Preot loan

Motto:
"Eu spre aceasta m-um ndscut ;i spre uceastu um venit tn lume, ca sd mdrturisesc
ADEyARUL. Cel ce erte ilin ADEV,{R nscultil glosul Meu." (Ioon 1S3l)

@ubiti croalincioti
Cine dintre noi nu gtie, ci aceste cuvinte ale Domnului nostru lisus Hristos, au fost
rostite in fala lui Pilat, care-L judeca gi care era dator sd afle adevdrul spre a-i face dreptate?
Cine nu gtie cd Pilat, auzind ca tMdntuitorul vorbegte despre adevir, il intreaba: "Ce este
adevdrul?". Pilat a pus aceastd intrebare, ca sd-i treacd vremea, cdci nu agteapta vreun
rispuns al lVAntuitorului, iar cuvdntul citre evrei: "Nici o vtnd nu aflu tntru El!", era mdrturia
unui om prefdcut, care degi gtia cd lisus este nevinovat, in loc sd-l apere gi si-i faca
dreptate, il da la moarte, numai pentru ca el sd scape de furia poporului evreu rbzvratil.
Dar vai ! Ca Pilat sunt astizi foarte mulli oameni in lume care, se apuci sd judece pe allii
gi sd hotarasci asupra Sfintei inv6!5turi a [Mdntuitorului. Acegtia sunt proorocii mincinogi care s-
au ivit in timpul din urma 9i in poporul nostru. Fie cd se cheamd adventigti, baptigti, evangheligti,
nazarineni, fie c6-gi zic pociili, ba unii chiar igi iau numele de studenli biblici (martorii lui lehova)
- acegtia se zbat gi striga pe toate drumurile cd ei doresc sd spuni adevirul (care adevar din
moment ce acesta este unul singur - lisus Hristos. Oare sunt atalia Dumnezei dupd numdrul
sectelor? Oare s-a impS(it Hristos? Nu! Este 'UN DOMN, A CREDINTA 9l UN BOTEZ" (Efes.
4,6). DOMNUL este lisus Hristos, CREDINfA este cea ortodoxl gi BOTEZUL este cel care l-
am primit Ia v6rsta de gase siptimdniin Sf. Bisericd Ortodoxd,
Acegtia sunt oimenii despre care zice Sf. Evanghelist: "Pdzili-vi de proorocii cei
mincinogi, care vin la voi in haine de oi, iar inlduntru sunt lupi ripitori" ([\/atei 7,15). Ce
pretind ace-sti prooroci mincino.si? Ei strigd pe toate drumurile, pe toate ulilele 9i pe la ugile
oamenilor ci Sfdnta Biserici Ortodoxd care numdri atalia sfinli 9i mucenici nu ar cunoagte
adevdrul cuprins in Cuvdntul lui Dumnezeu. Ei vorbesc de r6u diaconii, preolii 9i episcopii.
Noi insi gtim ci Biserica Ortodoxd este un "arbore mare" cu rdddcinile in invSldtura
Domnului Hristos 9i a Sfinlilor Apostolilor. De aceea noi mdrturisim ca acolo unde este
Biserica Ortodoxfi acolo este $i Hristos; mirturisim c6 numai prin glasul acestei Sfinte
Biserici CUN adev6rul i ci in afa Bisericii nu ne utem mdntui

"Proorocii" le de credin cil cel

mincinogi care s-au lepddat de credinla noastrd cea
adevaratd - ortodoxi), pdrdsesc Sfdnta BisericS, adicd lumina
adevirului curat, cum gi Pilat a pirasit pe cel drept 9i curat,
adica pe Hristos, ddndu-L morlii, ca pe cel mai mare ficator
de rele, Aga gi unii cregtini de astizi, pdrdsesc Biserica
Ortodoxi gi merg dupi "prooroci mincino.si", cei lepddali de
credinla, gi acum chiar luptd impotriva credinlei noastre gi a
preolilor Bisericii lui Hristos. Jinta acestor vrdjmagi este ca
mai intdi sd-i denigrcze pe preoli, cu gdndul ci de vor bate
pdstorul, se vor risipi oile. Ei fac ca gi evreii, care credeau cd

1
omorand pe Hristos, vor scepa de Omul care le tulbura viala lor picdtoasi, le strica
afacerile

9i lezid6rnicea politica lor ascuns6, prin care pregiteau rdzvrltire impotriva stdpanirii
romanilor.

