Sunteți pe pagina 1din 129

SAU

CATRA
A celuT Tntru santi piirinte/ui nostru
rOAN CHIUSOSTOM
Archiepiscopul (Constantinopoler
Traducere din liII)ba I elina, editia de Oxonia, 1852
de
firchim. 'Theodosie
Egu, menul Bis. Sf.

TIPOGRAF IA . DACIA" P. ILIESCU & D. GROSSU
1902
C01\fENTARIILE
SAU
EXPLlCAREA EPISTOLEI CATRA EFESENI
A celui Jntru sallt1 pn.riutellli llostrll
IOAN CHRISOSTOM
Archiepiscopul Constantinopolel
SUBJECTUL.
Efesul era melropola AsieT, unde se adora Arlemida
(Diana), pe carea cetll\emI 0 respectau acolo ca pe un <;teu,
erail sliipa.nitI de ata.ta superstitiune, io cal oicl ca nu voiau
a face cunoscut numtlle celuI Cf:: a dat foe aceluI templu *).
Acolo fericilul .evanl{heJist16n a vietuit cel mal mult timp,
acolo a fost exUat, tot acolo a incetat din viata. pe
1'imolheiu Ia lasat acolo Pavel, dupre cum \lice scriindu-I ;
"Precum te-am rugat, ea sa rema! in Efes" (I Ti-
moth. 1, 3). Chiar dinlre filosQ./jl, cariI au stI'alucit mal
cu sarna, cel mal multI erau din Asia.Voe'lc a spune de
eel . de {Ie lanp:a Parmenide, adeca de Zenon Dem()crit.
::3e gice apoI ca !?i _.eTlliagora . .tot dfl acolo era, cacl i n-
,",ula. Sam os N'a insula Ionica. Dara chiar asta\ll ai'
,tea gasi cine-va multi filosofI acolo. Aceslea nu vi se spuo
in treaeat fara scop, ci voiml a arata, ca. Pavel a
vea nevoe de 0 mare seriositale sct'Hod unOt' astfeliu de
6men1. Se dice chiat' ca Ii-a incredintat lor si cele mal
profuode cugeta.rI, ea uoOt'a ce deja erau cati'chizaV. De
aCflia !?i epistola aceasta esle plina. de cugelat'I i?i dogme
SnaJ!e. Epistola este scrisa din Roma, pe caud Pavel era
in lantUJ'I, dupre cum spune: "Rugati.ve pentru
mine, gice, ea sa mi se dea mie cuvent tntru des-
chiderea gureI mele, eu indrazneala a arata taIna
*) Templul Artemidel din Efes a fost ineendiat de _Erostrat,
.eara la 262 p. Chi'. dish'us de Got!, lrnprenna eu orasul. Trad.
...
4
SUBJECTUL
evanghelieI, pentru care fac solie in le,gaturi
(Eres. 6, 19. 2()). E plina ClI ,epistolli. de
cugeiarI inalte pI'ofunde. Ceta ce mcam aprope nu spu-
ne aicl Ie vorbesce, cum de ex. ciwd gice: "Ca sa se cu-
n6sca acum incepetoriilor !?i Domniilor, Intru cele
ceresci prin biserica, intelepciunea luI Dumn.eQ,eo
cea 'de multe feliurr' 3, 10),
preuna eu densul ne-a !?i ,pus !?edea
lntl'll cele cere!?cI Intl'u Chnstos ltsus (Ibid. 2, 6)',
si eal'asl: Care Intru alte neamurl nu sa cunoseut
de fiiI' precum s-a descoperit acum san-
tilor lUI ApostolI, !?i Prorocilor int:u ea
fie neamurile lmpreuna moscemtori, impre-
una un trup, !?i impreuna fagadumt
el
lUI
intru Christos prin evanghelie" (Ibid. 3, 5. 6).
OMILIA I.
"Pavel apostol ailul Iisus Christos prin voea
lUI DumneQ,eu, santilor celor ce sunt In Efes, !?i
eredincio!?ilor Intru Christos Iisus: Char voue !?i
pace de la Dumnegeu Tatal nostru,!?i Domnul no-
stru Iisus Christos" (Cap. 1, 1. 2).
lata eli. aicl particula "prin" 0 atribuie tatc11uY. Da-
l'a ce? nu cum-va vom uumi peutl'U aeeasta pe fiul infedor
taU\lul? de putin. "Santilor, gice, celor cesunt
In Efes, !?i In Christos Iisus", lata 1'3.
aiel numesee sAnti pe ceT ce aveau femel, copil, barba\I 1?i
servitorI. Aeeasta se invedel'eaZ3. mal ales la finele epis-
tolel, unde gice: "F emeilor supuneti-ve barba\ilor
tri" (Efes. 5, 22. 6, 1. 5), "Copiilor, ascul-
tap pre parintiI vo?tri", i?i "servilor, aseultatI pre
stapaniI Yom pricepe dec! de aiel, cAt de mult
s'au rarit aeum faptele vit'luose, cAta lene ne sUlpanesee,
cata aplecal'e spre vit'tute era pe atunel, de vreme
ce chial' laieiI sunt numitl de apostoJ sAnti credincioi?l.
"Char v6ue pace de la DumneQ,eu tatal nostru,
Domnul nostru Iisus Christos". A (,lis "har, eara
pe Dumnegeu I-a numit tata; dal:a aceasta e tocuJal dova-
da aceJuI chat', cum? Aseulta pe apostol <;lieend
in alta pal'te: "Eara, r:acI suntetl fif, a trimis Dum-
neQ,eu pre Duchul fiuluI seQ in inimile v6stre I:a-
re striga: Abba parinte" (Galat. 4, Domnul
nostru Iisus Christos", carele pentru Dol sa naseut i?i
s-a aratat In corp. "Bine-cuventat este Dumnegeu,
tatal Domnulul nostru Iisus Christos" (Vel's. 3)
6
OMlLIA I
lata aiel al celu! intrupal, eara de nu
escl, pal'inle a luI Dumnegeu CuventuL "Care nea bI-
ne-cuventat pre nol tntru t6ta
chovniceasca 1ntru cele In Chn?tos. . AIel
face alusiune la bine-cuvenlarea ludalcrt, pentl'U cft l aCI:;-
ia era binecuventare, inse nu sp'irituala, preeum: "Dum-
nedeu sa te binecuvinteze" (Num. 6, 24. Deuteron. 7,
13: 28, 6. Psal. 120; 8) "Dumne<;leu sa bine-cuvinte
ze rodul panteceluI teu, sa binecuvinteie intrare,a
si iesirea ta. /( Aiel inse nu e cum? "Intru to-
ta bi'ne-cu ventarea duchovniceasca " . Aa dal'a ce'\I
mal lipsesce inca? Al devenit nemuritorili, al .li-
bel', a1 devenit fiu, drept, frate,
impal'a\ieI slavit impreuna ?u densul,
eu un cuvent tote ti s-au daruit. "Cum nu lmpreuna
, " , d ' -,, " ') (R 8 "2)
Cli e1 dice 51 tote ill va arm noue.. om" i) .
c;reie s-a sacl'ifieal pentru tine . ('arele este
Inceputul sacl'ificiuluI teu este sla.vit de IngerI,
de Cheruvimi de Sel'afimI; ce'\l inca? "Intru
t6ta bine-cuventarea duchovniceasca". Nimic ccrpo-
ral aiel. De aceia eele corporale Ie scole din randnl
10l' spirituaJe, (Iicend: "In lume _ yep avea ':
(loan 16, 33), aducendu-ne spre cele Cad _ dupa
cum cel deda\1 taptelor cOl'porale, nu pot sufer! sa auda vor-
bindu-se de cele spirituale, lot eel ee se dedau
lor spirituale, nu VOl' putea progresa in ele, dadi. mal
nainte nu se VOl' desbraca de cele corporale. Ce este "bI-
ne-cuventarea duchovniceasca lntru ce1e. ?
Adica nu bine-cuventare pamenteasca, dupa cum em la
lude!; "Cele bune ale pamentu1ul vetI (Isaia
1, 19. Exod. 3,8. Dent. 7, 13), sau dm
curge hpte miere/( , "Dumne<;leu sa bme-cuvm-
teze pamentul teO". Aiel inse nimic din acestea, tia-
ra ce? "De me iubesce cine-va pre mine, cuven-
tul meu va plizi, !?i Tatal meu II va iubi pre el,
!?i 1a el yom veni, !?i loca!? Ia densul vom face"
(loan 14, 23.), "DeeI tot cel ce aude
vintele acestea, Ie face pre ele, asemena-l-vOlU
pre el barbatulul intelept, care zidit casa sa pre
OM ILIA I
7
peatra; !?i s'a pogorit pl6ea, aO venit riurile si
a? suflat venturile, !?i s-au pomit spre casa
!?l cazut, ca era intemeiata pre peatra" (Math. 7'
24. 2;. Dara peatra care este? de callueruriJe ceresc[, ca:
re sunt . presus ,de OI'I-ce prefacel'e. "Cine me va
martunsl; (lice. inamtea 6menilor, voio marturisi si
e.u de densul inaintea tataluI meO celul din
nurf', "care se va lepada de mine, me voio le-
y eO de !?i "FericitI ceI curap
eu lnIma, ,aceta vor vedea pe Dumne<;leu" I si
"Fenctt'i eel Sal'aCI cu duchul. ca acelor'a
este, impa.ratia ceriurilor", "Fericitl eel iz-
gomp, pentru dreptate, ca plata v6stre multa este
in ceriUrl" (Math; 10, 32. 33. 5,S. 3, 10.).Vedl cum el
pune peste tot lowl cel'iurile de densele vorbesce, si
nic} de cum de eele de pe yament ? ;;i "Ca
,n6stre tn cenurl este, de unde !?i pre
Mantmtonulasceptam, pre Domnul nostru Iisus
Christos",_ "Ce1e de. sus ga ndip, eara nu
cele pamentesc\ (Filip. 3, 19. 20, CoHos. 3, 2).
"De la Christos lisus", adeca ca aceasta biDe-
e pdn Christos, eara nu prin Moisi; asl-
n,oT ne deoseblm ,uu nUllla! prin cali tate, ci pI'in
une} ast-fellll de bine-cuvenUlrl, dupa cum
(;lICe epistola eatra Ebl'el; Moisi adeca a fost
ere,dmclOs jntru t6ta casa lUI ca 0 sluga, spre mar-
tuna celol' ce era sa se graiasca, eara Christos
ca un fiu 1n casa sa, a caruia casasuntem nol I(
(Ebl'. 3, 5. 6). .
"Precum ne-a ales pre nol lntru densul dice
mal'nainte de !ntemeierea lumel ca sa fim nOl' santi
fara inaintea (Vel's. 4). Ceia de
glce, este; prill ne-a bine-cuventat, prin acela
ne-a ales. El, decJ, 1lI va acorda acolo totul, el este ju-
tot el va (lice: . ,,v enitl bine-cuventatil pa-
meu, care este ga-
tlta voue de la mtemelerea lumeI si earasI: Unde
sunt ,eo, voesc ca !?i iT sa fie" (Math: 25, 34. 17
24). cu un cuvenL, aprope in toLe epistolele se incearcfi .
8
OMILIA I
--------------------------------
sa :H'obeze, ea eele ee se petree e? noT !lU
tate, ei all fosl preserise de sus, !?l nu dm eamt
a
, CI pen-
tru ca astfelil1 s-al1 fost ieonomisit !?i destinat. Acest fapt
inca probeaza marea ingrijire pal'in\asea a lUI Dumnec;leu,
DarA ce este "ne-a ales pre no! intru densul" ? Adeca
eli prin eredinta in el a reusit Ia aceasta Christos, mal
inainle de a fi 'noI, si chilir litai-nainle de intocmil'ea (7trh
'I; 'tOY 'l.oo110Y lumel, a ea a c;lis
(facerea, intemeerea), dovedmd prm
Dumnedel1 ca dintl"o tnal\ime mare a aruncat jos aceasta
lume. Cad cu adeveral mare negraita este inal\imea luI
DUlnnedeu; nu in ee privesce locul, ci in privinta luI, care
e mal 'presus de legile fireY, !}i dec} mal'e este !}i
tarea dintre creatma si ereatoriu. Rusineze-se dec! erehclI
.audind acestea. Dara pentru ce lJea aies? "Ca sa fim nol
santI fara deprichana .lUI". ea nu
cum-va audind ea nea ales, sa tI in(;hlpul ca aJunge uu-
mal adaoge !}i modni vieteI: fara.de
"De aceia, zice, ne-a ales, ca sa fim sAntI i?1 neprlehilmtI .
Au fost alesT alta data si ludeiJ, dlipa cum dice: "Ca po-
por sant tu. pre tine tea ales
(Denter. 14, 2). Dara daca omeniI caud aleg, de sigUt' ca
ce e mai bun aleg, apol Cll alat mal mull Dumnec;leu. In
aceasta alegere e proM de iubirea de 6menl a luI Dumne-
\lel1, iu aceJa!}I timp jnse e proM !}i de virtutea lor, cacl
el in O"eneral a:ege pe cel incercatJ. Ne-a facut eu adeverat
saotl tl
dara
h'ebuie a remanea santI. Sant e eel ce se jm-
de cI'edinVl, .acel ce al'e via\a
De cal el ou 0
asa cum sal' iotampla, Cl a se al'lita mamtea LuI ast-febu.
PEmtl'U ca sunt sanV l?i fal'li pricbana, Cl'egnji asl-felil1. de
catra 6menl 10Sl:\ acestia seamAna cu mormmtele Val'U1te,
si cu ceI in pielea oeL EI, lnSe, nu cautt, de
;ce!}tia, ci de aeeia despre giee Profeinl: ."Dypre
curetenia manelor mele, care? "Cea dmamtea
ochiior lUi" (Ps_ 17, 27.), adecli santenia pe care 0 vede
ochitil luI Dnmnedeu. A dis despre faptele acestora, dara
earasi iI ridica in' charuI' lUI, cad san tenia nu se capMa
numaI dupa ostenele !?i nicl ca vine de la fupte ,.j
din iubirea luI. Dal' nie! din illhir'ea luI Dlcl uu-
mal din viJtutile nostre, pentru ca daea ar pUl'cede numal
din iubire, al: trebui ca totI sa se maotuiasca, daca ai'
rp,sulta numal de la virtu\ile ilostl'e, apol present
a
lUI, ea
OMILJA I
9
t6te cele iconomisite pentrn nof, ar fi fost de prisos.
dara nieI din iubire numaI nic! dill pI'opria noslt'e
virtute DumaJ, ci din amandoue acestea. "Precum ne-a
ales pre no!", c;lice, lose eel ('e alege, scie ee anume alege.
"lntru dragoste c;liee, randuindu-ne" (Vel'S, 5). DeeI ni-
menu! nu ai' 11 folosit vir'iutea, daca nu el'a iubirea. Cael,
spunemI, cn ce soar fi folosit Pavel, si cum sf-ai' fi 31'a
tat destoinicia pe cal'e a !}i aratat'o, darA nu I-ar fi
chemat de sus, !}I daea nu I-a!' fi ab'as catn'i der.sul din
iubire? De all-feliu, ea sa se invredniciasca cineva de a,
semenea darurI, este ft'udul iubirei luI, eal'a nu al pro-
prieT vil'tntI. De a deveni de a crede !}i a
ne de el, este eu adeverat faptul eelul ce ne chi a-
rna> insa. nu putin ,eft depinde de nol; dara dupa ce
ne-am aproplat de el dupa ce ne invl'ednicim de atata
onol'e, cil. imediat de Ja ne duce la jnfiere, apoI
aceasta eu adeverat ca esLe resultalul iubire! lUI eelel ne
marginite.
"Intru dragoste, <.lice, dinainte I'anduindu-
ne pre nol spre moscenire 'fiasca prin Iisus
Christos." Ve(II cum nimic nu e fara Chl'istos? Cum
nimie fara de TalAI? Acesta a hol:1rit mal dinainte, eara
atras la sine. Aceslea Ie inseamo3. Pavel spre a
malta !}l a lauda faptele dupa cum gice !}i in
all loe: "Pe langa aceasta ne laud am prin 0001-
nul nostru Iisus Christos" , .. (Rom. 5, 11). Marl cu ade-
verat sunt cele date noue, inse ell mulL mal mari devin
pl".in, ace,ia, ca Ili sunt date prill Iisus Chrislos; caeI nu a
trmns dora pe vreunul din servil sel, ci pe unul
naseut fiul sM. "Dupre buna-vointa, c;liee, a voeI sale",
adeea. pentru aceia cil a voit mulL DOl'iota Illl. cum at' di-
ce cine-va. aceasta este; cacl pretutind"ene buna voinh
premerget6re vointe!. lJara apol mal este!}i 0 alia
pl'ecnm: vointa de a nu se perde ceI pe-
cilto,?l, a. doua vowta de a fi redepsiV cel l'tH. Nu-I pe-
depse!?ce dm vre 0 neeesitate, (.j fiind-r,a voesce. Acest
[;I\)t se p6te vedea petl'eeendu-se si Cll Pavel, cand dice:
"Voesc ca totI omenir sa fie" ca mine". "Voesc
ca cele tinere sa se marite si sa nasca ce-
p!l:' II Corintheni,7, 7. I Timolh. 5, 14), 'DecI buna vointa
esle vointa, voint:1 aprinsA, vointa uniLa ell
purta, cum alll 91ce 1101. De cat, din causa celOl' JIIal sim-
Io, ________________ ________________ _
pli, nie! ca vom conteni, d voiu lin" e?-
mun spre a clarifiea chest}unea. ce n,OI
deobsle: pisma plsma nostre ("/,(1 '<(1,
adet:a, a dori gl'oza v. un lucru, -:- ;lceas\a
toemal se prinbuna-voin\a a IUt
dell; alledi. etl. dOl'esee mult, ea mult mantUlrea
nostre *), Dara Me din ee eausi't ne De
sigUt' ca pentru bunalatea lui lllare .. "De 9
lce
,
ne-a hoU\rlt mal dinainte spre inhere, vomd mca mull,
pentrll ca ast-feliO slava chal'UlulluY s,! se arate." "Dupre
buna-vointa a voeI sale, spre lauda slaveI
rulul seu, cu care nea miluit pre nol intru eel w-
bit". Asa dara, daea spl'e aceasta nea miluit, spre lauda
slo.veI e.hal'ulul lUI, ea sa se arate sa
in acest chal'. "Spre lauda slavel lUI , Dara CI-
ne sa'i laude? cine sa'l no)? ingeril'? sau ar-
san intl'eaga natma? ee este aeeasta, fa\a
de densu\? Nimie de siglll', pentl'll ca nu est.e
lipsit de lIilllic ", oJ.p 'to {h[ov). I?ecI ce
11 fi laudal fiii slavit de 1I01? De .acela, ea
e:1.tril. densul sa se faca mal fiel'blOte. Pentru ea to definl-
tiv nu dOl'esce nimie din . partea nostl' H, de . cat num[lI
mantuirea n6stl'e; nn are nevoe niei de
nieI de slava, nid de all-ceva din partem; el
nlllllaI pentru mantuirea nostril. Cel ee Jauda admll'a
eharul aeordal lUI de Dumnel,leu, va fi tot-deauna rna!
bagare de sc.lrta fiii mai serios. "Cu care ne-a milUlt
pre not". Nu a Qis "cat'e ni Ia dc1ruit", ci "Cu care ne-a
miluit pre nOl", adeea nu n.e-a. de pe-
cate ei inca nea {aeut Sl vL'edl1lel de tUblt. IntoemaI ea
si ar lua cine-va un riios, prapadit. de. aceasla bola
inolipsitore, de seracie fome: fiil Jat'
face tener frumos, intrecend pe loti omenn
seta, din obrajil lUI iefiiind 0 eulore ca aurora
eara eu al'ul1caturile lUi de oehI intunec3.nd so-
reIuY; apol l-al' gratifiea eu fl6rea, J I I-ar
imbl'aca cu haina imparateasea . fiil cu dladema, fiil to fine
cu lota podoba,-in afiia felilI a luerat sutle-
tul nostru pe ' care I-a faclIt 'irumos, seump fiil dl'agalafii In-
*). Cuventnl pismu de '!?! al'e origina sa din.
totusI in limba Romana a cagut in insemnarea de tnUld/e,
riJutate. Trad.
OMILIA I II
----------------------------------------
geril dorese ea sa priviasca un ast-feliO dH sutlel, nu
numal ingeril, ei arehanghelil totI san til ; lnlr'aiat ne
a faeut de lie scumpl lui. "V a pofti, giee,
Imparatul [rumuseta ta" (Ps. 44, 13). decT, ee
vorbe vatamatore vOl'besc unia, si ce vOl'be bine-cuventate
vOl'bim nOI aeum. NOI nu adlllit:am de putin boga-
tin, nu admiram cele de aieI, ei eele eele din
ceriurL Nu Qi cem nol ore, ca acel copil e gratios, care
impI'euna eu fl'umuseta eorpulul are inca multa gratie
in euvinte? El bine. ast-felill sunt credinciosiI. Pl'ivesce
acum ce vorbesc fiii eel initiat\ in dogmele ci'e-
dinteJ. In adevel', ee ai' plltea sa fie mal gratios ea gul'a
unllI tredineios, earea Sicote cuvinle wit'aclliose, si care eu
inima ellt'ata 9i cu buze nespUt'cate se din
masa cea de taina, ell tota stralucil'ea fiii CII tot cUt'ajul? Ce
pole fi mal gt'a\ios de nU cllvintele prin ca re ne lepauam
de diavollll? prin care apol ne imprellnam Cll Christos?
ca ellviotele din marturi sirea aeeea dinainte de botez, ea
aeeea de dupa botez? Sa prieepim dec! aeeasla tot},
eaV am eorupt taina botezulllI fiii sa slIspinam, en sa pu-
tern earafiiI a dobftndi eeia ee am perdut. "Intru C3.re a-
vem rescumpararea prin sangele lUI" (Vel's 7). Cum?
Nil numaI eft a ual pe fiul seil eel iubit. ei io a?a
mod, in cat sa fie saCl'ilieat. Privesce bogatia iubi-
reI sale catra om: pe fiul seO eel iubit I-a dat pen-
tru eel vrednid de ur[t. De aici p.oV vedea cat ne
Daca, pe cand nol '1 uram fiii eram luI fiii
a dat pe filii sell cel iubit, ee nll va face la lIrma,
cand ne facem prietini cu el? "Iertarea pecatelor ". De
la ctle de SIIS se pogora la cele de jos. Spuncnd mal
inainte de infiere, de santil'e via\a nepl'ichanit:'., VOl'-
be-ce acum fiii de patima. nu ea cum ar slabi saO ai' in-
josi euventul, de la faptel e cele marl pogorinduI la cele
mie!, ci din contra de la cele midla eele marl.
Nimic nu e mare ast-feJiu, ca a se varsa san!:;ele fiullli
sell. pentru nof. A nu cruta nicI pe fiul sM, aeeasta e eu
mult mal mare si de eat infierea, si de cat tote cele-lalte
dal'l\l'I. Mare IUCI'U este a ni Sf:) iei,ta pileateIe, dara mal
mare inca ca am prin sangele stapanuhiT. Cum
ca acest fapt e mal mare de cat tote pl'ivtsce
cum aicl slJ'iga apostolul: "Dupre bogatia charuluI
lUI, pe care J.a prisosit Intru noT" (Vel'ii. 8). Bogatie
e infiel'ea, inse aceasta e CII mult mal mare. "Pe care
12 OMILIA 1
I-a prisosit, giee. intru nor" _ bogatie, l?i inca cu pd-
sosin\a data, adeca a fost varsat chaml luI asupra ome-
nilol' inlt"un llIod de nepovestit. Nu e posibil de a pl'esenta
cu cuvEmtlll ceia ce am incel'cat pl'in faple. Cael cu ade-
verat ca este bogatie, l?i inca bogatie mare, pe carea ni
a daro eu pl'isosinta; bogatie prisoselniea nu omenilor, ci
luI Dumne<;leu, astfeliu ea e cu n-eputin\a de a fi povestita.
noue talna voel sale dupre bu-
na-vointa sa, care mal 'nainte a randuit intru den-
su! " (Vers 9), adeec1, stapanul adev!;ratel intelepciunI
al adev!;ratel priceper1 ne a fAcui intelePtI pl'ieeputi.
VaT. cata pl'ietenie, de vI'eme ce Iii !>pune pc1na misteriile
sale_ "Taina voei sale", dice, ca si cum ar dice cine-va,
ca ni a fAeut cunoscut cele din inima luI. Acesta este mis-
te1'i1l1 cel plin de tota intelepeiunea priceperea. Ce anu-
me eautl egal cu aeeasta intelepciune? Pe eel nevl'edniel
in totul, pe aeeia 'I-a gasit vrednieI sa'l imbogatiasca. Ce
pote fi egal cu aeeasta eel eu totu\
IH'it altA dala, acesln fara de veste sa ridicat la cele inalte.
nu nlJ[nal alata, dara aeeia ca faptul s-a petrecut in
limp, prin cruce, aceasta a fost dupa . intelep-
ciunea luI. Aiel inb"adins intinde yorba, voind a arata cum
aceasla a resultat din intelepeiune, cum pe nOI ne-a
facut intelepty. Penlru care eal'a!?l giee:
vointa sa, care mal'nainte a randuit Intru densuI",
adeca, aeeasta a dOl'it, sau cum ar giee cine-va: aceasta
pu'! in gii.nd, ca sa ni eomuniee nOll{\ taTna sa,
care e acea taIna? Aceia cil voesee a sedea omul in ce-
l'iurI. Aeeasta, decL facut, "Pentru iconomia Im-
plinireT vremurilor, ca t6te sa Ie sub un
cap Intru Christos; cele din ceriurr cele de pre
pament, intru den suI (Vers. 10). lISe desparti-se, c;lke,
cele de cele nu aveau un singur cap".
Dupa cuventul creatiuneI Dumneg.eu a fost unul singur;
dara impl'asciindu-se retaeirea din mithologia gl'eaca, eu
credinta in mal mul\{ dumne<;le1, omeniI emu despartitI
fugitT de sub luI Dumne<;leu. "Pentru iconomia,
c;iice, implinirel vremurilor", A numit aeeasta plinirea
timpurilor. Privesce, cat de vorhesce. ArMand lnce-
putul de la tatal, seopul, voin\a, anteia impulsiune, eara
anteia indepJinire a luernrilor prin Iisus Chl'istos, el (apo-
stullll\ nicairT nu-l numesce serv,
OM!LIA 1 13
"Precum ne-a ales pre nOI tntru densul, <;lice.
mal'nainte de intemeierea lumeI randuindu-ne pre
noI prin lisllS Christos,
sine, ..... ca t6te Ie uniasca sub un cap In-
tru Christos, cele din ceriurl, cele de pre
intru densul", Cum vegi, deer, nicairI nu I-a
nU'!lit, servo Daca "in" "prin" se pol
atl'lbm sel'vulul, pl'Ivesee unde a,lunge . lucruL Chiae de la
capat incepend epistola "Prin vointa" adaoge imedial
"tatalul". Tatal a voit, c;iice,i fiul a lueral, a activat.
Dara niel fiul n'a fost lipsit de vointa, fiind-ea tata) a voit,
i DlCI taU!.1 nu a fost Jipsit de aetivitate, fiind-ca fiu) a
activat, a lucrat, ci tote sunt comune tataluIsi fiuluf.
" T6te ale mele, gice, a Ie tale sunt, ale tale ale
mele" 17,10): Plinitatea limpurilor a fost pl'esenta
luI: Oed, fimd:ca .tote Ie-a .inh'ebuintat, prin inget'I,
prm ProfetJ, prm lege, nimie nu sa facut, ba
inca se pl'imejduia cl'eatillnea omulllI, ca adeca in
zadar a fost Cl'eat, .i inra mull spre rM, totI fiind
perdutI .mal chlal' ea pc hmpul potopulul, a gasit a-
ceastll lconomle a charulul, ca ast-feliu omul sa nu fie
facut fara scop in Zadill', DeeI aceasta 0 numesce apos-
tollli pJinitntea lim p llI'i! 01' inte1epciune, ca adeca pe
cand 10nnaI . erau 'pe punciul de a Ii perduty, atllncI au
fost mantllip . . ;, Ca t6te ' sa Ie uniasca"
O(7.ol},1.t). Dara cO inseamna ace"l cuvent? A sl!'jnge adeca
la Ull loc. aliBi eele sa cautam a ne
apropia inca mUI bine de adev{\r. Printre nOI. cum si in
obiclnuinta gilnica, = re('apitulatie, se' nu-
celOl' vOl'hite pe larg, safi tote cele
pe. iI Ie spune pe SCUI't. Mill este apoI alta
semnlfical'e, I anume: cele konomisite de un limp inde-
lungat len adunat la un loc len eoncentrrit in el, ade-
ca Ie-a scurtal. "Caci Domnul cuvent scurt va face
pre pament (AO"COY j!7.p (1)Y'tsAwv 01)V'tEp.vwv h
c.u dreptate" (Rom. 9, 28), adeca pe aeelea le-a cuprins,
pe. altele lea adaogat. Areasta este tlVC1.lf.e'fC1.AC1.tWat<; sali
acest cuvent mal invedel'eaza inca ce-va,
,?l anume; un smgUl' cap a dat tuturol', pc Christos cel
adeca i lng-erilor omenilor a dat aeeeaI ea-
unora pe Christos dupa corp, i aHora pe Dum-
nec;l.eu Cuventul. Ca cum ar <;lice cine-va, ca a l'ecladit 0
14 OMILIA II
casA, care avea unele partI slricate unele tarI, adecA ca
I-a pus 0 temelie lllaI pulernica l?i a facut casa mal sa-
natosa: intocmaj, aicl, prin faptul ca a pus pe totl
sub un singur cap. Cae I numalastfelit1 se va face uni1'ea,
Dumal asl-felit1 se va face conexitalea exacta, cand tote
VOl' fi puse sub un singur cap, ('.a1'e' are 0 legatura de sus.
Decl, dupa ce ne-am invrednicit de abita dar, de
allita filantr'opie, sa DU pe bine facetol'ul Dostru,
sa nu facem a fi zadarnic atata char daruit noue; sa
aralam dec! viata ingereasc!l sa avem virtute ingereasc!l.
Da, ve rog ve indemn, ea nu cum-va sa ni se faeA tote
aces tea spre judeeata sau spre oSinda, ei spre dobandirea
bun<'ita\ilor, carora fie ea eu totH sa ne invrednicim, prin
Chl'islos Iism; Domnul nost1'u, caruia impreunA cu Tatal
cu Santul Duch, i se cuvine slav3, stapel nire cinste, a-
cum put'urea In vecil vecilor, Amin.
o :MILIA II.
"lntru care sorta ne-am facut, mal 'nainte
fiind hotaratl dupre r anduiala celul ce tote Ie lu-
creaza, dupre sfatul voeI sale; ca sa fim nol spre
lauda marireI lUi, care am Mdajduit mal inainte
Intru Christos; prin ca re vol au<;lind cuventul
adeverulul mantuireI vostre, tntru care cre<;le nd,
v'atJ pecetluit cu duchul fagaduintel cel sant; care
este ' arvona nostre; spre rescumpararea
spre lauda marirel luI." (Cap. 1, 11--14).
Peste tot locul s-a incercat Pavel, pe ealI-a fost po-
sibil, de a ni arata iubirea de omenI cea negraita a luI
Dumnegeu. Cum ca aceasta lOSe, nu e cu a 0 eu-
nosce cu exactitate, aseulti\ ee gice el: ,,0 adancul bo-
gati eJ al Intelepciunel al lUI Dum-
negeu! Cat sunt de nepatrunse judecati1e luI,
neurmarite caile lUI" (Rom, 11, 33.); aiel al'aUi
.. cam in ce feliu este. DecI, ce ;lice el? "Intru care
sorta ne-am facut", adica am primit Mal
sus a " Ne-a ales pre noI", eara aiel gice "am pri-
OMILIA J[
IS
mit moscenire". Dara fiind-cA mos<.:eniI'ea este mal
mult fapt de nOl'Oe, de celt I'esultatu\ ,intentiune! sau al
Yil'tuteI, - carl mal totdeauna se cu igno-
ranta !ji cu norocul orb, )i\sand la 0 parte de muUe-ol'I
pe cel lipinduse loemal de eel nevrednicr,-
privesce cum el cor'eeteaza 3ceasta. "Mal'nainte ran-
duindu-ne pre nol ;lice, dupa buna-vointa voel sale, "
adeca, cit nu am mO!j cenit cum soar intelmpla, 1?i ca Dicl
nu am fost cum soar ca
eel ce a ales este Dumnegeu, tot el este care a dat
moscenit'ea,-ci dupa buna-vointa sa. Aceasta scriind-o 1?i
in epislo)a call'll RomanI (8, 28. 30) gice: "Celol' che-
matI dupre randuirea lUI Dumne<;leo ... Pre carii i-a
hotarit mal dinainte, pre I-a chern at,
pre carii I-a chemat, pre I-a indrep-
tat, pre caril I-a Indreptat, pre f-a !?i
proslavit" l)iceod mal'nainte "Celor chematl dupre
r a nduire a 1 uI Dumnedeu", si voind a arata distioc-
tiunea acordala unOl'a, vOl'bit 1?i de moscenire, pe care
() puna aiel ca resultat mal mult al lUI, pentru
.ea ast-feliu liberul arbitm sa nu fie anihilat. Cael sortul
l1JoseenireI nu este resultatul virtute! in aine . ci
al intelmplarelnorocose, cum ai' gice cine-va. Ca si
. ar ;lice: "dandu-se sortul v-a ales pe vol, inse
totahtatea faptuluI e resuUatA din buna lUI dispositiune".
Fiind holaritI, giee, adeea, alegelldu,ne, ne-a afierosit'luI-Sl
sau ca ,filaI'na,inle inrll de ane nasce, el ne pr'ivia
moscenitorJ. E in ad ever miounaiA preveder'ea lUI Dumne-
<;t eu, care cunosce totul maI'nainte chiar de naseerea nostl' e.
inse, privesce, cum 31 peste tot locul a ar'ala pre-
crs,ca faptul acesta nu e resultatul diiuteI ei ca a fost
prescris ,de sus. ca cu nimh: sa nufim mal 'pe jn, ne l.u.
,uel, decI pentru acest scop lotui face. Dara cum in-
.Chl'istos "Nu sunt trimis, fa ra numaI ca-
tra aIle cele perdute ale easel lUI Israil", I)i-
cea discipulilor: "Pe caiea paganilor sa nu mer-
gep, in cetatea Samaritenilor sa nu Intrap", si
chiar Pavel gicea: "Era' cu putinta de a se grai
cuventul lUI Dumnedeu voue mal'nteiO' dara fiind-
, . ' . - ,
ca. I lepadatl, ve Judecap pre vol nevrednicl de
viata cea vecmica. iata ca ne Intorcem la nea-
16 OlVIlLlA II
mun" (Math. 15, 24, 10, 5. Fapt. 13, 46) ? Tocmal pen-
tru Hceasta s-au dis, ca. adeca "a nu c/'eadli cine-va eli
asemenea fapt s-a petrecut intr'un mod intampllitorill,
"Dupre buna-vointa sa, gice, care mal'nainte a
randuit Intru densul", adeca, ca. nimic dupa aceasta na
lucrat; tote all fost prescrise de sus asUelill, si el porta
totul dupA pia nul voel sale. el nu a chemat gin-
tile din causa cll. IudeiI nu-} dau atentiune, nicl ca a
fost silit :;;i impins la aceasta de ce-va. "Ca sa fim nOl,
spre lauda slavel sale, caril mal'nainte am nadaj-
duit intru Christos, prin care VOl aUQind cuv'en-
tul adeverulul mantuil'eI vostre, Intm care ere-
Qend, v-at: peeetluit eu Duehul fagadllinte} eel sant"
(Vel's. 12. 13)-Privesce, cum in tot locul pe Christos 'I da ca
causa a celm' cum nicairl DU vel gasi denllmil'ea
de functionarifl sau servitol'ill, dupre cum scrie'
in epistola cAtra Ebt'eI, 1icend; "De de mult gra-
ind DumneQeo parintilor prin proroel, tn
Qilele aeestea mal de pre urma ni-a grait noue
fiul" (Ebt'.1.1.2). adeca "pl'in fiu1", "Cuventul ade-
verulul" , dice, si nid de cum cuventul tipulu[ sml al i-
cone), al ce inca? "Evanghelia mantuirel
n6stre" *). B;ne 0 numesce evanghelia manluirel, pent"u
ca pe de 0 parte fact:: alusiune la lege, eal'a pe de alta
la pedeap:'a viii ore. Niniic alta nu este predi!::!, de
evanghelia mantuirel. cacl ceI Vl'ednid se ehbereaza
lIicI de cum nu .se pel'd.
"Il1tru care ereQend v-atl pecetluit cu Du-
chul fngaduintel eel sant, carele este arvona
cenirf'T nostre" (Vel's. 13. 14), A fi sigilutI,
exemplI! al mareI sale proniT; nu numaI a fi afiel'osltl
nid nllmaI a mosceni, ci inra a Ii si sigilatI. Cn cum Cl'
ne-va al' face clinoscut pe cel ce au la lolat'ie,
flst-felill si Dumnedeu a holarit pe unia spre a crede, f?i
i-a sigilat in a cIil'onomisi cete viitore. cum, cu
cerea timpulul i1 face pe acestia de admiral? (at
et'au In presciintf1 (SY tii 1tpo'(ywClsL=in precunoscIIlVl),
') Textul original este: "S'I lil 1<.0:[ o.1.ouao:Yt:; 'to\l ),0-
'(0'1 1:Yj:; 1:0 SbrJ.TlSAWV !)P_wv". ast-feliu ca
in editinnea Rom[IDa de Buzeu lipse!jce partea de la lIrm:,. Trad.
OMILIA II
I7
nul nu erau CUDOSCUV, dat'a. dupa ce au fosl sigilaVi
s'au facut eunoscuU, Ins(\ nu ca vOl, eari yetI fi cu ade-
v(\rat cunoscutI, afal'& de putinl pote. Au fost sigiiatI :;;i
Israilitil:, inse in circumcisiune, ea animalele care pase
eal'b&; am fost sigilatI nol. ins(\ in spirit, ca fiI al luI.
Dat'a ce inseamnfl 6re: "cu Duchul sant al fagaduin.
tel"? Adeca dupa fagaduinta pe cat'e am primit'o. Doul':\ sunt
fagadllintile dale; una pl'in profetJ. !?i ceea-I-alta prin fiul.
Asupra fagaduinteI data prin profetl, asc.uita pe Ioil pro-
fetuI- carele gice: "VolO turna din Duchul meO
te tot trupul, vor proroci feeioriI fe-
tde v6stre, tineril vedenil vor vedea,
batranii visurf vor visa" (Ioil 2, 28). Acum
ascuita pe Christos, carele "VetI lua putere,
venind Duchul sant peste VOl, vetI fi mie mar-
. turil In Ierusalim, In t6ta Iudeia Samaria,
pana la margineapamentuluf." (Fapt. 1, 8). De tre-
buia a fi cre9ut ea Dumnec;lell, c;lice, Lotu!?) el nu se inte
meiaza mult pe aceasta, ci examineaza faptul omenesce,
precum gice in epistola catra EhreI (6, 18): "Co. . prin
doue lucrUri ee nu Se pot muta, In care este eu
neputinta sa minta Dumne\leo, sa avem tare 'in-
demnare". Ast-feliii aicl da dovada pI'omisiuneI
vii tore, eat'e deja ni s-311 acordat. Tocmaf de aeeia !?i nu-
mesce aceasta al'vona, pentl'u ca arvona este 0 parte a
intl'egulul. A cumparat de la nol mantllirea nostre, pene
tru aceasta ni-a dat al'vona. Pentru ce ins(\ nn a da! in-
tregul pret imediat? Fiind-ca nid noI nu am lucral Lotul.
am cregut numa), dara acesta e ineeputuI; de aceia el
ni-a dat numal a!'vona. NumaI cand decI yom proba Cl'e-
dinta nostr(\ prin fapte, atunc! el va pIaU pretul intreg.
Mal ales inca ea a dat un alt pret,-propriul lUI san-
a fagaduit alt pret. Precum cand esie res-
boiti intre natiunl se dall ostaticl, tot asa si Dumnedeu
a dat pe fiul seQ ca gaj de pace de armistitill, emu !?i'
pe spirilul cel sant al sM.. CeI ce cu adevilrat se impar-
tasesc de sAntul Duch, sciu ca este arvona a cJil'onomiei
nostre. Asl-feliu a fost Pavel, carele de aiel deja gusta
cele de acolo, pentru care se i?i grabea, in timp'
se !?i intrista a parasi cele de aiel suspina, penlm ca
privia cu altI ochl, tota. minlea luI aeolo_
N u pat'tieipI la fa pte, de aceia car;II !?i din vorbe. Daca ne-
2
18 OMILIA II
am fi imparta!?it cu totiI de Dnchul sanL, cum ar fi trebu-
it, am fi. privil !?i ceriurile!?i fericirea de acoJo, Arvona
in ce scop !?ipenlru ni s'a dat? Peutl'll rescumparare
f?i buna iugrijit'e'; cad adevel'ata rescumparare atuncl se
face, Aclim luse noI it'aim in lume!?i cadem in multe fap-
te rele, !?i h'aim impreuna cu eel necucernieI.
De aeeia ne am departat acum de cedurf, lose ade-
verata rescumparare atune! este, eand nu sunl niel peeale,
nie! patimI nid nll ne amestecam cu de aee-
slea; de Vl'eme ce viata noslre nu este pe pament, cacl
aiel nol suntem ca musafirI. Ded fal'a peeate trebuie sa
fim, dacavoim sa fim "lauda slaveI sale". Ineontinuu
pune aceastll. ca fiind suficienla spre a convinge pe
auditorI. "Cad daea Ie facea tote acestea pentru nol, ;lice,
ar fi fost ehestillnea discutabila; dara fiind-ca Je-a facut
pentru densul, spre a ariHa bunatatea lUI, ca 0 marlurie
ore-cal'e, apoI pnne causa penb'u care nu soar fi petre-
cut aceslea in vreun alt mod", ceia ce f?i vedem petre-
cendu-se cu IsrailitiI: "Fa pentru numele teu" (Psalm
109,21), si earasI in alt Ioc, unde insusI Dumnedeu dicea:
"Pentru'mine'faeut-am aeeasta" (isaia48, 1'1): !?i
Moisi: "Fa aeeasta noue pentru numele teu, daea
nu pentru alt-eeva". Aceasta convinge pe auditor! l?i-i
lini!?te!?ce, afland ca va face numai pentru bunatatea lUI,
ceia ce a promis,
Dal'a au;lind nol acestea sa nu ne Ienevim, did da-
ca face pentru densul, totu!?l cere conluel'area nosh'e.
Pentru ca daca i)ice: "Pe eel ce me sla vese iI voiu
slavi, eel ee me vor fi despretuitl"
(I Reg. 2, 30), yom pricepe ca cere !?i cele cuvenite din
parte-ni, Lauda i';)aveI luI este de a mautuj pe dll!?manil
luI tocmaI, jnse numal pe aceia, cariI dupa ce au deve-
nit prietenl persista in prietenie, cacl daca se re'nlol'c ea-
la vecbea du!?manie, tote au fost in zadar !?i de pl'i-
sos, AU mijloc de scapal'e nu este nicI vre-o impacare
din nou, d ,,6re-care a judeca-
tel, iutimea foculuI , eare va sa mtmance pre eel
pi-otivnici" (Ebl'_ 10, 27). Daca al' urma ca vecinic nOI sa
cel'em iel'tare de la densul !?i 1n timp si1'l du!?wa-
nim, de sigur ca nu yom inceta de al
du-ne !?i facendu-ne mal reI, si vatamandu-ne pe nol in-
!?ine 1a venirea sore1uI dl'eptatel. Nu vei)T raza aceluI so-
re ocbiT? Acea raza I,a facut bunl
!?i Ti-a aratat deja lumina cea adeverala;
OMILIA II 19
dara daca tu fugi de lumina !?i te bagl in intunerec, care
"ll va fi justificarea, si ce , iedal'e vel ayea? Nicl-una.
itru ca pUl'tal'ea ta este de nespus,a, Cand
llU cunosceal pe !?l-I aveal ore care
scusa; dara dupa ce deja aI gustat din bunatate !?i din
miere, si tolu!?l H parasescl !?i te intorcI ca canele la var-
siitul'a 'sa, nimic altnu arll.V, de cat semnul cele! mal
mal'I U1'I !?i despret. "In;;;e IJU, i)icl, ci sunt silil de
eu iubesc in ad ever pe Chl'isios, lnse daca calc pol'unclle
luI este ca sunt silit de natUl'a la a\'easta". Daca Cll ade-
cil al fost silit, de sigur cli. vel 3vea iertare; eal'a
,daca ca(lI din causa lenevil'eI tale.' nu vel avea de
,putin. Haide, decl, sa f?1 sa vedem care dl.n do-
.ue: se fac ore pecatele dm causa vre-unel necesltatI ?
suntem ol'e fOl'sati de a Ie face, sau ca Ie facem din pl'ea
marea trandavie din despret? "Sa nu uci<;ll", (lice.
Cal'e este necesibttea de a ucide? Care e sila ce te im-
pinge? Nu este hid 0 sila care sa 1a om?r.
ne dinlre nol ar avea gustul ca sa Implanteze III
:gatul apI'opeln!!?i sao!?! moie in mana luI,? Nlcl u-
nul. Asa dara, vedi ca e cu totul dm contra, adlca ca nu
,e necesitatea nid sila care ne impinge la 1)\1101', ci pofta
,de a pecatui. a inradilcinat in
dl'aO'ostea de a ne iubi nniI pe altil "T6ta vlta, lU-
pe eel asemenea omul pe apr6pele
auf" (Sil'ach. 13, 18), Ve(lI, decI, cil de la natUl'a avem in
nol gel'menele virtuteI? Ded ger.menele I'eu_lu! este con!ra
,naturel, si daca acesta ne stapane!?ce mal mult, ap.ol e
.dovada ularel nosh'e trandavil. Dara ce ?Care necesltaie
te impinge spre a cUl'vi? "Tirallia poftel, respun(lI", Dara
pelltru ce? spune-mI: se pote ca de .
'ta si asl-feliu sa contemasca acea bri'ime? "Darll, (hel,
cucerit. amorul de femeea apropeluI", Dara aceasta
.e din causa vre-unel ne,:esila\I: amol'llinu provine
"vre-o neccsitate sau sila; nimenl nu inbesce cu deaslla,
.ei de buua voea sa. Promiscuitatea pote ca este 0 nece-
sitate: inse a iubi pe cutare sau pe culare, uu este d_in
ilecesitate; faptul acesta nu ,e nic! pofta de
"cuitate, ci 0 slava de!?al'tii, msulta l?1 desfatare peste ma-
,sura_ Care fapt esle logic? spune-mI: A avea
,ee al luat'o eu garantiI, !?i in faeerea cOpUI,OI" ,san
,pe acea pe care nu 0 cunoscl? sci\Ica
prietenia? Nu acus porta III sIDe; lO,se ea a fost
1Pentru casnicie, a fost acordata pentru facerea de COpll,
20 OMILIA II
earl:!. nu pentru precurvie cOl'llptiune. Obicinuiesc le-
gile de a ierta pecatele forsate; lnse dincele enun\ate a-
iel nieI unul DU provine din vre-o necesitate saO. ci
tote din despre\ catnl Creatoriul. Nu .a. creat Dum.negew
natura nostre in mod, ca sa fim slhtI a pel'atUl, cad
de ar fi asa, nu ar fi pedeapsa. Celor >Ie sunt forsaV de
a face un' fapt I'M. DieI nol Jlu Ie cerem vl'e-un
si DieI Dumnedeu, earele e atat de bun filantrop. Dal'a,
ce? A fura esie pote din necesitate? Oa, tJiel, cacl S[U'3-
cia it impinge la aeeasta." Dal'3 saracia for"uza pe dile-
va mal mult de a luera, de cat de a fura. Si'lri'lcia, ded,
face toemaI contl'ar-iul; dicI a fura este fapt n'sultat dill
trandAvie, pe eand saracia nasee iubirea de eara
DU trandavia. Si ca afli, ia spunemi: ee (Jote It rna}
greu mal desgnstat?riu? A pel'inda n?ptil e treaz, a
sparge zidurile, a paf?1 pl'ln Intunerec, a fi. ell sUIl.etul
in mana, a se pregati de om or, a tremura ,a de
frieil, sau a fi eu bagare de sarna la ocupatlUmle <;lIlmee
r
si a se bueura in linisee de 0 mare siguranta? Aceasta
e mal cum ca este mal dovada e ca sunh
mal multI in lume de cel ee muncesc, de cat de cel
ce fura .
Asa dara wdI ca virtut ea e dupa legile naturer, ea-
ra reutatea e legilor naturel, dupa cum sunt bola
si sanatatea? Dara ce? A spune minciunl a jura strimb
este dill causa vrc-uneI necesitatl sau siluirI? Nu este nicI
una din acestea, ci de buna voe facem aceasta. Nu sun-
tern credutl dicT: dara aceasta e fiindca nu voim, pen trw
ca in defir;ibv nol at' trebui sil fim mal cu sarna
din purtare de cat din juraminte. Pentru ce, spunemi, pe
unia carl nul credem, eara pe altiI '1 credem de fi-
dell si fara juramant? Dal:a cutare, 9ice, va spune fap-
tul, ell '1 cred fara juramant, pe tine chiar cu ju-
ramant nu te cred. Af?a dara juramantul este de prisos ..
ba inca chiar e 0 dovada mal mult de necredinta, de cal;
de credinta, Usurinta de a jura e 0 proM de nerespect
catra cele' sante. Ast-feJiu dara cel ee incontinuu usazA
de juramant nn are vre-un fol?s din pe. cand
din contra eel ce mtI-odata nu intrebumtaza Juramantul ..
aeesta se E necesitate de jUl'i!mant, <;lice,
spre a fi cre<;luV; dara nol vedem toemal ceI nil'
se jura sunt Dara ce? Este ore vre-o
sau vre-o siluir3 de a insulta pe un altu) ? Oa, 9lce; dill
causa ca inima mi se infuriaza de mflllie,
nu'mI lasa spiritul in Dara nu e causa inimeJ, 0-
OMILIA II 21
mulf> ci causa micimeI tale de sullet portel de a insul-
ta; jJenlru eA daea ar fi din inimeJ, toV. omeuii
soar inful'ia si al' insulla. Avem lmma nu ea sa IDsuitam
pe a IJl"0peJe, -ci en sa intorcem la pe cel pe:
sa fiUl trejr, eara nu h'andavL Imma este. In, n01
ea sel'viasca. de impuls pentru noJ, spre a
dintil contra diavoluluI, spl'e a fi grozavI conti-a luI,
Ilk] de cum conlra omenilor. Avem al'me dale de Dum-
nedeu nu ca sa ne resboim pe nol ci ca sa Intre-
buintfim intl'eglll al'mament conh'a vicleanuluI diavol, care
no abea. Te infuriezI? Fie, inse contl'a tale;
1mboldescetl spiritul, biciuesce-tJ fit jlldecatol'iu
grozav ne'nduplecat p.ropri,ilor tale Ace'5ta e
,ce-l vel avea dm lllfurIal'ea ta, pe cal'ea tocmal
aceasta \l-a dat'o Dara este o
din necesitale? de putm. Ce necesltate e de, a
rapi, spune-ml, sau ce te silesce la aeeasta? Saracla,
<;lid, Jipsa celor necesare, tocmal aceasla. nu
trebuie sa rapescl; cael 0 ast-fehu de bogatJe nu e slgu-
ri!. Tu, inse, fae! Jucru, ca eel ,ce fiind intrebat
ca de ce pune temelia casel sale pe nasl p? el respunde
ea spre a fi aparata de plol germ'! marl.. Dara tocmaT
pentl'll aceasta nu trebnia sa 0 puua pe naslp; cacl 0 va
curand ploea, vijeliile venturile, DecI vo-
esc! a te imbogati, nu rapi. De a lasa a-
vere, aduna-o eu dreptate, 0 ast-feiiU de avere, de slgur
ea va cea strinsil, lnse, pe nedreptuJ lUte se va
perde detet'iora. a te f?i avu-
tul altora? Dal':1 aceasta uu e bogat1e, CI boga\le , e de a
stapani avullli tM propriu. eal'a cel ce stapanesce lucl'Ul'1
streine, nu pote fi numit bogat., Pentru ea de aI' fi
apoI negutitoril cariI vind hame de Iuate de
la altil, s'a!' putea numi eel Illal bogatI cu dare
de mana dintre lotI omeniI; de cal noI nu nUllllm bogatI
pe acef?tia, din ce Pentru tocmal POl'-
ta de vindare halne slreine. Dal'a chIar , de ar fi pole ale
lor totusi' valol'ea haInelol' nu e a 101', saO. daca ai' fi
a I'or, aceasta nu se bogatic, Daca politele
date nu fac pe cine-va bogat, prin faptul ca iute ne des-
partim de ele, apol lucrudle I'apite cum pot face.pe cine,-
va bogal? Oaca cn orI-ce , pret a te llnbogatl,
apoI afla ca faptul a.:esta nu pruvine din vre-o neeesitate.
Pentru ca in adever, de ce anllme sa te bUCUl'1 mal
mult? 01'e de viata mai lunga? Dara tocmaI unia ca a-
. cestia se sfal'sesc mal cUl'and. De mulle-or! acestia platesc
" .
22 OMILIA III
eu 0 motte prematUl'a pretul rapireI al lacomieT 101',
de pl'oprietatile 101' nu se bucura, ci inca putin dupa du-
cere a 101' de aicI VOl' lua ca gheena. DemuIte-
01'1 apoI, fie din causa desmerdariIOI', fie din a ostenelilor
a gl'ijilor, se perd topiti de bole, Af?l fi vail sa
causa, pentru cat'e bogatia e at at de dorita de alungata
de omenl. Dumnet;leil, iose, a pus hotal'e masura natu-
reI nosb'e, ca sa nu avem nieI 0 neeesitate de a umbla.
dupa boga\iL EI a poruneit de a ne imbraca eorpul cu 0
haina numaI, sail doue, eara mar mult nu e nece'iar.
DecT, pentl'u ce la ce servese multimea baineJor, pe care Ie
mami.llea moliile? A pus apoI mnsura hotarita panteceluJ,
eara dincolo de aceasl.il masura tot ce e dat fOl'sat, vata-
rna ori-ce vietate. DecJ, pentru ce Ila ce servese ciregile
de vite, turmele de 01 cllrnuriJor? A vem ne-
voe de un singuf' acoperamant; de ce dara alAtea zidimI
marl si atatea case luxose? Pentru ca sa vietuiasca in a-
cele case hixose vulturii ciorele tu desbraci pe cel sa-
rac ? ApOl cum nu sunt acestea vt'ednice de gheena? De
muIte-orl apoI ('hiat' pe locm! pe care nid llU Ie-all vet;lut
macar, iI c\adesc case stralucite, cu colone peb'!' preti-
ose, in care scop ce flU sunt in stare de a ? Dat'a
la urma nicI iI nu se bucura. de acele case, nic) altiI,
pentru ca singuratatea 10culuI nu-I impinge spre ele, AI
vedut dec!, ca sf-fac lucl'uf'I de acestea, care nu sunt nieI
maCal' In scop de ci numai din causa prostieI a
slavei Ve rog dara, de a fugi de 0 ast-feliil de
purtare, pentru ca astfeJiu sa putem a depal'ta de la noI
altel'ele, sa ne putem bucura de fagadu-
ite celor ce'l iubesc pe el, pt'inDomnul nostt'u Iislls Chl'istos,
cal'\lia, impreuna: cu TaWI cu Santul Ducb, se cuvine
slava, stapanirea tinstea, acum purUl'ea in vecii
vecilor. Amin.
OMILIA III.
"Drept aceia !?i eO au<;iind credinta vostre in
tru Domnul Iisus, dragostea cea catra totl san-
til, nu incetez a multami pentru VOl, pomenire de
vol facend In rugaciunile mele, ca Dumne<;ieul
DomnuluI nostru Iisus Christos, marirel, sa
OMILlA III
23
ve dea v6ue Duchul al desco-
perireI, spre lUI, ochii minteT vostre
luminat/, ca sa $citl vol care este nadejdea che-
mareI lUI, $i care este bogatia marire! mO$CenireI
lUI intru santI, !iii care este marimea eea prea Inal-
ta a puterer luT intru nOl, cariI credem dupre lu-
crarea putereI tarieI lUT" (Cap, 1, 15-19),
Nimic nu era 6gal cu frageQa iubire apostolica; ni-
mic nu se putea egala cu simpatia iubirea parintasca
a fericituluJ Pavel, care 'i?I tote rugaciunile luI pen-
tru tet'i lnt.reg!, cl'ltra lotI sCI'ia: "Nu lncetez
a multami pentru VOl, pomenire de vOl facend la
rugaciunile mele". dec!, catr avea el in cuge-
tul luI, spl'e a'I pomeni in l'l1gaciunI; pe catH pomenia
in l'ugAciunJ, pentrll toti se ruga lUI Dllmnegell, ea cel ce
singm acorda darudle sale bogate. "Pentru aceia",
<lice, adeca pentru viitoriu pentl'u bunurile ce stall de
fata celor ce cl'ed vietuiesc cu dreptate. E demn de a
multami lUI Dumnet;leil pentru tote cele acordate de el
neamulul omenesc, ''ii inainle de aceasta dupa aceasta,
dara e demn inca de a'I ll1ul\ami pentru credin\a celol'
ce cred, "Au<;iind, gice, vostre in Domnu1
Christos, $i dragostea cea catra top santil". Peste
tot locul el injuga credinta iubil'ea, ea 0
pel'che de teJegarI admirabilI. "Nu numaI cab'a conna\io-
nall, t;lice, ci catf'a lotI fat'a excePliune". "Nu Incetez a
multami pentru Val, pomenire facend pentru vol
In rugaciunile mele". Dara pentru ce'l l'ogT, ce anu-
me cel'I de la el? "Pentru ca Dumne<;leul Domnlliul
nostru Iisus Chnstos $i Parintelf" slaveI, (lice, sa ve
dee voue Duchul intelepciuneT !iii al descoperireI".
Doue lucrurI necesare cere apostolul ca iI sa afle: pentru
ce all fost chematI, cum ail fost mantui\! de pecatele
antel'iore; el lnse dice, eli acestea sunt trel la numer.
Dat'a cum sunt treI i Adeca, sa cunoscem despre cele
viitof'e, Pentru ca in ad ever, din bUDiu'ile ce niapal'tin
noI vom cunosce bogatia cea nepovestita minunata; de
la cunoscinta exaciaapoJ, .. cine eram cum am cl'et;lut,
pulerea taria lUI, cuni ne-a 'intors la ade-
Vel' pe noT, cariI am {ost lnstreinatt atMa timp, "Ca ce
OMIL1A III
este nebun al lUI Dumne<;leo, este mal tare de cat
6menil" (I Corinlh. 1, 25). Cu putel'e, eu eare a
seulat di.. mort! pe Chr,stos, nea atras pe nol
densul. ;;i aeeasta putere nu este numal pana la inviere,
ei eu mult mal departe. la pus a $edea de a
dreapta sa rntru cele mal pre sus de cat
t6til Incepetoria, stilpania, puterea, domnia,
de cat tot numele ce se numesce, nu numal in
veacul de acum, ci in cel viitoria; t6te Ie-a
supus sub pici6rele lUI, pre el la dat cap bise-
ricef mal presus de t6te, carea este trupul luI,
implinirea celul ce se cu t6te intru totI"
(Vel's. 20-23). Cu adevet'at ca nea faeut a marl
negraite misted!. Dara aeestea nu e eu putinta in alt mod
a Ie afia, de cat de santul Duch 9i bucu-
randune de mulL chal'. De aceia Pavel se I'oga ca:
"Pilrintele slavei", <;lice, adeca earele ni-a dat marl bu
natatJ. Apostolul pe Dumnegeu plecand de la
ideea subjeclelol' din diseutiune, preeum: "Pilrintele in
durarilor Dumne<;leul a t6ta mangaerea" (II Co-
rinth. J, 3), Profelul: "Domnul este puterea
mea ajutoriul mea " (Psalm. 17, 2. 3). "Parintele
slavei", giee. VegJ, cum el nu pote sa repl'esinte in alt
mod numele, 9i de aeeia peste tot locul 11 numesce slava.
nume ee printre nol este considel'3t ca maT presus de orl-
ee stralucil'e. lata aeUlll ca este parintele slave1, i?i Dum
negeul lUI Christos. Dara ee? Esle Me fiul mal mic in
slava de cat tat.al? Dara aeeasta nu aI' diee"o nimenl si
nid chiar un nebun. "Sa ve dee V611e": adeca sa
eugetul vostru sa'l inat'ipeze, cae! in altfeliu nu e cu pu.
tinta de a prieepe acestea. "Omul sufletesc*) nu prime-
sce cele ale duchului, cacl '1 sunt nebunie" (I Corinth.
2, 14). dara avem nevoe de in\elepeiune duchovni-
ceasca, ea sa inteJegem' ctle duehovnice;;d, ca sA vedem
cele aseuDse; el (duehul) tote Ie deseopel'e. EI va povesti
*) In editia sodetil\er britanice se qice: otnul fi,I'BSC, ceia ce nn
exact cuventul din original Cl.vi}PUl1tOC;;, dupa
cum n!cI din edi\ia de Buzeu nu expl'ima idoia in mod
claro \lJ psichic, om trupesc, om in ('al'lle si
sange. (Compo Facer. 2, 7. ell I Corinth. 5, 44. 47 1)i 50). Trad. '
OMIL1A JI\ 25
blinele luI Dumuedeu, cllcI Lainele luI Durnnedeu numal
DUlhul Ie cuno3ee, el cal'e cearca cele adAnel a Ie
} ul Dumnegeu, DU inger, Did al'changhel niel Vl'eo
alta putere creaLA. "Sa. ve dee v6ue", adeca sa ve a-
corde chaml luI. DecI daca aeeasta este din apoeaJips
(deseoperire), apol sunt de prisos descopel'il'ele minteI orne-
nese!. Cel ce a aflat pe Dumnegeu 91 I-a eunoscut, nicl-o,
data nu se va indoi de ce-va; el nu va giee: "aceasta e
imposibil, ceialalta e posibil, sau eum s-a fatut aceasta".
Dad! vorn eunosce pe Dumnegf1, dupa cum h'ebuie aI
cunosce, si daea} vom cunosee de la eel ce trebllie a cu
nosce, adeca la ducbul sant, nid ca nevom in
doi vreodatA de ceva. De aceia gice: "Spre cunoscin
ta deplina. a lUI, ochl luminatl minteI vostre".
Cel ('e a atlat ce este Dumnegeu, nu se va indoi de pro
mj3iunile date, 11 u va fi neel'edine io.s asupra faptelor deja
imtamplate.
Se roga prin urmare a li se da lor duchul intelep
ciuneI 9i al revelatiuneI, dara pe langa aeeasta el pe
cat pote demonstI'eazA diu ra\ionamente din faptele
deja existente. DecI, fiindea trebuia a vorbi de faptele
deja intamplate, pe cele ee mmafl a S8 petreee in viitol'iu
Ie cel'lifica din cele intamplate. Astfeliu bunaora gicend:
"Spre a clln6sce VOl, care este nadejdea chema.l'el
lUI", aceasta e iDea nesigur pentru multi, nn inse pen-
tru ,,$i care este boga\ia slave!
niref lUI lntru sanp", ce deasemenea e nesigm. DarA ce
anume e sigur? Aceia ca am cregut ea el a sculaL pe
Christ os din mOl'\I pl'in puterea slave! luI; eaeI a seula din
mortI e eu muit mal minunat de cat de a eonvinge spiri-
tele. LoemaI aceasta me voiu incerca de a oproba.
Asculta decI. Christos a dis celuI mort: "Lazare, vinil
afara." si indata a aseu'Uat. Petru de asernenea a dis:
. . .
"Tabitha, sc6Iate", nu sa impotrivit. va gi.
ce el in (Jiua cea de pe urma, totI VOl' invia, !i1 inca.cu
atatagl'aba in cat eel viI nu VOl' intl'ece pe . eel adorml\I,
adeca intl"o secunda, in elipeala oehiuluI tote se VOl' pe-
tL-eee si se VOl' desfasma. Nu tot usa inse, cand e vOl'ba
de a ci pe el gieend: "De cate
orf am voit sa adun pre fiiI teL ... nu atI voit"
(Luea 13, 34). dara, vegI ca aceasta e eu mult mal
gn'll? Ast-feliu d\ de aicl, adeea din cl'edintl1, se SaVel"
OMILIA III
!?esee totul. E eu mult maT gl'eu de a eonvinge prin l'a-
tionamente jndeeata omeneascA, de cat de a lurt'a natura
asupra eI !?i a 0 eonvinge. Causa la aceasla este, eA el
voesee ea de bUnA voea nosll'/\ sil ne faeem bunl. De a-
eeia a !?i <;lis eu drept euv{mt: "Marimea eea prea in
nalta a puterel lUI Intru n91 eariI eredem". Cand
ProfetiI nimic nu all isbulil, eand ingel'iT 11i archangbeliT,
eand inlreaga natl1l'a ve(luta !?i neveguta cu nimic nn pu-
teau sa ajute, alund el a iconomisit prese!!ta luI pl'in-
tre omenI, al,atand prin aceasta, ea faptul salva reI omuluI
avea nevoe de pulel'ea dumne\leeasca. "Bogatia slaveI",
adeea slavt\ negraitfi. Cae! in adevel', care cuv{mt ar putea
representa aeea slava, de care alund se VOl'
santil? Care CUVtmt? Nicl unul, ci cu adevel'at cA spl'e a
pric'epe cugelul nostl'U, e nevoe de cbarul sM, ea ast-feliti
sa primim macal' 0 mica raz:1 de pl'icepere. Au sciut ome-
nil ce-va si maT 'nainte, el inse a voit ea mal mult sa
nfle ::;i mai cIaI' sa cunosea. Ve\lf, deeT, dUe a facut? A
seulat pe Christos din mortJ. eeia ce nu e putin lucl'U.
Pl'ivei?ee apol mal de parte, A ge\lut deadreapta sa; !?i
cal'e cuvent ar putea repl'esenla aceasta? Pe eel de pe
pament, pe cel mal fal'a de glas de cat pescii; pe cel ce
a fost jueal'ia demonilor, PI'ivei?ee unde la ridicat. Cu a-
deverat ca aceasta e mal'etia eea prea inaitu a )'Iuterel
luT. prive,?ce inca unde I-a ridicat: "In eeriuri", gice,
,?i I-a facul superior intrgeI naturI create, "mal pre sus
de cat t6ta lneepetol'ia $i stapanirea". Cu adeveml
ca nentl'U cunoscinta sa exaela, nol avem nevoe de ajuto-
riul Ducbulul ,?i de' 0 judec.ata lnteJeapta; cu adevel'at ea
e necsitate de revelatiune. Intelegl, cata depil.dare e intl'e
natura omulul si a JuI DuinnedeO, si cum din aceasla in-
josire loa ridicat la acea cinsle. Nu a c;lis in mod simplu
sus, ei "mal pre sus", adeea nu a intl'eeut numa! eu 0
treapta, sau doue, saO treT. De cat pulerile' de sus Dum-
ne(leu esle mal pt'e Sl1S, ast-feliu ea I-a l'idieat aeolo pe
eel dintre nOI; din eel mal injosit loc Ja ridieat la cea
maT . 'naJta stllpaoire, de unde uu mal este alla rinste mal
mare. "De cat t6ta lneepetoria", (Iiee, adeea nu a('e-
stora numaI, sau numal aeelol'a, ci de cat Iota incepelo-
ria, ,?i stllpania, ,?i putel'ea, !?i domnia, ,?i de cat tot nu.-
mele ee se numesce, adeea .orl-ce esle in ceriliri, de cal
tote e mal pl'esus. Aceasta cal privesce penb'u cel I'idical
din mol'\T, ceia ce e vI'ednic de admirat; eara nu in r.e
OMlLIA III 27
privesee pe Dumnegeu Cuventul, cacl In asemenea cas in-
treaga creatiune e fata de Dumnegeu, ceia ee sunt ttntaril
fata de nol omenil. totI omeniI VOl' fi ea
din vadra !?i en pI'aful din balanta (Isaia 40, 15),
apoI pune la soeoteala puterile neve<;lute ca \intarI. Dara
eel dintt'e .nol cu adeverat ell. mal'e
si mll'aculos, cac.1 la rldlcat de ia cele mal de JOs ale
pamentulul. Daea tOte poporele sunt inaintea luI ca 0
caturll, a poi un singul' om a eatea parte din pieatura esLe?
5i totus} pe aeesta J-a faeut supel'ior lutul'ol', "nu numaI
i'n veacul acesta, ci $i In eel viitoril1". dara mal
sunt nume de aIle puter! nedeslu,?ite ,?i necunoseule
noue. ,iSi t6te le-a supus sub pici6reIe lUI", arleca
nu in mod simplu I-a fAeut supel'iol', spre a fi preferat 101',
nie) prin comparatiune, ci mal presllsdp, en servI.
. Val! Cu adevel'at faptul acesta este infrico,?at. Inlreaga
natura cI'eata a devenit sclava omuluI din causa lUI Dum-
I!e\leu- Cuventul, carele a vietuit in el. E posibil de a fi
dne-va sus sa nu aiba supu,?!, ci uumaI sa fie pI'cferal;
aiel iose nu este a,?3, ei lotul a supus sub piciorele luI,
nu ClJm soar iniampla a supus, ci cu eea mal de pe urma
supunere. Pentl'U aceia a ,?i gis: "Sub piei6rele lUI".
,,:;'i pre el I-a dat cap biserieeI mal pre sus de
t6te". VaJ, unde a ridieat. ,?i biserica! Intoemal
ca cu 0 masioa a ridieal'o la inaitime si a .asezal'u in a-
eela,?l tron. Cad unde este ca[lu'l. aeolo estes.i C01:pUl..
eara eapul eOl'pul nu suot separate prin nimic interme-
dial', cacI de VOl' Ii. sepal'ate. nu sepote __ e _ cprp,
sau cap. "Mal pre sus de t6te",. (lice. Dara ee inseam-
na aceasta? Adeea ea nicl inger, nid al'cballgbel ,?i pe ni-
meni altul n-a lasat superior lui. Dal'a nu numaI ell acea-
sta ne-a einstit pe noT, cil adeca a ridicat la inaltime pe
eel dintre noI, ci pentru ca a regulat ca intI'egul gen
omen esc sa-I urmeze 11II, de densul sa se bucure ,?I pe e1
sa-I secundeze." Care este trupul lUI". Pentl'U ea nll
cum-va augind de cap sa"l ieI numaI ca eel antein, ci sa
al ,?i convingel'ea ca lIU e numal 0 capetenie simplii, de
aceia 'I ea cap al eorpuluT. "Implinirea eeluI
ce se eu t6te intru topll, ApoI ca 11i cum
uu ar Ii sufieiente tole acestea de a arala afinitatea si
apropierea, (lice ca plinalatea lUI Christos este bisI'l'iea.
CaeI ptinatatea capuiuJ Aste cOI'pul, CUIll plinatatea
cOI'pulu! este capu\. PI'ivesee de cata -ol'anduiaia face us
OiVllLlA III
Pavel. cum el nil cruta nicI un ellvent. numal i?i ulImaI
spre a I'epl'esenta slava lui Dumnegefi. PJinatatea, 9ice, a
deeA . preeum capul se implines,ce (complecteaza) prIn corp,
asa si corpul se impline:;;ce Drin tote membrele la un loc,
prln fffieare in pal,ticular. Cad de nu vom Ii multI; ,dint1'e
can unul sa fie mana, aUul plCtOr, eal'a un aItul VI' un alt
membl'u nu se impllOe9ce (coml'lecteaza) lntregul COI'p.
PI'Ill acestea oeeI se implinesce eorpullul Atunc! se
capn\, atunc! c.OI'pul d,ev}n.e. pedect, cand
cu toW vom fi unitl la un lac Sl yom h IlpltJ eu dl'3goste.
") AI bogatia slavel'clironomiei?" Ai ma-
retia cea prea 'nalla a putereI cab'a eel ('e cI'ed? Ai vi:l-
dut spemnla ehemareI? Sa respecttim de(;I eaplIl nostril,
sa intelegem al cap sunlem nol
towl a iost sup us. Dupa acestexemplu nol trebue a n
111al bUill de cal ingel'ii maf deosebitJ de cat al'changhe-
IiI ca eel ce suntem preferatI tutUl'or.
, "Nu pre Inger! a eand-va. Dumne<;1el1",
dupa ellm dice in epistola catra Ebl'el, "Cl semanta lUI
Abraam" (Ebl'. 2, 16). Nu a luat nid incepHoriile, nicI
stapillliile, nicT domniiJe nid Vl'e a alta putere
ci n<1tul'a nostri:l a lua1'0, si a asedat'o deadreapta lui.
Si l:e tlie, a asedat'o? A!?tel'nut i-a facut lur, lOte a
supus sub pieio'reie luI. Cati a fi sub
pidorele lUI? dUe suflele? D.liI mili6ne? nu
vei spline exact. Doui:l luel'uri mari el a
ajuns pana Ia eea mal de pe lItml.lIlta, 91, pe .om l:a
ridical pana la cea mal mare lIlaltlme, i?1 Ia pnu
sangele luI. Mal 'nti:lill a gis acei.a, c.rt adeca sa umlht
la alaI a pe densul; apol spune Cela ce eRte mal putel'mc
i1Jt:a, faplul acela eu adevi:ll'at mare 9i pt'incipal. De nu am
fost vl'ednicI de nimic el totusi ne-a a1l1ta1; deeI dam ne-am
facut V1'ednid si fara !teeasta, 'era de ajuns faptul fal'a a fi
sacl'ificat; dati cand 9i ambele (Ilevrednicia 9i all
fost cum sa nu ne lIimiasca? Nu e mare lucru IOVJeI'ea,
dtndnoI judeeilm aceste Despre
"DLimne<;leul domnuluI nostru I1.SUS Chnstos , .t?1 nn
despl'e Dumnedeii Cuventul. Sa. ne sfilm deci de apl'oplel'ea
lUI, delegatura cu el; sa ne temem ea uu cum-va sa fie
taiat cine-va de la acest corp, nil cum-va sa cada, nu
*) Partea morala. Despre darul. corpulnl a tote, iJi
cum cit . eel ce uu se dill el: nn trebUJe !llcI macar a
sta la rugllciunil e pentrn proaducere. (Codlcul Veronensls).
OMILIA III
cum-va sa se arate nevl'ednic. Daca cineva nf-ar pune 0,
OIaoema (.Ie cap, safi 0 corona de aur, ore nu am face to-
tul ("a sa ne al'atam demn! de aceste petre ne'nsullp.tile?
Acum, insi:l, nu vreo diadema e pllsil pe capul nostru, ci
Christ as thial' a devenit. capul nostru, ceia este cu mult
mal Insemnat; noI nu facem nicf a vOI'ba? Data Ingeril
se sfiese de densul, arehangheJif tote puterile cel'e">cI,
nol insi:l, fiind corpul lUI, nicI pentru aceasla nie{
pentru aceia sa nu ne sfiim? care ni va fi ore speranta
de manluil'e? Intelege dara, ce feWl este h'onul Impariltesc,
pricepe apoT nemal'ginita de cal'e te bucurI; acest
fapt aI' fi de-ajuns, de am voi, ca sa poU!. a ne
pe nol mal mult de cat gheena. Eara daca ou este gheena,
si nol caJ'if ne invrednidm de alMa cillste ne yom gasi
nedemuI ri:lT, apoI de ('e osalJda ili de ce pedeapsa nu
yom fi vrednicI? Pl'icepe dec!, de dne ilade mal eu apro-
piere capul teu, earele e Christos, 9i in dl'eapta CUI se ga-
sesee, maT pl'esus de cat lota ineepi:lto1'ia stapanirea 9i
puterea; pe cand eo1'pul lUI este caleaL in piciore de de-
mann Inse, sa nu fie una ca aceasta! Un ast-felill de corp
atuncI nil s-al' mal nllmi corp. De caplll tM (Christos) se
Infl'icosaza chia1' eel inal iocercatl dintre servI, pe cand
hi supuI cOl'pul celor ce-J despl'etuiesc? de osanda
nu vel fi ore vrednic? Daca cine-va a1' lega piciorele re-
gelur Cll lant i?i catuge, ol'e nu aI' fi responsabil de cea
mal mare pedeapsa? I'll Insi:l, int1'egul coer 11 predal fiea-
relorselbatice, pentru aeeasta nu te
Dal'a. fiindea. venit'll yorba despi'e trupul domouluJ,
e bine sil amintim despre trupul aeeluia, care a fost
c1'ucifieat, strflpuns CII cuie sacrificat. Dad't decI
tl'llplll luI Christ os, ia crllcea, cacl el a purtat'o: sutel'e
seulpirf, sutere DaUU, sufere Astt"elio. a fost COl'pU!
luI. Ace! corp "peeat n-a faeut, nieT vicle;;ug nu
s-al1 aflat In gura lUi" (I Petrll 2, 22); maoele Illi fa-
ceal1 tote spre folosinta eel or ee aveal1 nevoe. !?i gum lui
niollc nil a pl'onuritat din cete ce nil Se cuvinea. I s-a
bunaora; "AI drae" (loan 7, 20), l?i nimk nu a ri:l:;;-
puns. VOI'ba ni e desprecorp_ulDomnuluI din,., cinacea rlp._
taina. Cal'e intrll nimicnll se deosebesce de cOl'pul lui.
Se intelege ca. not ca'ril ne din
sangeJeli.iI, ne . chiar din cOl'pulacelllI ce este
in inchinaL de ingerI. Val, cat,e cAY nil ni s-a
dat spre mantuirea nostri:l! Ne-a facut corpul luI. COrDill
1111 I-a dat 9i nimic din tote acestea nu ne
30 OMILIA III
abate de Ia rele! adancul eel mare al reutateI, al intu-
neeimel i}i aJ nesimtireI! Cele de sus gandip ... , un-
de este Christos l?eQend deadreapta lUi DumneQeC!."
(Coloseni 3,2. 1.) ell tote aeestea, unia iubesc slava, se
ingrijese de a adllna banI sunt stapanitI de ratimr. Da-
ra nu vedetJ ea cbiar in eorpul nostru eeiaee este de pri-
sos neLrebnie se taic se desparte? N u vedetY ea ..nu
este mel un folos aeel rnembru e be-
tea!!.dad'l e ..mort. dadl. e putl'ed pe
eelelaIte maduHirI a leeorpuluL? Sa niL ne
deja suntem In corp. cac! daca corpul aeesta fiind natural
se taie in anumite impI'ejural'J, dara inca eand
nu staruiesee in eele a Ie vointeI lib ere, ee nenoroeil'e nu
ar putea suferi? G! nd se Reea-
sUI. hrana, dind 1l0riI . se astup&, " afunCI eorpul este be-
se ' atunel est.e
cand. astupam nu vo-
1m a augl, HI se nostril : Candmine ltri
dueb()ynieeasea, eimif -niseare-va viele-
.. ca .. nisce .s.ucurT ' stl'trate, tote aceste<;l
h! ... .. lp.';! , pa.sellcea putregire, po:
IJ!: .. va finevoe de acel foe la
a fl. taint i despartit in doue ,; -ren-
lru-ea cu un ast-felnl de corp nu sufere Chl,jstos de a in-
tra in earnal'a de nunta. Daci\ a respins si a seos afara
pe eel ce avea haina murdal'a. apolee nn' va taee celul
ce pe lauga haina !?i-a adaos rnurdiiria corpuluI? Ce nu
va dispune eu el? multI . im'parlasindu-se eu
pul lUI Cbristos cum sar intam-pla-;--
impu:,, de-cnget. ' ;;Cahd va sosi,dt:-
ee;-1impul ' Stl.titUliil Mare post; sair'''tand va sosi (liua A-
ratarel DomnuluI (Epifania) me voio. impartAsi cu santele
taTne,de timpul de nu este epifania, niet pos-
tul mare, ci sineeritatea si I:uratenia st.:tletuluT. Cu aces-
tea apl'l)piete, fa I'll aeestea: lnse, "De catc'orI
vetI face aceasta) m6rtea Domnulu! Yeti vesti"
(1. Corinth. 11. 26),adeca, facet! amintil'e de rnantuirea
de binefacerea lui catra vol. IntelegT, cum eel ee
sacl'lfieau in legea veehe se purlau eu atAta sfiala in tim-
pul sael'ificiuiuI, cad ce nu faeeau iT penh'u eura\irea lor?
Neeontenit se cUl'atiau ; eara tu, apl'opiindu-k .. de. jertt'a,
de care se ii:tgel:j"f, periodede tim-
purT pentt'uaceasta? Si enm te vel presenta inaintea ho-
nulUl lUI l.nristos eu manele en buze neenra-
OMILlAIII
3I
t.e? Vel indrazni ore a te atinge de corpul lUI.? Tu nu al
indra_zm dB {lutTn de a sarllta pe Rege eu gura im-
pU\lta; e?ra pe Impal'atul eeriulul indraznesel aI saruta
eu spiritul fiind imputit? Dara aeeasta e o mare insulta.
Spune-mf, ol'e aJ prefcl'a ca sa tn alingI de jertfa eu .mA-
nele nespalate? Eo. nu cred, si ebial' sunt siO'ur eA nieI al
primi a te apropia, de cat slt' te atingl eu murda-
re, Deel daea evlavios la asemenea fapte rnieJ, avend
s!lfietul murdal' te apropiI, indl'azne:;;cI a te atinge? De
tafne pentru putin timp Ie af in maul, pe cand
III SPll'lt ele se deseompun in totalitatea lor. Dara-ce? Nu
ve(lI santele vase aeoperite ast-feliu, st,'allleind astfelill?
ApOI sufIetele nostreh'ebuie a fi mal curate si maIstI'a-
lucite de cal aeestea, mal sante de cat aeestea. Pentru ee
ol'e? Pentru ca aeestea sunt faeute penteu nol; iii ele nn
se cu cel ceO este, DU simtese, pe eand nol
da, slmtlm cA ne ImpAl'taim cu sfintele taine diutrensele.
Aeum, tu nu al primi a te apropia cu baina mUl'dara, ea-
rA sufi te, apropil? Ved aid 0 mare ano-
cblar de suntetl euratl, nu veapro-
plaV, eata In gma de Pasel, ca cum arfi ingaduit voue
0, ee 0, ee prejuditio.! Jet'tfa gil:
mea este In zadar; In zadar am stat inaintca sanduaru-
luI, eAcl nu e nimen} eal'e sa se
nu Ie (lie, eaadeea sA ve impartasitJ cum
sar miampJa, Cl ea sA ve facet! vrednicI de aceasta. Nu
e!?tI vreolllcoe jerUa? vrednie de impartasil'e?
nu e!?t1 vrednic nid de a sta ' la I'ugaciune. Alldr. de
slguI', . pe PI.-cotul ee sta fatA]a rugaciune si dice: cat!
eain\a, . I'ugati-ve toV (ocrOt}y p.eto.YOlq,
CatJ nu se impartaiiesc, sunt in caint.a. Daea dec'l
dwtre eel ee SEl caiese, nu h'ebuie a te impartasi, cacI
eel ce nu se face parte dintl'e cei ce se
cAwse. p.en,tru CP cfitI nu putetI a ve
ruga, e!?ltl .ot, (L't) eara tu aT
. pe loc eu obrazllIeJe? lose nu etJ pote dintr'acestia
el dwtre eel ee pot sa se impal'tasasc3. si totUS] dEl
DU te raptul aeesta'! el'pdI de nimic? Judeea
te l'Og : masa imparateascAestede fata, ingeril
la lnsusI Imparatul . este 1a ma')a; !?i tu all'emas
dol'mltand ell gura caseata? tlalneJe tale sunt mUl'oal'e
!?i tu nu giel nimic ? Dara pote sunt curate? Atune!
zate la masa i te El vine in di, 'ca
sA vada pe eel de la masa, tuturol' Ii vorbesee:' eara
3
2 OMILlA III
acum el va <;lice in consciinta ta: pl'ietene, cum de al
' intrat aiel, haine de nunta? EI nu gice de ee
te-aT pus Ja masa? ei ehiar maI'nainte de a te
mal'nainte de inb'are el te scie de nevrednic; ead nu a
gis: dece te-aI pus la masi!.? ei de ee af intrat?
tea Ie diee si acum eatra nol toti, cadi cu nerusinare
cu obrllznieie starn in fata luI. Cact tot eel ce se im-
cu santele taine, sta fa\a,
este fti obraznic, Pentl'U acea,3ta eel sunt scoi?I
cel anteY. Pre;::um cilnd vine la masa stapanul, nu se cu-
vine a sta fata acel dinb'e servitorI earl }, all suparat. ci
sa fae nevegut1, ast-feliu aiel: jertfa fiind Chri-
stos fiind sacrificat, mielul imparatesc fiind Sta!?lat, eand
audi: sa ne rugalll cu totil impreuna" ; rand veQI
usile imDaratescl (t6: o.tJ;o[{}-0PIJ.), atuneI inehipiiitI,
ell: se deschide eeriul ingeril Se oogora, lJeCl, precum
nu trebuie a sta fata riimeni.-dintre tot
fefill nu trebuie a sta nic! unul chiar dintre credinciosl dara
mnrdal'il't. Spune-mi, te rog, cand cine-va este cheinat la
masa, rami 81:a. i';!1tilat _manele $1 s-a asezat deJa este
gata . pentru maneare. ! totUSI nu mananea, ore nu illsiIl-
ta pe cel ce_J-a chemat.? nu ar Ii fost mal bine ca u-
nul ea acesta sa nu fi venit? Ast-felill si tu al venit, al
eantat impreuna ell totI eei-l-altI imnut' DlImne(leesc, ai
marlurisit ca estJ dintre cel vrednicJ, si nu dinlre eel ne-
vrednicI cariI ail fost deja la timl); decl, cum al
mas din masa imparateasca nn te '! Sunt
rievreani(', dic!: apo! atuneI est! nevrednic !;il .. Ife a lUa
parte in eorilllfl Ja rugaciun!. Nu numaf dar.llrile
l'e sllnt puse IMIJnte se pogora. In Cl
pentl'll eantarJle rugaciunele NlI ved[
cum servitorJI nostri spala masa cu buretele, curata casa
si asaza ta i!!'lwi Ie pe masa} Intocmal asa se- face i in bi-
sel'jea, prin -rugaciunY la gTasuI preotuluY; spalam (',a Cll
un illll'ete bis-eric:a pri)rJprejLir, . ea ast-feJill tote lnauntl'u
sasease-ze iilliiserica clU'<lte, . C8_ sa nu fie nicl:o._palfl,
nicl-O uicretetura (potlc;;=sMI'citura), . Sunt nevl'ednicl 0-
euil ut:: aceste pnveli:;;tl, suot nevrednice de 8
au(ii. "Chiar vre-o vita, (lice, de se va atmge de
munte, se va ueide eu petre." (Exod, 19, 13). Ast-
feHu, deer, nu emu demnl nie'( macar de a se sui pe mun-
te de si dupa aceasta s-au apropiat si au vegut locul un-
a stat Dumnedell, E perm is dupa 'terminarea Sf, Lihu'-
ghiI de a te aprooiasi a veaea; ual'a .:l:UmEleste present,
mULIA III 33
----------------------------------
pleaca, dlcl nu'tIe perm is mal mult, de cat e pel'mis si
caticbumenuJuI a .vedea, Cad nu e tot una, de a nu lua
parle Ia santeJe mislerif, co a-I qespl'etui dupa ce al luat
parte, lnse a] -lost ncvredmc de acea privelisce.
AI' fi trebuit de ave vorbi mai multe 5i mal 10fri-
inse, ca Be nu ingl'euiez cugetul voshu, ajung
CeY ce nu se VOl' intelepti ell acestea, de sigur dl
mcl cu mal multe nu se VOl' iuteJepti.
Decl, penlru ca nu cum-va sa fim silitl a pl'onunta
contra vostre Vl'e-o hotal'h'e de condamnare mal asprA,
ve sfiHuim nu ca sa nu veniU la biserica,ci ca venind
.sa ve faeetl mal'nteiii vrednrcI de pl'esenta si
. rea vostre de sanctual'iil. Spune-nlf, (e rog, daca ore-care
Rege ar porunci ar gice: dad\. vetIface cutare lucru,
apol din masa mea, -ore DU atI face totul
pentru aceasta? Pe nOl ne-a chemat in ceriul'l, la masa
Imparatulul celul mare minunat, ne lepadam za-
bovilli inca, nu ne grabim, nu alel'gam? :;;i cal'e spe-
ranta de mantuire 0 ,"om avea? Sa nu pl'el,extam ca din
causa sl:rbatiunei nostre, ca din causa natm'el nostre in'
tal'(;liem; nu, ci numallenevirea ne-a fAcut pe nol nevl'ednicl
ACAstea vi s-a SpU:'l de nOl acum, lnse Cel ce imbol
inimile spre umiIin(a, Cel ce da spiritul de
tie, sa inti!.l'ite inimelevostI'e spre evlavie, sa puna ill
bndul lor semintele cele manluitore, ca astfeliu sa conce
pim in panleeele' nostru din frica luT, sa naseem Spil'itu)
manluiI'eT, eu curaj sa ne apl'Opiem dtl densul. "Fiil
tel, (lice, ca nisee tinere mladite de maslin impre
iurul meseI tale
ll
(Psalm. 127, 3), Nimic vech:i1, nimh
salhatec, Ast-feliu sunt plantehl rele tinere, plantale dir
nou; sunt aple de a pl'oduce fruet, l?i inca frllct miracu
Ius -- vorbesc de fruclul maslinulu!; sunt putel'llice acelt
plante, ca tote sunt puse pl'i'mpi'ejUl'ul mesel, l?i lH
se aduna aicl cum s-ar intampla, ci ell groza, Nu
mal declo veV vedeaclI curaj pe Chl'istos acolo,
ve vetl invrednici deimparatia cel'iul'ilor, Caria fie a n.
invrednici, in Christos lisus Domnul nostru, cu care jm
preuna se cuvine slava, stapanil'ea cinstea, Talalul Sf
Dueh, acum pururea in vecil vecilol', Amin,
3
34
OMILIA IV
OMILIA IV.
pre vol cari eratf mortl cu
cu pecatelE' v6stre, Intru care 6re-cand atl
blat dupre veaeul lumer .ace!?tia, dupre domnul
stapaniel vazduchulul, a duchulul celui ce aeum
lucreaza intru fiiI neascultarel, intru care ?i nol
top am petrecut 6recand Intru poftele trupulul
nostru, voile trupulul nostru ale cugete-
lor, ?l e(arn fit din fire al manieI ca cellaltl"
(Cap. 2, 1-3).
Este morte corporal a , este in1;e !?i morte spiritualil,
De cAt cea nu atrage dupii' sine vre-un pecaL sal1
vre-un pericul, ellcltaptul uu vine diD vI'e-o intentiune, ci
de la natura. A intrat :in lume de la ahaterea pt'otoparin-
tHot' no!?tri, eara !a urma a devenit naturala, de de-
alt-feliu iute se desleaga. Mortea spirituala inse, fiind
resultata din intentiune, al'e in sine pecatul nicI-o des-.
ded cum Pavel al'atand deja faptul ace-
sta ca forte mare, gicend cit este cu mult mai grel1 de
a vindeea un sutlet mort, de cat de a invia mortil, pune
de asla-data fapt, cael giee: pre VOl, ca-
ril eratI mort! cu gre?alele ?i cu v6stre,
Intru care atI umblat 6re-cand dupre veaeul lu-
mel acestia, dupre Domnul stapaniel vazduchullll,
a duchuluI celul ce acumlucreaza tntru fiiI ne-
.ascultareI". Vegl dulceata in yorba a luI Pavel, !?i cum
peste tot locul mangae auditoriul neingl'euindu-I? Cad
dupa ce a gis, ell atI alergat Ia cea mal de pe urma reo
utate,-!?i aceasta este de a muri spiritu<'llminte, - pentru
ca sa nu-l ingreuieze. peste omenil se
neazll de relele dinainte eand sunt la mijloc, chiar
de aI' fi fost displlrut ele !?i nu ar mal fi nicI unpericul,-
Ii da lor un conillcralot'iu in faptele cele rele, ca sa nu
creada il ca tolul depinde de den!?iJ, !?i in'ca un conlucra-
tot'iu puternic. :?i carA e acel cODlucrAtoril1 ?Diavolul. A-
eeasta 0 face el in epistola clltra CorintbenI (I. Col'inth.
6, 9-11), racl <}ice: "Sa nu ve In?elat1 ; nicI curva-
riI, nieI idololatril", pt'enumerand tote cele-I-alte fapte,
OrvfILIA IV
35
"nu vor Imparatia lUI DumneQeQ",
apoI incheie: aceste ,atl fost VOl I::
EI nu dice simplu "eratl" Cl "atl fost uma dlOtre . vol,
adeca cam asa ve pm'hltl. Dal'a' ereticil se acata de nol,
!,1i ca tJto! acestea ao. fost <}ise cu privit:e la Dum-
!,1i sco\endu-!,11 limbele pes,le masura ca aces-
tea se atribuie luI Dumne<}eu, ce de alt-telIo. numal
diavolulul se pote atribui. Decl cum Ii yom astupa gUl'ile?
Din vorbele lot,. Daca Dumuegel1 este drept, dupa
CUIO dicetl si vol, si totusl a facut aceasta, apol faptul
nn este ai unul Dumnedeu' dl'ept, ci al unuia forte nedrept
si ; scarbos. lose Dumnedel1 nedrept !?i scarbos nu ar pu-
iea fi nic1-odata. Dara ce I-a numit orepe diavol dom-
nul stapanitol'iul secululul lumel acestia? De aceia toc-
mal pentru ca aprope Intreaga natura pre-
dat luT, !?i to\1 servesc lUI de bunA . cu asenLImen-
tul lor. LuI Cbristos, carele a promts de bunatatI, nU-l
dA ninlenI vreo aten\itine; pe cand diavoluluJ, carele ni-
mic nu a promis diD acetea, ci inca duce !?i in gheena,
totI i se supun. Dara daca el stapanesce in seculul aces-
La;, '!,1i are sub slapaDil'ea sa mal multi de cat are chiar
Dumnedeu, si de deDsul asculta Illal mult cle cat de Dum-
ne<J.eo.,:'-afarA de pu\iDe provine
din causa handaviel nosh'e. "Dupre stapamrea, <}ice,
a duchulul Aceasta 0 <}ice ca
arate, ca diavolul al'e loc de !?edere sub ceriu, ea .spi.
ritele din aer sunt putet'l necorpot'ale. Cum ca stapanu'ea
luT este secularll, adecll ca in secolul (viata) lH'esent se
desfiintaza, asculta pe Pavel, ceia ce <}iee pe lit tinea e-
pistolel: "N u este lupta In potriva trupuluI
!iii a sange1ul, ci Impotriva incepetoriilor, adorn-
impotriva stapanitorilor intunereculut vea-
culul acestuia" ,(Cap. 6, 12). Pentru ca sa nu cre<J.i cll
diavoiul este stapanitoriul absolut al lumel, !,1i sa ti'l in-
chipul ca el nect'eat" ae;eia pe aim'ea el numesce
secul vicIeantImpul cel vlclat, !?1 nu vorbesce de creaturl.
Mie mi se pare ca a deveuit stapaDitOl'iu sub cerio. dupa
gre:;;ala stremo!?iJor no!?tri, ce lucreaza acum,
dice, Intru fiil neascultarel'. Vedl asa dara, ca nu
deasila, nieI in mod tit'anic sUDt ci cu binele?
A dis neaseuitare, ea cum ar <J.ice cine-va
.caci cli cu momeala petotH atrage. Dara
OMILIA IV
apol nul mangae DumaT eu aceia. ca Ii da ci
cu aceia ca sepllne pe sine in randul lor. "Intt'U ca-
re dice si nol ' top am petrecut ore-cand". "Top'"
nil ' h:ebuia. a gice ca facea cine-va exceptiune. "Intru,
poftele trupulul nostru, v?ile trupullll. a;
eugetelor, eram fil aT marnel dm fir<i', ea totI:
cel+altl". Dara ce inseamna: "din fire"? At'ata aic1,
cit cu adev.:lt'al if all fost fiii manie!, in mod veritabil firesc.,
Ca si totI eel-I-alp II , adeca necngetand nimic din cele duo,
Si ca sa nu creadil cine-va ca. el defaima corpul,.
safi inchipuie ca nu esle vre-o mare, pri-
vesce cum se asigura: "Voile trupulu! nostru, gice .
si ' a Ie eugeteJor nostre", adeca, fAcend portele place-.
i'ilol', Am 1l1laritat pe Dumnegeu, I-am maniat, adecA e.
ram alt. Pl'ecum fiul omu.luI Ia
naturil safi cum se dice dlO fire este om, ast-fehu noT, ..
ca si totl cell-alty, ei'am fiiI ur:gieI, fliI manieT.
, "Dara Dumne<;ieu bogat fiind mila" (Vel's. 4);
Nu dice numal milostiv, ci bogat in mila, dupacum se .
dice'si in alt loc: Dupre multimea lndurarilor tale
lt
50, 1), me Dumne<;ieule
dupre mare mila ta" (Ibid.), "Dupre mul-.
tirnea milel tale au<;ii-me" (Psalm. 68,.
dragostea lUI eea mare, eu care ne-a rublt pre noi
Dar;\ cum iubit pe nol? cacl faptele nn sunl-
demne de iubit'e, ci de urgie de cea mal gl'Ozava pe-
deapsa, DecI aceasta e resultatul milel lUI marf. .
fiind nol mortl eu peeatele, ne-a invlat Impre-
una eu Christos" (Vel's. 5), Christos e pus la,
mijloc. astfeliu ca faptul e ,dell1,n, de ?I'edinta: Cael
Christ 05 care e incepNul'a (a.7t:1.pX'fJ) nostl'e Vlaza, apoI
noI suntem viI, pentru ca Impreuna cu densulllea inviat .
pe noi. Vegi dec!, t6te aces tea a(1 ro.st gise cu prio-
vil'e la corllUl JuT Cbn,tos? AI vegut mal'etla cea eovAr-
sit61'e a putereI luI eatra noI, am cl'egul? Pe cell
inol'tI, pe fiji orgil)r. pe ace.?tiu I-a inviaL M spe-.
rant.'l chemfll'fll? "Ne-a sculat tmpreuna, eu el ne-a.
