Parintele Mucenic Ilarion Felea despre LUCRARILE

HARULUI SFANTULUI DUH

Din: Preot Ilarion V Felea! Pildele Mantuitorului:
PILDELE DESPRE SFANTUL HAR
DUMNEZEIESCUL HAR
Ca sa se mantuiasca din catusele pacatului si din robia mortii, omul crestin primeste de la
Dumnezeu, pe langa darurile firesti: minte, simtire, vointa, putere de munca, sanatate si
daruri duhovnicesti.
Este stiut si recunoscut ca prin pacatul stra"osesc "intea o"ului s#a intunecat! incat nu
"ai poate $edea li"pede ade$arul% $ointa lui a sla&it! incat nu "ai poate 'ace totdeauna
&inele% dorintele si senti"entele lui s#au stricat! incat nu "ai cauta totdeauna
'ru"usetea cea curata si s'anta Tot intre urmarile pacatului parintesc se numara si
1
feluritele boli care ataca sanatatea omului, apoi, pierderea fericirii din rai, razvratirea firii
impotriva omului si moartea.
Ca sa scape omul de aceste urmari ale neascultarii de Dumnezeu, a venit in lume si S-a
intrupat Fiul Tatalui ceresc. El ne-a aratat calea mantuirii prin invataturile Evang!eliei, prin
patimile "astignirii si prin minunea #nvierii si #naltarii la cer. Fiecare om in parte si omenirea
intreaga se poate mantui urmand pe $antuitorul in viata, moartea si #nvierea Sa, adica
mergand pe Calea aratata de El.
Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal, decat prin Mine %#n. 1&'(.
Ca sa nu ne opri" in dru"! raniti de rautatea pacatelor sau din sla&iciunea 'irii sau din
ispitele Satanei! El ne intinde o "ana de a(utor si ne i"pru"uta o putere de "antuire:
s'antul si du"ne)eiescul *ar
)mul a*uta omului si prin aceasta cel slab capata putere. Cu atat mai mult ne a*uta
Dumnezeu. S'antul *ar este lu"ina! puterea! iu&irea! darul lui Du"ne)eu in a(utorul
o"ului crestin% o ra)a de lu"ina si de caldura a Du*ului S'ant! care patrunde in ini"a
o"ului! ca sa o tre)easca la $iata cea noua! sa o lu"ine)e! sa o s'inteasca si ast'el sa o
"antuiasca Dupa ce din prigonitor al +isericii, Saul devine ,avel, -postolul lui #isus
.ristos, el scrie Corintenilor
Prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt si harul !ui, care este in mine, n"a #ost in
zadar %1 Cor. 1/10(.
Fara !arul lui Dumnezeu, ,avel a fost un om nefericit %"om. 12&(, un vra*mas al lui .ristos.
Cu a*utorul sfantului !ar, ,avel devine un om nou, un -postol si martir al +isericii crestine.
S'antul *ar este darul! puterea lui Du"ne)eu care altoieste in noi $iata cea noua si
s'anta El 'ace din o" templul Duhului $#ant %1 Cor. '13(,
+iserica crestina este ase)a"antul *arului du"ne)eiesc! religia puterii si a iubirii lui
Dumnezeu. Cu nasterea lui #isus .ristos incepe anul milei Domnului %4c. &13(, imparatia lui
Dumnezeu pe pamant. Sf. .ar este o putere necunoscuta 5ec!iului Testament. Sf -postol si
Evang!elist #oan scrie
!e%ea prin Moise s"a dat, iar ha rul si adevarul prin &isus 'ristos au venit( %#n. 111(.
-sadar, Sf. .ar lucreaza in lume numai de la #isus .ristos.
#zvorul Sfantului .ar este iubirea lui Dumnezeu, pentru ca
toa ta darea cea )una si tot darul desavarsit de sus este, co)orandu"se de la Parintele
luminilor( %#ac 111(.
2
Tronul lui Du"ne)eu e tronul harului %Evr.&1'(6 cu$intele E$an,*eliei sunt cuvintele
harului %4c. &22(. ,rin !ar dobandim bunurile cele vesnice iubirea lui Dumnezeu %"om.
//(, puterea si intelepciunea %4c. 211/(, rascumpararea si iertarea %Ef. 1'-7(, nade*de buna
si mangaiere vesnica %2 Tes. 21'(, viata du!ovniceasca %2 ,etr. 18( si toate darurile
du!ovnicesti %1 Cor. 12( indreptarea %"om 82&(, innoirea si sfintirea %"om. 1/1/-1'(,
mantuirea %F-. 1/116 Ef. 2/-7(, pacea sufleteasca %#n. 1&21(, slava %#n. 11-22( si viata
vesnica %#n. 1027(.
Harul s'inteste su'letul si ni"iceste pacatul! intoc"ai cu" soarele ni"iceste "icro&ii
-se"intele. &olilor Harul inlatura ur"arile pacatului stra"osesc: lu"inea)a "intea! ca
sa cunoasca ade$arul% intareste $ointa! ca sa 'aca &inele% curateste si"tirile! ca sa
doreasca nu"ai ce e 'ru"os si s'ant Harul i"&lan)este pornirile pacatoase ale 'irii!
re'ace in o" c*ipul lui Du"ne)eu! desc*ide usa raiului si inlatura puterea "ortii
S'antul Har lucrea)a in +iserica si se pri"este prin credinta %9al, 81&(, prin ru,aciune
%F-. 71/(, in S'intele Taine. Fara S' Har! su'letul se o'ileste ca o 'loare lipsita de
lu"ina si caldura soarelui Fara a(uto rul S' Har! nu pute" intra in i"paratia lui
Du"ne)eu %#n. 8/(.
*oadele harului sunt $irtutile E$an,*eliei! care i"podo&esc pe o"ul cel nou: iu&irea!
iertarea! s"erenia! &ucuria! pacea! indelun,a#ra&darea! &unatatea! &ine'acerea!
credinta! &landetea! cu"patarea %9al. /22(. #ata ce este si ce fel de roade aduce in sufletul
omului crestin sfantul si dumnezeiescul .ar.
Crestinul bun stie si e incredintat ca pentru primirea Sf. .ar ne rugam ori de cate ori zicem
Doamne, apara, mantuieste, miluieste si ne pazeste cu darul Tau, ca sa ne mantuim de tot
necazul, mania, prime+dia si nevoia.
VANTUL CERESC
$antuitorul #isus .ristos, ca sa 'aca inteleasa lucrarea s'antului si du"ne)eiescului Har
in su'letul o"ului! a ase"anat#o cu vantul, cu apa, cu #ocul si cu painea. Sunt patru
asemanari din lamurirea carora vom intelege cu" lucrea)a in ini"a o"ului *arul
S'antului Du*
8
#nvatatul :icodim, c!inuit de setea mantuirii, vine noaptea la #isus .ristos, ca sa-i faca o
marturisire de credinta. $antuitorul ii spune dintr-o data
Amin, amin %raiesc tie, de nu se va naste cineva din nou, nu va putea sa vada imparatia lui
Dumnezeu. ,is"a Nicodim catre El: Cum poate omul sa se nasca, )atran #iind- Poate el
oare sa intre a doua oara in pantecele mamei sale si sa se nasca- *aspuns"a &isus: Amin,
amin, %raiesc tie, de nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in
imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trup, trup este, si ce este nascut din Duh, duh
este. Nu te mira ca ti"am zis: tre)uie sa va nasteti de sus. Vantul su#la unde vrea si auzi
%lasul lui, dar nu stie de unde vine si unde mer%e. Asa este oricine este nascut din Duh.
%#n. 8 1-7(
#n convorbirea aceasta, $antuitorul descopera lui :icodim taina renasterii sau a nasterii
din nou :icodim, desi era un mare carturar, n-o intelege, pentru ca el gandeste numai la
nasterea cea trupeasca. Domnul insa ii vorbeste despre nasterea a doua, cea din apa si din
Duh, care se intampla in taina Sfantului +otez, impreunata cu a sfantului mir, prin sfantul si
dumnezeiescul .ar.
S; -tanasie cel $are scrie
.De trei ori in viata tre)uie sa ne nastem. / nastere este iesirea din sanurile de mama,
cand adica din pamant pe pamant ne aducem, iar celelalte doua ne sunt de la pamant catre
cer, din care una este multumitoare, adica aceea pe care o avem prin dumnezeiasca )aie a
0otezului, iar alta 1 a treia 1 este din Pocainta si din ostenelile cele )une. 2i intr"aceasta 1
a treia 1 suntem noi acum3.
Nasterea a doua! din apa s'intita! prin *arul Du*ului S'ant! face din om o #aptura noua
%2 Cor. /11(. 4ucrarea aceasta e tainica, neinteleasa de minte, caci ar putea sa spuna cum se
spala sufletul de pacate si se sfinteste in baia nasterii a doua si prin innoirea Duhului Sfant<
%Tit 8/(. N#a priceput#o nici Nicodi" si n#o pute" pricepe nici noi Caci e taina
du"ne)eiasca! lucrare s'anta! care se asea"ana cu su'larea $antului! pe care nu"ai o
si"ti"! dar nu o pute" ur"ari
&
Vantul su#la unde vrea(= :imeni nu-l poate opri, nimeni nu-i poate arata calea, dar in
acelasi timp, toti stiu ca fara a*utorul vantului, viata pe pamant ar fi cu neputinta.
