VERONICA si GEORGE VASII

CERCETARI IN LUMEA NEVAZUTA

III


Bucuresti, 28 noiembrie 1965
DENSI - IOAN EVANGHELISTUL
- argintiu stralucitor
- Opal

i spuneam Veronicai de dorinta mea de a sti cum a fost chemarea Domnului, n naltul cerurilor, pentru misiune pe am!nt"
n timp ce#i $or%ean, l#am simtit pe Siu &arta aproape, $oind sa ne spuna ce$a" Veronica nchise ochii"
Veronica: - Da, e Siu Karta...
George: - e !nc"inam #etei tale, iubite Siu$
Siu Karta: - %iti binecu&'ntati, (ragii mei$ )am !n(ra*neata (orinta &oastra, ca m-a uimit si pe mine c'te &a mai trec prin
minte$...
George: - +ubim pe Domnul nostru si nu cre(em ca e o !n(ra*neala prea mare.
Siu Karta: - )"emati-l pe Densi. ,l stie mai bine c"iar (ecat %aur$...
'a o (umatate de ora i#am chemat"
Au $enit Siu, Calemnis si Densi )Ioan E$an*helistul+
Densi: - -n numele .uterii Di&ine, careia i-ati cerut !ncu&iintarea, pentru a &eni la &oi, &a binecu&'ntam$...
.............................tacere.....................................................
.reaiubitii mei #ii, prieteni si #rati$
Despre ceea ce &reti &oi sa cunoasteti, (aca &orbin pe limba/ul &ostru, e greu (e !nteles pentru &oi, si nu numai pentru &oi (oi,
ci pentru toti care &or citi cele spuse (e mine &oua.
0rebuie sa ma marginesc la !ntelegerea pam'ntenilor, #ac'n( o asemanare care sa #ie usor (e !nteles...
1a pre*int omul$ 2ai sa stu(iem omul$ 3uam capul - (aca !ncepem stu(iul omului, capul cre(em ca este partea cea mai
importanta (in corpul uman. Si (e ce4 3a cap gasim oc"ii care &a( si transmit cele ce &a( comandantului suprem. 3a cap
gasim urec"ile, care au(, si transmit cele ce au( comandantului lor... 5ai gasim organe care simt mirosul, si la #el, transmit
comandantului" )ine-i comandantul care primeste aceste stiri4 )re(em ca e creierul, care, la r'n(ul lui (a o sume(enie (e
or(ine si (i#erite linii, cu (i#erite nuante.
5ergem mai (eparte...
1e(em trunc"iul omului, (e care sunt prinse (oua m'ini. 6cestea nu sunt numai pentru a te a/uta la treburile necesare... ele
mai si simt obiectele pe care le ating, si transmit ceea ce simt si !nt'nlesc. 6m putea spune ca m'inile !n(eplinesc operatiuni
in#erioare celor enuntate p'na acum, totusi (e m'ini nu te poti lipsi$ Si, (aca nu ai o m'na, nu poti #ace ceea ce poti #ace cu
am'n(oua...
Sa ne g'n(im la picioare. ,le nu numai ca ne con(uc pe un(e &rem noi, (ar mai si simt ca e rece sau cal(. Da, sunt membre
in#erioare, (ar omul nu se poate lipsi (e aceste (oua picioare, si (aca numai o laba lipseste, nu mai simte integral si nu mai
poate lucra asa cum poate atunci c'n( e !ntreg...
Dar !nauntrul trunc"iului omenesc, c'te sunt care traiesc !ntr-o permanenta acti&itate, #unctiune si e#ort, si #iecare organ
lucrea*a !ntr-o (isciplina e7traor(inara, si toate sunt supuse marelui coman(ant - creierul, transmit'n(u-i #iecare ceea ce
simte$ Si, iata, ne oprim la un organ mic, (ar #oarte important - ++56$ Daca aceasta nu #unctionea*a, toate celelalte (e care
&-am &orbit, sunt parali*ate, si nu mai #olosesc la nimic.
0ot ce simte omul, tot ce &e(e, ce pipaie, (e toate se #oloseste si pe toate le c"ib*uieste (upa bunul plac.
Dupa aceasta (escriere sumara a omului, ne !ntoarcem la 568,3, O5 - D95,:,9, .,8SO66 D+1+6.
-n scrierile pam'ntene, pe care si eu le-am parcurs, ati au*it ca se spune asa:
Dumne,eu Atotputernicul sta pe un -ron mare si puternic, non(urat de lumina" n prea(ma lui stau cete de .eru$imi,
Serafimi, Scaune, Domnii, uteri, Slu(itori, Arhan*heli, n*eri"""
,i bine, (ragii mei, Scaunul cel mare si puternic pre'nc"ipuiste )reierul$ 3umina ce-l !ncon/oara este ;<D+8,6 D+1+6,
si #iecare in parte repre*inta ceea ce are omul - oc"i, urec"i si toate simturile, (upa gra(e si necesitati.
++56 este puterea (e !ntelegere a 568,39+ O5, care nicio(ata nu greseste. Slu/itorii si lau(atorii sunt toti acei (e care se
#olosese O593 D+1+, asa cum se #oloseste Omul mic (e toti cei (e care are ne&oie.
1oi &reti sa stiti cum s-a #acut s#at, ca asa se spune, ca s-a #acut s#at !n )er, ca sa trimita pe !nsusi %iul Sau intre oameni. )um
cre(eti &oi ca se spune ca omul este (upa c"ipul si asemanarea lui Dumne*eu, (ec't !n #elul cum l-am (escris, numai ca omul
se mai !mbraca si cu o "aina a atmos#erei ce-l !ncon/oara. )'teo(ata, supus acestei "aine, se mai #ace si rob, uit'n( (e un(e a
plecat...
De ce a #ost numit +isus %iul lui Dumne*eu4... .entru ca +isus a #ost slobo*it (in locul cel mai apropiat al Omului Di&in, al
5arelui Stap'n, locul pe care !l putea numi %iu al .arintelui... a(ica rupt c"iar (in .ersoana .arintelui, sa spunem, un
membru, un oc"i pe care l-a numit %iu, si l-a trimis atunci c'n( a simtit ca trebuie sa &ina !n a/utor celor ce s-au #acut robi
"ainelor pam'ntene...
.e cine era sa trimita (ec't pe cine&a !n care a&ea mai multa !ncre(ere, (ec't pe cel ce era mai aproape (e 0ron, (e !ntelegere,
(e lumina4...
Si a *is Dumne*eu: =Sa trimitem$=... nu a *is: =sa trimit$= )u cine s-a s#atuit4... )u cei care-i a(uc stirile, cu cei care -l
!nsotesc, -l slu/esc si
-ntretin tot ce-3 !ncon/oara$...
6 trimis !naintea 3ui multi altii, !n*estrati, (otati, bogati$... 1a*'n( !nsa ca nu au #acut ceea ce cre(ea ,l ca trebuie #acut, a
trimis pe cel mai apropiat, smuls (in !nsasi %iinta Sa, partea cea mai apropiata a %iintei Sale.
)alatoria #acuta pe .am'nt a #ost scurta, (ar a rascolit !ntregul glob. 6 ramas nemuritoare po&estea &ietii 3ui, pentru ca
nemuritor este ,l. 6 !mbracat "aina p'manteana, supun'n(u-se legilor p'm'ntene, (ar nu s-a #acut rob, ci a (ominat "aina,
arat'n( cura/, (emnitate si se&eritate la timpurile potri&ite.
6 #ost trimis la !nsasi acei care se bateau !n piept ca se !nc"ina 6(e&aratului Dumne*eu, ca sa le (e*&aluie ipocri*ia si
#atarnicia.
.ri&esc si acum peste calatoriile ce le #aceam alaturi (e ,l... )'ta bunatate, c'ta !ntelegere si c't spri/in ar #i putut (a, (ar se
lasa sa se arate totusi asemanator celorlalti, !mbracat !n "aina .am'ntului.
-ntreaga #iinta (umne*eiasca, !ntregul Om Di&in a su#erit trimit'n( particica (in Sine, ca sa !mbrace "aina omului pam'ntean.
)<D 6 %OS0 S6 %+, 08+5+S )+,16 D+ 568,3, O5 D+1+ ., .65<0, 6 .8+1+0 D+1++060,6 .,S0,
0O0+ S+ 6 OBS,8160 - =,3= DO8+06 68:60O68, D, 6-3 S39>+ ., 06063, D, 6 5,8;, -08, O65,+,
S6-+ S39>,6S)6, S6-+ 6>90,, S6-+ 8+D+),.
6 %OS0 ., .65<0, 6 S39>+0, 6 39)860 S+ S-6 -0O8S -6.O+ +:;O+0...
6u #ost si a(epti..., (ar putini$... 6(eptii, la r'n(ul lor, au cautat sa arate cine a #ost )el ce a #ost !ntre ei si au #ost si (intre ei
i*goniti si omor'ti (e catre 8OB++ 26+,+ .65<0,,...
,u at't am a&ut sa &a spun$
George: - 5ai pot !ntreba ce&a4
Densi: - Da$
George: - %iecare membru, #iecare organ al Omului Di&in este o persoana, o in(i&i(ualitate unitara, asa cum a #ost si 2ristos4
Densi: - Da, #iecare organ al Omului Di&in este o persoana, o in(i&i(ualitate unica !n #elul ei, (ar !n puteri si #unctiuni
(i#erite. Dar sa #im bine intelesi - c'n( spunem =Oc"iul lui Dumne*eu=, nu ne re#erim la o singura persoana, pot #i miliar(e
cu aceasta #unctiune (e a pri&i !n toate spatiile 9ni&ersului, !n toate lumile. =9rec"ea lui Dumne*eu= care asculta,
(easemenea, sunt milioanele (e persoane ce nu s-au rupt nicio(ata (in -ntregul Om Di&in - (ar care s-ar putea rupe la &ointa
5arelui 5aestru, pentru a #i trimise cu (i&erse misiuni absolut necesare.
=Dumne*eu= este o singura putere alcatuita (in tot ceea ce &-am spus eu p'na acum. ),,6 ), O+ 95+5
=D95,:,9= ,S0, D, %6.0 =O ),060,=, O 395,, ),6 56+ -6306, 63)609+06 D+ 5+3+68D, D, %++0,,
%+,)68, %++D O .,8SO66 S+ 9 +D+1+D 6.680,, )9 S39>+8+ D+%,8+0,, )9 .90,8+ D+%,8+0,, )9
5+S+9+ D+%,8+0, S+, 0O60, 36O36306 - 6),S0, 5+3+68D, D, %++0, - S90 60<0 D, .,8%,)0
-)2,;60, .8+ 6086)0+,, +9B+8, S+ S39>+8,, -)<0 %O85,6:6 9 S+;98 0O0, O S+;986 %O806, O
S+;986 1O+06 S+ O S+;986 ;<D+8, S+ 39)868,, -)<0 9 ;8,S+5 D6)6 S.9,5 )6 %O85,6:6
O S+;986 .,8SO66$
6sa (eci, (ragii mei, sa stiti (e acum ca D+1++060,6 , O .,8SO66 63)609+06 D+08-O 395, -08,6;6.
Si c'n( stai sa te g'n(esti ca toate celelalte lumi, (e mai /os, sunt alcatuite (upa acelasi tipar$...
George: - )are este locul Di&initatii !n spatiu, !n raport cu straturile4
Densi: - 6sa cum !l numesc cei (in Orasul (e 6ur, O.6393 - a(ica )etatea Di&initatii - este (easupra tuturor straturilor si
este &i*ibil numai (e cei (in Orasul (e 6ur, a(ica Opalul este !n &'r#ul unui con..., conul repre*ent'n( celelalte straturi.
George: - 0u esti (in Orasul (e 6ur sau #aci parte (in Di&initate, (in O.634
Densi: - Da, sunt (in Opal, #ac parte (in membrele sale.
George: - .entru tine e7ista totusi e7presia =0ata=,... =.arinte=...4
Densi: - Da, si eu ma a(rese* Domnului cu cu&intele =.arinte=, =0ata=, pentru ca ,l este )reierul$ 0ronul$ +*&orul ;'n(irii$
George: - ,ste si creierul o persoana, o #iinta, asa cum sunt si celelalte #unctii opalice, membre si organe ale Di&initatii4
Densi: - Da. )reierul este !ntruc"ipat (e o persoana unica, 5ai 5arele tuturor celor mari, este )el pe care toti !l numesc
=0ata=, =.arintele=, =Dumne*eul cel unic=.
George: - 6cest )reier este !nsasi 2ristos4
Densi: - u. Sunt persoane (i#erite. )reierul este =.arintele=, =0atal=. 2ristos, ca sa spunem asa, meta#oric &orbin(,
28+S0OS ,S0, ++56 O.63939+...
,ste greu (e conturat, cu e7actitate, misiunea #iecaruia.
George: - 6tunci, S#'nta 0reime este (e #apt, =S%<06 )O59+060,=..., nu4
Densi: - 1e(eti$ )eea ce am scris noi a #ost mult re(us si simpli#icat ca sa #ie pe !ntelesul oamenilor (in acea &reme.
George: - Si asa nu a #ost !nteles simbolul 0reimii...
Densi: - Si asa nu !nteleg oamenii si le numesc =taine=...
George: - )'n( spui 0atal, %iul si S#'ntul Du", nu e prea putin4 Si, !n #on(, Du"ul S#'nt ce este4
Densi: - Du"ul S#'nt este !nsusi spiritul 0atalui, al .arintelui, ceea ce omul numeste su#let sau spirit.
-n tot ceea ce a spus 2ristos a aratat ca ,l este subor(onat 0atalui. =1in (e la 0atal=, =5a &oi (uce la 0atal=,... =,u sunt
tulpina &ietii, iar ,l lucratorul=... -n toate a &rut sa arate ca , S9BO8DO60 060639+.
George: - -n aceasta e7presie pam'nteana - =0atal, %iul si S#'ntul Du"= e7ista &reo ierar"ie4
Densi: - oi nu ne !nc"inam (ec't 0ronului, )reierului, .arintelui Di&in. -n lumea noastra nu e7ista e7presia =S#'nta
0reime=, e7ista !nsa respectul #ata (e #iecare membru si organ, (upa #unctia si slu/irea ce o !mplineste.
George: - 6cum, c'n( am !nteles cele spuse (e tine, mi se pare saraca si incompleta e7presia (e =S#'nta 0reime=. u ar #i
mai bine sa nu se mai spuna ast#el4
Densi: - u poti anula asa ce&a$...
George: - -ntre noi #ie &orba - lasam acum ce trebuie spus !n public - bine, nu &oi combate aceasta e7presie, (ar nu ti se pare
ca saraceste terminologia si simpli#ica prea mult bogatul continut al %iintei Di&ine4
Densi: - 9ite ce e - (aca 0atal a c"emat l'nga Sine pe unul (in Organele Sale si a #acut o +nima, .8+593 D+08, ),+ 56+
6.8O.+60+ 6+ S6+, nu e #iresc sa se reali*e*e relatia TATAL-FIUL... S+ .8+ %+9 S6 S, -0,3,6;6 -S6S+ ++56
060639+4 ,+, 06063-%+93 69 %OS0 )6 O S+;986 %++06, O S+;986 .90,8,, O S+;986 1O+06 S+
39)868,... si sa stii, (aca 0atal a trimis %iul, locul %iului nu a ramas gol...
George: - )um s-a putut reali*a aceasta4
Densi: - Sa stiti si &oi... 28+S0OS 6 1,+0 ., .65<0 956+ O 5+)6 .680, D+ .,8SO66 39+
+0,;8636... D+S)93 S69 D, B6:6 -S6 6 8656S 3<;6 06063...
George: - 6(ica a plecat (e acolo asa cum se !nt'mpla la noi cu me(iumii care reali*ea*a (esprin(erile, (e(ublarile4
Densi: - Da, (a$ .8+ 1O+06 060639+ 6 )OBO8<0, S-6 89.0 O .680, D+ .,8SO66 -08,6;6 6 %+939+ -
O .680+)+)6 D+ ++56 S6, S6 :+),5 - S+ 6),6 .680+)+)6 DO68 6 3960 089., 6 -5B86)60 089.93
.65<0,6 S+ 6S6 6 %6)90 ),,6 ), +5,+ 63093 -6 %6)90 .<6 36 ,3...
George: - 6cum, o !ntrebare #oarte importanta - s-a !naltat cu trupul la cer4 )u trupul, cu camasa pam'nteana4 Sau numai cu
spiritul4
Densi: - +ata cum a #ost, !n momentul mortii pe cruce, spiritul s-a ri(icat la cer, parasin( camasa pam'nteana. 6poi 2ristos a
cobor't (in nou si, gasin(u-si trupul !n morm'nt, prin puterea Sa (i&ina l-a pul&eri*at si a (at piatra la o parte, pentru a (a
posibilitatea sa se constate ca ,l nu mai este acolo. )eea ce ostasii care pa*eau morm'ntul au &a*ut si au #ost orbiti (e lumina
3ui, aceasta a #ost puterea cu care s-a !ntors pentru a reali*a pul&eri*area (e care &-am spus.
George: - Deci, ca sa !ntrebuinte* un termen stiinti#ic, trupul pam'ntean al lui 2ristos =s-a (e*agregat=4
Densi: - Da, si a #ost &a*uta persoana Omului Di&in ce se !nalta la locul un(e se (esprinsese.
George: - Si c'n( s-a petrecut aceasta (e*agregare4
Densi: - 0i-am spus$ -n timpul asa *isei =-n&ieri=$ De #apt, ostasii care au #ost acolo n-au &a*ut (ec't o lumina orbitoare care
i-a tr'ntit la pam'nt, (ar nici unul n-a marturisit ca ar #i &a*ut &reun corp omenesc. Dupa mine, si (upa ceea ce simt eu,
395+6 ., )68, 69 16:90-O OS06S++ 6 %OS0 0O)56+ ,,8;+6 )9 )68, 28+S0OS S-6 -0O8S,
S.93B,8-D )O8.93 .65<0,S), 6860<D )6 9 6 %OS0 9 O5 )6 0O0+ O65,++.
=Si a intrat la ucenicii sai, usile #iin( !ncuiate=... iata-ne si pe noi la &oi. +ntrarea noastra la &oi este la #el cu aceea. 6cum eu
am &enit c"iar la &oi !n casa, sunt cu &oi !n camera !n care lucrati, am pus o sta&ila !ntre ra(iatiile mele si ale &oastre ca sa ma
puteti suporta, ca sa putem (iscuta, ca sa &a con&ingeti (e superioritatea substantei spirituale pentru care materia *i(urilor
&oastre nici nu e7ista. u &a( !n /urul meu, (in materia &oastra po*iti&a, (ec't niste umbre pali(e, at't si nimic mai mult$...
George: - Deci tu nu &e*i nimic (in obiectele pe care le a&em noi4
Densi: - -n /urul meu e !ntuneri acum, nu &a &a( (ec't pe &oi (oi si, ce&a mai (eparte (e &oi, o pu*(erie (e ratacitori, pribegi
si &agabon*i care s-au a(unat cu miile !n /urul nostru, care ne pri&esc cu oc"ii "olbati...
1a amintiti ca 2ristos nu s-a lasat pipait (e 5aria 5ag(alena4 1a amintiti ca a intrat la apostoli, usile #iin( !ncuiate (e #rica
iu(eilor4 ,i bine, toate acestea #iin(ca era Spirit, si nu putea #i pipaibil...
George: - Dar cum (e a pr'n*it cu 3uca si )leopa4
Densi: - 2ristos n-a m'ncat, a stat (oar cu ei la masa, le-a &orbit, a binecu&'ntat p'inea si a #r'nt-o si le-a (at-o spre
m'ncare... (ar ,l n-a m'ncat$ ,ra spirit, nu putea s-o #aca$
George: - Dar cum totusi s-a aratat lui 0oma, care nu-3 &a*use prima (ata, si i-a spus sa-+ pipaie ranile (e la m'ini4
Densi: - Dintre toti apostolii, 0oma era cu o ratiune #oarte rece, cu o g'n(ire #oarte precisa, un #el (e om cu structura
stiinti#ica, era un om #oarte cult si citit, repre*ent'n( omul care are ne&oie (e (o&e*i pentru a cre(e. 2ristos l-a iubit mult pe
0oma si, (e aceea, cu puterea 3ui (i&ina, a #acut - sa *icem asa - o minune, ('n(u-i =ilu*ia= ca pipaie ranile, pentru ca 0oma
a&ea sa !nsemne pentru posteritate tipul omului ne'ncre*ator, care are ne&oie (e probe, care &rea sa #aca e7periente ca sa
a/unga sa crea(a.
u e mai putin a(e&arat ca 2ristos a spus: =%ericiti sunt cei ce nu au &a*ut si au cre*ut=
George: - 6sta !nseamna ca 0oma nu era un om prea e&oluat, nu a&ea #irea ta contemplati&a si e7tatica. 6t't tu c't si ceilalti
apostoli nu ati a&ut ne&oie (e proba pipaitului.
Densi: - Da. 0oma, (upa cum &-am spus, era apostol, era ucenic al Domnului, (ar asa cum sunt asta*i oamenii (e stiinta la
&oi care nu cre( (ec't ce &eri#ica aparatele. 0oma repre*inta oamenii buni, g'n(itori (ar #ara =S+5093 S6)8939+=, #ara sa
#ie !mpietriti, ei sunt buni, constiinciosi si cinstiti, au curatenie su#leteasca, sunt g'n(itori, (ar nu au su#icienta pro#un*ime, si,
nea&'n( acel simt superior (e patrun(ere, nu au su#icienta siguranta !n ceea ce le sopteste cugetul lor, clatin'n(u-se !n
cre(inta, simt ne&oia probelor materiale pentru a a/unge la certitu(ine. 6cesta e 0oma$
George: - Spune-ne, te rugam, ai mai #ost pe pam'nt (e c'n( ai #ost apostol4
Densi: - u$
George: - Dar &reo parte (in tine ai mai trimis sa se !ntrupe*e4
Densi: - 6sta (a$ De multe ori, numai ca nu stiu cine am #ost$ Si acum am o parte trimisa pe .am'nt.
George: - Si cine e4
Densi: - u stiu$ umai .arintele stie.
George: - u cre(. .oate nu &rei sa ne spui$
Densi: - u trebuie sa stii$
George: - Stii4
Densi: - Stiu, (ar cel !n care sunt nu stie, parca &oi stiti cine sunteti si (in cine4
6 urmat o (iscutie re#eritoare la un (ialog (in oul 0estament, (intre 2ristos si apostolul .etru, !n care 2ristos !i spunea lui
.etru: =si (aca ,u &oiesc ca acesta sa ram'na p'na la &enirea 5ea, tu ce ai4=
Densi: - Da$ Domnul nostru a spus atunci ca (in mine &a #i mereu pre*enta pe .am'nt, p'na la cea (e a (oua &enire a Sa.
George: - Dar acum, la noi, cum esti &enit4
Densi: - 6m &enit tot numai o parte. Discul meu (e ba*a e !n Opal. )eea ce &e(eti &oi acum este partea cu care stau !n Orasul
(e 6ur, spre a putea (iri/a si a/uta .3693 D+1+ D, +0,81,0+, 6S9.86 .65<0939+.
George: - )e #el (e plan4
Densi: - 0rebuie sa stii ca Opalul, .arintele, )reierul a elaborat cu mult timp !n urma un =.36 D, +0,81,0+,
6S9.86 .65<0939+=, prin care se pregatesc at't nimicirea !mparatiei !ntunericului, c't si re*ol&area trage(iilor
pam'ntene. Se are !n &e(ere #aptul ca, p'na &a !ncepe ar(erea spiritelor in#erioare, .am'ntul sa #ie pregatit cu misionari care
sa puna ba*ele unei noi #iloso#ii, a a(e&aratei #iloso#ii c"ristianice, un #el (e religie - #iloso#ie noua, pe care sa o !mbratise*e
toti cei ce &or ram'ne (upa marea ar(ere, marea nimicire...
1a #i un in#ern pe .am'nt$ Se &or clatina muntii, r'urile &or iesi (in matca lor, &or #i cataclisme si cutremure, (ar mai ales se
&or umple oamenii (e groa*a, &or urla si &or striga, cer'n( sal&are si iertare, (ar sal&are, iertare nu &a e7ista pentru cei ce au
culori !nc"ise, cei care, milenii (e-a r'n(ul au #acut pe .am'nt tot ce au &rut. u &a ierta )reatorul$ u &a ierta nimanui
nimic pentru ca, mai presus (e mila si bunatate, )reatorul este D8,.0 si aceasta (reptate &a !nsemna intransigenta se&era
#ata (e pacat.
Dumne*eu nu iarta nimanui nimic. +,8068, 9 ,?+S06, ,?+S06 -S6 ),16 )9 )68, D95,:,9 S,
)O%9D6 - D8,.060,6$
D, 6),,6, 16 +0,81,+ D95,:,9 ., .65<0 )6 S6 %6)6 D8,.060, ),3O8 )9860+, ),3O8 D8,.0+,
),3O8 )+S0+0+, ),3O8 268+)+.
1a inter&eni Dumne*eu pe .am'nt ca sa #aca (reptate celor ce au lacrimat, au suspinat si, mai ales, sa #aca (reptate s'ngelui
s#intilor martiri, celor care au #ost /ert#iti pentru bunatatea, cre(inta, barbatia si cura/ul lor, ca sa rascumpere e#orturile tuturor
celor care au lucrat cu cinste si corectitu(ine...
6cum &a las... 8am'neti !n pacea Domnului si Stap'nului nostru$ 2arul Domnului nostru +isus 2ristos si (ragostea lui
Dumne*eu - 0atal sa #ie cu &oi, iubitii mei #ii si prieteni$
Veronica: - 6 ri(icat ambele m'ini si le tine !n(reptate spre noi... Din (egete au t'snit #iricele subtiri, luminoase, care se
!n(reapta spre noi... 6 lasat m'inile !n /os... Se (epartea*a rapi( (e noi... -l &a( (in ce !n ce mai mic... 6 (isparut$
@
Bucuresti, 9 (ecebrie 1965
ALBERT IKE
- print al !ntunericuluiA
- colaborator al lui Bel*ebut.

Am chemat pe ilustrul *!nditor, cel mai mare metafi,ician al or*ani,atiei francmasonice uni$ersale" Iata enumerate acum
titlurile pe care le a$ea n forul suprem de conducere al francmasoneriei mondiale/
- 5are 5aestru - pastrator al .ala(iului s#'ntA
# Su$eran pontif al francmasoneriei uni$ersale0
- Su&eran se# (e actiune politica.
Siu Karta: - 3-am c"emat, (ar se lasa greu (e a(us... numai cu misiuni mari &ine pe .am'nt. ,ste m'na (reapta a celui mai
mare care stap'neste !ntunericul...
George: - Da, e7ista, (eci, un se# suprem al !ntunericului$
Siu Karta: - Desigur$... , Bel*ebut... caruia i se mai spune si 3uci#er...
Au trecut 12 minute de c!nd l#am chemat si tot nu $ine"
Siu Karta: - ;reu &ine$
3#am uitat la ceas, se scursesera n total 14 minute"
Veronica: - -n s#'rsit, a aparut$... 1ai, ce miros greu are$... S-a plecat !n #ata lui Siu... Siu nici o miscare..., este (e o
serio*itate si o se&eritate (e nerecunoscut$ .iBe e !mbracat !ntr-o mantie neagra, este uscati& si are oc"ii ca (e /aratec... 6re
cam CD (e ani. -nalt, se&er, ('r* totusi... .arca e a#umat la nari..., pielea aramie !nc"isa..., pri&iri !ncruntate, (usmanoase.
A!"ert i#e: - .entru ce m-ati (eran/at4 ,u, c'n( ma (eplase*, merg numai cu misiuni importante (in partea stap'nului meu,
(omn si !mparat al !ntunericului, cel mai a('nc pe care l-am iubit, pe care l-am slu/it, pe care l-am aparat, caruia i-am aratat
calitatile ce m-au a/utat !n &iata pam'nteana, care m-au #acut sluga &re(nica a sa, si care !si (es#ace &ointele sale prin mine.
George: - )ine este acest (e onorat stap'n al tau4
A!"ert i#e: - ,ste cel ce stap'neste lumea !ntunericului, cel ce (a or(ine, (in cele (e mai /os locuri p'na la ratacitori.
George: - )um !l numiti &oi4
A!"ert i#e: - Bel*ebut$
George: - )e parere ai (espre cealalta lume, (e (easupra4
A!"ert i#e: - -ntre lumea planetara si !ntre stap!nirea luminii, e7ista legi pe care nimeni nu le poate (eran/a sau sc"imba,
nici c"iar Stap'nul -ntunericului, si (e aceea, oric't ai nega pe Domnul 3uminii, !n momentul !n care pam'nteanul rupe
legatura cu "aina .am'ntului, este atras, printr-o lege aparte, !n #ata Domnului 3uminii. .e acest (rum poti &e(ea #el (e #el (e
categorii si societati (e oameni p'na a/ungi !n #ata celui numit )on(ucator si Stap'n al 3uminii.
6colo am a/uns si eu. -n &iata pam'nteana am citit (espre o !mparatie a 3uminii si una a !ntunericului. .rin #aptul ca am #ost
(otat, am scris (espre aceste (oua !mparatii, ur'n( si (ispretuin( -mparatia 3uminii, !n care am socotit eu ca, (in orgoliul (e a
nu #i (oi stap'ni, s-a #acut aceasta ruptura.
6m #ost (e&otat cu !ntreaga mea #iinta cre*ului meu prin care am primit tot spri/inul si a/utorul, (ar nici eu nu m-am !nc"inat.
3-am pri&it cu ura si, !ntr-o miime (e secun(a, m-am &a*ut l'nga acela pe care l-am aparat si caruia i-am (aruit toate
simtamintele mele si ale tuturor celor ce m-au !nteles si au #ost cre(inciosi cau*ei sustinute (e mine. 3a intrarea !n !mparatia
!ntunericului, cei ce pre(omina peste =gra(urile= multimilor...
George: - )e !nseamna =gra(=4
A!"ert i#e: - ;ra(urile sunt multimile (e !nraiti si salbaticiti care nu au ascultat s#aturile noastre p'na la capat si peste care
noi am pus pa*nici, ca mai mult sa-i mustre...
Deci, &a spuneam ca la &enirea mea !n !mparatia !ntunericului, cei (in gra(uri &oiau sa ma s#'sie, (ar #ratii mei si printii
!ntunericului mi-au #acut o primire trium#ala, cum se cu&ine unui a(e&arat slu/itor cre(incios =cau*ei noastre=.
6m a/uns l'nga acela pe care l-am aparat si !n #ata lui m-am plecat. 6tunci am simtit ca !ntreaga mea #iinta s-a !ncarcat cu o
puternica #orta (e ura #ata (e )el ce stap'neste 3umina, &a*'n( cum sta 6cela pe 0ron (e 3umina si &a*'n( saracia celui
slu/it (e mine...
+-am /urat atunci cre(inta, si am cerut sa #iu trimis !n cele mai iscusite treburi pentru a mari !mparatia noastra si a !mputina pe
cea a 6celuia care se complace sa primeasca numai c'ntari si lau(e, pornin( (e la cel mai subtire #ir (e iarba p'na la cei mai
#alnici arbori, si (e la stratul + p'na la Orasul (e 6ur, )el ce se (es#ata !n tot #elul (e bogatii, )el ce se complace !n bucurii si
c'ntari, iar stap'nul nu culege (ec't &aietele si blestemele celor *anateci, celor rai si !n(obitociti.
George: - 6ti &rea si &oi o !mparatie a c'ntecelor4
A!"ert i#e: - u, nu$ oi nu a&em ne&oie (e c'ntece. -n aceasta !mparatie a noastra nu !ncape nici c'ntec, nici o(i"na$
6+)+ , -5.6860+6 86:B968++$
.90++ S90 ),+ )68, 69 ,;60 395+6 S+ 9 S9%,86$ 9 S9%,86 .,089 )6 , .8,6 .90,8+)6
986 S+ DO8+06 D, 86:B968,. .,089 6 0, S+50+ B+, 6+)+ 08,B9+, )6 -)6 -6+0, D, 6 1,+ -
6),S0 3O), S6 086+,S0+ -0O)56+ )6 S06.<93 069, 98<D ),,6 ), 986S0, ,3, ,;<D 0O0 ),,6
), ,6;6 ,3 S+ )690<D S6 )O89.+ 0O0 56+ 5930+ .,089 6-+ 6D9), - -5.6860+6 39+. 956+
6),S0+6 9 S+50 )2+93 S+ S90 .9S+ 39)860O8+ .,S0, 5930+5,...
George: - 1oi nu a&eti regret4
A!"ert i#e: - Dupa ce sa regretam4 oi suntem !mbracati !n platosele luptei$
VRE3 SA NI3ICI3 -O-, -O- CE#I C5N-EC SI 67C7RIE8"""
Veronica: - 6cum a (e&enit ('r* si #eroce$...
George: - De ce sa nimiciti c'ntecul si bucuria4
A!"ert i#e: - 1oi nu slu/iti pe Stap'nul &ostru4 Si noi !l slu/im pe al nostru$ 0oate c'ntecele si bucuriile sunt !n(reptate catre
cel pe care noi !l ur'm si !i (orim (istrugerea$
George: - Si ce puteri a&eti4
A!"ert i#e: - Stim ca nu ne putem atinge (e -mparatia 3ui$... 6sa (e #apt cum nici ei nu pot &eni la noi. )95 , :1<83,
., O+ 395,6 3O8, S+ ., ,+ -+ :1<83, 605OS%,86 O6S86... O+ D9),5 568+ 39.0, .,089 6
-5930+ -5.6860+6 O6S86, .,089 6 S593;, -5.6860+,+ 395+++ )<0 56+ 5930, S9%3,0,...
O+ 39.065 S+ 39.06 O6S86 9 , :6D68+)6$ .65<093 , - 5<++3, O6S8,$ - )98<D,
B+89+06 6S9.86 .65<0939+, 16 %+ D,%++06, S+ - 6),36S+ 0+5., 1,S+)6$
Siu Karta: - 6sa cre(eti &oi, pui (e nap'rci$ )re(eti &oi ca Domnul si Stap'nul nostru &a mai rab(a mult m'rsa&iile &oastre4
ici nu stiti ce &a asteapta$ Stiu ca nu cre(eti nimic$...
D68 86:B968,6 ),8939+ 16 %+ )8906$
A!"ert i#e: - 6m mai au*it noi (e-astea$... .o&esti...
George: - 0ie !ti plac &aietele si sc'ncetele celor (e /os4 )elor (in gra(urile (e care pomeneai4
A!"ert i#e: - Drept sa-ti spun, (esi nu-mi plac locurile si (u"orile lor, totusi &aietele lor !mi (au o satis#actie nebuna$ Sunt
semnele biruintei noastre$ 6le puterii noastre ce o a&em peste miliar(ele (e netrebnici... 5a !ncarc cu mai multa ura pri&in(u-
i, 56 %6), S6 )3O)O0,S) 56+ 5930 D, DO8+06 D, 6 6086;, 56+ 5930+ 36 O+... -6S %+ )8,:90 )6
, O 605OS%,86 6060 D, ;8,6 6+)+. D, 6),,6 -3 986S) ., =,3=, )6 6 6:1683+0 ., ),3 56+ D,5
)O36BO860O8 63 39+ - ),3, 56+ )2+9+0O68, S+ .9098O6S, 3O)98+... =,3= S+-6 63,S .680,6 ),6
56+ %895O6S6, ),6 56+ 395+O6S6, S+ ., DO593 5,9 3-6 689)60 - ),3, 56+ 8,S.+;60O68,
3O)98+...
George: - Se spune ca el singur a ca*ut si nimeni nu l-a i*gonit$...
A!"ert i#e: - .ai (a$ )'n( Bel*ebut a &rut sa-si impuna punctul lui (e &e(ere, a #ost aruncat (e =,3= !n prapastia
!ntunericului...
George: - 3asa po&estile astea$... Bel*ebut nu a #ost nicio(ata !nger$... u putea ca o #iinta D+1+6 sa ca(a, sa se re&olte,
cum spune po&estea, si apoi sa #ie a*&'rlit$
Dintru !nceput Bel*ebut si spiritele lui s-au separat (e -mparatia 3uminii$ 6sta-i realitatea$ 6ltce&a ma interesea*a: cum sunt
locurile !n care stati &oi4
A!"ert i#e: - Stam #oarte aproape (e soare, si asa cum &e(eti &oi soarele (e pe cer, asa are el un tron (e la care pornesc
#ierbintelile !n sus.
George: - Si =#ierbinteala= asta !i #ace bine lui4
A!"ert i#e: - Da, si lui, si noua, numai ca are o !nsusire proasta: strica aerul si !mputeste atmos#era, !n sc"imb (a tuturor
lucratorilor putere.
George: - 6cest Bel*ebut cum !i spui tu, poate &eni pe .am'nt4
A!"ert i#e: - u, el nu paraseste locul lui nicio(ata. Suntem (estui care !mplinim orice porunca. 9nii sunt lucratori
permanenti, altii lucratori curieri care merg oric'n( si oriun(e !n a#ara !mparatiei. .e .am'nt sunt trimisi cei mai iscsiti.
George: - 1oi puteti &eni oric'n( pe .am'nt4
A!"ert i#e: - u, sunt perioa(e c'n( nu putem &eni nici noi pe .am'nt.
George: - =Don(o= Enume conspirati& ce nu-l (e*&aluim - n. aut.F e (e-al &ostru4
A!"ert i#e: - Don(o e alaturi (e mine !n lumea noastra. ,l si-a !mplinit cu cinste si corectitu(ine misiunea pe care a a&ut-o
pe .am'nt, ast#el ca #ace si el parte (in colaboratorii cei mai apropiati ai lui Bel*ebut.
George: - )um numiti &oi sta(iul acesta al =scaparii (e c"in=4
A!"ert i#e: - , rangul (e =%iu al !ntunericului=, nu #ac parte (intre cei munciti$ 9na e sa #ii c"inuit si alta sa simti c"inul$
9nele sunt treptele robilor, altele ale #iilor.
George: - )e parere ai (e noi4
A!"ert i#e: - )e parere sa am4 Sunteti niste luptatori ai -mparatiei 3uminii, cautati sa (escoperiti siretlicurile luminii si ale
celor ce au cautat sa arate, asa cum au &a*ut si !nteles ei ascun*isurile luminate.
1a urasc$ 1a urasc pe toti$
George: - Bine, bine$ 0u ce lucre*i acum4
A!"ert i#e: - ,u am multe (e strecurat !n mintile oamenilor$ +ntentia principala e (e a arata cu serio*itate ne(reptatile
aplicate !mparatiei !ntunericului (e a se spune si public pam'ntenilor, !n mo( ra(ical, ca tot ce ni s-a #acut noua este o crunta
ne(reptate, si &rem sa st'rpim pe cei necinstiti care, !n lasitati milogitoare, !si !n(reapta rugile lor catre -mparatia 3uminii.
George: - )um &e*i tu s#'rsitul acestei lupte a &oastre4 9n(e &eti a/unge4
A!"ert i#e: - 6sta numai stap'nul meu stie. +nteresul este sa ne marim !mparatia.
George: - )e misiune ai4
A!"ert i#e: - 5isiunea mea este sa #iu pre*ent !n cele mai !nalte trepte ale #rancmasoneriei terestre. 5a ocup cu !n(rumarea
lor, !i !n&at cum sa lucre*e pentru nimicirea si suprimarea a(eptilor luminii. ,u nu am rupt legatura cu ei nicio(ata. Sunt at't
(e puternici si !ntariti, cum nici nu &a puteti !nc"ipui. 6ti &rea &oi sa #iti si &oi asa tari pe .am'nt cum suntem noi$ .am'ntul
e !n m'inile noastre. -n cur'n( &a #i al nostru !ntru totul$ Suntem mai tari ca &oi pe .am'nt.
George: - )e argumente ai4
A!"ert i#e: - u-i ne&oie sa &a spun. .ri&iti mai bine si &eti &e(ea c't (e inteligent si ascuns lucrea*a...
George: - 9n(e este se(iul &ostru central4
A!"ert i#e: - 6merica$
George: - De ce4
A!"ert i#e: - ,eee, a&em noi mai multe tari: 6nglia, %ranta, ,l&etia, (ar !n 6merica sunt i*&oare banesti #oarte mari.
George: - -n 8usia parca ati #ost (escoperiti...
A!"ert i#e: - Da, si ne-au omor't slu/itorii. 6&em timp (e ra*bunare. oi, !n orice tara, a&em oamenii nostri, (ar !n unele nu
prea a&em capete luci(e. 3a &oi merge cam prost treaba. 0ara &oastra e cam (e#a&orabila (e la un timp. -nainte cu 1D-15 ani
!n urma mergea mai bine...
George: - De c'te ori ai #ost pe .am'nt si !n ce natie4
A!"ert i#e: - u am #ost (ec't o singura (ata, e&reu. u stiu sa mai #i #ost. De #apt, n-am mai #ost pentru ca lucrul meu este
important asa cum !l #ac acum, nu !n trup.
Veronica: - Siu !l pri&este spri/inin(u-si barba cu m'na...
George: - )e spui, Siu4
Siu Karta: - %iecare, la locul !n care se gaseste asculta (e &ointa se#ului sau.
George: - 1e*i ca ei nu se urasc !ntre ei4$
Siu Karta: - u se urasc pentru ca nu au ce !mparti. %iecare e #i7at !n lucrul lui si se sileste sa a(uca re*ultate c't mai mari.
George: - u-i spui ce&a4
Siu Karta: - u am ce sa-i spun$
A!"ert i#e: - E)atre SiuF Stii ca te urasc, nu4$
Siu Karta: - ,sti #ormat (in ura si nu poti iubi (ec't pe stap'nul tau sau misiunea ta. Oriun(e mergi tu nu poti (a liniste, nici
iubire, nici !naltare. -n(obitocesti (oar, prin !ntunecata ta pre*enta. u suntem acum pentru a ne lupta !n cu&inte. e
cunoastem #iecare locul si lucrul$
.leaca$
Veronica: - .iBe a (isparut$...
Siu Karta: - 1-ati lamurit, preaiubitii mei, (e lucrul acestora$ De acum ma retrag si eu$ %iti binecu&'ntati$

