cArRE oRTr

oooqs,
:XI',n'r'
vorbirea cu ,o4 ii,
".NL\\1 VISE S, veden
Motto
.: C'a gi iel care se prindb de umbrd ;i algargd dupd udnt,
aqa,,eite pi e.el eaie crede aisuril.ol Cd.cipe *uh,|ii;au tngelat iiiele qi
q,utcilzutcei&'aundddiduittnete;Deladiauol-e.e..?,Qfi;sc.oatecurat?
, din
Si minciund, ce poli scoate adeud.rat? (Sirah 34, 2-4)

Preot Ioan
@fuF aadiru;oy,
Atat in Vechiul cAt si ir Noul Testament, avem o multime de m[rturii temeinice care
ne dovedesc c[, Dumnezeu pedepseste cu mare urgie pe cei care se ocupd de
ttvorbirea cu
mortii". in giUHe inGlnim ac-este cuvinte sfinte: ttUmblim prin credinti, iar nu prin vedere."
GI Cbr. 5,7).I)ar, dracii cei iscoditori tnvafi pe oamenii cei asemenea'lor, sd nu fie mulqumiti
cu invdf[tura MAntuitorului si a Apostolilor sii, ci s[ voiascd s[ vad5. cu ochiul 1or, in chip
simqit, cele ce trebuiesc l[sate de fapt pe seama credintei. Si astfel, crezdnd acelor ndluciri
drdcesti, ei ajung sd se dep[fteze de Dumnezeu. Iati un exemplu foarte ciar:

S[ luim bine aminte la aceast[ lucrare drdceascd, c[ci Dumnezeu ne-a poruncit in
Vechiul Testament:
nu ce
,,
(Levitic de
vor vraj t, ucrsr.
,

1
 Noi nu avem nevoie s[ comunicim cu mortji, deoarece Dumnezeu ne-a descoperit tot
ce a stiut ci ne este de folos pentru m6ntuirea noastr6. De aceea si dumnezeiescul Ioan
Evanghelistul ne atrage aten{ia Je fi- cu mare grij6 qi s[ nu credem us6r oricdrui duh, zicdnd:
"lubitilor, nu dafi crezare oricdrui duh, ci ispitifi duhurile, dacd sunt de Ia
Dumriezeu." (l toin +,t-3).
Nimeni dintre oameni nu poate obliga nicicAnd un suflet s[ vin[ din Rai la chemarea
sa, c6ci, dupd cum bine qtim: "Sufletele dreptilor sunt in mdna lui Dumnezeu" (Sirah
3,1). Si tot asa si sufletele celor r[i qi p5c[tosi sunt supravegheate de puterea lui Dumnezeu
care zice "Am fost mort si iatd sunt viu,' in vecii vecilor 9i am cheile mortii $i ale
iidului."(Apoc. 1,17-18).' ' ' '
De maximi importanf[ in acest sens sunt chiar cuvintele sfinte aie Domnului Iisus
Hristos, care ne spune in pilda cu bogatul qi sdracul Lazdr, ajunsi dup6 moarte unul in Iad si
cel[ialt in Rai: "$i peste toate acdstea, lntrre nol ql i,oi s-a tntirlt pnfimsttb
ma3e, ca cei chre voiesc sA treacd de aici la voi si nu poati, nici cei de acolo sd
treacd Ia noi." (Luca 16,26).
Avem exemplu chiar in Vechiul Testament pe regele Saul care a chemat sufletul lui
Samuil la vrdjitoarea din Endor (I Imp. 28). Da, Saul a vorbit, dar cu "cel pirut Samuil",
adic[ cu diavolul care a imitat vocea lui Samuil. Pedeapsa lui pentru nelegiuirea vorbirii cu
mo4ii o aratd" Sfdnta Scripturd zicdnd: "Aga a murit Saul pentru nelegiuirea pe care o
ficuse inaintea Domnului, pentru ci'n-a pdzit cuvdniul Lui gi peitru cd a intrebat
si a cercetat o vrijitoare si nu a cercetat pe Domnul Dumhezeu. De aceea a si
fost el omorat Si iomnia'tui a fost data lui David, fiul lui lesei" (l Par. 13,14\.
Asadar, cine vrea,'s[ meargi la spiritism, vrdjitori, ghicitori, desc0ntdtori, s[.aqtepte.de ia
Dumnezeu, urgie si pedeapsfl asemenea lui Saui. "Nu se cuvine oare poporului sd alerge
la Dumnezeul sdu? Sd intrebe pe morli pentru soarta celor vii?" (lsaia 8, 19-20).

