$i. ._cararile_ unde ;.Zi---.va
aaapostl tr!1pul1I1 titflijullloptei. . $i purn se vactiica
ll!un_clt <:hiI}uit de stomab,. de foame
ae hpsa, prlvlghmd, de multe orl fimd frlg, sau ploaea
cazand asupra lUI? Tu, dupa ce te-ai imbaiat te rein-
torei acasa imbracandu-te eu haine moi, vesel in-
cantat, 9i alergarld iute la eina cea Iuxoasa eiti s'a
pref?atit, pe ,acela, ratace9te prin targfiind alungat
mtruna de frlg91 de fom:ne, merge .pe drum cu eapul
in'-. $i cUrDainile intinse Inainte,E;li niei nu "in-
drazne:;;te macar dea adr.esa cateva, cuvinteeelui pHn
::;i imbuibat,pentru hrana ce-i trebuie, ba inca de multe
ori fEnd batjocodt el pleaca mai inaintede a deschide
gura. Deci, cand te ' duei acasa te cuJci pe palul tau.
oand ai in casa lumina stralucitoare, cand masa itf
este gata $i incareata eu detoate, aturiei aminte
de acel mi$eI $i nenaroeit, care ca 9i canii se' per nda
pe strade, prin glod $i intuneric, $i care de multe od
nu se duee deacolo Ia casa sa, nici Ia femeia sa, nici
pe pat,ul sau, !?i laun aE;lternut depae, canii cd
turbatl pe can-I ved.em pribegind in timpulnoptli, Tu
daca ai vedea chiar 0 miea picatura de . apa strabatand
prin aqoperemantulcasei, rascole$ti toata easa, chemand
slugile,$L toale mi$cahdu-le, pe cand acela stand in pae
sau in glod, infaE;lurat in zdrente, rabda frigul eel mai
asprm)! ' -
Dara oare care fiara salbateca nu s'ar in
asemenea imprejurari"? Cineeste alat de crud 9i neo-
menos,incat sa nu fie bland eu astfeliu de neno-
rociti? $i eu toate acestea sunt uniia cari ajuna Ja atata
salbaticie, incat spun ca nenoroeiti patiJ%ese cele
vrednice de AI' trebul ea ii sa planga 9i sa Ie fie
mila de ace$ti nenoroeip, cautand a Ii alina nenorocirile
iara .nu sa-i mai invinovatascacu cruzinle E;l'i neomenie:
Pe ace9tiia eu i-a$i intreba: de ee oare patimesc aceia
cele vrednice de patimit "?Ca voiesc a se hrani $ia nu
pieri de .foame"? Nu,zie ii, .eipentruea sunt lenesi $i
nu muncesc, $i tu nu oare tara sa munce$ti '?
lIi038 10
146 Ol\!TLlA XI
Dara: ce'? Oare nuf<lci 0 ,treaba CII
odce lenevire, ?i pc alt,n '?MaI
bine ar fi fost ca $1' tu sate fi ' lenevIt 10 " acest m?d?
fiiridca e cu' i:nult rnai buna lenevjrea, decat de a
avutiIl altuia. Acum insatu , interviii;>i in , nenorOCIrl
straine, nu 'olJ:nai 030 cum n'ai njrriie, cf inca $i ih-
pe 2.(:ei !l?horocitL . ", . 'v. . .' ..
Sa. ji ' 111ai pO-vestirriapoi' IlenOI'bClrlle 'st.ralne, ae
aeei orfani rama$i tara .de a<?ei , ce stau
prin temniti, de eei trIbunale, de
cei ce sunt en frica in vIeata, de vaauvule cele
tate ale femeilor, de prefacerile .$i schimbari!e t?ele
de veste a eelor bogati, eu frICa aceasta sa h
cuaetul lor. In povestirile ce Ii Yom face de altn,
ii convinge de a se ?U
de acostca Sa so petr-eaca $1 eu Cael eand.Il
VOl' auzl. ca, fiui cutarui lacorn $i hrapitoriu, ca feme!8,
"'u"'C:Y'u;"" "' are a facut multe faD
l
' te tiranice, dupa moartea
'--' i.llAIL lI..N V _ _, oJ ,
sotului ei a pa timit mii de rele, ca cei .. nedreptat1,t! s
asuorafemeii si 'asupr-acoplllor acelul
si cit eu totii ,declarat razboiu din
,". ", ' n ' , , .; - ' In
partite 'chiaro daCCt ai' -il -, EtHltre \.it a Ind., " lJ(J;:)lffi;. lL 1 , .la ..
urmLi vor teme de a nn patiml. ii a93., . se. vo,r
face mai fntelepti, temandu-se ca nu cumva al lor:
sa patimeaseade a cestea dupa lor .. Cand
spunem aceste<l, sa nu Ie spun?m ca, cum I-am
; ',a' PO,vat u\. en. nu cumvacuvmtele noastre sa S8
",0.,, ' " , , ,

hl"n<> (':1 "9 Ie ill. ca l"n forma e IS Or!SIre. CAll C\. t-'" "0 ........ .. .... ., . ..... '" .... v ......
Cbiar In aUe converza,tiuni noi sa pa;nm spre
o asemenea discutiune, no?ontemt sa I
felill de povestiri, 11e 'ngadumd de a de.
decat numai de acestea: eum casa cea stealuclta a cu-
tarui a cum ,rustie", curp. toay::
celedmauntru au cazut pe manl stra:ne, ?ate
slInt pe fie care zi asupra ImpreJu-
rari nenorocite; cate dintre sluglle aJuns
sa ceara de pomana, ::;;i cate au grosyn
toate acestea noi sa ,lespunem compatImllld pe raposa:t,
in acel3,$i timp $i dispretuind cele prezente,caastfe}m
cu mila cu sa eel teapan.
Dupa ce, in fine,lI vom sau de
povestiri, atunci vompute.a sa de
c,a , cuI?l,-!lm , sparlea. pe, "dam;;].l,. C1
fiindu-m mIla ;;1 compatImlOd pc acel nenoroCltl, carl
OM}LIA XII 14,7
au c3.Zut in acest pacat. Sa Ii spunem ded atunci: '$i
ce trebuie a vorbl. , de cele prezente'? ---.: cad ale noastre
nu eD.man ' numai ' aici, - $i ni;;te astfeliu de oameni vor
primi cea mai se v<?r' duce
;lD unde vor gasl rlurrde foc, \:16rmele
cel neadormit, intunericul eel nesf<'),I',';;it. ,,?i c0b
v8$nice)}. "
' ' Dacanoi Ii I?optim int.r'una ni:;;te Clstfe!iu de 1:;0-
vestiri, odata eu dan;;ii ne yom indrepta pe noi, izba-
vindu-ne de 0 astfeliu de boala, iara in ziua aceia vom '
avea laudatoriu al nostru chiar pe insu$i Dumnezeu,
dupre cum ;;i Pavel zice: atunci lauda va fi
caruia dela Dumnezeu". Lauda dela oameni se scurge
degraba, ,;;;i de multe-ori nici nu purccde din cuget cur'at,
pe cand lauda ileJa, Dumnezfm ra.mane straJu-
ee$tc intr'una. Cad cand te lauda cel ce ;;tie totul chiar
mai 'nainte dena:;;terea ta, $i cand acea lauda cstc
1ipsita de orice patim5., atunciestedovada. cea mai ne-
eontrazisa 'devirtutea. , ta. Dec.i; noi acestea, sa .
facem ai7a feliu ca sa fimlauua(.i de Dumnezeu, sa
ne bucura.l tn de l11ai 111ari bUlluri. - tie eet eu
totii sa ne In vrednieim, prin charul $i filantropiea Dom-
nu1l!i nostru Usus Christos, earuia impreuna cu Tatal
ell Sf. Duh se cade slava in veci. Amin.
OMILIA XII
aces tea, fratiior,am inchipuit intru mine
si intru Apollo pentru voL ca intru noi sa va
inv3,tati, ca nu mai mult decat ce este scris sa
(Cap. 4, 6).
, Pe cat limp avea nevoie de cuvinte grele, e1 n'a
descoperit scena, ci converza astfeliu ca fiii cuai numai
01 insu:;;iera care auza, pentru ca demnitatea persoa- '
ne)orfnvinoviitite!ovindli-se de cei ce fnvinovatau, sa.
nu Ii permita de a se abate dela vin6vatiea lor lamanie.
Darafiindca trehuia, 130 urm8, sa dea pe fata vinovatiea
lor, deaceia .aridicatmasca, a ridicat '9,ieortina1$i ,!!..
148
OMILIA XII
aratat persoanele ascunse lI1darat, in den.umirea lui Pavel,
a .lui Apollo. De aceia zicea: ,,$1 aces tea, fra-
tilor, am inchipuit intre mine si Apollo". dupre
bOrIl se petrececu(iopiiicei .. bolnavi, cana zb.ut f?i
respingfioctoriile ce Ii dau doctorul, iara C,81 ce stan
pelangiibQlnaviclliaml'5 .. pc tatal copHnlui J)e-
dagog; pen.tru cu GIn. max!!::.
doctorului" sa Ie dea singuri bolnavului;
frica lor sa Ie primeasca :;;i sa se lini$tEl0-sca., tot ]1
Pavel urmand a:"i acuza pentru altii - umia ca nedrepta- .
tit
i
, iara a1tii ca cinstiti poate mai mult decat trebuia-,
n'a pus pe fata persoanele, ci a adus yorba asupra per-
soanei sale $ia lui Apolio, ca sfiindu-se la acestoF
nume sa prirrteasca medicamentul. fiindca II l'au pn-
fnIt, apoj la urma a $i dat pe Tata cele pentru. care a
. vorbit atata mai 'nainte. Accasta purtare a JUl .
op a fost ipocrizie, ci $i v fata; de
Daca el li-ar fi spus pe fata ca VOl
barbatii sfinti $i minunati ))? aceia s'ar fi $1
:;;i-ar fi intors spetele; dara acum spunand ea "nue pre a
pUJiin imi este ca sama jlldec de catra voi" $i
lara$i: "cine este Pavel? cine este Apollo?" prin
aceasta a facut ca vorba lui. sa fie bine primita. Pentrll
aceia tocmai a 9i zis e1: "Acestea le-am
intru mine ... ca intru noi sa va inv3,ta\l, ca
nu mai mult decat ce este --scris sa gandiW',
aratand prin aceasta, ca daca ar fi adus yorba
ii n'a)' fi putut invata ceia ce t,rebuia sa Invete, $1 OICl
ca arfi primit . indreptarea, cu cele
vorbite. Acum insa sfiindu":sede cei de pe langa Pavel, .
au suferit cu U9urinta ce este ." ca nu
mai muIt decat ce este scris sa gand1t
1
?" Este
scris: "De ce vezi paiul ce este in ochiul fratelui
tau, iara barna care este in ochiul tau n'o simti"
(Math. 7,3)? $i: "Nu judecati, C3; sa nu fiti jude-
ca\i" (lb. 7, 1).Daca noi suntem una 9i suntem lcgat
i
lmpreuna, apoinu trebuie a: ne rasculauniia asupra al-
tora, IlU se euvine. "Cel cc se pre
sine,zice, se va ,inalta ", $i "cel. ce sa fie
intai, sa fie sluga t.utufor" (Math. 23, 12. Marc. 10,
43. 44). Acestea sunt cele scrise.
.OMILIA XU 149
._----------
;'Ca sa. nu va unul pentru altul,
Aic}. lasand pe das-
cah, ceartape llcemcl, cacI ace$tIIaerau cariatitau De
das(;alfspl'e .mandrie. Dealmintreleadascalii nid "n'ar' fi
primit cuu$urinta asemenea. vorbe,pentrudorir)ta ee
' {y .lurne8.seii:; ftil"?dca _erau
. patima, '",-,- rie ' cana ucenicii '
slavapentru dam;;}i, ci dai:)calilor, mai cu
rinta sufereau'certarea, 91 erau mai cuptiteredecat
dascq.lii, de a impra9tiea aceasta boala. A$a dara, si a
5e mandri cineva pentru altul, tot maudrie se chiama
de9! poate ca e1 nu de acea boala. Dupre
eel ce cugeta, lucruri mari pentru 0 bogatie straina,
face acea.sta din lipsa de minte, tot a9iL E;;i cel ce se
ma,ndreE;:te pentru slavastraina: bine a zis apostoiul
ca este mandrie acest fapt, intrebuintand expresiunea
?oulWutY, - care in primu] loe insamna wn/la1'8, - caci
cand un mltmbrual trupului se rascoala I$i iesa din
Jocul sau, nimic alt nu este decat infiamatie sau umftare .
. prin urmare boala. De altfeliu un membru al trupului
nici nu devine mai ridicat decat celalalt, de cat numai
cand se umfia. Tot a9iL deci $i in trupul biseriCei cel ee
se rnandr'e;;te este bolnav 9i patime:;te rau, caci s'a um-
fiat mai mult de cat mEl.sura comuna. aceasta, dcci ,
osto un t"eliu de infiamatie. sau umfiatura. dupre
Cllm in trupul o.nului cand. vr'un sue strain 8i rau S8
prin sange
l
nu 11:!-sa sa 'se sucu-
.1'11e cele prielnice, iara dinaccasta cauza E?i devine
umfiiitur0 organului, tot a9a $i din cau?:a rationamen-
telor s treine intrate insufletul omului, se mandriea.
Acum, tu priveE?teln ce insemnare trebuie Iuata mai
cu sama expresiunea "ca sa nu va mandriti " , cad
umfiatura are inauntru un sue conrupt, de care este
l!1carcata. Acestea Ie zice apostolul, nu taind orice vin-
decare, ci numai vindecarea In rau. Voiesti a vindeca
pe cutare? zice: nu te impiedic. insa nu spre vatamarea
altuia. Nu ni s'au dat dascali, ca noi sa ne impere-
chiem unii contra celorlalti, ci ca cu totii sa fim uniti
impreuna. Cad de aceia $i generalul sUi. pus In fruntea
armatei, ea pre eei despartiti in diferite regimente
faca un singur corp de armata, daca ar VO! sa rupa
armata in bnditi, apoi atimc1 el va 'lndeplinl rolul mai
mult al unui vrajmU$, de cat al unui general.
150 OMILIA xu
"Ca cine te alege pre tine? ce al care
n'ai luat" (Vers. De astadata a lasat pe cei stii-
paniti (ucenici) trecut 1a stapanitori. Ceia ce e1 spline
aici, aceasta insarnna: ({De unde se poate dovedl ea tu
e.;;ti vrednic de a fi A$a dara s'afficut v1"o jude-
cata r :11;,Jj lricdI1-tc '/1'0'0
vr'Q ispitlre '? Da2u, . Il.U- ai cc 'Ca utc5.
oamenii dau pac8rea ciUeodata, toiu$i jndecata lor
nu este dreapta. Dara sa spunem chiar di e$ti vrednic
de laude, ca ai In adevar cu tine darul dea fi pI,leut
tuturor, ca judecata oamenilor ilU esto conrupta; ei bine!
$i nici atunci chiar nu trebuie sa cugeti Ilieruri mari
de tine, fiindd ceia ce ai, nu dela sine-ti ai, ci ai primit
de Ia Dumnezeu. Deci co ai ati iDSlI'71, nefiind nimic al
tau Daca ai tu cev8o; $i a ltii au impreuna eu tine. Nu
sunt ale tale succeselc pc care Ie ai, ci alecharului lui
Dumnezeu. De vei spune ea ai eredinta, apoi aeeasta
t.i-a venit din chema.re; sau de vei spune clecharUT',i,
sow -de iertarea piicatelol', .sau deputer'iIe $i mimmiie
ce sau de cuvantul iavatatoriu, sau de or'ice,
toate de -acolo le ai,toat-e:ue 'acolo le- ai prirniL uai'a
ce ai spune-mi, pe care nu ai primit, ci Je ai numai din
ispraviJe tale'? Nu poti spune nimie. Deci daea totul ai
primit, dece cugeti lUCI'uri mari De aceia tocmai tre-
buie ea sa te moderezi. did ceia ce ti s'a dat au este
al tB.U, ci al diital.oriului Duri:mezeu; _ Daca ai luat, dela
dansui ai luat, _ darB. ai luat dela dansu! nu pc aJ tau
ai luat, $i claca n'ai luat pe al tau, de ce cugeti lucruri
mari, ea $i cumar fi al ta u
De aceia. a $i zis: "lara. de a-i luat, ce te
ca cum n'ai fi luat"? Deci, pregatindu-:$!
cllvantuldupre urrnarea fireasea a imprejurarilor, arata
ddan$ii au nevdie de multe, ea $i cum pareea ar zlce:
({foarte bine! -- rnsa chiar de ati luat totul, nu trebuic
ClI toate acestea a va mandri, ' dci nimie nu' este al
vostru; ba Inca acurn sunteti lipsiti ehiar de multe.
Acest lucru el a dat sa se inteIeaga ehiar de la inceput
zicand: "N'am putut gral voua ca eel or duhov-
$i ;,nimic n'am judecat a' :;;ti intru voi,
fara illimai Dre IisusChristos" . 5a.ra aid aduce vorba
mai mU$catoa're oarecum. zicand:' "lata' satui sun-
teti, iata v'ati inibogatit " (Vel's. 8),adeea: (mu mai
OMILIA XI! 151
aveti nevoiede nimie, ati de venit, ati ajuns
la culmea .perfectinoei; credeti . ca nu mai aveti nevoie
de nici de apostoli; nid dedas,cali. "lata satui
sunteti ". 7-iC8. Si binea intrebuintatel exnresiunea
"iata (I;'OYj = ddjaj, aratand .
pare rei lor, ' :;;ilogamtareacea pi' osicasc:).. De ClG6.la
luandu-i in derfdere, pareca Ii-ar spune : aUu. decura,nd
ati ajuns. la ceia ee s'ar'fi
fnlr'un lImp asa de scurt. Cele deSaVar$lte ram.an.
in viitoriu, insii a se saturaeincva de putin, e dovada
de un suflet slab; a crede cineva ea din putine se va lm-
bogatl., ca sufere de boaJa de mare, sallca
este 'tampit. Evlaviea, sau cucerni ciea, este nesalurata,
adiea nu. se 0
tare copIllireasdi. de a creae cmeva, ca GnJm' deja l!l-
ceput a 1uat tolut $ia Iuerur i mari de dansul,
ca :;;i cum ar fi a,juns 1a sfar$it, in timp ee el poate IlU
se giise$te nid la -. . ' ; V' . . , " .
. Mai departe apOl Cl II ru!?meuza prm celeJalIe
expr'esiuni incarnai niun,- eacidupa cezice: ,; iata C.3,
satui 'sunteti" a adaos irnedieat: "jata v-ati imbo-
gatit, fara de noi luati iri1paratiea, fie deati
imparati! ca:;i noi impreuna cu voi 'mp:1-
I'atim". Foarte grcoiu estecuvantul lui aid, 9i de aC6ia
I-a' $i pus la urma, insotit de cea mai aspra dojaniL
Caei atunei sfatuirea este demna 1\;1 bine prirnita, cand
lmpreuna cu aCllzatiile se vorbe
de sfieala $i de rU$ine, fiindca este deajuns de a lnfrana
. un suflet a-I 10:\,l mai taro dccat aeuzatiilc
aduse pe fata, ni$te v<?ree
Ii vor si vindeca rana $1 rU$mea capatate dm mvmova-
tirHe' aduse. Ct:ia ce.estede I?' vorbele provo,:
catoare de rU$me $1 de sfieala, tocmm aceasta este mm
eu sarna eli doua Iucruri contrare 5e ca$tiga deodata:
intai, cit 0 Jovitura mai grea decat pira invederata
adusapersoanei, $i al doilea capregate$te. pe eel eertat
atat de greu de a se otell. mal. mult inrabdare.
.' "F8r8. de noj luati imDaratiea". Multll. emfa.zl').,
in este fata de dascali, . $i fata de
si lot-odaJa se da pe fatii nu numai Upsa de con:;;tiinta
uceniciJbr,ci ehiar .$i -prostiea lor. Ceia ce el spune
aiei; aceasta . insamna: (dn mkazuri $i ostenele, zire;
152 OMIUA Xl!
tbate ni sunt comune, $i noua $i VOlla, fnsa inrasplata
$i in cLinunivoisunteti cei intili; lnsaeu nu ina "upar
spl,mandacestea,ne aceiaa adaogat: ,,:;;i fie de
ati Apoi ca sa nu se para ca este aici 0
.... ironie;. aadaos: "ca !:,)i .. noi IIl1pr-euna \loi sa,
i'mparatini" , adeca; Cq, $1 poi sa. ne . lovrednicim acelor
bunuri.
Ai vazut cum a aratat la un loc asprimea 9i
gostea parinjasca, unite cu parerea lui filosofica Ai
vazutcum doboara trufiea "Ca mi se pare ca
Dumnezeu pre noi Apostolii, cei mai deapoi (cei
mai 'de pe urma) ne-a ca pre ni!:,)te ran-
. Quiti Bpre moarte". (Vel's. 9). Multa emfaza r'nulta
asprime in cuvant se arata iara$i in expresiunea "pre
noi", :;;;i Inca nti s-a muJt;'imit numai eu aceasta, ci a
adaos t=;;i demnitatea lor: "pre noi Apostolii", zice, eu
care ocazieii atinge foarte mult, ca $i cum pare ca ar
ziee: pre noi cari suferim mJi de rcle, cari semanam
propoveduirea evangheliei, $i cari va lmpingem pre voi
spre 0 astfeliu de filosofie; pre noi , zic, ne-a aratat cei
mai de pe urma, ca pre ni$te randuiti spre moarte,
acteca ca pre ni$te condamnath). Fiindea a fost zis mai
'nainte "ca !:,)inoi impreuna sa irnparatim eu voi",
cu . care ocazie a slabit oare cum aspr-irnea in cuvanL,
apoi ca nu cumva accasta sii-i mole$asca, iara:;;i se l'e-
intoarce la ace 1 subiect cu mai multa manie, zicand:
"Ga mi se pare ca Dumnezeu pte nol Apostolii,
eei mai deapoi ne-a aratat, ca pre ni!:,)te ran-
duiti spre moarte". Dupre eum vad, zice, $i din
cate spuneti voi, apoi cei mai dispretuiti oecat toti,
cei mai eondamnati, noi suntem; iara daca noi suntem
expm;;i a patirni pururea cele rele, iata c8 voi deja va fn-
chipuiti ca ati fmparatiea cerurilor, ea ati
$i cinstea $i premml. Deci, voind ea cuvanlul sa-l duct!_
la 0 mai mare absurdit.ate, sa-l arate ca neprobabil
din toate de vedere, el n'a spus simplu ca noi
apostolii simtem cei mai de pe urma)),cica Dumnezeu
ne-a faeut a fi cei mai de pe urma. nu s-a multa-
mit numai Sa zica "eei mai deapoi", ci ca adaos::;;i
"ea pre ni!:,)te randuiti spre moarte" , ea astfeliu
OMILJA Xl! 153
chiar $i cel mai .sa cunoasca neprobabilitatea ce-
lor spllse, $1. ca asemenea vorbe sunt ie:;;ite -dintr'un
flet amarit, ,;;i care Ii ru;;ina putemic. ..
01 Tnteiepciunea lui Pavel; cur'n el,
Imprejudiri!e toc-
.. .. l'}!cmst,-t; QBlq
at:elB zic, purcoia'nd :ue' astiidata" -nu-
inindu-se pe, sine randuit spre ' Ii pe
dao$ii foartetal"e. Atat .. de mare $i de important este
faptul :acesta, ca adeca cineva sa faca totu\ la timpul
potrivit! Pr-iflexpresiunea "randuiti spre moarte" ,
el intelege aici: pe cei condamnati vrednici de mii
de suferinti. "Pentru ea ,priveli!:,)te ne-am facut
. lumei, !:,)i ingeeilor !:,)i oamenilor". Dara,re Insamna
"ca 'privelj!:,)te ne-am facut lumei"? Adeea ca (mu
suferim aceste nacazuri numai intr'un colt mie allumei,
ci prettitindeni $i deJa toth). $i ce v-a sa zic.Ji ,,!:,)i in-
geri lor"? Se poate, zice, ca sa fie cineva priveii$te
luriiei $i oamenUor, $i nici de cum ingeriIor, daea ceJe
petrecute suht mici nebagate In sarna, -- insa lup-
noastre sunt deaceIea, ca StAnt vrednice de pri-
veJi$tea ingeriloro Pri cum deJa . cele cu care el
se $1 se dispretue:;>te pe sine, se arata tocmai
mare important, cum in. acela$i timp Ii arata pe "
.a.ceia ,mici $i dispretuf1;i, tocmai deJa prin care ii
cugetau 'lucruri mari de dan$ii.Fiindca a fl ncbuni
.pentru Christos se parea ca este mai de disprctuit
<;teeM de a fi intelepti i fiindca .a fi slabi S8 parea ca
este mai de dispretuit decat . a fi puternici; preeum a
fi necinstiti se parea ea este mai de dispretuit d3cat de
a fi sla viti 9i renumiti; $i fiindca pe unele urma a Ie
arunca, iara pe altele ale primi, apoi arata ca acestea
sunt mai bune :;;i mai insemnate, de vreme ce au atras
privirea nunumai a oamenilor, ci chiat $i a ingerilor.
Lupta noastra, zice, riu este fata numai de oameni, ci
fata $i de puterile cad $i acestea ne privesc,
$i de aceia aceasta Iupta este ca 0 mare priveli$te inain-
tea tuturor.
"Noi nebunipentru Christos, iara voi inte-
lepti intru Christos"; (Vers. 10). aceste vorbe Ie-a
spus tot ca sa-i rU$ineze, aratand ca este cu neputinta
sa se fntarnple astfeliude lucruri contrare, ca nici
154 OMILIA XII
nu 5e poate ea in acelea$i imprejurfiri care !"e impotri..:
vesc $i se contrarieaza intre dansele, sa se poata intalni
\'1'e-o datil,. (Cum este cu putinta, zice,cavoi sa fiti
inteleptiintru Christos, iara noi sa fim nebuni; in fapte
tot. dupr? Christo.s? loviti?eere:
tutmdem, erau dlsprotmtl, 91 necmst!!!, '7lSCCl'deau ea.
nu SUIlt nimie .. . peculluuec.n.icii lor st" '}JUeur':lu
ba Jnca unHu' crau ' de n:rulti ca :iltvatati
telepti, de aceia, Pavel spune asemenea vOI' be intepa-'
toare: Cum este cu putinta, zice, ca cei ee propove:.:'
duese astfeliu de fapte marete, sa fie crezuti eu lotul
din contra de cele propoveduite '?
"N oi slabi, zice, iara voi tari , adeca, (<Doi sun-
tern alungaii i:?i persecutati, iaravoi va de multa
fngri,iire, il1sa aceasta DU (l lngaduie natura
propovedllirej);. "Voisiaviti, iara, noi ocarati 4. Prin
aceste cuvinte e1 se adreseaza catra cei DobliI,!,;>l
. . _ .. ..... , n "'"
. cugetau IUCl' Uf"llIlaTJll1 cele QInafacmce.,, GIna lI1IJ eR-
,..... ...... 1 r::i ,;,. ""'- r.'; -HX ............ A ........ ,. D' 'hie.: -' II] ,.: ,uri .
,O"........ IJ!l.J.yl J.1Cll..!.ld!!Zl .... ... 'yl -"'. ...... .....,av'-,,,;,'-ftJ ....... , .,.,1 ....., .... _
tem golLt;;i p:'l,tjmim; 3.9czati
tornici).si ostenim Iuerand ell manile noastre"
(Vers, ii.-'12), adeca nu va luc:ruri vechi, ci
deacelea pe care 1e marturiset;lte timpul de fata. Noi nu
avem de partea noastr;), nj(}j-o yorba >?i nicio laud a ome-
neasca, ,;,i cea dino.fapnka, ei privlrea:
ni este indreptat:l numai spre DllmneZen, $i!1llmaiaeeasta
ni este trebuitoriu de a face pretutindeni. Nu numaiin-
gerii privesc la lupta noastra, ci mai inainte de dan!';>ii
ne priv8i?te insw;;i c1.reptul judeclJoriu,
. !) Deci, iubitilor, sa l1U cautam laudele altora, caei
prin aceasta noi batjocorim pe stapanul nostr-u, fiindca
trecem pe langa dansul ca $i cum n'ar fi destoinic de
a ni admira suecesele noastre, f$i alergam la laudele
celor deopotriva eu Doi. $i dupre cum cei ce se lupta
. pentru ca!';>tigarea de premii in fata unui public putin
numeros, cauta ceva mai mult, ceva mai mare, cane-
fiindindeajuns de destoinic spre lauda lor acel public,:
intocmai af$a se pelrece eu eei ce luptandu-se j'naintea
lui Dumnezeu, nu se simi multamiti numai cu laudele
lui, ei mai umb!a $i dupalaudele oamenilor,
') Partea moraUi. Nil trebuie a cauta laude dela oameni:
(Veron).
OMILIA XII 155
-' - ---_ .._._---_._-- ._-- --- - - - - - ---- --- -
aee!,;>tiia 1asand Ja 0 parte pe eele mari, alearga dupa eele
mici nebagate in sama, atragandu-i?i asupra Jor cea
riiai mare
Aeeasta a resturnat totul pe dos, aeeasta a tulbu-
rat. !Dtreaga. lume, ca' noi uita.ndu-ne 18 08rneni , fgcem
totul de ochii lor,i?i ehiar In faptele bune nu considerarri
lntru nimic de avea pe Dmnnueu eeL admiratoriu aX
nostru, ci eautam afJrobarea ceior deopotrivacu noi,
preeurrl, f$i in fapteie cele rele. noi
pe dansul, ne temenl de oarnem, - de $1 la Judecata lUI
vor sta si aceia, !';>i eu nimie nu putea foJaSi, In
timp ee 'oumnezeu pe care-l dispretuim acurn. 81 singur
va pronunta hotarirea asupra noastra. $i eu toate aces tea
cunoscand :;i f$tiind bine asemenea imprejurari, noi totUE;;i
alerO'am eu gura cascata dupa laudele oamenilo1",ceia
ce unul din pacatele cele mai mario Cand un
om ar vedea, nu ar 10d1"azo1 cioeva sa curveasca, ei chiar
de ar arde de mii de ori deacest rau, . totuf$i tiraniea
patirnei este. fnvinsa, de ru;;inea de oameni, pe cand
bumnczcu- VaZaJ1G si 'stiind totuL .oamenii nu numai ca
eurvesc, ci indraznesc' afacc !jli 'altc fapte ell mult mai
grozave. Deci, singur f3:J?t oare pu e
a oi aduce asupra noastra mll de trasnete dm cerm.
Si ce vorbesc eu de curvie de prea cuI'vie'? Chiar
cele ce sunt eu mult mai mid dec8J acestea, noi I'u!';>!,.
nandu-ne de oameni nu Ie facem, pe cand de Dumnezeu
DU ne sf Em a Ie face, dc!';>i el Ie vede. De aceia . s'au:;;i
zarnisiitatatea 1"81e in lume, fiindea in faptele eels cu '
adevarat rele Doi nu ne sfiim de DumI1dzeu, ci de oameni.
De aceia 8i de cele cu adevarat bune,noi. - fiindca nu
S8 ered de cei mai multi de bune, - fugim de e18, fara
ca sa cercetam natura lucrurilor, ci avand In vcdere
numai credinta celor multi. Tot $i cu
re]e care de$l nu sunt bune, ci rele, nOI tOtW;;1 purcezand
dela: aceasta deprindere Ie s8.var$im, fiindca celor maj
multi Ii S3 par bune, a!';>a ca din amandoua partile noi
suntem cei vatamati. Poate caceia ce eu spun Ii se pare
celor mai multi foarte confuz $i foart e nelamurit; de
aceia este nevoie de a exp!ica mai !amurit ceia ce eu
spun. Cand noi curvim - trebuie a cu, cele
vorbile - ne temem mal mult de oamem, deeat de
Dumnezeu. Deci flindea ne-am supusde oame-
ni)or, apoi i-am facut stapanii nO$tri, $1 de multe, ('"are
poate se par re1e aces tor staparii, In realitate nu
156 OMILIA XII
sunt rele ci bune, noi, pentr:..; a as(:ulta de ace$ti sta-
pani, fugim de cele bune. De pilda: a trai In saracie
rapt se vpare .celor m3:.i ea rU$inos $i '
wjoslLorlUj $! lata ca fuglm de, saraCle, nu doar;i,ca
. saraciea arnceva rU$inos, $i nid ca am ficonvin$i de
_ fiin,dca " agest . Japt 5e, p<!-re rUil'lnos stapa nilor
de aceia noi sllindu-ne de fugim de
saracie. A .fi ' cineva necinstit, despretuit $i lipsit de orice
stapanire, inra:;;i S6 pare eelor mai multi ca ceva inio-
sitorill; .apoi iaLa ca $i noi fugim de ceva, nu ora
doara am fi con vin:;;i, ci fiindca aceasta este hotararea
stapanilor no.r;;tri. Aceia$i vatamare 0 avem $i inlucrurile
contrare. De pilda: a se imbogati cine va, a se trufi. a
avea slava, .r;;i a fi cu vaza in lume, celor mai multi S8.
.$eva bun $i aP?i iata $i noi ahmgam
bogat1ea co gura cascata, nu ca doara am fi exammat
mai'ntai natura lucrului in sine, daca 8 un bine boO'a-
tiea sau nu, ci suntem incredintati din parerea sUlpa11i-
lor nO$tri. A$a dara publicul $i gloatele sunt stapanul
nostru, ba fnca un stapan crud, lin tiran neimbhlnzit,
caci nici nu are nevoie de porunea spre a asculta de
darrsul, ci ajunge numai ca noi sa $tim ce o voie;;te el
$i atunci noi fl urmam $i fara poronea. Atat de
nLeste dragostea$i supu)1erea ce 0 avem fata de ell
Dumnezeu sfatuindu-ne amE;:lnintandu-ne pe fiecare zi,
nu este ascultat de noi, pe cand gloatele de derbedei,
rau naravi.t, niei nur,!1ai are ne'voie de po-
. ' ('onea, Cl aJunge nurYlal casa m arate ' de ce anume
este el mu1tamit, 9i noi de de'ndata ne supunem $i facem
totul. $i cum ar putea cineva, zici tu, ca sa " fuga de
ace9ti stapaniJ) Daca va -a \rea: mai multa lntelepciune
dan$ii; daea Va cereeta 11)5u$i el natura lucrurilor,
dacava nesoeoti votul eelor multi; daca mai'nainte de
toti ceilalti se va invata pe sine singur de a seteme
de rele, nu de frica oamenilor, ei de ochiul eel neador-
mit al lui Dumnezeu; :;;i daea In faptele bune va cauta
res plata f;i cununi numai de la dansul, iara nu dela
6e are .in fapte ,bu.ne, daca judeea
pe altll ca nu ar fi vredmci de a $tl $1 apreciea faptele
sale, ci se numai cu hotararea lui Dumnezeu
acela in cele contrare nu va mai a9tepta parerea altm'a:
cum se poate. aceasta zici tu.
Daca vei cugeta ee este bmlll, $i cine este Dum-
nezeu, pe cine parase9ti $i la cine alergi, $i atunci iute
OMIUA XII 157
vei indrepta totu!. Omul 5e gase$te pacat ca .
$i tine, sub aceia$i judccata $i sub aeeia:;i osanda; omul
in sine este deopotriva eu de$artaeiunea, eleste pamant
$i ehiar de laud a, de multe ori te va
lauda la intamplareffie {ljn hatar, fie din dispretu] ce
am catrA tine, iit1';), caod va san te va <leuza
aefJia;;iintenthll)eO va fam:. Nu tota$a .1U&3. este
$i Duinnezeu, cihotararea iui este nepiHata, iara jllde-
eata ii estedreapta. De aceia trebuie a ne refllgia tot-
deauna la dari.sul, $i nu numai pentru accasta, ci 9i pen-
truca el te-a facut, ;;i te eruta mai mult decat orice, $i
pe tine mai mult te iube$te deeat orice. Deci, clecc, daca
ilavem pe dansul ca laudatoriu minunat al faptelor
noastre, H parasim $i alergam la om, 1a eel ce nueste
nimic, lacel ee, ne lauda cum s'ar intampla,l Poate ca
iti -spune rau,"Viciean -$isplircat, de$! tu nu e$ti
, a9a Apoiprirl acMsta mai mult inca trebuie a-I com-
patimi $i a' plange; fiindd judccala lui este conrupta;
dispretuiet;.te-i u astfeliu de parere, fiindca ii suntbete-
jili ochii apostolii allzfau astteliu de batjo-
'. curi, rideo.u de ceiee Ii defaimau. Poateca te VOf- '
besc ' de bine Daca eSiti a$a precum spun dam;ii, tu sa
nu te mole.r;;e$ti de slavace ti-o dau, jara de cum flU
a$a, apoi atunci mai mult dispretu8$te laudele, $i
considera-Ieea 0 bataede joe. . .
poate sa ;;tii judecatile celor mai multi, cat
de s tricate, cat de netrebnice $i cat de ridicolesunt,$i
cum unele dIn ele sunt mai mult aJe uQOJ'oamenismin-.
titi; iara altele aleunor copii de Asculta dela fn-
ceput, cad Iti voiu spune nu numai de judecatile pu-
blicului, ci $i de ale celor paruti ca mai intelepti, . ale
legiuitorilor dela incepul.Cine s'ar putea crede ea ar fi
mai inteJept decat un legiuitoriu vrednic, care legiue;;te
cele euvenite cetatilor $i cu toate acestea,
unor asemenea intelepti a curvi' nu 1i se parea ceva rau
9i vrednic de pedeapsa.Nimeni dintre dan$ii, $i nici una
din legile lor nu a pedepsitcurviea, $i niei un vinovat
no a fost tarat inaintea tribunalelor, $i chiar dacas'ar
fi incercat cineva sa tarasca pealtul inaintea judecatii,
l'ar fi ris eei mai multi,ba nid judecatoriul n'ar fi su-
ferit unaca aceasta. Jocurile de noroe de asemenea
erau libere depedeapsa, $i nici unuldin acei legiuHori
nu a facut vorba de ele. A seimbata eineva sau ,ase
imbuiba cumancarile, nu numai ca nu erau considerate
158 OMILlA XII
ca piicate, ci inca de cei mal multi erau crezute de suc-'-
cese, pentru care mai cu sama in ospetele osta$e;;ti S8
vedea multa intrecere, asa ca tocmai cei ce aveau ne-
voie de mai hlulta moderatiune in cugetare, 9i de un
trup voinie, sededau betiei $i-$i paralizau trupul, iara
Bufletul $j-1 Intunecau--$i eli toate aC6stea niciun,ul din-
n'a peCiekl,pM" pentru acest
pa,0at .. uara, ce poate ti rnal, ra.u Si
tu acJamarile unor astfeliu de oan18fli, 9i 11u Le
ingropi singur in pamant de . rU9ine '? Chiar daca toti
ace$tiia te-ar admira $i lauda, oare nu ar trebu! ca tu
sa te rn$incii $i sa te asclJnzi, fiind aplaudat de ni$te
astfeliu de oameni, eu 0 judecata atat de stricata'? BJas-
femia, sau blastemul, iara$i sunt erczute de acei legiui-
tori ca un lucru de nimie, eaci nid unul din eei ce b!a-
stemau pre Dumnezeu n'a fost tarat Inaintea tribunale-
lor, 9i niei n'a fost osandit. Darii daca, cinev;l furi:t 0
haina, sau taia pnnga aituiea, sau ii spa,rge8, coastele,
apoi de multe ori era condamnat 1a moarte, - pe d1nd
cel ce blastema pe Dumnezeu, 'nici nu era acuzat de
acei. le.giuitori. co?rupea pe din casa
08:;;i poateavea tCffiCle taptul era conslfJePBt ea 0
nimica, 9i de legiuitori, de eatre cei muJt.i.
Voie$ti p03.te sa auzi 9i altele, care arata marea
lor prostie Cele de mai sus nu sunt pedepsite de dan-
sii. iara altele :sunt chiar legiuite. Si care sunL acelea '?
Se fac teatruri, i?i in ele se 1ntrodLie temei curve$i co-
pii stricati, cari batjocoresc natu ra chiar; acolo in tea-
truri sta sus intregul public, :;;i ace9tiia sunt cari
selesc cetatea, aee$tiia sunt cari incununeaza pe marii
imparati pentru trofeile !$i biruintele lor, pe carii ve:;;-
nic Ii admira. Dara ce ar putea fi mai rece ca aceasta
dnste Ce ar put.ea fi mai grews ca aeeasta placere
.$i dintre ace:;;tiia iti cauti tu laudato\'i $i admiratori . ai
faptelor tale? voie;;ti a te bucura de laudele celor din
orhestra, de laudele mimicilor i;li ale femeilor curve
cum sa nu fie aceasta cea mai de pe urma smintire '?
Eu cu placere i-a;;i intreba pe ace;;tiia: oare este rau
lucru de a rasturna legile nalurei tEste rau de a in-
troduce. impreunari nelegiuite'? Desigur ca vor raspunde
eEl. este rau, ba inca 19i VOl' da ,pal'erea ca. acest fapt
nelegiuit trebuie a fi pedepsit. Deci,de ce introduci in
teatru pe. acei copii stricati, li'i nu numai O<'1-i introduci,
d .inca Ii incarci delaude i;lide daruri negraite"? Alta
OlYflLlA XII 159
data. tu pedepse,:;;ti pre eei cecllteaza a face de acestea
iara acurri ii introduci ca pe ni
7
te binefacatoriob:;testi
{1i cetalei, ba' inca cheltue;;ti 9i bani cudan$ii si ii cresti
eu banii publici! " . '
Dara,zici tu, stint necinstiti. Apoi atunci de ce
j'nacest Dececinstc:;;ti pe imparati Drin
eei necinstiti '? De ce riiscoli cetatile prin ace;;ti'rrecin-
stiti'? De ce hannI, pentrn dA,m;di l' C(ul.i
dac8. sunt necinstiti, ar trebUl sa fie alungati, fiindcu eel
necinstiti se alunga, iara nu. se incurajaza. De ce i-ai
racut necinsUti'? Ca sa-i lauzi sau sa-i invinovatesti '?
Negre;;it ca sa-i invinovate;;ti. Apoi daca ii faci necimtiti
ca ::;a-i in vi novate;;ti, de ceatllnci Ii lauzi i;li-i aplauzi,
tred pe langa dan;;ii ca ;;i cum vezi pe ni9te oameni
einstiti Ce voiu mai spune de im;;elatorijlecele de prin
ipodr'Omii? Ce voiu spune de intrecerile acelea dela va-
nato rile fiarelor siHbatice, sau de lupteie de prin ipo
dromii cu fiarele siilbatecc'? Si aceste spectacule sunt
de toata, nebuniea., eaei ele invahI pe om dea
fi nemilostiv,crud ;;1 neomenos, il deprinde de a vedea
oameni sfa;;ieati, de avedea s<lnge curgand, $1 cruzime
mai presus de afiarelorsiilbatece; Toate aceste f!eomeoli
boale morale Ie-au introdus legiuitorii cei intelepti
.del a. inceput,. iara eetatile aplauda 9i admira!
Dara, daca voie;;ti, sa lasam aceste.absurditati va-
;;;i marturisite de loti, $i pe care legiuitorii profani
Je-au . trecut cu vederea, $i sa venim la ordinatiunile
cele mai respectabile, $i vei vedea $i acestea conrupte
prin credinta celor mai multi. Nunta de pilda se crede
:;;i de noi ca $i de cei de afara ca cinslitii, $i cu ade-
varat ca este cinstita; insa la savar$irea nunt.iioI' se
petree atiUea faptc riclicole, In cat to minunezi auzin-
dU-'le. In Mevar ca eei mai multi stapaniti In;;e1a1.i de
{)biceiu, nici macar nu simtesc absurditatea lor, 9i au
nevoie de altii cas:':iA invete. Vei vedea 1a nunti i;li cho.,
1'uri 8i chimvale, si fluere si cantice ameslecate cu cu-
vinte'murrlare, $i 'betii, 9i 'ospete desfranate, i;li cu un
cuvantcele mai multe necuviinti introduse dediavolul.
$i bine, ca agat;anduma de aceste lucruri voiu parea
multora ridicul, ;;i eei mai multi Val' gas! ca cdc spuse
sunt o mare nerozie din parte-mi, atingandu-ma de ni$te
legi vechi; il1sa eu nu voiu jnceta de a spune acestea,
'Care, dupa cum am zis, sunt mai mult 0 in;;a,laciune a
.obiceiului. Poate, cine 9tie'? daca nu toti, eei mai putini
160
OMILIA XII
vor prlml cuvintele $i .yor, ride impreuna, eu
noi decM sa ridem nm ,eu dam;;I], rlsul acela care
de lacrami, de pedeapsa $i de os1nda cea mal '
mare. 9}eurn sapu. fie ,ge v hula lu-
ct'UI'i. ' cq,nd pe 0 tcclOara trmta pana atun<?l 1[1
saGi' mvatata de a se rm;ina, inca din mIca copIlaXle
r
"",' ,"'<> le1,Jcde" dela Bine orice, , r'u:
4
ine,
.... " 1 o.;y .. "'-:'01...:\..\1 t. " " ' .,' .,' "T, . , ......
o inveii chiar deja
gand-:o , in mijlocul barbatllor 10
rnijlocul eurvarilor;;i Ca;re rau. nu se va
imprima in inima miresei ehJar dm ZIUa
;;inare;:t, obraznicica, nesfieaJa, sla,:a
$i aUele de v Ie. va Chl!1
r
acea
$i ar dorl ca so, 18 alba 10 toate 211e1e vwtel e1.
cele mai multe inva\a aft luxoase,
, de ajci nerul?ina.te, de aid mine de rele. SPU!
ta a:;;a este obiceiuJ, caci daea rau, mClOdata
s:lnu S8 faca, ' iara de este bun, taca-.se pururea. v In
acit:var, sp\lne'mi te rog: oare va curv! nu. este ray'f
Apoi 00
re
yom ingadul ,noi ca sa petreaca rau.;
fie chiaro sinO'ura data '.I De loco de ce oare Fnndca
'chiar D datii petrecut, rau v
este
. A;;!t
:;;ia se veseli acest este
v
rau, mCI
chjar 0 sinO' ura data sa "DU se faca, Jara daca nu este
, '='
raUl faca.-se pururea. . . ,. v
{(Dara. ce zici tu: tu defmm1 nunta spune mm. S?,
nufie una ca aceasta, TIU am ajuns la aceasta
tatc,-insa ell cele ce la nunta,
deprinderile ,;;1. 10 toate
absurditiitile. pin, ace a VOl' Iua
reze 9i vor vletm cu ele mal lO.amte lImp. D.ara, .ZICI
tu, multi admira trumuvsetea r;;1 gratll]e ee
Inseamna accasta Dacaeaeste ,eummte, abla yoate
va putea !'iii inJature biinuieaJa. cea rea, lara daca est
e
'
neingrijitoare, iute va in ca motI':
a1 desfraniirei ziua aeem. de ;;1 sunt atate.a
cand nu se petree de acestea, ?ei mai multI carl eu 01-
mie fiU sunt mai buni deeiH dobltoacele :- numese
batjOcora, fiindcanu s'a mireasa r;;l
considera ca un rau mareca nu a fast !!l
, 11$tea pubhcului, -=-' de 9i maidFel.?t vorbmd, 11 trebUle
a considera ca batjocora toema! cand se petree
neaJapte scandal?ase. r;;t!U <:.a 3i'i ' ce.1 mal
multi Imivor atrlbulmulta u;;ur1Ota, IDsa eu VOIU S,U-
OMILlA XII 161
fed ;;i-aceasta batjocora, numai sa pot avea vreun ea;;tig
de aici. Daca eu a9i fi vrednic de a fi luat in batae de
joc, pentruca sfatuiesc de a dispretu\ credihta celor miilti,
apoi mai lH(:tinte de altii m'a;;i batjocorl. eusingur.
" D.::l.raapQi pdve:;;te celece S8 petl'eedupa aceasta:
t lJ,J,ntirrlsl ll).tImbuLziiei, oi chia'I' sj m timnu! nooHi Dre-
g}Hescde' apune'ip fs,ta !SiH,priveasca 'fru-
rtlUsetea ei cea fcCiorelnica
t
biirbati beti;;i arnet.iti de '
rnulta desfiitare. 1'111 se mu1tamese numai inen.sa, ci
inca ics $i pe strade cu lampioane aprinse $i 0 petree
pentru famfaronada In cursul noplii prin targ, ca toti
sa 0 vada, prin care fapt njmic alta nu fac, decat ca 0
sfatuesG oareeum, ea pe viitoriu sa alunge dela ea orice
ru;;ine. nu stau macar aici, ci 0 conduc insotiti
de euvinte dtnteceuricioase, -=,.. iara aceasta este pen.:.
tru eei mar multi ea 0 lege; -multe slugi $ide cei ce
pocnesc cu bieiIe li irltavara:;;esc graind cuvintele cele
mai ut'ioioase pe care ie-at VOl, atat ia adresamiresei
cat si a mireiui. Nimie nu este cuviincios, ci toate sunt
pline de necinste, $i de slutenie. Buna invatatura de pru-
denta. va maiavea 0 astfeliu de vazand $i au-
zind din capul locului astfeliu de lucruri 1 Bn. inca este
un feliu de Intreeere draceasca din parte a celor ce fae
astfeliu de neorandueli,eaei cauta sa se covar$easca unii
pe altii prin batjocori ;;i necuviintj, prin care necinstesc
pc mifi $i pe cei adunati.
$tiu. 'bi,fil3, ca prin aceste VOl' be eu surit greoiu $i
neplacut VQUa,pentru ,ca caut a taia place rile ;;i mul-'
tamirile aceste,i vieii; dara toemai pentru aceasta ph1ng,
caci ceia ce este displacut, voua vi se a fi pliicut.
cum sa nu fie displacut de a fi batjocorit, de a fi de-
faimat, de a fi neeinstit de tOii impreuna cu mireasa
Daca unul din piai3, ti-a1' ziee ceva rau, tu pui in mi;;-
care mii de Iucruri consideri vieaia tade nElsuferit;
iara cand te slute$ti In fata intregei cetati impreuna eu
eeea ce urmeaza ati fi sotie; te bucuri de aceasta ;;i te
mandre$ti Dara oare cam nebunie nu estcaici 'f A'i'a
esteobiceiul zici tu. De aceia ;;i jalesc eu, caci Cll ade-
varatca e vrednic de jalit, fiindca deavolul a ingradit,
a;;a zicand acest fapt in obiceiu. Fiindca nunta este un
act solemn, care leaga neamulnostru la unIoc, $i este
pricina a multor bunuri, de aceia demonul acela viclean
tuiburandu-se, caci eunoa;;te ca prin casatorie regulam
omul se ingrade9te $i se aparacontra curviei, el intro- '
i6038 it
162
OMILIA XII
duee curviea in aU r.nod. In ,ni9te de multe
fecioarc au fost ru.';nnate, 91 dac::l, nu pretutmdem, eel pu-
tin diavolul 5e multameste deocamdata cu cuvintele,
sau numai ell efmtccele se
zie, cu faptul ca se da miresei ni$te exemple peplacul
lui, $i ca mirele este pus in intregei cetaii.
S6 Det.r-Ee In..
noptil, ca nucurrlva, intuneriGui sa fie'ca un.
perdeaa acestor reie, iata ca necuratul a-Ia<:ut :sa se
introduca multe facle lampioane, C<;lre nu lasa, Ca 81u-
tehiea sa se ascunda priveli:;;tei lumei. In adevar, ce
acea multime de lume adunata'? Ce se prin acele
betii nebune'? Ce se vra prin acele poenituri de biee'? Oare
nu este invederat, ea niei ehiar eei ee :sunt prin easele
lor l'etra.::;;i ::;;i euprin:=;;i de un somn profund, sa nu fie in
neeuno$tiinta de asemenea necuviinti, ci de
pocniturile bieilor, sase suie pe garduri sa privea2,ca
ca martori ai acest6r comedii'? Ce ar putea spune ci-
nevfl apoLsL deacelecanta,ri Incarcatede toata desfra-
narea, de' amoruri nehune i$ide lmpreunari nele-
aiuite. care introduc mii de tragedii, 8i care pome-
nese 'deseori numde aan:lantelor? :;;i co
este mai grozav, ca de multe ori se introdue printre
aee$ti cantareti $i fecioare, care leapada toata ru:;;inea
in einstea miresei, sau mai bine zis, spre batjocuraei,
jfi,rtfindu-c;;i astfeliu ma,ntuirea lor, un lac
ell tinerii desfranali prin acele cantari. uricioase, prin.
accle cuvinte murdare, prin vxea simfonje satan.i-
ceasca. inca mai fntrebi: de unde via curviile,4e--unde
prea eurviile, de unde conrupereacasatOf'iei '? (Dara, zici
tu, de aces tea fae nu eei nobili, nu eei de bun neam, ci
cei din dasele de JOS). Apoi de ce iti rfzi de mine, pu-
nandu-mi inainte un astfeliu de rationament did daca
asemenea fapte sunt bune, atund lasa :;;i pe celelalte ea
sa faca a:;;a. Nu cumva, fiindca acestea traiesc in saracie,
nu mai sunt fecioare $i nu mai au nevoie de Intelep-
ciune'? Acum fata ta joaca cu tineri desfranati in pri-
de rand, $i nu ti se pare, spune-mi, a fi mai ne-
cinstita dec3 t curvele? Dara daca ziei ca asemenea' 1u-
cruri fac slugile, nici a$a nu te voiu eruta de Invinova--
tire, fiinaca rIiciacestora nu lTeste-slobod a face a$a.
De aid se nase toate relele, c8. nu facern nici-o yorba de
slugi, ci ne marginim a vorbi eu dispret, ca este sluga
sau rob, infiecare zi auzim spunandu-se, ca in Christos
OMILJA XII 163
Iisus flu este rob sau slobod. Tu nu-ti dispret.uie:;;ti calul
sau magariul, :;;i faci orice ca sa nu devina raj :;;i ne-
trebnici, iara pe slugi Ie treci cu vederel, Ie dispretuie:;;ti
mai mult decat pc animale'? ce spun eu de slugi, cand
tu dispretuie$ti chiar copiii $i fetele tale'?
Deei, ce se intampla dupa aceasta'? De necesitate
en. de indata va vAnl ce
s'au sfarsit petrecerile, ba de multe ori urWeCi,za si vreo
paguba mare, prin pierderea vre-unor juvaerieale de
pret, in multi mea $i inghesuiala aceia. Apoi daca dupa
nurita s'ar na:;;te vr'un copil, :;;i aici am putea vedea
aceia:;;i :;;i multe semne sau simbole plioe de
rizilic. Caci, cand trebuie a pune nume copilului, ii 1a-
sand la 0 parte numele sfint,ilor, dupre cum1aeeau eei
vechi la inceput, aprind luminari pun nume inchi-
puit copilului, gandindu-se ca eu chipul aeesta copilul
va tra-i [nult timp in lume. Dupa aceia fiindca de mnIte
ori se intampla ea copilul moara mai inainte de
titnp--r-- aceasta seiI1t<1!J1phl deseorJ :-- iata cii
atunci S8 :_petrecc diavol u] bate _ _____
cei pro:;;ti ea de ni$te copii. In adevar, ee ar pute8_, zice
cineva -de-acele hart1uti;sau de -acei ciopotei---atarnati
de mana copilului, saude acel atarnat 1a
gat, eelclalte multe indirc:ate cu rizilic, in timp ce
a1' trebul de a nu-l rnfa$ura cunimie alta, afara de
puterea crucii? Aeum insa. este dispretuitcel ce . a In-
tors din ratacire intreaga lume, cel' ce a pricinuit dia-
volului -rana eea mai adanca ::;;i i-a nimicit orice .pu-
tere,caci incredinteaza copilulnu puterei celui Prea
inaH, ci puterei :;;i sigurantei diavolului. Sa mai spun
inca eeva $] mai de r1s'? Daranimeni sa. nu ia (',uvan-
tui nostru de suparatoriu, de$l poate ca va ajunge 9i
acolo, caei eel ce voie$te a curat1 putreziciunea de pc
rana, nu se da inlaturi de a':;;i murdarl rnai intai ma-
nile sale. A$a, dara ce esle mai de 1'is. de care voiese
a va Ceia ce se pare a fi nimie, dara de' care
eu oftez, pentruea este inceputul celui mai de pe urma
dispret, a celei mai de pe urma prostii. Femei, slugi
:;;i doiee iau tina (glod) din baie, ung degetul, eu care
fac semn pe frunteacopilului, daea Ie-ar intreba ci-
neva, ce voiesc a face ell tina aceia, iti raspund ea aeea
tina are putere de a alunga privirea rea 9i vicleana,
deochiul pizma altora. Vai! eata putere mai are tina
9i noroiul, de vreme ce intregul asalt a1 diavolului 11
164 OMILlAXIl
respinge! $i nu va acoperiti obrazul de rw;ine '? Nu yeti
cunoW';;te oare,fie mai. tarziu, cursa dia cum.
e1 introauce inca din fragedacopilarieuneltirile lui cele
ddkesti Daca eu adevarat oa tina f:;tce aceasta mi-
.nune, > de ce atunci nu faci tu pe fruntea ta, tn
clSj,re e,;;ti careai poatemai multi dU<;imani .de
.c4t eopiiul, cari te [ijzmuesc'? De ce bagUnttegul
trup in tina'? Caci daca tina are atata putere pusa. pe
ftunte, de ce atunei nu te-ai baga, (:u Wtulio ea? Toate
fl,cestea sunt de ris comedii satanice$ti, care due nu
numai in rjzilic pe cei amagiti, ci in gheena.
$i daca af)tfeliu de fapte S8 petrec printre Elini.
nu este vr'unlucru de mirat, dara cand se petrec
printre cei ce se inchina crucii, se imparta,;;esc tai-
nUor celor negraite, ci.l,nd,. zic, se petree. asemenea fapte
uricioase chiar print're cei ce filosofisaza ca
apo! atunci este vrednic de jale. Dumnezeu te-acinstit
peJine a te unge eu mirul cel duhovnicesc, ,;;i tu spurci
copilu] ungfwdu-l cu tina'? Dumnezeu te-a cinstit, iara
tu singur'? Tu ar trebU1 ca sa iusemni pe
fruntea copilului crucea, care procura siguranta ne 'n-
vinsa, iara acum lasand aoeasta te arunci inasemenea
prostie draceasca '? $i daca aoeste lucruri se par unora
a fLmici nebagate in sarna, apoi afie ca acestea sunt
cauza celor mai mari rele, $i canici Pavel nu a trecut
ell vederea cele parute ca mici. In adevar, ce poate fi
mai mic lucru, ca a$l. acoper! ornul capuU Dara, pri-
vei;;te caLa yorba face, cu ciWi asprime acest
lucru, spunand pe langa toate celelalte, ca eel ce 1$1
acopere capul sau, singur necinste:;;te i) Deci, daca
cel e.e caput ':;;n-1 dara cel
ce il unge cu tina, cum de nu spurca pe copil '? Deci.
cum il dai in manile preotului,? spune'mL Cum de cei
ca sa se puna de preot pe fruntea copilului pecetea
charului, cand tu ai uns acea frunte eu tina'? .
Nu fratilor! nu ci chiar din mica copilarie
ingraditi pe copii ClI arm.ele cele duhovnice<;iti, $i inva.;.
taii-ide pecetlui cu mana frlintea, $i mai 'nainte
de a putea ii sa faca aceasta cu mana, voi in-
semnati-li pe frunte . semnul sfintei cruci. Co ar putea
spune cineva apoi de celelalte observatiuni
in timpul durerilor de pe care moa$ele Ie in':
1) Notil .. Ase vedea cap. 11 din I. Corintheni.
OMILIA XIII 165
troduc spre raul capului lor'? Ce s'ar putea spune despre
obiceiurile introduse la moarte $i la diferitele nenorociri,
des pre acele bocete $i tipete dobitoce$ti, despre acele
plitnsBtQde . pre 18, morminte,despre ingr'-ijii'ea eea mare
pentl'u.mon Ilmente, def'pr'8 droaea acea de fernet bocitoare,
. (lDset'vatiunf1e ,!,ilelor,/:lespre intrarj :;;i '?
Deci,Ciela ace;;,tiil'). cal..iti stl1V5, .$i cum sa rm
fie aceastadovadacelei mai de pe urma nebunii, ca sa
eauti "lava unor oameni,cari au ni
9
tc pareri atM de
stricate, cad fae toate Iaiwroc, In timp ce ar trebui de
a ne refugie<i pururea la oohiul eel neadormit al lui
Dumnezeu, $iavand privirea atintita, la el, sa facem $i
sa graim numai ceia ce Ace$tiia chiar de
lauC1a. cu nimic. nu oi VOl' putea folos1, pe cand acela
daca incuviintaza cele ce facem, ni va face $iaicistra-
luciti, $i in vieataviitoare ne va i'mparta$l de . bunurile
cole negraite. Carora fie ca cu lotH sa ne invrednicim,
prin eharl11 filantropiea Domnului nostru Esus Christos,
c;'iruia impreumI cu Tatal $i eu Sflntul Duch, se cade
slava. $i stapiinirea, acum 9i pururea $i in vecii vecilor.
Amin.
OM ILIA XI II
?
. "Nol nebuni pentru Cl1ristos;iara voiinte-
lepti IntruChristos, noi stabl, iara voi tari,-.
tl'ehuitGciu.-de
ra:;;i 1), voimariti, iara r10i oeariti" (Cap. 4,10).
. Ar.asand cuv,3.ntul, ceia ce este mai grozav decat
orice rana, zicand ea fara de noi ati luatimpa.c.
" .
ratiea " ca" 1ni se pare ea Dumnezeu pre noi
apostolii eeimai de peurma ne-a aratat, ca pe
randuiti spre moarte", iata ca prin cele ce
urmeaza arata cum .erau randuiti spre moarte, zicand:
Nota. Frasaaceasta din parentez pe Umga textul Sf.
Chrisostom ,se numai. in Codicul c., iara din editiunea
noastra obil;nuita este omisa. (Tl'ad). .
166
OMILIA XIII
"Noi nebuni 9i slabi 9i neeinstiti, 9i fUimanzim,
9i inseto9am, 91 sun tern goli, 9i patimirn, 9i nu
sunten:l a:;;czati (nu avcm statornicie), si ostenim
luerand eurnanile noastre" (Vers. care
toate la On loc erau dovada apostolului a dascalului
adevarat. Dara aceia cugetauluenll'i. I.(:{).r-i tn GU
totul contral'e, ade6i!. jf] ' slavii, hl bo-
gatie, in cinstea dupa. care umbIatl. Ded apostolul
voind a li dobori trufiea lor, a Ii arata ca prin acestea
nu numai ca nu trebuie a se mandri,ci inca. chiar a
se 9i rUf?ina, mai intai ii ia in deridere, zicand: "lara de
noi luati irnparatiea". '((Eu, zice, va spun vowI c.a
timpulde fata nu este pentru cinste $i slava, de care
voi va bucurati, cipentru a fi alungat 9i necinstit, dupre
eurn Hoi patimim. lara . daca nu asle ali\a, ci timpul
aeesta estealrecompenseJor, apoi atunei - zice acestea
Inderidere - dupre cat vad, voi ucenicilor luat
imparatiea, iara noi apostolii, caI'1 mai ales
trebuiaa lua 'plataostenele!or,.!1u numaica am devenit
mai pt'e jos de voi, ci inca,: chiarca . Os8.nditi 18"
moarte, cad ne petrecem timpul in foaine 9i in sete,
in primejdii 9i in cea mai de pe urma nedm;te, batjo-
coriti. ca nebuni, pati-
.mind cele mai grozave neajunsur-i batjqcorh). "A... cestea
Ie zicea el, ca sa-i facape dan9ii a mtelege, ca ii trebuie
a rivnl cole ale apostolilor, primejdiile batjocoriIe,
iara nu slava cinstea, cad predica evangheliei nu Ie
cere pe acestea, ci pe acelea. Aceasta de sigur' -ca nu 0
spune deodata, ca sa nu Ii se para greoiu in Yorba, ci
dupre cum era demn de dansul, Ii aplica dojana
dupa cum so vede. Dadi el deodata ar fi introdus yorba
$i li-ar fi zis:. Va rataciti 9i va amagiti, v'ati de-
partat r:mlt .de apostolice, caciapostolul 9i
sluga lUi Chrlstos trebme a fi. crezut canebun, 9i a-9i
petrece timpul in scarbe necinste, dupre cum $i suntem
noi apostolii; voi insa eu totul din contra; - daca .ar
fi vorbit a$a, zic, negre9it ca mai mult i-ar fi instrainat.
caci ar fi luat vorbele ca laude adresate apostolilor p
candpe dan$ii i-a deraimat pentruJeoea, sla.va.
lor cea dezmerdata, $i prin fi facut mai
fJe cand cu. El;cesta vorbele nu supai'3
pemmem.Cu alte cuvmte n atmge cu vorba, insacu-
OMILlA XIII 167
vintele nu-i sunt greoaie. De aceia 9i inainteaza cu cu-
vantui mai muit in mod ironic, zicand: "Voi mariti si
tari ": Daca apostolul n'ar !i v,?rbit Cll ironie, ar fi zis
astfelIu: Nu se poate ca sa va credeti pe voi in9i-va
unul de fntelept, altul . denebun, unul de pUtern1C, altul
de siab, fiindca predica evangheliei cere tocmaicele
r:oni.rii.fe, adeca eeie rele. Daca ar fi ell put,i fltc),ca UTIul
tic ' 8.::;'8., $1 eela.ialt. altO:iint.relea:, poate-c,;3, ' cele ce spu- .
neti ar avea vr'un cuvant; aeum insa nu esteil1O'aduit
ca unul sa se creada a fi inteJept, altul slavit
scutit dE: 'prirnejdiL lara daca nu este atund
urrneaza de necesitate ca voi sa fiti preferati de Dum-
nezeu inaintea noasLra, VOl ucenicii sa fiti preferati In-
naintea dascalilor cari patimesc mii de raJe. Dadl. fnsa
Diei aceasta nu s'ar putea spune, nu ramane decat ca
voi sa X'ivniti::;;i sa alungati eele ale noastre)} .
$isa nu creada eineva, ziee, ca en vorbese numai
de cele trecute, caci: "Pftna ii1 eeasul deaeum si'
fU't .. m;lnzim, . . inSa.tO$Etll1) $i suntem 0
H). Ai vazut, Gii nu 0 ii sau doua, ci fntreaga vieaia
trebue 'sa NiGi Ga se "fncuIluIleaza
cineva:;numai daca a ca$tigat vre.:.o biruinta, $l' apoi
iara$i- a cazut. ,,'$i ' fiarnfLnzim" eelor
ceseiffihiiib:-1iJ' 'cu' mR,nca:iile: .p: Atihifffi
tc
'-=:::' vor:--
:I /I , . . ..
bind cKtra eei ce se '1ngamfau,,,sinu suntem ase-
zati" did suntem alungati, ,,9i suntern ' goli" ,--
resanl)u-se ,,9i ostenim luerand eu ma-
nile noastre" zice, adresandu-se deadreptul catra a-
eei ear.i !lic.i 9-u lucxau nici nu
sUlerlau, pTUnej<lll) s,e IOlosau. lnsa nu a$<i
noi, zict'; ci impreuoa eu primeJdiile dedillatara;'
Sol.nol 0 ducern .intr'o lucrare necontenita. $i
cem ce este mal mult, ca mel nu poate spune cine va
ca noi neingreuem cu acestea, iadi pe cei ce ne su-
para, noi li raplatim cu binele. Caci aeeasta este eu ade':'
varat mare, nu dea patimi' rale, dici acest lucru este
comun tuturor, d ca patimind cineva rille sanu se im-
putineze, sa nu se tulbure. Noi, insa, nli numai ca nu
ne toiburam, ci chiar ne bucuram. Dara 9i aceasta
este dovada ca noi rasplatim co cele contrare pe cei ce '
ni fae rau. Cuin.ca a9a faceau apostolii, ascultace spune
168 OlvllLIA XIII
rnai departo: "Ocariti fiind, grajm de bine, goniti
fiind, rabdam, huliti fiind, mangaem, ca
gunoiu ne-am facut (Vers. 13), adedi ne-
bunj pentru Christo:,;. cad 001 . raIe, 9i e1
nici nU$B ap;'tra nici nu se vaeta, oste crezut de lumea
lara valO.are .::?i slab. Apoi ca flU
currr;,r&Sl1r;<;;i facacuvantul greoiu;plln8,nd !I:.le rpijloG In
cetatea lor suferintile apostolilor, ce spune? F<'icutu-no-
am, zice, ca gUl1oiu, nu numai al cetatei voastre,
d altumei intregi, iara9i: "tuturor lepadatura
panaacum" , nu numai a voastra,ci a tuturorn. Dupre
cum atunci cand vorbe9te despro ingrijiroa lui Christos
pentru oameni, iasand la oparto coriul plimantul
-toata faptura,Bl pune la mijloc crucoa, atunci
eand vbio;;;te a-I atragespre dansul, el trece cu vederea
mtnunile,o;;i numai de patimile ee Ie indura
apostolii pentrn Tot este 9i obiceiul nostru,
cacicand .suntem nedreptatiti :;>i dispretuiti de uniia, a-
tunci punem la mijloc eeia ce noi am patimit pentru aceia.
"Tuturor lepadatura pana acum". Tocrriai pe la
Ii da lovitura cea mai grea. (cTuturor, zice, nu
numai celor ce ne prigonesc, ci 9i celor pentru care
piHimin toate acestea)), adeca (tuturor acestora Ii pur-
Vorbele aces tea sunt nu ale celui ee
este manieat peste masura, sau ale celui ce este mahnit
pe sino singur, ci ale eelui ce voieE;>te a atinge pe cei
nesimtitori, cadcel ce avea mii de motive de a-i acuza,
iata ea mai departe ii i'?i saluta i'?i-i mangaie. De aceia
;;i Christos ni poronc89te de a suferl eu bland eta batjo-
co rile. ca astfeiiu 9i noi sa filosofam, in acela'7i timpi'?i
po aceia mai mult sa-i Caci nu celee batjo-
corei'?te face vre-O. isprava mare, ci tocmai cel ce tace
cand este batjocorit.
Apoi, fiindca Ii-a dat 0. lovitl1ra de nesuferit, iute
a i'?i indreptat-o zicand: "Nu infruntandu-va pre
voi scriu acestea, ci ca pre ni:;;te copii ai mei
iubiti invatandu-va (( (Vers. 14). (cNu ca sa va ne-
cinstese, zice, va spun acesteal). Ceia ce. e1 a facut, sau
mai bine zis, eeia ce a spus prin cuvinte, aceia zicE
sa nu. se faca, sau daca s'ar face, cel putin sa nu se faca
ell cugel. diu :;;i z8vistnic, aceastae$te doe-
toriea eea mai buna, ca spunand yorba sa mai adaogE
OlvlILlA XIll 169
si iustificare trasa din rationamente. Casa nu fi spus
era trebuitoriu, de sigur ea ii ar fi ramas ne-
indreptati, spunand, InSa sa Ii laserana nevindecata,
ar fi fost f;li mai rau; de aceia se f;li justifica eu toata pu-
terea. Aceasta. nu numai ca fll! astupa rana,. dina!' face sa
afLmq.e, c:J.Ci.3,llzind cinev;:t ca e1 Ii spuneacestea
:.,euin,j''';'3T }D-
-- .
Mare este apoi 9i asprimea vO.rbei f;li infrllntarea,
did 81 nu Ii-a spus aces tea ca 'dascal; sail apc-stol, san
ca cel ce, a vea ucenid, ceia ce ar fi fost rezultate din
demnitatea cu care era investit, ci "invatandu-va,
zice, ca pre fii ai mei i ubiti". ccIertati-ma, zice,
caei de poate v'am spus ceva greoiu, aceasta a venit
deladragoste)). n'a zis certandu-va, ci "invatan-
du-va". Dar cine qat'et1u l'u;;;ina, scarbindu-se tatal
sau f;li povatuindu-l cu cele cuvellite'? De aceia nici n'a
spus mai Inainte aceste euvinte, ci dupa co Ii-a aplicat
rana dinainte. Data ce, zici tu, oare eeilalti dascali nu
se intereseaza de noi '? N'a spus aceasta apost6lul. ci
ca nu S8 intereseaza atat pre cat trebuie. Aceasta n'a
spus-o pe fata, ci a 'tesut-o in denumirile de mai jos,
punand de fata pe pedagog :;;i pe -Dumnezeu. ,;Ca de
ati avea zece rnii de invaVitori(pedagogi) intru
Christos, zice, uu multi parinti" (vers. 15).
Aiciel pu sc<oate.la ivcaUi demnitatea, ci excesul dra-
gostei lui. nid ell Cll expresiunea "intru Christos"
adaosa aici, i-a infruntat, ci chiar i-a mangaiat, caci pe
eei CG seintereseazii dedam;;ii, f;lil$i iau asuprii-li munci
f;li obosele nu Ii numof;lte lingu9itori, ci pedagogi,f;li das-
cali, aratand prin aceasta mare a lui Ingrijire de
n'a zis: (cca nu aveti multi dasr.ali) ci "nu muiti
parinti". Asfeliu deci,el n'a voil sa-i'?i puna aicidem-
nibtea sa, 9i nici ca Ii-ar fi fost de folos de aafia dela
dansul ceva mai mult, ci Ii inO'aduie de a se obosi mult
f;li pentru dascalii lor .. De altfeliu' af;la este adevaratul
pedagog, caci 01 if;li inmagazineaza pentru dansul numai
excesul dragostei. din partea ucenicilor; este parin-
tole adevarat. nuspune numaiccca niineni nu va
atat de muU-ceia ce ar fi putut face fara vr'o
ri:J.spundere-ci pune la mijloc Eli faptul petrecut; $i care
este ace I fapt? "Ca intru Christos Iisus prin evan-
170 OMILlA Xlii
ghelie eu v'am nascut ' pre voi" zice. "Intru
Christos Iisus", zice, iara nici de cum nu-mi atribuiu
mie aeeasta. Aici atinge pe eei atribuiau Jor
invatatura evangheliei. "Voi, ziee" , sunteti pecetea
apostoliei mele" (1. Cor. 9, 2), ;;:1 jara.-;ii: "Eu an'}
. ... - , n l', C-OCll'"" N
" "j lara aIel Zlce: "eu v am __ c<,:) :.; , u sptme :
(cv'arp. cuvantulJi, ci . .r;[em 11.2"SC,Ut" , fac:al1u
de yorba naturala, dici ei un , singur lucI'U diuta, acela
adee,1 ea sa arate dragostea ce 0 avea pentrll dan$ii.
"Ca sa primiti dela mine eele ale credintei v'a apartinut
voua, lnsa de a ramanea credineio;;i, aceasta prin min,;)
s'a facuil). '
Fiindca a zis mai sus: "ca pre fii ai mei"
apoi ca nu cumva sa se ereada yorba ca 0 Iingw;;ire,
iatil. e8. rna.; departepune de fata. ::;;i datoriea lor de tii.
dara pre voi sa fiti mie urmatori (imi-
tatoriL Drecum si eu lui Christos" (vers. 16). Vai!
cata. sinceritatela dasca1! Cat de exada 'icoana ni prc-
zinta, a-0 EI !ace
nu ca, cum s'ar lauda pe aansu1, C1 ca sa arate (:a
virtutea este w;;oara. Sanu-mi spui, zice, ca nu pot
sa te imitez, caei tu e;;ti dascal, $i mare,-eaci nu este
atat de mare deosebire intre mine voi, pe cata este
intre Christos ;si mine. Si eu toate aeestea eu l'am imitat '
pre ej.Cand serie Efesenilor, nu se pune pre dansulla
. " mijloe; ci deodata j'j indreapta ditra. Dumnezeu deadreptul :
"Fiti urmatori (imitatori) lui Dumnezeu" (Efes. 5, 1)
zice, iar;1 aici, fiindca vorbali era indreptata catra eei
siabi, s'a pus pedansulla mijioc. Dealtrnintrelea e1 arata
ca $i este eu putint;a de a imita pe Christos, cad
eel ee irniteaza. peeetea eea adevarata, acela a imitat
prototipul.
1) Deei sa vedem cum c1 a imitat pe Christos.
Aceasta imitare nu are nevoie de timp $i de me$te$ug,
ci nutnai de intentiune buna. Daca noi intram la un
pietor,nu yom putea imita un tab1ou, oricat de mult
, 1) Partea morala. Lauda sfintului apostol Pavel, f,li ca nu
este un rau prin sine insaf,li, ci daca nu se iIitrebuintaza
precuro trebuie. Ca.cei hogati sunt mai ' rai decat.cei saraci,
prin faptul, ca primesc dela cei ce dau de buna voe, pe
cand bogatii iau eu sila dela cei ee nu voiese. (Veron).
OMILIA XlII 171
I-am fi vazut, pe eand pe Pavel numai din simp1a au-
zire putem sa-l imitam. Deci, voiti poate sa aducem 1a
mijloc tabloul, sa descriem vieata lui Pavel Inaint.ea
voastra Ei bine, sa stea de fata acel tablou, sau acea
plaea caro este ,?U J:?ult_ rr!ai C!e.eat t?ate icoa ...
nele sau tabloul'lleimparate$Ll. caCl sumectul nu este
dODX8. nid scanduri lipite; nici prostirisau panzi puse
-'(:i lui -DU(flnCZCu; _ este 8uflet 91
trup. Sufietul e!:ite luerul lui D.umnezcu, nu
nesc, trupul deasemenea. aplaudat aICl
aici 'e!Ste ' Umpul de aplauze, Cl 1a cele ce urmeaza, ;;1
nu numai de aplauze, ci de imitare. Pana acum ma-
terialul -este deopotriva pentru toti. Caci sufietul nu se
deoseb :;;te de alt sufiet, jntru cat este sufiet, ci numai
buna , intentiune arata deosebirea dintre danse1e., Dupre
cum nid trupu] nu se deosebe$te jntru nimic de alt
trup, ei estedeopotI'iva $i celallui Pavel, eu eel a1 ceioI' ,
multi, numai primejdiile il pot face mai stralucit pe
iJD1l1 pe altul; tot a$a $i ell sufietul. A;;a dara
steie in fata noastra lablou1 sufietului lui Pavel. Acest
tablou triai inainteera - pHn de paianjeni,-
did nimicnueste mai n'iu ca. blasfemiea.Dara. dupa
ce a venit in lume, eel ce toate, Ie-a prefacut
vazut. aeest tablou, a vazut voiu sa zic sufletul lui Pavel
astfeiiu dispus, nu doara e.auz.a lenei a pros;-
tiel. ci din cauza neexpenentm f;'l pentruea nu avea
cuel fiorile evseviei - :leI avea, insa ,imbracamintea ze-
, luillj, 8.f;'fl. ziearid, n'o avea, caei nu avea. zelul dllpre cu-
no;;tintl1 - i-a dat adevaruIui, 'i
apoi fara de veste a aratat acest tablou lcoana lfnpara-
teasca. Caci luand cu el imbracamintea zeiuIui, afiana
ceia ce nu $tiea pana atunci, nua mai fntarzieat, ci de
indata s'a aratat ear- cel mai bun me;;ter. $i mai intai
eapul i se arata imp.aratesc, pe C:hI"istos
J
apoi ;;i restul trupulUl, ca unul ce a ara tat cea mal
vieata Pietorii incuindu-se in odaea de lucru, mmanm
nu deschid u;;ile, ci cu li!;lif;'tea
$i exactitatea,-Pavel insa placa m
lumei, in mijlocul tuturor contranloI', tutuI'oI' tuiburarllor
8i tuturor nenor'ocirilor, Iuer-at singur acest tablou im-
paratesc, nu era impiedicat. De aeeia zicea: "Prive"-
ne-am !'acyt
in mijlocul pamantulm a marll, 10 m1Jlocul cermlUl
172 OMILlA XlII
a1 lntregei lumi intelectuale. Voiti . poate a vedea
celelalte parti ale trupului, cele mai jos de cap? sau cit .
poate voitica sa mergem cuvorba de jos In sus ?Pri-
V8:"$te; deci,aceastastatue de sus, ba inca.$imai cihstita
decat aceasta, ca una ce merita sastea fn ceriu, ne-
, . ... Jegat;il, cu . pJJ'u)") b ca slatuele nid a$ezata in:- .
91 "pant\ In.
lHnc, $1 pari&. in lsparna,$i purta,ndu-se pretl1tindeni in
lumea fntrcaga" intocmai C<'). $i c8,nd ar fi aVllt aripi. 0,ici .
ce ar putea fi mai frumos decat aceste picioare, care au
calcat peste tot parnantu1 de sub soare? Aceasta frumu-
sct,ao proclama $i Proroculdela fnceput, zicand: "Cat
'de frumoase sunt picioarele celor ce bine ves-
, p?-cea "(lsaia, 3, 7). Ai vazut cat de frumoase sunt
pIC1Qarele . ' .
Voie$ti poate a vedea- $i pieptul Vina sa ti arat $i
Ht.:easta, $i-1 vei vedea cu mult mai frumos decat picioa-
rellj de care ba iocamaifrumos $i decat picioa-
legiuit?riu. qaci v Moisi :; purtat pe pieptu1
san ce1e doua lespezl de plaira, pe caod Pavel a avut
ioauntrul sau chiar pe Christos, $i purta cu sine fosesi
icoana ii1lpal'ateasca. De aceia el a fost mai fosemnat $i
decat masa eea de aur ce era pe chivotulleaei, $i
deetH cheruvimii . cei de acolo, caci de acolo ou 0
0stfeiiu de voce ca cea a lui Pavel,ci vcicea de accilo
mai mult de .cele pamante';lti, pe cand din vocea
J0'i Pavel nu se auzea.decat de lucrud chiar .
de cele rnai pl'eSllS de ceriuri. Jartfelnicul ac"el din leO'ea .
veche nu slujea decat oumai Judeilor, pe cand a .
siujii; h;tmei intregi. Acolo eraulucfuri -nelosufietite, pe
cand aici oi se printr'uo suflet bun de fapte
bune. Acest Jartfelnic a fost mai stralucit decat ceriul
$i ou a fost luminat prin variatiunea stele}or, oici de
zele soarelui, ci avea cu dansul chiar pe Insusi soarele
dreptatii, c!1resloboza razele sale. Peceriul de'd'asupra
noastra cate odaLa il face posomorit vr'uo nor gros, care
II intuneca, pe caod pieptul lui Pavel oiciodata l1'a fost
jntunecat de vr'un astfeliu de nor, sau maibine zis, au
trecnt de multe ori peste dansul nori gr09i, insa o'au
fn staTe lumina. ei . chia-r' fn.mijlocul
lspltelor 91 a pr1meJduloraceasta .luminastraJucea, De
aceia chiarpe cand e1 se gasea in leg/Huri striga cu
glas mare: "CuvantulluiDumnezeu nuse leaga"
OMILIA XTIl 173
(II Timoth. 2,9). Astfeliu deei, pururea din limba lui el
sloboza raze, 9i oici-o primejdie sau frica nu-i putea face
piept.ul posomorit. Dara se pare ea pieptul a intrecut pe
picioare, cad a(:Ale bUDe,precum 9i
pieptul este bun. . . . '
. Voicti poato \r0defj, '}i pantece frunios '? .. -
ee Sfn)Oe de. eJ: "Dac[i rnanearBa 'i'Etce srnlnteala
fratelui meu, nu voiu manca carne in veac"
(1 Cor. 8, 13), $i "Bineeste a numanca carne,nici
a bea Yin, niei de care frateletau se
sau se sau se (Rom. 14,
"Bucatele pantecelui, pa,ntecele bucatelor"
(I Cor. ti, 13). Ded, ce ar putea. fi mai frumos ca ase-
mcnea pantecB invat.at de a rama-nea fova,tat toata
prudenta, E;tiind a fUimanzl E;i Ii losat0
9
a? Dupre cum l"a.
un cal lioi:;;tit se pun haturi au rite, totaserrtenea 9i pan- .
tecele lui Pavelpa9ia armDoios, fiindca biruiSe randuiala
firei, did Christos era in e1. Gasindu-se deci, fntr'o ast-
fe1iu de prudenta, erA nat,(lr8,) ccl, ori 9i ce rautatc sa SlY
impra9tie. . ..
. Voie$ti acum poate a vcdea E;i maoile lui '? sau ca '
mai intai voieE;ti a vedea . rautatea lor dedinainte? Cand
e1 intra prin. casele cra'7tinilor $i tara dupa sine pe biir- .
$i pe femei i"nahitea arhiereului, atunci .
nu avea nmpai mani de fiara salbateca,Gi inca 9i mai
grozave.Dupa ce fosa aceste maoi au primitcolorul
adevarului 9i experienta dUflovoiceasca, aceste maniau
deveoit nu ale unui barbat, ci rnaoi duhovoice:;;ti, pe fie--
care zi legate io lanturj, :;;i care pe n'au lovit. vre-o
data, ci de mii de ori au fost lovite. Odata si vipera a
avut placere de aceste maoi, care ou mai erau maoi de
om, 9i de aceia nici ca Ie-a vatamat cu ceva.
poate a,-i vedea 9i spatele lui, curD. 9i
lalte madulari? . Asculta ce spune el de aces tea : "De'
cincjori eate patruzeci fata una am primit dela
Iudei, de trei or1 eu toege am fost batut, odata.
cu petri am fost de trei ori s'a sfi3,.,.,
ramat corabiea en-mine, 0 noapte 0 zi intru
adanc am facut" (II, Cor. 24,25) . . Dara Ca nu curnva 9i
noi c.M..and intru adanc nemarginit, sa suferim rriulte .
neajunsuri trecand . in revista toate madularile lui, haide-
. '
174 OMILIA XIll
sa vedem 0 alta frumuseta la dansul, adeca frumuseta
hainelor, de care se sfieau pana$i dernonii, $i fugeau, iara
boalele Ie vindecau. Ori $i unde s'ar fi aratat Pavel,
toate se trageau In laturi $i se uirneau, ea trecandpe
acolocel mai am din fume. Dupre cum ceLce
a primit In . razQ0iu rnult-erane, se sperie pana $i de
.vrco arma. de a celui ce I'a r a nit, toL .se
sparieau vazl3xHi numai poala l1ainilor luI. Unde sllnt
acum cei bogati. cari cugeta lucruri mari bizuindu-se
in bogatiea lor Unde sunt cei ce-:;d numarademnitaiile
ce le':au, $i hainele cele pretioase? Toti ace9tiia cornpa-
randu-se eu vestrnintelelui pavel, se vor vedea $i pe
dan$ii ca $i pe hainele lor deopotriva eu tina $i cuno-
roiul eel puturos. $i ce spun eu de haine $i de audirii?
Daca mi-ar da: cineva puterea de a stapanl. !umea in-
treaga, en cu toate acestea a$i crede 0 singura ungbie
de a lui Pavel .mai puternica decat acea lmparatie; a$i'
pretui saraciea lui inaintea oricarei del.merdari, necinstea
lui mai pre sus de orice slava, golatatea lui inaintea
oricareibogiitii, lovirea $ipiiimuirca aceluicap sfint
Inainteaoricarci ' lini$ti, petrclc pe care Ie-a primit cand
a fost lapidat, mai mult decat orice diadema imparateascii.
Aceasta coroana sa 0 dorim, iubitilor,9i daca nu
este acurn goana asupra cre$tinilor, sane pregatim pe
noi l!1$ioe io lupta. Caci nici el nu s'a aratat
barbat stralucit n umai din goane ' ;;;i persecutii, pentru
care $l zicea: "Ca imi HlUncesc trupul" (I. Timoth. 6,
8), dara aceasta se poate ca$tiga i:;;i fara de persecutii.
Aiurea zice, ca ingrijirea trupului nu trebuie a 0 face
spre piacere. $i "A vand mancare im bra-
caminte, eli acestea indestulati vom fi" (Ibid. 6,8).
La toate acestea nu este nevoie de persecutiuni. Tot el
. fnteleptia $i pre cei bogati, zicand: "Cei ce vor sa se
imbogiitiasca, cad ispite", (Ibid. vers.9). Deci,
daca $i noi ne nevoim a$8., cand intram in lupte, ne vom
incununa, iara daca nu sunt persecutiuni, vom lua mare
plata pentru aceasta. Daca insa, noi ne trupul,
. vietuim vieata porciasca, apoi chiar in timp de
pace vom pacatul. :;;i vom suferi pacatuluL Nu
vezi in contra cui este indreptata Iupta noastra? Este
indreptata contra puterilor eelor netrupe$ti. Deci .cum,
daca noi suntem trupuci, vom putea sa ne apropiem de
dan$ii cineva luptandu-se eu un om $i inca are
OMILIA XIII 175
nevoie de a se lnfrana in dara mai ales r:and
are a se Iupta cu demonii. Cl1nd noi suntem stapaniti
$i legati de grasimea trupului $i de bogatie, apoi cum
putea pe Legatura g.rea
c.atu$e este groza.vapnntru eel ce
nu s:tiu a 0 l!ltceDllinta cum se cadc, tiran crud $1 neo-
menos, care ;JOI'onceste tot Lil sDre vatamarea celor ce-i
sluj8.SC_ Dara-dacii am VOl; am rasturna de pe troD
acest tiran, $i l'am fac.e ea sa mcarga dupa noi, iara
nu saniporonciasca. '$19um !S'at putea face aceasta?
Caud noi vom imparti bogatiea ell totii dela olalta. Pe
cat timp bogatiea se gase$te singura $i numai in stapa-
nirea unora, at.unci intocmai ca un talhariu de eodru
ea toate ralcle Ie cand noi 0 punem
Ia mijloc, atunci nu ne va mai stapani, caci noi eli toW
o vom lega bine dintoate parti!e. .
$i acestea Ie spun, nu fiindca bogatiea ar fi un
pacat prinsine insa$i, ci pacat este de a nu 0 impartl.
eu eei saraci; i;>i de a nu 0 intrebuinta bille, fiindca Dum-
.TIGzeu nimir: n'a rar:ut ' rho, ci . toate . bune fbarte. Astfeliu
ca E,;iaverile sunt .bune, dara numai dac,ti nu stapaXi8sc
pe ce.i ee Ie au, $i daca se impra:;;tie spre a alina sa""
dciea aproapelui. Nici'lumina aceia ntl este buna, cand
nu irnpra:;;tie intunerecul, ci incail mai prelunge$le, tot
nki bog8.tiea care inloc sa ' contribtrie a disparcn.
saraciea, ea din contra 0 mai spore:;;te. eel ce se] mbo-
nu cauta ca sa ia del a altH, ci ingrija$te de a
ven\. in ajutorul aHora, - iara cel ce eauta ca sa ia dela
altH, nici cat nu este cel ce se ci este eel
sarac. dara nu averile prin sine inse$i sunt un
rau, ci rea este cugetarea on: ului, c.are duc8 boU'atiea la
saracie. Astfeliu de oameni sunt mai decat sa-
racii r,aricer$esc pe la raspintiile drumurilor, eu traista
in gat cu trupurile betejite. Ni$te astfeliu de oameni
Imbracati in haine stralucite de mat.ase, sunt mai tic a- '.
10:;oi decat' cei imbraeati in zdrente; cei ce se plimba cu
mandrie prin targ, sunt mai vrednici de jale decat cei
ce stau pe la raspintiile drumurilor, sau intra ,prin
ograzile oamenilor, $i striga $i cer de pomana. cad
ace:;;tiia eel putin lauda pe Dumnezeu, :;oi O'raiesc vorbe
vrednice de mila $i izvorate dintr'o inalta pentru
care 1i miluim, Ii lntindem mana de ajutoriu, $i nici-
adata nu-i invinovatim. Dara cei ce se imbogatesc rau,
morma,esc printre dinti cuvinte de cruzirne $1 neomenie, -
176 OMILlA Xl!l
cuvinte de rap1re :;-;i de potul, sataniceasca, pentru care
$i sunt de toli urili ;;i huliti. Cad, in a.devar, gi?tnde;;te-te
bine: ce 1'\e erede de toli oamenii a fi uricios :;;i necin-
___stu!' aC01'8 dela. cei bogati,. sau deja eei saraci N;'3-
gre:;:it ci. a cere dela eei S8.r<tci. ,$1 tocmai, aceasta fae
)cbogatii,di,ci niei.c-D..t'trindrfi.zni de a SeaIJ!,opiesl de cei
m.::iiboga,ti decaJ ii, pe ,cD.nd cei sf,raci se adresaza celor
!Uai bogati. nu c.ere:., d.ela eel sarae,
bogat, - pe cand bogatul pe eel sarae. $1 lara:;;1,
ee este mai frumos 'Lspune-mi; a Ilia dela eei ee dau
de buna voie, ;;i cu multamire, sau a sm :;;i a supara
pe cei ce nu vor sa dea? Negre;;it ea de. a nu supara
pe cei ee nu VOI' sa dea. Dara cei bogati i aceasta 0
fac, cad saraeul ia delacel co da de buna voie.:;;i cu
rnultacnire"pe dlnd ]:)Qgat.ii jau dela cei ceuu VOl' sa
.ce este dovada 'celei mai mari saracii. Ca daca
n'ar prit'ni cineva nici la un os pat sa se duea, cand eel
cel-a ehemat nu astiut Sa-S1 arate multamirea eatra
el,apoi cum sa fie ceva bun de a lua banii altuia cu
sUg.? Pi3 c,1nH cad latra oare nude aeeia 11 incunjur'am
$i fugim de dan$ii, ca ne supara cu prea marea lor
indaratnicie? Aceasta fac $i cei bogati. Dara aeeasta
este purtarea .eea mai necinstita, eaci eel ce face totul
SPie a lua dela altii, de ce nus'ar face $i de ris, ame-
cu idea pe altii De altfeliu $i de cani terrian-
du-'ne, de multe ori azvarlim dela noi eeia co avem in
rmini. $1 iara$i, cepoate fi mai necinstit spune-mi? a
cere cineva de. pomani'\. fUnd imbracat in zdrente, sau
in haine de maIasa? Cand. cineva este bogat $1 ingri:..
ja:;;te de ni$te batranisaraci,cu seupu
1
de a Ii lJlB ay!!W),
de$i sunt poate $i copii 1a mijloc, apoi atunci de ce
iertare poate fi vrednic _. __ _
Dara,daca poate voiti, apQi sa .examinam chiar
$i cuvinte1e pe care Ie spun bogatii ace$tiia, i pe care
Ie spun saracii. Deci, ce spune saracul'? Ca eel ee da
milostenie, nu sh'ibe9te niciodata eu facerea ei, caci 01
9tie ca da din ale lui Dumnezeu, ea Dumnezeu este filan-
trop, $i ca va inapoiea mai mari decat cele date.
toate aeeste vorbe sunt izvorite din eea mai inalta filo-
sofie; surlt cuvinte de indemnare sprefapta buna. Prin
aeeste cuvinte e1 te indeamna de a avea privirea in-
di'eptatacatre stapanul a toate, $Hi 9terge fricade sa-
raciea viitoare, - $i,in fine, multa invatatura ar putea
gas! cineva in cuvintele saraeilor. Dara vorbele boga-
OMILIA XIV 177
Wor, care anume sunt'? Sunt vorbele porcilor si a ca-
nilor, $i a lupilor, $i a altor fiare salbatece I "orbele
unom sunt de mese i de bucate, de mancari aromate
de viriatmiaiese,. de mirodenii,qe haine,. Jjli il1 tlne'
despre toate eelelalte impuibffixi, Altii vorj)ese de
;1i .uutu-
randu-Ie invant IncaI'cate cu'datoriidenesuferit, a
ca.ror stapanire 0 au del a parinti $i dela strabuni. $i
in puterea carora unuia ia easa, altuia tarina, altuia
robu! sau celelalte ale lUI. Ce ar putea spune cineva
de acele testamente scrise cu sange in loc de cerneala '?
Caei sau punand prirrejdie mare, sau fer-
meeandu-i eu niscareva. fagaduinti mid, ace$ti lupi au
ingelat pe eei ce aveau ceva ca;;tigat, desbracandu-i ;;;i
lasandu-i . pieritoride foame, iara ii iutrand. prin furti-
ag in avutul lor. Toate acestea, insa,nu intl'ec care
pana 9i furiea $i salbaticiea fiarelor din codru?
De aceia va rog, ca sa fugirn de astfeliu de bogatie
care este incarcata eu omoruri, sa ca$tigam bogatiea eea
duhovniceasca, 9i sa cautam averile colo din (5eriuri
caci cei ce au ni$te astfeliu de averi; sunt eu adevarat
bogati, sunt eu adevarat cuprin$i, bucurandu-se si de
bunurile de aici, si decele viitoare. Cel ce voieste a fi
sarac, dupre cuv&ntul lui Dumnezeu, are deschise casele
tuturor, caci eelui ce nu are nirn,ic, tot dupre cuvantul lui
Dumnezeu, fiecare Ii va da din ale sale, -pe cand eel ce
vo!e:;;te. a ciliaI' mid, s!ngur
a mchls u911e tuturol'. Decl, pentruca sa ne bucuram si
de bunurile de aici 9i de cele de acolo, sa oreferam
bOO'fWea rea pemlltatB nep,rjtoare
ritgare. Carora fie ea cu totii sa ne' invrednicim, prin
eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos,.
caruia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duh, sa cuvine sla va,
acum 9i pururea 9i in vecii vecilor' Amin.
OMILIA XIV
))Pentru aceia' am trimis la VOl pre Timo-
theiu; care este fiu al meu iubit, si credincios
intru Domnul, care va aduce voua aminte' caile
mele cele ce sunt intru Christos Esus" (Cap . .4, i 7)
16038 f2
178 O,IIIIA XIV

:;;i de aici la acel suftet puternic, mai
vioiu :;;i mai cald decat focul. El voia mult ca sa se duca
la ace$ti Corintheni, cari in lipsa lui se rasculase, caci
$tiea el bine cand era folositoare ucenicilor prezenta lui,
'. $i cand absenta Ii va ta,ma.. aCf'asta pe. deoparte. a
ar8J!-l.t-o in ci'itr8o Filippeni, Pree!lm
totciCD:una a-v as.')ultat; nU.nurmu preeumcawi
eram de fata; ci eu rnult mai vartos in !ipsa
mea, ell fri ea si ell cutremur mantuirea voastra
. 0 hicrati" (Filipp. 2, 12), iara pe dealta parte () arata
in epistola de fata, zicand: "Ca nevenind eu la voi
s'au semetit unii" (Vers. 18) "ei voiu veni eurand"
(Vers. 19). Deci, se grabea $i doria mult de a se duce,
10sft flindea nu era cu putinta acum deocamdata, de
ac.eia cauta a i indrepta eu fagaduinta prezentei lui,
nu numaicu aceasta.ci si Cll trimiterea ucenicului la
dani7ii."De aeeia, 'am trimis lavoi pre Ti-
motheiu". "De accia" ziCG. De aceia,
zice, ea rna ingrijese de voi ca .. fii 8,1 mei, $i . ca nasc.a-
toriu al vostI'U)). Deci, impreunacu pune
$i recomandarea persoanei trimisa. "Care este, zice,
fiu al meu iubit si credincios intru DDmnul".
Aceasta 0 spune aratand pe deoparte iubirea lui, in
timp pregatindu-i:;;i pe dan:;;ii de a-I prim! cu
respectul nu'-l in mod simplu "cre-
dincios" j ci "eredineios intru Domnul", adeca cre-
dincios in lucrurile cele dupre Domnul. Dara,daca a fi
cine va credincios In faptele lume;;ti, ;;i inca este 0 laudil..
apo! cu atat mai mult in eele duhovnice$ti. Deei, dac8
el era fiu al sau iubit, apoi poti pricepe cata dragostE
avea catra dan:;;ii Pavel, de vreme ce pentru Corinthen:
preferase a se de dansu!. daca este credin-
cios, apoi va slujl. fara ponos. "Care va aduce voua
an1inte". Nu ziee care va va invat;a, ca nu cumva sf;
se tulbure, ca :;;i cum. pare ca ar fi invatat dela acest:
adevarurile credintei. De aeeia $i zice campe la sfar
:;Jitul epistolei: de va veni Timotheiu, socotit
. ea sa fie fara frica la voi, ca luerul Domnulu
luereaza ea simine. Deei nimeni sa nu-l de
faime pre el (( (Cap. 16,' 10). A:;;a dara intre aposto]
OMILlA XIV 179
nu era -nici 0 invidie, ci cu lotii un sincrur lucru aveau
1-n vedere: Intemeiarea bjc;erieei, - :;;i deo arfi fost iucra-
toriui cat de mic $i. neb;;igat in sama, toti ceilalti 11
aplaudau cu cea mal mare graba. De aceia nici nu s'a
marginit numai de a zice: ;,Care va aduce aminte
voua" vo!ud . Inca mai . mult de a Ui.ia invidiea-
fiiDdr:R. .. - iro.cdicat: j't-=::fiile
lUCie" .Nu dl.ile lui, zice. dale riiele, adeca, 'icuuo-
miile. primejdiile, obiceiurile, legile, canoanele apastolice
lntocmirile :;;ieeieiaHe -toate)i. Si .1Endca mai sus a fost
spus: ,,$i suntem goli, ;;i p'atimim, si nu suntern
a;;azati (statorniciti)", apoi :;;i toate Ie va
aminti voua, 'zi ee, toate poroneile lui Christos, ca ast- .
feliu sa se impra$tie dintre voi toate dezbioKrile. Apoi
dllcand cuvantul mai departe a adaos: "Cele ce sunt
Christos" - atribuind stapanului dupre cum
obl:;;nUet;;te preste tot locu!, din cele ce ur'meaza pre-
giidnd a seoate-lal uminaadevarul eu vintelor lui: "Pre-
eurnpretutindeni in toata biseriea' invat". Nimie
Hau, zice, nu v'arn spusvoua, cad aeestea' $i
toate celelaite hiserict . Nume:;;te 'caile sale cai 1ntru
Chrislos, aratand prin aceasta ca :;;i ii nu a u nimic ome-
nese, 9i ea cu adjutoriul deacolo, toa te Ie vor imp-liriL
Spunand deci acestea :;;i mangaindu-i, urmand a
in curand acuzatiunea asupra aeelui curvariu,
sloboadc cuvintele pline de manie, nu ea doara .
el suferea aces tea, ci vnind a-I indrepta pe dan:;di. Si
pcntru moment lasand la oparte . po curvariu, e1 se
adreseaza celorla1ti, nega.sindu-l vrednic pre aeela nici
macar de tuvatlt, ceia ee ;;i noi facem fata eu slugiie
acelea pe care Ie dispretuim mulL fiindca a zis; "Ca,
am trimis la voi pre Timotheiu", apoi ca nu cumva
prin aceasta ii sa <ipvina mai lene:;;1, -pri ve9tece zice:
"Ca nevenind eu la voi, s'au semetit unii". Aiei
el se atinge 9i de altii, sguduindu-li eugetul, caci pacatul
lor era din cauza iubirei de llltaetate, in care cazuse in
!ipsa dasealului lor. Cand el vorbe:;;te catra cei multi,
prive$te ell cata sfiala face aceasta, cand insa' vor-
be$te catracei vinovati, apoi atunci ridicagiasul $i vor-
be:;;te cu disprei. Catra aceia zicea: "Tuturor lepa-
datura pa.na acum" :;;i mangaindu-i Ii spunea: "Nu
180 OMILIA XIV
infruntandu-va pre voi seriu aeestea", iadi ditra
ceilalti: "ea nevenind eu la voi, s'au semetit unii",
aratand prin aceasta ca _ m;mrinta lor provenia _ dintr'o
_ copiUireasca, fiindea ;ii eopiii in iipsa
lului deVln mtti fil!$til ..lr:actcei ma:i De,cif:jli prin
Jui ji _ $!i
SI:) illdrepie; Dupre Cllm let lntato:;;area leulm toateam-
mitrlele se pituleaza de frica, tot asemenea la infato-
;iarea lui Pavel se pitulau cei ce eonrupeau biserica.
De aceta, $i adaoge: "Ci voiu veni eurand la
voi, de va vrea Domnul". A spune insa numai .a-
eeasta, s'ar fi parut mai mult 0 amenintare, - pe eand
acum el vestindu-li dovada ee 0 va seoate din fapte,
prinacea(sta daflb'vada de uh cuget iscusit.De aceia a
adaogat zicand: voiu liU
euvantul eelor ee s'au semetit, ei puterea". Cad
lor provenifl nu din suceesul faptelor lor, ci
din cauza Jipsei dasealului, ceia ce iarasi era spre in-
fruntarea lor. De aceia zicand :" Am trimis 1a voi
pre Timotheiu", nu indata Ii-a spus "voiu veni",
ci dupa ce mai intai i-a invinovatit ca s'au semetit, vine
'"' '"' v en' 1 . " n v fi
apOl ue aua.ogeca "VOlU v, 1 a VOl . ..c aca ar
spus aceasta yorba mai 'nainte de invinovatire, s'ar fi
parut mai mult ea 0 justifical'e din partea lui, ca unul
co a 'a , iZlJutitln sc-opulce-l avea, nu a1' fi mai fost
ameriiiltare, 9i, in fine, nici cuvantuln'arfi fost at itt de
vrednic de crezut, - pe eand aeum eand expresiunea
"voiu ven!" flind pusa dupa invinovat.irea ce li-o
runea, prin aeeasta a facut vorbamai vredriica
dintii mai Acum siguranta
lui, caci n'a zis simplu "voiu veni", ci "daea va
vrea, Domnul", nu pune un timp hotarit. Fiindca
s'ar fi putut intampla ca e1 sa se duea la ii mai tarziu,
apoi voie;:;;te ca prin nesiguranta sosirei lui sa-i faca a-J
Cli neraLdare. ;;;i apoi ca nu cumva iara$i sa
eada in deznadajduire, ca imediat a adaos:
. "eUI'and" .
,,::;;i voiu nu cuvantul eeloree s'a:c
semetit, ei puterea", N'a spus ca voiu
nu inte1epeiunea, nici minunile, jnsa ce'l "nu
OMILIA XIV 181
,tul") eu care oeazie pogoara pe acela (cuvantul) ;:;;i in-
nalta pe aceasta (puterea). Si pana, aicise adresaza
catra eei ce luase apararea acelui curvariu. Daca el
s'ar fi eat.ra acel. nu a,r, fi spUS de
Cl de 1m 91 conrupte.
:;,1. de ee,. spUne7"l}T!, nn vr8i. aeunoask cuvi-\ntulr
{(Nu,fijndca. nu .;;tiu-sau oa fi liPSlt deeuvantci
fiindca cele ale noastre sunt intru -. putere. Dupre cum
in timp de razboiu, nu cei ce vorbese multo fac vre-o
ispra va, ci eei ee fac multe, iritocmai a'9a si in cazul- de
fata, undebiruinta este nu a celor ce vor'besc multe
ci a celor ce fae multe. (Cugeti lUcrUf'i mari, zice,
eloeventa, sau pentru limbutiea ta? Daca lupta i timpul
sunt ale ritorilor, poate ca cllgeti bine, dara daca sunt
ale apostolilor cari propoveduiesc adevarul, $H adeVB-
resc cu semne minuni, atunei de cete trufesti pentru
<;ari nulnseamna nimie .;;i care mi pot con-
tnbulcCummlc Ja ceJe prezente"? caci, In adevar, ce pa-
'radade vorbe ar putea eontl'ibui la irrvierea, unuimort.
sal} la alungarea vreunui demon, saula altamirrune de
fehul acesiora De aeestea este nevoie acum, din acestea
se compun cele ale noastre). De aceia a 8i adaos: Ca
nu este intru _ cuvant imparatiea lui' Dumnezeu;
ei intru putere" (Vers. 20). Prinsemne, zice, v'am
cucerit pre voj, iara nu prin elocvenVl, tot-odata fiindca
iilvatatura noastra esteDumnezeeasca, vesUnd 1m para-
tiea eeriurilor; iara minunile pe eari Ie facem cu puterea
Duhului, dau dovada cea mai mare de adevar. Deci
daea unii dintre acei ce se trufesc acum VOl' sa se
ca sunt mad, apQi cand voiu yeni, arate daca auVre-o
put ere de acest feliu, sa nu-mi puna inainte euvirite
pompoase, caei acel nu ni apartine nOUa)).
"Ce voiti? Cu toiag sa viu 1a voi, sau eu
d.ragoste eu Duhul blandetei" (Vers. 21)? Cu-
vmtele _ aeestea au multa groaza in ele, in timp
multa blandeta. Cand el zice ca "voiu eunoaste"
prin . aceasta arata hlandeta oareeare sfieala, 'iara
cand ziee: "Ce voiti? eu toiag sa vi u 1a voi"?
prin aeeasta arata ca el urcandu-se pe tronul lui de
di1sca1 toata autoritatea, deaeolo Ii
Ce insamna oare "eu toiag "? Adeea cu pedeapsa,cu
osanda, ca cum ar fi zis: Voiu pedepslaspru, voiu
182
OMILIA XIV
loy! pe cei neascultato1'i, ceia ce 9i Petru a facut cu
Sapfira, ceia ce insu9i Pavei a facut ell Elima fermeca-
to1'iul
1
). Deastadata el nu spune acestea ca cum li-ar
vorbi ca unoI' egali, ci cu toata autoritatea. $i in a
dODa Anistola catra Corintheni. tot. aceiasi se Dare ca
li arati, zicand: "De vreme"ee eautat
i
ispitire a
Ip1 (;:"f';<;;:1.{)<.:: I-'eiui ee O'l'aiec::tR III
.. -"'t,' ''';'.",,' ......, ...". : 0- 'y tJ ..... . -' ." ....
Cor. i3. 3),
"Cu toiag sa viu la voi, sau intru dragoste"?
C lCse duce eu toiag, insamna oare ca nu era dragoste'?
Dragoste era, im3a fiindca ii iubia mult, ;;i-i venia greu
de a-i pedepsJ., de aceia Ii vorbe9te a;;a. Cand Ii graia
de pedeapsa, nu li-a mai spus:" eu duhul btcindetei",
ci "ell toiag". DC;;I dealtrnintrylea chiar 9i cu toiagul
de s'ar fi dus, tot in duhul ar fi faeut-o, eaei este duh
al bh1ndetei, este insa f;i duh al asprirnei, - insa el nu
voie9te a spune ai;)a, ci intrebuinteaza cuvinte din cole
maip18.eute. Deaceia f;i Dumnezeu,- de;;l deaitfeliu
. razbunatoriual raului,- cum ca este .milostiv, indelung
rabdutoriu, bogat in mila $i Indurari, apai de aceasta in
mufte-Iocuri din sfinta scriptura se spune; - dal'a ca
este pedepsitoriu, 0 singu1'a data, sau de doua ori, sau
In fine foarte rat' se spuilein sflnta scriptura, :;;i chiar
$i atune! dadi. lTlotivul este din cele mai prinoipale. Dara
tu te gande9te la intelepciunea lui Pavel, cad de$! e1
avea puterea, totu:;;i face stapani$i pc altii $ide una
ca 9i de alta, zicand: "Ce voiti"? - adeea in voi in-
;;i-va sta acest lucru, ciici ooi suntem stapani 91 a uniea
ca $i a celeilalte, adica ;;i a cadea in Gheena, ca 9
i
a
m09tenl ilnparat iea ceriurilor, fiindcii Dumnezetta vBit-
a9
a
: "lata, zice, foe apa, la car8 vei vOl vei,
intinde mana tau (Sirah, i5, 16) 9i: "De veti vol
ma veti aseulta, . bunataWe pamantului veti
manea; iara de nu veti voi, sabiea va va manea
pre voi" (Isaia 1, 19. 20).
2) Da1'a poate va zice cine va ea voiesc, Insa iu-
1) Noti')" A vedea CaD 13 din Faotele ApostoIilor.
2) Partea moraliJ. Nu oi esle deajuns Dumai a voi sa ne
. mantuim, ci mai trebuie Inca de a faple de acelea care
ne duc la mantuil'e, - ca de VOID avea buna vointa neclintita.
VOID tndeplini ell chiar :;>i cele ce ni se par a fi greu de
indeplini t. (Veron).
OMILIA XIV 183
I?imeni nu cstc atat de tampit, in cat Ea nu vo-
lasca, . CI nu numai de a vol Ar
fi deaJuns, tll.al voi l?recum trebuie, :;;i ai face
ale acum tu nu voie:;;ti dupre
$1, daca apol. sa examinam faptul
ac,;?:s,,,, 9i ii} uhe ca ... ".!!'!. Spune'ml, te rog: oare cel. ee
vsne$te fe!lleH\ est.e ueajllm:. HLlmai de a vOl ca
'?; ?oe }oS;.d
,vttrl sa,YegheL.c Impreuna eudansul, apoi
f;l de asemenea nu s'ar mul-
.tam1 sa VOlasca, stand acasa, Gj inchirieaza 8i
_st!,ang.e lopatari, imprumuta banL
cutrwr!l' tanl:, :;;1 cauta sa afle preturile vil1zarilor, Deci
cum l1
A
U fie de a atata interes pentrll
lara margi
mndu-ne I}umal m a VOl? :;;1 chlar mca DICl -a vol pre-
cum S8 cade I?u 0 dovedim lndeajuns. Old eel ce voieste
preeum trebme, vointa e1 face 9i faptele care
JI la luerul VOlt. $1' fiindc3. foamea te si!este a te
ca automatic sati vin.i man-
carHe"Cl strange hrana trcbuitoare.
T?t H!?8, fael. cand e9ti insatat, sau cand tremuri dp.
[rlg,_ cuI? 7i,in toa!e cele deacest feliu, unde
lUcratorm f;l starmtoriu in ingrijirea trupului '
Acest fa-J cand e yorba de imparatiea lui
vumnt;zeu, i;71 numa! deeM te. vp,i invrednicl. de ea. Cii
de a pus in om liberlll arbitru, ea nu
la urma, .omul 5a-l invinovatasca pe Dllmnezeu
1
ca I a legat cu :;;i, ea fi!nd fa,ce faptele pe
Ie, n Dara, tU.,m lpc. sa .fil multamlt pentru cele
:;tl A cmstlt, taCl dm contra, caci te revolti
$lca,rte:;;tJ una lui Dumnezeu, - fiindca rie
multI am auzlt spunand: De ce oare Dumnezeu m'a
fa?ut, pe virtute? sau drept vorbind, de ce
m a lasat de capul meu ca sa aleg binele sau raul?
Dar ce trebuiea sa faca? Trebuiea poate ca dormind tu
sau imbuibandu-te f;i tavalindu-te in rale sa te
in imparatiea' cerurilor'? Dara atunci nu' te-ai mai fi
cand Iti sta de fata ame-
mr;ttarea, lr;tC,; mCl a9a nu te departezi de rau, de $i
?hIar, cerml tl 1, a pus ea premiu, apoi atu.nci candvei
de a mal fi lene9, 9i cu mult mai 1'a,u inca decal
pana acum'? $i nu vei avea nici macar aceia sa spui,
184 OMILIA XIV
ca mi-a aratat de sigurcele bune, insa nu m'a ajutat,
caci multa ajutorinta ti':'a fagaduit.
(tDara, zici tu, virtutea este greoae :;;i cu anevointa
de indeplinit, pe cand raul poarta CU sine multa pla-
cere; rautatea este .. h),l'g.;'i $1 incapatoare, . pe ,cana vir-
tutea este stral?ta ,oare4in in-
c.epnt, ..,fqBty:- a,mA:!1(lOU-a ,. -iat.,},
ca celecespuiacum, tu ie spui farasa vraiin fa-
vorulvirtutei, - de _mare este adevarul. ca daea
doua au fost caile : una care ducea la cuptor-itll eel ' ell
foe, iara ceialalta la raiu, una era larga incapatQare,
9i ducea 1a cuptoriul cel cu foc, pe cand ceia1alta de ;;i
stramta, tOlU9i ducea lapal'adis, apoi atunci pe care ai
fi ales-o Chiar de rna vei contrazice, totu9i numa. vei
putea, eontrazice in cele marturisitede toti, ori i?i cat ai
fi fara de rUi?ine, Cum ca care are un inccput
greu, - nu insa :;;i sfar:,}itul- este mai multdc prefereJ,
eu rna voiu incerca a va convinge pre voi, chiar din
imprejura,rile care sunt in, mana voastra. $i daca voiti,
apol 1)")a1 j'ntaiu sa luam In examinare
c1ki ele au lnceputul t6tdeauna ipcarcat de, durere na-
cazuri, pe cand sfar9itul este incarcat de foloase fili de -
multamiri. Dara, zici tu, nimeni nus'a atins vre-odata
de vr'un daca n'a avut pe cine-va care sa-I
sileasca. Caci, candtinarul este stapan pe dansul, el
mai inceput sa, se dezmerde in
desfiitat i, fie ',chia,r , ca .ar ,suferl. miide rale la
decat sa se munceasca 1a inceput, jara dupa, aeeasta sa se
bucure din acele ostenele, 1nsa, celce ar face ai?a, de
sigur , ca este orfan de cuget, robul unei trandavii co-
cand 'cel ce face contrariu1 dil. dovada de
intelepciune fili barbatie. Tot afila deci, noi, daca nu
am ficopii cu mintea, de sigur ca nu ne-am asamana
cu cel orfan de cuget prost, ci cu eel ce are tata. '
Deci, trebuie a allmga dela noi cugetarea orfani-
ceasca, sa nu mai invinovatim imprejurarile; sa
punem frau care nu 0 va 1asa sa se dez-
merde mai mult, ci sa alerf!,'e sa se lupte.$i cum l)U
este absurd, ea pe copii ' sa-I dueem fili sa-I indrumam
in intreprinderi a1 caror inceput este greu obositoriu,
iara noi sa ne gasim ,eu totul din contraln afacerile
i?i chiar fili i.n afacerile lumefilti nu se
poate sllstinea numai deetH ca Sfari?itu1 vafi bun 1ntot-
deauna: caci iata de pilda moartea fara vreme, sau sa-
OMILIA XIV 185
racie, sau sicofandiile, sau schimbarea imprejurarilor, ca
altele muUe de acest feliu, fae ca se " lipsasea de
roadele atator ostenele. Dara ehiar_ de ar re o;;l cei ce
- intreprind asemenea ocupatiuni, cu nimic, mare nu 5e
VOl' folos1,fiinddi toate ostenelele lop. se marginesc nu-
mai io vieata prezenta,;-,- pe cand , mild vorbadeGf:le
duo.ovnice$i,- noi Ie al;.lngam nu ca cclg , parn,an-t6ti
trecatoare, nici Illl, ue i,emeili desi'ar9itul i6r,ei
sperant8, este maio !Dare maisigura,
chiar dupa ducerea noastra, de alCI.
Deci, ce iertare 9i ce justificare vor putea avea
cei ce nu voiesc a se pregatl cu ostenelele virtutei
Dara poate ca veti intreba: de ce calea virtutei
_ este stramta In palatele irnparatefilti cele de pe parYlant,
tu nu pretinzi ca sa intre eineva dintre,curvari,sau betivi,
sau neinfranati, - iara in ceriuri pretinzi ca sa intrc
toti oamenii, fie ca sunt incarcati de dezmerdari, de betii, '
de de toata $i cum VOl' fi acestea vred-
nice de iertare zici, eu nu am spus aceasta, ci de
ce calea virtutei nu larga fili fneapatoare)) '?
Si ("Il toate _acestea, daca am VOl, ar fi foarte de
{ndeplinit faptacea buna. Ciid, in adevar, ce este mai
spune-mi; a sparge cineva zidul, $i dupa cea luat
cele ce erau in casa a cadea in temnita, sau ca
mindu-se cucele ce are, sa fie slobod de ori ce frica
$i Inca 'n'am spus totul; ce este mai u$Od spunedrli;
a viitiima ,pe toti, :;;i dupa ce pe untimp scurt, s:a, dez-
mierdat, la urma sa fie batut 9i torturatln Yeti, - sau
a tral in saracie 9i a sufed pe un timp scurt, iara la
urma ::t se dezmierda intr'una'? Pana acum nu am. cer-
cetat ce este ce este mai Ce este
maiplacu't '?' spune:'mi; avedea un vis pHicut i?i a fi pe-
depsitla urma, saua vedea un vis urat fili a se des-
mierda la urma cu adevarat'? Nu este invederat ca aceasta
din urma Deci, cum, de nume$ti virtutea grea 9i obo-
sitoare Este obositoare numai fata de lenevirea noa-
strii, dara cum ca este lesnicioasa $i U$or de indeplinit,
aSculk1. ce spune Christos: "Jugul meu este bun,zice,
$i sarcina mea U$Oara". (Math, 11,30), - dara daca
tu nu simte$ti u:;;urinta ei, apoie dovadaca , nuai bu-
navointa puternica. Dupre cum candaceastaestecuade-
varat,toate cele grele se par u$oare, tota9afili eandea
lipse$te, toate cele se ,par " gl'ele. Cacepoatefi
186 OMILIA XIV
mai plaeut :;;i mai fara osteneala ea mana din pus tie,
ce se gasia pe mesele Israil tenilor '? eu toate acesl.ea
ii se nemultumiau, de $i se 1mbuibau de ca. Ce este mai
ama!' ea foarnea $i ca celelalte greutati pe care Ie su-
ferea Pavel'? Dara iata ea e) salta, sebueura E;i zieea:
"Acurn C1IDla, intru patimirile rneie"
(CoL t, 24;. Oed, CG.rc estc eauza'? Dc(::;sebirea de pareri '
-cD.}1d vei .dcJ D .. forma parcrcn. a9a
dUfJi'lj cum Ll'ebuie a fl, atunci vei vedea uii'ul' inta vir-
tutei. Ca dad virtutea aI', fi eu totul obositoare, iara ral1-
in t6tu1 placuta, cu drept euvant ar pu-
tea zice cineva dintre eei lipsiti de vointa, ca rautatea
este mai usoara decat virtutea: - dara cand amandoua
au fIlceput: una fClceput greu :;;i anevoios, iara eealaWi
11$01' $i placut, pe eand sfarf;jitul este eu totul contrar Ia
dansele, fiindciJ, sfarfijitul uniea este pUicut, in timp ce al
celeiIalte greoiu $i de nesu1erit, . a.poi care esle mai de
preferat, m acela9i timp ;;i mai u$oarl'i,? ( Dara, zici tu,
de C8 oa.re ceimai prefera ceia . ceeste mai
f uniianu ered in :v.ieata viitoare, iara altii
de fiji cred, au totui?i 0 pareI'e gre!?ita, 9i prefera pUice-
r ea ti'ec;:1.toare IIl- placeri.- (cL\.t;ia dara rautatea
zici tu, este mai ui?oara '? Nu este mai ui?oara, ci rezul-
tatu} unui sutlet slab. Dupre cum cei ce sutar de friguri, .
nu dorese bautura racoritoare fiindca Ii este placut a
se desmierda. pe un timp SCUf't, III toe sa sufel'e ari?ita
lntr'una,ci fiindca nu se pot sUip:1ni de dorinta abs!1rda
de a bea, - tot $i
Ai vazut deci, cum rautatea nu este u$oara'? Dara
daea voieE;ti, sa examinam tot acest luCI'u in insefiji
impreluriirilein care se afla. Ce este mai placut mai
spune-mi; - lnsa sa nu judedim lucrurile dupa
placerea celor muIti,fiindca nu trebuie de a judeea nici-
odatii . dupa. pare rea eelor bolnavi, ei dupa a eelor sa-
ce este mai spuIle-mi; a dOr! averi
multe sau a fi mai presus de aeeasta dorinta Mic mi
se pare ea aceasta din urma este mai de realizat,
iara daca poate nu crezi, apoi sa examinam inse$i fap-
tele. Fie, deei, unul care dor89te averi multei?i altul eare
nu dore!7te nimie. Deci, ce este mai bun spune-mi; ee
este mai respectat Dara aceasta sa. 0 Iasam, fiindca
este de toti marturisita, cum ea aeest din urma este mai
de respeetat decat celalalt, - $i deci acum nimic sa nu
mai vorbim de aceasta; - in&\ care din doi va trai 0 .
OMIUA.-.:..: X.:...IV_ ______ __
vieata mai u;;oara mai Iubitoriul de argint
I1w1'de aver-ile ce Ie are nu 58 va bucura, cad ceia ce
are nu se indllra de a clwltui, ci mai degraba aI' pre-
fera casa i se taie carne a de pe trup, decat sa chel-
hanii, pc eand cel cedf'spretuel:?te averile, deja
a . castiO'at un bun mar'e, aeela. ell e! se va bucura eu

lini
7
te de averile sale; sau ca .stapan de
aspru ca bogatiea, sa nu perm1ta. mmanUl dt;, a se atI.nge
de alP sale Aeest lucFu este, m1 S8 pare,mtocmal ea
8i cllm doi bar'bati- avand doua femei fiji iubindu-Ie o:ult,
ou le-ar intr'ebuintEt, insa deopotriva, ci unul s'ar atmge
de femeia sa i?i ar fi In reiatii eu dansa, iara eelalalt niei
macar nu s'ar apropiea de femeia sa. Sa spun $i al.tee'.'a,
i;;i ,eel,Ullalt '?
(le ar'gmt meJOilata nu se va aeparta ue aceasta .lona, .
nu numai eil. nu poatesa rapiasca avutui tuturor, ci inca
ca ori $i eat.e aravea 8118 considcra ca cum n'801' avea
' . A d oe .. na
'- YHnl1C., . ..!. pe- c.t o .:. ' L-c ,\tH . \ _-"-"_.I.l. y \
. crede va eonsidel'a. ea de prisos, $1 va ciunm
inza.da1' sufietul ell potte nestar$ite. Ni(l1ic nu este aLat
de torturatoriu pentru un om, ca 0 dorint;3, lipsita de
multamif'e, ceia ee dovede$te mai eu sama . <?eGl:
conruota. Caci te gande$te: eel ce dore$te aver)
agonise$te multe, el totu$i se giise$te ea
avea nirnie. Data. oare ee ar putea fi mal phetlsltOl'lU
'$i mai de ncsuterit en. accasta boaJa $i nu numai acesta
este raul eel mare, ci $i aeei a ca a vand a veri el crede .
tot.w;d ca nn are nimic, $i se sbuciuma ea fiji cum n'ar
avea nimic. Chia.r de ar putea ri'ipl avutul tuturor, e1
mai muit. inca "8 mahne;;te. Chiar de ar e:19tiga 0 sutii
de el totu$i se tulbura 0 mie. D.e
aT' e:19tiga 0 mie, el este mahmt ea n a e3.$tlgat un m1-
lion, in fine, ori-ce ca.:;;tiJs. fie de
dansul este un adaos lao sarae1e, cael cu cat aT' eafijtlga
mai mult eu atat mai mult va dod. Afija dara elL cat
cineva maimult! cu atata devine sarac,
fiindca eel ee mal mult, este eel mal mart;
sarae. C:1nd eineva are 0 suta de talanti, nn este toe mal
atat de sarac eand iIlsa are 0 mie de talanti, atunci
mai eu sarna' este sarae, caci el nu vse mai
eu mii ca la ineeput; ci i se pare caare neVOle de ml-
}ioane. Deci, daca a dori a nu reu:;;i in dorinta 0 nu-
188 OM ILIA XIV
m8$ti pUicere, apoi atunci mi se pare ca tu nu cuno$ti
natura placerei adevarate. Cum ca aeeasta nu este pla-
cere, ci tortura, sa 0 eereetam din alta parte. Cand
noi suntem insatati, nu oare pentru aeeia suntem mul-
tarniti band, ca adedi contenfm setea, $iprin utmare
de aceia a. bea oplalOerf,l, de ni$te
munci groza ve '? De. sigurca il.:;;A. {)ste. Dara daca am
voL sii starn pururea in aceasta potta, apoi atund nu
vom avea nici 0 !!'cuz8. de pedeapsa bogatului acetuin
din evanghelie,fiindca dorinta aceluia de a-$i
astampara setea eu 0 picaturade a.pa era osanda,
pe cata vreme nu se gasja nimeni eare sa i-a impli-
neasca. $i toemai acest rau mi se pareea-l sufar
iubitorii de ar-gillt, cad $i sufletullor arde dupa averi
mai mult decat a eelor insatati. Bine aspus cine va, ca
iubitorii de .argint sunt idropieati;fijndca -prectlm eei
idropicati purtand multa apa in trupul lor, a;rd inca
mai mult, lot jubitarii de argint, eu cat au averi
mai m(Jlte, eu atat doresc mai mulLCauza este, ca nid
idropicatii nu au apa in Ioeurile cu venite, niei iubitorii
de argjnt nu au porta 10r1n rnarginilejudeeatii sanatoase.
Deei, iubitilor, sa fugjrn de aceasta boala straina
$i eurioasa, sa fugim de radacina tuturor ralelor, sa
fugirn de gheena prezenta, fiindca porta deaveri este 0
adevarnta. gheena.Deschide sufletul fie-caruia, al celui
ce . avet'iie,f;ri." Mccelui CBhu Ie dispretuie:;;te,
$1 vei vedea ca acos'/; din urma se aseama,na cucei nebuni,
caci elnu, a vcd?,a, niei a auzl ceva, pe cand
eel dintai seaseamana cu un liman slobodde or'ice valuri,
:;,j e1 este prietenultuturOf, pe cand ce13Jalt Bste du;;-
tutm'of. loaciImva. ceva,
el r:tOtW;;l nu se supara, sau de i-ar da cineva ceva. el
nuse dare eu dan suI 0 liber'tate insotita
de toata siguranta. ,Acela este sHit de imprejurari de a
lingu:;;l de a se fatarnici inaintea tuturor. pe d\'nd
acesta inainlea nimanuL Deci, daea iubitoriul de argint
este fricos ipocrit, :;;i viclean, sarac in timp,
esteplin de groaza pedepsH :;;i a osandei, pe cand
celce averile se bucura de toate cele con-
tial'e, apoi .nu este destul de invederat ea virtutea este
pllkuta:;;i u$oara de indeplinit '? Dara de am trece in
revista :;;icelelalterale, . am .. putea dovedi ca nu estc
nici un rau care sa aiM. oarecare IDultamiI'e placer'e.
Acestea deci iubiiilor, sa ne indeletnicim eu
OMILIA xv 189
virtutea ca astfeliu sa ne bueuram $i aici de plaeere,
in timp sane bUDl.!rile viit?are,
prin chaI'u1 ftlantrop18a nostru hsus Chrlstos,
caruia sa' cade slava in veel. Amm,
6MILiAXV
"Cu adevarat se aude intre voi curvie,
curvie ca aceia care Dici 'intre pagani nu se
numeste ca sa aiba cineva pre femeia tatalui
sau. 8i 'voi v'ati semetit, nu mai bine ati
plans,' ca sa se ridice din mijlocul vostrucei
ce a facut fapta aceasta" (Cap. 5, L 2).
Cand Ii vorbia pentI'n intrigile $i
dint.re din meeput li .vorbe:;;t<: eu Cl
mai intai cu multa prudenta, numal dupa aeeIa a
sfar:;;it in acuzatiuni, zieand "Ca Il1i s'a
mie pentru voi fraW mei, dell;l cei ce sunt aJ
Chloei, . ca priciri sunt intre. VOl" .. insa,
ci dela inceput cu asprIme, I?B :ru-
faptuIuL Caci e1 ,De ce a cutare?
ci ,se aude intre voi curvie,,, ca nu cumva fiind
cu 'totul straini de aeuzatiune sa se traildiiviasea, ci
lovindu-i pe toti in deobste, s8, devina bagat6ri de sarna,
--fi.iBtlea, se deffi,i'mase biser-iGa. Nhneni, ziGe, nu
ca cutare a curvit, ci ca pacatul acesta in
biserica Corinthenilor. Si n'a spus s'a indrazmt curVIea
ci "se aude de 0 curvie care nici intre pagani
nu se numeste". Pururea e1 ia in deridere pe ere-
eu fapte de ale cab de. pi Ida
lonicenilor-scriindu-li zicea: "FleCare dm VOl
stapaniasca vasul sau intru sfintenie cinste,
nu intru patima de pofta ca paganii cari nu
cunoscpre Dumnezeu" {I Thesal. v4, 4. 5), ia:a Co-
losenilor Efesenilor li zicea: "ca sa nu mal um-
blati voi pre cum si celelalte neamuri umbla"
(Efes. 4. 17. Colos. 3, 7). Deci, daca a pacat.ui
190
OMIl.IA xv
ca paganii este v dara 111caa;-i intrece pc
aceia Prinil'e pagam, Zlce, nu ?e
de a sefaee un asemeneapacat, el mea mel
nu se Ai a ridica.t papttul ?
decL se [tratadeseODermd mste astfelm de fe\lIJrJ de
curvii, ' pe carl . 'niet !Dacal' nu Ie
at,oi l11arirri.ea' pacatuiui 6ste .
intre este'zisa ' eu multa emfaza, adedi (cintre
cei credincio$i, cei eari v'ati de aUUea
laine negraHe, ,eal'i sunteti chemati it! ceriuri. Ai
de cata suparare m'icaz ' este inearcat cuvantullm
Cala manie asuora el nu at' fi fost plin
de nil g'arfi adresat catra loli, ar fi. z,ls
atunci astfeliu: Fiindca am auzit ea cutal'e a Cur'Vlt,
apoi r:edepsiti-I el!), dara el nu ' ci
pc, natwge" Daca
v
n. l-ar fi mal dm
nainte de acest fapt, de Slgur ca h-ar fi ZIS vorbele
mai sus; dara fiindca nu numai ca nu i-au seris, e,i
inca chhirastupaupaeatqi,dilJ, aeeasta cauza intrcbuin-
teazamulta asprime in vorb;'L
, rc ,v r ' .' y,'" ,""Il
p
-ua' r-'e fpnleJ'a ta-
'<_ -_,ct sa ctlOo. ZIee, "",1 VI U
taJui" sau". Dara oare de ce n'a zis: a eurvit eu fe-
meiea tatalui sau'?Faptul eel eu ['w;;inos
n treee in Uieere. De aceia trece mai eu demnitatc peste
acest fapt, care deja a fost la v prin
spuse mai ca. s,l?ormd paca-
tulU1. arate ea pr'mtre se euteaw. a so faco
fapte deacelea, de care lui nici nu-i este sJobod ale
aral. De aceia mai departe inaintand eu cllvantul, tDL---
t'1 acest mod se ex prima, zicand: "Sa se l'idice din
mijiocul vostru cel ce a facut fapta aceasta".
pare Gifi este sa. de a grai
clar, obiceiu pe care it avem nOl cand e.
fapte n'a zis: pe mama sa vltrega, Cl
"pre femeiea tatalui sau.". ceia ce ma! . mu1t inca
atinge. Cand singure . denumlrlle sunt. deaJuns
lnvinovati apoi atunel el face uz numal de aeestea, fara
a mai ad&oaa, ceva. sa nu-mi spui, zice,ca unul
numai este a eurvit, caci pacatul aceluia a de venit
comun tutu1'or. De aceia a f;ii adaos imediat:
v'ati semetit" 2), nu din acelui pacat.
cad a1' fi 0 _absu1'dltate de a 0 spune, Cl dm C8.uza exem-
OMILIA xv 191
plului a povetei date de aeela. Aposlolul 1nsa nu 0
spune aeeasta pe fata, d lasa sa se intrevada, ca astfeliu
mai. sa-i ati,?ga .. tu la inte- -
lepclUnea lUI Pavel, cael dupa ee mal mtalU a doborit inte-
'. ::;;i a int;e-
lepclllne prm sme lDevCl.f$l nu .este DJ'Il1C, "hlf;;,r 91 de nu
in' . t0c.;:r!.J.:i- la ur"Ina
;:;.i de ac.el plical. Daca apostoiui spre a pune
in comparatiune eu acel curvariu - care poate era unul
dintreacei intelepti - charul intelepciuYlei; ar fi zis-cit
aeest char cste mare f;ii nepretuit, de sigur ca nu ar fi
faeut vr'un lucru mare; - dara aeum cand eI a doborit
intelepci unea ehiar $i faraa fi insotita de [Jacal., a
a 0 arata ea nefiind nimie, aceasta este a 0 da in pri-
veala ca ceva eu desa,varsire netrebnic. De aceia mai
Intai facaod in acest mod, la urma amin-
de pacat. Cu acel cu1'variu a,postolul ou
de demnitatea lui de a vorbi, aratand chi8.r .'_prin aceasta
rnarimea necinstei, iara .lor Ii spl.Jne d't mai bine ar fi
irebuit sa ' planga, sase boceasca i?i acopere fata
""de acum .. zic8', voi-- faceti eli -totul dIn
contnl.)). L , ,
. De aeeia a adaos: voi- v-ati semetit, -si
nu mai bine ati plans". ,Dara ce il1lampl'at,
sa. plangemll - :lici tu. ({S'a Intamplat r'aspunde, apos-
tolu!, ca defaimarea biserieei s'a Intinspreste toti. :;;i
dacavom IJlange, . zici, ce vom rem;!, sau mai bine zis,
ee folos yom avea de aicin,? "Ca sa se ridice din
mijlocul vostru cei ce a facut fapta aceasta" ,
zice. :;li Bici aici nu-i trece rlllmele, sau mai bine zis,
nicairi nu-l ceia ce noi obi$llUim a face,
cand e vorba de faptele cele mai murdare. Si !l'a zis
scoateti-Idin mijlocul vostru ci intocmai ca de 0 boala
sall 0 molima molipsitoare, era trebuinVi de plans $i
de rugaciuni indelungate, "ca sa se ridice dintre voi"
zice, adeca trebuiede a face rugaciuni 1;)i, in fine, totul ,
sp1'e a scapa de el. Nu-i acuza ca nu I-au de
agest fay!, ci nu au plans s'au ea
sa se rldlce dm ffilJlocul lor acel curvarlU, aratand eEl
aceasta trebuia sa se fadisi fara dascal, pentru insam-
natatea acelui pacat. .
"Eu dara nefiind la voi eu trupul, iadi eu
192 OMILIA xv
duhul fiind acolo" (Vers, 3), Prive9te
did nici nu lasa a i se a;;tepta la
;;i nici ca dupa c,e'l, ..
se ' grabe!?te de a-] predotmna. um caput
aalunga asemenea fa; pte {{a pc 0 mollmapr,lmeJd.-
In.a.i -ina,jn,te. de'," ..:", Sf:'
De aceia ;;ia.daoge zica,nq:
asi fi de lata", Acestea Ie zicea nu numaI
pe dao:;;ii SPl'8 hotarirea luat!i, ;;i ne mai tImp
de intrigi , ci ;;i infricosandli-l, ea unulce $tlea faptele
petrecute 'acolo $i judecata data de V;;t
sa zica a fi de fata cu duhul, dupre cum era.
de fata cu Gheezi, caci , ".Au, doara n a
cu tine duhul meu, cand s'a mtors omul dm
cllarul sau spre intlmpinarea ta" {IV. Imp. 5,
26)?Vai! Ca,t de 'puterea daca
pe loti de a fi deopotrlva, 91 pe cele depa.rtate le
a fi':- "lata am judecat ca cum fi
de <;lata" Nu-i iasa catu;;i de de a
mod, caci ela pronuntat holanrea ((Sc1
nu-roi spui, zice, de amanari $i zabava, cacI mmIc alt
nu trebuie a face).
' Mai d8parte apoi, ca nu cumvasa separa ca
mare Ii esie autOl"itatea, $i niei sa
semel, prive:;;te cum fHace$i pedan$I1 parta!;ll hotat'lrel,
caci judecat" ,a adaos imediat: "Intcll
numele nostru Iisus Christos, adumin-:
du-va voi si duhul meu, eu puterea Domnulm
nostru Iisus Christos, Sa dati pre lfnul ea aeela
Satanei" (Vers. 4, 5). ee iosamna "mtru numele
Domnului nostru Iisus G.hristos"? Adecadupre
Dumnezeu iara nu stapaniti de prejuditii omene$ti!>.
Sunt uniia' carii cit8sc acest pasaj precum urmeaza:
Pre eel ce a facut aceasta intru numele
Domnului nostru Iisus Christos" , Pl!nand, ai<?i
puntu-virgula, sau insemnand jumatatea penodulUl,
tesc mai departe astfeliu, zicand: "adunandu-va VOl
, si duhul meu, sa dati pre unul ca acela Sa,
ianel" , 8i zic ca ideia unei astfeliu de citiri este precum
urmeaza: (Pre cel ce a facut aceasta a;;a, intru numele
OMILlA xv
193
lui Christos, zice, dati-l Satahei; adeci pre eel ce intru
numele lui Christos a faeut de ris biserica. pre eel ce
a cutezat a face astfeliu de neeuviinta-chiar 1$i dupa ce
3, devenit a cap('itat deG['e.:;;tin, pe
unul ca acela dati-l Satanei. Mie insa mai adey8.r'?la
. , a c dI'nta' l' "a' re' esfe' "",,,,,to',
ml se pare pa ere, , r:a . y G ;. ", , v " "''' ':;'''''_''L\:,
,;lntr'u numele, lm hsus Chrlstos ' ::tdunanau-va
voi", adeca <clnsu,?i numele Domnului adunandu-va pre
voi, acel nume pentru care va adunati)).
,,$i duhul meu". se pune printre
ca astfeliu cand VOl' hotari, ca flind el de fata, sa-l taie
pre acela dela biserica in a;;a chip, in cat nimenisa riu
indrazoeasea de a-i acorda vre-o iertare, ;;Liind ea Pavel
va recunoa;;te celepetrecute. Apoi mai mnlt inca voind
a zice: "Cu putereaDomnului nostru
Iisus Christos", adeea, sau ca Christos poate S8, va
acorde 'un astfeliu de char, casa-l pr-edati pre acela
dia:volului sau, ca (;;i Christos Impreuna cu voi da
aeei3.$i hotara,r-e) n'a zis sa dati pre caacestB;
Sataneh) tby tOWOtO'l ttl> L(1.tCY.\lq,) ci "sa predatl
pre unul ca acesta" to') "<i> L?:tO'.')q.)
deschizandu-i pocaintei, predandu-l ca unui pe-
dagog. lara;;i JJ pre unul Ca acela ca I?i-
caire nu poate suferi de a aminti numele aeelm cur-varlU.
"Spre peirea trupului
i
', dupte cum s'a petreeut eli fe-
ricitul lob, de;;inu sub acelea;;i imprejurari. Acolo pentru
cununi mai str-alllcite, aici insa pentru deztegarea pa-
catelor, ca sa-l sa-l atraga din ghiarele
celui cu toate aces tea aiureaspune ca "ju-
deeandu-ne dela Dornnul ne certam" (1. Cor. 11, 32),
adica patimim cele rele fiind judecati de dansul, aici
Insa da Satanei pre acel eur-variu, voind prin aceasta
mai mult a-I atinge. Dara;;i aceasta s'a facut tot dupre
vointa lui Dumnezeu, ca sa i se pedepseasca trupul.
Fiind ca poftele se nasc din Imbuibarea;;i dezmer-darea
trupului, de aceia pedepse;;te trupul. "Ca duhul sa se
mantuiasea'''adeca sufletul, $i nu ca cum acesta s'a
mantuit singur, ci $i duhul marturisind aceasta, caci su-
fletul fiind mantuit,negre,;;;it ca trupul se va impat;-
ta:;;i bueura de mantuir e. ' Caci pentI a saflet a de vemt
muritoriu pacatuind,$idaca sufletul va face cele drepte,
i6038
i3
194
OMILIA xv
atunci si trupul se va bucura de mare slava. Uniia. zic,
. ea duhul insamna charullui se
a
V
no' Deri ra flU Cllmva, zlCe, sa se intample
p '....,.' 'l.J.J. ...... . . ... . ...... .... ,! v .. ....... - ' ' v . ......
aceasta, pedepseasca-se trupul, ea prmp:deapsa fa-
cauuu-se mai bun,saatraga 1a e1 Durnpezeu.
"" h !>P{l,c, 7i<::'1. S0. O',i:ii'.pclS(.:1. mi'l.ntllltsl curat de pae8,te,
wnit de <eel ce
' vindedi ,';'1161c, $i ' nude . eel ce ' pede m zac.ar v
fara scop. Mai mare este
v
desat. pedeapsa, C8:Cl
pedeapsa este rnornent&na, pe ea$tlgul" este
$i n'a zis duhul se
ci a adaos: "lil zlUa Dornnulm IISUS . Bme face.
ea li aminte$te la timp de ziua aceia, ea astfelI';l $1
sa vina, mai eu placere la indreptare, in ,acela$
acel curvariu sa primiasca acestea, nu ca m$te !Z-,
vorste din manie, ci mai mult ca 0 prevedere a pa,rm-
teiui iubitoriu de tii. Deaceia a !;li zis: "spre pefrea
trupului" adeca a d.eja legi ;oi h?tare yolului,
a; "U-I 1",,,,,, ...1", .. ., '!-n"rge rmndeparte" cela eEl zlcea Uum-
""Ju.. ... ..1. .... .... i..N ............... - ....... . .......... ...
pent-I'u Ion: ,))Numaide sufletuL luisanu
,te atingi (lob, 1, 12. 2, 6). ,v
Deci, dupa ee vda. pe, sC.!-lrt
mai mult In aceast?- aaaoe;e
tacutii eu Dutin mai inamte,:;;1 se adreseaza catre dan;;ll,
zicand:, Nu este buna lauda voastra" (Vers. 6),
)' , " . II.. v " t .
",r-in <w->easta eavdansn pan a In prezen nu au
U.1 0..'..<.I,;,L1 ,.1:-1'.1. UV . ,
lasat pe acel curvariusa. sc pocaiasca, laudai!du-se inca eu
dansul. Aooi arata ea e1 face aceasta crutandll;-l nu nu-
rrH!i np. fH';:'la ' rtiiaT'Si [Je dfl.IlSiL Dentr u eal e 91 adaoge:
C8" putin alwlt' toata frarnantatura
t(De pacatul, zice, al cu
acestea daca este neglijat, acest paeat poate sa mohp-
siasca tot trupul bjsericei. nu
. este pedepsit, iute se vf!r mohps1 $1 altm) , Acestea
zice, araland ea lupta lUI nu este peptr';l yn';ll num3:
1
,
ci ea se ingrija$te peiltru intrea(?;a blserlca, $1 de aeeIa
a iili facut uz de icoana cum
zice, de $i este puiin, mtreaga vframanta-
tura tot a$a acest eurvarlU daea va fi lasat nepe-
deps'it, $i pacatul lui va ramanea nerazbunat, atunci va
molip.si $i pe altiil). .
L"Curatitidara aluatul eel veehm". (Vers. 7),
OMILIA xv 195
adeca pe acest rau, sau mai drept
,Qumai pentru . acest Q..urV:{l"r!lJ, GiJa..ce aluziune t;ljlaaJtii,
caeCnu numai curviea este un all/at, ei in genereoric.B
rautate, $i mf zice Hcuratiti ==xex3-&'pex'!:i!)),
ratiti din radaeina = adecacuratiti
..
adeca scoateti raul din r,<1dacina, prfii ' aeeasta . arata
cii acel ' faldrid1 'exista:' priotre dan$ii, iara' canrl . zice
"ca sa fiti framantatura noua, preeum suriteti '
fara de aluat" , prin aceasta arata ea raul Inca nu
stapaniil, pre multi. Dara daeazice "preeurn
fara aluat((, nu spune doars. eEl, toti erau eurati, ei pre-
cum trebuie a fi voi, zice.:I"Ca noastre
tos, pentru noLs'a jertfit. Pentru ac.eia sa. S3Tbam,
nu intru .. aluatul eel vechiu, niei intru aluatul
rautatei si al \7iciesu!ullli. ci. Jntrl.1 D,zinl.ilc r,ll-"
'c
t
" . 'C'<' a' -Ie ("\7 8) A' I' . . I""'h '
r-a ,leI;:,1 . " ' __ . '" vers .. ..tl.SIJ.1.C..lIU Sl ul1flS-
lOS' a numit aluat invatura sa. Darii f;ii apostolul sta.:.
aeeasta metaIDf'.a,amintinau-li-de-ist-oriea
de pasch a i?i azime, de binefacerile de atunci $i de acum,
de pedepse $i osande . . Prin IIrmare timpu! de fat8" este
timp de sarbare, caci zicaad "sa sarbam {{ nu spune:
fiindca pasch a este de fata, sanca cinCizacimea este de
fata, ci arata ca pentru cre9tini or-ice timp este timp
de sarbatoare, pentru marimea bunurilor aeordate noua.
Cad in adevar, ce bun nu ni s'a acordat'? Fiul lui Durri-
nezeu s'a facut om pentru tine, te-a :izbavit de moarte,
te-a chemat in impiiratieacerurilor. Deci, daca atfUea ai
$i te-ai bucurat de ele, apoi cum sa nu fii da-
toriu de a sarba orice timp'? Prin urmare nimeni sa
nu fie trisl din cauza saraciei, sau a boalei, sau a in-
trigilor satanie8$ti, dei timpul ni este limp de sarbare .
De aceia$i zice Pavel: "Bueurati-va pururea intru
Dornnul, zie, bueurati-va" (Filip. 4, 4).
In timpul sarbatorilor nimeninu se imbraca in haine
zoioase $i murdare, iili deci nici noi, caci aceasta sar-
batoare este pentru noi nunta, adeca, riunta. duhovni-
ceasca, "Asemanatu-sa imparatiea eerurilor, ziee,
omului irnparat, care a voit sa faea nunla fiului
196 OMILIA xv
sau" (Math. t2, 2). Cand imparatul face nunta, !iii Inca
nunta fiului sau,ce ar putea sa fie mai mare ca aceasta
Deci,nimeni sa nu 19t{'8-imbracl1.t, io zdrente.
ni este, nu pentru baine, ci ,pentru fapte . ne-
toti !;;l)ot, lmbrjieati ,in naine cljl'ai:ei;;l
', s.tr'alucite, IJtiul-'qB foe gase:;;te 19 rwnta, Hv{l.il{J
haine mLirdaI'e,este aruncat afara cu necinste, ' apoi
poti singur pricepe c,am cata exactitate $i curatenie oi
se cere ca sa iritram la nunta.
Dara apostolul , nu de azime numai
pentru aceasta, ci tot odata mai arl\t.a afinitatea dintre
Noul !iii Vechiul Testament, adeca ca nu este cu putinta
de a fntra iara$i in Egipet dupa azime, iara .de ar vol.
cineva sa S8 intoarca IndariH, atunciva patirni ceia ce
au patimit Egipteoii. Toate aeelea sunt' umbra.a acestor8.
din Testamentul Nou, chiar de s'ar rli$ina ludeul. Pentru
aQeia de-l vei intreba. asupra aeestora, nimic mare nti
va, putea spune, sau mai bine zis" mare' va spune el,
fD$a nu as;a precuffi spunem lWi, fiindca nu cunoa$te
adevarul. Va spune de pilda ca Dumnezeu atatde
mult a schimbat pe Egiptenii eari stapaniau,fncat pc
ooi cari eram stapaniti cu sila de dan!iiii,$i nu ne-au
ingaduit macar de a ni se daspl. aluatul, ne,.a scos din
mijlocul lor. Dara de m'aI' i'(ltreba eineva pe mine,
apoi in toate acestea ar gas!., nuEgipetul, nici pe ' Faraon" .
ci eliberarea a d iavolilor $i
a iq.tunerecului; nu pe Moisi, ci, pe Fiul lui Dumnezeu;
nti marea RO!iiie, ci boLewl lncarcatGu mii de bunatati,
$i In care orpul ,cel vechiu s'a Tot peludeu de-]
vei intreba din cecauzaaru-iiga aluatu1 aiD Wate par-
tile, la aceasta va tacea $i nu-ti ' va respunde n'imic,
fiindca unele din acestea erau tipuri a celor viitoare,!iii
aveau ca motiv cele petrecute, iara altele nici de Cum.
ca sa riu fie cu putinta Iudeilor de a face rau, ca sa
nu staruiasca in umbra. Caci, spune-mi; de ce pretinde
Moisi mie1 de partea barbateasca pentru pascha, miel
tara vr'un bete!iiug, de un an, $i ca "os din tra,nsul
sa flU se zdrobiasca" (E:J\:.od. 12, De ce pretinde
de a chema 10, mielului paschal $i pre vecini
De ce pretinde de a sta in plcloare, sau de a-l rnarma-
sara De ce pretinde de a unge peretH caselorcu san-
ge)e mielului paschal La toate acestea nimic nu-t.i va
respunde, decM caIn Egipet era a$a; Egipetul in
OMILIA XV 197
Egipetl:ll in jos, $i nimic- mai mult. Eu insa, voiu spune
$i de ce pretinde sange,!iii de ce sa se riJanance sara
;;i de ce sa mananee cu totii la un loc, $i de ee toti
stea in picioare. ' '
Mai intai de toate sa spunem deee aluatul este
alungat din toate partile. Deci, ce enigma este
.. t.rebuie 2; e.e izp-? ...v]. d,e.
tate. Dupre turn acolo unde se va gasl aluat vechiu; unut
C8, aceJa. se va pierde, tot a$a printre noise va pierde
aeela: la care se va gasl. rautatea. Ca nici nu se poate
pricepe, ca pentru cele din umbra legei pedeap8a sa fie '
atat de mare, iara pentrueele ale noastre sa nu fie inca '
ct! mult mai .. Ca ,9.aca casele se curata a;;a feliu
de aluo,t, daca se astupa gaurele !iioarecelor, apoi cu atat
mai mult trebuie de a eerceta noi sufietul, a scoate
din el oriee cuget necurat. Toate ,aeestea se petreeeau
!iii L .dao!iiii mai 'nainte, acum insa de loc, ;;i
tULmdem pe unde este ludeu, este aluat. In mijlDcul ce-
tatilor se faceazima, ceia ee este mai mult judirie,
deciU lege. Deci, fiindca a venit adevarul, apoi tipurile '
nu mai au loe. Astfeliu cachiar :;;i prin acest exernplu,
apostol,ul alunga cu t<?ata. puterea din biserica pe acel
curvarlU, ea $1 pe totl eel de acest feliu. Nu numai ca
nu folosel?te, zice, cand este de faia unulea acesta ba
chiar . tru pul $i' oici
nu unde vme putoarea, fiind ascuns pu-
acea pu!oare se intregi)) . De
aeeIa II $1 mdeamnaca grabnic sa cura,te aluatul ,eel
vechiu "ea sa fiti, zice, framantatura noua, precum
sU!1tetifar"ade ca , Christos
pentru (a murit));crrrrnr
cu subiectul ;"s'a j<),rtfit". Deci, nu cauta
astfehu de azime, fiindca niJ ai nici miel de aeest
feliu. Nu cauta un astfeliu de aluat, fiindca nici azimele
tale nu sunt de acest feliu. Cand e vorba de aluatul eel
natural, ce!a. ce esle devine dospit, lara
ce es!e mCl odala n,u devme nedospit sau azima, --
pe calld alClCU totul dm contra se intampla, dara
aceasta n'a aratat-o apostolul. Priv8!iite 8i Intelepciunea
?a vel, .caei. el nu da sperante de indreptare
\j ,". '", "
vIata fn pocamJ" ca nu cumva cu Mtfehu de rA-
gaduinti sa-l faca mai lene'$. Caci n'a zis sa dati pe
198 OMILlA xv
acela Satanei, ca astfeliu podiindu-se se fie predat
bisericei, In&1 ce'? "ca sit se in ziua
Domnului Iisus'", aded n trimite laacel timp, ca astfeliu
sa-1 facade a fi Si ceia ce trebuia a-I
harazi dupa pocainta el nu 0 acopere sau dose$te. imi-
tand iara$i pe stapanul si'i.u. Dupre cum Dumnezeu zice:
tr-ei- zilt 'r\fi11e\ii se v-a I!ir!li\;.1 ,! . (IonntJ. 3, '4), .
$i n'arnai daca. se va p .o(iil, ::;e va rnantubl,
tot apostolul n'a mai SpllS: (ciara de se va pocai
precum trebuie, apoi yom i!1tffi,ridin POll dragostea spre
danSlll)), ci a$teapta ca e1 S [l faca aeest 'lueI'u; $i numai
dupa aceia sa primiasca darul. Daca ar fi spus aceasta
din inceput, atunCi i-ar fi slabit frica. $i de aceia nu
numai ca nu face aceasta, ci Inca prin exemplul alua-
tului, Ilu-i lasa nid 0 speranta de relntoaeere In sanul
bisericei, ci 11 pastreaZ8 pentru acea zi.
"Curatiti,zice, aluatul celvechiu" $i "sa sar-
bam nu intru aluatul cel vechiu" . Fiindca ace I
. curvariu s'a fost 'pocait, se vede, apoi apostolul cu toata
-graba II inlroduce Ilara --de cc oume:;te-aluatul
eel .veehiu'? Sa n ea din CflUZ-3, vietei noastre de dinainte
este astfeliu, sau pentruca ceia' ce este vechiu este
apI'oape de nimicire, ca este puturos $i murdariu, precum
este piieatuL Nu se defaima aici eel vechiu cum s'ar In-
tamplu, 9i nid nu S6 lauda eel nOll cum s'ar In-
tampla, ci in raport eu subiectul din discutiune. Cad
aiurea, de pilda, zice: "Vin nou este' prietenul ' nou,
iar3, de se va invechi,cu veselie it vei bea"
9, 13), Jaudand pentru prietenie pe cel vechiu
mai mult decat pe eel nou, $1 t;Cel vechiu de
zile a (Daniii! 7, 9),unde cel vechiu este
luat in senz de lauda de sIava mare. Aiurea insa
sfinta seriptura ia ca hula pe cel vechiu sau invechit.
Fijndca lucrurile sunt variate $i sunt cornpuse din multe
elemente, de aceia scriptura Ie intrebuintaza $i pentru cele
bune ca :;;i pentru cele rare, insanu sub acei3$i semnifi-
catie. aC.llfficuffi.-eeLyecllluesie. defa.ima.t . .:. -Fiii.-
straini au mintit rnie, fiii straini s'au invechit si au
schiopatat din cararile lOr"-(P5:;7,49), $i
"Invechitll-m'am intru mei
u
, liiUa-
rii$i: "Invechitule in zile rale" (Susana 5, 52). Tot
OMILlA XV .
199
asemenea aluatul .se ia dese-ori cu privire 13;.
ratiea ceriurilor . este defalmat, - acolo msa se
ia intr'un sens, lara alCl malt sens.
I) Mie mi se pare. insa ca adre-:
seaza $i preotilor, carl .sufar de a m l?l
Christos mult aluat. vecnm pe care nu-t WiW.,
. . . it t t
.
orice casa ar intra, 0 face necurata. ChIar de al
ceva cat de mic prin nedreptate, intreaga ayere )l-ad?s-
pit'o acel ' putin aluat. De aeeia de rIJul:.e orl a0
e1e

introduse rau, scot pe cele multe. ,Nlml?
nu est.e mai ca qhlar de a1
acest aluat in casa , chlar de aI sau, face
orice totul vei face in zadar, caCl ill meueat mauntru
ace 1 hot primejdios, care ali seoate
colo tot.ul. Dara ce '?zici tu; eel ee
v
SU!lt 13.-
comi sufar cu totii de aces tea '? Fara indoeala. ca YO: .
stiferi , dac.apoate nu sufar indata.
desufel'intii,apoi atuneimair:nult sa sc rea,ma,!
cad StInt .pastrati Ba ,me.:::
mai mult ca chiar de ar putea 11 sa scape, tOtU$l Cel
ce averile 'patin;tl
zici tu u:nde este- dreptatea aIel)) '? totw;n este foar,e
drept, 'caci eel ce a 0 .avere de
dreptati, de el n'a rll.pIt mmJG\., cele
ale ['anitol'ilor, f?i prill urmare sa 0 $tle el.bme, ca e:;;te
drept dea patiml. pentru. tu luat
cutaruia care a lara acel de vemno
ar cere ave rea inapoi, apoi oal'e tl:ar. fi deajuns
indreptatirc sa. raspunzi . ell. nu tu l-ll pe e1
ce ai raspllnde, spune-ml, la astfehu uve III ;
ea nu tu, ci altul l'a dezbracat '? tu.
acum averea sau lucrul furat dela e1. Ca acela a raplt
Dara tu te bucuri acum delucrul rapiL Toate
v

