Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITO LUL1
<
INTRODUCERE IN ORACLE
Acest capitol introductiv scoate in evidenta facilitatile oferite de Oracle si de produsele sale
punandu-le in contextul instrumentelor si tehnologiilor pe care le veti invata in acest
curs.Acest capitol explica de asemenea principiile de baza ale bazelor de date relationale.
CE ESTE ORACLE?
Oracle consta dintr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru
utilizatori,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei.
Aplicatiile Oracle sunt portabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de operare,
de la calculatoare personale la procesoare paralele.
Oracle este inzestrat cu un flexibil Sistem de Management al Bazelor de Date(DBMS)Serverul Oracle-pentru stocarea si managementul informatiei utilizate de aplicatii.
Ultimul server Oracle ,ORACLE 7,conduce o baza de date cu toate avantajele unei structuri
relationale,avand in plus capacitatea de a stoca si executa obiecte de tip baza de date precum
proceduri si mecanisme de siguranta.
PRODUSELE ORACLE
Instrum. CDE
==========================
|| ------------------ ||
|| | Rapoarte Oracle| ||
|| ------------------ ||
Oracle Card
|| ------------------ ||
|| | Grafice Oracle | ||
Oracle Case
|| ------------------ ||
|| ------------------ ||
SQL*Plus
|| | Forme Oracle
| ||
|| ------------------ ||
Pro*Oracle
|| ------------------ ||
|| | Cart Oracl
| ||
Text Retrieval
|| -----------------| ||
==========================
Alte produse
^
^
|
|
|
|
|
|
--------------------------------------------------------------|
|
|
|
|
ORACLE7 SERVER
|
|
|
|
|
--------------------------------------------------------------|
|
|
|
|
-----------------------------|
|
|
Hard Disk
|
|
|
------------------------------
Produsele Oracle
Printre multele dezvoltari de aplicatii si produse pentru utilizatori accesibile in familia
Oracle,exista o posibilitate comuna pentru a accesa baza de date.
Daca direct sau indirect,aceasta este realizata prin Limbajul cu Structura de
Interogare(SQL),va fi un subiect pe care noi il vom trata in acest curs.
Produsele Oracle contin:
Oracle TextRetrieval
O tehnologie care adauga capabilitati de refacere completa a textului intr-o baza de
date Oracle.
Pro*Oracle
O serie de precomilatoare care permit accesul bazelor de date Oracle la limbajele de
programare C, Cobol,Fortran,PL/1,Pascal si Ada.
Oracle Card
O interfata utilizator pentru producerea aplicatiilor cu baze de date usor de folosit ce
incorporeaza grafice si facilitati multimedia.
Oracle CASE
O familie de instrumente care ajuta la analiza , designul si generarea aplicatiilor
Oracle.
SQL*Plus
Un instrument care permite o utilizare directa si interactiva a limbajului SQL pentru a
accesa serverul Oracle,utilizand comenzi ad-hoc sau prin rularea fisierelor de
comanda.
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL sunt facilitatile Oracle care vor fi discutate in acest curs.Este
important de inteles in fiecare caz diferentele lor,rolul si locul lor in familia Oracle.
*SQL
este limbajul utilizat pentru a accesa o baza de date relationala, inclusiv Oracle.
poate fi utilizat de fiecare instrument Oracle,cand accesul la baza de date este necesar.
*PL/SQL
este limbajul Procedural al lui Oracle pentru scrierea aplicatiilor si pentru manipularea
datelor in afara bazei de date.
poate include un subset al comenzilor SQL,cand accesul la baza de date este cerut
este accesibil in fiecare din produsele CDE.De asemenea in insusi serverul
Oracle(daca optiunea procedurala este instalata).
*SQL*Plus
In concluzie,SQL si PL/SQL sunt limbaje care sunt utilizate intr-un numar de produse Oracle
.SQL*PluS este unul din produsele pe care acestea se afla.
Noi vom discuta acum principiile de baza ale bazelor de date relationale, pentru care Oracle
este un exemplu.
ABORDAREA RELATIONALA
-------------------------------------------------|
S#
SNAME
STATUS
CITY |
|------------------------------------------------|
|
S1
SMITH
20
LONDON |
|
S2
JONES
10
PARIS
|
|
S3
BLAKE
30
PARIS
|
-------------------------------------------------PARTI
--------------------------------------------------------|
P#
PNAME
COLOUR
WEIGHT
CITY
|
|-------------------------------------------------------|
|
P1
NUT
RED
12
LONDON
|
|
P2
BOLT
GREEN
17
PARIS
|
|
P3
SCREW
BLUE
17
ROME
|
|
P4
SCREW
RED
14
LONDON
|
--------------------------------------------------------^
coloana
ORDINI
------------------| S#
P#
QTY
|
|-----------------|
| S1
P1
300
|
| S1
P2
200
|
rand--------->| S1
P3
400
|
| S2
P1
300
|
| S2
P2
400 --|----camp
| S3
P3
200
|
-------------------
Abordarea relationala
Principiile modelului relational au fost pentru prima data expuse de Dr. E. F.Codd,care in
iunie 1970 a publicat un articol numit 'Un model relational de date pentru marile banci de
date'.In acest articol Dr. Codd a propus modelul 'relational' pentru sistemele de baze de date.
Baza de date relationala este perceputa de utilizatorii sai ca o colectie de tabele
bidimensionale care sunt usor de inteles.Sunt doar patru concepte de inteles:
tabele
coloane
randuri
campuri
Modelul relational imita procesele unei ramuri a algebrei cunoscuts sub numele de 'Algebra
relationala'. Aceste procese implica:
O Relatie poate fi inteleasa ca o Tabela.Modificarea datelor este reali- zata prin operatiile
relationale aplicate asupre tabelelor.
RESTRICTIE
------------------------------------------|
|
|
|
|
|
|#########################################|
|
|
|
|
|
|
|#########################################|
|
|
|#########################################|
|
|
|
|
-------------------------------------------
10
PROIECTIE
------------------------------------------|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
|
###
########
|
-------------------------------------------
Operatori relationali
Operatorii relationali sunt definiti mai jos:
Relatia Descrierea
Restrictia
este o operatie care preia si afiseaza datele din relatie.Este posibil sa se afiseze toate
randurile sau doar randurile care indeplinesc o conditie sau mai multe conditii
.Aceasta este de multe ori numita 'submultime orizontala'
Proiectia
este operatia care afiseaza anumite coloane din relatie si de aceea este numita
'submultime verticala'.
Produs
este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform
conditiilor specificate.
Join
este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform
conditiilor specificate.
Reuniunea
afiseaza toate randurile care apar in una ,in cealalta sau in ambele din cele doua relatii.
Intersectia
afiseaza toate randurile care apar in ambele din cele doua relatii.
Diferenta
afiseaza randurile care apar numai intr-o singura relatie (SQL utilizeaza operatorul
minus ).
11
PRODUS
-------------------------------------| SMITH |
| CLERK |
| SMITH | CLERK
|
| JONES | produs | MANAGER|------>| SMITH | MANAGER |
| ADAMS |
---------|
|
|
----------| JONES | CLERK
|
| JONES | MANAGER |
|
|
|
| ADAMS | CLERK
|
| ADAMS | MANAGER |
------------------JOIN
--------------------------------| CLARK | 10 |
| 10 | ACCOUNTING |
| MILLER | 10 | J | 20 | RESEARCH
|
| SMITH | 20 |-->| 30 | SALEH
|
| TURNER | 30 |
| 40 | OPERATIONHS|
---------------------------------
12
CAPITO LUL2
INTRODUCERE IN SQL
Acest capitol realizeaza o introducere in limbajul de interogare utilizat pentru a accesa o baza
de date Oracle. Multimea comenzilor SQL sunt conturate ca blocuri de interogare de baza.In
particular, noi discutam declaratiile SQL folosite la:
executia calculelor
specificarea alternativa a capetelor de coloana
concatenarea coloanelor
sortarea rindurilor
introducerea criteriilor de cautare.
SQL este prezentat in limba engleza. Foloseste cuvintele select, insert,delete ca parti
ale setului de comenzi.
SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informatii doresti,nu cum sa le obtii.Cu
alte cuvinte SQL nu iti cere sa specifici metoda de acces la date.Toate cererile SQL
folosesc optimizarea cererilor- o parte a RDBMS- pentru a determina rapid
remedierea datelor specifi- cate.Aceste trasaturi usureaza obtinerea rezultatelor dorite.
Procesarea SQL asupra inregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singure
inregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de inregistrari este un
tabel.
SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand DBA, programatori de aplicatii
,personal de management si multe alte tipuri de utilizatori.
SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand:
o date interogate
o inserarea,extragerea si stergerea rindurilor intr-un tabel.
o crearea,modificarea si stergerea obiectelor de tip baza de date
o controlul accesului la baza de date si la obiectele de tip baza de date.
o garantarea consistentei bazei de date
La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru fiecare
categorie in parte.SQL le-a unificat pe toate acestea intr-un singur limbaj.
13
SQL a devenit un limbaj standard industrial pentru bazele de date relatio- nale . Institutul
National American de Standarde(ANSI) a adoptat SQL ca limbaj standard pentru RDBMS in
anul 1986.Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca
limbaj standard pentru RDBMS.Toate RDBMS-urile suporta unele forme de SQL si toti
vinzatorii de RDBMS intentioneaza sa se alinieze la standardele ANSI.
o
o
o
DEPTNO,ENAME,MGR
EMP;
ENAME
---------SMITH
ALLEN
WARD
JONES
MARTIN
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
MGR
----7902
7698
7698
7839
7698
7839
7839
7566
7698
7788
7698
7566
7782
15
*
EMP;
ENAME
------SMITH
ALLEN
WARD
JONES
MARTIN
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
JOB
MGR
------- ---CLERK
7902
SALESMAN 7698
SALESMAN 7698
MANAGER 7839
SALESMAN 7698
MANAGER 7839
MANAGER 7839
ANALYST 7566
PRESIDENT
SALESMAN 7698
CLERK
7788
CLERK
7698
ANALYST 7566
HIREDATE
SAL
--------- --------13-JUL-83
800.00
15-AUG-83 1,600.00
26-MAR-84 1,250.00
31-OCT-83 2,975.00
05-DEC-83 1,250.00
11-JUN-84 2,850.00
14-MAY-84 2,450.00
05-MAR-84 3,000.00
09-JUL-84 5,000.00
04-JUN-84 1,500.00
04-JUN-84 1,100.00
23-JUL-84
950.00
05-DEC-83 3,000.00
COMM DEPTNO
------- -----20
300.00
30
500.00
30
20
1.400.00
30
30
10
20
10
.00
30
20
30
20
Expresii aritmetice
Alias-uri de coloane
Coloane concatenate
Literali
Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de scopurile
interogarii ; de exemplu,executia calculelor,legarea coloanelor impreuna,sau afisarea sirurilor
de litere din text.
Expresii aritmetice
O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori si functii care sa
evalueaza la o valoare.
Expresiile aritmetice pot contine nume de coloane ,valori numerice constante si operatori
aritmetici:
Operatori
--------+
*
/
SELECT
FROM
Descriere
--------adunare
scadere
inmultire
impartire
16
Daca expresia aritmetica contine mai mult decat un operator, prioritatile sunt *,/,la
inceput,apoi +,- (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceeasi prioritate).
In urmatorul exemplu,inmultirea (250*12) este evaluata prima;apoi valoarea salariului este
adunata la rezultatul multiplicarii(3000). Astfel pentru randul lui SMITH avem
:800+3000=3800.
SELECT ENAME,SAL + 250 * 12
FROM
EMP;
ENAME,(SAL + 250) * 12
EMP;
Aliasuri de coloana
Cand se afiseaza rezultatul unei interogari,SQL*Plus in mod normal utilizeaza numele
coloanelor selectate ca titlu.In multe cazuri acest nume poate fi criptic sau fara inteles.
Puteti schimba un titlu de coloana utilizand un 'ALIAS'.
Un alias de coloana da unei coloane un nume de titlu alternativ la iesire.
Specificati aliasul dupa coloana in lista selectata.Prin default, titlurile alias vor fi fortate la
litere mari si nu pot contine blankuri,numai daca aliasul este inclus intre ghilimele(" ").
Pentru a afisa titlul de coloana ANNSAL pentru salariul anual insemnand SAL*12,utilizati
un alias de coloana:
SELECT
FROM
ENAME,SAL*12 ANNSAL,COMM
EMP;
Odata definit ,un alias poate fi utilizat de comenzile SQL care sunt tratate in capitolele 10 si
11.
Nota:
Intr-o declaratie SQL ,un alis de coloana poate fi utilizat numai in clauza SELECT.
Operatorul de concatenare
Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor
aritmetice sau valorilor constante sa creeze o expresie de caractere.
Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt combinate pentru a obtine o singura coloana.
17
EMPNO||ENAME
EMP;
EMPLOYEE
EMPLOYEE
------------------------------------------------------7369SMITH
7499ALLEN
7521WARD
7566JONES
7654MARTIN
7698BLAKE
7782CLARK
7788SCOTT
7839KING
7844TURNER
7876ADAMS
7900JAMES
7902FORD
7934MILLER
Literali
Un literal este orice caracter ,expresie ,numar inclus in lista lui SELECT care nu este un
nume de coloana sau un alias de coloana.
Un literal in lista lui SELECT este reprezentat de fiecare rand returnat la iesire.Sirurile de
literali dintr-un text cu un format oarecare pot fi incluse in rezultatul interogarii si sunt tratate
ca o coloana lista selectata.
Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele simple(');literlalii de
tip numar nu au nevoie de ghilimele simple(').
Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de coloana:
SELECT
FROM
EMPNO||'-'||ENAME EMPLOYEE,
'WORKS IN DEPARTMENT',
DEPTNO
EMP;
EMPLOYEE
'WORKS IN DEPARTMENT'
------------------ -------------------7369-SMITH
WORKS IN DEPARTMENT
7499-ALLEN
WORKS IN DEPARTMENT
7521-WARD
WORKS IN DEPARTMENT
7566-JONES
WORKS IN DEPARTMENT
7654-MARTIN
WORKS IN DEPARTMENT
7698-BLAKE
WORKS IN DEPARTMENT
7782-CLARK
WORKS IN DEPARTMENT
7788-SCOTT
WORKS IN DEPARTMENT
7839-KING
WORKS IN DEPARTMENT
7844-TURNER
WORKS IN DEPARTMENT
7876-ADAMS
WORKS IN DEPARTMENT
18
DEPTNO
-----20
30
30
20
30
30
10
20
10
30
20
7900-JAMES
7902-FORD
7934-MILLER
WORKS IN DEPARTMENT
WORKS IN DEPARTMENT
WORKS IN DEPARTMENT
30
20
10
ENAME
ANNUAL_SAL
--------- ---------SMITH
ALLEN
19500
WARD
15500
JONES
MARTIN
16400
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER
18000
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
Daca dorim sa obtinem un rezultat pentru toti angajatii,este necesar sa convertim valoarea
nula la un numar . Noi folosim functia NVL pentru a converti o valoare nula la o valoare
nenula.
Folositi functia NVL pentru a converti valoarea nula de la declaratia precedenta la 0.
SELECT
FROM
ENAME
ANNUAL_SAL
--------- ---------SMITH
9600
19
ALLEN
WARD
JONES
MARTIN
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
19500
15500
35700
16400
34200
29400
36000
60000
18000
13200
11400
36000
15600
DEPTNO
EMP;
DEPTNO
-----20
30
30
20
30
30
10
20
10
30
20
30
20
20
10
Clauza DISTINCT
Pentru eliminarea valorilor duplicate din rezultat, includeti restrictia DISTINCT in comanda
SELECT.
Pentru a elimina valorile duplicate afisate in exemplul urmator introduceti:
SELECT
FROM
DISTINCT
EMP;
DEPTNO
DEPTNO
-----10
20
30
DISTINCT DEPTNO,JOB
EMP;
JOB
--------CLERK
MANAGER
PRESIDENT
ANALYST
CLERK
MANAGER
CLERK
MANAGER
SALESMAN
Clauza ORDER BY
In mod normal ordinea rindurilor intoarse in rezultatul unei cereri este nedefinita .Clauza
ORDER BY poate fi utilizata pentru a sorta rindurile.
Daca o folosim, clauza ORDEY BY trebuie sa fie intotdeauna ultima in declaratia SELECT.
21
ENAME,JOB,SAL*12,DEPTNO
EMP
ENAME;
ENAME
--------ADAMS
ALLEN
BLAKE
CLARK
FORD
JAMES
JONES
KING
MARTIN
MILLER
SCOTT
SMITH
TURNER
WARD
JOB
SAL*12 DEPTNO
------- -------- -----CLERK
13200
20
SALESMAN
19200
30
MANAGER
34200
30
MANAGER
29400
10
ANALYST
36000
20
CLERK
11400
30
MANAGER
35700
20
PRESIDENT 60000
10
SALESMAN
15000
30
CLERK
15600
10
ANALYST
36000
20
CLERK
9600
20
SALESMAN
18000
30
SALESMAN
15000
30
ENAME,JOB,HIREDATE
EMP
HIREDATE DESC;
ENAME
--------JAMES
KING
BLAKE
TURNER
ADAMS
CLARK
WARD
SCOTT
MARTIN
FORD
JOB
--------CLERK
PRESIDENT
MANAGER
SALESMAN
CLERK
MANAGER
SALESMAN
ANALYST
SALESMAN
ANALYST
HIREDATE
--------23-JUL-84
09-JUL-84
11-JUN-84
04-JUN-84
04-JUN-84
14-MAY-84
26-MAR-84
05-MAR-84
05-DEC-83
05-DEC-83
22
MILLER
JONES
ALLEN
SMITH
CLERK
MANAGER
SALESMAN
CLERK
21-NOV-83
31-OCT-83
15-AUG-83
13-JUN-83
DEPTNO
-----10
10
10
20
20
20
20
20
30
30
30
30
30
30
DEPTNO,JOB,ENAME
EMP
DEPTNO,SAL DESC;
JOB
-----------PRESIDENT
MANAGER
CLERK
ANALYST
ANALYST
MANAGER
CLERK
CLERK
MANAGER
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
CLERK
ENAME
------KING
CLARK
MILLER
SCOTT
FORD
JONES
ADAMS
SMITH
BLAKE
ALLEN
TURNER
WARD
MARTIN
JAMES
Clauza WHERE
Clauza WHERE corespunde operatorului 'Restrictie' din algebra relationala.
23
coloane
tabela
anumite conditii sunt intilnite
Clauza WHERE poate compara valori in coloana ,valori literale,expresii aritmetice sau
functii.
Clauza WHERE asteapta trei elemente:
1. Un nume de coloana
2. Un operator de comparatie
3. Un nume de coloana, constanta sau lista de valori.
Operatorii de comparatie sunt utilizati in clauza WHERE si pot fi impartiti in doua categorii:
logici si SQL.
Operatorii logici
Acesti operatori verifica urmatoarele conditii:
Operator
-------=
>
>=
<
<=
Semnificatie
-----------egal cu
mai mare decit
mai mare sau egal
mai mic decit
mai mic sau egal
ENAME
EMPNO
--------- ----SMITH
7369
ADAMS
7876
JAMES
7900
MILLER
7934
JOB
DEPTNO
------- -----CLERK
20
CLERK
20
CLERK
30
CLERK
10
24
DNAME, DEPTNO
DEPT
DEPTNO >20;
DNAME
---------SALES
OPERATIONS
DEPTNO
-----30
40
COMM
-------1,400.00
Operatori SQL
Sint patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril de date:
Operatori SQL
Operator
-------BETWEEN..AND...
IN(list)
LIKE
IS NULL
Semnificatie
-----------intre doua valori(inclusiv)
compara cu o lista de valori
compara cu un model de tip caracter
est o valoare nula
Operatorul BETWEEN
Realizeaza teste pentru valori intre,si inclusiv,o valoare minima si o valoare maxima.
Presupunind ca dorim sa vedem angajatii ai caror salariu este intre 1000 si 2000:
SELECT
FROM
WHERE
ENAME,SAL
EMP
SAL BETWEEN 1000 AND 2000;
25
ENAME
SAL
------- ---------ALLEN
1,600.00
WARD
1,250.00
MARTIN
1,250.00
TURNER
1,500.00
ADAMS
1,100.00
MILLER
1,300.00
De notat ca valorile specificate sunt inclusive si ca limita minima trebuie specificata prima.
Operatorul IN
Testeaza valorile dintr-o lista specificata.
Presupunem ca dorim sa gasim angajatii care au unul din cele trei numere de marca(MGR):
SELECT
FROM
WHERE
EMPNO
----7369
7788
7876
7902
ENAME
----SMITH
SCOTT
ADAMS
FORD
Daca, caracterele sau datele calendaristice sunt utilizate,ele trebuie introduse intre ghilimele('
').
Operatorul LIKE
Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam.Utilizand operatorul LIKE este posibil
sa selectam randurile care se potrivesc cu un model specificat de caractere.Operatia de pettermatching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare 'wild-card'.Doi simboli se pot utiliza
la construirea sirului de cautare.
Simbol
-----%
-
Reprezentare
-----------orice secventa de zero sau mai multe caractere
un singur caracter oarecare
ENAME
EMP
ENAME LIKE 'S%';
ENAME
-------SMITH
SCOTT
Caracterul '_' poate fi utilizat pentru cautarea unui anumit numar de carac- tere.
De exemplu pentru a lista toti angajatii care au un nume exact de patru caractere lungime:
26
SELECT
FROM
WHERE
ENAME
EMP
ENAME LIKE '____';
ENAME
----WARD
KING
FORD
Operatorul IS NULL
Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care sunt NULL.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME
-----KING
ENAME,MGR
EMP
MGR IS NULL;
MGR
----
Negarea expresiilor
Urmatorii operatori fac teste de negatie:
Operator
--------!=
^=
<>
NOT NUMECOL=
NOT NUMECOL>
Descriere
---------diferit de(VAX,UNIX,PC)
diferit de(IBM)
diferit de(toate o/s)
diferit de
mai mic sau egal
Operatori SQL
Operator
-------NOT BETWEEN
NOT IN
NOT LIKE
IS NOT NULL
Descriere
--------nu se afla intre doua valori date
nu se afla intr-o lista data de valori
diferit de sirul
nu este o valoare nula
ENAME,SAL
EMP
SAL NOT BETWEEN 1000 AND 2000;
ENAME
--------SMITH
JONES
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
JAMES
FORD
SAL
-------800.00
2,975.00
2,850.00
2,450.00
3,000.00
5,000.00
950.00
3,000.00
27
SELECT
FROM
WHERE
ENAME
-------SMITH
ALLEN
WARD
MARTIN
SCOTT
KING
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
ENAME,JOB
EMP
JOB NOT LIKE 'M%';
JOB
-------CLERK
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
ANALYST
PRESIDENT
SALESMAN
CLERK
CLERK
ANALYST
CLERK
ENAME,MGR
EMP
MGR IS NOT NULL;
ENAME
MGR
------- ----SMITH
7902
ALLEN
7698
WARD
7698
JONES
7839
MARTIN
7698
BLAKE
7839
CLARK
7839
SCOTT
7566
TURNER
7698
ADAMS
7788
JAMES
7698
FORD
7566
MILLER
7782
Nota:
Daca o valoare NULL este utilizata intr-o comparatie ,atunci operatorul de comparatie
trebuie sa fie IS sau IS NOT NULL. Daca acesti operatori nu sunt uti lizati si valoarea
NULL este comparata,atunci rezultatul este intotdeauna FALSE
De exemplu, COMM!=NULL este intotdeauna falsa.Rezultatul este fals deoarece o
valoare NULL poate sa nu fie egala sau diferita cu orice alta valoare alta decat NULL.
De notat ca o astfel de eroare nu este semnalata,rezultatul fiind intotdea- una fals.
Predicatul AND este adevarat numai daca ambele conditii sunt 'adevarate'; predicatul OR este
adevarat daca cel putin una din conditii este 'adevarata'.
In urmatoarele doua exemple,conditiile sunt aceleasi,dar predicatele difera Priviti cum
rezultatul este dramatic modificat.
Pentru a gasi toti functionarii care castiga intre
1000 si 2000,introduceti:
SELECT
FROM
WHERE
AND
EMPNO,ENAME,JOB,SAL
EMP
SAL BETWEEN 1000 AND 2000
JOB = 'CLERK';
EMPNO ENAME
JOB
---------- -------7876 ADAMS
CLERK
7934 MILLER
CLERK
SAL
-------1,100.00
1,300.00
EMPNO,ENAME,JOB,SAL
EMP
SAL BETWEEN 1000 AND 2000
JOB = 'CLERK';
ENAME
-------SMITH
ALLEN
WARD
MARTIN
TURNER
ADAMS
JAMES
MILLER
JOB
------CLERK
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
CLERK
CLERK
CLERK
SAL
-------800.00
1,600.00
1,250.00
1,250.00
1,500.00
1,100.00
950.00
1,300.00
Puteti combina AND sau OR in acceasi expresie logica. Cand AND sau OR apar in aceeasi
clauza WHERE, toti operatorii AND sunt evaluati mai intai si apoi toti operatorii OR. Vom
spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR.
Deoarece AND are o precedenta mai mare decat OR urmatoarea declaratie SQL intoarce toti
managerii cu salarii peste 1500$ si toti vanzatorii.
SELECT
FROM
WHERE
AND
OR
EMPNO
----7499
7521
7566
EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO
EMP
SAL> 1500
JOB = 'MANAGER'
JOB = 'SALESMAN';
ENAME
------ALLEN
WARD
JONES
JOB
-------SALESMAN
SALESMAN
MANAGER
SAL DEPTNO
-------- -----1,600.00
30
1,250.00
30
2,975.00
20
29
7654
7698
7782
7844
MARTIN
BLAKE
CLARK
TURNER
SALESMAN
MANAGER
MANAGER
SALESMAN
1,250.00
2,850.00
2,450.00
1,500.00
30
30
10
30
EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO
EMP
SAL >1500
(JOB = 'MANAGER'
JOB = 'SALESMAN');
ENAME
-----ALLEN
JONES
BLAKE
CLARK
JOB
--------SALESMAN
MANAGER
MANAGER
MANAGER
SAL DEPTNO
-------- -----1,600.00
30
2,975.00
20
2,850.00
30
2,450.00
10
ENAME
(CHAR)
-----------|
|
| SCOTT V V|
|
....|
| SCOTT|V V|
|
|. |
| MILLER| V|
~~~~ ~~~~ ~~
30
cand un alt rand stocat in coloana ENAMe are mai multe caractere decat sirul de comparat.
Pentru coloanele cu tipul CHAR ,oricum,Oracl face umplere cand valorile coloanelor sunt
initial stocate,facandu-le pe toate de aceeasi lungime.
Aceeasi conditie va intoarce ambele randuri pentru SCOTT ,indiferent de cate spatii de sfarsit
au fost adaugate cand valorile au fost stocate in tabela.
Oracle umple cu blancuri sirul de comparat in cel deal doilea caz si de aceea spatiile stocate
sunt nesemnificative.
Precedenta operatorilor
Toti operatorii sunt aranjati intr-o ierarhie ceea ce le determina precedenta .Intr-o expresie
operatiile sunt executate in ordinea precedentei lor de la mare la mica.
Cand operatorii au precedenta egala atunci ei se evalueaza de la stanga la dreapta.
1. Toti operatorii de comparatie si SQL au precedenta egala:
=,!=,<,>,<=,>=,BETWEEN...AND,IN,LIKE,IS NULL.
2. NOT(pentru a inversa rezultatul unei expresii logice.De ex: WHERE not(sal>2000))
3. AND
4. OR.
De fiecare data cand sunteti in dubiu despre care dintre doua operatii vor fi executate mai
intai cand o expresie este evaluata, sunteti liberi sa utilizati parantezele pentru a clarifica
semnificatia dorita si pentru a va asigura ca SQL*Plus face ceea ce doriti.
Sa presupunem ca doriti sa gasiti toti managerii, din orice departament,si toti functionarii din
departamentul 10:
SELECT *
FROM
EMP
WHERE JOB='MANAGER' OR (JOB = 'CLERK' AND DEPTNO = 10);
31
Parantezele de deasupra sunt necesare, AND are o precedenta mai mare decat OR ,dar ele
clarifica semnificatia expresiei.
SELECT-Sumar
Urmatoarele clauze sunt inchise in comanda SELECT:
SELECT
FROM
WHERE
ORDER BY
SELECT
selecteaza cel putin o coloana
Alias
poate fi folosit pentru coloanele din lista selectata
*
desemneza toate coloanele
DISTINCT
poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor
FROM Tabela
desemneaza tabela din care provin coloanele
WHERE
restrictioneaza cererea la randurile care indeplinesc o conditie.Poate contine valori de
coloane,expresii si literali
AND/OR
poate fi utilizat intr-o clauza WHERE pentru a construi conditii mai complexe. AND
are prioritate peste OR.
()
pot fi utilizate pentru a forta prioritatea
ORDER BY
intotdeauna apare la sfarsit .Specifica ordinea de sortare.Una sau mai multe coloane
pot fi specificate aici.
ASC
ordinea ascendenta este ordinea de sortar ( implicita) si nu trebuie specificat.
DESC
inverseaza ordinea de sortare de default si trebuie specificat dupa un nume de coloana.
Clauzele pot fi introduse pe linii separate in buffer si tabelarea este utilizata pentru claritate si
in editare.
Logarea la SQL*Plus
Aceasta sectiune explica cum sa ne logam la SQL*Plus si liniile de iesire ale tipurilor de
comenzi ce pot rezulta in cadrul sau.
32
SQL*Plus
SQL*Plus este un program scris de Corporatia Oracle,ce produce un mediu pentru comenzile
SQL ce pot fi tastate direct sau rulate dintr-un fisier de comanda.In plus ,comenzile SQL pot
fi derivate.Ele sunt folosite pentru:
formatarea rezultatelor
setarea optiunilor
editarea si stocarea declaratiilor SQL
Comanda
Abrevierea
ROL
---------------------------------------------------------------------APPEND text
A text
adauga 'text' la sfarsitul liniei curente.
CHANGE
C/old/new
schimba vechiul text cu noul text in linia
curenta.
33
CHANGE
CLEAR BUFFER
DEL
INPUT
INPUT
C/text/
CL BUFF
I
I text
LIST
LIST n
LIST m, n
RUN
L
Ln
L m n
R
respectiv
listeaza toate liniile din buferul SQL.
listeaza o linie (specificata de n)
listeaza un numar de linii(de la m la n).
afiseaza si executa comanda SQL curenta
ul
din
buffer.
executa
comanda
SQL care
este curenta
in
bufer.
LOSAL
-----
HISAL
-----
34
1
2
3
4
5
2.
EMPNO
----7369
7499
7521
7566
7654
7698
7782
7788
7839
7844
7876
7900
7902
7934
700
1201
1401
2001
3001
1200
1400
2000
3000
9999
JOB
------CLERK
SALESMAN
SALESMAN
MANAGER
SALESMAN
MANAGER
MANAGER
ANALYST
PRESIDENT
SALESMAN
CLERK
CLERK
ANALYST
CLERK
MGR
---7902
7698
7698
7839
7698
7839
7839
7566
7698
7788
7698
7566
7782
HIREDATE
-------13-JUN-83
15-AUG-83
26-MAR-84
31-OCT-83
05-DEC-83
11-JUL-84
14-MAY-84
05-MAR-84
09-JUL-84
04-JUN-84
04-JUN-84
23-JUL-84
05-DEC-83
21-NOV-83
SAL
COMM DEPTNO
-------- ------- -----800.00
20
1,600.00
300.00
30
1,250.00
500.00
30
2,975.00
20
1,250.00 1,400.00
30
2,850.00
30
2,450.00
10
3,000.00
20
5,000.00
10
1,500.00
.00
30
1,100.00
20
950.00
30
3,000.00
20
1,300.00
10
14 inregistrari selectate.
3.
ENAME DEPTNO
----- -----ALLEN
30
WARD
30
MARTIN
30
TURNER
30
ADAMS
20
MILLER
10
SAL
-------1,600.00
1,250.00
1,250.00
1,500.00
1,100.00
1,300.00
6 inregistrari selectate.
DNAME
---------ACCOUNTING
OPERATIONS
RESEARCH
SALES
JOB
--------ANALYST
CLERK
MANAGER
PRESIDENT
SALESMAN
6.
35
ENAME
----ADAMS
CLARK
FORD
JONES
KING
MILLER
SCOTT
SMITH
JOB
----CLERK
MANAGER
ANALYST
MANAGER
PRESIDENT
CLERK
ANALYST
CLERK
MGR
---7788
7839
7566
7839
HIREDATE
--------04-JUN-84
14-MAY-84
05-DEC-83
31-OCT-83
09-JUL-84
7782 21-NOV-83
7566 05-MAR-84
7902 13-JUN-83
SAL
-------1,100.00
2,450.00
3,000.00
2,975.00
5,000.00
1,300.00
3,000.00
800.00
COMM DEPTNO
---- -----20
10
20
20
10
10
20
20
8 inregistrari selectate.
7.Listati numele si ocupatiile tuturor functionarilor
in departamentul 20.
ENAME
-----SMITH
ADAMS
8.
JOB
----CLERK
CLERK
ENAME
-----SMITH
ALLEN
MILLER
9.
ENAME
-----SMITH
ALLEN
WARD
JONES
MARTIN
BLAKE
CLARK
SCOTT
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
JOB
-------CLERK
SALESMAN
SALESMAN
MANAGER
SALESMAN
MANAGER
MANAGER
ANALYST
SALESMAN
CLERK
CLERK
ANALYST
CLERK
SAY
-------800.00
1,600.00
1,250.00
2,975.00
1,250.00
2,850.00
2,450.00
3,000.00
1,500.00
1,100.00
950.00
3,000.00
1,300.00
13 inregistrari selectate.
10.
ENAME
REMUNERATION
------- -----------SMITH
9600
ALLEN
19500
WARD
15500
JONES
35700
36
MARTIN
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
16400
34200
29400
36000
60000
18000
13200
11400
36000
15600
14 inregistari selectate.
