L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84ODM0NjE PDF

www.dacoromanica.
ro
Inainte de a face o ca1A-
torie, adresati-vA la
.13itotti oficiat de
uotai C. ri
Calea Victoriei 49, Bucurevti I.
unde vi se vor da sfaturile cele
mai bune in aceasta privinta.
Acolo puteti obtine:

Bilete internationale.
Bilete C. F. R.
Bilete circulare.
Bilete Wagons-Lits.
Bilete de vapor.
Bilete de avion.
Abonamente pe C. F. R.
Legitimatii pentru toate targurile de
mostre.
Vizele pentru pasapoarte.
Asigurarea bagajelor.
Comandarea camerelor la hotelurile din
toatA tarsi si din strAinatate.
Aranjarea de calatorii colective si in-
dividuale.
Toate informatiunile in privinta

ciilatoriei Dv. le primiti GRATUIT
www.dacoromanica.ro
CAM
Fumafi exce/enie/e figari .-z
pgarele ale Case! dquionome

a Monopolurilor Pegafului
Pomdniei
*
www.dacoromanica.ro
GRAND HOTEL 11
LAFAYET TE"
Esfe hotelul eel mai modern, eonfortabil si central. Restaurant,
Cafenea, [Cofetfirie de prim rang. Preturi foarte ieffine.
BUCURESTI. Calea Vicforiei Nr. 11
trN. Toujours
a votre service
lig WAGONS-LITS / COOK

Agences a:
Arad B-dul Regina Maria (Palais des Minorites) / Brasov Str. Regale
Carol 61 / Bucuregfi Piga Regele Carol I; Str. Lipscani 23;
Calea Grivitei 177 / Cernauti Str. Iancu Flondor 1 / Chisinau
B-dul Regele Carol II. 69 / Cluj Plata Unirei 18 / Constanta
Piga Indcpendenvei 11 / Craiova Calea Unirei 54 / Galati
Str. =mend 38 / lati Piga Unirei 1 / Oradea Mare
B-dul Regele Ferdinand 2 / Ploiegfi Str. M. Kogilniceanu / Sibiu
Str. Regina Maria 13 / Timigoara Bd. Regele Ferdinand (Palais
Bincile Bana'vene Unite".)
Sous-agences 1:
Braila Str. Regard 31 / Targu-Mureg Piga Regele Ferdinand 39
www.dacoromanica.ro
ATHENcE-PALACE-HOTEL
Bucureti
Romania
Locul de intalnire
al strainilor
200 paturi
Camere de baie
Toalete
Telefon
Restaurant - Bar
Sala de lectur5.
Se vorbesc toate
limbile
IONICA 64 Coafor pm:aro

domoi gi dame i n palatul hotelului
Grand Hotel
BOULEVARDu
Bucuresti, Bulevardul Elisabeta Nr. 1
Hotel de primul rang, cu
confortul cel mai modern
Apartamente si camere cu
baie si telefon. Calorifer, apa
calda. Restaurant foarte ele-
gant, bucatarie excelenta.
Serviciul atent si constiincios!
www.dacoromanica.ro
Organizatia Nationals Romans
de voiaj i turism
EUROPA
Centrala: BUCURETI I.
Strada Doamnei Nr. 1
Telegrame : *Romturiste Bucuresti
Agentii In Bucuregitis Calea Victoriei 22; Calea
Victoriei 28; Calea Victoriei 53; A. R. P. A. Piata
Regele Carol I (Fundatia Carol); Calea Victoriei 84;
Calea Victoriei 101.
Agentil In tara: Arad, Bistrita, Brasov, Bucuresti,
Buzau, Cluj, Chisinau, Cernauti, Careii Mari, Con-
stanta, Lugoj, Medias, Oradea, Ploiesti, Satu Mare,
Sibiu, Sighet, Sigthisoara, Timisoara si Tg. Mures.
Bilete C.F.R. si Internationale, once distanta.
Bilete dusintors. Bilete de avion pentru
toate liniile aeriene din tara si strainatate.
Bilete de vapor pentru toate liniile de navigatie
maritime si fluviala romane si straine.
Locuri de Wagon-Lits si tikete pentru trenu-
rile rapide.
In legatura cu toate organizatiile mondiale de voiaj,
aranjeaza calatorii in grupuri si individuale, cu
preturile cele mai scazute, asigurand tot confortul
pe tot parcursul. Refine camere, fare nici o ma-
jorare de preturi, la toate hotelurile din tara si
strainatate.
Vize de paapoarte; AsigurAri de calatori si
bagaje. lnformatiuni verbale, telefonice si in
scris la domiciliu.
Organizatia Nationale Romans de voiaj si turism
EUROPA, este singura reprezentanta a tuturor
Societatilor de voiaj si turism din strainatate,
pentru intreaga tara si singura societate roma-
neasca care reprezinta interesele turismului roman
in strainatate, facand o propaganda practice pentru
vizitarea reciproca.
www.dacoromanica.ro
LOTERU1DESTAT
www.dacoromanica.ro
NORDDEUTSCHER LLOYD BREMEN
LLOYD-EXPRESS
CELE MAI RAPIDE SERVICII DIN LUME
cu vapoarele noastre uriae
BREMEN' ,EUROPA' ,COLUMBUS'
Informatii, studii, organizari de calaforii
colective In State le Unite aleAmericei de Nord
Ca !Mora to farile nordice $i Mediterana

