GArRE oRroooqv
#{Nu{ T,*rrNff
Sf,A$SDMTE
@ubipt rodinciayi, Preot loan
ir,4anchia am putea spune c[ este linuta ornului care se considerf, si se arat6 pe si*e mai presus de
oricine, privtnd de sus, cu clispre!, pe ceilal{i, curn privea fariseul pe vameg. N"I6ilrlria este unul din
picatele grave care spurcE pe oln: ,,Adulterul, ltconniile, vicEeniile, inselSciunea, merusinarea,
octriul p#timag, hula, SIRUIFIA, usurXtatea, toate aceste rele ies dinXumtru (din imimH)
si sprrrcS pe orn" iNiarcu 7:22-23i si-l face s6-Ei piard6 mintuirea. Lucifer si ingerii rdmr'iti\i au fost
algngali din cer, pentru cd au r.rut s6 fie rnai presus de l)umnezeu: ,,Curn ai cdzut tu din ceruri,
stea strXlueitoare, fecior al diminetii! Cum ai fost aruncat !a pfiumiint, tu, biruf;tor de
neamruri! Tu care zieeai in cugetul tilu; ,<Hidica-m5-voi in ceruri si mai presus de stelele
Dumnezeutrui celui puternic voi aseza jiituE meu!"." $ui-m5-voi deasupra noriEor si
asernenee! celui Preainalt voi fin. Si acurn, tu te pogori in iad, in cele rnai de jos ale
addncului!" (lsaia 14: 72-1 5i.
Clei mAndri sunt ur6!i inaintea lui Dumnezeu chiar Ei cei care au aceast[ tr5sAtur[ numai in cugetui
inimir lcr. Chci: ",F6cut-a t6rie cul bnatul Stu, risipit-a pe cei nndndri in cr*getul inirnii lor"
(l-uca 1 :5 i ). Ei se nur-n5r[ si sunt socotili ca to{i oamenii fHrddelegilor^ c[icitori ai dreptei or0nduie li a
ilr Ilur6ezeri : ,uGrditori de rXu, urdtori de Eurnnezeu. ocdrStori, semefls trule€ft
l&uxd$roqfl, nEscocitori rie rele, nesupu.lsi pXrintilar, meinteXepfi, c6Ec6tori de cuv6nt,
fHrX dragoste, f6rX mild; Ac*stia, desi au cunoscut dreapta or6nduire a lui Dumnezeu,
cd cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu nuillai cE fac ei acestea, ci l*
si incuviinteazi celor care le faco' (Romani 1: 30-32 ).
' ln aite iexte biblice unCe se mai fblrrseste cuvdntul m6nclru, pus ?n cornparatie cu smerit, se spune
ci: ,nDumnezeu celor rn&ndri le stE irnpotrivfi, iar celor smeriti le dX har" (iaeov 4:5) ; ,, Srneriti'vd
inaintea Dornnului si El vi va inilta" (lacov 4:10). Deci, cetror mindri li se ia harul, iar celor
smeriqr 1i se sporeste , ciovedindu-se virtu.isi.
@ ,,Mf,ndria este netrunia cea mai de pe urmf," (Sf6ntul Ioan Gurd de Aur).
$,,Mindria este datfl de necunoasterea lui Durnnezeu'n (Sf6ntulMaxim Mdrturisitorul).
@ ,,Mffndria este sernnul celui osindito( (Evagrie din Pont).
(p ,,M0ndria este primul pEcat apErut in lume, plcatul diavolului si substanta tuturor
plcatelor si a patimilor si toate ar putea fi reduse la neascultare, care este fiica cea mai mare a
mAndriei" (Pr. prof. C. Pavel).
Q ,,Cea dintffi mflndrie este cind cineva disprefuieste pe fratele, cAnd iI socote;te ca fiind
nimic si pe sine ca fiind mai presus dec6t el. Acesta, de nu se va trezi repede si de nu se va s6rgui
sd scape de ea, vine incetul cu tncetul si Ia a doua mfrntlrie, prin care se mindreste;iimpotriva lui
Dumnezeu, gi-;i pune pe searna sa isprivile sivirsite, nu pe seama lui Dumnezeu" (Awa Dorotei).