Ie prevad chiar $i cele profane, care lasand la
o parte pe cei au rapit sau 3:u ayutul
poroncesc de.a seJ;;,ere. ..
lucrul sau averea furata.
\) Partea morala. Contra licomiei r;;i contra camatarilor.
Cum celorrai Ii merge bine !Ii progresaza . iara sunt
citi !Ii saraci, !Ii cil. rasplatile cele drepte !;it adevarate sunt in Vll-.
toriu. (Veron).
200 OMILIA xv
Deci, daea euno9ti pe eei nedreptatiti, Intoaree ina-
poi lucrul rapit 9i fa cu dan9ii ceia ce a facut Zacheu
aeela_ eu multa bunavoinlii, iara de nu. :;;tii9i nu cuno$ti
pe aeeia, eUlti voW 0 alta cale, :;;i nu-ti voW in-
chide caleamantuirei. Imparte toataaverea ta s'iraci-
asffeliu. Ie vel rnaogitiitder;\ul fv.cut., d1:tc;l
. (Hiila-au scapatdo. acoste .:eaJe,cares'a,u
pracopiilorsau nepoti)orlor, . alte rele p,Ui-
mit in loculacelora. f;)! ce spun eu de oelede alcl'? Nu
tot a:;;a vei spune 91 In acea zi, cand amindoi 'se vor infa-
t09a goli, adeca 9i eel ce a rapit ca :;;i eel ce a fost rapit, sau
maibine zis, nu vor fi goli la feliu; caci de averi de sigur ca
amandoi vor fi goli la feliu, unul dintran9ii insa va fi in car-
cat de pacatele isvorate din averi. Deci, ce vom faee in acea
zi. cand inaintea tronului celui infricosat, eel ce a pati-
mit rale si a pierdut toate ale sale, wi fi adus la mijloc.
<;;i tu nu vei avea pe nimeni aparatoriu'? Ce vei spune
catro, dreptul judedl,toriu? Astazi de sigur ca ai putea
conI-upe tribunalul omen esc, dara; pe acela ou-l vei pu-
tea .. 8i mai drept vorhind, nici astazi nu ai putea, caci
$i astazl este de fata aceltribunal, eaei Dumnezeu vede
celece se petrec 9i este aproape de cei nedreptatiti, chiar
si nechemat fiind. Cel cea patimit rele, chiar de n'ar fi
ineritabil de a se invrednicl de vreo razbunare, totm;;i
fiindca lui Dumnezeu nu-i sunt placute nedreptatile ce
se facaceluia, apoi cel nedreptatit are iO.e1 un apara--
tor1U nebiruit.
Dara, zici tu, cum se face ca' cutiiruia H merg
bioo-tGate progreseaza, de9i el este un om rau))? Insa
nu palla in va merge AscuW'i ee sImne Pro-
rocul: "Nu ravniti pre cei ce fac fara de lege,
caci curand se VOl' usca ca iarba" (Ps. 37, 1. 2).
Unde sunt, spune-mi, ceiee au rapit'? Unde sunt spe-
rantele lor cele strallleite'? Unde numele eel vestit '? Nu
toate au trecut'? Nu toate ale lor au ajuns vis 9i um-
bra'? Aceasta sa 0 a9tepti pentru fiecare din ace9tiia,
adeca pentru cel ce trae:;;te 9i pentru ccidupa
Insa, 'nu tot sunt :;;i cele ale barbatilor stinti,
nid ca nu se va putea spune de dan9ii, ca cele po-
vestite de dan9ii sunt vis :;;i umbra. f;)i daca voie9ti noi
yom actuce Ja mijloc cel <?t: .. vorbe9te
pe facatorul de corturl, pe acest CllIClan. despre a! . ca-
ruia parinti nimic sigur nu se :;;tie. Dara, zici, eum este
OMILIA XV 201
cu putinta de a fi ca Paveln,? f;)i dore9ti eu orice pret
de a fi ca el'? Ai pHicere 9i vOie9ti de a fi ca dansul?
Da)), zici tu. A9a dara vi]1a pe acea cale pe care a v?nit
e1 eei de dupa care este acea cale? Zlce;
In foame, in sete, in golatate" (IL Cor. 11,27), iara
" .. t .. " 1 . . "
aUnt {Petru) z,j$.' PU.fS1eBrnme .
(Fa:pt.' 3, .,tA1 stfeliu, ,deei,ii hin1ic nu cU,toate
acestea pe toate '. . 1
)')eci, ce poato fi mal vca 0 AGe
voce'? Ce p03;te Afi mai placut '? AAltlI se m:
gamfa tocrna! cand au a 91 Pc. aAtatea talanJI
de argint, atatea case, slugl falcl de
rate)) pe cand acesta este gol in t03;te 91 nu If!1l?utl-
neaza de saracie dllpre cum fac Cel w;mratecl, mCl nu
19iacoper.a de ca 3;ltii. :i inca se :;;i man-
dre$te. Unde sunt acurn ('el bogatl, cel ce s.ocotescvpro-
centele banilor ::;i procentele
v
eel .ce
dela toti E;;i nu se mai satura mClOdata? Auzlta-tI glasul
lui Petru care invedereaza saraciea ca mama a boga-
tiei'? acea: voce care nu avea nimic, 9i totw;;i era mai
gata decat cei impodobiti cu
bine aceasta voce care nu a vea mmlC, Jata ca morin II
pe cei ologi ii indrerta, pe alu?ga,
:;;ide atateacharul'i era impodoblta, cela ce nu
au putut sa aiM toticei 1mbracati In porfira, $1 carl au
cu _dan9ii 9i Aceasta VOC?
vocea celor mutati deja la ceriuri, co A
pe corifeul apostolilor, acelor ce au <;I;Juns pan a; lao
patul faptelor bune. Aceasta v a nu avea
pe toti; aceasta va sa
mic :;;i a stapanl cele ale tl1turor. nm staQamrn
cele ale tuturor,de toate suntern lIpsJtI. Poate ca
spuse vi se par ca 0 enigmit, enigma ..
zlci tu, cum cel ce nu are mrnlC, pe totl Oare
nu stapane9te cu atat mai muJtcel are cele ale. tu-
turor)) '? Catu$i de putin, ci cu totul dm contra. CavcI cel
ce nu are nimic tuturor poronce:;;te, dupre cum faceau
apostolii, :;;i din }um.e
taate, aveau multamire. cel ce-l pnmJa.ll, _cacl ]I
niau ca la prieteni 91 rude. Ca de pIlda au vemt
in casa vanzatoarei de porfira I), iara aceea s'a pus la
1) lVotiJ. A sc vcdea Fapt. Apost. 16, 14.
202 OMILIA xv
dispozitiea lor ca 0 sluga. Au venit!ioi in temnke,:
rului 1) dara 9i acesta le-a deschis-D toata
bunavointa, precum faeeau !ioi altii. Astfehu? decI, 11
Ie a veau nimic nu aveau. Din tot ee era al comum,.
tatei nimeni nu spunea caarfi de aceia
toate erau aie 10'1". eel ce consider'li, eele ca eo-

ceiiititi numai pe dansul se crede ca stapan af ave-
rilor sale, nicialacestora nu va mai fi $1
fapt se invedereaza din exemple. Cel ce nu are IiImlC
pe langa dansul, nici casa, nici masa, nici haina de
prisos, ci pentru Dumnezeu se lipsit t?ate,
va folosi de toate cele comune ca de ale sale, !io1 aela totl
va lua tot eeia ce ar voL$i feliu eel ce nuare ni-
mic, stapanet;J.e toate ate qel ce are ?eya, nici .
al acestora nu va .mal fi stapan, caCl averea lUlva fl ...
mai muIt a hotilor, a talharilor, a mincino$ilor 1';1i a schim-
. barei lmprsiudhilor,decat a lui-. . ..
. -. lumea 8: eutreierat ... o Pave! $i nimjc nu avea
eu el, de si nu se ducea ia prieteni sau rude, dci ia fn-
ceput' 'llia( ales'ei el'<i razboinic t:u LotH, - 91 ell toatc
acestea cele ale tuturor dupa ce intra in mij-
locul lor. Anania Sapfira, insa, voind a dosl putin din
pretul oO'orului vindut, au cazut din totul impreuna Cll
vieata. Bed, eele ale tale, sa, ta:-i
uz de cele strain6 ca de ale tale proprn. Dam ... nu
cum se face ca, am ajuns cuvorba la 0 astfeliu de fi-
losofie inaHa, uitilnd ca graesc oamenilor, c..<irora nu
prea este placut de a lapada din ale .lor, fie
cat de mic, De 3,c.eia,eele spuse de DO! sunt adresate mal
eu seama eeior desavar:;;iti, iara c.atra cei
acestea dati din averile voastre saracilor, spo-
riti-va averea cad zice scriptura: "Cel ee da sara-
eul.ui imprumuta pe Dumnezeu:' (Prov. 19, 17).-
Dara de cumva te grabe$ti $i nu vrai sa ar;;tepti timpul
rasplatei, apoi atunci inchipue$te-ti pe eei ce
bani fiindca niei nu vor a se bllcura de indata
de p'rocente, ci doresc a ramane in i.mprumuta:
torilor capitalul cat se Doate pe mal mult tImp, numal
bine inte}es, daca sunt siguri de plata, $i nu banuesc pc
') Nota. A idem cap. 5 din Fapt. Apost.
OM1LlA XVI 203
fmprumutatoriu. Aceasta ded, faca-se $i incazul de fata.
Lasa averile in sarna lui Dumnezeu ca sa-li intoarca
plata inmiita. Nu cere aid totul, caci de vei cere aid a
ti se inapoia totul, de ce te vei bllcura acolo? De aceia !ioi
Dumnezeu inmagazineaza acoio. ca fiind mai sigur decat
in vieata prezenta. De altfeliu ei dil aid, dupre cum
ntati j-"Ja l' l "'ai-io':l j .. r,,. .. le"J""u
.. .. ",-J "v ' . J. J . _ ' . . _ - ... _t...:...!.
sitoateeelelaitese vor ada.ogevoua" (Math.):
33). Dara noi call1am spre vieata cea fericita din
ratiea cerurilor illl ne grabim de a cauta Inapoierea
tuturor ca sa nu imputinam rasplata, cia$teptam timpul
acela. Procentele de acoIo nu sunt ca aceste de aici, ci de
aceIe care se cuvin lui Dumnezeu de a da. ni$te
astfeliu de procente adunandu-ni cu imbel$ugare, noi
ne vom dlJce de aici in a$a feliu, ca ne yom invrednici
$i de bunurile viitoare, prin charul ';1i filantropieB, Dom-
nului nostru lis us Christos, caruia impreuna eu TataJ
!ioi eu Sfintul Duh, se cade slava, stapanirea :;;i cinstea,
aeum piJrurea $i in veeii vecilor Amin .
- OMILIA- XVI
"Scris.,.am voua in carte sa nu va
eati eu eurvarii. 8i eu adevarat nu eli eurvarii
lun1ji aee:;;tiia; sau' eu laeomii, sau eu rapitorii,
sau eu slujitorii idolilor, djj vreme ee ar fi tre-
buit dara sa ie::;;iti din lumea aeeasta. lara acum
am . seris voua sa nu va amesteeati, daea vre-
unul numindu-se frate, va fi eurvariu, sau la-
com, sau slujitoriu idolilor, sau oearitoriu, sau
betiv, sau rapitoriu, eu unul ea aeesta niei sa
maneati" (Cap. 5, 9-11).
Fiindcaa fost zis mai 'nainte: ,,$j nu mai bine
ati plans, ea sa, se ridiee din mijloeul vostru
eel ee a facut fapta aeeasta" $i mai la vale: "Cu-
ratiti aluatul eel veehiu", apoi era natural ca ii sa
banuiasea, d dan$ii trebuie a fugi de to\i curvarii.
204 OMILTA XVI
Ca daca eel ee molips8;lte de pacatul sau $i
pre eei ('e n'au pacatuit, apoi cu atat mai mult trebuie
a fugi de eei neeredincio$i $i de alt neam. Dacanu tre-
buie de a eruta chiar. pe familiarul tau, din cauza va-
tamarei $1 amolimeice iesa dintr'insul, apoi eu atat
rnairr.ndtpe aWL Acest lueru fiipd presupus, el'l\ na-
sa de cupvari,i eei
de prihtre Elini, $i astfeliu ajungand lueru ia imposibil,
mai mult fi nemu1tamiL Deci pentru indreptarea
acestei idei el vine 9i zieand: "Scris-am
voua, sa nu va amestecati cu curvarii. Si cu
adevarat 1) nu cu curvarii' lumei acestiea".' Pen;,
truca nu cumva sa se creada ea el nu le-a poroncit
aceasta cafiindnedesa var$iti, ca dan$ii s'ar Ineerca
sa 0 faca-ca nind a$a zis desavar$iti, apui el arata ca
aceasta esie cu neputinta a se face, chiar de ar VOl cat
de mult, atunci ar trebul sa caute 0 alta lume.
De !Ot'}eia a $1 adaos: "de vreme ce ar fi trebuit sa
din lumea aceasta". Ai vazut cum el este ne-
greoiu in vorba, $1 cum peste tot locul at'e in vedere
nu numai putinta lucrului, dara $i m:;mrinta legiuiriJor
sale'? Cum e eu putinta, zice, ea flind om cu casa $i
tata de copii, ca facand cele cetatene$ti, sau flind me$-
te:;mga.riu, sau osta:::;; in armata, sa fuga de curvarii de
preste tot locul, flind eei mai multi dintreElini)) '? CurvarU
lumei' 81 DUme$te pe cei dintre Elini. - . .
"Iaraacum am scris vouii, ea daca vr'un
frate va fi cu unul ca acela nici sa man-
caW' . Aiel f.ace aluziUllB$i la.altii. carii vietuiese in
rautate. Daraeum oare flind dneva frate, adeea cre:;;-
tin, poate sa fie idololatru Ceia ee s'a in tarn plat eli
Samaritenii odinioara, carii preferau evseviea injumata-
tita. Dealtminterea ehiar aici apostolul pune mai dinainte
yorba de jarlfirea sau alipirea idolilor, pecare ramane
a 0 desvolta dupa aceasla. "Sau cu lacomE", zice,
ciid contra aeestora se rescoala apastolul. De aceia $i
zice: "Pentru ce mai bine nu suferiti stramba- ,
') Nota. Expresiunea din original. ob in
corecta f?i inteleasa este :nJ. cu totul, nu fara exceplie, nu in
general, ea traducerea exacta a stihului acestuia ar fi: "si
nu in general cu toti curvarii lumei acctiea; sau cu lacomii .... de
vreme ce ar fi trebuit sa ie$iti din lumea aceasta". .
OMILIA XVI 205
tatea? Pentru ce nu rabdati paguba? Ci voi
faceti strambatatea aduceti paguba,
/1 C-" 6 'ht:
n
"
lIla! v (1,l' LV':" ' ,1 t."' UJ.". . , i. (5 j. "v ,."J:v,1 'v ,
cf;i.ci Si {Je.acesta 11 invinovate$te mai departe, prectlW
e.andzty,s ;,,{J nule.ste fHill1and; iar. aItnl estebeat"
(LCar. ii;2i);;i "bucatele pantecelui, p<inte-
bucatelor" (lb. 6, 13):
"Sau ocaritoriu, sau rapitoriu" 1 caci :;;i pe
i-a eertat mai inainte. Mai departe apoi el pune
:;;i ca.uza pentru care nu-i impiedeca de a se amesteca
eu paganii, cari erau dupre cum spune, araland ca aeeasta
nu numai ea este cu neputinta, dara este de prisos.
"Ca ce-mi este mie a judeca pre eei dinafara"?
zice, nUrnind aici pe cei deafara, $i pe cei dinauntru,
adeca pe pe Elini, dupre cum zice$i aiurea:
"Sa cade lui marturie buna sa aiba dela cei
dinafara" (I. Timoth 3, 7). Dara $i in inUiiea epistola
Catra Thesaloniceni, spune; zicand: "Sa nu -va
insotiti cu el, ca sa se $i ((Sa
nu-l soeotiti ca pe un ci sa-l Invatati ca pre
un frate)) (II. Thes. 3, 14. 15). Aici 10sa nu pune cauza.
Si de ce oare Cad acalo voia ca ii sa se mfmgaie, pe
cand aici nu are in vedere aceasta, fiindcii niei pacatul
de aid nu este la feliu cu cel de acolo. Acolo era un
pacat rnai mic, caci el acuza de lene $i tranda vie, pe
dl.nd aid e yorba de cur vie alte pacate cu mult mai
grozaVe. Daraeh}ar eand ar vol cineva sa se duca in
casele Elinilor, apostolul nu-i impieaeca, -fot pent'ru
aceasta cauza. Tot asemenea facem $i noi, caei pentru
fiii $i fratii toate Ie facem, in timp ce pentru eei
straini nn prea facem alata vorb1)i. Dara ee? Oare Pavel
nu se ingrija de cei de afara De sigur ca se iogrija,
fnsa numai dupa ee primiau propovedu.irea evangheliei,
se faceall raspunzatori de invatatura lui Christos,
numai atund, zic, Ii legiuia$i acestora, --, insa intru
cat ii dispretuiaii acea Invatatura, era de prisos de a
Ii vorbi de poroncile lui Christos, in timp ce ii nu $tieau
pe Christos.
"Au flU pre cei dinauntru voi ii judecati?
iara pre cei dinafara Dumnezeu ii va judeca"
(Vers. 12. 13). Fiindea a fost zis; "ea ce'mi este mie
206 OMILIA XVI
a judeca l?re cei dinafara", anoi ca sa nu in-
emeva ea raman nepedepsiti, iata ca
e1 arata pentru un alt tribuna! ell mult mai
infr!co$at. Ac;ea;sta insa o ' a spus, pe rleoparte pe aeeia
j'nfrlco$frndu-l, lal'[" pede alta -1':;;:; ace"'tiia mano'aindu-l
. t' d v d' '( t"> ,
'. !?l ara an eape eaps?. aCB.9,::;V), momcnta nr, cstc cu mulL
" mai d.uiee decat acea fftra "r.e
. :;;i aiurea zicea: "lara judecandu-ne delaDomnul
ne certa,m, ca nn en lumea sa ne osandim ((
(1. Corinth. ii, 32).
scoateti afara pre eel rall dintre voi
(Vers. 13). AiGi a amintit de 0 zicere din ve-
pe deoparte ea. $i
mplt Izbavll1du:-se ca de 0 boala oarecare
mOll,psltoarS,lara pc de alta arataEd eft cei,a ce e] po-
rOI}ce$te nu este. 0 inovatie, ci inca dela inceput s'a
parut aceasta legiuitoriului, aueca de a taia pe uniia ca
. acc$tiia AcoIo insa 5e mai
a:;pru" Deacei a,cu drepk:uvant, ar putea
CIn3Va sa dece ..: acoloperrnil.eil. a se
yacatos, chLa;r se nimiCi cu totul, pe cand
aIC! nu, CI 11 duce la pocamta. Deci ce Din ce cauza
oare acolo selegiuil1 intr'un feliu, iara aici in altfeliu
Pentru doua cauze :--- -lutai ca ' crau 'la 0
lupta mai mare, $i deci aveau nevoie de 0 mai mare
buna voint.l, - a doua apoi, care e cea mai adeviirala
neped:psiro H!ai u;;;or .se indreptau,
mna .la pc cand acma prin nepedepsire ar fi
fost tra:;;i la 0 mai mare rautatc. De aceiaacolo pernftt
curvariu :;;i peI1tr'u omoritoriu de oameni de indafa 1e-
giui8$te pedeapsa eu moarte, pe clnd aid daea. se cu-
rata prin pocainta, scapa de osandiL eu toate aces tea
chiar $i fn Testamentul Nou ar putea vedea cineva pe-
depse eu mult mai aspre, precum $i in VechiulTesta-
ment cu mult rnai blande, $i aceasta ca sase arate, ca
Testamentele sunt in afinitate, ca aman-
doua sunt ale unuia $1 legiuitoriu.$i acolo ea
$i alCI pedepsele sunt imediate, precum deasemenea In
amandol,.la de multe ori dupa trecere de mult timp. ba
de o!,! d'.1pa multa de timp, . ci
numal. pooamta fima aeaJuns lUI Dumnezeu. De pilda
In Testament David care a preacurvit $i a ucis,
s'a mantuit prin poeain{ii,iara In Noul Testament vedem
OMILIA XV! 207

cum Anania a pierit impreuna eu femeia lui Sapfira,
pentruea au dosit 0 mica parte din pretul tarinei vin-
dute. Daca insa in V cchiul Testament, se gasese mai
multe de acestea deeM in Noul Testament, apoi deose-
birea persoanelor face ;.,:;i d.eosebirca unei astfe!iude"
iconomji,
"Au doara indrazne$te cinevtt din \ T{)l, 8.-
n. '1' ....../'\'1 .. 0 f -.... i"'( 7.n. nlf""I.;n .-. :u ...
v O,11U \...i-V 1:-' 1. <..... .J.1.J.J p OJ..1 V U u,1. l/t ..ua., a J UG\....I<L
la eei nedrepti; nu la cei sfinti" (Cap. 6, 1)
$i aici deasemenea aduee invinovatire pentru lucruri
marturisite .de toti. Incapitolul dinainte zice: " CU ade-
varat se aude intre voi curvie" iara aici: "In-
drazneste cineva din voi" ? - aratand ehiar din
inceput 'maniea ce-lstapania, $i aratand ea faptul sa-
vilr':;;iL este din prea marea indrazneaJii :;;i din neJAgillire.
Dara de ce oarevorbind aceia, ca nu trebuie sa
se amestec.e ell rapitorii sau ell laGomii, de-oda.t.ii a in-
. trodus 'in discutiune yorba ea nu trebuie a se judeca de
cei dc-afara 1 Pentruca 0 regula a sa
Dfoprie. Obiceiul lui Pavel- era ca sa- se indreDteze tot
ceia ce din intampla:re intra in discutiune; ca atunci
de pilda cand vorbind despre mesele de-odata
a trecu-t eu vDrba la tainelB ere$tinismulill. -
fiindca a amintit de fratii cei lacomi, :;;i oarecum fil-
fierbantat degrija pentru indreptarea celor pa.cAto$i.
nu se mai gande$te sa tina $ir in vorbii, ci pacatul in-
trodus la mijloc prin continuitatea de idei, este indreptat
de dansul, astfeliu se reintoarce fa cele dintai.
Dara sa ascultam ce zice el de acestea. "IIl-
cineva din voi, avand vre-o . pira Im-
potriva altuia, a se judeca la cei nedrepti,
nu 1a cei sfinti"? Pana aeum el res-
pinge, desgole;;te zicand faptul din lI.lse;;i vorbele
ce Ie pune inainte. $i nu delainceput combate judecata
ci numai dupace i-a inspaimantat prin
multe, numai dupa aceia, zie, vine;;i rastoarna cu totul
ideia de a se judeca de cei necredincio
9
i. (Mai ell sarna,
zice. daca trebuie a se iudeca cineva inaintea eelor ne-
qrepti pentru niscareva
u
nedreptati, apoi mai bine sa nu
se judece.Dara aceasta 0 spune mai peurma, deo-
camdata el din inceput limpe-ze;rte. chestiunea, ca sa nn
se judece de cei de-afara; Caei,zice, cum sa nu fie ab- .
208 OMILIA XVI
surd ca fata de un prieten micdestiffet, sa la cineva
ca 9i impaciuitoriu pe un <;Jum
nu te nu rO:;;8.:;ti cand Elinul sta ca Judeca-:
toriu a1 cre;;tinului d(:l,ca. in afaceri de cele ..
. nu trebuie de a ti judecat de Elin, apoi cum sa Ii dam
vDie lor de a stacajudeditori in cbestiuni mai ml,1ri
"Si {wiveste cum asous el, cacin'a zis ' lila cei necredin-
ci eei nedrepti (( _
Ii era trebmtoare In sublectul de fatA, incat sa-l lmple-
dece l;>i sa-i abata dela judecata aceJora. . .
, Fiindca yorba lui era de judecata, apO! cel ce
judeca nimic mai mult nu cauw., ce.i
sa aiba multa fngrijire de de alClsau mal
bine zis, in baza acestul. princip, el Ii impiedeca $i nu-
mai ,nateCa'illi lizice: Danl CG faci ornule! 9i uncle te
dUel, patimind ell din contra de cel.e dore$ti $i
pentru ca sa te bueurl de . eele d:r:epte dal VOle eelor ne-
drebti ca sa te judece? ftindca eragreoiu ca
din"capul locului sa auda ca nu trebuie sa se Judeee,
apoi nu deodataa adaos aeeasta, ci , introducand In
biserica pe cei ce se judeca, el numai cat a schimbat 9i
a inlocuit pe judee<'itori. Dupa aceia fiind0
fi lucru injositoriu de a fi judecat de catra cel
unttu, adecade cre$tini, 9i mai cu sama pe atuncI,
caci nu eran poate distoinicide a cerne lucrurile
de bine si nici nu erau a$a de experienti in ale le-
gilQr, precum erau <;Ie tad in-ale
tari 9i in arta oratorlca, apOl prIVe9te cum el.n
vrednici de credinta, numindu-i deja inceput stint!. Dara
fiindca aC8a;sla; hlat'tuI'isla mai mult curat.eniea vietei,
deeat audiarea lor la leetilmile de drept, apoi prive9te
cum partea aceasta, zicand: "Au nu
ca sfintii vor sa judece lumea" (Vers. 2)? Deci
zice, care ir vei judeca atunhci re sufert
ca sa fii judeeat acum de dan9W)? vor Judeca nu $e-
zand Ceralld cuvant de fndreptare, ci dupa
judeeaw.. Aceasta toemai invederand-o "$1 se
judeca intru voi lumea, nevredmC1 de
judecati maimici"? Eln'a zis: vbi)) ei "mtru
voi", ca $i aco]o cand zice': "Imparateasa dela au-
. stru se va SCtlia la judecata cu neamul acesta"
(Math. 12, 42) $i "Barbati Nineviteni se . vor scula
OMIUA XVI
209
la judecata cu neamul (lb. 41), dupa care
adaoge: osandi pre el". Cand ii privind in
lume acelC!-$i soare ca $i 'noi, . $i cand s'au bu-
toa,Le aeeiea. de_ y?-re i$i noi, 9
i
cand larap aU,ramas in neeredinta, apoi
nn "lor r,S6, refug'Jeze 1a. necreqiota"cac.i nor Ii
'yom 3.eU:la pFlt'lacelea pe Guoe Ie-am sa varsit flind in
vieatapamanteasca, in fine, multe exemple de fe!iul
acestora at" puteagasi cineva in .sfinta seriptura.
.Apoi, ca sa nu creada cine va ca el vorbe$t.e de al-
tele, prive.:;;te cum ,,$i de se judeca intru
.1umea, nevrednici sunteti de judeeati mai
mlCl "? Lucrul acesta, zice, va aduce necinste si hula
negraitaJ). Ded, tiindca eranatuI'.al ca ii Sa se l'usineze
flind judecati docei dinauntru, apoi apostolul SPline ca
t6cmai dill contra este lucrul; ru$ine, zice este dl,nd
vOi. va de cei deafara, acelea sunt j udecatile cele
mal mlCl, lara nn acestea,
,:Au ca pre ingeri yom sa judecam '?
vartos <?ele (Vers, 3) Uniia
ZIC ca aICI se face aluzlUne la preotl, insa sa nu fie una
ca aceasta! Vorba lui aici este pentru dernoni. Daca el
vorbia pentru preotii eei Ii arfi dat a inte-
mai a zis, ca voilumea so j'u-
deca)), - caCI scrlptura sub cuvantul de .lume obisnue;;;te
anum! $i pre cei rai - nuar fi fost nevoie ca 'acelasi
[lea oara, 9i nici nu ar fi spus
e1 lOCmal la urma, vorbmd de un fapt atat de mare,
Deci, aici el vorbe$te des pre fngerii aceia despre cari
zice Christbs: "Duceti-va in focul cel vesnic, care
este pregatit dia volului ingerilor lui /, (Math. 25,
41).!ara, Payel zice; ,,!ngerii Satanei se prefac ca
SIUJltorl al dreptatel" (II. Cor. 11, 15). Cand aceste
puteri netrupC$ti se vor gas! ca sunt mai prejos de noi
cad am fost imbracati in trup, apoi atund vor lua
cea mai grozava. Dara daca poate ar Staru1 inca cineva
a yorbit d.e preoti, apoi vom
mtreba: canpreotl? De slgur ca aC81a cari se poarta
cu totullume$te. Dara atunci cum de zice: "Au nu stiti
ca, pre ingeri Yom sa judeciilil? cu cAt mai var-
tos cele lume:;;ti"? Negre$it ca spre deosebire de cei
16038
210
OMILIA. XV_I ___ __ .c---
ce vietuiese in lume, a pus pe ingeri, cari _<?u drept eu-
vant di, sunt afan'i de trebuintele aeelora, dm cauzasu-
perioritatei naturei v ' . .
"Deci, deavetl Judecatl l!-e:-
bagati in sarna intru adunare Sa-'1 jU-
dece" (Ver's. Ie VoiI)d a.- ric
noi. eft ad $i cine (11' .11 cinevu, nutrebuie ,ci se
dinta eelor de afara, punand astfeliu, ml9cC1I',e
thesa paruta, ,pe care a dezlegat-o 111 :il-
nainte. Ceia ee el spune, cam
ca va zice cineva ea nirneni intre VOl ' este, mt
e1e
p"
!ili destoinie de a ei
Si ee are a face? Chlar daea n ar h mmem inte1ept, '(0-
tU!ili Incredeti-va in cei mai mici)). . , ' . v "
Si acestea- ca sa va. rU9lnHtl ZIC
(vel's': 5), Antithesa acestora este ce mustra;
fiind un motjv prisoselnje. De . a.!il
l
"nyc;
nu este lntre voi intelept mel unUl, care sa poata
iudeca intrefcatele sau"? -{(Alat de mare, zic;e, e?te
lipsa S1 atAtde rari: suntp-l'intre voi barbatiilnt:31epp')?
DarE!: ii inductiunea poartii in sine 0 r:al!a mal ma!,c?
c.ael zidtnd: flU este VOl
unul" a adaos imediat: "care sa poata Judeca m-
tre rrateie sau"? Cand 5e ,judeca fratele cu fratele sau,
n:iei nu estc nevoie de 0 _sa';l.?e
iseusinta deosebita la eel ceo filllw . .:a UispOZlt
lU
-
nea si -inrudirea dintre partl contnbuese mult la des-
iegarea eertei dintre da.m?ii. .
C
-'l' e ell frate se J'udeca, S1 aceasta la
" . .l.'" OJ;
?). A5 .vil.zut e1)a
cu multa dreptate a mvmovatlt pe Cel, Judeea nu-
mindu-i nedrepti, iaI.:.a aivci il ne.:;
credincio$i? In adevar ca e cea necm,ste, _daca
nu este eu putinta ca preotul sa. fie !D-0tIv de Im.pa<?ar,e
intre frati, ci este de avalerga;, la
A$a di zicand "pre cel nebagatl e1 n.a
spus mai dinainte cape seaunele de tre.bme
a sta cei dispretuiti, ei 0 .. a.tmgandu-l cu
putere, Cum ca trebuie de amcredm.ta Judeeata., c;.elor
cari pot de a judeea, aceasta 0 a l!l,:ederat "zlcand:
"Au nu este intre voi inteleptmcl unul ? -- la
OMILIA. XVI 2U
gura ea ch}ar de n'ar fi printre
VOl mel un mtelept, tOtU$l ar trebUl ca ascultarea pri-
einilor sa se ineredinteze eelor neintelepti $i neiseusiti
mai degrabii deeat sa se dea in judecata celor deafarii:
c!.: PI1YY\ .... .:;. T"'II'l fin.. 9h"'l"'d co ",f,Uno,,': , to- _t," '" , ....
",,;. .. .. ' . ;...oJ.' -0 .' .I: .... v "'_ 7 U'U;' v a.,au ,::::" 111 La..1Ilp,la
vre-o eearta Intr'o casa,cei deacolo . sa nu chemp. ne
nimeoi deafarii, ci inca sii se uaca s'ar iI::::,
pe - a.tund
certe mtre frati $1 m biserlea, unde este VIst!erlea tai-
nelor celor negraite, sa sedivulge tot.ul afara "Cifrate
eu frate se judeca, aceasta 1a necredineiosi",
Paeatul este lndoit: !ili case judeea, !ili ea de eei necre-
dineim;;i,-Daca faptul de a se judeea frate eu frate este
prin sine Insu!ili pacat, dara inca caod se judeca de
eei deafara, ce iertare mai pot avea? .
"Deci, dara, cu adevarat pa:cat este volia,
cad juclecati a veti intre voi" (Vers. 7). Ai viizut
undea_tintit 9i cum a rasLurnat-la timp potrivit acea
credinta a lor? zice, en nu spun cine ne-
dreptate$te sau cineestenedreptatit; ci spun numaj
prin judecata fieeare se defaima pe sine, !ili nici unul
din amandoi nu este eu ceva mai bun decat eelalalt.
Daea insi'L se judeca eu dreptate sau pe nedreptul, aceasta
est-e alta yorba, Deci, nu spune, cine a nedreptatit'? Cad
de aici eu deja, adc:ea dela faptul ca te-ai jll-
decat>l. Decl, daca este pacat de a nu putea suferi thnd
nedreptaLit, dara inca a $i nedr.eptati de cam vinovatie
, nu este cineva vrednie? "Pentru ce mai bine nu
suferiti strambatatea? Pentru ce mai hine nu
rabdati paguba? Ci voi in9i-va faceti stramba-
tate, 9i aduceti paguba, 9i mai vartos fratilor"
(Vers. 8). Iara!ili paeat indoit, sau poate $i fntreit $i im-
patrit. Intaiul piicat este de a nu $ti cum sa rabde cineva
fiind nedreptatit; al doilea de a nedreptati pe altul' al
treilea de a lngMui celor nedrepti ea sa judeee, :;;1 al
patrulea de a se judeea cu fratele. Paeatele nu se judeea
deopotriva, Cand de pilda se petree la un membru sau
la un familiar al tau, $i cand se petree la orieine s'ar
intampla, paeatele nu se judeea la feliu, ciicipacatul se
cuteaza totdeauna aeolo unde este mai multa indraz-
neala. Acolo prin pabat este caleata in picioare numai
212 OMILIA XVI
natura lucrului, pe caod aid . este dilcata
sau calitatea persoanei.
__ ' Deci, cu rationamente ob:;;te;;ti, iara
presus qe acestea cu premiile ce Ii stau .de, la
urma inchec certarea cu amenintare, intrebumtand cu-
Cu- pulere, "AU. nu ea.
nedreptii imp;ra,tiea iui l)uniDf;zf;U nU 0 VOr-
mostent? Nu va inselati: niei curvaeii; niei slu-
jjtorii idolilor
1
nici preaeurvarii
1
niei malaehiii,
nici sodomnenii, nici furii, nici lacomii, nici be-
tivii, nici oear&torii, nie! rapitorii, lui
Uumnezeu nu 0 vor (Vers. 9. 10). Dara
ce sput'? Vorbind de lacomi ni-ai pus inainte 0 ceata
nesfar$ii;;'i de oameni ne!egiuiti 1 Da! zice el; insa nu 0 ,
fac aceasta ca sa ineure ci inca inaintez in re-
gulb). Precum atund cand de curvari, amin-
te:;;te de toti la unloc, tot aici amintind de lacom:
aduccla mijloc pe toti, obi::;muind cu certarea pe
carii au poate pe cugetul lor unele ca aceasta. A aUZ1
necontenit de pedeapsa ce pe altii pentru fap-
tele lor, aceasta face ca cuvantul sa fie primit bine, :;;i
certarea sa se para w;;;oara. Dara apostotul nu-i ame-
ninta aici ca cum ca :;;i fac de aceste fapte,
:;;i nici ca Ii cearta, ci vorbindu-li in, mod nehotarit, prin
aceasta stapane:;;te pe auditoriu $i nu-l lasa de a fugi,
canel el mai ales ca cuvantul nu este adresat lui.
'Cu Wate acestea pe nesimtite Ii mi:;;ca cugetul lui. -
"Nu va in$elati". Aici face aluziune la cei ce
ziceau ceia ce :;;i astazi zie multi, ca Dumnezeu este
fi'lantrop f;ii bun, canu cerne pilcatele oamenilor. Deci,
sa nu ne ternem, caci pe nimeni nu va trage la jude-
eata. Pentru acestea apostol ul zice: "nu' va
caci cu adevarat ca este 0 mare In:;;alaciune -amagire
de a nactajduiv dneya la lucruri bune, contrare .cel?r
eare Ie merita, - acestea se presupun de eel slmph
fiind vorba de Dumnezeu, ceia ce pentru un om nici
ca s'ar putea cugeta de cineva. De aceia :;;i zice Prorocul
ca din par-tea lui Dumnezeu: "Ai soeotit fara de lege,
ca voiufi tie asemenea; mustra-te-voiu $i voiu
pune lnaintea fetii tale paeatele tale" (Ps: 49,
precum $i Pavel zice aid: va mel
curvarii" - locului .. a pus pe eel
--: preacl!rvarn, . mei .. malachii 1) niei
betlvll 1m Dumnezeu nu 0 vor mos-
ten} ".. Mtltit 'S8 aCt't t.3, de ,pasajul acesl;3. C<.), toarte
de- ;;;t .(;caratoriu lao -uti
: l?c c'urvariul, eupreacurvariul $i eu pederastul, de
I?I pacatele nu sunt deopotriva; $iatunci cum de pe-
eleapsa pentru '? r.ic it Deci, ce vom ras-
alC! Ca cmal cu sama nu este un pacat mic be-
t1ea :;;1 ocararea sau barfirea altora fiindca:;;i Christos
a predat gheenii pre eel ce pre Jratele sau
- fiindca de multe ori s'a nascut moartea de
aleI: :;;1 .' poporul Iudaic ' scotea din . betie paca.tele cele
,'mal gr.ozavE:. Dupa aceta capoi nid nu este vorba de
de, didere din imparatiea ceru-
rllor. Dm ,nnparatlCa deopotriva VOl' cadea, :;;i
ca $1 acesta, dara daca VOl' avea vre-o deosebite
10 gheena, aceasta nu ni este a 0 cauta acum, caci nu
de aceasta oi este 'Vorba, ,
.',f?i unii ati fost, ei v'ati spalat,
v-atl sfintIt . 11. 2) Cu multa sfiala pronunta el
c::: :;;1 c?m. p:::re, ca ar ziee: ({Atipriceput
decl! dIp cate rale va ]zbavlt Dumnezeu, :;;i cata do-
I?I-a dat ?espre )ui '? ,$i nu a ma rginjt
1 a::;plata nyrpaI la de. CI a mers mai
departe, nt;.-a prm spalare. $i nu cumva
P?3:
te
pumal atata a facut'? EI nu s'a mar.9'init numai
alcI, CI ne-a sfirItit. $i nicinumai atata Inca ne-a
$i indreptatit. De:;;i numai izba virea de pa'eate este deja
un dar destul de mare, insa acum iata ca ne-a . umplut
de mii de bunatati., toate aces tea s'au facut "intru
numele DomnulUl lIsus"- nu Intru cutare sau cu-
tare - d intru Duhul Dumnezeuluinostru".
. ,3) iubitilor, $i fntelegand marimea
bmetacerel capatata dela Dumnez8u, sa staruim in a
1) Notii . Codicul F. are = pedera$tii.
l'fota . . a<:,esta numai la Sf, Chrisostom se gase:;;te,
P!'l san.d edl,tlea .noastra Textus cum:;;i in editiea s().
Cletatel Brltamce hpse:;;te.
8) moralt(. Nil trebuie a ne judeca cu a1tii, ci a su-
eu ?3:.rbatle pe eel ee.qe nedreptatesc, caei . aeeasta ne face
aeopotrI va cu Dumnezeu. (Veron). . . ,
214 OMILIA XVI
vietul CU Intelepciune, curaiindu-ne de toate cele
mai sus; sa fugim de tribunalele lume::;:ti de judeca-
tile dintre noi, :;;i sa pastram nobletape care. Dumnezeu
ni-a harazit-o. singur, cata ru:;;me de
a-tida dreptatea Eiinui. Dara ce 'f ziei tu;
eatoriul Cf8$tin jlldedi contra legei)} De ce?
dupa care legi judcca E!inul . d:lpt c:),r6.
Oare nu esie iuvederat ca EHoul judedi dupa icg11e.orne-
cre$tinul dupalegile luiDumnezeu? Prm ur-
mare aici mai cu sarna, este dreptatea, fiindca legile
sunt trimise din ceriuri. Dara ' fiind yorba de judeciitorii
deafara, pc langa cele spuse, mai suntliii altele multe
de avut in vedere, ca de pilda viclenia ritorilor, con-
ruptiunea .:;;i . care .
dreptatea, - pc cand mJudf)Catlle cre!,;mmloI' mmIC am
toafe aces tea. Dara, zici tu, daca antagonistul well este
puternic ell trecere '? Apoi . tocmai pentru aceasta.
trebuie a. te iudec8, aid, eaci in tribunalele celor cleafara
ncaresit ca te va rapune. Darad:=l.cii el nu primc$te, $i
daca pe judecatot'ii uinallntru li
ceideafarali atrage sp1'e siluireata, apol atunel m::u
hine este sa nu te judeci, ci de buna voie sa te retragi ---:
sa suferi fiind silit de imprejurari, ca astfeliu sa ai :;;i
plata. "Celui ee sa se judecc. eli tine
si sa-ti ia hainata,lasa-iluisieamasa", $i "Fii .
'fmpac&ndu-te ell tAu Clegrab, 'pana
pe eli . dansul" (Math. 5',40.
de a mal vorbi de ale noastre, cand aparatol'n
tribunaielor deafara de mii de od spun accasta, ca mai
bine este dea se desfiinta tribunalele deafara? Dara vai!
dita este puterea banilor, sau mai drept vorbinq, cat
de mare este dragostea cea absurda de bani! ca toate
1e-a ' rasturnat pedos le"a prabu$it, $i la cei multi
se par toate acesteanimicuri mithuri din bq,-
nUor. Cum ca ceicari supara tribunalele simt
oameni ocupati cu alevietei aceasta nu este
de mirat; - insa ca sa faca tot 9i multi din cei ee
s;au despiirtit de cele apoi aceasta este lipsita
de orice iertare. daca voie:;;ti sa vezi trebuinta
.ai de a sta departe de acest rau - vorbesc de raul tri-
bunalelor $i a judecatilor lume$ti - $i sa 9tii anume ca-
rora este pusa lege, asculfa ce zice Pavel: "Drep:..
'tului lege nu este pusa, eieelor fara de lege
OMILIA XVI
215
E;>i (1. Timot.h. 1, 9). Deci, daea zice acestea
pentru. d.in Mosaica; mai mult pentru
neeredmclo!,}l. Daea tu nedreptate$tl, este invederat cii
nu . e$ti drept, iara daca e$ti nedreptatit . liiisuferi -caei
aceasta -mai eu sarna este a celui apci illCl rltl
ai nevoie de legile celor deafara. Dara" zici tu. I;um
vom putca sa, suVaI', fiind nedreptal,ii.))? - do
7
1 dealtfeliu
Christos ::I., poronclt ii'-i mai mu!t deetH aeeasta, - In .
adevar ca el a poroncit nu numai de a suferi fiind ne-
dreptatit cinevA, ci inca de . a coval'si dorinta celui
co- ti face rau cu buna voint.a ce ai de a'sufer-! totul dela
?ansu}. El .zis:. celui vOiet?te sa 5e judeee $i sa-ti
la hama, lasa-l hama ca sa scapI de el), ci irnpreuna
cu haina"lasa-i si camasa". ({Birueste-l pe dansul
zice, pr-in a patimi 'rale, jar nupl'in a-i' face rale, cad
aceasta este biruinta cea mai curata 9i mai stralucita.
De aceia $i Pavel ziee: "Deei dara eu ad eva rat ....
pacat este voua, caci judecati aveti Intre voi. "-
Pe11truce l11ai bine nu sufel';iti. sttall1batatea"?
. Cum ca cel nedreptatit biruieste m'ai mult decat eel ce
nu poate suferi a -fi nedreptatlt, aceasta va voiu iace.,o
invederat. ce. nu sufer-! ti nedreptatit, chiar
de pune ar
totU?l atunel mal ell sarna este blrmt. Cel.a ee Dtl vola.
aceia a patimit, caci I-a silit rivalul sau de a S6
ce este daca tu ai biruit De rivalui tau? Ce
- esLe daca ai luat dela dansul toti banii? Ceia ce nu voiai
. ai sufeI'it, fiind silit de a te j udeca. Da.ca tu fns"ii
suferl nedreptatea, atunci biruie:;;ti,fiinq tIl lipsit
de bani, nu insa t;d de biruint.a catigata prin accasta
filosofie, caci rivalul tau n'a putut sate sileasca de a
face eeia ce fill voiai. $i cum ea aeeasta este' adevarat,
apoi spune'mi cine a biruit ;;ezand pe biiligariu '? cine
a fost biruit'? Oare lob care a fost lipsit de toate a ve-
sale, sau diavolul care I-a lipsit'? Este invederat ca
dIavolul care il lipsise :;;i-l saracise. Deci, pe cine ad-
miram .noi de biruinta? Pe elia vol care a lovit, sau pe
lob cel lovit? De sigur ca pc lob, de:;;i n'a putut ca
m3i:
i
averile n!ci sa scape pe
fin Sc't!. $1 ce spun eu de averl :;;1 dR fil'? Cand el n'a putut
nici macar sa jngrijasca de mantuirea trupului sau. Cu
toate acestea e1 este care a biruit, e1 care pierdu-se
totul. A verile nu ie-a mai putul stapani, insa evseviea
216 OMILIA XVI
$i frica de Dumnezeu Ie-a stllpanit cu toata exactitatea.
Dara zici tu, n'a putut ajuta $i ocrotl pe fiii sai eari
au pietit. ce Insamna aceasta caei aeea in tam-
plarei--a facut m,aistI'aludti, iabt e1 s'a aparatpe sipe
Dara Qaca el n'ar fi patimit rale
de
v
e!i nuar fi
s.traIuclta. DacE. este rau lucru elea fi ne-
9i ' a sufer! strambatate;nu ne-ar fi poroncit
Dumnezeu aceasta, caci Dumnezeu nu poronee$te riile.
Sau poate nu 9titi, cit el este Dumnezeul sla vei Apoi
de sigur ea nu ar voi e1 ca sa ne imbraee cu rU$ine,
rizilie 9i paguba, ci din contra eu eele bune 9i folosi-
toare noua. De aceia poroneeiiite de a sufer! nedrep'-
tatea, 9i face totul ea sa ne departeze de cele paman-
tB9ti, $i sa ne cQuyingacare aI:\ume este slava $i care
necinstea, care este paguba $i care ca$tigul. Dara, ziei,
-C8" estegreu lucru de a sufer! strambatatea $i a fi obij-
duit. Nu este greu, omule, nu este greu. cat oare
tc ::vei mai infrieo$a de eele de fata -Dad ar fi greu,
nki nu ar fi poroneit Dumnezeu. Gandc$te-te bine: cel
cea nedreptatit, a plecat avand cu el- banii rapiti, -insa
$i 0 com;;tiint;a ra, - pe eand eel nedreptiitit de$i a fost
lipsit de bani, totu$i a ca9tigat curaj fata de Dumnezeu,
aV8re care estemai de pretdecat toate vistieriile lumef.
Acestea, deci, sa filosofam in noi
sa nu patimim ca eei prDE;ti $i u$urateci, cari ered
ca. sunt nedreptatiti dlnd patimesc ceva prin judeeati.
,Cu totul din contra insa, este 0 mare pagubii. pentru not,
cand flU filosofamasupra aeestorade buna voje, ci fiind
biruiti prin judedti. Nici ut) ca$tig nu ai de asuferi
fiind Invins de judecata, caei 1a urma faptul este sHit.
Deei, care este biruinta cea stralucita Cand tu dispre-
tuie9ti pe rivalul tau, cand nu te vei judeea eu e1. Dara
ce spui M-i s'au-rapit toate averile, zici, $i tu poron-
ce$ti ca sa ta.c Am fost obijduit, $i tu rna indemni sa
sufar in lini$te cum voia putea face a$a dupre cum
spui Ei bine, toate sunt u$oare de indeplinit, daca tu
ai privirea Indreptataspre eeriu, daea prive$ti aeeasta
frumuseta, unde tu vei fi primitpreeum ti-a fagaduit
Dumnezeu, dad vei rabda nedreptatea cu barbatie. Deci,
fa aceasta, $i privind la ceriu, gande$te-te ca tu prin 0
astfeliu de purtare te-ai faeut de-opotriva eu cel ce
pre Cheruvimi. Caci $i el a fost batjocorit $i a rahdat,
a fost defaimat $i nu s'a aparat, a fast 10vit, a fost
OMILlA XVI 217
pit, nu a cautat sa se razbune, ba inca binefacea con-
trarilor sai, $i Incarca eu mii de binefaeeri pe eei ee-i
faceau .de-acestea, iara naua ni-a poroncit de a fi ur-
matori$i imittltori ai luj,. di ai ie:;;it gal din
pa.nteceJp.rnaicei tale, $i totga! 1e vei duee de aici, $i
til." tli ('.e1 G0 tfHi1 ne9rept<ltit, sal,l rnaibine zis, aeela
purt.o,nd pe sinemii de viermi.Gii:n- .
de$te-te ea cele prezente sunt trecatoare, gande$te-tela
mormintele stt'iLbun'ilor, 8Jla in mod lamtirit toate eele
intamplate, vei vedea ea eel ce te'-a nedreptatit pc
tine, te-a facut prin aceasta mai puternie. Patima lui-
vorbesc de iu.birea lui de argint - 0 a facut-o rriai gro-
zava, pe cand pe a ta 0 a facut mai slaba, luand hrana
fiarei ce1ei sa1batece. Pe langa acestea apoi te-a sea pat
de multe grtji, suparari, intrigi, sieofandii, tulburiiri -$1
fricanecontenjta, iarasareina cea grea a raJelor 0 a
gramadit asupra capului 1ui. Dara ee zici tu; dad eu
rna lupt eu foamea Ei bine, patimB9ti aceasta impreuna
Cll Pavel care zieea: "Pana in ceasul de acum si
fl
" A' t I'" .
, amanZlID, $1 lr,lSeLam, ' 9] sun em -go 1 . {(Dara,
zici tu, ace]a patimia pentru Dumnezeu. tu tot pen-
tru Dumnezeu patime$ti, caci cand nu-tj rasbunl, aeeasta
o faci I?entru Dumnezeu. Dara poate C8 eel ee te-a ne-
dreptatlt sedezmearda cu eei bogati, sau mai bine zis,
eu diavolul, -tu insa vej fi lncununat 5mpreunl'i Cll Pavel.
Peej, nu te speriea de foame, caci ziee seriptura:
"Nu vapierde eu foame Domnul sufIetele drep-
.til or' , (Proverbe 10,3), precum zice $) aiurea: "Arunca,
spre ,Domnul grija. ta, 9i el te va hranl" (Ps.
54, ,23). Ca dad 'el hrane$te paserile campului, cum nu
te va hran! pe tine?
Deci, iubitilor, sa nu fim putin credincio$i, nici mici
de sufiet, caci eel ce a imparatiea ceriurilor $i
atatea bunuri, apoi cum de nu ni va da eele prezente? ,
Sa nu poftim lucruri de prisos, ci sa iubim simplitatea,
$i atunci ve$nic ne vom Imbogati. Sa eerem acopera-
mant trupului !;li hrana, $i atunci de toate ne vom bu-
cura, $i de aeestea ca $i de alte1e mai mari. Dara daca
tu poateinca scarbit cauti spre pamant, apoi
vol. ca arat sufletul celui ce te-a nedreptatit, cum
devine pulbere dupa biruinta lui asupra tao Dealtfeliu
a$a este pacatul; intru cat este in lucrare, el iti pro-
curu oare-eare placere, - dara dupa ee s'a atunci
218 OMILIA XVI
mica placere zboara, 3i in locul ei intra nemultamirea
ii'i tr:ist.eta,; pa:timim ii'i cand batjocorirn pe ci-
lara dupa. ae.ela ne aeuzarn pe noi im;;i-ne. :;;i cand
hraplrn avutul altma, ne bucuram dara dupa aceia sun-
tern mlJstrati de con!?tiintiL st8.p8,nirea. bo-
g:;t':llui. sa rae '? 'Plangi, lnsanu pc eel
.. bunul. sa,.ll, ei pe
81 n'a oat, (;1 a luat un rau. Pe 'aeesta l'a lipsit de (;eit'l
prezente, pe pe da,?sul s'a scos singur din bunu-
rIle. cele negrmte. Daeacel ee nu da celor saraci S6
duce in gheena, dara eel ee ia cele ale saracilor ce va
patiml'? :;;i care este ca:;;tigul, zici, cand eu pitimesc
ram) '? Mare este ca:;;tigul, iubitule; caci Dumnezeu nu a
pus celui ce ti-a faeut rau in pedeapsa lui, fiindca
atunel n'arfi vre-un lueru mare. In adevar ce folos
A Yt Y, A 1 . '
canl! eu pa,Hnesc riCue, eanc '71 acela pl'Hime$te
de:;;! :;;tiu pe multi cari cred ca 0 mare manO'aiere nen-
tru vad pc prigonitoriul lor pedepsit,
luat .lnapoi del a aeela tot ce Ii 58 ra-
.' IJl!5e. luSa DUlnnezeUllua pus ca!:SJ)lala Itl acestea.
ie:;;ti poate a $ti dHebunurI vei mostenl? Iti deschide
te face impreuna eetatan eu sfintii, te pre-
gate'7te de a sta impreuna eu ii in aceia$i eeata te iz-
havA:;;te de pacate, te incununeaza eu dreDtatea: Daea
eei ge, f!A eei ce. Ii gr.e$eusc. pacatelor,
dara mea eel ce nu nUInm ca mrtacl chla!' rnal dau
$i alLele cu imbel::;;agare, de ce flU se VOl'
invrednid,? Deei sa uu suferi lipsit de curaj, ci inca te
:;;i rO<;tf!;a pent:'u ce nedreptatit, $i aceasta
o. fael tot tlne, mat '? Dara in aeela$i
a luat $lpacate, cela ce sa _ petrecut eli G'heezl
$1 Neeman 1), Cata nu ai da, ca sa, ti se ierte pit-
catele Dara tocmal aceasta se petrece acum eu tinA.
cac,i eu barbiitie :;;i nu blestemi pe
torml tau, t.l-a1 pus pe .cap 0 eununa stralucita. Si cu-
vantul aeesta nu este al meu, ci al lui Christos' care
ziee: ."Ru.gati-va ce va supara ((' dupa
care lmedleat pune $1 premml $i-l arata cat de mare
este, caci ziee: "Ca sa fiti fii deopotriva Ta-
taiui vostrucelui . din CeriUl"i" (Math. 5 44 45)
Astteliu ca tu cu nimic nu ai fost liDSit. ba ai si
. .
1) Nota. A se vedea cartea a IV-a a imparatilor, Cap. 5.
OMILIA XVII
219
ca:;;tfgat, nuai fost nedreptatit, ci inca te-ai :;;1 Incunu-
nat, faeandu-ti sufletul mai filosot, <;;i.devenind deopo-
triva cu Dumnezeu, izbavindu-te de gri,ja baoilor, $i
ca$tigand impiiratiea ceriurilor. Toate acestea cuge-
tan.du-le in noi In sine, lnhitilor .. safilosoffim eand sufe-
rim nedrepiati, ea astfeliu sa 'ne izbavim <;;i de tulbu-
rBTHe v;f't.ei prezente, 9i sa ne l!1vrednicim de bU0uriea
viitoa,re,pr;in charui lui Christos, carUta Be cadB slava
in veeL Amin.
OMILIA XVII
"Toate imi suntslobode; dars, nu toate irnj
sunt de folos; to ate imi sunt slobode, ci eu nu
voin sa fiu biruit de ceva" (Cap 6,
Aici' face 'aluziune la cei mancacio!7i. Fiindca are a
se 'arunca"dinllou asupra acelui curvariu, E;l fiinor,a ,CUi-
viea vine din dezmerdare$i necurnpatare, de aceia bi-
cu putere patima. El nu vorbe:;;te aiGi
de:,:pre mancarile cele oprite, fiindca ace lea nu sunt slo-
bode, ci pentru cele parute a fi indifecente. De pilda eu
zic,spune apostolul, ca este slobod a mandt :']1 a bea, J'nsa
eu necumpatare nu'mi folosesm). :;;i ce este curios $i pa
.. radox, ea ceia ce de multe ori obi$nuie:;;te &, face, in-
. torcand yorba in alta parte, aceasta Locmai se pregate:']te
de a 0 faee :;;i aid, :;;i arata ca a se lasa cineva biruit de
ceva nu numai ea nu-i este de folos, cj inca ca niei nu mai
este stapan, ei rob. :;;1 mai ioiaiu el indeparteaza prin aceia
ca nu sunt de folos, zicand: "nu sunt de folos",
al doilea jJ indeparteaza prin eontrariul taptului, zi-
cand: "nu voiu sa fiu biruit deceva". Ceia ce e1
zice aid aceasta insamna: Stapan e:;;ti, zice, de a manca;
deci, ramai stapan, :;;i gande$te-te de a nu deveni rob
acestei patimi. Caci eel ee intrebuintaza mancarea pre-
cum trebuie, acela este stapan pe dansa, pe cand eel ce
mananea fara (;umpatare, acela nu rna.! este stapan, ci
rob al mandrei eare-1 tiraniseste). Ai vazut cum pe
cel ce credea ca este stapan 1"-a aratat ca fiind sub sta'-
Acesta este obieeiul lui Pavel- dupre cum am
220 OMILIA XVII
spus mai - ea antithesele sa Ie intoarea la cele
c<,:mtrare, ceIa,?e a .$i aici. In adevar, gande$te-te
bme:. fiecare dm aeeJa Zlcea slobod imi este de a rna
c1e2:f11lerda In mancari ,::;i bauturb) lara el 'lice: (ca. nu
aceasta.0a. cum aifi sta.pa,n pe. J;!1a,ncarj $i. ba,utllt'i, .
. ();, ca. cup In z;i sub aep-stofa"
tu pc pantece, zice, iotto cat e-$ti . des-
franat, .Cl are asupra tal>. Aceasta se
poate $'l., peI1tru bam, .$i pentrutoate cclelalte patimi
care st.apahesc pe om. .'
pante?elui" (Vel's. 13). Sub numele
de pa;nteee a;lCl, el pantecele adevarat, ci
gastrnl!argh1ea lacomlea la mancare, precum $iacolo
Zlee: "AI Dumnezeu este pantecele"
3, i.9),--unde n11 pentru pantece ei pentru
llicormea E;H ne6atul in mancare. Cum ca asa este asculta
cele.,ce ,,$i pantecele bucateior, ziee, iara
pre pre acelea va
nu . Cl Domnului". Dara
este parte dIp trup .. Apostolul a pus deei aid
doya _1d.el: bucatele $1 gastnmarghiea sau nesatul in
pe Ie pantece, amand6ua in le-
gatura eu Chrlstos eu trupul. Dara ce va sa ziea
Bucatele, ' ziee, au prietenie
ell g::strlmarghlea, . E}l aceasta Cl) bueatele. Deci, nuva
pot aeestea dHra ci _ va atr:,ag spre dan;
sele. aceste.a :mn_to patJma salbateea $i grozava,
care va $1 va fae de a sluji pantece1uiJ). Deci,'
de C8 mancare, $i ai ramas
gura: '? qacl mancarei este pantecele,
$1 a.lt nyy!lC nu n:al a:r:,ata A ea destoinicie, ci slujind ca
unm stapane,ref!1ane 12ast!,a?du-$i aceasta slujba, $i mai
nu $1, lp fine, nu are alta ocupatie
decat acest 1'01 zada;rmc. Amand<?ua aeestea, _ . adeca pan-
teeele bucateIor' :;>1 bueatele pantecelui - se amesteca
dansele$i se nimieesc impreuna calatorind
Zl?and un drum neispravit $i zadarnie.' Dupre cum din-
tr un trup vconrupL se nase viermi, $i iara$i de viermi
sau. precum un val a1 marei se
,la $1 apOl de . indata se impra$tie fara
sa mal faca I:l,ltceva, intoemal a$a se petrece$i eu bu-
eatele panteeelui $i panteeele bucatelor.
OM1LlA XVII
221
-Aeestea Ie ziee apostolul nu pentru hrana trup;
ci el defaima aici patima gastrimarghiei $i necumpa-
tarea in mancari. lara aceasta se invedereaza din rele
ce urmea,zt\, ,. lara Dumnezeu' si pre acela si pre
aceleava stt'ica " vo(,))ind aid' de panteceie tI'U-
pulal, due pofta, tea aeelHnpatata, nude hrana, ci de
l"nHmibare in roaneati.Dlki iI} ali; 10(; v()l'bii!d ue acelea
el nu numai ca nu se arata greoiu, d inca chiar $i le-
pentru ele zicand: ;,Ci hrana im-
bracaininte
J
cu acestea' indestulati vom fi" (I.
. Timoth. 6, 8). Deci, aici de patima 1mbui-
barei in mancari pe care 0 $i defaima, punand $1 sfatul
lui pentru Indreptarea acestui rau. Uniia zic eEl acest
pasaj este 0 prprocie invederand starea din vieata vii-
toare,$i di ,acoIn nu se mananca niet se .bea, Data da,ca
chiar cumpi:i.tarea va avea !';faf';>it, apoi (:u atat m(!,i
mult trebuie de a se departi-t.eineva de necumpaJare.
Mai departe (!'poi ea nu' eumva sa Creada cineva
ca aici este defaimarea trupului, $i nici sa-$i inehipuie
ea dela G parte a trupului 61 a defaimat intregul trup,
$i niei sa ziea ea natura este eauza gastrimarghiei sau
a c.urviei, aseulta eele ee urmeaza: Nu invinovatesc,
zice, natura trupului, ci desfranarea eea neeumpatata a
sufietului). Deaceia $i adaoge: "lara trupul nu cur-
vieL ci- Domnului". Nu de aeeia a fost faeut trupul
tu sa fline 'nfranat,;>i sa curve$ti, dupre cum $i pan-
teceJe casafie necumpiUat in maneari, ci ca sa mearga
dupa Christosea cap, iara Domnul stapane$te trupu!.
Sa ne I'u$inam, deci, $i sa ne infrieo;;am, ead in vred-
nieindu-ne de 0 atat de mare cinste, de vreme ce ne-am
facut mactulafi a celui ee $adp. sus pre Cheruvimi, noi
totu$i ne necinstim cu atatea fapte rale.
Deci, aeuzand indeajuns pe robii panteeelui,la urma
Ii indeparteaza de aeeasta rautate prin speranta celo'
viitoare, zicand: "lara Dumnezeu pre Domnul '
l'a sculat, pre noi ne va scula cu puterea sa"
(Vers. 14). Ai vazat iar8.$i intelepciune apostoliea Ade-
varul in vie rei el pururea 11 invedereaza dda invierea
lui Christos, ;;i . mai ales acum. Daea trupul nostru este
rnadulariu lui Christos, $i daea Christos a lnvieat, apoi
negre$itca trupul va urma capului. "eu puterea sa" .
Fiindca a spus de un lueru neprobat $i care' nu .se poate
222 OMILIA XVlI

de aceia cele ale in-
Yl:rel lUI Chrlstos Ie-a concedat puterei celei negraite a
1m Dumnezeu, procurand cu aceasta nu 0 mica dovada
pentru Gind do iovierea lui Christos el
n'a spus n'a zis: lara Durnnezeu:;;i pre Dornnul
H va
v
lnviea ciici s'a deja; inSa cutn?
pre Domnul l'a ihvi8ftt"a,%
(;<1 . mi a vea nevme de dovedit.; dara ftindca in vie rea .
noastdi nu s'a indeplinit pana acum, apoi e1 n'a mai
ci ,,$i pre noi ne va scula eu puterea
mchlzand gura. celor ce ar contrazice; eu putcrea lui
care face astfellu de lucruri. Dara daca lI1vierea lui
Christos Tatalui, nimic nu te tulbure pentru
aceasta, caC] nu a spus aceste cuvmte ca cum Christos
ar fi fost neputincios de a 0 face, fiindea el este care
a :lis: "Stricati biserica aceasta, si in trei zile 0
v?iu ridica pr? ea" (roan 19) fi iara9i: "StApa-
mre am a-ml pune sufletul meu, si stananire
. am iara!?i sa-1 iau pre e1" (lb. 10, 18): iara I;ucA In
Faptele Apostolilor zice: }}Carora siasi PUS inaintea'
., - .,.. . , -
WI' pre sme $1 VlU (Fapt. 1, :3). dara de ce Pavel
a '? Pentruea cele ale Fiului se alribuie
T!lUilui, cele ale Tatalui se atribuie Fiului. )) Luc.pu-
rIle pe care 'fatAl Ie face, zice, acelea $i Fiul
asemenea Ie face" (Toan 5,19). Aid apostolul a amintit
la timp de invicr o, doborand tiranica lacomiei in rna-n-
ead, numai ca n'a zis: Ai mancat ai taut fara
nie! frau; ei, care este Nimic, ci numai
Te-ai j'mpreunat cu Christos, care este
'? Mare si rninunat: invierea viitoare intru tot
slavita $i care orice cuvant. '
1) Ded, nimeni sa nu se lndoiasca de inviere, iara
cineva se apoi sa se gandeasca la cale
a. facut Dumnezeu din ceia ce nu erau, f;ii aturici va primi
$1 dovada inviere. Caci in adevar cele facute deja sunt
cu. mult mal paradoxe decat invierea, $i purtand cu ele
rr:munea cea negraita. In adevar bine: luand
pamant l'a frarnantat $i a facut pe om, pamant care nu
') Partea moralii. Despre inviere, :;;i ea nu trupul noslru oi
este pricina -de a paeatui, ei numai reaua no astra intentiune.
(Veron).
OMILIA XVII 223
exista mai inainte de aceasta. Deci, cum de pamantul
a devenit om'? $i cum pamantul care nu exista s'a facut '?
Cum de au ie$it din pamant toate speciile cele nesfar-
site de ani male, toate speciile- de plante, fara vre-o du-
rere, fara canorii sa verseapa din ei pe pamant, fara
ca uQ'ricllltJirasa se fLar'atat, fara ea boil sau plugul
SeW :5.ne ?ri $8, fl, 1a facerea
lv!: l;'.;: 0.(B1a. en'la? dm meeput 81 a mcut ca toate ne.'l.-
rnul'Jle de animate $i de plante sa apartina pamantului
celui neinsufietit $i fara simtire, pentru ca din capul ]0-
Culli! sa to invet-e pre tine des pre inviere. In adevar ca
toate acestea sunt mai minunate mai nepricepute de
cat Invierea, fiindca nu esle acelaf;ii lucru: de a aprinde
luminarea stinsa, $i de a scoate la iveaJafoc care nu
s'a-araiat pana atunci; nu este lucru: de a ri-
dica casa daramata, $i de a 0 scoate la lumina neexistAnd
pana atunci. Aici, daca nu aHceva, cel putin materiea
era la dispozitie, pe clod fiiod Yorba de inviere, oici
w3,car 8soota sau fiinta .ei nu se vede. Deaceia ceia ce
se pare a fi meii greu',afac,ut la .. IDceput, ea ast.feliu t.u
sa pI'iiue:;;ti deaici ceia ce este mai u$or. f;)i cand eu zic
rnai grew), nu Inteleg aceasttiogreutate eu prIvire la
Dunlnezeu, ci cu privire 1a rationamentele noastre
ne$ti. Lui Dumnezeu nimic nu-i. este cu greu, ci precum -
pietoru\ care a facut 0 icoana, ClJ va face--1llii
de acest feliu, tot lui Dumnezeu ii este eu
rinta dea face mii $i nenuma,ratelumi. $i mai bine zis
precum iti este de .a pricepe lumi nesfar9ite, tot
a$a li este lui Dumnezeu de a Ie face, sau mai drept vor-
bind en mult mai Pentruca tu jti petreci un timp
oare care - fie chiar cat de scurt - in price perea unui
lucru, pc cand Dumnezeu nici aceast.:1. greutate nu 0 sim-
te9te. ci dupre cum petrele sunt mai grele decat penele
cele mai ale paserilor, pe atata miniea noastra
este fn urma in ceia ce graba cu care Dum-
nezeu creeaza fapturile. Ai admiratputerea-ffii la fa-
cerea pamantului,? Acum gand89te-te cum Ii facut
$i ceriul din ceia ce nu era, cum a facut stelele cele ne-
numarate, cum a iiicut soareJe $i luna, 9i toate acestea
au fost facute din ceia ce nu erau. $i iara9i, spune-mi
te rog; cum de stau dupa ce au fl"'st facute $i pe ce anume
stau? Ce temelie are ceriui,? :;;i pa.mantul pe ce sta '? :;>i
dedesubtul pamantului ce este '? -dupa aceia iarii$i ce
este'? Ai vaz.ut in oata nedumerire ajunge oehiul cuge-
224 OMILIA XVII
tului tau, daca nu vei alerga degraba la credinta $i 180
puterea cea neprieeputa a eelui ce Ie-a facut '?
Dara daea voie$ti a te gand! $i 180 eele omene$ti,
ai putea" ca sa in(if'ipezi cate putin eugetuHau. Nu vezi
pe QIat'l'? Cl1mdinlutl1Jcetfaranici-o forma ii tac un vas
frumos'? N).:l vezi pc eei :C8 topose pamantul metalic, cum
s'cut pB __ 3,:lfUl:. :X'f:r'jjl :$i ar0..iila? Nu :ve.zi -p'e.
attit cari fabrica stidajct.:m'j nisipul )ntr-'UJl
corp tare $i transparent '? Sa mai spun de cei ce argFi-
sese pieHe (U:lbacari), de" eei e.e vapsese hainele iu forma
porfirei irnparfite1;lti, Cllm in loclII lInei ba.ine, prin vap-
sire" iti pune in . fala alta haina'? Sa mai spun de nCL$-
terea noastra '? Oare mai InLai nu 5e varsa'in mitra fe-
meei" putina sperma fara forma'? Deci, de unde $1 cum
se. Ja.ce acolo iniiuntru 0 ast.feliu de inehegare $i form are
iOUlJil a omului'? Dara 'Cugraui ce S6 petrece'? Oare nu
sl:! a runca in pamant gra.uritele gol? Oare nu putreze$te
dupa ce a fast "aruncat in pamant'? Deci, de unde spicul,
pa,iul $) celelalte toate'? ' Oare nu se vede de multe ori
etHYl b mica sarnanta de 5mochina cazuta pe pamant,
in: scurt timp a facut radaeina $i ram uri $i 0 produs . $i
fruet? Apoi daea toate aeestea Ie prime$ti eu cugetul tau
$i nu Ie mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu ii eei
ctlvant $i pare ca te indoe$ti ea e1 va preface trupul
nbstrll cum pot fi aee:;;tea vrednice de iertare?
. " . ' Aeestea $i . ea acestea graim Elinilor, fiindca catra
,oet ee au crezutsfintelor ....serrpturi nici nil trebllie a vorbi.
, Daca 'vei vol a cer'1e 8i a examina eu amanuntime toate
ale lui Dumnezeu, apDi atunciee va avea el'mai mult
decat oarnenii - " de:;;l ehiar pe oameni inca nu-i des-
coasem de mu)te ori. Deci, daca nu facem a$a eu 080-
menii , apoi cu atat rnai mull nu trebuie de a descoase
lui Dumnezeu, $i nici de a cere rezoane (de
ce a$a $i nu altmintreleall, fiindca maifntai el este vred-
nic de credinta, $i 801 doileafiindca chiar luerurile nu
primesc ispitire din partea noastra.
Nu este Dumnezeu atat de sarac, j'ncat sa faea nu-
mai de acelea pe care Ie poti tu euprinde cu judecata
ta eea: slaba. Daca tu de multe ori nu prieepi . treaba
apoi cu atat mai multnu vei pl'icepe pe a
lurDumnezeu, care este maiestrul cel mai eminent. Deci,
sa nu va indoiti de inviere, fiindca atunci Yeti fi departe
de speran(a viitoare. care este cuvantul acel intelept
801 celor ce contrazic, sau mai drept vorbind, care este
OMILIA XVII .'
225
prostiea lor'? cum;zic ii, va mai inviea trupul dupa
ces:a amestecat . . $i- a pam&nt, $i
ce s,adespartlt deel 1 . s'a stril.mutat In
acest lucru eu neputinta,nu
msa $1, toaie sunt
," eu -putIJ::ta .. A,Tu .. nu intI'B -$i
" "pe . cand 1e $tie. l'u nu $tii ceeste
111 lDIma aI?roapelmtau, pe cand Dumnezeu. toato Ie cu-
DecI, ca Dumnezeulnvieaza, apoi
nu Vel crede I}ll?l ca el cunoa$te ce)e' rUn cogetul Hiu
cacl. mCI nu se vad - de$! fUnd yorba de trup'
apOl materlea vazuta, cu t?ate ca se descompune:
pe cand cele dm cugetul omulUI nu se vad. Dara daca
.cu toata exactitatea, apo} nu
va vedea . pe cele vazute $1 fPsva cuu$urinta
trupul '? .
, nu te invdol de Jnviere, fiindca credinta aceasta
md?elmca draceasca. $i diavolul se incearca nu nu-
rna!. ca sa nu crezi in inviere, dara inca ca sa tein---
stramezl cele bune $i sa te plerzi. Omul care
n,? crede m mVIe!e, Care nu 0 CL$teapta $i nici nu credo
ca are a da sarna de faptele sale, nu se va Indeletnici
cu fapta buna, $i neindeletnicindu-se cu faptabuna nn
crede in inviere. Amandoua acestea S8 deduc una
clm alta, rautatf:'4din necPBctil'1ta $i necredinta din rau-
u:
te
. .. fUnd fnearcat eli multe
$1 viitoare,apoi e1nu
a-$l spre ceva mai bine prin
Iuh C1. prefera de ase odihni in liniste
. prm .. Daca tu spui ca nu este inviere nici
apo! $1 acela va zice: Prin urmare nici eu nu
vom da sarna de cele ce am jndraznita face. Darace
zice '? "Va amagiti, scripturile nici
lUI Dumnezeu" {Math. 22, 29). Nici n'ar fi
f8:
cut
Dumnezeu atatea, daca ar fi fost ca sa nu mai lrl-
noi, ci sa I?-e !Iescomp'unerrt $i :sa disparem cu to-
tul, nu ar fi mm facut cermi acesta' ce se intinde dea-
supra noastra,. fi a$ternut pamantul sub picioa-
rele $1 ?lCI celelalte toate nu Ie-ar fi mai facut
numm pentru Vleata aceasta atat de scu"rta. Dara daca
toate acestea pentru vieata prezenta, apoi ce nu va
face.pentrl! vntoare '? daca nu va fi vieata viitoare,
apOI atuncl nOI sun tern cu mult mai pre jos $i mai ne-
{603S
OM ILIA XVII
cipstitidecat fapturile cele facute- pentru hoi.Caci.;;i ceriul,
.;;ipaman.tuJ,.;;imarea,;;i riurile sunt mai stabile decatnoi,
bit chiar;;i unile din necuvantatoare,ca de pilda vultur.ull;li
elefantul .;;i altele multe, care sebucura de-c\:ID timp mai
mdeiungat in v,ielOtta aceasta. Vieatanoast.,ra insa estc
-scurta f:?i dureroasa, . nu ea a aeelol'll lunga ' ;;i Iipsita de.
- "" :ii ,5,.-.::: ," "D- -n - - -: ....''''It.
-1;;\' 'oJ .,.: '"''-- . _'. _ ee . ,,8 ' . Si'I.IOR-ffil: oar",pe 1 U1Jll-a
facut mai tuni deciUpe stapani'? Nu, va ro&, sa, nn
ditide acestea. Nu-ti saraci, omule, cugetUl eu astreliu
- de idei, nici sa fii nebagatoriu de sarna de bogatiea lui
J)umnezeu, avand un astfeliu de stapan. Caei el a voit
a te face nemuritoriu dela inceput, insa tu nu ai voit.
:;:;i in adevat' ca eonvorbirea cu Dumnezeu, nefngrijirea
vietei, izbavirea de scarbe, de griji .;;i de necazuri, .;;i a
tuturor eelorlaite, toate acestea zic erau enigmele ne-
lTIuI'irei. Adam nu avea nevoie nid de haine, nici de
casa sau de alteeva de acest feliu, ci ellocuia mai mult
eli lngerii; muIte de ale viitoriului Ie prevedea .;;i era
plio de multa iotelepeiune. Ceia ce Dumnezeu facuse pe
ascuns tara $tiinta lui; _ yoiusa zic de Eva,
fumcia lui, -- aceia e1 aellnoscut oindata,caci zicea:
"Aceasta este os din oasele mele trup din tru-
pui men" (Fac.2, 23). Durerea insa necazul mai pe
urm8. au vRnit, mai pe urma sudoarea, mai pe urma
.;;i frica, $i lipsa de euraj: La inc0put nu era nici
Intrist.are, aid duret-e $i nid s uspin. Insa e1 n'a raffias
in acea demnitate,
Dara, zici tu, ce sa fae? Oare din cauza lui Adam
sa rna pierdeUl) '? Nu din cauza lui, caci nici tu n'ai
dimas nepacatos, daea ou ai facut pacat ca
$i dansul, de sigur ea ai facut alte pacate. Dealtmin-
trelea nici nu ai fost vatamat prin pedeapsa, ci ai ca.;;-
tigat mult. Dadi ar fi trebuit ca-- sa ramai pentru lot-
deauna muritoriu, poate ca cele spuse ar fi a vut oare-
care cuvant, - dara acum tu e.;;ti nemuritoriu, daca
vei YOl, $i vei putea straluci mai mult decat soarele.
Dara, zici tu, daca nu a$i fi luat trup muritoriu, poate
ca nu pacatu1>)' Dara ce'? spune'mi; ,oare Adam avand
trup muritoriu a pacatuit '? Nici de cum, caci daca avea
trup muritoriu, nu ar fi suferit dupa aceia moartea ca
o pedeapsa. Cum fA trupul muritoriu nu impiedeca pe
cineva dela fapta buna, ci inca chiar cuminte.;;te pe om
$i'l duce spre fapte marete, aeeasta s,c invederea.zil din
OMILIA XVII
227
urmat<?riul fapt. Daca cu adevarat v
a infurnurat atat de numal
mea de ar fi ramas nemurito" pe v Adam, dara
al cu.vantului, unde nu ar fi fnte!es
Acum tu flind mnritorill nnti "';S cfu l?dr:azneala lui
avand h'u')UT I'rnl'l " -- '". ""- "c a.Jati d.eJa "':"a.e
. ... ' t 1." cazut "'1 _" ",o.v t ,
.. rl:. 'y prapa It, caCl numai
.... '-'-;.- .....a. t...eajans H .J.
e
{"l- . .. ,.
<1:.1 piiGCiiullntr'un Ll'uf)
paet;ttele ar ramanea stabile si n' . 9
a
atunci
;Peel, nu moartea noastra . ea de ele.
7;adar, Ci inTentiunea nu acuza
ralelor. De ce oare pe Abel n 1 s e la tuturor
trupul De ee pe demoni nu .u -a ne. reptatlt cu nimic
netrupeasca !,a nimic starea
mnd muritoriu nu numai ('8. ,a a_ ca trllpul deve-
I-a $i folosit? Asculta eate pe ?m, ei,inca
:;;i te impiedeea 191 uaca Te
eeIelaIte de acest Sea.l I!te1ect durer!le, DacazuI'ile
zld tu, $i in curvii t d ,vem e. ela ::autate. Darii,
Toate cele . des,er- Nu des-
ale trupului fiindea- Pnue am \,0, bIt, ca sunt
. , ' . s e om L -
. v ,t".. "'.-. 'l'","'r'a nrl'n
v t;t e' :s a :;>1 sa nu fi fi ' - --. - .... OJ ,
sa nu fi fost nu fi bolnav,
sa fie. Deci, daca relete r e- can a CurVI se poate
ar trebui sa fie a'enerale . r._
fi
.ale !latureltrupului, apoi
Da
-, _., _:aCl "'un. n .... J,...
. a curVI nueste de f! l;.i" - _.:' .....
p-llda este de a simti i:l.c.e::swd((i, J?recum de
omultiL _, CI vme mtentiunea
J?eci, nu fnvinovati trup 1 . d'
peasca einstea De carp.' tl'-a t' -$1 DIavOIul sa nU-'}l ra-
, J , a -0 umnezeu D v
am vOJ,apOl trupul nos.ru n. Po . ' aca DOl
salturiJe dminu,nat,
!mpledecand trufiea Cp.a I e .mmte,
m eele mai mareie fapte D .a, s.uJmdu-m noua
smJntiti, fiindca vedem . '. eCl, . nU.-r:ll de cei
dupa ee au pe tmultl yal eazaI]-d In
haturIle, - j'nsa noi nu :pe. .lmpreuna cil
au faeut aceasta, ci vizitiu?oVatlm haturrle, nu ele
acela este de vina i el _ nu le-a . tmut bine,
sa judeci 8i in ca;uf de Tot a.;;a deci,
tuind in siiracie facann - ... aca v veZI un tanar vie-
trupuI, ei pe v tu v invin?-
sa ZlC cugetul lui. Du re v In rale, vom
zitiului nici un rau "halurIle . nu. vi-
. msa';;l, CI vIZltIul numai
228
OMILIA .xvm
este cauza tuturor ralelor, daca nu Ie tine n:anii
e1 numaieste pedepsit, ead ,de orl aeeIe, haturl
il ineurdiil tarase !>.i-lsilese pe dansul, de parte
zlceJ:l
a
t
u
}, }lr:l
tiTlllt . .. _.cat . tu;

"' J.,t ,:;:., .. ' P'.i-;;. t". ' :;',1 .....l .p. a. C.PlatlU m." _ _ B: Jnva.lat. ucese
UIOPlvLU.l.u . .t:t.AI ' vOl, ............. .. . 7 ,"'! .... v . ' v ,, "
. impreJllrui tau, te tarasc,casa nupatImese eu
ea tine, . . '. 'I ci e
Deci, nimeni nu inyinovatasca 8,,' .. p
sine singur :;;i intentiunea 1m Cael s;.l JU-
decata noastra ni este ca un Vlzltm, haturlle ,::.unt trll-
purile noastre, care eu
;\Unt. tinute blOe, mmIC rau . nu Vel de
Ie vei Jasa ..slobode, a.P9
i
!otul" a:1plepdut. s!l r:
e
cumint
im
" deci i sa nu mal mVinovatlm trupul, Cl cu-
geteie . rale. C:Jici a . trl!,.pul, ,pe
'Durnnezeu pe aproapele $1 pe totI, mfine afara de
'Lentiunea cea conrup\ii, . d!a-
'lolie, ce" l1;stfeliu negasind caL!za sa nu m
a ne izbavl de radacina ralelor.,Insa VOl cU!l0s
ca
12d 111-
$elaciunea necoratului, ,asupra JUI v toat&:
niea voastta $i punand pe vlZltm ca pazasca vCal!
cei . fSa atintiti ochiul . eugetulUl ,catra
' Dumfl('liell. In, luptele e<;ll ee lu,pta nu ;ntdro=
duce nirnie Cl a:;;teapta sfar:;;ltul,pe cand m luptele
hovnic89
ti
ee rasplate)lte este
pe dansui sa-1 avem mllost1v :;;1 eu nc:
n
,
!;>i atunei ne vOIn de_-:.eunumle
. viitoare. -Carorafie a. ne .myre9J1J<?lJ;iu tqIDd)Dn
$i filantropiea lui Christos, carUla Se eade slava m
veci. Amin,
OMILIA XVIII
"Dara nu ea
maduUlrile lui Christos? DeCl dara pr:
e
madu-
larile lui Christos Ie voin face madularl ale eur-
viei? Sa nu fie!" (Cap. 6, 15), .
OMILIA XVIII
229 .
Dela acel eurvariu trecand la dela acesta
iaras;.i intoreandu-se catra acela, la urma nu mai vor-
bes;.te catre el, ci catra oei ce nu r,urvesc, de 8.si:
gurandu,:se ea nuvol' cadea in-asemeneapacate, iarasi
de Gel 11 aA
mdrcpta, . vl,n'i3acalra un aitui,
atins, fiindea con;;tiiota lui este revoltata $i-Ibiciue:;;te.
Eradf'.ajuo$ ea de frica pedepseisa-i cumintasca, iDsa
fiindea nu voie:;;te ea sa .ajunga la aeeasta numai prin
frica, de aceia amer}intari :;;i rationamente
omene;;ti. Acolo spunand paeatele :;;i hotarand pecteapsa,
aratAnd in acela;;i timp $i vatama.rea ce s'ar ft adus tu,:
turor prin contaetul eu acel curvariu, a contenit dupa
aeeia, ;;i s'a intors eu yorba contra It;icomiei, amenin-
tand eu caderea din imparatiea ceriurHgr "91 din oeleralte
bunuri,9i-.a sfa,r;;it cuvantul aici,fnsa deastiidata el fn-
tl'ebuintaza. 0 dojana inai lufricos;.ata, Celee numai (.:;at
paeatul, nu:-l a.rata cat este el de nelegiuit.
de sigur ca nuva ca:;;tiga un lucrumare dela pedeapsa
flUmai, $i iara;;i Gei ee numai lndeamna $1 _ nu- infrico-
eu pedeapsa, de sigur ca nu se atinge eu putere
de eei ce se gasese in nesimtire. De aceia Pavel pe
amandoua aces tea Ie face, caci $i indeamn:'i., 7;i0and:
"nu ea preingeri YOm sa juClecam?(( in
acela;;i timp . $i iiclnd: "nu . ca CUf-
varii lacarnii nit vol'- ino$teni impal'atiea lui
Dumnezeu ?(( Deci, $i fata de acel curvariu lntrebuin-
tam tot aeeias;.i masura in vo.rba, fiindca dtip$ -ce 1 a
lofrieo;;at prio. celedinaitlt\, taindu I dela biscf'ica
predandu-l Satanei, $i amintind de judeeata viitoare,
aici il indeamna zicand: "Dara nu ea tru-
purile voastre sunt madularile lui Christos?"
vorbind deastadata ca' catrani:;;te copii nobilL Fiindea
a zis mai sus: iara trupul Domnului" apoi aieiace-
la;;i Iueru H insa mai lamurit. $i in alL loe tot aeeasta
o spune, zieand: "Voi sunteti trupul lui Christos,
rnadulari din parte" (I Cor, 12,27), :;;i in fine aeest
exemplu de multe ' ori n intrebuintaza, . nu tot pentru
acelea;;i fapte, ci aici ea sa arate dragostea cea mare!3i
a lui acolo ea sa sporiascii frica in auditol'i,
Aid insa aeeasta e1 0 spune s;.i indemnand, fn
timp infrieo;;and pe auditoria, caci ziee: "Deci dara.
, ',"
230
OMILIA XVllI
pre madularile lui Christos Ie voin facemadu:..
lari ale curviei? Sa nu fie!" Nimie nu este mai in-
fricm;;atoriu ea acesteeuvinte. $i n'a zis ma-
dularile lui Christos Ie vDiu unl. cu eurva msa , f
face curviei?" eeia eeestecu .
n - - _ . , . . - -
,,"uit !Gal mai dureros, '. '. ",',' ,,' ,
Mai departe apoi arata cum devme a$a eel
caci zice: "Au n u ti ea cel ce se 1I-
de eurva. un trup (Vers .. 16). $i de
unde se invedereaza aceasta'? "ca vor fi, ZIce, aman-
doi un trup", ftindd impreunarea lor nu-i Il!ai tnga:
duie de a fi doi, ci pe doi ii face unul smgur.
prive:;;te cum dennmm
Q'o8.le. iara prm em'va, ;'1 prm Chrlstos marmd aeuza.-
"Fugiti de curvie" (Vers. 18). N'a zis: ({De-
n
, rlo "urv;e') r>; fugiti" adeca ({scapa.ti-va ,de
rL!.. 0. \..tv LJ "' " " , '. ,
ran c.3,tmai curandn. "ea tot p8.eatlil careie va
face OInul, afara de trup este, iara eel ee Cllr-
veste intr'al sau trup Pacatul acesta
este mai mic decat lacomiea, insa fiind yorba de cur- -
vari de aceia de pretutindeni il a$a ca fie dela
'celc'mari, fie del a cele mici e1 mii,reii'te. piieatlll
$i aceasta vine din intelepciunea lUI Payel,. ea
nu numal dela cele mari sa infrunteze, CI dual' $1 dela
cele mai mid, chiar :;;i dela pacatul, :;;i
Dal';'i ziei tu omoratoriul de oamem oare nU-ii'lman-
j a9te rapit?riul '?
, Este foarte adevaraL, dara mndca era trebumta. e1
sa spuna ea nimic nu e mai rau decat curvar:,lUl,
aeeiaela ma,rit aeest pacat , in alt mod, spuna;nd ea
prin cur vie intregul trup devine - ea cum
,cazand eineva intr'un lac de murdarll s ar
tot in aeea mocirla, - adeea ca intregul trup sa manJlt
cu aeea necuratie. De altfeliu este ;;i obiceiul nostru
J
cad del a hleomie rapire nu s'ar gandl eineva ea sa
5e duca la baie sa S8 spele, ci cu nepasare el se. duq
la casa sa, pe cand dupa impreunarea cu cur va,.
intregul trup. i-a se duce l.a, baJ: sa
se curate. CeIace aovede:;;w urlelOasa c,?Dslderat!e ee ?
' are' cineva in cuO'etul sau de acest paCat. , Amandoua
acestepacate - lfeomiea $i curviea, sunt pacate greie,
OMILIA xViii 231
:;;i amandoua baga pe cine va in gheena, dara fiindca
Pa vel totu1 face Cli iconomie intelepciune, de aceia a
marit aici pacatul Cl1rviei mai mult decat eelelalte.
"Au nu ca trupui vostru este loca$
Duhului Sfint ce Intru voi" (Vers. ::.9)?
(',j "care Intru
-' C$:" eel riA fncnr'aja.za ;';1 nc mun-
gaie.:;;i explicand mai binea adaos :"preeare
dela punand aid 9ipe datatoriul
Duhului :;;i faG8.nd pe auditoriu $i inalt, dara In acela$i
timp:;;i infrico$andu-l atat ell maretiea darului, cat :;;i cu
ambitillnea eelui a primit acel dar. nil sunteti
ai Expresiunea aceasta este nu numai a celui
ce mustra, ci :;;i a celui ce sile:;;te pe cineva spre vir:-
,ce faci, zice, eeis ee voie;;U? ca flU e$ti stapah
pe -siiie-ti)). Acestea Ie spune nu ca cum ar desfiinta li-
berularbitru al omului,diei dupre cumatunci eand a
zis : "Toate 'mi , snnt. s)()bode; insa nu toate 'mi
sunt de foios:: nu a desfiintat libertatea noastra, tot
$1 aici scriindca "l1U sunte{i ai VO$tri {{ el nu
desfiintaza iiberul arbitru, ci numaj ca
rautate, arata fngrijirea stapanului. De aeeia a !7i
adaos: "Casunteti cumparati en pret" (Vers.- 20).
Dara daca nu sunt al meu, adeca dad'i IlU sunt stapfm
pe mineinsu-mi, apoi cum de 'mi cere fapte Cum
de spui mai departe: "ProsUiviti dar a pre Dum-
nezeu in trupul .vostru, intru_ duhul vostru,
care sunt ale lui lJumnezeu'!( Deci, ce losam08,;
"nu sunteti ai ce anume voie:;;te el sa
raea prin aceasta Voieii'te a pune pe om in
siguranta de a nu mai paeatui, :;;i nici de a urma dupa
poftele cele absurde ale , spiritului. Caci multe absurdi-
tati voim noi, insa trebuie a nestapani, fiindca putem,
dara daca nu putem, apoi atunci este deprisos indemnul
ce ni faee.$i prive$te cum i-a asigurat, caei zicand:
"nu suntcti ai nu a adaos: \(ci va gasiti sub
siIa,) ci "Ca ::sunteti cu pret" .$i de ce
zici N u trebuia mai bine de a lIldemna pe
auditoriu, araland ca avem stapan Dara , aceasta este
, comuna nu numai noua. ci:;;i Elinilor, pe cand expresiu-
232 OhIlLlA XVIII
nea: "sunteti cumparati eu pret" este adresata
noua prin exceptiune. adeca de maretiea bine-
.... facerei, de modul mantuirei, aratand ca fiind instrai-
' oati,;:lm C',l,rnparati.i nrr cum s'ap Inta mplft, ci
cunret('.
.J) .. ' .JO. ";, __ , :. ", ... <, '" _,', ',:" :. :
. d51f.a: . ;nw'1.;.\ j' j
",' .':' ,- .'::",J . , _t.; , ;
1n"trupul l'e" spune, eu
rioi sa fugim nu numai eu trugul de euryie, ci ca
duhul, eu sufietul, aded sa fill gandirtJ l1i'mic ran, Ca
sa nu a!ungam charul lui Dumrtezeu care este Intru noL
"Care sunt ale lui Dumnezeu". Fiindd mai 'nainte
a spus "in trupul si intru duhul vostru" de aeeia
imediat a adaos: "e'are stint ale lui Dumnezell"
amintindu-ni necoru:e,riitca toate sunt ale stapanuluL
trup, sUfiet., dub.. Sunt lluiia cari zie, ea "intru
duhulvostru" insamna charul lui IJumnezell. DecL
da,ca, aeel eha..r este eu noi, Dumnezeu S8 proslave:;;t.e;
$i va fi eli Boi, daea yom avea inima cunta. A spus ca .
uccstea Sllilt il10 lui Dumnezeu, nu numai mndca el Ie-a
facut, ci i?ipentru ca fiind instrainate de dansul,elle-a
facut din nou, punand ca pret sangele fiului sau.
. Privei?te cum el a atribuit totul lui Chrislos, i?i cum
.ne-a ridicat iaGeriuri. (Sunteti mMplari ale
. a q ll,h llluLl)eci.sa nu va fa.-
tel,i, mMlJ13,tj 'a,le(:uryif3i, eacj nu trupul vostru .este bat-
. jocorit,ci trup\HluiChristos. Aeestea lezieea, a.rMand
fili filantropiea lui Dumnezeu, caci trupul nostru este a1
sau" In acela;;i timp 9i scapandu-ne de. stapanirea cea
rea'.{{Daca trupul este straiH; -apoi atunci
nu aveti putere de a batjocori trup strain,:;;i mai ales
trupu] sUi,panuIui, nid de a spurca biseriea duhului.
Daca dneva intrand intr'o casa partieulara fili-ar .per-
mite de a se imbata acoio ' i;>i a 0 neCinsti, de sigur ca
'i?i va lua pedeapsa rrieritata dela stapanul casei,-
dara inca eel ce face biserica imparateasca de
talhari, ee rale oare nu va piitimi
2) Aeestea, deciintelegandu-Ie, iubitilor, sa va ru-
') Nota. Citand din nou acest pasaj, sfantul Chrisostom in-
troduce deasladata 0 nona expresiune, care lipse$te din textu\
nostru. Y Ap'<u 'l:OV B . bv h 'tq> aw!,-'<'l:' o!'-(iJY tnsamna: purta!i pre
Dumnezeu in t1'upul 'lJost'l'u. .
2) Partea moralti. Cum ca vieata cea curala' face de a se
aduce multa 81a va lui .DumneZ6\1. (Veron).
OMILIA XVlll
233
de cel ce locuie;;te in. voi, dici acela este
itoriul. Infrico;;aza-te, cre;;tme, de cel ce est.e umt $1
iipit de tine caci acesta este Chtistos. Nu cumva oare
tu te-ai pe sin,e singur l,ui Chri?tos
Deci, 1a
, . t I" ''' I .. "dllla"-I" a1Io<:t .. ... r.' ,.,
,[tCUj .m,,., l' '-! . pi"
Inainte ai .fost madularm al curV:Uill, . lara '...;nnstDs
te':a facut, miiduiariu al trupuiui sau. Deci, . iunu mai
ai acum geki cete-. a Ii,::-
be rat din roble. Daca tu avand 0 fata al da-o cu plata
unui proxenet (samsariu, staJ2l1n al unei
v

sarii) i?iai face-o tu singur curveasca, lara apOl
venind fiul imDaratului, a liberat-o din acea roble a
Iuat-o ea'sotie, apoi tu nu mai
de a o. da iara;;i . la curvasarii, fiindea ai dat-004at.a
ai vindut-o. lntocmai ai?a esLe cu tru.pul nostru. :;;1
noi am fost dat eu plata t.rupulnostru diavolului, acestui
proxenet udeio::>, jnsa Christos va4l1nd noas!n'i
ne-a izbavit de vicleanul, scapandu-ne de tIramea rau-
tatii lui; i?i dupa trup,!i nl!- m?-i este a1
ci al celm ce ne-a mantmt. Daca vOle:;;tt a-I fntrebumta
_ca pe ll1ireasa lui Christos, nimeni
de a-I duce la cele de dmamte, apOl atunCl
vei patimi rale c8.i?i eei ce'$i bat joe de trupul
stapanului. De aeeia noi trebuie a impodobl. . truplll ell
fapte bune, iara nu a-=-l Nu ai' s tl\pa'n!rea tru-
pului in poftele ,cele rale,Cl \D. aGelea ' l?e 18
ceste Dumnezeu. dm ce batJocora I-a lzbavlt
Dumnezeu. In adevarca naturalloastra mai inainte de
aceasta era mai deeM orice fiindcii.,
hoWle, omorurile, f$i infiI!e nel:-
giuit intra in. i?l v se v
acol
?, II}
schimbul unel platl mICl i?l nebagata m sarna, Vo.lU. sa
zie de placerea vietei C#.ci omulyl
tulburat de euget3 i?i fapte rale, numal aceasta plata
9i-
a
Dara daca mai }nainte de acestea
erau un rau mare ' apoi dupa ce am prImlt botezul,
dupa ce ni s;a fagiduit ceriul cU-imr:araj:iea lui
nezeu, dupaee ne-aril buc.urat de mfrlco;;a,tele
dupa toat.e acestea, zic, ce lertare yom avea ne
murdarim? Sau DU i?titi ca a. pus pe .dl;3-VO}ul
la un loc eli eei lacomi 9i eu tOtl acel pe carl I-a m-
In pasagiul dinainte Apoi pe femeile. aeelea
!?e lmpodobesc pentru a curvi oare nu Ie ' vet crede ca
234 OMILIA XVIII
se impreu!la eu diavolul ?$i eine ar eontraziee aeeasta
Iarii dac!l. cineva ar cootraziee, apoiatunci sa
desvaleasca'sufietul unei astfeliu de femei, va 'vedea
numaidecat pe acel demon viclean cum 0 stapaneste.
,Greu este, , iubiiilor,greu, de tot, daca nu eumva
Gn, tiind trupul impodobit in
in Um.p :f:;trflct'uf lmpodobit, cide"
, Of. , e. n, unul 'airl dO'i .fJ.eglijat, timp. ce
lie ingrijim, de celalalt, {iindca ane ilJgriJi de arwlndoua
deodata ale irrpodobi in aeel<l9i timp, nu este
c!'lva natural. De' aeeia ziee apostolul: "Gel ee se
'de eurva un trup este, iara eel ee se
de Domnul, un duh este eu dansul ((.
Prin urmare unul ca acesta devine duh, de.:;;l este Im-
braeat eu trup, caci cand e1 nu are nimie trLlpesc, nirnic
greoiu, nimic pamilntesc pe H10ga dansu], este duhov-
nicese, dC9i este "iwbraeat eu trup, sau mai bine zis, este
, duhovnicesc cand orice inceput, adeca odce initiativa
este al spiritului, este aL duhlllui, ,nici deeat al tru-
:puit:il.-"AstfBiiu ' se care ru-
, gaciu!1eadomneasca oi seporoncB:;;tede a zke: "Sfin-
numele tau", iara Christos zice: - Asa 'sa
lumineze lumina v-oastra inaintea ea
vazand faptele voastre eele hune sa
T?-ta1v:,?stru eel ceriuri ". r
5, 1\)). Astfellu II proslavese pre dansul $i cerlUrile, nu
glas din cr-aamirate fHnd prin
prlvlrea lor, lara slava aceta se rapoarta la creatoriu.
Astfeliu il prosUi vim $i noi, sau' mai bine zis noi
il proslavirn mai InuIt decat toaLe celelalte fa:;-iuri,
fiindca daca , v.oim. Fiindca eeriul, ziua $i 110ap-
tea , nu slavesc tot pe Dumnezeu, preeum il sliive-
f?te sufietul eel stint. Dupre cum eineva uitandu-se la
frumuset-a ceriului, .zice slav.a tie Dumnezeule, care ai
creat un lueru atat de frumosl), tot zice $i cand se
uita. la virtutea unui barbat, ba inca $i mai multo Fiind-
ca nu toti uitandu-se la acele fapturi slavese pe Dum-
nezeu, caci multizic ca fapturile sunt fiicute automat
alJi,i atri.buie ,lumei Qemonilor, precum'
mgrIJlrea el, carn pacatUl8se foarte mult,- pe cand
de va
sa graIasca astfellu de prostll, el fara yorba el va slavi -
OM ILIA XVlll
235
pe ,:a, pe
vede sluJmdu-1 :;;1 vletumd In virtute.CuCl? nu ;:.8 va
rhinuna eand va vedea ee ur:. de
natura omeneasca, m ?11JlocUJ oamemlor,
!oate [west.ea, intocmal ca I?l dJamantul nu se
IDeovoaie catra mu!timea patirnilor 1 Cand 01 gD,smdu-se
fieI'. , E?11nire
TI1aT deca.tdiar.tl1:wtui, $l-l mr-u18:;;te pe prIn
Cine nu se va , minu!la v,aza!}du:l
bineeuvantand pe eand:'este: b".iJocont, m _Imp ,
ce el este grait der.au, ruganduse ne-
dreptat
esc
, binefacand celor ee-l Z,?;v1stuese $1-1 razbo-
iese AeAstAa $i altele ca aeestea
mai mult decat ceriurile. eerlll vaza!}du-l Ehnll
nu sc rUE,lineaza, pe eand dac!). vad pe un bar?at car.e
praetica. .adeval'll:ta ,exact1,::-
tatea,apOl de
singuri pe l' nnaea aaca
naturil,se atilt deinal.t,
!'nalt . .t:'''eerlill dela apol far-u VOlea lor
cuget[t. eB tot ceia cc vild, ' numai puterea
o poate faee; Pentru care $i zice ",;::sa sla-
veasea pre Tatal vostru eel ,
Voie$ti poate aafla :;;i de aiurea
Durrmezeu prin vieata' fobBor sai, cum se 'priX!
mimmi? A. bagat odinioara pe tre!
coconijn "cuptorul eel cu foe, da ra ee A a
focul-nu ' i-a impresurat, a zis: "Bmeeuvant:;tt e:ste
Dumnezeu: care a trimis pe v .sau A a "
seos pre slugile sale, pe:1tru mtr,l!-
el, n'au (Uan,ll!
3, 28). Ce spui imparate Al fost dlspretmt,
pe eei' ce te-au dispretuit"? Da 1 el, Jl
tocmai pentru aeeia ca am ?Ue
a

apoi $i Insamna eauza aeele1 ca .atune1
s'a dat slava lui Dumnezeu nu numalpentru
facuta, ei $i pentru buna intentiune a celoF
cuptorul cel cu foc. Dadi insa ar examma cmeva
aeeasta ca aceia, ar vedea. ea mal
pe jos de aceia. A eonvinge de a dlsr:ret,Yl,cU-P-
{oriul eel eu foc, un este mal pe de a lzbavi ,,?-m
cuptoriu. Caci cum. sa nu fie vredmc de, mmunat, cand
236
OMILIA XVllI
}umei avand. langa. el atatea armate, i
.. gu.vernat<::lrl, consul!, pamant
sa tiel d,ISPFet
mt
de ('''()pii. robi, Iega'ti
pe 1-3: I?gat. m blruesc toata acea armata '?
U,8 y,e n''!I-Y putut jaec 'fil1o'ic,
;. "f, 'ila.I ,fl' ea,:l "Ie .aai1:n 81 il,llljnl'iui cuptor"'!lli '
A 'U f(){*" - " :.t ,.,(", /
' 'p-''-:'. , ' ,, ';' '; ':;;:' ,Vi <:ou .."itUJ,r . eel gOil , rot))} ,-strainii si r-ei
- cae!. ce .poate f! il!aj neta,gat in seama ca cei
t.rel . ,- ace$tl!a. au b!rUlt G armata D"'ja
f03't. dlsp
re
t ui ta;, fiinde:L Cbristos trebuiK a
s.a ,e: $1 precum. rna! fnainte de a rasari soarele,
r:
1al
a-?l. ara!a razele sale, lumina zilei
straluclta, astfellU . soarele dreptatei urmand
a moar-tea s'a dat. fnl1Huri, Ce ' ar', putea fi mai
stralue!tcaacea prlveh$te, ce 'at rJute'a' fi m ..
tant ca
" b" . . t al lmpor-
. .
acea. IrUll1" '2 C.e " ... T' . pute:" ft. " v
' . 1 1"":' ., ,,,.. . a, nlal lnsemnat
ca stra lUclte Aceasta se petrece si acum
$J .lmparatul BabHonului, acum se
afimde 0 mli:
'
,grozava aeum se
5
1e
::1 aclmlra un astfeliu de acum
st::tu ae. fata s.atmpi .. ji osta,;;i, muzica
c:cest chip varieat lnare. De
ChIP chip ca aeela, care
nlel ferul, CI iiindcQrnpus din - Iueruri
poronce::;;te de a admira al'ama . .
c-e c' u m'ult ' . . fi "
D - '! 'L . . mal In enoare
. , . ' tot a$a sunt astlizi
1'1\1 mtorl .. al acel?r " Dumnezeilor tai
1111 ch!pulm nu ne inchinam"
3, CI saraciei, oriee tica-
'pentrulegIle .Im Dumnezeu: cei ' ce au multe, ca
ce
d
de pe atunCl, de. O.rl se fnchina acestui chip
ar. de 1m, pe cand eei ce nu au nimic dis-
dm;i se gasese In saracie, mai
In ]acrany decat I? bel$ug, precum :;;i atunei eand
eel ce bag:;se Il1 .cul?torll!-. pe acei tineri tocmai ii ar-
?eau, dm mlJlocul cuptoriului 5e gasiau ca
d
n
apa. dranyi. acela atunei mai mult se friO'ea
e - aprinzandu-! peste mclsurao _
trel cocOO!. Cael focuI nu a putut sa se atioO'1l
mCl ruacar de varful parului lor p' e ca' nd b'
. ars- t 1 . 1 . . .' . mamea a
cuge u . a<;e Ul tIran mal grozav decat foeuL beci,
dm acest punet de vedere, cat de muIt a '
, OMILIA XVIII 237
fost 'dispretuit acel lrnparat de eatra copii robi.
Prin aeeasta s'a aratat,ea daca el a eucerit tara Iudeilor,
apoi .aceasta s'a petr.eeut cauza
nu dm cauza puterel acelul imparat.-Gacl daca.el n a
pututbirUl . pe eei Ge fusesea,rn.n.eati iD9up-:- . _
torn} celw1be; cqYl1.: Cllf.(! ,ai'. , .
Ebrei (;IJipa,legeo, -"l'il.zDoiuhli, .dl'l.CE; to}l ' arfi f ....
trei cuconi'? De , undese vede lamurit ea pacatele
celor multi i-au predat In manele barbarW)I',
acum umilinta acestm'
neiubirea lor deslava de::;;artli. Nu au fugit din cupto-
riul ' cel cu foe, ci pastrauGu sfihtenie porunca,' lui Cris-
tos care zice:"Rugati-va ca sa nu intrati in is-
pita" (Math. 26, 41); nici nu
v
au J':lgit au, fost ba-
gati eu sila, ci au stat cu barba}le in miJloeUl
rului; nk,i ca s'au luptat fara ca .. sti-ifl chemat !!ici
ea dUDa ce i-a ehernat, ii 8'au cigata spre toate,
curagio!iii !iii plini de ' toam indrazneala. 8a-i ascult8"m
ce spun ii, pentru. ca de aid sa eunoa$tem cugeLul
lor eel cinstitoriu de Dumnezeu. "Este Dunmezeu In
ceriuri, cate poate sa ne izbaveasca pre noi"
(Daniil 3, 17). Nu se Ingrijesc de dam;;ii, ci urmand chiar
a fi ar:;;i ii se Ingrjjesc de slava lui Dumnezeu.
Ca nu bumva, zice, fUnd noi de aid sa gande9ti
sa-ti inchipui slabliciunea lui ialaca'
noi lti vestim Intr'eaga noastra creditl\R, t:-u t oataBxac-
titea: "Este Dumneze.u in ceriuri", n u afija precuin
este chipul acesta de pre pamant, care este neinsufietit
fara glas, ci In stare de a ne seoate ehiardin mij-
loeulcuptorului. Deci, sa nu-ti Ih'ehipui vre"'o slabaciunc
din parte-i, daca ne-a lasat sa eadem In cuptoriul eel
cu foe. ' EI este atat de puternic, Incat ne , poate seapa
din flaeara chiar :;;i dupa ce am cazut. "lara de ..nu,
cunoscut sa-ti fie tie imparate, ca Dumnezeilor
,tai nu slujim, chipului celui de aur pe
l-ai ridicat, nu ne vom inchim't? (Daniil 3, 17. 18).
Priveste-i cum ii In mod ieonomicos nu viitoriul,
caei daca ii ar fi putut prevedea, nici n'ar fi fost"atat
de minunati, faeandceia ce au facut. Fiindcace putea fi
minunat, daca avand de mantuire au dispretuJt
ralele ee Ie sta de fata '? Dara aeufn Durnnezeu ,se sla-
yea putand a-i seoate din euptoriul cel eu foc, pe
238 OMILIA XVIII
da.ca nu s'ar: fi aruncat In primejdie, nu ar fi fost ad-
De i-a liisat In necuno9tinta de
ca mal mult inca sa-i slaveasea. Si precum ii
pe .lmparatul, ca daca ar fi fost . de aid
sUibaciunea, lui Dymnezeu
r
tot
.)I:....:l,:._: ... :u pe amandoua deodata, aqeca a
.
p'ec;i, de liHue ior, 9i cum se exphe11 cli
11 nu a.veauv ca numai decat se vor mantui 'f
DJ :ceul, ca II se cei mai injositi deeat toti, 9i
ea nevredmcI de 0 astfeliu de binefacere din
$i cum 0 pu spun aceasta in bo-
... ove, apOl lata ca fimd aruncatl m cuptorul cel eu foc.
ii ;;;i. se vaicarau zicand: ne-
nu suntem vrednici a deschide gura
11 oastra ... De acei;:qi ziceau ii: lara d
p
l1U" -U . v
. . . " " v ala
H pe fata, _ puternic este Du mnezeu
scapa. cuptonul eel eu foe, iara de nu ue
"3 sc<>Y'a <> .... .. 1 . v t 1 . . .
, 0. tAIl' ,..:." __ f"tl!J\Jj . tAU z pacalJe.lor nu ne scapa' _de
sa. Tn1 mmezi, eaci atuneibarbarii a,ceiaax
n. srezut s';lb pacatelor lor, ii acopereau a$a
slabacl.unea 1m Dumnezeu. Deaceia ii vorbind
nurn.8J de putmta lui Dumnezeu de a-i mantulnu rrmi
pune ?-ltfeliu erau $i bine sa riu
descoase judecatlle lui . Dumnezeu. ' .
. spunandu-le s'au baga\. in foe. si nici
HAau pe nici chipuf lui nu f'au sfa-
fi eel vbarbatos, intelept $i bland,
ofal. ales m prlmeJdll, ca sa nu se arate ca este sta-
pamt Hl asemenea lupLe de man. ie sJava de"'''r''>: roi
d b
' h t' ,. A + l' '-.' . ..,.u. 1000, v<
e ?-r _a Cel ce baLJocore:;;te, poarta
c!1 sme acelor pe cand cel ce sufere
91 blandeta $i barbatie, este admirat nu :lU-
ca .barbiUos, ind. este .$i PFoclamat pentru blan-
deta, ema. ce all facut $1 ace9tl trm cueoni caci au ariUat
nu numal ci :;;i bJandeta, 9i n'au facut
pentrl! nvlcl rec:ompcnsa. $i daea nu
va sa ne dm aceasta primejdie,
nOl nu v yom SlUJl dumnezei)or tai, did deja avem
rasplata !1elael; invrednicindu-ne a ne izbavl de
pentru dansa (cucernicie, evsevie) a ne
arde trupurIle noastre. Deci 9i noi avand deja rasplata _.
OMILIA XIX
239
in -adevar ca 0 fi.indca
cunoaste precurn trebme $1 a devem madularl ale ,Ill
ChristOs _ sa nu facem trupul nostru madulariu al
curviei.Cadaca tr-ebuie a. cuvantul
yorba fnfrieo.!)a.ta, ea astfehu sa avern cugetele stapamte
de frice', nrnopinrei, sa gil,sl.priX:
<l( .. frica -ITlaI ..
'vorll r;utea. a !ie oizt;3.v,i pe Chrie.to5,
pe care fie ca eu toW sa ne a-I yedea
acea, zi, prin charul ':lostr.\.! hsus Chrlstos, ca-
{'uia "88 eade slava in vec}, . AmlO. . .
O:M.ILIA XIX
lndreptand cele
a dcsbina biserica, al dOllea pacatul acelUl curvarlU, al
treilea aeel a1 iacornului, 1a urma face de mai
blande, aeestea sfa!u! povat?: lUl. p,cn-
tru insuratoare 91 pentru feclorle, hm$tmd de
cele greoaie de pana In a doua epIst?la
eu totul din contra cacl mecpo dcla cele mal blande
s
far
g
e
$te cu celc posomorate. Dara aici
yorba de feciorie, iara9i se intoarce la cele care atmg,
nepunandu-le toate dela olalta, ci cuv?-nt.ul
lafiecare imprejurare, dupre cum cerea
v
tImpul $1 tre-
buinta imprejurarilor. De aceia zice: "lara pentru care
mi-a\i scris II. A9
a
dara ii scrisese daca trebuie a se
departa de femeie sau nu. Deci raspunzand 1a acestea
9
i
legiuind cele pentI'u casatorie, dcs-
pre feciorie. "Bme este omulm de femme sa nn se
_ atinga ". Daca, zice . cauti eeia ce este mai bun, apoi
240 OMILlA. XIX
mult mai bine, este de a nu te insoti de loe eu femeie
iara daeaeauti sigurant;a 9i ajutoriu in sIaoociunile tale'
insote9te-te ell femeie prin casatorie. Fiindca era
hl{J1J ee .i?i a,?liizI se. -,.- Mrbatul . '
. voreasC(1 91 ' femma . sa,. nu YOleasea, sau vI<;;e-versa, .
e1 zic ca
nu ya.ritui lui aid ava-rid '
in l2.rivire ' cele .urmeaza,nu credCji ' Diira
el tJ.. SCI:lS numai pentru preoti .. nu fir
11 pus sfatmrea mmoii general, ciaI' fi zis :'{{bine este
dascalului sa nu se atinga de femeie. Dara acum el n'a
zis 9ispunand:" bme este omului" 9i nu numai
in general., "Deslegatu-
a8 femeIe? Nucauta feD;.l 0}e" (Vers. 27). N'a
ZIS:_ tu, preoiule sau daseale ei id mGd nehotarit. $i
In tine mergand mgi departecu verba. 01 tot in mod
"iara, p entrl) 'Curvll fie care
.' al ba femem sa", eu care ocazie odata eu cauza in--
:voireiel introduce abstinen!a sau iofranarea.
'0 bar-batul dr.agoste sa-i
dea, femem
Dara ee va sa zica datorniea dragoste'? "Femeia tru-
pul sau .(Vers. 4); ci eaeste
roaba 9i daca tu te lepezi de
,ace a lui lara
v sa , te }epezl chmf pentru un. tImp s<?urt, fie
ca ar barbatul, aee1a91 lucru este.De acem apos-
tE.lu1 .a numlt ficest fapt .(ia..torie, C{,!, sa arate Ca nici-
unul nu este stlpan pesine, ei unul altuia robi. De aeeia
oanu vezi ea 0 femeie eurva to ispite$te, spune-i: '
pyl nu .este
v
al v mel!, ei al Tot a!il:l sa spuna
$1 fem81a catra eel ee ar VOl sa-I calce intelepeiunea ei:
trupul nu este al meu, ei al barbatului meu. Deei.
daea SgU barbatul stapa!l pe trupul sau:
eu . mal l!lUlt pe averI. Auziti aceasta
tOtl catl femm, $1 toatecate aveti barbati: dad
nu trebUle a avea trup deosebit, eu atat mai mult averi
deosebite. Aiurea insa, .atM in legea noua cat $i in eea
veche, . barbatului se da rnu1ta autoritate, zieand: ,;Catra
barbatul tall va fi intoarcerea ta, si el ' te va
stapani" . (Facer. 3, 16), iara Pavel expliclnd serie ast-
O:vJlLIA XIX 241
feliu: ' '"Barbati, iubiti-va femeile voastre, iara fe-
meia sa se teama de. barbat(( (Efes. 5, 25) - pe
cand aioi el nu spune de mare saumiC, ci stabilete 0
singura stapanire. De ce'? FiiI1dcavor'ba lui aicieste
despre . . do eel:e1.<:l,lte ., toate,
" IflJ33, unde . 83te
; te1epchme;nicide CUlrt. "Barbatul trupttlSi:iu Ill1-si
ei femeiai femefa trupul sau nu-'si
ci barbatul". Mare este egalitatea $i
este niei oprisosinta,
nu opriti datoriea unul altuia, faraJ nu-
mai din buna intelegere" (Vers. 5). Dara ee va sa
spuria elaici '? sa nu abtina femeia, ziee, daca hi,ir.::
batul IlU $i nici barbatul, daea nu voie;;te fe-
meia)).$i de ee'? Fiindca din astfeliude abtinere e,e nasc
mari rele, eaei 9ipreacurviile, $i .curviiIe, $i chiar stri-
carea easel or de aici provin de multe-od. Daca avancr-
pe JemeiIe lor ;;i Inca curvesc, apoi eu atat mai mult
vor face CI.$A, data sunt lipsiti de aeeasta mangaere. $:i
bine a zis: "Sa nu opriti datoriea" adeca sa riu V@,
--tipsiti'U'w datDrie-a ' Yorrstra,- wnjuga:1-a-:---Clnrtrn-" cuvinte-BT
nume$t!;Uipsa acum eeia ce mai sus anumit-o dator-
nica dragoste, sa arate importania stap3Jnirei.
A se abtinea unul din doi fara voinla celuiIalt,''ttceasta
este Jipsa" aeeasta insamnfj, a opri datoriea, pe
daca e eu voiea lui, nll 'se poate numi Jipsa sauoprire
de datorie. Deei trebuie a prefera coneordiea inaintea tu-
turor, fiindca este ;;i mai prineipala decat toate. Si de
voie$ti, sfLexaminam acest fapt mai de aproape. Fie de
exemplu 0 femeie $i un barbat,9i abt.ina-se temeia, fara
ca barbatulsa voiasca. Deci, de ee te miri daea el din
aeeasta cauza eurv89te,sau dacanu eurve9te, apoi este
' posomorit, ve$nie tu1burat, ve9nic in lupta 9i cauzand
femeei mii deneajunsuri '? Care este folosul postului $i
a infranarei, daea dragostea este '? Nici unul.
Oite batjoeuri, nu ies de aici, cate vorbe proaste, 91 cata
lupt.a nu se desfi$ura in asemenea imprejurari! Cand
intr'o easa barbatul 9i ferneia sunt dezbinati, apoi aeea
casa nu se gase$te mai bine corabiea cea purtata
de valurile marei, fiindca $i aici capitanul vasului se
afia in neintelegere eu pilotu!.
16038
242 OMILIA XIX
De aceja zice: "Sa nu opriti datoriea unul
altuia, fara numai din buna intelegere pana la
o vreme, ca sa va indeletniciti in post $i in ru-
gaeiune".- vorbind aici de cea ' cn multa, .
sl.rgui ntiL.-- Ca Impiedeqi;. pre cei uniti p,e ,a
ruga, impreuoR. pentru un timp, apoi
!:3nit enrn j)!Ji:.ett '? l)ee.i, 8e iJoate. Cl. 'cinev,a fie
immrat. en fcme1ei In acelu$i timp sa fie cu bagare
de sama $i la rugaciune; insa asemenea rugaciune de-
vine maj, exa0ta prin infrilnare. Caci n'a zis simplu ca .
sa va 1'11gati ci "sa va indeletnieiti eu rugaciUlle.a" ,
punand aceasta ca 0 ocupaiiune, iara nu ca flind vre-o ne-
curatenie. "$j sa va impeeunati, ca sa nu va
ispiteasca pre voi Satana". Ca sa nu se ereada ca
acca3ta oste 0 legiuire din parte-i. apoi $i cauza.
$1 care este acea cauza? "Ca sa nu va ispiteasca
pre voi Satana" zice. ca sa afti r.a ceJe ale curviei
nu Ie a . adaos: "pentr'u ne- .
infranarea voastra 4. .
"C[l voiesc catotjoamenii ,saJle precurrf
::;;i eu" (Vers. 7). Aceasta 0 face in qlulte locuri, G;\od
.pentru luc.ruri de indeplinit,
caci se pune pe dansul la mi,iluc zicaod:" urmatori
(irnitatori) mie sa. fiti". "CI. fiecareare darnl sau
de!a Dumnezeu". Fiindca rnai slJsi-a a.cuzat foarte
tare zic3.nd: "pentru neinfranarea voastra" apoi
aiei i-a. mangaiat, zicand: "ci fiecare are darul
sau dcla Dumnezeu", prin care vorbe nu aratii c.a
taptale sau succesele noastre nu au nevoie de s'r-
guinta noastra, ci dupre cum am zis - e1 ii mangaie.
Dara daca este dar, i?i prin urmare omll] nu Intro-
duce spre aceasta nimiC dela sine, cum de zicf:
zie, celor necasatoriti vaduvelor, bine este
lor de vor ramanea precum $i eu. lara de nu se
vor putea. tinea, sa se casatoreasca; ca mai _ bine
este sa se easatoreasca decat sa se aprinza"
(Vers. 8. 9). Ai . vazut Intelepciunea lui Pavel, cum a
aratat ca infranarea este mai buna, $i ca. nu pe
celce nu poate ajunge Ja acea perfectiune, temandu-se
OMILIA:XIX
nu cumva sa se petreaca vre-o "Ca- maibine
se de,cat sa se
Zlce,prm care cuvmt.e a aratat cat de mare este tiraniea
poftel ace$tiea. Ceia ce elspune, aceasta jnsamna: Daca
.. d . tV' 1 v
SUlerl, mUlta apri::dere a.poi iz-
ded,ureri. J i osteneli,(;a un Guinvl;, Ie abati
dIn calea ceB. c.::r-eaJjV:l"L , ' " -
,\pifi i .n('1 l"""i " ' .
7! . __ .t ct "'''. ''' ' ' J f:i .!. _ :11U i...JU, Cl
. (Vers. 10). Fiindca a <cita. 0 lege
hotarlta pusa de Chrlstos, de a nll lasa pc femele (fecat,
numai pentru caz de curvie, de aceia zice ,. nu eu ",.
cCele spuse mai 'nainte, de poilte nu s'au spus cu toata
exactitatea, totu$i lui i s'au paruL a$a,-"-ceia ce spune
aici insa, e1 0 preda cu toata exactitatea. A$<i ca ex-
presiunele;, eu" Sli "n u eu J. au aceast.a deosebire. $i
pentru canu curnva sa-11 Inchiplii pe ale lui ca
ne$ti, de aceia a adaos: "ca n)i se . ea si eu
am DuhullulDumnezeu" (Vers. 40), DaI"a(;AfI.!)O-
roncit Domnul celor cas'itodti "Ferneia de
sanu, sedc..sparta;' lara de sGva si desparti sa
nu se inadte, sausase impacecu blirbatul s&u".
(Vel's. 11). (Fiindca s'a inta mplat dezhina ri; :lice, fie din
cauza InfranareL fie din alte prel.exte micimi de su-
l et, de aceia e eli mult mai bine ea nici inceputul sa
nu se fa.c\c1, lara de cumva s'a facut, apoi remana femeia
cu barbatul, $i ehiar d-3,ca nu mai aee r elatiicu ctansul,
eel putin nu ma.i are pe alt bar-hal ..
eelodalti eu zic, n u Domnul; de are
vre.:.;un feate rerneie necredi neioasa, ea va
voi sa eu el, sa nu 0 lase pre ea.
$i femeia de are barbat credincios, acela va
voi sa vietuiasca eu dansa, sa nu-l lase pre el"
(Vers. 12, 10). Dupre cum atunci rand vorbe.;;te de a se
desparti cineva de curvari, a faGut lucrul de In-
dreptat, zicand: ,,$i cu adevarat 1) mi cu eurvai'ii
. 1) Nota. A se vedea explicatia traducerea exacta a ex-
presiunei 01> 'ltaY,,,,, din. acest pasaj, la omilia a XVI, pagina 204.
m Notd. .
244 OMILIA XIX
lumei acestiea" tot .aid a prevazut muita
"iara de are femeia barbat
credincios, barbatul are femeie necredincioasi=l,
sa flU 0 lase pre .Cespui? . Daca este ne-
credincios . . saramana . el.1 iemej;:;',iar-t\ de
.
. este mai pre JOs, lilsa
foarte mult cele IClJe tale. 0 face e1 C!l
jartfa, zicirid: "Lasa jartfa ta inamtea aita.rutuJ,
si mergimai intAi de te impaca cu fratele tau"
(Math. 5, 24). Aceasta a facut cu eel ce 0
de talanti, caci de datora 0 mie de talantl,
n'afost pedepsit decat atunci, cand el tortura pe fratele
sau datora; 0 suta de dinari.
Apoi ca flU cumva femeia sa 3l toama ca va de-
venl necurala prin impreunarea ei cu barbatu1 necre-
dincios, zice: "Pentru ca se sfinte$te barba:tul ne,..
credincios prinfemeie (credincioasa), $i se
te$te femeia necredincioasa prin , barbat (c!'edJn-
cios)". (Vers. t4) .. Daca cel ce se lipe.'$te de. curva . este
un trup, apoi est.e invederat ca femeia care
de un idololatru este un trup. Un trup este, JUsa nu
devine necu.rat., ci curiiteniea feroeei necura-
tenia ba,rbatului,dupre ;eum fi..i bar-
Datului biri:!jc,7te . .p.ecurilteme8, feme81 necre-
dindoasa. Deci cum aici este biruitaneeurateniea -pentrD
care se permite traiul 1.0 ce Cll feme!,?,
Burva barbatul nu este lllVInOV8,tlt daCl;I, I) a)unga.?
Fiindca aid este speranta ca: acel, r11tacitse va mantul
prin casatorie pe cand acolo casatoriea se desface;
acolo amandoi'sunt conrupti, pe aid. numai
este cu paeatul.De pilda, eu spun ca femela ce a curvlt
odata este spurcam. Ded, daca eel ce s.e de
este un trup, apoi 9i el devine cu<?
prin urmare, curateniea intreaga a msa
nu este Este necurat idoloiatrul, msa femem nu
este necuram.Daca ea ar fi fost cu el in ne-
curatenie, voiu sa zie In necucel'llicie, de sigut ar
trebuit ca ea sa devioa necurata, dara acum lata ca
idololatrul . este necurat in altceva, pe cand femeia se
de un lucru In care el nu este necurat.
Casatorie este la mijloc unirea trupurilor" fntru cat
OMiLiA XIX
245
esle, tovaraf;;ie. Pe laoga aceasta este apoi :;;i speranta
ca un asemenea barbat se va indrepta prin femeie, caei
iinpreuna cu ea, pe cand pe celalalt nu este
asa de Cael in adevar,curnceea eein treeut a
r05t ner;instiia, cacia devenit 3, . aHuia, r,ej<1"I:.e a disDre-
ca.sa.:tori?i 1 .. va, accasta, zic: .ca
$iHndrepte pe eel 11edreptatii pe cel ce
acum ca strain fat;ade i;nil$i ; acolodupa curvie.
barbatul ou mai este barbat, pe cand aid chiar daca
femeia este idololatra, drepturile barbalului nu sunt
pierdute. Nu cum s'ar intampla ea cu necredin-
ciosul, d voind el, pentru care zice: "$i acela va VOl
sa vietuiasca cudAnsa((. Ce vatamare poate ft, spu-
ne'mi, citnd .$i .cele -ale evseviei raman ne$tirbite, In acela$
timp sunt sperante buneflentru eel necredindos? Ce
vatama:re poate fi, de a ramanea uniia ca casa-
toriti, a nu introducepricini de lupte prisoselnice?
Caci apostolul nici nu vorbe9te aid pentru eei ce DU
s'au unit ioca ln acest chip, ci pcntru cei ce deja S8
unise. Ei n'a zis: (daca cineva a lua pe un ne-
credincios ci "daca are barbat necredincios, sau
femeie necredincioasa" .De exemplu, daca dupa ce
s'aucasatorir a primit credinta, $i. daca celalait rama-
nand in necredinta a vietui lffipreuml,
apoi acel traiu sa nu se strice.
"Pentru ea se sfinte$te barbatul necredin-
cios prin femeie (credincioasa)" zice. AtM de mare
este prisosinta curateniei! Dura ce ?Oare Elinul este
sfint? Nici decum, caci n'a zis ca este sfint, ci ca se
prin femeie. Aceasta 0 a spus nu ca sa-I
arate pe acela snnt, ci ca sa scoata pe femeie din
frica, pe deoparte, iara pe alta parte pe dansul
sa-I atraga spre adevarului. Nu In unirea
trupuri}or sta necurateoiea, ci In Gugete In inten-
tiunea omului. Mai departe apoi da dovada. Daca,
zice, remanand necurata dai vr'unuicopil, apoi
acel copil nu este numai din tine .$i deci estp-
,. necurat, sau pe jumatate curat, pe cana acum el nu mai
este necuratl). De aceia a adaos: "Ca Intr'alt chip
feciorii vO$tri necurati ar fi, iara acum sfinti
sunt", adeca nu mai sunt necurati. El a numit sfinti
246 OMILIA XIX
pe acei copii, scotandu-Ji prinaceasta vorba frica unei,
astfeliu de ,' banueli.
"lara de se desparte eel necredineios, des-
tV <::A" {' fl t .
par ,,ler'3 t5), AIC} .a.plll., numa! os.')
DarfVee fnsamn,a,: .jat8" de se des parte eel
din.cic:s ,; ? . Iti de, -a:
j'ci"tfl 9i a lua pi-!xtG prin disatoric Itt nccucernicica lui,
sau a pleca din casa, apoi atunci mai bine esle-de a
strica caSatori0a, $i nit::CdedU cUG,erniciea). De aceia a
9i adaos: "ea nu este robit fratele sau sora in..,
tr'unele ea aeestea". Dadi in fiecare zj se cearta
se lupta pentru aceasta, apoi mai bine este de a te iz-
bavide acest rau. La aceasta 9i face aluziune" zicand:
"ea spre pace ne-a chematpre noi Dumnezeu",.
Acel&' este care a dat pricina de desfaeere, dupre cum
face 9i cel ce curve$te.
"Cace $tii, femeie, oare rn<lntui-'ti-vei
, {vers. -A'ceasta estezis3; de -exPY?Slunea
,,'.-. S"- .' ' 'I <:;::;CP nr
p
e1" 'uDa"'':; el ' ,;,-'"
lie; e "ovU .a.U . .... ..-' 1""' "V . ......... , .. \.....-'-AI ...... ,
nu se impotrive:;;te, ramai pc langa dansul, caci ai $i un
ca9tig. indeamna" 9i. convinge:l, caci
niel un daseat nu va putea sa faca cem ce Vel tace- tu,
ca temeiP,l). f5i nie! nu'-i impune vre-o siluire, sau cere de
la dansa ca numai de cat safaca ca nu cumv8. s8"
.. clevina greoiu in vorbi'i., nici nu poronce$te de l, se Je- .
pad A, deaceasta sarcina, ci prin ne$tiinta viit0rului l11sa
Iuerul in suspensiune, zicand: "Ca ce ;;tii, femeie,
oare barbatul? saD.' ce barbate,
"""'C "'''tint''l' Ji V ,e.]' e'" '>" <;:1' Fa
v
ra
v
'1U-
val 1.1.1 ........, lIU '--' 1'--' .J. .10..; y Ja.l "
mai fieearuia precum aimpartit Dumnezeu,
fieeare precum I-a chemat Domnul, sa um bie.
$i mtru to ate biserieele poroncesc. De este
eineva ehemat fiind taiat imprejur, sa nu pof-
teasca netaiere imprejur. Intru netaiere imprejur
cineva s'a ehemat? Sa nu se taie imprejur. Ta-
ierea jmprejur nimic nu este, $i netiiierea Im-
prejur nimic este,ci paza poroncilor lui. Dum-
nezeu. Fiecare intru ehemarea care s'a chemat,
intru aceia sa ram:ina. Rob e$ti ehemat? Nu-' te
OMILIA XIX 247
griji'" (Vers. 17-21). Acestea, ZiC8, nu contribuie cu
nimic la credinta Deci, nu te certa, 9i nici te teme, caci
credinta Ie-a scos pe toate acestea.
"Fjeeare intru ehemarea -oares'a chemat,
inUu aceia sa rama,n,". AJ fost chcmat Q,va.nd: 1'e-
meie. . nec.}"cdincicjf1gP.,"? . R;1 . .-tr:;),i }n. (:.b .. .. -si nr:
iJcntr'u c.he;-; :at .
te griji, Ai. fast
fimd netaIat ImpreJur1 Ramal netaIat ImpreJllt.AI
fEnd taiat imprejur1 Ramai taiat imprejur. Cad aceasta
insamna expresiunea "Fjeearuja precumaimpar1,it
Dumnezeu". Aceslea nu sunt piedici intru exercitarea
evseviei. Tu fiind rob ai fost chemat, a1tu1 ava nd femeie
necredindoas8", altul tlind Udat lmprejur. Va!! Dnde a
pus el robiea i Dupre cum iaierea' irnprejur cu nimic nu
folose9te, precum nid netaierea imprejur eu nimie nu
viitama, tot a:;;a nici I'obiea sau libertatea. :;:;i peniru ca
aceasta sa 0 faca mai lamurita, zice: "ei de $i poti
'-'Q ft.; d
O
- hnd " Y]'J 'i ,'",-,a j' u ,-," 'H" UD"''' _ .. -.'
.,Jf..A, 1. .' vv 0UtJ 1.'-' , a..utva.
rrlult inca L,lara de ee 08fB c.elui
ce putea sa se libereze ca sa ramana rob? Voind a ariHa
ca robiea cu nimic nu vatama, ci inca chiar tolose$te.
Si nu sunt in DeCUnO$tinta ea sunt uniia eari sustin ca
"maj mult'te sU[June"este zisa pentru
eliberare din robie, zicarld ceo (Idaca poti a te elibera, Ji-
berea,zJ.'iAe), insa a.cf'.st. cllVllnteste. ell totuL cont rar mo- .
dului de vorbirea lui Pavel. cu adevEirat fac8a
aJuziune Ia aceasta. Cad mangaind pe rob si aratand
. ca, el cu nimic nil este nedrcnlatit. nu 'j ar II poroncit
ca sa devina slobod, fiindca po"ate' i-ar fi raspuns- cineva :
dara dad nu POP)) Ded, nu spune e1 aceasta, ci dupre
Cllm am zis mai 'nainle, e1 a arata ca nimk nu
esle mai mult cu eel devenit slobod, ({chiar de ai fi
stapan in a te elibera, zicc, ramai a slujl. Inca mai
mult.
Mai departe, apoi pune cauza, zicand: "Ca eel
. ee este ehemat Intru Domnul rob, slobod Dom- .
nului este; a$ijderea $i eel ce este chemat slobod,
rob este lui Christos": (Vel's. 22). In cele dupre
Christos, zice, amandoi sunt deopotriva. Dcopotriva e;;ti
til rob allui Christos, deopotriva $i stapanul tau. Ded,
248 OMILlA XIX
cum este robul slobod Ca te-a eliberat, zice, nu numai
de pacat, ci inca $i de a mai ramanea rob al robiei ce]ei
deafara. El nu mai Jasa .ca robul sa ramana rob l;li
nici ,?n1 stand in robie, E;li ;xcef,tta esie minupea cea
Dara cum oare robul ramanandroOe.ste sIobod?:cand
cste scapat de ' patimi,;;;ide d;ind::{ls-
averi)e. cefela'ltkpft.l.irnl.
"c.1} pret sunteti cumparati, mi va
oamemlor" (Vers. 23). Expresiunea aceasta este zisa -
nu numai catra robi, ci ci1tra cei slobozi. Cad se poate
ca fiind cineva rob, sa nu fie rob, precum $i fiind slobod
sa fie in acel8.$i timp E;li rob. Si cum fiind rob, nu esto
rob'? Cand el face totul- pentru . Dumnezeu, cand nu este
ipocrit, $i cand ceia ce face nu 0 face de ochii oamenilol',
slujind oameniior ei este slobod.
:Bmd cineva slobod este rQb'? C,and Qameni!or
. vre-os!ujba oare-care uricioasa" 'SgU pentru pofta de
,'" pentru fmbtiibarea pantecelui,sau pentru sta-
, p?-f'le. _ Unul ca aCesta este mai rob de cat toti robli,
... chlB:.r ,dcar. fi In 8,devar, acesf,.e
d?uarmpreJurarI: Rob a fost 10SH, msa, nu rob oame- .
mIor, pentru care chiar in robie el era mai slobod de
cat toticei slobozi. Dara n'a ascultat de stiipana sa Ja
ceia ce voia dan sa. 'iarai?i, sloboda era acea
mai, roaM de cat toate roabele. 9f vreme .ce se rugft
9
1
pe sluga sa Iosif, - .. 1n$a n'a putut convinge
pe cel slobod ca sa faca ceiace nu"Vola a tace. Deci
faptulacesta, nu mai era robie, ci ehlar liberlatea cea.
mai Caci cu ce a fost fmpiedecat e1 di9robie spre
fapta buna'? Auda aceasta robii $1 eei slobozi. Cine a fost .
'? . Ce! rugat, sau c.eia ce se ruga '? Ceea ce cerea cu
starumta, sau cel ce dlspreWia pe ceea ce se ruO'a'? Caci
$i pentl'U robi sunt hotare puse de Dumnezeu, Prin care
se Iegiue9te pana unde trebuie a ti pazite, iara a trece
peste nu se cuvine. Cand sUipanulnu po-
ronce$te mmiC dm acele care nu pIac lui Dun:nezeu
trebuie a'i urma 9i a se supune lui; - mai
msa, ae I<?c nu trebuie a se supune, $i cu chipul acesta
slobod, Dara daca ai mers mai departe,
apO! dual' slobod de ai fost, ai de venit rob.
- Aeeasta tocmai da a intelege, zicand: "Nu va fa-
ceti robi oamcnJIor" . Dara . daea nu este8.$a, $1 apo-
stolul ar fi porollClt de a panlsi pe stapani, $1 a
OMILlA XIX 249
tiona-ca sa de villa slobozi, apoi atunci cum de Ii sfatue9te
zicand : "Fie-care intru chemarea in care s'a
mat, intru' aceia sa ramtma ?".!;)i aiurea: "Cati
SllJ,)t sub jug robi,pre stapaniisai de toatacinstea
y rednici sar j iara.cari au $tapEtnl .
sa nu-l defaime, cacj Ji"aiisutliJ,;ei
ce primesc faoerea de bine" (I. Timoth,6, L 2).
Deasemenea 9i Efeseniior, precum $i Coiosenilor scriin-
acela:;;i Iucru il hotara$te (Efes. 6, 5 9i urm. Colos.
3, 22 urm. ); de unde se vede lamuritc.a e1 nu des-
fiintaza aceasta robie, ci pe aeea venita din rautate, care
estecea mai grozava, fiindca chiar slobod fiind cineva,
ii Ce f910s aveau fraW lui losif ca erau slobozi '?
Ga1"C flU erau n-iairbbide dtt (oti robii, o1intind tatalui-
ior-, mintind ditra negutitorii aceia :;;i spunandu-li ceia ce
nu era, mintind pe frat.ele lor'? Insa nu a$a este cel
eu -adevarat slobod, ci pretutindeni $i in toaLe estc ade-
varat; pe dansul nimic nu fa putut robi, nici !egaturi,
nici robiea. nici amorulstapanei lui. niei casegasea in
tara straina, ci a in ' toate. Aceasta este
mai eu sarna libertate, cand cineva straluce$te chiar 9i
in robie.
Astfeliu este cad chiar $i in robie e1
iti liberlatea. $i precum corpul care deja na-
tura cste neranit, atunci se arata ca 81 esteeu adevarat
neranit, rievulnerabil, cand chiarprimind in el sageti nu.
nici un rau, tot a:;a ::;;i cel cu adevaI'at slobod
numai atunci Se apata cand ava nd 9istapan el nu se
robe:;;te, De aceia poronce:;;te de a ramil.p.ea rob. Dara
daca nueste cu putinta de a--fi cre$tinul sluga sau rob
dupre cum trebuie, apoi atunci Elinii ne VOl' aCllza de 0
. mare slabaciune a evseviei, iara de vorafia ca slujba cu
nimic nu vatama evseviea, apoi alunci VOl' admira pro-
poveduirea cuvantului. evangheliei. Ca dad!. pe noi nu
ne vatama nici moartea, nici Mtaile sau legaturile, apoi-
eu atat mai muIt robiea sauslujba ce 0 facem altora. Focul
$i ferul, $i roii de cazne, $i boalele, :;i saraciea, $i fiarele
salbatece, $i. muIte altele mai groza ve decat aces tea nu
au vatamat pe cei credinci0
9
i, ba inca i-au facut9i mai
puternici, apoi cum Ii va putea vatama robiea '? Nu robiea
aceasta vatama, iubitule, ci robiea cea del a natura, robiea
piicatului. De riu e9ti rob al acestei robii, Incurajeaza te $i
250 OMILIA XIX
te vesele:;;te, dici nimeni nu te va putea nedrepUiti cuccva,
de vreme cc ai moralul tau nerobit, - iara de vci fi
robit acestei robii, apoi ehiar de ai fi sloDoc1 de mii de
ad, nid un folos nu vei a vea din acea libertate.Caci-ce foios
vei aveEL - spune'mi - daca nu sluja:;;ti oamenilor, insa in
w;el timp te supui pc sine'ti tutu!':)!' p:1t.imilor Oamenii de.

Siuja:;;ti until om ?Dara:;;i stapanuiteu iti siuja$te dici e1
se mgrijai;>te de hrana de :?anatatea ta, de haine de in-
caitamirlte, {le toate :(:.ele' necesare tif,\. :;;i 11U te temi tu
aUU de mult ca nu cU01va sa fiidispretliit de stiipan, pe
cat se teme 81 ca nu cumva siHi lipseasca din cele trebui-
toare. Dara poate ca stapanu1 se culea, iara tu stai treaz '?
:;;i ce are a tace i Caci aceasta se intampla cu tine,
iara nu numal eu dansul. De multe-ori 9i tu fiind culcat
dormind 0upoftfL e1 flU S8 culca, ci sllfefa, 0 mul-
time de prin piata :;;1. priveghiaza mai grozav
decal tine. Ce a patimit Iosif atat de stapana
lut. prB cat a patimit .ca de ]a pofta co .o ardca? J.
n'a facut ceia ce voia dansa, pe dod ea tacea totul eeia
c8-i poroilc8a s dipii.llGl ei, voiesc spun de desfranarea
0 stapanea, - niei ca, a conte_nit pana"ce afacut-o
de 1'.5. Dara ce stapan poronce:;;te de aces tea '? Ce tiran
crud a1' pretinde astfeliu de lucruri ,?Roaga-te de rohul
ten, zieo) pc eel el1mparat eu bani
1
.roaga pe
priz(mier-ul tau, :;;,i chiar de te-ar stupl, tu totu.;;i rabd;},
de i--ai spune de mii de ori $i n'ar primi, tu totw;;i
tine-l In singur!Hate, silc$le-l necontenit, $i fa-te de ris)).
Dara ce poate fi mai necinstit$i mai murdar ca aceste
cllvinte '?((Daeii, zice, nid a$A nu vei izbutl c u nimic, apoi
atunci hule;,;;ie 111f:?ala pe toval'aE;lul taU. Prive;;te cat de
uricioase, cat de barbare sunt aceste poronci, caL de asprc,
cat de crude si cat de nebune stint!
Dara, oare poronce$te un stapan IUC:1'uri. de acelea pe
care Je-a poroncit atunci desfraul acelei femei '? !;)i cu tote
acestea ea n'a fndraznit ca sa nu asculte. Iosif insa n'a
suferit nimie din acestea, ci cele contrare, care i-au adus
slava:;;i cinste. Voiesti ponte a vedea$i un alt barbat sub
ascultarea unei de stapane, poroncind multe, ;;;i
ne'ndraznind de ase impotrivi? Gande9te-te la Cain, clUe
a fa.cut e1 pOfQncindu-i-se de acea stapana nemiloasa. I-a
poroncit de a ucide pe frate, de a minti pe Dumnezeu,
de a Intrista pe tatEi, de a faCe lucruri e1
OMILIA XIX
251
totul a facut c::i cu nimic nu s'a impotrivit. :;;i de ce te
minunezi dabl aceasta stapana are ataia putere asupra
cuiv;), ?-cand de multe-ori ea a. T?imiciL chiar popoare iJ?-
t.FeO'i. Dc pilda femeile MadJamtll.or !Xu.luat aproape
"-.Po .. . dll-ip,e toll prm trumuseta lor $1
:..vJ,J .. ...., 1 ...................... ...... ' -1 ' '''''' .. ' - . ..' -
prin Dofta de a Ie stapani. , . , . _ . ..
" '''Deci; 0 , astfe!iu ge- Pn .
. . J. 'f'aroptl nQYY1"'pj lnr" (in" "",,..,,U,,ti
nU va t:r ......... .1 .,,-'.1. . .. ' . ' . . . <1.....' . .... ...... '", . ........ . ; I: .,!''I!, .
pe oamenii carl va poroncesc 9j sa il';l va ple-
catioici absur.aitatilorvoastre)). ApOl cllgctul
u-i zice: ,,lara pen tru feelOare
Domnului nu am, iara sfat dau, ca un n111Ult de
la Domnul a fi credincios" (vel's. 2;,). Inaintand in
reO'ula pe drnmul apucat, e1 Y;i: urma t;;i de
roig<:>N' . Fiindca mai sus i-a exercltat m l-U pus In oran-
dui';,ji cuvinte rentru infranare,
ceva mai mare f,ii de nu amporonea, ZI.C8,. eu
ered ea, e eeva buniJ; Pentru Pentl'u aCCla:;;l pe
. . " 1:>'_ . _ ....... -.'f'V'O". < T ..... o., :itu-t..-:--ai c.u
care. a pus-ovorJJll1d -dc lOl1anarc.
femeie? Nu cauta, deziegare, Dezleg<;lJ.u-te-3.1 de
ferneie? Nu cauta femeie" (Vel's. 27). Acestca nu sunt
contrare celor mai dinainte, ci l'l1ca in cea mai mare con-
cordunta. Caci $i ae010 zice: "fara dl!l
1"" ,'; ''1,01 "iN' LeO'atu-te-al (>11 temele (
\J , ""1 (.\1 "'" \....I Llv\.,. n <:::> v --
. Nu cauta $i aceasta nil esle contl'ar- celei-
ralte Ccia ce esto conti'a voin:ei,Dumai aceia -se poate
con;ider:a ca deziegare, pe cand arn,an?oi :se
neaza din buna vointa, apoi atune! nu este UIJI?H,
aceia <.:a sa nu S8 Gf'eada aceasta estc () dm
parte-i, a aduos: "lara de tc-ai insurat, n-aJ gre-
(Vel's. 28). Apoi e1 ail. ca ce.1e prezente,.
voiea de fata vremea cea scurta a vlet81 noastre, Jl
cazurile de ' feliul. Caci dypa swe
multe, pe care le-a dat SE\ mtelege $1 alc1, $} m ;'01'-.
bele de mai sus pentru lUfranaI'c: acolo spunand Cd, fe-
meia nu are stapanire pe sine, iara aici zicaud:' ,e-
gatu-te-ai" . .. . . ..
lara de te-ai si insurat, n'al greslt". Aceasta
nu 0 de ceia c:e':;;i-a fecio:eln,ica,
- una ca aceasla de sIgur ca a s a
Daca vaduvele l$i iau pedeapsa marltanctu-se de a dona

2,52 OMILIA XIX
-O\ira, dupa ce i'?i-au ales odata vaduviea, apoi cu amt
. mult "Dara nacaz in trup VOl' avea
unllv ((. (<Jnsa, ziei, $i plaeere vor a Vea.
Dara, pe aceast.a .. ct; fmputintl.t-ti prII)
timpului .<ie fata zi i..'And eavrenl
P
-Q ;4P.
.. _; "', .
.--y: ... ' ...... .... v ,'-< ,
tor; pf'inageastalume, $i iaurmaa 1e$i de aid,
tt} te lotr'una inauntrul eill. Chiar . .dac.a
saLorlea n';=.I.r avea nici 0 suparare sau nemultamire $i tot
ar ca <:;inev.a sa grabeasea spre viltoare, -
dara daca de.ce sa i se mai puna
ee sa se mal la 0 astfehu de povoara, cand
ce a luat-o cineva, trebuie a se purta
fehu cum zice; ."Cei ce a11
fen;tel
1
sa fi e avea". Apoi ' IntroducaDd
cole vntoa:e, lara:;l a !ntors vor.ba_spre cele pre-
,-,nele ::.unt auhoVmCe$.t1 ea de plIda cand spune:
cel inSUt8:t alelumei, iara eel
ale Donmului, cum va pHicea 1)om-
nAulUl , lara sunt de ale vietei prezente, ca atunci
eand zi,ee: JJ ea voi . fara de grija sa, . fiti ((
{\(erAs. --. cy $i lasa
stapaOIpe Cam daGu eel ce a aratat ee arrume
de !a urrna $'isile.:5tepe attii sa rata '
du}:',:,. voea ,Sd., <:tpOl pr m ageasta lasa: a cit
el n are .lQ.credere . vor-l;>ele At ea prin
l?VOlrea de. el mult :sfatmt, ';;1 In
. timp neslmtlte.l-a oprlt, zlc3,nd: "$1 aceasta spre al
v?strulolos ZIC, nu ca Sa va puiu voua cursa
C! ,tmna apropiere de Domnui
srmnteala (Vel's. 35). Auda deci fecioarele ca
nti IO aeeasta sta .feci<?r!ea, caci .eea care se ingrij'a$te
de cele ale lumel, mel nu mal este fecioara, 9i nid
mai os Ie bu?a euviinta. Caci zicand: "se deo-
femem fecioara" (Vcrs. 34) a pus
deoseblre Intre. cum $i prin ee anume se departeaza
u.na de dand 0 definitiune exacla fecioarci cum
$1 femell rnantate, el n'a spus de nunta niei de Infra-
nare,. ci de $i de prea muM, 'oeupatiune. De
aJtfehu nu umrea barbatului eu femeie este un luert1
253
OMILlA XX
---------------------------------------.--------
rau, ci rauleste de a fi impiedecat unul spre
filosofie. "lara de ise pare euiva ea, i se face
vreo neeinste pentru feeioara sa" daea -Ii tree
tin!l'etile" (Vers.36). Aiei ITlise pal'e ca vorbe9te
. pentru ' casatorie, iara ingeperal spunetot. pentI'u. fe-
..: !>ioriB.fiin-ddt ne!ltrJ.l felnilfl. A. fast. miirit.<:)J,il,
elpermite$i .'. a 'duna , casatoi'ie"inSEt. namai ' intru
Domnul" zice.Si cBlnsamna "uumal intru Dom-
. nul ?'" Adedi cu'toata demnitatea, ell toata intclepciu-
nea, fiindca deaeestea este nevoie pretutindeni, $i de
aeeia trebuie a Ie eauta, caci de altfelill nu este eu Pli-
tinta de a vedea pe Dumnezeu. Dara daea poate treeem
rapede asupra fecioriei, apoi sa pe
tasca de lene, asupra acestUl pasaJ,sau rna'lbme
zis asupraaeesteiehestiuni va 0 ?ar.te
intreaga >l), unde am treeutin revIs\;atoate oblept
lUmle
aduse tecioriei, $i de aceia --amerczut ca. a rom vorb't
si aid iara.$i de aeest lueru ar fi eeva de prisos. De
aceia. noi trimitand aeolo pe ;1uditoriu in privinta
riei, 'aid spunem numai -atata, ea trebuie de . a diuta
necontenit infranarea. "Paeea sa urmat
i
, zice, $i
sfinteniea, fara de care nimeni nu va vedea PIe __
Domnul" (brei pentru ca' sa ne lnvred-
nicim de a-I vedea $i a ne afia 10 feQiorie, ::;;i fie ca
gasl_ In IntEda...casatoTie, ca doua, .<lce?-;syt
sa 0 alungam, pentru ca sa ne lOvredmcI01 de Impa,ra-
tiea eerurilor, prin Charul Domnului nostru lisus Christos,
caruia se eade slava $i slapanireain veeii vecilor. Amin .
OMILIA xX
"lara pentru eeie ee se jartfesc idolilor
ea toti avem insa face semet
i
, iara
dragostea '(Cap. 8, 1).
I} Nota. Face aluziunela Tractatul sau Despre feciorie.
254
Mai intaieste necesar . a $ti ce. voie$te sa spuna
prin. acest pasnj, caci numa,i a::;>a cuvantul ni va fi lesne
de priceput, Cel ce vede pe cineva acuzat, daca mai
IntiH nu va i';ltl natura pacatuJui, nu va <;;tl ce sunt cele
'ce se vorbesc pe socoteala lui. Ded,., care era cauza
pentru ,care acuza atuud po COI'inthcni? Un pacat mare
c1
1

sput-ca, 'ci cele, ce lOS diill,ransul, $i ca idolii, lem-
,nele, petrele $i demonii, ,nepIJt,a,nd Did vatama nid
folosi cu cova, intrebuintau aceasta CuhO$tintain mod
nepotrivit fata cu ,perfectiunea lor, t;li deci, vatama-
toare atat pentru dao$ii, cat $i pentru a!tii.Caci Intrau
:';li la iuuii, $1 luau parte 1a meseIe de acolo, $i de aici
se nao;;tea eel mai mare rau, Cei ce a veau inca frica de.
idoli $i nu cutezau, 8,-:i dispretul, luau parte la ospetele
de acolo, . fiindc;l . pc mai desa f},t:-
'cand vdin aceasta G.o.uza S8 vatarnau
mult.. C::.tCl. nlClma.car nn .seatlngeau de acele nlanearl
eu aceiao;;! credintaca o;;iido!clatrii, ci maDcau din ele
ca din j<lrtfeIe idolilor, fapt care era asa zicand dir'area
ce rner-gea spreidohJl.a.trie. ct1iar acci 2:;;a
nu 5e vatamau cum s'ar lntampla, prin faptul
ca luau parte la mesele acele sataniee$ti,
Deci, acesta era pacatul lor, iapa fericitul acesta
voind a i j'ndrep!:'!., nu deodata Ii vorbe:;;tA ell dispret,
. dki Geia :::B dan:;;ii faceau era mai mult din prostie,
deci'iJ din rautale, "De aceiachiar dela Ineeput era nevoie
mai multde sfatuire, deciH de infruntare puternica
de manie. gande$te-te la lui, cum dea-
drept.ul fnc.epe eu sf:9.tuirea. zice, c,a toti a"Vel11
pentru eele ce se jartfese idoiilor". Lasand
la 0 parte pe eei s\abi, ceia ce face peste tot locul, el
vorbeste mai intai celor tari, Aceasta a facut-o si in
epistoia catra Romani, zicand: "Tu cine care
judeci pe fratele tau" (Rom, 14, 10)? Fiind ca eel
tare t;li puternic este care poate priml mai eu uo;;urinta
ccr'tarea, ceia ce face $i aieL intili Ii moae trufiea,
$i ceia ee credeau ca este allor prin exceptillne, adeea
ca dan:;;ii aveau cuno9tinta desavaf't:;;ita, aCBasta, zic,el
o deelara de eomuna tuturor, "Stirn ea toti avem
;;;tiinta" . zice, Dad i-ar fi la,sat' ca ii sa cugete iueruri
mari de dan$ii, apoi prin aceasta cu nlmic IlU ..aI' fi fo-
OMILlA xx 255
10sit- ba inca ar fi viitiimat foarte mult, Sufietul ambi-
tios 58 rnandre:;;te de ceva, ehiar daca aceiaar
vatama pe a1tii,. t?tu:;;i el se tine. strans.de !ucru,
dio cauza slave! Cle9arte. De aCeIa Pavei mal ml.:u exa-
mincaz('i.' aC8st, tapt prin sine ceia ce mai in urma
a facut si in inteiepciunei celor de afara, do-
borand Gll prisosinta , .... ..
Acoio insacudreptcu .lilnU(-,;.
aeelora era vrednic cu totut de acuzare, $1 ut;lllrintaera
mare, pentru care 11 arata ,c': ,prisosilnic, c,i
111Ca chiar ;;i ('ontra ,pro poved Ulreh AICI 11!S3,v nu, I?,utea
face aceasta, fiindca faplut lor' era, cunot;ltmta, $1 mca eu-
nO$tinta desavar::;ita, Deci nici nu er'a fara prirnejdie de a
dobor( acea dara nici tl'utiea ce 0 aveau pentru
aeeasta nu se pulea seoate cu Deei, ce '?
Mai inta.i 0 a,rata ca comuna tutuI'or, CU care ocaZ16 m"
fnloeaza semetiea lor, Cei ce au ceva mare $1 bundadi
sino'uri au acei lucru, apoi atunci se ingarnf<l mal mult.
rla""a
o
"'0 ...... ...... i;::; 'c'''' C),or\l all nu
u i' G . ;::,\.:; (A,i u..L.u.. 0., U\ .... '!.).l .1.UVl Ii U":;. 1.1\,1..1., Uip .J!
v . " .,. _1_ ."t- ...... 1 ..... "i\iI ..... ..; .' ....... A.: r:J .... .... 1 /"Ox.
pautnesc. ue:JJuB-!i:t :fi!aUUl!t;lH'!O-,l (l.J.o.U:..L 'I..Lt.
cuno"tintaaeeia estecomunEi tuturor, fiinde:'j, aceia credeau
ca e;te nlimai a ItJI',Apoi 1i1dind-o cOi1l.una tutUI'OI', el
nu se pune num:;ti pe, dansul,in act;a fijnddi
in asernBnea caz mal mult I-ar fi mallat. Dupre cum
:cand are eineva singur un lucl'u, accasta H lngamfa,
-tot Lt';>u $i a avea comun eeva, din, cele
mai putin i! ingamfa, a?ela, Gl :,c pune numa}
pe dansul, ci pe toti, caCl n a .ZIS (ca, en am cuno-
ci ca .toti ayem
pdn aceas\a expreslUne smgura, $1 mca ll-a ooborn;
trufiea-; daraprin a doua Ii-a dobiir.t-olfica niai tare.
Si care esle ae-easta Cand arata ca chiar lucrul acesta
($liinta) inca nu desavar;;it" ba
ted", nu numa:i Imperfect" CI chIar
daca nu e;.;te uOlt eu altceva, In adevar, ca dupa ce
('a toti a vem $tiinta, adaoga irnedieat: "insa
face sel1lcti, iar dragostea at;la ea daca
esle fara dl'aO'oste, apoi atund '$tiinta duce pe cineva la
u<..:urinta, zici tu, nici dragostea tara $tHnta uu
y' , \' , d
. al'e vre-un f( ,\OS)), losa el n'a aceasta, C1 .asan
r
aeeasta ea eeva marturisit de tO'i, aratiL ea are
mal'C nevoie de dragoste. Cel ce iuhe$te, ca unul
llllpline$te cm mai prineipala_ dintre toate poroncIle,
256 OMILlA xx
ehiar de ar avea vre"'-o lipsa oarecare, iute se va
bueurade pentru: dragostea ce 0 are dupre cum
a fost Corniliesnta;ml multi alpi, - pe cand cel ce
insa nu are $i dragoste, nu numai ea nimica
r:lu va'Ca$tiga, darachi.:H' dill eeiace are va eadea, .$i
de 'multe ()r}vacadea in prostii . . Ast.feliu da,r-a,
.' ' :;P .ba.
uli1 'Contra;, ro tmB pe eel eenu estecubagape ae safI'Ja;
:;;i lngamfandu-se. Mahdriea ' obh;muie$tea
imparti, pe cand dragostea ul1e$te pe cele despartite $i
duce la cuno:;;tinta. Ceia ee invederand mai departe ziee:
"lara de cineva pre Dumnezeu, acela
cunoscut este de dansul". In cat nu impiedec, ziee,
de a avea. $tiinta dcsavar;;ita, ei poroocese numai dea
o avea uoita cu dragosle, fiindea de altfelill nu este nici
un folos, ba chiar viWtmare. Ai vazut undeduee vorba
des pre dragoste Fiindea toate ralele de aiGi vin, adeea
flU dela: $tiintades:lvar$iUi, e i de acolo ca nu iubvlm cu
'. putere, niei nu cfutam pe aproapele din care cauza'
s'au in tam plat dezbinari, trufie
-, celelalte Loate de care i-a fnvinovatit inainte $i
dupa aceasta, de aceia $i apostolul necontenit aduee yorba
de dragoste, fndreptand eu aeeasta izvorul tufuror bu-
nurilor. De ce va trufiti, zice, pentru Ca daea
nu aveti dragoste, apoi ehiarsunteti vatamati. Caei ce
estemai rau dedU maodriea daca tu, apropli
,dragoste.-a.poi atunei $i $tiinta' itiva fi iri. siglll?anta.
Fjindea chiar de a-i vedea mai mult la aproapeie,
tu insa iubiodu-l nu te vei ingamfa, ci 11 vei aduce;;i
. eEt . n$,tijpta
fa_ce semet" a adaos imedieat: "iaradragostea zi-
N'a spus modereaza ci ceia ce este cu mult
mai folositoriu. $tiinta singura nu numai ea pe
cineva, dara n $i desparte de lumea eealalta. De aeeia
$i com para pe aceste doua.
. Apoi el pune $i a treia eauza, care putea sa-i bi-
rmasca. $i care Cli chiar de ar fi intovara-
$ita d ragos tea, totu$i nici a:;;a nu este desa var$ila
De aceia a $i adaqs: "lara: ,de i-separe cuiva, ca stie
ceva, inca niniic n'a cunoscut precum se cad'e a
(Vel's. 2). Aceasta este mna eea mai adanca.
N u spun, zice, ca este com una tuturor; nu spun
ONliLlA xx 257
ca urand cineva pe aproapele $i pierzaodu-;;i oriee ru:;;ioe,
el prio' aceasta se vatama singur foarte tare; - dara.
ehia"f' daca e$ti cumpatat, ehiar daca fralele
tau, chiar !?i atuoci, zic, e$ti oedesava,r$it in
Nimie r)il vei vre-odata, precum trebuie a tL Dara
daca' nQi nieio;1atii nu putem sa a exaetade
:.; cc'\t5, 'ap6i ,-eu(.nde .au, ajuns llQ.iia la:atfrW, )lebunie, in
. d:l.t .sa 'iica . ca' ciin()sc . pre Dumoezeu cu toat3, exacti-
ta.:tp.)'1,'? de am ave8,:;;tiintaexaetade toate celelalto,
file} a$ainea n'am pu tea a yea de Du moezeu exacta,
caci cata departare 8ste intre dansul $i toate celelalte,
nici BU S8 poate spune)). $i pri ve:;;te eumli-a rloborat
trufiea. EI n'a SpllS ca (mu a veti cuvenita pentru
cele ce va stau de fatal) ci (mu aveti pentru ori
ce Iueru. Si n'a zis ca voil) ci ori cine,. fie Petru,
fiEi Pa. vel: fie ,ofi.,'?j cine. Prin aceasta el i-a mangaiat,
in aeela$i timp i-a $i moder-at eu putere.
"lara cineva preDumnezeu,acela"
- nu zice c<!'acunoscut pre dansub)- ei "eunoseut este
de dansul" , adeca nu noi l'am eunoscut pre dansul
j
ci el ne-a cunoscut pre ooi. De ar"eia 9i zicea Christos:
"Nu voi'm'ati ales pre mine; ci eu v'am ales
pre voi" (loan 15, 16), 9i iara9i : "atunci voiu cu-
precum cunoscut sunt" (1. Cor. 13,12).
Deci tu cat de ii-adoborat trufiea. Iotaiu
:i aratat ca ceia ce 9tiU; este$tiut de toti. "Toti
avem ziee.Mai de parte a aratat ca singura
9tiinta fara dragoste, este vatamatoare. "Ca ziee,
" .face SlleW' .-Mai departe apoispunecachiar
gostea de ar fi impreuna, totu:;;i aeea TIU 8ste de-
savar$ita. "lara de i se pare cui va, zice, ca
ceva, inca nimic n'a cunoscut, precum se cade
a Pe laoga aces tea mai arata ca chiar niei
aeeasta n'o avem dela ooi, ci dela Dumnezeu care ne-a
daruit-o, caci n'a zis a cunoscut pre Dumnezeu ci "cu-
. noscut este de dansul". Dara daca ou au $tiinta de:..
savarl;;ita, apoi viI1edela dragoste, pe care 0'0
. au dupre cum trebuie. "lara de cineva, ziee,
pre Dumnezeu, acela cunoscut este de dansul" .
Deci, prin toate aces tea doborandu-li trufiea, mai departe
In cepe a dogmatiza, zicand astfeliu:
16038 17
258
OMILIA xx
"lara pentru mancarea jertfelor
stim ca idolul nimic nu este in lume, cum ca
flU este alt Dumnezeu, fara numaiunul" (Vel'S. 4).
Dara tu prive$te in cata stenohorie 3:jut;ls,
voieste a ronstru1. deod8.ta. aeeste doua Ide]: ca trebm8
a dnevadela astfeliu de mincari, $i ca uU au nici-o
' ,' ': ;. ._ .... ... . -:.. ... . ..;,: .,.;,. ... . .. ... '.:;.. ; . . : ... .. ... .. :":';,;,
u6 yo,VJ .. JI .. IO-" lJ\.> ' :'.""'" 0(. ' J UJ!JOs:':-
din eie; idei care TIuse pl'ea. l'mpaea , lnt.re d Etn-
sele. Cad, in adevar, aftand ii ca acele mandiri nu aduc '
nici-o vatamare, at fi dat Davala 1a asemenea. os pete ca
indeferente,-iara fiindopriti de ase de dansele;
ii ar fi banuit, ca avand putere spre a vatama" au fost
opriti. De tocmai in<2eput
O'resita de idoh, ' pune ea eauza prmclpala a departar81
lor "de asemenea mancari scandalul frati lo1', zicand ast-
feliu: "Iarapentru mcitrlcarea jertfelor
stim. ca idolul nimic nu este in 111111e" . Iara:;;i
faee / fantul coroun nu Ii permite ca numai ii SEi
!':t.ip. r.(!=;tiint.a ,weasLao intinde in toata lumea. Nu
zice,stapane;;;te aceasta credinta, ci
pretutifidel1h; ..-- Care c.rcajnta-r "eli idollJ.l l11Illic 11U ___ _
este in lumesi ca nu este alt Dumnezell
numai unul". A$8o d;:l,ra nu sunt. idoli .Nu mai...sunL
de ale iqolilor P:\ au ni<?i-,?
mel nu sunt Ciumnezel, CI de mom ,,/1 prm
aceastii expreslune el se adreseaz3. f?i cat.ra paganii cei
mai ordinari, in acela;:$i timp. :;;icatra cei ee se pi'ireau
ca sunt filosofi. In ndevar, eaeei dintai cu nimic mai
mult nu se deosebeau de petre, iarii cei lalti srnmeau ea
illtransii locuesc. ni$te puteri oarecare, pe care Ie $1 nu-
meau dumnezei. Ded, apostolul catra eei dintai spLIne ca
idolul nimic nu este in lume" , inra catra cei de
doilea ca "nu este alt Dumnezeu , fara numai
unul". Ai vazut ca e1 llU scrie acestea dogmatizand
cum s'ar inwmpla, ci spre combaterea eelor de afara
Caci aceasta trebuie a observa peste tot locul, fie ea e1
vorbe::;;te eeva in mod absolut, fie ea se adreseaza a1-
tora. De altfeliu aceasta contribuie foarte mult in lamu-
rirea dogmelor', ba cbiar $i ill prieeperea eel or vOI'bite.
"Pentru ca de sunt care se zic Dumnezei,
ori in ceriu, ori pre pamant (precurn sunt Dum-
OMILIA xx 259
nezei multi, Domni multi), i3;ra noua un Dum-
nezeu este, Tatal, dintru care sunt toate noi
intrudansul, unul Domnul Iis us Christos, prin
care sunt ' toate noi printransul" (Vers. 5.6).
Fiindca a spus mai sus ca ,idoiul nu este nimk;:;,i ca
:;
ca sa nu se creada ca e1 se contea, ceioI' pu-
ternici, adaoge imediat zicand: ,;Pentruca sunt
care se zic Dumnezei ... , precum sunt Dum-
nezei multi", 9i nu ca suntin fiinta" ci "cari sezic",
adecii' nn ca sunt In realitate, ci cilA au nnmai In vorbe.
"Ori in ceriu, od pepamant " zice, adeca vorb89te
aici de soare, de luna de stelele (;e sunt pe ceriu,
pe toate acestea Ie adorau Elinii, iara cand spune de cei
de pe pamant, face aluziune la demoni $i 1a toti cei In-
zeificati dintremuritorL
. "lara. noua, un .Du,mnezeu este TaUE". Mai
sus a pus nllmai. Dumnezeu fara. expresiunea "Tata.1" ;
caci nu este ait Durnnezeu, rara numai
. .. unul "-; iaraaiJumdupacea seos (;u desiivarliiire pezeif .
' . .I.,'
.. pagam (}P, -a ' '; " '.n.pGl, Bela
ce este dovada cea . mai rfIare a dumnezeirei, adaoge :;;i
aeeasta: lldintru care sunt toate". Aceast.s. Bxpre-
siune arata liimurit ea aceia. nu sunt.Dumnezei, aupre
cum zice $i Prorocul: "Dumnezei cari cerul
mantul n'au facnt, sa piara. de pre p8JY1B.nt
de suptcerul acesta" (Ieremia 10, 11). Mai departe
apoi adaoga iili ceialalta expresiune, care inca nu este mai
mica ca cea dintai, caci ziee: noi lntru dansul".
Cand e1.zice: "dintru care sunt toate" ,vorbei?te de
creatiunea $i de face rea tuturor din nimic, iara cand zice:
noi . intru da nsul (( vorbe$te de credintii 9i de apro:"
pierea noastra de dansul, eeia ce zicea $i mai sus:
dintru dansul voi sunteti intru Chr'istos Iisus"
(Cap. I, 30). Dintru dansul noi suntem de doua ori: $i
ca ne:-a adus 1a viatii din eeia ce nu eram, 9i ca ne-a
adus 1a credinta din necredinta, fiindca $i aceasta este tot
creatiune, dupre cum zice:;;i aiurea: "ca pre amandoi
260 OMILIA xx
saA zideasca intru sine intr'un om nOli" (Efe-
seni 2, 15).
unul Domnul IisusChristos, prin care
. sunt toate rioi printrammP'. $i Christos
acela9i lucru sase foteleaga, ' eacj prjntra;flsul fl. -
fost adus 1(). yieat.a neamui ' nostru Qinenes(; dineela
a fost fntors din
la adevar. A$a cit expresiunea. ;,dintru care" nn este
pusa fara Christos, fiindca dintru dansul am fost creati .
prin Christos. dara nici denumirile acestea nu Ie-a,
separat una de alta, acordand Fiului numele de Domn,
iara Tatalui numele de Dumnezeu. Ba inca scriptura
nue$te de multe ori de a confunda aceste denumiri, precum
acolo unde zice: "Zis-a Domnul Domnului ' meu"
(Ps. 99, 1), $i iara$i: "Pentruaceia te-a nns pre tine
Dumnezeule Dumnezeul tau" (Ibid. 44. 8) $i iara$i :
"DintrU care est/:{ Christos dupre trup, care este
pteste toate Dumnezeu" (Rom. 9, 5), $i in multe
locuri ar pulea vedea. cineva confundate aceste denu-
miri $i puse una in locul alteia. Dara daca aceste nume
ar fi fost separate in natura lor, $i fiul nu ar fi
Dumnezeu,$i DumneZ8U ca $i TaUi,l, ramanand insa Fiu,
apoi atunci zicand: "lara nouE!, un Dumnezeu este",
era de prisos de a mai adaoga' ex[!resiunea "Tat-af",
voind a arata pre eel nenascut, cMi 81a. de ajuns nurnai
tienumirea de Dumnezeu, spre a arataaceasta. $i nu
numaiaceasta, ci inca se maipoate altceva. Daea
de pilda tu zici ea de vreme ce se spune ca unul oste
Dumnezeu, apoi atunCin\l se potriv8$te Fiului numele
,de Dumnezeu, iata ca in asemenea caz lueru se
poate spune $i de FiuI, de Fiul se zice ca
l' unvl este Domnul" nu spunem ca aceasta
denumire se cuvine numai Fiului. ca puterea ce 0
are expresiunea "unul" aplicata Fiului, aceia;;i putere
o are aplicata Tatalui, precum cand zicem ca
"unul este Domnul" vorbind de Fiul, prin aceasta
noi nu indepartam pre Tatal dela denumirea de Domn,
dupre cum este Domn ::;;iFiul, tot a$a. nu indepartam
nici pre Fiul del a denumirea de Dumnezeu, dupre cu m
Dumnezeu este Tatal,diri cauza case zice ca "unul
este Dumnezeu Tatal". Dara daca uniia ar zice, ca
OMILIA xx
261
de ce oare apostolul n'a amintit aid de Duhul
la aceasta am' putea. raspunde ca :,orba
adresata idololatorilor, ca lupta lUI era contra zellor,
domnilor celorlllultL l1ceia numlJld;, Dum:
nezeu DrB Tatal, pre Fiul l..:a humIt pomn. Dara
, . "" .. ... ' " 1 ' I " .. d .. d'" "' T'}-1 'po Tr'tal
asta aata.:avJstolu II a m c: Jv(;l, ..
<i)(ii;pl),-,fmpredna, co Fiulf .ctl - .sa !ill
de daui?ii . ea e1 vorbe;;te de Domm, v';;l mCIpe
nu J-a ntifmt Dumnezeu imprcuna cu Talal, ?a nu
sa se creadade dan!?ii ca de dOl DumnezeJ,
dece sa te minunezi ea n'a amintit de
Fiindca Iupta lui era indreptata ca-
rora voia. a Ii arala ca printre nm CrB$tmll nu este po-
Htheism, ci monotheism. De aceianecontenit !ace intre-
buinta,re de expresiunea ,) upul" .,. zicand: ;,.ca.?ll
alt Dumnezeu, faranumaj unul" $i "lara noua
un Durrmezeu si un... Domn". De unde se vede
cit e1 crut.and oarecum slabi'i.ciunea a
buintat aceasta expresiune, $i de . mel
amintit de Duhul Sfint. Pentruca .? ar .ft. lost va.$a,
apoi atund nici aiurea n'ar fi trebmt sa de
Sfintul Duh, $inici sa-I alatureze pelansa Tatal $1
langa Fiul. Duh!ll SfiI?-t ar .ft. ,de,
$i de Fiul, apOl cn atat mal la botez D. ar sa
se aminteasca de el, la botez ZIC; unde mal sarna se
vede demnitatea Durnnezeirei, se harazesc da-
ruri de aceleacare se cuvine numai de
a Ie acorda. Eu am spus cauza apostoll!l .
n'a amintit aid de Duhul Sfint, dara daca nu este a$a,
apoi tu atunci spu} ce yorbe9te
de dansul. ' Dara nu Vel gfl.S1 al.ta. a ml
decat ca Duhul Sfint este cmste eu Tatal $1
cu FiuI. Cand apostolul nu are
v
niei 0 v prieina de ase-
menea natura, prive9te cum alatureaza pe D.uh
pe langa Tatal $i pe langa Fiul,.zicand pllda
Charul Domnului nostru lIsus Chrlstos, dra-
lui Dumnezeu 'fatal, imparta$irea
Sfintului Duh sa fie cu voi cu toti (II. Cor. 13,
13); 9i "E?i sunt darurilor,. iara DU- ,
hul acelasi si 0sebiri sluJ belor sunt, Jar Dom-
nul acela5i' 5i osebiei lucrarilor sunt, iaraDum-
nezeu este, care lucreaza toate intru toti"
262 OMILIA XX
-------------------
(I. Cor. 12, 4-6). Acum insa fiindca cuvantul lui este
indreptat contra Elinilor contra celor mai slabi dintre
Elini, apoi treee sub tacere aceasta chestiune, ceia ce fa-
ceau Prorocii in privinta FiuJui, fiindca niciiiri nu
amintesc de dft.nsu) DA fata. din cauza slabaciunei au-
ditorilor. . " '
. -' u este in .c.:; ers . . i7).
stHnta '1 Acea despre DumI10Zell, sau ' rienLl 'U Gele .
jerttite idolilor '? -Aici sau ca de -Elini cari
cinstesc multi dumnezei doml}i, $i cari nu cunO$C pre
adevaratul Dumhezeu; sau ca face aluziune 1a cei mai
slabi dintre Elini (cre$tini dintre ginti), cari Inca. nu
lamurit ca ii nu trebuie a se teme de idoli, ca
idolul nu este nimic in lume, Deci zicand aceasta, el a
mangaeat pe uniia ea ace$tieaeu b18,ndete $i Ii-a ridicat
pe nesjmti te mora.luL DealtfelillI1ici ca trebuia de a se
atinge de dam;;ii lntr'una, malalesca trebuia iara;;l
in curand de a se atinge de ii mai GU puter'e. .
ia
p
3, oarl-'C''')ri '7iCA CII sJiin1aidoll1Lnl naqi:'l
" .... ......., Gv ..... ........ ......................... y . .... u
acun1' ea o .-J"el.-.tfa jduleasca --rrJarlarlCa, -S1 stiirlta
-. 't.. , .
lor Dinel slaba:" sc spurc-a-"-. -. 'In-ca, zice, de
frica idolilor. Sa nu'mi spui de starealucnwilor de astiizi
l;li ca au primit evseviea de la parinti , ci -tu indrepteazii-ti '
cugetul ciHra aceJe ti mpuri,:;;i ca ehiar-la in-
ceputul propoveduirei evangheiiei, pe cand inc.a stapanea
neevseviea, pe ca.nd ardeau inca jartfeleprin
iciolilor, S8 sa.var$au libatiuoi $i jcrtfe, mai multi
dintre Elini erau de acest feUu. gande$te-te, zic, cum eei
ce primise neevseviea de Ja lor, cad
mO$ii 9i stramo;;ii Jor fusese de acest. feliu, cum fara de
veste trecand in cre$tinism, trebuia de a S6
a sta drepti In vieata cum dintre se
gasau ;;i deaceia care sa se teama .';; i chiar sa tremure de
vicleniile demonilor. La dealdeace;;tiia facand aluziune
apostolul ziee : "lara oareeari eu idolului
pana aeum ea 0 jartfa idoleasea mananea".
Nu-i dil pe fata pe ace;;tiia, ca nu cumva sa-i atinga,
dara nid nu-i trece io totul cu vederea, ci intr'un
mod nehotara.t de dam;;ii, zicand: . "Oareeari
eu $tinta idolului pan a acum ea 0 jartfa idoleasea
mananca", adeca Cll acela;;i euget ca;;i mai'nainte.
)) $i lor fiind slaba; se _spurea", _ neputand
OMILIA xx 263
-----------------------
de loc a dispretui, nid .macar a lua in deridere acele jart-
-fe, ci inca se se se teme de asemenea nimicuri.
Dupre cum cineva atingandu-se de mort, crede ca s'a
spureat - dupre credinta obiceiul iudaie - dara va-
zlucl pe altii ca se ating cu cugetcurat fara frica., se
atinge el tot cu acela.;;i euget de mort, nu se mai
sp_ueca,- - atul1.ci
Car}, zice, eu i<;ioilllui Nu cum
s'ar intampla pune el expresiunea)) ptmi'i aeum ", ci
ca sa arate, ea cu nimic nu s'au tolosit, chiar daca nu
s'au invoit de a face a;;a. -Dealtfeliu nici ea trebula de a-i
invinovat't atat de mult, ci in alt mod sa'i convinga cu eu-
vantuI cu invatatuI'a, ,,$i lor
lor fEnd staba, se spurea ". Pana aici el niciiiri n'a
aclus yorba de inse:;;i faptlil in sine, ci se invartci;;tein sus
r;;i in jos, :;;i spune numai de cuget care se impEl,rta:;;e:;;le
din acele mancari, :;;i aceasta o face fi indca se temea ca
nu cumvEt. ..pre eel-slab, sa u.tingiJ" pr<=:
eel tare, sa' l . .faGa;, $1 .- pre acesta slab. De nu m_3.,1
putin cruta pe aeesta, de rAt pe aceta." nu-llas8. ea sa
. secreada 'eine"-'!itie
yorba ca nucuillYlt,..._.sa.c.Se..biinuiasc.a macar dP-.-1ai1;JiL
asa eeva.
, "Manearea nu neva pune pre noi inaintea
lui Dumnezeu, ca nici de vommanca ni priso-
niei de nu vom manea, ni lipsef;ite'" (Vers.8).
Ai vazut cum iara::;;i li-a doborat ingamfarea'? Caci zi-
ei'tnd ea nu numai aceia, ci tot.i avem 9tiinta, insa ca
nimeni n'a cunoscut. cevii precllm trebuie a
i;,i ca lngamfa. Apoi mangaindu-i zicftnd ca,
nu este intru tot.i ca uniia ca a vand
9tiinta slaba, se spurca, ca nu cumva sa zica aceia: w;;i
ce ate a face cu noi, daea nu este int.ru toti '? De
ce de pilda, nu are cutare'? De ce este slab '?
Deci ea nu eumvasa respunda dan$ii astfeliu, ' apoi
apostolul nu .deodata a venit casa Ii arata lamQri t ea
trebuie a tugi de mancarile jartfeJor pentru va-
tamarea ce 0 au prin aceasta, ci atingand numai ches-
tiuneape delaturi, mai intai arata ceia ce e maj mult
decat aeeasta. Si ce anume arata'? Aceia adeca, ca de
nimeoi nu se vatama prin aceasta, ;;i nici chiar con-
tactlll eu aproapele,totm;;i nu trebuiea nici"aceasla,
264
OMILIA xx
fiindca acest fapt este al celor ce se -ostenesc in mdar.
Cel ge di altul se vatama, iara el este in
de ea nu se va departa degraba de acel ]ucru ci
t
. . 1 r'I v 'A fl' v '
a I)nc) caud Vil,8;,_.a c;:., eu munc
nu 58 va folosi din De aceia toemai spune
-e1 .dela l1U ne va-pune
pre nOl mamtea lUl' Dumnezeu". Ai vazut cum ]'$1
bate joe de eeia ce ii eredeau ca vine dela cea
maidesEI_var$ita "Niei de vom manea, ni ' priso- -
adeea vom fi mai mult einstiti jubiti de Dum- -
nezeu, ea cum am fi faeut ceva bun maret-, "niei de
yom. manea, ni lipse::;;te" ,adeca nu vom avea
mmle mal putin.
. - acurn, a aratat . ca mancarea jartfelol'
de prlSOS 'iii nimic . prin sine
cela ce mCI nu folosei?te, niei nef,ka,ndu-se
.. de prisos, - Jnsa mai departe el da pe
ta,la toata vatamarea acestui fapt. Aeurn el vorbe:;;te de
vatamarea cea adusa fratilor, zkand: "Gi vecleti ea
nu . eumva slobozaniea voastra; aeeasta, sa fie
eelor vneputineio::;;i din frati" (Vers. 9).
N'a ZIS ca siobozanieavoastra sa fie pediea si nici
n'a hotarit in mod abso!ut, ea nu eumva sa-I faca mai
II?drazI?
e
t
i
1
cum'? "Vedeti ,,: infricOi;iandu-i. 9i spe-
modu-I, i;il pr'm negatiune atitandti-i de a, nu face asa:'
$i n'a zis: i?tiinta voastra aceasta, ceia ce ar fi fost
pentru dan:;;ii mai mult 0 landa, niei perfectiunea sau de-
savar$irea ?-c.;easta a -voastral) ci "slobozaniea voastra"
ceia ee se crepea a fi mai mult rezultatul rnandriei, In-
9i 3: $i n'a zisfratilor, ei "eelor
dm -fratl", marind inca mai mult fnvi-
.ca adeea nu cruta nici maear pe eei slabi
dmtre Caci fie; mi indreptezi i?i niei nu dei;itepti
pre eel - apOi atunei de ee-I amage$ti $i-I faei
de a. din s:a1ea cea dreapta, in loe sa-i dai mana
de aJutorlU? Daca tu nu voi8i?ti a face aeeasta, apoi niei
fmpedeca. l?a0 poate a fost rau, ap6i . avea ne-
VOle de pede&psa, Iaradaca a fost slab avea nevoie de
vindecare $i indreptare. Aeum el nu 'mlmai ea a fost
. slab; dara In aeela$i limp $i frate a1 tau. .
"Ga de -te va vedea cineva pre tine eel ce
OMILIA xx 265
ai euno::;;tinta, ::;;ezand in eape::;;tea idoWor, au nu
stiinta lui, slab fiind, se va irttarl ea sa ma-
nance jerfele idole::;;ti" (Vers. 10) Zka,n.dmai sus;
"Vedcti canueumva slobozaniea voastraaeeasta
-SR, DA ceWr mmutine'lmi din frati".
ai6tspunt- 'iii m ce chippoate-&/. tie c!3mfntealfL $i
tutindeni apostolul pune inainte s]abaciunE.a, . ea sa nu
se paraca va.llimaf'ea este iIi lnsei?i natura luerului, i?i
astfeliu, demonii sa se arate gl'ozavi $i de temut. Acurn,
zice, aproape este de a fugi de idoli eu desavar$ire, insa
vazandu-te pe tine stand i?i mancand din jartfele ido-
lilor, til acest fapt in loc de povata, $i se
lipse$te $i e1. Astfeliu ca faptul aeesta nu este numal
din eauza slabiiciunei lui, _ din cauza neehibzilintei
tale,$i deci tu-l fad irlea $i mai slab decat era mai
inainte. . _
,,$i va perl fratele tau eel neputjncios, pentru
tat), pentru eareChdstos a mucit " (Vers, ii).
Doualucruri sunt care te lipsese de oriee iertare pentru
aeeasta va tam are, i?i anurne: ea este i?i slab, in aeelai?i
timp este $i frate al tau,sau rnai bine zis, este al
treilea, care inca este mai grozav. $i care este acesta
Aceia, c!'i Christos nn s'a dat.in laturi de a murt pentru .
tine, pe cand tu niei rnacar nu vrai a te pleea
. vowl fratelui tau. De aceia toemai $i amint8i?te de eel
desavar$it, cine erai?i acestamaiinainte, $i ca Christos
:;;i pentru acesta a rnurit. $i n'a .zis: pentru care tu
trebl)ja a i;ii mUr], ci eeia ee este_ eu mult mai impor-
tant; ea :;;i Christos a murit pentrudansul. Apoi sta':'
panul tau nu s'a dat in Ia:turi de a mud pentru dansul,
iara tu nlt fad nici vorba de dansul, nici maear nu
te departezi pentru dansul de rriesele cele pangarite, ei-I
lai;ii de a se perde dupa rnantuirea lui eai;itigata cu acest
pret, :;;i ceia ee este mai grozav, pentru maneare Caei
nici n'a zis: pentru desavari;iirea ta, pentru :;;tiinta tal),
1) Nota. In editiunea pe care a avut-o in vedere Sf. Chriso-
stom ace$t pasaj este precurn urmeaza :\(Kal amtOI. Ow.l I>
r<' "'"Ii 01'1 6pWCol, IlL' OV adeca;: $i va pert
fratele tau eel neputincios pentru mancarea ta, pentru care ChristQ!!'.
a murit. Editiunea noastraare: t1tl ai'! '{VW08l = pentru
ta,-ceia ce ntie tocmai corect :;;i in legattira cu pasajelediI)ainte
:;;i din urma.
266 OMI LIA xx
ei "pentru manearea ta". A$a ea patm sunt paea-
tele faeute eu aceasta oeazie, $i inca foarte mari, adeca
e8, este frate, si neputincios, ea pentru dansul
Christos a raeut atatea Iueruri, In cat a $i murit pentru
e1, ea dupa aee.asta totul SB ,rnan.care.
,,$i greE,'JindlmpotrivH fratilor, 5;'i h!1.t3>nd
stiintet; . lor cca .
triva lui Christos 12). Ai vazut eat
de ineet $i Gate aridicat paeatul acesta !a 10al-
timea nelegiuirei? $i apoi amiote$te de slabaciu-
nea lor, eeia ce aceia eredeau ea este pev t.ru dan$ii, .
aceia toernai apostolul 0 intoarce peste tot loeul asupra
eapului lor. $i nu zice: ((scandalizand eon$tiinta lor, ci
"batand constiinta lor" , ca astfeliu prin emfaza vorbei
sa arate , mai hne salbataciea lor. Findea in adevar, ce
ar puten. fi rriai salbatec ea eel eare bate pI'e eel bolnav
Pcntru oii a scandaiiza Ve aitul est' cu mult mai grozav
decat orice rana i-ai face, $1 de InuUe ol'i ::Jcest. p:Icat .
a nricinuit si moartea. Si r;um nacatuesc oare in Christos?
tntaiu. ca ei l$i insw;;e$te eele'alo Stlf1u$iJor sai, al doilea. --
ca cei ce bat constiinta fratilor, adeca cei ee ii scanda-
lisaza, fac aceasta impotriva trupului$i a madulariului
luiChristos, care estefratele . seandalizat, al treilca, ca
ace$tiia pentru propriea lor ambitiuoe daxB,ma, lucfuJ
lui, care i'a fost cladit prin moartea sa.
. ,;Pentru aceia daca faee mancarea smin-
teaUi fratelui meu, nu voi manea carne in veac,
ea sa nu fae sminteala fratelui meu" (Vers. i3): -,.
Aceasta. este treaba dasCo::'tllllui. hun, de a tacesingur
cola co zico fHvata pe altii: $i n'a zis: (1118 eli drep-
tate, fie fara ' dreptate)), ci (eln orice chip de va face
mancarea sminteala fratelui meu, eu nu voiu mandt
carne in veac). $i nu spun, ziee, numai de jartfele ido-
le$ti, care sunt oprite :;;i din alta cauza, oi daca ehiar
celece imi sunt slobode $i ingaduite vor scandaliza pe
cine va, apoi 9i de ace lea rna voiu deparla, nu pentru
o zi sal] do II a" ci in tot timpul vietei. "Nu voiu nulnca
carne, zice, in veae". Si nu zice: ca sa n u perd
pre fratele mew), ei, niei macar sa nu-l scandalizez.
Caci in adeva, [" ca este cea mai de pe urma dobitocie,
ca acele ce sunt foarte dorite $i plaeute lui Ch:l'istos, 9i
inca in chip ca a preferat chiar $i moartea pentru
OMILIA XX 267
ele, toate aces tea sa fie atatde dispretuite de noi, incat
pentru dansele nid macar de mancari sa nu ne de-
partam. '. .
1) Acestea sunt spuse nu numai eatra aceia, ci $i
catrii noi carli di.spretuhn , rn8,htuire?, aproB.pe!ui, fii vor
bim aceJe vorbe sataniC8$ti. Caci a gral.: ((ce 'mi pasa
mie daca ;..:utaI'e S8 $i dctGa ' ce!alalt se
Derdej)? nimic alt nu este decat rezllitatul cruzimei si
a neomenici aceluia. De ;;i dealtfeliu faptul acesta se in;;
tarn pIa ::;;i din cauza slabaciunei ceJor scandalizati,fiindca.
noi pacatuim feliu incat scandalizam ehiar$i pe cei '
putcrnici. Cand de piJda noi batem, sau rapim, sau ne
lacomim asupra avutului strain, ;;i ne purtam catra cei
liberi ca dUra nistc slugi, cum sa nu fie acestea deajuns
de a scandaliza Sa nu 'mi spui ca: cutare este car-
pitoriude ciubote, sau ca cela!alt este boiangiu, sau ca
acela estc alamar, ci gande$te-te ca e1 este credincios
;;i frate. Fiindca noi suntem uceriici ai peseariior, ai va-
me$ilol', ai facatorilol' de cortur i, ai aceluia care a crescut
111 casa,uDni tes"iarin, carR f;'a invret1niGit de a
- ---0<4 tpsl"rjil c"re din pruocie
chiar a prim it a sta . in eslea dobitoacelor, iara dupa
aceianu,avBa .unde sa-$iple{:e @pul,ai-acgruia. zic, .care
alat de mult caEitorea, locat nid nu se gandea ce va
manea, a;;a ca attii llhraneau. La acestea te
::;;i atunci vei considera intru nimie trufiea orneneasca;
atunci pe facatori ul de corttlri, ca :;;i pc eel purtat in
carita prin targ, $i cu 0 multime de slugi dupa el, -- .
11 vei considera de frate, ba inca mai mult pe aceia de
cat pc acesta. Cad acela se numc$tedupre dreptate.
frate, care seamana mai multo Deci, cine seaman a rnai
mult e li pescarii eel care se hrane$te in fiecare zi din
rodul ostenclelo1' sale, care n'are nici-o sluga, $i nici un
adapost, ci ve$nic in necazuri, sau cei ce este impresu-
rat de atata trufie, incat totul ce face este contra 1e-
gilor Dumnezec$ti? .
Deci, iubitule, nu dispretul pc fratele tau, caci icoana
(chipul) acestuia este foarte mult aproape de cea apos-
toliea. Darii, zici tu, nu de buna voie estc sarac, ci '
fiind silit de imprej urari, nu 0 face aceasta din princip)).
') Partea morala. Noi trebuie de a ne ingriji ca sa nu scan
dalizam pre cineva, liii ea eei saraei rnai eli sarna pastreaza chi-
pul Domnll]ui liii al apostolilor. .
268 OMILlA xx