Bilefe de calaforie pe cal ferate cu
preturi oficiale
Informatii i prospecte la agentiile noastre din.
BUCURE$TI: Norddeutscher Lloyd Bremen, F. Miss ler
S. A. R., Ca lea Victoriel 101.
SIBIU: Birou de voiaj .EUROPA', Str. Regina
Maria 26.
TIMISOARA : Norddeutscher Lloyd Bremen, F. Missler
S. A. R., Str. I. C. Bratianu 10
www.dacoromanica.ro
S
N't AllITIM Rom
11V Serviciul
1.
, ....-:.; .-o...,..,.
Maritim
-
Roman
(1) S. M. R.
Linii directe gi rapide de Lignes de navigation direc-
navi gatie, in legAtura cu tes et rapides, en corres-
tren urile rapide si de lux pondance avec les trains ra-
inter nationale, deservite de pides et de luxe interna-
tionaux, desservies par les
pach eboturile : DACIA, navires postaux : DACIA,
RO M ANIA, REGELE ROMANIA, REGELE
CA ROL I si PRINCIPESA CAROL I et PRINCIPESA
MARIA. Cabine de lux MARIA. Cabine de luxe et
si restaurant de prim ordin. restaurant &premier ordre.
Plecarile regulate conform Departs reguliers de Con-
itinerarului de mai jos: stantza conformement
Pitineraire ci-dessous:
Ligne Stamboul: Ligne de Stamboul-Pirke

Alexandrie.
Departs de Constantza: Departs de Constantza:
JEUDI SAMEDI
TA RIF: CL I Cl. 11 CL III

Lei Lei Lei
Constantza- Stamboul 2.160 1.600 400
, Pith 4.300 3.440 800
, Alexandrie 8.1100 6.400 1.440
Preturi speciale pentru emigranti, pelerini, excursionisti, artiiti etc. in grupe
www.dacoromanica.ro
OATEN CALM
C 0 RIO
BUCURESTI CALEA VICTORIEI Ne90
t!,
la "L.4
ti
1:(11
11111,. 1.11
LOCUL DE INTALNIRE AL
LUMEI ELEGANTE DIN
CA PITA LA
ITALIA - COSULICH - LLOYD TRIESTIHO

SOCIETATILE ITALIENE DE NAVIGATIE
Linii exprese gi rapide pentru
AMERICA DE NORD AMERICA
DE SUD AMERICA CENTRALA
AUSTRALIA AFRICA DE SUD
EGIPT INDII EXTR. ORIENT
Linii postale in toata lumea!
VOIAJURI DE PLACERE IN MEDIIERANA
cu renumitele transatlantice ultra-moderne de mare tonaj
Reprezentanta generals pentru Romania:
S. A.R.P.I.M. (Soc. Anon. Rom. pt. Intreprinderi Maritime)
Sediul: Bucuresti, Calea Victoriei 53 (Tel.:415/90)
Sucursale:
Timigoara IV, Str. I. C. Bratianu 47 (Tel.: 22/32)
Cernauti, Str. Regele Ferdinand 39 (Tel.: 6/14)
www.dacoromanica.ro
Cele mai bogate asortimente de
haine pentru domni, doamne i
copii, numai la magazinele Socie-
tatii anonime
CEHOSLOVACA
BUCURESTI
B-dul Elisabeta 8-10
Ca lea Grivitei 159
Str. Berzei 100-102
BUCURESTI
Tanga Gara de Nord,
Ca lea Grivivei 177
Hotel
imparatul Traian
Telefon : 352/14
Casa de primul rang Serviciu
ireproabil Ascensor Inc5I-
zire centrals Telefon B5i, etc.
Camere cu 1 pat 82-140 Lei; 2
paturi 160-254 Lei
Servitori ai hotelului in gars Voiajorii
beneficiaza de reduceri
www.dacoromanica.ro
t,
'01
.\
,1
:7"
CEA MAI POPULAPA

