Motto: »Signaclocca, vivos voces, mortuos lango et fulgura frango“, adica »Dangatul clopotului cheami pe cei vii, plange pe cei morti si alunga fulgerele“ DV ubili onedinciog, Preot loan motogé, Cuvantul elopet vine din limba slavona klapati~a lovi. El poate fi socotit instrument muzical, ‘or de sunete. Are forma unei cupe alungite cu partea larga deschisa si intoarsd in jos, Partea superioard este inchisi, rotunjita si in interiorul ei, pe centru, este atasatd o bara mobili de metal, care in partea de jos este rotunjité ca un bulb, Aceasta se numeste , limba clopotului*. Mic sau mare, clopotul are aceeasi forma. $i clopotelul cu care se suna recreatia la scoala si elopotul cel mare din turla Biserici sunt construite dupd acelagi model, deosebindu-se doar scopul pentru care sunt turnate (Iucrarea clopotului se numeste turnare). Clopofelul sund prin agitare. Clopotele mari de la Biserica se leaga cu o fringhic de limba, frdnghia se trage si izbeste limba de peretii clopotului si prin izbiri repetate, intr-un anumit ritm se produc sunete de o muzicalitate armonioasi si diversificati potrivit scopului pentru care se trage clopotul. Clopotele au o anumita sonoritate rezultat& dintr-o anumita migcare a lor, atunei cénd se anunfa inceputul Sfintei Liturghii. Alt sunet au cand vestese moartea si slujba inmormantarii unui credincios. Atunci clopotele se trag la ristimpuri pnd la inmormantarea lui, ca sa vesteasca si celorlalti credinciosi din parohie c& unul dintre ei a plecat, s8-i indemne si se roage pentru el (de aceea se zice: ,Dummnezeu si-l ierte!*) si ca si le aducd aminte de moarte. —— $j (1) SLGlasul clopotului mai simbolizeaza gi trambita cu care ingerul va vesti sfargitul lumii si tnvierea mortilor, pentru Infricosata Judecati de apoi: » Siva trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambit’, sivor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de Ia marginile cerurilor pina la celelaite margini* (Matei 24:31), Sunetul clopotului in noaptea Invierii este solemn gi triumfator, chemand pe credinciosi la bucuria universald a infrangerii mortii, Clopotele au mai avut 3i alte functii? Chiar daca au fost destinate initial serviciului Bisericii, clopotele au avut in cadrul comunititii diferite functii de utilitate publica. in evul mediu, conform unui vechi obicei, diferite pericole publice (incendiu, atac razboinic etc.) se vesteau batandu-se clopotul in dunga. Ele mai aveau rolul de a rememora anumite evenimente: astfel in Transilvania, dupa 1546, dati cind tureii condusi de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, au fost infrdnti in inaintarea lor spre Europa, la Belgrad, de Iancu de Hunedoara, s-a luat obiceiul de a se bate clopotele zilnic, la ora pranzului, in amintirea acestei victorii (Magazin istoric nr. 5/1981). ‘Menirea clopotelor este sintetizati intr-un dicton latin, astfel: ,Sinaelocea vivos voco, mortns plango et fulgura frango“ (Dangatul clopotalni cheama pe cei vii, plinge pe cei mori si alunga fulgerele). In afara Sfintei Biserici, clopotele se folosese in institutiile publice laice (scoli, internate, cazarmi, inchisori...) in scopul de a anunfa anumite ore fixe legate de activitati specifice (inceputul si sfarsitul activitatii, ora de masa, adunarea ete,). Scurt istoric despre clopot Se crede ci clopotele au fost folosite prima oar in Campania (Italia), iar cel care le-a introdus in Biseric& ar fi fost episcopul Paulin de Nolla, din Campania ecolul V). Din Italia, clopotele au fost aduse de calugarii scotieni in Franfa. Folosirea lor s-a generalizat in tot Apusul, prin secolul VIL, iar din secolul TX s-au introdus gi in Rasérit. Clopotele Bisericii sunt mari gimici. Ele sunt atamnate de grinzi solide de lemn sau metal si sunt asezate in turla Bisericii sau in constructii exterioare. Greutatea clopotelor este determinatd