11.
ENAME
------SMITH
ALLEN
JONES
MARTIN
FORD
MILLER
DEPTNO
-----20
30
20
30
20
10
HIREDATE
--------13-JUN-83
15-AUG-83
31-OCT-83
05-DEC-83
05-DEC-83
21-NOV-830
6 inregistrari selectate.
multi
angajati au acelasi salariu trebuie
celor
mai mari salarii.
ENAME
-----ALLEN
TURNER
WARD
ANNUAL_SAL
COMM
---------- -------19200
300.00
18000
.00
15000
500.00
Cine,cand si cum
-------------------------------------------------------------------SMITH HAS HELD THE POSITION OF CLERK
IN DEPT 20 SINCE 13-JUN-83
ALLEN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 15-AUG-83
WARD
HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 26-MAR-84
JONES HAS HELD THE POSITION OF MANAGER
IN DEPT 20 SINCE 31-OCT-83
MARTIN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 05-DEC-83
BLAKE HAS HELD THE POSITION OF MANAGER
IN DEPT 30 SINCE 11-JUN-84
CLARK HAS HELD THE POSITION OF MANAGER
IN DEPT 10 SINCE 14-MAY-84
SCOTT HAS HELD THE POSITION OF ANALYST
IN DEPT 20 SINCE 05-MAR-84
KING
HAS HELD THE POSITION OF PRESIDENT IN DEPT 10 SINCE 09-JUL-84
TURNER HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 04-JUN-84
ADAMS HAS HELD THE POSITION OF CLERK
IN DEPT 20 SINCE 04-JUN-84
JAMES HAS HELD THE POSITION OF CLERK
IN DEPT 30 SINCE 23-JUL-84
FORD
HAS HELD THE POSITION OF ANALYST
IN DEPT 20 SINCE 05-DEC-83
MILLER HAS HELD THE POSITION OF CLERK
IN DEPT 10 SINCE 21-NOV-83
37
14 inregistrari selectate.
Capitolul 2 - Rezolvari
1.
SELECT
FROM
*
SALGRADE;
2.
SELECT
FROM
*
EMP;
3.
SELECT
FROM
WHERE
4.
SELECT
FROM
ORDER BY
DEPTNO, DNAME
DEPT
DNAME;
5.
SELECT
FROM
DISTINCT JOB
EMP;
6.
SELECT
FROM
WHERE
ORDER BY
*
EMP
DEPTNO IN (10,20)
ENAME;
7.
SELECT
FROM
WHERE
AND
ENAME,JOB
EMP
JOB = 'CLERK'
DEPTNO = 20;
8.
SELECT
FROM
WHERE
OR
ENAME
EMP
ENAME LIKE '%TH%'
ENAME LIKE '%LL%';
9.
SELECT
FROM
WHERE
10.
SELECT
FROM
11.
SELECT
FROM
WHERE
12.
SELECT
FROM
WHERE
AND JOB
ORDER BY
13.
SELECT
ENAME||
' HAS HELD THE POSITION OF '||
JOB||
' IN DEPT '||
38
FROM
DEPTNO||
' SINCE '||
HIREDATE "Who, what and when"
EMP;
39
CAPITO LUL3
Rularea cererilor standard cu variabile substituite.
In acest capitol sunt descrise variabilele substituite.Variabilele substituite sunt folosite in
declaratiile SQL si permite utilizarea valorilor specificate la rulare.
SELECT
FROM
WHERE
EMPNO,ENAME,SAL
EMP
DEPTNO = &DEPARTAMENT_NUMBER;
10
ENAME
SAL
--------- ----------CLARK
2,450.00
KING
5,000.00
MILLER
1,300.00
40
Cu un singur ampersand utilizatorul este obligat sa dea o valoare de fiecare data cand
comanda este executata,deoarece variabila nu este definita si de fiacare data valoarea
introdusa nu este salvata .
O valoare de tip caracter sau data are nevoie sa fie inchisa in ghilimele simple cand sunt
introduse la cerere.Pentru a evita ghilimelele simple ce tre- buie sa fie introduse la executie
,puteti pune variabilele in ghilimele simple.
In urmatoarea declaratie ,variabila este pusa intre ghilimele simple, asa ca ghilimele nu mai
sunt necesare la introducerea valorii respective:
SELECT
FROM
WHERE
ENAME,DEPTNO,SAL*12
EMP
JOB = ' <JOB_TITLE';
DEPTNO
SAL*12
------ -------20
35700
30
34200
10
29400
Cat timp variabila este variabila 'nedefinita' ,valoarea va fi ceruta de fiecare data cand
declaratia este executata.
Este posibil sa fie cerut numele unei coloane sau chiar numele unei tabele in timpul executiei.
In urmatorul exemplu vi se cere o expresie aritmetica:
SELECT
FROM
DEPTNO, <ARITHMETIC_EXPRESION
EMP;
SAL/12
------66.6667
133.333
104.167
247.917
104.167
237.5
204.167
250
416.667
125
91.6667
79.1667
250
108.333
41
ENAME,DEPTNO,JOB
EMP
DEPTNO = &&DEPTNO_PLEASE;
DEPTNO
-----10
10
10
JOB
-------MANAGER
PRESIDENT
CLERK
Puteti folosi comanda SQL*Plus DEFINE pentru a determina daca variabila este deja
definita.Daca variabila este deja definita se afiseaza valoarea asignata.
SQL> DEFINE
DEFINE DEPTNO_PLEASE = "10" (CHAR)
* FROM
&CONDITION
SALGRADE
42
SELECT
&THE_REST;
Comanda DEFINE
SQL> DEFINE
SQL>SELECT
SQL>FROM
SQL>ORDER BY
REM ='SAL*12+NVL(COMM,0)'
ENAME, JOB, <REM
EMP
<REM;
SQL >undefine
REM
ENAME
JOB
SAL*12+NUL(COMM,0)
-----------------------------------------------SMITH
CLERK
9600
JAMES
CLERK
11400
ADAMS
CLERK
13200
WARD
SALESMAN
15500
MILLER
CLERK
15600
MARTIN
SALESMAN
16400
TURNER
SALESMAN
18000
ALLEN
SALESMAN
19500
CLARK
MANAGER
29400
BLAKE
MANAGER
34200
JONES
MANAGER
35700
SCOTT
ANALYST
36000
FORD
ANALYST
36000
KING
PRESIDENT
60000
43
SELECT EMPNO,ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE JOB = ' <1' ;
SQL>SAVE JOB1
SQL*PLUS
intoarce mesajul:
START JOB1
EMPNO
----7369
7876
7900
ENAME
----SMITH
ADAMS
JAMES
CLERK
SAL
--800
1100
950
[PROMPT/NOPROMPT 'text'][HIDE]
Sintaxa + Descrierea
NUMBER/CHAR
determina tipul variabilei.Daca valoarea introdusa este nevalida , va fi afisat un mesaj.
PROMPT 'text'
afiseaza daca text e specificat
NOPROMPT
face ACCEPT sa sara o linie asteptind intrarea
HIDE
suprima raspunsul utilizatorului. folositor pentru parole
Exemple
Rezumat
Cind SQL*Plus intilneste &variabila:
1. Daca &variabila este deja definita, definitia deja existenta e folosita.
2. Daca & variabila nu e definita:
o Utilizatorul e gata pentru definitie
o Definitia furnizata de utilizator e apoi folosita
o Definitia furnizata de utilizator e apoi pierduta
Cind SQL Plus intilneste &&variabila :
45
TEME
1. Generati o constructie prin care sa afisati angajatii cu date de
angajare intre 2 date date. Rulati de 2 ori cererea.
Modificati cererea pentru a folosi &&variabila .Rulati-o de
citeva
ori. Observati diferenta.
2. Obtineti o cerere care sa accepte o functie data. Pentru
testare executati cererea de citeva ori.
ENAME
JOB
SAL
MGR DEPTINO
---------------------------------------------SCOTT
ANALYST
3,000.00 7566
20
FORD
ANALYST
3,000.00 7566
20
3. Definiti o variabila reprezentind expresia folosita pentru
calculul remuneratiei anuale a angajatilor.Folositi variabile
intr-o constructie
care gaseste toti angajatii care cistiga
30.000 $ pe an sau mai mult.
46
ENAME
SAL*12+NUL(COMM,0)
---------------------------------JONES
35700
BLAKE
34200
SCOTT
36000
KING
60000
FORD
36000
Cap.3 Solutii
1.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME,HIREDATE
EMP
HIREDATE BETWEEN'&FIRST_DATE'AND'&LAST_DATE';
2.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME,JOB,SAL,MGR,DEPTNO
EMP
JOB ='&JOB';
3.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME,&REM
EMP
&REM >30000;
47
CAPITO LUL4
FUNCTII
In acest capitol, sunt introduse functiile.Functiile fac ca cererile de baza sa devina mai
puternice si sint folosite pentru manipularea valorilor.Acest capitol acopera functiile
numerice si pe caracter. Functiile de conversie si care opereaza pe tipuri de date sunt tratate
in cap.5. In final functiile de grup sunt tratate in cap.6.
INTRODUCERE
Functiile sint folosite pentru manipularea datelor.Ele accepta unul sau mai multe argumente
si intorc o valoare.Un argument este o constanta , variabila sau o referire de coloana.Formatul
pentru functie este urmatorul: function_name(arg1,arg2,...)
Functiile pot fi folosite pentru:
a calcula
a modifica datele individuale
a manipula iesirea pentru grupuri de siruri
a schimba formatul datelor pentru afisare
a converti tipurile de date
CHARACTER
NUMBER
DATE
CONVERSION
FUNCTION THAT ACCEPT ANY DATA TYPE AS INPUT
GROUP
48
Explicatia notatiei:
Notatie + Semnificatie:
col
un nume de coloana dintr-o baza de date
value(valoare)
orice valoare literale(caracter/data/numar)
n
reprezinta un sir
'string'
reprezinta caracterul string
chars
reprezinta un numar de caractere specificate
date
reprezinta o coloana date sau o valoare date
UPPER(col/value)
forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mici , sau o combinatie de litere mici
si mari in caractere scrise cu litere mari.
In urmatorul exemplu , functia UPPER e folosita pentru a forta intrarea utilizatorului la litere
mari.
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME =UPPER('&ENAME');
49
INITCAP(col/value)
forteaza prima litera a fiecarui cuvint in litera mare
Pentru afisarea numelor departamentelor si locatiile , introduceti:
SELECT
FROM
INITCAP(DNAME),
DEPT;
INITCAP(LOC)
INITCAP(DNAME) INITCAP(LOC)
---------------------------Accounting
New York
Research
Dallas
Sales
Chicago
Operations
Boston
CONCAT(char 1,char2)
intoarce char1 concatenat cu char2 (Alternativa a operatorului ||)
SELECT CONCAT (ename,job) "JOB"
FROM EMP
WHERE EMPNO =7900;
JOB
----------JAMESCLERK
50
51
gaseste pozitia caracterului pentru a n-a aparitie a lui string in coloana sau valoarea
literala incepind din pozitia pos.
SELECT DNAME,INSTR(DNAME,'A'),
INSTR(DNAME,'ES'),INSTR(DNAME,'C',1,2)
FROM DEPT;
DNAME
INSTR(DNAME,'A') INSTR(DNAME,'ES')
INSTR(DNAME,'C',1,2)
-------------------------------------------------------------------ACCOUNTING
1
0
3
RESEARCH
5
2
0
SALES
2
4
0
OPERATIONS
5
0
0
O folosire obisnuita a lui INSTR este de a determina daca inceputul utilizatorului contine un
caracter particular sau mai multe. In exemplul anterior , de exemplu, expresia
INSTR(DNAME,'ES') e 0 pentru ACCOUNTING deoarece acesta nu contine sirul dat.
LTRIM si RTRIM sterg caracterele specificate din sir.
LTRIM (col/value,'char/s')
sterge de la stinga prima aparitie a caracterului specificat(sau o combinatie a
caracterelor specificate). Daca nu e specificat nici un caracter sterge toate blancurile
din stinga.
SELECT DNAME,LTRIM(DNAME,'A'),LTRIM(DNAME,'AS'),
LTRIM(DNAME,'ASOP')
FROM DEPT;
DNAME
LTRIM(DNAME,'A') LTRIM(DNAME,'AS') LTRIM(DNAME,'ASOP')
------------------------------------------------------------------RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
SALES
LES
LES
OPERATIONS
OPERATIONS
OPERATIONS
ERATIONS
ACCOUNTING
CCOUNTING
CCOUNTING
CCOUTING
RTRIM (col/value,'char/s')
sterge de la dreapta, aparitiile lui char (sau combinatie de caractere spe- cificate)
.Daca nu e specificat 'char/s' atunci sterge blancurile.
SELECT DNAME, RTRIM(DNAME,'G'),RTRIM(DNAME,'GHS')
RTRIM(DNAME,'N')
FROM DEPT;
DNAME
RTRIM(DNAME,'G') RTRIM(DNAME,'GHS') RTRIM(DNAME,'N')
--------------------------------------------------------------RESEARCH RESEARCH
RESEARC
RESEARCH
SALES
SALES
SALE
SALES
OPERATIONS OPERATIONS
OPERATION
OPERATIONS
ACCOUNTING ACCOUNTIN
ACCOUNTIN
ACCOUNTING
52
UPDATE e tratata
SOUNDEX(col/value)
intoarce un sir de caractere reprezentind pronuntia(sunetul) cuvintului pentru fiecare
coloana sau valoare literala.Aceasta functie intoarce o reprezentare fonetica a fiecarui
cuvint si ne permite sa comparam cuvinte care sunt scrise diferit, dar se
pronunta(suna) la fel.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME, SOUNDEX(ENAME)
EMP
SOUNDEX(ENAME) = SOUNDEX('FRED');
ENAME
SOUNDEX(ENAME)
----------------------------FORD
F630
LENGTH(col/value)
intoarce numarul de caractere(sau digiti) din coloana sau din valoarea literala.
SELECT LENGTH('SQL COURSE'),LENGTH(DEPTNO),LENGTH(DNAME)
FROM DEPT;
LENGTH('SQLCOURSE') LENGTH(DEPTNO) LENGTH(DNAME)
------------------------------------------------10
2
8
10
2
5
10
2
10
10
2
10
53
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
ENAME
TRANSLATE(ENAME,'C','P') JOB TRANSLATE(JOB,'AR','IT')
----------------------------------------------------------------CLARK
PLARK
MANAGER
MINIGET
KING
KING
PRESIDENT PTESIDENT
MILLER
MILLER
CLERK
CLETK
REPLACE(col/value,string,replacement_string)
intoarce col/value cu orice aparitie a 'string-ului', inlocuita cu replacement_string.Daca 'replacement_string' e omis, toate operatiile lui 'string'sunt
sterse.Daca sunt emise si 'string' si 'replacement_string'atunci se semnaleaza eroare.
SELECT JOB , REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON'),
ENAME ,REPLACE(ENAME,'CO','PX')
FROM
EMP;
SCOTT
SALESPERSON
SALESPERSON
MANAGER
SPXTT
TURNER
ALLEN
CLARK
TURNER
ALLEN
CLARK
FUNCTII IMBRICATE
Functiile singulare aplicate liniilor(sirurilor) pot fi imbricate la orice adincime.Daca functiile
sunt imbricate, ele sunt evaluate din interior spre exterior.
Sa presupunem ca vreti sa aflati nr. de ori in care un caracter apare intr-un sir.Cum veti
proceda? Puteti imbrica functiile LENGHT si TRANSLATE pentru a obtine rezultatul dorit.
Urmatorul exemplu va permite sa numarati de cite ori apare S intr-un sir.
SELECT DNAME,LENGTH(DNAME),LENGTH(DNAME)
LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS,'A'))
FROM DEPT;
DNAME
LENGTH(DNAME)LENGTH(DNAME)-LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A'))
--------------------------------------------------------------------------
54
RESEARCH
SALES
OPERATIONS
ACCOUNTING
8
5
10
10
1
2
1
0
SELECT
TRANSLATE(DNAME,'AS','A')
FROM DEPT;
TRANSLATE(DNAME,'AS',A')
-----------------------REEARCH
ALE
OPERATION
ACCOUNTING
DNAME
LENGTH(DNAME) LENGTH(DNAME)LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
20.
-----------------------------------------------------------------21.
ACCOUTING
10
0
55
22.
RESEARCH
SALES
1
23.
2
24.
OPERATIONS
10
1
25.
26. Rezultatul e o valoare care reprezinta nr. de operatii ale lui S in sir .
FUNCTII NUMERICE
Acestea accepta intrare numerica si intorc ca rezultat un numar. Aceasta sectiune descrie
citeva din functiile numerice. ROUND(col/value,n) rotujeste coloana , expresie sau valoare la
n zecimale. Daca n e omis nu are zecimale , daca e negativ , numarul din stinga punctului
zecimal e rotunjit.
SELECT
ROUND(45.923,1),
ROUND(45.923),
ROUND(45.323,1),
ROUND(42.323,-1),
ROUND(SAL/32,2)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =10;
ROUND(45.923,1)ROUND(45.923)ROUND(45.323,1)Round(42.323,-1)ROUND(SAL/32,2)
-----------------------------------------------------------------------45.9
46
45.3
40
76.56
45.9
46
45.3
40
156.23
45.9
46
45.3
40
40.63
TRUNC(col/value,n)
trunchiaza
sau
daca nu
e om is , fara zecimale.Daca n e negativ , numarul din
stinga
punctului zecimal e trunchiat la zero.
SELECT
TRUNC(45.923,1),
TRUNC(45.923),
TRUNC(45.323,1),
TRUNC(42.323,-1),
TRUNC(SAL/32,2)
FROM EMP
WHERE DEPTNO= 10;
TRUNC(45.923,1)TRUNC(45.923)TRUNC(45.323,1)TRUNC(42.323,1)TRUNC(SAL/32,2)
--------------------------------------------------------------------------45.9
45
45.3
40
76.56
45.9
45
45.3
40
156.25
45.9
45
45.3
40
40.62
CEIL (col/value) gaseste cel mai mic
coloana,
expresie sau valoare.
56
intreg
SELECT
FROM
WHERE
CEIL(SAL),CEIL(99.9),CEIL(101.76),CEIL(-11.1)
EMP
SAL BETWEEN 3000 AND 5000;
CEIL(SAL)
CEIL(99.9) CEIL(101.26) CEIL(-11.1)
------------------------------------------------3000
100
102
-11
5000
100
102
-11
3000
100
102
-11
FLOOR (col/value) gaseste cel mai mare intreg mai mic sau egal
coloana expresie sau valoare.
cu
SAL POWER(SAL,2)
POWER(SAL,3) POWER(50,5)
---------------------------------------------2450.00
6002500
14706125000 312500000
5000.00 25000000
125000000000 312500000
1300.00
1690000
2197000000 312500000
EXP(n)
SELECT
FROM
EXP(4)
-----54.59815
SQRT(col/value)
57
sau valorii.
atunci e
SIGN(col/value)
gaseste valoarea
absoluta a coloanei
sau valorii.
SELECT SAL,COMM,COMM-SAL,ABS(COMM-SAL),ABS(-35)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =30;
SAL
COMM
COMM-SAL ABS(COMM-SAL)
ABS(-35)
------------------------------------------------------1600.00
300.00 -1300
1300
35
1250.00
500.00
-750
750
35
1250.00
1400.00
150
150
35
2850.00
35
1500.00
00
-1500
1500
35
950.00
35
MOD(value1,value2)
'value2'.
SELECT
FROM
WHERE
ORDER BY
SAL , COMM ,
EMP
DEPTNO =30
COMM;
MOD(SAL,COMM), MOD(100,40)
SAL
COMM
MOD(SAL,COMM)
MOD(100,40)
-------------------------------------------------------2,850.00
20
950.00
20
1,600.00
300.00
100
20
1,250.00
500.00
250
20
1,250.00
1,400.00
1250
20
58
1,500.00
00
1500
20
TEME
1. Listati pentru toti angajatii
15 % si exprimat ca un nr. de
DEPTNO
ENAME
PCTSAL
--------------------------20 SMITH
920
30 ALLEN
1840
30 WARD
1438
20 JONES
3421
30 MARTIN
1438
30 BLAKE
3278
10 CLARK
2818
20 SCOTT
3450
10 KING
5750
30 TURNER
1725
20 ADAMS
1265
30 JAMES
1093
20 FORD
3450
10 MILLER
1495
14 selectate.
2. Obtineti urmatoarea iesire:
EMPLOYEE_AND_JOB
---------------SMITH
CLERK
ALLEN SALESMAN
59
numele si salariul
dolari.
marit cu
WARD
SALESMAN
JONES
MANAGER
MARTIN SALESMAN
BLAKE
MANAGER
CLARK
MANAGER
SCOTT
ANALYST
KING PRESIDENT
TURNER SALESMAN
ADAMS
CLERK
JAMES
CLERK
FORD
ANALYST
MILLER
CLERK
3. Obtineti urmatoarea iesire
EMPLOYEE
-------SMITH(Clerk)
ALLEN(Salesman)
WARD(Salesman)
JONES(Manager)
MARTIN(Salesman)
BLAKE(Manager)
CLARK(Manager)
SCOTT(Analyst)
KING(President)
TURNER(SAlesman)
ADAMS(Clerk)
JAMES(Clerk)
FORD(Analyst)
MILLER(Clerk)
4.
a angajatilor
cu
SOLUTII Cap.4
1. SELECT
60
3. SELECT
61
Capitolul 5
Alte functii singulare aplicate liniilor unei baze de date
In acest capitol vom trata functiile (de tip) referitoare la date calendaristice 'DATE', functiile
de conversie si functii care accepta orice tip de data de intrare.
Secolul
Anul
Luna
Ziua
Ora
Minutele
Secundele
Sysdate
Sysdate intoarce data curenta si timpul.Puteti folosi SYSDATE la fel ca folosirea oricarui
nume de coloana. De exemplu , puteti afisa data curenta selectind SYSDATE dintr-o tabela.
Este obisnuit sa se selecteze SYSDATE dintr-o tabela 'dummy' numita DUAL.
Tabela DUAL apartine utilizatorului 'SYS' si poate fi accesata de toti utilizatorii.Contine o
singura coloana ,DUMMY si o linie cu valoarea 'x'.
Tabela DUAL e folositoare cind doriti sa obtineti o singura valoare-de exemplu , valoarea
unei constante , pseudo-coloane sau expresii care nu e derivata dintr-o tabela cu data 'user'.
Pentru a afisa date curenta:
SELECT SYSDATE
FROM SYS.DUAL;
62
Puteti selecta usor SYSDATE din EMP, dar 14 linii cu aceeasi SYSDATE vor fi intoarse ,
una pentru fiecare linie din tabela EMP.
DUAL e preferata pentru ca e suficienta o singura linie intoarsa.
HIREDATE
HIREDATE+7
HIREDATE-7 SYSDATE-HIREDATE
------------------------------------------------------13-jun-83
20-jun-83
06-jun-83
1982.70628
11-jun-84
18-jun-84
04-jun-84
1618.70628
04-jun-84
11-jun-84
28-may-84
1625.70628
04-jun-84
11-jun-84
28-may-84
1625.70628
Scazind din SYSDATE ,HIREDATE din tabela EMP intoarce nr.de zile de la angajarea
fiecarui om.
MONTHS_BETWEEN(data1,data2)
gaseste nr. de luni intre data1 si data2. Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ. Daca
data1 e mai tarzie decat data2 , REZULTATUL E POZITIV, daca data2 este mai
tirzie decit data1 , REZULTATUL E NEGATIV.
SELECT
FROM
WHERE
MONTHS_BETWEEN (SYSDATE,HIREDATE),
MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov-88')
EMP
MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)>59;
MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE) MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov88')
----------------------------------------------------------------------65.0873622
-58.129032
63
-58.129032
60.5067171
-58.129032
59.3454267
-58.129032
59.3454267
-58.129032
63
59.8292977
-58.129032
6 records selected
NEXT_DAY(data1,,char)
data urmatoarei zile a saptaminii(char) urmind data1. Char trebuie sa fie un numar
reprezentind o zi sau un caracter.
SELECT HIREDATE,NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY'),NEXT_DAY(HIREDATE,6)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =10;
HIREDATE
NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY') NEXT_DAY(HIREDATE,6)
-----------------------------------------------------------------14-may-84
18-may-84
18-may-84
09-jul-84
13-jul-84
13-jul-84
21-nov-83
25-nov-83
25-nov-83
LAST_DAY(data1)
gaseste data reprezentind ultima zi a lunii care contine data 1.
SELECT SYSDATE,LAST_DAY(SYSDATE),HIREDATE,LAST_DAY(HIREDATE),
LAST_DAY('15-FEB-88')
FROM EMP
WHERE DEPTNO =20;
SYSDATE LAST_DAY(SYSDATE) HIREDATE LAST_DAY(HIREDATE) LAST_DAY('15-feb88')
--------------------------------------------------------------------------04-DEC-89 31-DEC-89
17-DEC-80
31-DEC-80
29-FEB-88
o4-dec-89 31-dec-89
02-apr-81
30-apr-81
29-feb-88
04-dec-89 31-dec-89
09-dec-82
31-dec-82
29-feb-88
04-dec-89 31-dec-89
12-jan-83
31-jan-83
29-feb-88
04-dec-89 31-dec-89
03-dec-81
31-dec-81
29-feb-88
64
intoarce prima zi a lunii continind data1 daca data1 este in prima parte a lunii, altfel
intoarce prima zi a urmatoarei luni.
ROUND(data 1,' YEAR')
intoarce prima zi a anului continind data1, daca data1 este in prima jumatate a anului,
altfel intoarce prima zi a urmatorului an.
SELECT SYSDATE,ROUND(SYSDATE,'MONTH'),ROUND(SYSDATE,'YEAR')
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE ROUND(SYSDATE,'MONTH') ROUND(SYSDATE,'YEAR')
---------------------------------------------------------04-dec-89 01-dec-89
01-jan-90
TRUNC(data1,'char')
gaseste prima zi a lunii care e continuta in data1, cind char='MONTH'.Daca char=
'YEAR', gaseste prima zi a anului care contine data1.
SELECT SYSDATE,TRUNC(SYSDATE,'MONTH'),TRUNC(SYSDATE,'YEAR')
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE
TRUNC(SYSDATE,'MONTH') TRUNC(SYSDATE,'YEAR')
----------------------------------------------------------o4-dec-89 01-dec-89
01-jan-89
TRUNC e folositor cind vreti sa stergeti timpul dintr-o data. Timpul component al zilei este
sters implicit.
Functii de conversie
SQL furnizeaza un numar de functii care controleaza conversiile datelor calendaristice.Aceste
functii de conversie , convertesc o valoare de la un tip de data la alt tip.
TO_CHAR(numar/data,{'fmt'})
converteste numar sau data la caractere in format 'fmt'.
TO_NUMBER(char)
converteste 'char' care contine un numar in 'NUMBER'.
TO_DATE('char','fmt')
converteste valoarea 'char' reprezentind o data calendaristica, intr-o valoare data in
felul 'fmt' specificat. Daca fmt e omis , formatul e DD-MON-YY.
TO_CHAR
Functia TO_CHAR este folosita frecvent pentru a schimba un format de data de la cel
implicat la un format de afisare alternativ. TO_CHAR (data,'date picture') specifica ca data va
fi convertita la un nou format de iesire.
Pentru a converti date curente de la formatul implicit (DD-MON-YY) la un nou format 'date
picture':
SELECT TO_CHAR(SYSDATE,'DAY, DDTH MONTH YYYY')
FROM SYS.DUAL;
TO_CHAR (SYSDATE,'DAY,DDTHMONTHYYYY')
------------------------------------TUESDAY
,05TH SEPTEMBER 1989
65
Observati ca:
'Date picture', care trebuie incadrate de apostrofi poate contine orice format dintre cele
tratate mai jos.Coloana si 'date picture' trebuie separate de virgula.
DAY si MONTH la iesire sunt automat aduse la lungimea 9 adaugind blancuri.
Pentru a sterge blancurile adaugate folositi prefixul FM(FILL MODE).
FM poate fi folosit pentru a sterge zerourile de la inceput din formatul ddth ex:05TH este
schimbat in 5th. Cazul in care 'date picture' este introdusa este cazul in care va fi afisata.
TO_CHAR poate fi deasemenea folosita pentru extragerea timpului din zi , si afisarea lui
intr-un format specificat.
Pentru afisarea timpului dintr-o zi:
SELECT TO_CHAR (SYSDATE.'HH:MI:SS')
FROM SYS.DUAL;
TO_CHAR(SYSDATE,'HH:MI:SS')
--------------------------08:16:24
Functia TO_CHAR este de asemenea folosita pentru conversia unei valori de tip data
numerica la o valoare de tip data caracter.
TO_CHAR(numar,'number picture')
SELECT TO_CHAR (SAL,'$9,999')
FROM EMP;
TO_CHAR(SAL,'$9,999')
-------------------$1,000
$1,600
$1,250
$2,975
Observati ca formatul este optional.Daca'date picture' e omis, data este convertita la o valoare
de tip caracter in format Oracle, implicit DD-MON-YY.
Daca 'number picture ' nu e specificat, numarul e convertit intr-o valoare de tip caracter.
Observati de asemenea ca formatele nu afecteaza actuala reprezentare interna a valorii
coloanei.Ele afecteaza doar cum valoarea coloanei este afisata cind e regasita cu o constructie
SELECT.
66
67
/.,etc.
E reprodusa punctuatia in rezultat.
"..."
Sirul cu apostrofi reprodus in rezultat.
Observatie:
? Codurile sunt case sensitive si vor afecta afisarea datelor calendaristice astfel:
DAY
Day
Month
ddth
ddTh
MONDAY
Monday
July
14th
14th
Formatul de date RR
Daca-l folositi in locul lui YY, secolul variaza in acord cu anul specificat cu 2 cifre si ultimii
2 digiti ai anului curent.
Tabloul de mai jos rezuma comportamentul elementului RR.
---------------------------------------------------------------------|
|
Daca cei 2 digiti ai anului sint
|
Daca cei
--------------------------------------------------------2 digiti |
|
0-49
50-99
|
ai anului
--------------------------------------------------------curent
|
|
|
sunt
|
0
|
data intoarsa este
data intoarsa este
|
|
|
in secolul crt.
in secolul anterior |
|
49
|
celui crt.
|
68
|
| ---------------------------------------------------------|
|
50
|
data intoarsa este
data intoarsa este in|
|
|
|
in secolul dupa
secolul crt.
|
|
|
99
|
cel crt.
|
------------------------------------------------------------------------
EXEMPLE:
-------------------------------------------------------------|
Anul crt.
Valoarea formatata
Anul interpretat
|
|
(DD_ MON_RR)
|
-------------------------------------------------------------|
1994
27-oct-95
1995
|
-------------------------------------------------------------|
1994
27-oct-17
2017
|
-------------------------------------------------------------|
2001
27-oct-95
1995
|
-------------------------------------------------------------|
2001
27-oct-17
2017
|
--------------------------------------------------------------
afis.zerourile de
la inceput
099999
semnul dolar
$999999
$1234
punct zecimal in
999999.99
1234.00
pozitie specificata
MI
PR
EEEE
999,999
001234
1,234
semnele minus la
dreapta(valori
negative)
999999MI
1234-
paranteze pentru
numere negative
999999PR
<1234>
notatie stiintifica
(formatul trebuie
sa aiba 4E)
99.999EEEE
inmultire cu 10
(n=numar de 9 dupa V)
9999V99
1.234E+03
123400
69
Observatie:
Formatele numerice afisate mai jos in tablou pot fi folosite cu comanda
SQL*PLUSCOLUMN(vezi cap.10).
TO_NUMBER
In exemplul urmator , functia TO_NUMBER e folosita pentru a transforma un numar
memorat sub forma unui caracter intr-un tip numar.
SELECT EMPNO, ENAME,JOB,SAL
FROM
EMP
WHERE SAL>TO_NUMBER('1500');
TO_DATE
Pentru a afisa toti angajatii cu data angajarii 4 iulie 1984, puteti folosi functia TO_DATE:
SELECT EMPNO,ENAME, HIREDATE
FROM
EMP
WHERE HIREDATE =TO_DATE('June 4,1984','Month dd, YYYY');
EMPNO ENAME
HIREDATE
-----------------------7844 TURNER
04-jun-84
70
71
JONES
MARTIN
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
MANAGER
SALESMAN
MANAGER
MANAGER
ANALYST
PRESIDENT
SALESMAN
CLERK
CLERK
ANALYST
CLERK
BOSS
UNDEFINED
BOSS
BOSS
UNDEFINED
UNDEFINED
UNDEFINED
WORKER
WORKER
UNDEFINED
WORKER
Acest exemplu ilustreaza ca valoarea intoarsa e fortata la tipul celui de al treilea argument, la
folosirea functiei DECODE. Il sfatuim pe utilizator sa specifice ordinea in care informatia e
afisata introducind o valoare la fiecare rulare:
select * from emp
order by decode (&orderby,
1,
sal,
2,
ename,
sal);
Enter value for orderby:2
order by decode (2,1,sal,2,ename,sal)
*
ERROR at line 2:ORA -1722: invalid number
Observati ca aceata comanda produce o eroare fiindca tipul lui 'ename'(char) difera de cel al
lui 'sal'(numar) care e al treilea argument.
In exemplul de mai jos , dorim sa introducem salariul crescut in functie de meseria fiecarui
angajat.