MARCA
FABRICA DE INCALTAMINTE
CLUJ-TIMI,SOARA
DEPOZITE iN &MEAN TARA
www.dacoromanica.ro
c1 T
COMPAGNIA ITALIANA TURISMO
BIROU DE VOW $I TURISM IN BUCURE$11 : : TEL. 415/90
BUCURE$TI, CALEA VICTORIEI 53/55

Agenjia Oficiala a Cailor Ferate Itatiene /
Reprezenfanja celor mai marl companii de
vapoare italiene *i straine / Corespondenji
in cele mai importer-4e raw din lume /
Bilete de tren *i de vapor pentru foafe
desfinaliile / Voiaje a forfait / Organixari
de grupuri i excursiuni / Bilete circulare
i cu reducere / Informafiuni grafuife.
Folositi in plin vizita in

Capital5
cumpirind
SUVENIRURI i
CAD OURI DISTINSE
dela renumitul Depozit de fabrics
ARGINTARIA PFORZHEIM
Furnizorul Curcii Regale
BUCURESTL STRADA COLTEI 6

Cele mai ieftine preturi
www.dacoromanica.ro
GRADINA $1 SALA
CINEMA FORUM
Vis--vis de Palaful Regal Cal. Victoria! 88
CEL MAI ELEGANT SI CEL MAI

LUXOS CINEMATOGRAF CU
CEA MAI RACOROASA
GRADINA DE VARA
(1200 LOCURI) IN CENTRUL CAPITALEI
CELE MAI BUNE PROGRAME
INTRARE POPULARA
S. Georges
Furnizorul Curtii Regale
Bucure*ti
Cal. Victoriei 56
Palarii
Camai
Cravate
Casa de primul ordin
www.dacoromanica.ro
V ILC V
DELTA DUNARII
In fimpul sezonului:
1 Mai 15 Octomvrie
Reducere de 50010
Pe Vaporele Soc. de Navigatie
S. R. D. DIRECTIUNEA GENERALA :
BUCURESTI, STR. GENERAL BERTHELOT Nr. 15
DIRECTIUNEA DE EXPLOATARE:
BRAILA, STRADA DANUBIULUI Nr.17
www.dacoromanica.ro
Hamburg-Amerika
Linie S. As R.
HanciburgAmerika-Linie, en numele prescurtat de
BaPag, lucreaza de 15 ani In Romania. In acest interval a
desfaourat o rodnicA of bogata activitate in domeniul turismu-
lui si al organizarii cillatoriilor de placere. A avut meritul de
a fi suscitat un interes pentru tara romfineasea In cele mai
raspindite cercuri ale publicului de pretutindeni, multumita
reprezentantelor sale internationale, a prospectelor despre
Rorafinia, raspandite In striiinatate, a organiztirii excursiilor
of a celorlaltor Intreprinderi pentru traficul de calatori
strain. Organizatia sa mondial& a prilejuit o apropiere
culturala of economics Intre Romania of strainatate.
E folositor pentru publicul rominese sit cunoasca of %-
rile straine din Europa of de paste Ocean. pentru ca sA -ol
largesse& astfel perspectivele si sa poata realiza o apropiere
deplinA de culture occidentalti, de metodele Intrebuintate in
Virile ears se bucura de un trecut politic, tehnio si cultural.
Si In aceastA directie, HamburgAmerika-Linie" a adus
o contributie important prin diversele cAlAtorii In straina-
tate pe care le-a organizat. Nenumaratele relatii turistice
Pe care le are de atatia ani Hapag-ul ii permits sA asigure.
cu preciziunea of punctualitatea unui ceasornic, vizitarea In
orice moment a oricarui punct de pe globul pamantesc si
stabilirea legaturilor cu lumea IntreagA.
E in deosebi recunosout faptul, ca izolarea duce la o anchi-
lozare economics. Dar nu numai circulatia bunurilor si a
marfurilor trebue sA lege Wile Intre ele, ci of circulatia
spiritului omenesc. De aceea cAlAtoria e un puternic milloci-
tor Intre culturlle diverselor state, care in aspra luptii
pentru existents, Isi asigurlt un loe sub soars. De aceea
caltitoriti cat mai mult, priviti si largiti-vii cercul cunootinte-
lor voastre, pentru progresul propriei voastre personalitati
of al tarn voastre..
Hamburg America- Linie" dispune actualmente de 153 va-
poare, reprezentand un tonaj de peste un milion de tone,
raspandite In toate partile lumii. Deosebit de interesante
pentru publicul romfinese sunt cillatoriile de plAcere pe apA
organizate de Hapag, avand In programul excursiilor vizi-
tarea celor mai frumoase locuri din lume, dispunfind de
vapoare moderne $1 reunind eel mai ales public international
intr'o deosebitA armonie. Informatiuni amAnuntite despre
aceste excursii, cat si pentru orice caltitorii in tara san
strainittate Cu pret dinainte stabilit, pentru retinerea
eamerelor la hoteluri In localitati balneare, etc. precum
Si orice informatii se pot obtine la Birourile s. a. r. Ham-
burgAmerika-Linie" din Bucuresti, Cates Victoriei 84;
Timisoara, Str. Mercy 2 si Str. Regele Ferdinand 11 Cer-
Mint', Str. Regele Ferdinand 35; Constants, Plata Indepen-
dentei 2 cum of la celelalte agentii din tara.
www.dacoromanica.ro
110 ANI DE EXPERIENTA
cum si masinile ultra-
moderne si cei mai buni
specialisfi de cari dis-
punem, ne pun in pla-
cufa siluatie de a livra
orice fiparifuri in exe-
culari superioare.
;
Luati lucrarea noasfra