Bucuresti, 19 (ecebrie 1965
FAUR - IOAN BOTE$ATORUL
%ALE&NIS
SIU KARTA
FILI si SERAFIA

Am formulat o $eche dorinta, aceea de a#l asculta pe Calemnis, n le*atura cu cele stiute de el despre Domnul nostru, Iisus
.ristos" n timp ce ceream %inecu$!ntarea, am simtit ca o alta persoana manifesta o puternica dorinta de a discuta cu noi"
Am simtit radiatii puternice care mi#au 9ncins9 tot trupul0 o sin*ura data se nt!mplase aceasta cu :aur # Ioan 6ote,atorul"
-ntr-a(e&ar, &enise %aur. -mpreuna cu el au &enit Siu Karta, )alemnis, %ilip si Sera#ia. +-am salutat.
Faur: - -n numele (ragostei &oastre, !n numele (ragostei noastre (e a e7pune cele cerute (e &oi, !n numele 6celuia care a
!ncu&iintat &enirea noastra la &oi, #iti binecu&'ntati$
6ti (orit sa &ina la &oi prietenul &ostru )alemnis, pentru a &a po&esti ceea ce stim, ceea ce a au*it, ceea ce-si mai reaminteste
el (espre copilaria lui +isus. )a unul ce am #ost !n pre/ma lui +isus, m-am /ucat cu ,l, m-am bucurat (e /ucariile lui, am simtit
!n mine (orinta (e a &eni si (e a po&esti momente (in ne&ino&ata copilarie.
6m stat putin laolalta cu +isus pentru ca mama mea a mers cu mine, (e la o &'rsta #rage(a, !n pustiile +or(anului, un(e a si
murit, si eu am ramas, iesin( atunci c'n( m-a c"emat (u"ul ce ma purta, ce-mi soptea ceea ce trebuie sa #ac.
Din c'te !mi amintesc, lui +isus, c'n( era copil, !i placea #oarte mult sa #ie singur. Statea ore !ntregi pri&in( un(e&a. Daca !l
!ntrebai, a&eai impresia ca e plecat, si nu-ti raspun(ea repe(e, si c'n( !ti raspun(ea cu (elicatete nu (e copil, ci (e matur,
spunea: =6m #ost sa pri&esc acolo un(e e #rumos si ma simt bine$= )'teo(ata !l t'ram sa ne /ucam, si !i placea tare mult sa se
/oace, (ar toate /ocurile lui erau simbolice, a&eau !n ele ce&a (i&in. De #oarte multe ori, #acea cu m'nutele 3ui, (in pam'nt
moale, c"ipul unui parinte care sta si pri&este pe #ii sai. -i placea sa #aca tot #elul (e /ucarii, pasari, si, !n special, a&ea o
(eosebita (ragoste pentru magarusi, spun'n(: =.e acesta a #ugit cu 5ine 5ama$= Si, (e #oarte multe ori se rupea (e copii si
se (ucea !ntre &'rstnici si batr'ni, nu pentru a le asculta po&estile lor, ci pentru a le &orbi, (e stateau toti cu barba !n palme,
mir'n(u-se (e un(e stie un copil sa spuna at'tea lucruri (e !nalta !ntelepciune.
,rau si copii mai mari, care &eneau sa se /oace cu noi. -mi a(uc aminte (e +u(a - &'n*atorul, (esi era mai mare, a&ea o ura
#antastica #ata (e tot ceea ce iesea (in gura si (in m'nutele 3ui. -n #ata mea a &rut sa *(robeasca un c'r( (e pasarele #acute
(in lut moale, iar +isus, *'mbin(u-i, i-a !ntors m'na, si, la un su#lu al gurii, pasarelele si-au luat *borul. 6cestea au umplut
t'rgul si oc"ii batr'nilor au #ost atintiti asupra copilului cu minunea. 9ra lui +u(a crestea, si totusi (orea prietenia noastra si a
lui +isus.
O(ata, 5ama 3ui !l pri&ea cum (oarme, si pentru ca (ormea at't (e pro#un(, am &rut sa-l g'(il la talpi, sa-l tre*esc, (ar
mama m-a oprit. )um s-a sculat, mi-a spus: =6i &rut sa te /oci cu 5ine, sa ma tre*esti4= si m-am minunat pentru ca nu ma
&a*use.
)'teo(ata &oia sa arate ca &rea sa lucre*e ce&a, si era !ntrebat (e 5ama 3ui: =)e &rei sa #aci4= - =O lume mai buna ca aceasta
care ne !ncon/oara pe noi4= - =O lume mai buna4=, !l !ntreba mirata 5ama Sa. =Da, o lume mai buna, si as &rea sa o #ac cu
m'inile mele$= Si 5ama r'(ea , (ar ca(ea pe g'n(uri.
6lta(ata mergeam cu ,l !n li&a(a, si mi-a aratat, ('n( /os coa/a unui copac, ca !n (osul co/ii era o a('nca scorbura roasa (e
carii, si totusi, copacul a&ea #ructe. =1e*i, +oane, asa-s batr'nii (in templele noastre. Dau #ructe bune la gust, (ar ei sunt
putregaiuri.=
6lta(ata am mers cu ,l !ntr-o gra(ina #rumoasa, cu #lori nobile, si ,l s-a apucat si a smuls o #loare at't (e #rumoasa, care
a&ea asa (e multi boboci !n /urul ei, si a (at-o (eoparte, !nc't l-am !ntrebat: =De ce ai #acut asta4$= - =, prea #rumoasa, mai
bine sa nu #ie pri&ita (e oameni, sa se (uca la locul ei$= - =Dar uite, (e ea se tineau at'tia boboci, si pe toti i-ai nenorocit$= 5i-
a raspuns: =0oti acei ce sunt (in ea &or trai alaturi (e ea mai (eparte, caci ea n-a murit... S-a mutat$=
6m mers cu ,l o(ata !ntr-o piata un(e erau multi negustori care-si &in(eau mar#urile. 6 &a*ut o cusca cu &reo 2D (e
porumbei, pentru cei ce &oiau sa-si cumpere (aruri (e /ert#a la templu. 0iptil, tiptil, cum a putut, nu stiu, a (easc"is usa (e la
cusca porumbeilor pentru /ert#a la templu, si, #ara sa &a(a negustorul, a (at (rumul pasarilor, care au !nceput un a(e&arat
spectacol (e multumire pentru )el ce le (a(use (rumul. egustorul nu obser&ase !nca, iar ,l *'mbea multumit. =)um poti #i
multumit, c'n( ai #acut un rau, si ai lipsit at'tia oameni care &oiau sa pre*inte la templu /ert#a lor4= Si mi-a raspuns cu
se&eritate: =0atal 5eu nu &rea s'nge (e animale, ci inimile oamenilor$= u l-am !nteles. =)e spui 0u (e 0atal 0au4=... Si,
&a*'n( negusorul trist, i-a pus c'ti&a banuti !n palma, *ic'n(u-i: =u stii ca i-ai &'n(ut4 9ite banii$= egustorul se uita la
copil, numara banii, &a*u ca sunt !ntocmai, si pri&i mirat, nestiin( c'n( si cum i-a &'n(ut. Si omul s-a linistit, +isus !nsa s-a
!ntristat, si a o#tat *ic'n(: =6cestia-s oamenii$= ,u nu am putut !ntelege cele spuse (e ,l, si eram !ntr-o permanenta mirare.
)'n( &e(ea o ne(reptate, se tulbura, si, #iin( un copil, legat (e m'ini, nu (e putea opune ne(reptatii. -l !ntrebam: =)e ai4=
8aspun(ea: =Sunt asa ca trebuie sa tac. u mi-a &enit timpul sa &orbesc.= =)e sa &orbesti4=, !l !ntrebam. =)eea ce trebuie...
#iecaruia.=
Statea re*emat pe poala 5amei 3ui, g'n(itor ca un om cu multe treburi (e re*ol&at. 5ama -l pri&ea si-3 !ntreba: =3a ce te
g'n(esti, o(orul meu4 )e ai (e g'n( sa #aci4=, iar ,l, pier(ut !n g'n(uri, raspun(ea cu !nt'r*iere: =5ama, ce multe am (e
#acut$... Dar !nca sunt micA si acum as putea #ace ceea ce &oi #ace c'n( &oi #i mare, (ar nu &oi #i luat !n seama pentru ca sunt
si par un copil.= ,u !l pri&eam ca pe o alta #iinta, !l pri&eam si stateam l'nga ,l, ca tare bine ma simteam !n prea/ma 3ui. -mi
placea sa (orm l'nga ,l, simteam at'ta #ericire c'n( ma apropiam (e ,l$ ,u, !n prea/ma 3ui nu &orbeam nicio(ata. ,ram
#ericit sa stau cu ,l, sa-3 ascult, sa-3 pri&esc, sa-+ &a( /ucariile... si ,l ma iubea gro*a&$...
De mule ori stateam muti, pri&in(u-ne, si (oar ne *'mbeam unul altuia. 1e(eam !n ,l autoritate, &e(eam !n ,l un Stap'n al
meu... -l iubeam cum nu s-ar putea spune$
)'n( eram cu mama !n pustiul +or(anului, #oarte (es o pro&ocam sa &orbeasca (espre +isus, ru(a noastra...
George: - +arta-ma ca te !ntrerup. De ce mama ta te-a (us !n pustie4
Faur: - De #rica lui +ro(, si pentru ca (escoperise acolo o pestera a unui om ce (usese o &iata retrasa, si se (ucea si ea acolo
uneori pentru linistire.
-mi po&estea mama ca: =+isus e un copil aparte$ ;'n(este ca un matur si raspun(e tuturor la orice !ntrebare.= 5ama lui !mi
spunea ca era con(usa (e ,l, s#atuita (e ,l, ca unul ce &e(ea altcum (e cum noi &e(em, si 5ama lui !l pri&ea nu ca pe un %iu
ci ca pe un =parinte=$ ,u nu mai !ntelegeam aceasta. -mi spunea mama mea: =0u ai &enit pe lume printr-o batr'na, ,l a &enit
printr-o copila$= u !ntelegeam cu&intele mamei mele, (ar nu am uitat niciunul, si, atunci c'n( am ramas singur !n pustie, am
#aga(uit sa-mi culti& orice cu&intel, orice /oc, orice &orba (e-a lui si, pe l'nga acestea &e(eam cum mi se (esc"i(e o carte pe
care trebuie sa o citesc si sa o arat si oamenilor$
6t't am a&ut sa &a spun$
%a!e'nis: - Se (usese &estea peste tot (e autoritatea matura a unui prunc, #iul unui sarac si mo(est teslar. 6 a/uns si la mine
&estea si-mi *iceam: =Daca acest copil ar creste !ntr-o casa (e !mparat, ar #i normal sa !mprumute (e la tatal lui autoritate si
orgoliu, (ar (aca este !ntr-o casa saraca, !n prea/ma unui teslar mo(est, (e un(e a !mprumutat si a &a*ut ceea ce ,l pre*inta4=
6poi, se mai spunea ca ,l cunoaste la per#ectie, (e la o &'rsta #oarte #rage(a, scrierile &ec"i si e7plica celor !n&atati, (e ram'n
acestia nemiscati, !ncremeniti la au*ul celor spuse (e copilul minune.
Se mai &orbea ca e totusi un copil /ucaus si &esel, (ar ca, prin /ocurile lui, ,l (a(ea lectii celor (in /ur. u stiu (aca e
a(e&arat, (ar se spunea ca a mers o(ata la curtea unui bogatas sa se /oace cu copii lui, si a impro&i*at (oua tabere (e copii -
pe unii !i !n(emna sa-si #aca /ucarii si sa le puna bine, pe altii !i !n(emna sa-si #aca /ucarii si sa le (ea (rumul animalelor ce
erau /ucarii, ca si cum acestea ar &rea sa #ie libere. .unea pasarelele pe crengute, ca si cum ar trebui sa *boare #ara oprelisti,
iar ei, ram'n('n( la niste mesute un(e ser&eau (e-ale gurii, spuneau: =6cestea ni le-au a(us pasarelele ce le-am pus !n
libertate ca (rept recunostintaA acestea ni le-au a(us animalele pentru ca le-am pus !n libertate.= Si cautau sa arate ca toti sunt
#ericiti si au tot ce le trebuie. 1a*'n( acestea, bogatasul care a&erea #oarte multi slu/itori, le-a (at libertate tuturor. Se spunea
ca acel stap'n bogat asista (eseori la /ocurile 3ui, !n&ata (in ele si apoi pleca g'n(itor.
Se mai spune ca o(ata l-a c"emat pe +isus, care a&ea numai 5 ani, si l-a !ntrebat: =)ine te-a !n&atat /ocurile acestea4= - =3e
stiu (e la 0atal meu$= - =Dar tatal tau este un om simplu, abia stie sa traga cu rin(eaua, nu poate #i el asa (e iscusit cum stii tu
sa pre*inti /ocurile$= +ar ,l, #oarte linistit spunea: =Daca l-ati cunoaste pe 0atal 5eu, si pe 5ine m-ati cunoaste$= +ar ei,
stupe#iati se !ntrebau: =)e &rea sa spuna copilul acesta4=...
%oarte multe (in /ucariile lui +isus pre*entau ceea ce ,l nu &oia sa e7prime !n cu&inte, acoperin( !ntelesul, sau, mai bine *is,
arat'n(u-l #igurat. Si pentru ca erau /ocuri (e mustrare si prea mature, nu s-au luat !n consi(erare pentru a #i scrise. umai
ceea ce a con&enit celor ce au scris, aceea au scris.
)'n( iese &orba (e un copil minune, (aca (escoperirile !n el sunt (e alta natura, (ec't (o/ana ce o aplica micutul nostru, (e
(ata asta, (esigur, toate cele scapate (e ,l ar #i #ost scrise cu multa atentie, (ar au #ost negli/ate, con(eiul #iin(, mai ales, !n
m'na celor care erau mustrati mai mult. De aceea nu s-a scris nimic, (ec't cele ce le-au con&enit.
6t't am a&ut (e spus$...
George: - 1a multumim la toti$
Faur: - Sa &ie peste &oi ploaia "arica a .arintelui nostru$
Bucuresti, GD (ecebrie 1965
&AR%U EVANGHELISTUL
- alburiu (e la g't p'na la mi/locAcenusiu (esc"is p'na /osA
- stratul 1

&arcu: - %ac parte (in neamul e&reilor. 5-am nascut !n +erusalim, #ara sa stau tot timpul acolo. 6m mers si !n alte locuri
pentru a !n&ata mestesuguri. 6&eam talent la scris si (e aceea mai si scriam. 3a un timp am au*it ca e7ista un om prin locuri
nu prea !n(epartate, aproape ca nu se stia (in ce tara, care uimea lumea. 9nii spuneau ca ar #i (in Betleem, altii (in +erusalim,
altii ca ar #i (in ,gipt, altii ca ar a&ea s'nge roman, caci era (in #ire #oarte "otar't. ,u, ca e&reu, nu stiu sa spun (in ce natie a
iesit, (e un(e a cobor't, pentru ca a&eam o #ire ce nu se grabea la raspunsuri. 6scultam, urmaream, anali*am g'n(urile unora
asupra #aptelor 6celuia (e care se &orbea.
5i-era greu sa ma rup (e neamul meu, un(e as #i putut a/unge mare, primin( onoruri, (ar nu stiu ce s-a !nt'mplat si, !ntr-o
buna *i, n-am mai putut suporta aceasta necunoastereA am !nceput sa caut pe acei care erau mai aproape (e ,l, #apt care ma
linistea cum nu se poate mai mult.
Sta scris ca: =6 #ost +isus !n cutare oras cu apostolii sai=, (ar nu se speci#ica cine anume a #ost (e #ata. ,u l-am urmarit, (ar nu
m-am bucurat at't c't s-au bucurat altii (e hrana ce o (a(ea cu prisosinta acest Om si -n&atator al omenirii.
6m scris ceea ce am a#lat (in #aptele 3ui, (ar am scris putin. %iecare #ra*a (e-a mea, !nsa, s-a lungit, s-a !n#lorit (e la #iecare
cu ce&a ce-i con&enea. ,u nu am putut #ace nimic ca sa opresc, si, (e la secol la secol, au mai a(augat, care cu interes, care cu
e&la&ie, si, cum a spus Doamna noastra, se simte ceea ce este a(e&ar, pentru ca atrage ca cel mai (esa&'rsit magnet, unin(u-
se cele scrise cu cel ce citeste. 6ltnimeri, cu unele te7te care sunt !n#lorituri ale oamenilor, #acute (in interes, c't si cu alte
a(aosuri, sunt citite ca o lectura oarecare, #ara interes, si nu se prin( cititorii, ca niste co/i ce nu au mie*, (oar esenta
a(e&arului ram'ne...
oi nu suntem (e &ina (ec't ca nu i-am oprit !n c"ip tainic. +-am lasat pentru ca nu ne-a (eran/at prea mult, &a*'n( ca nu au
e#ect a(aosurile. )ei ce au !n#lorit (in e&la&ie au #ost lasati pentru ca at'ta m'ng'iere a&eau si ei, pentru ca orice lucru ce se
#ace !ntre &oi, contea*a, nu at't lucrul, c't scopul lucrului. )ei cu interese au #ost lasati pentru ca, !ntelegeti, pe .am'nt
#iecare are liberul arbitru sa #aca ce &rea, cum &rea si c't poate...
imeni nu-l opreste pe om (aca el nu se poate opri. imeni nu-l !n(reapta (aca el nu se poate !n(reapta prin sine sau prin
altii. 8aul ram'ne cu rau, cel bun cu ce e bun. egrul ram'ne cu negrul, albul, alb ram'ne...
George: - 6sta se numeste K6856, 1eronica$ 6sa am obser&at si eu, ca pe .am'ntul acesta, planeta su#erintei si a mi*eriei
!n care (omnesc #iii !ntunericului, aruncata un(e&a, !n acest 9ni&ers (e !nsasi contra(ictiile si (e*acor(urile ei, aceasta
planeta !n care greu intuiesti ce !nseamna armonia, si (aca scrii (espre ea, esti socotit &isator si nebun, pe aceasta planeta
(omneste (e*or(inea, "aosul. .arca nici nu ar a&ea con(ucatorA toti si toate se con(uc singure pe cat stiu, pe c't pot, pe c't
cuprin(.
imeni nu (a .am'ntului &iata si ec"ilibru (ec't are el prin sine. 0icalosii !si #ac (e cap si nimeni nu le sta&ileste rautatea,
prin &icleniile lor se !mbogatesc si (omina pe cei buni si merituosi, sunt unii care au, a&utia lor este (in munca lor, iar
netrebnicii au putere asupra lor sa-i rastigneasca.
&arcu: - 6sa este, (in pacate, numai ca totusi multi (in cei rai !si iau plata #ara(elegilor lor c"iar pe .am'nt, !n trup #iin(.
George: - Dar c'n( sunt (istrusi cei buni, ce #ara(elegi mai platesc4
&arcu: - , altce&a$...
George: - -nteleg$ Distrugerea unui om bun este relati&a. 0rupul su#era aceasta (istrugere !n urma luptei si acti&itatii lui, a
/ert#ei lui, (ar lumina ce o acumulea*a ram'ne &esnica, si amintirea #aptelor lui nu se stinge !n mintea oamenilor, ram'n('n(
ca un in(icator &iu !n &iata celor ce tin( spre per#ectiune. .e c'n( (istrugerea unui ticalos este absoluta, si absoluta este
putre*irea lui, a trupului si a luminii spiritului sau.
-mi &ine !n minte ce&a: =Sa iertam (e CD (e ori c'te C=... Daca ar #i spus 2ristos asta, tu, Socrit, i-ai #i iertat pe ucigasi4 Sigur
ca aceste cu&inte nu-i apartin lui 2ristos, (upa cum nu-i apartine nici crutarea ne(reptatilor.
&arcu: - )"iar (e ar #i spus 2ristos sa ierti (e CD (e ori c'te C, ar #i spus-o ca sa arate bunatatea ce o a&ea atunci !ntre
oameni, a spus-o atunci, (ar c'n( &a &eni acum, 9 16 56+ +,806, )+ 16 6.6S6 DO68 ., 9 B90O S+ 16 68D,
., ),+ ,08,B+)+. Desi este scris sa ierti (e CD (e ori c'te C, nimeni nu a iertat nicio(ata (e CD (e ori c'te C, si o sustin
si o !ntaresc cei ce se spo&e(esc, m'ng'in(u-se ca Dumne*eu iarta (e CD (e ori c'te C. 6.3+)6 %+,)68, )95 -+
)O1+, )6 S6 %+, 3++S0+0, ,S0++D )6 6),6S06 3++S0, 9-+ )36D,S0, +5+) .,089 1,S+)+,.
)2+68 -)8,D,8,6 6),6S06 )6 D95,:,9 +6806 -08-96, S+ 09 8,.,0+ ;8,S,636, ,S0, O
;8,S,636. D95,:,9 ,S0, B9, D68, ., )<0 ,S0, D, B9, ., 60<0 ,S0, D, D8,.0.
-n&atatura 3ui este (reapta, iar /u(ecata 3ui ,)89060O68,$
George: - )unosti pe cine&a care a sc"imbat unele &ersete si con(itiile !n care a putut #ace aceasta4
&arcu: - Da, a #ost cine&a care mi-a purtat c"iar numele, *ic'n( ca-mi este ru(a apropiata si, !n realitate, era strain (e mine.
6cesta a cautat cu cea mai mare sete sa se intro(uca pentru a-si pre*enta neamul c't mai #a&orabil - un neam iubit (e
Dumne*eu, Dumne*eu care a pri&it peste el si a ri(icat un prooroc si multi altii. 6cesta (espre care &a spun, s-a ocupat numai
(e mine, si !n numele meu a aratat ce a &rut el.
George: - )'n( a #ost aceasta4
&arcu: - .e la s#'rsitul secolului +. Scrisul meu a #ost pastrat !ntr-o comunitate crestina (e c'te&a #emei, !n special (e una,
Salomeea, #oarte #rumoasa, careia #alsul 5arcu a cautat sa-i (o&e(easca iubirea si atasamentul lui #ata (e !n&atatura 5arelui
Dascal. 6 sustinut ca, !n e&la&ia lui este (ornic sa a#le scrierile mele, si coplesin(-o cu tot #elul (e (aruri, pentru ca era saraca,
a con&ins-o (e (e&otamentul lui #ata (e 2ristos, iar #emeia i-a (at scrierile mele, pentru a le copia si el. )opiin( a pus ceea ce
a &rut el, si a !napoiat #emeii copiile, spun'n( ca originalul !l pastrea*a el, masc'n( o netarmurita e&la&ie pentru scrisul meu,
spun'n( ca ceea ce i-a lasat este mai bogat si mai #rumos scris.
%emeia, nestiin(, a primit si a (at mai (eparte, iar secolele au mai a(augat pe ici pe colo, pentru ca te7tul sa se pre*inte asa
cum !l a&eti &oi asta*i...
George: - Daca te7tele, #iin( unul !ntr-o parte, unul !n cealalta, si care pe un(e a #ost scris si copiat, (aca toate au primit
mo(i#icari, cum se #ace totusi ca e7ista (ate i(entice !n toate ,&ang"eliile (e la 5atei, 5arcu si 3uca4
&arcu: - .unerea la unison a #ost #acuta (e un mare !ntelept pe care &oi !l cunoasteti, .a&el, *is apostolul neamurilor, care
a&ea talent oratoric, si care a &rut sa pre*inte unele pasa/e po&estitoare ca o c'ntare. ,l a #ost bine intentionat, (ar c'n( le-a
a(unat, erau (e/a trans#ormate, si asa cum le-a gasit, asa le-a si pus !n acor(, ram'n('n( cele scrise (e acei care au a(augat cu
scopul (e a !mpo(obi sau (e a tine &iu si !n pre*ent, !n te7te, neamul e&reiesc.
George: - .rietene Socrit, nu te plictisesc aceste (iscutii ale noastre4
Socrit: - u, nu$ u ne plictisim$ O+ S0+5 )<0 D, =,18,+:606= ,S0, B+B3+6 S+ 9 .90,5 %+ .6S+1+ )<D S,
+6 O 60+09D+,, 956+ S6 61,0+ ;8+>6 )6 6),S0 %6.0 O S6 16 6.8+D6 .6+, - )6....
George: - -mi (au seama, (ar nu am ce sa #acA mi-am (at seama si eu (emult ca oul 0estement are prea multe elemente care
(o&e(esc ca a #ost alterat (e e&rei, cu toate ca pentru mine, si asta*i oul 0estement este )arte )artilor, si !n(eosebi
,&ang"elia lui +oan repre*inta pentru mine prisma prin care pri&esc !n tot si !n toate. )u toate ca e =e&rei*ata=, Biblia mi-a
#ost si-mi &a ram'ne i*&or nesecat (e me(itatie (in care ma a(ap la rastimpuri, #ara sa tin seama (e unele =alterari= care
ram'n ma/ore #ata (e continutul ei (ens si ma/or...
O93 0,S065,0 865<, )6 O .+6086 %+3OSO%636, )680,6 D, )6.60<+ 6 09098O8 ),3O8 ),
)6906 +:1O893 D, -16060986 63 568,39+ OS089 -16060O8, )680, - )68, ;6S+5 O ,S,)606
%<0<6 D, S+5BO398+, 5,06%O8, S+ .686BO3, ), 1O8 865<, 1++ S+ 086++), .<6 36
S%<8S+093 1,6)98+3O8.
George: - Doresc sa stiu altce&a acum: - +oan Bote*atorul a e7istat si a bote*at asa cum ai scris4
&arcu: - Da, era un pre(icator !ntelept si proorocea (espre &enirea 3uminii, bote*a, a&ea acest obicei care a ramas !n tra(itia
crestinilor.
George: - Si Domnul nostru a primit bote*ul4
&arcu: - 6sa se &orbea, si eu am scris ce am au*it.
George: - )um (e apare !n te7tele scrise (e tine ca 2ristos este e&reu nascut !n .alestina4 0e !ntreb aceasta pentru ca !nsusi
5arele nostru -n&atator ne-a spus noua ca s-a nascut !n ,gipt, !n 6le7an(ria.
&arcu: - ,u am scris ceea ce po&esteau batr'nii nostri e&rei, precum ca ,l ar #i e&reu nascut !n Betleem. Si eu am cre*ut ca
este e&reu. 6(e&arul este ca ,l iubea toate neamurile si mustra pe cei rai (in toate neamurile...
8ecunosc, !mi iubeam neamul, (ar eu m-am rupt (e el prin !n&atatura ce am primit-o (e la 5arele -n&atator si eram multumit
(e #aptul ce se spunea ca ,l ar #i scos (intre noi, si nu am mai cercetat, #iin(ca mi-a parut bine.
George: - )e parere ai (espre ispitirea (e pe munte, !n pustie, a Domnului nostru4
&arcu: - Se spunea ca postin(, a a&ut momente (e slabiciune, #iin(u-i #oameA aceasta a #ost socotita ca o =ispita=. .o&estea a
#ost !n#lorita (e noi pentru ca am &rut sa (am ceea ce stiam si cum !ntelegeam noi. Daca a #lam'n*it si a cautat sa !nlature
aceasta slabiciune, noi am aratat ca un (u" rau a inter&enit. Orice scriitor (a un colorit, spre a #i placuta citirea.
George: - -n scrierile tale, te-ai g"i(at si (upa alte te7te4
&arcu: - u. 5ergeam si culegeam (in gurile celor ce !mi po&esteau cum si ce a pre(icat, cum si pe cine a &in(ecat. ,u
culegeam toate cele ce au*eam si #iecare !mi spunea (upa !ntelegerea lui, mai mult sau mai putin !n#lorit, a(aug'n( sau
pier*'n( ce&a, iar eu !i (a(eam culoarea ce o a&eam !n pana mea.
George: - ,7ege*a noastra teologica a &i*at (e multe ori e7tremele multor i(ei. De pil(a, s-a consi(erat ma7imum (e iubire
pentru 2ristos c'n( omul paraseste bunurile, bogatia si celelalte con(itii ci&ili*ate ale e7istentei sale materiale... .entru ca sta
scris: =cel ce ma iubeste pe 5ine, sa se lepe(e (e sine..., sa-si ia crucea sa, si sa-mi urme*e 5ie$=
&arcu: - ,u !ti spun acum ceea ce am &a*ut si scris. .e timpul -n&atatorului erau multi oameni #oarte bogati si altii #oarte
saraci.
-n&atatorul se a(resa celor bogati, (e nenumarate ori, pentru ca ei sa (ea o parte (in a&erea lor comunitatilor sarace, spre a se
!n(estula si cei lipsiti. 3a aceasta se re#erea =lepa(area (e sine=. 9nii, (ec't sa (ea o parte (in bogatia lor comunitatilor
sarace, mai bine se lipseau (e a ram'ne !n prea/ma -n&atatorului. .entru ast#el (e oameni a spus ,l ceea ce am scris eu sau
altii.
)'n( *icea: =sa se lepe(e (e sine=, se !ntelegea !n(emnul ca omul sa lucre*e nu numai pentru el, ci si pentru altul, ca bogatia
lui sa o tina nu numai pentru el, ci sa (ea si celui lipsit. Se a(resa bogatilor pentru ca acestia sa se lepe(e (e gri/a e7cesi&a ce
o a&eau pentru bogatia lor pam'nteana. -n&atatorul nu a spus ca omul sa nu aiba mult, bun si #rumos.
-16060O893 6 98<0 .60+56 )68, .9,6 S06.<+8, ., O5 S+ =;8+>6= )68,-3 )OBO86 ., 08,.0,3,
+%,8+O68,.
),3 ), 6 D,1,+0 8OB93 6190+,+ 9 .O60, %6), D+ ,6 O ;86D+6 -%3O8+06, )9 B9 5+8OS, D+
)68, S6 S, .O606 -5.6806S+ S+ 630++, S+ D, %8959S,0,6 )68,+6 S6 S, .O606 B9)986 5930+.
6),6S06 8,9068,, 6),6S06 39.06 )9 8OB+6 39+ ,S0, )6 O )89),, )6 O ;8,9060,.
=)89),6= se stia ca era ce&a greu, o po&araA ei bine, cine putea sa-si calce pe acesta (orinta4 .rea putini$
2ristos cauta sa !n(eparte*e mereu pe om (e ceea ce-l robea, nu pentru ca omul sa nu lucre*e pentru el si aproapele sau, nu
pentru ca omul sa #ie sarac si sa astepte (e la altii, nu pentru ca el sa consi(ere ca scop al &ietii, saracia, nea&erea...
George: - De ce apare =s'nul lui 6&raam= locul &esnicei rasplate a cerului4
&arcu: - -ntr-a(e&ar, e&reii socoteau locul (e o(i"na cel mai #ericit l'nga 6&raam, si asa obisnuia sa se spuna. 6&raam a #ost
(in neamul e&reiesc si a (us o &iata (eosebita, pentru ca nu toti (intre noi meritam pe(eapsa &esnica. Sunt multi care s-au
stra(uit sa (uca o &iata placuta lui Dumne*eu si, pentru aceasta, au #ost sal&ati.
George: - )e stii (e 5oise, proorocul 1ec"iului 0estament4
&arcu: - 5oise a #ost permanent cautator (e marire. +-au placut lau(ele, arat'n( ca &orbeste cu Dumne*eu si ca #ace c'te alte
minuni. ,l a !mprumutat (e la egipteni ce i-a placut, a cre*ut si le-a asimilat pentru el si neamul lui, spre a-si arata meritele.
E1eronica mani#esta semne (e oboseala.F
Socrit: - De-a/uns pentru asta*i.
George: - 1a multumim, (ragii nostri, pentru (ragostea si rab(area &oastra ce le aratati pentru noi.
Socrit: - Binecu&'ntarea .arintelui sa #ie peste &oi$
Veronica: - Socrit a ri(icat ambele m'ini spre noi. 6u plecat...
Bucuresti, 1 ianuarie 1965
LU%A EVANGHELISTUL
- alb curatA
- stratul 1+++A