Dumnezeu ?ncd de la bun inceput a cerut prin g raiulapostolilor, sd ne ferim de

eretici
"Dacd cineva vine la voi 9i nu aduce invdldtura aceasta (ortodoxd), sd nu-l
primi{i in casd gi sd nu'i ziceli B un venit I Cdci cel ce-i zice: Bun venit ! se face
pdrtag la faptele lui cele rele" (ll loan 9,10).
Ba chiar, a gaPtea Porunci bise nceasca ne spune: "Si nu citili cdrli neortodoxe
(sectante) pentru a nu cidea din nestii nli in necredinli!"

Scurt istoric
in forma in care se cunoagie aitazi, baptismul a apirut in Anglia la inceputul
de confuzi.
secolului al XVll-lea. insd, istoria baptismului din aceastd perioadd este destul
Actul de nagtere propriu-zis al baptismului a fost semnat, de fapt, in olanda,
veriga
intermediard intre anabaptigti gi baptigti fiind menonilii...in 1608 un
pastor puritan, John
Smith, fondatorul unei congregalii separatiste emigreaza din Anglia in Olanda.
"Teologii"
[rpiigii spun ci Smith, sublnfluehla menonililor, capdti convingerea ci nu pot fi botezali 9i
copiii, deoarece nu existS nici-un "temei" in acest sens in Noul Testament. Smith
se
pe cei care-l urmau
autohoteaz*,formand o noud comunitate, botezdndu-i prin stropire 9i
ludndu-gi numele de baptigti. Dar nu dupa multi vreme, Smith a re$Eetat autobotezril
primeascd in secta lor. Nu
sfrtr gi impreuni cu majoritatea grupului, a cerut menonililor sd-i
ioli cei botezali c1S Smiih au acceptat trecerea la menonili, in fruntea acestora situAndu-se
pe Smith, revine
Thomas Holwys. in 1611 Holwys, impreuni cu micul grup care nu l-a urmat
in
in Anglia gi intemeiaza baptismul la Londra. Baptigtii au fost persecutali timpul domniei
stuarlilor, care au militat pentru reintroducerea catolicismului, prigonind toate
ramurile
proteitante, indeosebi pe baptigti, care erau cei mai depirtali de dogmele catolice. Baptigtii
(care susli-
i-au divizat inca de la inceput iir ooui grupuri distincte: BAPTIFTII GENERALT
neau cd Hristos a murit Pentru sa varea tuturor oamenilor) qi BAPfISflI
PARTICALARI
in
(care suslineau concePlia calvinS ci Hristos a murit doar pentru cei a e9t,
predestinali).
cadrul mi ri general baPtis te existd gi unele tendinle centrifuge sau dizidente
tn state occidentale); 2 BAPTI I VECHI care
1. MENON I (recunos

SU n estina 3. I LIBERI care suslin destinul absolut; 4.