, III
pus a Impreuna eu e (Vet's . . 6}. Al V.:lgut s}a,.
va clil'ollomieI lUi? Cum ca nea seulal 1Il111l'euna Cll el ".
aceasta este invedel'ut; dara ca ne-a PUP, SSt , stflP1 trni'-
________
preuna eu ei" cum s-a fa.cul? Tot pl'ecum nea l?i
sculal impreuna cu el. NicI-odat1l nn este cineva rirlicat,
'sau sculat de jos, de cat odala eu capul. Tot nol
Deam scnlat. dupl'e cum se &pune acolo, ca inchimln-
du-se l<leoh, in limp femeea luI sa inchinat luI
losif. Intocmaf nol am stat impl'euna cu el; cAnd
'capu} sta, corpul sta impreuna cu el. Pentru aceia
"tn tru Christos Iisus
lt
Dara dacA nu esle a-
-ceasta, apoI nea seulat impl'euna cu el pl'in baea
'cerel. Dara. cum ne-a pus sa sHim impl'euna cu el? "De
rabdam, yom hnparati impreuna eu el, de mu-
rim, yom $i tnvia impreuna eu el
l'
*) gice (II Timoth.
12). Cu adeverat ca e nevoe de Duchul Santo de des
coperit'e, spl'e a pri cepe cine-va adancimea acestol' mis
tel'i!. ApOI ca nu cumva sil cag! in necredinta., prive1?ce
ce adaoge el: "Ca sa arate in veacurile viitore bo-
gatia eea mare a charulul se u, intru bunatate ea-
lra nol lntru Christos Iisus" (Vers, 7). DecI, fiind-ca
a spus cele cu privi!'e la Christos, eanl aeestea nil se ra-
porta ]a nof, ar putea cine-va sa. (lica; ce e cu nOT,
'dad!. el a inviat? iala ins.:l ca Pavel a al'iitat deja, eft
si Ia nol rapol'ta inviel'ea luI, daca cn adev.:lt'at ca s-a
unit Cll nol ast-feliu; penLrll cal'e spune deadreptul
'cele cu privil' e la nol: Pe nOI, gice, earir eram mort[
eu pecatele ne-a seulat impreuna eu el, $i ne-a
pus sa starn Impreuna eu el", ai?a ca, dl\pa cum am
dis nu fir necl'edincios, ci ia dovada din cele dioainte, si
'de 'la cap, cum !?i din vointa JuT de a:$la.ri'ita bunatate'a
lUI cp,a nema.rginita. Cael cum se va al'ata acea bun:ttate
daea nu este in realitate? lISe va arata, gice, in vea-
'eurile viitore"; dara Ca adeca acele bunatiltI au
Cost mal'I, in timp maldemne dect'ediota din-
11'e t6te celp.Ialte. CelOl' Ii se pal' acum ce-
Ie vorbite de noI ca, barfire, aluncT ins.:l cu totiI vor cu-
nosce. sa am cum ne-a pus sa starn impl'enna
en el? Asculta pe Christos gicend: Vet) pe
doue,spre-<;ieee seaune, judeeand pe cele douespre-
I)eee emintif ale lUI Israil
ll
"Eara a
*) In editia Romllneasca de Buzeu lipsesce pal'tea finalli a pa-
sajuluI. earll in' loe e pIIS: .de ne yom lepada de el, e1 Ie va Ie-
pada de nol", ('eia ee nil eRte in originalul Grec. Trlld.
OMILIA IV
dea deadreapta mea deastanga, nu este al
meu ada, ci celor ce s-au gatit de la tatal" (l\iath,
19, 28, 20, 23), Ast-feliu dec! 8-a: fost p['egatit. Intru
natate spre nol Intru bine a (lis,
cacl a dead['eapta este 0 onore mal. p['esus de 01'1-
alta onore, dupt'e cum n.ici nu este alta, DecI, <;lice eA
001 vom :;;edea impreunA cu el. Cu adeverat ca e bo-
ga\ie covar:;;itore; eu adeverat ca e ne'ntrecuta mAre\ia
puterel luI, spre a sta nol imprenna cu Christos ! Deci da-
ca al avea chiar mil de suflete, Ore nu Ie-al da pe tote
pentru Christos? Daca at' lrebui sA inh'i in foc, ore nu al
primi sa suferl de buna voe? el <;lice ea[' a:;;!: ,,;;i
unde voiu fi eu, acolo !?i sluga mea va fi" (loao 12,
26), . Decl daca at' trebui ca sa .fiI taiat imbuca\it pe fie-
ce <;li, nu ar treblli ore a primi cu multamire pentru a-
ceste bunatAtI? Pricepe, decl, unde a :;;e<;lut el. A
In ceriu sus, mar presus de orIce incepeto['ie :;;i stapa
Die, Pl'icepe, cu cine vel sta impreuna? Cu el, Cine fiind
tu? MOlt :;;i fiiu a1 U1'giel. ce fapte ai saver!?it? Nimic!
Cu adeverat ca aici e timpul potrivit de a stl'iga cu ace-
apostol: ,,0 adencul bogatieJ, al rntelepciuneI
!?i al cunoscintei de Dumne<;ieu" ! (Rom, 11, 33). "Cacl
cu charul suntetI mantuitl" <;lice (Ve['S, 8), Apol ca nti
cum-va mal'etia bine-facerilOl' sa te ingamfe, cum
te margine:;;ce: . " Cu charul suntetl mantuitl, <;lice, prin
credinta." ca nu cum-va sa se vatame liberul al'bi-
tru, a pus ceia ee depinde de noI : apoI a l'estul'-
nat aceasta, eacl adaoge: aceasta nu de la nOI",
adeea ca oid crediota nu depinde lJumaTde oOi, cad da-
ca nu ar fi venit nu ne-ar fi chemat, cum am fi putut
crede? "Cum vor crede, <;lice, daca nu vor aU9i" ?
ca nieI a crede nu este propriu al llostru, "A lUI
Dumnedeu, dice, este darul", A dis ea credinta man-
;'decI flind-ca a voit DUllloet:leu, credinta' a man-
tuit. Fiind-ca de altmiote['ea ma."ntuiesce cn3dinta, fa':'
ra fapte? spune'mI, ' Chiar aeeasta esLe darul lui Dumnedefl.
"Ca sa nuse laude cine. va" (Vet's; 9), pentl'U sa
ne faea a recunosceto['I charuluI, Dara ee? Ne-a impe;
d,ecat el ore. de a ne, iodreplAti din fapte? Catn:;;I tie pu-
\Ill; mmenI nti s-a iodrepta\itdin fa]:)te,-
ca ast-fehii sa se a['ate charul lUI Dumne<;leu filaniropia,
OMILIA IV
39
-nu nea indepartat dela densul fiind-ea aveam fa pte,.
ci fiiod-cA eram nedestoTnicl ;:;i de ele,ne-n mantuit
prin chat" cn asUeliu 8:1 nu poUi oimerlI a se Jauda.
ApoY, ca nu cumva au<;lind ca nu prin faple, ci ou-
mal prio c['el1inta sa totul, sa leneviascA
cine-va, ce a adaoes el: "Ca a lUI faptura sun-
tern, ziditI intru Christos Iisus sprc fapte bune,
care mal'nainte a gatit Dumne<;ieo, ca sa umblam
ele" (Ver.;;, 10), ce <;liceel aiel: face alu-
slllne In renascere. In adevtl1' ca renascerea este 0 a do-
ua creatiune, 'caeI dincein ee nu eram am fost adlls[ la
ceia ee 'suntem. Ceia eram mctl'oainte am mUt'it, adeea
omul cel veehiu; l?i ceia ce am devenit, nu el'am mal'na-
inte, Pl'in urmare faptlll acesta este c['eatiune. l?i maT pre-
\uita chiar de cat ceial-alta; pentru ea daca din aceia avem
viata, apoI (lin aeeata am ca;;tigat de a via bine,
dupa voea luI Dumne<;leu, "Spre fapte bune, care mal
inainte a gatit Dumne<;ieo, ca sa umblam intru ele",
adeea nn uumai sa incepem, ci sa umblamintl'u ele, Asa'
dara avem nevoe de virtute ineontinua, adeca saver:;;ita paria
lastarsituJ vieteI nosh'e, Pentm ca eu nimic nu near fo
losi, d,;ca trebuind a ea1atori ]a cetatea imparateasca, am
face cea mal mare parte din cale, eara pe la fine lene-
vindu-ne, lie-am pune jos am intret:upe caJ:'ltl)['ia. Aeea-
sta es1e spe['nnta chema[' ei. "Spre fapte bune" giee,
cAcl dealtfeliu eu nu ne-a!' folosi renaseet'ea,
*). As t-feliu deci 8i aid nu ni se o!'dona' de a Save['si
numaT un fapt bun, ci t61e, Cael precllm avem cincT simtUl'i,
;;i tote trebuie a fare us la nevoile oosh'e, tot a;;a tre-
buie de a saversi tote vil'tutile, Daea .cine-va buna-ora ar
(i intelept, jnse nemilostiv; sau ar fi milostiv, inse rapitoriu
de avel'! stl'eine; sau crt pote nu s-a[' atinge de cele streine,
iuse nu at' pe nimenI din al sM, apoI atunel tote
slInt in zadar, Nu e deajuns numai 0 singura f';;tpta buna,
spl'e a ne presenta cu cUl'aj inllintea tronulul Ill! Christos, ei
ni trebuiesc muIte variate, eu un cuvent tote taptele bu-
nee Asculta-l pe densul gicend disripulilor: "Mergend in-
t6te neamllrile,."Jnv:ttandu-1 pe sa pa-
zasca t6te cate am poruncit v6ue" (Math. 28, 19),
. . .
. *) Partea morali!.. Gel ce voesce a se invrednici de impliriith
ceriurilt))'. trebuie a face tote faptel e bune; pe cand daci!. pe unell
Ie face eal'A pe allele nu, va fi scos din imparl1tie. (Veron). .
4
0
OMIUA IV
ee va str-ica una din aceste poruncI
mal micI, mal mlC se va ehema In imparatia ee-
riurilor", la inviere. Mantuitortul de a
Dumi imvill'iltie chial' timpul inviel'eI, Una de ar stt'ica
mal mic se va chema, a-?a ca avem nevoe de tote.
cum nn e cu putin\l\ de a intm in irnpal'atia
eeriurilor ftll'a milostenie, ci chiar singul'a aceasta de ar
lipsi, ne yom duce in focul eel vecInic. "Dueetive 9-iee,
de la mine blestematilor in focul eel veclnie, eare
este gatit diavolulul ingerilor lUi" (Ibid. 25, 41.
42.). f;ii penlt'u ce ol'e? "Ca am flaman<;lit nu mi-
ap dat sa manane, am insetat nu mi-atl dat sa
beau". AI vegut cum fara sa fie aeusaty pentru aIt-eeva,
all fost perduV numaY pentru aceasta? f;ii cele cinc!
feciore numaI pentru aceasta au fost seose afarii, de e
rau caste. De allfeliu tot Pavel dice: 'lSi sa.ntenia, fa-
ra de eare nimenI nu va vecl'ea pe' Domnul" (Ebl'.
12, 14). dara intelege, ca fal'a castitate nu e posibil
de n vedea pe Domnul; uu in toideauna se po-
te vedea chial' avend castitatea, pent ru ea de multeorl a
fost la mijloe pote vrpUl1 alt obslacul. f;ii daca tote
Ie-ani face, eara pe apl'op8Ie eu nimie nu Iam folosi, nieY
alund nu yom intm ill imparatia reriUl'ilol'. De unde se
invedel'eaza aceasta? De la servltoril carom li sMa incre-
dintat talantif. Acolo virtutea iutL'eaga el'a ni-
mic nu lipsia, inse fiindea a fost la treaba acel ser-
vitol'iu, cu dr'ept cllvent a fost scos din randul celor-j-aIV.
E posibil apol a cadea in gheena numai din causa insulter.
"Caci eel ee <;lice frateluI seu: nebunule, vinovat
este de focul gheenei" (Math. 5, 22). Chiar' de ar fa-
ce cine-va tote faptele eele bune, lnse ai' fi baljocOl'j-
toriu, nu va int"a in impara\ia ceriurilol'. Dara din acea-
sta causa sa nu atribuie cine-va lUI Dumnedeu vre-o CI'U-
9-ime, oaea pe eel ce chial' in eele mid, n: scote
din impara\ia eeriurilor, Cae! daea pl'iotl'e nol omenif cand
face cipe-va vre-o fapta eonll'a legeI atrage urgie pe-
deapsa din partea ImparatuluI; ehiar 0 singul'a lege de
ai' ealea dintre eele in fii 0 ta, chiar de at' batjoeori, ehial'
de ar preclll'vi s'ar dovedi de vinovat, facut nevl'ed-
nie; :;i chiar de ar fi faent mii de taple bune, e
damnat; chiar de ar fi planuit vr'un omor soar dovedi, e
sufieient de a-I perde. Deei daca legiJe omenescl se bucm'il
OMILTA IV
4I
de abita bagal'e de sarna, cu at:lt mal mult ceJe Dumne-
),Dara.(\id pote, Dumne<;leu este bun". De
cat, pana cand Ol'e yom [Jl'ollunta aceasla yorba nebulleasca?
Am (lis nebuneasea IIU ca dOl'a el nu este bun, ci pentl'll
ea ne inrhipuim ca bun:1talea InI IIi esle de ('and
facem asetrienea fapte, ell tote ca de mil de orT v-am VOl'-
bit despre aceasta. Asculta ce (lice scriptura: "Sa nu <;liel:
mila lUI este mare, va eurati muItimea )Jeeate-
lor mele" (Sirach,5, 6). Nu ne impedica de a (lice ea in-
dura rea -lut este mare, nu ne _ indeamna la aceasta, ci vo-
esce mal ales ca neeontenit sa 0 dicem aceasta si sa 0
avem io mintea nosb'e. Pentl'll si Pavel 'tote Ie
puoe in spre atingerea al'.estul seop, inse pen-
tru urm:1t6l'ele considel'a\iunI: Sa nu te minunezI, (lice,
de iubil'ea de omenI a lUI Dumne<;leu, eand til
!'Ia (lid: Multimea peeatelor mele va ;;terge. Pentm
aceasta nol splInem al<l!ea despl'e bunalalea luf, nn do-
ra ea incuI'ajandu-lle sa tote relele, fiind-ca in ase-
menea bunatatea lui Vll fi sp:-e vatamarea manluit'eJ
nostre, ci ca sa flU ne destUt'ajam cand ne gasim in pe-
cat,e, ea sa ne poe.'iim, "Bunatatea lUI Dumnc<;leu te
aduce la poeainta" (Rom. 2, 4), eal'a nu la mal mat'e
reutate. Oed, daca devil netrebnie din rausa bllnalatei luT,
tu mal eu sama 0 defaiml inaintea omenilol'. Ved pe multi
ea arusa indelunga I'abdal'e a luI Dumnedeu; Inse VQI' d'i
sama, daca nu 0 intrebuin\aza Ill. timp cu randuiala.
Dumne(leu iubitoritl de olmmI? In limp inse,
este i dl'ept judecatoriu. Jarta In aeela:;;I timp
inse, fie-earuia dllpre faptele luI. Tl'ece Cll
vederea nedreptatea, :;;tel'ge fara de legea? In acela?I timp
lOSe, face f?i cel'eetal'ea aeestor fapte. Dec,; ore tote ace-
slea 011 sunt conll'al'e nil se contra (lie in pel'sona lUI
Dllmne(leu? Nu sunt contl'al'e de loc, daea nol Ie impal'-
\iill in titrip-ul'l. De exelriplu: fat'a ue legile nostl'e
aicl, alat prin baea cat i?i prin pocainta, inse
instmir'ea eelot' saversite si examinarea lor 0 va face a-
colo prin foe mUl1ci: Oal'a, (lieI tu, daea fac ('hiar nu-
mal un pet;at, in loe de miile de pecate, pe care Ie face
un allul, peolt'u aeel pecal sunt scos afara ead
din impal'atie, de ce alune! sa nu fae inealtea tote peca-
tele" ? Cuvent din gum sel'vllluI
nol yom deslega acest cuvent. Nu face rele, pen-
tru ca tu singut' sa fil folosit. Din imparatie eu totiI vom
42
OMILIA IV
cadea pote, dara io gbeenaouvom suferi aceiasl osanda
ci unul mal mare, aItul mal De exemplu': si tu sf
' ?eSpret\lit, fie pe Iw-Opele. fie vre-o pOl'uncA a
blsel'leel; m asemenea cas SI unul si allul vetI cAdea din
Dara daca nu 'atI despretuit. deopo-
trlva, 1.'1 unul mal mult, earll allul mal putin, apol in ghe-
ena yetI simti !?i de. ee, tu,amenintu pe
cel ce nu fat mllosteme, ell se VOl' duee in foeul cel ne-
stins ? ;;i inea nu simplu: in foc, ci io foeul cel ue-
stins, care esle g-atit diavolulllI iDget'ilor luT? De ce
ani!me? Pentl'Uef, sa afli d\ nimie nu intal'ita pe Dum-
ea nemilostenia, 1.'1\ aeest pecat il pune inaintea
eelot'-I-aIte. In adever, daei\ trebuie a iubi p.'ma:
apnl ol'e eel ee I'espinge pe eel sarael, ea-
ril nieT chiar nu-l sunt, de ee osand1\ nu va fi
vrednic, cand prin purl area lUI se face lIIal I'M chiar de
cat barbm'iI De decI se pote vedea milrimea peca-
tulul, care eontl'lbUle ea sa se duea impreunu eu diavo-
luI in gheena. "Val de eel ee nn faeemilostenie"!
(Si,.a('h j 3, 3 ?), DeeI daea era asa in Jegea veche cu alat
mal mult trebuie a fi in legea Dadl acol0 '(in Jegea
veche) unde 5e pel'mita castig!H'e de avel'! folosinta de
ele i?i ingl'ijire, se luase alMea de a ve-
ni in ajutol'iul saracilol', eU cat mal mult aiel (in Jegea
n(mil), unde ni se de a arUDea de Ia noI totul?
Ce nu faeeau IudeiI? DeciuelI si earasI alte deciuell st!'in-
geau. dildeau ol'fani,lol', ii. prose\ltilol', Cine-va
pe un altul mI s)Junea: cutar'e d<1 4eeiueli *), Ca-
tA Apo! dad\ la IlldeI nu era de admirat lie
asemenea fapt, ol'ela Chrestinl s-a faeut vrednicde ad-
mira!.? Daca atllnd se credea ea 0 primejdie mal'e de a
nu geeiuelile Ia timp, intelege de aiel cala pri-
meJdle nu este acum, Betivul eal'asI nu va mosceni 1m-
pill'atia el:'riul'ilol'. Dara eare e cllventul de Incmajare pen-
tru mll!tl? lata care: un altul ne gasimin
pecate, nu Intea este mangael'ea ee 0 putem a-
ve!l de aiel, DeeJ! ce am C:1 atuneT pOte avea 0
mangael'e de peeate, cand au simetrie in mari-
mea 101'; , cand inse peealele llnllia Intree pe a Ie eelu!-
I-alt, atuucI pe unul ea aeela peeatele H al'llneainlr'un fel
de lllmire nid ea-I lasa de a mal avea vre-o
Jdei? Prohabil ell pe cand vorbea Sf, Chrisostom)
unul dip I-a mlrerupt cu cuvinte, pronuntate in mod
sarcasbc. Tr:ld, ' .'
OMILIA IV
43-
re. I)i bUlla-ol'A eelu! biigat in foc muncit aeoIo: <ea Sf
cutat'e patimesee osancia, eaeI el nu va simti rna-
car mangael'ea ce'i 0 aaueIo Ore nil totI IsrailitiI scaoper-
deodala la un Ioe? Dura aeest fapt ee mAngaere
II-a adus? Nu ol'e toemaI aeest fapt I-a intristat mal omIt?'
pentl'u care perdut, ne-am nimieit
r
ne-am potopit" (Num, 17, 12), DecI cemangaere e a-
eeasta ? In zadar ne mangaem ell aeeste sperante. 0 sin-
gUt'a mangaere este, de a nu cadea in foeul aeela nestins
eael odata nu e eu pUtiDta de a avea mangaerJ
acolo, unde. este din.tilor, unde este plungere.
unde esle vlermele eel neadornut, unde este focul
DecI vel intelege C:lm cata putere are mangaerea rand te ga-
in i?i ineureaturl marl? Velfi deer dupa aeea-
sta in minlile 16te? Ve l'Og ve sfatuiese, ca sa nll ne
amagim in zadat' sa ne mangaem numa! eu vOl'be de
ei 'sil facern aeeia re va pulea fi spre mantuirea
nostre, E vurba ea sft staI impreuna eu Chl'istos, si tu in-
ca te framant! cu examinarea euvintelor? Chial' de nu am
avea aU pikat, numa! pentru aceste vorbe eata osanda
nu aI' trebui sa suferim,penlru en suntem alat de molaticJ
atat de nenoroeiV de ('ilc} fiiud yorba de atata cinste
nol iota malvorbim asemenea lucruri? Cand vei vedeaferi-
cit! pe . eel ec au eu faptele cele bune, .61'e nu te
vel tOpl de necaz? Cand vel vedea dint1'e seiavI si dintre
eel mojieI,-caril putin pote s-al1 obosit aieI.-alaturea de
t1'onlll impa1'atesc, ore tote acestea nu'tl VOl' fi mal rele
de ('at iaduluI? Daea aiel pe unia
p1'osperand te de necaz, cael 0 eretJi aeeastamal
grozava ea ,ori-ee a,Ita pcdeapsa, plangI, te Ie
cre<J.1 wedDlc de tOIl de mortr, dara aeolo eenu vei su-
teri? Daea nu ai' fi gheena, ideett despre impilratia
ntl. at' Ii ore sufidenla de a a
mlC} pe Dara ca faptul este deajuns
a ne eOllvmge dIU experienta lucruriJor. Dec} sanu ne
ratacim in zadal' cu asemenea vorbe, ci sa fin) eu bao-ar'e
de, sarna sa ne ingdjirn de plantuirea ,nosh:e, Sa ne
eu faplele. eele bune, sa ne indemnampe nolin:
sp1'e pracbeal'ea ceIol' bune, ast-felil1 i"a ne invred-
nicim de aeea slavlteel'eascil. prin Domihlln'ostru
Chris los, cilruia, impreuna cu Talal si eu Sf. Duch se cui
vine slava, stilpanirea si cinslea, aeumsi si in
vecil vecilor. Amin. ,"
:44
OMILlA V
OMILIA V.
"Pentru aceia adueetive aminte, ca voI eand
'erap odini6ra paganI In trup, care ve chemap ne-
taiere imprejur de catra eel s::e se chemau taiere
lmprejur In trup, facuta de mana, ea erap in acel
:limp fara de Christos, instreinap de petrecerea
lUI Israij, strein) de a;;ezamanturile fagaduintel,
nadejde neavend, fara de Dumnegeo in lume"
(Cap. 2, 11. 12).
Multe fapte probeaza filantl'Opia luI Dumnegeu. Mal
anteitl ca pt'in sine a mantuit omene5C, ;:II doilea ea
in cc sture fiind omenirea 0 a salvat, !?i al lreilea eft unde
a ridieat'o. Aeestea tote decl, pl'in ele insei?l pod.a cea
mal mare dovuda de filanLropia luI, tOl:maf pe lIeestea
Ie pune de fata acum suiind EfesenilOl'. A gis
ril fiind noI mort' prin pecate i?i fiil U1'giei, mantuit,
eara aClllll spune eu cine ne-a f.lcut egalL "Pentru at::eia,
giee, aduee1ive aminte ". Obieeiul nostl'U al tUtUI'OI' este
ca, de 'ndaLa ce ne I'idid\mde la 0 stal'e de jos saraca-
ci05u la alta cu totul contrar3. sau la 0 mal mare cinsLe,
nicI 1'1\ ni mal adueem aminLe de eele dinainte, atal sun
tern de ingamfatr de slava In c.al'e am ajuns. De uceia
tocmaI (lice Apostulul: Pentl'u aeeia adueeti-ve amino
te". "Pentru aeeia". Pentru ce? De ee sa ne aducem
aminle? De aceia eil am fost cl'eati pentru sa fap
telor bune, aeeasta e slIficient de a ne convinge ra sa
ne sirguim ill pl'adical'ea viI' lu\eJ. "Adueetive aminte"
.adeea ca thial' nUlllal amintirea "eeia e sufieienta de a ne
face recllooscelorI fata de bine-faeetol'illl nostru "Ca vol
6recand erat( pagaillIn trup". cum e1 calita\He
Illdaice Ie pogOl'a din valorea 101', Ie diminuiaza, pI-! caud
defectele Ie admira, care de alt-feliu nid nu erau
defecte, convinge pe unil pe altH, ca acestea se
apt'eciaza din modul vietel cuIva. "Caril ve ehematI
(numiatIl./I Asa daril val6l'ea unora era in vOl'be, calitatea
altora el'a in' corp; inse necinumcisillnea cil'cumei
siunea nu in5eamna. nimie. "De catr<1 eel ce se ehiama,
gice, taiere tmprejur In trup, faeuta de mana.; ea
OMILIA V
45
eratI In aeel timp fara Christos,instreinati de pe
treeerea lUI Israil, streinl Qe fa-
gaduinteI, neavend nadejde fara de DumneQefl
tn lume", vol adeca curii astfeliu suntetI de catra,
IudeT. Dara ce? EI ea sa arate, ca binefacerea a-:-
cOl'data lor tocmal in areia sta, ca adeca il (paganiI) sa
fie cu apol de diminuiaza"
demnitalea Isralhhd\? Nu 0 dlmlOUl3za, Cl 10 cele nece-,
sare, ca bunilora imprielenirea cu Dumne\leu speranta
b(mut'i!ol' viilol'e, el 0 ridiea, eara in allele, in care nu au.
avut nicI 0 comunica\ie, 0 diminuiazil, pentru di \lice
el mal departe: "Impreuna eetaten, eu santi} suntetI
deapr6pe lUI (Vel's: 19).
Veq.1 dec! eli. el nu dllnlDUlaza. glce,. mde
ferenle. Sa nu crcde\l eft dadl nu vati ClrcumCIS ve ga-
sill in necircumcisiuoe, este vre-o ,deosebil'e. Reul cel
mare acolo era, ca ve gasiatI fara Christos, slreiol de pe
trecel'ea luI Israil_ A fi st/'eioI de
tel a nu avea speranta viii ore, a fi fUI'iI Dumne(leu in
aceasta, tote acesLea el'au defeclele gilltilol'. A vorbit
de lucrurile cele acum decI de cele pu-
menlescf. fiind-ca despre aeeslea Iudeii aveau 0 mare idee.
ToL astfeliO Christos rand Incl1l'nja pe diseipulI, dupa
ce a dis: "Ferieitl eel isgonitI pentru dreptate, ca
aeelo'ra este Imparatia eeriurilor", adnoge: "eael ast-
Jelio aO gonit pe Proroeil eel dinaintt:a v6stre".
Pune anteiu propositiunea majol'a !?i apol pe cea minora.
Aeeasla din ut'lna eomparativ eu mal'etia dinainte-
esle infel'ioril; eompal'ativ jnse eu apropiel'ea faptuluI de
cunosrinta lor, e ceva mal'e si suficient de a erede if,
al'emulta putere. Pl'in urlllure feliu tI'ebuia Ra vie
tlliasca if. Nu a diR: sepal'atl, ei Instl'einatI de petrecerea
iUI h;J'ail. Nu a sau fiind fanl atentiunl!, ei
nicl eft chiar aveao. vreo I'elatiune ore-care, erau"
streinI. Emfasu euvintelor e forte mal'e, aratu cat de ,
mare a fost difel'enta dinlI'e densi1. De alt-feliu erau
Israiliti Jipsitl de pe"t.'eeelea luI israil TCoAtt.t(lC;; lja(lY.,
s'x:rbc;;): iuse nu erau consideratI ea streinl, r.i ca
tranctavI; au cadut si din f;\gi'lduintf, inse ou ca st!'einl,
ci ca neclemnl. Dl{ra cine el'au om fagaduinteI?"
"Tie !?i semintie! tale voio da pamentulaeesta"
(Genesa 13, 15), aJtele pc eal'e le,a promis. "Ne-avend ..
OMI,LIA V
nadejde; : de DumnegeO in lume", de
de alt:feliu s.e inehipau unoI' Ctl nu existal1; cacI dora
jdolul , nu este 'oimic .
. ... . "Ead arum . Intru Christos Iisus,' vOl caril e ..
ratl Orecand departe, v'atl facut aprope prin san-
gele lUI Christos, Pentru ca. el estepacea nostre,
care a facut amandoue una, peretele cel . din
mijlbc alzidulul . sfarimat, vrajbain trupul seO"
Dara ce? Acesta e ore faptul acela mare,
'<}.id pote; ' cit, adeca am ajllns in petrecerea Iudaica.? Ce
spuI? Tolecele dinceriurl cele de pe Ie are-
capitulat, Ie a coriceritrat acum de
peb'eeei-ea 'ISraili\iIor? "Oa, <}.ice el. Acelea trebuie a Ie
primi prin ' crediptlt (cele cu privil'e Ja faga-
- - ::duintei),' eara acestea a Ie primi impl'eulHl eu faptele lor."
"EaraacuriI, Christos Iisus, vol caril e-
rat! ore-clind departe, v'atl facut aprope", adeca
"VatI apropicit de petrecerea lUI lsrai\. A {j insedepal'te,
sau aprope, resuItatul intentiunel numaT. "Pentru ca
,el este pacea nostre, care a facut amandoue una."
.Dal'ace"iD&eamna-,,-amandoue . una" ? . Nu <}.ice doril cil
nea ridicatpe no1. laacea ooble\a, cicil pe nol pe
aceia ne-a ridicat la 0 ooble\a mal mare, afarll ouma! ca
. :bi!1e-facerea facuta cu not e mal mare. Acelora Ii s-a l?i
promis, mal aprope de el el'au; noue inse oic} ou ni
sa pl'omis, el'am mal departatl. Oe aceia "Ea-
ra neamurile sa proslaviasca pe DumnegeO pen
tru mila "(Rom, 15, 9). Apromis IsraiJitenilor, inse s-au
..:tratat nedemnI; noue nu oi s-a promis, . cacl eram streinI,
l?i nimic comunnu aveam cu Cu tole acestea ne
a facut pe lotI una, . nu ca dorll ne-a alaturat pe nol lim-
gll aceia, ci pe aceia si pe nol intl"una ne-a unit. Ve
vol da un exemplu. Sa ne Inchipuim ca cine-va are doue
statuI: una de argint l?i alla de plumb, cll topindu-Ie
lea ridicat earasI, inse de asla-data de aUl'. la
ta cape amilndoul:l lea facut una. Sau sa ve spun
exemplu: fie bunll-ora un sclav, eara altul adoptat; am-
bil inse au suparat mull pe lor, acel ce
el'a infiat acum cum sclavul care a fugit
nieI nu ' CGnoscea pe stllpanul sM.; apoI ambiI au deve-
nit deodatll clironoml fil adeVel'atL lata cil la ridical pe
amandoI in cinsle; ambil au devenit una, unul ve-
OMILIA V 47
nind mal de departe,earll cela-I-all mal de aprope, mal
verilabiJ ('hiar, de cal cum era mal'nainte de a supara
pe bine-facl:ltol'iullul, "Peretele cel din mijloc,
I-a sfarimat." Dara caree acel perele dio mijloc? ;, VraJ-
ba in trupul sl:!O, (lice, legea poruncilor cu dog.
mele stricand", Unia ca peretele celdin mijloc (t9
P.EoOtOtXov) dinh'e ludei ElinI . consta in. a.ceia, ca. nu se
pl:ll'mitea acelora de a se a.mesteca cu EhmI *), lnse
nu mi se pareadeverat, Cl ,peretele acela. dID mlJloc e
eomuo tutmo!', adeca e vl'aJba in corp, acest perete
era cat'e despar\ia, t;lice Pr?fetul: "Ci
Ie vostre facoseblre tntre vol Dumnegeu (Isa-
ia 59 2). Peretele eel din mijloc ded, era ioi-
micit{a ce 0 avea l?i clitrll IudeI si cll.tra ElinI; le-
gea exisland, nu numaI cll nu a parahsat pecatul, Cl mca
cll I-a mal'it, dupll cum t;liee in aIt loc; ' ;,ea legea
manie lucreaza" (Rom. 4. 16), asa ca precum acolo nn
se prevede totul in eol (lege), ci dupa ce am clllcat'o se
sub-intelege tol !?i aiel el numesce
retele din mijloc, flind-cll nefiind ascullalll aduee!l Imml-
cilie. Legea era , ca un gard, Jacut ca penll'u
pentl'U care a fost oumit IfPcqp.o:;,ca asl-feliu sil jngi'll-
diasca de jur-imprejur (ltEptrppat'tll). earll!?I pe. Pro-
fetul care Qice: 0 alP ingradlt, am facut
umprejurul eI" (Isaia 5, 2), "Pentru ce at
surpat gardul eI (viel) 0 culeg totl cel ce trec
pe cale"? (Ps, 79, ' 12), arilland acolo nesiguranta in ca-
re segasia, earil!?I: nstric0-voiO gardul el, va fi
calcata in piciore" IIsaia 5, 5), "Legea 0
'a dat spre ajutorio" (Ibid. 8, 20), l?i "Cel
ce face milostenie Domnul .. ,... cunos-
cute a facut fiilol' lUI Israil voile sale" (Ps, 102,6.7.).
Decl gal'dul a devenit pel'etele eel din mijloc, nu ca sM
paziasca in siguranta, ci ca sll-I desparta de Oumne(leu,
penlru cli aceasta e deosebirea intre pel'elele din oiijloc
sigard. Si care e acel perele din mijloc? "Vrajbaln tru.
pul seO,' legea poruncilorcu dogmele stric.1nd."
Cum in ce mod? Sacrificanduse deslegand acolo
*) Nola. Sf, Chrisoslom deseorI pl'in cuventul de Elinl inte
lege pe gin\! fara exceptiune. Trad.
OMILIA V
(incol'p) inimicitia. Dara nu s'a marginit numaI la aceasta
cacl daea neam izbavit de pecatele de dinainte, apol ea:
sa fim silitI de a plizi legea? AluncI 'de sigut, ea tot
Dna el'3: De aceia decI legea 0 a desfiintat. "Legea
pOl'uncIlor cu dogmele, <;lice, stricand. O! calaiubi-
. re de omenI a aratat . Ni:a dat ea 0 pazim,
dupa ce nu 0 am .. pazlt eram vtnovall si demnI de 0-
.sanda, el a desfiintat Jegea. Intocmal ca' cum cine-va ar
da cop!lul sM unul Pedagog spre creseel'e, daca vede
e:1 copllul nu SA supune, dft dmmul PedagoguluI din sel'-
vieio. CalA filantropie! Dara ee inseamna: "cu doainele
. - d'.)" .
stncan, (EY oO'W?:tH Y.o:'t?:P,,('7joo:.;), pentru ell nHlre e deo-
intre pomnd\ precept (66-flw.). Sau ea p3
credmta 0 lIumesce awl dogma, caci numal pl'in cl'edinta
a mantuit, sau ca numesce dogme poruncele date de Man-
tuitoriul in diferite ocasiunl, pl'ecum gice Christos: "Eu
inse ve gic v6ue, ca tot cel ce se manie ..... etc."
(Math, 5, 22). De aceia giee apostolul in alta parte:
"De vel crede ca Dumnegeu I-a sculat pe el din
mort
T
, te vel 10, 6-9) , "Eara
dreptatea cea . dm credmta asa dice: sa nu dici
intru inima ta: cine se va sui in' ceriu? sau dne
se ,:,a a?anc? adeca ridice . pe
Chnstos dm mOnl (Ibid). Asa dara a int!'odus eredinta
in lond vietef dupA porunciJe leger, penb'u ea sa nu sal-
veze _ omeucse cum s'ar inlampla, el a primit a
fi osandlt tortul'at, dara si de la nOl a eemt credinta
prin dogme, adeca prin 'preceptele acelea admit;abile. .
"Ca pe amandOI Sao) zidiasca intru sine in-
tr'un om noO, facend pace". AI vedu! asa darii ea nu
s'a facut Elinul Judeu, ci si acela si acesta a ajuns intl"o
star.e? pe unul iIlI.ocuii, cu celalalt, ti pe a-
mandoi Ia ZIdlt. De altfehu blne $l intrebuintaza aposlo-
luI cuventul "a zidi", de care face us pesie tot locul.
Nu a gis: ca sa-l transfol'l1le, sal prefaca, ci sao! zi-
diasca, ea astfeliu sa arate puterea faptulul s:tversit si
cil de zidirea (creatiunea) neveduta totusl nu e ';HiI
pe jos de anteia cl'eatiune, si ea nol 'nu 'h'ebuie a ne de-
parta de ea, ea cum am 'fugi de imprejlll'iirI na-
turale. "Ca pe amando! sa-I zidiasca, dice, intru si-
It ' . 10
ne , adeca pnn Sine. Nu a ordonat altcuIva sa
OMILIA V
49
aeeasta, ei pl'in sine eontopind pe unul cu celalaIt,
a Reos de aid unul singUl' minunat, el facendll-se
astff!Jiu maI'nteiu, ceia ce este eu mult mal mare de cat
anteia creatiune. inseamna "intru sine", adeea
el ml\i'nteiri s'a dat ca tip exemplu noue. De aiel el
atrage pe ludefI, earA de acolo pe Elin, i?i 'facenduse cen-
hul 101' de gl'avitate, contopindu71 !"acend a disparea
dintre tot ceia ce-I instreina, I-a regenel'at, Ia
plasmuit din nOll prin foe apa, nu prio apa pament.
A devenit ludeu cir('.umcis, a devenit blestemat, a deve-
nit Elin afara din lege, maT pl'C sus de EliIlI $i de Iu-
dei. "Intr'un om nou, facend pace", adeca pace
Intre Dumnegeu, saO pacc iIlh'e den$iJ. CacT de
l'emaneau IudeI Elinl, IllI S'3/' fi impaeat, ne' mpaean-
du-se nu ar fi putut a ajunge In 0 stal'e mal bun a de cal
cea dintei. Penll'u ca ludeul aluud se cu Elinul,
eand deyine cl'edincios; intocmal ca cum dol uveno 10-
cuinte in randul de jos at caselol', deasupra 101' 1m
tul 0 locuin\a mare $i udmirabila, nu at' putea sa se
daunii . pe altiI, pana cenu sar ridica in I'andul al dOl-
lea. "Facend pace", mal ales cu DlImnegell, dupa cum
dice pasajul ce mmeaza: pe am an do! Sa'! relm
paceintr'un trup cu Dumne<;ieu prin cruce" (Vel's.
16). Nu a \lis: sa( impare ci S?.-i reimpace
arMand prin aceasta ell natU!';'l c.meneasca
nial'nainte de aceasta era resne de ilopacat (!J-x.?:'taAA?:'l.'tO;, pe
cand in codicile A. C, D. E, Ii' se
impacat. Trad.), ca in timpul santi1o!' mal'nainte de lege.
,Jntr'un trup", adeca in. trupul lUI "cu Dumne
geu". :?i cum se faceaceasta? Pedeapsa datol'ita,<jice.
a sufel'il'o el insusI. "Prin cruce, omorind vrajba in-
tru sine". Nimic' nu e mai PI'Oprio $i mal expl'esiv ea a-
ceste cuvinte . . Mortea luT, qiep, a omoI'it Yrajba, aded! a
ranit'o si a nimicit'o, .nn cii dora a poruncit altuia sa fa- .
. ea ' aceasta, si niei ea nllUlal a Iuerat . pentm ci
a sufCl'it. : Nli a gis; deslegand'o, safI ci
tocmal ce emaI grozav "omorind'o", ca astfelin sa nu
se mal ridice, sa nu mal invi e nicl-odata. Cum ded Imrie
ea ?Din pl'ea mal'eJ !'eIlU't! ee ne stapftnesce. Pe
eala vl'eme yom I'emanea in cOl')1Ul luI Chl'istos, pe cata
vrell1e VOIll fi unit!, nu inviazll, ci slo\ jos morta, $i nicI-
odala nu so mal I'idica; chial' de am zamisli 0 alta in
4
50 OMILIA V
mel ca se pote asemena {'U eeadinainte; tu
nasel in lorul celei omorite." Cugetul trupulUl,
-<;hee, e la Dumnedeu U (Rom 8 7) DecI d "
nu vom t" . . ,. ,ara
'. a nlIUlC corporal, nu se va nasce in noi alta
vraJba, CI va remanea pacea aeeia. '
, *) Intelegl dara, cat rM pOte veni asupra noslt'e ca
a. tatea a facut Dumnedeu pentl'U ca sa ne - . 'I
si d" ' b t't " ;. 1I11pace cu e ,
ee a IS, U, 1 , ,a terminat opera sa, nol etlrasl ne-
am ellltors Aceasta nu se mal numesce ba-
ea I Cl gheena ,este gheenl1 remane; nu mal
'ste Iertare peeate, CI eerretal'ea!?i examinarea 101'. Cu-
getul e desmerdal'ea desfalarea in manCar! si
baUtUl I '!;!l,getul trupuluI este laeomia tot peeatu!. Si
pe.ntru ce ore se numesee cugetul trupulu!, de si nimic
___ ._.;]uarputtm face cOl'pul fal'a spirit? Nu dice aceasta ca
defaima corpul, fiind-ca atunc! cftnd dice: om
pSlchlC
u
, I COl'inth 2 14)' "d'
aceast' d fa' 0 d " " ,nu 0 Ice
< , ',lman ,spn:ltul. Nici corpul priu sine insusI
SPIrItu! PI'Ill SIlle numal nu VOl' putea savel'si
nIlDIC Dmare generos, de nu VOl' avea impuisiune d'e
sus, decI nun;tesce ace lea, pe care spiritul Ie
face pI'Ill slQe pSlchice, spirituale, eal'a pe ace-
stea, pe care corpul Ie face corporale nu fi' d "
sunt natmale, ei fiin. dca nu se bucura de pr'ot .' III -ra
de sus' " D ec\mnea cea
" ., "se e alt-feM oehii sunt bun!, inse
faralumma mll ,de rele pot face; eara aceasta e mal mult
resultatul lor, de cat al nature!. Daca relele ar
fi nu am face us de ele la trebuintile
nostre, Nu esle mcl un reu natmal De d I '
pecatele cllgete cOl'pOl'ale? Pentl'U !lUmesce
l
e mal pul.ernic si pe VI'Z'ltl'U"' (
. b 'b o d" pe spm apOl
m1d UI an u-se mil de nenorocirI. Meritul
e. a se spmtulul, eaI'3 reutatea lUi e de a SUI-
pl'eCUlll un cal nu se arata fl'UlllOS si
3
e
e_, !a, a de VIZltrU, tot 3stfeliu si cOI'pul' atune! se '-
cand'I vom taia din ,:ad.i\cina si :-
a.en e U1. Dara nieI VI'Z't' If'
," t. d I III nu se ace eunoscnt far'a
SCI,In ,a e sM, cacT in asemenea cas siel va
face mal lJlarl rele. Ast-feliu decI peste tot locul e'de tre-
*) Partea momla. Ca adeca e' tId '
rale, jnse nu slInt numa! a Ie COl' I P ea e, e f?l ,numesc corpo-
anume sunt pecatele spiritlllul: I f fe ; "i car:
e
cele Veron,) , al a aJu OIlU corplllUl, (Codl-
OMILIA V
SI
buinta ca duchul sa fie de fata, cacl atuncl face ca spiri-
tul sa fie mal putemic. El numa'i infrumuseteaza spiri-
tul COl'puI. Cad pl'ecum spil'itul eand este unit eu cor-
pul, n arata pe frumos, eara cand il
Hpsesce de enm'gia lUI, se descompune se intampla ca
pictorulul, care amesterand colorile alteral'ea
fie.carel parV a tabioulul mare desgust pI'i-
vitoriuluI,-tot ast-feliu cu duchul. Cand el
pustiiu spiritul corpul; desgustul devine mal urlt,
I?i mal mare. Deci nu huli corpul, fiind-ca e infp.rior spi-
ritulul, cad nici eu nu pot suferi a fi hulit spiritul, prin
Captul cil. fara ajutoriul duchuluI nu pote face nimic. Eara
daca trebuie a srune ce-va, apo! spiritu\ e demn de 0 mal
mare acusatiune, cacl COl'Plll nimic nu aI' putea
fara spirit, pe cand spiritul multe pote face fara corp.
De piida: cand corpul e bolnav sall viltamat, din cal'e cau
sa nicl nu-I vine a sburda, spil'itul multe lucreaza a-
tuncI. Dupre cum vatama ferllleciltoriI, magii, vrajitoril
mal mult inca valama pe corp cele ale spiri-
"wlul. De alt-feliu nicI imbuIbarea nu este dora vre-o ne-
cesitate a corpuluJ, ci 0 nebagare de sarna a spit'ituluI, CaC}
necesitatea corpuluI e de hrana nu de imbuibare. Daca
eu voiu voi sa string bine friul, atund am damolit calul,
pe cand corpul nu pote sa impedice spiritul in relele ce
Ie face. Pentru ce decI apostolul cugeta,re eorpo-
rala? Pentru ca devine in totul corporala, adeca ca inde-
plinesce tote poftele eorpulul. Cand decI corpul
.ee, adeca cand i se ridica aulorilatea spirituluI, atuncl pe-
Prin urmare meritul corpulul sta in a urma
spiritului, adeca a se supune lUI, fiind-ca spil'itul prin si-
ne singur nn este nid reu nic! bun. De asemenea cor-
pul, ce ar putea el ore face prin sine singur? ca nu-
mal prin contactul luI cu spil'itul prin supllnerea lUI spi-
rilulu} devine bun, fiind-ca de aU-feliu el nu este niel bun
nid reu, sau mal bine 4is, apt ciltra una catra
ceia-l-aJta extremitate, avend calra amandoue inclinare.
L COl'pul poftesee, inse nu cUl'vie nicl pI'ecurvie. ci pro-
miscuitate; corpul poftesce nu imbuibare, ci hrana, nu be-
tie. ci Mutul'a. Cum ca eOl'pul nu bette, judecil.
de aco\o, ca el nu pote suferi mal mult, daca cum-va al
trecut peste mil<;;ura, daca ai mal'ginile necesitateI.
Acestea sunl ale cOl'pulul, earn tote cele-I-alte sunt ale
spiritulul, in timp ce e1 se pogora la cele corporale, in
limp ce el se Corpul chiar de ar fi bun!
.e f6t'te inferiol' spirituJuI, dupa cum plumbul e mfenol'
52 OMILIA VI
auruluI. Dal'a dupa cum e nevoe de plumb, cad
metalurile, tot ast-feliu 9i spil'itul are nevoe de corp. Ca
un copil nobil (corpul) are Devoe de pedagog; dupa
ellm cand sunt lucrurf nOI nu
faimam prin aceasta virsta eopilareasca, ci faplele copilarieI,
tot a!?a e 9i cu eorpul. De yom voi ni este posibil de
a nu fi in corp, precum nieI pe pament, ci in ceriur! in
dur:h, CacI a fi unde-va, nu intelegem positiunea sau. 10-
cuI numal de cat, ci dispositiunea. De exemplu, multi din
nol tu ou e9tI aiel, sau nu acolo, sau de
multe-orI dicem cuI-va: nu estI in sin ell safi DU sunt
in mine insumi, de 9i de alt-feliu ce pole fi maT corporal
ea aeeasta, ca adeca eil'l vorbese 9i me 3 propifl de el?'
si eu tote acesLea dicem cil el DU este in sioe. Sa deve-
nim decl in nol in ceriul'l, in dueh. Sa remanem
in pacea in chal'ul lui Dumnegeu; ea ast-feliil
du-ne de tote ceJecorpOl'ale, sa putem a De invrednici de
bunurile fagaduite, prin Chl'ii>tos Domnul lloslru, caruia
impreuna ell Tatal 9i cu Duchul Sant, i se cllvine slava,
stapanil'ea 9i cinsten, aeum pururea 9i in veeii veeilor ..
Amin.
OMILIA VI.
"$i venind a bine-vestit pace voue celor de
departe celor deaprope; eacl printre nsul avem
amandOI apropierea intr'un dueh eatra Tatal. Pen'"
tru aeeia deeI deaeum nu mat suntetI streinI si
nemernicT, ci impreuna eu
prope a J lUI DumneQeo; fiind zidip pe temelia a-
postolilor a prorocilor, fiind peatra eea din ca-
pul unghiulul singur lisus Christos; intru eare tota
zidirea alcatuinduse eresee Intru locas sant Intm
Domnul; intru care impreuna ziditl spr>
DumneQeO intru DuchuI" (Vel's. 17- --22) .
Nu a trimispe aItuJ, IJice, niel ea ni-a vestit acestea..
pI'in altul, ci el pr'in Nu a tl'imis inger', nid arehan-
gheJ, pentru ea spre a indl'epta alatea I'ele nu era posibi,l
ci a fost nevoe de pI'esen\a sa,de a cor'ecta, d.e,
OMILIA VI
53
a vesti a spline eele faeuLe. dal'a stapanul a luat
aprope rolul sel'vitoriuluJ. A venit a bine-
vestit pace voue, IJiee, celor de departe ;;i celor
deaprope". Numesce pe ludei eel deapl'ope, in raport eu
Doi eei dinh'e gintI. "CacI printrensul a vern amandoi
apropierea Intr'un duch catra. Tatal". Numesce aiel
paeea eea catril DumneIJeu. Ne-a impacat,. caci <;lice:
"Pace las voue, pacea mea daD. voue" (loan 14,27),
"Indrazniti, eD. am biruit lumea" (Ib.1S,33),
i?i "DUe vet! cere lntru numele meo, vetl
Iua" (lb. 14, 14), si earasI "Tatal ve iubesce" (lb. 16,
27). Ar.estea sunt 'probe de pace. Cum s'a faeul pa-
eea eu unil eu eell-altI? "Cac! printrensul avem
amando! Intr'un duch catra TataI",
adeca nu mal putin, sail 101' mal muIt, ci totI nilam
mimtuit in Char. Ur'gia a deslegal'o prin morlea
sa, eal'a prin Duchul De-a faeut iubiV Tatalul. lata
ca particula "In" are insemnal'e de "-prin fl. Prinh'ensul
prinuuclt Dea apl'opiat de Tala!. "Pentru aceia dec}
de acum nu mal suntep streinl nemernicI, ciim-
preuna cetatenI cu santil" . Vegl dara di ilU sunLem
impreuna eetatenl numaI al Iudeilol', ei mal alesal acelol'
marl barbati sa,* de pe lang& Abl'3am, Moisi Ilie.
In eetate ne-am inseris, tot in ne in-
Ca eel ce graiesc unele ca aeestea, arata
ca patrie cauta" (Ebr. 11, 14). N u mal sun tern deeI de
acum sau nemernicl, ci numai cef ee nu se VOl'
lnvredniei de cele sunt nemernicJ, "Eara fiul re-
mane in veac" ([oan 8, 35). "$i deaprope a! lUI Dum-
neQeu", <,lice, adeca ca eeia ce san\il au avut din in-
ceput dupa multe ostenele, aceasta ni s'a aCOl'dat noue
pl'in Char. lata speranta chemarel noslI'e! ziditr
pe temelia Apostolilor a Prorocilor", adeca apo-
stolil, _!?i pl'Ofetil sunt temelie. Pune mal pe apostoll
ea mal apropia\i de timpuriJe no;;tre. darA el arata
eil aceia sunt temelia, cil tolalul e 0 singm'a zidire ca
una e !?i basa. J udeca decI, cum Elinii au de lemeIie pe
Pal!'ial'ehT. El spuneaicI ce-va fOl'te principal, !?i mal prin-
cipal chiar daea ar spllne de 0 altuire ore-care. ApoI a-
daoge ell ceice tine tota zidirea este Christos, . penh'u ca
54
OMILlA VI
peatra eea din capul unghiuluf tine sh'ins peretil teme-
lia, Intru care t6ta zidirea". Privesee cum el a legat
tole "Ia un loc, Caleodata 'ivedl \inl'md de sus inlregul
corp al zidit'eJ, eara tinend, jos . intreaga zi-
dire si fiind in acelasl hmp 81 basa Zldu'el. Cand
luI dice: A zidit 'jntru sine intr'un om nou", a
ratat prin dt prin sine a unit I?i )egat
lo\I pflre\i) la un loe, ta earal?' prmtrensu,l sa ,ZI?IL
a
lt loc dice: eel antelu nascut de cat tota. zldlrea,
" t I'
adeca ea el tine totu\. In aIt loc it lIumesre eme Ie ::
"Alta temelie, (lice, nimenl nu p6te pune afara. de
cea pusa., care este Iisus Christos" (Co\os. 1, Hi. I
----6l.'inlh. 3, 11). "Intru care t6ta zidirea
(;lice, proM.nd prin Ul3rea
TIU e posibll in alt moa a fi alcalmta, de cat numal a VI-
tui cu multa bagare de sa ma, - in tr,u .10,;
cas sant intru Domnul, lntru care ;:;1 vol ve Zldltl
(V 21. 22), Incontin1111 0 <;lice aceasta "Intru loca;:;,
Intru locuinta lUI Dumne<;leu in Duchul"; 3'-
dedi ea aceasla zidire sa fie local? al lUI Dumne(leu. Fie-
care din vol, decl, este loca,? saut, I?i cu in r.omuu
sllntem local? sanl, in care el ra incorpul lUI
Chl'istos ca si intr'un locas duchovnieesc. EI nu (Ike ,,In
(npo(lOOOC; = in public) ci "apropie-
re" pentl'U ea nu ne-am presentat inainlea
luI de buna-voea ei el pl'in sine nea atI'as, ne-a
apropiat. "Nimenl, gice, nu vine la Tata!, fara
prin mine" (loan 14,6), I?i "Eo sunt calea,
adeverul viata". eu un cuvent apostolul iT en
apol earal?l se ridiea la nela
sanduI de loc de a se depill'la de Chl'IStoS. PI'IU urmal'e
zidit'ea at'easta e::te palla la a doua venire; prin urmare
de aceia Pavel (licea CorinthellilOl': "Ca un jnte1ept ar-
chitectam pus temelia" (I Corinth. 3, 10. 11), eara lllar
deparlespune ea ,; temelia este Christos". PI'ieep!
cum ea nu trebuie a Iua aceste exemple clIm s-al' intam-
pIa 'in al'gullJenta\ie ?EI a (lis aceasla servindu-se de
exemple, dupacum I?i Chl'istos rand gice, ea Tatal sell este
lucratoriuJ, el buciumul vitel.
"Pentru aceasta 'eo Pavel legatul lUI Esus
OMILIA VI
55
Christos pentru vol neamurile, de vetl fi au<;lit"
(Cap. 3, 1. 2). A spus despl'e marea ingrijire a lUI Christo!>,
eal'3. la mma trece la a sa pel'sonala, mica cu ad eve
rat si mal mull ca nimie cab'a aceia, InSe suficienta si a-
ceasia spre a Ii ah'age aten\iunea. Pentt-u aceia ell,
<;lice, am fost legat; caci dad! stapanul [,neu s-a restigllil
pentl'll vol, cu aial mal mult eil pl'imesc a fi legat. nu
numa! el a fost legat, ci ingadnie ca I?i serviI seI sa fie
Jega\l. "Pentru vot neamurile", Emfasa vorbeI e des-
tul de mare, Nu numai ca nu ve mal despl'e\uim de a-
cum, ci cbial' ne legam penll'u VOl, eal'a eil me bUCUl'
de atata chat' . "De vep fi au<;lit de iconomia cha-
rului llll Dumne<;leo, celul ce sa dat mi l' pentru
VOl". Aid face alusiune la vOl'ba spusa nlai 'nainte lui
Anania despl' e densul, in Damase, cand <;1i\:ea: "Mergl,
ca vas al alegereI 1m! este mie acesta, spre a
purta numele meO inaintea neamurilor a hnpa-
rati!or" (Fapt. 9, 15). Numesce revela\iunea iconomia
charuluI, adeca aceasta e ceia ee dice: nn am aflat de
la omen]; pe mir.e singlll' m-a aflat' vrednic de a-m! des-
coped pentl'll VO)>>, "Ca el mJ-a <;lis: mergl, pentru
ca eO la neamurI departe te vol trimite" (Fapl. 22,
21). "De vep fi au<;lit". Cn adevel'atel:\ a fost 0 mare
ieonomie. de a chema de sus, pe cel ce nicI cu ullOl'et
llU se convingea, si aI dice: "Saule. Sauie, ce me
gonescI "? Wapi. -9, 4), cum I?i de a fi alins de ace a lu-
mina negl'aila, "De vet! fi au<;lit de iconomia charu-
lUI lUI Dumnf'Qe o, celulce dat mi e pentru VOi"
dupa cal'e adaoge imediat: "Ca dupre descoperire mi a
aratal mie taina, dupre cum mal 'nainte am scris
pe scurt" (Vel's. 3),adeca ca Iia scl'is sail prin ol'eea!'i
discipulf, sail pI'in Apollos, Aicl arala ca tobll este a lUI
DumnegeCt, I?i eA nol cu nimic nU conlribuim. Dara ee?
spune'ml: Ol'e Pavel acesta, mare mit'aculos in fapte,
acesl legist cl'escut, in cea mal mare l'igurositale la picio-
rele luI Gamaliil, nu sa manluit prin chal'? Penlt'u l'a
spt'e a inalta gin tile pe neasceptale la 0 mal mal'e noble-
ta de cal IudeiI, este 0 mare taina. "Pre cum mal
inte am scris pe seurt" , (lice, dupa care adaoge: "Din
care cetind putet! cun6sce" (Vel's. 4), dara el nu
OMIT.IA VI
a scris totul, ci alat numal cat trebuia; de cat in casul
de rata natura lucrurilor 1I facuse de a Ii scrie putin, pe
cand pe aiul'fa, cum de exemplu Ebreilor, COl' inlheni-
lor, reutatea!?i 101' "Din care cetind . putetI
cun6sce sciinta mea intru taina lUI Christos", ade-
ca cum am cunoscut, cum am priceput acele ee a !;lis
Dumnegeu. ApoI adaoge mm1'lt6t'ea axiom a : "Nu a
facut l1?aDumneQeu la tot neamul" (Ps. 147, 9).
:;;i care na\iune e aceia, caria I-a faeut Dumne\leu ast-
feWl? "Care in alte neamurl nu sa cunoscut de
fiil omenilor, precum s-a descoperit acum santilor
luI apostolY ?i prorocT prin Duchul" (Vers. 6). Dat'a
ce, spunemf, nil sciau Profe\iI? Cllm atuneI Chl'istos
(lice, "C[l Moisi ?i ProfetiI au scris pentru
mine", "De at! fi cre<;lut lUI Moisi ap fi
cre<;lut mie", "Cercetap scripturile, ca v6ue
vi se pare 1ntru densde a a vea viata vecinica, ?i
acelea sunt cele ce marturisesc pentru mine" (loan
5, 46. 39)? DeeI ee inseamna EI (lice aiel, sau
ca nu s-a deseopel'it tutul'or omenilor, cael a adaos: "care
In alte neamurI nu s.,.a cunoscut de fiiI 6menilor,
precum s-a descoperit acum ", san ea nu s-a facut
cunoseut alat de apI'iat 101' prin fapte luerUl'l, cum s-a des-
coperit acum santilol' luI apostoll pt'Ofetf in Duchul. CacI
trebuie sa intelegl, ea daca Petm DU ar fi aw;1it spunenrlu-i-se
de Duchul, nu at fi pleeal la gintI. Augf ce spune singur:
"DecI dClca Ii-a dat lor Dumne<;leu Duchul sant In-
tocmal ca ?i n6ue" (Fapt. 11, 17), adeca ca Dumnegeu
I-a ales pe spl'e a primi chaml, in Duehul. Spuoeau
de sigUt' Profetil, lOSe atat de exact nu seiau. $i ce te
minunezI? cand nid apostoliI nn seiau, dupa ee au auqit
chi ai', Cac1 raptul aeesla e mult mal presus de judec:ila
orneneasca !?i asceptarea eOUluna. "Spre a fi neamul'ile
impreuna. mo?cenit6re ?i Intr'un trup ?i Impreuna
paxta?I" (Vel's. 6). Dara ee inseamna: a fi impreuoa
cenitol'e, intr'un h'up impreunll Acestaeste .a-
eel fapt mare, a fi un corp; aceasta e aeea mare ase-
manare. Cumea VOL' fi chern ate gintile, aceasla 0 au sciut,
inse Crt paD a inttu abita, acea5ta nu 0 au seiut de l()c.
Faptul aeesta '1 numesee misteriul" ", S-al1
OMILIA VI
57
de Iletst mistel'iu. lsrailitir. dara 8M! imnartiis.il
ImpreUna!?1 glntile de acest llIistel' III fagaduintel lUI bUlllIie-
deu. "intru Christos prin Evanghelie". a se tri-
mite !;il la a Cl'eae, l';;illU cum s-al' intamnla. ci
prin evangheJie. Aceasta Inse IIU e nimic mUl'e, ci mic in
raport :cu aeela. ce. ni descopere noue, !?i pe care nn 0 ml
scmt mcl Ingel'lI, nieI Archanghelil nieI vre-o Illta putet'e
creata; cacl a fost misterin si \limeouI nu a fost desco-
periL ";;ciinta mea, <;lice, 0 putetr Pole ca
face alu5iune la ceia ee Ii s-a spus pl'in faptele Ap05loli-
101', unde amta cat'e anume e cunoseinla JuT ea adeca e
Ia gin\I. Aceasta 0 nume5ce el lUI de
lTIlslenul despl'e care a spus, di adeea lJe acest misterin
Vl< 'l.irii lie umul cel nOlI . .F.entl'u d\ prin l'eveilltiune a Ilflat.
ell nu It'ebuie a despretui gintile, atal el cAL Petm ;
eara ar.easla 0 ,?i spune in apologia IUT. "CarUla m-am
facut slujitoriu dupre daruirea daruluI lUI Dumne-
<;ieO, care s'adat mie dupre lucrarea putereI lUI"
{Vels. 7). A <;lis <'a Iegat sunt al lUI Iism: Chl'islos
jnse nu e rnultamit co atata, ci lotalitatea activitll.tel sale
e1 0 I'aPOl'teaza la chaml luI Dumnegeu. "Dupre
daruirea darulul", ::tdeca aceasta demnilate einsUla i s-a
acordat duplc puterea elial'UluI. Dal'a charul inca nuem
deajuns, dacll. DU soar fi adaogat !?i pulerea luI pl'oplie.
*). Cu. adeverat ca el'a nevoe de omare putel'e, eaci
flU era deaJuns numaI rivna omeneasca. Trel luerul'l ;.t in-
trebuintal apostolul in predica si anume: bun a vointa
mare curaj in primejdiI, adeca spiril gata de
a suferl Ol'l-ce, pricepere !?i intelepciune,-clleI nu em dea-
juns numaI de a fi despretuitoriU de pl'imejdiJ-, puterea
du;::huluI, viata neprichanit<1. MaI'nleiU pl'ivesce la
densul!?i asculta. eeia ce e1 scrie: "Ca slujba n6stresa
fie neprich<1nita", !?i eara!?l: "Ca . lndemnarea nostl'e
nu este din in?elaciune, nici din neeuratie, nicI eu
vicle?ug ...... ca nicl-odata intru euveot de maguli-
re am. la: VOl, precum scitt, niet prin prilej de
lacomle (II Corinth. 6, 3. I Thesal. 2, 3). Al vMut ne-
. .
*) Partea moraln. Cll se envine invlltlltol'iuluI de a Ii lulietban-
tat In DllChlll, " avea viatll neprichllnitll '" Ii iconomic' acum Inse
ill bisel"id t6te sunt l'olltroil'e. (Codic. Veron). ' .
58
OMILlA VI
prichanirea luI? earal?I: "Ingrijindu-ve de cele bune"
nu uUllJaI inaintea lUI Dllmnec,leu, ci "inaintea tutu-
, '1" I
ror omeD! or (Rom. 12, 17). Apoi dupa aeeasta: "n
t6te <;iilele mor, pe lauda v6stre *) care am tntru
Christos Iisus" (1 Corinth. 15, 31), eal',17I: "Cine ne
va despaqi pre nol de dragostea lUI Christos? ne-
cazul, sau strlmtorarea, sau gana (persecutiunea)"?
(Rom. 8, 35), "In rabdare multa, in neC(l-
zurI, tn nevol, in strimtor3ri, tn batal, in temnite"
(II Cot'inlh. 6, 4. 5). Apot al'ata iconomia luT: "Iudeilor
m-am fa cut ca ludeu, giee celor fara de lege ca un
fara de lege, celor de sub lege ca unul de sub lege"
(1 Corinlh. 9, 20. 21), pentru care el se I'ade pe ca p
muIte altele face, Eara prineipaJul tutm'or e, eil. e1 Ie facea
aeestea pein puterea DuchuluI SanL "Ca nu voin cute-
za a Qice ceva din cele ce n-a lucrat Christos prin
mine" (Rom. Hi, 18), "Ca ce este, de care
sa fitl mal lipsip de cat cele"l-alte bisericl"
"Cu nimic nu sunt mal pe jos de cat apostoliI cel
mal marl, macar ca nu sunt nimic" (U Cot'inlh.12, 13.
11). Fara de acestea nu era nu este eu putinta. Nu penLI'll
minunile lui s-au adaos in bisel'id, cad nu minu-
nile faceau aceasta, uier ca avea pretentie de a rugeta luc-
rUl'! marl din causa minunilor, ei din aile cause. Se cade-
decl invatiitol'uluI de a fi nepl'ichanil, iconomic, fara
frica in primejdii, l?i didadie. In tote aceslea Pavel a isbu-
tit mal muIt de eat !t'ebuia. De enlU arestea, el nil avea
Irebuin\a de minunl; inse noI jJ vedem pe densul l'hiat'
mal 'nainte de minullj isbutind in multe de acest fe!iiI.
Dara noI earil aeum voim 0 stapani pe totl, nu posed am
nid 0 ealiLate din eele at'alate; eaclehiar daea una din eleat'
fi sustrasa din l'ele-lalte, restul e fal'a folos. In adevel', ce
folos e de a fi emajos in pl'imejdii. daca el dum
o viata demna de hulil? "Caci daca lumina care este
tntru' tine e intunerec. dice, dara intunerecul Cli
cat mal mult"? (Math. 6, 2i. Ce folos daca at'e via\a
*) Particnltl in limba Elinll exprimli jnramant.
&p.stepC1.V 'x/:t.i>X",ptV decl', e egal en: me jur pe lauda v6stre, etc ..
Trad.
OMILlA VI
59
nepriehanita, lnse e trandav somnoros? did" Daca nu
lua cine-va crucea sa, gice,!?i sa vina dupa
mme, nu este vrednic de mine" (Ibid_ 10, 38) si Da-
., - "
ca cme-va nu!?1 va pune sutletul seu pentru 01"_
Ce, folos de :II' avea acestea, dara nu at' fHconomic? "Sa
sCltf cum cade v6ue a raspunde fie-caruia" (Co-
los_ 4, 6), m spune acest mare dascal al gintilol', Chiar
de nu am minunf, toLusl acesLe insusil,i hebuie a
Ie avea in noI. cu tote acestea Pavel, ave"nd asemenea
calilatr CII densul, all'ibuia totul ('hal'uluI lUi Dumnedeu ..
De caL aceasLa e datoria set'vuluI recunoscelorht NoT nicI-
odaLa nu am fi aflaL de sueeesele lUI, dadi densul nu s-al'
fi gasit in vI'e-o nevoe de a Ie serie. Decl, sllntem nol
Vl'ednicI {'hial' de a pomeni numele lUI Pavel? Acela a-
venel chat'lll in ajulorii:i nu se multamea numal cu ata-
de buna voe :'5e baga in mii de primejdiI; noi inse,.
de. cUl'aJ, unde yom spune-m1, ea
sa ,fun de a paZI pe ceI incredintati noue spl'e pas-
tonre, sau de a aLl'uge pe eel necl'edineiosT nol die omenI
a ne. desmel'da a cauta in pat\ile
eal'a a .nu Ie putea. suferi nid chial' pl'in somn,.
penlmc.a nu Ie vOlm; noi cal'll suntem alat df' depal'te de
IlItelepclUnea lUi, pe rat e deparle ceriul de pamenL? Pen-
!t'll al'eia invataceii s-au depadat. mult de'5irO'u-
mta celor de pe alum'I, fiind-cD discipuli'l de De atunei de-
de multe-orI mal bunI l?i maT superiorl de eat das-
ealtI de asUl-qI, cacl incarceratl fiind si pl'esentati inaintea
popomiul a tiranilot" din tot lorul avend numai dllsmanJ .
II totul?TnicI pentl'll un minunt nu se incovoiau si' nu
a .fi ee spune el FilipenHo;': "Ca
voue VI s-a darmt pentru Christos, nu numa! de
a crede in el. ci !?i de a patimi pentru el" (Cap.
29), eaniThesalonicenilor Ii spune ; "V-all facut urma-
tori bisericilor lUI Dumne(lell celor din Iudeia" (I
Thes. 2, 14), pe cand Ebr'eilol' seriind Ii dicea: Jefuirea
'1 "
aven or v6stre 0 aty primit cu bucurie", si Colose-
niJol' giee: "Caci atI murit, !?i viata v6stre este as-
cunsa cu Christos tntru Dumne(leu" (Ebr. 10, 34. Co-
3; 3). Galatenilol' Ii serie: "Atatea atl patimit
10 zadar, de este !?I in zadar" (Cap, . 3, 4), Si Cll tote'
acestea'l vegI pe totI ocupandu-3c eu stririgerea deeleimosinal
.60 OMILIA VI
!jii pre 1<1 saraci. De aceia !jii lucra pe atun.cl,
-de aceia !jii vietuiau in fapt.e bune. Ce sel'le 01 apol Cortn-
th8nilor, pe eal'i! deallfeliu iT acusa de lTlulte abater!? Nu
alesleaza prin aeeasta ol'e penlm \licend: Dal'a
zelul vostru, dara dorul vostru" (II Corinth. 7, 11)?
Deasemenea privesce cate Ii vorbe;;ee 101' !jii despl'c Tit
prin aeea epistolil. Tote acest.ea asta-gl nu le-ar
tine-va nid printre daseal!. dil cum pl'lnir'e
invlltaeel, asi-feliu ea tote au fugit de la nOl, tote s-au
pel'dut. Eal'a causa e eii sa recit dmgosLea, "3. cel ce pe-
ciiluiese ou mal sunt pedepsip. Aseulta'i ce gice el catra
'TimotheiU: "Pe eel ee peeatuiese dojenesee-l in fa-
ta tuturor" (I Timoth. 5, 20). Causa e ra eapeteniile bo-
iese; eara daea er.pul IlU e sanatos, cum pote fi eorpul
voinie? asa daea eata anomalie e acum. Cel ee
vietuiesc dl'ept :?i ol:l-Cum au oeeeal'e euraj, aCt euterit vir-
Juri'le muntilor. Retragendu-se din mijlocul lumeI, nu inse
si din propriu[ 101' corp, il au devenit ca stl'eini !?i
nunI, eal'a eorupetol'iI !jii eel ce gem sub povOra a mil de
peeate aii dat navala in bisericL Stapaniile au a
,fi de vindare, eara de aicl se oase mil de rele, mmenl
.ou se ga'sesce cal'e sa indrepte aceasta stare de JueeUl'j',
nimeni care sa cert.e_ Neoranduiala a apucat pe 0 cale ra-
tacila, si 0 cootinuitale ne'nlt>erupla 0 A
cutare si a fosl aeusal? Dara el nu se grabesce de a se
ci cum ar putea Sa'!ji} gasiasea la fap-
teJe luI cele rele. Ce sa fac daca gheena it ameninta pe a-
Credeti-me, ca daea Dumnegeu nu 31' fi fost ?epo-
sital in gheena o>linda nostre, atI vedea pe fiecare lra-
.gedii mal marf de cat nenorodl'ile Iudei/ol'. Dara. ce ?-de
cat sa nu se supere nimenl, cacl nu voW. numi pe nimenl--,
daca ar veni cine-va in bisel'ica si soar pune alalurea cu
vol, cariI sunletf acum aiel cu nOI. 31' face 0 examina-
re si mal Cll sama nu aeum, . ci in diua de Pasel; daca
gic, ai' veni l?i ai' examina eu' pe totl
ce s'an apropiat au luat baea renascereI, dupa
-ee s-aft apropiat inca !jii de santele misteril ; de al' fi, gic,
-inzestrat cu un ast-fejju de duch, in cat >la scie tote ceJe
. savf)l'site de den!jiil, ar afla la if multe rele mal gl'ele cbiar
. de cat cele ludaiee! AI' gasi printre !jii de cel ce
dupa sbol'U\ paserilol', i?i fermecatorI, de eel ce
lIsaza de descanteee de giticirI, i?i precurvarI,
be\ivI lJarfitol'I. Nu voesc a gice ce'va !jil dl3 lacomI,
-canu cum-va sA ating pe vre-uoul din ceI ee slau de fa-
OMILIA VI
6r
ta aiel. Dara ce? Daea cine-va at' examina pe toll din lu-
mea pi\cat n-al' pulea gasi? Ce mi aI' gasi
? afla. dol'ilol'I de avuW, cumpa-
raton de stapallll, huhtOI). illbitorI de slavA de-
scJavI a1 banulu!? Fiinrl, decI, alala im-
pietatf', ('e reu nu trebuie a ascepta? $i ea sa aflaLI de'
cMa sunl vI'ednie! eel de a5emenea pe-
cate, ammhtl-ve de cele veehr. Un soJdat a fUl'at banI san--
titY, !jii totI s-all nimicit. Ore i?citr vol area istor'ie ?-vor-
besc despre Ch,mni *) care a fural oft'anda santita (O:W7.-
-8-'I)I1-'1.), Pentru aeeia Profelul Qicea di: "s-au umplut .
teara lor ea mal'nainte, ea ?i aeelor de
alt (Isala 2, 6). Acum jnse e plina de mil de re-
Ie, mmenI nu se leme de pedeapsa.
Sa ayem fl'ica de pedeapsa, cad Dumnedeu obicinu-
de a pedepsi pe ceY deept'f odala eu 'ceI neevse-.
dupa cum s-a intamplat in timpul lUI Daniil,pe tim-
pul celol' It'eJ coconY, cum s-a inbimplat cu multI aIti!
cum .buna-ora in resboele ce acum se desfasura. De
orT cata greutate de pecate ar avea, prill resboiu,
se de ele, dara aeeia nid de cuin. Pentru tote
aeestea sa fim Cll bagare de s:nlla aSlIpra nostre insine_.
Nu vedetl resb6ele? Nu aut;JitI de nenol'oeil'i? Din lole a-
OI'e nu jovatatr nimie? NatiunI ,?i eeti\tl intregI s-aUl
mm!tlt; mnlte aO ctlgut sclave barbarilor. Ded
daC<l nu ne de frica gheeniJ, cel putin de frica
acestol' Nu cum-va ore cele ee ve spun a--
sunt ameOlntarJ, eat'a flU fapte ce se peh'ee? Aceia
luat 0 mare pedeapsa, jnse ooIvom Iua si mal ma-
re, nu, ne YOm cuminti nicl din aee>lte
e greu de tot, ved eu; iose dara yom fi cu
atentlllne, nu putin profit Yom avea dill eJ. De alt.feliu.
Dlel ("a ll'f:buie a vorbi lot-deauna numaI pentrll placcrea
de a VOl'bl,; mal ales di. nid-odala IlU ll'ebuie aceasla sa
o a cl:'Je posibile de impedecat !jii a cu-
. I entl'u ca numa] atuncI YOIbele noslre VOl'
devem moilv de bunatatiJe viitol'e, de care fie ca sa ne
bu.clll:am cu totiT, prin Chl'istos lisus Domnul nostrll,
rUIa TataJ eu Santlll Duch. se euville sIava, ..
acurn purUJ'ea si in vecil vecilor ,_
AmIlJ.
Achar, in Joe de Charmi (A se vedea eal'lea luI Iisus NavL,
fl, 18 !]l 7, 1-26). Trad;
OMILIA VII
OMILIA VII.
"Mie eeluI rna! mie de cat totl santil mi
<lat darul acesta, a vesti intru neamurI bogatJa
lUI Christos cea neurmata, a lumina pre totl,
care cste iconomia talnel eel din veel In-
tru -DumnedeO, care a zidit t6te prin Iisus Chris-
tos, ca sa cun6sca acum, ineepetoriilor?i Dom-
niilor, -Intru cele prin bisei-icii, intelepeiu-
nea lUI eea de I11ulte dupre ran-
dueala cea mal'nainte de veeI, care a faeut'o in-
tru Christos Iisus Domnul nostru.'t (Cap 3, 8-11).
CeI ee intra inlt,'un spital de eliniea nu trebuie a se
-<luee numaI cu scopul de a se vindeca, ci de a iuvata
cum sA vindeee pe altiJ cum sa aplice medieamentele.
lot asa si nol eariI venim aiel, uu trebuie sa 0 faeem a-
eeastn' cu'm 8'al' inlampla, ei sa invatam acea superioritate
.de umilint:l a luI Pavel. CaeI ce? Fiind-ea trebuia a vorbi
de eharulul luI Dumnedeii, aseulta'l ce dice: "Mie,
-eel uI mal mic de eat totl > santil, mi s-adat
aeesta". Umilinla era si atunci, eand se boeea penLtu
peeatele dinainte: de l?i erau eu totul, amintea
de ele, 'si se modera, ea atund cand el se Dumesee pe
sine blasfimatOl'iU, perseeutol'iu bat.ioeoritoriu, inse n!-
mie nu e egal cu acesta. Mal 'nainte,!;l\ce, ast-feliii
ba illdl. se numescepe sine monslru; dara ea l?l dupa
atatea suceese sa se umiliasca acum sa !;liea ea este
eel mal mic dintre toll e dovada de eea mal mare cum-
patare. "Mie, celuI n;aJ mic de cat totl santi! ", 9tI
-!;lice: de cal apostoliJ, ea ast-feliu sa se dee pe sine. de nial
mie lor numaI, cad ncolo a gis: "N u sunt vredl1le de a
me numi apostoltt (l COIioth. 15,9), ci giee, ea e mie
-si de cat totI santi!. "Mie, giee, celuj mal mle de
.cat top santii, mi s-a dat eharul acesta". Care char?
A vesti Intru neamurI bogatia lUI Cbristos eea
" . .
neurmata, ?ia lumina pre top, eare este ICOflomla
taine! eeJascunse din vecI Intru ,:are
.a zidit t6te prin Iisus Christos, ca sa se eun6sca
OMILIA VII
acum Ineepetoriilor?i Domniilor, Intru eele ceresci
prin biserica, intelepciunea lUI cp.a 'de
multe feliu:!." Fie nu s-a descopel'it.
I u pe lngerl, pe archangheir,
mcepetol'llle, domnlIle? Du, respunde el: cacI . in Dum-
a fm,! .ascunsl1, in el care a creat tote prill lisus
Chl'l", tOS.$1 mdl'(1zneseI a 0 spune aeeasta? Da, respun-
de el . Dara cum s-a facut cunoseut inO'el'ilOI'? Prin Bi-
. ' " _ 1:>"
sellca , (lIce. Observa inca, ea nieI nu !;lice simplu: iDte-
lepeiunea lUI Dumne!;leu, ci "cea de multe feliurI". Da'ra
ce illseamnA Nu au seiut Ingeril? De loe; cacl
da.cl1 nu scmt incepetoriile, cu atat mal mult nu au
ingel'll. Da!'a !!e? Nicl al'changhelil nu au sciut? NicI
acela. CacI de unde puteau sci? Cine sa Ii ?
AtuncI cand noI am a flat, atune! aceia ail aflat pein nol.
CacI asculta pe inger vOl'billd lUI losif: Vel ehema nu-
mele lUI Iisus, ea el va mantui pe poporul seQ de
pecatel: lor" 1,. EI a fost trimis la gintJ,
eal'a cel-IaltI la cu'cumclslUne, ast-feliiI ea ceia ce era
mal uImitol'jil i?i mal minunat s-a dat mie celur mal mie
Aeeasta a char', de a incl'edinta pe
Ie mal mm r cehll mlC, de a devem el evanghelislul aces to-
ra; dara cel ce a devenil evanghelistul eelor mal marY
talne, prin aeeasta este mare i?i eL "A ves.ti neamurilor
cea a l.uI Christos". Daca boga-
\Ia "lUI esle . neeupI'IDSa ehlar i?l dupa ce se arata, eu alat
mult Jul. Daca inca acum fiinta lule miste-
I'm eu atilt mal mnit inainte de a fi cunoscut.
De acela deeI numesee aceasta mislel'iu, fiind-ea nieI ill-
gel'iI. nu au seiul nicI altuia nu a fost eunoseut. "Si a
lumma pe totT, !;lice, care este iconomia talnei 'ce-
leI dip veeT intru earde t6te
a zldlt prm Ilsus Christos". Ingerii nurnal atata au
seiut, ca: "S-a facul partea domnuluI poporul seQ"
(Deut. l?iearal?I: "Stapanitoriul Per?ilor mi s-a
10, 13), ea nu e de mirare daca
l?l aeest mlsternl Ilul sciau. Daca iI nu sciau de reilltOI:-
eerea Iudeilor_din I'Obia Peri?ilor, ell atilt mal mult aees-
tefl !' Care, !;lice, va. mantui pe poporul seQ Israil".
Nlmle nu de gmtI, cacl gintilor li deso pel'e Duehul.
Cum ea gmtlle au fost ehemate, 0 dara eA au fost
OMILlA VII
chemate ]a bunur) eu IudeiJ, eil VOL' pe
tronul luI Dumnegeu, aeeastacine al' fi Cine al'
fi cregut'o? "Ce)ef aseunse, <;liee. Intru Dumne<;ieO".
Dara aceas\i'l ieonomie mal clar 0 descupel'e in epistola
cab-a RomanI. "Intru Dumne<;ieo, <;lice, earele a zidit
t6te prill Iisus Christos", Cel ce a ereat tOte prin el,
si aceasta 0 deseopel'e tot prin ei, cacl ffira densul nimic
s'a facut. "Fara densu), (lice, nimie nu s'a facut
din eele ee s-a 0 [aeut". (loan J, ' 3). Cand el spune de
incepetOl'iI stapaniI, numesce pe eel de sus pe ceI
de ios. "Dupa hotarirea eea din veel". Acum de si-
gur ca sa indeplinit, inse nu acum a fost hotarita, ci inca
de ]a inceput a fost presel'isa, "Dupa hotarlrea eea
din veer, carea 0 aO faeut intru Christos lisus Dom-
nul nostru", adeca,dupa dupa prevederea
cea din vecI, ca cel ce prevede cele viitol'e, seculil viitorI;
cit adeca scia eele viitore, deer ast-felil1 a hotarlL "Du-
pa hotarirea eea din . veeI"; pote ca e yorba inca de
acelea, pe care le-a facut in Christos Iisus, pentru ca prin
Chl'istos s-a facut toluJ. "lntru e3re avem, <;lice, indraz-
nirea apropierea intru nadejde prin eredinta lUI"
(Vel's. 12). Nu am fost dOI'a ca prisoniel'l, nicI ca
ceI ce neam invreduicit de iert11re, Dict ca eel ce am
f;ii "avem, <;lice, intr.unadejde",
adeca, avem cUl'aj. Dara cum? "Pnn eredlOta lUI".
. "De aceia ve rog sa nu siabitl Intru strimto-
rarile mf'le pentru VOl, earceste slava v6stre
ll

(Vel's. 13). Ce vl'a . Sa pentru VOl !;ii cum este sla-
va. lor? Ca adeca intr'atat J-a iubit Dumneqeu. in cat
pe fiul sM I-a dat pentru pe serviI seI i-a lilsat
a fi in necazurI pentru if. Pentru ca if sa se bucure de a-
lfltea bunata\l. Pavel era legal. lara aceasta e dova-
da marel iubirl a luI Dumnegel1 catra ceia ce de
aU-feliu pentru pl'OfetI Dumnegeu: "Ueisu-i-am
pre eu cuventul gurel mele" (Osie 6, fl).
cum se imputinal1 iI ol'e din causa strimtol'al'ilor luI
vel? Adeeil se se tulbural1. Acestea Ie sen a
si Thesalonicenilor <;lic(mdu-li: "Ca nieI unul sa nu se
clatine In neeazurile acestea" (I Thes. 3, 3). Nu uu-
mat ca nu tl'ebuie a se scarbi, ci chiar tnca a se bucma.
OMILlA VII
Dadl Vol ve mangaia\i, (lice, in urma noslre,
eata ca noT ve pl'evestim cil vom avea str'imtol'ilrl si neea-
zuri aiel. De ce? Penll'll d\ a hOt31'it stafJ3nui nostl'U.
"Pentru aeeasta plec genunchele mele. catra
Tata) DomnuluI nostru Iisus Christos, dintru care
tot neamul In eerio pe pament se numesce"
(Vel's. 16. 17). Aici el aralA dispositiunea luI sufleteasca
in ('e 0 face pent1't1 Nu c;lice in mod
simplu: duresc, ci prin (:uvintele "pIec genunehele"
iuvedel'enfl cea 11ll1ilila rugaciune. "Dintru care tot
neamul". nu numa! dupA l1ulllel'l;1 ingel'i!ol', (lice, ci du-
pa tota serointia (:1'cat;1 in cel'it't pe p[lment. nu dupa
acele ludaiee (LtO'.tpla). Ca sa dea :v6ue, dupre bo-
gatia sla vel sale, ca eu putere Si"t ve intarip prin
duchul lUI, in omul eel dinauntru, ca sa locuiasea
Christos prin credinta intru inimile v6stre. (Vel's.
16. 17). ell cal ne,.:atiU Ii 101' celc bune,
ca astfelil1 S:). IJU fie lipsitf de nimir. cum se lntampla
aceasta? Pl'in du('.bul lUI, dice, in omul vostl'U eel dina-
UDlt' U, ea sa locuiasca Chhstos prin ereclinta inll'u inimil e
vOstl'e. ellm inci't? "Ca intru dragoste fiind lnra-
dacinatl lntf'mei'ati, ca impreuna eu top santil
sa putep cun6sce, care este latirnea, !?i lungimea
adancimea !?i Inaltimea, !?i sa cunoscetI dragos
tea cea mal presus de eunoscinta a lui Christos"
(Vel's. 18. Hl). Ceia ee Ii-a dodt de la ineeputul epistole!,
aceasta Ii dOl'e,?ce aClll11. Ce q.icea In inrepul? "Pentru
ca DumneQeul DomnuluT nostru fisusChrisios, Ta-
tal slaveI, sa ve dea v6ue duchul intelepciuneI !?i
al descoperirel spre ('uno$cinta lUI, !?i ochl lumi-
nan in iuima v6stre, spre a cun6sce vor care este
nadejdf'a ehemareI lUI, $i care este bogatia slave!
luT Intru eel sanp,$i care este maretia
eea prea inalta a putereI lUI catra noT cariI ere-
dem, dupre lucl"area pulereI tariel IUlli ,-decI acum
Inel'll'l spune: "Ca impreuna cu top santii sa
eun6sce, e<'lre e latimea lungimea, adan-
cimea tnaltimea", adeea sa cunoscett ell exactitate
talna cea pentl'U noT. Care e latimea lun-
5
66 OMTLIA VII
gimea, adancimea inAltimea, adeca mal'imea iubirej
luI Dumne(leO, si cum aceasta iubire se intinde din tote
partile. Aceasta iubil'e 0 a descris inca in forme corpol'ale,
.arai4nd pl'in aceasta pe om; a pus la mijloe cele de sus,
cele de jos cele de pe la latur!. V-am spus, gice, ca <1-
cestea IlU e posibil a Ie din vOl'beJe mele, ci Du-
chul sant e acel care ve va "Cu putere sa ve
Intariti" in ispite, sa nu ve abateti din calea cea dl'(-ap-
Hi. Ast-feliu decI. nn e posibil inll"alt mod a ne intru'i in
ispite, pt'Ovenite de mulle-orI si din causa l'ationamentelol'
nosh'e, de cat prin Duchul. Cun; Christos locuie'sce in inimiJe
nostre, ascuUa'l chiat' pe el yorbind: "V om veni, eD. !iii ta-
tal in el vom face" (loan 14, 23). adeca in ini-
mile cele cl'edinciose, si inrad[lcinate in iubirea luI. si care
nu se abat din caile DomnuluI. "Pentru ca sa putetl"
ca avem nevoe de llHlt'e putere-sa ve facet}
deplin intru tota implinirea lUI Dumnegeo.". IlEa-
ra celu! .. e pote mai presus de tote a bce prea
de prisosit de cat cerem saO. gandim, dupre pu-
terea ce se I uct'eaza in tru no!" (Vel'S, 20), Cum ca a
Hlctt! din pl'isosillt:1 de cflt am cerut sau am gflndit .noT,
e eelt din eele ce a scris e1. Eo, gice, it i'Og; pI luse f?i
fara l'ugaciunea mea, face mal mull de cat eel'intile n03-
it'e, inca nu numaT ce-ya mult, sau din pl'isos,' ei chiar
eu multa prisosinta (Olts(Js'X.lts(JtooofJ), ceia ce e invedel'at
din puterea ee se lucreaz;:t intru no!. Nid IlU am cel' ut a-
cestea Vl'e-odat.a, !?i nict Crl ne-am asceptat la aceasla.
. "Ace1ula -fie slava--i1Fbiserica prin Christos lisus
intru tote neamurile veaculul veacurilor. Amin"
iVel's, 21), Bine a facut en a tel'minat cuventul in l'lI"aciu-
ne doxologie, pentlu ea lrebuia de a slavi si
v{'mta pe eel ee IlP-a aeol'dllt ai.,ite'l bunul'L A"t:relill eft si
aceasla este de admirat, adecfl pelill'u mflretia bunurilJr
.acord<lte noue de la Dumnegeu, a-I slavi prin Ii;w" Chris,
los, ."Aceluia slava !n biserica" _ Bille H (.lis In biseri-
ea, cad ea singul'[t I'em:llle in perpeluilate,
E necesal' a "pune ce (0. 7Cnptr;.l) de;;-
pl'e care Ai('.i pe p.1111fmt de sigo!' cii. semintiile
sunt neamunle. <I:'lI';'\ in eeriOcum sunt. aeolo unde llid
unul ou s-a f,h:ut din allui? S;:itl ca IllHileSCc comullilMile
de acolo semintiiI (rrO'.'l:pv't.c;), dup{1 cum in scl'iptlll'U sega-
se,?ee un text,unrle e yorba de semintia Amattal'i
OMlLlA VII
(Numel'. 4, 33. I Saniuil 10,21), sail cit se nUl11esc
stl'ernosiI nostl'i. EI nu eere totul nllmal de la DUl11lle-
4el1, ei' eere de la dragoste, ",i inca
nu 0 dl'agoste simpla, ci 11ll'aMll'inata ,?i intemeiat[t, ast.-
feWl ea nid duchul'ile sa nu 0 pota cliltina Ilk I alh:e-
va sa 0 potil bind. Agis en slava lUI e scat'bele supa-
radle ce Ie inlimpina; dal'a daca ale mele sunt slava
mea, (lice, cu cat mal mull a Ie vostre. se 1'0,
gao Asl-feliu ca IlU se cuvine a ne scil.l'bi cn Cllm ne-ar
fi pal'aSit, pentru cli eel ee a luel'at alatea pelltru mantu,
jl'ea nostre, nu ai' fi rutut faee aeeasta. Dal'a daea penll'u .:a
sa. putelll afla iubit'ea luI DumnegeO avem nevoe de l'ugiicill-
flea luI Pavel de imputel'llieil'ea duehuJuI, apot
sau mal bine esenta lUi Chl'istos cine 0 va putea
urmand rationamentelol' omenesci? De si de alt-feliO cellI-
eru greu e de a atla ea ne iubesce? e for-
te greu, iubitule. Cad unia nid aceasta nu 0 sciu,
ell. miT de rele se pet!cc ill lume; eal'j ou sci.O eat
ne iubesee eJ. Chial' si Pavel nu anMI cat, si nicl ca callUl
a ma.sura acea iubil'C, Dat'a cum? EI ni s'pune Cil Spl'C a
afla aceasta, e lucl'u mare peste pulel'ile cil e
suficient a 0 proba din cunoscinta de caee noi ne-am in-
vl'ednieit. Marl sllnt eele eCl'lIte, giee, de cat el obicinll-
iesce a face i:'i mal lllull, cit n1l nUOl:ll ne illbesce, ci
eu multi dl'ugoste ne illbesce.
Dec! sa ne ingl'ijlm, illbitilor, de a. cuno;;ee dnlgostea
luI Dumne<Jeu. Aeeasla e mare lucl'U. Ni mie nu ni pote
folosi ast-felin, nimic nu ne pote umili ca aeeasta cu-
noscinta, eal'e e sufidenta de a ne scote spil'ilile nostl'e
din gl'oza gheeneJ. De unde 0 putem sci aeea""ta? Din ceo
Ie gise din cele ce se intamplit pe fie-care gi. PenLt'u
ce s-au facut tote acestea? Si ce a a vut el?
NicI-una. Ca eausa apostolul pune peste tot locul illbil'ea.
Aceia mal eu sama e iubil;e, c[lllcI se face bine omenilul\
fara a exista ce-va mai'naintedill pal'tea 10l' .
Pe densul (Dumnegeu) decl sa-l imibim i noI. bi -
ne-facend dusmanilol' caI'it ne urase, si pe eei ce ne des-
pl'etuiesc a-I apl'Opia de 1101. ne face a eu
Dumne(leu. "Cacl daca iubescl pe eel ee te rubes-
ce, ce plata vel avea? aceasta 0 fae
*) Parte a moraIn, Precum cine-va illhesce ell inf()cal'e pe a
manta IllI, ast-feliu tt'ehnie de a iuhi ell infoC3l'e po !?i pe
fratele nnstl'll, (Veron), .........
68 OMILIA VII
(Math. 5, 46). Darll. cal'e e dovada iubit'eI? Aceia de a iu-
bi pe eel ee te V oiesc a spune un exemplu,
permiteti'illi, nu-I pot gasi in cel e drept
care ve vol spune unuldin cele lumesd. Nu vedetI pe
ceI In ce mod sunt batjol!uri\I de
ClUe ele faUl'eSC asupr'a-li, cat! banI pagubesc, cu to-
te aeestea il ard de doml 101' Ie iubese maT mull de cilt
sutlehile IOI'? Nuvede\1. cum iI petree noptile perindilll-
du-se pe la 101;? De aeolo sa luam exemplu, nu
aded\ sa iubim astfelill de fl:meI stricate, ei in Hslfelru
de chip sa iubim pe dusmHni. Spune-tnI decl , ore nu se
p6t'ta eu iI acele femel mal batjocurilol'ill de cft! Cll toti
eeI-I-altT dusmanI? Nu rheltuiese Cll ele tota averea? Nil
sunt in'sullatI in fata, U1I Ii ordona intr'un mod mai iu-
jositorill de eilt chiar servitoreior )Ol'? cu tote acestea
il nn se depal'teaza de ele. De de HIt-feliU nimenl nu
pate avea un at ilt. de grozav, preeum aI'e pe a-
manta sa eel ce iubesce. CaeI de multe-orl ea se gudUl'a
pe l:1n/1:[\ densul, se preface ca1 iubesce, de cele mal mulle-
orl jnse nbu;;Hz[tde densul, cu cilt va fi iubila mal mult,
eu at:U ea'l despl'etlliesee mal mult. Ce pote fi mal sid-
balec ea ast-feliu de suflet stricat? Si Cl1 lote acestea il
o iubese ell infoeal'e. pot.e ca 0 de illbit'e 0 vom
gusi Ja barbatilducbovnieesd, nu Ia eei de asUH;lf, cad
s'a. recil, ti la eel din veehime, Ia aeel marl minllnatI
bill'batT. Aslfeliu buna'ot'a terieitul Moisi a inlreeut chial'
pe eel iubese amanlele ell amo)'. Cum, in te mod
Mal'nleill pentr'u ea pal'asind palatele tmparatescl, Cllm
viata desfatata. sel'vici(1i sillva de acolo, a preferat ca
sa fie impl'euna tn ISl'ailitil. Un aitul nu numal ca nu al'
fi fnt'ut acea;::tH. ci dlia r sar fi t'USinH t de a se da de rml:1
ell sclHvil. cand unlit din if ar' fi fost batjl)eGl'il, mal ales
cil IsrailitiI erau eonsidemt! de spul'catt chial'; el inse nu
numal eft nu s-a rusinat de inrudirea Iul eu densii, ci in-
ca eu taU\. inima li.a luat aparat'ea s-a amneat in pt'i-
mejdii pcntl"tl Cum? < Qiee, pe un 'egiptean
balend pe till ebreu. a lUHt Hpararea acestuia a uds pe
f'giptean. De nU faptul aeesla nu pote fi proba iubil'eI ca
tra . marl sunt de sigUl' aselllenea fapte. nu
en (e\e savel'!?ite cltlpa aeeasla. A dOlla-Qi lu
ern I'a adee[l acela , pe care in ajun il
seapas
p
din manile egiplean:;lul, bateH pe 1111 alt ebl'eu,
eHI"i\. el (Moi si) apl'opiilldn-se de i-a \Iis ea Sfl eon
teneasd't a bate pe apI'opele seu. Accsta. illse cu lllUlta
OMILIA VII
nerecu[)oscinta I'es punde: "Cine te-a pus pe tine domn
judeeatoriu peste nOI " ? (Exod. 2. 14). Pe cine 6t'e
nu :11' fi :-lprins aeeste vOl'be? Daea ded S-H\' fi maniat,
din incppnt pe acesta lovindu-I I-al' fi omol'il. Dal'a po-
te vel <;lice, eli a respuns ast-feliu fiindea eeau de
neHm. De cat, pe cand em nedrepta\il de egiptean IIlmlC IlU
a "pus de aeestea, dne te'a pus pe tin') domn f?i jlldecA-
torio? Penll'u ce nu ai spus ierI (lrest lueru? Nedrepla-
tea el'ut;lime.t la, (liee,aceslea m-a pus domn slapiln.