de mirimea lor, Cel mai greu clopot din lume se afl in interiorul Kremlinului, numit si clopotul tar, greu de 213,5 tone (Magazin istoric nr. 5/1981). Clopotele erau cunoscute inci din antichitate de citre babilonieni, egipteni, chinezi. Ele erau folosite in diferite seopuri. Grecii se serveau de clopote la vanzarea pestelui Romanii anuntau deschiderea bailor publice prin sunetul clopotelor. Evreii in timpurile strévechi erau chemati la serviciul divin, pe care il savargeau in Cortul Sfant si apoi in Templu, prin sunetul trambitei. Turcii in schimb nu intrebuinteazi nici clopot nici toaca, nici trambite. Imamul (un fel de preot in religia musulmand) se ured in minaret (turnul moscheii) gi de acolo ti cheama pe credinciosi la rugiiciune folosind cuvinte din Coran: ,Veniti, veniti la rugdciune, Alah este — Saas. OD”Dummezeu adevirat si Mahomed singurul situ profet“, in Biscrica orientala clopotcle s-au introdus ab Ducele Venetiei a trimis in dar imparatului bizantin Mihail al Il-lea, 12 clopote pe care ica patriarhald ,,Sffinta Sofia. Acele clopote, scoteau sunete putemice gi frumoase, care puneau in picioare toata lumea crestina din Constantinopol. Credinciosii se indreptau voiosi si plini de evlavie catre Sfintele Biserici unde luau parte la dumnezeiestile slujbe. Acestor instrumente, introduse treptat in Biserica occidentala si orientala, lis-a dat denumirea de ,,Clopote de adunare®, Pana la introducerea clopotelor, mijlocul de anunfare a credinciosilor pentru participare la cultul Bisericiia fost toaca Ce insemnatate simbolica are toaca? Toaca de mani este o scdndura cam de vreo 3-4 metri lungime si de vreo 7-10 centimetri litime. Toaca este portabila sau fixa, din lemn sau din metal, se bate cu un ciocdnel sau cu dou’. Dupa cum se vede in fotografia din stinga, toaca este purtatd de un calugar sau o cAlugarit’, tinind-o de miloc gi batand cu un ciocdnas in ea, Sunetul de toacd este semnalul de adunare a crestinilor, precum sunetul goarnei sau al trompetei este semnalul de adunare al ostirii. Batranii povestesc c% Noe in timpul potopului, plutind deasupra apelor cu corabia, dimineata didea drumul pasitrilor cerului si zboare. Sara, inaintea noptii sau céind observa semnele furtunii, buitea toaca e adune in corabie gi astfel sf scape de pieire. Pasdrile care nu fineau sema de sunetul toacei gi nu veneau la corabie, erau prinse de noapte sau furtuni si invaluindu-se, caideau prada valurilor uriase ale potopului. La fel ca si pastrile acelea patese si crestinii care nu vin la Sfanta Bisericd atunci cénd aud glasul toacei si al clopotelor. Sunetul pe care il da toaca inchipuie sunetul ce a iesit din lovirea cu ciocanul in cuiele bitute in mainile si picioarele Méntuitorului cénd lau pironit pe cruce. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ed sunetul toacei inchipuie trimbifa athanghelului care va suna la a doua venire a - Domaului Hristos. Sunetul toacei mai simbolizeaza si trambita care Preot batand toaca invita pe crestini a se lupta prin priveghere si rugaciune impotriva vazutilor si nevazutilor vrajmagi. inconjurarea Bisericii cu sunetele toacei, semnificd predicarea si rispindirea Evangheliei in toatd lumea. Cand ne cheaméa toaca si clopotele la rugaciune in Sfanta Biserica? Toaca si clopotele Sfintei Biserici Ortodoxe ne cheama la rugdciune de mai multe ori pe zi, dar trei sunt momentele cele mai importante: © Lainceputul vecerniei; @ Lainceputul utreniei; _@ La inceputul Sfintei Liturghii, De asemenea ne mai cheamd cAnd se intampla si moar’ vreun crestin, ind in Biserica (sau in Manastire) vine in vizita canonica arhiereul locului Clopotele se mai trag si cand vestese nenorociti (incendii, razboaie, inundatii sialte calamita Clopotnita Clopotnitele sunt constructii sau inctiperi special ridicate pentru instalarea clopotelor. Numirea de clopotnita