Se spune despre un taran ca era nemultumit de mersul vremii. )data-i prea cald, altadata prea
frig6 odata-i prea seceta, altadata-i prea multa ploaie zicea el. Dumnezeu stia de
nemultumirea lui si intr-un an, i-a lasat in gri*a mersul vremii. >aranul a luat comanda si
vremea mergea bine sub carma lui. Dupa soare, ploaie si dupa ploaie, caldura, cum cerea
pamantul si cum dorea omul. Dar la ur"a ce sa $e)i: la seceris! toate spicele erau drepte
si ,oale! pentru ca o"ul nostru uitase $antul
4ucrarea vantului este una din cele mai binefacatoare. 5antul aduce primavara si primeneste
aerul6 vantul scoate si poarta pe aripile sale mirosul florilor6 vantul face de leaga !oldele si
pomii6 vantul imprastie prin aer semintele plantelor6 vantul alege graul din pleava. Unde
lipseste adierea $antului! aerul e stricat! 'lorile ra"an 'ara de roduri 'i "unca o"ului e
)adarnica
-cum putem intelege de ce #isus .ristos aseamana lucrarea Sfantului Du! cu suflarea
vantului. Harul S'antului Du*! ase"enea $antului! pri"eneste su'letul o"ului% il
s'inteste si il 'ace locas du"ne)eiesc% rodeste in el cu$antul E$an,*eliei S'antul *ar! ca
un $ant ceresc! tre)este constiinta o"ului si o 'ace sa 'ie pururea curata S'antul *ar
&ate in pan)a su'letului nostru! cu" &ate $antul in pan)a cora&iilor! si nu ne lasa sa
dor"i" in so"nul de "oarte al pacatului Cand trai" /linistiti0 in 'aradele,i! cand
uita" de Du"ne)eu! cand ini"a noastra s#a racit si a in,*etat! atunci $antul ceresc!
*arul S'antului Du* ne de),*eata! aprinde din nou pe $atra ini"ii noastre 'ocul
credintei in Du"ne)eu si al iu&irii de oa"eni :u stim de unde vine si incotro merge, dar
el sufla si ne c!eama la viata cea noua, la viata cea crestineasca, sfanta si fara de pri!ana.
,rorocul #ezec!iil, privind in vedenie campul cu oase de om, aude glasul Domnului, care
zice
Duhule, vino din cele patru vanturi si sufla peste acesti morti, ca sa invieze, si a intrat
in ele duhul de viata si inviara, si se scula in picioare o foarte, foarte mare ostire %#ez. 813-
10(.
Lucrarea tainica a S' Du* 'ace din "orti $ii si din pacatosi s'inti Sau dupa cum spune
cantarea Antifonului %glas '(
.Preas#antul Duh este pricina a toata mantuirea. De su#la spre cineva acesta, dupa
vrednicie, curand il ridica din cele de pe pamant, il intraripeaza, il creste si sus il asaza3.
APA VIE
Sfantul si dumnezeiescul .ar se mai numeste si / apa vie3 . :umirea aceasta o intalnim in
con$or&irea Mantuitorului cu Sa"arineanca
)bosit de calatorie, #isus se odi!neste langa fantana lui #acob. #n vreme ce ucenicii se duc in
cetatea Si!ar sa cumpere de mancare, Domnul intra in vorba cu femeia samarineanca. #i cere
apa, iar la mirarea ei, ca un iudeu cere apa de la un samarinean, #isus raspunde
/
De ai #i stiut darul lui Dumnezeu si Cine este cel ce"ti zice Da"mi sa )eau, ai #i cerut tu de
la El si ti"ar #i dat apa vie. ,is"a !ui #emeia: Doamne, #antana este adanca, si nici %a leata
nu ai, de unde dar ai apa cea vie- Au doara Tu esti mai mare decat &aco), parintele
nostru, care ne"a dat #antana aceasta, din care a )aut si el si #iii lui si turmele lui-
*aspuns"a &isus si i"a zis: /ricine )ea din apa aceasta, va inseta iarasi. &ar cel ce va )ea
din apa, pe care i"o voi da Eu, nu va inseta in veac, caci apa, pe care Eu i"o voi da, se va
#ace in el izvor de apa cur%atoare spre viata vesnica. %#n. &10-1&(
Aici s'antul Har e nu"it 1darul lui Dumnezeu( si apa cea vie(.
#ntocmai ca si :icodim, nici femeia Samarineanca nu intelege taina despre care ii vorbeste
$antuitorul. Cand #isus vorbeste despre innoirea vietii, care este nasterea din nou, din apa si
din Du! in Sfantul +otez, :icodim se gandeste la nasterea fireasca a copilului din sanul
mamei. Cand #isus vorbeste despre apa cea vie, din care izvoraste viata cea vesnica,
Samarineanca se gandeste la galeata si la fundul fantanii, la patriar!ul #acob, la fiii si la
dobitoacele lui. Deci iarasi gandire omeneasca la lucrurile firesti, nicidecum la cele du-
!ovnicesti si ceresti.
Ase"anarea du"ne)eiescului Har cu apa o 'ace Mantuitorul plecand! desi,ur! de la
inse"natatea ce o are apa pe pa"ant si in $iata o"ului Su& 'or"a de ploaie, apa
in"oaie si rodeste pa"antul! adapa si *raneste plantele si ani"alele Su& 'or"a de
)apada, apa acopera iarna se"anaturile si le 'ereste de in,*et Su& 'or"a de ,*eata! in
$re"ea ,erului! apa ocroteste si 'ereste pestii raurilor de "oarte Su& 'or"a de $apori!
apa ne a(uta sa respira"! sa ne curati" pla"anii si ast'el sa $ie" :u putem trai intr-un
aer cu desavarsire uscat. -pa raurilor si a marilor ne a*uta sa calatorim, de la un tarm la
celalalt. -pa ne spala de murdarii, apa ne potoleste setea, apa ne racoreste, apa ne !raneste.
:oi fara de apa nu putem trai, cum nu putem trai nici fara de vant. Tot asa nu putem trai fara
de sfantul .ar, cu deosebirea ca apa ne curata si ne asigura viata trupului, iar sfantul .ar ne
curata sufletul si ne asigura fericirea in viata cea vesnica. Dupa cu" apa ne racoreste si ne
*raneste! ne potoleste setea si ne spala de toate "urdariile! tot ast'el si du"ne)eiescul
Har ne potoleste setea dupa 'ericire si ne spala su'letul de pacate% ne *raneste! ne
racoreste si ne intareste in calatoria spre patria Cerului! spre Du"ne)eu
'
#n -pocalipsa se spune ca raul apei vietii, limpede cum e clestarul, izvoraste din tronul lui
Dumnezeu si al $ielului, iar de o parte si de alta a raului creste pomul vietii, din care gusta
fericiti, slu*itorii lui Dumnezeu %-poc. 221-8(. Izvorul Harului e tronul lui Dumnezeu %Evr.
&, 1'(. Cum apa raurilor curge din izvor, tot asa apa vietii, sfantul .ar, curge din coasta
$ielului, ca sa ne spele de orice pacat %1 #n. 11(.
.Prin $#antul Duh, izvorasc izvoarele darului, care adapa toata #aptura spre rodire de
viata2 %-ntifon glas &(.
Iisus Hristos ne c*ea"a 'ara incetare! ca sa ne roure)e! sa ne adape! sa ne spele si sa ne
s'inteasca prin s'antul si du"ne)eiescul *ar:
De inseteaza cineva graieste Domnul sa vina la Mine si sa )ea . Din pantecele celui ce
crede in Mine, rauri de apa vie vor cur%e, precum a zis $criptura 3 %#n. &1&6 1.81-87(.
!i Duhul si "ireasa #$iserica% zic: Vino. !i cel ce aude sa zica: Vino. !i cel insetat sa vina.
&ui ii este voia: sa ia in dar apa vietii( %-poc. 2211(.
PAINEA COPIILOR
Calatorind #isus prin partile Tirului si ale Sidonului, o 'e"eie *ananeanca L#a inta"pinat!
stri,and:
"iluiestema, Doamne, fiul lui David, fiica mea cumplit se chinuieste de diavolul. Iar 'l nu
ia raspuns ei niciun cuvant. !i apropiinduse ucenicii (ui, Il ru)au zicand: Slobozesteo pe
ea, ca stri)a in urma noastra. Iar 'l raspunzand a zis: *u sunt trimis decat numai la oile
cele pierdute ale casei lui Israil. !i ea apropiinduse I sa inchinat si a zis: Doamne, a+uta
mi, -aspunsa Iisus: Nu se cuvine a lua painea copiilor si a o arunca la caini. &ar ea a zis:
Adevarat, Doamne, dar si cainii mananca din #aramiturile ce cad de la masa stapani lor.
Atunci, raspunzand lisus, a zis ei: ., femeie, mare este credinta ta, /ie tie precum voiesti. !i
sa vindecat fiica ei din ceasul acela. %$t. 1/21-276 $arcu 12&-80(
#n partile oraselor Tir si Sidon, din Siria, locuitorii erau pagani. Copiii sunt israelitii, fata de
care paganii erau socotiti straini si rai, ca niste ?caini0. #isus .ristos nu crede asa ceva, ci
1
pune la incercare taria credintei femeii pagane. 1Painea copiilor3 e *arul "antuitor Cu"
painea este pentru toti oa"enii! asa e si *arul pentru toate nea"urile Ni"eni nu poate
trai 'ara de paine% nici 'ara de *ar nu poate ni"eni sa se "antuiasca @Toti au pacatuit<
%"om. /12(, toti trebuie sa se mantuiasca. -sa vrea Dumnezeu,
ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina( %1 Tim. 28-&(.
Harul este uni$ersal! adica pentru toti oa"enii si pentru toate nea"urile! din toate
$eacurile si locurile Toti tre&uie sa se &ote)e si sa se "iruiasca cu pecetea S'antului
Du*! daca $or sa intre in i"paratia lui Du"ne)eu %#n. 8./(6 toti tre&uie sa se pocaiasca si
sa pri"easca *arul iertarii si al de)le,arii! daca $or sa se "antuiasca din catusele
pacatului si din osanda "ortii %$t. 17176 #n. 20286 F-. 287(. Toti sunt c*e"ati sa ,uste
din painea *arului in S'intele Taine! 'ara de care nu este $iata du*o$niceasca si 'ericire
$esnica
$inunata si binecuvantata este asadar lucrarea sfantului .ar. Ea se aseamana cu lucrarea pe
care o indeplinesc vantul, apa, focul si painea. Harul Do"nului in$iorea)a su'letul! cu"
$antul i"prospatea)a aerul% *arul spala su'letul de pacate! cu" apa spala "urdaria
*ainelor si a "ainilor% *arul arde ne,*ina pati"ilor! cu" 'ocul arde spinii ,radinilor%
*arul *raneste $iata du*o$niceasca! intoc"ai cu" painea *raneste $iata noastra
trupeasca. Harul Do"nului tre)este in o" constiinta pacatoseniei! intoc"ai cu" $antul
tre)este pe o"ul ce doar"e in nestire% *arul potoleste setea su'letului dupa s'intenie!
intoc"ai cu" apa asta"para setea trupului% *arul lu"inea)a si incal)este ini"a
crestinului! intoc"ai cu" ne lu"inea)a si ne incal)este lu"ina soarelui% *arul $indeca
&olile su'letesti si trupesti si ne satura dorul dupa "antuire! intoc"ai cu" painea ne
satura 'oa"ea si ne 'ace cu putinta $iata
Painea da putere trupului! painea *arului da putere su'letului
&ar la toti cati l"au primit si cred in numele !ui 4'ristos5, le"a dat putere, ca sa se #aca #iii
lui Dumnezeu( %#n. 112(.