Dupa o%isnuita chemare, soseste Socrit, caruia i aducem salutul nostru"
Socrit: - -n numele 5arelui Dascal, #iti binecu&'ntati, prietenii mei$ u trebuie sa &a neca/iti. 6cestia care nu au nici un
stap'n Ese re#erea la Sa&a 0ru(itul - &e*i &ol. +F !si #ac lucrul lor cu nerusinare. 5ai mult (ec't at't !nsa, nu pot #ace. 6t'ta
satis#actie au si ei, sa &a neca/easca, si, (aca nu si-o (uc la !n(eplinire, t'nguirea lor este mare.
Si acum sa !ncepem lucrul (e un(e l-am lasat.
Sa &ina 3uca$
Veronica: - 6 ri(icat o m'na si spune ce&a...
.................................................................................................... 6 &enit... , !mbracat ca si )alemnisA !n alb, nu prea !nalt...,
poarta o mica barba.
George: - -n numele Domnului 2ristos, sa se arate culorile spirituale$
Veronica: - u se mai &e(e &esm'ntul... a ramas acoperit cu acei sol*i. 6lb curat p'na mai sus (e genunc"i, (e la genunc"i !n
/os (e&ine cenusiu (esc"is.
George: - +ubite 3uca, primeste iubirea si consi(eratia noastra. %ii bine&enit la noi$
)ercetam soarta te7telor (in oul 0estament, ale ,&ang"eliilor si in#luentele pe care le-au su#erit. 0e rugam, (e aceea, sa ne
spui ce cunosti (espre problema aceasta, (ar mai !nainte, c'te&a cu&inte (espre &iata pe care ai a&ut-o pe .am'nt.
Luca: - 5-am nascut !n SamariaA mama mea era (e origine egipteana, tatal meu arab. 6m crescut !mprumut'n( obiceiuri (e
la egipteni, (e la arabi si (e la e&rei. -n &iat' mi-a placut mai mult pictura (ec't scrisul.
)'n( am au*it (e un oarecare -n&atator +isus, eram !naitat !n &'rsta. 5ai !nt'i am stat (eoparte sa &a( ce pre(ica. Dupa aceea
+-am cunoscut si !n&atatura, simtin( o atractie care m-a #acut sa parasesc totul si sa stau !n prea/ma 3ui, pentru a putea au*i si
&e(ea ceea ce #acea ,l. %emeile erau mai ar*atoare (ec't noi, mai neast!mparate !n r'&na lor. oi nu mergeam la ,l (ec't
atunci c'n( au*eam (e e&enimente mai importanteA c'n( !nt'nleam pe una (in acele #emei, o rugam sa ne spuna pe un(e a
mai #ost, ce a mai #acut, si ce a mai au*it (e la ,l.
)auta, te rog, si citeste la capitolul 12.
Am deschis si am nceput sa citesc" C!nd am a(uns la/ 9Nu $a amestecati aluatul $ostru cu cel al fariseilor9, 'uca m#a oprit"
Luca: - Stai$ )e !ntelegi prin =aluatul #ariseilor=4
George: - ,ste un s#at pri&in( neamestecul oamenilor curati cu cei &icleni si per#i*i. ici un amestec cu &iata lor, cu
scopurile lor, cu g'n(urile, cu (octrinele si cu obiceiurile lor.
Luca: - Da, si mai precis - aluatul fariseilor este mie*ul (octrinelor si conceptelor #alse prin care cei sus-pusi cautau sa
specule*e buna cre(inta a oamenilor, sa-i supuna, sa-i !ntunece ca sa-i respecte si sa-i asculte orbeste pe ei, #ac'n( (in cei
slabi instrumentele lor, robi care sa le munceasca, pentru ca ei sa aiba toate bunurile si cinstirile.
0e7tul se a(resea*a tuturor celor (in alte neamuri care &eneau !nsetati (e 3umina, cum &in #luturii !n /urul unei lumini
aprinse, ca sa salte si sa se bucure, sa-si !ncal*easca su#letul si sa-si linisteasca inima (e cele au*ite. .e acestia !i a&erti*a sa se
#ereasca (e tot ce este #als si ten(entios.
6cum citeste mai (eparte$
Am continuat sa citesc, dupa care din nou m#a oprit"
Luca: - 6ceasta trebuie sa sune asa: =)eea ce oamenii spun !n ascuns, pe !ntuneric, &oi sa spuneti la luminaA ceea ce unii
soptesc la urec"e, &oi sa strigati (e pe acoperisurile caselor=... )e !ntelegi prin asta4
George: - )ura/ul a#irmarii a(e&arului, !n(emnul (e a spune (esc"is tuturor opinia ta, atunci c'n( stii ca este a(e&arata.
6tacul (irect si public !mpotri&a ne(reptatii si a minciunii.
Luca: - 6sta este$
1e*i totusi ca noi am scris e7trem (e simplu, atunci c'n( am scris. 9nii, (in e&la&ie, altii ne'nteleg'n(, altii (in mestesugul
penei lor, iar altii cu interes, au mai a(augat, au sc"imbat sau au lasat (eoparte (in cele scrise (e noi. De aceea, ceea ce simtiti
ca este a(aos, sa nu &a !mpie(ice stu(iul. Bine este ca !ntr-o *i sa se curete tot ceea ce este necurat, (ar pentru aceasta trebuie
mult cura/ si multa munca.
George: - )el mai bun lucru cre( ca ar #i (aca s-ar scrie o singura ,&ang"elie a Domnului nostru, completa si corecta, (irect
(e la cei ce au stat pe l'nga ,l.
Luca: - )ea mai bine poate sti cea care 3-a purtat pe brate. oi, care multe le-am a#lat (in gura unuia sau altuia, si c"iar noi
!nsine am a(augat c'te ce&a, pentru ca trebuia sa #aci o legatura, o completare !n unele locuri, noi nu suntem cei mai in(icati.
6sa ca &e*i cum stau lucrurile...
George: - 0rebuie sa marturisesc ca nu m-am asteptat la ceea ce au( acum. Dar asa cre(em noi, oamenii, ca toate sunt legate
(e )el (e sus, si #acute cu aprobarea si supra&eg"erea minutioasa a )erului. 56+ 08,B9+, S6 08,6)6 5930 0+5.
.<6 )<D O65,++ 1O8 6>9;, S6 -0,3,6;6 )<0 D, 3+B,8+ S90,5 ., 6),S0 .65<0.
Dar (espre nasterea 3ui ce stii4 .entru ca te7tul tau pre*inta aceleasi (ate ebraice, cum ca 2ristos s-ar #i nascut !n Betleem.
Luca: - 6u*eam pe mama mea cum spunea ca este #ericita ca (in neamul ei egiptean s-a ri(icat un -n&atator care totusi nu a
!mbratisat legile ,giptului. 6&ea o !n&atatura aparte (e celelalte popoare. 0uturor li se parea ca strica legile. %iecare tinea sa
spuna ca e (in neamul lui, (ar (e urmat... prea putini !l urmau.
u-l urmau pentru ca a&ea un obicei: cauta sa-l (esparta pe om (e a&utul lui - nu sa paraseasca a&utul lui, ci robia si gri/a -
pentu a nu mai #i stap'nit (e .60+56 D, 6 61,6 si a tot str'nge. Se tinea multime multa (upa ,l ca sa-3 asculte, (ar
prieteni (e&otati... putini au #ost.
u putea nimeni sti cine e, nu puteai sa-3 !ntrebi, nu puteai pentru ca era ce&a care te oprea. Stau si eu si ma g'n(esc ca as #i
putut sa-3 !ntreb at'tea... ,ee, atunci nu puteam. .arca nu mai a&eam nimic sa-l !ntreb.
George: - 6i #ost apostol (e-al 3ui4
Luca: - Desigur$
George: - Biserica nu te socoteste printre cei 12$
Luca: - .arca numai 12 au #ost4$
George: - .e un(e a propo&a(uit Domnul nostru4
Luca: - )el mai mult !n ,gipt, (ar si !n .alestina, !nsa la (istante mari nu a #ost. 6 cautat sa #ie anonim, si numai !n ultimii
ani a trecut la o intensa acti&itate.
George: - )u ce scop a &enit 2ristos pe .am'nt4
Luca: - -0+ S.9 S+),8 )6 ., .65<0 )<D ,865 +)+ ,9 9 65 S0+90. 6)95 S0+9.
6 1,+0 -08, O65,+ S6 3, D,S)O.,8, 9O86 5<8S61+6, ., 630++ S6-+ 9,6S)6, S6 6860,
09098O8 )<0 .O60, S9%,8+ 9 O5 )68, 6 1,+0 D+ 6306 395, .,089 6 3, D,S)O.,8+
D86;OS0,6 S+ ),80+09D+,6 3O8.
)re*i ca (aca ar &eni (in nou, nu ar patimi4... 5ai rau$
George: - De ce a stat totusi at't (e mult printre e&rei4
Luca: - 6 stat, !ntr-a(e&ar mai mult prin partile +erusalimului pentru ca e&reii se consi(erau =cei mai buni si cei mai apropiati
(e Dumne*eu=. Si a ramas !ntre ei ca sa le (escopere mi*eria si minciuna, pentru ca ei se consi(erau =poporul ales (e
Dumne*eu=, iar pe celelalte popoare le (ispretuiau total, numin(u-le i(olatre. 2ristos le-a aratat pe #ata rautatea, &iclenia,
#atarnicia, orgoliul si #alsitatea lorA i-a rusinat si au &a*ut celelalte neamuri cum =.O.O893 63,S= 86S0+;,S0, .,
-S9S+ %+93 39+ D95,:,9.
George: - Scrii !n te7tele tale (espre e&enimentele Bunei 1estiri. %ara !n(oiala ca &enirea 3ui a #ost anuntata, si, cu at't mai
mult, &a #i #ost anuntata cea care a&ea sa-3 poarte pe brate, !nsa aceasta Buna 1estire po&estita (e tine, are un aspect (e
po&este, mai ales ca aceasta se petrece !n prea/ma templului iu(aic, po&este care se continua si la HD (e *ile (upa nastere,
pasamite, 2ristos ar #i #ost c"iar taiat !mpre/ur. De un(e pro&in aceste po&esti4
Luca: - Buna 1estire o stiu (e la batr'nii carturari e&rei. ,i po&esteau ca %ecioara este (in neamul lorA ei po&esteau si (espre
:a"aria (in templu, cum ,a a #ost (usa !n =S#'nta S#intelor=... 5i-a(uc aminte ca po&esteau #oarte #rumos si mie mi-au
placut si le-am scris. +nteresant, totusi, ca si batr'nii e&rei au recunoscut ca acest -n&atator nu se putea naste (in barbat si
#emeie.
George: - 6sa(ar, l-ai cunoscut personal pe 2ristos si i-ai cunoscut acti&itatea4
Luca: - ,ram #oarte (es !n prea/ma 3ui, si ma uitam la ,l ca la ce&a care-mi (a(ea "rana si putere. Simteam ca-mi cunoaste
toate g'n(urile si intentiile. icio(ata nu am a&ut cura/ sa-l !ntreb (e ce asa si nu asa, si, (aca #aceam ce&a #ara sa obser&e, se
!ntorcea catre mine si, cu multa bunatate, *'mbea$ icio(ata nu 3-am &a*ut r'*'n( (ar *'mbin( 3-am &a*ut. .e #ata 3ui era
at'ta 3umina si &eselie laolalta totusi cu... O .,856,06 08+S0,0,.
George: - 6cum un(e esti, ce #aci4
Luca: - 5erg (in loc !n loc si m'ng'i pe cei care mi-au #ost cunoscuti si (ragi, !nsa, mai mult timp stau !n lumea mea. ,ste
at't (e mare locul o(i"nei noastre, !nc't nicio(ata nu poti merge (e la un capat la celalalt.
George: - 3ocul (e care spui este tot o planeta s#erica4
Luca: - ,ste ca un #el (e planeta, !nsa nu stiu ce #orma areA poate ca este s#erica, eu nu am a&ut timp sa cercete* asta. Sunt
at'tea (e &'*ut !nc't nu poti anali*a #iecare lucru !n parte, cu toate ca nu sunt ne'nsu#letite, ci toate sunt &ii, si poti sti ce
g'n(esc, ce &or sa #aca, si at'tea ai (e #acut !nc't, parca nu ai timp sa le cunosti pe toate.
George: - -n care loc (e o(i"na stai4
Luca: - Stau ca si ceilalti prieteni ai mei, !n locul (e o(i"na al 1+++-lea, un(e stau batr'nii !ntelepti, marii g'n(itori.
George: - -n Orasul (e 6ur ai acces4
Luca: - .utem pri&i cu usurinta spre Orasul (e 6ur. )'n( suntem c"emati mergem, mergem si la -n&atatorul nostru, si (aca
ne spune sa #acem ce&a misiuni, ne pre*entam cu mult respect.
George: - 6lt#el, !n lumea ta cu ce te ocupi4
Luca: - 5erg printre arbori, copaci impunatori, #iecare alt#el, ma/estuosi si gratiosi, te ocupi cu #iecare, te !ntretii cu ei, merg
sa pri&esc #lori si c'te #eluri (e plante, merg nu sa le (au culoare si par#um, nici &iata, ci sa &a( cu c'ta maiestrie sunt
aran/ate, ce par#um minunat si intens au unele, c't (e neobisnuit si (iscret au altele, !nc't (e minune*i (e un(e pot iesi$...
George: - 6i mai #ost si prin alte locuri4
Luca: - u am reusit sa cuprin( (ec't trei locuri (e o(i"na, locul meu, stratul 1+++, precum si straturile 1++ si 1+. Sunt spirite
care stau la GD (e mii (e ani aici, si nu au reusit sa a/unga (e la o margine la alta.
George: - Dar bastinasi sunt4
Luca: - 5area ma/oritate sunt ai locului, ei nu au #ost nicio(ata pe .am'nt.
George: - 9n(e sunt mai multi4
Luca: - ),+ 56+ 5930+ S90 - S086093 -0<+. S9B ,+ ,S0, .65<093, S9B .65<0 S90 =,;8++=
B3,S0,560+ D, ,+ -S+S+. S+;98+ S+-69 63,S SO6806 3O8.
George: - Sub acesti ne*ri ce mai este4
Luca: - 6D<)98+3, nu le stiu$...
George: - 6&eti si &oi Soare, stele, astre4
Luca: - Soarele nostru nu are asemanare cu al &ostru. Stele, luna, (e #apt nu a&emA nu a&em ne&oie (e luna pentru ca nu este
noapte..., permanenta *i, lumina, acti&itate, #iecare !n (irectia lui.
1rei sa-l c"em si pe +oan ,&ang"elistul4
George: - Da$ 6B+6 6S0,.0 S6 D+S)90 )9 +O6 ,16;2,3+S093$
Luca: - :a(arnic astepti$ +O6 ,16;2,3+S093 ,S0, 08+5+S ., .65<0 )9 08,B98+ +5.O8060,, asa ca nu-
l mai c"ema, pentru ca o sa-ti raspun(a cum ti-a raspuns si 5atei.
George: - 9n(e sunt !ntrupati acestia4 -n ce tara sunt4
Luca: - u cercetati, nu !ncercati sa cunoasteti, pentru ca &a e (estul ce stiti$ 08,B98+3, 3O8 S90 )9 8OS098+
568+, +5.O060,, S+ 08,B9+, S6 3, D9)6 36 B9 S%<8S+0.
George: - oi stim totusi (e ei4
Luca: - Daca stiti, e bine. oi nu a&em &oie sa &orbim.
+O6 ,S0, 9 D92 )68,, )6 9 1<0 D, .8+561686, 16 9S)6 O8O6+,3, 1O6S08,, S+ )68, )6906
S6 -%3O8,6S)6 D+ S086D6+6 86D6)++3O8 56098+060++, %3O68,6 ), SOS+D, D6 .8+561686...
George: - 8e&in la o !ntrebare (e mai !nainte !n legatura cu nasterea Domnului, cum (e a ramas !ntre oameni ca 5aria l-a
=nascut #ecioara #iin(=, si nu s-a stiut a(e&arul - primirea pe %ratele ei a unui prunc care a%ia putea fi pipait"
Luca: - D6)6 1O+ 60+ S.9, ),,6 ), S)8+,0+, 60+ %+ 3O1+0+ )9 .+,08,. Daca s-ar #i spus ca a &enit pe bratele
unei tinere, un prunc !n c"ip minunat, nu ar #i omor't-o cu pietre, consi(er'n(-o necinstita4 6 primit si a tacut, #ara sa spuna
nimanui nimic. .leca (intr-un loc !n altul, pentru a i se pier(e urma, ca m'nata (e un &'nt ce o purta pentru a-si ascun(e
taina.
George: - )e &rea sa spuna proorocia lui Osie4
Luca: - )u 2-GDDD (e ani !naintea lui 2ristos, si !n mi/locul poporului e&reu erau g'n(itori care po&esteau anumite !nt'mplari
minunate cum a proorocit Osie. .utregaiul patrun(e !n copac, si-l macina p'na ce-l tr'nteste la pam'nt. 6sa a spus si Osie:
c'n( poporul e&reu a #ost t'nar, atunci c'n( putregaiul nu-l patrunsese, Dumne*eu l-a iubit, (ar pe %iul 3ui l-a c"emat (in
,gipt, un(e 3umina patrunsese.
George: - Da, acum te7tul e clar$ Dar (espre 5oise ce parere ai4 6 #acut el at'tea c'te spune4 6 a&ut el tangenta cu s#intenia4
Luca: - 5oise a #ost o persoana !nsemnata pentru poporul e&reu, !nsa el nu a&ea talent, nici la &orba, nici la scris. u a #acut
el at'tea c'te s-au pus pe seama lui. 6u scris aceia care au cautat sa-l pastre*e &iu si nemuritor !n #ata poporului, si, (upa
aceea, #oarte multi, pe parcursul secolelor, au mai a(augat, pentru a-l pre*enta ca un m'ntuitor al lor, pe care !nsa nici unii
e&rei nu-l respecta cum !l respectati &oi...
Veronica: - Dragul nostru Siu, &a( ca te interesea*a (iscutiile noastre.
Siu: - 5a interesea*a pentru ca (in lucrul pe care-l #ac cu unii oameni, nu se poate sa nu ma bucur, (aca cine&a ocupa un loc
mai sus (ec't !l a&ea, mai ales a/utat si (e mine. 6cum &a las pentru ca sunt c"emat. 8am'neti cu bine$
Veronica: - Siu s-a !nclinat catre Socrit si catre 3uca... 6 plecat.
Socrit: - Siu este #oarte acti&. u &a uitati ca se ocupa cu lucruri mici. ,l are mari acti&itati. 5ie mi-e #oarte (rag, mi-e
prieten, c'n( !l cauti, e !n Orasul (e 6ur, un(e are libertatea sa patrun(a, primeste or(ine, alearga, apoi se !ntoarce. 6t't ca !n
acti&itatea lui nu-i place sa miroase prea multe #lori si sa #iloso#e*e$ )'n( &ine, o multime (e entitati se a(una !n /urul lui si el
mereu po&esteste, si ele nici ca se satura.
6cum, iubitii mei, se cu&ine sa &a las.
George: - 1a multumim la am'n(oi pentru participare, si tie, stimate Socrit, si tie, stimate 3uca, pentru buna&ointa si
(ragostea &oastra$
Socrit: - .acea 5arelui Dascal sa #ie cu &oi$
Veronica si George: - 6min$

Bucuresti, 2 ianuarie 1965
&OISE, mare prooroc e&reu
- gri !nc"is

Am chemat pe Socrit si am rostit salutul"
Socrit: - -n numele 3uminii, #iti binecu&'ntati, #rati si prieteni ai mei$ +ata, am &enit. )ereti ceea ce (oriti.
George: - 1rem sa-l cunoastem pe 5oise.
Socrit: - Da, am sa-l caut$
Veronica: - Socrit pri&este pie*is !n /os, parca &e(e prin pam'nt si cauta... c"eama... cu m'na !ntinsa parca in(ica locul...
1ine... 6 &enit$ , tare mo"or't$...
6u*i ce interesant, s-a !nclinat !naintea lui Socrit si el i-a raspuns.
Socrit: - +ata, 5oise, te-am c"emat pentru ca tu singur sa raspun*i la ceea ce &ei #i !ntrebat.
Veronica: - ,ste un gri mo"or't, !nc"is (e tot, aproape #umuriu. 2ainele sunt aruncate pe el, capul gol, poarta barba, si e
batr'n, piele aramie. Statura potri&ita, mai mult scun(, nasul !nco&oiat, capul mare, tuguiat. u are trape*ul pe care spuneai
tu ca-l au !nteleptii.
George: - Sa-l &e*i #ara "aine, sa-i &e(em ba*a spirituala$
Socrit: - u-i ne&oie, are aceeasi culoare ca si "ainele.
George: - 0e-ai mai !ntrupat &reo(ata (e atunci4
&oise: - icio(ata.
George: - 9n(e ai locul4
&oise: - 3ocul meu este laolalta cu toti batr'nii si !n&atatorii poporului (in care ma trag.
George: - 9n(e4
&oise: - u a &a*ut nimeni (in cei (e #ata locul un(e stam noi, si, ce as putea sa &a spun4
George: - )e acti&itate ai (es#asurat4
&oise: - De c'n( ma stiu, am urmarit sa reali*e* ce&a. 0ot ce am #acut, am #acut pentru sal&area si trium#ul poporului (in
care ma trageam.
De scris nu am scris nimic. ici la &orba nu a&eam talent, si totusi, nu taceam o clipa, iar con#ratii mei, care mi-ascultau orice
porunca, cei ce a&eau mestesugul scrisului, asterneau pe "'rtie.
.oporul (in care ma trag si eu, este si &a #i un popor so&aielnic si ne"otar't, un popor caruia i-a placut sa se (ea (upa cum
bate &'ntul. De aceea a trebuit sa spun ca am primit 3egile (e la Dumne*eu (in )er, ca sa pot sa-i stap'nesc, sa nu se !nc"ine
la prea multi (umne*ei, a#ara (e unul singur, care spuneam noi ca este !n )er.
George: - )um (e s-au pus pe seama ta at'tea minuni4
&oise: - 5a socoteau cel mai mare prooroc al lor, pentru ca !i scapasem (in robia egipteana si multe alte !ncurcaturi.
De&enisem (in timpul &ietii =atotstiitor=, =atoate!mplinitor=, iar (upa moartea mea poporul astepta si se ruga la mine ca la un
Dumne*eu, pentru a/utor si i*ba&ire.
George: - )um (e ai pretins ca ai !ntrecut pe egipteni !n stiinta si !ntelepciune, si cine a spus (espre tine ca ai &orbit cu
Dumne*eu !n rug, si cum e cu cosul (e nuiele si cresterea ta la curtea #araonului4
&oise: - ,ste a(e&arat ca am crescut !n ,giptA (ar cum am a/uns acolo si am crescut la curtea #araonului, nu stiu. Dar stiu ca
sunt e&reu, ca mi-am iubit si a/utat neamul.
Vor%ea ner$os, parca nu#i con$eneau ntre%arile noastre"
6m ur't (e moarte pe egipteni...
George: - Spune, cum e cu statul (e &orba cu Dumne*eu aparut !n rug aprins4
&oise: - De c'te ori poporul e&reu aluneca !n (i&erse ere*ii, le spuneam ca mi s-a aratat Dumne*eu si ca mi-a spus cum si ce
trebuie sa #ac. De c'te ori nu s-au rasculat ei !mpotri&a mea$
)e-i (rept, ma rugam cu multa cre(inta unui Dumne*eu ce este un(e&a sus, si simteam a(eseori o !n(rumare pentru a potoli
pe cei ra*&ratiti...
Socrit: - 0e-oi #i rugat tu, (ar nu ai reusit sa pui pe tine nici o ban(a cenusie curata$
....................................................................................................
George: - )are sunt #aptele care socotesti ca te-au a(us sa ai aceasta culoare4
&oise: - 6m #acut rau egiptenilor. 6m omor't pe egipeni ca sa pot #ugi (in ,gipt.
6m #ost ne&oit sa uci(.
George: - 6i ucis oameni (intr-un popor care a&eau multa trecere !naintea lui Dumne*eu (atorita spiritualitatii lui a&ansate$...
&oise: - ,u nu am #acut nimic. Dusmania !ntre noi si egipteni este recunoscuta. )eea ce am #acut, nu am #acut la !ntuneric, ci
se stie (e toate popoarele. 6sa cum am #ost eu b'lb'it, totusi am stiut sa tin poporul meu !n m'na, !n urma rugaciunilor ce le
#aceam.
....................................................................................................
George: - u se poate spune ca nu !mpartasiti aceeasi soarta.
u mi-ai spus !nsa, cum au aparut minunile tale !n Biblie, cu 5area 8osie (espartita !n (oua, cu pe(epsele aruncate peste
egipteni, cu (isputa cu magii si &ra/itorii lor pe care i-ai !ntrecut, precum si cu trans#ormarea acelui baston !n sarpe, si c'te
alte po&esti.
&oise: - )e te interesea*a4 6cestea sunt lucruri care ma pri&esc pe mine si pe poporul meu.
Socrit: - 5oise, raspun(e la ceea ce esti !ntrebat$
'ui 3oise nu#i con$enea ca este descusut, si parea ca re*reta si cele spuse mai nainte, nsa""" era fortat"
&oise: - 6runcarea bastonului era o meta#oraA !nsemna aruncarea a tot ce este rau (e pe om, care, ca un sarpe aluneca spre
prapastie, (e un(e nu-l mai poti scoate$ -nt'mplarile (in &iata mea nu trebuiesc citite (irect, ci in(irect, caci #iecare
simboli*ea*a ce&a, #iecare are un !nteles, #iecare capitol are alt !nteles, si #iecare !l !ntelege cum poate.
3e-au scris primii mei con#rati, si nu stiu (e c'te ori s-au mai transcris, #iecare a(aug'n( c'te ce&a. Daca eu as #i scris tot
ceea ce am #acut, nu as mai #i a&ut timp sa ma ocup (e poporul meu. ici nu era ne&oie sa scriu, pentru ca eu nu &e(eam ce
&e(eau altii !n /urul meu.
)e e (rept si sustin, este ca am cre*ut !ntr-un singur Dumne*eu, care este atotputernic, si este un(e&a. 6cum, !n locul !n care
stau, nu as putea spune ca ma c"inuiesc.
George: - 9n(e stai4
&oise: - 9n(e stau este mult mai bine (ec't !n &iata pam'nteana, si nu (oresc sa mai &in pe .am'nt, ci (oresc sa &ina
=Sal&atorul= peste noi toti.
George: - )ine este acesta4
&oise: - 7ltima $enire si pri$ire !n(eobste (e la o margine la alta, recunoscuta (e toti, (in toate locurile (e o(i"na si c"in.
5ulti au plecat (intre noi o(ata cu pri$irea 5arelui Dascal.
George: - )um a(ica4
&oise: - Dupa iesirea Sa (in trup, (upa moartea Sa pe cruce, 5arele Dascal, a trecut si pe la noi, cuprin*'n( totul si pe toti.
)ei ce au #ost sinceri cu ei !nsisi, (in pri&ire s-au legat (e ,l, si, plec'n( (intre noi, au a&ut o usurare. )ei care am #ost legati
(e natie, am ramas mai (eparte, care un(e am #ost.
George: - Deci, si (intre e&rei au #ost care au a&ut merite.
&oise: - Da, au #ost (intre aceia care au trait o &iata spirituala, care au primit comunicari pe care unii le-au trecut p'na si pe
#run*ele #inicilor. 6u #ost (intre e&rei care au mustrat poporul, si au #ost momente c'n( si eu i-am aratat greselile. ,u l-am
iubit mereu, !nc't pre#er sa stau un(e sunt, numai sa stau l'nga el si sa traiesc cu speranta unei i*ba&iri ce &a #i !ntr-o *i.
George: - )iu(ate si neasteptate marturisiri$ Bine, 5oise, (ar tu nu stii ca cei ce iubesc pe cei ticalosi, se #ac &ino&ati,
!n(epart'n(u-se (e soarta lor, asa cum se !nt'mpla cu tine4 Daca &ei #i gasit !n aceeasi stare !n acea *i, ce &ei #ace4
&oise: - )'n( &a &eni =+*ba&itorul=, pe unii !i &a ar(e, pe altii !i &a salta. )e se &a !nt'mpla, ram'ne (e &a*ut$
George: - 1eronica, spune !nca o (ata, te rog, ce culori are4
Veronica: - De sus si p'na /os, e un gri !nc"is (e tot, #umuriu spre negru...
George: - ici o alta culoare4
Veronica: - ici o culoare !n plus...
Socrit( - 5oise, !ntr-a(e&ar, este un spirit =aparte=... el nu a trait pentru el..., ci mai mult pentru poporul lui. )'t (e &ariat se
aplica legile$ )'t (e nepatrunse sunt unele aspecte ale &ietii$
,i, (e a/uns. ,sti liber, 5oise$ .oti sa mergi !n lumea ta$
1oua, (ragii mei, &a (oresc pacea si binecu&'ntarea, nu (e la mine, ci (e la Domnul$
6m plecat$
Bucuresti, G ianuarie 1965
ISAIA) &IHEIA si OSIE
prooroci ai 1ec"iului 0estament
- toti trei alb mat si cenusiu (esc"is spre picioareA
- toti trei, !n stratul 1+++
Am rostit chemarea"
6 &enit Socrit si am salutat &enirea lui.
Socrit: - -n numele 3egilor S#inte, !n numele -mparatului Di&in, !n numele 5arelui ;u&ernator, &a (au si eu roua (ragostei
mele, si binecu&'ntarea 3ui o a(uc peste &oi$
5a simt bine !n aceasta seara cu &oi$ 6sa sa #ie !ntot(eauna - spiritele &oastre linistite ca o apa ce nu o atinge nici o a(iere (e
&'nt$
De &oi (epin(em noi$
Veronica: - )e miros placut !mprastie$ )'ta liniste poate (a$ )e inun(atie (e "ar$...
Socrit: - Daca numai pre*enta mea poate sa-ti a(uca ceea ce spui, (ar sa stai !n lumea noastra, ce-ar #i4$...
6cum sa !ncepem lucrul$
George: - 6 #ost cam !n(aratnic 5oise, ieri, nu4 )e parere ai (e #elul cum a raspuns4
Socrit: - %aptul ca a #ost a(us nu i-a con&enit, mai ales ca sa arate (e(esupturile. )eea ce se poate spune este ca poporul
e&reiesc si poporul egiptean au #ost !ntr-o permanenta cearta si !ntr-un continuu #recus. Din cele ce ai citit, ai &a*ut (esigur,
ca nu se arata nici o minune #acuta (e egipteni, #ara numai &ra/itorii peste care el, 5oise, (omina, si aceasta pentru ca nu a&ea
interesul sa arate meritele egiptenilor, ci ale lor, pentru ca ei au scris totul.
,&reii se pre*entau !n #ata tututor ca un popor ce cre(e !ntr-un singur Dumne*eu &iu si a(e&arat, si, (esigur, era normal sa
scrie ceea ce au scris. )a s-au !nt'mplat unele momente (eosebite si !n &iata lor, este #oarte a(e&arat, si e normal sa se
!nt'mple - si, (aca &rei sa le numesti minuni, sunt... minuni$ ,i !nsa au cautat !ntot(eauna sa pre(omine toate popoarele, sa
arate ca ei sunt cei mai curati si bineplacuti (e unul si a(e&aratul Dumne*eu !n care ei cre(eau, si care #acea minuni numai cu
ei si cu nimeni altii (in alte popoare.
.oporul acesta se ruga lui Dumne*eu, #acea tot #elul (e slu/be, a&'n( un rituale e7trem (e complicat, (ar #aptele si caracterele
unor repre*entanti erau cu totul opuse...
O8+)+, S, 8O6;6, D68 1+606 9 )O8,S.9D, )9 ),3, 8OS0+0, - 89;6)+9,, 9 .O60, S6-S+
63B,6S)6 26+6 S.+8+0939+ S69.
1iata trebuie sa #ie la acelasi ni&el cu pretentiile sale spirituale, (ar (e la ei nu poti sa te astepti la asta$ %aptul ca ei
nesocoteau toate popoarele, numin(u-le pag'ne, aceasta este o (egra(are a cinstei unui neam, care este un lucru e7trem (e
gra&.
),3 )68, )6906 S6 S9B5+,:, )+S0,6 %860,39+ S69, ,S0, )6 S+ )95 68 9)+D,$
6cum spuneti ce a&eti (e cercetat$
George: - 1rem sa &eri#icam continutul unor proorociri re#eritoare la 5arele -n&atator, ale lui +saia, 5i"eia si Osie, si, (aca
este posibil, c"eama-i pe toti trei o(ata... sau pe r'n(, cum cre*i...
Socrit: - -i c"emam pe toti trei.
Dupa aproape (oua minute, sosesc cei trei c"emati.
Veronica: - 0oti trei sunt !mbracati la #el: "ainele (e (e(esupt, gri (esc"is, cele (e (easupra, albe. +saia este cel mai mic (e
stat..., este #oarte &esel si #oarte comunicati&. 0oti sunt bla/ini, #ata lor e7prima bunatate, !mprastiin( bl'n(ete si liniste...
Socrit &orbeste cu ei, parca le spune ce&a !ntr-o limba pe care eu nu o !nteleg. )ei trei raspun( mereu: Ki-ro-po, Kiropo-
Kiropo...
Socrit: - 0e-ai mirat ca nu ai !nteles nici un cu&'nt4 u era ne&oie$ 6m &orbit !n limba araba &ec"e. Kiropo !nseamna
=!nteleg=. .utem &orbi toate limbile, si este #iresc sa &orbesc cu tine !n limba ta, si cu #iecare natie !n limba #iecareia.
-ntrebati ce &reti$
George: - -n primul r'n(, !n numele 5arelui Dascal, sa apara culorile spirituale (e ba*a ale celor trei #ara &esmintele lor.
Veronica: - 0oti trei sunt aproape la #el, cu (eosebiri ne'nsemnateA (e la g't p'na la genunc"i sunt (e un alb mat, apoi trec !n
gri (esc"is, si spre gle*ne a/unge semi!nc"is.
George: - -n numele 5arelui Dascal, sa re&ina &esmintele$
Veronica: - 6u re&enit$...
George: - Dragii nostri, (orim sa stim, mai !nainte (e a &a !ntreba ce&a (espre te7te, c'n( ati trait, (aca &-ati mai !ntrupat, (in
ce natie ati #ost, ce acti&itate ati a&ut, (aca ati #ost !ntr-a(e&ar =prooroci= si prin ce se mani#esta acest lucru4 -n s#'rsit, un(e
stati acum4
+saia, !ti (am cu&'nul$
Isaia: - 6m trait cu aproape GDDD (e ani !naintea lui 2ristos. )etatea
!n care am trait eu a su#erit multe sc"imbari, !nc't nu o mai gasiti pe nicaieri. Se numea oumeta.
,u am #ost un om simplu, (in parinti saraci, care se ocupau cu cresterea animalelor, si mergeam la c'mp a(eseori cu tatal
meu. .ri&eam cerul si !mi puneam at'tea !ntrebari$... )e este 1iata4 -n cine sa cre*i4 )ine este puternic peste toate4 )ine este
curat !n at'tea necuratii4 Si at'tea !ntrebari !mi puneam, !nc't nu mai e7ista nimic pentru mine. ,ram asa (e absent, ca (aca
ma !ntrebai (espre un lucru, nu stiam ce sa spuem, at't eram (e absorbit !n g'n(urile mele, a('ncit !n ele sa cunosc pe cele
necunoscute.
6(esea =au*eam glasuri care !mi &orbeau=, care ma #aceau sa simt ca nu mai traiesc pe .am'nt, momente care ma scoteau
aproape (in trup, si ma &e(eam (e multe ori (oi !n loc (e unul. u stiam ce sunt acestea, (ar a&eam pacea su#leteasca si ma
simteam #ericit. 6u #ost timpuri c'n( am #ost trimis sa cert popoare, sa m'ng'i pe altele, sa uci( !n lupte pe altii.
,ram arab. u as putea spune ca mi-am iubit !n(eosebi neamul meuA pentru mine nu e7ista neam =al meu= si neam =strain=.
.e mine ma interesa ca trebuie sa cunosc ceea ce (oream, respectul nu ma interesa (ec't atunci c'n( primeam or(in sa ma
(uc un(e&a, #ara sa-mi pun alte probleme. 5a (uceam #ara sa ma !ngri/esc cum &a iesi. De multe ori am scris cu ung"ia pe
#run*ele (e la arborii (in locurile acelea, scriam ceea ce au*eam si ram'neau !nscrise pentru ai mei. )a s-au mai !n#lorit pe
ici, pe colo, asta se poate simti (e ce ce au mirosul (e*&oltat. ,&reii (e atunci erau !n permanente ra*boaie (e /a#, si nu mi-a
placut #elul lor acaparator. 0otusi am mers si le-am aratat abaterile, iar ei au cautat sa ma atraga !ntra batr'nii si !n&'t'torii lor,
*ic'n(u-mi ca unul ca mine numai !ntre ei ar putea sa traiasca.
George: - Din te7tele ramase (e la tine, apari ca unul (intre cei mai teribili mustratori ai poporului e&reu.
Isaia: - Se spunea ca (in cau*a mamei mele - care era (e prin partile ,giptului - !i cert eu, (ar nu era asa. )'n( primeam
or(in (e a mustra, o #aceam... si pe e&rei i-am mustrat !n multe, multe r'n(uri.
George: - -ntr-unul (in capitolele te7telor tale sta scris ast#el: =+ata, #ecioara &a lua !n p'ntece si &a naste #iu, si &or c"ema
numele lui ,manoil=, care se t'lcuieste cu noi este Dumne,eu"
,ste e7act celor spuse (e tine4
Isaia: - +ata cum a #ost: c'n( eram o(ata culcat sub umbra unui palmier, am au*it un glas care mi-a spus: =... si o mioara
bla/ina &a primi pe spatele ei 3umina care &a &arsa 3umina, prin (ragoste si prin /ert#a, iar acea 3umina este ,manoil, ceea
ce !nseamna cu noi este Dumne,eu"=
3a noi nu e7ista pe &remea mea cultul #ecioarei, si, cu timpul s-a talmacit ca acea =mioara= ar #i o #ecioara, pentru ca t'r*iu,
!ncoace, crescuse e&la&ia la #eciorie, si, (esigur, au *is ei, nu a&ea sa primeasca =pe spate= ci =!n p'ntece=, pentru ca nu se
!ntelegea alt#el (ec't ca &a =naste= un #iu.
De la mine p'na la &enirea Domnului pe .am'nt, multe sc"imbari s-au #acut, cre*'n( oamenii ca au a&ansat !n stiinta, si ca
trebuie sa (ea un limba/ pe !ntelesul tuturor.
6cum sunt !n locul (e o(i"na si acti&itate, !ntr-o permanenta incintare - !n stratul al 1+++-lea - locul batr'nilor !ntelepti si al
proorocilor. oi am #ost atrasi (e %iul Omului, care a trecut ca un #ulger, iar pri$irea 3ui ne-a atras pe toti cei ce am cercetat
necunoscutul. Si acum suntem !ntr-o lume necunoscuta (e pam'nteni, (usi !n acest loc numit (e )el pe care 3-am cautat si
iubit !n &iata pam'nteana.
George: - Deci, ai a&ut me(iumitate si pe .am'nt4 6cesta ar #i secretul proorocirilor tale.
Isaia: - u stiu ce se !nt'mpla, pentru ca eu mereu am #ost singur, si nimeni nu-mi e7plica ceea ce au*eam si &e(eam.
George: - -ti multumim pentru raspunsurile tale$
Socrit: - 5i"eia, ai cu&'ntul$
&i*eia: - Sunt (in neamul cal(eenilor. .arintii mei erau negustori. 6m umblat cu tatal meu !n #oarte multe orase si tari, am
cunoscut multe popoare, si #el (e #el (e obiceiuri, mi-a placut sa cunosc obiceiurile unora si altora, si, (esi unele popoare erau
socotite pag'ne, le gaseam obiceiuri #rumoase, iar la altele care se consi(erau =curate= si cu o &iata =(reapta=, le &e(eam !n
cutele su#letelor at'ta mur(arie, !nc't, tulburat (e ceea ce &e(eam, ma !ntrebam: =De ce au &enit acesti oameni pe .am'nt4 )e
scop au4 .entru ce au &enit s-au cine i-a a(us4 9n(e &or merge si cum &or s#'rsi4= -n permanenta g'n(ire eram pentru a gasi
un raspuns si (e multe ori ram'neam #ara el. Stra(aniile mele (e ani si ani (e-a r'n(ul, nu au #ost !nsa *a(arnice pentru ca am
primit si raspunsul pe care nu-l &oi uita nicio(ata:
.e acest .am'nt cresc #lori, arbori, animale, &ietati p'na la cele mai mici insecte si mai este si omul.
Omul este &enit pe .am'nt pentru a reali*a ce&a, si multi se !ntorc cum au &enit, ba si mai goi$
.90++ 1+ )9 26+,3, S)2+5B60,, 395+60,, 36 3O)93 D, 9D, 69 .3,)60$
u !ntelegeam. u puteam sa !nteleg ce trebuia sa iasa (e aici. u !ntelegeam, si p'na la urma am !nteles ca era &orba (e
locul (e un(e a plecat curat, &enise ne&ino&at si lucrase pentru ca sa se !ntoarca cu =baga/= !napoi, un(e sa se bucure si sa
bucure si pe altii.
6cum !nsa, abia acum &a( cum e rostul omului pe .am'nt.
De atunci, m-am !ntrupat (e trei ori si 0O0 5+ S, .68, )6 9 65 39)860 D,S093$... O(ata am #ost !n ,gipt si m-am
numit 2ariA a (oua oara !n +n(ia, si m-am numit 2abA a treia oara !n >aponia, si m-am numit KiBe, si pentru ca stiam (e un(e
am &enit, 39)865 )9 0O606 S<8;9+06. -n >aponia, toata &iata am #ost =cersetor=, cerseam !ntr-o parte si (a(eam !n
alta. Si, c'n( am simtit ca trebuie sa parasesc corpul, m-am retras !ntr-o casa un(e am #acut pe !n&atatorul si un(e &enea
multa, multa lume sa le spun c'te ce&a (e #olos.
6m plecat si (e la ei si am terminat cu =&i*itele= pe .am'nt.
D6)6 O65,++ 68 -0,3,;, )6 1+606 ., .65<0 ,S0, 956+ 9 =.8O1+:O860= S+ )6 D+ 6306 395,
69 1,+0 S+ 0O0 6)O3O S, 1O8 -0O68),, 630%,3 68 086+, 630%,3 68 .8+1+ 36 0O60, ),3, D+ >98.
S#atul meu acum pentru oameni ar #i:
%6),0+ 0O093 )6 S+ )<D 60+ 086+ O 5+, D, 6+, S+ %+0+ ;606 D, 6 .686S+ 089.93 )6 S+ )95 1-60+
D,S.680+ D, ,3 .,S0, 9 ),6S$...
George: - 6i a&ut me(iumitate4
&i*eia: - 6m a&ut me(iumitate prima (ata !n )"al(eea, si apoi !n >aponia. 6m au*it (ar nu am &a*ut nimic.
6cum stau alaturi (e #ratele meu +saia, !n locul (e o(i"na si acti&itate creatoare care este al 1+++-lea. Deasupra este Orasul (e
6ur, !l pri&esc , (ar 9 65 %OS0 =)2,560= 6)O3O .<6 6)95 +)+OD606.
George: - -n capitolul 1 al scrierilor tale sta scris: =Si tu Betleeme ,#rata, mic esti !ntre miile lui +u(a, (ar (in tine &or iesi
po&atuitori peste +srael=...
&i*eia: - ...=mustrator= peste +srael, nu =po&atuitor=$
,u am scris cu 2DDD (e ani !nainte (e 2ristos, si (e Betleem nici nu stiam. u e7ista pe atunci localitatea aceasta, si era &orba
(e un mustrator cu nu mai #usese si cum nu a&ea sa mai #ie. ,&reii l-au socotit pe 2ristos proorocul lor, care a iesit ca toti
ceilalti, (in barbat si #emeie, si nu a =&enit= sa-i mustre si sa-i certe. .e acest 2ristos care nu a&ea cetate statatoare, cei care se
socoteau mai s#inti, cei care erau mai tari si mai abili, 3-au socotit (e-al lor.
George: - -ti multumim, prietene$ .utem trece mai (eparte$
Socrit: - Osie, ai cu&'ntul$
Osie: - Sunt ri(icat (in acel popor care s-a cre*ut =alesul si unsul lui Dumne*eu=. 0atal meu era &'n*ator (e pasari, si (e c'te
ori le &e(eam (oream si r'&neam la aripile lor, la puterea lor (e a se !nalta.
5-am nascut cu aproape 28DD ani !nainte (e 2ristos. .ri&eam pasarile cu in&i(ie cum se !naltau !n &a*(u", si, (aca as #i
putut, mi-as #i #acut niste aripi cu care sa ma !nalt. eput'n(, am !ncercat sa ma ri(ic cu celalalt =corp= - corpul spiritual -
care poate sa atinga !naltimi necunoscute si (e nepatruns.
u am #ost o #ire prea acti&a, totusi traiam o permanenta nostalgie (e a cunoaste necunoscutul, (e a patrun(e ceea ce simteam
si nu puteam sa numesc. De multe ori am &a*ut ca, !n loc (e unul, eram (oi, ca unul pleca si unul ram'nea !n mine, si cu
multa greutate ma !ntorceam iarasi !napoi. Ooo$ )'t (e mult as #i &rut sa ram'n acolo sus, si sa nu ma mai !ntorc pe .am'nt$
.entru acest (or, am cerut sa nu mai &in nicio(ata sa iau trup pe acest .am'nt plin (e ipocri*ie, su#erinta si mi*erie pe care
oamenii le pro(uc si nu natura.
.oporul (in care am iesit mi-a #ost tot(eauna in(i#erent pentru ca, (esi unii concetateni se socoteau =alesi si unsi=, totusi nu
ma simteam bine cu ei, ba (eseori !i mustram.
6cum stau l'nga #ratii mei care au a&ut acelasi (or ca si al meu.
George: - )'n( plecai (in trup, plecai singur sau cu cine&a4
Osie: - .lecam singur, tras (e un (or, luat (e o putere ne&a*uta, (ar simtita. 6m scris #oarte putin, si cele ce am scris sunt at't
(e sarace #ata (e ce traim noi aici$
George: - -n unul (in &ersetele tale ai scris: =... c'n( era t'nar +srael l-am iubit, si (in ,gipt 3-am c"emat pe %iul 5eu= EOsie
?+, +F. 5i se par #ara legatura cele (oua i(ei (in #ra*a. Sunt i(entice cu cele scrise (e tine4
Osie: - -n nenumarate r'n(uri !ntrebasem !n rugile mele (espre poporul !n mi/locul caruia ma nascusem, ce-i cu el4 ,ste ales4
,ste iubit asa cum se pretin(ea4... Si aceste glasuri, !n nenumarate r'n(uri mi-au spus: =... D,5930, )<D ,86 )9860,
65 +9B+0 6),S0 .O.O8, D68 6)95 D+ ,;+.0 1O+ S)O60, ., %+93 5,9=. 6sa am !nteles eu ca ,;+.0,++
.O0 396 3O)93 D, =.O.O8 63,S=, D, %++ 6+ 39+ D95,:,9. u m-am g'n#it ca (e 2ristos ar #i &orba, nu am
!nteles atunci altce&a. 6m cre*ut (oar ca egiptenii &or lua locul, !n sc"im era &orba (e 2ristos, (e #aptul ca ,l &a iesi (in
locul acela, (in tara aceea.
6poi, (upa cum &e*i, #iecare le-a potri&it cum a &rut mai bine.
6cum stau cu #ratii mei (e bucurie si o(i"na, un(e toate sunt &ii.
George: - )e pre&e*i pentru &iitorul nostru4
Osie: - ,u, ce sa pre&a(4$... Stiu (oar at't: se &orbeste ca 6),S0 ;3OB 08,B9+, S6 +6 S%<8S+0 - 9 )6 .36,06,
9 )6 .O.9360+, S+ 1+606 - )+ )6 5+:,8+,, S9%,8+06, 869060, S+ +.O)8+:+,. )<D4 9 S0+, +5,+...
D68 O S6 1,D,0+ :O8+3, - )98<D S+ O S6 -0,3,;,0+$
George: - 1a multumim tuturor pentru buna&ointa cu care ne-ati raspuns. Domnul nostru sa &a rasplateasca (ragostea, e#ortul
si rab(area ce le a&eti cu noi$
Socrit: - .acea Domnului sa #ie cu &oi$
Veronica si George: - 6min$
Bucuresti, 21 ianuarie 1965
GINGIS-HAN, con(ucator al mongolilorA
- rosu !nc"is spre negru, (e sus p'na /osA
- primul strat (e c"in
Veronica: - 5arunt (e stat, cap mare, oc"ii mici si oblici, "ainele toate rosii p'na la pam'nt, cu pete sepia, albastru si galben.
George: - Spune, ce-ai #acut !n &iata ta4
Gingis-Han: - 5i-a placut sa sug, sa beau si sa man'nc tot ce-a #ost &iuA am ucis, am siluit tot ce a #ost #rumos, iar gloria mea
am simtit-o stralucin( c'n( am #acut mai multe crime.
imic nu ma multumea mai mult ca &ietile pe care le rapuneam si tot ce...
Veronica: - 1a rog, nu mai pot suporta$ 6lungati-l$
Soocrit: - .leaca, mi*erabilule$ 5ergi !n mi*eria ta (e &eacuri$
Am renuntat, cu multa parere de rau, la discutia pe care $oiam sa o am cu Gin*is#.an" entru ca Veronica nu#i putea
suporta emanatiile, a tre%uit sa renunt"

Bucuresti, 21 ianuarie 1965
DIO%LETIAN, !mparat roman E28H-GD5F
- mur(arA amestecatura (in toate culorile care bat spre negruA !n /urul g'tului puncte alburii pe #on( cenusiu, iar restul
corpului numai puncte rosii, galbene, albastre si &er*iA
- pribeagA
Dioc!etian: - 5i-e greu sa repet, sa-mi amintesc (e trecutul meu... u am #ost bl'n(. 6m a&ut perioa(e c'n( am #ost cru(, si
(upa aceea intram !n camera mea secreta si lacrimam, lacrim'n(...
Singurele mele clipe !naltatoare au #ost cele (e rugaciune. 6cele lacrimi sincere au !nscris punctele (esc"ise, albe, (e care &a
mirati... 1iata mea a #ost aceea pe care o poate a&ea un om puternic si plin (e cinstire. 6m a&ut tot ce am &rut si am trait tot
ce am cre*ut ca poate sa ma #aca #ericit, caut'n( sa ma tin, mai ales spre s#'rsitul &ietii, (e glasul constiintei mele.
Orice om are momente c'n(, prin trecutul &ietii sale, au(e un glas care !i spune: O.8,S0,-0,$
.e acest glas l-am lasat si eu sa ma &i*ite*e, si atunci lacrimile !mi inun(au obra/ii$...
6cum sunt pribeag$
9neori merg !n stratul +, (ar cum arunca &alurile obiectele usoare pe uscat, asa si eu sunt alungat (in acest strat...
;eorge: - Bine, Diocletian, !ti multumim pentru ca ne-ai &orbit. 5ergi !n pace, si Dumne*eu sa te a/ute sa poti urca si tu
printr-o noua re'ntrupare. -ai mai &rea sa re&ii pe .am'nt, sa-ti !mbunatatesti culorile4
Diocletian: - 6s &rea, (ar nu (epin(e (e mine. S90 3,;+ 6S.8, 6S9.86 5,6, ., )68, ,9 9 3, )9OS)$...
George: - 5ergi !n pace$
Bucuresti, 21 ianuarie 1965
ALE+ANDRU LAUSNEANU E(omn al 5ol(o&ei, sec. ?1+, ctitor al m'nastirilor Slatina si BistritaF
- gri semi(esc"is, restul acoperit cu ben*i coraile, &er*i, galbene, albastre si &iolet !n (reptul se7uluiA
- stratul +, marea categorie a celor ce asteaptaA

Veronica: - , !mbracat !ntr-o "aina lunga, gri (esc"is, cu o #'sie alba.
La,usneanu: - Sunt !n multimea celor ce asteapta mila si !n(urarea )erului: stratul +. .etele rosii pro&in (e la boierii care au
#ost omor'ti (in or(inul meu ...A am #ost un orgolios... acesta e galbenulA am cautat sa (omin prin #orta.
6lbastrul si &ioletul ce le &e(eti sunt (es#r'urile si per&ersiunile care m-au stap'nit tot timpul &ietii...
George: - Destul, 3apusneanu. 0recem la altul$
Socrit, te rog, c"eama-l pe )aligula, !mparatul 8omei.
Bucuresti, 21 ianuarie 1965
%ALIGULA, !mparat roman Esec. +, e.n.F
- rosu !nc"is, mur(ar spre negruA
- straturile (e c"inA
'a chemare, se pre,inta un spirit ursu, si sfidator"
George: - )um te c"eama4
%a!igu!a: - )e &reti (e la mine4
George: - )um te c"eama, cine esti4
%a!igu!a: - )e &reti (e la mine4
George: - 1rem sa stim cine esti si ce ai #acut !n &iata$
%a!igu!a: - De ce4
George: - )a sa stie lumea ce are un om ce a acti&at !ntr-un anumit #el. .entru ca oamenii sa nu #aca ce ai #acut tu, sa nu
a/unga ca tine Ema irita (in ce !n ce mai multF.
%a!igu!a: - 3umea sa nu #aca ce am #acut eu4 2mmm$... -nteleg$ Sa &a spun cum ma c"eama4 Sa &a arat !mbracamintea,
(ar... oooo$ De &-ati !n(repta &oi, cei (e pe .am'nt$... Si (e ce &-as arata si culorile4 Spune-mi, (e ce sa le arat4 )6 D,-68
1,+ 5++ )6 5+, S6-S+ 6860, 5+:,8++3, %6)90,, 0O0 D,;,6B6 68 %+. O65,++ S90 -)3+60+ D+
869 - 56+ 869, S+ -D8,.068, .,089 ,+ 9 16 %+ D,)<0 %O)93$
De ce nu am ars si eu p'na acum, nu stiu... 6sa ca...
Veronica: - 6 plecat, a #ugit$... 6 (isparut$...
'#am rechemat fortat" A re$enit nfuriat, spume*!nd de m!nie" Am insistat si i#am notat culorile spirituale de %a,a"
Socrit: - De ce ai plecat, lepa(atura4
%a!igu!a: - De ce as ram'ne !n atmos#era aceasta !n care oamenii au (ob'n(it lumina4... u pot$...
Socrit: - .leaca$
Veronica: - 6 plecat...