SELECT JOB,SAL,DECODE(JOB,'ANALYST',SAL*1.1,
'CLERK',SAL*1.15,
'MANAGER',SAL*0.95,
SAL) DECODED_SALARY FROM EMP;
72
JOB
SAL
DECODED_SALARY
-------------------------------CLERK
800
920
SALESMAN 1,600
1600
SALESMAN 1,250
1250
MANAGER 2,975
2826.25
SALESMAN 1,250
1250
MANAGER 2,850
2707.5
MANAGER 2,450
2327.5
ANALYST 3,000
3300
PRESIDENT5,000
5000
SALESMAN 1,500
1500
CLERK
1,100
1265
CLERK
950
1092.5
ANALYST 3,000
3300
CLERK
1,300
1495
SAL*12+NVL(COMM,0),NVL(COMM,1000),SAL*12+NVL(COMM,1000)
EMP
DEPTNO=10;
SELECT
FROM
WHERE
GREATEST(1000,2000),GREATEST(SAL,COM)
EMP
DEPTNO=30;
GREATEST(1000,2000) GREATEST(SAL,COMM)
------------------------------------------2000
1600
2000
1250
2000
1400
2000
2000
1500
2000
6 records selected.
73
SELECT
FROM
WHERE
LEAST(1000,2000),LEAST(SAL,COMM)
EMP
DEPTNO=30;
LEAST(1000,2000) LEAST(SAL,COMM)
--------------------------------1000
300
1000
500
1000
1250
1000
1000
0
1000
6 records selected.
VSIZE(col/value) - intoarce nr.de biti din reprezentarea interna ORACLE a lui col/value'.
SELECT DEPTNO,VSIZE(DEPTNO),VSIZE(HIREDATE),VSIZE(SAL),
VSIZE(ENAME)
FROM
EMP
WHERE DEPTNO=10;
DEPTNO VSIZE(DEPTNO) VSIZE(HIREDATE) VSIZE(SAL) VSIZE(ENAME)
--------------------------------------------------------10
2
7
3
5
10
2
7
2
4
10
2
7
2
6
74
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE
TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'DAYDDMONTHYYYY')
-----------------------------------------------------------------------04-dec-89 Friday
09 Februarie 1990
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
2 luni
la luna
curenta(decembrie)
la 2 luni
de SYSDATE
discutate in
acest capitol, ca si
din capitolul 4.
1.
2.
3.
75
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
--------------------------SMITH
13-jun-83 13-jun-84
ALLEN
15-aug-83 15-aug-84
JONES
31-oct-83 31-oct-84
MILLER
21-nov-83 21-nov-84
MARTIN
05-dec-83 05-dec-84
FORD
05-dec-83 05-dec-84
SCOTT
05-mar-84 05-mar-85
WARD
26-mar-84 26-mar-85
CLARK
14-may-84 14-may-85
TURNER
04-jun-84 04-jun-85
ADAMS
04-jun-84 04-jun-85
BLAKE
11-jun-84 11-jun-85
KING
09-jun-84 09-jun-85
JAMES
23-jun-84 23-jun-85
14 records selected
39.
40.
73.
74.
76
ai
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
Enter value
for
employee_name:king
ENAME
LENGTH OF SERVICE
------------------------------KING
4 YEARS 4 MONTHS
CAPITOLUL 5 SOLUTII
77
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME,
TO_CHAR(HIREDATE,'fmMonth,Ddspth YYYY')
date_hired
EMP
DEPTNO=20;
SELECT
ENAME,
DECODE(SIGN(1500-SAL),1,'BELOW 1500',0,'On
Target',SAL)
SALARY
FROM
EMP
ORDER BY ENAME;
SELECT
TO-CHAR(TO_DATE('&ANYDATE','DD.MM.YY'),'DAY')
FROM
SYS.DUAL;
DAY
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
DEFINE TIME=MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)
SELECT
ENAME,
FLOOR(&TIME/12)||'YEARS'||
FLOOR(MOD(&TIME,12))||'MONTHS'
"LENGTH OF SERVICE"
FROM
EMP
WHERE
ENAME=UPPER('&EMPLOYEE_NAME');
SELECT
FROM
SELECT
FROM
ORDER BY
'12/34' VALUE
DECODE(
TRANSLATE('12/34','1234567890',
'9999999999'),
'99/99','YES',NO') "VALID?"
SYS.DUAL;
ENAME,
HIREDATE,
DECODE(SIGN(TO_CHAR(HIREDATE,'DD')-15
1,NEXT-DAY(LAST-DAY(ADD_MONTHS(HIREDATE,1)),
'FRIDAY')-7,
NEXT-DAY(LAST_DAY(HIREDATE),'FRIDAY')-7)
PAYDAY
EMP
HIREDATE;
sau
SELECT
FROM
ORDER BY
ENAME,HIREDATE,
NEXT_DAY(LAST_DAY(ROUND(HIREDATE,'MONTH'))-7
'FRIDAY') PAYDAY
EMP
HIREDATE;
78
79
Capitolul 6
Functii de grup
Acest capitol explica cum informatiile concise pot fi obtinute pen- tru grupuri de siruri
folosind functiile de grup.
Vom discuta cum puteti divide sirurile dintr-o tabela in seturi mai mici si cum sa specificati
criteriile de cautare intr-un grup de siruri.
Functiile de grup se aplica unui set de siruri.Ele intorc rezultate bazate pe grupuri de siruri ,
spre deosebire de un rezultat pe sir care e returnat de functii singulare.De regula , toate
sirurile din tabela sunt tratate ca un grup.Clauza GROUP BY din cadrul lui SELECT e
folosita pentru a imparti sirurile in grupuri mai mici.
Functiile de grup sunt listate mai jos:
Valoare returnata
AVG({DISTINCT/ALL})
valoarea medie a lui n, ignorind valorile nule.
COUNT({DISTINCT/ALL} expr*)
nr. de siruri unde expresia e evaluata la altceva decit NULL. (*) face ca COUNT sa
numere toate sirurile selectate, incluzind duplicatele si sirurile cu NULL.
MAX({DISTINCT/ALL}expr)
maximul valorilor expr.
MIN({DISTINCT/ALL}expr)D
minimul valorilor expresiei expr.
STDDEV({DISTINC/ALL}n)
deviatia standard a lui n , ignorind valorile nule.
SUM({DISTINC/ALL}n)
suma valorilor lui n , ignorind valorile nule.
VARIANCE({DISTINCT/ALL}n)
variatia lui n , ignorind valorile nule.
Toate functiile de deasupra opereaza pe un nr. de siruri (de ex., o intreaga tabela) si sunt
cunoscute ca functii de grup sau agregate. DISTINCT face ca functia de grup sa considere
doar valorile(nedupli- cate).
ALL considera fiecare valoare , incluzind si toate duplicatele. Implicit este ALL.
Tipul datelor argumentelor poate fi CHAR,NUMBER sau DATA unde expr e listata.
Toate fuctiile de grup cu exceptia lui COUNT(*) ignora valorile nule. Folositi NVL ca de
obicei pentru a include null.
FUNCTII DE GRUP
Folosirea functiilor de grup
Pentru a calcula salriul mediu al tuturor angajatilor, introducem :
80
SELECT AVG(SAL)
FROM EMP;
AVG(SAL)
-------2073.21429
SELECT COUNT(*)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 20;
COUNT(*)
-------5
Clauza GROUP BY
Clauza GROUP BY poate fi folosita pentru a imparti liniile dintr-o tabela in grupuri mai
mici. Functiile de rup pot fi folosite pentru a intorece informatii sumare pentru fiecare grup.
Pentru a calcula salariul mediu pentru fiecare functie diferita, introducem:
AVG(SAL)
----------3000
1037.5
2758.33333
5000
1400
81
AVG(SAL)
----------3000
1037.5
5000
1400
Solutii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
SELECT JOB,
MAX(SAL) MAXIMUM,
MIN(SAL) MINIMUM
FROM EMP
GROUP BY JOB;
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
SELECT JOB,
AVG(SAL) AVSAL,
AVG(SAL * 12 + NVL(COMM, 0)) AVCOMP
FROM EMP
GROUP BY JOB;
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
SELECT EMPNO
FROM EMP
GROUP BY EMPNO
HAVING COUNT(*) > 1;
35.
36.
82
37.
38.
39.
40.
FROM EMP
GROUP BY MGR
HAVING MIN(SAL) >= 1000
ORDER BY MIN(SAL);
41.
83
CAPITOLUL 7
EXTRAGEREA DATELOR DIN MAI MULT DE O TABELA
Join
Join-ul este folosit cind o cerere SQL necesita date din mai multe tabele din baza de date.
Liniile dintr-o tabela pot fi unite cu liniile din alta tabela in functie de valorile comune
existente in coloanele corespunzatoare.
Sint doua tipuri de conditie de join :
1. Equi-join
2. Non-equi-join
Equi-join
Pentru a determina angajatii din departamente, vom compara valorile din coloana DEPTNO a
angajatului cu aceleasi valori din DEPTNO din tabela DEPT. Relatia dintre tabela EMP si
DEPT este un equi-join, in care valorile din coloana DEPTNO din ambele tabele sint egale.
(Operatorul de comparatie folosit este =.)
O conditie de join este specificata in clauza WHERE:
SELECT column(s)
FROM tables
WHERE join condition is ...
JOB
-----MANAGER
CLERK
PRESIDENT
CLERK
ANALYST
MANAGER
CLERK
ANALYST
SALESMAN
MANAGER
SALESMAN
CLERK
SALESMAN
DNAME
------ACCOUNTING
ACCOUNTING
ACCOUNTING
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
84
WARD
SALESMAN
SALES
Vom observa ca acum fiecare angajat are listat numele departamentului lui.
Liniile din EMP sint combinate cu liniile din DEPT si sint intoarse doar liniile pentru care
valorile EMP.DEPTNO si DEPT.DEPTNO sint eale.
Observati ca, conditia de join specifica numele coloanei precedat de numele tabelei.Aceasta
este o necesitate cind numele coloanelor sint aceleasi in ambele tabele.Este necesar sa
specificam exact ce coloane sint referite.
Aceasta necesitate este de asemenea aplicata coloanelor care pot fi ambigue in clauzele
SELECT sau ORDER BY.
Pentru a recunoaste diferentele dintre coloana DEPTNO din EMP si coloana DEPTNO din
DEPT, introducem:
SELECT DEPT.DEPTNO, ENAME, JOB, DNAME
FROM EMP, DEPT
WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
ORDER BY DEPT.DEPTNO;
DEPTNO
-------10
10
10
20
20
20
20
20
30
30
30
30
30
30
ENAME
------CLARK
MILLER
KING
SMITH
SCOTT
JONES
ADAMS
FORD
ALLEN
BLAKE
TURNER
JAMES
MARTIN
WARD
JOB
-----MANAGER
CLERK
PRESIDENT
CLERK
ANALYST
MANAGER
CLERK
ANALYST
SALESMAN
MANAGER
SALESMAN
CLERK
SALESMAN
SALESMAN
DNAME
------ACCOUNTING
ACCOUNTING
ACCOUNTING
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
Observati ca fiecarui numar de departament din tabela DEPT i se face join pentru a se potrivi
cu numerele de departament din tabela EMP.De exemplu, trei angajati lucreaza in
departamentul 10 - Accounting - deci exista trei potri- viri.Prin urmare ACCOUNTING este
afisat pentru fiecare angajat din acel depar- tament.
85
Alias-urile de tabele pot fi de lungime de maxim 30 de caractere, dar mai scurte sint mai
bune.De asemenea incercati sa le faceti cit mai explicite.
Daca un alias de tabela este folosit pentru un nume particular de tabela in clauza FROM,
atunci acel alias trebuie sa fie substituit pentru numele tabelei in contextul din SELECT.
Produs
----------------------------------------------------------------------EMPNO
ENAME
JOB
MGR
HIREDATE
SAL
COMM
DEPTNO |
----------------------------------------------------------------------|=======================================================================|
----------------------------------------------------------------------|
7788
SCOTT
ANALYST
7566
05-MAR-84
3000
20
|-----------------------------------------------------------------------|
|=======================================================================|
|
----------------------------------------------------------------------|
|
|
|
|
|
--------------------------------------------------------------------|
|
|
|
|
|
------------------------------|
| DEPTNO
DNAME
LOC
|
|
------------------------------|--------| 10
ACCOUNTING
NEW YORK |
|--------| 20
RESEARCH
DALLAS
|
|--------| 30
SALES
CHICAO
|
|--------| 40
OPERATIONS
BOSTON
|
-------------------------------
In absenta unei conditii WHERE, fiecare linie din EMP este unita in ordine cu fiecare linie
din DEPT.
Se vor afisa 53 de linii.
Produs
86
Cind o conditie de join este invalida sau este omisa, rezultatul este omis si toate combinatiile
de linii vor fi listate.
Un produs tinde sa genereze un numar mare de linii si rezultatul sau este rar folosit.Trebuie
intotdeauna inclusa o conditie de join intr-o clauza WHERE, in afara de cazul in care este
necesara combinarea tuturor liniilor din toate tabelele.
Non-Equi-Join
Relatia dintre tabelele EMP si SALGRADE este un non-equi-join, in care nici o coloana din
EMP nu corespunde direct cu o coloana din SALGRADE.Relatia este obtinuta folosind un
operator, altul decit operatorul de egalitate (=).Pentru a evalua gradatia unui anajat, salariul
lui trebuie sa fie intre salariul minim si salariul maxim.
Operatorul BETWEEN este folosit pentru a construi conditia, introducem:
SELECT E.ENAME, E.SAL, S.GRADE
FROM EMP E, SALGRADE S
WHERE E.SAL BETWEEN S.LOSAL AND S.HISAL;
ENAME
--------SMITH
ADAMS
JAMES
WARD
MARTIN
MILLER
ALLEN
TURNER
JONES
BLAKE
CLARK
SCOTT
FORD
KING
SAL
------800.00
1,100.00
950.00
1,250.00
1,250.00
1,300.00
1,600.00
1,500.00
2,975.00
2,850.00
2,450.00
3,000.00
3,000.00
5,000.00
GRADE
--------1
1
1
2
2
2
3
3
4
4
4
4
4
5
Alti operatori cum ar fi <= si >= pot fi folositi, oricum BETWEEN este cel mai simplu.Nu
uitati sa specificati mai intii valoarea minima si ultima va- loarea maxima cind folositi
BETWEEN.Din nou sint folosite alias-uri de tabele, nu din cauza posibilelor ambiguitati, dar
din motive de performanta.
87
Sintaxa
SELECT [DISTINCT] {[tabela].* | expresie [alias], ...}
FROM tabela [alias], ...
WHERE [conditie de join] ...
AND [conditie de linie] ...
OR [alta conditie de linie]
GROUP BY {expresie | coloana}
HAVING {conditie de grup}
ORDER BY {expresie | coloana} [ASC | DESC]
Observatii
1. Afisati numele tuturor angajatilor si numele departamentului lor, in ordi- nea numelui
departamentelor.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
ENAME
-------CLARK
MILLER
KING
SMITH
SCOTT
JONES
ADAMS
FORD
ALLEN
BLAKE
TURNER
JAMES
MARTIN
WARD
DNAME
--------ACCOUNTING
ACCOUNTING
ACCOUNTING
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
ENAME
-------CLARK
MILLER
KING
DEPTNO
--------10
10
10
DNAME
--------ACCOUNTING
ACCOUNTING
ACCOUNTING
88
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
SMITH
SCOTT
JONES
ADAMS
FORD
ALLEN
BLAKE
TURNER
JAMES
MARTIN
WARD
20
20
20
20
20
30
30
30
30
30
30
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
SALES
41. Afisati numele, localitatea si departamentul angajatilor al caror salariu lunar este mai
mare ca 1500.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
ENAME
-------CLARK
KING
JONES
FORD
SCOTT
ALLEN
BLAKE
LOCATION
---------NEW YORK
NEW YORK
DALLAS
DALLAS
DALLAS
CHICAGO
CHICAGO
DNAME
--------ACCOUNTING
ACCOUNTING
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
SALES
ENAME
---------SMITH
ADAMS
JAMES
WARD
MARTIN
MILLER
ALLEN
TURNER
JONES
BLAKE
CLARK
SCOTT
FORD
KING
JOB
------CLERK
CLERK
CLERK
SALESMAN
SALESMAN
CLERK
SALESMAN
SALESMAN
MANAGER
MANAGER
MANAGER
ANALYST
ANALYST
PRESIDENT
SAL
------800.00
1,100.00
950.00
1,250.00
1,250.00
1,300.00
1,600.00
1,500.00
2,975.00
2,850.00
2,450.00
3,000.00
3,000.00
5,000.00
GRADE
---------1
1
1
2
2
2
3
3
4
4
4
4
4
5
SAL
------1,600.00
1,500.00
GRADE
---------3
3
ENAME
---------ALLEN
TURNER
JOB
------SALESMAN
SALESMAN
89
ENAME
---------SMITH
SCOTT
JONES
ADAMS
FORD
SAL
------800.00
3,000.00
2,975.00
1,100.00
3,000.00
LOCATION
---------DALLAS
DALLAS
DALLAS
DALLAS
DALLAS
83. Afisati numele angajatilor, functia, salariul, gradatia si numele departa- mentului
pentru toti angajatii din companie in afara de functionari.Sortati dupa salariu, afisind
mai intii salariul cel mai mare.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
ENAME
-------KING
FORD
SCOTT
JONES
BLAKE
CLARK
ALLEN
TURNER
MARTIN
WARD
JOB
--------PRESIDENT
ANALYST
ANALYST
MANAGER
MANAGER
MANAGER
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SAL
-------5,000.00
3,000.00
3,000.00
2,975.00
2,850.00
2,450.00
1,600.00
1,500.00
1,250.00
1,250.00
GRADE
--------5
4
4
4
4
4
3
3
2
2
DNAME
--------ACCOUNTING
RESEARCH
RESEARCH
RESEARCH
SALES
ACCOUNTING
SALES
SALES
SALES
SALES
100.
Afisati urmatoarele detalii pentru angajatii care cistiga 36000$ pe an sau care
sint functionari.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
ENAME
--------FORD
SCOTT
MILLER
JAMES
ADAMS
SMITH
JOB
ANNUAL_SAL
------- -------------ANALYST
ANALYST
CLERK
CLERK
CLERK
CLERK
36000
36000
15600
11400
13200
9600
Solutii
1.
2.
3.
90
DEPTNO
--------20
20
10
30
20
20
DNAME
--------RESEARCH
RESEARCH
ACCOUNTING
SALES
RESEARCH
RESEARCH
GRADE
------4
4
2
1
1
1
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
91
CAPITOLUL 8
ALTE METODE DE JOIN
Acest capitol prezinta diferite metode de constructie a conditiilor de join.
Join extern
Daca o linie nu satisface o conditie de join, atunci linia respectiva nu va apare in rezultatul
cererii.De fapt, in conditia de equi-join pentru EMP si DEPT, departamentul 40 nu
apare.Aceasta se intimpla deoarece nu este nici un angajat in departamentul 40.
-----------------------------------------------------------------------|
JOIN EXTERN
|
|
|
|
-----------------------------------------------------|
|
| EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO |
|
|
------------------------------------------------------ ?
|
|
|======================================================|-----|
|
-----------------------------------------------------|
|
|
|
|
|
--------------------------------------------------------------|
|
|
|
|
|
|
-------------------------------|
|
|
| DEPTNO
DNAME
LOC
|
|
|
|
-------------------------------|
|
|
|================================|
|
|
|
-------------------------------|
|
|---------|
40
OPERATIONS
BOSTON
|
|
|
-------------------------------|
|
|
------------------------------------------------------------------------
Nu exista nici un angajat in departamentul 40, dar el poate fi afisat facind join intre
departamentul 40 cu o linie vida.
Liniile ce lipsesc pot fi returnate daca este folosit un operator de join extern in conditia de
join.Operatorul este semnul plus inclus intre paranteze (+) si este plasat in partea tabelei
deficiente in informatii.Operatorul are ca efect crearea uneia sau mai multor linii vide cu care
una sau mai multe linii din tabela nedeficitara in informatii poate face join.
O linie vida este creata pentru fiecare linie adaugata in tabela nedefici- tara in informatii.
SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME
FROM EMP E, DEPT D
WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO
AND D.DEPTNO IN (30, 40);
ENAME
--------ALLEN
DEPTNO
--------30
DNAME
--------SALES
92
BLAKE
TURNER
JAMES
MARTIN
WARD
30
30
30
30
40
SALES
SALES
SALES
SALES
OPERATIONS
Operatorul de join extern pote apare doar intr-o parte a expresiei si anume in partea in care
lipsesc informatii.Vor fi intoarse acele linii dintr-o ta- bela care nu au corespondent direct in
cealalta tabela.
Alte restrictii pentru join extern sint:
nu se poate face join extern a unei tabele cu mai mult de o tabela ce di- fera de prima
intr-o singura declaratie SELECT;
o conditie ce include un join extern nu poate folosi operatorul IN sau nu i se poate fi
unita cu alte conditii prin operatorul OR.
EMP_NAME
----------ALLEN
WARD
MARTIN
TURNER
JAMES
MILLER
ADAMS
JONES
BLAKE
CLARK
SMITH
EMP_SAL
----------1600
1250
1250
1500
950
1300
1100
2975
2850
2450
800
MGR_NAME
----------BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
KING
KING
FORD
MGR_SAL
---------2850
2850
2850
2850
2850
2450
3000
5000
5000
5000
3000
Observati ca, clauza FROM se refera la EMP de doua ori si ca urmare EMP are asociata cite
un alias pentru ambele cazuri - E si M.Este ajutator ca alias- urile asociate sa fie cu inteles, de
exemplu E inseamna angajati (employees) si M inseamna sefi (managers).
Clauza join poate fi exprimata:
"unde numarul sefului angajatului este acelasi cu numarul angajatului se- fului lui".
93
Operatori de multimi
In cadrul acestui capitol vor fi discutate reuniunea, intersectia si dife- renta.
Reuniunea, intersectia si diferenta sint folositoare in constructia cereri- lor care se refera la
tabelediferite.Ele combina rezultatele a doua sau mai multe declaratii select in unul singur.O
cerere poate fi formata din doua sau mai multe declaratii SQL inlantuite prin operatori de
multimi.Operatorii de multimi sint numiti join-uri verticale, deoarece join-ul nu se face in
raport cu liniile din cele doua tabele, ci in raport cu coloanele.
In urmatoarele trei exemple, cererile sint aceleasi, dar operatorul este diferit in fiecare caz,
generindu-se rezultate diferite pentru cereri.
Reuniunea
Pentru a lista toate liniile diferite generate de fiecare din cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
UNION
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
----CLERK
MANAGER
PRESIDENT
SALESMAN
UNION ALL
Pentru a lista toate liniile (inclusiv duplicatele) generate de fiecare din cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
UNION ALL
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
----PRESIDENT
MANAGER
CLERK
MANAGER
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
94
CLERK
Intersectia
Pentru a lista doar liniile generate de ambele cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
INTERSECT
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
----CLERK
MANAGER
Diferenta
Pentru a lista toate liniile generate de prima cerere care nu sint in a doua cerere, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
MINUS
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
----PRESIDENT
Este posibil sa se construiasca cereri cu mai multi operatori de multimi. Daca sint folositi mai
multi operatori de multimi, ordinea executiei pentru declaratiile SQL este de sus in
jos.Parantezele pot fi folosite pentru a face ordinea executiei alternativa.
ORDER BY
ORDER BY poate fi folosita o data intr-o cerere ce foloseste operatori de multimi.Daca este
folosita, clauza ORDER BY trebuie plasata la sfirsitul cererii.Deoarece pot fi selectate
coloane diferite in fiecare SELECT nu se pot numi coloanele in clauza ORDER BY.In scimb,
coloanele din ORDER BY trebuie sa fie referite prin pozitiile relative din lista din SELECT.
SELECT EMPNO, ENAME, SAL
FROM EMP
UNION
SELECT ID, NAME, SALARY
FROM EMP_HISTORY
ORDER BY 2;
95
Observati ca in clauza ORDER BY un numar (2) este folosit pentru a indica pozitia coloanei
ENAME in lista din SELECT.Aceasta inseamna ca liniile vor fi sortate in ordine ascendenta
a numelui angajatilor.
Exercitii
Aceste exercitii va vor da posibilitatea sa descoperiti diferite metode de join si sa capatati
experienta la folosirea operatorilor de multimi.
Tema
1. Afisati departamentul care nu are nici un angajat.
2.
3.
4.
DEPTNO
-------40
DNAME
-------OPERATIONS
5. Afisati toti angajatii (nume si numar) impreuna cu numele si numarul se- fului.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
EMPNO
-------7788
7902
7499
7521
7654
7844
7900
7934
7876
7566
7698
7782
7369
ENAME
--------SCOTT
FORD
ALLEN
WARD
MARTIN
TURNER
JAMES
MILLER
ADAMS
JONES
BLAKE
CLARK
SMITH
MGRNO
-------7566
7566
7698
7698
7698
7698
7698
7782
7788
7839
7839
7839
7902
MGR_NAME
-----------JONES
JONES
BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
KING
KING
FORD
96
24. Modificati solutia de la intrebarea 2 pentru a afisa KING care nu are sef.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
EMPNO
-------7839
7788
7902
7499
7521
7654
7844
7900
7934
7876
7566
7698
7782
7369
ENAME
--------KING
SCOTT
FORD
ALLEN
WARD
MARTIN
TURNER
JAMES
MILLER
ADAMS
JONES
BLAKE
CLARK
SMITH
MGRNO
--------
MGR_NAME
------------
7566
7566
7698
7698
7698
7698
7698
7782
7788
7839
7839
7839
7902
JONES
JONES
BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
KING
KING
FORD
43. Gasiti functia care a fost ocupata in prima jumatate a anului 1983 si aceeasi functie a
fost ocupata in timpul aceleiasi perioade in 1984.
44.
45.
46.
47.
48.
JOB
-----CLERK
Va fi selectata o inregistrare.
EMPLOYEE
----------ALLEN
WARD
MARTIN
TURNER
MILLER
JONES
BLAKE
CLARK
SMITH
HIREDATE
----------15-AUG-83
26-MAR-84
05-DEC-83
04-JUN-84
21-NOV-83
31-OCT-83
11-JUN-84
14-MAY-84
13-JUN-83
MANAGER
---------BLAKE
BLAKE
BLAKE
BLAKE
CLARK
KING
KING
KING
FORD
DEPTNO
--------40
DNAME
-------OPERATIONS
Solutii
1.
97
HIREDATE
----------11-JUN-84
11-JUN-84
11-JUN-84
11-JUN-84
14-MAY-84
09-JUL-84
09-JUL-84
09-JUL-84
05-DEC-83
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-83' AND '30-JUN-83'
INTERSECT
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-84' AND '30-JUN-84';
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
98
CAPITOLUL 9
SUBCERERI
In acest capitol se vor prezenta alte caracteristici ale declaratiei SELECT, cum ar fi cereri
continute in clauza WHERE sau HAVING ale altei decla- ratii SQL.
Subcereri ascunse
O subcerere este o declaratie SELECT care este ascunsa in interiorul altei declaratii SELECT
si care intoarce rezultate intermediare.
De exemplu:
SELECT column1, column2, ...
FROM table
WHERE column =
(SELECT column
FROM table
WHERE condition)
SELECT MIN(SAL)
FROM EMP;
MIN(SAL)
---------800
99
13.
14.
FROM EMP
WHERE SAL = (cel mai mic salariu care este cunoscut)
JOB
-----CLERK
SAL
----800
In exemplul de mai sus, 800 este o valoare unica.Subcererea care a intors valoarea 800 se
numeste subcerere ce intoarce o singura linie.Cind o subcerere intoarce doar o linie, va fi
folosit un operator logic sau un operator de com- paratie.De exemplu: =, <, >, <=, etc.
Pentru a gasi toti angajatii ce au aceeasi functie ca BLAKE, vom introduce:
SELECT ENAME, JOB
FROM EMP
WHERE JOB = (SELECT JOB
FROM EMP
WHERE ENAME = 'BLAKE');
ENAME
------JONES
BLAKE
CLARK
JOB
----MANAGER
MANAGER
MANAGER
Cererea interioara intoarce functia lui BLAKE, care este folosita in partea dreapta a clauzei
WHERE di cererea principala (dupa operatorul de comparatie).
100
ENAME
------SMITH
JAMES
MILLER
SAL
----800
950
1300
DEPTNO
--------20
30
10
Observati ca, cererea interioara are clauza GROUP BY.Aceasta inseamna ca va intoarce mai
mult decit o valoare.Deci este nevoie sa folosim un operator de comparatie multi linie.In
acest caz, operatorul IN trebuie sa fie folosit, deoarece rezulta o lista de valori.
Rezultatul obtinut nu arata si departamentul in care lucreaza angajatul.
Deoarece se compara doar valorile salariilor, cererea interioara poate intoar- ce o valoare
simpla, pentru ca el cauta cel mai mic salariu pentru unul din departamente, nu in mod
necesar departamentul propriu al angajatului.Prin urmare, cererea poate fi rescrisa pentru a
gasi combinatia salariul angaja- tului si numarul departamentului cu salariul minim si
numarul departamentului:
SAL
----800
950
1300
DEPTNO
--------20
30
10
101
Coloanele listate in clauza SELECT a subcererii trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si lista
coloanelor dintre paranteze din clauza WHERE a cererii externe.
Coloanele intoarse de cererea interioara trebuie, de asemenea sa se potri- veasca in numar si
tip de date cu coloanele cu care ele sint comparate in cererea externa.
De exemplu :
...WHERE (numcolumn, charcolumn) =
(SELECT datecolumn, numcolumn, charcolumn ...
nu este permis.
Erori intilnite
Cind o subcerere intoarce mai mult decit o linie si este folosit un opera- tor de comparatie pt
o singura linie, SQL*Plus da urmatorul mesaj de eroare:
SELECT ENAME, SAL, DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL)
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO);
Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie intoarce mai mult decit o linie.
Nu este selectata nici o inregistrare.
Daca cererea interioara nu intoarce nici o linie, va fi dat urmatorul mesaj de eroare :
SELECT ENAME, JOB
FROM EMP
WHERE JOB = (SELECT JOB
FROM EMP
WHERE ENAME = 'SMITHE');
102
SAL
----5000
3000
3000
2975
2850
2450
1600
1300
1250
1100
JOB
----PRESIDENT
ANALYST
ANALYST
MANAGER
MANAGER
MANAGER
SALESMAN
CLERK
SALESMAN
CLERK
DEPTNO
-------10
20
20
20
30
10
30
10
30
20
Cel mai mic salariu din departamentul 30 este 950$ (a lui James).Cererea principala intoarce
angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul minim din departamentul 30.Asa ca '>
ANY' inseamna mai mare ca minim.'=ANY' este echivalent cu IN.
Cind se foloseste SOME/ANY, DISTINCT este frecvent folosit pentru a impie- dica sa se
selecteze linniile de mai multe ori.
ALL compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere.
Urmatoarea cerere gaseste angajatii care cistiga mai mult ca fiecare angajat din departamentul
30 :
SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL > ALL (SELECT DISTINCT SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30)
ORDER BY SAL DESC;
ENAME
------KING
SCOTT
FORD
JONES
SAL
----5000
3000
3000
2975
JOB
----PRESIDENT
ANALYST
ANALYST
MANAGER
DEPTNO
--------10
20
20
20
Cel mai mare salariu din departamentul 30 este 250$ (a lui Blake), asa ca cererea intoarce
acei angajati ai caror salariu este mai mare ca salariul maxim din departamentul 30, prin
urmare mai mare ca fiecare salariu din de- partament.
Operatorul NOT poate fi folosit cu IN, ANY sau ALL.
103
(Observatie : clauza WHERE se refera la o singura linie si clauza HAVING la grupuri de linii
specificate in clauza GROUP BY.)
De exemplu, pentru a afisa departamentul(ele) care au un salariu mediu mai mare ca
departamentul 30, introducem :
SELECT DEPTNO, AVG(SAL)
FROM EMP
HAVING AVG(SAL) > (SELECT AVG(SAL)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30)
GROUP BY DEPTNO;
DEPTNO
-------10
20
AVG(SAL)
---------2916.66667
2175
Pentru a construi o cerere care gaseste functia cu cel mai mare salariu mediu, introducem :
AVG(SAL)
---------5000
Mai intii cererea interioara gaseste salariul mediu pentru fiecare grup de functii diferit si
functia MAX alege cel mai mare salariu mediu.Acea valoare (5000) este folosita in clauza
HAVING.Clauza GROUP BY din cererea principala este necesara pentru ca lista ce urmeaza
dupa SELECT-ul din cererea principala contine atit o coloana agregat cit si o coloana nonagragat.
Subcereri ascunse
Subcererile pot fi ascunse (folosite in interiorul unei subcereri) :
Afisati numele, functia si data angajarii pentru angajatii al caror salariu este mai mare ca cel
mai mare salariu din orice departament de vinzari.
104
JOB
----MANAGER
ANALYST
PRESIDENT
ANALYST
HIREDATE
---------02-APR-81
09-DEC-82
17-NOV-81
03-DEC-81
SAL
----2975
3000
5000
3000
Limitele de imbricare
Limita nivelelor de imbricare pentru o subcerere este 255.
cererea interioara trebuie sa fie inclusa intre paranteze si trebuie sa fie in partea
dreapta a conditiei.
subcererile nu pot avea clauza ORDER BY.
clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei SELECT principale.
coloanele multiple din lista din SELECT a cererii interioare trebuie sa fie in aceeasi
ordine ca si coloanele ce apar in conditia din clauza cere- rii principale.De asemenea
mai trebuie sa corespunda si tipul si numarul coloanelor listate.
subcererile sint intotdeauna executate de la cea mai adinca imbricare pina la nivelul
principal de imbricare, daca nu sint subcereri corelate (acestea vor fi discutate mai
tirziu).
pot fi folositi operatorii logici si SQL la fel de bine ca si ANY si ALL.
subcererile pot
o intoarce una sau mai multe linii;
o intoarce una sau mai multe coloane;
o folosi GROUP BY sau functii de grup;
o fi folosite inlantuite cu predicate multiple AND sau OR in aceesi cerere
externa.
o uni tabele.
o recupera dintr-o tabela diferita de cea a cererii exterioare.
o apare in declaratii SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, CREATE
TABLE.
o fi corelate cu o cerere exterioara.
o folosi operatori de multimi.