Harul 'ace din oa"eni copiii lui Du"ne)eu, la fel cum altoiul nobil face din pomul paduret
pom roditor si folositor.
7
S'antul Har e painea copiilor lui Du"ne)eu! *rana &unilor crestini! puterea care ne
pre,ateste "antuirea si $iata $esnica +iserica si cele sapte Taine sunt lucrarile
S'antului Du* 4ricine ia parte la ru,aciunile +isericii si se i"partaseste din tainele ei!
"ai ales la S' Litur,*ie! si"te cat de &ine'acatoare este puterea du"ne)eiescului Har
Cand ne ru,a" si cand ne i"partasi" cu S'intele Taine! ini"a noastra tre"ura si 'ata
ni se lu"inea)a #n clipele acelea sfinte !arul lucreaza in sufletul nostru ne curateste de
pacate, ne linisteste cugetul, ne inalta sufletul si ne face sa ne simtim asa de mangaiati. De
aceea orice crestin, cand iese din Sf. +iserica, se simte mai bun, mai curat sufleteste si mai
impacat cu Dumnezeu si cu oamenii.
Nu uita! crestine! sa te i"partasesti cat "ai des cu du"ne)eiescul Har in S'intele Taine
si dupa ce te#ai i"partasit! "ultu"este din toata ini"a lui Du"ne)eu! asa dupa cu"
dupa 'iecare "ancare esti dator sa#I "ultu"esti! ru,andu#te s"erit si i"pacat:
.0inecuvantat este Dumnezeu, Cel ce ne miluieste si ne hraneste din darurile $ale cele
)o%ate, cu al $au har si cu a $a iu)ire de oameni totdeauna, acum #i pururea si in vecii
vecilor3.
FOCUL DUHULUI SFANT
4ucrarea sfantului si dumnezeiescului .ar se mai aseamana cu lucrarea focului. In 'oc se
la"ureste aurul! in 'ocul su'erintei se curateste su'letul #n vec!ime, c!iar si in 5ec!iul
Testament %4ev. '3(, focul ardea fara incetare pe toate altarele, ca cea mai scumpa *ertfa.
Focul inspira profetii %#s. '1-1( si face din pescari -postoli %F-. 21-&(. Focul iubirii
inflacareaza inima, focul inroseste carbunele6 focul inmoaie fierul, ca sa-l putem modela cum
vrem6 focul misca toate masinile si astfel a devenit izvorul civilizatiei si al progresului. :u ne
mai putem inc!ipui viata si cultura omenirii fara de a*utorul binefacator al focului.
$antuitorul .ristos pune focul la temelia lucrarii sale mantuitoare.
6oc am venit sa arunc pe pamant, si cat as vrea sa #ie acum aprins7 %4c. 12&3(
.
3
Focul despre care $or&este aici Mantuitorul este *arul ceresc al S'antului Du* -cest
foc, al Du!ului Sfant, a fost fagaduit -postolilor de catre $antuitorul in cuvantarea pe care a
rostit-o la Cina cea de Taina. -tunci a zis
Eu voi ru%a pe Tatal si alt Man%aietor va va da, ca sa ramana cu voi in veac: Duhul
adevarului, pe care lumea nu"l poate primi, pentru ca nu"l vede, nici nu"l cunoaste, iar voi
il cunoas teti, caci cu voi este si in voi va #i8 &ar Man%aietorul, Duhul cel $#ant, pe care"!
va trimite Tatal in numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate
cate v"am spus( %#n. 1&1'-11,2'(.
Fa,aduinta aceasta , s#a i"plinit la cinci)eci de )ile dupa in$iere! cand Du*ul S'ant S#a
co&orat peste Apostoli in c*ipul li"&ilor de 'oc %F-. 21-&(. Pri"ind 'ocul Du*ului
S'ant! Apostolii se insu'letesc si $estesc pana la "oarte in$ierea si E$an,*elia
Do"nului Focul Du!ului Sfant face din pescari si din pacatosi oameni noi %Ef. 21/(,
oameni du!ovnicesti %1 Cor. 81(, care traiesc in dreptate si in sfintenia adevarului %Ef. &22-
2&(.
Fiecare crestin pri"este 'ocul Du*ului S'ant! in taina S' Mir Atunci se pune pe su'letul
lui pecetea darului Duhului $#ant %Ef. 1186 &80(, atunci primim cu totii arvuna Duhului in
inimile noastre %2 Cor. 121-226 //(. $are tainaA= Sfanta si du!ovniceasca lucrareA=
-cesta este &ote)ul cu 'oc %$t. 811(, "enit sa arda &uruienile pacatelor din su'lete! sa
tina "ereu trea)a constiinta! ini"a curata si $esnic aprinsa iu&irea de Du"ne)eu si de
oa"eni
Carul de 'oc a inaltat pe Ilie la cer% 'ocul Du*ului S'ant ne s'inteste si ast'el ne
pre,ateste su'letele pentru inaltarea la cer
E5ista un 'oc al iadului si un 'oc al cerului Focul iadului e c*inul pacatosilor% 'ocul
cerului e "antuirea dreptilor Focul iadului e osanda! 'ocul cerului e 'ericire ne,raita
Focul iadului e durere! 'ocul cerului e &ucurie si pace 'ara de s'arsit! in Du*ul S'ant
Fiecare crestin! dupa ce a pri"it pecetea si ar$una Du*ului S'ant in ini"a e dator sa
lucre)e ast'el! incat sa nu#l intriste)e! ci sa#l tina aprins si rodnic! pana la "oarte!
intocmai ca Sfintii -postpli. Prin credinta! prin ru,aciune! prin iu&ire! prin ur"area
E$an,*eliei si pri"irea S'intelor Taine! du"ne)eiescul 'oc arde cu 'lacara tot "ai "are
pe $atra ini"ii noastre
Nu#l lasa 6 crestine 6 sa se stin,a7 -du-ti mereu aminte de cuvintele din -pocalipsa,
adresate caldiceilor
!tiu faptele tale1 ca nu esti nici rece, nici fierbinte. ., de ai fi rece sau fierhinte, Astfel,
fiindca esti caldicel nici fierbinte, nici rece am sa te vars din )ura "ea %-poc. 818-1'(.
Intr#un sin,ur ca) $ei 'i "antuit: cand esti cald! cand arde pe altarul ini"ii tale 'ocul
Du*ului S'ant! cand esti crestin! aprins de iu&ire catre Du"ne)eu si catre oa"eni
Fii crestin cald si roa,a#te neincetat! cu 'oc:
10
.&mparate ceresc, Man%aietorule, Duhul adevarului, care pretutindenea esti si toate le
plinesti, vistierul )unatatilor si datatorule de viata, vino si te salasluiete intru noi si ne
curateste pe noi de toata spurcaciunea si mantuieste, 0unule, su#letele noastre3.
%din Preot Ilarion V Felea! Pildele Mantuitorului, Fundatia Bustin ,arvu, 201& (
11
PARINTELE ILARI4N FELEA 6 s'antul "arturisitor
care a pornit din te"nita de la Aiud spre Ta)orul
Vesniciei
12
Viaa printelui Ilarion Felea Mrturiitorul
,Crintele #larion Felea este destul de puDin cunoscut En vremea noastrC. El a fost un
propovCduitor al Evang!eliei foarte apreciat, atFt de popor cFt Gi de intelectualitate, la
*umCtatea secolului trecut. ,rofesor la -cademia TeologicC din -rad, pCrintele a scris multe
lucrCri teologice, cea mai importantC fiind $pre Ta)or, lucrare pe care pCrintele Bustin ,Frvu
o considerC
/cea mai )un9 oper9 a /rtodo:iei rom;ne<ti de p;n9
acum P9rintele &larion 6elea este un adev9rat %eniu
litur%ic al teolo%iei ortodo:e, al 0isericii /rtodo:e. #%
/pera $pre Ta)or este a doua, dup9 acest tezaur al
/rtodo:iei care se cheam9 6ilocalia, #iind o des9v;r<it9
t;lcuire a 6ilocaliei0 .
Despre 8nalta sa tr9ire du*o$niceasc9! p9rintele St9niloae a "9rturisit: .P9rintele
&larion 6elea m"a dep9<it3 C!iar dacC teHtul care urmeazC nu reuGeGte sC ofere o imagine
completC a personalitCDii pCrintelui #larion, El oferim cititorilor, nCdC*duind ca, En viitorul
apropiat, cFnd *urnalul pCrintelui #larion va vedea lumina tiparului sC putem EnDelege mai
multe despre acest s"erit "9rturisitor al lui Hristos! "ort 8n te"ni:ele Aiudului! care
acu" se &ucur9 cu to:i s'in:ii "ucenici 8n ;"p9r9:ia Cerurilor
,reotul profesor #larion 5irgil Felea, autorul acestui valoros volum, s#a n9scut la <= "artie
=>?@ 8n co"una Valea +radului! (ude:ul Hunedoara! unde tat9l s9u era preot - urmat
Gcoala primarC En comuna natalC %1310-131&(, iar cursurile liceale la 4iceul ?-vram #ancuI
din +rad %131&-1320( Gi la 4iceul ?$oise :icoarCI din -rad %1320-1322(, unde Gi-a luat
bacalaureatul.