>ND de fata ca exemplu
Ghidul Bucurefilor"
Tipografie / Lifografie / Heliofipie / Zincografie / Offset
KRAFFT & DROTLEFF SIBIU

Fondaf 1825
Aux Galeries Lafayette"

Cel mai mare magazin din tars cu peste 70 Raioane.
Gisiti tot ce doriti la preturile cele mai ieftine
www.dacoromanica.ro
iG gdituta gliad %main iei all .apatut
REISEFUHRER DURCH
RUMANIEN
Prima mare calatiza a Ro-
maniei. 800 pagini, in limba
germana. Pretul Lei 400.
GHIDUL
BUCURE$TILOR
Inchinaf Lunii Bucurelfilor"
Sul iipwt:
GHIDUL
ROMANIEI
800 pagini text, numeroase
harti 1i clisee.
.9.K .pupaltafie
ROUMANIE,
GUIDE TOURISTIQUE
Yaliticati teciamete Ou. .ix xdifiiie aoastu

EDITURA GHIDUL ROMANIEI / BUCURE$TI
STR. N. GOLESCU 20
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
Ca un omagiu adus marilor serbari organizate,
din Inaltul indemn al M. S. Regelui, de catre Pri-
maria Municipiului Bucureti, sub priceputa gos-
podarire a d-lui Al. Donescu, Primar General,
editura Ghidul Romaniei" face sa apara a-
ceasta Callauza.
Deopotriva inchinata Capita lei de eri i de azi,
acest Ghid se adauga, firesc, straduintelor de pro-
paganda i mai buns a ei cunoatere, cari fac
rostul acestei prime Luni a Bucuretilor".
AL. BADAUTA AL. CICIO-POP
Dr. Z. NEMETH
9 Mai 1935.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
rag.
BUCURESTI
Istoricul Bucureutilor 11
Sosirea in Bucureuti 18
Agentii ei Birouri de voiaj 22
-
Societati de navigatie 23
Oficii poetale 23
Hoteluri 24
Restaurante 25
Muzee 26
Gradini ei restaurante de vat% 28
Pensiuni 28
Cafenele 28
Teatre 28
Baruri ei cubarete 28
Cinematografe 28
Cluburi insenmate 28
Ministere 29
Autoritati 29
Justitie 29
Administratiile financiare din capital/1 4i Per-
ceptiile respective 30
Universitati ei Sco li superiouro 30
Biblioteci 32
Biserici 32
Bai publice .._ _ _ 32
Stranduri 32
Sanatorii ei spitale 32
Medici specialieti _ _ _ 33
Bane', fabric( ui magazine recomandabile 36
Camere de comert - 36
Baud 36
Industrie 37
Magazine 39
Vami 39
Legatiunile el cousulatele strain() in Bueureeti 41
Terenuri sportive 42
www.dacoromanica.ro 5
Pad'.
A. Pllmbare cIrcularli prin oras 44
Ca lea Victoriei ei bulevardele invectual-e 44
a) Cercul Mi litar, B-dul Elisabeta ei Parcul
Cismigiu 46
b) B-dul Regale Carol I. Universitatea qi veel-
natAtile ei 48
e) Dela. Cercul Militar la Palatul Regal 51
d) Palatul Regal 53
e) Dela Palatal Regal la Piata Victoriei si
Soseaua Kisseleff 54
f) Dela Cercul Mi litar la Plata Senatului 76
B. Bulevarde ot sosele 79
a) Bulevardul Briitianu, Take Ion- escu qi Lascar
Catargin 79
b) Billevardele Regale Carol I. si Pache Prot.
Pop wen 85
c) Continuarea B-dului Elisabeta si B-dul lude-
pendentei 88
C. Pe celalalt mat at Diunbovitel 90