Dara cum aceasta? N'ai auzit ce zice Mantuitorul: "Nu
ca sa nu flti judecati" (Math. 7, 1),? Pen-
tru ca saafli ca nu sHit fad aceasta, apropie-tB, da-i
vei vedea curu el lerespinge. ca
, de::;l. n'a ", bogatie dela el totusi clnd
h:ta, .nk.imJ se apoi aceD,sta e-ste
d.ovada cea maimare de dispr6tuirea boga.{;iilor. Fiib.dca ,.
.:aI loan a fost fiullui Zevedeiu celfoarte sarae, pehtru '
ac:easta nu zicem ea saT'aciea lui a fost silitiL Deci, cand
vezi lemnariu, sau ferariu, sau hornariu (maturiHoriu
de hogege), sa nu-i dispretuie$ti din aceasta cauza, ci
tru aceasta inca mai mult s3.:-i admiri, fiindca Petru
se fncingea, avea mreja, peBcuia inmarea dupa in-
stapanului. $i ce spun eu; de Petru '? Pavc;ll
chmr, ell toate luptele . sale nenumarate f;>i cu atatea mi-
nuni, sta piei pentru facerea corturilor,
toate aces tea ingerii se sfieau de dansul, demonii tre-
murau,. era l'm;;ine de azice: l,singuti
VOl ca trebumtelor mele celor ce sunt eli
mine, au slujit acestea" (Fapt. ap. 20.34). Si
ee spun eu di nu se Ba chiar inca se mandrea
pentru aceasta. Dara, ziei tu, cine este aeum atat de vir-
tuos ca Pa veil) '? ,$tiu <;;i eu ca himeni, insiLnu pentru a-
ceasta sunt de dlspretuit cei de acum. Cand tu cinstesti
pe altulpentru Christos, chial"de arfi eel de pe urma,
fnsa credineios, cu drcptate va fi cinstit. Cand de pilda
tu desehiii easa' ta generalului amandoi fUnd
prietenii imparatului, prin cine crezi ea mai mult
pe imparatul'? De sigur ca. prin fiindca generalul
are far.a ptietenia imparatuluimulte-alte 1nsm;;iri, care
sunt deaJuns de a face pe altii ea sii-i dea cinstea cu-
yeniYi, pe deeM prieteniea
ImparatulUl, De aCeIa Dumnezeu Ol-a poroncit ca la
sa chemam pe sehiopi, pre cei neputin-
Cel ee n'au de unde sa ni lnapoeasca, caei
D!$te astfehu de ospete suot mai ell seama facute pentru
Daca tu ospatezi pe cinevamare Jnsemnat,
apO! eem ce faci nu este 0 eleimosina ru;;a de curata ci
de multe-ori se mai amesteca slava desarta In tine' ca
iti va fibine, sau ca vei devenl. insemnat'io fata multOl'a
pri,} eel ?spatat de tine. putea sa-ti arat ca chiar cei
mal multI dintre eei ee au slujit sfiintilor, au fiieut aceasta
cu scop de a se bucura de mid mult curaj
OMILIA XXI 269
lnaintea stapanitorilor, $i de a fifolositor cu averile cu
case Ie lor. muIte eharuri de acestea eer dela stintii aeeia
ceia ee dealtfeliu vatarrtii respiata ospatarii facuta, fiind-
di au fost Dovatuiti de niste astfeliu de idei. Si Cfl trebuie
dea ';;r.nme-,cl,eeasta -de sftnti Fiindcacbiar' eel ce
JQapta de l,?-Pumneiej,lp,ici pcpD_!ntHit re,spJata ostene-
huu<'i pen Li'U cde' pl'ezente,
$i-a fmputihat ' res plata; pecandcel eo ru;;teapta penfru
acalo liltreaga . elIn,Una, aeelgl; se ar-ata ell mult, mai mi-
nunat, dupre cum $i: Lazar cBl aiil evanghelie, care s'a
bucurataeolo de toate bunurile, dupre cum ziceau eel.
trei eoconi, eari urmau a fi aruncati in cuptorul cel eu foe:
" EsteDumnezeu inceriuri, puternic deane
pre , noi, iara de nu, sa imparate, ca dumne-
'ilU slujim, $ichipului celui de aur nu
ne inchinam" (Da.n,3, 17. 18),-dupre cum a facut.;;i
Abrcaam, care a ridiCat' peftul saupre aUar spre a'J jartfl.
, Dara toato aces tea ii Ie-au facut nu pentru ca sa aiba v1'e-o
plata aid pre pamant, ci pentrucii --considerau ca cea--
nlairnal'e l'asplata a lor, de a asculia de glasul stapanului.
Pe deci, sa'i imitam, caei atunei numai yom
avea cu prisosinta rasplata faptelor bune, $i ne vomju-
vrednici cununilor eelor mai stralucite, fiindca noi a-m
faeut totul numai cu un a.sttetht- de euget. Carora fie a
ne invrednici cu totii, princharul :;;ifilantropiea Dom-
nului-nostru Usus Christos, caruia Impreuna Cli
CiJ sr. Duh se cade slava in vecii veeilor. Amin. '
OMILIA XXI
"Au nu sunt apostol? Aunu sunt slobod?
Au nu pre Iisus Christos Domnul nostru l-am
vazut? Au nu lucrul meu voi sunteti intru
Domnul " (Cap. 9, 1) ,
Fiindca afost zis ca: "Daca face
sminteala fratelui meu, nu voiu carne
in veac", ceia ce nu facuse. insa a fagaduit de a face.
270 XXI
daca trebuinta va cere, -apoi ca, sa nil ziea eineva ca
te a,ra!i famfaron, filosofezi numai eu vorba, i;ii faga-
duie1;>ti cu cuvinteIe, ceia ce dealtfeliu imi esle. prea U$or
mie, ca oricui; dara daca spui aces tea din suftet,
apoi arata-mi prin fapte, ce anume ai dispretuit casa
. nu scandalizezi pe fratRle tam) -- a poi de aceia S8 vedp.
sHit .c1e a da dovada de toate .:;;i ct cun1 5i
s'a departat cll'iar de 'cele :-:;lvDoue pCi"lnise; numai
cet sa nu scandalizezepe frate, <1e91 n id-o lege l1u'1 sHea
la, a,.ceasta. nu numai. aceast.;t era miollU8.t, -- era
in adevar min(mat, ca el se departase pana de cele
slobode, numai ca sa nu scandalizezepe nimeni,- dara
incacao facea aceasta eu multa osteneala 1;>i cu multa
primejdie. Ce trebuie a vorbl de jartfele '? zice :
cad Christos poroncind ca eel ee predica evanghelia sa
traiasca din evanghelie, adeca din eelor cc
ascllita predica evangheliei, eu totu9i nici aC2asta n'am
fa?ut, ci a.m v . a: cere, ca sa' mi
sfar$esc Yl eata m saracJe, 91 S3 am chmr moartca cea
mai grozav,lt decat sa . primesc ceva dela eatihumerii }) .
o.facea nu, s'ar)1
cueD. Iua -cevu' Cl fiIndcu VOia l)rln a.ceast.a
de a -i editica,' ceia co era Cli mult--mal--pI'-i.flBi[:lal. La,-
aceasta Ii ia chiar pe de rnartori, printre eari
traia muncind ca ca$tige hrana zilnica, de multe
ori lipsitf}i stramtorat, $i nu i -a scandalizat;
de$i in zadar s'ar fi scandalizat, c.aci e1 ar fi im-
plinit poronca Mantuitoruh.li , - - cu toate acestca Insa
el ii cruta Cll prisosinta. Deci, daea el- a facut mai mult
decat cerea legca, numai ca sa nu-i scandalizcze, $i se
deparUi chiar :;;i de c.ele s!obode, In scop de a edifica
pe altii, a ped de ce osanda oare n'ar .ft vrednici unii a
ca ace$tiia, cari nu se departau nici macar de jart-
fel e idole:;; ti, din care cauza mulli seperdeau, ceia co
chiar fara de scandal trebuieaindepartat, de vr eme
ce masa aceia era masa demonilor? Principalul esle de
a lucra totdeauna pentru cei mai multi. Dara trebuie
dea Iua din inceput. spre examinare acest pasaj, fiindca
nici nu I-a seris a$a de lamurit, $i nid ca imediat fuge
1a alta idee, ci incepe din alta parte, zicand astfeliu:
"Au doara nu sunt apostol"? Dupa cele spuse
mailnainte, apoi nici aceasta nu esteputin lucru, ca eel
ce face a$a, sa tie chiar Pavel. Deci, ca sa nu zica ii, ca
OMILIA XXI 271
este s1obod de a gusta din jarlfa, deocamdata nu se
1'idica contra acestui fapt, ci zice ca de$1 este slobod,
totu$i nu trebuie a mancil., ca sa nu se vatame fratele;
mai 1a urma fnsa arata ca nici nu este -slobod de a -
manca din jartfele idolilor. Mai intai el face yorba de
cei8 cu privire 1a dansul, $i urmand a spune, ca nimie
:n'a, luat deJa flU deon8,til, (1 ci
ff;i trcce domnitatca sa .apost61ica, .. zicanu:
"Au nu Au flU
Pentruca sa nu zica ii ca de aceia n'ai luat fiindea nu'ti
era slobod a lua, de aceia mai intai pune calJZa pentru
care cu drept cuvant ar fi putut Iua, daca ar fi voit. Apoi
ca sa nu se para ca vorbind acestea el defaima pe Petru,
fiindcii ceilalti apostoli luau ceia ce Ii se da de credin-
cio$i, iIl tai arata cii aeeia luau. $i ca sa nu.ztca ci{}eva ca
<dui Petru 11 era slobod a lua, insa tie nu-t1 este slobod)),
apnca mai inainte auditoriul cu Iaudele cele cu privire la
da nsul. Vazand trebuint;a de a se la uda pre sine, cad
numai se puteau indrepta nevoind a
, spune de dansul nimic. mare] CUD} 131 Ie -intre-
buinf,eaza pe amandoua dupre cum se cuvine, 18,udtn-
du-se numai atata pe cat eerea, trebuinja cazul ui de
fata; iara sine Pllti)nd a zice
de pilda: ca mie dintre toti mai ales se cade a Iua $i
mai mult decat ceilalti apos toli, fiindca mai mult decat
dao$ii am muncit);, aceastan'a spus-o, li Int recea
pre toti. Ded, pune numai acelea ce se raportau la In-
semnatatea lor de apostoli, cuvantul pentru care ii
luau dupre drepfate, zicand astfeliu : "Nu sunt apostol?
Nu sunt slobod?" - adedi: (mu s unt staparipe mine
Nu cumva este cineva care rna impedica i rna sile:;;le
de a nu lua De sigur ca ceilalti-apostoli au ceva mai
mutt cu tiindca au petrecut Impreuna cu Christos,
insa nici eu nu am fost in totu!. lipsit de aceasta)). De
aceia $i zice : "Au nu pre Iisus Christos Domnul
nostrul-amvazut"? ,,lara mai pe urma decat
toti , zice, ca unui nascut fara--de vreme s'a
si mie" (I Cor. 15, 8). Nu mica era i'}i aceasta
"Multi proroci drepti au dorit sa
vada
J
ceia ce vedeti zice, n'au vazut"
(Math. 13, 17) $i "vor 'veni zile, .cand veti voi a
vedca una din aceste zile" (Luca 11,22). Dara
272
OMILIA XXI
Dad} ai fost apostol, ::;;i slobod, ::;;i de$i ai vazut pre
Christos, cum de poti Iua, daca n'ai aratatnici un Iucru
de apostol - de aceia imedieat dupa cuvintele de mai
;SUS adaoga: "Au nu luerul meu voi sunteti intru
Doini'm!"? Ac.estaeste faptul eel maret, $i fara de
"lljea:,;ta . t08.te celelaite riu jpse.amna nimfc. fiindca $i
a rost abostol. a lost slobod,$l a vaw.!, pre Cbristos,
:;;i totu!ilifiindca nu' avea eu dansul lucruf apostolului;
.' ... nhnic nl! l":au ajutat celelalte -insu::;;iri. De a.ceia.:;;i
adaoga cuvifltele aeestea, ::;;i-i chiama ca martorl ctnar
pe dam;;ii. fiindca a grait eeva mare, apoi prive$te
,cum indrepteaza yorba, zieand :' "intru Domnul",
adeca.: (duerulaeesta este ai lui Dumnezeu, iara nu
al meUi). . .
. ".De nu shnt apostol altora,dara voua sunt"
(Vers. 2). Priveste, cum el nu este prefaeut in yorba.
putea grai'de lumea intreaga, de natiuni bar-bare,
de pamant $i df;unare, totu!?i nimie nu spune de acelea,
d vorhe::;;te pe seurt, $i eu toate aeestea ideile lui pre-
domineaza ell prisosin. De ce ar mai fi nevoe de
eele prisoselnice, ziee, cand ehiar::;;i aeestea imi sunt
deajuns in eazul de fata Nu spun de succesele savar- -
$ite cualtii, ei numai de aeelea Ia care voi sunteti mar-
tori. '.Ca daca de nicairi,cel putin dela voi trebuia
a Iua. totu!ili dela eei deja eari trebuia a Iua - fiindea
am fost dascalul ' vostru - del a aeeia n'am Juat nimic.
"De nu sunt apostol altora, dara voua sunt".
pe seurt, el a fost dasealul lumei
intr-egL Dara l1'O !=>pun aceasta, ziee, ::;;1 nid ca voiu a
ma certa, civorbese numai despre slujba adusa voua.
"Oa peeetea apostoliei mele voi sunteti intru
Domnul" adeea, dovada apostoliei mele voi sunteti.
Daea ar vOl eineva sa afii, de unde ::;;i cum sunt apostol,
eu va pun pe voi inainte, $i arata toate eele cerute
apostolului savar$ite eu voi, !ili eu mmie filipsit.
Tot aceasta zice !ili in a II-a epistola eatra Corintheni
"n1aear ca nimie nu sunt" (II. Cor. 12, 11-13) zi-
mnd mai departe: "Ca semnele apostolului s'au lu-"
crat intru voi, intru toata rabdarea, prin semne,
minuni 9i puteri((,-adeca eu eeati ramas mai pre jos
Cleeat eelelalte biserici? De aeeia ziee: "Ca pecetea
OMILIA XXI 273
apostoliei me}c voi. sunteti )ntru
:=;;i semne amfaeut, $1 eu euvantul vam lllvatat, pn-
mejdii am intimpinat, .v'am dat ea pilda 0 vieata nB-
ihnnltav" 'Si tr.-atA a"8"t",,,, "8 pot .. rlO'u'!:i
pr . .. ,r" ... ....;, :/ . , " ' ,' ....... , '). " __ .: "J.! ....: lU . vu
epistoleie eatre cum fiecare dm ele este
':it, '
.yy}t:>llli} c,eif';{': m i'i eerceteaza,
.. .. 1 ... . . '!. .... . .. .0 .' .' ___
acesta este" (Vers, 3), adeca: celor ee ma intreaba
spre aafia cum r;;i de uude sunt -eu .... tt,postol, sau eelor
ee ma invinovatesc ea a::;;i fi luat eeva dela voi, sau eelor
ee intreaba ca de eenu iau, sau eelor ee voiese a ma
arata ca nu sunt apostol, tllturor acestora, zic,
zarea voastra, cum cele ee am a spune, servesc de
lndreptare pentru mine. care sunt eele-, ce a
. , . . ' t A 1A:\ "'1 a () "u
spune?)) AU :cavern pu ere a n10X vo, 9 ' _' ._, CI.! 1i
n'avem putere pre 0 sora femeie a purta," (Vers:
4. sunt spre sau m?,i
bine ZlS, eum $108 fel de mdreptare sau JusllfiGare eSLe
aici? Adeca, c8,hd eu va arat ea ma departez ehiar de
eele slobode, apoi riu este dr'ept de a rna banu! ea pe
un In:;;elatoriu, sauea peunul ee fi primit Geva dela
voL Cele spuse mai inainte, cum :;;i invatatura voastra,
toate, in fine, pe care Ie-am spus, sunt deajuns sprp.
indreptare fata de voi :;;ifata de toti cari rna
. dUra cari tic acestea: "Au n'avem putere a manca
S1 abea? Au ' n'avem vre-o ' putere vre-o sora
femeie a purta"? - eu toate acestea chiar avand '
aeeastaputere, eu Oare l!u
$i nu bea? De sigur ea de rnulte orl mel fomanea,
nu bea, dupre eum ziee: "In foame ;:;1 m sete, In
posturi adese ori, in frig ;:;i in (!I. C9r.
11, 27). Aid insa, el nu spune aeeasta, el: nu mane-am
:;;i nici nu bern, luand eeva dela ueenici , de:;;i avem pu-
tere de a lua.
Aun'avem Dutere vre-osora femeie a purta,
ca;:;i ceilalti apostoli, ;:;i Afratii ?
Priv8?te int-elepeiune dansu!; eor1fe,ul apostohlor,
11 pune toemai la urma, puterl1l<?
o treee in urma eelorlalte. Fllndca mmunatlea faptulUl
nu sta in a arata pe ceila1ti facand ei . a arata ca
faeea ehiar $i Petru, eel intai swtator,:;;i earuia j s'au
t6038 18
274 OMILIA XXI
incredintat cheile imparaiiei eerurilor. DeciH n\1-1 pune
numai pe dansul, ci $i pe toti ceilalti, $i ea.nu zice:
-(daca; pe cei mai de jos, sau mal.?e sus,
iatiLca aid sunt toateexemplele, Cael fratn Dom-
imlui fund izba de necredinta, de. d.inainte, ?-u
nitdupa aceja dintre eei poai.e n'au aJuns
f:a .. . .. 1t1-
la1t1, -frnpresurandu-l an} toate' cu :,..::..;,.:. ,il.i(l.i. :S uPC-
riori lor. _
"Au numai en singur Barnaba
putere a face aceasta" (Vel's. 6) Prive$te umilinta
9i sufletullui cel curat de orice invidie, cum nu ascundea
pre eel ee era tovara911J lui de apostolie, caci daca toate
celelalte Ii erau eomul1e, cum sa rru 1i fie comun$i aceasta
Apostoli sunt $i aceia ea $i noi, ziee, $i slobozi, fA pre
Christos arn vazut, $i cele cuvenite- apostolilor aln ara-
tat ell Ded, :;;i noi avem putere de a triU lara
sa muneim, $i de a fi hraniii de ueenici.
., Cine sluje9te in vr-e-,odata eli leah
sa" (Vers. 7)? Fiindcaceia ce era mai priricipalla apos-
toli a aratat, adeca eEl erEt slobod de Ii t:3CB aCB&2ta, 1a
urma da 9i comuna i',il dupre
obiceiul lui. "Cine - ziee, in vre-odata
cu leafa sa"? Dara tu te gande9te cum el dii. exem-
plele foarte potri"vite eli chestiunea, cum mai 'nainte
de toale de treaba cea primejdioctffi a-- osta-
$ului, de arme ii'i de razboiu. AstfAliu Bste !,?i apostolatul,
sau mai drept vorbind, eli mult mai ma.re ueca,t inde-
letnicirea ostasului. fiindca razboiul apostolilor nu era
numai contra oam8nilor, ci ;>i contra cfemonilor, :;;i mai
ell sarna eont.ra caDiteniei aeestora era indreptata lupta
lor. Ceia ce el spune. aeeasta inseamna: ca daca niei
stapanitorii eei cruz! $1 nedrepti nu eer ca c.ineva
sa se duca in armata, sa fie in primejdii, la urma sa se
hraneasca din ale sale; apoi atunei cum ar putea cere
aceasta Christos Si inca nu se margine$te numai la
aeest exemplu,-eaci pe omul eel mai simplu aceasta mai
en sama illinisteste, de a vedea chiar obieeiul eomun
eonformandu-se legilor Dumnezee$ti. De aeeia pa9ind la
alt exemplu, ziee:"Sau cine sade$te vie, $1 din
roada ei nu mananca"? Prin exemplul cu OSta9ui e1
a invederat primejdiile apostolului, iara prin eel al sa-
OMILIA XXI
275
------ --------------------.;:..
direi de vie, invedereaw. ostene.ala :;;i fngrijirea lui cea
obositoare. Dara mai aduee $i al tr.eilea exemplu, zicand:
"Sau cine din laptele ei nu ma-
" V,,? - jV ' .. -
nanca . Alel a,ra 3, l?J grJJa r.R:'l .. ma.P8 ee 0 arp. nas-
caltll pentru -cei de sub ascultarea sa, fiindea apostolii
erau ;;Ji osta9i, pastor!, $i lucratori nu de parnant, nici
pastori de tunne necuvanti toare, sau osta:;,i rasboinliu-se
in razboaiele pamante$ti, ci peste fiinti euvantatoil.re,
riizboiul lor era Indrcptat contrademonilor.
-- - -E-ste demn de observat aici :;;i aceia, ea' Jericitul
Pavel peste tot loeul pastreaza simetriea, ea.utand numai
strictul necesar, de eum de prisos., Caci n'a zis: '
(7C1ne sluje$te in oaste $r nu se imbogate$te ci" Cine
sluje$te in o$tire cu leafa sa" ?-niei nu ziee : sau
cine sade9te vie 'iii nu strange au .. , sau nu eulege intre-
gul rod din rodul ei nu mananca" ? ---,--$1 nici
n'a ' zis: ( sau cine pa$te tUr'ma $i nu vindcIhieii)?-d,
<;:i a'i-n l a ntpjp ei nlll]')i:inAnci.'l" .-""0> ,(..-'I ;,... m;n;;
... ............ N,t",.v ............ ......., _ .......................................... ct.-!- .... .i.1IJ. .1,,1\ ; '(., '- , \-I.'1.1.L1 1r..I.1
turmei)), ci din iapteie ei, aratiind prin aeeastlf ca das-
calul trebuie a S8 mult;affil eu _ Q mica. mangaie;re, :;;i _
mai ell hrana trebuitoare. Aceste cuvinte simt indrep-
tate contra eelor ee VOl' a manca totul" a- eulege in-
tregul rod al viei. A:;;a' a legiuit 9i Domnul, zicand:
"Vrednic este lueratoriul de hrana sa" (Math. iO,
10). Deci, elnuaduce aid exemplele CUlII s'a:c InLarnpla,
ci arata rncaprin ele $i ce fel tI'ebuie a Ii preotul. Fiindea
e1 trebuie de a ave a 9ivoiniciea :'iii j'ngriiirea
past6I'uJuj_: :;;isirguinta lueratorului de pa.ma,nt, !';'ipe 1&n&8.
toato acestea inca, de a nu cauta nimic maimult, decat
strictu] necesar.
Aratand, deci, ca dupre apostoli, $i dupre exem
plele din vieata, dasealul nu este IInpiedecat de a lua
dela uceniei cele trebuitoare pentru hrana .sa, treee la
al ireilea $ir de idei, zicand astfeliu: "Au'doara du-
pre om acestea graiesc? Au nu legea aceasta
zice" (Vers. 8) Fiindca pana _ acum n'a spus n,imic din
scripturi, ci a pus inainte numai obi$nuinta eomuna,
(sa nu credeti, zice, ca eu rna sprijin numai pe aeestea
Iliei numai pe eeie ee se par oamenilor, eitnd legiuese
astfeliu de lueruri, caei eu pot sa va arat ea $iDumnezeu
a legiuit a$a, fiindcii citese ehiar Intr'o lege veche poron';'
cindu-se aeeasta)). De aceia $i aduce yorba prin intrebare,
2i6
OMILIA XXI
ceia ce se petrece cu lucrurile cele in totul marturisite,
zicand astfeliu: "Au doara dupre om aeestea gra-
iesc"?, adeca (mu cumva poate ca eu ma sprijin nu-
Bxemple omene;;;tb) "Au nu legea aces-
?'
"Ca in legea lui 1\1.0iS1 scris este : s2i ilU legi
gnrabouluieetreera" (Vers. 9). $idece oarea arhin-
litel ae.aceasta,avand inainte exemplul Pen-
tru ca voi8$te a construi fraza eu multa bagare de sarna.
Apoi, ca sa nu zica cineva: :;;i ce are a face cu noi ceia
ce ai SPUs - dezvolta mai pe larg aceasta ideie, zicand:
"Au doara de boi se grija9te Dumnezeu"? (Dara,
zici tu, pum,nezeu nu se de bob) Se ingrija$te
de Siguf. illsa uuatat de ' mult, incat sa puna ;;;i lege
pentru aceasta. Astfeliu ca, daca n'ar fi facut aluziune la
ceva mare, exercitand pe Iudei spre a fi filantropi cu
dela aceste:;t aducand yorba :;;i la dascali,
apoi n'ar fi facut atata Yorba, in cat sa scrie $i lege de
a nu se lega gura bailor. De aiel apoi mai arata :;;i alt-
ceva, adeca a rata !?i ostene.ala e.e depune dascalul, !?i
pe care este datoriu a 0 depune, maiarata $i altceva.
$i ce anume'? Aceia, adeca, ca de cate ori se vorbe!?te
In lege a veche pentm ingrijirea animalelor, aceasta prin
anticipatie contribue la invatatura oamenilor, precum !?i
ca de pilda chestiunea diferitelor haine,
aceacu privirela vii,la seminturi, satlu,se samene prin
vii ' diverse seminturi; cele eu privire la lepra, in fine
celelalte wate. De vreme ce dan9ii (Judeii) erau greoi
de cap ;;i fndaratnici, apoi $i Dumnezeu prin lvIoisi Ii
vorbea de aces tea, voind a-I ridica cate putin. $i pri-
ve!?te cum e1 nid nu mai starue:;;te in aceasta ideie, ca
una ce este invederata de toii cunoscuta. Caci zicand:
"Au doara de boi ' se Dumrrezeu"?
a adaos imediat: "Au pentru noi eu adevarat ziee"
(Vers. Acest cuvant "eu adevarat" l'a adaos, ca
sa nu se ingMuie riicidecum auditorului de a contrazice.
t;li mai departe starue$te inca in aceasta metafora, zi-
cand ca: "pentru noi s'a scris, ea intru nadejde
eel ce ara, datoriu .este sa are'\ adeta ca dascalul
trebuie a fi rasplaW, de ostenelele sale; eel Ge
treera, de nadejdea sa trebuie sa aiba parte"
OMILIA XXI 277
Sly la dansul, cum de1a se-
manta el a trecutdeiilata cu Yorba la treer urzind si
};ici iara$i adeca ea ii !?i ara $i tot
U, SU?t carJ ,'W . Cand vel de. . fiinclca
n a IJroclus ,0 . !lumai osteneaUi, apoi
a SD"'" n"r-la' d-" r-ar.P1Cle ''''''a "D'''} .... /le
.. , ..F ...... -:;: .... ', ', 'U U. :..."tctL,
lata ca a.ej8. / :M seosteneste.
zicand : eel ee treera, de nadejdea sa trebuie
sa aiba parte. Apol,ca ml " zka cineva : dara
aceasta este raspiata atator ostenele?)} 'iata ca a pus la
mijloc expresiunea: "de nadejdea sa", adeca de na-
dejdea vietei viiware. Deci, cand 131 sa nu se
lege gura boului .. ce treera, nimic alta lasa a se fn-
telege, . de cat ce. se .ostenese, trebuie a se
bucura de rasplat& .ostenelelor.
"Daca am samanat noi voua cele dtlhovni-
-au mare lucru este de vom seeera noi ale'
vO
'ac+re oalD 't"r'llppstl' '( (V' 11) ' ' 1 ,- . . ,
'0- I . v, . \ ers, Ena aIel pune la
mlJloc 91 al patrulea ratlOnarnent, cum c,1 trebuie .a
procura dascalilor cele' necesare. Fiindca a fost zis mai
sus: "Cine sluj3,$te In vreodata Cli leafa
sa" "cine rodul ei nu ma-
nanca" "cine turma, si din laptele ei
un v9i la pe boui ce treerii,
arata. alta puternica, pentru care
. ll!a. dela- uceniCi ajutoare,
ea unna ce au pe uceOlCl mult, ia,ra nu numai
ca s'an obosiL $i' ee-a1:l:Ume'?--ifjaea am semanat noi
voua
vom secera noi ale voastre cele tru pesti ? Ai
- vazut pricina in totul indreptatita vrednici ' de cu-
Acolo, zice,. este trupeasca. trupeasca
este !?l alcl nu este ci semanta este
Iar!1 res plata trupeasca. Ca nu cumva
11 sa Iucrurl marl, ca uniia ce ar procura " cele
trebmtoare dascalilor, arata ca iau mai mult decat
pam apt ceia ce seamana, aceia !?i
lau, pe cand nO!, ZlCe, semanand in sufietele voastre cele
seceram cele trupe!?tl caci ac:a era hrana
data.de apostolilor. . '(
Mai departe, apoi, spune ceva mai adllcator de
278 OMILIA XXI

sfieala, zicarid: "Daca au parte altii de puterea
voastra, au nu mai vartos noi" (Vers. 12) '? lata
aici $i alt rationament, $i acesta tot din exemple, insa
-nu la feliu cu ceie dinainte. Caci nu aminte:;;te aici nici
de Petru, i?i nici de ceilalti apostoli, ci de nii?te vicleni,
contra carora se azvarIe cu putere, $i de cari zice In
a
Ha' r."r-te Q .. .. "l'PQ;p ,-,'t->
,I. v p\. ...,J.. J) '-./ Uli.l."_'L1, l'-...l 1......, k ...........";,-'II..i'\J ......,11.... .1" \..AI _tJi. '--'
voi, de VR, manA,Dca, cinev:'!,) de va. ia eiDfWR., de
se cineva, de va bate cineva preste
obraz" (II Cor. ii, 20),$i deci prin cuvintele de rmti
sus el da de veste dejadespre lupta ce 0 va auce contra
acelol' De aceia nici n'a zis daca altii jau
del a voi)), ci aratand obrazniciea aceillra, tin'1niea $i ne-
gutitoriea lor, zice: "Daca au parte altii de puterea
{{ aded va stapanese, :;;i se poarta cu voi ca
eu ni$te slugi, nu numai luand dela voi, ci inea eu
multa obraznicic. De aceia a adaos: "au nu n1ai
v:1rtos noi?"-ceia ee n'a1' fi spus el.daca Ii era aiei
vorba de apostolL De aiei este fn,rederat'" ca 81 faCe alu-
ziune prin acoste cuvinto la niiiltciilariatani eariJ ilspe-
culau. (A$a ca impreuna cu legea lui Moisi, ehiar si
voi ati pus prin aceasta lege, ca trebuie a da dascali10r
vOiiltri hrana trebuitoare). Zicand insa: J)au nu 111ai
....... . c "
vartos n01! el nu mai intinde Yorba, de e.e eli atat
ma! vartos ii ca apC?stoli aJua,d lasa
la Judecata eugetulmlor, vOll1d prm aceasta 8.-1
frico$a, ::;;i mai mult at-ita. '
"ei n'am fa,cut dupre puterea aceasta" adeca
luat nimic dela vob). l\.i "'rlazut prin cat0 a-4}re-
giUit el yorba, ca nu ar fi nelegiuit daca ar lua - eu
toate acestea n'a. Juat nimic - ca sa nu se cread3, ca dac<'i
n'a luat, apoi a fost impedecat'? Nu fiindca nu mi-e
slobod, zice, nu iau; cad mi-este slobod de a face aceasta,
dupre cum am dovedit eu apostolii, eu fmprejun'irile din
vieata, cu osta$ul, cu cultivatorul ;li cu pastoruI, Cll
lui Moisl, prin inse$i firea Illcrului, eaam semanat
voua eele duhovnice$ti, eu faptul ca voi va ingrijiti si
dati altora, cad nu merita)), totw;;i casa nu' se
para cit e1 necinste$te pe ceilalti apostoli cari luau,
au pus toate acestea aici, spre a se sfii Corin-
theni, dovedindu-li ca nu pentruea ar fi fost impe-
O},'IILIA XXI 279
decat "n'a luat. Apoi iara$l, ca sa nu se para, ca de
aceia a pus 1a ffiijloc atatea exemple 9i rationamente,
spre cel: tI.;ebuie. a ca sa, ii .?a, e1
eauta a Ina, $1 oe acela grale$te aiila, lata ca deJa m-
dreapta vorba. Aiurea e1 face aceasta mai liimurit, zi-
dtnd': "Nu v'am scris acestea,ca a::;;a sa se faca
inttu mine" (vel's. 15), pe dtnd aid spune numai ca:
n'am facut dupre pUj,erea aceasta". ceia ce
mai mult, ca nici aceia n u mi s'ar putea spune, ca,
n'am facut gupre puterea aceasta, fiindca rna giisam
poate in ci chiar fiind in stramtorarea cea
rn.ai mare, noi totm;i am preferat a sta in
ceia ce $i zice in a 2-a epistola: "Alte lsencl am
jefuit luand de cheltueala, spre a sluji voua,
venind de fata la voi, $i fUnd lipsit, nimanui
n'am fItCut suparare" (II. Cor. ii, 8), iadi in epistola
de fata" iara$i: ,,::;;i fJAm:1nzim, ::;;i $i
tAm [tolL si natimim. sL nu suntem
4;11). $i cl1iar Inpas1jul ce nL-sta de fatit,
ce. spune. ca n'aufiJ.cuLciup.re.puterea"aceasta,.
adaoO'I'i,: .. ci toate Ie rabdam", prin carecuvinte ace"
b " . v', v_"
lea$i lasa a se intelep:e, adeca stramtorarea, saraClea
toate celelalte. (Dara zice, nu ne-am vazut si-
Uti ca sa stricam legea, ce singuri. ni-am
"Ca sa nu dam vre-o zatlCmre evanghellel
lui z1ce.
Fiindea Corinthenii aeestiia se gasau pe at unci nu
tocmai bine intariti in credi.nta evangheliei, apoi ca sa
nn va jicnim, zice', luand dela voi, noi prctcram
de a face chiar mai mult decat ceJe slobode, decat S8.
aducem vre-o intrerupere evangheliei-Iui Christos, adeca
catihizarei voastre. Deci daca noi n'am facnt eeia ce ni
era slobod de a face, avand exemplu pe ceilalti apos-
toli, fiind constran$i de trebuinti, apoi a fost din cauza
ca n'am voit sa provocam vre-o intrerupere in
Iiea lui Christos). Si n'a zis (vre-o 1'esturnare, vre-o m-
micire a evanghel{ei lui ehristOS ci "lntreruper.e"
inca nici intrerupere simpla, ci "vre-o intrerupere,
oare-care intrerupere" adeea, cum. ar zlce cine va :
Sa nu provo cam nici eea mai mica amanare, sauln-
tarziere, sau introrupere in drumul euvi:\ntu!ui evanghe-
.11' "
280 OMILIA XXI
Eei. Deci, daca noi, ziee, am pus atiUa ravna $i bagare
de sarna in aceasta chestiune, apoi eu atat rnai . mult
nici maear nu .aveti vreo lege care sa va in-
gaduie aqeasta,-ar fi trebuit a va departa de mancarile
jartfeiOr ldole$ti, fiindea nu namai ea nu va . da, voie
nici-o. lege,cUnr.c'idirl contra, Ca a,tingandu-viL de cele
. lInpedecat$) ,:--: .. stn'e. :-cea rnare vaLarilare a
ewingheliei, iara nu mimaispre fmpedecarea. evangheliei,
aceasta fa.ra de ase simtl. macar vre-o nevoe, sau
vre9. sila)).'!'bata vorba '-ce 0 face e1 aici, este indreptata
contra celor ce prin mancarea jartfelor scanda-
lizau . pe fraiii cei sJabi. '
I) Aeeasta, deei, sa 0 auzim $i noi, iubitilor, ca
adeca sa nu dispretuim pre cei ce se scandalizaza, $i
nici sa adueem vre-o zatienire, adeea vI'e-o Intrerupere
evangheliei lui Christos . va nu eumva sa tdidarn man-
tuireanoastra. Sa nu-mi spui cand se scandalizaza fra-
tele; ca l1u .este impedecat de eeia ce se scandalizaza,
d-', este slobod de a nu face ceia cenu-i place, cad eu '
iii voiu spune $i alteeva mai mare; ca chiar daca insu$i
' Christos ti-arfi dat voie, $i daca ai vedea pre cine va
vatarnat, totu$i tu departeaza-te $i nu cauta sa te folo-
se$ti de aceasta epitropie. Aeeasta a facllt-o $i Pavel,
fiindca fngaduindu-i-se de Christos spre a Iua ajutoare
deja uceniei, el n'a luat. Cf),ci stapanul nostru fiind fi-
lantrop, ell multedin poroneile lui el a amestecat
mai mare blandeta, .ca astfeliu nu numai din pGronea,
ci$i din propriul nostru lndemn sa facem binele sub
oriee forma. Fiindea daea nu ar fi voit aceasta, apoi
pnteasa intinda poroncile mai departe $i sa zidi de
pHda: eel ee nu'
ee nu paZe$te fecioriea, sa sepedepsasca; eel ee nu va
Ie pad a delasine tot eeia ce are, sa fie pedepsit ell eea
mai grea osanda. Dara el n'a facut a$a, dandu-ti ocazie,
daea vei voi, 'ca sa te ambitionezi $i sa faci din pro-
priul tau indemn binele. De aeeia, eand vorbea despre
feciorie, zicea: "Cela ee poate cuprinde, sa cu-
prinda" (Math. 19, 12). !;5i despre bogat vorbind, eJ
unele Ie-a poroncit, iara altele Ie-a lasat la eugetul
omului. Nu deodata a spus: vinde-ti tot ceia ce ai, ci
1) Partea morali1. Nu trebuie a dispretui pre cei ce se scan-
. lizaza, ci a cauta in tot chipul-de .a-i at rage din nou. :;>i despre
eleimosina. (Veron),
OMIUA XXI
281
de voiBsti a fi desavirsit, vinde-ti ceia ce ai"
(Ibid. 21). 'Noi ins!i, r;u .numatea po-
roncite nu numal ca nu ne ambltIOnam, Cl chlar pe
celo DQ'rondle sun tern departede a Ie face. Pavel era
in stramtorare si ca nu cUfma sa adueavre-o
ziHicrteala e-vangheliei.iara. Hoi nuludra.znim de a ne
atinge 'nici clijarde eel'!. co n1 apartin DOria; de '31 pri-
vim mIl de suflete perzandu-se.
bine pJoiill\;l dec8,isi.bacull lnanance-Ie '\Ile'!.'1nn, lara nu .
sa S8 imbra:ce eu ele cei goli; roacia-se toate de timp,
sa nuse hraneasea Ohristos, sa nu se hraneasca fla-
mand. Dara,zicitu, cine:'3pune a?tfel.i.ude ? Apoi
aceasta este culmea rautatei, cael unIla ca aCe$tlla nu se
marginesc numai cu vorpele, ci ajung chiar $i Ja_fa.J>te ..
Caci raul ar fi cu mult mai mie spus numai cu VOI'-
bele . decat atunci candsepetrece $i in fapte,
, . .. - .
!;5i poate nu de aeestea strigape tl,ece Zl
noasa, eruda $i tirana iubire deargint, celor robitl ae
dansa?- puna-se, zice, eele ale noa?tre inaintea
mineino$j]or, tiUha.rI!or $i S[;l,rlatamlor, spre Imbmbare,
iara nid de cum inair1tea celor flamanzi $i carl au nevoie
de hrana !..-:A-poi atunei nu voi oare sunteii e8;ri faceji pe
oameni talhari? Nu voi sunteiieari procuraii hrana fo-
cu1ui pizmataritilor Oare nu voi invatatipe altii de a
fi vicleni $i dositori, punandu-li inainte bogatiile v?astre
c C v aLl nebU1?ie
este- ' unfel de mame, $1 0
zmintire----vazurtt--de a tffistra euferHe 'p1ine de.na-ine, iara
pe fratele tau, del dupre ehipu! s;i. lui l?utrr: .
nezeu a-l treee eu vederea . gOI, .. tremurand de fng,
poate"lleabea tin3:nds?'S6'ii&t?k48i tHeisM zid laq .
S8 preface ca este bolnav, $1 ea tremura de frlgn. ApOl
nu te temi ca vorbind de aces tea, va eadea trasnetul de
sus asupra ta? Sunt cuprins de manie ... va ierta-
ii-ma!.. Tu imbuibandu-te $i intinzand be-
tiile pana. sara tarziu, $i dupa aeeia afundandl!-te In
a$ternuturi moi, nu te InjosB9ti de a rasp.uns, ca abu-
zezi in a$a mod nelegiuit de darunle lUI Dumnezeu.
Vi nul nu ni s'a dat spre a ne imbata, nici mancarea spre
a ne imbuiba $i a ne strica pantecele, pe cand pe sarac,
pe cel nenoroeit $i care gas.e$tf! mai de9at
eel mort, pe aeesta 11 nu te te.m} de JU:;
decata lui Durnnezeu, eea mfrlCO$ata $1 groazmca ?Daca
saraculse preface, apoi din pricina saraciei $i a nevoei se
282 OMILIA XXI
preface, din cauza sa,lbataciei :;;i a neomeniei tale, care
are trebuinta de _ astfeliu $i fara de care
nu se mi$c{t spf'e mila. Cine, in adevar, este atat de ' ti-
calos mi,:;;el , fncat Ileavand nici-o trebuinta, sa seslu-
tasca $i sa se munceasca atat de mult pentru 0 pane,
$i qupa aceia sa i se aduca atatea '? Astfeiiu
prefacatoriea sau ipOc, ,-L-:.ieH, aeelJl eSIB :.1ij pr:.=-
dicator neirnblanzit a1 neomeniei tale. Fiindca S8
toata ziua in dreapta $i .in rugandu-se. 01 sc()tand
din g ur8"cuvinte de mila, bocinau-se $i yarsandlacrami ,
$i poate nid macar nu \ ;i-a ca,;;tigat hrana ziinica, apoi
poate ca a inventat $i el acest care aduce nu
atat lui, cat tie necinste $i invinovatif'e. Acela este v1'ed-
nic de mila, fiindca a ajuns in astfeliu de stare; Insa
noi suntem vrednici de mii de pedepse, fiindca silirn pe
saraci de a face astfeliu de lucruri. Daca noi ne-am 1n-
dOio$a cu u$urin la nevoile lor, desigur ca nu ar ajunge
nid ii S9. fad ceia ce fac. Si ce zic de gOliciUfle $i t1'e-
muT', ca.ndeu .. am_8., va .spune, . cauniia dintre .dan$ii
s'au vazut silitide a dunn panii $ipe copiE lor din cea
mai frageda varsta, nurna-i ca sa nesimlireanna" . _
strt\, ? Fiindca vazandu-i;;;i goli perindn.ndu-sc prin ora.-;;,
noi nu ne-arn indupiecat. nici din cauza nenorocirei lor,
$inici ma{'.ar varsla lor cea frageda nu ne-a mi$cat,
apoi atunci au adaogat $i ii pe langa ra1e1e dinainte
aceasta tragedie c ca. 58. scape. _de saraClo_alL
. ' gasit cu cale, ca e mult mailesne de a se lipsl deacea;3ta
----l-umina oh;;teasca, $i de raza cea data tuturor oamenilor,
decat sil se lupteintr'una cu faamea, $i sa sufere 0
moarte vrednica de mila.
8i ca sa aflati ea de aceia se intamDla ase-
menea groza venii: cum . altele de acestfeli-u;"I'm va
voiu da 0 dovada, cariea nimeni nu se va putea, fmpo-
trivl. Sunt unH saraci u$ori de sufiet, cari nu pot suferi
foamea, ci mai de graba sufar de toate decat sa sufere .
de foame; ei bine,ace;;;tiia intimpinandu-ne de multe ori
cu cuvinte $i cu shime vrednice de mila, n'au cfu;;tigat
nimic, $i atunci vazand $i ii, s'au lasat de acele ruga-
rninti $i s'au apucat de altele, intrecand chiar pesca-
matorii cei mai vestiti. Uniia de pilda rod cu dintii peile
-ciubotelor celor rupte, altii l$i bortelesc pelea--de pe cap"-
cu cuie ascutite, alii se- azvarl cu peilegoale in apa
ingbe.t;ata de_ger, altii de asernenea suferind altfeliu de
. grozavenii de asemenea natura,ca astfeliu sa dea lumci
OMILIA XXI 283
o priveli$te urataL. $i tu la toate acestea ai statut rizind,
admirand talindu-te de r.<i,lele altora, in timp co na-
tura acelor nenorociii se slute$te! Daracare .demon sal-
batec a'r fi putut inventa ceva mai grozav ca deacestea '?
Celui ce se roaga de -tine $i pe D'umnezeu il iflvoaca,
so apropic de tine cu bh1ndeta, nu gase;;;ti ca este
vrednic. riL'Spundc, nici de a te
HiLu Iii. 01, 81 to: supara rnult, ii vorbesti- acele
GU vinte as}Jle. Apoi oa1'e esle Hednic unul Ga acesta de
a mai tral, de a respira, sau de a mai vedea, sbarele
de lie ceriu.'?' Catra . ceilalt-i te arati vesel filotirn, ca
'$icum ai fi pare-ca un feliu dejudecatoriu al ace lei
slutenii ridicule $i satanice:;;ti. -De al:,?ia, cu drept cu-
vant, se pot zice acele cu vinte catra ni$Le astfeliu de
oarneni cari fac haz de asemenea. lupte, fie chiar de ar
vedea pedepsiti pe altii: ' oare mai sunt vrednici de a
tral aCe$tiia, de . a respira, sau de a mai vedea soarele
4e pe ceriu. ca cei ce necinstesc natura noastra ob-
:;;i P-e DUmnBz.eu care
ziee: (da-mi eleimosina,$i eu iti voiu dalmparatiea ce-
riurilor nu l-ai ascultat, pe ' cand diavolui de Indata ce
aratat---capul; iute ai devenitbland ll-lotim cue!.
demonului dire poarta atata vatamare,mai
muH te-a fnduplecat, decat fc1gactuinta lui Dumnezeu,
care are cu sine mii de bunuri. Ar fi trebuit ca sa pla.-
te$t.i i bani ca sa nu se petreaea asemenea lucruri, 91
petrecandu-se sa nu fie vazute, sa. fi facut 9i suferit
totul , ca sa. dobori aceasw, manic draceasca, pecand
tu faci totul ca: aceste necuviinti sa se petreaca 9i sa fie
yazute. inca mai intrebi, de ce este gbeena'?
. Nu intreba de aceasta, ci maibine intreabi\.....cUIU __ de
este Dumai 0 Cum sa uu fie v:red.Il1ci de rie-
deapsa ni:;;te astfeliu de oameni, cari fac a se petrece
astfeliu de crude $i neomenoase, cari rid
de ni$te lucruri, de care $i noi $1 ii ar trebul. mai- de
graba a plange, sau mai bine zis, ar trebul. sa plangeti
voi cari-i siliti dea se slutl. in acest chip Dara, zici
tu, nu-i silesc)). cum nu-i sile$ti, spune'mi, daca pe
cei blanzi $i cari plang $i roaga pe Dumnezeu, tu nici
nu suferia-i privi, pc cand acestora Ii dai $i bani din
mu}ti-cari-i admira '? Sa ne deI3l1rtaffl,
deci, $i sa nu-i miluim tu poronce;;;ti aceastct) t"zici
tu. Dara nu aceasta va sa zica a milu!, omule; de a
284 OMILIA XXI
cere abita osanda pentru cali va oboli 1) de a pretinde
atata zbucium pentru hrana trebuitoare, 9i de multe
ori a borteli pelea de pe capul nenorodtului intr'un mod
alat de crud 9
j
nemilos. ((Tad, zici tu, nu ne seoate
vorba rea,oaci nu nGisuutem cari bortelim capetele
lor>:" ,Dea' Donmul sane precurrt zici tu ! Insa eel ce sfasie
pe- rilai grav-decatdacas'ar
sta9iea pe dansul singur, ceia ce se petrece 9i in cazul
de fata eu rtel1orociti. Ciiei 9i durerilo co ii Ie sufar
sunt mai mari, cand Ii seporoace9te de a fichiar ii
singuri sinucigaf;lii 10r'!
aceste lucruri se petrec unde In Antiohiea, unde
s'au declarat cei intai cre9tini, unde oamenii erau cei
mai l:\lanzi dintre toti oamenii, unde rodul milosteniei
eta vestit in vechime. Caci diideau eleimosina nu numa,j
c')ior defata, d chiar c810r din departare mare Ii tri-
l11eteau in timp de foamete. (Deci, zici tu, ce trebuie sa
,(acem? Sa va lasat,i de aceasta salbaticie, 9i sa con-
;''Vingeti pe toti acei saraci, ca daca vor mai face asa
nu vor primi deJa VOl niei-o eleimosina, pe eand daci
se vor apropiea de voi eu blandeta, se VOl' bueura de
multa ingrijire din partea voast.ra. Daea vor auzl acestea,
apoi chiar de ar fi cei mai tical09i dintre toti oamenii,
nu vor suferl de loc de a patiml a9a ceva, va garantez
8?; ba inca va vor 9i multaml., ca i-atiseapat de rlsul
. de muncele acelea. Aeumpentru vizitii buni voi
atl d.a pana 91 e copiii v09tri, iara pBntru ni$te dab-
UL01'I sau . asca I e ant, de slgur ca v-ati da sufle-
tele voastr'e, pe cand pentr'l1 Christos care este flam and,
mi dati nid eoa mai midi parte din a verea voastra, si
de cumva dali cAys argrm;-aval ya. crMMi chap ffi.C)jt
totu!, ne9tiind, se vede, ca nu a da cum s'ar' intampla,
ci a da din bel$ug, aeeasta va sa zica milostenie. De
aceia 9i PrQrocul nu ferice9te 9i nu lauda pre cei ce dau
cum s'ar intampla, ci pre cei ce'$i varsa pungile eu
ir:nbeI9ugare, fiindea nu zice simplu (dat-a ci "Impar-
tIt-a, dat-a saracilor" (Ps. 111, 9). Ce folos iti este,
eand tu fiind bogat dai atilt de putin, ca $i cum ar da
cineva bunaoara 0 scoica din !11are,$i nu rivne9tinici
maear rriaretiea 5ufietnlni cteelei vG din GQan-
1) NoW.Obolul era 0 mica moneda la Ebrei, In valoare de
a o-a parte dindrahma (15 bani).
OlVlILIA XXI 285
ghe1ie Dara atunei cum vei indraznl. a ziee: "Dumne-
zeule, dupre mare mila ta, dupre
multimea indurarilor tale fara de legea
mea" (Ps. 50, 3) Oare nu riB milue9te 01 dupre mlla hli cea
!hare., san ca ,ch.lpre ,CBS,
vad i11ulti _ diu b_o-
gali, avand dupa dan9ii slugi itnbracate IIi haine amIte,
cari au prin cascle lor paturi aurite, 9i alte, multe fan'-
tazii, iara;cand e vorba de a da. s3,racilor, deodata de-
vin mai saraci decat toti saracii.
care este raspunsul cel groza v a1 acestora Sa-
racii, zie ii, au din casa comuna a bisericei. ce are
afaee aceasta eu tine fiindca chiar de voiu da eu ceva
saracilor, accasta nu te va mantul. pre tine. Tot :::;i
biseriea daea da nu-ti va f;'tergepacatele
tale. Daca nu dai fiindca biserica trebuie a da saracilor,
apoi atunci dad preotii se roaga lui Dumneieu, tu nu
trebule sa te mai rogj? Fiindc.;1 pustesc 31tH, ttl. nu
trebuie sa poste9ti, oi sa te inbeti intr'una? Nu ca n u
atat pentru saraci a 'legiuit Dumnezeu cele eu privlre la
eleimosina; cab mai cusama pehtru Gei ce dau asemenea
eleimosina Poate ca banuie9ti pe preot? De sigurca
aeeasta este un pacat mare, eu insa nu, am sa cercetez,
cu amanuntime aceasta invinovatire, ci voiu zice : fa totul
pentru tine, Ceia ce
ca sa Oal nona'
a vereRt<r,-ciCct tu singupl"in ttrre, ea,
-Daca'mi vei da mie averile tale, poateea m fi
de slava de$arta,ba de celt..r.au
'4$1 at pIeea Sfuh!!itl1'.Zitt [btli 1'[
voi in9i-va, va yeti izbavl $i de seirtae;$l e;nme 1 a -
surde, 9i mai mare va va fi plata. Nu va vorbesc aces tea
ca sa va silesc de a va da a verile voastre bisericei, i7i
nici ca sunt poate suparat pentru preotii cari aud vorbe
proaste pe socotoala lor, caci dadi ar trebul sa fiu su-
parat 9i searbit de ceva, apoi fi sliparat 9i amarat
pentru voi cari vOl'biti rau de dan9ii. Cad daca celor ce
aud vorbe proaste pe socoteala lor. 9i pe nedreptulspuse,
plata Ii ya Ij maj mare Dl! mal ineape indoiala CEt 8i celor
ce, vorbesc, pedeapsa,li va fi mar 9i.
. FarfHm-sptnl Mesma
ingrijesc de voi 9i de mantuil'ea voastra.
Ce poate fi de mirat dealmintrelea daca se gasesc
286 OWLIA XXI
::;;i printre voi care sa banueasca, cand de ace$tiia s'au gasit
ca sa banuiasca pana ::;;i pe sfintii aceia, cari imitau in
purtarea lor pe ingeri,::;;i cari nimic n'aveau al lor pro-
I?riu'? -=- v9rbesc de cartirea Elinilor impotriva aposto-
Illor, cavaduvele 101' erau en vederee,;!7i ac-cst
fa:pt petrecea pe atunci, cand siiracii erau ajutati, cand
'"" .. . . , . '. ' do W " " .
mmem ZIcea ;cn, es.e ceva a1 Sau iJI"Qprm m eele ce
aveau, Cl luate il erau comune.
Deci, ' iubitilor, sa nu punem inainte ni$te astfelili de
pretexte, $i nki sa credem ca am putea avea vre-o In-
dreptare, cit dad biserica are multe averi de unde sa
deit saracilor, apoi noi suntem scutiti de a tace milos-
tonie. Cand tu vezi marimea averilor ei, tot=--
odata $ila muWmea aceia de saraci inscri$i pentru aju-
toare, la multimea v de a,iutoare
acordate. Cerc.eteaza . en amEtnunt,lm.e, de
aproape, nimeni nu te va impiedeca, ei inca sunt gata
cu totji de a va. dit infol'rnari. Dara eu voiesc a spune
inca $i ceva iperbolic. Ca,nd noi va damsocoteala in 1'e-
'..l l .. :=it.:sm ca
V
/"fhnHll1 ... n" s U'11t VV'\<:::l:; ..... .; ...:1",
Y i(UJ .lAJ .1 V.l.l\.,J.l/U J. U. .11Jo,1 1 .IIII_iI q.H?-
catvemturl1e, Cl ohlar pe unele lOCUfl sunt cu mult mal
mari, apoi eu cu pIa cere v'8,$i spune voua: cand ne yom
duce acolo $i vom auzi pe Christos zicand: "FUimand
am fost si nu m'ati hranit, gol si nu m'ati im-
br3r,a!," ('Math. 25, 42) ce yom faspunde t CU eB vom
l'ndrepta, Vorn aduce poate la mijloc pe cutare sau pe
cULar-e, care nil a ascultat de aceste poronci. sau TJe vre-
unii dintre preotii banuiti'? Dara ce au a face
CD tine'? Eu, va zice Christos, te traa la raspuodere
pentru ceie ce ai grei?it; deci j de celo ale tale,
cn, sa poti fi spaJat de pacate, iara nu arati si pe
alti] cari au p<katuit la feliu eu tine. . ,
De altfeliu ::;;1 biserica, tocmai pentru indaratniciea
voastra este silita de a a vea ceia ce are" acurn, fapt ce
se. vedea pe acele timpuri, cand toti urmau dupa le-
gIle $1 poroncile apostolice, $i cand veniturile ei trebuiau
a fi cugetul cel curat al ceia ce era un
tezaur neper-itor i;liun depozit sigur. Acum, insacaod
voi .strangeti pe $i totulincuieati in rna-
gazmele voastre, lara ea (blsenca) se vede silita de a
cheltui cu adunarile vaduvelor, Cll chorurile de fecioare,
eu primirea strainilor, cu cei ce ' calatoresc, cu
drile celor din temnip1, cu celoF nolnavi $i be.,.
OMiLIA XXI 287
tegi, 1;ii cu alte de acest feliu de nevoi, apoi ce trebuie
a face'? De a trece eu vedereape tQti ace$tiia, $i de
a gramMi atatea naufragii 1) '? Dara cine oare ar putea
fi mu1tamit de naufragiile inUhnplate'? Cine ar fi mul-
tamit de phlnsetele, de bocetele :=;;i de wl,etele purtate peste
tot "
Ded, nu vurbi!n co s'ar IntampJa. Cad acum
. . ' .-" . ,
uupre ell .til cHfj li):;;t ZlS, uoi suntem gata de a va dil
"socoteala oricand; cl1iar daca poate ati avea dascali
stricati, $i totul, $i sunt l;3,comi, apoi nici
nu va poate fi 'deindreptare rautatea acelora. Caci
filantropul $i ft1tru tot inteleptul, unul nascut Fiu al lui
Dumnezeu, care toate Ie vede, $i care $tie ca in treee- '
rea timpului $i in lumea intreaga se vor gas] poate $i
multi preoti stricati, nu cumva prin lenevirea unoI' ase-
rnenea preoti sa se prelungeas('a ,indlm8.i mult lenevirea
$i nepa::,-area ucenicilof, rasturnand orice justificare
pentru 0 astfelili de lenevire, iata ce zice: . "Pe scau-
nele lui Moisi au statut carturarii si Fariseii;
+I'''\ ... (,ole flo.. "u:-r\r "T'T ........ ux ,....,x" +-n n ... a'
U,-,VJ. lJVUlJ\...I \,..I\ ...,j. '--'v v V Ld\ ...A:,:i a.. .. y<J., -
1--111n;'}p 11"u- U il\ti.-..tl-
, ....", .... '.( ___ , ..L&.lo. . ..J\..N ....... --1""" ..... '-' ..... VJyvvJ..v ...U.J.t.. _ ......,u.. .l \lV1a 11.
23, aratandu-ti prin aceasta, ca chiar- daea ai ave8,
dascal netrebnic, cu nimie nu vei fi vatamat; dad
vei asculta cuvintele lui. Nu din faptele ce a facut
dascalul, ci din vorbele ce le-ai auzit dela dansul 9i nu
le-ai jndeplinit" din acestea, zic, Iti va, seoate
vinovatiea, Ineat daca tu vei face cele poroncite, vei stit
atunci cu toata increderea inaintea dreptului jttdecato-
riu, iara daca nu vei asculta decele ce ti-a spus das-.
calnl , apoi chiar de ai avea de . aratat 'tnii de preoti
stricati, t()tu$i aceasta CD nimic nu-ti va foios1. Fiindca
$i Iuda a fost apostol, totw;;i aceasta nu ar putea 1n-
drepUiti pe filarghirii sau $i pe furatorii de cele sfintc,
$i nici ca ar putea cinevit dintr'ace$tiia sa zica, fiind
Invinovatit, c.:'t $i apostolul Domnului a fost talhariu,
furatoriu de cele sfinte. vinzatoriu al Mantuitoriului,
ci mai cu sarna aceasta ne va; osandi $i pede pSI , ca nici
1) lVota. Expresiunea din original: ''''., "'poax",o"" At-
f""vo.<;, dupa cat se vede mai departe, e$te un elinism, care suna :
$i de a gnlmadi atatea naufragii (nenorociri) , Tradusa adlitteram,
zicerea "'pouX"'o"" )"f"SVCf.<;, inseamnii : a gramlidl plimant peste pa-
mant, a ridica parapete in timp de razboill, iara figurat: a face.
a cladi azil, loc de sCiipare, etc. .
.288
OMILIA XXII
dupa ra,lele patimite de altii noi nu ne-am cumintit. Dara
tocmai pentru aceia sunt scrise asemenea fapte, ea ast-
feliu sa fugim de dansele. De aceia lasand la 0 parte
pe cutare pe eutare, noi sa luam sama la noi
r;;i 1a faptele noastre,eaci f}ecare din Doi Dumai pentru
-dn,iisurVa -da S[tlIiit. irlaintea. .. Hji 'Dhnlnezeu ..
'[.J'''.'-'': ... .. ,,,,,:\ .. ;""'1 Mr,"tl",,,.rc_1
1
, :'la' .alunl ,r.j
,:., 'l...ilJ.', u ,J.. ,J,.I."\J0, _'..t. '-''-', , 1., V,_,
sa fie ':;;i placut, sane regulam vieata noastra,:;li sa
intindem marra saradlor eu imbel$ugare,tiind bine C8,
numai aceasta ni va fi justifiearea, tot-odata sa ne
aratarn caam lrlcteplin'it cele poroncite numai, $i nimie
alta. Daea aeestea vom putea a Ie avea, vom scapa de
durerile eele negraite ale gheenii, $i ne VOIr). bueura de
ve:;micele bunatati. Carora fie ea eu totii sa ne invrednicirn,
prin eharul $1 fllantropiea Domnului nostru Iisus Christos,
prin tat'e .$1 irnpl'el1na eu cat'e se cacle slava, cinstea $i
stapanirea, TatiUui, :;;isfintlllui $i de vieata dataloriului
:DULl, acum 9i pururea- in vecii vecilor .... t\min.
OMILIA XXII
"Au nu ea eei ce luereaza eele sfinte,
din biserica mananca? si cari slujesc altariului,
din altariu se A$c1 D6mrluTa
rinduit celor ce propoveduesc evangheliea, din
evangheliesa traeasea (Cap. 9,1B. 14).
Multa osteneaia fHl
este impedecat de a Iua ajutoare de pre 1a UCel1lCI. De aema
de 9i a vorbit atatea mai'nainte, nu s'a multfi,mit
numai cu atata, ci merge pana 9i la eele ce
legea lui Moist, punand de fata un exernplu cu mult
mai potrivit ca eele dinainte. Caci nu este tot una: de
a pune la mijloe pe boi, 9i de a cHi un text de lege lamurit
in eazul de fata, in privinta pI'eotilor. De ciH tu gande::;te--.ta __
la intelepciunea lui Pavel in eazul de fata, cum .amin-
te9te el eli maretje de aeest fapt, fiindea nu ziee: eei
ee Juereaza .cele sfinte, sa ia din cele proacluse)), insa
ee "din biseriea mananca({, ea astfeliu niei
cei ce iau sa nu se batjocoreasdi, nici cei ce dausa nu
se mandreasea. De aceia a pus 9i eele ee urmeaza, eaei
OMILIA XXII 289
niei aid fi'a zis: (eei ee slujese altariului sa ia din eele
- "ei eu altadul sa se
fimdeaeele proaduse odata la altariu nu mai erau dupa
aceia a Ie aduses.e,ci ale nisericei f.i;itiJe aJta-
rului. nu zice, c8,ld8,tlcele n,le . biscdcei::, ci "Gin
h
. v . "'''' ";.f .'
1\>lserJca i 8i eft
nil trebuie de aduna bani se 'irnbogatL '[jara
daea el spune ea ell altariul se apQi nu vor-
aici de impartirea in' doua . a eelor' din altar-iu,
ci de ajutoriul eel dat lor ea din datorie. De ceie ale
apostolilor erau eu mult mai mari, fiirldea la preo-
tiea et'a de cinste, pe eand astazi este in-
de primejdii, de $i de omoruri. De
aceia dintre toate eelelalte exemple, ell Jnult mai mM'Bc-
era_de pilda expresiunea; "Daca
voua cele duhovniee:;;ti", - cad prin zicerea "arrl
samanat" nirnic altanu Intelege, de cat neeazurile,
prirnejdiile; cursele, in fine arata prin aceste cuvinte
ralele negraite, pe care Ie suferet;tu in
evangheliei.
Si cu toate aces tea fiind ehiar 0 asa de mare su-
In preotiea legei eelei noua, el totu$i n'a voit
nid pe cele ale legei vechi sa Ie injosasca, !7i nici pe
eele ale.-sale-sa Ie ale sale Ie modereaza,
nu din primejdii, ciuandu-!iSl:I};lerioritatea din marB-
tiea darulHi, cad n'a de ne'rain: prlrnejdult, de ni
s'a intins curse;) ci "daca am' samanat noi-vetIA
cele Dara $i . cele ale vreoWor. el Ie
iiia1ti4., tkJiitl Il'J.i ,til liB";
slujasc altariului", aratand prinaeeasta slujba lor
ceaneeontenita, staruinta ee 0 arata in aeeastaslujba.
de preotii Iudeilor in genere, de Leviti 9i
de arhierei, el a invederat aiei pe fieeare din
tagme, atat eele inferioare, cat 9i pe eele superioare, pe
sfinte"
iara pe eelelalte prin expresiunea: "eel ee sIuJase aI-
tariului", fiindca nu acela$i lueru era oranduit tuturor,
ci uniia faceau pe cele mai. de jos, iara altora Ii erau
incredintate slujbe mai .inalte .. , Pe toti ace9tiia, deci, eu-
prinzandu-i in' aeeste expresiuni, - . ea sa nu ziea
eineva (';\i de ce ni de legea veehe nu $tii ea
16038 19
290
. OMILIA XXII
. . .tcum este timpul de poronci maidesavarl';iite'? apoi dupa
toate acelea a pus ceia ce este mai puternic decat
toate, . zicand: "A$8, Domnul aranduit eelor ee
propoveduese evangheliea, din evangheliesa
traeasca". Nici aid n'a zis ca sa- se hl' aneasca de
oarneni, yl duprc cum a 'zis de l)reotii legeiveehi"din
biserici:i:' ;;t . "ell allariul sa se Impa
r
t
a
;;;tLsca lOt
a:;;a $i aici "din evanghelie" zice, $i dupre cum aeolo
"sa mananee" tot a$a $i aici "sa traiasea\
iara nu sa speculeze sau adune tezaure. Ca vred-
nie este lueratoriul de plata sa (Math. 10, 10), zice.
"lara eu niei una de aeestea - n'am faeut"
(Vel's. 15). ({Dara zici tu; daea pana n'ai facut
nimic, apoi voe!?ti poate de a face in viitoriu, $i de aeeia
l1i vorbe$t.i a$a '? Sa nu fie! .De aeeia tocmai s'a $i lB-
. dreptat pe sine iute, zicaod astfeliu: n'am scris
aeeasta, ca ac;;a sa se faea intru m1he". $1 pri-
ve:;;te eu cata $i resping'? ae.ea.sta
b;'inueal
a
: "ea mai bine Imi estca muri, zice, dee at
lauda mea sa 0 faea cine-va zadarniea" ,- st nu
od,tta, nici numai de doua ori, ci de mai multe ori in:
trebuintaza aceast;.Yex[)resiune. fiindca
7:"'. >1 n'anl f6cut' npte--I"-"'::l !:ll'e
51
c:.t
n
"
n '-'1 _ H _ L'-" t' '" ,-trt..- v>'_ 0. , :;;1
mai o jos "ca Sa nu fae eu dupre
puterea meaT' (Vcrs. is), iara aid eu nici
una de acestea n'am faeut". "De acestea" ; care'?
Acieea, din rnultele exemple dovezi aduse.
dandu-mi puterea de a iua, exemplul osta$ului, a culti-
vatorului de pam ant, a pastorului, a apostolilor,a legei;
a celor' petreeute la vOl prin noi, sau a eelor petreeute
la alt
ii
prin voi, a pI'cc)ti1or, a poroncilor lui Christos,
de nici unul din aeeste exemple. $i dovezi elI nu m'am
'iodupleeat de a lua, a imi dilca legea ee mi-am dat.
$i5a nu-mi spui de eele treeute, de $] poate a spune
ca multe am suferit $i In trccut, din aceasta eauza -
') Nota. Acest pasaj In original este: 'to I",q KtWIXp.fjoa
o
-
{)-e<' p,e 't'ji s;ooat'f 1"00", adeca: ca sa nu rae 0 rea intrebuintare de
putcrea mea, de unde se vede ca t.raducerea din edJtiunea noaslra
de Buziiu- ca sa nu rae eu dupre putereamea- este Verbul
K".F<l.!,aop.(1.l-wP.lJ.l, insamna a intrebuinta ce"Va '1'(iU" a a/lli'za. de_cevti
OMILlA XXII 291
eu toate acestea eunu-mi sri"' . h .
ace!ea, ci $i pentru viitoriu rKa):p otar!rea. numai pe
mal dearabi'i a munl d oa uese, ca VOlU prefera
d
o u . e _ loa me decal v l' ,
e aceste cununi, 'lea m"i b" ,_ .:; IpSI.
deetH lauda mea oH;.e; a
,;,., ' . . ... laca cmeva zadar-
., 0, :t .. ,,, , (\Cc .;t 1':>0'8'" lni Am Ii ' .
",,'1. '" , .. ':'. .. .. .,---- . '''U in",,! n-o'
ci "lauda.
oftand plangaA od
O
apOa
1
ce ?tcdeasta nu' bucunlndu-"''' Cl
T .., VOln a a "'ta v.
curiei :;;ia bunei 1" . .'. "- . fit marl mea bucu-
lui" ALa' d d Ul nume$te aceasta lauda
" L e eparte este el de a fi b' . "
mandresLe ell aeeasta $' f; scaT It, m cat se
decat sa cada din aeeasra ;, era bine a muri
ar fi tos. nentru d' l . . auda. A. stfehu eli ac"st
. . !'" f _ . . ansu eu It . . - ';. L 1-
vieata. . mu . mal p]acut decat chiar
Mai departe ap"" -" . . . - .
8T;Ja, .ddein alta
__ .slOe. d;:L.artp .,, ' t ... ' r
A
- ,a ,S8
_ Cl ca sa" arat . y Cl. vcas,,-,, dc, otnccml
\-' ", ,, .e r.a el 5e b"cura s v
,xmU,oa a, {j . rastoarftii-ia-pam:; . t ' T _ JU . . , , _ ) . , ('.-8. Of1c,e
cum am fost " . an. ocmald,e aC81a, dupre
ce . ,spus, aeeasta . lauda
spune . mal departe " . ;;>1 .
, ,,Cade bine vestesc . nu-m f) lV '
zice. ca nevoe 1mi 1 nBe iii.tlna,
este de nll voiu b;ne dlaTaf amar mie
de . 1 . J _,a e ae anenc- f,-
voe, p ata am' iara da v
lmi . este mie e" d11.tt,are
g
atone
Ca biill''' . vcs+ind f'X <:t . Jare r ar este plata?
lui 6hl;Stos v flata sa pun evangheliea
(ea sa rae a 0 nu ae eu puterea mea
mea 1.) (V 16 ea de puterea
, ers. -18) Dara ee ., 'i?
nu-t.i este' tie lauda ca .?aca
at.unci iti este fara plata pui
ghel1e fara plata este mai m It d .. a punt evan-
gheJiea Nici de cum it u . a bme-vestl evan-
poate gaSl, aeolo in parte se
lara ceialalta din este. dmv poronca,
S8 fac peste c0le norondfe' 10 :o1O\::t Cele ce
.' L- - . '" au mare plata pr10 aceasta,
') Nota. A se vedea Nota de ; mal sus.
292
OMILIA XXII
pe eand cele ee se fae dupa po ronca, nu atat de mare.
In aceasta insemnatate, deci, zice el ca una e mai mare
ea eeialalta" iad nu dupa natura lucruluL C-aci
ee este ega,l .. (:lla pmpoveduH Acest faptfacepecineva,
tlo ase <lntrece eli --"- cnto{1.j,e al:estea fiindca
,0sterlin Q:.ltcrie;9idiu po caud cei,a-
lalta' din iibera apviprin' iic8-:,),s/";), cea din urma
este superioara eelei dinainte. De aceia tocrnai explicand
acest1ucru, ziee: "Ga de t"a{?, aceasta d,e voe, plata
am, iara daea de sila, dregatorie imi este mie
ineredintata", luand expresiunile "de voe" "de
sila" numai en privire la verbul mi s'a ineredint
at
,
san nu mi s'a IJ;lQredintat. Tot astfeliu sa se inteleaga
v, '" '. - v"'
expresiunea-:: .,,1:,&. nevoe lIm. zaeeasupro., t
adeca nu ca ;;i cum e1 fa,cea aeeasta, farf,i de voe, sa 011
fie! ci C(3, fUnd sHit de cele spre:::aeosebire
de libertatea ce aveade a lua ajutoare de pre la uce-
niei. De aceia $i Christos zicea ucenicilor sai: " Cand yeti
face toate eele ce vi s'aporoneit voua, ziceti,
ea slugi netrebniee suntem, ea ee am fost datori
a face, am faeut" (Luea 17, 10). .
"Care dara este plata? Ca bine vestind, fara
. piata . "3a- 'punevangheliea lui Cbristos, easa
flU fae ifupre ,put-erea mea (ea sa nu. fae 0 rea
intrebuintare' de puterea mea, ea. sa nu abuzez
de puterea mea) intru buna vestire". Dara ce
spuo.e'mi; oare Petru .. Du a,re:plata? Ceilalti 3oPO!'5toli nu
au plata? Cum deci a zis: "ea de tae de voe,piata
am, iara daea de sila, dregatorie Imi este mie
ineredintata?" Daratu ;;i aici intelepciunea
lui Pavel; eaci n'a zis: ({iara de tac de sila, nu am plata
ci "dregatorie imi este mie ineredintata", ara
tand prin aeeasta ca,;;i atunci are 0 plata oareeare, lnsE
a$a feliu dupre cum poate avea eel ce a facut dlJpr(
poronca, iara nu ca acela care prin sine s'a am
bitionat a face ba inca a intrecut cele poroncite
Deci, careeste "c,a bine vestind, faril,plaU
sa pun evangheliea lui Christos, zice, ea sa TIl.
fae' eu dupre puterea mea (ea sa nu abuzez d(
OMILIA XXII

puterea mea) intru buna vestire" Ai -
el n.u face uz de puterea
aceasta, ca eel ce luau nuerau vrednici de nd prl?
dupre cum .am :spus necoolenlt '? Aa.daogat
buna-.vestJre" invederand j:'Bde0Pf:J'Vi
<n 'a"el'i'l t' w 'd' /.' . r' >')0,1">'114.
0
<
H:'_ a y 9l1mPA eca,'uu ..
se Jac.e rnotiv binecuvantat. Adeca de a
trehlue ins!}, .;;i celee s,e mvata
v "Ca slobod de. toate, tuturor za?ar.
faeut rob, ea pre eel mal multi sa doba, m am
(Vers. 19). Aici iara::;;i pune Geva 'maret :;;i '" ndesc"
Mare este de a nu lua, insa ceia ce eJ "';.agerat.
spune este cu mult mai mare decM acei a
ce 81 spune aid? Nu numai cit De:3rce-
zIce, ;>1 nu numai ca n'am faeut Rl1}luat,
tere t
. v 1 rf> rle .,
.a Cl mca m'am facut rob, inea
v
,,,,,,
91 IE! toate ehipurile. Nu numai inpr;'.? . ! obie
mlor am. aratat acest luc,ru, ci fnca _ ceia v lOP:=t ha-
mult ,mal mare:- in altele muite ace!asi cu
dovedlL M'am facut rob eu toate aceste:,,C'li am
sUP.'ls nimanui lntru ;;inici ca am am
ageasta va sa fiind de
mCI ca am fost rob numal unuia, ci chiar lurnei' .
a a1aogat:
ml .s aporDoeltde a propovedul .. ,
mcredmt.ate mie, de a
IDJL.'?Ulliide planur! pentru atlllgerea aeestBi-sOO'
a treal?a <:> '. IT,'aci>
. a eereraspunaere delii. ce' _..,
mea II erll: .mcredmtat, facand mai mult chiar J
porOnClSe. Fiindca el totul facea numai mi
din dragostea catra Christos, apoi :1
dOr!nta pentru mantuirea 0 e
ac-:m. <?u multa el trecea peste
. prm. toate se ridicase mai' presus
rlUrI. yorbmd. de roble, la urma, spnne si de d' de. ve-
modurl cum varieatiunea acestor robE' Si 1ferItele
acele feIiuri de ., care suut
1) Nota,. din original Ka,,,",,,,),.'" & "
figurat lllsa!llna a inapoiea imprumutul, a plati i prop'ov In
AICI se face aluzlUne la parabola din Matheiu, cap, 25 mfTumutul,
- , -4-30.
294 OMlLlA XXII
m'am facut, .zice, Iudeilor ca un Iudeu
L
.
ca pre Iudei sa dobandesc" (Vers. 20). Dara cand
anume a fost aceasta? <:and a taieat fmprejuTpe Timo.;.-
theiu, ca aslfeliu taierea imprejur sa 0 desfiinteze 1) De
, a.('.eia n'a zis (f?i m'am facut ludeilor ludeu ci. "ca un .'
.ceia ce era dirt icoriomie> IJara _ce spui Pa-
v",j"; Tu (:al'e ai pro)Juveduit lumeilntregi, care ai ajuns
pan a la ceriuri, . care ai stralticit atat de mult in
. charuJ incredintat tie, te-ai scoborat deodata atat de jus '?
Da! zice, aeeasta inseamna a ma ridiC::t. Tu nu te uila
oumai la aceia, cit s'a pogorat, ci ca dupa ce s'a po-
gorat, a ridicat pre cei de jos, li'i i-a tras la sine,
"Celor de sub lege, ca un supus legei, ca
precei de sub lege sa-i dobandesc". Fraza aceasta
sau est.e explicarea cele! JinCilnte, sau di poate pe langa
eele de mai sus llisaa se lotelege$i altceva; ludei nu-
me$te pre. eei ee deJa lnceput erauw;;a, iaraprin ex-
"cei ctesuhlege" intelegesau pre proze-
liti, saupl'ecei intrati io cre$tinism,insa cinstind Jnca ..
Iegea , caci ace$tiia nu mai erauca Iudei,':;;i eli toate
aeestea se gaseiw inca sub cum erau sub lege '?
Se radeau pe cap, jartfeau, pazeau sambetele
lalte obiceiuri iudake. Acestea insa se petreceau, nu ca
doara, !$i schimbau credinta cre.<;;tina, fiindcao lucrul
in sine ar fi fostun rl'tu, c.i fiindca drugostea cre$-
tina Ii fngaduea _deocamdata. Deci, ca sa cldice pre cei
ee eu adevarat se gaseau in asemeneastare, eL se faeea,
ca Insa nu chiar la feliu eu daniiiii, ci numai ca
se arata u fi u$a, fara sa fie in reaiitate, nici nu
faeea ca avand acelu$ cuget. O'id cum ar fi fost
cu putinta ca eel ce aJerga in toate partile spre a ridica
pe aitii, pentru aceasta facand totul, cum ar fi putut,
zic, ca pe altii sa caute ai izbavi de acea umilinta,
pe dansul sa nu se izba veasea ?
"Celor fara de lege, . ca un fara de lege".
nu erau nici ludei, nici ere$tini, nici Elini, adeca
gaseau afara de lege, ca de pilda Cornelie sutu!,?ul, iiii altii
la feliu eu dansul- fiindea intrand $i pre la ace$tiia, se
prefacea a Ii imita multe obiceiuride aJe lor. Uniia zic,
. eii prin aceste eu vinte el ar fi facand aluziune la disc.u-
1) lVolii. A se vedea Fapt. Apost. cap. 10 .. .
OMILlA XXIl
tiea avuta cu Athenienii in orivintu inseriotiei de ne '
jartfelnicul de acolo 1). Mai d"eparte, apoi, cLa' sa nu .
creada cafaptul acesta este .0 schimbare de idei,$i deci
.0 apostasie, a adaos imediat: "nefItnd. fara -de-lege .
tut Dumnezeu, ci intru lege ' lui Christos", acleca. "
'n!! H.1:f:1ai. (;:3, ft.:J. erA rdc! in .. lege. au era i
CUrt} .ci .:lvi1nd .0 l ep:e 9u 111tJlt nUll veche
ea jegea lui Moisi, adeca, Jegea diihuiui $i a
De aceia a i7i. adaos: "l1).i Chrjstos". Apoi
{}u-e i'?i staruind in aceasta idee a sa,el ,pUlle de fa.
$i unui astfeliu de pogoramant, sau mai bine
zi;:;, llnei astfeliu de conceshmi fata de dan$ii: "Ca. S8,
dobandese" 1 zice, "pre eei faxa-de-lege";- f;ii,
in fine, pretutindeni el puncinainte cauza acestui pogo.:.
ramant. . l1'a, stat Dumai cdci ,. ei a mai adaogat ;
"lVI-am fiimit ca un, nepll-:-
ctineios, ca pre ee.i -neputincioti
estc cum s'ar. zlc8, explicatip.8, tuturor
celor spuse de dansul pana acum, aeele:;!, sunf
eu multmai este n1i:ttt-
m(lTfamiliara, pentru pune tocmaLla urma ..
in epistola calre Romani a faeut tot atunci cand
vorbeli'te despre mancari, pe . aiurea tot asemenea.
Apoi ca sa nu rnai starueaSGa asupra m
parte, vorbind de toatela un Ioc, zice: "Tuturor toate
m'anl f-acut,ca 'orieum (eel putin) sa- mantuesc
pre-vreunjja"". Aivazut exager ape la danstli ?'futtlfOr
s'a facut toate, nu a:;;teptand doara ca pre toti sa
tueasca; ci (mikar din ii sA mttntuesc - zice_
Slujba $i ravna mea ce am pus-o a fost atM de mal'e,
in cat puteau toti sa se mantueasca,
en nu am nadajduit. ca se vor mantul toti>).Vorba aceasta
') Nota. F'oate ca se raport.a aici Sf. Chrisostom la, locul din
Origen (ap. Gatenam, pag 178, editio Gmmer) unde se spune: Gu
cei {ara-de-lege, ca un' (ara-de-lege. A venit in Athena, a gasit acolo
filosofi, a facUL Intrebuintare nu de cuvinte profetice, nici de cu-
vinte din lege, ci ca acum pare ca Ii invata 0 lectiune Elenica
elementara, spunea Athenienilor aducandu-li aminte, i zicea:
vrecum si oarecarii din poetii VO$t!'i au zis)) etc. (Fapt. Apost. 17,
18-34. $1 zice, trecand prin acele parti $i ' cercetand cele
ale bisericei, ... etc. prin toate acestea e1 Incepea a invata pe
oameni adevarata cinstire de DumneZeUl). .
296 OMILIA XXII
, este foarte importanta, caei e pJina de buna luivoint;a,
vointa terbinte. Fiindca $i eel ce samana, samana
{lreste tot locul, : n'a toata samanta,
el a ratHt C'tia,ce faca,Zicand dod depl)Jn.e,nd
,:;eI 1l0rlCurn"
_ sail .. .. ngaepre eei'.':{}e
team pentru ceineinantuiti. ea (1<lea' nU estecuputintii de
a incolti " toata samantal yU acestea a se perde
toata este cu neputiht;a. De aceia zice "ca orieum"
ca adeca cel ce se eu alata raVna $i caldura,
este mai presus 'de oriee Indoeala ca va
aeeasta 1) fae pentru evanghelie, ea im-
preuml el sa ma fae" (Vcrs. 23), adeca, sa
se vada ca am f<'i,eut c,eJ.!hl;>i ciela mine $i astfeliu sa rna
impart8,;;esc cununUoI' celoracordate credinci0
9
ilor));
Dupre',cum mai sus z,icea: "din evangbelie sa tra-
jeasca", adeca din ajutoarele date de cei ce c;rec1,tOl:
' 3$a $i aiciprin expresiunea "ca irnpreuna
evangheliei sa rna fae", adeca sa pot a rna irilpar-
ta$i eu cu cei ce ered in evanghelic). Ai vazut umi-
lint;a '? cum el care a intrecut pe toti cu ostenelele, cand
e vorba de resplata se pune pe dansul ca pre unul din
cei multi f aici)nsa e sigur, ciL_dupre cum cu os-
tenelere a fntrecul ' pre tQfi, ' tot asernenea CU _T<!%
plata ;"pe' ,mlJit'i. eli toateacesleael HU
pretinde de a se ' bucura de protie, d Ii place daca
s'ar sa , ;;i 511 .Q!J? cununile
celorlaltl. Acestea Ie spunea, nupentruca {aGel\: 3$a pen-
tru plata, ci pemru ca sa "tiIi'$te pe-'aC'eia, !$i eo
de sperante sa-i indemhe de a face totul pentrii '-fratl
Ai vazut intelepeiune la el Ai vazut intaietate nacon
trazisa cum el a faGut mai mult decat cele po ron-
cite, neluand dela ucp.nici nimic, li era slobod de 8
lua Ai vazut exageratie de pogoramant din partea lui 1
Ai vazut cum cel ce era intru lege lui Christos
$i, prin urmare,pazaIld legea cea mai inaltii, eu cei farE
de lege era ca un fara de lege, cu Iudeii era ca, ludeu
I) Nota, In editiunea Sf, Chrisostom aeest pasaj se ineepe CI
toate le (ae penti'u evanghelie .... )) in Ioe de $i aeeasta fae .... )) cun
este in editiunea obi:;lfiUlta, textus reeeptus. -
OMILIA XXII 297
n amAndoua extremitatile punandu-se totu$i pe toti
)iruindu-i
Aceasta fa $i " tu, sa nu cPezi ca daca e$ti tocmai
a 0 pat'to,veicadea, de vei suferl cevapentru ft<).tI t&l
umiliti -cad aceasta nu' va sa .zica a ('.adeiJ" ci ,3. se
rtdica.Celce carle; a<;:olode rtbi<? " uyqifH:tu:-se, :Pc.
:m.od.cel ce sescobbara" s]og!lr., C!) , U).tl.lt, fo{os , sf, va '''2J
ridica. J)upte cum $i Pavel de ' pilda,s'a scoborlt
;ingur s'a ridicat in sus eu intreaga lume, nepI'efa-
fiindea nuse putea prefacecel ,ce cauta nu-
mai folosul celor mantuitL Gel ce se preface (ipoeritul)
cauta perderea altora $i se tat;arnice$teuumai in a lua,
nu lnsa $i in ada. Nu insa tot 3$a Pavel, ci ca $i un
doctor, ea $i un dascal sau ca $i un parinte, cari se po-
goara 'spre a aduce indreptal'e, unul b9inavu!ui, altui
ucenicului $i celalalt copilului; nira' rife!. de cum vat{iJ'
mare,- intocmai facea $1 Pavel. Cum ca ceIe spuse
de dansul nu erau.diri - ipocrizie, caud mai ales nimic
nu-l obliga de a face Sau de ::cgrai cevA, ci
numai a arata dispozitia 1;1i sinceritatea lui, asculta ce
spune el in alta parte : "Niei vieata, niei moartea,
niei Ingerii, niei eapeteniile, niei puterile, niei
eele de aeum, niei eele , viitoare, niei inaltimea,
niei adancul, niei alta faptura O.B.l:eeare, J111 uoate
pre
u
rroisa nerlesparta de dragostea lui
nezeu,
stru" (Rom. 8, 38. 39). Ai vazutdragoste maifierhinte
decal focal ''fot 'a$a itlblffii'lo ' CkpisWS; "d;ct
ni QlStQ YOW VOl ;' piooca j Pave) deja na-
tura a fast ca l1i nui. Deaceia alB
lui Pavel
cu totul contrare celor petrecute dupa aceasta, ca ast-
feliu noi sa afiam, ea faptul acesta esle din vointa, f';li ea
celor ce voiesc toate Ii sunt u$oare.
Deci, iubitilor, sa nu ne desniidajduim, ci chiar
barfitoriu deai fi, " sau lacom, sau orice, tu cugeta la
Pavel, care mai inainte a fost blasfematoriu, -gonaciu,
batjocoritoriu ;;i, In fine, celintai intre pacato$i, cum
1) Partea moraM, Cum eii virtulea este uf?or de indeplinit,
cii este dupre natura noastra, f?i eii vorbadespresoarta este miD'
cinoasiL Cii numai aeeia se bueurii de adeviirata pliieere, eari ra<
fapte bune. (Veron).'
298 OMILIA XXII
cuo acestea-deodatas'a rjdicat pan a la C,ea mai
lnalta virtute, :;;i cele dinainte nu i-au fost lui nici-o pie-
dica ,altfeliu nimeni n'a fost !:itapanit de atata
furie,rautacioasa ca dansul, care a dus un razboiu in-
ver,?unat asupra bisericei. Caci $i-:arfi dat atunei pana
91 sUtietul pentru nimicirea biserieei,. $i f:lraamarat pana
'Tj 'J va;" IPP.; mul}e marii spre ':\' nrillde r'U
t Gicestea 'u gisiL'-
cui de a-I pdnde cu mai multe mani, adedi cu aeeie ale
' rnarturiilor mincinoase, ale carora haine Ie tinea e1. Dara
cand tntra 'prin casele ere$tinilor, alcrga ea 0
tiara salbateca, tarind dupa dansul pe barbati pe femei
$i bagand In toti groaza$i tulburarea $i mii de alte
raie. At&t de infrico$at era, in cat apostoJii chiar $i dupa
prefacerea lui :;;i intrarea In ere$tinism,nu lndrazneau
o se apropia de eJ. eu toate acestea, dupa atatearale
a devenit a$a, precum a fast dupa aceia! Nimic cred
cu, nu rnai trebuie a spune. .
suut ce voiea.cea
a omu!m: sau hberul .lmarbltru, ,de,a9a numlta soarta,
care .ar ,conduce per-inev8, fara. vointa lui? Auda, aces-
tea:;;i gura. eel ce voie$te ' a 11 bUD, nirnie nu
. H poatfl lmpiedec.a., chiar dear fi fost pana atun.ci eel
mai rau om de pe pamant. De altrnintrelea na-
tura noastra este apta mai mult spre bine, $i virtutea
este dupa, natura" iara nn contra nature!" ci contra na-
turei este rautatqa, dupre cum sunt boala $i sanatatea.
-Dumnezeu de pilda oi-a dat oehi nu ca sa ne uHam eli.
lacomie, ci ca. vazand ,cele create de dansul, sa adrni-
ram :;;i Ea ne iochinam creatoriului. Cum ea aeeasta este
neeesitatea, 'pchtlor, se invedereaza .din cele vazute. In
adevar, cafr'utntisetasoarelui$i'a cetului noi 0 vedem
din pe
femeel n ar 'putea-o rvedeacmeva dm acea departare .. Al
vazut dara, ca de aceia mai ' cu sarna a vern ochii? Si
iara:;;i, ureehile auzul ni s'au dat, nu ca sa primim
euvinte de blasfemie, ci de mantuir-e. De aeeia toemai
cand. un sunet discordant ni izbe:;;te auzul, atat sufletul
eM :;;i trupul ni amoriesc deodata. "Vorba celui ce
mult se jura, ridica parul (in vidul capului)"
(Sirah 27. 14), ziee. De auzimceva crud $i aspru, iara$i
') Notli. Ase veiiea cap. 6 !?i 7 din Faptele' Apostolilor.
OMlLiA XXII
299
ne cuttemuram, pe ,cand de auzim ceva gratios:;;i fi-
sun!em De Nici gura nu ol
sa da;t ca. sa gra1ffi lara de facea:;;a,apoi
atune] ru:;;meaza pe celce pe cand daca scoa,-,
tern din ea Guvinte demne$i gr8.tioase,o facem a,ceasta
cu toata libertatea, De cele carP. Stint chmre natura
(tleni l"-:-U (;1 deceXe care su"nt
tUTeii. $i (''v,nd rilpesc avutui altl.lia" SP, ascundsl
cautii a se juslifica, iara daca dau eleimosina,se marr-
dresG chiaro Astfe}iu, deci, dad noi . am vol . din toate
. partite avea apleeare spre . fapta buna.'Iara daca
poate spui de.placerea .ge 9 capala cine va din
ee.le re,Ie, apOl tu ca. 0 asemenea placere, ba
lilea :;;1 mal mare, 0 slmtuil mal cu sarna In urma unei
fapte bune ce am savar9it. Chiar con$tiinta, la OD1ul
care cste ell bagare ue sarna la natura placerilor, se
gase;;te bine, are plaeere de toate; este admirata de toti
::;;i are sperante bune, ;;i din contra 1a cel ce nu este
oogarede sarnala natura placeriIQr,' sufere toat.e
co:ntrar?,. adeca este dispretu-ita de toti, este acuzata de
t?li, $i are frica de cele prezente eat:;;i
de Ceie vlitOI;l.I'e. .
v D;;ra .p,en.tru ,ca mai Ggiiil GG @U
sa ne mchlpUlm m mmte pe cmeva avand ferneie:;;i
stricand casa vecinului 13i fiind Incantat de aceastii ta1-
h:3,rie de iubita sa; in aceiu$i
sane 1.1iCmpmm:;>1 care i:;;i ' iuhe$te pe
temeIa Sa; $1 pentru cal)lfumta :;>1 mai fnvederata sa
fie, sa ne inchipuim ea eel ce se bucura numai de
femeia sa, iube$te in acela:;;i timp :;;i pe eea c.urva, este
euprins de qragostea ei. insa nici un rau altul nu face -
de$i faptul acesta nu se poate numi loreiepciune In ade-
varatul inteles, cu toate acestea pentru ea sa, eunosti
cat. de marc este placerea virtutei, intr'adins am pla'z-
mUlt, de care vorbesc. Deci, punandu-i pe toti
la un 100, sa eercetiim pe amandoi barbatii :;;i sa vedem
a caruia yieata este mai placuta? Pe unul II vei auzl
mandrindu-se :;;isaltand debucurie pentru biruintasa
P?ftei: pe celalalt vei. vedea rm;inat $
ban UltOrlU, $1 rna! dreptul vorbmd mci nu trebuie dE
a mai a$tepta ca sa afti ceva dela dansul, fiindca ehiaI
de ar tagadul el, totu$i 11 voi vedea ea se gase:;;te rna
de jaJit deGat cei din legaturi. Fiindea de toti se teme
pc toti Ii banuie:;;te, banuie;;te chiar $i pc femeia sa, :;;
300 OMILIA XXII
pe curvei cu care $i pe acea
c!lrva, $1 pe .slugi, _ casllici, banuie$te $i pe priet.eni
. $I
A
pc rude, $1 paretii casei, $i umbra IuiLba chiar $i pe
OB,o;:"lul) eEl cste io'(,.t'l, mai grozav decat toate,
e ca $1 com;1tiinta Ii striga intr'una, $i-l ne fie-
cart,; zi, f?i daca te yei mai garldt $1 ]a jqdenata Jui
Dumnezeu, ,ap.ui 'atur!ci ac,el neimrocJt '- oid nq 'v(l,
sta. Plaeerea lui a fpst scurta de' tot, . pe cand durerea
$i scar!Ja llrn)ate dU[Ja eil sunt fara sfar$it, -tiindca
sara, $i in in pustietal;e, $i, ,in fine,
pretutmdem il insote$te ace I nemilos acuzator'iu,
tandu-se ca 0 sabie ascutita pe amandoua
consumandu-'l de $i de groaza, $i fiind torturat de
cele mai munei.
tot_ a,;;;afnsa se l?etI'Bce$i cu cel intelept $i
cumpa.:
tat
, scutlt de tpate acele forturi" pri-
m toata llbertatea . pe femela sa, . pe copiii $1 slu-
glie sale, :;,1.. pe prieteni $i pe 'toti Ii vede cu ocbi ' buni
$i nenanuitori. Deci, daca c-.el ce iube,:;;te in a$a mod,
sAe se de plaeere,
dara mea cel ce mel nu IUbe$te, Cl este cumpatat, oare
nu va a yea mai lini';itit decat orice f Di aeeia
tocI?ai sunt mai putini In lumede ceice curvesc, $i
mal multi de eei eumpatati. Deci, daca aceastaar fi
eeim1timujti ar fi
s31 d,e fr!2
a

Irlca nU-l malrnult '-nebutnea lor eea mare
. caTe" lor 'sUiit-mmmarrdeeat
iiintovarcl$e$te pre-
tutmdem. '
.. !iaritde'Voe$Ci, if adaMii(
la $1 pe lacom, dezbracandu-l pe acesta de un
altfehu de amorce-l si-l yom vedea pe
temahdu-se, la feliu .cu eel dinainte, neputand
mCI a se bucura precum se cade de placere. Fiindca
la eei nedreptatiti de dansul, cum
ce pe cei nedleptatiti, in fine, gan-
dmdu:-se. la Idela ee au cu toW despre dansul, mii de
de primejdii il intovara$esc_ inca nu numai
acest rau mare H ameninta intr'una, ci nici maCar nu
'poate a. . bu<?yra <i.e lui, fiindca a$a oste scris
pentru lUbltorn de argint; ca sa nu se bucuredebanii
adunati ill mod necinstit. Dara daca poate ti se pare
aceasta ca 0 enigma, apoi asculta inca $i ceia ce , esto
OMiLIA XXII 301
mai I'aU si mai ell anevoe de dezlegat: adecaca nu
numai de' placerea averilor sale este lipsit iubitoriul de
argint, ne indraznind de a le intrebuinta dupre cum
trelH,de, ci nici macar ea se satura vreodatl'i,ci
se . gase$te insetat. $i ce ar putea fi inai grO:laV der,fl.t
aceasta'? .
.; . Nu tot este umul' drBpt; ci
$i de, lricii, $i de ura, $i de setea Cea nesrnr$ita de argint,
9i dupre cum pe celalalt toti H blesterna, a.c:;;a >;-j
toti H binecuvinteaza; dupre cum acela nu efu?tigat
nici un prieten, tot asemenea aeesta nu are in lume
niei un dU$man.
Deci, acestea fiind marturisitede toti, ce ar putea
fi mai placut decaL virtutea, mai dezgustatoriu deeM
rautatea Dara mai dreptul vorbind, chiar de am spl)ne
mii de vorne
1
totu$i nid un cuvant nu ar putea
zenm a$a de bine pJaeereace 0 simtim dupa fapta buna,
cum l\>i neplacerea $i intristarea dlipii
c
fapta'. ra, _paniL
ce nu facern l)na din doua. -Numai atunei vom simtl
veninul 9i aroaraciunea raului, cand mai intai yom gusta
dulceata virtutii. Aceaamaraeiuneeste dezgustiHoare.
gretoasa$i de _nesuferit,ceia . ce . nu pot - tagadul nici
ehiar cei cese tavalesc in rale, $inumai cand .rie de-
partam de rautate, simtim eu exactitate .' veninul e1.
Dara pi mic
-uu este' de mirat,
-riB WOP eu .ad!;lf8,fRt
Inca eei- belna-vi,
. pentru'oc'P1acel'e ttecatDa!'c,--il;H, . ..o- -pef'dut A{;l-
intrerupta .. Daraaceasta. previne -,uumaidin
. ,."..eMiear ... kb&wc .. ?S9f99Beq II];
cruri, $i nid decat din natura lucrurilor. Cel ce este '
viI'tuos, acela In adevar ca vietue$te cu placere, acela
in adevar ca este bOgat, aeela in adevar ea este libel'.
Dara daea cineva ar ingadul toate eelelalte virtuti, CR
de pilda: Iibertatea,lipsa de griji, a nu se teme de ni-
meni, a nu banut pe nimeni, iara place rea nu i-ar In-
gMui-o, apoi atunci marturisesc ea chiar mi-ar venl a
ride cu hohot. Fiindea, in adevar,ce alta este placerea,
decat de a se izbavl cineva de griji, de frica, de nemul-
tamire, $i a fi nebiruit de nimeni'? Cine spune-mi; esLe
10-' adevarata p-h'icere $imultami-re '? Colee se zbuciuma,
sezvarcole$te este imboldit de 0 multime de pofte,
$i nid nu mai este stapan pe dansul, sau cel esto
OMILIA 'XXIII
aceste valuri, :;;i sta fn filosofie ca Intr'un
hrn!ln fn>'IClt'l l\.TU e' s'e' J - t . d' .
..... ::u. """".. . r, L mVeaera Ga acest m urma '?
lUbltJlor,. aceasta este particularitateavirtutei a:;;a
c.
a
raulnumm. numeie, il are de placere, fiindca in 'rea-
dansa. Mai de
e".Lv rr:a" mult 0 nebume, decat 0 placere, lara .
s tins;;i aceasta. ,. .' .
;;;i nici dUl?a aceasia
e:;te cuputmta ae a vedea pJacerea, apoI atunci unde
se Dara pentru ca aceia ce vor-
b?SC ? laI!lurit,sa pur:em de fata un exemplu.
C .. s de 0 femele frumoasa culipiciu,
:;;1 pana aJ unga scopul indragostirei lui e1 samana
zm,i.nti1ii, dara s:e a.{uns scopuI,
J a pOIta amamte, DecI, daca el nu simte multa-
mel .1a . fr:cepul - fiinddi. atuncA e mai mult 0 ne-
- ,,?l mel la Ul'rfH1 -:-= .fiindea sfar$e;:;te printr'o lm-
a,. intr8gulul organism - apoi atunci unde va
ga$!, 81 l:lUitamire Nu lnsa sunt ale
:,i?lla meeput. Sl1nt slobode de orice tulbu:-
rflore, cunoi paDa 130 urma.
:;;1 r::
a1
bme Z13, la noi !ii.ci nu cste sfar9it piacerei, bo:
nUllIe noastre nu au mCIO margine, si nici ca se sfat.:.
undevjt toate 'cugetandu-le, iu-
pItJl<?r; mbIm cu adevarat placerea, apoi S8. ne
Cll fapta buna, ca 'astfeJiu sa ne bucuram
de cele prezente :;;i cele viitoare. Carora fi e -
(':1 totl} , d'" .
-' ,. sa !le lDvre n.lclm, prl.G filantro-
pLa Chr;stos, car ma se cade
slava III veCll vecIIor. Amin.
OMILIA ' XXII ,I
eei alearga in locul de pri-
veala . (stadm), totl adeca alearga, dara (numai), '
unnl ]a darul (premiul)" ? (Cap. 9, 24). .
mai sus ca e de mare trebuinta de' a fi
pogoramant ,rata de !11tii, afleca dea fi ingaduitor,
cacI aceasta este perfectlUnea cea mai in,alta, ca el
XXIII
,'mai malt de cat toti .lacea rnai
perfectit..-ne, sau mai bine zis, in trecand-o chiar 'iii pe
aceasta, prin faptulca n'a Juat ajutoare de pre lauce-
nici, ca ceilalti apostoli, 1a . urma '-ial'a$i,s'apdgoPit rnai
, lOS de cat toti, i;li facandu-ni cunoscute dispozitiile fie
caruia, pogorarna,ntul,qupacC),re
apoi Sf: atiuge de mai ell dandu-li a li'ltelege
cit. (;eia ce -se 'petrece' printr-e", de s'ar cii
vine deja perfectiuneaior, totw?i este 0 munca za<iarnica
:;;i fara scop. nu spune aceasta W,murit, Gac:sa nu ra-
'mana insa prin cele mal departe,
accasta se invedereaza. Ciici zicand ca pacatuesc in
'Christos, ca perd pc fratii lor, nu au nici un folos
de perfectiunei, daca la aceasta cuno:;;tinta nu
ii se va adaoga dragostea, iara;:;i da un -exemplu comun,
9i zice :"Au nu ca cei ce alearga jn locul de
priveala (stadiu), toti adeca' alearga, dara(nu-
mai) unul darul (premiul)" '? ___
' nu ea doara numai unul din toti se va rnantui, - sa nu
i'-' d, mult
. bm tc,1)U pre ,cu sta.dm :', sedilJJJ;?-" rn'tut.i, .. _... '
sunt incUImnati, ci numai unuldin toti ia dupre
cum nu e-de ajU-ri.S de a stit de-fatalln upte,cnici 'numaide
unge trupul eu a se--af'llnea --i-l1, htpt-a,-
tot. f;iaici nu-e-de ajuGsnumai de a -crede !?i a se
1upta cum s;ar ll'lti3rppla" cad daca!lU vom alerga astfellu,
pana la sfar:;;itul 'i.tJptei sa nu fi biruiti, ;;i a ne
apropiea de prerniu, nu yom avea nimic mai mult. Ca
daca poate te crezi pe si ne-ti ca e$ti desa var:;;it In euno-
:;;tintii, totu:;;i nici .. odata nu vei fi stapan pe toate, ceia ce "
1""a' od a "'8 z;cn A' <;;:!) Si"l 5lle"'(J"5lt ' j "
UJ...:" .1 v 6 ... 1 -v . J) .,.'-"-' \.AI .i. b""" , , , "-"'-.,AI 'Vv...
apucati ". A$a dal'a inca nu zicand
mai departe arata.;;i modul cum sa apuce.
"lara tot cel ce Se (se lupta), de toate
seinfraneaza" (Vers.25). Darace vasa zica aici "toate(?
Nu de unele sa va departati, zice, iara deaItele nu, sau
inaltele sa pa,cat.uiti, ci sa va stapaniti de imbuibarca.
panteeelui, de desfranare'- ' ;ii de betie, In fine de toato
patimile. Aceasta zice, se petrece in luptele cele,dina- .
far nice, caci nu este slobod, de pilda, celor ce se /lupta, .
ca sa se imbete-in timpul iuptei,nici sacuI'veasca, ca nu
cumva slabeasca puterea, ;;i nici a se indeletnici eu
304 OMILIA XXIII
de altele In ace I timp, d departandu-se de toate, S8. S8
gandeasca numai la lupte. Deci, daca acolo este eu
toate ea numai unul ia eununa, apoi cu atat mai mult
aid, unde cununi sunt unde intrecerea
e maimare. Nu numaiunul este care 5e JllCUl1Uneaza,
do ma.re,tneM loving: !.oate
nelele (', acefl,st.aapostolul
cu oare-care curaj, zicand: aceia adi9a ca sa 1a
cununa stricacioasa, iara noi nestricaciaasa".
"Eu drept aceia alerg, nu ca cum
(Vers. 26). Indemnandu-i cu exemplulluptelor dina':'
fi=.mI, la urma sepune pe dansul la mijloc, care este
mijlocul cel, mai bun de invati'itura, ceia cese vede
faeand pretutindeni. Dara ce va sa ca cum
n' E-u, -zice, am priVirea at:ir1Hili:spre un scop
anumit, iara rlu friziidar $i fara seop,ca vO.i. Caci eu
ce sunteti voi foiositi, daca intrati in capi$tele pagane$ti,
'$i prin 8.ceast;:t a.ratati a$fl,zisa voastraperfectiune?
Cu nimic. Nu inQi, sunt eu; ci toate eele ce fae, Ie
fae pentru mantuirea aproapeluL De a1'at ' deSaVai"$irea
mea, pentru dansul (aproapele) b fac; de sunt eu pogo-
. ramant, pentru dan$ii 0 fae; de covar$esc pe Petru in
aceia ca nu iau nimie dela voi, 0 fae tot pentru eei
deaproape, ca sa nu se scanda!iseze; de ma pogor mai
mult deeat toti, taind t'nprejur1 razandu-mi caplll, tot
pentru 0 facca ' sV.nu-l8,ma,gesc. Aceasta_v-a,_
sa ziea: "nu ca cum n'asi sti".Dara tu, zice, de
ee mananei in eaph?tele idoiilor? spune'mi. rX;sa nu ai
a'mi spime niei 0 eauza
ziee, -nu te va pune inarntea- ' -:lui Dum nezeu , ci
nici de vei manca iti va prisosl. nici de nu vei
manca, ,iti va lipsi" (Cap. 8,8). Ded, ziee, tu alergi
cum s'ar intampla, 9i - fara vr'un folos. Aeeasta In-
samna "ca cum n'asi
.' rna ' lupt,' nu ca cum a$i fi bitand
vazduhul", zice, $i eu aeestea iara$i faeand aluziune la
dan9ii, earii se 1uptau fara seop, ca 9i cum bateau vaz-
duhul. Eu, ziee, am pe cine sa lovesc, . adeea pe. dia-
volul; tuinsa stai
lui. Pan:}. aid el ii cruta spunand acestea. Fiindea
cele de mai ina,inte el i-a atins cu mai multa putere,
OMlLIA XXlll 305
la urma lara;ll rrloaie eertarea, pastrand lovituraeea
mai adanea pe' la finea cuvantului. Aici spune ea ii se
lupta in zadar, iar-a mai ineolo arataea ceia ce fae este.
spreraul capului lor, 9i ca ehiar fara .vatamarea
a-proapelui. nici ii nu vor fi f'ara \rinovatie fndraznind
a face de-aces tea.
"Ci imi- -chinUeSc truput meU$iHstlpun
robiei,ca nu cumvaaltora propoveduind insu'mi
sa rna fac netrebnic" (Vers. ::In. Aici Ii aratape
ca supu$i poftei panteeelui, caruia Iasandu-i franele
slobode, H imbuibeaza sub masca perfectiunei, eeia ce
mai sus jalind zieea: "bucatele pantecelui pari-
tecele bucatelor". Fiindea 1mbuibarea aduee cur-
vie,:;;i chia,r $i idololatriea tot ea 0 a naseut,a,poi apos-
tolul eu drept cuvant ea in multe locuri seatinge eu -
putere de aceasta boa la, ::;i aratand eate a patimit pentru
evanghelie. dupa cele' mai dinajrite""Sptlne
Dupre cum, ziee, am covaf9it cele poroncite, ceia eEl
nu mi se pare a-- fi u:;;or lucru - toate Ie rabdam zice
mai sus - $i acum eu rabd multe nacazuri, ca sa
vietuese cu intelepciune. Dacii pofta $i tiraniea pante-
eelui este greu de supus, totu$i eu Ie nu ma
predau pe mine patimei, ci sufar orice durere numai
ca sa nu fiu tarit de ele. Deei, sa fiU credeti ea eu Ie
fae acestea este.---
9i tiraniea naturei, carese ridic;:l intr;una _
$i voe$te a fi sloboda, insa eu nu- () -
potoiese 9i 0 supuneu multe ostenele sudori.).AGeSIiea--
le splme pentru ca nimeni sanuse ..
jeze in luptelepentru virtute, fiind oarecum eu anevoint;a,
aeeasta. De aeeia zice e1: "Ci imi chimiesc, tru- .
' pul supun robiei". N'a ii'S: 11 nimieesc
sau (dl pedepsesc, - fiindca trupul nu este /
omului- d "ilchinuesc 11 supun robiei", ceia
ce 0 face numai stapanul nu razboinicul, dasealul, '
iara nu dU$manul, pedagogul, iara nu conrupatorul.
"Ca nu cumva altora propoveduind insumisa
rna fac netrebnic". Deci, daca de aeeasta se teme
PaveI,'eare a Invatat atata, 9i se teme dupa ce deja a
-propovedtrtr'Bvanglieliea, a devenit Inger In trup
dat dovada de oa$a de mare ingrijir.ede himeaintreaga,
apoi noi ce sa mai zieem Sa nn va inehipuiti, zice,

306
XXIll
ca daca ati alt0i va este deajuns
mantuirea voastra. Ca daca file, cale am. l?fopoved?lt;
si am invatat ;;i multe altele am facut, ;;1 mea nu .Iml
sunt deajuns tiumai acestea, de nu face neillvmse
8i toate cele ale mele, apoi eu atat rna! m\llt. Voua,
. Dupa aceia trcce la aite.exemp.le, fiupr:
. . n.1F.i.i sus e1 --a, -:vtnbit de' {)Jpostoll.,
. . ...,,, '-'i :'e di1nsu.l tv::"jcf'l a.ll:1VGrbmd de lupte,e
la Vechiu.l
ment. fiindc.a . face vor1?a mal
apoi ;;i indemnul ce II aa este vorbe$te nu.
numai de cele puse deja inaintea m ,?;eneral
toate boalele ce b8.ntueau printre Corm them, Cand
mai sus de luptele dinafarnice, zicea: nu .
iara .aici zice: "Nu voesc ca sa nu VOl, fea'-
tilor" (Cap. 10,1=5)' Aceasta. (} sp,!nea, aratand ca
fnci{ nu erau este,
nu voe;;ti ca ii sa n'o parlnt
n
nOf$trl
sub nor au f()st; toti prmmare -rrecut, f$l
toti prin Moist s'au botezal, In.nor in
si'to1
i
. aceia$i man care au
cat, f$i toti aceia;;;i bautura a,!-
baut, cil beau din pcatra cea.
, v .L ' nl Cl n"
care urma, peal.;ra e!a 11 .1 U JUL
. cei mai multl dmtru danf$ll a bmevOlt Dum-
v''''z'''u''' 0' are de ce spune el acestea Ca sa arate,
.llv '-' - , - . - - v , ffi--
ca precum pe aceia nu i-a folosit eli filil!lC .ca .
vrednicit de un dar atat de mare, tot a;;a carl
s'au inv.edrlicit de botez, ;;i Sau tamele du-
hovnice;;ti, nu vor fi folositi eu mmIC, aa<:a pu vor
dovada de ovieata. vrednica de. ch.arul I?r1mlt. De
;;i pune inaiute tipurile botezulUl a tamelor. Dara ce
va sa zica: toti prin Moisi s:au .. ?
Adeca, dupre cum noi eari Chrlstos m
invierea lui ne-am botezat, aceta s au botezat, Im-
taine. "Ca ne zice,
pentru eel mortl" ,(1 .. Cor .. 1!?, 29), .adeea peI}tru
purile noastl'e .. Tot a;;a ;;1 aceIa m
adec.a vllz.andu-J pe dansul cel trecan? R081e,
au indraznit ;;i ii de a trece prm l!larea. fimdca
dea pune tipul aproape de adevar, c111u vorbe;;te chIar
OMiLIA XX11\ 307
a;;a, ci de tip vorbind face uz de numiri ade-
varate.
Aceasta, deci, este simbol al botezului, iara . cele ce
au urmat dupa trecerea Israelitilor prin marea-
sU!lt ,sin:boleale cinei de .. ,til, de pile a,
mananCl trupul DomnulUl, a.$8.;;1 ace,a mancau mana
iff (lHpJ-e ttl bei 'sangele lui,: 9i .dansii
beau apa din pc:atra,. ;;;i daca cele date lor lucru'ri
vazule pipaite, li se intato$a ca dlihovnice$ti,
nu in urmarea naturei lor, cidupre cbarMl darultii, $i
odam cu trupuL hranea ;;i sutletul, ridicandu-l 1a cre-
dinta. De aceia, nici flU nimic apostoltil pentru
hrana, fiindea era ciudata, nu numai in modul cum Ii
se da, ci $i in natura ei - fiindca era mana - insa cand
de bautura - fiindca era la mijioc numai felul
cum Ii se du, care era apo! a fost nevoie de
construireaunei anumite fraze, Pentru care zicand c<ca
aceia:;;i bautura duhovniceascabeaw) adaoge imedieat:
"Ca-: din peatr?, ?ea. duhovniceasca, care
.1a urn1a. ': jjlara peatra era Cllristos".
El nu vorbe$te,aici .
poate ca izvora$i mai 'nainte de aceasta, ci 0 alta peatra
duhovniceasca a facut atunci toiul ce s'afacut, adeca
Christos, celce pret.utindeni era prezent printre
toate Ie "sa"varf?u Intr'un De aceia t?i
zice e1: "Careu rmA" .. .
Ai vazut Intelepciunea lui . Pavel Cum el arata, pe
Christos ca pe datatorul amandufor acestora $i cum
prm aceasta e1 pune tipuI aproape de realitate sali de
-- adevar ce a dat acelea Israelitilor,zice, a pregatit
$1 masa aceasta; el a fius pe accia prin mare, "?i tot
e1 te-a dus pre tine prin botez; acelora li-a dat mana
in pustie, iara tie ti-a dat trupul sangele sau.
Acestea sunt cele ale daruluisau,dara noi sa ve:':
dem cele ceurmeaza dupa aceasta, sa judecarn
daca a crutat pre cei ce s'au aratat nevrednici de acel
dar. Insa nu vei avea ce spune. De aceia a $i zis: "Ci
nu intru cei mai multi dintru rla,nsij a binevoit
Dumnezeu" , de:;;i i-a cinstit cu 0 cinstp-. Dara ..
o asemenea cinste eu nimic nu i-a folosit, devreme .ce
ceimai multi s'au perdut. $i eu toate acestea toti s'au
perdut, insa ea sa nuse paraca el proroC8$te ;;i aces-
308 OMILIA XXIII
tora 0 perdere totala, zice numai ca "cei mai. multi".
De Israelitii erau nespus de multi, multimea
lor Cli nimicnu i-a folosit. toate cele ce a facut cu
er3A\ dov:arja,cea. )nat pipail:'i, Jut
zeu pentru rnsa aceasca. eli nirnie nu i-au folosit;
pentfucil nici celecUVi3uitG In sehimr.ml
acelei dragoste. 'Fiindca cei mai multi flU creriea,u
vintelor celor pentru Gheena; canefiind de fata $i ne-
vatandu-S8, apoi li dovede$te din faptele petrecute deja,
ca pre ceice pacatuesc,chiar de
se aratade mii de ori bine-facatoral lor. zice,
nu credeti cele viitoare, cel putin pe cele trecute
nu pute!i sa nu Ie credeti. Caci judecati voi singuri
in cate feluri a bine-facut ell dansii: 'i-a izbavit de
robiea .' ceadin Egipet, marea RO:;;ie a facut--o .
picioarelor lor, Ii-a scoborit mana din coriu, din funduI
pamantului a izvorit izvoare de apa cu totu} straine
paradoxe, pretutindeni sla de fata $i faeea mlnuni prin-
tore dan$ii, $i din toate partile ii apara. Insa,fiindca ii
nimic vrednic deacest dar n'au aratat, nui_a crutat
de loc, ci pre toti i-a nimicit. "Pentruca au cazut
in pustie" zice, voind a invedera prin aceste, vorbe
perderea lor cea fara de veste,' cum pedepsele $f
osandele trimise asupra lor dela Dumnezeu, ca n'au
izhlltit in premiilor ce liste,!) Innainte. Fi-
iridca, toate acestea Ie-a fa("Zjt u dansii 11U in 1)ttrnan
w
tul fagaduintei,ci departe Inult de acea tara, de aceI'a
$i pedeapsa ce dat a fost indoita, pe deoparte
ca nn Ii-a ingaduit de a vedea pamantul acelei tari,
care Ii fusese fagiiduit, iara pe dealtaca i-a
depsit greu. Dara, zicitu,' ce au a faceacesl:ea ou n(11'-
Au a face mult, pentru care a $i adaos: acestea
pilde s'au fa cut noua It (Vers. 6). Deci, precum'da:..
rurile sunt pilde, adeca tipori, forme, modele, tot
$i pedepsele sunt tipuri; dupre cum botezul $irrHis<;l.
cea sfinta (cina cea de taina) au fost pretnchipuite prin'
rnarea HO:;;ie $i prin mana cea dinpustje, ;'$i'
prin celede dupa aceasta, fiindca se vor pedepsl.: toti
cei nevrednici de darul capatat. Cu aJte cuvinte: :to,a,te
acelea preziceau eu mare glas ca sa ne facemmai .i,nn
telepti prin exemplele acelora. Pentru care a
)lea sa nu fim noi poftitori de raJe,
OMILIA XXIII
309
aceia au poftit". Deci. dupre cun) in binefaceri au
tipurile.$i urmat adevaruI, tot va urma
$1. Ill. pedepse. Al vazut cum el dovede:;;te ca nu numai
'VO!'i1 cei ... cfu;itigat, ei fllca,
c!'uar mal grozav deeat aC?1a" Cauaca unul este tip,
1 f;Rte'- ;n1at lncape indooah1cil
mare fi pedepse, dupre cum metre
este $I,mdarurI.
Dara tu gande$te-te de cine se atinge apostolul mai
intai; de cei ce mancau in cape$tele idolilor, caci spu-
nand "ca sa nu fim noi poftitori de rale" ceiace
dealtfeliu este 0 zicere generala, la urma adaoO'e
faptele cele rale in particular, aratand ea din
pacate se face dintr'o pofta rea, mai fnta,j 8.,ceast;;1 0
pune inainte: "Nici slujitori idolilor sa va faceti,
pre cum unii dintru scriS
poporul de a mancatsi a baut. si s'it
sculat de a jucat" (Vers. 7). Ai'auzit cum la
nume$te$i idololatori? Aid insa el numai cat vorbeste
ictra mai departe Mar in tiT arata si
pentru care ii alergau la aeele ospete, adeca gastrimar-
ghiea, sau imbuibarea pantecelui. De aceia zicand: "ca
sa nu fim noi poftitori de rale adaogand iuea:
"oici slnjitori idolilor sa va facetf", la arma pune
$i eauza acestei nelegiuiri, carenu este alta decat la-
corniea nebuna dupa man care. zice, popoful
de a-mancat a bautrt, oupa CCl.I_ej:mln:J fji sfl},!,-
itut acelei nelegiuiri, ca ,,-s'a. . sculat .. de .. a j!lcat" ,
Precum acela, zice,din imbuibarea pantecelui iw cazut
in idololatrie, $i voi sa va temeti ca nu cumva din
ceia ceo sunteti sa cadeti in pacab). - -
.. Al vazut cum a dovedit ca aeei zi$i desa var- '
erau mai nedesavar$iti decat ceilalti pe eari li bat-
Jocoreau? Aeeia piicatueau nu numai prin faptul ca nu
erau ingaduitori cu ci $i pentru ca pe uniia Ii
sa in, iara pealtii
prIll lp1bUloarea pantecelUl. A$a dara perderea ace lora
88t8; soc<;.>tita ca pedeapsLa faptelor lor, iara, pe
nU-llq.sa de a raporta aiurea pretexlul pacatului lor
c.i Ii al:ata pentr:.u paeatul lor, in acela$i
timp $1 pentru vatamarea adusa altora. ..
310 OMILIA XXIIl
"Niei sa eurvim, preeum unii dintre dansii
au eurvit" (Vers. 8). Dara de ce oare mai
de curvie, pe cat-it vreme a vorbit atatea mai 1n-
nainte de ea ObiE;lnuinta lui Pavel este pururea, Ca
' atuncicand de pacate mulie, sa iepuna in
orqin<>.E, lor, 9ifiecare din ",Je &!i stea de fata.>,
teD;
0J..t0.. 1.\I\J, t.,iC;La. v a a.::; Ll U\,)L;. J.\.J0U - 1l.c"
clnd la fiecare din pacatele facute de Israiliti Ii amintea
de vitelul de aur ce-1 aveau inpustie,;;;i..astfeliu punea
la mijloc pacatul aeela. Aeeasta 0 face $i Pavel aici
amintindu-li $i de eurvie la un loc eu eelelalte, $i fnva-
t;andu-i cil. $i acest rau tot de acolo sa adeea din
gastrimarghie. De aceia a $i adaos: "Niei sa eurvim
preeum au curvit unH dintre au eazut
intr'o (singura) zi dowlzeci trci de mii". $i
de ee oare n'a pus aici' $L pedeapsa cea pentru idolola-
Sau fiindca , era lovederat $1 Ja,muril,sGtLlca 0
pedeapsii atat de grozav:'i nua fost at unci, ea eea de'
pe timpul lui Balaam, 'eand s'au 1n Beelfegor 1)
nu numai barbaW Madiamiti, ci femeiile lor purtate
in triumf, ca eele ce tirise pe Israiliti in desfranari
Infrieo98Je, dupa statuI lui Balaam. Cum di acel sfat
vie!ean a fost al lui Balaam, aeeasta 0 1n-
Moisi dupa aceasta, spunand astfel cam pe ta sfar-
$itul cartii Numerilor: pre Balaam feeiorul lui
Beor I-au omorit in razboiul eu Madiam. im-
preuna eu ranitii lor... au luat toata prada
lor. s'a manieat Moisi pre eei niai mari ai
. .. a zis: pentru ee ati peins vii
pre femei? eli aeestea au fost flilor lui IsraiI,
dupa euvantul lui Balaam, ca sa parasasea $i
calce euvantul Domnului pentru Fegor" (Nurneri,
,31, 8. 12. 14. 15. 16).
"Nici sa ispitim pre Christos, preeum
unii dintre au ispitit, :;;i de au murit((
(Vers. 9). Prin aeest pasaj iara$i face aluziune la un
aU pacat, pe care-l$i pune cam pe Ja sfar$it, invino-
vatindu-i di se luptau pentru scmne :;;i minuni, fiindca
1) Nota. A se vedea cartea Numerilor, cap 31, Hi.
OMILIA XXIII 311

din cauza ispitelut' se zieand printre dan;;ii:
-cand vor venl oare cele bune cand' De aceia
$i adaoge pentru aceasta indreptandu-i $1 infricosandu-i:
"Nieisa -eartiti, zice, preeum unii' dintre . dansii
au cartit, :;;1 s'au perdut dcperzatorul" (Vel's. :lln.
Fiindca ceiace se C!::lre. nu este !l'lmai de' 3, nj.tir!.l
; 91.
cu barbatlc en wata 111 latarrn rea. liaGi acc;ast,a este
. adevarata cununa, care daca n'ar fi, apol atunci cea
mai mare pedeapsa ar i'ntovara:;;l pe eei ce eu nevoie
fntimpina ispitele $i nacazurile. Deaceia $i apDstnjii
fiind batuti se bucurau, de aceia $i Pavel se bucura
lntru ispite.
"$i aeeste pilde toate s'au intamplat 8ooe101'8o,
$i s'au seris spre a noastra Invat[itura, la carj
veaeurilor au ajuns" (Vers. 11). lara:;;i
infrico$a7..a vorbind de sfar$it, pregate$te auditorul de
a$tepta Cum
ca" :: Zlce, ... f11n eel(=; SpUS6,
PEWa chiar :;;i eelor ce n u ered In gheena, In5a ca aeea
-pedeapsa vaft mai grea, apoi aceasta se invedereaza
prin binefacerile celemultef.leeare ne-amhucurat,a
ca.ror tipuri au fost cele dinlegeaveche.. Oa claca .este ,
superioritate in daruri j de sigur 123. va fi in pedepse.
De aeeia Ie a $i numit tipuri, care zice -ca, pentru noi
s'au seris, Ie-a amintit la sfar$it, sa ni aminteasca
de veaeurilor.Caci pedepseJe de acolo BU vorfi
ca cele de aiei, care se $1 sfaI'$ese tot aici, ci vor fi V8$-
nice. Preeum pedepsele de aid se in vieata
prezenta, tot cele de acoio vor ramanea pentru
vecie. Cand el spune veaeurilor" nimic
aU nu ziee, deeat ca sta defata judecata eea infrico;;aUi.
"Pentru aeeia eelui ce i se pare ea sta, sa
ia aminte ea sa nu eata" (Vers. 12). Aid iara$i
doboara trufiea eelor ee '$i inchipuiau lueruri mari de
lor. Ca daca cei ce s'au bueurat de atatea bine-
faceri, inca au patimit in a:;;a fel, uniia pentru ca au
ispitit, iara altii numai pentru ca au eartit au fast pe-
depsiti, :;;i nici rnultimea lor n'a putut imblanzi po Durri-
nezeu, nici altceva, apoi CIJ s;t[l,t. mai mult vom pa-
tim! nOi, daca nu vom fi eu bagare de sama $i nu yom
prjveghea._$i bine a zis: "celui ce i se pare ea sta",
312 OMILIA XXIII
fiindca a se incliraja cine va, $i a se inerede in sine, nu
va sa Zlea a sta, dupre cum trebuie a sta, dici un
astfeliu de om iute va eadea. Chiar :;;i aceia, daeanu
s'ar fi incfc9:?Ut lstr'ap:;;ii, daca :n'ar fi cugetat jueFljri
mad de ci . ar fi fost umniti, n'.arfi .piHhnit aUitea.
De imde se vede apr,iea,t, (i3, il.1.ai eu sarnamfmdrie'a, f?i
tr(:l,nCl:'i.viea dtn care izYora.ste gastrimarghiea, Bunt
iDeeputurile tuturor raIelOl'. , Astfeliu ea ehiar deai stat,
paze:;;te:..tesa nu cazi, A sm aid, (lU esle ' eu pu-
tinta de a sta eu adevarat, paDa ee nu ne izbavim de
valurile yietei prezente $i pana, ee nu vom plut! spre
limanuleel fericit.
1) Deci, nu cugeta la lueruri mad fiindca stai, ei
paze$te-te de cadere, Ca daea Pavel, eel mai vanjos deeat
toti, :;;i inca se temea, . eu atat rnai mult trebuie a lie
teme noi. Apostolul zieea: ),eelui ee i se pare eli
sta, sa ia aminte ea sa nu eaza\ dara noi nid
acpasta nu putem ziee, fiind cum s'ar zice, eu totii di-
zuti i;>i intin::;;i pc pamant. De cine oare sa spun De ra-
pitot'iul care avutulaltuia pe fiece zi'( Dara
acela se gase$te ca un cadra vru mare cazut pe pamant.
De curvariu Dara $i aeela s'a aruncat la pamant. De
betiv Dara $i acela sta trantit jos. :;;i inca nici nu $tie
dad este jos pe pamant. Aslfeliu ca nu este timp de
aceasta vorbii,ci de aeea profetidi, ca"re JuqeFor;
"Au doara c.Lee .cade, nu seseoala" Oeremh:\
8, 4) - cae"'; totist(1n jos pe pamant, $i nu voese sa
se scoale. Astfeliu ea--indemnarea 'Be ni se face de
apostol, nu este , pentru ca sa UtI cadem,ci pentru ea
cei s::t"'Se"'poata sC'ultf.
Deci, iubitilor, sa ne sculam, fie chiar $i mai tarziu,
sa ne sculam, :;;i sa stamdrepti cu barbaiie. Pam'i cand
yom sta la pamant Pana eand ne vom imbata, ametin-
du-ne eu pofta cea multa de cele pamante$ti Este potrivit
astazi de a zice ell Proroeul: "Catra cine voiu grai,
rna voiu marturisi, rna va auzi" (Ibid. 6, to)
a$a suntem de surzi eu totii pentru fapta buna!\'ii
tura morala, $i din aceasta cauza suntem incarcati de
1) Partea morala.Despre aceia, ea cei ee stau si( nu se In-
creaza muH tntr'anl?ii, I?i nici eei ce cad sa nu se ' descurajeze, de
vreme ee tntoareerea lor catra virtute este cu tnlesnire foli de multe
feluri. (Veron). '
OMILIA XXIII 313
multe rale. daca am putca vedea sufietele dez1mtcate
goale, dupre cum se petreee in tabara dupa ineetarea
jncaerarei, cand se pot vedea atat ceimorti cat cei
ri:\..nitL tot 8.$a am pute.<'), veqf'a no). pre cei din biscrica.
De aeeia ma rog l?i va lndemnde a ne intinde manile
unlit aituia, 9i' sa ne sculam, cMi 9i eu suntunuldintre
cei taniti si care se roaga de Dune dOctoriile De
rane. Insa; iubiiilor, nu vadescqrajatl 'pentrJlaeeasta,
cad de $i ranele sunt adanei, totu$i nu sunt nevindeca-
bile. Doctorul nostru este a$a feliu, c.;i, numai de am
simti durerile ranelor, sau ehiar de am ajunge la raul
eel mai de pe urma, multe cai ni desehide pentru man-
tuirea noastra. De vei ierta bunaoara aproapelui
lele lui, se vor ierta $i tie "De veti ierta
i.ice, lor, ietta-va voua
Tatal vostrli eel eerese" (Math. 6, 14). De daj elei-
mosina,t,i se vor ierta pacatele, dupre cum ziee:
eatele tale eu milostenie le (' (Daniii
4, 24), :;;1 de te vei ruga eu caldura, te vei . bueura de
iertare, iara aceasta ni-o arata aeea _\!aduva din evan-
ghelie, care prin necontenita sa staruinta, a induplecat
- pe-acel judeeator nemilostiv. De vei-spune in gura mare
pacatele tale, vei avea mangaere. ' "Spune, zice, tu
eel int' i paeateie tale,easa te indreptezi." (1saia,
43, 26). Daea e$ti mahnit pentru ea Ie-at facut, $i aeeasta-ti
va fi ca 0 puternica doetorie. dupre cum zice: ,,$i am
intors fata mea-dela el, zice, a
umblat suparat 2e caile. sale. Caile' lui. Ie-am
vazut ' l'am t2'unadUlt pre ef"(Ibid, 51, i 7. 18). De
ai patimit vr'un rau $i l'ai rabdat cu b<'irb<'itie, vei
seapa de toate cele suparacioase. Aceasta 0 zicea:;;i
Abraam catra acel bogat, ea Lazar a primit dela dansul
cele rale, iara acolo se mangae. De vei milui pe vaduva,
se vor spala paeatele tale, dupre cum zice: "Judeeati
saraeului, faeeti dreptate vaduvei, . . . de
vor fi paeatele voastre ca mohoraeiunea, ca
zapada Ie voiu albi" (Ibid. t, 17. 18), adeea nu va
lasa sa mai vada nici macar semnele Tanelol'. Chiar
de am ajunge la fundul rautatilor, in care cazus_Bacel
tanar perdut, care cheltuind averea parintasca ajunsese
de a manca ro:;;cove la un 10c cu porcii ce-i pa:;;tea,
314 OMlLIA XXIll
-------- - ----- ---
dacii ne yom pociH, ne yom mantu! numai decat.
Ghiar de am datora mii de taianti, insa yom cadea
inaintea lui, nu yom fi cu invidie rautate, toate ni
se VOl' Chiar de am rataci pe acol0 pe unde se
oalea cea ra,ta,cita, de .acol0 ne vomre!'ntoarce,
numalde yom vol, iubitilor, fiinuca Dumuzeu este fi-
.!ftntl"'op. i :f; e1 ::-;!a -rUiJ:q,;;,i "nit Sf .l;,j,-nd.-,;cJ (;6 -datora
Hlii n:pD3,i. cAt ae:J.zlJt _ iI{aio:tea lui, dupre cum-
s'a multamit cu singura inioarcerea inapoi 'a fiului
ratacitcare cheltuise averile parinte$ti. Cl..lgetand, deci,
Ja manmea fllantl'opiei lui, sa-l facem de a ni fi miiostiv .
"Sa. intimpinam fata lui intru marturi--
94, ?), ca nu cumva plec.and de aid neindrep-
tatltl, sa suferIm pedeapsa cea mai de pe urma. Daca
in vieata aceasta yom (;trata OCtrecar e sirguinta fie chiar
c80tde foarte mult., iara de nu yom
0 grija, $i vom p
1
ec8 .. de aid fara, sa fim buni,
apOl chl8r de ne-am poca.! acolo-'cat de mult, eu
- nimic I!e folos1., lupta in iiInp
CG t? gas3:llnauntrnl valuri1or, laranutoGQ1ai dupif ce
s'a lspra . . S8, teboee$ti fara
nici un folos, dupre cum facea, acel bogat din evan-
gl1elie, plangand bocindu-se In zadar $i tara folos
fiindca timplli in care trebuia' safaca acestea;-ei -ll:
euse cuvedel'ea. Nu nurnai aceia, ci inea E,li :::;UUf.
multi hogati ea da.nsul, cari nu voesc a disoretui banii.
iara fn. locul banului dispretuesc sl1fietul, de cari mi-a
venit a rna minllna,cand mai eu sarna fac multa yorba
despre mila lui Dumnezeu, iara ii se explln pe
la ct:1e ,mai mari into,cmai ca
mam al lor, eruta de loc slltietuJ.
. . 12eci, sa ne j,ncam., nu ne jucam $i
Il!Cl sa ue arnaglm smgurl pe nOt; cerand ca Dumnezeu
sa ne miluiasca pre noi, iara noi sa preferam inaintea
acestei mili banii, fmbuibarea toate eelelalte raulati.
Daca cineva ar dain judecata ta pe un altul, acuzandu-l
zice,v urmand a pedel?sele cele mai grozave $i
fimd stapan de a departa cu putme parale acea hotarire
Ii dai timp de gandire, iara el ar prefera mai de grab s:'i
moara decat sa dea ceva din avutul sau, de sigur ca n'ai
spune ca el este vrednic de vre-o mila sau iertare. Aceasta
judec-o pentru tine. Caci noi acela;;i lucru f1 facem,
de vreme ce dispretuim man.tuirea noastra crutam'
OMILlA XXlll 315

baniL Apoi atunci cum de pretinz;i ca Dumnezeu sa te
crute pre tine, tu preferand banii ina-
intea sufietullli De aceia eu mult rna minunez, cat de
mare este farmecul ce se ascunde in bani, sau mai bine
zis, nU3JiJ.ta in bani pe .maialesip_ sufletele CelOf _
amagiti. Caci iubitilor" sunt ;;i de aceia cari lsi rid mult
deaceasta in,?e18.ciutHo. Dal'fi C{; oate ); ). ila,ni c).tat-
de mare In cat sti y:I ooata '? Oarp. rm cste ne,-
insufietita materia lor nueste sLricacioasa '? Oare nu
esto pertida $i de multe od necinstiUi ca$tigarea lor '?
Nu este incarcata.de fdca de primejdii'? Nu este plina
de omoruri $i de vielenii Nu este intovara;;ita dedw;;-
manie $i ura'? Nu esle de trandavie f;li de
cea mai mare rautate'? N u este pamant $i cenu;;e'? Deci,
ce nebunie este aceasta'? ce boala '?
Dara, zid tu, nu trebuie numai a acuzapl'e cei
ce sufiir de aceast2. boala, ci de a doborl dragostea
lor de bani. Dara cum yom putea sa 0 doborim alt-
sa arata.m ca UD. l.ueru pr.i-
, mejdlOS "1"nffirc..at GU -toate raleIe t lJara nlCl nu es(.e
toemai w;or de a cODvinge pc cclce cste indd1gostit
lucrul'i eopilar-e$ti. Oeci, trebuie a-i pune in fat a
alta frumuseta. $i fiindcao frumuseta netrupeasca nu
poate vedea, fUnd lnc80 bolnav, apoi 1i vom ar8.ta 0 fru-
museta trupeasca vom zice :cugetB .. !a livezilecele
fI'umoase si ia fiorile din ele mai lneantatoareca orice-
aur arglnt, mai mai straiucite ca Loate
pietrele prelioase; gande$te-te la apele cdo disJane Etrans-
p.arente) ale 1a acele parae. care
untdetemnul CUl'g fam sgom:}t; apOl-dela--pamant Pl-
dica-ti ochii la ceriu ;;;;i prive9te frumuseta soarelui, po-
doaba lunei stralucirea steleJor. :;;i ce are a face.
zici tu, ca doara noi nu Ie intrebuintam precurn intre-
buintam banii. Si cu toate acestea Ie intrebuintarn mai
mult e!liar decat' banH, intru cat nevoea de dansele e
mai simtita folosinta lor e cu mult mai siguriL Ca
nici nu te temi, ca nu eumva sa ti Ie iee cineva;;i sa
pIece cu ele, dupre cllm se petrece cu banii, ci iti este
slobod de a te folos! de dansele intr'una, 9i aces tea fiita
ca tll sa te de putin. Acurn fnsa cand
tu te bacuri de dansele impreuna eu altii, iti pare rau,
fiindca nu le'stapane$ti numai tu, ca cum stapane
9
t.i
atunci mi se pare ca tu Jiu iube:;;ti alat de mult banii,
pre cat lacomiea de bani, nic.i banii nu
316 OMILlA XXlll
i-ai iubI, daea ar fi Yorba' ca sa fie ai tuturor. dara
fiindea am gasit pe iubita - voiese sa zie lacomiea -
apoi hai sa-ti arat cum te aeeasta iubita a ta
cum te dispretuie$te, cate sabii ascute contra ta,cate
prapastii iti sapa, . eate curse ftitntinde$icil,teprimej-
ali iti macar astfeliu sa $t.:rigi dJ'agostca
dB ' ea-, '. - , ' , . "
Deci; de unde se poate acest rau De acolo,
d se vede petreeandu-se pe drull1uri, pe mare, in ee-
tati, in tribunale; fiindca lacomiea a umplut marea
de slnge, de mlJIte ori a 101r'uo mod nelegiuit
pana $1 sabjjle judecatorilor; tot ea inarmeaza pre eei
ce paodese noaptea $i ziua pe treeatori la drumul mare,
ea a facut ca sa nu semai cunoasca natura, caci a io-
tradus uciderea de tam, uciderea de mama, $i infine,
toate raleledin vieata ea Ie-a introdus; De aceia Pavel
o nume$te radacina tutulor raielor. Laeomiea aduee pe
adoratorii e1 Intr'o stare cu mult maiproasta deeM cei
ce lucreaz,l in mioele metalice. Dupre cum, aceia Intr'una
muncesc din greu in intuneric, inchh;ii :;;;i legati, tor a98,
$i lacomii sapand In pe$terile iubirei de argint, $i ne-
a vand nici-o de undeva, i$i atrag osanda automat,
cetluindu-se singuri pe sine cu lanturi nede?-Iegate. Cei
condamnati de a mund in minele metalice, cel putin
cand sara se odihnese dedl,lreri $i munci, pJLciiJl!L
lacomii $i ziua $i noaptea sapa intr'una $i -sCormolesc
aeele metal uri rale. Cei dintai au 0 masura hoUirata in
acea lucrare din' greu, pe cand ce;;ti din urma nu cu-
nose nici-o -masu'ra, ci .. inca cu cat sapa mai mult, cu
ataJrnai muIUi pOtla dIfw i\6TIjf -WD'iVC
Dara daca acera sunt Sl Iti la munca grozava, apoi iata
ca ce:;;ti din urma de buna voea lor $1 nesiliti de ni-
meni, nid macar nu pot a se izbavi de aeeasta boala
rea, ba chiar nici nu pot a 0 uri, ci dupre cum porcul se
tavale:;;te in mocirla; a$a $i aC8$tiia tavalindu-se inpu-
toarea iubirei de argint, sunt multamiti:;;i incantati, pa-
timind mai grozave munci decat condamnatii aceia.Cum
ca ii sunt 10 raIe, asculta cele ale acelora $i vei $tl .;;i
ale acestora: Deci, se spune ca acel pamaont aurit
are crapaturi :;;i gaure in aeele pe$teri intunecoase, ca
criminalistul condamQat acolo la munci iacu dansul
cazmaua, in acela:;;i timp $i lampa, impreuna cu ulcio-
ra$uldin picureaza in lampa unt-de-Iemn, din cauza
OMILIA XXili 317
intunericului ee es1eacolo, $i numai a:;;a intra inal!Dtru,
dupre cumarp spus. Dupa. timpulil.
la mancare, lara cl nn $tIe tlmpuL dIll cauza mtuneI'l- ,
cuIui, aoot temnicerul b8,te de sus ell putere in
pereiiipo$terei, $iastfeliuprintroncanituraaceea$i prin
glas,-:.Llu,i,.d.a ce
s'.i:l. ca va cutremuratl accstea '?
.,' . Eibine, sa yeO-em dad J)U , cum'la filarghirii (iu-
bitorii de argint) patimcse Inca ' $i mai groZave. Gaci $i
ace$tlia all urI' tcmnicer greoiu, voili sa zie filarghiriea-
$i eu atat mai greoiu, ell cat impreuna eu trupul este
leO'at $i sufletul. intunericul de aici este inca mai In-
frico$at, fiindca nu este intunerie simtit, ei se iamisl8$te
inauntrul lor $i ori Incotro s'ar duce, ii n poarta pre-
tutindeni cu A$a dara oehiul lor eel suietesc s'a
stins cu De aceia Ii jaJe:;;te mai
mult decM p.e.JD..ti, ,zicand: "Deci, da,ca ,hW.1iUa_c_are.
este intru tine este intuneric, dara intunericul
, eu cat mai rnuIt" (Math. 6, 23) Aeeiacel putin poarta
Cli 0 lampa care Illmineaza, pe cand a6e$tiia
lipsiti pana .$i. de djn
pe fiecare Zl m mn $1 mll de Cel osanchtl la"
muncile ace lea, de lndatar ce sose$te noaptea se odihnesc,
iotrand:;;;i dao:;;ii in lini$tea a celorneoorociti-
vojesca. $pune noaptea,- in timp ce,l.komiea aduce$i
aceasta nenorocil'e I) filarghirilor, fiindca ii noaptea
se ingdjesc f$i se framanta de Inuocile cele mai
m,ra ca cibeva sa-j MupdIe
d
de aid SllOt.
de acest feliul. dara cele de acolo carecuvant. Je poate
ROFROZQP;?? 6 CR'o SUffgRP? postjpse Rcole rillEi' ai fOG;
dintii cariscra$nese, legaturile celk nedezlegate, vier-
, mele cel neadormit, intunericul eel mai dinafara, ralele,
infine, care nici odatanu VOl' mai a yea sfar$lt
Sa ne temem, iubitilor, sa ne de
atator rale l?i pedepse, sa ne temem de, aeea nebume
nesfar$ita, de acea primejdie a mantuirei noastre. Fiindea.
nl.! se poate in aceJa$i timp de a iilbi :;;i argintul su':'
fletul. Sa aflam deci ca banii sllnt painant :;;i cenu$ll,
ca ne. parasesc dind n()i plec!iin . bine
zis, ne parasese de multe orl chIar .'. mal mamte
1) Notti; Si aici segase!7te elinismul de care s'a vorbH in No,ta
del a Omilia XX, pag. 265 :,w,l i] "'po:;oxwos 'tOY
At}J-OWJ, = aceastti nenorocire aduce lacomiea. '
318 OMILIA XXIII
plecarea noastra de aici, ne vatama :;;i in privinta
ce10r viitoare, ca $i in vieata prezenta. Fiindca $i rnai
inainte de gheena, $i mai inainte de aceIe pedepse, chiar
aid pe pamant nelnconjoara de 0 multime de lupte $i
de certe pe care Ie atita h'icomiea. Nimic nu este a:;;a
ue dizboinic tllarghit'iea, Dirnie nu fad:! pc dnevi;l, '
.
racilor, $i atunci inca mai muit lizadara$te saraciea lor.
De se vr'un sarac iubitoriu de argint. apoi atuoci
-acela este filarghir nu atata II..!. baoi, pe cat in saracie
in foamete, fiindca el nucauta a se buCurain lini:;;te
de cele eu eumpatare, ci $i pantecele il are indreptat
spre foamete, $i trupul :;;i-l pedepse:;;te eu golatatea :;;i
ell frigul,:;;i pretutindeni se infato9Uza mai nenorocit
deciH cei legati de prin temniti; pururea pJange $i se
vaeta, ca $i cum ar fi mai tidi.los deeat toti oamenii,
chiar de ar a vea. Inainte..'l. ochilor Iui mii de saraci.
Acesta daca se duce io piata caplita mii de gbiontllri,
de, se duee la. .,bae-::-sau 1a ieatruae.asemenea, :;;i nu numai
' delapf'iviLori, -ci:;;iueia cei de pe !::icena. (:auo mai ales
vede ' tnulte din ' acele fcrnci pcdutc' str-alucind deaurul
de pe ele. Acesta cand caJator6$te pe mare, gandindu-se
la acele corabii incapatoarc de mii de oameni , la mar-
furile din eIe cum :;;i la negustorilor, se crede
ca nid nu de suparare; de ci:iJatore$te pe pa-
mant, apoi gm.dIndu-:3 la tarinele dinaintea sa, la ma-
halalele targurilor, ia. hanuri1e . de acoIo, la baHe ee se
vad, cum la veniturile acestora, se crede pe dansul
a fi mort; de-1 vei observa "Cand se giise$te acasii 1a
dansul, vei vedea cum singur. e1 redeschide
ce a fast capatat in care inca mai mult iivatama
sufietul, $io singura mangaere vede 1a toate ralele ce-l
muncesc, adeci:i moartea $i scaparea lui de aiei. Aeeasta
nu 0 patime$te numai eel sarac, ci $i cel bogat, care
este atras de aceasta boala, $i inca cu atat mai mult
decat eel sarae, eu cat aceasta tiranie la el se vede inca
mai aprinsa, betiea inca mai mare. De aceia sa $i
crede pe dansul mai saracdecat toti saracii, $i chiar
ea este mai sarae, fiindca saraciea $i bogatie-a. nu se
judeca dupa masura lor, ci d-upa--dispezijieamcare ga-
se$te eel stapa.nit de cJe. Fiindca in (l,devar, aeela este
mat sarae decat toti, care ve$nic dore$te mai . mult, $i
care nici odata nu poate stinge aceasta pofta
OMILIA ,\,\IV 319
--.
Pentru toate aces tea , iubitilor. sa fugim de filar-
ghirie, care face pe om &irae, care conrupe sufietul,
care este prietena gheeoii, dU$mana imparatiei cerurilor,
mama tuturor ralelor la un lac, $i sa dispretuim banii
sa ' ne viete,i
L.arora ne ca eli topl sa ne mVi' eumcHn,prm cnarul '
,,;,i ftlantropiea Dom.nului nostru Esus Chr1Rte;<,o
se CBde sla va in vccii veciior. Amin.
OM ILIA XXIV
"lspita pre voi nu v'a ajuns, fara numai
orneneasca. lara credincios este Dunmezeu, care
nu va lasa prevoi sa va ispWti mai ;rnult decat
puteti, ci impreuna eli ispita va face
casa 'puteti voi sufed" (Cap. 10, 13).
" C ulls, po:ves!:in\l @KarHI'l8-
din vechime,$i i-1:C plis in mare nd ." eel)) j
ce i se pare ca sUi, sa ia aminte ca sa nu cada(( -'
de vreme ce aveau muire iSDite. de carp. Bra.n deseori
nartuiti, dupre cum $i zice": ,;ca intru neputinta,
intru frica si cutremur mare am venit 13. voi":-":'
apo! ea sa zica: de ce ne infrico$ezi $1 ne sperii t
-(3acIlfu-"-samem- lloara---cutDtot nepregatiti de aceste
rale; fiindca am fost alungati $i persecutati, $i de multe
ori am suferit primejdU mari - .iata ca doborandu-li
iara$i trufiea. ziee: "ispita pre voi nu v'a ajuns,
. lara numai omeneasca," adeca mica, scu rtii , eum-
patata. Cand vorbe$te de cev3: omenesc,e1inteIege ceva
mic, ca acolo uode zice: "omeneste graiescvoua,
pentru neputinta trupului vostru" (Rom. 6, 19),
Deci, nu cugetati lucruri mari, zice, ca ati ocolit pri-
mejdiile; fiindca niei odata n'ati cunoscut 0 primej-
die moarte amenint;ind, $i niei vre-o primejdip.
de omoi' stand asupra capului vostru, ccia ce zieea $i
Ebreilor: "Oa incan'ati statut p<ina la s:lnge
potriva (Ebr. 12, 4). Apoi
320 OMILIA XXIV
dupa ee a eum Ii Ii
ridiea impreuna cu convingerea ca ii trebuie sa fie eu
eumpatare, zieand: "credincios este Dumnezeu,
Care n11 va lasa pre vol sa va ispititi mai 111Ult
decat puteti". A;;a dara sunt ispite, pe care eineVB,
nule poate suferL $i care suntJ Toate, Qun'ls'ar zke; _
fiindca putintade s.lel'nvinge stain lui lJUJJl -
nezeu, pe care II putern prin vointa noa-
stra. De aceiaea sa afti sa vezi, canu numai pe aeeie
ispite care eovar.;;ese puterile noastre, dara nici ehiar
pe eele nu este ell putinta de a Ie ra,bds, eli
fara de ajutorul de sus, a adaos: "ci impreuna
eu ispita va face:;;i sfar:;;itul, ea sa 0 puteti voi
suJerl" . . Niei cbiar ispitele eele eumpatate, ziee, nu Ie
putem ell propriele noastre puteri, ci aici
avem nevoie de ajutorul lui, ca sa putem seapa, mai
inainte de a seapasa putem rabdit. Gici numai el dii
omului rabdare, in aeela;i timp adaoge -$i 0 gra..bQica
sciipare, a;;a eli prin aeeasta is pita devine de
purtab). Aceasta 0 da a se inteiege eand ziee:" va face
:;;i sfar:;;itul, ca sa 0 putcti voi $i in fiue
totul acorda Jui Dumnezeu. .
"Pentru aceia, iubitii mei, fugiti de slujirea
-idolilor" (Vel's. -14). Iara:;;i Ii dezmiearda eu
lntre rude mai eu sama - "iubitii dupa
-care imediat Ii indeamna de a se izbli vi de acest plicat,eu
eea mare graba. Caci n'a zis departati-va ci - ,
iara fapta .o TIum,$te
parta de acestpacat. -IlU-I:Willai fiindcavatamtitpeaproa.,.
pele, ci ;;i ca prin sine 1nsu;;i este 0 mare vatamare
pentru eel ce-l face.
"Ca eelor intelepti graiesc, -voi eeia
ce eu graiesc {{(Vel's. 15). Fiindc..,3, a spus un lueru
mare, numind faptul idololatrie;;i astfeliu mlirind fnvino-
lor, apoi ca sa nu se para ea este prea aspru
$igreoiu in euvant, Ii da voie chiar lor de a judeea fap-
tul, randuie:;;te judecatori eu mari laude. "Caeelor
intelepti, zice, graiesc vaua", yorba care este a unuia
ce are multa 'ineredere in parerile sale. ca sa puna ju-
decator al eelor slluse chiar pe aeu-zatul. Aceasta
OMILIA XXIV 321
ridica , mult $i pe auditoriu, cand vorbe$te eu el, nu ca
cum i-ar poronci; nici ca cum ar Jegi.u!, ei ca cum 1'ar
sfatn!, e1 in judecata aeelota. Cu ludeii,
fiindca segasau eu mult mai pe .i0s
nnt6t a$a ii vcirbea Dumnezeu,;;i niei nu spuneain tot-
dQapha poroncilor, ci nllmai di Ii poroncea;-aid,
insa,.ftindca" tttli neam!:H.lctlmtdemult<l libertate, De
bucuran1 inca ce nise cere, se
en noi ca euniE;;te prieteni, zicand: nu am nevoie de
judeeaWI'i; chjar voi--dati-va parerea, chiar voi ho-
tariti,. pe voi va iau de judecatorh).
"Paharul bineeuvantarei care binecuvantam
au nu este sangelui lui Christos"
(Vers. 16H Dara ce spui, o! ferieite Pavele Voind a
avWi pe audit9I'iu _ f?i amintindu-j de tainele cele 10fri-
. nume$tl paharulacela lnfrico$at -$i _ spaimanta-
toriu pahar-ul binecuvantarei Da! zice el, cad ceia ce
eu vorbescnu este putin lueru. Bineeuvantarecand eu
zic, inteleg evharistie, iara cand zie evharisLie, inteleg
intregul tezaur al binefaeerii dumnezee9ti, amintese de
darurile aeeJe mari minunate. Caci noi vgrbind de
paharul bineeuvantarei intelegembinefaceriI81ui Dum-
nezeu cele -negraite. de _ cate ne-am bucurat, ne apro- _ -
priem astfeliu de daDsu] I;'i De mu1tamindu-i
ca a izbavit neamulomenesc din ratacire, ca fHnd de-
pal'ta1ide darr.ml, ne"'-a oici-o na-
dejde :;;i fHnd faraDumnezei in lume, facutfratii
sai$i ilnpreUlla mo:;\tenitori. Pentru acestea 9i pentru
altele de aeest feliu, rnuitamindu-i ne aprOpiem de dan-
-suI, -Bern, --e-\:.lm.- de-:v-e-i-
nilor: binecuvantandpe de idoU
in timp alergand la mesele lor
lJPaharul binecuvantarei care binecuvantam
au nu este sangelui lui Christos"?
A vorbit foarte drept 9i infrico.;;at. Ceia ce el spuoe qici,
aceasta insamna: ell. eeia ce este in pahar, este ehiar
cel curs din coasta lui, ;,j din acel sange ne im-
L'a numit paharul bineeuvantarei, fiindca avan-
du-l in mana, noi laudam pe Dumnezeu, iladmiram,
-suntem uimiti de darul sau eel nespus,binecuvantan-
du-l ca varsat 9i sangele sau, ea sa nuramanem
in nu nu-mai ca l'a varsat, ci inca ca ne-a
$i pre nOl toti dintransuL ca daca do-
16038 21
322 OMILTA XXIV
re$ti sange, zice, apoi nu sangele animalelor ucise la ea-
pi$tea idolilor, ei ehiar eu sangele meu te
ee poate fi mai infrieo$at ea aeeasta'? Ce poate fi $i
mai afect.uos in aeela$i timp'? Aeeasta 0 fac eei ce iu-
besc, adeea ea atunci eand vad ca eei iubiti de dan$ii
sunt alipit.i de altii straini, iara ii SUI:1t dispretu!ti, apoi
li .. dB.:u eele ale lor si-i Co11ving (te a, fjA
ce iubesc e,u dI8 ..gosteorflCn{-53 . Ji n:rata
pdn bani, sau haine;suu proprietati, niciodata nu
l;li-a aratat cineva dragostea prin sange. Christos, insa, ,
;;i-a aratat dragostea lui eea fierbinte catra noi 9i in
aeeasta. In legea veche, fiindea S8. ga,sau mai' nedesa-
var.;;iti, suferea $i Ii primea sangele jertfeaula altar,
ca astfeliu sa 5e departezesinguri de jertfele idolel;lti,
eeia ee iara$i venea din dragostea lui cea negraita ca-
tra, neamul omenese; aici illsa a transformat ierurghiea
intr'tin mod eu mult mai infrico$C\'t, $i maj maret, chiar
insasi jertfa transformand-o, a poroncit ca 10 loc,ul jart-
firei' ardmalelor 811 SI::' proaducB. -pe sine singur.'
nPajnea care fra_ngem; au nn este irnpaxta,-
trupului lui Chrlstos"? Dara de ee oaren'a
" Intrebuintat apostoluleuvfmtulp.$tOXlJ, d itOtvrovta. Pentru
ea a voit prin sa,araie.
ceva mai mult, decat se intelege prin ellvantul tLs'toX-tj,
de
v
s,i de altfeliu. 'aceste 9uvinteau.mul:a
manare; au VOlt adeca sa arate ca nu numal ne Impar-
ta9im, ci s,i ca ne unim ell dansul.Caci
dupro cum truj3ul a.cela s'a fost unit ell Christos, tot
as,a >;;inoi prin panea aceastane lInjm en dansuL Dara
de ee oare a adaogat "pe care
Intamplanumaiin evharistie, 9i numaiaici poate
vedea, nu insa 8,i atunci cand er8. pe cruce, c8,nd s'a
petreeut eu totul din contra, dupre cum,zice: "Os nu
se va zdrobi dintransul" (loan 19, 36). Dara ceia ee
n'a patimit pe cruce, aeeasta 0 patime$te In proad.ueere
pentru tine, $i ase frange, pentru ea pe toti
sa-'i sature. '
Apoi mndca a fost zis: trupului ",
iara, eeia ee se da spre fmparta8,ire este altceva decat
aceia eli eare-ne Impartas,im,iatacit-aposffihtl-a-:mrnieit-
s,i "aeeasta mica deosebire, eaei spunand
trupului" a cautat de a spune ceva mai apro-
OMILIA XXIV 323
pie.at,- care a?i adaos:" Caci 0 un trup
m";lltl (Vers. 17). Ce spun eu imparla-
l;ll}'e? cael nOl suntem una ell trupul acela. Ce este
panea dm proaducere? Trupul lui Christos. Deci ee
cei ea'? . Trupul .lui
to,s, =;;i mai multe:., d un trup>i. Dupre cum
)uo,d t;OL:lpusa ,dm v bo:;,be ,qe gri3.u, ;:,ste
nmta mtr un smgur mtreg, fara sa S8 vada undeva
- de .;;i s,:!nt in fiinta
astfehu 8,1 nm ne umm unu cu altn 91 eu Christos.
N u doara tu te hrane$ti din alt tr'Up, iara aeela din
altu), ci din acela$i ne hranim eu totii. De aceia a si
adaos: "ca toti dintr'o pane ne impartasim". Dar&
daca toti ne imparta$im din acelasi, 8,i eu totii devenirn
aceia$i, apoi de ee nu aratam 8,iaceia9i dragoste, si nu
ne facem una 8,i in aceasta - tiindea astfeliu era in
veehime printre stramo8,ii nO$tri, dupre cum si zice:
"lara .inirna sufletul, celor ce au crezut era
un}ll4.4 (Fapt.4, 32);,Nu lllsa -si aSiazi'l ci cu totui
din contra, fiindca multe 8,i varieate -sunt luptele dintre
noi toti, '9i ne' gasirn fata de sunt maduiari
.aJe_trtiplllui Jllj
batece. Christos te-a unit eu e1 -:-c de" $itu erai atat de
invrajbit cu dansul- pe cand tu nu tP. injose:;;ti a te unl
nici macar cu fratele tau, duprc Gum S8 cuvine, ci te
desparti de dansul, de $i te-ai bueurat de atata drazYoste
9i vieata dinpartea stapanului. nici macar nu'''' 81-a
dat truput "au in marl >:.implu, cifiimkii nat,ora
dinainte a trupului -celui format din pamant, ajunsese
din. cauza paeatului de. a' fi . moarta9i .lipsita de vieata,
apm a introdus"Cum s'ar Zlce 0 alta framantatura, un
aIt aluat, adeca insu$i trupul sau, del a natura, fiind
aeela$i, insa lipsit de paeat :;>i plin de vieata. Tuturor
deei a dat -acest trup spre imparta$ire, ca astfeliu hra-
nindu-ne eu dansul, $i lepadand dela noi moartea' eea
dinainte, E.a ne amesteeam cu dansul prin aeeasta masa
$i sa intram in vieata ve:;mica $inemuritoare.
,;Vedeti pre lsrail dupre trup; au nu ceice
111ananC};i, jartfelepi3.eta;;;i sunt
lara$i Ii sfatue$te eu exemple din Vechiul Testament.
Fiindea dan$ii se gasau ell mult mai pre jos de mare-
iiea eelor vorbite, apoi, e1 Ii indeamna eu eele mai
324 OMILIA XXIV
dinainle cu cele $i bine a zis el "dupre
trup" de oarece daD:;;ii erau dupre duh. Ceia .ce el
spune aici aceasta insamml: {(macar dela cele.ordmar:e
invatati-va, ca eei ee manane&, jartfele 81Jl1t al-
. taruluip. Ai vazut cum e1 a a:rMat ca nu au
cried ,tt- da-ea, ,nici
macar aiata lueI'U llUStiU. ca imparta$irea din jart-
fele idole9ti de multe ori devinepentrucei multi
teniecatra demoni, atragandu-i cateputin din obh;mu-
inta lor de mai inainte'? Caci dacachiar $i printre
oaineni lmparta$irea din ospete $i din mese devine
motiv si pricina de ppietenie, apoi aceasta se poate pe-
treee,;d cu ospetele acelea . _ .,
Dara tu tegande$te cum el vorblOd de JudeI, n a
sous de\. sunt parta$i sau ca se Impartu$esc cu Dum-
insa ce'? sunt, zice, altarului" -
unde jartfele depuse se ardeau de tot, -_nu insa tot a$a
$1 eil trupu1 lui Christos, insa cum'? "impartfu;;irea
trupului lui Christos este", zice, adeca ne faeem
parta:$nuattaruluf, ci chiar ai lui Christos. Zicand deci,
ca sunt parta$i altarului, temandu-se ca nu cumva sa
creacta ca el spune ca idolii ar avea vr'o putere, ea
ar putea viitama cu ceva, prive$te cum aceasta iara$i
o Indreapta, zicand: "Deci, zic eu? Ca doara
idolul esteceva?Sau idolului
este ceva" (Vers. 19) '? Acestea Ie spun, zice,.
trag tndarat nu ca doara idolii ar avea vr'o
putere, sau ca v'ar putea vatama cu ceva, cad nLl
&l:lt1t nirHis,- Gi VQli!iG Gel yoj i
v08fiiti a-I dispretui, apoi de ce cu graba ne atragi dela
danfiiii,? Pentru ea nu se jartfe$te stapanu1ui taw).
"q pentru ea cele ee jartfesc neamurile,
dracilor jartfesc, iara nu lui Dumnezeu" (Vers. 20).
Deci, nu alergati la cele contrare. Chiar de ai fi tu
fiul imparatului, zice, $i tot nLl ti-ar ingactui tatal tau ca
dupa ee te-ai bucurat de masa parinteasca, sa 0
se$ti mai .apoi, fiii sa voe$tLa te din masa
celor condamnap$i legati in tern nita, ci inca te-ar zmund
Cli eea mai mare graba, nu ca doara masa aceea ar
putea sa te vatame. ci fiindca se necinste$te masa $i
I:lObleta imparateasca. Caci ace$tiia sunt slugi dispre-
tuite, necinstiti, condamnati, legati, tin uti in eea mai
OIlIILlA XXIV 3.25
grozava osanda. vinovati de mii de rale. Deci, cum sa
nu te rU$inezi deacei fiamangio$i lipsiti de libertale,
ci inca sa alergi 1a mesele ce Ie intind acesti condam-
nati,$i sa te Imparta$e$ti din cele puse inainte q De
aeeiatocfnai va trag indarat, zice, fiindca scopul aeelor
.L'XCB neeurataatM . persoB,na care. ia din ele,cat
$1 .0e1(:; puse luaihte;))Nuvo'esc darB; c4sa Va faeeti
dra,cilor", zice. Ai vazut prietenie $1 dra-
goste de pal"inte ce se . ingl'ije$te '? Ai vazut cum chiar
S;i cuvantul ce-l intrebuintaza are molta emfaza Nu
voesc, zice, a avea cu aceia nimic de comuri)) ..
Dupa aeeia fiindca a introdus yorba in ordine de
sfatuire, apoi ca nu cumva vr'unul din cei mai de jos
dispretuiasca ca. avand putere, __ a. __ 1':!f3_
"Itl). vqese";;;i "voi celecegraesc"
-la urma pll
teti bea paharul Domuului, paharul ;
nu puteti fi Domnului, mesei
draeilor" (Vers. 21). $i deocamdatiI se nu-
mai cu spre a-I departa de asemenea
rnese, iara dupaaeeia se pronunta $i mai lntepatoriu,
zicand: "Auintarata-vom pre Domnul spremanie?
Au mai tari decat e1 suntem (Vers. 22) - adeea:
jl jspitimpoat.e,Jia,ca putere de a. nepedepsl pre
. noi, i' intaritam prin aceia di fugim 1a celecontrare
voei lui,.:;i ne punern in Tandul
manilor lui'? Aceasta a spus-o apostolul, amintindu-li de
istoria veche, $i de nelegiuirea stramm;;asca. De aceia a
c" r .. 1\ ,,,.
OlSl 0 u110ara ata e u el; acuzan U"l e I
trie, ca din partea lui Dumnezeu? "Ii m'au
intaratatpre mine intru eel ee nu este Dum-
nezeu, maniatu-m'au intru idolii sai" (Deui. 32,
21). "Au mai tari deeat el suntem"? Ai vazu\ cat
de pulernk $ide infricoiiiat i-a lovit, zguduindu-li pana
chiar nervii lor, atingandu-i grozav pentru absurd i-
tatile la care ajunsese, doborandu-li trufiea'? Dara. de
ce oa're n'a spus aeestea del a inceput, ceia ce ar fi putut
mai mult sa-i atraga'? Fiindca obiceiullui Pavel este ca
prin mai mlilte idei sa pregateasca ceia ce voe$te a
spune, pe cele mai puternice:;;i mai principalea Ie
326 OMILIA XXIV
lasa la urma, ea astfeliu biruinta sa-i fie eu priso-
sinta. De aceia toemai incepand eu cele mai de jos, el
cu cele mai de sus, adeca, ajunge cu yorba la
prlllcipalui tuturor ralelor. Dealtfeliu ideia dezvoltata In
devine mai!esne UP. primit; fiindca cngetul
audltorllor , se curati pe neshhtite de c<o;le demai fnainte.
"Toate_' 11111 sur);: Sl()'[;{:OBR "',ci iltl toctte, liI-lt
folosese; toa,te imisunt slobodc, eiim toate
zidese. Nimeni Sa nu eaute al sau, ei fieeare
al 23, 24). Ai vazut lntelepciline minu,..
nata Fiindca era natural ca ii s&' l'aspunda sa zica:
(Apoi eu sunt desavar$it stapan pe mine insu:-mi, ,.
eu nimic nu rna vatam gustanCi clin acele maneari -
iata ca apostoiul II apuca cllvorba. Da, zice el,
8.;>ti desavar!?it si stapan De tine. Insiiou Ja 'aceasta sa
tegande$ti, ei dacanu cumva 'rapt-ul vr'o
vatamare, vr'ocatastrofa). Dealtfeliu pc amandoua
aeestea elle-aspusprin expr eshmile: "nu toate 1mi
r"l. f-n .... r'o "1 - rl" t'"
, VJ.V....:J 0V, .lJ._l. -,' ::,i Ld pe- c.e,l.. _.t!11 ..B.1
pentrusine, lara. pe ce8, dea doua pent.ru fra.tele sau.
Cand elzice ea "nu-mi sunt de folos" ,aceasta lasa
a se perderea individului ee abuzaza de liber-
tate, iara cand zice ea "nu zidesc" lasa a se inteiege
sca.ndaiul ee se aduee frateluisau.
De aceia a adaos imedieat: "Nimeni sa nu
eaute al sau, ci 'fiecare 3.1 altuia", celli cedealt-
feUu pretutindeni In lntreaga epistolii 0 vede amintita de
apostol, dupre cum $i .in epistola catra Roma.ni, unde
ZlC8: "Ca si Christos nu lui 'si singur a facut
sprc plaeere" (Rom. 15, 3), !';>i ia;';l!';>i: "Precum
intru toate tuturor plae, neeautand folosul
meu". (1. Cor. 10, 33), deasemenea aici eu
deoseblre ca explica mai aprieat ideia ee-l stapane:;;te.
Fiindea in eele de mai 'nainte a aratat acela:;;i lueru prin
mai multe idei, $i adovedit ca nici odata nu eauta ale
sale, ci ell Judeii s'a faeut Judeu, :;;i eu cei fara de
ea,un fara de. lege, $i ca n'a intrebuintat eum s'ar
intampla puterea libertatea sa ci in interesul tuturor
$i slujind tuturor, --.:. aid din s'a
.' putine vorbe, insa prin aceste vorbe putine el trimite
OMILIA XXIV 327
iicand pe auditoriu la tuturor eelor
spuse aeolo. ,
1). Acestea, deci, $tiindu-le, iubitilor,sa nc \'ngrijirn
de frati :;;i sa pastram unirea cea catra dan:;;iL Fiindro
spre acei-a ne fndeamna. aCea jertfa por:on ....
cindu-ni de a ne apropiea de dansa mai eu sarna eu
Jlerhinte Cll concordie, ea
vulfi.wi, !S:'\. putem zbllra, cl8admpt.u] ia,cerlu,ba fnc.:.1 $i
mai presusde ceriuri, "ea un de va fi trupul eel
mort, aeolo se vor aduna vulturii" (Mtith.24, 28)
zice, numind aici eadavru sau trup mort, trupul Dom-
nului, pentru moartea ce a suferit. Daca et n'ar fi eazut,
noi nu ne am fi- ridicat. vulturi pre cei l:e se
apropie de dan suI, aratand prin aceasta, ca eel ce sc
apropie de aeest trup, trebuie a sta sus ;;i a nu avea nj-
ruie de eomun eli pamantul, niei a se tar1 jos pe pa-
mant, ei a zbura intr'una in sus, a ave8. privirea atin-
t.ita numai:sp1'e soarele dreptatii, $i aavea totdeodata, 9i
oehiul cugetu!ui agel' ca al vulturulul; c.aci masa aceasta
este UJasa vulttiriior, iara nici de l:um, acotofenilor.
<it(tnci "' 11 'VOI- el dirl
eeriu, adeca eei ee se acum Cll vredriicie
din trupul lui, preeum eei ee se imparta:;;ese ctine-
vrednicie vor suferl muncile eele mai de pe urma. Daea
eineva n'ar primi cum s'ar in tam pIa pe imparatui pa,..
mantesc; - $i ce spun eu de frnparatul nici de haina .
imparateasca nu s'ar putea a.tinge cum s'al' intampla,
sau cu mainile chiar de ar fi in pustie, sau
singur, n'ar Jrlai fi nimeni de fata, - acea ha:ina
nu este nirnie alta deeat tort $i panza pentru hrana ver-
milor a moliilor, dad daca -poate -Ii admirl boeaua
sau coloareaaeelei haine,apoi aeeasta este din san,..
gele omorat;- ell acestea n'ar indrazni,
zic, de a se atinge de ea ell manile murdare. Deci daea
I1'ar cuteza eineva a se atinge cum s'ar intampla de 0
ha.ina omeneasca, apoi cum atunci yom euteza a ne
atinge de trupulDumnezeului a toate, eareeste fara de
prihana cUl'at, care s'a fmpreunat cu aeea natura
dumqzeeasea, prin care suntem :;;i viem, prin care po1'-
1). Partea miYfaUi. Despr8- dragosiea cea caira aproapele, f?i
lauda catra trupul Domnului; !Ii ca trebuie a ne ingriji de curii-
"tenie, !?i a ne apropiea cur:lti de (Veron).
328 OMILTA XXIV