Dara ucum privesce cum unia vorbescast-feliu de ('.uvinte
chiar conll'3 luT Dumneqel1. In eele ee sllnt nedl'epU\titi
voesc ca el sa fie aspt'U aeUS[l llldelunga lUI rabdal'e;
earil cand iI pe altif, nu swt. nicf-o v.:Jl'ba.
Ce pote fi mal SUI)al'Mol'iu ca ast-feliu de vorbe? eu
tote acestea fiind trimis dupit aceasta call'a aeef
si s-a dus si nu s-a dat in laiurI. Dan'\.
chial' dupa mullele selllne minunI facule de densul,
s-au incereat de multe-orl a-I ueide Cll pett'e, eal'a el a
!:leapaL din \01'. MUI'l1Iurau incontinuu contra lUi,
el iubea eu atAla dl'ago,;le infoeata, in cat a <;li;; !:il-
tra eand il au aeel peeat grozav: "Oa
ca voescl a Ii ierl a pecatul, iarta; dara de nu,
pe mine din eartea vietel." (Exod. 32.
32). Voese mal bine, <;lire, a perde ell aceia, de cat
a me mantui fat'a if . Adevat'ala llIallie, arnOt'.
Dani ee spul Moisi? Oespretl1ei?ci eel'iul? Da. I' es punde,
cael iubese pe eei nedl'eptatitl. eerl sa til din car-
tea vie\eI? Dara ce sa tac? <;lice. e amorlll la mijloc.
Cale nu a intimpinat el dupa aceasta din parten .I01'? As-
cullft ee spune sel'iptlll'a in aIt loe: ,,$i s-a necajit Moi-
si pcntru (Ps. 105.32). De cille-OI'I nu I-aCt insul-
tat? De eaLe- ot'f nil I-au seos din demnitatea Iuf, al:it pe den-
suI d .t pe fratele lui AHron? De eaLe-ori nil au sa
se l'e'lIlol'ca in Egi pet? dupa tote ncestea neajunsurI ar-
dea inCil <,yea un dOL' nespus, peoll'll den>iil era ga-
tasa" ;,;u1'el'e ot'j ee. Ast-feliu It'ebuie aiubi pe
strimlol'andu-ne ostenindune, totul faeend penlru den
sir. sa Ii cautam si <"a Ii dorilll manluirea lor. Dara inca
despl'e Pavel ee YOill mal <;lice? N tl ore a cerut el ehiar
1?i gheena in locul 101'? spune'lII!' DM'a exemplul e nece-
S3t' aI Ilia de Ja stapilnul nostl'u; face du-
pa Cllm (lice; ;,Resare s6rele lUI peste eel reI pes-
te eel bUn!" (Math. '5, 45), aducendexemplul de la tatal,
7
0 OMILIA VII
pe cand nol iI vom Ina de la Cbl'istos, A venit la
nol, dupa iconomie, serv sa f[lcut pentm 1101, ' s-a
smet'it pe sine, S'H lnjosil, cbipul I.? luat.; dupa
ce a venit, nic! el nil a mrl's pe calea gmtIlol' md dlS-
ciplllii luI; nu nllma! atat .. , ci ine[t salele
ol'asele vindeca toUt bOla si loUi nepui.mta. Dma ee l'l'e-
dell? Pe cfmd llnia se "Darc1 de un-
de" t6te acestea la el"? il ca\'ii t<lprllat1 ahUea
bine.facet'I de la densul, diceat1 ca drac are arunca
blasfemiI contra lUi DurnneQ.eo, e smintit
riO. Daru ore I-a dep[ll'lal el penh' u aeeasta? Nll, e[ttu!
de Jlutin ci inca audind aceslea mal Ii bine-f:h:ra,
se dllce;; singlll' inaintea celor l:e ul'tnau a-I l'esli;!lJL nu-
ina! ('a sa-I mantuiasdL D<1\'a dllpi'I ce a fost ce
diee? ,.Parinte, iarta-li lor, ca nu scio ee fac" (Lue.
23, 34).' inainte cle aceast.a sufel'ind I'de de la denif,
:;;i dupa aeeasta inca, pana la mai de pe 1l1'I1l ii l'esu-
flare, el facea totul pent!' u deniT, se ruga tatalui
tl'll it Si dupa ce fost l'estignil ce n-a h)cul pentrn II?
Nu Ii-a 'lrimis aposlolI ? Nu a faeul minunl? Nil a pus in
miseal'e totul penhu den:;.il? Ast-felill led trebuie a iubi
pe 'dusmanI, ast-felilt tt'ebuie a imita pe Asl-feliu
a facu't Fiind biHutcu pelre i sllfet'ind oe la ii miI
de I'ele, e! tote Ie facea pentru Ascultfi.1 pe el ce
dicp ' Buna-vointa inimeI mel e si rugaciunea eea ca'
spre mantt;irea lor" 10, 1.)
i mal depal'le eat'i\I: "Marturisesc pentru ca aO
dragostea luI DumnegeO" IIbid. ver;;, 2), !?i
tu maslin salbatec lind te-af altuit, cu cat
maT virtos se vor altui In maslinul lor"?
(ibid, 11, 17. 24), Din caLu inbire eI'f,<;lf, ca ail
isvorit aceste ellvinte? Oin d!ll favore? .Nu se pote spune,
Asl-feliu Irebuie a illhi pe dumanil nO'1tri. Aeea;;ta
inseamm) a iubi pe Dnmnegefl care a POrtll1l:,t, Cfll'e a le-
giferat 0 asemenea illbire. A illhi pe \Tajma,,?iT nO'?tl'i, este
a imita pe Ollmnfc,leu, Pl'ict'pe, decT, l:a IlU du,,? manu-
lui'j lad bine, ci tie; nll pe aep\a it iubescI , ci aSCIIltl de
Dumnedet1,
ACf'asta ded sciilld'o, sa inlarim iubirea no,-
lI-e dip.tl'e nOi, ('[I ""tfeliu ClI eXflditate, !o'U ne
invI'ednkim de bllnlll'ile none pI'in Chl'islos JiSIlS,
Domnui nostt'u, ;' Mrhia-irnPI'elina eu Tatal Cll Duchll.
Sant, se envine slava,' st(lpanil'ea i cinstea, acum
rea in veeil vecilol'. Amin,
OMIUA VII[
7
1
- -_.
OMILIA VIII.
"Drept aceia ve rog pe VOl eli legatul intru
Domnul, cu vrednicie sa umblatI dupre chemarea
cu care suntetl chematT, cu t6ta smerenia blan-
detele" (Cap. 4, 1).
Meritul dascalilor nil e de a eauta onore, niei slava
din partl':l eel or mal mid, ei mantuil'ea pentl'll a
ceasta a faee totul; aceia care eallt.a astfeliu de
IUCI'urf. nid til se pOtl) numi daseal. ci tinln, Nu dorrl
pent:'u nceasta til-a pu;; DlIllllleQeii IwstR pent!'u ea
tu sa te bucm'Y de 0 Ulal mare ingt'ijil'e, ei pentl'lI ea eeJe
ale tal e sfl fie date la opade tote, ea\,[t cHle ale 101' sa
fie bine illgrijite "i edificate. Aceasla e lreaba dasealulul.
Astfeliu a fost ferieilul Pavel, c.ar'e eea scutit de Ot'!ce
mandrie desal'ta, si cat'e se cl"edea a fi ea unul dio eei
J-alti multi, 'salt eel mal mit dintl'e totl. De aceia se
!?i llumesce pe sine sel'yul lor, cele mai mlllt e Ii YOI'-
besce ca cum ,,' ar ruga, Pl'ivesce 'I de asU\data, cum
el serie Efesenilor, nu pOl'uneindu-li, niel aet' de
sUipan, ei en muita moderatiune sfiala, "Ve rog pe
VOl, gice, eO legatul Jntru Domnul , cu vrednicie
umblatJ, dupre chemarea cu care sunte tl chematI",
Dara dece'j mgr, spunR-mi? De ce vl'el s[t te
tu? De nimie, c,lite el, ci numal ca pe alti! sa mantuiesc,
Dc !?i de allfeliu eel ce se roga ao. in vedel'e inlereslIl
lor, eu inse nu me intE;resez de aceasta, dupa cl1m i in
alt loe sel'iind \licea: "Acum vi em, daca vol statl In-
tru Domnul" (I Thes, 3, 8). ceia ce constituie dovada in-
gr'ijil'ef luT celer maeI pentrll "Eo
legatul Domnul", giee, eu adevel'at efl mal'e
insemllala demnitate al'all) el pl'in (ll'este cuvinte, i inca
Cll mult mal mat'e de cat df!mnitfltea de consul sail si Im-
parilt: dupl'e cum catra Filenlon scriind <;li(:ea: ,;Pre-
cum eli Pavel batrlnul, eara acum Jegatul lUI
Iisus Christos" (Filemon 9), penh'u cit nimit: BU e atilt
de stralucit, ca Pavel legat pen!.r'lI Cbristos, ca acele lan-
tlll'l care acele man! fericite. Dec) a fi legat pen-
tru Chl'istos e cu mult IllflT stl'itlucit de cal de a Ii apostol,
sau daseal, :3au evanghelist. Cel ce pe Christos,
OM1LlA VIII
eunosce cele spuse. Cel ce e entusiasmat infiel'bantat
pent I'U stapanul nostm, scie care 'e pulerea legaturilol'.
Unul ca acesta ar prefem mal degt'aba de a fi legat pen-
tru Christo,;. de cat a Io.cui in eal'iul'I, Unul ea aeesta
,at' manile sale mal strulueite ea aurul si ca OI'i-ce
diadema impur'ateasca. Nu pote face at:H de strAlueit eapul
o di:1dema batuta in petre pl'etiose, ea un lant de fer pen-
tru Chdstos. AtuncI inehisot'ea era maT stralucita de cal
'tOte palatel:: imparaiescl, chiar de cat ceriul; ce gic
-de palalele cand a avut in ea legat chiar pe
IChl'istos? Daca cine-va pe C::htistos. scie acea-
-sta demnitate, eunosce aceastA virtute, scie rata buniHate
a aratat el neamului omenesc, cand a primit a fi If'gat
pentl'u e1. A fi legal pentru el e mal stralucit de cal a
deadreapta lUI, e mal insemnat de cat a pe
cele doue-spre-\lece tJ'onuri. :;;i ee vurbesc eO. de celeome-
lleSel? Me de a face comparatiune intl'e bogatil
podoabe. culegatUl'ile acele stralucite; voiu vorbi inse de
acel marl barbatI. Chi'll' de nu ar avea: nid-o resplata
faptul acesta, a sufed tote pentru cel iubit, e 0 res-
plata man', e 0 reeompensa suficienta. Cel ce iubesc, da-
ca nu pe Dumnegeu eel putin pe omenl, cunose rele gise.
'Ger ce simt mal multrl pIa cere cand patimesc rele, de cat
ceI ce sunt cinstW de dUra iubitl, ;;eill impol-tanta ce-
101' vorbite. Voill a vOl'bi de thol'ul sant al a postolilor, Ja
cal'e IlIIma! se pot vedea tote acestea. Asculta pe fel'idtul
Luca cand spune :"Se intorceau bucurandu-se de la
fata soboruluI, pentru ca s-au invrednicit afi ne-
cinstitt pentrunumele lUI" (Fapt. 5, 41). Unora de si-
gur ell. Ii se pare Juau de ris, ca a fi cineva necinstit 1?i
batjocurit, pole a-I pt'ovoea bucude, sa se creadil. inca
ferieit ca s-a invrednieit de oasemenea einsle: dal'[l tel
-ce sciu cunosc bine pe Christos, considel'a aceasta ca
-cea mal fericita dintre tote placerile. Daea cine-va
eli de sigUl' ea
[em lantul. Daea cine-va mat' faee sa aleg una din doue:
sa(l--cul'ngeri! a sta in ceritl, sau eu Pavel legat pentl'U
Christos,a9i prefera lantul inehis6t'ea lUI. Daca cine-va
meal' . punesa stau cu Vl'e-una dintre puterile cere9ci de pe
langa lronul stapAnuluT, sau eu vre-un ast-feJiu de legat
pentru Christos. eu a;?[ alege mal degraba de a fi un <1,,1-
feJiu de legal. Nimic nu pote fi mal ferici1 ca acel lant.
voi sa me fac in acele locurl, se gke ell. legatmile
acele exista inca. eu drept cuvent eu admil' pfl acel hal'-
bali al doril'elol' lUI Chl'istos. voi sa yed <lCl'le lanturl.
OMILlA VIII
73
de cat'e se tem demoniI se eara inge"iI se
sfiesl'.Nimic nue mal bun, ca a patimi rele pentru Christos_
Nu fel'icesc atAla 1lP. P>lVP! di a fost rapit in l'aiu, cllm it
fericesc ca a fost arunrat in illrhisore! Nu it fel'icesc aUlta
ca a all(lit vorbe negl'llite, pe cat, il fericesc ca a sufet'i t
legaturile! Nu 11 fericesc ea a fost rapit palla la al tl'eilea
ceritl, cum 11 fericesc pentru legalurile luI! Cum ca acestea
sunt Cll mult mal mal'\ de cat acelea, asculta-I chi.u' pe
el. in ce felit! cngeta. Nic! ca a (lis d6t'a: Ve rog pe vol
-eu care am au<J.it cuvinte ce nu se pot spune, dara ce?
lIVe rog pre vol ell legatul in Domnu\'. Daradaca
'nu a scris aceste wvinte ill t6teepistolele luT, nu e nimic
mil'aculos, cacY nu era dora leg:1t tot-deauna; ci in anu-
<Illite tim purl. Mal de preferat 'ml este mie de a sufel'i
rele pentl'U Christos, decal a fi cinstit de Chrislos. Acea'
sta e cea mal mare cinste, ate:lsta e cea mal mur'p, slava,
care intreee pe tote cele-I-alte. Daca el s-a facut sclav pen-
tm mine, s-a Iipsit de slava S;:1, nu se credea a fi in slav:'!
.de l:al nllmal atune! cand se va restigni p8ntrll mine, apoI
eu ce trebuie a sufed? pe denslll ce gice de re
crnce: "SIavesce-me, parinte". Dara ee gid? ri-
dieat pe Cl'Uce imprellna cu talchariI suferl
modea blestematilor, stupit M!ut, tote acestea
:Ie numescI slava? DR, respunde el, cacl eu SUret lote a-
.cestea pentru ceI iubiV, eara aeeasta 0 consider de cea
mal mare slava. Daea declel numesce slava faptul de a
iubi pe cel vl'ednid de plans 9i nenot'ocitl, daca c:'edea de
a fi in slava pe cand el era necinstit, 0 acea-
sta, Cll cal mal mull eu sunt datoriu de a consldel'a ace-
-stea ca slava. 0, IRnturl fer'icite! 0, manl fel'icite, pe care
;acel lant v-a impodobit! Nu erau atat de tipstite manele
lUI Pavel cand !1P. ologlll din Lish'a I-a ridicalsi I-au vill-
decat. De cat erau de feridto-' ('::ind et'aU infaSUl'3.te Cll lan-
till'!. Daca eu as! fi fost pe timpUl'ile Hcelea: as'f fi strl!)s
.a luncI acele manI si Je-a::,] fi pus lie lumina ochilor mel.
si nll asI fi ('ontenit de a sarula ast-feliu cle manL eare
s'au inv"rednicit de a fi pentru sb1nanul meu. Te
minunl:'zl l'a vipem s-aineolacit pe mana lUI Pavel nu
'j-a facu! nimic? Nu te minuna de loc, cacl s-a sfiit acpa
vipel'a de Ian\Ul'ile luI. Chi:1r marea intreaga s-a sfiit de
ele, pentru ca atuncl era Jegat. De mi-ar da cine-va pule-
rea de u invia mortil acum, eu nu prefem aceasta, ci
lanturile lui Pavel. Daea fi scutit degl'ijile eclesias-
tire, ave a COt'pul put.ernic 9i vinjos, nu
74
OMILIA VIIl
de a nu face 0 astfelill dp. cfilatol'ie, llum:lf ea sri ved a-
luntlll'l s i acea inehi sOre in carcera legat. . De . si in
OluHe 1(;elll'I' el a ffieut semne si m;l'l. lotllsi nu
sunt nceslen alat de I'jvnite ca semnt'le r'andol' de pe 1'01'-
pul lui, Cbiar in dnd ee/esc, nu me ineanl.l
alatn cand 11 ved facend minunT, ea, cum me inl'anla. rand
el patime!?ee I'M, dind esle bicil1it. IUl'il pI! jos. "[n cat
se adueeau de pe trupullut, (lice, mahraml
getore" (Fapt. 19, 12). De sigUt' ra acestea sunt mimcu-
lose, inS8 nu eel aeelea despl'e ('al'o sCritl LUt'a: ,,$i ba-
tandll-I, \lit:e, $i mlllte 10vi turI d;:l ndu-li 13 pus in
temnita " (Ibid. 16, 2=-3 ), "Legan flind, lau-
dau pe Dumne<;leu" (lb. vel's. 25), ;:;i ear;i:;.l: " Batandu.l
eu petrI'! I-au tras afal'a dii1 cetate, cre<;iend ca a
murit" (lb, 14,18). VoilT S[I aflati pote ee pulel'e a'n>. Ian-
de fel' cal'e penh'u Cbl'islos leaga rOl'pul sel'vului lUI?
Aseultati-l chial' pe Christo:,; gid\nd: "Fericip vcp fi ",
tand? ('and yeti l11viape reT mOl'tT? Bn! Oa!';l eund? cand
vetl tamildu i pe cei Ol'bi? Cal U!?I putin! D:1I'a cand?'
"Cand ve vor ocari pre VOi ve vor prigoni, '$i
vor <;liCe tot cuventul reu impotriva vostre mintind
pentru mine" (Math. 5, til. Da!'{t dac:l a :lu\li nUl1laT cle-
velirile si cuvintele rele 'I fel'idtT, dara iltca cand VOl'
p,\timi !?i rele \lentl'u densul, co nu Ii'va fac!':? Ascul\a
acest felicitce spunc el in alt loc: "De acum mi s-a
g;Uit mie cllnuna dreptatei" (II Tirnolh. 4, 9), de eat ':l
mal stJ"iilucit lafllul de caleununa, De acestn S{l me in-
vI'cdnicia'wfl, dice, si de celp-I-alte nl! me interespz, Mr-e'
deajuns de a i,alillli'ret} pcnll'u Chri ,:;to;; in loeul orI-enl'eI
recompense. pe acesta, dtd: "lmplinesc lip-
suri1e necnurilor lUI Christos in trupul meu" (C(llo;; ..
1, 2-1,). \ii nilll.it: alta llll'm! mal
S-a invrednkil si Petru de asemenea IlI nt. Ern, dice,
legal predat soldatilol', ::;i J?cdea. A"tfeliCl el se huJu!';),.
Oil se imJ.!u\ill(l, :<omn adane it ellpl'in"e;;e. en cum
nu ll\, fi fost de putin ingl'ijaLf?edea dOl'mia in-
tresoldatl, ean'i iogel'ul Oomlllllui a venit, lovindu"1
peste costa J-a (\.,:::I.rplat. Daea ml-al' c;Iiee cine-va: ce-
al vOl sa til ?lngel'tll "are a alins pe Petru, sall HI vursa
fiI Petru cel rnantuil? eu alege de a fi Petru, penl!' lI'
care ingel'UJ a venit; p,'efel'aill fine legaluI'ile lUI.
OMILIA VIII

Dal'a pOte veJ Qice: "('urn se face c:'i dupa ce Pelt'u a sea-
vat din temnita, se roga lUi (;a cum a:' fi sea-
pat din celo mal mat'I rete? Sa nu Ie minunezl de loe ::
el se l'oga fiindca se temea sa nu mOI'a , ear;l a muri il
infrico.?a, d\d e1 voia de a ll'ai !?i a deveni motiv de pa-
tim! sufel'intl pentru Chrisios, Asculta ce (licp. fel'it'itul
Pavel in cheslillne: "A me slobozi (descom-
pune) a fi impreuna cu Christos, e cu mult mal
binc; InSe a remanea in trup e mal de [olos pen-
tru VOl" (Filip, 1, 23. 24), Aceasta 0 a numit p) si char
sniind: "Ni sa charazit noue de Christos, dice nu
numal de a crede In el, ci de a ?i patimi .
el" (Ibid. 1, 29), ca aeeasta e en mult mal mal'e de
tat faptul de a Cl'ede in el, cacl ni s-a chal'azit. Cu ade-
veral eft acesta e cel ma! mare chal' dintre tote, mal mare
. de eat chal'ul df# a opri eursul sOl'elul al Innel, mal ma-
re de ('at chal'lll de a pamentul; :tct:'sta e maT mare
de eat ehal'Ul de a slapani demoni( i'au ue af alunga. Nu
atMa se iutl'isleaza. iT cand se ved pl'in credinta
nostril, ('a ellm se inL"isteaza rarid ne ved patimind ce-va
ell eUl'ilj pentl'll Chl'islos, dl.nd sllnlem Irgat' penll'll el,
tad aceasla lllal mult jma ni ridica curajui. Nu dol';\ de
aceia e bine de a fi ler;lt pentl'u Chl'islos, penll'u ca adeta
faptul (leesta ni-llr Pl'OCUl'a impfll'atia cel'iul'ilol', ci penit'u,
ca suferim pentru Christos, Nu fericese pe eel legaU
pentl'l1 case duc in cCI'iUl'l, ci pentl'u dl. sunt legatr pen'-
tl'U s tapanlll eer-iurilOI', eala mandde sufleteascii. nu esLe
dind cine-va scie ('ft a fost legat pentm Christos! Cal;
muitamit'e, cc1taoil01'e, eala stl'alueil'e! AsI voi ca s:1 VOl'-
bese' veeInic' des pre aeeasta, ASl voi sa -Ill e invI'ednicesc
delantyl $1 le2'.iluI'ile luI P<lvel. A!?i voi-rle !?i sunt
in reahlate-sa imprimez Cll cuvenlul in sl'il'it lantul aceta
pI'intl"o al'gllmeninf,iurie I'j[oroea! "S-a dice,
temnita", Pavel flind inCtuntm legat Iegaturile' tu-'
turor s-aO deslegat" (Fapt. 16,26), AI ve(lul. cum leg.l-
lurile luT Pavel desleaga Jegatul'ile CUIII
modea OomnuluI a olllol'it m6t-tea,ast-feliu \eg:HlJrile
lUI Pavel au deslegat pe ('ellega\I, temnit" o. <J.ll dnlinat, ..
Ie-ail deschi,;, de nu IIst-feliO este nalur:l I egiiluri-
101', d ('11 10Lui contral',l, tie a tinea adeMl ill Siglll'HlIt,l pe
cell('gat, nid cal a-i desdlide u';lile zid tIl'i Ie, In,,:e na-
iura legaturilor ordiual'c nu cste ast-feJiu, ci numal ale-
OMILlA VIII
,gal UI'ilol' peDtru Chl'islos. Temnicel'iul a la pidorele
lUI Pavel nlu\ Sila. Dara nid acest fapt nu e resultn-
luI leO"fitUl'ilor ordinare. ea adeca cel ce leaga sa cada la
celor lega\I, ci din contra ce-
lod.alli. Acum iose cel deslegat era sub plclOrele celuI
legat; 'cel ce a legal cerea de la legat, ea sal deslege
de frica. Dal'a nu tu Me Ial legat? spIlDemt. Nu tu I-al
b:wat in inchisol'ea eea mai diDauntru? N u'tu asi-
pUUCllduI piciol'ele in catu!?e? De dal'a t:emurl?
De ce te inspaiman\l? Dece !?l de ce scos
sabia? NicIodata nu am legat, <Jlce, ea
ou am sciut ('a alat de mare e puterea legatunlol' luI Chrls-
tos . Ce spui? Au pl'itnit ele .vutel'ea a ceriu:
rile, ou al' putea 6t'e desehlde pe ee,l
leo-all de demoni eara acum trebUla .a Ie predomma fetul?
l;unoseut pe barbatJ, de aceia al pI'imit ie/tare.Cel
legat este Pavel, de care to\1 ingel'iI . s -au . Cel
este Pavel, ale caruia paD a mahramele !?l
,(basmalele) alungau demo nil bolele Ie . de Ie-
. gatul'a diavolulul e cu mult mal tare mal
de rat ferul, pentru ca leaga spIrltul, pe eand al;elea
leag[t eorpul. Ded eel ce a deslegat spil'itele,. nu va
Ol'e deslega COl'pulluI? Cel ee a rupt legaturl\e dem.olll1oy,
ore Jegatura ferulul llU 0 va putea _ desfaee? Cel ce pl'In
hainele lui a deslegat pe acel lega\l J-a seapat de
.d ore pe sine pl"in "ine nil se putea deslega? De acela
el a tost mal 'nleiu legat, "pol ade,;legat pe eel legaV;
-ca sa afli cft servil cei \ega\1 aT lUI Christo:,; ;)u o. putere
cu Itlult mal ma6.l de eel destegeltL Oad't :lcest
fapt pe ("and nl! :1.1' {j de A!il
ll
.daralegatura nu era proba slabaclUnel, CI a celel
puteri. Putel'easantulul alund se al'at:1 lJlHI caod
chiar legat fiiod el stapanesee pe cel ('and lega.
t
flind el nu numa! pe sinese de,;; leaga, pe altl legatl .
. Cnl'e e folosul zidmilor? Care P. folosul !:i\. I-au Nigat in
.carcel'1\ cea mal dinaunl!'u, cand a deschis $i pe cea Iva1
.de dinafara? Si de te cfa ptll\ s-a petl"ecut in timp de nopte,
.si intovarusit de cutl'emm? putiil ingaduiti-ml,
ca departa'ndu.me peulnt moment de euv!nlele apostolic.e,
:sa me desfatez cat-va eu Faple\e Apl)stohlol" sa ospatez 10
laotul lui Pavel. Pel'mileti'llI!de a sta acolo mal eu Selma.
An) Illl s malla pe legatm3 lUi, nimenl 1111 Ill-a . depaltat.
.Mal eu II-'g I-'U acllm cu pufta, de eat fost
leg'at el atund in delelllO. legatura nlmenl
,nu 0 desleag{I, catl e din dOl'ul lui Christo.;;. Pe ;!(:easta
OMLA VII 1
77
nu 0 pot des]ega Diel ingeril niet imparatia cedurilor.
dupa cum se pote au4i chiar din gura lUI Pavel, care gice:.
"Nie\ Ingeril, niellneepetoriile, niel puterile, nieI
eele nie} eele viitore . nie} inaltirnea
niei adaneirnea nu va putea sa ne desparta de dra-
gostea luT Christos" (Rom. 8,39). Din ce caus'a ore fap-
tui s-a pe la nopteI? Din ee causa apoI
intoval'asit si de cutremur? AseultatI ieonomia lUi
<Jeu !ili minuoati .ve! Legatul'ile tuturor s-au ncslegat !?i
s-au deschis: tote aeestea s'al! peb-ecut numal pentru
temnieeriu !ili penll'll mantuirl'a Jul, eara nil pentru parada..
Cum eli. cel legatI . nu seiau eil sunt deslegatr, e cert din.
vocea , lUI .Pavel: ,.$i a strigat,. giee, el! glas rnare9i-
eend: mel un r eO sa nup fael
J
eacl top sun tern
aicI" (Fapt.16, 28), Desigur cil nu ar fi fost to\! in:hmtru ..
daea vedeau usile deaehise si ca il sunt deslegati. Cad eel'
ce spal'g zidUl:i1e, lavanul'ile, sal' pest e ' aeopcri!?ul
zidul'iior, !?i a face 0/'I-C6 eu lantmile de pici6re, .
nu ar fi mal starlllt--dupa ce leg;Hmile (wa u deslegate si
a remanea inaunttu, maT ales cli. chial'
temnieeriul donne:l. lose in loc de de fer' if el'u(r,
l;U legMurile somlluiul; ast-fe!iu l;a faptul sil se
eanl femnieel'illllll, care milia a fi manfuil, sa
nu i "e inl ample nic1-o v[ltamarl'. Oc alt-ft'liu eel intelllllitalf.
maT ell sa:nu 1I01,tea sllnt legaU, eal'a nu diua, eaeT
mnI de gl'nba'r pol e vedca p;lziloriul pe d1,'ld ii dOI;m. Oaea
de(:1 fapllll sal' Ii petreeut4iu<l, mare tulblll"3l'fl s'ar' Ii f;'1 cuL
Pedru ee ore s-" clitremul'al casa? Pentrn ('a Sil se de.-;i epl e
temnh:el'iul spre a privi faptul, cacl Sillglll' bi em del'ltll cle-
mau tllile. ..
Tu inse eharnlul Illf Chl'i.;;tos. Odali'l
cu legatlll'ile lui Pavel, e bine de a l11ninti 5i de dWl'ul '
\ul mal nil-''' ea nec;; lt>a SUllt din chanll luI
Dumne4eu . . Sunt unia cal'il aCllsa 4ie, ca per:tl'll ce tem--
nieeriul a fost manlllil? in loc Sil adlllire fil'llltropia lui
Dumne4eu dupft cum trebuie, ilclevete-;c. Dani. aceasta
nu e de mirat. Ast-felili sunt bolna vilcarif hulesc hrana
ceI pOte iDlal'i, pe care ar trebui sa 0 admirpsi die ca.
mierea e"te amarA. Totastfeliu e si euorbiJ. De ' la' aceia
ce ai' tl'ebui sa-Ilumineze (sorel e), toemalde la aeeia se
itituneea se vatamil, nu dOI'a din causa sore1uT, ci din
cau"a sJ:'biiciuneJ oehilo .. .101', earil nu1 pot sel'vi dupa tre--
buinta. Oed ce l;Iiceam? Ca trebuiea admira, cum pe eel,
OMlLiA VIII
ce cac;\use in cea mal mare I-a scapat I-a in'
.. {\l'Umal spl'e bin', pe cand ii clevetesc fapluI acesta. Cum
decl el (temniceriul) nu a cousidel'at faplul acesla a fi din
fermecatot"ie sau vl'l:'ijitol'ie, ci mal ales cac;\use la pici6rele
101' se bocea? MuUe all contl'iliuit la aceasta. Mal'nteiu,
, fiind ca la auc;lit laudaudpe Dumuec;\eu: "I-aau<;iit, dice,
laudand pe DumneQ,eu'I (Fapt. 16. 25); darafel'lDeca-
tOl'il tlU canta ast-feliu de imnm'J luI Dumnec;leu. Al do ilea,
-cit nu au fugil din inchisol'e, ci pe pI I-a impe-
dkat de a se ucide singm. Daca iJ s-ar fi gaudit numa!
la dem;iI, nu :II' fi stat inaunh'u, ci iI cel antei at' fi fugit
din tewnit<1. ApoI filantl'upia 101' a fost mare, cad a jm.
pedecat de a se ucide singur, pe cel ce I-a Iezat inc<1-
pe Ne-aI legat cu multcl tade sigul'anta,
4ieeau ii, penll'u ca tu singur sa te deslegI de cele mai
gl'Ozaveleg3tUl'I. ast-feliu fie-cal'e dintl'e il au sl!'ins
cate un manunchifi din pecatele luI. Acele legatUl'j sunt
blestemate, pe cand acestea sunt fe!'icite si vI'edoice de
bine-cuveutat. CUIll ca aceste Iegatur[ desieaga pe cel",-
I-aile, s'a probat din fapte. AI des\egatI pe:: cel le-
gatl cu lant de fel'? EI bine, te vel vedea pe sinAV
:-scilpat din alte IegatUl'! mal gl'ozave. V ol'besc de leg<1tu-
tmile acelea ale celol' le;:;a\1 cu pecate, nu de ale lUI
PaveJ.De doue ft'IiurJ e!'au eel legatI din temniV1, cacl chial'
temnicel'iul era legat. ; acei:l el'l.lU legatt cu fer' cu peca-
te, aeesta inse. numa[ cu pecatele. Pe aceia j-a deslegat
Pavel pentl'U couvingerea acestuia, cacllflgaturile ]01' erau
vedute. Tot ast-feliu a facut si Chl'islos, sau mal binedis
in ';nod inve!'s. Acolo era pal'alisie indoita; aceia a peca-
ieIol' f?i aceia a co!puluI. Deci ce face?
fiule, c;\ice, iarta-se tie pecatele" (Math. 9, 2-6), ade-
di. a deslegat pe cea Antel priocipala para\isie, dupa
. care vine la ceia-I-aHa, Eara 'cand "I)iceau unia din
carturarl in sine, ac:esta hulesce, eara Iisus cunos-
cendgandur.ile lor a Q,is: pentru ce eugetap
intru inimele v6stre? Ca ce este mal les
ne? a <;lice, iarta-se tie pecatele, sau a <;lice, se6-
la-te umbla? Dara ca sa eun6seetl eel' putere
are fiul omuluI pe de a ierta pecatele, <;li-
Ce paraliticulul: seulandu-te ridicap patul teo,
merg! la casa ta", a adevel'it inteledul pl'in fapt pipilit,
iideca cu cel.e corporale a ttl'minal eu cele ale
OMLA VIII 79

spiriLulul. Da1'<1 peull'U ce a facut aeeasta? Penlt'u ca sa
se iudeplineasca cele 4ise: "Sluga vicleana,din gura
ta te voiu judeca". (Luc. 19, 22). Ce giceauaceia? Ni
men'i nu pot.e ierta pecatele,de cal D:Jmnedeu; nic! in-
gel', nicI al'changhel nieI neo alta pulere r.r8atn. Vol
atI mal'tUl'isit 3ceasta. DecI ce trebuia sa c;lica el?
- Daca me voW al'ata 101' iertand pecatele, invedel'at ca
sunt Dumnec;leu, inse el uti a 9is ast-feUu, ci "Ca sa
ca putere are fiul omuluI pe pament a
lerta pecateJe, Q,ice paraliticulul: sculandu-te iap
patul mergi lacasa ta". Cand, voiu face ceia
ce este mal gl'eu, iuvedemt c<1 nid un pretext nu mal po'
te fi pentru ceia ce e mal nicI-o conU'agicel'e.
De aceia Pavel a faeut rnai'nteiu cele ce ahngeau intelec-
tul . fiiod ea el'au cal'it contragicealt, pe cand aiel
lneependeu celA pipaite a ridicat faptul la cde
mleledllale. Cl'edinta te010ieerilllul nu a fost l'esultat<1 din
IIlI. EI a veQut pe eel IegatJ, la j} nu a a-
1\ (;h t, nicT a iuteles I:e-va nedenm din pal' te-li; a vedu[
faptul silVer'l'it nu in urma Vl'e-unul fat' mec, cad if laudau
pe Dumnegeu: a vegut t6tecelc petrecute result ate din
marea io!' filanti'opie, pentru c<1 nu I-au alungat de acolo
de al' fi putut. AI' fi putut ea atat ii, cat",i cf'l-I-altl
gatl sa iasa din temnit<1 sa fuga, sau daca ilU totl CP"1 le-
gatl, cel putin il (Pavel !?i Sila); dal'a nu a t<1cat aceasta.
Ast-feliu ded temoicel'iul cu eel al easel sale, respeetau
pe Pavel nu burnaI din causa minuneI ci din
causa moduluI lUI de Cum? a strigat Pa-
vel cu glas tare <;licend: sa nu'p facl tie nicI un
reo, ea totI suntem aicl". AI vedut ]ipsa de vanitate
de mAndrie, cum iubil'e in p<1dnteasca? El IIU
a <.lis dl. aeestea s-au f{lcut penlt'u rioh, ci ea uou! din-
he eel legatr c;lice: "TotI suntem aicl", de ai' fi pu-
tut. ca sa ta.l:u sa scape pe cei legatI. Oara daca
al' fi tawt nu al' fi oprit pdn vocea lUI eea mare ma
nile temnicel'iulllI, acesla'sHII' Ii im,\antat sabia in gal. Pen- .
t.1'll 3l:cia a stl'igal, ' .)1-''; ea era incal'cel'at in cai'-
cel'a cea mal dimlunlru. Ceia ce ai fileut, dice, ca ne-:l1
hagat in jnchisOrea (:ea maY dina!wll'u, pe nol' carir urman)
a te eJibera de primejdip, contra ta ai f:!cub>. EI jnse nu
a imilat pe temnicel'i-u. Mul'ind temnicel'iul toU <ll'fi fllO'it.
Al vegut cilm iI au pl'eferat mat mult de a'I'emanM'" in
legaluri, de cat de a vedea pe aeela pel'dul? a cugetat .
80
OMILIA VIIl
------
in sine temniceriuJ, ell darA if ar fi fost fel'mecAtorY,apol
de siglll' cil ,,-aI' fi eliberat pe din legalurl, cum
si pe ceI-l-altI; eild era natural ea cei-lalt' multI sa dea
navalA si sa 'fuga. Dealtminterea temnicel'iul de
a priniitin inchisore fermeditol''i', nIl a
de acestea, FermecAtorlUl ;nu aI' fi
temeliile temnitel, ca ast-feliu sa pe temmcerlU
si fuga lui se devina ,mal greflde execlltat,. e. cau-
sa pentru cftl'e temnkedul areOlas ufmit In
Sa vedem apol !jii eredir.ta temnice1'iulul. ,,$1 cerend
luminare, dice, a stlrit Inauntru, tremurand a ca-
dut Inaintea lUI ' Pavel a lUI Sila,
pe afara a <;lis: Domnilor, ce tl'ebuie a fa-
ce ca me mantuiesc"? Avea ill putel'ea focul !jii
eu tote aces tea luh'eaba: ." Ce a face
ca sa me mantuiesc"? Eara 11 au <;ll!;: in
Domnul nostru Iisus Christos te vel mantUl tu
si casa tall (Fapl. 16, ,29, 30, 3t.), Aceasta nu pote fi
fermecMorilor, spre a 0 preda altol'a ca rlogma,
pentru' cil nu se face a!cI nicl <: _de;;pre
AT vedut cat de de fo"t
Vedenc! minunea si Hind scapat de fl'icA, el,1lu, Il: Ultat de
inhiresele sale, ci 'de S3 gAsia in atata pl'lme]dle! el to-
lll!jil se ingrija pentru, mantuirea sa !ji'
era a se apropla de dascall, pe atat,l a ap! op!at,
si a cadut la pici6l'ele lor, i-au grait InI.
si tuturor celor din cas a luI. luandu-t
cu sine 'acel ceas al noptiI ia spalat de rane,
si s-abotezat el si totl at lUi indata" (Ibid, Vel's.
in), Al vedut barbatuluI? El nua amanat botez ... l,
IJll a dis: 'las,1 sil se facA giua, VOID vedea, ne yom gan-
di d ell mull [\ arilol'e atilt el cat inlreaga luI cftsA sa
botezat. El nu a facut cum fac eel mal
pl'ivese servitol'iT, femeile copiil, neboteza\l.
ve I'orr ca si temnicel'iul. nu in cela ce se atmge de ser-
viciutiuT,ci' de buna luI Pentru cA ce
avea 'din demnitatea ce 0 ocupl ID lume, daca buna ,dl:>'
positiune'tl saue slaha? Cel . eel nflmtlos,
t'el ce vietuia in mil de rele, ,cel ce vedme se gAn,dea DlI'
mal la de f:Hll de veste s-a facut atill de
si atilt oe pl'OlectO\'. spalat de <;lice',.Pr!-
veset acum ardorealul Pave!, cum el fimd bI-
OMILIA VIIl 8I
eiuit totu!jiT predica cuventul 1111 Dumne<;leu" 0 lant feri-
cit! Cate durerI ea de facere a suferit in aeea nopte,
eati fi1 a nascut! despre acei?tia se pote <;lice: "Pe ca
rif I-am nascut in legaturile mele" (Filem, 10). Pri-
vesce si cal se buc.UrA el, si cum el voesee ea fiii nAseut{
sa' fie inca mal strl1.!ucitl de cM . d. inca
sosinta slaveI legaturilor, CaCl nu numa} pe cel ce sta la
piciorele luI, ei l?i pe eel nascutT in acel Limp de el, H fa
ce mal strillueitl! Au ceva mal mult in il eel nAscutI de
Pavel 1n legaturI, DU in charuIuI-ea.cI charul e
acela!jii-, Did in privinta iertal'eI de pecate-cilcI iertarea
penl!'u totI-, ci pent1'll ca de la inceput chiar
se inva\A a se bucura a se veseli in ast-feJiu de impre-
jurarr. luandu-l cu el 10 acel ceas al nopter,
gice, Ia spalat de rane s'a botezat
ll
. P"ivesce a-
cum fl'uctul produs; imedial Ii -a-dat in schimb cele cor-
porale. pe il [n casa sa, li-a lntins
10data masa, s-a bucurat cu t6ta. casa S9- ere-
1n Dumne<;leu
ll
(Fapt. 16, 34), cum putea fi alt-
feliu, cand pdn ueschiderea usilol' temniteI s-au desehis
lui u!jiile ceriuluI? A spalat pe' dascal, mu'sa a intin'>'o
s-a bucurat. A intl'3t in temnilli. Ianlul luI Pavel, si tole
de acolo le-a tl'ansformal 1n blserica:!jii pe toti i-a' facuf
corpul lUI Christos, rnasa ducJlOvniceasea 11, intins, !;?i a
nasl:ut in durer!, de cal'e tngeriI se bucUl'a. O\'e micum-
va tand numiam temnitamal strillucita de eat' ce-
riul? Nu de sigut', cad aceasta lemnita a devenit motiv
de bucurie acolo, Daca in ceriur! se face bucurie mare
perilru un pecatos care se daca unde sunt ,joy
adunatf intl'u Dume!e lur, acolo e !jii Christos inmijlocul
)or; dara inca unde e Pavel Iili Sila, !jii temnicerilll !jii t6-
til easa , luI, !jii unde e atata creoiuta, cu ' cat mal mult?
Pl'ivesce tAl'ia credinte1. DarA temnita aceasta mY-a amin-
tit de' 0 altil temnita; de aceia adeca,unde era Pelt'u
chis. Acolo inse nu s-a petrecut nimic din tele petrecute
aicI, ci era incredintat La patrll capiteniI cate cu patru
ea sA-l paziasea. nu priveghea !jii nicl nu liluda
pe ci donuia. NicI nu era biciuit. pri-
mejdia era mal mare, Aeolo totul era terminat, il erau
condamnatl.pe cand aicl nintie din. tote acestea; ast-feliu
eA de nu purta ranele dUl'erilor, viito-
riulul JI aiel miuunea, iata [n-
gerul DomnuluI,gice, a venit ri lumina a stralucit
6
82
OMILlA VIII
tn cas:!, !?i lovind in costa pe Petru )-a desceptat
pe scola-te curand. tndata au ca<;lut
lanturile din manelelut
ll
(Fapt. 12, 7 !?i urm.). Ast-
feliu's-au petrecut lucrtlrile, in eal sa nu se para ea sunt
resultate numal de Ja ' luminil, de aeeia pe Petru I-a
lovit 1nO'el'ul peste costa. NimeiJI nn vedea lumina, fara
numaI i se plirea cli e fa mijloc 0 visiune.
eel ee dorm nu simtese binefacerile lUI a
9
is
ingerul catra tncinge-te!?i inca1:
tamintele . tale. a <;lis luI: Imbraca haina !?l
vina dupa mine. ie!?ind merge a dupa el, !?I nu
scia ea este adeverat ceia ce se facea prin Inger,
$i i se parea ca vede videnie. anteia
straja !?i pe a douaaU la porta cea fer,
care ducea In cetate, care smgura s-a deschls lor.
Si ie$indau trecut 0 ulita, $i indata s-a dus lnge-
;ul de la el/l. .
Dara de ee 6t-e utI s-au pell'el:ut aief lucI'Ul'ile, du-
pre cum Cll Pavel eu Sila ? ea Pa-
vel si Sita fi eliberalT, pe cand pe tencllul Petl'u
urmaua-l seo$s .din temnila sa-l omOre. Darli ce? Nu
era ol'e cu m6.R dupli ee l'ar fi seoS din
temnita si l-ar fi dal in manele regellli Il'Od, atuncI chiar
sa-l fi'rapit din pfimejdii, sftnu patiasea nimie? pentl'll
d\ in asemenea mod Did ostasiI lIU s-arfi pel'dul (Vel's.
19). Mare chestillnese pune in aiel.
dire, a salval pe servul seu, odata eu pedeapsa altora, 0-
dala cu perderea altora? Mal'nteiu ell. nu I-a salvat in a-
limp cu pet'derea soldatilor; al doilea apol ca
ta uu a provenit. ieonomia faptulul in sine, ci.
trebnicia judecatol'iuluI. Cum? Dumne(leu a lcononH-
sit lucl'Ul'ile, ca UtI numaI ace! soldatl sa nu se pearda,
dad'\. si eL (Il'Od) sa fie !'alvat, lntoemaI ca casul de
tata clI temnicel'iu\; afal'a numal ea el (I rod) nu a inti'e-,
darul dllpa cum se cuvenia. ,,$i <;li-
ua, putina tulburare era printreosta'?'i, ore
ce sa se fifacut Petru". Dupa careapoI cercetand.pe
a poruncil sa-Iomol'e. Daea el nu cerceta, pote ca
at' fi avut vre-o seusa; dara aeum el a stat de fa\a,a
-cercetat, a aflal cA petru fusese legat, ca temnitafusese
asigurata ca sb'ejilril stat use dinaintea Nu ca db-
OMILlA VIII
83
fa 5e spar5ese zidiul, nid nu se desehisese, !'linieI ca
era Vl'e'O proM de vre-o alta uneltire . . Dupa tote ace'stea
trebuia ca el sa admire putel'ea lUi Dumnedeu care a ra-
pit pe Petru chili I' din mijloeul priinejdiilor, sa se
chine inaintea aceluia ee pOte savel'si ast-feliu' de lucrurI'
el inse a poruncit sa-l omol'e. Deci cum pote fi vinovaf
in casu 1 de fata? Dad\ Dumnedeu ' ar fi facui
ca zidiul sa. sew ast-feliu sa 'pe Petru, pote '
cA ar fi atrlbUil 0 aeeasta leneI ostasllor: darA data ast.-
telii) ' a iconomisit luerudle, ea faptui sa searate c1ar, cA
on resuIta din vre-o videnie omeneaseA, ci din pulere
negeeasca, de minunI, apo] de re a facut asa? . Carl
daeA al'? trebuil sa' fugA cum se gAsia in' lanturl,
ar fi fUglt; dacA ar fi trebuit sil fugA de frieA ca sa flU
fie prins, nu ar fi avul atata ingl'ijire pana a'sl lua si san-
dalele, ci le-ar fi lAsat acolo. Aeum inse de dice in-
gel'lll cAtrA el: "tnca1ta-te cu tale' Cli sil
afli iI, cafaptul nu s-a petre cut in fugA, ci in
teo Legat fiind intre dol nu ar fi facul el incer-
carea zadarniea de deslega lan\urile, si mal ales ca
in. inchisorea mal dinauntru. ta' pedeapsa stre-
JUnIor a urmat dID causa nedrepta\ei jU9Pd\loriului Jor,
De ee ore facut aceasta !?i Iudeil ?-pentru ca'ml a-
lUinLese de inehisorea cea din Roma, de acea din Cesaria
deceade aeum din .lerusalim. Audind atuncl Al'chiereil
i?i Farisei{ de la cel trimis{ de densi(la temnila., ca Petru
a din temnit:'t !?i Infiunh'u pe' . niment n-au aflat, ca
erau incuiate strejaril stand inaintea de ce
nu au uds atunel pe sli'ejarI, ci se mil'all intre cel
ce este Daea deeI ii, de pe apos-
t?II grozav, !?I nu au cugetat Ctl-va contra sll'eja-
rIlor, eu at:1l mal mult tu care tote Ie faeeal spre multa'
. mit'ea lor. De aceia primit el pedeapsa imediat. Daca
deel aeijsl faptul acesta !?i-I atriblJl luT Dumnegeu, apol a-
tune! f,aptul Cll eel uei:;;! pe drumurJ, cum !?i eli
:lcele mil de lUll omoriV cu nedreptate, eu pruncil cel
ud!?I pe timpul lUi Chl'istos, pentru c&, dupa cum tu,
Chl'IStOS ai' fi fostc'au:,a Olllolit'ellor. lose I1U Chl'istos a fost
causa, ci mania!?itirania tataluI lUI Ilod. ))aca inse dicl,
eli de ee nil I-a rapit din manile luI Irod? .Afla ea ;{r, fi
putut face!?i aceasta, de cat eu nimicnu soar fi folosit.
De ('ate-OI'l Christos nu a ie# din mijlocul lor, !?i nu a
sea pat din manele IOI'! til ce s-au folosit de aicl nere-
cunoscHori!? In casul de fata, da, m,ull folos s-a adus
OMILlA VllI
eredinciosilor din eele petreeute, caeI faeeodu-se rapo1'lu1'I
de eel in' dI'ept, ehiar de c.ele sa-
vel'site, marturia lor era nebanmta. Pl'ecum ded acolo
din' nicI 0 alta parte nn Ii putnt astupa cat
numal din partea celor vem\! spre a marturlsl
tele petrecute, tot ast-feliu aiel. de ce
nu a facut de cele intllmplate uu au fost m.aI nnC!
ca cele petrecute sub ll'od? Penlru ca a vedea
ehise 01'1 cat de ulmitol'iu era, nu era mal mferlOr
faptuiuI de aafia, cafiind u!?ile incuiate a eel lef?at,-
de faptul acela s-al' fi parut mult ca 0
eand aeesta fiind raportat cu exacbtate nu pulea fi MnUlt.
Asa dara daca temniceriul ar fi fost tot de reu
ro'd, ar fi omorit pe Pavel-dupit cumacela!l' OmOl?t pe
stl'eja\'I-, dal':\ nu a fost Acum dadi. pote ar
ba cine-va: ca de ee a ingaduit Dumnel}.eu ea prunelI sa
fie am intra inh"o diseuVune pl'ea p.e a1'
fi trebuit ca de la ineeput sa 0 lOallltea yostre.
PfmA acum insl;\ incantandu-ne in deajuns pe thema lan-
turilol' luI Pavel, yom ineeta eu yorba, fiiud-ea acele lan-
turl au fost motivul deatatea bunata\I acordate noue, sfa-
tuindu-ve uu numil] ca sa nu ve daea patimitI
ce-va pentru Chl'istos, ci inca sa ve bueuratt sit ve lau-
daU ca si apostoliI, dupa cum !}ieea Pavel: "Cu dulcea-
ta' me lauda intm neputintile mele" (II Corinth.
12 9). PeQtru aeeia ded a aul}.it el aeea voce: "Des-
tui ttl tie charul meu". Pavel se lauda pentru1lan-
tUl'ile pe eare Ie purta pentru Christos, eara tu te lau!}!
si te ingamfi in boga\ia ta ? Apostolil se buc\Jrau ca
invl'ednjcit de a 11 bieiuiV pentru Christos, eara tu cautl
liniscea 8i desfalarea? Ded, cumvoesel ea sa te bucurl
de bun Mati ea dind tu ealatoresel pe un
drum en totu\ conlral' lor? "Eal'a acum, !}ir.e, merg la
Ierusalim fiind legat cu duchul, nesciind cele ce
mi se vor intampla mie acolo, fara numal ca Du-
chul sant marturise!iice prin cetatl Qicend, ca Ie-
gaturI !iii necazurI me (Fapt 20,.22. 23). D"a-
ra de ee te duel, da('a te legatorI
'focmal penlru aceia, <}.iee, ca sa flU legat penhu
casa mor peulnl el:>. "Nu numal a fi legat, CI !iiI a
mllri tn Ierusalim gata sunt, pentru numele Dom-
nuluI nostru Iisus Christos" (Fapt.21, 13),
OMILlA VIIl
*) Nimie nu pote fi mal fel'icit ca aeel suflet maret.
In ce se laud a el? In legatul'l, in necazori, in lanturl in
rane. "Ell, <}.iCe, ranele lUi Iisus Chl'istos peirupul
meo. Ie port" (Galat. 6, 17), ca cum pal'e ('a pur-
ta vl'e-un lrofeu mare; "Ca pentru nadejdea
lUI sunt legat eu acest iant
ll
(Fapt. 28, 20),
"Pentru care sunt sol in lanturI" (Etes, 6; 20);
I?eeI ee este aeeasta? Nu te nu te oeo-
hnd lumea legat? Nu te temI ea potl fi eertat de Dum-
ne!}eu cu vre-o lipsa, ca din aeeasta causa sa nu potI
a face proselitI? Lefaturile mele nu sunt de aeest feliO,
!}iee, ele obielnuiese de a slralud in palatele
"In cat legaturile mele s-ao. facut aratate in tot
divanul, !?i cel mal mulp din fratiI in Domnul In-
creQend\.1"se in legaturile mele, mal mult ctiteaza
agrai cuyentul" (Filip, 1. 13, 14). AI ve!}ut ea . pute-
rea legaturllor e mal mare de cat aceiade a invia mor-
tiT? Mau ve<}.ut, giee, legat, mal mult s-auincUI'ajat.
Unde sunt legatorile, aeolo de neeesitate eli. se va inlaDlpla
un rapt mare. Unde e necazul, numal de cat acolo e si
mantuirea, numal de cat 'aeolo e I'epausul, aeolo succeseie
eele Inar/. Diavolul cand da eu pieioru), atunel esle invins;
eand leaga pe servil luI Dumne<}eu, atunel mal cu sarna
cuventul adeveruluI se respande!?ce. cum aeest
fapt se petrece peste tol loeul. A fost legal (pavel), si in
temni\a a asemenba JuerUl'l. "In Jegaturile
(Filip. 1, 7), !}ice. A fost legal in pe eel mal miIltI
I-a at1'as, nu numal el se. incur"'ja, ci altiI inuW pl'in
el. fost legat in Ierusalim . vOl;bind regelul
ulmll ,a bagat ill groza pe I-a eli be-
rat, nu se tie a 'flfla de la .eel legat despre cele
viitOt-e. LegaL calatoriape marea, naufragiu1 a 'deslegat
eara fur,tuna 0 a legal. In legaturI fHnd el, vipera aceia
Sea incolacit pe mana lUI, e1 nua suferit nid 0
tap1l;l.re. A fost ill Roma, fiind a yorbit ,mul-
timer, !?i mil a atras eatrA el, produeendca"'al'gument lan-
tu1 luI. Dal'it asta-<}.r BU se . nial leaga cu lantut'l; cu tole
de am voi, am putea gasi Jant . . pote
fi ore? A Jega manele a Jestapani, ca sa nu fie gata
*) Partea molalii .. Despre legilturile Iu! Pavel, ale luI Pe-
b'u, ale celor trel eueonI, ./Ji ale luI loan, ale luI Ieremia ale
luI losif, ale insu!lI Domnulul, (Veron.) ,
86
OMILlA VIII
spre rllpire. Chiar cu acest de De yom I:ga" in 10-
cui feruluI, yom avea in . noT frlca de Dumnegeu. Sa des-
legllm pe cei legatt de fome de scarbe. este
lucru .: a deschide temni\el, cu a pal'aSI sutlet stnm-
torat, precum deasemenea nu pOte fi egal: a deslega le-
gaturile celor lega\i, eu a elibera in siguran\i1. pe
bi\i de necazu)'!. Aceasta e mat mare de cat acela, pen-
tru ca aceia nu are nicI-o recompensa, pe cand aceasta
are mil de recompense. Lung a mal devenit lantu1 luI Pa-
vel si pentru mult timp ne-a stapanit pe nol! :;,i eu ade-
ca este lung, mal impodobit de OI'I-ce
titura de aur. Acest lant atrage spre cr:Jr)U pe ceI lega\l
intocmai -::a printr'o ceia ce e.ste minunat, e
fiind legat de pament in sus pe cei
nu aceasta e firea lucrul'llor- Dara cand Dumne<).eu lcono-
nu cAuta firea lucrul'ilor, nieI continuitate. Sa ne
deprindem decI a nu ne in neeazurl sau in strim-
torarl. Privesce pe acest feridL Era biciuit, i?i inca biciuit
puternic: multe loviturI dandu-li, <).ice, I-a bagat
In temnira" (FapL 16, 23), era legat, ba inca C:U pu-
tere si era bagat in temnita cea mai dinauutru, indi
eu mal mare siguran!a cu tOte acestea pe la
medul nopteI cllnd chial' cei mal desfUlalI dot'miau,el can-
. ..' 1.
La i?i lauda pe Dumne<J.eu. . . . "
Ce al' fi putut fi mal virtos ea aceste suflete fel'lclt.e? h
se gandiau ca cel h'e! cucont ore-ciind ciintau in cupto!"ul
celcu pote cugetau cil n01 nici-odata nu. vC!tn su-
feri de acest-feliu. Dal'A dat matene ue vor-
ba, pentl'u ('3. ne-a expus la aJte legaturI !?i in alta . tem-
ili\A,Ce sa fac? Voesc a t(lcea, darl nu pot. Am aflat 0
altl temnita cu mult mal miracu!6sA si mal uimit6l-e ca
aceia. nu ridica\I "pl'e a ca acultl cand
vorba, ci apl'opia\i-vecu cugetele intinel'ite. Voesc a
('uventul, darll nu se pote. Dupre cuni cin'3-va nu ar su-
feri sa fie intl'empt pe cand hea, chia ... de i-ar promite
altul orI-ce, tot eu punend mAna pe pacharul mira-
culm; al temniteI celor legaU pentru Christos, nu pot in-
lrerupe, DU pot lacea. Cacl daca el in temniVi. fHnd i?i nu
tacea niel chiar ooptea, nicI pe cand era biciuit, apoI voiu
lacea eu giua mia<).a,mare, vOI'bind in lota libertatea i?i
nepatimind nimil.: din dUe au palimit il lega\l biriui\i?
CucQnil nu taceau in, cuptol' ul eel cu foc, n01 ore nu ne
voni rusina tacend? SIl vedem acum si aceasta temnita.
De la incepuf' sep&rea ca VOl' fi
OMILIA VIIl
inse ... J-a' bagal in Dara de ep maJ legr pe eel ce
VOl' fi datI flaearilol'? Ail tost !?i de mAnl de pi-
ciore, inca ell allila furie. :;'i aeela (lemniceriul) a ha-
gat pe Pavel in inchisol'ea ':ea mal diI!auntru, dal'a !?i a-
cesta (N(lbuehodonosor) a pOl'uncit ca sa se arda cuptol'ul
in limp de mal multe <).ile. De cat, sa vedem I:ele dupa a-
ceasta. Pe cand aceia (Pavel !?i Si13) laudau pe Dumnegeii,
temni\a sa cuh-emurat, i?i u!?ile s-au desehis; dal'a a-
(ceI b'el cucoor) laudand pe Dumne<).eu Ii s-au des-
legatlegaturile de la pieiore de la manl. S-a deschis
temuita, dal'a s-au deschis !?i cuptoruluI, cad I'oua
duchulul il recorea. Si eu tOte acestea .... dara multele mi-
nlJnJ me inundeaza, nu sdo pe care sa 0 spun
care pe ul'ma. De aceia rog, ca sa nu-ml eeara cine-
va ordine in cuvent, .CaCI mal'e e afinilatea dintre aceste
fapte miraculose. Acolo au fust deslega\i eel lega\l
preuna eli iJ, aid s-a petreeut alt-ceva; eel ce I-au
bagal in cuptoriu au ars il Dara voiam a spune, ca
fiind deslegat{ in mod mil'acu\os, regele s-a apropiat de
gura cuplol'uluI I-a au(lit laudand pe Dumnegeu,
vegut palru barbatJ, in loe de trei, !?i J-a ehemat sa iasa
afal'a. Dupa cum Pavel nu ar Ii iei?it --de !?i pulea -pana
ce I-a scos afara eel ce j-a bagat, tot ceI treI eu-
conI, nu au panll ce eel ce i-abagat inauntl'u nu a
poruncit ea sa iasa. Ce ne invatam nol de aiel? Ca ou
tr:-ebuie a ne lasa sa fim amagi\l, nid sa ne strimlonlm in
sCiil'be, nie} a pel'sisla in nle dara . au disparut.
Dara regele s-a apropiat de gura cuptomluT, unde erau
putea sA intre ioauntru, inse el' a stat afara lan-
ga nu indraznea de ase apropia de pe
care Ii o .pregatise lor ' prio foe. Acum privei?ce cuvintele
lor. Temnicel'iul gice: "Domnilor, ee trebuie sa fae ea
sa me mantuiese U? eal'a acesta (RegeJe Nabuchodonosor)
de nu cu de sigur, \i-a vorbit cu
dulceata: "Sed,'ach, Misach !?i Abdenago, robil lUI
. Durrtne<;leu celul Prea Inalt, venitI" (Oaniil
3, 2()). Mare onore cu Robif lui eelul
Prea ina It, veni\i, Dal'A cum VOl' 0 impal'ate?
pentruell legatI . I-af aruncat in foc, atata timp au stat
acoIo! De a1' fifost de diamantchial" saO diomateril me-
talice, ore nu soar fi fost mistuit in timpul cat il au gis
imnul acela intreg? Focul s-a sfiit de tAria lor de charac-
, tel', si mal iil'- urma s-a stiit' si de caotarea" acea miracu-
1651\ 'i?i de imnurile pe. care it Ie inaltau lUi
.88 OMILI,A VIII
tu cum it chemT? "ServiI luI Dumnedeu celu! Prea inalbdicI.
Afla decl, ca sel'vilor lUI Dumnegea tote sunt Jll'in putinta.
Cacl dadl servii omeniIol' !lu putere de mulLe-oI'J, stapanesc
ordona in tl'ebile stapanilor ou mal putin ca i?i slapanil
lor, cu alal mal: mult servi'i luI Dumne<,leu. I-a chern at cu
cea mal dulce voce, pentl'll cft gandia ca prin aceasla mal
mull iI va Pent/'u ta iI 'sa remanH servI al luI
Dumnel;!eu ca atat'e sa fie coosidera\I, s-atI bllgat in foc. De
aceia on putea fi 0 alt ft voce mal duke ea acea!;ta: "ServiI
luI OuITtnegeu celu! Prea inaIt. De I-at' fi numit regl saIl
stapaniI IllllleJ intregJ, !?i inca nu s-al' Ii bucurat alata, ea
acum cand n numesce servil lUI Dumnedell eeluI Prea
In alt. Si de ce te' mil'I? cand si Pavel cAtrft cetate-
nil aceieI cetat'i 111a 1'1,- ce stapAnia de alt-feliu lumea in-
tt'eaga si avea' marl pI'etentiunl de anteetate,- ca contra-
balansa catra insemnatatea valorea eI; inca cu nmlt
mal mare, ba chiar incompat'abilmal mare de cat dem-
ni,tatea consululuI a imparatuluT, Sl de cat tota stapani-
rea lum,easca: "Pavel servul lUi Iisus Christos" (Rom.
1, 1). "Servil lUI eeluf Prea Inalt". Daca
iI, <,lice, pun ahita rivoa spl'e a Ii servI, ca pI'in
aceasta denumil'e sa-l in partea nostre.
acum evlavia tinerilor. Nu s-au scaudalisat, nicl ou s-au.
maniat, nie[ cli au eOf!t!'a<,lis cu ee-va pe imparatul. ci
iOiediat au Cae! daca iT ar Ii cregut ca pedeapsa fap-
tul ea all fost al'llnca\l in cuptoJ'iu, ar fi sim\it pote vre-o
mahnit'econtra celu! ee f-a at'uncat; dara aeum nimic din
aces tea, ci ea cum soar fi pogorit din coria, au
din euptoriu. Ceia ce PL'Ofetul <,lice despre s6t'e: "Ca un
mire ce iesa din camara lUI de nunta" (Ps. 18, 6),
s'ar putea <,lice despre tinerI, fara Ba in-
ca pe eand din euptoriu erau maf straluci\I
de cat s6rele, cAcl acesta lumineaza lumea in drumul lUI
cu luminacea sensibila, pe eand aceia 0 lumineaza eu lu-
mioa intelectuala. Cad pentru densi[ a si tt-imis imediat
l'egele poruoca in tota fmparatia, avend' aceste cuvinte:
nA placut inaintea mea a ve vesti semnele mi-
nunile eeIe marl puternice, pe care le-a
. (Daniil4,2_ 3), asbfelio ca din cup-
toriu au emanat diniI raze eu mult mal stI'alucitore de eat
ale sorelul; stI-alucilore, gic, in acele pasaje, dara
!nalales ca pl'in acele Jitere pllteau, de H se
iotinde peste tot pl'ettitindenI sa intu-
OMILIA VIII
nerecul eel mare. <,lice. venity". Nu a or'donat
a stinge cuptol'ul, cu ;H.:easta mal mult I-a cinstil, eacl
a_ cre.<,l11t cil ii nu oumaI inanntrul cuptol'UlUi pot umblu,
el chlar ar<,lend el VOl' pu tea Oat'ft aClllll sa vedem
daea temoiceriuluI sunt aprobate: "Domnilor,
;e trebu!e sa fae ca sa me mantuiese"? (Fupt. 16,
30). Ce pote fi mal placut .::a aceasta voce? Asemenea vo-
ce face sa salte ingedl. Pentru ea sa auda asemenea
flul hIT Dumne(leu sa f.\cut servo 0 ast-telifI de voce au
seos cab'a Petl'll eel ee au cl'edut Ja inceput: . "Ce sa
r ".
lacem, ea sane mantuim ? Wapt. 2, 37. 38), Ia care
Ii respundll: "Credep $i botezati-ve". Pent!'u ea sa au!
d!='l 0 ast-felil1 de voce din partea Iudeilor, ea semn ea do-
rIa mantuirea supunerea lor, Pavel ell placere s-al' fi
in gheeoa. cum el t.otul Ii ingaduie,
totul heoncedeaza, numal in scopul mantuireI 101'. Dara
sa vedem cele dupa aceasla. Acela (Nabuehodonosol) BU
..;lice ca temniceriul, ea sa me mantuiesc ci invatatUl'a
lUI a devenit mal evidentil mal cu de tit orI
ce voce. EI nu aI'e nevoe de .a fi /'alichizat ca tcmnicel'iul
ci imediat devine predicator, pt'oclama pe Ounllle<,leu, i?i
puterea luI: "Cu adeverat aellm cunosc,
dice, ea DumnedeuI vostru este Dumnedeul dum-
. $i domnilor; ea a pe in":'
gerul sea, v-a mantuit pe vol din cuptoruI eel
cu foe" (Daniil 3, 28, in compar. cu 2, 47). Ce a ui'mat
dupa aceasta? Nu un Ringul' temniceriu. ci multi sunt
calichiu:.tl prin irupAI'atensea. Cum ca 'regele
nu at' fi putut mml1, e )[)vedet'at in totul' cad nu ar fi
voit el nicI-odataca sa marturisiasca asl.feJiu de luerurl
in fata Judeilor, cal'll emu in robia lui si nicI ca ar fi
pr.imit a'!?' nesocoti af,lcel'i1e statulu! Nuar lipri-
mil. dei'Hgur' ('a Sa, 5e fOl'lneze despre elo eredinla deasa
ca daea faplul nu ar fi eOrilinut in' el uo a-
d_ever mare vegllt de totl, fiU aI' Ii scr;s el de acestea,
inca in atator omen). Vede\I dal'a, ctita putere
legaturlle? f?I cat de mare e pute!'ea ctintarilor reli-
in. necazurl? Pdvitl cum iI ttineril) nu s-audeseura-
Jat mel Ull S-au lenevit, ci atulleT 'mal eu sam:1erau
mal viol. atuncl inca mal mult erau stapanitI de euraj si
ell drept ('uvent " '
Acestea. eugetandu-le nol, nJ mal remaDe de
OMILIA Vlll
nat un singur fapt: de ce adeea in temnita cel Jegaty au fost
deslegatf, pe dlnd la cuptorul eel cu foe toemaI tel ce aii< '
aruoeat pe lioerJ au ai's? de l?i de altfeJiu al' fi trebuit ea
regele sa sufere ac:easta, dicI nu eel ee au legat 8i oiel
cei ceau aruncat pa tinerf in euptoriu erau alat de
pe cal eel ee a ordonal a sa- face aceasta. Al?a dara
de ce sau nimicit aceia? Aiel Uti e mare de a in-
tinde yorba, Peotm ea erau neevseviosl. De aceia dee} sa,
si iconomisit de Dumnf'deu ea sa se al'ate puterea focu-
minunea sa devina mal mat'e. Dara dad'i focul a
nimicit .pe eel de afara de cupt.oriu, cum a putut a-
rata: impasibili pe cel ce erau inauntru? De aceia, ea
'puterea hil Dumneqeu sa SH faeil mal invedel'ata.
sa nu se mire. daea am pus pe rege in randul temmcerLU-
Iuf, pentru ca limbil au IUel'u. Intm millIC
nu a fost mal straludt acesta de cal aeela, pentm ca am-
biI g-au ostenit. Dara ceia ce am !Jis 0 repet, ca adeca
dl'eptiI gasinduse In necazurl, atunel mal ell sarna sunt
entusiasmaV; cimd suntin legaturJ. atunel sunl malcu-
mult euraj.A patimi ceva pentl'u e mal dulce
l?i mal pIa cut de tal orlee alta eoosolatiune. Voitl pote a
ve amint.i si de altatemnili\ 'I E oece!"al' ea de la lantul
lUi Pavel sa tL'ecem Ja alte lan\url la alti\. temni\a,
DecI eal'e 0 voiUJ Aceea a luI Ieremia? sail a lu! 10sH?'
8au a lUI loan? 'Multamita lantulul lUi Pavel, ttl ni-a
chis alatea temnitI nea dat inoliv de vOI'ba IVoitl pote
pe aeea a lUI loan? a:cesta a f05t legat pentl'U Chl'istos
pentru legea luI Dumneqeu. Dara ce? Pote
inchisol'e sedea si in nelucl'are? Nu, ci de aeolo, din in-
chisore, (;fie,tl'imi\end pe dol din ueenicil luI Ji qieea::
"Mergend Qicep . lu! Chris los : tu cel ce viI,
sau pe altul sa a9ceptam"? (Math. 11, 3), aeolo fiind,
el il1va\a, did nu neglija de chemarea lUI. Dara leremia
nu a profelizat el de;;pl'e Babilon, I'epresentaod tote . cele
ee se VOl' iritampla acolo? Dal'a losif? N u ore lrel-spre-
gece anT a fost legat? l?i oid in temni\a el. nu a
uitat datol'iile cerute de virtute. Mal spulleod inca des-
pre legAturile unuia, vom conteni Yorba. A fost legal
stapfinul nostru, care Ie a deslegat lumea de peeate. I suU
legat Iriant;)le acelea, care au savel'sit mil de bunMa\I, du-
pre cum qice: ,,$i legandu-l pe el, la dus la Caiafa."
(Math, 26, 57), a fost legal in fine, cel ce au SaVerl?lt
aLatea Capte minunate I Acestea eugetandu-Ie, oid-odaM sa
lluDede'curajam, ci thiar de vomfUegatI, sa ne bucu-
OMILIA IX
9
1
rAm, dacA nu sunlem in legaturI, sa ne considerAm ca
legatJ cu (Ebr. 13,3). VedI aeum catapu-
tel'e eate bunata\1 au legaturile? Tote acestea sciindllle;
sa . luI Dumneqeu multamire pentm t61e, pl'in
Chl'lstos h;;us Domnul nostru, ('aruia impl'euoa cu Tatal si.
cu Duch, se cuvine slava, stApanirea l?i cinstea. a,
cum purul'ea In vecil vecilor. Amin.
OMILIA IX.
"Ve rog pe vol eu legatul intru Domnul, eli;
vrednicie sa umblatl dupre chemarea eu care sun-
tepchemap; eu tota smerenia blandetele, eu
rndelunga rabdare, ingaduind unul altuia cu dra-
goste, nevoindu-ve a pazi unirea DuehuluI intru,
legatura pacel" (Cap, 4, 1-3).
S-a dovedit putel'ea cea mare a lantuluI lUI Pavel si,
Lot-odata s-a probat cum a fost mal stralucit ('hiar de cit.
minunele pe care el lea savcrsit. DeeI nu in zadar ni s-a
pus inainle acest lant, dupa cum se crede, ci en pr'in el,
mal mult sa ne cunvinga. "eu vrednicie sa umblatr,
<;lice, dupre chemarea cu care suntep chematy":
cum ioca? Cu tota smerenia, blande ta, eu in--
delunga rabdare, rngaduind unul altuia eu drago-
ste". Nu ca d6t-a e bioe de a fi legat penlru orIce fapt,
ci nurnaI pentl'll Chl'istos. Peotru aeeia si dice el' in
Domnul", adeca legat penh' u Christos. Nim'ie cu
rat nu este ega I cu aeeasta. Dara lantul lUI Pavel eal'as!
ne de la subiecLulaiscutiuner, !?l a ne impotrivi o'q,
putem, .Cl de buna voea nostre suntem atr'al?I spre el. $i
fie, ca 10 tot-deauna sa conversam despre.lan!ulluI Pavel!.:
De cat, sa fiV cu atentiune, cael aeum 'ml-a venit in minte
o chesLiune, pe cal'e multi 0 diseuta. Dacae bine de a
fi in slt' im torari', gie iI, de ce ehiar el (pavel) pe cand se
justifica i!lainlea lUI Agdpa gicea: pofti dela Dum-.
n.eQeu intru jntru mult, nu numa} tu, ei
cel ce me aud pe mine asta-Qf, sa se faea,
intr'aeest felio, precu\TI efl sunt/' afara de lega-
OMILIA IX
'1 " tun e (Fapt. 26, 29)? Dura nu a pl'onllntat a-
eeste cuvinte ca cum ar fi cl'eQ.ut ca nu snnt de dohl Ie-
galurile, nn, sa nu fie, caclde le-al' fi crec;1ut de despretuit,
nu sar fi laudat el pentru legaturile luI, pentl'U intemni-
tarile lUI, cum pentru cele-l-nIte strimtol'arI, dupa cum
<Jicea Corinthenilor scriindn-li: "Decr cu dulceata me
voiD. lauda intru fide" (II Cor. 12, 9.).
Dara ce? Cbiar acele vorbe crau dovada cea mal stralu-
cHa, cli legaturile h'ebuie a fi considerate de importante.
Dupre Corintbenilol' scriind Ii Q.icea: "eu lapte
pre VO! v-am hranit, nu cu bueate, ca inca nu pu-
tep" (I COl'. 3, 2), tot aicf. Nu puteau if sa pI'jcea-
rpa fl'umusetea, nicipodoba, cum nicI folosul legatudlor.
De aceia <Jice: "afara de legaturile aeestea", Ebrei-
lor nu Ii dieea asa. ei 'I iodemna sa se creada de le-
,gat! Impreuna' ell L:ei legatI (Ebr, 13, 3). De aceia el
se bucura in legalurl, el'a legat, !?i cu cel legatl em
;truncat in inchisore. Mare a fost puterea lantulllI luI Pa-
vel. In loe de or'lee alta e de ::ljuns de avedea
pe Pavel legat scos din iuehisore. A-I vedea legat
inauntl'U1 temnitef, nu e ore cea mal mare dinlre pla-
-cerl? De ee nu pretui faptul? Nu vedetI pP. imparatl
,pe eonsull imbl'acatycu haine aUt'ite I?i pmta\1 in trastirl tra-
se de cal? Nu vedetl pe ceI ce eOlllpun garda 101', cum to-
jtulce porta e de auI'; de aur sulitele, de aur scuturile, de
-aur hainele, chiar cail lor irnpodobi\1 cu am? :;;i cutote
.ftcestea cu cat e mal acea privelil?te de cat
ceasta? Cum ca eu nu exagerez lucrul'ile, vOlli inve-
clera din 0 istorie veebe. Profetul Eliseiu, - poteca pe
acest barbat-pe timpul cand r egele Siriel era in. resboifl
eu regele lUI lsrail, i?edea in vei?tera luI, ctinoscea
tote intrigile planurile pe cal'e regele SideI Ii: urzia jm-
pl'eunAcu parliQ.anil lUI contra luI Israil, de cat cA Profe-
tul tote Ie dare fa\A, facea nerealisabile tote planurile
luI, cacl cele necunoscute el Ie preQ.icea nu-Ilasa pe
,regele lur ISJ'ail de a cadea in cUI'sele pe care regele Si-
riel i leintindea. Acest fapt de sigur ca a mahnit pe re-
,gele SirieI, s-a inful'iat cu atat mal mult, cu cat nu pu-
tea cine e acel ce-I conh'ariaza planurile i-Ie d& pe
_fata. {Je. cand decIse gasia,in nedomirit'e caLita sa ga-
siasca causa, unul dinagbiotan\iI tul I-a spus ca in Sa-
maria este un ore-care pl'Ofet, nurnit Eliseiu,!?i ca acesta
,nu lasa de a se executa planurile regeluI, cAcT tot ce cu-
OMILIA IX
93
in elda Ja acestea regele-
SmeI lDchlPUlt ca a totul. Nimie mal pl'OS-
tesc ca aeest. fapt. El tre?Ula toemltl sa cinsteasca pe bar-
bat, sa-l admIre, sa se mmuneze de el, de vreme ce de si
depal'te de densul cu tltatea poste si totuS} sci a cele ee sa-
regeluI, spuna cine-va,-- el,
<J1
C
, regele SlrleI nu a facut aceasta; ci inhil'iat si iesiiIdu-sI
d.in. mint' causa a ' adunat c&laretI' pedllstri
91 tnmlS sa incUDJore sa prinda pe Profet. Eliseiu.
a.vea discipul, care era la inceputul chemareI luI
bce, era inca departe pima se va in vrednici de a-
semenea descOperirI. Solda\iI regeluI in fine sau apropiat
pe9hira ca s.a I?rinda lege pe Profet. a-
Jungem pe nesIrn\lte la legaturI; dara cesa fae.... daca
locul euvent .ni iesa inainte? Acel discipul,
glC, multlmea soldattlor s-a spaimantat, si alergand
Ja dascalul sM 9i tremUl'and Ia vestit nenoroei--
re?- . I-a pus in cunoscinta de
lOevltablla. La aceasta Profetul a ris, ca se spai--
de ce nu demne de sPaima, I?il mlin-
gala IOCUt'llJandll'l. Dara dlsclpulu\ nefiind inc<l desflversit
nu se convingea, ei inca inspf'limantat de :lcea priveliite:
It'emUl'a de .fl'iea. atuncl ce face Profetul? "D6mne,
gice, deschlde oehll aeestul copilandru, ca sa vada ca.
1:11al eel eu de cat eel cu iI" (IV, Imp.
6, 17), de ndat<l a wlregul munle unde locuia a--
tund Eliseiu, intesat de cal !?i carute dp. Nimic alt nu..
el'a, decal -mllltirilea ingerilor in Jinie de batae; Data
ceala de inger'I atat demal'e secunda pe Pr'ofetlll
EhselU, dara pe Pavel? Aceasld 0 gice Profetu] David;
"Tabari-va Ingerul Domnu1ul imprejurul cE'lor eese
de densul" (Ps. 33, 8), "Pe manlte vor
n.dlea, cum-va sa se Impedece de peatra pi-
teu,' (Ps. 90. 12). Dat'a ce gic .eli de ingeri, dlnd.
st;lpanuJ era eu densul? Cael dOl'a si lUI Abraam nu
numa! ea is-a ar<ltat, ci impreun& cu' densul era. ' In--
el a <Jicend: ",,$i eata eD. sunt cu VOl pa-
na 1a veaeulul (Math. 28, 20). Deasemenea si'
luI Pavel arMandu-se I-a <Jis: "Nu te teme, . ci vorbe-
see, eaer eO sunt eu tine, nimenr nu se va ispiti
ca sa-p faca reo " (Fapt. 18, 9. ... 10k Apol si prin vis i s-a
aratat Q.icendu-r: "Indraznesce, Pavele, :ea preeum ali
"94
OMILlA IX
marturisit de . mine in - IerusaJim, a!?ati se cade !?i
in Roma sa (ibid, 23, 11), SantiI sunt in
toldeauna miraeulol?I plinI de ehar, dara lllaI ales cand
se primejduiesc penlru Chrislos, cand sunt legati pentru
'Christos. Dupre cum un soIdat bray e priviteu placere
tot-deauna, dara mal cu sama cand la defilarea trupelor
.sla. se pune in rand cu regele, tot asl-feliu inchi-
pui-U si pe Pavel candil vedI invii.tand in lantUl'ile luI. Sa vi!
spun ce 'mT-a treeut acum prio cllgel? Fericitul mal'tir
lBabiIa a fost legat l?i el, tot din aceia!?I causa ca
loan, adeea a infruntat un rege calcatol'iu de lege. Dupa
luT din viata, regele acela a permis ca lanturile
martirulof sa fie ingropate imp('eunA co corpul, astfeliu
corpul sa se ingrope legat, ca acum acele Se
,gasesc la un loc cu luI. AtAt de mare em dol'in\a
luI penlru aeele legaturl! "Prin fer a trecut sufletul
lUI " (ps. 104, 18), Profeiul despre losif. Deja Ce-
. mel au ineer'cat dulceata un or asemenea legaturI. Dara nol
nu mal suntem legal;! !?i nici ea povatuiesc la a-
I'easta, fiind-cil. nue limpul arum. Sa nu-tT leg! manele,
'inse leaga-t! cugetu\. Sunt inca !?i alte legatorl, !?i celee
nu Ie porta pe acestea de aiel, Ie VOl' purta pe aeelea.
.Asclllta. pe Christos spunend: "Lega ndu-r manele !?i
pid6rele hlati-l !?i-l aruncatI intru intunerecul eel
mal din afara (Math. 22, 13). Dara, sa nu fie de a in-
-cerea nisce asl-feliu de legatur!, pe CilOd de cele de aicl
ne a ne invrednici Dumnedeu! Pentru aceia dicea Pavel:
" Eu legatul In, Domnui ve rog pe vor, 'cu vredni-
de sa umblatf, dupre chemarea cu care suntetf
ehematl".
Dara care e acea ehemare? AV fost numi\I, gice,
cOI'pul lui avend de eap pe Christos; va invial impreuoa
el, v-a pus ca sa statI impreuoa cu el, fiiod dU!?lnanI
si inearcatr eli mil de rde. Mare e chemal'ea, eu adeve-
I:at, la 'marl buna'ta\I suntem Dal'a cum trebu-
-ie a umb/a eo vl'edniCie? "Cu t6ta umilinta", Qiee. Cel
ce umbla ell vrpdnicie, penll'u ca IImilinta este
basa orT-careI vit'tutl. Daea umilit!?i prieep! cine l).I
' fost si cum te,ai rilantuit, vel avea un motiv de vii'tute inaeea
. aminlire, aluud niel in legi'ltUl'1 fiind nu te vel mandl'i,
nid in cele ce am spus nn te vel ingamfa, ei !?ciind ca
!totul esie din char, te vel umili pe sine-V. Cel umilii pote
OMILlA IX -
95
-sa fie!?i recunoseHol'iu, in 3cela!?1 timp serv placut:
"Cacl ce ai, gice, care n-at luat"? (1 Corinth. 4, 7);
Asculla-l pe densulgicend: "Mar mult de cat
totI aceia m-am ostenit, InSe nueu, ei charul lUI
care tste eu mine" 15, 10). "eu'
t-6ta sm'erenia", giee, nu numal in. vorbe niel DIlIDal
in fapte, ci !?i in pUl'lare in graiu; nu c!ltra
rit, eara eatra eela-l-altinsolent, . ei catra totI
fie marl sau micI, p prietenY sait Aceastae a..,
deverata smerenie., FiI umilit cbiar in faptele cele bune
pe care Ie ce Qice Christos: "Fe-
ricitl eel saracI cuduchuI" (Math. fI, 3), adeca chiar
la ineeput ni pune inainte umilinta. De aceia Pavel gice:
"eu t6ta smerenia !?iblandeta, CU indelunga rab-
dare," penhu ca a fi smerit, itlsi! hi limp iute
apleeat la manie,nu pote folosi la cu-
prins de manie, de multe'ol'I perde u-
rluI altuia cu dragoste". Dara come eli . putintaa in-
gadui, daea iritabiI baditoriu? Deaeeia el ni spu-
ne '!?i modul de ingaduire : "cu dragoste" Daca
tu . nu vel jngadui pe apropele tM, apoI cum te va inga-
dui si pe tine Dumnedeu? . Daca tn nu ro\I suferi pe eel
impl:euua sel'v c-u tine: apoI cum tf:) va suferi ore!?i pe tine
stapanul a tote? Unde esle iubire, acolo tote sunt supor-
tabile, "Nevoindu-ve, gice, a pazi unirea duchuluI
intru Jega tura paceY". DeeI leaga-V manele tale cu in-
gad uinta. am dat pesle numale acel frumos, peste
legaturI, gie. Am fost pai'asit -aeesinume, dara el
s'a Intors in dis('utiunea Frnmose sunt acele lega-
tUI'l, dal'a frumose' suut I?i aeestea, care nase pe eele din-
WI. Leaga-te pe sine-p impreuna en fratele tM; unia ea a-
conlegatI eu dl'agostea, t6te Ie l'abda cu
. Leaga-te pe sine-tl eli el el eu tine, cacT in. ambele
SUi'! tu e!?tIsUlpAn; pe care voesc a-I face pneten, desl"
gur eli voW. putea cu u!?UI'in\a. "Nevoindu-ve giee, ou cum
soar intampla, ci "a pazi unirea duchulul .1ntru lega-
tura pacel. " Dara ee este ore unirea duehulul? Du-
pl'e cum in corp sufletul e acela C\lre tine t6te membrele
JilL in b{!na rallduiala., tot aiel,Pent.ro aceia dat
omu]uI dueh, pentru C3 pe cel . ce sunt contrarI, fie cu ge-
nul,fie cil vil'sta, fie in alte privinV, pe totl acestia, Qic,
'.
OMILIA IX
siB uniascll. intr'un tot. BAtranul timerul. Raracul!?i bo-
gatul, copilul !?i eel virstnic, femeea barbatul, In fine
totspiritul devine un ce complect, ba inca. chiar mal lImit,
de eal cum ai' fi un siIigur corp, Aceasta. conlegare e cu
mult mal mare de catconlegatul'a afinit.atea dintre mem-
brele corpu)uI, ' pentru ca legatura spirituJuI este mal si-
gura. !?i mal precisa. de cat unirea .membrelol' corpuluI,
orl cat de simplu l?i neamestecat este el. cum se pas-
treaza ore unirea duchulu(? "Intru legatura paceJ," a-
deca, in !?i discordie ou e posibil a se pAstra,
nCaCl cand este Intru VOl, (lice, rlvnire, prigoni-
re, tmperechere, au nu suntetl (I Co-
rioth. 3, 3)? Durre cum focul cand da de lemne uscate pe
tOte ' le transforma in tlacarl) eara cand iotimpiDa. lemne
verdi DieI uu se aprinde !?i nieI maear nu se Iipe!?ee de
ele,' toemaI a!?a !?i in casul de fata; nimic diD cele lipsite
de caldura DU se pote Iipi de spil'itul omulul, ci in orI-ce
cas numaI aceia ce contine in siDe caldura duchovniceas-
ca. De aicl prin urmare se caldura dl'3gostel, fapt
pentru care !?i apostolul ni pune Inalnte legatura pacel
l?i eu aceasta voesee' el a oe lega pe toti. Dupre cum,
c;lief', cand sa te leg! cu altul, nu vel pulea 11 0 fa-
ce de cat "n-ti legl eorpul 1M de al lUi. sau cll de
vel voi sa fael lodoita acea legatura, [lpOi va Irebui ea
pe el sa-! legI de tioe, tot a!?a in casul de eu
alte cuvillte a ne {'onlega unil de al\ii In mod .se-
rio'l, adeert nu numaI de a fi paclnie! in mod simplu, Diel
numal de .a ne iubi In mod superficial, ci totl a fi unul, lo\[
a fiUrI sutlet. 0 asl-feliu de legatura' este ,buna, CiJ aceas-
III sa ne Jegam impreuoa. !?i inh'e 001 cu Dum-
nedefl, 0 asU'eliil de legalun'l. nu strioge !?i niei nu apasa
minele legate, ci Ie lasa in libel' tate, !?i eu drag& inima ele
VOl' faceatufl('1 mal mult chiar' de cat cele deslegate. Cel pu-
temic de 8i legal cu cel slab, lotu!?! il porta pe acesla eupla-
cere, !?i ou-l lasa a se perde, ba tnea. chial' cu eellene!? de ar
fi legat, m'e putel'eade a-I de!?eepta peacesta mal multo
"Frate ajutat de frate, (lice, e ca 0 cetate tare
ll
(Provel'b.J 8, 19). Un ast-felifl de lan\ nu-l pote intrerupe
sau impedpca nie! distaota eailor, niel ' reriul; nieI pa,men- .
tul nicT m6l"tea 5i nit! ci este mal bun Sl mal
puLernie de cat tole acestea. Un asemenea Jan\ unit l'hial'
numal de un singur spirit, pote inca pe multI a impresu-
ra. As.cult1-l pe Pavel ce gice: "Nu ve strlmtoratI In-
OMILIA IX
.97
teu nor, ci ve strlmtoratI inpantecelevostru ....
vol" (II Corinth, 6, 12,13). ce ol'e anu-
me pote vatama aceast& leg&tura? Dragostea de banI, de
stapani!'e, de slava, i?i in fine de altelede acest feliil, ca-
re'I fae \.Ie acestia slabJ,' care intremp lan\ul_
Decl cand nu se intrerupe lan\ul? Cand tote acestea VOl'
fi alungate, !?i cand cimie din cele carb impeded\. dragos-
tea uu ne VOl' nelinisci, Cacl ascuIta ee dice Christos:
;,$i pentru ca. se tnmulti fara de legea, va re"
ci dragbstea multora" (Math. 24, 12). Nimic nu este a-
tatacol)!ra iubireI, capecatul, nu q,ic uumaI de pe-
catul contl'a luI Dumneq,eu. ci :;;i dp. acel eal'e e contra a-
pl'opeluI. "Daraeum so impata lalcharil"? gief. Carrd ol'e?
spune-ml. NuatuncJ, de sigUl', cand VOl' intrebuin\a un
mod taichal'esc de. impal'\ala lucl'urilor furate lnh'e den!?il.
Cllel dacA la impal'tirea lucrmilol' de fural nu VOl' pazi
legile de dl'ept com un, daca nu se va da fie-cal'uia drep-
tul, n veT gasi atuncI pe in certe bata!. Ast-
felio. decl, niel ehiar iotre eel ret nu se pote gasi pacea
In .alt mod, ei pretulindeneao vel gaS! numa! acolo, unde
omenil yituiese CIl dl'eptate intovarrt!?itI de vil'iute. Da-
ra ce? Ore rivalil in amorurl nu se im paea inll'e
Nie! bdllta. de cine sllV spun? Laromul nicI-
odata nu se va impaea cu . aIt lacom, Dafa nu ar mal Ii
printt'e dreW, blAOI;1I dll acei nedreptatHI, pote
cit g-ar nimiei aceasta ;;pecie de omenI. IotoemaI ca
cu fearele celesalbatice; de nu ar fi ce-va la mijloc
intt'e doue feal'e tlllmande spre a manra, de sigur ca-
g-ar manta int!'e densele. Tot s-m' petreee cu cel
lacomI reI. Ast-feliu dara, DU e cu putiotll de a exista
pacea, daea mai'nleiu .nu Sf) va pracliea virtu tea. Sa ne fn-
chipuim, buna 01'a, 0 eelale plinA de laC!HllI !?i lotI Ja fe-
liu, !?i oimenl sa. nu rabde a fi nedreplatit, in ' tirpp-
inse cu totil sanedreptatiasca pe al\ii; eI bioe, ar putea
sA stea aeea cetale? de putin. Dura ore desfl'ana\il
au pace Inh'e it? De loc; uu vel ga&i Diel dOl; cari sa fie
de pllrere, Asa eA in casti! de fata causa nu e
alta, de cal ea s-a recil dl'agostea. eal'A causa receler e
I'll s-au inmllltit fan' de legea, Aceasta duee la sigur pe
om in egoism,' aceasla (livisaza I'UpP in , pal'\I
II f')I'ima. Dnde in"e e vil'tutea, se petl'ece
contrariul. Omlll vil'llios t' mal Iwesus de a vel'I; el de s'ar
gasi in cea 111a 1 mare l'itj'acie::,i inlt'e mil de saracl ca
densul, p6!e ca sil fie illlparilliloriu. pe ('And lacbmiJde
7
OMILlA IX
banI, dacA ar fi chial' dol, uu se pot impaca. Aiia darA,
dacA nol am fi dragostea nu soar perde. Virtutea
isvoragee din dragoste; 9i dl'agostea din virtute. Cum este,
spun elL Cel prefel'a bauil inaintea prietenieT,
U!cl ea este resbullatornl, nu pe apropele,
mel nu-I .ei tOle Ie sufel'e ClI CUl'llj. Dragostea de
aeestea depmde; i?1 eara9I, eel ee iubei?ee, tote acestea]e
sufeni. Ast-feliu deel t6te aeestea Ja un loe sunt intre den-
se]e legate, 9i una pe alta se fortifieA. Cum ea iubirea is-
vOI'Asee" din virtute se si de aicI' eaeI a dice'
"Cand se vor inmulti fara' de' legiIe, "va reci
gostea" toenial aeeasta a invederat; ea,rA eand dice:
"Celee pe apr6pele, a Indeplinit legea"
(Rom. 13, 8) aratil ell, viltutea pmeede din dragoste' Asa
crt e absolut neeesal' a fi UDa din doul:\: sail forte iu-
hiloriu, sau forte vil'tuos. Pentru ea cel ee are UDa din
doul:\, forsamente ell va ave a 9i pe eeia-J-aJtA si vice-ver-
,sa: cel ee nu scie a iubi, saversesee si multe eara
eel videan nu seie a iubi. " , ' ,
*) SA practictlm ded di'agostea, eAel ea e C:I 0 for-
tareta, care nu ne va Jasa de a pati ee-va reu; Cli ea sa
oe eonJegam pe not ini?i-ne. Nimic din ee]e viclene sa nu
fie iotre noT, oimie din ce]e banuite, cael unde ste aue-
vl:\rata prietenie, nimie din aeestea nu S8 gasegee. Aeeas-
tao a spus 9i ,un bal'bat intelept: "Impotriva prietene-
!til. chiar sabia deal sc6te-o, sa nu te ' desnadej-
Int6rcere; Impotriva prieleneluI
de vel desehide gura, sa nu te cael este
fara?atjo.cura, fara descoperirea
nel fara rana vlclemel; pe acestea prietenul Ie
(Sitach. 22, 21. 22). "Fara deseoperirea taine-
lor, glce. O! daca lotI am fi )ll'ieteriI, nic.i ea ::tm a yea
nevoe de seel'ele, eael pl'ecum cine-va nupote avea se'
fata de el niel ea putea sa se aseunda.
pe sme" tot nu s-:1.1" aseunde uid de prietenI. Nefiind
, secrete, e. imposihil de a Ii inh'empta.Deei S8-
cretele pentl"U mmle nu Ie avem de tal e[t nu avern eu-
raj 9i sineeritate cAba. totI. clara reeeala dragosteI a
naseut secretel
e
. Dal'a de ee :II secrete? Voescl. a ne-
dreplaii pe apropele? Sau ell pole il impeded de a fipal'-
*) Partpa mo\;alii. Prin dragostea dintre nol e Jega-
tura paceI. (Vel"On). ' " l:
OMILlA IX 99
tas vre-unul bun, si de aeeia te ascunlJi? Sau pole'tI e
rusine? Asa dara. acea'5ta .e 'dovada lipseT de euraj. Da,c;l
ar' fi dragoste, nu , arfi deseoperirea secretelor niclo-
cara. Pentru ea ce? spune'mI; cine soar acari pe sine?
Dara ehiar de a1" faee-o, ar fi spre cael 9
i
pe:eopit it
oearim, voindprin aeeasta al ambitiona. Chiar, 9
i

a inceput atune. a inirunta celatile, gieend: "Val tIe Ho-
tazim val tie Bethsaida, II (Luc. 10, 13), pentru ca sa.
Ie scape de irifruntare 9i de ocarll. Nimic nu pote. a .;atin:
geahUa eugetul; lr.al mult inca sa-I .f?l sa-l 1'1-
dice din lenevit"e, ea illfrunlarea. Dara. sanu ne mfmntam
nniI pe aliil fara Cad ee?y eI infl"Unta. pe frate]e
tl:\li din causa bam lor, eand acesba se capata m eomun?
11 vel' infmnta pote luI? Dara aceasta va
fi mal mult pentru eoreelal'ea luI. ,,$i fata rana vic1e-
niet" dice. Dara cine sar I'ani pe sine? De sigut' ea niel
unul. 'Deci sa praetieam vil'lutea. Apostolul nu gice in mod
simplu sa iubim, ci sa urmamdragostea (I Corinth.
14, .1), adeea 0 practicam. Trebuie mulla grija, cael
lute dispal'e 9i esle sprintena ?ep]eeare. 0 urma,m,
nll va ajunge nieI-odata la acela ea sa CI 0 VOI?l
retinea 9
i
atrage spre nor. Dragostea lUI a UUlt
ceriul cu pamentul. Dragostea ]ul a pus pe
om pe tronul luI Dumnegeu. Dragostea luI Dumnegeu a
a1'atat pepamentpe Dumne(leu. Dragostea luI
pe stapanul a t6te I-a f:leut servo DI:ag?stea lul
a faeut ea sa fie predat fiul sMt cd !Ublt mantmrea
dusmanilol'. Si nu s'a margillit numai aIel, el inca ne-a
ehel)1at la blIDatatI mal marl. Nu Dumal ea ne-a izbavit
de relele . de dinainte, ci inca a fagaduit ' ell. ni
aIte bunurlcu mult mal' mai'I.Pentru tote acestea multa-
mind ]ul Dumnedeu, sa praetieam tota fapta buna, eu
deosebil'e sa practieam dragostea, ea sa ne invrednicim
de bnnurile fagAduite, eu I:barul inbit'ea de omenl a
DomnuluI nostru Iisus Chl'istos, ei'll"Uia irnpreuna eu Tatal
si cu Santul Dueh, i se euvine slava, stapanil"ea cinstea,
aeum pUl'urea 9i in vecil vedlol'. Amin.
roo OMILIA X
OMILIAX.