;ntre anii =><<#=><A! a studiat teolo,ia la Acade"ia /Andreian90 din Si&iu! unde Bi#a
luat diplo"a de capacitate preo:easc9! la 22 iunie 132'. Jn anul Gcolar 132'-1321 a
funcDionat ca profesor suplinitor la 4iceul ?-vram #ancuI din +rad. La <> iulie =><C! a 'ost
*irotonit preot 8n cadrul Ar*iepiscopiei Si&iului! de la A au,ust! acelaBi an! slu(ind ca
preot paro* la Valea +radului pDn9 la @? au,ust =>@?! cDnd a trecut 8n Epar*ia
Aradului! o&:inDnd prin concurs paro*ia Arad#Ee,a ;ntre anii =><C#=><>! a ur"at Bi
a&sol$it cursurile Facult9:ii de Litere Bi Filoso'ie din Clu(
Jn paro!ia -rad-Kega, desprinsC de curFnd din paro!ia -rad Centru, tFnCrul Gi entuziastul
preot a moGtenit o bisericC nouC, ridicatC En roGu, o modestC casC paro!ialC, o ?CasC
culturalCI, fostC GcoalC confesionalC, ce se cereau renovate Gi eHtinse, Gi o populaDie alcCtuitC
En ma*oritate din romFni ortodocGi, cei mai mulDi fiind meseriaGi Gi muncitori la fabricile
?-straI Gi LT-, din apropiere.
Cu dDr)enia sa de "are lupt9tor Bi (ert'itor pentru +iseric9 Bi Nea"! cu )elul s9u
"isionar! slu(itor e$la$ios la altar Bi p9stor de $oca:ie!
18
2care =<i pune su#letul pentru oile sale3 %#oan 10, 11(,
2#9r9 de prihan98, ve%hetor =n>elept, cuviincios, iu)itor de str9ini, destoinic s9 =nve>e pe
al>ii8, nea%onisitor de c;<ti% ur;t, ci )l;nd, pa<nic, neiu)itor de ar%int, )inechivernisind
casa lui83 %# Timotei 8, 2-&(,
8"&inDnd 'ericit altarul Bi a"$onul &isericii cu catedra Bcolii Bi cu acti$itatea intens9 de
la Casa cultural9! i)&uteBte s9 cDBti,e! 8n scurt9 $re"e! ini"ile Bi interesul
credincioBilor Jn decursul celor nouC ani de slu*ire Gi pCstorire En aceastC paro!ie, n-a
renunDat nici la strCdaniile sale de cunoaGtere Gi adFncire teologicC, nici la !arul scrisului, En
care a debutat EncC din anul 132&, la "evista TeologicC din Sibiu, pe cFnd era student.
La <? dece"&rie =>@<! Bi#a luat licen:a la Facultatea de Teolo,ie din +ucureBti! cu
su&iectul .M;ntuirea dup9 concep>ia ortodo:9, catolic9, protestant9 <i sectant93! iar la @?
octo"&rie =>@>! doctoratul 8n Teolo,ie cu $aloroasa te)9 .Poc9in>a, studiu de
documentare teolo%ic9 <i psiholo%ic93, publicatC En ?Seria 3eolo)ic40. Tot En acest timp, a
colaborat la urmCtoarele reviste Gi ziare "evista TeologicC Gi Telegraful "omFn din Sibiu,
+iserica Gi Kcoala, -pCrarea :aDionalC, -radul, 9raniDa, din -rad, "enaGterea din Clu*, 5iaDa
ilustratC din Sibiu-Clu*, MCrandul din +rad, 4umina satelor, )astea Domnului din Sibiu, Gi a
scos de sub tipar studii teologice Gi lucrCri de popularizare 2&onvertirea cre5tin4I, tipCritC En
Seria TeologicC Sibiu 138/6 .Critica ereziei )aptiste3, tot En Seria TeologicC, Sibiu 13816
2Dumnezeu 5i sufletul 6n poezia rom7n4 contemporan40, En colecDia 2&4r8ile vie8ii0 din Clu*,
13816 2$e8ia din punct de vedere reli)ios, 5tiin8ific 5i social0, En +iblioteca creGtinului
ortodoH -rad, 13816 2Icoane alese din via8a .rtodo9iei0, tot En +iblioteca creGtinului
ortodoH -rad, 138/ Gi ?Drumul crucii0 %En colaborare(, -rad, 1381.
;n anul uni$ersitar =>@C#@F! a 'unc:ionat ca pro'esor suplinitor la Acade"ia Teolo,ic9
din Clu(! iar de la = ianuarie =>@>! a 'ost nu"it preot la paro*ia Arad#Centru! unde a
'unc:ionat pDn9 la @? septe"&rie =>G<! 'iind reinte,rat la aceeaBi paro*ie la data de =
iulie =>H<! acti$Dnd pDn9 la <H septe"&rie =>HF! cDnd a 'ost ridicat de Securitate
4a 1 octombrie 1387, a fost numit profesor la Catedra de dogmaticC Gi apologeticC de la
-cademia TeologicC din -rad, unde a funcDionat pFnC En 13&7, de:inDnd un anu"it ti"p Bi
'unc:ia de Rector A predat cu co"peten:9 Bi aleas9 d9ruire! studen:ilor din anul III Bi
IV! Teolo,ia do,"atic9! Teolo,ia "oral9! Ascetica Bi "istica Bi 4"iletica practic9 4a 1
iunie 1383, i s-a EncredinDat Gi redactarea revistei 2$iserica 5i !coala0, cCreia i-a purtat de
gri*C pFnC En anul 13&/, Gi mai apoi, la 1 august 13&8 pFnC En 13&/, 2&alea m7ntuirii0, foaie
religioasC pentru popor. Jn paginile lor publicC o seamC de articole de teologie Gi viaDC
bisericeascC, informaDii Gi recenzii despre cCrDi Gi reviste.
,erioada En care a slu*it ca preot la paro!ia -rad-Centru Gi totodatC redactor la revistele
?$iserica 5i !coalaI Gi ?&alea m7ntuirii0, de asemenea, ca profesor la -cademia TeologicC
din -rad, poate fi consideratC cea mai prodigioasC din activitatea preotului profesor #larion 5.
Felea.
- continuat colaborarea la ?-evista 3eolo)ic40 din Sibiu pFnC En anul 13&8, a mai colaborat
la revista 2Duh 5i Adev4r0, la reviste oficiale ale $itropoliei +anatului Gi la alte reviste Gi
ziare din -rad, a rostit Gi publicat o seamC de conferinDe religioase Gi de culturC.
1&
Totdeauna &ine docu"entat! aducea preci)9ri! sensi&ili)a ini"i Bi "in:i 8ndoielnice sau
re)er$ate! 8ndreptDndu#le Bi aducDndu#le 8n al&ia +isericii! statornicind la cunoaBtere Bi
"9rturisire a lui Hristos ,rin predicile
Gi meditaDiile sale rostite de la amvonul Catedralei Gi En alte biserici, totdeauna bine pregCtite
Gi de actualitate, a atras spre ru,9ciune Bi +iseric9 un nu"9r 8nse"nat de intelectuali!
care $eneau s9#l asculte Bi cu care 8ntre:inea le,9turi spirituale cDt "ai apropiate
;ndr9)ne: Bi p9trun)9tor! cu$Dntul preotului Ilarion V Felea! rostit cu ,las de tunet Bi
cu du* de pro'et! de)&9rat de orice dulce,9rie Bi repe:ire! 8n care se si":ea o&iBnuin:a
dasc9lului de a $or&i! aducea lu"ina Bi deter"ina trans'or"9ri l9untrice. -u vCzut
lumina tiparului En acest timp ?3eolo)ie 5i preo8ie0, En -nuarul -cademiei Teologice din
-rad pe anul 1387N13836 ?:aisie 5i paisianismul0, En colecDia ?CCrDile 5ieDiiI, Clu* 13&06
2&atehism cre5tin ortodo90, -rad, 13//, tipCrit En patru ediDii6 2Sfintele 3aine0, En +iblioteca
2;eni8i la Hristos0, Sibiu, 13&'6 2"7ntuirea0, En +iblioteca 2&alea "7ntuirii0, -rad, 13&1.
- redactat Calendarul epar!ial %JndrumCtorul tipiconal( pe anii 13&7, 13/2, 13/' Gi a tipCrit
un ?Antolo)hion0 pentru preoDi, cFntCreDi Gi pentru folosul acestora Gi al altor credincioGi, ca
Endreptar de cFntare bisericeascC.
Cul"ea cea "ai 8nalt9 a acestor tip9rituri o atin,e 8ns9 preotul pro'esor Ilarion V Felea
prin ciclul de c9r:i de predici! con'erin:e Bi "edita:ii reli,ioase! 8n care a 8ncercat Bi a
i)&utit a de'ini esen:a! doctrina Bi apolo,ia creBtinis"ului! r9spun)Dnd! 8n acelaBi ti"p!
unei 8ntre&9ri potri$ite oric9rui $olu"! ce $a ap9rea la $re"ea lui Bi cu $oia cea s'Dnt9 a
lui Du"ne)eu: .Ce este cre<tinismul-3! din care au $9)ut lu"ina tiparului: .Duhul
Adev9rului3! de con:inut do,"atic! apCrutC cu binecuvFntarea Episcopului -ndrei $agieru
En Editura Episcopiei )rtodoHe "omFne a -radului, editatC la -rad En 13&2, ediDia a ##-a tot la
-rad, En 13&8, premiatC de -cademia "omFnC, amFndouC ediDiile bucurFndu-se de o largC
rCspFndire En rFndul preoDimii Gi al credincioGilor, material folosit ca Endreptar En predicile de
pe amvoanele bisericilor Gi nu o datC, En lipsa unui preot la altar, citite de cFntCreDul stranei la
slu*ba Ltreniei, drept !ranC sporitoare En credinDC, En viaDa creGtinC, alCturi de sau En locul
tradiDionalei Cazanii.