sau DE proven din n ustori evrei, care serbeazd sa S a

sdrb ri evreiegti; 5. tc PORUNCI un fel de cod reli ios cu principil

mozaice gi neotestamentare); 6 BISERICA DISCI POLILOR LUI HRISTOS care practi CA
u este creat si
botezul copi lor, dac6 pdrinlii o cer . Spun ci lisus Hristos, Fiul lu Dumneze
deci nu este Dumnezeu. Se mai numesc 9i "Fralii unili ai Domnului"; 7.@
W@ care su in cd Sfdntul Duh nu este Dumnezeu, iar Fiul este c reat gi deci nu
este Dumnezeu; 8. BISERICA LUI DU MNEZEU, ramurd modernd care
practicd spdlarea
pr cioarelor gi ajutorarea fralilor; 9. BAPTI TII CUFUND TORI
boteazd adeplii (maturi)
pri n cufundarea cu caPul in jos de trei ori; 10. BAPTI I CUV LUI - grupare existenta
in alte continente care nu lin e cont de alte confesiun 5 i practici un prozelitism intens;
11 @
o inalS rin leri
- grupare a membrilor de culoare din SUA, care se dec are
ele pe care le .fac la lordan; 12. @
"ierarhia" femininS, adici
PURT TOARE DE MIR, upare care practici botezu copii or si au
pastorii sunt femei

2
 :'::l.,,
p,,,,e+i,rnIa*d,gi, ia'spana i,rea, napiiSmu tui in,.,nOm6nla
Primii baptigti din Romdnia nu au fost romdni, ca de altfel -si cei din celelalte culte.
infiinlarea cultului baptist in Bucuregti este legat de numele lui Karl Scharschmit, care
emigreazd in Romdnia in anul 1856. Scharschmit gi solia sa duc o activitate misionard
intensd gi cdgtigi adepli printre cona[ionali. in 1865 vine in Bucuregti un predicator german,
Augustin Leibig gi boteazd in apele DAmbovilei mai multe persoane. Un an mai tdrziu se
infiinleazi cea dint6i casd de adunare baptistd de limbd germand, in str. Popa Rusu unde
funclioneazi gi astdzi. Cultul, in dorinla de a-gi susline vechimea in Romdnia, socotegte insa
anul venirii familiei Scharschmit in Romdnia (1856) ca anul "infiinldrii" cultului.
in Transilvania cultul a fost organizat in anul 1875, de cdtre un croitor, Antal Novak,
care a reugit si converteascd un grup de credinciogi reformali maghiari din Salonta (Bihor).
Printre cei botezali a fost gi tMihaly Kornay care, mai lirziu, a fost numit pastor pentru
Salonta N4are. Bapti-stii din Transilvania au iniliat cdteva "misiuni" dincoace de tVIunlii Carpali,
in special in Dobrogea, unde au botezat cdteva grupuri de naivi la Cernavodd Si Arabagi.
Dupd 1928 baptigtii au fost recunosculi de stat ca Asocialie Religioasd.

:H-ii-HFjd$ft iiffi #,itlilrfi#*#fi ;ffi #.*,#

##1,i;'
Baptigtii au credinli pr:otesianiiTn gerieiai."Au iuatfnvelStuii gi Oe la luterani gi de la
calvini. Recunosc numai Biblia ca singuri cdlduzd gi dreptar de credinli. Cred in Sfdnta
Treime. Dau o mare atenlie pdcatului. Recunosc pdcatul strimogesc gi rdscumpdrarea
fdcutd de lisus Hristos. Au ca zi de odihnd si de sdrbdtoare Duminica. Prdznuiesc Na$terea
Domnului, invierea Domnului 9i PogorA rea Duhului Sf6nt
DAR:

in Biserica ,pe reve Tradilii se crede cu

a
tarie in cele 7 Sfin te Taine (B,otez,, Mirungere, Strrovedanie, irnpf,r't5sanie, Cun rrnie,
Maslu, gi Preofie) ldsate de tMdntuitorul Hristos Bisericii, drept cdi lesnicioase de dobdndire
a Harului Divin absolut necesar pentru mdntuire: "Cdciin har sunteli mdntuili" (Efes. 2,8).
Biblia aduce dovezi nu numai despre instituirea, lucrarea acestor 7 Sfinte Taine, dar si
despre faptul ci acestea sunt realitdli concrete, care - este adevdrat - depdgesc puterea
noastrd de inleiegere. Pentru cd nu au inleles cele scrise in Biblie, sau poate nu au citit
unde trebuia, (?!?) baptigtii afirmd cu tirie cd ei cred doar in 2 (doud) iar nu in 7 (gapte)
lucrdri sfinte. Ba mai mult, acestea doui - zic ei - nu sunt taine gi nici micar realitali. Agadar
dupd "credin!a" baptistd tt/dntuitorul Hristos a lSsat pentru Biserica Sa doar doua lucrdri, si
acelea simbolice: Botezul si Cina.