($ <Fentru a-ti smeri cugetui cdndaifEcut tot binele si ai p5zit toate poruncile, adu-li aminte de cel
ce a spus: ,,C6nd veti fi f6cut toate acestea, spuneti cX strugi netrehrnice suntem, c6ci ce
erarn datori sE facern arn fEcut" (Luca 17:10). De !i se int6mpl[ sd faci vreun bine, sE stii cE
acesta este un dar al lui Durnnezeu din pricina bundtElii tr-ui. Iar g6ndul ce te lauda pentru orice fei de
lucru, spune-i cil cei ce plutesc pe mare, chiar dac[ li se int0mpli si se bucure de liniste sunt incd pe mare
qi trebuie sd se astepte ?nc5la furtun5, ia primejdie si ia sfirAmarea corabiei> (Sffrntul Ioan Casian).
{$,,Cei ce se inaltl trnpotriva oamenilor, se va indlta gi trmpotriva lui Durnnezsu'o (Sfantul
Ioan Curd de Aur).
S ,,Trci gropi ne deschid diavolii: iretfri, ne opresc de ia f'aptele bune, apoi, claci nu treusese,
caut6 s6 ne deterrnine sf, facem binele ff,ri Dux'nitezeu, i&r, dac5 nici asa mu pot, ne laudd pexltru
hinele fEeut pentru a ne rnflndri" (Sfdntul Ioan Schrarul).
{p ,,MAndria este iutrirea de sine p6nf, Ia dispretuirea de Dummezeu, ?n timp ee srnerenia
este iubirea de Durnnezeu pAnE la dispretuirea de sine'n (FericitulAugustin).
Vamrapul pf :Eariseerl
;$&ffi
Fariseul avea fapte bune, credea in Dumnezeu, se a la Bisericd, ?nsd era m6ndru. M6ndria,
lauda de sine ( o zicStoare din popor spune aqa: (,,LauEda de sine nu miroase a bine"), ca un foc
ce arde totul, asa nirniceste toate faptele bune. Dar varnesul, desi foarte p[c5tos, credea si el ?n Dumnezeu,
iubea Biserica gi el ca si fariseul lduddros. Pentru c5 s-a smerit in inirna sa qi s-a reeunoseut pSc6tos
?naintea iui Durnnezeu, s-a c[it Ei a fEgdduit c5 se va indrepta, Dumnezeu l-a iertat. Unul iEi spunea
virtuqile, cel5lalt, mai in unna templului, pdcatele. Unul se mAndrea cu vrednicia, cel5'latisi mSrturisea
nevrednicia. Ar fi trune virtulile fariseului. VameEul nu ie avea, dar in lipsa lor ar/ea smerenia. Rele sunt
f"aptele vamesului, dar pentru smerenia lui s-a intors din Templu, rrai indreptat la casa sa. Cei rnai i:ine
este de a ayeavirtuqile fariseului qi inci intrecute dup[ cuv6ntul: <<CEci zic voufl: ,,Ee mu va prisosi
dreptatea voastr6 mai mult dec6t cea a c5rturarilor si fariseilon, nu veti intra i,n
imp6r6tia ceruriEor" (Matei 5:20). Iar aceste virtu(i s5 fie unite cu smerenia vamesuluicdciiatdce
ne spune Dumnezeu prin gura proorocului: ,,Spre unii ca acestia imi indrept privirea itea:
spre cei smeriti, ctr duhul unnilit si care trernurd Ia cuv6ntul Meu'* (Isaia 66:2).
Vtr:Jutea este puterea de arcaliza toate dorite si poruncite ctre Dumnezeu.
Vifutea crestinS, ca expresie a atitudirlii interioare. este roada hanrlui, a credinfei, a dragcstei si a nldejdii
crestine, izvorite din llumnezeu prin Ifristos si lucrarea Duhr-llui SfAnt. De ae eea virtutile sunt socotite
roade aie Duhului SfAnt.
Petlrran este sentimentui coplesitor, trupesc sau sufletesc. care intlrnecS. mintea: pornire
nest[pAniti, pasiune. viciu, p6cat: ,,Iar cei care sunt ai lui Hristos lisus si-au rXstiglrit trupul
?mpreund cu patirnile si poftele" (Calateni 5:24).