Tot cu binecuvFntarea ,.S. ,Crinte Episcop -ndrei al -radului Gi a 5eneratului Consiliu
Epar!ial, a vCzut lumina tiparului *eli%ia &u)irii, de cuprins apologetic, apCrutC la aceeaGi
editurC, la -rad, En 13&'. Jn viaDa preotului #larion 5. Felea, ca Gi En a noastrC, a tuturor, au
intervenit apoi anii Boii ,Ctimirilor, datorate dictaturii materialist-ateiste, En decursul cCrora a
fost pusC la grea Encercare viaDa Gi eHistenDa sa ca om. La data de @ "artie =>GH! a 'ost
ridicat 8"preun9 cu o sea"9 de oa"eni de cultur9 Bi de tr9ire reli,ioas9 Bi de:inut 8n
la,9rul de la Caracal! pDn9 8n iulie =>GH Jn dimineaDa +obotezei, ' ianuarie 13&3, dupC ce
1/
a terminat cu sfinDirea caselor, a fost ridicat Gi dus Entr-o pivniDC insalubrC Gi Eng!esuitC,
anc!etat, deDinut o vreme singur Entr-o celulC de la capCtul eta*ului ##, rezervatC pe seama aGa-
numiDilor deDinuDi politici.
- fost transferat apoi la ,enitenciarul din TimiGoara, iar la 27 octombrie 13&3, a 'ost (udecat
Bi conda"nat la un an 8nc*isoare corec:ional9 pentru /omisiunea denun>9rii3, trecFnd Gi
prin celulele vec!i ale -iudului, de unde a fost eliberat la data de / ianuarie 13/0. DupC
eliberare, a lucrat la +iblioteca Sfintei Episcopii, apoi, la data de 1 iulie 13/2, a fost reintegrat
ca preot la paro!ia -rad-Centru %CatedralC( din -rad, unde activeazC pFnC la data arestCrii.
4a data de 2/ septembrie
13/7, a fost ridicat Gi dus la $inisterul de #nterne %Lranus( din +ucureGti, Gi supus unei foarte
severe Gi nedrepte anc!ete, transportat la Clu*, *udecat En secret Gi, pe baza unor mCrturii
ne*ustificate, EmpreunC cu alDi Gase preoDi din -rad, conda"nat! la data de =G "artie =>H>!
de Tri&unalul Militar Clu( la <? de ani de "unc9 silnic9 Bi F ani de,radare ci$ic9!
pentru in'rac:iunea de /uneltire contra ordinei sociale0 Bi <? de ani de te"ni:9 ,rea
pentru /activitate intens9 contra clasei muncitoare <i mi<c9rii revolu>ionare0
DetenDia a fCcut-o la ,enitenciarul din 9!erla, apoi la cel din -iud, unde a Encetat din viaDC la
=F septe"&rie =>A=
;n"or"Dntat '9r9 cruce Bi '9r9 a i se cunoaBte locul unde odi*nesc r9"9Bi:ele
p9"DnteBti! preotul pro'esor Ilarion V Felea s#a 8ncununat! prin "oartea sa! cu aureola
de "artir pentru +iseric9 Bi Nea"! aBa cu" odinioar9 au '9cut#o str9"oBii s9i! "o:ii! de
unde a pro$enit
- izbutit sC lase En urma sa o seamC de cCrDi Gi studii de mare valoare teologicC Gi culturalC, pe
care le-a tipCrit cFnd era En viaDC, precum Gi o serie de studii, meditaDii, predici Gi conferinDe de
o EnaltC spiritualitate creGtinC, cuprinse En Base $olu"e 8n "anuscris! sal$ate cu $oia lui
Du"ne)eu de la distru,ere Bi p9strate cu "are de$o:iune Bi cu 'er"a con$in,ere c9 Bi
acestea $or a(un,e s9 $ad9 lu"ina tiparului! spre sla$a lui Du"ne)eu Bi $rednica
cinstire a celui ce le#a scris toc"ai 8n $re"ea cDnd i se pre,9teau lan:urile care l-au
pogorFt prea devreme Entr-o groapC comunC, unde trupul sCu c!inuit EGi doarme somnul de
veci En aGteptarea Jnvierii.
-utor Pr. Tudor Demian 6 2Din temni>e spre sina:are2, Editura Egumenia, 9alai, 2007
1'
OOO
O imagine imposibil de uitat vreodat att ct triesc
Jmi este greu sC Encep a scrie o mCrturie personalC despre Punchiu IlarieI, aGa cum l-am
PbotezatI EmpreunC cu sora mea la numai cFDiva ani de eHistenDC. Era unc*iul "a"ei
dinspre "a"a ei! &unica noastr9 n9scut9 8n Tara Mo:ilor acolo unde a $9)ut lu"ina
)ilei Bi cel care a$ea s9 de$in9 Preot Pro' Dr Ilarion Felea S#a n9scut 8ntr#o 'a"ilie de
"o:i 8n care tat9l a 'ost preot
$oDii au ceva aparte En structura lor, nu este doar impresia sau pCrerea mea. 5orbeGte
Entreaga istorie.
Din ara Marandului cum mai este cunoscutC, ara $oilor au iesit la iveala oameni cu o
mare dFrzenie , cu un cura* deosebit i dragoste pentru neamul lor cel asuprit. Cred cC orice
romFn din oricare parte a Crii cunoaste numele rCsunatoare din istoria noastra vitregC .orea,
Cloca, Crian i, ceva mai tFrziu En timp, -vram #ancu CrCi orul $un ilor toi bCrbai
va*nici i vite*i, care nu au pregetat a lupta cu temuii austro-ungari pFnC la sacrificiul
suprem. ,e drept cuvFnt ei sunt cinstiti ca adevCrai eroi ai Entregului neam romFnesc
Entocmai ca SfFntul 5oievod tefan cel $are.
4a 5ata de Sus care se aflC doar la cFiva Qilometri de Tebea, unde se aflC mormFntul i
monumentul marelui -vram #ancu precum i gorunul lui .orea. Jn aceeai arC a Marandului,
a vCzut lumina zilei cel care avea sC devinC EncC din viaa SfFntul -rdealului, este vorba de
marele i dCruitul du!ovnic al romFnilor P9rintele Arsenie +oca.
-m fost nCscutC En +ucureGti deci foarte departe de -rad. Totui, la o vFrstC fragedC, En
cFteva rFnduri, am petrecut sCptCmFni Entregi En casa unc!iului #larie Gi a PtuGii 5aleriaI , En
-rad. Casa lor nu era departe de vec!ea CatedralC )rtodoHC din oraG. Acolo slu(ea S'Dnta
Litur,*ie P9rintele Ilarion Felea Bi :inea predicile "inunate la care se adunau
studen:i"ea Bi intelectualii oraBului de nu 8nc9peau 8n &iseric9! 8n paralel cu acti$itatea
pe care o depunea din tot su'letul la Facultatea de Teolo,ie din oraB! unde a 'ost nu"it
decan 8n cele din ur"9
:u doresc sC repet nimic din cele ce au scris alii En legCturC cu biografia Gi activitatea
,reotului #larion Felea de-a lungul timpului EnsC dorinDa mea este aceea de a readuce la viaDC
portretul acestui om deosebit, dCruit de Dumnezeu, care a ales sC devinC pCstor de suflete
11
omeneGti din dragoste mare pentru Domnul nostru #isus .ristos, En care calitate sfFntC Gi-a
Emplinit pFnC En ultima clipC a vieDii sale menirea ce i-a fost acordatC.
,rin urmare, voi reda aici ceea ce a reinut memoria mea, EncepFnd de la / ani Gi pFnC la 1
ani, cFnd unc!iul nostru a fost EntemniDat ultima oarC ca sC nu se mai EntoarcC vreodatC viu
printre noi. Su'letul lui 8ns9 a 'ost al9turi de noi to:i cei dra,i lui L#a" si":it "ereu
) imagine clarC En mintea mea Emi aratC una din camerele casei din -rad. Era spre searC Gi
unc!iu #larie revenise ac asC dupC o EndelungC
activitate acolo unde i-a fost necesarC prezenDa. ;"i a"intesc Bi acu" lu"ina $eio)ei
aprinse c9ci era ti"pul de "ers la culcare pentru noi! copiii ;l Bi $9d! 8i si"t pre)en:a
cald9 al9turi! aud cu$intele liniBtitoare care a$eau darul 8ntotdeauna de a ne aduce un
so"n pro'und! plin de pace Ne 8n$9a cu dra, cu" s9 ne ru,9" 8ns9 ne spunea 8n 'ra)e
lesne de 8n:eles pentru "intea noastr9 de copii! de ce este necesar Bi &ine ca s9 ne ru,9"!
Cui adres9" ru,9"intea Bi ce ur"are $a a$ea ru,a noastr9 De la dFnsul am primit
primele lecDii cate!etice fCrC ca sC realizCm cC ne EnvaDC ceva, totul apCrFnd ca o realitate
deosebit de frumoasC care ne Encon*ura cu dragoste Gi luminC multC. Cu vocea lui blFndC, En
tonuri baritonale, ne istorisea lucruri despre credinC, pe care aveam mult mai tFrziu sC le
regCsec citind Sfintele Scripturi cu de la mine voinDC.
Ceea ce doresc sC subliniez En spusele mele este cC unc!iul nostru, care En perioada aceea era
mult atacat Gi lovit de cei invidioGi care fCcuserC pactul cu vrC*maGul, nu lCsa absolut nimic sC
tulbure sufletele noastre de copii, rolul lui fiind de a ne pune pe calea dreaptC. El doar asta
vedea Gi doar asta fCcea. A 'ost un o" d9ruit de Du"ne)eu cu o "are credin:9 Bi cu
iu&ire pentru cei din (ur! cu ,ri(a de a educa pe to:i cei tineri -printre alte acu)e aceasta
a 'ost una principal9: c9 nu 8nceta a predica tineretului despre Hristos. 8n credin:a
noastr9 ortodo59 "oBtenit9 din str9&uni! sin,urul "od de a duce la "Dntuire ;n acest
'el el a reuBit s9 ne "odele)e su'letele Bi ini"ile 8ntr#un "od cu ade$9rat &inecu$Dntat
8ncDt nu a" "ai p9r9sit calea Do"nului ar9tat9 de el 8n $ia:a noastr9 care a&ia 8ncepea!