3
 Dar si ne gdndim pulin: pentru cd nu inlelegem cum se petrece ceva, o lucrare
divin6, de exemplu, este de ajuns s6 o considerim un simbol, iar nu o realitate tainicS?
Dupd acest considerent - adoptat de invS!5tura baptisti - am ajunge si considerdm Nag-
terea tV6ntuitorului, invierea, indllarea sau alte lucruri minunate ate tui Dumnezeu, simple
simboluri, pentru cd nu inlelegem cum s-au petrecut. Este clar ca inv6!5tura baptistd este
intemeiati pe principii total gregite. Este corect ce afirmd ei, cd sunt doar 2 lucrdri sfinte?
Bineinleles ci nu !Biblia aduce dovezi clare despre:ilB.O-.,,TrEE "Drept aceea, mergind
invila!i toate nea uril botezd ndu-le in numele Tatilui si al Fiului si al Sfdntului Duh"
(lVatei 28,19); Duh Sfdnt ; Cdrora veli ierta picatele le vor fi
iertate" (loan 20, 22-23) "Cel ce mininci trupul Meu bea s dngele
Meu are viali vegnici gi Eu il voi invia in ziua cea de apoi" (loan 6,54) "Taina
aceasta mare este, iar eu zic in Hristos gi in Biserici" Efeseni 5, 32 ,r9i
hirotodindu-le preoli in fiecare Biserici" (F.Ap. 14,23); "Este cineva
bolnav intre voi? Si cheme preolii Bisericii sd se u cu
untdelemn, in numele Domnului" (lacov 5,14),
"Atunciigi puneau mdinile peste ei, giei luau DuhulSfint" (F.Ap. 8,17).

invS!5tura este rta re ricd, Taind Sfanta

instituita de tV6ntuitorul Hristos in care, prin intreita scufundare in apd, in numele Sfintei
Treimi se dd primitorului, Harul care-i gterge pdcatul strdmogesc (9i celelalte picate) 9i il
face membru deplin al Bisericii: "Drept aceea, mergdnd, invS[ali toate neamurile,
botezindu-le in numele Tatilui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh" (Matei 28,19).
Botezul este o lucrare real6 dar gi tainica. Este reald pentru ci prin botez se iarta
omului picatele; gi esfe tainicd, adici o taind pentru noi, pentru cd oric6t vom incerca sa
inlelegem, totugi nu vom putea pricepe cum prin semnul vdzut al scufundirii in ap5, primim
in mod nevdzut Harul de la Dumnezeu. Degi igi trag numele chiar de la aceastd Taind
(Baptigti inseamnd "cei botezali" sau "cei botezali corect'), adep{ii noii inva!5turr,
interpretdnd gregit Sfdnta Scripturi au ajunsd sd nege nu numai caracterul de Taina al
Botezului, ci insdgi valoarea gi eficacitatea acestuia. Baptigtii afirmd cd Botezul este un
simplu simbol, care nicidecum nu are putere si spele pdcatele, ce sunt spalate doar de
s6ngele lui Hristos. De asemenea - zic ei - ca sd primegti botezul trebuie sd crezi si sa te
pocdiegti. Pentru ci pruncii nu sunt responsabili de credinla gi faptele lor, ei nu pot fi botezali
- afirmi gregit, invalatura Baptisti.
- Cu toate ci Baptigtii au pretenlia ci invalatura lor este intemeiata pe Biblie 9i ca
este corectS, afirmaliile lor ne aratd exact contrariul. De ce? Pentru ca in Sfanta Scriptura se
arald clar ci Botezul curSlegte real picatele, deci nu poate fi un simbol: "Si se boteze
fiecare dintre voi in numele lui lisus Hristos, spre iertarea picatelor gi veti primi darul
Duhului Sfdnt" (F.Apostolilor 2,38).
- Faptul ci Botezul are gi un aspect simbolic, acela al morlii, ingroparii gi invierii intru
Hristos (Romani 6,3-4) lucru pe care noi ortodocsii nu-l tdgaduim - nu trebuie sd ne faca sa
negdm aspectul real gi tainic al acestei lucrdri sfinte, asa cum gre,sit face invdlatura baptista,
Apoi, in lucrarea lor de cunoagtere a adevdrului, care pare mai degraba o respingere a acestuia