"Un trup un duch, precum chematI sun-
tetl tntr'o nadejde a chemarel vostre" (Cap. 4,4).
Cand fericituI Pavel pentm ce-va mare
inaIt, ea un Darbat mult incercat !?i duchovnicesc, com-
pune sprijine sfatuI pe cele din eeriurJ, inva\fmd a-
eeasta de la Domnul oostru, dupre cum ;lice !?i in
loc: "UmblatI 1ntru dragoste, precum Chris-
tos ne-a iubit pre no} s-a dat pe sine pentru
no1", !?i "Aceasta sa se Inteleaga 1ntru VOl,
care intru Christos Iisus, care In chipul lUI Dum-
ne<;leu fiind, nu rapire a socotit a fi el Intocmal
ell Dumne<;leu" (Efes. 5, 2. Filip. 2, 5. 6). Tot aeeasta
o face aicl. Cand exemplele dale sunt mari, atuncl ze-
luI pofta luI sunt grozav de marl. Deci ce spuneelio-
demn[mdu-ne la unire? "Un trup un duch.precum
ehemap suntetI Intr'o nadejde a chemarel vos-
tre; un Domn, 0 un botez" (Vel's. 4. f .
Dara ce ioseamna "un trup" de peste tot
locul !?i din lumea intreaga, adeea cel presentr. cei ce
au lost, cum Sl eel .ce VOl' fi. Pentruca, si cel ce inainle
de venit-ea lUi' CUI'islos au avut 0 viata . plaeuta. un tl'UP
sunI, pentru ca !?l aceia au pe Chi'islos. de unde
Re invedeltlazaaceasta? "Abraam, panntele vostru,
t;1,ice,a fost bucuros easa vada <;liua a
ve<;lut s-a bueurat", !?i eara!?i: "De atI fi cre<;lut
pe Moisi, at! fi cre<;lut In mine, cael pentru mine
a scris . aeeIa" (lbirl. 5, 46), dupre cum au scris !?i to\{
profetiJ. De Sigul' ea nu ar fi seris aceia ce nu !1ciau,
nu ar fi vorbilacele ce nu cunoseeao.. lnse mnd-ea n sciau,
de aceia i inchinau, U!?u' aeeia sunt un tt'up.
Nu e de.spartit trupul de duch, fiind-eli. atunel nicr nil ar
mill Ii trup: $i nol avemobiceiul de a dire un trup este_
can a vOI'bim de luel'\lrl saO. de tiintl unite !?i avend in-
tre ele . . Tot ast-feliu Iua m !?L corpul cand vor-
him de unirea. membr.clo.r luI. TTn singureap; dara ciina
. eon singur cap. e lin singur corp. Corpnl Sf-l compune
din lijemh,'p, cinsl.ile dinunele necinstite, dal'a cn tote
OMILIA X lor
acestea chiar cel mal principal diolt'e ele nu se ridica
vre-othtHl. 3suora a"itnia. til:) chiar 131 asuora celul mal de
desD\'etuit. Ue si nu tote au acela!?I 1'01 to iunctionarea lor.
ci dupre sum aeoootriv:l f:iostite, fiind-cit
tote S-RU t"acutsoretrP,hninta. dP. si la Olverse serviell.Une-
Ie mal principale, altele seeundare. PrecUlo buna-ol'a
cauul e cel mal priocioal din organ pie intregulul corp, cad !?i
simturile tote Ie a!'e in el; densul e domnuJ sl.suveranul spi-
rituiuI, !!?i fara cap nu e posibil :I via, pe tAn'd eu pieiorere
taiate multfao. tl'l:I\t am lIIdeJungali. ca nu prin locul
ee-l OCUDa' caDIII este mal DrinciDal de cat
ne. ci prin energia luI .. cum si prin ordinea ce el 0 mis-
treaza intre cele+alte. Si ore de ce spun eO. asemenea
Jucrur} ? Sunt in bisencli multI ridicatl ]a inaItime, precum
capuI, cere!?cI privindu-Ie, dupre cum oehil diD eap,
depadatl lOUlt de la pament, !?i neaveud nimic eomun cu
eL Altil sunt carl au rolul pici6!'elor, care calca pe pa-
ment, 'lose a piciorelor slinatose. Vinovatia piciorelol' nu
este ca calca pe pament, ci pentru ca aleal'ga spre viele-
nil. "Piciore1e lor, t;1,ice,alearga spre rele" (Islua
59, 7). Nid llceia, gice, sa nu cugete lucrurI inalte con:
tra celor de jos, slnIclaceslJa slL nu .. llulIaSca re cel de
SUS. hmdca in asemenea cas se slabe;:;ce lrllmuseta Sl
tarIa tie-carma HI plHte.eiiHI treDl.lmta deplma (servlcllll
eOmpleclJ se Impedeca. si cu drept cuvent, ae vreme ee
tot acel carele. hule!?ce peapl'opele,marntelll s-a hum pe
stne smgur. Daca de pilda piciorele uu ai' voi sa Dorte
capul la trebuin\)le lUI, pe deosele se VOl' vatama ol'in
nemlscare l:) pritT lene; deasemenea aaca capul nu va a-
vea (nCI o {Jllrtare ue grija ventru DiciOre ..... el sin!rllr SH
vir vatama lllarnten1. Ue cat acestea eu dl'ept ellvent,
<1tCl nu l:)t: reVOlta mtre ele. fiind-ca de la natura au fost
ast-feliu regulate; dara omul cum e cu putintli ca sa nu
se ridice eontl'3 altllia? EI nu se l'idica cootl'a ingel'i\ol',
preculll nid ingel'il nu se l'idica contra al'ehanghelilor,
pl'er,ul1l nid contra .mea animalele
nu pot sa cugete ce-va mare. Dara undfl eaCela!?I nalm?;
un singllt' char, acesta nu are lllal mutt de
aceta, cum sa nu se rl!1ice? fonnaT pentru .aceasta nu
trebllie sa te !'idieI contra apropelul teu. Pentruca .data
totesunt. COlllune si nimic mal mult nuare unul de ('at
l'lltnl, apol de unde e aceasta !ipsa de Ne impar-
tasil1l de aeeia,,;l natUl'a, de COI'P Sl suflet. res PI-
mm ncela!?1 ael:, tirana; de.cI de unde
I02 OMILIA x
dintre. p;0I? eu tote aces tea am putea ca
pnn virtute sa ne rldJdim mal pre sus de IJllterile necor-
pora:le (ingerl demon)) sa ne mandrim pentru aceasta
cu I.:a nu ar fi aceasta mandrie. catu!?I : de putin,
buna-ora eli cuget lucrUl'i marl contra diavoluluf. ba inea
forte mal1. Pavel com si el cU'Yeta lucrurI
m.ad eontra diavol,ldur,. cacl. cau.d demonul ' votbia. despt'e
admlrab!le, inch IS gura,
nu . suferlt mcl U1acar a-I :plcend servitol'ea
careavea inea duch pilonicesc: ,;Ace$tt 6menl
robn lUI Dumnec;leu celul sus sunt, catoe ve ves'
tesc voue mantuireI" (Fapt. 16, 17), el I-acer-
tat grozav Ia astupat gura cea Deasemenea
aiurea scriind c;Iice :"Eara Dumnec;leul pacel sa sdro-
beasca pe Satana sub piciorelc vostre cllfand"
(Rom. 16, 20). Nu cum-va ore el afaeut ce-va extl"aordi-
l?i contra n.aturel? Pentru vointa, c;IieY, fiind-eli eu
vomta lor eea hbera sunt eel mal reI . dintre dara
contra jngeruluI nu me ridic, fiind-ea e mare
dintre mine .'?i e1. eu tote acestea, en atcH mal mult
nil h'ebuie sa te ridieI contra omuluJ, de cat contra in-
gerulul, penhu ca . ingerul prin natura sa se dcosebesce
de tine,. eeia ce Sll,nu fie niel spre . lauda niel ' spre hula
.omul 5e de om nu prin naturA,
mtentmne resultata dinliberul luI arbitru. Darli
prllltre omenl pole cine-vadeveoi inO'er, asa ca daca
contra ingerilor nu te ddicI, Cll abU InuIt contra
omenil?r, caril all devenilingel"I prin faptele 101", de si
natm"a cu nol. Daell unul dintre O[Oenl soar fal:e .
VIrtu os ca Ingerul, apol unul ca .aeesla e eu mutt mal
supe["iOl" tie de cat Ingeru\. de ce? Pentru ca ceia ce
Ingerul din natura luT, omul vi[tuos a I"eu"it a Ie avea
din din lUI cea libe['a; pe ca.nd inge-
rul de hne, in ceriurl voiu sa . c;Iic, acesta
la un loe cutine, pl'in faptele
IUI*. da : J!,llpuls spt'e zeJ. Dara ce dic? Omul vj[-tuos sl
devemt inger in tmp, maT departede no(, de .cAl
ipgerul. "Petrecerea nostre, in ceriUrI tste' ''(Fi-
hp. 3, Cum cA unul ca acesta pellece maJ departe,
ascutta unde stA capul luI :In dicp;
'9
arA
pe cat de departe e tronul de noI; totpe alaota ' si
mgerul de tron. .-
"Dara, <;lie} tu, ved pe aUulbucl:lrandu-se de cinsle, si
OMILIA X
I03
sunt gelos de el." lata eli aceasta a resiumat toful, nu numal
In lumea inlt'eaga, ei bisel'ica a umpJut'o eu mil de neoi'an-
duel!. DU['a dupre cum iull"ull DOI-t liniliitit, sufland' un vent
salbntec contral'm sUncilol' inl!'egulul cheil1, I-at" aduce
in cea mal mare nesiguranta, intocmal asa tacesi amot'ul
de slava cand cupt'inde pe cine-va; tote Ie I"estorna. tOte Ie
arnesteca Ia un loc. Pote vi s-a intamplat de ffinlte-OI"I sA
yedetl case marl arc;Iend; atl vec;Iut cum fumul se ridiea la
ceril1, neapropiinduse niel unul ca sa stinga focul,
ci fie-catoe gandindu-se la inleresele lUI, focul ill tota
rupl'inde totu\. De multe-ol"I totA populatia din cetate sta
imprejurul aeelel case ce arde, mal mult caprivitorJ. unor
rele, de nit ea ajutore.Vel vedea apol cum ,eel . de fatA nu
fac nimic, ci fie-rare din it intindend mana si aJ'atand celul
venit aCllm la 10c!lIHI, sal! fiacal'ile ce prin vre-o fet"es-
true se vect falfiHnd lnlt"una, sal1gt'inc;II at"uncale jos, sail
vr'un zidiil intreg de dal"imaturI smuncit din Iocul luI
trant.it la pament, totI st.au nepaslitol"I. Sunl unia
indt'azneV caJ'l se hazardeazA, caril a se
apropial.:hiul Iilllga casa cea in flacarT, nu eu seop de a
da ajutol"io sa stinga fOl.:ul, ci ea sa Ii fiemal
placuta, privind cu aten\iune mal de aprope ve<}.end aceia
ee de depal'te nu al' . fi putut veMa distinge bine: De
cum-va apol a avut acea easa ziuiurl marl .'?i [ruinose,prj.
velii'lea e de jelit vredniea de muUe litt::runiI. eu
rat ell e de jelit de a vedea capiteluriIe colonelor " prefa':'
cute in praf,muUe din col6ne rupte ele. unele din causa
foeultJl, eara allele Bind pn"tbu,?ite ma,...
nile ' eelo[' ce luct"uf, ea nu mal mult sa devinA ali-
mentatie focultiJ. Sepol vedea apol __
Cal"e pe dlnd era lava nul intl"eg stateal1 in tota podoba
Ior,-descopel"ite acum, fiind-ca acoperemantul ga nimicit,
si a.;;virlite subceriul Iibe[' fura nid 0 randueala. Dara ' a-
pulbogatia dinaunh'ul caseI cine ar putca-o povesli? aeele
haine a Ufite, acele vase deargint !... Dara acea camara
unde numal stapanul deabea sotia luI inLrall, acele
clifere pline de haine !?i de al"Omate,. de petre pretiose,
tote acelea,c;Iic, p["efacute iuh"o flaclll"a: Vel vedea apoiin
limpul foculul fumicand inalmtru totl baea.'?il, argatil I?i
in fine lWfugal'iI; vel vedea apdl acolo api!, foc, \er.iml
in fine lemne pe jllmetatearse. Dara dece Ore
am acest tahlou mal mult pole de cat trebuia?
De sigu!" ca nu am voit cadescl'ie .. incendiul castlfa!"<:l un
anumiL scop, pentl"U ca jn definitiv ce me inte["eseaza aI"-
10
4
OMILIA X
derea uneI case? ci am voit ca sil represint ochilor
ea ce-va apropiat, relele din bisericil. Ca un ineefldiu
adeVllt'at, sau ea un tra.soet venit de SI15, asa a dl.duta-
supra bisel'icel I-a rllsturnat acoperllmaotul, eara. iu acest
limp nimeoI flU se ridicilspre a da ajutOt'iu, ci pe caod casa
arde, nol dormim un somn nesimti-
toriu! De ee aDume Dusa alins aeest. foc? De care statuI
din bisel'ica nu sa atins? Biser-iea nimic alt -uu esle, de
cat acea cladire ridicata prin -"oiritele nostre. saft mal bine
Qis Intanrea el'edintel prin sJjil'iteie nOstre. In aeea-
sta CI3JIU:eins,e, nu vel gasi totu\ de aceia:;;I vlllot'e, CI <110-
tre petrels care 0 eomoun unele sunt stl'ahiclte:;;liumi-
Dose. aHele ' mal inferi6t'e acestot'a si <1e 0 colore mal Ill-
cblsa, IUse eu mult mal tarlfle cat cele-l-alte. Vel vedea
aICI pe multi carl tin locul aUt'uluT ce tavanul.
Vel vedea pe nltil multI carl conh'ibuiesr. la podoba de pe
statuI. Vef vedea pe aItil cil stau tin loc de colone. Se
a se numi l?i omeniI colone saft slalpY, nu DumaI
prin puterea 101", ci din causa frumusetel lor cat'e impodo-
bel?ce mult clcldirea, avend in timp capeteJe 10:'
suflate Cll auI'. Vel vedea apoI 0 multime mat'e, care
mal mult sMI mal putin ocupil distanta locul eel iutins
de pt'inlmprejut,iml. Acea multime mal'e\ine locul pelt'e-
]or celor daditein zidirl. Dara trebue de a rept'esenta 0
imagillL' maT ft'umosa. Aceastil biserica nu a tost clad ita
din alitJeliu de Debe. ei dill aUt' at'gint !?idill cele mal
:;;i intt"un euvenl aiel allrui e pes[e tot
IOCUI In HbOndenta. Dara val.! amat'e. cacr lole a-
cestea aO uat'Jolile ,de tirania iubil'eLde slllvH. op<;,wt,a.
aeeasta ce cOl1suma tolul; In aeest tim'p ni-
menl nn s-a nl'''Hat maT pre sus de .. marea nenot'oell'e,d
top am slat pironitt pe loc admil"and para toculUl, mse
ne-)JUlello ('aw:?1 de Dulin de a stlllge leUl. ::;;t chlar de
I-am slmge lilJlltru . un timp seurt, aupa doue trei
gile,-intocmaI ca 0 Stan tee nsllipata de cenu?a, earo
se apriude din nOli, c[lLe
ne-arse la iriceput Iea pt'eFacut de asti\data in
se aprinde din noO, l?i eeia C s-a petl'ecut aeolo, se pe-
It'ere cael aceslil e rolul Causa este eaba-
seiewionelorbisel'iceI ne-au 1'0:5 pe nOI.eatape ("el ce
sustineau lavanul aCOpel'emantul, tineau fainceput
intreaga cladit'e 'IaO imJ,Jresurat cu foc. De acoia la zi-
durile ceIe-laIle mal usot'il a fo"t intinderea focuiuL Chiar'
hi c1adirl cand foeu'l a cupt'ins iemn,1l-ia, lIIar mult e
OMILIA X 105
inarmat contm pelrelor, cara cand resl6rll11 roionele si Ie
aruneil jos, nu lllal are nevoe de a'-?l intiude flaearile, 'pen-
lrll ca odala rag ute t6te aeelea ce sprijiniau
cele de sus; cele de jos in modautomatir, eu multa
M urmeazil. .pe in biserieil sepetree
lucrurile asta-gf. Tote sunt cuprinse de foc. Caot&m ono,.
furl din parten 6meniior, eat'a pentro slava suntem
nu ascultAm pe lob, care gice: "De am pee!ltuit
fctri1 de voe am ascuns peeatul meu, ca nu m-am
ru$inat de multi mea gi6teI, ea sa nu marturisesc
Inaintea .lor" (lob. 31, 33. 34). AI vegut suflel virtuos?
"Nu m-am gice, ca sa spun peeatele mele cele fara
de vue inaintea intl'egel multimY. Dara daea acela nu se
rusina, eu alat mal mult nu tJ'ebuie nol a ne rusina.
"Spune tu, <;lice, fara-delegile tale anteiu, ca si te
IndreptezI" (Isaia 43. 26). Mult s-a intins gt'ozavenia ace-
stul I'M, cat'e a resturnat si a nimicit totul! Am devenit
robl aJ onorurilor am parasit pe Dumoedeu. Nu mal pu-
tem dojeni pe subalterni! pe cata. vI'eille nol sun-
tern de bOla, nol avem nevoe de vin-
decat'e, nol cariI snntem randuitr de Dumnedeu de a vin-
deca pe altir. DecI cat'e sperantcl de mantult'e ne-a mal
remas, eanu noT, eal'il sunlem pUl?1 'Spt'e a vindeea,avem
nevoe de mana altor dodor!?
Aeestea lnse nu Ie-lull spus f;ira seop, ei peotl'U ca
ell totii in eomuD, imprelloa. eu femel !?i COllif, presenln-
du-ni pe eap incingendune l:U sae sil. poslim
timp inrlelungat sa. rugam pe Dumnegeo de a ni da
mana de ajuloriu,ca sa putem sling3 aeest foc pI'imej-
dios, penteu cft io adevel' avem nevoe de mana luI cea
putemiea !?i lllimcuio:;a. Noue ni se cere maimnlt .de cal
Me-citnd Ninevitenilot,. ,,[nea tref 9iie, giee, !?i Ninevi
se va prapadi" ([ona 3, f)). Pt'edica pl'Ofetulul a fost in-
plilla de amenintal'e. $i cum "il nu fie? cand
so a!?ceptali' l'a dupa treT eetatea sa devinil mOt'men-
tul lor loti sA se pt'apadiascl1 eu pedeapsa.. Cand
intalllpla ca intr'o sillgura , easii sa se pt'ilpildiul"cil de-
odata dOl ' copii, de sigut' ell. dilrerea e oesufel'il<'\ '; daea.
lUI lub i s-a pamt a fi nesuferita, atuncl dind a ea<;lut casa
peste fiii lUI !?i I-a omorit, apoT ee s-at' parea ore, cand
alll vedea nil 0 casa, niel dol saO trel cOpii, ci 0 popuia-
tit' de doue-spt'e<;lecImiI ingt'opahl sub darimatl1rile case
M
]Ol'? Ve putetI rat de mat'e e nenorocirea.De
106 OMILIA X
altfeliU 8i noue ni sa facut altadata 0. astfelill de arne-
nin\are, ilU prin VDeea vreunur profet, peolI'u ea nu sun-
tern vredoid de a augi 0. asl-feliO de VDce, ci prin acea
VDce de sus, care resuna mal ca Ol'lce alta tram-
bita. Dara sa revin la ceia ce am gis :"Inca tl'eI <;lile,
gice, Ninevi se va prapadi" . G!"Ozava e CII adeveral
aceasla ameniutal'e, dal'a asta-di nu e nimic acestea.
Nu inca trel giie, \lid ea se pl'apadi Ninevi, ci slInt
multe l;iilede CilOd biserica dill Illmea inlreaga s-a fDSt
pl'i\padit, t ci1guttl )a pamenl, mnd lDtI slapflnitI de a-
reii, mal eu sarna ceI din dregatDl'ir, 0.1'1 cat de
mult apasa asupra 10.1' respunuel'ea ce 0. VOl' avea,
dara sa nu ve miratl daca v' am indemnat de a face mal
mull de cal Nir.evitfmir, Penh'u ce? Ell nu predic aeum
numal pDslul, ei maT mlilt cp.-va; ve at'at,l;lic, acel medi':
cament, care a ridieal de la pament acea celate cal;iuta_
care e acel medicament? a ve<;lut Domnul, gice,
ca s-a tntors fie-care de la caile sale cele rele,
Ia parut r e O lUI Dumne<;leu pentru care a <;lis
sa Ii faca lor, n-a facut" (Iona 3, 10). Aceasta sa 0-
facem vol. Sa lie lepadam de dragDslea baniiDr.
!?i de a DnorurilDl', rugaod pe Dumnel;leu rle a nida mana
de ajutDl'iu. l;'i sa ridice pe aceI ciigutl. De aUfeliO frica
nostre BU e din aceleasT cause ca a NinevitenilDl', Penhu
ca atuner urmaO a petrel6 lemneJe sa se
dllrime, eara trupul'iie omenilor sa fie zdrobite;
inse,' nimie din tote aeestea, ci sufletele nostl'e VUI' fi pl'e-
date focuIuI gheeneI. Sal rug:1m ded, sa ne mMturisim
penlru pecatele de dinainte invocflnd charul luI,ear3 pen
tru cele viit61'e sa-I I'Ugam a ne apal'tl de ele t:U putel'ea
hil, ca asUelifI sa ne invl'ednicim,-fiind apal'a\l de aeeasta
feara salbatedl, gl'ozava pl'imejdiosa,-a inaIta multamil'e
lUI DumnegeO Tatalul celul iubilDriu de omenT, caruia
irnpreuna eu FIUI cu Simtul Duch, se cuvine slava, "ta-
panil'ea cinstea, acum pUt'Ut'ea, in veeil yecilDI'.
Amin,
OMILIAXI
1 0 7
OMILIA XI,
"Un trup !?i un duch; precum chemati sun-
tet
l
intr-o nadejde a chemareI . v6st.re;, un Domn,
o credinta un botez; un Dumne<;leU!?1 al tu-
turor este preste tote, !?i prin t6te, .!?l lntm
noI Eara unuia fie-caruia din . nOI sa dat chao.
I'ul, masura darulul hil Christos" (Cap. 4-J),.
DragDst.e de Ia nol Pavel, nu inse cum soar, in-
tampla, ci acea dragDste care ne la UnlDe!?1 ne
face nedeslipi\I unul de altul, .SI care eu uIata preCISlUue
ne leaga unUi lailga aUu!. ca cum _suo conlel!lite mem-
bl'ele eDrpuluI intL'e ele. 0 ast-feliu de care
saversasce lucrurl marl frumose, De aeela I;llce "un
trup", prin, aeeasta simpatia r.eciorol"a mem.
bre sl ca uu trebme a ' ne amesteca m bununle . el
a 'bucura mea aeac-easta, III tine araland pnn
euvinle tote cele.l-alle dalO!'ir de reciprodtale. un
duch" . Bine a dis, cad prin aeeasta araUt ca
trup e un singut: ducb; sau ca pO.te sa fie un slngUl' CDIP.'
sa uu tie un duch,-caeum ar I;l{ce vre-un prleten al el eh-
citDr; sall eil. prin duch se cDnvinge se. cDnleagii,
eelce prime.;e duchul sunt adapa\'Ldtn nn
tr'ebuie a fi de piil'el'I deosebite; sall ca pDte aIcl cu-
ventul duch intelege "Pl'ecum
map suntep 1ntr-o nadeJde a chemareI vostre
<iDumnedeul vDslm, dice, v-a chemal la hunurT,
nimie mal mult nu a 'dat unuia ca alluia; lutUl'O\' a dat
nemurirea. tuturor viala veclnica. tUlUl'DI' s\avii nemuril6-
re. lulurDr fraternitatea, r;;i In fine tutl1l"Dr a daruit mosee-
nirea .; sa facut cap cDmunal tuturDl', pe tDtI r-a senlal:.
din mDrp ilnpreuna CI1 el T-a pus sa stea cu
el . Oed UHea in s-pidlual-e d ve\l i?l ve bucura\l de
alata egalitate, de ee cugeta\lintL'u .mal'j? Cll.
cutal'e e bogat, .. ea e vutel'DlC? sa nu fie'
aceasta de l'is ?CacI spuneml: dacll. buua-Drtl. Impl1ratul
1
at' luaDda.tul;lece pel'sone r:;i le-al' .cu,por-
firA impal'ahmsca, le-ar pune pe !mpiira:
tesc si in finetuturDr arda acelasl clnsle, Dre at' IDdrl"izOi
din aceia $l:l. ridicllliseze pe altul ea fiind mal bo-
-108 OMILlA Xl
sau mal strAlucit? lie putin. incA nil am
spus totul, pentru nu c a tatadeosebil'ein eeriUl'I, cat
e jos pe "Un Domn, 0 credinta, un botez".
latA speranta chemal'eln6slrfl! "Un Dumue<;leo. Tata
al tuturor, care este preste t0te, _ prin tote,
-intru nol totl", Nu cum-va aI.fost ehemat tu ea mal
.mare, ear-a cela-I-alt ca malmic? Nil eum-va- 61'e tu le-aI
mantuitpl'in cl'edinVl, eal'a aeela prin filpte? Nn cum-va
1ie pote ti s-au -iei'tat pecatele prin botez. eal'A acelllia ou
:-8-a iertal nimic? "Un Dumne<;leo. Tata al tuturor,
,care estepreste tote, prin tote, .1ntru noI top".
."Care este preste tote" ; adeca Domnul p.stp Ilea-
supra tuturor. prin tote", adeca care se lngrijescp.
guberneazA, Intru nol top", adeca cel ce jocu.ie$ce
1ntl'U nol tot!. Cu loteca aceasta se atI'ibue fiulu!,
-daca soar li cre<Jut ca 0 imputinare,nu soar fi <Jis aicl cu
privire la tata!. "Unuia fie-caruia din noI s-a dat
-charul". Dara pote vel gice: Ce? de mide sunt atllncI di-
charm'}) ? Aceasta chesliune vecInic ducea pe Co-
rinthenl in descUl'ajal'e $i pe altH multI in car-
itit'e. De aceia dec! peste tot lo,:ul apostolul ia corpul ea
-exemplu .. iUHl'gumentatia lUi, pentl'u aceia tot acest
exemplu Ia dilt acum, fiind-cli tl'ebuia a face i:n entiune
,de diversele charul'l. Chesliunea ace;:Jsta 0 mal
precis in epistola -e;1tI'a COl'inthellf, Hind. ca mal cu sarna
acolo hanttAia aceastA bola, cara in tea de fa til numaI cat
a. felcut alusiuoe. f?i ce gice el. Nu a'spus dupre
credinta fie-caruia, penlru ca sil nu descUl'ajeze pe ace!
caI'ilnu au in succese marl, daril ce? "Dupre ma-
sura darulul luI Christos", Cele Illai principale, gice,
suot comuoe tutul'Dr, adeca aavea un botez, a se l1laolui
cine-va p!'in credinta. a ave a tata pe Dumne<Jeu, in fine
;a se Cll LotH din duch, De cum-va iuse
mal mull in chal', nu te intrista,fiind-ea
dUl'erea luT e mai mal'e. De la cel ee a primit dnel ta-
lautJ, dnd j s-a cerut, earacel ce a.luat doT, numal dOl
ainapoiat, ninlic nu a avul mal putin -de cat
cela-laIL Pentru aceasta aicl apostolulincUl'ajaza pe
audiloriu lot . eu I'eson. "Spre santi-
lor, gice, spre lucrul slujbel, spre zidirea trupulul
lUI Christos" (Vel'S, 12). De, aceia gieea el: "Amar
OMILlA Xl
109"
mieeste, de nu voio. bine-vesti" ! (I .Corioth. 9, 16). Et
Juase darul apostolieT, aceasta. amar luI, pentru cil
loa primit; darfl tu af fost seulit de aceasta primejdie_
"Dupre masura II. Ce inseamoa Ore aceasta vorba_ dupre
tnasura ? Adeea, nu aql primit charul pentru vrednicia
nostre, cAcl aluncl nimeoI IIU ar fi nimic, ci . toti
am primit din dar. Pentru ce insa unul aTe milT mult.
eara altul mal p.utin-? ACeasta nu e niniie; gi-::e, faptul e'
inueterent, peotru cil fie-citrecontr'ibule la clildil'e. Jviai
al';.uaprin a.ceasta unalt tapt, ca daca unul a primit
maImult altul mal putin, apol aceasta nu a l'esultat
din proprianosh'e vI'ednicie, ci din alte euvintepe eare
el singur -Ie-a masurat, dupre cum aiurea (lice: "Ea ra.
acum a . pus Dumne<;leo. madularile, pre unul fie$te-
care dintrinsele In trup, precum a voit" tIbid. 12, 18),
.nu spune cuventul de ce peotru ca sa nu slabia:
sca eugetele audilorilul'.
"Pentru aceia <;lice, suindu-se la roo'
bit"a robime, a dat darurI omenilor" (Vers. 8), a-
deca, tie ce IUcI'U!'Imal'i? tot ceia ce s-a facut e
a lUI Dumnegeu, Profetul <.lice jn psalm: "A luat darurl
de la omenl'f (Ps. -68, 18), eara aposlollll dice a dat da-
rurl omen.110r, ceia ce e tot una_ "Eara aceia ce <;lice
ca s-a suit, ce este r tara numai ca s-a pogorit
anteio. la cele mal de jos laturl - ale pamentulul.
Cel ce s-a pogortt. acela este care s-a suit mal
presus de .. tote ceriurile, ca sa umple tote" (VPI''::.
9. 10), Acestea 3Qgindu-le sit nu-tI inchipul vre-o Sll'fllllll-
tal'e sau vre-o treeel'e de la un JOI; la altu!. Ceia ce. <lpO;;-
lolul f':lce f?i in epistola catril. Filipenl, tot aceia aier.
Precum aeolo, vorbind de smel'eni-e, rerlf'esinta pe Chrislo,;;
ca dedvat (1tapx(t 'tin XptOtov), tot asa si aid fiiod-ca dice
ea s'a pogorit palla la laturile cele 'mal de j(;S ale pallien-
tulu!. Dueu nu at' fi fost atuneI e de PI'i:;;05 acest cu-
vent, pe care'l spune io alt loc: "Ascultatorio. facendu-
se pana . la morte" (Filip. 2, 8), De la faplul ca s-a suit;
face alusiune la pogorirea It.il, Prin lalurilecCJe . mal
,de jos ale pamentulul el numesce mortea, lenata
din expresia omenilor, dupa gicea Ia60b:' "YetI
pogor! batranetele mele cu tntristare. tn iad" (Facer.
____ ______ __ X_I __________________ _
-44, 29), in psalmul 142, 7: ,,$i " me voio. ase-
mena eu eel ce se pogora .In gropa , adeca en eel
mortJ. "Robila robime" . Dara despre ce ore trateaz.a
.acestpasaj ? !?i despre ce J?eS!lrP. .1'Obl-
rea di3.lWlulu1. A luat rob pe hran, VOIU sa pe. dlavol,
pe m6L'le, blestemul Al vegut
.din resboiu ce Ie-a luat cu sine? "Eara aceJa ce
ca s'a suit ce este? fara nUIDal ca sea i pogortt".
.Acesl pasaj se adreseaza discipulilor luI Pavel al Samosa:
telor. ;, CeIce Sea pogorJt, acela este care
suit mal presus de tote ceriurile, ca sa umple tote".
.S-a pogorit, dice, ]a marginile cele maide jos ale pamen-
tulul, dupa care lin mal sunt allele, sea ridicat mal
presus' de tote ceriurile, dupa care DU mal esl.e alt-ceva
mal presus de stapanirea aciivitatea luI, eael dora de
demult tote Ie-a fost umplut. "$i acela a dat pe unia
ApostolI, pe altiI Pr?rocl, pe altil
eara pe altiI Pastorl InvatatorI, spre
:sc1ntilor, spre lucrul slujbel, spre zidirea trupuluI
lUI Christos" (Vel's. 11. 12) . . Ceia ce .gice in alt loe:
"Pentru care I-a prea Inaitat pre el"
, (Filip, 2, 9), aceasta 0 gice "Cel ce 5 -a pogo-
rlt, acela este cares-a suit" ,Nimic nu l-avaiAmat
"pentru ca s-a pog?rit pana]a marginele cele mal
ale pamentuluI, niel ca I-a impedecat de a se ndlCa
.maT presus de ceriurl. ca, cu eat cine-va se
ce, pe atata se ina1ta mal mult. IntocmaI dupre CUIll se
petrece eu apa : cu apasa-o cine-va ,in jos, cu
mal mult ea se ridicAla inAltime. Tot e uml-
, linta. Cand se vorbesee de sui rile lUI Dumnedeu,
.. e de a ne irichipui pogori!'ea luI; pe cand perilru
om nu ,este Tolodata prin acesle tuvinte apostolu\
U)alarat& de grija a Jul, cum fntelepciunea,
peDlru cA el, cal'e a faeut atatea sa lasat panA ee
Dus-a pogorit penit'u nOl paoa la lllargiDele eele mal de
,j{)S ale pamentulul, nu ai' fi f<leut impartireaehal'lll'ilor
f;)rA ni el un scop. In aIt lot giee cAaeest act I-a faeut
Duchu) sant, , eacl "In care v-a pus pre VOl Du-
chursantepiscopI, spre a pastori biserica Domnulul " .
(Fapt. 20, ill aIt loe FiuI, in alt loc Oumnegeu.
pre unil a pus Dumnegeo. In biserica, c1nteiupre
OMILIA XI
III
ApostolI, al doilea pre ProrocI" (I Corinth. 12, 28), In
epistolaeati& COl'inlhenl (Ibid. 3, 6. 8) gice: cEu am
sadit, Apollo a udat, eara a facut
cerea" "Cel ce sade!?ce eel ce udll
una sunt, fie-care va lua plata sa qllpre oste-
neala sa". Ast-feliu si aicl. Cael ce este, daea al con-
tribuit eu Illal putin? Atata al luat. "Mal'nteio. 'pre A-
postoll", cad aeestia aveau tote charuriJe. "AI doilea
pre ProrocI". Erau ore eari Pl'ofetl, nu dinlre aposloll,.
precum Agab. AI treilea pe nu acel ea-
riI umblau peste tot locul, ci numal cariI bine-vestiau,
p!'ecum Prischila Achila. "Pre pastor! tnvatator:.l",
adeci'l pe acel incredintaty natiunel intregI. DarA cEi ?--ot'e
p:lstoriI dascali{ m'au infel'iorl celor dintel? De sigur
eli eel ee stau pe loc se oeupa numal de afacel'ile unul
aDumit pOpOl', precum Timotheiu Tit. erau mal inferiorl
ceJor-l-aIV, earil cutl'ierau pretulindenea.
De alt-feliu DU e posibil de aicl de a conclude la
dependentA a unora preferare a attora, ci aceasta se
pote vtdea din alb\ epis,iol&. "Acela a dat", gice,
deei sa nu contragicT deloc. Cand giee "pe eva'nghe-
list!", pote caintelege pe eel ce au sel'is evangheliile.
"Spre saver$irea santilor, sprelucrul sIujbeJ,
spre zidirea trupulul lUI ChristOs". Ai vMut e
rolul fie-camia? Fieeal'e zidel?ce,fie'care sfi
eare ce vom <lJunge totI la unirea
credlOteI a cuno$Cintel fiuluI IUJ Dumne<;1eu, tntru
barbat la masura vlrsteJ plinireI Iu)
. Christos" (Vel's. 13). virstA aiel de-
pentru ca precum barbatul e slatornie, earA la
copil min tea se incoce in('.010, tot e
en "La unire(l credintel", gice, adec:}, pa-
ml eevom dovedi eA avem 0 singura eredinta . .. Aeeasta
e liniI'ea eredinteI, efmd tot I suntem una, cand totl . yom
eu exaclitate JegatUl'a pana atunel
insij trebuie alucra fie-cal'e. Deel daca penb'u aceasta at
ebarul,ca pe altil sA vegIcaim cum-va
teo .invidiind pe altu!.' Domnegeu te-a
cmsbt, te-a pus ca sA pe .. un altul, pentru
eil apostolul pentllu aceasta a fost profetul ca
112 OMILlA Xl
sA profetiseze !?i sA convingA, ca sA e.an-
gbeliseze, pentru aceasta a dat pe pAstoriiJ dascal:
tuturor in fine Ii s-a incredintat acelasl ]ucru. Sa nu'ml
spul de deosebirea charurilol',' cacl cu toW ayea-iI
Iucl'u oe lOdeptim. (:alHi cu tOtH credem deoDotl'ivl1. numal
aruncleste noire. (;um cA aceasta iotelege apostoluJ cAnd
ni spune despre barbat este mal pl'esus de
od- ce indoialA_ eu tole aeestea tot el in alt loe ne nll-
mesce nevirslnicl cbial' si cand suntem desav8rsitr; inse
atuncl el al'e in vedere AcoJo el ne-a rillmit . De-
YirstnicI in raport ell vii tore, cad eil.
"din parte (1 COI'inth. 13, 9) adaoge !jii cu-
enigmaticA ce 0 aveDl in pI'esent, altele dt a-
cest feliu; pe cAnd aiel el a vorbit eu privire la alt-eeva,
adeca la de a cadea din credinta, dupre cum I}i-
ce aiurea: "Eara acelor este hrana
cea vtrt6sa" (Ebr. 5, 14). Vegl cum !?i acolo iI nume!?ce
desaversitl? Prive>'ce acum, cum if numesce aicl desavel'siU
prin ce Ca sa nu m'aI fim pruner;(
(Vel's. 14). Aceasta, <;lice, e;;te masura, pe earenu de
mull 0 am primi!., ea sa 0 stapanim cu lo!:\ sil'guinta,
puterea!?i eouvingerea. "Ca sa nu mal fim" . Acest l'U-
veot 3rata. ell I)laI'nainle sufet'iam de acest ne,ijuns. Se
pune pe. el in randul celo:--I-altT, inse conlinuand eu
scrif'rea el coredeaza aceasta, De aceia, <;lice, au fl)st 0-
randuitl atatia pentru ca c1adirea sa nu so
ce, sa nu se c1aline intI"o parte sau alta; pentru ea petre-
J'e sa fie bine Intepenite. Peotl'll ca in definiliv de pelre
depinde de a nu se invalui zidirea, de a nu se purta in
tot lo<: ul de a nu se c1atina. "Ca sa nu mal fim,
9iee, pruncl, tnvaluindu-ne $i purta.ndu-ne de tot
ventu\ invataturet, intru amagirea 6menilor, 'intru
vicle$ug, spre "Purtan-
du-ne de tot ventul". Traleaza chestiunea si'o desvolta
in motialegorie, aratand spiritelor iodoe]niee in ee feliu
. de pl'imejdie se gasesc. "De tot ventul InvatatureI,. in:
tru amagirea . 6menilor, lotru vicle$ug, spre
in$eladunel". Amagitol'l se nUll1ese aceI carl
exel'cita meseria de jueatorl la noroe. De feliul acesta sunt
in VOl"ha, fiind-ca prind incursele lor. pe cel
mal ca!?i cel schimM !?i i1 !?i pI'efae totu1.
Aiel apoI sea aLins !?i de viata lllOl'ala. "Ci ade'
OMlLIA Xl
II3
veraU fiind intru dragoste, sa el to-
te, cal'e este capul Christos, din care tot trupul
potrivit akaltjJindu-se Incheindu-se prin t6ta pi-
pairea dareT, dupre Iucrare intru masura fie-caruI
madulariu, face trupulUI spre zidirea sa
singur tntru dragoste" (Vel's, 15. 16). Forte Intuneeat
!?i neclar a explicat lucrul, voind a Ie spune pe tole la Ull
loc. Ceia ee gice, !?i este. Ca preeum duchul. pogorin-
du-se din crier Vrin nervi nu da sensatiunea cum soar in-
tam pia fie-earuI membl'U, ci fie-earuia dupa analogie; adeca
celuI ce pote primi mal mult 'I da ma!mult, eelu! mat
putin'. da mal putin,-cael duchul este radacina,- tot
asa . si . Chdstos. Pl'Onia lUI si acordarea de charurI iosusi-
riior' aeelol' spir'ile ce depind de densul, se fac:e dupre 'a-
nalogie fiecarel in parte, spre dnpre ma-
. sura de e1. DarA ce inseamna "Prin pipairt?a da-
reI (( ? Adeea prin simt. Pentrll ca acel duch care de la ,
cap pureede SL(]a . . Dutere. membrilor. 0 face aceasta atin-
gend pe fie-cal'e membru in parte; sau ellm ar gice cme-
va, ca se face dupa analogia eu care membrele
eorpului prlll1p.sCpU.terea ,:U'ordllbl lor; sail alt-feliu: eil
tie-care membru dupr'e mllsura pULerel i:iale, prin analogie,
primind pulerea acordata, inraport cu ce i Sea a-
cordat; sau !?i altminterea: ca dlwhul revarsandu-se de sus
atingendu-se de tote memDl'l:!le. slaeor.:
d1iDduil cela ee O1'imi, face .ca c.orpul sa r.re-
asea. Din ce eausa ore a adaos lIintru dragoste"?
Nu e posibil . all-feliu, <;lice, de a sepogori acel duch da
J
ca DU este dragoste; Tole acestea sunt (;lise Deotr:u umi
l
Jinta. Sf ce este. daca cutare a ]uat mal mult 't caCI Sl eI
a !uat tl'HlllS ue aeelRl eap,!?l care
lucreaza deopotriva, stimulellZ<1 deopotriva Dfl
trivlt alcaltuindu-se fncheindu-se" ,adeca -bueuran-
du-se de multa ingrijire. Ded eorpul trebuie afi compus
nu cum soar intAmvla, ci Cll muUa arta, eael daea' unut
din mi!.dulal'l nu e Ia loeul sM, intregul COI'p sufere. Ast..:'
feliu decl, on numaI ca h'ebuie de a te uni eu eorpul intt'eg.
ci inca de a-\I oeupalocnl tM, cael de vel trece in aIt loe,
nu ie-aT unit, "DiCi duchul nu te Dal'a nu vegf
ce se petrece eu schimbal'ea 05e101' intamplata in anumite
imprl'jurarJ, ('and uriuldin ele [joel'end din loeul seu oCu-
pa all loe? Nt} vegl, I}ie, cum (Il'in corpul intreg
8
II4
OMILIA XI
sevatama, de multe-orf pricinuiei?ce ehiar morte, earA
eate-odata bolnavul ca acel os e nevrednic de a-I
mal avea eu sine? De aeeia multi ct'ed ea e mal nimedt
de a taia asemenea ose a o}oeuI' lor gol. dara
peste tot . Jocul aviditalea e un mare reu. Tot a!?a se 10-
tAmpla !?i cu elemeoteJe nalm'e); cand uoul din ele iese
din simeh'ia IUT, totul .<;e Aceasla e ceia ee gice
princuvintele: "potrivit alcaltuindu-se incheindu-
se", adt'ca cA sa stea in Joeul sM, sa nu 1'rel1-
e:1 in aU loc. cal'e niel nn i se cuyjUe pilte. Pricepe, deel,
cata tarie au cuvintele spnse de apostol. Tu compul mem-
brele corpulu), eara el aCOI'da darul'ile de sus. Dupl'e cum
in corp sunt ol'gane accesibile de ast-feJiu de darurJ, tot
ast-feliu 8i eu duchul, carete este radacina cea de sus a
tuturor, precum: ioima este accesibila duchulu}; mainl ac-
cesibil sangelul, splina veninuluI, i?i cele-I-alte a\tora, T6-
te acestea isI llU causa in cr'iel'. Dee} Dumnedeu a faeut
pe om ast:feliu, pentru ca einstindu-I mult nevoind
a se departa de el, !?i-au reset'vatei caUS<l, ear:) IImul a
devenit conluCt'atol'iu l'U care scop pe unul
l'a pus in aeest serviciu, pe altul in cela-l-aIL De exemplu
apostolul este vina cea .mal !1rincioa\:l a cot'BuiuI care
pnme:;;ce de la corp totu\; ca, dupl'e cum prin vine
arteril cll'cula Ri\l)geJe, .care"e viata-,animalulul,
c :;;1 en apostolul, prin al caruia cllvent Jaceqe a .. se, im-
' la totI viata vecrnica. PI'oretul cele vii-
tore, a:sHeliU ca SI el aceJasI lucru U tace. Tu deel com- '
puI membrele corpul.uI,dar&-et Ii acorda viata, "Spre sa-
santilor, spre lucrul slujbeI
'I
. Dragostea re-
zide,}('e, face a se lipi iotre ele membrele, a se impu-
tel'OlCt !?t a se combina lmpi'euna,
01<) lJecl , aaca VOlm oe a ne bucura de duchul, carele
vine de la cap, apol uoiI pe altil sa ne ajuU\m sa ne
ingilduim. sunt devigel'ile din cOl'pul bisericesc: una
rand ne reeim cudr'agostea unul eatra altul, eara a doua
cana indrazniin de ' a savel'si in ace! COI'O lapte nevreani-
ceo In amandoue casul'ile ne desbinilm iosi-ne de totafita-
tea credindosilor. Dura da('a "el cariI aufost orfinduiti de
a zidi pe din capu! IOCI.luI if nu flllmal ea nu _au zidit,
ci chiat' au desbinat, ore ce VOL' suferi? Nimicnu este ca-
*) Partea mOl'alll, Contra 'lchismaticilol', cat'iI s-au desmembrat
din credin\a bisericeI, ,!Zi cadI slll"er!Zesc fapt e nelegale !Zi neregulate
(Veron). .
OMILIA }\:l
lIS
re sa desbine biserica mal mult. ca iubit:ea de s.tapanil:e,:
dara in aceta!?1 limp mmlc nu poleirita pe Dumnedeu.
mal mult, ca aCeJa oe a Impal'ti bi,serica, Chiar de ar -sa-
ver!?i mil de bunurI, totU!?I cel ce taie cOI'pul bisericeI VOl'
R nu mal putin ca ce au crucificat cor-
TJullul; caci faptul acela a fost .eel putin spre folosu] 0-
menirel intregl, de !?i nu a fost s3.ver!?it cu 0 asHe1iu de
intentiune; pe caod ceia ce fac schismaticit, nu numaf ca
nu aduce niel un fol03, ci incil din, contra multa v3.tilmare,
Acestea nu Ie-am numal cu privire la stapaoitori, ci
!?i cu pl'ivire Ja cel sUlpanitl. Un bar'b:it ore-care sant *)
a spus ,ce'-va care soar parea cA e indrasnet, dal'3.cu tole
a spus. ee a 'spus? NieI sangete IDlrtiruluI
nu va putea pecatu\ llcesta, la spune-mI, in
ce scop marturise:?cl? N u ore pentru sla va lUI Chl'istos?
DecI tu care ti-aIpredaLsuflefnl oentru Chl'istos, cum de
acea bisel'icA pelitru cal'e Christos si-a predat su-
fietul sM or Asculta ce Payel: "Nu sunt vredmc a
me chema apostol pentru ca am gonit biserica luI.
Dumne<;leu" (1 Corinth, 15, 9). Yatamarea aceasta. nJ
este mal micA de cAt acea adusa de bisericeI,
ci inca eu mult mai mare, pentru ca eea dinteI 0 face si
maT stra!ucita, pe cand cea de a doua 0 in
ochiI el, cand ca este atacata chiar de pro-
pril sel fiI. Un ast-feliu de fapt il il ered ('a 0 dovadA
mare de In!?elaciune, eand ved ca tocmal aeeI nascutr
erescutI in biserica, i?i carii au fost initia\I cu exactitate
In taioele eI, tocmaf aeeia, dic. schimbandu-se fat'a deveste
se pun in raodurile eI. Acestea fie ealI'a
acel ce se arata indeferentlfata de eel ce se desbina de
biseriea; pentru ca dad\ schismaticii . all pote chiar dogme
eontrare, apoI tocma! pentru aceasta nu trebuie a se a-
meRteca Cll den:;;il; dal'a dara pote eugeta ca nOI, darA iI
totusI s-nu desbioat, cu aiM mal mult. inca nu trebuie a
5e aiuesteca cu iL din ce cau,;;t s-au desbinat? Pentru
rl)sonuJ ca sufee de b6la iubirel destapanire . . Nu scitl
ce all patimit cpI de pe langa Co't'e, Dathan Abiron?
-tire numaI aee!?tia singurI R-llU pl'apadH. sau eel 1m pre-
una cu CeRpIlI? cr'edinta au i?i aceia, gicI,
i?i i! sunt ol'todoxl. Dara atunel de ce 1I11 impreuna
eu nol? "Un domn, 0 credinta, un botez", lJice Pavel.
*) Sf, Ciprian 31 Antiochie'i, in scriet'ea sa: .De unitatE
-eeelesiae". Trad,
1I6 OMILIA XI
Daea ale lor suot buoe, ale oostre de sigur ca sunt rp,le
dara rAnd ale nostre sunt bune, nu mal iDeape indoiala
ell ale lor sunt rele, "Prunel, invaluindu-ne
'ne de tot ventul E 41eajuns o-
re a erede spllne-ml, cit il die cil sllnt ortodoxi?
Dara atuncl cum de au inmormantat' si all 'desfiintat cele
atingetol'e de chil'Otonie? Care e folosul ceIOl--J.alte, daca.
aceasta nll este traosmisa in regula.? De aeeia trebuie a
ile lupta peoti:u aceasta ca pentru crpdinta. Pen-
tru ea daea e permis fie-caruia de a urriplea mana luI,
pre cum s-a petretut in veehime (III, Impara\l 13, 33), !iii
adeveni preo\f, apol atuneT toti sa treaca pe in za-
dar s-a malzidit acest jel'tfelnie, in zadar mal e plioita-
tea bisel'icf'l, in zadar numel'lIl preotilor; atunel pe tote
sa Ie desfiilltam, pe tote sa Ie anulam, nu fie una ea
aceasta tu. Vol facetJ aceasla, !iii sa nu fie ?
eUIn ' de gicl sa nu fie, pe cand faptele se petrec ?
Eu ve vorbesc !iii me malturisesc, nu dora gandindu-me
lainlel'esulmeu, ci la mantuirea vostrl\, Daca cine-va se
va arata nepaSll.tol'iu, el va yedea, Daca pe altul nu1 in;.
teresaza asemenea fapte, pe mioe InSe me interesaza, "Eu
amsadit, gice, Apollo a udat, lnse DumneQ.eo a
faeut (I. Corinth, 3, 6), Cum yom putea I'ab-
da I'isnl . Elinilor? CAcl dara it ne acusa pentl'U et'esUl'I,
t.Iara inca pentru acestea ce nu VOl' gice? Daca sunt a;.
dogme, . mistbriI, de ee atunel un aU sUi-
pao sare . pe deasupl'a io alta biserica? la privitJ, <;tic ii,
cum in biserica tote sunt pline de iubirea de
slava Dara inca lUbirea lor de stapanil'e, ama-
girea? Luati-li multimea (glotele), (lie iI, nimit: nu mal
r(}maue. Taie-Ii bOla din rAd&cina, adeca coruperea glote-
lor, totul se va sUoge. VoitI sa ve spuo ce vorbesc
il desprtl cetatea noslre? cum ne defaima cu
cE '. permis, gic iI, fie-caruia de a vcdea, ca dad! ai' voi,
al'putea dobandi in partea sa pe multi dintre ceI convio,?!
$i atra!?l io chrei?tinism, !?i nu soar mira de loe de aceasta,
V M,cata batjoeura, eala Dara apoI l?i un an ri(lilic,
!iii o. aUabatjocul'a, Daca ore-care dinh'e nol ar
fi prins in fapte uriciose, ar . Ul'ma a fi certat eil vre-o
pedeapsa, din 101e partile e mal'e teama !iii mare spaima
ea Oil cum-va acela sa fuga din sa se dea
de partea paganilor, Fuga de 0 mle de 01'1 unul ca acesta.
fie eu aceia, N u (lie de eeL ee ar fi ci ehi3l' de
OMILlA XI
II7
ar nu, a,l' fi cu nimie, darA
a fugl fuga. De sigur ea m(}
dOI'e, me bat eu pumm( in pept. iI jelese si'ml arde ini-
m,a, ca uoul Cll am fost lipsit de un membru al meli' de
ca nu medore intr'atata, in cat sa fiu for!<at de
sta de a nu'ml face datodihl ce me privesc Aces-
t,ea yi ,spus,_ iubiti}or, nu ra cum, al?I fi stapanpe
Lredm\a vosh e, sau ca m mod ve poruDeim a-
penb'u C,ft am fostrrochirisity pentru invatatu-
t a (.Uventul,ul, ,mcI de cum pentru stapanit'e sau peotru
vre-o, ore-care; nol avem rolul sfetnicilor, ('aril
l?l mdeamnll., Cel ce spune ideile lUI
nu, pe ci pe fie-cat'e a fi
ca sa l?1 aleagll. cela . place dlUcele spuse, si numal
ahmci .este, cand ou va spune eele cuveoite,
Pent,ru aeela l?i pentru
ea sa nu, ve fie YOUe perm IS a ,gl('.e III acea
d,ara nu ne-a spus, DImenl nu ne-a oprit, nu am
l?1 mcl c,a am, cregut cll acesta e pecal. Penh'u a-
ve me marturisese, eft a desmembrahi-
Sf;)l'lca .1UI (-:hrlstos, nu este mal mic reii. ea a cadea in
ere:s, Lacl daca cine-va ar fi din IlItampJare vice.
regele adeveral el ous-ar ali pi de deo,
sui . .. DIel, nn l-ar da supunere !iii ascultarea cuvenilll., ba
inca ' lu,a pOl'fira regala ar 1'Ilpeo in multe hucatr.
apol o,re va fi el. pedepsit mal putin de tat cel-I-alt. con:
trarJ regelul? Dara ce? Daca odata eu aceasta
ar apuca, inca de pe rege J-al' sugruma. eara corpul
lUI bueAtlCa cu bucatlCll I-ar desmembra, apol ore cam ce
pedeapsa dupa dreptate va lua el ? Dara daea eel ce face
. unul pll.mentesc !?I-<tr Jua eea mal mal'e dinlre
tote pedepsIle, apol eel ce sugruma pe Christos si'I des-
de Ce gheena nuva fi ore vredoicr
Pole ca v(} . IOchlP,urtl di de .aceasta eu eare ameniol? . Eu
nu n 'ed aceasta, fi demode 0 alta gheena eu muit mal
gl'ozava, Ia spunetl ml vol femei/ol' care suntety de
ca e mal mult ill femeilor.-si celo!' ee
Dacipote unit
Inchlpmesc ca pl'ln acest fapt nol ne vom supara, sau
VOIll caula!':a ne aparam, apol sa ' seie bine eil 10 zadar
Da'l:a sa'V resbunl pe mine,
ell slllgur itl dal1 mlJlocuJ prm eaf'j;l . Vel putea,fara
vl'e;o vata,I!HlI'e, a-t' resbuna, darA
sCUJpn 'mem fata.. bate me, A! pote te infrieosezl aitdind
aeestea? Cand eu itI (lic: teO
lIB OMILIAXI
earA pe siapanu] il sugrumI, im teinfrieo!?ezl? Membre-
Ie eorpuluI stapallulul Ie rupl in bueatJ. si nu tl'emurI?
Ihseriea este easa pariD\asca, un corp !?i un duch. Voe-?eI
atI pe mine? Stal DUDla! pana la mine. De ce in
loeu] men itI resbunI pe Cbristos? Mal mult inca; de ce
}ovesel eu picioml impotriva boldurilor? Nicl intr'uD cas ou
e biDe de atl eara a inslllta pe cine-va, pe cand
un allui nedreptatesee, e eu mult mal grozav. AI fost De-
dl'epta\itA de nol? AvoI de ee te ee nu
oedl'eptatit? Dara aeeasta e cea mal de pe urma. nebuOle.
Nu eA dora in mod iI'onit: vorbese acestea, !?I nu eum
soar intampla, ci sunt resultatl3 din stal'ea sufleteasca in
eare me gasesc. voi ca fie-care dintre ceI im-
preuna cu vol,-de !?i prin aeeasta se vatAmA l?e
eAnd pleaca in alta VOl, (he, ca fie-care dm
ace!?tia sa baUl peste obraz, saii pima
Ia piele sa batA cu bieiul, fie ea m-ar acusa drep-
tul, fie pe ne-drertul, in definitiv lUI
asupra de cat sa cuteze a faee de acestea, pe eare
Ie face aeum. DacA soar face aceasta, nu ar fi vr-un ]'lcru
mare, fiindca la urma soar putea Q.ice cA a fost batnt ne-
cinstit un om de nimic si nevrednic de vre-o atentiune. De
alt-feJiu chiar eu . cel insultat 'ruga pe
Dumnel}eu ca sa ierte !?i aeeasla ou 0 tJie ca
sA ereada cA eu am atMa trerere, ci fiind-ea eel ne-
drepta\it cand se rogA pentru eel ce I'a nedrepta\il,
tigA mult curaj. "De va pecatui om asupra omulul,
se vor ruga pentru densul" giep.. (I Impara\l 2, 25):
Dat'a daea. ou putea eu, ruga pe alti santI a1'
face aceasta, Acum pe cine sa rugam, dacA Dumne-
deu esle insuJtal de nol? Privesce cata. anomalie. Dintre
eel ce participa Ia servieil in aceastA hiseriea. nnia nu vin
de loc, sau odala in aD, si chiar atunel Yin de forma nu-
mal farA qir( un folos,' fiind-ea in tot timpul cat stau
aicl glumese pentru tota Dimica; de
se par a fi dara aee!?tia sunt carJaduc
aeeasla Denot'OClre asupra blsel'lceI. Daca al'ata\1
i?i ve datIatAta siJinta pentru ast-feliu de lucrurI, apoI
e eu mull mal bine ea vol sa in rAndui celor
Iene!?I de biserica, cAd atune} Diei am'lia n-a11 mal tl
beglijentI nieI VOl n'at' mal fi' ca adun. N u vor.l5esc lu-
crui'ile acestea la adt'esa voslre celor Cl pentru
acel eari au dezerlat din stau!. Faptul acesta este un a-
devel'at adulter. Daca. pote nu primescIea sa audI aeesle
I ' , .
OMILIA XH
de la den!?i!, de sigur I'a nicl din par'tea nostl'e.
Dmtre fa pte contrare, de sigurCi) lInlll li'ebuie a fi
nelegal. Aeum daea vol ? banuitI aceasta asupra
nol gata a parflsl puter'en ol'i-('Aud vell voi, nu-
mal sa. fie una; dal'a nol sunteni in legali-
tate, apol convmgep pe eel ce Ilegal sau ridieat pe tl'On,
ea sa se Ie-am spUS nu ea Cllm
CI aSlgurAnriu-ve pe vol de lot;'\
.p.rlweJdla. DeeI fimd-ca fie-care dintre vol este in virst1,
va da sama pentru, eele fAel1te de el, ve rog. a nu a-
runea totul asupl'a nostre, a ve erede l1el'espungetorf,
ea nu cum-va sa ve V&lcAratl fAra nier UII fo-
los. A vem a da cuvent pentru sufletele vostre nu-
mal atuneI cand vom Iipsi de ia datol'ia ('and nu
yom ruga. eand nu vom sfAtui caDd ilU vom pt'olesta con.
tra eeJor facute de vol. DarA dupa tote aresteadati.mI voe
mie a gice: "Curat sunt eO de sangek t'uturor"
26) -?i: "Sufletul meO mantui-l-va Dum-
(Iezecb, 3, 19), Spunel'i tot ceia-ce voitT; arAtati
causa pent!'u care ati dezel'tat din staul, si eh
n:
e
vol DarA nu avetl. ce spune. De aeeia vd rog
pe VOl de a in staul, l?i pe eef ce all
dezertat sA se re ntol'ea mapof, pentru ca astfeliu intI"un
euget sa inaltAm multAmire luf Dumnedetl cal'uia se euvi-
ne slava in vecii vecilor. Amin. .'
OMILIA XII.
"Drept aceia aceasta $i marturisesc intm
Domnul, ca sa nu mal umblap VOT, precum $i ce-
le-l-alte . neamurl. umbla, intru de$ertaciunea
lor, intunecatr fimd la minte" (Cap. 4, 17).
nu t,!'ebuie numal ca sa sfAtuiasca si sa in-
vet
e
, forrneze llA dis.eipulilor, ci
10 lImp de Du:mnel}eu lUI sA se
predee. Fund-ell. cel.e vo!'blte de omeDr, ea vorbite de nis-
te. egalr, . nu suol' suficiente de a ne atinge Sfjit'itele, de ;; ..
eela e neeesar de ane incredinta voel Domnutul si . a ue
preda . luI. :r,ocmaI Pavel. . Diseutand paDii acum
despre umtlmta, despre . aceia ea nu trebuie a ne ridica
I20
OMILlA XII
unil asupl'a aHara, ascultfl aeum ce spune: "Aceasta<;iic
marturisesc jntru Domnul, ca sa nu mal umblat!
vol pre cum cele-J-alte neamur! umbla", nu
ce de lac: ca sa nu mal umblatt precum umblap
acum, cflcI atuncl cuventul ar fi fost malintepatoriu, ci
plecand (Ie Ja exemplul aHora el '8 aratat Incru,
Chiar ThesaloniceniJol' Ii sp!me IUCI'IJ,scriindu-\i:
"Nu intru patima de pofta, ca celel-alte neamurI"
(I ThesaJ. 4, 5), Vol, <;lice, v-atI desparUt de cI'edintile
lor, de cat sa ca lotul sa faeut de Dumne<;leu. Eu nu
eel' de la vol de cat eele ce ve privesc, adeea ca via\a
purtarea v6slre sa fie dupre Dumne<;leu, Aeeasta veapar-
tine voue, Invoc de mal'tm' la cele de mille pe Dom-
nul, d\ eu nu v-am injosit prin aceasta, ci v-am spus cum
lrebuie sa umblaV. "Intru min tel lor",
adeca a se indeletnici cu lllcruri zadarnice si desarte, Si
cal'e pol fi aceie luerurI daea nu tote cele
des pre care <;lice Eclesiastul : De$ertaciunea
taciunil o r, t6te sunt (Ecles. t, 2), D:u'a
pole va <;lice cille-va: Daea sunl pen-
tru ee s-a11 fost Eal'a dacil. tote aces tea sunt Ioerurile
luI Dumne<;leu, cum de sunt In adevcI' ca multa
vorba se face asupra aeestef chestiunl. Dura ascuita, jubitule:
nu lucrUl'ile luI Dumnedeu le-a uumit el desel'laciuni, sa nu
fie una ea aeeusta. Nid ceriul nu esle deserlilciune, si niel
pamentul ; nid "orele, tiieI luna, nid stelele, nieI corpul
nostru, cacI tote acestea dupa <;lice rea santer scripturJ
sunt bune f6rte (Faeere 1, 31), ce este
ne? Sa as('ultam pe Eclesiast in explicarea acestor cuvinte:
"Saditu'ml-am vii, gice, adunat-am pe Janga mine
cantareti cantarete, facut-am lacurl de ape; ca
sa ud dumbrava, avut-am cire<;il turme multe.
adunatu'ml-am aur argint, am vec;iut ca t6te
sunt desertaciunl. Desertaciunea dcsertaciunilor t6-
te sunt' (Eel, 2, 4.
pePt'ofelll1 David: "strtnge comorl nu: '!?cie cuI
Ie aduna pl'e ele" (Ps. 38, to) , Dupa tole acestea e
eer.t, de!?ertaciunilor este auml eel mull
ce se vars&, zidirile acele str&lucite, acele tunne de rob.
care merg in targ dupa ,stapan, mandria
,eugetele . Tote aeeslea sunt
OMILlA XI{ 121
ca nu de Dut,nne<;leu sunt Cacute, ci de
nol. de ce Ol'e sunt De aceia ca nil au
mal Dlcl:odala sfAr!?il bun, Banil, de ex(>mplu, sunl
cad'asunt cheltui\1 in desmerdarl, cand inse
se la saracf, alunel nn suot Cand tn-f
in imbuibiirl desfranarl, iat.aeal'e e in-
cOl'puluI, rigaiturile stomachulul spcretiunl multe
ingreuiarea capulur, muial'ea clirnel, caldura si
?ne,o slablinogire tolala. Dupa cum cel care torna 'apa
mh' un vas; spart muncesce in zadar. tol asa si eel ce tra-
in imbuibarI, lornA in pantecele lUI 'ca' inll"un vas
spart. deeI se Ilume:?ce tot aceia ce se spera
a fi ee-va, pe cand ill J'ealilate nu este nimie eeiace se
sau sperante deseal'te. De;semenea si
tol ce este zudal'llic :?i UlI'a scop se numeilce desert,
adeca ca nu e bun la nimic. Sa vedem acum daca 'cele
nu sunt de feliul acestora, "Sa mancam si sa
cacl maine murim" (I Corinth. 15, 32).Cal'e e'sfal'-
l?llul, spune'mr? Deslrugerea complectfl. Ne imbl'acam si
ne,. in halne scumpe, dara Cat'e e sfal'situl? N:-
mtC. Iala acum de ale Elinilor: au filosofal, dara in za-
dar; au aratat a viatl!. aspra, inse fal'a folos cacl nu a-
veau in vedere un resullat folosiloriu, ci slav'a desarla si
o[]orurI din pat"tea multI. Dara slava dinpartea ce-
lor multI ce este? NlDlIC, cacI daca :leer rari acorda onl)-
rul'ile pier, eu alal mal mult inca slava si onol'Urile ce if
Ie acorda.. Cel ce aCOl'd:l altuia onore, trebuie ca mal'nteift
sil. I?i-o aeorde lUI !lara daca el uu acorda sie-sI
cum va pulea sa 0 acol'de altuia? Acuminse nol
onorurI pana din pal'tea celor mal necinstitl si mal de
despretuit. Dara ce feliu de o[]orurl sunt acesiea? '
AI ve<;lut eel tote sunt desertaciunea desertaciunilor?
De aceia <;lice apostolul : " fntru min:'
tel lor" _ Dara orel'eligiunea lor nu e de acest feliu? Nu
e lemne I?i petl'e? Dumoedeu a faeut ea in locul lumina.'
ref din sa IIi se al'ale sotele. Dara ciDe Ore se in-
china luminarel din Sorele da lumina ;dara cand
elnu. din vr.eo causa ore-care, atunel luminal' en din'
m d:l lumma. De ce ded nu te inchiDI luminliref
din sfel?nic? Da, ;lice. eu mtYinchin ce ridi-
lir, ce insultii.. acum si alta, De ce stinO'I ceiace'
tu ad.orr? De ce pe tell? De r.e llu
permltl ea casa ta sa seumple de tmigbificenta luI? Daca
focul Dumriegeu, apol lasa-l ca sa-tl consume cOl'pul;
I22 OMILIA XII
nn-l condamna sa stea sub fundul Mel si a caldi'irei, ci
baga-l in camara ta, bagh-j in baillele dematase_
Dara tu nu numal ca nil facI asa, ci inca de soar intam-
pIa din vre-o causa ore-cal'e r,a 'sa intre pe alerfl in
tote partite, pe toF 'I chemI in ajutoriU, ca cum ai'
infrat in casa ta 0 feara S:llbateca, plangI oflezl.
numese{ eea mal mare neno['Oerre fapt.ul, I:a
tM ni stit de fata, Eu am Dumnegeu fac totul ca sa-I pot
avea in mine, cI'ede in cea mai marefericil'e, nu
cand imI va visita casamea numaI, ci cand ell a!?l putea sa-I
atrag in inima mea. Atrage i tu focul in inima ta; Tote
acestea sunt de ris::;i "de.;;ertaciunea mintel lor". Focul
este bun spre a te servi eu el, . eat'A IlU a i te inchina;
este fAcut ea eu sa me set'vese de el, eara nu ca el sa me
slapaneasc:\ pe mine ;el a fost facut pentru mine, !?i nu
eil pelltrl1 dellsul. Daca te iuehinl foculuY, de ce cul-
cat pe pat 3i porullcescI bUciHal'iuluI ea sA slea ill fata
DumlledeuluIlM? . InvatA bucatAt'ia, fa-te pital'iu, !?i de
voescl fa-te chiat' ferariCl. Nimic IIU pOte fi mal onorabil
caexereital'ea acestot' cu C3r!,) o';asie Dum-
nedeul tM te visiteaza lot-deauna, Considerl ca 0 insulta
arta,in care e de fata tM? De ce ordonl
vito.rilor leI, eal'A tu nu te creg! demn? Focul esle bun
fiind-ca e crea\iunea unul bun creatoriU, inse nu
este Dumnegeo.; e IUCI'ul lui Dumllegefl, dat'a nu DlImne-
deu, Nu vedi Deorandueala lui? Nu vedl eli de'ndaUi ce se
iipe!?ce de vi'e-o rasA, el nu sta intr'un'loc? d de va gasi
. V\'e-O continuitate tolul oarima, nicl manele constructo-
rilor si niel ale altora nu sunl in stare ca si\. stinga furia
lUI; el nu Did prietenJ, nicI ei pe lotI
fI'ti'ateaza fii ffl I iil. acesta este Dumneg. u? nu ve
rusinati a 0 spune.? Cu ea bine a gis aposlolul:
min tel lortl. DarA, gic iT, sorele
este Dumnedeii ' Dara, spune-ml, de ce, penh'u ce? Crt
dA luminA malie? Dara, ilu-l vedr dese-orlinvins det:rorI,l?i
rara de voe ser'vind. nahll'eI? Nul vegl alta-data in eclipsA i?i
ascnns de luna si de nOl'!? ,De si de alt-felio. norul e mal.
slab de cat sorele, cu tote ace'stea de multe-or} it stapa-
.' nel?ce,' Dal'A !?i aeeasta e lucrul intelepciunel luI
Du.m,negeu lrebllie, a fl . in tot\11 tooestulat . pe, cand,' $.or,!')le
e Jipsit inmtilte, aceasta nu e proba dnmnegelrel luT.
Pentru ca el sa se arate si sa 6e vedut are nevoe deaer,
siinca de ca daci\. e pl'ea des, nu lasa
razelelu{ c:tsr. se Al'e nevoe de ap'a, pen;
OMILIA XII I23
tru ca sa nn arda; pentru cadaca nuar fl isvoreltJ, !ileU-
rile, rim'ile marile, care priD abm'iI tin ore-
_ care lImegala, nimic nu l-ar pulea impedeca de a arde to
tuI. Vegi acum cejeliu de Dumnegeo at? O! tata nebunie,
i calridirol! Dara, QiCI, e DUillnegeCl prin faptul rA pole
valama. tormaI' penh'u ca vatamA nu este DunlOegeu,
prin faptul cA unde el vatamA, nu are nevoe de ajul.oriul
nimenu), pe rand in acele un de el are ' nevoe de
muHor elemenLe. AtI'ibutul luI Dumnegell iose e
de a folosi, nu de a vAtama; darA cand e contrariul,
cum pote fi Dumnegeu? Dara nu vegI ea medicamenlele
otrAvit6re vatAma fAl'A sa mal aibA nevoe de ajutoriul al-
tora, pfl cand ace!e ce folosese au nevoe de ajutol'iul mul-
. tora ? Pentru line inse sorele este hun, in limp
si slab; este bun, pentru ra prin el sA cunosel exact pe
stapanlll a tote, este slab, penh'u ca sa nul pott numi sta-
pan, Dar-a, el face ca sa. , cl'eascA plantele
tele. Jnse nu cum-va ot'e pe langa den sui l?i baligariul
. este DlImnegeo.? pentru ea. !iii el ajllla la Nu cum-
va ol'epe langa ace!?tia sunt dumnegl'l i furea manele
agricultorulul ? Arata'mi, dacA po\I, pe sOl'e cresrend
tele fAra ajutol'iul nimeuul; fara ajutoriul pamentuluJ, sau
a apei, sall a agriculturel; al'uneesillgur semintele
in pament, apol razele sale la U1'ma sa-ml
arate spicele de grau. DarA da("A result:;ttul aeesta nn de-
pinde nUD1alde densul, ci de plol, apol de ce sa nu fie
Dumnec;leu l?i apa? De ce ou i baligariul sapa?
dara la tole sa ne inehinam? spune-mt; pe tOt6 sa Ie a-
doram? Val! caLA oel'oQie! Dealtfelill spicele de giaU mal
degrabA s-arputea formafara sor'e,de cal farA pament l?i
fal'A apa, ca t6te ct'le-l-alte planle, DacA nu ar fi pA-
menlu!, nimic din acesltla nu vedea. Daea cine
va parnent Int1"UO vas de lut, pament, gic . ame&teeat cn
. baligariu mult, pune suh easel, dupre rum fae
femeile, VOl' resari acoloniscal'e-ya pqte
slabe in feliul lor, inse plantE\; asMtiliu Cit dupa aceasta
experien\a resultatuldepinde mal mult dH pament !?ibali-
gal'io., de cal de sore, l?i pl'in ul'mare trebuie,a neioehina
mal mult . aceslora, decal sOl'e1uI. Sorele are nevoe de . ce-
riu . de aer, de ape, I;a sa nil vatame ; are nevoede, tOte
acestea, gil", cade un salblHa-
cia luI, ea l?i a uuul eal sa.lbatec, ou-I lase
de a'l arunca razele dupA plae, Darala. spune-mJ, unde
este el in timpul nortel? UndE) g-a dus sa calatoriascii
teu? Nu e atributullui Dumnegeu de a se in.
:124
OMIL1A VII
:chide !'au de a se e
atl'ibutul cOl'pUl'iIol', Dat';1, . in .sore este 0 putere
,ore-cal'e si se misca, Ded ai'easta putel'e e
, , ,
spune'mf. De ce este impedeeata aeeastA pulere, ca sa nu
pulel'ea luI cea arget6t'e? EaraI la
"Vmba Dara ce este apa? Nu cum-va . l;llea este
Dumneeu, prin faptul ea este e1eil.Jentul eel mal indispen-
:sabil vietel aoimale i vegetale? adeca cand ne
VOIll inverti .in acest labirint? Cu adevel'al (!tee apostolul;
1,lntru min tel lor, tntunecatI fiind la
mirtte",
Oal'a cu acestia cum e posibil de a discuta buna-ora
llespl'e ioviere? cand il nici pot sa, aU,da, din
causa cll sunt inlunecatr la mmte, De acela vla,ta lor
.este atal dedesfranata; de aceia COlTIlt cele
mal gl'ozave necuviintl. eu dl'ept cuven.l; eel
. au el'oit Dumnedeu dupa pJacullor, ca tote Ie fae,
si daea VOL' putea sa se ascunda de ochiI omenilol', il se
.cl'ed fel'icitI, eact nimenl nu esleeare sa-I stapaneasea. Cu
-ce va pulea ded sa influinteze asupra lor yorba despre
nemurire care dupa den$iI e un mith in tOta puterea cu-
ventuluI? Dara inca sa Ii SpUI despl'e cele din iad? Dupa
.densil si acesta eun mith, acum ideea )01' sa-
taniceasca: canJ ii fau!'esc 9.el nu ca
suntmilliurT, ei cl'ed in il; eal'a eand dlscuta despre lad,
('it pOl::til vorbesc de pove!?lI! ca
feliilsa se restom'e de pl'duttndenea Ideea de ferl-
eita, iI, filosofil ail descopel'it ceva mal onOl'a-
bi! si mal bun de cat acestea. Cum? Cel ce au introdus
.{IestinuI, spnn di totul e;;le de OI'I-ce ingl'ijil'e, .
.de nimica sa nu-j pese cuI-va, SI ca el este com pus dlO
.atomu!'}? Sau aceI caril dt este ? Sail
.aceleari[ It'ansforma suflctl>le in voesc
.a convinge pe omen!, ell omul odiniOl'a a fost cane, s.au
leU, sau pe!?ce? Oara r a rlli ol'e vetI inceta de a barfi
lunecatI fiiod cu mintea? Cu adeveral ca il vorbpsc despre
llogme' despr'e via\a fae totul ca, cU,m ar fi
in iiltunerec, Cel intuneeat nuvede mmlc dm cele ce stau
.defa\ii, ci de multe-orI ofunie, 0 iadrept ce
se misca, sau dacacade sub nngard; crede ca vre-un om
sail vte,un demonil stapaneSt;e. !?,i rleajd apol tulburare
si vuet mare, De ast-feliu de lucrUl'Ise lem iI, ca sA se
profetulul: s-au temut
frica,undenu era frica" (Ps, 52, 6), pe cand de cele
.o.MILlA XlI
demne de temut iI niel ca se sfiesc macar, IntocmaI ca
copiiJ, carll purta\1 hi brate de mance aUng focul cu
nele faril sil se gandiasca, sau luminarea aprinsa din sfes-
nie fara nicJ-o frica, earil cand ved vre-un barbat . imbrli",
cat cu 0 haina mitosa (din pet' de capra, sau oe) il tremu-
ra de frira. Tot EliniI dupre cum. lQ adever
sunt copiil, pentru care dealt-feliu chiat' unul din aJ lor'
(Platon, Tim, p, 22. a 9.is ea "EliniJ pururea sunt
copil", penlru ca se tern de acele ce in realilate nu sunt
pecate, precum:, murda!'ia corpuluI, ingroparea mortilor,
nunta,observatlUnea (hlelor, allele de acest feliu, pe
ciwd de acele ce cu adeverat sunt pecate, pl'ecum:
rastia, curvia; precurvia, etc. de acestea nid vorb:l macar'
nu fac. II vel vedea ca dupa ce se intorce de la
inmormantare se spaM, dara de pecatele cele de morte
nicl-odatCl; il vel vedea inca punend mult inleres penLrll'
banI, il vel vedea apol supersti\ios pClna la ridicol, bunii
ora ca 1a cantarea vre-unul va veni sau'
va pleca cine-va! Cu adeverat ca sunt intunecatl cu min-
tea, Spiritullor e incClrcat de multe spaime; ca de exemplut
dupa ce am ief?it din casi\, m-a intalnit X. eel
anteiu; deci numal de cal llIi se va inlampla mulle rele,
Miselul de servitoriu aducenduml ciubolele 'mI-a dat mali
ilOteiil cea stanga ;dara, aeeasta iQseanma ca VOl' veni (\-
supra'mt nenol'oriri marl insulle, Chiar' eu apol iesindi
din am en piciorul stang mal e
semo de nenorocirl. Acestea sunl relele rele de pc
langa casCl, din casA, mi s-a batut ochilll:
stang de desupt; aceasta e semn de lacramI :& , Fellleile
npoI, dae3. elanVlllese trestiile clind isbesc eu spala .1 a,
tesutul panzeI, sau eonsuma mull limp la pep lana-
lui laneJ, scot de aiel vl"unsemn, Deasemenpa clint! tOI'-
luI sbal'Oaie iii slative, sau eand dintil de sus aI stalivpf"
scartiesc !?i fiind prea tare se'rup, scot de aid
vr'un semn, i in fine mil de acestea, care sunt demne de
ris, Daci\ rage magariul, sau daea (;'anta cucosuJ, safi de
strenuta cine-va, safi altceva, apol ea e!lm'ar fi Iegatl
co mil de legaturI, sau dupa cum am ea stapanitI de
intunel'ic, pe tote Ie Mouiesc, facendu-se prill aceasla de
mil de 01'1 mal sclavJ de cat sclavil, Nu asa inse sunleul
noI, caril ridem de t6te acestea, ca unia 'ce traiIn in
mina, ca celatenl al ceriulul, neavend,
nimic comuo en pamentul. NoI mi singur lucru il cl'edenl.
ca spalma, adeca peeatui, sa nu vre-o Sth
parare lUI Dumne<;ieo. Nefiind acestea, nor ridem de
tote cele-I-alte, ca de diavolul, care a " introdus tote a-
cele superstitiunI ridicole. Penh'u tote acestea sa muI\a-
mim lUi Sa. cautam ca nic!-odata sa DU fim
in aceasta robie, oaca din priete?il no-
a fost prins, sA rumpem Iegaturlle luI, sa-l
din aceasta inchisore uriciosa si de ris, Sa-! . spl'ln-
ten in calatoria cea spre ceriO; sa-I ridicam in sus
cele ingl'euiale, si saliDva\am a filosofa a<;upravlet
ef

asupra cl'edinteI, 'Sa mul\amim luI Dumnegeu peDtru tote.:
Sa-I rugfnn ea sa nu ne arate nevl'ednicl de dal'ul luI.ce!
fagadnit noue. Chiar !?i nol sa ne iucet'cam de a cpntnbm
cu cele ce se cer de Ia nol, ca ast-feliu sa inva\am nu
numal vorbind ci si f[tcend cele ce vorbim, cacl nnmal
asa De yom de miile de bunatatl frlgaduite noue.
C&!"Ora . fie ca cu totil sa De jnvrednicim, prill.
Iisus Domnnl 110stru, caruiaimpreuna cu ell San-
tul Durh, se cuvine slava, sUipanirea!?i . cinstea, aCum
pururea in vecil vecilor. Amin.
OMILIA XIII.
"Drept aceia, aeeasta <;lie marturisese. lntru
DomnuI, ca sa nu mal umblatl VOl, !71
]-alte neamurI umb!a, Intru mmteI
lor, IntuneeatI fiindla minte, instreinatl de viata
Dumne<;leu, pentru este Ii,
pentru impetrirea inimel lor: cant lntru neslmpre
petreeend sau dat pre sine spre luera-
rea a t6ta necuratia, Intru Iaeomie" (Cap. 4,
Nu numaI catra Efesenl sunt dise acestea, ci catra
VOl, si nu sunt dise de nol, ci de Pavel, sau mal bine 9
is
nicI de catra noi si nid de tAh'a Pavel, ci de cAtra
Chaml DuchuluI. Ded ast-feJiu t!'ebuie a ve purta. dupre
cum vOl'besce charu); Asculta inse si ce aDUmp.
el: "Drept aceia, aeeasta <;lie marturisesc
Domnut ea sa nu mal umblap VOl, precum
OM-ILIA XIII I27
cele-l-alte neamurl umbla, lntru desertaciunea min-
tel lor, intunecatI fiind la minte, instreinap de viata
lUI Dumne<;leu, pentru 'care este Intru
iI,pentru Impetrirea inimeI lor". Dara daca este ne-
daca este impetrire, pentru ce acusI? Cel
cal'e nu CUilosce e mal dl'ept de a fi invatat de cat de a
fi acuSiatl?i lnSe, cum imediat
li ridica 101' OlIce idee de iertare: "cariI, dice, intru ne-
simtire petrecends-au dat pre sine .
spre lucrarea a tata necuratia, intru Iacomie", si
apoI imediat adaoge: "Eara VOl nu a!?a at!
pre Christos (Vers. 20). Aicl deci arata, ca numal via\a .
lor a fost causa impetrireI inimeI lor, eara 'viata aceasta
a resultat din propria lor tl'andavie nesimtire. "CariI,
9ice, Intru nesimtire petres:end s-au dat pre sine" .
Ded cand tu augI gicend: "l-a dat pre if Dumne<;leu
Intru minte neiscusita (nepriceputa)" (Rom. 1,28), a-
de cuvinlele acestea ca s-au dat pre sine.
Dat'a ce inseamna acesle cuvinte? Cacl daca il de buna
voea lor s-au dat pre sine, cum se dice ca Dumnedeu I-a
<1at? daca Dumnegeu I-a dal, cum' atuncl de s-aO dat ii
pre sine? Ve9I tu aicl paruta conlI'agicere? De cat prin
I-a dat pre if Dumne<;ieu inseamna ea a inga-
dUlt, a permis Dumnedeu.VedI decl cum viata necu-
rata este ea objectul ast-feliu de dogme? ,; Ca tot
cela ce face rele, Iumina,si nu vine la Iu-
" f
mma. (Iuan 3, 20). :?i in adevel', /Cum ar putea un barbat
scelel'at, maT cu sarna dintre acel ce se tavalesc in
tuturo!' corpUl"ilor l?i care nicI macar
Idee nu are de sobt'ietate, cum al' putea, gic, unul ca ace-
sa al'ate ? asl-feliu de viata nepriehallita ?Dara, 9ici,
uOIa ca acestJa 81-au pus corpul in miseal'e, Si de aid
vine impelI:irea inimeI, jntunecarea cugetuluf. Sf:
ea sa se intuDeceee-va chial' pe cand
CUIll buna-ora eu ochii cand sunt slabl,
eara slabl devin sau prin influellta vre-unol' umedell vata-
malore, sau prin vre-un curent m'are. Tocmal asa" si in ca-
suI de fata, ciind ineiinarea cea mare cat.ra hicl'lirile pa-
,ni. intuneca inleledul nostrn ni acopere cngelul
eu Dupre cum cand sun tern in fundul apeI nu
putem vedea sore!e, din causa l!pel ce e deasupra capuln!
128 OMILIA XIII

Dostru ca un gard puternic, tot ast-felil1 se peh'ece si Cll
inimeI din causa intunecareI ochilor eugetulu!
nostru, 0 cornplectll. nesimtire, cand nicl-o teama nu
mal clatioa sufietul nosh'u.:,} "Nu este [rica luI Dumne-
Q.eu Inaintea lUI" (Ps. 35, 1), "pis-a
eel nebun intru Imma sa, nu este DumneQ.eu" (ps-
13, 1). De DieairJ nu vine impeiril'ea, de cat numal din
nesimtire, pentru ca numal aeeasta ast.upa poril. Cand un .
curent inghetat se concentreaza intl"un singur loc, partea
a corpulul de!ine morla faril simtire, !?i ehiar de
al ardeo, sal1 aT tilJa-o, sal1 de i-al face orl-ee, ea nu sim-
Tot aceia eal'il s-al1 fost predat odata desfra.-
narel; ehial' de aI arunca asupra-li euvinte de foc, sal1 tarl
ca feml, nimic nu se atinge de iI, pentru ca Dimic DU po-
le ajunge pana la ii, aceasta din causa ea deja a mudt
eonsciinta 101'. Ded dara nu vel eombate nesimtil'ea ea
asl-felil1' sa te po\I atinge de partI de organe sanatose,
vel munci in zadar. "Intru lacomie" dice, Prin aceste
cuvinle n,ai cu sarna lia l'apit orl-ee Spel'anta de
care. Li-ar fi fost posibil, daca ar fi voil, dice, nicl de a
fi laeoml, niel ue a fi desfranati,ni.cI de imbuiba pan-
tecele a canta numal de platel'!; a1' fi fost posibil a se
irnpada!?i de averT, !?i de pla.cerJ !?i de desfalarI in mod
dara fiind-ca au usat de acestea fan). rnasora,
lotul au corupt, ,.Spre luerarea a t6ta necuratenia" 7
<;lice. AI ve<;lut cum iI de orl-ce ie\'tare gicend
luerarea a t6ta neeuratenia? Adeea nu pentru ea if
au cagut, all pecatuit; ci lu('rau, sal1-maI bine gis saVer-
aceste rele, ijii faceal1 us de ele eu intentiune. "In
t6ta necuratenia", eara tota necuratenia nu e alt-eeva
de cat cUI'via, precurvia, pederastia, invidia, lola desfrana:
l'ea rnurdaria spil'ituluI.
"Earavol nu atl eunoseut pre Chl'istos,
de vreme ee pre eI I-at! aUQit, intru densul v-at!
Invatat, preeum este adeverul Intru Iisus" (Cap. 4,
20. 21). :pieerea de vreme ee pre el I-at! auQ.it (s'(,s
aotoy tj"X.obaau=afara numal daca l-a\[ aur;l.it) nu este a u-
nul 001 ce se d a unuia care e forte convins,
dupre cum in altloc gice: "De vreme ee eu drep-
tate este Ia Dumne<;leu a resplati necaz celor ee
ve neeajesc pre vot" (II Thes. 1, 6). "De vreme ee
OMILIA X11I 12
9
pre el I-at! aUQit, Intru densul v-atl Invatat, pre-
cum este adeverul Intru Christos, ea sa lepadatl
VOl, dupre ' cea mal 'nainte vietuire, pre omul eel
veehiu". .. 21. dara a pe Chl"istos,
consta lD a vletm eu dreptale, cad eel ce vieluiesce eu
viclenie !?i .cu reutate, nu pe Durnnegeu, '!?i nu este
cunoscut mel el de Dum.uegel1. _ Asculta pe apostol ee
ne. in aU 10c: "Marturtsese II ea pre DumneQ.eu II
eara eu faptele II tagaduiese" (Tit. 1. 16).
"Precum este adeverul Intru Iisus ca sa Ie ..
padatJ vOT, dupre eea mal'nainte vietuire, pre omul
eel vechiu", adeca sa nu vietuitl ca acestia, cael a-
e pl"intre noI, nu Dupre cum cre-
dmta nostre este adev{$l'atii, tot e viata nostre. De-
!?ertaciunea minciuna sunt pecale, pe d.od viata cea
dreapla. eRte adevel'U1. SobrieLatea de sigur ca este adeve-
rul, pentru ca are un mare frumos, pe cand de&-
franarea nu dUl'e la nimic. Pre omul eel veehio, ca-
re se striea dupa poftele I 9.ic'e; adeca,
ell. preeum poftele lUI sunt stricate, sunt compte, tot ast-
felil1 e densu}; ;ii cum ore se strica poftele lu!? Cu mOl'-
tea tote senimicesc, cad ascuJta ce spune Proietul: "In
Qiua aeeia vor peri .t6te gandurile lUI" (Ps. 145,4).
Dara nlJ numaI prin mOt-te, ei prin altele muUe, precum:
frufllUseta . corporall1 a disparut de'ndala Ce a venit peste
el vre-o bola sau batranete, a murit cuuri euvenL si s-a
stricat; puterea luI ' corporala se earasI, si chiaro
plAcerile nu mal au la batraneta dulceata. ca la
tinel'eta. Aceasla ni este invederat& diu istoria 'lUI Ber-
zellim, pe eal'ea 0 Dupre cum lana se distru-
ge de ealra chiar eel ce 0 fabrica, tot ast-feliu si omul
eel vechiu. ;ii iubirea de sJava, placerileal1 perdut de
multe orl pe om, earil. poftele I-au in tot-deauna.
ea in ad ever faptul in sine nu este vre-o pIA cere;
Cl mal mult amaraciune, ipocrisie minciuna.
ca la teatrn, unde persona care joca rOlurile pare a fi 'frn-
mosa,-in timp ce schirnele ee Ie face sunt demne de des-
pret desgust,-:-dara de'ndala ce vef l'idica masca
vel descoped fatll. vel vedea in tota golaciu-
nea el. In adever ca este, cand nu ti se a-
rata ceia cee",te cO adeverat, ci ceia ce nu este. Ast-Ce-
liii se fae aiel, decI, .,apostolul ni prescrie t
13() . _______ _______ _
patru feliur1 de omenI, adeea doue fGliurI ur-
mat6r'e: "Lepadand pre omul eel vechl0 .... sa. ve
inoiti de . iznoava eu duchul minteI v6stre, !?l sa
ve imbracatI in omul eel nOll" I eara cele-I-alte doue
in epistola ca'tra RomanI. ,gice: "Ved lege in-
trt! madularile mele, resbomdu-se Impotnva legeI
minte! mele si dandu-me . pre mine rob lege! pe-
intru madularile mele" (Rom. 7,
23). Si sunt in afinitate cu eel dOl dinteiu,
\Omul' eel n'ok fatil. de eel ?mul eel
fala de eel de dinafara, sail mal bllle gIS trel sunt a:
nume: omul cel nou, omul cel veehiu, care e !?1
m"T pI'incipal firese: Sa ve inoltl de lznoaVa eu
duchul mintel v6stre" gice. Pentru ca sa nu
cine-va ea intI'oduee un all om, spunend de
si de cel nou, ce Qice el: "Sa I
dara 'a se re'noi nu estealtce-va, de cat eel
batran, farenduse sau devenind altceva cem ce el'a.
Ast-feliO ea subjectul e pe cand fqcuta
e aceidenli:lla; intocmai cum se inlampla. cu eand
rorp trece prin muUe schimbarI cu?t
s.ar face ore aeea re'noire? "Cu duehul mmtel vo-
stre" dice adeea eel ee are duehul in sine, nu sa-
pentm ca duehul llU sufere fap-
vechf. "Cu duehul mintel y6stre" a-
deca cu spiritu} din mintea vostre. ,,$1 sa ve
eatl in omul eel noO, care dupre s-a
zidit" (Vel's. 24). Ai vegut eum subjectul e unul
las1 ca el este care se desbraca tot el care se .
" in' omul eel noO, care dupre pumnec,1eu
zidit, lntru dreptate !?l santema adev,erulul.
Dara pentru el nume!?ce ce .nu-
mesce om? sau lOai hme gls sub
omu!ul represinta aceste done omulle po-
te sitversi? Pentru ca fal'a Vl'e-o sau vre-o
L'le 6rt;.,are nid cil se p6te omul loamfesla, ast-fehu coli.
numal acliunele lui it pot arala ca om, fie bun, reuo'
Asa daril' dupre cum e omului de a .se
lu;br;:\(".a tot asa de usor e"te de a practIca vll'lutea sau
este 'putel'uic; ded !?i nol sunt.em. P?ter-
niet in lucrarea faptelor bune. Cel nu are sbarclturI pe
OMILIA XIII
obraz; deel Did nol nu, avem. Cel tener nu eade usor in
bolI;decI nicI nol. Aiel tu cum el vii-tuhia
.creatiune adusa din nefiin\it la via\il.. Darit ore ceia-lalta
ac\iune a omuluI (I'eutatea) nueste creatiune dupre Dum-
CatU!? de putin, ci esle ereatiune dur.re diavolul,
cacI elest,e crealoriul peeatuluI. Omulcel nou decI, nu
s-a creat din apa !?i din ci "s-a zidit de Dum-
nec,1eO lntl'll dreptate Intru ' san tenia adeverulul/.
Aceste ellvinte sunt <}.ise !?i sp,'e combaterea minciuneI,
pentl'll ca multI dintre cel profanI se par a fi drepV, in
realitate totul e 0 minciuna amagire. Sub nume de
dreptate se intelege !?i vil'lutea in general, ademi ' to-
talul vh,tutilol. Aseulta ce spune Christos: De nu va
prisosi dreptatea v6stre mal mult de cat a cartu-
rarilor a fariseilor, nu vetI Intra Intru Imparatia
ceriurilor" (Math. 5, 20). Drept se inca !?i aeela
care nu dit Dic1 un .motiv de acusare; asa bunaora si la
tribunale nol numim drept pe eel nedreptatit pe cel ce a
nu resbunat cu nedreptate asupra eontrari u-
lUI. Decl, daca nol yom putea sit ne aratam drep\l unil
CAlI'it al\il la tribunal al stitpanuluI nosLru, yom
putea in timp a ne bucura de filantropia luI. In
cit fata de Dumnegeu, 01'1 cale am face, nu De
vom putea arata ca suntem dreptI in perfeetiune, cae{ el
pretutindenea pe ceT drepV, dupl'e cum gice
Profetul; ,,$i sa biruie!?el eand vel j udeca tu II (Ps. 50,. 6);
inse daca nol nu yom vicia dreptatea dalorim uniT cMrA
altiI, atune) vom fi dreptI. De yom putea dovedi cil. snntem
nedrepla\itr, atuucI yom fi dreptl. Dara de ce Ii giee 1m-
braeati-ve, pe cfind iT erail deja imbnleatI? :picerea a-
ceasta se raportA la viata la faptele lor. Atune) (la bo-
tez) il au imbrli.cat haina botezuluI, eal"a acum'f indeamna
de a imbl"aca haina vie\eI a fapteJo:', nu dupre portele
ci dupre Dumnegeil. Dara santenia ce inseam-
na? CUI'atenia pe carea nOL !-;untem dalorl a 0 avp,a.
De aceia ne si amintim de santenia celor mutan de la noI
oo(av 'twv' a.1l:A{tOY't(OY )Ccx{J-bj, gieem dupre . cum ' ni
este obieeiul: "am datoriile ,'eligiose pentru X.
sau Z. (a.)Owmwo&.p.'Yjv 'l'-at M{tW(j(WOcXP,,'Yjv), altele de acest
feliu, adedi, nimic nu Ii mal datol'ese, nu mal sunt res-
etc.
OMILlA XIII
*1 De nol depinde dara, iubitil?r, ca sa ntl ne
desbrad'llll de haina dreptll\el, pe carea !}l Profetul ? nU"
haina mantuirei (Is. 61, 10), pentl'u ca
ne putem cu DumneQ.eu, I?entru ca . s-a 1m:
brllcat cu dreptatea. Cuaeeasta bam a ,sa ne Imbl'acam
nolo A ne imbl'aca alt nu mvedereazi\, de cat
a nu lepada aceastll haina nicl-edata, clld ascultil ce
dice Profetul: "5-a 1mbraeat eu ea eu 0
haina si a 1ntrat ea apa 1n mate1e luI, !?l ca untul-
in 6sele lUI" (Ps. 108, 17), "eel ce
se tmbraea eu lumina ea eu 0 (Ps. 103, 2).
Chiar si printre nol esie obiceiul de <c!ltare s-a
imbrrtc'at cu (0 hSOOOC1:tO 'to'l oswa), !?l pen-
tru un limp ore-care. ci penh'u tot-deanna, Asl-fehu.