17
$reodat9 de atunci Bi pDn9 ast9)i Acesta este ade$9rul Ru,9ciuni "ulte! pre)enta la
s'intele litur,*ii 8n ti"puri ,rele! "ersul la "9n9stiri cu p9rin:ii au '9cut parte din
copil9ria Bi tinere:ea "ea Bi a surorii "ele "ereu. Jn acele timpuri era o mare i plCcutC
surprizC pentru mCicuele si cClugCrii care ne ofereau gCzduire sC ne audC numind fCrC gre
pe sfinii din icoanele ce Empodobeau camerele de ospeie.
Ceea ce Emi vine foarte greu sC scriu acum, este legat de procesul sCu ultim care a dus la
EntemniDarea sa pe timp de 20 de ani. ,ort En suflet durerea acelei zile cFnd unc!iu #larie a
venit la +ucureGti unde locuiam ca sC vorbeascC cu noi, familia mea Gi sC ne vadC, poate,
pentru ultima oarC. El a n9d9(duit "ereu spre &ine! dar a respectat Voia Do"nului Nu s#
a plDns! nu a '9cut co"pro"isuri! nu a cedat su& nici o 'or"9
;"i a"intesc )iua 8n care a sosit! a$ea cDte o c9rticic9 de ru,9ciuni pentru copii! pentru
sora "ea Bi pentru "ine Acea c9rticic9 o a" la "ine Bi acu"! la "ii de "ile distan:9 de
:ar9! nu a" l9sat#o de lDn,9 "ine nicidecu" c9ci pentru "ine era 0s'Dnt90 ! d9ruit9 de
unc*iu Ilarie! "artirul Bi eroul 'a"iliei noastre
Dumnezeu sC-l odi!neascC cu drepDiiA Cred, Gtiu de fapt, cC sufletul lui este cu Dumnezeu.
-utor &ristia David, n4scut4 *iculiu
OOO
Cu iubirea i cu dra%ostea i viperele le =m)l;nze ti3
Cu pCrintele Felea am stat la -iud. El o fost i protopop, o fost i profesor de teologie la
-rad. i lucra En fabricC la fierCrie. - fCcut aprindere de plCmFni i n-o vrut sC-l bage la
infirmerie. i a fCcut En picioare, lucrFnd En fabricC, aprindere la plCmFni. i s-o vindecat.
El ce lucraR Ducea cCruele. :oi acolo puneam, fCceam care din lemn, cCrue din lemn pentru
armatC. :oi le vopseam. Sia de la for*C fCceau Clea pentru rafturi de lemn, i tot ce era
metalic. i io am lucrat la for*C. i eram En curte cFnd pCrintele Felea avea o ec!ipC cu care
trCgea cCruele, muta cCruele pentru Embarcare. i Entre Cia avea foarte, foarte muli
turnCtori. El era foarte, foarte urmCrit. i am auzit cC o zis
De 4tia nu poi vorbi c7nd ai vrea s4 vorbeti, asta am auzit-o eu cFnd o spus-o el. Mice
" Cu iu)irea i cu dra%ostea i viperele le =m)l;nzeti.
13
-pCi Ctia, teologii de la -rad la care le-o fost profesor= aa frumos vorbeau despre Felea,
-apoi el o fost condamnat la vreo 1/ ani, da En T/3 pe urmC l-o condamnat pe viaC pe Felea.
i el o murit la Enc!isoare, pCrintele Felea.
-Fra,"ent de inter$iu luat lui 4cta$ian I*er"an # Aiudule, Aiudule, Editura "ena terea,
Clu*-:apoca, 2011, pag. 111, edi ie Engri*itC de Drago Lrsu i #oana Lrsu (
SURSA: +lo,ul Fericiti cei pri,oniti %cu multe multumiri administratorilor(
OOO
Ziarul Lu!ina "#$%%&' ($ )e ani )e la !utarea la Do!nul a teolo*ului+
!artir ' Ilarion V, Felea- .o!e!orat /n atul natal-
de :iDu +ogdan 9abriel
La (u"9tate de $eac de la trecerea 8n $eBnicie a p9rintelui Ilarion V Felea! s9pt9"Dna
trecut9! 8n "i(locul co"unit9:ii 8n care a $9)ut pentru pri"a oar9 lu"ina )ilei! 8n satul
Valea +radului! s#a a'lat Preas'in:itul Iurie! Episcopul De$ei Bi Hunedoarei! care! 8n
'runtea unui so&or de preo:i Bi diaconi! a -de.s9$DrBit slu(&a de po"enire 8nceput9 8n
ur"9 cu H? de ani de c9tre de:inu:ii politici din 8nc*isoarea co"unist9 de la Aiud
Cu aceastC ocazie, a fost evocatC personalitatea preotului profesor #larion 5irgil Felea, nCscut
la 21 martie 1308, En satul 5alea +radului, din *udeDul .unedoara, unde tatCl sCu era preot Gi
unde, Entre anii 1321 Gi 1380, el EnsuGi a slu*it ca preot.
Preas'in:itul Episcop Iurie al De$ei Bi Hunedoarei le#a $or&it credincioBilor pre)en:i
despre luarea crucii Bi ur"area lui Hristos ca i"a,ine a sacri'iciului 8ntruc*ipat
e5e"plar de p9rintele Felea Jn cele trei decenii de vrednicC slu*ire a +isericii, preotul-
martir a izbutit sC lase En urmC o seamC de cCrDi Gi studii de mare valoare teologicC Gi
culturalC, pe care le-a tipCrit cFnd era En viaDC, precum Gi o serie de studii, meditaDii, predici Gi
conferinDe de o EnaltC spiritualitate creGtinC, pe care le-a scris tocmai En vremea cFnd i se
20
pregCteau lanDurile care l-au pogorFt prea devreme Entr-o groapC comunC Gi care au vCzut
lumina tiparului post-mortem.
Jn data de 2/ septembrie 13/7, preotul profesor #larion 5. Felea a fost ridicat de la Catedrala
-rad-Centru, dus la $inisterul de #nterne %Lranus( din +ucureGti Gi supus unei foarte severe
Gi nedrepte anc!ete, transportat la Clu*, *udecat En secret Gi, pe baza unor mCrturii false,
EmpreunC cu alDi Gase preoDi din -rad, condamnat, la data de 1& martie 13/3, de Tribunalul
$ilitar Clu*, la 20 de ani de muncC silnicC Gi opt ani degradare civicC, pentru infracDiunea de
Puneltire contra ordinei socialeI Gi 20 de ani de temniDC grea pentru Pactivitate intensC contra
clasei muncitoare Gi miGcCrii revoluDionareI. DetenDia a fCcut-o la ,enitenciarul din 9!erla,
apoi la cel din -iud, unde a Encetat din viaDC la 17 septembrie 13'1.
;n"or"Dntat '9r9 cruce Bi '9r9 a i se cunoaBte locul unde i se odi*nesc r9"9Bi:ele
p9"DnteBti! preotul pro'esor Ilarion V Felea s#a 8ncununat! prin "oartea sa! cu aureola
de "artir pentru +iseric9 Bi nea"! aBa cu" odinioar9 au '9cut#o str9"oBii s9i! "o:ii! din
"i(locul c9rora a $enit
#atC un fragment publicat En PTelegraful romFnI, nr. 81-8&N 133&, p. & din mCrturia
preotului #oan +ardaG, fost deDinut politic la Enc!isoarea din -iud
?Era prin anii @ABC"@AB@, =n celularul din Aiud. Dntr"o zi se anun>9, prin #ormele de mass"
media din pu<c9rie, morse la perete <i calori#er: ?A murit p9rintele &larion 6elea73 485 Dn
Aiud erau #e>e =nalte din alte con#esiuni, dar nimeni nu avea popularitatea p9rintelui
$t9niloae, a ieromonahului Anania <i a p9rintelui &larion 6elea, to>i #iind =n Aiud la ora
aceea.
C;nd moare cineva a#ar9, vin to>i cei dra%i <i"l petrec dup9 toat9 r;nduiala cre<tineasc9.
Pe p9rintele 6elea l"am petrecut cu su#letele, noi, ?#ra>ii <i rudeniile lui3 de idealuri <i
su#erin>9. N"a #ost )9tr;n, dar a murit pentru c9 nu i s"a dat asisten>9 medical9, a<a ?se
plani#ica3 =n pu<c9riile comuniste.
/amenii, respectiv noi, de>inu>ii, am urm9rit mersul )olnavului p;n9 a =nchis ochii.
A#l;nd vestea mut9rii sale la Domnul, am stat de ve%he dou9 seri, p;n9 l"au dus la %roap9
la ?Trei plopi3, cimitirul de>inu>ilor politici. A doua sear9 au <i dat alarm9 cei de +os de
l;n%9 mor%9, unde era trupul p9rintelui: ?Acuma =l duce la %roap9 pe p9rintele 6elea73.
Dntr"adev9r, se auzea o c9ru>9, o dro<c9 )ra<ovean9, tras9 de un cal, cu doi %ardieni pe
capr9 duc;ndu"i sicriul. Erau trei por>i p;n9 la poarta principal9 <i =n lini<tea nop>ii se
auzea mersul carului.
Noi st9team su) p9tur9, era dup9 ora @C:CC, ora stin%erii, nu ne mi<cam. Acuma =ncepea
?prohodul3. To>i cei E.CCC de prizonieri politici din Aiud, asista>i de cei FCC de preo>i
ortodoc<i, se ru%au dup9 r;nduial9: ?Cu s#in>ii odihne<te, Doamne, su#letul adormitului
ro)ului t9u &larion preotul, unde nu este durere, nici =ntristare, nici suspin, ci via>9 #9r9 de
s#;r<it3.