4
 (ll rimotei 3,1 - 5,7) adeplii cultului Baptist resping gi botezul copiilor,
zicand chiar cd el nu este
valaoll, pe motiv ca pruncii nu pot sa-gi mdrturiseascd credinla gi
nti se pot pocdi.

- Oare, degeaba spune ristos "Ldsatt coptit sd. oind. la Mine ;t nu-i
oprili" (Matei 19,14). Oare, degeaba spune Mdntuitorul "Cine (ortcine, deci gi
copiii) nu se
oa naste din apd. si din Duh nu oa mosteni tmpd.rdgta cerurilor?" (loan
3,5). Oare degeaba
spunea gi SfAntul Apostol pavel, in predica de la Cincizecime. ,,pentru uot
este datd
fdgd.dutnt,a Fi coptilor ooltrt?,, (Fapte 2,39). Oare, degeaba spune in Sfdnta Scriptura cd s_au
botezat "case", adicd familii gi cu copii Fapte 10,47-48; 16,33; I Corinteni
1,16. in fine tot
"corect" au ajuns sd considere unii baptigti gi penticostali doar botezul
fdcut prin afundare in apd
curqatoare (?l?) Total g regit! Sd-iintrebim pe aceia: cei botezaliin lerusalim,
la Cincizecime, s-
au botezat in apd cu rgitoare? Sau, Sf. Pavel care a fost botezat ?n Damasc
de preotul Anania,
s-a botezat in apa curgdtoare? (Fapte g,1T-1 8). Sau, mai clar, cei din casa Lidiei,
boteza!i de Sf
i Ap. Pavel (Fapte 16,14-15), sau temnicerul cu familia sa, botezali de Sf. Ap. Pavet
I (F apte 16,33-
34), pentru cd nu s-au botezat in apd cu rgdtoare , botezul lor nu e valabil? Bine
in{eles cd este
i
{
valabil, pentru cd a-sa vrea Dumnezeu. lar pentru cei care spun cd doar botezul
la maturitate
este valabil, gi doar cel ficut in apd curg dtoare, le SPU nem: de ce se boteaza
sub 30 de ani, cd
doar la 30 de ani S-a botezat [V6ntuitorul? Sau ,dece nu se duc sd se boteze
in lordan, pentru
CA in lordan S-a botezat Fiul lui Dumnezeu? Este ugor de
inleles cd aceste intrebiri vor r6mdne
fara raspuns, fiind la fel de neacceptabile ca invilatu ra preten[ia lor gregita gi
9i 9i exagerati de
a boteza doar Ia majorat, doar in apd curg Stoare gi eeea ce este mai grav - de
Ei a
boteza oanneni oare au mai fost boteza!i.