El voesce de a fi imbrrtca\l nOI cu nu 0 Q.I, mcl
doue sau trel, ci pentru tot-deaUna,!?l sa nu
tim olt de ea. Nu este atat de s!nt omul chlar ar
fi cug pielea goIa, pe cat de slut de df.'format se aJ aUi
fiiod lir sit de virtute. Aicl il ved in aceas,tll stare de sIu-
tenie tumal luI, pe cand acol,o II vede
a tote jngerif. Cand tu al vedea pe cme-va plIO
tel'g gol si desbracat, spune-ml, nu te-al' durea, sau nu al
simti complltllmire Ia aceasta pI'iveli!?le? Decl,
vom Q.ice !?i nOl cand tu al trece, Ia deal Ia vale '
ora8 desbracal si gol de balna vll'tu\eI? Nu, veQ.I,pe eei
cad pe' caril nOl al
(AW'tC1.1
a
<::), cum cutriera stradele . e?m nm 11 I?Ilullll, EI
bine, cand chiar ace!?tI p.erd hamele de,pe
in jocurl de nol'OC, no( mcl VOlm sa:l !?CIm,
oicl 0 iertare nu mal pot avea dm parte-nt. Cum
ne va ierta i?i pe nol OumneQ.eu" dtnd am
. t Caud diavolul vede pe cme-va desbracat, de VII':
il inegre!?ce cu funigina rata, _H
H forsaza la relele !?i pecatele ,cele mal man. Sa. devemm
decl desbraca\l !?i goli de avere, ca sa nu fim ,desbraeatl
S1 de dreplate. Imbl'acarea Cll haIlla vatama
haina virtuteJ, pentru ca aceia e dm spml.
liu "iunt spinil, !?i orl,cat de ml!Ite hame de acest fe_1m am
_______ tmbriica, cu atat mal mult Inca yom arata Des-
franarea bl1naOra desbraca pe C111e-va de balua VII
pentru ea desfrfinarea este foc, eara focul acesta mlstuH
*) . Partea moralll. Indem!lare _ fa pta bunti, povestin
asupra femeilor. tare au ales vla\a {Veron).
OMILIA XIII
I33
. , "
o asemeneaha{nA. Bogatia e 0 molie, !?i dupre cum molia
strica, necru\aod nicI chiar haJoele de ml\.lase tot
ast-feliu !?i bogatia. Oeel tote aces lea sa Ie lepadam, 'peD-
tro ea sadeveniill dreptJ, !?i peelru ca sa r.e imbracam
tn omul cel DOU. Nimic vechiu, nimic din ceJe parute ni-
mic din cele ce se strica !?i se perd. sa nu mal fie pe 'lan-
nol sau in n?stre, Virtutea nu este grea, !?i
mel ca este de practIcal. Nu velietl pe cel de prin
Aceta case Ie Ie-all femeile, !}i copiiI,
i?I orI-ce protectlUne: s-au sustras smgUl'I din lume, im
braeandu-se cu sac!?i preserandu-!?I pe cap sl-au
atarnat ]ao\ul de gl'umaz, sall it/chis io casuU micl,
!?i inca nu s-al) mllrginit aiel, ci singurI s-au dat 1a poso
turI !?i ajunllrI incontinl1e. Oaca poruDci eu unele ca
aceslea ore nu at! tugi cu totiI, ca nicI macar sa
au;litJ? Nu a\1 Q.ice ca taptul acesta e prea greO? Nimic
de acest feliu nu ;lie di trebuie a face; voesc a fi
a!?a de virtuos, inse nu Iegifet'ez. Dara ce die eO? Usaz:1'
!?i de bal, ingrije!?ce-\I corpul,du-te siin tflig, al si casa
servitoriI serviasca-te, fa us !}i de maocarI de baulurI;
inse de peste tot locul alunga lacomia, cac! aceia este
care face Vecatu). AcelasI ]ucru intrebuinlat cu lacomie .
a devenit pecat, a!?aca 'lacomia nu este all-ceva, de cat'
iDSU!?I pecatu!., Prive!?ce; cand de pilda mania se va ill-
tinde mal mult de cat trebuie, atund ie!}ind din margine-
\e permise !?i insultll, atuneI cel staplinit de
ea lote Ie face eu nedl'eptate; tot e cu amorul, eu
dragostea de baDI, eu dragostea de s]ava !?i de tote cele-
l-alte' ltm nu-mI SpUl, cil. aceia au VlltUt, pentru cil. multr
fiTaI slabY ca tine, boga\I -!}i deprin!?I in dezmerdarile
vle\el, !?I-aU luat asupra-li 0 ast-feliO de viata aspI'a a-
nevoiosa. $i ce vorbesc ell debal'batI ? Fete' cal'e Inca nu
implini-se doue-ged de anI; fete care'l?' petrecusera tim-
pul in salone !?i la Umbl';}, salone pline de mirodeDil, care
se culcasera pe mol !?i delicate, dupre cumsi
ele erau delicale deJa natura; fete care din causa marel
ingrijirl devenise Cll totul bicisnice, care lota ditia nu aveau
aHa ll'eabll, de cal sA se imfrumuseteze, sa seimbrace cu
haillH aUl'ile, si sa se bucUl'e de cea mal mare dezmerda-
re: ' fete care' nieI macar pe ele nu se serviatJ, ci aveau
mult.e ser'vitore co Ii staO de fata; fete care aveau bainele
ell mult mal fine mal mol chiar de cat corpu\, cu ca-
]01' cele fine, cal'e incontinuu se oCllpau cu tranda-
firil ell tlorlmiI'ositore; eI bine, iata ctl. de-
I34
OMILlA XlII
odatA asemenea feciore, aprinse de focul luI ChristiJ", Ie-
padand de la ele tota trandavia molaCiunea de maI'nainte,
uHand de dezmerdarile cum S1 de virsta lOt, ct:a frageda,
intoemaI ca si nisee luptatod voinid, desbracandu-se de
aeele dezmer'darI,' sau aruncat eu cm'aj in luptele contra
diavolulul. POte sar parea ea vorbese Iucl'urI de ne-
credut, si cu tote acestea sunt adeverate. Eil iusum! am
audit de ast-feliil de feciore delicate, ca s-ail dedat
uneT viett aspre, in cat corpurile lor Ie-au imbracat
cu facute din parul eel mal aspru, ca umbla deseul-
te, si ea se culca pe asternut facut din crengI de copacl;
darA inca ce este mal mull ca oriveghiaza nopti1e, nu
mal intrebuintaza nicI mil'OdeniI nicI alt-ceva din cele
veehI, ell chiar, capul lor e aprope neglijat, impletinnu-
parul simplu fara pretentiunJ, numal dora sa nu ca-
da in slutenit. Singura lor masa este sara, masa nu con-
sisUtnd dOl'a din verde\url sail p:lne, ci turta, bob, naut
(nohot), masline smochine; in fine 0 mizerie ineontinua,
ocupatiunI cu mult mal grele, de cat ale sel' vit61'elor
de prin case. de co? Pentru ea ingt'ijese de cele bolna-
ve, Ii porta paturile lor, Ii spala pieio1'eie, multe din e-
Ie pregiHesc bucatele. lata cale pole focul dra-
gostea luI Christos! lala cum buna vointa se pote ridica
mal pre sus de natura! Dara eu nimic nu ve pretind din
acestea; de_yoitI inse,lntrecetl pe fernel in 0 ast-feJiu
viata. SaversitI macar din acele ce nu sunt ahlt de gl'ele.
Sta'paniti-ve > rnanele ca sa nu mal rapiasca,
de privirele desfl'anate.
' Care e greutatea? spune-mI. Facet! tot-deauna cde
drepte, nu nedreptati\l pe Dimenf, nicl eel sarae, aicI eel
bogat, nid nie! eel ce luerfaza cu bratele, pen-
tm ca dese-orr se intampla ea nedrep\atea sa cuprinda
pe eel samei'. Pote nn vedet! lupie certe se peb'ec
printl'e l?i cum tote Ie restol'Da pe dos? Fa us
de casatorie, aI copi], cad Pavel unora ca acestora
Ii ordona, un ora ca ateslol'3 Ji sct'ia, Lupta aceia este 00-
te mare, stanca e pote prea inalta vil'ful ef e aprope
de ceriu, tu nu potl ajunge pana la 0 inaltime?
ApolatuDeI fa pe cele .. mal mid, aibiprivi!'ea atintita la
cele mal de jos. Nu potI ca satI golel?cI pungele de banI?
eel putin nu rapi averile aItora, nu nedreptati pealtiI.
Nu potl posH pote? Cel putin nu te da pe sine-tI imbulba-
rilor, Nu potl sa te euld pe tacute din nuele
de copacI? Nu-mI al'ata paturI arginlate sau lucrate din
OMILIA XIII
I35
os ci i:"ltr.ebuintaza pat facul
D
Pen
ru . ?chll :?I pentl'u parada, ei pent!'u odih ,e
e It I umph corabia eu 1'1 d 'I' ., na. a,
DacAai
d ", e lJume, n.lcl invidie, nicI de talbar" si ni 'J
e Cel ce uneItesc vlc]eillI aSllpra ta Nu te ' b . t
in, b,an.l, cat t: 'in griji; I1U
Ill. pe rat te
'. J 11 e agomI de morte, care tote Ja 'Un' foc
ltl .!?l multe pofte, Aeestea si aHele ca
ea :,;u et aCe! ee voese a stapani multe bo'cratil NU-1I
Ie. servesee pe celbol .. I ' . I:'> , .
't ,. I . , ' v nav, ee putllJ Inse pOl'unc!:'sce ser-
VI, teu sa taca, acea"ta. Vegf asa dal'a ea nu' e ee.va
r:
u
( Cum se ore, ca fete in vit'sta fl'acreda sa ne
pe nof sa se gasasca aLit de de filiI?
- aceasta spl'e rU,?i.nea nostre, ve rog, ca e ("and
III ml VOlin cu nid un pret I P , t
sa la parte 111 '1 ' b' , . ,a I pel ml e
<" '. c l.n res oe Dlel la premiile aWl'date lu _
111 ele mal mult de
. el, :;;1 ele eele antel rapese pl'emiul si sM/'A fa
loa )ml ceJe. mal. de. sus ca vulturr, nOi' bar.
aIcl ,los, dupre cum se inverlese intr'una
cOibn pll fumuluJ de gJ'asime ce iesa de la I _
geagul bUCatal'Jel. A se gandi cine-va numai Ia : t
a ,lntr'una cum aI'. putea sa aiba sofragil
este ,In .adever faplul unor croneani (corbl) si' a unoI'
canI.fiamangl, Asculla voill spune dcspre femeile di
ve.cbltne; MarT Cll adevera t at'l fost aCtle femeT ma ,"
ffilracu!ose, ea de pilda San), Hebeea, Racbela'
aeelea de pe timpul lUI Christos, inse
Pl'lvmta ele nu au lnlt'eeut pe bal'bat! ei ocupail randul
de pe al luptatorilor. Asladl Jnse cu totul din .
tra;. fe.meli,e ne, int:-e,e. pe no1 in luptel e
l1e nl]lhc! CaLa NoI ea harbati sun-
stabilila de Dumnegeil-cap al femeeJ
sun.tem .blt'U1t1 dfl densa? Suntem biruitI de COl'
fost randmJi de. sa pl'edominanl pe feniej inse
numal m PI'!Vmta corporala, ci si in privillta spirituala.
a S[l fim p1'emergNoriI lor in virtutI. sa fi . '
euvent db imitat Cel
este datol'lu, mar ales in aceasta a stapani In a
blfUI eu .eea buna pe eel stapanitf, ear; daca
cum-va oeste blrmt, apo! atuud el nu mal este stapan, All
vtlgul cat de mare e putel'ea venireI lUI Christos? At!
____________ ____________ __ __
dot a deslegatblestemul? In via\a ingereasca
au intrat mal muUe feeicH'e, mal _ !nulle celibata['e, de cat
femei mad tate, l?i deel e mal mare sobrietatea l?i
eiunea la acelea, de cat la acestea, De ce vorbel?cI cuvmte
proste? Femeea nu ar sc6t.e din gura nieL un cllvent cu
atata ul?lII'inta. De I!e 'mt sput, de ee 'mi despre
acele desoAdejduite? Sexul femees-c esle mhltorm de po-
doabe S1 tocmaI aicl este defect,,1 eel mare allor. Dara
maeal; {n aeeasla vol barbatil biruitile, vol ceI impodobitJ
de densele ca cu propria vostre podoba. Eu nu cl'ed atat
de vinovata pe femeea care se, impodobe!?ce eu seulele eY
cele aurite, pe cat cred de vJOovat pe ha.rbalul, care se
cu luerurI niel nu condamn
pe femeea care se numal la colanul el cel
--pe cat condamn pe ba,rhatul,. care se cum sa
imbr'ace femeea cu hame aurlle,' Asl-fehu cli in aceasla
pl'ivinta vol barbatilol' suntetl vinovatif, Vol suntetl
punetl scanlein, tot vol' cariI focuJ. alt-fellu
nid nu e attH. de mal'e peeat pentru fem..T, pe cat e p,en-
tI'lI barbatL Tu aI fost oranduit de Dumnedeu ca sa derIJezl
si sa adm'inistrezi pe femee, peste tot locul ttl pretingI a
avea anteetatea r:dec1 al'ata si in acea'5ta, ca niel un cuvent
Du'll iesa din-.gura cu privire la luxul dorit de ea. Femeel
mai ales iT este sCllsabil de a se impodobi, dal'a nu barbaluluT.
Si cand insutT lu flU eviti reu!, cum oL'e iI va evita ea? Fe
meile a11 si 6re-care in ele, de cat aeest est3
comun bal'ba\iloJ'. Femeile sunt ore-cum iritabile, dara
si aeeasta este .:omun si barhatilo[' ; inse .in cele ce ele
prisosese intree pe bill'batI, nirI de cum nu ,maT sunt
comune. VoW, a dice de de caldura de evla-
via lor, cum de dragostea lor pentru Christos, De ce
jose au fost excluse din locnl de invatatore ce'l aveai'! pe
atuncf? aceasta e un semo de deo'lebirea, lor bar-
batI,l?i 0 proM vedita despre inserr.natatea !?l ma.retla fe-
meilor de pe alund, Cael i<l limp ce Pavel sau Petru in
va\al1, sau lotI aceI san V, era ore dl'ept, era OI'P, posibil
ea femeea sa fuga. sa se departeze prio fapte de inva-
tIHul'a lor? Aeum lnse am ajuos intr'alata l'eulate, in cal
secel'e cu dreptale resolvarea pl'cblemeI, de ce (emeile
nu mal invata ? Dara cu aceasta. oeasie sa recunoscem cel
nol am aj;lOs in slabaciune cu dens,ele.
Ie-am spu:; nll Cll seop de a Ie inaIta pe ele, Cl Ca nol
ne sa ne rusinam, sa. ne inva.tam si sa ne indemnam ea
sa l'eluam &eptul de ce 5e ellvine noue hal'ba-
tUor, nu dupre puterea fisica, sau in raport cu ea, ci drep-
OMILIA XIV
137
tul de &nteetate In ing['ijirel, virtu-
jet Pentru clI <lst-fehu ClJ"pul va fi atunel in ordiue;
cileI numaf :ge va de mal. stapan !?i
pr?tector. FIe ca ba:rbattf sft vletUl3sea dupre
v.olO!a I,UI pentru ea ell totil sane invredni-
clm III glUa eelf a ne bueura de iubirea de omenl
a, noslru, cum de bunurile fagaduite prin
IlSUS Chl'IStoS Domnul nostril, cilruia impl'cuna cu Tatill si
eu Duchul Sanl, se cuvine slava stilpanirea si cinstea a-
. ' . - . ,
cum pm'urea In vecll vecllol'. AmIn.
OMILIA XIV,
"Drept aceia lepadand mineiulla graitJ adeve-
rul fie-care cu apr6pele lUI, cac! suntem unu) aI.
tuia m:\dlllarJ. Maniati-ve, nu s6rele sa:
nu apue fntru mania v6stre. Nu datI loc diavolu-
1
" ul (Cap. 4, 25--27).
despre omul vechiu in general, la urma it si '
deserle In parte. De <llt-feli11 atuncl invati1tuni e scintA
mal bine, cand 1uilm i de amanuntimI. Decr
ce, Qi.ee el? _" Drep,t aceia lepadand Care
mmeIUOa.? Ore despl'e idolI el aiel? Nu des pre
aceasta de !?i de alt-feliu idolil sunt minciuna, si
aC!-1
m
, Dlmlc , nu mal comun Cll aeeia, ci vor'be1?ee d'e
mInClUOa drntl'e den1?lf, adeea de vicJenie si de banuiala
adevenil eu apr6pele lUI",
QlCe, dupa care apol adaoge cela ce-I putea atitape
]a 0 mal mare sfialil "CaCI suntem unul altuia madu-
Ian". Nimenf sa nu Ilmagiascil pe apr6pele luY, caia ee si
Psalmistul ' cJice: "Perde-va Domnul buzele viclene"
(Ps. 11,3), Nn este, !iii nimic nil pOle provoca dusniania
ca a amagi pe altiI ?-I, eu vorbe fal!?e.
e1 peste, tot loeul II wdeamna )a dragoste reciproca
!?l la concol'dIe, filcend us de exemplul eu membrele cor-
p.ului. Sa nu, amagiasca, Qice, ocb-iul pe picior, l?i niel pi-
pe ochlu. De exemplu: dacA ar fi 0 gropif adaoCil,
1?1 el ar fi puse . niseare-va trestiI acoperite Cll
pament, CeIa ce de alt-fehu ar putea in!?ela pe ocb!, or!')
OMILIA XIV
in asemenea cas nu se va face us de piciol' spt'e a pipai
supl'afata aceluI loc banuit, de este tare, a 1?ci daca de-
desupt e locul gol sau nu? Nu va apasa, <;lie, cu piciorul
aeel loc banuit? Nu ('urn-va ore I-al' amagi piciorul, sal I
nu at' VOl sa 'I ineul10seiinteze de eeia ee e,.;le in realitate
acolo? Dara ee? Daea. oehiul ar vedea lin SliU 0
feal'a salbateca, nu cum-va ore s<-ar ineerca sa amagiasea
piciorul? N u 6I'e atunel imediat da de veste picioruluJ,
earn aeesta afland de la ochiU primejdia nu merge mal
departe? Dara ee? Cand buna-ora nid oehiul nieT pieio-
rul nu pot ea sa cunosdt primejdia exact, ci totul depinde
sim\ul mil'osuluJ, spre a se afla daca docloria e otl'a-
vltore sau nu, nu cum-va, <;lie, s'al' Ineel'ca ore mirosul ca
sa amagiasca gum? De sigut' ca nu ai' face aeeasta, cae!
mirosul sar pel'de impreuna cu cOl'pul intl'eg;
pnn mmare ceia ce i se pl'esinta in l'ealitate,aceia si
spune, Dara ce? Nu cum-va ol'e limba Soar incerea sa a-
magiasea pe stomach? Nu densa e aceia care eand gusta
amarul, il . arunca, eara cand gase1?ee duleele it trimite in
reeiproeitate de sel'vieiu, pl'ive,?ce pro-
me pI'ovemta dm ad ever, ell tota bllna-vointa, cum ar
dice cine-va. .
Tot ast-feliu si. noI sa nu mintim unul altuia daca
cu adeverat sunteni madularI Ullul aHuia, Aceasta dova-
da de prietenie, eara la din contra e dovada de dusmanie.
"Ma niati-ve, !?i nu gre!?itI" la a-
postol; (.lice ca sa nu gre$im, dara chiar dtnd am
el nu ne pentf'U ca Du-I lasa ioima luI cea pa-
nntasca. UUOl'e cum doctorul sfaluie!?ce pe nOlnav Ce tre-
nllle sa faca, eai;a aaeaa/:esta se arata greolU lr- inaeoli-
fiji-ea p_rescdotinn:lor med](iale, el toUEIprm st'aturl if con-
viuge ,?i il vindeca la Ut'ma. JOI asaJace Sl I:'avel. UoctOrul,
Care de fll eel de neSl1l111nr.rr. din pat'tea beil-
navulu( se infuI'laza. penlru ca nu a o;;t ascultat, ba inca si
despl'eWit, cauta nUnlaY slava; oe cand a'eel care cauta m tole
cmpurfIe sanatatea bolnavulllj, are ill vert ere un SWgUI-
cum sa ridice din pat ,pe aeel bolnav ::';ls:FTTilsaITll-
Aceasta 0 face Pavel. A dis: saH::padatl
dacA.,yre.oodala din eausa minciune! s-al' nasce
mania, el 0 vindeea pe uet,la.s.iaimediitt. cAd ee (lice 't
"Mamative $1 nu gre!?ip", adeca, bine e')te de a nu se
mania "cme:v',a" d:nli (:hial' oe arCafh>a 1Il aceasia pai.iula
vre-odata, fie, inse nu in asa gtadLin dlrimp:lcarea sa tie
imposibiltl, sa nu aoue intru mama v6-
OMILIA XIV
139
stre". VoescI a te lasa sa tij stapaoit de l1lanie? ft't:9. in-
1;6 11 ajunge un ceas,aoue sao ' treI; 801:ele sa nu
parasasca din bunatafe, l:ia
fiu piece delavol"'stt'1:Itlltind lumioand pe cel nevl'ed-
niel. CacI dadl stapfinul I-a tI'imis pe densnl din bunata-
tea cea mare, ti-a iel'tat gl'e,?ulele tale, eal'a. tn nu ierty
pe ale apropeJur, singur cat de mare este reni.
Dara pe langa aceasta mal este 1?i aH-ceva. Fericitul Pavel
s-a temut, ca nu cum-va noptea sa gasiasca pe cel nedrep-
tatit ioca cuprin" de manie, de aicl sa se reaprinda fo-
cuI. 10lru timp multe Sf; petree la lumioa ::.;i in timpul .
tJ.iler, itJ este 6re-eum sCtlsabil de a te hisa sub stapanirea
manie!; dara caod vine sal'a impacate cu dusmanul, si
stinge reul dio capul 10culllI, Cal:l de te va apu'ea nopte'a
Dn va fi suficienta <;Iiua urmat6l-e de a stinge I'eul
mat'it deja io ellrsul nopteI, ci chiaI' de al putea sa tal 0
parte din el, totu:;-I llU vel putea sa-I lal cu totul, eara in
noptea mmatore fHnd inea euprins de manie vel apl'iode
foeul mal mare. Cael dupre cum se iotampia en s6rele
cate-odata, cand el neputend a dovedi ca cel'iul eel des ;;i
incarcat eu nOl'I in tim pul nopte! sa-I sub\ieze sa pOta
in timpul <;lileY caldul'a, eari1 in noptea ul'lnatore
aerul se mal inea prin alte negllrl evapora-
\iunI, ceia ce ni arata in mod ced stl'ical'ea timpului,--
tot se intampla ,?i en mania.
"Nu dati loc diavolulul" (Vel's. 27). cp.ia ce p:'ohea-
za ca a ne r6sboi unil pe altiI, este de a da lor. diavolu-
lUi, cacJ pe calld nol tt'ebuie a ne ingl'adi eu zidiu unil pe
a1tif, a sta eu plltere cootl'a lUI, ,?i tota mauia a <> indl' epta asu-
pra-i, noI inca ne intaritam unil pe altil ne alungam. Niel-
odata diavolul on gase!?ce uoloc mal propl'itl
mal potnvlt in du,?maniT. De aiel se ,?i nasc mUle de
rele ee bantuie omenirea. Pe cat timp petrele zidiullll sunt
bine combinate lipite, nu au pt' intre ele nicl un loc
gol, de sigur ea vor sta intepenitf-'; daca. inse se va in-.
tam pia a se forma vre-o crapatul'a. pI'ioh'e ele, fie chiar
UUllla! cat ineape aeul, sau un fil' de par, pe unde ar pu-
tea intra apa, atunci intl'egul zidiu se dar'ima sise nimi-
cu totu!. Tot ast-feliu se intampla si cu diavolul -
intru cat timp nol vomfi strins! uoul langa altul si
aJlpl\l, niil.lic nu va pui:ea introduce din vicleniile luI;cand
iiisf\ 0 imca deschidetUl'a Soar' fonna orintrp, noJ. :It.uncl va
,strebate inauntl'U ca un puhoil1. Peste tot lucul decl, el
se lncearca de a pairunae inallntru, ast-felil1 a face nu-
OMILlA. XIV
mal iBeeputul de-ocamdatil; dara 10cmaI aceasta e pentru
densul cu greu de indeplinit; odata ce el eu
u!iiurinta intinde acolo Oll'ejple, Pe U1'ma ebiar cel mal
dau ascultal'e intrigilol' diavole!?cl. l?i spun min-
<'iunl, cacT iT au aluncI fiU ea pllncl de plecare tn
judecata 101', ci dU5milnia este aeeiacare bot<1I'asce. C<1cl
dupl'e cum se intampla, ell pe timp,ul cAt e prietenie, ebiar
cele se considel':t ca minciunl l'esllltale dio
reutale, tot se intampla pe eand esle cand
Ininciunile sunt considerate ea adeverUl'J. Cu un
atuncl tolul se sehimba, atuneI este 0 aHa ininte, alta ju-
decata, all tribunal, care nu asculta ell impartialitate, ci
cu cea mal mare pflrLinil'e. Cand in balanta cantal'iuluI se
adaoge 0 bueala de plumb, alunc[ atirna greu acea pal'te;
intoemal aa e l?i in casul de fata, eand greutatea dU!iima-
niel e eu mult mal grf-a de cat plumbul. De aceia ve l'Og,
ea tolul sil facem, penlru ea mal 'nainte de a apune so-
rele sa stingem o('Iee dUl?manie. Cand te sHlpa-
ne!iice in ('iua antel, in eea de a doua, de multe-orY apot
o veT intinde ebiar penlru anl indelungat1, l?i ast-feliu ea
singura va . fal'a de ajuloriul CUi-va. Chiar euvinte
vorbite Cll alta intentiune, in alt mod VOl' fi intcrpretale;
cbiar celuI dumlloit, l?i in fine orl-ee ar face el,
totul contribuie de :l iofnria Inca mal mult l?i de a pl'efa-
ce in feal'a salbated\ pe ildversariu, de al face
mal I'ell chiat' de cal eeJ nebuni. Nil'! chiar numele lUI nu
voesce a-I pronunta, nicI nu sufel'e de a-I au('i mac::! 1',
ci tot ee iesa dio gura lUI este isvoritdin reutate l?i din
depl'indel'ea de a batjocul'i . Dara cum sa irnblanzim ore
mania? Cum sa stingem flaeara? Daea vom iDtelege i yom
simti propl'iile nostre l?i tal suntem de
. torI inainlea luI Dumne(,eO; daca vom intelege ea nu ne
resbunam asupra ci asupl'a no"tre; dad\ vom
fntelege canol prin <11ll?1ll<)lIie multamim pe diavolul, pe
eel ce cu adeveral esle dusmanul nosh'u, si i'a odal?_ ca-
C}utI in cursele luI noI nu iacem alt-eeva, de cal ea pe de-
oparte nedreptatim pe apropele, carele esleunul din ma-
dulilrile nostre, eara pe de-alta p:u'te ca pe densul (diavolul)
n cinsLim l?l il prea mr,l'im. VoescI numal de cat safil
resbuoaloriil si dusluail? Fil 5i dusruan, 31 diavoluluI,
eara nu al mAdula'riulul, al fralehil tM. De aceia Dumne-
geu ne-a inarmat pe noI eu mani::!, nu ca sa implanlam
sabia in propriul Dostru corp, ci pentru ea inlreaga sa 0
afundam In peptul diavoluluI. Acol0, de voecr, baga sabia
maniel pana io maounchiil, chiar i manunehiul, sa
OMILIA XIV .
uu 0 loc, d inca sa impla.ntezI a doua. 'A-
ceasta se:;,Va face atuocI numaI, cand nol De yom cruta:
unil pe altiI, cand ne yom afla impaciuitorl unil eatra allil.
Peara averile, peara s]ava i pro'speritatea in iritreprinde'ri,
peal'a tolul in fine; dara de cat tote aces tea mal de pt'et
mal respectat este pentru mine apropele meu, ca cei
ce esle unul din membrele mele. Aceslea Ie Spuoem cab'a
Doi Sa nunedreptatim natura 'numal cu
puldea ingramadi averl peste avert de a ne bucura
de slava "Cel ee [ura, sa nu mal fure", gi-
ee (Vel's. 28). AI vedut care sunt madulArile omuluI vechiil?
Minciuoa, resbuna(:ea, talbaria. Dara ptmtru ce ore nu a:
Qis: celce fura sa fie pedepsit, sa fie torturat, sa fie ciun-
tit, ci Intr'un mod simplu: "Sa nu . mal [ure, ei mal
va.rtos sa se osteniasea luenlnd binele eumanele
sale, ea sa aiba sadea celuI lipsit"? Unde sunt acum
acel ce se Dumesc pe euratJ, cariI fiind plinl de to-
ta murdaria, cuteaza a se numi pe sioe curatl? A
se deplirta de nu inseamna dora a fugi numa! de
ci inca a vre-un bine ore-('are. AtT ve(,ut
cum trebuie a fugi de pee ate ? Au furat,-acesta esle . pee
catu]; nu au furat,de cat aeeasta nu inseamna dora ca a des-
legal' pecatul, di Fa nimicit, dara cum? S-a ostenil eu
manele sale, i?i a dat eelur lipsit. Apo..;tolul nu voe:?ee ea
nol sa lueram . numal fal'a scop, ci a ne osteni lllllllcind.
ea sa dam i altora, pentru ca de aJt-feliil l?i talhariul Iu-
creaza se oslenel?ce, in reu. .
"Tot eu ventul putred sa nu iasa din gura v6s-
tre" (Vel's. 29). carecuvent e putred? Acela care ;;e
m1mel?ce, cum soar <,lice, necioplit, vorba zadarnica, vOl'ba.
necinslila, gluma prosla, vorbire prosta. cum laie
radacin.ele maniel ale minciuneI, adeca fUl'[ltul'a i VOl'-
ba nepoh'ivita. Caod el t;lice in mod poruncitoriil sa nu
mal fure, nn spune aceasta ca cumar cunos<:e ea il fac
ci ea pre eel nedreptati\1 sa-I , faca mal blan('I, l?i ca
uoia ce au patimit asemenea rele sa nu se rnal'giniasca
numaI in a sfatui,cad nu vom da sama numaIde vOI'be,
ci f?i de faple. "Ci numal care este bun spre zidirea
ea sa dea dar celor ce aud", ade('a VOl"
numa! de aeeia ce edifica pe apropele, eara ce este
de prisos putin. Pen.tru aceia ti-a daf Dumnec}eu
gura limba, ca sa-I milltamel?cl luI, sa euifiel pe a-
OMlLlA XIV
propele, dara cand t.u . strict in loc edifi.cf, a
tAcea si nid-odata a nu mal vorbi. CAel mamle zldarlUluI
sunt demne de teliat, daca in lot' sa se a cladi,ele soar.
a Aceasta gice Psalmistul: "Perde-va,
Domnul t6te buzele eele vic1ene" (Ps. 11, 4). Gura
ded este causa tuturor relelor, nu alata ea, pe cat cel
ce usaza de ea reu,De aiel apol. irhmltele, de aiel barfe-
lele blestemurile de aiel apoI isvorasc indemnul'ilf:; spre
aicl dmorurile, desfranarile. fllrlurile, cu un
cuvent tote relele de aiel se nasc. Dara ore cum gum
nasee omorurile? Ineepend eu insulta, ajungl la manie,
de 'Ia manie la ranire, eara de la ranirI aJ cu
omol' UJ. Cnm gura desh'anarile? Cutare, gi,ce, t,e
a vOI'bil despre tine placub, eat'a tu. augmd t1-
at damolit mania, deja a inceput a se !lprl?de in su-
fletul tl')11 pofta de acea persona. Pentru acela glce Pavel:
ci numal care este bun /(. Findea multimea cuvinte-
lbl' e pl'ea mare, de aceia cu cuvente\' a gis in mod
nehotarit Ol'donand de a vorbl numal de acelea, al cArol'
tip la in'dicat in general. !?i care e tipul indicat? "ei nu-
/( 'd' t b . t I"
mal care este bun , gice, "spre Zl lrea re ,
Sau pote ea vorbe1?ce de acele cuvinte, ar putea
aduce vre-o multamire ascultatoriuluI. De pllda: fl'ateJe
teu a cut'vit et biDe nu asvirli asupriH insull.e, niel sA
te ca al pri'll aceasta
cu nhnic nu al folosll pe audltorn'1, clchlar l-aI va.lamat,
si cu drept cuvent, cacl i-aI Mgat in inima un cuiu. Decl
cand tu pe aUul, ce trebuie sa faca, a?resaza-
te luI eu multa gratie; cAnd aI invata, a!bl gura
placula in vorM; cand it invet!bunaora ca pe mmenl sa
nil vorbiascit de reu, prin aceasta mal mull de cat orI-ce aU
I-a 1 inva.tat un mare adevel' I-al dat dar nepretuit: "Spre
zidirea'trebuintel, dice. ca sa dea dar eeloree aud".
Ded dadl tu conversezi despre pie late, despre evlavie,
despre binefacere miioslenie, tote acestea vorbile gra-
tios VOl' muia spil'ilul auditot'iuiuI, VOl' . da dar. Dar.a
darit .pOte al buzele in semn de ris, .aY vorblt
ce-va necuviincios, mal mull al sp"e maOle pe. au-
ditoriu; de cumva aT landat viclenia, apoI lotul aI slrlcat,
totnl al nimicit. Prin cuvinteJe: ,;ci numal care este
bun spre zidirea trebuinteI, ea sa dea dar celor ee
aud'" pOte c:1 la aceia, cum a.1' putea sa-I faea
OMILIA . XIV
143
fata de auditoriii. DupI'e cum al'omatele dau gl'a-
tIT celor ce Ie illtrebuintaza, tot astfeli11 cuvelltul bun.
De giee cine-va: "Mir varsat este numele teo"
(Cant. Canladlor 1, 2). Cu alte cuvinle aposlolul 'J face pe
ca sa respire din acel miros placut. AI vedut cum
e1 indeamna de astadat:1, dupre cum face pretutindenl
ea fie-care sa contl'ibuie la edificarea apI'opelul dupre
terea sa? Cel ce indeamna pe altit de a face acestea, cu
atat mal mult se va indemna pe siue. "Si sa nu Intris-
tat1pre Duehul eel sant;< gice. Aceasta e ell mult mal
mal grozav, ceia ce de alt-felil1 0 spune in
epistola catl'a Thesa\oniceili, unde gice: "Cel ce defai-
meaza, nu defaimeaza pe om, ci pe Dumnec;1eo"
(1. Thes. 4, 8), adec:1, dacA al pronuntat vr'un cuvent insul-
daea al atacat pe frate,Ie tM; nu pe el I-al atacat,
pe Duehul Sant, pe carele 1-al intristat. Apol adaoge
hlps-facerea cl1piltata de la el, pentru ca ast-feli11 mal rna.
re sa Ii fie acusatiunea. sa nu intristatI pre
eel sant, Intrucare v-atl pecetluit spre
,c;1lUa rescumparareI . Acest Dl,lch ne-a aratat pe nor
lurma depih-tat pe toti de Ia
dlllamle; acest duch este cal'ele nu ne-a p:1rit-
SIt a fi Impreuna cu eel cadutl in urgia lUI Dumnedeu 8i
tu inca iI intristez[? AI cum acolo el exprima
mal mare frica, gicend: "cel ce defaimeaza, nu pre
om defaimeaza., ei pre Dumnec;1eo"? pe cand aiel el
se pronuntA intr'un mod indemnatoriu; "Sa nu tntristatI
pre Duchul eel sant al lUI Dumnec;1eu, tntru eare
v-at! peeetluit". .
. . *) .Aceasta pecete sa fie pusa pe gura ta, sit nu 0
ndlcl mcI-orlata. Gura duchovniceasca nu pronuntcl cuvinte
pl'oste insultatol'e. SA nu dicI: nll e nimic Claca voi11
spu:oe ceva uri.cios, daca, voi11 blltjocuri pe culare. Pentru
aceta este mare, filDdcit se cl'ede cit nu e nimic. In
ad,evel', cele ce se cred a nu fi nimie, sunt desl're-
eara cele despl'etuite odatl1, eu h' ecerea timpuluf ca-
pata mal mult despret, si ast-feliu devin nevindecabile. Al
gUl'it spirituala. JUdeca 'decl, ce fel de cuvinte ies din ea
. ; ,
care anume sunt demne de densa. Tu pe Dum-
*) Partea moral!!., Nu trebuie a in:oulta pe a1til Iii a vOl'bi
cuvinte pr6ste. (Veron).
144
OMlLIA XIV
oegeu "tata, sl, eu tote aeeslea pe fratele tM? J u-
decil singu\', din ce causa de Ullde tu ntlD1.e!?cI tata .pe
Dumnegefl? pote cil la natura ,? dara. nu 0 potl gIce
aeeasta; pOteca prin vil'tutea ta? acea.sta nu 0
pO\1 sustine. Asa , dara de uode? De mc(ur.e, de cal.
din filan'tropiaiuI, din iubirea luI cea parm\asca. dm !l
ula
luI cea mare, Decl cand tu nume'!?eI pe Dumnegeu,
bumal aCl3asta sa 0 a1 .tu
faple nedcmne de af:ea inrudll'e nublla, e! mea !?I ea
inrudirea acea nobilil tu 0 prm fi!antropla luI.
Decl daca tu al primit inrudlrea dm luI, nu ne-
cinstiacea , filantropie, puttandu-te. fra\II tel eru-
dime. ChemI pre Duninegeu tala,!?1 tu msultI? aeea:
sta purtare nu esle demna.?e fiillul Dumnegeu, Cl
de densiI ast-feliu de gra,:e. Care e aoume
fiuluI luI DumnegeO? Acela de a Ierta
lor luT a se ruga pentm eel ce l-aO a var:;a
lut pentru cel cel urau. Acestea en ca
sunt demne lie fiul luI Dumllegeu, adera pe
eel pe talhari, pe obrazUlc!, pe.
gautl si in fine pe to\1 de acesl felm.' acp!?ha, gIl', .
facn'l fra\I al luI !?i clironom.I, earil nil .Ia IDsulI.at ea
/'obJ. Judeea singUl' ee fellO de cuvmte a plOnullt
at

ta si care din ele sunt demne de masa eea duchovlllcea-
: de rare anume bucate se atinge ea, pe care le.a
gustat,!?i de care hl'ana se bucul'Ii.. nu al
tacut daca al insuItat pe fl'3tele Cum ded II
frale? :;,i , daca nu '\1 este frate, Cll"lll de
Tatal nostru"? pentru ca yorba "nostru sel,!l 1lI fica
mulle persone. Judeca singur, cu ein.e Impre-
lHla In limpul taine? .r:u eu serafi-
mil. serafimil nu msuHa, CI f?I gUlu numa! la
o singun\ la a inalta doxol?gl1 luI
Ia a-I glol'ifica. DecI cum vel pulea sa ,<;hcl eu .acela. ';)S,ant,
S t Sanl daca eu gura tn pronun\l msulte. Spu:
te daea buna-ora in cUItea. impal'ateasea ai' fi
un vas impariltesc de mare pret,. destmat
bucate tmparale!?eI,!?i daea unul, dmtre, servitorl ar
bUin\a acel vas la scbterea Qre dupa acma.
mal indraznicineva sa') pentru
trarea buculelol' impal'ahi!?cl, !?l a1 cele-I-a te
vase, pe cala vreme a fost deja murdant? de .pu-
tin nu se va intampla una ea aceasla. .w
vo;ba cea rea, af?a e f?i ell inslllta. "Tatal nostru <;hcY,
OMILIA XIV'
145
!?iapol imediat adaogT: "carele In ' ceriurl", earil
acest cuvent tea !?i inaltat, a inaripat cugetul teo, 'ua
aratat ca tu aT tata in eeliurI. Decl ' nimic sa nu fael 'ni-,
mie sa ntl pronunt! din cele de pe pament.. Tea in '
randul celor de sus, te-a primit in ehorul ingerilor, ' si tu'
te pogorl jos P Stal pe la nga tronul iUJparatesc;' $i tu
insultl? Nu teo teml cil iroparatula tote va considera tap-
tul acesta en msulta ad usa lUI? Daca unul din sel'vitoriI
nOf?tri al' lovi pe un altul, saO I-ar insultai chial'de ar a- '
yea dreptate, ore nu I-am pedepsi imediat, nu am eonsi-'
derafaptill en insulla contra Tu stat impl'e-
una cu CherubimiI pe langa tronul impal'atese. si inca in-
sult( pe fratele tM? Nu pdvef?tI aceste vase santite ? Ol'e
nn spre unul aeela!?i scop este inlrebuin\area 'Jor P Nu
cum-va ol'e a1' indrazni cine-va a Ie inlt'ebuinta in alt scop?
Dara tn inca cu mult mal san tit de cilt tote vasele
acestea; de ce dara. te mllrdal'ef?cr pe sine-ti P 'fe-al rid i-
cat la ceriUl'I, !?i inca insultl? imp1'euna ru jnge-
riI, inca insulV? 'fe-al invI'ednieit de sal"Ulal'ea stapa-
inca insult!? Ti-a impodobit Dumnegetl gura ell
ImnurI eu halDa nu numaI ingereasca, ci chiar
mal pre;;us de ingereasea-cu sarutal'ea lUI, tu Inca in-
sult! pe fratele teo? Nu, vil rog, faptul acesta este causa '
muitor rele, decI departe fie de sufietul chrestinuluJ. Pote
ea nu vil putem convinge aee;tea, $i nu
putem intorce din cale.1 apueata? ApuI atund ni se im-
pune de a infricof?a AseuitadeeI ce spune Chi'istos: '
"Cine vt\ <;lice fratelul seQ, nebune, vinovat va fi
de focul gheenel" (Malb. 5, 22) . DecI daca 0 aslfeliii de
v.orba" care e mal de cat cele-l-alte atl'age dupa '
SIne gheena, dara eel care pronunta maIgrele euvinte"
de ee ot'e nu va fi vrednie? Sa invatam decI gura ea sa
se dep1'inda a vorbi f?i a prQnunta cuvinte placute. penlrti
ea de aiel yom avea un mare pe calld de la insul- '
te ne vom alege cO marl pagube. Pentm a ajunge la a-
tinla, nll ni se eel' cbeltuelI marl. Sa punem gureI
!?i incuiet6re. Sa limba, cand va seole vr'im
cuvent nepotrivit; sa ne pe nol cand vr'un '
cuvent greu va pl'intre dintI. Sa I'ugam pe Dumnedeu, ,
Sa rugam pe eel insuItal ca sa nu patiniim nol pe' ne-
dreptul. Pe nol ' ne-am 10viL earil. nu pe aeela, pe '
noln8-am ranit, eara nu pe ,e1. : Pe ranel e lur sAngerande
sa punem n( dodol"ie rugaciunea!?i impacarea eu cel in-
sullat. Dadi nol avem atata grija caIid e yorba de cu- "
10
OMILIA XV
vinle, apol cu atat mal muH, cand e '\Torba de fapte DQI
trehuie a ne impune legl puternice. Chiar prietenl de am
avea, sau l'Ude, sau in fine i?i'i vom spune ce-va
rM, saO il vombaljocUl'i, pe Dol sA De dAm de ViDO-
vap, vom lua iertare. SA afiam infinece feliO de pe-
cat este acesta, i?i cand yom afiabine, sa De departam in
g!'aba de el. Eara pacel sa ve pazascA pre
vol i?i limba vostre, sa 0 Ingra'\liasc3 cu zidiul temere!
de densul, prin Christos Iisus Domnul nostru, ril:ruia impre-
unA cu Tatal cu Sanlul Duch, se cuvine slava, sUipani-
.. ea cinstea, acum pururea in vecil vecHor, Arnin.
OMILIA XV
"T 6ta arnaraciunea, mania, IUtirnea,
strigarea, hula sa se lepede de fa VOl, fmpre-
una eu t6t<1 reutatea" (Cap. 4, 31),
Dupre CUlll inlI"un necurat nu ar putea nid-
{)data ca sa stea albinele,-peDtru care cel cunosretorl
cUI'ata de la incepu!. eu mirodeniI cu plante mirositore,
saO cu aromate, sau cu altele de acest feliu,
in care vor a pune roil ceI tinerJ,ea ast-feliu
lIJbinele sa nu gasasca 'in ele vr'un miros desplacul s&
fuga,--tot astfeliu se jntampla !?i cu Duchul SanL Spiritu!
nostru este ca un feliO de saO ea un feliu de 1'01-
ce e destinata de a primi in ea roil charul'ilor spi-
rituale, inse daca estc inil.untru amaraciune manie, ['oir
.aceia fug. Pentl'U aceia acesL fericii intelept agricultor,
ni mal anteiu bine vasul in care yom primi pe Du-
chul Sa nt, nu cu cosa sail cu vr'un alt object de fer,
De chiama de a primi acest roiu duchovnieesc In el, dupa
ee e deja cm'atit cu rugaciunile, eu osteneleJe co altele
de acestfeliii. cum el ni ma'i'nteiO inima.
Deja ne-a scap:!t de minciuna de ul'gie; acum oi ara.t&
cum am pulea ea sa smulgem re\.ll ,;, din radacina,
adeea daea ne vom sili a nu fi amaritfcV<cugetarea. Du-
pre cum se lntampl a cu veninul, rAnd fiiild chiar putin,
l?i (l mica llumai, ameolll\a de a sp'ar-
ge darA rand ar fi inca in cantitate mal mal'e
IDal amal' de cat trebuie, c& vasul care'l COD-
sa nu'l mal pot.a purta in mar'ginele hotarite, se spar-
OMILIA XV
I47
ge din causa pl'ea marel se im-
prascie in tot corpul vatamandu"l, faraa-l putea
eu ce-va, dllpre cum vatama focul eel , pustiitoriO, -into,c-
mal se petrece cu amal'aciunea, iutimea, mania, i?i
ell cele-I-alte patiml ale sufietuluI.Canci intr'utl e in-
irodusa vre-o feara salbatec3, pe nimeDI nu pote vatama
intru cal e inchba in cusca de fer, 01'1 cat ar racni ea si
()rI cat ar fi de salbateca'; dara cand infuriata peste mfi-
sura, ar sa rupA gratiile cele de fel' de la
ar putea sa fuga. de acolo, la moment ar umplea de gro-
za intl'egul totl ai' fugi. Ast-feliu se intamplA
cu DatUl'a veninulul si a amaraciunel din nol. Pe catA vre-
me e stapanit in limitele sale, nu face nicI un I'M. mare;
dtnd inse se sparge membl'ana ('al'e it conVne IIU ma1
oeste nieI 0 pedeca care f'a-l opriasca de a se,
in tot Ol'ganismul, de ar fi fode putm can-
titate, va molipsi inse tole cele-I-alte elemp-nte prlD pl'O-
pI'ia sa reutate, din causa prea marel pulerI ce 0 are ca
calitate, Cacl. aflandiFse ' de feliu cu sangele, in
acchrsI loc sideaceiasl calitate, si producend in eJ 0 dil-
dura 'mal m-are ca de (}l;dinar, lot sangeJe ce este pri'ril-
prejur trecend intr'o temperatura peste marginele simetl'ieI,
din causa liguiditAtel luT, produce , chlorosa (gil.lbanarea);
ded ImpreUna Cll acest sange stricat, el (veninul) se Jmpra-
scie prin tote membl'ele corpulul, fiind-ca totuJ a vicial
deja, eal'a pe om il tace fal'avoce, il face de da duchu!.
Dara pentru ce ore vi s-aO spus voue ell abita amanun\ime
,acestr. imprejul'arI? Pentru ca din povestirea amaraciunel
sensibile sa ajungem la acea a amaraciunel morale, care
vatama mal 'nteiO spiritul ce 0 a nascut, resturnand totui
pe dos, dupa care apoT simtind reutatea eI cea nesuferita,
sa fugim de deosa. Dupre cum aceia vatama iotregul orga-
nism ast-feJiu si aceasta vatama tote facultatile intelectu-
luI, duce pe' eel stapanit de ea in pI'apasthi: gheeneI. Vi
EaU 'spus acestea, ca examinandu-le cu precisiune, sa
[ugim de acest I'M, sa infranam aceasta feara Mlbateca,
I?i chiar' sa scotem reul din radaciofl, dclrid :tscultare lUI
Pavel, cal'e <;lice: nil sa se tern-
pereze, ci "sa se lepede de la vOl". Pentru cil dece
1m) l1'ebuie mieast-feliude lucl'Url rele? De ce'ml trebuie
sa am in stapil.Oirea mea 0 ast-feliu de feara salbaieca,
carea la urmA in a'ml abate spiritill din calea
binelul, si a-I trage dupa sine in exilul perpetuu? ,,'
Sa 'dam ascultare luI Pavel, carele <;lice: "T 6ta a-
OMILlA XV
tnaraciunea sa se lepede ' de la volli . Dara val !rata
denalurare in nOI! Unia sunt alat de simpli, in cat chiar
se . fel'icesc pe denl?iI penh'l! aceasta, se fill esc en acest
rM se mandresc' de si e necesar de a face totul ea noI
bil. mandrim ne fericim altele. eara DU
pentl'u aceasta.' 'om, QicI. tu, ' esteveninos, esto
storpie, e un !?erpe, 0 vlperil, care to\1
II de ledbiJ. Daril de ce te ter111 de eel vemnos, omnle?
"sli nu vata.me, gicJ, sA nu'ml pl'ieinuiasca. vre-un I'M,
("[lei eu sunt filril experienti\ in lucrurf. tern ca
nu cum-va sa iee pe mine, .om simplll fara fi
vicleniile IlIf, sa me pi' wd,'t cut'sele lUI, sa
incurce in mrejele IUf, cele pregaltte spre amaglrea
.... . Acurn chiar ml-a venit a ride, cacl in
cestea sunt vorbe de copiT, ce se tern de acelea de care
DU tt'ebuie a se teme. Nimenl nu merita mal mult debpret,
si de nimenl nu trebuie a ride mai cu polla, ca de omul
veuinos si viclean, penlru rit nimic nu e de slab, ca
amurAcillnea, cal'ea face pe omenl pro!?tr fal'a de minte.
Dara nu vedetl ca J'eulatea e orb:1 ? Nu atI audit en eel
ce S3pa gropa' altuia, singul' cade in eu? Dar:i cum si\
nu ne temem de un spirit plin de tulburare? gicl tu. Da-
ra e vOl'ba ca nof sa ne temem de cel venino!?} ca de de-
monizat' de ctl nebuol, cal'il fac lolul faril
sunl de acord eu; dara ca sa ne temem de pen-
tm ca ar putea face lucmrI marl conll'a aceasta
nitTodati\ uti va fl. Nimic nu e mal pl'opriu pentl'u ieono-
misi!'ea lucrurilol', ea intelepciunea nostre, tot-odatt\ nu
pote fi vre-u alta , in\elepciunel nostre, ca vicJenia)
b:wui alii.Nu cGl'pul'ile celor cbo!ericI
(care au pl'p-a mult venin in eJe) cat sunt de desgllslatore,
si cllm s-a Ye5tedit in ele orj-ee urma de cum
sunt slabe, bicisniee, neapte de orl-ce? Intocillal
sunt spil'ilele r elor (gillbanat'ea) SPl-
riluluI nu e alt nimic, de rat Jculalea. Nu esle pulerlilca
reutateadecf. nu de lot. Voitl pole ca ceia ce Qic sil
o probez ' prin exemplu, fata in fata icona 0-
muluI reuti\cios cu a celut sincel'? Abesalom era relit a-
dos cilula capre loti sH ah'aga in padea sa. a
manecat Abesalom, a statut s,pre mana ca-
el portel, a fost venia la la ju-
de.cata orl'ce om, carele avea judecata, striga
tra el , Abesalom <;licea luI: din care cetate
OMILlA XV
149
tu?", voind prin 'aceasla apropia pe fiecale. Privesce,
cat vicle,?llg avea. David sincer.!?i acum
ce amandurol'a, de cala reutate el'a
plin sufietul aceluia, c:u;efiind-ci\ nu ave a in vedere de
cat cum' ar putea sa vatame pe tatal sM, era orbit in
tote cele+alte. Nu inse facea David, ci dupre cum Qi-
ee scriptul'a: "Cel ce umbla drept, . um.bla cu nadej-
de, eara cel ce strimbeaza caile sale, se va cun6$ce "
Wilde 1 0, 1 0), eu drept euvent, cad eel ce umbla drept,
nU ' spioneaza, nu se uita cu curiositale in tote pilt'\i1e, nu
se faca . niel un reu. DecI sa dam aseultare
$isa credem pe fericHul Pavel, sa jeJim sil plangem
pl'e ceI veninO!?I, sa facem tot posibilul ea sa scolem'
latea din spirilul lor. In cll. fie-care om are in si-
ne venin; el ement de alt-feliu folosiloriil; vOl'besc de ve-
ni[)ul cel indespensabil, tara de care OD1ul nu pote ' trai.
Dara daci\ de lDulte-ol'l Dol scotem afara chiar din acest
venin, de !?i pote ne mult, apolcum nu este eu
absurd, ea sa nu facem nimic cu veninul dio spi-
rit, nicl sa ne inrercam de a':l ca pe un element
nu oUll1alnefolositoril1, ci inca mult vatamilloriu chiar?
i se pare cui-va Intre VOl, ca este intelept In
veacul acesta,nebun sa se faca, ca fie 1ntelept"
(1 Corinth. 3, 18), dice acest feridL ACUlll , pe
LUi:a. carele gice: n$i frangend In casa pane .pri-
miau hrana cu bucurie cu prostimea inimeJ, la-
udand pre Dumne<;leu, avend char catr;) tot
poporul" (Fapt. 2, 46. 47). Dara nuvedem Dof !?i asta-
dl pe ('.el sincerl simpli bllcurandu-se de tinsle diD par-
tea tuturor? NimenI nu inviduie!?ce pe unul din
cand face bine, niment nu inlervine cand el
ce-va, ci loti se bucura cand el face bine, preculll !?i cand
face vr-un I'eu it compatimesc. ' Daci\ inse vr'unom
veninos aT' pt'ospel'a vre-oda13, ca de 0 intamplare . rea
sunt tl'i:?tJ, pe cand daca face vre-o fapta urila, totl
se bucU\"i'I. DecIsa-j jeJim sil ni .fie mili\ de cae I
in Ot'j ce pal'le se VOL' iotorce il VOl' gasi numal
l?i Jacob era sincel', !?i tocmaIprio aceasti\ a in-
vinspe reutaciosul Isav. nlntelepciunea nu
In sufletul reutacios Ii, (,lice Solomon il!Pildele sale.
"T6ta amaraciunea sa se lepede de la ' VOl"
adeca sa nu mal remana ' nimic. 0 gice aceasta apostolul
OMILlA XV
(:aei el_ bine, ea odata va aprinde
intregul mlenor a1 omuluI, dupa cuin se aprtnde 0 sura de
paie numal de la 0 simpla scan tee. Ce anume este 'amara-
ciuDea, vom pricepe exad, <:fwd yom exaniina, Barbatul
banuitol'iu, perfid, earele veclnie e pregatit di;l a face reu,
carele tote Ie' vede si Ie banuiesce in I'M, noul ea acesta
e stapariit de ami'u'aeiune, dio' el nu se de cat
Dumal mania si iutimea. Intr'un astfeliu de sutlet nu locu-
iei?ce veselia. spirituala, cacl radaeina
manieI si a iutelel este amaraciunea. Un ast-felifl de om
veelnic e trist, 'vednie gandito!'iu, vecInic cu fruntea lnereti-
nicI-odata nu are Dara, dupre cum
am gis, singurl il euleg mal 'nteiu rodele reutatilOl' 101',
strigarea", q.iee mal depal'le. Dara de ce Impeded!
ore strigarea? Pentru ea adeverat treplIie a fi
tot-deauna calm. Dupre eum calul porta in spete pe cala-
tot i?i strigarea duce in spete iu\imea. Dec} impe-
deca calul, <.lice, atune! a1 nimicit pe calal'et.
*) Auda acestea mal eu s,'iml:i femeile, care p.entrn
fie-ce lucrn tipa reeDese. Intl"un singur cas e folositoriu
de a striga i a reeni, in a predica a iova ta; aiurea de
loc, nieI cbiar in rugaciuni. Daca voei?cl sa aflr din chiar
fit'ea lucrurilor, ei bine, n1l r eeni niCI-odata, sa ea
nu te vel inti. lata leacnl calma.\'eJ. Dupre cum
nu e posibil ca eel ce nu sa se iutiasdi, tot
nu e posibil ca eel ce l'ecnei?ce sa nu se iutiasca,
Sanu'ml spul de cel ee tine minle r enl, de eel res-
l:mua. sa nu'm'i spuI de amaraciunea de veninul ee de
la natura il avem in nOI, cad nOI discutam cum am putea
scote din radacina. aceasta patimil. ca nu putin cootri-
buie la ajungerea seopulul propus, data noI ne yom deprin-
de de a nu mal . striga nicIodata, de a nu mal tipa.
Cand tu vel lepada de la tine tipetul reenetlll, prin acea-
sta tal aripile iute1eI, i?i impedicl de a se mal urntla buba
din inima tao Dupre cum nu e posibil de a te lupta ell
cine-va, tara sa ridiel ma:lele in sus, tot nn e posibil
ea tipand sanu ie Leaga manele Illptatoriulul ell
pumnul, apol ordona'I ea sa se Illple; dara nil va putea
;"a 0 faca. Tot e eu mania si iutimea. Strigarea si
\ipetele iriteaza chiar pe eel ce de 'feliu) lUI nu est'e
pote iritabil. De aicl mal ales vine iutimea la unia, de
. *) .Partea ti'ebuie a se inti cine-va, !Ii
nu trebme a bate pe serVlt6l'ele lor f!1rli randneaIa (Veron.)
OM1LlA XV
151
aiel se infuriuza pe servitorele 101', nmplu tola
casa lor tlpete l'ec:nete, i?i de muUe-orl chiuI' tel ee
tl.'ec: ullta, e la aud tipetele stapaney
plansetele sel'vltoreI. Ce pote fl , eu adevel'at, mal uri-
CIOS ca acest fapt? AuQY tu boeetele? se intreaba vecine-
Ie: ee aeolo? tote imediat se tupi-
leaza i?l se mla prln gard vada ce este. Cutare dice
Repet inca: ce poLe fi maY uri:'ios
mal fara rUi?me? Dal'{l ce? No trebuie a lovi ore? Nu die
aeeasta; lrebuie de sigur, inse nu inconlinuu si niel fara
mAsur'fl, nici din causa unOt' gt'esell ore-t:are ea buna-ora
data ar lipsi de a fate v!'e-un sei'viciu, cum die in
tot-deauna, numa] aluncI rand servito!'ea isl valama sufle-
tul sM. Dara pentl'U ac:easlrt causa 0 ball' toti te VOl' lau-
- da, nimenI DU te va aeusa; dal'i\ daca' bah llumaI din
causa ambitiunilor "au a nedreptatel lale,' totl te VOl'
pentru cl'uc;lime i?i neomenie. :;;i ceia' ce este
mal llI'IClOS, ca sllnt nnele slapane alat de si ne-
omenose, "a bat inlr'at[lt de mult, in cat vlniit<'lile ilU se
de pe corp de mal multe \lile. De"br[ldl.nd pe
bletel.e fete. sel:vtlore,. Ie leaga de mult e-ol'i de pieiol'el e
cblama. pe barba.t sa varia acest fapt.
Val! cum nuV it'eee pl'Ill 1llI1lte in acel timp aminti-
rea gheeneJ? spune-ml; dieT dupa ce desbl'aci pe set'vitore,
apoI 0 mal 3raty inca barbatulul? Si nu te rusioezI da-
ea el te desapl'oba? $; ceia ee este 'mal mult iilca ca il
pe il fOI'sezI ca sa 0 lege, dupa mal
?eal'lt pe aceu emr ti-a venit la gun1,
numllld 0 fhesalJda, fuganl aUcle de acest f'eliu. Mania
ta nu 'tT mal cruta nid chiar gura, ei are in vedel'e DU-
mal un singm' lucrll, cum ;;[t 'tl satisfacI eontl'3 ueelel "e-
noroeiLe, fie chiar cll te dupa acea-
sta apol se pune pe sea un, intocmaJ ra si un til'3n chiama
pe COpil, pe ?eI-I-altI servitof"i, in fine pe barba-
tul eT eel IJpSlt de mrnte il face ea un feliu de calau. DarA
ore de aces tea trebuie sli se petrearu in casele ehreslini-
lor suot !).icI,
sunt meol'l glbfle. :;;eiu i?i eu, inse e posibil
de a Ie mdrepta pe alta eale, cu ameoioli"II'i1e, cu iofrico-
eu ' .care pot a 0 'mal mult, pe
hne te de . hbet'a, al pronun\at
vorbe unClOse, ou te ore mal mult, de cat vo-
sa 0 pe ea? Dal:A apol daci!. ea trebuie a se
duce la bale, va purta pe sl.[etele, eJ vinataile ce i-al faeut,
Cal'e VOl' fi dovada eea maF'evidenla des pre ta;
152 OMILlAXV
-Dara: sunt de nesuferit, dicI, si nu medta mCI-o
i?i eu, inse, dupre cum am mal gis, intorce-o din ca-
lea cea retacita prin alte mijloce, i?i nu numal cu bataile
fii cu groza, ci mal intrebuintaza yorba buna, mal Intre-
buintaza si bJandeta. Daea ea este credinciosa, inehiplli-tl
ca a' devenit sora ta. Tu stapana, eara ea te servei?ce.
Daca e betiva, impedeca ocasiile betieI, cheama pb bill'ba-
tul tM i?i sfatuiVo impl'euna. Pote nu veg[ i?i 1111 prieepI
cat de micios Iucm e de a vedea pe 0 femee bateud ? eel
ce all Iegiferat asupra barbatiJoI' diferitele muncI, fode rar
au ajuns Ia crugimea de a ordona sa se baUt te-
mee, ci mania 101' sa inLins pote pana la a dlspune
ea sa se Joveasca en picioruJ. Atata sfiala au avut
catra natura femeilol', in cat chiat' daca era vreo ne-
eesitate absoluta, totui?] nu se atingeau macar de Jemee,
daca mal ales em i?i ingl'ecata. Prin astfeliu de purtare
femeile se fac uritebarbatilor lot'. Dara ce e dl:! facut, daea
ea eut'vesce? Marit'o dupa barbat, impedeca ocasiunile
curviel, da voe ca sa se faca necuviintl in easa ta:
Dara daca este talharita, gid, ee sa fac? Pazei?Ce-te!?l
priveghiaza. Dara tu gicl: apoI eu sa 0 paz esc, eu sa fiu
pazitoriul el)? O! cata Jipsade minte! de ee, m.e. rog,
nu al fi pazitol'iul eI? Ore nu are i?i ea SpIt'lt ca
si tine? Nu a invreduidl'o Dumnm;leu i?i pe ea de a avea
aceleasI insusirI ea si tilJe? N u din aeeiasl masa dllChov-
niceasca se ca l?i tine? Nll este i?! ea parlai?a
acelins! binefacerl? Dal'a ee sa fac,gicI tu, daca e rea
de gui'a, daca respunde i?i e betiva? Aa va fi; de cat
eu te intreb, cate femel libet'e, VOill sa die cate stapane
nu sunt ore de acest felicl? L.Oin'a Dumn'eg.eu a pomncit
bitrbatilol' ca sa sufere tote defedele femeilol', numal sa
nu fie: cUl'va, dice, eara cele-lalte defecte suferi-le. Chiar
de ar fi femeea betiva, saO. rea de gura, saO. sau
luxosa si prin Juxul el 't! cheltuiesce ave rea ta, tu fol'-
meaza.o, eael de ateia ein capul e{; pe densa 0 al de to-
varas vieteI, si de densa ;"l.l nevoe. Asa dara formeaza-o
dupre cum trebuie, fa in fine ?ele ee depind de .tine:
de ar remanea neeorejata, chtal' de ar fura dlO casa, tu
ale tale ;daca rea de glll'a, astupa-I gura,
ad-o la tacere, inse nu prm Aceasta e cea mal
inalta filosofie. Acum lnse vedetI Ia cata absurditate au
ajuns unele -dinh'e stapane, ca descoper capul servitordor
Ie trag de per prineasa... De ce vatI inroi?it tote Ia
audul acestora? Cuventul meo. nu e indreptat asupra tu-
turol' stapanelol', ci numaI asupra acelol'a care au ciigut in
OMILIA XV
153
astfeliu de salbatiicie. "Feme/" en caDIII -desvalit sa
nu fie", g.ice Pavel, !?i tu descoperI cap;11 eY de bl'ob6da?
Veg.f cum te insultl singura? Cand tll te aratl Cll capul gol,
considel'I faptuJ ca I) insulta, cand apol singlll'a desgolesc!
pe servitore, nu ti se pal'e il fi insulta? apoI gicl c& nu
se cumin\ei?ce, ca nu se ind['eapta? cu bit.
tul eu loviturile eumpaiate. Dara tn cate defecte lin af,
i?i nu to indreptez!? Aeestea nu Ie gie dora pentl'u
acelea, ei ppntm vol, care suutetJ Iibere, ea nimie nedemn,
nilOic micios sa nu faceV, ca sa nu ve vatamatl pt'e vof
Daca te vel deprinde de a te purta eu blandeta
call'a set'vitore si nu eu relltale, ell atat mal mult fata de
bru'balul teu vei fi ai?a. Ai?a dara filosofia purlarel v6stre
dHra servito['e, ve va folosi forte mult in a ve atrage fa-
vorea barbaVlol" '1 Cu ce masura vetr masura", dice
Mantuitol'iul, cu aceia vi se va Inapoia" (Math. 7, 2).
Pune f['iu gu['ef. Chia[' daea servitfwea 'fj cand
tu sa nu ti se paragreu de nepa-
rendu-ti-se greu acest lucl'u, tu ::1 ajuns la cea mal 'nalta
filosofie. Sunt unele stapane eal'e pe Janga altele maT a-
daoga inca i?i blestemul'f asupl'a sel"vitoreIor. Nimic nu e
mal micios de- cat ea cine-va Ia manie sa blesteme. Dara
ce sa fae, g.ici tu, dar-a servitorea se eanta
sa se faca placuta? Impedeeo de la aeeasta, pentru Cl1re
sunt de acord; inse impedeco incepend eu tine mal 'n-
teiu, nu atata prin gl'oza, cat pt'in exemplu. Fir in t6te
model de exemplu bun.
"Si hula sa se lepede de la vOl". Privesce cum
progres3zii rell!. Amaraeiunea mania, manianai?ce
iu\imea, iutirnea strigarea, i?i din strigul'e se
hula, adeca vorbele ceIe pt'osle, hula nai?ce bataile, bataile
aduc ranI, eara ranele eausaza mOrtea. Dura Pavel nu a
voit sa Ie ini?ire pe ueeste din mma, ci a g.is numal
in general: "Sa se lepede de la VOl, impreuna cu
t6t:1 reutatea.t. ce este ore: "tmpreuna cu t6ta
reutatea" ? Sunt ulJi! omenl cari mUi?ca pe furii? ca i?i
caniI, caril nid nu h<1m<1iesc i?i nid nu supara pe cel ee
heee pe langa cand inse sunt nete(JitI cu mana
Ii se aral.aunfeliii de bIandeta, il luandu-l ea nepasato-
riu fara bitgal'e de sama, se reped i?i 'i?1 1nfing dintiL
SUGt eu mult mal' primejdio?f, de cat ace! cari ti
8e dau pe fata de dUi?manI. ast-feliu de omenI sunt
in tota puterea cuyentuluI CaUl, cae[ nicl nu sh'iga, nic! nu
154 OMILlA xv
se iutesc, nicI nu amenintA pe cine-va rand sunt
ci pe impletese tot feliul de vicleniT, faurest mil de
rele, resbuna prio fapte pipaite. Pe unia ca 'f
vizaza. apf)stolul. "Sa se lepede de la VOl, Impreulla
cu t6ta reuta tea", adeea nu numal de vor-
belecele proste, ci de faptele te!e v1'ednir.e de hula. Eu,
pare ca 9ice aposloiul, de aeeia am pedepsit lirnba ta, -?i
am opril s triga1'ea recnetul, peotru ca sa. nu se aprinda
focul mal tare; dara daca tu indi intretiI in[lUntrui teu
carbuni! flacat'a, ilpoI la ee 'tI va fi de folos tacerea?
Sau pote nu tiI ea focm'ile alunel sunt mal gr'ozave, eand
ard nu sunt de eel ce stau afara? Nu
ca plagele sunt mal primejdio;;e, pe rala vreme nu
au incepnt a se usea la suplafata? N u cil d\ i fl'igurile
ar.elea sUllt ruaT primejdiose, care aed a%a dicer.d inlerio-
rul omuluI? Ast-feliu i iutimea e mai /Zl'ozava ca tote
cele-Ialte, cael ea prapadesce sDiritul omulul. Dara si a-
ceasta "sa se lepede de l a 'vor, cJice, impreuna'cn
t6ta reutatea /I, fie mare, sau mica.
Sa ascultam declpe Pavel, si totii arnaraciunea cum
toUt reutatea sa 0 alungam de ' Ia no' , Cet sa nu intris-
tam pe SantulDuch. Sa scotem din I'Adacina ama1'aciunea.
sa 0 taiem cu toLul, pentru ell din amaraeiune nu iesa
nimic bun, nimic !'anaLos penlm sufieL, ci tote nenoroci-
rile, lacrimile, planselele suspinele. Darcl nu vedetJ vol,
cum sim\im repulsiune dltra feare salbatice, ce rec-
nese i mia, cum de exemp:u e leul, ursul, Illpul i a!tele
de aeesl felio.? Nu inse tot i oea; de ce? pentru cft
din gaLul e1 DU iesa 1'eenet sau urlare, ci 0 vote blajina.
Chiat' dintre ihstnllnentele musicale, acele care \ipa slInt
des piaeute url'chei, cu de pilda: timpana, tr'imbi\ele, etc.,
pe cand arele care au un sUllet mal darnol, Cet de
plu: cbitara, fluerul, fIautuI, naiul, etc. acestea sunt pIa-
cute Ia au(l. sa ni exercilam spiritul nostru, ca
!Oa nu \ipain, cu acest metod nOl yom scapa de iutime.
Cand nol am de a Wia din radacina aceasta patima,
singurt mal anl l::i(1 ne yom bucul"3 de sufieteasea, i
cu muItami,'e vom plllti pe marea acestei vietl spre
nul eel fericit; camia ' fie a lle invrednici, prin Christoslisus,
Damnul nostrn, d'truia impreuna cu Tatill cu Duchlll
. Sant, se cuvine slava, lstilpanirea i ci03tea, acum pu-
rnrea i in vecil vecilol'. Amin.
OMlLIA XVI
ISS
OMILIA XVI.
. !?i mania, !?i iutimea, !?i
stngarea, !?l hula, se lepede . de la VOl, Impre-
cu t6ta reutatea. Fitr unul ciltril altul bunI
milostivI, iertand unul altuia, precum!?i Dumnedeo,
v-a iertat v6ue Intru Christos" (Cap. 4, 31. 32). .
Nu e deajuns numaI de a te IAsa de rl::utate, daca
a te bucura de impar:ltia ceriul'ilol' ci e necesita-
te de multo!' fapte bune. ea sa sea-
pil!n de gheena, trebuie a oe depada de rl::uLa\r, dara de
VOWI a ne bucura de Imparil tia ceriurilor, e absolut ne.
lega\I de virtute. Sau pote nIl
ca lU Judeeatlle tilnd se examineaza Cll
fir--care din fapt eIe cand ia pade
la mtreaga r.etat.:, nu. ca se prO(:e-
deaza? CacI era un vechlU oblcelU 81 la eel lumesel de a
cu cununa de auI', nu pe eel care nu' a fatUt
DId un reu cetatef,:-cacI .pe.ntru .aceasta ajungea faptul
ca l!u em responsabtl de nIlUJe,-CI pe acela, care 3ra do-
vedlt ea a facut ceIe mal marl binetaceri. In acest mod
numaI uoul ca acesta se cadea de a 5e bucma de cin"Le
Dara nu ciu cum se face, ca putin trebuia ea eu sa urt
Loemal aceia ce era necesar de ' a' ve spune. Partea iintl:: I
a acestel omilit 0 resum aid, avend nevoe Duma'f de 0
mica DecI fiindca 9icf am, ea sp,'e a nll cadea
lll . g?eena 3Jun$e de, rele, pe ciind YOl'beam
ml-au trecut prm mHlte 0 amemnta!'e grozava, a-
duce dupa sine pedeapsa un asupra celor ce au eutezat
face vr"un ol'e-care. ci 3supra acelora cadI au
hpSlt a face . bll1ele, sau mal hine asupra celor ce
au neghJat de a face ehiar una dintre faptel e , cele bllOe
ordonate none. care este acea amenilltare ? Sosind di-
ua cea infricoata, (lice, judecatol'iul slAnd pe t1'on, oile
lea pus eara caprele deastanga, ciHr[\ 01
a 9i;-: "Vemtl parinteluI meD.; de mo!?-
cemtI imparat1a cea v6ue de laintemeerea
lumeJ, ca am flamandit si mT-aU dat sa mananc"
25, .34: 35). Aceasta ca ' hebuia
ca II sa prlmlasca res plata filanlropieI lor, Insl:: ca aCf.'i ce
nu au pe cel JipsitI din ceiace aveau, sa fie
156
OMIL1A XVI
pedepsitl nu numaf Cli lipsirea ci inca sa fie
si lrimisl in focul gheeneI, ce ratiune pote a vea? Are 0 ra-
{iune foarte insemnata, Inca nu mal ca cea dinter.
Prin acestea noI invittam, ca ceI ce fac bwele se VOl' bu:-
cura de ceI'e din ceriUl'I, pe candace! ce ';1i
;pote nu pot fi acuzatt pentru vr\ln reu, dara totu';1i fhnd-
cit au neglijat de a practica fie cbiar una din faptele bune,
YO!', fi tfil'itI in focul gheenel impreuna cu eel ce au facut
tolit vi.a\a 'Jor nu.mal rele. Ar' pulea q,ice ca chiat'
numaI de nu at' face binele,-de si pote nu rele,-
\,i Lotu!?l faptul acesta e in Hine' 0 parte din
tt'll resonul ca este I'esulta t din tranda vie, eara trandit via
.e 0 parte din I'M, sail maT bineq,is, nll ,numai 0
ci chiar callsa si I'iidacina rellillf, pentru ca in defimh v
Lrandaviainvati pe om tote relele. De tale mal bine ca
sa Oll ni mat . punem ast-feliu de
Late ca de exemplu; cel ce nu a fitcut mcl un I'eu III VI-
ata'sa, dara i[) timp nll a fitelll i?i nieI un bine, in
.care anume 10e va sta ? ... pentru cit chestiunea e lim pede,
A ou faee eioe-vahinele, este lueru eu a fape
reu\. CiteI spunemI: de ai' avea cine-va un <;ervitorlu,
care nu al' fura, nu ar insulta, niel nu al' respunde sUi-
panUIIlI, Inse ar. fibetiv pote, I?i ar sta tota q,iua fal'a sa
faca vre-o treaha, I?i nu arface nimicdin cele ce ca SeL'-
vitoriu e datoriu de a face,eI bine, ore pe unul ea acesta
nu I'al' biciui stA:,:lanul, ou l-ar spune-mi; I?i eu tote
aeestea el ' n-a fAcut. nieI un rAiL lns(; cbial'. faptul ca uu
.a facut nimic . este in sine I'M. Dara sa inUndem yorba
mal departe, 'sane I'aportAml?i la via\a. d,f:l tote .q,ilele.
Fie un agl'icultol', buna-ora, care intru nllnlC DU m vata-
rna iutel'esele nostre,. Dic! ou ne DieI nu iura,. ci
numa! ca leagit sale, aeasa giua .. mCI
uu ara,nicl nu samana, Dic} nu inJuga bOll, mcl vie nu
lucl'eaza si in fine uiei DlI se deda la munca pamelltuluI;
.e'ibine, 'ore nu ' pedepsirn DoI .pe unul. ca acesta? De pe
nimenI nu a el nedreptit\el?ce,
vorbacomunA, prin taptul ca. cu n.u conlribuie dID
pal'te-I laprosperarea comunita\eI in general. Dura ce? spu-
daca ' unul dintre meseriasl,bunll.6i'a, nu ai' vll.tama
pe vr'untovaril? de aceial?l mesel'ie, sau pe altul care
:are alta meserie, .dara prin faplul ca elnu
:zii niLnic nu ore ni se valamii interesele . intregei comum-
t.atl? sa intindem yorba asupl"a. 'corplllui noslru?
laia, buna-orA, ell. mana nic! nu capul, nid lIU taie
limba, nicI nu seote oebiT, I?i nieI nu face vr'un alt. reu de
OMIL1A . XVI
157
acest ci numaI ca sLa nelucralore, Du'I?I indeplinel?-
ce servlclul el 'fata ' de inlregul i COI'P; elbine, ore nu me"
rita de a fi taiutll. mal bine, de cal se maT fie purtala in,
I?i viila.mfmd corpul in general? Dar'a ce? Daca
gma de pilda., nu al' mUl?ca mfina, nier peptul, si cu lote
aceslea ai' lipsi de face daloriile eI, apol nu 'ar fi mal;
bine 0 astup.a . cu Decl, dacA,fiiod; yorba
de sel'vIlon; lde meserla!?i, de corpul nostru, $i nol g,F
sim ell. este 0 mare nedreptate, nil numal de a nu face vI"un
I'M, ri inca chiaro cand de a: face vr'un bine ce-I'
esle impus prin fil'ea lucr'ului, ell alat mal mult se pote
Qiee aceasta. e yorba de COl'pu\ lur Christ os. Pentm
aceia fericilul Pavel, tl'ager.du-ne de la faJllele celere-
Ie, neduce spre fapta buna.
*) Ce folos esle, spune-mf , daca tu al seos (lin pa-
ment to\Ispillii, dara 011 aI sruncat ill ogol' seminlele ceo,
Ie blme lrebuitore? Ost.eneala ta l'emaueod zadarnicA,
te va re'nlol'(' e la paguba dinteiu. Penlru aceia I?i>
Pavel J.!urtandu ni de gr'ija, nu alllarginil ol'dinatiunile
sale numaI la susll'agerea taierea din l"<'idacilla a rele-
lor, ci ne indeamni'l ca eat mal grabnic st't ne infatosam,
Cll complecta a bunatatilor.I)icend el: ',,1'6-
ta amal'aciunea, mania, iutimea, $i strigarea,..
$i hula sa se lepede de la VOl tmpreuna eu t6ta
reutatea", a imedial: "$i fip unul catra ' aI-
tul bunl, milostivl, iertand unlll altuia
ll
, cad acestea'
sllnt pOl'Oiri.suflete$eI disp?si\iunl l<1untrice buoel?i Cll ade
vel'al Nu e de aJuns de a ne seapa de 0 apleeare
ore-care a spir'iI1.lIul,l?i apo! a in alta, ci e
nevoe ea sa fim veclnic in miseal'e, si insuflelitl de do;
rinta de a fugi de l' ele, ea ast-feliu Sil ',ljungem in deplina
stap;;\nil'e a bun a La tHor. daca cOI' pul sar putea is-
bavi vre-odata de culorea ceane;lgra, nn de odata lnse"
al" puLeadeveni alb. Dara e' mull mal ea sa seo-
temexernplele din faplele cele pendinle de vointa no;;tre,
de cat din acele naturale, Cel ce nll esle dusman nu se
pOte q,ice en esle pl'ieten in lotul, ci este, neu-
lru, adeca nu araUl nid uiclprietenie, dupre
cum se gasesc fata de nOl cel mal multI dintre omen'f.
0) Partea moraln. ClIm cii lrebllie a saversi cele contral'e
tiit('J. care dei<\ a fost indepaltatii; pentrll cilnu estenicI un 10105,
dadi iutimea a fost desrildilcinata, ell tOte acestea dragosteanue
Jutins'i ell (Veron).
OMILlA XVI
,eel ce nu lacl'ameaZ3., nu se pote ea in generalel
ride, ei este, in starea de mijloe, Tot aseme,
nea si in casul de fata. In adever, ca eel ce BU este ve-
;Ilinos, llU se pote q.ice cil. in general el este bun, . dupre
,cum nu s-al' putea q.ice r,e nu esle ca
':in, general el este. miloshv. eum Pa-
vel, in puterea celel mal leg! de
rMa si )ucreaza pamentul incredmtat JuI de marele agl'l-
. ,cuitol:. Animicit semill\ele cele vMamat6l'e, dupa
'.care apo! el se 1'0<11'1 si tndeamna. ea ,sa se planleze nu-
mal p\antele eele "Fit! unul cMra altul bunl",
.dice cael daca vel lasa nelucl'aHi \earina din eare al smull
spinh. tu singur vel din causa plantelor ne-
folosit6re ce VOl' resarl, De aeeJa e necesar ea tu sa pre-
' inlimpinl aceasta Deluerare l?i a\eal'irie! tale ce: .
prin arunearea semmtelor,
eullivarea plantelor bune, adeea a faptelor bune. A mOll-
.citiutimea, si in loeul eI a si!.dit bunatatea; a nimicit a-
mfiral;iunea, . in low-I a pus milostivirea; a smuls .din
radacina reutatea "i hilla, eara in locul lor 0 plantat Ier-
' tart'a cad cand dice: niertand unul altuia", Ja a-
se ra'porta; adeca ni q.ice: fitT iertatoJ'I, fitT ingadu-
itorI unul altuia. Darll\ acesta e eu mult mal mare de cilt
banI. Cel ce iarta datornieulul
ee 0 are la denslll, face . de sigut' un lucru fmmos l?l
admit'abil iDse darul acesta se numa! in eorp,
. de si el lsI atribuie 0 l'esplata in cele in
,aeordarea'darllrilor spirituale; inse eel ce ial'ta
aituia, sufletuluI sM, cum sutletulul celuI
ce a pl'imit Cu modul el mal bla?d
osi mal 'lngildmtOI'ICi nn numal spmtul seu, CI al acelula,
-Nu aruDcandune ell fUl'ie asupra 5el?I' ce
talit noT vom putea vreodata a I a I umlh
pe cat Ie atingem sufletele lor Cu llJ?dul
aeela noJ nu am folosit nieT noue, D1cl acelora, Cl pe
ambiI am vAl&mat,-pe deopal'te nol imitand pe mao
riI Iudeilor in resbunarea luI', eara pe de alta aeela mal
apl'ingendu-se in mania lor. cand
resplati nedreptatea ell blande\H, dal)1,qht lota
mea lor am asedat chiar inl'lllnlrullol' un trIbunal. carele
.,ni va d; nOlle' adeca ne va ierta, eara pe il
va pedepsi maY .de. eat eum I-am pedepsi chiaro
il se VOL' osindl se VOl' desaproba, eautand 01'1-
OMILlA XVI
I59
ce oeasip-, prin care plateasea daloria lor eu 0 mal
mare masura, !?eiind bine ca a resplati in mod , egal, e tot
una cu a remaneamai pe jos, de aceia VOl' Ilia ex:em-
pili de la nol purtandu-se cn blande\a. Se vorincerea prin
urmare ea sa tn masura, pentru ca ast-feliu
paguba ee au cansat-o altora sa 0 asennda printr'o mal
mare res plata faeuta eelor ee au pittamit din causa lor,
si astfeliu it VOl' usa tle cea mal mare, bland eta, CaeI 0-
meniI eand sunt recunoseeiori, nu atMa se mahnesc
tru eel reI, cal se ml'lhnese pentl'U eel bunf,eal'iI . plHimese
rele din partea celor ceo! nedrepta\esc, . Cu adeverat cll e
reutateI, a hulel a despre\uluI de a te arullca
asupl'a in loc ajl,1\I l?i sao! faeI bi-
De; lie cand"purtandu-te adedi. dacanu te vel porni
cu l'eutateasupl'iH, velavea ' lauda aprobare din partea
tuturor, Dee) de a-\lresbuna, resbllna-\I in acest mod:
resplate$ce ell bine pe eel reI, pentru ea ast-felio sa-i
facldatornic! tie, $i sa ca:$tigI 0 biruinta stralucita,
AI suteril vr'un I'M? Resplatesee-I eu binele, pentru ca
. ast-feliO * vei resbuna pe du,]mari, Daea tu te aruncl
asupm InI, to\I te vor tot .. a!?a ea Pfl. den-
suI, eara dacii tu al raMal, se va intitmpla din contra,
caelpe line to\i te VOL', aproba l?i Ie ,'or admil'a, eara pe
aeela totI iI VOl' aeusa. Ce 5uferin\a mal mare ar putea fi
pentl'U lin du!?man,de cat de a vedea ,eu oehii luI pe vic-
tima,eum este aprobata admiraiade tot1 r.ef-l alV? Ce
poate fi mal amar pelllru un. de c;lt de a se vedea
hulit de toata lumea in fa\a viclimeI lUI? Daca tu le aperl
. n pole, apoI ']i tll singur \i-ai l'esbunat, pe
("and tlacA il iel\i. in locul teu to\I te vor apara contra JuI.
Aeeasta este mal grozav de cat ol'I-ce suferin\a, adeca de
a vedea pe conlrarilllsM ea are atatia aparatorI. De vel
desehide tu gura eontra luI, aceia' VOl' taeea, pe cand dac:;l
tu lacT, nu mimaI eu gura ta, cicti a mllltora il vel aeusa
asl-felil1 mal mult '\1 vel resbllria, MlII\i te VOl' acusa, '
daea tll il inslllti,pentru cA'Vol.' Ilia euvintele tale ' ea is-
vorlte dillpatima, pe cand data tu eel ' nedrepta\it nn il
vel v()rbi de I'M, apoI nral eu sarna alund resbtinal'ea ta
va fi sctitita de ' banueala siva ficut'ati!., Cand eel
. ceni) au pAtimit DieT un lotusI si compAtimesc
l?i ii ca nedrepta\i\I, din 'cads:i blande\eI tale
cele exagerate, 0 asemeneal"esbunare penlt'll tine e curaUi
de
Dara ce? 9iCI tiJ,dacariimenfllu llle apa'ra? Afla
lnse, ea nn sunt atat de pelt'ificatI omeniI, in cat vegen-
160 OMlLlA XVl
du-le inzestrat de abUa 610sofie, sa nu teadmil'e: Chiar
de nu \i,ar lua apararf:a alund, 0 VOl' face aceasta mal in
urmfi, cand il vor judeca mal amAnuntit imprejurarile;
l:iluud it convingel'eaiJevinovatiel tale, VOl'
cdtica aspru vor aeusa peacela. ;;i chiar daca nimenl'
nu te;ar admira, tu sin'gur Le vel admira de rabdal'ea ta,
de nu aI spulle pole nimenul. .funeeala bineluI, care
asle sadita in nOI,-chiar de am ajunge la reutatea cea
mal mare,-este nepartinitore,!?i nu se abate din c31ea cea
dreapta. Pentru , ce credeti ea Domnu( nosti'u lisus Christos
a dis vorbele acestea: "De te va lovi cine-va peste
fata obrazuluI cea dreapta, int6rce-,I lUI pe cea-
l-alta? (Math. 5, 39). Nu ore pentro aeeia, ca cu cat ci-
ne-va este mai mult rabdatoriu, cu alaL mal mult se va
folosi !?i pe densul, cum pe advel'sariu) sM.? De aceia
a si ordonat ca sa intorcl si obrazu! cela-I-alt, ea asHeliu
sa'satisfacI porta celul maniat. Dara apol cine eahlt de
ea sa nu se rU$inf'ze dupa CaniI, se vor-
besce cA fac aslfeliu: dind canele latra si se repede asu-
pa' cuT-va, daca acesla se anmea jos la pici6l'ele eane!ul,
I-a lemperat Iota furia, dupaaeeia canele nu mal face
nimie. Dp,cI dad\. ("anil se imblanzesc cu eel ce em gata
de a Ii de if, eu cat mal vidos omlll care e din
firefiin\a (:ugetalore. Dara e demn de a nu trece cu ve
del;ea 0 mica alusiune, care 'ml-a fost venit in minte mal
adineore, pe cale oam fost. adus de marturie. ;;i care
este aceasta? Dieeam de. ludel si de mal mariI lor eil erau
acusa\1 de re-sbunatorT. De legea Ii permitea, cAcI <1ice:
"Ochiu pentru ochili, $i dinte pentru dinte" (Levit.
M, 20), lnse nu,ca sa'!?1 scoUt ochil unil altora,ci ca priu
frica de a nu suferi, sa-I ' opriasca de a face ' ce: va rM, cu'
aile cuvinte sa nu fac:i rM altora, ea nu cumva sa sufere
de Ia A <1is decI: "Ochiu pentru ochiu", pen-
tru sa lege lllaneIe acelo:'a, nuca sa Ie ingaduepe
ale tale de a-Ilovi, nu Dumal sa apere ochi1 tel de vreo
vatamare, ci a1 acelora sa-I pastreze Dara ceia
ce cautam sa afiu, era aceasla: de ce, fiindu-Ii pel'misa a-
pararea, erau acusat1cand faceau Ce inseamna acea-
stn? Aiel se vorbesce de reutatea inimer. Cae I in adever,
e deajuns uoul om' de intelegere de a vedea ca a
pe un altul cu putel'ea luJ, " pentl'u ca imediats:\ ierte pe
conlrariu1 sM. pentru ceia ce i-a facut; pe cand tinend
lira pentro reul causat, omul vindicativ nu iarta.
OMILIA XVII
lEil
faptul re-shun,are' nu .este resultat.ul manieJ, sau al
necumpatate,. Cl re-utateJ jriime'r Ctl preme-
dltar e. DL!mneejeu pole, numal celor fal,'a:
d.e veste In vre-o ca sa seapere, sa alergEi
I pentl'U aceia <1ice: "Ochiu. pent'ru
OChIO", pe cand aiurea gice: "Caile crlor ce tin min;
te reul, sunt spretn6rte" (Prov. 12, 29). Ded dacA
colo, unde. era, de a vAtama ochiul in locul eelut
va.tamat, !?l atata ' pedeapsa se dadea celor vindicativl eu
cat, rna., mult mi :vofn ' fi ore , pedepsitI miT, CarOl'a ni's-a
pOl'Unclt dea ne pt:eda pe noI ' insine suferintelor?
. sa .nu tim I'esbunatorf, ci sa. stin-
gem. dill , nol ,sa ne arillam vrednicI de filantro-
pia. lUI "Cu ce j udeca ta vetl jl1rleca, vetI
fi JudecatI; cu ' ce masma vetI masura, se va
masura V611e (Math. 7, 2). ; dal'a. sa fim catt'a altil
$i inga.duitol!, penlI'u'ca saputem inlatul'a cUl'se.
dill vlata tot-oda:Ut pehtru ca sa ne bucul'am
H,OI de iertare in , <1iua ' e'ea viitore, priri chaml si ' iubirea
de omenI a Do.mnurUI nosh'u Iisus Christos, caruia, impre-
una. Cll ' cu SantuI sta.panirea
cillstea, acum p ,U1'urea In veclI vecllor. Amin.
OMILIA XVII.
' ;;i fitT unul , altui bun!, milos'tivJ, 'ierta.nd
unul altuia, precul1l Dumne<;leu iertat v6ue
intru Christos_ Fit1 dara, urmatOrI . IUI Dumnederi
ca fiT. iubitf, l!mblaf! intru dl'agoste, >
$1 Chnstos v-a iulJit pre VOl, $i s-a dat pre
sme pentru nOladucere $1 jertfa lUi Dumnedeu >
Intru miros eu buna' mir!=azma" (Cap. 4, 32 2):,
Faptel.e cele au mar multa. putere, se pal'
a fi 11\31 llllOunatel?1 mal de, Cl'edut. Penlru aceia si Pavel
ell faple de <;e d\:iJa
petreeut. N de }apte ,<luo. mare puten', fiind:c;l
e. yorba .de. Ctmstos
r
(::lI:ele ,Ie a A 'zice
({Iarta, \1 Ee va led1!! iel'ta, se va
11
OMILlA _XVH
ierta nie, v6ue, au mare putere asup,'a oluenilor filosofl 1?i
asupra eeJor ee ul'lneaza a el'ede; pe cand Pavel nu in-
deamna Dumal cu de acestea, ci 1?i eu ceJe ce deja au pxislat.
Prin vorbele de mal SllS ii VOl' pulea sil fuga de pedeapsa,
pe cimd prin eele ee ni spune Pavel, VOl' putea a se face
parta1?I binelul SA imilezi pe Christos. Este deajuns nu-
mai aceasta ca indemoare spre virtute, de a imita adeca
pe Dumnegeu. Aceasla e cu muW mal mare dfl cal ol'Y-ce,
pentru cit "EI resare s6rele preste eel rer', preste
eel bunl, ploua peste eel drep\l, peste eel ne-
drepp". (Math. 5,45). Nu giee simplu, ca sa urmam, adeca
sa imitam pe Dumuegeu, ci di sa-I imitam chiar cand am
primit de la el binele. EI ca' nol sa avem uni!
catraaltii iubire parioteasca. 0 asttel de iubire e aceia
ee se nume1?ce filantropie I?i indurare. fiind-ca nu e po-
sibil ea omeniI existand sA nu supere sa nu se supere,
de aceia a gasil al doilea medicament, aeela adeca de a
ierta unnl alluia. De de alt-feliu nu e tol una, cacT daca
tu al iertat pe fl'atele 1M, el te-a iedat la randul
luI, pe Dumnegeu personal cu nimic nu l-aI indatol'iL Tu
jnsa, al iel'tat pe !ovarai?ul tM de suferintJ. pe cel impl'e-
una, sclav, pe 1?i in fine pe cel ceo) U1'a pe deosul.
"Preeum Dumne<;lell va iertat v6ue Intru Chris-
tos", giee. punenduni inainte pl'in aceste ellvinlc 0 mal'e
enigma, EI ni-a iel'tat noue nu tarA primejdie, 9ice, ci eu
pericolul fiului sM,. Pentru ea sa te iel-te pe tine, el a
sacrificat pe fiul sM, tu inse de muUe-orf nu iel'tI pe to-
1?i nu vegi vre-o primejdie sail vreo chel-
tueala daea al ierla. "FitI dara urmatorI lUI Dum-
ne<;lell, ea fil iubitI, umblatI intru dragoste,
precum Christos v-a iubit pre VOT, s-a dat
pre sine pentru nOI adueere jertfa lUI Dumne-
dell,intru miros eu buna mireazma"" Pentru ca sa nu
ea faptul acesla s-a pelrecut in mod ' silnie, ascultA
ee gice el, ca s-a dat pre sine pentru not Ded, dupre
cum sUipanu! a t6te le-a iubit pe tine, i?i tu tot
pP- prietenul tM, Pote ca nu veT putea a-I iubi inloc-
mal inse lu pre cal Val! ce ar pulea
fi ore mal ferieit ca asemenea voce? De aI vorbi chiar
de impara\ie,sRu de orJ-ce din lllme, nn esle egal.
and tu iertI fraleluI tM, pl'in aeeasta imitezT pe Dllmne-
4eu 1?i te asemenezI luI. Trebuie a iel'la fratelnI tM gre-
OMILIA XVII
salp-Ie, mal mult de calIaI ierta datoria baneasca, pentru ca
dadi I-ai ierlat datol'ia nu a1 urmat pe Dumnegeu,
pe citnd dadt J-aI iei'tat pe densul I-a! imitat.
cum vel putea sa 9icI sunt sarae nu pot iel'ta, pe cand tn
nu iertI chiar aceia ce'V sta pl"in plltill\a? Nu cum-va aicl P.
VI"O pagllba penh'u tine? Nu cumva, aiel e vorba de
mulla de 3ven,a la, sau de prosperItatea ta? lata acum
alta mal nobila: "Ca fiI iubitt"
sunteti datorl si din alt punet de vedere de a lIlllta pe
cad' pe lang,'\. ea atl luat bine-faceri.le
de el, ve numi\I fil lUI cej iuhitl. "Ca llI\>te fil IU-
0 9iee aceasta, pe l'esonul ca 10\1 fiii fmileaga
pe parin\iI lor, r,j numal acef iubiV, umblatl Intru
dragoste". lata basa. cacI A u.nde .este
acolo nu pote fi nid lIltllne, mcl mame, mel hulll, Lote
sunt alungale. rentru aceia 1?i pune 1'1 la capiialul
tulurol' bunala\iIOl', adeca dragostea, ca l?l cum pare ca
ar dice: rumal devenit tu fiil al luI? Pl'ill faotnl ca ti
8'aft iel'tat pecatele. Decr dara pllrcege_nd de la
pl'incip,pl'm care til Ie-at l.llVI'eOmell 0 ast!t!llll
emste,lal'tfl Sl lu apropeluT tell te rog, d.aca
tu fiiud Jeg.,t I?i de multe rele, lua CI!Je-
va si le-ar duee in palatele impal'alf'l?cT .... de cat e mal bme
sa. iasam aeeasta, si sa lua.m alt exemplu. Daea til buna-ol'a
aI fi bolnav de frigurI chiar apl'ope de m6t-le, le-arlua
cine-va si ti-al" da vl,'un medkament folositoriu, Me nu al
prefera pe 'binefacetoriul leu illaintra tllturor? ba inca
numele medicamenlulul hine-facBtoriu, nu loaf avea veclme
in minle? DecI daea. nor pa.sl!'am in snfletele no;;tl'e pana
l?i timpurile, loeurile 1?i imprejul'aril,e pl'in cal'e ne-am fo-
losit, apot eu alal mal muU a pastra .in sufletul
nostru faptele petl'ecule eu mantllll'ea, Fir dara.
ca amorezat dupa dragostea evanghehca, Pl'ln dl'agoste tu
te-ai mantuit. !?i tot prin ea aI devenil fiu al luI Dumne-
dp.ll. Chial' si tu daca al pulp:t sa manh1el?cI pe un altul,
6re nu al ioll't'buinta tol acela1?T medicament, l?i uu al da
pova\uil'( tulul'ol': ier.tap va v6ue?
Acest fapt de a inuemlJa aslfellu, ISY01"t ?I? sutlete
l'eciJlloscelol'e, libql'e nobile, "Precum !?I Chnslos ne-a
iubit pre noi", Tu CI'UV i?i pc pl'ietenil tel, Pf
cand. cl Cl'uta po ; de unde e cert, ea
fanlul savel'sit de stapanul a toLe e ell mull mal mare.