Nopf,ttmirea este o staro de pace a si;fletului. Cel ce a atins nepdtimirea nu mai paciituieste
usor nici cu fapt;1, tici cu gindul si nici cu mAiria sau pofta. Nepltirnirea nu ?ni;eamnd a nu rnai sirnir
patimiie, ci a llu ie mai pnnii. Nepatimirea nu insea.mni a nu rnai fi rizboi{i de draci, ci, rdzboili fiind si.
r5mAriem nebirui1i. l)eci, nepdtirnirea esle ficeil stare a sufletului ?n care acesta birLricstc oiice ispita.
Pf,eet$ele au ur"rnirile ce le irrai feir-rrite asLrpia lrmuiui:
l. Pe unii picatele ii smeresc, ii rusineazd inair-rtea lui Dumnezeu si-i hotdrasc 1a indreptare.
P" Pe atrtii, mai inraili in ele, ii saibaticesc si mai tare.
S. Iar pe aitii ii imping p6nd la nekrur:ie, fdra intoarc;ere"
patinailor
ffFmioia
\ It{iaeiuna
Yiclfirf,-/
g!&e
kr&erpmira Ncascrrtkroa (@oeivfu€6)
$lav6
Tmfie
ds#. indr{msla (oer5micia)
q!!fiSt**--*--F MutSmdrea X{lde
ds sing qmtmtE
tv{tm&ia Deffiimsm
ffiEv€ntroe
Tinsr€e d€ Iudeqse
M$eie mifits or{ufui (osendtu€s)
k&iresd* Ura
Tnry Dffi&ero ugif,t
---+ Iffiidie
Fheela
+*-Lenee
EIstiB
P*:l?.i;.-?
ItrE}MsbIeES *t'-
eurvie ---*+#es*&ssffi ?ryfriv* frcii
<* E'&smis -----+ E#$resaie
Sllarlrl !w. ta&n Aa?Ptrtal
baA M dmzah oaut*tui, 0aM.qry@4 tafd b,rrcq, @fta dldd
SrrW Ld. ao pel4iui ctru le 9dte. r,rr*ri ttahr,
'l/ira lz yrnqnat d, * 1 Oa,,tedk ila& L4rrrii + Oarro frptlrPxaa ea,alam,
Pa*a t* lo finli,tiaqt "
fi d, uhfiii finhnhiJrl Ga oh rrrilrrilrr*
"eurrlfh.
ldai t*nolo dJe dta Od,tp dlrrbro al d&t*na. eo u*a,ltl dEut, di* lLr*
,4 unnl o*n cel.tstpz It gr"ptt rrrar: fr*;tt edab W AD hUa,taa;
eann 4i-a tA/riltdalo -) R;dli&rtil*t"@ lrk rrrr4r4r u a;a
A"rilif fi aall.ata. Oal Urtc*ul rrr"iliJf 5a h f*hl p;*nantea*rt
,, S€ pogser& ?*r& E ead€ I maffidpul eaE msvoitop
/
SI ca eadruri se tnaEf& EaE srffiGrtf cugef6forl
S& primsascA fieeara /
tra-s fs'rEmifa Bummeaeu
$i lucrand dup6 pu]sre / HmtEeasea-ss ilr€reul 65
$ Patimitre au ca ascuns furn, iar cel smerit
imbritiseazi infinit. Furnul m6ndriei acoperi pentru ochii nostri Infinitutr (adica pe Dumnezeu).
i ,,Cu c6t esti mai mare, cu atdt mai mult te smereste si inaintea Domnului vei
afla har. C5 multi oameni mari si stiviti sunt, dar tainele se descop5r celor smeriti. CE
rnare este puterea Dornnului si EI este preasl5vit de cei smeriti" (intelepciunea iui Sirah 3: 1&19).
$,,inainteapribugiriimergetrufiasisemetiainainteacdderii" (PildeieluiSolomon i5:18)'
$ ,,gi mai zice Domnul: Pentru ci fiicele Sionului sunt atdt de mdndre si umblS
cu capul gol pe sus si cu priviri obraznice, cu pasi domoli, cu zanginit de inele Ia
picioarele lor, Dornnul va plesuvi crestetul fiicelor Sionului, Domnul va descoperi
loliciunea lor. in ziua aceea va lua Domnul toate podoabele: inele, sori, lunite, cerce,i,
brbt6ri, viluri, cununi, l[ntisoare, cingitoare, rniresme, talismane, inetre, verigi de
,rr", r."*inte de sirbdtoare, rnantii, saluri, pungi, oglinzi, p6nzeturi subtiri, turbane
si tunici. Atunci va fi in loc de rniresme, putreziciune, si in loc de cingdtori, frdnghie,
in loc de cirlionli fdcuti cu fierul, plesuvie, in loc de vesmdnt pretios, zdrente, si in
Ioc de frumusete, pecete de robie" (lsaia 3:16-24).
