LNr

cN.: oq toooqg
.ps : ::TrNrr
SCOPUT EXISTENTEI
,
UMAND

I
L

a///"#*
Lucrafi cu frici i cu Gutremur [a mintuirea voastri
(Filipeni 2:12)

9q"oruln*@;,
In mod sigur, to{i oamenii care au trlit sau tr[iesc pe acest pdmdnt, qi-au pus
sau iqi vor pune, mai devreme sau mai tirziu, in mod inevitabil, intrebarea: ,,CARE
L
ESTE ROSTUL VIETII oMULUI PE ACEST pAMANT?,,
Dintre toate vieluitoarele existente pe p[mdnt, OMUL este ,,CORQANA
CREATIEI" lui Dumnezeu, este de fapt, o pldsmuire a iubirii lui Dumnezeu sau,
mai simplu spus, este leg6tura dintre Dumnezeu ;i p[mdnt, este un 'omicrocosmos
in macrocosmos", dupd cuvdntul Sfdntului Ioan Damaschin. Dup[ cum bine se
poate vedea, singur omul a fost fdcut *Dupi chipul asemrnarea,
;i
Ziditorului-Dumnezeu (FacereaL:26),ca s[priveasc[ spre El ;i s5-L iubeascd. Dintre
toate viefuitoarele, singur omul arc pozi\ie verticald ,si de fapt, omul-antropos ne
aratd, acest lucru (ana:in sus, tropeo:stare) si in acest sens amintim cuvintele
Fericitului Augustin: "Uiti-te in st6nga si in dreapta, dar mai uit5-te si in sus !,,.
1
 inmutfifi-vi" (Facerea 1:28), dar El ne-a poruncit aceasta pentru perpetuarea
neamului omenesc gi nicidecum ca scop in sine, cum cred unii oameni.
P[rerile cu privire la scopul vielii sunt foarte diversificate: Nicolae Iorga spunea
asa: o'Taina existenfei umane nu consti in a tr[i, ci in a ;ti pentru ce trlim".
Bine si frumos spus, dar nu ne descoper[ totuqi sensul viefii. Mircea Eliade in
,,Istoria ideilor si credin[elor religioase" spune: ooA fi om, sau mai degrabd a deveni
om, inseamnl in primul rflnd, a fi religios". Dar nici el nu ne descoper6 sensul
viefii. Mihai Eminescu, marele nostru poet, spunea: o6Ne nastem spre a muri gi
murim spre a ne naste". Dar cel care define;te scopul existenlei umane este un
sf6nt, Sfdntul Serafim de Sarov, care zice: "SCOPUL VIETII NOASTRE
a CRESTINESTI
)) ESTE VTANTUIREA !!!,,
Iar acum s[ vedem qi ce ne spune Hristos-Dumnezeul nostru, in acest sens:
"Am venit sI caut, SA iUAIqTUIESC pe cel pierdut" (Luca 19:10). Dar ce ne
trebuie oare pentru a ne m0ntui? Pentru a ne m0ntui trebuie sE avem s[vArgite cele
cinci Sfinte Taine, adicd BOTEZUL, MIRUNGEREA, SPOVEDANIA,
iupAnrAqaNm sI, RESnECTIV, CUNUNIA RELIGIOASA - pentru cei
c6sltorifi. Minunat ar fr dacd, am avea si Taina Sfhntului Maslu (a qasea Tain6).
Primele doul Sfinte Taine le au s6vdrqite toli cregtinii ortodocsi, dar spovedania si
impdrt[gania, numai unii. Cea mai mare gfiJdL a vie{ii noastre este aceea de a ne
spovedi si de a ne implrt5gi cel pu{in in cele patru posturi mari: Sfintele Pasti, Sfinlii
Apostoli Petru gi Pavel, Sfdnta Maria si Cr[ciun. Aga cum sp515m lenjeria cu
detergent, tot asa sE ne sp[l5m gi sufletele noastre prin preot. Se vorbeste astdzi de
medic de familie si de avocat de familie. De PREOT DE FAMILIE nu vorbeste
nimeni! Si preotul este cel mai important, pentru cd el ne boteaz[, el ne cunund
religios si tot el ne inmorm0nteazd. Deci, in cele trei mari momente esen{iale ale
vie{ii noastre, preotul trebuie s[ fie ling[ noi, el fiind o ,,,cdlduz[ duhovniceascd" in
drumul cdtre Hristos, cdci fdrd, acest ,,mijlocitor" - preotul - cu siguran!5 nu ne
putem mdntui. insusi Hristos spune: o6Duceti-vl si arltati-vi preotilor)'7Lrrcat7:14).