a) Din Piata Senatului spre Sud-Est 91
Parcul Carol 95
b) Dela Piata Senatului spre Sud-Vest 100
Imprejurimile Bucurestllor 102
I. Manitstirea Vacitreeti 102
II. Palatul Mogoeoaia qi Mannstirile Maui oi
Tigitnesti 103
III. Snagovul 104
IV. Biserica Fundenii Doamnei oi Ma.utistirea
Plumbuit a 108
V. Mitniistirile Mareuta, Pasarea oi Ceruica 106
VI. Ruinele dela Potlogi 107
VII. Dela Bueuresti la Giurgiu (Manustirea Uumuutt) 107
8
www.dacoromanica.ro
Atheneul RomAn
Bucureti.
Razboiul mondial schimband Bucurestii dintr'o
capital a unei tali mici, in centrul de viata al
unui mare regat, a adus cu sine, in anii cari au
urmat, o aerie noun de eforturi. Toate tinzand, de
asta data dups un plan organizat si o ooneeptie
urbanistica occidentals, sh dea capitalei Romaniei
un prestigiu cu adevarat de mare oral. Astazi
chiar, Bucurestii au aerul unui imens santier:
strazile se aliniaza; pietile capata forma si aspec-
tele trebuitoare ca ss devina locuri demne de in-
teres; monumentele principale sunt puse in lumina
pe care ele o meritau; cartiere noi, cochete si de
gust, incunjurh inima oraeului.
Bucurestii, phstrandu-si toate vestigiile isto-
rice, devin totusi un oras tanar, care isi fixeazit,
cu fiecare an trecut, o personalitate a sa. Astfel,
cu toats rapida lui desvoltare, consul nu se depar-
teaza de ceea ce facea odinioarg farmecul sail:
vechile locasuri de inchinare; eateva cladiri din
veacul al XVIII-lea si Inca unele monumente, an
gasit putinta sa ramana, in toata valoarea lor, in
mijlocul acestui oras non. Amestee de stiluri di-
ferite, Bucurestii isi captitit totusi stilul propriu:
in timp ce pe bulevarde se inaltA constructiuni
moderne, la sosea si in cartierele noi, infloreste
stilul romlinese. Ca o marturisitit legaturti, eu ye-
ehiul sau aspect, orasul pastreaza, cultiva si spo-
reste parcuri dintre cele mai frumoase, cum buna-
oath Cismigiul, Parcul Carol, etc. Numarrt 635.000
locuitori, iar suprafata sa este aproape egalit cu
acea a Parisului. Neobisnuita lui intindere in ra-
port cu populatia, este explicabilli prin faptul a
majoritatea caselor zidite inainte de rgzboiu, n'au
decat un singur etaj. Din primele a.gezari idilice
se mai pot vedea numeroase biserici, mitocuri si
bisericute impodobite cu icoane primitive, cu
fresce si sculpturi in lemn, ctitorite de boieri ore-
dineiosi. Jazzul strident al circulatiei moderne,
sgomotul transmisiunilor publice de radio, striga-
tele oltenilor si ale viinzhthrilor de ziare, uruiala
masinilor, se lovesc toate de linistea bisericilor,
pretutindeni raspandite in acest oral.
In afar, de aceste veehi locasuri ale Domnului,
se mai afla. in Bucuresti si cateva cladiri mai in-
semnarte din veacul al.XV1I-lea si al XVIII-lea,
,1
'2.
- tr"
-. _ :UN
Marius Bunescu: Bnenrestil veal!
8 www.dacoromanica.ro
61
Str. Regal&
ca: Patriarhia, mitocurile din jurul ei, vechea re-