Acestea le rosteau to>i, chiar dac9 =n celul9 nu era preot dac9 era <i preot, se #9cea o
r;nduial9 mai dezvoltat9, tot su) p9tur9. Cei de +os ne comunicau c9 s"a a+uns la poarta
principal9, unde se petrecea scena cea mai sinistr9: venea o#i>erul de serviciu cu o )ar9
ascu>it9 din #ier <i o =n#in%ea =n inima celui r9posat, s9 se convin%9 ?st9p;nirea3 de
21
moartea omului. Ce scen9 sinistr9 <i lu%u)r9, demn9 de Evul Mediu, =ns9 ea se petrecea =n
evul modern, =n era comunist97
Carul #une)ru se ducea la ?Trei plopi3, la cap se punea celui r9posat un st;lp din lemn pe
care se )9tea o tinichea cu num9rul matricol din dosarul de>inutului. Dup9 codurile
comuniste, at;t mai r9m;nea din via>a omului. C;nd se =ncheia ?prohodul3 cu cuv;ntul
?Amin73 1 se mai auzeau morsele la perete <i calori#er: ?Dumnezeu s9"l ierte, =n veci s9 #ie
pomenirea lui73. P
22
File de s'intenie ro"aneasca ne-re.cunoscuta -V.:
PARINTELE ILARI4N FELEA 6 DE LA TA+4RUL
RUIACIUNII LA MARTURISIREA DESPRE
ANTIHRIST
Preotul Ilarion Felea, teologul marturisitor
-bsolvent al -cademiei Teologice din Sibiu si al Facultatii de Teologie a Lniversitatii
+ucuresti, unde isi sustine doctoratul cu teza PPocainta. $tudiu de documentare teolo%ica si
psiholo%ica3, profesor si rector al -cademiei Teologice din -rad, misionar neintrecut prin
cuvantul rostit de la amvon, Parintele Ilarion Felea este un alt "are necunoscut
"arturisitor al +isericii noastre! pe care a slu(it#o cu ra$na prin cu$ant si "ai apoi cu
insasi $iata sa! 'iind unul din cei care si#au lasat trupul de "ucenic in ?antimisul
neamului romanesc3! Aiudul
5ina pentru care ,arintele Felea a fost condamnat la 20 de ani de temnita rea o aflam de la
parintele Tudor De"ian, care ne relateaza principala acuza adusa in proces ?Ai stiut ca in
28
@AFG 0iserica a #ost desprinsa de $tat, si totusi ai continuat sa #aci reli%ie cu tineretul in
)iserica3
#n inc!isoare ,arintele Felea a fost, alaturi de ,arintele Dumitru Staniloae, o 'lacara ar)anda
a ru,aciunii! *ranind pe "ulti pati"itori cu cu$antul lui Du"ne)eu cel datator de $iata,
slu*ind ori de cate ori se putea Sfanta 4iturg!ie pentru cei aflati in intuneric si in umbra
mortii.
,arintele #oan Sabau ne-a lasat marturia plina de smerenie a ,arintelui Staniloae care,
cucerindu-se de evlavia si trairea ,arintelui Felea, i-a spus ?Parintele &larion 6elea m"a
depasit3.
Si #nsusi Domnul l-a iubit si l-a c!emat la El, imbracat in slava si mantie de micenic, caci pe
=F septe"&rie =>A=! in ur"a c*inurilor indurate! Parintele Ilarion a urcat din +iserica
luptatoare din Aiud in cea triu"'atoare din ceruri - lasat ca mostenire spirituala o
adanca opera teoogica, care, in mare parte s-a publicat in ultimii ani in volumele <Spre
3abor0.
2Lacri"ile spun in ,raiul lor tainic cat de "ult
iu&i" $irtutea si cat de "ult ura" pacatul ,amantul isi are izvoarele, omul lacrimile.
Pentru pa"ant! i)$oarele sunt puteri de $iata si de rodire% pentru o" lacri"ile sunt
i)$oare de in$iorare si in$iere du*o$niceasca! de ispasire si s'intire! de "an,aiere si
'ericire cereasca
Pacatul ne desparte de Du"ne)eu si ne spurca% ru,aciunea ne spala! ne s'inteste! ne
desc*ide din nou calea spre lu"ina si iu&irea lui Du"ne)eu Cine inainteaza in rugaciune,
se apropie de Dumnezeu. #n rugaciune ne apropiem de Dumnezeu si Dumnezeu de noi.
"ugaciunea e scara spre cer si c!eia minunata prin care se desc!ide raiul. 4"ul care sta
"ult ti"p in "i(locul 'lorilor! se par'u"ea)a de "irosul lor Asa si o"ul care petrece
"ult ti"p in ru,aciune! isi par'u"ea)a su'letul cu insusirile $ietii di$ine
"ugaciunea umple inima de frumusete si de iubire, de pace si de bucurie, de sfintenie si de
toate virtutile dumnezeiesti. De aceea, pe buna dreptate, a fost numita sar)atoarea )ucuriei.
Cine traieste o viata de rugaciune neincetata, de trezvie si de smerenie, poate praznui in
fiecare zi si in fiecare ceas, in inima, in c!ip tainic, o sarbatoare de bucurieI.
%Pr Ilarion Felea! $pre Ta)or(
O
2&
Istoricul dr. GEORGE ENA!E" Moarte cumplit, mormnt fr cruce
P,entru cC pCrintelui Felea nu i s-a gCsit nimic, a fost acuzat cC En perioada cFt a fost
redactorul revistei P$iserica 5i 5coala0 a publicat mai multe articole cu conDinut PlegionarI,
anticomunist Gi antisovietic. Jn cele din urmC, prin sentinDa nr. 8&1N1&.08.13/3 a Tribunalului
$ilitar Clu*, Ilarion Felea a 'ost ,9sit $ino$at de 2crim9 de uneltire contra ordinii sociale0
Bi 2crim9 de activitate intens9 =mpotriva clasei muncitoare <i mi<c9rii revolu>ionare0! fiind
condamnat la 20 de ani muncC silnicC pentru prima acuzaDie Gi 20 de ani detenDie grea pentru
a doua acuzaDie.
;nc*is ini:ial la I*erla! 8n 'e&ruarie =>A? a 'ost trans'erat la Aiud -ici pCrintele Felea
moare la 17 septembrie 13'1, din cau)a unui cancer ,alopant la colon! co"&inat cu
insu'icien:9 cardio#respiratorie Documentele medicale aratC cC se Gtia foarte bine starea
gravC de sCnCtate a pCrintelui, EnsC nu s-a fCcut nimic. Jn certificatul de deces se pretinde cC,
En ziua morDii, cFnd pacientul era En ultima fazC, #larion Felea a fost supus unei operaDii de
urgenDC, sucombFnd En timpul acesteia. Din pCcate, eHistC numeroase mCrturii care aratC cC
adesea aceste certificate erau contrafCcute, deci e foarte posibil ca operaDia sC nu fi eHistat.
P9rintele Felea a 'ost 8n,ropat 8n ci"itirul de:inu:ilor din Aiud! 8nc9 o $icti"9 al9turi de
"ultele care au pierit 8n la,9rele co"uniste0
J
2/
Preotul Ioan #rda$" O IN%OR%AN&ARE 'A AI()
P%=( Jn -iud erau feDe Enalte din alte
confesiuni, dar nimeni nu avea popularitatea pCrintelui Staniloae, a ieromona!ului -nania Gi a
pCrintelui #larion Felea, toDi fiind En -iud la ora aceea.
CFnd moare cineva afarC, vin toDi cei dragi Gi-l petrec dupC toatC rFnduiala creGtineasca. Pe
p9rintele Felea l#a" petrecut cu su'letele! noi! /'ra:ii Bi rudeniile lui0 de idealuri Bi
su'erin:9 N#a 'ost &9trDn! dar a "urit pentru c9 nu i s#a dat asisten:9 "edical9! aBa /se
plani'ica0 8n puBc9riile co"uniste
)amenii, respectiv noi deDinuDii, am urmCrit mersul bolnavului pFnC a Enc!is oc!ii. -flFnd
vestea mutCrii sale la Domnul, am stat de veg!e douC seri, pFnC l-au dus la groapC la Trei
plopi, cimitirul deDinuDilor politici. - doua searC, au Gi dat alarma cei de *os de lFngC morgC,
unde era mortul Acum =l duce la %roap9 pe p9rintele 6elea7(. Jntr-adevCr, se auzea o
cCruDC, o droGcC braGoveanC, trasC de un cal, cu doi gardieni pe caprC, ducFnd sicriul. Erau trei
porDi pFnC la poarta principalC Gi En liniGtea nopDii se auzea mersul carului. Noi st9tea" su&
p9tur9! era dup9 ora =?:??! ora stin,erii! nu ne "iBca" Acu" 8ncepea pro*odul To:i
cei H??? de pri)onieri politici din Aiud! asista:i de cei G?? de preo:i ortodocBi! se ru,au
dup9 rDnduial9: 1Cu s#in>ii odihne<te, Doamne, su#letul adormitului ro)ului t9u, &larion
preotul, unde nu este durere, nici =ntristare, nici suspin, ci via>9 #9r9 de s#;r<it(. Acestea le
rosteau to:i! c*iar dac9 8n celul9 nu era preot: dac9 era preot se '9cea o rDnduial9 "ai
de)$oltat9! tot su& p9tur9
Cei de *os ne comunicau cC s-a a*uns la poarta principalC, unde se petrecea scena cea mai
sinistrC $enea o'i:erul de ser$iciu cu o &ar9 ascu:it9 de 'ier Bi o 8n'i,ea 8n ini"a
"ortului! s9 se con$in,9 1st9pDnirea3 de "oartea o"ului Ce scen9 sinistr9 Bi lu,u&r9!
de"n9 de E$ul Mediu! Bi ea se petrecea 8n E$ul Modern! 8n era co"unist97 Carul funebru
se ducea la Trei plopi, la cap i se punea un stDlp de le"n! pe care se &9tea o tinic*ea cu
nu"9rul "atricol din dosarul de:inutului DupC codurile comuniste, atFta mai rCmFnea din
viaDa omului. CFnd se Enc!eia pro!odul cu cuvFntul Amin, se mai auzeau morsele la perete Gi
la calorifer Dumnezeu s4l ierte, 6n veci s4 fie pomenirea lui,<I.