Bucuresti, 25 ianuarie 1965
OLIVER %RO&-ELL, con(ucator (e rascoala, engle* E1599-1658F

Socrit: - u raspun(e la c"emareA e !n trup$
Bucuresti, 25 ianuarie 1965
%AROL I, rege al 6ngliei Esec. ?1++F
- galben semi-!nc"is !n /urul g'tului, rosu semi-!nc"is p'na la genunc"i, ban(a albastra !n (reptul se7ului, maron pe umeriA
- pribeagA
Veronica: - , !mbracat ca un ca&aler regesc, #oarte elegant...
George: - 0u ai #ost rege al 6ngliei4
%aro! I: - 6l 6ngliei4 6l nimanui$...
6m #acut (e toate, numai bine n-am #acut..., !n rest (e toate... )eea ce ma mustra cel mai mult sunt ne(reptatile #acute
supusilor mei. Sunt nemultumit. 6m a&ut totul !n m'na si n-am stiut sa #ac nimic pentru mine. 6cum sunt !n cloaca mare a
asteptarilor un(e nu mai am nici onorul, nici cinstea (e pe .am'nt. Desi mi*eria .am'ntului este groa*nica, totusi as re&eni
sa ma #ac cersetor, sa ma t'rasc pe uliti, sa #iu gonit, sa-mi #ie calcat !n picioare orgoliul care ma stap'nea, #ac'n(u-ma sa
!mprastii at'ta ne(reptate !n /urul meu si sa nu &a( #rumosul. 6cum astept si eu o "otar're.
George: - 1a( ca ai rosu pe tine, cum l-ai (ob'n(it4
%aro! I: - 6m or(onat multe uci(eri, si c"iar eu cu m'na mea am ucis, pentru ca la urma urmei, sa #iu si eu ucis.
George: - )e-i cu albastrul4
%aro! I: - u este (e mirare ca un rege sa aiba orice #emeie ar &rea... 5a rusine* sa am at'tea culori pe mine$
George: - Spuneai ca ai #ost ucis.
%aro! I: - 9n rege care este plecat (e la noi a #acut aceasta. .oate (in or(inul lui )romIell, poate nu. )u el m-am &a*ut la un
scurt timp (upa aceea, (ar a plecat (intre noi (in nou !n trup, pe .am'nt.
George: - 5ai ai ce&a (e spus4
%aro! I: - De &eti a/unge sus, sa nu #aceti cum am #acut eu. ;'n(iti-&a la noi c't (e rau ne simtim pentru ca nu am stiut sa
primim roua bine#acatoare... 1a #i (estul$
George: - -ti multumim pentru cele spuse.
%aro! I: - 1a multumesc si eu pentru (ragostea &oastra.
Veronica: - 6 plecat.
Bucuresti, 25 ianuarie 1965
%AROL a! V-!ea, Juintul, rege al Spaniei E sec. ?1++F
- galben semi-(esc"is, (oua ben*i !n /urul g'tului, una maron semi-(esc"is, una gri semi-(esc"is, puncte rosii pe coapse,
(unga albastra !n partea (e /os a ab(omenuluiA
- pribeag EratacitorFA
Veronica: - 6 &enit. , #oarte #rumos !mbracat, ca un rege...
George: - 0e rugam sa ne spui (espre tine, (espre &iata ta, (espre regatul tau pe care tu ai reusit sa-l #aci at't (e mare.
%aro! V: - 8egatul meu a #ost mare... a #ost mare. 3umea !mi spunea al 1-lea, eu stiu ca sunt al 1++-lea...
2ei, (ragii mei... .e un(e nu mi-a calcat piciorul$ 6m &rut sa prin( tot globul pam'ntesc !n palma mea, si, c'n( am cre*ut ca
am a/uns !n &'r#ul gloriei, mi s-a (ar'mat tronul (in temelie..., a(ica... mi s-a rupt #irul &ietii...
E6m cerut sa primeasca culorile spirituale (e ba*aF
Veronica: - Domina galbenul semi-(esc"is..., are (oua ben*i !n /urul g'tului, una maron, alta gri (esc"is..., pe coapse are
puncte rosii, iar !n partea (e /os a ab(omenului o (unga (e un albastru !nc"is...
%aro! V Epri&in(u-seF: - u m-am mai &a*ut asa (e c'n( am iesit (in trup si am #ost (us la 0ronul Stap'nului care a spus:
=D9),0+-3 36 3O)93 63,S D, ,3=.
George: - Si un(e te-ai (us4
%aro! V: - )a si )arol + al 6ngliei, care se c"inuie at't, numai ca eu nu ma c"inuiesc asa (e mult.
George: - 6i stat pe tron p'na la moarte4
%aro! V: - Da.
George: - Si ai murit (e moarte buna4
%aro! V: - S6 S0++ )6 O+ )<D 89.,5 3,;60986 )9 .65<093 9 S0+ 5 )95 S, -0<5.36, numai cei
ce sunt !n /urul nostru !si (au seama. oi nu ne (am seama c'n( murim ca murim. 5O680,6, D, %6.0... 9 ,?+S06$
%irul &ietii se continua, !nsa nici nu-ti (ai seama ca se !nt'mpla ce&a cu tine.
Sunt trecut !n istorie ca un om mare (ar... cu at't am ramas. Si c'n( ma g'n(esc c't (e mult as #i putut eu #ace$...
George: - Stii ce !nseamna culoarea galbena (e pe tine4
%aro! V: - Stiu, pentru ca cel mai mult m-a stap'nit orgoliul.)autam sa ma arat tuturor cine sunt si c't pot #ace... si4... )e am
#acut4... )e am reali*at4...
George: - Dar albastrul care-l ai, stii ce !nseamna4
%aro! V: - Stiu, pacatele trupesti..., (es#r'ul$
u am stiut sa sc"im culorile astea pe .am'n$... 6cum le am spre marea mea rusine...
oi suntem ratacitorii, pribegii, !mpestritatii .am'ntului... (in toate partile, (e pe tot globul...
Veronica: - Dar ce #rumos e !mbracat$
%aro! V: - u ne m'ng'ie. -mbracamintea aceasta spre mustrare o pastram, nu pentru onoare. O pastram, (ar cu nimic nu ne
multumeste...
George: - 6i putea trage o !n&atatura, ai putea (a un s#at, cunosc'n( toate prin c'te ai trecut4
%aro! V: - S#atul meu, stiti care ar #i4 6sa cum a spus si )arol + al 6ngliei, sa &a g'n(iti la noi. ;'n(in(u-&a la noi, n-o sa
a/ungeti la #el...
George: - Bine, )arol, noi !ti multumim pentru raspunsurile (ate. .oti merge$
Veronica: - 6 plecat$
Bucuresti, GD ianuarie 1965
IOAN HRISOSTO& ./01-/213
VASILE %EL &ARE ./42-/123
GRIGORIE %UV5NTATORUL DE DU&NE$EU ./46-/623
GALILEO GALILEI) sa7ant ita!ian .89:0-8:043
- toti patru alb-luminosiA
- al patrulea cu o lumino*itate ce&a mai micaA
- toti patru, !n stratul 1+++A
S!m%ata seara" 'ucram la un capitol n care pusesem n discutie c!te$a pro%leme dificile" Eram cam o%osit, iar Veronica
a$ea niste dureri de cap care o pusesera la pat"
%ac pau*a, si, (intr-o (ata, !mi &ine !n minte sa-l c"em pe ;alileo ;alilei.
- 1eronica, lucram ce&a asta*i4
- 5a cam (oare capul.
- 2ai, te rog, numai sa-l cunoastem pe ;alileo ;alilei, macar sa-i &e*i culoarea si stratul.
- u pot, (ragul meu, n-am nici un c"e# (e nimic. )e &rei cu el. 3asa-l !n pace$
- Daca ti-as #i spus sa-l c"emi pe S#'ntul 1asile, n-ai mai #i spus ca nu ai c"e#. De un(e poti sti tu ca ;alilei nu o #i mai mare
(ec't ierar"ii nostri4 Stii ce4$ 5i-a &enit o i(ee. 2ai sa-i c"emam pe cei trei ierar"i, pentru ca tot e *iua lor asta*i, si sa-l
c"emam si pe ;alileo ;alilei, sa &e(em la ce stare este el #ata (e ceilalti$
- 1eronica E&eselaF: - 2ai$
De acord am!ndoi, ne#am ridicat, ea din pat, eu de la masa de scris, si ne#am pre*atit de chemare, reamintindu#i Veronicai
de multilateritatea lui Galilei si, mai ales, de acel cele%ru si de neuitat/ 9E pur si muo$e89
-nca !nainte (e a-i propune acestea, am simtit !n mine o cal(ura care crestea minut cu minut. )'n( am !nceput c"emarea celor
trei ierar"i si a lui ;alileo ;alilei, mi-am simtit corpul !ntreg #ierbinte, iar !n &'r#ul (egetelor (e la m'ini, simteam #oc si ace.
Dupa c'te&a minute (e asteptare, 1eronica (a semne ca &e(e ce&a, (ar nu spune nimic.
- )e-i inel, ce &e*i4
- u stiu ce am, nu pot sa (escriu. 6u &enit (ar nu stiu sa spun cum stau... 6re #iecare c'te un tron..., toti patru, si parca
tronurile acestea sunt legate (e bratele unui pi&ot..., ca un s#esnic cu patru brate, !n care #iecare brat sustine c'te un tron #oarte
#rumos ornamentatA tronurile parca-s (e argint.
George: - -n numele Domnului nostru +isus 2ristos, sa straluceasca pe &oi (iagonalele a(e&arului$
Veronica: - Stralucesc (iagonalele la toti patru. 0oti sunt !n &esminte albe, splen(i(e$...
George: - -n numele Domnului nostru, &a salutam cu toata iubirea si respectul pentru reali*arile &oastre, pentru #rumusetea
&esmintelor ce le-ati primit prin e#orturile &oastre.
%iti bine&eniti la noi$ .rimiti (ragostea si recunostinta noastra, pentru ca ne-ati ascultat c"emarea$
Veronica: - 0oti patru au ri(icat m'na (reapta !n semn (e salut si binecu&'ntare...
9nul (in cei patru: - -n numele 5arelui -n&atator, !n numele Domnului nostru +isus 2ristos, 5arele Dascal al omenirii, #iti
binecu&'ntati, preaiubitii nostri$
6ti (orit sa &enim la &oi. -ncep eu, +oan, sa &a &orbesc.
e-ati c"emat pe toti patru. )el care stie locurile (e o(i"na si pace ale tuturor, a pus !n inimile &oastre (orinta (e a ne c"ema
pe toti patru, pentru ca toti patru, ne a#lam !n aceeasi stare (e g'n(ire si me(itatie, !n orasul al 1+++-lea, #ericit si luminat. ,u
sunt +oan caruia #ratii (intre care m-am (esprins m-au numit 2risostom sau ;ura (e 6ur, pentru ca !n s#aturile mele le-am
#ost inima lor, le-am #ost parinte, #rate, si !n unele !mpre/urari c"iar sluga.
u am &enit la &oi sa &a spun meritele mele. Descrie-ma cum ma &e*i si e (estul. .oti sa-mi &e*i si cealalta !mbracaminte pe
care o am numai pentru a merge cu ea !n #ata 5arelui ;u&ernator Di&in.
Veronica: - 3a noi, !n icoane, sunteti !mbracati !n o(a/(ii ar"ieresti. 6cum &a &a( pe toti patru la #el, (esi unul nu este ierar".
1a &a( !mbracati la #el, !n alb, cu mansete si gulere bro(ate, printre bro(erii &a( ca a&eti si (iamante sau alte pietre scumpe,
si purtati san(ale tot bro(ate, a#ara (e cel (in (reapta, care poarta niste ci*mulite si bro(eria urca p'na sus. u stiu cine-i$
Ioan Hrisosto': - )el (e l'nga mine, !ncaltat cu ci*mulite si !mbracat !n aceleasi &esminte ca noi, nu a #ost ar"iereu, (ar prin
munca si e#ortul lui a (epasit multi ar"ierei. ,l este acel (espre care ati &orbit acum c'te&a minute ca a /urat, lepa('n(u-se (e
(escoperirile lui. 6ceasta calcare !n picioare a muncii lui nu i-a luat totusi "aina, &esm'ntul si cinstea (e a sta !n #runtea
ierar"ilor, si !n orasul batr'nilor !ntelepti, orasul #ericitilor, al 1+++-lea. ,l nu a &rut sa anule*e creatiile 5arelui ;u&ernator
Di&in, ci, (in contra, a &rut sa arate #rumusetea si maiestria lor, or(inea si claritatea #enomenelor (e pe .am'nt. 1a &orbi la
r'n(ul sau. )el (in st'nga este #ratele meu, ;rigorie, iar cel (in margine este 1asile.
George: - Dorim acum sa &a &e(em culorile spirituale (e ba*a.
Veronica: - 6u cobor't !ntre timp (e pe tronuri, si acum stau aproape (e tot. .arca le-au ca*ut &esmintele$
Cei trei sunt al%i luminosi, cu deose%irea ca Galileo are o lumino,itate mai sla%a" De ce oare;
George: - Sa ne spuna ei$
Ioan Hrisosto': - .entru ce lumino*itatea lui ;alileo este asa4 .entru micile !n(oieli ce le-a a&ut !n &iata, a(ica nu a a&ut
totusi cura/ sa !n#runte pe /u(ecatorii sai, si s-a plecat, tem'n(u-se (e su#erinta, tem'n(u-se ca nu &a putea re*ista, si aceasta
!ngenunc"ere !n #ata temerii, (esi este curat, este totusi o teama, o umbra care atenuea*a lumina &esmintului &esniciei.
,u mare lucru nu am #acut. )eea ce au !mpo(obit unii si altii, au !mpo(obit putin. 6m mustrat !nsa #ara mila, (e la !mparat
p'na la cel mai simplu om. Doar &oi stiti ca am #ost (us !n +nsula Serpilor (e !mparateasa ,u(o7ia. Stiti sau nu stiti4 5i-au
a(us apoi trupul ne'nsu#letit !n tara.
George: - De ce te-a (us !mparateasa !n e7il4
Ioan Hrisosto': - .entru ca o mustrasem pentru ne(reptatile ce le #acea.
George: - Spune-ne, te rugam, parinte, ce ai #acut (e ai cucerit acest loc !n &esnicie, si care sunt meritele tale.
Ioan Hrisosto': - Dragostea (e oameni, (orinta (e a-i a/uta pe cei ne(reptatiti. 6ceasta a #ost cea mai scumpa si pretioasa
putere care a putut sa lumine*e &esm'ntul &esniciei, (ragostea (e oameni, (e a-i lega (e &esnicie, parasirea =miresei mele=
pentru a(e&ar.
Veronica: - )are mireasa4
Ioan Hrisosto': - 5ireasa mea a #ost ,par"ia, cre(inciosii mei pe care i-am iubit. u am iubit tronul pe care !l a&eam, ci am
iubit turma" -urma mi-a #ost mireasa si am #ost ne&oit sa o parasesc pentru ca am mustrat pe !mparateasa.
.oti sa #ii ierar" si sa #ii un ticalos, sa nu #ii !n r'n( nici cu cel mai umil crestin, c'n( ar"ieria (e&ine un scop !n sine, pentru a
trai mai bine si a te bucura (e onoruri.
3ireasa unui ierar" este turma pe care el trebuie sa o iubeasca si pentru care trebuie sa se /ert#easca si sa-i arate (rumul. Dar,
ca sa-i arate (rumul, trebuie ca mai !nt'i ierar"ul sa mearga pe el primul, caci (aca nu merge pastorul !naintea turmei, pe un(e
o &a lua turma4
6m pl'ns (upa mireasa trei ani, si a pl'ns si ea (upa mine, caci eram surg"iunuit. 5-a a(us !n bratele ei, (ar c'n( m-a a(us
eram asa cum ma &e(eti acum. ,a nu m-a putut &e(ea, (ar m-a simtit. )ine se /ert#este pentru (ragostea #ratilor lui sincer si
(e*interesat, &a a&ea parte (e un loc !ntr-un strat superior. )ine su#era !n &iata pam'nteana surg"iun si alte c"inuri pentru
(ragostea (e oameni, &a capata (iamantul cel mai scump, (in care !si &a lumina "aina &esniciei. Su#erinta sa #ie !mbracata !n
mo(estie, si sa nu-ti #aci (in ea un orgoliu, caut'n( ca prin ea sa #ii #ericit (e oameni, pentru ca atunci ai pier(ut. )"iar (aca
ti-o aprecia*a oamenii, tu sa socotesti ca nu ai #acut nimic, sa (oresti mereu ca (e-abia (e acum sa !ncepi lucrul, sa te &e*i
mereu la !nceput (e lucru, nicio(ata sa nu te simti la capatul (rumului. 6tunci &ei #i pe (rumul cel bun, c'n( &ei simti asta.
George: - .arinte, pentru ca nu ai crutat pe nimeni !n &iata si ai aratat tuturor (e#ectele si lipsurile, spune-ne si noua ce
gasesti nepotri&it la noi, si ce trebuie sa #acem ca sa ne !n(reptam4
Ioan Hrisosto': - 1a spun$ 1orbesc pentru toti$ %iecare sa ia pentru el ce cre(e$
61,0+ ,1O+, D, ,%O80, D, 56+ 59306 8<16, D, 56+ 59306 S<8;9+06. Sunteti epui*ati su#leteste si
trupeste. .rietena noastra, sora noastra, permanent este plictisita, (e*na(a/(uita, si &rea mai cur'n( sa o ia !napoi (ec't
!nainte. 6ceasta este (in cau*a oboselii trupesti si mai ales su#letesti care nu-i (a &oie sa *boare spre !naltimile (rumului ce-i
sta !n #ata.
)autati sa capatati mai !nt'i linistea trupeasca si su#leteasca, mai ales, ca sa puteti *bura. Si a (oua parte - nu poti merge pe un
(rum (aca nu ai picioare, nu poti (uce "rana la gura (aca nu ai m'ini, nu poti intra !ntr-o #amilie (istinsa (aca nu ai "ainele
(upa c"emarea lucrului.
6sa este si la lucrul care l-ati !nceput. u puteti merge (aca nu a&eti toate con(itiile. 1oi lucrati, (ar lucrati t'r'ti unul (e
celalalt. ,ste bine si asa. 5erite are si cel ce t'raste, (ar mai #rumos este pentru &oi si pentru cei care &in la &oi, sa *burati, sa
iesiti (in &oi !nsi&a si sa cautati pe cei care sunt meniti sa &a a/ute !n munca. 9na este sa *bori, alta este sa te t'rasti. Si noi
c'n( eram ca &oi su#eream (e oboseala, (ar, pri&in( acum !n urma, &e(em c't sunteti (e (obor'ti si cu c'ta greutate !ncercati
sa &a !n#ratiti cu cei care sunt (espartiti (e &oi.
,u tot ce am scris am scris st'n( (e &orba - asa cum stati &oi cu mine - cu prietenii 5arelui Dascal, care &eneau la mine ori
(e c'te ori !i c"emam si-mi (ictau la urec"e #ara sa-i &a(. Si eu scriam tot ce au*eam. 0oti cei care #ac ce&a !n &iata si traieste
ceea ce #ac, !n urma lor, a#lati (e la mine, ca nu-i nascut (in ei, ci au primit (e acolo (e un(e trebuie, a(ica au primit
comunicari, au #ost instrumente ale (esa&'rsitelor #iinte (i&ine, !n orice (omeniu ar #i #ost e#ortul lor. )autati sa tineti legatura
cu Di&initatea, si prin aceasta &eti putea arata (ragostea &oastra catre oameni.
George: - Doresc sa-mi pun con&ingerile pe "'rtie.
Ioan Hrisosto': - ,u !ti promit solemn ca te &oi a/uta. +ubesc pe cei care &or sa lase ce&a !n urma lor, si-ti (au un s#at: sa nu
lasi tocul (in m'na p'na nu esti satis#acut sincer (e ceea ce ai #acut.
George: - Deci tu nu ai scris nimic (e la tine, ci numai ceea ce ti s-a (ictat la urec"e.
Ioan Hrisosto': - 0rebuie sa (ai culoare si gust (upa oameni si timp. .entru ca traiesti !ntre ei, sa scrii asa (upa cum ei au
ne&oie, (upa cum simt ei. oi nu mai a&em acest simt realist al &ostru. )eea ce primesti (e la noi e ca un obiect nesle#uit,
caruia trebuie sa-i (ai #orma (e#initi&a sub care trebuie pre*entat.
Veronica dadea semne de o%oseala din pricina unei dureri de cap care dainuia" I#am spus c!te$a cu$inte de m%ar%atare,
ru*!nd#o sa nfrunte durerea pentru a putea continua"
Ioan Hrisosto': - 1a mai spun ce&a. 3a un con(uctor electric prin care curge curentul, (aca pui un bec mare sau mic, &e(eti
totusi cum apare luminaA a&eti rab(are, 59)+0+ )6)+ 956+ .8+ 59)6 1,0+ 6;O+S+ 395+6 S.+8+09636.
;ri/a cea mare este ca becul sa nu ram'na !ntunecat, sa nu se lo&easca (e alte obiecte, ca se sparge si, pentru ca esti asa cum
esti Ese re#erea la in(ispo*itia 1eronicaiF, !ntrebati pe ceilalti care sunt &eniti cu mine, pentru ca &i*ita este prea grea, si sa nu
se ar(a becul$
Veronica: - Se pregateste sa &orbeasca 1asile cel 5are.
Vasi!e ce! &are: - 6cum &orbesc eu, 1asile, numit cel 5are. 6m #ost numit asa pentru ca poate sunt si !nalt !n oc"ii lor ca
#i*ic, poate si pentru restructurarile pe care le-am #acut !n con(ucerea ce am a&ut-o (in punct (e &e(ere religios, prin
m'nastiri si !n !ntreaga mea con(ucere. oi ne bucuram pentru ca &oi cautati s#inteniile anonime, cautati sa aratati munca
oamenilor care si-au !ngropat ani si ani (e-a r'n(ul, caut'n( sa (escopere legi ascunse, #ara sa anule*e Di&initatea, ci
arat'n(u-i per#ectiunea. Dupa cum stiti, lumea ne are s#inti !n ,&la&ia ei, pentru ca e#orturile noastre au #ost !n (omeniul
religiei. D68 ),,6 ), 69 %6)90 630+ O65,+, 9 - DO5,+93 8,3+;+,+, )+ 63 S0++0,3O8 S+ 680,3O8,
69 %OS0 %6.0, )68, 69 D,.6S+0 )9 5930 ,%O8098+3, O6S08,, (ar pentru ca nu au #ost !n (omeniul religiei,
au #ost socotiti oameni (e r'n(.
oi &a spunem ca toti acei care s-au stra(uit, au muncit pentru a (escoperi si a !mbogati cunostintele oamenilor, acestia #iin(
preocupati (e g'n(urile si cercetarile lor, nu au a&ut timp nici macar sa se g'n(easca la #apte care i-ar #i putut (esparti (e
5arele lor Stap'n si Dascal, Dumne*eu. De aceea multi (intre acestia (epasesc pe cei pe care lumea !i are ca s#inti, intr'n( !n
locul (e liniste si #ericire, bucur'n(u-se (e tot ceea ce-i !ncon/oara..
.rietenul nostru, pe care l-ati (orit si a &enit !mpreuna cu noi, iata-l pe aceeasi treapta cu noi, pentru ca el nu a negat lucrurile
pro&i(entiale si #enomenele necunoscute, ci a &rut sa le scoata !n relie#, asa cum a spus si #ratele nostru +oan. De aceea, nu
trebuie sa &a !nc"inati lui, (upa cum nici noua, ci 6celuia care ne-a (at puterea sa lucram #iecare !n sectorul "ara*it, si sa
a/ungem un(e am a/uns, las'n( si celor (e pe .am'nt c'te ce&a.
George: - )e anume (in cele ce ai #acut a a&ut mai multa &aloare4
Vasi!e: - 1aloros a #ost nu ceea ce am #acut !n #ata oamenilor, ci ceea ce am #acut !n ascuns, nearatat si ne&a*ut (e oameni.
6cti&itatea mea este cunoscuta ca #iin( (otat cu un puternic spirit (e organi*are. ,u scriu at't: am #acut ceea ce am simtit ca
trebuie sa #ac, am a/utat pe cei asupriti si am cautat, pe c't am putut, ca (in &iata !n trup sa pot a&ea legatura permanenta cu
oamenii (e (incolo, si (aca am #acut ce&a bun si am lasat !n urma mea, a #ost (upa s#atul si insu#larile primite !n c"ip
(eosebit (espre care nicio(ata nu am &orbit cui&a c't am #ost !n &iata. Se spunea ca eu cunos g'n(ul oamenilor, si le spun
ceea ce g'n(esc, si at't.
)'n( am #ost acu*at (e lu7 (e parintii pustiilor, m-am rugat sa arat lucrul meu launtric, si l-am aratat celor ce m-au acu*at,
pentru ca persoanele ce &eneau la mine (in lumina nemuririi erau !n #ir (e aur si argint, si am cautat sa aplic !mbracamintea
luminoasa (e (incolo, trans#orm'n(-o !n #ir lucitor (e aur sau argint, pentru care aplicare am #ost acu*at (e parintii pustiului.
Veronica dadea semne de dureri intense de cap"
Veronica: - Se pregateste sa &orbeasca ;rigorie )u&'ntatorul (e Dumne*eu...
Grigorie: - ,u ce sa &a spun, iubitii mei4 6m #ost omul pacii si al (ragostei, mi-am con(us turma cu cre(inta si (ragoste, m-
am rugat c't am putut pentru cei ce nu puteau #ace ceea ce trebuiau sa #aca, si aceasta (ragoste (e parinte #ata (e copii, mi-a
a(us rasplata satis#acatoare.
3ucrum meu este mai tainuit (ec't al celorlalti #rati ai mei.
Veronica pare epui,ata" O ro* pentru un ultim efort, sa lase si pe Galilei sa spuna c!te$a cu$inte"
Ga!i!eo Ga!i!ei: - )e sa &a spun4 )a am lucrat, ca am #ost neca/it, ca am a&ut satis#actii sau ca am #ost multumit4 )e pot sa
&a spun4 .arerea mea este sa &a (am pace acum si sa ne c"emati alta(ata, sa (iscutam mai mult.
Veronica: - Se retrag spre tronurile lor..., ri(ica toti m'inile spre noi !n semn (e binecu&'ntare si ramas bun...
Ioan Hrisosto': - %iti binecu&'ntati si capatati puteri (e munca. 1a &om a/uta mereu. 5ai c"emati-ne$
Veronica: - 6u plecat...

Bucuresti, G #ebruarie 1965
IOAN HRISOSTO&

Citeam la masa, si deodata, simt ca Ioan .risostom $rea sa $ina sa $or%easca" I#am comunicat Veronicai ceea ce simteam,
si, de comun acord, ne#am pre*atit de lucru" Am chemat fara nume 9pe acela care doreste sa comunice cu noi9"
-ntr-a(e&ar, la mai putin (e un minut soseste +oan 2risostom, pe care l-am salutat cu (eosebita cal(ura.
Ioan Hrisosto': - -n numele 0ronului (e 3umina -ntreit, !n numele 6celuia care stap'neste 9ni&ersul cu a 3ui putere, &a
binecu&inte* si eu, preaiubitii mei #ii, prieteni si #rati$...
6m &enit la &oi sa mai (escarc r'&na si (orinta mea nere*ol&ata !n &iata pam'nteana. ..
astra c!te$a clipe de tacere, ad!ncindu#se n sine, apoi ncepu/
)al(ura slabeste marginile g"etii, o subtia*a si &alurile !mping apoi sloiurile, le trimit la &ale, se topesc sau nu se topesc, pe
parcursul caii lungi - acesta (epin(e (e lungimea (rumului - p'na ce se &arsa !n marele ocean si, lo&in(u-se (e altele, se
s#ar'ma unul (e celalalt. 1'rte/urile (in oacean, atractiile spre #un( se pro(uc c'teo(ata (in lo&iturile g"eturilor. Daca se
!nt'mpla sa se gaseasca &reo corabie prin #ata sloiuirilor, iar c'rmaciul nu se sileste sa se !n(eparte*e, este lo&it, curentii !l
atrag si, cu toate s#ortarile lui, corabia este atrasa spre a('nc, &'slasul (ispare pentru tot(eauna, si (e acolo nimeni nu-l mai
scoate.
)ine sunt sloiurile4 )e !nseamna corabia4 )are este &'slasul4
George: - Sloiurile sunt cei !ng"etati spiritual. ,i se (esprin( (in locurile lor, !si irosesc #ortele !n *a(ar, si, ciocnin(u-se unii
(e altii, nu #ac (ec't sa se a#un(e unul pe celalalt..
)orabia este cel ce &rea sa se sal&e*e (e cei ce &or sa-l lo&easca si-l ameninta cu scu#un(area.
)'rmaciul este mintea - &'slasul este &ointa, cu latura acti&a lucratoare.
Ioan Hrisosto': - Da$...
-acere lun*a""" dupa circa doua minute relua/
Ioan Hrisosto': - 0e gasesti !ntr-o gra(ina cu pomi #ructi#eri (e toate soiurile, cu minunate si bogate ro(uri. Oc"ii care &a(
te poarta c'n( !ntr-o parte, c!n( !n cealalta, ca sa nu stii (in care sa iei mai !nt'i sa-i cunosti gustul. %ara sa &rei te atrage
c'ntecul minunat al pasarilor care *boara (in creanga !n creanga. 3e pri&esti gingasia si &arietatea culorilor, !mbracamintea
lor, si te !ntrebi cine a putut sa le (ea at'ta agerime !n alergarea lor necontenita. 0e uiti cum spinteca aerul cu usurinta !n sus si
!n /os.
3ibertatea lor tre*este !n tine o re&oltaA parca te &e*i in#erior lor, si pe (rept cu&'nt, re&olta este !n(reptatita... u poti *bura...,
(ar poti sa imiti aceasa sprinteneala nu cu trupul, care at'rna si este legat (e .am'nt, ci cu su#letul, prin care poti sa (epasesti
orice !naltime ce o pot a/unge aceste pasari, prin care poti sa *bori, sa spinteci spatii pe care niciuna (in aceste ne&ino&ate
*buratoare nu le &a a/unge, pentru ca si (incolo ele sunt supuse tie spre a te (electa, spre a te linisti si o(i"ni cu c'ntarile si
g'nguririle lor.
+5+) 9 S, .+,8D,, 0O093 S, 5906, %+,)68, - S.60+93 8<D9+0 pentru o(i"na sau re*er&at pentru c"inuire
si os'n(a, pentru ca tot ce se misca pe .am'nt... se muta (incolo$ ,le, pasarile, ca si noi, au locul (estinat (incolo, nu pentru
meritele lor, pentru ca ele nu au nici un #el (e merit, ci pentru (es#atarea omului sau c"inuirea lui.
)e groa*nice pot #i acele clipe c'n( simti pe corpul tau !ncolatacin(u-se un sarpe$ 5ai mare c"in nu poate #i$ Ooo, si c'ta
liniste poate sa-ti (ea un cor minunat (e pri&ig"etori sau alte pasari care, prin ciripitul lor, !ti pot !n&eseli su#letul$...
,7ista /os, !n straturile (e c"in, &egetatii neplantate (e m'na omenesca, se !ncurca si #ac trupul spiritual sa se c"inuie prin
mirosul ur't pe care !l emana, si sunt &egetatii !n stratul celor luminosi, care, prin coloritul si par#umul lor, te satura, te
o(i"nesc, te #ac #ericit$
Ooo, (aca ati sti &oi c'te straturi sunt !mpartite (upa c"inurile sau bucuriile care sunt !n ele, )95 60+ )63)6 0O093 S+
60+ )6906 S6 :B9860+$...
%iecare natie pe .am'nt are cre*urile si obiceiurile ei, si c't (e minunat este, (upa parasirea &ietii pam'ntene, c'n( se a(una
oamenii si parca se cunosc, (esi nu s-au &a*ut nicio(ata, si-si !mpartasesc g'n(urile$ %iecare !ncepe sa lucre*e aici, !nsa (in
acest lucru, aici, nu mai poti acumula nimic, (ec't satis#actia par#umului, at't c't ai acumulat !n spirit pe .am'nt...
)'ta multumire poti a&ea !nsa c'n(, o(ata plecat (in &iata pam'nteana, (in c'n( !n c'n(, pri&in( prin oc"eanul (ragostei
li&a(a pe care ai *i(it-o si ai lasat-o altora, cum creste, cum ro(este, cum se !n#rupta multi (in ea bucurosi, multumin( ca nu-i
pa*ita (e nimeni, pot intra simtin(u-se ca la ei acasa. Desi sunt constienti ca nu au atins nici macar cu un (eget lucrul acestei
li&e*i, (in miracolul (ragostei stap'nului li&e*ii, simt ca sunt mostenitori si printr-o taina ne!nteleasa (e ei, au (reptul sa
guste, sa simta mostenirea lor, au (repturi #ara oprelisti.
S#a au,it un trosnet n camera, la care Veronica s#a speriat tresarind"
6cum ma !ntorc catre tine, #iica mea, si-ti &orbesc !n aceste clipe c'n( esti plecata aproape /umatate (in trup. Orice a(iere te
tre*este ca (in somn. u te m'"ni, nu spune nicio(ata nici un #el (e !ntrebari. 0rupul e cu slabiciunile lui. 3asa-te pra(a
acestei iubiri care s-a re&arsat peste tine, si nu te m'"ni$
Veronica: - 5i-e teama ca-mi &or slabi ner&ii si ca ma &oi !mbonla&i.
Ioan Hrisosto': - )el ce a !nsurubat %ecul &a a&ea gri/a sa nu se ar(a. 1oi tot(eauna tineti c'ntarele, si tot(eauna sa c'ntariti
(rept$ 1reti sa mai &orbiti si cu altii4
George: - u, parinte, continua cele ce ai sa ne spui$
Ioan Hrisosto': - 6sa am #ost obisnuit, sa g'n(esc$ ,u #oarte putin am lucrat !n &iata munca #i*ica. 5ai mult am g'n(itA nu
ore, ci *ile si nopti !ntregi patrun(eam cu g'n(irea si cautam sa-mi a(uc !n imagine ceea ce banuiam. :ic ca banuiam, !nsa
l'nga mine era cine&a care !mi pre*enta realitatile nemuririi si uitam (e mine, uitam (e tot, st'n(, g'n(in(, pri&in( si
ascult'n(... )'n( ieseam !ntre oameni si le &orbeam, !si !nc"ipuiau ca am citit #oarte multe carti, si nu greseau. Desi eu nu
(esc"i(eam *ile (e-a r'n(ul cartile, totusi &e(eam si !ntelegeam ce trebuie sa sa(esc !n pam'ntul #iecaruia, planta potri&ita
climei pe care o a&ea regiunea launtrica a in(i&i(ului. ,sti obosita4
Veronica: - u$
Ioan Hrisosto': - 0e &a( eu$
Veronica: - u stiu ce am$
Ioan Hrisosto': - Stiu eu$
Veronica: - )e anume4
Ioan Hrisosto': - 0ot(eauna !mpartirile te !mputinea*a, te slabesc (e nu-ti (ai seama ce-i cu tine$ 6cestea le spun pentru ca
si eu am trecut prin ele. u poti alt#el at'ta timp c't esti legat prin #ire (e tot ceea ce este pam'ntesc, si, #ara sa &rei, legile
#irii cu ale .am'ntului se atrag !ntre ele, te slabesc, te !mputinea*a, si tu, care &rei sa (epui e#orturi pentru a urca pe culme -
(e pe platoul careia sa poti inspira aer mai curat - simti la un moment (at ca poate nu ai putea a/unge. 6cesta e omul !n corp
pam'ntean, care este #orma per#ectiunii !n care se o(i"neste cel care trebuie !ntr-o *i sa *boare.
.rin acest corp !nsa, poti sa-ti construiesti palatul, #ie el c't (e simplu. .entru corp este important ceea ce sta ascuns !n el si
!ntelege &iata pam'nteana. ,u ma retrag$
George: - Doresc sa te mai !ntreb ce&a. -nainte (e a trai ca ierar" !n sec. +1, te-ai mai !ntrupat &reo(ata4
Ioan Hrisosto': - O singura (ata, am #ost pe atunci ostas roman, (ar (e #oarte t'nar am *burat ca*'n( !ntr-o lupta. ,u m-am
retras...
George: - -ti multumim$
Bucuresti, H #ebruarie 1965
SF. SI&EON ST5LNI%UL
- argintiu sclipitorA
- stratul 1++A
Am cerut %inecu$!ntarea arintelui Ceresc sa discutam n aceasta seara cu cel ce i s#a aratat Veronicai, Sf" Simeon
St!lpnicul" Acest sf!nt a trait at!t de intens n$atatura crestina, la o at!t de nalta tensiune, nc!t, ca sa scape de multimea
care l asalta ,i si noapte, si sa poata ram!ne n contemplatie si ru*aciune, si#a ,idit un mic turn n care s#a urcat si a ramas
acolo p!na la sf!rsitul $ietii"
Veronica: - 6u aparut )alemnis si in&itatul. 6m'n(oi sunt !mbracati la #el, &esminte albe, !n#asurati ca romanii. Simeon are o
oarecare se&eritate pe c"ip. +-am salutat...
%a!e'nis: - )opiii mei, !n numele 6celuia prin care am &enit la &oi, &a binecu&inte* eu, batr'nul )alemnis, si las ca #ratele
meu Simeon sa &a &orbeasca$
Si'eon: - +ubitii mei #rati si prieteni, .reas#'nta 0reime, unica #orta !n lumina si (reptate, sa &a binecu&inte*e, sa &a lumine*e
pentru a merge pe (rumul cel placut, pentru a &a !ncarca cu #ortele cunoasterii, ale a(e&arului, iar eu &a !n&alui cu (ragostea
mea (e parinte si #rate$
1a multumesc ca ati cerut (esc"i(erea si patrun(erea ra*ei (e lumina !ntre noi si &oi. ,u am lasat (e mult (reptul (e a lucra
altora, cu nuante mai &ii, cu #orte mai mari, cu patrun(eri mai puternice, cu relatii mai pro#un(e !n lumea Di&initatii. 0rimite
Domnul lucratori la timp potri&it, si (upa masura "ol(ei. )'n( am #ost eu !n prea/ma surorii, #iicei si prietenei mele 1eronica,
alaturi (e alti #rati si singur !n alte (ati, am #ost trimis nu pentru ca nu ar #i putut lucra si atunci cei (e acum. Dar cum #irea
1eronicai, iata, este #oarte cercetatoare, (ramuin( si !ntorc'n( pe toate partile ceea ce au(e si simte, ar #i respins cu
(esa&'rsire au*in( (e un nume egiptean si nu (e un calugar cu&ios si pustnic cum am #ost eu. De aceea am #ost trimis eu, ca
sa crea(a, alt#el, (aca &enea )alemnis si se pre*enta cu numele sau (e egiptean, ar #i *is ca a &enit satana, caci si asa unii
preoti consi(erau &e(eniile ei satanice. .rin apropierea mea, i-am !nra(acinat !ncre(erea, cu toate ca (e multe ori so&aia, (ar
am !ncercat sa-i (au un climat pur orto(o7 pe al carui (rum sa mearga #ara !mpie(ecare.
)a s-au poticnit multi !n cele pre*entate (e ea, nu-i mirare..., !n aceasta consta s'mburele a(e&arului, al 3uminii. Daca ar #i
#ost pri&ita cu in(i#erenta si uitata, aceasta lucrare s-ar #i alterat. +*biturile !nsa, nu au putut (ec't sa-i (ea lumina mai
puternica si &iata mai lunga.
Dar ce sa &a spun eu4$... )unoasteti &oi mai bine (ec't mine ca aurul, oric't ai &rea sa-l pre#aci !n alt metal, tot aur ram'ne.
)u aceasta comparatie ma re#er la =lucrare=, nu la persoana prin care s-a lucrat...
Din &iata mea nu &a spun nimic, cunoasteti (in scrieri$ 6m (orit nespus (e mult !naltimi si !nsingurare, si acum ma scal( !n
oceanul (e iubire al 6celuia care este Dumne*eu, pe care at't (e mult l-am iubit. Oceanul +ubirii 3ui #ata (e mine m-a atras
l'nga toti cei care prin (i#erite urcusuri s-au #i7at pe platoul sau stratul al 1++-lea.
George: - Dorim sa-ti &e(em acum si ba*a spirituala$
Veronica: - 6rgintiu sclipitor. .e #runte are un triung"i cu latura (e circa 18-2D cm. si !n mi/loc un %ec luminos.
Si'eon: - 0riung"iul repre*inta !naltimea g'n(irii #iloso#iceA %ecul este oc"iul mintii prin care se &e(e +*&orul (e 3umina.
-n numele iubirii (i&ine, #iti binecu&'ntati$ ,u m-am retras$
Bucuresti, 5 #ebruarie 1965
SF. ANTELI&ON) 'e;ic care nu ,ri'ea "ani<
- argintiu luminos, cu triung"i mic pe #runte si potir pe pieptA
DE%EBAL) rege a! ;aci!or
- Orasul (e 6ur.