sedintii, domneasea, in care e instalata Arhiva Sta-
tului, etc. Deasemeni, centrul comercial si bancar,
dela Plata, Sf. Gheorghe prin Str. Lipscani, Str.
Smardan, Str. Academiei si pang in vestita Cale a
Viotoriei, mai cuprinde cladiri caracteristice ale
arhitecturii veacului trecut. AlAturi, B-dul I. C.
Briitianu Take Ionescu Lascar Catargiu,
acesta din urmit avand numeroase case boieresti,
unele in stil nou brancovenese, formeaza una din
cele mai frumoase artere ale orasului. Centrul
piistreazii un aspect occidental, jar costumele tar&
nesti ale oltenilor, trasurile de origine ruseasca,
2
figurile impunatoare ale preotilor ou bArbi si pot-
capuri, aduc o nuanta patriarhala, linistita.
In lama, sezonul e foarte bogat in premiere,
concerte, cu dirijori si artisti localnici sau
straini, conferinte culturale, baluri, patinaj,
matchuri de hockey pe ghiatg reprezentatii de
box, baruri si cabarete, la nivelul orica,rui oras
apusean.
Vara, bucuresteanul mute odihna la Soseaua
Kisseleff, la Strand, la basinul cu valuri Lido", la
Snagov sau in frumoasele manastiri din jurul ca-
pitalei. 0 excursie mai mare, de 3 ore ou trenul,
se poate face la Sinaia, resedinta de varA a Rege-
lui. (In toate Duminecile si sarbatorile pe diver-
sele terenuri de sport, se joacit matchuri de foot-
ball, rugby, tennis, ciclism, motocielism, etc.)
Populatia e foarte variata cuprinzand 700/0 Ro-
mani iar restul Evrei, Unguri, Nemti, Rusi, Ita-
lieni, Greci, Armeni, etc.
Prin pozitia say geografia, in apropiere de
Dunare si Marea Neagra si prin reteaua de
cai ferate, Bucurestii e menit s devinA until din
cele mai importante centre de legiitura intre
Orient si Occident.
r- UCHEll
if!
.4-,
Bucure4t1
10
www.dacoromanica.ro
Dimmest(
Istoricul Bucurettilor.
Intim legat de istoria Tarn Romfinesti, istoricul acestui
vechin scaun de domnie" care e Bucureetiul pleaca din
legends, urmand aceea$i framantata linie pans In zilele
noastre. Sfunburele lui, data e sil credem o poveste plink de
pitoresc, a Yost viata lui Bucur pastorul, care a ridicat, pe
malul Dlimbovitei, o bisericutit de lemn si a intoemit Incepa-
turtle a$ezarii lui de azi In aceste locuri.
Cercetarile istorice si siipaturile Mute au dovedit inset
ca, Inch de prin epoca mijlocie a bronzului (1600 a. Hr.) $1
pima dare sfiirsitul epocei romane (400 d. Hr.), tinutul Bucu-
reetilor a lost locuit.
Arinele, uneltele de piatra. os, bronz si fier, dar mal
ales ceramica sits In sapaturile din jurul lacului Tei,
dovedese existenta unei civilizatii preistorice bine definite,
clasificate de oamenii de $tiinta sub numele de Civilizatia
Bucureeti".
Se pare ca, In antichitate, In locurile acestea, era o In-
semnata asezare, din punct de vedere strategic ei coiner-
cial. In Evul Mediu, cetatea, Incunjurata de un orasel for-
mat de negustorii cari lucrau cu porturile apropiate ale
Dundrii, a MINA. treptat o importantil din ce In ce mai
mare, devenind, pe la mijlocul veacului al XVII-lea, capitals
Tarii Romfineai.
Datorita, astfel, imprejurarilor favorabile $i situatiei sale,
Bucurestii an izbutit sh devina centrul vietii politico roma-
nesti. De aci a pornit miscarea nationala care urmarea, In
veacul al XVII-lea, desrobirea tarilor romfine de sub jurul
turcesc. Mai tarziu, la Inceputul veacului at XIX-lea, Bu-
curestii an avut un, rol conducator in miecarea de redeetep-
tare nationala. De aceea, la 1862, sand s'a Infaptuit Unirea
Principatelor, au devenit capitala naturala a tarii.
De fapt, in vechile documente ei cronici, numele de Bncti-
re$ti nu apare dead tftrziu, In veacul al XV-lea. Totusi,
2 www.dacoromanica.ro 11
'Drawl exists ei inainte, purtand numele de Cetatea Dambo-
vitel.
Dupit ce s'a mutat act scaunul domneso dela Targoviete,
oraeul incepe sit propiteeaselt. Boierii lei chides ease in
preajma Curtii Domneeti, negustorii lei deschid dughene, ei
viata se desfiteoarit activii, in jurul cethtii.
Prima descriere a Bucurestilor e aceea Scut/ de WA-
torul franoez Pierre Lescalopier, la 1574, care spune:
..Intitriturile oraeului sent trunchiurl marl de co-
ped Infipte in pitmant, unul 'taiga altul ei legate Intro
ele prin grinzi transversale, prinee prin cuie de lemn,
lungi et marl; pavajul e facut din trunehiuri de coped.
Pe act trece tin ran numit Dambovita.
Palatul Domnitorului era de paiantit umplutit on villa-
tuci. Ne-am dus sh vorbim cu el Intro sail mare, tapitata
on covoare turceeti ei cu reliefuri de jur imprejur, inane
de vreo trei picioare, ca in earavanseraiuri. In capita
salt!, in fata unit, Printul eedea intr'un jet. Mai multi
oameni inarmati en topoare san buzdugane eran de fatA.
Am ieeit din castel on o facile Qi am Yost duel la o
cash de targoveti..."
Povestirile ellittorilor aunt, astfel, ca un album, din pagi-
nile amnia se desprind, fragmentar, imaginile oraeulni la
diferite epoci.
Curtea Domneascit era aeezatit pe malul stang al Dam-
bovitei, pe locul unde astazi e Biserica Curtea Veche. Pe
dealul din dosul acestei biserici unde a acum Plata Sf. An-
ton era Palatal, cu clAdirile slujitorilor, jar in jurul lui
s'a format targul en strazi ce purtan numirile vechilor bresle:
Cavafi, $elari, Lipscani, Zarafi, Covaci, etc.
Boierii lei aveau easels Inspre actuala Str. Carol ei Ca lea
Victoriei, unde erau Biserica Gheormei Banal (hinge, Banca
Chrissoveloni) ei Biserica Sf. loan eel Mare (pe locul unde
..t. .
..,:ar
I .
l'''
......-
,
,W.e.
.........
_.....$
I., u.,,,,f
,v);-Piliti-e.1441-H.- terlr.o,i
AillIfilitniroliiiic
i. .1.1 t.....i .,161.111 .=-
,,..,-
-4 ,
ta": -,'. .1
-- -,
1'. Xr.".
Y
., .. ., -=. ...--..
t :-'''`"t2 ,.:...4.,....: 'i'!:.: .., 'il ''", .:
''WAg,pe.,,,...::,;,...,v.,, ,
Podia Cotroceni
. r . - Ir--crscr77-",
.44-:-_ " 1
I .-
,!
/.
3
, 45, I.
.:
r.10.1. EltII III ikr?-,1
....!7, '1 I i '7"5..31M
. .
1 l'ill::: .___a_iisk%.'
--W'
I 2 --.-i
,--
'`.`'....
1-4,:::.-.Ts_---, .4...- ,.,--r.----;
Biserica Sf. Gheorghe, Initiate de foe
e azi Casa de Depuneri) san in directia strAzilor Lucaci si