tile mortii s'au rupt boJtile cel'iului ni s'au
cum yom cuteza, zic, a ne atinge de acest trup a-I
primicu atatanepasare b::tj.ocora'? . .
Nu, va. FOg,;Sa pu ne pre .DOl IJrIl? tse.me-
. ' C1 sa ne aproPIem de el cu cu
,$icand H vezistandde fata, zi ll) si-
p-c,.t:1: (nentrLitl'lfpul acesta ell l1umai, 5Uil.t ta,1'llna
cell'usa 'nu mai sunt rob, Cislobod; pentru acest trup
eu n<1iajduiesc la ceriuri Ia capatarea Dunatatilor de
acolo vieata vesnica, soarta ingerilor, petrecerea im-
cu' Christos; trupul acesta fiind pironit bat-
jocurit, moartea nu l'a putut .in .a sa stapanire; pe
acest trup vazandu-l soar-ele rastlgmt pe cruce In-
tors razele sale; de aceia si catapeteasma bisericei s'a
tupt in douaatunci,;;i petrele s'au despicat. intregul
pamirnfs'.a clitretnuTat. Acest trup este,ace.l pIm. de sange,
acel impuns cu suhta, acel ce a lzvorat dm ellzvoare de
-- mantuire, izvorul sangelui al apei in lumea intreaga.
Voico;;ti poate ca din alta parte sa afii de pulerea
trupului sau'? Intreabape temeia ce era in' scurgerea
san-O'elui, care nu de dansul, ci de abia de haina lui s'a
si inca nici de Imina lui intreaga, ci de marginea
hainei.intreaba marea care l'a purtat impotriva vanturilor
:=;,j mai Dre svs de ele. Intreaba pe diavolul zi-i:
(,De unde ai primit I'ana cea nevindecata Cum de nu mai
ai nici-o putere de ai fost infrant '? De cine ai fostprins
fuaindn'? ---c- si toate acestea nimeui aitul nuti Ie va spune
trupui acel rastignit. Printransul boldul tiranului
a fost frant. Printransul capul lui a fost sfaramai.. Prin-
transul stapaniile ;;i puterile intunericului au fost pil-
duite, au fost vadite, au fostdate de fata: "Dezbracand,
zice, incepatoriile domniile, i-a vadit de fatrt,
aratandu-i biruiti pre intru dansa" (Colos.
,2, 15). Illtreaba;;i pre moarte spunei: (Cum de ti s'a
sfaramat boldul tau'? Cum de ti s'a doborit biruinta
Cum de ti s'a taiat puterea'? Cum de ai ajuns ,acum de
r1sul capiilor, tu care mai inainte de aceasta erai infri-
tuturor tiranilor toate acestea
va arata ca pricina pe acest trup. Caci caud acesttrup
a fost rastignit, mortii au invieat; atunci acea temnita
s'a spart portile cele de arama rupt, mortii au
fost aruncati afara, portarii iaduluitoti au ramas lIl-
marmuriti de 1'rica. Daca acest trup ar fi fost unul din
OMILIA XXIV 329
cele multe, trebuia a se petrece cu totul din contra,
moarteafiind mai puternica. lusa nu s'a petrecut af;la,
fiindca nici el n'a fost unul din cei multi. De aceia moartea
a fost ffiQle;;ita;;i slabanogita cu dupre
curp. cei ce .. primes(j 0 hrana;, p0 care nu sunt in stare
VJ(),IYilfitul, CO:_.(l,vcau,rnaiinainte in
tN" s'a1l1lihnpll;l;f)t;;). >-;\l moaI'tea, caei pri-
mind intransa trupul acesta peeate nu a fost lnstare
sa-l mistuieasca, a varsat din'ea chi-al' $i ceia ce avea
mai dinainte. Cad durerile facerii ocopl'insese s'a
zbuciumat mult pana ce l'a varsat afara. De aceia 9i zice
apostolul: "Pre care Dumnezeu l'a invieat, stri-
cand dueerile mortii" (Fapt. 2, 24):Nici-o femeie fiU
a avut a:;;a dureri cand a nascut copilul, precum a avut
lllO(1l'tea, care iptransa trupulstapanuiui, s'a, spin-
tec(J,j,:i;buciumandu-se. $i ceia. ce s'a intamplat cu dra-
conul din Babilonj ca prim.iud mancare a crapat in doua,
aceasta s'a intamplat cu moarlea. Caci Christos n'a ma.i
ie.;;it prin gum mortii, ci spintecand pantecele draco-
sparga.ndll 1, s dio ea cn r.ea maj mare
sloboza.nd raze nu numai palla la cerul cel
vedem, Ci chiar pana la--tronul eel de sus, caci acol0 s'a
si suit.
. Acest trup ni-a dat nooaputere de a'l staEanl
ceia ce izvcirai?te din dragostea lui cea ne-
mal'ginita,.-fiindca noi de multe-ori pre eei
ce iubim. De aceia lob aratand dragostea pe Care i-a
purtau slugile sale, zicea: "Cine ni-ar da nOlla din
earnurHe lui sa nesaturam" (lob. 31, Tot a$a
$i Christas ':;;i a dat carnurilesaie spre sat noua, atra-
gandu-ne prin aceasta la 0 dragoste mai mare. Deci,
sa ne apropiem de dansul cu caldura 9i cu dragoste
aprinsa, ca astfeliu sa nu suferim 0 pedeapsa mai gro-
zava, fiindca cu cat am primit mai mari binefaceri, cu
atata yom fi pedepsiti mai muIt, canel nevom arata
nevrednici de acele binefaceri. Acest trup a fost res-
pectat i?i de magi, pe cand inca se gasea in es!e, $1 bar-
bati barbari $i neevsevio;;i patria $i casa
lor, au facuto cale indelungata, dupa ce au sosit s'au
inehinat lui eu frica cutremur. , .
Sa imitiim, ded, noi macar pe ace;;ti barbari,
noi, zic,' cad suntein cetateni ai ceru!lii. Aceia vazA.ndu-l
in esle in dobitoacelor, $i nevazand nimic din
330
ceIe ce ai vazut tu acum, s'au apropieat totu;;i Cll multa
frica, pe dlnd tu nu-l vezi inesIe, d in jartfeInic, nu
femeie care 'I tine in brate, ci preot ;;azand de fata, ;;i
Duhul Sfint zburand deasupra eelor puse inainte. Nu
cum s'ar intampla vezi pe acest trnp, q.upre cum aceia,
ci pulerea lui $i fntreagaiconomie, . $1 nirnic ilU 'ti
este' (1.i!l cele ce. sa ,Ce
. ai fost catihlzat tll toate acestea. Deci i:5a He de,:;,ton!am
;;i sa ne infrk,o;;am, lubitilor, $i sa aratam mal multa
evlavie, decat aceibarbari, ca nu cumva apropiindu-ne
de e1 cum s'ar intartrpla, gramadim foc asupra ca-
pului nostru. Acestea Ie spun, nu ca sa nu ne apropiem,
ci ca sa nu ne apropiem cum s'ar brodi. Cacl dupre
cum a se apropiea dneva cum s'ar intampIa, este pri-
mejdios, tot a$a $i a nu se imparta$i din dna cea de
taina estc primcjdios, estR foame, este moarte ve$oica.
Aceasta rriasa sfinta este puterea noastra, este legatura
cugetului, motiv de incueajare, nadejdea, mantuirea, lu-
.,rrrina cuaeeasta jertfa d.u-
,candu:-118 acolo, vOffi',-caJc8,;::'pra:gurile acele snnte -in cea
mai . mare cura1enie $i indrazneaIa, flind din
toate partile ca cuniste arrne am'ite. Si ce eu de
eeJe viitoare Chiar aid aceste taine :au putere:rw-a---
preface pamantul in eeriu. Ded, deschide portile ceriuIui,
$i pleaca-te spre a observa bine, sau mai bine zis, nu
ale cefului, ciale ceriului cerurilor, atuoci vei vedea
eOI.B ce esie avcol? mai de pre!, aC,eia iti
vom arata ca S8 gase$te pe pamant. Dupre cum m pa-
laturile impa,rate$ti ceia ce este mai de pret nu sunt
paretii, f;li nid plafonul eel am'it, ci trupul irnpan'itesc
ce. pe troD, tot :;;1 trupul impiiratului in
ceruri. Dara aceasta iti este slobod de a vedeA alei pc
pamant, cad nu-ti voiu arata ingeri, nici arhangheIi,
Dici ceruri :;;i cerurile cerurilor, ci chiarpe insu$i st8.-
parlUI acestora.
. Ai priceput cum tu vezi aici pe pamant ceia ee
este mai de pret decat orice'? $i nu numai ea vezi, ci
$i pipai, $i nu numai di pipai, ci $i mananci, :;;1 Iuandu-l
eu tine pled acasa. Deci, curata-1i bine 8ufletuI, prega,-
te:;;t('-ti ,cugetul pentru primirea acestor taine, fiindca
daea 1i s'ar ineredinta de a purta cu sine-ti uncopil
impariUesc lmpreuna cu podoabele sale, eu porfira :;;i
. piadema imparateasca, negre;;it ea ai arunea deIa sine-ti
ori ceaiavea pamantesc. Acurn tu primind ell tine nu un
OMILIA XXV 331
copil 'de imparat pamantesc, d pe unul nascut FiuI lui
Dumnezeu, nu te lnfrico:;;ezi'? spune'mi;- nu arund dela
tine orice dragoste decele lume:;;ti, :;;i nu te impodobe$ti
numai eu podoaba acea cuvenita, ci jnca te uiti la pa-
mant, inca iube$ti bariii, -$i te sperii de allr'? $i ce ier-
tare ai p.utea '? indrepta!c '?, Nu ea stapanul
rio,:;!.l'u f"espmgo once lux p::uw:l,ntese {Gare nu de
aceia a primit ela so na::;;to in pC$tera, :;;1 a avea muma
saraea? Nu de aceia oare zicea eatra eel eose gandea
la precupetie: - "iarafiulomului nu are un de
. pIece capul (Math. 8, 20) '? Dara ucenicii lui '?, Oare
ilu l7i ii au pazit aeeia$i lege, ducandu-se in casele-celor
saraci, $i unul cerea ada post la un dubaIar, altullaun
faeator de corturi. iara un aItuI Ia 0 vanzatoare de por-
fira '?- fiindca si chtn:;;iiTIu diutau insamnatatea caselor
in eareintrau,' ci virtutile suflete:;;ti ale celor cad 10-
cuean In ole. Deci, pe ace:;;tiia 8a-i irnitam 9i noi iubi-
tilor! Frumuseta coloanelor 9i a marmurilor sa Ie trecem
eu vederea, sa cauta-m numai la salaE;urHe eele de
sus, sa ealcam In' picioare orice trufle, lrnpreuna eu porta
de bani. S1 sa avem cuO'etul catracele de noi
suntem 'ell bagare. dR apoi--nici..cclHar lumea- in-
. ireaO'a nu este vredmea coloanete
sau 'griiuinile. caseior.De..aceia.vi'i
sufietul nostr,u; aceasta -casa sao pregatim preCIJm trc:
buie, pe care luand-o cu noi, sa ne ducem acoIn, ea S3
ne invrednicim v8:;;nicilor loca:;;uri, prin char'll! $i filan-
tropiea Domnului nostru Iisus Christos, earuia 'se eade
slava in vecii vecilor. Amin.
OMILlA XXV
"Tot ce se vinde in macelarie sa mancati,
nimic cercand pentru (Cap. 10, 25).
Spunand mai sus ea este eu neputinta de a bea
paharul Domnului paharul ilemoBilm, tragax:du-i
indarat deIa mesele acelora Cll exemple deIa Iudm, Cll
rationamente omene;;ti, eu
celor lnfrico:;;ate, asupra celor ce,se capI;;tIle
332 . OMILIA xxv
Idolilor, $i bagand in ii multa frica, apoi ca nu cumva
din aceastafrica sa fieimpinsi invre-o alta curiozitate
sa fie siliti a seinfrico$a mai mult decat trebuie, $i
ca nu cum va. in ne$tHnta sa manance eeva de acest
feliu,5>au .din targ, sau de aiurea, apoi apostoluI dezvi-
... de. siHta, "Tot
ce Sf! 'vindeln wfweli:i.rie Sa nimic
cereand((. Dadi in ne$tiinta, zice, mananci, $i nu ai
mel 0 Gllo(;$tinta,.apoi atunci nu vei avea. nid 0 pe-
fiindca faptul se intampla din ne$tiinta, iara flU
dm cauza hkoiniei de mancare. $i nu-l izbave$te numai
. aceasta frica, ci inca $i de alta, pregatindu-i multa
$i libertate. Nu-l lasa nici macar acerca, adeca
a examina $i a cauta sa afle de. este jertfa idoleasca
saL} nU,ci de vClrb<1a manca tot ce .. se vinde in
!ll,rg, $i nid de a afia ce anume
fata, ca sa i se spuna cauzele. A$a ea se poate dezvi-
novali eel (',8 mananca in ne$tiinta. Ni$te astfeliu de
lueruri nu slint rale dela natura, ci devin ra1e $i necu-
rate numai prin cugelare. De aceia $i zice:" nimie
cereand". .
"Ca al Domnului este pamantul si plinirea
lui(( (Vel's. 26), iara nu al demouiIor. Deci al Dom
pamantuJ, apoi alp, lui sunt $i rodurile, $i
dobltoacele; dara dacE!. ale lui sunt toate, apoi atunci
nlmic nu esto necurat, ci din alta parte deviri ne':'-
curate, din cuget $i din neascu1tare. De aceia
nu numal ca ingaduiA, ci inca merge $i mai departe,
zicand: de va eheama pre voi eineva din
cei voiti sa mergeti, tot ee
se pune inaintea voastra sa maneati, nimie
cereand pentru stiinta" (Vel's. 27). iarasi
la apostol,caci n'a poroncit $i nici n'a le-
glUlt ca sa nu se duca, ci nu i-a impedecat, iara dupa
ce s'au dus, Ii apara de oriee banuiala. Si de ce?
Ca sa n u se creada ca 0 asemenea cercetare cste ve-
nita din vre-o frica sau sfieala. Cel ce cerceteaza cu
amanuntime, () face aceasta din friea ce-Lstapane1;>te,
pe cand eel ce se departeaza dupa ce a auzit, se de-
parteaza?a dispretuind, urand $i respingarld.Deaceia
Pa vel vomd pe amandoua aces tea ale mreji, zice:
"totce se pune inaintea voastra, mancati".
OMILIA xxv 333
;,Iara de va zice voua eineva: aeeasta este
jartfa idolilor, sa nu maneati - pentru . eel ce
v'a spus:;;i pentru ;;;tiinta" (Vel's. 28). Nuporonceste'
a se departa de acele illDoncari,' ca i7i cum ar av'ea
.. , .. ,12:[1, J1}11O" de
(?j,C, c_urn ci1ci
n'au niei 0 putere; $iniei fiindcii n'au nici 0 putere,
apoisa va din ele. ell. indlferenta, fiindca
aeea masa estc a dU$manilor $i a celor necinstiii. De
a?eia zice: "sa nu maneati, pentru eel ee v'a spus,.
Ca 801 Domnului este pamantul
pl1mrea hu" . Ai vazut, ca $i atunci cand poron-
cer;;te de a manca, cum 9i atunci cand poronce$tc de a
de asemenEa mesB,eloouce!a mij!oc
tune'? Nu va Impedec, zice" cll. si cum 0,1' fi lucruri
straine, ca 0,1. Domnului este:pamt1ntul, - ci pentru ceia
ce v'am fost zis, pentru eonstiinta, adeea sa nu se va-
tame. Deci trebu'ie de a cerceta ell curiozitate'? Niei de
di n
'
am vorbit, deCOD$tiinta ta, ci de
con$tnnta aceJma, pentru care am $i zis mai lnainte:.
"pentru. eel ee v'a spus".
,,lara zie nu a ta, ei a eeluilalt"
(Vers. 29). Dara ar puteazice cineva ca pe frati GU
drepta:te lieruti,.$i nu ne la$i de a manca din Beele
jar'tfcpentr!;l tH},n$ii, ca nucumva cugetul ]01' fiind
slab,sa seinmreasca lllcredinta ca este slobodde a
mancii din dara da(:a umil ca acela arfi Elin,.
ce-ti pasa de aceasta'?Nu tlitrare o,r-ziS:;Ce 'mi este
mie a judeea pre eei dinafara" (Cap. n;12)? De
ce dara te fngrija$ti de dansii iara$i '? Nu de acela rna
ingrijasc, zice, ci $i de astiidata rna Ingrijasc tot de
tine)). De o,ceia a $i adaogat imedieat: "Ca pentru ee
slobozanieamea se judeea de alta stiinta"?
Slobozanie nllmesc, zice, ceia ce nu se poate' ob-
serva, ceia ce nu se poate impedeca; aceasta este slo-
bozenie, sau libertate adevarata, izbavita de robiea
ludaiceasea)). Ceia ce el zice aici, aceasta insamna:
Dumnezeu, zice, m'a facut slobod; S;i mai presus de
orice vatamare; 1nSa Elinul nu 9tie a judeca dupa
filosofiea mea, $i nid nu vede ca $i mine bunatatea
stapanului, ci se va gandi $i va zicecatre sine: cele
334 OMILIA XXV
ale crestinilor sunt un mit fiinddi de$i fug de idoli $i
de demoni, totu$i se de cele I?roaduse ell:
aeelora; deci mare este .lor)), $1, ee m,l
pasa, zici tu, $i ee vatamare am,.daca.
c1v.'(' _,r?in '2 Inr:::a .... , ;'u'bl"h
u
1 lp e.U-cat rnal tnn.e ,;.iUe- a,
,"":' - ............. " ............":'. II "" ...... , .'-' _ ... . '_'
nu-i da nici. 0 prieina de Et;;a, cael. dacD. tu te
Dazesti d8 i.t-) da motiv. nid ei HUnt spune aces!ea,
"- 'v . "C'd ...
uara, ZJCI, cum de nu va spune:. .avD, Ct va vu:;c,
ca nu cercetez acestea nici in macelarIe, mCl la os pat,
cum de nll va zice $i va judeca eu Ta l,!ll-
parta$ese din ele eu indiferenta f Ie
ta$e$ti din ele nu ca din jarfele Cl dm
curate, De aeein. nu cerceta cu amanuntlme, ca sa aratl
ca nu te snerii de eele ce'ti stau inainte. Ded daea intrl
in casa EiiniJor, sau de te vei duce in targ, eu nu to
las de a inLreba ca sa nu devii frieos ea pe$tele ce se
bate cand e pritis in mreja, $i niei' sa-ti atragi asu-
pra-ti lueruri de prisos.
- , ,; Daca ma lmoartasesc eu prin dar, pentru
cema hulesc(sunf hulit"l de care eu multi'uIlesc"
. . h
V
," "",
30) De C8, sau prin cc c t?
spune-mi. ({De darurile lui Dumnezeu, Zlee. CacI c,harlll
lui este atat de mare, poate sa-rr:i faea sufletul ne-
patat mai presus de orice spurcaclUne. Dupre
soarele sloboade razele sale asupra multor spuf-ea-
ciuni apoi iara$i$ile retrage curate, tot i;ii
noi, ba inca chiar mai DlUlt, iovartmdu-ne in mlJlocul
lumei, vom ramanea curati, daca am
a vea eea mai mare deprindere in A$a dara de ce
. sunt eu lmpjectecat, zici tu, de .fl. rna la
ospete De sigur nu fiindea vom .devem ::-
nu fie - ci pentru fratelemeu 91 cn. nu cumva sa rna
fae parta:;; demonilor, sau sa fiu judecat eel :r:.eere-
dineios. Prin urmare aieinu natura lucrurllor ma face
neeurat ci neaseultarea S1 draO'ostea eatra demoni; eu
alte numai intent:iunea face pe un lueru spurcat.
Dara oare ee va sa ziea; "Pentru ce 1113. hulesc
(sunt hulit) de care eu multumesc((? Eu, zice,
multamesc lui Dumnezeu ca m'a fa9ut $i
mai presusde umilinta Judaiceasea, ea de me:;l,lrl nu
sunt viitamat - dara Elinii filosofiea mea, ba-
nuese cu totu] dincolltra, 9i zic ca
ale noastre, $i deci suntni$te ipoerlp, timdca de $1 cu
OMILIA XXV 335
buzele defaima pe demoni pe idoli, totm;li de fapt
alearga Ia mesele lor - deeat care ce ar putea fi oare
mai lipsit de euno$tint!1 f v- A$a.--:dara ii (ere9vtinii). au
ajuns la credmta n.u. dm.ca.uza.
estp. :In dIn cauZ3.-ambltlunel '_91 a de SiCt-
..nie)).
- (rDeci, zice ap0stolul, dW1 !iPE,ij, d.e minie n'ar fI,
dac<1 asi deveni eauza hule'i pentru a.ceste lucruri do-
Danditedela Dumnezeu, ineat Ii 9i multarnesc f Dara
Qaremai SPUl'18,ziee, Elinui 9i acum, cand te vede
d nu te interesezi si nid nu cereetezi eu amanuntime f
Nfei de cum, fiindeii nu toate sunt pIine de earnuri jar-
fite idolilor. ea sa banuiasea, asa eeva; si nici el nu ma-
nanca din' ele ca din jartfe'iClole$ti.' Deci, nu mai
eerceta de lucruri prisoselnice, J;li nid daea ti S6 spune
ea, sunt sa te imparta;;;69ti din ele. Caci
Christos ti,a, dat tie char, ::;;i te-a facut lnalt $i mai
pres us de' oriee vatamare, nu ca sa auzi graind de diu,
nu CEt dup;;), ce-ai primitatatea del a eJ, ineat e demn
de a-imultaml, '-tu 58_, vatan"ll. pe altii pana a huli}).
Dc cc nu".spui Elinulul; ;;i !lici nn te
vatama 91 ea faci aeeasta nll ea cuma-i iubi pe demoni1
-Pentru 'ea nu-J vei putea convinge, ehiar de i-ai spune
de mii de ori, fiindca este razhoinie. Daca
tu n'ai convinge, pe .frat.ela tiiu, apoiv cl! lllcai
mult pc Elm care itt. esm Daca .t!atele .tau
crestin :;;i inca eSLe stapaniUn cugetul sau de Jartfele Ido-
le:;;ti, apoi cu atat mai mult <,:D<:ra,
zici tu de ee avem nevoe de atatea vorbe, fimdea 91 pe
l-am cunoseut :;;i-i multamim;ccJlaradaca Elinii
II hulese, apoi noi trebuie a fog'l de Sa. nu fte .
ca aceasta, - iubitule, cad nll este tot una, A fi !1Uht
Christos de Elini, este un mare pentru HOI, pe
cand de a manca sau de a nu manca nu este absolut
nimie. Deaceia prefntimpinand e1 zice: ))nici de yom
manca ni nid dellu yom manca
ni (Cap, 8, 8). de el a
tarit ea, asemenea ospete trebmese lllcunJllrate,
ca a fugi de eie nu numai pentru aeeasta, Cl 91
pentru aite cauze pe care Ie-a spus. .
"Peei, ori de mancati, ori de beti, orLalt
ceva de. faceti, toate intru slava
sa Ie faceti" (Vers. 31). Aivazut cum delamancari
336 OMILIA xxv
el a adus sfatuirea in mod general, ca astfeliu sa ni dea
cea mai buna , regula de vieata" aceia adeca de a se
slav\. Dumnezeu prin toate actiunile nOastre
sminteala fiti,. Judeilor . Elinilor,
si lutDumnezeu" . (Vers" ,32), adeca ni-
nu dati' niciQPricina, fiindca fratele tau 5e
<;!candaiizaza.si; \IlJdeulmai muitinca teo 'Va uri 9i te
graJderati; :;;iElinul deasemenea ' te
' iubitoi'in de $i numa! pe. fratl
treblJie atjnge, ehiar:. Ehm sau pe.
in cele prmelpale. Ca daca nOI suntem .lumma, $1 alua:t,
$i lumina tori, $i sa rea . apOl atU?CI
de a lumina pe altii, iara nu a-lmtuneea, a-ltmea
stran$i, iara nu a-idezlega, a noi pe
necre?incio$i, J?ua-i lUE!' ce
pe eel co t.rebUle a..,l Fnqdca $1
neaza eaQd. ne vad pe nOl mtorcandu-l!e m
acestea, caci nu $tiu eugetarea noastra, $1 , mCl nu $tIu
ct.., sl)fietului a devenit mai pre sus de orice spurcaciune
simtita. Deasemenea $i Judeii,preeum $i . eei mai slabi
dintre frati , aeeia$i VOl' crede). Ai vazut rate eauze a
pus Inainte, pen!ru earetrebuie a .
le$ti'? Pentruca aeest fapt este faramcl un folos,
fiindca este de prisos, fiind ea este spre vatamarea fra-
" Lelui, spre hula Judeului, Elinului spre
pentru CEt nu in con!act cu $1
., iaptul acesta este un fellu de IdololatI'1e, t.re-
bUle a fug\. de eL Apcii fiindea a spus: . "Fara smm-
tealafiti" :;;i i-a faeut raspunzaJori$i de
a JudeiIor, $i prin urmareeffi as ru cem ce
e1 spunea, -=" yrive$te cum. face $1 ine
primita, punandu-se pe sme Ja mlJloc ;>1 zleand:
, "Precum eu intru toate tuturor plac,
necautand folosul meu, ci al celor multi,ca sa
se mantueasca" (Vel's. 33). "Fiti mie urmatori,
precum eu lui Christos" (Cap, 11, 1). Aceasta este
regula cre$tlnuilli celui de::o:avar$it, aceasta no[ma
siO'ura $i exaeta, aceasta este eulmea eea mal dE.:
pgrfectiune: de a cauta de interesul c(;mun, cma ce $1
e1 aratand a zis: eu lui
nu. poate face pe eineva de a fi urmator sau ImItator
al lui Christos, ca a S8 ingriji de fratele $i aproapele
OMILIA xxv 337
sau. Dara ebiar de ai posti, sau te ai culcajos pe pamant,
sau te-'ai sugruma pe sine-ti, insa de aproapele tau nu
te ingrija:;;ti, n'ai facut atunci niei un lucru mare, cad
purta,ndu-te .a stfeiin, tu ai stat de
(:jr'Mi; .... ta im.ilQ':na " ;Dp gi luc
p
u! a('8-:t a es\c.. (ieia
.,;...-OG ,:::;':; ,.., ... .. >"-. ' ,"'_', ., ...., ... ..... , .:'; :';;
i'iatur"a . a, -,se
tHe idoie$ti, eu aih facut multe, zice,$i dih cele nefolo-:-
sito;:l,re, de pikla;, ca, am am jartfit.
'Toate acesiea, daea Ie-ar examipa cioeva prin ele. insa$i,
. ar vedea ea perd pre cei ee Ie ingadue, -$i-i fae de a
eadea din ma ntuire, - $i cu toate aeestea eu Ie-am su-
ferit :;;i aeestea pentru foiosul r ezuitat din ele. para ai:i
nu este nitnicdin aceslea. Acolo d'a.ea aprople
cineva :;;i nu lucr eaza pentru
atuncj faptul de vine' vatamator ;"--' pe cand aICichiar de
n'ar fi ' uimeni care sa 86 seandaliseze, totw;;i atunei
trebuie ase depaltadecele oprite.N'lnfi suferit
cele vatamatoare,-ci .$i pe cele anevoioase. "Alte bl-
serici, zicc, am jafuit, luand de cheltujcala spre
a sluji voua" (II. ' Cor, 11, 8), $i de $i fmi era slobod
de a manea fara a luera, eu totu:;;i n'am d iu tat aceasta,
ei mai de graba am preferat de a muri de fbame, decat
de a scandaliza pe aitul. De aceia :;;i zice ,: "lntru
tuturor' plac", a'q3Ca : iJchiar de ar trebul sa fae ceva
nbos,itoI' :;;Lj)r1rnejdios; eu toate Ie a-$i rabda:in
interesu1altora .. - Fiind ,mai preslls. de toti in luarea
aminte la eele legiuite, iataea apostolula devenit maL
pre jos de toti in pr,ivintapogo!,amantului sau a con.,.
-____ ___ ..' .--'-___ .__ ____________
1) Oind tu nu impartj folosul eu nici un sucees
.mare nu vei. putea avea. Aceasta 0 dovedB9te cel ce a
adus fnapoi talantul i'ntreg, $i a fost taiat in doua fiindca
nul-a inmultit. Deci, :;;i tu" frate, chiar de ai sta -ne-
maneat, ehiar de ai dormi pe pamant, chiar ' de ai
manea $1 ai plange intr'una, fnsa CU nimic
folOsi pe altul, nimic mare n'ai faeut. Fiindca ehiar $1
pe tarbatii aceia mari :;;i puternici din veehime,
mai GU sarna i-a fiicut insemnati. Cerceteaza eu ama.,.
nuntime vieata lor, $i vei vedea lamurit, ea' nimeni pe
') Partea morala;. Noi. trebuie a : face, totul , nu In
nostru, ci alaproapelui,:;;i ea tip al acestei virtuti este MOI8]"
:;i David, :;;i apostolul Pavel. (Veron). ,
16038 22
338 OMILIA xxv
atunci nu se gandea la ale sale, ci fieeare la ale aproa-
pelui, pentru care au $i stralucit atat de mult. Olci
pe timpul lui Moisl multe mari minuni $i semne s'au
facu t, insa nimic din acestea n u I-a fiicu t atat de, mare
9i Sh1vit, ca aCea fericita -voce, pe ,'a 'adresat-o lui
Dl1mnezeu, zicand " ; De Ii, vei iertii, I IOf , pa,08.tul
iopt'S_i i'q';:' ri,-,. n11 <:>"'A1' Q; np
':-:""''!IL ..l. O,.. J.. v ." --e.G .t.u,,:. , ut-'\..... ';' .; ..l()." ";'..1. C''L/ " ....LO.!!C
din cartea vietei:: 32). Tot astfeliu afost !i1i ,
David, pentrucare zicea: "Eu pastorul am
$i eu am facut rau, dara ace:;;tiia ce au facut? Fie' -
mana ta asupra mea $i asupra casei tatalui rneu"
(II Jmparati 24, 17). Tot 9i Abraam nu cauta jn-
teresul sau, ci al celor multi. De aceia se expunea
primejdiiIor, ruga pe Dumnezeu nu pentru ceia ce
i se cu venea lui. Ace$tiia au stralucit in acest mod, dara
tu $i cum s'au vatamat cei ceau cautat
numai de ale lor. In adevar, ca nepotul acestuia fiindca
a auzit: ;,Deveimergetu spredreapta, elima
voiu auce spre stanga( (Facere 13, 9), apoi a1e-
"partea,:;;i'"-a c.iutat numaide interesul sau,
dara nu I-a gasik fiindea tara lui. a fost
din ceriu, iara cea a lui Abraam a ramas neatinsa.
Jona deasemenea fiindca nu cauta de interesul 'celor
m'ulti, ei numai de al sau, s'a primejduit de a se perde
chiar; cetatea Ninevitenilor a dimas pe loc, iara el S8
zbatea, sezbuciuma $i S8 afunda In valurile marii,
numai caml a cautat de interesul celor multi, a gasit :;;i
pe a1 sau, Tot a:;;a $i lacob nediutand in turmele de
oi propriul sl'i,u s'a bucuratpentruaceasta-de
un mare bel$ug. Deaseme;lea $i Iosif cautand de inte-
resul fratilor sai, a aflat peal sau. Caci flind trim is , de
tata] sau, el n'a zis: De ce sa rna due N'ai auzit ca
din cauza vedeniei a visurilor ii (fratii) au uneltit de
a rna invinovati $i a ma pierde, $i rna gasesc vinovat
fiindca tu ma iube$ti Ce nu VOl' face Cll mineavan'-
du-ma in mijlocul lor '? Nirriic din acestea nu a
nici nua gandit, ci a preferat inaintea tuturor sllljirea
fratilor sai. De aeeia s'a bucurat dupa aceasta de
toate bunurile, care I-au 9i facut foarte slavit :;;i' stra-
lucit. T,ot a$a Moisi caci lrD:pedeea. de
a vorbl de el de a doua oara, a vedea cum el trecea
eu vederea pe cele ale sale, cUuta numai pe ale al-
OMILlAXXV
339
tora. Acesta fiind crescut in palatele Imparate$ti,
a considerat ca 0 bogatie mai mal'e decat toate boga-
tiile Egiptenilor l;>atjoco;a aruI!capd
din maniie sale totul, sa facut "parta:;; rale10r cele m.,.
rlurau Ebreii, S1 BU numair.a Al nil s'arobit, ci $i pre
aceia i-a' sca,')at din robie. lVIari in adevarsunt aceste
, , , , ! , . ," - ," " " - 0 '0 f' , ,
$i d.e .0 pufta.re- !nsa r aptele
lU1 Pl:LvelaIJ , j ntreeut pe Loate ceiel1:i.He, . ' .
In adevar, iubitilor, cil. toti ceilalti de pe
_hun_urHe lor, pr-eferau a
eu ralele a proapelui, dara vel mca 11 Il2al
mari decat acestea. EI n'a VOlt numal de a se lmpar-
ta$l din nenorocirile altora, ci prefera chiar de a fi in
mai de jos rale, numai altii sa se Ip cele mai
mari bunul'i. Nu este .aeela$ lucm: -<1e -8, fi dezI?er:
dari, dupa ce aruncLla.Q pa!'te sa
in suferinta, eli tu l,n
sa-i faci a S8 bucura de Iml$te '$i cmste. AIel,
p,;.;ie rmlrA de a schimba cole cele rale
binele fr'atelui, totu::;;i faptul are In sine :;;1 oare-
care mangaere, fiindca ai parta9tin nenorociri, -dara
de a vol numai tu sategase$ti in _
'-&l4.i dt SSDl:lcgr de c"lg h'lP
e
ca !?: i1
pt;tut oecaJ, dintr'un sufle.t in.tinerit, $i di!l '
ferieitului Pasel. Si nu numal prm ac_easta, Cl $1 prm
alta superioritate 'eu mult mai mare lntrec?
toti cei vorbiti mai s:,s. ?e
laiti toti se aruncau m prlmeJdll lllvwata aceasta,
apai ,toti in .general cereau cand Pavel
sa cada chiar ::;;i din slava pent!'u
mantuirea altora. Am a mai spune $1 a, . . tEela
ritate a lui Pavel. care este ac:.easia? Ca unn ounr'e
Ebrei de9l poate stateau in fruntea. celor cc
geau 'multe neajunsuri, dara carora Ii er:,a.
povatuirea lor, rabdau cu toate <?lCI se
Cll dam;;iii ceia ce s'ar petrece cu un
al unui fiu rau insil. fiu, - dara lata ca Pavel VOla sa
fie anathema de$l nu-i era incredintata
lui privigherea 9i ingrijirea .de dan!i1ii, fiindca e1 a fosl
ca apostol al neamllrllor. . , ,._. .
Ai vazut maretie de suflet [;;1 maltlme ae cugetare
intrecand chiar , inaltimea ceriurilor? Pe
ravnB$te-l; iaradenuJ)oti. "apoi ce
stralucit in Jegea veche. Ca astfelmvel gasl mteresu
OlvllLlA XXV
tau, dadi vei cauta pe al aproapelui. Aslfeiiu ca daca
te letleve:;;ti de a ' te ingriji de fratele tau, cel put,in 1n-
telegand ca altfeliu nu - te vei putea l!pe;;te.-te de
da.nsul interl;.sele luLSup,.t de aJuns chIat cele
a l1eCOnVinlI6,caaltmintrelea nu este cu pu-
,g:lsl"interesul nbstru. Do.ril, a:fia,
, '3xeri:!'r,)!eie DPisriuite,',
dacade 'pilda ti apr-jnde'casa, ia:racei ce locuescin
' apropiere, .humai ia inleresele lor, nu. ar
sad m ajutbr; ciincuindu-se in case ar de
teama e'a nu cumva inti'and cineva sa dosasca ceva din
casa; - zic, cam pedeapsa nu var
Fiinddi chiar foeul aruncandu-se asupra caselor lor,h
va ' a,rde totu1, $i aceasta fiindcanu au inte!es .interesul
prapadit, ale
lor: Cacl])umnezeu, YDlnd de a lega pe oamem unn de
altH, a pus oastiBliu de nevoie in imprejurariie ce l1e
> 18l..g:'i" Inc-.8:t de in1ere$ul aproapelui se leag-a
; nosiru,. lntreaga: lumeastfcliu estecompusa. De acela
, si In ecrabie. daea capitanul lasand in timpde furtuna
loteresefe eelor multi ;;i-ar cauta numai de ale sale, apoi
iute se vascufuoda $i ' el impreuna cu cei dinauntru.
Deasemenea :;;i :;;i-a1' cauta fiecare d(}
jntere::m! sat!; apoi vieata nu ar pute:'). sta, $inicj me:;;-
tqugul care cauta aceasta. De aceia agricultorul nu
Batnana numai ' atata grau, pe caL
pBrde ;;i pe dansul $i pe a1tii, ci cauta de
interesele eclor multi. T()t ;;i 08ta$ul nu infrunta
-" primejdiile ca sa seapc' numai el, ci 'casapuna in si-
gm\anta cetatenii din -ele. Inca neguti-
to'rl11'11 U, Mace ataJif rll'iitfa" pe
caia ttebuiesi altora. Dara daca at zice cineva ca fie-
care face de acestea,nu gandindu-se' la inte1'esul meu"
ci 18. itl sau, caci $i banii sunt ai lui, 9i sigu-
raIlta ;;i slava, el toate acestea Ie face- incat ca cautand
: <ie jnteresul meu, diuta de al sam), apoi aceasta toc-
: maio ' zic $i eu, :;;i a$i fi dorit s'o and mai, de demult;.
pentru aceasla am facut$i atata Yorba, ea sa arat ca
atu'nci i;;i cauta aproapele de interesul sau, caild segan-
de$te 1a interesul tau. Fiindca altmintrelea oamenii n'ar
fi suferit ca sa caute:;;] sa ingrijasca de ale aproapelui,
darn IlU' s'ar atili in .aceasta nevoie, apoi de aceia, Dum-
n_ezeu a ..,,:;;i nevoi, n'::
lasat ea Cll1flVa sa-$l' caute mal 'nt<'il Il1teresulsau,daca,
OMTLTA XXV 341.
nu se conducedc interesestra.ioe. Af::easta. de sigur ca nu
este lueru omenesc, adeca de a alerga in interesuI aproa-:
pelui, iara de aceasta. t:rebuie a ne convinge daca nu de
aid; celputin din cElIe riinduitedf? Dumnezeq.Nueste cu
. - d .' . A , 1 . CI ' . h' ". . ' . ).1 "
putmt
a
, e a te mantUl m.;;t t mQ .,:- ;:l_tl-::htht(; {f}l!8;r
ajungl? 1a ce<;i, ";;:31' ::-
jezi, inaintea lui
$i de unde se invedereaza aceasta Dmce1e ce a spus fe-"
ricitui Pavel, zicand: nDe a$l imparti averile 'mete;
de a$i da trupul meu ca sa, se arda, lara dra-
goste nu am, nimic nu folosesc" (Cap. 13, 3). Ai
vazut ce cere Pavel dela noi cel ee imparte ave-
rile nu cauta ale sale, ci pc eele ale aproapelui. Dara
nu estt;l deaiuns nUIl lai aceasta, zice:ci voiesc ca sa
se faca acest lucru Cli simpatie, De
aceia a $i legiuit a$a Dumnczeu, ca astfeliu sa ne duca
1a 1egatura dragostei. ' ,
Deci,cand Pavel cere 0 a$a masura in dragoste,
iara noi nu acordam nid cea, , mai mka, apoi de
ce iertare vom fl vredniei f Dara; zici tu, cum de a
vorbit Dumnezeu lui Lot prin ingeri, zicand:, "Gra-
beste ca sa te mantuesti acolo" (Facere 19, Dara
spune-mi, cand a acest,?U, ce Ca?d _
_ snpu .tI'el;>u}fi Cl
fiii1dca crau des<::urajati sllfereau de a.' neVIn e-
cabila, $i atat cej?iifrani; ' $i eel I;;,
desfranart;;>l trebllla- de a . fi ar'l de VB, - $1,
. infine, . .chiar in a,.eea zi cand trasnetele urma ., a-i do=-
bori,. pe
- raliU.itiF$i"vYttute, Cl pentruplaga durunezeeasca ee ea-
zuse asupra lor. caci, inadevar, ce trebuia sa faca '?
l3pune'mi; sa stca pe loc sa primeasca pedeapsa, :;;i
sa fie aI'S de viu, fara ca sa poata faIos! eu ceva
pc aceia'? Dara accasta at' !l fast, mai de p,e
prostie. Nici eu nu spun ca trebm8 de a sufen cmeva
pedeapsafara scop, :;;i farahotararea lui Dumnezeu, data
caM un am traie,?le in rautate, atunci poroncese dea
se ;;i de sa 0 aceasta pentru
pele, de nu, apOI..cel pentr!1 10teresul tau.
Cel mai bun lueru este sa 0 raCl pentru 10teresul aproa-:-,
pe1l1i, dara ,daca inca, i?alpme
a virtutei, cel ',putin pentru tIne fa-:o. Nlmem, decI, sa ,nu
caute interesul sau, ea sa gaseasca acel interes, cugetand
342 O':IlLIA XXVI
ca nici lipsa averilor, nid muceniea, $i niei alt-ceva de
acest feliu hu he va putea apara, daca nu vom avea eu
noi cea mai inalta dragoste. Aceasta dragoste, ded, sa
o ayem Inaintea tuturor celodalte, ca astfeliu print.r'ansa
sa Ue prezente ca -de- ecl e
viito[l,re fag;:1,duit.e nona. Carorafie' ;cacu totiisa . ne
prin ehal-i 1l1 !;.i fiiantropil{;:i DCfrnnlllui ndst.ru
11SUS Christcs, ca,ruia se carle slava < in veeii. vecilor.
Amin.
OMILIA XXVI
. "lara voi frati1or, ca de to ate ale
va amilite, precurn ani dat voua
CCIc date letineti 't (Cap. iii 2).
... Complectandvorba' despre jaxt.fple precum
se cuvenea, facand-o mai desa var$ita deeM toate
celelalte, trece mai departe la 0 alta chestiune, care de$i
era un pacat, insa nu a;;a - de mare. Ceia ce amfost
zis mai sus, aceasta I) spun ca nu dela
invinov3_tirile cele mari, ci punandu-le in ordinea
cuvenita, la mijlocul lor introdtl(Xl pe cele mai u;;oare,
indemn;lndu-i numai eu asprimea cuvantul\li rezultat
din necontenita certare auditorilor.De aeeia, ceia
mai grozav decat orice, adeca yorba despre In-
VIere, 0 pune tocmai Ia Ilrma. Acum lllsa el pa.:;;e$te la
alta chestiune mult mai u$oara, zieand: "Va laud pre
voi fraWor, ca de toate ale mele va aduceti
aminte"'. cand pacatul era $tiut $i marturisit de toti,
el $i acuza eu putere, In acela$i timp $i ameninta, dara
cand este indoeinie, el mai Intai H pune de fat a dupa
aceia cearta. Pacatul eel. marturisit el il ridica mai
sus, iara pe eel indoelnic H arata ca marturIsit. De
exemplu: curviea era un pacat marturisit, aceia
nu nevoie de a arata ea acesta este un-' pacat, ci
numal cat arata- marimea acestui pacat,- iai'ii,vorba 0
aducea prin comparatiune, $i judeea . pe altii
este de sigur un pacat, rnsa nu ca cel d-inainte, $i de
OMILIA XXVI 343
ceia i\ introducea in yorba dezvolta. Chestiunea
i,rtfelor era un pacat de care multi se indoeau,
i Cll toate acestea era cel mai mare rau, pentru care
i ca este pacal, chiar il ridicii, in cursul
'orbire"i. Cand -insa face aceasta, el nU-numai Ga fnde-
)ar-te8:za ' pe ctri,e-ya dt;Iu: faCBrea," . paent, inca
! ducc 91 la eele contJ'{:I.l"Apacatului aceluia. A$a,depilda,
;1 H.'U. .. Spus cji }1U treJ}uie ci !IICa, ea
ievoic de a 0 maresflntenie, pentr!.! care a
Idaogat.: "Slaviti dara pe D.umpezeu in trupul
vostI'U :;;j ' ins'ufletul vostru". ,Deasemenea zicand
:{t nu trebuje a fi cineva intelept cu intelepciunea lumei
el nu se numai ell aceasta, ci inca
poronce:;;te de a se face :;;i neb un. In alt loc sfatuind pe
de a nu judeca $i nici de a nedreptati, mai
rleparte e1 rastoarna :;;i expresiunea a judeca, $i sfatu-
B$te nu numai ' de a nunedrepUit1, ci Inca de a fi ne-
dreptatit, -adeca tie a suferi nedreptatea. Tot de
jartfele n'a; spus numai Q1, trebuie a
fuglde cele impedecate, ci inca chiar de cele slobode,
daca devin spre scandai;-$i a nu atinge nu numai pe
frati, ci riici chiar pe Elirii sau Ebrei-: .;.Farade smjn-
teala frti; zke, El1ni-lDl\ -biser-icei
lui Dumnezeu". ,. _- :':' .. _
ded. Intregul -ell vant 9cspre . toate
acestea, deodata trece eu vorb
l1
1a alt pacaL. $1 care
eraacel pacat Femeile pe deoparte S8 rugau in bise-
rica :;;i profetizau cu capul descoperit - diet atunci
femelle profetizau - iara pc dealt{t parte barbatii llUrtau
parul1ung, ca :uniia ce petreceau In filosofie, 9i cand
se rugauprin biserici san profetiza.u acopereaucapul,
iara amandoua aceste abateri erau dinlegite Efinilor. _
Deci, fiindea pentru toate acestea el Ii statuise deja
fiind de fata, $l poate ca uniia au ascuItat, iara alt.ii
fIll auerezut, de aceia apostolul, ca un adevarat.<ioCtot',
vine $i prin prezenta epistola, $i indreapta aeest pacat.
. Cum ca el Ii sfiituise deja fiind fata . acolo, se poate
vedea din cele ce spune in exordul acestui capitol. In
de ce oare nespunandnimic de aceasta in cursul
epistolei pana aiei, deodatii dela alte paca.te sare $i zice:
laud pre voi; ea de toate ale mele va
. aduceti aminte, precum am dat voua cele
344
OMILIA XXVI
(predaniile). a$a letineti"? Ai V8.Z'1
t
da ra, ea
unlla au .p,!3 Ii iara altii n'a!1
ascultat. pe carl n91 mdreapta prm cele ce urmeaza,
ii?and :." I.ara. de. se ,vede ca este , cineva prigo-
.. TIlLar (mb;itopm de cea:rtii).,noi ' obiceiu ca aCesta
11l,i . . vumnBzeu" (Cap. , 11,
.d.in
tapte rale, pe totl 'i-ar fisupos
vatm, apoi peuniia'i-ar fi facutmaiillrlrazneti jar De
-pe cand acum Ia'.odarrd '$i apr'o-
band pe unna, lara pe a1tH infruntandu-i peaceia mai
mult ia mangaiat, iara pe cei din urmai-
a
facut sa se
ru;;ineze. Inyinovatirea de sigur ca chiar prin sine
este in deaJun;; pentru a imboldi pe cineva, dara cand
inca se pune .!?i;ih paralel cu cei ce sunt lauda1i si .eu
b.une, $i boldul este mult rna] i'niepa-
tGtm!$l mal'Ruterme.
;, Deasta data, insa, el Incepe nu eu fnvinovatid, ci
eil: $i . inca cu laude mar!, zicand: laud pre
cade toate ale mele va aduceti aminte".
Acesta _este obiceiul lui Pavel. caei chiar in lucruri
miciel implefe.:;;te laude mari aeeasta 0 face nu ca
sa nu fie ca .aceasta caci eum ar
ft , C:
U
. . sa. a.:;;a, el care dorea nid
aVel'l, HIel slava, ':;;lmCl altceva de aeest feliu? - ci Ie
face tOa,te acestea pentru mantuirea lor. De aceia chiar
laud a, zieand: "Va laud pre voi,
ca de toate ale mele va aduceti aminte", Care
sunt acele toate? -fijP(kiivorba lui'deastactata este ca --
I:U se cli capul acoperit .:;;i purtand--
femelle sa nu stea in biserica cu capul
dezvaht. Dara dupre cum am fost zis d S8 jnlrece in
laude, aceasta mai cu n;ulta bun:hojnta.
De. aceia!?i ziCe: "ca de toate ale mele va adu-
amil!te,. precum am dat voua predanme,
a:;;a }e . dara el Ii preda atunci multe
nescrl:,8, ec,,?! )!1 alte parti 0 aratii de muUe ori..
Atunm. de . ca II-a predat eeva .verbal, iara aici el
care predat. Cu chipCll aC8sta
pe Celee ascultau, In acelasi timp
doborn ;;1 trufiea eelor indaratnici. " .
345
Dara apoi nici nu zice: ca vbi ati ascultat, iara
eeilalii s'au impotrivit)$, ci fara nici-obanuec\.la, zi-'
cand, prin cele ee urmeaza lasa a se 111telege accasta
din cele cespune: ):;i voesc sa $titi voi,c;"i,atot
barbatul caput este Cllristos, 'i-f:lxa capul
1 h 1 " , I J . > t .,.... ' . '
este naruatu ,lara caput - IU . -'!)rlS .. LI1l!rWe",
ze-u (' (Vers. 3;.- t;xp}.tGallecl :prloiriei, -5atl
a 'etioloaiei, pe care o;;i pune aici, faca-od eumai multa
Nigarc de sarna precei;:;labi. este
puternic, nu are neVOle ?e de. p!,lema, sa}!
de cauzu, [Wecum S3 cere, In ce 1 sa 'poronclt
a Ie face, el se muJt.ame:?te numal eu predamea, - pe
cand ee! slab, cand afla ;;i cauza, apoi eu mai multa
ra.vnapastreaza cele vorbite, $i s,e supune lor cu mai
multa buna voini-a. De aceia ' nici n'a spus 'C:luza; p&na.
ce mai intai n'a vazut poronea lui nesocotita$-i calcata
in picioare. $i -care este CaU4:1 barbatul,
zice capul este Christos" > A$a dara$i aT Elinuiui l'
Nici decum, fiindca daca suntem trupul lui
maduliiri din parte, fiji cu aces tea -esle capui aceia at
nostru
j
apoi este invederat, ca al cclor ce nu sunt in
aeest trup, $i nici nu tin loc de maduW,ri, nu poatefi
el cap. A;;a dara cand el zice: ,;atot bllxba.tu!", tre-
buie a se subin1elege Ai Y,azut cum _
pretutirideni atala pe auditoriu cu e,xemple de .sus! Cael
sicand vorbeade _ iubire, .;;i d O' umilinta; $ide -milos-
ten ie, tot deacQlo tNi,gea, exernpleJe." . .
_ " Tara. capnIfemeij este lara caput
lUiChristos, DumneZfU". Aici se repact I1supra
noastra ereticii, inchipuindu-'-$idin cele vorbite oarecare
micime sau imputinare a Fiu_lui Dumnezeu, .. clara
singuri se prind in vorbe. Ca daC<;,.capuI.fen;en
barbatul, apoi acest cap este de ? nIn.ta cu
trupul, ;;i prin urmare si capnl Hn Chnstosfimd Dum-
nezeu ' este invederat ea' Fiul este de 0 fiinta
eu Dara, zic ereticii, noi nu "oim a arata ca ilU
este de aceia$i Binta, ci ca este stapanit .. Deci ce am
putea r;espunde aici? CD. mai eu sarna cand spune
ceva iojositoriu fiindel inlbracat intrup, atunel cela ee
se vorbe.:;;te nu este spre injosireatfumnezeirei, ci spre
aratarea iconomieL Dara spune-mi, cum voie;;ti ,. acurJ1'
a seoate acest fapt de aici? Ca precum barbatul sta-
346 OM ILIA XXVI
pe femeie, zice, Tatal stapane"?tepe Christos.
Ded, dupre cum Christos pe om, Tah'H
stapano'$te pe Fiu-"Caci, zice, atot barbatul capul
este Christos". Data cine ar putea priml vre-o data
l'u::eastaJ . Ca. pe oepi:i,rtare este lotre' noi
tot. pc atata este lntre Tatal . :;;iFiul, apoi poti
pricepe .1n qata injosire n ' pui pe. FiuL A:tc d.l,nu
in aceiasi felhl' trebuie . a ti examinate lie riui ' toaLe
cuprivire la persoana lui Dumnezeu, de:;;i poate se
'vorbe:;tc in aceltu;;i feliti, ci trebuie a se acorda lui
Durnnezeu oarecare superioritate, pe atata pe cat S8 .'
euvine lui Dumnezeil. Ca daca nu i se acorda aceasta,
apoi multe absurditaii -vei vedea izvorand de aici. Gan-
de:;;te-te bine. Capul lui Christos este Dumnezeu, capul
barbatului esle Christos, iara al femeii este barbatul.
Deci, daea. in tonte !w'im Ja fAlin, aoeca in aceea:;;i
insemniHate, apoi atunci Fiuleste ata,t de clAparte de
Ta.tal, pe cat de departo suntem noi de dansul. Dara ::;;i
femehi pe atat de departeva fi , de noi, pe eilt suntcm
-barbatii de cuvantul"; ceia :ce, este, . .
Fiul ciitra Tatal, aceia suotem noi catra FiuI, fe-
meia iara!$i catrabMbat. Data cine ar J'ngauui una ca
aceasta'? Deei, in alt feliu iritelegi capul eu privire fa
femeie :;;i barbat, :;;i nu ca cum 11 intelegi ' ell privire la
Prin urmare :;;icu privire' la TaM.! f?LFiul in
alL mod trebuie a Iutelege. cum 5e euvine, zici; de .a
intelege in alt modn'? Dupa cauziL In adevar, iubitilor, ea
daca Pa vel ar fi cautat saspunade slapanire, de supunere,
dupre cum zici tu, de sigur ea ouar fi adus la mi,jloc
ca exernplu pe femeie, ei mai eu sama pe rob :;;i stapan.
ca dac.'l $i cstc su pus...'1. noua femeia, il1sa este
femeie, iara. nu ca roaba, ea una e.e este sloboda de
aceia$i cinste eu barbatul. Deei,:;;i Fiul daca s'a $i facut
ascultator Tatalui, s'a facut ca Fiu al ca
Dumnezeu.Ca dupre cum maLmare este supunerel;t Fiului
catra Tatal decat a oamenilor'catra nascatorii lor, tot
a$a :;;i libertatea este mai mare. Ca cele ale Fiului
catra Tatal nu suntmai ma,i :;;i mai insamnatededl,t
ale oameni!or, nici rele ale Tatalui catra, Fiului mai
micL Ca daca noi admiram. pe Fiul ca a fost asculta-
toriu Tatalui pa,na la moarte, iara moartea de cruce,
apoi tr:ebuie de a admira-I';'i pe Tatal, eaa nascut un
astfeliu ' de Fju,nusupus r"a . un ' rob; 'ci . . Ga Hber su-
OMILIA XXVI
347:
punandu:-se $i fiind fmpreuna' chibzuitor ell Tatal,
sfetnic, -fiindea sfetnicul nu este rob. $i ca,nd aU?l Zl-
caodu-se sfetnic, iara:;;i sa nu-ti inchtpui cii este '-
lipsit de ci te .1a _ OIT}otiI2
1ie
fL'
adeca la eg:aht8ipa 10 demmtate a FlUIUl catra nasca-,
torul - .
da.ra n,u trc:btde :':-;" T:nne -Sn_aint.e in Loate ceiea.'
. . . - _ ..... - .. .,..... .
...a.rbaiuiui E\: t(;[ilO1.L printrencn teme]a Gtf '
drept 'cuvant este su pusa. i?oiimiea-
(egalitatea in ciI}ste) olu rta, l .. nu I2umal, pentru
aeeasta, ci :;;i pentru amaglrea int:=tmplata la
De aeeia fiind creata din coasta 1m Adam, ea nu 1mc-
dieat a fast supusa . .nici 8: dUs-.()
DumIiezeu la Adam 1m a auzlt spunandu-l-se a:;;a eeva;
$i nici, llarbatul n'a zis ei alteeva, cil. "aceasta
este0S' diI) oaselemeie, $i carne dm earnea rnea "-
$i nietl.ert nn se spune de . ea i s'ar .. ,fi po-
roncit de Dumnezeu aeeasta. Dara cand ea a facul 0
rea intrebuintare de puterea sa, :;;i eanC!
Dumnezcu c:isa fie de ajulodubarbatulUl ca:
.. erit viclea.na
t
B:pol atJl!lci a totul; atunel ' a :9
1
auzit cu' dreptate zicandu-i-se-: llCatra barbatultau
intoarcerea ta". 1) Fiindca era natural ca piicatJ-ll
acesta sa razboeasca neamui nostru omenesc -:. apoi
Dumnezeu nrevazand rautatea diavolului, a ingradit ell ..
pe femeie, totodata a dobora,t prinaceasta
hotarlre $i vriijma:;;iea viitoare ce ar 1i fost lntre
din cauza acestei vicienii, ;;i prin pofta cea inascuta
intr'an:;;iia sfara,mat peretele eel din mijloc al vrajbei,
adeca ura cea rezultata dio pacat. , -
Dara vOl' bind de Dutnnezeu si de fiinta lui cea
prihanita, nimic de acestea nu se,' .Mry.uL Deci nil -
Iua exemplele la felJu fn. .:;;1 all!rea
gre:;;eli neertate vel intlmpma de alGI. A:;;a de pIlda
chiar in exordulepistulei zieea:" Toate ale voastre
sunt, iara voi ai lui Chdstos, iara Christosa! ,
lui. pumnezeu" (Cap. 3, 22. 23). -
Stll)t deopotriva ale noastre, 9i noi aI 1m Ci1rlstos,
, I) NoW. Editiunea brilanicii are: dupre Mrbattll tauvor fi
dorintele tale)) cehi ce exprima mai cJar jdeia din acest pasaj. S'ar,
fipuiut ((calra b01'batul UluscOparea tal). '; _
348
OMli..JA XXVI
Christos al lui Durpnezeu de cum, d ehiar t;;i eelor
foarte. tampi deosebirea Ii este fnw)derata, det;;l a(:eia..<;;i
vo'!'ba se spune, $i de Durrinezeu, t;;i de Christos, :;;i de
' nol. aiurt!I.l, numind pebarnat car.) al
ferneii, a Maos jPlediett : "Preeuni.,siGhristos este
,3,;i?::ppi$Qr-
i
pOl; .rl}tlntuitorlusi . asa
. '5StcdatoY'iusl'tarbatui sa fiE: femeia' sa" "
(Efes: 6; 2:t ' 24). yom inte19ge noi la feliu cole
vorblte, at at aceste vorbe. ' cat si cele vorbite mai 'ue-
parte Efesenilor In chestiune Sa nu fie cad
. . , ,'., " . " ,
mCI nu, esto cu putmta. Aeelea:;;i vorbe sunt zise:;;i
pentru i;li pentruoameni,insa mi au aeeia:;;i
, putere vorblte pentru Dtimnezeu, ei fntr'un feliu trebuie
,.. a se lntelege .intr'ait feliu nid ,
toate lntelese pe atunci s'at' par-eit -ca
flq Jqst 111tre.t)uir: tatG f<'ira ?COP; :;;i fara casa ne putem'
foloSl eli eeva, dIn ole. Dec), dupre clitn nu tciate trebuie
}J se intelege .la fcliu, deascmenea nici tOlite trebuie a
11 sc()ase $.i pentru vca ceia ce spun sa
v- fu.
c
mal }oeereasa 0 desvalesc pl'in
exer:nple; _ de pllda se nume,,;; le capul bisericei.
DeCl daca nuvolU lua, sau mai bine zisdaea nu voiu
lntelege aici nimic omenesc, apoi atund de ee mi se
spune aceasta? $1 iadLc;;i daca toate Ie voiu lucl, sau
f.I1;' apoi multe absllrditalivor
C!ilpuJcstc omiopat; adica tovara9
' In syferHlte (; u trupu!, supus fmprej!m'iri.
Dem, .ce aeeasta $i ce
trebUl,e.a ,a eela ce am spus, lua
Id,CIa .d.e pt.sJ;a;pa.rtftga Ce.a
dmtaI., mel .aces.tea, CUI? s'ar intamp1f1, ci $i ' aici
trebUle a ne mchlpUl cela ee este mal mare mai
principal, demn de Dumnezeu, caci atunci
sigura, :;;i mai $1 mai
clllstttt. Deasemenea at auzlt nurmndu-se fiu' dara
. - .. '"" . . ,
mCI nu 181 toate senzurile legate ., eu ideia de
$1 tuCl pe toate sa Ie ci sa prime:;;ti numai
cate ,su_nt este de a. fiinta
cu Tatal, ca dmtl' ansul s'a nascut mal lnainte de toti
vecii, iara absurditatile care sunt rezultatul slabaciunei
omene$ti, .lasa-Ie pe pamant. $i iara$i, Dumnezeu se nu-
me$te -- dara vom prim! toate oare cafe simt
legate cu ldma luminei Nici de cum, fiiridca lumina
OMILlA XXVI 349
aeeasta vazuta de hoi da loc este ingra-
dita in loesi in smitiu, este mi$cata de 0 " alta puterc,
si se fntuneca, ceia CEl nu ni este Ingaduit nici -macar
de u. ne . gandl inprivinta lui, l1i,i
scoatem pentru aceasla nO!
din a(;est -e-xe'm 11111 , 'Voxtl )J.sa ill.' HlfO.H;l:U'PV: nOa,stra cel).
de!;:l,' l)'JolIlt1ie!), tritga,ncr dip:
deintunerec. . '. ' ' . . , ' ,
sunt zise eu prI-vire Ia eretieL Dara
de a examina eu amanunt.ime atest pasaj, ' caci poaie,
a1'. fi etneva a.ici fn nedome1'.ire :;is'ay in sine :
ce anume pacat poate fi de a se ruga eu caput
descoperit, jara barbatii cu capul aeoperlt Care anume
paeat estc afia de aiei. M ulte semne au fost date atat
barbat-ului' cat si femeii deosebite unele de a1tcle, ul1ui a
serrllle de stapa:nire, celeilalte semne de supuntJre;.
langa s_a-9i c<lj?ul, lal'a
barbatul sa alba capul descoperlt DecI, daca aces tea
sunt semne sau simbole <;Ie stapanire $ide supunece,
apoi amandoi pacaVuesc coni"unda tuna.
oranduiala; trecand pe
lor, barbatul lasandu-se 011-
cimea femeii, iara femeia resculandu-se asupra barba-
tului prin felul de a .. Ca dac,a!1u
de a sehimba hainele, mCI femem cte a lmDraca ,I1Iamda,
(un fel de pardesiu), $i nici barhalul de a , pune pe,!ata.
farosul sau voalul, duprecurn. iice: ml se 'im-
brace femeia eu haine niei barbatul
sa nu seimbraee -eli haine femeesti" (.geuter.

urma Ie-au intarit Dumnezeu, eelelalte insa, --:- vor-:-
besc adeca de a se aeoperl $i a nu se acoperl - sunt
dela natura, $i eand zic natura, inteleg pe
iiindca eel ce a creat natura el este. Deci, eand ras-
torni 110tarele aces tea, prive:;;te cata vatam?tre face .
Sisa nu-mi spui ca pacatul este 0110, cael.este
mare t;;i prin sine insu$i; fiindca este nesupunere $1 ne.".
ascullare. Daca poate a fost mic, dara iata di ,aeum" a
devenit mare, fiindca este simbol a mari fapte. Cum
ca este, mare, se, vede din cele ce adue atata rari-
duealii ill- neamul nostru omenesc,pof'oncind in
$i stapanului' $i' celui stapanit. Astfcliu ca celce calea.
350 OMILlA XXV!
aceste regule, toale Ie eonfunda, darul lui Dumnezeu
il tradeazii, in limp cinstea data lui de sus
o arunea jos 1a pamant, nu numai barbattil, fe-
este mal'o -c!nste de
tmea randueflJa , ordmea m care se dupre
eUl11;Jstc 9i nednste eandea se rascoala contra aeelei
,o:cdine. . T ' -
" n,=: ii(;e.ia uPOslolulaspus acestiucrude amancioi,
, zicand: "Tot barbatul rugandu-se sau prorocind
cu- :-ea-pul , acQpe rit, rl1$ineaza capul
toatii temeia rugandu-se sau prorocind cu capul
desvalit, capul ei, ca una este
ca cum ar fi rasa" {Verso 4. 5). Erau pe
atunci, dupre cum am maispus, ba.rbati cad pro-
roceau, femei careaveau acest char, ca de pildii 1'e--
tele lui Filip, ca 9ialtele mai inainte de aeestea iiii dupa
de:,;pre cafe 9i Prorocul zieea dela ineeput:
voe pro['oe.i, zice;fiii o 'fetele
vedenH vorvedea ", (Ipil 2,28). Deci, pre barbat
nu-lsile$te de a fiin totdeaunaeu eapul descoperit, d
nllmai cand se roaga. "Tot barbatul, zice, rugall:.o..
du-se sauprorocindcu capul acoperit, ru-
sal!-", -=- pe cand pe 0 a
n ell caput acoperlt mtotdeauna. - De aC8ra spunand:
, toata femeia rugandu-se sau prorocind Cll
capul clesvaJit, i$i sau" - nu a
stat nurnai aici .. ci inca a , explicat cauza,ziCand:
"ca una este si aceiasi ca cum ar fi rasa".
Dara daea a se rade este in totdeauna rur;;inos Jucru,
apoi este invederat ea $i a sta cu capul deseoperit este
In totdeauna.
nu s'a, multamit numai ell aceasta, ci inei;i a
mai adaos, zicand: "Pentru aceia datoare este
femeia sa- aiba invalitoare pe cap, pentru 1n-
geri", aratand prin aeeasta ca ea nu numai in timpuI
.rugaciunei trebuiea ti :..teoperita, ci intr'una. Pentru
barbat el Quface yorba de , in valitoare sau' acoperaruau.t,
cillumaf deparul eel lun'g. A. .fi aeoperit, numai atunei
ilimpedeca, cand se rouga, iara a'i;;! lasa parul lung ii
impedecii pcntru totdeauna. De aceia dupre cum, a
'.
OMILIA XXVI 351
pentru femeie : "Ca de nu se Invale$te femeia, sa
se se tunza" , tot $1 pentru barbat cit: lasa
piirul, neeinste lui este". N'a zis daca se aeopere, ei
d v "1 v v }(( D . A v - I A ' ,. ,
" _aea !?l ' aSH P;),fU '" . ' e tteela weade_a meeput z!cea :
"Tot biirbatul rugandu-se sau prorocind e ll
e?'opul lui (. N\!, 7.i S
simi)lu acopcrib) , ci ",eu caplil acoperit", anltand
ciLchia,r daea sel'Oaga eueapul gql, insa daea are parul
lung. a,poi este acela$ luern,' ca $icum J'tf fi ;descoperit.
"Caei parul este' nat in 16C de inviilitoare.
,.,Ca de nu se invaleste femeia, sa se si tunz8.;
iaraode este ' 1ucru de femeii a se tunde,
san a se rade,jnvaleasca-se" (Vers. 6) In exord
cere ca femeir>, sa, . flU ajba capul gol , j(l;ra 111ai depal.'ta
81 da a -intelege eli aceasta s'o faca lntr'uha,ztcand:
n Q ' 1"1'" "'stB si cQcum lll" fi l"ll<;;:a;"
n ..-. I _ ' ; .1, '-' ''_ I J"" LA. .1l.AY' Lli ' .. .....L .L..L s; ""'...., _
:;;i inca 0 cere Gceastaeu toata Ingrijlrea t;;i -
sargtlinta. :;,i nid n'a intrebuintat expIesiunea
't.a;},';j1C'eI!:'5%tl:!O:=' a 'lI.9I'trlt"" t ;'itt-g.'j,t:1"
a se invali-peste tot, a de-J;ol , in cat si'i. D1!
se mai vaza pe Iiieairi. Apoiatingandu..:se-cu _putere de
acea femeie eare nu "ca- de nu se in..:. -
valeste fcmcia, sa se si tunza", adeca: i:1I'llUci
-acoperemaritul ceipIev.lzut. !)lin leO'ea lui Dumnezeu, '
apoiatuilcl, ' Ztee, arunca:;;i pe acel dela natura. Dara
daea ar ziee cineva: cum a1' fi rU$inos pentru femeie,
ceea ' ce pentru barbat devine slavfi - apoi am putea
raspli nde, "ea faptul acesta de a se tunde femei<:i., nil
numai ca ,nu se urea sau mai bine zis, nu numai
ca nu poate fi spre slav a barbatului, ci atllnei femeia
cade ehiar din propriea sa cinste. A nu $ti eineva ca
sa steain hotarele legelor puse de Dumnezeu, ci a trece
peste ele, nu numai ea nu este 0 inaintare, ei chi:;lr
o imputinare. Dupre cum eel ce se bucllra de bunurile
straine nu sunt ale sale, nu adaos
nimie mai mult, ci inca lec-amai imputinat, inca a rnai-
Herdu't i din ceia ce avea, eeia ee ,s'a intamplat chia\
in ramcu stramO$ll femeia: ntrnumar'--
ca ceva din nobleta barbatuluide-:;;i,Va
tunde parul, Ci ya_ pana $i podoaba femeii.
nurnai de aici 'line rm;inea e.i, ci dela iacomie Ded
352 OMILIA XXVI
apostolullwlnd de baw necinstea marturisita, zicand :
"lara de este lucru de rllsine femeii a se tunde
sau a -. mai pUJl.e $ipotii.rirea sa
zicand :"ll1":v\alasca-se". Si n'azis.: 1e8e-91 piD:'uJ
h}nr"') "";,, '(rna" "',., "U. pI) <>j lh..:.
.-q"i'A>'-.J. -.... _ "": ",:,-,;, ...... ... 1.,- '.J.-",! \;1 ... ;.,_ .........
valC'aBCa':'8G",legiuinuu-le peamanaoua deooata, :;;i
din toote pariiie, atat prin cele cat
pi'in cele ccmtqtre. (Aeoperemantul caFlului zice,
parul lung, este una .;;i preeutn *;>i cea rasa
pe cap este en ceacare ate capul gal desvalit).
"Ca una este:;;i aceia:;;i,. z1ce, cacumar fi rasa".
Dara daca ar zice cum este una,-uaca aceasta
are acoperemantul dela riatu'fa, pe eoa msa ..p'are
nici pe acesta) aceia a -al'uiJ:ca'i:,
viUul depe .cap eli ' ifltentiune, :;;i astfeliu capul
gol, iara dadi nu Bste gol saIl desbracat ,de par, aceasta
este a naturei, iara nu a sa. Astfeliu ca ,;;i cea tunsa
are capul gol, cealaJta deasemenea. De aceia a. po-
roncit ' ae a fiacopel'itadela llatUY'a adeca a.;.si lasa
parul lung, ca de aici sa se invete acoper) 'caput
Mai departe apoi pune cau-za, ceia ce am spus
de multe ori, vorbind cu dam,;ii ea cu cei liberi. Deci,
care este acea cauza "ea barbatul nn este datoriu
sa-:;;i acopere slava lui Dumnezeu
fiind" este 0 alta cauza. (Nu trebuie
acoperi caput nu numai tlindca are de cap pe
Christos, rice, ci pentru ca pe. femeie:-sta-:-
panitoriul trebue a . aVEla ell .sine simbotut stapttnirei,
cand se prezinta inaintea imparati.iTUrlJecf, dupf'e cum
nirtJeni dintre stapanitori (arhonzi) n'ar euteza a se pre-
zenta inaintea celui ce poarta diadema fara cingatoare
fara l)lanida, tot tu fara simbolurile stapanirei,
cf-\Te sunt de a nu-ti acoperl. capul dea nu avea par
lung, sa nu te rogi lui Dumnezeu, ca sa nu te batjoco-
re:;>ti nid pe tine, nici pe cel ce te-a cinstit).
- luGla S'8;1 putea
cand nu poarta eu sine simbolele supunerei.
"lara femeia, zice, este slava barbatului". Deci,
stapanirea barhatului este naturala. Apoi fiindca a ho-
tarit deja, . e1 pune ratjonamente alte eauze;
ducandu-se pana la intaia creatiune; $i zicand astfeliu:
"ea nu este barbatul din femeie,' ci femeia din
__________ XXVI 353
barbat" (Vel's, 8). Dara daca a fi din cineva, aceasta
este slava aceluia din care este, apoi eu atat- mai mult
eand este icoana sau figura. -
n
v
"d't b
V
h . 1 . '
,,'-a m.LsaZl. L (l,f',atlt: pentru !Cmclc,Cl
femeia pentru barbat" (Vers. 9). J8.itl nici a doua

" nbatnlu]'sa1' D'al' hho,a '7'" . Q" ,;,Lv,;,.

,'::,',' I..AJ oJ u-',,!' V.J_- '"' __ - u ..... ,:"'_' .
Q' patra, Int<.<.la" ca Gt],rlstos esle CaPUl 110st,rti ctln<'ir-
batilor, iara \noi cap femeii;. a doua,'canoi suntem slava
lui Dumnezeu, iara femeia este slava noastra; a treia
ca nu noi suntem din femeie, ci femeia din noi; a patra;
ca nu noi suntem facuti pentru femeie, ci femeia pentru
noL 1,De aceia datoare este femeia de a avea
invalitoare pe cap" (Vers. 10). De aceia, zice. Pentru
ce anume spune-mi. Pentru toate,cele CB am vorbit
pana acum, zice, mai bine zicand, nn numai pentru
I
.. pent 'U A g . (L . v d v.. r
ace la, C1 " I m erl ,. ca (ISPl'e-
tUie$ti pe barbat, eel putin do lugeri te'Vl sftl)}.
dari:i, a se acoperi este semn al supunerei a1 stana-
nireL A9a dara apostolul pregate9te-pe femeie de a cauta
in jos, de a st) sfli, si de tinea insusirea sa femeiasciL
Insu9irea celui sta:panit este'de a ramanea in
supunere. Barbatul nu este sHit de a face aceasta, fiindca.
BT este icoana stapanului, pe cand femeia eu drept cu-
vant trebuie a face a:;;a. Acurn tu la marimea
nelegiuirei, cand fiind cinstit de Dumnezeu cuatata pu-
tere, tu te necinste9ti pe sine-ti, 1'apihd imhraoltnhltea
femeii. Faci acela$i lucru, cum avand diaderna, pe
cap, tu-ai asvarli-o, 9i in locul 8iti-ai pune un acope-
remant de rob pe cap,
"Insa, niei oorbatul fara femeie,
meia fara barbat, intru Domnul" (Vers.H). Fiindca
a dat pana acum barbatului multa, superioritate, spu-
nand ca femeia este dintr'ansul, ca este pentru dansul,
$i sub dansul, apoi ea nu eumva barbatii sase in-
gamfe mai mult decat trebuie, niei pe ele sa nu Ie
injosasca peste masura, cum adaoge imedieat
barbatul fara femeie,
nici femeia fara barbat, intru Domnul" Nu cer
eetitnumaipre cele dinainte, ziee, 9i nid numai lntaia
creatiune, ci daca vei cauta la cele de dupa aceasta,
fiecare dintr'-an$li (barbat femeie)este cauza celuila}t,
sau mai drept vorbind nu unul este cauza celuilalt, ci
16038 23
354 ___ . ______ _ __ . ______ _
Dumnezeu este cauza tut.uror. De aceia zice: JJ Nici bae-
batul fara femeie, nici femeia fara barbat, tntru
Domnul".
.. Ca nrecum este femeia din barbat; asa si
femeie" (Vers. i2).N'aziscaeste di'n
.. din barbat", flindcaaceasta ramane .
inc!}" la" barba.t. Tnsa aceste ispdivi nu
ale barbatului, ci ale lui Dumnezeu, pentru carea91
. DurnnezEm". Deci, . dac:a
toatt'sunt dela Dumnezeu, apei atunci el poronce$te
acestea, lili prin urmare, tu supune-te nu
I11tru voi insi-va J'udecati: oaee eu cuvllnta
" , ' ,
este fernela dezvalita sa se roage lui Dumnezeu"
(Vers. Iaralili Ii pune pe dtm;;ii ea judecatori a celor
vorbit(\ duprecmll a fa.eut :;;i ell jartfeie did
;;i acoio 0 spus: "judecati voi ccia ce spun", iara
aid: "Intru voi j udeea.ti ell!1
sa
a
. 58 ifltelege aiei e.eva foarte- fijndca batJocora
aceasta S8 la totw;;i n'a zis chiara!?a,
ci mai bland oarecum mai enigmatic, ' "eu
cuviinta este femeia dezyalita sa se ' roage lui
Dumnezeu" ? ..
"Au nu firea va 111\Jata pte voi.}. c-a, bar-
batui de l$i iasa paJ'ul, necinste lui este, iar
femeia de 1$1 lasa pacul, slava ei de vreme
ce este dat ei in loe de invalitoare" (Vel's. 14.
DUDre cum face in totdeauna, punand ob-
a:;.a face $1 aici. Ciki -refugiindu-se 1a
eomun, el atlta foa.rte mult pre cei ce ai$teptau - sa afle
dela dansul, ceeaee erE!" cu putinta de a afla $i delaobi;;-
nuint.a comunii, fiindea ni$te astfeliu de lucruri nici barba-
rilor nu sunt necunoscute. $i pri velilte cum peste tot locul
el face intrebuintare de cuvinte atingatoare. "Tot bar-
batul rugandu-se sau prorocind eu eapul aeo-
perit, i$i capul lui " ;;i "de este
lucru de rusinefemeii a se tunde, sau a se rade,
invaJeasea-se" . - si aici iara;;i: "ea bartatul de
lasa parul, necinste lui este, jara femeia de
iasa par-ul, slav a ei este, de vreme ee parul este
OMlLIA XXVI 355..
ei-. in loede invalitoare". Dara, zici tu dad
pa!,ul il :este . dat In loc de invaJitoare, de ee tre-
bUle a'lill. mal .adaoge alta invalit.oare))? De aceia ca
ea. trebme a'!;n sUI?unerea nu numai prin sim-
bo! dp-lanatura, prms!mbol deJa intentinne. t:l.dedi
voea litera .. ((Cum ca trebuic de a te aCoper1.zice
4.n.n1ar -n ..... -, -;;...: -':- - ' l " .-.;. ; --' 'd' ,
...... : ....... -'1 .. _ ""'. ;-:"!.. .Ju"""":"' .....u. .h.h, .... ,,: a" aogc
cele. .;8. sa flU se }lq,f-it ('A ll.! rij.:3torni iea:l1e
nature!. cem ce este dovada de 0 mare obraznieie fiindea
ne lupt.am. nu numai CU noi in9i-ne, ci lilLou .h(l.tura.
De . $1 pe Iudei InvinovatanduiDqmnezeu
al omorat pre fiii tai pre fetele tale ...
aceasta este mai mult decat toate curviile S1
uraciunile tale" (Iezechiel, 16, 20. 22). Deascmenea
I?re cei .din.tre Romani C3Ti cf),zuse In desframlri Pavel'
11 cearta, lill ca sa mare&,sca inca, acuzatiuneu,zicea di
aceJe fa pte erau nunumai contra legE::)i lui Dumnezeu. ci
chiar ;;i eontra natuyei. "Au schimbat','zFe:' pa
r
}r ..l, .. l.ip::l.' 1.'" . , _ _ _. v,, &. ' :J..
C
po :c.. ' l,
'-,0.1 -.111. a, C' . 111{;1 _ c t:::.!d.. cee;::,!."."" .lI.&.ll-)t..)L,'{:lVa llrel-
(Rom., Cap. 1, 26) 1). Deaceia ei aici mi'inuestc vorba
t<?t. in. jucru, ca
ca Chlar-Fmtre Elini .flU toate ina
vatllJe lor sunt contra naturei. AstfflJiU a.rB"-
tand aceasta, zicea: "Cate vOlti sa va faC2v voua
faee\i voi lor" (Math. 7, 12), aratand ca
mmle 110U nu introduce. .
. .. a se vedeca este cinevaprigonito-
fm (mbltorm de cearta). noi obiceiu ca -acesta
n'a. ve.m, nici bisericele lui DUP1neze
11
" fV.""'o;.H!) _ .. .&. .. .\...1.. . \ V '-..... 1.
Prm ur.mare, a S8 impotrivi cineva acestora adecaa
contrazlCe, este a fi iubitoriu de eearta niti de cum
om cu cugetare sanatoasa. Dar'a $i uad a facut aici
cer!area de masurata, totu$i a pus fn ea multi),
cma ce de face!t grea. Noi,
0 ,:stfel!u v de obl;;numta, meat sa ne cer-
tam, sa ne dlsputam $1 sa ne punem impotriva). nici
stat numai aici, ci inca a adaos: JJnici bisericele
1m Dllmnezeu" , aratand prin aceasta, ca cci co nu se
1) Nota A se vedea Omilia V din Comentariile epistolei caira
nnde este' biciuita admirabil pederastiea,
356 OMlLlA XXVI
supun, se impotrivesc $i se razboiesccu lume.
Dara de$i atunci Corinthenii se certau, v a;CUIl} mtreaga
lume a prit'nit tine aceasta lege,- caCl atat de mare
8,ste rastignit . . .. .. '. . .
rna temca nu cumva ,unt:1e ,dm
aconeremantu} sa
in, ta,pte 'ca "slintnec!psUti:: .am:dn'l,
De ateiaBi' luiTimotheillScriinQu-i, nu s'a multamit
nuinaicu' <:ti:;estea Pavel, ci a mai'adaus
" IntI''!; eu sfieala Cli. In:
treaga Intelepcmne sa se lmpodobeasea sme
(I Timoth. 2, 9), ca daca nu este slobod.de.a capul
descoperil, ci sa poarte cu sine slmbo}u,l
apoi <;u .atat trebu.le",de a
aceasta supul1Gre ' prm fapte. Ast;tE}hu, ,de:pllda, ce,le Intin
femei l1umeau domni pc pa-rbatJjrior, Ii acor:dau iu-
tietatef,l,. Daray tU,$i ba.rbatii l$i vpre fe-
meHe ']or . $t.iu lilt eu, $1 I1U sunt 111
ciind noi te statuim pentru celece se .ace,
tu nu te g8"ndi la ,sfatUlm
copii de a se supune parmtllor, zlCand ca a$aesLe scrlS .
"Cinste:;;te pre tatal tau!,?i v pre mur.na (Efes.
6, 2) dam;di ni respund.: dara , spune $1
unde se zice: "Si voi, parintllor" nu va Vrglsltl
pre fiii vO!'?trl ' 1ntr'U rnarile"\ (lb. 4). :;;1 slugilor
asemenea cand 'z[cBrnci1 Bste !5crls de' a-se supune
panilor lor, 9i a Ii sluji nu numa.i $1
acele iarasi vor pretinde de1a . nO! ca sfatUlm $1 pre
stapatli dele ce se cuvill, ciid act)lor;l1 poronclt
Pavel "de a sTabl mgrozlrea
ec

nici nu cerem cele poroncite nO!
invinov<ltHi pentru ale noastre, filJ?dca chlar de al lua.
vr'un la crimele tale,prm nu te Vel
scapa de vinovaiie, oi te la un
cuin sa scapi de pacatele tale, Cacl $1 Adam a dat vma
pe femeie, $i aceasta jara,:;;i fnsa n'a.
seapatnici pe unul di?trap$ll. NlCl tu dara nU-:fil
spui acurn aceasta, CI, sargue$te-te. cu
$tinta de a procura barbatului ceiace 1 datore$tI. Fllndca
I)Partea mar-ald. Despre. ac::eia ca a suferi neajun-
surile sau defeclele femeilor, :;Hca nu trebUle a Ie maltrata: (Veron).
OMILIA XXVI
357
$i cu ba.rbatul tau cand vorbesc, eu n sfatuesc de a te
iubi $i a te ingriji, $inu-Ilas de a aduce la mijloc legea
privitQare la femeie, ci Ii cer casafaca ceia ce este scrjR
pentr1,1,dansui. Ded, $1 tll uita-te ,numai la datoriile C8
.. nv t ' . ,- ., ,', d Y l' ' . . . .
t8 . prl v-e,se, . $i . 1a- eSIJpUSa fWFla (;u:":f',reVle-
"lp.ti.tL .. baTbatultd Dut(l-
nezeu, apoi I:l,tund s;'i nu-mi spui .. de trebuiesc a
se fa08 qe da,nsul, d de cele peI)tru care te-a facut
punzatoare legjuitoriul, $i numai acelea s;'i Ie indepli-
ne$ti cu toata 8xactitatea. Aceasta mai cu este a
5e supune cineva lui Dumnezeu, adeea. de a sufer! chia.!:..
$1 cele contrare, $i a nu pune in mi$care legea 1a fiece
pas. De aceia iubind pre eel ce te iube$te, nu se pare di
faci vreo fapla mare, pe cand iubindpre cel ce te ura,$te,
unul caacesta mai cu sarna este cel ce se incullunBaziL
Cam inacest feliu :;;;i tu gandeE;>te-. tc; ca. dacasuferi pe
barbatul tau care este greoiu, a poi atunci .vej 'prim! 0
cununa. stralucita, pe cand daca el va fi ljni::;tit 9i bla.nd
Cll tine, apoi pentru ce sa-ti dea Dumnezeu CUnU!18. 91
rasplp,ta . "
Acestea Ie vorbesc nu ca poroncind barbatului de
a se incur.aja peste masura tata, de femeie, ci ca sa con-
ving pe femei de a-$i suferi pe barbati, chiar cand sunt
preacurajo$i fata de ele. Cand fiecare se grabe$te de
a:-iindeplinl ale sale, apoi iute VOl' urma 9i
aproape!ui. De pilda: cand femeia este pregatita dB n,
suferi pe barbat, fie el cat deaspru; cand barbatul nll
batjocore$te pe femeie, . fie_.a cal de mi:;;arca, atunci
toa,tesunt lini:;;tite, $i siUa$ aparat de orice valuri. Tot
fieeare isi 1m .
-plinea datoriile sale, $i nu cerea, sau mai bine zis, nu
cauta la cele ale aproapelui. In adevar, gande:;;te-te bine:
"Abraam a luatcu sine pe nepotul sau Lot, - $i femeia
lui nu l'a invinova.tit. A poroncit femeii sale de a cala-
tori 0 cale lunga foarte, $i ea nu s'a impotrivit, ci I-a
urmat. $i iara$i tot Abraam, dupa muIte mizerii, :;;i dupa
muIte nacazuri $i nadu:;;eli devenind stapan al tuturor,
el totu$i a dat protiea lui Lot. $i la acestea Sara,
lerneia tia, nu numai ca nu se nernuita,mea, bachiar
!lici gura n'a nici n'a vor bit ceva
de acest feliu, precum fiuIte dintre femeile de astazi
vorbese, cand mai eu sarna vad pre barbatii lor lnjositi
in ni$te astfeliu de imprejurari, $i rnai ales Injositi de
cei mai rnici decat Ei, apoi atunci Ii
358 OMILIA XXVI
lor 'pro;iti, lipsiii de v!aga,
tradatOI'l tampl. Dara nimlc dmaeestea n'a zis Sara
ba nid n'a cugetat, ' ci primea_ eu plaeere totul ceia
e1 facea. Ba inca c,eva rilai mult: dupa ce Lot a devenit
staplln pp- partea. de D8rnant a.le,'1sade e1 iarace ' era
... .." .1: . -, ,
rnrerl0r a ,' aruncat-o ::;ii:u, ' ,cleod:a.t8.. J'a ,1m.-
,0 llceastft -'--Pa-"
trIarnul, a inarmat pe tOii ai sai, sii!.:rUf" ::,j'a pus in
lor, ataca lntreaga armataa Per-
CIl slugl1e sale. -Dara nici -atunci nu 1'a oprit Sara
lui, nid zis eeia ee era natural: (da bine;
te. dUCl '? Cum de te arunci in prapastie te
1!1 primejdii, pentru un barbat care
te-a DatJocorn a raplt ale tale? Pentru asemenea
Gin tu sa-ti ver9tsangele"? Daea poate eeie
vJe tale, 'cel putm tie-ti mila de mjne care am lasat casl.
:;;i 9i rude, ti-am urmat pe un
drum atat dedepartat; fie-ii 'mila, nu malasa
impreuna ell raJelevaduvieh) ,! l'Hmjc 'dinacestea
n'a r:;a gandit, ci a suferit totul i9- tacere. Dupa
. acestea, i'eIlH=tnand3tearpa,ea n'a suferit cele ce sufar in -
asemenea caz femAile, $i nid nu s'a hocit,-el insaa plans
- nu femeia sa - ci eatra Dumnezeu. $i
cum' fiec.are pastreaza ceia ce i se cuvine,
cae! mel e1 n'a dlspretuit pc Sara ea s tearna, 81 niei ca
i-a zis cevu de acest feliu, iara ea cauta procure
vr'o ma!1ga8!e pentru . starpiciunea sa, prin sluga sa
Agar, fimdca pe acele timpuri nu erau irnpedecate
astfeliu de relatiuni, esteacum. Acum insa nu
e femflilor: de a face astfeliu deplaceri bar-
baplor, $1 mCl lor nu 11 este slobod de a avea astfeliu
de. impreunari, fie eu $tiinta, fie cu femeilor
ehmr daca de 0 mie de ori i-ar supara amaru! lipsei
copii, fiinddi Val' auzl $i dan!:ilii: "unde vermile lor
nu foeul nu se stinge", Acum nu este
s!obod vceva, pe atunei insa mi era oprit. De aceia
femma facea aeeasta, barbatul asculta, aceasta 0
facea nu pentru placere. Dara ia vezi, zici tu, cum el
acea sluga, poroncindu-i femeia sa Sara.
;31. eu voesc a arata, adeca ca e1 aseulta totul
ema ee-l ZIcea ea, $i ea deasemenea asculta ceia ee-i
zieea e1. Insa tu care grae$ti a<;.a, nu te uita numai la
acestea,. ei cereeteaza celede mai dinainte, ca
OMlLIAXXVI 359
,sluga ca se In fata sta-
panel sale, decat care ce ar putea n mal dureros pentr'u
o. femeie libera frumoasa
Deci, iemeia sa nu a$lepte mai intai destoinieiea
numai ollpa.?.ceia sa!l:tca ceia ce osteal
sau, caciaeeasta nue nimic mare,:;;iniciiarasl bai> ..
batul. nu asieI)ternai 'l.o.iai (tela ferf18iebuna
ieaia, nurnii ell)D8c aCe!!:! .. So1. fiiosofeze. fiindca in :1.S8-
menea caz . nu are nici un Sllcces, c(fiecare - dupre
cum am fost. zis -safaea mai intai ceia cc se cade a
face, ea daca cei dinafara iti lovesc obrazul drept, -iara
tu inasemenea caz trebuie de a li da pe eel stang,
apoi cu atat. mai mult trebuie de a suferi pe harbatlll
tau ehiar de ar fi ca t de indraznet nu spun aeeasta
ca barbatul bat a femeia, sa nu fie una ca aceasta 1-
cacioste cea mai de pe urmti batjCicora, nil pentru cea
biUuta, ci pentru eel ee a batutO--=:' cichiardaca ti s'a
sortit . de imprejurari, 0 femeie, de a convietul Cll un
astfeliu deh'l,rbat, tu nu te aandindu-te la ras-
_ i . .1-..... . <0 ' ', .. '. ,, " " . ,. " ,, ' 1 :'I' ,.
IJ!q.: !.Ji:'.: ee a.vea.-O pRnt.ru aces tea , Hi !aUUa c e vel
ea:;:;tiga-o c,hiar In vieata prczenta. - :-: .
$i eatra vOi,barbatilor, aceasta zic: nieiun paeat
de feliul aeesta sa nu- fie 'envoi, -ca sa va ,gasiti in ne:-
voea de a.-va lovl femeia. $i ee spun '-eu de femeie"?
Cand Queste slobodbarbatului rle a lovl. nidpE5 sluga
din <.:a88.. Data daca . abate pe sluga 9i este 0 rnarenc-'
cinste pentrTl bar-bat, apoi c;Liatat mai rllare necinste
este de 1! intindemana asupra ,:;elei libere. Aceasta ar
-putea-o vedea cineva .;li 1a legiuitofi; cari pe 0 astfeliu
de femeie cea patimit batae; .n'o mai obijga. de a 'con-
vietui Cll eel eea }J;'Uut-o, Cil fHnd ilevrednic de con-
vietuire eu dansa. Cad in adevar, iu15Wlor, ea est.e cea
mai de pe . urrna nelegiuire, ca pe vietei, pe
cea care este legata cu tine In cele trebllitoare, de insm;;i
Dumnezeu,pe aeeasta, zic, s'o ea pe 0 roaba.
De aceia, un asemenea barbat - daca ar mai trebu! a'l
numl barhat .,'- se pare a fi egal eu fearele saibateee, eu
omorltorii de tata., ell omorltorli de mama. Daca ni s'a po-
ron<iit de Dumnezeu de a lasa pe tata pe mama pentru
femeie, nu nedreptatindu-i prin aceasta, ci irilplinind 0
lege sfinta, fapt care este dorit de nascatorii
intr'atat, ineat cand Ii parasim"Ii facem multamire, iara ii
o fac aceasta cu cea mai mare graba,-apoi cum sa nu
fiB atunci -eea mai de pe 1:lrma n@bunie de a batjocori pe
360 OMILIA XXVI
aceea, pentrucare Dumnezeu ni-a poroncit de a h1sa
pana pe DO-7tri Deci, aceasta este numai ne-
bunie'? Dara spune-mi,. cine 0 va sufer! '? Care
cf)11dbQcetele
tele ,5e aud pe la resplntiile drmnUl'iloI', dnnriul
ee.!lt8t'ge 1a ea,s,acelpi peyuvinti .8stein-
tesat de trecatm:'i,Cllrlb$i de.a v\:\Gea. pe aCel
barbat turbat intocmai ca $i 0 fearil saJbateca'? Mai
bine ar fi de s'ar deschide pamantul pentru un astfeliu
de seandalagiu, decat sa se mai vada prin largo Dara, ,
zici tu, femeia se obraznic89te. Insa tu gande:;;te-te ca
femeja este vasul cel slab, iara tu 89ti barbat. De aceia
tocmaiai fost hirotonisit capitenie, $i ai fost dat ca cap
a1 ei, caastfeliu sa rabzi slabaciuneacelei stapanite de
tiBe. Fa, deci, 0 stapanire stralucita, E;li va fi .strallJeita
cEmd DU vei necinst1 pe cel stapa,nit. Dupre cl.Jm' eel ce
ImparateE;lte cu atat se arata mai respectabil,cu dlt va
,,,face pe ministrul sau mai respectat, iara daca elne-
cinste:,;Jte batjocore$te 11111rirea acelei demnitati, atunci
nu 'putin slabc$te chiar :;.i marire.,:\,.!3Ja,yei lui" tot
af;'a $i tu, daca iti neeinste9ti pe aceea ce stapane9te im-
preuna cu tine, apoi atunci nu cum s'ar intampJa vei
vatama cinstea stapanirei tale.
Deci, iubitule, gandindu-te la toate acestea, cumin-
te9te-te, 9i fmpreuna cele . ada-ti
aminte 9i de acea sara, can:j tatal ei chemandu-te ti-a
incredintat pe.-flica sa ca undepozit,$'i tu lasamf pe .
toti,pe taW., pe mama. casa 9i totu1, ai primH' in ma-
nile tale intre:;tga epitropisire a ei. Gande$te-te ca dupa
- Dumneze.t.L printr'ansq. al copli .. 9i a:i tata,,'- E;li .
deci fa-te $i din aceasta cauza bland catre dansa. N u
vezi pe cultivatorii de pamant cum lucreaza in tot
chipul pamantul ce a primit odata seminteJe aruncate,
chiar de ar avea mii de defecte, precum: data este poate
pamant sec, daca cresc, pe e1 burueni rale, sau daca
din multa p10ae este primejduit prin pozitiea sa natu-
raja Aceasta tocmai fa si tu, cad numai aSEI te vei
bucura, tu cel intai, de' roade 9i de lini
9
te. Caei femeia
este Iiman, cel mai puternic medicament de vese1ie.
Daca ded, scapi acest liman de vinturi $i de yaluri
1nsu-ti tu te veibucura de multa lini9te ieE;lind pe uscat,
iara daca vei umplea acelliman de tulburari de vuet,
atunci iti vei pregan singur eel mai grozav naufragiu.
Ded, ca nn cumvasa se intamp1e ac:easta, apoi
OMILIA XXVI 361
,
faca-se ceia ce eu zic: cand se intampla cova supa-
racios in casa greS}ind ea, mangae-te $i nu mai intinde
supararea. Chiar deai1epada del a sine"-ti- totu1, totu$i
nu -este ca: a. nn avea pefemeie co11-
vietuJnd fmpr0upaQu tine . cu dragoste .. De ai Spun.6 de
.i:lu yei' J?PJJ)1e .. nfci.dq.tlPaatat. de
ca' aceiade 8:" te"r?,scula 'oi.A'stfellu
capentru aeeasta sa-ti fie mai pretuita E;li mai cinstita
dragostea ei, decat ori$i ce in lume. Daca no.i trebuie
a purta sarcina unul altuia, apoi eu atat mai mult pe
a femeii.Chiar de ar fi saraea, tu nu 0 batjocorl; chiar
de ar fi proasta, tu nu 0 necinstl., ci mai ales formeaz-o,
ca,ci este madularultau, E;li prin urmare sunteti un trup.
PoMe ca este barfitoal'e,1Jetiva, $i furioasa. Danl pentru
t08,te acestea trebuie a te Intrista, iara nu a te maniea,
::;;i a ruga pe Dntnnezell, a 0 sfatu! intr'una ;;i8; face
totul, ca sa aJllnge dela dansa patima. Dadi tu in lOG
de ac-estea 0 bati, aDoi mai tare Ii iritezi boala. Obraz".
niciea se moae se domoleE;;te cu blandeta, iara nu
eu 0 alta obrainicie. -
- Pe-Ianga toate acestea apoi. gande$t.e4e 9i la ras-
plata ce 0 vei aveil dela Dumnezeu. Caci CaM iti este
slobod de a te scapa- de ea,insa nn 0 faci aceasta pentru
frica de Durnrwzeu, ci ii suferi toate, defectele, i:eman
du-te .. de legea care impedeca de a lepada pe femeie,
chlar de ar avea orice boala, - apoi atunci vei lua
plata nespusa, -=.J:lara $i maL inainte de plata tu vei
ca.<;;tiga foarte muit, facand-'o pe ea mai supusa, iara
pe tine facandu-te maibland. Se spune ca unul dintre
fllosofiLcei femeierea, in-
daratnica, -zicea catr'a eei ce-I 'intrenau ca -dece sufera
o astfeliu de femeie: ca face gimnastica E;;i are loe de
lupta filosofica chiar in casa sa. Voiu fl, zice,cel mai
lqland dintre toti, invatandu-ma printr'ansa pe fiecare
zi. M-ati aplaudat mult auzind acestea'? Dara eu sunt
mahnit mult, cand vad ca Elinii sunt mai filosofi decat
noi, carora ni s'a poroncit de a imita pe ingeri, sau
mai bine zis, carora ni s'a poroncit de a imita pe
D;llunezeu in privinta b1andetei. Acel filosof; deci,
se supune ca avand femeie rea, n'a slepartat-o pentru
aceasta, altii spun ca tocmai din aceasta cauza a $i

, ') Nota Socrat, a carui femeie, Xantipa, a fost de 0 rautate
!?i tncapatinare proverbieala.
362 OMILIA XXVII
luat-o de femeie. Eu, Insa, fiind-ca multi dintre oameni
sunt extravaganti, ii sfatuesc de a cerceta deja lllceput
si a face totul ca sa iee femei potrivite de sotH, pline
de toate calitatile cele bune; iara daca s'ar intampla
ua-re$l,sl a nu introduce in easv mireas..i Ingaduitoare
:;;i fernR1R' buna, a.lund de slgUi' a rlvnl. pe
aep,sL ft l08of.a.deeii. t1. 0 nune - in buna. raodueala necoo-
:;oi din celevorhite rriai sus nu face:
Fiindca iili negutitoriul, mai Inainte face
rEi..sul lui de<J).eQ-Ustorie, inscriscare sa
pacea, . iara nu da drumul corabiei l1Cluciul mariimaj
inainte de aceast::I./:;;i nici case apuca de vre-o alta
negustorie, . , , .
Deci, .;;i noi, iubitilor, toate . sa Ie ca. astfeyu
pe tovaru:;;uI , v!etei noastre al corabiel sa-I
putem avea mauntru cu toata pacea cuvemta. Aceasta
sa 0 c,'Hitarrl mai inainte de casa, sau r'obi, sau bani $i
ogoare, $i mai inaintede interesele cetatene$ti sau po-
litice, - $imaimult oriee YL
" :;;ade impreuna. CD nOLla' carma eOral.J181,Sa BU S8 ras-
"coale sau s\ sedezbine , de noi . . ,Caei astfeli\l
VOl' urrna dupa dorinta, iara in cele duhovniee:;;tivom '
avea rnultau$urinta, tragand -jugul aeesta--ai-casnieiei-
eu intreaga eonglasuire, $i reu;iind in toate .dupre do:- '
rinta., eu care ocazie ne vom .putea bucura $1 de bunu-
rile fagMuite nbua. Carora fie a ne invrednic1 eu totH,
prill cl1arul$ifilantopiea Domnului nostru Iisus Christos,
(;aruia Se cade' sliwa in veci. Amin. '
OMiLiA XXVII
,,$i aceasta poroncindu ... va, nu va laud, ca
nu spre mai bine, ci spre mai rau vaadunati"
(Cap. 11, 17).
Este nevoe de a spune mai i'ntai :;;i eauza acestui
pacat, eaci astfeiiu ni va fi $i yorba mai bine 5ot.eieasa.
Deci, care este acea cauza
Dupre cum la inceput eei trei mii de credincio$i .
mancau cu totH in cornun, $i totul aveau in cOIDun, tot a$a
OMlLIA XXVII 363
era, ahmei pe cll.nd scriea acestea apostolul, de sigur ca
nu poate eu aeeia$i exaetitate,-obi$nuinta ce ramasese ca
o conseeinta a acelei eOrriunitiiti, $i care a mai
inca :;;i dupa aeeasta. $i tli!ldca ,J1
saraci bogatl puneau Ja plclo3,rele

irnparta9irca-"eusfltitelc laine, toti 8D stf'atlgcau ,la" U'Ii'
10e$i mancauin comun eu totii, cei bogati aducand
bueatele, iara cei flarnanzi $i cari nu aV8au nimjc-fiind
chemati . de cei dirita(:;;i astfeliu eu totH mancaula un
loco Dara dupa aceia s'a stricat acest obiceiu .. lara
.eauza la aceasta a fost ca s'au dezbinll,t unii de altii, $i
s'au facut fatrii, aded lmperecheri, uniia d8.ndu-8e de
partea unui apostol, Jara altii de partea s;i zicand:
eu sunt ill cutarui, $i eu al ce ehiar pe
la lnceputu1 episfolei indreptand-oaposf6fu1,
IT}l ' 0;;:" " ' '='I'aVt::;t Il)le nt:>nt:I' U' "voi fr,,=,tii dela
... - j..J............... 'LLti .J, ..a: 'JJ_\,J....l ..l..l '-' , '1.,4. A
"'-'ei '-'e' sUl'}t- r,Pl,'i.i'li Cli"Yl
l
t t
1
'ntp,"3 " i { .....'1
v ..I. V - l. \J LA-.J. ' .... ..l.VV.J." V W.J. .J.v .... .& .J. 'V .... '--' '-"..L -,
si zic aceasta;ea flee.are dinvoi zice: en sunt.
al lui Pavel, iara eu allui ApO!16,,:,iara eu al
lUI Chlfa, lara euaf lUI ChrlstOs" (Cap. 1, 11. 121.: '
Daea se pune aici pe dansul, cauza nu , este
ca. narte dint.r:1m;;ii se dedese de part.ea sa, cela ee mCl
suferea a auzl., cifiindca voiade a zmulge, obiceiul dm
radacina, aFatitnd trupu]
com un al bisericei se dedea ca al sau,apoi aceasta era
absurditatc :;;i cea mai mare . nelegiuire, inca eu
aUtt mai mnlt era. neleginire, dlnd !';P. nadeau. de partea.
celor mai inferiori deetH dansul. .
Deci, fiindca se conrupsese acest obiceiu bun
$i foarte folositoriu - devreme ce avea ca baza dra-
, mangae.rea saraciei,
mal mare' ocaZle de fi10sofie mvatatura a umIlmtel -
:;;i dupa ee a vazut atatea !3-1!0i aposto.lul
a intrebuintat vorba foarteatmgatoare, zlcand astfehu :
aceasta poroncindu-va, 'Va ca-
pitotul dinainte, fiind vorba de alt erAau
multi dintre cei ce se pazeau de al face, apOl el a lll-
ceput in altfeIiu, zicand: va laud voi. fra-
tilor ca de toate ale mele va aducetl ammte,
pe aici eu totu1 din contra: poron-
364
OMILIA XXVII
eindu-ya; "" ziee. De aceia nici n'a pus
pa;cat dupa ,doJanirea celor ee maneau din
Jartfele Id<:>le;;.tl;-clfimdea eraeu mult mai greu deeat
,.acela, a 100 vorbadest=irB par'ullung,
astfthu dela lllE,lte. paeate grele trec8.ild Ia ' altele mai
{irlelesa .nuse nairA ' orer> f''''PT'!j'
:,'.. ....," 1'." , ' , ;' ' . . . - ,.,. " {,:. , ".'
J,,:ra.$I zicand: ,,$i acestea pOrOll-
.;;:; care ''''nil '' . "?'
n . '"' . 10..,-'.... 0ul. li ,,'-A>V IJ-
cele ce voe$te a spune <rcum. .
Dara oare ce vasa ziea :poroncindu- va nu
va laud"? va aprob," zice, ca m'ati pus in
nevoea. de. a va nu va laud, ea ati avut nevoe
:Ie a Vi sa- paroncl de mine. Ai vazut CUm chiar dela .
mpeplJt e1 ea faptul petrecuta fost foarte absurd'? .
Cand ce nu mai are nevoe, saumai bine zis,
?U !llal mel ?e. porunca easa numl;Li
.. ..apOl dupre dreptateueste de neertat. $i
08 lauzl, Pavele? "Ca nu spre mai
.,bme: C:-1 sp,re mal , rau va adun'.lti" zice; adeca ca
!Iu u loc.m fapta buna. Trebuia sa inaintati
$1 ambitiune in fapta buna
da.r
a
l ce stapanea in biserica l'ati
. ml('.$orat, $1 mca amt ,de mult. l'ati mic$orat, _ in cat aii
ay\.!.t de poronca mea, spre a va <re1nturl1& laor ...,
ea. sa nu se para eel ;dee aceste.'t
rwmal pentru e1 nu deodata. aduce yorba
de ca astfeIIu aceasta sa nu faca a fi dis-
II se face, ci c;;luta un cuvant ma,j
atmgator $1 avand inBI mulLa friCa. Asadara ce zice
. . ,z Puentru intai eand va" adunati voi in
blserICa, a,uz ea fae intre vOi imperecheri"
(Vers. 18) , Zlce. El un a ca voi nu. mai cinati
!a un ca mancati in parte, -iara nu
eu saraCl, ci a pus aici tocmai ceia ce
a h. zgudui cugetul, Ii-a vorbit adeca de
cEl:rl $1 era eauza acestui pacat, amintan-
C81a ce a fost spus la inceputul epistolei
dupa c?lor ceerau ai Chloei. ,,$1 des pre 0
r
arte
erB2 , Zlce. Pentru ca nu cumva sa zicaii' ei'
$lu ce este, spul2 cei ce nedefaima)) '? .....:. iat&
ca 'cEl: nu cumva sa devina
mal fara ru;;me -::;;1. nICl ca nu crede, ca nu cumva sa
OMILIA XXVII 365

se para ca-1 dOjane$te in zadar, -ci "despre 0 parte
erez", adeca : .<io mica parte crez) facandu-i . prin aceasta
a fi ell bagare de sama $i....cu frica,$i chemandu-i a se
relntoarcc 1a indrept.are, .
"eft trebuie sa fie$i eresuriintre voi, ca eei
l.fin--",,,,CH s' a" ';e" 'fae'" "'01' ,..... . A")
. . ':; ", :_,-" .. -.;f ',l: ,,'/,.: ,/ers .
Sub numelede eresuri, apostolulinte1ege aiciJ:nu ere..:
siJri in dogme . .. ci . acteca ale . fatriilor
imper,echerilor dintre uan$ii. Dara daca ar fi vorbit de
eresui'ile in dogme, totU$ n'ar fi avut hici 0 vinovatie.
-fiindca $i Christo5 a zis :"Trebuie sa vina smintelele
(seandalele) (( insa prin aeeste vorbe. n'a vatamat
IJ1tru nimic Hberta.tea cugetarei, $i niein'a impus vr'o
siluire oa:recare in vieata., cjnumai ea a prevazut ceia,
e.e va ' urma numai ' decat, din cauza ralei. voinli
a 6a:menilor, ceia ce trebuiasase intample nu din
cauza cil el Ie-a r>.!'ezis, cidincauza ceior ce aveau cu-
getarea $1 vointa nevindecabila.-Wufiindca aj'!rezis eL,
s'au intamplat acestea, ci fiindca numai deeat trebuiau
ase intampla, Ie-a prezis. Fiindca daca sc<.\,ndalele ar fi
rezultatul vre-..unei necesitati, sau vre-uneisiluiri, iara
nu a vointei a eugetarei eelor ce leirttr..oduc, apoi
,atunci degeaba a zis: "Vai omului aeeluia) prin
Care vinde seandalul" (Math. 18, 7). Dara acestea ie-
am discutat mai pe larg cand am explicat acest pasaj,
iara acurn trebuie a pa9i examinarea pasajului ce. ni
sm fnainte. Cum ca . el vorbe$te des pre acele ere-
--surr;-sau-'a:ezbulari-de- pre Ja mese, 9i despre cearta is-
caUl intre dan;;ii din .aceasta cauza, aceastaa facut-o
lnvederata si dih cele ce urmeaza mai -la vale. In ade
val' ca dupi ce zice: "Auz ea se fae intre voi im-
perecheri " , mai jos ceva adaoge : "Ca fieeare l$i pune
eina sa mai nainte spre inancare", $i iara;;i: "Au
doara n'aveti easa ea sa mancati si sa beti? Sau
pre biseriea'lui Dumnezeu defairriati"? cum
ca el vorbe9te despe astfeliu de eresuri, este Invederat,
darl} el1e shizme, tu sa nu te miri, fiindca
el voie;;te a-i atinge eu cuvantul. Daca shizmele acestea
ar fi fost pentru dogme, de sigur ea n'ar fi vorbit a$a
de lini$tit cu dan$ii. Pentru ca asculta-l cand .vorbe$te
de acestea, cum este-de groza V aparandu-se $i dojanind;
366 OMILlA XXVll
aparandu-se,cand zice: "Chiar Inger din ceriu de
va va binevesti voua, afara de ce am bine-
vestit eu voua, anathema sa fie " (Gal. 1, 8), iara
doja;nind, ca atunci cand zice: "Cei ce voiti sa va
prin lege, din dar atica.zut.': 4).
Acum, . de, pilda, el nume$t,e cani pre . cei ce conI'upeau
ea!lt ( . .
'-', 2" .ar,,_ [tltadata - ll nume$te mgern satanel, $1 cu.
l.nterata. Dara nimic n'a spus de acestea,
CI Iml$tIt $1 em voee slaha. .
Dara oare ce -va sa zica: "ca cei lamuiiti sa se
faca aratati Intre voi"? Ceia cevoie$te a este
ca pre cei neclintiti $i statorniei nimic din acele eresuri
nu-i vatama, ci fnca Ii arata $i mcti straJucHi. Particula
delainceputulaces'tci propozitii "ca" sau "pentnl ca"
nupeste tot Ioeul arata eLioiogia sau cauza ci de multe
ori ar-ata r e:wltatul f-apteior- --sau-w-rmprejm;acilor. Asa
""1' f'l-l,o;stos ., 0 'II' a"es' - , ...J' ., ; v
'y. " VI. 1-.1 'u,. h.H . v .t.l!<A.llr . \... Y - yvJ Z, _canu 08 pl10a
ZIC
e'; lrn O il {'n h"1.v-Y""\ r\.("\ , Cl. r.."": ;""' ;'
". -'-... .''\.,../ ........ '''a.. " l..l.L /. ,-... 1....1,. ..:>(l"o_.CGOvi:) 1JB"7
__ CeJ ceo nu -va.cl: Sa vca.,za, si eej ce -sa fie
orbi" (loan 9, 39), tot a i;su$ Pa-
yel, a<;010 unde zice: "lara legea a intrat, ca sa se
'inmu1tasca (Rom. 5, 20). lnsanici legea.
nu s'a dat pentru aceasta, ca adeca sa S8 lnmultasca
)u?cilor,. $i .nici Christos
v
n'a venit pentru ca cei
ce vad sa 58 opt}, Cl pcntl' u ca sa fie eli totul din contra
de aceia 8. venit Tot a;;:3. sacB6 ..
propozitie ;;ea'C, ;;ea eei Eimuriti sa se faca arit'"
tat
i
InLre voi" . N u peIltru aCP::l:sta au fost eresuri,
pentru ca cei lamuriti sa se faca aratati, ci facandu-se
aceste eresuri sau shizmc, s'a intamplat a.:;;a. Acestea Je-a
spus apostolul, mangaind pre saracii cari rabdau eu bar-
batie un astfeliu de dispret. De aceia nici n'a z:is: ({ca sa
se ci ca f!ind sa se faca aratati,
aratand prm aceasta, ca $1 mal inainte de a se face
aratati, ii erau astfeliu, 1nsa se amestecase cu cei multi
$1 bucurandu-:-se de manp;aere din partea celor bOD'ati:
SA. J\cum insa aceas&
d!h?:!lIea l-:au foarte aratati, dupa cum de
pllaa pe capltanul corablel fl arata furtuna de pe mare
OMILIA XXVII 367
. pe care a infruntat-o. $i n'a zis: ca voi sa va aratati
lamuriti, ci "ca ceilamuriti, sa se faca aratati
u
,
adeca, cei ce sunt intre voi de acest feliu. Nici nu-i face
aratati acuzandu-i, ea sa - nu devina mai fara rU$lne,
;;i nici liiudandu-i ca sa nu . se faca mai mole$-iti, ci
vor'ba ca piSntruaIJi1,
lasa,nd &:l,PGt .. vorblle.
'p,arc" . ell c1. :0:.1,
saraCl; CI pt'e cel ce COllrup::.;cst:. (;b.i3.:::erui , :filnd:..::u
era, natural ca sa fie printre dam}ii $i de care pas- -
trau obiceiul eel vechiu. De aceia zicea: des-
pre 0 parte crez". Decl, dupre dreptate nume$te
pre ace$tiia "lamuriti" , ca uniia cari riu numai ca au
pasLrat obiceiul impreuna cu ceilalti, dara ca $i far'a
aceia ii au past rat aceastii lege buna sfinta. Aceasta
o face apostoll1l, pentruca $i pe unii f;'1 pe altIi sa:..i faca
mai eu bunavointa, prin asemenea laude. . .
IvIai departe apoi vorbe$te chiar de feliui pacatuiui
pecare-l $i care era "Dr@pt aceia cand
-na" "duna+i -iTo-'; Yl"l"l o.'--.... fo fl ' ..t''' l/-.'\ .-.;n.::.
val V 1 1 1p1 \....; 11U, 11U u..- VJ,J..U ...-\I
DOll1i1 ... ului (( 20). Ai vazut cu cii.a. '- snea1a 9i in
forma-de-- pr-elZatiL sfatul sau feIul
adunarei;- zice, altul este; acolo este dragoste $i iu-
bire de frati, un singur loc va prime$te pe toti,$i (:u
totH va gasiti in acela:;Jistaul; -lnsa masa nu este 1a
feliu ell adunarea. n'a, zis : ((ca B.duD-?cndu-va voi
Imprel1na. nu 8ste a manea In comun, nueste a. ciOB_
impreuna, cu totii)' ci iara$i in alt eu mult
mai grozav se atinge de dan$ii, zicand: "Nu este a
manca cina Domnului", trimitandu-i prin aceste
vorbe la acea sara, in care Christos a predat ueenicilor
infrico$atele taine. De aceia a $i numit acelospal cina,
fiindca -acea cina avea pe toti ucenicii adunati. De Qi
nu este atata departare intre bogati saraci, pe cata
era intre dascal $i ucenici - fiindca acea deosebire sau
departareera nemarginita; - $i ce spun eu de dascal $!
de ucenici - gande$te-te la departarea dintre dascal$l
.- - --.,- ----
1) Nota. Expresiunea din original I-''''''''mpu,; o:,pl"'1';: ).01""
in traducere adlitteram este: las a vorba in aer, 'in .suspensiune,
umbUi.nd ca un meteor 'in dreapta $i in stanga. 'A'f'["'1fJ.' fl-newpo ', 'Cov
i.6'rOY este un elinism, care in_samna: ((las vorba nehoUirtta.
368 OMlLIA XXVII
vanzatoriu!.. $icu toate acestea $i e1 a stat 1a cIDa cu
ceila1ti, nici pe acela nu ta indepartat, ci $i 1uand din
pane $i din vin i-a dat $i lui, ;;iastfeliu I'a facut parta.:;;
tainelor. Apoi ex plica cum nu este (;1" manca, cina DOm-
flUlui. "eii fieeare l!?i pane cinacBa 'mal Inainte
spre man<:,are, $i unul este fiamand, iara altul
este beat((. vazut cum
pe Inca, mai mult rU$inati Cad dna Domnului
o fae dna particulara, astfJiu cii iicoiintaisunt cari
batjocoresc cina DomnuJui, $i cari rapesc cea mai mare
demnitate a mese10r lor. Cum si in ee mod'? Pentru ell
eina Domnului, adeca a stapanuiui, trebuie a fi in eomun,
eaei ce1e ale stapanului sunt nu numai ale unuia, iara
ale aeestuia nu. ci ale ttituror in eomun. Deei. cina Dom-
nului este comuna, dadi estea stapanultH iau -dupre
cum $i este - apoi tu nu trebuie a te furisa ca sa ma-
nauci in particular, ei eu totii la un loco Aeeasta este dna
Domnului. Aeurn fnsa mancand in deosebl, <;;iI;l.u in comun,
tu Ul! lasi oa aceasta. dna sa fie a Domnului, pentru
ca nu de a fi com una); De aceia $i adaoge: ,., di fie-
care pune cina sa mai inainte spre mancare".
n'a zis: se dezbina), _ei 1}une cina sa mai
inainte", adeea mananca mar inain te de ceilalti,
se de ceilaW, dojanindu-i eu blandeta pentru
laeomie lamaneare si pentru fndrazneala WI' tea, mare.
Aeeasta 0 invedereaza si cele C6 urmeaza. Jnadevar, ca
dupa ce ziee aceste euvinte, a adaos: J' si unul este
fiamand, iara altul este beat", ceia,' era reZllI-
neeumpl1tarei $i pentrllJl.oiia ... C11 ,,;;;Lpentru c.ei-
lalt1. lata dara .;;1 a1 doiIea pacat care Ii . vatama
chiar pe dansii: fntai, ea cina lor 0 necinstese, al doiIea,
ca sunt lacomi la. maneare, $i se Imbata, $i ceia ce
este mai grozav ea fae a$a, in timp co cei saraci sunt
fiamanzi. Caci ceia ce trebuia a pune in eomun pentru
toti? aeeia maneand ii singuri ajungeau la' nesat
betIe. De aeeia nici n'a zis: ceca unul este fiarnand,
iara celalalt satul ci "este beat". Fiecare din aeeste
doua paeate este prin sine insusi vrednic de aeuzat,
fiindea $i a se imbata, chiar fara' ca sa treaca eu ve-
derea pre cei saraci, este un p:kat, precum$i a trece
eu vederea pre cei saraci rara sa se 0 acu-
OMILIA XXVII 369
zatiune; - dara Jnea cand $i amandoua aces tea sunt
unite, apoi atunci poti eugeta cat de mare estenele-
giuirea 1
Apo! la urmacucea mai
manie adaoge eertarea ce li-o face, zIce,nd: "Au
(ir,'. ;'\ n">l 'I""ti n<:> C' r,'
"". A,' "-::1:>:'-".,"'"-,. J 1 ',JuJ, >J.--":lJ _ ;
Sau pre biserica lui Dumnezeu si ru-
pre eei lipsiti". (Ve!':';. Ai del a
natjocora ce 0 aduceau saraeilor e1 a transportat pa-
Catul chiar ]a biserica, ca sa-.;;i faca cuvantul
mai greoiu Si mai dureros'?Iata, deei, Si a patra invi-
novatire, ea adeca nu numai- saracii sunt
prin purtarea lor, ci chiar $i bisedca. Ca dupre cum
dna Domnului 0 faci cin,'j,particulap1, zice, tot a$a fad
$i lot;Ui tmde JJinezi, int.rebuintand biserica in loc de casa.
S'a facl.lt biserica nu ca sa am impartiti 8aU Impere
eheati noicari ne adunam jn ea, ci pentru
titi sa devenim uniti, iara aceasta oarata adunarea
noastra, in aceJa;;i. JOC.
,,;:>i pre eei ]ipsit
j
" N'a :lis (cla,sati-sa
moara de foame pe cei lipsiti, GI eeia ce este mai sfii-
cios: zice,-ca arate ea-pe-dansulnu
atat il ingrija;;;te hrana lor, cat mai ell-SaIna batjocora
ad usa. lata deci .;;i a cincea invinovatire :adeea ea nu
n umai ca treeeau eu vederea pe cei fhlmanzl, dara Ii:::;i
rusinau_ Aeeasta 0 zicea, pe deoparte mandrindu-se pentru
eele ale sar'aeilor, Si aratand ea ii sunt tri$ti Si amarati
nu atata pentru panteee, cat pentru rU$inea ee Ii se facea,
iarape deaIta atragand pe auditor sPfe, ,l!lna gatra
dam;;ii. Deci, aratand atatea batjoeora 1a cina,
batjoeora asupra bisericei, betie Si treeerea eu vederea
a saracilor, 1a urma moaie tonul in dojanire,
cand fara de veste : "Uiuda-voi u pi'e voi? intru aceasta_
nu va laud". Este in adevar vrednica de admirat in-
telepeiunea ferieitului Pavel, di.cidupa ce a adus do-
vada de atatea pacate savarsite de dansii, $i pc eand
trebuia sa-i atinga mai eu putere, ia,ta oa el face eu
totul din contra, caci moaie glasul mai mult, $i li da
timp de a se raspfia. Deci, care poate fi cauza'? Dupa
ce pana aici s'a fost atins de daD9ii foarte aspru, Ii-a
marit acuzatiunea, apoi ca Si un doctor eminent .-eUaie
ranele intr'un mod potrivit, nici pe cele adanci taindu-le
16038
370
OMILIA XXVII
numai la suprafata, - ai auzit poate cuf!1 a taiet pe acel
curvariu - 9i nici iara9i dand . pe care
aveau nevoe de doctorii mai blaJme, vomd prmaceasta
a-i face ;ii pe dam;ii mai 'blajini ditra s8xaci, In care
scop li 9i, vorbe9te a:;;a de moale. 0" .. , , ' " 'L
Mai departe apoi voindrte
/-Iflc8,: ":?i p21n p",]t,(,:", ..
rna'! en an'11uat dela D.omni.!1.,
zice, care am dat voua. Ca Domnui llsus
noaptea intru , cqre s'a a lUl!t
multamind a frant. si a Z13; luatl, mancatl,
acesta este trupul n1eu, care se frange pentru
voi' aceasta ' sa facet] intru pomenirea mea"
23. 24). Dal'a de ce a ,de sfin-
tete Fiindca '10 chestlUnea de fata 11 r.oarte
trebuitoare yorba de de; "Caci, $i stapanul tau, Zlee, a
invrednicit pe toti de masa, fost eu muIt
ITlai iIlfrico$ata, " n-lult 31red111cle--3. tuturnr ..
t u' "ii !?C ...fra -tei. 1 . ch.ia.r:
ta eea mic.{J, $1 in.Joslta, $1 pe cand III cele .
ii nute eu Birnie; lata ca in cele trupc$tl, m .
eele vazute, tu Ii furi, fiindcaniciacestea nu
tale. Dara el nu vorbe;;te chiar a$a, ea nu cumva
fie cuvantul prea aspru, ci 11 Implete;;te cu muIt mal
bland, zicand: "ea DomnuI Iisus in noaptea Intru
eaYe s'a vinclttt" a iuat pane"". $i de ee n! pol1':e-
neste noua de' timpul acela, de noaptea aceea $1 de Vlll-
De siaur ca nu fara scop $i fara cuvant, ci pentru
ca ::;;i dela acela S2. umileasca pe auditoriu, Pentru
ca de a1' fi cineva chiar peatra, totu!:;>i gandindu-se. I?;
acea Doapte, cum era de abatut impre.una cu ueemCll
lui cum a fost vindut, cum a fost prms, a fost
cum a fost judecat, 9i cum .a patimit !oate cele:
lalte, --;- de sigur ca va deveni mal moale de<?3-t ceara; ;;1
se va izbavl $i de pamant, sau mai drept zlcand, se va
ridica mai presus de cele pamante$ti, cum$i mai pres us
de orice fantazie omeneasca.
De aceia ne-a adus pe noi in amintirea acelui fapt,
atitAndu-ne tif!1pul. $i pr:in care
au fost toti uceOlclI, $1 prm vmzarea de. catr8; Juda,
$i numai ea. nu z.ice.: $1 pe sme
datpentru tine, lara tu mCI macar. mancare nu dm
oMiLIA XXVII 371
frateltri tau pentru Dara cum de zice ca a luat
dela Domnul, cand nid nu era de fata, ba iuca era Ilintre
prigonitori Pentru ca sa afli ca acea masa nu avea
nirnic mai mult, decat cea dupa aceasta,caci $i astazi
tot el este care lucreaza si care se preda, ca $i atunei,
Dara apostolul. nu numai pept!y acetsta n1 amintc$te de
acea . noapte; !).( perltru GI mnoJta partes&: ne 1m
boldeusci1. Dupre cum noipomenlUl mai aies aceie cu-
vinte rostite in ceasul de pe , urma de catra cei ce se
ducdela noi, $i Ie spuneni mO$tenitorilor acelora, la
caz cand ar cutev\ sa calee acele poronci, ca astfeliu
sa-i rU9inam, zicandu-li: ganditi-va ca tatai vostru
aceste cuvinte Ie-a rostit la urma catra voi, pana in
sara In care a adormit, tot aceasta a poroncit, - tot
Pavel voind de a-9i face de aici vorba mai In-
numai cat nu Ii zice: aduceti-va aminte ca
pe aceasta taina v'a predat-o Ia urma,' $ichiar in acea
noapte fn care urma a fi omorit pentru voi, v'a po-
. Ia acea dna sfirita, dupa care nirnie n'a
.mai adaOSi). .
Apoi pa,na $i imprejurarilepetrecute
atl1hci, zicand ca: "a luat pane, rnuWi.mind a
frant, a zis: acest}Feste trupul
meu, care ' se' frangepentru' voi <L ,. ccDeci,zice, daca - '
tu te aduni impreuna cu altii pentru m1l1ta.rnire, apoi
nimic nevrednic de -multamire sa nu sii ne-
pe fcatele tau,nici sa treci euvederea pe
nici sa tc Imbeti, nici sa biserica. Apropie-te
dara mult[lmindu-i pentru cate ai primit dela dansuL
Deci, rasplate$te-i tu, $i nu te furi?a de aproapele tau,
nu te dezbina de e1. Caei Christos la tOti deopotrivi:i
ii-a dat, zicarid: "luati, mancati". Acela ;;i-a dat trupul
la toti deopotdva, tu, zice, nu dai deopotriva nici
macar 0 pane comuna Fiindca pentru toti a fostfrarit,
a devenit trup pentrll toti deopotriva. . '
paharul dupa cina, zieand:
acest pahar legea cea noua este intru sangele
meu, .aceasta sa faeeti de cate-ori veti bea intru
pomenirea mea(( 25). Ce spuHFaci pomenire
de Chl'istos, iara pe saraci Ii treci cu vederea, nu te
Infric0gezi1 Daca tu faci pomenirea fiului satl afratelui tau,
ti,-a! ranl.-cugetlll dacan'ai indepJjni da,di n'ai
372 OMILIA XXVII
chema pre saraci;-apoi cand faci pomenire'de stapanul
tau, tu nu-i imparta:;;e:;;ti nici macar de 0 masa
Dara ce insamna.ceia ceel spune ca "aeest pahar le-
gea cea,noua este intru sangeie meu"!?'$i .In iee,"Ba
". "' ..' ....11".r.ra' p;"hnr c'a' a .nimalelor .. 'ar .. '.' A. teo si'.'in
'''\;/'-'1 'LI \;J ." "a." "-"" ,t:? lJi:, -,_v .. .. ' '" .,'.' .J, ,ua. ... , , ,,'" ,
.. I:rirrJ-BaA;
!;angele lui III pah;:ti' $iins1.icle,fim care apOi pe
jartfelnic, -daraj'o noua de
animal a introdus chiar sangele sau, decl .ca sa nu
se tulbure cineva auzind de aceasta, a pomemt deaeea
jartfa din legea veclw. Apoi vorbind de acea .cina, leaga
pe cele prezcnte cu cele de atunci ... ca astfelm precurl!
a fost siln acea sara cand Cli tOtll au stat pe -acela:;;l
dela Christos au primit jartJa
tot asa si astazi se gasesc, pentru care !?i zice: "Ca de
veti manea ,. panea
paharul acesta, moartea Domnulm vest1tl, pana
cand va veni". Dupre cum Christos zicand: "aeeasta
sa faceti intru pomenirea mea" a acoperit de noi
cauza predarei acestei taine,
spunand ca aceasta este deaJuns a m de cauza
a evlaviei noastre - fiindea atunci cand vei cugeta ce
a piHimit pentru tine stapanul, . vei. fi mai.
de sama ;;imai filosof- tot al$a $1 Pavel lara:;;!
"ea decate-ori veti manca panea aceasta, lTWartea
-----nornnului vestiti" (Vers. 26), dici $i aceasta- esle tot
aceia;d cina. ApoL.ar.atand ea ramafl8
la sfarsitul lumei aceiasi zice: "pana cand va vem
"Drept aeeia oricare va maI}ea pafiea
sau va bea paharul DomnulUl eli nevredmele,
vinovat va fi trupului si sangelui Domnului"
(Vers. 27). De ce? Pentruca a varsat acel slnge, :;;i a
format faptul in omor, iara nu jartfa. Ca dupre cum $1
at unci cei ce I-au impuns in coasta,nu ca sa-i bea san-
lege I-au impuns, ci ca sa-l verse, tot a$a $1 eel ce cu ne""
I) Notii. ,dfLZyot. qnQa.oo, =.stand .acela$i a-
te'l'nut. Obiceiul Ebreilor era de a sta Ia masa culcatl JOS pe pa-
mant, sau pe pat, .cand ca aveau sub danr;;i! un
af}ternut, fie murdar,l .hamele, pentru II; sta pe
ceva moale. Decl expreslUnea de alcl pe a$ternut m acest
Inteles este pusa.
OMILIA XXVII 373
vrednicie se imparta:;;e:;;te, fiindca cu nimic nu se folosef';ite
de aici. Ai vazut cat de infrico:;;atoare a facut aici -vo'rba,
:;;i cu cata putere s'a atins de ara:tandca daca
VOX' bea astti=lliu sa.ngeh:'l lnj,a.t)oi en nevrcdniciese fm-
partat?esc din aceste taine sfinte? Caci 'cum sa n u 6.e
cu. c!nova. trece 'CU vederea pc CE'J
Gelce dupa ce nuda slracului: apoi d ma.i
rusineaza. cum sa nu fie nevrednk? Cadaca a nu da
saracilor . sooate pe cine-va din lfIl{J<'iI"atieaeeriuriior,
chiar de ar fi fecioara, apqi cu atat, mai mult cand
nu da cu - fiindca f';iiacele fecioare aveau
untdelemn, insa n'aveau din belf';iug, - dara jncacelce
face atatea absurditati, poti cugeta singur cat de vino-
vat este .. ({Dara, zici tu, care spui Care
absurditati Te astfeIiude masa,
e9tidaiorludea fi ctnai bland deeM tott oamenii,
doopotriva. cu Ingerii, :;;i cu toate acestea, ai ,devenit cel
m;11crud dl[]tre iOli; din sange1e sta-
p2mului, $1 pe fratele tau nici macar a:;;a nu-1 cuno:;;ti; -
atund de ce iertare vei fi vrednic"? Def';il poate ca.nn
l-ai . mai inainte de aceasta, totllf;ii trebuia sa-l f;itii
dela acea masa, dara acum tu necinste:;;ti chiar
aceamasa, :;;i pe cel ee te-a invredniciL a fi
. n giise'i;lti cit nu esto vrednie de mancarile tale. Nu ai
auzit ce a patimit eel cea pretins eei 0 suta de dinari
Nu te gande$ti ce ai fast, ce ai de venit '? . NutiaduCI
8minte ca erai cu mult mai sarac in faptebune,dedU
eSLe aeesi sarac in bogatii, - fiind Plin de pacale'? $i
cu toate acestea Dumnezeu te-a izbavlt detoate.cele_
rale, te-aTl1VtednfcfCunerastfuHu--ae- mese,-data
nici a:;;a n'ai de venit mai dara . nimle
nu-ti mai Iipse:;;te, deeM sa fii predat muncitorilor.
1) Aceste cuvinte, iubitilor, sa Ie auzim :;;i noi cu
totii, cati ne intrunirnaici impreuna cu- cei saraci la
aceasta sfinta masa, fiindca ie:;;ind . de aici, nici nu
gandim de a-i mai vedea, ci ne :;;i fmbatam, in acela'i;ll
timp :;;i trecem cu vederea pre ceLfliimanzi, fapt pent.r11
care Corinthenii acef';itiia au fost atunci .invinovatItt.
Dara. zici tu, cand se intampla de aC8stea? Totdeauna,
dara rhai ales in sarbatori, cand nici. n'ar trebul sa se
auda de acestea. Fiindca atunci dupasfinta impartaf;iirg
1) Parte a moralil.Nu trebuie de ane dezrrieI'da in
ci sa eheltuim eli saraciL (Veron).
374 mrrLIA XXVII
imedieat se petrec betii trecerea eu vederea saracilor,
dupa ce te-ai facut partaiil sangelui stapanului, in loc
ca sa Intrebuintezi timpul in post $i pI!i-veghere, tu
iiliv te Card tu manan<?i bun
placut, te pe -Sifle--ti, ' oa. n.u CUr!}va prIll ,r-re-o
alta mancare. st'i v[tw,mipe eea i:'l.l;l te ,
GU: -stint.. ___ tt.1. iot,ror)"!:(:l ..
Gander;;te-ie: ce m.re-au apost0lii, rAnd S(: "lrn,-'
din acele cine sfinte Oare nu staruieau in ru-
gaciuni iili irrinuri? Oare nu in privigherI sfinte2 .0are
Iiu inacea invatatura lunga:;;i plina de
Fiindca in adevar faptele acele mad paradoxe atunc]
Ie-a povestit lor Iisus Ii-a poroncit, c8,nd Iuda ie$ise
spre a choma pre cei ce urmau a-:I rastigni. N'ai auzit
ca iili acei treimii din inceput, .dupa co S8 bucuraude
sfinta impartaf?irc, staruieau iDtr'una in rugaciuni in
Invatatura, iara nu in betii :;;i ,
Mai imiinte de a te past8!?ti, -caoricum
sa to arativrcdoic de dara dupa ce te
In' loc sa 'l!ltinzi ", roai- '"departe iritelepeiunea,
'$i cUmpatarea.,. tutoatele dezlegij . dealtfeliu nu este
tot una: de a fi treaz inainte de cu de a
fi treaz dupa, Iu adevar, iubitilor,ca tre.;.
buie de a fi cine-va cu -trezire In am3,ndoua cazurile, -
dar-a mai ales. dupa cc a prtrpit pre mire'; - ma'i in..:.
nainie de pentruca sa fie vrednic de a'l
prim}, iara dupa impartaiilire, pentru ca sa nu se arate
nevrednic de siintele ce aprimit. Dara ce'? Oare tre-
buie a postl. dupa Eu nu spun aceasta,
nici nu silesc pe nimeni. Este bine de a face $i aceasta, '
in sa, eu nu siiesc pc nimeni,ci sfatuiesc de .. a. nu 5e
dezmierda cineva cu imbuibariI.e. Cum ca nid odam nu
trebuie cineva a se desfata, aaratat-o $i Pavel zicand ca:
"Ceea ce petrece lntru desfatare
J
de vie este
rnoarta" (1. Timoth. t> 6). Apoi cuatat mai mult
atunci va mud. ca daca desfatarea este moarte pentru
femeie, cu atat mai mult pentru barbat, daca aceasta
facandu.:.se in orice timp il perde pe cine va, apoi cu
atat mai mult dupa eu sfintele taine. Tu
primind paneavietei, fad luerul martii, nu te jnfri-
Nu cate r8Je se introduc in om prin desfa-
tare? Ris fara timp, vorbe fara glume ' pline de
perzare, fieorcacala (rpAt)(Xpta) zadarnica, celelalte multe,
OMlLIA XXVII 375
pe care nici a Ie spune nu ebine. acestea Ie faei,
bucurandu-te de cina lui Christos, :;;iinacea zi cand
te-ai-iflvednicit de. a te atinge eu limba de trupul lui!
Dara, zici tu,- ee sa fac, pentrucasa nu se intample
n.cestea,,? C.!l h)areafl;minte mana dreapta,
limba, buzele, care au devenit portilede intrare ale lui .
Christos.Gande::.;te-tc 1[1 timpui in (',;are te de ,
stint.ele ta.'ine, $i'intiriziind 0 masa viizutii
cugetul spre acea masa, v(')iu sa zic,spre cina DOrrl-
nului, SPl'8 pr-ivigherea..ucenicilor din aceanoapte sfintii.
mai dreptui vorbind, daca ar cerceta cineva cu exac-
titate, ar vedea ca toate cele prezente sunt noapte, $i
inca noapte adanca. _ .. .
. - Deci, sa privighem Jmpreuna eu stapanul, $i sa ne
umilim impreuna cu ucenicii. Timpul de ti,tta, este pentru
rugikiul1i, iara nu pentru heW, pontru rugacilJni, ziG,
io orice vreme, iara mai ales sarbatorile. Caci sarba-
toarea de aceia este, nu ca noi sa ne slutirn, nu ca sa
ni adaogem pacate, ci ca _$i pe cele deja facute sa Ie
.n.im-icim; t7tiu ca ?-ccsiea .Ie \ !oz-"Descin ziidar", 1n:-:;a
vain inceta a va -vorbL ca ' daca poate nu veti asculta
eu toW apoi de sjgur ear nid c.u totii nll va veii impo-
trivl, sau mai bine zis, chiar daca_, 1?i eu totii va Yeti
lmpotrivl $i nu veti asculta, apoi atunci plata mea
va .n mai mare, in timp osanda voastf'a, va
fi mai marE:. Deci, ca- aceasta sa _nu se intample, eu
nu voiu inceta a va vorb!, ca poatepdn
'\Torbe, va voiu irnbo]ol cum va. ,
De aceia, ca nu cumva spre judecata osanda sa
facem aceasta, va rog de a hranl pc . Christos, sa-J
ada pam $i sa-i imbracam. f1.cestea sunt 'vrednice de
aceasta n1aSa sfinta. Ai auzit imnuri -Dumnezeeiilti Ai
vazut nunta duhovniceasca Te-ai bucurat de masa
imparateasca '? Te-ai umplut de Duhul sfint? Ai jucat .
irnpreuna cu Te-ai facut puterilor _
celor de sus Apoi atunci nu arunca un char atatde
mare,nu varsa tezaurul, nu introducepe deasupra be-
tiea, care este mama tristetei, charul diavolului, iili care
mii de rale. Betiea samana somnul mortH,
ea aduce boale, dureri de cap, uitare, este icoana
mortii. Dupa aceia, tu nu ai prefera ea fHnd beat sa te
afli impreuna (;U UII amic al w:u, iara pe Christos avandu-l
inauntrul tau, spune-mi, . de a-I cu
atata betie'? Dara poate ca iube$ti desfataJ.'ea '? Apoi pntru
376 OMILIA XXV[[[
eontenei?te eu betiea, fiindea eu voiesc a tedes-
cu adeyarata desfatare-,-care odatanu se ve:;;-
LeJe:;:;te. Dec],. care este adevarata desfatare, care intr'una
infiore:;:;te "?Cheama laospa1,ul tau .pe Christos, da-i lui
celeale taie, sau mai dreptvorbind, eele. ale lui'
are cusine' placerea CGa Dcmarginita,$i
tot _ in'sa ,cele
t8$ti, .Cl ap(;lf' deod;;t;ta $i d:ispal"in aceia$i ihnp, iara
cel ce se desfat.eazJi, nu se. 9'aSeste mai bine deciU eel
Illi se desfateaza, sau mat drept vorbind' chiar mai
rau. Unul se gaSe$te ca intr'un liman, iara celalalt ca
intr'un puhoiu,:;:;i fiind impresurat de boale. Deci, ea
nu cumva sa se intample una Ca aceasta, sa fim curri-
Ratatr, .dici numai a:;:;a yom fi bine :;:;i Cll trupul, in acela9i
il yom avea !n siguranj,a, $i ne vom
,Ebavl ue ra1ele prezenteca i?l de cele. vutoare. De care
fie ea eu totH sa ne izbavim,:;:;i de imparatiea cefiurilor
sa ne bucuram,prin -eharul :;:;i filantropiea Domnului
no<:;tru lisus Christos, carui;:t se cade slava in vecii ve-
cilor. Amin.
OMILIA XXVIII
"ei sa se ispiteasea omul pre sine, si asa
pane sa rnamlnee, din pahar sa' bel't".
,Gap. ii, 28).
Ce voe$te oare princuvintele aces tea, fiiud ,yorba
- $i ae "o-atta=cnestiune, decat aceacare ni sta illainte "?
Acesta este obiceiul lui Pavel, dupre cum am spus
mai 'nainte, adeca nu numai acelea sa Ie examineze
care ii stau de fata, ci chiar $i candin cursul vorbirei
este introdusa vre-o yorba streina de subiect e1 0 cen-
zureaza cu multa ravna, $i mai ales cand yorba
ar fi cu privire 1a cele necesare $i urgente. Cad si
atunci eand el eonverza cu viindu-i yorba
de slugi, apoi el a mrejit acea yorba prin multe altele
cu multa barbatie. De asemenea $i atunci cand graia
c,?- nu. trebuie a judeca pe altii, venindu'-i vorba despre
lacomle. multe a spus :;:;i despre aceasta chestiune
ceia ce a facut $iaici. Fiindca trebuia a pomeni
data aici de sfintele taine, apoi a crezut necesar de
OMILIA XXVIII 377
a cerceta eu amanuntul aceasta ehestiune, mai ales ca
nu era cum s'ar intampla. De aceia vorbei;ite de dansa
eu r;nulta frica, pregatind capitalu}' $i principalul bu-
nurIlor,sprea se apropiea., cineva de aceste taine eu
con:;:;tiinta curafa,. oiei l1US'a mai mllitamit
eele spu::;en,a1 'namte Cl fl rtla' ada('crat sr
' ... : -:; .. n "'00.,.,...
b.(;?-lIU >",(r.::j(.', ,,,,e J>JFJUV<X>JCo.UITlL<l p< e.!:)jl1e ) cem ce
spune $i in adoua epistola:" Pre voiinsi,.. va va is-
ya (( (II. Corinth. 13,5),
$1 cum fa.cem. noi aplJm, ne apropiem
mal' ales m anurmte tlmpurl, adeea avem in vedere
mai mult timpul, decat cugetul curat. Fiindca nu ne
gan,?i.IY.l ca sa ne 3)propiem de aceste taioe pregaJiti::;;i
c;urN*. de ralele noastre, in acelaf;'>i timp i?i plini de uhli-
Cl ca sa ne apropiem in saI'biHori, si inca caud
ar fi ioti de fatiL . ,
. ' NU'insa a;;a a por{mcit Pavel, ci un singur timp
$t18& el peotru apropiere 9i adeca curateniea
conf;'>tiintei.Ca daca noi nu ne-am imparta$i nici":odata
dintr'o masa lumeasca fUnd boInavi de friguri $1 plini
de venin $1 de sucuri dUe :;:;i vatarnatoare, ca sa ou ne
prapadim, apei eu atat mai mult nu ni este iertat de
a ne atinge de aceste taine, avanCl cu noi pofte absurde,
care sunt ell mult mai rale dedU frigurile. Cand eu zie
pofte absurde, fnteleg :;:;i poftele trllplllui, $1 ale averllor,
maniei, ale invi?iei, in general toate absur-
dltatIle omene$tI. De acma trebuie cace1 co se apropie
de sfintele taine, sa lescoata din sine toate aces tea 8i
a se atinge de acea jartfa cur-ata eu cuo-etul irri-
pacat, !;ii stea de fa,ta culene, nepasare%i obraz-
nicie-fiirid silitde a se apropia din cauza sarbatorei-
i?i nici iara$1 daca el este pregatit mai dinainte 9i pa-
truns de umilinta, sa fie impedicat de a se apropiea
pentru ca nu cste sarbatoare, Fiindca sarbaloarea este
aratarea faptelor bune, evlaviea sllfietului, exactitatea
vietei. Daca le-ai aeestea, apoi vei putea sa sarhatore:;;ti
in totdeallna, $i sa te apropii in totdeauna. .
. De aceia zice: "Sa se ispiteasea omul pre sine'\
$1 nl1,I11ai dupa aceia sa se apropie. Si nu poronce$te
aItuia de a ispitl pe altllJ, ci fiecare p'e sine singllr;fa-
cand judecata in taina, iara nu in public, $i certarea
fara martur. "Ga eel ce mananea si bea eu ne-
vrednieie, judeeata lui 'si manAnea si bea"
, .'
378 ' OMILlA XXVIII
, (Vers. 29). Ce spui, fericite Pavele'? Ca dacacina aceasta
este pricina bunatalilor, izvorul vietei, apoiatunci
, cum devine judecata'? Nu prin nat.ura sa, zice, ci prin
vointa celui ce , s'a . apropieat. Dupre cum prezenta lui
printrenoi-care ni-,a adus acele bllnuri mari $i negraite
cei co n'au primit-o, inca mai mult i-a judBcat; loi}
'8.!j.:D. devln d:) rilai
eei te se '. un -HeviettnlcJP. :,;,i de "ue Gar'e
judecata lui mananca :;;i bea'? "Nesocotind, zice,
trupul Domnului ", . adeca, necercetand, neintelegand.
precum trebuie, maretiea " acestor taine, necalcuh\nd
marimea darului. acorclat. Cadaca tu ai----l'tfia BU exac
titate cine este eel ce iti stade fata, $i cine fiind, pentru
cine s'a predat pe sine, apoi n'ai mai avea nevoe de
nici un cuvant, ci iti va ajunge numai aceasta spre
trezvirea ta, de l)ucumva vei ti cazut eu dosavar$ire.
"Pentruaceasta intre voi mUlti sunt ne-
putincio$i bolnavi, $i dormmulti( (Vers. :30):
Aici elnu mai aduceexempleie dela altii, dupre cum a
facut cu, jartfele povestind istorii vecbi I;>i de
-. dirl 'pustiu, ci ie ia Giliar- dela Corinthenii
ace$tiia, ceia ce face cuvantul Inca$i mai atingatoriu.
Fiindca a spus ca: "judecata lui '$i mananca $i bea",
E;,j e;j, "vinovat este ", apoi ea S8. ilU se eEl, 131
spune numai vorbe, arata fapfe, i8. de martori
chiar pe ceiace mal cu sarna ajungede a-i
spel'iea, fiji a li artHa--ca amenintarea adevenit fapta.
$i nus'a mu1tamit nurnai cu acestea, ci de aid a in-
trod us a adever'it yorba despre gheena,
din amandoua part,ile, $1 dezlegand 0 chestiune dezba-
tuta de toti. Fiiridca multi se intrebau in sine: de unde
cum Yin mortile cele tara timp'? De unde boa1ele cele
lungi grele ?-iata ca e1 raspunde, cli multe din aceste
nenorocirinea$teptate sail mai bine zic '$i trag
cauza din pacatele facute. Dal'a co'? zici tu; oare cei ce
sunt sanato$i intr'una $i ajung la batranete unse, nu
pacatuesc $i cine ar putea spune aceasta Apoi
atunci de ce nu sunt pedepsiti 11 Fiindca vorfi pedep-
siti acola rnai grozav. Noi, insa, daca am vOl,n'am fi
pedepsiti nici aid, nici acoIo. '
"Oa de ne-am fi judecatpre noi singuri,
zice, nu fi osandit" (Vers. 31). N'a zis: ca
OMILlA XXVIII 379
de fi pedepsH pc noi 1n$i-ne, ci numai de am
fi voit sa necunoa$tem gre$alele, daca ne-am fi con-
darnnat pe noi, dad am fi cunoscut gre$a1ele , facute,
nu ne-am fi_ osandit, ci am' fi scapat -de pedepsele de
aici $i de acolo)). Caei cel ce '$1 cunoa..'$te p8catele sa.le,
indoH imblanze$te pe DUIp-nezeu: $i prin aceia ca
?ic8, pe viitoriu S8 face
ru .fapte rci.le.Dal'a fiindca-iloinu vuirn a face nici aces\,
lucru w;;or-dupre cum trebuie a-I face--apoi e1 niei a$a
nu voie$te de a fi pedepsiti CU: intreaga lume; ci ne cruta
intr'atata, In cat aici ne pedepse$te chic;tr, cu pedeapsa
trecatoare, ea nj este mare, fiindca pe-:
deapsa primIta este lzbavlrea de pacate,$i nadejde buna
a celor viitoare, pe cele prezente. Acestea Je
spune Il.postolul mangaind $i pre cei sl(!bi, in acela$i
timl:) si nre ceilalti facandu-i rnai cinstiti. De aceia si zice :
,,lara: del8. Domnul
(Vers. 32). Nu zice: ne osandirn., ne pedepsim ci "ne
certam" .' fiihdca ceia ce facem' este mult vrednic
de certare,decat devsandit, mai mult de ' vindecare,
decAt de peclepsire,de.:j'ndreptare decat de. munca. :;>i
-nu numai prin aceasla, ci mare
face prezentul mai "ca -nu eu lumea
sane Ai vazut cum ni-a pus de fata f?i
gheena; :;;i acel tribunal Infrico$at; $icum a aratat cer ...
cetarea $i pedeapsa aceea care va fi Deci,
dae-a chiar eredincio:;;ii cei bagati in sama deDumneZB\.l,
$i inca nu pot scapa nepedepsiti de eeJe ce
9i aceasta se Invedereaza din cele prezente,-apoi cu
B,tat mai mult necredincio
9
ii cad fae pa,catele ce!e mai
grele $i maL nevindecabiie.
"Deci dara, fratii mei, cand va. adunati sa
mancati, unul prealtul sa (Vers. 33).
Inca tlind vie frica intr'ao$ii, $i flind stapaniti de groc;tza
gheenii, voie$te de a introduce yorba $i indem-
naroa peotru cei saraci, pentru care a $i spus toate cele
de mai inainte, aratand ca daca ii nu fac aceasta,apoi
cu nevrednicie se vor imparta$l. Daca a nu imparta$i
pe sarad di.n a.verile sale, n departeaza pe cineva, de
masa aceea, apoi eu atat mai mult cand el rape;;;te avutul
altora. $i n'a zis: cand va adunati, dati ceior ce au
nevoie, ci ceia ce este rnai "unul pre
380
OMILIA XXVIII
tul sa a9
te
ptati", caci prin aceste cuvinte el mre-
ja$te $i lasa a se inte1ege :;;i aceia, $i totodata introduce
sfatul sub 0 forma potrivita. Dupa aceia la urma el vor-
ton int-:lpiHoriu,zicand: ))Iatade fiaman-
c1ueva,' acasa Sa ,mamlnce" (Vers.34}. ' Asa
U" " a, I)P 'J lU" a "t' "1 f A' h' . U .'
:'!'.:,:,. c ' C' f - .lv , . . Ct}5 -3, 8!- L .scoa,e ulSerJDU 9
1
n
p'rm aceasta eli puter'e de
dan$ll! $1 luandu-lll1 batae de .)oe, ca pe ni$te robi ai p8n-
tecelm, (juri nu se pot se stapanL Nici n'a zis: daca cineva
vederea pre cei saraci, ci "daoaflarnanze$te
vorbind pare-ca catra ni$te copii bosumflati, '
catl'a m:;;te ne<.;u van tatoare, cari slujase pantecelui. Caci
in adevar,rnare era rizilieul, daca fiamanzand trebuia sa
manance aca<;3" nici nu ' s'a multamit , numai cu
adaos $i aHceva rnai zi-
caud: "ca sa nu va . adunati spre osanda ({ adeca
cu!nva .sa cadunatl 'spre pedeapsa, batjoco-
r:n9 $1 rw;nnand ope frate, fiindea voi va adu-
yentru aceasta. zice, ca sa va ingactuiti, ca sa va
un.?l _ca sa va fo!ositi :;;i ca sa folositi;
,lar.t.t d!1
Ga
se ,ll1tampla 9u contra, apoi atunci
mal blOe este ca sa mancat1 acasa. Acestea Ie zicea ,
maio sa,-i. atr.aga. De aceia !1
v? Ce'$1 ati'ageau, nu mica,
$1 In fine, I-a mlr1CO$at dlO toate partile, dela tainele
cele sfinte, dela cei slab!, {jeia cei adormiti, $i delatoate
cele spuse rilai inainte. '
Mai depp,rte iara:;;i Ii infrico:;;eaza $iln alt mod, zi-
:', celelalte
o
9.aca voiu
randUl !. ade9a, asupra acestei.chestiuni, fic $i asupra
altora. FllIldca era natural de a h se spune 101'$i oare-
ca!-1ze, era eu putinta de a Ie in:;;ira toate
prm epIstola, apOl penlru cele scrise i-a povatuit ca sa
Ie pazasca. Acestea, zice, sa se pazasca; iara daca poate
ayet
i
$i .altcev8. aceia sa 0 pastrati pentru
cand VOlU fi de fata, fie ca este cu privire tot la aceasta
fie $i alte ehestiuni, nu toemai de grab-
llIce). _Aceasta ? Zlce spre a-i face'mai cu
de vreme ce fimd-fngr1Jirt1 oare..:cumde prezenta lUI e
sigur ca urmau a'.;;i corija pacatele. Fiindca lui
Pavel nu era cum s'ar IntampIa, ceia ce invederand zicea:
"Ca nevenind eu la vol, uniia s'au
OMILIA XXVIII 381
:;;i aiurea iara$i: "Nu cand eram de
rata ,' ci eli mutt mal vartoscand sunt departe,
cu [rica si eu cutremur voastra 0
Iucr-ati" (Filipp. 2;,12)-de a,ceia,hiC?! nU't;;i a anUlltateum
s'a1' lntampla venircasa la Oan$11, penti'U ca sa BU ,
aeeit:i.
zicand : "iara eelelaJte daca vom vem, Ie vom ran-
dui ", aratand prin at,easta, ca indr.:eptarealipsurilor
lor - de$i nu-l gdibeau atat de mult - il atrageau
spre dai}:;;ii. . .. v
I) Ded auzind toate, lUbltllor, sa
multa iogrijirede ce! sal'ac,i,. sa stapanim sa
ne pazim de betie, sa ne sliIm de a ne cu
vre.dni.cie din sfinteie taine, de celecB patimirn ,6a nu
ne intriStan-i niei oentru nOi, nidpentru alti, ca de piida,
cand se mOi'tifara timp, sau boale indelungate,
caci acestea sunt izbavire de osanda, aces tea sunt. In-
, d ....eniarea si sfatulreacea mai eminent,l. Si cine zice
.l 1 . .'.
" acest,81;l, Y , Celce.,a,re if,} el peChrist?s care, $,1
eu toate acestea, muUe dintre feme1 se , . III
nesimtire, lncat In asemenea cazuri intrec eu
chiar pe necredincio$i. $1 unele fae a$8.,fiind orblte de
durere, iara unele de ochii iumei, :;;i pentru casa scape
de invinovatirea celor 1e
declar lipsite de or-ice lertare. c(Pentru ca sa nu rna mvmo- ,
vatasca cutare zice, invinovatasca-se Dumnezeu; pentru
ca'riu cumva sa fie cunoseuti de mai pr09ti de-
cat dobitoacele cele necuvantatoare,_ In
legea )rnparatlll,l,lia toate. $i de dUe
ill] vredmce aceste vorbe'? Daca cmeva
la mas.a eea dupa jalanie, .adeca,Ia Sau pomana2t
nimem nu te-ar contrazlce, fimdca 0 lege 9meneasca
este care poroncei;ite aceasta" - peear:d po-
roncind de a nu jali, iata ca aid tOtl graesc contra.
1) Partea morata. rabdarea lpi Ca!lU
de a jalimult pe cei adorllllti, sau a se .mtrlsta tngrIJI
din cauza boalelor i?i a pagubelor, - engomlU (lauda) adus
din orIginaL ai. :y.c,IE:g--"
'to ni arata ea a fae.e dup.a
inmormantarea celui tot ai?a de veehtu ea i?l crei?tl-
nismul. Acest obiceiu ere:?tinesci?i frUfl'lOS, insii,pe la ora:?e
ea a clisparut eu i?i se mai pastreaza numai pe la , tara.
382
OMILIA XXVIII
Dara nu te la Job, femeie Nu-ti aduci aminte
devorbele lui eand eu nenorocirea, copiilor, care mai
ales au incununat acel sfint cap cu mii de eununi, I-a
proclamat mai straiucit deeat toate Nu te
Ia marimea nenorocirei, la naufragml acela
neauzit paria atunci, 1a acea. Lragedie stdUna eli lQiul
:;>i paradoxa? Tu poate caai pierdut unCQpiLsau 00);
sal1 trei
j
pe' eitnd pierdut aiatia.
eel eu multi copii, dE:odata a deveniL rara do .. wpit $i,
nici macar nu-i zdrumicau inima dUe put
m
aceste
nenorociri,-'ci se tineau lant una dupa alta, i
s'a rapit lntregul. rod al ostenelelor al trecutului sau.
$i nici macar dupa legea comuna a naturei, nid cand
de pildaajunsese ia.batranete, ci fara timp de moartc
naprasniea $i eu totii impreuna. $i nici fiind fata
tatai iar, Cft macar auzind cele de pe urma cuvlIlte ale
lor, sa Ie aiba ca 0 mangaere a aceiui sfar$it arnar, ci
eontra oriearej ne$tiind nimic din eeJe in-
t3mpl&te, deodatii eu totii s'au sub da.rImaturi;
$L citsa li-adevenit mormftTlt, cllr:saamor\ii! ;;>i nu
. nurnai moarte rani Limp, ci :;;i altele mu lte lu'legatura eli
acea moarte,: precum: ea . 8raucu , totli inf!oarea . Vi.At,ei,
ca erau cu toti ea erau cu loi,ii ca erau
eu totH impreuna, Ga erau ' de amandoua sexurile, ca
nid unul nua sea pat, ca nus'au pCl"duLdupa legea
obsteasca a-naturej, ca in fine dupa atateu pagube in-
durate; de e1 n'8,Ve8, nimie diu pe cuget ,' nJCi pe
cugetui eopiilor, ea sa patimeasea de acestea. Flec.are
din aeeste nenoroeiri este indeajuns prin sine ea
sa ingrozasea pe cine va, -:- dara apoi cand eu toatele la
un loe dau , navai<:l asupra omuiui, atunci
cugeta la .lnaltimea valurHor, cum ::;i 1a marimea tu:
riea furtunei. Dara ceia ce este inea mai groza v ::;i mai
rau decat e ca niei maear nu dreptul
lob, din ce pricina sunt acestea.
De aceia tocmai,fiindca riu avea mCl 0 eauza, sau
mai bine zis, nu cun01?tea nici 0 cauza pentru care in-
dura atatea nenorociri, apoi el se rapoartala vointa lui
Dumnezeu, zice: "Domnnl a dat, Domnul a luat;
cum a voit Domnul, ru;;a a facut; fie numele
Domnului bi,necuvantat in veci. (lob. 1,21). $i toate
aeestea Ie zicea, vazandu-se . pre ,sine, . care exercitasE
toatafapta buna; in cele mai mari nenorociri: pe cand
OMJUA XXVIII 383
oamenii cei rai progresau, se dezmerdau si se' man-
dreau pretlltindeni, El insa n'a d"in acestea,
dU'pre c.um eu .dreptate al" putea -sa .. zica unHa dintre
eel apm ac.easta am crescut i-am
exercltat Cll toata exactItatea in fapte -bune
aceasta , . am deschis casa. pentru ca
dupii acelemulte drumufl facute . pcntru cei saraci.
.. pe!ltru eei gnU, pent.ru ocfanLsa nrimp.sc aceasta:
rasl?lata)) Iosa in locul acestora, 61 a l)ronuntat acele
f!1ai bune decat oric.e zicand:
ap1 dm pantecele mmqeI mele, gOl
m?- vom daca <;;i-a sfa9ieat hai-
nelede pe el, f:ill !;ll-a tuns parul, tu nu te minuna caci
doara era tata, Inca tata iubitoriu de fii si de 'aceia
sa arate cu aceasla ocaZie- ;;i, . na-
tut'eI, cum ;:;;1 filosofiea iI1tentiunei 9i -a-vointej lui. Da,ca
el fi fa<?ut niei aceasta. apoi atunci poate ca ar fi
constderat clOeva- aeea filosofie de ci adevarata nesim-
tire_ .e1 $i-a. aratat ;;i durerea sa parintasdi; in
tlmp f,H cxactltateaevseviei fnsa fEnd
-, e! ,s'a. abatut, Intinzandu-se
, lupta; mrw;n:;;la tmplet1ttnca :;;i aHe din cu- '.
vif!tele cele eait'a femeia lui, zicand: "Daca am_ pri-
mIt del a Domnul, ralesa
I1U
1", p 'r'I'YIln'O" (Ib"d 2 10) '" C
V
. - . V.J.' _.
. . . / H 1U , I ': . ,_ '_ . _ac! lemma U
mal -: toti. ceJlaltl al .1UI dlsparuse, $i COpii,9i
a verI, f$l chlar trupullUl - dara l;ii aeeasta llurnai
Incercare, pentru zavistie, pentru i$pita. De aceia
dIavolul n'a perdut-o impreuna cu. eopiii, l;iinici ca a
dela .Dumnezeu moartea ei, fiindea al;ltepta a-i fi
de mare aJutoriu In cursa intinsa aeestui'sfl-nt. $1 de
aeeia vpe dansa, <;a sa a aiba cia pe cea mai
putermca arma contra lUI lob. Daca, prin femeie, ziee,
am seos pe Adam din raiu, apoi cu atltt mai mult voiu
pe lob de pe biUigar. $i pri-
d_lavolului, ca -aceasta
aceasta cursa nu I-a pos-o inainte femeia nici eand Ii
perise cirezile de boi, nici turmele de asini de eamile
nici cand fiii lor s'au perdut
.' sub . t!1ce f;l pe acest- luptiitoriu in
vazanau-l lml$tlt. Dara cand viermiiincepusea
fOlpe trupul . sau, canct 'pelea Ii -elldea in bucatifiind
putrezita, cand trupul lui -tiind sfariiit dadea dintransul
384 OMILIA XXVIII
puroiu plin de putoare, cand wana diavolului ii arsese
zieand trupul lui mai groza v deeat oriee para de
foc, ha.cuindu-\ din tQate partite mat gro-
zav C8, :;;i cand in aceste nenoro-
CiT} deja mult tirllP, atunei tocmai 0 punein
. fata, lUi, ,tieia Daea s'ar
fi 8.j).'ty)pleat {Ie 1a lt1ceputul nenorOcirHoI', poate canici
pe dansul nu-Iar fi gasit atat de abatut, !;it nid ea n'ar
'fi marit poatenenoroeirHe, 9i fiU le-ar fi umflat eu
vorba; -l1araaeum cand il vede pc dansul, din eauza
Jungimei suferintilor, insetat oare cum de dorul de a
seapa, $i dorind sfar.;;itul atator nenoroeiri, atunei, zic,
ea se apropie de el eu furie mare, Cum ea el era
foarte abatut $i nid nu se mai putea rasufia de nacaz,
ca sa moara,asculta-l ce spune: :ryPentru
ce ,Yam rnurit in pantecelernaicei mele? dupa
. ce am din pantece, caci n'am murit indata"
'z; (lob.S, 11)L
, .' $i prive$le la rautatea $i vicleniea femeii, de unde
1$1111Cepe vorba,adeea ea deodata pune Inainte timpul
eel indelungat al suferintelor sale: "Pana cand vei
rabda,"? zice ea. Daea de multe ort numai vorbele au
PlltlJt, sa moaie pe eineva, ne mai fiind' fapte, apoi tu
poti cugetaGe patimea e1, daca impreuna eu faptele 11
( mai inveninau :;;ivorbele aeestea. :;ii ceia ee este mai
rao, ca ceeace vorbea acestea era femeie, $i femeie
cazuta, $i oprita, $i de aeeia ineereandu-se de a-I duce
pe e1 in desnactajduire. Dara pentru ea sa vedem mai
. indreptatp contra ac:e:."tui zidiu mai
jare ca diamantul, sa auzim ehiar euvintele. Deei, eare
sunt aeele cuviDte'? ,.pana caud vei rabda? zicand:
iata voiu astepta inca putina vreme uadejdea
mantuirei rtlBle" (Ibid. 11, 9) '? adeca: cuvintele tale
Ie-a desmintit timpul, care de$i a fostfoarte lung, totu$i
n'a adus niei 0 dezlegare. Aeestea Ie zieea. nu numai
ca sa-I aduca in desnactajduire, ci H $i ridicuIiza$i-$i
batea joe de e1, fiindca oridecateori ea 11 stipura intr'una;
ei mangaind-o Ii graia : a$teapta putin, $i indata va fi
sfar$itui. Ded. ea joe de dansui, zieea: Nu
cumva vei zice S1 acum totasa '?.,-,fiindca airecut mult
tiIl!P 11.1 mijloe, $i nu s'a mai aratat).
prlVe$te aeum $i rautatea ei,caci nu-i aduee amintenici
..
OYlILlA XXVIII 385
de bol, nici. oj, ,$i niei de dimiie, eaei $tiea bine ca
v?r ,atat de tare, ci deodata trece ]a fami-
1Ul, $1-1 ammte:;;te de capii, caei pefltru dansii l'a
pe $i $i parul eapului
tum:andIH. :;;1 n'a ZIS: [tu petit eopiii tai ci eu InuIt
mal: .mioeatodu: . Derik Idee. mostenirea
h1
de
pe pa.nl8,nt'c, prin u7;mare
ehiar:, $! ac.um, irlvierea. ni s'a
$1 COpl:l siUnt draga}a$l toemal Pentru acma, ea pastreaza
san eelor dU$i aeaici, apoi eu atat
mal mult atunel. De aeeia $i blastamul de aici este mai
amar, fiindea eel ce blastama nu zieea: ({sa peara po-
menirea lui aeolo ei "sa peara pomenirea lui de
pre pammt" (Ibid. 18, 18),
"Fee50rjj tai fetele tale". Dupa ce a zis
apoi mai departe aminteste iarasi eu
ex_aetltate ziee: Dadi tie
poatg nu-t1 pasa de dan$ll, eel putm la mine.
eaei ii au fost J) d
ll
rerile chinurile .. pEtntecelui
meu, CU. carii inzadar m'am ostenif Cli ane-
vointa". Ceia ee ea spune aici, aceasta insamna: Eu
suferit mult in na';lterea $i ere::;terea lor,
rna. vad nedrcptatlta pentru tine,caci durerile si nika-
zU1:'11e Ie-am suferit, iara roade sunt lipsita.' pd-
ve$te, eum ea nu Pllne I?e fata paguba averilor, dara nici
nu tutul, sauea treee cu vederea, ci 0 spune eu
multa turburare sufleteasea, sau mai bine zis, da a se
intelege, zieand :"Iara eu ratacesc cao slujnica
urn b!and din. casa in casa ", 'prin care cuvinte lasa
a. se mtelege $1 paguba suferita, in acela$i timp arata
$1 0 mare tulburare sufieteasea.Chiar 8i cuvintele de
mai jos sunt indeajuns de a mad um-
bland, zice, din loc in loc, si din casa in
nU!llai ea eer$itorese, ziee,' darainca si rataeesc
dm ca. sa in. ? slujba straina. $1 noua,
pretutmdem rataemd $1 purtand cu mine semnele n8-
n.oror:irei, $i spunand la toti ra1ele $i nenorocirile mele'
$1 eem ce este mai de jalit, ca sehimb loeul din easa
inea niei n'a stat aici cn plangerea, ci a mai
adaos zieand: pana vaapune soarele
ca sa rna odihnesc de osteRelele, de trudele
i6038 25
386 .OMILlA XXVIII
de durerile mele, care acum ma cup rind ". Cei?-
ce ' altar'a este placut, zice, de a soarelU1?
aceia mie imi este cu greutate, Iml este n:.m
de dorit noaptea $i intunerecul, numn,l noaI?tea
gura . imi mai odihn8$te durerIle mele, numal ea lml
estemangaerede ralele ce, . _ , " ,_,
," _ A. J r _.;I:, .J..,-; ;- ...... .... 1 " 1"'. s.
Z1 \rr',un eU'larlL {;l.
mori ", Ai va'zut femeii cum
in acest sfat, nu deodata ' a introdus
aducatoare de c:i mai. in.tai povestmd Cll 0' ml:llta
duio:;;ie nenorocITlle, $1 prehmgmd oare cum tr:abedlea,
c.and ajunge la ea, 0 l?llne
c::j nici macar n'o IOvedereaza lamuI'It, C:l_O lasa ,ca m
propunandu-i sC3paI'ea .cea, dorIta de.
ce el mai ales 0 do rea Decl, ?-ICl !a
v . - fi' d I 'pa,n'a
vicle:;;ugul diavoluluL In m caye Vt;G" . ,,1 ,: '
gostea lui lob de.. Dumnezeu; apOl nu lasa pe, .C,,:,
sa ye c,umva
sausao respmga dm capm 10CU1U1 t;i:l;ye.u (hl?):)<l.n(.,<l,:
De aceiadeDumnezeunupomene:;te Cle
in1prejurarile Ie fntoarce =;;i pe dos i?i pe. fa.tii,; Dam .u ,
pe - langa cele yorbite! rna! adaog.e ca,. cee;a .ee
era femme, ' $1 rItor ' prtmCJdl?S
P
"'nt"" ""'1' Co. nu sunt cu . oogare de sarna. , DealtfellU v.l U Vl-j '-'...... .... .
"" ...." !i npnol"(v'.iri s'au prabU8!t Dumal ..:Jl.N .l. .... '" ............. J.JL .-...; ..... ...... ,
prin sfaturile femello!. " .. <' . , ',
dara-,ee spune- acest tem:at :;;! tare. d:yat-
diamantul Uitandu-se la dansa cu GOl.a1'
mai lnainte de a-i ie:;;i glasul, numal
respins uneltirilc. ca
pana 1a Jacraml, dara el a uevemt "Hi, gl v.o,v
ca un leu, plin de $i de . nt; p.entrvu
cele ce patimea, ci pentru sfaturile ee .ea I h da,
maniea prin I-a; dat. <? GOJana-
foarte cumpiitata, fiindca acest ferlClt c;hlar In ne?o-
rociri era intelept, CEl spune el ce,
ca 0 femeie din cele fara de mmte aI gralt
(lbid.2, 10) eu,. nu te-am
dasciilit;$i iata nU-l1}l mal cunosc pe to-
lCacl ?uvl,ntele acelea
v
crau
unei femel proaste, lara s.fatu!rea dela a . ynm
femei nebune. Ai vazut lovltura cumpatata, $1 I'an:;t In-
deajuns penfru avindeca boala Apoi dup<'j, 10"ltura
Oi\llLIA XXIX .
387
data introduce iara$l 0 sfatuire, care era deajuns de a
o mangaia, :;;i era bine venita, zicand: "Daca am luat
cele Dune din mana Domnului, sa nu rabdam
cele rale"? Ada-ti aminte, zice, de 'cele de mai
innaiute, $igit.nde$te-te 1a cauza lor, sau rhai bine zis,
!a ee! C6 a fost. caUZ3. 1'1,eclor. bUI1uri,f?i atuTIf:i' ve'i t,abdb.:
aCBstf;g. GU
Ai vazut CUHlpatare de Larbat'? Caci el nu soco-
ca rabdarea 0 urmare 8, barbatiei lui, ci 0
urmare a faptelor. Dela care anume fapteni-a dat
noua Dumnezeu eele ce am avut Ce anume fapta ni-a
riisplatit-o Nici pe una, ci numai din bunatatea lui.
Deci, ceia ce am avut a fost dar, iara nurasplata, char,
iara nu recompensa. Prin urmare sa Ie rabdam $i
acestea cu barbatie. -Aceste vorbe ale fericitului lob,
atat noi b3:'rbatiicat $i femeile, sa Ie avem intiparite
in 'mintea noastrfi., $i acestea ca $ice!e dinaintea aces-
tora, $i istoria patimiloracestui fericit sa 0 avem ea 0
. ieoana tiparita pe cuget, adeca perderea- aVcriIor,per-
dercatiilof', ranele trupului lui, batjocoriie; rizicurile, _
uneltirile femeei, $i, . ill fine, a.:;elui drcpt
sa Ie Cladim ca un liman mare pentru ocro- .
tIrea noastra, ca astfehu rabda ndu=Ie toate cUbar bc1tw
$i mUlt8,mire, sa putemadepartadela' noi "orice tris:..
i.et.a din vieata aceasta, $1 a ne bucuriJ, de plata unei
astfeliu de veselii duhovnice$ti, prin charul $i filantropica
Domnului nostru Iisus Christ0S, diruia se cade slava in
veCii veciior. Amin.
OMILIA XXIX
"lara pentrucele fratilor, nu
voiu sa nu voL canq. erati neamuri
(pagani), cum eatra idolii cei fal'a de glas, ca
cum ati fi fost va ducea-ti" (Cap. 12, 1. 2).
Intregul . acest pasal este foate intunecat, iara 1ntu-
necimea aceasta provirie din faptelor
-l'rnprejurarilor ce se petreceau pe atunci, dara care nu
388 OMILIA XXIX