Am cerut %inecu$!ntarea arintelui Ceresc sa discutam asta,i cu cel trecut n r!ndurile sfintilor, facatorul de minuni,
medicul care nu primea plata n urma tratamentelor pe care le facea, Sf" antelimon"
6cest s#'nt i s-a aratat 1eronicai !n timp ce era !n m'nastire, con(uc'n(-o (e la satul 0u(or 1la(imirescu p'na la m'nastire,
!mpreuna cu +oan ,&ang"elistul si Simeon St'lpnicul. -n momentul !n care au a/uns la poarta m'nastirii, cei trei s-au !naltat
spre !naltimi, iar locul acela a #ost marcat prin ri(icarea unei troite splen(i(e pe care erau pictate c"ipurile celor trei s#inti. +-
am c"emat....
Veronica: - Si-au #acut aparitia )alemnis, parintele cunoscut, in&itatul nostru, .antelimon, pe care !l recunosc... .arca e o
prietenie &ec"e pe care o re'nt'nlesti (upa mult timp. 6rata #oarte t'nar !n comparatie cu )alemnis, cam (e GD (e ani, #oarte
&esel si cu un aer princiar..., e !mbracat ca un roman, #ara barba, cu parul #oarte scurt, si cu o #ata #oarte luminoasa. +coanele
nici pe (eparte nu seamana cu el. +-am salutat.
%a!e'nis: - -n numele 0ronului Dumne*eiesc, &a binecu&inte*, copii mei$ -l las sa &orbeasca pe &ec"iul prieten al lucrarii
noastre.
ante!i'on: - .reas#'nta 0reime, cea care gu&ernea*a tot ce se misca, sa &a binecu&inte*e, iar eu, cu aceeasi (ragoste (e
#rate si (e &ec"i prieten, &a !mbratise*$
0e-ai bucurat c'n( m-ai &a*ut, ca m-ai recunoscut.
-ti spun acum ce&a ce n-ai stiut. 5i-ai #ost (ata !n primire (e 6cel ce pri&este tot ce se misca (iri/ea*a si binecu&intea*a,
biciuieste si miluieste, *ic, mi-ai #ost (ata !n primire (e c'n( s-a "otar't sa primesti &iata pam'nteana, si (e aceast lucru &a
spun acum.
)reatorul a toate, care "otar'se sa-si #aca o lucrare (e iubire si !n 0ara 8om'neasca, stiin( ca (e la aparitie acea #iinta prin
care &roia sa-si (es#asoare &oia 3ui, &a a&ea potri&nici spre a o nimici, m-a "ara*it pe mine, si ca me(ic, si ca stil (e aparare
sa-i #iu scut ocrotitor, p'na c'n( &a cre(e ca este ne&oie (e mine.
)a me(ic, !nca (in #asa a trebuit sa o supra&eg"e*, pentru ca, (upa cum stiti, toate ru(ele ei (oreau ca ea sa nu
supra&ietuiasca. 6poi, pe parcursul &itii am (iri/at-o inspir'n(-o cu nastrusnice /ocuri ce (epaseau pe ceilalti copii (e &'rsta
ei. -n cei (oi ani petrecuti sub c"eie, #ara "rana si !ncal*ire su#icienta pentru un copil (e &'rsta ei - pentru ca a&ea !n /ur (e 9
ani - a trebuit sa-i (au cal(ura si "rana, !ntretin'n(-o, calc'n( !n picioare neputinta #irii. 6poi, !n toti anii p'na la maturi*are,
a trebuit sa #iu !n prea/ma ei, (iri/'n(-o !n asa #el, !nc't sa nu /icneasca nici partea (e un(e a &enit, nici sa iasa (in comun #ata
(e cei !n mi/locul carora statea, pentru a nu (a &reo banuiala.
-n momentul (eclansarii lucrarii (i&ine prin ea, #irul !ntre ea si partea (e un(e a &enit se maturi*ase oarecum. 3ucratorii
(iri/ati spre a-i &orbi, spre a i se arata si a o (iri/a, erau multi. ,u am stat (oar sa ma bucur si sa &a( cum creste lumina
a(e&arului l'nga cea care mi-a #ost (ata spre pa*a si ocrotire.
6m pri&it toate treptele pe care s-a urcat, &esele sau triste, (ulci sau amare, am (iri/at, m-am bucurat si m-am rugat si ma &oi
ruga p'na &a a/unge !n &'r#ul scarii pe care mege. 6sa ca misiunea mea cam asta a #ost, si &a mai #i !nca, p'na se &a s#'rsi
lucrul prin persoana #iicei si surorii mele, 1eronicaA #iica pentru ca mi-a #ost (ata (in #asa, sora pentru =lucrul= pe care-l
asculta si-l e7ecuta la or(inul Di&initatii, asa (upa cum si eu am ascultat si am lucrat.
George: - 1reau sa te !ntreb ce&a, iubitul nostru, =3ucrarea= aceasta prin ea, (e cine a #ost propusa4 3a initiati&a cui a pornit4
ante!i'on: - 5ai bine *is, la rugamintea cui4
,i bine..., la rugamintea lui D,),B63...
'a au,ul acestei surprin,atoare $esti, am ru*at sa $ina nsusi Dece%al"
Veronica: - 1ine, (ar nu unul singur... &in (oi... buna treaba$ , Siu Karta !mpreuna cu Decebal, care e #antastic (e luminos...
si cu o oarecare (uritate !n pri&iri.
................................................................................................................... I#am salutat pe noii $eniti"
Dece"a!: - 5arele ;u&ernator Di&in, 5arele 0ron (e 3umina care mi-a primit si aprobat cererea mea, ca !n .O.O893 5,9
8O5<, - 0686 8O5<,6S)6, S6 %+, .36060 9 36S068 ., )68, 956+ ,3 .O60, S6-3 S0+, S+ S6-3
%+?,:,, )68, S6 %+, )6 O 86:6 08+5+S6 D, 568,6 1O+06 D+1+6 .,089 )8,60+,, -5.3++8,,
B+)+9+8, S+ -16060986, eu, cel ce am inter&enit pentru plantarea acestui lastar, &a binecu&inte*$
,9, )6 .68+0, 63 6),S09+ .O.O8, B3<D S+ O8O.S+0, 65 ),890 - ,956860, 8<D98+
.68+0,39+ ),8,S) S6-S+ D,S)2+D6 D+ )<D - )<D, )<0, O 5+)6 %,8,6S086 .8+ )68, S6
.6089D6 86:, -5B63S6560,, )9 %O80, .O08+1+0,, ,9 65 ),890 O 39)868, D+1+6 - 6),6S06
0686, .8+ )68, S6 S, -5.3+,6S)6 1O+6 )8,60O8939+, O 39)868, )68, S6 %+, D+8+>606 D, -S9S+
568,3, ;91,860O8.
Bucuria mea e mare un(e sunt, (ar 56+ 568, , ;8+>6 5,6 )68, , 60+0+06 6S9.86 .O.O8939+ 5,9,
6S9.86 )OD9)60O8+3O8 )68, S90 S+ )OD9) .O.O893 5,9, .,089 )68, +0,81+0 S6 %+,
D+8+>60+ S+ S.8+>++0+$
6cum, (aca &rei sa ma !ntrebi ce&a, po#tim$
George: - .realuminate Decebal, (in ce strat esti4
Dece"a!: - Din Orasul (e 6ur$
Era fantastic ce au,eam" Nu mi#as fi putut niciodata nchipui ca Dece%al poate face parte din orasul ,eilor8 Oricum, e o
mare cinste pentru un popor, ca un conducator de#al lui sa faca parte din $!rful iramidei 'uminilor" entru mine, Dece%al,
este drept, pe o treapta cu Stefan cel 3are si cu 3ihai Vitea,ul" Nu mi#as fi putut nsa niciodata nchipui ca Dece%al sa fie
at!t de sus8 Vestea aceasta nu face dec!t sa ma %ucure si sa ma entu,iasme,e8
George: - Doresc sa a#lu la cine ai inter&enit pentru a se #ace o lucrare (i&ina !n tara noastra4 3a 0atal, la 5arele ;u&ernator
sau la +isus 2ristos4
Veronica: - -ntrebarea asta parca l-a iritat putin...
Dece"a!: - )um puteti cre(e ca sunt (oua parti (istincte, +isus 2ristos una, si 0atal alta4 )'n( am inter&enit la 0atal, am
inter&enit la +isus, care e !n 0atalA si (aca am inter&enit la +isus, am inter&enit la 0atal, care una e !n vointa, !n putere, !n
Lumina, !n dreptate si !n bunatate.
George: - -ti multumesc, e clar$
Dece"a!: - %iti binecu&'ntati (e 6cel !n numele caruia am &enit, mai bine *is ne $edem, caci nu am &enit la &oi$
Se referea la faptul ca discutia noastra a$ea loc prin ecran, deci at!t Dece%al c!t si ceilalti nu erau $eniti n casa noastra, ci
fiecare era $a,ut n locul din care facea parte"
Siu Karta: - +ubitii mei #ii si prieteni, ca unul care #ac parte (in lucrarea "ara*ita (e 0ronul (e 3umina, am !nsotit pe
parintele tarii &oastre ca sa ma bucur si eu alaturi (e el (e aceasta stire pe care &-a a(us-o. De #apt, ne &i*itam si ne bucuram
c'n( e &orba (e un lucru (e care este legat instrumentul prin care lucram ca neam, ca s'nge, ca tara pam'nteana.
Veronica: - 6u (isparut am'n(oi, si Decebal si Siu.
George: - 1rei sa ne spui acum tu, iubite .antelimon, (in ce strat esti4
ante!i'on: - 6colo un(e iubirea m-a atras laolalta, alaturi (e #ratii mei, alaturi (e cel cu care ati (iscutat aseara, #ratele meu
Simeon, !n leaganul (e lumina al 1++-lea.
George: - 1rem sa-ti &e(em acum si ba*a spirituala$
Veronica: - 6rgintiu luminos, triung"i mic pe #runte si potir !n (reptul inimii.
1rei sa ne spui ce !nseamna potirul4
ante!i'on: - 6cest potir este (ragostea pentru cei ce i-am a/utat, preotie lucratoare !n (ragoste (e oameni.
%iti binecu&'ntati, !n numele 0ronului (e 3umina, iar eu &a !n&alui !n aceeasi (ragoste si ocrotire$
George: - -ti multumim$
Bucuresti, 8 #ebruarie 1965
ION BARBU) 'ate'atician) 'are ,oet ro'=n<
- alb curat, #ara nici o pataA
- stratul 1A
Ion 6ar%u este poetul meu preferat, alaturi de V" Voiculescu" entu mine, poe,iile lui repre,inta o culme neatinsa" l aprecie,
pe Eminescu, pe 6audelaire, pe Rainer 3arie Ril<e, si pe altii, dar $olumul lui 6ar%u, 9=oc secund9 repre,inta $!rfuri de
nimeni e*alate"
.entru a cunoaste starea spirituala a lui +on Barbu, mare matematician, g'n(itor si poet rom'n, l-am c"emat pe Siu Karta,
pentru a-l consulta.
George: - Sa-l a(ucem !n ecran pe +on Barbu, sau sa-l c"emam aici4 u as &rea sa-l (eran/am$
Siu Karta: - u-l (eran/ati$ ,+ 6B+6 6S0,6.06 S6 %+, SO3+)+060+. , 9 6D,16860 ,1,+5,0 .,089 ),+
), S90 )2,560+ D, .65<0,+$ 3e (ati prile/ul sa se mani#este, sa &a a(uca mesa/ul constiintei lor$
..............................................................................................................
Veronica: - 6 &enit$ , asa (e #rumos$ )u toate ca a murit batr'n, acum e un t'nar !n #loarea &ietii$ S-a !nclinat !n #ata lui Siu
Karta. , #oarte &esel, cu o #ata bla/ina, buna, me(itati&a. Sta si parca se g'n(este la ce&a...
I#am adresat salutul o%isnuit"
Veronica: - Barbu pri&este spre Siu...
Ion Bar"u: - 5areata Di&initate care a permis &enirea mea !ntre &oi, sa &a binecu&inte*e, bunii mei prieteni, iar eu ma !nclin
(ragostei ce o a&eti pentru mine. 3umina mea apusa sa &a lumine*e, sa &a umple (e bucurie si (e putere, pentru a #i mereu
proaspeti, usori, (e a *bura spre lumea noastra, careia !i #aceti at'ta bucurie, (esc"i*'n(u-ne (rumul spre .am'nt... Bucuria
nu o #aceti prin #aptul ca am (ori sa &enim, ci prin #aptul ca &a g'n(iti la noi, ca &a stra(uiti sa #iti una cu noi.
Desigur, cei (in lumea !n care ma bucur si eu (e ceea ce !ncon/oara pe toti, ar (ori c't mai multi sa (esc"i(a (rumul, c't mai
multi sa #ie (in acei care sa (esc"i(a cale, pentru ca noi sa &enim.
5a bucura (estul (e mult #aptul ca cele scrise (e mine, #ara sa #ie ale mele..., &a salta su#letele spre noi, &a !ncal*esc #iinta, &a
aprin( na*uintele.
Dragul meu prieten ;eorge$ )el batr'n !n g'n(uri !nalte, sa te binecu&inte*e pentru (ragostea cu care sorbi stro#ele (in mica
mea cartulie pe care am scris-o cu un con(ei #ira&, (ar mani#estarile nu au #ost ale mele, cel putin asa mi-am (at eu seama.
Sunt #iinte pe .am'nt ca niste mici oa*e pe al caror sol se arunca seminte (e catre (i&ersi ostenitori, (epin(e (e cea care o ia
!nainte si reuseste sa !ncolteasca, sa creasca, si sa te tre*esti (ornic sa o mani#esti, sa o e7primi, sa o asterni pe "'rtie.
Depin(e (aca pam'ntul e prielnic pentru a (a roa(e bune sau mai putin bune.
George: - 6i #ost un mare matematician...
Ion Bar"u: - Da, am #ost matematician. u as putea spune ca nu mi-a placutA aceasta stiinta mi-a or(onat g'n(urile si mi-a
structurat !ntreaga mea g'n(ire #iloso#ica, (ar a a&ut (oar rol (e scara, caci !n mine au ars (orinte mai !nalte, si tu stii (oarA tu
esti ar"itect, (ar nu ti se pare ca altcine&a &rea sa ia locul ar"itectului4
6sa cum tu esti un !n(ragostit (e g'n(ire, (e #iloso#ie, (epasin( meseria ta, preocuparea ta, asa si eu mi-am (epasit
preocuparea mea matematica si, !nsingurat, *buram spre !naltimi ce se pro#ilau !n a('ncul #iintei mele. +ubeam calculul
in#inite*imal, iubeam logica poli&alenta, ma pasionau !n special in#initii mici. ,i bine, asa cum tu ai #acut o pasiune pentru
acropola 6tenei, asa am #acut eu o pasiune pentru in#initii mici. Stiu ca ma !ntelegi, (e aceea !ti &orbesc. +n#initii mici au #ost
pentru mine miracolele pe care le-am gasit !n matematica. u spun ca m-au (istrat, nu spun ca m-au amu*at, spun ca
ar"itectura in#initilor mici m-a #ermecat, m-a !mbatat, si (in aceasta betie au i*&or't poe*iile mele pe care le-am scris ca !ntr-
un &is.
6(e&arata creatie este i*&or'ta (intr-un &is. Sunt matematician, a#irm cu tarie ca si acum, si aici g'n(esc ca un matematician.
-mpreun'n( matematica cu &isul, s-a reusit o trans#igurare !ntr-o poe*ie #iloso#ica, si aceasta, mai presus (e g'n(ire, !ntr-un
(omeniu &ast, (omeniul &isarii.
0ot ce ma !ncon/oara aici e un &is, e un #armec, e poe*ie, e !mbinarea armonioasa (intre =>ocul prim= si =>ocul secun(=.
,sti printre putinii care au !nteles semni#icatia >ocului secun(, si (e la tine am primit &ibratii care mi-au atins inima, si am
simtit ca #aci parte (intre putinii care m-au !nteles.
,u am trait !n trup, am a&ut stu(enti care &eneau sa-mi asculte prelegerile. .entru mine, prelegerile, contactul cu publicul este
obositor si plictisitor. 6cceptam sa #iu pro#esor uni&ersitar ca sa-mi pot c'stiga e7istenta, si at't...
1iata mi se (es#asura !nsa, !n camera mea (e lucru, un(e ma !nt'nleam cu castelul meu (e g"eata - si !n acelasi timp,
#ierbinte, al g'n(irii. 6m #ost un timp si rationalist, un rationalist pur !n#ratit cu g'n(irea lui +manuel Kant. 9n timp, !n anii
mei (e tinerete, am cre*ut ca totul este ratiunea. )onsi(eram intuitia ca o bi*arerie, care nu #acea parte (in g'n(irea pura,
rationala.
5a g'n(esc si acum cu tristete la acel castel (e g"eata, !n care am trait un timp lipsit (e ori*ont spiritual. Dar s-a !nt'mplat
o(ata ce&a. ,ram !n Dobrogea, !ntr-un sat, (e #apt, un mic orasel (e pro&incieA era o *i cal(uroasa, cu un soare #ierbinte.
5ergeam pe stra(a singur, !nsetat, astept'n( sa-mi iasa o cismea !n cale si sa-mi ostoiesc setea. 3a un moment (at aparu un
turc care statea !n g"ereta lui. 5-am apropiat, a&ea braga, a&ea sirop, a&ea limona(a, a&ea aca(ele, bomboane (e tot #elul, si
!ng"etata (e #istic si *a"ar ars. ,i bine, !n clipa aceea s-a petrecut cu mine ce&a ce n-am putut nicio(ata sa-mi e7plic. )astelul
meu (e g"eata a !nceput sa se topeasca, c'n( pri&irea mi s-a oprit asupra batr'nului turc, care mi-a soptit: # Allah sa te
%inecu$inte,e8
u stiu (e ce, la au*ul acestor cu&inte, am simtit ca oc"ii mi s-au umplut (e lacrimi. 0urcul nu mi-a primit bani. =De ce4= am
!ntrebat eu. 0urcul mi-a raspuns: - =6lla" !mi &a rasplati ca am a(apat un om !nsetat=.
De atunci, !ncet, !ncet, castelul (e g"eata al g'n(irii mele, s-a topit, si, !n locul lui s-a ri(icat un templu !n care am intrat si am
ramas si acum. -n acest templu, !n camara cea mai (inauntru, ar(e si acum #ocul setei (e per#ectiune, (e #rumos, (e a(e&ar,
totul la un loc !nsemn'n( 395+6.
6#lati ca acum locuiesc !n stratul #ericitilor, al 1-lea. 1oi numiti straturile acestea, =straturile s#intilor=. -ntr-a(e&ar, am !nt'nlit
!n stratul acesta spirite care pe .am'nt au #ost consi(erate =s#inti=.
u suntem s#inti. Sa nu ne spuneti nicio(ata s#inti. S#'nt este unul singur, 6cela care (iri/ea*a si gu&ernea*a 9ni&ersul
spiritual. umai ,l este s#'nt, noi (oar amar'te #iinte care sorbim cu nesat &ibratiile ce pornesc (in marele +*&or (e ,nergie,
%orta si .utere. u sunt s#'nt, sunt (oar #ericit. %ericirea mea a pornit !nca (e c'n( eram !n &iata, (e c'n( reusisem sa ma
!nsingure* (e toti cei (in /urul meu. u mi-a lipsit (e pe masa Biblia. 5-am ri(icat (easupra unor te7te lipsite (e continut si
eronate, (ar m-am oprit asupra sublimului /oc al simbolurilor (in ,&ang"elia (e la +oan. u pot spune ca n-am #ost !n
biserici. u pot spune ca n-am !nteles tainica liturg"ie... (ar m-a (e*gustat ipocri*ia, #alsitatea pastorilor ne(emni. Setea mea
(e a(e&ar mi-am gasit-o !n singuratate. 2ristos era pentru mine s#era (in &'r#ul unei pirami(e (altuita !n timp si spatiu, mai
presus (e orice con#esiune si #iloso#ie.
u stiu cum si c'n( am parasit trupul pam'ntesc. u mai stiu nici !n ce ani au #ost nasterea si moartea mea. Strain am #ost
printre pam'nteni, strain sunt si acum (e tot ce se petrece pe .am'nt. Si aici traiesc mai mult singur. 5a bucur cu con#ratii
mei, (ar clipele cele mai !naltatoare sunt cele ce le petrec !n mi/locul naturii, caci aici este o natura (e &is, pe care nu am
cu&inte sa &-o (escriu. %lorile luminea*a, pa/istile luminea*a, arbustii luminea*a, copacii emana tonuri (e lumini, totul e o
sim#onie (e culori, pe care mintea pam'nteana nu o poate imagina, nu o poate cre(e.
5-am cam !ntins la &orba..., (ar stiu ca &-am grait pe plac.
George: - -ntr-a(e&ar, tu ai scris o poe*ie care !ncepe cu urmatorul &ers:
9Castelul tau de *heata, l#am cunoscut, *!ndire"""9
Ion Bar"u: - Da$ -mi amintesc parca (e poe*ia asta, (ar nu o mai stiu nici eu. 5a re#eream la perioa(a mea ateista. .ot sa
a#irm ca matematician, ca eu am #ost un a(e&arat ateu, (ar tocmai aici este miracolul, ca atunci c'n( apro#un(e*i, atunci c'n(
te a('ncesti mai mult !n g'n(ire, a/ungi sa-ti (ai seama ca g'n(irea este o a(e&arata constructie, este realmente, un e(i#iciu,
care are un #un(ament si un &'r#. ,i bine, acest &'r# este totul, pentru ca &'r#ul este tot ce poate #i mai per#ect si mai #rumos.
1ar#ul este absolutul si !ntregul e(i#iciu &orbeste (e o ierar"ie a &alorilor, care are o minima si o ma7ima, o ba*a si un capitel
!n#lorat, ornamentat. Simplitatea coloanei generea*a capitelul care repre*inta #rumusetea unei constructii. Si mie mi-a placut
ar"itectura, iar cel mai simbolic e(i#iciu, pentru mine era )oloana corintica.
Dar sa nu ma mai lungesc... Sora noastra e obosita...
6ar%u pri$este catre Socrit""" >!m%esc unul catre altul"""
George: - Din tot su#letul, !ti multumesc pentru cu&'ntul tau$ e-ai #ermecat cu prelegerea ta.
Ion Bar"u: - De ma &ei mai c"ema, &oi mai &eni. 5a retrag$
George: - -nca o(ata multumiri...
Veronica: - 6u plecat...
Bucuresti, 9 #ebruarie 1965
VASILE VOI%ULES%U) c*irurg si 'are ,oet ro'=n.
- gri (esc"is, cu puncte albeA
- stratul 1.

e marele doctor si poet V" Voiculescu am a$ut placerea sa#l cunosc personal" Am fost mpreuna n acelasi loc de suferinta,
fac!nd si el parte din 9Ru*ul Aprins9, *rupare cu caracter strict reli*ios, mistico#filosofic, care, nefiind nteleasa, a a$ut mult
de suferit"
6m (orit sa-i cunosc starea si re*ultatul e#orturilor lui, mai ales ca el este autorul lucrarii: =Sonete !nc"ipuite ale lui
S"aBespeare !n tra(ucere imaginara=. 6ceste sonete repre*inta pentru mine un moment (ominant !n poe*ia nu numai
rom'neasca, si si !n cea uni&ersala. Sonetele acestea mai sunt pentru mine ceea ce sunt psalmii lui Da&i( pentru pustnici,
i*&or nesecat (e me(itatie, contemplatie si e7ta* #iloso#ic.
6ceste sonete repre*inta toto(ata o riposta la a(resa lui S"aBespeare, #iin(aca S"aBespeare a tratat iubirea tragic, !n con(itii si
cu #inali*ari (ramatice. 1oiculescu !l contra*ice pe S"aBespeare, ('n( iubirii un sens mistico-#iloso#ic cu re*ol&are
armonioasa. +ubirea pentru 1oiculescu repre*inta lupta pentru om si #rumusete. Omul, s#'rtecat (e ia(ul !n care traieste, e
!nsetat (e ec"ilibru, e !nsetat (e armonie, &rea sa guste perlele miri#ice ale iubirii si, prin ele, sa se trans#igure*e.
,ste (e subliniat #aptul ca, prin aceste sonete, aceste o(e ale iubirii, aceasta sete pentru eternul #eminin si per#ectiunea
an(rogina, 1. 1oiculescu le-a scris !n anii (e batr'nete, !n anii c'n( #ata sa, !mpo(obita cu o barba (e ascet, a&ea !ntiparita pe
ea ri(urile anilor !naintati. ,i bine, la &'rsta lui !naintata, c'n( numara 6H (e ani, 1oiculescu scrie niste sonete pe care oricine
le-ar consi(era ale unui a(olescent !n(ragostit, cu /u(ecata (e matur. Sonetele (e iubire ale lui 1oiculescu, sunt sonetele unui
a(olescent maturi*at (e e7perienta &ietii.
1oiculescu nu a #ost un a#emeiat, (ar a #ost un patimat !n(ragostit (e eternu #eminin al celor (oua *eite (e &'r# - 6#ro(ita,
*eita #rumusetii, si 6tena, *eita !ntelepciunii.
+ubirea pentru 1oiculescu e mai presus (e o #ericire si (e o placere trecatoare. +ubirea e o pasiune luminoasa, nobila, o =sete
necontenita=, o =#oame &esnica=...
-n iubire el bea, (ar e necontenit !nsetat, !n (ragoste el se "raneste (ar este totusi &esnic !n#ometat. +ubirea, pentru 1oiculescu
este, #ara !n(oiala, o -5.3++8,, (ar !n acelasi timp este o *&arcolire, un )2+, un c"in splen(i(, miraculos, prin care
=trupescul=, =carnalul=, este (epasit, trans#igurat.
1oiculescu era un om cu o interiori*are (eosebita, spirit spontan, ager si se&er !n acelasi timp, o#erea o companie placuta. 3-
am cunoscut cu prile/ul unei !nt'nliri !ntre prieteni, a&'n( prieteni comuni, si am remarcat pe c"ipul lui o anumita su#erinta.
%igura lui e7prima o crispare launtrica (e care m-am con&ins c'n( am a&ut (eosebita satis#actie (e a-l au*i recit'n( (in
sonetele sale. .oe*ia i-am gustat-o (in plin, cu toate tensiunile ei t'snite (intr-un om cu certitu(ini (e neclintit. Densitatile
sale #iloso#ice se trans#ormau uneori !n &ibratii mistice, cu toate ca mistica pentru el nu era (ec't un re#ugiu !n multimea (e
carari pe care le !ncerca #ara sa poata sa (ea contur reperelor (e capat.
6m (orit sa-l cercete*, sa-i regasesc temperamentul si problematica trans#igurata, masura !n care o serie (in c"inurile lui
launtrice luasera acum s#arsit.
3-am c"emat. Dupa u*anta, l-am rugat sa (ea proba autenticitatii lui. 3umin'n( (iagonala, l-am salutat. 1eronica a relatat
!mbracamintea lui (e roman, !n gri (esc"is, c"iar luminos, cu puncte albe (e sus p'na /os. )ulorile spirituale s-au aratat
absolut i(entice.
+ata ce a &orbit...
V. Voicu!escu: - Bine &-am gasit, iubitii mei prieteni$ 5a bucur ca &-ati g'n(it la mine. De #apt, (e c'te ori strigatele &oastre
merg ca sagetile spre scaunul 5arelui ;u&ernator Di&in, noi &e(em prin strigate, pe cei ce sunt ascultati, si ne bucuram. )eea
ce pleaca (in toata #iinta spre !naltimea (esa&'rsirii, cu (orinta #ierbinte a !mplinirii cererii, este &a*ut si simtit (e noi, cei (in
straturile o(i"nei, &e(em pe cei ce *boara prin staruinta spre marile !naltimi.
..............................................................................................................
5-am c"inuit o &iata !ntreaga sa cunosc si sa simt posibilitatile urcusului si aproape ca nu le-am (ibuit. 5i-am #aramitat
su#letul !n multe, am *burat p'na la anumite !naltimi, (ar am ramas cu (orinta ca =6cela pe care l-am iubit si la care m-am
rugat=, (in mila 3ui !mi &a arata c'n(&a !naltimile bucuriilor, si mi le-a aratat abia !n 1962.
6 #ost #rumos atunci, a #ost !naltator, a #ost ca o poe*ie care !ti !mbata su#letul (e bucurie, si am #ost #i7at !ntr-un loc !n care
sunt si acum, si un(e ma simt bine. u m-a #i7at nimeni, nu m-am #i7at nici euA 5-6 6086S 3O)93 ., )68, 3-65
)OS089+0 S+;98 - 0+5.93 1+,0++ S+ )68, 5+-6 %OS0 8,:,8160 .8+ 3,;,6 6BSO3906 6
5,8+0939+.
5a gasesc !n locul (e o(i"na al 1-lea, un(e este multa &eselie, un(e toti sunt tineri, ca (e GD (e ani, &arsta cea #rumoasa,
tineri care salta si se ras#ata !n mi/locul unei naturi sublime, ce se apleaca si ser&este, care bucura si o(i"neste pe toti cei ce
a/ung !n #armecul #rumusetii ei.
u am regretat (e loc c'n( am plecat (in cosmarul .am'ntului. u am ur't nici .am'ntul, nici oamenii (e pe el, !nsa am
lasat cu usurinta catusele anilor grei ce at'rnau pe amar'tul meu trup. )atusele ultimilor ani au !ngreunat mai mult ostenitul
meu corp, !nsa mi-au #acut su#letul (e o sprinteneala ne'nc"ipuita (e mine, !n #a*a !n care am trait-o !n timpul ultimului an al
&ietii mele pam'ntene.
Soare, care lumine*i si !ncal*esti .am'ntul, tu, care (ai &iata la tot ce se misca si se *buciuma pe aceasta planeta, c't (e mic
esti tu pe l'nga 5arele Soare care luminea*a, care "raneste, care (a &iata miliar(elor (e oameni spirituali*ati (e pe toate
planetele, #iecare, mult mai mare (ec't tine, si se o(i"nesc toate !n lumina si cal(ura ce o primesc (e la ,l$
..............................................................................................................
5a g'n(esc la natura .am'ntului, pri&esc arborii si #lorile, c'ta &iata, gingasie si par#um, au si cu c'ta cru*ime sunt rupte,
puse !n &a*e cu apa, ca (upa c'te&a *ile sa le ca(a petalele. ,le mor, sunt aruncate, si, la urma, !si aminteste omul c't (e
#rumoase erau c'n( stateau !n gra(ina$ )um pri&eau si ele cerul si se "raneau (in ra*ele Soarelui, (in aerul curat, c't par#um
!mprastiau ele$ Si acum, iata, !i pare rau ca le-a rupt si ca s-au trecut repe(e, !n loc sa #i ramas !n ra(acina lor prin care !si
trageau se&a si !si gustau libertatea.
)am tot asa se petrece si cu oamenii. )a omul este !n ra(acina lui, nu prea este luat !n seama (e are culoare sau par#um, (ar
(upa ce i-au ca*ut petalele, si (aca i-au ca*ut !nainte (e &reme silite (e o nemiloasa rupere, (esi este apoi pus !ntr-o $a,a cu
apa, moare mai (e&reme (ec't !i este sorocit. 6 trecut, s-a scuturat, apoi a #ost aruncat la gunoi... )e #olos ca-ti pare rau si ca
!ti a(uci aminte (e el$ 0oate regretele sunt *a(arnice, si (aca a ramas cum&a &reo petala presata !ntre #ile, pe ici si colo, s-a
uscat si ea. .oate si-a pastrat culoarea, (ar par#umul nu-l mai areA s-a (us$ Oare un(e s-a (us par#umul4 )ine l-a luat4 )ine l-
a str'ns4 )ine4
Da...
ici culoarea, nici par#umul nu se pier(, mai ales par#umul.
,ste cine&a care le-a a(unat !n cupa lui, mai mult sau mai putin, (epin(e (e #loare, (e calitatea #lorii. ,ste str'ns acest nectar
care construieste salasele nemuririi pentru petalele ca*ute, sunt str'nse (e cine&a !n c"ip ne&a*ut, re#ac'n(u-se !n #orma !n
care a a&ut-o - si poate mai per#ect - si ia loc !n par#umul pe care l-a a&ut ca sa-si continuie &iata nemuririi.
Bine este sa tai, sa cureti o rana, #ie la om, #ie la animale, #ie la plante, rana care ar (auna !ntregului organism.
De multe ori !nsa, ranile patrun( !n mie*ul cel mai tainic, (e un(e nimeni nu mai poate scoate otra&a &atamatoare, si &e*i
(eo(ata paloarea cum in&a(ea*a #aptura, si, mai (e&reme sau mai t'r*iu, se #r'nge cel atins (e nemiloasa rana. + se curma
&iata toata. 9n(e merge cel ca*ut4 3'nga ra(acina4 )ine !l ia4 9n(e !l asea*a4
De multe ori nu are cine sa-l ia (e l'nga ra(acina (e un(e s-a #r'nt, #ie (in cau*a mirosului care (ar'ma pe oricine s-ar
apropia (e cel ca*ut, #ie ca nu se gaseste cine sa-l ri(ice, si ram'ne ast#el at'rnat !n /os, !n loc sa #ie ri(icat !n sus.
)'ti (in acestia nu stau pri&in( cu /ale !nspre ra(acina, blestem'n(u-si soarta nenorocita$ u au a&ut pe nimeni sa-i a/ute,
#iin( singuri si neputiinciosi$ -i pri&esc toti, !i /elesc, !i compatimesc, !nsa (e la o stare anumita nu mai poate &eni nimeni sa-i
ri(ice, sa-i a/ute, (ec't acei care le-au #ost prieteni, #rati si stap'ni.
Daca nu l-au a&ut pe 6cesta, (aca nu +-ai cunoscut 6mbasa(orii care sa te arate si sa te pre*inte, cei ce stau !mbracati !n
putere si !n lumina si stau gata sa te a/ute, !n numele 6celuia pe care 3-ai iubit si 3-ai slu/it, atunci ram'i agatat (e tortele
stinse ale necunoscutului, pri&in( ra(acina si blestem'n( soarta.
5-am cam !ntins la &orba, (ar am cautat sa &a( lucrurile !n mie*, asa cum &a( acum toti cei ce s-au stra(uit sa &a(a.
a(a/u(uiesc ca m-ati !nteles, si &eti putea cu (ramul meu (e sare, sa puteti (a gust hranei pentru cei multi.
,u ma retrag si &a multumesc pentru (ragostea ce mi-ati aratat-o. -ti multumesc tie, ;eorge, pentru ca te-ai g'n(it la mine, m-
ai iubit si m-ai pretuit mai mult (ec't meritam. 5ultumesc si prietenei noastre pe care am &a*ut-o !n octombrie, si am #ost
m'n(ru si #ericit ca O 8O5<)6 D, 6 O6S086 S086B60, O86S,3, B9)98++3O8, )OD9S6 D, ),+ )68,
0+ 3,;60986 .8+ ,6, -08, .65<0 S+ 1<8%93 .90,8++, D, 9D, 1+ O8D+,3, S+ 2O068<8+3,
D+1+,.
George: - .rietenilor tai, mai bine *is prietenilor nostri comuni, &rei sa le transmiti ce&a4
V. Voicu!escu: - )elor ce mi-au #ost prieteni, nu le spun nimic, pentru ca nu poti sa le transmiti nimicA n-or sa te poata
!ntelege nicio(ata. De aceea, lasa pe #iecare sa-si u(e ra(acina plantei lui si #iecare, (upa cum se &a stra(ui sa-si culti&e
par#umul, asa !l &a a&ea...
George: - )e cunoscuti mai sunt cu tine acolo4
V. Voicu!escu: - Dintre cei mai cunoscuti, sunt: D+5+08+, B6S686BO1, cel care are moastele !n biserica .atriar"iei
8om'ne, )63++), &re(nicul staret (e la )ernica si multi altii. Dintre cei care nu au #ost socotiti s#inti, (ar care au (us o
&iata placuta )elui ce aprecia*a meritele si (iri/ea*a pe #iecare la locul sau, #ace parte si S26K,S.,68,...
George: - 0e-ai !nt'nlit cu el4
V. Voicu!escu: - Da, este cu mine !n 1. Suntem buni prieteni. 6m a&ut momente !n &iata c'n( m-am rugat lui ca unui s#'nt,
sa-mi (ea o picatura (in marele &as ce-l purta !n sine, o picatura (in apa luminatei lui minti.
George: - )u DOS0O,1SK+ te-ai !nt'nlit4
V. Voicu!escu: - Da, !l &i*ite* (es, e !n stratul +1. Suntem aici un grup #oarte !nc"egat si petrecem (e minune. %iecare a&em
un cu&'nt (e spus, (ar ne (omina S"aBespeare. ici Dostoie&sBi nu e mai pre/os, si, gratie prieteniei si (ragostei ce i-o
purtam, Dostoe&sBi al nostru petrece mai mult cu noi, !n stratul 1 cu toate ca e (in +1.
George: - -ntr-a(e&ar, sunteti un trio celebru. .acat ca tu nu esti cunoscut pe plan international, cum sunt S"aBespeare sau
Dostoe&sBi. .oate ca, !n &iitor, sonetele tale &or #i tra(use si !n alte limbi, ast#el ca tu sa-ti poti cuceri (reptul pe care, pe
(eplin, !l meriti.
V.Voicu!escu: - .rea ma ri(ici !n sla&i$ ,u totusi sunt mai mic (ec't ei, si, cu toate ca e !n +1, Dostoe&sBi e (easupra mea. ,
un autentic #iloso#$
George: - 5i se pare surprin*ator #aptul ca Dostoe&sBi e numai !n stratul +1.
V. Voicu!escu: - ici eu nu stiu (e ce e !n +1. u l-am !ntrebat nicio(ata. Dar sa stii ca el se (uce !n 1 pentru ca e #oarte (es
c"emat. 6re multi a(miratori acolo, #oarte multi, si e asemenea unui pastor care !si instruieste #ii spirituali.
George: - -ti mai amintesti un(e ai murit4
V. Voicu!escu: - u mi-a pasat nimic (in toate c'te am trait pe pam'nt. Su#erinta nu m-a !n(urerat, libertatea nu m-a !nc'ntat$
,u am trait mai mult cu lumea spiritelor.
George: - )e &rei sa spui4 1e(eai spirite4
V. Voicu!escu: - Da, !n ultimile 5 saptam'ni am #ost !ntr-o permanenta con&orbire, mai ales cu S"aBespeare, &enea si
Dostoe&sBi (in c'n( !n c'n( la mine, &eneau si altii, care !mi sunt acum prieteni. )alinic si Basarabo&, spre e7emplu, (ar
S"aBespeare, !n ultimile *ile nu m-a parasit. 6 #ost o perioa(a !n care eu am *acut nemiscat, (oar inima si rasu#larea o mai
a&eam. u-mi (a(eam seama (e nimic ce e !n /urul meu. Stiu ca &eneau la mine, (ar nu stiam cine sunt. u pot sa spun ca
mi-am pier(ut mintile, (ar eram ca ine7istent. De aceea nu-ti pot spune precis un(e mi-au pus corpul pam'ntesc Enu stiam
un(e e !nmorm'ntat, si &oiam sa stiu (e el, (ar (egeaba...F 6sa se !nt'mpla c'n( te coplesesc bucuriile, (ispretuiesti tot ce te
trage !n /os, cauti sa a*&'rli (e pe tine po&ara pam'nteana ca sa poti *bura c't mai repe(e spre !naltimi.
George: - Spune-ne, te rog, (aca-ti mai amintesti, care (intre spirite te mai &i*ita4
V. Voicu!escu: - -n cele cinci saptam'ni, au mai &enit pe la mine cei la care eu ma rugasem toata &iata, =(octorii #ara (e
arginti= )osma si Damian. -mi a(uceau at'ta par#um, at'ta bucurie, at'ta liniste, !nc't simteam ca se (esprin(e materia (e pe
mine si ca(e... ,ram gata !n orice moment sa *bor. -n ultimile *ile, au &enit la mine *i (e *i, m-au !ntarit, m-au usurat si, !n
cele (in urma, m-au luat.
George: - )osma si Damian sunt cu tine !n stratul 14
V. Voicu!escu: - u, ei sunt (in stratul 1++, si, (in c'n( !n c'n( &in si se !ntretin cu grupul nostru.
George: - -i c"emati &oi, sau &in ei, (in initiati&a lor4
V. Voicu!escu: - )'n( noi ne str'ngem !n grup si unul (intre noi are ce&a (e comunicat - g'n(uri, &e(eri, &i*iuni, intuitii, sau
c'n( unul (intre noi scrie un poem (eosebit, atunci, cu totii, str'si la un loc, #acem o c"emare, si cei (oi &in !n mi/locul
nostru.
1reau sa &a spun si eu acum ce&a - Doamna 3uminii, ;eorgina, !nsasi ,a a &enit o(ata !n mi/locul nostru.
George: - 6lta &i*ita mai importanta ati a&ut4
V. Voicu!escu: - Din stratul 1+++ &ine #iloso#ul /apone* 5an-0ung, care este bun prieten cu S"aBespeare. -ntre ei este o
prietenie at't (e str'nsa, !nc't, ori (e c'te ori S"aBespeare &rea, poate sa mearga p'na !n 1+++.
George: - )um asa4 Se !ncalca legile straturilor4
V. Voicu!escu: - u e nici o !ncalcare (e lege. -ntre cei (oi e7ista o prietenie trainica, &ec"eA 5an-0ung este cel ce l-a inspirat
pe S"aBespeare si 5arele ;u&ernator a aprobat aceasta prietenie.
George: - %oarte interesant ce spui$ 6s #i curios sa-l cunosc pe 5an-0ung$ 6r raspun(e (aca l-as c"ema4
V. Voicu!escu: - De ce nu4 Sa-l c"emati si pe S"aBespeare, sa &e(eti ca nu mai termina, at't (e multe are (e spus$...
George: - Sa ma re'ntorc la tine. +esirea ta (in trup a #ost grea4
V. Voicu!escu: - u !mi (au seama. +esirea mea a #ost lenta. 6m !nceput sa arunc (e pe mine po&ara trupului (in prima
saptam'na, iar !n a cincea am *&'rlit tot, si am *burat.
George: - 6(ica ai trait un #el (e agonie.
V. Voicu!escu: - u. ,ram mort, (esi eram &iu. )u toate ca eram !ntre ei si &orbeam (in c'n( !n c'n( cu cei (in /urul meu. ,u
nu stiu cum ma socoteau, poate (ement, (esi nu eram. u stiu cum ma socoteau, pentru ca aproate nu-i mai &e(eam. -i
ascultam, le &orbeam, !nsa nu-mi (a(eam seama ce le spun, pentru ca eram coplesit (e toti cei ce erau !n /urul meu, #iinte
spirituale nebanuite (e mintea mea, care !mi a(uceau !n cupele lor nectar nematerialnic, "ranin(u-ma.
George: - -n timpul &ietii pe .am'nt, ti s-a !nt'mplat sa &e*i sau sa au*i spirite4
V. Voicu!escu: - )ategoric, nu$ +ntuiam (oar. -mi imaginam. 6&eam sugestii si c'te altele pe care le asterneam pe "'rtie !n
cinstea si a(oratia unor oameni. .oate ca erau tot soaptele unora care stateau !n prea/ma mea...
Am cerut apoi sa pri$easca culorile spirituale de %a,a pe care le#a a$ut nainte de a intra n trup"
Veronica: - ;ri semi-(esc"is...
George: - Deci, ai #acut un progres substantial, ai c'sitgat mult !n &iata pe care ai a&ut-o. De la gri semi-(esc"is, c't ai a&ut
!nainte (e a #i (octor, p'na la gri luminos, cu pete albe... e o (istanta apreciabila$
Veronica: - 0e #elicitam, bunule prieten al nostru, pentru ca !n &iata pe care ai trait-o !ntr-un &eac at't (e *buciumat ca acesta
!n care suntem noi, ai putut sa (ob'n(esti o "aina mult mai #rumoasa (ec't ai a&ut !nainte.
Sunt m'n(ra ca esti rom'n$ Sa nu mai &ii cur'n( pe .am'nt, ca nu cum&a sa pier*i, cum multora li s-a !nt'mplat, mai mult sa
piar(a (ec't sa sporeasca$
V. Voicu!escu: - 5eritul nu este al meu, ci al )elui ce mi-a (at posibilitatea si puterea (e a mai urca o treapta-(oua, ca prin
ra*ele puternice ale 5arelui Soare, ici-colo sa puna puncte (e lumina asa cum ai &a*ut pe &esm'ntul meu.
9 )8,D )6 56+ 1+ )98<D S6 56+ %6) O )6360O8+, ., .65<0, .,089 )6 DO8,S) S6 56
OD+2,S)... S+ 6.O+ S0+0+ .8,6 B+, )<0, 65 .60+5+0...
George: - -ti multumim, (octore, pentru buna&ointa si amabilitatea pe care le-ai a&ut cu noi$ Domnul si -n&atatorul nostru,
catre care inimile noastra na*uiesc, sa-ti rasplateasca (ragostea si sa te binecu&inte*e$
V. Voicu!escu: - 8og pe 5arele ;u&ernator sa &a (ea putere (e munca, rab(are !n neca*uri, re*istenta !n ispite si *bor (e
soim spre !naltimi, sa ne putem m'n(ri cu munca noastra$...
.rimiti toata (ragostea mea si... am plecat.
George: - -ti multumim$
Bucuresti, 15 #ebruarie 1965
NAOLEON BONAARTE .8162-86483
- alb mat (ominant, cu puncte gri !n /urul g'tului, cor(on galben la mi/locA puncte rosii (easupra genunc"ilorA
- stratul 1+