Domnul Hristos S-a jertfi t pentru toli oamenii. Este un adevdr cla r. Jertfa Lui
ne-a
adus, in mod obiectiv, virtual, la toli, mdntuirea (loan 3,10). Dar aceastd mantuire
trebuie sd
o gi cagtigdm, sd ne-o insusim prin credinfi gi fapte bune (Galateni 5,6 lacob
; 2,26 )
A9 adar, este o diferenld intre mArurUrnnt 0BIECI'rV,II pe
ca te, ca dar
(diruiti) o avem virtuat (posibita) toli gi ItrANTITTRIT.{ PEIIS(INAT A, care este o lupta
(ll Timotei 2,3-6), sau o "alergare,,, o cursa pe "stadionul" acestei vieli. (l Corinteni 9,24-27)
lVai clar, mdntuirea personald este asemenea unei curse, in care continui
sd fugi chiar
daca ai credinla ci ai ajuns (Filip. 3,12) Sd ne imagindm cd un pdrinte foarle bogat
are un copil
pe care l-a trimis spre educalie, depa rte. Copilul nu are nici v6rsta, nici experienta
necesare
administrdrii averii pd rintegti. Cu toate acestea, in virtutea filialiei, el se numegte
mogtenitor si
std pdn al averii, degi real va devenistd pdn abia dupa mulli ani gi multe eforturi.
Aga este gi la noi
in privinla mdntuirii: ne numim mogte nitori ai Cerului, desi incd n u l-am cagtigat. Aceasti
numire
este datd in virtutea faptului ca pri n Botez (credin[a) suntem fiii lui Dumnezeu gi frali
ai lui
Hristos, intru care "ne-am imbrdcat,, (Romani 8,14-17; Galateni 3,27)
Va trebui deci si luptdm, sd ale rgdm, sd depunem mult efort pentru a lua cununa
pentru a deveni mogtenitori reali ai Ce rului, pentru a ne mdntui. De
aceea lucrarea cred in tei
trebuie sa fie permanentd si temeinicd, pentru cd "CELlJl CE / SE ?ARE CA
S rA, SA IA
AMTNTE 9{ /VU CADA" ( I Corinteni 1AJ2).

- Dar, sd-i intrebdm: poate fi mdntuire fdra Har? sfantur Pavel zice: "in Har sunteti
mdntuili" (Efeseni 2,8), iar acest Har care a venit prin Domnul lisus (loan 1,17) este
oterlt
doar in sfanta Bisericd "st6lpul gi temelia adevdrului,, (l Timotei 3,15) prin
cuv6nt

5
 mai mult, din nou, Harul lui Dumnezeu care este tn ttne prin punerea mi.intlor mele".
(ll Timotei 1,6) in virtutea acestui Har ei sunt numiti preoli (sau preolie harici).
- Dar, nu toli erau preoli in Har. Acest lucru nu contrazicea deloc faptul cd, in virtutea
botezului care-l face pe om membru deplin al Bisericii, gi ii dd posibilitatea de a duce lui
Dumnezeu jertfi de rugdciune, cdntare etc. (Evrei 13,15; Romani 12,1) 9i in comparalie cu
necregtinii, noi toli ne putem numi "preo[ie impdrateascd, neam sfdnt, popor agonisit de
Dumnezeu" - I Petru 2,5-9. Aceasta este preolia spirituald, cu caracter universal, ce cuprinde
to{i membrii Bisericii. Ci este o diferen!5 intre preolia Harica (Episcopi, Preoli, Diaconi) gi
cea Universald, vedem in aceeagi epistold a Sfdntului Apostol Petru:

Asadar, dupd Sfdnta Scripturi putem si ne declardm "preo!i" fata de cei din afara
Bisericii gi in virtutea acestui drept trebuie si vestim in lume bundtdlile Celui ce "ne-a
:],
chemat din intuneric la lumina Sa cea minunatd" (l Petru 5,9). Dar este total gregit sd ne
autodeclardm preoli fali de alli cregtini, bine gtiind c5 Sfdntul lacob zice'. "Ntt mu$i dintre
voi sd devenili invdldtori, fralii mei, gtiind cd noi, acegtia (inva[atori, preo[i) vom fi
supugi unei judecdli mai aspre" (lacob 3,1-2).lar Sfdntul Pavel spune cd'. "Nimeni nu-st iu
singur cinstea uceastu (slujirett preo{iei) ci numai cel chemat de Dumnezeu precunt Auron. " (Evrei
5,4). Agadar, este total gregitd pretenlia baptigtilor de a se declara preoli atat prin faptul ca
cei in fala cdrora se declara cd sunt cregtini, apoi pentru cd, fiind rupli de Biseric5, au pierdut
continuitatea Harului Preoliei, deci nimeni nu i-a trimis la predici. 'gf CIIW YOfi
PfrOPOV4DAT rrU NIr VOfr Fr I:nItAIFr? ". (Romani 10,15)