se mai petree astazi. Si de ee oare nu se mai petree
astazi? lata ea 'cauza intunecimei ni-apus fna-
inte$i 0 alta chestiune. Dara de ce atuuci se petre-
iari\.acum rm '? Deci,ce pet.recea pe atunci?
'CaM boteza, de indata vorbca in Iimbi stra-
ine, 91 flU , numai ,cavorb68.1imbistraine, cirrn:lti;;i
proroceau, Ja.r!'), ,!,1l1iia ' arataui alte muite si
. minuni.Fiindca aceia se apropieau dela idoH, nu
$tieau nirnk. ba nici nuerau erescuti in ve":
chile scriptuI'i, cand se ' botezau de indala luau Duhu!
sfint; dara fiindca pe acest Duh nu-l vedeau-fiindca este
nev.azut - apoi charul Ii dadea un semn vazut de
energiea sa, unul de pilda vorbea imedieat limba
Per$i1or, altul a Romanilor, iara altul pe ceaa lndie-
nilor, iara un altul , vr-o alW,.Urqba; !:;il prin aceasta
S8 invedera in ochii paeanilor,( ca Duhul 'este cel, ce
graeaprin acela. De aCeIa $i zice mai Ia vale (Vel's: 7).
'" "ca 'fiecaruia se da aratarea Duhului spre folos\\,
' Hurnind charurile "aratarea Duhului". Fiindca $i
:: i1postblii acest semn n luau Jaincepu,t, eei ce cr edeau
. luau semnul grairei in limbi straine,9i nu uumai acest
"semn, ci $i multele allele, fiindca $i mor"tii invieau multi
dintran$ii , $i df'aciialungau; multe de aeeste minuni
s'ivar$au, $i eu un cuvfmt aveau darurile eu unii
rnai putin, iara altH mai mult. bar& mai mult de cat
toa,te printre era charulvorbireUn .limbi straine,
if).ra aceasta a. $i fost eauza shizmei dintre dam;ii, nu
doarl'i prin natura sa, ei din ca.uza oereeuno"tintei c-elor
ce primise acest char. Cei ee aveau mai marl 'charuri,
se rnandreau eatre eei ee aveau mai mid, iara aee:$tiia
la randul lor se suparau $i pizmueau pe cei ce aveall
maj mario Charul cel mat prineipal- dupre cum am
zis,-era printre dan$ii aeela a l limbilor. , Aeeasta chiar
InsW';;i Pa-vel 0 arata in ti<eeerea timpului. Dara slabind
dragostea printre dan$ii, din aceasta cauza se $i bagase
vrajba printre ii, ceia ee sile$te pe apostol de a indrepta
eu rn,uHa grab!i. 'Astfeliu de vrajba s'a intamplat ehiar
:;;i in Roma, insa uu tocmai a$a, - pentru care :;;i
in epistola catra Romani face vorba, dc aceasta, cam
Sntuueeat :;;i pe scurt, zic.lnd astfeliu: "Ca dupre cum
trup multe madulari avem, iara n1adu-
larile n'au. toate 0 lucrare, chip
cei, multI un trup sun tern intru Christos, iara
OMILIA XXIX 389
fiecare unul altuia madulare ; si avand daruri
de. multe dupre darul care este dat noua,
?rIprOr?Cle, credintei-, ori slujba,
mtru sluJba, oncela ce Invata, intru lrlv.Matura"
.. CUJn ca -91 cauza'acestor
cilflfur'l Dadea.<;, 'inW;'iutinta$! iipsa de mtt;te, ' !;ot apo:=;-
da a se intelege zic.and astfeHu: "Ca zic,
prm daruL ce Un s'a dat nne, tutufor celor , ce
lntre voi, a nu cugeta inalt, afara de cat
11 se cadea cugeta, ci a cugeta spre a fi cu
mintea intreaga, precurnfiecaruia a impartit
credintei" (lb. vers. 3). Acelora,
deel, 11-a boala nici nu era la dansii
?-eaproape d<: discordie t:;:i de !ipsa de dB.l'
Cormthenilor cu maimuita putere, fiindca
91 dezbmal'ea dan:;;ii era rnai mare.
. Dara nu rl'umai aeeasta. j j t ul hura ,pre da,D$ii, ci
mal erau aeolo si multi zodieri sau Q'hidtori de viitoriu-
de oareee cetatea Corinth era una "-'din eele mai Elenice
eu altele multe tulburau pe ace:;;ti-
amageau. De aceia, din eapul locului, e1
lao ghicitoriei $i a prorociei. Pentru
acela $1 luau 11 cuno:;;tinta duhurilor, adeca charul de-a
eunoa:;;te$l 0 care auume graia eu
dull necurat. Ded, fiihaca acei ghi":'
clton nu dad.eaU$l dovada celor spuse- fiindca prorociea
nu are cu sme q.ovada adevarului in timpul cana 58
spune, ci acea dovada se IUVedereaza toCnlai in limpul
cand 5e desfa;mra Imprejurarile prorocite --' $i deci fiU
era a;;a de U$or de a eunoa$te cine este eel ce proro-
ce$te eu adevarat, $i cine este eel ee spune mineiuni-
cael diavol\Jlnind spureat s'a bagaL printre eei ee pro-
roceau, ihtroducand astfeliu pe aeei proroei ' mincinosi,
cari a$a zieand preziceau viitoriul, mai ales ca tot ceia ce
spuneaera fara vre-o raspundere, $i ea, prin urmare, nu
Il?ai arata pe adevaratul prooroe
$1 pe eel mmelunos,-apoi ea nu eumva auditorii sa fie iu-
$elati m.ai in.ainte de sfar$it, Ii dadea lor Duhul un semn,
C!'1l3:r ::;1 mai l!1ainte de desfa$u.rarea fmprejurarilor
11 unul $1 pe eelalalt. Deel,apostolul, luandu-:-$i
de aIel motIv, ' pa$e$te eu vorba la ehestiunea eharurilor,
I
I
390 OMILIA XXIX
indrepteaza eearta naseuta printre dan$ii din aeeasta
C(l,uz:'L
Deocamdata incepe eu yorba despre ghieitori sau
zodieri,. zicand astfeliu: "Pentru cele
fratilor, nu vaiu sanu stiti voi" - numind duhov-
. sempele, fiindca mai 'eu . era u ;lllm-i .
aJe Duilului', nelntroduca.ndu-se :l1
va,l'sirea. UflOrastfeliu de minuni. Si urrlJ3,nd <:. \lorbi
de aeestea, apoi mai 'ntai - am
deosebirea ce este j'ntre ghlcltorJe prorocIe, zlcand
astfeliu: "ea eand erati neamuri (pagani)
cum catra .jdolii eei fara de glas, ea cum atl
fi fost trasi va dueeati". Ceia ce el spune aici, aceasta
insamna: {('In templurile . idolilor, zice, daca dneva era
stapanit de duh necurat ghicea, eratirlt zicand
d.e duhul eel necurat, $i tras ca legat in toate partile,
. fara sa f?tie ce Cad aceasta este particulari-
. tatecl. ghicitoruluI, de din minti, de a suferi
sUa. de a fiimnins. de a fi tras, de a setirf ca un nebun.
Nu :insa tot deu cugetul treaz, eu
lntelepciune, 9icucuno$tintade impreJuri, el ce
$i toate fe spune in Astfeliu . . ca
ehiar $i mai inainte de imprejurarilor, tu
cuno:;;ti de aici 9i pe ghicitoriu,$i pe Proroc).
$i gande$te-te eum el yorba neba.nuita,
caci Ii ia de marturi chiar De dansii. carii a.Vllsese ex-
perienta imprejurarilor'
A
ca eu' nu' ?ici
nu defaim eum s'ar intampla cele ale paganuor, pJaz-
muind lucruri neadevarate ca un dU9man al lor, in9i-va
voi lmi yeti fi ea marturi. Caci $titi, ca pe cal!d
erali Elini' (pagani), va duceati fiind
eeva. Dara daea eineva ar banui poate pe
haide atuncisa va punem la mijloc ehiar pe unul din
filosofii cei dinafara. Aseulta deei pe Platon cand spune
astfeliu: Dupre cum hrismo<'!ii sau
cari dau hrismoasele sau raspunsurIle oracolulUl) :;;1
theomanzii vorbese multe $i bune, :;;i nu nimie din
eele ce vorbesc ... .
Aeestea deei :;;i de aeestea, flindca sunt multe de
spus. Teate aces tea oi dovedesc sila eu care $Jujesc de:
monii flind stapaniti, cum :;;i sila pe. care 0 rabda eel
ce . s'au predat -odata lor, :;;i cari iesadin minti. Dara
Pithia-'-sunt sUit de a biciuiaeum $i. 0 alta slut.enie
OMILIA XXIX 391
a lor, pB care ar fl fost bine de a 0 treee eu vederea,
spre a nu va vorbl. de aceste lueruri nedemne--insa pentf.u
ca mai tamurit sa acea neeinste, este trebm.,"
toriua spur;l.e aeeasta, penfru Ga E;;i de a.ici sa afiati.ne-
buniea $i rizilicul eel mare la eare se expuneau eel ce
ghicitori sau theomanzi de Se
S!JUE6 deci. ,:a: accasta Pit hie fUnd femeie :;;edea pe b'i-
,. pOd.ul lui GU picioarele -ra!7chirate; cil ,stand
deodaia Ii intra pe o.eo.eslIbt, prin organelegenitale,
dilhul eel necurat, umpland pe femeie de furie, eare
dupl1ce l:;;idespletea parul . in extaz,
spume din gura,:;;i astfeliu devemnd intr'un fehu de ne-
bunie, vorbea cuvinte fara rost. . . .
Stiu ea vi s'a obrazul auzmd aeestea,
insa aceia Inca eugeta lucr-urL mar-i pentru sluteniea
ca $i pentru nebuniea aeeasta. Acestea; deci, $i altele
aeestea punandu-le in mi:;;care 930.
cand erati neamuri (pagam), cum eatra Idolli
eei de glas,ea cum atifi va du-
ccatl". fiinddi; vorbea catra cunosl?a.tori
lucruri; apoi 6L nu pune toatecu
a-i supara; cinumai casa eu,:-
gete singuri la toate aces tea, elmte contme:;;te cu aCE:)asta
idee U'f"abindu-se de a ajunge 1a ehestiuu_ea ce'l interesa.
ce va sa zkl'i: "catra idolii-cei fara de
glas"? theomandi, adeca, catra aeeia 5e duceau,
ea flind Dara daca idolii erau tara de glas,apoi
cum de raspundeau, sau aeele hrism?ase Cym
Ii impingead-morml la acel C?-r>re
v
prlzo-
nieri legati eu lanturi, in aCela$l tlmp
eursa vieleana, adec.a cil pentru ea sa nu se para ea
peatra era fara de glas, apoi s'a gandit de a .cati va
oameni in idoli, ca astfeliu vorbele lor . sa 5e
lilor. lnsa cele ale noastre nu sunt de aeest fehu.
Dara apostolul nu a spus de cele ale noastre, voiu
sa zic, eele ale prorocilor, de oare ee
tuturor, intru ele proroeea';1 dupre cum era
eu inte1epciune ';ii in toata hbertatea., 3;cela ll,
stapani :;;i de a vorbi, :;;i de a nu vorbl., nu era mCl
o sila care sa-i stapaneasea, ci erau emstItl eu puterea
de a prorocl.. De aeeia :;;i lana a fugH d.eocamdata, .. de
aeeia :;;i lezechiil amanat pentru un tImp proroellle,
392 OMILIA XXIX
de aceia Ieremiea s'a retras pentru un timp. Dumne-
zeu insa, nu-i Impingea cu sila la prorocit, ci Ii sfatuia,
Ii indemna, ii ameninta, insa nu Ii intuneca cugetu!. Par-
tlcularHaJe8, demonului Bs.te de 0, face vuet tulburare,
fJ1UWi lntunecinie, pe eand a lui Dumnezeu, este de a
lnrnina, si a lDy?Ha cnintelepciune .celecuvcmte.
,F . J\9idara. aC8!).sta este 'lntaJa. deosebire intreghi..;
citoriu Proroe, iarif a doua deosebire el opune mai
jos, zitapd.,,Pentru aceia va arat voua, ea
nimenf eli duhul lui / D-zeu graind, nu ziee
anathema pre Iisus" (Vers 3). Apoi ::;;i 0 alta:
nimeni nu poatenumi pre Domnul Iisus, fara
numai intru Duhul sfint". Cand vei vedea, zice,
pe cineva ea nu-i grae31te Humele, sau ca H .'?!
matizaz8, apoi vei inte1ege ca acela este ghlCltOrIU. $1
ia:fii::;;,cam:Lvei vedea' pe un altu1 toate graind impreuna
ell numeie iui, atune! sa te caaeesta este du-'
hovuioesc. Dara atuncice am putea spune de eati-
churneni? Ca daca "nimeni nu poate numl pre Dom-
nul Ii SUS, fara numai intru Duhul sfint", apoi
ee am putea spune de eari Ii nurpele
lui, de Duhul sfint sunt lipsiti Insa nu pentru
tiia ni este vorbaacum,-':" fiinddi, pe atunei nid nu-erau ca-
tihumeni. - ci de eredinciosi si necredinciosi Dara ce
Nici ur demon nu nume:;;te pe Dumnezeu f Oare nu zi-
ceau aeei demonizati: "Ce este noua tie Iisuse
Nazarineanule? Te pre tine ea Fiullui
Dumnezcu" (Mar'c. 1,24). Oare nu ziceau lui Pavel:
"Oamenii sunt robii lui Dumnezeu celui
Pre;:l, Inalt" (Fapt. Ap. 16, 17). dara ::;;i demonii
numesc pe Dumnezeu, Insa numaieand sunt- pedepsiti,
eand sunt siliti, de buna voe Insa nepedepsiti, nici-
odata. Dara aici este vrednic de a cereeta, de oare ce o
demonul vorbea aeestea, de ee Pavel il ceria
Fiindca imita pe Dasealul lui, eaei Christos a eertat
pe acei demoni, 9i nu voia a a yea marturie dela
$i de ce oare $i demonul faeea a!7a Voind ca sa tul-
bure ordinea luerurilor, $i sa rapeasdi demnitatea apos-
tolilor, iara pecei multi faca de a se uita la
care daca s'ar fi Intamplat, de sigur C8 .. parandu-se
vrednici de credinta, cu w;iUrinta ar fi putut apoi intro-
OMILIA XXIX 393
duce cele ale lor. Deci, ea nu cumva sa se intample
una ca $i nici in$elaciunea ia inceput, de
aeeia ehiar $i eeJe adevarate cand Ie graieau, Ii inchidea
gum, ca l1Bt.felius3. nu Ii atentiune nici in rnin-
cillnele lor,: ei sa se astupe ureebiIe tuturor la. eeJe yor-
bite. de d8nf;;iL A:;4. dara,dallctpefClta.pe ghicitori
VQr ...
pentruminuni, pa$ind eu yorba la aeeasta ches-
tiune nucum s'ar intamphl, ci ell scopul. de a rasturna
cearta iscata de aici, a cnnvingepe eej ee aveau mar
plltine eharllri, ea sa nu se intristeze, iara pe eei cari
aveau mai multe, ea sa nu se mandreasca.
De aeeia a inceput astfeliu: sunt osebiri da-
rurHor, iara Duhul (Vel's. 4), prin care
mangae pre eel ee avea<mi;iL putioo charuri, din care
callza er,au tri:=;;ti. Pentru ee, ZiyB, 8::;;tI, trist? Co, nu ai
luat pe cat a luat eelalalt gande$te-te ca Jsunt
chal'uri, nu ceva, din d.atorie, vei mangai.ft io-
trist area, De aceja del a fneeput 81 a zis astfeliu: "Sunt
osebiri darurHor. Si n'a zis osebiri semnelor, mi-
nuniIor, ci "eharurilor", corlVingand pe auditoriu eu
numele darului nu numai de a nu se intrista, ci inca sa
fie multamit. Pe langa aC8stea, mai gande9te-te $i Ja
aeeia, ziee, ca desinI'in masura datatorului ti s'au im-
putinat cl1arurile in' raport eu ceialalt, flindea te-ai
invrednic.it dea 1e lua tot oe aeol0, pe unde a
eel eu tnai multe, apoi ai cinste. Nici nu poti
spune, ca aeeluia i-a dat Duhul, iaratie ti-a dat ingerul,
flindca $i tie, De acefa a
adaos: "iara Duh u 1 astfeliu ea este
deosebire in dare, in eel ce Ie-a dat, adeca in data-
toriu nu este nid 0 deosebire, flindca 9! tu, ca aeela,
ati luat din izvor.
osebiri slujbelor sunt, lara DomnuLa.ce::-
" (Vel's.;). Pregatind, deci, ineurajarea :;;i man-
gaierea lor, pre Fiul pre Tata!. Nume9te
charurile acestea eu on aIt nume, voind prin aeeasta a
Ii da 0 mai maremangaiere, pentru care a zis astfeliu:
slujbelor sunt, iaraDomnul
Cel ee a auzit de char uri, 9i a primit maiputine, poate
ea s'ar supara, pe eand nu tot cel 0
slujba, caci lucru1 acesta dovede$te osteneala durere.
394 OMiuA XXIX
De ce te intristezi, zice, daea aceluia i s'a poroncit de
a se ostenl mai mult, tu fiiod crutab?
osebiri lucrarilor sunt, iara Dumnezeu
acelasi este,care lucreaza to ate intru toti. Si
fi
v'. dV - v - .' , ...
,!:_eCartlla:, se ." a aratarea Duhulul spre fQlas,"
(Vel's. 6. 7). ce este Iuerarea? ziee;ceeste charu!?
Ce este sleJiba'? N umai in nume estedeosebire, niridd
111(',rllrile S11nt aeelea9L teia ce este ch&.rul, aceia este
slujb?L,aceia este lucrarea.",Slujba ta, zice, fa-o
deplm" (II. Timoth. 4,5)::;;i "slujba mea 0 maresc"
(Rom. 11, 13). lui Timotheiu scriindu-i, zieea: "Pentru
care pricina iti adue aminte tie, ea sa aprinzi
darul lui Dumnezeu, care este intru tine" (II.
Timoth. 1, 6) ::;;i Galatenilor iara7i scriindu-li, zicea:
"Ca. eel ce a lucrat in Petr'u spr'e apostoiie I),
a lucrat ;;i in mine inteu neamuri" 8).
Ai vazut.c.a nu arata nici-o deosebire lntre charurile
Tata!ui $i a Fiului, a Sfintului Dull f, Prinaceasta
insa e1 nu ipostasurile sftntei Treimi - sa
flU fie ei numai o&t. egaiitatea acelOl
ipostasuri. .. Ceia ce Duhul, zice, harazc,;;te, aeeasta,;;i
Tatal luel'eaza, aceasta $1 Flul daea
age?ta,. ar -ft, mai mic deeat Tatal, n'ar fi scris a::;;a,ii'i
mOl ca ar ti putut mangaea pecel trist. Dupa, aceia
apoi, e1 mai mangaie pe cel trist in alt mod, adeca, ca
ceia. ce i s'a dat de sus este in interesul sau, de$i poa,te
ea este mai inferior decat charul dat altora. Cad spu-
ca Duh, acela::;;i Domn, acela::;; Dumnezeu,
lara prin aceasta pe eel trist, adaoge
iara:;;i 0 alta mangaiere, zicand astfeliu; fiecaruia
se cIa aratarea Duhului spre fo10s (Vel's. 7). Ca
sa nu zica cineva: (Si ce este, daea acelas Domn acelas
Duh $i acela$ Dumnezeu, cand eu am lwitmai putin t
Pentru ea a::;;a este spre folos, zice. Sub nume de "ara-
tarea Duhului (( apostoltil intelege semnele, ::;;i eu drept
euvant. (Pentru mine credinciosul, ziee, este inVf:deraL
ea cel ce are Duhul, il are de cand s'a botezat, iara
1) NoW. Ineditiunea pe care a avul-oin vedel'e Sf. Chrisostom,
lipsef]te expresiunea taerii imprejur) (spre apostoliea taereiim-
prejur) dupl'e cum este in editiunea de astazi, l'exlus receptu8.
OMlUA XXIX 395
pentru eel necredincios aceasta nu . va fi invederat de
nicaieri, decat dela semne, - Incat si de aid nu este 0
mangaiere. Incat ca, daca charurile sunt deose-
bite, dovada este una ::;;i daca ai mutt sau
pU1il!, invederat. ca daca voesti sa
aratl ca al Dul1ul, ai 0 dovada siO'ura. ]Jeci cand si cel
, "' v. ,. 1' Ad'?' " ,
cStt: unu! .. ai, can _ . :;;1. enarUl este noul.. si
tot, d&1,colo ,sa f[Lee, 91 cand 111al eu
sama acea':5ia este spre folosul tau, apoi atunci nu te
lntrist.a, c{!' d,ispreluitoriu, Cacin'a facut aceasta cn. sa
te arate mai inferior.altuja, sau sa te necinsteasca ci
'casa te crute, avand in vedere numai foiosul tau: A
lua mai mutt decat pot duce puterile tale, aceasta nid
n.u ar fi .spre !oio?ul tau, ba. inca ti-ar 'fi vatamatoriu
ii'l vredmc de mtrlstare.
"ea unuia prin bUhul se da cuv8.ntul In-
telepciunei, iadi aItuia cuvantul stiintei, intr'aCe-:-
'PULL altuia credinta, Duh, iara
altUla darurile tamfi.duirilor intr'acelasi Dull"
(Vers.K B}.Ai vazut cum e1 pretutindeni laCe acelas
adaos, zicand: "intr'acela$i Duh"? Pentruca $tiea e1
bine,cat de mare mangaere estade'aici. "lara
iara altUia 'proro-
cle, lara altuIa alegerllc- Duhurilor, iara altuia
feluri de limbi, iara altuia talmacirea limbilor.
(Vers ... fiinoca m!1i ales in acest de pe urma
char .. II . se . mcumetau cugetau lOOPtH'i mari de
dan::;;ll, de aceia apostolul l'a trecut la iirma tuturor
$i a adaos: toate acestea Ie Iucreaza unlil
$i acela$ Duh, impartind deosebi fiecaruia
(Vel's. 11). Aceasta este doctoriea
umversala a mangaierei, adeca de a primi toli din
!1cela::;;i radacina, din acelea::;;i' vistierii,-:- din
lzvoare. De aceia apostolul intr'una intrebuinteaza ex-
p!,esiuI]ea v "intr'acela$ Duh (( mangaindu-i$i facand sa
P?Lruta. anomalie. Mai sus arata ea imparlitoriu
::;;1. pc v Duhul,v $i pe Fiui $i )3e Tatal, iara
s.a sl!!' spuna. numai de Duhul, pentru ca
afll $1 de aICl; ca in Trelme esLe una $i dem-
nnate.
- Dara ce va. sa zica: "euvantul intelepciunei"?
396 OMILIA XXIX
Adeca acela pe care I-a avut Pavel, pe care l-aavut
loan, fiul tunetului. :;oi ce va sa zica "cuvantul sti-"
intei"? Acela adeca, pe care II a veau multi dintre
rlineiol?i, {)arii aveau cuno:;;tinta, Insa ' nu puteau a 1n-
viitA pe puteau eu w;;urinta sa expuna
iOlttVf.Ft , ,;' A Jj,ui,a ((,spu-
ilano i1.i:l " t1C. ci"l8dintti acet1 (1 - dogm,elor., ci de cre-
dinta minunilor ;;i a semnelor, des pre care zice IVIantui-
toriul: "De veti ' avea credinUicat un fir de mus-
tar, veti zice: 'rnuntelui acestuia: muta-te de aici
acolo, se va muta" (Math. 17, 20). :;oi apostolii ce-
reau dela dansul 0 astfeliu de credinta zicand: "adao-
ge-ni nOll a credinta " (Luca 17,5). Aceasta credinta
,estB.m't(rnt1 s6mnelof. j, bucrarile puter110r $idaru-
rHe tarnaduirHor, flu sunt lucru, cad eel ce
( avea darul tamaduirilor, numai cat vihdecapre cei
;: bolnavi, pe 9<3.,))d cel ce avea lucr;lrile putcrilor,:;;i pe..;
, depsa in, acela$i limp, fiindeaputerea era nu numai
" de a vindeca, ci $i de a pedepsi, dupre cum a facut
Pavel $i Petru. " Altuia prorocie, iara altuia ale-
gerea duhurilor". :;oi ce va sa zica "alegerea du-
A' v .' t' tid
, HUlll I ! aeca a e cme es e anumece u-
hovnicesc, $i cine nu, cine este pro roc, :;;i cine amagitoriu,
1"8ia ce splloea :;;i ThesaJonicenilor, zicand: "Prorociile
sa nu Je toate sa Ie ispititi, ce este
bun sa tmetl" (L Thes. 5, 20. 2i) - fiindea mare era
pc atmlcidroaea d e Pro.ro(;i-:minciuno$i, de vreme ce
diavolul luera pe eapete de a da fiinta minciunei) :;;i de
a 0 face deopotriva cu adevarul. "Altuia feluri de
limbi, iara altuia taJmacirea limbilor" adeca unul
de $tiea ce . spune el, dara n'o putea expika $i
aHora, lara eelalalt Ie putea pe amandoua deodata. Se .
credea ca acest char este mare, fiindca $i apostolii inca
dela Inceput l'au primit. $i printre Corintheni cei mai
multi il aveau, pe cand nu tot a$3 $i cu cuvantul inva-
De aceia eharul aeesta il pune iptai, iara charul
lImbelor tocmai la urma, fiindca 9i acesta vine
dela <?el $i toatecelelalte, :;;i prorocii, $i Jucrarile
putenl?r, $1 feluri de limbi, 9i explicarea limbelor. Nici
unuldm toale acestea nu este egal Cll eel dintai, pentru
OMILIA ;XXiX 397
care $i 'zice apostolulin aHa parte: "Preotli ceice
tin bine dregatoriea, de indoita cinste sa se
invredniceasca, mai ales cei ce se ostenesc in
cuvi:1,nt (1. Timoth.5, 17). Darl'!.
.'1 . T' , to ' '0." , ,,,,' '" ,..',;;; J CA'r' X tip. r '
!$l til unouel\.! 11 L}ll.;.v,n:.J.. "J .(.1;"'::" ",.., , .. 0, In
.,.... .... . 't I , . ' '" ' . .. ,."', "\ ' . . .
e elw'ea, $1 mangalerea, $1 iflvat 3.tnra .. Ntl
fii nebagatori u de samade darul ce este tntru tine"
(Ibid. 4, is, i4). Ai vazut ca $i invatatura , e1 0
char'? Apoi, rnangaiel'ea ce a pus-o mai S"IS, zicand:
Duh" 0 pune aid zicand: ,, $i to ate aces tea
Ie lucreaza unul Duh, impartjnd deosebi
fieearuia precum Prin aceste cuvinLe nu
numai ca mangaie, ci $i astupagul'a:'Celui ce raspundea
contrar, zicand: dey.'sebi fiecaruia pre-
cum voeste". Dealtmintrelea trebuie nunumai de a
pe 'cinevacu 'vorbele, ci $i de a-I Imboldl., dupre
cum face $i In epistola catdi Homani, . zicand astfeliu:
,,90 tu cine eareraspunzi InlPO-
trlva lUI Dumnezeu ". (Rom. 9, 20) '? Tot a;;a
aici, zicand: "impartind deoSebi fiecaruia precum
Ceia ceeste al TataJui. ac.easta., arata ca este
$i aJ Duhului, fiindca dupre c.um zice de Tatal "iara
acelasi Dumnezeu care lucreaza toate intru toti"
aCeia$i' zice de Duhu!: "Taateacestea Ie lucreaz3,.
unul deja dt;
DumReZeU ... Dara "apostolul mcmri n'a , S-pliS aceasta" Cl
tu plitztntre9ti .. asemBtteaerezii, fiinrlea tl}nd elzicc.;.
"cel ce lucreaza to ate intru toti ",'orbe$te aid
numai de oameni. $i nu s'a gandit ca sa puna pe Dubul
sfint inrandul oamenilor, chiar de te-ai zbuciuma de
mii de ori, chiar de ti-ai ie$1 din minti de mii de ori.
Fiindca a zis "prin Duhul ", apoi ea nu cumva
sa-ti fnchipui ca particula "prin" arata vre-o imputi-
. nare,aadaosca "Duhul lucreaza", iara nu ca este
supus, sau ca 5e lucreaza prin e1 fara voiea sa, ci ca
lucreaza precum voie$te, iara nu precum i se poron-
ce$te.Dupre cum pentru Tatal marturisindFiul $i zicand:
"ea precum Tatal scoala pre morti lrlVieaza" ,
marturiseo;;te aceia$i $i pentru dansul, ea adeca el
398 OMILIA XXIX
fnvieaza precarii voe$te, tot a::;;a $i pentru Duhul spune
ajurea ca toate Ie lucreaza eu putere, $1 ca nimie nu-l
impedeca, fiindca expresiunea: "Uuhul un de voeste
sufia" (loan 3, 8) de$ieste spusa pentru vint, totu$i
dovegitoare ell pri,vi.re 1a cnergica' Duh ul ui ., 'pe. c8 .. nd aici
spune rnai apoprieat,ca Duhul toatele lucreazaprecum
voieste. Danl cum ca Duhuleste care lucreaza;lara .ott '
di printr'ansul ' S8 iucreaz8" apoi 0 poti eun6a.c;.t.p.
alta parte. zice, cele ale omului, fara
numai Duhul omului? Asa si ale lui Dumnezeu
nimeni nu Ie stie. fara numai DuhulluiDum-
nezeu". Cum ci duhul omului, adeca suftetul lui, nu
are nevciie deo lucrare dinafarnica spre a se eunoa$te
$i a eunoa$te ale . sale, aceasta este foarte invederat.
Prin ,urma,re nici Duhul lui Dumnezeu nu ate nevoie,
spro a cunoa$te cele ale lui Dumnezeu. ({Ca aslfeliu, ziee
'eunoa::;;te Duhul sfim eele negraite ale IUlpumnezeu,
dupre cum cunoa$te sufietul omului pe eele negraite
. ale ;sale.Deci, -daca sufleLui of11ului nu aloe nevoie de 0
lucrare dinafarniea spre a se cuooa$te .pc sine, apoicu
amt mai muit cela ceie ascunse ale lui
nezeu nti ar fi avut nevoie de 0 lucrare dinafarnica
spre a da charuriapostolilor. Pe langa acestea, cele_ce_
am spus mai inainte, Ie spun ileum. $i care sunt.
acelea'? eli daca Duhul estc inferior Tatiilui $i de 0 alta
fiinta, apoi atunci mangaierea eu nirnie n'a folosit,
niei expresiunea "acela$i Dub." a vea rost aid.
Cel ce dar dela imparatu], de aici e1 are 0
mare mangiUere, ca adeca darul i s'a dat chiar de
parat, iara eel ee prime:;;te dar din partea sluo'ei atunci
mai ales se intristeaza, cand i se da acest d:r. 'A$i1 ca
de aid eRie invederat ca Duhul sfint este deopotriva
cu Tatal, $i ca in impartirea charurilor el are rol impa-
ratese, iara nu de sluf('a. Deci, preeum i-a mangaieat,
zicand: ,,'osebiri slujbelor sunt, iara Domnul
Cisebiri lucrarilor, iara Dunmezeu acela$i este"
tot a:;;a $i mai sus, zicand: "sunt osebiri darurilor,
insa Duhul acela$i este" $i dupa aceasta iara$i zi-
cand: ;, Toate acestea Ie lucreaza unul si ace-
la$i Duh iII1partind deosebi fiecaruia precum

mflLlA XXIX 399
. . 1) Bed, iubitilor, sa nu ne fmputinam eu suftetul
mel sa ne Intristamt;;i sa zieem: dece unul a luat,
$1 altul n'a luat'? $i nid sa invinovil,tim pentru aceasta
pc. Duhul. sfint. da.ca iiltii ea 9Jn draaosteti-a harazit
cem ce aJ,atuncl intelegeca tot din aceiasi dra-
goste a hotarit $i masura eu earc tis'a dat, $1' tevei

cii.
v
nu ai p!'irnit mai' mult puteriie tale.
dara daec:L. nu ? bme. de cu ama,nuntime
10 cele duho.vmee$tJ, . apoLcu a,-tat mal mult $1 io cele
ci trebuie de a fi cineva lini$tit $i a nu se
ImI?utma Duhul, de ee unul este bogat, $i altul sarac,
mal ca nufiecare este imbogatit de Dumnezeu, ci
multI dm yt edreptate, din rapiri lacomii. Caci eel
ee, a poronelt ca sa nu ne imb?gatim, cum ar putea da
Gela ce ne-almpedecat de a lua
Dar8; pentru C'a mai mult sa pot astupa gura celor
co ne vorbesecontra acestora, haide sa Intoarcem cu-
va.ntul chiar dela lncepuE, pc cand avereli. se da, omului
cIliaI' de Dumnezeu, respunde-mi: de ce Abra8,m erit
boga.t, iat<l a veanev<?e '$i 11e
nu acesta era drept ca celalalt'? Qare nuzlCe deo-
potriva pentru trei: "EusuntDumnezeul lui
Abraam. IS:1,3,(\ si laeob"? Ded, de ce unul era
bogat, iara celalalt muncea pe plata 1a altui <{ Dara inca
rnl!it: de ce Isav era bogat, de $i era nedrept
. 91 pngomtorm de frate, pe cand Iacob a fost in slujba
la streini atiia timp'? De ce iara$i lsac\.c a trait in li-
ni$te in tot timpul, pc dmd lacob a trait numai in scarbe
iili naeazud,pentr'U eare $i Ziceb,: "Mici si riHe sunt
zilelernele" (Facer. 47, 9)'? De ce David fiind
$i Imparat, a irait toam vieata in nacazuri, in
lImp ce Solomon, fiul sau, in timp de patruzeci de ani
a petrecut vieata, eea mai lini$tita, bucurandu-se de cea
maiadanca pace, de sla va, cinste, $i de toate dezmer-
darile omine$ti '? beci ce'? Oare nu $i lntre Proroci unul
era mai mult nacajit, iara altul mai putin'? Si 'de ce
a$a'? Pentru ca fieearuia astfeliu Ii era spre foios.
') Pa1'tea mor-ala. Nu trebuie 3. cerceta de ce uniia sunt bo-
gati, iara altu saraci, ci toate acestea Ie a,tribui ;udecatiicelei
nepatrunse a lui Dumnezeu, zice: judectltile lui Du'mnezeu
sunt adanc nemarginit. (Veron). . ..
400
O)'IlLJA XXIX
. De aceia, iubitilor, fiecare din noi estc
zica: "Judecatile tale sunt .
(Ps. 35, 7}. Ca . daea pe $1. mlDunatl b:;troa:JI
DUIDncz;eu nu i-ae:xereltat la fe!!!-/" Clpe
racie,pe altul prinbogatie, Pf 'unul
"'." Vlo. '. '". 'u' ... .. 'I.I
v
...." . s5. :. :... .'. (. +.3'y..h.e . 0." j" . . (. "L. .l. a .. I.a.' t tTl .. :"a.! ffi ..... ult
l .. . \':', llllt.' "l-l ' "_'--i :-'-':" """" .,, .," " "',', '''-''''. " ,,, ...... . , ' . .' : .
)5.e 8;' nor: Imp-retWa.elj ' a.eestea ,
Iii aceia, 'cit rnultediri' cele petreeute, nu dupa,
-\/ointa lui; ci dupa diutatea D0Astra. nu ZIce : de
CG acela este Dogat, de $i e om rau, lara; ce!alalt este
sarac, de si e drept Cad aces tea se res-
punde zice, ca nici dreptul nu . are v!'e-o
din saracie, ci inci adaoge n::al 1audaL lll;l
eel rau nu . are vr'un Ca$tlg dm bogatIe,. daea nu
schimba,hi:d:nca ehiar mai de
acoIo bogati-Ba;demu1te orj i-a prlCma . -ae
raJe, $i l'abagat in mii de nacazurI. msaJ
Jasa f;'1 pe unul $i pe altul, ca. pe ? arate
()mui cste inzastratcu liberul arbltru, lara. dealta.
'ca sainvete pe altH de a nu di!1 mIr.*
i1veri. Dara, zici tu, cum se face ca fimd
se imbogate$te, $i flU nici-o nG.,?oroClre
fiind bun se Imbogate$te, este duya .dara
cand este rau, ce yom zice) Ca ell t.oata bogat
lea
este
,de.. __ f:indca la raut:;tte.' mal ED,ult
atatJi pa'tlma. Dara cutare, Ziel tu, a prlffilt.
dela stra ruosii sa1,'-5i 0 cheltue$teeur.urvele
$i totu$i nu 'patime91e nimic. Ce spui! $1 tu
zici di nu nimic Se Imbata, $1 (:a
dezlnea:f'da Ln desfalar-i'-'? Nu -n-lml?
folositoriu,--:;;l Imridjezi ce g,r=-yt:ttea
fi mai rau decat un asemenea om, care vatam:;t as.t-
feliu sufletul Dadi trupul lui ar fi schilodit. sau
ai zice ca el e.ste vrednic (le mii de1aeraml;.-:$1
ii vezi intregul lui suflet schilodit, inca lIe-rezl ferlClt .
Dara nu zici tu. Dara tocma;i aceasta
este de jiilit, ca$i eei nebuni. Cel ca:e este
negre$it ca va chema pe doctor, $1 va
cuvenita,- pecand cel ce nu se a se seap?
de boala nu va putea. pe 11 ,Sp
u
0
e
-
ml
Nu e insa nimic de mirat fimdca eel mal multI SU!11
ce:rtati . eu adevarata filoso'fie. De aceia yom fi pedepslt
cu cea mai grea pedeapsa, fiindca de $i suntem ceT
OMILIA XXIX . 401
tati, noi mel nu ne gandim de a ne izbavi de rau.
De aceia manie, ... de aeeia tristeta, de aceia tulburare
intr'una, fiindca Bunul Dumnezeu aratandu-ni adeva-
fata -vieaia tericita, adecaaceaa. faptelor .. bune. poi
am lasat deoparteaceast.a cale ::j),j-e duce Ia,
0 alta c:i:ee dm;e
. a verI, dara. Cllt'e este mcarcati?i de mll ae {'3.1e.
Faeern intocmai ca $i unui care ne$tiind a deosebl
frumuseta trupurilor ...:..- ci totul e1 atribuie hainelbr S1
podoapelor dinafara - pe femeia eea eu adevarat f:ru.;.
moasa cu gratii naturale e1 0 trece cu vederea, iara
pe cea murdara $i sluta, $i cu tfupul beteag, dara
care este imbracata in haine frumoase, el 0 vred-
llica de dansul, $i 0 ia de femeie. CamasHeliu patimese
multi $i asW,zi flind vorba de virtute sau fio;r.i}.utate;fiindca -
de ;;;i rautatea este uricioasa prin natura sa, totu:;;i prin
dedinafara este plaeuta lot' $i-o apropie, in
tImp ce pe virtute, eu toate ca dupa naturev sa este fru.:
moasa $i placuta, ii 0 ocolese, pentru ca nu are acea
podoaba dinafarnica, pentru cat'e maL ales ar trebul sa
fie preferata.
-De aeeia, mie mi-i ca ehiar printre Elmll
eei lipsiti de minte SUIlt deaceia carl' judeea
daca poate nurn ' fapte, dara eel putin eu ClJgetu!, $i
recunosc vremelnieiea celorprp.7ente,'- -pe Mnd printre
noi sunt uniia cari niei aceasta nil S?!.iu, ci aue-hiar
judecata de scriptura spune lntr'una: ,;De-
faimeaza-se lnaintea lui cel ce iara
pre -cei ---ce --so tern , de-Domnul . Ii
(Ps14,4) "FticaDomliului toate Ie eovdr:;:;a:;:;te,"-
(Sirah 2o, 14) "Teme-te de Dumnezeu, 9i po-
roncile lui Ie paze9te, ca aceasta este tot offiul"
(Eclesiast. 12, 10), ,;Nu ravni celor ce vicle-
nesc" (Ps. 36, 1) ),Nu te teme cand se irnbo-
om1J.l" (Ps. 48, 17) .;;i:" Tot trupul iarba, si
toata slava omului ca floarea ierbei" (Isaia 40, 7).
Aeestea $i ca aeestea auzindu-1e p@-fiecare zi, noi inca
suntem pironiti eu privirea 1a pamant. intoemai ca
$i eopiii cei tampi, eari intr'una invata buehile, dara
cand sunt intrebati pe sarite, netinand sarna_de ordinea
lor, ii spun alte1e in locul ee10r adevarate, eu care ocazie
provoaca 1a ris,- tot $i voi, cad cand noi va in-
16038 26
402
OMILIA XXIX
Slram aICI toate dupa ordine; pare ea atida _atentiune
fa eele ce va spunem, iara cand ie:;;iti afara :;;iv'am in-
treba pe sarite: cam sunt vrednice de a fipuse in
randul intal 8i care in randul al doilea, :;;i, in fine, care
, , " h" t ' t , .
din. (1ccstc- lucruri de care va vor.ulm IntJf una
a ft, pllse la urma" VOl ne:;;tiindce . . faceti
de ris. [;aei . .in adeV8or, oal'e au esle vrec!mc a8 ns, spu ...
ne-mi, ca noi, cad nemllrirea 9
i
toate eele
bune, pe care ochiul nu Ie-a vazut. .. v nu v Ie:1t
au zit! :;;1 la inima omului I?;u lata ca
certam pentru cele care raman aICI, 91 Ie credem ca
acestea sunt de 1'a vnit? Ca daea i.nea ai trebuinta de a
afta ea bogatiea nu este _vr'un lueru mare, ca pre-
zAntA sunt umbdi si vis, ea se impra:;;tie toate ca :;;1 fumul,
al)o( atunci stai afim'i de sfinta sfintoIor, st<'ii 1a poa1'ta,
zfc, ea.ci inca nu. te-ai facut vrednic de intrarea in Im-
naratiea eerurilor. Daca tu nu :;;tii inca a deosebl natura
lor cBa schimbiicioasa :;;i ve9nic in prefacere, apoi cum
vei putea sa Ie dispretue:;;ti Dara daca. spui 9
tH
, aP<2
i
atun-ci lnceteaza de avorbi in de a, descoasa,
de ce cuta.re estebogat, 9ide eeaHul este sarac. Caci
prin aceasta tu fad ca :;;i eel ce primblamlu-se prin
iumea intreagit ar Intl'e1!* intr'una. de ce_oare a-e!a-
este alb, eelalat, negru, de ce unul este eu nasul
celalalt eu nasul in sus. Dupre cum acestea eli, DEnlC
nu ne importa, de ar fi a:;;a sau _ t<;,t a;;a
nu ne importa nici daca unul este :;;1 ce,lalalt po&at,
$1 cu atat mai mult altele de acest fehu, e1 totu! vme
dela modul Intrebuintarei. Chlar de ai fi sarac, totu:;;i
vei putea sa traie:;;ti cu mulpimir_e ;;;;i
{'.ontrfl .. rlp. ai fi bOQ'at. vei fi eli toate acestea eel mal
de- jlliii dintre- tott oamenii, daca vei fugl de viTtu.te.
Cele ce ne intereseaza pre noi aces tea sunt: adeca VII'-
tutea sub toate formele ei, iara daca aeeasta n'o ai, apoi
de celelaHe nu ai nici un folos. De aeeia:;;i intrebarile
aces tea dese, ca de ce eei multi considera ca
pentru dan:;;ii acele ce sunt in interesul lor, pe cand
de cele ce sunt spre folosul lor nu fac nici 0 yorba.
In adev3.r, iubitiIor. ea ceia ce ne intereseaza pre
Doi, este virtutea. 'filosofiea. Data fiindca virtutea este
departe de noi, $i atat ea cat 9i filosofiea se gasese ell
totul straine noua. apoi deaceia estetulburare mare in
eugetele noastre, 'de aceia eele mai multe valuri nava..;
lese asupra-ni, de aceia ametala cene cuprinde. Cand
01'IIIJA XXX 403
uniia eaaee:;;tia cad din slava cea de sus, si din dra-
,g?stea.ceruriIor, apoi doresc cele prezente
:;;1 devm acestora .. sIug,,1 91 rob]. $} Gum de dorim oarepe
cele prezente'? Fnndca nu Ie dor1m pe eele cere:;;ti dupre
,.curD. trebuie. Dare.. aceastaoare de -uude ",riue l Dola tran-.
da vie. Darel de unde vine'? Dela disDretnl r,p.aVp.m
ade,:ar. $1 de Imde vine?'
Fln{8. 91 prcstlp.3. nOa)'-.t.lYl. de a ne lip! de cele prezerite
!ili a nu cerceta mai intai cu scumpatatenatura
dlor. Dars, aceasta, de unde vine? Dela aeeia ca
nu se da: nici oatentiune nici la Citirea sfinteIor scrip-
turi, nici Ia convietuirea ell barbaHi sfinti, iara aduha-
rileeu cei 1'3.1 a Ie dep,lrta si j1 fliglde ele.
Deci, ea nu eumva sa se fnta,mple O;li' valuri
fara . sfar9it sa ne cuprindasi sa ne auca in noieanul
rau.tatilor, sa ne inece f?i prapadeasca ell totul, apal. pana '.
ma18ste timp sa neridicam, iubitilof', :;;i stand pe acea
v\l.lu sa zic _ dedogmeIe 9f cuvin-
IJurrmezeu-:::: sa putemdoparla dela noi neli-
'vietei prezente. Ca,ei- n-umaiasa ne
-yom izbavi noi .. de acea 'nelini$te., pre altii ' carii
poate se ineaea Ii yom Qutea scapa, .astfeliu i1e yom

pita DOIlInului !lustru Iisus Christos, earuia secade
sla va 1n veci. Amin.-
OMILIA XXX
precum trupul unul este, ::;;i madulari
are multe, 9i toate maduUirile ale unui trup
multe fUnd. un trup sunt, a::;a Christos".
(Cap. 12, 12).
Mangaindu-i prin charul eate este dat, prin aceia ea
cu' totU iau din unul acela:;;i Duh, prin aceia ea ceia
ce Ii S8 daeste spre folosul lor, prin aceia ca aratarea
darului se invedereaza In ceimai mici 9i mai neba-
gati In sama, :;;i impreuna eu aC8stea asiupandu-Ie $i
gura prinaceia ea- trcimie de a ne pleca innaintea pu-
terei :;;ivoin1ei Duhului, pentru care $i zice: "Toate
404
OllIILlA xxx
acestea Ie lucreaza unul Duh, impar-
tind deosebi fiecaruia precum deci nn
este slobod de a isoiti, h urma apostolul ii mai man-

, la.ra:,;;l 1a :n81,I)ra;Ciu])at,Ul1} neste OmC6!l.l! a !aCB. GaG}
-,. -t;:! .
temeIlor, impreunfieuaJteie, el invatat $i de alci,
zicandu-li: "Au nu si singura firea va Invatapre
voi, cabarbatul de lasa
este, iara femeia de lsi lasa parul, sla va e1 este" ?'
$i deasemenea cand Ii' vorbea des pre jertfele idole$ti .,.
oprindu-i de a se atinae de dansele, el a adlls
prin cxemple din de luptele Olimpieaee
zicand: "A u eei ceale[i.rg5" in locuL ,-
de privea,a (in stadiu), toti adeca alearga, dar2l;
,unnl ia darul (premiul)"? $i, in fine, eli exemple dela
.nastori. dela ostasi $1 del a cll itiva:torii de paml'tnt,elle pune
J nainte' acela$i lucru. De aceia 9i aici el pune la mijloC
un exemplu comun, prin care se 91 se lotrece-
pardi de a Ii -arata, ea niei unul dintr"091i nu este in-
ferior celorla l1.i in privinla charurilor, ceeaee, in adevar,
cf\ era minunat 81 paradox de a putea dovedl; in
fioe, un exemplu' care era in stare de a ridica pre cei
mai sirnpti, eXer'fllJiul trupului zie. Cad pe cel- mic de
su'fiet aHa nu-l poate mangaiea 9i
vlnac de a nu fiintristat, ca aeeia cand ii vei s pune
dt 81 eu nimic nu este inferior altora. De aeeia apos- .
-tolulpregatind aeest IUCrI,l,zice astfel: "Ca precurn!
trupui unul este, Il1adulari are multe((. Ai va-
zut intelepciune la el lueru, adeca trupul omu-
lui, el il arata $i unul singur, In aeela$i timp 9i multe-
la un loco De aceia $i adaoge mai dep3.rte silindu-se $i
mai mult inca de a dovedl acest lucru: "Toate ma-
dularile unui trup multe fiind, un trup sunt".
Nu zice multe fiind sunt ale aceluia$i trup), ci ca unul
$i trup este compus din mulle, dara ca toate
acele multe madulari Ja un loc sunt un trup. Ded daca
unuleste cele multe, 9i cele multe unul, apoi unde este-
deosebirea Unde este superioritatea 1 Unde este infe-
rioritatea "Ca to ate madularile, zice, ale unui
multe fiind, un trup SUli.t" .$i nu zice in mod
OMILIA XXX 405
-ca cs!e unul, ci daca .vor fi cu amanuntime examinate,
ca fill1d ale trupulUl, apoi toate la un loc se vor
gas! ca suntunui $i 9-ce1af;;i trup. Numai cand _ vor fi
luate in parte, este , oarecare deosebire. acea deose-
hire deasemenea se , va vedea In toate.' FHnddi niciunul
dinlre acele !TIulte
_ poote face trupt)l, decifiet:aI'61B pa;rte ilfmn!,an(j,"ilC'.P,
- trupui, urmeaza ca ale nevoiede ce':'
lorlaJte, Numai dnd cele multe se fae una si aeciasi
numai atunci este un trup. De aeeia toemai di3.nd a
telege aeeasta, el zicea : "Toate madularlle unui
trup multe fiind, un trup sunt", $in'a zis: (Icele
-care cele maidejos), d "multe fiind", ceia
ce este comon pentru taate. $i cum 'este ell ptltintli de
a fi untIl , -acela$ tru p Cand dand i a 0 parte deoseiJirea '
miidularilor, vei examina trupul in general. Ceia ee esIe
ochiul, pieioru1 ea madular care este pe langa
face trupuJ, a$a cain aceasta privirrla nu est.e nid
0 deosebire. Nu poti zice cii unele din madulari numai fae
trupul a$it preeum se gase:;;te, iaraaltelcnu fac; saumai
bine zis, nu contribue en nimie in formatiunea lui, ci,
in aceasta privinta toate sunt deopotriva, fiindea toate
la un loc sun! un trup. Zicand aceasta :;;i dovediI,ld-o
-din pare rea comuna a tuturor, la urmaa adaos: "asi
Christos". $i trebuia inca de, & spune: (d.$a i i bi-
-serica, fiindca aceasta era r ezuHatutfires:c a!yb'rhei, '
insa n'a SPUg-O; ci In locul a pus pe Christos,
radicand vorba Ia inaltimeacuvenita, :;;i astfeliu mai mult _
inca adueand in urpiJinta pe auditoriu. Ceia ce e15pune
.aid, aceasta insamna: A$it trupu! lui Christns, care
-esle biserica, ca precum trupul eapu! sunt unul
9i om, tot pre biseridi pre Christos unul
a spus ca este. De aceia a pus el pre Christos in
10euI bisericei, numind astfeliu trupul lui. Dupre cum,
ziee, unul este trupul nostru, de:;;i deaItfeIiu se compune
din muIte mactulari, tot a:;;a in biserica una, adeca
un trup suntemcu lotii. Ca daca 9i ea(biserica) este
compusa din multe mMulari, totu;;i toate acele multe
mMulari la un loc fac un trup.
. Ridicand, deci, 9i 5naltind pe eel ee -era crezut ca
mferior prin acest exempIu comun, eI iara$i lasand
comuna, trece la un altcapitol duhovnicesc,
care are cu sine 0 mai mare mangaiere, in acela:;;i timp
406 OMILIA xxx
este :;;i folositoriu sprc a dovedi marca egalitate dintre
madulari!e aceJeia.;;i biserici. care este accl capitol '?
"Pentruca printr'un Duh noi toti lntr'un tr'up,
ne-am botezat, od Iudeii, oriElinii, . ori l'obii, ori
.f'l,6'1 {"'tT ...... ...., ..... 1")\ ("' &-1'\ ;.0 ",n .("\1 C!D"fl.n - a"b.ac::-t<:l ln
o..J ' ...... \; ;: v":' oJ .... t.)}. '-" ...... !<AI ....,....... _ v'! . :Jl U_..!...", . \......\..... .... .. : '-.J . " ,-
sahma: Gel ce a Orandllit Ca sa'
care V'<l, l@i1.Sc.ut, un Dll'll este, did nu dQarii unul s'a
botezat Intr'un Duh; ia.l'a. Alt.ul . 10 . alt, DUh). NU' Ilumai
'ca cel ce ne-a botezat pre noi unul este, dara In care
fie-a bo-bezat, sau mai bine zis, intru care ne-a boleLat.
unul este. Noi ne-am botezat nu ca sa devenim trupuri
deosebite, ci ca cutoW sa pastram cea mai mare de-
savar$ire a unui singur trup, adecaca cu toti sa fim
un trup pent.ru aeeasta ne-am butezat. Astfeliu, ca
,eel ce De-a pregatit, adcca eel ce ne-a intocmit pre noi
pentru botez, cu:tn!?iceJ l R 'c;1re no-a intocmit, unu!
singllr este. :;;i n'a zis: ca sa devenim ai aceluia$i trup, ci
'lea toti sa tim un trlj.p" , caci apostolul pururea se
silp.ste de a intrebuintacele mai expresive cuvinte. Si
a zis ei: "noi la mijloc i pe
pare ca ar ziee: (mici eu apostolul,
nu am mai mult decat tine in acesta privint;'L Caci ' 91
tu e$ti trup ca mine, 9ieu ca 9i tine,!ili eu tot.ii avem
eap, 9i dureri Ie-am avut ca
voi r.a 91 mine, pentru care ;;i suntemac.ela.$i trup.;;;i
.ce . vorbesc eu de Iudei caci chiar $i pe Elinii cari erl;lu
.atat dedeparte de noi, i-a ridicat la
a unui singur tru P. .
De aceia zicand: "noi toti" el n'a stat aid, ci a.
adaos imedicat : "ori ludeii, od Elinii, of'i robii, ori
cei slobozi". Daca noi ne-am unit si am' devenit unul
in timp ce mai Innainte de aceasta' ne gasam a$a de
departe unul de altul, apoi cu atat mai mult dupa ce
'am devenit unnl,n'a1' fi drept df' a ne scarbi 9i a ne
intrista, did nu este nici 0 deosebire intre no1. Ca daca
el a invrednicit bunuri $i pre Iudei !ili pre
Elini, pre robi, l$i pre cei slobozi, apoi cum atunci
dupa ce s'au Invrednicit cu totii de buriuri, se
rescoaIa. unii cont.ra altora, ca a1' fi lilat mai multe da-
ruri, sau cit Ii s'ar fi daruito mai
in unirea lor eu
,,$i toti, zice, intr'un Dub: ; ne-am . adapat.
OM!LIA xxx 407
Ca trupul nu este un madular ci multe"
taine am'venit'cu totH,
:;;1 dm masa ne imparta9im eli totii). de ce
n'a spus: trup il mancam, $i sange n
bern)'? F1inddi. spunand de Duh "iritr'un Dull" Drin
acea.sta e1 pe amfl.ndouii le-'a. adeca si san;ele

gOrlr-ea care se. noastra
la hot.e?" mal mamte de ppmlrea sfintelor taine.
,.Ne-am' adapM" j zice, fiindca 'metafora acestui cu-
vantii. era !oarte potrivlta in -eazul de fata. Dupre
cum, Zlce, se de paradis 9i de plantele
de _,.acol?, c:a lZvor udate din
ap<;t, a$a alCI; totl am fost adapati ain acela:;;;i Dul1,
totl ne-an') bucurat de acela.?i chan). Decjdaea. \Ioul ,,;,i
DHh ric-a pregiUit . pe tot-I, ;;;i tot el ne-aadunat
pe totl la un lOG intI"ufl singur' trup - caci aceasta va
sii zica intr'un trup n-e-am botezat,)) - si ni-a harazit
.' una -a.ceia-$i mas8 .. , -$i tu.turor . dai ada- .
pare-- ciiciaceasta va sa zica eXDresiunea .. si 'lntr'un
Dl:l.h.r:
e
-
am
. $i unii de
a1tn:- el ne-'a. umt,. a;tunci dovin trup, cancr--
devm $1 atunel de ce intord vorba de
In in stanga Dara, daca poate 'vei
multe. felurlte sunt .madularile trupului, apoi
afia ca tocmaI ?-cel3.sta este ml11unat,:;;i admirabil, cand
cele muUe $i felurite fac la un loc unul$i acela:;;i. Daal.
nu ar fi rnuIte, nici n'a1' fi atat de minunat paradox
de fi un trup, $i mai drept vorbind nici n'ar fi trup.
Dar-a aceasta e1 0 pune mai de parte, iara.aici sta-
rue$te a vorbl. de rolul madularilor, zicand astfeliu:
"Ca de ar zice piciorul: ea nu sunt mana
nu sunt djn trup; au doara pentru aceia nu
din trup? $i de ar zice urechea: ea nu sunt ochiu
nu sunt din trup; au doarapentru aceia
din (Vers . ..15. da0 a fi. superior,
adeca a COVar$i pe altn, sau a fi mferlOr, prm aeeasta
nu ar putea face parte din trup, apoi atunci totul se strica
:;;1 so nimice$te.- dara sa nu zicica eu nu sunt
trup, fiindca sunt inferior), caci 9i picioru] are, sau se
gase:;;te in ordinea eea mai de jos a madularilor, E;ii Cll
408 O:'ULIA xxx
acestea este trUp. A fi sau a nn fi din trup,
nu vme de acoIo, ca unul se gast3$te in cutare loc, iara
ceiaialt in Gutare loc, -caci face nl,lmai
loc - ci delaa se at-inge, sau de a fi Iipite $i in
contaCt unul ell eeleia!te, .sau a SEl tiUa .. ade.ca .' a .. SEl de-
" t' rl . 1 l't ... .,
<par ;;t ue {i ,scw .[1. iltI fi trur, vine
.. ..
"""" .......... :;L ..v...., " l U.lUJ, VU 1.1 'U.l . ('''lJ OJ .lUI 11.11 1 \..:' 11..1':' "J'.1
maduIa'Cllor noastre. Dupre cum zieea $imai sus:
, ,1'$lacestea, fratilor, am inchipuit intrU mine
Apollo" 4, 6),a$3. $i aici, Ca faca, cu-
var:tu.1 pJacut$i bine primit el introduce Ia mijloc ma-
dularIle .' omului vorbind, ca astfeliu cand vor auzipe
insa$i natura r aspunzandu-li iot', atunci ftind mustrati
de aceasta ob:;;tesc, sa nu mai aiM,
ee raspunde. Chiar ori si ce -zice chiar
d
.,. . .' .,'
, e atl cartl, nuve'(,l; putea fi afar'ade tflir). Dupre
9um legea naturei,tot ba inca mai mult, p,u-
F,harului pastreaza totul intact). $i prive$te cuin
1 alel apostolul a pazit ,simplitatea in euvinte, caci e1
n'a adus yorba de toate rnaciularile irupului, ci 11uma:i
de inca dCla extremitatile trupului, in _.
tlmp $1 valoarea lor in trupul omului fHnd deo-
sebita; adeca a pus pe deoparte madulariul eel mai
cinstit :;;ima.i de , - ochiuJ, - iara pc de alta pe
eel mal fl1l1i . neMgat in sarna - picioruJ. $i
fiU. Dchiu, ci pe mana, iara de
och, - urechea, Fiindca noi obi$ntfim a
vi die a nu. pre eei ee ne foarte tare, ci pre eei
ce euputm sunt .mai sus ea noi,apoi de aceia apos
tolul face comparatiunea madularelor In asa mod.
"Ga de ar fi tot trupul ochiu, unde ar fi
$i de ar fi tot (trupul) auz, unde at' fi
F!odca el a ajuns eu vorbain
deosebIrea rnadulaflIor, a spus de picioare de 'manL
de la ideia de supe:
rlOrltate $1 de mferlOfltate, cum iara$i 11 man-
gae, aratand ca a;;a este interesul lui, ca adedi sa fie
multi i deosebiti in eharuri, caci accasta mai ales face
de -afi un trup. lara de ' a1' fi toate un singur- madular,
at unci n'ar fi trup. De aceia rice: "lara de ar fi
fost toate un madular, unde ar fi trupul
U
-
OMILlA xxx 409
InM 0 spune putin mai jos, pe cand aiel e1 arata
inca ceva mai mult, ca adeca nu numai c.a nu ingadue
de a fi trup, ci nici eelelalte nu pot ft. ,,$i de ar fi
tot trupul auz, ;?lee, unde arfi mirosul"?
. Apoi a$a se apoi
cela ce a racut mal sus, aCljasta '-oface ;;};'1eUrF. Dnm:e
cum acoio marlgainqu-i prin foiosctl ior ..1 paihn?,.i,
dupa aceia Ii-a $i inchis gura,zicand cu manie: "Toate
acestea Ie lucreaza unul si acelasi Dull,
tind deosebi fiecaruia precul11 voeste
a
, tot si
aici aducand mai intai rationamente. prin care a aratat
interesul pentru care s'a facut a$a, la urma iara$i ridica
totul la vointa lui Dumnezeu, zicand: "lara aCUlTl a
pus Dumnezeu madularile, pre urlulfiecaredintr'e
dansele in trup, precum a voit" (Vers. 18). Dupi'e
cum a spus de Duh . "precum tot aa i
"dupre cum a VOlt". Deci, nu cerceta cauza, de ce
a,c;;a, i ce hu este aa, caci chiar de am avea rnii de
cuvinte spre a respunde, totu$i nu vom put;:;a, respund,e
a8. de bine, ea atunci cand vom spune ca aa a voit
me:;;terul cel minunat, i a$il s'a facub). Ca dupre cum
este interesul i folosinta fiecaruia, asa voete i face.
Deci,daca noua nu v.i este slobod de a cerceta In ama- '
nuntime madu'JariIe trupului, apoi Cll ma-
dqlarile bisericei. priv8te intelepchmea l'!]2ostolvlUi<
caci el a pus deosebirea nu in natura lor; nid 1n ener- .
giea sau in rolul ce-l au, el in poziiiunea Iocurilor ce
ocupa in trup. "lara acum, zice, a pus Dumnezeu
madularile, pre unul fiecare dintte dansele in
trup, precum avoit". bine a zis "fiecare", caci
prin acea5ta arata interesul tuturor. Nu potl sa spui
ea pe acesta la randuit a,:;;a, iara pe celalalt nu, cifie-
care se gasete acolo ' dupa voihta lui Dumnezeu)). Ac::.a
ca $i interesul piciorului este ca sa remana acolo unde
s'a randuit, $i nu numai a capului, iara daca $i-ar
schimba locol, lasaildu-$i loculcelavea, $i ar trece in
alt loc, chiar do i s'ar parea ca e mai bun si mai su-
perior, a poi atunci totul a perdut $i s'a nimicit, fiindca
ii $i locul ce-1 avea, i niei pe altul 'nu-i poate
ocupa.
"lara de ar fi fost toate un madulariu, unde
410 OM ILIA xxx
ar fi trupul? lara aeum multe madulari eu
'adevarat sunt, dara un trup este" (Vers. 19. 20).
Deci, inchizandu-li gura indeajuns prin oranduirea lui
Durnnezeu, ianli:;i pune ]a mijloc rationamenleomene:;ti,
i;\i Did -aceasta n'o face intr'una, niciceialalta. ci lO;liva- '
rjeaz.a v{)!'ba. schimbandu-le. ,Cei ce numai cat In'chicle
gura ...'aitora, pe auditor-itl",. l)re.eutri-"$\ n. de-'"
prir'ide de. a; c\:)I'e CallZ<;, tutuI'(;"rlucl'Il (-ilor, pdn [;'ceasta
H vatama in credinta. Deaceiit Pavei face Intr'una
pc accia pe aceasta, ca astfeliu sa E?i creadR., in ace-
la!?i limp sa nu se, tulbure; $i dupa ce Ii astupa.gura,
lara$i Ii da voe a vorbL $i gande$te-te la silinta ce 0
pune el E?i la biruinta capatata, caci del a -aceia tocmai
de unde ii credeau ea nu sunt egali, $ica mare este
' deosebirea dintre dan$ii, dela aceia, zie, ei arata ca sunt
.egaJi. Cumaceasta? Eu 0 voiu spune. ar
fi fost toate uritnadulariu, zice, unde ae fi tru-
pul" ?Ceia eeel spune, aceasta insamna: Daca, zice,
n'af fj 1111,'e voi aceasta deosebire mare. nu ati fi lruD.
ir,up neliind, nn ali fi unul ;;;i acela;;;i,iara dad nu ati Aft
. unul :;;Lace!D$L cumati fiegaii '? Acurn lnss., fiindca,nucu
totii ave\i unul acela$i char, apoi sunteti pentru aeeasta
un trup; iara trup fiind, toti' sunteti una, intr.u nimic
nu sunteti deosebiii unii de allii, in trupul.
In cat ca ac:easta deosebire mai ales este car'e face ega-
lit,BJeadilltre madulari. De aceia a adaos imedieal:
"lara aeum multe madulaTi eu adevarat sunt,
(lara un trup este".
1) Aeestea cugetandu-Ic, iubitilor, toata zavistiea sa
{) lepadam dela noi, 9i nici sa nu invidiem pre cei ce
au mat maf"icharuri decat noi, nici sadispretuim pre
cei ce au daruri mai mid deciU noi. caci avoit
Dumnezeu. Deci sit nu ne impotrivim 'vointei lui Dum-
nezeu. lara de te tulburi inca, apoi gande;;;te-te, ca de
multe-ori eel erezut superior tie, nil poate face, sau nu
poate indelilini rolul tau. In cat ea, chiar daca ai fi in-
feriol' lui, 111 aceasta tu H intreci; $i chiar superior de
ti-ar fl, in aceasta iii este jnferior, $i prin ar,easta este
egaJitate. Caci in trupul omului cele mici nu se pare ca ,
1) Pai'tert "/nomiC!.. Laudii adusa vaduvelor sarace, care
rueau pe langa bisel'lci, ea noi nu trebuie. a .ne teme de saracie,
::.;;i a dispretui virtutea. (Veron). .
OMILIA xxx 411
c,?ntribuie putin de tot In functionarea organismului,
fimdca de muIte orivat.ama, chiar cele crez.ute
cand acelea nu '$i vor indeplinl rolullor. In adevar,
ce ,poate fi mai dispretuit mai nebagat in
sarna dm trupul omenesc, ca firele de pax '? Dara iata
cadaca vdsl11ulge aceste firif$08,rede Dar disPl'ctuite

.... J..1u. 1 UJl V 'U: J...l: 1. ... Ul 'yJ.. '-J\.AIJ, U'Lv0 .. .LJ!;., ":;1. IJu:.5U (,.(.. \ ...A;U.::Hu.-
a fost fntamI?latoare, cu toate aces tea chiar a:=;;as'a
desfigurat Orl-ce frumuseie,$i , nu 'nu01aifru.museta ci
E?i ochii sunt vatamati fwfunctionarea lor. Fiecare din
trupului nostru are 0 actiune proprie a
sa, :;>1 comtma, In ace1ai;;i tirnp 9i frumuseta lui este $i
proprie a sa, $i comuna fn trupul omului, $i separe ca
aeesie rrHldulari , sunt dispartite 1ntre dansele,$i ca cu
toate acestea sunt Jegate ell toatele exact,asa
ca, cand unLlI estevatamat, $i celala1t se pierde impreunil.
Gande:=;;te-te bjne: Fie de exeu1Plu ni$teochi stralucitori,
surizitori, buze r0$ii , nas drept, slJrin-
' cene groase ;.....c..qata dadi Intamplatoriu unuldin
.. apoi v,a fi frumuseta
tuturor in general, $i loate sevor Jnfato$a .privitoT'ului
. pIine de tristeta, E?i frumuseta dinainteprefacuta tntr'o sl u-
tenie searboasa.De vei i'ncresta de pildtl numai varfn! na-
sului, iala'(;a'deodata ai valarnaL mull frumuseta luiUf'or,
, de $i vatl1marea de altfeliu este numa! a unui madu-
lariu. De cu mana, ca daca vei desbarna
ungl1iea unui deget numai, lucru n vei vedea.
$1 da<:a VOP$ti a vedea preteeandu-se lucru ell
energlea sau actiunea maliularelor, apoi Jaie un deget
dela maoa.,$i vei vedea pe celelalte degete ' devenfnd
mai lene$e, nemai facand deopotriva ceia ce se cade
a face. Deci, fiindca perderea sau valamarea unui rna-
dulariu este 0 slutire ob$teasc8. a tuturor celorlalte, E;li
daea pastrarea lui estespre podoaba $i frumuseta ce-
lorlalte, apoi sa nu ne mandrim, nici sa despretuim
pe aproapeJe, fiindea prin ,acel mie :=;;i nebagat in sama
madulariu, chiar ;;;i cel mare este frumos $i . sanatos,
prin geoele dedeasupra ochiului acrsta cstc impodobit
:;i sanatos. Astfeliu ea eel ee 5e razboe:;te contra fratelui,
contra sa 5e razboe$te, $i vatamarea ce-i nu
seirrtinde numai pana la aceJa, ci el va suferl nu
paguba.
412 OMILIA xxx
Deci, ca sa nu se intample aceasta, apoi sa ne in-
grijim, deale aproapelui ca de ale noastre,:;;i
aceasta a trupului ce am descris-o pana a.ici, sa
o acum in biserica, sane lngrijiro de
t ,nfl nAl An A.nl ' -0 'D'i';," - . ,
'''C '-'''' '-.,(;tut:lT;ta UIarh8 1.1 a:;s reo ):'.1 I),aea :;;i m
biserica sunt multe.sLditerite mactularLlme1e cin ..
stite; altele :21,mt
. 'de: . vaquvf,.,., Built':,
satorii familii care stralucesc prinvieata curata in
fi!le, mu.lte sunt gradele virtutei. Deasemenea 9i in pr'i-
V1.nta ITnlosteniei iara:;;i acela$i lucru, cad de pEcta yniia
toate averile in milostenii, altii se in-
grlJasc a .da _ cat . est: de trebuint;a, :;;i mai
mult .!1u, 18:ra altn dau dm prlsosmta ce au;-dara
totl unul pe altul se impodobescprin faptele lor,
:;;1 .eel ee ?a mult ar di$:}reNt pe. cel ee da
mal putm, apol des1gur . ea pe danSlii s'a, vatamat mai
0 Jecioara 'pilda. ar . b8:tjocori pefemeia
maptatA, apOl nu ClUntl dm plata ce are ' a
Iua; eet je Impra$tie toate averilesale, daca ar bat-
jOCQr'l pe eel ce 111..\ face .1I,$a,apoi atunei rnulte din
ostenelele lui Ie-a cheltuit In zadar. $i ce spun eu de
feci?are, de va?uve $i de barbati lipsiti'? Cael ce este mai
,ea ?el ee cer:;;etoresc'?$i eu toate aces tea :;;i
0 mare nevoie In biserica, pironiti de
'-' D1serlcel :;;1 aceasta 0 po-
doaba foarte mare., caCl fara dan$ll mCl n'ar fi Intreaaa
a:;;a zicand, . plinititea biseHcei. Ceia ce :;;i ap()stolii
tind,)nca inceput au legiuit - ca :;;i altele multe-
ca sa fie l1 vafiuvein biserica, atata iI1wijire au avut
de in ,cat $! ora.nduit asupra lor :;;eapte dia-.
com ca sa se mgrlJasca de e1e. Dupre cum in numarul
m.adula.relor pun Epi::.copi, pe Presviteri, pe
pe feclOare :;;1 pe eel ce se infraneaza, tot a:;;a
PU!1:;;l pe vaduve, cad acestea nu indeplinesc 0 tre-
bumta cum s'ar intampla in biserica. Tu daca vrai vii
la biserica, pe cand acestea zi $i noapte sunt aici de
f8:ta :;;! can0-, nu numai pentru eleimosina ceo capata,-
fimdca daca ar fi vorba de aceasta, apoi ar putea sa
se in targ' daca ar VOl ca sa sau -pe la
rcspmtllle drumurilor,-ciau in purtarea lor :;;i evlavie
nu putina.
v Caci, in adevar, prive$te in ce cuptoI' dl;l saracie se
gasesc ele, :;;i totu:;;i nu le-ar auzi cineva blestemandu-:;;i
OMlLIA xxx 413
soarta, sau fHnd .scarbite. dupre cum fac multi din cei
bogati. $iunele dintre dansele de multe-ori se culca fla-
mande, iara altele stau intr'una inmarmurite(ie frig, :;;i
en toate aces tea eie petrecvieata inmultamiri:;;i
doxologji lui Dumnezeu. De Ii dai vr'uo
tAmest se I'Q!1gcl It,li pentru eelee H-adaI;
iaradaci nu lidai nimic, ele niei' atuncinu sunt ne'-
- multamite, ci a$abinecuvinteaza; i nimic nu p,OTP.SC
mai mult, decat sa se bucure de hrana zilnlca: Chiar
daca h'am voi, zici tu, totu$i, nevoea ne face de a Ie
ajuta, De:ce, spune'mi,? $i pentru ce ai grait aceasta
yorba amara'? Oare nu sunt $i me:;;teuguri de aceiea,
uricioase negre:;;il, care aduc folos batranilor;;;i batranelor?
Nu puteau pare-ca, daoa ar fi , voit, sa t.raiasdj, hiDe fara.
sa munceasca, i din acea indeletnicire urita sa se hra.-
neasca cu imbelugare'?Nu vez! Gapoo.rbati "9i {;D.te
femei ajunse In aceasta varsta devin mijiocitQare $i pe-
zevenche de fete, sau femei tinere, sao alte slujbe de
acest :;;i traiesc bine, se hranesc :;;i se dezmearda '?
Nu insa fac acestea, ci prefera ehiar de a sepra-
padl,decat necinsteasca vieata' lor, i sa-:;;i vanda
mantuiI'easufletului. De aceia stau toata ziua eu mana
lntif!.Sa2 prega.tindu-ti tie ,de _
tulUl taLI. N1Cl un doctorn'ar putea sa taIe en terul ce-l
tine in mana putreziciunearanelor, cu at8,ta, {scusinta
8,i reu$itii, ca saracul, care intinzandu-=-:;;i "-IDan8,
mind eleimosina taie $i curataranele sufletes,ti. $i ceia
ce este minunat, ca el face aceasta vindecare- fara sa
pridnueasca durere sau suferinta. Acel sarac care 8,1),de
' imGntea u:;;ilor ' bisericei, prin tacerea i?i pri virea luivi;i
vorbe9te nu mai putin decM noi, care stamin fruntea
poporului $i care -va sfatuim cele de folos voua. Noi in
fiecare zi va spunem, zieand: Nu cugeta lucruri mari,
omule, fiindca natura omeneasca este foarte schimba-
cioasa :;;i nestatornica; tinereta merge eu pa:;;i repezi
spre batranetii, frumuseta spl'e slutenie, puterea spre
slabaciune, sanalatea spre boula, sIava spre necinste,
bogatiea spre saracie, cinstea spre dispret, A:;;a dara
toate ale noastre se asamana cu un puhoiu furios, care
de Ioc nu vrea sa st.ea, ci se grabe;;te spre star$it, -.
Dara :;;isaracii acelai lucru va sfatuiesc prin ve-
derea,:;;i prin exemplul lor - daca nu chiar .s,i . mai
mult - care este mai lamurit deca.t oriee sfat. Olci,
eati oare din eei ce stau afara acum n'au inflorit in ti-
414 OMILIA xxx
nereta n'au lucruri mari'l Cati oare dinacesti
nenorociti desfigurati n'au intrecut odinioaracu puterea
trupului $i cu frumuseia pe multi altii Dara nu va 10-
doiti de cele ce spun, :;;i nu rideti, dici vieata omeneasca
.este eli mH.,'de" de _acest feliu. 'Ca .daca
dintre ;?i umiJit ide multe-ori auajuI)s multi
,Vil.na, lmparati, ap(,j (,;f: n de [fd:("cwe daell din
mari:;;i slaxiti'au ajum :n1ci diBpretuiii Caci faptul
a,cela e mai minunat, pe cana cel din urma este dintre
, acele ce se petrec, zilnk. Astfeliu cit nu trebuie a ne '
indo), ' daca uriiia, diritr'ace:;;tiia au stralucit odinioara
in in oaste, in bogatie, ci inca trel:mie
a-I milul ell muWi simpatie, $i a ne' teme de - noi, nu
cumva $i I1or-sapatimim. aeelea$i nenorociri , fiindca $i
noi oameni, $i starn pc aceia$i panla aluneeoasa
$i nestatorniea. '
Dar-a poate S8 Va' gaSl cineva dintre eei nerecu-
nbscatori $i obi$nuiti de a lua fn derid0re $i a prot.esta
cele Yorbite, luaodu-ne jn , batae de joc :;;i zicand: pana
. ,.cand oare ni vei, tot y-orbi de sarac.i de in
prcdicele tale, $i nu vei contenL .odala cu aceasta, pro-
rocindu-ni nem)f'ociri silindu-te oare-cum
de a ne tace saraciiJ Dara eu nu ma silesc sa va fac
si'l,raci; omule, griiind acestea, ci rna silesc ca sa va des-
chid bogatiile cerului, fiindca $i eel ce pomcne9te celui
sanatos de bolnavI, :;;i Ji poveste:;;te sufei'intile durerile
acelora, nu ii spune doara eu scop de a-I imbolnavl, ci '
pentl'u ca pastreze sanatatea, taind oare-eum lenea
:;;i trandaviea lui prin frica celor fnt.arnplate bolnavilor;
In adevar,ca saradea vi se pare grozava 91 lnfrico:;;ata,
fi;i chiaro numai auzind de ea. Anoi locmai de aceia sun-
tern, saraci, ftindcii ne temem de saracie, ehiar daca am
avea mE de' talanti. Nu este saraccel ce n'arc nimic,
ci cel ce se t.eme desaracie, pentruell in nenoroeiri noi
nu pe cei ce sufiir rale marj , ci eredem vred- '
nici de plans pe eei ce nu $tiu a sufed aeele rale, chiar
de ar fi cat de mici, iara pe cei ce a Ie sufed noi
Ii credem vrednici, de laude de cununi. E?i cum ca
este lucrul,apoi spune'mi: pe cine laudam noi in lup-
tele Pe cei ce sunt.lovit.i grozav nu simt
dureri, ci tin capul sus, sau pe cei cari fug dela cele
dintai rane eapataie Oare nu pe eei dintai Ii $i incu-
nunam ca voiniei$i lJJ.rbato$i,' iara pe ce$t.i din " urma
Ii ridem ca pe rii$te frko$i$i fara vlaga in ii"? Apoi tot
OMILIA xxx 415
a:;;a facem in privinta fapt.elor ' vietei, cam pc' eel ce
sufere l.oate cu noi H incunumlrn, dupre cum
incununam pre atJetul din luptele Olimpieace, pe cand "
pc celalalt noi n plangem fiindca ii esle fdell $i tremura
de coIf.; l.'[\Je, ba iGca ,este cuprins .de idea Ctria,!' Si mai

dic.a mana, antagooistul lui :;;i rnili. 'naillLe de a capala
vr'o ra na, atunei el se face deris, ca [ricos, molatie
necapabil de Iii:;;te astteliu deostenele. Intbcmai asit. se
eu eei ce setem de saracie, nu pot sa .
sufere niei macar a se gandl la ea.
Decl, nu noi va laccm pe voi saracj, civoi im;li-va.
Dara atunci, cum sa nll-$t bala j ocdiavolui de tine, va-
zandu-te infrico$at $i tremur-and ehiar mai inainte de a
to ataca cand til 0 iai aceasta ca un fel de spaima
de dansul, apoi la urma niet nL! mai este rtevoe de a
t.e atacA, ci Jasandu-te sa. ai avere, el f)riIf fri ca de nu'"
guba a ' acelei averi te va face mai (U()alf-l
Fiindca dupre cum am mai spus, dupa ce am paLimit
.. Ull . rau' ,crt;!Mu' ,t".dA+ gl'9&wJl',
la caz de s'ar r epeta - dupre cum il cr edeam mai In-
nainte. -Deci, ca nu eumva sa ca$tige Cineva 0 astfeliu
de virtute, apoi e} (diavolul) il t iTle Intr'o u'frica neince-
tata, $i mai inainte de or'iCe ' ispiia iI tine intr'o friea
mare, muindu-l asti'eJjumaL tare de dU,ceara. C.aci,
un astfeliu de om esLe mai moale decAt ceara, eu 0
vieata mai ticiiloasadecat a lui Cain, temandu-se pentru '
Gele co are deja eu prisosinta" searbindu-se peotru
cele ce nu art;l, iara$i pentru cele ce are tremurand,
$i averea ca un rob ' nerecunoscatoriu, fiiud
lilcunjurat de 0 multime de patimi, care de care mai
absurde, fiindca $i pofta dobitoceasea, fdca cea' de
multe feluri, :;;i groaza ii pe aee$ti nenorociti,
cari seamana CU 0 corabie purtata de vlnturi In toate
par tile, trece prin multe furtuni. '
Dara oare pentru un astfeliu de om nu e mult mai
bine de a muri, decat de a fi vesnicintr'o astfcliu de
tortura"? - fiindca $i pent.ru Cain'mai depreferat era
sa moara decat sa tremure intr'una.
Deci, ca nu cumva ::;;i noisa patimim de acestea,
apol dispretuim cursele ce ' ni intinde dia volul, sa, :
rupem laturile lui, S:l: tocim ascuiitul eel grozav al sa<
getelor lui, $i, in fine, sa-i inchidem orice lntrare in ee-'
416
O:-'IlLIA XXXI
latea sufletului nostru. Daea tu, de pi1d( iti bati joe de
averi e1 nu are undesa te loveasea. nu are de unde
sa te'll.l$face, eaciai scos radacina r:alel<?r1 cand ai
seos radi:icina. nid ., rod tau, nu va mal le$lde acolo<
-Ace,stea Ie graim rUlc0ut0'nimde a Ie gral.;
.
carevac81'ca faptelefiecaruia, care va arataluminile
acelestralucite $i pe cele intunccate. Atunci $i c33
are cu sine untdelemn, $1 cel ce nu are: sta de rata.;
Dara sa nu fie a ne afla vre,unul hpSlt de aceasta
manc:.aere ci cu totii infato.;;and Inaintea mirelui filan-
din' bel$ug, $i avandfacliile aprinse, v
sa
ruten:
Intralmpreunaeu el In cartlaI'a cea de -nunta, fimdca
riimic nu e"te mai grozav :;;i rnai voc,e
pe. care vor auzi-:o atunci eei ce nn au, Ctl .
rnosina din bp;19ug, ca,nd . miI:jle va zice: "Nu va f$tm
pre voi". Dara fie, ca :::a nu auzim asemenea voce, ci
riA acea dulce si do rita de noi "Veniti binecuvantatii
pirintelui meu de mo::;;teniti Imp&ratiea care_este
ga,tita voua dela 2?,
12, 34). Astfeliu yom petrece 9i aICI 0 vleatii m
8:ceia$1 timp 91 II) vieata viitoarene yom bUGura
toatebunatatile care - cQvar:;;a,scf?i miqtea omeneasca:
Carora fie ca cu totii f;a ne invrednictfn, prin charul $1
filantropiea Domnuluinostru Iisus Christos, caruia se
cade slava in veci. ,Amjn.
OMILIA XXXI
nu poate ochiul sa zica manii: n'am
trebuinta de tine; sau iara::;;i caput picioarelor:
n'am trebuinta de VOl" (Cap. 12, 21).
Moderand deci invidiea celor eu charuri mai mid,
$i scotii,ndu-li din inirna supararea ceo PC!ate,
fiindca ceilalti se invrednicise de mai marl charurl, la
urma el modereaza trufiea acelora cad primise eha:
ruri mai mari - iara aeeasta 0 face $i acolo unde vorbea
OMTLIA XXXI 417
ditra dan.;;ii, caci a spune cit lucrul 8ste din char, iara
nu din faptele noastre, aceasta invedereaza - iara aici
el tot aceIa$i lucru il arata, slujindu-se de aceiru;;i icoana.
Deci, dela trup.;;i unitatea, lui, el pii,?e$te
mai departe in comparathmea mi:idularilor-, ceiace mai
alescautanda,Il$ii co, sa ani,fiindcanu at?,ta puteasa-i
.fDangiUe sunt uil irup,pe , ()at ca sa (i,fle
caehiar. $i intr.e ' dan$iicamMulari ' @. trupului bisericei
nu era vre-o deosebire mare, ead zice: "N u poate
ochiul sa zica manii: n'am trebuinta de tine;
sau iara::;;i capul picioarelor: n'am trebuinta de
voi . Ca daca datul poate este mai mie, este eu toate
acestea foarte trebuitoriu, $i dupre cum in trup nefUnd
acel madulariu inferior, muUe sunt lmpedecate in mersul
jor nresc, tot a.;;a $i fara cel cu charul mic sehiopateaza(
toatlI plinitatea bisericei. :;;i n'a spus: (IOU va zice ochiul
manii, ci "nu poate ochiul sa zica manii", a$a
ca chiar de ar voi;- chiar de ar zice, totu$i nuprimc:;;te
nici ca' poate sa, aiba, vre-o urmare. De aceia'elluand
amandoua extremWitile, l.;;i _manue9te cuvantulintre
aceste doua, mai intai vorbind de -mana $i ochiu, al
doilea apoi de cap $i picioare, marind pe nesimtite
exemplul. Caci, ce este mai ordinal' ca picioarele;-sau
ce este mai de pret $i mai cinstit, cum $i mai trebui-
toriu ca capul? - fiindca capul rnai eu sarna e'ste aceia-
ce numim noi "om". cu toate aces tea nu se po;:;,te
spune ca eapuleste destoinic numai prin sine, ea nu
mai are nevoie de ajutorul altor madulari, sau ca e1
ar putea pe toatH-sa Ie faca, pentruca -de ar fi a$a, apoi
atunci picioarele in zadar Ie-am mai avea. $i inca n'a
stat numai aid, ci cauta a mai pune 9i 0 alta iperbola,
ceia ce dealtfeliu obi$nue$te a face pretutindeni, aded
se sile$te nu numai de a Ie aduce toate la acela.;;i punet,
sau de a Ie egala, ei pa$e$te 9i mai departe.
De aceia a $i adaos, zieand: ,,$i care, ni se pare
ca sunt mai necinstite la trup, acestora cinste
mai multa Ii dam; ::;;i cele nesocotite (hulite,
nebagate in sama) ale noastre, mai multa slava
au, pretutindeni punand comparatiunea dintre mauu-
larile trupului, mansaind pe unul $i moderand pe altu1.
Nu zic aceasta, ca celA mari au numai nevoie de
16038 27
418
OMIUA XXXI

cele mici, zice, ci ca inca au mare nevoie, cad ceia ce
este slab ill noi, ceia ce este necinstit, aceasta este tre-
buitoriu t;;i so bucura de 0 mare cinste. $i bine a zis:
"care ni se par a fi mai necinstite" t;;i "care se
socotesc a fi mai slabe" , 8y.3,ta.nd di aceasta nu
vine natnm luerudlor, ci dela pare rea t;;i
jud3cata, eelo.f" TIU' este If1
'necinstit, deoa.;'cce toa-te sunt lticrurile lui Dumuezeu. In
adevar, co se pare a fi mai necinstit, ca membrelo ge-:
nitale din trupul _ "$i toate,
acestea se bucura de cea mai mare cll1ste, caCl dnar
si cei mai cari ar -avea trupul gOI, n'ar
pute:'!, sufer!. eft sa arate aeAle goale .. DE?t;;l
a!tfeliu nu in a$a chin este ordlOea celor neCll1stlte,
caci ar trebul rriai ales sa fie dispretuite de celelalte:--
Asa de pilda, sluga cea necinstita, dintr'ocasa, Dn Dumal
cli nu S0 bucuraae 0 mai multalngrijire ea celelalte,
dara nu se invrednice$te nici de ingrijirea acelora,
Astfcliu ceo daca membrele ge!1itaie at' tl nec,instite,
rru n.urnaiciin'a.r trebui sa SA -nucure de 0 mal mare
lngl'iji!'e, daranicide Ingrijirea celorlalt?; acum
ele se bucura de 0 mai mare ingrijire, aceasta prm
intelepciunea iui Dumnezeu care lucrcaza in
Unora li-a dat in inse:;;i natura lor de a nn avea neVOle
de ajutoful aHora, iara altora fiindci'i nu Ii-a dat aceasta,
ano( ne-a indaLorat pc noi ca sa Ii venim in ajutor,
irlsa nu pentru aceasta sunt necinstito. De pilda, ani-
maleIc traiesc in natura fitra sa aiba nevoie de haine,
sau incaltaminte, multo nici de acopedimant; -
daca trupul nostru are de
an01 nu se Doate zice de aIel ca osto mal neclDstlt decat
animalelor. Ba inca daca ar examina cineva ell
toata bagarea de sarna, v.edea de pilda.ca
geJ?-itale - crezute ca - sunt tre-
bmtoarB -COla ce dealtfelm apostoluUasa a se mtelege,
de a se bucura de mai multa cinste, nu
numai prin ingrijirea noastra, ci prin fir:
ea
l.u-
erurilor, De aceia cand zice ca sunt slabe necmstlte
el intrebuinteaza expresiunea "care se socotesc {( sau
cele parute", iara cand zico ca
mai spune, ca so socotesc sau sunt parute, Cl ca sum
trebuitoare, - eli drept cuvant, fiindca aceste membre
sunt trebuitoare la facerea copiilor 1a continuarea
OMIUA XXXI 419
nostru omenesc. De aceia :;;i legiuitorii Roma-
mlor pedepseau aspru pe cei ce ciunteau aceste membre
faceau pe zi,?ii eunuci, fiindca prin aceasta
.in timp bateau joe
fle n3tura
1
91 dBeL .. eraH- a.sprupedep-
. SItj, ca uniiace defaimau cfQP.LurHA lui DUilln6zeu. Dunre
. cur!) rnulti au blastamat vi nul din
1 t
'1 - . - . ., . ,. .
cauza. Je)VI or,sau ,natura temel;OI: cun cauza cur-velar,
tot at;;a au crezut membrele genitale de necinst.ite,
din cauza. ear'i Du, Ie-au intl'ebuintat dupre
cum trebUle. Insa nu DU in natura lucrului
sta pacatul, ci el se na::;;te in libera vointa a celui ce-l
face. Uniia ered ca sub cele slabe neeinstite, eele
trebuitoare care se bucura de 0 rnai mare cinste,
Pavel a lnteies ochii picioarele,adcea sub denumirea
de slabe r;;i trebuitoare 1ntelege ochii eEt adeea fiind
slabi ell puterea, covar:;;GSe eu ce omul are
de iara sub numele de cele nednstite inteJeQ'e
fiindca.$i e1t:: bucura _ de 0 marc fugrijtrc.
,nu. !!JEti
exageralle, zlce lmedloat; .... " 2
1
("
trebuinta" 24). Ca sa nu zica
par:a, fel?e este aiGi, ea po cele
Cll1stlte sa 11 dlspretmm, lara celor necinstite sali
f;li einste iata cil e1 raspunde
pare ca Zlce: (Nu du:;pretumdu-le facem aceasta,
Cl pentru ea, nn, at! nevoe. (:le aceasta)),. $i
cumel punand 111 scurt. lal1c1a. acestora; aded!. atata
dUa era de fruos de trebuinta, a trecut ime-
dlOat mai departe. Dara nemuitamit numai Cll aceasta,
el a adaos cauza, zieand: "ei Dumnezeua tocmit
trupul celui mai de jos, mai multa.
cmste dand, ca sa nu fie dezbinare in trup".
De,d, daca Dumnezeu, a fntqcmit sau a combinat trupul
precum este,apOl n'a lasat ca cele mai necinstite
sa se vada, fiindca ceia ce este intocmit, adeca combinat
sau, precum trupului, uria
devm prm amestecare,91 nu se arata ceia ce era mai
nainte. $i prive'?te cu cata intelepciune trececu vederea
defectele sau lipsurile acelor mMulaI'i, zicand: "celui
mai de jos" sau -({ceJui ell lipsuri, celui defeetuos)
O;tEPOOY'rt _ celui din urm8" celui lipsit,eelui defectuos).
420
OMILIA XXXI
N'a zis celui necinstit, celui scarbos, ci "celni.lTlai
jOS-". $i cum e mai de jos Prin "Mal mult.a
f'inc:tp- eland". Si de ce oare'? "Ca sa nu fie dezbJ-
trup< .bucUraJ!.?8
' P'Etied dansiitotu!?i (3f'au scat'bIttca
Ci1 prm,
aceasta lueamai mult au fostelIlstltl. "CelUl mal de
jos\ zice. mai multa ci!lste _ :1
pune i?i de ce a:;;a:;> ar8:t3;nd ca a facut Pt::
unele mai infel'JOare, adeca mal JOS decat celel.alte,
aeeasta a fost din cauza ea era foloslO,ta-
tru!)uiui. $i care este ratiunea? "Ca sa n_n. fi_e.
1)1nare in trup", ziee. N'a zis: (<l ntre Cl
"In trup". Dealtfeliu mare .. ?
dreptatea, ca unele sa fie S?l?e ,91 ,ae
noi, iara altele nid dintr'o part-e, at?pCl de '31&Ur sal'
uneie de aUele, ne mal pUland sufer1
dlntrp. p.lc. iara dezbinandu-se de eelelalte, de sIgur ca
acelea . vorfi v
Ai va zut cum a arutat ca este d8:
o mai multa ::;;imai mare cinste celyl
de jos'? Dac8_ nu ::::.'ar face a$a, Zlee, atun91 vata-
marea ar fi deopotriva pentru toate . . Ca
mi'iduiari inferioar:,e nu v 0
din . partea noastra, s'al'. vatalUa noa :rand nl01.U
n

dela natura' vatamandu-se s'ar piorde; . plerztwdu-se
s'ar dezbina' detrup;' dezbinfmdu-so acest.ea de
atunci $i cu mult mal
acestora s'ar plerde)). Al vazut. cum deja ace- ,
lora vine 9
i
scaparea .acestora '? m natura lor
lS?i au existenta sau lor,. ca cu
Intr'un trup, sau mal bme ZIS, ca cu toate,le formeaz8:
un trup. De aceia, daca. trupul_ se
atunci nu au nici un foJosdm sanatatea 101'_ m t -
cad de pilda dadi ramane sau d.aca Ji?l
pastreaza sanatatea sa dupa ce legatura dmtre
{mMulari) s'a apoi nid un
avea, pe cand daea legatura aC!3asta .m fimta,
de s'ar vatama acele madularl, totm;ll 1$1 VOl' r eca::;;tlga .
samltatea. . ,
Dara poate ar zice cineva: Aceasta .a yea.
cuvantul in trupul omenesc,adeca ca .cel mal de JOs R,
OM!LlA XXX! 421
luat o' mai mare cinste, dara ctrprivire Ia oameni cum
s'ar pulea petrcce aceasta '? Apoi tocmai printre oameni
petreca!ldu-:.se mai cu saama acest fapt . .
'Cael $1 . Cel co au vemtli;l, h,lcru in ceasul a1 unspre -
,zeeelea, ' ii, eeiintai au Juat plata; deasemenea oaea cea
. pierdLltaa pc pastor ca Jasandpe eelo __ DouB.zeci
:;;i noua sa aler'ge dupa dansa, 1?i ridicand-o pre urriere
:sa 0 duca inapoi la turma; fiul .cel pierdut s'a hueu-
rat de mai -multa cinste decal cel de
'tatal sau; a fost incuounat :;;i proclamat mai
inaiote de apostoli. Dara In parabola ell talan1ii ar
putea vedea cine va petrecandu-se aceasta, fiindca S?i cel
'ce a primit cinci talanti, eel-- ce anrimit doi s'au in-
vrednjcit de aceia$i plata, ba inca acesta din urma s'a
.bucurat de 0 mai m;1re iogrijire, fiindca daca i s'ar fi
focredi ntat cei cioci, neputand a-iintrebuinta,' ar fi pier-
dut totul, pe cand acum primind numai pe eei dOi, e1
indeplinit datoIjea sa, in acela:;;i timp s'a fnvred-
nicit 9i de plata celui eu cine1; $i prin urmare, co atat
mai mult l'a intrecllt pe acesta, cu cat $i ostenele a pus
mai putioe, S?i s'a invl'edoicit $1 acelora$icnBuni, De$i
om el ca $i cel ce primise cind, cu toate acestea
stapanul nu:l cetara:;;te, oiei flu-l sile:;;te de a se trucU la
reI ell celalalj:., 9i nici nu-i zice de ee illi poti ca sa ieai
:;;i cinei '?- dcicu dreptate iar
,fi Zl::>; Cl l'a Hleununat pe acesta. . .
Acestea voi eei mari nu dispretuiti pre
cei mt\i miCi S?i rnai inferiori voua, canu ciuriva mai
j'nainte de dan$iisa va vatamati pre voi ioS?iva, caeL
dezbinandu-seli intregul trup- se pierde. FHndca' ce
aU estetrupul, decat ea mai multe madulari sunt unite
la un lod dupre 8:postolul zice: "ca:;;i trupul
nu este un madularlU, clmulte". Deci, daca aceasta
'cste trup, apoi atunci sa ne fngrijim ca cele multe sa
ramana multe, caci daca nu se face a$a, apoivatamarea
devine mortala. De aeeia S?i apostolul nu numai aceasta
pretinde, adeca de a nu ne dezbina uoii de altii, ci rnca a
ne $i uni puternic. Zieand deci "ca sa nu fie dezbi:..
nare in trup", e1 nu s'a multamit numai cu atata, ci
a adaos imedieat: )) ci sa se ingrijasca maelularile
intre sine, asemenea unnl de.altul", punand aici
-$i 0 alta caum, pentru ca eel inferior- sa se- bucurede
422
O\ULlA XXXI
-- ---------
o mai mare ingrijire ;;i dnste. Dumnezeu a iconomisit
asa ou numai ca sa nu se dezbine unul de allul, ci ca
intl:e clansele sa fie ;;i dragoste multa coneordie. Deci,
daca niota sau existenta fiecaruia sta in mantuirea
aproapelui" apoi sa nu'rni spui de mare sau mie, de su-
pf:'.rlor'sau inferior, ci:ieiaie.i nu mare m.ic. 'Ha-

putint
a
, se piecue la sigur, cand cele mid ou stau
in IOGui lor.
Deci, daca ;;i cele marise perd - di!} prieina c3;
ceJe mid s'au dezbinat-, apoi atunei sunt datoare :;;1
aces tea de a ingrijl. de cele mici,de vreme ce in man-
tuirea acestora sta ';ii lmlntuirea lor. A:;;a ea de vei spune
de mii de ori ca acel madulariu este neciostit :;;i inferior,
f;li daca. nu \'"31 Ingrijl deopotri va de dansul ea :;;i de
tine, ci-l vei Visainparasire ea n1ai mie, vatan1area
S8 va asupra tao De aeeia o'a zis simplu: ca
rna.dularile sa ingrijascaunele de altele, ci a adaos:
..,; ",x '" ,'nc'I'Y'i'aC:I'6 i sine ac;:en1
pn
ea unul de
;,'t.".!! ,,"'C L . '-''-''--''_..In I .&- ........ >--I ... <OJ' A - ,
altul".. adcea la feliu, ea eel mie 58.se bueure de
ingrijire ea eel mare. Prill UI'IIlare, !3a nuzici,
ca cutare este cum estp
",i pI rni'inlll:will a,1 ar:eluiasi trup, care Ie combina si Ie
:;;i dupre cum ochiul, a;;a ::;i aeesta {'ace
ca trupu! sa fie trup. Cand trupul este zidit, nid unul
din madulare n'are mai multdecat cela.lalt, fiindca pe trup
11 fac celenmlte ::;;i diterite la. un loc, ia.ra nu cutare
care este mare, sau cutare care este mi.c..-Dupre cum
tu ca, mare 9i superior compui trupul, tota;;a acesta
care:.este lTIic., a9t1 eEt micimea lui devine egalitate 10
zidireatrupului, E;i el devine deopot.riva tie in aeest
complex de m8odulare, numit trup, ba Inca el te Impu-
terniee9te pe tine, iara aceasta se vede din urma.torul
fapt. Fie, de pilda, toate madularile oehiu sau cap, :;;i
nici unul din ele sa ilu fie niei mai mare, nid mai mie;
apoi atunci oare nu se va perde trupuJ? De sigur ea
S8 va perde. iara;;i daea toate ar fi mid sau in-
ferioare, acela:;;i Iueru se va Intampla, a9a ca 9i prin
aceasta cele mid sunt deopotriva cu cele mari. daea
se poate spune inca eeva mai mult, apoi pentru ca trupu]
sa rarnana in stare buna, este de trebuinta cacel mie
sa fie mie, in cat ca pentru tine este mic, ca astfelh:
tu sa ramfti mare. '
OMILIA XXXI 423
De aeeia cere aceia9i ingrijire pentru toate, cad
zieand: "ea sa se Ingrijasca madularile intre sine",
ex plica mai departe "asemenea unul de altul", pre-
cum :;;i aceasta 0 ex plica -zicftnd: "Si -ori de pati-
un v patimesc {oate madulatile
or'l dese sHi nn n):'?dul<:triu,
ImJ:,)rpl'lY1n .,,-a tu .... "'tr' 1'y,:"'1',:=";;",, ,",- -,-
_ ....... L w'L- vu .... vu.i (.AII;)......... -L"'ouu 11..,1. J..l.C \......c1, ue:
zice, a ;;i facut ingdjirea comuna,eombinand
umrea, tuturor in 0 astfeliude deosebire dintre dansele
In cat in ori $i ce imprejurari eomunitatea dintre
sele sa fie foarte mare. Ca daca ingrijirca de apr-oapele
este mantUlI'ea comuna, apoi de necesitate ca si sJava
9i scarba trcbuie a fi comune. Deei apostoJul cer-e aid
teei lueruri: de a IlU dezbina, ci a se uni eu exae-
titate, de a ingrijl. pentru toate deopotriva si a consi-
dera ca comune -toate cele ce se intimplh unul din
Mai a zJs ca celui mai de jos a dat mal mar.t;;
clOst-e, 'peo.tI'u ca nevoie, ea clliar faptul cli
este -tInc 91 nesoeotlt a dcvcnlt. ca,uzade 0 ffi_a.i mare
cipste, aieiJe iin privinta fngrijirei dintre
dansele. De aC61a a tacut, zic(;,--,ca&cesta Sa se
bucure de 0 mai mare cinste, eel nu cumva si'i se
de 0v ma! mica ingrijire. nu numai de aid,
CI aceste madulari se leaga unele de allele 8i prin im-
prejuI.:.arile prin care tree, fie acele bune
san rale, t,rlsle sau p!3.cute. Cil dad'. do piJda se 1n-
fi.ge un. ]'n clc Dri Yntrgul trilp
slmte $1 SB mgrlla$te, fimdca Sl 5Dloarea so iDcovoae
;;ipanteeele impreuna eu coapsele' so concentreaza, :;;i
- fnt?,cmai COo $1 ni$te slugi, S;:lU ca g:9,1'-
dlom:-apropnndu-se de pieiorul ranii Ii scot spinole cei
9iv capul se apleaca, precumE;i oehii privese cu
multa iata cum cel mai de jos, aded
plCIOrulUl, fiindca. n'2o putlJt sa, so rid ice ill sus, ei
a sIbt oare-cum pe cap ca sa se pogoare la dansa, prin
acest fapt a devcnit egala cu capul si s'a bueurat de
aceia91 cinste, 9i mai ales ca pidoa.rele nu poarta pe
cap prin char, sau prin gratie,ci din datorie, Astfeliu
ca a fi cinstH este a covar;;i sau a fi superior, ;;i
dacll: 0 astfeliu de dnste 9i de InO'rijire se da tore:;;te 9i
co1Ul mai de jos, sau mai precum si daea toate
celelalte madulari simt durere irnpreuna eu eel bolnav,
424 OlVlILIA XXXI
apoi aceasta dovede:;;te 0 mare egalitate. Ce poate fi mai
inferior ca ciilcaiul sau talpa piciorului '?
:;;i ce poate fi mai dnstit mai superior ca capul?
. Dare. iata ca.ftcesta ,se spre celalalt mMular,
toate celelalte simUmpreuna cu. e1., $i oehii
de pHda sufar ceva; ei bine, to",te celeiaHe Sirfll dOrerBI'l,
impteuna c;u da:m;;ii, toale stau in nelUcJ'"!'il'e. :}iCi nici
pic10arelenu pa$esc, hici ma,rlile Jill lucreaza, nlci pan-
teciIe nu se mai bucura de cole - de $i sufe-
rinta este a ochilor. De ce dadi pantecele.se de
suferinta, '? De ce picioareJe nu S8 mi$ca'? De ce legi ma-
nele nu Ie la;;i sa lucreze? Fiindca toate acestea sunt
lega te impreuna cu celelalte, prin urmare, ;;i c u ochii,
;;i deci intregul trup patime;;te inlr' un mod tainic. Daca
n'ar patimi impreuna, nici . n'ar. prim! a se imparta$i
de Ingrijire.
De aeeia zicand: ))sa se ingrijasca maduIarile
-intre sine", a adaos ime<}ieat : .,,:;;i ori de
un madulariu, piUimesc toate maduiarile dim-
preuna, ori de se un madulariu, ilTI-
preuna se bucura toate madularile", i?i cumse
bucura)) '? zici tu. Capul de pilda se incununeaza ,;;i In-
tregul om se sla veE;lte; gura $i ochii surid se
bucura,-de $i lauda nu este a frumusetei ochilor, ci a
limbei care grae$te, :;;i iara$i, ni;;te ochi f('umo!;\i in'lpO-
dobesc pe intreaga femeie, precum $i 1@. randtll
lor devin veseli placuti cand de pilda nasul estedrept
;;i toate celelaltemaaqlaf'i sunt placute $i Jaudate de
lume; i?i tot dan;;ii lacrameaza ell scar-
bele $i neOorocirilecelotla.Jte mMlllari1.de $i de 'aitfeliu
sunt Cll totul teferi nevatamati.
. 1) Toate aces tea cugeland u-Ie, i ubitilor, sa imi1am
dragostea acestor madulari, sa nu facem cu totuldin
contra, adeca sa nu dispretuim ralele nenorocirile
aproapelui, nid sa invidiem bunurile lui, fiindc:a unele
ca acestea sunt fapte de ale nebunilor ale smintitilor,
Fiindca $i cel ce I:,;,i scoate un ochiu, da dovada de eea
mai mare nebunie, precum cel taie mana da 0
dovada stralucita de smintire. Deci, daca aceasta se pe-
trece cu madularile trupului,apoi asemenea fapt $i cand
I) Partea moralii. Contra invidiofililor. (Veron).
OMILIA XXXI 425
S8 petreee eu fratii e semn de 0 mare nebunie, -;;i nu
putina vatamare pricinue;;te . . Intru cat straluc8$te, deci,
aproapele tau, frumuseta ta se vede, $i fntregul trup
este impodobit, caci frumuseta :;;i stralucirea lui nu-l fn-
Gqnjoara numai pe eJ, ci te face $i pe tine a te mandri
de ea. Ded, d aca tu H vei umili predansul, intreO'ul
., .... 'p" .t>l P" " 'P C_". : .. __
, BV"", .' _ , Ii1JOSh" 9i (11
intihs-o atuncipreste {OaTe . maduiarile .lui, precum $i
daca /! pa.str-8zj-in stra.lucire, pasttezi frumuseta intre-
gllll1i tPup. Nimeni de piJda, nu zice: ca este frumos
.ochiul)) ci ci cutare este frumoasa)) sau ce frllmoasa.
este cutare, daea poate este laud at $i admiral $1
ochiul, apoi este lauaaf-CIupa lauda adresata In comlln
tuturor celorlalte.
A$a se intampla in biserica, ca adeca dara uniia
sunt la,udati aplaudati, apoi de lauda aceasta se bucura
intreaga. Ca dw;manii nu impart niei-odata Jau-
dele, ci inca Ie impreuna $i Ie un esc. Ded, daca cineva
In darul cuva ntului, apoi nu numai pe acela
il iauda, ci pe j'ntreaga biserica, caei nu zic ce minu-
nat barbat este cutare), ci (data ee minunat dascal au
cr e$tinii, a$a ca lauda aeeasta-i-iG-tac com una pentru
cei din biserica. Apoi daca Elinii, lmpreuna totdeauna
laudele, adeca Ie unesc $i nu Ie adresaza numai unuia,
ei 1a toti In genere, tu Ie Imparti $i razboe$titrupuJ tau,
stai fmpotriva propriilor tale madulari,? Nu $tii ca
acest fapt pe toate Ie rastoarha pe dos'? Cad
imparatieace se Imperechiaza tntre sine. "
toata cetatea 6au casa ce se-in}perechiaza intre
sine,' nu va sta::' (Math, 12, 25) zice. Nirnicnu im-
pal te :;;i JIll
vistiea, aceasta boala grozava, care e lipsita de orice
iert-are, $i mai pustiitoare decat toate ralele, fEnd ea
. insfi$i radacina tuturor ralelor, Iubitol'iul de argint atunci
este multamit, cand dansul ia sau rape$te dela altul, pe
cand zavistnicul atunci este multamit cand a1tulnu ia,
iara nu cand el ia. Nenorocirea altora el 0 erede ca 0
binefacere a sa, ;;i nlei de cum propriea sa fericire,
devenind un dU$man eomun a1 naturei oamenilor,
vatamand madularile lui Christos: -- decat care ce ar
putea fi mai nebunesc lueru'? Demonu1 de sigur di za-
vistue$te, insa pe oameni, $i nici de' cum pe demoni;
iara tu om flind, zavistue$ti pe .oameni, $i te rascoli
426
OYIlLIA XXXI
asupra celui de acela$i neam cu tine, ceia ce nid de-
monul nu face f Si de ce iertare te v3i invrednicl, de ce
justificare, cand vazand pe fratele tall progresand, tu,
in loc sa te bucuri, :;;i sa te vesele$ti, :;;i sa te lDcunu-
nezi de aceasta, trelIluri de invidie $i te Ingalbine$ti '?
Daca to p08.te a fi gelos, eu nu t8 impedic, insa .

nu eu scop de a-I injosl, ci spre a te duicEt $1 tu la
aceia:;;i superiorltate, :;;i sa araF acelea:;;i _vir.tuti 9a .e,1.
Aceastaeste invidie sau gelozle frumoasa, ae a lmlta.
iara nu de a razbol., de a nu fi scarbit pentru binele
aitora, ci a te nelini:;;ti pentru ralele tale proprii, ceia
ce invidiea face cu totuidil1 contra, caci cel sUipanit
de aceasta patirna, de propriile sale pacate nu se In-
grija::;;te de lac, iadi pentru binele strainilor el se to-
'- _. 1- ,v. . V] ]. f t t" I
peste de cmoa. Cac] $1 S(l,racu. nu se ne,l111o;;"e$ c a aLa
pentrl propria sa saracie pc cat
ce putea .. fi mid ..
Accsta deci..prin ,acest- dupre Clln1 a,mzls - este
mal rau o;;idec{u eel lacorYl, fiin&a aeela se DUeUI'a eel
. ... ..," 1 .. "1-4-'. ..J'\ _"1. - - x
PUllfi caDn 8j sauI"apCf$tcaCi[1 pe car.H.l piZ.Hla-
taretul se bUGura numai atunci cand altul nu ia.
'De aeeia va rog, ca parasind rea
primejdioasa, sa ne intoarcem spre acea . .n0bIJa
numitD, geloz.ie S9.U rasmi, eaci 0 asemenea inVldIe este
mai lnfliicaratiidecat orice foe puternic din ea izvo-
rase bunurile cele IDai marL Astfeliu :;;iPavelpovatuiA
. . ("v d v .
sl)re credinta pe clintre Iudei 7 zic3.1nd: )) '...Ja oara
face trupul meu sa I'a.vneasc8" rnantuesc
pre vre-ullul dintrtin:;;ii" (Horn. 11, 14). Cel ce l'av-
ne$te sau invidieaza feliu, dupre cum voh:', Pavel,
nu se scarbqte eand vede pe un altul progresand, C1
cand sevede pe sine ramas in urma aceluia. Nu
insa face si zavistnicul, ci cand vede pe altui facand
bine, atunci e1 se ::;;i scarbe::;;te, :;;i. intoemai
ea $i un trantor, se dezmearda Ia durerile :;;1 nenoro-
cirile straine, iara e1 nu se incearca de a ridica nici
odata pe aproape1e, d din contra, caci plange de ciucia
cand vede pe altul ridioat, ba inea face totul spre a-I
dobor! eli desavarsire.
Dec}, cu ce oare am putea com para aceasta patima '?
Deopotriva mi se pare a fi eu un magariu lene:;; in-
OMILlA XXXI 427
greuiat de grasunea trupului, care ar fi inhamat cu un
cal agel' $i zburatoriu, 9i care nidel n'ar vOl sa se
mi:;;te, in acelac;i timp ::;;i pe tovara:;;uI lui I-ar trage in
jos prin greutatea trupului sau. Intocmai a:;;a .;;i zavist-
nicul, ea sa se izbaveasca de acest vierme primejdios
$i nici gande:;;.te 9i nici nu se in-
cearca a lace" C! toate Ie race ca fjl pA eel.
catra ceriu sa-l:irrlpedice-:;;isa-l sloboare, fac<indu-:.;e prill-
aceasta un ravniloriu neiotrecut at diavolulUl. ea ::;;i
acela valoind pe om in raiu, nu numaica nici el nu
s'a incercat de a se sehimba din apuc"'.turile sale, ci
inca a facut toate chipurile ca pe acela sa-1 seoaia
din raiu. vazand pe om :;;ezfmd in ceriu,:;;i pe
altii grabindu-se a ajunge el mtrebuinteaza-ace-
lew;;i uneltiri, i'mpiedecand pre eei ce se grabesc a ajunge
la prin aceasta omai mare \',lpae
asupra caplllui sau. DeaIffeliu pretutindeni se
acest fapt: eel ce este invidieat, daca privigheaza ';li este
"lr"la
v
':---11'-':.) i"e-1 {'lP.
VOA''-:-''! ...... '(. o...A<"-, ". _"--..R."-' .,.-"'- .'--"'_ .. __ ......., ....... ......,:<.1.., . '--"'.I....,.., v .... \ '-''-' 'I' 1,-,1.1'
este lS1 adunaSlngUr ill_al- marl rclc.. Asa d8 f:;l
Iosif a devenit str51ucit; a9a :;;i Aaron preot.ul, cac; -Z;1=
vistiea pizrr:pJeUua tacut"}Je ,lJulllnezeu de a-I
aproba :;;i odata 9i de doui\ ori, !)i 8. a-i inverzi
toeagul. Astfeliu :;;i Iacob s'a bucurat de 0 mare imbel-
9ugare -o;;i de toate celelalte .. Astfeliu :;;i zavistnicii i::;i
adaoga mii de r:11e .pe ]iinga
Acestea iubitilor, sa fugirn. de invidie sau
pizma. De ce pizmue::;;ti '? spuoe'mi. Ca frateIc tau a
primit vre-un ehar? Darn. del a cine l a primit spunc'mi; .
oare nu dela Dumnezeu7 Ao;;a dara tu prin aeeasta iti
inclrepti supararea 9i nacazul contra ace!Jlia. ca.rea.
dat acel char. Ai vazut ce feliu de 1'au trage dupa sine
invidiea, Ia ce inaltime de pacate duce pe cineva, $i ce
prapastie sapa invidiosului'? Sa fugim, deci, de dansa,
iubitilor, ::;;i niei sa nu mai invidiem pe nimeni, clara::;;i
pentru'cei ce invidieaza sa ne rugam lui Dumnezeu,
sa facem totul spre a Ii stinge aceasta patima, iara
nu ea acei cari voind a-I invinovatl, fac totul ea
inca mai molt sa aprinda flacara. Noi, insa, sa nLl facem
ao;;a, ci sa-i plangem .;;i sa-i jalim, caci ii singuri sunt
cei nedreptatiti. avand eu aeel verme care intr'una
Ii roade inima, 9i adaogandu-.;;i a otrava care
este mult mai amara dedit oriee venin.
Sa rugam, ded, pc iuhitorul de oameni Dumnezeu,
428 OMILIA XXXTl
ca patima acelora sa 0 prefaca, dara >i pe nm sa ne
fereasca de a eadea in acea boala, fiindca ceriu1 este
neaj uns de cel ce are D asUe1iu de patima, dara mai in-
naintede ceriu chiar$i vieata prezenta este de nesu-
ferit unui a::=;tfeliu de om. Nici un verme sau moHe n'ar
putea. sa. road ii, Jemnul. sau . Hlua degrozav) dupre
cunl'fdgurHe zavistiei
c
rod chiar' oasele za\>"istnicHor, .I)C
langa ca vatama inielepciunea sufletului lor. Ded,
.ca pe noi, .;;ipe aliii sa putem a izbavl de mii de
reIe, sa alungam din sufletul nostru acest plicat, care
este mai valiimatoriu decat oriee oftic<'i, ca irn-
puternidndu-ne sa putem a sfar$l cu bine ::;;i lupta de
fata, in ace1a$i timp de cununile viitoare sa ne 1n-
vrednicim. Carorafie a ne invrednid cu totii,prin
charul si fi1antroniea Domnului nostru Usus Christos,
caruia 'impreunaLcu Tata! cu sfintul, Bunul de
vieata d<'Hatoriul Duh, se cade s!u.va In veci. Amin.
OMILIA XXXII
,,lara yoi sunteti trupullui ma-
duHiri din parte" (Cap. 27). .
Ca sa nu zica cineva: $i ce are a Iace cu noi aeest
exemplu '?-caci madularile trupului slujasc dela natura,
pe cand faptele noastre sunt rezultate din libera noastra
vointa)),-apoi apostolul alaturand aceasta pe langa im-
prejurarile ce se cu aratand ca suntem-
datori de a avea cu vointa noastra cel putin atatacon-
cordie, pe cata au madularile trupului dela natura, zice:
"lara voi sunteti trupul lui .. Deci, daca
trupu) nostru nll trebuie a se razvratl, apoi Cll atat mai
mult trupul lui Christos, $i inca eu atat mai mult, cu
cat este $i mai puternic dela natura. rnadulari
din parte". Ca nu sun tern, zice, numai tru p, ci ma-
duUiri. Mai sus el a vorbit de amandoua 'acestea, adeca
$i de trup de madularile lui, impreunand pe cele multe
in unul singur, ;;i aratand ea dan$ii sunt eu totii un
trup, precum madularile toate la un loc formeaza
trupul omului, ca acel unul se compune din mai multe;
OMILIA XXXii 429
ea flind in mai multe, apoi ::;>i eele muIte sunt cuprinse
in acel unul, $i pot a fi multe. Dara ce va sa zica "din
parte"? Am venit la voi, zice, ;;i pre cat a fost prin
pntinta, 0 parte dintre VOl am cdificat. Fiindca mai
zis ntr1J.P" , intregul tmp nu era numai
blSerlC$ .. Corlnthcm!or; 01. (iepretutindeoi iljn lurneB, In
treaga, de ae8ia a sims el parte", adeca, ca (bi-
serica eea dela voi este 0 partE) din biserica ce este
. pretutindeni, 0 parte din trupul lntreg, Care este com pus
din toate bisericele de pe pamant; a;;a ca nu numai
iotre voi este drept ca sa va gasiti in pace, ci fata ;;i
de intreaga bisel'ica, de vreme ce sunteti madulari ale
intregului trup.- .
. ,,$1 pre uniia a pus Dumnezeu inbiseriel,
inttti pre apostoli, aldQilea pre Proroci, al treilea
pre invati'Hori, dupa aceia pre Puteri, apoi da-
rurile tamaduirilor, ajutorintile, iSDravniciiie, fe-
ludle (Vel's. 28). Dupre cu;n am mai spus,
acela:;;i lucru 11 face $i aici apostolul, adeca ea, de vreme
-ce dan;;ii cugetau lucruri mad in privinta ('harului lim-
belor, apoi apostolul acest char Jl pune pretutindeni la
urma tuturor celorlalte. Charurile-cele intai si al doilea
nu le-a spus cum s'ar intampla, ci subordonfl,nd pe eel
de al doilea celui fntai, aratand prin aceasta pe eel mai
preferat. cum:;;i pe eel mai inferior. De accia a pus
inain.tea tuturor pe Apostoli, ea unilace aveau intI' unite
lntr'an$ii toate charurile. $i n'a zis sim plu; ca pe uniia
a pus Dumnezeu in biserjca Apostoli, sau Proroci, ci
pe uniia intai, pe aliii al doilea, pe aItii a1 trellea,
in vederand prii1 aceasta 'ceia ce am spus. ..
"AI doilea pe Proroei", adeca acei cad pro-
roceau, ca de pilda fetele lui Filip, ca Agav, ca insa$i
aeei proroci dintre Corintheni, de care rice: "lara pro-
roeii doi sau trei sa graeasea" (Cap. 14, 29). $i
lui Timotheiu scriindu-i zieea: "Nu fii nebagatoriu
de sarna de darul ee este intru tine, care ti s'a
dat prin proroeie" (1. Timoth. 4, 14), $i, in fine, Cll
mult mai multi Proroci se gaseau pe atunci, decat in
legea veche, cad charul prorociei nu era ravarsatnu-
mai asupra a zece, sau a douazeci, sau cinci-zed, sau
o suta, ci se revarsa cu imbel$ugare, $i fiecare biserica
430
OMILIA XXXII
.. ------ --.--.---.. .. - ... . _ --_ ... - ------ - -
uvea multi cari proroceau. Dara daca zice Christos, ca
"legea Prorocii pana la Io?-n a proro<?it"
(Math. 11, 13), apoi el spune de acel Prorocl, carl au
prorocit venirca lui. ., . . .
:\ 1 t'''",!,,,", ')I" Dr;:::;C'1
1
"rnn,:d-at''-r'\'' . CD! ,y.,

aceia :liee aiur-ea: eel eo 1;;1
. ,bine dregatorieal de Indoita cinste sa. se invr:Q-
nieeasca, mai ales cei ce se ostenesc in cuvant
si intru invataturi=i" (1 Tirnoth. 5, 17), pe eand eel
ce toate dela Duhul sfi'nt,. nu se De
aceia, l'a pus dupa Proroci, i?a adeca dc:ru.1 unum
infreg cha,r, pe al $1 dlt,1
omeneasca,- timdea, grac7te mu:le dela sme, mlam-
plate dupa sfintele scripturi.. . . v
"Dupa. aceia pre P.uterJ, apOl darUI'lle ta-
maduirilor", Aivazut ' despartedarurile
tafl'.l8,duiriiorde Puteri, -dupl'ecucn a,facLil $ir1'1ai
fJ.';nd,-..::l . __ slln! ' -ceva' :Y"lu5 :-.rrlult-- dccut durut w.rna-
a;e "putere: adeeadarul Puterilor, acela
pedepse$te $i vindeea, pe eand eel ce are clarul ta-
maduirilor cat tiimadue pe bolnav. $i priv89te
in minunata Ie a$azioi, punand proroeiea inaintea
puterilor si a d3.furilor Dadi 'mai SllS
zicea di: ;'Unuia prin Duhul se d8, euvantul 1n-
telepciunei iara altuia cuvantul stiiL1tei" (Cap. 12,
g), apoi. 'TIll cum .1r::-::r .!i pl.is [n ordi?e, ci in-
deferent de brice ordme ;--alCl msa 91 propune ';ll supune,
adeca darL!rile cele deja urma, sunt subordonate eelor
dinainte. 8i de ce oare pune inaintea tuturor, ::;;i imediat
dupa Apostoli, pe Fii,:dca [n u
prorociea are tot aceasta ordme. de pllda
vorbea catra Iudei, producea dovada $1 de puterea .
Duinnezeu aducea la mijloc totodata $i infruntarea fll-
mienieiei ctemonilor, iara ca dovada de
zicea ca serve"'te daru] de a spune eele vutoare.
Christos de::;;i ra"'cea a,tatea minuni, totu$i zieea ea.
(prorociea) nu este un semn mic de DumnezeIrea lUI,
pentru care incontinuu graea: "Acestea am spus
voua, ca cand se vor face (indeplini), sa
OMILIA XXXII 431
ca eu' sunt" (loan 13, 19). Dara daea este natural ca
darurile t<irnMuil'ilo[' sa fie ai doilea dupa prorocie, de
ce atunci sa fie $i dupa darul invataturei Fiindea nu
este tot una :de a vest! cuvantul invataturei evangheliei
samanand in. sufletele celor ce asculta buna (:instire de
de a face puteri, sau elea tamadul pee
eei boinavi, fiindca aceste darUl"j v.l ,n rlui}a Dredica
evangheiiei. Cana ci neva invatii pe H.i[,li$i ell CLlvantul
$i cu tapta, acela este mai metre deea,t toti. '. .
_.. Deci, apostolul hume$te Dascali sau
eei ceinvata pe altii $i cu faptele, eu cuvantul. Aceasta
!?C pe Apostoli i-a facut a fi Apostoli. In timp ee daru-
rile tamaduirilorchial' la inceput Ie, primise $i oarecari
dintre ucenici nu tocmai vrednici, dupre cum de pilda
acei ce ziceau catraMantuitorul: "Doamne, au nu eu
'Y) 10 t,y 1 " 1." . :t ; n -
L"lIuC v au am Pi OrOCI ,... ;;1 tAl llufuele Lan
multe puLed am facut"? iar8, clupa aceasta au auzit
zicandu-li-se: "Niciodata nn v'am pre voi,
ducet.i-va dc 1a mine. eel ce lucrati fara de
(Math: 7, 22. 23). Dara cuvantul invatkturci cvangheliei,
acest dar' Indoit invederat 9i prin fapta $i prin -Yorba,
nicibdata n'ar putea fi .de -un om rau. Dara
- claca pune inainte pe Proroci, tu sa nu te minunezi,
fiindca apostolul nu voffie:;;te siinpJu de' Proroci, ci de
-aeei ce prin prorocie vorbeau invatau toate In inte-
resul ceia ce mai departe inCa mai lamurit 0
in vedereaza.
"AjutQrintile, isprB.vniciile". ' Ce va sa zica
" ajutori ntile " ? Adeca a ingciji de eei bolnavi a Ii
suferi neputintiie. Dara acesta este .char) '1 zici tu.
Mai ales este char darul lui Dumnezeu, de a fi cineva
sprijinitor, .:;;i a iconomisi lucrurile duhov-
Dealtmintrelea multe chiar din succesele noastre
el Ie nume$te charuri, voind prin aceasta on de a sta
nepasatori, ci aratandu-ni ca pretutindeni noi avem
nevoie de ajutorlll lui Dumnezeu, pregatindu-ne de a-i
fi mult&mitori, de a ficu mai multa bunavointa in sa-
binelui, ::;;i cugetele.
"Felurile limbilor". Ai vazut unde a pus acest
char, $i cum pretutindeni el II Dune in aceasta ordine,
adecala urma ..
Apoifiindca prIn acest catalog de chiiruri e1 a aratat
432
OMILIA XXXiI
- - -
ial'a:;;i 0 mare deosebire, :;;i. boala aceia 8:1' .. fi
din nouinvidiea eelor can aveau eharurl mal mlel, la
urmase asvarle eu mai multa asupra acelora
1
si se ineearea a Ii da multe dovezl, ca nu sunt tocmal
a:;;a de mid. Fiindca era natural ea auzind)i
sa Zi(;8,: de ce atund n'am fi fost 'eu tot}}!, I
3:-D01 ' fn(il- __ susDl --face, :if'ltrebuin.ta;re
a&ere ariitand di aceasta s'a petrecut oe necesltate; i}l
prin muUe r;;i mai eu sama. prin icoana
pului omenesc, zicand: "Catrupyl nu este .un ma-
dulariu, ci multe", r;;i iari'i:;;i: "ea de ar fi fos.t
un madulariu, unde ar fi trupul"? A d<?vedlt:o aI?Ol
ca charurile se dau fieearllia spre folos : fiecarUla,
zicese d aaratqiea Duhului spre foLos",:;;i ca toti
dintr'UIl Duh, ea eeia ee se da. este
iara nu datorie; ,,!?i sunt osebiri darurllor, lara
Huhul acela 'si" zice. A doyedit-o 9i dela aratarea Dll-
hblui petrecuta' cu toti deopotriv.a, ,,$i
a cestea Ie lucreaza unul aCela$l Duh, 1m:
partind deosebi voe!?te", 9i "lara
acum a pus Dumnezeu ma dularlle, pre unul fiecare
di ntr;anseie in trup preCUtB a v_oit", de ca
9i ceie mici $i inferioare sunt in tTUP, :
,,!?i care ni se par ca sunt mm slabe) sunt mal
de treaba" , ca fiind trebuitoare
a zidit trupul .9i eu maclularl
cell? mai man Sl mal superlOare, dupre cum zlce.
"ea trupul nu este un ci A do-
vedit-o apoi :;;i de aeoio, ca $1 cele marl a,:
eele mici zicand: "Ca nu poate capul sa Zlca Pl-
:. nu am trebuin,ta . de voi", ;;i ea
mici se bucura de 0 mai mare cinste, zicand: "celm
mai de jos, mai muita cinste dand", cum. 0
ele trebuie sa se inarijasea intre danse1e deopotrlva.
. eand: "ei sa se madularile intresme
aSe111enea unul de altul", ca suferinta sau
unuia se resfrange asupra tuturC)f ceIor1alte, zicand: orJ
de patimC!?te un toate v
madu
-
larile dlmpreuna, orl de se slave!?te madular:
O:VIlLlA XXXI! 433
impreuna se bucura . to ate madularile". Mai sus
deci, e1 i-a mangaiat prin toate acestea, iara aici se
arunca mai eu furie, intrebuintaza mai multa- certare
in varna,. Dupre CUBl . unl niai . spus, nu trehuie nicia
.mA.ngaee, intr'uno., clara nici a fnchide gura a!tora in"-
De. sus i-a man"
'i)l?in < murre, --apO!, la S8 ,ttrunca ctl. putere
- .
"Au doar! -toti suntApostoli? Au doara toti
Pro rod? Au doara toti Dascali? Au doara toti
au darurile tamaduirH'or" (Vel's. 29. 30) Nu se
numai la intaiul :;;i al doilea char, ci merge palla
la eel de pe urma, voind prin a<":easta sau a spune, ca
.riuSte cu putinla ca cu totH sa aiba intr'an:;;iitotUl,
dl1pre cum aco!O: "lata de ar fi fost toate un
madular,unde ar fi trupul"? sau ca impreuna eu
ce!ede mai sus eL pregate!:?te $i aici vr'un alt cuvant de
mangaer'e pentcu dam;;ii. care anume'? Adecaea voe;;te
a arl:Ha ca ;;i darurile cele mici sunt vrednice de rivnit
ca 9ieele mari, prin faptul ca -ir'au fost date ' tuturor
cum s'ar Intampla. De ee zice ;-ca I1U ai .
poate charul Apoi ceia ce
ai tu, chiar de ar fi mi(':, totu9i de multe ori eel ce are
pe cele mai mari nu-1 are pe acesta. De aeeia zice:
"Au doara toti in limbi graesc? Au doara t oti
t aJnlacesc"? Dupr.e cum pe cBle mari nu le-a char8"zit
Dumnezeu pe toate de-odaw' latoti, ci unJra pe unele,
altora pe altele, tota;;a a fac\Jt 9i eu ce1e mici, citci nu
le-a dat pe toate la toti. lara aceasta a facut-o icono--
misindo mare conglasuire $i dragoste lntre dansele, ca
astfeliu fieeare simtind nevoe de aproapele sa se ali-
peasca pe langa fratele sau. Aceasta a iconomisit-o Dum-
nezeu $i lntre me::;.te:;;uguri. :;;i lntre elefI}..Emtele naturei, .
9i intre plante, intre miidularile noastre, $i, in fine,
Intru toate $i in toate, fara vorba mlllta>l.
Mai departe el pune 9i mangaerea principala, care
era in s tare de a Ii lini$tl sufietul ;;i a-I inalta. "Oi sa
rlvniti,zice, darurile cele mai bune, inca mai
inalta cale va arat voua" (Vel's. 31). Ace-asta spu-
nandu-Ii, pe nesimtite da a intelege ca ii s11nt callza ea
au primit charuri mici, 9i stapani sunt, de VOl' voi , ea....
16038 28
434 OMILIA XXXII
-- - ---- -
sa ice si pe cele mai mari. Cad cand "sa rivniti,
prin aceasta cere dela dam;;ii sirguinta 9
1
pofta cea pentru
cele duhovnice:;;ti. $i n'a zis ce1e mai marin, ci "cele
rn::l.i hune", adeca cele mai folositoare. Ceia ce
;;. -. aceasta' insctmna: (::.;t3,:'niti in ct dori -ya '
"arata- ;;.i .nici ZlS,
,
.,' ;' '';1'''''' "';"']'n "'''''ad., ind, mai muit si:'H infli\.f;
'-,A.I r. _ I .r"'J. 1.:1 . ..: ...... , ....J ....... .... . ...
- ce a Ii spune .. zice, ny ara!
numai un char, sau douit, sau
v
trm, C1 0 cale carv '
duee la toate charurile, i;li in9a nu 0 . cum s"ar
tampla, ci mult mai care sta mamtea or ,
9
i
este comuna pentru totl. $1 nu este ca care
unele sunt a,lp, acelO1'a, altele. ale aeestora,
sunt date toate cma ce eu spun, LIce, e;:,te
dar, este char unlversabL . " ' '.' '.' ,
De aceia i;li chiama pe Ia aceasta .. llV-:
nitL Zicf\ daruriie eel y ' 01'3..1 bune; $1 mea mal
.1naita eale, vaarat voua ", vor-bind ak,i de dragostea
ditra.- aproapele. Apoi C?
dragosi,e $i spre lauda at8stm e, toa"".
acele chal'uri Ie doboara, in comparat
mne
i;ll eu
dragostea, aratand eu multa IIlte1epciune, fara dansa
nimic nu este. Daca el deodata ii-ar}i vorb!{, de
9
1
spunandu-li: ((cale VB. arat voua), ar n ad(l,os UUI)8;
aceasta imedieat (<i3,ra calea ;1ccasta, este ?-ragostea $1
n'al' fi adus vorba pr in ehlar a1'
fi ridiculizat unlia cele vorblte, eel mult.
1
n fi
putut pricepe lamurit dragostel, Cl ar ti
, in nedumerire. De a('.em mel nu-o desc<,?per:
e
e1 lIl-
eeput, d mai intai aU?ltor:llor prm ves-
tea. ca mai inalta cale h va ara!a, 9
1
prm aceste. cu-
" iute insuflandu-li zicand _de a
cale, ba inca acea mal 1?ta1 prm
comparatiunile ee Ie draguste
aeele eha1'uri nu sunt mmlC, oa1'ecum i;ll
pingandu-i spre neeesitatea mal mare a se }UbI
unul pre altul, preeum :;;i ca lIpsa dragQste1 este ea'-!za
tuturor raleior. In cat i;li pentru aceasta .drag.ostea sal'
putea arata mare, de vr.erne vee _ ?U
numai cli nu , i-au unit, C1 inca .I-au m-
vrajbit, pe cand dragostea tOtl lI!,:raJbJt1 dm cauza
charurilor, prin sine Ins891 11 va um va face un trllp
OMILIA XXXII 435
1nsa nil spune aceasta de-adreptul, ci pune toemai aceia
ce ii, ca este char, i;li inca
eea. mal malta. calc spre aaJunge Ja toate celelaltecha-
run. cat ziCe, de a iubi pe fra-
tele tau pentru ca iubl, eel putin aralli-:- i
gostea .spre a-ti un, char maj imbel$ugatn.
. $1 ,prl de ,nude mcepe. N!Hi fnt ii c1 D;.}r"s 1:1;;,"
mtA tocmai aceiace se credea de dam;;ii mu.n:) ':.si ue ad-
mirat, adeca deia charul lirnbeIor, aducand 'ia mijIoc
acest char, e1 n'a spus atata pe cat avcau ii, ci inca mai
mult. Caci n'a zis daca vorbesc limbi ci De asi
graJ in limbi omene$ti $i inger;e$ti ,Z 13, i).
.$i ce insamna Oare Adeca in limbUe tu-
de pe fata pamantuluj,$i nu ,':/a mul-
tamlt nUmal cu aceasta. iper-bo!ii; ci inca a mtti adaos
una mai mare, zicand: "E?i iara dra;..
goste nu am, faeutu-rn'am a:ram}i suna_toare, si
chirnval rasunatoriu.".Ai wIzut urrde a ridicat
Tul , 9i cum apQiJ-a doborit $L I-a Ni ci n'a zis
macar' sirnplu: ca nu sunt
arama sll.nat<?are"
sufiet Cum -deel aramasUnatoare'? Ad8C:8, ca slobozasc
gJas din .mine, insain zadar faios,!)i rlenimic buu.
Cu,m s'ar .zice, fae nlmlc, ci mai mult SUpaI', ba
ehIar devIn gl'eOlU ::;>1 de nesuferit 1a cei mai A.i
vazut cum cel lipsit de dragoste :::;e aseamana cu lueru-
rile neinsl1fietite fara simtire"? Sub nume de "lim bi
1\ ". . .. , ' ....
. ellnt,elege aicinu imbracati cu trup inge-
resc, Cl ((duar daca vorbi a;;3. , dupre cum este obi-
ceiul ingerilor de a votbl intre sine, tot ui;;i fara draO'oste
nu sunt nimic, ba lnca .devin. greoiu de nesuferit)).
De asemcnea aiurea- unde zice ca.: ".Lui se p.leaea
tot al celor eere$ti, at celor pam an-
te$tl $1 al de (Filipp. 2, 10) nu spurie
acestea c:a cum fi imbracati cu trup, cu
genunchl oase, - sa nu fie - ci voeste a da sa se in-
teI,e?-ga l<?r cea mai adanca, intrebuintand
s.crnqu; Obl$nu.lta prmtre noi. Tot a$8, 9i aici ei a numit
11mb! eu scopul de-a invedera acest organ
.aI trupulUl, C1 vomd-a .affita -eenvorbirea dintre inO'eri
in felul cunoseot de noL 0
436 OMILlA XXXII
Apoi pentru ca yorba sa sa fiebine primita,
n'a stat numa.i pana aiei, ci a pa:;it :;;i la ?-lte . char.ufI,
pe , care pe toate din c,auz!1 dra-
goste, iam'ma taeelCaaila J;'\ll pro-
pune face apql el
, cbartWIlB qele men mlcl , seurca.
C&nd ('1 li-:& desemnat ordinea 10I'., hal:
bilor Ie-a pus tocmai 1a urrna tuturor, lara data
acesJchar 1'a pus chiar 1a inCe[)(lt, caasLfel,lU, dl!pre
eUlu am spus, dHe putin sa se rid,ice 9B1e 1;nal In,
adevar ca ' du pa ee de 1,lmbl,
1a charul prorociei, zicand: ,,$1 de a:;a avea pro-
rocie" (Vel's, 2), vorbind de acestchar in mod
exacerat. Fiindca dupre cum atunci cand de
limb; n'a spus ,simplu, ci"in
in limbile tuturol'oamenilor, ;;l trecand mal departe
lirnbi ing6lrc$ti", ;;i numai a ara:
tat ea filxa de dragoste' aceste charur:l nu ms?amI!a
himic; tot a;;a $i aici, elnu pune numal
mod simplu, ci chiar :;;i cea mai f,nalta prorocl8, .caCl
zicand: ))Si de a$i avea proroc1e" a adaos: ,,$1 de,
asi sti toate tainile si toata $tiinta", adeca ca :;;i
De acest char el il pune prin Intindere. prin "
' Mai de parte el pa$e:;;te $i la ,celelalte chayurI,
ca ou cumva vorbind de fiecare in parte sa. se
snparat.oriu, elpune pe muma $i izvorul tuturor,
pe acest char iara:;;i iJ trece 1r1 mod exagerat, cacl
z'('and' Side asi avea toata credinta((, - $i nu
numai aici, ci aceia ce a zis $1
aceasta a adaos'o $i apostolul aici, zicand: ".mc:a sa
rnut :;;i rnuntii, iara dragoste nu am, nlImc nu
sunt", Dara tu gande:;;te-te cum $i .el a
pat. sau mai bine zis, a scoborat charul hmbIlor,
pe cand pentru prorocie ca este fb\osul e.l ,
adeca eel ee are acest char aJunge de a $tl toate tal-
nele $1 toata $tiinta, cum $i pentru credint8;, cf)l
o are, nu este peste putintii de, a muntII
, eeia ee nu e putin lueru, - pe cand atunCI cand vor
de limbi, e1 de ee a eh!l'rul a $
plecat mai departe, fara alta vorba .. i;Jl mal
$1 la aceia, cum in seurt 3:. euprms. t03lte
spunand numai de proroeIe de eredmta, fimdca mi
OMILIA XXXII
437
nunile- sunt sau In vorbe, sau fapte. Dara oare cum
a zis ea " cea mai mica parte de credinta este
In putm{:a de a stramuta muntii V - $i cum ca a'vorbit
,de rnies, parte; ascltHa ce splwe: "De veti
r.f.'t t ' d ' . ' ..
" ,' ,< " Ztce,I.."Ct ,ungraUl1 e enlustarJU
,Hl'Ulltelu,l.aeest'uiB. : muta-'te, ';)1 'se va
mULa" (Math, 17,20) -'- peclnd Pavel ' aici 'arata ca
este "t0ata Ce am putea spuneuici?
F ufl:dca mare lucr-G, de a stl'amuta muntii,
de ac:
ela
a ' P?mepit de acest fapt, nu ca doara
toata numal atata poate face, ci fiindca _acest
fapt se pu:ea a fi J?1are in ochii celorsimpli. penLru
v()lumul lUl; de acela deci ,;;i apostolul a pus de tata
exemplu. Ceia ce el spune,aceasta lnse,amm>,, : {(De
:<1:;'1 . t,?a!a credinta, stramuta i;li
muntn, mSadragoste nu am,mmlC nu suot.
de a$i Imparti toata avutiea mea, si de"
.ayi. da trupul meu. sa-l arza, dragoste flU' am,
lIn folas nu-ml este" (Vers, B} Vai! Cata ma..;
ret
lC
! aeeasta 0 pune eu un -altidaos, de VI"eme
-ce nazIs slmpJu: de da saracilor jumatate diB-
sau d.oua, sau trei-parti ci '"de a$i im-
partl t<?a,ta mea 1" $i nu zice, de a9
i
da, ci
a:;;;l" cum aT fi drept aceasta, ca
,eu lor sa;maafierosesc slujbei
SJrgUltoare, ,,$] da trupul meu sa-1
arza"': N'a zis: .ca .fiu omoral, ci $i aCf'astl;! opune
tot prm cael a pus la, mijloc cea mai gro-
z<:t
va
l}1oarte dmtr-e toate mortile, adeca de aft ars de
VIU, i;ll eu toate acestea chiar 8i 0 asemenea moarte
daca este lipsita de dragoste, nu' este vr'unlucru mare;
ceia ee a $i adaos, zicand : "nici un folos nU-ll1i este",
Dara nici-odata nu a9i putea arata mai bine toata ma-
reliea cata nu a$i aduce , Ja mijloc
marturuJe lUI Chrlstos cu prlvlre Ja clcimosina moarte.
$i cal"e sunt aeele marturii? Cand zice boO'atului: De
voe:$ti sa tii desavar$it, vinde-ti si
Ie cIa sar.acilor, ... vin'o ,de urmeaza mie". (J\tlath.
19, $1 atunCl cand vorbea de draO'ostea eea eatra
aproapele, zicea: "Mai mare dragoste clecat aceasta
438 OMILIA XXXII
nhneni l1U are, ca cineva sufletul sau puna
pentruprietenii sai (( (loan 15, i3), De unde sevede
ca $i flind yorba de Dumnezeu, dragostea este eea mai
mare virtute, Dara eu spun, ziee Pavel,ea chiar de
ne-am dD,sufiet!)l pp.ntl'll DmIlnezeu, daca I'1:l.m cta,sB. -
fiea.rs chiar, caei aeeasta inseamna.
_1 o 1 i 1 --,.Q. ; a ... ...... .;.. ..... ! .....
Oe'c,-Sl ufl !:! l cUlL nletc ,,<.. ...-,:, . ' . :.r., , "<" .. lly1, '," :;1'.
avea nici unfolos, daca, nu iU;liril peaproapele}). Deci,
a spune ca eharurile nu folosesc nimie daca lipse$te
dragostea, nu este nimic de mirat, fiindca. charurile sunt
pe al doilea plan in raport eu vieata. In adevar, iubi-
ca multi ce au avut dan$ii
fimdca au devemt ral, au fost ea do pllda _acet
cari proroceau Intrunumele lui Christos, scoteau multi
demoni $i mceau muIte semne minuni, ca de pilda $i
Iuda vinziUoriul ; cand alti credincio$i .aya.nJ 0
vieaUi. curata. n'au mai avut nevoe de nici una,iutoriu
spre a' se mantu!. .A$a. darB., daca charurile au
nevoe de-dragoste -'- dupre cunram spus oste nirnie
de mirat dara, CLt$i 0 vieata exacta. sa nupoata nirnic .
fadl. ;deea,,' s,poiaeeasta, .est.ecarene. pUDP.IO mirarE\
$i invedereaza maretiea faptului, 9i mai ales c.and $i
Christos se pare c.a aproba mutt aceste doua ea-
litati, adeca saraciea sau lipsa de avel'i, $i mucepiea in
primejdii, ciici $i bogatului a zis: "De a , fi
desavarsit, vinde-ti averile tale si Ie dii sara-
clioe, Vln'O de urmeaza ITlie", $ipentl<u rnucenie
discutand cu ueenidi sai zic.ea : )) cine va perde
sufletul sau pentru mine, it va afia pre e1" (Math.
16, 25) :;;i: "Cine va n1aeturisi de mine Inalntea
oamenilor, eu voiu marturisi de el inaintea
Tatalui meu care este in ceriuri (' (Ibid. 10,32). $i
cu drept cuvarit, fiindc.a mare este osteneala $i nacazul
unui asemenea om, care covar$esc aproape insa$i na-
tura lui -- $i aceasta 0 $tiu foarte bine eei ce s'au in-
vrednicit de asemenea cununi -- ccia ce dealtmintrelea
n'ar putea sa ni reprezinte nici un cuvant. Astfeliu, deci,
faptul aees(a este al unui suflet barbatos $i vanjos, $1
foarte minunat.
$i cu toate acestea, pe aeest sullet minunat nimic
nu-l folose$te, daea nu are dragoste, zice Pavel, chiar
____________ . __ 439
daca ar mai avea cu sine $i pe ceialalta calitate - sa ...
raciea sau lipsa de a Deci" de ce oare a zis , 39a
Aceasta rna voiu lncerca a 0 arata acum, rnai intai
cercetand aceia: cum cel ce imparte averile toate, poate
sa nu dragoste. Cil eel ce gata a .se arde, ca
eel ee, li) ' rIfle, arc.' cl1urlH'1 .$1 esi 6 GU- pu ....
tinta a. DU iubi, aceastase poate expUC8o; da.ra ee! ep:
da averile sale, die !)ilmparte, Cilm de
nu Deci,ce putem Sa.u di ceia ce nu
era, apostolul inchipuea ca fiind, ceia ce face de a
iubl.intr'una, cahc1 mai cu sama se voe$te de a
zenta vr'o exageratiune, ca de pilda acoIn unde scriind
Galatenilor Ii zieea: "ei macar noi, sau Inger din
ceriu de va va binevesti voua, afara de ceja ce
am binevestit voua, anathema sa, fie" (Gaiat.1,8)
-- de $1 bine ('.<1, niei el, $iniei vr'un Inger urma. ,
a face aceasta ; dara e1 voind a maretiea faptului,
a pus chiar $i aceia ce nid-odata nu s'ar fi petreeut,-
CEll1d li serie zice: "Njci ingerii,
nlei puterile; "' ilici 111CelJuto.riife 'lor putea 8ft
dr. drac'()c.fe" 1-1.:'; T\1"" " """"7""C:
; - \:" (J. '.I \.. G b _ ct: 1. t1 '.JUi.
8, 39), de $i nu era sa iaca aceasta- jrigerii, ci aiei el
inchipue e.eiace nu este, dupre cum
ceia ce spune mai departe: niei vr'o alta faptura
oare-care", de $i bine ca alta faptura nu mai
este, mai alesdupa ce spunand de cele de sus :;;i de cele
de jos, e1' Ie cllprinsese pe toate laun loc, -- ell toate
aeestea aici e1 eeia ee nu era. 0 pune prin supozitie,
ca ast.feliH ara.te dorinta lui cea dus3. panalaexa-
geratiune. lucru, deci, n face 9f aid prin pasajul
ce ni sta de fata" zicand ca c.hlar totu} de ar da. dneva,
darEt dragoste nu are, totll$i nimic nu folose$te.
dara sau aceasta a 0 spune, sau ea ca cei
ce impart averile saracilor, nu numai sa- Ie imparta
eum s'ar intampla, ci inca sa se $i alipeasca de eei ce
Ie au prj mit, sa fie eu mila $i cu fnd urare catra dan:;;ii,
sa simta la durerile lor.
. I) De ac.eia, iubitilor', $i eleimosina a fost legiferata.
i) Partea morala. Laurie aduse dragustei prin multe exemple.
lauda adll8a lui losil: !?i ea spre a-rie iubl unil pre altH. ni-a po-
roneit Dumnezeu de a da elei.Dl.2sina. {Veron). - ,.
440 OMILIA XXXlI
de Dumnezeu. AI' fi putut el hran! pe cei saraci prin
aIte mijloace, de eleimosina noastra,
S!1-, ne lege pe !lnul de altul yl ne m.-
calzasea a$a zlcand, a poronclt de aft hramtl .de nOlo
De w..:.eia $iaiurea zlce: "Maibun estecuvantul
dBCa:t dare a " , "Aunuestemaibu,nCllvantul
def:atdarea cea ouna" (Sir'ah. i8, ;16. i7-)'f Dara.
chiarChristos zice: "Mila voiese, iara nll jartfa"
(Math. 9, 1S). Fiindca cei eeau fost miluiti trebuiea
iubi pe binefficatorii lor, iara ace$tiia a se gas! cu
patie cand miluesc pe altii, de aeeia pnn
milostenie stabilind 0 legatura a dragostel,a leglferat
aeeasta. Daraceia ce se intreaba aeeasta cste: cum,
dadi Chrbtos spune ca ambele aceste virtutisunt culmea
perfectiunei, cum" zic, vine Pavel $!, ,ea
Cineva este lipsit ae dragoste, fie ca $l-ar Impartl avenle
la saracL fie eas'ar martiriza, el totw;d este nedesa-
var$it? De sigur ea nu spu.ne casa. cont!az!ca
iJei: Christos-S{l nu fie! ci inca foarte mult conglasUlnd
cu'dE'msuL Cad $i Christos n'a zis simplu bop;atului din
evanghelie: Vinde-ti averile tale, da-le saracilor-
ci a mai adaos: "si vin-o de urmeaza mie". Dara
urmarea lui nimic 'alt nu este decat a iubi pe altii, $i
nimic fiU caracterisaza mai bine pe ucenieullui Chr-istos
ca faotul de a iub! pe altii. "Intru aceasta, zice, vor
cunoa:;;te toti ca suntet) uceniei ai de Yeti
avea clragoste 'lntrevoi" (loan 13, 35).1JaI'a i;ii
zice: ,jeel ee'si pierde sutletul sau pentru mIlle,
Uva afia preel{f : ,lLQel ee . va rnarturisi de
mine inaintea oamenilor, voiu marturisi eu de
dan suI inaintea Tatalui meu eel din eeriuri",
nu spune doara ca nu trebuie a iubl, ci invedereaza
numai plata ce Ie va sia de fata pentru lor.
Si cum ca chiar- $i in mucenie el cere aceasta, alUrea
a lasat a se jnlelege foarte h'imurjt, zicand astfeliu:
"Paharul meu eu adevarat Yeti bea, eu bo.:.
tezul eu care eu ma botez, va veti botezit'':,
adeca va Yeti martiriza, Yeti fi omorit,i pentru mine -
"iara a sedea deadreapta si deastanga mea"-
nu ca' eurnar $edea cineva dead rea pta $i deastanga, c.i
vorbind aici de cinstea $i de demnitatea cea mai Inalta,---.:
OM ILIA XXXII 441
"nu -este al meu ada, ci eelor ce s'a gatit
dela 'l'atal . meu" (Math. 20, 2:3). Maideparte apoi
aratand cui anume s'a gatit del a . Tatal. cbemandu-i
prBi.lCenici li.;.a, zis : "Care clintre voi a
filfI:tai, voua. sluga "(lbkL V8rs2&), j'n-:
, f "Gt:rv-i,nte' uicilirrta !$1
In$adragoste C1 eel'enu cum s'ar brodl, Cl 0 dr-agoste
intinsa, pentru care nkinl1 .s'a marginit numai laccle
-de mai sus, ei a mai adaos: . "Preeu-m fiulomu-
lui nu a venit ca sa-i slujasca lui, ci sa slu-
jasca, . dea sufletul sau rascumparare
pentru multi" (Ibid. vcrs. 28), aratand ca astfeliu
a iub), incat a:;;i muri pentru cei iubiti, caci
acaasta. Inai esJe a -I pre dans ul. De aceia $i
lui Petru 'i zic.ea: J' De ma pre mine,
oilemele{( (loan, 21, ca sa afiati cam putere
are dragostea, sa 0 descriern . eu cuvantul, fiindca in
fapte nu 0 vedemaevea, vom intelege cam cate buna-
tatiarfi pc pamant, daea ea ar. tieu imbel$ugare
pandita. Atunci n'ar maifi nevoie niei de legi"nici de _
tribunale. nici de pedepse, nici de osande, nici de
alteeva de acest feliu, cacT daca toti ar iubi $i ar fi iu-
biti , nimeni n'ar nedreptat.i pe altul eu ceva, ci $i uci-
,deri!e, $1 Iu ptele, '9i razboaiele, revolutiile, rapirile,
$i, in tine, toate dilele ar ti
scoase qio.tre oarneni, $i raul ar fi cunoscut numai din
nume. Dar-asemnele $i minunile nil ar putea face aceasta,
Gi iI!e8- de ?ri ?cuc $i ]a s!a va pe cei e.e nu
bago sa ma, ch16lr 10 compleeta.
Dara ceia ce este minunat pentru dragoste, e ea
pe eandceJeJaUe bunatati au unite cu dansele $i rale,-
ea de pilda. eel lipsit de averi, 'de multe ori se trufC$te
pentruaceasta, cel ce $tie a vorb!, de multe ori sufere
de doxomanie, $i chiar cel smerit de mulle od cugeta
lucruri mari de dansuJ in cugetul sau, iala cil singura
dragostea este lipsita de orice ' boaLl de acest feliu, caci
111 fata celui iubit nu s'ar infumura cineva niciodata. $isa
n:.l'mi spui numai de unulcare ci de toti cari
iubesc a$a feliu, numai atunci veivedea va loa rea dra-
gostei; $i mai ales, daca voe:;;ti, spune intai de unul ce
este iubit 9i de unul co iubeste, $i a$a precum
este demn de a iubi, Un astfeliu de om, zic, de ar locui
442
OMILlA XXXII
pe pamant san in ceriu, el de li.-
sufieteasdi, smgur.lUl
Un 'astteliu de om este hpSlt de orlce l?Vldle,
zavistie, u:;;urinta, slava de:;;arta, de pofta rea:
amor absurd, de orice boala, in fine, deacest felIu, :8:
pastracurat suii.elul sau. Ilu'$i lm:;;;l
aiei Lin tot .-a9a rlu va face . fll(;'1 . _ ... ..
feHu .-flind, . . r:a en dftnsulv;J., c.nJa,toP1 pauu:tnt:
arhanghelul Gavriil. Deci, eel ce est.'" ast-
feHII, pc eand eel ce face semne.$I. mmum, are
nO$tint
a
uesavat$ilii, dacaesle. hpSlt . dt: d::ragoste, apol
ehiar de ar inviea mii de mortI, filmle mare .nu va
foiosl. fiindca este de toti departat, de nu prl;:ne$te
a se, amesteea eu nimeni dintie eei de un fehu d:;tnsul.
De aceia deci Christos ea semn de adevarata dra-
O'oste catra a spus ca este 11 lim ai
b D '] v }.ube<'il' Zl'(,,,,, ni '::' 1
cal ra aproapele. " .. ella -: 9
v
, , '. v N, . -<'- ,.
mutt decat ace;;;;tlla, Olle mele . Al vazyt cum
""'i aici ada" a iutolcge ca ' dragostea este mEn mare
... , . ' - ' , ., '-'h< --. \- D ..... v-. lln ",oni1
. cnla.r S1 -neca.-c rnuceOleet aea ,_,[neVa Q;' o ., ... (,a \ . .A
iubi l. IJentru care da sufletul, ?i. daca
ariubl pe tata, fnsa ue fiu rfar avea mCi
de s.iO'ur ca faptulacesta toarte tare ar ..
8i mai vol sa nimie de drag?stea y :H.
iui personal, din cauza dispretului DecI!
daca acest 1ucru sc petrece ell tatalf;l eli D.ul sau, apC!l
eu atai mai UluH fUnd vorba de Dumn?zeu ,,?1 d?
fiindea Dumnezell estc mai iubitoriu dccat. tQ1J parmt
n
.
De aceia deci, : ." In taia . $i ceamai mare
ronca este, sa mbe$tl pe Domnul Dumnezeul tau ,
a adaos imedieat: "iara a doua" - n' a tacut, ci 8. .
adaos: "deopotl'iva ace:;;tiea, sa iubejti pe aproa:-
pele tau ca pre tin.e immV' (Math'
v
22.,
eu cata exageratIeeere aceasta lUvb
1re
,
daca pentru Dumnezeu cere ea dragostea sa fie "dm
toata inima si din tot sufietull(, pentru aproapele
ziee ca sa-1 "ca pe sine", ceia ce este egal
cu "din toata inima ;;i din tot sufi.etul".
aceasta s'ar paZ! eu toata apOl n'aI.' fi
nieiboO'at, nid sarae, nici rob. mCl slobod, l1:eI
nici m:re nici dia volul n'ar mai fi ell noscu t, $1 nu ZlC
numai de'diavol, ci de altu! ea dansul, sau mai dr-cpt
OMILlA XXXII 443
-----------------------
vorbind, ehiar de ar fi sute $i mii de acest feliu, totu$i
n'ar putca lace nimie, dam este drae;ostea. MQ,i degraba
ar putea rabda paele para focului, aecat diavolul para
eea arzatoare adragostei. Dragostea este mal puternica
decaf zidurile cetaWor, ea este mai V9,rtoas9, deciH dia..,.
mantui, $i cbiar de ai vorbi de vre-o alta materie mai
. puternica decat diamacd,ul, C1){U7i drago5tci po
t Ot'tteiGcovar:;;eq;te. Pc dt'agusle ou 0 invin0'8 nid 0'0-
o'atiea, nici saraeiea, sau mai dreptul " vorbirrct,daca ar
fi drago:ste, apoi n'ar mai fi nid saraeie, nici bogatie
J,lemasurata, ci numai bunurile ce ar izvori din fiecare
din ele. Din una am seoate bu(}aoara nepizmllirea, iara
din eeialalta neingrijirea, $i , atunci n'am mai suferi niei
grijile bogatiei 9i nici nevoile s:lraciei. ce spun eu
de foloaseie , <.:e am trage din ele .Qhiar -numai taptul
de !f!ubl, gande:;;te-te dU de mare estp, prjTt sine insu$i,
eMa multamire sufieteasea poarta in sine, in cata pla-
cere tine sufietul omului, eeia ce mai Cll sama este al
dragosteipl'in " excepti une.
'.' Cele!alte" virtuti au pe lrt.ngEi dansele de rflulte uri
-IBgate necazuri $i , supari'iri , ca de pilda: postu} este
legat , ell za v}stiea, :;;1. cl'lIIJ1Jatarea
__ dLQpmtuL-:.:-: ..
pe cane! dragostea ' pelanga . folosu1cel mare are eu
sine $i mulla placere,$i nid un nacaz. :;'1 intoema
ea $1 dra,gala7a albina aduna de pretutindeni cele bune
- precum aceca aduna de pretutindeni mierea -- $i
Ie depoziteazaln sufietul cellli ce iubeste. Chiar de '
sluje:;te eel ce are dragostea eu dansul, totu$i i se pare
slujba mai placuta $i decat fiindca {:pi ce
iubA$te nll atat se bucura .. poronciria, :pe cat poroncin-
a poronci altora. este un lucru placut, to-
tU$i dragostea sehimba chiar natura lucrurilor i
$i tot ce are in mani devin bune. ' Ea este mni blanda
decat orice mama, mai imbel$ugati'i ca o-I'ice vistierie,
ea face$i pe eele grele $i anevoioa;::e $i
tene, virtutca ni-o arata totdeauna u$oaI'a, iara rautatea
amara $i hacta. Gandeste-te bine; a ' eheltui sau a im-
pra$tiea a vutul se pare' un lucru suparaeios, dara iatii
ca dragostea, acest luerll il face placut; a 1ua sau a rapi
bunurDe aHora, se pare pJacut lucru, $i totll$i dra-
gostea nu lasa de. a_ se parea placm-..... ci inca. face peom
de a fugi de aeest pacat ca de un Iueru uricios. iara$i,
a gral de rau pe alt,ii, se pare multora un lttCI'1f pI}icut,
444 Ol\fILlA XXXII
dara dragostea In vedereaza acest fapt ca amar $i dis-
gustatoriu, iara a gnU de bine il arata placut, fiindca
nimic nuni 8ste mai placut, ca a grai. de bine pe cel
iuoit de DoL ial'a.!?i, maniea are oareC8.re pHi.cere,
aki lilsa de lO'Q1 ci toate vinele ei a:;;a zicand, sunt rupte,
caci,chiardB arsupara eel iubit pe eel. ce'l 10-
tU$iman10a rInse 'vede pe fata <acesiuia, ei numai Ja-
c.rami, $i rugamir1ti - atat de departeeste ea de dorinta
de a De l-ar vedea pacatuind, jalc9tc9iplange,
dara :;;i plansul aeesta poarta cu sine placete, fiindca
chiar iacramile dragostei sau intristarea ei, sunt mai
placute decat oriee veselie sau bucurie. Nu atata se
simt u$urati cei veseli, ca cei cari pentru prie-
tenii lor., SH,ll mal .bine zis pentru cei iubiti aj lor; $i
daea poate nu crezi, apoi opJ'es;te-1i lacramile, $i se VOl'
nemultaml, cu,{$i cum ar fi piHimit cele mai
g1'ozave raie. '
Dara, zici tu, a iubi are cu sine $i 0 placere ab-
su1'1a)). Sanu fie una ca Eteeasta, $i astupii-li gura,
omule! - fiindca nimic nu poatc fi mai curat de 0 ast-
feiiu. de pii1ccre,ca dragostea adevarata. Deci sa nu-tIli
spui de acpa dragoste vulgar'a $i prosteasca, care este
mai mult 0 boala decal dr'agoste, d 11e acca dra-
aoste ne care 0 cere Pavel, care cauta la folosul celor
jllbiti/$i ai;unci vei vedea pe uniia ca mai iu-
bilori decat orieeparint.i. $1 dupre cum cei ce iubesc
avel'i1e o'ar voisa cheltueasea din hani, ci mai cu pla-
cere al" suferi sa se In orice stramtorare.decat
vada banii imp u+inali , tot a$a $i eel ce simte dra-
goste ciitriicincva, mai de grabii ar prefera sa piiti-
measca mii de' nenorociri,decat sii vada vatarnat eu
ceva pe ccl iuhit. Dara, zici tu, cum Egipteanca a voit
sa vatame pe Iosif, de91 it iubea Pentru ea ca iubea
pe Iosif cu dragostea acea diabolica, in timp ce losif
nu cu accasta 0 iubea, ci cu acea dragoste pe care 0
cere 9i Pavel. Gandc9te-te catn. dragoste izvora$te din
cuvinteic 9i din faptele lui losif.
Inadevar, ea !leea femeie zicea catra Iosif: {(bate-ti
joc de mine, $i fa-ma tiitoarea ta, pe biir-
batul meu, $i intreaga casa rastoarn-o, tu elibereaza-te
de acel euraj ce-l. ai catra Dumnczeu, fapt care nu
numai pe dansul l-ar fi vatamat, ci;;i pe dansa care
iubea; - in timp ce el care iubea cu adevarat, -a fugit
de [oate acestea. ca sa cuno9ti ca toate acestea Ie
OMILIA XXXI!
445
facea ingrijindu-::,se dansa, iata ca 0 poti afia din
gfatul ceo 1-1, du, Ca?l nu ca a impins-o la
oparte, Cl a 1Otrodus In vorba 9i un sf at care ar fi putut.
ories f?c: meu pentru
lLHJe on cunoast.e mmJG dm f'atesul1t in .-'aC'a
bj;:,t.j', .>-r;'- __ -" ,,,,.. - .....- _.,;._._ ..... oJ:, '...I,:, j "_ . \.._l} _
... .,:,D, 0).yeoaata ,-3.91 por:oenit de bar haL
ca astieilu sa 0 $i n'a zis barbatul tau)), d
ce n:ai ales: er'a, deajunsca sa 0
s!'!; 0 . faea I;l;W19cP.8 Cl}1e cra ea, 91 pe cine
lubed, A ca. aaeca t:ilOd stapana, lUbea pe robul ei.Daca
este zice, $i tu imi e;;;;ti stapana. Deci
eu rob.ul tau, i?i
a CU,l e:;;tl, $1 eu cme voe$tI a te impreuna, si .
cve rx8recunoscator vrai te Iipesti. sj ca 8Q
dm am: catra clansul inca 0 (()ar'e dra-
$1 Yf',lve:;;te cum inaita .binefaceriie lui. Fiindca
Barbara desfranala nu putea sa priceapa
DImIe dm cele inalte, apoi 9i el 0 rw;;iheaza Drin cele
"pentru rnine nn nimic" i
aaeca o.!-a lt19arcat de rilari, 9i, prin urmare,
nu pot sa vatam pre bmefacatorul meu intr'un mod
atat .de g:rOZ!lV .. Pe minc m'a facut al doilea stapan al
:?-sc:, mmlC nu s'a luat dela mine afara de
LlIle ,. Iutii ca aid e1 Ii inaltii cuo'etul . ca sa 0 faca
macar::. aya se $i sa-'j' de mare
este la om. $1 n'a stat numai aici, ci inca a mai
i?l aHele, erau de .ajuns a ? impedeca,
zlc?-nd: "Pentruca. tu femma 1m, .si cum
f,?-ce aceasta rea"? Ce
Zlce, nu este de fata barbatul, $1 nu :;;tie ca estene-
Dar Dumnezeu ved6). $i cu toate acestca cu
DlmlC pu s'a nici din sfatul acesta, ci il tragea.
spr:e SI!1e. Eo; aces tea nu ea doara iubea pe
10S1f, Cl cu orice pret sa-,;;i Implineasca
pofta lara aceasta se invedereaza din cele
g
e
mal pe urJTliL Caci. $i )udecata s'a facut, :;;i
a 91 m1O<?lOoase Ie marturise7
te
,.
pre cel n a facut mCl un rau I-a predat fiarei cei
care II 9i baga in temnita, san mai
daca ar fi fost dupa place rea ei, ar fi trebuit
chlavr sa-l omoare. Astfeliu a inarmat ea pe judecatoriu.
Dara ce Oa1'e $i Iosif tot ai?a s'a Cu totul din. )
446 .
O:'ULlA XXXII
contra dici nici n'a contrarieat $i nici n'a invinovatit
pe fi fost CreZUL .cu _toate acestea
Iosif era iubit foarte de acel barbat,
Invedereaza nu numai dela inceput, Cl chlar $1 dm
!'mnreiurarile petrecute !a , " _ ;
L in adeva'l', iubitilor,cabarbarul .. 11':'
ti ,iubit foaf'te ITlult lO$if, l-;;.r . tfoD).or!t
<it st nesp'umlnu nimieconlra, tliiHiCa _ . l<;gW
tean
, :;;1
stapanitor, $1 nedrcplatit in casmcla. .
cum eredea, de un fob' al sau, care a [Jt'lmlt
A