A,i am chemat pe Napoleon 6onaparte, acest ilustru conducator de stat, acest $estit conducator de osti, acest ne!ntrecut
ra,%oinic care a $rut sa cree,e O '73E NO7A ntr#un imperiu al filosofiei si artelor, un om cu idealuri marete, un idealist
in$eterat, un mare spirit or*ani,atori si un *enial conducator"
-nca !nainte (e c"emarea lui s-a #acut simtita o atmos#era (e o &i&acitate cresc'n(a, ce a (ainuit !n tot timpul (iscutiei,
marc'n( un punct culminant o(ata cu ultima replica. 6 &enit !mbracat ca un ca&aler, cu "ainele str'nse, lipite pe corp, (e o
eleganta retinuta, sobra, cu o toga pe umarul st'ng si pe spate, &esel si plin (e &er&a. .area #oarte bine (ispus. 6ceasta buna
(ispo*itie ne-a transmis-o si noua, #ac'n(u-ne sa-l salutam ceremonios, cu o (eosebita em#a*a. e raspun(e ime(iat.
Na,o!eon: - -n numele 6celuia care m-ati c"emat sa &in !ntre &oi, #iti si &oi binecu&'ntati si &a spun bine &-am gasit$
Nu#mi parea deloc surprin,ator ca un ra,%oinic mi rasundea cu o %inecu$!ntare" Nu#i de mirare pentru o fiinta care traieste
acum pe alte coordonate dec!t cele n care s#a manifestat" Astfel a continuat"
)re( ca ma cunoasteti (estul (e bine (in cele ce stau scrise !n istorie. ,i, (in c'te am #acut eu !n &iata pam'nteana - pentru ca
nu am a&ut prea mult timp pentru mine, ci mai mult pentru oameni - s-a9 luat !n consi(erare ,%O8098+3, S+ S)O.93
.,089 )68, 65 D,.9S ,%O80. S-au anali*at si meritele si m-au plasat la locul corespun*ator.
De c'n( mi-am &a*ut meritele, nu am contenit sa regret ca nu am #acut mai mult. 6m &enit pe .am'nt si m-am ri(icat. Dupa
cum stiti, am &enit cu o #orta (eosebita pe care o a&usesem !nainte (e a cobor' a (oua oara pe .am'nt. .rima (ata, prima
calatorie pam'nteana a mea, a #ost !n ,gipt. 6m #ost luptator pe la #araoni si am plecat la scurt timp, prin ascutisul unei sabii,
cu un nepotolit (or (e lupta.
6celasi (or m-a a(us !napoi pentru a (oua oara, spre a (uce mai (eparte (orinta, si mi-am (us-o. u-mi pare rau (ec't ca nu
am sustinut o acti&itate mai pro#un(a, !n ceea ce pri&este (ragostea (e oameni. 6cum me(ite* !ntr-una alaturi (e mari
g'n(itori si 56 -08,B )95 S6 %6) S6 56+ DOB<D,S) O )6360O8+, ., .65<0, .,089 )6 0O0 56+
)3O)O0,S0, - 5+, DO893 D, 6 )36D+ O 395, O96, 9 +5.,8+9 9+1,8S63 - )68, S6
DO5,6S)6 O8D+,6, ;<D+8,6, -0,3,.)+9,6 S+ 56+ 63,S... 680,3,.
George: - Si (e ce nu cobori pe .am'nt4
Na,o!eon: - oi, cei (in straturile superioare a&em 3,;+ %O680, 6S.8, D, %+?68,... , 6D,16860 )6 .90,5
)6360O8+ 9D, 18,5, .90,5 6>9;, )2+68 ., .65<0... D68... .,089 6 396 089. .65<0,S),
.,089 6 , -089.6, 6),6S06 9 O .90,5 %6), D,)<0 )9 6.8OB68,6 S.,)+636 6 568,39+ 08,O
D, 395+6.
George: - Si n-ai !ncercat sa primesti aprobare4
Na,o!eon: Da, am !ncercat, (ar mi s-a raspuns ca planul di$in de a reali,a o lume noua u,ea,a de alte metode dec!t ale
mele, si ca metodele mele nu $or da re,ultate" De aceea astept, astept...
6stept totusi or(in (e la 5arele -mparat care (omina orice miscare (e pe orice planeta, care (omina lumile (in straturile
celor fericiti, ale celor ce se ras#ata !n baia iubirii 3ui.
6stept$ ,l !mi &e(e (orinta, !mi cunoaste clocotul, si nu se poate sa nu ma sloboa(a o(ata si o(ata...
)re( ca &oi re&eni tot aici un(e sunt acum... (ar setea !mplinirii unei (orinte este mai mare (ec't siguranta linistii si a #ericirii
(e aici.
ici nu r'&nesc sa #iu mai sus. Sunt multumit si !nc'tat (e stratul !n care stau. 1reau !nsa sa mai #ac ce&a pentru a #i mai
multumit !n aceasta oa*a a bucuriilor nemuritoare.
George: - Stimate prieten, (orim sa-ti &e(em culorile (e ba*a$
Na,o!eon: - u am nimic !mpotri&a. 6bia !mi amintesc (e momentul c'n( m-am pre*entat !n #ata 5arelui )oman(ant Di&in.
Veronica: - 6u ca*ut "ainele$ , alb mat, cu puncte gri !n /urul g'tului, are un br'u galben semi-(esc"is si niste puncte (e un
rosu aprins (easupra genunc"ilor care, "m... sunt totusi #rumoase$...
George: - u are albastru4 l stiam putin afemeiat8
Veronica: - u$
Na,o!eon: - u am albastru pent ca nu mi-am batut /oc (e nici o #emeie. 5i-au placut #emeile, e a(e&arat, (ar le-am
respectat si nu am abu*at nicio(ata (e autoritatea ce o a&eam..
George: - Dar punctele rosii (e (easupra genunc"ilor cum le-ai primit4
apoleon Epri&in(u-le, *'mbesteF
Na,o!eon: - 3e am mostenire (e la luptele mele. 0rebuia sa le am. u se putea ca un !mparat care (uce ra*boaie peste mari si
tari sa nu-si m'n/easca "aina cu s'nge ne&ino&at. Doar stiti, c'n( ploua, picaturile (e apa u(a nu numai "ol(ele, ci si tepii, si
g"impii, iar c'n( seceta se !ntin(e usuca nu numai buruienile si ciulinii, ci si plantele cu ro(.
6m aceste puncte, (ar nu mi-e rusineA prin ele se &e(e &ite/ia mea$ u am omor't (in patima, nici nu am rapus &iata cui&a
(in interes personal. 5i-a placut !ntot(eauna sa lupt, sa lupt pentru a reali*a o !mparatie a (reptatii si ec"itatii, o !mparatie
glorioasa, (ar n-am #ost un orgolios. 6m &rut sa (au prile/ &alorilor sa se mani#este, am &rut sa asigur con(itii (e creatie
pentru #iloso#i si artisti, (ar nu (in orgoliu, ci (in iubire si respect pentru #rumos... 1e(eti, (oar nu am pe mine galben. u m-
am tru#it cu biruintele mele si (e aceea m-ati &a*ut &esel si bine (ispus.
5i-ar placea sa #iu iarasi luptator, (ar... sincer sa #iu, totusi, nu cu armate, nu cu sabii si pistoale, nici cu gro*a&ii ce le-au
in&entat stiintele &oastre. 5i-ar placea sa lupt, sa con(uc pe un alt tar'm, sa lupt pentru a #ace o singura companie, o singura
(i&i*ie pentru 5arele -mparat !n #ata caruia se !nc"ina toti oamenii si caruia natura toata i se !nc"ina.
George: - 9nii te-au !nteles gresit... te-au acu*at (e o sete (e (ominare.
Na,o!eon: - u, am &rut ca toti oamenii sa se iubeasca !ntre ei, sa se (es#iinte*e granitele, sa se poata ri(ica a(e&aratii
merituosi pentru a-si mani#esta (in plin aptitu(inile si (orintele, #ara retineri si #ara temeri. 6m (orit, asa cum spune !n Biblie,
sa #ie = o turma si un pastor=, sa poata paste #iecare !n &oie, #ara sa #ie urmarit (e nimeni. 6ceasta (orinta poate nu ar #i a&ut
sorti (e i*b'n(a si (e aceea soarele &ietii mele a apus !nainte (e &reme, si a cobor't noaptea peste (orintele mele.
George: - 1rem sa-ti &e(em culorile spirituale (e ba*a !nainte (e a #i !n %ranta$
Veronica: - .este tot alb mat, tot cu puncte gri !n /urul g'tului, (ar #ara acele puncte rosii (easupra genunc"ilor. Br'ul este un
galben #oarte sters.
George: - )u cine mai esti acolo4 )e cunoscuti !ti mai sunt apropiati4
Na,!eon: - .entru ca sunt o #ire &esela, pentru ca mi-a placut mult mu*ica, caut sa am !n /urul meu pe mu*icieni... ,i &in cu
tot #elul (e instrumente con#ectionate (e ei, #ormea*a c'te o mica grupare orc"estrala, si c'n( !ncep sa c'nte, se a(una !n /urul
lor, nu sute, ci mii...
George: - )um, e7ista si instrumente4
Na,o!eon: - %iecare !si continua acti&itatea !n (irectia celei a&ute pe .am'nt. 5u*icienii #ac mu*ica, sculptorii plasmuiesc tot
#elul (e #orme, #i*icienii se grupea*a !ntre ei, retrag'n(u-se prin pa(uri, si stau acolo cu lunileA mai sunt si c'ti&a
matematicieni care #ac tot #elul (e semne si (iscuta !ntre ei (e nu-i !ntelege nimeni...
George: - Dar poeti sunt, care sa #aca poe*ii4
Na,o!eon: - Da, cunosc un poet in(ian (in strat cu mine, pe nume 8ama" Kin(al, care pur si simplu ne !nc'nta cu &ersurile
sale.
George: - )ompune !n rime sau !n &ers alb4
Na,o!eon: - Si una si alta.
George: - Dar pe ce le scrie4
Na,o!eon: - u le scrie pe nimic, le tine minte. 6re o poe*ie !n care &orbeste (espre :e#iria, *eita petalelor si a par#umului.
6re un ciclu (e noua o(e !nc"inate acestei *eite, care este (e o #rumusete ne'nc"ipuita.
George: - -ncon/urat (e at't (e multi artisti, cre( ca nu prea esti !n elementul tau, tu, un luptator...
Na,o!eon: - u, nu$ ,u n-am luptat pentru... a lupta, ci pentru a a&ea o pace sigura, care sa nu mai #ie amenintata (e nici o
putere (in a#ara.
George: - 6m !nteles aceasta (e mult. Sa re&enim la pasiunea ta pentru mu*ica. Spui ca mu*icienii au instrumente. )ine se
ocupa acolo (e con#ectionarea acestor instrumente4
Na,o!eon: - ,i si le #ac. 9ite, am sa &in cu Beet"o&en ca sa &a c'nte (in instrumentul lui pre#erat.
George: - Desigur, am spus eu entu*iasmat. Dupa masa &a in&itam pe am'n(oi. Dar &reau sa te mai !ntreb ce&a...
Na,o!eon: - 6cum mai a&eti si alte treburi. 1a las.
George: - ici(ecum$
ri$esc spre Veronica si, ntr#ade$ar, dadea semne de nera%dare" 3i#am adus aminte imediat ca Veronica tre%uia sa mear*a
la %iserica"
George: - Distinsa mea sotie &rea neaparat sa mearga la biserica. )re(e ca (aca nu &a #i pre*enta la slu/ba, 5arele .astor o
&a e7clu(e (in turma lui.
Na,o!eon: - %iecare cu cre(inta si cu pasiunea lui. ,u, la biserica, nu prea ma (uceam, !n sc"imb nu a&eam liniste (aca nu
ma (uceam cu ostasii la lupta.
George: - 8am'ne, (eci, sa ne &e(em (upa masa.
1eornica: - 6 plecat$
Bucuresti, 15 #ebruarie 1965
LUDVIG VAN BEETHOVEN .811>-86413
- alb mat, cu g'tul gri semi-(esc"is, curat, #ara nici o pataA
- stratul 1+.

A%ia am asteptat apropierea serii, nera%dator de mult asteptata nt!nlire cu unul dintre preferatii mei compo,itori"
resimteam o nt!nlire cu totul aparte" Am pre*atit si modesta noastra sufra*erie, pun!nd doua $a,e cu flori n fata
icoanelor, si am aprins sfesnicul cu trei lum!nari" Ne#am si m%racat ca pentru o $i,ita deose%ita" Am pus la la pi<#up
9Simfonia a I?#a Eroica9 pe care 6eetho$en o dedicase lui Napoleon, si ne#am ase,at la masa"
8asunara primele (oua acor(uri scurte, pline (e &igoare, care parca trasesera cortina, las'n( sa se (es#asoare anii tumultuosi
(e la !nceputul sec. ?+?. -ncetul cu !ncetul orc"estra pregati atmos#era plina (e c"emari la lupta, pentru ca tema primei parti
sa se impuna prin tempo-ul ei, (omin'n( !n tensiune si culoare, c"em'n( parca pe ambii titani sa se regaseasca aici, !n
poli#onia cor*ilor si a alamurilor (inami*ate (e pre*enta celor (oi autori ai nemuritoarei sim#onice epopei.
-n acor(urile na&alnice, pline (e #orta si titanism, prinsera contur cei (oi c"emati, &alurile (e &ibratii alternau cu nostalgiile
neegalatului clarinet, care t'sneau (in imensul ocean uman, c'n( *buciumat si #urtunos, c'n( (uios si lin.
6('ncurile mistuiau rastimpurile (e liniste, ca niste scurte regasiri (e sine, pentru ca (in nou sa rabu#neasca mai #erm, mai
cute*ator. ,ra !n acest uni&ers sonor al pre*entei lor un iures supraomenesc, !n care !nsasi aripile ram'neau neputiincioase.
1'rte/ul acesta te in&a(a, te rapea pur si simplu, rasun'n( ca o porunca cosmica !n iures si lupta, solicit'n(u-te la o (e#initi&a
si totala optiune. Sensul (at era #ara ec"i&oc, #ara (eri&a.
0e simteai pe cele mai !nalte culmi ale su,rao'enescu!ui niet*c"eean.
3a un moment (at re&eni clarinetul, !ntr-un (ialog neasteptat cu tagotul. ,coul lor st'rni !n inimile noastre in#iorare ca !n #ata
unei gloriase biruinti, ce a&ea sa mai *abo&easca !nca. Dar ea, biruinta, &a &eni cu siguranta. Se simte, o ascultam, o pipaim,
!ncepe sa rasara, &ine$... 1ine$... Si certitu(inea coplesitoarei ei !ncoronari birui (e#initi& !n #inalul primei parti a sim#oniei.
6m oprit picB-up-ul. )ei (oi ascultasera !ntr-o po*itie (e reculegere. Beet"o&en, cu capul plecat, apoleon, c'n( me(it'n(,
c'n( pri&in(u-si a(mirati& prietenul. 3a un moment (at, apoleon se !n(repta (e mi/loc, si !l pri&i tinta pe Beet"o&en, ca si
cum acesta !i prinsese !n acor(urile lui toate cutele spiritului sau, !n care !nsusi Beet"o&en se regasea, i(enti#ic'n(u-se cu
telul napoleonian.
Dupa terminarea primei parti a sim#oniei, cei (oi in&itati !si !n(reptara pri&irile spre noi.
Na,o!eon: - 1a multumesc, (ragii mei prieteni, pentru pre*entarea (eosebita a si#oniei pe carea prea iubitul meu prieten mi-a
(e(icat-o. 1a multumesc si pentru prietenu meu Beet"o&en. 6m &enit cu el la &oi (in (orinta (e a &a pre*enta o particica (in
marile lui lucrari ce le-a compus aici, lucrari nestiute (e pam'nteni.
Veronica: - Beet"o&en parca c"eama pe cine&a cu m'na... ,ee$... 6u*i, &ine pe niste roti un #el (e pianina, c't un #el (e masa
(reptung"iulara. -o !mpinge nimeni. 1ine si un scaunel pe rotile...
Geroge: - Din ce e #acuta pianina4
Veronica: - , (e culoarea ste/arului natur, pare (intr-u lemn ca o matase, a(ica parca ar a&ea matase prin el, parca un #el (e
material plastic transluci(... .e trei laturi are niste ornamente (antelate. Se apropie. Beet"o&en s-a ase*at !n #ata ei si a !ntins
m'inile pe cla&iatura. .are ca &rea sa ne spuna ce&a...
Beet*o7en: - .reaiubitii mei prieteni$ Stiu c't sunt (e a(orat (e &oi$ Stiu ca (e multe ori ati &orbit ca sunt nemuritor, stiu (e
(ragostea &oastra !n#lacarata #ata (e mine, pentru ca au a/uns p'na la mine &ibratiile cu&intelor &oastra ca as #i un sf!nt. Sf!nt
nu sunt, (ar ma bucur (e #rumusetile si (e pacea orasului minunat !n care stau. Si cei care sunt consi(erati (e catre oameni
sfinti, (atorita (i&erselor lor e#orturi, (esi nici ei nu pretin( acest lucru, si nici nu &or sa au(a, primesc !nsa - asa cum si eu
primesc - a(miratia, a(orarea si pretuirea celorm multi. S#'nt, (rept, bun, nepartinitor, preacurat si preaputernic este numai
5arele ;u&ernator Di&in. oi toti ne socotim (oar slu(itori, !mbat'n(u-ne #iecare !n locul un(e ne gasim (e #rumusetile
"ara*ite prin legile Di&initatii, ale atractiei #iecaruia catre locul construit (e catre #iecare prin e#orturile proprii.
Si acum, pentru ca mie !mi place sa mai impro&i*e* c'te ce&a, am sa &a c't mai !nt'i (intr-o #run*a (e palmier pe care &oi nu-
l cunoasteti, pentru ca pe planeta &oastra nu se gasesc ast#el (e palmieri. %run*a o port cu mine.
Veronica: - Baga m'na !n s'n. 6 scos o #run*a (e o palma, ascutita. O !ntin(e cu palma si o (uce la gura...
Eram uimit la culme8 O $edeam pe Veronica pri$ind cu atentie concentrata" 6eetho$en ncepu sa c!nte" Eu nu au,eam nimic,
dar Veronica, printr#un suierat al %u,elor, reda melodia c!ntata de 6eetho$en, c!t se poate de %ine"
)'ntul era asemeni unei arii (e o (ensitate emoti&a ne'nc"ipuita. 6&ea !n ea ce&a neclintit ca e7primare. Simteai !n ea o
balansare lenta, sublimata !ntr-o nuantarea patetica ce primea !n cursul (es#asurarii ei gra&itate plina (e #orta si pasiune.
Beet*o7en: - 6cesta !l c'nt eu c'n( *boara su#letele peste noi spre celelalte orase (e mai sus, (epasin(u-ne. 6cum &oi re(a
a/ungerea !n #ata ;u&ernatorului.
1eronica relua linia melo(ica si gra&itatea (e mai !nainte se insinua !ntr-o ruga #ierbinte care, pe #iecare clipa ce trecea, se
trans#igura !ntr-o linistita asteptare.
Beet*o7en: - 6cum &oi e7prima momentul !n care su#letul, a/uns !n #ata 0ronului, primeste "otar'rea si este atras (e locul
#i7at.
Relua tema" Acum se clarifica totul" -ema de$enea clara, din ce n ce mai limpede, mai cristalina, aproape $oioasa pentru
c!te$a clipe, pentru ca sa inter$ina o ultima fra,a care sa readuca ce$a din so%rietatea introducerii si sa finali,e,e ntr#un
neasteptat suflu dramatic"
1eronica se !mbu/orase, mai ales !n partea a (oua, si nu-si mai putea retine lacrimile.
)u toate ca ultima parte a a&ut o miscare mai &ioaie, tensiunea creata !n primele (oua parti ne rascolise pro#un(, pun'n(
ultima pecete !n #inal.
1eronica nu putea asemui timbrul sunetului scos prin acesta #run*a niciunui instrument cunoscut (e noi. .oate, poate ce&a
!ntre #luier si #laut. -nsusi sunetul parea &iu. %iecare linie melo(ica parea o surpri*a ce a(ucea un mesa/.
u-mi (au seama c't a (urat. 6s consi(era-o ca pe un scurt poem mu*ical !n trei parti: un 6(ante, un ;ra&e, si un 6llegro
&i&ace cu surpri*a a(usa (e ultima #ra*a.
Beet"o&en str'nsese #run*a si se ase*a la pianina.
Veronica: - )eea ce c'nta e mai mult (ec't o ruga. , un imn care se
!nalta si coboara !ntr-o emotionanta un(uire, pentru ca la un moment (at sa se opreasca$...
Beet*o7en: - 6cest c'ntec l-am compus !n momentul c'n( am (orit sa mai #ac o cacatorie pe .am'nt, (ar, ('n(u-mi seama
ca poate, nu ar reusi, am renuntat si am !ntrerupt, asa (upa cum ati &a*ut ca am !ntrerupt brusc.
George: - )u ce te ocupi tu !n lumea ta4
Beet*o7en: - 3a noi nu este nici *i, nici noapte, ci o permanenta lumina, pentru ca tot ce ne !ncon/oara este supus noua si ne
slu/este, eu ma "ranesc si ma ras#at cu orice (in natura, #ac'n(u-mi tot #elul (e instrumente, ca sa nascocesc tot #elul (e
compo*itii (e care se bucura toti ce i ce ma !ncon/oara si, bine'nteles, eu.
George: - Daca tu ai instrumente, !nseamna ca mai sunt si altii, si, e&entual, mai ai o orc"estra cu care c'nti.
Beet*o7en: - Da, suntem un grup. 6m un grup (e mu*icieni #oarte (otati, care nu au #acut nicio(ata o calatorie pe .am'nt.
9nii (intre ei au calatorit pe alte planete si, !ntorc'n(u-se, n-au mai plecat, ast#el !nc't grupul nostru e str'ns unit si #acem
a(e&arate minuni !n mu*ica.
-nc"ipuiti-&a, noi c'ntam #ara partituri$ 6&em si compo*itii pre#erate, pe care le c'ntam (in c'n( !n c'n(, (ar maiestria
noastra cea mai mare este !n impro&i*atii...
George: - ,7ceptional$ ,u a(mir impro&i*atia celor care la noi c'nta /a**... umai marii maestri pot impro&i*a la noi... 6m
#ost o(ata la un concert !n care un mare &ibro#onist, 3ionel 2empton, realmente m-a #ermecat...
Beet*o7en: - Dar sa &a mai spun ce&a. Orc"estra mea pre#erata este natura. )'n( eu c'nt cu #run*a mea, toata natura c'nta !n
/urul meu. -mi raspun( #lorile, !mi raspun( p'lcurile (e g"irlan(e ce le o#era arbustiiA arborii !n(osebi c'nta alaturi (e mine.
George: - )um4 u-mi &ine sa cre($ 1egetatia poate sa scoata sunete4
Beet*o7en: - Da$ 5erg, (e pil(a, !n #ata unor bosc"ete si (iri/e*, iar #run*ele lor !ncep sa c'nte mai #rumos (ec't oricare
orc"estra si, (aca n-as a&ea prieteni care sa ma opreasca, as (iri/a secole !ntr-una.
George: - 6i putea a(uce macar un bosc"et aici ca sa ne (am seama cum c'nta4
Beet*o7en: - oi nu$ umai cei (in straturile 1++, 1+++ si +? pot sa a(uca. oi, cei (in stratul 1+ nu putem.
George: - 1reau sa te !ntreb, cum construiesti, (e pil(a, pianina aceasta4
Beet*o7en: - -nc"ei, #i7e*, lipesc... si mi-o potri&esc cum &reau eu.
Geroge: - 6i si scule4
Beet*o7en: - Da, am tot ce-mi trebuie ca sa-mi !mplinesc (orinta. 6m #ost o #ire curioasa. 6m &rut mereu sa &in cu noutati...
.rietenul meu, apoleon, este &esel, !l obse(ea*a si pe el luptele. ,u (au (in m'ini mereu. u pot alt#el. )"iar (aca nu &reau,
(egetele singure se misca. %+,)68, ), 68, 6),,6 %6), S+ 8,63+:,6:6, ),,6 ), ,S0, - ,3. +5,+ 9
.O60, D6 +5+) D,)<0 ),,6 ), .OS,D6.
)orpul spiritual, care nu moare nicio(ata, pleaca cu caracterul lui, (e care nu scapa. )aracterul ram'ne nesc"imbat. ,l su#era
ca ar mai &rea sa con(uca o armata, pe mine ma c"inuie sa mai am o orc"estra, (esi grupul (e care &a &orbeam !mi satis#ace
aceasta sete. 0oate aici se contopesc !ntr-o #ericire unica.
George: - De ce &rei sa mai ai o orc"estra pe .am'nt4
Beet*o7en: - u stiu (e ce$ ., .65<0 O593 .O60, %6), ), 18,6. 6+)+, D,S+ ,S0+ 3+B,8, 9 .8,6 .O0+
%6), ), 18,+.
George: - De pil(a, ce ai &rea sa mai #aci, si nu poti4
Beet*o7en: - %ac tot ce &reau, (au (in m'ini !ntr-una EBeet"o&en *'mbeste...F
Veronica: - apoleon r'(e (e-a binelea...
George: - 1a( ca apoleon este si el !n(ragostit (e tine.
Beet*o7en: - Sunt multi ca elA pentru ca le #ac atmos#era placuta, se a(una !n /urul meu si, c!n( &a( cum petalele unei #lori
!ncep sa se miste, se minunea*a cu totii. ,u nu &reau, (ar !ncep sa (iri/e* si ast#el orc"estra se si !n#iripa. )ele (in /ur,
animate, raspun( prin sunete mu*icale, care mai (e care mai &ariate, si totusi, !ntr-o unitate miraculoasa.
Na,o!eon: - ,i, cum &-a placut4
Veronica: - 5inunat$ 6proape ca nu m-am (e*meticit (in cele ce am trait... )'n( ne &a mai &i*ita Doamna noastra ;eorgina,
&a &om c"ema.
George: - O ultima rugaminte, Beet"o&en. 1rem sa-ti &e(em culorile spirituale (e ba*a.
Veronica: - S-a ri(icat (e la pianina, "ainele au ca*ut... , alb mat, cu guler mare gri (esc"is, luminos. 6re pe piept o cupa.
)e-o #i !nsemn'n(4 )e !nseamna cupa, iubite Beet"o&en4
Beet*o7en: - .uterea "arica pentru a lucra !n munca ce ti se o#era$
George: - 1a multumim, (ragii nostri, pentru neasteptata seara pe care ne-ati o#erit-o prin pre*enta &oastra si pentru
buna&ointa cu care ne-ati raspuns !ntrebarilor noastre.
Na,o!eon: - 1a multumim si noi pentru (ragostea aratata.
Veronica: - 6u plecat$
Bucuresti, 15 #ebruarie 1965
%OSTI%A SURDU
- pribeag.

n seara aceleiasi ,ile, eram *ata sa adorm c!nd, deodata, apare n minte un sentiment de teama nedefinita si de re$olta n
acelasi timp"
George: - 1eronica, te rog sa &e*i cine e.
Veronica: - Da, a aparut un spirit, e unul cu "ainele mur(are, e tare speriat.
George: - )ine esti4
Necunoscutu!: - +ertati-ma$ 3asati-ma, nu mai &in$
George: - Dar ce ai #acut4
...................................................................................................................
George: - 8aspun(e, ce ai #acut4
Necunoscutu!: - Sa nu ma blestemati$
George: - u-ti #acem nimic, (ar spune ce ai #acut$
Necunoscutu!: - -am &rut sa-ti #ac nimic, (oar sa te sperii, (ar n-am stiut ca &oi...
George: - )a noi..., ce4
Necunoscutu!: - -am stiut ca &oi a&eti puteri asupra mea. 1a( ca nu ma lasati sa plec, si nu pot pleca...
George: - )um &oiai sa ma sperii4
Necunoscutu!: - 6sa, asta-i (istractia mea... n-am ce #ace altce&a... sperii si eu pe cei ce (orm...
George: - Si cum !i sperii4
Necunoscutu!: - 5a ating (e oameni, trec pe la cei ce (orm si le su#lu !n urec"i, !n nas, ma ating (e ei, !i apas...
George: - )um !i apesi4
Necunoscutu!: - 6sa, cu mine...
George: - Si mai cum4
Necunoscutu!: - Stau pe ei, se sperie, se *&'rcolesc, tipa...
George: - ,i si, ce-i cu asta4
Necunoscutu!: - ,", ma (istrea*a, r'( si eu (e ei...
George: - 5are "aimana esti$ )um te c"eama4
Necunoscutu!: - )ostica Sur(u.
George: - De un(e esti4
Sur;u: - Sunt rom'n (e prin 1lasca.
George: - Si c'n( ai murit4
Sur;u: - u-mi a(uc aminte, mai (emult$
George: - .leaca (e aici, sa nu te mai apropii, ca#ti turnam ce$a pe cap(e nici n-ai sa te mai poti misca, ai au*it4
Sur;u: - Da.
George: - .leaca$
Veronica: - S-a (us, speriat...
Bucuresti, 28 #ebruarie 1965
IOAN HRISOSTO&
GALILEO GALILEI
SIU KARTA
FILI &IRLON si SERAFIA TESNI%