Subcereri corelate
O subcerere corelata este o subcerere care este executata o data pentru fiecare linie candidat
considerata de cererea principala si care la executie foloseste o valoare dintr-o coloana din
cererea exterioara.Aceasta determina ca subcererea corelata sa fie prelucrata intr-un mod
diferit de subcererea ascunsa obisnuita.
105
O subcerere corelata este identificata prin folosirea unei coloane a cererii exterioare in clauza
predicatului cererii interioare.
Cu o subcerere ascunsa obisnuita, SELECT-ul interior ruleaza primul si se executa o data,
intorcind valori ce vor fi folosite de cererea principala.Pe de alta parte, o subcerere corelata se
executa o data pentru fiecare linie candidat considerata de cererea externa.Cererea interioara
este dirijata de cererea externa.
Pasii de executie ai unei subcereri corelate :
1. Se obtine linia candidat. (obtinuta de cererea exterioara)
2. Se executa cererea interioara folosind valoarea liniei candidat.
3. Se folosesc valorile rezultate din cererea interioara pentru a pastra sau pentru a
inlatura linia candidat.
4. Se repeta pina nu mai ramine nici o linie candidat.
Desi subcererea corelata se executa repetat, o data pentru fiecare linie in cererea principala,
aceasta nu inseamna ca subcererile corelate sint mai putin eficiente ca subcererile necorelate
obisnuite.Se va vorbi despre eficienta mai tirziu in acest capitol.
Putem folosi o subcerere corelata pentru a gasi angajatii care cistiga un salariu mai mare ca
salariul mediu al departamentului lor :
SELECT EMPNO, ENAME, SAL, DEPTNO
FROM EMP E
WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
ORDER BY DEPTNO;
EMPNO
------7839
7566
7788
7902
7499
7698
ENAME
------KING
JONES
SCOTT
FORD
ALLEN
BLAKE
SAL
-----5000
2975
3000
3000
1600
2850
DEPTNO
-------10
20
20
20
30
30
Putem observa imediat ca este o cerere corelata pentru ca am folosit o co- loana din
SELECT-ul extern in clauza WHERE din SELECT-ul interior.
Observati ca alias-ul este necesar doar pentru a indeparta ambiguitatea pentru numele
coloanelor.
Sa analizam exemplul de mai sus folosind tabela EMP :
Cererea principala
1. Se selecteaza prima linie candidat - Smith din departamentul 20 cistiga 800 .
2. EMP in clauza FROM are alias-ul E care obtine coloana DEPTNO referita in clauza
WHERE a cererii interioare.
106
Cererea interioara
4. Calculeaza AVG(SAL) pentru departamentul angajatului.
5. Valoarea departamentului din clauza WHERE este departamentul candidatului
(E.DEPTNO), valoare transmisa cererii interioare din coloana DEPTNO a ce- rerii
exterioare.
6. AVG(SAL) pentru departamentul lui Smith - 20 - este 2175 .
7. Linia candidat nu indeplineste conditia, asa ca este indepartata.
8. Se repeta de la pasul 1 pentru urmatoarea linie candidat; ALLEN din de- partamentul
30 cistiga 1600 .
Selectia liniilor candidat continua cu verificarea conditiei ce apare in re- zultatul cererii.
Observatie : o subcerere corelata este semnalata de un nume de coloana, un nume de tabela
sau un alias de tabela in clauza WHERE, care se refera la va- loarea unei coloane in fiecare
linie candidat din SELECT-ul exterior.De aseme- nea subcererea corelata se executa repetat
pentru fiecare linie candidat in cererea principala.
Comenzile UPDATE pot contine subcereri corelate :
UPDATE EMP E
SET (SAL, COMM) = (SELECT AVG(SAL) * 1.1, AVG(COMM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
HIREDATE = '11-JUN-85';
Operatori
Cind se folosesc declaratii SELECT ascunse, operatorii logici, precum si ANY si ALL sint
toti valizi.In plus poate fi folosit operatorul EXISTS.
Operatorul EXISTS
Operatorul EXISTS este frecvent folosit cu subcererile corelate.El testeaza daca o valoare
exista (NOT EXISTS specifica daca ceva nu exista).Daca valoarea exista se intoarce TRUE;
daca valoarea nu exista se intoarce FALSE.
Pentru a gasi angajatii ce au cel putin un subordonat, introducem :
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO
FROM EMP E
WHERE EXISTS (SELECT EMPNO
FROM EMP
WHERE EMP.MGR = E.EMPNO)
ORDER BY EMPNO;
107
EMPNO
------7566
7698
7782
7788
7839
7902
ENAME
------JONES
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
FORD
JOB
----MANAGER
MANAGER
MANAGER
ANALYST
PRESIDENT
ANALYST
DEPTNO
-------20
30
10
20
10
20
DNAME
------OPERATIONS
Observati ca SELECT-ul interior nu este necesar sa intoarca o valoare spe- cifica, asa ca
poate fi selectata o cifra.
Considerente de eficienta
Vom examina cele doua tipuri de subcereri.Trebuie mentionat ca subcererea corelata (cu
EXISTS) poate fi cel mai performant mod pentru unele cereri.
108
Nici o linie nu va fi intoarsa de cererea de mai sus, deoarece coloana MGR contine o valoare
NULL.
Cererea corecta este :
SELECT ENAME, JOB
FROM EMP E
WHERE NOT EXISTS (SELECT MGR
FROM EMP
WHERE MGR = E.EMPNO);
ENAME
------SMITH
ADAMS
ALLEN
WARD
MARTIN
TURNER
JAMES
MILLER
JOB
----CLERK
CLERK
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
CLERK
CLERK
Exercitii - Subcereri
Aceste exercitii va vor permite sa scrieti cereri complete folosind SELECT- uri ascunse si
SELECT-uri corelate.
Tema
109
1. Gasiti angajatii care cistiga cell mai mare salariu pentru fiecare tip de functie.Sortati
in ordinea descrescatoare a salariului.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
JOB
----PRESIDENT
ANALYST
ANALYST
MANAGER
SALESMAN
CLERK
ENAME
------KING
SCOTT
FORD
JONES
ALLEN
MILLER
SAL
-----5,000.00
3,000.00
3,000.00
2,975.00
1,600.00
1,300.00
12. Gasiti angajatii care cistiga salariul minim pentru functia lor.Afisati rezultatul in
ordine crescatoare a salariului.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
ENAME
------SMITH
WARD
MARTIN
CLARK
SCOTT
FORD
KING
JOB
----CLERK
SALESMAN
SALESMAN
MANAGER
ANALYST
ANALYST
PRESIDENT
SAL
----800.00
1,250.00
1,250.00
2,450.00
3,000.00
3,000.00
5,000.00
24. Gasiti cei mai recenti angajati din fiecare departament.Ordonati dupa data angajarii.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
DEPTNO
-------20
10
30
ENAME
------ADAMS
KING
JAMES
HIREDATE
---------04-JUN-84
09-JUL-84
23-JUL-B4
31. Afisati urmatoarele detalii pentru orice angajat care cistiga un salariu mai mare ca
media pentru departamentul lor.Sortati dupa numarul departa- mentului.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
ENAME
------KING
JONES
SCOTT
FORD
ALLEN
BLAKE
SALARY
-------5000
2975
3000
3000
1600
2850
DEPTNO
-------10
20
20
20
30
30
43.
44.
45.
DEPTNO
-------40
DNAME
------OPERATIONS
46. Afisati urmatoarele informatii pentru departamentul cu cea mai mare nota de plata
anuala.
47.
48.
49.
DEPTNO
-------20
COMPENSATION
--------------130500
50. Care sint primii trei angajati in functie de salariul cistigat ? Afisati numele lor si
salariul.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
ENAME
------SCOTT
KING
FORD
SAL
----3,000.00
5,000.00
3,000.00
58. In ce an s-au angajat cei mai multi in companie ? Afisati anul si numarul angajatilor.
59.
60.
61.
YEAR
-----1984
NUMBER OF EMPS
---------------8
62. Modificati intrebarea 4 pentru a afisa si salariul mediu pentru departa- ment.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
ENAME
------ALLEN
BLAKE
JONES
FORD
SCOTT
KING
SAL
----1600
2850
2975
3000
3000
5000
DEPTNO
-------30
30
20
20
20
10
DEPTAVG
---------1566.66667
1566.66667
2175
2175
2175
2916.66667
73. Scrieti o subcerere care afiseaza o '*' linga linia celui mai recent angajat.Afisati
ENAME, HIREDATE si coloana (maxdate) completata cu '*'.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
ENAME
------SMITH
ADAMS
ALLEN
BLAKE
HIREDATE
---------13-JUN-83
04-JUN-84
15-AUG-83
11-JUN-84
MAXDATE
---------
111
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
CLARK
FORD
JAMES
JONES
KING
MARTIN
MILLER
SCOTT
TURNER
WARD
14-MAY-84
05-DEC-83
23-JUL-84
31-OCT-83
09-JUL-84
05-DEC-83
21-NOV-83
05-MAR-84
04-JUN-84
26-MAR-84
Subcereri
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
112
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
113
CAPITOLUL 10
SQL*PLUS SI REPORTING
In acest capitol vom prezenta facilitatile pentru SQL*Plus.In particular, capitolul prezinta
modul in care comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru a formata rezultatele cererilor in
rapoarte simple.
114
Comenzi SET
Comenzile SET controleaza 'mediul' in care ruleaza in mod curent SQL*Plus. In general,
comenzile asociaza o valoare unei variabile de sistem sau o trece pe ON sau OFF.Aceste
comenzi pot fi folosite in mod implicit pentru fiecare sesiune prin includerea lor intr-un fisier
numit LOGIN.SQL, care este citit de fiecare data cind se ruleaza SQL*Plus.Daca o comanda
SET aparuta in timpul se- siunii modifica valoarea implicita, aceasta va fi valabila doar
pentru acea sesiune.Iesirea (EXIT) din SQL*Plus va reseta variabilele de sistem la valo- rile
lor implicite.
Comenzile SQL*Plus pot fi prescurtate.
Cuvintele subliniate reprezinta starile implicite pentru comenzile de mai jos.
ECHO {OFF ON}
ON face ca SQL*Plus sa afiseze comenzile asa cum sint ele executate dintr-un fisier
de comenzi.OFF suprima acest lucru.
FEED[BACK] {6n OFF ON}
n face ca SQL*Plus sa afiseze numarul inre- gistrarilor selectate intr-o cerere cind sint
selectate cel putin n inregistrari sau mai multe.ON sau OFF face ca aceasta sa fie sau
nu afisata. Trecerea feedback-ului pe ON face ca n sa fie setat la 1.Setarea feed- backului la 0 este echivalent cu trecerea sa pe OFF.
HEA[DING] {OFF ON}
ON face ca SQL*Plus sa afiseze in rapoarte capetele de coloane.OFF suprima
capetele de coloane.
LIN[ESIZE] {80n}
seteaza numarul de caractere pe care SQL*Plus le va afisa pe o linie si de asemenea
con- troleaza centrarea si aliniamentul din dreapta a textului.Valoarea maxima pentru
n este 500.
NEWP[AGE] {1n}
seteaza numarul liniilor goale ce vor fi tiparite intre titlul de jos de la fiecare pagina si
titlul de sus al paginii urmatoa- re.Valoarea 0 face ca SQL*Plus sa stearga ecranul pe
majoritatea terminalelor.
NUM[FORMAT] text
seteaza formatul implicit pentru afisarea numarului articolelor de date.Text trebuie sa
fie un format de numar.Vedeti optiunea COLUMN, clauza FORMAT pentru formatul
nu- merelor descris sub titlul 'COLUMN - Optiuni', mai tirziu in acest subcapitol.
NUM[WIDTH] {10n}
seteaza latimea implicita pentru afisarea valorilor numerice.
PAGES[IZE] {24n}
seteaza numarul liniilor pe o pagina.Pentru rapoarte tiparite pe hirtie de lungime de 11
inch, valoarea 54 (plus valoarea NEWPAGE 6) lasa margini de 1 inch deasupra si
dede- subtul paginii.
VER[IFY] {OFF / ON text}
ON face ca SQL*Plus sa afiseze textul unei comenzi inainte si dupa substituirea variabilei cu valoarea sa.OFF suprima acest lucru.
TIM[ING] {OFF / ON}
ON face ca SQL*Plus sa dea statistici de timp la fiecare declaratie SQL ce este
rulata.OFF suprima acest lucru pentru fiecare comanda SQL.
SPA[CE] {1n}
115
|---------------------------------------------------------------------|
|
|
|
RAPOARTE SQL*PLUS
|
|
|
|
Titlu
|
|
|
|
|
|
|
|
|------------------------------|------------------------------|
|
|
|
|
|
|
|
|
Thu April 10
|
Page 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
COMPANY REPORT
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
=====
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
=====
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
----------------------------|
|
|
|
|
=====
|
|
|
|
|
=====
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Confidential
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
116
|
|------------------|---------------------------------|--------|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Formate de coloana
Calcule
|
|
|
|
|
|---------------------------------------------------------------------|
COLUMN - Optiuni
Comanda COLUMN stabileste optiunile de afisare pentru o coloana.Formatul este :
COL[UMN] nume_coloana / alias lista_optiuni
117
alfanumeric, de lungime n
pozitie numerica
999999
1234
099999
001234
floating dollar
$999999
punct zecimal
999999.99
1234.00
virgula
999,999
1,234
MI
999999MI
1234-
PR
EEEE
notatie stiintifica
99.999EEEE
multiplicare cu 10 la n
(n = numar de 9 dupa V)
9999V99
B9999.99
$1234
<1234>
1.234E+03
123400
NOTA:
1. Formatul 999999 - afiseaza blank-uri pentru zerouri!
2. Formatul B9999.99 - daca punctul zecimal e inclus in formatul de afi- sare, formatul
B este cerut pentru a face valori- le nule blank-uri.
3. Formatul B999999 - Formatul B nu are efect pentru ca 999999 fara 'B' descrie
zerourile ca blank-uri.
MESAJE DE EROARE
###
%
SELECT DEPTNO,
JOB,
EMPNO,
SAL,
118
COMM,
SAL*12+NVL(COMM,0) REM
FROM EMP;
sal
sal
emp.sal
sal
e.sal
sal
sal*12+nvl(comm,0)
sal*12+nvl(comm,0)
sal*12 annsal
annsal
sysdate
sysdate
empno||'-'||ename
empno||'-'||ename
To_char(Hiredate,'ddth
MONYYYY')
To_char(Hiredate,'ddth MONYYYY')
To_char(sysdate,'Day
Mon YY')Today
Today
Descriere
---------
jos
a fiecarei pagini. In ambele cazuri un
caracter '|' va face ca urmatorul text sa
119
TTITLE OFF
anteBTITLE OFF
COLUMN
COLUMN
COLUMN
COLUMN
COLUMN
Comm'
COLUMN
Comenzile TTITLE si BTITLE pot include un numar de clauze, facand posibil ca aparitia
titlului sa fie specificata mai detaliat.
TTI[TLE] [printspec OFF ON]
contine
Clauze in Printspec
COL n
SKIP n
ori.
Daca n este omis, sare o linie; daca n
este
0, inapoi la inceputul liniei curente.
TAB n
LEFT,CENTER and
linia
RIGHT
aces-
la
sfarsitul comenzii TTILTE sau pana la
urmatorul LEFT, CENTER, RIGHT sau COLUMN.(CENTER
si
RIGHT folosesc valoarea lui SET LINESIZE
pentru a calcula pozitiile articolelor de
da-
120
te).
FORMAT
care o
sau
pana la sfarsitul comenzii.Specificarea
formatului este la fel cu cea a clauzei
FORMAT
a comenzii COLUMN. O singura specificare
de
format poate fi efectiva la un moment dat.
Daca este al unui tip de date gresit
pentru
un articol particular, nu are efect asupra
acelui articol particular.
Daca nu este efectiva nici o clauza FORMAT
potrivita, valorile numerice sunt tiparite
in
acord cu formatul SET NUMFORMAT, sau daca
SET NUMFORMAT nu a fost folosit, in acord
cu
formatul implicit. Valorile datei sunt
tiparite in formatul implicit.
SQL.PNO
Optiuni BREAK
Break-urile pot fi active la :
121
Column
Row
Page
Report
Un BREAK ON REPORT va permite calcule finale sumare. La orice "break", ur- matoarele
optiuni pot fi specificate:
Optiune
-------
Descriere
---------
PAGE
coloana
SKIP n
DUP[LICATE]
Exemple:
BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB SKIP 2
BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB DUP
122
Calcule Sumare
Comanda COMPUTE executa calcule pe break-uri stabilite de comanda BREAK.
COMPUTE clauza(e) OF coloana(e) ON break(uri)
Comanda
-------
Descriere
---------
OF
va
fi calculata.
ON
tabe-
Clauza
------
Calcule
-------
AVG
valoare medie
numar
COU[NT]
contorizeaza valori
nenule
toate tipurile
MAX[IMUM]
valoare maxima
numar, caracter
MIN[IMUM]
valoare minima
numar, caracter
NUM[BER]
contorizare a liniilor
toate tipurile
STD
deviatia standard
numar
SUM
numar
VAR[IANCE]
variatie
numar
Pot fi multe comenzi COMPUTE, cu toate ca adesea este mai usor sa specificati toate
calculele cerute intr-o singura comanda.
De exemplu:
COMPUTE SUM AVG OF SAL COMM ON DEPTNO REPORT
SET
123
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
COL
TTITLE
SET UP
SQL*PLUS
ENVIRONMENT
BTITLE
BREAK
SELECT ...
SQL
/
TTITLE OFF
COL DEPTNO CLEAR
COL EMPNO CLEAR
RESET
SQL*Plus
ENVIRONMENT
Etc.
Capitolul 10 Solutie
SET
SET
SET
SET
ECHO OFF
PAGESIZE 24
FEEDBACK OFF
LINESIZE 78
COL A
COL B
COL C
COL D
COL E
COL F
COL G
COL H
BREAK
124
DNAME A,
JOB B,
EMPNO C,
ENAME D,
TO_CHAR(HIREDATE,'MM/YY') E,
SAL F,
COMM G,
SAL*12+NVL(COMM,0) H
FROM EMP E,DEPT D
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO
ORDER BY DNAME,JOB
/
CLEAR COLUMNS
TTITLE OFF
BTITLE OFF
SET FEDBACK ON
SET PAGES 24
CLEAR BREAKS
,/pre>
125
CAPITOLUL 11
TRAVERSAREA ARBORILOR
Acest capitol detaliaza recuperarea datelor bazate pe o relatie ierarhi- ca naturala intre doua
linii ale tabelei.
Traversarea arborilor
Tabela EMP are o structura arborescenta reprezentand linia de raport a conducerii.
Parcurgerea arborelui
KING
EMPNO=7839
|
--------------------------------|
|
|
MGR=7839
CLARK
JONES
BLAKE
|
|
|
|
-----------------------------|
|
|
|
|
|
|
|
MILLER SCOTT FORD
ALLEN WARD MARTIN TURNER JAMES
|
|
|
|
ADAMS SMITH
O baza de date relationala nu contine inregistrarile intr-un mod ierarhic. Oricum, unde exista
o legatura ierarhica intre liniile unei singure tabele, este un proces numit 'parcurgere de
arbore' care face posibil ca ierarhia sa fie construita.Ierarhia poate fi creata privind la legatura
dintre valorile echivalente in coloanele EMPNO si MGR(Aceasta legatura a fost deja exploatata cu join-ul unei tabele cu ea insesi). Numarul MGR al unui angajat este EMNO-ul sefului
sau.
Cand este realizata o parcurgere de arbore, nu va asteptati sa vedeti rezultatul cererii
asemanator cu figura afisata mai sus. Numerele LEVEL (de nivel) sunt stabilite cand apare
parcurgerea arborelui si reprezinta cat de indepartate sunt nodurile (liniile) de radacina (nodul
de start).
Pentru a construi un arbore de traversare din tabela EMP, introduceti:
SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL
FROM EMP
CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR
START WITH MGR IS NULL;
Comanda
Descriere
--------------SELECT
LEVEL
nod
de nodul de start.
126
FROM
WHERE
timpul
CONNECT BY
intre
PRIOR
arbo-
atunci
valorile in coloana MGR sunt vizitate
primele,
apoi sunt gasite valorile echivalente din
EMPNO, care este in susul arborelui. Daca
PRIOR
apare inainte de EMPNO atunci arborele este
in
jos.
START WITH
ORDER BY
Oricum, este recomandat sa nu folositi clauza ORDER BY la parcurgerea arbo- relui pentru
ca ordonarea implicita a arborelui poate fi distrusa. In exemplul de mai jos, ordinea in care
liniile lui SCOTT, ADAMS, FORD si SMITH sunt afisate s-a schimbat, si ADAMS pare sa
se raporteze la FORD cand SCOTT este de fapt seful sau. Iesirea (rezultatul) nu reflecta
ierarhia "adevarata".
SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL
FROM EMP
CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL
ORDER BY DEPTNO;
127
Parcurgerea arborilor
SELECT ENAME, LEVEL, JOB
FROM EMP
CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR
START WITH MGR IS NULL
EXCLUDERI :
WHERE ENAME!='SCOTT'
JONES
|
---------------------------|
|
SCOTT (se sterge)
FORD
|
|
ADAMS
SMITH
CONNECT BY PRIOR EMPNO=MGR
AND ENAME!='SCOTT'
JONES
|
---------------------------|
|
SCOTT (se sterge)
FORD
|
|
ADAMS (se sterge)
SMITH
TERMINOLOGIE
Sunt cativa termeni mai degraba neobisnuiti cand parcurgeti arborele. Nu este nevoie sa-i
amintim pe toti, decat pentru informatie:
NODE
ROOT
PARENT
inferior
CHILD
BRANCH
Chirurgia arborelui
Clauzele WHERE si CONNECT pot fi folosite pentru a curata arborele, care controleaza ce
noduri sunt afisate. Daca clauza WHERE este folosita pentru a elimina un nod, atunci doar
acel nod este eliminat. Daca restrictia apare in clauza CONNECT BY atunci intreaga ramura
este eliminata.
In exemplul urmator, numai linia SCOTT este eliminata, fiii sai sunt inca procesati.
128
Notati ca de aceasta data ambele linii, parinte (SCOTT) si fiu (ADAMS), au fost excluse.
129
CAPITOLUL 12
Crearea si Definirea de structuri tabelare
In acest capitol, discutam aspectele logice ale tabelelor si coloanelor si commenzile necesare
pentru a construi tabele cu Constrangeri de Integri- tate. Acesta este primul din doua capitole
care acopera subsetul comenzilor SQL cunoscut ca Limbajul de Definire a Datelor(DDL).
VALID ?
------da
130
85EMP
FIXED_ASSETS
da
FIXED ASSETS
UP DATE
Ar trebui sa folositi nume de descriere pentru tabele si alte obiecte ale bazei de date. Folositi
acelasi nume sa descrie aceeasi entitate in doua tabele diferite. De exemplu, coloana cu
numarul departamentului este numita DEPTNO in ambele EMP si DEPT.
Tipurile coloanelor
Cand creati o tabela trebuie sa specificati fiecare tip de data al co- loanei. Tabela de mai jos
arata cele mai importante tipuri de date.
Tipul de data poate fi urmat de unul sau mai multe numere in paranteze care dau informatii
despre latimea coloanei. Latimea coloanei determina la- timea maxima pe care valorile in
coloana pot s-o aiba. VARCHAR2 trebuie sa aiba o dimensiune, dar cele implicite sunt
disponibile.
Tabela de mai jos arata tipurile de date principale in ORACLE7.
Tip de date
----------VARCHAR2(w)
Lungi-
Descriere
--------Sir de caractere de lungime maxim w.
mea maxima este de 2000 caractere.
CHAR(w)
NUMBER
131
NUMBER(w)
NUMBER(w,s)
deasemenea
stocata.
LONG
1.
Este permisa o singura coloana de tipul
LONG
pe tabela.
RAW si
LONG RAW
NOTE:
Tipul de date VARCHAR2 al Oracle7 este sinonim cu versiunea 6 a tipu- rilor de date
'VARCHAR' si 'CHAR'.
ORACLE foloseste semantica prin comparatie non-padded daca o valoare
VARCHAR2 este folosita intr-o comparatie(vezi Capitolul 2 pentru de- talii).
Daca o valoare scrisa intr-o coloana depaseste scala coloanei, atunci va apare o
rotunjire.
NUMBER(8,3)
VARCHAR2(1000)
CHAR(80)
CREATE TABLE
(EMPNO
ENAME
JOB
MGR
HIREDATE
SAL
COMM
DEPTNO
EMP
NUMBER(4) NOT NULL,
VARCHAR2(10),
VARCHAR2(10),
NUMBER(4),
DATE,
NUMBER (7,2),
NUMBER (7,2),
NUMBER (2) NOT NULL);
Comanda DESCRIBE a SQL*PLUS-ului poate fi folosita pentru a lista detal ale coloanelor
create intr-o tabela:
DESCRIBE EMP
OPTIUNEA DEFAULT
Unei coloane ii poate fi data o valoare implicita prin optiunea DEFAULT. Aceasta previne
aparitia de null-uri (sau erori, daca NOT NULL este specifi- cata) daca o linie este inserata
fara o valoare din coloana.Valorile implici- te pot fi literali, o expresie, dar nu numele altei
coloane. Functii ca SYSDATE si USER sunt valide.
De exemplu:
HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE,
SAL NUMBER (7,2) DEFAULT 0
Constrangeri de integritate
Oracle permite constrangerilor de integritate sa fie definite pentru ta- bele si coloanelor sa
forteze reguli sigure, inauntrul unei tabele sau intre tabele.
Constrangerile sunt folosite:
de serverul Oracle7 sa forteze reguli la nivelul tabelei oricand este inserata o linie,
actualizata sau stearsa din acea tabela. Constrange- rea trebuie sa fie satisfacuta pentru
ca operatiile sa reuseasca.
pentru a preveni stergerea unei tabele daca sunt posesiuni din alte tabele.
prin unelte sigure Oracle, ca Oracle Forms, pentru a furniza reguli pentru utilizarea
intr-o aplicatie.
133
unde n este un numar unic. Cuvantul cheie CONSTRAINT iti permite sa numesti o noua
constrangere tu insuti.
Tipuri de constrangeri
Puteti defini urmatoarele tipuri de constrangeri:
NULL/NOT NULL
UNIQUE
PRIMARY KEY
FOREIGN KEY(integritatea de referinta)
CHECK
Constrangerea UNIQUE
Aceasta desemneaza o coloana sau o combinatie de coloane ca o cheie uni- ca.Doua linii in
aceeasi tabela nu pot avea aceeasi valoare pentru aceasta cheie.NULL-urile sunt permise daca
cheia unica este bazata pe o singura co- loana.
Sintaxa constrangerii de tabela :
[CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE (Coloana, Coloana, ...)
134
Notati ca, cuvintele 'FOREIGN KEY' nu sunt folosite versiunea constrangerii de coloana a
sintaxei.
Exemplul 1
-----------|
DEPT
|
------------
(parinte)
135
|
|
/|\
DEPTNO
-----------|
EMP
|
(fiu)
------------
Pentru a stabili relatia dintre EMP si DEPT astfel incat EMP.DEPTNO este che- ia externa, si
fiecare angajat trebuie sa aiba un numar valid de departament care este cunoscut in DEPT:
CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO)
Exemplul 2
-------------EMPNO
|
EMP
| . .
-------------.
\|/
.
.
.
.
.
MGR
.
.
. .
136
Sintaxa:
[CONSTRAINT nume constrangere] CHECK (conditie)
poate
fi inca citita de uneltele ORACLE pentru a
construi
reguli intr-o aplicatie si puteti face posibila
constrangerea mai tarziu prin comanda ALTER TABLE.
CREATE TABLE EMP
( . . . . . ,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-UPPER(ENAME))
DISABLE,
. . . . . . . ) ;
EXCEPTIONS
INTO nume tabela
constrangerea.
137
ENAME VARCHAR2(10)
CONSTRAINT ENAME_CONS
CHECK(ENAME=UPPER(ENAME)),
JOB VARCHAR2(10),
MGR NUMBER(4)
CONSTRAINT EMP_MGR
REFERENCES EMP(EMPNO),
CONSTRAINT SAL_CONS
NOT NULL,
COMM NUMBER(7,2),
DEPTNO NUMBER(2)
CONSTRAINT DEPTNO_CONS
NOT NULL,
CONSTRAINT
138
Pentru a crea o tabela DEPT30 care tine numerele angajatilor, nume, joburi
si salariile angajatilor din departamentul 30, introduceti:
Table created.
DESC DEPT30
139
Table created.
DESC EMP_SALS;
SELECT
FROM
*
EMP_SALS;
,/pre>
CAPITOLUL 12
Exercitii Crearea de tabele si de
constrangeri
Atelier
1.
140
20.
CAPITOLUL 12 -Solutii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
P_DESC
VARCHAR2(20),
P_START_DATE
DATE,
P_END_DATE
DATE,
BUDGET_AMOUNT
NUMBER(7,2),
MAX_NO_STAFF
NUMBER(2),
CONSTRAINT P_DATE_RULE CHECK(P_START_DATE <= P_END_DATE))
11.
12.
13.
14.
141
CAPITOLUL 13
Management-ul de tabela si Dictionarul de Date
In acest capitol secund al Limbajului de Definire a Datelor vom vedea comenzile pentru
modificarea si mutarea tabelelor si constrangerilor lor. Deasemenea, vom vedea cum
informatii despre baza de date pot fi extrase din Dictionarul de Date.
Clauza ADD
Folositi cuvantul cheie ADD pentru a adauga o coloana si/sau constran- geri pentru o tabela
existenta. Pentru a adauga o coloana tabelei EMP care va tine numele sotului angajatului,
introduceti:
ALTER TABLE EMP
ADD (SPOUSES_NAME CHAR (10));
Table altered.
Pentru a vedea descrierea tabelei revizuite, introduceti:
DESCRIBE EMP;
Pentru a adauga o constrangere de tabela unei tabele existente, care specifi- ca daca salariul
lunar nu trebuie sa depaseasca 5000$, introduceti:
ALTER TABLE EMP
ADD(CHECK(SAL <=5000));
,/pre>
Clauza MODIFY
142
Table altered.
DESCRIBE EMP;
1.
2.
3.
Nu puteti adauga o noua coloana care este NOT NULL. Faceti-o null,
um4.
pleti-o complet si apoi schimbati-o in NOT NULL.
5.
6.
Nu puteti sa scadeti dimensiunea unei coloane sau sa-i schimbati
tipul de
7.
date, numai daca nu contine date.
8.
9.
Nu puteti folosi optiunea MODIFY pentru a defini constrangeri pe o
coloana
10.
exceptand NULL/NOT NULL.
11.
143
Clauza DROP
Sintaxa:
ALTER TABLE nume tabela
DROP
[CONSTRAINT nume constrangere ] [CASCADE]
[PRIMARY KEY
]
[UNIQUE (coloana, coloana, ...)]
De exemplu:
De exemplu:
Clauza ENABLE/DISABLE
144
Sintaxa:
[DISABLE]
[ENABLE ]
[CASCADE]
Ca si la clauza DROP, adaugarea cuvantului cheie CASCADE semnifica ca constrangerile dependente sunt deasemenea afectate.
De exemplu:
Sintaxa:
DROP TABLE nume tabela [CASCADE CONSTRAINTS]
De exemplu:
145
Note:
Comanda COMMENT
146
Comanda RENAME
147
Sintaxa:
TRUNCATE TABLE nume tabela [REUSE STORAGE]
Dictionarul de Date este una din partile cele mai importante ale lui
ORACLE RDBMS. Consta dintr-un set de tabele si vederi care furnizeaza un
ghid
de referinta accesibil doar la citire, despre baza de date. Dictionarul de
Date va va spune:
Dictionarul de Date este creat cand este creata baza de date. Oricand baza
de
148
Utilizatori
RDBMS
149
Tabele
Baza Dictionarului de Date sau fundamentul tabelelor sunt primele obiecte ce trebuie create in baza de date, pentru ca ele trebuie sa fie
prezente pentru toate obiectele ce trebuie create. Tabelel Dictionarului de
Date
sunt create automat de declaratia SQL CREATE DATABASE si nu sunt in
posesia
utilizatorului SYS. Tabelele de baza sunt rareori accesate direct,
deoarece
informatia din ele nu este usor de inteles.
Vederi
150
USER_xxxxx
Obiectele posedate de utilizator pot fi accesate. De eexemplu, vederile cu acest prefix permit utilizatorului
sa afiseze informatii despre tabelele create de
utilizator si privilegiile acordate de utilizator.
ALL_xxxxx
Utilizatorii pot accesa obiecte la care le-au fost permise
drepturile de acces, in plus fata de obiectele pe care
le
poseda.
DBA_xxxxx
Pentru utilizare de catre utilizatori cu privilegiu DBA pot accesa orice obiect in baza de date.
DICTIONARY
Listeaza toate tabelele, vederile, Dictionarului
de Date, accesibile utilizatorului.
DICT_COLUMNS
Listeaza coloanele in dictionarul obiectelor accesibile utilizatorului.
CONSTRAINT_DEFS
Listeaza toate definitiile de constrangeri introduse pentru tabelele accesibile
utilizatorului.
CONSTRAINT_COLUMNS
Listeaza toate coloanele care sunt accesibile utilizatorului curent si numite in definitiile
constrangerilor.