e1 atatea binefaceri. Insa pe toate aces tea Ie-a
pofta sau $i pe carve ra-
varsase in Imma lUI 10S1f. cl?ar $1 CU
dragostea aceasta,el, a: fi se
f,1 a\rut $1 dovezi nu mlCl, ca. ea at' fi
fast eep_ siluitil" ar fi trebmt .!1a.y;ele .rll pt:
sau iar.a nu ca ea sa twa!O mftan! hamele lUI;
Si daca a auzit, zice, ca am glasUl
si am strigat, las and haineie saie ia mine
a f'ugit :,i 'ae:,itafara" (Ibid, 18). de
1 a;r.ezbri\""'t 'l')a;di 'li
n
"'e
1
e ce urmeaza dupa
- sa va
v

catra nansa, caei ehiar atunel ga,:;;ea In
de a spune cauza pentru care In tep1m{!'L, e!
n'a snus drama petrecuta intre Cl
zice :}e scurt: "Pentrucit furat sunt dm pamantul
I. . .. " fV " n;rrJ;C" nb'd -, , li)
Ebrellof" Sl aICl n am acut. Ul J I . cap.
15)
"'; nu Domene;;:;te de acea femme desfranata
,..,.' vI"" fi' .
nid nu 5e maodre$te de acest fapt -_eem ce at _
patiml. necare - ca. sa. S8 ca a .!ost . bagaut
acea casa cu intentlUm rale. Daca oameOll chlar
tuind, $i totu$i nid nu se de. a nu
vinovati pe altul, de;;! ca
cum sa nu fie vredmc de admlrat Joslf, care llmCl Cl
totul curat, n'a spus nici un cuvant d.e vacele
femei niei n'a dat In vileag pacatul. $1 mCl dupa ee G
ajuns' pe tron $i reO'e a1 Intregului Egipet, n'a grait
rau pe acea nki n'a cautat
Ai vazut cum elcu adevarat ca 0 se 1.0:
grija de rle ea nu-} iubea,
de 0 pofta nebuna Ea nu lupea Jo::.lf, vi VOle
sa-$i implineasca pofta C.hIar vorbe1e _ e
daea cineva le-ar examma in le-ar gas
OMILlA XXXII
4,47
pline -de manie $i de omor precugetat. "A intrat 180
mine sluga cea de Ebreu, pe care bagat
la noi, sa ma batjocoreasca" . (Cap. 39, 17) zice,
luand in deridere barbatuln) , ,,i ara,Utndu-!
, h::;l,inele ea devenise mai salbateca decat or'ice fiara. Nu
tot insa s'a, purtat' Iosif. te spun, eU 'de 'iubirca
cund el chiar catra fratH cari it. vl'rf-
duse s'a aratat tot a;;a" $i cand nici de n'agrait
nimic neplacut, niej in sine,:;;i oici catra altii '?
De aCkJia oasfeliu de dragoste Pavel 0 nume$te
mama tuturor bunurilor, 0 pune Inainte ca semn
al celorlalte charmI. Dupre cum ayand inainte numai
haine 9i cioLote amite nu l1i este de ajuns spre a cu-
noa$te pe imj:larat, ci avem nevoie inca dealte
semne, - iara daea vedem $i porfira Imparateasea cum
diadema, nti mai cautam nici un alt semo, tot a$a
10 c;,tzul de fata. Cand l1i sta inainte diadema dragostei,
aceasta e deajuns sp:re.a ni a-raLa peadcvaratui uccnic
(l,11ui Chrislos, 9inu> numai. nowl, ci necredinciu$i1or.
,;Intru aceasta, zice, va cunoa!?te lumea ca sun-
teti ucenici ai mei, de veti , avea dragoste intre
voi" (loan 13,35}. AstfeIiu ca ac_c=:;ta este semnul cel
mai mare dec..'lt toate semnele, dad prin el se
ucenicul lui Christos. De ar face cineva mii de semne
$i miuuni, insa s'ar reseuia contra aHora, va fi luat in
ris de neeredincio$i, precum $i de_ n'ar fa.ce nici 1m
semn, fnsa se arata cu dragoste 7i iUbe7 te pe altii, unul
ca acela este $i cinstit, in acela7i timp $i neinvins.
Fiindca pePavel de aeeia iladrniram, nu pentruca
inviea pre cei morti,$i nici pentrucavindeca precei le-
pro;;i, ci pentruca zicea,:. }} Gine este neputincios, !?i eu
sa nu fiu neputincios? Cine se sminte!?te, eu sa
nu ma aprinz" (II. Cor. 11, 2\:1). Mii de semne de ai pune
fata eu acestea, nimic nu vei mai adaoge, fiindca
$i pentru dansul zicea ca-l 0 cununa ma-re, nu
pentruca facea semne $i minuni, ci pentruca cu cei ne-
putincio$i se facuse neputincios, "Care dara 1mi este
plata? Ca binevestind; , fara plata sa , purr eu _
evangheliea lui Christos". (LCorinth. 9, 18) zjce.Si
chiar cand se compara pe sine ClJ eeilalti apostoli, nu
spune ca mai multe semne am Jacut decat dari:;;ib),_ d
448 OMILlA XXXII
"mai mult decat toti aeeia m'am ostenit" (lb. 15,
10). Dara atunci cand voia mai bine a muri, 0 cerea
pentru mantuirea ucenicilor. "Ca mai bine, imi este
a mui' l. ike decat la;nda 11)'ea sa 0 faca cinevft
, . ' .' . ."
(lliid.S,. 15), no fiin.dq'i s,cla.uoa el, ciea
- M HU .. S6 bate jov
vedem iaudandu-se de sueeesele saiej daca trmpul :;;1
imprejurarjJe nu ,dq.ra $i era siIit de a
face aecasla, atunei singurse nume:;;te pe sine" farade
minte". Si daea vre-odatase :;;i lauda, apoi se lauda
fntru ,fntru ba.:tjoeori,. iqtru .
dansul Ie avea impreuna eu eel bantuItI, Cela ce $1 alcl
zi.ce: "Cineeste neputineios, eu Sa nn fiu 11.e-
.. 13uti neios"? s,o-;;.t mai _mad im-
portante chm.l' 91 decat pflmeJdn1e, pentru care $1 pune
acestea mai 1a urmii .. inaltand Yorba.
T Dara poi daca iw-am ,com para ell dansul; de ' ce
putea fi vredniei Noi cari niei banii sau
die nule dispretuimpentru binele nostru chiar, niei
maear eele dcprL::os nu Ie aruncam saraeilor-'? Nu- tot
a$a insa facea Pavel, ei el tr-upul,
numai ea eei ee-1 jmpro::;;cau eu pietre 9i-1 bateau, sa
poatii eerurilor. , m'a invatat
Christos de a. jub}' ziee, ' el eareni-a 1asat poronca noua
pontru dragostc, pc care e1 a prin
Cad fii.nd irnparat,ul tuturor 91 fCr:I-
cite naturi, totusipe oamem, pe can el I-a faeut dm
(',ei;ice nu era\]: 9i pc eari i-a harazit eu mii de bine-
faceri , p8 oamel)i, zic, cari II batjocoreau
nu i-a dispretuit, ei inca s'a faeut el om pentru
$i a cinat impreuna eu eurvele eu vame$ii, pE
mortii lor i-a invieat, pre cei indraeiti i-a vindeeat, ;;i
eerui ii-a fagaduit. dllpatoate acestea punand man8
pe dan suI I-au lovit, I-au legat, I-au batut. '$i-au r15 dt:
dansul, si la urma I-au $i rastignit. Dara nici a;;a e
nu-i dispretuia, ci chiar pe cruce fiind zieea: "Parint{
iarta-li lor paeatulacesta" (Luea, 23, 34), ba
!';i pre talharul,eare mai inainte H
I-a bagat in raiu, ;;i pre gonaGiul de alta data - Pavel -
I-a faeut apostol, de;;i pe ueenicii 9ipe prietenii lui ii pre
dase spre moarte Iudeilorcare-l rastignise $i pre dansul
Aeestea Loate, iubitilor, improspatandu-le in mintel
--______ _____ O_M_IL_!_A_X._X_X_H_I _ _
449
o M IL i A X X X II I
,; Dra"gostea indeiung rabda, se milostiveste
j
nu UU se semeteste, n1.1 so
(Cap. 13, 4). .
d' Fiinde.a . mai a sP':1.s, . dl. fara dragoste niei
mta, darn-rile lim-
sau tamaduIrllor, ' niei vieata eea ' mai
ba ;;1 mueenica, nu au nici un folos, la
urma de .se vede silit a descrie frumuseta
eea J?espusa a. impodobind ieoana ei ca
eu eu.l?rI, lara . partI1e deserise Ie leaga impreuna
eu ceq. p:al Insa, iubitule, nu treee ra-
cq50stol, ci fieeare d'in aceste
,part'i . a1t? eu multa sirguinta,
ca. sapotl $] vlst181'18a euprinsa aici' in
admipl
an 8.$ m.e, de unde a meeput e1 eu yorba, ee
PIIS mal mtal, care $i este pricina tuturor bunatatilor.
. ..,.,1 ee este Indelunga rabdare. Aeeasta
radacmaa toata filosofiea, pentru cat'e ;;i zieea un
mtelept: eel muH rabdatoriu este eu mare
lara eel foarte trieos este ne'nte-
lept (pIlde 14, 29). cOrhparand aceasta virtute
0 ea este. eu mult mai puternica
slgura decat aeeell. CaCl, fn adevar eafndelunga
ra. .este 0 ar!lla $i tu.rn ea;e nu se poate
;;1 eu ea respmO'e toate cele su-
p,:rtcIOase. dupre eumscanteia ee in mare n'a
vatamat pe mare ell nimic, iara Jansa s'a stins u;;or,
16038
29
450 OMILIA XXXIII
tot in sufietul eel indetung rabdatoriu de s'ar In-
, tampla sa cadaceva din cele aeeasta dis-
pare eu iara e1 (sufletul) nu se tulbura de loe.
Fiindca lndelunga rabdare este mai_ puternica . ea. oriee;
de ai spune de armate, sau' de averi; sau de cai, sau
de zidtiri, sau ue ol'ice, nlmic nu vel spuric fe!i.ucu
Indeltmga' riibdare.Cel ee stapane$te pecele,qra.tate rm:.i
sus, 'de multeori este stapanitde mariie, $i int')(:ma:
ea un baetandru prost 56 ametet;;te, toate le mnplo
de VI.lP.t ;;izapaeeaJa, pe eand eel stapanit de inde]unga
rabdare, ca IlUr'un liman se bueura de 0 profunda
De '1 vei atinge cu vre-o paguba oareeare, n'ai
de loe peatra, de l'ai batjoeori, n'ai clatiL de loc
turnuJ, de i-aipridnul. niscareva rane, n'ai sfarama.t.
diamantul. Old 'lndelung- l'ilbdatoriu de aceia
se numet;;te, fiindea are sufietul m:a\'e si indelung, caci
tot ce este indelung (p.'l.'JI.pov) este $i mare. Dara, acest
bine mare numai din dragoste izvora9te, atat eelor
ce au indelunga rabdare, . cat celorce se bucura de.
dansalj procura mare folos. Sa nu-mi spuide cei dez-
naaajduiti; cari facand rau 'iii nepatimind riiu, devin fuca
'9i ntai :"raL caei' aiei "f8.:pttli I1U so petrecedin eauza
delungei nlbdari, ci din cauza acelora eari
rau indelunga-rabdare. Ded, sa nu-mi spui de ace;;tiia,
ei de eei- blanzi, carii de aiei. cand do pilda
eei ce fae rau altora, nu patimese ;;i ii raudin partea
acelora, 'atu'rici noi admirand blandeta eeiui ee a suferit
raul, de aid tragem cea mai mareinvatatura defilosofie.
Dara Pavel o'a stat numai aiei, ci a mai adaos
alte succese ale dragostei, zicand: "Se milostive:;;te".
Fiinddi sunt uniia ead nu intrebuinteaza iodelunga rab-
dare pentru propriea lor filosofie, ci pentru r azbuDa re
contra eelor i-au intaritat, staf$iindu-se pe sin-
guri, apoi apostolul ziee ca dragostea nu- are niei acest
eusur. De aeeia a adaos: "Se milostive:;;te'(, caei
nu este moral de a aprinde fiaca.ra eelor ce deja ard
de manie,ci de a 0 stinge, $i nu numai de a rabda cu
barbatie, ci inca $i de a se ingriji, de a vindeca rana
acelora. "Nu pizmue:;;te" zice. dara este eu pu-
tintS., cacine-va sa fie !;1i indelung rabdatoriu $i pizma-
taret, a$a ea suecesul sau ealitatea indelungei sale rab-
dad este conrupta prin pizma ce 0 are In inima. Dara
dragostea 'iii aceasta 0 ineunjura.
OM1LJAXXXlII
451
. . 'i Nu se semeteste" d v v
ifimdca face fntelept 'pe eel' se,
respectat. CeJor ce iubesc in . s.ta orme $i de
'este propriu al 'lor pe cand m?d necmstIt, Cusur
,goste, sunt Cll -totui sea . ' eel ee au adevarata- Qra-
' i' la"nil"ui omului n - pap de toate anei",te r-iibro,; ,- .,'
' . ., u es.e manie apo' ,. . ,- .. :;.
' "aU 6Steuli'-0'--I:' fi; d '., _ I 01Iee mgamfare.
1';: .. Bn ca dragostea' aflao'J'L.
.. .:.u.: va, vl lin ---.Dun t. . . . .,. ' '- ' l-..... -..-
nici uns ine de . va or, nu lasa ea sa
-ZlCe, De ,altfeliu ,-,Nu se .trufe$te",
cugetand
pllda (')1 nu sunt zavistni' .. vI.r U). e ?r; eum de
:suBet, $i nid fnfumurati . mCI rnici de
rite numai din boO'a ,ra}e izvo-
bune deja cele
pre?um se cuvine. Gl.nrlp<;;tp_ cu-
l'abdalorlU nu Dumai 0:;1'-';. eel. JIJUelUng
fly osLo milostiv, 8?te"6
1
_ daca
,S1 este' 11"'1" -'-' . '-':"U1' r
a
. dare aevme 0 v1dpnl'e
, oJ .. _ .l. U.H ..... JU L t u car p.a - ..... 1 ...... .. - ... .......... ,
miJostj'virea dana' _ De
vlrtutea curata. $i iara i f' UI ;uYerma, . pastreaza
vine t,l-'o:'" C '. . $., mi,osti v de multe ori dp-
D y I, or agostea Sl acest defeet il fndr
r:1U se
rnandreste_ insa r11"<lO'oc:t
o
a, ml -multe 01'1 se
$i cum' aCeaS!8,
ceo dansa are, ci $i prin c
e
:
te
nu pqn; cele
o mtroduce, $i rautalea 0 ta- , nu VlrLutea
a rasari chiar deja inee ut sau .mal bme ZIS n'o lasa
po invidee nigi
,du:;a pauma,. ci ca. nu pizri1riestae IDllltea, lllsa ma-
te:;;te, nu se trufeste" ". j' se seme-
mirat, e...ca dl'agostea mal de
nele, yi ia premiul tara c,."]. fa!a osse-
neascamult eel Ce 0 are . a nv
u
.. asa ca. sa se caz-
ci fara de osteneala ii ca sa Ia .astfelIu cununa,
nici 0 care sa Uvndve nu veste
-ostenea:la ar putea, fi"? 0 mmte sanatoasa, ce
"Nu poarta eu fleCuviinM(( (V .
Spl. 1 eu ea nl! se trufe-te ' , ' ers;'. Ce
,depa rte de pa tima
v
, i ::;, cand ea este atat de
, ,.n cat ca de v
t
,
.mai necinstite mai grozav8 j ' t' . ar pa Inn Ceie
OVI lIrI pentru eel iubit,
OMIUA Xxxlll
452
--------------------------------
totu:;;i :;;i acest fapt nu-l crede de necuviincios). N'a zis-
apoi ca se poarta necuviincios, lnSa rabda eu barbat
ie
necinstea, ci eanici nu simte:;;te necinste. Daea
iubitol'ii,de suferiDD -toate ocar
ile
nentru cama-
-turieH. Jor,nL! , 1.::2. DU -A6 ,pla:ng 'din 'i1{:easta cauia"
. ",1 r: -,1"?; . """ .s';' + ...'!; . 5"'''.'' .' a 'l""i -(.U ' n.I A.t . n-' .. -a'; mlj'!i " .. -'(:>1 cne -::; ,1';0,
:"'" . . . ;::>b .,' , ,V-'V"-",, , ,J' ,1. . '" (l" -- . " v
acei:tE.t0; ti;>fl,goste l8,i,ifla.la;, nu tie VfttJi.'l. 'iii la't\n"i pe-n
tru
, -
oriee, numal co. Sa asigure pe eei iubiti, nunumal
_ ca nu 5C va cia in . latllfi, . dara ehiar patimipd nn SA'
rw;;ineo.za. Dara ca fltl cumva sa aducernvr'un exemplu
nepotrivit, sa cercetam aceasta chiar eu Christos, :;;i,
atunci yom vedea puterea celei vorbite de apostol. -
Domnul nostru Usus Christos a fost $i scuipat :;;i
lovit de. J' .l\tra robi vredoici de mila, :;;i nu numai ca nu
de necuviincios, ci inca se :;;i falea, :;;i,
. .faptu
1
ac.esta ilnumeaslava a sa. Deasemenea pe t8J-
, hand de pc cruce, pe omoritof111 de oamcni, baa:anducL
in ,raiu lnaintea tuturor celbrlalti,:;;1 eu curya vOl'bind,-
toti eei de fata It lnvinbvatau, - totw;.i elnu ercdea
_faptul p..eesta nec.instit neeuviincios, ci inca a lasat-o
sa-i sarute :;;i picioarele, sa Ie spele apoi . eu lacramile
sale, :;;i sa 1e ' $teal'ga ell paru1 capului sau; - toate
acesteas'au petrecut in mijlocul :;;i In fata du:;;manilor
:;;i a contrarilor sal. Caci dragostea nu se poartB.u ne-
ellyj.inta. De aceia :;;i pariotii ehiar de a1' fi mai filosofr
., mai' guralivi decM toti oarnenii, nu se ru
07
ineazii
oeD- v6rbl eu copiii ganganind ca da
n
s-11; - darB. cu
toale ;J,cestea nimeni dintre cei ce va.d DU invinova\esc
pe parint
i
, ci inca cred ea faptul este atat de bun, incat
e v(,edolc :;;i ' de Jauda. Daca apoi acei copiL ar deven't
rai, parintii ,lor staruiesc in a-i indrepta,lngrijindu-se
s-i Imputinand zieand fUs-inea lor, totus-i nll S8
de aeeasta. Caci dragostea nu se ,
ci lntoemai ca eu 111:;;te aripi au rite ea acopere toatepa-
catele eelor iubiti. Astfeliu $i 10nathan iubea pe David"
di auzind pre taUil sau Saul zicandu-i: "Fecior de
fetele cele ce se dau de buna voie, aU nu stju:
eli ca tu fiului lui Jesse, spre
narea ta, spre descoperirei maicei
tale" (1. Imp. 20, 3n), el nu se fU$ina, de :;;i vorbele
tatalui san erau plille de necinste _ defaimare; did
eeia ee Saul spune prin aceste vorbe, .' aceasta 1n-
samna: (Fecior din fetele cafe turbeaza dupa barhat
i
,..
OMILIA XXXIIl 453
care alearga fn bratele eelor . . . .
.cosule, care nu ai nimic barbUtPrez,entl., fri-
spre ta c::i a maie . a
t
O
elsc m tme, care t
C'" '2 (), ..,. Cl a e ce te-a nascut D v
, ::: pentru aceasta s'a fntrj V' 1 , : :)' ..
sau s'a ascuns !lP. p)? GIl a rugpt de
'''' ",; m' .-J - U, ,.JD " I
_ " ",to; ",1 ,anunea F'>i . . - 'c. -, ,.c:.", C
..... ,. \ I t..... A: u.: ... . rl ..... ..... "T""'>
Saul er.'; ne ntll;',;j 1)11v1t1.
{" "" "'_ ' ... , p . , n ::;l'n", r .1 t ,,1 1, de.- " -, t '
.el'a eClOrul j'mparat 1 _; . --. :;; , -- '\'. ionab',an
b
. u u., lara DavId era f . . .
eag. 81 eu to""te acestea nl" 1 ugal'l\l p1'1-
,1' CI a9a e nu S8 r' A' . .
'uragoslea ce avea cal v d' . U u9
na
de
nu se oarta .ra. .;'lDsuul, fimdca "dragostea
'Ceia ce
v
ca.uta ale
nu lasa pre eel bat'oeorit d ' e. ea.n
u
numal ca
ci illca Ii face de a i b e , a se mt!,lsta :;;i arnari
toato cele I0..nathan:
lrIsteze, el se mandyoea "rl C<La sau, In Joe sa se i1'1-
-cum aT' fi "ost c'--' uragostea catra David ." . .. :
v. l' ,n{:ununat . ' "'0.:;>1
narea sau lev, : .L 1 nu :;;tle ce estc
. . . alma-rea,, ;;l d8 a cela ea An A "
pe om pentru lucrur.i de . 1 ca pun? .l,n am-
sa k: acopere. Ru:;;jnare pe a}tll cauta
.dragostea, iara nu acolo d . v, un e llu ;:,e9
ue
ce este
mejdui pentru eel iubit synde
e
este de a sc pri-
_-Cand zie toate" u . a su er1 toate pentru eL
matoare de ca 'de cde vata-
9til ee fa ... tana r dea
.nu dupre .ca aces!a
Q' . ' '" s . a m ararat eli aceta
, _ b ' vlngur acela !,
\Tar. at cayoe c"utaV 1 t . .. ' t: c""re llIDe<>te.
'v . . '" ,a In eres: 'e . I' '. b' ..' y
.alunga aeest bun npOl . Ul 10 It, lara daca nu
u . ' G. - C.:llar -U
0
-"'> "'pun d "
-on ca 10 be9te totu . < .' ." '--' 0>' e e mll de
loti ceila1ti Jll reahtate este maJ dU$man dedH
: $i Rebe.ca odinioara? fiindca iubea
. :;;i nu se rU91na in$elaciune,
fiindca nu , e A a ,fi descoperita.,
jacob opuna' nd . . um s ar mtampla . . Ba inca
, U-I-se pentru moment ..' , A
mea sa fie blfl,stamul t" fi Zlcea:" supra
vazut duh e. 27, la):
Pavel a preferat _ daca' . . upre .ellm $1
intre. eel 9
i
cel s a1' Q comparatie
tot a$a $i aceasta femeie pref pe?t:,u
mata, numai ca co ilul sa u e a fi blasta-
bunurile ea Ie Toate
. m ca nu era dO\lra
454 OMILIA XXXIlI
a fi $i dansa binecuvantata de Isaac, iara ralele singura.
se pregatel't de a Ie suferi; $i totu$i se Ducllra $i se'
grabea in indeplinirea dorintei, ba Inca era nemulta- ..
mila de intarzierea desfa$urarei imprejurarilor, de$i ii
eta clefa.l;."!' ati),tp.3. primejc!ji.. Fiindcii S8 temeA: ca nn
cLlmva Isaac sa 0 apuce mai 'nainte, $1 sa-iza-
daruiceascii -planuL ei eel iscusiL. De aGeia, grauil1du-se,. .
eafi?i seurieaza pana $i vorbeie, $i impinge pe ti:\'-
nar, ba inca lasandu-l de a raspunde cateva cuvinte,
ea l"a intimpinat cu un mt1ol1Etment desttll de puternie
-spre a-I convinge. Nu i-a zis: degeaba grae:;;ti acestea,.
si in zadar tetemi, fiindca tatal tau ftind batran este'
j'n 't ell'> Ii w" t"1 .' -
.11JSl Slm,lrlOr, lnsa '-' _ ..
mea S2v fie blastamul tau, fiule" , numai 'ea tu sa.
nu aceasta uneitire (opip.'l.), sa nu pierzi vi-
natul, ;;i nici sa nutradezi vistieriea.
. Dara apoi Iacob oare n'a slujit la rnda sa
de doua o1'i 7 ani Qare nu impreuna ell s!ujba
s'afaeul ' si de ris Denlru jnsalaciuneaaceia 1) Deer
Oar-esimta, c1 ' ace'l riziiic f Gare credea e1' purtarea
: socru\uisa.u Laban ca necl!viinta, c.a eY. (lac-ob) libel'
fiind $i nintre cei liberi, $i crescut ca un nobil, sa,sufere
din partea rudeniilor cele ce sufereau slugile Dealt-
tnintr-eiea este (;unoscuL ea mai eu ' santa aceasLa in-
tristeaza. pe dneva, adedi sa. , sufere . neeinste din
partea eunoscutilor $i a rudeniil()l'. - A$a dara credea
el purtareasQcrullJi-sauca ne(;uviinta Catu,?i de putin.
$i cauza nu era decat dragostea, care chiar $i timpul
eel lodelungat a slujit. ella Laban, I-a transfol'mat
in putin, dupre cum zice scriptura: ,);;i erau (anii)
inaintea lui. ca zile putine" (Ibid. 29, 20),
ataL de departe era e1 de a fi scarbit pentru acea slujba.
A$a dara are multa dreptate fericitul Pavel cand zice:
"Dragostea nu se CU necuviinta".
"Nu cauta ale sale. nu seintarata". Spunancl
mai aicj arata
fili modul cum nu se poarta cu necuviinta. $i care anume
este modui acela "Ga flU cauta ale sale", ziee.
Cud pe cel iubit dragostea it vede In toatc, 9i numai
atunci se poarta cu necllviinta - daca s'arputea ziee
. .
. ' "
') Nota. A se vedea Cap. 2'7 ;;'1 urmil.!,orli din Cartea Facerei
. OMILlA XXXIII
455
n.'! P?ate sau .. preface pe cel ce se
neeuvnnelOs; .ea ar fi cu putinta ea
prll: SCI: sa, poata folosipecel
lUbIt, at!;ln.Cl ea QICl gonsidera faptulacesta ca
pBptrU . dansa ace1a. estc totuL Ace'asta -
dr?-goste, de a nu vedea fn CAl r.e este
l':JDlt$I In eel (ee: lUbe:;;ti:' aoua ilin!id0:sp<'irtite.cinn .om
SlOg-IHo,"":" eeJ& ce de nicajI"i nu vine.
.dragoste. .. ' -----" .. . ... "" .. u
. v' . A$a ,dar
a
'; !:H1cauta . ale tale, ea sa afti ale tale,
ale nuafia ale sale. De aceia $i
ZIeea Pavel: "N1l11em sa nu eautB at sau ci fie-
ca,re al (Cap. 10, 24), flindca sau pro-
prm. zaeB m mteresul apr'oapeIui, $ial .aeestuia In a1
Dupre cum cineva avand ascunssub me-
;au!'u! sal..! Pfopriu, lepada de a se duce $i
a:l.cauta $1 desg ropa, $1, prin urmare, nu ar maj vedea
ace I tot a$a $i aid, did eel ee nti voe$le
m folosmta apl'Oapel(li propriul sau intcres 9
i
rolos!n1a, va Invrednici de c.ununiieac.)rdate pentru
.''l.ceast8_. t.ar.l ; Du mnezeu.:dB-aeeia -a-u#{}ozitat .inte-I'Bsele ,_
in ,a$.a ca sa tim uniide altii. Dupre -
cum de$teptand pe un copll sonmQros; l'ar face
de a urma pe fralele sau, cand n'ar vol delasine. prin
frat.eiyi ceia ce ii este plaem $i iubit,
dormta acestUla de a-I aVeEt sub stapanirea
sa.sa.nu sei:uputineze, ceia $i intampla, t.ot In
cazu.I fata Dumnezeu adat int&esele fiecaruia aproa-
pelm sau, caastfeliu sa alergam uniia in ajutorlll altora
sa nu firn,:?ezbi:nafj. $i daca voe$ti sa apoi
8.1 yedea cmesa. petl'ecandu-se chiar 'iii eu ilOi-eari
v.a vorbltp dici interesul meu in tine sta, $i 1'010-
,ta 10 mme.Pent!,ur.a iti este trebuitoriu a'
myat
a
relece sunt placute lUi [)umnezeu, insa ac:easta
ml .s'a. ineredintat mie, ca astfeliu prin mine SEt oca-
p.et
l
, .$1 ,de. aceia te gase$ti silit a alerga la mine. Dara
$1 mle lmI este folositoriu ca tu sa devii mai bun, tiindca
pentru accasta eu voiu lua 0 plata marc. Dara aceasta
iara$i S!a, in tine, $i din aceasta cauza rna vad silit de a
te urmarJ pas cu pas, ca astfeliu tu sa devii rnai b-un
In -aceJa,;,i . timp $i folosinta' mea sa 0 ia-u. dela tine'
sau mai bine zis prin tine. De aceia $i Pavel zicei:\.;
"Caci care este nadejdea noastra? _ ... Au nu
OMILlA XXXlll
voi" ?, N adejdea mea, bueurlea mea,
sau eununa laudei me1e voi suntet
i
" (1. Thesal.
, 2. 19. 20). Astfeliu ooci, bucuriea lui Pavel erau uceoicii
iUi,;;ibu':;L1)'iea lui 0 aveau uoonicii. Deaceia;;i hlcrama
c@,n(1 n' vedee: vatalX1aticll ceya. $i
fol')sirH.aaceioraerau in PaveL nenint (.:.<\J'e $ll,l(;ea: ., . . . ' . ' ' ' , - ' , . . ' - . .' - -, -,., :" - ., ,',' " --
lui I sr aiLcu aeest lants
nnt
leg
at
" ,(Fapt. 28, I$i "Toate Ie rabd pentru
eei alesi, ca si aceiasiidobandeaseanlantw
re
"
(IL Timoth, 2, io), Aceasta ar putea-o vedea cineva 9
i
in afacerile lume:;.;J.i , dupre cum zice: "Femeia trupul-
san nu-sisUipaneste, ei barbatu1; asemenea
barhatui tlupuL ci femeia",
. Tot a$,a-;;i cand yOim, de a l)e lega ifnpreuna
GU aceaita faeem, <,!,decii ea nuUisam nici pe unul
de 3, fi pesine, ci lntinzand capiUul lant
ului
asa r,a aceJ(i:;.a, fie, legat, de acesta acesta
de ' ,acela: Vde$li poate a vedea aceasta petrecandu-se '
91tudipiteniilo cetatilor'? Ei bine, eel ee juded nu sta
ea. 'sa se judeee pe sine, ci cauta interesul aproapelui.
Darii $i cei stapaniti 19i cauta interesele In sw.panitoriu,
prin ingrijirea, prin slujba ee i-o dau, E,iiprin loate cele-
lalLe. Osta9ii deasemenea iau . armele pentr'u noi,caci
dara9i nOi, p?:?tru ne
.t,nidnn, PlD.dC,l;), hral11l lor este dela nol. daea Vel Zlce,
ca necare cautandu-::;i interesul, aceasta ozic
$i eu,. ea interesul propriu segase$te prirLaprila",-
pele, osta$ul dae;),. nu se lupta ce;;l hra-
nesc, ,utunci nu are pe eel care-l sluJa:;;te la aceasta;
aeesta iara:;;i daca ' nli hrane$le pe o$ta$, atunei nu
are pe cel eare-l apara de vrajma:;;i.
Ai vuzut cum dragostea pretutindeni se intinde, 9
i
cum ' pe tnate Ie ]nsa sa nu te obose$ti
pana cernai intai nu vei afia intregul lant
de
aur pe
care-l formeaza. ea, Zicand ded apostolu1: "ea dra-
gostea nu eauta ale sale", mai departe splJ
ne
$i de
bunurile ee se nasc din aeeasta, Si care sunt acde bu-
nuri'? ;, Nu se intarata, zice, 11U gande$te raul".
Prive$teiara$i, cum ea nu numai ca stapane$te raul,
dara inca nid nu-1 lasa de a-$i lua inceput, dici n'a zis:
\(se intariUa, dara nu birue$le, d nid nu se intarata, 9
i
OMILlA XXXIII 457
nctici !,1'a zis: n,;! raul,ci nici nu aande<:::tc
a eea nu numal ca nu ., .. _0 '( raul,
. b't d ,- ,. ' , ,' mCl un rau eontr'a celui
nu 19; !nChlpUe macar a$a eev8" C
d, .. ,,, il: sau Gum s::arlntara'l'
Btl se 1l1Joseste ni ,...,,] , '. ,, ', . . ,}t, Care
d
. ., ' ". ' Cl.j.;;:'.AI..",e a-S! lnCPF'll 'V"'tn ", " , '?
'e rbai'!iei . ' , .' - e' 'lau,-
, : "Nu sebticuri1 denedre'ptate" ade . ' .
d,e ' rille, 9i nu numai
,,$1 eera_ mal ,mult, ca "se bucuri1 de a.de- '
ar , adeca pare bme de eei ce propa$esc, ceia ce
sf/une $1 alUre;:j,: "A se bucura eu eoi ee se
a eu . eei ce pIeing" ROm. 12
PI 1!1, urmare, dragostea nu
tc:;;te, ?aCl, bU!1Urile Ieconsidera \Je ' al:
propr,}. Al vazut acum C" " drAa" I n " , .' . -
f.. .. ' ' ',,",: , ' -ovs ,eo:. IDeetul ell mcewi
hramt erescut de dansa Cand tu
rara mtarItare, sau fara mapie 10 "'ufie'ul ,
e$ti rat d.e za visye, ,$i libel' de
:;tpOl cugcta vsm,gur,Cii Izbavit, in fine
e. natura omeneasea.-91 ca te-ai facut eaal cuinm>rii
pr10 aceasta., Dara apostolul nu se muItameste ,
eu acestea Cl A v" ' UlIlal
fi'd v , - $1 I!lal mult eevade a spune -
10 ca pe cele mal putc'rmce e! !e , JUDe la 1 - ' ,
C
A
' e a aoge: "",,<,)ate Ie ,SufBre(4 (Veri; }\
and este mdell10aa ,.!:ib 1 d \ "" '" . '-, r
l' . d , '" .1::{ .' ( .arezcan ste mllostl Vil'e, a poi
, :',11a
b
<l;r vem asupra el lueruf'i grele, de nesuferit
' a Jocorl , sau rane, sau moarte, san ori$ice,
S0.stea pc sufer-e, Aceasta se, poate prkepe d)n
cem ce, a fericitul David. Caci, in adevar ce
fi .gl a pe fnsu$i fiul res;ulat
a tatalUl, de tlrame . 9i insetat de sanae
$1 farJt fericitul David n
Jl1 hm9lo, $1, mel macar scotea vr'un cuvant ama;it
contra, fiu ?mOrHOl'lU tata. ba inca lasand eele-
lal,te f!::JJl 10 .sar.cma generahlor o$lirei, el se fn riia, dp.
man lUll ea acehn fiu nerecunoseatoriu 1) P t v -
eu ade a t t )' ;' . " u ,ermca este,
e,me lea dragosteJ,$l de aeeia toate Ie <:ufere
Pana, alci a se intelege
marc a dr agostel, lara despre bunatatea ei vorbe$te prin
458
OMILlA XXX ill
cele ce urmeaza: "Toate Ie toate
ie crede, toate Ie rabda".$i ce va
1
.vdv'd t A.d v 1 h NJ I-
e l1d aJ e . __ eca toate ceo e . . 1 U 5e ea
pada de eel iubit. zice, ci de ar fi cat de netrebnic, ea
silirue::;;te j lii.lri:'pi;?;,lHlu-i, ingrijindu-5e de el ipteI'esan- '
d.ll-sn dG:)nroancn. "Toatc Ie c r ede. '\ adeca m.lnUrn
ai
" , - !.. ... '. . _ . - - , . .. . " . - " . - .,I
dl nadiJjdu8E;te cum :,)'ar , ID.t.?.mph, timdca
il WDe$te foarte l1)ult. Chiar dadi poate n.n s'ar des fa-
. $ura. Iucrurile dllpanactejdea ce 0 . are,$l acela ar de-
'Ven! inca> $i mai gt'eoiu, lotu$iea pe ace:otea Ie slltere,
caci dragostea, zice, "toate Ie rabda {(.
,.Dragostea nici odinioara nu .(Vers. 8):
Ai vazul unde a pus el sfarsitul draO'ostel, eeIa ce mal
ales esle calitatea eea mai admirabil5.a aeestui dar'?
Dara ce va sa: zicn. i7 ntl ((? ,,(\;deca ,cit fiU se di-
zoiva,uu S8 nu S8 intrcrupe nici-odata in a
rabda, fiindea ea toate Ie toate Ie rabda. .ce
iube$te, nici-odata nupoate ul'i, ehiar de ar fi O{'J:;>ice
irnprejufBXe, 9
i
. .itCesta toc.ma.ieste cei mai mare bun ai
. dragostei.,Asifeliu era. Pavel, . . "
doara aSl face trupul meu sa rlvneasca;- -sa
mantuesc pre vreunul (Rom. 1 t, 14),
a ramas nadajduind. pe Timotheiu H
"Slugii Domnului nu i ._S8 c a de
sa se sfadeasca, ci bla nd sane catra toti ...
cu blandeta e erta nd pre cei ce stau impotriva,
poate candva li va doa Dumnezeu pocaint
a
spre
cunostinta. a devarulUl" (U. Timoth. 2, 24.25).
1) Dara ce '? zici tu; oadi no:;>tr.i sunt 'i>i
Elini (pagani), trebuie a-i uri A da, in:;,fi:
nu pe Cl credmta lor; nu pe om, CI fapta
cea rea parerea lui eea conrupta. Ornul este lucrul 1Ul
Dumne;eu, pe clod ralacirea este lucruldiavolului.
dara sa nu amesteci cele aJe lui Dumnezeu, eu cele ale
diavolului. Dealfeliu ludeii erau blasfernatori, prigo-
nitori batjocoritori, E;>i graeau mii de ra-Ie de Chrislos;
1) Pm' tea mOl'aW. Lauda (engomiu) adusa: dragostei , prin
mai mulle exemple, !?i eli noi nu trebuie de a ud nid pe cei .. ne:
cucernici, nici pe cei pacatol?i ci sa ne rugam pentru dan911, 9
1
sa-i sratuim cn . blandeti))l . ( Ve?'on).
OMILlA XXXIII 459
.. _-_._----- - --
- aceasta Ii iml Pavel,el care iubea
pe m?-l v toti '? de putin, ba
11 toate)l fac:ea. Acum de
Zicea: Buna-vomta mUTJel mele si ruga-
pentru d<1nsii este
s p;c. j iar .ii .,cd. asi fl
Snsu-n1i an anathema .dela'
(Rom, 10, 1. 9, 3). Tot lezeehiii
.. "Zic0a : "Vai Doamne!
Au aoara vel perde to ate ramfu;;itile lui Israil"
9,8) Y $! Mois! .de asemenea: "De Ii vei ierta
Lur' pacatm, larta-Il "(Exod. 32. 31). Dara, zid tu,
cUn1?e David: "Au nu pre cei ce te urasc
Doamne am udt? eu urrteiunedesa-
1-[1111, (lis. 138, 20.21) '? Trc-
sa ca mel, nu sunt din partea lui
Da.VldtvdLe cele .ee sunt m psa!mH lUl. lata, ItA -pil..-1a
e1 eli
$1 . ,,--La rlui Babiionuiui, acolo 'am
t am . . .J i 9, 5. 136, 1), de:;! el n'a
vazut B.al)lionul mel lui Chidar. . ...
D . astazi ni 5e cere i?i 0 mai rnaI-e ilio-
.. 1)6 caud uGenieii -cereau ca. sa se pogoare
cerm, pe lui llie, "Nu zice
c;n.rIstos -:- ."al carUl puh sunteti VOi".(Lucit9,55).
P.e It se dea uri nu numai necucerni-
cIea, .. cl ce! necucernid, ea, ou cumVEt prieteniea
denelegiuire pentru credin-
acela n depar:ta.pre. de fudenii , de
In fine, lilngractea din
toa,te acum cand ne-a adus la mai inalta
filosofie,. ne-a facut mai presus de 0 a$emenea vata-
Il?ar:e; .m de a ne apropiea de cei necredin-
ClO$l de, a-I Ia noi, fiindea dela nu ni
poate vree--vatamal'e, ci dela noi mai ales aceia
VO!' avC'a. folos. ce'? zici tll ;oare nu trebuie a
;Irl Nu a uI'i, d a milu1. Dadi tu
11 cum Vel intoarce cu w:;mrinta pe eel
te vel ruga pentru cel necredineios'? Cum
ca trebme a ne ruga pentrunecredincio;;;i, (1sculta
460 OMILIA XXXlIl
') Nota. A' se vedea NO,la d.in omilia . a V -a in
epistoliei a II c.:alra u.nde se arala eroarea
din acest pasaJ, in edltlUneanoastra de Buzau.
OMILIA XXXIn .
461
"peptru !rati, jnca nu_ c,um s'ar fntampJa, ci aici cu
para tu nu cele ce urmea:z.a dupa aceste
cuvlOte, Cl lea?aoge aiCI. In ctdevar, ca dupa ce apos-
tohJl zis : 1,$1 Sa IJtj va el" a a,chws
,,$,! sa.J1u,.} .prB U.D.
. eLSa-oJ lnvataotl<2a "Vcrs. 1.5). ..
. Ai cit d88, urf'pe om, .
Cl Jucrul lUI cet Fall 1;;1 netrebnid Caci lucpui diavolului '
de a ne dezbin,a noi, aceia mult .
batut. caI?ul a. mmIC} dragostea dlOtre oameni, ca
astfehu tale Orlee cale de indreptare, :;;i DC acelarle
pilda sa-l tina in ratacire, iara pe tine sa tetilla In
desgust fata de el, 9i astfeliu sa se inaracteasea diil toate
I?ar[.iJe drum sprc mantuire ' 9
i
ura9te pe cel bolnav, 91 fuge de el,iaraMJ. bolnav
pe d0ctor, apoialund cand se va ridica
dm pat eeJ bolnav, dt:v.:-a 'niei .Jlcena nu cheacoc'i Ja siDe
pe aecJa, niciacela J111 se duce la ae.8slal' De (;6 srm,
ne-mi. !;li fugide el Caeste nccucern'ic?
Apoi toemaide aceasta treblliea te apropiea $ia-l vin-
deca,! ca ridici pre eel ee se bolnav.
DaTa daea poate are 0 boala .care nu se poate vindeca,
cu fa din,parte-ti ceia ce ti
sa facI, mndca:;;r luda era bolnav de 0 boaia nevmde-
Dumn.ezeu n'a ineetaL de a-Hngrlji. Deci,
mq tu :sa ou IllceteZl de a te iugrijl$ 81. . Gltii;l.l' daca .
poate al fncercat multe, totu$i n'ai putut sa-I izbavesti
de necucernicie, prime:;;ti plata celui izbavit, totu:;;i
il vei pregati pe acela de admira b1andeta La
atunci intreaga ta sla va va trece dead reptulla Dumne;eu.
Chiar ai face minuni, chiar de ai inviea mortii,
sau once de acest fel1u, totu9i nici odata nu te vor ad-
mira atat de mult Elinii, ca atunci cand te VOl' vedea
bland, lini1;>tit $i purtanau-te eu dulceata catra dan$ii.
Nu mica este aceasta virtute, fiindca, multi sc yor izbavl:
cu desavar1;>ire de rale. Nimic nu poate sa atraga ata.t
de mult ca dragostea. Pentru aeelea-vorbesc de semne
minuni-de multeori te vor $iinvidiea, pe cand pentru
drag-oste Ie VOl' admira iubi; .fnsa iubindute de siaUI'" '
ca In treeerea timpului vor jubi 1;>iadevarul.
nu de fndata. devine credincios, tu nu te min una nid
te grabl, nici nu cere toate deodata, ei lasa-Ipada ce
te va lauda, pana ce te va iubi, in trecerea timpului .
462 OMILIA XXXIII
va ajunO'e fili iaaceasta. $i ca sa atH cat de insemnat
- ste ace;t fapt, asculta pe Pavel cum justifiQ..a
unui judeciHoriu necredincios: "Masocotesc pte mine,
zice, fericit a ft., vrand sa respunz inaintea ta
astazi." 2) .. Dara:- aceste.8 .. Ie HI.! '
DO!1tI'l.la-J nu He una caaceasta-:- ci voind
. bJi'indevi sa sa ea$tigepe aceJ judecatoriu 116-
dintr'o parte hi-(:iL5tigat, elc'arepana acum
era considerat ca ar.uzat, biruinta 0 martllrise:;;te cu
g!as ma-re, eel pri:,!s in
color de fata: '"Ihtruputm ma pleCl (ma COnVll1g1)
a ma face crestin". Dara P-aveLce i-a respuns'? Inca
maimult a mreja (cursa) zicandu-i: potti -
dela Dumnezeu t;;iinLr'u putin 9i intru mutt, nu
numai tu. ci si toti cei ce rna, aucl ' pre tnine
astRzi, '38,' se raca 'intr'acest feliu, precum 9i eu
sfmt, afarade acestea". (Ibid. vers.28.
. H''' " 1 "t ."? , ' .-
ce spui "A.ara .---:
vei mai avea la urma, daca tu te ru;;iAezi - fugi de
iegatul'i, inca -in fata unui pubiic aUH . de numcros?
Oare nupretutindeni in epislolele tale te mandre;;li pentru
aceste legaturi, te nurne$ti "legatul lui Ghristos",
iarEi. laotu! a('.elani-1 porti in toate partiJe ca pe 0 dia:-
dema imparateasca? Deci, ce s'a lntanlplat acurn 'Cit-te
aperi de aceie legaturi f Nu eu rna apar de dansele,
zice, <.;aci nid nu sunt ele atM de lncapatoal'e, spre a
prim\. iauda mea; insa alIi aflat dela stapanul_meu ca
nu e bine de a pune petec nou pe haina veehe 1) ; i;>i de
aceia aro spus Cad pana acum ii defaima
noastra stau cu ciu;;miinie contra crue81, a$<'t
ca daca a$i mai spuue $i de legaturi, apoi de sigur ca
ura lor ar .devenl. $i mai mare. A fi legat lor Ii se pare
a fi un tapt fUfilinos, fiindca n'au gustat -tnca din slava
noastra. Deci se cuvinede a fi catra dan$ii cu inga-
duintA" $i Gil-rid ii se vor invata a filosofa,atunci de .sigur
ca vor $ti fili frumuseta acestul. fer, cumfili mandriea (',e
o avem noi din cauza legaturilor), Cand el vorbe$te
catra altii de legaturi, apoi atunci acest fapt
char , zicand: "Ga voaua vi s'a pentru Chris-
I) ivout: A 813 vedea Cap_ 9, 16, din
OMILIA XXXIII
463
tos, fiU numaj a crede intru el, ci si a patimi
d.ansul "(Filipp. Atunci iucrul piacut
era, ca Cel ce auzeau vorhmdu-se de cruce sa nu se ru-
i$iI?eze, $i d.e. aceia el pru;;e9tecu timpul dezvalirea
in impara!ese c:l ndilitroduccm pe
cme'!3" nu slhm pre ceLmrodusClea vedea ceie ditlauntrn
io, paJf:t t,
G(iClilUmal cane! -so va vp.Cie"t i"f1a.untru. siva nrivl.
ceJe deacoloi se_. vor parea minunate. " ,
Deci, I!oi pe flU Elinilor: eu ingaduinja,
Cll dragoste, caCI dragos.tea este un mare di:iscal, 11'1 stare
f1 intoarce pe cine v-a din raUicire, de a-i preface
de. a-I conduce spre filosofie, $i din peatra, a.-r
tace om. $1 de voe::;;ti sa afli puterea dragostei anoi
ada-mi aici l,Jn biirbat fricos:;;i spa.rios, $i tema;du:se'
pana ;;i -deltmbra, lui, sau unul rie'nfranat lute la
Il:anie,mai mult "feara decatom, desfranat $inerusinat
9
1
" _cn I'auiatea,fili predii-l
ctl'agost81, introdu:-l, zic j'n girnnastica ei ,- si iute
. ne'ndrj,znei.- .fle ....
ba los, mare de suflet, $i" cu u$Ul'inttL .
LOi:1ie. ce este mlnunat, ca acestea se petree
doara schi:n.bandu,,-se -sau natura lui, _Ci
dragostea 1$1 arat.a in
se petrece acela;il ca cum cmeva a!' face 0
de plumb ca sa tae ca 9i una de fer, fara i nsa a;
U lace de fer, ci ramanand in naturaei de plumb. Win-
.de$t.c-to bine: Iacobde- pilda era. fara vic1enie, sifl.Od in
nici-o grija fili fara primejdie, vietuin'd lnIi-
lli$te $1 lJbertate, intoemai coo $i 0 fecioara In salonul
casei parinte9ti ;-93. el, zic, $ezand lnauntru casei
erasiiit de a sta.. ta ra treaba timpui 'eel mai indelunO'at'
scutit de targ $i de cele ale targului, caci In b
tot
tImpulel se gasa in pace $i lini$te adanca. Dara ce
Iata_ ca deodata .ace?t om neprefacut, fiindca l'a
de mult, e1 care intr'una
10 casa, prlve$te-l ZIC, cum dragostea 1'a facut starui-
toriu fili iubitoriu de munca.
Acest;ea nu sunt . zise de m!ne, ci ascultachiar pe
acest patrIarh ce spune. Acuzand pe socrul saue! Ii
zicea: "De douazeci de ani de cand sunt cu tine"
31, 38). $i cum ai petrecut acei doua zeci de ann
"Zma 111a ardea iara noaptea stlferea'm
464 OMILlA XXXIII
gerul, zice, somnul se depaeta dela ocliii mei"
(Ibid. verso 40). Aeestea Ie spunea aeel barbat fara vi-
ele.;;ug, eare :;;eclea 10 traia 0 vieata
Gu fD. . ea eL era ;;;i fricos, aceasta se vede de . acoIo, ca
numaieat a da oehi Cll fratele sauTsav,
el acest Jricos
,mud. $tapa,njLDedragQste; a ii6venit rr)q,i
leui. Cad punandu-se -pe sine inaintea tuturor caun pa-
rapet,era gata de a E;e asvarli el eel iotai contra acelui
salbatee, care mugea de razbunare, dupre eum credea
el, :;;i - in propriul sau pusese siguranta eelor
dou1'\- femei ale sale; de care mai inainte se temea
chiar de a-I vedea, aeum dorea de a da piept eu el,-
eaei mai puternica era dragostea. femeilor lui, deciH
aeeasta frica. Ai ,vazut Clint c'.liml f.,lcOS, a devenit fara
de veste indraznet, nu ciLdoa""a senimr)at natura,
ti Hind stapanit de Cum oa ;;;i dupa aeeasta
a Jost fricos, ese."poate dinschimbarea locuintei
luI din loc. lll-loc".
lnsa nimeni EEl. nu creada cit celevorbite sunt 0
invinovatire adusa aeestui drept, did nu a fi fricoseste
vinovatie, de vreme ce aceasta este a rlaturei, ci de a
face din cauza fricei lucruri de acelea ce nu trebuiesc
facute. Este cu Dutinta de D, fi cineva fricos dela natura.
a fi barbatos' prin--Bvlayipace o are. Dara ce oare a
facut M.;;isl {l'<0a-re- nn le'fftaYidu-se de un Egiptean a fugit;
a pdbegit dincQl(Yc.d,t,hotarelB tarei $i acest
fugariu, care nici macaI', flU putuse suferiamen.intarea
unui barbat, fHndca guslase din, mierea dragostei, se
griibea de a, se, pierde impreuna, eu cel, iubiti de qansul,
nimeni nu-l sUea la, aeeasta, dupre cum singur
zice: "De Ii vei ieeta lor pacatul, zice, iara de
nu, ;;i pee mine din cartea ta, care
o ai scris" (Exod. 32, 31), Cum ca dragostea face
bl8_nd pe eel indraznet intelept pe eel desfranat, nu
mai este nevoe de nici un exemplu, fiinddi tuturor
este cunoscut. De aT' fi cineva mai salbatec deeiU oriee
feara, prin dragoste devine mai bland ca 0 oae.
Cine era mai salbatec 9i mai smintit deeat Saul'? $i eu
toate aces tea cand fiiea lui a slobozit pe el
niei un cuvant aspru nu i-a spus. $i eel ce ucisese pre
toti preotii pentru David, vazand pe fiica sa scapiindu-l,
nici un cuviint nu i-a spus, mai ales ca se petrecuse
------ -

OMILIA XXXIV
465
o de mare 1); aceasta fiind ca el
(Sa:
u1
) era stapamt de cel mai puternic frau at drago-
st81.. pc lI?-te1ept, dupre
cum n face bl!ind, Da:ca, 1l,10e!;1tB femeia,
.cum a 0 mbI,. apoi cbjar aI' fi.(',At
deconrtJpt, totw;n, pentrud'r:ugostBaefnnvaood ,1",
,-. - .. " ,T-.' -, .... . ., 1. . .': .... ,-.;
(,\zOOeQ, pe u a.lta. ,,::1- al e Cq, moarv3a \.;.f'B,gostua"
,(l,an!. 8, 6). Zlee mte1eptul):1stfeliu ca a fi desfranat
nu numai .din a nu iubI, Deci,
este 1'e.a orIee, fapta buna, de aceia
0_ mf!ltram _cu toata exactltatea m sufletele noastre,
c?- ,sa m aduca multe bunuri ve:;mic sa avem rodul
81 .. inverzit nici-odata vestejit. Ast-
felm. ne ,-,-om putea invrednici de bUnatatile ceifl
fie a 00 fhvrednicl eu totti, prin chard
JUantr,:0plea nostru IisusChristos, -car!lia
eu Tatal cu Sf. Duhse cade sla-va 'in vec!.
... '-l.mll1.
OMI-LIA
ori prorociile de VOl' ilpsi, ori hmbile
1
e
vol'inceta, ori de se va
{cap. 13, 8). -
. Aratand insamnatatea dragostei, din aceia '0a. si cha-
ca vietei au nevoie de dansa, din
m;'ararea tuturor vlrtutilor isvorate din ea si ca tot
dansa devine un motiv de cea mai exacta fiiosofie aici
arata val?area ei din aU punct de vedere. lara.
? fac.e. a pe cei ce se pareau ca sunt
daI?-du-!l .sa inJeleaga, ca au dragostea cu
au capltalul sau prmclpalul semnelor si
eu .mmIe nu vor fi mai pre jos de eei ce au cha-
rurl, ba inca cu .mult .ma:i pre sus de aeeia; iara pe eei
:e :1veay se .ingamfau de aceasta, se
mcearca a-I umlh, aratandu-h ca nu au nimic daca.
nu au dragostea. $i cu chipul acesta urmau a se iubi
I) Nota. A se vedea Capit. 18-23 din Carte a I a imparatilor.
16038
30
466
OMILlA XXXIV
unii pre altii, $i lor,
ia,ra, iuhindu-se intr'una, II cu totul aceste
patimL "ea dragostea, ' zice, se
, A$i'1 ca ' pretutmaem 1.1 l:np!es!Jra. ca
ell un zidunesurpat, ,?1 eu 0
' . care $i
g,CUlo-, lD" .. .
tiOI1CiIDen:te,' C,tt,lo:,:.:-jJULeau fI)angae
zice, aeela$i dUfl, $i ca dil , spre folos;
preeum vOieJe,$iea imparte din dragoste\ ytra
datorie. Deer, chiar de ai priml p,'!tin:. , !
otu
9
l
contrlbUl
in trup deopotriva eu eelelalte madula!,l, $1.
bueuri de mare einste. $i eel ce are cnarllr1 mal marl?
are nevoie de tine eel mie, $1 ca, jn fine, eharul
mare si calea GeGt mai inalta este A?eStea
Ie ziceik, legandu-i lovdoita pute.re de pe
deopadc sa nu ereada ca,. mal pre JOs 3;,u dra-:
jara pe de alta ca cel ce alearga dupa
altora Ilhnk omenese nu mal SUral',
'; J . _ V ,-,Li!I. t.AI .1 J. i.J...l"'"Vo..,N r. v .; n 1 f, ... -' r..Y't ..... ';--1-- C"o; ....
filndc.a a,u ell .. rad-Helno. ' tdt.uru . .l , l J ULU _u.r.l.lo_J., .... ;JJ.
nid nu pol: a se certa. intre _de n'ar avea
niei un ehar.Caei celstapanit odata de dragoste,
scutil de orice iubir8 de cearta. . ,
De aceia aratandu-li cate bunur! vor avea dela
dragoste, a deseris roadele dragostei, "prin
aduse ei, a infra nat patimile ae:e1c:ra, '
vOibele spuse, era ca 0 doflone mdcaJuns de
spre a Ie !or. aCeIa ..
"Dragostea mdelung rabda",
eei ee se certau intre -"Dragostea Sep100Stl-
zlcand aeestea contra celor fatarniei $i
nati. "Nu catra cei ee zulipsau sau
vidieau pre cei mai superiori lor. "Nu se
adresandu-se celor ce se separau de ceilaiti. "N u- se
trufeste" zise contra eelor ee se ingamfau de
"Nu se poarta eu neeuviint.a", yorbe adresvate.
lor ce eredeau ea nu sunt dator1 de a fi eu lngadumta
fatii de alt.ii. Nu eauta ale sale", catre cei ee pri-
\"-"" A
veau de sus pe eeilalti "Nu se m an a; nu gan-
deste raul" catra cei batjocoriti neeinstitLdealtii.
"N'u se de nedreptate, ci se . bucura de
OMILIA XXXIV 467
adevar", adresandu-se eatra eei pizmatareti.
"Toate le sufere", vorbe adresa:te deadreptul d Hra eei:
pizmuiti. "Toate Ie na.dajd1,le:;;te", catra cei descura:
jali. "Toate Ie rabda, dragostea niei-odinioai'a,
nu cade", catra eei ee en u:;' tJr intas'au dezb-nat de
t: P-1.la.1 t:. "
.L:cci, fiindeii:', d.,in ,tuate Dartile--0 '& f:,r-iitat. [nare st
inca prin exageratie; la urma face ]ucru,
din alL punet d'il vedere cu -mult mairr';'-'3,fI;:, zicand
ori prorocijle de vor ori limbile
inceta". Daca aceste charm"i 's'au fost aeordat pentru
inta,rir-ea eredintei, apoi cand credinta va fi impri1:;;ticata.
pretutindeni, c1i lntrebuintarea acestor eharuri
va fi de priso's. Insa p.. se iubl. unii po altii nu va inccta
nici-odatii, ci 'inca mult va ere$te,
viitor) $i mai eu sarna io viitor . d.edU aeum. Aiei de
sigur ca sunt multe care slabesCc1l'agostea, eade pUda
banii; lucrurile, pat.imile trupului, boalelo sufletului, etc.
ac610 insB_ ni n1ic fijIl Dara daea yor lipsl pro-
rocii.le, orj JiIIll)iIe de ,\lor- J1U e nimic de mirare;
pe cand a se strica aeeasta este eu adlwarat
ceia ce pr-oyoaca nedomerirea, fiindca aeeasta a
adaogat, zica.ncl: "ori de se va stdea".
Deci,ce Vomvietui aluuci 10 Sa nu fie
una ca a.CE)8),>tl1,eaCi atunci mai eu samA se va intinde .
preeum _ trebuie->-_dupre cum ZiCA mai de-
parte: ..lara atunei voin cunoste preeum si cu-
i10scut 'sunt". De aceia ea sa ca,
"ori euno;;tinta de se va stricft", el uisatsa 5e
lnt:eleag8.' eEl, :se va desfiinta odatii ell pl'O-
rociile ell lirnbile, apoi n'a taeut, ci a adaos modul
desfiintarei sau stricarei ei, zicand imedieat: "Pentru
ea din parte cunoa:;;tem !$i din .parte proroeim.
lara eand va veni cea desavarsit, atunei cea
din parte se va striea" (Vers. 9. 10). Prin urmare
nu cuno;;tinta se va strica,ci cea din parte va i!!ceta
de a mai fi fiindca atunci aces tea
Ie yom ci inca mai multe. $i pentru ca
ceia ce zie sa 0 pot arata t;li mai lamurit,ma vuiu slujl
de eateva exernple: Noi de pilda ca Dumnezeu este
pretutindeni, insa cum ioee feliu, nu dea-
468
OMILIA XXXIV
semenea ca toate fiintile le-a facut din ceia eEl n.u crau,
adeca din nimic, insii modul nu-l cunoa:;;tem; d.ea-
semenea' ca s'a nascut din fecioara, iosa eurri, nu
Atunci insa yom ceva mai mult :;;i mai lamurit despre
aces tea. . .. . ... . .., . _.. v
. : :
uu putiil LttfKi Tu.
un -prune
prune gAndeam; lara aaea m am facut
am lepadat eele .(V 11). 51
celaJalt exern-plu acela:;;} lucru II mvedereaza, z,lcand.
Ca vedem aeum ea prin oglinda - , $i fiindca
pus de fata oglinda cea vazuta , oarecum, a adaos:
"in (enig'ma,), in mod exageI',,:t
ca cunm;;tinta de fata este foartB miirginita. "Iara
atunci fata, ca,tra. fata", Pl1CaCl,lm ar
a'Vea fata, ' 'd aCeasta expreSlUne spre
. mai invederat 1i" :ua.i .lamurit.
npl cunoft$tem acestea pnn l.namtCl:re, p,oeC8, prm cre9te-
rea trupeasca l;li duhovniceasca "Acum, zice,
din ' parte, iar-a atunci voiu precum-
cnnoscut sunt". Ai vazut cum indoH li-a smuls din
sufietul lor trufiea? Li-a dat aln1elegeea
estedinparte, 'cit Tii.d pe ".
CiuIltitanu 0 audela. &1n8. (Nueu lam pe
dansulzice ci e1 ' rn'acunoscut pemiHe. Dupre cum
deci e1 mai 'intai m'a cunoscut , acum, el mi-a .trecut
inainte, atuncivoiu dupa ,el ma'l .. mult
decat acum. caCl eel ce m mtuneflc, mtru cat nu
vede soareIe nu el alearga dupa frumuseta razelor soa-
relui ci ea ' (raza) se arata pe sine in timp ce
dara cand va primi lumina in 9
1
el va alunga lumina . .A.ceasta va sa Zlca expresmnea
"precum cunoscu.t sunt\nu. ca doara noi il
dupre cum el ne !.lre Cl e.l.ill-a
trecut inainte acurn, a9a nOl ne vom lJpltl de
dansul atuncea, muIte din ?eIe ce nu .a9um,
atuncea, ne vom bucura de ace!- !er191ta
tuire eu dansui de::cea ,filosofie. Ca vel cel
ce atatea inca era apOl cat de
mari sunt acele lucruri. Daca acestea se vad acum ca
OMILlA XXXIV 469
prin oglinda In gacitura (enigma), apoi de aici poti iI?-
telege lara$i ce feliu este fata lui. Iusa ca sa-ti deschld
putin- valul spre a vedea aceasta deosebire, sa las
o!'l.recuJ:n a pa,truQde .Inuflet\-11 tau crtt , dB Jntu-'
necata a acestei idei, :;tpoi ada-ti amiq.te diu if',.,ea
,veGhe, spre a v'edea cat de ,,'
CaCl siaceiea dina.itlt.ea chatului .
minunate, asculta ce ele dupa
char: "ea nicis'a slavit ceia ce slavit in-
tr'aceastaparte, pentru slava cea
(II. Cor. 3, 10). :;li pentru ca ceia ce spun sa fie mai
lamurit, apoi vom aduce vorbadespre una dill ierur-
ghiile ce S8 pe atunci, $i astfeliu 'vel
cata deosebire este- intl'e-atunci acum.$i de
... apoi aducem Ja mijloc acea veche, i
aceasta de acum, $i atunci vei cunoa$te cc;vaqirea
paschei de acum. "
. SavarsauJudeii, iubitilor, savaIgeau zic, pasch a in
a:;;1l feliu,ca cum priveau in oglinda, in gacitura
(enigma), in timp ee tainelc cele negraite eEl se l.nireve-
deau in aeea_ pascha, nici prin minte nti Ii trec:eall,
nici cine era acela de care glasueau mai dinainte acele
taine,ci ii vedeau inaintea ochilor numai rnielul sacri-
tkat, E;li sangele lui, ,:?i w;;ile unse eu saoge. Gum
ca Fiul lui Dumnezeu va' fi jartfit, ca va eUbera ,1urn8iiZ " "
intr68.ga de pacat, $i ca va da din sangeleacesta Cf\. sa
guste Elinii barbarii, ea cerul H va deschide ' tu"
turor, ;:;i eele de acolo Ie va pune inaintea neamului
omellesc, ca luand trup insangEn'J1.t Xl va ridica ill.ai
presus de ceriu $i de ceriuI eeriului, mai presus de
Ingeri, dearhangIie\i, $i de toate puterile ca
va pe lnsu9i tronuI imparatesc deadreapta Ta-
talui, stralucind fntru slava -negraita, - acestea nimeni
dintre dam;;]i, E;linici dintre ceilaI(,i oameni, nid nu Ie-au
mai dinainte, nici prin millte li-a trecut vre-odata.
Dara ce zic acei cari toate Ie cuteaza Ca ex pre-
siunea "acum cunosc din parte'" este zisa pentru
iconomiile lui Dumnezeu, nu pentru Dumnezeu; ea
de Dumnezeu omul 0 are in perfectiune. Dara.
atunci cum de pre sine prunc Cum de vede
ca prin ogIinda, cum in gacitura (enigma) daca are to-
talul cuno$tintei De ce el ca ceva extraordinar atri-
buie Duhului, nicidecum vre-unei alte pu-
OMILIA XXXIV
470 ._- ----- --,--_.__ ... _- ..
-------------_.,
teri a crea.tiunei, zicand: "Cine ale omului,
afarade cluhul omului, care este intru , cl<lnsul?
Asa si ale lui Dumnezeu nimeni nu Ie !?tie, afara
de Duhullui Dumnezeu". Asemeneai;;i
(ji (;ullostintaest<.:; numai a lui DumneZel! . . zicand
" J v t'" " , " fV v
"NIL doa,p). (',2" pre Ta.,t8J . -a vazli ,cmeV3" ' al:a,
. " . ," . --' - , r'i'" r'l"l':..ze'u "'-'e
1
a' "{'Of" '
nU1TH11' ceVlcoeSLeueia Lit.H 1 '-" . , C\.y la. vl;!,-
zut pre' Tatal" (loan 6, 46), numind vederea lui
nezeti v
cum
eel
ce esenta, nu va ii3i iconomllle! - .fimdca oocun09.-
tinta esentei lui este mai mare deca.t lconomyleJUl.
A9
a
dara, zici ttl, nu 9tim pre Dumnezem) Sa. l1
u
. fie
una ea aceasta; dara eumea. Dllmnezeu este,
care iosa este esenta lui, aceasta n'o de lOG.
. .Bi ca caexpresiunea : "acum cunosc
din parte" rlU cstc zisa pentru iconomiiIe lui, asculta
- -- caci'aadaos: "iara atunci voiu
ell nrtj.ur-l"s-i " 'Ufit" Dara nu de
. 'lui ci .. Beci-ni-
meni sa nU-f;;i inchipue ca 0 asemenea. credin0- este
simpla abatere, sau 0 simpla calcare de lege, C:
1
este $!
indoita, $1 intreita.,$i):mp'iitrita. !111
absurditate au eu adeca ca. se mgamfa. a. $tl to-
tui ceia ce este riumai a Duhuiuilui Dumnezeu, :;;i a
nascutului sau Fiu, dara ca Pavel rteputandca
sa afie aceasta parte a
descoperire de sm;, iata ca ca P:'lI?
rationamentele lor au inteles totlll. :;;1 nu pot a ill arata
nicairi ill scriptura vorbindu-se de acestea.
Dara noilasand la 0 parte nebuniea lor, sa neln-
toarcem nrivirea iarasi la dragostea despre care am
vorbit mai sus. Apostoiul nu s'a multamit eu
mai 'nainte ei a adaos,zicimd: acum ra-
mfJ.ne credinta,' nadejdea, dragostea, aceste trei ;
ia.ra mai maredecat aces tea este dragostea"
(Vel's. 13). Credinta $i nMejdea, de 'ndata ce s'au inde:
pEnit bUDur-ile erezute nadajduite, Inceteaza de a mal
fi credinta nadejde, ceia ce
"Nadejdea care se vede, nu
ceia, ce vede cineva pentru ce nadaJdue!?te'
OMILIA XXXIV 471
(!:lorn. 8, 24) ,iara$i: ;,Iara cr8dinta este adeve-:
rIre a celor nadajduite, dovedire a ' lucrurilor
celor neva,zute" (Ebr. 11, 1). arlita:ndu.-se toate
cele .crezute $i' nactajduite, amandouaaceslea inc.et.ea7.A.,
in t!mp' , .rnai. m sama se ina1ta
d,CVlne ,mal. ,/\}e; Cl:";Cl -se B'cluce laud.
81 n.u 'S0 ell .cle de fuai
ci arnbitioneaza de a mai gaS} inca eeva., In adevar '
bine :.azis ca Q,ragostea este 1m mare char:
:;;i calea tuturor charUl'ilor In gradul eel mai inaIt a '-
zis ca fara dragoste eu nu folosese celelalte cha-
i-a exemple; dara
alel voe:;;te.laraS;;i- a 0 rlGlca dm alta parte, $i a 0 arata
mare 9i prin faptul ca ea Pentru dare zieea:
,,:;;i acum remanecredint.a, nadejdea, dragostea,
acestetrei; iara mai.mare decat acestea este
dragostea". Si cum este mai maredrtfgostea Fiindca
treGe ' cUncoloi. fiindca remane in veci. Deci, daea ataL de
- marc _ .este pnterea aI)oj_ gu mare dreptate
:1 ' 1... .,.., IT . I d " -.
aQaoge .. ,7;JGftnU: ';7 :rftgostea . ..
J ,A$a .dara .avem dragostea,
adeca ae a-I urma CiT""graba; avem l)evoe de a alerga
pe un drum anevoios dupa dansa; eaci dealtmintrelea
zboara dela noi, a.tatea pedici iutarnpinam pe drumul
care merge la da,nsa, IJe aeeia ni S8. cere mllita iutalii
spre a {) putea prinde.Ceia ce Intrevazand Pa.vel n'a
zis: (mergEltiin urrria dragostei ci,;alungati dragos-
tea" 2), atitindu-ne 9i aprinzandu-ne SDI'e eucerirea ei.
Dealtmintrelea. Dumnezeu chiar delft in'ceput a facut mii
de incerciiri spre a 0 implania in noi. A:;:a de pilda tu-
turor a dal un singur cap, pe Adam. De ee nu suntern
toti facuti din pamant Dece nu suntem toti desavar-
ca dansul Pentru ca:;;i copiii, :;;i erescatoarele de eopii,
$i faptul de a se intre dan$ii, sa ne uneasea pre noi
unii eu altii. De aceia nki pe femeie n'a faeut'o din pa-
mant. Fiindcii nu era deajuns de a rie indupleca spre
concordie numai singur faptul ca suntem cu. totii de
v 1) Pqr.tea adusa dragostei, ca riu
toata bogatla,lllCI toata saraClea Ie da Dumnezeu. (Veron);
.) Nota. Ll:un,su't-q't a'f,bt"fj v insamna (alungati dragostea adeca
merge!i iute spre a 0 prinde. ._ -=-._ .
472 OMILIA XXXIV
aceia.!?i esenta, data nu vorn avea cu toW aceiasi stra.:
apoi aceasta a facut Dumnezeu. Daca' astazi
despartindu-ne poate numai locurile" - jnca ne con-
sidl,3rihn intre nQi ea strEijni unii de altU, a,poi eu _ atat
rnai rnult,ar fi fost aceasta daca nearnul , nostru orne,
ne$() arfiavut ,doua - in08nuturi.-De aceia to C 11,) ai,
,ca dE:ja ' iili.1'Pd?:ul trup' alnf>Ai-
mului fiindca fa lnceput se credea'iA a ,f1.
dei, apex prive9te cum iara:;;i. ii ,cu altul ,
prin casatorie. "Pentru ace'ia, zice, va lasa omul
pre taUl1 Sall ;;;i pre mama sa, ;;;i se va lipi de
femeia sa, ;;;i vorfi amandoi un trup" (Fac. 2,
'';' 24). Si n'a zis femeia ci "on1ul", fiinddi mai mare
, este'pofta in acela. lara pufta lui de aceia,
maimare dedU a femeii ; pentruca pe ceJ B'laimare
pIece prill tiraniea dragosiei, $i sa,,1 supuna celui mai
mie .;;i mai slab. Fiindca tt'ebUla a intrbo.uce $i casato" '.
rica, apoi pe eel nascut din' femeie I-a facut barbat fe,-
meli. Caci ia Dumnezeu toate sunt secundare dragost81. --
Da(;a deci, astfeliu l:letrecandu-se lUCI'utile, eel lrHa.i
(Ca.in) di!ldata i';i-a d!n a
gat 0 de mare zav1stle 91 lupta mtre
ce n'ar fi facut fnca, daca n'ar fi din rada-
cina. Apoi a hot-arit ca Linul sa fie , supus, iara cehllalt
sa fie st3.pan, fiindca egalitateaob'i$F1)iieGtQ' de multe-ori
de a Introduce' lupta. Deei ca 'sa -fie
eratie, ei imparaiie, intocmaiea in armata ar putea ,
vedea cineva ordinea 9i randueala ill fiecare casiL lp
ordinea de imparat dt) pildaeste harhatul, iar,a in or-
dinea de eparh ' 91 general este femeia; dara $i
ocupa a treia intaetate in aeeastaimparatie. Dupa aC81a
vine a patra inUiet-'1te, acea a slugilor,fiindea 9i ace9tiia
sUipanesc pe eej mai mici, 9i de mul\e ori unul diD-
tran9ii a stat in fruntea tuturor, tinand'locul stapanului,
insaca sluga. Dupa aceasta apoi 0 altastapanie este
i';i asupra lor, aceia a femeilor 9i aceia a copiilor, dara
9i printre copii iara9i alta, dupa virsta 9i dupa natura
lor, fiindca nu la pe eopii partea feme-
iasca. Cu un cuvint pretuUndeni Dumnezeu a facut sta-
panii zdravene, ca astfeliu toate sa stea in randueala
in , eea ma:i mare ordine. De aceia chiar $i mai in-
nainte de a se inmultl. neamul nostru omenesc, de$l.
doi au fost ]a inceput, totm;;i el a poroncitca unul sa
OMILIA XXXIV 473
stapaneasca, iar celalalt sa fie stapanit.$: pentruca nu
cllmva unul sa dispretuiasca pecela\alt ca mai mic,
sa se dezbineunul de altul, prive9te cum Dumnezeu a
cinstitpe chia..r9im?.i ionaintB rle fa.cerea.ei.
"Sa-i facem lui ajutoriu" (Fac. 2, (;;1
ferlleifi a fitcutii spreLrehuinta, i;.i
pe cD. eea facaw;pentru tians'ut
Fiindca noi ne gasim totdeaunartllii familiari catre cele
faeule pentru noi. -$i iar3.$i ea nu cumvaea sase maDr
dreasea ea una ee i s'a dat lui de ajutoriu, aceasta
lega.tl,]r& sa 0 rupa, apoi Dumnezeu 0 aJacut din coasta
.1Ul, araland prin aceasta, ea ea este o parte a intre-
gului trup: Si ca niei barbatul sa nu se fngamfe pentru
aceasta,- apm Dumnezeu -nu I-a lasat sa , fie singur, pe
dansul c'8.re'Singur a fost faeut mai fllhainte, ci a faeut
eu totuldln contra eu dansul, introducandfaeerea de
ca priJ? a,geasta preferand ,de mult pe
barbat. totuS1 sa nu-l lase de afi -tolUl a1 sau.
Ai vazut, deci, cate legaturi de dragoste afaeut
Dumnezeuiotrebarbat Dara garantii
deconcordie intre dan9ii, el le-a a$ezat in natura
, lor, fiindca- amandoisunt . de esenfa;- ;;i amandoi
lllerg spre tel - dealtfeli u toam- vietatea iube$te
pe eel la feliu cli " dansa - ca :;,i femeia este din barbat
$i din amandoi jmpreuna sunt copiii lor; - ca ,
multe $i varieate sunt modurile care eonlucreaza Ja
consolidarea dragostei in famili e. Pe unul de pilda
n iubim ca tata, pe altul ca bunic; pe una 0 iubim ca
mama, pfl alta ca doica; pe unullI iubim ea fiu nepot
din nepoti, pe alta ca pe fiica $i nepoata de fii ciL $i de
ce mai este ' nevoe de a In$ira aici toate gradele ru-

Dara Dumnezeu a alt mod de lega-
tura intre Qame'ni, caci impedecand casatoriile intre
rudenii, prin aeeasta ne-a impins zicand catra cei
straini de noi, pe aceia i-a mi$eat spre no1.
Fiindca numai prin inrudirea noastra cea naturala nu
era cu putinta de a-i unl. ' pre aceia eu noi, iata ca pr-in
easatorie i<lra;;i i-a unit, intrunind{)rin 0 singura mi-
reasa 0 mu1time de ease ]a un amestecand multe
neamuri cu aite neamuri. "Omul 1a nici-o rudenie
de ale trupului sau sa nu se apropie, ca sa-i des-
copere ru;;;inea, eu- J:)QmnU-l-" (Levit-ie 18,6-19) zice
474 OMILIA XXXIV
r,L'
Dumnezeu lui MoisL Sa nu descoperirusinea surorei tale
zice, nid surorei tataiui tau, nici a altei fete care
in inrudire cu tine, 9i care impedeca casatoriea -insi-
l'afid acoIo pe nume toate felurile unoI' astfeliu de rtl-
oenjj -'- 'Ti este deajuns, zice, pentru ,d r.3go"t.ea acelo1'2t
de a ell danE}ii acsleaf$i nacazuri. iara
pentru casatorie- a. te_alYr"unl:ift _ dB -aitele.
ce _ str.rntezi j;':i,rgimea dragustei ,( Decc' in'
zadar dragostea catra dam:la, daca poti a a yea ocazie de
dragostea 9i a alteiC\., luandu-ti fmneie de afm'a de ru-
deniile tale" .iara printransa un 9ir dE rudenii, 9i. tata,
9i mama, 91 frati, q>i rudeniile ca 9i prietenii acestora '?
Ai vazut prin ciUe moduri ne-a legat pe noi Dum-
nezeu'? Cu toate aces tea el . nici aici nu s'a marginit
numai, ci a facu! astfeliu indU sa avem nevoie unn de
altii, c[J,$i cu chipui acesta sa ne adune 1a un lac, mai
ales cii.;d prieteniile Ie facnevoile dintre oameni. De
aceia nid n'a Jasai. ca toate sa se faca pretutindeni, ca
;;;;iprin aceastasane de a, ne uniieu
altiL -.A.sa dar-a intcoducand.lntren"of neVC;88. avem unii.
de altii,' prin aceasta iara:oi a f3,cUt cu usurinta relatiunilA
dintre oameni, pentruca daca n'ar fi fO::>,t a:'poi,lucruriIe
ar fi ajuns intr'o alta incurcatura nemultamire. })aca-
de pilda avand nevoe de doctor, sau de lemnar, sau de
alt ar trebul ca 58, fae;\ eineva 0 ai1atorie
Indelungata, apoi desigur ea totul s'ar pierde. Deci,
tocrnai pentru .aceasla a regulat de a se zidl cetati,
f;'iustfdiu pc toti i-a adunat la UIl loco Pentru ea 9iclL
cd de depal'Le sa He putem intalnl cu usurinta, apoi el
a intin5 maroa 1a mijloc, 9i a dat iut-ala' vlnt'urilor, fa-
cand prin aCeasta cahitoriile pe rnar-e. La lil-
ceput a regulat ea toti :::-a fie stran:;;i Intr'un singur]oc,
9i nu i-a impr;'.i,:;;tjeat mai intai, pana ce cei dintai oameI1i
cari primisedarul n'a intrebuintat rau concordiea dintre
dan:;;i1. A$a dara el ne-a adunat la un locdin toate par-
tile, $i prin natura noastra, 9i prin inrudirea dintre nOI,
$i prin limba ce 0 vorbim, $i prin locul sau tara unde
ne gasim, :;;i dupre cum el n'a voit ca noi sa cadem
din raiu -- ea daca voia aceasta, n'ar fi pus in raiu la
inceput pe omul pe carel-a facut, ci eauza este numai
omul care n'a ascultat - a$a n'a voit nici mai multe
limbi sa fie pe pamant, cad daca voia aceasta, apoi
dela inceput arfi facut a$a. tot pamantu!
OMILIA XXXIV
.475
o iinlba, 9i un glas tuturor
l
'(Fac.t1, 1) zice.scrip:
tura adeverind ceia ce am spus, De aceia, chmr 9
1
atun'ci calld trebuia a perl. pamantul din 'cauza rauta-
lilor omului, nici atUI1Cl zic nu ne-a- facut din alta rna.::
te-rie, nici n.'a, -stramutat aiurca pe '.dreptul ci Ja-
sandu-lin rnljlo(',!ll.f.ntullcl ea pp. 0 a IUI':lei,

81 (l1.n .!'), .... 'l" .' <l ...... ,.,ut. D" .. , ... " " ,J"s'''-' ..... .. ",
adeca ' pe bal'bat, pe ca:re I-a pus stapan peste. femeie;
dara mai tarziu fiindca neamnl Llostru s'a aba,tuLcIa
marl nerandueli, apoi a agezat i$i altele,ca qe [AIda
stapE"nirea citpiteniilor, a dregatoril?T, a etc.
iar'a aceastatot nentru dragoste. Fundca rautatea Ast.e
un Alement de dizolvare E?i de nimicire a neamului nostru
omenesc, apoi ca pre dofLori i1 a:;;ezat, in mijlc:cu!
cetatilor pre cei ce ace$tim
rautatea ca pe 0 boala mohpsltoare, sa ne uneasca Jara:;il
be toti 1a un loc prin dragoste,
$i pentru ca' nunumai in _ II?-
'concordiea-'sEi. tie roarej ,apoi pel)8.rb0t
"eu iar(l:. ,pe' fen)eie 1'narm;1,nd-o (:11 pofta,),
si depozitand inauntrul amanduroradarul facerei de
copii, 113, urma a'rnai intcodus :;;i alte Ipgaturi ale c\ra-
O'ostei. Asa de pilda, Did barbatului nu i-a lncredint.a
t
? 1"11 c-i roi <::l lrnnQr-tlt rlin
lJotU..1 .l..1.lV.l ,lvJ...l.lv.ll, \....II, tAo .lL.l .J.l.J'..N'" ... .., ....... ......... .....v ................... "- ............... ............. ,
i-a dat in siapanire casa, celuilalt i-a Incredintat
ralul de de casa, acela de a hrani pc cei din
casa, caci doara barbatui culti vi:\, pa.mantul, pe cand
femeii i-a dat rolu1 de a imbn1ca pe cei din casa, tiindca
furea si razboiul de tBsut sunt ale femeii, 'caci el a fJ.at:,
femeii'intelepciune de a face 'oa,nza 1), DaI'il iubirea de
argint a pierdut totu]' nelasancl. ca sa se mai.arate
deosebire fiindca lenevirea celor multe a mtrodus ;;1 pe
barb,a,ti .razb?aele de ale femveil?r, le-?- In
mam suvelCa 91 urzala 91 tortuL Dara straltl-
ce;;te proniea iconomiei lui Dumnezeu, nOl avem mare
nevoe de femeie in alte afaceri mult mal necesare, dupre
cum avem nev01e 81 de eei mai mid decat noi, in eele
ce com pun vieata noastra. Atat de mareeste trebuinta
de ajutorul in chiar de ar. fi cineva
boa-at' decaf. totl oamenn dm lume, totU$l nu va fi scutlt.
o ., - _. . .
1) Nota. A se vedca cartealui lob, 38, 35
476 OMlLiA XXXIV
de acest contact, .;;i de a avea nevoe de eel mai infe-
rior. Nu numai cci saraci au nevoe de cei bogati, ci.;;i cei
bogati au nevoe de cei saraci, ba inca mai multa nevoe
au bogatii de saraci,decat saraeii de bogati. . - _ ..
$i ca sa vezi aceasta mai lamurit, sa facem, daca
voitl, clOUIl, cetitl, una numaj din bogqti,;;iceialalta
.
dupa ce ie-am observat eu amanuntime, sa vedem care
din am8"ndou8" va putea sa fie Indestulata. numai Cll sine.
Daea vom afia ea cea a saracilor este cea care poate fi in-
destulata, apoi e sigur ca mai ales bogatii au nevoie de sa-
raci. Deci, In cetatea bogatilor nu este nici unul me.;;te.;;u-
gariu, nici zidariu, nici jemnar, nici eiubotariu, nici pi-
tal'iu, nici agricultoI', nici ferariu, nici me.;;ter de franghii,
;;1 nici altul Ciid,ln adevar, cine dintre I;lcei
bogati ar prefera ca sa seindeletniceasca co vre-una
din aceste indeletniciri, ca.nd mai ales este ca chiar
:;,;i . cei ceodinioara se fndeletRicise ell
$uguri, de'ndata ce s'au intolit nu.maipot suf8ri
aces tor me:;;t8$uguri grele '? dara cum ni va sta aceasta
. cetate%' D<'indbaI11 bog<:;.tii,zkhu, VOl' cumpara toate
acestea dela. eei saraei). Prin urmare, aceianu sunt Indes-
tulati numai eu dadi. au nevoie $i de altii. Cum i.;;i
vor zid! casele sau ca poate .;;i pe acestea Ie vor cumpara
dcla cd saraci '? DarD, aecasta TIU este' nrese. A$A aara
'va fi trebuin1a de cllema 8:coJo a strica
legea. po care 8.m. .stn,bHit-o dcla ineeput eand am po-
pulat aceasta eetate'-caei aduceti-va aminte diziceam:
niei un sarac sa nu fie inauntrul acestei cetati. Insa,
iata cum nevoea, $1 fara" v01nta noa.stra., i-a chemat pe
ace$Wo., $i 1"0. va,gat IIlauu,tru. De aici este invedero.t.
ca este eli neputint3, de a infiinta 0 cetate fara de sa racL
lara daca acea cetate starue.;;te in a nu prim! pe nimeni
dintre sa,raci, nu . va mili fi cetate, ci se va pierde< A$a
dara nu va tt indestulata numai cu sine, daca nu va
prim! la sine pecei saraci, ca pe ni.;;ta mantuitori.
Acum sa vedem .;;i eelatea saracilor, daca .;;iaceasta
flind 1ipsitii de bogati IJoate fi nelipsita de nimica. Si
mai intai sa limpezimcu cuvantul ce anume este bo-
gatie .;;i s'o aratam lamurit. A.;;a dara ce anume este
bo&.atie .Aur, $i pietre pre1ioase, $i ha}ne devma-
tasa, sau de pornra, sau cusute eu aur. DeCl, dupa ce
s'a aratat co anume este bogatie, apoi sa 0 _alungam.
OMILIA XXXIV 477
din cetatea celor saraci, daca voim sa facem 0 cetate
cural de saraci, .;;i auruI sa flU se arate hici macar prin
vis, nici haine de acestea, .;;i de voe.;;ti, apoi nici argint,
nic! vasele cele facute din argint. Deci pe langa aceasia
saracie. de"'ce va mai a vea nevoie aceasta cetate De nimic.
cad daca va sase a .poi nu este
ncv6c de tl.:ur :j:.:.
de 'lnani, :;;i nu de- hi&Ill -.. liiia(fq)li1:, (;i t"it: '
acele Cli batat.uri, cu degete uscaie, de putel'e multa
de lemne.;;i de pietre. De asemenea daca trebuie de a
1ese panza pentru haine, apoi un e nevoe. de aur :;;i a.r-
gint, ci tot de me9te9!lg :;;i . de femei care s!i
lucreze. :;;i ce ar trebUl oare cand ar fi yorba de cultI-
varea pamantului .;;i de a sapa pamantul'? Oare ar fi
nevoe de cei bogati sau de cei saraci? Nu mai incape
nici 0 yorba, ca-de cei saraci. Tot a
9
a :;;i feruJ daca ar
trebu'i lucrat, sau $i altele din aces tea, noi avem nevoe
tot de saraci. Asa dara unde anume vom avea novoe
de bogati, afara 'numai de n'ar trend poate Cit sa d.a-
rlmam aceastaJ-:.cet.a .. te ?-:-flindc.a .. .i.ntrand. H,eeia In cet.atRa
aceasta, :negre:;;it cit ace:;;t1ia .. (sa.ra.cii), sau mal hine zis,
filosofii aC8:;;tiia VOl' c&dea in pofta aUI'uiui :;;i a marga-
ritarilor,-::--numesc filosofi petoti cei ce nu cauta .ceia ce
este de prisos, iara daca se preaau pe sine lenei :;;i dez-
merdarei, totul vor perde la urma. .
(Dara, zicitu, daca t-ogatiea riu este trebuitoare,
de ce atunci este dat.a de Dumnezemi? 8i de unde se
invedcreaza en. dela Dumnezetl 0stedat. de a, se imbo-
gatl. cineva'? (Apoi scriptura zice doar'a, ca: "AI meu
este argintul al meu este aurul, caruia.'
voiesc, ii dan" (Agheu,' 2, 8). Aiei Insa, daca
face un lucru ride actim eu hohot, ridiculi-
mnd pe cei ce spun acestea, ca lntocmai ca .;;i copiii care
mananca 1a masa imparateasca, .;;i care impreuna cu
mancarile de pe masa ingramadese in gura tot ce Ii
cade 1a indemana. A.;;it ;;i ace$tiia fac, rJici impreuna cu
sfintele scripturi mai introduc cele ale lor. Pentru cit
In adevar expresiunea dela inceput "AI meu este a.f-
gintul al meu este aurul" 0 .;;tiu ca este zisa de
Proroe, iara ceialalta expresiune caruia voiesc1
Ii dau" nici de cum nu este a Prorocuiui, ci este in-
trod usa de asemenea pro;;ti.
478 OMILlA XXXIV
Dara eu va voiu spune cauza pentru care Pro-
rocul Agheu a spusaceste. vorbe. Acest Proroc fiindca
necontenit fagiaduea Ebreilor di dupa intoarcerea lor
din Babilon vor vedea templul clactit tot in forma celui
dinainte, dara ca multi dintre nu
:sideraufaptul ca at))'o3,pe peste pu.tinta, ca.dupti
_ acuIr-tsa_. - t
temjJlu ca $i acela, Pi'ol'ocuf Agheu, zic, J({Jpr'<'1:;;tiintiu-ii
necredinta, Ii spline ca djn partea lui Dumnezeu
vorbe, ca f;>i cum pare ca ar ZiCB : De ce va temeti
At t
. 1
de ce nu meu es e aI'gll1LUl, a1
meu este auI'ul" f;>i n'am nevoe ca sa ma imprumut
dela altii, spre a impodobi a$a templul f;>i cum ca aceasta
este, a adaosimedieat: va fi slava casei acestei
de pe UrIna, mai mare deeat a celei dinta.i"
(Ibid. verso Deci, sa nu introdueem niei-odata panza
de,paiajen pe mantiea imparateasca. ea daca,pe porfira
imnarateasca acatind cineva decoratiile lear leQ3cu ata
arfi aspru pedepsit pentru eu
ablt rnai mult cfi,rjd e yorba de cele duhoYoic8;;;ti, mndce.
aici pacatul nu este cum s'ar intampla. ;;;i ee spun eu
de scaderi sau aelaosuri in sfinta seriptura? Canel chiar
o virgula, sau 0 . eitire prefaeuta, saumai bine zis 0
pr'ormntie prefaeuta a uoul singur cuvant, de multe ori
a zamislit cele mai absurde urmari.
(cDpei, ziei tu, cum de S8 Imbogatasc Ul1iia, fiindca
zice f;li scriptum :j,Bogatiea saraciea dela Domnul
sunt" (Sirah ti, 14) '? Dara noi vom spune celor ce
pun aceasiaomectiunc: af;>a clara toata b9gatiea!9i
toata saraciea yin dela Domnul? ;;;i cine ar putea
zice aceasta'? Caei noi vedem strangandu-se bogatii
f;>i din rapiri, din furti:;;aguri de prin morminte,
din fermeeatorii, $i dinmulte altele de aeest felili, pe
eei ee nevrednici nici chiar de a vietui in lume.
Deci ee '?spune-mi; oare zicem noi ea 0 astfeliu de bo-
gatie este dela Dumnezeu'? Sa nu fie una ea aceasta! Dara
alunei de unde este? Din pacat. Fiindca curva se im-
bogitte$te joe de trupul sau, f;>i tanarul cel
frurrios de multe-ori tinereta cal';ltiga aur
eu necinste, $1 cel ce prada mormintele i:;li aduna bo-
gaW nedrepte, $i talhariul .se spargand zi-
durHe caselor. Af;>a dara nu toata bogatiea este dela
Dumnezeu. Deci ee vom zice fata de aceste vorbe ale
OMILIA XXXIV 479
scriptumi Mai intai afia ca niei saraciea nu vinetoata
dela J?umnezeu, :;;i atunci vom pa$l la explicarea
aeest81 ziceri.Cand de pilda cineva fiind un tanar des-
franat, $i cheltue;;te bbgatiea cu curvele, sa,j cu fef'-
rneei:.Horii, sau in altfeliu de pofle, f;>i ajunge sarae, oare
nU8sie viiditlucruca el adeveuit Sart'l.c -utI Dum-
__ _,' - -- __
cinevaaajuf1S s,aracdineauza tranda viei, sau c,a din
cauza. prostiei asaracit, :::;(;1.\1 .. a intreprins Iucruri prj
1l1ejdioase i?i. contra iegilor, apoi oare nu. este invederat
iaraf;>i ca oici imul dintrace9tiia sau de felol acestora,
n'a fost aruncat in acea saracie de DumIiezeu? Dara -
seriptura mintel';lte oar'e jn cazul de fata? Sa nu fie! ci
numai ea S8 prost esc acei ce nu examineaza cu scum-
patate toate eele scrise in scripturi. .
Deci, duca 8i aceasta este marturisit de toti. ca ne-
mincinoas',t este 'scriptum; ::;i aceia s'a dovedit',' ca nu
toa-ta bogatiea este dela Dumnezeu,apoi atunei nedome"'
rirea. este numai a slhlx'iciunei aeetor cari citese fara
sa se gandeasea. ;;;i ar fi trebuit ea sa va las aici,-
mai alesca am scapal scriptura de ponoase - ca asLfeliu
sa dati respuns pentru lenevirea In cetirea scrfpturilor,
- insa fiiodca va crut foarte mult, nu pot mai mult
sa va vael tulburati, haide sa spunem dezlegarea ne-
domirirei, mai intai spunand de eel ce a zis acele cu-
vinte, cand Ie-a zis, catra cine zis. Fiindca Dum-
nezeu nu toti la- feliu, dupre cum $inol nu
vorbim 1a feliu eu 'eu Ntrbatji.
dara, ...cand s'au zis acele eu vinte, de cine
anume, catra cine? De Solomonln Jegea veche, 9i
catra Judei, cari nimicalta nu $tieau decat Iueruri sim-
tite $i trupe9ti, deja acestea ispitind puterea lui Dum.,-
nezeu. Cil. doara acef;>tiia sunt cari iiceau: "Au doara
va fJutea Dumnezeu sa ni dea, pane in pustie"
CPs. 77,20) ?$i "Ce semn ni arati nOlla" (Math. 12,
38) "Parintii au mancat mana in pustie"
(loan 6, 31); f;>i "A Cal'Ora Dumnezeu, ziee,este
pantecele" (Filipp .. 3, 19) .. Deci, fiindca dela acestea il
ispiteau pre el,apoi Solomon li-a-grait, ca este cupu-
tinta f;>i aeeastala Dumnezeu, dl:) a face adeca $i bbgati
Nu ca numai decat elii Jace, ci ca peate face,
c.and voe$te, dupre Gum- zice: "Cel. ee
480 OM ILIA XXXIV
marea 0 usuca pre ea, toate
riurile Ie (Naum 1, 4) de ;;;i aceasta nici-
odata n'a fost. Deci, cum de a zis Prorocul vorbele de
mai sus Nu ca cum s'ar petrece ci ca
fiindu-i h!i cu putintita f:'l,ce una ca aceasta. , . .
,dara care bogatie $iCCire sariicie 0 ' dll num-
nezeu ". A(iuc(;,t,:- va . anlinte de .. nraarn., si
atuHci Yeti $tj ' .boga-tiea (:ea datEl. tie DmnnezeiJ: F'iindd
pe Abra..1.rn ef l'a facut bogat, dupa acesta pe
. dreptul lob, dupre.-Dum insu$i el zice: "De ,am pri-
mit cele bune dela Domnul, apoi ' pe cele rale -
nu Ie vern rabda" (lob. 2. 10) - care dupa .aceasta
i-a indoH $i Intreit averile. Dara $i bogatica lui lacob,
deaoolo Inca l$i avea inceputul. Dara $i saraciea este
lauoata. de da.nsul, ca de pilda acolo unde se vede
tind pe acel bogat, $i zialndu-i : "De voe$ti sit fij- d6- "
vinde-ti aV8eile, lmparte-1e la saraci,
si vina deurmeazamie "(Math. 1.9. 21i. si atunei
;,Nll'
aut, . mel ,argmt, mel donahame" (Jbid. 10, 9. 10).
f1ara sa nu zici ca toata bogatiea el 0 da, fiindca.
s'a dovedit ca bogatiea este adunata de multe-ori din uci-
deri, din rapiri, cum dirt mii de alte ocazii necinftite.
Dara iarasi e bine ca cuvant)ul nostru sa 5e fn-
toarca dill nou h chestiunea dinainte. Daca-deci eei bb-
gati nu ni sunt nirnk folositori, apoi atunci de ee
mai sunt bogati? Ded, ce am putea respunde Ca uniia
ca ace$tiia nu sunt folositori se fae bogati In modul
aratat, pe c.and eei ce se imbogatesc dela Dumnezeu
sunt foarte f010sitor1, iara aeeasta 0 poti afladin 1DS8);;1
faptele acelora. Abraam, de pEda, cheltuiea a verea eu
strainii 8i cu cei cari aveaunevoe dedansul. Asa atunci
cand au' venit eei trei tineri - oameni dupa cum credea
e1- taind vitelul trei masuri de faina
in pe la ameaza-zi, apoi de aici poti pri-
cepe cu cata buna vointa $i galantonie cheltuiea el ave-
rile cu totii, impreuna cu averile dandu$i $i slujba
trupuiui, too,t8 aeestea in batranete atat de inain-
tate, $i fiind liman tuturor strainilor 9i eelor ce aveau
nevoe de dansul, necrut.ind nimic, nici chiar pe fiul
sau, caci poroncindu-i Dumnezeu, pe acesta I-a adus
ca jarWi. Daraimpreuna cu fiul s'a preflat pe sine
OMILIA XXXIV
481
cand se gra!>ea de a scoate
acestea el Ie facei. nu:;; 0 pe nep?tu! sau Lot. toate
lantropiea lui C .Cl nl101ai pentru fi-
stapan aJ
tOcHe del a fir d t- .. . '-' U
Tot .:,,, " 1 ,,< 'oc8. if,arni ntp.!or' 1).
'.__ u..:;>a a, yl .;tUI 100. cad: ,. ri,"::':);:J ";., ,.
la tot. cel ce vme das"'n' l' -'1 . :\ ' ...... :_ "-',v .... ,
b'l '" ..., v v uect. VClliU erarn
or 1 O!', pICl?r sehiopilor. Eu eram tata celor
9
1
. afara, nn manea strain si ' ,
cel carii aveau Ups a nu
- pe eel neputineios nu l'etII' lasa
t

lasa _ afara de_ usa mea I',U Qanul "
31, 32. 29 15 Hi '"'2 16..... >J. yelL - (10)).
e
n - .. '. _ . . ', .'::' . ci4), :;;1 multe de
a, llU Inal IIl$ll"a " . ..
intf'eaO'a ::-a aa!vCe1rpe,.. fntr'una.
A
'. 0 ' " saraCll.
cum VOlestl poate sa ve7i ",i .
Dumnezcu au devenit boo-ati '-' pre. eel ceo nu
taztl averile?- .. aft!
nu
-'"'a' .' I . "'. I. lj JJugClLUl um evanahelle care
. 1 lld ea Ul Lazar 111e1 n ]. p_ , - 0
deau din masa sa' '.' 1 1o,car am s1a.n:matudla ee ca-
$i _viea lui Nabot Jie. A9
av
d
a .rapit
Iudeilo( 2). Priv ai, eeat totl imparatii
seiu 3 \ privP""e e$on
e
2;1 pe PI'orocului EIi-
'.' '-"it , J une. Sl De ton ne a('ed f" r TT"
ca cel ce au ca$tigat averile d I r- n- :8, vDna,
tate, $i-au cheltuif totul .. ,.e?, -:; drep-
nezeu, iara aJtjj cari lD !' Or:
C1
!8 !m !)UT.,-
de Dunll1ezeu,' tot a a a c;$ averllor. s'au lovit
averi." cheltuindu-le i?! :n ace!or
gro[Jandu-Ie in pa,'na t e cu pap:lsllll, sau In-
raci necheltuind l ara cei sa-
nezeu pe unr " e ce, ZICI tu, lasa Dum-
este fndelun fmpogatasca Fiindca
Ja pocaintii" gfiindca ne
--m....eare . d 'I oa 1 g eena, ca a randmt zlUa
P
e . va eca Dara daca pedepsa de'ndata
eel ce se Imbogatesc pe nedrept I . Z
ar fi putut avea un" ter d apOl, acheiu nil
. men e pocamta, mcat sa fil-
l) Nota. A se vedea Ca 1'4 d' C'
2) No ' v' A , P.m artea Facerei.
paratilor . . !';e vedea cap. 113 /?! urm. din cartea a III-a a :m-
i
3) Nota. A se vedea cap 520"i Urm. din .
mparatiIor, ... .. '.,. cal'tea .. IV-a a - . -
113038
R!
OMILlA xxxv
482
--- .-- - -..
toarea chlar impatrit ceia ce ar fi rapit, ba inca 'sa
mai dea, :-;;i jumaJate din ceia ce a vea. T5>t
theiu vame::;ul n'ar fi putut sa S6 prefaca sa devlha
daca at' fiibst rapit mai 'najnte de J2reeum
Qi alHi multi I1Us'ar , fi putnt indrepta.
.." . ,, ' , ' '.. ' ' .. " v . ,- (;1 I' ST,<> 1"1'
a!' VOlUnl,la ca sase . a.
hi ralcle dinainte, apoisa 8.s<'.uitepe Fa.vel, ZlCf:\:
"Dupa impetrirea ta $i 'nepoeaita
tie manie inz.iuq,. maniei ;;i a descoperlre1
judecati a lui Dumnezeu" (Rom. 2, 5t'Pecare
spre a scapa, sa ne imbogil,tim cu .cerunlor,
si sa urmam saraciea cea laudata, caCl astfellU ne
invrednid de ,buDurile viitoa-:e. Carora .fie a ne
. vtednid ell totH, prin charul $1 filantrop1ea
fl0stru lisus Christos, caruia se eade slava in veci. Amm;
OMILIA XXXV
. Urmati dragostea si ravniti celeduhovni-
ce:;;t( iara nlai vartosca'sa prorociti" (Cap. 14,1).
Fiinclea cu toata exactitateiv Ii-a aid
t.oateele bune izvorite din dragoste, apoi li
indeamna de a sta lipHi de ea, pentrl1 care ZJce:
.Urmati dragostea" I). Dara eel co alunga, eel t?e
fuge ca sa princla eeva, nu vede fnintea sa
ce el alunO'a.catra acea parte este indreptata prlv1rea
lui si nu 'lasa pan a ce nu va pune mana. Cel ce fu-
sau alung.a I?e cineya, <:and ' 'prin sine nu
ar putea sa-l prmda, apOl prm cel v ce sunt.
lui pune stiipanire pe el !oaga sunt
mai aproape de .cel fugant, sa se de a-I
prinde $i a-I tinea bine pan a ce ,:a SOSl i?l el.
o facem noi. Cand nu putem aJunge
at,lJoci rugam pe cei ce sunt aproape de dansa, $1 0 sta-
. 1) Nota. Originalul este a'WKS:'8 't-l]v yerbul in-
,;;amna: a alunga ceva, a goni pe ca oJunqa, a .vtn.a pe
cineva. Astfeliu ea tradueerea exaeta a aeestm pasa] ar fi. ({Alun-
gati dragostea, s#itiva sa ajunge{i $i sa stapani{i dragostea.
OM ILIA' xxxv 483

ca sa 0 tina pana ce, ovom ajunge noi,
dupa ce punem stapamre pe dansa, n'o mai lasam
de Joc,. ca nu cumva sa 0 scaparn. Dealtmintrelea ne-
ea sare din manile noastre, fiindea nll 0 intre
precurr.l se (;uvhe, ci toate ielweferam iua-
lht(\<> 'e' ,1 'U' ' . t I , f ' v "
._: _ _ fl 82e1a.; I}OJ rA )UH?R.aG8 totul ca sa oputem
uaca It, urmaniei
ffiQlta. osteneala, 'sau'- nOlar bine nici
cat de mica,ci inca dezmerdandu-ne
s3;rbato.rlOd::o, pii9im pe drumul eel fngust
i,l,J vIrtute!. .
De !,ice: Apoi, ca
nn cumva II sacreada ea de aceia a adus aici yorba
des pre drag)ste, ca sa se 7tearga de tot importanta
cl1arurilor, adaoge. zicanct: "Si ravniti cele duhov-
. iara ,m,ai . virtos ca sa protOciti". ea
,cf? grae$te in iimba, nu grae;;te oarnenilor.
Cl lUI Dumnezeu, ca niineni nu aude. Iii cu
Duhul. tain?. Ace1 ge proroce;;te,
oamemlor graeste zldlee Sl mdemnare si man-
3). .facE?o
charufl, doboara charul l-Jmbtlor, aratandu-l
cl! totul petrebuitoriu, nici foarte folositoriu
prIll sme aceasta fiindca dan9ii foarte mult se tru-
feau ,Cll char, fiindca charul limbilor se credea.
'de da?,,?u afi unul dm charupile ceie mai mario !;ii se
char I-au primit apos-
Loin mal I?-tal, mea eu atMa pompa, insa nu pentru
aceasta era mal eelelalte. Dara de ce oaI'e
au luat char ' mai 'nainte .de toate cele-
lalte '?Follndca urmau a se duce prin toate tarile din
"?l.dupre cum in timpul zidirei turnului din Ba-
b.llon 0 a fost impartita in multe, asemenea
lImbl se. dedeau unui singur 'om,
151 multe .lnnbi straine, in limba Per:-;;ilor,
?e Romamlor, $i a Indienilor, caci Duhul il
mvata rre acele limbi. Acest char se numea
c!1a!ul hmbllor, fimdca unul sinO'ur pulea sa vorbeasca
fara: de mai !imbi..nara tu_prive$te cum
el t1 doboara lupbll?r, II inalta, caei eand zice:
,,9a cel,ce grae;;te 111 hmba, nu grae;;te oame-
mlor, Cl lUI -Dumnezeu, ca nimeni nn aude"
484 01!lLIA xxxv
el a doborft acest char, ar<'itiindu-l ca nefiind mult tre-
buitoriu, iara cand adaoge ca: "eu Duhul
taine". iarasi I-a inaltat ca sa nu se para ca este de
prisos riefolositoriu, este dat in .... v ..
.eel c,e prc;rocest.;!" oamen!lor

f010su1 Ob
9
le:::lC :;;1 cum pretutindeni 61 ' acest
char ea t\ind dat spre folosinta celor multI Dara
eei ce graesc limbi nu oarnenilol'
]nsa nu au ca rezultato astfeliu de zldlre, $1 ll)dem-
nare, mangaiere. Astfeliu ca a fi stapaniti ?e I?uhul
amandurora era com.un, losa eel ce prorocea era Stt-
per'lm' eeluilalt, :;;i prin celor
ce'! aseultau, pe ca[1d eel cegraH:l.hmrn nU-l.
eei ce nu aveau char. Deci ce Oare pemmem ill!
zideau aceia ((Da! ziee ; se zideau pe sine singnrb>.
De aceia a adaos: "Cel. c.e in limba,
-ore" sirle 'sjngur 'zideste". (\Ters. 'Si cum, daea. nn
celc cc Dad, pana :acuma
de eei ce eele ce graiau, adeea ;;tIeau
1nSa nu puteau sa explice altol'a. "lara eel ce
proroeeste, zice, bi serica zicle:;;te. {{ CiUii deosebire
este int,['e 'aeela $1 bisel'ica, pc atata dGosebire cstc iutre
eel ce grae$te limbi 9\ eel ce proroce$te. .
Ai vazut Intelepciunea lui, cum n'a redus charul
limbilor la nimic,ci i1 arata ca avand .oareeare folos,
mie de sigur. i"nsl;t p3 cat tr-ebuc$te celui ce-l.a1'e'? Apoj
canu cumva sa ('rcada ca 81 pizmuindu-l doboara
charul limbilor - ciid cei mai multi din
aveau charul limbilor, parecum
banueala aceasta a lor, ziee: ,,9i voese ca VOl tOt1
sa graiti in limbi, iara mai virtos sa proro-
eiti. Ca mai mare este eel ee deeat
eel ce in limbi, fara l!umai de va tal-
maci, ca biserica zidire sa 130" eVers. 5). Insa
}} mare" " mic" de aici,. n.u sta in.
aeestor chat'UI'i, ci In superJOfltatea unUla A$a
dara $i de 58 in vedereaza ca el nu charu.l,
ci Ii duce pre dan$ii spre cele ma!
oare, arataod prin aceasta ingrlJlrea 1m de 10
OMILIA xxxv
485
timp superioritatea suflelului lui, aparat de orice
doi sau trei ci "voi toti voesc
graltl m lImbl", - nu numai aceasta ci . mai
.... .. r-4- - C " -..,.... . -- ---'" - 4 ' 'I
Vi .LV'::; , adeca, mai muli acpasta, decat
. . rnare rcl ceo
Fl!ndca mal ,sus a pregatit acesL j .l? 10-
ca Gl p!,or.?cI. este mai mare decat a gra! In limbi,
apOl la \lrwa sa pronunt.a, . nu Cum s'ar lntampla
CI cu un adaos, dici a zis: "fara numai de va
l1;aci."; dara va putea sa fa<:a apoi
q.unCI e de?potnva. Prorocul, fimdca multl S6 vor
-,- CE:la ce rna) ales este vrednic deobservat,
fhndca aceasta 0 cere inaintea tutur'OI' celorialte.
"lara acum. fratilor) de voiu veni la VOl
gralnd in limbi , ce voiu folosi voua de nu voiu
v.. v.A ,
gral . san mtru descoperire, sau intru cu-
. 11ostlntn,. lnt.1"u l"ni-n..,.., .... ",Xt (::.
. -- . . - I _ ....... v y'" '--'. \....1V..I\...., .... -U.l,t_ _li t ,! Ll !1_ Va ... (:t-
- tura (V crs.6) '? :;:;i cespun eu de alCii. Ap. rhi:-;"
etl ;a vorbese in limbi, caci
mal. mu!t celor. ce a.sculta)). Acestea Ie zice, ara- _
- t'}Jld ca. elcauta numa] de mtcreseJe':;;i folosinta lor .;;i
ca. nu .este cudw;;manie fata de cei ce aveau CI.{;est
char, yrei!.1e nici fiind yorba de persoana sa, 8i
nu. se da 10 la.turl de a ar'atanefolosinta ac.estui char. Si
cUI? e1 pururea, fiind vorba de'persoGlna sa nu se
da in Jatur) de a se umili pe sine. A.:;;a de pilda' lnce-
aceasta epJstolcl, el zieea.:,;Cine este Pavel?
Cum Apollo? Cine ChUa" '? - $i tot aceasia {Ewe si
ca ni,?i eu nu va voiu folosl "de nu VOlU
gral voua, sau mtru descoperire sau intru cu-
sau Intru Ceia
ce e1 spune aIel aeeasta lI1samna: Daca eu nu va voiu
spune. care fie lesne de priceput, care sa poata fi
C) numa! famfaronada, ca adeca am charul
P: ,:'01 nu voi nu va Yeti
cu mmlC. $1 va vetl pute.fl, folosi deja auzul
nnm _pe care nu-l inte1egetiJ)? ..
"Ca v cele--ne'nsufietite ce dau gJas, ori
or} Ci.lauta, nu Vor da in ver-
surl} cum se va glasul fiuerului sau
486 OM1LlA xxxv
al aUiutei" (Vers. 7)'? {(:;:;i .ce spun eu, zice, ca, aceasta
este pentru noi tara nici un folos, :;;i di profitul ni este
d,e a fi Intele$i de cei ce ne asculta'? Dara
acest fapt l'arputeavedeacineva petrecanduSB $i eu
de muzioj. De ar fi filler sau orlce '
alfjosLrUl:nent, a veanicl titrnul $:i (1160 ar-
mOliie cuvenita, ci arzba,rnii $i ar trolleani In zadar,
apoi atunei nu va IDvesell nici pc unul din auditori,
diei cnial'ln acele organe nearticulate, este nevoe de
oareeare claritate, daca nu le-ai atins ell
sau n'ai sufiat cu in fiuer, atunci n'ai facut
nimie. Deci, daca chiar cele ne'nsufieiite noi cerem
oarecare claritate, oarecare armonie.$i deosebire, $i daea
In ace!e ne'nsemnate De grabim ;;i ne amhi-
tiooam chiar' de a imprima oarecare semn, apoi cu atav
mai multnoi tt"ebuie de a fi lamuriti fata de oameniin
.'. char-uriIe duhovoice.;;ti>J.
. "Ca tr;1m bita. de' va da glas tara de semn,
.,.cine se va gati la razboiu?" (Vers.8)'? Deja cele
prisoselniee e1 1ntoarce yorba la cele mai trebuitoare f?i
mai foiositoare, zice ca nu numai cu alauta. ci tot
fapt I-ar vedea cineva petrecandu-se $i eu Lram-
bita. Caei :;;i acolo sunt ritmi (cantiee) prin care cate-
odata se arata sunetul sau alarrna de razboiu, iara alta
data nu ;cate odam e ehemareade a S8 pune in
ordine de batae, iara alta data de a se Intoarce la loc, iara
daea nu se face atunei primejdiea este foarte mate.
Ceia ce invederand s'a f?i grabH a zice: "Cine se va
pregati la razboiu"? - 3.9ft ca daca nu va fi astfeliu,
totul va fi pierdut.
(Dara, zieeau poale aeeia, ce au a face aeestea cu
noil) '? Mai cu sarna au de a face eu voi, li-ar fi putut
raspunde Pavel, pentru care adaoge: "A:;;a :;;i voi
prin limba de nu veti da euvant, eu buna in-
telegere, cum se va eunoa:;;te, eeia ee se va
graJ? Ca veti figraind In vazduh" (Ver:;:;.9), adeca
catra nimeni nepronunt;andu-va, catra nimeni n'ati
grait. :;:;i, in fine, pretutind-:lni el aratanefolosinta acestui
cl).ar. Dara daca este nefolositoriu, . zici, de ee a fost
dab) '? Pentru ca este folositoriu celui ce I-a primit, iara
daca voie$te a fi folositoriu altora, atunei trebuie a
adaoga ;;;i explicarea. Acestea Ie spuhe, cu scopnl de a-i
---___ OMU,TA xxxv
487
uni fmpreuna. ,. penLru fi . ..' .
ayea charu'l de a ex licA
a
ast elm, dar.a unul nu
smA aeesta, j] vf un .altu! lOsa pe lanO'a
lei al'ata ca Phr
In
fol::>SItoriu.De aeeia
1'al" " . . - c arul hmbllor t
' .. '1"" ca ". U' r>/)IP . 1. ' . .... ese nedesa-
..' .. ..., . -u;, "" . lil 'a"esta 'J . 1 . . ' -
.,._.,. e! e/--! . r:r ' "J" . ..; C> .' .;1 . . " . .v, . . ... sa-
1
e.!oi!8 ... u. nula'e . .... ).'"
. . .. " r; ... '1." ' o c ....
.Btl atilti se ' iaud& ' .. prm 'sjpe pri];
nelasand ca sa straJuceas pe sme, pe eat se osandeste
bun;1 :C;;i POkivita.. .. cl:lar prin
. fnsa numai - C:r acest char bun $i
graite. Fiindca iJ pe eel ce
msa fl vei departa d 1 1 egetul este trebuitoriu
!rebmtoriu; si tramblja es
8
t' cte aI.te, n.u va-fl -t6t-asa de'
I Vd . ' ., e reDmtoar . , .. .
n . za ar, este chiar dezO'ustatoare . msa daca sana
arta nu sevede nnrlD. ""?.' ... f . NIC! meste<:;ugu! sau
. t . '. - ...,->Xv lJ U eo; e de f t<i y
rpa ver!ea nu se formeaza .al'Ol .,mater!ea, nici
dara In cazul de fata pune glas l-se adaoga feIu!.
ritat.ea fel, care daca n u. <. ,a iara da-
nu esle ae materie. u este de Jatq" mCl un folos
})Atatea de multe oJ- .. .
felurile glasurilor in i e se. v8;- sunt
este fara gIas" .:;;1 mel ynu.
1
dmtr'in-
atate.a glasuri; a T 10).. adeC(l, atatea limbi.
. a Maurilor ... In'dl
a
.. ). racllor,. a Romanilor a
'. , o. erll or aEO'lpt .. ,
mIl de natiuni de' '. 1:0 enIlor a altor
- 1 , . " - nu vom st1 . .
sU
v
Ul, vomn celUl ee .. v . . . . puterea gla-
Si'l, nu crez; Zlce - gra. p.:;;te barbar" (Vers .-11)
.. " ,ca acea"'ta ' \ .....
nOI,. Cl. ar putea-o vedea Gin;\,' se In}tmpla numai eu
?ailUr:nle. ea eu nu s un a toate
suI, CI ca sa arat ca' . p- acest<:a ea sa defanTI O'Ia-
cata vreme va fl' l'nt
1ml
estenefolositoriu acest O'lasope
,. unecat Ap' oi . ,
. ac:uzatlUnea greoaie E;;i de . fi . . ca nu eumvasa-faca-
zicand: "Voiu fi eelui e_rlt, egaleaza Vinovatiea,
ee mie barbar" grae:;;te_ :;;i eel
g!asulm, ci din cauza iO'nor' nU.doara dm cauza naturei
putin i-a adus Ia b antel Ai vazut cum
OblcelU al sau ca sa vorbel, eeia ee este un
p? Ia sfar.;;it de departe, . .;;i
de subiect. Fiindca celea ce sunt mai apro-
era multa inferioritate .;;i
a
d.e .;;i alauta, unde
Yorba 1a trambita ea ' . SlOr' a. urma vine eu
trece cu yorba Ia mg1al apoi de aici
Y . asu omulm, Tot a facut
488 OM ILIA xxxv
III urma cand Ie vorbea Ii arata ca nu oprit
apostolilor de a primi delaucenici ajutoare, dici ince-
pand mai intai cu cultvatorii de pamant, cu pastorii
osta,;;ii, mai la urma a adus yorba mai aproape de
subiect, spunand de preotii din legea veche. Dara tu te
gand8fitc eum ,el 'peste, tot fncerca.t 03, sa' 3J)e1':3
charul acesta de odce invinoviitire, vino:.
"vatiea nUfilai asupra (;elOr (H'ir!'dt . ()J.ei .. zis:
. TI barbar) , ci "celU} ce fl bartar";
n'a zis: eel ce este barhar, ci "eel
ce mie barbar". (Dec], ziei tu, ce trebllie a
S8 face '? Nu numai a defaim<'.l" cI a sfatui, a in-
vata. Aceasta tocmai ca 0 face apostolul. caei dupa
ce a acuzat, dupa ce a araJat nefolosinta acelui char,
la urma, zicand: voi, de vreme
ce sunteti ravIilLori duhurilor, spre ' zidirea bi-
sericei sii cautati, ea sa prisositi" eVers. 12)_ Ai
v:'l,zut caTe estescopul lui. pretutindeni,ca spre uuul $1
acelai;li tel atintita privirea neconteniL, aceia adRca,
de f1 fi " Iblositoriu .. celor multi, de a ..tblosl
serlca -1ngeneraJ)' . puruinCl . aCBasta. .. .ca .-fJ -... ..
mutata '? $i prive$te ean'a zis: ca saca$tigati charu-
rile, ci "sa prisosiW'" adeca, ((ea sa aveti charurile
cu Aeparte. sunt
anu VOl CEt VOl sa Ie ave(.!, meat ca chlar VOlesc a
prisosi in voi acele char'Jri; Dumai sale intrebuintati
spr8 folosul ' ob$tesc. . ..
(($i cnm poate fi aceasta '? zici tu. Dara iaili ca
. apostolul s'a;:;;i grabH a adaoge zicand: "Pentru aceia
f>.p1 (,P lj'Hlbi ,"D yo"", rye t'>f-l .;:3'\. C::
1
'
v ...... 0'-...-' 0" o..A-'-''';.>l:'-'...... .....l...I. -', lJ'-".' "-'v ..l. "'-.Juo V........- t-...J'OJOJ . Y
talmaeeasea. Pentruea de rna voiu ruga eu lim ba,
duhul meu se roaga, iara mintea mea fara de
roada este. Ce dara este? Ruga-ma-voiu eu du-
hul, ruga-fIla-voiu eu mintea, eanta-voiu eu
duhul, eanta-voiu eu mintea". (Vers.13-15).
Aici arata, ca lntr'an$ii .sta de a lua charul. Roage-se,
ziee, adeca sa Introduca ale sale, caci de va cere cu sta-
ruinta, va lua. Cere, deci, nu numai charul limbei sa-l
ai, ci '9i al talmacirei, ca astfeIiu sa fii folositoriu tuturor,
iara nu sa inchizi $i sa incui charul in tine insuti.
"Pentruea de ma voiu ruga eu limba, zice,
OMILIA xxxv 489
duhul ITleU se roaga, iara mintea mea fara de
["oada este". Ai vazut, cumcate putin iniUtind Yorba;
arata ca un astfeliu de om nu numai altora este nefo-
lositoriu, ci lur chiar, daea mintea li este fara de
road i) Ca dac8, dnev:'l gr::'ie,;,te numai lim hn. PPI\,iloI',
sau vre-o alta limba straina, insa nu cele ce grae$te,
apoi atunei va fi barbar !7i lui :::,jng ur, }.:.ra flU numai
altora, pentru canu :;;tie puler'ea giasului Ca in ve-
chime erau, multi cari impreuna cu charllilimbei aveau
charul rugaciunci, $i 5C rugau limba graeau,
rugaridu-se In ]imba saua Romanilor, dara
mintea nu ceia ce vorbea. De aceia 7i zieea: "Pen-
dB ma voiu ruga eu limba, cluhul meu
se roaga ", - adeca charul ce 'mi est.c dat Inie, :;;i
care limba - "iara mintea mea fara deroadfl,
este". Dara atunei ee este mal bun 91 mai folositoriu '?
$i cum trebuie a ne ruga, sail a cere Geva deja Dum-
nezeu De a ne ruga ell duhul, adecar-o ehaf"ul iim-
bei, in .tinlp eli rrlinte-a. 'De zice apos-
tolul: eu duhnl, fnga-ma-voiu
voiu
eumintea"_. lueru deci il--invedereaza
aici, adeca eli ) $i limba sa graeasca, dara $i mintea- sa
nu fie 'ill de ceie vorbile. .
De nu va fi apoi atunci va urma $i 0 alta " con-
fuziune. 'J Pentraea de vei eu duhul,
zice, eel ee loeul celui prost, cum va
ziee amin dupa multamirea ta, fte vreme ee nu
sOe ee z16i? Ca tu bine mult8.rnesti, dara eela-
ialt nu se (Vers. 16. i7). Prive$te aid ia-
cum duce p,'atra, spre sfoara 1), adeca cum
ca pretutindeni, aposlolul cauta numai interesul general
a1 bisericei, adeca edifiearea i intarirea hisericei. Sub
nume de "prost" el intelege aid pemireanu),pe omul
de rand din lume, $i arata ca $i el nu putina paguba
sufere cand nu poate sa, spuna. amino Ceja ce el spune
1) Notd. Expresiunea din originall5.F" orr,y i.iSoy M'rt Gnap'roY,
este un proverb Doric, care insamnii a pune peatra ' pe sfoard sau
pe cumpdrul, in loc de a pune cumpiina pe peatrii_ (A se vedea
Lexiconul de Gazi, la cuvantul
490 OMIUA xxxv
aici, aceasta insamna: Daea tu vei bine-eu vanta intr'o
limba barbara, ce spui, nici putand a talmael,
apoi mireanul nil va putea sa-ti respunda amino caci
nea'uzind in vBcii vBcilor:" ceia cc este sfar$itul
e1 ml tp,-spl.mde "amin" . Apol
:;;! !-:e. par.<.l, disDX'et(1e..'?t0fo3.rte ta,r ea6est
ce sus, ca
1m Dumnezeu, ca pe dansill se zidelte, ca se roaga
cu dtihlH, aducandu-li prin aceste vorbe nu mica ma,ri-
gaere, aceia 0 face fiii aici, zicand: "Ca tu bine mul-
daca fiind de dtihul graesti - dara
acela neauzind nimic, nicifnfeleO'and cele vor'bite n'a
primit, sau maibjl1e zis, n'a avut tine niciun fo'los.
. Apoi zguiluit cu putere pre cei ce aveau
acesLctlar., ,ca unna ce nu stapaneau vr' un Iucru mare
ca,sa riu se creada' ca, fiind el lipsit de acest char, Ii
SnJose:;;te pe dani$ii mai mult din in vidie, pri vefiite ce
spune mai departe. "Muitamesc Dumnezeului men,
ca mai mult decEit voi toti graesc in limbi"
(Vers, 18). Aceasta 0 face el aiur'ca,cand voind a do-
bOr-! c,are Ie vcredeau Judeii ca Ie au asupra
nearnurIlor, fiil aratand ca nu sunt nimic toate acele
avantagii, mai intaiu se da de pildape sine ca avand accle
avantagfi, ba inea in eel rnai 'nalt grad, iara la urrna
. toata aces tea Ie paguba, zicand astfeliu: ,.De
se pare cuiv:l altui?- asenadajdui in trup, eli
mal mult. Taeat fimd imprejur a opta zi, din
neamul lui Israil, din- semintiea lui Veniamin
E"bre?din. Fariseu.
ravna gonmd blserlCa, dupre dreptatea cea din
lege facandu-ma fara de prihana", dupa ce,
in fine, s'a aratat ca-i pe toti,zice : "Ci eele
ee 'mi erau mie dobanzi, acestea Ie-am soeotit
pentru Christos paguba" (Filipp. 3, 4-7), Tot ast-
feliu face aici, zicand: "Ca mai mult deeat voi
toti. graesc in limbi". Ded, zice, nil cugetati Iucruri
voi, ca cum singuri voi ati avea ace 1 char,
fimdca eu am acel char, ba inca mai mult dedit voi.
in biseriea voesc cinci cllvinte a grai
ell mmtea mea, ea pre altii s3.-i iovat" (Vers.
OMlUA xxxv 491
19). Dara ce va sa zica: "a grai Cl,l min tea mea,
ca pre altu sa-ilnvat"? Adeea sa pricep cele
ce graesc. daca voiu plltea altora sa Ie tal macesc ,
apoLsa Ie .SPIJTlCIJ .. sainvatpre cei ce asculta.
."Becat. L.'Bccmiide, . :-;uvint;e in jjrnba," . Si de :ee?
irrviit" .zice. A spunez;eciJ.e InH
de cu'yinte in limba strain a $i ne 'nteleasa, este mai mult
de famfaronada; iar-aa fie;;;inumai cinei cuvinte
eu mintea, adeca, .sa Ie eu; cei ce rna asculta,
esle de mare folos. Aceasta este ceia ce el cere pre-
tutindeni, adeca folosul ob$tes.c. De char'ul limbilor
era la . pe cand cel al prorociei era
obi$puit printre dan$ii, 'vechiu, $i harazit multora djntre
ye cand eel al
data; ' eu toate acestea.-pentI'll apostoLnu era atat de Im-
portant. De freeia ei nici flU faeea uz <'le-acest char, nu ca
'nu-l avea, ei.fiindya dailsul cautatot cele mai t-vebuitoare.
Fiindca era de a.ltfeliu scutHd: ori-ce-slavii de:;>al'ta,
un singurtel a\'ea inaintea ochilor, acela aded ca sa
faca clt mai buni pe auditori. De aceia e1 putea sa
vada fo\osinta $i a lui a aHora, de vremece era scutit
de slava In timp ce daca ar fi fost robH de
a'Ceev patima, apoi nuriumai folosul a,jtora n'ar fi putut
vedea, ci nid chiar pe al sau propriu. De accst feUu
era Simon 1) Magul, care, fiindca avea privirea atintita
'spl'e slava de$arta, n'a v;'izut nici ehial'.ceia. ce 'i e\'a
lui trebuitoriuj dfl acest feliu erau $i Judeii, eari dm
cauza slavei au oferit diavolullli propriea lor:
mfwtuire. De aid s'au nascut idolii, de aici $i filosofiI
cei dinatara flind zadar1ti <leoaceasta manie,s'atiazvarlit,
in credintele acele fal$e ;:;i rale. prive$te denaturarea
acestei patirni pana unde aju nge; fiindea uniia dintre
acei filosofi pentru sJava de;:;arta s'au facllt saraci, iara
altii se bateau dupa bogatii. AtM de grozava este tira-
niea acestei patimi, ineat stapanc,::;;te pe cineva chiar In
lucrurile cont.rare. De pilda llnu\ este stapanit de slava
de$arta. pentru intelepciunea $i.cumpatarea lui, iara altul
pentru curvasiiriea desfriul c8-1 sta pane$te; unul pen-
tru dreptate, iara altul pentru nedreptate; altul pentru
dezmerdare, sau pentru post, sall pentru blandeta, sau
i) Nola. A se vedea Fapt. Apost. Cap, 8,9-24, node sa des-
crie pe larg fapta uricioasa a acestui vrajitoriu, inferata de bise-
rica inca de atunci, cunoscuta sub numele de Simonie.
492 OMILIA xxxv
cutezanta lui eea mare, sau pentru bogatie, sau
pemru saracie; fiindca uniia dintrE: aeei filosofi de 9i
puteau sa dobandeasca cele bune, tot.u:;;i pentru ca se
admirau singuri pe. sine, nu Ie dobandeau.
N,u losa .. tot 'a.$<Y Gi Apostolii , Dornnului. ,CuIn' ea
dani;>ii 8.rau curati de OX'ire slav;'!. 8.cea;;tao an
dovedit .(;"-prirl cel t ce f:R.f.\J ufic.i !2B.nd de piId8 . .
uniia iinumean Dumne7.p-i, f1i 5e Df8ga.te.Cl.u (;a sali jarV
feasca tauri inclJnunati, dan9ii I;U numai ca au oprit
aceasta, d inca rupt:;;i hainele de pe ,dan$ii 1).
cand au indreptat [)e eel $chiop, din care callza toti S8
uitau ell gura discata spre ii Ii graeau: }) Bar..:.
bati Israilteni! ce va minunati de aceasta? sau
ce 'cautati la noi, ca :;;i cum eu . a noastra P11-
tere sau cucernicic am fl fi"'tCut pre aeesl.a sa
u_mble" '(Fapt. 3, Ace9tih admirau saraeiea oame-
niJor, $i cele ale saraciei Ie birueau, pe cand aceia dis-
pretueau sar.'aGiea oameniIoI' 9i hludau bog5.tiiJe. Ace$tiia.
daea EJi luau a.Jutan -pre eei , ce a veau nevoe, --caQi
ii nu pentru sJava . de$arta, cf pentru rle .(lamen!
_ ioate Ie mceau-pe cand aceia eu totu1 din contra, pentru
ca fiind ca ni$te $ivatamiitori . ai naturei co-
mune. fac.e"tu $i acestea tot cu acela:;;i scnp. Dnul de
nilda arunca in mare tot ceavca 2), fara nici un
folQS $i fara scop, imitand pre cei ha.btiuci $i smjntiti,
iar un aitui :;;i-alasD,t paragiml intreaga tearina ce 'i
apartinea. astfeliu tot ceia ce ii faceau-, era numai de
famfaronada de ambitiune,
Dar'a"nu faceau apostolii, ci :;;i primeau
ceia . ce Ii se da, dara irnpartau de 'ndatA celor s8"raci
cu atata galantonie, in cat ii vietueau intr"o saracie ne-
sfari7WL Dara dacadaw;;ii ar fi fost stapaniti de slava
n'ar fi facut aceasta, de alua $i a imparti cu
- cei saraci, de teama ca sa nu se nasca vr-o banuieala
contra lor. Cel-ee arunca dela sine averile pentru slava
cea cereasca, cuatat mai mult pe cele ale altora nu Ie
va lua, ca sa nu separa ca are nevoe dealt-ii, $i nici
de a fi banuit. Pe ace$tiia ii vezi :;;i slujind $i cerand
pentru cei saraci, af?a ea eraucll maimulta- dragoste
') Nota. A se vedea Cap. 14 din Fapi. Apostolilor.
. ') Nota .. A .se veo.ea Dioghene Laertiufri vieata lui IV. 77
:;;i (,DogmeJe, vietije, credintele, sistemcle :;;isentintele celor mai
renumiti filQsofii din anticitateJl, pag. '181-202,
OMILIA . xxxv 493
decat toti parintii din lume. Prive:;;te legil e de sin-
guri dan$ii $i Ie impusese, eat de erau $1 apa:
rate de orice slava desartii: "eI avand; zice, hrana
si inlbracaminte. Cll acestea indestulati yom fi ((
(1. Timotb.6, 8)i, iara uuca Sinopeanul acela (Dioghene
Laectiu) I:are ,ip J?CUe8".
Doloboc, tara mel 0 fhndca 08::;;1 poaLe e,a a
i.Iimit pe folosit. D.ar:il. PEvyel.
nimiC din aeestea nu faeea, mCl 1$1 avea pnv1rea lll-
drcptataspre ambitiuoe de$al' ta, ei e1'8. $i
haine cuviindoase, $i incasa locuea . pururea; arata,
toataexactitatea in of'iee virtute, eeia ee acel cinicdis-
pretuea, c?i,pnecumpatat,.
In public, fiind tar it a:;;a mamea :slaym. de-:
sarte. Daca, ar voi cineva sa spunacauza vIetmr81 1m
in llo1oboc; apoi .nici 0 alts.l sauza n'ar sin-
gura slava cea Pavel a. platlt $1 chlrle .pe
casa in care a IOCUlt, pecana a fost III Roma. De $1 el
care a putut face lucruri eu mult maiputernice, ar fi
putut de -sa faca aceasta eu vCl,tki:
el nu eauta spre slq,va eea de$arta, acpa;;;ta. feam sa1-
uat:eca-- aCest drac impelit,at,aceasta molirrm a lumei,
aceast:i vipera dupre cum _bes tiea
aceasta sparge pantecele cr!ei ce11 oascut-o, -
tot asa S1 natima . aceasta pe eel ee 0 na$te. .
Deci, 'cum at putea cineva
boale atat de varieata Daca va aauce la mlJloc. pe totl
acei ce au ca\cat in picioare aceaSla patima, $i privind
spre icoana a,celoni,i$i va indrepta.
('..aei $i Patriarhul Abraam,-insa Dlmenl sa H?-
vinovatasca de .tavtologie, adeca de repetare, oaca oe
mllite oripomenim. de dansul, in t?ate
fiindca aeeasta mal ales este eeIa ee,l face mmunat,
iara pe eei CB nu-l pe el, i!
de orice iertare. Daca n01 am arata pe unna avand
suceese lntr'o parte, pe altii In alta <;i-:
neva sa zica ca virtutea e greu de Indephmt, Ci:t:Cl
nu este u$or unuia singur<;le a in '. vIrtu tIle
la un loc in care fiecare dmtre sfiott a savaqh 0 parte
numai ele. Dara cand se gaSA$te ca .unul . $i acela:;;i
Ie are De to ate, apoi atunci ce justificare vor putea avea,
eei ce in urma legei $i a chaT'ului inca n'au
ajunge la aceia$i ,masura de desa var$ire morala cu eel
494
OMILIA xxxv
de dinaintea legei :;;i a eharului dara cand :;;i eum
acest Patriarh a ajuns de a stapanl aceasta feara sal-
bateca'? Atunci cand avea dispuLa cu nepotul sau Lot,
dici de :;;i injosit :;;i totu:;;i nu s'a
inlristat. Vol ca in astfeiiu de impl'E.'jurad rw;dnea
este rnai rea decat paguba penl.ru cei mici de $utiet, $i
.. """,i':> ",f!:iIJi'ln " f(',,,te clu,)r<> ,cum
pe' -altul, $i
nu este cinstit. Dara nimic din acestea nul'a tulburat,
ci avand$i pe cele secundare el era multamit, $i de $i
batran $i mO$ in acela:;;i limp, se vedea nedreptatit de
unul tanar $i nepot al sau, el totw;;i nu sc scandaliza,
nicinu se nemultamea, ci il iubea ca $i mai 'nainte,:;;i
S8 Ingrija Ale dansul. iara$i biruiod in riizboiul ac-ela
mare $i grozav, :;;i alungand pe barbari din IoatQ __ piir-
We, nuse f);Ue:;;lede biruI!Y(.a, $i niei ca a 1uat trofee
sau prazi de razboiu, fiindca el voia..-lumai a mantul
de primejdie pe nepotul sau Lot, iara nu a face famfa-
rooada. Deasernenea prirnea in eort,ul s:'i,u stn'iini,:;;i niei
atunci nu 0 fiicea pentru slava de:;;arta, ci 01 alerga mai
'ntii inaintea. acelora, 9i Ii se inchina", nu ca cum li-ar fi
facut vr'un bine, ci ca cum lui i se aducea un bine
prin venirea acelor straini, :;;ii numea Donmi, niei
macar $tiind cine erau acei veniti, $i '$i punea :;;i pe
femeia saJn rand eu slugilo spre a Ii slujL Dara 9i
in Egipet mai mainte de a.Geasta s'a aratat minunat,
did despartindu-se chiar de femeia sa, sau mai binc
zis, prefacandu-se ea s'a despartit, el s'a bucuratdc
atata cinste, insa cu toate acestea catra nimeni nu
s'a aratat famfaron, ci inca 10cuitoriitareLH numeau
imparat, iara el a- feskilih:le:a---fflspundc:;;i . ppctu1
mormantului femeii sale Sara, dupa ce s'a intors in
Chanaan. cand a trimes pe sluga sa ca sa logodeasca
femeie fiului sau Isaac, el nu a poroncit nimic pentru
dansul.sau ca sa spuna ceva stralucit despre fiul sau,
ci simplu cet sa" aduea mireasa.
Voe:;;ti poate a examina pre cei din char, cand
din toate p<\rtile ii incunjura marea slava a fnvataturei,
$ia vedea :;;i pc atunci alungata aceasta patima'? Gan-
de:;;te-te chiar la cel ce acestea, cum el pururea
toate Ie atribue lui DUI)1neZ8U, cum de pacate' necontenit
l$i aduce aminte, pe c 'nd de ispravile sale nici odata,
afara numaida,ca poate era nevoe vre-odata de a in--
drepta pe ucenicii sai; $i chiar daca se vedea silit
OMILIA xxxv 495
a face aceasta, el nume$te faptul lipsa de minte; :;;i
intaetatea el oacorda lui Petru, :;;i nu se ru:;;ineaza
de a lucra pe langa Prisehila :;;i Achila; apoi
tutindeni e1 se de a se .arata pe sine umlht,
nu legam1ndu-se a lenepr'in targ,nici inconjur:lt de
iYlultitYlCl, ci gine printrc c-et I10h('igat1t
iii :,;ami'L Deaceia, "lara IntAto$area 1) tru-
pulUJ este slaba" (It' Cor,to, -to), adeca, vrednica de
dispret, neu vand nimie; gr'atio5, nimicpJacut; $i :
"Ma rog lui DunmBzeu sa faceti nici un rau,
nu ca sa ne aratam noi aprobati" (Ibid. 13,7).
ce este de mirare daca ei dispretue:;;te aceasta slava '?
Caei cei ce dispretue:;;tesiava cea de sus, :;;i imparatiea
cerurilor.', 9i gl1eeoa, pentru ca sa placa lui Christos;
eel Ce"i790ste a fi $1 am:ttheyna deja -o1ristos, pentru
slava lui Christos; cel ce voc1;ite a pi'itiml pentru-ludci
ace;1sta, de ac:eia o. :lice, ea--sa nu se ereada de.vre-unul
din cei ca :;;i-ar insw;i din fagM uintiledate 101' ;-
ded, daca e1 cste gata de a trece cu vederea Loate
acelea,apoi de ce te minunezi, ca dispretu89te cele ome-
J)e$ti'? l)ara pe cei de astazi ii acufunda nu numai
de slava, d $i batjocora $i frica de necinste. Daca 1-ar
lauda cine-va, fi vezi trufinclu-se, iara de cumva arfi
atin:;;i, apoi de 'ndata se prapastuesc. ca :;;i trupurile
cele slabe, care sunt suparate fie cnIar prin omiea
atingere, cere carE;
cauta sprepamant. Cad. pe unlla co, nu
saraciea, ei$i bogMiea fi perde, nu numai intristarea, Cl
bucl)riea, -mult Inca ce]ebYne, dBca.Lcele rale,
.' si'lrtitreu s1le$te pe<3irrt'Vit . dell ft h1"(.-eiB{2It,- l'ie
c
cand bogatiea de multe ori il impinge spre rale
Si dupre cum cei bolnavi de friguri spre toate:;;l de
ioate sunt nemultamiti, tot asemenea cei stricati cu
sufietu\, din Loate partile sunt loviti :;;i biruiti.
2} Acestea, deci, $tiindu-le, iubitilor,::,a nu fugim de
') NotiJ. Expresiunea din original uo&s.y-l]<;,
nu este tradusa bine eu inteles in editiea de Buz3;u: unde se Zlce :
(dad!. venirea trupului este slaba. ceia ce n'are 111e! un sens.
vantul M'poOGl'!. in primulloc insamna : prezenta, dara
traducerea corecta este: iara prezen!a trupulut (meu)
este slaM)).
2) Partea morala. Trebuie ea noi sa ne deprindem de a r:'ibdii.
sara-ciea cu" barbaiie, ca astfeliu intamplandu-se a saraci, sa nu ne
spariem. contra eelor ee se imbogatesc. (Veron).
496
OM ILIA xxxv
saraeie, niei sa admiram bogatiea, ci ni
sufietul de a fi destoinic spre toate. Pentru ca daca Cl-:
neva isi e111de$tc casa, nu are in vedere ooara ca nici
pioaea 'sa nu ca9i'i D5l .dansa, nici vr-o raza
sa nu 0 loveasca-cacI aceasta este peste putlOta-el se
aande:;;te elnD ea sa fie destoinica de- De-
ee 0 rtU Sf; nu
curnvu .valurilc sa'o' :;;i nid ea face cevEt ca'
furt.una sa nu se ridice pe marC' - dici :;;i aeeasta este
peste toata lUi?e ca; pa-
retii eorabieI sa fie destoJOIGI de a mfrunta. orlce. eel
ce se ingrija:;;;tc de trup .i.ara:;;; i. nu s: ca
se intample vr-o a aerulUl, ea sau
sa Ie sufere eu u:;;;urmta toate acestea. lot a,?a sa tacem,
deci, si eu sufletul nostru; sa nu-\ deprindem cum sa
fuga: de sara.cie. sau cum sa devenim bogat
i
, ci cum S:1
. intrebuintam D'e fiecare din acestca sprc siguran(a :;;i
multamirea nrjastra. . . .
Dc aeeia, lasand let 0 , pacln orlce, sa pregatln1 SU-
''';fletul -de a. - ft dest.oinie, dp. hogatic; 9
i
saracic.
de nu S'aT' iotA.mpla nimie omenesc, cela ce de mU,Lte,on
esle peste putinta"chiar ;:;;i atund eel ce ilU
gat
ie
este mai virtuos decat Imboga.:
te!?te, :;;i ,!?tie de a sufef'l. toat: .cu De ce?
" ntai<3a 'unui ca acesta de alCI are slgurant
a
, pe cand
acela de dinafar.a. Si dupre cum care
. eu puterea trupulul :;;tio de a raznv1, este
mai bun decat eel eo se bizue numm peputerea a1'-
melor, tot $i eel e.G este- ingradit-eu virtut:ea
mai bun :;;i mai destoinic decatcel ce se inerede in bam.
Darfl. ' bogatul chiar de nu ar citdea in siirae.ie,
este eu neoutinta de a fi in totul netulburat, fiindca bo-
gat
iea
are'multe valuri tulburari. . .
, Nu tot a:;;a insa si virtutea, ci ea are cu sme numal
placere :;;;i siguranta, '9i cei ceo 0 are este de
zavistnici, in limp ce bogatiea cu totul, dm ca<?l
este lesoe de cueerit. Si dupre cum se mtampla eu am-
malele eele salbatece, ca cerbii :;;i epurii mai ales se pot
prinde mai cu inlesnire; din eauza fricei 0 au del a
natura
J
in timp ce porcul taurul :;;;1 leul n,u cad
cu w;mririta iocurse, intoemal ,a9a poate . vedea ye-
trecandu-se 9i eu t:eice se 1mbogatesc, $1 eu ce-
traiese in saracie debunavoea lor. Unul samana cu
leul eu taurul, celalalt eu cerbul 9i cu epurile.
OMILIA xxxv 497
In adevar, de cine oare nu se temecel ce este boaat '?
Nu oare. de Nu de stapanitori '? Nu-de '?
u ?e slcofanzl '? , $1 ee spun eu de talhaf'i:;;i sieofanzi, eand
e1 pre de apr<?ape ai luH $i ce
spun C8, tramd,? ('.9.nd mel chlaf murmd flU este sculit
::Ie :;;i n,ici moartea riu poate 88,-1 tina
1 n Cl 91 IT10r t fiInd.f! eei c-! nizl.11 llCSC !
) Atat de nesigur' 1ucru ' estebogl),tiea, Din ca-uz3. ei nu
nun:ai casele se sparg, ci inca $i _morminte secrie.
Deel, ee ' ar putea ft mai ricalos, cand nici ehiar moartea
lini:;;;tea cuvenita, ci aeel trup fricos,
mCI hpSlt de Vleata nu este. scutit de raleIe din vieata
fiind urit de toti acei cari I-au pizmuit atat de mult, incat
s'au grabit de a-I razboi pana 8i atunc.i cand el er<'l te-
rina $i eenm;;e, $i inca Cll mai nw,re furie decat pe caild
L "l t" 11 .. " A ' -
Lraea,. , ....a. pe a. ,!lnCI ta,1arn mtrand In odaea eu banii
di? loc Iazi1e eli bani, iara de trupul luise
partau, . n'ar fi luat atatea in cat sa-i $i
dara aeuIIl' nici de trupul lui nu se departeaza
mamle eele spurcate alA profanatoriloI' de rnorininte ci
il mi,:;ca into!c i!l toate partile, batjocorcS(; 'eu
fusese iata
dezbracandu;..l d.ehame $llasatitIU'"l O>or.l=au
au fugit. Dara cine. poate fF alat de
ea bogatIea, ca.re pe cand sunt in vieata_li perde su-
fletul, iara dupa ce mor, :;;;i tI'upui il batiocoreste, si
nici nu-i d,a voe de a se ascunde sub pamant'?
:;-' cela pana pentru eei eon-
uan?nat1, pemr' u cel osandItI pentru fapte necinstite.
aCel?tiia legiuitorii cerand osandlLcu moad,e,
nu pretind, - perAnd pentru aceia,
moartea ee:r:e gtbzava, expu-
naI?du-I $1 tara m,?rminte, pri-
trlsta de mIla. In adevar, ,ca
patlmesc cu mult .mal grozav decat cei osaoditi de
hotarareajudecatorilof', caci aceia poate 0 singura zi sau
:;;;i doua ramanand neingropati, 1a urma sunt predati
pamantului, ' iara aee:;;;tiia fiind predati pamantului sunt
b.atj?e?ritL $i. talhari cand pleaca nu iau
slCrlUl, apol aeeasta multamita nu bogiitiei ci sara-
ciei, fiindca saraciea n apara. Daca insa
incredint;a bogatiei, . 1asand sicriu1 de peatra, VOl' face
unul de auI', de sigut' ca pe II vor perde. .
Atat de neeredincioasa este bogatiea l.citci nu atata
16038 32
498 OMILIA xxxv
este a eelor ee 0 au, pe cat a ce!or ce - 0 rapese.
feliu ca. estedeprisos vorba aeCla care se mge.are:; a
arata, 'ca bogatiea este eu .anevoe
v
.
cei ce p au nu pot avea slgura.nta; nlel C .. lar !n
i$f&rqH.liluilor. De .cme :e
(;ucelce so 41yl, ehlar
dEJl110iiGhiarDri'si ceFC3.ci'numai pl'lVlreaaeemla
sprea pleea :f;1i 'pe eel ;rnai
pc :cel 'mai nepasatoflU, De acem cana emeva ,yr ';Hl
, mort, chiar de i-ar fi tost sau
'. totu:;;i plange imprveuna 1m; Il!ame?-, m fine,
se stinge impreuna cu ,vlea,ta, :;;1 lD lOC':H se,
mila; Niei n'ar putea cmeva la petreca.-mea vr mort
la gI'Qapa sa care este eare
v

tptn r4ymeaza tn-
naintcci natiJr,ei ob:;;le:;;tl, ma,mtea Cl:, . '.'
' . ,,- .Dara
v
boO'atiea nici ml:'icar atata ta.cand, lasa in 1
-' 0, ' 'i"Vh
;';manica in ce )a
:;;i pre eei ce eu mmle poate n au fOSI. },
ai celui raposat, vreme ee :;;1 trupul lUI 11
dezbraca lasandu-l gol, CCla ee este fap}ul v du;;:
mani :;;i prigonitori infriC?:;;atL .pare ea
impaca atuoci pe du:;;maru cu ,tlmp ,ce
boO'atiea chiar :;;i pe eel ce n.au filmlC de
ciuntindu-i pana :;;i tt:upul lUI eel aruncat m
. sing\lratatea De :;;j sunt
putea de:;;tepLa r;ula, .ca -este ca v se .
se duce in pamant $1 se preface m terma" ca nu
nimeni de fata care sa-l ajute; __ cu aces tea. filmlC
nu mi$ca pc aeei spurcatf,pefllru
rale, cei.:a CUPI jllS . . Dr agostea de avutn, ca 9[
un tiran fara. mila, Ii poronce:;;te acele po-
ronci neomenoase, :;;ifacandu-i salba,tece, II duce
pana $ila Inormintele aeelora, $1 ca,
saltiateee se arunca asupra celor raposatl, ba nu
s'ar deparm nici de carnurile trupului, daca eumva h-ar
fi , v " ,
Astfeliu de mult&miri avem noi dm :;;!
dupa moarte safim batjocorit.i, $I sa fim hes1tl.
:;;i de lini$tea mormantului, de se bucura chmr $1
. eei , ce au faptuit cele mai marl . . .
. Deci, spune-mi; oare vom l,upi no!.un ,?W';lm?-n
atat de grozav! va . rog; el. sa ,fuglm .
de ' dansul, fara sa ne mal UItam mdarat, $1 ' chIar de
XXXVI
499
j' O m(lni, sa tinem instapanirea noastra,
CI sa-} qaci I egat uri
P?t. sa-l mal mult, $1 dm maO'aZIea aGel ora
mCl octatf), FlU va ',disparea ; In fine, necredincios
l]umaiprin
!Jee,;; daC-<3. vr'':1 ..
" l;f;'Jl.
caO
l3
g
.m Ie proG.am
prm dreapta eea datatoare de milostenii iara
den,u 11l-ar eadea, sa nu Ie r.autam, nici sa ne ;tran,.
f3rp, de gat, $i . nici pe eei Ge . le au sa-i Caci ee
este ' aceasta? -afara nllmai de nu.._vei invedera
ca. $! eel, ce se !upta cu fearaJe sunt de ravnit, eaei in:':'
,m .. de fer acele feare pretioase.., _ vorbesc
stJ,panll acelor feare',- dan:;;ii nu indraznesc nici
I'fl,ac:,ar',ase d stau deoparte tremurand de
pu.n al{ll ca lupte eu dansele Cam a$il
pavtll::n
ese
$] cel,ce se imbogatesc, caci inchizand in ea-
,!DanJe ior' ca pe ni$te fearc salbatece, -orimesc
III fi.ecare 21 mude rane dela ele. $: se intampla cu
contrar de <;e se intamp14 _cu fearele, did acestea
sunt scoase dm vatama pe top pe cari":i
.drum, pe averele In timp ce sunt in-
$1 paz!te sunt . vatamatoare, $1 perd pe eei ce Ie
fitapaneSC,$I pre eel ce Ie pazesc.
" J??-ra noi, pe _
_ yl 0 vom nu 0 vorn ihQhicre;-
et 1) iU,'lparnle futuror eelor cad au nevoe,
AS1.fehu _ a
n;al Vleata vleluind eU.'sjggr1'O!:t!Fi
mme; de a sta; t lnamtea
II teFl' nbI cucuraJ, $Fa-?iIdOb'liiid1- uumH1!ue
cele fie eu totii. a ne in prin
c!:ar!ll JI filantrvoplCa nostru I1SUS Christos,
eu Tatal cu . sfintul ;;i bunul, !;Ii de
vleata datatorul Duh, se c lde slava in veci. Amin,
OM ILIA XXXVI
oj nu fiti prunei eu mintea, ei eli
rautatea fitl prunei, iara ell min tea fiti desa-
" 1.4, 20). '
500
XXXVI
Cu drept cuvant, dupa multa dov?-da, intre::
buinteaza mai muita tarie in cele ce gralei?te, eu fl1ulta
infruntare de un exemplu potrivit eu
Caci $i copiii fat.a -de ge1e mici cu gura
setem, in timp ce chH'!,I' dfl lucrurlle cele foarte ... marl
nu atatse snerie. Deci fiindca si ace$tiiEl- ayeau charul
lirnbilor 5i c'cedeau 6'i 'au totul.'cu.rsera -dealtmintrclctt
rnai infe;ior decaf celelalte char-uri, apoili zic.e: -- N u
fiti prunci", adeca. nu fiti pe. ca?d aI', fi tre.-
buit Rii. fit.i intelepti, ci acolo fit.I pruncl nev!novaV,
unde este nedreptatea, unde este slava, de7arta,
este trufiea caci cel ce este prunc cu rautatea, treDUle
a fi IntelepLi. Dupre cum intelepciunea; ur:itii: cu. rau-
tate a nu ar mai fi lntelepciune, tot slmplItatea
unita cu prostiea n'ar. mai ? fiindca.
este simplitatea, pros twa tremue sa fuga, cum $1 unde
este intelepciune trebuie rautatea ..
nid doftoriile cele amare ..DICl cele _dulcl, mal
'. decat trebuie, nu ' folosese, tot pn,n
sine -singura,":;si nid lntelepciunea nu fOlOsesc-" De aye1i:t
Chr-ido"'" l'Or{)i1f'ini! de -ale lmprcuna , De
uri ca
ea porumbii
u
(Math. 10,16). Dara insamna a fi
nrunC'. r,u rautatea'? Aded de a nu ;;tl de loe ee este
voia apos(olul ca dan$ii sa fie .. De
zicea: " eU adevarat se aude intre VOl CUrVle-
(Cap. 5, 1). N'a zis, se cuteaza, se "se
aude", adeca voi tot] in totul acest fapt, zlce, de
sigur ca I-at!. . . pc, ea
VOla ca sa fie barbat.! S,l a.
.' prunci cu rautatea, barbati cu .. Astiehu
barbatui devine barbat, ehiar daca a! fi prune?
dupre daea eu
nicibarbat nu va fi, - ca crlmmalul nu va fi desa-
nici odata, ci prost. .' .
"In lege scrie: ca 11.mbl
buze voiu gra1 poporulm mCl
nu ma vor asculta pe mme, Domnul,_
(Vel's. 21). -- in legd scrle insa
dupre cum am mal spus, -mtregul Tes-
tament il pnrurea lege; petfar.gCl, cele:
laUe istorii de aC91o. Aduce deCl de fata marturlea lUI
___________________ ____________
lsaia Prorocul, zadarnicind slava eharului limbilor
spre folosinta lor. lnsa chiar oi
laude, dici expresiunea nici asa" a.rata ea era
indeajuns pentru ca -sa-i uimeasca minunea 'dara
-'l , , - . ..,
qa.c-a me! crezut.,paco.tul lor este. $i de ce
()::t1"8 8 .mai . facut aceastaDumnezeu, dClC3, ii urman a
TIU crede su. sc vazaca el pl'etutilldeni iace ale
Deci, .al'atand i?i din aceasta proroCie; c8, semnul
acesta al hmbHor nu este toemai atat de trebuitoriu a
limbile spre seItm sunt, UU
Cl celor necredinciosi, iara pro-
rOCIea nu necredinciosilor, ci celor ce credo
De?i J.ara .de s'ar . _aq.una -toata biserica impre-
LOtI ar g raj in lim bi, intra S1 de
cel ne'nvatati- sclU necredinciosi au n'ar' zice
Cft sunteti nebuni? Uira de ar' proroci toti, si
at' intra vr'un nccredincios san ne'nvatat se
........ , - . . .. ' )
de tot), se judeca de toti. Si ,asa cele
aseunse ate inimei fae,' si' ea-
pre fata se' va irichina lUi UUITlneze'ti.
zlcand: -ci!-cu--adeval"at Dumnezeu iritruvoi este" -
(Vers. 22-25). . . . ...
Dara din cde sptlse aici ar putea avea cinev;),
o mare nedomerire, caci daeJi limbiie sunt semn eetor
necredincio$i, cum de spune ca daca "ve, vor auzi eei
necredincio.'?i vorbind in limbi,voI" zice '. cii sunteti ne-
b.unh) ca. fiind Semn}lU
CI celor credmClO$l, cum atunci se vor- fulosi de dansa,
"$i de ar intra, .-:,zice;:-vr'nn necre-
dmclOs, prorocind- voi, se v-adeste de toti. se
judeca de toti ". $i nu numai ace'asta
dara 0 alta intrebare izvora$fede-aici: ca adeca:
se insemnate, mai superioare
pIoroClel, cael daca hmblle sunt semn celor necredin-
,iara prorociea celor de aici urmeaza
c.a ,?eIa vee a,trage pe st:aini spre fami-
lJansaza eu el, este mal mare deG8.t eeia ce numai eat
indreaI?ta pe cei deja famiJiarizati, pe Deci, -ce
ce spune a:ici? Nimic greu, nimic intunec-at,
mCI contrar celor dmamte, ci indt-tmrrtepotrivit, daca
502 OMILIA xxx VI
suntem eu bagare de sama. In adevar, ca fJrorociea
este folositoare amandurora, adeca $i eelui eredincios,
$i eelui neeredineios, pe eand nu $i limbile. De
(;tcBlaspunand de limbi cit: "Limbile spresemn sunt
a "flur)}"eqincio$ilor, ci celorriec(edincio$i"
.. ace.sv0r:a ,s0'-n. L;." ,B.cleca, ,,5PPBU j 11i1, , atata
spre Invatai'e.Dul'8:, :lid tu, acela;;;;i lucru 'l'a' ,faGutf;ji
vorbind deproroeie, caci a zis: "iara, nu
neeredineiosilor, ei eelor ce ered" ,caei credineiosul
nici nuare _'nevoe sa vada semne, ci are trebuinta,
numai de $i de catihizare. Deei zici, cum de
spui ca _prorociea este
3)J/ostolul spune ca "proroelea
.c) -eel or ? :Daca 'Vei exarr'Iina cu scumpatate,
v.e! Btl ceia ce e1' aiel. Apostolul n'a zis ca pro-
.roeiBa mleste trebuitoare necredincio;;ilor, ei nu este
,iIDre semn, ca limbile, adeca tara vre-un folospractie;
)$1 111ci n:a zis ca limbile sunt folositoare numai neere-
caci un singur Iueru, adica un singur 1'0111
'au limbile,acela adeea de a uimi pe auditoriu, de a'l
cosa numai. Ciici <>emnul este numai _,unul din mijloace,
ziee: "Fa eu -mine semn", dupa care a
ad<t';}s: "spre hine", :;;i iara;;i: "ea 0 minune m'am
faeut multora" (Ps.85, 17, 70, 7}, adec.a sp.re semn.
Si ca sa am ca seml1ul aid nu este pus ca cum ar face
immai deeatcevafolositoriu, apoi a adaos$i ceia ce va
rezuita dintransul. ;;i ce era ceia ce rezulta "Au n'ar
spune, zice, ea sunteti nebuni"? Dara aceasta nu
vine dela natura semnului, ci dela prostiea ace-
lora. Cand tu auzi vorbindu-se de sa nu'ti
inehipui ea de se vorbe:;;te pretutindeni, ci cate-
odata de eei ce bolesc boale nevindecabile cari raman
nelndreptati, cate-odalii. de eei ce pot sa se prefaea:
aded' sa se indrepte, precum de pjlda erau cei ce pe
timpul apostolilor admirau maririle cele povestite alE
lui Dumnezeu, ca de pilda eei de pe langa Cornilie 5U-
ta:;;uP). Deci ceia ce el spune, aceasta Inseamna: eii pro,
rociea are putere :;;i printre eei :;;i printre ce;
necredincio$i, iara limbile daca Ie aud cei necrcdincio:;;i
') NoW. A se vedea Cap. 10 din Fapt Apostolilor.
OMILIA XXXVI 503
;;i pro:;;ti, nu numai ca nuse folosesc eu nimic, dara inca
:;;i rid de eei .ce Ie vorbese, ca de ni:;;te nebuni. Caci
acestea sunt numai spre semn,adeca' spre a uimi, spre
a infrico$a. Cei ee au min.te se_ f?i folosesc - ca..cj spre
aceasta fost:qat a.eest semn -'-fiindcii atunci eand
s'au pogor-it !imbUe a.supra. aposi;QIU()l' rl'au fost numa!
decei ce ...i. IIlvinQvatau dei1etie, ci r:flultisJ ;;1 mirmrlau
$i:1 admirau, ca pc uniia ce povesteau rriinunlie lui Dum-
nezen, A:;;8. ca eei ce r'ideau,erau eei pro;;tL-De aceia n'a zis
simplu: "au n
1
ar zieeea sunteti nebuni" ci a adads
inca "eei neinvatati :;;i "Dara
prorQciea este potrivilii.:;;i folositoare n9 numai ca sernn,
ci :;;i spre credinta $i folosinta amandurora. Ideia aceasta
d8$l nu deadreptul, eele (;e urmeaza 0 a<?:x;:-
plicat, zicand: "se de toti,sejudeca de toti" .
((Daca arpl'oroci toti, zlee,9i in timpul acela ar intra
in biseriea vr'un necredincios oe'nvatat sau prost,
"se de t.oti, se judeea.de toti;$i a$c't
ceieaSCUtlSe-- aletnimei tui- ar'atate se fac. si
a$a cazand pre inehina lui
. nezeu, -zie_and.; ca eu adevarat Dumnezeu intru
voi este". ca prorociea nu numai in aceasta este
maI mare, ea are putere asupra amandurora, ei ca
chiar 'pre cei. mf'i neru$inati . Ii
atrage spre c.reihnta' NIT-ertl tot aema$l -minune, eaTlIf
de pilda -Petrh' C81' ta pe Sapfira ceia ee eraprDfocie:':""-
eand yorbea in limbi, - caei at unci cu totii s'au 1n-
1), . iariL.cam,graea in iimbi, "chiar daca nu lovea
deadreptul, totu$i pata oarecare consideratie.
Deci, spuoanq ca limb.ilen'a,u Jplo..sit....$j
du-se iarii$i de a arunea vinovatiea asupra Judeilor,
mergand mai de parte t;)l arata ca chinr ;;i vatarna. $i de
ce atunci a fost dat acest char Ca sa fie insotit de
ex plieare; dara daca este lipsit de aeeasta, apoi atunei
se intampla cu totul din contra in ochii celor pro;;ti.
"De ar grai, zice, toti in limbi, ar intra de
cei sau au n'ar ziee ca
sunteti nebuni"? - dupre cum $i de apostoli graeau
atunci ea sunt beti. zice, sunt plini de
') Nota. A se vedea cap. 5 din Fapt. Apost_
504
OM ILIA XXXVI
must" (Fapt 2, 13), as:easta nu
a semnului, ci a pmstlel eelor ee ru;a, De ae,vla
apostolul a adaos aid: "neinvatatl sau
ciosi" a$a ca credinta ce dan$ii formau, vmea dm
'" . J d' . . t' 1 ,-I'n In>' n"nY'<>
ne$t!lnt
a
-,or, !.1n pros . .:1Cp ... l.or, '-. ... -t1- ..
cum am mai spus, apostolul se . ca sa a$e!:e
charul limbiior,nu printre ceie dlspretulLe s?-u defaI:
mat.P.. cinrintre cele ce nu erau atat ;;1
aceasta cu scopul vadit de a-i umili, al sIll ca caute
un explicatoriu; Dara fiindca nu se 'Ullau
aceasta ci cei mai multi faceau uz de char
de famfaronada apoi n
in vinova-te$te, c,a vatAma m
dinta, asupra-ll nebum,
tocmai aceasta este cela ce Pavel se mcearca
a. dovcdi eand a indeparta -dela J cevil, ca adeca
ilarata pe cineva vatamat ,In. ,ce el
Ded, tu eand a mdepa!'ta
placere, ariita-i . cit faptul este, amar;
zmulge d.inghiarele. ara.ta,-. ca tapt.ul
.acesta estepJin de neeinst.A. . ' , .
A$a $i. Pavel, ,cand e1. voea a,zIT?-ull?e
cei bogati dm ghlarele lUblreI ar:.gmt,
ea este Cl ca baga pe
- C
V
. ne Toesn a se
"n a eel v , " v ,.1 x;,
1 ,
ca.d In ispita," JI.
ci:\, bogotiea scapa pe Gmeva lsplte, CIt;:, topt
petrece eu totul coritra,r de ceJace ered
se faleau iara,;;i pentru ca
v

neclintiti in aceasta eredinta; apostolul.insa lI-a aratat
nu numai nu crucei
ci inca 0 ,;;i gole.;;te, Se falean (:a se catra
crezftnd de de a se
v
Judeca de IO!" ca
mult mai inteleptl eel deafara; apostoJul. msa a, arata.
cit a se judeca de cei deafara, este untapt
faleau ca mananca din jartfele
aceasta eea mai desa var,;;im cuno$tJnta, lara e1 h-a aratat
ea a nu ,;;ti ca sa iconomisasca cele
v
ale ,
pelui este dovada de 0 cuno,;;tmta nedeSaVar';;lta,
a$a face aici, COPinthel}ii
smintiti pentru charul al - ca,ceI ee lU-
beau slava, apoi apostolul 11 arata ,c:: . t.ocm3:
1
aceast,?
mai cu :::ama li nu numa! hpsmdu-l de slava
OMlLIA XXXVI 505
ci inca atragandu-$i $i consideratiea de nebuni. Aceasta
insa n'a spus-o deodata, ci mai lnalnte ii-a vorbit muHe
altele, ,;;i numai cand vorba a ajuns a fi bine priOlita,
a adaogat ceia ce era foarte
Dealtfeliu acesta este rnodu1 lui ohh;muit de a com-
eel ceo ,a zgudul, :;;i a din, loc slava
cea ,li11f':p,;:'m!a,. 9: a u H.I In;)(! eu totul
71:3 t.TB.bU18 (gJul HICep.ur a. spunc \';eie contrare, iiluuca
5e va face l'idicul ceior stapaniti de alte pareri, Ceia ce
multora se . pare chiar dela inceput este
biM primit de auditoriu, ci trebuie mai intai de a surpa
biI1ecredintele cele grefilite prin altele, ,;;i numai dupa
aceia a intoarce vorba la cele contrare, de'pilda a
racut $i aluHci cand vorbeci de casatorie; Fiindca
se gandeau 1a casatorie ca la un faptee avea. in sine
iinifille, iara el voia a arata ea lini;;tea in a BU se
casatorl ci ne va, artofdaca dela ineeput ar fi spus
aceasta, n'ar :fi facut yorba de bine primita, - iara
ac'um e1 dupa, ce a spus multe, a lntrat la timpul pe---
trivit inmezu1vorbei, foart.e mult a atins pe auuitori,
Aceasia a facut $i atunci cand vorbea despre feciorie,
ce a spus mai 'lnainte muUe, la urmazice:
"Va pe voi" "voesc ea voi sa fW fara
grija {{. Aeeasta tocmai 0 face :;;,i eu charullirnbilor, ara-
tand cii a.eeastanu numai cit-i de slava,ci lfidi
ru,;;ineaza pe cei ee-1 au, in fata Pe
cand cu pl'Orociea Cll totul dealtmintrelea sc petrece,
eaci eei ce au acest char, $i de 1'u:;;ine sunt scutitidin
partea necl'edinciO!;lilor, in timp au 9i--sh'iva multa
folosinta, Nu va zice' nimeni de proroc.ie, ca cei ce 0
au sunt nebuni, ,;;i nid nu va ride de eei ee prorocesc,
ci Inca se va minuna ,;;i va admira pe uniiaca ace:;;tiia,
"Se de toti", zice; adecit (ceia ce are in inima,
aceasta 0 pune la mijloc, se aram tuturor)},
Nu este acela$i lucru;de a intra cineva $i a auzi
pe unul graind limba Persieneasca, iara pe altul cea Si-
riacit, eu a intra fili a ariz! cele negraite -ale cugetului
sau, fie de ar' fi intrat ca sa ispiteasca, eu gand rau,
fie ca a fritrat cu cuget curat, ca acest char este
eu mult ma.i. spaim8"ntatoriu de cat aceJ. .. eu mult mai
folositoriu, De aceiacand vorbeli'te de limbi zice ca suI}-
ieti nebuni)} - de fili nu spurie aceasta- ca dela sine, ci
dupa Juder..ata acelora: nu vor. zice ca sunteti
506 OMILlA XXXVI
nebuni"? - aiciinsa pune la mijloc hotarireafaptelor,
cum folosul izvorit de aici. "Se de toti,
. se judeca de toti. 9i cele ascunse ale
lnimei iuiaditatB se fae; si asacaz8,nd pre fata
.-,;i'l'" "2" .::.. '1 ',1' " J-... :" , ,', . 'r"oo '0', A "d' ' .; " ..,' -n.rl'
', ;0; '':' ./0, l,lcan . cacH Cl.\. e-
\!8"r'atDurnfiB:teulhtru voi esteL' ,. Ai vazutca aceaSla
8ste afara de 'oriee disputii, sau indoeala CU chawl
limbilor seiudo8$teA}li'1:vA de fapt, inca dnevadintre
i-ar putBa acuzade nebuni, pe ('.and aici
nimica din acestea nu se petrece, ci inca se va mi-
nuna, $i se va (nchina, mai intiU marturisind prin faptc,
$i dupa aceia prin vorbe. Tot s'a jnchinat lui Dum..:
nezen Nabuhodonosor, zicand: "en adevarat Dum-
nezeul vostru; -aceta eiste Dumrieze.ul
. zeilor, :;;iDomnvt imparatilor, cel ce descopere
caci aiputut -descoperi taina
(D&niil 2, 47). Ai viizut puterea prorociei, cum a schim-
bat, pe acel, salbatec, cum l'a catihizat, cum l'a adus
la credinta .
"Ce' este data fratilor? Cand va adunati, fie
care dintru voj psalm are, invatatura are, limpa
are, cleseop8rireare, talmacire are; toate spre
zrdipB sa se faca" (vers. 26). Ai , vazut temeliea
cre';ltinismului1 Cil tlqpre cum
garului esLe de a cladl.,tot $i a cre:;;tinttltti este de
a folosl. prin toate pe cei de aproape; _Apoi fiindca a
vOTbit .foarie aspru de ace,st char, ca sa J;lU se para ca
este prisoselnic - caci el a facut aceasta numai fiindeti
voia de a J' mpra:;;tiea trufiea lor - la it nu.;. - ,
rhara [mpreuml cu celelalte, zicand: "psalmi are, in-
vatfHudi are, limba are", caei in vechime psalmii Ii
faceau din char, adeca din dar, din gratie, din fa-
din char. lnsa toale acestea. ziee,
un singur tel sa aiba: indreptarea aproapelui. Nimic
sa nu S8 faea cum s'ar intampla)}. Dadi tu nu te
apropii de fratele tau spre a-I zidl., a-I edifica, de ce te
mai apropii atunci '? Vorba mea, zice, I1u-mi este atat
de mult pentru deosebirea eharurilor; ci un singur
lueru rna interesaza, un singur lucru Imi este dorit;
acela adeea de a face . totul pentru edificarea ' aproa-
. pelui. Astfeliu eel ee are un char mai mie, va fntreee
OMILlA XXXVI