#<. 6nmorm7ntare la Aiud0, din volumul ?Din temni>e spre sina:are3, Ed. EgumeniDa
2007(.
%surse
2'
P 6ericiti cei pri%oniti 1 martiri ai temnitelor romanesti3, Editura +onifaciu, 2007
Dr Ieor,e Enac*e in Kiarul Lu"ina: De la Arad! prin Aiud! spre $eBnicie
Daniela Cirlea#Sontica in ?Hurnalul national2: Petrecut cu Morse si ru,aciuni su&
patura(
OOO
Parintele Ilarion Felea' CINE ESTE
ANTIHRIST0
PCine sunt anti!ristii, cine este -nti!rist si ce este lucrarea anti!ristica, taina faradelegii care
se lucreaza in lume inainte de aratarea lui -nti!ristR
-nti!ristii, despre care aminteste mai intai Sfantul Evang!elist #oan, sunt 'ortele anticrestine
si uneltele raului6 sunt contrarii lui Dumnezeu, potrivnicii Tatalui, Fiului si Du!ului Sfant6
sunt pri,onitorii crestinilor! ateii oamenii lui -nti!rist si dusmanii lui .ristos, vra*masii
neimpacati ai Crucii, ai Evang!eliei si ai +isericii.
De aceea, in istoria +isericii toti pri,onitorii crestinilor si toti "arii $ra("asi ai +isericii
au 'ost nu"iti anti*risti -sa au fost numiti #rod si :ero, Diocletian, #ulian -postatul si
$a!omed, toti imparatii, sultanii, regii si tiranii sangerosi care au prigonit pe crestini.
Tot in grupul anti!ristilor, Sfantul #oan Evang!elistul numara si ereticii! 2care dintre noi au
iesit0 %1 #n. 213(, 2duhurile inselatoare0 %1 Tim.&1(, ra)$ratitii care ataca unitatea de
credinta a +isericii! proorocii si apostolii "incinosi! pseudo#*ristosii! pseudo#proorocii
si pseudo#apostolii -sa au fost numiti Simon $agul, Cerint si :icolae din vremea
apostolilor, din -sia si $acedonia, :estorie si altii pana in ziua de astazi.
Acestia sunt anti*ristii: toate acele persoane ra)$ratite! potri$nice! dus"ane lui Hristos!
fie ca sunt stapanitori care prigonesc pe crestini, fie ca sunt eretici care ataca invatatura cea
dreapta a crestinilor. Si mii si altii pun piedici crestinismului, si unii si altii sustin lupta
impotriva fiilor lui Dumnezeu6 si unii si altii repre)inta du*ul lui anti*rist! puterea
intunericului si a raului care se razvrateste impotriva luminii, a binelui si adevarului. Toti
acestia sunt slu,ile si pre"er,atorii lui Anti*rist
Dupa in$atatura crestina! Anti*rist este o persoana istorica! o unealta a Satanei! o 'iinta
de"onica! un Mesia 'als! un tiran care se $a socoti si nu"i pe sine Du"ne)eu. Lnii spun
ca -nti!rist ar fi mesia iudeilor %el insusi iudeu(. De aceea, el $a aparea
21
in templul din &erusalim si de acolo va determina lepadarea de credinta, apostazia, celor
ce nu au primit iu)irea adevarului, ca sa se mantuiasca(%2 Tes. 210(.
Iisus Hristos nu"este pe Anti*rist uraciunea pustiirii<%$t. 2&1/, cf Dan. 3 21(.
-postolul ,avel il numeste pe -nti!rist
omul #aradele%ii, #iul pierzarii, potrivnicul care se inalta mai presus de tot ce este
Dumnezeu sau e #acut pentru inchinare, asa incat sa se aseze el in 0iserica lui Dumnezeu
si pe sine sa se dea drept Dumnezeu( %2 Tes. 28-&(.
&n zilele cele de apoi spune ?Invatatura celor => apostoliI %cap. 1'( se vor inmulti
apostolii mincinosi si ama%itorii si se vor pre#ace oile in lupi, si dra%ostea in ura.Caci
sporind nele%iuirea se vor uri unii pe altii si se vor pri%oni si se vor trada si atunci se va
arata ama)itorul lumii #Antihrist% ca si cum ar fi /iul lui Dumnezeu.
Dupa Sfintii ,arinti, #oan 9ura de -ur, Efrem Sirul, #ppolit, #oan Damasc!in si altii,
Anti*rist se $a naste dintr#o 'e"eie des'ranata! spurcata! $a creste in ascuns! $a lua
stapanirea cu puterea satanei prin inselare! prin "inciuni si "inuni 'alse si $a pri,oni
+iserica trei ani si (u"atate! cat a tinut si lucrarea $antuitorului. #n cifre biblice lucrarea
lui Anti*rist $a tine G< de luni sau =<A? de )ile! care ne dau acelasi ti"p: trei ani si
(u"atate %cf. Dan. 12/6 -poc. 1126 121&6 18/(. #n -pocalipsa, -nti!rist este numit cand
fiara, cand balaur, cand $abilon %cap. 11-20(. Numarul lui, numar de om, este BBB %-poc.
1817(. Ce inse"nea)a acest nu"ar! ni"eni nu poate preci)a. #ncercari de lamurire s-au
facut nenumarate dar asupra lui nu s-a putut spune ultimul cuvant. -vand in vedere ca teHtele
-pocalipsei sunt cele mai greu de talcuit, +iserica nu stie si nu spune mai mult decat stiu si
spun apostolii #oan si ,avel si de aceea nu a dat in lamurirea lor nicio !otarare. Le lasa si le
pastrea)a pe toate su& un acopera"ant de taina
4pera lui Anti*rist $a 'i persecutia! inselarea si aposta)ia cea "ai "are Mana lui va
semana ne%hina in %rau, va picura venin in miere. Stiinta lui va fi "inciuna, forta lui va fi
tirania6 in loc de prieteni va avea robi6 in loc sa fie pastor va fi un stapan crud care va slavi
diavolii, va persecuta s#intii si va pro#ana 0iserica.
Cei ce vor crede in minciunile lui si se vor inchina #iarei, deci lui Antihrist, vor primi
semnul ei pe #runte sau pe mana %-poc. 1& 3(. ,entru crestini eHista pecetea lui .ristos,
sigiliul darului Du!ului Sfant in semnul crucii6 pentru inc!inatorii lui -nti!rist inca va fi un
semn care numai atunci se va cunoaste. Ceea ce pute" sti este ca in lupta cu Anti*rist!
Mielul $a iesi &iruitor Iisus Hristos Do"nul va nimici pe Antihrist cu duhul %urii $ale si
il va pierde cu aratarea venirii $ale %2 Tes. 2 7(. -ratarea lui -nti!rist si lucrarea lui va
premerge venirii a doua a $antuitorului. ?Vine Antihrist, vine si 'ristos dupa el3 %Sf.
Ciprian(. Aratarea lui Hristos $a 'i caderea si "oartea lui Anti*rist! ulti"a "oarte! dupa
care $a ur"a in$ierea "ortilor +iruinta $a 'i a lui Hristos +inele si -devarul vor
infrunta si vor invinge puterea raului si a intunericului.
-cestea sunt pe scurt raspunsurile invataturii crestine, ale Dogmaticei )rtodoHe despre
-nti!rist, despre anti!risti si despre lucrarea anti!ristica, iubiti si binecuvantati crestini.
Istoria intrea,a nu este altce$a decat o in'runtare si o lupta a &inelui cu raul! a
pacatului pustiitor cu $irtutea "antuitoare! a lu"inii cu intunericul! a ade$arului cu
"inciuna! a $ietii cu "oartea! a lui Hristos cu slu,ile lui Anti*rist E5ista in lu"e un
spirit care nea,a! un du* rau care se i"potri$este lui Du"ne)eu! ?o uraciune a pustiirii0
27
%$t. 2&1/(, 2o taina a faradele)ii0 %2 Tes. 21( care lucrea)a intre oa"eni cu puterea
satanei Aceasta e lucrarea anti*ristica! a"a,itoare! inselatoare! "incinoasa% e lucrarea
anti*ristilor! satanica! distru,atoare! in'ernala Ea tine pana la sfarsitul veacurilor, pana la
venirea a doua. -cum, puterea si lucrarea aceasta e legata, e ?opritaI de puterea si lucrarea
+isericii lui .ristos, de puterea si de lucrarea !arului Du!ului Sfant.
La s'arsitul $eacurilor puterea anti*ristica se $a de)lantui cu toata sal&aticia ei prin
aratarea lui Anti*rist! pentru a 'i ni"icita cu totul. #n ciocnirea cea din urma, binele va
infrange raul, .ristos va nimici pe -nti!rist, cel din urma prigonitor al crestinilor si cel mai
mare dusman al lui #isus .ristos, si astfel se va implini voia lui Dumnezeu care este
mantuirea si fericirea vesnica a lumii intregi, in si prin #isus .ristos Domnul si $antuitorul
nostru.
-cestea stiindu-le despre anti!risti si despre -nti!rist, despre aratarea si lucrarea lor
potrivnica Evang!eliei si +isericii lui .ristos, dusmana crestinilor si sfintilor, sa ne intari"
si "ai "ult credinta in Du"ne)eu! $iata in Hristos! dra,ostea 'ata de E$an,*elia si
+iserica Lui! precu" si pri$e,*erea in ru,aciune si ra&darea in su'erinte. -nti!ristii sunt
mai slabi, crestinii sunt mai tari. Dupa cu" Hristos $a &irui pe Anti*rist! asa si crestinii
$or &irui pe anti*risti Puterea ade$arului crestin este nein$insa. +iruitorii fiarei si
invataceii $ielului vor primi nume noi inscrise in cartea vietii si haine albe in templul
cerului %cf. -poc. 2-8(. Si se vor bucura cu Dumnezeu, in vecii vecilor. -minI.
%Preot Ilarion V Felea! $pre Ta)or, Vol. &V: Desavarsirea , 'ditura &ri)aru9%
23