Vederea DICTIONARY
151
Comentarii
---------Toate tabelele, vederile, sinonimele,
tele accesibile utilizatorului
ALL_COL_COMMENTS
vederi-
ALL_COL_PRIVS
utiliza-
proprietar,
sau un rol posibil sau PUBLIC este
"grantee"
ALL_COL_PRIVS_MADE
utiliza-
ALL_COL_PRIVS_RECD
utiliza-
"grantee"
ALL_CONSTRAINTS
accesi-
ALL_CONS_COLUMNS
ALL_DB_LINKS
utiliza-
ALL_DEF_AUDIT_OPTS
ALL_DEPENDENCIES
acce-
152
ALL_ERROR
care
ALL_INDEXES
accesibile
ALL_IND_COLUMNS
acce-
ALL_OBJECTS
ALL_SEQUENCES
utili-
ALL_SNAPSHOTS
utilizatorul
ALL_SOURCE
ALL_TABLES
utilizatoru-
ALL_TAB_COLUMNS
ALL_TAB_COMMENTS
utilizatorului
ALL_TAB_PRIVS
utilizato-
proprietar,
sau un rol posibil sau PUBLIC garantie
ALL_TAB_PRIVS_MADE
pe
obiectele utilizatorilor
ALL_TAB_PRIVS_RECD
utilizato-
"grantee"
ALL_TRIGGERS
curent
153
ALL_TRIGGER_COLS
utiliza-
utilizatorilor
ALL_USERS
de
date
ALL_VIEWS
utilizatorilor
AUDIT_ACTIONS
urma-
CAT
Sinonim cu USER_CATALOG
CLU
Sinonim cu USER_CLUSTERS
COLS
Sinonim cu USER_TAB_COLUMNS
COLUMN_PRIVILEGES
utilizato-
sau
un rol posibil sau PUBLIC este "grantee"
DICT
DICTIONARY
Dictiona-
Sinonim cu DICTIONARY
Descrierea tabelelor si vederilor
rului de Date
GLOBAL_NAME
IND
INDEX_HISTOGRAM
INDEX_STATS
Statistica pe arbori-B
OBJ
RESOURCE_COSTS
ROLE_ROLE_PRIVS
ROLE_SYS_PRIVS
ROLE_TAB_PRIVS
SEQ
SESSION_PRIVS
setat
154
in mod curent
SESSION_ROLES
posi-
SYN
TABLE_PRIVILEGES
un
rol facut posibil, sau PUBLIC este "grantee-ul"
TABS
USER_AUDIT_OBJECTS
de-
anume:
tabel, cluster, vedere, index, secventa,
legatura bazei de date [publica], sinonim
[public], procedura, trigger, segment
rollback, spatiu de tabela, rol, utilizator
USER_AUDIT_SESSION
USER_AUDIT_STATEMENT
referitoare
utilizatorului
USER_CATALOG
poseda-
USER_CLUSTERS
USER_CLU_COLUMNS
TABLENAMECOMMENTS
USER_COL_COMMENTS
ve-
USER_COL_PRIVS
utiliza-
"grantee"
USER_COL_PRIVS_MADE
obiectelor
155
posedate de utilizator
USER_COL_PRIVS_RECD
utilizato-
USER_CONSTRAINTS
uti-
USER_CONS_COLUMNS
USER_DB_LINKS
utili-
USER_DEPENDENCIES
uti-
USER_ERRORS
posedate
USER_EXTENTS
utilizato-
USER_FREE_SPACE
accesi-
USER_INDEXES
USER_IND_COLUMNS
utilizatoru-
USER_OBJECTS
USER_OBJECT_SIZE
obiecte
USER_OBJ_AUDIT_OPTS
vede-
USER_RESOURCE_LIMITS
USER_ROLE_PRIVS
USER_SEGMENTS
USER_SEQUENCES
156
USER_SNAPSHOTS
ve-
USER_SNAPSHOTS_LOGS
uti-
USER_SOURCE
utiliza-
USER_SYNONYMS
USER_SYS_PRIVS
utilizatorului
USER_TABLES
USER_TABLESPACES
USER_TAB_COLUMNS
clustere-
USER_TAB_COMMENTS
pose-
USER_TAB_PRIVS
utilizato-
"grantee-ul"
USER_TAB_PRIVS_MADE
utilizator
USER_TAB_PRIVS_RECD
utilizato-
USER_TRIGGERS
USER_TRIGGER_COLS
utilizatoru-
USER_TS_QUOTAS
USER_USERS
USER_VIEWS
157
Sinonim
-------
Descriere
----------
DICTIONARY
Dict
USER_OBJECTS
Obj
USER_CATALOG
accesi-
Cat
USER_TABLES
USER_TAB_COLUMNS
utili-
Tabs
Cols
USER_COL_COMMENTS
vede-
USER_TAB_COMMENTS
utilizator
USER_SEQUENCES
utili-
Seq
USER_SYNONYM
Syn
USER_VIEWS
USER_INDEXES
utilizatoru-
Ind
ALL_OBJECTS
ALL_TAB_COLUMNS
vederi-
158
SQL>desc user_objects
SQL>desc dict
SELECT
FROM
WHERE
159
160
1.
161
21.
22.
CAPITOLUL 13
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Solutii
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
162
31.
32.
33.
34.
35.
36.
163
CAPITOLUL 14
Limbajul de manipulare a datelor
Acest capitol explica cum se fac schimbari liniilor intr-o tabela, cum se adauga noi linii sau
cum se sterg. Este introdus conceptul de tranzactie. Consistenta la citire este deasemenea
discutata.
Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de coloane
nu este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna specificata. Daca lista
nu este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia tabelei este modificata.
Pentru a insera un nou departament, introduceti:
INSERT
VALUES
164
INTO EMP
(EMPNO,ENAME,JOB,MGR,HIREDATE,SAL,COMM,DEPTNO)
(7658,
'MASON',
'ANALYST',
7566,
TO_DATE('24/06/2084 9:30','DD/MM/YYYY HH:MI'),
3000,
NULL,
20);
Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde
valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date.
Pentru a copia toate informatiile din departamentul 10 in tabela D10HISTORY, introduceti:
INSERT
INTO D10HISTORY
(EMPNO,ENAME,SAL,JOB,HIREDATE
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
Actualizarea liniilor
Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele.
UPDATE
SET
[WHERE
tabela[alias]
coloana [, coloana...] = {expresie, subcerere}
conditie];
De exemplu:
Pentru a actualiza linia lui Scott, introduceti:
165
UPDATE
SET
WHERE
EMP
JOB='SALESMAN',
HIREDATE = SYSDATE,
SAL = SAL*1.1
ENAME = 'SCOTT';
1 record updated.
Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa
folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in decla- ratia UPDATE.
Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu,
tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza li- nii sigure ale tabelei
EMP:
COMMISSION
EMPNO
-----7499
7654
7844
7844
7844
EMP
COMM
---1100
500
3500
2000
1500
EMPNO
----7499
7654
7844
COMM
----300
1400
0
Schimbarile listate in tabela COMMISSION pot fi aplicate tabelei EMP, folosind o subcerere
corelata si o subcerere inlantuita, ca mai jos:
Exemplul 1:
UPDATE EMP
SET COMM = (SELECT COMM FROM COMMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMMISSION);
3 records updated.
Tabela COMMISSION poate contine mai mult decat o intrare pentru fiecare angajat, ca in
exemplul de mai jos :
COMISSION
EMPNO
----7499
7654
7654
7844
7844
COMM
---1100
500
100
2000
1500
Daca doriti sa inlocuiti (REPLACE) valorile din tabela EMP pentru comision cu comisionul
TOTAL pentru fiecare angajat listat in tabela COMISSION, atunci puteti utiliza urmatorul
SQL :
166
Exemplul 2:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) FROM COMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);
3 inregistrari modificate.
Tabela EMP reflecta comisioanele modificate :
EMP
EMPNO
----7499
7654
7844
COMM
---1100
600
3500
COMM
---3500
1400
2000
FROM tabela
conditie];
Pentru a sterge toate informatiile despre departamentul 10 din tabela EMP, introduceti :
DELETE
WHERE
FROM EMP
DEPTNO = 10;
167
Daca clauza WHERE este omisa, atunci toate liniile vor fi sterse.
TRANZACTII
Intalneste COMMIT/ROLLBACK
Comanda DDL se termina
Anumite erori (DEADLOCK)
EXIT - iesire din SQL*Plus
Eroare sistem
Permanentizarea Modificarilor
Pentru ca modificarile sa ramana permanente, ele trebiue executate asupra bazei de date.
comanda COMMIT realizeaza permanentizarea modificari- lor; ROLLBACK permite sa
abandonam sau sa anulam modificarile. Modifiacrea, sau modificarile, executate asupra bazei
de date intre 2 comenzi COMMIT reprezinta o tranzactie. Pana cand tranzactia nu este
executata, nici una din modificari nu este vizibila utilizatorilor.
168
Erorile de Sistem
Cand o tranzactie este intrerupta de o eroare serioasa, de exemplu o eroare de sistem, intreaga
tranzactie este anulata. Aceasta previne erorile datorate modificarilor nedorite asupra datelor,
si realizeaza intoarcerea tabelelor la starile de dupa ultimul COMMIT. In acest fel SQL*Plus
protejea- za integritatea tabelelor.
Anularea automata este cauzata cel mai des de catre o eroare de sistem, ca de exemplu o
resetare a sistemului sau o cadere de tensiune. Erorile de tastare a comenzilor, ca de exemplu
tastarea gresita a unor nume de coloane sau incercarile de a realiza operatii neautorizate
asupra tabelelor altor utilizatori, nu intrerup tranzactia si nu realizeaza anu- larea automata.
Aceasta se datoreaza faptului ca aceste erori sunt detectate in cursul compilarii (de catre
PARSER) ( cand un bloc SQL este scanat si verificat), si nu in timpul executiei.
O tranzactie noua este lansata urmand unui COMMIT sau ROLLBACK - adica cand primul
bloc executabil DML sau DDL este intalnit.
Semnificatia Tranzactiilor
ORACLE asigura consistenta datelor bazata pe tranzactii. Tranzacti ile dau utilizatorului mai
multa flexibilitate si control la lucrul asupra datelor, si asigura consistenta datelor in cazul
unei erori a procesului utilizator sau a unei erori de sistem.
Tranzactiile ar trebui sa contina doar acele comenzi DML care realizeaza o singura
modificare asupra datelor. De exemplu un transfer de fonduri (sa spunem 1000$) intre 2
conturi ar trebui sa implice un debit al unui cont de 1000$ si un credit al altui cont de 1000$.
Ambele actiuni ar trebui sa se incheie cu succes sau sa dea eroare impreuna. Creditul nu ar
trebui executat fara debit.
COMMIT[WORK]
SAVEPOINT nume_savepoint
ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_savepoint
169
Blocurile DDL cauzeaza mereu executii (commit) in timpul executiei lor. Daca introduceti un
bloc DDL dupa cateva blocuri DML, blocul DDL cauzeaza aparitia unui commit inaintea
propriei executii, incheind tranzactia curenta. Astfel daca blocul DDL este executat pana la
capat, este si inregistrat.
SAVEPOINT
Sintaxa : SAVEPOINT nume_savepoint
Exemplu :
SAVEPOINT terminare_actualizari
ROLLBACK. Intoarcerea la nivel de bloc inseamna daca un singur segment DML da eroare
la executia unei tranzactii, efectul lui este anulat, dar schimbarile realizate de precedentul
bloc DML in tranzactie nu vor fi anulate si pot fi inscrise (COMMIT) sau intoarse
(ROLLBACK) explicit de catre utilizator.
Daca blocul este unul de tip DDL, inscrierea (commit) care precede imediat acest bloc nu este
anulata (schimbarile au fost facute deja permanen- te). ORACLE realizeaza intoarcerea la
nivel de bloc prin crearea unui punct de salvare implicit inainte de executarea fiecarei
comenzi DML. Utilizatorul nu poate referi caest punct de salvare in mod direct.
Astfel, daca va intoarceti la un punct de salvare, atunci:
Intoarceri Implicite
Intoarcerile implicite apar cand se intalnesc terminari anormale ale executiei (de exemplu
cand se intrerupe un proces utilizator). Intoarcerile implicite la nivel de bloc apar la eroarea
de executie a unui bloc.
Este recomandat ca tranzactiile sa se termine explicit utilizand COMMIT[WORK] ori
ROLLBACK[WORK].
Urmatorul exemplu demonstreaza utilizarea unui punct de salvare, si a instructiunilor
ROLLBACK si COMMIT.
INSERT INTO DEPT
VALUES
( 50, 'TESTING', 'LAS VEGAS' );
SAVEPOINT insert_done;
UPDATE DEPT
SET DNAME = 'MARKETING';
ROLLBACK TO insert_done ( modificarile sunt abandonate );
UPDATE DEPT
SET DNAME = 'MARKETING' ( revizuim comanda UPDATE )
WHERE DNAME = 'SALES';
COMMIT;
AUTOCOMMIT
COMMIT sau ROLLBACK pot fi date manual sau automat prin utilizarea optiunii
AUTOCOMMIT a comenzii SET. Optiunea AUTOCOMMIT controleaza cand schimbarile
intr-o baza de date sunt facute permanente.
171
Consistenta la Citire
Utilizatorii bazelor de date fac doua tipuri de accesuri asupra bazelor de date:
Daca tranzactia este anulata (ROLLBACK), atunci toate schimbarile sunt 'anulate' :
Tranzactii de Citire
Implicit, modelul consistent al ORACLE RDBMS garanteaza ca rezultatul
executiei unui bloc este consistenet. Oricum, in anumite situatii se poate dori
chestionarea unor blocuri multiple asupra datelor din mai multe tabele si se
doreste asigurarea ca datele sunt consistente. Adica, re- zultatele in orice
tabela sunt consistente in timp in raport cu rezultatele din orice alta tabela.
Linia SQL : SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a
incepe o tranzactie de citire exclusiv.
Consistenta la citire pe care READ ONLY o furnizeaza este implementa- ta in
acelasi fel cu consistenta la nivel de bloc - utilizand segmente de intoatcere.
Fiecare bloc vede implicit o fereastra consistenta a datelor la momentul
inceperii blocului. Aceasta facilitate este foarte folositoare pentru rapoarte care
ruleaza mai multe chestionari asupra mai multor tabele in timp ce alti
utilizatori actualizeaza aceleasi tabele.
Note :
SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a incepe o
tran- zactie doar de citire.
Doar cereri ( blocuri SELECT ) sunt permise. Comenzile DML nu sunt
permise. SELECT FOR UPDATE va genera o eroare.
O instructiune COMMIT, ROLLBACK, sau un bloc DDL va termina
tran- zactia de citire ( de retinut ca blocurile DDL genereaza implicit
suprascrieri - COMMIT ). Cu blocuri DDL, nu este data nici o indicatie referitoare la faptul ca tranzactia se termina implicit.
In timpul tranzactiei de citire, toate cererile se refera la aceeasi copie a
bazei de date ( schimbarile sunt efectuate inainte ca tranzactia de citire
sa inceapa).
Alti utilizatori pot continua sa citeasca sau sa modifice datele.
Urmatoarele seturi de instructiuni pot fi rulate pentru a extrage datele din
tabelele EMP si DEPT.
COMMIT;
SET TRANSACTION READ ONLY;
SELECT DEPTNO, ENAME, JOB
FROM EMP;
SELECT DEPTNO, DNAME
FROM DEPT;
173
COMMIT;
1
WRITE C030 COURSE
2
PROOF READ
P_START_DATE
P_END_DATE
BUDGET_AMOUNT
MAX_NO_STAFF
COMMENTS
02-JAN-88
07-JAN-88
500
1
BE CREATIVE
01-JAN-89
10-JAN-89
600
1
YOUR CHOICE
NOTES
1
7369
01-JAN-88
03-JAN-88
50.00
WR
15
1
7902
04-JAN-88
07-JAN-88
50.00
WR
20
2
7844
01-JAN-89
10-JAN-89
45.50
PF
30
REZOLVARI:
1.
2.
174
UPDATE ASSIGNMENTS
SET ASSIGN_TYPE='WT'
WHERE ASSIGN_TYPE='WR';
175
C A P I T O L U L 15
CONCURENTA SI BLOCAREA : O VEDERE GENERALA
Scopul acestui capitol este acela de a arata cum ORACLE gestioneaza blocarea.
Ariile acoperite sunt :
Blocari
ORACLE utilizeaza blocarile pentru a controla accesul concurent la date. Blocarile sunt
mecanisme pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi
date.
Blocarile sunt utilizate pentru a atinge doua scopuri importante:
CONCURENTA DATELOR
Utilizatorii care doresc sa citeasca adeleasi date sa nu astepte utilizatorii care scriu
aceleasi blocuri de date.
Utilizatorii care doresc sa scrie datr in baza de date sa nu astepte utilizatorii care
citesc aceleasi date.
Utilizatorii care vor sa scrie date asteapta doar ulilizatorii care modifica aceleasi linii.
CONSISTENTA LA CITIRE
Fiecare bloc de instructiuni executat are o vedere consistenta asupra
datelor din baza de date.
Fiecare bloc nu este afectat de catre nici o schimbare efectuata de catre
alt utilizator in timpul executiei acestiua.
Pentru a asigura concurenta datelor, ORACLE utilizeaza blocari si tranzactii.
Blocarile sunt mecanisme utilizate pentru a preveni interactiunea destructiva
intre utilizatorii care acceseaza aceleasi resurse.
176
Nivele de Blocare
Blocarile pot fi aplicate la nivelul unie tabele sau al unei linii.
Nivel de Linie
Afecteaza liniile individual. Doar blocarile exclusive (x) se aplica la nivel de linie.
Nivel de Tabela
Afecteaza utilizarea intregii tabele.
Tipuri de Blocari
Mod blocare
Actiuni
Actiuni
Obtinut
prin
Prescurtare
interzise
permise
comenzile SQL
------------------------------------------------------------------------Share
Modificari
Blocare linii,
LOCK
TABLE tabela
-SRX,SRX,X
RS,S,cereri
IN
SHARE MODE
Exclusive
TABLE tabela
-XEXCLUSIVE MODE
Toate exceptand
Cereri
LOCK
cereri,RS,RX,S,
IN
SRX,X
si
majoritatea
blocurilor DDL
Row share
Acces exclusiv,
SELECT...FOR UPDATE,
-RSX
TABLE tabela IN
Modificari,
RS,RX,S,SRX,
LOCK
cereri
ROW
SHARE MODE
Row exclusive
UPDATE,INSERT,
-RXLOCK TABLE
Acces exclusiv
modificari
pentru citire/
RX,RS,
DELETE,
scriere,S,SRX,X
cereri
tabela
Citirea tabelei
Blocare linii
LOCK
in intregime,RX,
RS,cereri
IN
IN ROW
EXCLUSIVE MODE
Share row
TABLE tabela
exclusive
SHARE ROW
177
-SRXS,SRX,X
EXCLUSIVE MODE
--------------------------------------------------------------------------
Durata Blocarilor
Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe- rate
cand tranzactia se termina.
Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe- rate
cand tranzactia se intoarce .
Toate blocarile acumulate dupa un punct de salvare sunt eliberate cand
tranzactia se intoarce la punctul de salvare.
Blocarea implicita
Blocarile care apar in timpul unui DML normal, fara o cerere specifica de
blocare.
178
tabela
+--------------
+----------------------+
| Utilizator A
+--------------
+
|
|
+
|
|
UPDATE, INSERT
|
DELETE o linie
|
ROW
EXCLUSIVE
|
|
|
|
+
|
|
v
+
+----------------------+
|
|
# EXCLUSIVE
| <-------------+
+----------------------+
sau
|
|
|
|
|
|
|
|
+----------------------+
|
# EXCLUSIVE
| <-------------+
+----------------------+
+------+------|
+----------------------+
| Utilizator B
+-------------UPDATE, INSERT
sau DELETE
Blocarile Datelor
Blocarea manuala poate fi preferata daca :
O vizualizare consistenta asupra mai multor tabele este ceruta.
Nu doriti ca altcineva sa modifice datele saupra carora opereaza
tranzactia dumneavoastra.
Un bloc de instructiuni nu trebuie sa astepte o blocare.
O cerere este de citire repetata dintr-o tabela fara a schimba datele.
Blocurile de instructiuni care modifica blocarile implicite sunt :
Selectiile pentru modificari
Blocarile de tabele.
Blocarile manuale pot fi preferate blocarilor implicite in multe cazuri. Acestea
pot include vizualizarea consistenta a unor tabele. Un exemplu poate fi un
master si cateva tabele detaliate.
O tranzactie poate dori schimbarea unor date bazata pe alte inregistrari, dar
inregistrarea respectiva nu trebiue modificata pana cand nu se termina toata
tranzactia.
Un bloc nu trebuie sa astepte dupa nici un alt bloc ca sa se termine evitandu-se
astfel conflictele de blocare.
Un utilizator poate dori sa vada oun set de date in aceeasi stare in
cereri multiple: principiul 'citirii repetate'.
179
Sintaxa :
SELECT ...
FOT UPDATE [ OF coloana, coloana, ... ] [NOWAIT]
180
1. ROW LOCK(X)
2. TABLE LOCK(RS)
3. TABLE LOCK(RX)
|
|
+---------------------------+
Deadlock
Este foarte posibil intr-un mediu multi-utilizator, ca utilizatorii isi vor bloca
unii altora resursele. Este de asemenea posibil ca doi utilizatori sa sfarseasca
prin a-si bloca unul altuia resurse diferite. Aceasta situatie se numeste
DEADLOCK deoarece fiecare utilizator asteapta sesursele detinute de celalalt
utilizator.
De exemplu :
Tranzactia A
Tranzactia B
UPDATE EMP
SET SAL=1200
WHERE ENAME = 'SMITH';
UPDATE EMP
SET SAL=1000
WHERE ENAME = 'JONES';
UPDATE EMP
SET SAL=2200
WHERE ENAME = 'JONES';
UPDATE EMP
SET SAL=1350
WHERE ENAME = 'SMITH';
Cand primul bloc este executat, nu exista nici o problema. Oricum, cand ei vor
incerca sa obtina blocarile pentru al doilea bloc, se va astepta in spatele
celuilalt utilizator. Este deadlock deoarece nici macar prin asteptare problema
nu va fi rezolvata.
Cand ORACLE detecteaza un deadlock, genereaza o eroare la unul dintre
participantii tranzactiei, si intoarce blocul curent al tranzactiei respective.
Aceasta rezolva deadlock-ul, astfel celalalt utilizator poate inca astepta pana
cand resursa este disponibila. Utilizatorul semnalizat ar trebui sa execute
explicit un ROLLBACK in tranzactie.
Deadlock-ul poate fi evitat daca utilizatorii care acceseaza aceleasi tabele
blocheaza tabelele in aceeasi ordine ca ceilalti. Ar trebui predefinita o ordine
de acces pentru toate tabelele in aplicatii si aplicatiile astfel construite incat sa
urmeze ordinea specificata. Daca aceasta ordine este urmata in toate
aplicatiile, probabilitatea de aparitie a dead-lock va fi minima.
Blocarile de date sunt eliberate de :
COMMIT / ROLLBACK
LOG OFF
Orice bloc explicit DDL.
ROWID (id. de linie) si Blocarea
181
ROWID
+--------------------+
| 00004C90.0001.0001 |
+--------------------+
UPDATE EMP
SET JOB = 'SALESMAN,
HIREDATE=SYSDATE,
SAL=1.1*SAL
WHERE ROWID='&ROW_IDENT'
ROWID
00004C90.0001.0001
182
C A P I T O L U L 16
IMAGINI (VIEWS)
Ce este o Imagine ?
O imagine este ca o fereastra prin intermediul careia datele din tebele pot fi
vizualizate sau schimbate.
O imagine este derivata dintr-o alta imagine sau tabela la care este referita ca tabela de
baza a imaginii - o tabela 'reala' cu date care sunt stocate fizic.
O imagine este stocata doar ca o secventa SELECT. Este o tabela virtuala - adica este
o tabela care nu exista fizic, dar ii apare utilizatorului ca si cum ar exista.
O imagine nu are date proprii. Ea manipuleaza datele din tabela de baza asociata.
Ingradirea accesului la o baza de date. Selectand dintr-o imagine (VIEW) putem afisa
o parte restransa din baza de date.
Permite utilizatorilor sa faca cereri simple pentru obtinerea de rezultate din cereri
complicate. De exemplu, imaginile permit utili- zatorilor sa selecteze informatii din
tabele multiple fara cunoas- terea mecanismelor instructiunii JOIN.
Furnizeaza independenta datelor pentru useri ad-hoc si programele aplicatiilor. O
imagine poate fi utilizata pentru a extrage trans- parent date din mai multe tebele. De
asemenea imaginile permit ca aceleasi date sa fie vazute de utilizatori diferiti in feluri
dife- rite.
Coloana1, coloana2, etc. sunt numele date coloanelor in imaginesi trebiue sa corespunda
elementelor din lista selectata.
183
Pentru a crea o imagine simpla numita D10EMP, care contine unele detalii ale angajatilor din
Departamentul 10, introduceti :
CREATE
AS
SELECT
FROM
WHERE
VIEW D10EMP
EMPNO,ENAME,SAL
EMP
DEPTNO = 10;
*
D10EMP
ENAME;
Pentru a crea o imagine complexa numita DEPT_SUMMARY, care contine functii de grup si
date din doua tabele :
CREATE
AS
SELECT
FROM
WHERE
GROUP
VIEW DEPT_SUMMARY
( NAME, MINSAL, MAXSAL, AVSAL )
DNAME, MIN(SAL), MAX(SAL), AVG(SAL)
EMP,DEPT
EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
BY DNAME;
De notat faptul ca numele coloanelor alternative au fost specificate pentru imagine. Aceasta
este o cerinta pentru cazul cand elementele SELECTate nu sunt conforme cu conventia
denumirilor din tabele / coloane, sau daca orice coloana din imagine este derivata dintr-o
functie sau expresie.
De notat si faptul ca daca o coloana este utilizata intr-o cerere (ANNSAL), o imagine a unui
alias al coloanei ( nume alternativ pentru coloana in imagine ) nu e necesar. De exemplu :
CREATE
AS
SELECT
FROM
WHERE
VIEW DEPT20
ENAME, SAL*12 ANNSAL
EMP
DEPTNO = 20;
O imagine nu poate contine clauza ORDER BY. Clauza ORDER BY este specificata cand se
executa SELECT din imagine.
Optiunea OR REPLACE
184
Aceasta optiune permite ca o imagine sa fie creata chiar daca exista una cu acelasi nume,
astfel inlociundu-se vechea varianta a imaginii pentru proprietarul ei. Aceasta inseamna ca o
imagine poate fi alterata fara a fi abandonata, recreandu-se si redand privilegiile obiectului.
Optiunea FORCE
Aceasta optiune creaza o imagine chiar daca tabela de baza nu exista, sau sunt prea putine
drepturi pentru tabela respectiva. Oricum, tabela trebiue sa existe inainte ca imaginea sa poata
fi utilizata.
CREATE
AS
SELECT
FROM
WHERE
WITH
VIEW D10EMP
EMPNO, ENAME, DEPTNO
EMP
DEPTNO = 10
CHECK OPTION;
Daca exista o incercare de a executa actiuni DML asupra liniilor pe care imaginea nu le poate
selecta intr-o claiza WHERE, se afiseaza eroare :
CREATE
VIEW EMP_DATA
185
AS
SELECT
FROM
WHERE
AND
AND
WITH
Pentru a crea o imagine care sa restranga accesul la detaliile personale ale unui angajat valid
in tabela EMP, si timpul de acces la orele de servici, atunci introduceti urmatoarea comanda :
CREATE
AS
SELECT
FROM
WHERE
AND
AND
WITH
VIEW EMP_DETAILS
EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO
EMP
ENAME = USER
TO_CHAR(SYSDATE,'HH24') BETWEEN 9 AND 17
TO_CHAR(SYSDATE,'D')
BETWEEN 2 AND 6
CHECK OPTION;
Cand creati o imagine cu WITH CHECK OPTION, trebiue s-i atribuiti un nume restrictiei
WITH CHECK OPTION.
Aceasta restrictie previne inserarea unei coloane in tabela EMP cu un numar care nu exista in
tabela DEPT.
Cand comanda CREATE VIEW este executata in seventa SELECT care urmeaza AS nu e
executata; in loc este doar depozitata in dictionarul de date.
Cand accesati date, via o imagine, ORACLE executa urmatoarele operatii :
186
Odata ca imaginea a fost creata, trebuie sa se execute o cerere la Tabela Dictionarului de Date
numita USER_VIEWS ca sa se vada conanda view.
Acesti parametrii SETabili vor influienta afisarea imaginii text :
Maxdata
Arraysize
Long
Imaginea text este memorata intr-o coloana de tipul de date Long si ar trebui setat
ARRAYSIZE la o valoare mica ( de ex. 1 ) pentru a vizualiza textul.
conditie Join
functii de grup
clauza GROUP BY
comanda DISTINCT
ROWNUM (nr de ordine al randului dupa ce acesta a fost adus din baza de date).
187
VIEW nume_imagine;
DEPTNO
AVERAGE
NO_COMMS
------ -----------10
2196.66667
0
20
2175
0
30
1566.66667
4
MAXIMUM
MINIMUM
SUM
NO_SALS
-------
-------
-----
--------
5000
1300
8750
3000
800
10875
2850
950
9400
-----
EMPNO
AVERAGE
9.
----------10.
7902
2175
ENAME
JOB
SAL
HIREDATE
MINIMUM
MAXIMUM
---------
-------
----
---------
-------
-------
FORD
ANALYST
3000
05-DEC-83
800
3000
11. Creati o imagine care sa impuna urmatoarele restrictii la insrearea datelor in tabela
ASSIGNMENTS.
1. Projid trebuie sa fie mai mic de 2000.
2. Data de sfarsit trebiue sa fie dupa data de inceput.
3. Tiputile valide pentru Assign_type sunt PF, WT sau ED.
4. Bill_rate trebuie sa fie mai mic decat 50.00 pentru Assign_type PF, mai mic
de 60.00 pentru WT si mai mic de 70.00 pentru ED.
5. EMPNO trebuie sa fie valid.
6. Retineti clauza WITH CKECK OPTION.
SOLUTII - CAP 16
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
CREATE
AS
SELECT
VIEW AGGREGATES
( DEPTNO, AVERAGE, MAXIMUM, MINIMUM, SUM,
NO_SALS, NO_COMMS )
FROM
GROUP
DEPTNO,
AVG(SAL),
MAX(SAL),
MIN(SAL),
COUNT(SAL),
COUNT(COMM),
EMP
BY DEPTNO;
SELECT
EMP.DEPTNO,
14.
15.
16.
188
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
FROM
WHERE
AND
ENAME,
JOB,
SAL,
HIREDATE,
MINIMUM,
MAXIMUM,
AVERAGE
EMP, AGGREGATES AGG
EMP.DEPTNO = AGG.DEPTNO
EMP.EMPNO = & EMPNO;
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
CREATE
AS
SELECT
VIEW ASG_VAL
PROJID,
EMPNO,
A_START_DATE,
A_END_DATE,
BILL_RATE,
ASSIGN_TYPE,
HOURS,
FROM
ASSIGNMENTS
WHERE
A_START_DATE < A_END_DATE
AND
PROJID < 2000
AND
BILL_RATE <= DECODE(
ASSIGN_TYPE,'PF',50,'WT',60,70)
42.
AND
EMPNO IN
43.
( SELECT EMPNO FROM EMP )
44.
WITH
CHECK OPTION;
45.
189
C A P I T O L U L 17
Utilizatorii si Securitatea
Sistemul de securitate descentralizata a lui ORACLE este explicat in acest capitol. In special
vom explica cum sa utilizati comenzile GRANT si REVOKE pentru a controla accesul la
baza de date si sa inregistrati noi utilizatori cu diferite niveluri de drepturi de acces.
Privilegiile Sistemului
Sunt mai mult de 80 tipuri de drepturi ale sistemului disponibile pentru atribuite catre
utilizatori si roluri. Unele din cele mai importante sunt listate mai jos. Pentru o specificare
completa, vedeti "Oracle7 Server SQL reference Manual".
Drept Sistem
Operatii autorizate
CREATE SESSION
Permite posesorului conectarea la baza de date.
CREATE TABLE
Permite posesorului crearea de tabele. Uti- lizatorul trebuie de asemenea sa aiba o
cota intr-o "tablespace" (arie a bazei de date).
CREATE VIEW
Permite crearea imaginilor.
CREATE USER
Permite posesorului sa creeze alti utiliza- tori ORACLE (un drept cerut pentru o
functie DBA).
Roluri
Un rol este o colectie de drepturi sistem cu nume. Un utilizator poate avea acces la mai multe
roluri, si mai multi utilizatori pot fi atribuiti aceluiasi rol, dandu-se flexibilitate si usurinta
sistemului de securitate.
Sunt cateva roluri predefinite, ca DBA ( Administrator de Baze de Date ) care include toate
privilegiile sistemului, dar un DBA va crea de obicei roluri pentru cerintele sistemului.
190
Daca aveti atribuite mai multe roluri, puteti oscila intre ele in timpul unei sesiuni pentru a
activa sau nu drepturile asociate. Aceasta este realizata prin comanda SET ROLE.
De exemplu, pentru a activa un rol care are parola "marigold" atasata :
Pentru a activa toate rolurile exeptand un singur rol pentru un uti- lisator :
Un utilizator va avea unele roluri implicite care sunt activate la intrare in sesiune. Acestea
sunt de obicei toate rolurile acordate utilizatorului, dar pot fi schimbate cu comanda ALTER
USER.
ROLURI
Acordarea de drepturi
fara roluri
Utilizatori
o
o
o
/|\
/|\
/|\
/^\
/^\
/^\
|
|
|
+----+--+-------+-------+
|
|
| |
| |
| +-----|-+--+--|-+-----|-+
| |
| |
| | | | |
| | +---|-|-+---|-|-++--|-|-+
/\+ |
/\+ |
/\+ |
/\+ |
\/--+
\/--+
\/--+
\/--+
DREPTURI
Acordarea de drepturi
utilizand roluri
o
/|\
/^\
\
\
\
\
o
/|\
/^\
|
|
|
|
191
o
/|\
/^\
/
/
/
/
Utilizatori
++---+---++
|
| <------------ ROL
+--+---+--+
| |
| |
+-------+ |
| +-------+
|
|
|
|
/\
/\ /\
/\
\/
\/ \/
\/
Privilegii
Schimbarea Parolei Utilizatorului
DBA atribuie utilizatorului o parola initiala cand utilizatorul este creat ( via CREATE USER
). Utilizatorul poate mai tarziu sa-si schimbe parola utilizand comanda ALTER USER.