Ste lea. Case le boieresti eran Ineunjurate de curt' marl, grit-
dini Qi vii.
Pe main! drept al Dfimbovitei se ridican, In veacul al
XVI-lea, cateva biserici transformate in manAstiri Int /trite,
servind ea fortificatii 4i locuri de adtipost. (Biserica inpl-
nesei Cap lea, pe dealnl Mihai Veda, mAnastirea Radu-
Veda, etc.)
Vechiul oral a fest Snag, In repetate randuri, prAdat de
ostirile dusmane, sau distrus de incendii.
De abia in veacul al XVII-lea, in timpul domniei lui Motel
Basarab, Bucurestii an inceput el se ridice la nivelul unui
eras mare pi sti devinA cu adevArat un important centru politio
si comercial. S'a banns spre Apus pang la lacul Ciemigiu,
pe malul ettruia Matei Basarab a ridicat mAnAstirea Sarin-
dar, iar spre Nord pang in cartierul Batiste, numit aatfel
dupA vestitul boier grec de pe vremea lui Radu Mihnea, pi
pe malul drept al DAmbovitei, pang la biserica ST-tii
Apostoli, ridicatA de Matei Basarab.
De aceea, atat ambasadorul suedez Paul Strassburg, eat si
scriitorul anonim polonez, care Insotea pe Gheorghe Kra-
sinski, vorbesc de Bucuresti ca de o metropola: tin orao
mai frumos elfidit cleat Iasii, Impodobit en frumoase biserici
de zid". Iar in descrierea episcopulni catolic P. Baksici, care
a vizitat Bucureetii In anul 1640, se arata el orasul are
12.000 de case, ceea ce face mai mult de 100.000 de satiate,
en 100 de biserici si multe mAnAstiri ...
Diaconul Paul din Alep, care a Insotit pa patriarhul Ma-
eerie al Antiohiei In efilltoria filentl In tars noastrii, prin
anti 1653-1654, aratA In descrierea sa el Bucurestii aunt nu
eras foarte mare" cu 40 de biserici ei manAstiri". Despre
Curtea Domneasel eerie ca e nimitor de elegantl, en on
aspect IncAntiitor pi mult mai frnmoasl dealt Cartes din
Targoviete".
Din relatArile pitoresti ale etilltorilor, ne putem da deei
seama de vista bogatA, piing de strAlucire a Bucurestilor in
veacul al XVII-lea. De fapt, strAmntarea definitiva a capi-
talei dela Targoviete la Buenrepti an are loe decal In anul
1659, dupe rascoala lui Mihnea Voda, duel cum aratti croni-
carul Radu Greceanu.
Inteadeviir, Bucurestii hind mai aproape de Dinar de-
ck Targovi$tea, puteau fi mai u$or sub supravegherea tur-
ceased, astfel Walt, stramutarea definitive a scaunului
domnesc, pare ca s'a flicut sub presiunea Turcilor.
0 fault epoch de inflorire au cunoscut Bucurestii in
vremea domniilor lui $erban Cantacuzino (1678-1688) si Con-
stantin Brancoveanu (1688-1714). In acest timp, 'Drawl se
mitre$te prin formarea unor not centre comerciale: Tar-
gul Cucului" In jurul bisericei Sf. Gheorghe Nou, $i Targul
de Sus, avfind ca arterit principals Ulita Mare (actuala Str.
Lipscani). In apropierea Targu lui de Sus, se construeate
Hanul Serban Voda: cladire amens& pentru acele vremi, en
doug caturi In jurul unei curti plitrate. La parter erau prti-
valiile; la etas camerele pentru cAlatori; tar In curte popo-
Beau carele cu milrfuri ei radvanele caletorilor. Hanul $er-
ban VodA se afla cam pe locul unde se ridicti astAzi Banes
National&
Brancoveanu a construit $i el un han, In jurul Bisericii
St. Gheorghe Nou, $i un altul, pe locul fostei case a BARI.-
cenilor, unde e azi Palatul Poeta lor.
Tot in aceastA epoch se (Memnon. ca principale artere
ale orasului, doull strAzi: Ca lea Bra$ovului" smolt& mai
tarziu Podul Mogo$oaiei, si care nu e alta deck actuala tale
a Victoriei Qi Ulita Targului din earn", ce pornea din
Plata Sf. Gheorghe si ducea pans la Targui din afarli, ac-
tualul Targ al Moi lor (Ca lea Mo*ilor).
Dar $1 celelalte cartiere se intind.
La nitingstirea Coltei nude functionau un spital ei 0
male se ridica un turn, neobienuit de Walt, avand un
ceasornic Si doi soldati zugraviti de o parte Qi cealalta a
portii. Traditia spune ca acest turn al Coltei ar fi Yost. mill-
-77
Biserica St. Gheorghe, arzand