| ,,Mute sX fie buzele viclene, care griiesc impotriva dreptului fdr5delege, ctr
mdndrie si cu defiimare" (Psalm 30:18)'
| ,,inalti-Te Cel ce judeci pimdntul, rispliteste rlsplitirea celor mindri" (Psalm 93:2).
a ,,gi voi lua de Ia ea (cetatea lerusalimului) bucuria ei de cetate cu Popor mult
si semetia (mdndria) ei va fi spre plingere" (Baruh 4:34).
'
l ,,Fecut-a tdrie cu bralul Siu, risipit-a pe cei mindri in cugetul inirnii lor" (Luca 1:51).
L,Cu cel mindru cu ochiul si nesEfios cu inima, cu acela n.am m6ncat" (Psalm 100:7).
$ ,,Nu va locui in casa mea cel mindru" (Psalm 100:9).
0 ,,Ce Tu pe poporul cel smeritil vei mdntui, si ochii mdndrilorvei smeri" (Psalm i7:30).
* Toii oamertii rnari sau mlc1, sau sau neinvS!ali stiu ce inseamnd p6catui
Au gustat si gusti fbr[ indoial6 din roadele amare ale p[catului. Crestinul adev5rat tr.rbuie s5 triiasc[ ea
un acievdrat atlet al credin(ei, adic5 sE mr fie niei rece nici c[]dicel i-rindc[ spune Dumuezeu: ,,Fentru
e6 egti cildicel arn s6 te vdrs din gura trnea" (Apocalipsa 3:16). Iati ce spune marele poet
creqtin ortodox Vasile
este-o
calea
Pe cind virtu{ile sunt CQ, cu
o de aur
$ De fapt SC ca nu sens permanent
s[-qi demonstreze lui ingiEi qi altora c5 are valoare, iubegte laudele despre ei si se teme de ofense. Caut[
cele ale lui si invidiazf, succe sele altora. Iubeste pe cei ce-l iubesc Ei ur[ste pe cei ce-l ur6sc. Caut[
asigu;:area si prosperitatea ?n bogd{ii, slavd sipl[ceri trupe;ti. Socoteste autosatisfacerea si desfbtarea ca
adevdratui 1n Ideea este ln versurlle Vasile Militaru:
cAnfi?
Sigur fii c-o
Decish fugim de tot p[catul si rnai v8rtcs Ce cel al m6ndriei avind in minte cuvinteie unui Sfint
Fflrinte care spunea c5: ,,DlovolGll mc Isp dqr n0 ne poote trll,
me cetre
€on$lm$&rn&ntel, dqr nu me PCIGta llgc",
al S[anfulut Xoan Ee6iarul nebunia
0 B'fiArldria este tlglduirea iLri , n6S coclre e lului, disprelnire a c'amenil.-.:rr,
maml a osinciirii (clevetirii), odra.sli a laucielor, senr.n a1 nerorlirii, izgonire a ajutor'.rlui lui Durnnezeu.
inainte mergf,toare a tieiruuiei. irricinuitoare a c[derilor, cauzi a epilepsiei (duhorrnicesti), izvor al rn0niei,
poar15 a fiit[rniciei. spdjinitoare a riemonilor, nEsc[toarc a cmziinii, uitarc a oricarei milostiviri, contabill
aspr5, juclec6toare nemiloasS, vrijmasi a iui lJumnezeu, rdddcrnh a Lrlasiemier.
$ inceputul rnAnciriei este sfir"sitr-ri slavei desarte ; r:rijlocui este dispretuirea aproapelui, nerusinata
1[ud5rogenie cu ostenelile prcprii. iubirea laudei, urirea mustr6rii. Sfhrsitril este respingerea ajutomlui lui
f)umlezeu, increderea in tbrtele proprii, insusirea niravurilor drlcesti.