\' . "
Da ra de ce cste pusa aid acea rarlicula "preeum , de
OM1LlA XVII
cal ca numal aluud ne yom bucura de charurile sale,
cand nol yom face bine s-a dat
pre sine pentru nol aducere jertfa lUI Dumne-
QeO, intru miros de buna mireazma", VeIJI, dat'a,
cll a slIfed penlru esle mil'os de buna mireazmil.
jerlfa bine primitll? Chiar de aI muri pentru a-
tuncl esle jerlfa adeverata, aluad vel fi cu adeverat ur-
matoriu al lui Dumne!Jl'u.
"Eara eurvia, t6ta neeuratia, sali lacomia, niet
sa se numiasea Intru VOl, preeum se euvine santilor"
(Vers,3), Mal sus a vorhit. despre patima cea venin6"a, mania,
eal'a aieI a ajuns la expunerea unul reu mal inferior, Cum ca
porta e un I'M mal inferior, asculta cum Moisi mal
anteiu in lege ca "sa nu ueiQI", ceia ce purcede din manie,
si apol dice: "Sa nil precurve!?Cl", ceia ce din
poila, Uupre cum amaraciunea, slt'igai'ea in fine 16la
relliatea si hula sunt I'esullate din mallie, lot asa si din
pofla reslllla cUl'via, necuratia Jacomia, cacl pl'in acestea
dovedim cll iubim banii cOl'purile, 'Dal'a dupre cum acolo
el a nimicit stJ'igarea, car'e este echipajul, !Jis, in care
se preumbla iutimea, tot aiel el a restUl'nat yorba
nebuneasca mascaraciuhea, care sunt echipajlll in care
se resfa\a cut'via, cad Ijice: mascaraciunea, vor-
ba nebuneasea, glumirea eare nu se euvine, ci
mal virtos multemita" (Vel's, 4), Sa nu spuI glume pro
ste, nid mascarele, atunc'f tu aI sUns flac31'a pofteL
"Niel sa se numiasea Intre VOi", !Jice, adeca nid ma-
car sft faceV Vl"O amintire de ele. Aceasta scriind Co-
rinthenilot', dicea: eu adeverat se aude Intre vol
curvie" (I Corinth, 5, 1), adeca, sa nu mai fie d fa-
ceti-ve totI cut'atr, did vOl'bele sunt cflilA ne c'JilMn-
resc faple'le, AilOI ca sa nu se Pat'a ca este pl'ea
aspru anevoios, interIJirend gluma a adaos causa,
spullenll: "care nu se euvine", alleca, cal'e fata de vol
este nepolrivita, "Ci mal virtos muHamita", adedi. eu
aceasla sa ve IndelelniciV. carl aceasta e potrivita chl'ei?ti-
nulul adevel'aL Cad in adeyer, ce folosec1 i:punend gIll-
me? Dora numal d\ al PI't)vocat ('isu!. Spune-IlIJ, Ie l'Og,
ot'e curelariul va putea face vl"lIn object aLingetoriu de
sM din malpl'il cc nu apaqin e\1I'(!Ial'iel? De
sigUt' ca nu, dara c('le ce nu sunt spl'e folosul noslt'u,
sunt considerate de nimicUl'r,
OMILIAXVII
*) Nici un cuvent, deer, sa ntl ni fie zlldarnic, pentru
ca de la vorbe zadarniee Jesne eadem la absurdilatf, Tim-
pul present nu IIi esle dat penlru petl'ecel'T, ci e (imp de
jalp, de necazUl'I de durerl, tu inca glume
proste? Dal' rare Juplatoriu intrand in sladiu (Iocul lllple-
lor olimpiace) lupta inceputA cu antagonislul
lilT, sc deda la glume? Diavolul sta de fata. el se in-
vet'tece recllind pl'i'm pl'ejUl'Il1 1M ca sa te rapiascA, tote
Ie tote Ie intoree asupl'a capuluT leu, inlt'ebuin-
tazii tote mijlocele ca sii te scola din templu,
eu dintir, scOte din narile Illl foe contra
mantuil'eI tale, til inca mal 6ta' pe loc vorbind glume,
si vorbe nebunesc1. si eu lin cllvent vorbe de acele ce nil
se cllvinc a Ie vOl'bi'? Dara aluncI el te va plltea Imi in
stapanil'e eu multa llUI'in\a. Ne jucam, iubililor,
sa afli conduila fiilld in via\a? AsculU\ pc Pavel,
cal'e !Jice: "TreI ani Qiua n6ptea n-am tneetat cu
laeramJ invi:ltand pre unulfie-care dintre VOi
l1
(Fapt. 20, 31). Ded dacll el a pus alata interes pentru Efe-
Sen] acel din Milet, aintrebuilltat atata limp, nu VOI'-
bind glume, ci indemllanduJ Cll lacl'fImY, apol ce ar putea
q.ice cineva despl'e eell-aIV pe cat'iacest fet'icit
atras la Ascultal inca, ce spline Cot'inthenilor:
"Din multa scarba !?i necaz al inimeI am scris v6ue
cu multe laeriml" (II COl'inth. 2, 4), ."Cine
este neputincios, elisa nu fill neputincios? Cine
se sminte!?ce, eO sa nu me aprind"? (Ibid, U,29),
Asculla-l inca ce in alt IDe: "Ca. eel ee sun-
tern In eortul acesta suspinam jngreuindu-nell(Ibid.
5, 4), cllm s'at' !;lice, in fie-care !Ji iI ve!JI dorind ca sa iasa
din aceasla IUIl!e, III inca ri!J1 i te joel? E timpul lupteI,
f?i tu inca inll'ehuin\ezI cele de ale dantuitorilor? Nil ve!JI
fdele I'esbolnicilol' cal sunl de triste si de abatute? Cum
Ii 'sllnt de inrl'etile sprincioele f?i inearcale de frlea? Pri-
oehilll lor cel aspru, inima 101' care saltA !?i se sbate
cn plllet'c, mii1tea lor cea abalulu, tremUl'anda in ago-
nie; privci?ce apol !?i ordinea )01', disciplina tactill 101'
In acelasl timp inse U\rel'ea lor, cand in ta-
ham sunt in rand de bAtae; nu !Jie ea sa nu pl'O-
*) Pal'tea moraJil. Nu tI'ebuie a vorbi in zadar. Contra celor
glume\l. celol' !liflu!lturaticl, !li cil. int6te acestea numa'l
evlavia c8.!jtigil.. (Veron).
r66 OMILIA XVll
nunte niel 0 vorM mascaraciosa, ci inca ca nicl asa de-
geaba sa nu vorbiasca. Ei biDe, daca aceia aflandtise in
fata unoI' resboiDic'f veguV o!?i simtity, o!?i intl'ebuin-
\aza atata tacerf', de flU pot fi valama\1 din causa VOI'-
bt'lOI', apoi tu, care al lupta in (-uvinte, inca mal
mult de cat lupta, la!?f descopel'ila aeeasbl parle a ta?
Sail pote nu !?cif, ca de aiei vine, 'til. nol ajuugem ]a a ne
gaudi cum sa facem I'M aHora? Te joel te de5fatezY,
caraghiozlacurI, eu care provocl risul . altol'a,
eret;JI ca lucrul acesta e 0 nimiea? Cftte juraminte nu
yin de la glume, cate pagube, rate vorbe mUl'(lal'e nu ies
de aeolo? Dara, <;lieI tu, glumele nusunt de acest felio..
Asculta inse cum el a scos tola gluma. Aeum e limp de
resboiu de lupta, timp de privighere de paza, timp
de inarmare de punere in ordine de batae. Asculla,
pe Christos, care gice: "Lumea se va bucura, earii
vol ve vep Intrista" (loan 16, 20). Christos a fost res-
lignil pentru tine, tu rigl? EI a fost batut si a piHimit
alatea din eaUsa nenorocirei tale si a strimlorareI ce te
cuprinsese, tu inca te dezme;'gi 'in petrecerJ? cum
nu-l vel iutarita mai mult asnpl'a ta? Dara fiind-di unora
se pal'e faptul acesta a fi i!ldefel'ent, cA ar fi greu de
a se pazi cine-va de aceasta obicinuinVt, sa discutam pu-
tin asupra luI, sa afl:':lm cat de mal'e e reu! provenit de
De alt-felio. aceasta e opera diavo!ulllJ, de a face
ea 001 sa despretuim faptele ("a indeferenle. Mal 'nl chiar
de ar fi iodeferenl faptlll aeesia, nu trebuie a-I des-
pre\ui, bine ea. de aid se nase f'C inmul\esc cele
mal marl rete, care 1a urma se eu curvie, de un de
se iuvedereaza eil nu - este indeferent. Sa vedem acum
de unde se nasc acele I'ele, sau mal bine gis, sa vedem ce
feliu lrebuie a fi omul sant, bland, omul mahnit
scarbit de greulatea ce apasa asupra-1. Cel ce vorbe:?ce
glume, nu pote fi cuvios, nl:l pole fi sanl; chial' Elin de ar
fit unul ea aeesta este ridicul, cacInumaI eelol' de pe
scena teatruluI Ii se irigaduie aceasta. Unde este gluma,
aeolo este mascilt'aciunea, unde esLe ris fara timp, acolo
aste vorbammdara. Asculta pe profetul ce dice: "SIu.
jip Domnulul cu frica, ve bucuratl lUI' cu cutre-
mur
ll
(Ps_ 2, 11). Yorba murdat'a face spiritul
trandav; ea de muIte-orI a nascut iosultele, tot din cau'
sa el se intampla. lupte intre individl si chiar resb6e lnt.re
poporc. Dara ce? Inl;A_nu aJ ajuns 'cu' toLul in virsta bar-
bateasca? Daea al ajuns, apoI _ leapAdHe de eele ale co-
OMILlA XVII
piilor. Tu nu ca sel'vitoriul leu 1'a vOl'biasca in pea-
ta cuvinte fara n'un lolos, eu lote aeestea tu, care spul
ca sel'vitoriul lUI DlIlllIlH)ell, glume cal'a-
ghioslaclIrl in peata? E pIa cut lucl'U a DU se un
spit'it privighetol'itt; pe cand pe un spirit nepl'e-
vegMoriu cine nu-I va pule a vina primie in CUI'srt? El
iususl se va slabi eu totul, si nu va mal fi nevoe de CUl'-
sa de siluil'ea diavoluluf: Penh'u ca sa cuno:;;ci, apoI
rhial' numele ce se dA !luuI aslfelio. de om.
Glume\ inspamna un om nestatornic, un om !esne schimba-
cios (zUtpC1.1tAor;), care se face de tote; 0
asl-felitl de purtat'e oepnrte fie de eei ce se numese
tinT. Un ast-feliu de om inte se schimba in ideile luf, iute
sare din una'n alta. EI trebll'ie rn sasl schimbe neconle-
nit!?i schimele !?i vorbele, lImbletlll ,
in fiue tolul i.llIiteaza., i gaudul seu e PI'COClIpat veeInie,
cum al' pulea sa inventeze mal multe comical'if, caci de
ele are npvoe. Prin forta lucml'ilol' el atrage muHe
dumanii din pal'lea celol' luatI in ris de densul, fie ca au
fosl fata au vet;Jut, fie ca daca nu au fost fata, au a
ugit de laaltiI. Deei, departe de de bate joe
de (ine-va. Daca ]I1Cl'ul acesta e bun, de ce simtitI un fe-
liil de repulsiune catrll mimicI? Te fael mimic (imitatot'iu
al altora) nu te Penb'u ce nu permite\i feme-
itol' vostre de a face aceasla? Vee nu e acesta un obiceiu
nedemn, un fapt nepolt'ivit unu! om cuminte? IntI"un
spirit multe mal'} rele locuiesc, mare
un pusliu ("omplect de idel sanatose. Intr'un asl-feliu de
spirit s-a Sliibit annonia generala, a devenit in-
treaga c1adil'c, frica de Dumne\leu a fost alungata, evlavia
a fost depal-tata. Limba 0 aJ nu ("a sa te
sa pe allul, d ea sti luI Dumne-
(letl.Nu vegI pe bufonI pe sau scamatorl?
Acetia sl]nt <;li:;;ii glume\J. Alunga\l, ve rog, din spi-
rilele vostre 0 asHeliu de patima respingetore, pentru ca
este fapt de parasi\f, fapt al mimieilor, al paia\ilor al
femeilot' desfl'anate. Depade fie de spiritele femeBor marita-
te, de parte de spiritele nobile, sau ale sdavilor. Cand cine-
va este necinstit, cand este destl'anat, acesta forsamenle este
mascaracios. MultI iau aceasta faptll ca 0 vit'tute,
cu tole aeestea e mal demna de jelit. 'Dupre cum poft3
treptat cate putin duce 1:1 curvie, cu glumele
La incepul se par a fi placute, darll mal apoI nimic m
e mal UJ'icios ea ele. Cad asculta ce (lice scriptura: "Ina
168 OMILlA XVII
intea tunetuluI treee fulgerul, eara pe dinaintea
omului rw;;inos treee eharul Ii (Sirach. 10). Nimic
nu esle mal neru-?inat, ca mascal'alile !?i glumele proste.
Gura omullll glulTle\ ntl este plinu de chal' ci de
dUl'eri. Sa alungam acest obicciii de pre la mesele no"tre.
Sunt uDia, caril !?i pe cel'!?itop ca sa fadi a,?a. VaIl
cata ticalo,?ie, ea sa faca pe ace!?lI Henol'ocitI.,?i amaritl
de a spune glume midose! Dal'a apol, la Ul'ma unde nil
se gase!?ee aceasla bOla? Df'ja ea a intrat in biserica,
ba i0('3 s-a alins !?i de scripturI. Sa ve spun ce-va ea sa
ve probez eat e de mare acest rM? 1'1l-e ru-?ine, de sigur,
dara eu tole acestea am sa spun. Voesc a mata de unde
a venit reul, ea sa nu se pal;;1 ea vorbese nimieurJ, !?i ea
am pona de a discuta cu vol nimicur], ei ea sa ve pot
deptll'ta CII ehipul acesta de 0 asemenea riHaeire_ sa
nu ereada dneva ea eCt inventez, ve vol spline exact ceia
ee am S-a intamplat ea tine-va sa se ga>:asea la
masa unuia dintre aceI ee se ered ca scil1 luerurI mal'L...
dura simt ea y-am provocat risul, ,?i eu tote acestea am
sa spun. Ei bine punenduse masa cu bucatele, gazda (li-
cea edol' de rata: luaV, eopil, ea nu cum-va Ba se manie
bllda (parodie asupra texlulllI din Psalmul2, 8. unde
5e (lil'e: op&.go:cri}s 1twos[w;, 1to'Cs 0PilOi}ij -x.OplOC;= lua\I
invatatlll'a, ('a nu eum-va"i\ se manie domnul, cal'e pa-
rodiat (lice: op6.ga.oi}s 1ta.lO[a., 1to'Cs 0P"jl0i}ij ?<.OlA[a.=lllaV,
copiT, ea nu eUIll-va sa se manie burla. TI'ad). AltiI <,lie:
Val lie mamona, dara mal val de eel ce nu te are. Si
In fiee aii introdus multe de aceste glume prosle ab-
surditaV, ca de exemplu cand ved slelele resarind se in-
treaha: acum ore nu esie He-o Le spun acestea
contra :1bsll\'dilateJ, i?i contra obiceill\'ilor rele, pentru ell,
in adeve!', asemenea vOl'be ies dintr'un spirit pustiu de e-
vlavie. Ore niste ast-feliu de cuvinte nu sllnt demne de
tl'asl\etele cerjuluI? multe at' gasi cine-va de llcpst
feliu, care se vorbesc de unia. De aceia ve rog, ea alull-
gand de pretutindene acest obiceiu, sft vorbim numal de
acelea ce sunt convenabile, ,?i nid de cum gurile sante
sa nu mal l'ostiasea euvintele omenilor neeinstitI si des-
franatI. "Ce are dreptatea eu 'fa;a-de-
legea? Sail ee impreunare are lumina eu intune-
reeul" ? (II Corinth. 6, 14), E de dorit deeI, ea sa fugim
de tote aceste absurditatI, sa ne pash'am cugetul neva-
lam at de ast-feliu de lucrurI, ca ast-feliii \la ne putem bll-
OMILlA XVIII
eura de bunurile fagaduile noue. Omul glllmet iute devine
oeal'iloriu al all.ol'll, dara ea batjoeuriloriU ,?i bal'filoriii
al altora el i-?1 asupra caplllul mil de rele.
Decl', iubiti1ol', punend in randueal,\ cele dOUR aplecilrI ale
spiriluluI nost\'ll, voiii sa (lie pofta mania, ,?i legaodu-le
Ia un loc eu dreapta judecata, ea pe ill\! -dela
trasurfi, sa Ie dam ea vizitiU min lea nostre, ea astfeliu
sa putem !ua premiul hemureI nosll'e de sus. Caruia fie
ea sa ne Invrednicim Cll lotil, prin Chrislos lisus Domnul
nostl'U, l'iiruia, impl'euna eu Talal ,?i cu Santlll Duell, se
cllvine slava, stapanirea cinstea, aeum l?i purUI'ea in
vecil veeilor. Amin,
OMILIA XVIII.
,.Ca <.1eeasta S3 ca tot eurvariul, sail ne-
euratul, satt lacomul, care este slujitorill idolilor,
n-are intru imparatia lUI Christos
DumneQell. Nimenl pre VOl sa nu vI:': cu cu-
vinte ca pentru aeestea vine mania lUI
DumneQell preste fiil neascuitarel" (Cap. 5, 5. 6).
Au fosl, dupa rat se pare, ,?i la stremo,?il no,?h'i u-
nia, eariI deslegal1 manele pOpOrullll, pnneaii In pl'3ciica
cele ;,;puse la Iezechiil (cap. 13, 19), saii mal bine (lis ceI
ce savel',?au cele ale pseudoprofe\ilol', earil penlru un pllmn
de orz spll\'caii pe DlIlTlne(leu in fata popOl'uluI sM. Acea-
sta mi "e pare ca acum se practica de unia. Cand noT
q.ieem, ca eel ce ehiama pe fr'alele sM nebllll, se duee in
gbeena, altH spun: da? eel ce chiama nebun se du('e in
gheena? nu, IlU se pole, <,lie if. Deasemenea rand nol
cem ca lacomul este idol(Jlal I'll, aeeasta eara,?i 0 resping
cu despl'et, spuuend cll acest cuvent este exagerat, eu
acest chip iI bat joe de tote pOl'lllleile. La unia ca a-
eestia f[teend alusiune Pavel, scrie Efesenilol': "Aceasta
sa" $cip, ea tot eurvariul, sail necuratul, sau laeo-
muI, care este slujitorill idoliIor, n-are
intru tmparatia luI Christos DumneQeu", dllpa care
apol adaoge: "NimenI pre VOl sa nu ve eu
euvinte A,?a dara aeestea sunt. cuvinte de,?arie,
17
0 OMILIA XVIII
care all ore-care gmtil momentane, 1111 se pot represp.n-
la in realilate, nu e de rat 0 "Pentru
acestea vine mania lUI Dumne<;leo preste fiil neas-
cu !tarel", adeca pentl'U cUI'vie, pentl'U laromie, pentru ne-
curatie, >-at1 ca pote pentl'U a('estea, pentl'U
fiind di sunt Fil al neascultal'eI pe eel
ce nu ascuita de el. "DecI sa nu ve facet! J Impreuna
al acestora, ea er3p orecand Intunerec,
eara aeum lumina intru Domllul
ll
(Vel's, 7, 8). PI'ive-
eu cata iDtelepciune I-a indemnat. Mal Incepe
cu Christo::; Ie c;lire: sa iubitI unul pe allul pre
nimenI sa ou ned['(:'ptlitit1 , apoI ii indeamna ,cu ft'iea de
pedeapsa de gheena. "Erap ore,cand in Intunerec,
c;lice, lumina Intru Domnu!", eeia ce dice
!?i In epislola d\.tra Roman!: "Care atT
atuncI Intru acelea, de care acum ve
(Rom, 6, 21)? Ii aduce aminte de I'eutatea 101' cea mal
dinainte, en cum li-ardice: pl'ieepetl dec), ce eratr VOl
odiniora, ce atI devenit acum; nu intorl'etf ina;)OI la
reutaten de mal inainte, niel nu abusall' de charul luT Oum-
nec;leu. "Erap ore-cand intunerec, ' eara acum lumi
na intru Domnu!", nu d6t'fi prin meritul V'ostru, ci pl'ill
charul lUI acordat cacl vol nu aU fast
vrednicI de el. "ta fiiI lumineI sa umb!ap". ce
inseamna: "fiil iuminel"? Aceasla 0 al'ata Illal departe.
;,Ca roda Duchulul este intru t6t:1 bunatatea,
dreptatea, adeverul. Cercand ce Este bine pla-
cut Domnu!ul" (Vel's. 9,10). Cand el ;lice: "intru tota
bunatatea", face alusiune la ee 5e iutesc la cei
; eara cand c;lice: dreptatea", are in vedere
pe ceI lacoml, !?i rand ;lice: adeverul", el se rapor-
ta la placer'i!e cele minciunose. OecT nu aeelea pe care
vi leam spus_ mai sus, :' ;lire, hf'buie a Ie practica, ci cele
contrare lor, si in tole ace3tea sa adl1ceU roda duchovui-
ceasca dara, acelea Sllut isvol'ite diutr'o minte copi-
Iflreasea. n$i nu ve amestec.1ty cu faptele cele fara
de roda a Ie ci mal vlrtos si Ie de-
faimatl" (Vel's. 11), earel mal derarte adaoge: cele
ce se fae Intru ascuns de ca.tra este
a Ie graff Eara- t6te vadindu-se de lumina; se
____________ ____________ I7I
arata, ca ce se arata, lumina este" (Vers, 12, 13).
A c;lis ea lumIna suntetl , tial'3. lumina vadesce cele ee Sp-
fac intr'ascuns. "Daea vol, dice, atI fi vii,tuosI si admiratJ
de sigur ca c.e,} I'M. nu s-a:: putea ascunde, . Ca.el precu;l{
sfe!?necul apt'lUs lumIneaza pe totl pe t6te din casa, eara
hot,ul nu at.' putea intra, tot asl-feliu l?i lumina sit'a-
luemd, eei reI. VOl' fi vaditI dara trebuie a
mustra pe altl! peotru faptele 101', Oal'a atuncI cum de
c;lice Mantuitoril1l: "Nu judecap, en sa nu fin jude-
cap. II (Malh. 7, 1)? El a pel'lnis a mush'a, dara nu a conda
mna, adeca a inva\a, a mai aceasta ell pl'ivil'e la
cele mai micI de pilda: "Ce ve<;ll paiul ill oehiul
frateluI teu, earc1 barn a care este In ochiul tea
. "., '
nu o sImp (IbId. 7, 3)? ce este aeeasta ce el spune?
Dupre c,um rana, .pe cat limp sta aSCun3a !?i eurge pe de
acopen,ta deasupra--nu se bucma de niclo ingri-
JII'e, tot I p1:icatl1\: intru cat timp este aSClIns, ca
cum ar fi In mtunerec. ' el cuteazi\. mult in liniste, dara
se pe fata, se face lumina, nu dora ca devine
lumma, Cl cel ce I-a facut, se aral.a la lumina. Cand el
. ad us ,Ia a d'lpitlat povete, rand sa poc'a-
11, ore nu aI aluDgat intun.ereclll de-
la Nu ai vmdecat atuncI I'ana luI? N u aI prefarut
nerodll'ea luI in rod bun? Sau ca areal'ta prio VOl'
bele de mal sus, sau ctl dice, ca viatn fiiod a I'llla Hi
este lumin&, penlru ca in definitiv nimenl .
via\a rea nepatata, pe cand cele dosiLH seascuild tocmal
spre a fi la intunerec. !' Pentru aceia <;lice:
te cel ce dorml, te scola din mortf si te va
lumina Christos" (Vel's, 14). Prin eel ce si este ....
mort, el intelpge pe omul aflal in pentru ea si'
acesla emana din el duhore rea, ea omul mort si ace-
sta e ca cel ce dOI' me, nu vede n'inlie, ca.
Heela, .ei numa'i ca visaza si isI inchipuie. "Si te va
lumina Christos" (%a OOt (; ce este-
mal . pe randaltiI dir.: "SI. te vel atinge de
Chnstos (%(1.[ 'roo X(.lto'roo). Departeaz&te de p/l-
cat, vel putea vedea pe Chrislos. "Tot cel ce face
rele lymi,na, nu vine Ia lumina", (Joan
20). c;llce pe cand cel ce ou face rele, vine.
vOl'be ou Ie spune numaI cu privit'e la eeInecre-
OMIL1A XVIIi
mulV !fi dintJ'e cel rhhl', 5e dedau la
llHll mal'l de cat eel De ateia se pot
spune celol' r eel ee donnY,
te sc61a din mortI, te va lumina Chl'istos".
{;atra ullia ('a se a Ii se spune a-
ceasta: "Dumne<;icu nu este al rportilor, ci ' al vii-
lor" (Malh, 22, 32),
*) DecI, dflca Dumnedeu nu este Dllmlwdeul mOl'tilor,
sa viem. Unia die, ('it JacoLnul nu eslp. idolo\atl'U, si eil di-
{:el'ea flteasta e' exageraU\, Dal'a vorbn nu e de loe' exage-
rata, ci adevel'a la, Cum insil, $i in ee 11I0d? Asculla, 0111UI
latOlll s-a depal'tat de Dumne<;leu, intocmai ca '$i idolola-
trul. ea sa nu el 'e(ll cil vOl'ba e SplIS{\ f"I'A rost, a5cultcl
hotal'irea lUI Christos, care spllne: liN u putep sluji lUI
DlImne<;ieo, !?i lUi mamona 1/ (Malh, 6, 24), DeeT daea IIU
e ell putinta a sluji $i lUI $i lui Olaa10na ill a-
timp, apoI teT re sllljesc luI mamona, singurI s-au
.scos din slujba luI cel ee au t;)gnduil slapania
lUI $i slnjeseaul'ulnI lIe'nsufl e\it, e cerl ea stint idololatl'i.
Dara, <;liel, apoT dora n-am fiirUt idul, nid Ill! am !'idieat
templu, nid nu I-am sael'ifieat 01, nid nu am varsat Yin
semn de libatiJ, ci am intl'at in biseri ca,$i mt-alil ri-
dlcat manile dill'a fiul luI Dumncdeu eel uoul lIascut, si
me impal'la$esc Cll santele laine, 'iau pat'le la rugaciuni,
in fine fac tote uupl'e cum se cade uoul
A$a d:ua CUlll eu me incbio idolilol' )} ? Apol toe-
mai acehsia e mal de minu'nat, crt dupa. ce aI eapatat deja
expel'ienta al guslat din filaotropia lUi Dumne(;ieu, dllpa
ce al aflat ca bun cste Domnul, tll aT Jasat pe rei bun,
aT pl'imit in bl'a\ele tale pe lira nul cel crud, te pl'efaci
-ca luI Dumne<;leu, pe ('ano de fapt lu \I-al bagat
lui in jugul cel greu micios al iubireI de al'gint. Nu
rut-aI spus nimit despre faptele tale, d numaI de daruriie
.stapanuluI. Spuoe'ml, te rog, pe osta:;; de unde il jlldecam
nOI? Cand e . de gal'dl) pc Janga impflrat, cand S8
-de densul, $i' e chemat de sau cand cugeta
ca $i dellsul? A se preface eft esle pentl'll , impal'at $i ea
executa ordinele lUI, eara pe de alta parte a illcuraja u-
n(>ltil'ile ea faptul aeesla e mal uricics,
*) Partea mOl'al il. Tl'ebuie a ne lepada de faptel e cell' rell', de
lumina faplelor bime a ne apropia, a nu b'ece cu vedet'ea pe fra-
ce p ediluiesc. (Veron), .
OM!LIA XVIII
I73,
de cat dad\ s-al' fi sillgUl: de slujba s-al' . fi pl'e-
d!lt tll acum lIlsultI pe Dumne(lE'u ra
un Idolo\all'u, nu numaI eu gul'a ta ci si cu ale
de omenl nedrepta\itI de tille. Inse, eli nu este idolo-
latru, Dar,a rand iI vorbesc: ah! chl'e:;;tillu I, la comu), etc.
atuneI nu lIlsuita numal cel care face aeeasta ci siJesee de
m,ulte-orI !}i pe cel nedrevhWtI de a face )ucru, sf daea
pote nu vorbesc, apol aeeasta sa se atribuie mal mull e-
vlaviel 101'_ SaO pote ea nu vedem asa lu-
crurile? Ce alta face idololatrul, de cAt ea se illchina pa-
timilol'! de. e. slapAnit de multe-OI:I?, CAnd nol g.icem
Cll. se lIlthllla Idohlor, el respunde: nu, CI irithin Afro-
ditel sau luI Aren (Marte)_ Ii illtl'ebam apoT; ce este acea
Afrodita? la tare eel mal marcan\I respund ..
ca este plaeerea. Nol it intrebam ee E'ste acel deO Aren
. , ,
la care ni respund, ca esle mania. Tot ast-felill te inebinl
tu lui .. Daca g..icen.1' dne esta malIiona? re,;pun-
sui e: lacomra, lu te Incbllll eI? Nu me illtbin did,
para de ce ol'e? pote pentru ea nu'\1 'ina-
ei? Dal'a tll ell atAt mal mult Ie incbinI e1 pdn Iu-
Cl'ul'lle faplete ce Ie SaVel'SeSCI, si acea;;ta e cea mal
mal'e Incilirlul'e. pelllrll ea S;I- afli' d\ e;;le asa pl'ivesec-
Ja inchin[ll'ea lUi DunllH' g.eu. Cine ol'e i se indbiml r;laI
mult? AceI cal'! staula rug,lciune regula'- sau acel c<lI'I rac
voen luI? E invederat cn din Ul'llla. Tor :lsl-feliu.
sunt. are! te se. illrhina lUI lIwmooa, tikI iI faeent! voea
luI mamona, lIIal mull luI se inrhina, <.Ie si aeeia inehinl1n-
du se paU,?iIOl', de 1l1111le ori .sunt afara de acele p;din1I.
buna-ora nl' putt-a vedea rlne-va de llJulle-orr un inehi-
nalodu a luI Aren abtioendu-se de mAllic, pe cfllld til nIP
faeI , nid odal;'1 ei te-al asel' vit eu lolul palimel. Nu
s?cl'lfid oj? III jnse sacl'ifkl 6,lllenl, sullele cllgela-
pe uuele pl'lU fome, pe altele pl'lll bl eslelllUl'I. Niel 0-
nu mal t1emna de bathus t.1elll betie! !?i al
orglllol', Cille a vec;lut vl'e-odal[t suflele sacl'ificate?
sa fie h'lcolIJieI! te:aI dUL'e In tCllIlJlul idolilol', al
vedea !'angele eapl'elol' al bodo, vtll':sat pe alLare !}i. infec-
tat, eal'a de te-al duee la templul celul lacom vel vedea sAn-
gele turnat. jos;, v,el acolo' nu ar-ipi de pa-
sel'I nil ,!?l in ci COI'-
purl ,de Ullia s-au aruncat de pe stancI ill pra--
pus latul i.n eara altiI !}iaO petr'eeut
sabJa prill gl'Umaz. AI veg.ut Jertfe cl'ude !fi neomenose? Vo-
e:;;tI a vedea mal gl'Ozave ea acest.ea? Eu itl voiu arata nu.
174
OMlLIA XVIII
cOl'purI de omenT, ci omenI sf<li?iate
d\ este posibil de a se sfai?la i?l suflelele, negrei?lt cu 0
re potrivila )01' dupre cum esle si mot-tea suflelelor, "Su-
'. . ... U
fletul care acela va mun (Il:lzech, 18, 4).
MOJ'tea suflelulul nu esle ca a corpuluI. ci e cu mult mal gro-
zava, Morlea corpuluI despar\ind corpul de sullet, pe
I-a linislit de mu!tele gl'ij! si durer!, 'eara pe sufiel 1-a h'lmlS
la lotul cunoseul; apol COI:PUl descompunendu-se' cu limpul
l'isipindu-se in mal millie parV, se
impreuna eu ranuuellla ea mal namle, i?l fellu
eorpul reia sufielul sell. Mortea sutletuIuI inse e cu mult
mal infricosala si mal grozava, pentru ell. dupa ce se despal'-
te de COI'P: eara.i?l se eu acesta la timpul hotal'it,
dupa cat'e apol este al'uncat in foeul cel nestins .. Ai?a
dupre cum este morte sutleteasca, tol 3i?a este l}l
sufieleasca. Cat'e esle cOl'lmlul? Aceia ell. el
re, si esle despal'\it de. energia sutletuluI, Care esle sfai?i-
erea sufielulul? Si aceasta este morte, eaeI dupre cum COt'-
pul atunc'i more;eand s,utletul iI de sa,
asa si sufietul alunel more, cand II San lui Ouch
de energia sa. ast-felifi de mortl peh'ee mal ales
lemplul laeomieI. Ele nu se Dlel ea
te numal eu sangele omenilol', el daea nu VOl' Jerth chlat'
sufletul safi mal bine dis, daea nu VOl' lua in stapanil'ea lor
ambele'sutlele-al ceiuY ee a jel'lfit al eeIuI ce a fost
se templul lacomieI: Mal'nteiu este
ce>Jitale de a fi sacI'ifical cel ce a sacl'lficat (lacomul), eara
acesta sacrifiea la rAndui sell pe eel ce era viu pana alun.cl,
eael eand aeesta se6te din gUl'a luI blestemUl'l, eand balJo-
i?icand cumpatul, ore accste rane ale
sufletuluI nu sunt incurablle?
AI vedut deel ca l'uventul nu este " exagerat?
a audi si ait-ceva, a afla cum lacomia este
ba in'ea' ehial" mal urici6sa de dU aeeasta? JdoloJatnl a
doreaza S1 se inehina fapl uri lor lUI Dumne<JeO, ('aci aseulta:
Si au 'cinstit dice si au sluJ'jt fapturef de cat fa-
1J.. '. ,.
cetoriului" (Rom. 1, 25), ea!'a til te inchinl faplurel tale,
penll'u ca Ollmnedefi nu a creat h'i.eomia, d a fost inven-
tala de nesatul cel necumpatat. aeum I'isul
si nebunin celor lacl)mi. Cel ee se inehina idolilol', eel pu-
tin respecta pe idoll, de. at" e!ne-va. de rM (',ootl'3
acestol'a S'lO I-ar insulla, 11 se mfunaza se I'eseola a-
supra pe cand tu, sl<'\panit ca de 0 betie, Ie inchiu}
OMILIA XVIII
175
unul JuCI'U, care nu numaI ca nu e31e sculit de acusatiunI,
ci e incal'eat de necucernicie. AsHeliO decI, tu'
eu mult mal rM de cal idololatriI, si nu a1 nicl uu cu-
vent de apal'are, ca sa <Jid, ca faptui acesta nu este I'M.
Daca aceia sunf fara '>eusa, " eu atat mal mull tu, cam
de mil de 01'1 acusat pe la judeeatoriI din eau>Ja
eomieI, vQl'bei?ci de reo. pe toti.Daca sa eel'ce-
tam de unde a intrat in lume idololatria. Un barbat
inte1ept (Intelepeiunea lUI Solomon, Cap. 14, 15) (lice, ca
un om bogat mahnit de mOl'tea cea fal'a de limp a fiuluI
sM, negasind nicI-o milngael'e in jalea lUI, a faeut chi.:.
pul fiuluI sM, la cal'e uitlindu-se necontenit i se parea c1
il are prin aeea icona; inse, al carol' Dumne-
(leo. este panleceIe, " incunjlll'[llld cu stima aeea icona in
respeetul tatalUT, au transfol'mat obiceiul in idololalrie. A-
sa dara idololatria a fost introdusa din causa slabaeiuneI
spil'ituluI, dintr'o obidnuinta neresonabila, dinll"o necum-'
patare lipsila de ol'I-ce ratiune. Dara laeomia nu De
sigut' ca a intl'at ea in lume din causa slabaciuneT spi-
rituiuI, chiar sar putea (lice ca dinlr'o imprejural'e cu
mull tIlal rea, cad nu a scos cine-va pe filiI seu mOl't din
casa, nie! na cautat mangael'e in jelania sa, nid
toriI nu I-au impins de a-I face icona, inse cum? Ve voiu
spune indat<\. Cain a pe Dumne(leu, eaeI oprind
penlt'u densul cein ce lrebuia sa se dee ca sacrificifi lUI
Dumne(lefi, a sacI'ificat aceia ce trebuia sa fie al sM, ade-
ca ce a fO'lt mal I'M, :;>i cu chipul acesta reul s-a inceput
eu DUlDne(leu, Daca . noT " sunlem aI luI Dumnegeu; apol eu
alar mal mult a luI Dumne(leu estc asupm avel'ilor
nosh-e. Inca aplecal'ea femeilor spre porte a venit tot
din laeomie. Am vedut fetete omenilor, ce au cadllt in
pofte, cum din acestea all ca(lut ear:W in iubirea de
banI. A dori ea sa ai mal mult ue cal apl'opelt!, pentru
satisfacerea poflelol' lume-?cT, de nicairl nu vine, de cat
ca s-a recit iubil'ea. A voi ea sa aI mal mult, de Ilicairl
IlU vin"e, de cat din pl'Ostie, din misanll'opie l?i dio man-
drie. Nu ve(ll pamenlul cat e de mare? cu tote aces-
tea cu cat mal It'ebuitorlu esle aerul,::;i reI"ild? Pentru
ca Dllmne(leu sa-V slinga iacomia, in ce magura
a facut el " cl'ealurile sale; eal'a tu illl'a rapei?cl?
Aud! ca Jacomia este idololatde, si niel asa nu trpmm'I?
a cliJ:onomisi pam en luI ? Ei bine, n'u vel avea
ronomie in eeriurJ. Te sa altol'a dirofJOmie,
ca pe tine sa te de ea? Spllne.mI, daca" cine-va
OMILIA XVIII
ti-ar hal'azi toUI. puterea, ore nu aI pl'imi, o? Eala ca e
eu putinta . acum, data tu al voi. De unia gie ea l'esear-
bese eand la"ii allol'a avel'ile, si ell at' fi voit, ea mal de-
graM sa Ie mananee iJ,de eat sa vada pg devenind stilpanI
pe ele, iata ell nieI ell nu te voW. scote din aeeasta idee,
eat'e nu {'sle, de cal a unul sufIet slab; dara eel putin
macar aceasla sA se faea: prin tt;stamentele tale lasa
pe Christos clil'onorn. Aeeasta ar fi trebuit ea Sa u faeJ pe
eand eral in viata, eacl atunci al Ii pl'obal buna ta dis.,
positiune, dara eu tote acestea la-te maear sHit
de imprejurArJ. Christo:. de aceia a pomllcit de
a da eleimosina la ca sa ne fadl. filosofr fiind nol
in viatA, en sa ne cllnvinga de a despl'etui avel'ile, de a
ne invata ca sa ne ridieAm mal pre sus de eele pamen-
Dat'a ea tu sa daI averea ta eand df'ja in gura
'" mortiI cand ou mal e?tI stapan pe sine'tI, aeeasta nu
inseamna ca al despretuit averile, AtuneI tu nu daI din a
Ie tale eu propria ta voinV1, ei impins de necesitale; atuncl
mul\Amit'ea se cuvine mortif, eara nu tie; aceasta nu re-
sulla din afec\iunea ta dUrll ceI cArora Ii al lasat avet'ea,
ci din siluirea mortil. Dara cd putin fadi-5e aeensta mil-
car, fa, gie, ca mae1lt' atunci sa te scapI de palimn, Amin-
eeia ee ai I'apit de la altH, tle eele
CIt care aI pe altil, tote impall'it, !?i
te vel justifiea jnaintea lUI DurIlnegeu. Dari't sllnt unia
cal'il ajung In atati'!. nebunie impetdre, in cat chiar nicI
atunel uu VOt' s;l in\eleaga frica de r/:lilpundet'e, ei ea cum
pare dl. s-at' sili en alt'aga asuPI'a-1i 0 maT gl'Ozava
pedeap5a din partea luI Dumnegeu, totul fae ea sa iugreu-
iezEJpositiunea lot'. De aceia ferieilul Pavel seria Efesenilor:
"Ca fill 11lrnineI sa urnblatt
ll
Cel laeom ins/:l,
mal mull in in1unercc, eara intunel'ecul cel marc pt'apa-
desce lolul.
. "Si nu ve amestecaty,c!iee, cu faptele cele fa
ra de roda ale tntunereculur, ci mal virtos mus-
trap,. Ca ce1e ee se fae intru ascuns de catra den-
este ale grai", AugiV, ve rog, to\Icati
avetI ea p"incip practie al vieteJ, de a nu Ii ul'iti de ni-
menf, ei inca chint' de a Ii iubitl de lotl. lata ('a acela ra-
mal'e, tu temI de a-I mustra, cacI
did: ce folos voiu avea, daea el me va UI'j? Te tellil
de uradadl tu H Vel mustra dllpa dl'eptate P Dara acea-
sta nu este 0 UI'a zadarnieA: Mllstra pe leu, ia-\l
OMILIA XVIII
177
asupm ta luI pl'ovenila. din dragostea ce tll aI
calra Cbl'istos, impedeca-l de a cadea in prapastia spre
care se duce, A te din masa lUi, a pronunta
cuvinte bune, a-I incilrca de salutl1rI i}i de laude, pe eat'e
nn Ie meritA, tote aces tea nn dau dovada unel prietenil
marl. NoT trebuie de a pl'esenta astfelin de darurI
pt'ietenilor ea prin ele sa smulgem sufletele lor ue
sub mania luI Dumnegeil, sa1 I'idiram cand if vedem za.-
eend in euptorul reutfl\ef. Dara nu se indreaphl, tu.
Nu face nimic, tu fa-\I daloria co . te spt'e a te
jusliliea tnaintea lUI Nuascunde talantul in
pl1ment. De aceia al Cllventul, de aceia aT limM _gUt'A,
ea sA indrep\I pe apropele. Singure animalele nu se ingl'i-
jese de a propele lor, ,f:ara tn, care chernI tala pe Dumne
geu, h'ale po apropele t/:lu, iI vegI pe acesta faeend 0
muJtime de rele, taeI prererand Hlal mult dragostea de
cat folosiuta luI :"ufleteasca? Nu, v/:l rog, cad nll pote Ii
o alta proM mal mare de iubil'e. adevel'ala, de tat aceia
de a nu treee ell vederea pe fratiI, caril AI ve-
dut pote pe unia eI bine. intervina intre
rupe AI yegut pe altiI I'Apind Cll la-
comie averile streine; impedel'a-I de la aceasta, AI vegut
pote nedreptatitJ; ia-Ii upararea, cad prin aeeasla nu li,aI
folosit lor alala, pe cat tie singur. De aceia wntem prie-
tenI, ea sa ne ajulam sa ne folosim unil pc altH. In alt
mod vel aseulta cele ec't! spune prietenul, in alt mod
cele spuse ,de cine. soar intampla, pentm ell. pe . unul ea
acesta pote it banuiel?eI, dupre cum pote pe
dascat ins/:l pe prieten nid de cum, "Ca ccle ce se fae
lntru aseuns de eatra giee, este ale
grai, Eara t6te vadindu-se delllmina,se arata,
ca tot ce se arata lumina este", Dara Cll voesce sa
spuna aiel? EI a gic!', ca unelepecate se fac aid
pe ascuns, eara allele pe fata, acolo ins/:l nu va
did nimeni nu va fi care sa cnnosca sale,
De aeeiadice: "Eara tote vadindu-se de lumina, se
a rata II, Dal'a ce? Ore aiel dcspre idololalrie?
Nu. ei este Yorba de via\a de pera\e, "Ca tot ee se
arata, lumina E'ste,"
De a\'eia v/:l rog, ea niCf!'ii nu ve lenevi\r mustrand
pc altiT, nieI sa IIU ve supal'atI l'and mustraV.
Pe -eat timp se face ee-va 1n intunel'ee, se co
mal mal'e nepasare. eat:ii. cand maT sunt altI
12
OMILlA XIX
ntuneI faplul se scole la lumina. De aeeia noI sa f<teem
totul ce nislA prin pulin\<,i, ea sa seapAm pe ft'atil
.de mortea sut1eleasca; sA Ii intunel'eeul di'm.;.
101', ca astfelifI sa pola vedea s6l'ele dreplatel.
(and sunt mal multI luminatorI, calea virtutel Ii va fi mal
lesniciosa, cad lumiIia se intinde tot mal muIt, imprA!?-
Wnd intunereeul, earA eel din intunerec mal mult inca
VOl' fi slapaniti de el. Dat'l\ daca S'31" intampla 4in contra,
adeca daca. gro;;imea, san mal bine <;lis desimea pllcatelot, !?i
a intllnereculul vor slapalJi lumina, 1?H VOl' nimici stralucirea
eI, apol e teama ea nu cum-va !>A se stinga
tOl'I. dara, pentru ea sa putem folosi altora, !?i sa ne fo
losim penol in aceIa!?I timp, e necesar de a sta adecA
de a remanea in lurnina, ca ast-feliu pentru tote sa inal-
tam sJava luI Dumnegeu, prin eharul !?i filantropia unuia
naseut al sM fiu, eAruia impreuna eu Talal !?i eu Duchnl
Sant; RP. euvine slava, stapanirea !?i cinstea, aeum !?i pum-
l'f'a in vetil vecilor. Amin.
OMILIA XIX,
"Socotip drept aceia cum sa umblatl Cil pa-
za, nu . neinteleptI, ei ea intelepp,
rescumparand vremea,c[l Qilele rele sunt. Drept
aceia nu fiti neprieepup, eieunoseend ee este vo-
ea lUI DurnneQeu" (Cap 5,15-17).
eura\i radacina amArflciunel, taie din
fundocasia iutelel, cad ce gice? "Soeotip cum sa urn-
blatt". Printre lupY iI suntea 01, drept r,are Ii po.
rnnce!?ce de a fi ca pOl'llmbil, "f;ii fip ca porum-
bit" (Math., 10, 16), Dupa ee iI erau , pl'intre lupl, i?i Ii era
pOl'uncita nll se apAra, ei a smfet'i l'I';ul, de fi fost de
ajuns ca sa devina deslul de slabT prill cele <jise mal
inainte, eu tote acestea exaget'atia apostoluluI,
cand mal adiwge in a-I sfatui a se asigura ast-fe-
pe el, pe eetat! intregI purtau t'esboiu eu
ba inla resboiul a intrat !?i in casa familial'a, unde
se rllsculase tatal cpntra fiiulul, fiul contra tatAluI, muma
OMILIA XIX
179
cO.nlm fiieel, flica contl;a mllmeJ. :;;i deunde proveniau
desbinari? Au au;lil pe Christos "Care
nu se leapada de t6te avutiile sale, nup6te fi
vrednic de mine". (Luea 14:, 33), eara!?I: "CeI ce 'iu-
be!?ce pre tata !?i pre mum3 . maI ,rri.u,lt de cat pre
mine, nu estemie vrednic
ll
(Math, 10, 37), DeeI en sa
nu cI'cada ea introduce resboe !?i lupte fara scop, de unde
Ul'ma a se na!?ee 0 mare manie asupra lor, de!?i erl!U causa
du!?maniel toemal iI, apostolul Ii spune: "Socotip cum
sa umblatl cu paza", adeea, afara de pi'edica de nieA-
irI . sa nu datI ocasie de du"manie contl'a v03tr'll;
numa! aeeasta sa .fie Illoiiv de NimenI din.
he vol sa nu acusepeun aUul, ei aratatI Iota einstea
8) supunereavosh'll, cand eu nimicnuse vatama predica,
cu nimie nu sunletI impedeeatT in evsevia
cad gice: "DatI dara tutufor c:e1e 'ce sunt cu dato-
rie; celul eu daidia, dajdi
p
, celul eu dijina, dijma II
(Rom. 13, 7), pentru cll daca in lote cele1 alte vll vor
vedea blang( !?i asculUHol'i, se VOl' l'u?iua. "Nu ea
neinteleptI, ci ea ceI inteleptJ, rescumparand vremea".
Prin acesle euvinle el nu ,voescea ne sfillui ea sa fim
nestatornicI si lesne sehirribato;'i in afaeel'ile nostre, ei ea
cum ai' gice:' timpul nu este al vostrll; vol aeum sun.tett
bejenarI !?i tt'etNOI'i, sunteti slrllinI necunoscutI \
nu e:lutap: cinste, nu eAutatI sla"A, nu I(autatl slapanJe !?l
nie) tote Ie I'abdatf, cuacea"ta reseumpal'atl
"yl'emea; plAlitl ol'lce v-ar cere, fip' chial' ca atI da totu!.:.
IGande!?ce-te la eele ce'tl spun: cine-va are 0 easA sh'al .. ,
cita intr'una din dile inlt'a aeolo talhal'if, cu scop de
aI omo:-i; de cat dand multi banI talhariIol' a sea-
pat teafar, eu cal'e ocasie nol gicem, ca el sa rescnUl.pa
rat. El bine, ia la tu ala casu mat't', :?i 0 ade
lutc"una din dile vin ca sa'ti iee to;
tol ; dat'a eu'ti die: da 01'1' ce at' cere iI. numal capitalul
scapa, voiu sAgic eredinta ,. Ca Qilele sunt reJe" :
Care f'sle l'llutalea dilel? dilel h'ebuie a dura ill
aeea gi. Ce est.e I'llutatea corpulul? 'Bola, Ce este
spil'iltilul? Viclenia luf. Ce este I'llulalea apeJ? AmaraclU'
nea eJ. Si in fine )'llutatea fie-eanll Incl'u, este
neelui hicru, DecI dac[t este in di, apoi tt'ebuiE
a fi numa! In acea di, inacele ore, in in aeea lumi,
na ;1 gilef. gice: "Ajullge Qilel reutatea el'
r80
OMILIA XIX
(Math. 6, 34). De aid nol vom putea cuno!jee semnifi-
ca\ia qicerel Deer cum el re.le?
Cum nUIntsce lImpul EI nu rea glUa SlOe,
safl esenta' elileI, lZi Did nu rele Iu!
Dumnedeu, ci ceia ce se' petreee' in ele, dupre cum not
avem obiceiul de a eli(',e: 3el1 am 0 eli rea pr?-
stii.> . de si de alHelhl cum ar fi Jost prostA, dacA nu dm
celor ce s-a'il . petre cut in cursul. qarA cele pe"
trecute in cursul el, sunt unele bline, sunt de
la Dumneel8u, pe cand aeele. rele sunt '. de. la ome!l'
Asa darii. omeniI sunt crealorll relelol' mlampJale m hm.
purl, de aceia prin abus se numese timpurile .du-
pre cum Dol obicInuim. a Ie numi. j,Drept acela nu
fW nepricepup, elice, Cl cunoscend ce este voea lUI
Dumnedeu."
sf riu ve 1mbatatI de vin, intru care este
" .
curvia" (Vers. 18). face
fmiosT, indrAzne\1 lesne a !Utt de nesuferlt.
sa &It srt'e a iuveseli inima omu!uT, eara nu pent!'u bette;
dara acum dacii. nu se imbala ClOova, e c!'egut fapt.ul a-
t:esta ell resultatul nevoiniciel ris, Care speran\A _ de
mantuire vom avea? E de ris, spune-mJ, de a nu se Im-
billa cineva? pe cAndecu totu\ contrar, cileY se ,im-
MIa tl' cbuie a fi de risul despre\ul tuturor. Chlar 0-
mul ol'dinar lI'ebuie a sta departe de betie, dal'A ell cat
mnlt inca care se printre spade,
si ma33Ct'urI; cu atat mal mult, gic, can.n. dm
altapal'le esle slapanit de manie, VOlo. .sa glC! dm causa
putel'el slapanit'eI pe care Ie peotru
incontinuu el bagat in eel'le mtrlgl. ba ath
ince imprejurare vioul este bun? AS'culta senplura, care
dice: "Dati bautura, care tmbata, celor ce sunt
5upararl, !?i vin sa bea celor ce i,r;t durerl I
(Pilde ' 31, S), eu (j;'ept cuvent, cad vmul more 'pe omu\!
aspru posoOlorit, noril manieJ. ;, Vmul
selesce inima omulul" (Ps. 103,16). Ded cum vine be,..
Harlin vin, pe a MI vreme nue posibil ca sa lucre-
7,e asupm olllulu( (: ele sale:
dal'a e Cel be-tHl \lU dill vm, CI dID necumpa-
{area celuJ re'l ben. ,Vinul nn ni-a fost dat penh'u alt-ceva,
de r{ttnulllal, penl"l1 S[Ulatatea eorpuluI,
,'e-a acest. ferrclt ce serle
lui Titnotheiu: ,;Putm vm pnme;-;ce pentm
OMIL1A XIX 18r
stomachul tea, ;-;i pentru cele dese slabaciunile tale"
{I Tbimoth. 5, 23). Pentru aceia Dumnegeo. a hlcut eorpu-
rile n03h'e cu a,lata simetr'je, Cel sli ne saturilm cu putin,
illvatandu-ne de aicl, ca el ni-a facut sprinteoI pentru 0
viatii.. El voia ca de la inceput 1>li ni dea acea viatA,
darlifiind-ca ne-am facut nevrednicI de ea, a amanat'o;
chiar in timpul acesta de amanare nu ne-a pel'luis ca.
sA Ilsam' devin in lii6d neeumpalat. U,n pabal' mic de vin .
:si 'o pane e deajuns spre a umplea pantecele omuluf. Dum-
iledeo. a faeut pe 0111 mal cump:1tat de cat. tote cele-l-alte
vietaU pe care el Ie slapane;;ce, pl'in analogie COI'-
pul s(!o. e cu mult mal mic de ("At al multora, ceia ce
o'imic nu in vedereaza, de cAt cA rii sa' inlesnil putinta de
calatol'i inti me catra 0 alta viata. "Nu ve imbatat'r
de vin, dice, care este cur"via /I, pentl' u cli be\ia
nu numal'nu salveaza ci nu numal COI'-
pul, ci suflelul. "Ci ve umpletl de Duchul, vor--
bind lntru vol In psalmi, !?i laude, $i cantarI du-
chovnice$CI, laudahd !?i clintand intru inimele vas-
tre DomnuluI; multamindpururea pentru tote, in-,
tl'll numele DornnuluI nostru Iisus Christos, lUI Dum'
negeu $i Tatal, plecandw've unul altuia Intru fricq
lUI Dumnegeu" (Vet's. J9--21). Voei?cJ, gice, sa te ve:
selescl? VoescT sa'tI petreeI diuaeum se cade? El bine,
.eu 'il dau bAutura' spil'ituilla: Betia . taie chiar vocea cea
mal 'armonios(\, Iimban6stre,
slt'imba ocbiJ, in fine schimonose!?ce totnl din uoJ. Inva-,
ta acanta, velvedea .cata plAcet'e vel simti, penlf"U ca,
eel ce callla cAnti'trI se umplu de Duchul
Sant, pe eand j'el ce ode se umplu de
.duchul eel neClIl'at. CIl inseamn[t ore: "intruinimele
vostre DomnuluI"? Adeca a fi cu aten\iune la ceia ce
ranta, a fi ru lH'ntl'll ra eel ce n\liau. sam,a;
canla cUOl sar' inlJlInpla, Ii . inima CQgeLul
in tilnp"1 pe cand plollUn\iI. vOI'bele. "Multamind puru
rea pentru tote, gice, intru numele DomnuluI nos.;
tru Iisus Christos; lUI Dumnegeo !?i Tatal.
du:ve , unuLaltuiaintru frica lUI adecA,
dupa cum gice to\. acest fericH: "Intru tote prin ru-
gaciunecu multamita cererile v6stre sa se Carak
lUI Dumnegeu" (Filip 4, 6), cacJ nimic


OMILIA XIX
alat pe om, ea atuncl cand el este recuno5eelol'iu. Mal
eu sarna nol putem a multami lUI Dnmnegeu, departand
spiritul nostru de Ia cele spuse mal'naiote, cUI'a\indu-1
prin eele an'ILate. "Ci ve umpletr de Duehul ", diee,
darll, e in nol acest Ouch? Negrejt ca este in nof, san
ea mal dt'ept vOl'bind pOt.e Ii in nol,.caci daca aluogAm 01'1 ce
miociuna de Ia nol, lIaea indepal'him amaraeiuof?a, maDia,
iutimea, cUI'via !?i tota. necUl'atia; cand in fine devenim
bunf, milosti.vl, !?i ierlam unul altuia; caod masearaciui:Jea
glumele pl'osle nu suot cu nOI; cand 1I0T ne pee-
gatim de a fi vl'edoie), apoJ ee pote impedeca pe Duchul
Sanl de a nu se pogol'i aSllpl'a nostre? on se pogol'a
inca, cum Soar iotfunpla, ci umple ioimele nostre. Cand
interiorul noslm al'e ataLa lumina, la urma nicInu ni se
pare a fi at:it de grea practicarea virtuteJ, ci lesnieiosa !?i
Multamind 'pururea u , <}ice. Adeca ce? NoI tre-
buie a-1mu1tami pentm tote cele ce se intampl:t? Da; ehiar
de am fi in vl'e' o bola, si l-hiar de am fi in saracia cea mal
m3l'e; caeI daca chiat' in legea veche un. in\elept
<}ice : "Tot ce se va intampla , tie, prime!?ce,
!?i intru sehimbarile smereniel taie departeaza de
la tine mania" (Sirach 2, 4). adeca rabda Indel ung,
apoi Cll alat mal mult nol ee! din legea noua trebuie a-I
fllul\ami pururea ehiar in sufel'in\ele nOstre. Chiar de nil
!?eif cuventul pentl'l1 cal'e sufer', tu mulVlme!?ce-i Inl, cAel
aeeastaeste adevarata muH&miJe. Daci\ tu-} muit&mescI
rand prospf'rezl '\' merg bin'" tote afacel'ile, nu e nimie
de mil'are; eeia ce se cere, este de a-I multami cand estI
id scal'be,in SUpal'arl in necazurf. Nil vorbi ' nimie mal
mult, de cat acest cuvent SCUl't: multamescll-tI tie Sta-
pane. ee gic eu despI'e sc:'u'bele de aicI? NoT tl'ebtiie
a ' mulVtmi lUI Dumne<}eu chiae perittu gheena, pentl'U su-
fei.'in\ele !?i pedeapsa deaeolo. Aeest fapt ne va folosi
mult, fiind eu bagal'e ode sarna, cael yom avea, ea in loe
de frau, pusa in ioimele nostl'e ft'iea de gheena.
*) Deel, nol sa multamim lUI Dumne<}eu nu numal
pentru binefacerile cele ,ul'.atate ce Ie pl'imim de la den
ci !?i pentru cele nearatate, !?i ehiar pentru acelea carp.
nile aeorda fara voea nostre, pentru ea de mulle-ori fi\ra
"') Parte" moralA. i Nu h'ebuie a examina cu minutiosih.te g.-e
altora, a ne, pIe,ca nni! altora lutru eriea lu! Dumneqett,
lur a-r multAml pentru t6te. (Veron.)
OMILIA XIX
,------.,,-----
vIJim Sa el ni face bine. Dactt pote nn
c!edeV, e.u ye vom cIal'lfica aeest fant. EliniI eel neem'atI
!?I IIU ore atribuie sot'eluJ totlll, cum si ida-
11101' , lor? D:l Ia. ce? Nil ol'e el Ii faee bil1e acestol'3?
Nu ore t! resllltatul acelia!?l pronil cA aceia traiesc sunt
sflniltO!?i, fae copi!, !?i cele,lalte? DarA as':!. numitiI Marcio-
hulesc pe DllmnegeO ca MaoicheiI?
cu tote !lU !?i 101' Ii face bine pe fie-ce gi? DacA
inse el face broe aeelora, cari nu-l cunose, cu at:it mal
mult noue. Ce alta indeletnicil'e e mal demna de Dumne-
<}eu, de cat dp a. face binc neamulul omenesc, fi e pI'in pe-
deapsa, fie prln lertare? As;! dara nu uumal ('and suntem
in pl'osperitate sa-l multalilim, dieT nceasta nn e ne-o
treabn mare. Aceasta 0 sL:ia si diavolul (lpntl'u cal'e '8i
gkea: "Au dora In zad'ar se teme de Domnul?
Ao Ii-al ingradit tu tote cele dinafara si cele di-
nau.ntru ale case.I $i tote cele ee pri'm-
preJurul lUI ? ... CI tnmlte mana ta, te atinge de
tote cate. are ,el, nil te va bine-cuventa " (lob. 1,
9-11). aeestea nimi c mal mult n-a r.a?tigat
sa fi e de a vl'e-odata ce-va de la
n.ol, CI ehlal' cand suutem in sal'aeie, eand suntem in bole
!?I in sh'imtol'arJ, sA-I adl'esam multamirI lui Dumoedeu. Cand
<}ic mul\amire uu inteleg DUma] c'u cuvintele !?i ell']jmba, ci
eu fapiele, eu cugetul eu inima nostre. Saf mulhlmim dill
tot suflelul pentl'll cil el ne iubesce mal mult de eat
!?i pe tat de mare este deosebirea lotre
bun:'\late !?i reulate, pc atai de mare e deosebirea Intre
iubi.rea IUT Durnne<}eu aeea a nfiseetol'ilol' Ateste
euvmle DU sunt ale mele, ci ale luI Christos, eal'e ne-a
iubit pee noI, cad ascultil te dice el: ., Care om este
dintre VOl, de la care de va eerefiul seO pane
aO dora peatra1 va da lUI ? .... , Decldaca vol re;
fiind, sa dap darun bune fiilor cu cat
mal virtos Tatal vostru eel ain ceriurl va daeele
bune, celor ce cer de la densul
lt
? 7, 10-12).
earA!?1 asculla ce <}iee aim'ea: "Ao dora va uita . fe-
meia pe pruncul seO, saO nu-l va fi mila de fiiI
seD? ea de va uita femeia pre ace-
eO te voio uita pre tine, <;lice Dom-
nul (I5ala49, 10). Daea el nu ne-ar ,iubi, apol pentru .ce
OMILlA XIX
ne-a fAeut? Nu cum-va avea el vre-o It'ebuinVt? Nu cum- .
va nOl indeplinitll vI'e-o necesitate a luI, san vre-o sllljba.?
Nu cum-va al'e vreo j,evoe de nol? Dal'a ascu!lA ce giee
: Dis-am Domnulut: Domnul meO e$U tu,
ca bunat;tile mele nu,., p trebuiesc" (Ps, 15, 2). D:ml
nereeunoscetOl'iI nesimtitoril <;lie, cll daca este
hun, apol de bunfltlltea luI esIe llbsolut neeesar a' !1 legatli
egalittltea ,efit.l'a tOtl, Dara spune-ml nel'ecunosceLOl'lule:
ttl ('a nu este din hunatat.ea lUI Dumne<;l,en,
de ee egalitate Cutal'e, <;llel, e. beteag dm co-
l'il&l'ie, un altul se inful'iaza, !?i .este ?emomzat,. un altul .a
pelt'ecut Iota. via\a in a UJuns I,a ad.anel.
nete tot. in saracip, un altul !?I-a eonsUllln t tota vla\a III hole;
.apol aceasta, tJicl, e faptul pronieI luI? es!e.surd, aItnl
mut, unul sarac, pe caml un allul. de strICat!?1 eu
desavel' sil'e se bucura lotusl de avprI, tine!?i intl'e\ltle a-
mante ii parasit1, al'e easa' !?i in fine 0
via\a !n'i.ndavA, eu alte cuvlIlte bolbol'osesc multe de
aeeste 2cusa\iunl contl'a proniel II:! pal'a. ce am
pulea 9ice noT aee!?lia? Daea ai' ,ft neal'
intl'eba: de cine se guberneaza lumeal nol I-am intre-
ba earas! aeelasllucfu, Dal'a ce? Ore lote ee se ved,
sUllt nicl 0 'ingrjjil'c d ,n pal-tea i?ara cum Cin-
stit'l vol deiJ si ve inchinatl demollllol' Sl erollor? cacl da-
. este p'l'On'ie: apo! acea pronia pe
unia 3\' fi nellluitamitl in sufletul 101', fi'3 II sau
si Elinf, si 5-:11' clatin'a in tote partile, ce am plltea sa Ii
spunem ?'Ia splInemf, te rog : Ol'e atalea bunataY, ce Ie
'vedem, ar putea sa se in automatic?
mina de tot.e dilele, ordine;t si pl'ODla, drumul stelelor,
.-suecedarea regulata a tJilelol' a noptilor,
natul'ef in plante, in vietaV !?i . in otnenf, de. vm aee-
slea? ;Cine, spune-tnT; este, gubel:neaza lote
Dara claeanu se inte\'esaza Illlnenl, CI totul se all-
tomatic, apoleine invel,tind aeeasta camal'a frumosa
mare -voiu sa dic asedaL'o dea'lllpJ'a pamenlll'
.lul. s'an , pe ape? . Cine tia tll1:lpuri.\e eele f.el'tile ll'i-,
,inite ploile eele Cllle a a!?etJat Ill ,
:!?i in plante altHa putel'e ereatore? Ci\.cl t?t eevme
.automatic e fal'a randueala, pe eand buna o
J.'audueala'se face lIumal eu al'ta, Dal'a spune-mI, ore in
Juel'ul'i!e de . pre langa nol, care se fac tJieend
matie . nu vedemnoI multa neol'andHeala, lIlult till.
uu 4J.ie de acel faptinlamplat au!omalic, (' j
OM ILIA XIX
laS
un lutl' u f<'leut de cine-va, inse fal'a vreo al'ta, De t'xemplu :
fie buna or;t lemne !?i fie val' gramaditetote la.
un loc; apo'i apllee-se un om fara txpel'ien\a de
c1adeasca el, tJie, !?i ridiee easa, E1. bin!:', nu .ar strinl el
totul? Fie, apol, 0 carabie tote "ele trebuilore, a-'
fal'i\. de capitanul eal'e sa 0 eal'lriuiasca; el hine aepa
rabie-bine luera!a de putea ea Me pluti sin-
gllra? - Dara apof pAmentul aeesta atat de mare; cum de
sta el pe ::Ipe, ellm de s-a in tI'ecerea timpu-
luI, fal'A de V["o putere, care sA-I inlaria-
se.1't in feIiu? Care aI' fi explicarea la tote
Dara daca pamentul spl'ijine ceriul; iatA 0 alia gl'flU-
tate asupl'a luI, pe cand daeA ceriul ar fi pus pe ape, iata
8i 0 alta nedumeril'e, In adevel' ca nedullleJ'irea aceasta in-
ceteazA din moment ce 1101 yom vedea aiel I'esultatul PI'O-
nieI divine, Faptul e eert, di cele ee se pMta pe ape nu
tl'ebllie a fi COllvexe, ci concave, pentrll ce aceasta?
Penh' u ea intl'egul corp al objectulul eom;av se aeufunda
in apa, dllpl'e tum e Cll eOl'abia, pe ('and eOl'pul convex
este cu tol:ul afara, numal mal'ginele lUI se sprijinesc,
.asl-feliu ca ai'e nevoe de -un aIt COl'P intocm:tl, pulel'llic
si gren ea el, ea sa pota pm'ta grelltatea de pe el.
Dara Ol'e aerlll porIa ceriul? fnse aerul e eu mult mal u
f?urel mal i'al', !?i nil pote sa supol'te chinr 0 mie1\ grell-
tale, ne cum 0 greutate ala,t de mare ea a cel'iulul, Dara
a.id eal'e pote Ii ['espunsul? Ol'e I1U e de omie de 01'1 ridieul
de 'a cugeta ast-eliu de lucI'url, a cilre ratiunea de ce !?i
pentru ce In generaI.vol'bind. daea am voi a eel'ceta ell
.amflllun\ime !?i am scannana cuventul de ce !?i pentru
ce, divine, eI bine, seeule . inll'egI IIU ni-ar
.ajunge, pent!'u ('a yom jntr-eha, eeia ee eel'cetam mal adi-
neOrea: tote acestea suntres ultatul pl'onieT, sau OIl lJe-pl'e-
ingrijir\31? DacA nll sHnt al pl'Oniel divine, vom In-
tl'l-ba: dall) cum sall f;\eul? Inse nu aT ee respunde, Vel
dil'e pote, ea uu seil? Elbine, eu atM maIIJlUlt nu lre-
buie ca sa cel'cetezl despre lucul'ile nid sa Ie
venturI fara folos, de eeore? Pentru cli omul este cea
mal einstita fapturft dintre tote cele I-alte; penh'uea tote
aeestea soan f<leut pentru densul, !?i nu el a fo'>t f.lcut
pentru denseJe, DacA tu nu scil !?i nu pricepl chiar intelep:
ciunea 11I'ohielluI a iconomieI luI, apol win vel putea
l'a\iunele ceJe atingetol'e de persona lUI? te rog,
de ee de. nord a Ie .pamenLuluI sunt neloeuile?
186 OMILIA XIX
ce cele de sud? De te a tacut pe om allit de mit', !?i alat
de depal'le de cel'iu, in ('fit mal til se despl'e fe-
nomenele de sus? Spune-ml, de ce in timplli iel'nel noplea
I' mal mare, in !impul ,vel'eI e mal mici\ de cat <;Jiua?
Pentru ce alMa frig, alMa fel'bintala? Pentl'lI ce cOl'pul e
mlldtoriu ? Si altele mil de iotrebitr! ill fac, si dadl voescI,
ou voW, inceta ate intr'f'ba, !?i tu nu vel !?ci S,11 respu'nzl
nimie, ast-feliu ca thial' din fapinl acesta, dol hu ni sunt
cunoscute cuvmlele de ce pentru ce, nOI putem ve-
dea I'esul\aiul pl'oniel divine. AI' pulea cl'ede cine-va pc-
om I'a pridna a tote, daca nu cnlll-va areasta ni-al' mal'-
gini cugelarea nO:;;tre. Dara QicI tu, este sarac, !?t
saracia e.I'M lucl'u, AII,ul e bolnav, eal'a bola e gl'efl de
supol'tat, Ce e"le bOla? Ce este la om? Nimic
nu sunt acestea, omule; un singUl' rM exista: a pecatui
si nllmal aCl'st I'M suntem datori a-I examina, NoI inse,
fasand Ia 0 parte adeveralele cause ale reldol', in adevt!I'
demne de ('ercetat, ne amestedim fara reson in alte
ehesliunI. Pentru ce nieT unul ciinlre vol fln de
ee a peeatuil? Ol'e in mine sta a pecatui? Oee nn in
mine? Si de ce am nevoe en sa rataeese ill llIu!le cuvinte?
ci sa caut lIla! bine reul chial' in mille. Ore mam stapa-
nit de mallie? Ore m-am stapanit de iutala ? sa(l cil pote
am facut aCl'asla de l'Ul?ine, safi de fl'ica omenilol'? ApoI
dupa ce voiu gasi l'euluI., voiu afia, de sigu!". l' a a
pecatui laCe in mine inslIml. D:il'a nimeninu examineaza
aeeste fapte, nimenf nil Ie censllI'eazu cn ci
simplu mal mull la oupa cum gice lob;
"Omullnt'alt chip Inota cu cuvintele" (lob, 11, 12).
pasa tie, daCaClllal'e corbo daca altul e samc? Dum-
neQeu nil tia ordonat tie de a piudi pe altH, ci de a te
plndi pe tine singm' ce faci. Daca pote te ea aI'
fi vre-o , putere care ,privigheaza totul din Iu-
me, de sigur cll e!?lI rei mal prost dintretotI omenil; eara
daell C1'eQI !?i convins de aceast!!, apol de ee te indo-
ie1?cJ, ell tJ'ebuie a multami luT DllmneQeu? "Multamind
puru'rea pentru tote lUI Dumne<;ieo. ;;i Tatal"!?i tli
de I'e te indoies"cI? la dodol' aeasa, si vel vedea
cum el taie rant bolnavlI)uI ce se acolo.
Dlite la 'atelierul de lemnarie, !?i nu aI sa eereetezi cu a-
tala amAnuntime, de pote ca nu nimh: din cell' ce
se fae 3colo; de !?i multeti se pal' eu anevoe de
, ea de pildll dlnd sculpteaza lemnu! !?i-I transfol'main ob-
OMILIA XVI
jed de arta, Dara levoiu duce la un all
lesnicios, l?i aeolo mal mult inca te vel eonfusa: de pilda:
pietura. ' Ef bine, nu ti se pal'e ca reia ce pictol'ul
este farci scop? Ce Inseamna acele linil lrase, !?i acele in-
vel'titurl de liniJ? Dara dad\ se pun culorile necesare, atuncl
aceasta \i se pare frum6sa, si cu tote acestea niel
a!?a nu vel putea afla exact. Dal'll de ce sa vOl'besc de'
Iemnal'! !?i pictorI? Albina cum '!?I face fa gUl'u I ? spun.e'mJ,
si atunel vel vorbi si de Dumnedeu. Afla mai antMi Cit
exaditate despre fUl'nicilor, a paianjenuluI, a
randuneIeI, atuncI vel vOI'bi de Dumnegeu, Spulle'mI
despI'eacestea, clara uu potI respunde. dara nu al sa
iocetezI, omule, de a cauta cele de pl'isos? pentru ca Cll
adeverat ca tote acestea sunt de pl'isos; IIU vel ineeta de-
a cerceta in zadal'? Nimic na este mal inte1ept ea aceasla
ne!?eiin\a, cand aeeI ce spun eu glas mal'e ca nu sunt
mai in\elep\l ton ceIlaJt!, pe eand eel ce cereel eazA
cu minu\iositate sunt mal de cat top, Astfeliu decI"
a trimbi\a cineva cu glas mare ca ;;<:ie, nu este totdea-
una fapt in\elepciune, ci cate-odata e chial'
Cand un om ar spune in gum mare, ell el intin(lend fUnlt
a masurat ael"Ul de la pament Ia cer'iu, !?i un altul oar ride
eu sgomot, sar arata ea el nu !?cie, pe ec1l'C3 din do! am
ride? spuneml; pe eel bpunc ca sau' pe ee-
Qice ca nu l?eie? De sigut, ea pe cel ce (.lice ell
dal'a ,cel ce glee ca nu e mal intelept de cat eel ce
se lauda ca!?cie. Cand cine-va 31' spune in gUt'a mal'e, cit ,
el !?de cate vedre de apa sunt in marea, eal'a un altul art
Qicp, ca nn el bine, ore acestuia nlJ este mal
inteleapta de ('at !?eiio\a aceluia? De sigUt' cli . da. de
ee ?Fiind ca nesciinta unuI lueru este scusabila; fiind ea
cpl l'e gice ea nu deja 0 pal'te a acelul
Si cal'e e acea pal'le? CH faptul enepriceput de min tea
omuluJ, aeeasta nu e putin IUCI'u. Cel ce (lice ca el !?cie-
un fapt ol'ecar-e" mal pre;;us de mintea luI, apof to('mat
aeela este care ou ce !?i de aeeia se face-
de ris, " ,
Vail pl'in eate nu ne invAtanl nol de a infl'ana cu-
l'iositatea si vorua cea multll si fal'a randueala, si Cll tote'
aeestea tot nu ne stapanim, clcensurAm via\a . altot'a,de-
ce eutare e heteag. de ce ('ela-Ialt e sarac? . eu ehiput
al'esta, tot vorbind in zadal', nOl am puteasa, eadem In-::
h"o : nesfar,?iU'l aiural'e: de ceeutare, buna.-ora, este fe-
188 OMILIA XIX
UJee, nu bllrbat, :;:ali de ('e nu 1'unt 10tlhihhaV? de ce
bou, de ee asin. de .ce eane, de ee lup, de ee peah'li, de
ce lemn si in fine cuventul soar intinde Ja infinit. De a-
ceia si 'Oinnnedeu a pus hotar'e i;ii maSlll'U cunoi?cintilor
care'le-a in natura. e
marginita eurio,5itatea olllulUI, tad nol
mea si distanta de la pamt!nt la C&l'IU nu patmulIl mmle,
inse 'ce lie sllim inll"un tUI'lJ inuIt, v6im ('a sa
Jleliitam pll\ill in jos ea plI,l, imedial no cu-
prinde 0 ametial:\ intuneelme a Spllne-ml a-
ellm causa fapt; inse nu 0 vel gaS). Pentl'U ee 0-
are eea maT mare pulere, este stapanil de luall-
riteceif-l maT departate? AI' putea vedea dne-va
fapt pelrecendu-se eu urechea, Nu ar sa :;:tL'lge
inse alai de lare, ea >:a se umple aerul de stl'lgarea luf,
nie! nu I'll' putea sa auda dinh"o deparlare alat de mal'e,
pe cal pote sa (l euprinda o,'biuI. De ce, deel nu sunt egale
tote membl'ele eOl'puluI? De ee llnul dm ele nil a capalat
acelasI sel'vieiu ca alllll, nieI nil este in gl'ad de
neeesltate eu aeda? Pavel a eereelat sau mal
bine dis nu a eereetat, eael em intelepl, el a 3Jllns la aeea
inteleapta din pa,sajul IInde 9ice: ",A ?US
Dumne<;ieu madularile, pre unul fie-care dIntr In-
sele In trup, precum a voit" (I Corinlh,,12, 18), adeea
a atrilmit voinleI luI Oumnedeu tolul,l'emanend ca noT sa-I
multamim lUi 'penlrll tote. De ae!::ia l?i 9iee: "Mu1tamip
pentru tote". Aceasta e datOl'ia sel'vu\uI }'ecn-
noscetoriu, aeeasla a in\eleptuluJ, aceasta a omulm C.lI-
minte, para aceia a omlilul flecat'iu, a eelllI ce nu are mel
()ocupa\iune eeluT eUl'jos pentt'u orI-ee, Nil vec;lI eele
'ee se pelt'ee cu sel'vitol'iI N II ca aeeI sU,nl
Sl vorbesc multe, aceI eal'l examllleaza eu eunosllale fap-
fele stavauilol', pe care VOl'. pote Ie asellnde, nu v:e9I
.gil', ta sunt ('onsIdel'atl
pecand pe eeT cnmintl !?lreCllnoscetorJ,pe eel cani numaI un
]uel'u veo inaintea oehitol' 10I',--eum
vieiul lor-nu ved! cum shipaniI suntmul\amltl de II?
.eel ee vorbesce mUlte, nu face nimic, pe ('and eel ee lu-
el'eaza mult, 'nn nimie fal'a f<ira rost. De
.aceia Pavel diceadespl'e veduve: "Nu nQmal ca se
Invata a fi far a de Iucrn,. tlmbland din casa In casa,
ci $i limbute, graindcele ce nu se cade" (I
.5, 13), Spune-mI, care este eea mal mare deosebll'e: aeem
a vil'steI nostre eatra virsta copiilol', >:au aeeia a luI Dum-
nec;leu eatra vlrsla omeni1or? Deosebirea noslrede 'tintarl,
sau aeeia a lUI Dumnegeu fata de Dol? Faptul e lamul'it.
De ee deci tu rerni eu alMa curiositate lucrurile? Multa-
mesee lUI Dumuedeupentru 'tote. Dara ee? Cllm voiil
respunde ElinuluI:9icJ,care me va inlreba despre prouie?
EI voesce a afla de la mine, daea este prof.ie, dicI nu
erede este cineva care sil se' preoeupe de lume , EI
bine, intol'e{md cuventul intI'eaba-l tu pc el daeil e8te
pronie, pe eal'e el 0 spune-!: eUln ea esle
pl'Ooie, e cert din cele ee al gis; dara cum ea aeea Pl'O-
nie e nepI'iceputa de mintea omeneasdl., e eel'l din aceia
ca nu gasim euventul de ee nil altminterea. DacA.
Dol omenil nu srim de multe-ol'l modul de adminislrare
in afaeerl de ale llostl'e, multe din impl'ejurarJ ni S!;l
par de eele mal muIte-orI absUI'dit.aV, de multe-orI ne
plecam si conf:edam aeelor imprejurarl, apol ell alal mal mult
suntem'datorI de a ne pleca a eonceda pronieI Oumne-
mal ales ca niel nil resulta din acea pronie ee-va
absurd-dupI'e eredinta De aceia dec! sa-I
multamim. renlrll tote, penlt'u loll' sa-l pl'oslavim.
"Plecandu-ve unul altuia,giee, intru [rica lUI
ne<;ico". Oaea til Ie pleeI de lIIulte-orI stapanitoriulu'f, fie
sfiala eb 0 aI ditrii densul, fie pentl'u inlel'esele
tcde matel'iale, a pol eu atat mal lllllll 'e'?tI datol'ill sa le
pleeI penlru rrica de Dumnegeu. Aceasta sllpunel'e S-at'
parea ca esle consecillia vl'e-unef sdilvif, iose in easul de
fata ea nil este sc\avie, eacl liu dora unlll se pune in ran-
dul "elor libel'i, eal'a cela-I-alt in randul sdavilor, d sl;l-
pan! ,?i sdavI SllIlt Ia un loc, e mult lUal bine de a se
servi uniT pe altiL Cu chipul aeesla e ell Illull mal de
fl"1l'at de a fi sci a v aid, de cat libel' in alta pal'te, CUIll cit
este asa, asculta : fie de exelllplu, cine-va, care ar avea (}
suta de'slll'vitorl, si lIimenl s;l IIU Ii serviasca 10l' cu ee-va;
fie <lpOI "ItT 0 sllta.de pl'ieiellT,cal'ii S-at' sel'v.i uniI pe al-
til la tote nevoile 101'; eI bine, cal'ii di,; VOL' vietui
mal UlUItU plaeere, eu mal rnal'e sufletem:eft?
, Aiel nu vel vedea illtala, nicI manie, sau alt-ceva de aeest fe-
liu, p'e cand Ja ceI dinle.1 vel vedea stapanind fl'ica!?i groza .
Acolo tutul se face din POrUllea, pe rand la din Ul'ma
din bunavointa; aeolo se servese !?i sel'vese din sila, pc cand
aiel se sel'vese uuiI pe al\il din dragoste. Ast-feliu
Dumnedefl; de Hceia a spalat piciol'ele ucenieiJor sel. Mal
mult IliM: clara acel'ceta cu exactitate, 'a(5ol vel
OM1L1A XX
vedea si la stapanI multa asemamil'e cu Sclrlvia, Pentru
ca in adevel' ce este, daca fudulia lUI nul lasa de a da
pe fata aeea CAnd tu H .oal sel'viciul teu corpo-
ral, eara el 'tl corpul cu mancal'l,
-cu haine, Cll incalVtminte, altele, apoI aceasta nu esle
ore proba sclaviel fU1? Cand tn nuI dai. t"M,
nicl el nu1 da pe al sM, atune! el este hber f?1 mel 0 Ie
ge nnl pote obliga de a te servi fa'l'a sa fie rec()mpensat.
Deel daca aceasta se petreee ('and e yorba de se1avI, apoI
ce absul'ditale pote fi cAnd faptul acesta se peb'eco init'e
cel liberI? "Plecative -unul altuia, giee, intru frica
lUI DumneQeo.". CAta multamire sufleteasca nu sim\im,
cAnd sdm ell avem f?i plata pentl'U aeeasta! _ Dara el nu
'voesce a se pleca \ie? El bine, pleaca-te tu luI; vegl
ca.;u dice numal ca sa ascultI, f?i ca sa tt: plecl sa
te su p'ut luI, adeca sa ie gasef?cl fata de totI ea CatJ'll
nistt stapanI, caci cu modul acesta 'I vel face pe to\I cAt
mal cUl'and sclaviI tel, legaV cu cea mal grozava putere
a sclavieI. AtuncI mal cu sama H vel supune, cAndtu ne-
folosindu.te cn nilllic de la Ii vel _ da cu tOte ace-_
stea serviciul teu. Aceasta este "Plecandu-ve unul al
tuialntru (rica lui DumneQeo.", adeca sa ne stapa-
niOl 'de tote patimile, sa servim lUI Dumnegeu, f?i sa in-
tl'etinem dragostea unnl cab'a altu!. Pentru ca numa! atune}
vom putea sa ne invrednicim de filantl'Opia luI
prin charul ulluia al seu carma,
impl'euna cu Du?hul Sant,
-stapallirea emstea, aeum pururea f?1 In veell veellor.
.Amin.
OMILIA XX
"FemeI, plecati.ve ba.rbatilor ca Dorn
;nuluI, pentru ca barbatul estecap femeeI,
.si Christos cap bisericel,!?i acesta este mantUitonO
tnipulu!; Ci precum Biserica se supune lut Chris
tos asa si femeile ba.rbatilor seI Intru tote" (Cap.
:5, 22-: 24): _ '
Unbal'bat intelept(Sil'3cb..25, 1. 2) multe
:Capte in randtll fericirilor, a pus printre allele f?l aceasta:
OM1L1A XX
"Barbatul femeea, giee, care se Inteleg bine u
nul cu altul", in aU loc (Cap. 40, 23) pune tot
in rAndul ferieirilor convietuit'ea femeel cu barbatul in eea
mal mare concOl'danta. Dal'a apoI cbiar dill ineeput se pa'
lie ca Dumucgeu a pus 0 deosebita ingl'ijire in aceasta eon-
vietuire, cael vorbind de amando!, ca de unul singur, gicea
ast-feJiu: "Barbat femee I-a facut pre ij" (Faeere
1, 27), f?i in alt loe pdn glll'a apostoluluI Pavel (liee:
"Nu este parte barbateasca saO. femeeasca" (Galat.
.3, 28). Nu pote fi atata familiaritate intre dol bal'baV, pe
cata pote fi intre 0 femee!?i barbatul sen, daea sllnt inso-
tit! dupre cum trebuie. De aceia 51i acel bal'bat ferieit (Da
vid) jelinrl pe unul dintre pl'ieteniI sel, f?i dand pe fata
marea lUI iubire, nu a spus nicI de tata, niel de mama,
nieT de fiu, nid de fl'ate, nid de prieten'f, dara ee? "A
ca.Qut asupra mea dragostea ta, giee, mal mult de
cat dragostea femeilor" (II Impal'atI, 1, 26). Cu adeve-
rat ca aceasta dragoste e cu mult mal tiranica de tAt 01'1
ce lit'anie. cele-l-alte dl'agoste sunt pnte\'llice, dara dra
Ilostea femeilor Sl do!'inta oe elf'> are in sille ard6rea viI)-
lenta, in aeelasl timo si continuitatea neamulul omenesc.
E posibil ea lin ainlJl' ol'e-eare este ascuns in natma, care
fal'a nosh'e ne une!?ce corpurile aeestea. De aceia
ehial' dela ioceput femeea a fost faeuta din barbat, eal'a'
dupa aceasta din barbat si femee se nase ambele
VegI legatm'a nedeslegata; S?i cum mi a lasat ca sase in'
troduca vre-o alta esenta de dinafara? privef?ee cate
a iconomisit Dumnegeu la ineeput. A ir.gaduitluI Adam
ca sa aiba de so tie pe sOI'a sa, sai'l mal bine (lis, nu pe
SOI'a, d pe fiica sa, f?i lIlal mult inca, nu pe fiica sa, ci
ce-va mal pre sus de fiica, adeea _ ehiar corpul sen, eara
totallll I-a facutdin Inceput, reunindu-J pe amandEtI intr'un
singur corp, :dupre Cllma fileut eu petrele. Nu a olasmuit
pe femee din alta materie .amra iiin acea a lUi Adam,
",a ou cum-va el sa 0 considel'e de strain:L Dupl'e eum se
peirece Cll. arnOI'Ii, ea aceia Sllllt mal eal'if au
un singllt' trullchii'l la virf se de:'lfae in mal
multl;l ram\ll'l, -- pe c.and daea au mal multe t,.unchiurl
radacina, eare in loc sa se urce in sus se in
vel,tesc mal mult -pri'mpl'f'jul'ul radacineI, nu-] face de loc
demnr de lidmirat,-tot a!?a incasul de fata. Dintr'un
singur om (Adam) a facllt ca sa se planteze intregul gen
omenese, hotarind ca absoluta neeesitate, de anu se des-
OMIL1A XX
rnembm, ci incA :mal mult I-a coneen,trat
A , hotarit, apol ' de a nn lua 1n cAsatorle
nosh'e, .ca nu cum-va priri aceasta ,sA m conc:entrAm IU-
birea n6slrl:l numal intr',un punct, pe de alta. parte sa
De de lumea De ,aeeia a "Ce-
la ce, a facutdinten1, barbat fernee I-au facut
pre il" (Math, 19, 4). Molle marl se aiel,
daramnlle si marl buuurI in limp, tn eet:1tI ea
si in case, Nimic nu rCUIlesee "iata nostI'1:l atat de
8i de Dulerbic. ea amol'ul dintl'e bArbat si temee, Pentl'U
amorinultr iall chiar a-rma'n manl se .Jupla; pentru a-
mor mullI 'sI dau sufletul. De aeeJa Pavel, da.:a. nu
ai' fi fo;;!' hicrul'ile nu al' fi f{lcUt atata VOl'bA,
seop, asupra acesteI l:hesliunT . ., F ernel," Qiee, supunetl-
ve ca Dornnulul .Pelllruet? Pen-
trll l'esomIl, ea bal'Datul femeea sunt tn cl)mun
:l cord , copiiI se Dme, ser,:itol'ir sum ID b,una.
, l'an<lueala, veeiniI se impartAl?ese din aromaee emana
din acea easA, pl'ietellif l?i rudele; darA e
I'iul, apol totul ' e resturnat pe dos, totul e In
Cand generalil al'mlltelor sunt in pace
mel'g in ordine; dara cand iI sunt tulhul'1lV, totlll e, In
mare desol'dine, al?a, esle aicL 9-lCe,
plecati-ve barbatIlor D0ntnulul. Oal'a apol
cum de se spune in alt loc: "Cme nu ta-
tal seO si pre murna, pre femee, $1 pre feClOrl ....
si care' Ieapada de tote avutiile sale; ,
tefi ucenic al men" ? '(Math. 14, 26. 33) cad d,!ca ire-
buie a se pleea ca DomnuluI, arol cum h:ebUle de a
SA Iepada de barbat pentru Domnul? f?i eu lote aeestea
trebuie afar&numal r;a aeea J)a1-ticulil "ca" nu este de ace-
easT vilorepeste tot locul. Sau9-ice ca cunos-
c'erlO VOl" ea p:'in aceasta , supunere servlV
la ce !?i aiurea ca daca mal
cu samil QenJruDomnuJ; sau ca ' <J,lce, ,cit pec,at
luI, ca ,Dol'nnulu!" pent.ru
cel ce se ImWitnvesceautorltahlor
ee porunceT JuT Uumneden. atM. mal mult se lm-
pohivesee femeea. care nu lie pleal'i! MrbatuJuJ. a
. bine voit Domnedeu din ince!)ut. dict pe bal'bat I' a pus
ca cap al femeeT, earil pe femeectl C?I'P Mi'batulul"
pOl eontinuano apo5wlUl" proauce I'esone, ci\cI I1lce.
OMILJA XX
193
"Pentru ca barbatul este cap femeer. d-uDl'e cum
Christos este can bisericeJ, !'}i acesta
tuitorio tru;Julul. Ci hisenca se SUPune lUI
Christos, 5i femeilc barbatilor sel tntru tote".
BAr'balnl, este cap al femeef, dupre cum si Cbristos
esle capul biserieeJ, 31'esta este manluilol'ii trupu/uJ,
caeI ce aft , este eapul". de , eat mAnluit'ea cortiuluI? Deja:
" !Dar <l,rnalllle As-a Ml'lJaluluf objectul
I S-8 Impus lDgl'IJ"'ea de el, ell aHe cuvinte s-a dat fie-
caruia I'olul cuvellit, bar'batulul I'Olul de gubernal'e Sl de
pl'pingriiire, eal'a femef'I rolul sUDUnerp.l. "Precum bise-
rica sesupune lUI Christos". Ce .. Ita esLe bisel'ica, de
totalul barLaFlol' .al Decr SP, pIece
l?1 sa se supuna femede barbatllor sl:lf, ea lUI Dumnedeu,
"Barbap! iubiti-ve ferneile v6stre, precum'
Christos a iubit biserica, pre sine s-a dat pen-
tru d,ensa" l,ver'.5, 25), AT aUQit feliul supUnel'eI?' AI
udat l?1 al admrt' .. t pe Pavel, ea pe unul ee a r'euniL intl"un
mod puternic "iata no;;tr'e, ca pH 1111 barb;)t in fille minu-
nat .]i duehovnice:sc? Bine, aT f:leut. Daraaculll ascullA si
ceia ce prelinde rle la :ine, CII eal'e ocasie el fa;;e us dOe
exemplu: "Barbap, gice" iubiti-ve femeile vos-
tre, precum Christos a iubit biserica", AI audit
mal sus mAstll'a supunerel? Er binE', arum si ma-
sui'a IUbireT. V!lP.SCI ca femeea ' '5ft Ie aseulte. <lunre cllm
bisel'ica d'e Clirj-;tos? In!tI'II<lSCe-Ie si tll oe dcnsa,
dllPl'e -cum Sl CDI'lsto;; s-a fnil'lllt de bisel'ica; Chi;",. de ar
lrebui sa:tr qaT sulletullM chial" de al pa-
.tifl1i mil de lode, sau in fine de aI sufel'iorI-cE'. tu nil t.fl
-011 10 lalul;!, cad de' <11 patimi ' f1I'T-ee. lotus! IlImlC nu al
fAclllin raport Cll ceia tea f,ku't Chf'istos, pen'tru 'bisel'ica.
Tu fad acestt?H fiind l'it e;?ti legat de dcnsa,., pe
a .sutel'it pentr'u Dlsel'lca; care-I um, I'espingeil.
Dupre cum el :t ad us Ja piciorele 'a!:ea bisel'ica, i.'ar'e-I,
UI'a, it l'espingea, ('are tr'aia ' indesmel'dal'f, !?i a facut
ace:)sfa nti eu amenint,11'r, nil;} cuinsulte, nu cuft'ie:), s1;l11
I;'i eu ,lIle rnijloce violente, ci rlllllla! Iwin Illarell luT ingl'ijil'e,
lot In !'ii Ie portl rata de temeea VI. de aI
vl'de:)-o infllmural;l, sm) ClpJecllta 101 prea multe desmenMrJ,
sa(1 til 0 vei Jlulea ;l(Jucc lap,idol'ele tale
ell 0 ingrijil'e, marC', C!I Cll ,i)J'iclenia
ea, Pe IJnservitOl'iii Ill' p,utea pote cine-va sa-I ,lege de sine
13
194
OMILTA xx
. prin fdca, ca nid pe acest.a nu at' putea, cacl iQte ar
fugi" din casa stapanului; dlu'a, tovarasul vielel, muma co-
piiJol'.obiodul orH:areI placei'} si multllmirl, nu _lreome
a tilegala eu fric,\ si amenintAt'l,ei cu eu :>lie-
ca nl('{ 0 leZ'lliil'a nu e at:'\!, fie t.irahiea, en legatura
dl'agosteI dintre hArbat. S1 temee. Dal'a apol, ce leliu de
insotire p6,te fi, eand femeea tremiira de Il'ica 9a1'batulul?
Ce Jeliu de , plaeel'e va ' simti bal'batul, candle}
eu 0 sdava, sinu eu 0 femeelibel'a? Cbial'de al suferi
ee;va din partea el, tu sll. nu nicl Cbris-
toso-a faeut asa fata de hiserielL /lSi pre sine s-a dat
pentru densa: giee,' ca pre euratin-
d_o
u
dara el'a neeurata, dara avea defect,
dara era desfigul'ata, dara e1'a urila.. Er bine, 01'1 ee
feliu de femeeaI lua tn, de signr ea nu va fi dupt'e
cum et'a mireasa lut Christos, biseriea, 8i ca va fi a-
tAt de deparbltade tine, pe cat , a fost 'bisedeade Cbds-
los, ell tote acestea el na hlllit'o niel n-a Ul'it'o din
causa siuteniel el. Voe,?cI pote sa augi ce felia era slute-
nhi el? As('ulta pe Pavel, carele giee: "Erat! 6reeand
1ntunerec" (Efe,. 5, 8). Al intuneeimea negl'eata
de pe fata el? Cepote fi maT negl'u de cat intunerecul? '
"Eram 6re-e<1nd, gice, intrureutate!?i pisma
(Tit 3,3). Ai necuratenia e1? de minte, <}.i-
ce, neascultatorf, ratacindunC', slujind poftelor
multor. feliurl dedesfatarl
u
(Ibid). Darit ce sa mal spun?
Era si fal'a de minte, si hlasfem'Mol'e, si Lotus! ell atatea
Jipsuh fiind,el na besitat ase da pl'e sine 'pentl'u ar;ea
sluta, ea pentrLi una fl'Umosil, iuhila admit'ala. De a-
ceia Pavel minunariduse de aeeasta, gicea: "ea abea
vamuri eine-vapentru eel drept'" "$i
Ine;1 peeato!?J fiind ,nol, Christos pentru nol a mu'
rit U (Rom. 5, 7. 8). Decl lufindo cum el'l;I, el aim.
a cl1l'atit'o, l?i in fine nu a tre.eut eu ve
de a face accasta "ca pre ea sa osantasca,
curatind' oeu baea , ape! in cuvent, ea sa 0 puna
inainte pre ea lui'!?l marita piseriea, neavend in
, tinaclune, sau sbareitura, san altceva de ac.est fe'
lio, ci ca sa fie santa !?i fara prichana (Vet's. 26.
:27). nol dat'it sa cautam oa5tfeliu de frumuseta, yom
puLea a ne face cl'ealol'i1- eT. Nu cere lu de la fe
OMILIA xx
I95
,mee, ceia ee ntl este al cJ. AI vllgut ca bisel'iea tote Ie a
it VlH Hliinal de Ja stapaliul.a tole, de densul a fost.slavila,
pl'inel a deyenit curala, el sa facut fanl de pl'i,ha
nil. Nu \esomge ne feulee din, causa ca nu este frurnosa
cilclasclilUi ce scl'il)tllra: "Mica este Intre sbu:
rat6re albilia, Inceptitul dulcetilar este rodul el
u
(Sit'acu. 11, 3). A ItiI Dmnneieu C1'eatUl'a este si ea si IIU
o (Je ea, ci pe cel ce a mcut'o. ce e'o;iC Vi
nov'ata ea ' uaqu ,e' l",i,t:'i '?' Nu lauda De nenlt'u fl'u,
mUi;eta eI. Ace;;t fant este al sutletelol' desfranate. '1'u ca-
ula hulUu.setaSUtleluluf. si imiteaza pe mil'ele OI.,el'lcel.