507
chiar pe cel ceo ar.e unul mai mare, daea 1:;;i adaoga
aceasta. De. acelas,;l sunt date charurile ca sa S8 edi-
fice fiecare, lara, daca nu este apoi 'atunei charul
va fi ce i..a cc' folos este
_a.. w
oroel
, . spune-m,!; ce [010.8 de a fnviea, mortU, C<1,nd
nu i?pr.e car:: s!i' SB. totQS["SCD" t 'Ded
dac
n
'acestn -, " . "" . , .
/0,, . .. '" '_;.:!>tc; ;:'.G<! ';>.lLU. (Jl1ftrUfliOt, . exPO] esteslOboc1
CUlva de,a8;)ung,e Ia fara charuri, atund
D,!-I.c;ugeta .lucrurl mar:l 1n Jmvmta semne!or', nici nu te
cama pe tIDe care e$tI hpslt de charuti.
"De grae$te cineva in limba cate doi sau
n:a! ?1111ti l)v cate v trei, pe sa
. .de nu va fi sa
ta-?8- m blset'lca,- nurrrn:l1tli sa)j , gdieasc8. si
I_m J?ul1-:nezeu" .cVe!'s. Ce
vO!,blt de
v
lImbl, ca sunt nefolosltoare, Cd}, SHot
- nu sunt ,de talrna.cjre; $i acum
nou, de a .gral in hmbi,? Nu pOI'oncesc,
zlce, aara mCI nu nnpeplc)) -,-dupre cum dealtfeliu face
$i. aeolo unde zi?e: pre voicineva
dmtre voiti a va duce". nu
v d " '
"a va uce <;a Cllm ar Jegiul aceasta, ci nici
loS' frnpegecandu-i, tot a.,sa Hci, "si
nUm!!l 1m lui Dl,lrrmezeu".
D::ca. nu: S8 stapani de a asa
ue. de
lUI '. slngur. ., ca ales prm aceste cuvinte
11 fx:n.pedeca de a maifi ' iubitori de--- -
cmste,-- cela ce $Ialurea a facut vorbind de relatiiIe-
zicand:
v
Zl Aceasta 0 spun pentru ne-
nfraI?area . voa?tr3: . Nu tot spunea insa s,;i clnd
de Cl 'in mOd. hotarit $i legiuit, ziclnd:
,, !?-I.'a d91. sa!l s.a graeasca", Aici ni-
calr! nu cere talmacltorlU, mCl nu inchide gura celui
ce dupre cum face eu limbiJe .:lIcand c{i:
"de nu va fi ta_1macitoriu, sa taca in' biserica",
1), Nota;. YH, ;0 "P"q, ,este originalul. Insa superlativul
. <tl 1m n 'to ltAs,cr'tOY, .'tGt se tradue , exact :;Ii ell
mt.e
les
. eel mult, cele multe, Decl alCl ar trebui sa-' se ziea: c(Ue
clot, sau eel mult trei.
)
50S OMILIA XXXVI
fiindca eel ee in limbi, nu este destoinie prin
sine singur. Pentru aeeia daca cine va are amandoua
charurile, sa vorbeasca; iara de nu Ie are, insa voe:;;te
a grai, apoi sa facaaceasta impreunacu talmaeitoriul._
Cacisi proroeul este talmacitoriu) insa al lui Dmnezeu,
iaratu -ct1omuluL "lara de nu vail taln'laeitoriu,
sa taca" - ciici 61 nu voe';ite a tl nimic- de pl'iSOS iil
biserka, nicia se face ceva fara seop, sau pentru ambi- _
tiune. ,,$i numai lui graeasea, lui Dum-
nezeu", adeea in cugetul sau, sau fara -bo-
doganeala, daea numai deeat sa graeasca. Aeea"ita
nu este doara a unuia ee ei poate mai degrab
a unuia ce prin ingaduinta, prin invoire inca mai mult
ru;;ineaza peauditoriu, dupre cum face atunci cand zice:
"Iarade-i este cuivafoame sa manance in casa" ,
cii.ciparandu-se a lnvol, a ingadui sa mananee in casa,
in realitate e1 mai eu putere s'a alins de acela. Nu
pentru acejav;9. adunati. _zice, easiiariHat.i di aveti
cha1' lIri,cica sa edifieati pe - auditoriu)), rlupre cum
zice chiar la ineeput. "Toa.te sprezidire sa se faca---".
.lara proroeii -doi sau trei sa gdieasca si
,, - ,
ceiialti sa judece" (Vers: 29), mai mult nimie n'a
- rnai adaos, -ca aeolo unde vorbe$te de limbL $i ce are
a face zici tu; ca e1 niei prorociea n'o arata cu des-
toinica prin de vreme ce ingadue altoraju-
decata, sau pare rea de ea)). $i eu toate acestea este
foarte destoinica, fiindca nici nu i-a inch is gura ca ee-
luilalt -- nefiind lalmaeitoriu -$i nici preeum a-zis-aro1o:
"iara de nu este taJmacitoriu sa taca" n'a zis $i
aid, adeca ca daca n'a'f fi eel ce judeca, se. nu mai
proroceasea, ci numai cat a asiguratpe auditoriu. Caci
e1 a zis aeeasta pent.ru deplina ineredintare a audito-
rilor, ca nu cumva sa se furi$eze print-re manzii
sau gacitorii de pe atunei. Inca ehiar dela ineeput. apos-
to1ul a poroncit de a se pazl de ace$tiia, cand a $i faeut
deosebirea intre gacitorie $i proroeie, dara
aceia$i poronee9ie, de a judeca $i de a lua sarna bine,
ea nu eumva sa se furi$eze printre dam;ii dascal dracese.
,,lara de se va descoperi altuia ce 9ade,
eel dintai sa taea. Ca puteti unul toti a
proroci, ca toti sa se invete,;;i toti sa se mangaie"
_________ _____ ___'____ _ _ 509
(Vers. 30. 31) Dara ee insamna oare ceia eeel spune
aici Daea prorocind tu, zice, $i graind, duhul altuia
l-ar de:;;tepta, adeea l-ar atita pre el, tu sa taci dupa
aceia. Ceia ce el a zis pentru limbi, adeea sa graeasca
eu randul, aeeasta 0 cere aiei, insa mai minunat aici.
cad n'A_ zis :ClJ Ta,r.tdul)), ei "de se va descoperi .
:1:!t,lJif't (': : .((De' ce H,r ca. acesta fiiIld - i11i$(;at
spre proroeie, aceia savorbeasca inca'? Ar trebul Doate
ca amandoi sa vorbeasea'? Dara aeeasta este cev!J., ab-
surd $i adlfee c.onfuzie.Dara sa graeas-ea eel dinainte'?
rnsa este absurd. De aeeia, graind ace la, I-a.
atitat pe acesta duhul, ea sa graeasca $i acesta cev[l,.
Apoi mangaind pe eel ce a tacuj;. iiCe: "ea puteti
cate unut toti a prorocl, "ca toti sa :se invete
toti sa se mangae . Ai vazut cum pune cauza
pentru care 01 a facut aceas(a,? Ca daea pre celee
lnlimbi H impedeca GU desavar$ire de a grai,
daca nu are' talmaciu, pentrucaeste nefolositoriu, Lot
3.$i prorociea daca nu are aceasta; -apoi aducc cno-
fuzie, vuet $i tuihurare zadarnica.
,- . -. ,,$1 duhtlrile proI'ocil6r; proi'ocilQ_Dse--srr-PUn--"- "-
(Vers. " 32). Ai vazut cum I-a rU$inat, pe.cei -ee s'ar ,
tri vi, cu cata tarie:;;i putere? Ca nu cum va-sase eerte arnul
sa se revolteze, apai apostoIuI arata ca insu$i charul
se supune, caci aid sub nume de "duhuri" intelege
energiea sau ebarul. Dara daca duhui se supune, apoi
ell a:tat mai mult tu eare'l stapane$ti, nu ai avea drep-
tate a te certa. Dupa aeeia arata ea aceasta 0 voe$te $i
Dumnezeu, adaogand $i zicana: "Cil Dumnezeu nu
este al tulburarei, ei al paeei, _ preeumlntru
toate bisericilesfinWor
1
) lnvat" (Vers. 33).- Ai
vazut prin cate I-a adus pe aeeia l,a taeere, la man-
gaeat ea a ingactuit celuilalt de a prorocl? Mai intaica
sa nu opreasca pe aceia daca i seva deseoperi, "Ca
puteti cate unul toti ' a prorocl"; dupa aceia ca $i
duhulo voe$te aceasta, zicand: "duhurile prorocilor,
1) Nolu_ In editiunea ce a &.vut-o- de Jata, Sf_ Chriso8Lom, ia
urma acestui pasaj este verbul a,ai-ay_", = invat, ceia ce Jipsel?te
10 textul nostru ooi!$nuit. Este de mirare cum de s'a oinis aceasta
in textul nostru (Textus receptus), lasandu-se pasagjul -fara in-
teles. De aceia am trecut pasajul dupa editiunea Sf_- Ch:risostom.
510 OMILIA XXXVI
prorocilor 5e supun ", 9i pe langaaceasta ca ase-
menea . fapt este $i dupa voinla lui Dumnezeu; "ea
I?umnezeu nu este al tulburarei,zice, ci al pacei",
Q1. alpa.trule;:-", ca aceasta lege stapane$te pretutindenij'n
lum$,$i deci niqric strainnu Ii so noroncmte."Precnm
111t.,rU .. le' -
_ .. , ......... ......,... ,"",....,L-: .... ... _ *':,J..J., .... A.L'L,li.'VV7J..>-"-'V_OJ,." ..
. ) Ded ce arputea Ii mai infrieosat ('a aeeste iu- ..
crud? Caeipeatunci biserif;a . pra ceriu, duhul pova-
$i. pe fiecare
btserlCeI $.1 facandu-l entuslazmat. Dara as-
tazi noi stapanim numai simbole ale ar:elor charuri.
Cad $i asUizi vorbim doi sau trei, cu ranaul, si tacand
nnu1, altul incepe; dara acestea sunt numai semne ale
amintiri. De aeeia, cand ineepem a aTtn.'
P?p,orul ,,::;;1 'ci'Uhului tau", aratanct
C?, In. graeau_ nn prin intelepeiunea lor,
9
1
fimd cu duhul. Nu insEt .'$1 astazi; -'--0 zic
acum ca dela mine - d Se aseamanabiserica ca 0
tneie care a cazut din fericirea cea de dinainte care
in molte parti stapane$te numai simbolele (Semnele)
ace}.ei fericiri trecute, aratand unora i?i aHora numai
eutnie sculc.lor. aur lazile, pe cand de bogatiea de
acolo este hpslta eu totul; cu 0 astfeliude femeie sea,-
n:ana. biser'icil. $i nu spun doara din cauza lipsei
nici n'arfi 6 primejdie mare,
-.h:psi numai aeestea - ci $i din cauza vietei si
Numarul vaduvelor, $i ehorul. fecioarelor pe
atYBCI, formau 0 podoab:\ mare in biserica ;iara acum
sunt vgoal&$i lipsite. de aeele podoabe, 9i in
10eu1 lor au ram as numal simbolele. Sunt si astazi va-
duve, stint i?i fecioare,insa nil au acestea podoabaaceia,
pe care ar trebui sa 0 aiba celece s'au azvarlit in
astfeIiu de lupte. Ca de pilda semnul de distinctie a unei
fecioare este, de a se ingriji numai de cele ale'lui Dum-
I18ZeU, 9i a fi statornica in credinta. Si vaduva, nu ataia
ar fi ca pilda daca n'ar trece' in ' a doua casatorie,
ea daca ar fi. impodobita cu aIte multe, ca de pilda
eu mblrea de strlIoi, cu iubirea de saraci, eu iubirea
de staruinta in rugaciuni, 9i toate celelalte pe, care Ie
. . 1) Pqrtea 'f!I-orala, Ca. astaz! avem nl.lmai tipuri ale bise-
rl.cel.dm tImpurile apostohlor, lill ea noi trebuie a ne aduna in
blSerlCa eu lmililte lili fara denici un. vuet (Veron).
OM ILIA XXXVI 511
cere Pavel in epistola scrisa catra Timotheiu. DeaItfeliu
ar putea vedea cineva $i printre noipe multe femei
chiar in casatorie, dand dovada de cumpatare. Insa
nu numai aceasta cste. ceia ce se cauta, .ci$i ingri-
jirea cea ferbinte de eei ceau' nevoie, prin careim;t!
fern_cile. ,'. ITl.ulte
de a.':3tazi: 'Atund.<.;eie ma.ilflult,t; .Tn. Joe de ,u.n'
purtau cu ele podoaba cea izvorita: din mHostenie, pe
cand astazi lasandaceasta poarlii.eu ele lanturide aur
lmpletite din toate partile cu Iantulpacatelor. .
$i sa mai spun ;;i de alta cutie sau lada ce se
de$arta de podoaba strabuna? In veehime de pilda se
adunau cu totH la unloc $i cantau incet in comlln.
Aceasta 0 facem acum, insa atunci in loti era numai
un Q inima, pe cand astazinici chiar lntr'l:tf}-
sufiet n'ar putea vedea cineva aceacQl)glasnire, ci pre-
tutindeni un razboiu mare. Proestosul bisericei S6 rooga--
i?i astazi pentr'u pacea tutuI'or jodeoD,;,te..,.- camtran<l In
casa p8"rintasca -- iDSa numainurnele, .Dumai yorba multa
de aceasta paee,caci faptul nu se vede nicairi. Pe atunci
$i casele erau biserici, pe cana astazi $i 5iserica este
casa, sau mai drept Yorbind, chiar mar-rau decat ori-ce
casa. Caci intr'o casa aT' putea vedea cineva multa
randueaIa, fiindca de pilda stapana casei E;>ade pe tron
cu toata buna cuviinta, ;;i slugile tes eli toata
,?i fiecar' ,lintre argapseindmetnicm;te cn ceia ee i s'a
poroncit Data aiciin biserica,. mare Bste vuetul, mare
este ronfuziunea, :;;i eu nimic nuse deosebesc eeJe ale
noastre de cele ce se petree in carciuma. Ablt de mar'e
este atat de mare vuetuL ineiH este intocmai ea Ia
bai, ca cei ce striga prin peatii, 9i care fae un vuet gro-
zav. $i aeestea toate se petree numai aiCi, ciici pe i:tiurea
nu este slobod nici dea se adresa cine va eatra vecinul
sau In biserica, fie ca l'ar avea de prieten de multa
vreme, ci acestea se fac afara debiserica. $i cu drept
-cuvant, eaci doara biserica nu este barbierie, nici du-
gheana de mirodenii, sau vr'o alta pravalie din targ, ci
loe al IngeriIor, 10c al arhanghelilor, paJatul lui Dum-
nezeu, insm;;i ceriul. D8ci, dupre cum daca cineva ti-ar
deschide ceriul 9i te-ar introduce acolo, tu n'ai cuteza
--aea graI, fie chlar deaIveaea-pe iatat tau, sau pe
fratele tau, tot aici nimic nu trebuie a grai decat
de cele Caci 9icele de aici sunt ceriu, iara
fie nu erezi, la aceasta masa sfinta, $i ada-ti
512
OMILlA XXXVI
aminte pentru ce s'a pus din. eauza.
de9te-te cine este eel ce. v a!Cl,
ehiar mai inainte de tImp. caCI vazand
tronul'Imparatului se eu sufletul;
rea imparatului. Deci" tu, ehiar mai lnainte de.
tjmp ridica ..:te, mai de .,rl-
didiridu .. 5e v8Jul, sao catapeteasma, l choml mgenlor
llBI'gand .lnainte, ridica.-te, _ Z1C, la cer-iu;-- _ ."
, Dara poate di a(;estea nu .ie nebotezat;
este trebuitoriu de a spune catra acela, aliele, caCl
nici t9;tade acesta vom. gasl. in
a-I ridica eu eeleputmclOase a-I face sa zboare: I,?eel,
tu, care nu $tii aeestea, ci3.nd auzl pe Proroeul zlcarld: ..
Acestea ziceDomnul", departeaza-te de pamant
1
;idk)i-te si t.u la eeriu, cine este cel .ce-t
1
prin .Ca.nd te II?- teatr.u inamtea
vr'unmcaraghlOs mImIC; sau a vr unel feED-el
5e cand atata lume este de fata, se
baaare de'sama celor co 8e vorbesc, este'multa hmi?te,
o L t- , .. t - . .. . - .L
i--lP. .. .ni tYler-Ii- 111C1 vue - lill (iuue,
-$i un ,de ?:ic,,-
iara cana. Dumnezeu m grae9te dm eerIUI'! lU-
eruri atat de noi ne
v
gasim mai in
decat canii, nu maca;r
atata respect f?i sfieala,pe cata!1vem catra 0 femeIe
.-.u,.'va ? "
v ' ,' V'ati
atat mai mult sa va cutremuratl iacandu-Ie. Cem _.
Pavel a zis pentru cei ce trec@aucu -ved:erea
saraci, $i mancau singuri: "Au doara casa;
v ..!... b t'" r< 1 . - r! .... -, 1,11-[
ca sa mane-at;] S1 sa e ,1 { :,au pre Ol:se . vo, _ ...
Durnnezeu defai'mati, ::;;i' ru;;inati pre c.ei lipsiti"?
_ dati-mi voe $i mie de .a 0 spune, des:pre eel <?,e !a;e vuet
aici .;;i vorbesc: nu avetl case, unde
defiiimati pre bis:rica ;"eonrupe11 pe
cei ce voesc a fi mteleptl Dara este. ca
prietenul sa va vorbeasca, ca unor eunoscutl Nu
pedec aeeasta, insa in casa, In peata, sau la , .fae?t-se
aceasta caci biserica este loe nu de eonversaimm, Cl de
Dara acum eu nimie nu se deosebe.;;te de.
piata targuiui - $i daca o'ar lndraznet a
poate cii nu ' teatrulm,-
astfeliu ea femelle ce se aduna aICI, se cu -
OMILIA XXXVI 513
mai multa nerm;inare decatceJedesfranate dela teatru.'
aeeasta eauzamulti di.n eei desfranati sunt
$l.aici, .;;idaea cineva de a ispiti vr'o femeie.;;i
a-I intoarce capul, nid un loc nu i se pare mai potrivit
pentru aceasta ca biserica. Daca voe.;;te cineva buna-
Gar-a de 3, ' vinde iGeV8,. sau a cillIlpara, apoi biserica i
.SA pare-mult pentru aceasta, decat neata;
t
- 'j" ., h" - . I '
}t.J."g!) .. 'tu, "'91 se RC .. mal mn .. te
astti:fiude,lucruri, decat Ghiar 1n pravaliile celatei. Dacii,
cine va a, grai ,de rau,.;;i a1tii vQr a-I J),sculta,
apoi fapt Ii" veivedea ajci ,petreG&ndu-se mai de
graba decat in ' peat;a,:De a auzi locruri politiCe,
sau din cele ce sepetree prin case, sa!1 i!J, . oaste, apof
nu-i nevoe sa te dud la tribunal, sau sa stai in peata,
eaei doaraslint ;;i aid de acei ceti vor povesti eli Il1ulLa
exactitate .de toate acestea! '
Poate ca v'am atins prea tare, euinsa nu ered;
dici dacii voi staruiti in ; aceleaf;;l Jucruri, de unde pot
$ti ea .cele
'a va -atingc suntaceste lucruride suferit '?
Suut ,del!}g?,dpit? DC munchn In fiecare zi, ne na-
ciijim, ; ef). ,afJand , ceva .TfJt, "sa- ""fa-cieeepe-o
Ja casele voastre; .;;i nimeni, dintre - vorpJeaca de aici
ceva, ba inca "vatamat foade mult. Fiindca
va ' adunatiaici--sprc
. jertarca pacatelor, impedeeand $i ' precei bunL CIl
fieoncaelele 7AUG((icw;:) voastresuparandu-i
,din toate partile. Dara care este scuza celor ma.i multi
Nu aud, zice, eeia cese eite9te, niei nu $tiu ce anume
sunt celespuse. Nu auzi, fiindca faciyuet, -fiindca pro:..
voci tulbura,re, fiindca n'ai venit aid eu suflet ce are io
sine evlavie. Ce spui Nli -7tH ce amime sunt cele ee S8
Apoi tocrnai de aeeia ar trebui sa fii eu bagare
de sarna. Daea niei ceiaee este intunecat .;;i nelamurit
nu-ti sufietul tau, apoi eu atat mai mult daca ar
fi lamurit. De aceia tocmainici toate nu sunt lamurite,
ca nueumva sa tc niei nelamurite, sau intu-
necate, ca sa nute Dara iata caaeel eunuh
ba r bar') oiQ1ic din aeestea n'a spus, d inca. fHnd im-\
presurat de atatea trebi, ;;;i aflandu-se in' cale, el totu.;;i
avea cartea in mani citea" ne$tiind ceia cecitea,-
1) Nota. Ase vedea cap. 8, 27....:.40. din Fapt.Apost.
16038 33
514 OMILlA XXXVI
pe Gand tu ga,sindu-te in de dascali, av3:nd
pe multi cari sa":ti Citeasca, Ymi pui inainte pretexte
scuze. Nu cele ce se vorbesc Pdn urmare, roaga-te
,.5ii afli. peste putint3, de a nu Ie 9ti pe
toate,fiinddi multe deia sine sunt Qp.stl.ll de lamurite,-
" ichiar ., pe<.}oiltf; de nu . '9ti,'$i-atu!1ci
,pre
eei ce sunt ' cli ' Mgare de' sama, ca astfeliti DumnEi2Bu
prirrJndu-ti respectul 9i ce 0 ai, sa-ti faca la-
murite pe eeJe intunecate. , .
Daranu poti fi lini$tit,h'u poti tacea Apoi atund
afara, ca nucumva sa devii vatamatoriu altora.
Caci un singur glas trebuie a fi in biserica; ca a unui
trup. 9i gra.e$te,
eel ce are eplSC0rn8:-cEpISCopul-sta neml$Cat $1 ib La- ,
cere. $i psaltlll eia,ntasjngU\,; __ toti
Ii iesa ca dintr'un singur cel ce
a-ra-e$te, singur grae$te, Cane! deCI, aici rriulti graesc,
IriUlte 9i felurite, atunci de ceo s8J va mai suparam noi
In Ca daca n'ati crede ca va suparam in zadar
graindu-va ,de acestea, atunci nici voi n'ati gral. aici de
celo ce nu folosesc la nimic. De aceia nu numai [n vieata
voastra, ci chiar in inse9i hota rirea faptelor este multa
stricaciune. Cand e yorba de lucruri prisoselnice, apoi
Ternaneti ca/ pironiti de acestea, $i adevarul, voi
kiergati dupaumbre $i dupa visurL $1 poate nu suht
toa,te cele de f<l,ta, ba mai rate decat
umbra'? Cacl mai j'nainte de a se ara.ta. ele. zboara,
mai 'nainte de a zbura, fac mult vuet, ba inca mai !Dult
vuet{}-eeat -placere. Chiar dflca ap aduna aici<:iIleva mii
de averi, 10tu$i trecand noaptea de acum, se va ,duce
gol y e aici, .$i cuvant, $rcei
d
s: Im-
bogatesc prm VIS, sculandu-se dm a $ternut, mmlC nu
mai au din cele ce credeau ca au pe cand dormeau.
Astteliu patimesc cei Jacomi, sau mai drept vorbind,
mai rau decat aceia, fiindca cel ce se prin
vis, nici banii ce 'E;li fnchipuea ca-i va avea, nu-i are:
9i nici eu vr'unalt rau nu se alege din fantaziea sa.
dupa ce s'a trezit, pe cand lacomulchiar dup;\ ce 8
perdut banii, a remas pUn de pacate, caei in imaginat-ieo
sa. gandindu-se , numai Ja bogatie, nu vede E;li ralele CE
izvorasc din bogatie, ci Ie cunoaE;lte mai pe urma if
adevarul lucrurilor. Place rea de bogatie s'a transforma
la e1 In visuri, pe cand osanda din aeea placere nu Sf
OMILIA XXXVII
515.
mai preface 1n' vis ci 0 '., .
chiar $i mai -;nainte de in 'bil;
-eea mal mare osanda prin el E;ll alcl
adunand aceIe b;o-a ii ml! e e .. ce, Ie fntiIl]--
tirlle c.e i se. aduc .. prln "lPDI? t
g
'lf
b
J.
J
de:;:rrl!1. .mvmova-
D
; , . . I e $1 ,U , urarlIe de to' fl 1"1
. " p.entrl1 ea "'I de Vis...Ul'.l. ""' . 'ne' ". '> ... .. e 1U .
'.1"1 dnp<>l I d" "'. ' . .. . " . -"""0 .
. _u ,,.. ,..;;,e."B. 0t) flU ", .Jh 'VJsur-r -, .",' :' J,:: . _ .l_: ....
v , .'-'. u.o\] u uti' J vnlnt
,".v. apOi 1.0 loc de iiicomie ... . , " " ':";- . "'_,,;-a
f;l In Joc de rapiri filantroDipa c v. gem. mllos. temea,
buc
' ' . db" 1 v , .aCl nUnJal a"'a ne vo
ura E;ll e unurlle prrzente . d 1':-< m
rora fie ca cu totii sa ne' In . ce eYlltoare. Ca-
filantropiea Domnului nostru .P{lO c!lar:ulE;li
-cade sla'va fnveci. Amin, 1r]s os, carma se
OM ILIA XXXVII
))Femeile voastre in biserica '
Ii c;:;'a dat 10 v' OJ '. V ' . vd" \jd, nu
r voe :,a graeasca, Cl sa fie plecat'<
pI ecum legea Zlce" (Cap. 14, 34). ... c;,
E;limoderand vuelu! ce'-! faceau di ,.. . ...
$i al prorociej $Ue';'iuind , n
vlltorm ,sa I!u S6 vmai fnlample ca .pe
vOf'beasca ell ralldul ' Cel eu
'rOClea cand valDcepe unul a vOrbl sA t a
C
I 1
ro
.-
trececu vorba $i faceaau
c

femelle taild ' d,Y I 1 .. . . . lserlca
. . ' ' .' I III IaZIleaaor cea'nectlviincio - . " _.'
la limp p6trivit, Ca daca e1 nu $1.0 _
celor ce au charuri de a vorbi in
mCI, cand v,?esc, $! aeestpa inca fHnd mi$cati
,apOl " cu atat , mal mult n) f' ,
in bis8!icii. De
] ,sd ura c.;t sa.n
u
mal vorbeasca in biserica E;li
egea In aJutorlU Ii coase bine 0- '1 '(' "
CI.'HWy 'to: m:op,CI.'tCl.). Caci 'aid el nu nu oU!'1 e/ev o:
1t
OppCX1t'te(
numai ca indeamna c" v. mal slatue$te, nu
't; . _ ' I Inca E;ll poronce$te cu asprime .
.c,ita!ld pentru aceasta (J- Iege veche. Zicand ca' Fe":
melle voastre in biserica sa ' taca" . I'
s'a dat vo 1 v v 9
1
ca ;,nu I
. .., e or sa ci sa fieplecate"
.a adaogat: "precum Sl legea zic'e" 'Sl' nd
.' . . u e anume
5'16 OMlLIA XXXVII
iice legea? catra , tau va fi fntoar-
cerea ta 51 el te va stapam (Facer.. 3, 16).
.' , Ai v&zut intelepciunea lui Pavel; de. e,l
inarturie, :;;i nu nurnai ca Ii de a CIa
ell frbi.. bainca, cllat.ata frlca .cata de a se, ml$ 1
sluga r be aceia :;;i e1 ea, II s a
'd .. n'<> :(<::& Clln!Oc:ac tac.BfeBI.':L IJUS l.,;evGt ___<1.1
J-H>IA . . ....... "' .1_ IlNL .. ...., ''''-' ... ""'" . ..
.... H "':c:and ' Sa fle ulecate". treDU!e.
fata de lor, apOl eu atat
IT,lai muIt fGlow. de dascali $i $1 adunar:a v ob-
a hisGricei. Dara, ZlCl tu, daca . elG
nimk. nici nu intreaba, a pOi. devee mal e ,ala) .;
Ca sri'D.Scllltfl cele CG trebuie, lara de cele sa
!tfle r]pla barbatii lor, De aceia a "lara
sa. se invete ceva, pI,e
, ba
v
,..1-- I"r" 3"',)' Nu nurnai ca nu II se mgaduIe
1 V , V V >J, , , b' , - S'
,--l . , " dara nici de a intreba ceva 10 ,I
uv c... 'V1j i -, h' t't a' n
1
ult
a'<>"" I, n 'I;' "' 8 lnm'lduie d8 a fntre. a, eu a am]" ._
<AVL' cO -0- ous-
d0 'a. [trill. nu Ii este slobod, Dara oare.;.,. (Ie ee _: ,
.. t
V
l1 ' ntr;o astfeliu de supunere'? renlru Ci:t
apos 0 u I - t elF:
este ITlai slaba, ca se aluneGa,' es ...e U;y' ___ _ t::
minte. De aceia. apostolulli-a ca _ pe
lor, foI0sind prin aceast?- 'pc partlie,
pe aceIea Ie-a facut mal
lntereslit.i de cele ce ,ca .call
VOl' 1l1credinta femeilor lor, ell toata exaetItatea, Lela ce ,
't .
au aUZl.. v id rail 'cao
' Mai departe apoi, fiindca e v : '
ri1andrie $1 podoaba a lor de a vorbl, In
ca apostollll aduce vorpa dm
: r-. Ll rusine este femellor sa graeascal!1 blsenca.
inlAi e1 adovedit aceasta cu legea lUI .,
iara dupa aceia $1 , eu
nuinta, dupre cum Ii vorbea pa:,
ticandu-li :"Dara nu inSe$l firea va mvata pIe
voi "? - ,i;;i, In: fine,. pre,tutindeni. gasl m;tod la
caci nu pe audltorl cu
din sfintele scripturi, CI :;;1 d,m
Gorrhina, Pc langEi acestea 81n mal atlta
le1e deja intiparfte in mintea tuturor, ea I?rBtutu;dem,
cciace fi\i aid, zicand:" Au :VOl,
lui Dumnezeu a ie:;;it?sau Iiumal1a VOl:a aJuns
XXXV!!
517
(Vers, 36) '? Caci e1 pune Ia mij loe $i pe celeJaJte bisericj
c<;lre ,tiEl ac.easta legl!, P?fta dt:. vuet !11
blserlca prm ,aeuzatIea ce h-o aduce de .cl prm
hotararea cclor face bineprimit. De
$1 aiurea zieec\: Vi1 aducevoua aminte
('x iJO' n(' i r. ('e' r-<"i\ t + ."- '. _, .. . ,
...h-'.1 .... .. preCllrll
tntlndcru. in ' LuaU), D1SCl"lCii. IflvL't.t"'. si
. - " , ., ' -- . t.. ... 't - . 17 -
Dumnezeu nuesteal tulburarei; ci ' al pacei,
precuIll intru toatebi$erJcile sfintilol' invat".
$i aid: "Audela vOicuvantul lU{ Dumnezeu' a
'sau numai la vol a ajuns"? (<nicicei
dinUUnu sunten numai voi, :=;;i nici numai voi sunteti
crcdincio::;>i, ci lumea inlreaga, Ceia ce $i COioseni!o'r
, zicea: )} Care este facand roada si ' cres':'
,pt-ecum $i in toata lumea" (Colos. 1,' 6), vor-
bmd aeevanghelie, TGtllceasta face si Min aIle locuri,
,spre Indemnul auditor-ilor, precum de'pllda eandspune
1 cele ale lor' .sunt cflie dintaL tuttIror sunt cunos-
cute, ,Cad $criind . . H.zkea-; .,-,(.;a" t!e-la,
, voi s'a vestit CuvantulDomriUlui. "si in tot locul
credinta vO(1straceaintru Domnut a iesit"(i. Thes:
1, 8), Homani/or iara;:;i: "Multamese Duirinezeului
' meu pentru voi toti, di credinta se ves-
in toata lumea" (Rom. 1,8), Amandoua acestea
$i"afi, iiiudat de ,altii, cum avea pe alt.ii
creomte1,erau--deaJuns de a-i atita $i indcmna.
De aceia aici zice: "Au dela voi cuv8.ntullui
a Sau numai la. voi aajuns"?
!'TICI aeeasl!1 r:'at
i
putea, 0 spuQcti, zice, cavoi , v'ati
facut dascah al aHora, ca n'ar fi drept de a lnvata
deja altii, nici ea cele aJeeredintii au stat aid numai
treb,uie a prim! exemple deja a1tii, Ai vazut
PTm rate I-a '? Legea a ' pus-o fnaintea lor, ne-
cmstea faptuIuI h-a aratat-o lamurit, celelalte ' biserici
le-a adus 1a mijloc,
" ,Mai departe apoi pune tocmai ceia ce este maj pu..,
te,rnic decat , tcate.zicand ca Dumnezeu acum po-
rpnce:;;te, aces tea prin mine.)}"De i se pare ' cuiva
proroc, sau duhovnicesc,inteleaga cele
ce SCf'm voua, ca ale Domnului poronci sunt"
______________ ________________ ___
(Vers. 37). dupa care imedieat: "lara de nu intelege
cineva, nu inteleaga (Vers. 38). $i de ceoare a spus
aces tea'? Aratandcael nu sile$te pe nimeni, nuse cearta
cu ,nimeni,1apt ca...,: nu este alcelorcc, voiesc sa
,step. dacat cele ale lor, eQjor cc
,' fse ' ,ia ,fbbsinta: 7
"lara de i se pare cuiva a fi iubltOI'lu de cearta,
noi unastfeliu de obiceiu flU avei11". 10M: TIU pre-
tutindeni face aceasta; ci numai acolo unde pacatele lor-
nu erau urea mari, si ,alunei mai mult indemnandu-i,
iara 8,tun'ci cand de altii, nu mai spune a$a, ei:
,,,Nu VB, amagiti: nicj cupvarii, nici pre a curvarii
nu vor mO$teni , imp:'ir8.tiea lui Dumnezeu"
iara$i: ou zic v0ua, ea. cla-c.a va
veti taea ir.npcejul", 'Christos eli nimio/ nu va va
f ')l' 'r,l ' 1- 5 2') 'A' " < - fi' 'd - b ,;' 1
... \ ..;raJa"." . ICI Insa U1 ca VOl' a 1 e5te e.e
nu 58 arune.a ell putere asupra prin aceasta
iDCE!" m8,i moJt ti atrage spre sine.
. Apoi, .ceia ce a face peste tot locul,
aici, adedi ea se intoarce eu vorba la chestiunea
dinainte, 1?i zice: "Deci fratii mei, ravniti a pro-
. r:oci, a, griH ' in lim hi sa nu opri ti" (Vel's.
Caci .. ii \est2 :qbicehlL, de a: starU! nu n'umai asupra
chestiunei ce:-i ; stade , fata-,ei inca de a indrepla ori:
ce alta, care i s'ar pare a de a fi oare cum in vr'o le-
gatura cu chesUunea principaI8., $1 apoi iara$i a se re-
'intoarce 1a eea dintai, ' incat sa nu SEl para ca s'a abatut
dela subiect;-ca !?i.atuncicand graind deconglasuirea
del a mese, s'a intutnat cu vorba 1a imparta!?irea cu
sfinlele taine, $i de ajci s'areinturnat la cele
dinainfe, zieaQQ: "Deci dara fratii mei, cand va
adunati ' sa mancati, unulpre altul Saa$teptati " .
$i aiei,deci, dupa ce vorhe9te debuna orandueala
dintre cei ce au charuri, ea nu trebuie nici de a se in-
trista eineva pentru ca ' are charuri mici $i inferioare,
$i niei ase trufi daea are charuri mari, apoi
deodata treeand la buna-cuviinta ce se cere femei10r
cand se gasesc in biserica,:;,i desvoltand-o pre cat se
cuvenea, la urma iara$i se re'ntoarce 1a subiect, zicand:
"DecL ravniti a proroci, $i a grai in
limbi sa nu opriti". Ai vazut cum el pana lasIari7it
OMILIA XXXVII 519
a pastrat de?sebirea Intre a:ceste charuri, $i cum a .aratat
pe acela ca fimd foarte trebuitoriu, iara pe acesta nu tocmai
De,.aceiafiind vorba de prorocie, el spune: "Sao rav-
intI", iara candspuoede limbi, zice:;;sa,huopriti". Apo!
ca in zicand: "Toatf1
,,CU. ,en Vl1nta .$1 sa so. ' {',\Tet"s.
40), . iara:;iatinglind , pre cei ce voiau sa se, .slotasca
. in. ca_de
nebumel, $1. ordmea ce.a cuvemta lOf.Ca
nimic nu edifica atat de molt, ca buna randuieala ca
pacea, ca dragostea, dupre cum $i eele contrare totul
darima. $i aceasta ar putea-o vedea cineva nu numai
in cele duhovnice:;;ti, ci $i in toate ce}ela,lte. Daca vei tul-
bura ordinea, tie inchor,fie in corabie, fie in arrmitit,
fie in ipodrom, . pe cele mad din loculltiw.
vei introduce pe cele mici in lttetrl acelora toate le-'ai
conrupt, $i toate sunt rasturnate pe dos. '
1) Deei iubitilor, oid 1)oi sa nu strlcam ordinea si
nie! capul sa nu-l prefacem in picioare,
$1 mClplCloarele sa Ie ridicam in locui capuiui. Aceasta
se judecatao arlIllcam jos, i.ara
poftele, $I.placerea Ie punem in locul judecatii,
unde apOI $1 VIlle 0 mare tulburare, 0 mare confu-
znme, 0 ameteala nesuferitii, cad toate sunt stapanite
de intunerec. $i devoie$ti. apoi sa cercetam shilenitia $i
necuviinta izvorlta de aid mai atl,.,nci vom vedci;.
$i paguba. Deci, cum ne va fi aceasta lamurit $i foarte
Sa aducem lamijloc un om ce se gase$te in '
astfelru de stare,adeea ca iube$te 0. cur-va, $i di estc
stiipanit deacea pofta nebuna, $i dupa ,aceia vomvedea
risul acesta. In adevar, ce ar putea fi mai uricios si
mai neeinstit ca a sta dinaintea u$ilor uneicurve, $i a
fl. de ? rva, ca a plange $i a se scanci,
$1 a $1 necmstl :5mgur sla va sa'? Dara de a $0 $i
de paguba de aici, apoi gande$te-te la chetuielile de
bani, la primejdiile cele mari,la razboiul contra celor-
la1ti amorezati, cum $i la ranele In aeeste har-
tueli. De acest feliu sunt $i ceice sunt cuprin$i depofta
banilor, sau mai bine zis, chiar $i mai mult se slutesc,
v ') 7I!-oralq. infra nat in PQile, necontenit este in
placere pe cana desl'l'anatul, inainte, dupa impre-
unare, este cuprll1s de dezgusL (Veron).
520 OMILlA XXXVil
caCl aeeia simtoeupati eu unsingur trup, in timp 'ee
iubitorii de argint se uita eu jind la _averile tuturor
deopotriva, fie boga!i, fie saraci; sunt indragostiti de
lucruri ce nu sunt in ceia ee rriai --cusama
este semn al patimei lor eele absurde. nu 'zie
ci'i (voieam a ave8, averea iui eutare, ci ,ar dOr! ea $i
L!:llmtii:si.t Se ntefii.ca liiaur\ si casele. totul Ce se vede;
''';' :-<"ifJ."l,,, li,:U' ""jt'i--\::> !u,r:a" u'na- ,;;11t5 lU'm" l<'-
....... ,;::)"" .... ,.- ...... , ....... , ...) . 1.J\. .. "c......... ,-- (J ..10 .... 1,0) ........ ......., ,L ...... , ... Vvu
patimesG la infinit, Buse pOfta lor.
ar pulea -'Sa infato",ezeprin Cllvant furtuna
cea mare din -cugetele acelora, valurile $i intunereeul
ce-i cuprind,? Dara unde sunt valuri furtuna, ce pla-
cere at' mai putea fi '? Nu una, ci vuet:;;i searba,
:;;1 nouri intunecati in loc de ape, care aduc 0 mare tris-
-teta, eeia ce obi:;:nuit se petreee :o;i eu indI'agostiti dupa
frumuseta strainiL De 'aceia toemai, eei ce nu sunt in-
a ragostiti de lac, .SB gasesc In mai mare placere decat
cei-indragostiti. Dara la aeeastit nimeni putea S8,
spuna ceva contra; en 1DS8: voiu arata ca ' celee este
-indra,gostit stapanit de-pofta, dezmearda mai mu!t
de cat eel ce se bucura intr'unade curva. Si daca do-
veida- este mai . grea, cu gasesc
de a fndrazni eu Yorba. Caci dealtmintrelea esl8 ma.i
greaaeea.sta dovada, nu prin ma;sura lucrului, ci fiindea
auditorii nu sunt vrednici de aeeasta filosofie. -
('o,",,,h, 'n1;; r"Jt nel'j; 'nrlr;;rrr.stlt'l spllnr>'mJ" " fi
,,<,,-,,_, L- .... i_ , 1. 1 ._ '..A, ...... 6.\J . I " \., _ ., -::..., .J.
dispretuit de iubita ' lui, sau de a fi einstit :;;i consi-
defat'? De sigurca .aeeasta. Pe cine oare va pretti! mai
m ult curva? spune'mi; pe eel ee'i sluje;;te :;;i-i este ca
rob, sau pc cetcare zboara pe deasupra mrejelor ei,
pe deasupra unditilor Nici nu mai incape yorba ca
pe acest din urma. dara pentru cine se va lufla-
dil'a ea mai tare Pentru eel cazut, sau pentru eel ce
nu cade de loc? De sigul' ea pcntru acesta. Deci, cine-i
va fi mai dorit Cel ce deja ,ii este supus, -sau eel ee
inca ntl s'a lasat a fi cucerit De sigur ca acest din
urmiL iaradaca nu crcdeti eu va voiu da dovada din
eele ale voastre. De carefemeie s'ar indragost.i cineva
mai mult De eea care eu S8 lasa la dispozi-
tiea lui, sau de eea care il respinge pune diferite
pedici f De sigur ca de aeeasta din urma, fiindea de aici
se aprindepofta mai mult. Prin urmare E-?i eu femeia
tot fapt se va petrece, caci ele vor pretui:;;i
-voradrnira mai mult pe eel care Ie dispretue:;;te.
DMILlA' XXXVII 521
.. .. -Deci,' .daca aceasta este apoi atunci
aceia este adevarat, caadeea ceia ce procura eea-mai
mare placere, aeeia este mai multpretuit Chiar
generalul dupa ceo a eucerit odata ' cetatea, 0 para-
se:;;te, pc ea,nd cu cpadi.sculata . :;;i care y089te cea.rta,
01 .cu tot vaniUorul tine inchis
'fn vietatea yi-nata - - (iupr-n
. IbOV111<..; - po candpe cea can: fuge () aiunga. Dara,
ZIci tu, aceJa eelputin se bueura de plaeere, pocand
acesta nu S8 bueura denimic)V D.ara a nu se necinsU
cineva, niCia, sluji poroncilor celor tiraniee a1e ace lei
femei, nici a se purta . dupa vointa ei lntocmai ca un
rob, palmuit,stupit, impins la lupta eu rivalii lu-i, toate
acestea, zic, leerezi ea 0 mica plaeere'? spune'mi. Ca,
daca cineva ar examina; aeest!3a ell toa.tA hagarpa, de
sarna, 9i ar putea sa, adune la un loc toate
lor. toateneJegiQ}riie; toate orgiile lor, izvorite -fie din
,suflet, fie din dezmerdarile Jor, -toatedisgusturile,J;li
tonte celeialte pe care. Ie f;itiu . nllmai !;',eice Ie patitnesc,
va-gi-lsl de sigurd vdca aremai multo ropa
osuri (armistitm, decat vieata Jorcea ticaloasa. Si de
care piacere imi vorbe;;ti '?spune'mi; d.e aceia izvorlta
-di n fm preunar'e, care e atat--dtl-
aceasta placere este cuprinsa de altTa,-zboiu, $i valuri
9i turburare, in fine, de manie. . ,
$i aces tea ni sunt spusc DOlla, -nuca cum Ie-ar
\forbi cineva unor tineri desfranati,eari nuprea' sufiir
sa audavorhindu-U-se de imparatiea .eerurilor $i de
ghcena; ci cU' scopul vadit, ca atunci cand punern la
mijloc aeestechestiuni, .;;i placerea celorcumpatap. va
fi i'nc8,mai mare, cfind mai ales l,?Unchipuiecineva
in sine cununiJe CA va avea, premiut,- -petrecereacea
impreuna Cll Ingerii, lauda lumei intregi, curajul :ce-l
va avea, aeele sperantebune ::-;;i neperitoare.
Dara impreunarea are in sine oareeare placere-
eel putin aceasta ve;;nic 0 trambitaza; pe Gand eel cum-
palat sufere intr'una luptanducse cu tiraniea naturei:'
$i eu toate aeestea se intampla tocmai contrarul,ciici
nti vala $i tulburarea aeeasta mai mult la celcurvariu
S8 .;;i zguduitura in trup Ii este foarte mare,
din care cauza .se gase$te mai rau decat oriGe mare
furtunoasa, nici.,odata _ stit . contra poftei, ci
esteinsagelat de dansa, cn ceidemonizati,
cad intr'una sunt tulburati de duhuri-: reic .. Dara. eel
522
OMILlA XXXVII
eumpatat, ea $i un lupvtatoriu arun:
eand dela sine acea placere, Ca$tlg.a 1a cea v m8;l
buna si cea mai placuta placere, dmtre mulede placer],
lIl'1podobindu.;se intr'unacu 'biruiot,a, aceasta, Cll
$i cucele
dopa O\1;npete
d1ci iarasi fl1rtuna
de dinainte, pe cand cel ce filosofizaza nu lasa .111Cl
'(DaCar 'inceput sa'$i 1a 0 astfelill ,de v
mel
d'9
a seinfuriea marea, nici de a urla fiarasalbateca.
daca ar suferl. sila, v vre-o ,tulb.ura:e'.,sta-
panindu-$l 0 astfehu de apncatura, tOtU$l. fimd mtl
hartuit atacat el nu va ceda de !oc, $1
co acel care tine In frau un cal mfurIeat,
$i-istapane$te Cll toatabagarea dc
v
sama, pe acel
care ceda, ca sa scape de osteneaIa, va fi tras dD cal
$i purtat in to.ate. ., .' . . 1 '>
, Acestea, lUbltIlor" desl VI s au spus l)Oate mal ,a-
rrlUrit dedit trebuie, totU$l nimeni sa nu rna imrineva-
la,i;;ca. fiindca eu Bll caut a ma impodobl cu
cllvintelor, ci sa fac frumo$i $i I?e. Cel ce rr:
a
asculta. De aceia Prorocii nu cruta mCl unul dm
aceste euvinte voind a taia din riidacina neinfranarea
Iudeilor, ci indi Ii ataea mai pe fata decM noi, in toate
eele ee v'am vorbit.De altfeliu ;;i doftorul
a taia rana ceaputreda, nu se t
m
!1
manile curate, ci cumbolnavul sa scape de acea r.ana.
Deasemenea $i cel ce voe$te a inalta pe _cel. SI12er}t,. e,l
cel intai se smerete. :;;i eel ce se ,00 sra$!ea
feara ce-i .Re SIr:,B
odata eu acela dara aceast1.tllT'ace mca :;;1 mal stra-
lucit. :;;i pe osta$ cand l'ar vedea cineva intorcandu-se
dela razboiu fe$telit de sange, nu-l va uri pentru
nici nu-l va dispretui, ci f!lai Jl va admlra.
, Tot deci,. facem $1 nOI; caCl sand vede!D. pe
cineva intorcandu-se plin de sange dupa ee a
porta, inca mai mult il admiram, faeeIIL
luptei $i biruinte! iara ee }ubesc poftele
placerele trupe$tl Zlcem: aratatl-m placerea ce 0
din poftele v?as..tre; eel ,:.0 _ deJa lupta ,:)1
.biruinta sa, lara tu de mcam. Daca v.etl SpUDp:
placerea aceadin impreunare. eu va. vom. d?vedl. cva
place rea ee 0 sJmte Cunll2.atat es!e
mai indelungata. Tu alo m urma
OMiLIA XXXVII 523
unei rnultamiri care aproapenici nu s'a aratat,
pe cand acela 0 are dela con$tiinta sa, mai mare,
mai indelungata, mai dulce)). Nici impreunarea cu fe-
meie nu poate sa tina sufictul netulburat$i. sa,lir::ari-
peze, ca filosofiea celui cumpatat,fiindca acesta,dupre
cum. am zis, .ni arat8, lamurll pc-.cand la
tine 'yael numaidezgustul c81 a1 in urma IHvilgereics
aj sufe.rit, $i de.a$i voi sa iti "ad placer'ea"Q';1$i gasicco
nicairi. 'Cad care timp voe$ti, ati fi de multamire :;;i pli'i-
cere Cel dinainte de impreunare Dara acel timp e mai
mult de nebunie, de smintire, caci a scra$ni din dinti $i
perde dreapta judecata nu vine dela placere, fiindca
daca ar fi fost din placere, nu ti-ar fi cauzat de acelea
pe care lesufar eei ce au durerL Caci ",i cei ce se lupta
co pummii in stadiu, $i cei loviti scra';>.Dese din dinti, ;:;i
femeiIe ce sunt io facere sfar$indu-:',8 de dureri acela$i
lucru il fac. Astfeliu ca aceasta nu este placere, .. ci mai
mult un feliu de extaz, 0 smintire, mai muIt tulburare.
. Dara poate timpul de dupa impl'eunare'? Nici atesia
nu este de placere, fiiodd niei de femeia ce a nas;(',ut
nu zicem ca este in placere, ci ca s'a izbiivit de dureri.
Aeeasta deci, nu este placere, ci mai de graba boala $i
mole:;;ire, sau eel muIt este mijlociea acestor doua. Decl,
care este timpul placerei,? Nu este n1c1 unul, san
este, apoi e atat de scurt, in cat mai ca nici. nu este<
De$l ne-am silit muIt ca sa gasim acel timp
stapanire pe el, totw;;i n'am putut. Nua$a este $1 eli
timpul celui eumpatat, dici acesta. este in tins tutur'or
invederat, sau mai bine zis, intreaga lui vieata este in
piacere, con$tjjnta lui valurile fiindu-i
ali nate, $i de nicairi neavand nici 0 tulburare. Ded,
fiindca mai ales acesta este in placere, pe cand iubito-
riul de placere este ve$nic in tulhurare $i tristeta, apoi ...
sa fugim de desfranare; $i sa iubim cumpataTea, ca
astfeliu sa ne invrednicim S1. bunurilor viitoare. carora
fie ca eu totH sa ne invrednicim, prin eharul $i filan-
tropiea Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cade
sla va in ved. Amin.
OMILIA XXXVIII
OMILIA , XXXVIII '
Complectand vorba 'de, cele la urma
trece la eeia ;ce:
decattoatB ce1elalte, adedi lachestiuhea invierei, fiindca
91 in ace.asta 'chcstiune foart.e
dup!,e. at.uncI ca?d fr1-
gurliese ;>1 purple cele fIlal. ate V<;Jl:-
besc de de vme, $1 de eIernemele cele mal prm-
610a1e, RnOi boal a devine nevindecabWi, daea nu se va
bticur!:tcte':o ,rnareiogrijire, - iotocniai se pri-
nie'idueau atunci ace:;;ti Corinthcni. Raulpa$$,' $i , ari1e-
. elE?mentele 'evse"vlei-, de aceia $i Pa vei
,lntrebuinta.za, multA ,sargllintiL , Caci doara .nu-i mai era
Yorba, de 'Vieata, riici ca unul a curvit, sau_ea aJtui a
fostlaedm.sau ea a a vutcapul aeoperit, ci de insa9i
tytu!'or se
'i"evoiti=1se ciuar contra mVlereI. DecI, fimdca 1l1treaga
noastra nMeide aceasta estc, apoidiav61ul eu putere se
reseu1ase, atitindu-i ' cate-odat<'i de a 0 tagMul in totul,
iar-a alta data de a spune ca deja in'herca s'a facut,
ce scriiridPayel lui Tim,otheiu, numea cangrena 0
astfiilu d.e:doama,iarape ceiintroducatori aiH,cestei idei
' Ii infereaza, zitand: '"Dintru care este Imeneu $i Filit,
cad dela aclevar au ratacit, zieand ea invierea
acum s'afaeut, rastoania eredinta oare ea-
rora" (It , Timoth. 2, 17. 18). Deci,cate-odata zieeail
acestea, iar alta dataziceau cD. trupul nu mai in-
vieaza, ci invierea este curatir-ea sufietului. Dara toate
aces tea Ii Insufia acel demon viclean ea sa Ie vorbeasca,
voind prin aGeasta nu numai invierea . sa 0 r.astoarne.
ci inca, di $1 toate eelelalte dogme ale noastre sunt
mituri. Ca daea s'ar fi increzut ii ca nu este lnvi-
erca trupurilor, ineetul eu incetul i-ar fi ademenit sa
creada ca nici Christos n'a invieat, iara dela aceasta
OMILIA XXXVIIl
-----
em ' tretetea:: timpului ' arfi,):ntrodus ea ClwistOs>,
rlliva' mai vEmi ; a, dOUR oara; nid' ' canda venitn'a ,
facut ecia ce a> facut. " ' ": ,:,', . ',' ,;.;
De este riiutatea dilivolUlui. Dc'aceia.
Pavel methodie, schitj,vIIl-ie,
voit1d a invedera, .ci'i"

cGivic1ean atadi.nd zidudle ei, ie sapap!;lde.dc:-
supt, ca sa nu se prinda de veste, pentru a,'itfeJill stifie;
greu de pazit, sa reu$3,scii in ,
necuratul. De aceia pururea .minunatul vel,
deseoperind uneltirile, rupand"curselelui celeviGlene,
zicea: ,;Ga nu' este sa nu amagiturile 'lui"
(ILCor. 2, 11). Chiar ;;;i aid ' ei descopere ' intreaga lui
viclenie, dape fata toate unellirile.,?i, ,in fine, tot ceia
ce n:ecuratul 'a pl'WSati; eL 10. {June iamijlo0,::;;i Ie
eombate pc toate cu eea mai maree1):actitate.De
a $i 'pus 'el urma"
;" era/ tOo,te <oele aJe
ndastresuntcu'prinselnaceasta dOgli1iL Dara
la ciupa,.cemaUnhii
gura .' $i <pe a1 sai"jrececu vorbama.i ,
{Ieparte, iara pe eei dcafara ji amute.$te prisosintiL .,
l$i aSigura, .zit,' pe ai intarC$tc ' nu prin ratio-,
namente omene9ti, ci prio faptele, deja ,pettecute,: .i}i . pe ,
care: ca
cciacemai eu era pentrudaof}ii atitiitoriu, :;;i in .
statedea-i tinea ,io stal)ariire.Cadaca (li\,D9,ii irfi voH
a, nU,mai dupa aceasta, atuilci .de" sigur:nu Cu- ,
vintelor lui Pavel n'ar fi mai creiut, cr chiar
ce ,de sigur ca mare asuprac, ior,
cad dejaprimise invatatura acum, 0
De aceia tocmaideaicii$i ' incepe
pi t'til " aratand prin aeeasla =ca oici nu , are n:eyoede
alti, marturi, ca ' sa Ii " dovedeasca 'ea ' ' spune cele ' ade- '
varate;d numal pe dan$ii cei amagiti. ' ,', ;' ',' " ,
" Dara, ,pentru ca eeiacespun' sa: fie 'mai Iamurit,
esle' n:evoede 'a asculta cLfvintele, iui Pavel. Bed; '
care suntacele ,cuvinfe ?,;Si .va arat voua; fratilol"
evahgheliea, care
vazut eu cam blandetaincepe? Ai vazut curri' deia: In:-
ceptitaaratat; ea nitriie noil nu introduee, :niinicstrain?'
526 OMILIA XXXVIII
Cad eel ce face cunoscut, sau a,rata ceia ce deja era
conoscut, insa cazuse poatein uitare, acela arata, sau .
face cunoscut din nou acel lucru, din nou il
amintirei 1M. frati, prin aceasta nu putin a
pus mai dinaipte d.ovada (\Bior' spuse, dici "frati" .de
niCairi J}U." \OUT) devcnit, decat m.ilml1 .din iconomiea Dea
dupr.e "t'i'upa !uiCl:lf'l;o;\Os . .QGacda i$i 01 i-0 fl.urnit
dezmerlat:idli-l$i liilgu$indu-i tilnp
a.mjn\indu-li de miile de bunuri c,apalateprin
nisin. expresiunca co -tifmeaza esle tot ata,t dB
convingatoal"e. :;;i care este acea expresiuoe Evangb.e-
liea, caci principalul evangheliilor de aiei li;li are jnce-
putul, adeca de aeolo ca Dumnezeu s'a facut om, s'a
rii::.tignit, a invieat. Aceastaa cvanghelizat-o $i Ga-
vriil fecioarei Mariea,aceasla si Prorocii]umei . aceasta
"$i toti apostolii. "Care ambinevestH:')!{ma, careati
:;;i . primit, intru care stati, prin care va;;;i
mantujti, eu ce cuvant am ninevestjt voua, de
ti,ncti, afara numai de nu in za,dae ati crezut".
,OTers. 2), Ai vih:ut cum i-a lug.t chiar pe d:\m;;ii de mar-
turi ai color spuse'? :;;i n'a zis care auzib), d "care
primit", cerandu-li dela dan$ii ea pe un depozit
locl'edintat, $i aratand ca dan:;;ii au primit acest depozit
nu numai prin vorba, ei prinfapte, prinsemne; prin
rriinuni, ea sa-1 pastrezccu
Dupa aceia,fiinddLa$pUSde' .tjmpl,lj"ile trecute, iara
de timpul de fata a spus ca"intru care stati";"
prin aceasta i-a apucat mai inaiilte, ca astfeliu 'sa'- fiu
poata tagadui, chiar de ar vol. mult .. De aceia,
fncepand -acest capitol eln'a zis va "jnva.t"prtrVOT"CT
"atat voua" ceia ee deja erA cunoscut. Dara cum de
ziee oare, ca acei ce se cIatinau in crcdinia, stau in ea'? -
"Intru care stati" - ce insamna aceasta Apos-
tolul aici se prefaceca nu negre$H cu interes, ceia
ee face I'?i cu Galatenii, de $i nu la felill: Caci acolo ne-
fUnd un motiv de a se preface ca nu apoi suce$te
yorba .dealtmintrelea, zicand: "Am nadejde de voi
intru Domnui ca altnimic nu vetigandi" (Galat.
5, 10). N'a zis cii alt nimic n'ati gandit)) fiindca pacatul
lor era deja cunoscut. fTitmarturisit, era dat pe fata,
ciel garanteaza pentru viitoriu -de chiar aceasta e
OMILIA XXXVIII 527
nesigur - ca prin acesle vorbe Inca mai mult sa-i
at raga. Aici iosa - vorbind de pasajuJ ce ni sta de fata-
apostolul se preface cai1u 9tie, zicand: ,.,lntru care
stati", iara mai departe arata,?i :"Prin care
va:;;i mantuiti, cu ce cuvant am biIievestit voua".
A.Efa ca de .este mal l::luit SWe!atYJI.>
nre, "Spl>e expl!caFe. (\l"yavep 'oevoe;blcli, de ' ('l 8,iiade""
aceasta dogma,ci numaide a ' vaaduceaminte va
indrepta.n. AcestBa Ie spune, nevoind $i nelclsandu-l eil
orice pret de a se face de rw;;ine.
Dara cc va sa zica: "CU ce cuvant am bine-
vestit voua"? In ce feliu v'am spus, ziee, cii va fi
invierea. Cum r.a esle inviere, nu_,s'a!,_parea cava 111-
doiti; poate ca cautal,i sa aftati "mai lamurit cele spuse.
Aceasta deci, 0 voiu face, cad eu bine (;8,
in stapanirea voastra aceasta dogma. Apoi fiindca e1 zi-
eea in mod holarltoriu "intru ,care stati", (,:a 11l,l
cumva prin aceasta sa. se faca la urma"
iara$i ii infrico$aza, zicand: "de tineti, a..fa.ctL..numai
de nu In zadar ati crezut", ara.tand ea lupta lor
este pentru principalul cre$ti!lismului - iaranu pentru
ee s'ar brodl - pentru intregul capital a1 cre-
dintei. De asta-data c1 0 spune aceasta ell sfieaV:i., in
trecereatimpului insa mai cu" caIdura,l'?i, in fine, .fara
sfieala ("(u[l.v-Yj "i'i y":]Cry),ij) e1 striga $1 zice: "Daea, Ghri-
stos nu s'a sculat, zadarnica este propoveouir-ea
noastra" . zadarnica este si ereclinta'voastra
inCa sunteti in pacateie voastre", La inceput
insa nti W7a, ci mai de,mol, ciici a$a era trebuitoriu, ea
sa inainteze cate putin I'?i cu incetu!. .
"Ga am dat voua intai, care am siluat"
(Vers. 3). Nid aici nu zice ca am SpllS voua, sau v'am
invatat pre voi), ci intrebuinfaza aceia$i expresiune
iara$i: "am dat voua". Zicand: "care am luat"
nici aid nu spune ca eu v'am invatat, ci "care aJn
luat ", doua chestiuni punand inainte prin aceste ziceri:
I'?i ca del a sine flU trebuiea introduce nimic, $i ca cu
dovada cea din fapte danl'?ii s'au convins, ia.ra nunu-
mai diQ vorbe goalc. Cate putin dupa aeeia facandu-i;li
cuyantul inca maiconvingatoriu, el ridica totulla Chri-
528 OMfLIA XXXVIII
stos, $i dovede$te ca : nimie din dogmeJe aeestea nu este
omenesc. ' Dara ce va saspuna e1prin expresiunea:
"ca am clat voua intai"? Adeea din inceput,iara
nti acum.Acestea JespUl1e aducand f,'i timpul ca martur,
$i ca flrin urmare ar fi cca mai de pe urma necinste,
C[:' 9- upa ceau crezut atar.a timp. aeUni;,;<:1, fugiL $;' llu,.
nurt'lai atiUu; ci 5;ic8" do;?: ma aceasta este foarte ttebui-,
bar'".;, pCf1tru.;.;are 3'[; E;;CdB . .t IDr lntii.i, !?i cbi8l' deia in-
ceput. $1 ce ' H-ai uat '? dara n'o spune aceasta
deodata" ei mai in ti'U n umai ca: "pe care am I uat \ .
$i ceanume ai "r::;umea Christos a murit pentrll
pacatele noasti'e" zice. $i n'a spus deodata ca este In-
vierea trupuriloI', ci tot acela$i lucru il face In alt mod,
lmlnd chesliunea pe departe $i in alt feliu, zicand ca,
Cl1ristos a murH, prin aceasta mai dinainte "o
temeliemare $i nesur-pata inviel'ei mo.rt,ilor. $inici n'a
zis siniplu, ca Christos a 'murit,do:;;l cradeajuns numai
aceasta ca sa invederezc .invierea, .ci cu un adam;, di
"Christos a muritpeIltI'u pil.eatele noastre. ,. , ,, _
< 'IJ8.rj:i -maio est B dctnn de -a' ce " spun aici
eei molipsiti de'boala ' l\'lnnicileilor. dU$mani ai'
ru11li, $i cari dU$manesc pana chlar- propriea .lor
rnantuire,Deci, ce '? Prin cuvantul m6arte
deaici,' zic ii, Pavel nimic nIt nu Ihtelege, decat moarfea
in p8Aiat, :iara prin . cel izbavirea de
Ai y.<;!zutcum ,nimie nu este mai slab ca aceasta ama-
gini? $i cum pl'in$i chiar eu cuvinlele lor 1), $i nu
mai este nevoiA de vre-o luptade dinafara, ci prin sine
singura se prabl..ls;e$te Aellm tu bine cum
$i ac:etiia ,', S8 prabu:;;esc singuri, ' pent.ru cele ce spun.
Dadi aceasta este moartea, apoi atunci, dupa pare rea .
voastra, ' Christos n'a , luat trup omenesc, a murit 1nsa,
adeca, dupa, voi a . fost in pacat. Eu insa spunand ca
Christos ,a luattrup,zie 1n acela$itimp$i moartea, tn.i-
pului, , dara tu aceasta, vei fi silita spune
aeeia. Dar-a daca.el a fost )n pacat, cum de zice: "Cine'
dintru voi .ma vf;ide$te pre" mine de pacat"
$i '"Vine stapanitorullumei ace:;;tiea)
, ,. 1). Nota. din or;ginal
cade prinpl'opriile pene, es.te un proverb vechiu;
13' sin6niril CUi proverbuJ Roman' toata pasereape limba ei ,
plere.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ OMlLIA XXXVI2_' _____ , . __ , ___ _ . 529
in!l:u n:ine v(Ibid. 14,30), t;;i
Cct eu noua, ca sa plinim toata
d!eP.tatea
v
(Mat?3, -15). Cum de a murit pentru pa-
pacat'? Caci cel C8 moare pentru
ce' frcbu' ... e
1
a Co ' , v - -
. . .1:"' ................... '""'''. ,,,,JJ. \I .- " J 0 " J _ 1..1 .!- _ ) \J . fUrl,GG(=!. aaca 8 1 e!
gaccttu!, apo! ar m!!.r-1pentru cei1alti pa;;fj,tOGI '?
daca .... . . .. v-a.zut.
Al H!,unt. Ded, Gaca fiiIiU nepacatos a
mur1t, apO!, at,uncI n a myrit moartea pacatului, dici
cum se 'putea .fimd nepacMos'? Deci a murit'curnoarLea
trupulUl. .daea m.urit cuaceasta moarte, apoi $i
cu aceasta a mVleat, adeca cu cea a trupului.
De aC8la Pavel n'a zis simplu "a 111urit(! ci a
"pentru pacatele noastre". punan-
du-! m puzltlUne pe aceia, ca voea lor 'sa mar-
moartea trupeasca, prin aceasta,
ca mamte de moarte el era nepacato:s. Ca,ci-cel ce
I12oare , peptru este aropt $1 logic- ca e1
sa, fie fara, de pacat nn s'a 'ffiultamit nid acesLea
ci a ,mai_ adaos: _"dupre scripturi ", facand Ri
de aWl cuvantul de!pn. de credinta, f,'iar.atand de care
anume ciici$i 'scI'ipturHe pretutindeni
, !r,;!pului. A9a de pilda : "Sapat-au 1)
mamle mele mele" (Ps. 2L 1'7) - Z1'CA !"\!.
V d ' " , '.,
" e e, a-vor pe C-are t'aUJrDiDUnS" (7!:1h 1') "';
I
' 1 I " ' v " -, '';''
IT?-u Le a,te e, ca, sanu Ie mai in parte pe fiecare,
dW, care arata prjn . vorbe, iara altele prin tipuri
__ nl..lDvedereaza moartea trupului lui, ca e1 a murit
pentl:u pacateJe noastre. "Pentru faTfi,de!egilepopo-
rulUl zice, s'a adus la moarte" $i "s'a ranit
pacatele noastre" (Isaia 53, 8. 5), $i "Domnul
1 a gat pre el pentru. noastre" (Ibid. 6).
Dar!i daca 'poate nu suferl auzmd dm vechiul Testament
apOl atune] strigand $i amandolla
tandu-Ie deodata, adeca $1 moartea trupului, ;;i cauza acelei
< 1) Nota. Fraz:; din original: '(up !-,-OV X.,pry;<; -al 'ltoSw;
traducere exacta. este: gaurit-au (strapuns-au) rnanile -mele 'i
ptcwarele -mele", nu ca in editiea de Buzau, unde verbuI woo-
este ,prm sap at-au, iiira sa se gandeasca traducator'ul
pamantul se poate sapa, nu rnsa t;li , pieioarele sau
mle cUlva,
16038
34
530
OMILIA XXXVllI
morti : "lata, zice, mielul lui Dumnezeu, eel ee
ridiea paeatul lumei". (loan 1, 29), $i pe Pavel zicand:
Ca pre eel ce n'acunoscut pacat, pentru noi
i;acat 1'a facut, Cll nolsa ne facer,I)' dreptatea
lui DumnezBu Intru dansltl ", $i im'a'$!: "Clu'lstc;s
_ i1e .. prenoid}n
, facandu-se pen tru noL bUistem" (II. Cor. 5, 21. G8Jat.
3, i3), f;li ial'af;li: "Dezbracand lllCepatoriiie dom-
niile i-a vadit de fata" (Colos. 2, 15) $i, in fine, multe
altele cari ni arata moartea trupului, f;li pentru paeatele
Ciici chiar f;li el zice: "Ca pentru eu
ma sfintesc pre sine-mi", f;li "stapanitoriul lurnei
acestiias'a judecat" (loan 17, 19. 16, 11), ara.tand
prin' aceasta, ca neavand pscat el a fost omorit. '
,,8i cum ca s'aingropat" (Vers.4). Si aceasta
este c'eva doveditoriu celo)' dinainte, cad tot ce este il1-
,gropat, numai decaL cil. este trup. Dara aid el n'a mai
adaos: "dupre Putea 8.'0 n'a
, zis-o. De ce oare Sau ca pentru acma, ca mormantul
lui era cunoseut tuturor $i atunci, ca $i acum, sau ca
expresiunea "dupre sctipturi(( se gase']te pusa aici in
eomun pentru amandoua pr-Opozitiunile. $i de ce-dupa
a doua propozitiune a adaos "dupre scriptuFi 'f" zicand:
si cum ca ainvieat a treiazidupre seripturi"?
De ce nu se eu expresil.ll1ea din versu! de
dinainte "dupre scripturi", zisa l.n-tlOmUH peHtru2I'O-
pozitiunile caiiii
pentru eei rnai multi. De aceia 1?i aid aduee
scripturi ea marturie, insufiand auditorului, ca el slOgur
sa se gandeasca f;li sa priceapa acest plan dumnezeesc.
Dara cum de face tot a$a acolo unde vorbe$te de
moarte Pentru ca f;li acolo, de pilda, crucea era tutqror
cunoscuta, ']i rastignirea lui s'a facutin ochii tuturor,
insa cauza rnortii lui nu era cunQseuta tuturor. Cum ('.11
a murit, toti $tieau; dara ca aceasta a patimit-o pentru
pacatele lumei, cei mai multi nu erau crezuti. De aceia
el aduee--aici marturie din scripturi.
Dara aceasta este in deajuns poate de a ni se do-
vedl noua cele spuse; insa unde anurrie spun scripturile
cil. el s'a ingropat, f;li ea a invieat atreiazi dupre scrip-
'OM1LiA XXXVII!
531
turi Prin tipul Prorocului lona, pe care chiar f;liel il
pune . a ,fost in pan-
tecele ch1tulUl tre1 zlle Sl tre1 nopt1 asa si fiu]
ornuluitn jnimapamantuluj trei zife'di trei riopti"
12, '",,0,: prin ,r'ugul cel din pustiu; 'caci orecum
<1UelC.uUc!ea ':;;iDU$(l' .eoliStin1&, a']3. $i ti'opullui; a liiurjt
slgur, ' insa n'a fo.st, sta.panit de moarte' intr'una .. Dara
yld,racopu! 0
e
pc tImpu! lui Daniil, tot aBcasta daa se
mt
e1e
g
e
. CaCI, precumacela primind hrana pe care i-a
-dat-o a criipat prin tot f;li iadul
a .1Oghl.tU trupul acela, deodata a crapat, spinte-
candu-.l-se pantecele de acel trup, car.e a invieat.
$1 dacapoate_ voef;l ti a auzi $i prin cuvinte-ceia ce
pana acum ai vazut Jwin tipuri, . apoi aseulta, pp. Isaia
caregrae;;te: "Ca s'a 1uat de pre pamant vieata lui"
!$i iara$i: Domnul n vacurati pre' el de
rane ... ca. sa-1 arate lui lumina" (Isaia 5, 3.8. 10.1n.
-$1 pre
v
care it graitmai 'nainte de Isaia: ,;Ca, nu
vel .lasa sufietui meu in lad, niei . vei _cia pre cel
al. tau ca sa Y<3:za striC'8:cmne" (ps. 15, 10).
De. $l,Pavel te trlmlte la sfintele scripturi, ca sa
ca nu III zadar-sau fars" scop s'au petrccut acestea.
cum era se
de atatIa Prorocl, propovectmte? Dara nidiiri
SCflpt,ura nu d.e moartea pacatului; pomemnd de
CI de moartea trupului lui, de fngro-
- pare f;ll de In-vlere. -- -
cum ca s'a lui Chjfa," ; Dela [n-
- ceput-ctTiar, el ' pune , pe eel' mai vrednic de credinta
-dintre totL "Apoi celor doi-spre-zece 11 Dupa aceia
s'a 1a mai multi de cincisutede frati
de-odata 2), dintre carii cei mai multi sunt panii
--
I) Nota. OriginaluI zice: "'.,m",, owa",w.((apoi celOl' doi-
$p1:e-zece. Este de roirare cum in editiea de Buzeu s'a putul fal:;;i-
fica .textuJ, spu,nandu-se _un-spre-zece. In_lo,c de doi-spre-zece. De
cI-uar Sf; _Chnsostom in cursul erminiei, explica aceasta.
confuzlUne, Care dupa cat se vede a stapanit si De editoru! Rrlitiei
de Buzeu. ." , -- -
,2) Notil. Expresiunea din original (i:1t,zVffi
traducere exacta fnsamna: la mai multi dela
peste, mai pre sus, lJe deasup1'a, ", , ' _" .
532 OMILlA XXXVIII
acum, jar unii au. Dupa aceia. ara:
tat lui Iacob, apOI apostolIlor tuturori lara mal
pre 'urrna decat toti, ca unui nascut fara de
vremc, s'a arHat si mie" (Ver!'=,.5. 6. Fiindca a.
fast. PUS -mai 'Jia.intp. a(;vada. din sf. scriptura, _ la
' adc.E!Q0 aduc3.1 HU, :1.1
:;ipe:1.post.oli, cum uaUlefll
nici de credinta. Daradaea el ar fi vorblt de acea m-
viere, care" o,n,UtI2I"sl;
. cat, ' apol atune! de prlSOS Zleea, ca S aratat
sau cutaruia. Cad adeverind faptul, ca eAste . chIar
vierea trupului, e1 nu lasfi, a se intelege catuf?I de putm
d ar fi izMvire de pacate.
- , v t t"
De aceianici u'a zis numa! odata "s a ara
de si poate dt a1' fi fost. deajuns aeest cuvant
comun pentru toate C! e1 aceasta
cxpresiune de doua de t.rcl-orl, aproape ca 0
la fiecare dintre cei ce au vazut. "S'a aratat,zice, 1Ul
s'3o ariHat 130 mai rnulti de cllici sute de
frati s'a aratat s1 mie". Si cu [oate aces tea evatl-
.. , ' ..... ',.... '" ". M . '1)
O'lieJiea spune din contra, ca sa aratat mtal arIel.
Dara dintre barbat-i lui Petru (ChWi) s'a aratatfntai,
unuia ce mai mult de.ca.t. ceila1ti dorea sa-I vada. Dar.a
cum oare de 5piine aid Pavel ca s'a aratat celor dOl-
spre-zec.e apostoli, pe calld Iuda yinzalorul u';l mai
cad Mathiea 8'a prenumerat prmtre apostoh dupa mal-
tare ;;;i nu 1ndat<1 dupa fnviere'? Dara era natural ca
e1 si se arate lor;;i c.hia apostol
a fast Cllt;tTiat dupa inaltarc, 5;1 dec! dupa l-c:
,:!: De nici bu. pune .anume
v
C!
In;;lra aratarde acelea m mod sImplu ;;1 f,imaca
era natural ca muUe s'au petrecuL De aceIa ;;1 loan
zicea: "Cu aceast30 30cum a trei30 o3ora s'3o 30ratat
pre sine Iisus ucenicilor sai" 21,.1. 11): .
"Dupa 3ocei3o s'3o 30ratat 1a mal multI de cmCI-
snte de frati". (ExDresiunea aceasta srra.v<o Urra.vo) 1m-
0 iau in insemnare: de sus, din
ceruri, adeea ea el s'a aratat ucenicilor nu mergand
pe pamant, ci fHnd sus, deasupra capetelor lor, caci e1
') Notii. A se vedea Cap. 20, 11 'urm. din evangheliea lui loan.
OMILIA XXXVIII
533
vail ca lui sa se ' adevereasc8., CI
ma1tarea. Altu lllsaZlC ca aOEA(Do',; in-
samna ,)aI?-ai. multi de cinci-sute de frati" sau
"la peste cmCl-sute ,de frati".
,;Di!1-
tre
cari cei mai nnitti sunt pfi.na, acurn":
'iuc!"ur'i , . ..
am ca.ri friGj, tr5-csc:}. "Ial'aunii ' au si
adormlt". N'a zis au murit, ci "au
verind ;;iprin aceasta expresiune invierea . . Dupa, aeeia
, Xt t I . I b" " . ,
sa. ar-:.d. a, Ul aco . NIi-se pare ca. lui lacob, fra-
telm sau, despre care se zice ca insu;;i Christos lachi-
rotonisit. $i I-a facut cel intai episcop In Ierusalim. "Apoi
apost.ohlor tutur'or", cad mai erau $-i ,alp- apostoli.
ca de IJildiicei seal)te-.zec.i I"',-.a
v
Ll) .... i 1" 11)'11")) ne'
A. " _0 " u ... _ '" ..&- u,,&, .t . ...... L .. .:, .LU '-.Ji..
cat tot], ca unUJ nascut fara de vreme s'a flL-" Q-
t t . '" , U ,
-:a mle, ' A?eas,taexpresiune (ca unui niiseut fiira
d.e vrelne .. . o.;:C1tGoe>t ':;{i) c'X:'Cu-wu.a-tt. = cPt:. t In,:.] t.:;:lurnjroiUTVi) esf.e
aici. 'n:-ai Jnulf din'
din cauza ca era mai mic
decat tOJl,fi
md
ca s'a numit pe sine eel mai -de
pe dmtre tOt1 cei dinaintea lui. - totusi 8'0, ari'it:lt
ca celm.ai. stralucit dintre toti;' darli 'apoi nicTCBi
..fratl fost mai buni decat Iacob, daca ,
II sa aratat lor mal 'namte de acda.
s; at> r'e oa-.>e nu ... 't' ',' d '!; - t
y. . v .......... . J. -0.' , ';),":l CA. lI U, Ja to-1 GtO aL8.. "pen ru
ca . puna mai dinainte semanta san iueeputul
credll1tel: Ca(;l cel ce a vazut mai i'nUii s'a convins'
cn exactIta te de arleva r n <>,"""'asfi:t a,!tOi:"8;--;-
apoi yorba fi pudea
oare-car,:e de. acea mare minune, astfeliu Ii
pregatea. mal dmamte calea prIll credinta acelei ara-
De nu s'a la t<;>ti deodata, nid la
la nUI?al unma singur, ;;i inca
celUl mai vrednic de credinta.
cu ca era nevoe de sufietul cel mai vred-
de 113, fnceput aceasta
a Cel ce au auzit del a cei ce au
vazut 9
u
OcIlI.l lor, .ayeau de nu marturie,
care sa la credmta lor, insesi credinta
acelo,ra, ;;1 care sa II pregateasca mai dinainte "cuO'etele
pe cand cel ce s'a invrednicit de-a vedea int&i,
534
OMILlA XXXVIII
nevoe -dupre cum am zis - de multa credinta, ca ast-
feliu sa nu se tulbure la vederea aeestci minuni nepo-
. vestite .$i paradoxe.
De aCBia s'aaratat mai intai lui Petru, fiinddi ce!
e.e 8, rna..rturisit mai intaipe. Christos, era drept CH.s8"
de a .vedea. tot 81. peChristo$lnt.a.j,
Si 'nunurnai l)entrLl .. aceasta. i 8'a ardtat liIiint8j,-eis;i
fiindea sa lepadase de Christos de trei ori, de aceia i
s'a aratat lui, maog::tlndu-l $i aratandu-i ca sa nu. se
deznada,jdueasciL De aeeia, zic, i s'a aratat lui inaintea
tuturor celorlalti, lui celui intaiu i-a inc1'edintat pasto-
1'1rca bilor. De aeeia s'a ariHat :;;i femeilor intai, fiindca
sexul acesta era cel mai de jos, 9i mai neb<'iga,L in sarna;
de aceia, la na$terea ca 9i la invierea lui, femeia ceo,
dintai a simtit bucurie pentru aceasta. Dupa ce deci ::;'a
aratat lui Petru, s'a aratat apoi $i aHora in parte, dte
odat8" la mai mu1f.1,-an.a data la maL putini, pregatindu-i
"'prin aceasta de a fi marturi 9i dascali unii altora, $1 ta-
.citnd pre apostoli-demni decredintii ifl cele ce spuneau.
"lars" mai pre urma decat toti", ea UI1Ui
nascut fara de vreme, s'a aratat si mie". Dara
oare cevoe$te el sa arate cu aeeste vorbe de umilinta,
sau ce noima au'? - caci daea voe:;;te a se arata pre
sine vrednic. de credin1a, .;;i a se prenuma,ra, printre
marturii invierei, trebuea sa faca Dutotul d.tn contra
de coia ce face. adeca trebuea sase laude DrB sine, si
sa se arate ca'mare, coia ee .;;i face pe alurea, ciind
timpul 0 cere. Apoi tocmai de acoia .;;i aici 01 mai iotai
se fiindca urmeaza mai departe a se mandri;
insa-nlldeodata face aceasta,ci iatim'p $1 . c.u
ciunea lui cea netagaduita. Mai intai, deci, el se umi-
le$te, $i numai dupa ce gramade$te asupra-:;;i mai multe
invinovaliri sau hule, vine :;;i se lauda. De ce oare face
a$a'? Pentru ca atunei cand va gr<'il de dansu1 ace I cu-
vantmare $i inalt: "mai mult decat toti aceia
m'am. ostenit", bine prIrnita sa-1 fio Yorba, 'ca 0 con-
secinta oatecum acelor dinainte; insa nu mai 'inainle
trebueasa vorbeasca a:;;a. De aceia$i lui Timotheiu
scriindu-i, $i voind a-I spune despre dansul eeva mare,
,inai intai e1 pune invinovatiri
9
i huie asupra-$i. Cel ee
vorbe:;;te desprealtii lueruri mari, de sigur ea spune
totul fara sfieala $icu mult curaj, dara cel ce se vede
siHt de a se lauda pre sine, $i mai ales cand se ia pre
OMILlA XXXViII 535
sine $i de rr:artur, se rU9ineaza $i se ro.;;e.;;te de rw;;ine.
. . acma tocmai $i acest fericit mai intai se plange
:;;1 se )ale:;;te pre sine, $i numai dupa aceia grae9te acea
Yorba mare. Acoasta 0 face, pe deoparte sprea, inde-
parta, tot. cela i?e s'aF .poate . ca dezgustatoriu $i
IzvOr'tt dULeg01sm, lara pe deaHa de a f;:we prin aceasta
yorbele iui vrednice deeredintfi, Cel e.e pune. alfiturea
cu adevarul si cole vrednice de hula, $ineascunzand
JweeulY! de .caa prigonit
ca a pustnt cI'edmta, ae aICI chlar $i pe eele
prmclpale Ie face a nn fi de loc banuite.
Dara tu gande:;;te-te la umilinta lui cea mare,
zicand: "hlX'3, mai pre urma decat toti s'a ariitat
mie"-de91 Ch1'istos zice ca: "multi dinUti vor fi
pre urma, 9i eei de pre urma in'tai" (Math. 19.
30) --- nu s'a multamit num&i eu aceasta, ci a mai adaos:
"Da unui nascut fara de vreme". Si lndi n'a stat
nid aid, ci mai adaoge sa pro-prie zieand:
"ea e:.r sunt mai miculapostoITlor; care nu sunt
vredmc a ma chema apostol, pentruca am gonit
biserica lui Dumnezeu" (Vel's. 9). Si il'a zis alcelor
doi-spre-zeee apostoli, ci altuluror apostoiilor. Acestea
Ie graea umilindu-se, in aeela:;;i timp - dupa cum am
mai spus - E;ii combinand lucrurile asa ca ceia ee
voia a spnne sa fie bine primit. Daca e1 ar fi spus in
trea,cat: (sunteti datod, de a rna crede ea Christos a
invieat, caei l-am vazut, $i G& sunt cel mai vrednic de
credinta dintre toti, ca unuI ce mai mult de cat toti
_frr'am-Bstenit)) . .le .'sigupoo n'a,rfi,faeut- 0 impresie ata:t
de -fnsa stafulnd inaIlntalu incele sme- .
rite in acuzatiunile aduse asupra-9i, prin- aceasta ei
a indepartat ariee greutatate a aeestei istorisiri, si a
pregatit mai dinainte ealea credintei. '
De aceia - dupre cum am spus - nu cum s'ar
intampla e1 S8 declara de cel mai de pe urma dintre
apostoli, ba inca :;;i nevrednic a se numi apostol, ci pune
$i cauza, zicand: "pentruca am gonit biserica lui
Dumnezeu". I s'a,u iertat lui toate acelea de indata
ce a intrat in cre$tinism, cu toate aces tea e1 niciodata
nu a uitat, voind prin aceasta a arata maretieacha-
rului. Pentru aceia :;;i adaoge zicand: )) lara cu darul
lui Dumnezeu sunt ce sunt" (Vel's. 10). Ai vazut
OMILlA XXXVlll

536
mar:etiea unei alte umilinti Caci neajunsurile sau
defectele e1 Ie atribue lui':;;i, pe ci'md din suecese nici
unul, ci toate Ie atribuie lui Dumnezeu.
Apoi, ea nu cumva prin aceasta sa faca lene:;; pe au-
ditoritl, :=::ice : ,,$i" darul -- Itli CEtre este Intrtl .p'1ine,
n'a fost zadarnic" . 8i 0 tAt rot' ",flA::!lil
caci rl'a i13 a;;itD;i--::: '
dar ci ca ace! dar n'a fost 'zadar-nit. "Ci Inai mult
decat aceia m'.am ostenit". N'a zis am -fost
einstit mai mult deeat toti aceia, ci "m'am ostenit
mai mult decat toti") scurtand yorba prin aceasta.
expresiune, de:;;l avea poate de spus multe nacazuri :;;i
primejdiL Mai Cleparte iara.:;;i, lntrebuinland umilinta eea
lui, a trecut$i aceasta iute cu vederea; :;;i la
totul lui D.umnezeu, zica.nd: , "insi:i n11 eu,
Cl, darul 1m Dunmezeu care este en .rnine".
.. Si cear putea 5mai minunat ca acest suflet Ca,ci lnio-
sindy-se si,n.e pr:in Yorbe:. $i. un singur-
cuvant ina1t gramd., fa urrna spune CD. mCl aceasta nu 8Ste
. -a -lui; pretutindeni fie -dirl cele trecute, fie
din ceJe de du pa aceasta, -
siune fualta a sa "mai mult decat toti aceia m'am
- . la a ajuns, fiiud sHit de imprejurari.
in adevar, tu gande:;;te-te la multi mea acelor cuvinte de
umilinta ie:;;ite din gura . lui, caci lntr'un Joe zice "iara
mai pe ui'ma decat s'a
pentru ea,re niei nu mal spune dealtul dansul;
spun;: "ea unui nascut fara de vreme"; -
a.P?l pe SIne a fi eel maimic dintre apostoli,
91 I.nca chlar nevrednic de numele de apostol. fnca
, mCl cu acestea nu s'a multamit, ci ca sa nu s'e creada
ca se _ umile:;;te numai in vorbe goale, laurma pune ;;i
eauzele cum :;;i dovezile acestora; adeca ca flind nascut
vreme, a yazut el eel dip urma pe Christos: :;;i
ea este nevredmc de a se numl apostoldin cauza ca
a prigonit biserica. Cel ce se smere:;;te s'ar intampia,
nu face aceasta, pe cand eel ee pune ;;i cauzele, tot ceia
ce spune este izvorit dintl"'un cuget umilit. De aceia :;;i
aiurea do acestc Imprejurari, zice: "Multa-
celm m'a intarit pre mine, lui Christos
I]sus , Domnului nostru, caci _credincios m'a so-
OMILlA XXXVIII 537
cobt, punandu-ma intru slujba, pre mine cel
ce eram mai inainte hulitoriu si gonaciu" (1.
Timoth. 1, 12.13). '
Dara de ce oare a grait el aeeasta vorba mare, ca:
,;111a.i ITIUlt decat toti !:tceia -,:_ ITl'arl1 Qstenit"?
Fiindca . vedea timpul sosit r,?TP. '1 silea a graXCiiei
(tac8 .. n'ar fi ci -nu"mai ca s'ar fi i' njosit
$1 batjocorit singur pe" sine, cut1. ar fiputut 0.. Sf; c.h"errla .
pe sine martur, a se prenumara in randul celorlalti $i a
grai: "Deci, eu, ori aceia, propoveduim"
(Vers. 11) - fimdca marturul trebuie a fi vrednie de
credinta, :;;i insemnat. cum e1 s'a ostenit mai mult
decat toti ceilalti, aceasta a aratat-o mai inainte zicand:
"Au "n'avem put ere a maneD, abea ... ca
ceilalti apostoli" ?$i iara.$i: "cu cei far-a de lege
m'am facut ca un fara de lege". Undetrebueaa
arataexactitate, acolo pe tot.i eovar$it, $i unde tre-
bueaafiiQgaduitoriu$i eu iconornie, superi.o-
ritate a ariHat,:,Uniia zic, eli prin aGAiisr,;'i, expresiunc
se lasaa. se inte1ege . duc.erea lui printre neamuri, $i
perindarea a celei mai mari parti ' din lume. De aid
se mvedereazaca e1 s'a-:fruGal'at ' ::;i de eel --mat'lftare
char, -fiindca daca s'a ostenit -mai charul a fost
mai mare, iara charul i-a fost rnai mare fiindca a dat
dovada de 0 mairnulW. f'ivna. Ai _ vazut curnehiar $i
din acelea pe care e1 se l11unee$te $i se trude$te de a Ie
astupa, fiind yorba de da nsuJ, 5 8 arata a il. cel iniai
dintre toti ceilalti apostoii'? .
" 1) ,Aces tea $i noi, Hpsurile. sa,!
detectele noastre sa Ie spunem m gura mare, mra
meritele sall succesele sa Ie numai daca. vre-o
Imprejurare ne sile:;;te, sa Ie spunem eu modestie,
la urma totul sa atribuim charului dumnezeesc, ceia ce
face ;;i Pavel, caci pe- deoparte vieata lui de dinainte
;;i-o rascole:;;le infiereaza . din toate partile, iara pe
dealta cele dupa aceasta toate Ie atribuie charului, ca
astfeliu sa a.::r:.ate necontenit filantropiea lui Dumnezeu,
!) Partea 1nomUi. Nici bogatiea nu eete motiv de plil.eere,
nici saraciea motiv de neplacere sau tristetii.. :;;i cil. daca noi
avem priv.irea f,tintita spre viitoare, CIl vom rabda
saraciea. Cil. noi tre'buie a fi veseli intr' una, :;;i a nu ne scarbi sau
intrista, decat numai de (1'el'on).
538 OMf LlA XXXVIIl
astfeliu fii!1d I-a mantuit, cil mantuit fHnd , a facut
,dm el vas pretios in
DecI, mmem dmtre cei ce sunt in rautati sa nu se
!lif!1eni dintre ceicu faptA J:lllne sa, nu ,S8
mcuraJeze; sa fie cu frica, si ace stu Cll bune"-
voirita. Cad nki cel ce 5e trandase$te ' nu este
de a f;ta lnlliptabuna,$i ui6i. eel ce se
cu vlrtutea nu este nedest6inic de a fuo-l d e rlUe.In
a?este fmprej.urari ni servt;l'iitc bde. 6xernplu
tencltul care m tlmp e.e adormltat putm, a -eiizut
lara ce s'a de9teptat, iara$i a alerO'at Ja
maltunea de dmamte. Amandoua acestea - a se a'ezna-
dajdui $i a se trandavi - sunt deop6triva de r ale caci
eea intai p.e cineva cbiar de ar fi 'ajuns
pana la cerurIlor, lara cea de a dona ou-1 lasa
de a se rldlca Ia cerurL ' De aceia $i .zicea Pa vel
eel dintai: "Celui cei se pare ca sta, sa ia aminte
9a sa, nu (Cap. 10, 12) iara catra eel de al
rtA l1"\n--: - ,\ -r/i rl .o J 1 I' 1 .. v v
.... VlHO(N. a... '-Xv g asu U1 sa nu va
; ';j t" " ".. v '
.H V _, J. l' !mm!.e voas re '(Ps. 94, 8), larW;l1:
"Pentru aceia manile cele slabite, si genunchile
s!abanogite vi Ie indreptati" (Ebr. 12, 12). D"e
a:;em 9) pe <? urvarul ace!a care se pocaise, I-a adlls la
starea amaulte, poroncmd ycenilor: de a-I mangaea,
"ea nu cumva, ziee, pentru mal multa 111ahnire
sa se unul ca acela" (H. ' Cor.2, 7).'
". Decl, de ee te intristezi, omule, pentru toate nimi-
Ca daca chiar intristarea de pacate - silwura
;::- este necu:?patl!l,ta'A vatamape cid'eva,
apOI eu atat mal mult va vatama cand este pentru alte
De ce, deci, e:;;ti searbit? Ca ai perdut a verea '?
la cei ce nu au nici pane a de toate
zllele, l;ll .atun?i iute .mangaere. in fine,
pt:ntru orlce rale, tu sa nu plangl cele petrecute, d sa
fil <?a nu s'au intamplat mai ran. Ai avut
aver,:l, Nu varsa. lacrami pentru pa-
guba, CI sa fil muItamlt pentru timpui in care te-ai
folosit de ele. Zi :;;i tu ca lob : "Oaca am luat
bune-dela: Dbirfrilil, cele rale sa nu Ie su-
ferlm" (lob 2, 10)? Dupa aceia ca de 8i a i
perdutaveriIe, ai trupul tan sa011tos, deci,odata
___ . _ _ , __ , .. __ ,,_ _ . _ ... __ ._. _____ _ _ 5_3_9
eli saxaciea nu jaIe:;;ti :;;i va!.amarea acestui3l" Dara poate
si trupul tau a suferit vr'un bete:;;ug? Insa nu aceasta
este temeliea ralelor ci trebuie a rabda cineva
tot ce s'ar intamnla. Multi sunt, cari impreunacu sa-
J'iicieasi cu ciuntirea siw trupului, se mai
(;udemonii; saucJ.;\, ft\tleese prin pU5tiet
a
t
i
, iara
aim , su"fara!te mai grozavedecat
s iinufie, tubitilor,dea patimi toate peciHe Ie pntem
rabda! .
Acestea,' Cicci, gandi ndu-Ic pur'urea, cugeta la cei
ee au palimit altele mai rale de cat tine, nu te
intrista de nimic, ci nurnai cand pacatue:;;ti sa oftezi
din inima, numai atunci sa plangl. Atunci, zic, supa-
r'a-te caci eu nu te lmpediC, cr chiar te Indemn, Insa
si intristarea La sa fiecumpatata, gandindu-te ca
e"Ste s-i lutoal tel e deJa piicat., e::ote ;;i Impaeape eu Dum-
nezeu ""1 Cll cuaetul tau. Dara poate ca vezi pe altii dez-
j8 bogatii,iara ilLgiisind.u::te in saracie,....
pe altii 10 hai!le stralucite, vaza in O?
Insa nu teo gandl _numal la Cl ::;;l.la
izvorate dm cleo Deasemenea fimdvorna ae saraclC,
nu la lipsuriIe
ci la plaeerea ee lzvora:;; te de alcl. Boga}lea are fata
vesela, pe cand cele sunt .. cuprmse ,de
neree, in timpce saraciea ?u totul dm
vol. a deschide $i a examina cugetul fi ecarmadm aCe$tl
doi vei aasl in sufietul saraeului mulia 1ini9te liber-
pe &lnd in al bogatului mult vuet, multa tulburare
nelini:;;te. Daca tu te intristczi viizandu-1 pe acela
bogat, apoi $i aceia mai mult l!lcaQecat tipe intris-:
teaza vazand pe un altul mal bogataecat dansul;
dupre cum tu te temi de aeela, a$a 9i el se teme de cela-
lalt. a:;;a ca prin acest fapt eu nimic nn te lntrece. Dara
pOette cii te intristez.i vazandu-l pe aeela stapan, pe cand
tu e$(i dintre ceistapanit-i de dansul; :;;i om simplu. Dara
Ia ziua mostenirei lui, adeca cand altul 1i
Ina locul; 9i la ce.leare
cbiar :;;i mai inainte .de a<?e?- Zl, la p:lmeJdl.lle 9
1
_ oste,:
nelele ce Ie are, la ce Ie
de cei mai mari decat dansul, Ja Insomnllie 1m la
toate celelalte pe care Ie indura.
Acestea toate Ie graim catra cei ce nu voese a fi-
losofa pe cand daca ar am putea manga(3m
prin cuvinte; - acum insa este nevoe de a legral
540 OMILlA xxx VIII
cu mai aspre. Deci., cand tu yezi pe unul im-
bogatlt, gande;;te la eel mal bogat de cat acela, ;;i atunei
il vei vedea ;;i pe acesta in acelea;;i nemultamiri ca si
tine. Dupa acesta apoi gande;;te-te ;;i la eel mai sarac
tine, .$i culcat fiamanzi,.cati au .. perdut
lara :;,(-. urfi locuSG [lrIll - tetfi-niti, si:-si
doresc moartB!:l. In .necarp zi . - " .
dFtrf-i. "nie.! .-sar8_ciea Il"u Doatc: tt 'illoti-;,." df.: trls -
teta, niei bogQtiea nu zamisle;:te plae-erea multa-
mirea sufieteasca, ci numai cugetul nostru este care
provoaca ;;i pe una, $i pe alta. Gande$te-te bine, ince-
pand chiar de ios. Cei ce cura,ta reterazile altora este
trist $i a01<'irat,V ca nu poate scapa de aceasta
considerala ca. cea mai rm;inoasa; - dara: daca I-ai
scapi3, de dansa,$i J-ai face ca e1 sa progresez8 In cele
trebuitoaro, iara$i va fi scar bit , ca nu poate sa-si ago-
mai ii i-ai pr-OGUra apoi
mal mult, 01 larai;il va vOi 8.. fi aeestea lndoite, >'i de
aeeia .se va intristainca mai .mult ca 1a lnceput . . ne i-ai
. da indoit;;i fntreit, e1 iara$i se va scar-hi, nu ' este
j'ntr 'o slujba a, statuluLDaca i-ai ' procura, $i aeeasta, e1
Se ,va crede ;Cf!.1 .. caci 'nu este cel 111Lcl i sluj-
ba;;. Dara chiar 9i aceasta dorinta de .j.-ai impJini-o, e1
se va vaicara ca nu sta pane;;te, iara cand va stapani,
vafi trist ca nu stapanc:;;te intreaga natiune. De va
stapinl intreaga natiune, va . fi nemultamjt. ca nu sta-
pane$te mai muite natiuni; jara cand il vei pune sta-
p8.n al mai multor nat,iuni, e1 va fi searbit, ca nu
. este sUipanul Cand ajunp;e eparh, e1
eS.te an!ariU ca este rege'v;;i . c.and vede rege, este
t1'1st,. ca nu este smguf. Dara dua l' smgur de ar fl.. el
t?! win este plin (ie scilrba $i amaraciune, canu osle rege
$1 asupra barbarilor, e1 tot nemultamit va fi, ca,ci nu
este. roge a1 intregei lumi. :;;i de ar fi regele intregei
luml, de ce n'ar ft adec8. $i al altei lumi? Si tot a$a
mergand cu cugetul inainte, nu':1 1asa nici odata de a
fi multamit.
Ai vazut ca chiar daea vei face rege pe cel mai
nemernie sarac, tot n'ai nimicit nemu1tamirea $i intrista-
. rea din sufietul lui, uaca mai . intai n'ai indreptat cu-
getul lui eel iubitoritoriu de lacomie? Aide, acum, sa-ti
dovedesc, ca daea chiar de sus vei seobori in ios pe eel
totm;i nu-I vei aduce in tristeta sau suparare.
de voe$ti, pe seara sa ne cobora.m. Aa dara
OMILIA XXXVIII
541
--------------------
scoborand de pe tron pe eparh (guvernatol'iu), l.ipse;;te-l
de acea demnitate. Ei bine, aeesta intru mmle nu S8
va tulbura de aici, daca va VOl !"a cugete cele ceo
spus. Nid nu se ganae;;te maear ia ceiace i se ia, Cl
numai la ceia ce i-a ramas, adeca la sla.va ce 0 are
inceput. Daca insa i-a vei lua pe aceasta,fe vagandi
1
' . t " . ' P' '.
t.e! 'ofo:::';d,ea.!"l . .. I1Ll ...... a..t.. . ....... .....t:a.:.u
de siap<1nie, :;;1_ 0 il :ueaJuns spre
a-I mangaea: qaca 1-0 ve! lua el va:
gandi la cei ce de-l vel
lua$i acestea vel Imparta$l numa! eu hrana tre-
buitoare, el va putea sa la cei ee. nu se
bucura niei de aceasta, ci se Iupta Intr'una cu foamea,
locuese prin temniti. i! vei .baga:,;;i in
loeuinta el 1:,;;i v.a aduce ammte de eel ce zac in boale
fara de eei ce sunt 1n scarbe f?i suparari nepo'- c
vestite si atunci se va vedea pe sine fntr'o stare en .
mult buna decal a acelora: dupre cum
-toriul acela de reterazi nu yaaveamuWimire $i veselie
- In-'sufietul sau 'chiar de l-ai . :pune $i tot
acesta. nUe se -va- tulbura ::;inelini$ti; chiar de l-ui bEi"ga
E;li in temnita. " . v ..- ' I v .
dara nu bogatlea este motlvde .placcec, ::;au,
multamire sufieteasca, $i nid saraciea motlY de nemu1-
91 tristeta, numa!
CaCl nu avem ochll cugetulUl CUI'iotVl . !ndeaJuns, . nh;l nu
staupe loc, ci se abat $i ,joaca in toatB dUT:'l'e
., . I v -! daca
v
h"'an'
eunl trupurlle ce e sanacoast.::, . . ' 1<::: . <H C l.
numai eu pane goala. ele tot sunt zdr!l vene pliDe de
vieata, iara cele bolnavicioase le-a1 eli
mancarile,cuatat mai mult inca vor devem mal
brede $i fara nici-o vlap;a in eie, intoemai a:;;a se pe:
trece cu sufietul. Cei mici cu sufietu,l nu VOl' f? veseh
$imultamiti sufiete:;;te ehia;r de ar avea pe cap
imparateasca ;;i ol1orurile cele nespuse, cand eel fi:
. Iosofi ehiar in temnita de s'ar gaSl, chlar in lanturI
;;i in' cea mai neagra sadicie, ii se VOl' bucur!t
de eea mai nevinQvata placere;;i multamire sufieteasca.
Acestea, deci,-eugetandu-1e, mai
jos nOi
v
sa atmtlta prlvlrea
Este ;;1 0 alta 'mangaere, este 0 fi!osotie
cam care cQyar$e$te prostiea care
este oar.e.l Credinta ca bogatiea nu este pr
ecum
nimie nid saraciea, nid mel necmstea,
542 XXXIX
---
--- --- -.- ------ -- ----- _.----_. ----_._--- --_._- _ ... __ ._--
cinumai prin vorbe, $i in seurt timp se deosebesc unele
de altele. Dupa aceasta apoi, mai este $i 0 alta ' man-
gaere (;u mult mai mare, aceia adeca de a ne gandl1a
$i la bunurile viitoare, rale :;;i bun uri ell q.dev{'irat
simWe de fiecare din noi, :;;i dela acelea a ne mangaea.
Dapa fjilldd,i, fl1!.llti '-c-dupre cum am spus aU$tat de-
jJ3.:t'tedu ' v0rbclu9iapr'eci61:iiea.ccstelj" de aceia
vi:i.zut siliti de a starul mai mult In acele vorbe ca ast-
feliu sa-i' punem . $i pe dam;;ii pe calea coa dreapla.
,Acestea gandindu-le sa ne punem in regula, $i nici-oct'ata
sa nu. n.e intristam de lucruri trecatoare $i care nu ne
dau mCl 0 speranta de lini:;;te $i adevarata multamire
suf1eteasca, Caci nici atunci cand vedem boo'ati zuO'ra-
viti pe vr'un tablou, nu ne-am arata 'nidd'and
am_ vedea zugraviti saraci, nu ne-am crede vrednici de
. plans ;;i cie, mila, -, de ' :;;i ace$tiia sunt mai dainuitori
decat multi dintre bogatii ce se gasesc printre noi. Mai
hrult in scriere prin carti remane cineva boO'at, decat
fire(l, lucrurilor. Saracul demulte orios'avazlJt
dainuind in saraCiea lui $i pana la
o isuta de am, pe cand bogatul neputand a se dezmerda.
en bogii,tiile sale chiar nici in timp de un an. de multeori,
s'a vazut sarac golit-de toate bogatiile. Acestea,
decl, gandindu-le intr'una, iubitilor, din toate nartilesa
logradim$i -sa asiguram veseliea multamirea noastra
sufletcasca contra tristetei:;;i a nemultamirei fara moti\!,
ca astfeliu;;i vieata prezentasa 0 trecem CU placere,
,oom ;;i de bunatatile cele viitoare sa ne invrednicim
prin charul:;;i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos:
cart.lia se cade sla va: in Amin. . .,
OMILIA XXXIX
"Deci, ori eu, ori aceia, a;;a propoveduim,
;;i a;;a ati crezut" (Cap. 15, 11).
l?i pre sine, la
urma Iara$l se rIdlCa mal presus de aC81a, ca astfeliu
sa stabileasca egalitateu,-fiindca egalitatea a stabilit-o
aratandu-se. pe sine ca covar$ind pe ceilalti, l?i covariiiit
OMILIA XXXIX 543
fiind de dan:;;ii. A$a dara facandu-se prin aceasta vrednic
de credinta, nici w?a nu-i lasa, ci iara:;;i se trece pre
sine printre dan:;;ii araiAnd prin aceasta concordiea cea
dupaChristos. $i nu face aceasta doara ca sa se para
nur(1ai ea el s'a aIipit pe langa dan:;;ii 1a intamplare,
d ' {7"i. saf,8 arate .$. fi In . Drdine cu
Bvangheliei-.lui
Christos. De -aceia e1 amandouale-a avut in vedere
deopotriva: 9.icasa nu se'para cuin cel BJ t:rece en ve,..
derea pe av6stoii; timp nici din cauza cinstei
facuta acelora el sa fie dispretuit de credincio:;;i. Pentru
aceia, deci, :;;i de astadata e1 iara:;;i se egaleaza Cll
zicand: "Ori eu, ori aceia, a;;a propoveduim, ;;i
a;;a ati . crezut". Ori dela care dintran:;;ii, zice, ati
voi sa aflati adevarul, afJ.a.t.i-l, ca eu, Cll .nimic nu rna
'deosebesc de da.n$ib, N'a zis ' ca daca nu voiti a rna
crede pc mine, credeti pe aceia)), ci $i pe dansu] se face
vrednic de credinta, v6rbind in deajuns de dansuJ, cum
aeeia vorbindcele cllvenite de dan$ii. Ei n'a f;"icut
nici-o deosebirein persoane, fiindca i;ii demnitatea lor
Ii era egala. $i in epistola catra Galateni acela$i lucru
II face, nu ca cum ar fi avut vr-o nevoe, $i se multa-
me$te a grai de dansul: "ea cei ce se socotea a fi
ceva, nimic nu mi-au adus mai mult" (Gaiat 2,
6), dara$i a:;;a, zice, eu alerg dupa concordiea $i prje-
teniea lor; iara la urrqa, "mi-alldat mie dr-eapta
(Ibid. verso 9). Daca ar fi trebuit ca
vredniciea credintei lui Pavel sa atarne de altii, :;;i sa
fie adeverita demarturiea altora"atunci de sigur ca
mult ar fi fost vatamati prin aceasta ucenicii. Peci,ei
nu scriea aces tea Galatenilor lnaltlndu-se:;;i ingamfan-
du-se pe sine, ci fiind stapanit de teama pentru evan-
ghelie. De aceia $i aid zice, egalandu-se: "Ori eu: ori .
aceia, propoveduim, ;;i a;;a ati crezut". Bine
a spus el "propoveduim", cad prin aceasta arata
marele lor curaj. Nupe furi$, zice, nid pe ascllns de
ochii lumii, d pe fat:'i slobozim Gin noi glas, mai dulce
. ') Nota. Expresiunea din original _. tradusa ad-
lttteram insamna: mi-au dat. dl'eapta, rni-au dat rnana clrea1JUi" iara
Iuata in senz figurativ, insamna: m'au aprobat in totul, au gasit
bune vederile mete, etc. . -- - .
544 9MILIA XXXIX
$i mai rasunatoriu ca al trambitei. $i n'a zis. pro:
. propOuer'lUlVY"> Q,
poveduit CI, ca $1 acum "Q" Q, v U IH..
asa ati crezut". Aici n'a mai zis a$Et credet}, Cl
asa ati crezut". Fiindea aee$ti Corintheni se
.... .. !-.,,: ..... ji- fnt.Garee ina-I-;o! 1a tlffi-
111 ,\ ....11 Uv ...... .........' .J.vJ ... , ."- _ , . _ . , .' .
PIl.rile . dinainte, $i cuchipul acestEI. 1;:1, mJJiOG
marturi ea ior. . .. .
T" ",x ,.1" vrcme ce Christu:::; se pr-opove-
"J.a...1.c.t UV _ ' _ ...
duesteca s'a scu]at din morti, cum de 2lC unna
dintre voi ca invierea morti1or. nu este" (,V,ers.
Ai vazut cat de bine a judeeat, $1 cum. doveae:;;te m:
vierea din aceia ca Chr!stos s'a dm !!lort], dupa
ce mai intai aceasta a demonstrat-o m. !Da] 10-
curi,? 01ci $i Prorodi au spus aeeasta, Hlsu91 Chrlstos
a dovedit-o prin arii.tarea sa
duim, zice, $ivoi ati crezut.
marturiea 111vierei prin PI:orocllor,
fa"'urarea imprejurarilor, prm pr 1H
- - "T , ._ ! .lP,
n c l"\r:to If}[!l ,Y'_'! J!!.!U:, _Hl '_,.!!l'_'.llo, u .,
a!,ata . !n,:ier.ea,_ .,:
murit pentru strei1}e. l!e(;l, lilla
fost dovcdita, de aICI este ll1veaerat ca ?emlalta ur-
mea.za, ade('Ji ca $i ceilalti mort! vor lnvlea.
v

. De aceia Ii $i ca de un fapt. marturlslt de
toti, $i se miara zict1nd: "lara se,
Doveduc9te ca s'a dm mortl, cum 0e z,;c
uniia dintre vOl ca invrerea nu este ?
$i prin aeeasta. iar!i$iv lndrazneala ce yOI':
beau contra invJerei, cael nu Zlce de spunetl VOl), ?1
.. cum de spun uniia dintre VOl.", ocazl<:
el nu arunca vina asupra $1 12e
pe eari-i da ca motiv, nU-l !a}a, C;;t nu-}
faca a fi fara nici 0 dara mel OU:-l
cu totul, ca astfeliu sa se indrepte. Pentru aCeIa
tindu-i de mu1time, se ar:unca lOT;
facandu-i mai slabi $1 la!a eellaltl
. intaridu-i in lupta contra lor, $i slguranla
asupra acestui adeva_r; 12e
de a dezerta dela adevarata i:;l a fug! _ 10 ran
durile acelor cari 5e 111cercau a-I conrupe. en mare
iutaia s'a pregatit de a-I pune pe adevarata eale cu
cuvantl1l.
O?vIlLIA XXXIX

.Apoi, ca n!1 cum va sa zica dan$ii, ca aceasta
este mvederat ::;>1 de5tul de lamurit, adeca ca ChriSt05
s'a seulat din morti, $i nimenLnu se insacum
este eu putinta de a inviea toti aamenii) ?'-prive$te ctim
el $i aceasta chestiune, 'adecii luvierea tnturol' 0 dove-
. de$te eu prisosinta Invierea lui Christos a fost arii.itii
rna} dinainte detol:i PrerocE, s'a petrecuL:;;i a. iostr-na. i.--
turi::;ita. prin ar<ltarca lui aposto1ilor multora dintr'",
ilcenici,'-dara este fn speranta.
Aceasta. o puneau mamte eel ce combateau doama 1n-
vie rei noastre. Insa tu prive$te ce face el: dintr'aman-
ci?ua ia!a$i .lucru II ceia ce
ci a davaaa unel man puterl de argumentatie. (Ce snun
. zice, fnvierea_ moqilor'? . Apoiatul1ci
$1 In VIe rea llll Gnnstos este desfiintata, De aceia
adaoge, zka.ncl; ;,Iara de nu este 1l1vierea
nici Christos n'a il1vicat" (Vers, 13). Ai vazut
lenta lui Pavel$i puterea lui de disputa ne'nvinsa '?
(-3um se incear'ca nu numai dea dovedl ceia eril fo-
dueinie,din ceia ce era. iHvederat ci inciL;;l din acel fapL
indoelnic _el se fnC8.8XCa adovedl celor ce Gontraricau, .
.. faptui eel invederat, invierei :tui Christos'?
Nu doara ea era nevoe de dovada pentru_ fnvierea lui
Christos,fapt deja petrecut, ci a.-yoit sa arate caacest
fa.!?t este-deopotrivi vrednic de credi!.lta (;a celalalt.
care este continuitatea ideii,? zici tu; ca daca Christos
nu s'a s(>ulat din morti apoi 11iei a!tii 'nu Sevor sc- I.lI:'L
aceasta econsecinta fireasca; dara cadaca aJtii nu S8
VOl" seula, apoi nici e1 nu s'a seula!, ce noima Doate
ayea un astfeliu de rationamenbj '? Ded, fiindca se parea
?l! prea rezon In aeeasli':i privinta, prive$te ell
:a
ta
pregate.;;>te e1 terenul, aruneand dela
chlar aeestei.credinti rezultata din
mSe$l propovedUlrea evangheliei; ca de pilda ca mur.ind
pentru pacatele din morti ea este
parga (incepatura) a eelo!' adormiti, etc. Ca.ci parga
(in?epatura) ?ui ar 'putea fi parga, daca nu a celor sCu-
mortl'? Decl nu se VOl' seuia din morti?
$1 daea nu se VOl' scula, pentru ee atunei s'a seulat
Christos'? De ee a venit in lume'? De ce a mai luat trup
omenesc, daca nu urma a inviea acel trup.'? el nu
avea nevoe de trup, ei l'a luat numai pentru noL Toate
aeestea, insa, e1 Ie spune mai de parte, iara a.cum ziCe
16038
35
546 OMILIA XXXIX
numai ea: "de nu este inviere mortilor, nici Chris-
. tos n'a invieat", ea fHnd invierea noastra de
j'nvierea Jui. lara daea nu urma a fi invierea mortilor,
nici invierea iui nu s'ar fi facut. Ai vazut eurn(,',3.le
, putin set'astO&rha fntreaga iconomie prin vorbele aee-
lora '!iii prin,!1<}erocJnta. .ll1 invierB::l. Dar'il.actlril
nu pentru intruparea. lui; cj <flumai de fn-
did a I?or:t.ii d ,
'S a mtrupat, Cl pentru ca a munt, timaea m tlmp cat
a purtat tt'upul, inca stapanea tiraniea mortii.
"Iara daca n'a invieat Christos, zadarnica
prin urmare este propoveduirea noastra" (Vers,
14). De pare ca mai natural era sa spuna: {(Ca dad
Ch,DStoj ntLS'g sculat, VOl va luptati eu fapteJe cele in-
vederate, eu atatia Proroei, eu adevarul luerurilor-
totu;;i el pune aici ceia ee era mai infrieo$at: "zadarnica
(prin urmare propoyeduirea noastra, za-
darnica deci este $i credinta voastra , fiindca
' voia a Ii ZgUdUl cugetu!. Tolulam perdut atunei, ziee,
- totul a disparut, daea el n'a invieab). Ai vazut cat de
mare este taina iconomiei '? Ca daca murind el
n'a Plltut sa invieze, apoi nid pacatul n'a fost rascum-
parat, moartea n'a fost nimiciUi, nid blestemuln'a
fost desfiintat. ($i nu numai nOl am ' pl'opoveduit In
zactar, ci voiati crezut in zadar zice. Dara nu numai
prin aceasta e1 arata absurditatea unor asemenea c're-
dinti, ci inca se lupta zicand: "Ne afiam
inca $i marturii mincinoase ale lui Dumnezeu,
ca am fi marturisit impotriva lui Dumnezeu, ca
a invieat pe Christos, pe care nu l'a invieat,
daca mortii nu se vor scula" (Vers. 15). Deci,
daca aceasta este absurd, zice, adeca invinovatirea lui
Dumnezeu sieofandiea aruncaUi asupra-i, f;li nu I'a
sculat din morti, dupre cum spuneti, apoi nu numai
aceasta, ci inca $i alte absurditati vor urma de aici.
Mai departe el lucru H face, caci repetand, zice:
"Ca de nu se vor scula mortii, nici Christos nu
s'a sculat" (Vers. 16). Ca daca n'ar fi fost sa faca
aceasta, nici n'ar mai fi venit. lnsa. n'o spune aceasta,
d numai de Invierea lui, caci printr'insa toate cele1alte
sunt legate.
---'-----_ ____ OMILIA XXXIX
------________
" daca Christos nu ' < ' - , ' "
credinta voastra" T s sculat, zadarnica
Christos fm')r (\. 11) .. Necontenit e1 pune
,;;:lmarturlsit ri.e toii eu celace este Jamurit
mUl'it . CA,Ii::l ,ce Be ' ,a]cea!!;5a puterniec.:j
T ' . . ' ',, ' , , (N h l'1Q" cr1n- " . Y
j" l,nCB. ," "p-;s h r., ,t 0 "' ' " ve_, He $1 neputinc, io"
- ..... . ..... . .... L1; \......d\Jde\i..,. ... . . R . - .,' o.J.
atlmci nici n'a" Vv ZlCe. Cit daca
pacatul , nu 1'a dezlegatnWIltJ tara" daca n'a. mm'it,
dezlegarea del:iacate. .rata '. cae. 1yl a rosi
nezeu, care I'jdica l)a
J
'cat '1 1
z1ce
, luI lUI Dum-
cum ',1' v u umel" (10 1 2
J rWJca Pein rnciarte D " al!, 9). Dara
,eel ce urma a fi ornorit' - e ::cela Fa';;I numit miel
DlCl n'a fost I' ' 1' .. (para daca n'a lnvieat apOI'
1., .;; I leI paeatul n ' d I '
!:(a. dczleaat at . _ ' .u a , ez egat, iara
fl1ya - eXlsta apoi mfimla ilica, , $1 daca
in am dara
atl crezut ca v'aU 1zb3 vit ' atune! $1 VOl 1'n zadar
e! n'a invieat, apoi Dealtmintreleadac:l
$1 <:;!. a de Dacf1
re;'11e, atunel cum a Plltu't l,al} , $1 nu ctezle.gat du-
era . , Z)avJ- pe aJtll ' j.'
sapamt de moarte'.l " Y , m tfmp ee e1
De aceia $i zieea' P r'
,au adormit intru cei ce
ceo Spun eu, zice, de \L /" JVers. 18).
s au pIerdut acei ce au tV 0_. cand chlar $1 aceia toti
si tot!-!l, $i n:au fost ,
"mtru Chhstos" 111 g v ,Ct '? Expresiunea
tos, sau ea au muritsamna mtru cre,dinta in Chris-
multeprimojdii, multe .?ansl.lC eel ce au suferit
calea cea D v ca O$I1, eel Ge , ' au umblat pc.
. I . ara unde s t ' ' Jv
v!e. ene. Manicheilor I) . , . un aeum , eele
aICI , prm mviere ca mte1ege
nefntrerupte d' t paeate Cael ratio-
arata dincele ce ea 8;P?sto,luIUl, nimic nu
spunem noi. Caci ex r GI numai eeia ce
de eel cazut, de ce1 ll1V
L
lere, se numai
- ___ ' _ _ _ . 0 . , morl. De aCeIa :;;i ziee
, ') Nota_ Eretici de prin s I
rnchei, focro ul al ChI'. numiti Ma-
mCl invierea Can prmtre alte erezii
! ,lserICa cre:;;tina fnca dela r' . a cum crede IIi acre"

548
OMILlA XXXIX
necontenit nu numai ca s'a sculat, ci adaoga:;;i ceialalta
expresiune: "din morti" - 9i corintl:enii
nu s8lndoeau doara de iertarea Dacatcior, Cl de lllVlerea
trupurilor. Ce nevoie este numal ?eciU, ,?a
nu oar fi a.poi Chr!stos. sa -f\e Da.c,o,
, '" . t l . v ' F n fnor" i ar fi
n 0.1' g urma ("a e 58. De S(,J1(.l,IP. '",1 " ;.' v" ,
Of; ee a de (o,e ,a luat tfUp l)e e.e a.
daea nol nu vom \)'1'',' 18:\? Ciici:;;i pacatulnd
oamenii :;;i totu;;i Dumnezeuvpururea
unita nepacatuirea noastr'a nu Ilrmeaza
pe a sa, :;;i nid case indreapta spre ea, dupre cum ::,e
pctrece eu invierea mortHor!). . . .
lara de nadajduim intI'u Chf'lStos numm
in aceasta, mai ticaiosi decat toti oamenii
s1.mtenl" (Vers. 1S). Ce spui, fe',jcite ?avele,? .Cum na-
dajduim. numiti .In vieata s.e
scoaia dm morti, sufl etul nmd .
t6riu ( ea de -ar :ranlanea sufict ul {ie- 11111 de
. torin. zice ....... dupre cum chia,r i7
1
0StC . tote:,?} far;:.de
truD ' nu se va putea invredniel rie acele bunun negrane,
dUl;re cum nici nu va
noi toti trebuie a ne arata 'inamtea chvanulm
. lui Chi-istos ca sa ia fiecare dupre cum.g, facut
cele ee luerat prin trup, .od !au" _
(II. COr'. 5, 10). De aceia zice: "De nadaJduyn. 19
tru
;
Christos numai in vieata aceasta, mm t lcalo:;:il
decat loti oarllenii suntem" - Daca trupl!l nu v In-
vieaza at.unci sufletul ramane neinCUDunat, afara. de
ceil din ceruri; iara da.ca esle apoi atune!
ne .vom bucura de nimic, :;;i daca nu ne yom
de uirnie, atuflci apoi r asplata este in vieata prezenta.
Deci , zice, ce poate fi mai '? Ie
zicea, pe deoparte v:oind. a'9! SpI'IJllll eli vantul sau
pre pe spre a
pe audltorm ae acea vIeata . nemurItoare, ca 3:stfehu sa
nu creada ca cele ale noastre se sfar$esc in vleata pre-
zenta. Deci preg3.tind Indeajuns cele dinainte cei,a
ce voia, $i spunand ca,daca v nu vor: scula,
atunci nici Christos nu s'a sculat, lara daca Chrlstosnu
') Noto. Este foarte confuz St, Chrisostom in aceste
pasaje.
OMILIA XXXIX 549
--_ ._- . . _._-------
scu.lat, noi . suntem pierduti, $i ca inca suntem in
pacp,t,-la aceasta, zguduind din nou
cugetul lor. CaCl cand e1 vOle:;;te a introduce din
trebuitoare., mai int.ai zguduie impietrirea
nes:r:;t1r.e.?. l?r. c,u. ceia ce a facuL:;;i aici, de 'oarece
vorbe aruncandu-le, 1'\1 i-a.. facut sa.
ca ,ce cazut .din tot-uI, iarfi. a::mr;,
ca mea mal mult sa slmt.a, lucru il face, zicalid.
",!Ilai t.oti. suntem".
dupa necazuri, $1 mii de sufe-
am aJunge sa cadem dm atatea bunuri fa,O'aduite.
cele :;;tay numai In l?rezente, apol
m,?-l tlCalo91 dmtre oamem, caCl toate cele ale
VlereI s'au .rasturnat. A9a ca si de aici este lnvederat,
ca vor.ba 1m nu pentru pacate, ci pentru lnvierea
trupunlor, pentru vleata prezenta 9i cea viitoare.
"lara acumChristos s'a sculatdin mor ti, In-
(pa,rga) celoradormiti s'afacut" (Vel's.
20). Aratand decUoate ra.lele ce urmeaza din. a nu credo
in in viere, la urma repeta iat:'isi sl Z1cP. :_.lara,
acurn Christos s'a sculat din moril''';-
adaogand -" din mor:W\ ca astfeliu sa as-
tUl?e_ 1: -
111111 sa. Iacut - e1 sau incepa-
tura,. aP?l . va trebm sa lllvleze $1 ace:;;tua. Daca el al' fi
vvorvblt ca de izbavi.!'t:a- j}acate, -
de paca'I?lmeI?1 nu este - apO! atunci cum VOl' fi
unna .VOl carl vor inviea'? Ai vazut di yorba lui
este dp, )nVlerea- trupurilor '? -S1 en. accasta sa 0 fuca
vrednica de credinta, lntr'una aduce pe Cbristos la mij-
loc, ea ce a Invieat eu trupu1. '
_ _ _ Mal departe arata $i pricina acestei in vieri.
Dupre ,cu!ll mal canu cineva i:;;i -chi parerea
de ceva, msa nu pune 91 cauza, apoi at unci vorba lui"
nu va fi a9a debine
v
primita de cei' multi. Deci,
este cauza'? "ea .de vreme ce pl'111 O1'n, zice, s'a
facut moartea, prm om si invierea mortilor"
(Vers. ?1), .iara d.aca pri.n om, 'apoi dcsigur ca avand
trup. :;;1 prlve9te mtelepcmnea lui, CUffi9i din alta parte.
el face. flecesara '?- Cel biruit, Zic8, acela. trebuie a
se lupta dm nou; natura acea biruita $i umilita trebuie
a se a invinge, caci nuinai a:;;a se va putea
550 OMILIA XXXIX
nimid batjocora. Dara sa vedem de ce moarte vorbe:;;te
e1 aici: "Ca preCUl11 intru Adam toti mor, asa
intt"u Christos toti vor inviea" (Ver8.22). De
Oare toii intru Adam, sfJune'mi, au mUI'it,toti au sufe-
rit rpoartea pacatului .. Dara Gum de a fost Nee dreot 10
oeatnulJul? turn Cut;n lob $1 toti.
Darii QpUUe'Inl; Oatoe VUl" 1l1vieaiutru
Ch fistos '?$i \mdevor fi cei tarlti ln gheena:? nfl/'a
ee 5e spune aici este pent.ru trup, apoi cuvantul sta
solid; iara daca se spune , de pacal lndreptare, nid
de cum. ' .
Apoi, ca nu cumva auzind de invierea ob;>teasca
sa'ti iilChipui ea S8 VOl' mantu} :;;i eei padito.:;;i, a adaos :
intru asa'randueala" (Vel's. 20), adeca
sa'l1u c!:'eZi ca daca ai auzit de invjere, apoi atunci.
S vor bucura de acelea:;;i bumiri; cacidaca flind
vorba de toti . ;:-or suferi ci IYlal'e
va ft deoseblrea, apOl ell atat mai mult unde synt pa-
drepti, mai mare inca va fi deosebireao "Ince-
patura Ohristos, dupa aceia cei ce sunLai lui
Christos'"" - ' adeca cei 9i cei ce sunt ciri-
stiti - Jntru venirea lui. "Dupa aceia sfarsitul"
(Vcrs. 24). (Cand vor inviea aceia, zice, toate lucrurile
vor 1ua sfar.;;it, iara nu ca acum, clnd lnviind Christos
lucruri1e au ramas nehotafite)). De aceia a :;;i adaos:
,,lntru venirea lui", ca sa cuno:;;ti ca e1 vorbeste de
aeel timp. ' , .
"Cand va da imparatiea lui Dumnezeu
Tatal; cand va strica toata clomniea, si toata
stapaniea puterea". Aici, fiti, va rog, cu' cea mai
mare bagare de sama, ca nimic sa nu va scape din
cele vorbile; caci lupta ni esle contra nOE?tri.
De aceia mai intai trebuie a exercita vorba' noastra din
departare, chiar a 0 duce--Ia absurd, ceia ce :;;i Pavel
face de multe ori; caci ceia ce ni se vor-
be:;;te ni se pare mai u:;;or. Deci, sa ne intrebam penoi,
ce insarnna oare expresiunca aeeasta: "Cand va da
Imparatiea lui Dumnezeu Tatal" ,? ca daca 0
Yom lua aceasta cum s'ar intampla, iara nu intr'un mod
demn de Durnnezeu, de sigur ca dupa a<;easta nll va
mai avea imparatiea, fiindca eel ce da altuia ceia ce
OMlLIA XXXIX
551
este a1 sau inceteaza la urma de .a mai stapani' e1.
Dara nu aceasta va fi absurditatea unci judecat
i
usoare. cLse va gaS! inca, ca nici cel ce a primit -
n;Jmnezcu Tata'! - ilU avea mai inainte impar:3,tiea.
Asa daradupa . uniia ca acctia nici Tatal nu a fost
. cele ,;de noastre,
siniciFiui'nll :-;;Po IPai .. G"a irnpal'at dupaaceasta.
Dara atunci cum de zice Bl 1nsu:;;i de Tat;ll ca: ')) Tatal ,
meu pana acum luc!'eaza, eu )ucrez" v:'>,
17), iara despre dal'lsulgrae9te Daniil, ca: "Impara-
tiea lui este imparatie care nu va avea
sfarsit" (Daniil 2, 44) '? Ai vawt cate- absurdita1-i se
nasc,' - care se razboesc cu sfintele scripturi, - cand
cineva jLtcele vorbite de apostol in senz curat ome-
nesc'? ' .
',:'" . /" ', , ....... ..... v ..:J 1
DeCl, eare Imparape spune alcI ea? ua nU
Durnnez8u ;;i 'fatal, :;;iprinUl'h1are vafi desfimtata '?
cea a iogeriloI"?: Sa flU fie una ca aceasta! Poate ca a
credincio:,;ilor'? Nici aceasta: Dara care'? Acea a demo-
nilor care zice: "Ca nu ni este noua lupta
impotriva trupului a sangelui, ci'impotr}va
Incepatoriilor, a domniilor, a stapamtof'llor
intunerecului veacuiui acestuia" (Efes. 6.12). Acum
'Hici devum nu este desfiintata acea impaditie, cad
de$onii ,luc.-reaza, in multe pa'rti, dara atunci VOl' inceUt.
"Pentruca se cade lui aimparMI, pana ce
va pune pretoti sub ' picioarele
(Vel's. 25). Si aid S0 va alta absurdltate,
daca si pc aeeasta expresiune nu 0 vom lua 'J:ntr'un
..., A v . L'
intelcs demn de Dumnezeu. Caci partieula "pana ce
expI'ima ceva. hotadt, exprima sfarlilitul unei
lilsacu privire la Dumnezeu aceasta nu este,:;;1 nu se
poate spune. v '
V raj masul eel mai de pe urma, moartea,
" ,
se -va 2?). eel
mai de pe urma'? Dupa totl cellaltl vraJmU91, dupa
diavol, dupa toate celelalte, la
fmoartea) a intrat cea de pe urma in Jume. Mal mtal
fost sfatuirea lili atitarea diavolului, apoi calcarea po-
roneii $i neascultarea, numai dupa Intru
putere ('t'ij oo')tifLEt) $i acum a fost desfimtat vraJma:;ml,
552 OMILlA XXXIX
insa atunci vafi desfiintat intru energie (t'fJ Sysp'l'slCf),
adeca ill forma.
"Penti'uca toate le-a supus: subpicioarele
lui. lara, ca,nd zke ca toate le-a supus lui, aratat
este, eli (ifaTii elecela ce i-v, supus lui toate.
Ictra - SllfH}iie 1111 t.()a.I ,;:tt:lri:..:.i
lDsw;;i Finl se va supurie' eelul CP. a,SIJpm:: lnj
toate, ca sa fie DU111nezeu toate intru toate it
(Vel'S, 27. 28).$i eu -toate aeestea in urma e1 n'a spus
ca Tatal i le-a supus, ei ea va strica toata imparatiea:
"Cand va strica", zice, toata dornniea, toata
stapaniea puterea" , "ea se cade lui
a imparati, pana ce va pune pre vrajma;;>ii ,
sl1b picioarele sale". Deci cum de pune aid pre
Tata)"? $i nu numai aceasta este care se pare a fi de
oelote1e5, ci inca ca S8 $i terne pare-ea apostolul eu un
felde fri ca :;,i, SA (le lI,ldrept?, c.ele
ij8ra,t3..t est.e c,o., fttEtrEt . (!e celH. C;
1
'-;:0 <;;:11 n11 <;;: ]-u-i t[,:-.te(( ca "u-m' nar'" -t:>>>" ,. ,on;i",
.i.J\I. "-, 1 ..... '-" ....,.L V\.: (;. ., , .. J _ , __ ,- '-" -' -..) 1 _;_.... 1 .... ......., ,-,Q;!!
banueau ea nu cumva sa se supuna Fiului Tatal-
de_clit care ce ar fi ' pulut fi mai absurd toate acestea
e1 5e temeade aceasta.Deci, ce losamna ideia din aceSL
pasaj ?-caci multe chestiuni se nasc de aiei. Iosa, iubi-
tHor, incordati-va bine eugetul la cele ce va voiu grin,
fiindca este nevoe mai fntai de a spune seopul:;;j inten-
tiunea lui Pave], pe care pretutindeni ar putea-o vedea
cineva straiucind, numai dupa aceia -sa adaogam,::;;L
dezlegarea ci1estiuoei, -- fiindca $i aeeasta ni ajutii la
deziegare.
Deci,care este intentiunea lui Pavel care este
obieeiul lui? Cand el diseuta numai de Durnnezeire, gdt-
e9te intr'un feliu, 9i in altfeliu cand ajunge eu vorba
la ieonomiea Intruparei Fiului lui Dumnezeu. candde
pilda de trupul lui, fara nici-o sfieal:l e1 spune
toate eele injosite, fUnd ineredintat ea cele vorbite sunt
dintre cele primite de toti. Sa vedem, deei, pentru eare
din dona estevorba lui aici - pentru dumnezeirea lui,
') NotiL Expresiunea dela urma: (ca sa fie Dumnezeu toate
intru foote ce se gasel?te in textul nostru re-
ceptus), nu se in ce a avut-o in vedere , Sf.
Chrisostom.
OMILfAXXXIX 553
sau ca eeia ce spune se rapoarta la iconomiea intru-
parei lui Dara mai intai sa aratam unde anume a
graitel de amandoua aceste chestiuni. Deci, unde a
riieut aeeasta t In epist-ola eatra Filjpeni, earorascriin-
zieBa: '111Cllipul lui DUll1nezeu fiilid,
nu rBpir8' 8. socotit a fi e1 lntocrnai ell Durn-
I18Zet1 ci s'a 'desartat pre sirle. CillD de rob
luancl, intru asenlanarea oamenilor fiiLcandu-se,
-$i eu inchipuire-aflandu-SeCa-Gll1Ul, s'a smerit
pre sine, ascultatoriu facandu-se pana la m03.f'te,
iara moar'te de cruce. Pentru aceia si Dum-
nezeu pre dansul I-a prea ina1tat" (Filip. 2, 6-9).
Ai vazut cum atunei sand grae:;;te numai de dumne-
:wire, spune acele lueruri mari,ca este -]n chipul lui
DumnezGU, ea este deopotriva eu eel _ ce . J-a naseut, ea
lui i-a lneredintat cand ti I-a ariitat intrupat
('unl ft s(!o-borit vo_rba Deci; daGfi ac-estea flU le
'lei despart.l precum trebuic, murt.a 1Ui'its inhlmpjnit
in eele spuse. Ca de . piida, daea eleste deopotriva eu
Dlimnezeu, celdeopotriva lui I-a prea Inaltat'?
Daca este lIT
nume ear'e este presteiQt , numele'? ' C-acice1 ce da ceva,
eelce haraze$te, haraza9te -eelui ee nu are, ..$ice! ce lnalta,
pre <:e In fuse:,e .. se va
gasl ca el era Im:perfect eu hpsurl mallnalnte de a lua
nume $i de a fi inaltat, $i, In fine, 0 multime de concluzii
de feIul eelar de sus, din care se vede absurditatea.
DarS dar'S vej adaop;e 13. acestea Si icoUQmiea lmpreju-
rarilor, nu vei pa,eiilui vorbind a$:'l.;'Acestea dara jude-
cti-le !';i aiGi , Impreuna I){'ime9te
cele spuse de apostol. :-
Odata eu aeestea vom mai spune alte cauze
asupra aeestei perieopedin silnta seriptur'a, a$a dupre
cum S8 Deocamdatii este- .si aeeia- neeesar a
spune, ca euvantul lui Pavel este aici pentru inviere,
fapt crezut a fi eu neputinta $i foa!'te eombatut - ea
a trimis epistoJa Corinthenilor, urtcle--erau multi filosofi,
eari luau In batae de joeasemenea eredinti. Ca
daca in altechestiuni erau dezbinati intre dam;ii,
in privintainvierei toti ca' diptr'o singura gura parE
ca $i nu credeau in inviere. Deci, luptan-
du-se e1 aceasta ehestiune de combiUuta
554 OMILIA XXXIX
necrezuta :;li luata In derfdere, $i din cauza prejudiciului
cum $i pentru greutatea acestei cliestiuni voincl a pre-
giitl. ceva posibil, mai Intai invedereaza aceasta dogm:I
diP!nvifrea lui Cbristos,pe care dovedind-o eu Pro-
eu eei ee au vazut pe Christos dupa lnviere, ell
eel qe aucrezut,- i,)i tlindddusese VOrf)a i)&na la ab-
surd Ia urm&. sj)unp $i de inv iere8, Q8.meni j()r. llC:)
claca se . vor scula mortii, zice, nici Christos
flU s'a sculat". Apoi necontenit Intcircanu vOt'ba let
cele dinainte, il nume$te la urma parga (incepatunI),
incercand a invedera acest. fapt in alt mod, $i aratandu-l
ca desfiintand toata domniea, $i stapaniea ::;;i puterea, $i
ca 'Ilasurpa $i moartea, vrajmaf;lul eel mai de.pe urma.
({Ded, cum vaputea fi surpata mo.::trtea, zice, mai
eo, rlUVa Jepa-da de. sub puterea sa trupurile celor
lTIorti
Dupa ce, in fine, a grait lucruri rnari de unul nascut,
cava dalmparatiea lui Dumnezeu, adeca ca dupa ce
e1 savar:;;a$te toate acestea, dupa ce birue$te pe vraj-
;lidupa ce pune pe vrajma$i sub picioarele sale
- la urma apostolul indreptand oarecum necredinta
celor multi in aceasta ehestiune, a adaos: "Ca se cacle'
a impa,rEtti) zice, pana ce va, pune pre toti
sub picioarele sale". Expresiunea "pana
ce" deaici, nu est8 pusa ca sa arate
rB.tiei, ci eu scop de a face vrednic de credinta cele spuse,
;;i de a lncuraja pe credincio$i. Nu cumva deci, daca ai
au zit, zice, ca ei va striea toata domniea, Loa!a stapaniea
puterea, ca va surpa pe dia vol $i toate falangele demonilor,
precum :;;1 multimea necredincio:;;ilor, tiraniea mortii, :;;i
toate celelalte rale, apoi sa te temi ca dupa aceia el va
de.venr neputincios .- "Ca se cacle lui a imparati,
pana ce va pune pe vrajma$ii sai sub picioa'-
rele sale" ; dara prin aceasta nu spun, zice, ca dupa ce
va sa.var:;;\. toate cele vorbite, nu va mai imparati, ci voiu
a arata numai ca chiar daca nu se petrece faptu1 acum,
totu$i se va petrece Imparatiea lui nu se 10-
trerupe nici-odata, ci stapane:;;te remane pana ce totul
va face, De altfeliuaeeasta obi:;;nuinta in expresiuni ar
putea-o gasi cineva in Vechiul Testament, ca de pilda
cand zice: "lara cuvantul Domnului remane. in
veci" (Isaia 40, 8), "Tn anii tai
OMILJA XXXIX 555
nu 'vor lipsi" (Ps. 101, 28). Acestea $i de aceastea
grae:;;te Prorocul, cand vorbe!?te de lucruri ce so vor
petrece in timpuri departate, $1 care negre$it ca se vor
intampla,seotfi;nd prio aeeasta frlea dill sufleteie ceie
tarnpite alcaudJt01"ik,!:< "pans. ce"
(li.Xp;s: 1&:', Dun:ltlBZU,,',DU "aroJta
de loc'sfa;r$itul,aseuHa spune scriptura: ))'Din veac
ci TJ c tu l t'" f" '.' '-. ," -
?J:. a, u, .in --'v-ea - -"-1..-rt,O CI.tOJ'J0<; 'X,a.l stu; 'tf)D
lJ.tWVOs OIJ sl) $i iara:;;i f),Eu sunt, eu suot:: $i "Eu
sunt, pana ce veti imbatrani eu sunt" (Eoo:;
lJ.y ')w1:CI.T0picnp:" S'(oo Otp,t) (Ps. 89, 2, Exod. 3, H. Isaia 46, 4).
De acei:1 pune el moartea tocmai la urma, ca astfeliu
din bicuintacelorlalte, $i aceasta sa fie bine primita de
nec,redincio8.Caei. ea,nd elvB, clobori pediavol, a
introdusJn 11)me moartea, apoi en alat mai mult va
dobor! lllcrul aceliia, . .
Decj, aupa ce totuli-a Incredintat Dumnezeu Tatal,
de a strica toata domniea, $i stapafliea $i pllterea, de a_
impilrati - vQrbe,..."ic.de mantuirea credincio,;;iior, de pacea
lumei, de nimicirea riilelor, caci aceasta va sa zica a
lila imparatiea, adeca a imparati, a surpa moartea;
n'a zis ell va strica acelea Tatal printransul, ei Insu:;;i e1
Ie va strica, :;:i e1 va pune pe vrajrria7i bub pidoar'ele
sale, ea nicairi n'a pomenit de Tatal-Ia uI'ma s'a
temut apostolul, ca nu cumva sa se creada de eei pro$ti
ca-Fiul-este inai mare decat Tatal, sau ca estc vr'o alta
putere $i srapanje fara inceput. De aceia deci, pa$ind in
Hni:;;te mai departe, e1 indreapta oarecum mu1timea
ideilor ingramadite mai sus, zicand: "Pentru ca toate
le-a supus sub picioarele lui" (Vel's. 27). Aiei ia-
r8.9i atribuie Tatalui toate cele facute, insa nu ca :;;i cum.
Fiul ar fi neputincios, - caei cum ar putea fi neputin-,
cios FiuI, pentru care atatea imprejurari au marturisit
de dansul mai inainte? - ci apostolul. pentru cauza pe
care am spus-o, a voit sa arate ca toate cele facute
pentru noi, sunt comune Tatalui:;;i FiuIui. Cum ca el este
In stare de a-:;;i supune lui '$i toate, asculta iara;;i pe
Pavel, zicand: "Care va schimba chipul trupului
smereniei noastre, ca sa se faca in chipul tru-
pului sla vei lui, dupre lucrarea puterei ce are
el, de a supune lui toate" (Filipp.3, 21).
OMILIA XXXIX
Dupa aeeia 7i indreapta mai bine eeia ee a spus
mai inainte, zicand: "lara cand ziee, ca to ate sunt
supuse lui, aratat este ca,afara de cela ce i-a
supus lui toate", nu putina slava marturisind f;liprin
a.ceasta, pentrn unul nascut .cae}: daca Fiul ]-ui DunT:
nezeu ar fi mai mie decat Tatal, dedr:.uilluIt' mai
"infer'jor lui, desigul' ca apostolulrhl S' ;;!;i' fi de
in expunerea ideil sale. Dara, nid (,,11 ' aeeut5ta IncG ! !u
. multamit, ci a mai adaogat altceva. Ca :nu cum va
:':\a hanueasca f;li sa, zica cineva: (lEi, f;li ce este daca-
TaW] OJ! . este supus Fiului'? dici aceasta intru nimic nu
impedeca pe Fiul de a fi mai puternic. decat TatEU)) -
apoi temandu-se de 0 astfeliu de banlleala neevsevioasa,
fiindca cele ce a spus mai sus nu crall deaj uns de a
arata aeeasta, a mai adaogat: "lara daca se vor su-
pune lui toate, atunei si insusi Fiui se va su-
pune celui ce a supus'lui toate", al'atand prin
. aceast8. marea.lui congla.suire fata de Tala,!, cure este
inceputul tu.tur0r bunurilor 91 r-ZllZA, princi-paJ& ..., e} ' CEtre
-a nascut pe cel ce poate fi'iout aliHea. Dara '- (laca
a spus aiei mai mult decat cered. subiectul vorbirei, tu
sa nu te minunezi, cad o. face acellsta imitftnd:--pe--c.+as=-
calul sau. Caei f;li Christos voind a arata conglasuirea
sa catra TaUil,;;i ca nu fara scop a ajuns la ceJe vor-
bite, inainteazJ;>i eu Yorba, nu pecat cerea dovada con-
. gla,suirei, ci pe cat ' avea nevoo slabaciunea si
tinta eeIOrae fata. Else roaga Tatalui pentru nimic
alta, de cat numai pentru aceusta, punand cauza,zice:
"ca sa creada ca tu m'aj trifnis(( (loan 11, 42). Pe
acesta, deci, imitandu-l :;;i aid, intrebuintaz<1 muita
yorba, nu ca tll sa vr'o inferioritate silihl, -
sa nu fie una oa aceasta - c.i pentru ca sa scoata din
inima lor acele credinti absurde. Caci cand el voe$te a
SGoate ceva din rad:kina, apoi intrebuintazamulta yorba.
Af;la de pilda vorbind de femeia credincioasa f;li de bar-
batul necredincios, cari sunt uniti prin casatorie Je-
giui ta, ca sa nu creada femeia ca se spurca prin con-
tactul ei eli un necredincios, n'a zis ca prin aceasta fc-
meia este necurata, $i nid ca este vatamala eu ceva,
ei a spus ceia ce era mai mult: ea f;li necredinciosui
aeeJa se sfintef;lte printr'ansa, voind prin aceasta a arata
nu ca doara Elinul a devenit sfmt printr'ansa, ci
OMIUA . XXXIX 557
prin- exageratia vorbei grabindu-se de a alunga fri ca
temeii. .
Tot a:;;a f;li aici grabindu-se prin prisosinta
de a rasturna aeea credint.o, necllcernica, a spus cem ce
a spus. Dupre cum a pe Fiul de slab !7i inferior
e5te Govada de ee8. mai de pe urma nelegiuire-pentru
eare ;ndreptand ae88sta ziee. ea pe toti Ii va
pune . s8Je. -- tot. H pe 'fat8J
inferiot" Fiului cste cea n1ai neevscvioasli. blasfe:L1).ic,
pentru care doboara f;l i asemenea, absurditate eu multa, pu:
tere. :;;1 privef;lte CUln pune fapt, caci n'a zis "afara
de cel ce i-a supus lUl toate" cum s'ar intampla,
ci Dunand mai inainteexpresiunea "aratat este". (De :-;; i,
zice. faptul este marturfsit de loti, eu ma asigur '
mai dinainle. :;;i ca sa afE ea aceasta este eauza ector
spuse, a poi oare Tata! devine atunci un
adios de Fiului,? :;;i cum fi a.;::easta ab:
surd nevredmc de DUIIluezeu'? L.aCl daca mal
mareSIJpUne1'8 i7i -aseultar.e este de a lua ehip d.e .. rob-
-flind Dumnczcu anoi .cum , atuD-ci -1-- .se 'va supune?c
vazut ca al a pusacestea nlimai spre 2. dobori banueala
eea absurda EI se supune Tata.ll)i ptr-_.,aw,ta pe--cat se
.. ' cade Fiului:-;fr-Bttmnezeu de a' 5e supune, .. n1::l OmlUl:l;;;te,
cigasindll-se slobod in totul -f;li avand toatii. puterea.
Caci cum arputea fi sez3.:torhr pe tron (auv-
Cum ar putea inviea pre earii ar vol., dupre
cum lOvie S1 Tatal Cum cele ale Tata.1ui sunt toate ale
saie, si ale'sale sunt ale Tal.alui,? Toate aces tea deci, ni
arata' ca Fiul are puterea deopotriva en Tatal. .
- . - ' v C" 1 d<' " '-'p?'>ti", "?
Dara ce va sa Zlca: " ane va a ImpaL .
Doua lmparatii sfinta a, creatiu-
nei, alta &. sau a mo:;;temr81,adeca acea pe
o credinciof;lii. peste .tOt1;
peste peste f;l1 peste, derr:om, f;l1 :8 I
seimpotnvesc, dupre Idem ereatmne!, ca creator, lffi-
parat,e,M insa f;li asupra :"?i eelor supm;;i
lui de buna iVoea lor, dupre Idem msu:;nrel sau a mo::;;te-
nirei. Despre aceasta imparatie se zice ea are inceput ,
f;li des pre aceasta 5e in Psalmul al u?ilea " cere
dela mine, ;;i-ti voiu da tie neamurlle mo;;tc-
nirea ta" (Ps. 2, 28), $i t?t ,despre spus
ucenicilor sai :"Datu-l111-S a toata .stapamrea . de
5
!=.8 .
___ _______ . __ . __ OMILIA XXXIX

catra Tatal in ceriu ;;i pre pamant"
(Math. 28,18), atrIbumd totuI Tatalui nu ca cum e1
(Fiu]) aT' fi lipsit de eeva, ei aratand ek este Fiu 5i nu
n.-enascuL Aceasta fmpanltie; deci,o da Tatalui. l1ara
oe ce oare,zic:i tu, n'ft spus nirnie de Duhu1 sfinb;
r. " t ,." . . . , D 1
.... lui . vorba
;flioclcii.
zlce;" -ratal, ;;i un Domn Jisus"
a ll'l:sat ]a o.:--P;lrtc pc Dullul sfint ca fiind foarte in ..
9
1
ca deei ue aceia ta-ce de dansul,ci -tiindca nu
era numc:d decat de a vorbi atunci despre Duhul.
ob19pue9te .de a.pomeni ca,teodata numai de Tatal,
$1 dm aeeasta mum pe FiuI; -cateodata
de a pomeni numai de Fiul 9i de Duhu1 sf/nt
'insa nupentru aceasta noi yom lepMA pe Tata-I. .
. ceva .sa oare "8xpresiunea: ' "ea sa fie
intru toate"? Adeea toate sa atarne
nu se presu puna doua pdncioii sau dOlla
,li vr-o fmpi3.rktie rupta
(un d!!lta;.' C0 mmlC 8.<:- nu gasasea heatarnan(t
d: dansuL, Ca,nc! dY9manll se vor sub pi-
clO:;trele FlU1Ul, .lara eel ce are sub plcloarele sale arun-
ea,tJ pe du;;mam, nu se fmpotrive9te Intru nimic TataJui
caro l'a nascut, ei eonglasue:;; tc In totul eu el, a:tuoci
va. h toate intru toate. Uniia zic ca prin
ageasta se invedereaza desfiiotarea raului,
totul niq1ic nu i se va impotrivl,
nu .va fi rau, ca.cI mmem face raul. $i cand
pacatul I?u va fi, . este m vederat ca Dumnezeu va fi toate
mtru toti (Intru toate). . .
' - Dara . trupurile nu VOl' inviea, cum vor fi
acestea adevarate Caci eel mai infrieo:;;at dU9man al
atunci savar9ind ('.eia ee ar
Nu, ZICl tu, caCl mel nu vor mai padHul la urma.
$1 ce are a aiei apostolul nici JJU de
sufietulm, C! de cea a trupului. Deei, cum se
'? dara aceasta este 0 biruinta, caci bi-
se nume$te de a lua din nou cele rapite $i sta-
de dU9man. Dara daca trupurile . VOl' ramanea a
tlOyte in aP<?i at.unei. ramane fnca in fiinta
tIramea mortn,-trupurIle fimd tmute de pamant in sta-
, _ . 1) Nota. In editiupea; Jipsefilte expresiunea de ctitra
Tatal mew), care se gasea In edltlUnea de pe timpul st Chrisostom.
OMII:.IA XXXIX 559
panire, $i alt ttup ne mai fiind care sa bir':lieasca,
dadi va fi ceia ce zice Pavel, care va $1 fi, atunel $1 -
hiruintll se va arat.a stralucita, cad Dumnezeu este in
stare de a 1l1viea trupurile cele sLapaoite de moarte.
Fiihcica atllhCi 'hirueste cine'\7a pe dlj$.man, c2md i be ia
armele 'sicdelaite . . nu r.a:nd i Ie
Iasa f!1st$.nf1r:dl;e. Dp,.ca In>3.9.pn indJ'iL::ne$te ' dr>.8. i Ie
lua, aPOiCUrrl<i8Vai::oriita caa',biFuH pe T;)n
astfeliu de razboiu9i 0 de biruinta ni arata $i
Christos in zieand: "Cum poate einev3 ..
sa Intre In cas a celui tare, 9ivasele lui sa Ie
jefuieasea, de nu mai intai va lega pre eel tare
si atunci va jafui cas a lui" . (Math. 12, 29) '? Daca
DU se va face 8,930, apoi uici biruinta adevarata nu va
fi. Dupre cum se petree{ cu sutietuJui , ca cel
ee moare este iuslificat de pacat; insa de aici n'an'i puteEt
zice ca aceasta
U
este biruinta-caci ace!a.este biruitoI'ul,
care nu so mai lipe;;te de' teie riiie, ci inca robirea
cea mai mica a patimilor 0 alungi'i. deia sine, -tot
si aicj, nu (;}lnd moartea. ar tineEt'Xn ei tru-
purile s'ar parea ea este biruinta stralueita, ci cand tru--
purile cele stapanite de ea- vor -fi rapite deIa dansa.
Dara daca inca mai starue$ti a spune ea au
fost zise pentru maarlea sufleteasca, apoi atunei cum S8
va surpamQartea, vrajma9u1 . eel rnai de' pe
Caci Hifiecare hotezat fbiru numele Domnului ea afost
surpatii -eu totu!: Dad!. 'lnsa Vel. spune v de-trup,
cele spusede apostolau loe, ca adeca moal'tea va ti
surpata la utmiL
Dara daca 'cineva ar fi ih nedomidre, ca daca
apostolulvorbe$te de inviere, apai de ceoare n'a adus
1a mijloc tr'upurile cele invieate pe timpul Domnului
aceasta am putea spune, ca nu era aeesta un argument
pentru lnviere. Cad pe eei invieati ai araUt mu-
rind, aeeasta n'ar fi putut fi argumentul celui ce vra
sa dovedeasca, ca 1a urma se va surpa moartea. De
aceia a si spus ea va fi surpata 1a urma, ca de loc sa,
nu mai lJanuesti ea ea va mai Inviea. Caci raul fiind
doborit, apoiGu atat mai mult moartea va ineeta a mai
exista. De altmintrelea nid numai poate fi Yorba, cit
daea izvorul este secat, apoi riul ee curgea dintr'ansul
sa mai existe, $i ca dace. radacinaa fast zmulta cu totul,
rodul se remana in fiiotEL
560 OilHLlA XXXIX
1) Deci, iubitilor, daca in ziua eea de pe urma du:;;-
manii lui Dumnezeu vor fi eu totul desfiintati, impreuna.
cu moartea, ell diavolul,:;;i cu demonii, apoisa nu ne
necajim in noi eand vedem pe dU1;>rnanii lui Dumnezeu
pro';resa,nd :;;i mergandu-li bine in lumea aceasta, caei
<:::> T v v' .. l' 1 . ,. 1 tV
zicesQriptura:, )).ta-ra "vC:I1111U lil .1 r:.Ci.a"tJcl
ee s'au slavitiisi s'au Inaltat, stingi'indl1- sec.'}c
fumul s'an 'stins" (Ps. 36, 20). Canel ,;ezi pu vr'uIlul
Jill vrajma:;;ii lui Dumnezeu imbogatit, ineunJ dt:
par(lsit.i. :;;i de lingu:;;itori multi, tu sa_ nu te imputmezl
denaeaz, cj ofteaza, plangi :;;i roaga. , pe Dumnezeu ca
sa-l puna in randul prietenilor sai, $i cu eat aT' pro-
gresa mai mult fiind du:;;man lui Dumnezeu, cu atat :;;i
tu mai mult jaJe:;;te-l. Oad pe
a-I Jail, mal eu sarna se de.
multa imbel:;;ugare, ca 81 peeel bo!naVl, can se ImbUl-
bcaza eu mancarile si se imbata. Dara sunt uniia, cari
chiar si auzind acestecuvinte, totu:;;i stau atat de prost,
lIlcat li -vine pare ca-de ct lor,
6ia ziceca:cu -sunivrednic .de Ja,era.:mi} en care nu
am nimic. Bine ai spus (;<'1 n'ai nimie, nupentru e&
n'ai ccja ce are aCela, ci fih1dca cI'ezi tapt'ul lui
a fi un lucru ferieit... pentru care daca a-I fi a:;;a, apoi
ai fi vrednic de mii de jalanii: Caci :;;i cel sanatos daca
ferice$te pe cel bolnav culcat inplapoma este
eu mult maiticalos deCi'U acel bolnav, pentru ca nu are
niei 0 simtire de bunurile sale. Aceasta se petrece, $i en
cei ce 88 phlng ca sunt nenorociti, din cauza ca n'::xu
bOQatii. Dentru care si vieata lor intreag3. este...-zbUClU __
mata: 8i hlburata. Nbte astfeliu de cuvinte au perdut
De muiti. i-au ja,rtfit 2) clia,volului, :;;i i-au facut mai ne-
rlOrociti decat (;ei topiti de foame. Cum ca cei ee
mai mult decat Ii trcbuie sunt mai nenorociti decat cer-
:;;etorii, ea uniia ce sunt stapaniti de un mai mare dez-
gust de toate decaL ace:;;tiia, aceasta se dovede:;;te- del a
urmatorul fapt.
1) Partea morula. Dadi avem privirea atintita spre vieata
viitoare, noi nu trebue a iubl bogatiea, :;;i nici a ne teme de sa-
racie. Si contra femeiJor ce se desfiHeaza in dezmierdari. (Ve?'on).
2) Nota. Originalul este precum urmeaza.:
Q..11:0JASOS, y'(J.t "Ctf .. {P ltPOZ1ttS". TIp07ttvw .'a1-' un
elenism, care Insamna a ifacrijiccl diavolului. DeC! In pasajul dIll
intelesul este, ca ast{eliu de cugetr1ri jiirt{it pe multi
diavolului.
OM ILIA . XXXIX 561
Seceta mare se abatuse peste cetatea noastra, :;;i toti
tremurau pentru cele de pc urm3., $i rugau pe Dumnezeu
de a-i -slobozl de aceasta groaza. $i se putea vedea
acest tapt grait:;;i pe timpul lui Moisi, cerul de- deasupra
capului fUnd transformat in arama :;;i pamanlul in
a9teptand iJ.ecare
v
zi moartea
rn::-:J g,re:Z$.;"va C!ecat to:=!.t.e mortIle., Dara nu, n,uIL dupa

con.tra oncarel a$t.eptarl, 0 ploae imbeli;;ugata a cazut.
de sus asupra cetatei, :;;i toti la urma se gasauin ve-
selie.:;;F sarbatoare,c;;), coi ce s'au izba vit din fnsa$i por-
tile TI.lOrtii. Insa pe cand se gasau in aceste bunuri :;;i
intr'o veselie com una tuturor, iata c.iL un oarc-care sal-
batec dintre acei bogati, so perinda 1n sus $i in jos ell
privirea posomorata ca sfar,;;it de intristare, $i in
timp ce multi cautau sa afle cauza pentru care singur
aeela era trist, pe carultoti eeila1ti <.lameni erau veseli,
acela nid macar rt'a putut Sa-$1 stapaneasc301n sine
acea patima grozav3., ci intepat fUnd de.liraniea oi, a
expus In gura mare cauza. Ca:;;tigand,zice, mii de chile
de -;rau,. am unde sa Ie mai vany i:l.cmI1. Af?a
vonl .. ferlCl -{}are'-:,pe --accst-om pentru',:iiserLre11ea UUvlnte;
spune-mi, pentru care ar trebul sii-l1)afum eu petre, ea
pc eel mai salbatee decat toate fearale, ca pe du:;;manul
nostru a1 tutu ror '? Ce spui, omule.fE$ti trist fiindca
n'au perit toti ceilalti, ca astfeHu-m sa strangi aur
mult '? N'ai au zit ce zice Solomon'? "eel ce vinde graul
scump7 zice, este bH1stamat de popor{( (Prov. 11,
26). $i t.u te toate ca un vrajma:;;
comun al bunurilor lumei, $i prin ambititmea ta e$ti
razboinie al lumei stapanului, prieten ill lui mamona,
sau mai bine zis, rob ai sau? Oare sa i se
taie limba aeestui salbatec'? N'ar trebui sa i se usuce
inima lui eare a zarnislit astfeliu de cuvinte '?
Ai vazut cum aurul nu lasape oameni ca sa fie-
oameni, ci Ii preface in feare salbatece 1;>i demoni,? Ce
ar putea fi mai de jalit ea bogatul, care in fie care zi
se roaga :;;i dore:;;tede a fi foamete, ca astfeliu sa ca:;;-
tige el aur mult'? Patima lui H duee la cele contrare
omenirei intregi, eaci nu se bucura pentruca a ca:;;tigat
dinbeh;mg roade, citocmai de se intristeaza,
----.. . .
1) NoW. A se vedea Cap. 28, 23. din Deuteronomiu.
16038
36
562
OMlLIA XXXIX
,.. I D eel recac:liO'a mult ar
fiindea a mn t.. e se Ai vazut
trebui sa se tot
u
9
1
nu atMa placere simt
dupre cum. ZlCeam. nemultamire indu:,a .. din eel.e
(l.ln, ce!e lat?' eel
ce 1l1!(8:: ;.:'l ofteazii mal mu]t .
. <1,); . . rid 1i ran.
- .'" -< "i . '<..t, n .... -: ........ M'" .' , ' l .t" D,lO< fc.
ae.car" I_."'l ... :)(t -G.. .l '. " vdo >bucurie, mu
loare, selrtcanlmeaza" salta 1 't"<J" nd O'rausene-
lui Dumnezeu, pe . ace a . b
v ",tc.;' ctede ca este . ' 1 .
.... e;,..'i! .. " u b .Vt . este aceia care aduce omy ul
v ? oga cea Inte1eapta,; lara
plasere f?l mu1ta;mIre, Cl hiar de ar avea
daca este,. apOl d mai lipsit i?i mai de Jaht
ale lum81, ;:;e v\adcreree care ni este vorba acum.
, .. ' t ,totl' Ca"l "'1 ce . esp '. '.' .. . ' .. V ol'se
. ,_ v ." ce oavea, pe cata.o v v
,?e :;;1. 1 . .r s\a dat mai multa, daca
s a D;.;U ft mal mare,
s'ar udat :;;1 !I1fl J)a:'liita de galbeni, 81 chiar
!';>i de j s';u' da e'" nu cumva sa fie
' .' ., r 8 1 '. , <Ao d 1
:;'1 aturcl a. v '. b nita daca' nu ci11ar . e ,a
numal de tf . de lacomie, . tu sa nu te ml-
inceput a q e. .... sc dela,
c
in:
nunezi, beW1ll de baulura, inca
cepuL ci dupa. ce uf!1plu p ofta de baut. Tot i?i
mai grozav .Ii , P
mai
multe bogatii, cu atMa;
' ac0;\tila; cu cat YO! mare ' saracie 8i cei ce 1:;;1
ii se gasec pare ca m J?a nt ma'i cu saraci.
agonisescma.l su " .,( catrii acesta, ci :;;i
Acestea sp'use deasemenea boala?
. fic?are dm .cel :ce p ul lucru
rilor
de
catra-cBl- ce yre
t
ap
' roapelui. La acei?tlla mOl
cari speculcaza , sarac18a. . d . dragostea bo-
vorba de ftlantropie. 'lPt.rletutlla -nCdOemDlje' vinzarei,
v " 'nO'e pc IT'U 1 a , 1 '
ga,t
lel
A no pI .0. l ' '1 ' 1 vinde mai curano, altul mal
$i , uru 1 vinde fHnd stapanit de acea
tarzlU. 111s.a, mC.l .. uOll _ r:
u
- d: unul cu scop de a
dra;gostf? i?l mai putin,
tiga mal mult, lara a u de vinzare e .pe eale de a 1
ales cand marfa :ce 0 are . .
se . Hi nefaeand multa vorba- de .le-
CacI eel mal ... ' d cnchise Inauntrul maga-
aile lui pnan 1 aha oi Dumnezeu
.. r?adelel<:dunfte .-:. ca macar
impmgandu-l pe a ta ca e s
OMILIA XXXIX 563
desHa-sa faca vr'un bine -'- Ii-a bagat frica de 0 mai
mare paguba, nelasand ca roadele. pamaptului sa linil,
muita vreme fara a se strica, ea cel putin de teama
stricaciunei \01' Sa deadin fata 'laic celor saraci,
Dara chiar dupa aCGstea Inca se .gasesc lacomL
caricu. ninJ1G. nuse in;.pretut'i"iri.
riluiti ' dinftiievvr.Jta . \;u ' ftolit vas','!
. Vlll l ia aruncat pe pamant dupa ce s'au oletlt, 1(11'a
siracului un ha dat nid un pailar,ln aee"ia$i tirttp
va;;;ele s'au stricat impreuna cu vinui. A1tii au
aruncat In riu . hambare intregi de grau, fara ca sa dea
saracului nici macar 0 mana din e1. $i fiindce, Dumnezeu
poroncindu-li ca sa dea saraeilor, ii n'au ascultat, apoi
mucegaiul s'a ineuiba.t InauntruJ hambarelor chiar $i
fara voca: $i li-iistrica,t .gf'atil eu
care ocaZlC :;;1-au alras asu [Jl'a-- Ii . mult nZlhc am pfl.rtea
oamenilor, in acela$i1.imp $1 mult asupra ea-
pului lor, irnIWcuq.a cu suterila, .
$i acestea Ie VOl' sufcrl aici, dan.\ cele ce vorsu-
feri acoIo, cine Ie va putei spune Dupre CUrD fl.U
aruncat in riu graul acela mucegait $i-stricat -ca ne-
trebnic, tot a$a :;;i Dumnezeu pre cei -ce au facut de
acestea Ii va aronca in rilll acela de foc ca net reb-
nici. Caci dupre cum mucegaiul viermii acei strjca-
tori au ros graul, tot ai?a .cl'uzimea 7i neomcniea
Ie-au ros sufleteie lot'. lara i:L\uza tutul'or acestor raJe,
este alipirea de , .{;.ele pre-lellte,;;1 gandirea numai 10,
vieata aGeasta, din care $i devin Di9te astJc]iu dB- -
oameni plini de hernultamiri ;;1 scar-be de tot feliu1. Chiar
de li-aispune .ceva -placllt, totu9i - fl'ica ceo au este
deajuns de a Ii ra,pi orice inceput de veselie, inca
fiind In vieata ii deja au murit,. Dara daca
patimesc deacestea, nu este nimic de mirare; ea.nd .<nsa
patimesc cei ce s'au fnvrednieit de atatea taine, $i au
filosofat atatea in cugetul lor pentru vieata eea vii-
toare. 9i inca totu:;;i se incanta Cll tele prezente, apoi
de ee iertare mai pot fi vrednici '?
Deci, deunde oare- vine ca se incanta uniiacu cele
prezente'? Dela a se dezmierda, a':;;i ingr893" trupul, dela
a'$i afemeia $i mole$l sufletul,:;;i a face greoae povara,
de unde apoi $i intunerecul devine mare inainlea oehilor
lor, :;;i perdeaoa groasa. In dezmierdare tot ee e mai
bun este robit, :;;i ce e mai rau stapane9te; Qaci sufletul
este orbit :;;i tras din toate partile eo, schilogit a$a zicand.
564
OMILIA XXXIX
iara raul duce :;;i poarta trupul omului in toate partile,
ob1iO'andu-1 de a sta in ' randul animaleior. Dealtfeiiu
ma;'e este legatura cu trupu!, - <?reat,?rul
sindeu cale a face ar;;a, ca nu cum va u nlla sa fie m-
de trupul- DUlnnezeu de
nUda. a noroncit de a iubi pe vrajmq.!?i, iara ,dia volul ,
n;iUfl. ';,utere a avut. r;u a luauDieGatpe nnli!}; de h'r;;i uri
LtT'un'ul 1{)T' rii c' .irA.nd dnsii spun ca tl'ilI)ul est:
\...Il.l .lVJX .. - ... ...... 4. '- . - - .
at diavolu1ui, nimic alta nu fac decat aceasta, cem ce
este cea mai mare barfirp.; fiindca daca trupul este al
dia volului apoi de unde vine acea eongl:lsuire eu sufieLul;
lncat face' trupul destoinic din toate partile spre actiu-
nile sufietu!ui filosof? Dara,zici tu, daea tl'upul esle
destoinic spre a ul'ma pe sufiet in actiunile sale, de ce
atuuci II orbe:;;tCii? lnsa nu trupul este care orbe:;;te pe
cineva, orilule, ' sl fiU fie una ca aceasta, ci dezrnier-
dal'ea. Si dezmierdarea de ce 0 iubim? Nu fiiodca S8
trupIH ?i din, pri?!l?a
Lentiun81 sau a unel vomtl rale. Cacl 1,1'UplH are, neVule
de hrana, !ara flU de. dezmierdare, arc nevoie a ft
hr[i,nit. iara nu de a: fi alintat dezmierdat. A;;a
dara dezmierdarea este dUf?manca nu numai a sufietului ,.
ci a tl'upului celui el ?-tunci
in loc de puternic, mal molel;ilt, JI1 lac de vanJos, mal
bolnaviciosin loc de greoilJ, In loc de
uf?urel. mai bicisoic, In loc de
de fl'umos, mai puturos, In loc de ImrosltOI"lU, mal n8-
curat- 1I1 'Tocae curat, mai sdlrbit, in loc de
in loc de lrebuitoriu, hatran in ioc de lana.,
- puhav in'}oq de teap,an" trapdav ,r;;i la
loc de grabnIC, orog, III IOC ae VIOlU. Dam Jaca.
trupul ar fi al diavolului, apoi n'ar trebul ca sa fie va-
talliat tocrnai de ai diavolu!ui - vorbesc de riiul.ate in
O'eneral, care este dela dia V01. '
o Asa dar-a nici trupu1,nici manca'rile ce i-Ie dam,
nu sunt ale diavolului,ci numai dezmierdarea, fiindca
printr'lnsa ace1 demon viclean. de ra1e.
Astfeliu de pilda dezmierdarea a abatut dm calea cea
dreapta un popor inLreg, dupre cum zice:
A v J V""t ' 'Vt t ' . '"
s'a, mgra:;;atu-s a, la\,l u-s a, sa ura u-s a, !?! o.
dat eu pielorul, eel iubit" ?2,-15), So-
domitenilor tot dela dczmier<1are h-a vemt' asupra ca;.
pului ior acele tr-asnete din ceriu, .ceia .ce aratand Pro-
OlvllLlA XXXIX 565
rocul Iezechiil, zicea: "Insa fara de legea Sodorrlei
afost mandriea intru saturare de paine, si intru
prisosintaell desfatari se fasfaV)" (Iezechiil t6, 48).
f?i .zicea: "lara eeia: ee petrece intru
U
,:><;:t'"t'' 'f'' ' .... 0 ' T"O rno ... v" , T' h
,.,:-,,_;,OJcu,_,\:., u::, ' . t? !l,l "a . (I. lmot" 5, 6).
;;.J !)!J !":.c," (Jct!'!J 'f : .. CI 91 trupUi CSlUl ce- se desfat.eaza .
5':i-i ue oate ge poarta in sine' 0
lllul}lme de ra Ie. Deci,daca trupul se pierde astfeliu,
RpOl cum va sta oare sufietul De cata tulburarc nu va
fi ile"cat vuet, decate valuri? De aeeia tocmai
la orice, nu va , pulea sa ' faca cu
mlesmre mmlC dm cele trcbmtoare, ba nici sa.auda sau
sa cugete ceva, ci ca f;i un capitan de-orabie care - '
furtuna stapaoa pe cM-- devine
:;a e1 scufundat in apa impreuna cuc,orabjfla , si
iiHorii dintr'tnsa. ,-tot a:;;af?l :sufietul se scuf{mdI
tl'upul in abizulce1 groza val nesimtirei.
Gael - uun1nezeua pus in- noi panteceie ca.- un feliu de
ra'9nitiij da:udu-i 0 putere -potrivita .., 0
anumitil. masura pe earecel sa-o in fiecare zi.
Data dacacineva Ii impune maiiI1(Jlt, _apoi el aiuaci
..
vm v f?islutenITieT!'lIPulul;
caCl nu numal DolnavlclOs face pe trup-desfatarea. ci
chiar . pe. ce! mai frumos $i mai , dragala$ II preface ' In
$1 sughita $i intr'unacu
cand 18sa .?mtr.msul-putoare de vm6tetit, cand
_se mrosa:;;te la. fata-mal mult decat trebue, cand aceasta
cu,:enit f-emeii pie.t'4e orice po-
d?aba $1 bunacu vnnta, cand tru pul devine
dln cauza. multei bauturi, genele ochiioI' ii sunt rOf?ie ca
sangele $1 umfiate, cand duce cu sine 0 grasime mai mult
trupul cste carnos peste masura, apoi
potl pI'lcepe cata vine de aici. Eu am auzit
chiar pe doctori spunand, ca 1mbuibarile
trupului lmpiedeca pe eineva de a -se ridica la 0 inaltime
cat de micr\., sufiarea fiindlJi greoaie :;;i lntrerupta prin
multimea carnurilor de pe trup.
v qe .pu.tea spune. cinev.a de podale;iile care izvo-
rasc ae alcl, ae reumatlzmurJle ce 5e nermda in tot tru-
_pul $i , de celelaltB boale ce se nasc din,
trupului Nimic - nu este atat de gretos bar-
560 XXXIX
bat si mai eli sarna ca o femeie g1'asa! De aceia la
ferr;ei"Ie cele sa race mai multa frumuseta a1' putea vedea
cineva cad ele mall11nca mancari simple 9i nu de cele
Cacigimnastica
for. mahcarea lor cea CUn1paJata eBasnnpla,ce
Gtin, . Ii adu;;lor . !:luna stOA'b 91" -ehiaI" fryttlU(:'8ta-il'u-
,pu1ui. JJata, thea, yej spune. dt'plat;;::,rea
. apoi at,easta 0 vei gasi la oamenll ClllTJpat;1tloUmal
pina 1a gatlej, caci odata eu limba Ie vorbe9te va
disparea acea placere, lasand in urma-1 rnulte de::g.us:
turi. Nu te uita la eeice se dezmiearda in mancan
bauturi numai cand sunt eulcati, ci mai cu sarna caftd
sunt treji dupa 9i vedea
rnai mult de feare saJbatece $1 deamrnaie, decal, de
oa.menLVfil vedea atunci pe uniia Cll dureri de cap, pc
a,itiica,sca'K;d j'ntr'tlila E;>1 intin,zaodu-:;>e, pealtii'tinandu-se
?'e. de $ide
mare. Gasanau-sc t'l,llburatl ca 1D lImp de mare
ifuTtuna, iii ,Wl1nd nevoie df' ajutorul altora,.
: de a 'deveni iarasi in starea 1n careerau. mm mamle
de a seirnbiftiL. Iniocmai ca si femeile cele ingreunate,
. totasa $1 dan;;ii deabea poarta pantece1e cel incarcal,'
si se mi;;ca, deabea zaresc cate ceva, deabea
boiborosasc cate ceva din gud, ;;i in fine la toate
deabea. De curnva s'ar intamp1a sa doanna, apoi prin
v:ld 0 multirne de visuri absurde ;;i incar-cate de
n1;i __ . _ _ .
. . Dara cine ar putea inca spune de ceialalia mamea
acestora, adeca de maniea curviei '?Caci I;;;!
ate izvoareie tot din desfatare. Qi dupre cum, l1(jchIaza
arrnasarii cei irilbUffiati, tot ace:;;tiia atitati de betie
ca de 0 strechie, sar peste toti;;i zburda mai grozav
decat aceia facand multe alte necu viinti, care nu e slo-
bod nict a 'Ie grai, dici la urma nici nu maj ;;;tiu ce fa,:.
Nu insa tot asa se rntamp1a si cu eel co nu se desfa-
teazii, ci e1 ;;ade ca intr'un l!man 1!'1.
aHora, ;;i se bucura de 0 placere curata ;;1 mcontmua,
petrecandu-:;;i vieata in Iibertate.
Acestea dara stiindu-le, iubitilor,. sa fugim de os-
petele eele necurate ale desfatarei, ;;;i sa ne hranim cu
miinca:ri simple, -ca astfeliu gasindune bine, ;;i
i?i sufiete;;te, sa toata fapla buna, :;;i sa ne. pu-
tern invrednici de bunurile vHtoare. O:l.rora, fie ca Cll
OMILIA XL
567
totii sa he invrednicim, prin charul i?ifiJantropiea Dom-
nului nostru Iisus Christos, caruia se cade slava in vecii
ve ..cilor. Amin.
. "ea vOt' !ace cei ce (se) b?,teaza 1).
cel mortl,-daca nu se VOl' scuLa mortll mCl de
cum? De ce se boteaza pentru cei morti"?
(Cap. 13, 29).
In alt. mod iara;;i se incearc..<i, {!e adavedibvierea
trupurilor, pregatind cole spuse, din cele ce
Dumnezeu face, altadata <iliar din ceie celi rae.
acesta este un argument nu mic in pledare, ca adeca-sa-
aducade marturi la, cele vorbite chiar pecci CG 0ontrazic,
;;i inca prin inse;;;i faptele lor. Deci, ce este ceifl, ceel spune
aid 8'alj ca poate vQiti mai 'ntai aspune cum fal;;ifica ex-
presiunea aceasta cei ce patimesc de boala lui Marchion
Qtiu bine ea voiu pr'bvoca mult ris, insEt tocmai pentru
aceasta va voiu spune, cl),'I,1stfelip , incjl. q18.,i mult sa fu-
giti de acea boala; ca,(ld vr'un catihulJlP,11 duce la
dan9ii, atunci ii ascunzand pre eel viu sub patul ce!ui
mort, $e apropie de cel mort, ;;;i jncep a vorbi ell dansu!,
;;;i a-I ihtreba daea ar voi sa primeasca botezul ;apoi,
mortuI nu respunde nimic. in locul aeestuia res-
pUflde cel ascuns sub pat, 9i zice ca, voe9te aft botezat,-
9
i
astfeliu n boteaza pe acesta in Jocui celui mort, ca
f?iccurn s'arjuca pe scena teatrului. Atat de mult a 1n-
1), Nota. -rex\,ul al a,cest!li . pasaj
6"1.1'CnCop.e:vOt 01tSP "CUY E:t GIJY.
adeca: "ca ce vor face cei ce se boteaza pentru cei morti, daca
mortii nu se vor scuta nici de cum"? Este de mirare cum in edi-
tiunea de Buzau s'a putut strecura 0 astfelill de eroare, care face
ca pasajul sa nil aiba nid un inteles. Caci ce lnteles po ate fi dnd
se zice: ca ce vor face cei ce boteaza pentru cei mortL.) W ca
Orm(;op.zyot n'ar fi In forma pasiva - botezati-
ci in forma activa - cei ce boteaziL Dealmintrelea
chiar sf. Chrisostom in :;;irlll explicarilor sale clarifica senzul acestui
pasaj, care dealtfeliu ar fi ne'nteles. .
568
OMILIA XL
rlurit in sufietele eele trandave diavolul. Apoi fiind aeu-
zati pentru aceasta, dam;;ii aduc in sprijinul lor cbiar
aceste cuvinte ale apostolului, spunand ca ;;i apostolul
a zis "eei ee se boteaza pen tru eei mort
i
". Ai
vazut dzilicul eel mare'2 DecL fa,ta .. de 3.Geste a.bsurdiliiti
maieste oare demn de a resDunde? Eu, nu cred, afarE't
,-)",-cJo,,'l" "l"- ,...'".," trah'u'l' poat .,:> d6 <:> sla :d
o
vnrb<':'v "U
1, LIL.l , ,u'-' "." .<."".1. J ," __ . "-'. '-' 'oJ '.J ....
Bebun! cdc ce' graesc, falsificand: textul sfintei
scripturi.
Deci, pentru ca nimeni din coi 8i D11lli sa n II fie
prins in acea cursa, este trebuitoriu de a aminti 9i de
obieetiunea ce poate pune acestora. Daca Pavel ar fi
grait asa, de ce atuneiDumnezeuar mai fi ameniHtat
pe eel ce nu se boteaza '? Caei nu se poate. ca daea eineva
nLl S'8, botezat, 1a urma sa, se jnventeze a;;a ceva. Df'alt-
mintrelea pikatul ac:esta nu vine din partea celui mort,
ci dio partea celui viu. Cui a grait Christos: "De nu
veti trupul meu, nu veti hea sangele
rIleU flU vAtiavAf.! vjARti'i,int.rn VOl" (loan fl. :'):i)?
v-ji- a <.;e!c;r rrrOlil -si-
rtnn?\' Y\"11 C"n. r.l-Y1.o"'{T,j or) ' ;') ,--,!"'-:il;n'
"VQ,v(]; 11 U ;:)\J v Ct 1 U" lJ\J V IJ\...I v <.N 111 u.. _.:u..u.1.
Dull, nu va putea sa intr:e intru imparatia lui_
Dumnezeu" (lb. 3, 5). Dadi aceas!a ar fi Ingaduit, ;;i
n'ar nlai fi nevoe de parerea
aceasia taina, niei ue consirritimantul celui din vieata,
apoi atune] ee impediCa pe Elini !?i lude! de 3: deven!
eredineio;;i astfeliu, adeca altii primind botezui in locul
lor, dupa ce dam;iii inBeteaza din viea(.a? Dara ea , nlt
cumva Intrcrupand inca mai mll1t aceasta panza de
paianjen sa ne v osteoiUl In dezvoltam
inaintea voastra puterea acestel expresmnl.
Deei, co spune Pa vel Dara mai intai vocsc a va
adllce aminte, voua cclor ini\iati in a10
de 0 zicere,pe care cei ce va introduc tatno
va poroncesc de a 0 SrUllp. j'n aeea sara, !?i numai dupa
aceasta VOill grai 9i de Pavel, fiindca numai a;;a va
putea fi mai Ifimurita chestiunea. iara dupa ee voiu
spune aceasla. vom pune de fata $i ceia ee Pavel spuDe
aieL 8i a$1 vol. ca s'o pol. :::;pune aecasta lamurit, insa
nl.l in'draznesc din cau7[\, celor ce nu sunt ini{,iatL cad
aee$tiia ni fae a:;,a zidind explicatiea mai anevoia8a,
sHindu-ne saude a riu vorbi lamurit ;;i incunjur,
OMILIA XL 569
S3,U de a Ii expune ;;i lor despre aeele taine
ClI toate aces tea eu ma vail! ineerca sa spun luerurlle
ceva mai aeoperit. Ded dupa vestirea aeelor euvinte
rnistice ;;i infrieo;;ate ;;1 dupa ce aratam regulele doO'-
l' 't d' . I - _1 v v b
me or pogorl e III eerlU,.:=\. Ht'ma. auaogam acpasta.
candvoim a boteza, poroncind eatihurneniior a zice etl
.. in acestei cre-
din1i noi botl"z;am.N urBal dupa. ce a lui':i.l'Lurisit aeeasta
impreuoa co celelalte, noistam in urma la izvbrul aeesta
al sfintelor taine. ned, aducandtt-li amiriic de
aceasta zieea: ,,,Daea nUBsLe de ee se si
b?\eaza TDorti"? adecapentru truPt1;i,
caCl pe credmta lllV!er81 trupulm mort se botpaza cineva,
crezand ca trupul lui nn va mai ramfmea mort. Si tu
prtn cllvinte spui de invierea mortiloI', iara preotui ca
intI"o icoana oareeare, tot eeia ce ai c.'czut:;;i ai il1arturisit
gura, ti 1,6, arata
v
prin fal)}e. Dupa ai cl'ezut $i
tara semD, Itl at'ala $1 semnul; eand a1 faeut cele ale
pune Tn
9l In ce t"el'?l?rina})tt.Caciasebotem, se afunda
in a r-idiea, eapul iri--=--sus, estc slmholaJ
pogorirei in iad, $i al ie;;irei ReTttru care Pavel
nume$te botezul mormant, zicand: "Impreuna eu el
ne-am ingl'opat pdn botez intru moarte" (Rom.
6, 4), Deia acestaei face vrednie de credirita E;ii e.eia ce
va ti,vorbesc adeca de lnvierea trUfmrllor, caei a Inviea
tr'lJpul este un fapt cu mult mai mare, decat a ierta pa-
catele. Cbristos jnvcderand-o riccasta, zicea ;,Ca
ce este mai lesne a tie paeatele,
saua zice: ja-ti Datul tau si urnbli'i," 'Mat q f.\
De sigur eli aceia (a ierta pacatele) e
deplinit, zice; dara fiindca voi nu credeti, pentru ca ar
fi ceva nesigur, ;;i 1n loe de ceia ee e greu, eredeti ca
dovad8. a puterei rnele ceia ce e rnai, u;;or,apoi niei a;;a
nu rna voiu lasa de a nu va da 0 dovada". "Atunei
z!Ce slabanogului: seulandu-te ia-ti patul tau,
du'-te la easa ta" .. (Ibid. vel's. 0). Dftni cum este
greu aceasta, zici tu, dnd este elJ putinta ;;i imparatilor,
,,?i stapanit.oriior de a ierta,;;i cand iarIa pa.na si
po curvari, ;;i pc ornoritori de nameni))? Glume;;ti, omule,
vorbind a;;a. A ierta pacatelee:;tp. numai a lui Dumnezeu
pe cand impiirat.ii 91 stapanitorii numai de osanda
570 OMILIA XL