S SX iuirn aminte to{i cei care voim sd fugrm de cdclerea in prdpastia m6ndriei, sI luim aminte cE
numitei boli ii Diace adeseori a se hrlni din multumirile pe care le aclucern noi lur f)umnezeu. Ea nu este
atet de nesocotiti incAt sI ne indemne de la inceput a ne Iep6<la de Durmezeu" Am v5zut pe unii multumind
lui Durnne zeu cu gura. dar care se mindreau cu cugetr-rl; despre aceasta avem o dovad[ evident[ ?n
fariseul din Evanghelie care a spus numai cu buzele, dar nu ;i airi inim6: ,,Durnnezeule, multurnescu-
ti."."(Luca 18:1 1). CAnd un suflet cade in pdcat., inseamnl cd mai inainte s-a ?n51!at prin mAndrie.
P6catul este manifestarea cideni celei dintAi.
0 Precum chiparosul ce creste drept in sus nu-si pieacd niciodat[ ramurile la p5mAnt, tot astfel
omul cel m5re! cu inima nu poate dobindi stnerenie. Birbatul m6ndru doreste sd porunceascd si, cu toate
cf, prin aceasta s-ar putea int6mpla s5-si agoniseascl pieirea, totusi nu se incumet[ a-Ei plrlsi ndravul.
0 ,,Celor rnindri Dumnezeu le sti irnpotrivi"(lacov 4:6). Deci cine-i va mai putea
milui pe acestia? Tot omul mindru este socotit necurat inaintea lui Dumnezeu. Si cine va mai putea
curSla pe unul ca acesta?
O Certarea este pentru cel mAndru pricinl de cddere, iar ispita demonului ii este bold care-l indeamnh
spre p5cat: pirisirea in care ne lasd uneori Durnnezeu ?i este cauzda impietririi inimii. f)eseori oamenii
s-au t[mdduit unii pe al1ii <ie primele patimi; uitima insd, adicl impietrirea inimii, nu poate fi vindecatf, de
oaineni.
S
Cet care refuzd a primi nrustrarea, cuibiregte patima in sut'letul s[u; cel care o primeste ?rrsd, se
elibereazi de legatura tiranului acestuia.
0 DacA cineva a clazut din ceruri numai din pricina m6ndriei, nu si din a alteia, apoi ni se cuvine
si cercetdm daol ne putem mintui numai prin smerenie ITri alt[ virtute.
de
0 na0ndria este risipire abogSliei duhovnicesti si a sudorilor. ,,Strigat-au aceia, zice profetul,
dar n-a fost cine sX-i mfintuiasci" (Psalm 77:44), deoarece strigdtul 1or era trufas. Strigat-au
cdtre Domnul. dar nu i-a auzit pe ei pentru c6 n-alr t5iat r[d6cinile p5catelor de care se rugau s6 fie
tSmiduili.
0 Un pdrinte pustnic a mustrat odatd duhovniceste pe un frate care se mflndrea. Iar acel orb
sufleteste a spus: ,,Iartd-mi pirinte, eu nu sunt mindru!". BEtr6nul plrinte insi i-a rdspuns:
,,Ce dovadi mai evidentX despre patima ta ne'ai fi putut da, fiule, dec6t aceasta prin
care ai spus: o,Nu sunt mindru!".
Q infumurarea lucreaz[ ?n noi uitarea ciderilor. amintirea acestora insd e pricinuitoarea smereniei.
Mindria este sirdcia cea mai de pe urm[ a sLlfletului care crede ci posedX mari bog5lii, c6nd in reaiitate
este lipsit de orice. Mindria seam[nd cu url m[r putred iniuntru dar care striluceste de frumusete in
afar6.
0 Precum intunericul este potrivnic iiuninii, tot asa si mAndria se opune oricdrei virtuli.
0 in inimile celor rndr-rdri se nasc cuvinte h-rlitoare; in sulletele celor smeriti?nsd se nasc cugetdri
dnhovnlcesti.
0 T6lharul uriste soarele, iar truf-asui iilspre{uieste pe cei bi6nzi.
S Nu stiu cum se face, dar ce i rnai rnulti dintre trui'asi nu se cunosc pe ei, inchii;uindu-si cd sunt
ne?rlp6tirni{i, ;t de abia in ceasul rnortii isi vdd siricia" Ccl care a cdzut in mAiniie acestni tir:an (rnindiia)"
are tLevoie de l)omnul, orie,e ajulor a1 o:lrnenilar: fiindu,i zadarnic.