(Apoc. 1,10). Vis a avut SfAntul si dreptul Iosif, SfAntul Arhidiacon Stefan (F.Ap.7,55).

2
 Visele s[ nu le t0lcuim si in ele s[ nu credem, dupd cum ne spune Dumnezeu in Biblie:
"Ca gi cel care se prinde de umbra gi alearga dupd vdnt este cel care crede visurilor,
caci pe mu$i i-au fngelat visele gi au cdzut cei ce au naddiduit in e/e. $i de la diavol ce
po,ti scoate curat? $i din minciuna ce poli scoate adevdrat?" (Sirah 34,2)

Este adevfuatcd uneod ni se poate tntdmpla ca visele s[ se izb6ndeascS. sau sd aib[

legltur[ cu ceea ce urneaz[ si se int6rnple in ziua urmStoare. Iati un exemplu:

Ba chiar vedenie de am ayea, sf, nu o primim, din doud motive: mai intdi, pentru cL nu
putem sti cu sigurantl dacf, este de la Dumnezeu sau de Ia diavol, si apoi din smerenie, pentru
c5. trebuie sI ne socotim prea p[citosi s[ vinl Dumnezeu sd se arate noui. Si dac[ respingem
vedenia, chiar de-ar fi de la Dumnezeu, El nu se sup5ri pe noi cici stie c[ nu avem capacitatea
de a disceme, de a alege.

3
 Vedeniile sunt deci, niste ardtlri primite aievea, de cdtre ochiul mintii, tie in stare de
funcfionare normald a somnului, fie in somn deplin, sau numai pe jumitate, fie in stare de
ripire sau uimire.

orI tc

@ubifr odt:na;oy,
in ciuda luminii aduse de at6tea veacuri de civilizatie si de invil[turi religioase
ortodoxe, o multime de oameni cad victime: tdlcuirii viselor, mersului la vr[jitoare pentru a
vorbi cu morfii sau interpretdrii vedeniilor. Mintea celor nestiutori se fixeazd asupra
evenimentelor anuntate prin vise, si astfel puterile lor sunt dirijate de inconstient s[ le
inflptuiascd. Se tnstaleazd, ?n ei FRICA, li aceasta: parahzeazd,, anrhrleazd" facultdlile
creatoare, spontaneitatea, entuziasmul si increderea in Dumnezeu; ea distruge ambilia.
latdce ne invald Dumnezeu: ttGhicitul, tAlcuirea semnelor si visele desarte, sunt
ca Ia aceea care este gata s[ nasc[; inima aiureaz[. CI pe mulfi i-au ingelat visele si au
cizut cei care au nldljduit in ele"(Sirah 34,5-7). Deci, nu v[ ldsali inEelali crezdnd in
vise, vedenii, horoscop si zodii, nu vd amdgifi mergAnd la spiritisi, vrijitori, desc6ntltori,
vorbitori cu morlii!!! V-afi trezit din somn, spila{i-vd pe ochi, luafi anafurit, api, sfinliti,
aprindeli candela, tlmdiafi, qi in fafa icoanei spuneli-vi rugdciunile diminelii, cdci ne-a zis
Dumnezeu: 5'T[r[ mlne nlmlo nu put,efl facet'([oan 15,5). De c6te ori aveti
necazuri, nevoi, supirlri, incercdri, si eilergali totdeauna la Sfdnta Bisericf,, la preofi, punAndu-
vd nidejdea in Dumnezert, si si nu uitali niciodati cuvintele Sf6ntului Ciprian:

'ffb* ntu a,tao%r\"rrrb lr rrror*A rrr*ZTrrA anm/o@rrrrrrrrr*ur lo{"Af

AMTN!