Vorbe de duh despne mAnfuire

D

Acest cuv6nt tainic, rrm0ntuire'6, este intdlnit de foarte multe ori in Vechiul
Testament, in Noul Testament gi in scrierile Sfinlilor Pdrinfi, a$a cum decurge din
urmltoarele exemple:
' l,oscopul suprem al Sfintei Biserici Ortodoxe este recflstigarea
oilor
pierdute, pacea universal[ si m0ntuirea tufuror66.
lrrTrebuie si avem o incredere neclintit[ cI Dumnezelu are cu fiecare
suflet un plan de m0ntuire".
l,,I)aci vrei s[ fii mAntuit, trebuie si fii pentru lume ca un mort, adicl
dacl te vor oclri oamenii si nu te mflhnesti, nici daci te vor lIuda cinstindu-

3
 te, s[ nu te inaltioo.
lrrMare este multimea plcatelor mele, I{Iscltoare de Dumnezeu, curatl,
Ia tine alerg av6nd trebuinfi de mflntuireo'(Rug5cine
) --'o---'-'- din Rdnduiala Sfintei
impanaEanii|
) rrcd nu vrei, Stipflne, sI pierzi fEptura mflinilor tale, nici nu voiesti
pierderea oamenilor, << ci vrei ca tofi s[ se m0rituiascfl qi Ia cunog tiJla
adev[rului sr vini>>oo(Rugdciune a sfrntului vasile cei Mare).
l,,...Doamne invrednice;te-mfl prin implrtisirea cu Sfintete Tale Taine
sI dobflndesc partea cea de-a dreapta a celor mflntuitioo (Rug[ciune a Sffintului
Simeon Metafrastul).
l,,Doamne, Dumnezeul nostru, mflntuieste poporul riu qi
binecuvinteazil mostenirea Ta..."(Rug[ciunea Antifonului al doilea - Liturghia ,1

jI
r),,Pe Acesta (risus Hristos),Dumnezeu, prin dreapta Sa, L-a inllfat
Stlp6nitor si M6ntuitor...o,(Faptele Apostolilor 5:3 1).
I ,,...noi insine arm auzit si stim c[ Acesta este cu adevirat llristosul,
Mfintuitorul lumii'o(loan 4:42).
t,,CIci in har sunteti mAnfuifi, prin credint5, si aceasta nu este de la voi:
este darul lui Dumnezeu; Nu din fapte ca s[ nu se laude cineva,, (Efeseni 2:8-9).
o,,D[-mi mie bucuria mfinfuirii Tale, si cu duh st[pflnitor m[ intireste6(
(Psalm 50:13).
t ,,$i veti fi ur6ti de tofi pentru numele Meu; iar cel ce va rlbda pfln5 Ia
sff,rsit, acela se va mdntui* (Matei 10:22).
| ,rlntru car e ;i voi, auzind cuv6ntul adevrrului, Evanghelia
m0ntuirii voastr e, crezdnd in EI, ati fost pecettuiti cu Sff,ntut Dutr at
flgflduintei" (Efeseni 1 : 13).
t Impirate ceresc, Mingdietorure, Duhul adevdrului, care
pretutindenea esti si toate'le implinesti; Vistierul bunititilor si Ditltorule de
via[il, vino si te silisluieste intru noi si ne curiteste pe noi de toatil
intinlciunea si mf,ntuieste, Bunule, sufletele noastre (Din ruglciunile incepf,toare).
I ,,Ce voi rispliti Domnului pentru toate cdte mi-a dat mie? paharul
m0ntuirii voi lua si numele Domnului voi chema,, (psalm 115:3-4). s
,l
r) ,,Cum vom scipa noi, daci yom fi nepisltori Ia astfel de mf,ntuire i

care, Iu6nd ob6rsie din propovdduirea Domnului, ne-a fost adeveritfl de cei f.

ce au ascultat-o" (Evrei 2:3).

a ,,9i multimea striga cu glas mare, zic6nd: Mintuirea este de la
Dumnezeul nostru, Care'sade pe tronoo (Apocalipsa 7:10).
|,,rLa vreme potrivitl te-am ascultat si in ziua mflntuirii te-am ajutat; iatd
acum este vremea potrivitd, iatd acum este ziua mflntuirii" (2 Corinteni 6:2).
I,rlar noi, frafilor, iubiti de Domnul, datori suntem totdeauna s[
multumim lui Dumnezeu pentru voi, cI v-a ales Dumnezeu dintru inceput,
spre m0ntuire, intru sfintirea duhului si intru cre'dinta adev[rului.,