Categoric nu. Sfdnta Scriptur6 gi Sfanta Tradilie aveau gi au gi astdzi aceeagi valoare
mdntuitoare: "Fralilor, in numele Domnului nostru lisus Hristos, viporuncim sd vi
ferili de orice frate care umbld fird rinduiali, nu dupd
gi PREDANIA pe care ali primit-
o de la noi" (ll Tes. 3,6); gi inca o dovadd de necontestat: "Fratilor, stali neclintili 9i !ineli
PREDANIILE pe care Ie-ali invilat FIE PRIN CUVANT, fie prin epistola noastrd" (ll
Tes.2,15). Despre cultul icoanelor noi spunem cu cea mai mare convingere cd este legitimd
cinstirea lor gi lui
Vasile cel fVare "Cinstea adusi icoanelor se indreapti citre cel infSligat in icoani"
C6t de spre po en avem UA
A) "Fii darnic cu pdinea gi cu vinul la mormdntul celor care !i-au rdposat" (Tobit
4,17). Ce poate insemna a fi darnic cu p6nea 9i cu vinul decdt parastas - pomana???!
B) "Sfdnt gi cucernic gind a fost ci a adus jertfi de curilie pentru cei morli, ca
si se slobozeasci din picat" (ll lVacabei 12,46). Adic5, un g6nd sfdnt dintr-o credinla
dreapti este a face pomand fiertfi de cur6lie) pentru cei morli, ca in urma acestor pomeni
Dumnezeu sd se milostiveasci de sufletele celor pomenili gi s5-i scoati din osdnda iadului
sau, dacd sunt in Rai, sd le dea mult mai multa luminS.

SfAnta m nie - spunem noi ortodocgii - este Sfdnta Taind instituiti de lVdntuitorul
la Cina cea de Taini. Atunci El, lu6nd pdine si vin, binecuv6ntand gi mullumind, a dat ucenicilor
Sdispre mdncare gi bduturd ins69i Trupul gi SAngele Lui - (lVatei28,26-28).

7
r-

Felul in care pdinea gi vinul, prin rugdciune gi Harul lui Dumnezeu se prefac real in insugi
trupul gi s6ngele Domnului este un lucru minunat, neinleles gi tainic. Jertfa Sfintei
impdrt6ganii a fost sdv6rgitd pentru prima datd de [t/6ntuitorul Hristos la Cina cea de tain6.
Dar El a poruncit urmagilor Sdi, Sfinlii Apostol'i, sd continue sd o sdv6rgeascd: 'Aceasta
(Jertfa) sd o faceli intru pomenirea Mea" - Luca 22,19. Pand aztdzi, porunca N/6ntuitorului
este indepliniti, prin urma.sii Sfinlilor Apostoli (Episcopi, Preoli 9i Diaconi), Jertfa Sfintei
impartaganii fdc6ndu-se sdptdmdnal in orice BisericS.
Cercet6nd "corect" Biblia lor (vezi "Biblia Cornilescu') credincio;;ii baptigti au ajunsS sd
afirme cu totul altceva: dupd inv6!5tura lor, Cina Domnului (Sfdnta lmpirtiganie) este doar
simbolul mo(ii lui Hristos gi nu are nicidecum capacitatea de a ierta pdcatele, sau de a ne uni real
cu Dumnezeu, ci este un simplu act prin care se aduce aminte de moartea, Jertfa lui Hristos.
- in fala acestor argumente neortodoxe dorim si ardtdm fralilor baptigti adevdrul:
Sfdnta impirtdganie sau Cina Domnului este gi o aducere'aminte (anamnezd) dar 9i o taina
gi o Jertfi reali gi nesdngeroasd. N/dntuitorul Hristos a promis-o celor ce cred in El. Dupd
cum vedem in disculia Lui cu iudeii (loan 6,29), le spune acestora cd cel ce vrea si se
mdntuiasci trebuie sd mdndnce "trupul Lui" (v.51). Ne putem intreba: dacd [V6ntuitorul voia
sd afirme, in disculia despre "pdinea / trupul Lui" altceva (de exemplu cd trebuie si mindnce
!
i
"simbolic" trupul Lui sau altceva de acest gen) de ce atunci cdnd au plecat o parte din t