Sintaxa :
ALTER USER nume_utilizator IDENTIFIED BY parola
De exemplu :
ALTER USER glenn IDENTIFIED BY swordfish;
De notat ca de asameni comanda poate fi utilizata pentru a scimba parola proprie, alte optiuni
in ALTER USER pot necesita unele drepturi ale sistemului pentru a se incheia cu succes.
Comanda GRANT
un pachet (package)
drepturi
obiect
utilizator;
Tabelul de mai jos arata drepturile care pot fi acordate la tabele si imagini.
Drept
----SELECT
INSERT
UPDATE
DELETE
ALTER
INDEX
REFERENCES
Obiect
-----date in tebele sau imagini
linii in tabele sau imagini
linii sau coloane specificate intr-o tabela sau
imagine
linii dintr-o tabela sau imagine
definitii de coloane in tabele
indexare la o tabela
se refera la o tabela numita in interiorul unei
restrictii de tabela sau coloana.
ALL
GRANT
ON
TO
SELECT
DEPT
ADAMS;
Grant succeeded.
Mesajul :
Grant succeeded.
confirma acordarea dreptului.
193
Pentru a acorda dreptul UPDATE pentru anumite coloane lui ADAMS, introduceti :
GRANT
ON
TO
Pentru a acorda mai multe drepturi odata, introduceti toate drepturile separate prin virgule.
Similar, pentru a acorda mai multe privilegii mai multor utilizatori, introduceti numele
utilizatorilor separate prin virgule.
Pentru a acorda drepturile INSERT si UPDATE asupra DEPT lui ADAMS si JONES,
introduceti :
GRANT
ON
TO
INSERT, UPDATE
DEPT
ADAMS, JONES;
Grant succeeded.
Pentru a acorda toate privilegiile asupra DEPT lui ADAMS, introdu ceti :
GRANT
ON
TO
ALL
DEPT
ADAMS;
Grant succeeded.
Transmiterea de Privilegii care au fost Acordate.
Cand s-a acordat un drept de acces, utilizatorul care primeste dreptul, in mod normal nu
primeste si autorizarea de a transmite acest drept si altora. Pentru a da unui utilizator dreptul
de a transmite dreptul mai departe, utilizati clauza WITH GRANT OPTION.
Pentru a acorda dreptul SELECT asupra EMP lui ADAMS, cu autorizarea de a acorda acest
drept si altora, introduceti :
GRANT
ON
TO
WITH
SELECT
EMP
ADAMS
GRANT OPTION;
Grant succeeded.
Dreptul Public
SELECT
EMP
PUBLIC;
Secventa
Pentru a permite accesul asupra secventei lui Ford -F_SEQ- lui BLAKE, FORD va introduce
:
GRANT SELECT ON F_SEQ TO BLAKE;
Alte Obiecte
Comanda GRANT pate fi utilizata pentru a permite accesul utiliza torilor asupra procedurilor
stocate, functii si pachete (Oracle7 Procedural Option).
Puteti sa permiteti accesului unui rol asupra unui obiect. Fiecare utilizator caruia ii este
asignat acel rol poate utiliza obiectul respectiv.
De exemplu :
GRANT SELECT ON EMP TO ROLE_2;
Optiunea 'WITH GRANT OPTION' nu este permisa in acest caz.
Daca incercati sa executati o operatie neutorizata ( de exemplu stergerea dintr-o tabela fara a
avea dreptul DELETE ), ORACLE nu va permite ca operatia sa aiba loc.
Daca primiti mesajul de eroare ORACLE ' table or view does not exist', aceasta poate
insemna doua lucruri :
Comanda REVOKE
Pentru a retrage un drept acordat, utilizati comanda REVOKE. Este similara cu GRANT :
REVOKE
ON
FROM
drepturi
tabela sau imagine
utilizatori;
Cand utlilzati comanda REVOKE, drepturile specificate sunt anulate utilizatorilor enumerati,
si celorlalti utilizatori carora acestia le-au transmis aceste drepturi.
195
ALL
EMP
ADAMS;
Revoke succeeded.
SELECT
EMP
PUBLIC;
Pentru a afla acre utilizatori au drepturi asupra tabelelor imagi nilor sau secventelor dvs.,
executati o cerere catre imaginea Dictionarului de Date USER_TAB_GRANTS, sau
USER_COL_GRANTS.
*
SCOTT.EMP;
Alternativa este de a crea un sinonim ( alt nume ) pentru tabela sau imaginea data.
Pentru a referi tabela EMP a lui SCOTT doar cu numele 'EMP', introduceti :
CREATE SYNONYM
FOR
EMP
SCOTT.EMP;
Acum, cand executati o cerere asupra tabelei EMP a lui Scott, doar introduceti :
SELECT
FROM
*
EMP;
Doar DBA poate crea sinonime PUBLICe la care toti utilizatorii sa aiba acces.
CREATE PUBLIC SYNONYM
nume_sinonim
for [proprietar.] nume_obiect;
196
pentru a referi o tabela, secventa sau imagine fara a specifica detinatorul obiectului
pentru a furniza un alt nume pentru tabela.
197
CAPITOLUL 18
OBIECTE in BAZELE de DATE :
SECVENTIALE si INDEXATE
Acest paragraf descrie cum se poate indexa o tabela pentru a imbunatati timpul de raspuns in
cazul unei interogari.
Crearea si utilizarea accesului secvential este de asemenea discutata (aceasta permite
atribuirea automata de numere de secventa unice in cadrul unei aplicatii.)
o
o
o
o
o
o
o
o
198
Dupa ce o secventa a fost creata ea poate fi folosita pentru a genera numere unice de
secventa.
SELECT dept_seq.NEXTVAL
FROM SYS.DUAL ;;
NEXTVAL
------------20
o
o
199
o tabela se poate folosi o secventa pentru a produce valori unice pentru coloana cu
cheii primare a tabelei. Exemplul urmator foloseste secventa dept_seq pentru a adauga
cheii primare unice in tabela DEPT.
INSERT INTO DEPT
VALUES
(dept_seq.NEXTVAL,
1 record created
SQL> SELECT * FROM DEPT;
DEPTNO DNAME
-----------10
LOC
-------------ACCOUNTING
-----------------NEW YORK
200
LOC
-----------ACCOUNTING
----------------NEW YORK
Secventele sunt tratate in mod similar cu tabelele si pot fi modificate sau abandonate.
Proprietarul unei secvente poate de asemenea atribui privilegii si altor useri asupra
secventei.
Pentru a modifica o secventa este necesar sa fii proprietarul eu sau sa ai dreptul DBA
201
Proprietarul unei secvente poate atribui altor useri drepturi de ALTER sau SELECT
asupra secventei, si WITH GRANT OPTION ramine valida.
Detalii in UNIT-ul 17.
Tiparirea Secventelor
Toate definitiile secventelor sunt memorate intr-o tabela de secvente. Pentru a vedea
secventele la care ai access, interogheaza baza de date urmarind
USER_SEQUENCES sau ALL_SEQUENCES.
Indexarea
Indexarea in sistemul ORACLE are doua principale scopuri:
1.
202
Folosirea indexarii este puternic recomandata pentru a obtine performante mai bune.
Retineti ca ORACLE 7 creiaza automat INDEXI pentru coloanele care au setate
PRIMARY KEY sau UNIQUE.
Proprietarul unei tabele poate crea indexi pentru ea. Orice user ORACLE care detine
dreptul de access INDEX poate creea un index.
Odata creat, ORACLE va folosi index-ul ori de cite ori este posibil pentru a accelera
accesul datelor. Acest lucru se face in mod automat si deobicei nu este necesara
interventia userului care poate sa nu stie de existenta acestul index.
Tipuri de INDEX
TYPE
---------------UNIQUE
unice
NON UNIQUE
(implicit)
SINGLE COLUMN
CONCATENATED
DESCRIERE
--------------------------------------------------asigura ca valorile din coloanele specificate sunt
asigura obtinerea cit mai repede a rezultatului
exista numai o coloana in index
mai mult de 16 coloane specificate in index.
203
0.
Indexii de pe coloane trebuie adresati in clauza WHERE:
Urmatoarea interogare nu foloseste un index atita timp cit clauza WHERE nu este prezenta:
1.
2.
3.
SELECT ENAME,JOB,SAL,COMM
FROM
204
EMP;
SELECT
FROM
WHERE
*
EMP
ENAME = 'JHONES';
4.
Un index nu va fi folosit daca coloana referita in clauza WHERE face
parte dintr-o expresie sau functie.
Exemplul urmator nu foloseste index deoarece coloana este parte a unei
functii:
5.
6.
7.
8.
SELECT
FROM
WHERE
*
EMP
UPPER(ENAME)= 'JHONES';
SELECT
*
FROM
EMP
WHERE HIREDATE+7 = '01-JAN-84';
valabila pentru tabele la care SELECT este operatiunea cea mai frecventa, de
exemplu tabele de referinte.)
Indexare si Imbinare
Daca nu exista index in cadrul coloanelor IMBINATE atunci se poate obtine o
"sortare-imbinata". Asca inseamna ca fiecare este sortata separat si apoi listele sortate
sunt imbinate . De obicei coloanele folosite pentru imbinari trebuie sa fie indexate.
Daca numai una din tabele are un index utilizabil, atunci cealalta tabela este tabela
conducatoare.
De exemplu:
SELECT
FROM
WHERE
ENAME, DNAME
DEPT, EMP
EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
Daca numai EMP.DEPTNO este indexata , atunci DEPT este tabela conducatoare.
Acest lucru este normal deoarece DEPT intoarce mai multe linii decit EMP. Daca
ambele sunt indexate, Oracle alege tabela conducatoare cintarind rangurile celor doua
sisteme. Daca rangurile sunt egale atunci Oracle alege tabela care este listata ultima in
clauza FROM.
Asa ca trebuie listate tabele mari cu cel mai mic numar de linii la sfirsitul clauzei
FROM.
SELECT
FROM
WHERE
ENAME, DNAME
EMP, DEPT
EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
Unit 18 Exercitii
0. Creati un indice neunic in coloana Projid a tabelei de atribuire.
1. Interogati tabela DDT (data dictionary table) pentru a obtine informatii despre
indexii folositi (USER_INDEXES).
Solutii:
2.
3.
4.
CREATE
ON
INDEX ASG_PROJID
ASSIGNMENTS
(PROJID);
SELECT
TABE_NAME, INDEX_NAME
5.
6.
7.
206
8.
FROM
USER_INDEXES;
9.
207
CAPITOLUL 19
INTRODUCERE IN PL/SQL
CE ESTE PL/SQL ?
Un limbaj procedural
Un vehicul pentru procesarea tranzactiilor
O tehnologie disponibila in citeva aplicatii ORACLE
O extensie SQL
Ce este PL/SQL ?
PL/SQL (Procedural Language /SQL) este o extensie la SQL, incorporind multe
facilitati ale limbajalor de programare din ultimii ani. El permite ca manipularea
datelor si procedurile de interogare din SQL sa fie incluse in blocuri stucturate si
proceduri, PL/SQL devenind astfel un puternic limbaj de procesare al tranzactiilor.
1. Stuctura de bloc
PL/SQL este un limbaj structurat, adica programele pot fi impartite in blocuri
logice, fiecare continind resursele necesare in acel bloc. variabilele pot fi
declarate local in cadrul unui bloc in care vor fi folosite, iar tratarea erorilor
(sau Exceptiile) se poate face in blocul in care apar.
2. Controlul executiei
Deciziile, buclele si salturile pot fi folosite pentru a controla executia
programelor, decizind daca si cind SQL si alte actiuni sa fie executate. Aceste
facilitati permit aplicatiilor ORACLE cum ar fi SQL*Forms, de a grupa
comenzi si de a controla executia lor prin PL/SQL.
3. Portabilitatea
Deoarece PL/SQL deriva din ORACLE, programele pot fo portate pe toate
masinile ce suporta ORACLE si PL/SQL.
208
4. Integrarea
PL/SQL joaca un rol din ce in ce mai important in RDBMS si in aplicatiile
ORACLE. Variabilele si tipurile de date din PL/SQL sunt compatibile cu cele
din SQL.PL/SQL acopera golul dintre nevoia de access la tehnologia bazelor
de date si nevoia de facilitati pentru programarea procedurala.
5. Performantele
Utilizarea PL/SQL poate ajuta la imbunatatirea performantelor aplicatiilor.
Avantajele difera , functie de mediul in care PL/SQL este folosit. Aceste
avantaje vor fi discutate mai tirziu in acelasi unit.
--------- Desene pag 19-4 --------
Structura PL/SQL
Fiecare unit al PL/SQL contine unul sau mai multe blocuri. Aceste blocuri pot fi
complet separate sau lipite unul de altul. Astfel, un bloc poate fi numai o mica parte a
altui bloc, care la rindul lui poate fi numai o parte din intreegul program.
De obicei, un bloc poate fi un bloc anonim sau un sub-program.
Blocuri anonime
Uzual sunt blocurile fara un nume. Aceste blocuri sunt declarate in punctul din
aplicatie unde vor fi folosite, si transferate modulului PL/SQL la momentul
executiei. Blocurile anonime pot apare in cadrul unui program precompilat
(sau program OCI) si cu SQL*Plus sau SQL*DBA. Partile de executie din
SQL*Forms contin asemenea blocuri.
Sub-programe
Acestea sunt denumite blocuri PL/SQL. Pot fi declarate ca proceduri sau ca
functii. In ultimul caz, ele intorc o valoare daca sunt apelate. SQL*Forms
permite ca procedurile si functiile sa fie declarate ca parte a Form-ului, si
apelate din orice punct.
In acest curs ne vom concentra mai mult asupra blocurilor anonime. Definirea unui
bloc anonim este urmatoarea:
--------------------------------------------------|
DECLARE
|
|
Definitia obiectelor PL/SQL care vor
|
|
fi folosite in acest bloc.
|
209
--------------------------------------------------|
BEGIN
|
|
Actiuni executabile
|
--------------------------------------------------|
EXCEPTION
|
|
Tratarea erorilor (cazuri de exceptie)
|
|
ce trebuie facut daca o actiune cauzeaza |
|
o eroare
|
|
END;
|
---------------------------------------------------
210
END;
211
Facilitati PL/SQL
Urmatoarea parte a unit-ului discuta avantajele (facilitatile) ale PL/SQL comune
fiecarui mediu de lucru unde limbajul este instalat.
Acesta este un sumar.
Variabile si Constante
pentru memorarea si manipularea valorilor. Tipurile de date includ NUMBER,
CHAR si DATE.
SQL suport
SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE, COMMIT, SAVEPOINT si
ROLLBACK sunt instructiuni suportate.
Controlul Executiei
Instructiunea IF, Bucle, salturi (GOTO) si etichete ofera actiuni conditionale,
teste complexe, bucle iterative.
Functii Interne
Multe functii SQL sunt disponibile pentru a manipula variabile si valori
PL/SQL.
Tratarea Exceptiilor
212
213
CAPITOLUL 20
REPREZENTAREA DETELOR
In acest unit vom discuta tipurile de date suportate de PL/SQL, variabile scalare, si cum pot fi
manipulate datele si expresiile. Acest unit introduce de asemenea modul de utilizare al
PL/SQL cu SQL*Plus, care este o cale interactiva convenabila pentru testarea blocurilor pe
care le veti scrie.
Exemplu:
/*
COMMIT;
*/
Delimitatori
Delimitatorii sunt simboluri sau simboluri compuse, care au o semnificatie speciala
pentru PL/SQL. Veti recunoaste multe dintre acestia ca operatori pentru SQL.
214
operatorul de adunare
operatorul de scadere/negare
operatorul de multiplecare
operatorul de impartire
operator relational
operator relational
operator relational
delimitator de lista sau expresii
-||delimitator de instructiuni
separator de obiect
selector de componenta
delimitator de access la distanta
delimitator de sir
delimitator de masina
exponential
relational
-||-||-||-||asignare
asociere
rang
concatenare
eticheta
-||comentariu
-||-||-
Retineti ca spatiile nu sunt permise intre cele doua caractere ale simbolurilor
combinate.
Blocurile Incluse
Anumite blocuri pot fi incluse in altele, in orice fel in care instructiunea o permite( nu
se recomanda sa se include blocuri in cadrul unor bucle). Partea executabila a unui
bloc poate fi sparta in blocuri mai mici, si de asemenea sectiunea EXCEPTION poate
include alte blocuri.
Exemplu:
215
BEGIN
-- actiuni in bucla principala
DECLARE
-- declaratii de obiecte
BEGIN
-- actiuni ale blocului
EXCEPTION
-- ce'i de facut daca apare o eroare in acest
bloc.
END;
Domeniul OBIECTELOR
"Domeniul" unui obiect este zona unui program in care acest obiect poate fi folosit.
Scurt zis este 'Timpul de viata'. Aceste reguli se aplica toturor obiectelor declarate,
incluzind variabile, cursor, constante si exceptii definite de utilizator.
Domeniul unui obiect este blocul complet in care obiectul este declarat, inclusiv
oricare sub-bloc inclus in acest bloc. Obiectele declarate in sub-blocuri sunt valabile
pina cind sub-blocul se termina.
Exemplu:
DECLARE
X NUMBER;
----------------|
|
|
|
BEGIN
...
domeniul
DECLARE
Y NUMBER;
BEGIN
216
-----|
| domeniul lui y
|
| lui
| x
|
|
|
...
|
-----|
END;
...
END;
|
|
|
|
---------------|
Retineti ca pe timpul 'Timpului de viata' al lui y, suntem tot in domeniul lui 'x', si
putem defini expresii care sa foloseasca ambele variabile.
Sa presupunem ca variabila din sub-bloc nu se numeste 'y' ci 'x'. Cu alte cuvinte, are
acelasi nume ca si variabila din sub-bloc.
DECLARE
x NUMBER;
BEGIN
...
DECLARE
x NUMBER;
BEGIN
...
END;
...
END;
Doua obiecte pot avea acelasi nume, dar definite in doua blocuri diferite. Acolo unde
se intilneste aceasta situatie, ca in exemplul anterior, atunci numai obiectul declarat un
sub-bloc ( acesta este blocul curent) poate fi folosit.
Reguli de VIZIBILITATE
In exemplul anterior, variabila 'x' din sub-bloc dezactiveaza folosirea variabilei 'x' din
blocul principal pina cind variabile intilnesc sfirsitul de valabilitate. In cadrul subblocului, variabila 'x' din blocul principal exista dar nu este vizibila.
TIPUL NUMERIC
NUMBER
Valorile sunt
217
este data
scala.( ex.
zecimale.
caractere.
TIPUL BOOLEAN
BOOLEAN
Rezultatul
variabile si
Declararea VARIABILELOR
Variabilele PL/SQL pot fi declarate si optional le pot fi asignate o valoare initiala, in
sectiunea DECLARE a unui bloc. Alte variabile referite in partea declarativa trebuie
declarate separat in declaratiile anterioare.
Sintaxa:
indentificator tipdata [(precizia,scala)] [NOT NULL] [ := expresie ] ;
Unde 'expresie' poate fi o alta variabila, sau o expresie cu functii si operatori. Daca o
valoare initiala nu este asignata, atunci variabila va contine o valoare nula pina cind ii
va fi asignata ulterior o valoare. Constanta NOT NULL nu mai este permisa in aceasta
situatie.
Exemple:
v_count
v_salary
v_annsal
218
postcode
surname
v_message
CHAR(7);
VARCHAR2(25)
VARCHAR2(80)
:= 'Skywalker' ;
:= 'May the course be woth
married
BOOLEAN
:= FALSE;
today
DATE
:= SYSDATE;
you!' ;
Declararea CONSTANTELOR
Constantele permit asignarea unei valori unui identificator, pentru o viitoare referire
in cadrul unui bloc. Orice incercare de a modicica valoarea unei constante va cauza
producerea unei erori PL/SQL.
Sintaxa:
Exemple:
ATRIBUIRILE si EXPRESIILE
Instructiunile de atribuire PL/SQL permit unei valori de a fi atribuite sau reatribuite
unei variabile dupa sectiunea DECLARE din bloc. Variabila care va primi noua
valoare trebuie explicit numita in partea stinga a operatorului de asignare. Asta este,
nu se poate face referinta indirecta via o alta variabila.(Unele unitati PL/SQL cum ar
fi SQL*Forms includ unele facilitati pentru adresare indirecta.)
Sintaxa:
identificator := expresie ;
Unde 'identificator' este numele variabilei tinta, sau cimp, pentru a primi valoarea
'expresie'.
219
'Expresie' poate fi literal, numele unei alte variabile existente, sau alta expresie
necesara pentru a determina valoarea ce va fi asignata. De obicei, cele mai multe din
expresiile disponibile in inderogarile SQL , clauza SELECT sunt disponibile aici.
Functiile si expresiile permise in PL/SQL vor fi discutate mai tirziu in acest UNIT.
Exemple:
v_count := v_count +1;
ann_sal := mount_sal * 12 +NVL(comm,0);
lev
:= 6;
mess
:= 'The current level is ' || TO_CHAR(lev) ;
v_ename := 'KING';
Valorile pe care le pot lua variabilele booleene pot fi TRUE si FALSE, ca rezultat a
unei expresii booleene.
Exemple:
overpaid
male
salary_ok
female
:=
:=
:=
:=
switch1
switch2
:= TRUE;
:= FALSE;
:screen_field1
:warp_factor
:global.var1
:= ann_sal ;
:= 9 ;
:= 'YES' ;
Detalii despre modul de minuire al variabilelor NON PL/SQL sunt descrise in cursuri
ORACLE special destinate acestor variabile.
220
sal_message
VARCHAR2(12)
:= 3500;
salary NUMBER(12,2)
:= sal_message;
today VARCHAR2(9)
hired DATE
:= SYSDATE ;
:= '21-JAN-1992' ;
In cadrul expresiilor trebuie sa va asigurati ca tipurile de date sunt aceleasi. Daca apar
tipuri diferite de date in aceiasi expresie, atunci se foloseste cea mai potrivita functie
de conversie:
TO_CHAR
TO_DATE
TO_NUMBER
PL/SQL va incerca sa faca conversia, daca este posibil. De obicei, PL/SQL este mai
pretentios decit SQL daca tipurile de date sunt mixate in cadrul unei expresiilor. Deci
daca nu sunteti sigur, folositi cea mai potrivita functie de conversie.
Exemplu:
v_message VARCHAR2(80) := 'SCOTT earns' || TO_CHAR
(month_sal*12) ;
221
Precedenta operatorilor
Operatorii logici, aritmetici si de concatenare folositi in PL/SQL sunt aceeasi ca in
SQL. In plus mai exista un operator exponential (**) .
Ordinea in care operatiile sunt realizate poate fi controlata folosind paranteze, ca in
SQL.
Reamintim ordinea naturala a operatiilor in cadrul unei expresii:
Ordinea de evaluare a operatorilor
----------------------------------------------------------------------------|
|
| OPERATOR
| OPERATIE
|
|---------------------------------------------------------------------------|
|Primul | ** , NOT
| exponential,
negatie logica|
|
| + , | identitate, negatie
|
|
| * , /
| inmultire,
impartire
|
|
| + , - , ||
| adunare, scadere,
|
|
|
| concatenare
|
|
| = , != , < , > , <= , >=
| comparatie
|
|
| IN NULL, LIKE, BETWEEN, IN
|
|
|
| AND
| conjunctie
|
|Ultimul| OR
| incluziune
|
|---------------------------------------------------------------------------|
Functii interne
Multe din functiile disponibile in SQL sunt de asemenea disponibile si in PL/SQL.
Acestea includ:
o Functii numerice pentru o singura linie
o Functii caracter pentru o singura linie
o Functii de conversie de tip de data
o Functii de timp
o Functii diverse
In plus PL/SQL ofera doua functii pentru minuirea raportatea erorilor denumite
SQLCODE si SQLERRM care vor fi discutate in unitul urmator.
222
|-----------------------------------------------------------------|
|
SQL> DECLARE
|
|
2 x NUMBER(7,2);
|
|
3 BEGIN
|
|
4
SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno= &&n;
|
|
5
IF x<3000 THEN
|
|
6
UPDATE emp SET sal=3000;
|
|
7
WHERE empno = &&n;
|
|
8
END IF;
|
|
9 END;
|
|
10.
|
|
SQL>
|
|-----------------------------------------------------------------|
o Buffer-ul se inchide cu un '.'
o Executia buffer-ului de face cu RUN sau '/'
SQL*Plus este un bun instrument pentru testarea blocurilor PL/SQL,de aceea il vom
folosi si noi pentru partea practica a cursului.
Sunt doua cai pentru a prelucra blocuri PL/SQL in SQL*Plus:
o
o
223
SQL*Plus detecteaza inceputul unui bloc PL/SQL dupa introducerea cuvintelor cheie
DECLARE si BEGIN la promptul 'SQL >'.Bufferul poate fi inchis fara a executa
blocul sau programul prin introducerea unui '.' la prompt.
Exemplu:
SQL>
2
3
4
5
6
7
8
9
DECLARE
x NUMBER(7,2);
BEGIN
SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno = 7788;
IF x < 3000 THEN UPDATE emp SET sal = 3000
WHERE empno = 7788;
END IF;
END;
.
Continutul bufferului poate fi editat in maniera obisnuita sau salvat intr-un fisier
folosind comanda SQL*Plus "SAVE".
Pentru a rula buffer-ul PL/SQL, tastati comanda RUN sau '/' la promptul SQL. Daca
executia reuseste fara tratari de eroare atunci singurul mesaj care apare ar trebuie sa
fie:
'PL/SQL procedure seccessfully completed'
224
225
In final, deoarece sub-programele trebuie apelate din blocuri PL/SQL, se poate apela din
promptul SQL in SQL*Plus prin impachetarea apelului cu BEGIN si END. Aceasta poate fi
realizata prin comanda EXECUTE din SQL*Plus.
END;
In multe din exercitii, aveti nevoie de inregistrarea rezultatelor intr-o tabela. Vom folosi
pentru aceasta tabela MESSAGES. Definirea acesteia este urmatoarea:
Table MESSAGES
Coloana
Descrierea
------------ ------------------------------------NUMCOL1
NUMBER (9,2)
NUMCOL2
NUMBER (9,2)
CHARCOL1
VARCHAR2(60)
CHARCOL2
VARCHAR2(60)
DATECOL1
DATE
DATECOL2
DATE
Valoare
------------- ----------------------------------------V_CHAR
V_NUM
V_BOOL1
fata de 100
V_BOOL2
227
Scrieti si rulati un bloc PL/SQL care accepta soua numere din variabile PL/SQL. Primul din
numere trebuie "ridicat la putere" cu cel de-al doilea numar, in cadrul blocului, si rezultatul
scris intr-o variabila PL/SQL. INregistrati rezultatul in tabela MESSAGES, si alternativ in
variabila de asociere SQL*Plus. (Operatorul exponential in PL/SQL este '**' ).
Unit 20 SOLUTII
DECLARE
V_BOOL1
BOOLEAN;
V_BOOL2
BOOLEAN;
V_CHAR
VARCHAR2(16);
V_NUM
NUMBER(2);
BEGIN
V_CHAR := '42 este raspunsul';
V_NUM := SUNSTR(V_CHAR,1,2); -- conversie dinamica la mumar
V_BOOL1 := V_NUM < 100;
V_BOOL2 := NOT V_BOOL1;
END;
DECLARE
V_RESULT NUMBER(9,2);
BEGIN
V_RESULT := &main_var ** &exponent ;
-- sau POWER(&main_var,&exponent);
INSERT INTO messages(numcol1) VALUES ( V_RESULT ) ;
END;
228
229
CAPITOLUL 21
INTERACTIUNEA CU ORACLE
In acest unit se va trata modalitatea de access la baza de date si de controlarea tranzactiilor,
prin instructiuni SQL in PL/SQL. De asemenea veti vedea cum erorile cauzate de SQL pot fi
tratate de catre rutinele de tratare a exceptiilor.
DECLARE
empno NUMBER(4) := 7788;
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 9000;
WHERE empno = empno;
230
In exemplul anterior fiecare linie din tabela 'emp' trebuie reactualizata. Fiecare
adresare in instructiunea UPDATE catre 'empno' este tratata ca nume de coloana. De
aceea, alegeti nume de variabile PL/SQL care nu intra in conflict cu numele
coloanelor din tabela pe care doriti sa o folositi.
De asemenea, retineti ca atributele si functiile PL/SQL care sunt unice PL/SQL nu pot
fi adresate direct din comenzi SQL. Acestea includ SQLCODE si SQLERRM, care
vor fi discutate mai tirziu in acest unit.
INSERT
UPDATE
DELETE
[LOCK TABLE]
Exemple:
DECLARE
v_empno NUMBER(4) := 7788 ;
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 9000 ;
WHERE empno = v_empno ;
...
END;
231
Exemplu:
DECLARE
v_empno NUMBER (4) := 7788;
BEGIN
UPDATE emp SET val = 9000;
WHERE empno = v_empno;
...
END;
Exemplul de mai sus tinteste liniile pentru UPDATE care au valoarea 'empno' de
7788. Daca zero sau mai multe linii satisfac conditia, comanda este inca incheiata cu
succes.
Aceste atribute pot fi folosite in aceeasi maniera ca functiile in comenzi PL/SQL, dar
nu in comenzi SQL.
Atributele pot fi folosite in sectiune EXCEPTION a unui bloc pentru a evalua
rezultatul unei instructiuni SELECT esuate (cereia i se permite sa intoarca doar o
linie), dar probabil ca este mult mai folositor sa evaluam rezultatul operatiei DML.
Exemplu:
DECLARE
rows_deleted NUMBER;
BEGIN
DELETE FROM dept WHERE deptno = 50;
232
rows_deleted := SQL%ROWCOUNT ;
INSERT INTO del_history VALUES ('DEPT',
rows_deleted,SYSDATE);
END;
Controlul Tranzactiilor
La fel ca si ORACLE in general, tranzactiile DML vor incepe la prima comanda ce
urmeaza lui COMMIT sau ROLLBACK, si sfirsitul urmatorului COMMIT sau
ROLLBACK terminat cu succes. Aceste actiuni pot avea loc intr-un bloc PL/SQL sau
ca rezultat al evenimentelor din mediu masinii.
Urmatoarele comenzi de control al Tranzactiilor sunt valide in PL/SQL, dar
variabilele de mediu ale masinii pot impune unele restrictii de utilizare:
COMMIT
[ WORK ]
ROLLBACK
[TO savepoint]
SAVEPOINT
SET TRANSACTION
TO
ok_so_far;
Exemplul urmator "rools back" toate toate tranzactiile, incluzind orice modificare
facute in exteriorul blocului, faca functia UPDATE nu gaseste nici o linie. Altfel, se
transmit toate schimbarile in tranzactie.
DELETE FROM emp WHERE job = 'CLERK';
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 8000 WHERE job = 'CAPTAIN' ;
IF SQL%NOTFOUND
THEN ROLLBACK;
ELSE COMMIT;
END IF;
END;
233
altfel
o eroare va fi generata.
De acea, SELECT-ul care nu intoarce nici o linie, sau mai mult de o linie cauzeaza
una din urmatoarele erori:
ORA-01403
ORA-01422
PL/SQL trateaza aceste erori prin tratarea exceptiilor, care pot fi trasate in sectiunea
EXCEPTION a blocului. Dar despre aceste tratatea acestor exceptii vom vorbi mai
tirziu in cadrul acestui unit. In mod normal ar trebui folosit SELECT pentru a obtine o
singura linie. Urmatoarele clauze sunt permise:
SELECT
INTO
FROM
[WHERE
[GROUP BY
[HAVING
[FOR UPDATE];
Atributele %TYPE
Cind variabile PL/SQL sunt declarate pentru incarcare ulterioara cu valoarea coloanei,
trebuie sa va asigurati ca variabila este compatibila ca tip de data cu coloana si ca este
suficient de mare pentru a stoca valoarea de pe coloana. Daca nu este atunci PL/SQL
va genera eroare.
Decit sa incercati sa ghiciti tipul si precizia pentru o variabila, puteti sa va bazati pe
definitia coloaneo din Data Dictionary. Acest lucru se face folosind atributul %TYPE.
Atributul este prefixat cu numele tabelei si al coloanei, si folosit cind este nevoie de
tipul datei in declaratia variabilei:
234
identificator
numetabela.coloana%TYPE
Folosind aceasta metoda, tipul de data si dimensiunea sunt determinate atunci cind
blocul este compilat.
Exemplu:
DECLARE
v_deptno
v_loc
dept.deptno%TYPE;
dept,loc%TYPE;
BEGIN
SELECT
INTO
FROM
deptno,
loc
v_deptno, v_loc
dept ...
END;
Ce sunt exceptiile ?
Conditii care vor termina un bloc.
Doua tipuri principale
Predefinite
Definite de USER
Tratarea exceptiilor
Previne erorile de a se propaga in afara blocului
Defineste actiunile ce se vor face cind exceptia apare
WHEN
235
In acest unit ne vom concentra asupra exceptiilor interne predefinite. Acestea sunt
urmatoarele:
Numele exceptiei
-----------------
DUP_VA_ON_INDEX
INVALID_CURSOR
INVALID_NUMBER
LOGIN_DENIED
NO_DATA_FOUND
NOT_LOGGED_ON
PROGRAM_ERROR
STORAGE_ERROR
TIMEOUT_IN_RESPONSE
TOO_MANY_ROWS
VALUE_ERROR
ZERO_DEVIDE
CURSOR_ALREADY_OPEN
TRANSACTION_BACKED_OUT
-1
-1001
-1722
-1017
-1403 (ANSI +100)
-1012
-6501
-6500
-51
-1422
-6502
-1476
-6511
-61
Identificatori exceptie
Daca orice tip de exceptie este generat controlul este trecut sectiunii EXCEPTION a blocului
in care exceptia apare. Daca exceptia nu e minuita aici sau daca nu exista nici o sectiune
EXCEPTION atunci blocul se termina cu o exceptie `Unhandled` care poate avea
repercursiuni in mediul de inchidere.