vine de la clopotele pe care le adaposteste. Clopotnita poate fi unul din turnurile din fata, de pe Biserica sau o constructic special in apropierea Bisericii (de foarte multe ori la intrarea in Curtea Bisericii), zidita din piatra, cdrdmida sau lemn. Cele mai vechi clopotnite apar in Apus (secolul V-VI, clopotnita Bisericii paleocrestine $fantul Martin de Tours, Franta; San-Apolinarie din Ravena, Ttalia), IG Clopotnigs Ceein Duminici si in sarbatori, clopotele suna cu o voce armonioasa pared dintr-o lume cereasca, cheamandu-ne in Sfanta Bisericd sa iniltim rugiciuni fierbin{i cdtre Dumnezeu, dup’ modelul rugiciunilor desdvarsite si purtatoare de biruinta pe care le-a inaltat lisus Hristos in Gradina Ghetsimani Muzica clopotelor le aminteste credinciosilor de indatoririle morale si religioase, rasunand in sufletele lor ca o chemare veniti de sus: Wensiti s3 va pocaiti! Went sii va spovediti si si vi impartasiti! Veaidi sa va mantuit Venti... Acei credinciosi care au ascultat glasul clopotului, - Pentru ce te-ai ind a a ‘ credinciosule? le va spune: Veniti, binecuvantatii Tatélui meu pean Crecineos de mosteniti imparatia Cerurilor cea gatita es voua de la intemeierea lumii (Matei 25:34). Celor e care n-au haat in seama chemarea clopotului si s-aann dlurs la targ, s-am dus la pial’, wa dius la cArcium’, s-am ds... vor auzi din gura Mantuitorului: Duce-ti-vé de la mine, hlestematilor, in focul cel vesnie, care este gatit diavolului si ingerilor Lui (Matei 25:41). De cate ori in viati nu ne-a intins Hristos mana salvatoare scapandu-ne din primejdii de moarte, din stramtorari mari asa cum a faicut cu Sfantul Petru (foto), cu toate ca si noi am fost putin credinciosi gi ne-am indoit? De ce mu mergem si-i mulfumim asa cum se cuvine? Apoi ii veti auzi plngdndu-se ca sunt nefericiti toomai pe cei care nu asculta chemarea lui Dumnezeu. Nefericirea pe care Dumnezeu o ing&duie s& vind asupra noastra este mai buna decat falsa fericire pe care ne-o zidim singuri, Dumnezeu ingaduie nefericirii sa vina asupra unora totdeauna la timp. .,Arde!*, spune vocea ,,prietenului* care striga la miezul noptii catre cel care doarme pe ,perna nepasarii*: Omul intelept pariseste casa cuprinsd de flaca si igi salveaza viata, Omul nebun se vait’ in mijlocul focului si asteapti sa fie ars odata eu casa Ini. Tata ce ne spune ‘Sfantul Macarie cel Mare: Cand un copil moare in pantecele mamei sale este apoi ingropat fn pamant. Astfel pleaca din intuneric in intuneric. Asemenea este si cu cel care nu participa la Sfanta Liturghie: traieste in intuneric pe lumea aceasta, iar dupa moarte merge intr-o bezn& mult mai intunecata si mai infricosatoare“. laa doua venire a Mantuitorului vor auzi glasul acestuia care in cartea sa ,,Antologie de uri si indrumari*, Parintele Porfirie spune ci Biserica este fundamentul intregii sale vieti si lucrri. Ucenicii sai spun c& de cele mai multe ori cand vorbea despre Biserica ochii ii lacrimau si zicea: «in afara Bisericii nu este mAntuire.Biserica este dumnezeiase’ si omeneasca. Prin dangatul clopotului toti suntem chemati si devenim participanti la energiile necreate ale lui Dumnezeu, la Sfintele Taine, si ne depAsim finitudinea noastra lumeasca si si devenim ,ceresti*». Agadar auzind glasul clopotelor sa socotim ca este ..vocea lui Dumneze care ne cheama Ia 4 spre innoire: si indl{area sufletelor prin rugaciuni vii facute in duh, in adevar si in dragoste sfanta. Amin! sti, 1994; Preot Prof. Gheorghe Safta, fmdrumitor Liturgic, Editura Gimmasium, caterina Braniste, Dictionar enciclopedic de cunostinge religioase, Editura 2002; Parintele Porfirie BIBLIOGRAFIE: Biblia, £18. Bucu 2004; Preot prof. Dr. Ene Braniste, prof Diecezana, Caransebes,2001; Protosinghel Nicodim Mandit’, Poarta Raiului, Editura Aga Antologie de sfaturi $i indruméri, Editura Bunavestire, Bact, 2005.