, ft,umuseta extel'io,'& e plina de lOandrie te
de mlllteol'l la gel03ie, banuiesc1 si de multe-orl co-
mitl absl\I'dilatI. U 1I"a pate ca al'e Y;I\lIlilate? Lu nu anteia
3 doua, sau eel IT.UIt un an intreg. ear.\ dupa aeeia de
lo'!, l'aci ceia ce era 0 minune de fmmusetA, se vesteje"ce
in_trecerea Hmpulut, dupA regula, lnse I'elble ce mal 'nJinte
se arOller'lse pl'in fl'lJmu.,eta, ca (/e _oll<1a mand,ria, uSLl'inla
!?i al'oganta. t'eman 1<1 loliullol' , Nn tot 3::ia inse este cu
ii'umuse\a suflitu'ur, nnde amoi'ul odala fnceput remane
in vigore pentl'u t,otdealllla, (;acI e vOl'ba de tandl'eta si
de sllfletllllll, eara nu a COI'putUr. Ce e mat' ll'u,
mos de cai, eeriul? spune'ml; ce e mal. frumos' de cat
slelele? O"j ee COl'p at nutlli, nu pote Ii allUde alb si
de CUl'at ea stp-Iele, 01'1 ce ocbl al arala,Du pot fi
de seninI sialat de fl'ulllosl ea ele. Cand ele au facu
te de Cr'ealol'iu, ingeriI leati admimt, dUpaCllnl Ie
admir&m nol ' acum, pote nu tot dllp\'e cum era(1
admirate la ineeput, did ni este depl'indel'ea, ca
nu ne impl'e"iomlm Lol inll"un feliu asupl'a luerll.
Daca dec! astfeliii sepelt'ece cu fl'umlHeta stelelor, apoI
cu cat mal mult cand e vorba' de acea a femeilol? Daca mal
ales sUl'ville neo hal". apol imediat a sbut'at totul de
la ea. ,Nol sa (',HUt am la femee dl'agostea. modesLia si blan
deta cuamctel'ulul, dicl Hceslea illllt dinstinclive
a l\'lIllllBete\ Frllmu.,e\<l cOl'pulul sa nu 0 cautall),
nid s;1 0 aCllsll.m pe,nfl'lI lipsa unoI' a .,tt'eliu de calitAV, pe
eal'e ea nu esle stapa'lil, ,?i chial' nid sa 0 condamnam in
tolnl, sausa ne descllt'aj ;illl sil ne imputimlm pentrll
aCt'flsta, cacl e ceva pl'ea indt;\..:net din palteaoL Nu atl
vildnt cat! h'il'batr si-ail nn10adit vihla int.r'un mod de ielil
duilll ce sl-au ItHll de SOlii temel frurno.,e? C:* apor,
ce luat femerllll tocmal frumo$e, nuau a
juns la adand bMr-anete vi<lta in cea rna
OMJLlA XX
mare multamit'e? Pala dinliunlrua 0 sbarcilura
din intl'riol' sa 0 smulgem, deteetele din suflet sA Ie des
1'11daCinam. 0 astfelio. de en uta Dumne(leu,
decl nol formAm pe ast'feliu, DU abita penlm
nol';d pel'\.tmDumneQeu. ''- Sft Dudnmim' blli'll. s.Ullu <ce-
rem , nobleta extniorfi, 6 aeea a sutletuluI. Nimenl sa flU
aseeDte ase imbogatI de la ferriee. cilrI 0 'asUeliu dp. ho-
gatie este necurala 1?i nEidemna de Damat: in fil}i:l sa nu
nlUtc cine-va a se imbogati din ('asatorie, pellidl ca iata
ce Pavel iil alt loe: "eel ceVOt' sa se tmbo
gatasca, cad ill ispite, in curse, In porte mul-
te fara de socoteala vatarriatore, ,care cufunda
pre omen! 10 peire In perQare" ([ Timoth, 6, 9).
Nu ('('luta decI la femee avel'e ,lnbanl, atunc[ tote ceo
lel-alte Ie vel afla ('U Cine, spune'mT, IAsand la
o parte cele pl'incipale, se oCllpa de cele secundare? Oal'11
val tot lowl 11411 'sufeTim de rell. De
('ol)il, not nu nc ingl'ijim cum sal facem bunJ,ci CUIlI sa
Ii (jam de sotil femel bogate. NlI ne batem capul ea sa-I
faeem pc ('opil de a fi cu purtarI bune in lume, ci ('lIlll
HI' putea sadevina bogal.Chial daclll fonnam Iwntl'u
vl'eo Iwofesiune ore-eal'e, nu ne ingl'ijim ca el sil fie scu
tit de ci ('urn sa ni aUlIca. un mill mare ;:i
eu chipul t6te s-au transformat in bani. De aceia
s'al! eOl'upl to'ul, penlL'U dl ne amot'lIl de
banJo
sunt dJtorI iubiasca
ile lor, ta trllPllrile sale" (Vers. 28). DilI'a. ce este
aceasta? C\lm de Ii ajulls la acest pxemplu-eare e !?i eel
mal prineipa \_. eil In epa mai in;;emllala figura, dupa. ('e
palla flcuma "ol'bit alatfa de Clll'islo, de biserir.fi.? Cu
drept cllvent a aceasta, did lin astfeliu de exem
plu e mal aproplat, mal clal', !?i in timp pl'in
f+ se invetlel'eaz;\ :,;,i 0 alia a"upra barbatulul.
EX9mpllll !linlel uid nll PI'a aiM de neeesal', tilel aeolo e
yorba de Clu'islo", . tm'e a fost si Dtimnedtu,si de bUDa.
yoe sa predat penlL'U In acest pe 'urmA insiI,
el ecrl'e!.eaza mal melodic faptul, tad 9ice: sunt
datort". attee;", (':\ fautul iuhil'cr nu e ce-va din IZI'atie. (.j
o datorie a Sptlllend apol eil sunt datorl sa!?!
iubiasea femeile e:, Irupul'ile 101', adlloge: "Ca nimcnf
nicl'odata nu urit trupulseo, ci..:.l $i-l
OMILlA XX
pre el" (Vers. adec:\ se de 'el
cu cum de este ea trupul barbatuIul?
"Aceast::l ::lrllm este os din. o;;de mele. 5i carne
din c.ar:ne.a mea" (Facer. 2,23). daraeaa fost fa- .
'('uta din materia corpulul . nostru.;;i nu numal aceasta,ci
inca: ,,;;i vor fi amandol un trup" (Fac. 2,24), Mal
depal-te apostolul "Precum $i Christos biserica",
.cu care ocasie s-a reintol's Ia anteiui exemplu. ma
dularl suntem ale trupului lut, din carnea lUI
din osele lUi" (Vel's. 30); DupI'e cum din Adam a fosl
faeuLa femeea, din o;;ele luI din carnea luI,-cacI aces-
tea sunt c'ele mal principale in nol, ose carne, cele din-
tel sel'vind ea temclie. eal'a cea de. a doua ea c1adil'e,--
intocmal in casul de fata. Dara fapLui cu Adam
esLe eert; acest din urmll cum in -e? Dupre cum acolo,
9ice, este 0 apropiet'e atAt de mare, tot aiel.
ce inseamna "din carnea lUI" ? Adeca dintrensul cu a-
deverat. Si cum suntem maduli1rJ ale luI l.Ul'istos!' Adeca
ca ue'amrenaseut printrensul prill botez. $i cum din car-
nea lli'C?O aceasta vol t()t\ ratl ve imparta1?lt! cu
santele taine. "Os nu se va sdrobi din trensul" ,Qlcejn
alta parte (loan 19, 36); din aeesta ded imediaL ne I'eplas-
muim. In ce felift? Asculta pe aee",t fericit apostol
spunend: "De vreme ce s-au facut pruncil
SangelllJ, asemenea s-a im
(Ebrei 2, 14). AicI illse el s'a faeut
nOlie, nu nol lur, ded cum sunLem os din o
sele lUi. si.c<lme rlin camea luT!' Umavol'Oesc ae
apa, nil c..;le u?<t, ci preculll loll sa uascut a-
de bjrb,at. ::;i Dumal om Wt
8i nul lie lIa.;;celJl prill baea bolezulili. Privesc:e elite exem-
jJle Hi aduee, ca sa ne inCI'edintam de acea Val!
eala IH'ostie Ja el'clicI! Cel (kia lIascnt se renasce pl'in a-
pll, si uevine ni:01lu$ Cum -di devenim. COl'-
(ml lui, ir (el'etieiI) nu prim esc acea;;La, Dara dac:a nu de-
Vt'llilll tot'pul lUI, :11'01 cum se potdve!?ce ceia' ee se gice,
cit sllntein trup din trupul lUI os dio luI? Oal'a
tu cuget:i Ia aeeasta: Adam a rost el'eat, Chrisl05 s-a nas
cut; din costa lUi Adam a intI'at stl'itaciuntia in IUme,
eal'a dio .. c6sta lUI Chl'i ,tos a iSVOl'it viata in lume; in
radis mortea, earlt pe emce a fost desfiintalil.
Deci dUfll'e cum fiul lUI Dumner;leu a fost al nature!
19
8
_______________ O_M_l_L_1A__ X_X_T________________ __
nostre asa si noI suntem lui,$i duot'e
De are pe 1101 in sinp. tot asemeneasi nol j/ avem
pe el in nollnsi-ne, ',,,Pentru va omul pre
tatal seO pre muma sa, se va lIpl de femeea
sa,!?i vor fi amandol un trupIC (Vel:s, 31). aItre-
ilea decret legal, ea adeeA barbatul .pe, nas-
ci:itoriI sel, se eu femeea, acem tatal,
muma t;opilul suot un lrup, .:ombmal dm fie-ca-
ruia din ii, ' (Ie resonul ca amesleeandu-se semmtele 10L'
se na!?ce copilul, asl-feliu eil eate,?! fonneaza un singut;
COI'p. rentm ee a!?a? Pentru dm sa unnat ast"
feliu. Sa nu-mI spul ell e a!?a, sau allmmterea. Nu
ea chial' incorpul nos1ru avem mulle defede? Unul este
schiop allul are pici6relp. slrambe, un allul manele usc8te,
eara c'ela+all vr'un alt membru a1 eOl'pulul slab !?i netreb-
nie 8i totusI nu se scarbesre penlru aceasta, nielnu-l taie,
ci inca de 'multe-ol'l j\ pl:eferi\. inaintea altora, eu drept
euvent, eitel dora e alsM. A!?a dal'i\. pe cala iubire m'e
cine-va ca1ra sine, tot pe altHa Dumnegeu ea sa
avem catra fenIee, SUlltem pat'la$l aeelia!?1 natul-T, dani eu
tOte aeeslea dreptuf -Ji:lluria nO:;lrt catra .femeeni im-
pune inca ee-va mal mulL De!?i sunt doue totU!?[
unul e eapul si eela-l-alt eorpu!. Capnl luI Chl'lslos este
DumoclJeu. Aceasta 9i eu 0 gic, ea dupre cum Cbrist.)s !?i
TatAI sunt una, tot a!?a femeea sa una sunt.
Asa darA si Tatal esle eapul noslm. Apostolul ni pune
i03inte doue exemple, acel al cOl'puluf, acel allu1 Chris-
tos, !?i de aeeia.ea complectare a ideeI inLI''1?usa el
Tallia aceasta mare este, eara eO c;hcde Chrlstos
" . . .
de biserica II (Vel's. 32), Dara de ee aeeasla taina este
mare? Penh'u ea ferieitul Muisi, sau mal bine gi8 insu9I
Dumnedeu, a facut alusiune la ea, ea de ceva mare
miraeuios. Acum, giee, eu vOl'bese de Christos, eacI !?i
el lasand pe tatal s-u pogorit. po pament, . a venit Ia
mireasa sa, !?i a devenil eu ea un duch, dupre cum gice:
"eel ce se lipe;;ce de Domnul, un duch este eli
densul C( (I Corinth. 6, 17), Bioe a ca taIna aeeasla ('
esle mare, ea si cum pare ea ai' ',lice: am vorbit io ale-
goriT. inse eu tole aces tea taina d\slHorieI mare esle,
nu alegoria pote restUl;na iubirea. "Decl dara vol u-
iubiasca pre femeea sa, ca
pre sine; eara femeea sa se teama de bMbat"
OMILTA xx
I99
(VOl'S. 33). Cu ndevemt en :lrcasla esle 0 taina. si inca mal'e,
pentru eA lasand cine-va pe nascelol'iul seu, ' pe eel ce I-a
cl'escut I-a hranit, Jasand pe eeia ee a avut durer! si
s-a neciljit cu ne9cerea lUI, liisand De cef ell '-::lJi faeut
alatea bine-faeel'l, pe cel eu cari se obielnuise de a eon-
vic.tui, s& se lipiascade 0 fiirita.pe care . nid madll; ea
a vedut'o de mal mUlle-or!. en care n-a avul nirriie de
comun pana awnel, pe . densa sa ' 0 pl'efei-e . inainlea lu-
hli:or, . eu adeverat ea este mare tHina! Dal'a apol pa-
rintii nu se searbesc eand se pelt'ee asemenea luerUl'I, (oj
se mahnesc nu se petree, eu tote . .:a ehelluiese
banI, fae diferile prcgalil'J. cosLisitore pote, if sunt multii-
mitt eu ndeverat en mal'e !aina e la mijloe, are in sine
o in\elepeiune negl'aila. Aceasla pl'Ofetezando apostolul
\lice maT sus: eO 9iC de Christos de bisf'rica",
Si eu tote aces tea el nu vorbesce numal de Chdstos, ci
ii de aeeia, eli. barbatul sa hl'ililiasea !?i sa incillgasea pe
remeia sa, dupj'e cum !?i Chl'islos biseriea.
"Eara femeea sa se teama de barbat", EI nu
pune inainle numai datOl'iile iubil'eT, ci inca mai adaoge:
"sa se teama de barbat". Femeea este al doilea prin-
cip in el'eatmoe, oed sa ou pl'etmrla egalit'alea 1a(:\
de barbat, pentru ea este sub cap: <lara mel DarDaiuI
s::l nu' despl'etuiascii Pe femee, ear.! cit este eorpul lUI. St
daeil capul ' desoretuiesee pe eOI'p, apoI Sl ei se JJel'C1e jm-
' preunJ:l CD .'or!ll1l. Oed ea eOl1tra-balantil la supuoerea fe-
meei, bal'Qatul sa intl'onlJl'a. dral!ostea. A"'tt dal'a manelc,
plcIOrele eele-l=:ilte membl'e ale eorpuluT, sa 'ierviasd'b
capulnf, eat:! capul sa se de membrele cOI'puluT,
ea eel ('e are in sine tote simtil'ile. Nill1lc ou e mai bun
si mill placu! ea 0 asl-felirl ciA insoUrA min ('i\satorie. !Jara:
ai' putea sa fie dragoste, aeolo ullde esle frica? l;\itl
tu. Mal eu sarna atunCi esle iubirea, cacT ceia ee se teme,
in timp, ceia ee se !?i teme; se
teme de hal'bat ea cap al ei, iube!?ee pe barbat ea mem-
bl'u al el, fiind-ea capul esle membl'll al intI'eguIu! C,OI'P,
De aeeia pe fen)ee 0 a >;uous. earape bal'bat I;a sUOI'a-
pus, . pentl'u ea sl\ fie Dace. Unde estll llf!aJita\e. nicl-'1nat.a
nu V,l:1: n pace. meT in cea ml'll nAmocrati('a easa, IIICI ,10
easele eelormat mari, .. i,ii,'J tn alli\ n:iJ'te. De acela e
nceesal' de a tio fl1lloritate, un SIngur eap. Uar.);
acestea tl'ebu'ie asepetrece.\!mmaHn araeerIle
de vreme ee acolo unde sunt barbatI duehovDieesci, va fl,
paeea. Cinei mil de suflte erau, ni'menl nu IJicea ca este
200 OMILIA XX
ce-va al sM din ave rea comunita\el. ci se supuneail unil
altora. Aceasla este dovada prudente! a in\elepciuneJ,
cum si a temere! de Dumnedeil. Modul iubiref ni I-a arft-
tat apostoluJ, dara modul Lemerei tl'ebllie sft 0 , fe-
meea de barbat. nu jaaratat de loe. !?i prive!?ce cum el
inlinde IllOdUI IUblrei, PI'IO. pove;;tirea ,celor a-
tingt'Hore de Chri;;tos de bi;;el'ka, prin pove;;tirea ce
101' eU privire Ia pl'oprinl corp al bitrbatuluJ, !?i cum apoi
adaogi't: "Pentru aeeasta va lasa ornul pe seo
pe rnuma sa ", pe eand modul temerel femee! nu-Ia
rata ealus! de putin. Si de ee ore? Penll'll aeeia cft voesce
a staoani'mal mllh {Jude este iuhil'.p, tote ..:eIP.-
I-a He ' urmllllza de La: sine; dara uude esie in g.enelaj
:se inlampla ell totul eonlral;jjl. ' Cel ce pe femeea
'sa, ('hial' de nil ar fi aseultat6l'e, 0 va s"p"ne prin
Concordiaeste g,'eu de introdus numal atuncI, ,rand
so(if nlli'unt legalJ cu dragostea infoeata, dal'ft in aseme-
nea eas frica nu folo;;esce la nimic, De aceia el stal'uiesee
mal mult asupl'a iubit'ei, cad ea esta cea mal puternica.,
Femeea S-M' ea este asnprita, prin faptul ea i s-a
ordonat ae a se supune barbatuIIII; dara tocmal pen 1m
aceasta ea pe barbat. Principalul e, ea bal'ba-
tuluI i s-a pOl'uncit de a 0 iubi. Dara 9icI tu, daea ea
nu se leme de mine? Til datOl'ia
tn,rllr! d<ll'a nil :lsr.lllti\ de cele ce-! spun altii, cel putin
va lrehui sil cele spunem noJ. bun:'\-6I'il
ascultil ee 9it'e Ap05to11l1: "Pleeati.ve unul aituia, dice,
tntru frica lUI Dumnedeo". Dara daea lInlll nu se plea-
d\.? I'll slIpllne-le )pgeI InY DIIllInegell. Fenleen ehiar de nu
esle iubilii. lotu:"! sa se ea sa nil dee nicl Iln mo-
ti.v de neOlullaniil'e dinp::ide-I; deai'emenea btu'batlll,
chiar dp. nll soar leme fl'llH'ea do el, Lot sa iunia-
seil, ea ast-feliil eu mmie Sil nil lipsasca; ell un clivent
fie-Care $l-s! indepliniasca. datol'ia sa. AS:l dara, aceas!a
este cas:Ho;',e tlupl'C Chl'istos: (':i":llorie OIitoovniceascil,
nascere duchovniceasca.Naseel'ca no.;ln'j nii f'sledih !'all-
ge:ukI din durer), nicI din pona ':ol'pulul. AsUeliu a
-fost nascerea luI Ch"isJ(ls, nu din nid din dlll'erT;
ast-feliO a fost si nascrt'ea lUI Isaac, a"culta ce dice
scriplul'a: SareI a se face eele
(Facer. 1S, 1 I). Ded!?i nunLa nil esle din Ilorta coqlOl'aJa,
ci este ell tolul sllirituala, sufletnl eonlegandu-se eu 011111'
prin 0 Jegaturl1',pe careel siogu['o I;;eie. De aecia
Ol\ULlA XX 201
9ite: "eel ee se de Dornnul, un dueh este
cu densul", cum se lncearca sa uniasca corpu-
rile, ca spil'ilele. Unde sunt acum el'eticil? Cael dal'a
nunla ar fi fost dintrc faplele eondamnalp,nu al' fi "o.-bil
de mire :?idH mireasa, nu at' fi pus la mijloc arele cllvinte :-
"Va omul pe tatal seo, pe rnurna sail,
dupa {'a1'e 3daoge, ca aceslea Iea ;lis de Christos
de biserira. Despl'e aceasia mi.-easu !?i psal-
"Aseulta fiica vec;lr, pleaea ureehia ta,
' uita pe poporul teo eaS3 parinteJuI teo, va
pofti Imparatul frumuseta ta" (P;;alm. 44, 12, 13), De
aceia Chl'istos a 9is: "Eo de la Durnnec;leo am ie
eara?1 merg la tatal U (loan 16, 28. 29). Dara eand
gice ca a lasat pe talal, sa nu inrhipui vre-o srhimbare
de loc, dupre eum se intamp)a la omenI, penll'u ' cu daca
Sfo <;lice ca a aeea!sla e til pt'ivil'e la corpul lui. Tot
astfeliu a ' in\eJege 9icerea a parasit pe tata!.
Dan\ de ce n-a <;Ii;; despre femee, ea se va Hpi de bal'-
balul sM" VOl' ti dol un trup?- De re? Fiind-ca. aiel eJ
despre iubire, se adl'esaza. barbatului, pe rand
eu ea vorbind de;;pl'e frica, gieea: "Barbatul este cap
fern eel II , 'Christos este cap bisericeI_ ..Ded' bal'-
batulu! 'I desprC: iubil'c, si lUi i'a iner-ellilll;", iu-
bil'':;a, Sl led pc densul il sl.-inge ilia 1 ll1utt de
t"e11ll::ea sa. Pellt.-u dl in adevel', l'e! ee peull'll fel1ll'e pa-
pc taLal sM, dacula 1I1'llli\ 0 plll'flse:?ce pe ea,
de ,ce iel'tare pole Ii vrednic? Nil de rflt:.\ I'inste v,o
esee Dumnedeil a so burma I'a, de Vl'etlle re til te-al
de tati:ll tM, ea sa te tie ea? D,m\ dac[l.
diel Lu, eu fae tot eeia re slInt dntor-iil , si en JIll we 111'-
nieaz;1 ?EI bine, ascullu f'e 9ire tot Pavel; Eara dese
eel necrf'dincios, desparta-se, ea n'u este
robit fratele saO sora intr"unele ea aeestea" (1 Co-
rinth. 7,15). Cand III auiJ[ ('fi "e de teama, pre-
lillde 0 ast-Feliil de' ca de la 0 fcmee )ibenl, eal'a
nll 'ea tIe 1<1 0 sl'll.lv'a, r:.ld dOl-a l'ul'IHII leu, si daea
fael singur l'orplil tM lIel'ill:;tinuu-1.
Carc e:;te atea Il;'a-11H1? Sail lllai bille dis, de re allUllle sa,
'eallla ea? S,\ llJIi'e iillllo';:iviasca' b(ll'bllltiluT. sa Itu-l
c'mtl'aQin\ la ' lie,c'e pas_ ,,;;i, rill pana
sa se m:.ll'ginia;;ra t.eama el, Daca tu 0 Cll
202 OMiLlA XX
devl:)rat, vel face riHil marl de dn \i-a pretins ea, Sexul
femeese este ore-cum mal slab, !?i al'e nevoe de multaju-
toriu, oe multrt Jogaduint1l, Ce aI' 'putea gice cel ce con,
tracteaza a doua casiHorie? Nuvol'besc aeestea ea cllm
a!?1 condamna; sA nu fie IIna t'a aeeasta, cild aposto-
lui din spirit de tolerantfl a permis. srt Ie fal'! pentl'll
femee, tote rele neeesm'e srt i Ie cue.ldatol'ia. te
face. Aicl el nu are prdentie de a'V proba asemvhea da-
torie pI'in introducere de exemple exteriol'e, dllpl'e cum
face in mnlte lut'.urI, ci1cl em dpajuns expmplul acela ell
Christos. "Vaparasi omul, gice, pe tatal seO pe
muma sa". EI nn Jl liis va convietui, ci se v I lipi de
femeea sa, ariHand IJl'in aceaslaailej'ei'tlta iubire, TlllJlrea
co pasiune. nu s-a multAtJ.lit nid cu aeeasla numai, Ci
pnll mductilloe a al'Mat 0 de supunere, in cat sa
nu se mal para. ci'l sunt dol. ci unul sin g.u I'. Nu a gis un
ouch, un spirit, dieT aceasta e In totul p05ibil, d ca sa fie
un singur corp. Acesta este al doilea princip, eal'e CO:l-
tine in sioe multa egalitate, dara bfu'batul al'e ee-va
mal mult, !:ii aceasta este eea maT mal'e mantuil'e a I!nei
case. A luat acel exemplll eu eu biseriea, nil
oumaI c,f-sa <Irate ea teebuie a iuhi, ci, ci'l tt'ebuie de a si
fOl'ma pe femee. "Ca sa fie; (lice, santa fan)
na". Dad'! 0 vel fOl'lna ta fal'a de pl'ichanil, tOte
eele-Ialle "01' UI'ma de la sine. CuuLa mal anteiu eele :lh
luI Dumnedeu,p.al'a eeleomenescI VOl' unna eu Olu!tA u-
SUI'tnt;). FOl'lneazatf femeea, cAeI numaI ast-rel iu se inte-
_Vi.nese , telpt:iiile easel. Asculta p-ePa'vel, earele ' spline:
"De voesc sa se Invete ce-va, acasasa '$1 intrebf>
pe barbatil lor" (I Corinth. 14, 35). Daca decI in aet'st
feliCt adminisLt'1Im easele nostre, yom fi desLoinicl de a a-
vea pl'ivighere !?i asupl'3 , biser'ieilor, cael!?i casa este 0
miea bi;;el'iea. NumaI ast-feliu si barbatii si femeile se fae
bunI, !?i se iotree unil pe la Abruam, la
Sara, la Isaac Ia aeele opt'spl'e'geee , capete
de familil (Facel'. 14, 14), cum intreaga ca:;;a em bine gu-
bemata, ' cum era in ea multa evlavie, >icum indeplinia
pOl'\lnea aposloliea. f?i Sam se temea de barbalul sM, cad
aseulla-o pe ea ce gicea: "Inca nu mi s'a facut
stapana acum, $i Domnul meu este batran" (Facet'.
18, 12):, el 0' iubia inlr'a!ata, ca aseulta de tut ee
spunea ea, copilullOl' a fost virtu os, !?iserviI lor au fost
admirabilr, dicI nil ail .hesitat de a se primejdui impreuna
OMILlA XX 203
Cll sts\panul 101' , nu aU amanat indeplinit' ba porunceI luI,
niel 011 au s:1 Ii se spuna causa, ' ci unul chial
diotre densiI, eal'e a eelol'-Ialtl, afost alal
de admiral: in eat is-a incl'edin\at gl'ija pentru casMoria fiu-
luI 101', indatl)l'irea de It dilalol'i peste hotal'e. Dupre
cum se petrece Cll un general, care ':;;1 a['c eoneentl'3ta
101 it armata inh"o tab:1rfi bine ioUl.rita,-din eaJ'e caU!'la ina-
mieul nil p6te pMl'Unde prin nici'o pal'te,-tot
eand b1lrbatul" femeea, !?i copiir, servitoril, sunt ell '
totH s,iaruitorI in datol'ii1e 101' recipl'oce; atuncl mare este
>i ('orlcol'dia in acea easa; eal'? daca nu este apor de
mulle-or! rhial' pl'intl"un singUl' sel'vitOl'iu sll'ieat totul se
l'esl6ma !?i se Ullul singur, gie, esle in stare de
a stl'iea Lolli\.
*). DecI sa avem Ululta ingl'ijil'e de fenler, de fopiI,
si de sel' vitorI, eunoseend cll nUlllaT ell modul acesta
\rom putea tinea eu alllol'itatea de bal'batI res-
pundel'ile oi VOl' fi mal blande maT eu inga.dllinta, eaCt
"om ' plllea t;liee: "Iat;1 eO pruncil caril mi I-a dat
Dumne<;leo" (I"aia 8, 18). Dad\ bllrbatlll nu estevl'ednic-
de I' espect, dad! In line capul ou esle bun, apoi corpulo
nuva putea Inft'lInta l1ieT chial' epl maT tnie alae. DecI
Cll nitllt reson a ::PIlS apostolul di bal'balul ';'11':;;1 illbiasci'l.
pc femee, carol femeea S(I se ttiama de barbat, ea de
eum s'al' putea aeeasta ? gid tu. Cum ell. lrebuie a fi
apostolul a clal', darol modul cum !?i in ee fe-
lii'l, il voiU. arflta ell voue. Daca YOm despl'e\ui aVel'1"3, daea
yom uvea nrivirea indl'eplata numal asupra llnllT singul'-
lucro, adectl asupm virtutel spil'ituale, dara in fine VOlll.
avea inainlea oehilo;" friea de Dumnedtu, e'i bine, atund
oUlllal ti'lsMoria oi va fi - ferieit1l. Ceia 'ee ' s punea
rilol' l'iltl':' cal'iT se adl'esaza: ca ,orl-ce bine
va face fie-care, aceia va lua de fa Domnul, orl,
robul, orl cd slobod" (Efes. 6, 8), aceasta se aplica !?I
aiel. Tu nu iubesl'i alata pe fernee pentru euventul ea e
femee, cat 0 pent!'u lIlDll'ea ee tl'ebue !:i;' . 0 :-11
Christos. Aceasta a a se intelegt', cind el ,::
"ea DomnuluI", A?a dara ca!?i cum al aseultape Dom'-
nul f:1eend totill penlru densul, tot in casul de '
*). Pal' lea m01'1I1il. TI'ebuie It Ilvea biiJ'batul mulla ingdjire de
femee, de copiI de servitori. Despre sllpunerea femeeI despre
on6rea el', cum !?i despre viatll demlla !iii simplilllte in imbracilminle-
(Veron).
204 OMILlA XX
,
fA totul ea pentru dfmslIJ, Aceasta e de ajuns de a Ie in-
-demna a te convioge, tot-odatff a nil lasa ca sa se
inh'oducA vre-o birfire aSHpra eI, !?i a se vrajba in
rasa ta, Nimenl sa nu fie lesne creQiltoriu !?i sa bit'fiasci!
pe barbat din causa femeeI, dal'u nicl barbahiJ sl'l IIU cl'eada
-eu usuriota tot ce se vorbesce contra femeeJ. NicI femera
apoY,'sa n'u censllreze ell arilAnul!time iotr:'lrile
J>ArbatuJuI de acasA. dal';l apol nief barbalul sA IIU se faca
. V1'ednic de V1'eo banuiala, Cflcl de ee, spune-lllT, tOta giua
tu dispoziUa prielenilOl' tel, (Ie rand la dispozitia
temeeI deabea seara, nid atunelnu vOtlscI a-I spune a-
,deverul, ea ast-feliu sa fiT tUrat de bilnuiaJ:l? Chiar de te-ar
acusa femeia, til nu te supal'a, eacl aceasta 0 race dm IU-
.hire :$1 nu din Aeusarlle eI sllnt lsvorHe din IU-
bit'ea eI cea lnIel'Dautata,din predlSpOZI\1a eI cea inilaca-
din frica ("e 0 are de tine, ca sa nu te peard&,
.Ea se teme-si aeeasta este teama ce trebuie sa 0
ea nu cum-va cine-va sa-I fi I'Apit favorea ef ce 9 a-
yea la line, ca nil . ellmva sa 0 Ii pagubit de capitallll
.ibunurilor eI, ea nil cum-va sa,} Ii fUl'at barbatlll-capul
el-, sa nu-I fi sapat viata ef conjugala, Este apoI !?i 0
, ,alta ehestiune, care ca e !'emnul unui sllflet mie . .
Nimenl sa nil se OCDpe de servitorl mai mult de cat
trebllie, nie! b;irbatlll de fata. nieT femeea de . sel'vilot'iu,
cad tole acestea sunt inde(ljul1s de a de:?cepta banuPll,
la omeoiI aceia dl'epV, Inse?I Sat'a indemna:5e
pe Abraam de a Iua pe Agal', iose?I ea porllllcise pall'iar-
dJUlul ;' nimenl ou a silil'o la aeeasla, sau macal' I-a tL'e-
-Cllt (ll'io minle, dieT bltrbalul, de peh'eellse' mult timp
,din viata sa f<lr:\eopiI, al' fi preferat ca mai bine
nid-odal:\ sa nu fie tata de eopiI. de rat sa inll'isleze pe
femeea lui. I)at'a dupa t6te ce Sam? "Jude-
ce DumneQeo Intre mine $i intre tine" (Fae, 16,5, 6),
Oilci1 Abraam 31' fi fust ea multI al\il, 61'e ou s-al" fi ma-
nia! pe deosa? Nu ai' ti ridical maoele in semn de mil'al'e,
-ca cum ai' fi v()it slt spuoa: ce 1icJ?eu nu voiam a, 111e
de femee, 'V-amf<'icut gllstul 1M, aeum me in-
vioova\escI ? Nimh: din n-a SpU5, dal'a ce? "lata
sJujnicp'ta in maneJe tale, fa cu densa cum va
J
- "
,p acea tie . A dec} pe acea .. en S[l nu su-
pel'e pe Sal'a, al'aland pl"n a('easta ea ceia ce s'a p.etrecut,
nu a fos!. dio causa luT. Si ('eia ce est.e mal mult l'a a in-
depi'II' tal-o de la easa sa 'tHud ea Cine nil sar
.,r, milo;;livit asupra ccleT ingl'ecate, cum asupl'a prllneu,
OMILlA XX 20
5
llll sM? Dara dreplul Abraam nu S-a iocovoiat de Joe,.
cae! inaiolea tuturol' el punea i'lbil'ea eali'a femeea JuI
legiuita. . .
Pe acesb\ decI sao) imiU\m noT. Nilnenl sa nu de-
faime sal'acia apropeluI, niolenl sa nu fie impiltimit de banI ..
si atunel tole se resolva cu bine. Femeea s1 nu diea bar-
balulul: Prostule fl'ieosule, plio de trandavle !?i'
ITe somo mull; iaU\ cum care esle umilit !?i dintre-
cel IlmilitT. infl'\lotand primejdiile !?i fAcend multe calatorif
au face avere, femeea JuI porta se
. preumbl& peste tot lo('ul purtnla de calal'I albl, avend
pri'mprejurnl el 0 sumedenie de servitol'I !?i de eunuocl,-
. eara til, sermaoe, le-aI pilulal degeaba! ' Sa ou
vorbia5ca femeea de aeestea, cad eaeste corpul barba.;.
tulul, cOl' pui nu capulur, ci e SUPlB!?i as-
eullaloriU, Dal'a cum va pulea suporla saratia?
Dnde va gasi ea ineurajat'e? El bine, gandeasca-se la'
cele maT siil'3ce de cat ea; gandeasca-se apOi nue Lele
nobile din n.)bilf, nu nuoHlI ea nu au pl'imit ce-va de-
]a bal'bati, dal'a ('hinl' Ii-au adu.; zesl!'e pl'in t'u
100e acestea iT Ii -ali (-helluit tollii. Cugpte npof la diferilele
pl'imejdiI rel'ullale dill ni:?le llsL-feliO de bogatir, !?i lltuncl
dc sigut' ca va illibril viata f,\rl\ de >'gomot.
Darn (inca ea areadevilrala iubil'e catl'U barbaL, IID-l va
llimic, ei va J)l'ekra COl sa'! aibn langa densa, rhial"
de Illl I-ai' proclll:a nimic, de nU miile Ul' lalaotf de aUl',
aUllllale din cfdatc)l'iI Cll multe griji !?i a Ie
adure fellH'i1ol', Darn !lief b:1rbatu! tllrH.i ast feliu de
mll slial'I--ca tllm :Jl' avea Vl'e-O slapanire 'aSll()l'a tellleei-
sa 1111 alel'ge Ia in5ulte !?i balM, d s,,\ 0 smtllia"lea, s[t 0
mfifigae. ea pe Ilna ce este illlpededa, sri 0 ('onving;\ prill
1'e501le, sit nil inLimla mana asupra 'cr, I)e--
parte <lrestea de \lnsi.lllet Ilbtl'. Nid insulft>, nkI baljocl1l'I.
ei sa 'r<lute maTbil'w ' a 0 . {uI' lIla, ea pc una re e5te mal>
{'il rugetan'a, tum .al' pull'<l Ii aceasta? Daea ea
va eare e adevel'ala hog,\tie, dad\ va afla . tiloSQ-.
fiil ('e'a -illalLii, 1I11 va mal <lrusa uid odala (Ie bal'bat peo--
h'u Ilnele eil ilt:este:l. Sa 0 invetldecl, ell. sal'&cia Ull esle
I'M; sa 0 invetI nil nl101af ell vOI'ba, ci!?i etl
0 lovell a desPl'etui slava de sigut'
ea nicl-odala temeea nu-tT va vorbi de aceslea si nicI ' cA
va dori bogiitia. Dupre cunl cine-va dllcend in sa Qc.
stattlP, din primul momeoL rautA .sa 0 a!?ezebine, ' CR sa
lie piacula In vedel'e, lot lu din sara di.nd,
206 OMILIA XX
pritnit pe femee in la, inv"ro sa fie moderata in
pl'etenliunl. sA fie blandA; inval'o cum sa !t'uiasra' cbiar
OlD capul Joculur, chiar . de la . i!lceput invat'o
ca sA alunge de la ea dl'agostea de banI. Iuvalo sA filo-
sofeze, ea sA nu aib& nictodata 'alll'al'il ' a-
tai'oale pe u.mer'I r,e langa ohrajJ, saO pri'mpl'ejUl'ul
gJ'Umazl!h,u, Illcf spa.nzumte in salot!, si nieJ haine aurite si
pretiose, ci casuta sil fie veselA, veselie si
ser.illalatesA<nu sepogore in insulte. Tote 3cesLea
dll-Je pe sama celol' din tu lnfl'umuseteaza 't! easa
ta eu ceamaJ mal'epodobA, sutM.udin . ea . ventU)- mode-
ratiluleT, ca1'e va pUI'La eu sine ceamaI plaeuti'l mil'eaz-
mao Uln aeeasta 1'esulta sau mal bine dis h'el hu-
DUr! ma!'l. Mal'nteiu cil mil'easa nu 5e va daca Sll
acele galel'il de tablourI de plin udal, daeadin fie-
care odae 5e alu,nga acele tmbn1cAmintr preti03e, . aeele
vase de argint de auI'. Al doilea, ca mirele nu se va
mal ingriji . de pel'del'ea 101', sail chial' si de paza 101'. Al
heilea care este ('hiar pl'incipalul bunllrilol', ca din to
te acesLea se al'ata parel'ea luI, d\ adeca de nimic (lin a-
-cestea el nu simte vl'e-o mllltamil'e deosebita si cA si ceo
leJ-alle tote el Ie va indeparta din casa sa, 'dan-
1UI'l-, nicI tim Ul 1'1 desfranate nuva permite vl'e-odata a se
petrece sub acoperamentul easel sale. Cunosc bine, ca voiu
pi'll'ea I'idicul pote unOl'a, cand eu legiferez de aee;;lea:;
daca vep asculta, eu tl'eeerea timpullll dftndu-se
pe fa\a folosul resullal,vetl Atllncl
risul.se va I'ide pOte de obiceiulde acum ; vetI ve-
dea 111 fine cA cera ce 'Oe petl'ece acum este eu adevemL
faplulunol' copil sbllrdalnieI, a UHOI' omenl belr, pe cand
ceia ee eu indernn esle faptul pl'lldenlel al uo'eI filosofii
a nneIvietI eu adev(lrat inalte. .,
dat'a ee gil'. eu eil. trebui e a face? Tote acele
canteee urile. lote acele ode tote
acele sblll'darl ale linel'ilol' alungale de Ia nun-
lata, :?I tote aee;;tea VOl' pule.\ sa cumintasca din caplII
locuIuT pe mil'easl1, . cacI imediat i,,( va dice ill "ine: ce
feliO de bal'bat esle :l!aide filosor? el nu consi-
del'a inlt'u nimic viata 11I'esenta, eal',\ pe mine; Illa adu.,
tncasasa mlp,laIpenll'lI faeere s: tngrrJll'e .c!{l ' copir, !?i
penll'U ('a , administrez casa , pot.e c,1 ace;;te VOl' fi
mil' esel ?Numal in giua ant er a dOlla, ea
1'<1 la Ul'ln<l nu VOl' maT fl, ba inc va 5irnli cea rna) mal'c
.cad se vade ;;capatA de ol'Ic'e bi'inueala. eel
OMILIA XX 20
7
ce chiar in ti,mpul nunteI lUI nu a suferit cantecele. din
tIuere, nieT joctil'ile sau aeele frinturl de cantice, e. mal
mult ca SigUl' ca unul ca acesla nu va sufed nicJodala
chiar' de a vOl'hi eeva Ul'icios, dara de cum de a face.
Dnpa aceasta apol, cand .aT indepArtat tolul de la nunta,
luaodu-\T pe langii tioe, formeazA-o bine, ' scotend
penhu mull Hmo Ia ivealA fapiele cete in eon-
versatiunile ce Ie aT cu ea. DacA ea ar fi ' chial'cea mal
dinh'e. totefete\e, va deprinde a tacea
sfiindu-3e de tine caMrbat, definitiv se vadepl'inde eu
imprejurAt'ile. Tu decI.sa nu indepal'tezl de la ea. curand
sentimentul derutlll1e de sfiaJa, duprecum tac barb.atiI
eel de5tl'3na\" Ct pe mult timp, ctteI mare folos
vel avea de aieL AtuneI ea nu te va acusa, si niel 1I11 te va
mutra pet:ttI'u ceia ee al hot;iri. dal'A' tote Je legife-
rcaza in aeel timp, rand si sHaIa de tine. ca!?i
un frau, nn 0 va Jasa ea sA te dojeniaseA sau. sa te
se periLI'U cele peLrecute, cad cand ea se bucurA ' de sin-
ce1'itute" Fae clJl'aj fatA de tine, atuneI cu multA
tote Ie restorna. Cflnd pole fiun timp mal oportun spre
a forma pe femee. daeA nu aeela, cand eu se .. sfiesce de
bal'but, se leme si se I'u:jlllleaza inca dE. densul? AtuncI
decI stalJlle.!?ce-j' legije duoa cal'e .are a sepova\l)i; te
va asculta in totul. cuvoe sau farli voe. DarA cum sa nu
indep[tI'leZI laea senLimentul Cand 1e vel a-
I:ALa tu nu mal putin ca ea, ecinversa.nd putine
.eu ea, ehiar aeeleaspunendu-Ie cu nlUltA sel'iositate
.concisiune. Atunel stabilesce in ea cuvintele filosofiei celef
inalte, cael sufletul 01 atunei inlt'odu-I cea mal
bUllA mal fl'Umosapl'edispositiesutleteasel)., .voiu sil. gic
Daca voitl, eu ve v.oiu vorbi cu exempIe, cam
ee feliu h'ebuie a convel'sa cil ea. Pentru cil daca chiar
Pavel nu sa dat in JaturI de a spune: "Sa nu opritI
.dato)'ia unul altuia, fara numaT de buna vointapa-
na la 0 vreme" (I Corinth. 7, 5). vOl'bia cah'a femeI
mAI'i/ate' de clIrand, saO m;lIbioe gis, ilU femeilor tinel'e,
ei sutletelol' apol cu atat mat mull no! nu
ne yom da in latul" de a spune de acestea, Aba dal'a ce
trebuie a convel';;u cuea? Trebuie aT spune eu inulta gea'
tie.: Eu. copilul meu, Le-am lua! de . lovara?a vietel, .$i te
lnlt'oduc ca pe Inea itt eele mar cinstite Inal
necesat'O datol'iI, -cin facel'ea cl'e?uel'ea . de copil i[
administl'al'ea mele. Oed ee te rog eO? Ga aeeste8
..s1 Ie de In incepul, sa lUi
208 OMILIA xx
carele a legioit ast-feliu, De cat mal'nainLe de aecasta e
mal bine de a-J vo.rbi de drago.ste, pentru ca nimic nu
co.niribuie ahU de mult de a 0. convinge cA cele vo.rbile
sunt adevl'rate, ea atuDcI eand II dedt'ago.ste,
cum iT vel arata dl'ago.stea ta? Dadl'l vel spuDe ea
eu putean} sa iau in casilto.l'ie !?i pe aUele, pote !?i mal
bo.gate sau !?i roal no.bile ca tine, nuam luat pe niet
lIDa, . ci le-am pl'eferal De tine, penh'u cil m-am indr:1go.slit
de tine si lie educatia ta, de demnitatea ta, de blandeta
(Ie prudenta ta_ Apo.I imediat prepar& calea -cuvinteiol'
Celo.l' cu pl'lvlI'e la inalta filo.sofij3, bo.galia dupa
cal-va limp, Daea lu'l CUIlJ s 'ar in tam pia de bo.-
gatie cuventul asupl'a ef, vel deveni greo.ifi; dal'a
daeA vel procedn sislematic, tote Ie vel De alt-felifi
vel pArea in o.chiT ef ea un o.'m aspru, neplacut micro.-
Io.g. daca vel acusa ro.st bo.gatia, vel face apo.lo.gia
s('m1cieI. Dara cand vel lua subjectul din inconve-
itient.elel;>.o.gatieT, ea va fi multrllllita, Ded vel <;tlce: E
recesal' a I'elua eara!?l vorba inceputa, c:i adeca eli lIU am
primit a lua in casalo.rie femee bogata, de ee? De si-
gill' t'" nu am f,lcut acensta din Intamplarf', ri m-nm eo.n-
vins I'U binI', cil bog;'ltia nu esle limit alt de cat Ull lu-
Ct'll de t1e.'pretuit; ea es'e chal'actel'islica talh:u-ilol", a fe-
meilol' de"tninate a pl'Ofanalol'ilol' de morminle. !?i de
aceia f'fI, Jilsant! ' la 0 /lade pe tote femeile bogal.e, am
avul in vedel'c vidulea la spiI:ituali'i"pe rare 0 pI'erel' ina-
intea Ol'T-clir'el leallJ luat. pe tine, cilcl 0. tata .
leoerii, inteleapla liben'i depl'f'juditiile aHo.!'a, 0. rati
"ar'e se illdele.lnke5ce cu evlavia, esle maT demna si mal
deresrledat de nU lumea int.reaga. Toemal peotru aceas-
In eii te-am ales, te-am lunt, te le pt'efel' sufie-
tllllll meli, Viata pl'esenla nu nimic, . Efi doresc, me
I'Og in fine lolul facca 1I0i sA ne invr'ednicim de a h'lii
ill al'east:l viata ast-feliu, in 'eat sa putem !ii i diricolo.ln viata
viilo:'e de a fi impI'euna !}i a nebucurade cea mal mare
Timpul present este >lcurl ;:i dar'a da-
ea. ne Vo.lIl irlYTednici ca sa fim olacutI luI Dumnel,feu !iii
sa petrecem ast"feliu Ilcea:;ta viata, apol veclnic ne vom
gasi cll vo.m fi hl1Pl'eUnaCUlllai mu.1tii , placet'e ..
Eft nun iubi"ea ia mal or'eSllS de o.l'l, ce, va.
fi atat de gl'eoiU$i desolacul, ca a me celta cntille, Chinr
de at' u'eoui sa perd to.tlll, chial' de a?i devent mal sar'ae
ca Iru ,(uR, in !tara pe timrlll luT OdiseO), thiar
de trec!') win cele mal mal'l l)l'imejdil, sau paUmi
ol'I 'ce, tote 'IJII Vo.l' fi supo.l'labile u:?ore, daca eu me
OMILIA XX
2P9.
. gasesc bine fata de tine, Co.pil 'ml YOI' Ii do.ritr
lal inlt'u ,tu te vel gasi bine fata de' qline, ';
De va, trebm ca sa fael to.t
teca eu vIntele. a arMand en astfeIiO '.
DrrmnetJeii de a se slabili drago.steaintre no.J. AsculLa 'ce
, tJiee "Pentru valasa ornul pre
,tat"al seu pre rnllma se. va lipi, de femeea
sa , dara sa nu fie la mijlo.c niel un pl'etext cal'e
ni, dee pe rata, micimea nostre de sufiet.
11:)sascA mulhmea sclavilo.r, tolp. ono.rm'lle ,
dm lume, cael rme de cat IMe app.>ltea . e ... UlaI de DI;eferat
'ut'ago.stea tal> , Ul'e asl-teliu de cUYinle nu vOl'fi mM
plneule femeer inairilea alll'UluI si a multo.l' tesaul'e .? Nu
te temE', cn fiind iubita f'a isi va pel'de rusinea fata ue tine
In crt eacl daca' femeile pel'dut'e;
care asta-gl sunt IAnga unbarbat, maine langA un altul,
cu cuvent at' deveni impertinenteauQind ast-feliaue
cuvlOte, ' 0 , femee liberA !iii {l fata nobilA nicT o.da:ta nu se
va ingllmfu Ia nUQul IInor cuvinle de feliul lH:esln, ('j incA
mal muH S-at' pleca, Pl'ObeazA,lconvietuirea en ea intI'u)
mod. sincer, de a stH, maImult aeasapentru densa
de c,it. in ' erg; pI'efer'o. Inaintea {UtUl'OI' orietenllol' si
copiilo.l' ce-l nnsee : rll'Irfi. 51 no aeesua tu sa'l iuoescIPen'
ll'u (lensa, Daca vre-o. fapta hllM si mill'eata til laud-.o
!?l aami!'-o; eal'a de comite vreo. absUl'ditate' 5e in-
Unnpla Hnerelo
l
', tu !:?i amintesce-j' ceJe din in-
ceput. In lot-deauna :tcllsa luxuJ, si dAI a inte-
ta une.! eacel pmden'ta
df:'IDtlll,ltr, !:?l III fine Il)vato !lleo.lIlInUU ceJe eonvenaoue_
' HugaCiuncle vost!'e sa-;e fac(l in Co.mun, Fie-care si\
la ean1 aespl'e tete Vo.I'-
saO cetrnliu sesa se intrebe . acasu, barbatuL p&
femee !}l De ve s1l1pallesce sa-
,'aria,tll PlHHl In mijloc pebtH'bati\,,&ntI,pe Petni pe
Pavel, cal'll au mai mull de eat toti illlpal'atiI si bo"
gati! pa'menluluT,cu tote cil si-au p'ell'ec'ut vWa 'in 'fome
Invnt'o ef\ nilllic nu 'pole fi mal gr'ozuv in viata
a se punecine-va co.ntm Doruncilo.l' lUI Dum-
se insora <"ine-va ast-felin' si sllhast-feIifide
va t1 mal de c;it eel ce duc()
vrata s lDgunHldl, ' sau de ('at eel ne'ilsuratT, Daca vo.escla
. face o.spele saO a da mes!', bine, necuviin-
tios, nimic' nedemll stl nn se pei reut a la ele. ci vel
gasi VI'un sal'ne sant, cure V-Ill' puEea .bioecuvenla casa;
. {4
_210
OMlLlA' XX
(>are prin inlrarea Itll ai' inlroduce binecuventarea lUI
UumnetJcu in casa vosl!'t;, pe a:ela cheama-1. . mal spun
:si all-ceva? EI bine, Dlment , dmtre vol !"fi nu caule a lua
'in femee bogata, ci mult sfit:aca ,ca el,
\ rll {:ft oaca e Cll avere, apol nn , lOlI'a I,a:
:tilla PI'ovocala de banll I'll. (at p 0
vocat de .patiocurile eI, pe calft prelenllUne.
a ,cere mal muTt Oe cal ca zestre: lU
"dip caU5a ,1I15ultelor, a luxulUl a, vo 'hel-
gl' eoe pe care Ie pronun\a, Dara pote va gH:e, N-am c
toil din a\ tM nimic,ciicl stau de cele ale mele, fe
eare mi Ie-au f03t daruit pal'intil mel, Dal:a ce
Slau de fa-tfl. ale tale? ce pote fi. url-
cios ea acesla? Tu nu al all ';Ol'p al tt;u, apol
at avere pI'oprie a ta ?Oupa nil
(lout; cOI-pml ti unu\ singtJI'; dad\ e
:;mnl doue si 'nu \lIla singmii.? Val, ('aUi.
, d ' b' 1 Un 'Sln"'UI' om 0 "lIlO'Uhl
pi! cille-va dl'ago5tea e al\l _, ' '" _ ' _ , t" ,
fiintftali ueveuit amando! pt'ln lu md\ g'cl
ale' mele2Blestemat fi e ace;;l cllvenl, neclII'at. cal:e,
fost intl'odus de diavolul in gUl' a ta, T,ole It'ebu,lo, e
' nout; Ie-a f<\cuf Dumne<,l.eu COlllllne" bant! sunt
mUll!? Nu poli dice nii: hodatft: lumlOot me:!, mell ,
, , ' ' "I't"t s Int ale 110' 'lutul'O!' siballll nil .sunt
'<lpa mea, c"c 0 e I ' " , ',' - " .
<:omunl? Peal'a banil de 0 mi e de orl, a,tat.a
ope rat acele inten\iun! care ,!?,CIU ,3.,
-banil dupre cum lrebUle,cl-1 -
nurilol', Si acesteainvaro, pe langil lote
eu multfl' gra\ie, fiind:ca indel)lnul spl:e e
, sine ce-vaposomorit, mal eu sama call
frageda si cand i se spune CUVlflte de. 0 I
1nall5 inventeaza modul cum sa poll a fi malgraho-" l,n
yorba: si silesc_e-te de a de31'i:ldacina dmsutlelul VOI-
, - t ' " - 1"t i'5. " c d ea aI' (lice \..Cle ale
uele acelea"a meu SI a coU, an ' . "
mele, tu ' I'espunde-l: ale lale ?' cacI eonu
Eu nu alll nimic propl'ill al meu, cum tu de (hCI ale ,
me1e de vl'eme ee tote sunt , ale ? Respllnde-i ac.est
.cuve;t gl;alios; Nu vedl ca !?i ell copiil facem tilt C.and
iiI ni smuncescce-va din apol voesc a avea lI!Ca
;si ce o a mal remas nol Ii permilem gicend: copllul
., metl, s i al'easta este a ta, ca ceia-I-alla, Ei blpe, acea:
;sta sa' 0 fata de femee, de "remeee e
e malcoDilarea<;ca, De "cele ale mele , III re:,
, OMILIA XX 211
,punde-j da, tote sunt ale tale.5i thiar eU mnt a] tM.
Votpa ar.el'lsta n.u este din Itngusire, q are 10 sme muna
prudenta, CII modul acesta velputea rni:Jia mania eT,
vel desgustul. Linguf?ire pole fi cand ciile-v3 at' co-
mite Ce-va neriobil pentru un ' rHi ore-care, pe cand aicl
e 0 rnar9 filosofie, :pi-I decl: eu sunt al tM, copilul
mel) ! ' Aceasta mi-a prdonat mie Pavel gicend: "BarbatuJ,
trupul seu ci femeea" '(I Corinth.
7, de unde cli dacae(I nu am stapanire pe
cOI'pul meu, d tu, apol -eu mal mult al stapanil'e pe
banI.-Vol'bind feliu tu ai stins focul, aI
pe diavolul, 0 al {:lcut sclava cumpill'aUi cu banI,
.0 a1 legal cuast-felid de vorbe.Oed din cele ce-l vorbesci
invat'o ea niel-onala sa IIU mal dica: al meu si C:lJ teu,
apoi sa nu leadl'esezl cum s-al' ci lot
deallll<l si'i-J vorbe5cI cu mulla landl'ete, cu mulla tinsle
>9i ell multa dragosle, Cinsle5ce-o, SI' atnnr.l nu va
nevoe He clllstea _,_aHOI'a, nicI nu va avea nevoe de slnva
alto 1':1 , lJe cala vreme se bucul'a de slava ta, PUlleo pe
densa mal pt'esus de ol'I-ce, DI'efel"o inalntea tulUl'OI', si la-
ud'o penll'u i'rulIluseta sutletufu! si n!udenta el. Cu mod'ul a-
eesta 0 vel convmge tarA de alte mijloce extel'iol'e, !}iVelface
:bar. de toti cel-I-aiU, Iuval'o f!'ica 'de Dumnedeu, si atunci '
-tote VOl' ea din isvor, eara casa-\! va li" plina de mil
de bunarap, vaca no) camam cele nestriracios8; VOl' veni
dupaacestea ce]A ale ]umel, voiu sagic cele 'peritol'e,
"Cautatl mal'nteiu, gice, lmparatia lUI Dumnec;leu $i
dreptatea JUi, $i acestea t6te se voradaoge voue"
6, 33)" Ce feliii VOl' fi ropiil uno\, asHeJio. de pa-
nntt?, Ce {eliu VOl' fi sel'vitol'if \lnor 3&Heliu (If- stapilni?
.ee fellft in fine to\l acei carl se a propie il? Ol'e nu VOl'
avea sutlelul lor impodobitctilniI de ' bUDiilatI?
Ce\e mat ) llulte obiceiUl'I sel' vilol'il 5i Ie {ormeaza dupa a-
f ,elealest:)panilor, cacI se cu dorinteJe lor,
:'lUbest totaceia,1 ca !?i vorbesc, !}i in a-
lIiod traiesc: Tot $i CII eopiil, cal'if nu VOl' face
in viil ta '"]01', de cat reia ce au la pl'u'in\il 101" DecI
.daca nol ne fOl'lnam iii asa mod, sidaca dam 'ate.ntiune
_ sCl'iptul'I,cele llial '" hlulte vonv i'o;vata din ele,;
eu Chlpul acesta nol yom putea mul\amipe Dumnegeu,
'Vlata presenla 0 yom petrece intreagain virlute, ne
'Wom' invl'ednici de bunurile , celor ce'l iubesc pe
212
OMIL1A XXI
el Carora fie a ne invl'ednici prill. chal'll} filantl'opia
nostru lisus Chl:islos, caruia. il:,lp,reuna, Talal
situ Dl1thul sant, se cuvllle slava, cmstea"
purureR l?i in veeiI veeilor. Amm.
.
OMILIA XXI.
"Fiilor, ascultatI pre parin!if Intru
nul, ca aeeasta este cu dreptate, Cmste;;ce pre ta,-
tal pre muma ta, car; este .cea
dintel tntru fagaduinta, ca sa tI fie tie bme, Sal
til cu Qile multe pre pament" (Cap,' 1-3).
Dupre cum cand cine-va l?1i'lstnllind mai in"'
pUlle capul, apot bl'ate1e, ?cela plclOl'ele,
ast-feliu inainleaza ell euventlll fenclllli Pavel. A vorblt
uespre b1\lbat, ar.oI despre feulc!\, ea de a d.oua . creatun1,;:
acum trete Dlal depal'le la a trela, udera Ia acela a COPl-
ilOl', Asupra femeel harbatul, eUI'a asupra c?-
' piiJOI' bi\rbatul , did ce spune: "FII,
ascultaI
I
pre pannpr VO$tn Intru Domnul, ca a-
ceastaeste cu dreptate .... Aceasta , este eea antel
porunca intr'u fagaduinta", Nimic 1m aiel'
de Chrislos Dimie decEle inulle, cad se adJ'eseaza un.or
fapl penti'u care inuemlHu'eao
de vreme te copiJ n,u pot sao, C,lI alen\lUnea pen-
tru mult timpin v.orba lot Deatem .ta spune ee-vii'
despre illlpal'Mia. ndiind. PY"'lvlleu vmmf,lor
ue a auoi dfl CI II spune cew ee sufletul copllu-
'lUI a au(\t" ('i"l ,s:i sa, fie el\'
elile multc pc pf'l1Uent. Vaca cine-va ill' examma, de ce-
rill YMtJesee et e.opiilol' tlespre jmparir\ia ci
pUhcue falf! 'uumal rcia te se poruncc!1ce in lege, . ar
ta llpo;;tolul a pl'OCCtlLlL tad
fell'leea V.ol' trai ('onf.ol'l11 pl'lnClplIlol' ,stablhte de ,01, 01<;1
ea vGr ayea osleneala marc de a :"upune pe copiiI lot'
. a-i face Cand de la ir1l;eput Jucrul a['e 0 haRa
buiJiI, pe ,urma tOte merg ' re--
gulat pe calea Ipgiuil:\ ell Lucl'ul _cel mal
gl'eu e de n fC a:;I' ZH temelra, a- se pune 0 baSil putel'-
OMIL1A XXI

nica. ",FiT, qice, aseultap pre Intru Dom-
I
" . .
nu .' adeca dupre D?m,nul. a!ii3 a po-
runclt DaI'u dad! PUI'Intl1 porullcesc JuerurI abSlll'de? dicI
tu, Parinlele Dli e nid-odala lUCI'II),} absUI:de,
chiar de al' fi el absurd, de cat apostolul s'a asigural
in aeeas\a privin\a,cacI gice" intru Domnu 1", adecA as-
culta\i-I incele ee nil se imnolrive5c lUI Dumneoeu; daea
inseal' Ii purintele Elin, sau el'elic, nu Irebuie a da as-
cultal'e de loc, cAd porullca lUi alullel nu esle Intl'll DOlll-
nul. DarA wm de (lice "eal'e este porunea cea din-
tel"" pe cand eea anlel esle "sc1 nu uciQI" ? ApoI el n-a
VOl'blt de o['dinf;l;\ in eal'e sunt lreeule porullcile din lege,
ci a numil'o lintel dUP1'e fagaduinta, Pentl'li celp--l-altflpo-
ruuel nu se pl'omite nicI,o l'ecOmfl'ensa, ca unele ce po-
mneesc paza i?i pUI'asil'ea de rele, pe cind aiel fiind
vOl'ba de nraelieal'ea celor ,bune, e pusa $1 recompen-
sa, sau .. mal bine dis fclg'\duinla, Privesce ee , hasil ad-
mll'abila a pus Ia calea si sfiala catra
pal'intl..- Depadandu-l de' fapte I'ele, !iiiurmand'a-I dute spre
pi'acliellrea celol' bune, mal'nleiu a poruneil ca sci dee l'es-
pectul cuve-nil parintilOl', fiind-c& dura Dumnegeu
au fost causa exislenleI 101'; Asl-feliu ded ,c Jucrul stabi-
lit, cci dadi ceJ dinlei' pal'intil se VOl' bucul'a de T6dele C.o-
piil.ol' 1.01', ahmel da sigll\' c& l.otlccI-I-altT omenI. De
DU .va fi cine-va SUpU5 I'espeeluos catra parin\if sel,
DicI,odala nu va fi bland ingaduilOl'iti carra alt!. omenI.
Dupa ce pe copii abita ea.t trebuia, ime-
diat tt'ece la parinp, !iii li gie:: "P:lrinp, nu ve l!Tgi-
sip pre fiiI vo;;tri Intru manie, ei:l cre;;eep pre iT
tntru invi:itatura $i certarea Domnulul", (Vel'S, 4). Nu
gice iubiti-l, cael neeasta !iii f&I'3. voea lor 0 VOl' face flind
de. ualma, deci ar fi fost prisoselnic de a Ie-
gifera acpasta, d; "nu ye urgisit1 pre, <I,
ceia cc multi fae, lipsindu-I de cliro- ,
nom ie, put'l;lndu-sc ci'ilra il cu nsprime, nu c::t catra fiint!
liberc, ci ca' (' :ltl':) sdavT. De aceia!iiigiee: "N u ve ur-
gisitl pre fiil vO$tri". ApoI al'ata 31' trebui sa
pl'.ol't'ilt'zc pfll'in\il de copiii 101', ridica in-
heag'l rile;;! iUlle inlocul el firesc,
tlllli. n :11'<) I a t crt fellIPea sesupuni\ barbatu-
lUI, 'ca a -eT; ' dl'epl care eele ' mal ,multe luI it VOL'';'
indemllftndu-I de a 0 incunjura eu dl'ag<>ste,t()ta!?a
aiel, la densQI duce causa, qicend: "ei-I crpscetl
2I4
OMILIA XXI
pre iJ lntru invatatura .!?i certar.ea Don1n\llu.I". Vel}.l
deeI ea existand cele spll'Ituale, VJn dupa ele eele eor-
Voe!?d sa fie eopillll leu De la
eep!)t chial'
Sa inehipuI eil ar II de PI'ISOS de a. pune pe copllul
tM ea sa aseulte si sa invele sanlele senptUl'T, penlru ea
acolo va audi "Cil'lste!?9
Ie
pre ta
tal !?i 'pre muma ta", incat aceasta se
tine. Sa nu QiCI: apol aceasta esle treaba calugal:)lol. N u
eumva am sa fac copilul mel1 calugar? Nu e mcio ne-
voe de a-I calugal'i. De ce te spel"iideun fapt care e
arnestecat eu un mal'e ca:?tig 'f Fa-I pe ropil Mal
ales eelo.\' din lume Ii e neeeS3r de a asemenea inva- .
tatur! folositore, mal ales eopiilol', cal'iI la aeea Vil'Stfl fra-
geda au multa nestatornicie i?i ui?UI'inta in judeeala ...lor.
Pe Ia,nga scriptur! e bine inca ca sa Ii se adaoge
si exemple din imprejm'arlle protane, ea sa aUe ac.olo pe
aCel asa disl eroI lie sCl'l1tol'I, tarii erall sela vi
lil paUil1l!(l!: !?i inai'ntea mort", pl'eeum Achileu tand
seeaiesee ca more pentru coneubina, precum cand un al
till se {mbala, si multp- allele de acestea. Al'e nevoe decI
copillli si de medicamcnte de acestea. Darf'l apoT, cum nu .
pote fi absurd de a da pe eopil la sau a-I
tr-imite In in fine a face lotu! pent.ru densul, i?i
itilieelasI limp a err sa fie crf'scut iolt'u invatatu.
ra sice!'taf'ea Domnulill ? Tocmai din aceasta c.-msll, cllm
am '(lis; nolcel antel, parin\ii, vom culege . rOdele,
crescern pe copi! obraznicJ, nerui?inati', gro
siel:I. Sa nll fatem asa, decl, ci sa' ascullam pe aeest fer-i-
Cit care ne pova\uieiee 5tH intru invi\VHuf'ai?i
eertarea DomnuluI.Sa Ii dam exemple nol, f,\ceodu-j a se o
cupa r,u eetirea din eea mal f,.ageda
virsta. Dara val! ca de ol'e-ce eu vorbesc ineontinuu a
semenea lllcl'm'Y, sunt Cl'el}.llt cft !'punner09iJ. Dat'a eu nu
VOill eonleni a-mi face datol'ia ce me privei?ce. Din ee
causA, spune':nl, nu imita\i vol pe cel vecbl ? .. mal eu
sarna 'vol femeilor, aI' lI'ebui sa imitatI pc acele femef mi
minate. S-n-naseut eopilul ? .. tu imiLeaza pe Anoa; afJa
ce a f<lcut.aceia; du i?i tu copillll IMimediat la biserica.
Cal'edinlre'" vof liu a'r dod tcacopilul 8M sa devin-a.1ll1 Sa-
muil, mal degl'aba de cfltimpal'at al intl'egellllml? cum
e cuputillta, I}.icl, de a deveni asUeliu.? Darade ce nu ar
fi posibil? Nu se pote, fiind-dlnu fiind-ca nu daI
copilul leu acelOl' carT pot sa'} fOl'meze ast-feliu. cine
OMILIA XXI
21.5
ar pUlea fi aeela ? intrebI lll. E( bioe, acela este Dumne-
I}.efl,' penhu ea!?i Anna 1111 ja ineredintat copihil seu. Nic!.
iii, eel veiiLit, nu a pulut sfl-l formeze. cumar fi putut,
el, care uu a pulut fOl'ma chial' pe fiiI lUI? Dara credin'
\a Annel buna ef vointa a fllcut tolu\. Aeel copil a fost
cel flnleiu nascut de Anna, r,arenicl . nu daca va mal
sau nu alti1. Ea nil a <;lis: voiu 3!?eepta ea sa creas-
til copillll, ca- sa se mal familiariseze Cll lucrurile omene!?cl,
voiu permite ea sa-i?r pell'eaea putin limp in virsta eopi '-
lal'easca , ci tole acestf'a femeea Irecendll-le cu vederea,
a facut un singur lucl'u, acela adeca ea de la ioeeput
sa aflerosasea lUI Dumlwgeu aceasta statue spiriluala. Sa
ne rusinam no) barbalii de filosofia femel, care a
incl'ed'intal copiful eI luI Dumnegeu, acolo I-a lasat.
De aceia i?i casfiloriaeI a fost mal slralucila ('a a allol'a,
fiind-efl ea a cautat mal anteiu tele spiriluale, fiind-ca a
afierosit lui Dumne<;leu parga pe fiilll"err eel an
teiu nascut. De aceia pantecele el a fostpl'oducliv, caeI
a nascut a\tI copiT; de aceia a vegul pe Samuil pl'OS-
perand h: lume. Daea chiat' omenii eiuslesc pe ceI ce-I
cinstese; ore nu 0 faeea('. f astu Cll atat In'aI mult Dumne-
l}.e11, celor eel cinstesc pre el din adancul sufletulllI }Ol'?
Pana cand decI vom fi sUipaniti de corp? Pana tand ne
vom pleca spre pament? ni fie secundare fata de
ingrijirea copiilori?i fata de daloria ae H-j trei?ce iotru in-
v:ltatm'a certarea Domnului. !Juca copilul se va invata
.a fi filosof inca din incepllt, aluneI el a 0 bogatie
mal mal'l'\ de tal orl'-ce boga\ie din lume,i?i 0 slava mal
puteruica ea orI-Ce. Nu va face pe eori! ata! de mare !?i
sl;'1vit chiar de }-al inva\a vre-un sau lola ' iovil'
tatura pl'of:lIla, pdn care sa se priceapa a cai?liga boga\il,
,pe cat daea'l vel inva\a ada de adespretlli averile. .De
ea sa'i fael ,ell af\evel'at apol fa-\ ast-felifl,
carl nll este hogat cel ce are nevoe de multI bani, ci eel
. ,ce nu are nevoe de nimic. Aeeasta sa -invetl -pe copilul
teu, ell aeeasta dept'inde-l, !?i atunci el va fi cel mal bo
gat de pe fata pamentuluI. Nu cauta cum siH fael de a
1i prin inva\alutile ' nl'ofane, curnsil fie laudat, ei
Sa-l lOveU de a despretlll slaV3 c.ea ,1ID
. viata Pl'eSenta, caclatund el va fi maT straluciL sLmal
slaviJ: A-cetlsta e clf putiilta de a 0 5nfiltra ata1 in celsa
rar, cal i?i in cel bogat; oinvata cine-va nn.de
la daseal, i?i ' nicl din n'un or.e-care, ci din inv&
talmile alJale in santa scriptura. Nu cauh
216 OMILIA XXI
rum el traiasci1 aicl pe pament viata IndelungaLl:1, ci:
cum traiasci1 acolo 0 Yiata nClIlarginitA !?,i faJ'a de
sit. Di1 copilulul eele marl, carll nil cele mleT. AsculLa rt;"
Pavel cAnd dice: copiiT intru invatatura
certarea DomnulUl", Nu Ie cum .. I'po\! fa-
ce un rilarc oratOl', ti t'mu sa filosofezp, ol'a" .
. tOl' nu estc nid I) pagllM, pc ('and daeiH a
filosofa, nu \'a pulea avra l1id un dill oJ'?loJ'la, lilT.
Neeesitat(>3 /'(>a mare esle nu de cuvmle CI, de
felilll ile viata; de moravUJ'! bune, eal'a nu . de
oratOJ'lca; 4C' lame, Sl Ill! de vorbe, caeI
proclll'a illlPal'atia cel'illl'i .lol', lluma!. n\ pot ehal'a7.J
adeveralele bllnaU\tf, Oed 011 te gandl . cum al putea si1 .. !
3scull limba luJ, ci eilrn 8a-l cl:ll'atT sutletul. Ie ..
bese'l1ll cu scopul de a imDede('a invatatul'a, CI Ye statu-
iesc rie a 11 cu bagal'e de sarna mal mult Ia cele ,ve
spuseiu, Sa -nu cre<;lf ('a oumaI rnonachilol'
invatamintele din santa seriptUJ'a, cael a"t.feiru de mvAta
minle slInt ll'ebuilore mar cu samA ('opiilor cal'iT inlru in
Jume, Corabia ('al'e sin neeontenit in port, IIU are
nevoe de 0 confeetionarc deosebitA, nu are nevoe cilpl-
tan, nier de dupa eum are nevoe care
veclnic plute!?ce pe mar!. Tut . est.e dl,n lume,
si Cll monadllll. . Unul stn neml:?l'at, ca eombla dill, POI't.
viatA fUI'a gJ'ij! ,scullt,
9H;nrl, de OI'I-ce cela-I-alt in:e e pe mare,
si vecInic: in mlJlocui eJ Iuptanduse cu va-
iurI sj ftlrlunT. Chial' de nu ai' :wea el nevoe de
rea$antelor sl'J'iplul'J, tolu:?! e IIp.cesal' de a fi pregat!t, ('<1
Ia ocasie f'a poli1 astupa gurilealtor<l, d\ Ol'l,cat de
fericil ai' deveni in viata pl'esf:ulu, ell aliit !TIaI _
are fleV03 de invfltatura sanlelol' I'crlpturI. De
ce privil'ea in palatele aI'
Elini, multI fi1080fr, cum multi curtem 11m-
flaLY in pailtece de slava pl'esfmh). AI' vcdea III fi!}e unloc
plin de omenl ca . hidl'opica\f. cad ast .. sunt palat:le
tot( sunt aeolo infumm'atl uvmtlatr de
dl'ie, em'a eel ce nu bunl, se ocupi1eulll sa se faca
Pricepe acum I:e ar pulea face fiul tM inll'and aeolo, cum
el; ea uri doctol' emi,nent, ai' inauntru apal'atele
care pot modera fudnha fie-dil'Ulu, CUm -apropllndu-se de
fie'carel-al' vo/'bi [al' cOl'p\1l . luI UJ!lflat
ea de hidropici1, punendn-I medicamentele acele dIn,
Ie saiplurl, !?i VarSilf!d pe partea eea bolnavi1 cuvlllte de
OMILlAXXI
21
7
filosofie inalta. DarA monachul ell cine are a conVtwsa?
Cu zidul'ile cu plafonul cbilieI JuT? Cu pustielatea eu
vliile plidurose? Cu paserile eu copacil? EI nil <lI'e ma-
re tl'ebninlli de 0 ast-feliu de inviltil.tul'a.. si tolu:5J nevoea
iI face pe densuI, nu ahUa ca sh im'ete pe at"tii, eatpe
sine singlll', Oed, celor cad tJ'liiesc in fume e eu lllull mal
lrebuitoriu de a inY-ata a santa scripturA, de cllt ee .
luI ce duee 0 viata singurat.iea., caeI oUlul din lume C eu
Q1ult mal aplecatde a de cat monachul. Daca voe?eI
sa am, apol chial' in lumen eceasta. Vol fi mal desloinie
cel ce simta scl'ipturA, clld totl . s-m' de
cuvintele aeelea pl'onuntate de el,cand mal ale3 il ved cli
el nu arde in fQc penLl'u sla va, nu anteetatc.
De altfeliu daea el nu -(j doresce, totu,T 0 va aVE'a, si a-
tuncI Va fi maT I'especlat dedit chiar imparatlll. Nu 'e. eu
putinta ea sa unul ea Cel Ce e sanalos
aI' putea sa faca cand se inlt'e multI omenl
sunuto,?T, dara cand el se intre multI bQlnavl, a-
PO! Vestea de el iute ajllnge pana J3 UJ'ecbea impliratuluI,
peste multe natiunI il va pune sli slapa;;iasca. ,
. *) Dec{ vol acestra, pe eopiiI
jntru inva.VituJ'a ,?i certal'ea DomnuluJ, Dan'\ pote e same?
Ei bine, Cll nimie nil va fi mal sal'ac dt! cat eel ce se in-
prin palatele jmpi1I'i'ite,?ci,pl'in faptul ea lIuesle
in palatul'f, ci incil va fi admil'i1t, ,?i iute V,l ajunge la an.
teetate, chiar tari1 voea lUI. Pentl'U ea dacA unilbal'baV
ElinTin valore de treI oboll (un ouol el'a a pal'le
-din dl'achma=16 ba'nl), ,?i cinicT, CaC! astfeliu era fitosofia
100',sau maT dl'ept vorbind uu alal fil050tia, eat numele
eJ; daea, (lie, lIniT ast-fetia de omen] imbl'aeatl cu man ..
taua filosolh::1, Cll pl:1I'lll lung, fae pe UluitI de a-!?l pleca
otbil in jos inaintea 101') apolcu rat mal mull eel ce cu
adeverat c;1 esle filosof? Oaca un cbip IJlinci.uIlO$,
data lImbt'a .unei pal'ute filosofi( supune in mod pe
a1til, ce va fi eand nolvom .iubi mosofia c{'a ..
rata Nil ore se VOl' indrepla': cu, totil? Nu . ol.'e
cu loti! VOl' illcl'edinta IItlOl' de adevel'atl tHosofI;
casele 101', l?i femeile i eopiil lor? Dar:. din nenorocire
lIlI este 'lstiHlI un ast-feliu de liIosof. De aceia nicI e;x:em.
pHl IlU Jlutem' gasi pl'intl'e omeniLdinlume" pe cand p!'in-
.. ) copiilol' frica de Dum.
ilespl'e blanile\a cftt resped produce ,ea aIel; pentru
pretuirea slaver a avereI. De-pre Abraam, cum eil. rapta bUI)il.
esle dupil. asem_eourea sllfietoloi. (Veroo)"
218 ______________ O __ M_IL_l__ A __ X_X_' __________________ __
tre reI Cll viata monarhalA am putea !"a gasim muJte
exemple. De acria voiu VOL bi ,de unul e cd,
P6t.e . di !"au p6t.e ati augll, Sall pole untn,
aV vequt pe care VOICt a ye 'l"'ol"bl;
de Iulian f'pl ITIIllUllat (815el'lcal scrbetlza Ja 21 Iume).
Acesbi a rust barbat de \eara, lucralol' de piimenl, !'me'
rit si dinlre cel smel'itI; era in tolnl de fi ,
roso113 pl'orana, pe tfind lie tilosofia cea IlP[ilasmuilli de
mmlea omerWas!'U el em inzps!J'al Cand
el inll'ain eclat! -si torte nil' se petl'ecca acesla,-
se taeea pri'mpr;ju;1I1 IUT alftla
de pUl'v)', cllm nu s'al' fi fanll Ill!'! nlu:llor <:elul' m31 I c-
numitl, sofistilol', OI'kfil'uI allul. ce sa Illal spun?
Ore ,;umele' lUi Illl esle mai "\I'alurit de ('at a IUtUI'Ol' im-
para\i1ol', de Vl'eme ce se lauda eu can tal'} as! Dadl
decI tole aeestea sc pell'l?c in lumen ateasla, Illme ID care
nimic nu ni-a fiigndnit siapanul a lote, lumein care Ill-a
spus en sUl1lem slreinl, .apol !'a tate bUllurl nu
ni VOl' fi aeOl'date in eerlul'l. Daea In aceasta lume, unde
ii erau l'a bpjenarI, sau bucuratdeatfttarinsle,dal'u _a-
colo, unde iI 5'unt cetatl'lll, de tC slava ore nu se VOL' 111-
vreOIllCI r Dad\. aiel, unoe el a al'i'Ilat ea ne JlfCa-
zurJ si au avut'iI alata dara al'olo. ullde 1:'1 fa-
onOl'ul'I, dill\. multf1l11ire nu vaft? pOte
. ve si omenl din Ilime 1<1 aceaslflfilosohe
lnalla? In d'iun de asladl nil a vern, die! darn pote se gao.
sese unia jngadliilorT %( inca n-a(1 ajllns la
cea HHll Pentl'u eal'c \-e voiii spunA Pxpm-
pIe de ale dina!:eia
o
ave,nd fe-
mel, 8i ereseend COllll, ell lole al'eslea nu au fost !,laI
pre jOs de eel ee dureau via\a mOllaebalfi? Asla-q! IIlse .
nu se gasesc nevo:,: ,de Corinlh,
'7; 26)" .dupre nun ncest lentlt. Pe cine sa ve a-
rat? Po Noe, sau pe Abraam, "au pe Isaat'., saupe fiul
(leestuia ? Pole pe losif? . Pole voitI sa venim, la . ?-
La Moisi sal\ In I"aia? Daca crede\f, sa yorbnn de Abl'a
. am . mal' ales di ce9lia-I,altl necontenil ni,-l pun Inainte:
EI bine nu avea el femee? Nu avea el coplI? Ve SpUIl i?l
eu , 'aeeasta, teia ' 'vol Ili ' spuuetI . noue.
Avea femel\ de ('al _nu a fost miraclllos . fiindeft avea fe-
1l1ee; a <lV.ut copi!, dara I1U a fost pentru a
Hut ('opil; at. avut . inse nu dIn causa avel'llol'
lUI a multamit pe . a aVllt sllb ascullul'ea luI
tl'e1,sute opt.spre,gecc capl de ramilil, ell tote ace:;tea
OMILlA XXI .
nil penh'u aceasta el'a admiral. Pote ca a
din ee eausa a fost el dnstit!?i slavit de loti? Elbibe/
pentl'tl iubil'ea lUI de stl'einI, pentru de$!1I'Atuirea bariilor.
penlru delllnitatea luT. Cam este characteristica 610501"ulu1
adevel'at? Nu Ol'e de a despre\ui avcJ'ile slava, in
definiliv de a fi llJaI pre sus de 01'1 ee invidie ?'
Aide decT, sa-J adueem la mijloc, desvelindul savi,l a-
rat ce feliu de filosof era 1'1. Mal 'nleiu crt el nu conside-'
I'a intru nimic patria: giee, din pamentu) tea,
din rudenia ta, din casa tata\uI teu" (Fac- 12, 1),
imediat a N u em legat . de easft, cacl daca p.ra, nu
ar fi nu era legal 'ell vreo prietellie('u de obiceiu,
nid ell alteeva. ApoI cl desoretllia slava in tole cele-
l-nJte, desprt'tuia averile, pe punenrtu-I pe fuga in
pulend a se folosi de prada. el a
. nu a facllt aceasta. ApoT ('hial' copilul luI nu sa faeut ad-
miral penlm avel'l, ci penlru ospilalitatea IllI, nu penh'u
. copiil ce-} avea, ci penll'tl supunel'ea luI, nu pentl'U fe-:
meea lUI, ci pentl'u slat'piciunea eLEI nll eonsitlel'a inlru
nimic viata DreSe_lIti\ , nu sl!'ingeaaverf. ri tole
tuia, cal'e dintre planle esle cea mal buna? Ore
nu areia rm'e al'e putet-ea in sine care Ol! pOte fi
vMamalA nid de seeelii, nie} de gl'indina, nid de furia
venlul'ilol', nie! in fine de vl'e-o alta anomalie, ci staexpu
sa desp\'e\uind 01'1 ce, f,\I'a a ayea nevoe de vl" .un acope-:
remflOt sau ingl'adilUl'a ?EI bine, ast feliu este filosoful, ast-
felio este acel bogat: t6te Ie are sinimic nu are, salt
mal bine nimic nu are"si t6te Ie are. Zidul lUI de
api\l'al'e mi e pe dlif:il'ara;d pe dinauntl'u. Dara ce? Cat'e
eol'p e pllternie? spune-l1Il; nn ore at'ela care e
nu se vatama nicl la }ome, nie! In lIlanearc peste mil-
suru, nid la fl'ig, !?1 nid la al'i?ita eea mare a sorelul? salI
en role aeela. cal'e, penlru ea sa fie sanatos, :u;e nevoe.
de balJ!:hel'l, de t'abl'icantl de diferite materi!, de viniitorl
::;i de docto!'!? Aeela es'te hogat, acela este eu adevet'al
filosof, e<.tl'c nll are niovoe de nilllic. De areia :aces!" tel'ieil
aposlol qicea: copiil intruinva{atu-'
ra si>, certf)rea D()mnlllul" , NlI :I ,irrlpnlcaVc ru < aeQpe-
remilitee-xteriol;eahH, pe- c-at (:I(deeele interi.Ot:e,pl:irIVu
cil aceasta este adevel'ata bogiltie; adev6rala slav;); _ Ca:nd
acopel'emintele eele de . pe dinafal'a VOl' caderi, vQili.sa' di<
de ingriidirea de pri'Il'lprejul'lll planteJ, alunCl::;i'
cadea Ja palllent se va oimici; Oil llumaI ca nu s:a fo
:220
OMILIA XXI
Josit eu ce-va, ba inca s-a valamal, penll'u cA tOle ncele
tngrAdilurl p'I'aO mal mult plIse ca sa 0 apertl,de Furia ven-,
'Iudlor, si odala ell eaderea 101' In pamenl au tm3 eu ele
, :si planta;( Dtlcl bogatia mal nlull vUtfllllii, dtl vreme ce fa-
,te pe om neingl'ijitoi'iu fa\A oe anomaliile
,dara sa pl'egalim pe l'opil, ('3 sa pota res!sta In. lole IIU-
\lI'ejul'arile conlrul'e, de cele ce vem sa nu ge spe:
;rie, Sa-I inlru invl.l\all1l'a !?I cerlal'ea DOJfmuluI,
,nHlI'e l'csplatrt yom avea, Duea cel ce fac statuele iJ:upa-
tl'atilor gau zU'Yl'avesc chipurile 101', se bucura de multa
rirish',' apol nOl7 carii infl'umllse\am dlipul ce-
:I'esc.--penll'u ("[I omul e dupa chipu,1 i
Dumlledeu-, ore nu ne yom bU(:IIl'a de mil debunall.l\l,
,candU'vom inapoia chipul seu intocmal; adeea ' dllpre ase-
'menarea SlI? Cael aceasta e de n fi dllpl'e asemenarea sa,
adecn de a fi virluosT. Dara virtulea sufleteascrt numaI a-
luncI 0 YOI' av!:'n, eAnd yom invata pe copiiI a fi
bunl, nesh'ipani\idc iutime, caml VOl' fi fila,nlropI, IarA de
'leulat!:',bine-facetorI catt'a ' altif, pentTu cli lote ca-
Jill.l\l sunl propriT ale lUI Dumnegeu; in ,fine ! ,VO,llI
inva\a ea viata prcsenta sa nu 0 eonsldere Intl'u mlllIC.
Asa 'dara sa ni fie preocupatiun('a noslre, ('3 :;:i pc
pe noT sa ne formam dupre CUl,ll
'fiind'd\ dealt-feliri cu ce Ore ne vom ' gasl tnlllolea
'll'oouluI lUI Chrislos? Dadi ('el co are copiI neaswJlatorI
nu esle demo . de epigcopie, cu aIM mal
nil va fi demo de llli Ce spul?
,de am ave a femee nestalornid'i, chii'll' de am avea fOr
ll
-nestatornicl, yom dn ore sama .\"Olll fi
tea luI DumneQeu? Oat dara nu yom ('ontnblll cu cela co
'sulJlem dalol'l, ndeea daca uu Ii yom da inva\iltura
nitll, N u l1i p.ste deajuns pentrll mantuire numai propl'Ja
'noslre vil'lule. ellcl dadl eel ce a pl'inlit un talant I-a in-
,.gropat jn pament !?i n-n nilnic, a, fost
oedepsit, e celt ('[\ nu esle deaiuns Dumaf prol1nanosl!'e
-virtute ,penlrll manluil'ea nostl'e, ci ;;eeere atace
al\iI. Sii ',avem ' deCI marc' femel,
de copiI de sel'vito .. !, sa avem mare lOgl'lJlI'e ,de_ noI
fie fa i-am fonna pe deni}i'i, fie ta pe nol
,sl1 \'IJgftm pe DumnedeQ. ea sa ne dee. mana de a]ulol'lu
'in aeeu::;lufapla m[Il'oatll. Dad\ el ne va, vedea ta ne OCll-
pflnLut;aeeasta !?i ne, ingrijim, . ne va aJI\tf\; .enra; ue yoa
'vedea ca nu facem nimit, n.uni va da mel un llJulol'lU.
-caclel nu vine in ajlltol'iul celol' ce dorm; ci n celol' cad
OMILlA XXII 22}
se obosesc muncegc. AjutOl'iul se da tot-deauna nu ce-
.luI ce il! lrandil.vie, . ci celuia ee en sL eel,
ce vine in Eal'a la urma;buh
Dllmnedeu ea Il1crui sa-I duea Ia: un bun sfarsil ea a"l-
feliu sri ne ihvl'(:dnidm bunurilor fagil.duite, pdn si'
indural'ile a unuia nascut at sM fiu, ' eamia, impl'euna eu
T:;jtal cu Duchul Sant, se euvine slava, stapanirea sii
cinstea, atum purllrea !?i in veciI veeilor. Amin_ .
OMILIA XXII.
"Slugl! ascultatI pre stapanil eel dupre"
trup, Cll frica Cll cutremur, Intru dreptatea ini-
met v0stre, pre Christos; nu numai Inaintea
ochilor slujindu-li, ca eel ee vor sa plaea omeni- ,
lor, ci ea slugile lUI Christos facend voea lUI Dum-
ne<;ieo din suflet. Cll buna-vointa slujindu-li ca
DomnuluI, eara nu ca omenilor; ca orl-ce
bine va face fie-care, aceia va lua de la DomnuL.
orI robul, orr eel slobod" (Cap, 6,
dara e mal pI'eSllS de orr-ce ludoiala, cit in COIll-
punerea in mel'sul regulat al unel case conlribuie nn
. numal bal'balul, femeea !?i copiiT, ci !?i vl'eunicia, servitori-
lor, De aceia fericilu\ Pave) . nn a neglijat oicI aeeasUi"
pal'lp, ci mal laul'Ina vine asupm acestel ellestiunJ,.
flint! di i}i servitOl'il se gasesc la urma . tnlm'ol' eu
tilll 10r,Mulle Ii 101', nu insedupre cum V01:-
COlliilol', deu mult mal compiect, d\cI t';\gaduinta nu,
Ii 0 da pent!'u limp,ul pl'espnt, ci penlru viitol'ju, ,,$ciind,
giee, ca orI-ce . bme va face fie-care. aceasta va
lua de la' Domnul, irivataa filosofa, D&ca iI sunL
mal inferiorl chial' de cal copiil in pri vin\a serviciuluI 101',.,
eu cllgetarea sunt eu mult mal "Slugl,
ascultatI pre stapaniI eel dupre trup" ,Pl'ive-
din eapul loculul inalta suflelul intl'islat, cllm de '
la inceputcl mflngae. N t1 te sral'bi, I;\iee, cae$tl rnal infe-
rior de ('at femeea, de copiiI, pentru ea nUma!
numele eslede sclavie; stflpaniit asnpra ta este dupro"'
:222
OMILIA XXII
:corp, temporalAl?i scurla, cacl tot. ce corporal,es!,e
;scbimbacio;; si ll'ecetoriu:&," Cu fnea eu eutremur .
. A I vedut ca el nil pretinde tot frica de )a femee
si :deia copil? cacI acolo a gis simplu: "Eara. femeea
.se teama de barbat", pa cand aicl cu intensitate,
eu frica si cu cutremur". ApoI adaoge: "intru drep-
inimel v6stre, ca pre Cnristos". Inl'9nlinuu al
' pune aceasH\ !?i. ordona se executa'oDal'a
,feddle Pa.vele? ServllorlUl esle i?l el fl'ale,sau mal gls
..a ;'devenitfratesi se bueura si el de tole apoI
.4ici 'pre stApanii ceI du.pl'e CII fl;ica
.etl cull'emur? Toemal penh'u aceasta, glce, am pOI'uncll
,diet daea pOl'uneese celOl' IiberY de. a se supunelln,ul
inlru frica luI Dumnedeu: "Plecatlveunul altula mtru
lUI Dumne<ieu" (Cap.5,2I), daca porur;cesqi fp.mee'i
.<le a se teme de barbat, de si ea esle . ega]a incInste cu
.'bArbalul eu alat mal mult '0 dic aceusta servitoriulul.
;Faplul c'a cine-va este sel'vilOl;i\1 nu. esle ci eS-
te chiar cea mal anLel ea cme-va sa se IOJOSaSCa
pe sine, sa fie cumpatat, sit ,se Ilmiliasca de aP.ro:
pele seu. Dara apoI . chial' , i?i cel Iiberialta data Sel'VIaU
.cu frica si eu culremUl' pe eel liber). Jntru dreptatea
inimel v6stl'e" dke cu drept cuvent, fiiod-ca e posibil a
servi cineva eu ridl si cucull'emUl', inse nu eu dragoste
cu buna voi n\3 , ci en ea i . ('um }.til' fi permis .
si luI de a rele. omtre sel'vlto!'I .se
' pi)!'la reu fata de sU'lpfinil lor, de aceia Ilpostolul. II. diS:
'truge aceasta reutate,gieend: "Intru dreptatea Immel
'v6stre; ca pre Christos", adeca nu
-in ochiI lor, ca sa se faea placu\1 ol1.leOl)or, Cl en sel'vltOI'l
_aI lUI Chdslos cadI fae vointa . luI Dumnedeu din tot ",u-
'Jlelul 10I',,,cb buna sfuiindu-1ica DomnuluT,
eara nuca 6menilor". VedI, cat a trebuit ea :o:a Ii
. . diasca In ininHl.acest hine, :servieiul ]01' sao] f11ca
cu dragoste din sufleL? Vedfim ' pe mulV.
.eendu-si servitiul 101; de frica, la cal'e nu pU\1O conll'lbUle
,si slapanilor; dara tll aratamf, giri, ca ser-
-vesci ell lill Chl'islos, earanu eaomulul, ea'ti fad da-
toria din dl'agoste, nu silit. Dupre cum pe celee pa-
;iimesce iI sfaluiesce si'l invata Cll sa I'3bde, tot sfa-
pe sCI'vitori ea faca oatol'ia .lor cu buna-
''Voin\a. Fiindea cel (' 1) pe un altul peste Obl'3Z, nu
OMILIA XXII 223
a facut aceasla pentr;l cit eel Il)vit o dorea, ci diocausa
propriel lUI I'eutatl, apol ce Mantuitoriul:
' "IrHoarce.I obraz" (Matb, 5, 39), ca sa a- '
l'atl prin aeeasta ea nll fal'l\. voe at suferiL S'ar pal'ea ell
pote a1 laeut aeeasta de [rica, inse e aiel 0 mare filosol1e,
.al dovedil ea at sulel' it diu aceasta causa, adecft din
dragostea ta call'a filosolia cell inalta. Aratll deel iii acum,
cft ell bunft voea ta pOl'ti sel'vieiul. Cel ce cauta a se hH'/l
pllleut omenilOl', nu este sel'vul luI' Chl'istos, eara servil
lUi Chl'islo'>rlu eaula ca sa placa omenilol'. In adever, cine
ore fiind servlII lui Dumnegeu, voe:?ce sa placa omenilo'r?
sau cine placeud omenilol' pote srt scrviasca lui
"Din suflet, cu bunavointa slujindu.li". Fiind-ca
:-:e pole ca cine-va sa .. pe un altul mal mull de
fOI'mA, adeca sft indepliniasca numa!. ceia ceo e datoriu, in-
se nucu loUi putel'eu !?i cu talrt dragostea, de aceiagice
en sa 0 faca aeeasta eu buna-vointa, nu silit, din dragoste
iii nu din silil. asl-feliii serve:?cf, adeca daca'tl porti
sel'viciul eu dl'agoste, cu buna vointa din tot sufletul leu,
en si cum aI sel'vi lut Christos,apolatuneI tu nu estI servo
Un 'ast-feliu de sel' viciu Pavel, eel libel',' care i?i
stl'iga gicend: "Ca nu pre noi ne propoveduim, ci
pre Christos Jisus Domnul, ear.1 pre nol slujitorI
v6ue pl'in Iisus". (II Corinth, 4, 5). de aief,
Cllm el it! sush'age injosirea paruLa ca sar.v. Servil11
pe slapanT, giee, pentm );;ciind Ca ol'l-ce bi-
ne va face fie-care, aceia va lua de 1a Domnul,
Or! robul, ort eel slobod" . Fiind-ca e fil'esc ca mulV . din
tre stapanlf!a nu se, ea unia ce sunt
. sa nu resplaliasea pe sel'vil ]01' pentl'usupunerea ce li
o al'aLa, cum el maogae pe servitOl.'1 ea sa nu S8
indl)iasea de resplata, ci f![t aibi'l sa fie ineredin\a\i
de resplala. Precnm eei ceaupdmit.vI"un bine de la attif,
. daca nu rfl'>platesc pe binefil.ceLorl, apol pe Dumne-
1.eu I-au facutdalol'iu aeelora, lot asUeliu I]i slApaniI;da-
crt nu te resplatesc pentru sel'vieiul eel bun ce l-al dat
lor, prin &Cf;asta inca mal mult aI fost resplatit, cad iI
priu aeeasta a facul pe datoriu tie.
,,$i stap.1nil, gice, sa faea
(Vel's. 9). Ce iotelege apostolul prin yorba A-
oeca eu buna vointa sel'vind i?i serviIlol'. Nu a (lis
pe fata servitl vol pe servil de i?i prin Nor-
224 OMILIA XXII

ba aceiasI a ari:itat' deslul de I'lar cil. aceasta inseamoa,
pentru eil. stapanul Nid vol, nu pentru
' ea sa plAcet' omenilor sil. 0 facetI aeeasla, ei sa fltl stapa-
nill de f!'ica si !'utl'emur ca nu ('urn-va Dumnedeii sft
pentru -oe'ngrijir'ea cab'a sel'vitori:t. "Sla-
bind [r'lgrozirea", adecA nu fitl de nesufel'it, sil. nu fit.
gl'eoI prill purtarea fata de il. c:1 al
vostn.i, allor, Domnul este In ceriurr". Val! Ia ee
a facut el alusillne, cum a de grozav! Adeeil.