ucenicii Lui, smintili de ce auziserS, El nu i-a luat intr-o parte sd le explice - dacd era de
explicat ceva - asa cum o fdcuse .si altidati? De ce? Rispunsul este unul: Hristos nu avea
ce sd le explice, spusese tot adevdrul. tVai mult, Sfinlii Apostoli acceptd aceste cuvinte 9i
sigur gi ei fuseserd surpringi de cele auzite, ca fiind "cuvintele vie[ii vegnice" (loan 6,68),
adicd adevdruri care, chiar neinlelese deplin, lucreazd in noi mdntuirea.
Ca este aga vedem gi din faptul c5 Sfinlii Apostoli, la Cina cea de Taind, nu par a fi
surpringi de cuvintele Domnului cAnd le spune: "Luali mdncali acesta este Trupul Meu ...
Beli dintru acesta toli, acesta e Sdnqele Meu" (Matei 26,26-27). Din contrd, ei au primit
acestea ca o implinire a promisiunii fdcute lor de [Mdntuitorul.
Aga au inleles Apostolii gi aga au gi predicat. De exemplu, Sf. Ap. Pavel, care nu a
fost ucenic direct al [Vdntuitorului, este instruit in acest adevdr 9i in toate celelalte de preotul
Anania, in Damasc (Fapte 9,17-18). Sf. Ap. Pavel ii sfituiegte pe Corinteni: "cdci eu de la
Domnul am primit ceea ce v-am dat gi voud: cd Domnul lisus in noaptea in care a fost
vdndut, a luat piine. $i mu$umind a zis: Lua{i, mdnca{i, acesta este trupul Meu care se
frdnge pentru voi. Aceasfa sd faceli spre pomenirea Mea. Asemenea 9i paharul dupd
Cini zicind: Acest pahar esfe Legea cea Noud intru singele Meu. Aceasta sd faceli ori
de cdte ori veli bea, spre pomenirea Mea. Cdci de cite ori veli minca aceastd pdine gi
veli bea acesf pahar, moartea Domnului vestili pind cdnd va veni. Astfel, oricine va
mAnca pdinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie va fi vinovat fald
de trupul 9i silngele Domn'ului. Sd se cerceteze insd omul pe sine gi aga sd mdndnce
din pdine 9f sd bea din pahar. Cdci cel ce mdndncd gi bea cu nevrednicie, osdndd igi
mdnilncd gi bea, nesocotind trupul Domnului" (l Corinteni 11,23-291.
Dacd acesta este adevdrul prezentat de Biblie, de ce invala gregit baptigtii? Trebuie
sd interpretdm simbolic cuvintele Mdntuitorului sau literar? Dacd trebuie interpretate literar
atunci invdlatura Baptisti este total gregit6. $i, tot ca o dovadi cd ceea ce credem noi este
adevirul, citim pe Sfdntul loan Gura de Aur care zicea: "Multe mame igi dau copiii la
doici strdine, dar lisus Hristos ne hrdnegte cu propriul Sdu s6nge." lar Sf. loan
Damaschin afirmS: "insugi Domnul a zis: Acesta esfe sAngele Meu, gi nu icoana
(inchipuirea) s*ngelui Meu."
OM,NI
Bibliografie orientativit: Biblia - E.l.B.M.- 1988; Noul Testament - Vers. Anania E.l.B.M.-1993; "lnvazia
Sectelor" - Diac. P.l. David - Buc. 1997; "Pentru neam gi lege" - Diac. Dr. Gheorghe Comga - Caransebes
'1923; "Fenomenul sectantin societatea rom6neasci actuali" - Sorescu Emilia-Maria, Preot Sorescu Gabriel -
Craiova'1999.