EXEMPLU:
BEGIN
INSERT INTO dept (deptno, dname) VALUES (50, `CLEANING`);
INSERT INTO dept (deptno, dname) VALUES (50, `TRAINING`);
-- Exception DUP_VAL_ON_INDEX raised here
...
END;
-- Block terminates which Unhandled Exception - ORA -00001
236
unde `actions` poate fi una sau mai multe declaratii PL/SQL sau SQL fiecare terminata cu ':'.
Actiunile unui identificator exceptie sint delimitate fie de sfirsitul blocului (END) fie de
inceputul unui alt identificator exceptie (WHEN).
Principalele exceptii care pot apare ca un rezultat al declaratiei SELECT sint
NO_DATA_FOUND (fara linii returnate) si TOO_MANY_ROWS (mai mult decit o linie
returnata).
Exemplu:
DECLARE
v_ename emp.ename%TYPE;
v_job emp.job%TYPE;
BEGIN
SELECT ename, job
INTO v_ename, v_job
FROM emp
WHERE hiredate BETWEEN '1-JAN-92' AND '31-DEC-92';
...
EXCEPTION
WHEN no_data_found THEN
INSERT INTO error_tab
VALUES ('Nobody in 92');
WHEN too_many_rows THEN
INSERT INTO error_tab
VALUES ('More then one person in 92');
END;
Notati ca, citiva identificatori exceptie pot fi definiti pentru bloc fiecare cu setul propriu de
actiuni. Totusi cind o exceptie apare numai un identificator va fi procesat inainte de a parasi
blocul.
237
minuieste toate erorile neminuite inca in bloc. Daca e folosit 'WHWN OTHERS' trebuie sa
fie codat dupa orice alt identificator exceptie din bloc.
Exemplu:
BEGIN
SAVEPOINT
so_far_so_good;
NUMBER;
BEGIN
...
EXCEPTION
238
WHEN OTHERS
THEN
error_message :=SUBSTR(SQLERM,1,100);
error_code :=SQLCODE;
INSERT INTO errors VALUES (error_message, error_code);
END;
SQLERRM are un parametru optional care accepta numarul erorii a carui mesaj e returnat.
NOTA: SQLERRM si SQLCODE nu pot fi folosite direct ca parti ale unei declaratii
INSERT; valorile lor trebuie sa fie trecute prima data unei variabile.
239
Un avantaj al acestei comportari este ca anumite declaratii care cer minuirea propriilor erori
poate fi inclus in propriul bloc lasind minuirea exceptiilor generale blocurilor de inchidere.
EXEMPLU:
DECLARE
e_mess CHAR(80)
BEGIN
DECLARE
v1 NUMBER(4);
BEGIN
SELECT empno INTO v1 FROM emp WHERE job = 'PRESIDENT';
EXCEPTION
WHEN too_many_rows THEN
INSERT INTO job_errors VALUES ('More than one
President!');
END;
DECLARE
v1 NUMBER (4);
BEGIN
SELECT empno INTO v1 FROM emp WHERE job = 'MANAGER';
EXCEPTION
WHEN too_many_rows THEN
INSERT INTO job_errors VALUES ('More than one
Manager');
END;
EXCEPTION
WHEN OTHERS THEN
e_mess := SUBSTR(SQLERRM, 1, 80);
INSERT INTO general VALUES (e_mess);
END;
240
Exercitii
Alterati blocul dvs. produs la Cap. 20 Ex. 2.Redefiniti variabila PL/SQL ca
NUMBER(1).Ce se intimpla daca 2 valori de intrare are valorile 4 si 2?
Adaugati un Identificator Exceptie la blocul care inregistreaza un mesaj explicit in Messages
pentru orice tip de exceptie care poate apare. Apoi lansati blocul din nou.
Scrieti un script PL/SQL care primeste la rulare un singur parammetru, unde este furnizt un
tip de slujba.
Ex.
@UNI3_FILE MANAGER
Blocul PL/SQL din fisier trebuie sa SELECT-ezr rinduri din tabela EMP care are tipul jobului in coloana JOB. (Va referiti la parametru ca '&1'). Trimiteti un mesaj in tabela
MESSAGES, in functie de faptul ca se returneaza unul,niciunul sau mai multe rinduri.
Ex.
'Jobtype found once'
'Jobtype not found'
'Jobtype found more than once'
Solutii.
O exceptie VALUE_ERROR este lansata daca valoarea este prea mare pt. variabila.
DECLARE
V_RESULT NU MBER(9.2) ;
V_MESSAGE CHAR(60);
BEGIN
V_RESULT := &main_var ** &exponent ;
-- or POWER (&main_var, &exponent);
INSERT INTO messages (numcol1) VALUES (V_RESULT);
EXCEPTION
WHEN OTHERS THEN V_MESSAGE := SUBSTR(SQLERRM,1,60);
INSERT INTO messages (charcol1);
VALUES (V_MESSAGE);
END;
241
DECLARE
JOBTYPE emp.job%TYPE;
BEGIN
SELECT job INTO JOBTYPE
FROM emp WHERE job = '&1' ;
INSERT INTO messages (charcol1, charcol2)
VALUES ('&1', 'Jobtype found once');
COMMIT;
EXCEPTION
WHEN no_data_found THEN
INSERT INTO messages (charcol1, charcol2)
VALUES ('&1', 'Jobtype not found');
COMMIT;
WHEN too_many_rows THEN
INSERT INTO messages (charcol1, charcol2)
VALUES ('&1', 'Jobtype found more than once');
COMMIT;
END;
242
Structuri de control
In acest capitol se explica structurile de control ale unui program PL/SQL. Acestea sint
expresiile conditionale, salturile si buclele.
Exemple:
var <= var2
var3 LIKE '%S%'
var4 BETWEEN '01-JUN-92' AND '01-SEP-92'
var2 IS NOT NULL
bool_var
x IN ( 'Y', 'N', 'YES', 'NO' )
( a = b OR c = 5 ) AND p < 400
Instructiunea IF
Instructiunea IF are o structura similara cu echivalentul din limbajele procedurale. Ea permite
executarea unor actiuni selectiv, bazat pe indeplinirea unor conditii. Structura sa generala este
prezentata mai jos. Sintaxa:
IF conditie THEN actiuni [ ELSIF conditie THEN actiuni ]
[ ELSE actiuni ]
END IF;
unde "actiuni" pot fi una sau mai multe instructiuni PL/SQL sau SQL, fiecare terminata cu
punct-virgula. Aceste "actiuni" pot include alte instructiuni IF cu aceiasi structura, ceea ce
inseamna ca instruciunea poate contine IF, ELSE, ELSIF imbricate.
Instructiunea IF simpla
Sa incepem cu un exemplu care implica numai o conditie, fara nici una din clauzele
optionale:
243
Cele doua actiuni sind executate numai daca conditia este adevarata (TRUE). Daca conditia
este falsa (FALSE sau NULL) atunci cele doua instructiuni sint excluse. In oricare din caz,
executia continua cu urmatoarea instructiune din program de dupa END IF.
Notati ca daca constructia 'END IF' nu este prezenta la sfirsitul instructiunii, atunci PL/SQL
ca cauta in instructiunile urmatoare cautind 'END IF'. Ca si in alte limbaje procedurale
aceasta poate provoca afisarea unor mesaje de eroare confuze.
Urmatorul exemplu arata cum pot fi executate instructiuni alternative prin intermediul clauzei
ELSE. Actiunile specificate prin ELSE sint executate daca conditiila este FALSE sau NULL,
dupa care programul continua cu instructiunile ce urmeaza dupa END IF.
IF ename = 'SCOTTY' THEN beam_me_up = 'YES' ;
COMMIT;
ELSE beam_me_up = 'NO' ;
ROLLBACK;
END IF;
Oricare set de actiuni poate include instructiuni IF inlantuite pentru a executa teste ulterioare
inainte ca o actiune specifica sa fie executata. Fiecare instructiune IF inlantuita trebuie sa fie
terminata de END IF-ul corespunzator.
Exemplu:
IF deptno = 10 THEN accounting := 'YES';
IF job = 'MANAGER' THEN
INSERT INTO status VALUES ( ' Dept10
Manager');
END IF;
COMMIT;
ELSE accounting := 'NO';
IF job = 'MANAGER' THEN
INSERT INTO status VALUES (' Alt Mgr.');
END IF;
COMMIT;
END IF;
Adesea, actiunile de executat in clauza ELSIF pot contine doar un alt IF. In aceasta situatie,
este mult mai convenabil sa folositi clauza ELSIF, care elimina necesitatea de a inlantui END
IF la sfirsitul fiecarui set ulterior de conditii/actiuni:
IF f_title = 'doamna' THEN status := 'MARITATA';
ELSIF f_title = 'domnisoara' THEN
status := 'NEM.'
ELSE
status:= 'NECUNOSCUTA';
END IF;
Datorita posibilitatii de a imbrica actiuni, clauza ELSIF poate fi utilizata recursiv, daca doriti:
244
:= 'Run Payroll'
= 2 THEN actiune
= 3 THEN actiune
= 4 THEN actiune
:= 'Invalid';
;
:= 'Run Accounts';
:= 'Backups';
:= 'Restore';
Sintaxa:
EXIT [eticheta-ciclu] [WHEN conditie];
De fiecare data cind programul ajunge la constructia END LOOP, controlul este redat
expresiei LOOP corespunzatoare. Acest ciclu necontrolat va fi, bineinteles, infinit daca nu se
folosesc instructiuni de control in interiorul ciclului, care sa provoace saltul in afara ciclului.
Instructiunea EXIT
Un ciclu poate fi terminat din interior, daca este utilizata instructiunea EXIT. EXIT permite
transferul controlului instructiunii urmatoare de dupa END LOOP, permitind astfel incheierea
imediata a ciclului.
Sintaxa:
EXIT [loop-label] [WHEN conditie];
EXIT poate fi executat fie ca o actiune dintr-un IF, sau ca o instructiune individuala in cadrul
unui ciclu. In acest caz, o clauza WHEN poate fi atasata la instructiunea IF, permitind
terminarea conditionata a ciclului.
Exemplul 1:
LOOP
counter := counter + 1;
INSERT INTO numbered_rows VALUES (counter);
...
IF counter = 10 THEN COMMIT;
245
EXIT;
END IF;
END LOOP;
Exemplul 2:
LOOP
...
EXIT WHEN total_sals = 60000;
...
END LOOP;
Unde 'variabila_control' este numele unei variabile intregi ale carei valori vor fi
incrementate/decrementate automat la fiecare iteratie a ciclului. Aceasta variabila este creata
de catre ciclu, si nu poate fi scrisa de nici o instructiune din cadrul ciclului. Durata de viata se
termina la terminarea ciclului.
'valoare_inferioara' si 'valoare_superioar' sint expresii intregi, care determina valorile pe care
le va lua variabila de control.
Implicit, variabila de control este initializata cu o valoare mica, si este incrementata cu +1 la
fiecare iteratie pina cind valoarea superioara este atinsa.
Exemplu:
FOR i IN 1 .. 2000
LOOP
INSEERT INTO numbered_rows VALUES (i);
preserve_i := i;
...
END LOOP;
Observati ca daca valoarea lui 'i' este necesara dupa terminarea ciclului, atunci ea trebuie
copiata intr-o variabila declarata inainte de terminarea ciclului.
Ciclul FOR poate si sa decrementeze variabila de control, incepind de la valoarea superioara
in prima iteratie:
246
Conditia este evaluata la inceputul fiecarei iteratii, si ciclul este terminat cind conditia este
FALSE. Daca conditia este FALSE atunci cind ciclul incepe, atunci nici o interatie nu se
executa.
Exemplul 1:
WHILE bill <250 AND food LIKE '%taco%'
LOOP
-- actiuni
END LOOP;
Exemplul 2:
WHILE bool_var
LOOP
-- actiuni
END LOOP;
Normal, daca variabila implicata in conditii nu se schimba in timpul executiei ciclului, atunci
ciclul nu se va termina niciodata. Totusi instructiunea EXIT poate fi inclusa atit in ciclurile
FOR si WHILE.
Numele etichetei urmeaza aceleasi reguli ca si orice identificatori. O eticheta este plasata
inaintea unei instructiuni, fie pe aceasi linie, fie pe o linie separata.
Ciclurile pot fi etichetate prin plasatea unei etichete inainte de cuvintul LOOP, si dupa END
LOOP, conform:
247
Daca un ciclu subordonat executa un EXIT, atunci el poate specifica care ciclu sa fie incheiat
prin specificarea etichetei.
Exemplu:
<< main >> LOOP
...
LOOP
...
EXIT main WHEN total_done = 'YES';
-- paraseste ambele cicluri
EXIT WHEN inner_done = 'YES';
-- paraseste doar ciclul interior
END LOOP main;
Variabila var1 care a fost declarata in blocul exterior nu se "vede" in cadrul blocului interior,
deoarece acesta a declarat o variabila cu acelasi nume. Toate referirile la 'var1' din sub-bloc
vor fi deci folosite pentru variabila local declarata.
Totusi, daca blocurile sint etichetate, identificatorii pot fi referiti prefixati de numele blocului
dorit. (Observatie: blocul exterior nu trebuie neaparat etichetat). Un exemplu:
BEGIN
<> DECLARE
var1 NUMBER;
.
BEGIN
.
<> DECLARE
var1 NUMBER := 400;
BEGIN
248
.
block1.var1 := block1.var + 1;
-- variabila din block 1
-- este incrementata
END block2;
END block1;
END;
Asa cum s-a aratat, END poate include numele blocului care trebuie terminat.
Instructiunea GOTO
Aceasta instructiune ofera salturi neconditionate la o eticheta in cadrul unui program
PL/SQL. Utilizarea instructiunii trebuie minimizata, deoarece folosirea excesiva poate duce
la programe foarte dezorganizate.
Valabilitatea unei etichete este in intregul bloc in care a fost definita. GOTO poate, deci,
transmite controlul catre puncte etichetate din blocul curent sau catre un punct etichetat dintrun alt bloc care contine blocul curent.
Sintaxa:
GOTO eticheta;
Unde 'eticheta' poate fi orice eticheta care marcheaza o pozitie in cadrul blocului curent sau al
altuia ce il cuprinde. GOTO nu poate transmite controlul in interiorul unui sub-bloc.
249
4.
5.
Daca rularea UPDATE produce altceva decit un singur rind, atunci se va iesi din
ciclu.( Puteti testa atributul SQL%ROWCOUNT, asa cum este discutat in capitolul
23).
Solutii la capitolul 22
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
BEGIN
FOR v_count IN 1..10
LOOP
IF v_count NOT IN (6,8) THEN
INSERT INTO messages (numcol1) VALUES (v_count);
END IF;
END LOOP;
COMMIT;
END;
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
DECLARE
v_ename
v_hiredate
v_sal
v_message
BEGIN
SELECT ename,
INTO v_ename,
FROM emp
WHERE empno =
emp.ename%TYPE;
emp.hiredate%TYPE;
emp.sal%TYPE;
CHAR(30);
hiredate, sal
v_hiredate, v_sal
&EMPLOYEE_NO ;
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
BEGIN
FOR v IN 1 .. 10
LOOP
UPDATE messages SET numcol2 = 100
WHERE numcol1 = v;
EXIT WHEN SQL%ROWCOUNT <> 1;
END LOOP;
END;
42.
250
CAPITOLUL 23
Tipuri de date compuse
In acest capitol se arata cum se declara si utilizeaza variabile compuse in PL/SQL. In mod
normal, inregistrarile permit aceasta facilitate, permitind reprezentarea unei linii de la o tabela
sau un view.
Inregistrari in PL/SQL
CE SUNT? - O variabila care poate tine citeva valori separate - O colectie de cimpuri
adresabile CUM SUNT DECLARATE INREGISTRARILE? - utlizand %ROWTYPE se
utlizand atribute declarate Single-row structura bazata pe o tabela,sau cursor
Inregistrari in PL/SQL
O inregistrare PL/SQL este o variabila care poate contine valori separate,fiecare adresabila
individual. Partile componente ale unei inregistrari se numesc campuri, si au nume care pot fi
referentiate in atribuiri sau expresii. Campurile dintr-o inregistare pot avea tipuri de date si
marimi diferite. Aceasta inseamna ca inregistrarile sunt foarte avaantajoase cand preluam o
linie dintr-un tabel pentru procesare intr-un program PL/SQL.
Atributul %ROWTYPE
Atributul ROWTYPE este folosit pentru declararea unei inregistrari bazata pe o colectie de
coloane in tabela de baze de date. Campurile cu inregistrarea isi vor obtine numele si tipul
datei lor de la coloanele din tabela sau view referit in declararea inregistrarii.
Cimpurile sint declarate intr-o sectiune bloc DECLARE impreuna cu celelalte tipuri de
variabile pe care le-am vazut.
Sintaxa:
identifier reference%ROWTYPE ;
Unde 'identifier' este numele ales pentru inregistrare ca un intreg, si reference este numele
unei tabele, view sau cursor pe care se bazeaza inregistrarea. Aceasta referinta trebuie sa vie
valida la momentul cind inregistrarea este declarata, adica trebuie sa existe.
Examplu:
DECLARE
emp_rec emp%ROWTYPE
BEGIN
SELECT * INTO emp_rec FROM emp WHERE empno = 7788;
251
Cimpurile dintr-o inregistrare pot fi referite individual, atit in PL/SQL cit si in instructiunile
SQL care apar intr-un bloc.
Exemplu:
IF emp_rec.sal < 2000 AND emp_rec.job = 'MANAGER'
THEN underpaid := TRUE ;
END IF;
O intreaga inregistrare poate fi asignata ca valoare unei alte inregistrari, daca tabelele folosite
pentru definirea lor se potrivesc.
EXEMPLU:
DECLARE
record1 salgrade%ROWTYPE;
record2 salgrade%ROWTYPE;
BEGIN
.
record2:=record1;
252
EXEMPLU
INSERT INTO salgrade (grade,losal, hisal) VALUES(record1);-Illegal
253
CAPITOLUL 24
VIATA SECRETA A CURSOARELOR
Acest capitol va arata cum sa declarati si sa controlati explicit cursoarele, care va permit sa
multiplicati linii de interogare pentru a fi executate in PL/SQL. Ne vom ocupa de felul in care
liniile pot fi aduse de la cursor in interiorul unei bucle prin intermediul cursorului prin bucla.
Ce este un Cursor?
ORACLE foloseste arii de lucru private SQL ,arii care executa declaratii SQL si sa
memoreaza informatii de procesare. Cursorul este o constructie PL/SQL ,care iti permite sa
denumeste aceste arii de lucru si care acceseaza informatia.
Exista doua tipuri de cursor:
cursor implicit
declarand PL/SQL cursor implicit penru toate declaratiile DML si penntru toate
interogarile cu un singur rand
cursor explicit
declarand cursor explicit impreuna cu alti identificatori care sunt folositi in bloc si
manipuland prin declaratii specifice si blocuri excutabile de actiune. Cursoarele
explicite sunt numai interogari si va permit multiple linii care sa proceseze interogari.
Asa cum vedem , SELECT-uri care apar ca instructiuni separate in PL/SQL poat intoarce o
singura linie. Aceasta inseamna ca de fapt PL/SQL incearca sa extraga doua linii de la
cursorul implicit :una sa satisfaca interogarea , si a doua care sa vada daca viitoarele linii au
fost returnate .
Cursoarele explicite va permit sa evitati aceasta a doua extragere , aceasta imbunatatind
eficienta cand o interogare cu un singur rind este ceruta . Cursoarele explicite pot fi utilizate
pentru a rezolva multiple extrageri , si pentru a reexecuta cereri trecute din aria respectiva .
Restul acestui capitol va va explica mult mai pe larg aceste probleme , despre cursorul
explicit.
254
memoreaza valorile din linia curenta in variabile.Linia curenta este linia la care
cursorul pointeaza. Fiecare FETCH produce mutarea cursorului sa indice la linia ur matoare in setul activ,si deci fiecare FETCH va accesa o linie diferita returnata de
interogare.
CLOSE
porneste un set de lucru de linii produse de OPENul cursorului. Este posibil sa
reOPEN (redeschideti) cursorul, stabilind astfel un set de lucru nou.
Instructiunea CURSOR
Este folosit pentru a declara un cursor explicit.Parametrii pot fi definiti pentru a permite
substitutia valorilor in interogare cand cursorul este OPEN.Variabilele pot fi deasemeni
referite in interogare ,dar trebuie sa fie declarate inaintea instructiunei CURSOR.
Sintaxa:
CURSOR identificator[( parameter details)] IS query-expression;
unde query-expression este o instructiune SELECT care poate include majoritatea clauzelor,
dar nu o clauza INTO. Nu trebuie definit NULL ca un obiect SELECT.
Exemplu
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT ename, sal, hiredate FROM emp
WHERE deptno= 20 AND job= "ANALYST";
;
;
Instructiunea OPEN
Este utilizata in cadrul actiunilor executabile dintr-un bloc, ai stabileste un set activ de
rinduri.
Sintaxa:
OPEN cursor-identif [(lista argumente)] ;
Exemplu:
OPEN c1;
De observat ca exceptiile nu sint lansate daca cererea nu intoarce nici un rind cind este
deschis cursorul. Starea cursorului poate, totusi, sa fie testata dupa un FETCH.
Instructiunea FETCH
Este utilizata pentru a extrage rindul curent intr-o variabila PL/SQL, sau intr-o variabila host,
inclusiv cimpurile ecran din SQL*forms. Trebuie amintit ca variabilele host necesita punctvirgula ca prefix, pentru a fi deosebite de variabilele PL/SQL.
255
Sintaxa:
FETCH cursor-id INTO var,var,... ;
Variabilele trebuie sa fie specificate pentru fiecare cimp selectat in cererea de cursor. O alta
posibilitate este definirea unei inregistrari pentru cursor, si transmiterea sa ca o clauza a
FETCH.
Exemplu:
FETCH c1 INTO v_ename, v_sat, v_hiredate;
Variabilele incarcate, care au fost declarate inainte de FETCH, pot fi manipulate de alte
instructiuni. FETCH-uri ulterioare vor achizitiona alte rinduri individuale din cerere. De notat
ca primul FETCH care nu obtine nimic, adica daca nu mai ramin rinduri, nu va cauza o
eroare. VAriabilele vor contine valori nule.
Instructiunea CLOSE
Inchide in mod explicit un cursor, permitind redeschiderea sa ulterioara. Aceasta inseamna ca
un set activ poate fi restabilit de mai multe ori.
Sintaxa:
CLOSE cursor-identif ;
256
END LOOP;
Aceasta eroare va termina blocul, eventual cu o exceptia netratata. Este deci important sa se
verifice succesul fiecarui FETCH inainte de alte referiri la cursor. (fie prin alte FETCH sau
comenzi SQL)
Exemplu:
OPEN cursor_1 ;
LOOP
FETCH cursor1 INTO a,b,c,d ;
EXIT WHEN cursor1%NOTFOUND ;
.
.
END LOOP;
Cursoarele si inregistrarile
Am vazut deja ca inregistrarile pot fi definite sa se potriveasca cu structura coloanelor unei
tabele. Este de asemenea posibil sa definim inregistrari bazat pe lista de coloane selectata
explicit de cursor. Aceasta este convenabil pentru prelucrarea rindurilor din setul activ, pentru
ca se poate extrage direct in inregistrare, si valorile rindului vor fi incarcate direct in
cimpurile corespunzatoare ale inregistrarii.
Exemplu:
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT empno, sal, hiredate, rowid
FROM emp WHERE deptno = 20 AND job = 'ANALYST'
FOR UPDATE OF sal;
emp_record c1%ROWTYPE;
BEGIN
OPEN c1;
.
FETCH c1 INTO emp_record;
.
IF emp_record.sal <2000 THEN ...
OPEN este executata. Deoarece blocarile sint eliberate la sfirsitul unei tranzactii, nu trebuie
sa executati COMMIT intre extrageri dintr-un cursor explicit daca se foloseste FOR
UPDATE.
Sa luam un exemplu comlet. In blocul de mai jos se prelucreaza fiecare rind din tabela 'dep',
mutind departamentul SALES in locatia Dallas, si celelalte departamente la New York. De
asemenea se tine un contor al departamentelor plasate in fiecare locatie.
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT dname, loc FROM dept
FOR UPDATE OF loc ;
dept_rec
c1%ROWTYPE;
sales_count
NUMBER:=0 ;
non_sales
NUMBER := 0;
BEGIN
OPEN c1;
LOOP
FETCH c1 INTO dept_rec;
EXIT WHEN c1%NOTFOUND;
IF dept_rec.dname = 'SALES' AND dept_rec.loc !=
'DALLAS'
THEN
UPDATE dept SET loc = 'DALLAS' WHERE
CURRENT OF c1;
sales_count := sales_count + 1;
ELSIF dept_rec.dname != 'SALES' AND dept_rec.loc !=
'NEW YORK'
THEN
UPDATE dept SET loc = 'NEW YORK' WHERE
CURRENT OF c1;
non_sales := non_sales +1 ;
END IF;
END LOOP;
CLOSE c1;
INSERT INTO counts (sales_set, non_sales_set )
VALUES (sales_count, non_sales);
COMMIT;
END;
258
Cursoare cu parametrii
Parametrii permit transmiterea unor valori unui cursor cind acesta este
deschis, si utilizarea in cererile care se executa.
Aceasta inseamna ca un cursor explicit poate fi deschis de mai multe ori
intr-un bloc, intorcind seturi de lucru diferite cu fiecare ocazie.
Cind cursorul este ulterior deschis, valorile sint transmise pt. fiecare
din parametrii in mod pozitional.
VAlorile din PL/SQL sau variabile host pot fi utilizate, si de asemenea
literali.
Exemplu:
OPEN c1 (30, 'ANALYST');
259
260
Exemplu:
DECLARE
CURSOR c1 IS SELECT n1, n2, n3 FROM data_table;
result NUMBER;
BEGIN
FOR rec IN c1 LOOP
result := rec.n2 / (rec.n1 + rec.n3);
INSERT INTO temp_tab VALUES (result);
END LOOP;
COMMIT;
END;
Daca cursorul pe care il procesati intr-un ciclu FOR cursor a fost definit
cu
parametrii, valorile (parametrii actuali) sint date in paranteza, dupa
numele cursorului in instructiunea FOR.
261
Exemplu:
FOr rec IN (SELECT ename FROM emp WHERE deptno = 10 )
LOOP
IF rec.ename = 'JONES' THEN
.
END LOOP;
262
263
Exercitii
264
Solutii
1.
DECLARE
CURSOR cur1 IS select sal from newemp
ORDER BY sal
FOR UPDATE OF sal;
v_count NUMBER := 0 ;
totsal NUMBER (9,2) := 0;
v_sal emp.sal%TYPE;
BEGIN
SELECT SUM(sal) INTO totsal FROM newemp;
OPEN cur1;
WHILE totsal <=35000
LOOP
FETCH cur1 INTO v_sal ;
EXIT WHEN cur1%NOTFOUND;
U
2.
265
CAPITOLUL 25
MAI MULTE DESPRE EXCEPTII
Am vazut deja cum exceptiile predefinite apar si cum le manuim. Acum vom consolida
aceste caracteristici uitandu-ne peste exceptiile definite de utilizator si cum le putem asocia
cu conditii interne.
Generarea exceptiilor
Exceptiile in general apar in doua moduri:
O eroare in ORACLE este asociata intern cu o exceptie.Aceasta exceptie este "ridicata"
automat ca un rezultat. De exemplu daca eroarea ORA-0001 apare cand scriem in baza de
date atunci exceptia DUP_VAL_ON_INDEX este ridicata de PL/SQL.
O exceptie este generata implicit prin declaratia RAISE in cadrul unui bloc.
Sintaxa :
RAISE exceptie_identificator;
Exceptia generata deliberat poate fi fie una definita de utlizator sau o exceptie interna
predefinita.
Este de dorit a genera o exceptie in conditii in care acea exceptie nu ar aparea normal . De
exemplu,sa presupunem ca o interogare particulara are nevoie sa produca o eroare daca
intoarce orice rand. In mod normal numai cand mai mult de un rand este intors apare exceptia
TOO_MANY_ROWS:
BEGIN
SELECT 'anything' INTO PLVAR FROM emp
WHERE deptno = dept_number;
IF SQL%FOUND THEN
266
RAISE TOO_MANY_ROWS;
END_IF;
EXCEPTION
WHEN NO_DATA_FOUND THEN NULL;
END;
Deasemenea observati cat timp 'NO_DATA_FOUND' este considerat normal pentru aceasta
interogare, declaratia SELECT poate sa primeasca un sub_block in care exceptia are un
identificator nul. Cealalta exceptie TOO_MANY_ROWS va fi transmisa la blocul exterior.
SINTAXA
identifier EXCEPTION
EXEMPLU
DECLARE
credit_exceeded EXCEPTION;
BEGIN
IF stock_ordered>credit_limit THEN
RAISE credit_exceeded;
END IF
267
EXCEPTION
WHEN credit_exceeded THEN ...
268
atunci exceptia
fetch_failed
este ridicata
automat
*/
EXCEPTION
WHEN fetch_failed THEN ...
Identificatorul WHEN OTHERS prinde toate exceptiile neincluse deja. Citeva instrumente
ORACLE ca SQL*Forms au exceptiile lor predefinite pe care le poti genera pentru a produce
evenimente. WHEN OTHERS le va prinde si pe acestea !
EXERCITII
1. Produceti un fisier SQL*Plus care accepta trei parametri (&1, &2, &3) reprezentind
numarul departamentului, numele departamentului si locatia. Blocul PL/SQL din acest fisier
trebuie sa produca o exceptie USER-DEFINED daca nr. departamentului este 33 inregistrind
un mesaj adecvat in MESSAGES. Daca nu este 33 atunci numarul, numele si locatia trebuie
sa fie inregistrate ca un rind in tabelul NEWDEPT (care are aceleasi coloane ca DEPT).
Fisierul trebuie sa fie executabil in urmatorul mod:
@FILENAME 50 TRAINING BRACKNELL
Daca aveti timp: 2. Produceti un bloc pentru a sterge toate rindurile din tabelul PROJECTS.
Definiti o exceptie care sa prinda eroarea interna -2292 (Integrity violation), si includeti un
identificator care trimite un mesaj tabelului MESSAGES daca aceasta exceptie apare.
SOLUTII
1.
DECLARE
v_deptno NUMBER := &1;
dept_33 EXCEPTION;
BEGIN
IF v_deptno=33 THENRAISE dept_33;
269
END IF;
INSERT INTO newdept (deptno, dname, loc)
VALUES (&1, `&2`, `&3`);
EXCEPTION
WHWN dept_33 THEN
INSERT INTO messages (charcoll)
VALUES ('Attempt to create Department 33!');
END;
2.
DECLARE
integ_error EXCEPTION;
PRAGMA EXCEPTION_INIT (integ_error, -2292);
BEGIN
DELETE FROM projects;
EXCEPTION
WHEN integ_error THEN
INSERT INTO messages (charcol1)
VALUES (`Integrity Error`);
END;
270
APPE N DIXA
Pseudo-coloane SQL
Urmatoarea tabela listeaza pseudo-coloanele SQL
CURRVAL
intoarce valoarea curenta in secventa specificata
NEXTVAL
intoarce urmatoarea valoare in secventa specificata
LEVEL
utilizat in comanda SELECT...CONNECT BY;intoarce 1 pentru nodul radacina,2
pentru nodul fiu,etc.
ROWIND
intoarce un sir hexazecimal care reprezinta adresa unui rand.
ROWNUM
intoarce un numar ce indica ordinea randului care a fost selectat din tabela.Primul
rand selectat are un ROWNUM de valoare 1,al doilea are 2,etc.
SYSDATE
intoarce data si timpul curent.
USER
intoarce numele de user al utilizatorului Oracle curent
UID
intoarce un intreg unic asignat fiecarui nume de user (exista un UID pentru fiecare
nume de user).
271
APPE N DIX- B
Cuvinte rezervate SQL
Urmatoarele cuvinte sunt rezervate SQL.Nu puteti sa le utilizati ca nume de obiecte de tip
baza de date daca nu sunt puse intre ghilimle.
Cuvintele urmate de un asterix(*) sunt de asemenea cuvinte ANSI rezervate.
ACCESS
DISTINCT*
ADD
DROP
IS*
ALL*
LEVEL*
ALTER
ELSE*
LIKE*
AND*
EXCLUSIVE
LOCK
ANY*
EXISTS*
LONG
ASC*
FILE
MAXEXTENTS
AUDIT
FLOAT*
MINUS
FOR*
MODE
FROM*
MODIFY*
AS*
BETWEEN*
BY*
NOAUDIT
GRANT*
CHAR*
CHECK*
NOCOMPRESS
GROUP
NOT
CLUSTER
COLUMN
NOWAIT
HAVING*
NULL*
COMMENT
COMPRESS
NUMBER
IDENTIFIED
CONNECT
OF*
CREATE*
IMMEDIATE*
OFFLINE
CURRENT*
IN*
ON*
INCREMENT
ONLINE
272
DATE
INDEX
OPTION*
DBA
INITIAL
OR*
DECIMAL*
INSERT*
ORDER*
DEFAULT*
INTEGER*
DELETE*
INTERSECT*
PCTFREE
DESC*
INTO*
PRIOR*
PRIVILEGES
TABLE*
PUBLIC*
THEN*
TO*
RAW
TRIGGER*
RENAME
RESOURCE
UID
REVOKE*
UNION*
ROW*
UNIQUE*
ROWID
UPDATE*
ROWNUM
USER*
ROWS*
ROWLABEL
VALIDATE
SELECT*
VALUES*
SESSION*
VARCHAR*
SET*
VARCHAR2
SHARE
VIEW*
SIZE
SMALLINT*
WHENEVER*
START
WHERE*
SUCCESSFUL
WITH*
SYNONYM
SYSDATE
273
Cuvinte cheie
Urmatoarele cuvinte cheie au o semnificatie speciala in limbajul SQL suportat de ORACLE
RDBMS dar nu sunt cuvinte rezervate si astfel pot fi folosite ca identificatori.Aceste cuvinte
pot deveni cuvinte rezervate in viitor.