In ceea ce priveste groaza de pf,cat pe care tre e s-o avem, iatf, un fragment extras din cartea
piinnteiui Gheorghe Babu{, ,,Maica Domnuiui, ocrotitoarea Rorn6niei", in eare Fecioara Maria ne
indea.imri
11li \r101:
ar
1 31 ,S1
::l:
.eAte te
adernenesc ,min€!'{:
PSrintele Porfiiie sprme cE atunci c8nd as vola lui Dumnezeu aritatd prin duhovnicui nostra
putem ucide monstrul mdndriei care se cuibdregte in noi. I\tfdsura ascultdrii ne-o d[ruieqte noti[, pf,cltosilor,
Dumnezeu-Omul Cel fEr[ de pdcat, Care S-a ftcut ascultdtor p6nd la moarte qi inc6 moarte pe cruce.
,,(Ixr sitaastr*r sarecare tr&ia !n avea. LEra mirean Ea tarEo intn-un sa&" flar
dupi citiva vreme fratele lui a murit si i-a rimas un copilas mic de trei ani. Sihastrul,
auzind de moartea fratelui siu, a mers acolo sl a luat pruncul si l-a adus cu sine in
pustia lui si il hrinea pe el cu finice si alte verdeturi din pustie, de care m6nca,gi
bitrinul; De cind.l.a adus in pustie, copilul n-a vizut nici un om in afard de biif,rinul
sihastru care il hrEnea, nici femei, nici sat, nici pdin-e n-a mdncat si nici n-a stiut ce
este si cum este viata lumii acesteia. intotdeauna era in pustie cu bitrinul, postind,
rug6ndu-se si lSuddnd pe Dumnezeu. Si asa a petrecutin pustie 18 ani gi apoi a murlt.
Iar dupi ingroparea lui, a inceput sihastrul a se ruga lui Dumnezeu si.i,arate in care
ss2f{:de sfinti este pus acel copil. Si i"a aritat Dumnezeu bitrinului, cici dupi,ce a
ficut multi rugiciune cu smerenie, a adormit 9i a vizut in vis un loc oarecare intunecat
si plin de toati scirba si in mijlocul acelui loc era acel copil aruncat, zicind in mari
chinuri si supirare'nespusi. VEzind acestea bitrinul; s-a mirat si a inceput.a grii
cdtre Dumnezeu, zicdnd: Doamne, ce este nedreptatea aceasta? Ci doar nu era curat
aceste copil de toate spurciciunile lumegti gi necurifiile trupesti? Acest copil, care
in toate zilele si noptile Te sldvea, Te liuda pe Tine, postea, priveghea si se ostenea si
de nici un picat lumesc nu era atins. Dar acum ce este aceasta de-l vid pedepsit pe
el? Dar noi, care suntem niscuti, crescuti gi imbitrdniti in picate, ce nidejde de
mintuire si mai avem? O, vai si amar, mie! Acestea si mai multe, cu plingere si:cu
tinguire griindu-le bitr6nul, i-a stat inainte ingertrl Domnului gi i-a zis: ,,Ce pldngi
asa bitrdnule si te t6nguiesti pentru acest copil, care, cu adevErat, de pdcatele cele
trupesti si lumesti nu s-a atins gi l-ai invifat a posti, a priveghea si a se ruga, iar
smerenia, adici a se smeri, pentru ce nu l-ai invitat pe el? Cd avea mdndrie mare si
in5ltare in inima sa, socotindu-se pe sine si viata lui neatinsi de lumen cb este orn
miare sE sf6nt si mai neclintit decdt totfi cei din lume si cu aceastX gdndire fmalt6 in
Enirna sa a gi rnurit. Deci s6 cernosti eX nu este nedreptate Ia Dumnezetn, eXei tot cei
ee
se Enalt5 pe sime cu gfimdael sbu, xaeeux"at este inaintea Eeri Dumnezeuo preeurn ziee
Froorocu!" Acestea zic6nd bxtrfixruleaf;, ingerur& s-a f5cut nev&zut. lar b6trdarul si'a venit
in Sire si im cunostintH sE a ptrffns netmcetat pentru os&ndirea eopilulu3, p6nd Ia sfdrsituE
vie$ii sale"'
lntreaga via\d a Sfintului S uan fundamentald intre
persoani gi individ. Persoana este o fiin