- %a!atorie ?n $e@irius -

Ne#am ru*at mai nt!i, cum faceam ntotdeauna c!nd a$eam de cercetat ce$a" Am cerut cu insistenta spri(in, am facut un
apel, cum rareori am reusit, catre cele mai nalte locuri, unde $i%ratiile noastre au limita de penetra%ilitate, si am cerut sa
fie supra$e*heate lucrarile noastre si ndrumate pe etapele potri$ite" Ca ntotdeauna ne#am adresat n ru*aciune Aceluia
care#mi este Domn, n$atator si Stap!n # Iisus .ristos, :iul 'uminii, de care ma simt atras si catre care se ndreapta cu o
nee*alata sete iu%irea mea, setea mea de ade$ar, dreptate si frumos, :iinta catre care eu sper, catre care na,uiesc, pe care l
astept acolo unde El si#a fi@at cu noi loc de nt!nlire # drumul eforturilor neo%osite"
Spre (eosebire (e alte (ati, nu am c"emat pe nimeni. 6m cerut (oar sa se coboare pentru o clipa =cei ce au ascultat ruga
noastra, mesa/ul nostru=. 5ereu cer sa #im sal&ati, sa &ina sa curete, asemeni plugarului, ogorul (e buruieni si balarii, pentru
ca nu poate iesi ro( curat !n tarina pam'ntului nostru p'na ce nu &or #i smulse (in ra(acini si arse toate cele ce st'n/enesc si
sta&ilesc stra(aniile noastre.
Dupa cum am spus, am rugat sa &ina )ei ce ne-au ascultat, ca sa ateste ca strigatele noastre nu sunt *a(arnice.
0rei minute sa #i trecut si 1eronica anunta &enirea unui grup #ormat (in cei (e/a cunoscuti (e noi: +oan 2risostom, Siu Karta,
;alileo ;alilei, %ilip 5irlon si !ngerul !nsotitor al 1eronicai, (iscul lui %ilip, Sera#ia 0esnic.
,ram curios sa &a( ce spune.
-ncepu sa &orbeasca +oan 2risostom, mare ierar" al bisericii crestine, ce a&usese scaunul !n )apa(oc"ia.
Ioan Hrisosto': - ,u, care am promis ca &a &oi a/uta !n munca, tot(eauna &oi a&ea gri/a (e a !ntin(e o m'na, pentru a &a
!mpinge !n #rumusetile cunoasterii, (upa care at't (e mult suspinati.
Stiu ca bunul meu prieten ;alilei, &-a po&estit (e maretia (e #rumusetea culturii si ci&ili*atiei, (e a&ansarea si superioritatea
spirituala (e pe o binecu&'ntata planeta numita :e#irius... 6m (iscutat (espre e7istenta acelei planete, eu, care nicio(ata !n
&iata pam'nteana nu am au*it (espre asa ce&a si nu am a&ut preocuparile prietenului meu. .reocuparile mele sunt cunoscute.
6m cautat sa ri(ic inimile celor mici sau mari pentru a-i lega(e un tron (in care i*&orasc !ntelepciunea, lumina si &iata
absoluta, toate bucuriile.
Doresc !nsa sa pri&esc spre acele popoare at't (e apropiate (e scaunul maririi, cu inimile si mintea lor, si, (e aceea, #ac'n(
s#at, am "otar't sa mergem sa le cercetam, si, pentru a pre*enta cele &a*ute - o &om lua pe noi pe prietena noastra, !ntr-o
calatorie pe :e#irius...
'a au,ul acelor cu$inte, Veronica ncerca un sentiment de teama, pe care eu am cautat imediat sa#l nlatur, chem!nd#o sa#si
dea seama de totalele asi*urari ce le a$ea, fiind laolalta cu cei cunoscuti de noi"
-ntr-a(e&ar, compnenta grupului era cum nu se poate mai potri&ita pentru a nu-i #i teama. )um ;alilei #usese mai rece cu noi,
pre*enta celorlalti completa si promitea o siguranta (eplina.
George: - Si un(e &eti calatori4
Ioan Hrisosto': - 1om merge sa cercetam planeta :e#irius !ntr-un oras - capitala si sa #acem o comparatie !ntre ceea ce este
acolo si pe .am'nt.
6cum, prietene, spune tu$
Ga!i!ei: - )e am (e spus e clar. ,ste ceea ce am "otar't !mpreuna si anume ca mai bine sa &a(a, (ec't sa-i spun eu, pentru ca,
&a*'n(, &a comunica. ,u numai o con(uc si-i arat.
Ne#am ridicat de la masa si Veronica s#a ntins pe pat pentru a nu o%osi trupul care, prin dedu%lare )desprindere partiala+,
a$ea sa pastre,e n el numai o parte din ntregul piritual negativ. Am n$elit#o %ine cu o patura, pentru ca atunci c!nd a
calatorit n straturi, la oiana, e@tremitatile corpului ei se raceau" Ceru sa ram!na descheiata la *!t, pentru ca aerul curat
fa$ori,a %unul mers al lucrarii, am tinut c!te$a clipe usa deschisa"
Se linisti, cu oc"ii !nc"isi, re(a cu&intele lui +oan 2risostom.
Ioan Hrisosto': - 6cum lasa-ti "aina trupului pam'ntean si &ino l'nga noi$
Ioan i chema o parte din spirit" Cu$intele fura poruncitoare" Ceasurile indicau orele A1,1B" O n$atasem sa spuna totul
despre ea nsotitorii ei"
Veronica: - 6m iesit. +oan este cu m'inile !ntinse spre mine. 6m un &esm'nt e7act ca al lor, cum purtau grecii antici.
Veronica era mirata de haina ce o a$ea"
Veronica: - )'n( am !mbracat aceasta "aina4
-oti ceilalti ,!m%eau unul la altul"
Ioan Hrisosto': - 6lt#el nu puteai merge cu noi, (aca nu ai #i !n "aina care (a putere #iintei tale spirituale. oi ti-am (at
aceasta "aina ca sa poti strabate spatiile alaturi (e noi. 6lt#el nu ai putea urca.
Veronica: - 6m e7act !mbracamintea lor, e un material alb, aruncat si prins pe umeri, care ma !n#asoaraA sunt cu capul
(escoperit si cu picioarele goale.
Ioan Hrisosto': - 9ita-te mai bine la picioare$
Veronica: - Da, am numai o talpita cu (oua barete care se leaga (e gle*ne. 9ite$ S-a (esc"is un (rum. 5a &a( !ntinsa !n pat,
!n capotul meu si, !n acelasi timp, ma &a( !n mi/locul lor, !n "aine la #el cu ale lor... .rietenii m-au !ncon/urat. 2m$ 0oti s-au
ase*at !ntr-un pentagon - ;alilei !n #ata, !n spate au trecut Siu si %ilip, !n (reapta +oan, iar Sera#ia !n st'nga mea.
George: - +nteresanta gar(a$
Ioan Hrisosto': - )eea ce &e*i este spre apararea ta, sa nu te atinga nimic la *ranitele prin care trecem.
Veronica: - -ntre ei s-a #acut un cor(on care parca limitea*a perimetrul !n care sunt !nc"isa. 6m plecat$
Ceasul indica ora A1,A2" Veronica nu dormea, starea ei era identica cu aceea din transele ei o%isnuite, pastr!nd contactul cu
$iata din (ur" Ca sa ma con$in*, am ntre%at#o daca i este fri*" 9Nu, nu, ,ise Veronica" 3#ai n$elit %ine" Scoate#mi, daca
$rei, p!slarii din picioare"9 3#am ridicat, si, pri$ind a%ia atunci am o%ser$at ca se ntinsese n pat cu p!slarii de casa" I#am
scos, si i#am n$elit picioarele cu un co(ocel" I#am luat pulsul, era normal, rar dar re*ulat" icioarele si m!inile i erau calde"
'a oiana, cu c!te$a luni n urma, mi amintesc ca se racise imediat dupa ce parasise trupul" E@plicatia este n faptul ca
acum, dupa numeroase calatorii )desprinderi+ facute numai n doi, capatase o ener*ie mai mare, re,ultata din acti$itatea
spirituala si efortul depus" Corpul spiritual deci, asemenea celui trupesc, creste n puteri si re,istenta prin e@ercitiu" Iata un
lucru important"
Veronica: - 5ergem ca pe un bule&ar( cu li&e*i (e pomi (e o parte si (e alta totusi, parca urca o scara... .omii parca ar creste
!n (imensiune. u cunosc pe nici (rumul, nici plantele. .arca suntem #run*e (use (e o apa.
Ga!i!ei: - 1om trece prin prea/ma 3unii.
Veronica: - 6m plecat noaptea. 6cum este lumina, &a( Soarele.
George: - .ri&este (e un(e ai plecat$
Veronica: - 1a( .am'ntul !n /os, peste umarul st'ng, sus e Soarele.
Ga!i!ei: - 1om trece aproape (e le. .ri&este !n urma$
Veronica: - )e mic e .am'ntul$ 6proape ca nu mai &a( nimic pe el.
Ga!i!ei: - 1e*i muntii4
Veronica: - )a niste umbre. Oceanele se &a( ca niste p'n*e (e matase sau ca o sticla lustruita. Dar cum asta4 ,ra noapte c'n(
am plecat$
Ga!i!ei: - .e (rumul nostru este *i. Soarele luminea*a...
Veronica: - Simt o cal(ura cresc'n(a.
Ga!i!ei: - e apropiem (e Soare$
Veronica: - 6cum simt un aer #oarte tare, (e ai cre(e ca te #ace g"etar.
George: - )e sunt aceste &ariatiuni (e temperatura pe care le simte 1eronica4
Ga!i!ei: - Sunt &ariatiunile paturilor atmis#erice.
Veronica: - e apropiem (e Soare$ Simt cal(ura mai tare...
George: - 1oi o simtiti4
Ga!i!ei: - oi nu. .entru noi, temperatura e constanta.
Veronica: - 1a( 3una mare, mult mai mare.
George: - .ri&este spre .am'nt si #a o comparatie cu 3una.
Veronica: - 6cum 3una si .am'ntul au marimi aproape egale.
Ga!i!ei: - Sa citesti, prietena a noastra, sa !n&eti, ca sa stii ce sunt cele ce &e*i si ceea ce &ei mai !nt'nli !n cale. .'na la
:e#irius &om trece pe l'nga 3una si pe l'nga alte (oua planete (e care &a spuneam.
George: - 3una are ce&a &iata4
Ga!i!ei: - 6re ce&a &egetatie negati&a, (ar care nu se &e(e (ec't (e catre spirite...
Veronica: - Soarele este acum mai mare (ec't .am'ntul. Oare e mai mare4
Ga!i!ei Er'(eF: - , (e c'te&a *eci (e mii (e ori mai mare (ec't .am'ntul.
Veronica: - Soarele e ca un bolo&an (e #oc care ar(e$ )un nu se lo&este Soarele (e 3una si (e .am'nt4 )um (e nu se lo&esc
una (e alta4
Ga!i!ei: - Sunt politicoase$ Er'(eF Sunt (istante mari si legi care le opresc...
George: - ;alilei, Soarele este c"iar at't (e #ierbinte4
Ga!i!ei: - u, nu$ )al(ura este re*ultatul ra(iatiilor lui, a luminii lui puternice care #aca ca .am'ntul sa se !ncal*easca prin
inter#erenta ra(iatiilor solare cu cele emise (e .am'nt.
George: - 1oi puteti merge !n Soare4
Ga!i!ei: - Da, pentru &a lumina lui, energia lui este mai mica (ec't a noastra.
George: - .e Soare e7ista &iata4 )e&a &egetatie4
Ga!i!ei: - u, nici un #el (e &iata$
George: - Din ce este #acut Soarele4
Ga!i!ei: - ,ste (intr-un material cristalin cu o energie puternica, pe care a acumulat-o !n e&olutia lui si care ra(ia*a !n
permaneta o lumina imensa.
Veronica: - Simt o racoare. 5ergem parca !n /os.
George: - ;alilei, #aceti e#ort pentru a merge4
Ga!i!ei: - ,#ort este, pentru ca a&em pe cine&a care nu este (in lumea noastra si trebuie sa pastram legatura !ntre cele (oua
corpuri.
George: - )um se #ace legatura4
Ga!i!ei: - .rintr-un #el (e #ir electric$
George: - Din ce este #irul4
Ga!i!ei: - Din substanta :iintei 1eronicai.
George: - -l &e*i, inel4
Veronica: - Da, e ca un #ir (e paian/en...
George: - .rin #irul acesta pesemene &orbesc si eu cu &oi si tot prin acest #ir transmite ea ceea ce &oi spuneti acolo.
Ga!i!ei: - Desigur.
Sa e@plic putin" Cei cinci a$eau corpurile spirituale ne*ati$e inte*rale si, prin a$easta totala li%ertate de a se misca n
spatiu, Veronica era numai o parte )nu am studiat n ce proportie plecase+" Aceasta parte 9plecata9 a$ea mai putina li%ertate
de miscare, deoarece manifesta atractie fata de partea care era n trup" Astfel, daca ar fi fost sin*ura, n#ar fi putut sa
nalinte,e la distante at!t de mari" De aceea, partea plecata a$ea ne$oie de un plus de ener*ie, pe care ea l a%sor%ea din cei
cinci care o nsoteau, asemenea unei formatiuni atomice, n care atomii se lea*a ntre ei prin forte de coe,iune" 9Cordonul9 #
acel 9fir de paian(en9 , pastra le*atura celor doua parti, cordon care a$ea si functia de le*atura, de transmisiune, prin care
eu $or%eam, eram au,it, si prin care si ceilalti $or%eau, Veronica fiind ca un telefon, nsa a$!d un minim contact cu lumea
celor din (ur"
Ga!i!ei: - 6cum sa te astepti la o temperatura e7trem (e sca*uta. Suntem !n *ona cea mai apropiata (e 3una.
Veronica: - 1ai, ce rece e$
...................................................................................................................
Ga!i!ei: - 6m trecut pe l'nga 3una, cum treci pe l'nga un oras care se apropie, !i &e*i peri#eria si !l lasi !n urma. e-am abatut
(in (rum si am mers pe o tangenta curba la supra#ata 3unii., 6cum urmea*a =stratul (ur=.
Veronica: - 6m a/uns !n el. Simt niste &'nturi puternice, magnetice. E6poi, peste c'te&a clipe...F 6m trecut (e el$ 5ergem
mult mai repe(e.
Ga!i!ei: - e a/uta respingerea 3unii, pe (e o parte, iar, pe (e alta parte, #olosim atractia planetei spre care ne !n(reptam.
Veronica: - 1a( !n spatiu niste pomi care luminea*a...
George: - Despre ce este &orba, ;alilei4
Ga!i!ei: - Sunt locurile lor (e #ormatie.
George: - Si (e ce luminea*a4
Ga!i!ei: - ,ste energia care au acumulat-o prin e&olutie.
George: - 1rei sa spui (e care planeta ne apropiem4
Ga!i!ei: - e apropiem (e una (in cele cinci planeteA se opreste 0arnium, nu mai *abo&i$
George: - .laneta aceasta este &a*uta (e pe .am'nt4
Ga!i!ei: - u-mi (au seama$ .osibil ca nu (eoarece ra(iatiile ei sunt mult mai puternice si (in cau*a aceasta este in&i*ibila
pam'ntenilor.
George: - 1eronica, pri&este .am'ntul, 3una si planeta catre care &a !n(reptati si aprecia*a marimile$
Eora 22,51F
Veronica: - .am'ntul este acum c't un mie* (e aluna, 3una ce&a mai mare, iar planeta catre care ne !n(reptam e (in ce !n ce
mai mare.
Ga!i!ei: - .laneta 0arnium este mai mica (ec't .am'ntul. .e /umatate (in aceasta planeta nu locuiesc oameni. ,ste numai
&egetatie si #auna. .artea cealalta !nsa e locuita (e oameni (e ni&elul nostru cultural si stiinti#ic. Stiinta totusi, e mai a&ansata.
Spiritual !nsa, este mult mai e&oluata (ec't .am'ntul. u cunosc rautatea, si au (escoperit cu mult !naintea &oastra energia
atomica.
George: - u stii cum&a c't este (e mare4
Ga!i!ei: - ,ste ce&a mai mica (ec't .am'ntul, (upa aprecierea mea, are circa 25-GD.DDD Bm. !n (iametru.
George: - .oate este planeta 5arte. ,a este aproape /umatate c't .am'ntul.
Ga!i!ei: - u as putea preci*a.
Veronica: - Dar ce este asta4$ .arca este !ncon/urata (e apa.
Ga!i!ei: - u, este o patura atmos#erica.
George: - )re( ca numai &enin( !ntr-un obser&ator astronomic terestru, la un telescop !n(reptat spre locul presupus al
planetei pe care !l &ei in(ica tu, se &a putea &eri#ica &i*ibilitatea acestei planete.
Ga!i!ei: - 1a #i ne&oie, (esigur, si (e aceasta &eri#icare si atunci &eti sti sigur (aca este sau nu &i*ibila.
Veronica: - e apropiem cu mare &ite*a (e planeta 0arnium. Simt un par#um (eosebit... 9ite, ne apropiem (e niste munti$ 3a
poalele lor se &a( parca un sat si mai (eparte un oras... ;ata$ Suntem !n el. )e minunat par#um simt, ce ar"itectura splen(i(a$
)e multe arca(e$ 0u sa #ii aici sa &e*i$ 1a( si oameni, (ar parca-s mici, sau mi se pare.
Ga!i!ei: - 0i se pare. u sunt mici. Sunt ca noi.
George: - ,i au acelasi Soare cu noi4
Ga!i!ei: - 6celasi, pri&este$
Veronica: - Da, tot Soarele nostru luminea*a si la ei. 1a( case mar, blocuri splen(i(e, multa lume, multa animatie pe stra*i....
George: - 5asini &e*i4
Veronica: - 5asini4 Da, &a( (e tot #elul$
George: - )e populatie are planeta aceasta4
Ga!i!ei: - .opulatia este putina, circa 1C-18 miloane locuitori. 5ai putin (e o patrime (in supra#ata planetei este populata,
restul nu, (in cau*a prea multor animale (e marimi imense, care ar putea ataca omulA !n cre(inta localnicilor intra atitu(inea
ca nu trebuie sa (eran/e*i aceste animale.
5ai e ce&a... la ei sunt #oarte putine nasteri. Din 1DDD (e #emei, (aca sunt cinci care sa poata naste. ,ste o atmos#era
neprielnica pentru nastere (e copii.
Veronica: - ;ata, nu se mai &e(e orasul... Barbatii erau !mbracati !n o(a/(ii, precum preotii nostri, iar #emeile purtau &oaluri
(e (i#erite culori &ii si #oarte #rumoase, aruncate peste corp si prinse pe umar ca la romani, barbatii a&eau pe cap palarii
!nalte...
EOra 2G,1DF
Vite,a s#a marit"
Ga!i!ei: - 6cum ne a/uta atmos#era. , mai prielnica.
Veronica: - )e rapi(itate$ Departe se mai &e(e o 3una$ E;alilei se !ntoarce si r'(e. .esemene ca nu-i 3una, o #i alta planetaF
George: - )'t (e (eparte e .am'ntul acum4
Veronica: - Se &e(e cam /umatate (in 3una pe care o &e(em noi pe cer si parca e luminata.
Ga!i!ei: - .ri&este 3una, prietena noastra, pri&este$ )eea ce &e*i acum nu este 3una, ci o alta planeta locuita. .opulatia este
aici e7trem (e numeroasa. De aici mergem (irect !n :e#irius. 6i s-o &e*i numai !n trecere. u-i timp (e trecut prin toate.
3ocalnicii numesc aceasta planeta 0aitun, ceea ce pe limba lor !nseamna =5arime (e necuprins=. ,i spun ca este mai mare
(ec't :e#irius, ceilalti sustin ca a lor e. )ert este ca ni&elul ci&ili*atiei este, (upa mine, mai mare pe :e#irius si spiritualitatea
este mai e&oluata. 6ceasta o spun #ara partinire. Se &a( !nsa unii pe altii, si comunica per#ect prin ra(io si tele&i*iune.
George: - .am'ntul se mai &e(e acum4
Ga!i!ei: - 9ite-l, se &e(e$
George: - Oare pam'ntenii &a( aceasta planeta4
Ga!i!ei: - ,u sunt !nca ne(umerit (aca aceste planete sunt cele (escoperite (e pam'nteni sau altele. Se &a putea constata !nsa
prin aparate speciale. u e graba.
George: - O #i 9ranus sau >upiter.
Ga!i!ei: - 6ceasta numai sa&antii &ostri &or putea spune, cu puternice telescoape...
Deci, aceasta planeta 0aitun este populata. .opulatia e #oarte (ensa. 6re #lora, #auna, este bogata !n minereuri (e aur, argint,
cupru si uraniu !n cantitati enormeA are sol #ertil, bogat, iar subsolul e si mai bogat. -a&em timp sa (iscutam !n (etaliu
(espre acestea.
EOra 2G,25F
Veronica: - e apropiem (e 0aitun, acum e #oarte aproape, &a( muntii !mpa(uriti...
George: - .ri&este !n urma$ )e &e*i4
Veronica: - 1a( Soarele #oarte, #oarte mic, mult mai mic (ec't !l &e(em noi (e pe .am'nt si totusi este #oarte multa lumina.
Ga!i!ei: - .laneta 0aitun este luminata (in (oua parti, (intr-o parte (e Soare, iar (in cealalta parte, (e Orasul (e 6ur cre(...
-nsa este posibil sa mai #ie un Soare pe cealalta parte. u stiu sigur, nu am !ntrebat. :e#irius are aceeasi situatie. 6ceste (oua
planete, 0aitun si :e#irius, sunt luminate (in (oua parti.
George: - )e mai &e*i /os, !n spate4
Veronica: - 5ai &a( 3una, ce&a mai mare ca o stea si planeta 0arnium. Dar un(e o #i .am'ntul4
Ga!i!ei: - 6cela$
Veronica: - 0ocmai acolo4 u s-a rupt #irul meu (e legatura4 ESera#ia r'(e...F Stiti cum se &e(e .am'ntul4 )e&a mai mare
(ec't 3ucea#arul nostru. )e #acem4 u cobor'm pe 0aitun4
Ga!i!ei: - u a&em timp sa ne oprim aici. e !n(reptam spre :e#irius.
EOra 2G,GDF
Veronica: - .arca am luat-o spre (reapta si am #acut o curba mare. +arasi e &egetatie, sunt lunci cu un #el (e &egetatie pitica.
George: - )e #el (e &egetatie este aceasta, ;alilei4
Ga!i!ei: - u-i nici o lunca si nici o &egetatie. Sunt impuritati atmos#erice. + se pare ei ca e &egetatie.
George: - )um mergeti, 1eronica4 -n ce (irectie ati luat-o4
Veronica: - u ma pricep sa spun, !n sus, !n /os, nu stiu... E;alilei r'(eF Oare n-am sa mor4
George: - De ce r'*i, ;alilei4
Ga!i!ei: - De copilaria prietenei noastre.
Veronica: - 5a minune* (e Siu, cum (e e asa tacut$
George: - 6i mai #ost prin locurile acestea, Siu4
Siu/ # Eu am alte tre%uri, n#am timp sa mer* printre stele, ,ise Siu ,!m%ind"
George: - 5ergeti cu mult mai repe(e (ec't rac"etele$ )e n-ar (a oamenii sa aiba racheta noastra$... ,i, ce &e*i !n cale4
Veronica: - 1a( !ntr-a(e&ar ce&a, parca este o ci*ma.
Ga!i!ei: - u este c"iar o ci*ma, umbra aceea e ca o ci*ma, (ar e un o&al. u e asa4
Veronica: - 5-am prostit$ ici pomeneala (e ci*ma, e !ntr-a(e&ar un o&al (e marimea Soarelui &a*ut (e pe .am'nt.
Ga!i!ei: - 6ceasta este :e#irius.
Veronica: - 5ergem cu o rapi(itate nemai'nt'nlita. :e#irius se mareste &a*'n( cu oc"ii. Se mareste... se mareste... ce &ite*a
uluitoare$
George: - )auta Soarele cu pri&irea$
Veronica: - -l &a($ , cam c't o treime (in 3una. e apropiem si simt o atmos#era tare placuta. 9n &'nt usor, o a(iere care te
m'ng'ie parca...
George: - ;alilei, poate !i #aceti o &i*ita lui Di"ta a"ti$
Ga!i!ei: - O sa mergem la Di"ta a"ti. .oate ne putem &e(ea. 1ite*a pe care o a&em este !ntr-a(e&ar uluitoare, ca g'n(ul,
cum spuneti &oi.
Veronica: - Suntem (e/a (easupra unor pomi !n#loriti. ;alilei spune ca sunt pomi #ructi#eri. , o supra#ata imensa (e pomi
!n#loriti.
Ga!i!ei: - , !ntr-a(e&ar imensa acea supra#ata si, la &ita*a cu care mergem, pare ca nu se mai termina. .e acestia nu i-a rasa(it
nimenii. )resc cum cresc la &oi pa(urile, #ara sa apartina nimanui. Sunt ai tuturor. 6ici este un sol #oarte bogat, iar subsolul
este cum nu se poate mai bogat, minereuri (e la cele in#erioare p'na la cele superioare, !n cantitati imense. 9ite, !n spatele
acestui munte, se &a( casele unui sat...
George: - )um sunt casele4
Veronica: - )asele sunt mari, #rumoase, cu sosele... )e or(ine, ce #rumusete$ Sunt acoperite parca cu sol*i, au un singur eta/
si !n&elisul este (intr-un material lucitor.
Ga!i!ei: - ,i, acum ne apropiem (e capitala !ntregii planete, ;"igancia, care !n limba lor !nseamna frumusete" De aici o luam
la (reapta.
Veronica: - 1a( niste turnuri !nalte$
George: - u cum&a sunt blocuri (e locuinte4
Veronica: - Da, (a. Sunt un #el (e blocuri (e locuinte. .arca au o sala !n spirala pe (e laturi. Sunt enorm (e mari.
Ga!i!ei: - Blocurile au galerii (esc"ise pentru aerisirea &egetatiei (in ele, logii, cum le spuneti &oi.
Veronica: - )e (antelarii$ )'te ornamente pe la #erestre si usi. 6u parca bro(erii, cu #iguri ca niste basorelie#uri, statui prin
gra(ini, !n #ata blocurilor, multe #iguri spri/ina statuile, tin'n( loc (e coloane.
1a( masini, lume multa pe stra*i, toata lumea poarta "aine lungi, si #emeile umbla !n#asurate !n p'n*e (e culori #oarte (i#erite
si lucioase. .arca sunt (in #ir (e aur sau (e matase. 6ceste p'n*e sunt prinse pe umar, celalalt umar e gol. %emeile mai poarta
palarii splen(i(e, cu &oaluri...
George: - 6propiati-&a mai mult (e una$
Veronica: - e-am apropiat$ 6u bi/uterii la m'ini ca niste bratari !n #ilgram, care acopera aproape trei s#erturi (in antebrat.
6u si ce&a !n /urul g'tului, care prin(e si umerii, ce&a ca (e aur, care sc'nteia*a$ )e #ermecatoare sunt$ 5'inile sunt
acoperite (e (antele. Barbatii sunt simplu !n#asurati !n aceste p'n*e. .e cap poarta un #el (e acoperam'nt, cu trei colturi.
Ga!i!ei: - ,i le spun triun*hiulare, a(ica un simbol al !ntreitei puteri. Daca obser&i, au trei colturi !n #orma (e triung"i, un colt
!n #ata, celalalt spre spate, iar al treilea spre st'nga. .artea (in (reapta este #ara coltA (e acolo &ine lumina.
Veronica: - 3e poarta !ntr-o parte, ca un basc cu colturi. 3a g't au si ei (antele, iar pe piept, un /abou, (antelat si el. 6t't.
George: - Bi/uterii au4
Veronica: - imic. Oamenii se uita (upa noi.
George: - 6u me(iumitate asa (e a&ansata (e ne &a(4
Ga!i!ei: - u ne &a( c"iar toti, !nsa cei mai multi se !ntorc si se uita (upa noi. ,i au o me(iumitate asa (e a&ansata, !nc't &a(
paralel, !n trup si !n spirit.
George: - Opriti-&a la unul (intre ei, sa &e(em ce spune$
Veronica: - e-am oprit !n (reptul unui barbat care ne pri&este cu mirare... ;alilei &rea sa-i &orbeasca.
Ga!i!ei: - e cunosti4
Bar"atu!: - 1a( ca nu sunteti (e pe planeta noastra.
Ga!i!ei: - Dupa ce ne cunosti4
Bar"atu!: - Dupa miros$ 6&eti (oua #eluri (e mirosuri. Dati-mi &oie sa ma apropii.
Veronica: - Barbatul se apropie, este nelamurit.
Bar"atu!: - u stiu (e un(e &eniti, nu stiu (e un(e sunteti, (e la noi !n nici un ca* nu$ )inci (in &oi a&eti un miros aparte.
D'nsa Earata spre mineF are alt miros. 1oi sunteti (intr-o lume, ('nsa (e pe alta.
Ga!i!ei: - )u ce te ocupi4
Bar"atu!: - Sunt pro#esor. .re(au limba si literatura. Spuneti-mi acum si mie, (e un(e este ('nsa4
Veronica: - 6rata spre mine...
Ga!i!ei: - D'nsa este (e pe planeta .am'nt.
Bar"atu!: - .am'nt4$ )e este .am'ntul4
Ga!i!ei: - O planeta locuita.
Bar"atu!: - .laneta4$ oi nu stim, nu a aparut !n aparatele noastre.
Ga!i!ei: - O sa apara$ 8am'i cu bine$
Veronica: - Barbatul s-a !nclinat !n #ata grupului nostru si a ramas uit'n(u-se (upa noi. Se si str'nse un grup (e curiosi care
ne pri&eau.
Ga!i!ei: - e apropiem (e casa lui Di"ta a"ti, mai bine *is (e palatul lui, batr'nul prooroc si !ntelept al !ntregii planete,
ascultat (e catre toti locuitorii ei.
Veronica: - +ntram !ntr-a(e&ar !ntr-un palat (e &is$ ,7trem (e ornamentat si mare, cu o #ata(a splen(i(a. -n #ata e o gra(ina
cu #el (e #el (e #lori si alte plante, parca e un palat regal. ;alilei merge ca la el acasa.
6m intrat$ )e sala, ce pla#oane$ )ine&a ne iese !n !nt'mpinare !ntr-un salon cu ornamente ca o bro(erie. O ar"itectura
nemai'nt'nlita$
9n om se apropie (e noi. Se !nclina grupului nostru p'na la pam'nt. 6 ramas astept'n( cu capul plecat. Si-a scos (e pe cap
acoperam'ntul si !l tine !ntr-o m'na. u are nici un #ir (e par pe cap.
;alilei se uita catre +oan 2risostom.
+oan 2risostom !naintea*a catre Di"ta a"ti.
Ioan Hrisosto': - 8i(ica-te, #rate Di"ta a"ti, !n numele 5arelui ;u&ernator al 9ni&ersului$ 8i(ica-te, #rate, pri&este-ne,
&orbeste-ne, sa ne putem !ntelege$
Veronica: - S-a ri(icat, se asea*a turceste /os si !si !ntin(e m'inile spre grupul nostru.
Di*ta Na*ti: - De un(e mie at'ta cinste sa primesc !n casa oaspeti at't (e mari4 De un(e mie at'ta onoare4 )ine mi-a #acut
aceasta #a&oare (ec't )reatorul 3uminii, Stap'nul 5intii, )el ce a plasmuit inima$ 1oi &eniti la mine4 Dati-mi
binecu&'ntarea &oastra$ u &oi lasa m'inile mele !n /os p'na ce nu ma &eti binecu&'nta$ Stiu cine sunteti, stiu (e un(e &eniti,
stiu care &a este misiunea si, !n numele 6celuia !n care ati &enit la mine, &a cer (ragostea &oastra$
Veronica: - 2risostom l-a sarutat pe cap, el a lasat m'inile !n /os si s-a ri(icat !n picioare, s-a !nclinat (in nou, ne-a pri&it !nca
o(ata, apoi a luat-o !nainte, con(uc'n(u-ne.
)e ornamente$ u am mai &a*ut asa ce&a$ Desc"i(e (oua usi pe rotile, !n (reapta si !n st'nga. 6m intrat !ntr-o alta camera cu
o masa mare !n mi/loc, cu picioarele /oase. -n /ur, niste taburete, ba nu$ 6u spetea*a acoperita (e culaore &iolet. 3emnul -
poate ca e lemn, nu stiu precis K este (e culoare neagra, lacuit, luceste, si pe margini, sunt pietre scumpe batute (irect pe acest
lemn. e in&ita pe scaune, !nsa ai nostri nu stau. .astrea*a acelasi pentagon. 2risostom a re&enit !n (reapta mea.
Ioan Hrisosto': - )e stii (espre noi, prietene4
Di*ta Na*ti: - 1-am cunoscut (e la (istanta (upa miros si &-am iesti !n !nt'mpinare. Stiu ca sunteti oameni ca si noi (in
locuri (e mare #ericire si #rumusete, iar acea mititica (in mi/loc, pe care o a(uceti (e la (istante enorme, e (e pe o planeta ce
nu e cunoscuta la noi. 5a bucur ca mi-ati #acut aceasta onoare, a/ut'nu(-ma sa &a( oameni (e pe planete necunoscute.
1a multumesc, si, !n numele .arintelui 3uminilor, !n numele 5arelui Soare care (a &iata, &reau sa #ie a/utati spre a reusi !n
munca pentru con#ratii lor.
Ga!i!ei: - .oate &rei sa stii cum ne c"eama4$
Di*ta Na*ti: - u-i ne&oie, pentru ca &a stiu pe toti cum &a c"eama.
Ioan Hrisosto': - 0e &e(em ca ai a/uns la !naltimi mari, sa g'n(esti
si sa &e*i cu oc"ii materiali ceea ce noi &e(em cu oc"ii spiritului.
Di*ta Na*ti: - .entru aceasta, nu mi se ca(e sa ma lau(, caci ceea ce am se (atoreste 6celuia care le "ara*este pe toate si le
"otaraste prin legile Sale (i&ine.
'#am ru*at pe Dihta Nahti sa spri(ine el personal si cei din (urul lui stradaniile tuturor celor care cauta pe am!nt sa#si
aduca confratii la o unitate de *!ndire si de actiune" 'a aceasta, iata ce raspunde el"
Di*ta Na*ti: - .rietene, c'n( a&eti asa prieteni !n #ata carora ma !nc"in si eu, (e ce mai cereti spri/inul meu si al acelora (e
l'nga mine4 ,u ram'n recunoscator celor prin care mi-a #ost "ara*it sa a#lu (e &oi si cu aceasta oca*ie am &a*ut ca acesti
mari oameni ce stau !n #ata mea sunt (e pe planeta &oastra, si (aca ei sunt un(e sunt, au mai multa putere (ec't mine sa &a
a/ute, !ntruc't au plecat (in mi/locul &ostru, (e pe aceeasi planeta. ,u nu stiu ce am #ost mai !nainte, (ar acum ma !nc"in
6celuia pe care !l (oresc sa ma ia !n bratele 3ui si ma rog pentru ai mei ca si pentru &oiA c"iar acum &oi !naltaa un g'n( catre
5arele Soare.
Veronica: - Se asea*a iar turceste si !ntin(e m'inile. Bu*ele i se misca, spune ce&a ce nu !nteleg...
...................................................................................................................
6cum s-a ri(icat si se !nclina. oi ne !nc"inam la r'n(u-ne !n tacere si pornim. 6m iesit lu'n(-o pe o stra(a (e l'nga blocuri.
e iese cine&a !n cale, cu m'inile !ntinse si se !mbratisea*a cu ;alilei. )e &orbesc ei eu nu !nteleg. ;alilei &orbeste,
pesemene, !n limba lui. Se !ntoarce catre el si ne pre*inta. Si el se !nc"ina ca celalalt. .robabil acesta este salutul lor. ;alilei a
pronuntat numele .inBi. , prietenul lui.
3-am rugat pe ;alilei sa #aca ce&a sa !nteleg si eu ceea ce &orbesc ei. ;alilei ne-a pre*entat pe #iecare si-i &orbeste (espre
planeta noastra. .inBi spune ca nu-i este straina, pentru ca ;alilei i-a mai &orbit (espre ea. ;alilei l-a rugat acum sa scoata
aparatul ce-l poarta, ca sa-l &a( si eu. , un aparat mic, cu un ecran minuscul (e tele&i*or. +ata, au aparut !n ecran niste
oameni. )e&a artisti, este emisiunea planetei &ecine, ne spune .inBi.
George: - -ntreaba-l, ;alilei, cum stau ei cu elementele ra(ioacti&e.
Ga!i!ei: - Spune ca sunt asemanatoare cu ale .am'ntului, !nsa cu ra(ioacti&itate (e 15 ori mai intensa.
EOra D, H2F
Veronica a$ea aproape patru ore de c!nd plecase si o%osise"
Veronica: - Si-au luat ramas bun si am pornit rapi(. 1ite*a este mult mai mare..
George: - Se &e(e .am'ntul4
Veronica: - u, nu-l &a(.
Ga!i!ei: - 6i sa-l &e*i (upa o curba. 5ergem mult mai repe(e si #ara ocoluri. )elelalte planete &or ram'ne !n (reapta. 9ite,
acolo, este 3una. 6cela este Soarele...
Veronica: - )e mic e$
Ga!i!ei: - 6cum (am curba si mergem !n linie (reapta.
...................................................................................................................
George: - 0e simti obosita, 1eronica4
Veronica: - Da.
George: - Dar &oi, (ragii nostri4
Ga!i!ei: oi nu suntem obositi. u a&em neputinte #i*ice ca &oi, am scapat (e acestea...
6cum poti &e(ea .am'ntul$
Veronica: - Da, !l &a($ , !nsa putin mai mic (ec't luna.
...................................................................................................................
Veronica: - e apropiem (e .am'nt. Simt un miros neplacut si greu. .arca e un miros (e mangan, ga*, carbune, asa ce&a... ,
o atmos#era in#ecta$ 9ite, 5area eagra$ )aspica$ 5ai !ncolo e 6sia 5ica, &a( si Dunarea... ;ata$ 6m a/uns$ 6m reintrat !n
mine$
E, ora D,59F
-ntoarcerea a #ost mult mai rapi(a.
Ga!i!ei: - Si acum, multumiti (e cele ca eti &a*ut, &a lasam. )'n( o sa-ti a(uci aminte (e cele ce ai &a*ut, sa po&estesti. )u
oca*ia aceasta, m-ai scutit pe mine...
George: - 1a multumim, bunii nostri prieteni, pentru initiati&a &oastra$ Sa #ie binecu&'ntata (ragostea &oastra ce ati aratat-o
pentru a !mplin i (orintele noastre (e a patrun(e !n cele necunoscute.
5arele ;u&ernator Di&in, Domnul tuturor 3uminilor, sa &a lumine*e, sa &a (esa&'rseasca starea si sa &a a(uca mereu !ntre
noi pentru o armonioasa si ro(nica colaborare.
Ioan Hrisosto': - Dorinta &oastra sa #ie !mplinita$ %iti binecu&'ntati, iubitii nostri prieteni si #rati$
Veronica: - 6u plecat$

Bucuresti, 29 #ebruarie 1965
)"emam pe GALILEO GALILEI si &ine SIU KARTA.

Doream de mult lamuriri asupra planetelor si a straturilor" Despre locul si po,itia lor n spatiu C distante, dimensiuni si
caracteristici" '#am chemat pe Galilei" Nu a trecut nici un minut si ne pomenim cu"""
Siu Karta: - u-l mai asteptati pe ;alilei, pentru ca nu poate &eni. ,ste la un t'nar, stu(ent !n 3on(ra !n anul +, care stu(ia*a
!n paralel matematicile, #i*ica si astronomia. Sta l'nga el si !i sopteste ceea ce el nu a putut spune la timpul sau. 0'narul cauta
sa (escopere lucruri noi si sta l'nga el, #ara ca t'narul sa-si (ea seama, !i &orbeste si-i arata ceea ce trebuie sa (escopere el
oamenilor. 6sa ca, (ragii mei, nu-l mai asteptati. 3a orice c"emare a &oastra, careia nu i se poate raspun(e, !i iau eu locul si
&in sa &a comunic.
George: - Bine, Siu, !ti multumim$ 6m sa te !ntreb totusi pe tine, poate stii. 9ite, am citit *ilele trecute !n *iar ca, (inspre
constelatiile Sagetator si .egas, s-au receptionat, (e catre centrele noastre pam'ntene (e cercetare a ra(iatiilor cosmice, niste
semnale ra(io puncti#orme emise K se presupune K (e un puternic centru (e emisie care a lucrat pe #rec&enta (e 9DD
mega"ert*i. 6i ce&a cunostinte (e e7istenta unui ast#el (e centru con(us (e #iite ca si noi4 ,7ista asemenea aparaturi pe
acolo4
Siu Karta: - Despre aceasta &a &a &orbi ;alilei m'ine. 1a spun urmatorul lucru: c"emati-l, nici mai (e&reme, nici mai t'r*iu
(e ora 1D,DD. 0ocmai (espre aceasta se ocupa cu acel t'nar, pentru a-i arata lucruri minunate. )"emati-l la ora 1D,DD seara
c'n( el !nca nu-i plecat. .e la ora 12,DD noaptea trebuie sa se (uca la acel t'nar. ,ste ora c'n( !n&atacelul stu(ia*a si
me(itea*a. 0'narul nu sta singur !n camera, si, (upa ce ceilalti se culca, el se scoala, simte ne&oia sa #ie singur, sa me(ite*e,
sa patrun(a ceea ce nu gaseste scris. 6tunci ;alilei !i pre*inta cartea lui si-l !n&ata sa aplice. )'teo(ata !l scoala (in somn, (ar
(upa 12,DD noaptea. 3a el este mai (e&reme, la &oi este prea t'r*iu, si nu se poate opri$ 3uati-o &oi !nalinte$
Au continuat apoi discutiile cu Siu, ru*!ndu#l sa $ina, si, din $or%a n $or%a, Veronica l ntrea%a despre acea perioada din
$iata ei c!nd ea nu chema spirite, ci spiritele o tra*eau sa intre n transa, n lumea spirituala"""
Siu Karta: - )a ai #ost contactata (e noi, este a(e&arat. Singura nu ai #i putut #ace nimic !ntre oameni si atmos#era !n care te
gaseai. icio(ata nu ai #i putut a/unge un(e esti a*i, te-am a/utat eu si cei (e l'nga mine. 0i-am comunicat &ointa celor (e sus
si a noastra. )a sa ne cre*i, ne-am aratat lu'ns c"ipul lui 2ristos, spun'n( cutare sau cutare s#'nt pe care tu !l cunosteai. 0i-
am spus aceasta pentru ca erai persoana cu care puteam comunica. Daca ai #i a&ut (e mica l'nga tine pe cine&a care sa-si (ea
seama ca ai un rost si un lucru aparte, nu ai #i #ost asta*i la !nceput (e (rum. Singura #iin(, trebuia sa-ti (am noi (in energia
noastra, sa te (inami*am, sa te pastram si sa te a(ucem un(e esti acum. 6ltii care s-au (us, nu sunt pier(uti, au si ei #olosul
lor pentru tine si pentru cei ce au #ost !n /urul tau.
)'n( omul pune piciorul pe treapta unei scari singur, se &e(e urcat !n capatul scarii, c'n( este urcat (e altul, are teama ca ar
putea ca(ea alaturi. Da, ai #ost a/utata (e noi si ti s-au comunicat si bune si rele. 0i s-au #acut comunicari si *i(itoare si
lingusitoare, ca tu sa poti pricepe. -i s#au comunicat dupa cum a$eau cei din (ur ne$oie ca sa se poata prinde ce$a de ei" 6*i
nu mai cauta sa ti se (ea cu lingurita sau cu lingura cea mareA cauta singura si ceea ce cre*i ca poti m'nca, aceea sa cauti sa
iei si sa mesteci bine, sa nu-ti strici stomacul...
De multe ori am spus oamenilor lucruri care nu a&eau sens si rostA aceasta o #aceam pentru a tine continuitatea cu tine si
pentru ca oamenii &oiau noutati, #ara !nsa ca cine&a sa puna !n aplicare ceea ce comunicam. 9nii s-au #olosit, !n #on(..., altii
le-au primit ca pe niste po$esti"""
)'te po$esti nu cititi !n Biblie care &a !nalta su#letul$ Dar po&estile ram'n tot po&esti$ .o&esti erau, pentru ca (e po&esti
a&eau ne&oie oamenii pe atunci.
6 SOS+0 0+5.93 6S06:+ )6 O5939+ S6 9-+ 56+ .36)6 .O1,S0+3,. D, 6),,6, )69060+ )6 ),3, ),
D60+ S6 9 56+ %+, .O1,S0+. D60+-3, 6.6 3+5.,D,, .,089 6 86)O8+ O65,++ 68S+ D, S,),06 S+
689)60+ 0O0 ), ,S0, S06090, 630,860$
)'n( cititi scrierile unui prooroc (in 1ec"iul 0estament, spuneti: acesta a scris #rumos, acesta mai putin... u este asa.
%iecare a scris ceea ce au meritat oamenii carora le-a transmis, spun'n(u-le at't c't puteau (uce. u cel ce a scris a #ost sarac
!n i(ei, ci acei carora li s-a (at ce li s-a (at, aceia au #ost saraci si pe masura lor s-a (at. 6sa ca eu nu prea sunt bogat, pentru
&a nu prea stiu sa &orbesc cu &oi.
6cum, c'n( &in semnale (e c"emare (in lumea &oastra la noi, ma uit sa &a( (e merge cine&a, si (aca nu, &in eu.
6m ce&a sa &a mai spun (espre Sera#ia. ,a nu prea poate sa stea !ntre noi. ,a este, (e #apt, mai mult la &oi, ea traieste prin
prietena noastra, caci singura este aproape ine7istenta, si c'n( prietena noastra simte un gol, o secatuire, ca nu are &laga sau
energie, atunci sa stiti ca o parte (in ea este plecata K cea care este Sera#ia K si a ramas numai cu cealalta parte. ,ste (ublura
ei care alearga si prin alte parti, (ar cel mai mult este !n prea/ma &oastra. .rin ea se bucura si #ace orice mani#estare, si numai
(upa ce prietena noastra &a parasi trupul, numai atunci &a a&ea liniste si Sera#ia !n lumea ei. 6lt#el eu nu stiu cum sa &a
e7plic, ca sa ma !ntelegeti, #iin(ca eu nu am termenii &ostri.
George: - 1rei sa spui ca Sera#ia este pe acelasi ni&el cu 1eronica$ .esemene, !mpreuna au reali*at c'n(&a rotirile !n aceleasi
cercuri. Si acum Sera#ia...
Siu Karta: - Da, ea este un #el (e cor(on (e legatura !ntre prietena noastra si cei (e sus. -n toate !ntruparile prietenei noastre,
Sera#ia a #ost ca un cor(on ne(espartit. 6(ica, si c'n( a #ost !n ,gipt, si c'n( a #ost S#'nta 1eronica cu na#rama, si !n +n(ia, si
acum, Sera#ia estea aceea prin care se scurge energia !n prietena noastra. )"iar (aca Sera#ia se (uce un(e&a, pri&irile-i sunt
!ntoarse tot spre prietena noastra. ,ste ca o con(ucta (e alimentare, mi-e greu sa &a e7plic. 1oi !ntelegeti alt#el, trebuie sa
(isecati, pentru ca pri&iti prin prisma materiei po*iti&e. O+ -0,3,;,5 %, O5,,3, - S+0,:6 3O8 si nu
obisnuim sa...
George: - -nteleg, &oi nu (espicati #irul !n patru ca noi.
Siu Karta: - 3umea noastra nu poate #i c"iar asa usor (e !nteles. 1oi cautati sa ase*ati spritele pe straturi si consi(erati ca
toate sunt la #el, (ar lucrurile nu stau c"iar asa. -n ca(rul #iecarui strat, toti cei (e acolo sunt (e energii (i#erite, cu o gama
!ntreaga (e culori si par#umuri.
George: - -n legatura cu #lorile, acestea se usuca un(e stau4 Spiritul lor ram'ne pe .am'nt p'na ce !n&ie prima&ara4
Siu Karta: - %lorile rupte (e &oi &ara, toamna, sau cele prinse (e iarna, se &este/esc, se usuca. %rumusetea lor !nsa nu se
pier(e. ,le nu pier, ci se (uc la locul lor cu aceeasi culoare, cu aceeasi #rumusete si par#um. Si ele &in pe .am'nt ca sa
!nc'nte, sa !mbete si sa (electe*e inimile oamenilor. Si !n lumea noastra, sunt #lori, plante (e tot #elul, #luturi, g'nganii,
insecte, numai ca nimic nu este (usmanos si rapace cum este !n lumea &oastra. %lorile, (upa ce se &este/esc, su#letele lor nu
ram'n pe .am'nt. umai ceea ce este greu, mur(ar si &ino&at, nu se mai ri(ica.
George: - 6(ica scaietii, (racila, neg"ina si toate plantele para*ite si (istrugatoare...
Siu Karta: - Desigur.
George: - 6i putea sa ne a(uci ce&a plante (in acestea acum, ca este iarna si nu au &re/ pam'ntesc4
Veronica: - Siu se (epartea*a putin, cauta, a luat ce&a !n ambele m'ini si le a(uce.
Siu Karta: - )ei-i asta4
Veronica: - )iulini.
Siu Karta: - Dar asta4
1eronica: - 2olera$... 3e-a aruncat /os.
Siu Karta: - 0ot ce este para*itar si (uce o &iata #ara #olosul nimanui, ram'ne pe .am'nt. 6ceste plante para*itare pro&in (in
oamenii cei rai si ra*bunatori, care !n &iata lor !ntreaga !nteapa (oar si para*itea*a. Si c'te (in acestea sunt$ 6cestea au #ost
(oar (oua ce mi-au #ost la !n(em'na, care sunt (in oamenii ce nu (au nimic (in ei, cei ce nu #ac nici un e#ort, permanent
!nraiti, cei ce #ac sa su#ere pe cei (e l'nga ei. -ntre pasari, pesti si celelalte animale sunt specii care au urmarit aceeasi linie
e&oluti&a ca si (i&ersele categorii (e oameni. Sunt unele cre(incioase, altele &iclene, at't (e &iclene !nc't te !ntrebi (e un(e
at'ta &iclenie4 Si oamenii au #ost c'n(&a la ni&elul lor li #iecare !n #elul !n care a #ost atunci si-a pastrat, si c"iar si-a
ampli#icat trasaturile (e caracter si multi ram'n cu apucaturile lor. -ti ram'ne ce&a (in #iecare #a*a prin care ai trecut.
;eorge: - De aceea, unii oameni seamana cu &ulpile sau cu lupii, altii cu c'inele sau calul...
Siu Karta: - u ma re#er la partea #i*ica, ci la cea (e caracter.
;eorge: - Bine, !nteleg, !nsa #ormele !ntot(eauna e7prima un anumit continut (e i(ei, cu anumite sensuri.
Siu Karta: - , a(e&arat$
,i, (ragii mei, m-am !ntins la &orba.
;eorge: - Doar te-am rugat sa ram'i$
Siu Karta: - Da, acum plec. %iti binecu&'ntati$
;eorge: - Sa #ii rasplatit pentru (ragostea ta$
1eronica: - 6 plecat$...