4
 @rr/rr?d)not@;,
l
i Aduc6ndu-ne aminte neincetat de cuvintele Sffintului Serafim de Sarov care
J
spune c[,,Scopul Vielii Noastre Crestinesti Este MAntuirea", sd" ludm aminte si sd ne
ostenim a respecta cele cdteva puncte din programul de via!5 duhovniceascd descris
maijos:
1. Sd incepem fiecare zi a vielii noastre cu rug5ciunile diminelii,
apttnzdndu-ne ,,candela sufletuluit'prin ,rmomente de convorbirett cu Dumnezeu.
2.Dupd rugdciunile diminelii, sd ludm pe nemdncate anafur[ gi aghiasml si sd
ne ungem pe frunte cu ulei sfinfit.
3. SA linem post Miercurea si Vinerea, respectAnd patimile Domnului nostru
Iisus Hristos, fiindc5 Miercuri a fost vdndut si Vineri r[stignit. Aten{ie! postul nu
line numai pin[ la apusul soarelui, ci p0n6 la miezul noplii!
4. S[ mergem la Sfhnta Biseric5, in fiecare Duminicd si-n sdrb[torile religioase,
participdnd la sfintele slujbe; s[ fim prezen\r nu numai cu trupul, ci si cu sufletul,
tr6ind (sufleteste) flecare cuvdnt ce-l auzim acolo.
5. SA nu lucr[m Duminica si-n sdrbdtorile religioase, cdci cdlcdnd apatraporuncl
Dumnezeiascd: ,rAdu-ti aminte de ziua odihnei s[ o sfinfesti...o, vom primi
pedeapsa cuvenitd, d5r6mAndu-ni-se si ruinAndu-ni-se tot ce am cl5dit material cllcand
porunca sfhnt5.
6. SA facem sfestanie (sfinlirea casei) cel pulin o datdpe an. Iar dacd observ[m
lucruri suspecte (rt5ji, farmece,neinlelegeri), s5 facem sfestanie de mai multe ori pe an.
7. SA sfinfim masina cu care cdl5torim; p[mdntul pe care il semdn[m si il recoltam,
pentru a ayea proteclia Duhului Sfrnt.
8. S[ stropim prin casd, la locul de muncd etc., cel pu{in o datl pe lund, cu apd
sfin1it5.
9. SA tlm6iem c6t mai des prin casd cu smirnd sau t6m6ie.
10. SA avem in fiecare cas[ o candeld de perete sau de mas[.
11. SA avem in fiecare camerd. o icoand sfinlit5. AvAnd icoane, in mod sigur
vom simli protec{ia Sfintei Treimi, a Maicii Domnului sau a sfhntului al c[rui chip
este pictat, stiind cE cinstea acordatl icoanei se ridicd la cel ntgrdvitin ea. Ce frumos
imi spunea bunica : ,,Clci icoana din perete / Somnul dulce ti-l plzesteo,.
12. Sd citim zilnic din Biblie, din Psaltire, Paraclisul Maicii Domnului sau un
acatist (Acatistul Domnului Iisus Hristos, al Maicii Domnului sau al unui Sfdnt).

5
l
I
I

Marele fizicran italian

Marconi spunea: ,,$tiinta
singurl nu poate explica multe
Iucruri, mai ales taina existentei
omenesti. De cflnd a inceput a
gindi, omul s-a muncit cu
intreblrile: cine este, de unde rl!,
rlr
vine Ei unde merge dupl
moarteto. De fapt omul se teme
in mod continuu ca via\a lui sd
nu fie ftrd sens. Asadar, incearcl
perrnanent s6-si demonstreze lui Ilupit cuafintul Slftntului Seru{im de $rrlruru,
stolntl fielii noustte er.egfinepti esle mttnluitreu.
insusi si altora cd, arc valoare.
Iubeste laudele despre el (cdz?tnd in p5catul slavei desarte) si se teme de ofense (nu
stie sd rabde).Cautd numai cele ale lui (egoismul este rdddcina tuturor patimilor) si
inv idiazd succele altora (pdcatul zavistiei). . .

Omul trebuie sd aibd mereu in fa\a ochilor sdi idealul dupd care tinde, sd stie de
unde vine si unde merge : sufleful s6u vine de sus din cer si se va intoarce la sfhrEitul
vie{ii tot in cer, acolo uilde isi are ob6rsia. Dupd cum exploratorii care ndzuiau spre
pol erau intorsi in permanen!5 cu fala spre steaua polar[, tot asa si crestinul trebuie sd
aib[ mereu ?n fa1[ STEAUA HAAXTUIRII. Aflend sensul viefii lui, omul priveste
cu alti ochi realitatea din jurul lui si cu atfft mai mult viata lui proprie. Toatd
vra\a crestinului trebuie sd fie un efort pefinanent de ascensiune spiritual[, av6nd in
fa!5 cele doud culmi mAnfuitoare: Golgota si Taborul. M6ntuirea este o refacere in har
a lumii sau altfel spus, mdntuirea s[vArEitd de Fkistos inseamnd eliberarea omului din
r6ul in care cdz;ttse prin Adam si Eva. Rdul consta in alterarea firii umane, in intunecare
minlii cu privire la adevdrul religios, in sl5birea voinlei care inclindmaimult spre cele
rele dec6t spre cele bune, in ruperea leglturii harice cu Dumnezeu.