, mal IAmurit "Cu ce masura vetl masura se va ma-
sura v6ue
ll
Cu aIte !':uvinte 'na te ' temI de anu audi:
"Sluga vicleana, t6ta datoria aceia ti':'am iertattte,
pentru cam-al rugat" (Math. 7, 2, 18,32), cacI hi den-
' suI nu este Sa IIU ci'l cele ce ai fa.-
cut servitoriulul penedreplu! ti !'le vor ier'ta, pentru cil.
daea legile fac VI'C-O inlr'e omenI, ea
fiind sl ele nu e tot en legea stapanulul
eal'e nu pl'evede oid 0 deo-iebire, l'i facend hinele
deopotl'ivl't tutUl'Dr, Ii dupre faplele lor Dal'iI.
darildneva aI' intl't'b:I: de uude om a venit in lume sda-
vi", PClltl'Il ' re a in mOl'avul'ile vieteJ
mal ale;; ca pe multi cadI intreaba vocsc a cu-
nosee rnpllll,-l'u ve voiu spune, Lucomia a nascut sel;lvia,
h;ij.bal'ia nesatul avel'j a zamislil acest rerat, fiind-
ea Noe II'A avnt nicl un sdav, nicI Abel, nici ' Silh !}i nicl
('eI dupa Peenlul a 11.1scut acest fapt,
ratl'a par'intl. VOiLI 3a a fost. obul':?ia I'euluf. Auda
aceasla eopiif, eu dar;) ii SUllt nprecullosci:Hol'l d\tl'a pal'in-
apol snnt vl'ednicl de a fi sdavi. sunt neclnicl de
a fi sel,vi!ol'I altu!'a, CopilullJel'eeunosrelol'iu catra parintiI
lilT singlll' distl'llS nobll'ta sa" e.acl ' eel ce insultu pe
lalal seu, no Illal esle fiu,Dara dac,a eel ce insulta peta-
tiil lUI IlII mal es(e tic! al areluia, apol eel Ce insulta pc
lalit! nosl.ru ('el cel'esc cum va mal putea fi fiu? Singul'
s-a pogOl'it, a ie!jit din nobleta, pl'lnll'llca a insole
tal pe . Dumnec;leu, ainsultat natura lUI, Malpe lInna ins{\
s-a obidnuita se lua pl'isoniel'I in l'e;.b6ele porol'/;,.
Va dice cil!C"va inse, cil. si Abraam uvea servitorI; dar,:i
d lIu-I Intrebuinta ca. pe se{vitol'l, dupt"e eum vedem
din santa scriptlll'a, ACllm tu CUI11 apostolul pUIl
sub dependenta bar'bl1tuluI, en cap, tolu! din casa 1111, !'Iic'
n o/dona.de iubi pe femee, de a copiii intn
invatalul'3 cerlal'ea Domnulul, de a se pUl'ta cu blftnde
QMH:oIA XXII 225
ta fata de servitol'I ca ,al
al lor, Domnul estem cenurl,Ast-fehui
dice, si vol sti\paniIOl'; ea eel ee suntetI
fitr fihintropI ingAdnitor'I catl'a
"Deci fratil mel,
intru puterea tariel. lUlu - (Vers, 10). Daca pote voitl sa
despre daloriilestilpanilor catra apol
puteV mal sus, un de se de COPI!, Invil\atl-l
a fi evlaviosl, eal'A eele-I-alte VOl' veOl de la sllle fara io-
doiaM. Ashid! ou('endu-se , cine-va la thealt'u sau la
bap, duce ell sine pe Loti copiiI pe sel'vitol'if,pe,
la bi5el'itll nkl-odatll, nid nu-I de a vem a
ascultasantele rugilciunl. !?i cum va fi el da-
d\ lu ea stapan ' dal altol' afacet'r? AI
pote sel'vitoriul leu? Mal'nainte de OI'I-ce
si-I 01'000;1 cele relative la ea sa he bland ca-
ha cei;!-altf imprPllna sel'vitol'I, in definitiv _
mull de virtute, Fie,car'e ca.,a. e ca 0 cetate, III care d\::"
Ili1enia el este fie-cal'e b;1rbat,ea cap' ,'II tamiileI sale.
eli. casa celOl' I:lOgap e ea 0 celatE', bptul e fimd-
ca aeolo sllnl si ogol'eculliYate, epitl'opJ, (wlVIghetol'I,
multI dal'f\ Cil :cas!l eelol' saraci e ea
o celatE', penlnl cl't aiL:! SUllt captlelllI. Bal'batul. stapa,-
pc feme!', femeea slapane}ee pe sen'l-
loril stflpanesc pe femeile 101', ,remeile bal'ba-
til stananese pe wpiil si servitol'il lor, Ore WI tl se pare
cA bal:ballli c alullcl ca' si lin rege. caci al'e sub densIlI ' ,
nlata subaltemT, !ata de e de d.lloria lu! tie a se
ta cu eea mal mal'ekonornie, si cu eea mal mal'e poh-
teta? de a se PUl'ta a pe fie-cal'e
dupa aptitudiilea lUI, ill tllnp a
eel mal destulnicT, de siguI' d't va alege \Ie mal
principali. Aslfeliu ' buna-6ra in fie-care casa se
lin nit l't'gP, am pulea fal'a corona regala.
Er bine eel ce stie \' um sa'sl aleaga pe aeeasta regma.
apoT tote" celtd-a'Jtc Ie va oriridui dupl'el'um trebuie. , ,
DecT fratil mel. Tnt;lriti'ye tntni " Domnul. $1
" . ..
intru puterea ' tarieT lUI". Cand tJ'ebuie sil. eu-
ventul, el lut,<Ieauna Ilsaz;\ de at:easta 01'e nu
eu bine din ilh.:epllf: ca .ca._,,()
celate intreri!!a? cad iata ca dupa ce a III ol'dll1,e tole
capit,:!r,iile, la UI'ml\'1 punein ordlOe de
15
OMILIA XXII
bMae. <Daca nimenlnu l'ape9ce dl'eplu} de slapauie aI. .al-
tUia, d fie-cal 'e sla in locul seu, apoT tote afacel'ile se gli.-
I'itridueal&. "Intariti-ve, dice Intru Dom'
pul,". Dal'a ce esle "intru Domnul"? 'Adeca in spe-
taiit1i ih el, prin ajutorilll luI. Fiintl-ca el a ol'donat multe
ce ar trebUlsa se facil,de aeeia pare ell dice: IIU ve
spaimanLaV, lII'llncaV speranta vosll'e in DJiIlnedeo., si el
tote Ie va illlesnL "Si intru puterea tar,i'eI 'Juf dice
intru . tote '. arl11ele . lur Dumn'eaeo:
casa putetl sta impotriva diavolulul"
(Vel's. 11). El nu hnpoll'iva lupteJOI', sail a l'esMelol', ci
Impotriva t1iavoJulnT. de ol'e-co aeest
nu se lupta pe fatA. contm nO,II'I\ ci
eam nu oslo all'ceva, de eat eli prininstllaciune. A mes-
ded in;;amna 3 nascoci vicienil, !'f'i pl'in ele a 1'III:e.
1'1, fie cu vorbele, ne ell faptele cHl'e ne incanl:i, l)e exem-
pili: diayoltil nid-odali'! !HI pi'opllne re fata de
IIU n pe !ll;\p:\I'le el I II CI'II 1
adee:1 da ea probabil cllven!'ul "de ce," lIsand
de bl'obotle care a!>tnpa ndevet'ul. Asa d:II' :\ apos-
!olul in nee::islcl 11I'ivinta a desteiltaJ nn oslasf. 'SI hI
priveghia. ja illvatat 9i i-a callvins' c,'\.
este contr::t cell'I Illal !:'Xperient dinll'e du,?m::tof, dan'\.
]f, sa nu se I'esbonisca cum 8-al' intAmpla . r,ll'<\ ' laclil;i\,
(u . cel Illal m::tl'e eonlJ'a
fnce?d vOl'bel lul, apoI Hrulalltl
nalma l?1 cea Illare a )01", 1 nu voia o:;;lasif
de sub deosul ,sa !?ideaceia rca i-a
spunenduh acesle sofi:;;me, pl'('gatin.du-I de a pri.
Dat'a el soar fi mal'gillit numal de a pove.sti pute-
fal'a mal spunll alt nimic, de siglll' (':1
dlavolul I-<\[' h cueent; .dan'\. eMil illaiote dnpa ;1-
ee.1sta ('a e <:'(.' Iluhnt:l de a1 bil"Ji, prin :11:ea,.;ta llIal
mult-I 1I1131'11a, T.11'Ja ('II tiU va fi 3nuntal;\ de
noi marlaUlurit, ell aIM mal mull cel a] VOl" fi lIlaI
. . nu noue lupta impotriva
CI impotriva 16tepetoriilor,
a domnlllor, a stapanitorilor Intunerecu)ul
yeacu.Iul acestuia, impotrivJ. duchurilor reuUHeI in'
,ceIe v (V(,I'S, j 2). ,ApOI iT in-
4all,t.'\ mult lIlea pllnenUu1! llluinte premiul ncol'dat
(':leI dupii ce Ii spune, cil. dU'imanI
________________ D __ M __ IL_I_A __ __ __
sunt grozavY, adaoge ea in ras
VOl' lipsi demurI bunataV. Care ?Lupta estepentru
re!?d, nu e yorba de bani, "icIde slaya, ci:ltncIlL"JJlJ
pentru robil'ea eli lupta devine
la. Cand lupta se face pen t I'll .. cele mal ,mal'l
alullcI si 3mbitiunea e mal intaritala, V OI'ba "intru ,eJe
esle' pusa in loc de "pentru cele '
nu dori'!. ea illnvingend sa bueul'e ell ce-va. ci ea,
ne lips3sea pe no] de bU!Ja.ta tile de Clcolo, t'a -cum 11al'e
cll. 3" . fi Qi5: .. ir;:\.Ct<}luldA' nace in ce se
ell in cutie ' de aui',' ''',fl,ll'e esle Chl'islos; Yorba
"Intru'" dec1,senlnifica "pentnl":Acumtll cum ne
aten\iunt'a asupra cumne face de a
privegbia. si tot-odata a mal dinainte, ell primejdia: este
pent!'u bunul'ile cele inarT, ca bil'uinta v,lfi
tf)t pentru ace]e bunUl'J, cacl vicJeanul se inceal'c:!.a' ne
pe nor din ceriu!'!. EI ni de ore-care
panii, ineepetol'il al intlinereculuI lumeTa-
cestia, D,ll'lI de eat'e intunerec spurie? Pote cade intune
noptel? De sigut' cll nu, i:i de aeel .11 l'eutateL ,,'Ca
eram orecand, intunerec", nlirnil1J reutatea
dinviata pl'esentll .. Mal depade nu va uvea loe,
nicY ineerim'f, nicT in veacurile viilore. pe dia-
.voll sUipanitol'I ai lumef, nu ea cum m' stapani illurnea,
d ea eel sunt causa faplelol' d\ci scriphll'" obici-
a numi fapteJe cele rele,,]ume", (ll'e\:llrn aeolo un-
de Christos dice: "VOl nu suntetl din lumeaaceasta,
precum nic'{ eO din lume nu sunt"- Dal'a ce? ,NIl 'e- .
rau il din hlme? Nu el'311 imbracnV (:u eorp? Nu erail ii
hascuV ere'scu\l de eel din lume? inalt loc
4ice: "Lumea prer1ine ,ear[( pre\foI nu
pote sa ve urasca" (Ioiln17,14, 7; 7), unde
tot defaptele eele rele. dara , sub vOI'ba lume el in-
\elegf1 aiel pe omeniI cel ref, earn lIemoni'f pe maf
cu sarna'! stapanesc, "Impotriva duchnrilor, gice, intru
EI incepNol'iI stllpanil, dupre
.c'UIn domniI, . Incepetot'il sta-
paniI."Imhracati-ve Intru tote armele lUI Dumne-
deo. ca sa putetl sta imPQtriva in cea rea,
$1 t6teispravindu-le sas,tatl", (Vet's. 13). ::;;1 nurne-
Ie de rea intelege tot vmta '\J1'elienta, seeul"l
228 OMILIA XXII
il iu\elege ea secul l?i reu, de .Ia r(jlele ce
se peirce iii cUI'sul till. Va saQ.ua, e lI'ebmn\A de a fi
ve('Jnic juarmaV. ,,$i t6te ispravindu-Ie", adecA !?i pa'-
tlmile, portele cele absurde,. l?i ,inJineJot ce ne lulbura!]i
nelinistesce. Et ci sa Ie is
pravi'p, 'In Dll pI'etinde nUJUaI a Ie r(jpune, ci Inca
in mod en dupa aceasla sa starn, penLru:'cA multI du':'
va ce au bindt ill lupti'l eara!?I au Tole, sa
Ie isprl'ivitT, DU pe 'uneleda, !?i pe a!telenujcacl
Invingere e nevoe den sta. A fost'Sm'patdeja' diavolul
dm'a daca nU,stam, el re'nviaza, pe cand daea S6
ridiea in limp ce n01 s!ilm, de sigur ca va cadea la
meDL Asa dal'a inll'U eal nol nil yom fi dish'atI inloreen-
du-ne pI,lvil'ite Innke !]i itleolo, el nuseva cSi\ De
Imbraeam, dice, eu lote armele lUI Vegl cum
n nimkit frica de diavol? Dad.\. e cu pulinta de a j"pravi;
a stn, apoT de ee eviti lupla? Sial dupa ce al ispravit"
alund 31 biruit ell nu, te miuuna cit al puLut
scapadiri puterea nu filstapanit de friea, ci
al'llllea de la line In\ndAvia. "Ca sa putet! sta lmpo-
triva, dice, in c;liua 'cea rea/{o dara cl !]i de la limp-
oCilsie de it incu/'3ja,dlcI pare ca ar gice: lim-
pul e scurt, ea trebuie asia dupa invingel'e; nu vi?'
las311 a fi bil'uiti de osteneala, dupa masacl'ul ce latI a-
Vlit in luptn. , '
, *) Asa darn daea eiSte daca sunt atatea ran.:..
dUI'i (lsezate in oJ'di'oe de balae, dncu a vem iuaiutea nosll'e-
necol:pohlle, - dad\ ll'Vfm pe slap<1nitoriT lumel
daea avem contra uostl'e tote duchurile cele l'ele"
apol cum de Ie desf<\tezI? spune,ml; . cum de alat
vesel? Cum ne yom pulea apl'Opia de el desal'matI? Unele'
eli aeestea fie eal'e . sa '$Tl;\ica in pigelul sM. pe fi e-ce
dl.nd e , slii.panit }nal1;e, sau de portele cOI'porale, eand
1
caula en sa ':;,1 pekenca aceasta viata in uezmerdii.I'1 !?i de-
ser'taciullJ. Aududeti fie-care ee spune feridlul Pavel
;,Nu ni este n6ue lupta impotriva trupulul ?i a san-
geh.il, ci lmpotriva incepetoriilor?i a stapanitorilor
lntunereculul veacululacestuia". aeesta este--
>0) via\a cea sil'gllinci65a
de samil, ell sa nl! lim birllitT de eel I'M, care pe fiece gi
rele in .l6te faptelc 1,6sh'e, nebflg1\rea in suma a celor-
pl;escnte, despl'c ' jngl'jii\'p/\ uostri\ uenll'ucele viitore (Veron),
OMILlAXXII
cu mult mal aoevoios de cfit cel corporal, lupla e cu mult
maT nlt de limp duce '
lupla. Pare c[t audpe Q.il'end: i:1IA caacum ave-
nit ('a sa se IUl'le cu mine. Aresle vorbe inse sunt pro-
nlrhinte ue eel IrandavI, eara til omule, h'ebuie a rllultiimi
dl pus in po,.itiune de a dobol'i p) acest da-
ra vel "oi, cat'a nil S[I Ie scandalisezl, pI'olllw\and cU,vinle
pe care lJumnl nn ostn? f?i somnoros Je
acum motivele peull'u eare el I.e alacii., (je a-
ceia pri'mprejurul leu f?i din lote _
par\ile. Lupin rrll este IIumal contra diavoluluJ, ei ('un-
tl'apulcl:i1Ol' luI. Cum ne yom plliea lupta contra intune-
reculuI? Cand Yom deveni lumina. , Cum ne yom putea
lupin conlJ'a duchUl'ilor relor rele? de cat numal alunCI
raod yom devr.ni bunl; cacT l'eutatea e lol-deauna l'ontm
bineluT, ' eal'a lumina alllnga intunel'ecul, !?i daea nol sun-
tern intunel'ee, de sigut, ca yom fi ellCCl'itl' ,Cllm decl 'I
.vom putea pI'cdomiml? de cat numaT, en ceia ce il au de
lallaltll'a, nOl.sa 0 pulem ca?lign prin vointn ade-
ca sa devenim ufal'll din cQrp i sange. ('acI
numal astfeliu'l yom putea supune. Sa: nu credetI, gice,
ca perseculorii sunl eel ce v(j I'esboiesc; nu, ei de-
monil sunt acel ce lllcl'eaza Jll'io iI ea sa combata, !]i
de ace:a Jupta conlm JOI' e iodl'eplalu. Din acea-
sta el dout\ bl/oUI'): 'ije ueopal'te pe noT
mal ne'ndupleeatl calI'a eara pe de aIta pal'te ca JOt'
Ii tempeI'9aZa furia ce 0 all asupm celot pe cari! 'i res-
boiesc. Dal'a din Ce causa, .sau mal bine gis, de unde vine
Jupta eatra De aeolo cn noI avem de aliat
al nostl'U Charul Santulul Dueh. Am invulat 0 asUeliu de
arta, di not sA ne putem lupta 011 conlt'a 6menilol" ci con-
tra demonilor. Dilcn am voi, nicT ca ne-am lupla, dal'a
fiind ,c.) voim, de aceia este lupla. Puterea celuT ce
ifill'u noT e .. tat tie mare, in Urlna celorgise: "Iataarri
v6i.ie ' stap,\nire sa calcatt' ?i preste
scorpif, ?i preste t6ta puterea. vl'ajma$uluJ, ?i ni-
mic pre VOl , nu ve va vMama" (Luca 10, 19). .in , I'll.t
on e nevoe de )upl:1. Ni-a dat lot:'l.puterea ue a nelupla,
deitmi n'e, hi'p;t4; ' d,al'ii., fiind ca nol suntem tl'andavI,
de <ItPia sunlcm a oe lupta eu it , G!IlU en Pavel nu
sa 11Ilat, ascuIU\:1 ee spune : "Cine" ne vadesparti
pre riol ' de dragostea lUI DumnE'c;leu? necazul,sao
strlmtorarea, saO g6na, saO f6lUetea, saO golatatea
230 OMILIA XXII
saO. nevoea, saO. sabia"? (Rom. 8, 35), "Dum
negeul paee} sa sdrobeasca pe Satana sub piei6-
rele v6stre eurand" (Ibid. 16, 20). Elavea pe diavol su-
pus sub piciorele luI, cacl'l "Poruneeseutl tie,
Yntru numele lUI Iisus Christos, sa dintrensa"
(FapL 16, 18), de e rel't efl er DU . s-a luptat, ci numaI
ca Ia supus I-a faeut pl'jsoniel'itL Indl Peli'u nu sa
fuptatcn diavoluI, ci a facllt cein I'e era malbine de cat
a so lupta, adecl\ ta '1 stapanea alal pe el l'at!?i po tote
puterile luT, ea sa Dll pOta valama pe cel pe
cel ascultatol'I pe catiehnmenJ. De aceia Ijicea ferici-
tul Pavel: nu este sa nu gandurile
1 ul /I (II Corinth. 2, J 1), de nnde so invedereaza
di 01 predomina pe diavoI. apo] ce spunein aIt
loc: "Nd este dar lueru ' rnare (de mil'at) de se pre-
fac slujitoril lUi ca slujitori! dreptatel" (Ibid, 11, 15),
ast-felu el\ el fasele intregeI lupte, nimic ou-I
era sll'ein. ill alt Joc: "Ca tailla filra-de-leget se lu-
creaza /I (II Thes. 2, 7), de unde e inveder'al ('[I lupta
luI e contra noshe. Asculta inca tot pe acest fericH:
"Cine ne va desparti pre noI de dragostea lUI
Durnnegeu? ... Pentru ea ineredintat sunt, ea niel
m6rtea, nieI viata, nieT IngeriJ, nie! niel
puterile, nici eele de aeum, nicl eele viit6re, ... nieI
alta faptura 6recare nu pote pre not sa nedes-
de dragostea lUi Dumnegell, eareeste inti'll
Christos Iisus Domnul nostru". Nua gis de Chri<; to",
ci, de dragostea IuT Chr'istos, penlt'u d'l munI se gic a
fi unitT cu Christo:", inse nu-\ iubesc. Nu numal cil sa nu
te adcmenesd de a-I tagadui, dice, ci inca ehial' mal mult--
sa\ iube9C!;. Dec! daea lote ' pulel'ile nu au pntut
sa-l despartfi de dragostea luI Chl'istos, apol dne altui l' al'
. Ii jmtut abate? Nu gic.e acestea cn rum puterile
Ii incel'cat de a-I schimba in pal'erite luI, ci numa! ca
face 0 presupunere, penLI'u care 9i gice din sunt
Incredintat. A!?a dal'ael IIU Se Iuptl1,ci n!lmaI cal. se t!;l-
mea de vicleniile luI, pentru cil. ascult{tl ce spline aillrea:
I,Me tern ca nu cum-va ' preeum a
pe Eva elI seo, sa Sl:! striee In-
leIegeriIe (cugeteIe) v6stre de Ia adeverinta eea
OMILIA XXII
23I
Intru Christo!," (IL Corinlh. J I, 3). , On! \licI tll, de rat
apo!itollli fac'e liS de aersl l'uvent. me tem Ctl prlvrre
Ia densu\ personal, cand gieo: "Ca me tern ea nu eu m-
va pl'opoveduind altora, eO sa fio nevrednie".,
ded l'UIlI este incredintat ell nimenl nu-I va de
dl'agoslea lu( Chl'istos? Ve<J1 decr, ca cllventul acesla e
l'ostit nHl( mult din umilin!a din cumpiltar'ea luI? pen-
II'U ci'l dPja t-l locuia ill cel'imJ, despr'e cal'e gicp.a: '" Ca
nimie pre minenu me vinovat" (I Corinth. 4, 4),
!?i ear-i\:?I ailll'ea :"Calatoria am (ll Tirllolh.
4, 7), <I9a ca nil in aee"lea iI impede('a diavolu\, ei in celt)
ale di':;cipulilul' I uJ. de ce ore? Penl!'u eli IlU nUl1laI el
'era stllpanul 101', c.:i libl'l'alor' yointa. Ded acolo era
unde diavolul il slilpania, intu nid arolo nn'} still 'anill,
ci mai mult era >.tapan pe ["[lIldtlvia celor' 1'(11'<-. bag:\!'e de
sarna, Dad'! cine-va dinll'e discipuli 1111 indeplinia cel e 01'-
donate de denslll, . fie tlin Cllll:,a lend, fie din alta c:m,;lI,
diavolul it bil'Uia; eal'a dar{t el lOte dPja
tot nu se sllpuneau, nu1 mal biruia diavolul pe
el. ci necl'edinta nesnpllnerea acelol'<1, pentr'll eii :?i bola
nu pe doctor iI shl(_'ane"ce, d neorandueala reiuY balnav.
Cand doclol'ul tote cele folosilol'e Ie pregate-?ce, e31'[\ bol
navul tole Ie stricii !?i Ie l'espinge, de ra ace,;ta e
eel invins, eal'U nu dodol'u!' }\,.,l/'eJitl ded nicair} diilvollli
nu a bil'Uit pe Pavel. Dor-inta "ue a ne pul.ea lupta, de noI
depinde, de Romanirol' Illl Ii dOl'ia aceasla, cae! Ii gicea:
"Eara DumnegeuI paceT sa sdrobiasca pe S_:tana
sub piei6rele v6streeurand II (Rom. J 6, 20), pc cand
Efcsenilol' nu Ii dor'e9ce aceasta, ei "Celul ce pote mal
pre 'sllsde t6te a face prea de prisosit eele ee ee-
rem sau gandim I' (Efe,;. 3, 20). Cel ce se luptli, esle in-
d'! in putel'ea advel'sal'iulul, de cat e dedorit ('<I sil nu
cada. Atund biruin(a .e 8tr'allIciUI, rand nol scaparn I:U 10-
hll dP aief. De pilda, fie 0 pona rea cu cat'e noT ne lup-
tam; pi bine, numaI alund e ce-va minunat cana noi de
la illceput .chi;irnu .. pI'imim asel.nenea pofta, ci 0 stingem
imediat; dat'" dacil aceasta nu e Cll putinta, apoT chial' de
ne 3m lupta, veclnic vom fi slapanitl de ea, pe d\.nd daca
am scapat luptandu-ne, am bit'uit,. Lupta aceasta nu este
deopotl'iva eu a Juptatori\ol' din theatl'U, eacJ acolo daca ._
nu af .dovcdit . po advel'sal', nu al ca?tigat biruinttl., pe, (":lniL
aicl daca nu aT fost bil' uil, al jnvingeloriu; aricanu.
OM1LIA XXII
aT dobol'jt de eJ, l'aI repus, eu drept tll\'enl. cad
pe dirid in lupl.f'le acelea mnandoI advel'sal'iI slInt pI'foell-
VO\I de birllinta, numaT dllra ce unul este bil'llit cela-
Jall.. se incllnlllwazil. <lid IlU esle ci diavollli se ocupa
pentru illvingerea nost,"e. DeeI rand ell 1-<1111 nimieit cpia
ceel urzia Ionlra mea, alund lnl11 biruit, Illl alala ca
I-am cucel'it, pc lat cil I-am eonstrahs de a se <I,I'lIllCa la
plimenL Eo alulll'I I-am biruit Cll lotul, did el fa fost a-
runeat jos se ea perdut. Biruinta lUI nu consl;)
in a se incunUllll, d in a me pCl'de, chial' de nil
I'apune, 1'0 'am inYins, daea nU am fost eucbrit de
eJ, Oed !"lll'e biruinla este sh'alucitli? Aceia de a-I calea
pe el eu pieionde, dupre cum faeea Pavel, earele tote lu-
cmrile presenle nu lecollsiderain!l'u nimie, Pe a-
cesta sa1 illlillim si nOl, si sa ne exereitam de a deveni su-
peL'iorI neeUl'alului, din 1111-1 dam mutive
de atnc. BogaUa 'I da lin motiv putel;nic, preclllll l'i slava
de!?ayta ta"ecslea de mulle-ori I-a I'idieat I-afaellt" ea 'snl-
blltec asupm omenilol'. Daf'll cat'e e nevoeade lupta eu
el? Care e ncvoea de inellel'are cu el? Cel ee se incaen1.
I'll aIl1I1 la lup!;'i flU eu siguJ'antll"s'fal'!?itill, nu
care din dOl \,11 fi ('el itlvins, :;;i deeI e posibil ea el sa fie
cel cuceriL pe ("and I:el ('e ("alt'a in pidore e sigu!' de In-
vingere. Oed sa ealcllll1 in picio,'e pulel'ea diaYoluluf, sa
':calcl1m eu piciol'ele tote ,'cele mania,
polla, mandrin" ,tOte patimile, pentl'U ea dUl'endu-ne de
aid acolo, m1. nil ne df'seopel'im di alll tradal puterea pc
care ni-a dat'o DumneqeO. Ast-felio numal vonl putea sfl
ne bucUl'am de bUllUl'ilc viitol'e h"igadllile noue. Dara daca
nor sllntem rei, ne arfitanl nedestoinid fata de diavol,
apol <:ine ol'e ni va incredin\a cele mal bUlle mal fillrf
binefacel'l? Da("li 1101 nu Pllt
p
l1l sa (-alcam in piciol'e pc
eel illVillS, pe cel necinslit, pe eel apor cum ni
va da ol'e tatillcel eeresc bunurile Daca no!
nu putem bit'lli pe eeldejll bil'llil sdrobit, apoI
vom pulea avea ("a sa intl'nm in casa parilJ\asl'iI? .,SPI1-
ne-mf, dllca al avea un fiu, ("are :1[' pf\lasi pe casniciI cel
reeunoseetol'I tie, !?i s-al'aIllesleca ell cel ce I e-aO intl'istat,
eu ceIce aO fost alungatf din ea,a parillteasc.l, cu cell"1)
se oCllpa eujocurile de nome, inca al' persisla in reu-
tate palla la fine, ore nu J-ar De sigut' ea da.
ApoI tot ast feliu 1101, lasand pe eel ce mul\amesc pe
Dumn('geO, pe eel co ni sel'vese nouij, yoiO s.1 Qjc pc In-
gerI, punendu-ne in eontllct CII diavollll, desiglll' ea \"U/Il
OMILIA XXII
233
fi DlIl'a sa nn fie una('a aceasln, d angajan-
du-ne la lupta Cll densul, invingendu-l eu ajutol"iulillgeri-
I?L' . lie yom faee e1il'onomI al impara\iel ce-
rlUrJlol" Daea_ Cllle-va al'e v!"un du)man, care 'I nedrepta-
daea rIlle-va se infllr'iaza ea un salbatee ('ontl"a dIlS,-
mlllluiul sM, !-' bille ('a to!;\ furia aceia, si tola I
adullandu-Ie la lin loe sa Ie verse in eapul diavollllui. Aiel
\llallla esle buna, 'aiel IIrgia este folosilOl'e, aicl e de lauda
resbunal'ea, pent1'll ell. dupre eum resbllnarea pe omeni este
qn fa pI reo IIl'iCios, I ot asa ill ('aslIl de fa b\ lItl /'esbu-
asupra diavoluluT ,este ur{ fapt bun.A!;;a darfi; dadl al
mSt'aI'e-va de/ede, aiel Ie exel'cila. aid Ie al'UnCa, adeca
asupra dia\'olu.luI, dllca ntl !e ]lotI depflrla de la tine de
("at odnla Cll membrele ('ol'\m"r! leo. Te-a lovit dne-va?
E! bine,resbunatf pe dillvolul. !?i nieIudat:'i sa nu conte-
eontJ'a 1111. Dan1 pote nu Ie-a lovit? EI
bille, l'e"bUna-\1 pe nostm :.il tUIUl'OJ',
,ea a pesb\panul a tote 31 leo, penll'll
lllVl'fiJblt, ell 1'1, penLrll cil. valama .. pe
fl:atll ': eel.llle sa-I fii veCillic POSOIlJOl'it, vecI-
me ne mblallgrt fata de el, cad nllmal usa el va fi umilit
despretuit !?i de supus. Da(,l1. nol ne' ;lI'1l1am I'll salba:
tid catrn el, alllncI el nil va fi salbatie calI'" 1101; dal':\
noI vom fi blangi eu <iensul, el va fi salbalee fab1 de noL
:EI este I'eshoinic 31 vielel si al mantllir-el no-
stl'e, in si al ;eo' chial'. Daca el flU
se iube!?ee pe sinf', apol cum putea e1\ sa ne iubeasca
pe nol? Oed sa nepunem in rand de biHae si s,\-I at:'\-
avend alia! mare putel'Ilic pe Domnul rlOstl'U fisus
Chl'Lstos, car'ele va putea sa lie fadi a nil1lici ell nSlll'inta
clll'sele luI, sa lie invr'ednicim <.Ie bUlllu'ile viito,'c. cfi-
fie a ne face PI' lot! prin ('hal'lll filitnlro-
pia Domlllllu lIOStl'll Iistls cl1ruia impl'elina ell
-r:
atal
ell Sfltllul Ouch, sa cllvioe slava,
Clllstea, aCllm 1)III'III'ea in vecil" vecilol', Amin,
234
O:r.ULlA XXIII
OMILIA XXIII.
"5tatl drept aceia Incingendu-ve mijlocul '10-
stru cu adeverul (Vel's, 14).
COfllplecland ded cadl'elc :ll'matel, nranjanihH in la-
bal'l'l Fi alilandu-Ji buna lor vointa Rpre lupLa, -eud era
nevoe' si de a ' fi aranjaV, de a Ii di.;;ciplina\f. in
limps;' Ie a Ii in\tlrila mania 101', !?i tolodal::nnCJll:aj:ln.'
du!, I;entru eu !?i de aceasla el 'a nevof>,-Ia lIl'ma'. !?i inat'-
meazu. Nkl un folos IIU va avea lupUitol'iul dp. unne. Ilad\
mal 'nteiu nu VOl' n aranjatI ell to,iI in ordine, !?i daca nu
V.I fi :.ttitata llIania insuficlul 05tasulu1. Tt'ebuie decJ mal
inteiO a' innrma lle, ostns in iuietiOI'. si dupa aeeia a-I
inurma ' extel'hH'l!I luT. UecI dara asemenea lut.:rurI se pe-,
!t'ec ell 'lstaSlflume;,;(:. , eu atat mal mutt Cll ostasil ace-
sLia. inteJeClUaH a:ta gldllld, eari nil "aO nevoe de an 3l'-
rnap .exterior, dnumaI in interiOl'. A atitat ded mania
101' Sl 'ra infi,\carat, Ii-a infiltrat inrli'uzneala, I-a pus in
ordine bun:1, aeum I:um Ii collwnda sa iee aI'-
me:e. "Stap", gice. Mal ' nleiU e ehal'adel'isliea o;;lasilol'
ca sa !?de de a sta bine .in online, C{II:l rara de
aceasta multe sal' inlampla. De aceta de multe-ori vorbe-
!?ce el despre '1JoJui de a sta, pl'enlm cand "Statf,
priveghiap" (1. COl'mlh. J 0, J 3) f?i earu:?l: " A?d statl in-
.tru Domnul " (Filip.4,J), !?i ".Celu! c.e i se pa-
re ca st::t,sa ia aininte ca sa nu cada" (I. Corinth.
10,12), e;:lI'uJ: "Ca t6te i3pravindule sa statl"
(Eres.o, 12), A!?ll dara el nu vorbei?ce de 0 stare' orecare
cum sat' iutampla, d de 0 stare 11\ hllm) ranoueala. Cel
cad sunt Ctl expel'ient:1 de resbOJu, cat e de [J,;,cesa\'
ca sa scie cine-va a sta, t'eritru ea naca si celol' ce se lunta
cu pUlnnul In lbealru aceasta Ii ordonu' iilsli'uctol'iul de la
' JIlCeput, adeea tie a sta, eu nlat mal mull in .I'e-boe in
afacerile osL:1sestI. Cel ee st;}, Il'ebllie sa stee dl'ept, eal'a
nu pleeat spre ClUeva, saOdistras. , Adevel'ata stat'e dl'eapla '
nurilalalllnel se vede, 'Callrl e pus in, front. Asl-
feJiu .deel numal cel ce su.nt l'idicatJ drept pe piClorc, a-
ceia stati, pe ('and cel Cll nn staO, rtllsllnt I'idicati pe pi-
ci6re drept, ci sunt impra?cieV din linie disLt'aiiT. Celee
se dezmeardu in porte, ou sta dl'ept, ci cste aple('at in alta
pal'le; deaseinenea !?i cel ce este iubitoriu de banI, cum
OMILIA XXIII
235
i?i in genel'e cel ee e oe'nfl'anat..Cel {'e .!?cie sta, chial'
din slarea luI, ta depe 0 lemf-he pulermdl, tote ale lup-
11'1 Ie va avea la intlamana. "Statl, gice, ,incingendu,ve
mijlocul vostru cu adeverul". EI nn vQI'bt:scc aiel de- ,
spl'e incinc:eLol'fa tea veduta. d in acest pasaj lote Ie VOl'-
'besee in SeilS IOleleciual S1 figUl'at. Pi'h'f'!?ce cum 1'1 mt 1'-
ge . mai deparle ClI aeeasta idee. Mal 'nleio. el I'e'nl'inge pe
o,;tas. Dal'a <:e esle aeeilsta? Nimic alt, de eat cll pecel
sdreinlaros si Ilt'ndul'os ,din causa poflelol', pe cel ce e h'as-
la pUllicnt in judecati:e lilT, iI l"idka dl'ept pe pl'in
incingetore, !?i nu-Ilasa de a st! illlpedeca in hamele cc se
impJeticesc prinll'e pidol'e,a;;tfeliti COl cu pidol'elc Jibel'e
1'1 sft polu Illel'ge 111 voe. "StatI deci inrine-endu-ve
, _ mijlocul vostru" I <;lice. VOl'besce aid dl:l lIIiilru:ul
luI DUlH'e rUm carena = lenmul eel lung-
de corabie!, pe care se combin, lall1l'ile e1 Trud.) de
la ('urabie gicend, a conlbieI, tot !?i 1l1ijl.o-
cui nosLru basa intregullll COI'(1. El cste ca 0 temelle,
pe eare e datlil inlrpgul eOl'p omenese, dupl' e cumq.ic
dodoriT. dal';"i incingcndu-ni mijloelll nosll'u, pljn a-
ceusta slringem bine din lole lormal cei,l ce cste
principal la eorp; de rat, dupa eum am gi". el nu ,vDrbe-,
!?l'e aid ce lllijlocul cel veQllt, ci discllta in sens mOl:al.
DupI'e cum mijlocul eorDulliI este temelia I1lembrelol' -'tl
CelOl' de deasupl'a, ce\ol' de desupt,-_tot e !?l
Cl} l1Iijlocul acel inteleclual. De multe-orl cd obositT pu-,
dennll-,?l ma:new (Je el , ca uc 0 lemelie. se sprijinesc
1idmd, .,?i se :;llStin pc iI, ca s:) llU se apiece in alia
101 v.cnll'n ;1ceasta se inlrebuintazu in limp.
de rc,:boe, ca adeeu :"fi legl) si sa tina sinnsa temella cor-
QUIIiI nosu:u. Ue t'ugi'nd sliutem pelltl'U ca,
incingelol'ea IIi a"igura mu:ttal'ia din DO!. Aceasta
clecI s:l se fadi eu slltletul, Ijiee, pentl'u ea orYcc VOIn
fact', sa fim lal'!. Mal eu sallJa ostasilol' sc cade sa fad!. asa.
Da, \ u, Dsta7il so incing< eu cl;rea de pele peste mfjlo-
cui cOl'flullll 101', dara lllijlol'ul acela inteledual, de care
ni I:U ce sa I incingem? eu ceia e
gice, ell eeia co fOl'meza capitalul I'espnaminte,\ol'nostl'e,.
pen,Lt'11 ca iOlt:) co spline: "Incingendu-ve mijlocul vo-
. " " ' ..
stm ell adeveru I". Si ce e"le adevel'ul ? Adeca,
S;I lin iubim minciuna,: tOte luc/'ul'lIe sa Ie facem in ade-
Vel', sa nu rnintim uniI altora; - ehiul' de nr fi vOl'ba de
slav.1, lIOl adcvMul saj ciintaminainte de tote;
OMILIA XXIII
-de 31' fi la mijloc, nol sa dlulam pe cea adeverata, Dan). 11e
YOIll incunjul'a eu aceasla, dara lie yom incinge eu ade\'(lrul,
lIimenl Ifu va sta impolriv.\ no"tl'e,Cel cc caula !llIlllal a-
devel'Ul, nu va cadea pe p:-tment. Cllm d\ eele Ileadeve-
rate sunt de pe pament, e invl'del'at din palimile dll'ol'a
LoV cd dill IUllle, cari! IlI'meaza l1ulllal pl'opriilol'
lor ralionamente, De aceia, daea sun tern eu priveghet'e,
oJIicT nJ mal aV(::n1 (,leVOe de a:>ulll'a fabufelor eelor
c'u IJl'ivil'e la Elilll, . Nu dH SUllt aceia de molalid
de sed, cIT nu pot sa primiasdl nimie sel'ios, nid un
I'ationament despl'c mal de om? Penll;u
aceia!?i mijlocul 101' s-a l1Iole!?it, aeel mijloc; \lic, care e
.accesibil de selllin\Ul-j naSl'eL6re, penlru aceia in defiuitiv
s'a puterea ra\ionamentelol' lor, N u vegl apol
liii pe ' cum indl'[lznescde a gl'i\i lolul DumaI din
pl'Op;'iile. lol' resonllminte? ii, nu putea
faco lumea fM'a sil aiba roalel'ia la 'ndamana, Si do unde
pote fi aceasla pJ'obat? De jos, respund ii, palPent,
cum de Ja noI, Mal adaoga 'lpOl, ca oillul flU po-
te safaea vr'un lucru cal de mit, fara sa :Iiba materia.
Asculta. .1 pOI pe Marcioll ce ci\. IlU putea
Dumllegel1 ea luand ClTV (llnenese sa remanil ('ul'aL Da-
ra do unde se pole pl'oba? Pentru ca !lid omenii ou
sunt curaV, pe cat limp sunt in trup respund
posibil ca omt'nil sa fie eura\!. Valenli[j,. trageo-
dl!-,?I l'a\ionamentele de jos, lot din pament
liii YavelaL Samosalelor, apol ce qiee ,?i Arie:
eil uu putea Uumnegelrsil nast'a pe fiul sM, tara palima:,
Si de unde . indr3znescIca sa vorbeseI aeeslea, O! Ado?
CUrilpotl sa probezl? cele ee se pell'eccu nol dice,
AI vMut cum l'esonllll1inlelo tuturor acestol'a suut tl'ase
de jos: cum aeeste l'esonaminte t'espira din pa-
ment? Aeeasla se pel1'et;e cu dogmele, darfl apoI eu
via\a lOt' e tot Cel desfnlna\i, eel ce iubesc bani!,
-cel , ee iubesc slava, cel co in fine sunt robi! eolol'-I-alte
,vatimJ, loti se trag 'pe pament, IlU au miiloeul 101' indns
-l:ii ca hind ObO>HtI sil puna manele saO sa se razime,
!pc eJ, CI ea unia flU al1 I!UflfJul de $i
:se lasa la pamen!. Cel .ce eslo illl' ins Cll ma'nteil1
,ca: nicl-Qrlat}l -nli se !?I (\O!lea des'at'
osleniel se l'epausaza pe . HislISI -ndevel'uLCaeJ,spune'mT.
(e l-ar putea iace ca sa se pote?Nicf-
odala, pentl'll ellel se repausaza pe eeia ce eu adeverat
esle bogatie, eal'a pt'in saraeie el va ade- .
sclavio, Pote ' eil scla.via il va fa.ce ea sa 5:e obo-
OMILIA XXIII
237
sasca? de putin, pentru cll el cur'e 0
ta scJflvie.pote ? Diii:a .nicr mijI6-
:ele v6stre Incmse, fachele aprmse" (Lllc; 12
15),aileell lumina .,ll fie nestinsa. Aceasla a fosl
.3. EV),f!ilol', candall iesit din Eg:ioet. De .ee ore if man-
pasella incinsl pole sa alll eausa iuin:agft't
VOe!?cl savorbesf: faptul ist'll'icesee, sul1 pl'in ir.lIltarea
spirituluI la cele metafisice? 'eO pe amandout:l Ie 'voiu
spune; vol numal sil . Ie l'etinetI in minte, cilcr in definitiv
eu nn vorbesc ea sa fie vO/'bit, ci ea vot'bele noslre sa se-
translorme in raptf'. "Mijl6cele v6stre fiindlntinse,
?i Incaltamintele v6stre inpici6rele v6stre, ;;i
toegele v6stre inmanele v6stre, sa-l mancatl
cu graba, c:t sunt Pa;;cele Domnulut" (Exod. 12,
marl misterii, care ali multa aoanclme!
ea il)tipUl'I eral1 :ilat de marl grozave, apoi eu
tilt mal mult in adever. Din Egipet iese, m&nancil mie-
luI paschal. Ia alpinle! "Pa?cele n6stre Christos, <lice>-
ca pentru noI s'a jertfit" (I. Col'inlh. 5. 7). ,Penh'.; ce-
crail if ore Acesta e tipul eala.torilor, ci\cl de a
a vea irid\.1Vinnnte pe pidol'P, toege in manf, a manea.
. stand fIe pit:io['e dl'eptl. nimic alt on invedel'eaza, Voii.i
mal'nleil1 sa augitf faptlll ' saO sa
metafi:3icil a aeesluf fapt? Cred eli e mal binflca !'aspun
isloria rnai'nleiu, daea co ni spune istoria? Cn .Iudeil
ullal1 necontenit binefaeerile luI Dumnedeu catrn densiL
do aceia Dumnegeli a conlegat b(nefaeerile lUI
!lUmalcll timplll, ci !?i eu fOI' ma. sall ell Celiul cllm ii Sbl(l'
pe )1J:lnanra ,Pa.;;chu" Pentl'u aeeia decI il mananca paStllu_
ea, limd in[rebatl, sa I'espunda: cli suntelllgata
de c;llalone, ca va It'ebui sit din Egipet !?i sa no
ducem jn. pamentul 1}i ta slllilem gala de ple-
care, Ae(::sta IJpul, pe ('and adeverlll e dupre cum.
ul'lneaza: noi maneumpasrha, pe Christos, "Pascha
n6stre Christos", <.lice. Dara ce l'esulUi de aid ?Cilsi,
no1 sunlem dato!'! sa mand\m paschainealtalI si incins'r_
Pentl'll ee? Ppnlru ca nol lr'ebuie sa fim' gabi. de
care, tie dllatol'ia nostro de aieL
*) NimenI din ceI ce maml0ca paseha aeeasta sa nu'sf-
,"
. *) . Partea moralil , Treb\lie sa lim gala spl'e vil'lu-
te. despre pascha pe care nor 0 mAncam, cum ce este
luI. Ca eel ce adminl pi'imeutul, desp .. ceriul. (Veron), ;
OMILIA XXIII
call'a Egipet, ci cAtl'A ceriu, call'a lerusn-
limul eel de sus, Deaeeia tu manancl l1as('ha inraltat!?i
incins; penh'" 'sA atIi. ra indal:l ce incepT a om'ilnca,
:estl datol'luue a c:Witori de a oevem drumet. Douelu-
-CI'UI'I ni da a In\eiege In lapttil ac.esta: !?i call'cbuie a ie!?i
-din Egipet, !?i cA dat:a remanem, sa ne considel'um la
inA ca sh'ei nI, pentru ci\ !?i ;, G:a petreccrean6s-
tfe in ceriurf este" (Filip. 3, 2()). adeca ca it/buie a fi
gain in lola via\a, ca asHe1iu fiind chemaV s:1 flU a ilia
'nrihlpleca'I'en, ci sa> Gata este , i6ima . i,n6stre
Dumne<;ieule" (Ps. 107, 2). Dill'a acensta 0 putea
Pavel, cal'ele nu se !?cia cu niIDie pe cand eu cal'e
.am nevoe de mulLlimp penlt'u a me poeai, nll 0 pot
ce, Cam aceslae ,'espunsul multol'a, ;;i cu tote acestea
" 'e nevoe ea !?i nol siI tim vecluic gala. CUID .en a se
e faptul unul suflet treaz, nsculta ce \lIee UUIUU"-
-det) eMl'a dl'eptul acela: "Incinge ca un harbat mijlo-
cuI teo, te voin rntreba, eara tu sa'mT respun<;il"
flob. 3S; 3) !?i eari1!?I calt'a loti profetii
ae ' a se ' lnelllge, pl'ec;um dice si catra MOlsl. Dara ehtal'
Dumnedeu se vede indns in PI:ofetiile lUI lezechiil. si in-
3pOi ni se repriseotarund 51 'pin
felilll cum seii1clnge depinde luI de
"om voJoie; tot asemenea !?i .. din modul stareI lui in front
-se pole vedea desloTnicia IIlI in a 'se incioge, nol vom
de aiel, multe necliel gl'ozave yom intimpina in, en,
'lea nostre, Cand noI tl'eccm aceast;1 campie. diavolul Ime-
<diat se infiintuz3., tote facendn-le, tote UI'zindu-le, IIlImal
ca sa pearda' pe ceI sca pat! din Egipet, pecel ce trec mu-
rea pc cel izbaviti din demonilol', cum !?i
ode miilede raoe. Dal'a daea VOtU priveghea. yom avea !?i
'0('11, daca vO!llvoi, acel stalp de fo.:, adec:1 chal'ul Sanlulu!
,Duch, Acel stalp !?i lumineazil, dal';l intllnedt Vom avea
tHana, si mal binedis. nu mana, d mal mult a-va de cat
,mana.; 'vom avea bautura ducbovnieeasca, apa
tA din peatra, Vom avea lagal'inpustiul ce'l
!?i n01 acum, pentru ca cu adeve\'3tpamenluln devenlt
. .asi:1Q.i pustiu de faple bune, !?i chiat' maT pu..;liu de cat
eel din Arabia, Penll'u ee puslia aceia era respingetol'e
fugiau omeuiI de eil? Pentru ca a yea in ea seor'piI
"lntru care, gice, n-a umblat eand-va
' barbat, nicf a locuit om aeolo" (lel'em, 2, 5), Dara
"nue alal de nepl'oductiva acea puslie in tode, pe !:iit e'
OMILIA XXIIl
239
deneproductiva firea omeneasca, Acum catescol'pil, , cAte
vi pere nu vegl in aeeastA plIstie, catl !?erpl, catl pul de ,vi-
pera nu lutimpinAm in talen n6stre! Dal'A sA . rill ne,.iu-:-
spaimaulam; e:1ct conducetoriu al acestel este
Moisi, ci 'Christos, ;;i ee sa facemca . sa nl! pat.Jmim in
timpul ncesteJ ealatoriT, celc ee at) patimit ludeil? SA nu
facem ea densiJ, Aceia rarteau conlt'a lui Moisi ca sir.on-
h'a lui Dumnedell, si el'au nn'ecunoscetol'f. Sa nu facemdeCI .
ea den!?i!. De 'ce ait aceia totI? Pentl'U ea au ' des:
pretuit pameotul dOl'it. Cum l-au .desptetuit.? ca
iI admirau Dumal, pentru ca nu voiau a se osteoi pentru
el, ci se cu totu\. dal'a sA nu de5pre\uiin
sinol ceriu\' Si noue ni Sea dal'uit rod din ceI'iu, nu inse
sU'ugure pm'latin pal'angll.,ci arvoua duchulul, pe!t'eeerea
cen din ceriul'l, dupl'e cum' a spus . Pavel !;"i totl acel mi-
N u Chalil al luT Iefoni, nict Iisus al
luI -Navi auadus aceste rode, ci lisus at tataluI
101', fiul adeYel'atulul a adus inlt'eaga vil,tule,
tote l'6dele rele de acolo, nla adm;, imnurjle cele. ee-
l'e?cJ, cad cele ce Q.ic Chel'Ubimii in cCl' ill\'1, aceia ni-a po-
runci: !?i noue a Sant, Saot, Sanl. Ni-a: adus de
aeola vil'lutea ingel'ilol" logeril nu se insOt-a, .nicl se rnA-
rita; daru acest bun I-a planlat aid pe pament. lrigeriI
nu illuesc si nkt allele de ace'>t feliu; dal'a si a-
cest rud I-a. seman'at in nol. Ingel'iI nn . mol'; dara: ;!?i' no-
lle ni-a chal'u.zU, nemUl'irea, cacl mortea nostre nu
,l'ealital e mOl'te ci Asr.ultll.-l
"Lazar pnetenul nostrud6rme" (loan 11, 11-), AI ve.
I'odele l:eriuluI? AI vegut l'Odele Ierllsalimullllcelul
. de sus? DiU'A re este inca .mat minuoat, cA l'esultatul res-
boiuluI foca nu n botadt. Sl r.i1 TO!H :Ir.eslea': i:n ..
t'()S\ (f,ll'U1l lote illal ml1!ILe I,Ie Aceia, chial'dupllee
au Inteat In pa.menlul li\gaoUintel se muociau, sau mat
bine dis nu se muociau,d\cl ua('a ai' fi voit a fi
t01'1 luI Dumnedeu, ai' Hcucedtl6le celiltile fara arnle si
desfa!?uni.l'e de 'plltel'e nnnnta; dupa cun'! a facut l'ulet,l-
cno, pe ' cal'ea a cueel'lt"o mal mllH dinland. de ('at ' luplau-
duse,'-nol iose nu ne resboi,ll! dUlla ce odataarn iotml
in pilmellllli fagi\duint eI, adecA in cel'jul''!, ci in timpul cat
sllnlem in puslit1. in viuta pl'csenla, "Ca eel ce
a lhtrat 111 odihna acda s" orl ihnit des pre
lucrurile sale; precum Dumnec;leo de ale s3Ie"
(Ebl', 4, 10), A!?a t1al':l dllpl;e cllm alt loe: "Fa-
OMILIA XXIll
cend binele sa nu slabim, ca la vn::mea sa yom
secera neostenind" (Gal. 6, 9.), sit ne silim a face bine-
Ie din lolA pulcrea nostril; Acum tu la acesl fapt,
cil adeca dupre cum a scos pe acein din Egipd, tot
pe nol. Aeolo de mana de pustiu, "Nicl
ceIUI ce mult n-a intrecut,. nic-l 'celul ce avea
putin n-a lipsit" (Exod, (8), dal'(( aid ni s-a po-
I'uneit acpasla, ndect\ sa nu sl!'ingem com or! pe pament.
Oanl dadl noI slringem, IIpoI nu Ie valilma viel'mele eel
dupl'e cum se pet!'er.ea eu mana in pustie, ci Ie va
lua in slupanire viermelecel nu Ie va topi so-
rele aresla (oj sOI'l:le . dl'epta1el.OeCi tote sit Ie fa-
cem feliu, in ('at sa IIIl fim datI viel'melul ea hl"l.lOa
bine pregatitfi. "Nicl celUI ce avea mult, c.lice, n-a In-
trecut", Aceasla se intampla pl'intre !loY <J.ilnic, pentl'U
ea en lotil lllasul'lI a pantecelul, De cal
e fa pL cert, en ceiaee e de e un aJaos mal mult
In a :;;i indicnt'o prin c;licerea:
"Ajunge QiltI reutatea ei" (Malh. 6, 34-). Oeel S.l nu
tim !'a IlU filll neresennoscelorl, sa nil caulam
('aSe l'eu!.r'u locuinta no-;tl'il, dlcl noT ('al:Hol'im,
si nu I(,(:uim. Cand rine-va sde l'''''' viata pl'e"elll .. 1 este dt'UOl
;i cflhilorie c;llt'a eeriu, till va enlila c1aJirI slraillcitt';
;au cum s-nl' <.lice, nUl11ilele fosate; C ..lc1 dne, splIne'llIl
c'liiat' de ar fi fOl'te bogal, at pl't:fel'a sa dcldiasdl. oea;;a
deasupra a!?a 9i"t:lol' fusnle? (Cuvenllli e latin in-
sealJ1lla ('anal, De sigul' ('II nimenf, rileY s'al' face
de ris, EI ar dllJi :teea rasa llIal mult pentru adapo3tul
dll!?llIanilot' lUI, III a I mllit pe i-at' all'Hge, Asa
dar;l daC:l nol suntem tll pl'i veghel'e, llll yom face aceasla,
pelllt'll e;l vialapl'esent..) In:tl'u Ilimica nu diferade.Josale
expeditiltnJ ostfisescI. pe aceia ve rug, cn tOte,.l\ Ie
relll, penn'u caaici nimic sil. nu slt'ingem; sa nu gl'l'tmadim
aver! peste avel'i, ea ast.-felii1 eiind va yeni furul , lute sa putem
a lie t.Iuce de aiel. "Priveghiatl, c;lice, C1 nu <;iiua;
niciceasul, In care fund va (Math. 2t 43),
!lul1lind ast-felin 1110rlea, Oal'a maI'nainle de aveni, fOle
ilf'ele I.esaure S.l Ie tl'imitellJ in pall'in 1I05l,'c, l'a nst-fl:'liu
sa fim spl'illtenI In cfllfltol:ie. sa plItem bil'lIi pe
ell birie :;;11 ' ajungem la limanul cel veclnic; eal'uia fie
OMILIA XXIV
a ne invrednici, prin eharul filantropi:l Domn.uIul nosiru
Iisus Christos, nll'uia, impl'euna cu Talal Sa9tul 'Ouch
se cuvirie sla va, stapallil'ea ' cinstea, acum pm'urea '
in vecil vedlor. Amin.,
OMIL!!.
"Stat[ drept aceia mij\ocul .YQ-
stru cu adeverul, !?i Imbra.candu-ve cu zaua
tef, !?i Incaltandu-ve piciorde Intrl! gatirea. evanghe-
. lief pacel; pes'te tote luand Cll
care yetI putea stinge tote sagetele ce-
Ie aprinse, coiful mantuirel luap, _sabia Duchu
lUI, care este cuve ntul lUi
"Incingendu-ve, <;liee, mijlo(ul vostru cu ade-
. verul " , Ce ol'e este Vi s-a spus deja in omilia
de dinainlea Acolo vi s-a spus cum lrebuie a
merge a nu avea uicl-o pedica, ;,$i Imbr[(candu-ve,
dice, cu zaua dreptateI" '. P'l'eculll zaua este imposibH
de a Ii sparta, decI apara pe eel ce este imbril.('atw
ea lot asa esle si dl'epl"alea_ Sub .cuvenlu\ dreptate, aiel
intelege via\a in' gene!'u) vil'luo:;3, Pe Ull ast-feliu de om
eu'-l va putea bit' ui cine-va, d chial' de cat
multi eu sageV, nimenl nu,,} va ram de morte, ll1;1 .
chiar diavolul, "Imbracandu:ve cu zaua dreptatel J-
e t.ot una-'ea cum at' fi dl'e-
pt.e. Oespre unia ea Christos: "Fericit
1
c:l
""ceuaman<;iesc de dreptate ca aceta
. se Val' satura" (Math. 5, 6), Dnul ca acesta e tot de
puternic,ea zaua; uoul ca ac.esta nu, se vll:,,"
mania.J "Incaltandu-ve piciorele lntru gatlreaevan-
gheliel pacet". Ceia ee ;lice aiel Beam intunecat. Ce
voesceel sa spuna? Sail cit 9ice, ca sa fim gata pentru.
prf'.rlicarea penlL'u <lceasta ,us de yorba
piciore,Jptiiitale hine, mal dlll:unte drumu),
evanghefistulul; ea data nu e aeeasta, ap.lII a
spune ca fim gata apoI gatirea
16
242 ______________ O_M_I_L_i.A __ X_ _X_IV_. ____________
Hel cenlU\ pote fi, de cal Vill\::! virluosa? "EvanghelieI
pacel", 4ice, cu dl'epl cuvent, fiind-d! alund l"illld_a
amintit de de 1l.1pta, a aratat ca lupta IrebUle
a 0 avea eu demonii, earn. acum vOl'bind lie evanghelie,
el'a imposibil sa IlU de pacea, pentrll .ca
chiar in de cvanghehe se cuprJOue pal:e:-t. ResbolUl
contra diavoluluT aduce dupa sine incetatea contra
'luI Dutnlledefl, peoti'u ca resboind pe diavolul 'nol ne 1m-
pArarn eu bumne9cu. Nu Ie leme ded, iubitule, cArl fiiDd
vOl'ba de evangbeJie, bil'Uinta este pl'onun\ala deja. "Pe-
ste t6te luand pav<iza Sub ntlmele de cl'e-
dinta in loclil de fata, el nil nu ai'
fi pus-o la lI\'ma luturol', ci cbaruludn (:amse fac minunile.
Cudrept cuvellt eI credin\a pavaza, did dupre
cum pavaza a para inh'egul ron) ;II ostasnlul,ca ,I:um aI' ti.
.un ZHllu, lrilocmal creolllta, pentruca. lote sunt in-
' vinsc de ea. "Cu care vetl putea stinge sagetile
vicleanulul cele aprinse", gice, cu drept cuveDt, pen-
tru ca nimic nuse . pote irnpotrivi credin\eL" De yep a
ca un graunte de vell <;lice
rriuntelul acestuia muta-te de aicl acolo, se va
' muta" (Math,. 17, 20), yom putea uvea cl'ediuta?
.cand yom indeplini cele aratate mal sus_ Sub numele de
. s:lllp.tf se jnteJeg ispitele vicleanlllul. cum poftele cele
absurde .. nCele aprinse" , .. gice, pentru ca asf-feJiU sunt
pothlleacestea, Daca crediu\a a ardonal paull. dernonilOl',
,apoi ell atai mal mult patimilol' coiful man-
tuirel J uap", adeca a mAntuirei v6stre, care iugl'[\-
irnprejul. n$i duchulu!, gice, care este
cuventul lUI Dumne<;leii", adecc1 sauduchul, sau cu sa-
!bia ducbului, cacI cu aceasla sabie tole se taie, tote se
despal't, pana 9i eapul draculuI tot cu ac.easta sabie se taie.
"Prin t6ta cererea, . gice, rugan-
<lu-vt: in tot timpul1ntru Duchul,:;;i la lnst:;;I acea-
'stapi-iveghind cu t6ta rabdal'ea rugacillhea pen-
tru totf santi!, pentru inine,ca sami Sc dea
c'mie. cuvent, Intrudeschidereagureliriele, cu in-
,pr;1zneala a taina evangheliel,. pentru care
Jae soliF 1n legaturI, ca intru Cl e nsa eu indrazneala
.sa graiesc, precum mi se cuvine a grai" (Vers.18-20).
OMILIA XXiV
243
Dupre cum Cl)veDtul luI Durnnegeu lote Ie pote, lot
asa si eel ce are charul ducbovniceHc, prec.mn diCesi in
ait "Viii este cuventul lUI Dumne<;leu h{cra-
toriU', :;;i mal t6ta sabia de
amandouepartile" (Ebr.4, 12). Acurn tu prive9ce lnte-
lepciunea acestuJfel'icit. Dupa ce I-a tD:u'mat cu tolasigu-
rania, ce mlll Irebuia la wrna? Sa cherne 9i sa r6ge pe
a tote ea sa Ii dea manA de ajutoriU: "Prin
t6ta rugaciunea cererea,gice, I'ugandu-vt: in tot
timpul intI'u Duchul". Asl-feliu decl, pote inlfuupla
Cll' cine-va sa nu se roge inlt'u Duchul, adlca cand el bol-
borosesce cuvinte 'mulle fara dlipre cum
4ice MAntuitorinl (Math. 6, 7). n;;i la inst::;;1 a.ceasta
veghind 1/ ,adeca flind t1'eaz, peritm ca aceasta e daloria
soldallllu! inarmat. care e pe Janga impal'at, adeca sil fie
heaz si cu priveghel'e. /I Cu t6ta rabdarea rugaciu-
nE'a pentru totl santiI, pentru mine, i:a sa mi se
dea mie cuvent Intm deschiderea . gur\':I mele".
Dar:'\ Cll spuT, ftiricite Pavele? AI tu nevoe de ?
De all-feliu bine u dis el" tntru deschiderea gurel mele",
de unde se invedereaza ca pI nn se gandia Ia ceiace VOI'-
bia, ci dupre eum a gis Chl'istos: "Nu ve grijitJ cum
sauce grai" ca. se va da v6ue, l.ntr-'acel
ce vetl grai" (Math. lO, 19) el iote Ie facea numal pdn
credinV', tote Ie eu. ajlltoriul n
Cu
lndrazneala, diee, a arata tama EvangheIJe\ , adeca
sa justific rlupI:e cum trebuie. : dara, lu c,?U legat
eu Iantul'J si al nevoe de rugaclUmle aHora? Da, l'es-
punde 'el, 'caci Petru era in lantm-J, totu:;;l se faceau
penlrll densul rugaciun! indelungate prin biserica.
tru Cere fac solie in l'cgatUrl, ca intru densa" co
tndrazneala sa graiesc", adecn eu curaj, eu
,cu inlelepciune 11lulla sa pot l'espunde., . ' ,
... . Ea:r:l ca sa scitl 5i \roi celepentru rtune, ce
Jae t6te v6u.e Ie Tiehic, iubitul [ra'te,
:sluga lntru Domnul" 21};
.a amintil ri liisat lUI Tichit !'3I'cmade. a. h
spune eele relative 1a densul. cell' cn pnvlI'e
]a dogme sfatui"I at'ala! pnn eplsto,la, ear celeJ:e-
Jative la .o simpla despre. persona luI; le-a m-
244
OMILlA XXIV
cl'ediolat pUl'laloriuluI acrstel episfole. "Ca sa
si vol cele pentru mine", adeea sa eele penlm
inine. Prin acp.a sla lia Ul'atat !?i dragostea luI catr::\. den-
sii p.l1m si dl'agoslea lot' eiltra eI. "Pre care pentru in-
I-am tr:mis la voT, ca si1 sciti cele pen-
nol, sa mangae inimeJe vostre" (Vel's,
Aeeslea nu Ie-a gis el in mod simplu, ci dupa ce mal
'naiote Ii-a spus: "imbracandu-ve" !?i "lncaltandu.ve",
ceia ce esle 0 uovllaa nesll'i\ll\utata, til. II treDlIlUU ae a tr.
pUfllrea gala de lunlii, Cum ,'aeste asenlla pe Pro-
fetnl care dice: "Sa-i fie lUI ca 0 haina,cll care se
imbraC<1, ca un brao, cu carele pururea se 1n-
cinge" (Ps. 108, lRl. Pl'ofellll :1l'aUi pe I?lI111ne(leu im-
bri'\(:at cu zalla dreplii"(el, Hlva\ttr,dll- ne ..,no areasla (':1
uoi [lUl'Urea, SJ nu numal pClIll'1I un timp scud, tIebuie
}' II JnHnnatf tU armele duchovnice.3t:J, diel trfhlJlIIta 'i.p..
l'esboiQ vecinie:l, "Dreptul, gice, ca un leO in--
(Pvov. 28, 1), Un astfeliu de inarmat
nil se teme de l'andlll'i1e dll$(1)anllllli cele ina-
intea IUT, ci se arunca in mijlocul adversal'ilor. "Ca fru-
museta In munp, gice, ca piciorele celuI ce bine-
au<;:Iirea paceI" (L3;}ia 7). Cine nil at' a-
lerga, cine nu ai' servi uneI ast-feliu de . cause, dind se-
pacea, inca par.ea luI DumnegeQ
6mE;lnI, cariI cu nimic nu s-au obosit spl'e a 0 dipllta, tJ
ullmal Dumnedeu e acel ce a f,lcUt totul? Ce allllllle este
gatil'ea evangh'elieI, sa ascullalll pe loan Botezfitoriul carele
dice: " Gatip cal ea Domnului, drepte facet! caro1-
;ile lUI" (Math. 3, 3); dara aceasta gatire e mat'nainte de
bolez, cad dupa botez este 0 alia aeeia adeca de
a nu face nimic, ce ai' fi nedemn de pacea cea evanghelizata
noue. Fiiod-ca piciorele suol sfelnici! viete! nostre in cele-
mar multe miscarl a Ie cOl'pullll, de aceia incontinuQ in-
demnandll-nfl "Vedetl cum sa umblatI cu paza",
facend alusiune la vja\a nostre, adeca ca sa facern faple
demne Ie evangheJie, sa aratam via\a faptele oostre
curate, bine vestit paceu, c,licfl, dati deer acesleI
,bune, datI evanghelieI calea pregatita, eal'a daca ve-
facetI dusmanl, apol a('easta nu este gaLirea pacel. FiV
/!ata: n'u intarf,liatf, nu amanatI pacea prE'dicata de ea.
Dupl'e cum v-atI gatit pentru pace cl'edinta, t.ot gata
. fitJ de a remfinea .. de a stal'Ui in acestea. Pavaza e cea'ntei'il
OMILlA XXIV
245
Cine tote alaelll'ile ea e!'te c3l'e pa-
slre:lz;,\ armele nesf;\ramate. Decr dadl credinta este dl'eap-
ta, via\a este dreapti'l, armele tote reman nesfara-
male. -Multe vOl'bc,?ce el despl'e crediota speran\a
cu sarna in epistola talI'a Ebl'el. Credeti, gice, in buourile
viilol'c, !limit din relele p1'esente nn ve ya vat:'\ma;
penh' u dl daca in sll'imtorarI ill dnrel'! vel avea cu ti-
ne credinta speranta, veT consel'va intacte a<:ele bunurll.
"Trebuie cel ce se apropie la Dumne<;:\t'u sa crea-
da cum ca este, celor ce-l pre densul este
datatoriO de plata" (Ebl'. 11, 6). Cl'edinta esle pavaza.
dal'a dadi sunt Ia mijloc sofi5me, rationamente
"de ce a?a II nu altminterea, apol atund ea nu mal
esle pavaza, ci chiat' ne impedica, Aceasla decI sa fie cre-
dinta' no,,!t't'\, ca sa ne acopere pe3le tot, ca!?i 0 pa vaza,
Sa nu fie SClIl'tA, ea sa ni rellJana pieiorele gole, sall vre-o
alta parte a COl'puIuT, ci sa fie aeea pav3za potrivita CII
COl'pul. "Cele aprinse". Multe I'ationamente aed sufletul
nosh'u, multi! nesigul'anta, ll1ulle contl'al'ietllti, dal'a to-
te acestea cl'edinta CII ca Ie tempereaza. MlIlte
iotl'od'.lce .diavolul ill sufletlli nostril iuflacaranctu1 pu-
nendu'J in indoeala Ill, He-ce pas, pre CUIll de pilda rand
;iic lIllia: ore este inviere? ore este jlldecata? ore est.e
resplata faptelol'? EI bine, in tote aces tea daca esle Cl'e-
dinta la mijloc, ea va sLlllge tote sagetile diavolullll. Ti-a
lrecul vein cugetlll teu vre-o pofta ore care? Pune inainle
('l'cdinta bUllllrilol' viilol'e, ,?i 1111 >:'e va mai Jlid-
odala,ci se va pel'de din sllfletlll lea acea pofta. "Tote
sagetile", giec, nu pe uncle da, altele nu.
Asclllta pe ('n SpUIIfJ: "Ca socoksc, ca nu sunt
vrednice patirnirile timpuluI de acum c<1tra mario
rea cea viitore, care va sa se descopere catra
nOI" (Rom, S,lS). cfite sagetf au slins ureptil pe a
lund? SaQ pote nu ti se. par a fi sligeti aprinse, care ard
pePatriarcn, ' cfind " el aduce ea saCl'ificiu pe fiul seQ,
card se pl'egiHe,?ce sa\ puna pe lemnele ce al'deaQ ? Dal'a
aitl dl'ept! au stins tote sagetile vicleanllillf. dal'u,
daca I'esonaminle l'esboesc clIgetnl nosh'u, nOI sa pu-
nem inainle Cl'edin\a; dadi faple <lbsmde ne IIJllnCeSC, de cre
uinta sa facem U:5; in definiliv (iaca dUl'erile seal'-
bele se gramadesc asnpra' nostl'e, numal pe (:['edin\a nE
putem repau'la. Ea estecudrept cuvent pazilol'ea apa
OMILIA XXIV
ral&rra tutUl'or eelol'-I-alte arme, si dnca nu 0 posedam, a-
pol aeelra tote se ft'jog, "Preste t6te f,liee, luand pa-
vaza credint:!l"? Ce in"eamna " preste t6te"? Adeea
in adeve!', <;Ike, in dreplalc, in galirea evaoghelief,
penlt'u en toLe acestea au nevoe de credin\a. De aceia a
adaos: cOiful mantuirei lU8p", adedl ca prin a-
cesta vetI pulea ea sa deveuitl In urma 111 CoT-
fn\ mantuirel hiatI, adeea sa evitaF primejdia; di.d dupre
cutu l"olful aeopere pl'ecis din lole capul, md
lasa de a suferi ce-va, ci1 aparii, lot credinta
devine a locul pavazel 'Ii a coiflllul mantuiref. Oa
ta Dol stingem lUI, apnI grabnic vom primi,
sau mal bine <;lis, ui VOl' n :vt;lIi rationalimentele cele care
ne salveaza, nu lasa judecala no:;lre de a patimi ceva.
Datil acele resonaminle l:Onlral'ii se sting, apoI grabnic
cele-Ialte t"e'ionilminte, care ne sfllveaza si ne filc a avea
sperante bune, se VOl" na!?te 111 noL pnicum colful iofa-
!?Ura capul jur-iOlprejUl', u?a ele VOl' i?i llpal'a
judecala nostre. Dara nu numal aceasla, ci inca yom lua
sabia duchulul, d\ nu numa! vom putea a ne asi-
gUl'a de cele indepurtate deja de la 101, ci pe dia-
volul iI vom pulea rilni. Slitletlil care nu e desnadejdllit,
care nn cele aprinse, cu Olulla buna
vuinta se va nrunca IlSUPI'U va sparge za-
ua eu care el esle ucuperit, duple cum a filCllli?i Pavel,
tal'ele jlrin aceastu sabie a frant a robit cugdurile
mnnulul; un asemenea sufiel, <;lie, va va laia ea-
pul dt'aculu!. " Care este cuventul lUi DumneQeu."
Pl'inaceste vOl'be, saO ta inteJege poruoca IUT
sau indemnul lUI, sau in fille ca in numele lu! lisus Chl"is
tos numai vom putea sa p,\sLram pOI'uncile lUI Dumuedeu.
Daca nol vom face porullcilfl lu] prin
vom dobori vom ueide pe dracul, pe cel videan.
Fiindca a I}is: "vep putea stinge sagetile vicleanu-
lUI cele aprinse", apo\ ea nti cum-va iT sa se mandriasta,
iI ea pent!'u tote sa se roge lui DumnelJeu,
cacl ce gice? Pl'iri Iota l'ugacinnfa cerel'ca "(Istre VOl'
fi aeestea, gire, adeca rugi'lndu-ve, oi'l ce NicI-
odata apropiindu-te de Dumne<;leu sa DU te rogI Dumal
pentrn tinepel'sonal, asifeliu avea pe Oumne<;leu
indurat c:Hra tine. "Prin t6ta rugaciunea !?icererea,
<;lice; rugandu-ve in tot timpul Intru Duchul, !?i la
aceasta priveghind cu t6ta rabdarea ru-
OMILIA XXIV
247
pentru tot! santilli. dara sa nu'mI ho
lilllPlil din f,li, cacl asclilla ce spune eJ: 1n tot tim-
pul sa tc ragl, uupre cum <JiLe Maot.uitot'Ul: "Ne-
contenit ve rugatl" (Ma:h. J5, 27). Oar'apoI n-al audit
de veduva actia, cum prin starllinta e1 a in ceia 'ce
a cerut? N aI a lIf,lit de acea femee din Finicia SirieI (Marc.
7, 24-30) cum prin continuarea conversatiunel eI a atl'as
favorea stapanulul? EI bine, aceslea cum i?i altiI multI,
prin rugilciune staruitore au "Rugandu-ve In
tot timpul lntru Duchul", ilde("[t eele dupa Oumnedeu
sa Ie eerem, nimic pamelllesc, nimic. lumesc. ntl e
nevoe DumaI de a ne ruga nccontenit, ei de a priveghea.
la aceastd, <;lice, rriveghind". Fie ea VOl'
beste aid de priveghere de Iota noptea (rr?wol.l<;-too<;),
fin' eil de It'ezvia Ruflelulul, cad pe amandoue
parerile Ie pl'ime'ic. VeQI cum pl'iveghea aCta Chananianca,
ca de Domnlll !InI respundea, ba inca !?i cane 0 numi
se, ea <;Ikea eu cnraj: "Adeverat, D6mne, ca $i
cani! mananca din faramaturile ce cad din masa
Domnilor sej" (Math. 15, 27)? ca ea nid ca sa de
partat de el, pana co n-a in cererea sa? V p\li cum
acel prieten a slriruit in om inaintala a nortel, pana ee
I-a trezit Ja pe acela ('u slaruinta?
Aeoasla va sa t;li
l
:a a priveghea. pote a afia
despre priveghere in rug:\ciune? E[ bine, ultate la An!1a,
ascultu cllvintele eT: "AdonaI, Eloi Sabaoth" (I JIll-
par. J, 11), de cat e mal bine ca tEa as("ulV ce s-au pe-
In'"' lIt mai'nainle de pronuntarea aceslol' (uvinte. S'nu
l'idieal. <Jicf', totT de la ma!'a, aceia imediat nu sa dus
la CIIlea rt', uu a alel'gilt la repallsare, de unde mi se pare
cil. f?i la ma:;a fa nu ingreuiat stomachul CIl maneari,
ci a slat acolo mal mult de fOI'ma, di.et deall feliu nu at'
fi pulut varsa atatea lacriml. Dadi. noI fiind deja infranatI
ClI postul, dp.abea ne putem ruga ast-feliu, "ilU mal drep
tnl vorbindnicT-odala nu nr. putem ruga asl-feliu, aroT cu
alat mal lllUIt nu soar fi p"tUt ruga pa dupa maRiI, dac[t
nu ai' fi fust njunata. Sii ne noi b:1l"hatii de aeen.
femer, "a ne ru!?inam, <;lic, nol, cal'i I'ugand pe
ea s:1 ni arorde impara\ia Cerilll'ilol', "t:'.im la l'ugaciune
ell gUi'a {'ascitta; sf! ni fie spro I'u!?ine acea'stli femee, care
se ruga plangea ca sa i se dea copi!. ,,$i a stat <;li.
ce, Inaintea Domnulul" (1 Imp. 1, 9) !?i ce spunea ea?
OMILIA XXIV
"AdonaT, Eloi Sabaoth", ceia ce inseamna: D6mne,
Dumneljeul puterilor ; [1rollulltttnd aceslc clIvinle la-
cl'amile'l turgeau d'td credea era con vinsa ell
prin lacraml il va indupl eta, Unde sunl lanam!, ne-
di :Itolo c ll1ahnil'e necaz; oal'a untie ne-
clizul:;i slrimtoI'area, fi1 rfl cn aeolo esle multa
filosofip, tum muJl:1 bagare de sama, "De vel cauta,
di('e, spre rugaciunea r6ber tale, de vel da ro-
bel tale selm"lnta barlJateasca, voio da pre el dar
tnaintea ta la <;Jiua mortel lUI" (Ibid, Vel's, 11),
Ea IlU a dis il voio da penll'll un an, saO dOl, dllpre
Clllll facc;n 1101. nid nu a <,lis dadi.'ml \'el da copil. itI
,"oiii da ci i ntregul oal', pe fiul meO eel nas-
cut, pc fiul 1" 'gftciuneI mele il voifl da tie pentl'u tot-dl'a-
una, a fost fiica lUI Abraam ('U Ea t1a
lUI DllllJntdf>l\ mal'nainle chial' de a fi eerel'!:':.t,
dal',\ si Du(nncdeti'l :teol'd.1 l'Cl'erea fiint! rugat. De eat tu
pl'ives'ce de aiel marea evlavie a aceslel femer. "Si ea
f,1it:e, inima sa $i buzele el se mbcau,
e;ua glasul nu se auljia" (Ihid. Vel's. 13). A.,t-t'elio. se
raga lUI Ollmne<;l ei'l cr'1 rc a I'eu?i in eerel'ea sa,
eara uu nu cu gum raseata, nief seal'pinandu-se,
!':1l1 fiind fMa niejo bagal'e de sama la ceia ('e
I":lU f,i ra Ilid-o g:'ija. Pare dl Ollflloegeu nu pulea s,l-j dee
fal'll a IMI cere ea? Nu el pOle dOl'inta femeeI
mai'nainle de a se ruga? 9cia de sigu!', pulea sa-I in-
depliniasefi dU!'inta fara de \' ugaciune, da
copi! mai'mlinlr de a cere, nu fi al'atat buna-vomtu
a nce,sle! femel, vidutea el IlII sal' fi invedel'at, niel ell.
[II' fi 0 ast feliO de daru arliftna-
rea eI pana ntund nu provenia dO:',1 din -invidie t:1II'u Fe-
lIalla *), nicI din ci m:ll mult din ingrijit'.ea <lm-
goslea eatril bal'bat. DecI cand III :lll<;li caspllile sC.l'ipllll':l
I'a i-a fost inehis Dumneqeu piilliecelt' el, d\ I'ra sdlr-
bila -,?i IJPcajita pe l"i\Oala el, cal'e avea wpil, pe ('and den-
sa IIU avea. sa intelegI de aiel ea a <IrMa filosofia
ace3tel femeI. Pentru cll jlldeca singul': ea avoa pe bal'-
balul seu, Elcana, ca sc)av al seu, cacT iI gicea: "au nu
sunteo tie mal bun de cat Ijeee fil"? de pole 0 ama-
J'a rivala el, l1deca 0 lua in 1'is, 0 impunge";\ eu vorbe ,a['-
*) Carlea I a Imparaplol', cap, 1. !?i urm. (Trat.l,)
OMILIA XXIV
249
cllslice din causa slarpaciuneI el, ea nu se apat'a,
nid nil 0 blestema, si nid (';I dicea bal'baluluJ: resbun:l-
tiindca J'jvala 1l1ea llIe Aceia a\' ea ell
atieverat copil, dal'a aeeasta avel1 ca eonlla-balan\.) iu-
nil'ea blil'balulul. De aceia :?i \licea el: "nu sunt eu tie
mal bun de cat Ijece fil " ? mangaind'o prill ac'easta.
S,"! ve<lem acum filosofia acesteI femel. ,,$i lli 0
a socotit pre ea beata" (Ibid, Vel's. 13). la care pri-
ce I'espunde: "N u socoti pre r6ba ta ca pre
o fata pagana, ca din multimea multelor mele cu-
getarl, $i din multimea mahnireI mele l1l-am topit")
pan a acum" (Vel's. 16), Aceao,ta cu adeveml cil esle
fapl al u\lel ioiml infrante umilite, cand nol nu ne ma-
lIiem pe eel ce ne insulUi, eand nu ne ('and
ne justifitilm, Nimie nl! pole filee inima filosof", ca searba
si "trimtoral'ea, Nit.:! un ItHTU nu este alat de plnellt, Cit
it fi cine-va inll'islat si mahnit inaintea lUI Dumnedeu.
"Din multimea mu'ltelor mele eugetarl, <,lire, 'am
prelungit pana acum". Pe aeeasta ded sa 0 ilJlilllI1l
eu loti!. AugitI aceasla voT fcmeilor, cat'e suntetJ stf'rpe,
VOl care doritI copil, augitJ aceasta, gie, b<1rbati ff-
meT, pent1'u ca Fe inlfunpla de multe-oll de
a dOl'i copil a se ruga lUI Dumne\lell. AsculLa ce gice
sCl'iplUl'a: ,,$i s-a rugat Isaac DomnuJul pentru Re-
becca femeea sa, ca stearpa, I-a ascultat
pre el Dumneljeo" (Facer. 25, 21). In ca marl
lucruri se pot face pl'in mgaciune! Dat'a sa ne intol'cem
1a vOl'be)e Aposto)ulul. "Prin t6ta rugaeiunea $i cere
rea, \lice, ruganduve in tot timpul intru Duehul,
jnse;;! ace(lsta priveghind eu t6ta rabdarea
rugaeiunea rentru totl santi!, $i pentl'U mine:'.
plInendu-se pe sine locmal la mrna. Dal'a ce f<lcl Pavel(,?
'Te puI pe sineV locmal la ul' ma tulUl'or? Da, gice e1.
"Ca sa mi se dea mie euvent, intru deschiderea
*) OdgiuaJul P preeum urmeaqii: "O't'l ibt aoo),c,;"i.lrJ,r;
V,Otl b:'t't't'a:ltCt. W,; vliv". Parachimenlll h.dta:lta: esle din verbul
ho't'slvw=a pl'elungi. si niel <,Ie clIm diD verbul topi. A!?a
d,na tradueerea justa t:ste: "c"ii din mulfimea multelol' mele cugetar
am p,elungit (nt!Jaciumea) par-a acum". Tl'ad.
OMILIA XXIV
gurel mele, eu a arata evanghe-
lief pentru ,care fac solie In legaturl . Darn unde nl
tu Calt'a omenl, Val! ,eat?e . mare IHan-
tropia luI Dumne\leil dltn\ hoY, cact a tl'lmlS soli 1I1ll ee-
riu, cad sa vorbiasca ill locnl \ul, ,soIl de pace: darft pe
carl 6menil pringenduj Iau pus in legatul'J, nu sat)
rusinat mae at' de legea comuni'l, dupfl care eel ee are VI'C'O
solie nu nid uo reil. CII tote aceslea ell fac
solie in legatUl'I, gice ca .lotru cu
la sa graiesc, precum ml se cuvme a , .,Lan-
luI acesta'ml este pus de omeni ca sa astupe
5i sa nu am eUl'aj. I'ugi'leinoea vostre va desehldE:,
j'a mea, ea sa spun tole cele pentru cal'e am fo"t tl'llnIs
a spune. , .
"Eara ca sa $cip $i vol cele . pcntru Inme,
fae t6te v6ue . Ie va arD.ta Tichie, iubitul frate, $1
. cr;dinei6sa sluga iotru Domnul" ,Dadl esle l:l'edin-
cios, nu va niinti de Joc, ci tote cele adcverate. Ie. va spune.
"Pre care pentru lose?1 aceasta I-am trllTIIS !a. v?I,
ca sD. $cip ce!e petitru nof, $i sa mangae Immlle
v6stre". Val! cuta iubil'e. Ca sa nil gice.
de cel ce voese a ve spa!miinta,ttld dupa eat se vede
iI erail jn mal'l necaZ!ll'1. 06 alHt'Jio. ehial' vorba ca sa
mangae inimile aceastada a intelege; <' ra sa 1111
ve Ja<.:e dice, de a dillen.
'F>;ee frati10r $i cu de 1a
Tatal, $i Domnul Iisus
23), Li 10l' pace eu cl'edlllta,
a dis caeJ nu e del1jut1s numaI de a a yea pe buze cuven-
tuI' dl'ag05te, in acela:?T limp a se,
de alta tredinta, Sau ea spUlle aceasta aiel, sau
de a avea Cl'edin\a intl"atatu, in cal tie ell curaJ
cele viitOre. Pace cutl'a Dumnegeil dl'ago?le, gll:e,
eu drept cuvent, ('aei daca este pace, va fi !?l
daca va fi dl'agoste, va fi !?i pace. . _ NlcI
un folos DU esle de dragoste, daea nu e sau mal
dl'epl vorbind, nicl ea pole sa tie dragoste: all mod.
Charu! cu tou caril iubesc pre nostm
fisus Christos,' intru nestricaciune, (Vel's. 24).
Penlt'u ce Ol'e a separal el aid pacea de char, eacl a .pus
pace
a
mal SllS, eat'a aiel numal charul? Intru nestn'2a-
OMlLIAXXIV
ciu,ne, dice, Amin", Ce este "lntru nestricaciunei(?"
Adeca: cu cumptltare, cu modeslie, sau mal pi'e sus de cole
stI'icAciose, ca de fxemplu: IlU in boga\ie, JlU in s!avA, ci
in cele nestdcAciose, Particula intru esle Iuata in loc de
prin. Pt'in nestricAciune, gice, adeca prinvirtute,"
cad orl'ce pecat este slricatiune, !?i dupre cum vorbim
de 0 feciora sed usA, tol a7a e !?i eu sufielul. De aeeia
gicea Pavel.: "Nu cum-va sa se strice $i c!!getariie
v6stre" (II. Corinlh. 11, 3), !?i in aft loc: "Intru
lnvatatura, nestricare, cinste, nestricaciurre" (Tit. 2,7).
*) Ce ot'e este, spunemI, slt'icaeiunea rOI'puJuI? Nt}
ore desfacerea lUI tolali'i !?i descompunel'ea luI'r Aceasla
so inlampla cu <;utletul, cand pecaiul a il11ra1 in eL
Fl'umuse\a sufletulul esle pl'lldenta, dl'eptatea; sanatatea
sutletuluI este ba.rbi'ltia, este !?i pI'ospel'itatea.
luI. desfranatul ea lu(:omul este infect, precum infect
este eel ce se pl'ed:1 pe sine faplelol' rete; !?i f['icosul
ea !?i f'ste slab, pl'ecum !?i eel pmst esle slab de su-
tlet. Inca !?i pf':!catele aduc slricaciunea, caeI fac pe omenl
$i slabT, laurmaf 1t'anlesc in bole gl'ele.
Cilod nol dicern crt 0 fedora a tost sedusa, nu vorbim
aceasta, eu privire la cOl'pul el, ci mal mult
pentrll nclegiuirea f(lcuta eu ea, cad pe Janga COI'p i sa
corupt sutlelul e1. De allfeliu faplul petreeut cu ea nimic
alt na fost de cat prorriiscuitate, daca aceasta ai' fi
slricaciune, apol de sigUl' ca!,?i nunla at" fi slricaciune.
dara nu promiseuitatea esle siricaciune, ci pecaluL
Ce alla mal cu sarna ar putea fi slricaciunea uneI ca.,e,.
de cal deleriorarea ei? Slricaciunea pe5te lot locu I este
o schimbal'e spl'e nla1 rM, 0 trecel'e de lastal'ea dinainle ,
la 0 alia slat'e de iUel'llI'I, la all obiceili. Asculla ee spune
sct'iptunl: "Tot trupul stricase calea sa pre pa-
ment" (Facer. 6, 12), "Oment stricatI la min-
te" (U Timoth. 3, 8), COl'pll1 nostru este stricacios, eara
sufietul nestricacios. Decl sf! nu-I slricam pe el. Peca-,
tul eel dintel a fawt corpul slricacios !,?i pedtoriu, eal'a
pecatlll dupa baea rena!?cerel pote strica !?i su-
fietul, it face ca sa p6U\ fi U!?Ol' de iuat in stapanire
*) Partea moralil . Cum ea corpul nostru este sh'iclldos, eal'lli
sutletul nestrieaeios, d['ept care lI'ebuie en nol salim totdenllnaa-
ged, spre a evita strieaciunea, ea nu cum,vII. sapalimim cele ce a.
patimit bogatul din evanghelie. (Veron).
OMILIA XXIV
1'OS de viel'mele eel nellllll'iLoriu, Viermele riu 1"8 alinge
-de diamanl; thiat' de alinge cu nimic nu-) pote v;l-
tama, dat'a cOl'upe su()dul, ci\eI tot ce e eOl'upt
.e plin de infeetie, Aseulla pe pl'ofetlll, cal'e Im
titu-sau au putrezit 6sele mele de catra fata ne'
buniel mele" (Ps, 37, 6), Aceasla stL:ieaciune/ decJ, se va
imbl'aca inll'u nestl'ieArillne, pe cand aeeia caeI
unde esle neslridi.eillne arolo esle stl'idiciune. Astfeliu
slriei\t:illnea este nest rica la, nea vend esle mol'-
te nemllrilol'e, ceia ee sal' fi inlamplat daca eOl'rul I'e-
manea nemuritol'iCI, Ast-feliu dael\ nol neducem de aiel
.:\Vend stl'icacinnea in no!, avem aeea sll'icaeiun.e nesb' ica-
La !?i Pentl'u ra in ad eveI', a se al'de !?i a nu
:se COilsuma, a fi vecInie 1'OS de . viel'lne, fanl sa fie lli-
Illicit, este 0 stl'ieaciune nesll'ieaciosa, s'a in tam-
vlat eu fel'idlul lob, earele 5e stliira, se corpo
'ralmillte in tl'eeel'ea uuul limp el nu
se prapauia, ei inlr'una muia bulga.l'il pamenlllIllI reze-
mandl1se pe puroi (lob. 7, 5). ee'va va su-
ilelul alund, cand viel'mil VOL' st.a: pe langa el !?I'l VOl' )'0'
de, nu in limp de doT aoI, nid frel, nid geee, nieIo sutu
nid . mil de anI, ci fanl de "U nde viermele
.lor nu m6re, $i focul nu se stlnge", gice (Mal'c. 9.44).
*)Si\ ne temem, ve l'Og, sa ne de ac.ele
-cuvinte, penll'u ea sa nu cademeu faptele; Uicomia este
stridiciune, ba inca 0 sl!'ieaciune mal rea de cat tote ce-
ae-I-alte, eael ea duee !a idololah'ie. Sa. fugim de stricaciu-
ite, sa pl'eferam nestl'icaeiunea. 'fe-aT Il\eomit Ia avutul
altuiu? Luel'ul de care te-a1 Iacomit se str'ica, pe ralld la-
eomia r emane, devenind object. de strieaeillne f<ira
MtJltamil'ea treee, pe eand peeatul remane intact. E$te un
I'M mare de a nu se lepada eioe-va de totul din aeeasta
'viata, sl mal'e nenoroeil'e este ea dilcendu'De aeolo sa
lpurtam' en Dol sarcinI de plleute, "CaeI In iad, giee,
,cine se va marturisi tie"? (P .... 6', 6) Aeolo esle tt'ibu-
nal, s;Lnn este atunel timp de pocainta,- . C:it:.nu i s-a vaT-
-carat' bogatul aeela cab'a Abraam ? Dal:a nimie na folosiL
..cate nu giceau eel ce nu au hranit pe Christos? cu
*) Partea rnol'aliL Trebuie a ne teme de ca ast-
. felin sa fugim de fapteJe J'eJe; cum ell. phlcerile tree, earli Dt'acor-
dal'ea de milostenii', cum i?i of I-care alt pecat, ne face necunoscll\I
de Dumne1eu. carp,le tote Je cal'ele nia ordonat none sa
:f'acem cele Ctl .cI)lltribuiesc la mantllire, (Yeron),
OMILlA XXIV
253
tote aeestea au fosf. al'unea\! in foeul eel nestins veeI
nic, Cale nn au ace) ce au faeut tara de legJ: "D6m-
ne, D6mne, al1nu eu numde leu amproroeit, $i
nu eu nllmele tel1 draclam seos"? (Math, 7, 22) !?i
eu tole acestea nu au fost euoosentI deel. Tote aeestea.
se VOl' pet.reee atnnd, !?i nieT un folos nu yom avea, darA
nuvom faceaeum bioele. Sa ne temem dec!, ea I1ncurri-
va sa <;licem nol atuneI: D6mne, eand te-am ve9ut
flam and, nu'Wam dat sa mananel" ? (Ibid. 25, 37);
Aeum sa-I hraDim, nu 0 gi, nid doue, nid tre'; r;ael giee
seriptura: "Milostenia eredinta sa nu-tl Iipsasea"
(Prov, 3, 3), Nu a dis : fa. milostenie odata, sau de doue-
orl, pentni ('a !?i 'feci6t-ele aeelea aveali unt-de-Iemn in
candelele lor, luse nu deajulls, Ast-feJiu eli avem nevoe
de mutt unt-delemn,si ea .un ll1aslin l'odiforiU trebuie a
sta nof in casa Dl)mmiluI. Fieeal'e din nOI eugetam )a
sal'cinile de plleate pe rare Ie avem, !"a ea eOD-
tra-bn)an\a bine-facerile nosh'e, iDea lIlai mulle chial' se-
punem in eumpana, pentrll ea nu numal peeatele sa se
stinga, dara inca ea dreptatile nostee sa se aiM in vede-
1'e la justifieal'Ea nOstre. Daea IlU VOl' fi tot pe atatea fap-
te bune, .pe cale faple rele suntin sarcina nostre, ba in
eacbiarmaI multe, en ast-feliu din cele prisoselnice sa
ni se eakuleze la justificarea nostre, Dimen! nu . ne va pu-
tea . sustrage de la pedeapsa. De care fie a ne seapa eu
totiJ, prin l'harul !?i filantl'opia DomnuIlll nostru IisusChris-
tos, till'uia, imprimna en TaUlt eu Santul Du(' h, se ell'
vine slava, stilpfmil'ea einslea, aeum pUl'mea in ,'c--
cif vedlol': Amin.
FIN E.
TABLA MATERI EI.
SUBJECTUL
OMILIA I (Partea dogmatica. Egalitatea Fiulu!
eu Tatal). . . . . .. . . . . .
OMILIA II esle contra natureI noshe) . .
OMILIA III (Despl'e corpul DomnuluI in cina
eea de laina). . . . . . . . . .
OMILIA IV (Chre!?tinul lrebuie a face late fap-
lde ceie bune) . . . . ..
OMlLIA V (Deoscbirea dinke corpo
l'ale !?i cele spil'iluale) ... . . . .
OMILIA VI (CaI'e suotillsu!?kile dascalulul). .
Ol\llLIA VII (Cum tt'ebuie a iubi pe Dumnegeu
!?i pe apropele) . . . . . ' . . . . .
OMILIA VIII (Despre lantul luI Pavel)
OMILIA IX (Prio dragoste e salvala legatura
pacen . . . . . . . . . . . . .
OMILIA X (Umblal'ea dupa slava aduce
oeoorocil'I ill bisel'ica). . . . . . . .
OMILIA XI (Contra :SchismaticilOl'). . . . .
OMILIA XU (Contra idololalrilor contra dire-
. ritelol' superstltiunl ce} predomina). . .
OMILlA XlII (Bal'batul prio virtute mal ell sa-
rna ,trebuie a fi supel'ior femeei) . . . .
OMlqA XIV (Nu tr'ebuiea iosulta a vorbi
cuviute proste) . . . . . . . . . .
OMlLIA XV (Contra ca stapallele ou
trebuie abate pe servitore). . . .
Pagina
3- 4"
5- 14
14,-- 22
22- 33
34,- 4,3
44- 52
61
62-- 70
71-91
91-- 99
99-106
107-119
119--126
126-137
137-146
146-154
PagiDa
OMILJA XVI (Di'agoslea estebasa eheel?tinis-
mUlu!) . . . . . . . . . . . "
OMILIA XVII (Nu h'ebuie a vorbi -glume proste.
InWun spil'it glumet e un pusliueomplect
de idel sanato:5e) . ,. , . . . . . .
, OMILIA XVIII (TI'ebuie a eeL'ta pe eel ee gre-,
. ' . ' ,. . . .. . . '" ;: 169-178
OMILIAXIX (Umilinta ehre!?lineasdi). . , . 178--190
OMILIA XX (Despl'e dl'agoslea dintte bal'bal.
femee, ce sein\eIegeprin" teama I( ce'
femeea trebnie a.o ,avea de ba,:bat). . . 190-212
OMlLIA XXI(Despl'e infl'jea
de DUlllnege(l) ., , . . . 212-221
OMILlA XXII (Despee, despl'etuil'ea ee)ol' pa-
. '.' . , , .'. . ..
OMILIA XXIII ee admira pilmenlul cele
pamentel?cl, despl'etuiel?ce ceriu!' ' Despre
. . . . . . . . 234- 24l
OMILIA XXIV (Cum en corpul nosll'lleste sll'i
didos, euri! suflelul neslricado,;,). . . . 24 L -'254
ERATA
g .. tipogi:llfice,cade piIda la pagina 18 rAndu117,
pag.:l2 randul1.5. pag. ():j j'alldiH 2 ' de jos; pag.75 randu! 10 de jlls
pag. 132 raDdul22 etc. etc. cetitoriul este iiJgat a Ie illdrepta siDgur.