Bucuresti, C martie 1965
GALILEO GALILEI

# !eenarea traturilor #

Am a$ut o discutie cu Galileo Galilei despre >efirius0 printre altele am discutat si despre modul de conducere al planetei"
Conducerea si planetele superioare acumulea,a functia spirituala cu cea economico#admintrati$a" Conducatorul suprem
este un fel de patriarh al ntre*ii planete, spirit superior care personal si numeste su%alternii si urmasul" Nu se fac ale*eri
pentru posturile de conducere pentru ca 9supremului conducator9 i este ordonata o ncredere totala, si un respect *eneral,
asa cum se nt!mpla cu Dihta Nahti $i,itat de *rupul amintit ntr#unul din capitolele precedente"
Galilei ne#a mai spus ca au si ei adunari si con*rese, unde se pun n discutie ndeose%i pro%lemele stiintifice, si mai ales,
filosofice"
Asupra modului de or*ani,are administrati$a, nu a putut sa ne dea detalii0 de asemenea despre o serie de amanunte
economice nu am putut primi detalii, deoarece Galilei nu s#a interesat de aceste lucruri"
'#am solicitat apoi sa ne $or%easca despre ntinderea si plasarea straturilor" Veronica ncerca sa desene,e traseul straturilor,
dar din desen nu ntele*eam nimic" '#am ru*at apoi pe Galilei sa ncerce el sa#i conduca m!na" Am pus n fata Veronicai o
h!rtie de calc C care#mi era la ndem!na C si, prin,!nd creionul n m!na, Veronica astepta"
Ga!i!ei: - Dragii mei, sa &a spun a(e&arul: eu acum nu sunt &enit la &oi. Sunt !n stratul 1 si am scos-o pe prietena &oastra, si
stau (e &orba cu tine prin ea, care este aici. 6steptati si &in la &oi.
Surprins de aceasta noutate, am asteptat" Veronica a%ia atunci si dadu seama ca se $ede pe sine n spirit"
Co%or!rea dura foarte putin" Veronica astepta cu creionul n m!na"
Veronica: - 6 &enit$...
Dupa c!te$a minute, pi@ul cu pasta rosie, luat din nt!mplare, se opri ntr#un punct si ncepu sa descrie niste cur%e n forma
de spirala, (os C n dreptul straturilor inferioare C cur%ele fiind mai mari, pentru ca spirala sa de n*uste,e ca un %rad,
culmin!nd cu platforma Orasului de Aur, ce nchidea n partea superioara, aceasta spirala n forma de %rad"
n $!rf, deasupra Orasului de Aur, a fost desenata o sfera, care repre,enta impenetra%ilul Opal"
'#am ntre%at pe Galilei daca $ede ceea ce a desenat si a raspuns ca nu" Galilei nu $edea nimic din camera noastra, doar
tente sla%e si difu,e" Aceasta m#a facut sa ntele* c!t de saraca n ener*ie este materia po,iti$a fata de cea din >efirius,
acolo unde Veronica $a,use materia po,iti$a, atunci c!nd $edea casele, %locurile si masinile"
Am schim%at h!rtia, am pus alta h!rtie de cal curata, si l#am ru*at sa mai ncerce odata nca un desen" 3!na Veronicai
ncepu din nou sa se miste, ncep!nd de (os, de la stratul I, micsor!ndu#se n dreptul stratului IV, apoi urma stratul V, ce$a
mai lat, ca din nou sa se n*uste,e n dreptul Orasului de Aur" n $!rf, plasa din nou 9Sfera Opalica9"
Ga!i!ei: - ,u &a spun un lucru K nu cunosc !ntin(erea nici unui strat. Desenul este asa... (in imaginatia mea, ca sa a&eti si &oi
o i(ee (e cum sunt ase*ate straturile, asa cum !nteleg eu... u o #i asa, (ar eu asa le !nteleg$ 6sa mi le imagine*.
ncepu din nou sa se miste m!na Veronicai0 descrisese o cur%a repre,ent!nd stratul I, si se opri aproape de spatiul care
desparte straturile VI si VII"
Ga!i!ei: - .e aceasta curba sunt plasate planetele 0arnium si 0aitun. Sub stratul + este .am'ntul, iar :e#irius !nc"i(e spirala
(in partea superioara, acolo un(e !n apropiere se a#la Orasul (e 6ur.
Deasupra Orasului (e 6ur este Opalul carer !nc"i(e a7a :enit-a(ir, Opalul marc'n( :enitul. 0rebuie sa preci*e* ca
planetele nu sunt amestecate cu straturile. Si :e#irius are miscarea lui (e rotatie, apropiin(u-se sau (epart'n(u-se (e Orasul
(e 6ur. -n orice ca*, este singura planeta care se apropie mai mult (e Orasul (e 6ur.
I#am propus lui Galilei, n ncheiere, sa calculam distantele dintre straturi"
Ga!i!ei: - )um4
George: - Daca &rei, &ei parcurge o (istanta pe .am'nt, cunoscuta (e mine, eu te &oi cronometra, &oi a#la cu ce (istanta te
(eplase*i si apoi &ei parcurge (istanta !ntre straturi si, cunosc'n( timpul si &ite*a, &om putea calcula (istanta parcursa.
Ga!i!ei: - Bine *ici, la asta nu m-am g'n(it. 5'ine #acem acest lucru. .'na atunci, ram'neti !n pacea Domnului nostru$
George: - -ti multumim pentru buna&ointa. .rimeste salutul si !nc"inarea noastra$
Veronica: - 6 plecat$....
Am omis sa spun ca Galilei ne#a $or%it despre/ 9IERAR.IA ENERGII'OR N S-RA-7RI9" Centrul stratului polari,ea,a pe
cei mai e$oluati spiritual, centrul repre,ent!nd locul $irtual pe unde trece a@a >enit#Nadir" Deci, cei mai e$oluati spritual
sunt apropiati de e@a, cei mai putin e$oluati, de periferie, o manifestare a le*ii centripede"

Bucuresti, 9 martie 1965
GALILEO GALILEI

# Maurarea ditantelor ntre traturi #

Ga!i!ei: - 1-am simtit (orinta (e a cunoaste spatiul, Bilometra/ele (intre straturile (e o(i"na si #ericire si &-am &a*ut ca pe (oi
copii (e 5 ani ce stau pe malul unei mari, care au au*it (e la parintii si &ecinii lor ca marea arunca pietre scumpe si alte
o(oare (e &aloare, ei se iau (e m'nute si alearga pe mal *ile !ntregi, astept'n( ceea ce pot sa le arunce &alurile. 5area le
arunca un melc mai mic sau mai mare, ei !l (es#ac sa poata &e(ea ce este ascuns !nauntru, gasesc sau nu ce&a, le mai arunca
marea o scoica sau o pietricica colorata, si sunt !n culmea #ericirii, c'n( &alurile arunca ce&a (in acest imens ocean (e apa.
Dar ei nu stiu ca acest ocean are at'tea bogatii !n a('ncurile lui tainice, !nc't acestea sunt (e nepatruns pentru mintea lor.
6m &a*ut aceasta la &oi, si am *is sa nu-i las nici cu un melc, nici cu o scoica, nici cu o piatra colorata. 2ai sa le (au un
briliant, sa nu mai astepte sa le arunce &alurile la !nt'mplare orice. 1reau sa &a (au acum niste (ate calculate (e mine, pe
(ibuite, pe parcursul timpului (e la ultima mea &i*ita si p'na acum. 6m *is, "ai mai bine sa le calcule* eu, pentru ca le #ac cu
un interes (e cercetare personala, care #ace parte (in #iinta mea spirituala. )eea ce era &orba sa #acem !mpreuna, am #acut eu.
De la stratul + p'na la stratul 1+++ (istantele sunt egale, a(ica apro7imati& 1DDD Bm. -ntre #iecare strat, p'na la &'r#ul suprem.
George: - Dar (istantele p'na la planete4
Ga!i!ei: - 5-am interesat, (ar (upa aprecierile mele, ele sunt mai aproape (e straturile (e o(i"na, !n or(inea superioritatii lor,
(e aceea se e7ercita in#luente #a&orabile asupra climei si atmos#erei oamenilor. Distanta cea mai mare, !n orice ca* este !ntre
.am'nt si 0arnium, al carei plan (e rotire bate spre stratul +1-1.
George: - Oamenii le pe planetele superioare, (upa ce-si parasesc trupurile, !n ce straturi a/ung4
Ga!i!ei: - S.+8+0,3, D, ., .36,0,3, S9.,8+O68, +086 956+ D, 36 S086093 1 - S9S, .<6 36 +?
EO86S93 D, 698F. - S086093 +1 S+ S9B 1 9 S069 D,)<0 S.+8+0,3, .65<0,,, (ar (upa cum stiti,
.65<0,++ .O0 S6 6>9;6 .<6 36 S086093 +?.
Stratul 1 este cel mai /os pentru planetari, ast#el ca -08, S086098+3, +1 S+ 1 ,?+S06 O S,.6860+, S,1,86 )68,
9 36S6 ., ),+ D+ +1 S6 +08, - 1.
George: - +ubite ;alilei, am o rugaminte pe care !n(ra*nesc sa ti-o a(rese* pentru ca tu !ntelegi spiritul cercetator, (oresc sa
#acem totusi o &eri#icare a primei (istante (intre .am'nt si stratul +.
Ga!i!ei: - Da, (e acor($
George: - Bine, atunci trebuie sa !ncepem prin cronometrarea unei (istante cunoscute pe .am'nt. ,sti (ispus sa #aci o
plimbare p'na la )airo4 .'na acolo a&em 2DDD Bm.
Ga!i!ei: - O #ac si pe aceasta$
Am pri$it ceasul si am marcat plecarea" Veronica l $edea n ecran pe Galilei tot timpul" El parcurse distanta p!na la Cairo
n 4B de secunde" Deci, cei apro@imati$ 1D22 <m" mpartiti la 4B de secunde, re,ulta o $ite,a de deplasare de 4A <mEsecunda"
'a ntoarcere Galilei parcurse aceeasi distanta Cairo#6ucuresti ntr#un minut si 1B secunde" Deci, ntr#un timp relati$ mai
lun*" Eu nsa am luat n calcul $ite,a de 4A<mEsecunda"
Galilei se ntoarse si porni spre primul strat" !na la stratul I facu D minute si 12 secunde, adica BB2 de secunde" BB2 de
secunde ? 4A <m" F AG,122 <m" Din acest calcul re,ulta ca distanta de la am!nt la stratul I este de circa AG,122 <m" C!nd i#
am comunicat re,ultatul lui Galilei, acesta ramasese surprins si ceru sa continui cronometrarea prin toate straturile" n
dreptul fiecarui strat, se oprea si reapropia ima*inea n ecran" +ata re*ultatele pentru ora 22,DD, la 8.DG.1965:
-Bucuresti - stratul + 9L 1DLL M 2G,1DD Bm.
-stratul + - stratul ++ CDLL M 2,8DD Bm.
-stratul ++ - stratul +++ 2L GCLL M 6,59H Bm.
-stratul +++ - stratul +1 HL HGLL M 11,886 Bm.
-stratul +1 - stratul 1 CL 12 LL M 18,1HH Bm.
Se opri la stratul IV si, o%osit ntr#o oarecare masura, Galilei ne promise continuarea n ,iua urmatoare, pe D martie 1DHB"
A doua ,i, Veronica receptiona n ecran ima*inea lui Galilei n stratul V" Galilei si relua ,%orul pentru a cronometra
mpreuna distantele" Iata re,ultatele pentru ora A1"22 n ,iua de D martie 1DHB/
-stratul 1 - stratul 1+ 1GL M G2,C6D Bm.
-stratul 1+ - stratul 1++ 16L GDLL M H1,58D Bm.
-stratul 1++ - stratul 1+++ 2HL 16LL M 6C,2DD Bm.
Re,ulta ca din 6ucuresti p!na n stratul VIII sunt A24"2H4 <m"
'a stratul VIII, Galilei se opri"
Ga!i!ei: - 5ai (eparte nu mai pot merge (ec't (aca sunt c"emat.
Noi, ntre timp, am adresat o ru*a lui Socrit, care este din Orasul de Aur, ca sa cheme pe Galilei, nsa nu am primit nici un
raspuns la chemare"""
Ga!i!ei: - 6m g'n(it mult asupra cercetarilor mele si c't (e mic m-am &a*ut pentru a !ntelege a('ncimea legilor pe care
nimeni nu le poate cunoaste la /usta lor &aloare, (ec't numai )el care le-a !ntocmit. B'/b'im si noi si apreciem, asa cum
merge un om cu o luminita !n !ntuneric, spre a (escoperi un loc pe care &rea sa-l cunoasca. 6preciata este r'&na aceluia care
&rea sa a/unga la tinta (orita, apreciata este (orinta &oastra care, cu apro7imatie, &rea totusi sa cunoasca tainele realitatilor ce
se re#era si la (imensiunile acestor spatii eterice pe care nimeni, nicio(ata, nu s-a g'n(it sa le cunoasca. Omul este absent,
at't cel pam'ntean, c't si cel spiritual, se re*uma la bucuriile ce i le pot o#eri cele ce-l !ncon/oara, las'n( gri/a cautarilor pe
altii, #ac'n(u-se ne(emni pentru o atare cercetare. 6sa se complac toti !n lucrurile !n care se gasesc. De aceea, eu ma bucur
nespus (e mult (e tot ceea ce lucram acum, (esi (atele pe care le (am nu sunt cu e7actitate, ele totusi corespun( realitatiiA
totusi, ne gasim pe margine (e a(e&ar...
George: - Doresc o preci*are, ieri am masurat (istanta p'na la stratul +, (ar nu stiu !n ce (irectie &ine stratul, pentru ca acesta
ar putea inclu(e si o parte (in .am'nt.
Ga!i!ei: - ... 3a ora aceasta, ca si aseara, tara &oastra se a#la cu partea (e pe .am'nt cea mai apropiata (e stratul +.
George: - -ti multumim, iubite prieten$

Bucuresti, 16 martie 1965
SIU KARTA SI %ALE&NIS<

# "am#ntul, lo$ul rata$itorilor #

Au trecut mai multe ,ile, fiind ocupati si hartuiti cu cei ce tre%uiau sa *oleasca apartamentul n care ne $om muta" Am cerut
spri(inul prietenilor nostri, pentru a ne linisti mai repede" Veronica anunta $enirea lui Siu &arta si a lui Calemnis"
Am discutat cu ei, de data aceasta, lucruri mai mici, totusi importante pentru linistea noastra" ntre altele, am pomenit de
multimea de rau#facatori n spirit, care cauta sa ne puna piedici n toate" 3#a interesat situatia aceasta si am cerut detalii"
n clipa aceea, Siu a rotit %ratele si, ca si cum o perdea ar fi acoperit un fundal, s#a deschis spatiul n (ur, nc!t Veronica
ramasese surprinsa"
Veronica: - 1a( orasul (e (easupra... 6aa$ Sunt iesita"""
Siu Karta: - Da$ 0e-am scos sa &e*i mai bine ce este .am'ntul.
Veronica: - Sunt la o mica !naltime (easupra .am'ntului si &a( clar... 9ite posta..., stra*ile astea la (reapta si... ce&a
nemaipomenit. 0ot #elul (e spirite, mai sus, mai /osA merg !ncetA ur'ti sunt$ 9ite unul cu bu*a ras#r'nta$ 6u culori mur(are,
mur(are si cu mult negru pe ei. 2ainele le au asa... *(rentuite. 9ite, unul intra !ntr-o casa$ 6ltul sta pe un acoperis$ , o
multime, un #urnicar (e spirite mi*erabile. -mi (au un sentiment (e (e*gust, (e tristete si, !n acelasi timp, (e mila...
Siu Karta: - 6cestia sunt ratacitorii... 5ulti..., prea multii. Sunt oameni #ara ocupatii... care au trait (ar n-au stiut pentru ce...
O parte (in ei nu au #acut nici rele, nici bune..., in(i#erentii, nepasatorii... u au #acut bine si "ainele lor sunt *(rentuite, si nu
au acces nici macar !n srtratul +, stratul asteptarilor. )el mai mult !nsa, #ac ceea ce au #acut si !n &iata pam'nteana: !ncurca,
!ntar'ta si (e*bina oamenii. 1in pe l'nga ei si le soptesc numai rele. 6cestia nu au nici Domn, nici Stap'n, si libertatea lor au
trans#ormat-o !n (e*or(ine... +5,+ 9-+ O.8,S0,$
Veronica: - .'na c'n( asta4
Siu Karta: - .'na !ntr-o *i$ .<6 -08-O :+, )<D 16 +:B+ D+ -63093 S.60++3O8 =O8D+,6 )O.3,S+0O68,
6 D+1++060++= )68, 16 S)2+5B6 .8+1,S3+S0+3, 6),S0,6 D, +6D.
Da$ , re&oltator sa &e*i cum aceasta #or#ota cauta numai sa (e*bine actiunile oamenilor, e re&oltator sa pri&esti multimea
aceasta oarba, (ar !n acelasi timp, &icleana si plina (e ura, sa pri&esti si sa nu poti #ace nimic, nimic altce&a (ec't sa astepti
5O5,093 )68, S6 2O0686S)6 .8+5,+8,6 -08,;++ 605OS%,8, 6 .65<0939+.
De aceea, prietena noastra, (e multe ori, c'n( &oi ne c"emati, noi o scoatem pe ea si-i &orbim, asa cum &-a spus si *ilele
trecute prietenul nostru ;alilei. Din cau*a atmos#erei pe care ei o creea*a, #acem asta. 0oate bolile, toti microbii, (in ei sunt.
Veronica: - )e multi sunt$ 1a( p'na (eparte restul orasului... , o imagine pe care nu o poti compara cu nimic K /os sunt
casele, blocurile, trecatorii si, alaturi (e ei, si printre ei, c"iar (easupra lor, misuna aceasta multime mi*erabila$ 9ite, c'ti&a s-
au apropiat si "olbea*a oc"ii la prietenii nostri$ )'ti&a se !nclina !naintea lor. )ine esti, ce-i cu tine4 )e rost ai4...
Un oarecare: - Sunt ungur, umblu... acum &-am &a*ut si &a pri&esc si eu.
Veronica: - Dar &reun rom'm nu e pe aproape4
Un oarecare: - Ba (a. ,u sunt rom'nca.
Veronica: - Se apropie o #emeie !n *(rente, trista si sc"imonosita, e #oarte mur(ara, nu pot sa spun ca are &reo culoare. )ine
esti si cum te c"eama4
Fe'eia: - umele meu este 5arioara Dragomir, sunt (in )a"ul. 0e rog, aprin(e-mi si mie trei lumini seara, te rog, #a-mi si
mie binele acesta si am sa te a/ut si eu.
Veronica: - )e-ai #acut !n &iata4 De ce ai a/uns asa4
&.Drago'ir: - 6m su#ocat multi copii, multe #emei au ramas nenorocite (e pe urma mea iar c'te&a au si murit...
Veronica: - De ce i-ai su#ocat4
&.Drago'ir: - 6m #ost moasa si nu ma pricepeam. u ma !n&atase nimeni si nimeni nu ma tragea la raspun(ere...
Veronica: - Si acum4
&.Drago'ir: - -am nici un rost, nu stiu ce sa #ac si nu pot #ace nimic. 1-am gasit pe &oi pe aici si stau mai mult prin
prea/ma &oastra, (ar eu nu #ac rau si (aca-mi aprin(eti si mie trei lumini am sa #ac si eu ce&a pentru &oi.
Veronica/ # Saraca (e ea$ )alemnis siSiu o pri&esc si ei cu mila...
Siu Karta: - 6sa sunt ma/oritatea. -n /urul .am'ntului roiesc toti cei ce nu au nici o #i7are, pribegii care nu au reali*at nimic
!n &iata...
%iti binecu&'ntati, iubitii nostri prieteni, noi ne-am retras$
George: - 1a multumim pentru tot$
Veronica: - 6u plecat...

Bucuresti, 22 martie 1965
IOSEF BALSA&O, conte (e )agliostro, me(ium spiritistA
- &er(e (esc"is si o ban(a groasa galbena pe pieptA
- stratul +1A

George: - 0e rugam sa ne (ai c'te&a lamuriri asupra preocuparilor tale masonice si secretul &in(ecarilor pe care le-ai reali*at.
I.Ba!sa'o: - 6m &rut sa #ac un #el (e #rancmasonism (upa o sc"ita, caut'n( sa-l !mbunatatesc pe cel e7istent. Sc"ita aceasta
o primeam (e la cei ce lucrau cu mine, pentru ca eram me(ium. )eea ce am #acut eu, am #acut la s#atul &ec"ilor masoni
egipteni, care nu a&eau nimic rau, pentru ca a&eau /uraminte s#inte, curate si !naltatoare. 6m a&ut momente c'n( m-am !n(oit,
cre*'n( ca au &enit la mine spirite negre, care mi-au (at acest s#at, si m-am retras.
1in(ecarile le-am lucrat pe (oua carari K si cu buni, si cu rai. 6m apelat la toti care ma puteau a/uta, si, ca sa #iu sincer,
cautam sa-mi scot numele meu cum ca as #i prooroc. u am reusit sa am acest titlu, (ar, oricum, am #ost #oarte stimat !n
&iata. .'na la urma, numai eu stiu ce batai luam noaptea c'n( nu se !mplineau #aga(uielile.
George: - )e-i cu (unga aceasta galbena pe care o ai pe piept4
I.Ba!sa'o: - Sunt lau(ele si maririle pe care le-am primit cu satis#actie. 5-am cre*ut =un Dumne*eu= si p'na la urma nici
macar cu titlul (e prooroc nu am ramas. 6m murit strangulat, ca un animal, (e #ustele .apei...
Goerge: - 6(ica cum4
I.Ba!sa'o: - 9nul (intre oamenii .apei a #ost platit sa ma strangule*e.
George: - Dar &er(ele pe care !l ai ca ba*a spirituala, cum l-ai primit4
I.Ba!sa'o: - 6m (orit #oarte mult sa #ac bine oamenilor si, pentru ca nu am a&ut posibilitatea, m-am aruncat !n aceasta
munca ma*ica si cu buni, si cu rai...
6m trait ca un print, e a(e&arat, am a&ut asa (e mult, ca am putut (a si altora. icio(ata !nsa nu am luat nimic (e la nimeni,
(ar mi s-a a(us mai mult (ec't ceream eu. 0ocmai aceasta (orinta (e a #ace bine si celor ce erau saraci, m-a ri(icat !n stratul
+1. Singura mea (orinta a #ost sa a/ung ceea ce stiti ca am #ost... 1a multumesc (e in&itatie$
George: - -ti multumim si noi, poti pleca$

Bucuresti, 22 martie 1965
N. NOTOVIT%H) ,retins teoAo@A
- culori mur(are, un cenusiu mur(arA
- pribeag, ratacitor.

George: - 6i scris ca 2ristos s-a instruit !n Orient si ca ,l ar #i un oarecare +sa, mentionat (e in(ieni ca a intrat !n con#lict cu
#orurile superioare religioase, at't !n +n(ia, c't si !n .ersia, (e un(e a #ugit la timp, pentru ca (e-abia e&reii sa-l prin(a si sa-l
rastigneasca. De un(e sunt aceste (ate, (e un(e le-ai luat4 6i cercetat si ai gasit un(e&a ast#el (e (ate4
Noto7itc*: - u am cercetat nimic. 6m #ost platit cu bani grei pentru ca a&eam talent la scris. 0oate sunt o scornire a
imaginatiei mele. .entru aceasta am regretat mult, c"iar !n &iata pam'nteana, si am cautat sa-mi ispasesc greseala, #ara sa arat
public, #apt pentru care pribegesc si asta*i, #ara sa am nici o #i7are !n straturile (e o(i"na. 6m #ost omul interesului, un
negustor al con(eiului...
George: - 1rem sa stim !nca ce&a, ce natie esti4
Noto7itc*: - ,&reu.
George: - Si pe un(e ai trait4
Noto7itc*: - .rin %ranta, am stat mult timp la Bor(eau7.
George: - Bine, mergi si-ti urmea*a (estinul pe care singur ti l-ai trasat. oi nu a&em ce-ti #ace.
Noto7itc*: - Stiu, sunt &ino&at, (ar prea t'r*iu...
George: - -ncearca sa re&ii !n trup, poate ca, cine stie, te &ei !n(repta.
Veronica: - 8i(ica (in umeri si o#tea*a...
George: - -n orice ca*, noi !ti multumim pentru sinceritate. .oti pleca$

Bucuresti, 22 martie 1965
&ILLER) 'e;iu' s,ritist<
- alb mat, cu triung"i pe pieptA
- stratul 1.

Citind despre marele medium 3iller, care reali,a materiali,ari si transe partiale si totale, l#am chemat pentru a#i cunoaste
%a,a spirituala si a#i cere lamuriri"
Veronica: - 5iller este !mbracat ca un pastor catolic, cu pelerina neagra, are capul (escoperit.
&i!!er: - 1a multumesc pentru in&itatie si, !n numele 6celuia care m-ati c"emat, #iti si &oi binecu&'ntati$
Stiu (e ce m-ati c"ematA (e #apt, a(miratia &oastra a(resata stra(aniilor mele, a &ibrat p'na la mine, nu (e acum, ci !nca (in
cursul *ilei (e a*i, ceea ce m-a (eterminat sa &in alaturi (e acea #iinta "ara*ita sa aiba un con(ucator !nca (in #rage(a &'rsta a
copilariei. .acat ca a pier(ut at'tia ani #ara sa #ie a/utata si #ara sa se integre*e cu atentie &ointei e7puse prin g"i(ul ei, care
pre*enta (i&erse persoane, spre a-i putea cuceri !ncre(erea si (e&otamentul...
Desigur, a #ost pacat, si totusi a #ost si un noroc mare pentru ('nsa ca a #ost lasata sa creasca asemenea unei #lori !n mi/locul
unei oa*e, !ncon/urata (e salbaticii. :ic acestea pentru ca, la &'rsta ei #rage(a, isco(irile oamenilor ar #i putut sa o a(uca !n
strea (e a nu mai #i asta*i ceea ce este.
)ea mai mare nemultumire (in timpul &ietii mele !n trup, mi-au a(us-o isco(irile oamenilor, ne!ncre(erea lor, care !mprastiau
!n /ur #lui(e nepotri&ite care &eneau spre mine...
Oamenii .am'ntului, care au o c"emare prin care sa arate e7istenta &ietii &esnice, se aseamama meli#erelor ce atrag micutele
albine at't (e inteligente si "arnice$ Si, (aca se abat asupra acestor #lori &'nturi ne#a&orabile, precum !n(oielile oamenilor (in
/ur... polenul se scutura, iar bietele albine pleaca (e pe ele #ara sa culeaga ce&a. 6sa pleaca si cei care abia asteapta in&itatia la
&oi, #ara sa poata sa comunice lucruri (e #olos pentru &oi...
6m pri&it cu placere cum citeati (in carticica aceea (espre #enomenele petrecute cu mine si cum ma a(mirati, (espre
posibilitatea pe care o a&eam !n corp po*iti&, sa pot #ace &i*ibil un om eteric...
5-am bucurat ca ti-a placut si #elul cum am e7plicat, usurinta cu care omul paraseste corpul #i*ic si ram'ne corp eteric. 1eti
a/unge si &oi la sc"imbarea locului pe care !l ocupati acum cu cel &esnic, caci nu se stie c't poti ram'neA omul !si lasa trupul
cum !si lasa "ainele (e la un anotimp la altul...
6m spus ca ai a&ut un g"i( si c"iar acum te g'n(eai care a #ost (in c'ti au #ost... -l stii, !nsa pentru ca erai nea/utorata la
&'rsta aceea el nu te-a lasat singura... 0e-a con(us asa cum con(uce mama un copil. 0e-a tinut (e m'na sa nu ca*i, nu ti-a
cerut mai mult (ec't puteai, nu ti-a aratat lucruri care sa te !ntriste*e si ti-a !n(eplinit si ceea ce tu ai (orit, nu numai ceea ce
te-ai rugat. 6cum, !n ultimul timp, te cam parasise. 0e-a lasat sa-ti tesi p'n*a (orintelor singura pentru ca trebuia sa-ti termini
lucrul ce-l a&eai si nu stiai cine &a &eni si c'n(. 0e &e(eai singura, straina (e toti si nimeni nu te multumea, nimeni...
6cum cre( ca esti multumita, (ar !ti (au un s#at K sa te #eresti (e oameni$ 6m spus ca cele mai mari neca*uri !n e#orturile
mele mi le-au #acut oamenii. Ooo, (e c'te ori am strigat cu !ntreaga mea #iinta spre .arintele 3uminilor sa nu ma paraseasca,
sa nu ma #ac (e rusine pentru !n(oielile, necre(inta si isco(irile lor, pentru care eu !nsumi !mi pier(eam a(esea !ncre(erea !n
mine$ 6ti citit, !n putinele mele scrieri, (e c'te ori str'ngeam cruci#i7ul !n bratele mele, (e cre(eam ca se consuma materia lui
!n mine, pentru a ma a/uta si a nu ma parasi !n e#orturi, (eoarece K repet K orice su#lu (e ne'ncre(ere si !n(oiala a celor (in
/ur stinge lumina ce p'lp'ie prin straturile li%ertatii. u mai poti sa te !naltiA te stingi !n tine si te &e*i gol, #ara putere, #ara
elan, #ara energie si #ara aripi...
Veronica: - 6m &a*ut !n cartea pe care am citit-o ca tu pre*entai comunicarile !n stare normala si, mai mult (e at't, ca !n
prea/ma ta puteai sa pre*inti spirite materiali*ate, iar !n alte se(inte &orbeai !n transa totala. 6*i am simtit ca !mi &ine sa ca( si
eu si m-am silit sa ram'n trea*a. 5-am temut... 6m #ost cum&a tu4$...
&i!!er: - 6m sa-ti raspun( e7act cum m-ai !ntrebat. .rima mea lucrare a #ost, asa cum ai citit, !n stare normala, a(ica eram
constient (e tot ce se !nt'mpla. Doar ca simteam niste curenti pe care nu stiam cum sa-i numesc, si apoi simteam (e la un
timp si o oboseala gro*a&a a corpului #i*ic, (upa care urmau intense (ureri (e cap. 6m cautat reali*area unei transe c't mai
per#ecte, silin(u-ma sa raspun( c"emarilor ce mi se #aceau. 5a g'n(eam ca poate aceste concentrari !mi obosesc at't (e mult
creierul, !nc't !mi pro&oaca (ureri (e cap. 6m #acut o pau*a. Simteam spiritele cum &in si ma c"eama si nu &oiam sa le
primesc. .ur si simplu simteam !n corp o ra*&ratire contra c"emarii spiritelor care &oiau sa se mani#este prin mine. u &oiam,
(ar ele persistau.
6cest protest al corpului #i*ic, spre a se conser&a, ma #acea sa ma tem (e o nenorocire ce m-ar #i asteptat. )um am spus, am
#acut o pau*a mare, (ar iarasi au &enit la mine, pre*ent'n(u-mi multe si #rumoase !n&ataturi si asa, !ncet, !ncet, #ara sa &reau,
ma !nca(ram !n munca c"emarii mele care a&ea urmari si asupra #i*icului. -ti a(uci aminte (in copilarie4 Si tu ai a&ut (ureri
(e cap, !ti a(uci aminte4
Veronica: - Da, !mi a(uc aminte, !n(eosebi la 2D, 21 p'na la 2C (e ani am a&ut niste (ureri (e cap !ngro*itoare. )u &remea,
m-au lasat. Si acum am, (ar mai rar.
&i!!er: - -ntocmai cum am a&ut eu. 6u !nceput apoi !ntre oameni (e*binarile si m-am rugat, m-am rugat sa #aca cum o sti
Dumne*eu, )el ce m-a c"emat la un ast#el (e lucru sa-mi (ea cre(it !n #ata oamenilor. )ei (in /urul meu ma iubeau. 5a
bucuram (e prestigiul meu, eram o #ire orgolioasa, nu &oiam sa a/ung (e r'sul oamenilor, nici nu &oiam sa crea(a ca sunt un
!nselat si mi s-a spus ca pentru isco(irea semenilor, pentru (orul lor (e cercetare, o sa se arate =g"i(ul= meu personal. 6u
&enit !nsa mai multi si s-au #acut &i*ibili (e catre toata asistenta si &e(erea lor era at't (e clara, !nc't aparatele (e #otogra#iat
le.au putut prin(e pe pelicula.
u te lasa nicio(ata )el ce te-a pus la lucru, nu te lasa la mi/loc (e (rum, !n ast#el (e !mpre/urari. +me(iat !ti &ine !n a/utor, nu
ca sa te slu/easca pe tine, ci curata munca pe care o &rei pentru (e*legarea unor taine si pentru lamurirea unor !ntrebari ale
celor ce &or sa stie.
3ucrul meu !nsa nu a #ost esenta si (e aceea sunt nemultumit. 6m #ost #olosit (e oameni numai pentru mici (orinte, personale
K (e a-si &e(ea mama, (e a &orbi cu copilul, (e a sti un(e-i logo(nica si mai stiu eu ce si cine... 6cestea nu au #ost un lucru (e
esenta. )eea ce #aceti &oi ma bucura, pentru ca &reti sa aratati minciunile aruncate asupra unui a(e&ar imaculat, &reti sa
cunoasteti lumi, planete, organi*area lor (upa merite si e#orturi, &reti sa cunoasteti oamenii care &ietuiesc (e mii (e ani pe
planete superioare .am'ntului. 6cesta e !ntr-a(e&ar, un e#ort, o munca al carui re*ultat sa-l lasati !n culorile cele mai
#rumoase posibile, nu (e a satis#ace lacrimi (e (ragul sotiei sau #iului... 6ceasta !nseamna micime, si nu o preocupare
serioasa, plina (e lauri, care sa #ie orientata spre #olosul tuturor celor care, !ntr-o *i, !si &or musca pumnii ca nu &-au (at m'na
spre a cunoaste lucruri nestiute (e mii si mii (e ani, ascunse (upa per(eaua nepriceperii si a como(itatii.
Sa nu &a lasati con(usi (e curio*itati banale, sa nu &a pier(eti timpul cu (orinte mesc"ine. u$ 5unca &oastra sa #ie (e esenta
si &iu colorata, ca nici un soare sa n-o umbreasca si s-o (ecolore*e, si, c"iar (e nu aratati asta*i, &a iesi m'ine la i&eala si tot
&a #i #rumoasa, iar pentru e#ortul &ostru nicio(ata sa nu (oriti nimic altce&a (ec't plasarea !ntr-un loc #a&orabil.
Oamenii se &or napusti asupra &oastra, &or (ori sa &a #oloseasca pentru isco(irile lor. Sa nu &a !nc'nte nici (arurile, nici
sc'ncetele, nici (orintele lor. Sa #iti ('r/i si neclintiti !n e#ortul &ostru (e a patrun(e c't mai a('nc necunoscutul si sa nu (ati
satis#actie micimii lor, pentru ca ast#el &a (estramati #ara nici un rost, asa cum am #acut eu. Si, pentru ca ma tineau *ile !ntregi
!n e#ort, oboseam si atunci ma !ntin(eam pe un pat si ma (esprin(eam (e trupul meu #i*ic, iar ei #aceau tot #elul (e e7periente
mesc"ine pe trupul meu nesimtitor, pe care !l paraseam pentru c'te&a momente. Si !mi &e(eam corpul eteric !n m'inile celor
c"emati (e mine, iar ei cascau gurile ascult'n( pe cei c"emati (e ei, care &orbeau prin corpul meu pam'ntesc si pl'ngeau, si
se &aicareau, au*in( glasurile celor iubiti (e ei.
imic (e pro#un*ime n-am cautat. 5-au stors #ara nici un sens. .entru un bli( (e argint cu m'ncare, ma #oloseau p'na la
re#u*, !nc't (ormeam *ile !ntregi, (upa at'ta oboseala.
in curs (e e(itare
..................
# sfarsitul $olumului III #