zenta scapa pe curvarii omoritorii de oameni, iara
pacatul lor nu-l pot curatl, chiar de i-ar ridica la stii-
mai !nalte, 9hiar de i-ar
fira Imparateasca, SDrU JI-ar punepe C8;P dU:j,dema" 1"'1$
iaeuiJn;lpa,ra,tj, JDsfj, de pacat n1,1 i--a'slbDozit, cam numai
.. ,toor;(1ai ,sr:;. ,fa'Ce",:$! ,,11-1
bpI:;?' ",finlui'JiTIUh '5e atimi.,:;, d
p
_ ,': ... ,_......
sufietul pacatul dintr'ansul il scoate din
radacina. De aceia suftetul Lie rtfiparitt l'a-
mane murdaI', pe caud botezat, de 10c, ci mai
curat decat razele s00rellli; ce era cand s'a nascut
10 incepllt, aceia7i a devenit a,cum prin botez, ba inca
eu mult mai bun. Caci se bucura de Duhul sfint, care
din toate partile il 9H sfinleniea. :;;i
dupre cum carli:{ tbrniferul sau aurul, il . fad curaL<;;i
frumos Gala inccput; lot a:;;a $1 Dulml sfintea intr'o topi-
toare curatindu:.1$i prin botez, Ii curatapaca-
tele, fikandu-I mai .curaL si mai straiucit decat orice auI'.
Dm<ii de aiel apostolul iti anita ca $i invierea tru-
purilor este demna de credinta, did daca pacatul a in-
tradus moartea, apoi atunci cand radacina a fost uscata,.
nu mai trebuie a te indol de lac de perderea fructului.
De aceia spunand mai 'ntai de iertarea pacatelor, la
nrmii marturise:;;ti 9i de invierea martiIor; - dela aceia
tlind c.ondus la aceasta. Apoi fiindca numai numeie In-
vie rei nu ajlmge spre a arata totul--cacimulti inviind
din moItti, sau :dus iara$i. (au murit iara:;;i) ca -cei din
legea veche, ca Lazar, M cei din timpuJ cand Christos
se- gasa pe de a spune $i
in vieata ve:;;nica, ca astfeliu sa nu banue$ti de Iocca
dupa acea Inviere va mai fi moarte.
Aceste cuvinte amintindu-le Pavel zice: "ea ee
vor face eei ee se boteaza pentru eei morti"?
Ca daca nu este lnviere, zice, apoi toate cuvihtele
acest.ea sunt ca 0 scena de teatru. Daca nu este inviere
cum ii vom indupleca a crede in ceia ce nu Ii dam "?
Precum cineva ar poronel a se f;Jce un inscris, in care
sa se aratc ca a primit cutare :;;i cutare, iadi cele tre-
cute acolo sa nu Ie primeasca, $i la urma dupa ee a
iscalit sa nu i 5e dea nimic - caci ce ar putea face eel
ce a iscalit, fiind respunzatoriu, n'a primit ceia ce
a marturisit ca a primit "? - a7a $i aid apostolul vor-
be:;;te despre cei botezati. Ce vor face cei botezati, zice,
O:\lILiA XL
571
pentr:ti Y'upurilor celor morti, dara
ce au lscaht, ramfmand '? De
. ee atunCl era nevoe de aceasta marturisire, daca
nu urmeaza 91 fapta)) 'Ii
"Pentru ee darasinoi
In tn' f ';'1'" . jc) '."" . ." ....... -.)
. . ",)Jeie . mDt, pre iB,llda voast,I'a" .
care am Intf"u ChrjstOSlisus DomnuI. nostru"
_31). Prive9te iara:;;i, de unde se incearca a
mvedera sau mortiloI', adeca
sau mal arept vorbmd nu numai dela
Cl dela al celodalti apostoli. Dealtmintrelea
mCl acesta nu este un lucrumic de a introduce in
c!leslil!
ne
9
i
dascali, ca pre cei 'rnai bir;18informati,
.carl 0 :;tram aceasta nu numai cu.cu'lintele, oi si
ch.Jar taptele. Tocmai de acei.anicjn'aepus e1 cit
nOl w;;a, cacinu era deajuns aceasta de
a:-l convmge,,:-- CI PlJr:e de dovada faptelop, C8,
cum pareca. 3,r f! ZlS: 1\. marturisi a,G"Basta cu cu-
vinte, po:.rte ca vi s'ar par-ea ca nu e nimic demir-at-
dara cand va prezentam ci1iar dovaaadin tapte
ati mai avea de raspuns'? AUziti, deci, cum
noi 0 marturisim >7i prin faptele,adeca prin pri-
meJdllle noasire de pe fiecare ziJ). 8i n'a zis eu)}, rj
" luand pe Janga dansul pe toti apostolii,
ocaZTe el 7i uITlHe7te, lImp :;;1 cuvantul j'1
f,,:ce de crezar:e. Ceil'Ci avea de spus r :lice
ca va amaglrn pre VOl, propovedllindu-va acestea :;;1 ca
expunemastfeiiu de credinti din sla va 'Dara
nu va lasa a vorbi aE;;a pri'n1ejdiile cele suferirn. Caci
cine ar vOl sa se' priinejduiasca de geaba tara ScOP '?
. acei?- ;;i nPentru ee da ra ne pri-
meJdUlm 9
1
nOl ll1 tot eeasul"? Chiar de ar vOl
cineva .sa fad pentru slava de:;;arta, totu9i odata
poate $1 de doua on ar face-o, insBJ nu in toata, vieata
ca noi; caci noi intreaga noastra vieata am
spre acea.sta.
"In. toate zilele mor; --- ma jur pre lauda
1) Nota. l"articula in limba elina este un adverb de
de juramant. dara traducerea acestui pasaj ar
-trebu_i sa. fie: in toate ziZ.ele mar, mi't jur pre laucla voastri't .. ,})
adeca CeIa ce a spus mal sus, 0 cq juramant. .
572 OMILIA XL
voastra, care am intru Christos lisus Domnul
nostru (I, intelegand prin expresiunea lauda,procop-
sal a lor, progresul ce-l facuse in credinta Apoi
r
fiindca. a aratat s'!nt multe princare
tree, Cfl fin cumvfl:-sa . sc- e1. sp-unB aceasta
ofU'l,nd, parec:aar zice; nu numai Clii1n rna ,inf,ristez
o8nt,pu' aceils; a, d iDea rna, (7i bucur ca patir{les;edeac:esi
vol. Op.(;i, indoit. t.rAhuie a, m;'!, rf:iil.ndr'\: si dj.
pentruvoi rna primcjduesc, In timp :;;ipentruca
, va. vacIprogresand. Dupa aceia el face ceia ce obi:;;-
peste tot locul, adecaca dupa cc a vorbit lucruri
marL )a. urma. pe toa.te Je atribuie lui Christos.
Dara oare cum moare pe fiecar'e zi'? Cu buna lui
vointii; ca era 'pregatit spre' aceasta. $i de ce VOl'::
'?Urzind:;;i prin asemenea cuvintc_idcia
de invierca mortilor. Cine ar pretera, ziCe, co. sa 1n---
dure atatea prirnejdii, nefiind inviere nici vieata vii-
t03.re'? Daca cei ce crect in inviere, i?i deabeft s'ar pri-
meJdUl pentru dansa, daca n'arfi destul de cura.jo::;Ji-
ap01 .eu atat pIai Ell!-lt .. ee nu' a!'
sa sufere aWotea, prlmeJdu, .. Inca atat de grozave')).
Dara tu cum cate putin el a facut intinderea
sporirea ideii, caci dupa ce a spus "ne primej-
duim" imediat: ,,:in totceasul" apoi"in
toate zilele", apoi ca.. mi numai "ne primejduim"
_d _;;i "mar". -
- Mafdeparfe apoi e1 araia ce jeliu de, pr-imejdii
a indurat, zicand astfeliu: "De m'am luptat ca un
om eu hiarele in Efes, ee folos imi este" eVers.
.,"\ 0) SX Zl'CX ' D'e D";"'I1"1 l"p" t..,t "'"
JJC.tl Q, va..! t:i v vclJ a. ,u. <.N- VC\J
un om" '? Aded cat ffii s'a cuvenit ca om, m'am luptat
cu fiarele; caci ce este, daca Dumnezeu m'a rapit din
acele prirnejdii? IndH eel ce mai ales este dato['iu a -se
ingrijl. de dan::;Jii, sunt eu, care am indurat atatea pri- -
mE'jdii, n'am primit nici-o resplata. Dara daca nu
va fi limp de plata, ci tl)ale cele ale noastre sunt mar-
ginite numai pent.ru tirnpul de fata, apoi at unci noi
suntem in mare paguba. Ciici voi ati crezut fara nici-o
primejdie, in timp ce noi In fiecare zi suntem
Acestea Ie spunea, nu pentruca n'ar fi aVlll nici un
folos chiar in a patimL ci mai- cu sama din cauza slaba": -
ciunei lor, pentru ca sa 'j intareasca -ih iIi-
OMILIA XL 573
- -_. __ ._ ._._- ----_._- --- --- - ----- --- - -
nu doara ca ii alergau dupa plata, fiinddi Ii
era deajuns plata aceia, ca fae ceia ce e piacut iui
Dumnezeu. A9a ca atunci cand el zice: "lara de na-
dajduim intru Chr'istos numai in vieata aceasta,
.- _ ;. -.!,.... v 1 _ . : -1- L .:... - ",",. - - .-- .,. . - . ' . 4 " If
iiH.:t.l ':.::Jc.aiv=?i ijij,lileiill SUfll;'errl 0 spune
;f;
oJ"_\' 1. v V PV5VL <.'l.o1.l1U1 L t; _1.1. ..:I.&u,. .LVI UJQ..l l;:Ch
a este de a necont.enit lui
Ch-r1stos, 91 cea malmare-- l'E:c-otnpensa ,este de a se pri-
mejdul peotru dansul-chiar l';li fara plata.
"Daca mortii nu se vor scula. ziCe, sa man-
cam sa oem, ca maine vor mud". Aceasla ex-
presiune esle a llnllia CaI'e ia pe altii in batae de ioc.
Dc aceia nid n'a s pus-o ea dcla sine, ci a' ad us la mil lOG
zicerea. Pro!' ocl.11ui Isaia, e.are vorbind -llldeiC cei
cazuti 111 .nesimtiTe :;;i aceste cuvinte:
"lara ii an fiicut veselie si bucurie, iungl1iind
vit."".i u):; C- 0 ; .......... ;:( ......... ..... . ..... ..'"l n- .. ..-..,:,
. -,C"'
7
y _ d """';' ......... A ... U 1., Ct .. Ct val L .. ULl
j

v h' . J!o.... .... - A .... . -; .... h
sa 1112]1,(1.8 .&1t .. t. .Jrn1.,. .. ekl-
maine acestea
in urechile Domnului Sabaot, ca nu se va jert::\.
-VO\18. pi3.catlJl aces!:} pa.nE!. ee veti - rrmri"(IsEUa
.. 13. 14). Dec], dadi cei ce -graiau acestea pe atunci,
$i inca. erau lipsiti deori ce iertare, a poi- ell atat mal
rnuh Gei de subdJaI'.
Apoi ea nu cumva sa faca vMba O'teoae, e1 Ilu'
starue$te mult timp asupra acestci absul'ditati, ci iara91
aducc yorba 1a zidnd: _ N u .. va inselati;
strica pre obiceiurile cele bune'voroele cele rale".
(Vel's. ::i3). -Acest.t'a Ie zicea, pe ' deoparte atingandu-se
de dan:;;ii, ca pro9ti ::;Ji u$'uratici - obiceiurile
cele bune el a numit aici eu vorbe frumoase toatc cole
lesne de pe -- ial'll pc dealta parte fmpa r-
de iel'tare pcntru cele de mai inairite, sprc
a-:;;i reveni in simtiri, celc mai multe din pacateie
de pe atunci Ie arundi aSllpra altom, ca astfelill 9i pr-in
aceasta sa-i at raga ]a podi.inta. Ceia ce dealtfelill face
in epistola ciHr8_Galateni, zieand; "lara eel ee vi:i
tulbura pr.e VQl, va purta judecata, oriCine ar ii'"
(Galal. 5, 10). --
574 OMILIA XL
Trezviti-v3:<?u dreptate, ('leI's.
34). LI vorbe:;;te a1('.1 ca unor oamem bet! si nebuni
fiindeao in adevar; a iotrunca cineva fii!'!i de' veste tot
are unor.oameni beti $i ne-
bUili, ne mal vazl,1,nd . B,rnIC . dln Ce];1Ce vedeaumai
'naintci ,a.Ci:;]P,(l., .pe e<:\re CiJ . Ptltin rnai
__-- !_e (lre p.:'
tate" 'r Adeoa Ia ceia cees'teiniriteresul lor $i folo- '
siloriu.Cikj::oe poateca cineva sa 1n trezvie cu no-
Meptate, -oe pllda eLestcQc$tept Irl Clauna sufietulu},
sau. Binea zis--Ell adaogand "sa nu gre$iti", aratand
ca de aid este izvorul necredintei lor. Dealtfeliu in multe
locur! dii a se fntelegeaceasta,adec[l ca 0 vieata stricata
totdeauna prpcum de pilda acolo
,uncle zice: talelor este iubirca,
. de a!'girit, .. pw'cate'tlhH. au ratae,it cliri
01'edll1\a" . (1: Timoth, b, to).
':'r--- . (:a" oarp"ar" a ' n'Dc
"
t i t'l ],,; l') '''' .
/. . " '-' < 11 U v u.no$v,n ;(L ' . u ,., .$- Ltu1ne-
:zeu; spre rm;)]nare voua graesc". Privste cum ia-
arunca pacatele asupra aitora, caci n'a zis (cit aveti
necuno$tinta lui Dumnezeu ci ),oarecarii au necu-
A ou erede in inviere,este a nll cunoa,;;te
puterea cea nebiruita a lui Dllmnezeu, Care este des-
t?iniea . tiin.oca . dad din cele ce nu sunt a
facut ode ce sunt, apoi cu atilt ma:i mult pe cele des-
va pulea 'sa le'readuca la ' Yieata. fiindca i-a
atms roarte tare panaacum, :oi i-a luat dealbineJe in
de j09, aC!lza!1du-i ' g:;strimarghie, pentru
apOl ma,ogaindu-i de cele
bite!, "spre geaesc", adeca spre
a va mdrepta, spre a va remtoaree pc calea eea dreapta
spre a deveni mai buni, Bind rU$inatb). S'a temut ca
cUInva lovind mai muli decat trebuie, sa-i faca de a
fug! de credinta cref;.tina.
I) Acestea credem ca s'au fast zis nu mimai catra
acela,ci se pot zice astazi catra toticei ce patimesc
de aces tea $i au vieata conrupta. Oici nu numai cei.
ce aucredinti ra.le se fmbatii ;;i se fmpleticesG mer-gand
1) Partea mOTaUi. Despre a nu aveil cineva multe slugi, ci
mia san dowl.$i contra celor Imindri. (Veron). .
OMILIA XL 575
pe drumuri, ci cei stapaniti depacate urlClOase. De
aceia: catrauniia ca ace:;;tiia s'ar putea zice cu drep-
tate ), mai Cli sarna, catra cei ce au
capul buimacit de lacomie, cari rapesc rclu avutuJ
altoea. Zic f',l--
pire:;\. r.ic,. ell nirnic nu vfttiirnv,: In cein.
ceprive9te -a:verile
vina dneva bogat in .altmod; daGii 'Xl1ut Ititaiu l}a'sa-
tacit pe' a1tul" pe cand cu cele duhovnice!';lti nu
ci cu totu1 din contra: nimeni nu . poate devel1i hogat,
daca rhai intain'a fmbogatit PI;) altul. Di:i.ca nu vei fo-
10s1 pe nimenL nu vei putea deveni bogat. In cele tru-
pe:;;ti imparta-$irea sau transmitel'M lucrul'itor, aducc
pe cand in celeduhovnke,;;ti 0 'asemenea
imparta$ir'eaduce sporire (nJ .. wvlJ.'> [J. 6v) in Jucru!
'transrnis,$t a n'u trans'(iYite aHora aduce tocfl'iai--e rna.re
saracie,$i eea mai de pe pedea,psA. l\Cest fapt l!
eel ee aascuns talantllL in pamant. ee! ce
are euvantul intelepciurlei tl'ansmitesau il imparla-
altuia, acela mare$te averea, facand multi 1n-
iara eel ce ascun.de darnl sau, se Jipse'7te singur
pe -sine de avere, 'neca$tigand folosinta nelor multi. Si
iara$i, eel ee are alte charuri;faeand bine multora si:a
sporit darul, $i nici el nu s'a lipsit prin aeea imparta-
$ire, in aeela$i timp $i pea,ltii i-a umptut de darui du-
hovnicesc. $i, in fine, In toate cele,duhovJ'lic8t)tl, aceasta
regula remane neschimbala. Tot asemenea' i- Dentru
imparatiea cerurilor; cel ce faee multi tovara$i cil aansul
pentru imparatiea lui Dumnezeu, de aeeasta imparatie
el se va bucura mai mult, .,,--pe cand eel ce nu se sir-
gue$te de a-$i lu80 nici un lovara$j chiar e1 va. cadea
din multedin aeele bunuri. Ca daca inte1epciunea lu-
measca nu se eonsuma, clliar de ar rapi-o cat de mUlti,
$i nici me$te$ugarul nu $i-a perdut me:;;te$ugul facand
multi me$teri ca _dansuI, apoi cu atat mai muit cel ce
rape$te imparatiea lui Dumnezeu nu va face mai putin,
ci toemai atunci vom fi mai bogati, eand vom ehema
pe multi Jaaeeasta.
Deei, iubitilor, sa rapim cele ce nu 5e eonsuma, :;;i
care inca se inmultasc fiind rapite. Sa rapim pe ace!ea,
care uu all nici unsieofand (calornniator), nici ' un piz-
muitoT'. Ca dad arfi 0 mina deaur, eare ar avea un
izvordin care ar curge intr'una aur, $i inca cu atat
mai mult ar curfl'e, cu cat ar fi mai mult scos, :;;i
576 OMILlA XL
ar fi 0 alta mma ce ar avea aurul ingropat adanc,-
apoi de unde ai vOl oare sa te Oare nu
de acolo, de unde se scurge aur mult, nueste niei 0
pizma De sigur ea de aeolo. $i ea sa mi ne inehipuim
eu vor:ba, ?'i ar
fi cu prlvlre 1a aer 911a soare, El bme, w.ta ea aceste
.. rapile de toti de toate, pe
1.0a.te It=:ilrnple. Acestea, fie ca s'ar bilcura de eie oa-
l'nenb, Ft;:1 c}i nu :,;'ar bUGuta, reman
tinate, pe cand eeia ee eu spun esle eu mult mai mare
ijimai principal, cad de pilda duhovoi-
ceasca nu ramaoe -aceia$i thod tr'ansmisa sau neLrans-
misD. aHora, ci fiind transmisa sau altor-a,
ea inca mai multo Dara dac,a eineva nu pri-
m8:;;te cele spuse, ci incape langa saraeiea celor pa-
mantCflti mai adaos rapind $i pe celernici,cel putin
a minteasea-:;;ide ,hrana manei din pustie, $i teama se de
pilda pedepsei. Ceia ce s'a intamplat atunci cu mana,
aceasta S8 poate vedea :;;i eu eei ee cauta a se folosl sau
a a yea ceva mai multdecat trebuie. dara ce s'a
.. 1J.1tEt111plat _.VierI11i. ] zvorau ..:;;i cau.za"
. lacomieLTocmai a;;;&. cu. Iacomiea.
$i dezmerdarea multora, eaci masura hranei
esie penlru toti, de oareee un singul' panlece-umplem -=
pe eand murdariea sau escrementele ies maimult dela.
tine care te imbuibezi. dupre cum atunei eei ce stran.;.
O'eau prin caseie lornii:ii rnulta mana, decat eea le- \
gUita, nu strangeau mana, ci mai mult viermi, tot
cei ce vietu('se in mancari$i betH agonisese nu
dczmerda ri mai fiuIte, ci conruptiune mai multa. :;;i en
toate aeestca, ace:;;t.i din urma sunt eu atat mai rai decat .-
cei dintai , eu cat aceia piitimind pedeapsa 0 siilgura-
data, s'au cumintit. la urma, pe cano in fiecare
zi iotrodueand in casele lor acel vierme eu mult mai
primejdios ea viermele din mana, totu::;;i nu simtesc
nimic, ::;;i nici nu se maj satura.
Cum ca taptele acestora se asamana eu ale EbreiloJ>
din pustie, in eeia ee prive::;;tc munea zadarnica, pe
in privinta pedepselor faptcle lor VOl' fi eu mult
mai groza v pedepsite, tu gande$te-te la urrnalorul fapt.
Intru ce se oare bogatul de sarae Oare nu
un trup are $i e1,? Nu un singur pantece hr!'ine::;;te el f
eu ee dara prisose9te pe eel sarae Cu grijile, eu ehel-
tuelele, eu neaseultarea de poroncile lui Dumnezell, ell
OMlLlA XL
577
,trupului, eu va,tamarea sufletului. DeeL CII
boga;tuJ pc sa rac; zbuciumandu-se ca
::;;1 cum ca ar avea _de umpiut mai niulte panteco
><" de ar spun: ea <;tre mai mare trebujnta, sau
La tre .U18 a face mg.! marl d lGltueli. ,(Dudi zi " : ' u ' I'
a" r' e -a . 'a"s d' " .., ' v I I , l-;
_ :.,:. u: .. I ' .. pun. Ii: C2. Um pilJ m ulte.' oiini eee ", ,, ald.
J Yf
;a,!':lA
llOi
ca.uta n'umai
.. servlt?rI. a avea., rriulte
SIUgl .. u.n stapan are nevoe de
o .smgura sluga numal vorbind do' " t
.V . ..' y. - - . .., 1:;;1 rd
s ap:;tlll;-S8 SIUJl eu un smgur servitoriu. lara daea
erez1. aceasta greu lueru, apoi
la" . :;;i totU$i so bUClleii de mai
,UgllJQ vu:nnezeu ne-a, li'isat destul de
de:,;tomlCl spre. stuJua noastra 'nea s'- .. " .
P
olu' Si d' >;,,, . . . -' J j . ., 1 sprc a aproa-
:,; pe Pavel, car e zice:
Catrebllor mele si :l
n n.. __ .. . ; -- ...... :"'" '-""
__ __ lH t; Ll Wl!l:::, g,u stUjlt m<inele acestea."
, \Fi;'-J.l-t._.. '-'t;1 .
:se rW;ilna
.Gup.a tme .?d!oae de slugi, 0 consideri ca eeva .
0:'lomstJt, nu i;itl1 ca Lo<.;mai aeeasta este care 1e ne
'? Fiindca de ac.eia Dllmne7(>u 111 a dot ",. . .-
. ' .. . . --- - .. "" .,,1 manl
nu. av:em .nevoe deslugi. N-u
.. atuDcj lmpreuna eu
Ado,Ir. !:i_a! Ll V
1aSn
?U1t:;;1 sluga; -:-ci este mai mult cer-
paeatulUl, osanda neascuitarei. lara Christos vc-
mndt 1l1) lun18, a aceasta, Clupre Cll m zke
"lntru ,-,hrl stos Iisus nu este rob sau
::>lO'?dd (Gala,t. 3, 28). A$a .ca Sluga nu este trebuitoare,
e esto trebUltoare, apoi una nurnai sail
,:lUlt .. uoua .. Dp: ce aeea droae de slugi'? Dupre ' cum
de 01 r?bi gasese Inainlea acestora,
tot preumbla prm targ eei boO'ati ea droaea -de
SIUgl dupa b J
. sa nu mEl;i yorba; fie al dollea ser-
eumva It! ?-dUlll mai multi pe lano'a tine.
o. faClaeeasta nu dill cauza filantropiei fi;nd
de daca ai faee-o
,pe unul in slujba
ta, e1 dupa eel-a. ,-,umparat I-a] Illvata oare-care me$-

578 OMILIA XL
ca sa 58 poata folosi, $i l-,ai lasa slobod, Dara
Ii bati, sau 11 pui in fiare, 11u mal yorba de
$tiu iubitilor, ca sUflt greolU celor ,ce rna, as?ulta"
. aceasta ,SUfit. pUcS,:;ll fiU v01y mce,ta;

mele. l3eci deCt te psr'w:'-,l pi'Hl "a.g Du at.t",,:
tine'? Nq te preumbll. printre feare $1
- CEt aiungi pecei ce te' a,taca'? N'-,!. tc ;:::a aU te
mU$ca nirneni .uD?-bla pc ca_
consideri ea '$1 l.n,JC:Sl,!'C de a pe JOS
preuna cu totI cellaltl'? $1 cala n:1
Cata dobitocie! cacaltil ce merge, pc tme sa
crezi Ga, 'ti aducei!1su.lta ,say lara: o_mul
n'ar merge departe de tme-::.cu ,rr}ll, de Dg :;il creZl
t6-aneoinstitl De Q8 ,ai eli tme %)\]8;1 purtatoaredE!
(,l x(Xl7!;Cl.to(J,<;; '01
ea e\.l ni$te robi, sau ZlS: tu msu-,i1
necinstit ca ori-ce rob"? F undea celce arccu SlOe
de trufie, este rna.i prejos de ,oriee rob. De a.eeJa ,eel, c,e
sunt robiti de aceasti patima uricioasa, nu vor Jedea
odata adevarata libertate, Dara, daca voe:;;tl
alunga ceva de langa tine, sau de, a cu, coteIe, apO!
nu pre coi ce trvec pe ti,ne, el ,t,rufiea ,dm .tme alung::o,
9i au prin sluga; nu prm
ci prin --eel dJlb0vIlicesc:. ACtl-msluga ta al!Jnga
ell cotele PIe cei ce pe eu tme:
lnsa pe tine te alunga de sus prostIea, mtr un mod m1l:1
neclnstit decAt cum alunga sluga La apro,apele, ..l?oe!,
ciaea seobCYrtnEl-u te de pe Ga l vej
. vei sta mai 'nalt ceva, $i tevei a$eza pe Sl??-tl mtr 0
cinste mai mare, neavand pentrll DlCl-O nevoe
de sluga, Cand tu !ii09- pa$e$tl re, Cll
capuiplecat, atunCl calaLOI'8$t1 m
te ridica pan a la ceruri, Cll cai daca
din acea diruta $i treci In cea a ;reI sta
mai bine decat e8l'$etorii ce se v pamant,
inca eu mult mai rau, :;i mai vredm? Jaht.: P: ace1a
betejirea trupului ii sile:;te de a !arl, pe pamant,
pe tine boala mandriei. J) Cael., ZIce, tot eel l:-e
\.,0, '" 12)
se inalta pres,ine... se va, . 23, :
Ded ca nu cumva sa no smerlm, C1 sa maltam, apo,l
sa suim pe acea lnaltime, Caci numa!. yom afia
OMILIA xLI
579
o?ihnasufietelor noastre, dupa cuvantlil eel dumnezeesc,
-$1 ne yom invrednici de cea mai fnalti .;;i adevarata
cinste, fie c.a . cu . totii sa ne in:vrednicim,prin
charui fllantrO[!lea 'Domnului nostro Ibu:; Christos .
.caruia se cade slava in veb. Amin, . . . ,
OMTLIA XLI
"Ci va ziee eineva: cum se vor scula mortii I
ell ee trup vor veni? Nebune! tu ee sameni:
nu ,invieaza, de nu va murL (Cap. 15, 3G. 36), .
, to,p:te bJajin -;;i lini:;;tit
vorna, alC] _malmult::. lHcuyant,
dm cauza absurdltatel cel01' ce combateau mVlerea rno!'-
$i mu1tame.;;fe cuaceasta, ci pune la.
mlJIoc ratlOnarnenterc-Cum >$18Xempie, prin
aceasta gura ehiar .;;i a celui mai iubitoriude C6arta, Mai _
sus a fost zis: "Fiindea prin om a intrat moartea
. - '". -- ' ' ,
prm. om mVlerea", aici insa dezleaga aniitezaintro-
dusii de .Elini, $i prive:;;te cum este taiata lara.;;i}!m.n.:w: CRee
n'a zis:, {(veli zice)) j .Rune in
mod nehotarltpe cm ce contrar1eaza, ca as1tellu fn Ii-.
ni.;;te facand uz de tarie in Cllvant, sa nu ioveasca. prea
tare', pe, au<;!itori, Lloua deodal a ; mo.:.
dyl,lOvlerel tn0-ftJlor, _ $1 felul sau caJitatea trupurilor,
--eae1--pe-n-trll----am-andoua-- a-cestea-eraa WI heaomerire, zi;:
cand: se va scula cel discompus f .;;i "cu ce trup
vor vem"? Dara ce va sa zica "eu ce trup"? Adeca
cu. acesta discompus. $i - conrupt, cu acestadeja lm-
pra$tieat ratacit prin pamant, sau cu vr'un aHul
Apoi aratand ca ii nu cauta a afia ceJe indoelnice ci
cele marturisite dp Loti, deodata respunde mai
toriu oare-cum, zicand: "Nebune! tu ee sameni,
invieaza, de nu va muri" ,-ceia ce noi
nUlm a face, cand e yorba de cei C;3 ne contrarieaza
pentru lucruri-marturisite de toti, Dara de co oare n'a
alergat deodati cu yorba la puterea lui Dumnezeu '?
Fiindca vorbe.;;te cu cei necredincio:;i, caci cand yorba
580
OMILIA XLI

lui este indreptata catra cei nu are nevoe
de rationamente puternice, De aceia zicand aiurea: "Ca.-
va schimba trupul smereniei noastre, ca sa se
In chipul trllpului slaveilui" (Filipp. 3, 21)
;;;t :artctanll ,:eva ITmimu!t decal lDv.ierea, n'amai pus
inaiDle excn;ple, ei In ioe,ol ori-carei dovezL 01 a ildus.
18. il1ijioc pULe'i'ea. lui Dumnezeu, ad;'iQgand f;i
"dupre iucrarea puterei ce are el, de a. supune
toate(( ,. (Ibid,).
Aiei insa e1 pune --in 1l1i$care rationamente ome
o
ne$ti. $i fiindca mai Inainte a dovedit-o aceasta prin
sfinte!e script uri , In urma adaoge acestea cu priso-
sintii catra eei ce nu credeau scripturilor, "Ne:-
bunei tu ee sameni((, adeca: Dovada acestora oai -
prin tine insut.i, prin ceiece fad In flecare zi; inca te
rnai Indocsti? De aceia te-am nl.lmit nebun, caei nu
tocmal ceia e.e facipe fiecare zi, tu fiiod pro-
. vocatoriu al l.ui Dumnezeu te
Deaeeia luir'tin mod tbarte repl'ezc'ntrrtif
(zP!fG.tt'l.G)<;:) a zis: ,;Tu, ce , sarneni", adeca, tu
ritorule, tu eel perdut , $i prive;;tecum face u.z 'ue cii- .
vinte potrivite in chestiunea de fata. ".Nu invieaza, -
zice, de nu moare(, adeca' lasand deoparte cllvintele
euvenite semintiior, ca de pilda . ea rasar, IDverzesc, . se
usuca, putrezasc, se deseompun, etc., e1 a: 'combinal cuvinte
pot.rivite trupului nostru, ca " invieaza", "uware",
care prioeipalmente vorbind, nu se intrcbuintaz
a
VOl'-
bind de seminti, d de trupuri.
Si n'a zis ca dupa ce moare. tra-ieste, ci ceia ce
este lnCa mai mare mai principal, ca deaeeia
fiindca moare, Ai vazut,- c8ia ce pururea spun - ca e1
duce cllvantul totdeauna la, eele contrare, cad de pilda
aici, ceia ce dan;;ii seoteau ca dovada ca nu vainviea,
aceia tocmai el 0 da ca dovada ca va Inviea, Aceia zi-
ceau: Nu va inviea, fiindca a murit, iara ellntorcand
yorba invers, zice: eu toate acestea daca n'ar mud.
n;ar jnviea; deci, de aceia invie<:lza, fiindca moare
Dupre cum Christos a aratat-o aceasta destul de lamurit
r
zicand :"Gdillntul de grau daca-.cazand -in pa- '
mant nu va mud, e( singur de
va murL IIlulta roada aduce" (loan 1'2, 24), tot
OMILIA XLI 581
ii'i exemplul. totvde acolo, n'a spus ea
Cl ,ca iarii:;;i luand puterea
1m Dumnezeu In sprlJInul Iden sale aratand ca nu
natura parr!antului face aceasUi ea singur
Dumnezeu face tofuL ' .. '
D"r:'l n'u'p ip 'e)' ' . 1 " 1 .
U . ,N ,-V", .' , lle. C I a m;j.OG :71. 8x(;mplu '
eela "!":1f!.1 HT;!":I0P1i:.'::' .d:: .n.oi, a.-deta
,. saU&imlilFl noastra o n1011 w :.;6i , l1inddi "';
tot in ca .... ;i
gra.!lim ?" era la fehu; CI na::;;terea graului e
ceva. m3:1 mult, q-el a;postolulc-<J.ut4 ceva care sa fie eu
totul srerrna, sausarnal11a omului este in
-parte ae aeem grauntul de grau,
. lJe ?mulm om viu. cade
1ntro .rmtra VIe, pe eand samint,a de grau nu In truD
se arunca, Cl .In ramant. };;i aid putreze$te, ca truplll
mort. De acma exem\:).uladus de '-'DO",Lll-)'I ' "''' te r"oJ"r>tc>
potrivit. . . ""L v,
_, ' . ee sarneni, mi 'va S8,. sefaeEl
. - , - , - -:: -" .
,i.L ,-,,1.1.1 . . :)/ l...:,ele ..;.;nnt '11 tlroi
/. . .:-1.- - ___ ....v .... --... .. .. V"-:"" ............ .... "-..I """ 1'-'1. ... -
... .. illnrtii" 9 iara
c.ele de cu privire la n8$tiinta lor" ,CU ce trup
yeJ11 ',}),?-race va, zica: "nu - trupul care
"!1, sa paiul algrB.ului,
n!cI grall vurLa lUI nu mal este de Inviere
,c.lnd,e ce feiiu va fi trupul
Vex sau poate mai bun
$1 amandoua I,e itt dela exemplu,
ca va fi eli mult mm bun, Dar8,ereticii
?!ml,? dp1, s'a.r in SUS ?l zic, ca alt ,trup cade
$,1 !'lIt, tru p jnviep,za,- ar. fi aJtlnc,' i
In, Cael cste a trupulm eazut ';'1 mort. Si
d1l;ca cade, $1 altul invieaza, apoi atunci undo
blrmnta acea p'lradoxa contra mortii
nu se Ava pnr:ea 0 moarte,a a inapoeat ceva,
dlO cem ce luase ,10 $1 cum s ar potrivl exem-
plul se samana,
alta, mVleaza, ,Cl aC81a';11 samanla mai buna, Dara
Chrlst?S tryp luand, facut parga (Incepatura)
celor lllvlea,l, lllsa, dupre parerea voastra el a lepada
t
aeo1 trup do "'1' ,.,u v v
t
'. ' ' }' "
v', 'v,,'" u a paca UlI, a uat un altul.
- este celalalt trup? Caei acesta este din
feclOara l\-farl ca, darn aecla de ulIJe'? ,t\i- v-azut in cat a
582 XLI
._---
absurditate se invarte;;te yorba aceasta a lor De ee
oare e1 a ar:'itat ueenieului necredincios semnul cuelor '?
Nu oare volnd ea sa-dovedeasca prin aceasta, ca este
.trup acela9i a cf
se voe9w a se asemana lUI serrHml 1m lOna 'Pr'O!'ocul f
altql' ,3,' ..fest" lona{13.re foet, ' j,r;!.!1'1i-Mt

oare kei
0 voiu zidi preea" (loan 2, Cacipe cea .
strlCatar, adeea trupui sau, aceia ;;i lflvi.eaza. Deoaceiaa
adaos. evanghelistul: "iara ' el gra'e3. de biserica
trupului sau". (lb. 21.). Deci ce ya zica expresiunea:
"Nu trupul care va sa se faca sameni"? Adeca nu
paiulde grau, cacjacestl1este, $i nu est-e;
este aceia9i esenta, $i nu este acesta, fiindcaeste mai
btlD,-r:erm'iD8!nd mai mare devenind
in exterior,$idin nou invieat din acela;;i,-,-fiindca daca
', n'ar fi nici deinviere n'a1' maifi nevoe, de n'ar
'u.rrna sa fie mai bun dupa Jnvier-e. Caci, fn adevar, de ce
' $l-ar datima cineva . casa, dacan'arurma . ca sa cla-
' deascaalta: mai fromoasa:=;;i mai buna '?
Acestea deci, le-a spus apostolul catra cei ce credeau
ca trupurile vor avea aeeia$i stricaciune. .
Apoi ea nu cllmva sit S0 banueasca ea s'a vorbit
dt:;' alt fP::i.gll};l,. $! fnsu:;;i el er-
IInn.8Yl cete ,YOrblte, nepermit,and
audltorulm dea scoo,te alt senz.Dara de ce adeea. mai
este nevoe de vorbele noastre 1 Asculta::l l1il;1Lpe dfmsul
vorbind $i expli.cand ce va sa ziea: "Nu truptfl care
va sa se faca Sameni '''dupa care imedieat a adaos:
"ci numai grauntul gol, de se intampla de grau,
sau de altceva din celelalte". Adeca ,.Nu trupul
care vasa se faca" imbdicat a$a pr'ecum se gase$te in
paiu, $i nici avand eotor sau spic, "ci nurnai grauntul
gol, de se intAmpla de grau, sau lie altceva
din celelalte seminturi".
"lara Dumnezt:m ii da lui trup; pre cum
(vers.38). Da !zici tu; tnsa aeole---este treaba
natureh). Care natura, spune-mi, caci $i aeolo totul face
iara nu natura, niei pamantul, ' nici . ploaea.
De acem $lapostolul invederand aceste elemente, lasa
OMILIA XLI 583
la 0 parte .c;;i pamant, ::;;i ploae, $i aer, ;;i soare, $i mai-
nile eulti vatorilor, $i adaoge imedieat: "lara Dumnezeu
ii da lui trup, precum voe:;;te". Deci, nu eerne lu-
cI'urile ill. zadar, niei te trudi a afia cum ;;i in ce chip,
cand auzi deputerea $1 de vointa lui Dumnezeu. Deci, unde
e trupul eel Cad e1 .. trup lid-a,
atune! candzice :"l\Ju .trupul ertre v2, sa se Ofa,\ja
sameni" nu spune' doara Ca in locul esentii de ::leurn
va 111viea alta BStmta, ci numai ca va inviea mai buna, riIai
frumoasa.: "Caci fiecarei din seminte zice, trupul ei".
. De aiei ineolo el arata $i deosebiJ.'ea invierei ce
va fi atunci. Sa nu-ti inchipui, zice,- ca dadi sameni
grau $i toate grauntele se ridica in forma de paiu, tot
va fi $i 1a invierea. mortilor. Dara mai ales canici
C.1l ,semintele nu ' se pastreaza aceia:;;i ordine, ci unele
sunt rnai de pret, :;tltele mai inferioare.De aeeia a si
adaos :,,$i fiecareia din seminte tfllpul ei" > Ba
inca nu se multame$te numai cu aceasta, ci cauta 0 alta
deosebire mai mare;;i mai lamuritii.Pentru ca nu cumva
ce a:rosplls--c& mortii vor iDyjea cu totli, sa-ti
inehipui ca cu -totii so vor--bucurade btlnuri, apoi .
el a pus $i in cele spuse mai Inainte semintele acestei idei,
zicand: 0lecai'lea-aTn-sen11nreL"rupllIel", dara mai
lamurit Inca arata aceasta $i In pasajul urmatoriu: l;Nn
tot trupul este trup" (Vers. 39). Ce spunsu de
seminti'? ziee; caei vom ad uce vorba in cli e::;tj tinea aceasta
,;,i de trupuri. De aceia a $i adaos:"ci altuieste
trupul oamenilor, altul tpupHl vitelor, altul
al altul al pasecilor. $i sunt trupuri
trupuri ci alta este slava
a celor .:;;i alta a celor Alta
este slava soarelui j alta slava lunei, alta
si"ava stelelor; ca stea de stea se in
slava(( (Vers. 40. 41). ce vOC$te el sa. arate prin
aceste vorbe Din ce cauza dela yorba invierei trupu-
rilor, a ajuns la slava soarelui ;;i a steleJor? De ce s'a
departat atat de mult N u s'a departat de lOC$i nid liU
s'a abatut del a chestiune, sa nu fie una ca aeeasta l-
ei inca starue$te in ea. Fiirtdca el a adus vorb::t de 1n-
viere, apoiarata ell, mare va fi atunci deosebirea de
584
OMILIA XLI
----- - -_ .. _-_ .. --_._ ...._-- ------
slava de ;;i invierea este una $i aceia$i. imparte totul
in do'ua: in cele cere$ti , ;;i in cele pamante$ti. .
Cuin ca trupurile in vieaza, a ariitat..:o cli grcrur,--
dara cum eEi nu in aceiasi slava S8 vor gaS! toate, 0
dovedeste de aiei. Dupre c'um a nu crede in inviere . Ii
p . 1 . ' . A " f t ' ... ' ' . ,1 , - "1' -'
race Ingam a), [1. Qreue Cit se
vor inv{'('!u niddp. bunuri. li iaCeJene$i ;;i ne-
IJasatc'ri. Df: ac:eia 8.mA.ni'ini l;'i. r-j.1e
tate : une]e ::=unf. dpsvol!,Dt8 iodreptate inpasajele de
dinainte iara pc celelalte ioeepe acum ale indrepta.
Deci dooaceteci.in cei invieati - drepti ;;i pa"
- <::i la .urrnachiar acestc ' doua irnpartindu-Ie in
mult"e -aIt';; cet.e, arata, ca nici dreptii, ;;i oici _pad,to$ii
nu S8 VOl' invrednid de aeelea$i, ca niei dreptii nu vor.
fi deoDotriva cu toti drept,ii, $i niei paca,to$ii .Ia feliu _cu
totii. A$3, dara el faee mai intai 0 singura impartire a
dr:eptHor $i . a pa,eato;;ilor; zicand: "TrupUl'i cere!;'ti,
si tl'llDuri pa,mant.esti" 1 prin trupuri pamante$ti ]a-
a.L se din UT' -O?ft; trul?uri
ceresti cei aceia apm intl'oduc? deoseblrea
dint;e Daditosi fata dealti paCalO$i,zicand: "Nu tot
trupUl este.' aceiasi trup, ci altul este trupul
pestilor, altul al paserilor, altul al vitelor": I?e$1
toatesunt truDuri, insa unele sunt In mai mare In,Joslre,
a ltele in 111ai Inica. Tot a$8. In , vieat.a Jor , chiar .In
sir- udur-a lor, .
:;;1 dupa ce spune se la ceriu,
zicand: alta este slav a soarelUl, alta a lu-
nei". Dupro cum lotre t rupurile pamaote$ti este ?e6se-
bire, tot a$a $i intre cele cerc$tj , ;;i . lorit
cum s'ar brodl, ci pana la cele rnai de pc urnla.
deosebirea nu este numai j'ntre soare $i luna, sau numal
Ilitre luna fat. ,l. de stele, ci inca $1 lntre stel e rata de
alte stele ' caci de $i s ti nt toate in ceriu, totu$i unele se
0 ma.i alte)e de C!. ma.i mica :,:lava.
Deel,ee invatam nOl de alcI? Ca de $1 totI dreptll vor
fi intru lmparatiea lui Dumnezeu, vo!'.
buclira de bunuri, precum $1 daca tOtI
se VOl' O'asl In g\1eena, nu lnsa cu totii VOl' suferi ace-
D "-' , .,.
lem;;i pedepse. De aceia a $i adaogat : "A!;'a !;'l m Vle-
T'pa 1",,,,-.:- /..'2') ('um adec'a I? In mare- 'deo-
.1. '-' L.1..l.'I. J. ';14.\..11. \ ' t:a 0. ,A,. ........
sebire.
OM ILIA XLI 585
Apoilasand aeeasta Yorba, ca dovedita indeajuns,
se lotoarce iara9i la ins1'i$i dovada :;;i:lamodul 1l1vierei,
zica"od :"Samana; .. se intru stricaciune, 'scula-se-va
intru. nt:stricaciune,".
tolulUl, Canfl pI vorbea de sarnmtl, g facut uz de aenu-
. . .... N t
miri ce 8e a:tribuienu!uai t.rnpurilor, ziefird :,,1.11 ,il-
viEa.7.8 .. . cla.c.a flU IllGUre " , i;::;';:-[t &ici v0:bhc1 de tr'u-,
pllri 01 .' lotrebLiintaia Cie :st; " cuvli7t nunlai
minturilor' zicand : "samana-se intru stricacillne,
intra nestric[tCiune". N'a zis
va)) ca nu cumvasa ' crezi di este treaba pamantului, ci
"scula-se-va". Sub denurnirea. de saman(a de aieL el
inteJege nu n<1$terea noastra cea din mitra femeii, ci
ingroparea noastra eea din piim8''?:t, descompunerea tru-
Durilof' celor moal'te, terna eu alte cuvinte. De aeeia,
.. ' "Samana-se inku stdcaClllne" sCllla-se-va
intru nestricaciune", a ada.ogat : "Samana:se intru
. scula-se-va,int.t!l siava': (Vcrs. 4:1). Tnc..3,
n'au trecut bine teei-zite i de' zile'--9i totul este pprclut ;
trl1pnl . -nu mai -pon-to fi stilpan. pc nici pe 0
zi. "Samana-se intru sI2,ba,cinne, scula-se-va intru
putere" 1 caci atunci nimie Illl-J va mai putea stapanL
De aceia, tocmai a fost nevop de acele exemple, ca nu
cumv.?\. multi auzind aces tea - ea aded se vor scula
Intru nestricaciune, :;;isia va, $i putere, sa ereada ca nu
este niei"o deosehire Intre eel Invieali. T6ti de sigut' ca
_ VOf' lnviea Intru putere, $i intru nestr'icaciune, $llntru
slava aeeasta a nestricaeiunei, fusa nu toti se vor bu-
cura de aceia7i cinste, ;;i de
"Samana-se trup sufietesc, scula-se-va trup
duhovnicesc" (Vcrs. 44). Ce spui? Acest trllp dar,1 nu
este duhovnicesc? Duhovnicesc, de sigur, insa aeela va
fi inca mai mult. Acum de multe-ori chiar eel mai inalt
char al sfintului Dub zboara dela cei ce paeatuesc mult,
iara cel lipsit de char este lipsit de totul, -- pe_ cand
atunci nu va fia$a, ci varamanea- ve$oic in trupurile
drept-i1or, $i a sa va fi stapanirea, fiind de fata su-
fietul. prin expresiunea };auhovnicesc I' sau de
aceasta a dat a se intelege, sau a,tuuci trupul va fi
mai sprinten $i mai U$or ca acum, fncat sa se poarte
586
O\lILIA XLI
in vazduh. Dara dad nu crezi aceasta vorba, apoi pri-
ve:;;te trupurile cere:;;ti, cele atat de
man intr'una in spa\iu1 presc,rb lor fara Sa-$1 pearda
vre-odat.9. din fruml,lsetii, 9i crede,ca poate Dumnezeu
aiacenestricacioaSe , $i aCBSte trupuri strieiieioasc, ba
incac.hi1i\.f em multma,i bun,c decilJ ceJeva.zut.e: ,
, . . . ' ... ..(.'V r'l t"'t
1
n r' YY'>1" 1 rip t ,
ea: ,Sl;,:-Scr,lS .
dind1Adam' in suftetviR.ia:ra Adam eel de
pe de.
de 9
1
cea dHltal expreslUi!e este cea?e .pe
urma nu este scrisa. Decl, cum de a ZlS e1 ca este scns?
A explicat a9a zicand faptul ?-esfa9urvarea impre-
junlrilor, ceia ce este ca un .0blcelU. al. sau a
dese-ori. Dealtmintrelea este 91 un caCl
:;;1 PrQfetui '1saia a zis de Ierusaljmr ca ce-
tatea dreptatii 1),. i nu .s'<Lchemat, J?:a f?st
numita cetatea dreptatll. Decl, ce? Oare a mmtlL 0-
/ l'etu1 De ioc, caciel a: vor-bT( bici ' de dE',sfa:;;urarea v Im-
,'prejuraI:'iloI'. . .5e
.. va numl Emanml, 91 mel el n a fost ?umlt Cl ,1m:
' prejurarile desfa$urate marturisesc de aceasta. Aya ,$1,
aici prin expresiunea "Adam eel depe urma m
duh de vieata fiieatoriu". Acestea Ie-a spus apos-
' -to1u1, ca tu sa. 'am, ca simbolele ::;;i garant!ile pre-
zente $i acelei viitoare aqsositdeja .. , pre::-
zente Adam, 1;9,1'a. a celei "viitoare .. Declz.. fil?dca
pe ccle mai bune Ie 1n
ceputul s'a petrecut deJa, 1;'1 radacma, $1
izvorul. -lar{i dadi $i rMacina $i izvor-ul s_unt inV8derate
tutmor de nimic nu trebuie a ne lndo\ de roade.
aceia ziee: "lara Adam eel de pe urma in
duh de vieaU!. faeatoriu", iara aiurea ziee: "va
face vii voastre eele
- pentru Duhul lUI eel ee mtru
(Rom. 8, .11). dara a Duhului este de a face
Dupaaeeia ca. sa nu zica cineva: de ce oare
sunt mai vechi, $i uoele s'au petrecut toate, nu pana
de.ce!e svuflete$tiv- celela)te
pana la parga) '?-lata cae1 arata ca $1 lDceputurIle aman-
_ ').1VotlJ. A se vedea Cap. '1, 26, din l saia.
XLI 587
durora astfeliu au fost poroncite de Dumnezeu. "ea nu
este intai eel Duhovnieese, ei eel sufletese, apoi
eel duhovnieese" (Vers. 46) zice. nu spune de ce
a;;a, cise numai eupol'bnCa iui
avand hotarlrea yrma.t1). din fapto, care9i martur1se:;.te
reonomiea eeaerrlinenUil.;l, lui Dumnezcu.siaril,t;:),od ca,
celeale noastre spre rn'ai'bine, in ace
timp adeverind :;;1, prih aceasta vorba sa desore in-
vlere.Ca. daca celemici s'au petrecut, apoi cu atat mai
mult trebuie a adeca a nMajdui pe cele mai
mari :;;i mai bune:
I) Deci, fiindca ne vom buctlra de de
bunuri, sa nerinduim pre noi ID$i08 10 acea ardine,
care stra,lucEi:;;teca soarele, :;;i sa nu plangem pe eei
8e d.ue de' aieL ei pl'e eei ce'9i petrec In fapte
tale. FiindCii I$i cultivatorul nu plange cau9- ' yede
putrezit, ci se teme numai fntrucat il vede ca sta. in
pamant, tare :;;i -yartos, este frica; iar:), rAnd- iJ VRflB
putrezitel se Qucura. Caci putrezirea este, inceputul se-
.' viitoare. Tot a;;a noi, atul1ciITe bucuram, Ci1nd
cade S8 fjrabu$e:;;te casacea cand-
omul se .. $Csanu-teminunezi daca apos,..
tclul a oumit iomormantarea semanare, fiindca aceasta
semanare este mai buna., decatcea a grii.ului, pe
aceia 0 urmeaza nacazuri, 9i suparari, $i nst.cnAle,
primejdii, :;;i griji multe, pe candpe vie-
'tuim cu dreptate -- 0 urmeaza. eunuoi ;;i recompense;
pe aceia 0 urmeaza stricaeiunea moartea, iara pe
aceasta nestricaciunea, nemurirea, 9i miile de bnnatati.
1-,(1 acca sunt invaiina$cii, placeri :;;i somn,
pe cand la aceasta flumai vocea din ceriu pogorandu-se
totul se fara de vest e . . $i eel---ee invieaza aici
nu mai este dus !a vieata trudita $1 tici:iloasa., ci aeolo
de unde a fugit toata durerea, intristarea 9i suspinare,-'t.
Dara daca tu poate cauti sprijin, 9i de aeeia plangi
pe barbat, apoi atunci alearga la -eel ce este sprijinul
camun at tuturor, la mantuitorul 91 binefaca10rul t.uturor,
la Dumnezeu, 1a ajutorul eel nebiruit, la sprijinul cel fara
sf8.r9it;care este .pretutindeni prezent :;;i din tolitepa.r-
1) Pa'rtea morala .. Nu trebuie a jali . eu amaraciur-e pe eei
morti, ei a face pentru pomeniri, milostenii ' i?i rugaei1ini,
daea voim sa Ii folosim. (Vel'On).
588 OMILlA XLI
tile ne ingdide.;;te. Dara, zici, obiceiul este plaeut i?i
vrednic de iubit. ' $tiu .;;i eu, Insa daca tu Ie vei lasa.
invoiea dreptei tale judecati 9i te vei gandi, cine
estc cel cetl-a luat barbatul, daca suferind eu curaj
jar;tfa, .v,ei aceasta vointei It: i apoi
'Putea trece peste aeest . val:., $1 . ce]a ce n!p pu!
-U -" V-ft . .lace -jar:). dac::t te '>j-el
cu dure(lfjt. 1-$1 '4ft -c.u lnsa ".nu'ti
a:d.uce mei un IIYI\lreUil3, cunii?te astfeliu de cuge-
ta,ri,maiaduna-ti exemple, unele d,in vieata prezenta,
jara- aHeie dinsfintele scriptuI'i. Gande;;te,te ci'i Abraarn
a jertfit pefilll nici ,:r'un _cu-
vant amar n'a scosdll1 gura '1m. ((Dara, ZIC1. LU,
a fost Abraarfv). Si cu toaJe aseslea, tu e$tl chemata
sprc mal mari lob. nUI'98:1 I?e . s'?-
lntI'istat, in tru cat secuvenea unUl tata lUbllorlU deD.I,
care .se' ingrija ioorte mult de ncnorocire8: 1ns:i
ceia ce iacom hoi acum este a unor :;;1 razbOl-
D.ici ai lui Durnnezeu, Ca,' nici tu, dadi cinBva, ar fi dus
-- in oalatul a1' fi incununat, nu te-aybod, sub
wyant oa ai -fi prietin a celui 'inCuHuuat,fiindd ai fL
. . . . . .. .. v . .. Q .... .. . . .
UJ ' (cara; '
acum eu nu'l pU\n: pedansul, ci pe mine. nici
aceasta nu este fapta ceIui ce iube:;;te; fiindca a. voi ca
acela sa fie in nesiguranta pent1'u tine, a fi stapanit
de nesigurant.a viitorului, ill timp oe a sosit
de clflbcununat si de a intra in port eu eorablea -
cad e mal drept. de a se ga.sl Ia lima!l, decat a so 7,bll-
ciuma, In largul marei - acest fapt, ZIC, nu de loc
a cellli ce iube$te.
ziei til , fiindca nu unde s'a dus. De
c) . u fi v u't ' .. t b
ce T1U spune'oTi; cael 1e ca a lJ ral 1 n lap e "une,
fie cu altmintrelea esteinvederat unde anume so va
duce. Apoi de aceia plang, zici tu,. fiindca a:
plecat de aid paCatOSli. Acestea sunt yorba
pretexte, caci daca de aceia I-ai piange, apOl aT' fitre-
buit ca pe rand traiea sa-I formezi sa-I pui pe calea
eea dreapt.a. Insa pretut.in?eni !u la
ale tale, f;ii nu la ale pacatos a
plecat, totu.;;i tu f;il. de treb:ue, a te
VI-erne ce a eontemL cu pacatele, n a mm adaos pa-
eate pe lftnga pacate; a'l ajuUt trebllie" chiar
iara nu a-I plange; a face dansul
::;;i cereri, milostenii, proaducerl (of rand e). caC! nu
01JlLIA XLI 589
degeaba s'au introdus aeestea, .;;i n,ici ea in zadar faeem
,l3Omenire Ja sfinteJe-taine pentru eei du:;;i del a noi,::;;i pentru
dan,?ii ne apropiem de sfintulja.rtfelnic, rugandu-ne mie-
lului eellli ce sta de fata, celui ee a ridicat pacatul lu-
rD.el; ci ,pentrn prin. S8.1 Ii 3(; . ,aduc.8.. vr'o
mangaiere. Si Ilici In zadal' stdga eelce :;;I,ij,

"t'entru taft cet ado! .,,,;? .'_V. L ",y. .. Y" .. .... , ....
lac pomenire de CaceIe ale noastrenu sunt .
doara seen.a de teaLru, sa Btl nceasta! citoeJc .
acestease poroncaDohului sfint.
Deci, iubitilOI', . sa Ii ajutam, !i'i pomenire sa facem
penlrll dan9ii. Caei daca pe fiii lui lob Ii GUrata ja,rtfa,
tatalui lor, de ee sa te indoesti, cit facand si noiiarfle
_pentru cei du.;;i de aid, nu li S8 va aducevr'o mangaiere,?
Dumnezeu obi:;;nuie:;;te de a acorda gratH ;:1 celor pentru
care ne rugam, iara aeeasta ni-a aratat-o Pavel, zicand:
"Ajutorand ! voi pentru noicu ruga,cinnea, ea
desore multe fete darul eel c8.tl:'j'inoi sa, se IDUl-
tameasca noi" (II. 11). Sa nil nA'
EM ] 5 j It! ] L_. ' . "If? L tT'OT r r- ('
of ran de, !i'icerand a se sa v3,r:;;1 rugaT.iuni pentrn dam;;ii.
caQi_ ni .tade fata jartfa de curatirea ob:;;t.easea a lumei
intregi. De tocmai incurajandu-ne atunci, ne ru-
gam pentru Jumea lnt.rc(;Iga, :;;i-i chiemam j'mpreunacu:
mucenicii, eu martul'isi torii, en pl'eotii, fiindca un trup
totH, chiar dadi unele madub.r e ar fi mai
stralucite decat altele; este eu putint;::'i de a Ii
din toate partile iertarea pacatelor lor, prin rugaeiuni.
prin d(.l,rurile ce le aducem prin ajuto!'nl r.B!or ce-i
Invocam pentru dao$ii. Deci, de ce i.'$ti trista, de ce
phlngi, cand iti este eu put,in(a de a ca:;;tiga pentru eel
riiposat atata ajutoriu pentru iertareapacatelor lui Dara
poate ca ttl ai ramas singura, :;;i ai pierdut pe sprijini-
torul -tau Aceasta sa n'o spui nieiodata, fiindca n'ai
pierdut pe Dumnezeu. Intru cat deci H ai pc Dumnezeu,
el Iti va fi mlii bun decat oriee barbat, tata, tiu :;;i pro-
tector, caei ehiar lraind aeela, ei a fost care a facut totul.
Acestea, deci, eugeta-le, .;;i zi oupre- David: "Domnul
este luminarea mea mantuitoriul meu, de cine
111a voiu teme" CPs. 26, 1) Zi catra dansul: Tu e$ti
tatal orfanilor, $i judecatorlll vaduvelor), $i at1'age-ti
ajutoriul lui, vei avea ingrijindu-se de- tine inai
590 OMILIA XLI
mult ca inainte, cu at11t mai m ult c,u cat 9i tu te
vei gaS! in mai mare stramtorare. Dara poate ca ai
pierdut fiuI? N u 1'ai pierq.ut; nu spune aceasta, caci
fuptul este ma,.i mult $omn,jarji, J1u rnoarte; st;ramu-
la .a!ta vieaJii, I?ier?er-e, 11e1a. cele
mar.ffilClla cele mal mar! $1 m.al oun8. Dec1, nu
manieape ntim nezeu, ci fa-lmilostiv. Daoi tu sufel'i
barh'1tie, poateca vei aduceprinaceasta vr'o man- .
gai8re, sau vr'un ajutoriu celui raposat, iara daea fad
din contra, mai mult inca vei lntarita manica lui Dum-
nezeu. Ca daca sluga ar fi biUuta de stapanul sau, iara
tu fiind de fata te-ai intrista $i nemultami de aceasta,
prin aceasta inca mai mult ai intarita pe stapan contra
.:(;a. Deci, nL! face aceasta, ci inca muIt.<imeE;lte-i, ca ast-
teliu prinacestea sit S8 Impri:iE;ltie dela tlnenorul tris-
tetei. Zi tu ca acelfericit: "Domnul a dat, Domnul
a luat" (lob, 1,2'1), Ga,ode:;-,te-te, cA,ti, poate mu1tarnind
mult d.ecat n'au.ayut nisi :,?i
I:1ICl parlntl on s'au nurnIL N1CI eu, ZICI tu,
dir,i mai bine ar fi fost sa.nu fi incercat aCEjasta, deca,t
sa cad dupt'l ce odata am gustat din placere)). Nu! rna
rog, nu grid de acestea; nu fntarita pe stapanul asupra
ta; ci pentru cate ai primit, multamcE;lte-i, iara pentru
(;ele ce nu le-ai avut pana la sfar$it, slave$te-l. Nici lob
n'a zis ca mai binear fi fost da.ca nu ltiafl)), fiiodca
aceasta yorba este a unui nerecunosditoriu, ci inca mul-
tllmea$i pentru arelea, zic.ar'fd; "DomnUi a dat", lara,
pentru acestea binecuvantapreDumnezeu, zicand: "Dom.,.
nul a Iuat; fie numele Domnului bineellvautat
in veci". Ba femeii lui i-a inchis gura, justifi=-
candu-se si zicand catra dansa acele minunate cuvinte:
"Daca ain primit cele bune dela _Domnul, cele
rale sa nu Ie rabdam" (lob 2, to)'? De $i dupa
aceasta ispita lui a de venit $i mai grozava, totu$i el nici
a$a nu s'a lmputinat, ci inca cu acela:;-,i curaj Ie-a su-
ferit, multamind lui Dumnezeu.
Aceasta fa E;li tu. GandeE;lte-te in sine-ti ca nu un
om ti l'a luat, ci Dumnezeu. Dumnezeu care l'a
cut, care se ingrija$te de tine mai mult decat ori-
cine, care-ti cunoaE;lte inleresul, iara nu dUE;lmanul sau pri-
gonitorul tau. Gande$te-te apoi cati copii t.raind n'au facut
poate de nesufel'it vieata parinlilor lor. Dara pecei buni
OMILIA XLII 591
$i voiniCi nu-i vezi '? zici tu. Da! ii vad $i pe aceE;ltiia,
insa cele aJe fiului tau sunt maisigure decat ale aces-
toril. Dacii poate :;;i progreseaza acum, totu:;;i cele ale
lor Bunt nesigure, pe cand pentru fiul tau eel
ra,posat nu te mai temi, nu tremuri de [rica. sa. nu pii-
(c;,Bci.t ceva"sau sa nu,.i seintample vre 0 sa..\!
'vr'o schimbare. .
, Acestea cugeta-Ie $1 pentru femeia buna. $i gospo-
dina, $i pentrl1toatemuitame::;;te lui Dumnereu. Chiar
femeia, z1c, de ai pierdut-o, slaveE;lte-l. Poate ca Dum- .
nezeu a voit a te duce la infranare, poate ea te cheama.
1a lupte mai mari, poate ca a -voit sa te slobozasea din
legaturi, Daca astfeliu yom filosofa, yom $i
seliea cea prezenta, $i ne yom invrednid _cununilor
vutoare, Ci:irora fie CB. 'C'J totii 52. ne lnvredoicim, prin
charul :;;i filantropiea Dornnului nostru Iisus Christos,
diruia se cade slava in veci. Amin.
OMILIA XLII
"Omul eel dintai dIn pamant,
offiul eel de a1 doilea, Domnul din
15, 47). .
parmintesc;
..... . - "-,., '
cerJu. . (Cap.
Fiindca a fost spus caom.y.i-.ceLdintaieste sufie-
tesc (psihic), lara ceLde a] doilea duhoVI1ices'c, lata ca
aicipune 0 alta deosebire. numindu-l pamantesc $i
ceresco Intaiea deosebire era asupra vietei prezente E;li
viitoare, iara cea de acum este asupra vietei celei de
inainte de char, $i celei de dupa char. De altfeliu a pus
deosebirea aceasta 1a un loc foarte bun, zicandcelede
mai sus. Ca nu cumva - dupre cum am -
danE;lii fncurajandu-se in invierea trupurilor, sa negli-
jeze de vieata lor, iata ca $i prin aceasta expresiune el
Ii face ageri $i sprinteni la lupta, indeamna spre
fapta buna, zicand:. "Omul eel dintai din pamant,
pamantesc; omul eel de a1 dOllea, Domnul din
ceriu", totul numind "am", pe unul numindll-1sau
. atribuindu-i denumirea del a ceia ce estemaibun, iara
pe altul dela ceia ce este mai rau.
592
OMILlA XLII
chip cel parnantesc, a:;;a :;;i . cei
"In ce
pamantesti (Vers. 48), a:dec:a se pie!d
fa
' .. ' Si -f," "e 'chip cel ceresc, ' asa Sl, cel
.c:. ...,. ::::It , . " .1 J.lJ. V ., __
ceresti", actecaastfeliu reman nernuritol'i. , s;i
Daril .ce',? zici tu; nu ;:;;i , <I?omnul
tAi
cum de aicia des,Pre
filar Gaci avand, Zlce, uu teem
doie$ti de loc despre trup.
mai da, prin a,ce.stea $1 stalum n;al
unand exemple despre 0 actevarata l?alta
Rlosofica iara nu ca a cel ui pamantesc, $1 amanduror
acestor punandu-le lor, adeca pe
:"'elci tlintai pc ChrIstos inceputul celeI de
11 t , ,JU L V . ,.';. " \' f A 1.\ 0'1'n
a doua, De accl;'i,nWl ,n a ZIS s a!"
pamtll1 t " ci a mai adaos ?-dec,:
""ipitdp ('e1e prezente; cana vorne$tecre
.l v .... u .lI...), U.I...LV .J.J _ _ _ . lirn-,rl"nl{; u 11 il r.,:,_
..... -,- ,.... ..... . , zice cu totul ' dIn- contra: " .......nJ.L .I..1 L.d .i . .L .1, '-./v
.J ",,'O " __ Y, .l",.- " ,r'\. "'1. 1111
'n""' ,,",," (;,..' ' " G ace!a lJ01 .. D-- 1.._ 11.
J.. .n.Ai T '. ' -l(:;(.i u.. U,,'-''''''' .,. ...\..1 UJ. .U"o..N ........ -. '" _
trup, filnddi apostolu,l a "dm cerU,rI.,
deaiuns $i cele vorblte mal lD,alI?te spr e ?- lI, Il!C.!ll e
gurlle, eu loate mmle nu ne Impledlea de
a Ii lrichide de asta datcL . ", . .. (( '>
dara ceva sa zidi "Domnul dm l
1\"'1"" vr,, <b.:.,,::,tf' apostolul de natura lUi
"':::u "'cii ' -r;e Virttti :;ieata cea rnai inalta mai buna
;:)('" _C L , v d ata cp.a min
Nu mai iDcape nici-o vorna ca espre Vle I' ".
bUlla. De cu:eia ::;;i adaoge: "Precum am Chl-
pul celui pamfmtesc" ,- adedi arn cele
mar$ave rale. -- "sa purtarn :;;1 etnpul celUl ce-
resc" , adeca, sa facem eeie bune, Afara de !,-ceasta .eu
intreN.I. cu d"espre sunt
expresiunile: "cel elm pam ant, pamantesc $1
Domnul din ceriuri"? Da! Dara ce Oare
Adaln a fost numai pamantesc, sau ,ca poate a;avut eu
el $i 0 alt:'i esenj}l, in afinit.a,te CU, eel de sus eu
terilecele pe 0 oumu$te sufld
$i duh Nu mai incape yorba ca pe ace,:sta; a
Prin urmare, nid Domnul n'a fost numa! dm cermrl,
de$i se spune ca "din ceriuri", ci $i tJ'UP a avut,
XLII 593
Ceia ce el spune, aceasta insamna :"Precum aln
purt-at icoana (chipul) celui pamantesc" - adeca
v. . ...... I l' 1 \
faptele cele dIe-sa purtam :;;1 lcoana ,CnlpUl) ce-
lui ceresc", adeca sa avem viAata celardin eeri!)ri
Da,ra dadi. ar tit'O,:;t :18 mi cra nc:
, rOle de de. ue ---:- Q.;sa
ca 9i de aiclsc l!1Vedereaza ce els!luneesto ell
privive 1a v:ieai;''t. De aceia $1 yorba e1 , 0 introduce in
$i nume$te faptul icoana sau chip, prin
aeeasta fnvederand ca e1 vorbe$te aid de fapte $i '
nici cat de natura,Ga de aceia am devenitpamante$ti,
nu ftindea din ioeeput am fost pJasmuiti din pamant, ci
fiiodca ' am pacatuit. Mai intai a tast pacatul, $i numai
dupa aceia moartea, iara poronca lui DumnezBu: "Pa-
mant e$ti, :;;i in pa.mant te "lei (Facere
3, HI) atunci a fost pronuntata, ,caud deja . lntrase in
om pacatul. Nu a fi facut din pamant face pc cineva
a. .f!. pama.n.te5G, fiindea!?i Domnul, ca om, a fost din
ci a ri3Jc ; preCum
ceresc .. a,cela, care .d<,!, 1a jveal;'t f.<!.pte vrcdnke de
ceriuri.
t?l de ce adeca mai ' estenevoie de a TIe trudi ca sa.
aratamaceasta '? In trecerea timpului chiar apostolul ni
acestui pasaj, :ljdlud astfeliu: "lara
aceasta zic, car,arne sange impara-
tiea lui Dumnezeu. nu VOl' (Vcrs. 50), Ai
vazut. cum se explic1l, pc sine, scutindu-n8 pe noi
de vorba multa? - ceia ce dealtfeliu In multe loe-uri
fa.ce. Sub numire de jjCarrte" de aiei, e1
Inte1ege faptele cele rale, ceia ce pe a,iurca a facut de
multe-ori, pre,eum aco1o unde zice: insa, nu sun-
teti in trup" , $i iara:;;i: "cei ce sunt in trup, nu pot
placea lui Dumnezeu ", ca, caod e1 zice: "iara
aceasta zic,fratllor", nimic alta nu spune decat ca
pentru aceasta v'am spus aceste vorbe, ca sa aflati ea
faptele cele rale nu haga pe nimeni fntru 1mpa ratiea lui
Dumnezeu. Dupa ce a vorhit de inviere, imedieat a fn-
trodus vorba de imparatiea ceruriior, Deaceiaa $i adaos:
"nici stricaciune pre va
adeca rautateanu- va mO$teoi slava.Q.ceia ;;i multamirea
de lucrurile ce1e nestricacioase, DealifeHu in mu1te
16038
594 OMILIA XLII
--------------------'---
iocuri el a numit rautatea cu aceasta denumire, zicand:
,.Cel ce samana in trupul sau, din trup va sa-
cera stdcaciune" (Gal. 6, 8). Dara daca el ar fi vor-
bit de trup;$i Uti de faptele ce1e -1"3.le, n'ar fi ""pus-de
!:)tricaciune,Eindd nicairi nu tl"upul strica-
CitlJ1e, 3t'i'icaeiuD(\cl',tstrig}lcios-,
ade2a putand a se strica. De aceia vorhinu putln mai
de aeest lueI'u, nu-lnume$te stricaciune, ci
"stricacios" zicand: "Ca secade stricaciosului
acestuia sa se imbrace intru nestric3,ciune".
Apoi fiindca $i-a eomplectat sfatuirea sa, cu privire
la vi-eata, amestecand lotr'una jpoteze langa, ipoteze
- ceia 'ee face pururea -la urma trece cu vorba
ia invierea trupurilor,zicand astieliu: "lata" taina
voua zic" (Vers51). Voie<;;tc a Ii vorbl. de ceva infri-
eosat $1 negrait, pe care n'o :;;tiu Joti, cein ee dealtfeliiJ
arata 9i marea cinste DB a vea catra dan$ii, de a Ii spune
lucruri negrtite. Ded ce oste aceasta "ea nn toti
vom adoi'mi, zice, insa totine Yom schimba".
Ceia ce el spune aici, aceasta insarnna: (<DU toti vom
mur1, insa toti ne vom preface, chiar $i cei inca, n'au
murit, fiindca muritori sunt aceia. Deci, fiindcii mori,
. ziee sa nu te temi ca nu vei invia. ,(Sunt uniia, zice,
sunt uoia cari nu vor mud. $i em toate acestea nu e
deaj uns _la acea in viere . ca ii sa fie vii;-CI trebu:ieca$i
acele trupuri ce n'au murit sa seschimbe, $i sa ajunga
in nestriCi'iciune.
,Jntr'o cirta, intru clipeala ochiului, intru
trambita cea deapoi" (Vel's. 52). Dupa ce Ii-a vorbit
multe des pre inviere, 1a urma Ii arata. in timp. potrivit
si c0ia ce este mult mai paradox. Nu numat aceasta
este minunat, ziee, ca trupurile VOl' putrezi mai 1n-
tai, $i numai dupa <:leeia VOl' inviea" nu numai cele
invieate din cele putrede VOl' fi eu mult mat bune
decat inainte, 'm numai ca vor trece la 0 mai buna
stare, <;;i nu numaica fieeare se va bucura de a1 sau,
S1 nimcni de al altuia, ci inca ca atiUea $i atatea fapte,
Care covar$esc orice judeeata $i minte, se VOl'
intr'o cirta, adeca fntr'un timp de un minuti). lara mal
departe 0 invedereaza aceasta, zicand: "in clipeala
adedi cat annchide gene1e ochiuluL
OMILIA XLII
595
Ap,?i, f}indca. a ceva mare $i plin de uimire,
(;a adee.; $1 astfelm de 1ucruri mari se VOl' Pi:) ..
trece atat de rapede, adaoge ea dovada ceia ee este
vrednic de credin!a, ziCftnd: "Co. va trarnbita si
l11
0r
tij se vorscula nestricati. si Doi ne
.... h. -.:e. ,,,,,' Y)' :"{,- '_ :"., u, '- 'b'-:"
;1Lj, ' ,,1101 C::'Lt) Zlsanucte Gl;tnsul
d pontrucei ce se vor ana atunci in vieata. . ,
,. j,01 se cade stricj\ciosului acestuia sa se
iri1brace intru nestricaciune muritor"ului aces:..
tuia sa se imbrace intru nemurire" (Vel's. 53). Ca
cineva c.a trupu1 (carnea) f;li sangeJe
ImparatIea 1m ])umnezeu nu VOl' sa'f;li fncbipue
ca tf"upurile nu VOl' inviea, a adaos ca: "Se cade stri-
cac.iosului acestuia sa se imbrace intru nestri-
caciune,t;;i muritorului acestuia sa se imbr:'a-ce
intrunemurire". Deci, trupul este strieacios s1 muri-
toriu, ea rama,ne, did e1 este eare se imbraea" pc
l;li ((JYlno:r'I)<;vM} '[! rpf:Jr;pi) _
Olspar, lara nemurIrea-$l nestrlCaClUnea raman cu e1.
Deci, nu te indo! ea va vietu! in infinit, cand auzi ca
devine nestricacios. ,,lara cand se va 1111braeastI?1=-
caciosul acesta intru nestricaeiune, si nmrH,o-
riul acesta se va imbraca intru nerrnirire, atunci
va fi-cuvantul cel ce. este scris: lnghititll-s'a
moartea intru biruinta" (Vers. 54). Fiilldca a spus
iueruri mari f;linegraite, el iara:;;i Ie eu
prorociea care spune: "lnghititu-s'a 1I1Oartea intru
biruin ta ", adeea pana in sftlr.$it, ca l)'a mai ramas
niei urrna din ea, nici nadejde de intoarcere, de oare ce
nestricaciunea a eonsumat in iotu1 pe stridiciune.
;,Unde iti este moarte boldul tau? Unde Hi
este iadule biruinta ta'(1) (Vers. Ai
voinie Caei sarbatorind biruinta mortii, $i devenind
entuziasmat de faptul petrecut, $i vazand ca deja intam-
plate cele viitoare, salta in sus de bucurie, 9i calcand moar-
tea cea cazuta la pamant.,.ii strjga pare-ca cu glas mare
. ')- Nota. In editiunea Sf. Chrisostom acest pasaj este ca aici,
1ara nu ca In editiunea noastra, unde partea InUd - unde"ti este
moarte boldul tflu - se gaseste la finea pasajului 54. - ,
596
OM ILIA XLII
la ureehe zieand: "Unde iti este moarte boldul?
Unde it{ este iadule biruinta"}
ai prapMlt, ai dispaxut cU
v
t?tul, $1 mal facut
toate cele de dinaintel). Cacl ca l:a, ar:
mele le a,:'eii nu rmmaj ca a blrmt-o, Cl a
nimi.cit-o" ';'1;. 1'!:rt!lS-O Ja aceia., ('8, nn mai nimie.
'.', bCil{lllt IYlc:rtii paca.tll1 !=HltereEt.
paeatului este legea" Ai vazut
luieste de moartea trupeasca? Prm urI?ar.e de Iil-
vierea trupeasca. Ca da:eatrupuI'i.lenu cum
s'a Inahitit moartea? nu numal aceasta, Cl cum
Ieaea puterea paeatului'? Cum ,,:ste bol-
mortii, $i ehiar mai gr6zav decat $1 ea are-
in sine DU Loeea, ace-asia osto invederat; dara culf!- legoa
f"ste Duterea nacatului Cad lege paeatul era slab,
, J L ,- .. v' t' d B atflt no tar'" ne
savar$it de om, insa nepu ,an a vi> -'-"< _ . 1
J
, -
depsit. Raul- de siguT' ca era, inS8-J. __
rie _ >Ie:,', r-i'l leap}! Ull DutIn a contrIbult In
U JCi.Jl.iIU", .iu,- .... "-'II"JVI> "'-........ .... L , " 'l
;0;. mai mult incapacatul, in int.Hloe
'mai multo Ia.-ra !! .. S!;l
I)iedece, rflai gruz,a.vrnca 1 ar cue1
nu este a doc!orului: ci a !ntrel?umtaza r!1u
doctoriea. Si vernrea lUI Chrlstos ma:
l
a. m-
areueatpe Judei, dara pentru. aceasta nOl I}u
v
mv!no,:-
venirea lui, ci inca mal mull vadm!r3:m, la,ra
pe' aCeia ii urirrl en fEnd vvat.amat\dm faptul
ain care a1' fl trebmt sa se fo)osas0a. Cum. ca nu legea
a lmnuternidt mkatul, ne-a dovedlt-o Christos, care a
toa:te O,'le legei, :;;i a tost ,fa.ra ,
L Dart'i tu te gande;;te, cllm de alel se
lnvierea. Ca dadi a pacat.uI este cauza mo,rt
n
, laTa
Christos venind, a dezlegat pre
v
nOl
bavit de dansul .prin botez, $1 ca impreuna cu pacatul a
lncetat legea, - de ce te mai la urma despre
inviere? Cum de unde va mal avea putere m?arteva
de a stapani? Dela lege Dara aceastaa .fost desfimtata.
Dela pacat'? Dara paeatul a fost .
"lara lui f)umnezeu, eelUla
ne-a dat noua biruinta, prm Domnul nostru
Iisus Christos" (Vel's, 57). })iruintei, el
l'a luat iara pe noi ne-a Inveamcna .n
e
Ducu!a dE;
aeelei biruinti, aceasta nudm datorIe, C1
n;;'mai din filantropiea . lui.
OMILIA XLII 597

"Dr-ept aeeia, iubitii mei frati, fiti tad, ne-
clatiti" (Vel's. 58). A$a dara cu drept cuvant, la timp
vine eu aeeastfi sfatuire, fiindca nimic nu clatinape
cineva incredinta, ea a erede ca In zMar se trude;;te,
$i fara scop. "Sporlnd intru lucrul Domnului pu-
rl1reft {{., adecif In '::lieata cea (;,7;'1
binele, ci ;.,spocind\ aderii sa":l faCenlCll pr.isosinta, :;;;.
sa treeem pe deasupra tuturor primejdiilor.
casi osteneala noastra nu este desarta intf-u
Dorrmul". Ce spui'? Iara$i osteneala '? avand eu
sine cununi 9i pentru ceriuri. Osteneala cea de dinainte,
adica aeeia de dupa pierderea raiului, era osanda eelor
pacatuiti, pe caud eea de acurn este prieina cununilor
viitoare. Incat nici nu mai este osteneala, daca. nc bucu-
dim de ajutoriul eel mare a lui Dumnezeu, - pentru care
a $( adaos: ,,1ntru DomDul". Osteneala de dinainte era
ea sa- iara de -atur!l; ca sa ne !i'n-
vrednicim" de bunuri!e viit6are.
1) Deci, iubitilor, sa nu dormitam, -cad fill va putea
eel lene9 sa ctl$tige imparatiea iui Dumnezeu, niei eei
ce sedezmiearda desfateaza in Placut 1ueru
este de a vedea pe aeei ce-$i chinuesc trupul, il stramp-
toreaza, ,?i sufar mii de naeazuri, fiindea aee:;;t.iia SA vor
invrednid de acele bUfiUd. Sau nu vedeti poate ee de-
part.are e-ste dela ceriu pana la pamant, ce feliu de
razboiu avem a purta, cum offiul este aplecat spre pii-
-cat, cum pikatul lesne ne $icate curse sunt
la mijloc'? Deci,de ce sa tragem dupa noi atiUea griji,
afara de eele naturale, sa ni aducem prin aceastama1
muIte ostenele $i nacazuri, mai mare sa ni f'fwem sar-
cina? Nu ajunge oare de a ne Ingriji numai de pan-
teee, de haine de ease? Nu ajunge grija celor trehui-
toare - de$i chiar $i de acestea ne .. a oprit Christos,
zicand: "Nu vaingrijiti eu sufletul vostru ee veti
ma,nea, ee veti bea, niei eu trupuI vostru eu ee
va vetijmbraea" (Math. 6,25). Deci, dadi. nu trebuie
') Pmtea marala. Noi trebuie a 11e lngriji de vieata noastra
aici, caci acolo cu nimic nu ne vom putea folosl, nid dela pI'ie ..
teni, nici del a rudenii, chiar de ar fi cat de marl pe langa Dum-
neZ8lL (Veron).
598 OMILlA XLII
a ne ingriji niei e?iar de de
niei de ziua de mall1e, apOl eel ce 111 trebum-
tele lor zilnice atatea mancari,prin carl Sll1KUrI se in-
, , At tea' Dr. 1"C]j"ne la ,",-.j'lri"'
OrOaI}a In pama11 , cum \i,Or pu.;- . b., "3v _ _"._,\,-," __ ::
N'ai 8:'Jzit pe Pa.ve) zicand: "Nimeni fEnd se
lHf,e
dA1
'8 f }Jl it
1
crpri lumesti" (II. Timoth. 2.4) iarp-,.
rio! . eu mancar?le,:;;.i' fle im- '
batam; pentru lucrurile lun:e;;ti ne ?e. tru:
ahn, pentru cele cere9tl ne :;;tltl, . ca
. eele fagaduite sunt o"mulm,
Apoi noua nu ni este ca sa, ne nI91
chiar panEl.. la bolta CCrIUllll, pW;3md a9a de JOs pe ra-
mimt fiindea ntl tdiim dupre cum se ea<!B omulm a
trEi.1, am de venit mai rai
9titi la ee judeeata vom s!a'? N!-1" va ca ,vorr:.?a
sama ;;i de vorb.e de ga
I1
ciurI?- 91 nm nuvne
ni,; IIl"('''l'' u"p fapte ' . ea tot cela ce eauta la .. emme ...
l:.J.:o.V-,- .I. .... V" ",-. 7' ,; "-
<::npp ;:; ri nO"ltl nrp pa iata a nreacurvlt eu dansa
f."'f-J.L '-" ......... '-J" r--' ' u--........ ......, "-' , .J,.-
j'ntrn inirna sa" (Math. 5, 28), zice.
desi vor da sarna 9i de 0 privire zaciarmca, tOtU:;;l
nu' se dau in laturi niei ehiar de a se afunda in ada[leu,l
nacatului. Cel ee va zice fra,telui sau, (mebune)), va
,...,hnnn" iara no; nu ne dum in laturi de a ne neemstl ,1.1..1 5 J...1'--'.......,.I..1 (..\1 .J. ....... 'A... ..
cu rnii de' lucruri necinstite, 9i a n.i face rau in
moduri. Cel ce iube9te pe eel ee-l lubc9te, nu arennmc
mai mult deeat paganul, pe eand noi chillr 1i pizmuitn
pre cei ee ne iubesc.
. Doci, de ce iertare ne vom invrednici,cand P?ron-:
cindu-ni-sc dea COV2trE;1 ehiar cele. vecrn, . nOl
dam la iveala pUTtarea noastra ca ill.a1pre ace::
masura'? Ce cllvant ne va scapa'? Cme va sta de
ni va ajuta fiind noi pedepsiti'? Nu va n.imen},
ell tot.ii yom sllspina, yom plange, yom ser19rp eu dll1tn,
:;;i muneiti 9i ehinuitj fiind, Yom. fi in intunerecul
cel mai dinafara, la aeele durer! nestal'91te, la acele pe-
depse OToza ve. v . .
aeeia va rog, 9i chiar cad cu la
cioarele voastre, ca pe cat timp avem ne uml-
lim dupre cele graite noua de apost,?l, ne mtoarcen,:t
pe calea eea dreapta, sa ne facem mm bum, . ea nu cumva
sa sufedm acolo cand nevom duce, ca bogatul eel
din evanO'helie. Chiar de ai avea aeolo tata, sau fiu, sau
prieten, pe ori cine care ar avea indrazneala inaintca
OMILIA XLIII 599
-----------,-. --------_.-._---
lui Dumnezeu, totu:;;i nimeni nu te va putea scapa din
acele chin uri, fiind predat lor prin Inse9i fapteJe tale.
Astfeliu este acel tribunal infrico:;;at; -acolo se osi'mdef;lle
dneva numai prin faptele saIe,:;;ialtfeliu a scapa de
aeolonuo CU putinta .. acestea Ie spun, ilU ca, sa va
SUpaI', nicis4 vaaduc in deL':n<ldajduire,c:j ca ou eumva
nutrind-u-neenspemntede/?artc,. "iii incl1t'j=ljilndl,1-ne in
eutare, sau in cutare,. sa negJijam de faptele bune. Daca
noi ne vom lenevl., nu dreptul, ltiei prorocul, niei apos-
.tul
ll
l,dara nimeni nti ni va sta in ajuioriu, - iara daea
ne vom ostenl, avand in aparare inse9i faptele noastre,
atunei cu indrazneala ne yom prezenla. ihaintea drep-
tului judecatoriu .. 91 ne yom invrednicl de bunurile f:'i-
gactuite celor ce iubese pe Dumnezeu. Carom, fie ca eu
tbtii sa ne in vrednieimpri.l) ftlantropiea Damnul ui
JloE3trulisus Christos, camia fmpreuna cuTatal, :;;i eu
bunul., $i de vieata datatoriul Duh, se cade
slava acum 9i purupea$i in vecii veciler. Amin.
OMILIA- XLIII
"lara pentru milosteniea car-e este pentru
sfint
i
, precum am randuit bisericilQr Galatiei,
voi sa faceti" (Cap. 16; 1).
Complectand Yorba despre dogme:::;i urmand a
treee la pal'tea morala, lasand toateeelelalte la 0 parte,
el p<l$e:;;te deodata la principalul tut-uror bu-ilurilor, facand
yorba de eleimosina. nu se intinde asupra intregei parti
morale, ei vorbind numai de acpasta, el eontene:;;te, de9i
nicairi n'a faeut a:;;a, ei in toate- eelelalte epistole, pe la
sfar9it, eJ $i despre eleimosina, 9i despre pru-
denta, 9
i
clespre blandeta, 9i des pre indelunga rabdare,
$i in fine despre toate celelalte. De ee oarc aiGi el pune in
mi
g
eare numai partea aeeasta in locul intregei parti
morale Findca si cele vorbite mai jnainte, cele mai
multe erau chestit.lni morale, prin care de pilda a pe-
depsit. pe acel curvariu, prin care a eumintil pre eei ee
se judecau de cei de afara, prin care a infrico$at pre
cei ce se imbuibau eu mancarile cu betiile, prin care
a condamnat pre eei ce se impotriveau, pre eei ce iubeau
600 OMILIA XLIII
cearta, pre cei ce iubeau stapaniile ii'i intaietatea, prin care
a predat acelei osande nespusa pre cei ce se apropieau co.
nevrednicie de sfintele mine, prin care a discutat despre
dragoste.. .
De aceia tocmai el aici . nurnai despre
eleirnosiria, ceia ce 11 intersa rnai mult pc dansl.lI dB
... daW.' l, - 'iu Cttnd. i - u, cun ir:-3
. deSp1'6 lllviel'c :;;1 1,,1 fiicuL f(w.i hine vQitorJ, Hi,unci vine
Ii de eleimosina, - de$i dealtrnintrelea el a
mai vorbit de . asemenea Jucr!]ri In capitolele de
dinainte, cand de pilda Ii zicea: "Daca
noi vona, cele duhovnicesti, au mare lucru este
de yom sacera 'l1oi ale voastre cele
ii'i "Cine Sade9tc vic, din roada oi nu ma-
nanca"? Dara fiindca ii'tiea marctreaacestei vir'tuti, el
nu se lasa de a vaminti din nou i$i la tinea epistolei.
Expresiunea lntrebuintata de dansul aid au ifUli este
(JsrnW 'JDV1), ci "olb" prin care 81 nDmC$te strangcrca,sau
aduna:rea. .ofra.nd-e1or ,. fa,c[tnnprin .aceasta. lucrul mai
de pi'imlt ehiar dineapul 10cu1ui, caei d'tnd se .
strang . sau SP. adunA of ran de din toate :;;i deia Loti, po--
ronea devine mal u:;;oanI pentlu fi ecarc.
. Vorbind, deci, despre aceasta strangere de of ran de,
nu deodata a spus: fiecare din voi sa pue la sine stran;..
gand c8 se va -indura) de;;i aceasta'era urmarea fireasca,
ci spunand maijfltai - "precum am randuit biseri-
celor Galatiei", la ur-ma adaoge $1 de strange rea ofran-
del or prin bisericile lor, atitandu-li pl'in aceasta poves-
tire zelul de a imita pre eei de prin alte locuri.<;li tre-
calld tautul ca o Dovestive, ceia ee a fac:ut S1 ell Homanii
sriindu-ii. Cad acelora hotarandu-se' a Ii istorisl.
despre caliitoriea sa la Ierusalim, astfeliu Introduce
vorba, zicand: ,,1at'a acum merg 1a Ierusalim slu-
jind sfinWoe; ea bine a voit Macedoniea ;;i
Achaia a face 0 oarecare 1a sa-
racii sfinti10r cari sunt in 1erusalim" (Rom. 15,
25. 26). Peaceia Ii Indeamna la lucru prin Macedoneni
CorinthenL pe cand pe aceii'tiia prin Galateni "Pre-
cum am randuit, zice, bisericelor Ga1atiei,
voi sa faceti {(, fiindca Ii ar fi fost ca sa fie
mai pre jos de Ga!atcni. $i n'a zis: am statuit" am In-
OMILIAXLJII 601
- -------- _ .. - ... ..
demnat - ci "am randuit", ceja ce este ma(cu putere.
nu aduce de exemplu 0 cetate, sau doua$i trei, ci
Intreaga hatitine, ceia ce face $i acolo unde vorbe$te de
dogrrie, zicand: "Precum ;;i in toate bisericele
sfintilor((. Daca aceasta are f)utere 'hI cl'cdinl.a aug-
. melor, apoi cu atat. mai mutt in fa.r:telor. . _.-
Deci ce-ai oranduit? .spune-n1.i. dill
Sambete", adeca numineca, "fiecare din voi
sa puie 1a sine, steangand ce se va indura".
cum el Ii indeamna $i printimpul pe care 11 arata,
fiindca ziua aratata de dansul era dcajuns prin sine 1n-
sa:;;i -PBntru strange rea of rande 1 or. (u\duceti::..va amintA,
zice, de (,.,8 bunuri v'ati fnvrednicit in aceasta zi, cad
bUDurile ce@ nepovestite, radacina $i inceputul vietei
noastre, in aceasta zi s'au a;;ezatn. $i au Dumai prin aceasta
ziua de Duminica era potrivita spre a-i at-Ita :fn faptc
filantropice, ci $i pentruca S8 -gaseau liberi $i
de orice s\::ipat
'- vine rP..ai fnaamnatee 91 rnal de a :mJ:i..J\,_ }:Ie .l$.nga.
-accsteaapoi, i poroncabisericei de-acese imparta,?] in
aceasta zi cu sfintele, -iufrico$atele ii'i nemuritoarele taine,
multa buna vointa insuflc'i;.. cre$"tilltlluispre-el.eiftl0sina.
- --- In -aceasta--zi, deCi "fiecare din voi" - $i nu
cuta:re, sau cuTai'e, Ci fiecare,adeca, chiar sarac, sau
boga.t, chiar fcmeie, sau barbat, rob, sal! slobod, )lSD,
puie 1a sine, strangand ce se va in:dura" . N'a, Z!S
Sa se aduca in biserical) ca nu GUmVa sa se
pentru micimea sumeiadunate; ci sporind cate put,in
prin adaosuri of ran dele (sa mi le aratati dnd voiu
veni eu, zice, Acum, fie-Gare sa puna la sine, casa
ta fa-ti-o bisel'ica, lada fa-ti-o gaz6filaehiu (cutia de
of ran de din biserica). Fa-te pazitoriu . al banilor sfinti,
$i iconom de sine singur chirolonisit (IJ.Ut01.6t(JOV.N(jtoc;)
al saracilor. Filantropiea lti da aceasta preotie. De-
altfeliu gazofilachiul de prin biserici este astazi sim-
bol al filantropici, simbolal eleimosinei, iG:::.a ramane
doara ca simbol, caci fapta nu este de f?tiu c3,
multi din cei ce stau in -aceasta adunare ne vor invino-
vatl. cand disculam de acestea, zicand: Nu de-
veni ?reoiu eu nu._ de
asculta; lasa lucrurlle la bbera vomta CUlva, oa-t1
numai parerea -audftodlor, cl\ci dupre cum faci acum, -
602 OMILlA XLIII
,
ne fu:;;inezi, ne faci . a ne de rnsa eu
nu primcsc astfeliu de vorbe, caci nici Pavel nu se I'u:'
.';;ina, vorbind jntr'una de acestea, gratnd euvinte de
cer.';;ilori. Daea zice mje, sau ada in C;1SI'l.
meal), poate ca cele vorbite ar fide $i mai
dteptul vpi'bind, nlci atunci n'ar fi de rU$ine, . rjl. ." eei
ee slujase altaduiui,dinaltariu se iu;;}parta$esc"
'zice, darapoate ca ar fi drept ama certa eineva, ca
unul ce am facut yorba de mine, acurn insa eu fae
rugarninte pentru cei nevoia;;i saraci, $i fnea. nu atata
pentru cei &"iraci, c8.t pentru voi eei eari datL De aeeia
sunt eu curaj. Caei ce l'u:;;ine poate fi de :1.5pune :d<'1
hrana celui flamand, imbraca pe eel umbla pe
drumuri gol, prime:;;te fn casa ta pe cel strain'? Sta-
parmi tau 'nu ru:;;ineaza a spune aeestea: "Flamand
am fost $i nu-mi ati dat sa mananc" (Math. 25,
42), el n'arc lipsade nimie, $i eu sa rna rU$inaz
:;;i '5a rna lenevesc'? Nici de cat! 0 astfeliu de l'u.';;ine
este din viclenie draceasca.
";. Ded, nu rna ,"oiu ru:;;ina, ci inca eu curaj voiu zice
ell voce $i mai puternica: dati celor saraci. Dara daca
poate are cineva de aratat $i de mustrat, ca zicandu-va
acestea va atragem spre noi, $i sub pretext de saraci,
nOl ca$tigam, apoi acestea sunt vrednice nu nu-
mai de r!!:;;ine, ci chiar $i de mii de trasnele, cei ce
fae de acestea nu sunt vrednici nici de a tral. Dara
daea ell eharul lui Dumnezeu noi nu va suparam eu
nimie pentru noi, ci :v'am propoveduit evangheliea fara
neobosandu-ne de loe, dupre cum se
obosa Pavel, $i multamindu-ne eu cele ale noastre, apoi
atunci va yom z.ke_clLlot cllraju1: dati celol' sa1'aci! $i
nu VOlU jnceta zicand acestea; iara neeland) eu voiu ,fi
eel mai grozav aeuzatoriu al celor ce nu dau: Caei daca
a:;;i fi general, $1 avea osta:;;i, nu m'a:;;i . ru:;;ina de a
cere hrana pentru dan$ii.
Eu iubesc foarte ' mantuirea voastra. $i pentru ca
yorba sa ne fie rnai rodoasa, eu mai multa putere,
yom lua pc Pavel de ajutatoriu, eu dansul yom sta
de yorba, zieand: "Fiecare din voi sa pue la sine,
strangand ce se va indura". Dara tu gande$te-te
de aici la yorba lui nesuparatoare, caci n'a zis':
atata,sau atata), ci l' ce se va ii1dura" l fie mult; fie
OMILlA XLIlI 603
putin; $r n'a zis: t(ce va ca$tiga)), ci "ce se va indura",
aratand ea capatuirea sau aprovizionarea aeeasta este (lela
Dumnezeu. $i nu numai prin aceasta e1 1$i face indenmarea
;;i sfatui mai u$ordepriliiit, ci prin aceia ea nu po-
ronee$lede a !;Itr;J,nge ;f?i a depune toate ofrandGJeint(un
anum"ittki}p,ci'!.ei cate PClltill, sluiba
: .. r.. ,"' '':6l-n " O: ", ,- Dp YlJ ' .. , ;..
::;;, __... OS .. , .,.r . .. lv1 .. U pOfvn .
ce$te deodata de a aduce Ja mijloe cele adunate, ci Ie
iI1gaduie un termen lung, pun_and $ieauza: pentru ee:
"ca nU,daca vQiu ven], atunei sa se faca stran-
sDarea" , zieei adeca ea nu cun'lva 10 timpui stlbscrierei
acelor of ran de, sa va vedeti siliti de a Ie strange)). Dar8,
$i prin aceasta nu putin iara$i Ii atita la lucru, . caci
lui Pavel Ii facea mai dispui la treaba.
. "Iaradupace voiu vent pre care veti so
coti, pre cu carti (epistole) Ii vom trimite
sa duca darul vostru la Ierusaiim" (Vers. 3t.
N'a zis: cutare sau cutarcll, ci "pre carii Ii veti
socoti" , Iideca pre cadi ii veti aIege voi, ca astfeliu
sa faca fara nici 0 banueali;i slujba aceasta. De aceia
lasa alegerea celor ce vor duce of ran dele la notarirea
$i votullor. Nutrebuie sa se spuna, zice, ta contributiea
aceasta s'a tacut de voi, insa dreptul de-a aJege .pre eei
ce VOl' duce acolo bani!, nu ar fi al vostru. .
Apoi ca' sa nu se . para ca e1 se trage 1!1 oparte in
aeeasta chestiunc, vor-be$te de serisori, zicand: "pre
carii Yeti socoti, pre aceia eu carti ii yom tri-
mite", ca $i cum pal'e Ga ar 7.iee: $i ell. voiufi un-
preuna eu dan';iii, voiu fi parta:;; acep,tei slujbe, prin scri-
so rile ee Ie voiu da. $i n'a zis voiu trimite pe aeeia '
ca sa duca eleimosina voastra)) ci "ca sa rluea darul
vostru", ca astfeliu sa-i arate ca facand lucruri mari
$i cape cei ce singuri au ca:;;tigat. Aiurea el nume$te
faptul :;;i binecuvantaTe $i 'impaTta;sire, pe deopartc ca
sa nu devina rnai 1ene<;>i, iara pe dealta ea sa nu se
ingamfe; nic:ai ri insa n'a numit aceasta milostenie sau
eleimosina.
cu cuviinta sa merg $i
mine vor merge" (Vel's. 4). Prin aces tea iara:;;} ii
indeamna la darnicie, caci pareca li-ar zice: Daca eeia
ce veti strange va fi atat de m ult, in cat sa fie nevoe
604 OMILIA XLIll
-----_ ... _ .. _ - - ----_._._ -----
$i de prezenta mea, niei atunei nu rna voiu da In latul'i)).
Deodata insa el n'a vestit aeeasta, niei n'a zis: fiindca
am a yeni acolo, eu singur voiu duce of ran dele)) de
oarece daea spunea a$a dela inceput, n'ar fi avut
atata putere, pe cand auaogand aeeastaJa urmiL ep.te
la timp potrivit.De aceia tocmal n'a fag-adult, dela in-
ceput, .. d8.ra nici -It'a i':}etrl -de 't(:t1 qunJo.-r-: tj u pli, c.e srJur1e.
ca, )i VOhl trimjte" ('.8, se - V;:l, dL1ce 3i
elde va fi nevoe. aici tot pe -dai1$ii Ii face
de a hotari, caei zicand: "Si de va fi eu cuviinta
rnerg $i eu", aceasta de dao$ii, ca
sa stranga atat de muUe of ran de, 1n cat sa fie nevoe
de a starul $i de dansul ca sa se duca la lerusalim,
voiu veni 1a VOe cand voiu treee Maee-
d?nie!l (ca prinMacedoniea voiu (Vers, 5).
mal sus a spusaceasta, insa atimci cu manie-fiindca
a nu euvantul eeior ee'
S
'nn sem' et' ;" el' " d .. .
a.u . 1 ,1", "vl va, ,- pe can aIel mal eu
hl A nrle+X .-. j ... ,f 1- .. d . ".. .. ' .., " .
mO., ,0., va aSLle1lU sa-l $1 oreascavemrea. '0upa aCla
ca sa au ziea :((Daface t .Inaintea.noastra, tu preferi pe
Macedoneni '?- iata di n'a spos cand rna voiu duce la
Macedoniea ci "eand voiu treee Maeedoniea".
"Ga prin Maeedoniea voiu sa tree. $i la voi

a't" l' v . . , vb' .
:::,e V mIJamp a, ma vom ' za -'OVl, sau VOlU
$i iernil" (Vers. 6). Nu voesc, zice, de a trece pe lanO'a
, voi, ci de a remanea $i a petrece un timp la voi.
Ii-a trirnis aceasta epistola, era in Efes, in tim p de
Iarna. Deci Ii spune, ca (voiu remanea pana la sarba-
toarea in Efe:::;, jar-a dupa aceasta voiu pleca
spre Maeedomea, pe care trecand-o voiu ajunge la voi
in vara, $i poate ca voiu face si lama la voil>: 5i de cc
oar:e a.,Z!:": "sIe se va intampla" $i n'a spus 'botarJ:-
!GrlU? . nu pe to!lte prevedea Pavel, potrivit
Imprt;Jurarllor. Dc: aCeIa mCl nu spune hotarftoriu, ca
daca nu s'ar Intampla, sa aiM refugiu la aceia
ca a luerul in mod nehotarit, lasandu-se Ja puterea
DuhulUl, unde ar voi sa-I conduea, iara nici cat unde
el peate dorea, ceia ce in a II-a epistola, justi-
ficandu-se de intarziere, zieancl: "Sau cele ee
tllesc, trupe:;;te Ie sfiHuese, ea sa fie la mine ee
este asa,asa, si ce nu, nu".
. , ,
OMILIA XLllI 605
"Ca voi sa rna petreeeti oriineotro voiu
merge".':;;i aceste vorbe din marea lui dra-
goste c8,tra dar j. "Ca. nu voese sa nu va vad
pre voi aeuL:. in treacat; ei arnnadejde eatava
vrerne sa ma zabovese La voj, de va lngiidu)
: DomrmF (Vers. 1). Aeestea ie - cea, pcdeopaI'te [p.;j.-
tand ikagostea eeavea caLea da ii,iara pc' aea,lta in-
pre cei pacato'iJi, nu lOtr'un mod ascuns ci
pe sub forma prieteniei. '
. ,,$i voiu remanea in Efes pana 1a sarba-
de. Verso 8). Toate :ispune
lor m amanuntlme, vorbmdu-h ea unor prictcni' cad a
I
'
1 spune cauza pentru care n'a venit fnca, san pentru
ce va v eo], 'iJi unde petrece e1 acurn, aceasia e dovada
prieteniei.
"Ca mi s'a desehis mie usa mare si snrp.
+'010S Sl' sunt 'V -,r-:::
1 1. _ _. V '-.I _. ..J. _ \ ers. yl qaca
este_ mare, cum de sunt protlvnlcl? Tocma.i. de- sunt
protivnici, fiindca e.ste mare, 9i daca cre-
dmt;a este mare, apol mare larga intrarea.
Dara ce insamna"U$a multi 8unt-GGi-
-ce a priml credinla, multi sunt gata a S6
aproplea a se intoarce -dela ratacirfl; intrarWI 1mi
!iindca eugetele ce10r ce se apropic sunt pre-
$1 im;l},tate spre supunerea crediniei. De aceia <il
dla v<?lul eu mare, de vreme ee vedea pro
multl fugmd dela dansnl. Ded, penLru aceste doua eauze
e1 trebuiil, a remanea fnca in Efes,fiindcii, nretutincleni
c? putere, :;;i "'fnverii' pc
liecare Zl; daca -. erau. multI Gari pizmueau, apoi $i
aeesta era un semn mvederat de propa$irea evanO'heliei_
CaGi nici odata nu se salMtaee9te atata cel
viclean, ca atunci cand i sc rapesc multe din vasele
sale, adeea multi deai lui. .
1) Deei, iubitilor, $i noi cand voim a fac.e ceva maret
1) Partea morold, Nu t1'ebnie a ne minuna cand vedem pre
cei ce traesc in f'apte bune ca nu izbutesc, av:\nd privirea atintitii.
'5pre :esplata. viit<?are. -ceice au ,:,enituri, Cllm loti ceila1ti
a da.1n mll?steml a ze.cea parte.dm ceia ce vlnd cumpara,
lara ocele stranse procente sau din dajdiea osta-
nu sunt primite de evseVlea ct'e1?ttna. (Veron).
606 OMILIA XLin
nobil, sa nu ne gindim numai la osteneala CG-O yom
ayea, ci la s:fu;;tigul ce-l yom trage de acolo.
:;>1 pe Pavel, ca nu de aceasta se teme, se da in laturi
ca sunt multi protivnici, ci tocmai fiindca u:;a era
.$i iarga, apoi el de aceia sta pe ioc $i a$tepta. Caci7-dupre
. cum am mai aCe6ta era semn inveder-at de a fi
.:": ". ,< In iiint;.' ce fac fapte fie cal de
mid, ll1fut' ieaia acea feal<1salbateca, ci cei ceie
ca .yrqn_barbat drept fa-
candJapre man, sufermd mIl de rale, tu sa nu te
minllllezi, ci din contra atunci sa 1e minunezi cand
diavolnl primlnd multe rane, ar sta $i primi
ranele ell nepasare. Fiindea nici atunci cand $arpelea-r
fi intr'una $i s'ar infuriea $i rapezi contra: celui
ce-Ifnteapa, inca n'ar trebuie a ne mira. Caei $i diavolul
tutu:or groza-v decat oricc :;;earpe,
91 intocmaI ca 0 scorple scotlOdU-$i acul,se ridica in sus.
" DaJ't'i .pu aceasta sa va infrico$eze pre voi, fUndca.cel
ce se fntoa-rec dela- razboiu in urma biruintei, de necesitate
ea-l vei vedea plin de sange, $i de multe ori .ranit. Deci
\;;i tu cand vezi pe cinova facand eleimosina$i celelalte
mii de bunuri, :;;i prin aceCl,sta taind puterea diavolului,-
sli-nu te minunezi la urma daca jJ vei vedca cazut in
ispite :.;i primejdii, $i nici sa te sperii, fiindca tocmai de
a.ceia a cazut. in ispite, pentru ca a lovit cu putere pe
dia volul. {(Dara, zici tu, cum de i .. a ingaduit Dumnezeu
una ca aceasta '? Ca mai mult Inca acesta sa se incu:.
nuneze, sa primeasca inca mai multe rane.
Caci, mare este in adevar, ehiardiotre fa,ptele cele
rnai pT"ielnice, dea milut, in aeela;;i timp q staru1 in
faptabuna, - insa eu amt mai mare este cand chiar
patimiod cioeva, el totu$i nu se abate de loc del a aceasta.
Un astfeliu de om este in a$a feliu, ca ceia ce face,
face pentru Dumnezeu.
Iocat, iubililor, ehiar de ne primejduim, sau de
am piHiml. orico, noi sa ne inarmam cu 0 mai mare
buna vointa pentru durerile $i ostenelele virtutei, fiindca
nu este timpul de rasplata aici pe, pamaot. Pril1 urmare
sa nu cerem cununile aici, ca nu cumva in timpul cu-
nunilor sa imput.inam rasplata euvenita noua. Dupre
cum se intampla ell carii lucraod $i
hranindu-se cu hrana lor iau 0 mai mare plata, pe cand
cei hraniti cu mancarea celor ce-i platesc Ii se va taia
o parte nu mica din plata, tot $i cu sfintii. Cel ce
OMILIA XLIII . 607
a faGut multe fapte bune, in acela$i timp a suferit si
multe rale, va avea plata lntreaga, $i inca mai mult de
cM plata -intreaga, nu numai pentru bunurile ce a sa-
v ar.;;it , .ci pentru rEtlele ce a suferit, - iara eel ce s'a
bucnmt alci -de fini$le ;i;i dezmerdari, de siam" ca nu. va
, . ,." 1 . . ' .. ' " , " .. ' : .... . ' . b
aeD.) f,uyu):Ua.3 de . strahlclte. Dumnezeu ni In-
. nu !1l1ffluiplata s ucceseior,d
lSPUtiOP. i;ii penh-u ca t:eia cesplin sa 0 fac $1 mal
. lamurita, fie de pilda doi bor.ratJ milostivi cari sa dea
dupaacefa unul $i
se bucura de toata -unbel$ugarea, pc rand celalalt cade
fnsiiracie, in boale $i nellorocir'i. Deci, dupa ce se vor
duce acolo amandoi, care va lua cunuoa cea
n:ai. ny ca eel ce a patimit
$1 S::1-_ $1 facand bine, $i patimind rale
mmlComenesd Nu :r;nai iucape niCi-o fn-
doeala" cael acosta ,este acou' statue de diamant iara
a.ce1aeste sluga cBa recunoscfttoare.Ca -daca n'oi nu
tr:ebuie . a speranta imparatiei ceru-
nlor, Cl pentru ea este placut lui Dumnezeu,- ceia
ce mal mare odce Imparatie - apoi de ce ras-
plata este vredmc cel ce devine zabavnk in faota buna
din cauza ca nu ia plata aici 1 ... ' . '
Deci, sa nu ne tulbmam cand vedem ca, cutare
bogat, care chema pe vMuve in casasa $i Ii dadea
ospete . lntr'una; E;li-a p.erdut casa fiind arsa sau ca, a
pat.irn,it - aceasta
va nu eraadmlrat atata pentru elei-
cele ce a patimit dupa aceasta. De
acma 1 _ pneterill lUJ sunt dispretuiti de toti ceice citesc
istoriea lui, $i (;a nefiiod vrednici de
vr''un cuvant\ fiindcacautau rasplata prezenta din
acestea apoi contrarieau lntr'una pe drept. ,
A$fl. dara sa nu cautam plata aici, ca nu cum va
dever1}m $i jipsiti, caci este eel mai de pe urma .
rand fimd yorba de eeriuri, noi sa ne uitam impre-
Jur !a de aici. Deci, sa nu faeem a$a, ci ori-cum s'ar
ce!e nea$teptate, noi sa ne tinem 5tran$i de
poroncJie lUi Dumnezeu. Sa dam ascultare fericitului
Pavel, $i sa punem . prin case Ie noastre cutii pentru
saraci, care sa stea in locul unde noi ne rugam -$i de
cate-ori vei intra sa te rogi, pune mai intai
in cutie, $i dupa aceia inalta-ti rugaciunea. $i dupre cum
n'ai prefera nici-odam ca sa te rogi lui Dumnezeu cu
608 OMILIA XLII I
mini nespalate, tot sanu te rogi fara eleimosina.
Eleimosina a fi atarnata la patul tau, nu este mai putin
ca evangheliea ce tu 0 atarni acolo, caci de vei atarna
evangheliea numai, fara sa faei :;;i fapte filantropice, nu
te vni folos1 alat de mult, - pecand avand aceasta cutie,
ai -0 arn1a, puternica cqntJ\3.! rugaciunea t[-I..
O f
'acl' . j'nar'l' [)ataV fl' 0 ",riot.:; \ r8nrl '''''1,.--, ...... 1
'.', ,-'- ,, :- :...' ;-- ,.t!.!-, , <:" ... ...... . . . ...
I'll hrana lmparatUluL A$a. aara J?1'g;:;, p.v:::;,nghe.118 Set
ste8. 10. patu! hhl $i cutieasaracilor, 9i atunel lloaptcu (j
vei petrece fara visuri urIte, numai cat In acea cutie
nimic din nedreptate sa nu 5e f>unfL Caci faptul acesta
se eleimosina; insa eleimosina nu este cu pu-
tint<1, de a incol(l vr'o data din cruzime. Voe:;;ti poate
a'ti spune:;;i oeaziile prin care trebuie a pune elcimosina
in acea, eutie, lOCB,t :;;i prin aceasta a'li face mai Iol:;;oare,
$i mai nesimtitaacea contributie'? Me9tei;lUgariul de orice
feliu, ca dubotariul, curelariui, alamariuJ, sau (wice alt
. d J. , 'd' I fV t d d
A
I
mesena$, can - vmae eeva 10 ee e .acu .e eansu, sa
faca inceputul eu Dumnezeu, sa puml In cutie 0 mica
parte din ceia ce a prins din vinzarea factI.ta, :;;1 dee i?i
,JU1.--DU!IlneZeu din acea parte mica. Nici nu cer un lucru.
. aW.tderna1'8, ci voese ce, noi,-
tiea cerurilor, sa punem macar atata, pc cat puneau
Iudeii, cari erao incarcati ,de mji de dUe.
Acestea Ie zic, nu nici impedecand de
a dil. 9i mai mult, ci Cerand ca ' lncutiea de rnili sa nu
puneti mai putin de a zecea parte, 9i nu numai vinz;3,nd,
ci 9i cumparand. Aceasta regula s'o pazasca $i eei ee
au tarini, in ceia ce veniturileee Ie trag de acoIo,
E;i in fine toti eei ce aduna venituri drepte. Caci catra
cei ce cer camata la bani eu nu fae [lici 0 vorbc1, 9i
nici calra OSta.7ii carii po al!,ii, :;;i se ocupfi eu
nenorociri straine, fiindca Dumnezeu nu voe::;;te a priml.
nimic din asemenea bani, - ci eu spun acestea nurnai
catra eei ce aduna averile prin ostenele drepte. Caci
daca noi yom capata 0 astfeliu de deprindere, la urma
vom fi mustrati de cuget daca ne departam de aceasta
- 9i in . fipe nid nl! yom mai lucru!
atat de 91 mcetul eu incetul yom aJunge 91 la mal
mad milostenii. Insa deprinzandu-ne a dispretul. averile,
Doi vom zmulge eu totul radacina tuturol' I'aleloI', 9i
vom petrece vieata de aici eu toata iara in cea
viitoare nevom invrednici de Carora
fie ca eu totii sa ne Invrednicim, prin charul ::;;i
OM ILIA XLlV
609
tropieavDor.nniJlui !'!ostru. Iisus Christos, caruia impreuna
eu Tatal ;>1 cu sfmtul 91 bunul devieata datatoriul
Duh, se cade sla va In veci. Amin.. " .
OMILIA XLIV
,,$i de ya veni Timotheiu, socotjti sa fie fata
Idea la voi " (Cap. 16, 10). . ' . . , ,
. . Poate caar crede eineva ca rugaciunea ce 0 ' face
alCI Pavel este nedemna de barbatiea lui Timotheiu _
Tiro1heiu, ci pentfu
audnOrI, ca nu cumva prm VI' 0 ellrsa j'ntinsa lui sa se
vata.me pe dan:;;ii, fiinddi dansul era pururea in pri-
mejdiilor', despre cum ziee Pavel de dansu!: "Ca precum
pnU
i
tata" fiuI, im.pretlOa ell --- il1ille slujit
mtru eva.nghehe{' (Filipp, 2, ca Bu Gumvc1,
{lela v ce ar fi aratat'o cattA -Ocenie sa pa-
:;;asca fata de dascal in trecerea timpului, 9i sa devina
mai rai, de .aeeia de. departe Ii mbdereazazicand: . "sa
fie fata frica la voi", adica ca nu cumva vr'unul
din cei deznadajduiti sa se ridice contra lui. Ca Doate
urma a-I mustrapentru aceIe, pentru care :;;i Pavelli.a
fost scris, in care seop i-a fn9tiintat ca trimite pe Ti-
zicand: "Caam trimis pe
mothem la VOl, carevi'i va aduce aminte caile
mele intru Christos, preCUll1 pretutindeni in vat
toate bisericele." Deci, nu cumva dan9ii
I?e noble.ta, pe bogatiea, sau pe puterea
sau $1 -pe ITitelepciunea de dinafara, sa se
asupra lui v sa-! ne6:nsteasca sa-i
mtmda vre-o cursa, fimd suparatl poate de mustrarile
ce li.,ar fi facut, sau pentru cele ce Ii facuse dasealu1. .si
sa-l atace, cerandu-i socoteala, de aceia Ii scrie "ca'sii
fie fara fric3, la voi" Sa nu-mi spui de cei deafara
adecade Elini :;;i de cei necredincio
9
i, ' zice caei err ce;
de!a v?i aceasta"-'-pentru cari intreaga
epIstola a fost compusa, ;;i pe cariatitt. -Ia Inceput dH
16038
610 OMILIA XLIV
9i Ia sfar$it i-a infric09at. De aceia dara $i zice "sa fie
fara frica la voi".
Dupaaceia dela slujba ce 0 avea n face demn de
credinta" zicand: "ca lucrul Domnului lucreaza" .
. SaIlfJte {liti Ja ar.,e:a, zice, cit nu-ibogat . poate, .
bine crescut, nu:"ibattarl, fiindcalaee a fost eiranduit,
9i ce anume face? "ca lucrul Domnului lucreala"
iiCe. ,Iarll aceasta Ii este deahuls in ldcul m'ical'ei H{)-
.blete, sau bogatii, sau iiltelepciune\). $i nu
s'a multamit numai ell aceasta, ci a mai adaos inca: "ca
mine"dup're cum $i mai sus: "care este fiu at
meu iubit, credincios intru Domnul, care va
aduce voua arnint,e ci'!.ile mele ee sunt intru
Christos . tanar, 9i singur 'si-a luat
sarcina pentru indreptarea uuui public atat de numeros,-
amandoua acestea H duceau la dispret, de aceia
apostolul adaoge eu drept cuvant: "Deei, nimeni pre
81 sa defaime" (Vers 11). $i nu cere numai
aceasta, ci :;;i cinste mai mare, pentru care $i zice :_"Sa .. 1
petreeeti preel cu pace, adeca fara frica; neavand
intre voi luptA, sau c8rte, sau antipatii, d
toata ascultarea::;;i supunerea ca unui dasca!.
"ea sa vina la mine, ca-l astept preel eu fratii ".
$1 aceasta 0 spune tot ca sa-i infrico$eze.Pentru cit
ii ca Timotlieiu toate cele ce ar patimi ia dan$iii
Ie va spune, $i <led catrael cu blandeta, apoi a
adaos: 7lca-1 pI'e el cu fratii". Dealtmintrelea
$i de aid fl face vrednic de credinta, daca dupaple-
carea deladan$ii el il a$teapta, in acela$ timp arata$i
dragostea cea catra dan$ii, caci Ii-a trimis pe un barbat
atat de destoinic folositor.
"lara pe fratele Apo1l6 mult l'am rugat ca
sa vina la voi" (Vers 12). Acesta se pare ca
mai invatat, si maiin varsta decat Timotheiu. Ca nu
cumva sa zica dAn9ii: dara de ce n-ai trimes pe barbaL
Ja noi, ci in locul lui ni-ai trirnis pe un tanar))? pri-
ve$te cum 0 indrepteaza 9i aceasta, numindu-l "frate':
$i spunand ca I-a rugat multo Deci, canu cumva sa se
para ca I-a protimislt pe Tirnotheiu In locul lui, $i ca-
mai mult fl cinste$te pe acesta, $i din cauza aceasta nici
OMILiA XLIV 611
nu l'a tl'imis, ceia ce ar fi atitat 0 mai mare zavistie
din parte-Ii, a adaos: "mult l'am rugat ca sa vina
la . voi". Dara ce? Oare n'a ascultat aceJa, nici n'a
prirfl.it, .ci ' s'a impctriviti Nu spune
IDS.'l. pentrQca Tlici ;yc o .ucela . ;;[l" nu-l huleasca,
.. .. .t .. -':; '--'-':\ ... "' , -" . ") . riA . Si
',' '9!.pe. -z!c.e
nieiciecuil1 nUii'-a kist voea casa vina acum".
$i ca sa ou ca aCPrstp.(l. sunt vorbe 9iprp.-
texte, a adaosimediat: l1dara va venl, gand vreme
buna se vaprileji".f>rin aceasta el justifica $i pe
Apollo, inacela$ timp cu speranta venirei lui i-a
$i pre dan$ii carii 11 doreau. .
Dupa aratand ca ii datoresc de a avea nadejde
demantuire nu nuinai In dascalii lor, ci
71ce: "Priveg11iati, credinta" , iafanu In lnte
lepeiunea cea deafara, caci acolo nu se poate sta, ci purta
In toate partile -"imbar.batat!-va, Toate
ale y08stre fi il dragoste sa fie" (Vers. i3. 14). Acestea
zicand s'at"j pal'eaca-i sf:hue$te, Insa 5e atinge eu pute['f::
de dan;;ii, Ca cei ce se lenevise. Pen tru aceia zice: "Pri-
veghiati
U
, ca uniia ce dormitau, "stati
u
, ea uniia ce
se cHitinau in toate partile, "imbarbatati-va, inta-
dti'-'v;l", c,;3, .uniia ce se mole;;i;;e,$i "toaie ale voastre
cuAragQstB s.il. fie", ca u.niia ce 5e prigoneau 1ntfe
dao!,?ii . . Deci, fata de eei ce Ii amageau apostolui Ii zice:
"Priveghiati, stati", iara fata de cei ce Ii prigoneau
Ii spune: "imbarbatati-va" ,cum fata de cei ce SE
resculase 9i voeau a-i a-trage In partea lor Ii splIne :
l' toate ale . voastre eli dragoste sa fie" ceia ce
este Jegatura Perfectiunei morale, izvorul $i raaacina tu
turor bunurilor. .
Dara oare ce va sa zica: 7l toate cu dragoste 'sa
fie"? - Adeca chiar de cearta cineva, zice, sau de st<'1:
pane$te, sau este sa.:jl se. ,invata
toate cu dragoste sa se faca, fimdca $1 cele vorblte rna
sus, loate au venit din cauci ca s'a neglijat aceasta.
dadi dragostea n'ar fi fost neglijata,nu s'a r fi trufit, nici n'm
fi zis lntre dan$ii : "Eu sunt al lui Pavel, eu allu
A poll6 " . Daeaar fi fost aceasta, nu s'ar fi judecatlajude,
catile etnicilor, sau mai bine zis nid nu s'ar mai fi ju
612 OMILlA' XUV
decaL Daca ar fi fost aceasta, acel curvariu n'ar fi luat
pe femeia tatalui sIn, n'ar fi dispretuit pe eei ne ..
n'ar fi fost eresuri priritre !lu arfi
fost stapaniti de slava dC';larta pentru charurllece Ie
aveau. De aceia, deci, zice Pavel: "Toatealevoastre
eu dragoste sa fie" . , r , '
'" va rog pre voi, stit.i 11jj
_ '..J. ' '.' ". - " i ,;,
ea este parga (mc.vy.-"" .. :-t .. V'i ,:-,,'_'H_.d
j

spre slujba randuit pre 15).
Incepand epistola el pornene:;;te de acest Stefana, zlcand =,
easa lui 9tefana ", aici
me:;;te parga (incepatura) nu numai a Cm'mthulUl: a
intregei Elade. Nici aceasta nu esteolauda mIca, ca
el eel intiii sa S8 fi apl'Opieat de Christos? pentru ('"are
$i in epistola: catra Romani laudand prin acest fapt pe-
Uriila, zieeEl: "cari mai : 'nainte de mjne aufost
' intru Christos" (Rom. 16, 7). $i n'aspus ca eei intai
" ,-.'. -, tp'a"r' 'a V A C-h!.lc>i " "yo VtAn.-'l '
au crezut C1 . C,U"saUlacuv, g u,\' u,uUc
ca -ii audat dovadii 9 viealtt.
ClminAnia-.I""a, "'::1 CP !-a,-lIlr- (0!.:t n?.lO'8,_-

trebuie a fi mai buna de cat cele ialte, carora este
parga,ceia ce $i de ace$tiia a marturisit. aid Pavel, prin
aceasta expresiune. Nu numai cs, au crezut cuad8wlrat
-dupre cum am spus -oi inca. Ca an aratat 0 mare
evlavie, ca virtutea era. in floare la dan:;;ii, cii aveau
o mare rivna i n milostenii. Si nu nUrfiai de aiel se in-
vederazci evlaviea lor, ei:;;i din aceia ea i'ntl'eaga casa
era plina de evIavie. ca dan:;;ii infloreau . $i in lu-
Cfiiri bune, aceasta", o arata prin urmatoarele: "spre-
siujba sfintilor sau r<induit pre sine". Ati auzit
ce . fcliu de engomii Ii aduce apostolul pentru ospita,li",
ta\ea lor N'a zis slujasc, ci "s'au randl,lit . pl"e
ciam;;ii", adeca aceasta vieaw, ales-o pentru tot-
deanna, la aceasta ocupatie s'au dedat, . .
'> ' "Ca "oi sa va plecatila uniia ea
(Vers. lG), acted Ii ajutati :;;i in eheltuiala de bani.
tnlpeasca sa va imparta:;;iti de toate o:::>te-
neMe caci cand ii au atunei osteneala
n :se,pare rnai ' u:;;oara, cele ale binefacerei selmpart 1a
tri,afmulti n'a zis simplu sa lucrati impreuna ell
\ . l .,
OMIUA <XUV
613
d.
an
9
ii
:), ci inca "Sa va plecati", adeea Sa ascultati
la , OrI-<?8 v'ar poronci, ceia ee dovede$te supunerea:
cean'laI mare. ca. sanu se para ca Ii face pe placul
,ar.'\Jo'ra ll, "dao"" (;:1 la tot {>01 ('0 '1" '
:-"_'.. - l' - , ::1''' . " .. " .. ;; 0.." . , .. , 'lJ '\...'UL VV .1 p.i . U..i..i.u.. l.U- -
$.i se' ostene,<;3te", ca. ;;i cum ar fi zis: (01::-
1:?teasca fie8.eeasta lege. ,Ell nu va yorbese in particular
pentru ar.eia nnmai, ci daca cineva cste ca' si dansii
el de acelea$i ajutoare, De aceia'incepanct
acest pasaj, el Ii ia chiar pedan$ii de marturi in reco-
ma.ndatieii: ce face barbat sff!Jt. va rog pre
'Val, fratllor, zice: Stlti easa 1m Stefana" adeca
$titi chiar $i voi cum' S8 osten-esc, $i nu m'ai aveti
nevoe de a amI, dela mine, .
"lara ma bueur de venirea lui si
a lui Fortunat, si a lui Achaic caci lipsa
,ae8$tiia au impiinit.:..o. Ca. au 'odihnit duhul meu
si a1 vostI'U" (Vel's. 17. 18). Fiindca era natural ca
sa S8 infurieze contr:a acestOI'a - ('aci acestia sunt
cari . au . pus in
diptre :;;i printran:;;ii Ii-a scris cele despre
feclOare $1 despre cele maritate'-pri cum Ii imblan-
La inceputul .spistolei zicand: "Pentru ea mi s'a
aditat mie pentru voi de ta eei ce sunt ai Chloci (( ,
:;;i numele, iara pe punandu-i la
!:nIJloc.era mvederat ca prin aceia ,a fost pus in cnno$-
t inta,- pc cand aiei spLinand ca ,,iipsa voa stra aees-
tiia au indeplinit-o, . si au odihnit duhul meu si
1 L"'
a i VOSLrll ; prin .aceasta iT aratii , ca,- veniti inlocul
tl!turgr, $i .ale$i dea face 0 astfelill de calatorie pentru
dao:;;lJ. DeCI, cum ace:st fapt particular s'a facut co-
mun De va vet.i mangaea intre voi prin dragostea
daca ii Yeti cinsti; daca Ii veti
prImI pe daca Ii de binefaceri ,
De aceia 3:. $i adaos: "Sa dara pre uniia
'ca laudand pe cei veniti la d8"nsul, irn-
impreuna laude $i acelora,aaeca eelor trimi$i im-
preuna ell cei ce i-au trimis, zicand ca: llHU odihnit
duhul meu al vostru". ___ ____ ,c ---=
"Sa dara' pre uniia -ca aeestiia"}
,caci pel1tru voi, zice, au parasif Ai vazut
614 OMILIA XLIV
intelepciune Ai vazut cum ii arata, ea aceia nu atata
pe Pavel I-au multamit, cat pe dan$ii mai eu sarna
in, r.ersoar::a lor era conceotraM. iotreaga
ce $i pe uniia ii facea mai vrednici
a1tii nU'i -lasa a se dezbina deace1a
de vremeCB .priritraTl$liau stat U in lata JuiPavei:
_ -"lnC!lipa-se (Vers.19).
Pururea el -Lmpreuna meI?brele eele l'azlete Ie
prin Inchinaciune."Inehma-se voua intru Domnul
mult, Achila Prisehila 4, caci apostolul a stat
10. gazda, fi,ind Aehila curalarju. "Impreuna
eli blserJC.a eea dm easa lor". $i aceasta nu este
o mIca virtute, de a face :;;icasa lor bisericiL "Inehi-
na-se VOUEI, fratii toti. Inehinati-va unul altuia
sfin.Hi" ' (Vers. 20).' Adaosul aces to. de
sfinta pumai aici Hpune. $i de ce oare
Pentru eo. se dezbmase foarte mult intre daw;ii zicand'
"Eu sunt a lui Pavei, eu a lui ApoU6eu a lui
Chifa, eu a lui Christos", - unul era iara
celalalt l.upte 9i :;;i
Pe langa acesta dm prICma charurilor.
era. .. mare in acela$i tirriI]
r:nandrIea. DeCI, dupa ce I-a uOlt Ia un 10c prin sfa-
dat.e, urma cu dreptate Ii poronce$te de a se
UIll prIn sarutare sfinta. Caei aceasta $i face
un, ;SmgUr' trup; aceasta cand ou este facuta ipo::
r-rJZ18 vlcleme. este eu adevarat sarutare sfint3..
"Inehinaciunea eu mana mea a lui Pavel"
(Vers. 21). Prin aeeasla expresiune el arata ca epistola
a fost eu multa osardie. De aceia a
adaos: "vel ee ITDstrulisu:::
qhrist_os, sa !ie (Vers.22). Prin aceastii
expr:eslUne el l]e totI I-a infrico$at; $i pe cei CE
madularllt: lor Ie facuse madulari ale eurviei, $i pE
eel pe. mancarile din jartfelE
cele pe eel laudat1 de oameni, 9i pe eei eE
nu credeau 'in inviere. $i nu numai ca a infrico"'at e
inca a aratat ealea virtutei, $i izvorul raului. DuprE
cum pe cineva eu putere
felurIle de paeate Ie stmge 91 Ie alunga, tot a$a $
eand este slaba, face de a rasarl aceste rale.
OM ILIA XLIV 615
------------------- ------------- -----
"Maranatha". Dara de ee oare a zis $i
le ce in limba Ebraica Fiindea cauza tuturor ralelor
:ste trufiea, - iara, pe trufie 0 zamisle9te lntelepeiunea
,ea dinafarD., fili prin. aeea,$t!1 era principalul ra-
elor. core $1 pe Corintheni dan$ii,-
pu,
)uintaz.J3, \;mba!:.';!mfl" Cl pe eea bbr.(l;0Q., aramnu ca
IU rlumili nu se rU9ineaza de simplitatea lui, ci inca ca
) si imbrato9ata cumulta dildura.
, Deci, ce insamna "Mat'anatha"? Dornnurnastru a
Jenit. Si de ce a spus el aceasta Adeverind euvan-
;u1 icorlOmiei lui Dumnezeu, prin care mai cu sarna
;'au pus semintile sau bazele invierei. $i nu numai
lceasta, ci $i _ preaceia rU$inandu-i, ea :;;1 cum ar fi zis:
:<Stapanul ob$tesc al tuturor a primit de a se umill. atat
:1e mult, $i voi sunte!i in acelea9i rale, $i inca staruiti
in p8.eate, $i nu va maretiea dragostei,
:are este principalul $i capitalul bunurilor'"? Gande$te-te
la aceasta numai, zice, $Hi va ti deajuns spre
"ire in ori-ce fapIa! bUDii, :;:.i vei stinge ori-c.e
't
paeat)}.
"Charul Domnului nostru Iisus Christos sa
fie eu voi" (Vers. 23). Aceasta- Elste a dasealului, nu
numai eli sfaturi, ci $1 eu rugikiuni a ajuta pe ucenici.
Dcagostea -mea eli voi ell toti intru Christos
"'. '
Hsus. Af!1in" (V-ers. 24,). Acea dragoste nu arein sine
nimic ornenesc, nimic trupesc, ci este ceva duhovnicesc,
pentru care $i este foarte adevaraHL Cuvantul acesta
este al unuia, care foarte mult, $i fiindca 11 des-
parta mult loc de Corinth, apoi e1 ii impresoari;i pe toti
_ ca ell mana dreapta Intinsa -- eu manele dragostei;
zicand: "Dragostea mea eu voi eu toti" co. $1 cum
pareea ar fi zi:s: c<Cll voi eu Lotii sunt em). Prin toate acestea.
el ara"ta ca eele scrise nu erau pornite din manie, nici
din ura, ci dindragostea lui eea parintasca, de vreme
ee nici dupa atatea acuzatiuni ce !i-au aduspana acum,
el nu-i dispretue$te, ci inca ii $1 $i 'i imbrato-
$aza pedan$1i, carii erau atat de departe, - prirr
eoistole $i dirti trimise lor. Astfeliu trebuie a face eel
ee indreapta pe aitii; ea precum eel ceintrebuintaza.
numai manie l$i impline$te numai patima sa, tot a9a $i
eel ee impreuna cu indreptarea eelui paditos, aratand :;;2,
616, OMILIA XLIV
cele aledragostei, prinaceasta dovede$te ca $i ccrtarile
lui erau pornite tot din dragoste, de$ia fost silit poate,
siH loveasca cu putere.
1) Astfeliu sa, ne lndrepta,m $i noi unii pre a!tii, $i
'nici eel ce mustra sa nuse iutasca, - caci aceasta nu
estespreindreptaPe,ci mai ruuHo patima, rdeicel
mustrat sa nu se nemultameasca, fiindca ceia ce p,e f.qCB
este peritru vimieear'e, $i rm pent!'u dezgustarea
doctorii ard mna bolnavului, ;;1 de multo-or! fae
$i totw;.i cei bolnavi invinovatesc, ci inca chiar cand
simt dureri, d'ind sunt $i taiat1, Ii cOflsider--a de
bine-facatori pre cei ce Ii au provocat durerile, apoi eu
atat mai mult trebuie sa fie astfeliu eel ee prime$te
mustrarea, ::;;i a privi pc eel ce-l Indreapta ea pc un
doctor, iara, nu ea pe un dU$man. Dara $i no] cari mus-
tram, sa ne apropiem de cei mustrati eu toata bJandet,a,
eli toata Intelepciunea. Chiar de ai vedea pe fratde ta,u
pacatuind, tu totu$i -dupre cum ::;d Christos a poroncit-
nu da In vileag mustrarea ce-i vei face-o, ci ,numai intre
tihe 8i dansul mustra-l, nu luandu-l in ris; nu dUca pre-
r-pl 'Jns -pa,nit. cifiind ol1'nQI;r0
y
n t: s;
........ .......... ........'-1.,' '-.J ' ..... .... .... '-',. . ... ........... .... :; ... },.L .... .L ..t .....H,I 'i.J. .1.1.1 u. Clo , ,1
eaud poatetu pacatuc,?u arata-re gata de apnml mllS-
trarea. Dara pentru ca eeia ce spun sa 0 fae mai la-
murita, sa luam un exemplu inchipuit - caci, sa nu fie!
. ca un astfeHu de exemplu sa se petreaca.
Fie, de pilda, un frate care eli 0 fe-
cioara, intelept de altmihtrelea cumpatat, 1ns80 nici
. a$a sa nu poata scapa de gandul eel rau. Deci, daca
. vci-auzi--vorbindu-se In $oapta de aeeia eonvietuire, tu
sa nu lucr-ul, nici sa zici: dara el n'are
minte? interesul? Ce rna pe mine,
ea sa'mi atrag.J1supra'mi 0 dU$manie de priSOS))?- diei
astfeliu de vorbe barfitoare sunt ale fearelor salbatece,
sau mai bine zis, ale clemonilor. A fi urit eineva pentru
ea cauta a indrepta pe eeJ p,katos, ilU este un lucru de
prisos, ciaducatoriu de mad bunatati de cununi ne-
vestejite. lara de zici: dara oare el n'are minte -
apoi asculta de la noi,ca nu are, cad estebeat de pac-
tima.Chiar de ar fi de 0 mie de ori lntelept, nu
are minte de$teapta. Cine era mai intelept ca David, cand
1) Pmotea momla. Noi trebuie a sfatul pe frati eu hlandeta
dragoste, eand ii vedem ca fae ceva 'absurd; Eii ea daca nu
facem aeeasta, este pacat Eii neomenie. (Veron).
XLIV 617
graia:- "cele nearatate cele ascunse ale In-
telepciunei tale mi-ai aratat mie" (Ps. 50, 8) "?
Dara cand a vazut Cll ochi nedrepii pe femeia osta$ului,
atunci zicea ceia ce patimesccei ee plutesc pe marea
furtunoasa: "Toata Intelepciunea lor s'a cufuudat"
(Ps, 106, 27), eaei avea nevoie de altii cari 85.-1 indrepte,
f'?i)jl1e8. nici 1111. in mijlocul (',2,1'0)' rDJe segasa.
])e aceia plangandu-:;d 'pacatele sale, zicea "Ca 0
cina grea s'a lngreuiat peste mine, Imputitu-s'au
siau putrezit ranele mele de catra fata
l1iei mele" (Ps. 37, 5. 6). '
Deci, cel ce pacatuiet:?te, nuare minte, .:aci e1 este
beat $i orbit. A$a dara sa nu zici -acestea, $i nici ca
CU nimic nu rna prive:;;te - "cafie-care sarcina
sa va purta" (GalaL 6, 5), ciici $i in sarcina ta
ti se va pune un mare pacat; aceJa aJecD. ea vazand
pe fratele Ui,u raUicit, tu nu l'ai-indreptat. Cad daca
dupa legea Iudeilor. nu trebuie a trece eu vedere nici
vita eGa: de sub jug a dU$n:1aOllllli,.da,iaincii cel ce nu pe
vita; ,ci c11iar suflet.ul prietenului afealelui seu,}l trcce
vederea, ce iertare va avea'? spre jus-
llticarea noastra faptul ea acela arc..niinte, fiindca $i
noi de multe-ori sfatuind pe aitii, totu$i dese-ori n'arn
fost destoioici nici pentru noi, 9i nici ca am tost . mai
folositori. Anoi aceasta CIlQ'At;'i, 8i pentru eel ce padl.-
tue$te, ca poate e mai firesc de a primi un sf at bun
dela tine, decat dela dansul, ::;;i prin urmare nu zice:
(tce ma prive$te pe mine,) '? Teme-te de piitaniea. celui
dintai car'e a zis aceasta yorba, cad expresiunea.:
"Nu cumva sunt pazitorul fnitelui weu" (Facere
4, \J) la aceasta tocmai duce, ca :;;i Yorba <ice rna pri-
ve$te pe mine.
De aici se nase toate ra lele, Ga adeca cele aie tru-
pului nostru Ie credem straine de noi. Ce spui'? Nu-ti
pasa ,de loc, ceia ce face fratele tau'? Dara atunci de
cine 'ti pasa'? De necredincios, de cel ce se bucura, salta
$i-I ia 'In ris De dia volul ca.re-l impinge la rale $i-l
trante$te jos"? $i de unde este invederat, zici tu, ca eu
II ajut pe dansui zicandu-i$i sfatuindu-l eu cele trebui-
toare)} .. De unde este invederat ca-l veiajuta
aceasta e cea mai de pe urma prostie, ca sfan;;itul
fiind nesigur, tu sa-ti iai asupra-t.i un pacat. lata ca:;;i
618 OMILIA XLIV
Dumnezeu careprevede viitoriul, de multe-ori a zis :;;i
totu:;;i a:;;a. nu. s'a de' e1,
ca nu-l . va DecI, claca cel cea pre-
.vazut ca nu va face JllffilC mal mult, nu a conten.it de
a-!indrepta, apoi. luc;;tre nu ;;tii viitoriul de loe . ce In-
muUe
'co .. a C8a::iia au :.;.i?oHtj:t, de
dypa dezJ?adajduiseau izbutit. . $i ehiar
d
t
ac:
a
n 0,1 faCJ1F mal m.ult; tid totu.;;i ti-ai facut . da-
orICo"
'dara, nu fii ne0n:!-enos, fara mila, :;;i nici ne-
pasat?rlU de tratele tau care pacatue:;;te. Cum ea
ac:e1ea, nu:mi pasa, :;;i nu ma prive$te sunt
.IZYO):'lte dm crUZlme $1 Iene, accasta se invedereaza de
scpla. De de pilda, .cand un mMulariu al trupului
taueste , boll1av, turlu -zici: {(ce'rntpasa)) __ ci totu} faci
ca ehiaI' daca eu nimic nu te-ai folos1, totl1$i si
:p u at cuvantUea 1emvino,iati pe sine-ti, eii ai trecut
,f':'u vederea cevA din cele ce erai datoriu a face. ADOi'
ne fngrijim atat de mult de maqularii e
,'i}U1Ul I!Ost.ru, oare de ale Iui Christos sa neglijarn? Dara
de ce ier:Lare vredlllce asemenea fapte? Ca daea
te VO.lU pe. tine, zic:a?du-ti de
rnadularlUl tau cel pupnde frlca poate te vei face mai
bUrl: amint!ndu-ti .caJ tu e$ti madula,riul trupului lui
:;;1 sa .nu fie de frica faptul
,Go, veZI trupul lUI ramt, trecI ell vederea Cand
sl,uga BaU, pe trup,
,n 0,1 sa-I $1 sa-l trecI cu vederea,-:$L tru=
pul :lm Chrlstos vaza.nQ.u-1 plin de rae de rane, tu j]
treel cu vederea? $i nu Ie ctezi aeestea vrednice de mii
de De ac;eia toate sunt anapoda, din cauza ne-
omemel noastre, dm cauza lenevirei noastre.
pe aceia, .va rog, sa alungamdela noi aceasta sal-
batae18. Aprople-te de acel ce eu fecioara
.maL intai spune-i 0 mica laudii ca unui frate, ee
vel impleLl din celelalte calita!i bune pe care Ie are, $i
co, cu 0 apa calda stropindu-l 3,$a zicand cu la!ldele.
slabe$le-i moaie umfHitura ra:nei. caineaza-te SiPE
tine, acuza neamul omen esc, arata-i 'ea toti sunte-:n in
pacate,cere-i iertare, spunandu-ica te lricerci a face
lueruri mai pre sus de puterile tale, insa dragostea
d,e a convinge totu!. Apolsfatuindu-l, tu fil
aeeasta nu, in mod poroncitoriu, ci lara prir
OMILIA XLIV 619
;oate aces tea tu vei slabi $i hlui<lumfiatura ranei sale,
vei durerea pl"Ovenita din taereafacuta pentru
viitoarea mustrare; de muIte ori ' cerandu-ti iertare,
Ivei l'uga ta. TIn se supere,Cand pri!.) acestea 11 vei
lP.gA hinc ,din'toatepartile, Muoci ,'ana cuveniUi,
['ltd legand;:tj, nici eaasfJeHu ,njci sa'
nicisiI dh:;prciu,iasc.,?j, fa.,ptuL tu nU-lvei
'l.plica. r{l;namortala, n'ai facut nimic mai mult, precum
daca i-ai lovit cu putere mare, l-aiil,3,cui sasaie in
sa fuga. De aceia urh1an9, .<1.-L mustra. din nOll,
amestecaiara;;i laudele eu mustrarile, :;;i fiindciiacest
fapt prin sil1B insu$i nu poate fi laud a - de vrerne ce
nu este vrednie de lauda faptul de a con vietui cu 0 fata
fecioarii - apoi tll'SCOq,tt) accasta lauda din 1nSe$1 inten-
tiuhea lui, zi-i: bine ca tu faci aceasta
pentru Dumnezeu ; c.ii,(5:i:' 'Vazand. pc aeeasta copilardrJ .
sprjjin singura, i-ai intins mana de ajutoriu, spre a
scapa. din acea vieata tic,alOasa. Chiar de n'ar fi facut-o
cu 'aceasta intentiune, tu zi iarEi 10, urma mEl,}
adaQga, :;;i aceasta- iara:;;i cerandu-ti iertare - ca, eu
iti spun nu poroncindu-ti;ci aducandu-t.i amintc.
Pentru Dumnezeu 0 faci, :;;tiu eu, clara sa vedem de
nu cumva. sa de aici vr'un alt rau. Denu izvo-
ra<;lte nid un rau, tu In casa ta, te
eu .frumoasa .''', ca -nu te !mpie-
deca, lara de cumva vme de alCI vre-o vatamare mal mare
poale paza$te-te. te rog, 9i sa nu te gra-
de a adllce lini9te unui sufiet, insa sa scandalisezi in
acelaf,ii timp pe multe altele)). $i nu-i adaoge pedep-
sele care a,;;teapta pc cei ce scandalisaza, CI iea-li in
ajutoriu chiar marturiea lui, zi-i: tu nu ai tre-
buinta a afii! acestea del a mine, caci$tii singur, ca dac.a
cineva va scandaliza. pe unul din va lua 0
mare pedeapsan; a;;Afeliuflind tu ai Indulcit yorba, dupi:i
care lini$tindu-i maniea, pune-i doctoriea indrcplarei.
lara dara, cumva va pretexta. iara$i singuratatea
ei, nici atunci sa nu-i muslrezi pretextul lui, - d zi catra
dansul: Nimic sa nu te inspaimante din. toate acestea,
ciici tu ai 0 justificare destul de puternica: scandalul
adus altora; caci tu nu din lene, ci numai ingrijindu-te
de te-ai departat dela 0 astfeliu de ocupatiune.
$i loate cele ce sunt ca sfaturi, sa fie facute pe scurt,
caci nici nu au nevoie de 0 mare inv1'l,talura, pe cand
cele cu privire 10, iertare, sa fie cat demulte, una
620 OMILTA XLIV
dupa alta. Dupa aceia intr'una alearga la dragoste, in-
tunecand oarecum greutatea celor vorhite, dandu-i lui
dreptul de a face ce vra, sa-i zici: eu numai cat te
povatuiesc sfatuiesc de a face insa de a asculta
sail nn, tu e:;;ti deplin stapin;. ca.cj . eu nn tc silesc, ci
las totui la judecata ta . . noi facem mys-
trarea, yom putetl ell de a marepta pre "(:e; el.',
gresesc - iara w,;,a ctim facem acum, este rna.) mull a
unor salbatece, a uoor animale oecuvantatoare,
dedH' a ullar oameoi. Daca uniia pi'ate simtesc astfeliu
de [apto, gre$iod tinaltul, iata ca aceluia nu-i spun oi-
mie, ial'a ii intocmai ea $i babele celebete,
intre .
Acestea deci cugetandu-Ie, iubitilor, sa ne ingrijim de
madularilenoastre, $i sa nu ni ascutim limba uoH contra
altora., $i nie! sa vorbim. cuvinte grele, sa pand sJa va aproa-
pelui, '$i !utocmai ea la $i
du-ne uniiacontI'aaltora. Ce IOi0s al aepost $lde prl vighen,
ciindlimba iti este ' cabeata $i se hrane:;;te ia 0 masa
111ai decat rnancarcacainilor, .,fiind n1tl. nefttoare
de sange,varsand dintr'insabalc, 9i gura oevenindu-ti
un cana l de scurgerea murdariilor, say ' cu
mai spurcata? Acestea eu Ie spun nu lllgl'iJllldu-ma de
eei ee aud vorbindu-se . ralepe nedreptu! pe socoteala
. lor, dici acejl'l. sunt vrednici 1;i .de cup.uni caud sufar
eu 'bar-biitie eele vorbite contra lor, - ci de voi cei ce
Ie vorbiti: cild pe eel ce aude :8.1e de _dansu!
pe nedreptuJ, Ii fericesc sfintele scripturl, pe cand pe
eel ce gp'ie$te de rau aItH il a.fara,. s8;u il 9-e-
part.eaza. dela sfintele tame, sau mal blOe ZIS, 11 dcpar-
P
, . I j' ,. t
teazit ehiar dela biserica. " re eel ee In ,fU
ascuns pre veeinul sau, zice, pre aceia ram go-:-
nit ". (Ps. 100, 5), ba inca pe unol ea acesta H
$i nevrednic de a cet! sfintele dirti, dupre cum ZIee:
"Pentru ce tu dreptatile mele, iei
de lege al meu prin gura ta" (Ps. 49, 15)?
Mai departe apoi PlJnand cauza, zice: ,,geZand impo-
triva. fratelui tau, ai clevetlt" (lb. verso 20). Aici el
n'a hotarit daca eele vorbite sunt adevarate sau min-
ciunoase, pecand aiurea a opdt de a vorbl.
cele adevarate, aratand ca chiar de ai spune adevarul,
nu tie 'S8 eade a Ie grai. "Nu judecati, zice, ca sa nu
OMIUA XLIV 621
fiti- judecati", (Math. 8, 1), fiindca $i cel ce a invi-
novatitpe !l fost
dreptate l'a Dal'?- ce? .ZICl tu; cmeva
este spurcat $i obrazOIc,- apOI nu m este lllgadUl!,
j'nor8pta,sau de a":l mustra.n? Sil, SA Ivq.reptc,$.l sa Se
mllstpeze, dupacum am mai sus;. iara d::ca faci
aceasta. luandu-l in batae {Ie ;loc,baga bIne sarna, ca nu
curnvairnitand pe acel Fat'iseu; sa cele eea
patimit el. Nici un folos nu de aici?,nic.i tine care
vorbeti, niei pentru ce te .mel .pentru. l:el
InvinoVlltit de tine;, Cl unul devme mal
in faptelesale, fiindca intru cat facea pacalul.pe
el se mai sfiea, iara cand devine cunoscut Sll aratat de
toti el a aruncat delasine acest frau; - deascmenea
"'i . ee asculta va fi vatamat muH, cad de cumva va
'( d' 1 l ' , f'
a vea oare-care fapte bune en ansu, e. se va Il1gam,a
auzind invinovatirileaduse aceluia. jara de va 11 :;;i cl
paciUos, va dev(:mi rnai cubuna vointa spre
Deascmenca $i eel ce vorbei?te, -va atrage 0 _
. ide.e din partea ce-l . pe Dumnezeu
Inca mai mult- il va thtarita asupra sa.
. De aceia vii roO' ca aiungand deja noi orice cu-
vant murdar' sa vorbim numai ,ceia cee bun spre edi-
ficare. Dara poate ca voiC$ti a'ti rAzhiii'la asnpra aceluia '?
Apoi iata cum a poroncit Pavel de a ne r8"zbuna.. asupra
celorce ne-au suparat: "De
tan, da-i lui paine, de adara:i .e1
(Rom. 12,.20). $1. d?-ca il
curse, apOl atunel s1Ogu! * 10 tme., u
oriee ar vorbi acela de rau, tu en-
gumii, caci a$a vei putea sa-ti razbunn;;i asuyra. II?
acela$i timp:;;1 pre tine te vei sdipa de multe banmeh. eel
ce se supal'a cand aude rau de SA
pare ca aceasta dela, care-ll1!ustra.,
cand cel ce rIde de cele vorblte, prm aceasta da cea mal
mare dovada ea el nimic rau llU cunoa$te Inlr'ansu1. Deci
fiindca prinaceasta tu nu nid pe eel ceo te _aude,
nici pe tine, $i nici pe cel defaimat de tine, $1 s10gur
Iti impingi sulita in tine, apoi prin v aceasta
ml'l.i intelept. Ar fi . trebuit, de Slgur, ca sa. tc con vmgl
. deja. 1m
insa fimdca stal cu nepasare, $1 mU$tl ca 0 fearn sal-
baleca, cel putin de aici te lnvata, ca I'l.stfeliu cumintit
622 XLIV

fiiod prio aceste cllvinte, sa poti a'ti regula vieata nu,.
mai dupa poroncil8 lui Dumnezeu, astfeliu devenind
mai pre sus de orice patima omeneasea,sa te invred-
de bunurile cele Carora fie ca eu totii
sa ne invredniclm, nl'lll charul.;;i filantropiea Domnului
-nostru Estis Christos, caruhirnpreunacll ,$j (,i\)
Sfinrttl Dntl,se cade siava, -si 'acnnt
purunea f;li In vecii veeBor. "Amin. . , -
FIN E
TABLA MATERIEl
SUBIEC1'UL
_ Paginfj,,_
OMILIA I (Despre umilinta) . .. . . . . .. 6- 14
OMILIA II (Numai intentiuneaeste cauzaf-ap-
telor rale, f;li Iiici de cum natura omului). -14- 24
OMILIA III (Simplitatea lili vieata cea curata
au fllst armele ell care apostoHi au biruit
lurnea). .. . 9" .. .. .. .. "0""" 24- 37
OMILIA IV (Ceia ce n'au putut. face toti filo-
som la un loc, at: faeut cei 12 apostoli ai
DomnulUl, de
cultura) .. .. . . . .. . .. . . . .. . . . 51
OMILIA V (Dovezi trase din fapte, cum ca apos-
tolii pom,nului au fost imputerniciti 00--4a-
rul sf. Dub. in propoveduh'ea eVCtngheliei,
ea erau convinf;li des pre invierea
lui Christos) . . . , . . .. . . . . . . 51- 66
OM ILIA VI (Apostoliiau predominatlumea prin
puterea Dumnezeeasca). . . . . . . . , 66- 76
OM ILIA VII (Continuarea aceluiai subject, ,,l-'---i ____ _
ca numai 0 vieata buna' poate air-age la
ci'edinta pe . . . . . . . 76-100
OMILIA VIII (Despre pocainta, ea cel paca-
tos nu trebuie sa se dezmldajdueasca). . 100-112
OMILIA IX (Despre sluteniea pacatului, 9i con-
tra Hicomiei). . . . . . . . . . '. . . . 112-122
OMILIA X (Noi nu suntem stapani deplini ai
bunurilor ce avem. ci numai iconomi,
ca deci trebuie a f;li pe aitii din
acele bunuri). . .. . .. . . .'. . . . 122-133
OMILIA XI (Despre frica de Dumnezeu
tra lacomiei). . . . . . . . . . . . . . 133--,-147
624 TABLA MATERIEI _______________ _
__ _
OlVIILIA XII (Trebuie a fugi de laudele oame- _ _,.-
nilor) ............... , . 14/-16.:>
OMILIA XIII (Laude
luhJiPaveL .Ca bogat,iea, i?fH1
nu este un rl'ilJ. cil dacict din bogatic 12-
16;,-177
OMILIA XIV .(Nu .este nUTal
J

pentru mantUlreaomullll, CI pe langa VOI.1\a .,..,.. . x('
se cel' fapte). ... . '.' . . . :. . 1 iI-L.)
OMILIA 'X.L V ({;(mtf'U lacomiei Sl contra cama-
- - - - - 1 89
tarilor). . . . . , . . . . . . . . . '.:
OMIT I A XVI (Nil trebuie a. ne iudeca eu rtit!!,
-, " v'l ft' 1
ci a suferl cubarbatie nedreptatl e, 1 lDuca
ne face deoDotriva cu Dumnezeu). 203-219
- _ v I
r\1\fTT T A Y"'v
7T
.l' T.l I/De"'pre inviere si ca nil trUlJu
Vl\llL.lft. ,v 'v'; . '<.
- ,nl' est0. nricina dea pacatm, Cl nllma]
J _ v. . ' - - ')4 9 ""'0
reaua noastra Intent-Iuno) ... ..... 0'"
()l\iflI T A y,f11i t!'\.111rnai vieata cur-ata face de 'a
......, .... .-- .... .L..oi ............... .>1.- . -'>. ......... ..... 1 ...... 1'. r-... .
Hdl1,r .... un !JUrnneZBU) _'
--Xix dint1'e' par- 9
bat si femeic). . . . . . , . .... . . . _. __
Ol'-AIIJIA XX (Nu trebuie<-t P3
- )"Y\I""\P; Saraciea mai ell SaITla pa.straza Chi- . . . _
Dumnezcu al . .: 25;,{-269
XXI (Des pre eleimosma, !?l daca;
biserica :::.e ingri,ja!?te de vaduve 1 de .eel
saraci, aceasta nu poate n.? scuza pentru '"''' <>08
noi de a nu face milostenll). . . . . '.' ",6"-,,"0
OMILIA XXii (Virtuiea este u:;:of' de imp,iimt,
cad este dupre natura, :;;i ea numa! ee}
ce face fa pte bune Se buc.ura de adevarata
nHicere) . . . . . . . . -. . . . . . . . 288-302
OMtLIA XXlll (Ornui sa nu sc incrcaza mult
In sine, caci este de a
:;;i cel ce cade sa nu se
intoarcerea lui spre virtute este lesmclOasa, A .
:;;i de muHe feluri) . . . . . . . ' ... ' .; 3u2-319
OMILIA XXIV (Despre trupul :;;1 c:a
mai 'nainte de a ne imparta:;;l, nO! trebllle
a ne inBriji de curateniea trupeasca $i su;.. .'.3'.'
fleteasca). . . . . . . . . . . '.' . . . 319- 31
OMILIA XX\! (Ceia ce noi facem, in mteresul
TABLA MATERIEl
625
aproapelui sa 0 facem, iara nici de cum
in interesul nostru particular). . . . .. 331-342
OM ILIA XX VI (Trebuie a suferi neajunsurile
. sau dp.fectele femeHor 11oastre, ca nu
trebuie a Ie maltrata l. . _ 342-3;-1;3
OMIL!A XXVlI (Despre cea de t;:;.in<1) .. 3G2-.-37G
OMlLiA XX VIII (N IJ trebuie a .ian pre eei adm'-
miti, $i niei a ne intrista din cauza boa-
leior $i a pagubelor. $i engomiu adus
drept'dui lob). . . . . . . . . . .... 376-387
OMlhlA- XXIX (Nu trebuie a eerceti;, de ce
uniia sunt bogati, si altii saraci, ci toate
a Ie atribui numai judecatii celd llepa-
trunse a lui Dumnezeu). . . . _ ....
OMILIA XXX (Lauda adusa vMuvelor eelor
sarace care sUiruesc pe langa biserica, si
ca noi nu trebuie a ne teme de 5aracie)'. 403-416
- OMILIA XXXI (Contra pizmataf'etilor $i invi-
........ '. . . . .. 416--:-428
OMILIA XXXII (Laude aduse dr::tgostei, :;;i
gomii lui IosiO. . . . . . . . . ... . . 428--449
OMILIA XXXIII (Nui nu trebuiea uri pre
cei necredincio.;;i ;;;i pacato$i, ci sa ne 1'u-
gam pentru dan$ii, .;;i sa-i sfatuim eu
biandeta). . . . . . . . . . . . . . .. 449-465
OMILIA XXXIV (Laude aduse dragostei, cEi
nu toata bogatiea nici toata saraeiea yin
dela Dumnezeu). . " . . . . , . . . . 465- 482
OMILIA XXX V (Trebuie a ne deprinde de a
rabda saraciea cu Nrbiitie, $1 contra celor
ce se imbogatesc) ............ 482-499
OMILIA XXXVI (Cum ca astazinumai tipuri
mai avem de-ale bisericei din timpurile
apostolice, $i contra celor ce ,tulbUl'a li-
ni$tea in biserica $i se poarta cu necu-
viinta). . . . . . . . . . . . . . . . . 499-515
OM ILIA XXXVII (Adevarata placel'e :;;i bu-
curie se gase;;te numai in infranarea pof-
telor, pe cand eel desfranat vC$nic e8te
cuprins de dezgust). . . . . . . . . . 515-524
OMILIA XXXVIII (Nici bogatiea nu poate fi
motiv de placere,li/i nici saraciea motiv
de neplacere sau tristela, li/i ca de nimic
16038
626 TABLA MATERlE'I
nu trebuie a ne scarbi !ili intrista, decat
rlumai de pacate) ............ 524-542
OM ILIA XXXIX (Contra celor ce SA
. fI1 desfiitari) '. .. , . . . . . . . . . . 542-567
QM!UA XL (Nu trebuie a avea cinva muite
.' SiUiZL ci Dumai una sau eel muit doua. $i ,
contra celormandri) .......... 567-579
OM ILIA XLI (Nu trcbuie a jiill pre cei morti,
cia face pentru pomeniri, milostenii
!ilirugiiciuni, naea" voim sa Ii folosim). . 579-591
OM ILIA XLII (Noi trebuie a ne ingriji cat sun-
tem in vieata pentru iertarea pacatelor,
cAciacolo cu nimic nu ne yom putea fo-
delaprieteni, nici dela fudenii,
chiar ar'ii 'cat de mari pe 1aI)ga Dum- .
nezeu).. .. , . , _ , , . , " . , : . 591-599
Ol\HLIA XLIlI (Nol trebuie a :da in miJostenii
",>,.:,c,::,;:, !)apt/o. din '-'e1e ce vindem $i cum-
. pa;'i';n), ! , .... , ,', " 599-609
OlVliLIA XLl V (Trebuie a s1'atui pe frati eu
. blandetn, cand fae ceva absurd, iara daeii
nu facem a$a, este pacat neomenie). . ti09--622
8 2
A se cetl
pune
incumetau
In loc de
pun
incumeutuu 55 12
6 59 ' lncumela incumenla
20U ii:3
201 it
232 7
chiar dear fi chiar'de !l'ar.fi
atatia talanti .atMea talanti
ea sa fugim nu nurnai. cu l10i sa fugim TIn TImnai
. eu trupul eu trugul , ...
234 20 pentru care iili in rug&.- peatru car',' :;;i l'ugaciuuea
ciunea ni se ". , ..
poronee:;;te. .,
246 4 aici faptul numai este .. , .
263 36 ea sa Ii arate ..
31'1 pe eei ya Cil anevoe
315 40 sa te 'ingrijaiilti
356 23 uan:;;ii ni yo), raspunde.,.
365 24 prin care vineseandaIu1...
449 17 ba ehiar muceniea
455 '31 ar putea vedea cineva
456 1 de JOB dara nu so biru0:]te.
495 1 InNota . n apooc;[a
529 1 InNota TCf.p fLOO
aici faptul numai este ....
ca sa li arata ' ...
pe 'cei ce eu nevoe
s8. t.e !ogrija:;;te
dan$ii ni respund
orin: eare seandaIul...
ba chia,r mucenica
ai ;utea vedeit. cineva .. , .
dara nll birue:;;te
11 apoyo[u.
lap p.oy .