Cuvintele rezervate ANSI sunt indicate printr-un *;cuvintele cheie adaugate in versiunea 6.0
sunt indicate prin +.
ARCHIVELOG+
END+
MXVALUE+
AUTHORIZATION*+
ESCAPE
MINEXTENTS
EVENTS+
MINVALUE
EXEC*+
MOUNT+
BACKUP+
BEGIN*+
MODULE+
FETCH*+
CACHE+
FOREIGN*+
NEXT*+
CHARACTER*+
FORTRAN*+
NOARCHIVELOG+
CLOSE*+
FOUND*+
NOCACHE+
COBOL*+
NOCYCLE+
COMMIT*+
GO*+
NOMAXVALUE+
CONSTRAIN*+
GOTO*+
NOMINVALUE+
CONTENTS+
NOORDER+
CONTINUE*+
INCLUDING+
NORMAL+
CONTROLFILE+
INDICATOR*+
NOSORT+
CRASH
INITRANS+
NUMERIC*+
CURSOR*+
INT*+
ONLY*+
CYCLE+
KEY*+
OPEN*+
DATABASE
LANGUAGE*+
DATAFILE+
LINK
PASCAL*+
DEC*+
LOGFILE+
PCTINCREASE+
DECLARE*+
PCTUSED+
DISMOUNT+
MAXDATAFILE+
PL1*+
DOUBLE*+
MAXINSTANCES+
PRECISION*+
274
MAXLOGFILES+
PRIMARY*+
MAXTRANS+
PROCEDURE*+
READ*+
SQLCOD*+
REAL*+
SQLERROR*+
REFERENCES*+
STATEMENT+
RELEASE+
STORAGE+
RESETLOGS
SWITCH+
REUSE+
SYSTEM+
ROLLBACK+
SAVEPOINT+
TABLES+
SCHEME
TABLESPACE+
SECTION*+
TEMPORARY*+
SEGMENT+
TEMPORARY*+
SEQUENCE+
SHARED+
USING*+
SOME*+
SORT+
WRITE*+
SPECIFIED+
WORK*+
SQL*+
275
AUTHORIZATION
AVG
BEGIN
BETWEEN
BODY
BOOLEAN
BY
CASE
CHAR
CHAR_BASE
CHECK
CLOSE
CLUSTER
CLUSTERS
COLAUTH
COLUMNS
COMMIT
COMPRESS
CONNECT
CONSTANT
COUNT
CRASH
CREATE
CURRENT
CURSOR
DATA_BASE
DATABASE
DATE
DBA
DEBUGOFF
DEBUGON
DECLARE
DEFAULT
DEFINITION
DELAY
DELETE
DELTA
DESC
DIGITS
DISPOSE
DISTINCT
DO
Document Summary:
DROP
ELSE
ELSIF
END
ENTRY
EXCEPTION_INIT
EXCEPTION
EXISTS
EXIT
FALSE
FETCH
FOR
FORM
FROM
FUNCTION
276
GENERIC
GOTO
GRANT
GROUP
HAVING
IDENTIFIED
IF
IN
INDEX
INDEXES
INDICATOR
INSERT
INTERSECT
INTO
IS
LEVEL
LIKE
LIMITED
LOOP
MAX
MIN
MINUS
MOD
NEW
NOCOMPRESS
NOT
NULL
NUMBER
NUMBER_BASE
OF
ON
OPEN
OPTION
OR
ORDER
OTHERS
OUT
PACKAGE
PARTITION
PCTFREE
PRAGMA
PRIOR
PRIVATE
PROCEDURE
PUBLIC
RAISE
RANGE
RECORD
RELEASE
REM
RENAME
RESOURCE
RETURN
TABAUTH
TABLE
TABLES
TASK
TERMINATE
THEN
TO
TRUE
TIPE
UNION
UNIQUE
UPDATE
USE
VALUES
277
REVERSE
REVOKE
ROLLBACK
ROWNUM
ROWTYPE
RUN
SAVEPOINT
SCHEMA
SELECT
SEPARATE
SET
SIZE
SPACE
SQL
SQLCODE
SQLERRM
START
STATEMENT
STDDEV
SUBTYPE
SUM
VARCHAR
VARCHAR2
VARIANCE
VIEW
VIEWS
WHEN
WHERE
WHILE
WHILE
WITH
WITH
WORK
XOR
278
ANEXA C
Aceasta anexa furnizeaza o vedere generala asupra principalelor dife- rente dintre Oracle 7 si
Oracle versiunea 6.Diferentele sunt listate in ordinea capitolelor in care apar in acest manual.
Capitolul 4
Oracle Versiunea 6 SQL-Functii numerice
In Oracle versiunea 6 , urmatoarele functii numerice nu sint accepta- te:
SIN,COS,TAN,SINH,COSH,TANH,EXP,LN, si LOG.
Functiile de putere nu admit exponenti neintegrabili.
Capitolul 6
Oracle Versiunea 6 -Formatul datelor
Codul Formatului Relativ de date (RR) nu e admis.
Pentru lucrul cu ani in orice secol altul decit al 20-lea trebuie folosita functia TO_DATE .
Capitolul 8
Oracle Versiunea 6 -Operatori
Operatorul UNION intoarce toate sirurile distincte obtinute dintr-o cerere.Aceasta a fost
marita in Oracle 7 cu operatorul UNION ALL pentru a include sirurile duplicate.
Sinonimul SOME nu e acceptat de operatorul ANY.
CAPITOLUL 12
Oracle 6 - Limbajul de definire a datelor si a structurilor de date
Unica constringere impusa de Oracle 6 RDBMS este NOT NULL;pentru toate celelalte
constringeri, sintaxa este acceptata si definitiile constringerilor sint stocate in dictionarul de
date, dar nu sint impuse pentru operatiile DML.
279
Clauza CONSTRAINT din comanda CREATE TABLE are diferite sintaxe.In Oracle 7
sintaxa este:
CREATE TABLE emp
(empno numar (4) CONSTRAINT nume_constringere cheie primara ...)
CHARACTER
VARCHAR
In Oracle 6 tipul de date LONG este de asemenea suportat.Acesta este similar cu CHAR, dar
poate detine valori pina la lungimi de 65,535 caractere.
CAPITOLUL 15
Oracle 6 - Blocari
Modul in care Oracle 6 foloseste blocarile depinde de daca exista sau nu TPO.
Oracle 6 cu TPO foloseste blocarile in acelasi mod ca Oracle 7.
Oricum, in absenta TPO, doar un singur utilizator, la un moment dat, este capabil sa ceara sa
actualizeze o tabela din baza de date.O blocare exclusiva, ascunsa pe linii este plasata pe
tabela cind apare sau o declaratie INSERT, UPDATE sau o declaratie DELETE.Rezultatul
blocarii pe intrarea tabelei inter- zice altor utilizatori de cereri orice modificare de date pina
280
cind cel ce a blocat tabela nu o va debloca.Ceilalti utilizatori sint introdusi intr-o coada de
asteptare.
CAPITOLUL 16
Oracle 6 - Views (vederi)
Pentru a redefini o vedere este necesar sa o micsoram si apoi sa o refacem. De asemenea o
vedere nu poate fi creata pina cind tabelele pe care le folo- seste nu exista deja.In Oracle 7 atit
clauza OR REPLACE cit si clauza FORCE furnizeaza aceste inlesniri.
CAPITOLUL 17
Oracle 6 - Securitatea si administrarea
Comanda GRANT este folosita pentru a crea noi utilizatori si a le da drep- turi.Cele trei
drepturi de sistem disponibile sint:
CONNECT
capacitatea de a te loga la Oracle si a accesa orice obievte asupra carora ai
drepturi.Pot fi create vederi si sinonime.
RESOURCE
capacitatea de a crea tabele si indexari.
DBA
capacitatea de a crea alti utilizatori si de a ocoli accesul protejat.
ROLES, multimea de drepturi, nu este suportata.
CAPITOLUL 18
Oracle 6 - Indexari unice
Indexarile unice nu sint create automat cind sint specificate constringerile de integritate sau
cheia primara.Comanda CREATE UNIQUE INDEX trebuie sa fie data explicit.
CAPITOLUL 19
Oracle 6 - Generalitati
PL/SQL Versiunea 1 este motorul PL/SQL folosit de RDBMS.Astfel procedurile, functiile si
package-urile stocate si trigger-ele nu sint disponibile in Oracle Versiunea 6 RDBMS.Acestea
sint disponibile in PL/SQL Versiunea 2.
281
ANEXA D
ORDINEA DE COMPARATIE
Caracterele sint comparate conform cu ordinea de comparatie a calculatorului gazda.Un
caracter este mai mare decit altul daca apare dupa el in ordinea de comparatie.
Multe calculatoare folosesc una din cele doua ordini de comparatie, numite ASCII(American
Standard Code Decimal Interchange Code).Aceste ordini de comparatie sint prezentate mai
jos.
Observatie: Oracle foloseste ordinea de comparatie a calculatorului gazda.
Literele mari si mici nu sint echivalente.In ASCII, toate literele mici sint mai mari ca literele
mari.In EBCDIC, opusul este adevarat.
In ASCII, cifrele de la 0 la 9 sint inaintea literlor din alfabet.In EBCDIC, opusul este
adevarat.
In continuare sint prezentate ordinele de comparatie atit pentru ASCII cit si pentru EBCDIC.
Valoare zecimala
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48-57
58
Simbol
blank
!
"
#
$
%
&
'
(
)
*
+
,
.
/
0-9
:
Valoare zecimala
59
60
61
62
63
64
65-90
91
92
93
94
95
96
97-122
123
124
125
126
282
Simbol
;
<
=
>
?
@
A-Z
[
\
]
^
_
'
a-z
{
|
}
~
Simbol
blank
c
.
<
(
+
|
&
!
$
*
)
;
/
,
Valoare zecimala
108
109
110
111
122
123
124
125
126
127
129-137
145-153
162-169
193-201
209-217
226-233
240-249
283
Simbol
%
_
>
?
:
#
@
'
=
"
a-i
j-r
s-z
A-I
j-r
S-Z
0-9
ANEXA E
Crearea Obiectelor unei Baze de Date
Instructiunea CREATE este utilizata pentru crearea tabelelor si a altor obiecte ca de exemplu
INDEX-uri, DOMAIN, VIEWS. Restrictiile pot fi specificate de asemeni le createa tabelelor
( restricttile sunt implementate la nivelul bazei de date).
Cand se creaza tabela se poate specifica optional domeniul pentru coloana respectiva. In plus,
constrangerile pot fi specificate ca aplicandu-se asupra valorilor unei coloane sau saupra
intregii tabele. Restrictiile pot specifica faptul ca coloanele contin numai anumite valori,
valori unice sau nu pot fi nule. Restrictiile sunt implementate in cadrul bazei de date.
Comanda pentru tabela ALTER permite eliminarea unor coloane individuale.
Comanda DROP este utilizata pentu a elimina alte obiecte din baza de date.
De exemplu :
DROP TABLE DEPT;
DROP VIEW SALARY;
INGRES/SQL
INGRES/SQL este un produs al Relational Technology Inc. (RTI). SQL utilizat de INGRES
este acelasi din punct de vedere sintactic ca cel utili zat de alti producatori. Majoritatea
exemplelor de comenzi date pana acum se pot rula si sub INGRES.Oricum, INGRES/SQL nu
are operatorul LIKE.
INGRES suporta caractere speciale pentru utilizarea in comparatii ( in special operatorii de
egalitate ) pentru a indica potrivirile partiale intr-un sir de caractere. Caractere care permit
identificari pestiale sunt :
284
*
identifica orice sir de 0 sau mai multe caractere
?
identifica orice caracter
[..] identifica oricare din caracterele dintre parantezele patrate
INGRES permite ca oricare din aceste caractere speciale sa poata fi folosite singular sau in
combinatie pentru a specifica criteriul de identi ficare partiala:
ename='*'
identifica orice valoare in "ename"
ename='E*'
identifica orice valoare care incepe cu "E"
ename='*ein'
identifica orice valoare care se termina cu "ein"
ename='*[aeiou]*'
identifica orice valoare care are cel putin o vocala
ename='Br??'
identifica orice sir de 5 caractere care incepe cu "Br"
Semnificatia speciala a acestor caractere poate fi eliminata in comparatii de predicate prin
caracterul "backslash" (\). Astfel "\*" se refera la caracterul asterisc. Oricum, atunci cand se
fac atribuiri cu caractere speciale nu trebiue tratate cu specificatiile pentru ndetificarea
partiala:
jtitle='**accountant**'
character
vchar
285
integer1
integer2 (smallint)
integer4(integer)
float4
intreg de
intreg pe
intreg pe
real pe 4
float8(float)
real pe 8 bytes
date
(pentru
1 byte
2 bytes
4 bytes
bytes
-128 .. 127
-32,768 .. 32,767
-2,147,483,648 .. 2,147,483,647
-10**78 .. 10**75 precizie
7 zecimale
-10**78 .. 10**75 precizie
15 zecimale
1-ian-1582 .. 31-dec-2382
date absolute si -800 ani la
800
money
money8(byte)
Destinatiile smallint, float, integer pot fi utilizate in locul notatiei integer2, float8, integer4
respectiv.
Astfel pentru a crea tabela EMP:
Comanda pentru utilizarea tabelelor este aceeasi ca cea a altor producatori (instructiunea
INSERT). Instructiunea DROP poate fi utilizata pentru a elimina obiecte din baza de date.
Vedere de ansamblu
O scurta vedere de ansamblu asupra SQL implementat in 3 RDBMS-uri -DB2, Rdbs si
Ingres.
SQL este limbajul standard pentru RDBMS-uri si toate RDBMS-urile majore suporta cateva
forme ale SQL.
Acest apendice furnizeaza o scurta vedere de ansamblu a SQL-ului imple- mentat in RDBMS
de catre trei furnizori proeminenti de RDBMS -DB2 al lui IBM, Rdb al DEC si Ingres al lui
Relational Technology . Informatia prezentata nu intentioneaza sa fie o comparatie
cuprinzatoare a acestor produse . Intentia mea este sa arat ca , de cand toate RDBS-urile
286
majore suporta SQL va puteti transfera priceperea pe care ati capatat-o in SQL de la un
RDBMS la altul.
DB2
Database 2 ( DB2 ) este RDBMS-ul IBM-ului pentru mediul MVS.
Implementarea DB2 a SQL-ului este identica cu SQL-ul ORACLE-ului . Intr-adevar SQL-ul
folosit pentru DB2 (si SQL/DS-RDBMS-ul IBM-ului pentru DOS/USE si mediul de operare
VM/SP) a format modelul pentru limbajul SQL . Reamintiti-va ca limbajul SQL a fost
dezvoltat de IBM pentru prototipul lor RDBMS-System R , dar ORACLE a intodus prima
implementare comerciala posibila a SQL-ului.
SELECT *
FROM EMP;
SELECT DISTINCT DEPTNO
FROM DEPT;
SELECT DEPTNO, ENAME
FROM EMP
WHERE JOB = 'CLERK'
ORDER BY JOB DESC;
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, SAL
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE 'S%';
SELECT ENAME, JOB, COMM
287
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
FROM EMP
WHERE COMM IS NULL;
SELECT E.EMPNO, E.ENAME, D.DNAME
FROM EMP E, DEPT D
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO;
SELECT DEPTNO, DNAME
FROM EMP
WHERE NOT EXISTS
(SELECT DEPTNO
FROM EMP);
SELECT SUM(SAL), DEPTNO
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO
HAVING SUM(SAL) 3500;
Ceea ce este mai sus , este doar un specimen simplu al comenzilor SQL care pot fi scrise
folosind SQL-ul lui DB2. Un rand intins ,de alti operatori este suportat de DB2; operatori de
comparatie, operatori booleeni (AND, OR, NOT) , operatori speciali (EXISTS, IN,
BETWEEN, LIKE, IS), operatorul pe multime UNION, etc...
DB2 nu suporta direct JOIN-ul extern. Deasemenea, operatorii INTERSECTION si
DIFFERENCE nu sunt suportati direct (operatorul UNINO ALL poate fi folosit pentru a
construi aceste trasaturi).
DB2 furnizeaza un numar de operatori si functii care pot fi folositi in constructia expresiilor.
Unele dintre aceste functii si operatori sunt rezu- mate mai jos.
Operator/functie
---------------+,-,*,/
impartire.
Descriere
--------Adunare, scadere, inmultire,
Pot fi folositi cu date, timpi si
timestamp-uri.
||
2
siruri de caractere sau 2 siruri
grafice.
CHAR
timestamp
caractere.
DATE
DAY/MONTH/YEAR
DAYS
288
HOUR/MINUTE/SECOND
LENGTH
oc-
SUBSTR
VALUE
ne-
COUNT/AVG/
MAX/MIN/SUM
Functii combinate
DB2 nu suporta bogatul set de functii care sunt posibile cu ORACLE. Vezi capitolele 4, 5 si
6.
Intentia de aici, nu este de a furniza o comparatie de unu la unu a diferen- telor si
asemanarilor intre si SQL-ul ORACLE-ului. Mai degraba, telul este de a arata ca,
cunostintele dumneavoastra de SQL pot fi transferate de la un RDBMS la altul.
Timpul, reprezentat ca o secventa de 6 cifre zecimale fara semn impachetate (hhmmss), ocupand 3 octeti, valorile permise fiind in domeniul miezul noptii pana la miezul noptii. De
exemplu : 000000 pana la 240000
Timestap
Combinatie de data si timp, reprezentata ca o secventa de 20 de cifre fara semn impachetate(yyyymmddhhmmssnnnnnn),ocupand 10 octeti, valorile permise fiind in domeniul
00010101000000000000 pana la 99991231240000000000
Aceste tipuri pot fi abreviate dupa cum urmeaza :
Int
pentru Integer
Decimal(n)
pentru Decimal(n,0)
Decimal
pentru Decimal(5)
Dec
pentru Decimal
Float
pentru Float(53)
Real
pentru Float(21)
Double Precision
pentru Float(53)
Character
pentru Character(1)
Char
pentru Character
Long Varchar
pentru Varchar(n)
Graphic
pentru Graphic(1)
Long Vargraphic
pentru Vargraphic(n)
Cand creati tabele, puteti specifica daca Null-urile sunt permise sau nu in acelasi mod ca si
ORACLE SQL cu o exceptie. DB2 permite declaratia NOT NULL WITH DEFAULT.
Aceasta inseamna ca o valoare nu este ceruta pentru aceasta coloana si va fi inlocuita cu o
valoare nula.
Zero pentru campuri numarice
Blank-uri pentru campuri cu siruri de lungime fixa
Gol (siruri de lungime zero) pentru campuri cu siruri de lungime variabila.Valoarea lui
CURRENT DATE sau CURRENT TIME sau CURRENT TIMESTAMP ,cat mai potrivit.
Deci, pentru a crea o tabela EMP:
CREATE TABLE EMP
( EMPNO INTEGER NOT NULL,
ENAME CHAR(10),
290
JOB CHAR(10),
MGR INTEGER,
HIREDATE DATE,
SAL DECIMAL(7,2),
COMM DECIMAL(7,2),
DEPTNO INTEGER NOT NULL);
Comanda ALTER TABLE si comenzile DROP TABLE sunt la fel ca ale lui ORACLE.
Comanda CREATE INDEX este aceeasi deasemenea.
NOTA:
Declaratia Crate Table SQL a lui ORACLE va accepta tipuri de date din DB2 si SQL/DS, si
le converteste intern in tipuri de date ORACLE, dupa cum urmeaza:
DB2 SQL/DS
ORACLE
SMALLINT
NUMBER(38)
INTEGER
NUMBER(38)
DECIMAL(M,N)
NUMBER(M,N)
FLOAT
NUMBER
VARCHAR(N)
CHAR(N)
LONG VARCHAR
LONG
Nu exista tipuri de date ORACLE care sa corespunda pentru GRAPHIC, VARGRAPHIC si
LONG VARGRAPHIC.
VAX Rdb/VMS
Rdb este RDBMS al lui DEC, care lucreaza in mediul VMS.
Urmeaza sintaxa pentru VAX SQL :
SELECT [DISTINCT]/[Tabela.] coloana/expr [alias]
FROM tabela(e) [alias]
[WHERE conditie]
291
[AND conditie]
[OR conditie]
[GROUP BY coloana(e)]
[HAVING conditie]
[ORDER BY coloana(e)]
Exemple:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Dupa cum puteti vedea, sintaxa lui VAX SQL este foarte similara cu DB2 si
ORACLE SQL. Operatorul EXISTS ca si [NOT] NULL, [NOT] BETWEEN, ALL,
opera- tori booleeni, JOIN-uri, subcereri, etc sunt toate suportate.Functiile COUNT,
SUM, AVG, MIN, MAX, sunt deasemenea furnizate.
292
ANEXA G
Exportarea Continutului unei Tabele intr-un Fisier
Uneori este util sa avem valorile unei coloane dintr-o tabela intr-un fisier text care poate fi
rulat pentru a insera respectivele valori in tabela. De exemplu cand se distribuie sau se
instaleaza un sistem se doreste funniza rea unui fisier care sa contina informatiile de start-up
pentru o tabela. Asemenea fisier este furnizat odata cu ORACLE pentru tabelele de
demonstratie Emp, Dept si Salgrade.
Desi datele sunt existente in tabela, se poate dori existenta infor matiei in formatul "INSERT
INTO nume_tabela VALUES(,,,,);" SQL din SQL poate fi utilizat pentru a indeplini aceasta.
Urmatorul cod realizeaza blocul INSERT pentru tabela DEPT.
set
set
set
set
set
feed off
head off
pages 0
lines 75
verify off
spool insert.sql
select 'insert into dept', '
values (' ||
deptno || ',' ||
''''||dname||''''||','||
''''||loc||''''||');'
from dept;
spool off
set
set
set
set
feed on
head on
pages 24
verify on
start insert.sql
Pentru fiecare linie din tabela DEPT, codul de mai sus genereaza blocurile INSERT de mai
jos :
insert into dept
values (10,'ACCOUNTING','NEW YORK');
insert into dept
values (20,'RESEARCH','DALLAS');
insert into dept
values (30,'SALES','CHICAGO');
insert into dept
values (40,'OPERATIONS','BOSTON');
293
Poate ca ati observat numarul mare de apostrofuri din ultimul exemplu. Un set de 4
apostrofuri genereaza un singur apostrof in blocul final - RETINETI : Sirurile de caractere
trebuie incadrate de apostrofuri !
Astfel :
SELECT '''X'''
SELECT ''''
SELECT ''''||DNAME||''''
intoarce 'X'
intoarce '
intoarce 'BOSTON'
SQL din SQL este o tehnica ce poate fi utilizata pentru a mari tabelele cu valori stocate in
fisiere text. De asemeni pot fi folosite utilitarele IMPORT/EXPORT.
Generarea unor blocuri INSERT pentru o tabela cu multe coloane este costisitor sa generam
coloana cu coloana. In loc, putem extrage informatia din "Data Dictionary".
Intr-adevar, cand se genereaza SQL bazat pe date existente, "Data Dictionary" este locul de
start. Se poate utiliza acest dictionar pentru a furniza parametrii pentru orice bloc SQL.
Urmatorul exeplu utilizeaza infor- matia din "Data Dictionary" pentru a genera blocuri
CREATE TABLE pentru fiecare tabela a utilizatorului. Acest exemplu ilustreaza cateva
tehnici necesare pentru generarea unui SQL complex. SA NU VA INGRIJORATI CA VA
TREBUI SA UTILI- ZATI ACEST COD DE FIECARE DATA CAND DORITI SA
EXECUTATI UN BACK-UP AL TABE- LELOR DUMDEAVOASTRA ! ORACLE
FURNIZEAZA ALTE UTILITARE CARE EXECUTA ACEST LUCRU.
Crearea Tabelelor.
Este mereu o idee buna sa fiti capabili sa regenerati propriile tabele. Puteti sa lasati SQL sa
genereze blocuri CREATE TABLE pentru aceasta. Ecranul "Data Dictionary" user_tab_columns - contine tiate informatiile necesare.
SELECT TABLE_NAME, COLUMN_ID, COLUMN_NAME, DATA_TYPE, DATA_LENGHT,
DATA_PRECISION, DATA_SCALE, NULLABLE
FROM USER_TAB_COLUMNS
WHERE TABLE_NAME IN ('DEPT','EMP','SALGRADE')
ORDER BY TABLE_NAME, COLUMN_ID;
294
EMP
EMP
SALGRADE
SALGRADE
SALGRADE
7
8
1
2
3
COMM
DEPTNO
GRADE
LOSAL
HISAL
NUMBER
NUMBER
NUMBER
NUMBER
NUMBER
295
22
22
22
22
22
7
2
2
0
Y
N
Y
Y
Y
In plus, versiunea 2 a PL/SQL accepta toate noile functii SQL din Oracle7, si toti operatorii
SQL de comparare si setare (EXIST, UNION, etc)
Subprograme PL/SQL
In general versiunea 2 accepta doua tipuri de blocuri PL/SQL, 'blocul anonim' si
'subprogramele'.
Blocul anonim
Este un bloc fara nume. Blocurile anonime erau singurul tip de bloc in versiunea 1.
Aceste blocuri sint declarate in momentul in care sint rulate, si transmise motorului
PL/SQL pentru compilare inainte de a fi rulate.
Subprogramele
Sint blocuri PL/SQL cu nume. Pot fi declarate fie ca proceduri fie ca functii. In
ultimul caz vor intoarce o valoare atunci cind sint apelate.
Cu extinderea procedurala a RDMS, subprogramele pot fi stocate in dictionare de
date, de unde pot fi apelate apoi din mai multe aplicatii cind acel cod este necesar.
(Sint diferite de functiile si procedurile din Form-urile SQL)
Tipuri scalare
Sint tipuri de date care reprezinta o singura valoare. Principalele tipuri sint cele care
corespund coloanelor din bazele de date ORACLE: NUMBER, DATE, CHAR,
VARCHAR2, RAW, ROWID. Exista totusi un numar de subtipuri pentru o definire mai
specifica a variabilelor. In PL/SQL sint permise variabilele Booleene.
296
Date Booleene
Boolean
Pentru a pastra valorile TRUE si FALSE. Rezultatul expresiilor Booleene pot fi
atribuite acestor variabile, si testate apoi in instructiuni conditionale.
Tipul DATE
DATE
Date valide, ca si coloanele ORACLE tip DATE. Domeniu inter 4712bc si 4712ad.
Tipul RAW
RAW
Pentru a stoca date binare, ca si coloanele RAW ale bazelor de date. Lungimea
maxima este 32767.
Date ROWID
ROWID
Pentru a stoca adrese ROWID in formatul international ROWID. (adica fara conversia
dinamica la date character)
297
De notat ca unele din tipurile de date acceptate de PL/SQL permit lungimi care sint mai mari
decit cele din coloanele corespunzatoare. VARCHAR2 si RAW, ca coloane, permit
maximum 2000 octeti. Coloanele CHAR au maximum 255. Datele caracter din PL/SQL pot
fi totusi scrise in coloane LONG ale bazelor de date daca valoarea lor este prea mare.
Poate fi rescrisa:
tax_year SMALLINT DEFAULT 92;
Exemplu:
DECLARE
TYPe time_type IS RECORD (second INTEGER(2) := 0 ,
298
minute INTEGER(2) := 0 ,
hour INTEGER(2) := 0 ) ;
time_rec time_type;
Tabele PL/SQL
Daca inregistrarile pot reflecta un rind unic, cu mai multe cimpuri, o tabela PL/SQL contine o
structura cu un singur cimp, dar cu rinduri multiple. O tabela PL/SQL este bazata pe un tip de
coloana, dar permite stocarea unui tabel de valori si accesarea lor printr-o cheie primara
(numarul rindului)
Ca si inregistrarile definite, o tabela PL/SQL este definita in 2 pasi.Mai intii se defineste un
tip bazat pe un tip de coloana, si apoi se declara o tabela cu acest tip.
Sintaxa:
TYPE type-id IS TABLE OF col-type [NOT NULL]
INDEX BY BINARY_INTEGER
Unde tipul coloanei poate fi fie un tip utilizat pentru coloane (de exemplu VARCHAR2), sau
o referire la o baza de date cu atributul %TYPE.
Exemplu:
DECLARE
TYPE ename_type IS TABLE OF CHAR(10)
INDEX BY BINARY_INTEGER;
299
De notat ca rindurile dintr-o baza de date pot fi extrase in rindurile unei tabele PL/SQL sau
invers, dar aceasta trebuie facut pe rind, intr-un ciclu. Daca un rind dintr-o tabela este referit
intr-o variabila acesta trebuie declarat ca BINARY_INTEGER.
Exemplu:
DECLARE
i BINARY_INTEGER := 0;
BEGIN
FOR rec1 IN (select ename from emp)
LOOP
i:=i+1;
ename_array := rec1.ename;
END LOOP;
.
.
.
END;
300
Anexa
Acestia sunt pasii ce trebuie urmati :
EX.
set feedback off
set echo off
set head off
select distinct table_name sort1,
0
sort2,
'CREATE TABLE '|| table_name ||' ('
from use_tab_columns
/
DEPT
0
EMP
0
SALGRADE 0
18. Acum obtinem definitia completa a fiecarei coloane pentru fiecare tabla.
19. EX.
20.
21. break on sort1 skip 1
22. select table_name sort1,
23.
column_id sort2,
24.
' ' ||
25.
column_name ||
26.
decode(data_type, 'DATE',' DATE',
27.
'LONG',' LONG'
28.
'CHAR',' CHAR('||data_length||')',
29.
'VARCHAR','VARCHAR('||data_length
30.
||')',
31.
'NUMBER',
32.
decode(data_precision,null,' NUMBER',
33.
' NUMBER('||data_precision||','||
34.
data_scale||') '),
35.
'*********** INVALID DATA TYPE
**************')||
36.
decode(nulltable ,'N',' NOT NULL',null)||','
37.
from user_tab_columns
38.
order by table_name,column_id
39. /
40.
41. Acum sa urmarim un exemplu complet. El consta din trei SELECT-uri combinate cu
operatorul UNION. Primul genereaza comanda "CREATE TABLE" ,al doilea
301
defineste coloanele pentru fiecare tabela mai putin ultima intrare si ultimul selecteaza
ultima coloana . Tiparirea primei si celei de-a doua coloane ('sort1' si 'sort2') a fost
eliminata folosind optiunea NOPRINT a comenzii COLUMN.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
EX.
set feedback off echo off head off
set pagesize 9999
col sort1 noprint
col sort2 noprint
break on sort1 skip 1
spool sqlcreates.sql
select distinct table_name sort1,
0
sort2,
'CREATE TABLE '||table_name||' ('
from user_tab_columns
union
select table_name sort1,
column_id sort2,
' '||
column_name||
decode(data_type,'DATE',' DATE',
'LONG',' LONG',
'CHAR',' CHAR('||data_length||')',
'VARCHAR', 'VARCHAR('||data_length||')',
'NUMBER',
decode(data_precision,null,
'NUMBER',
67.
'NUMBER('||data_precision||','||
68.
data_scale||') '),
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
'NUMBER('||data_precision||','||
87.
data_scale||') '),
88.
'******** INVALID DATA TYPE ********')||
89.
decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||','
90. /'
91. from user_tab_columns c
92. where column_id = (select max(column_id)
302
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
from user_tab_columns
where table_name = c.table_name)
order by 1,2
/
spool off
col sort1 clear
col sort2 clear
set head on feedback on echo on
set pagesize 24
Acest exemplu, relativ complicat produce urmatorul fisier :
CREATE TABLE DEPT (
DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL,
DNAME CHAR (14) ,
LOC CHAR (13) )
/
CREATE TABLE EMP (
EMPNO NUMBER (4,0) NOT NULL,
ENAME CHAR (10) ,
JOB
CHAR (9),
MGR NUMBER (4,0) ,
HIREDATE DAATE,
SAL NUMBER (7,2),
COMM NUMBER (7,2),
DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL)
/
CREATE TABLE SALGRADE (
GRADE NUMBER (1,0) NOT NULL,
LOSAL NUMBER (5,0),
HISAL NUMBER (5,0) )
/
Este posibil sa capturam clauza "WHERE" intr-o substituire de variabila utilizind optiunea
"NEW_VALUE" a comenzii "COLUMN". Exemplul permite utilizatorului sa genereze un
raport al angajatilor din cadrul unui departament si/sau incepind cu o anumita data.
EX.
Contens of dynamic.SQL
accept deptno char prompt 'Enter deptno; for all'
accept hiredate char prompt 'Enter date ; for all'
set termout off
col c1 new_value where_clause
select decode('&hiredate',
null,' ',
'where hiredate = '''||'&hiredate'||''''
),
303
decode('&hiredate',
numm,'where deptno = '||'||
' and hiredate = '''||'&hiredate'||''''
)
) c1
from sys.dual
/
set verify on
set termout on
select ename from emp &where_clause
/
start dynamic.sql
Enter deptno; for all
Enter hiredate; for all 4-jun-94
SQL> select ename
2 from emp &where_clause
3
SQL> /
old 2: from emp &where_clause
new 2: from emp where hiredate = '4-jun-94'
ENAME
---------TURNER
ADAMS
start dynamic.sql
Enter deptno; for all
Enter hiredate; for all 4-jun-94
SQL> select ename
2 from emp &where_clause
3
SQL> /
old 2: from emp &where_clause
new 2: from emp where deptno = 20
ENAME
-----------------SMITH
JONES
SCOTT
ADAMS
304
Autori:
Traducere:
Ristoscu Liviu
Tancu Mihaela
Petre Irina
Vasiliu Bogdan
Ivan Laur
Manolache Costin
Pandelea Daniel
HTML:
Vlas Sergiu
Popescu Florin
305