1
fR
sorcsl,bkr , '"
1 2
Veehea Riser lea Stavropoleos

tat de soldatii suedezi din armata Regelui Carol al XII-lea,
refugiati la noi.
Pe malul drept al Dambovitei se cladesc nnmeroase curt!
boieresti si biserici: eurtea postelnicului Constantin Canta-
cuzino, in apropiere de Biserica Sf-tilor Apostoli; vestitele case
ale Dudescului, langit podul Calicilor (actuala mile a Raho-
vei); palatele lui Brancovennu, pe locurile unde stint azi Spi-
talul BraIncovenese si Piata Senatului; easels Merionilor,
Milestilor si ale Rudenilor; biserica Antim, ridicata de mi-
tropolitul Antim Ivireanul, etc.
In sfar$it, tot in aceasta epoch se ridica si Manastirea Co-
trocenilor, resedinta de vary a Domnitorilor.
In veacul al XVIII-lea, Bucurestii incep sit capete o
alta. Infatisare. Fanariotii au adus noi deprinderi de intriga,
lux si trandavie. Bucurestii nu mai stint o cetate incunjuratit
de un targ cu aspect mai mult sail mai putin rural. Au de-
venit un ora$ cosmopolit, cu caracter oriental. Boierii isi
parasesc mosiile si isi lades locuintele in capitalit. Nu mai
sunt osteni devin curteni. Bizantinismul se Inseiluneaza pen-
tru prima data In Bucuresti. Jupfinesele urmeaza moda dela
tonstantinopole, protipendada se plimba in carets, radvane
si pizmuiri.
si calerfti, iar boierii duo o vista de intrigi rar
Domnitorii se gandese din ce in ce mai sa cladeaaca
biserici. Doer Nicolae Mavrocordat ridicit manastirea Wien-
restilor, Constantin Mavrocordat manitstirea Sf. Spiridon
Vechi, si Scarlet Ghica biserica Sf. Spiridon Nou.
In schimb, boierii si mai ales negustorii Filet( san
inaltit direct locasuri de rugaciune. Pentru acest motiv, cele
mai multe biserici din veacul al XVIII-lea poarta numele
preotilor earl an staruit san au adunat bani: Popa Soare,
Popa Petre, Popa Darvasi (Biserica Alba). Popa Costea, etc.
Tot in acest veac Bucurestii se imbogatese cu unul dintre
cele mai frumoase monumente: biserica ridicata de arhiereul
Ioanichie Stavropoleos.
15
www.dacoromanica.ro
Pe la sfArsitul secolnlui al XVIII-lea, apar in jurul 13n-
oureetilor localuri de distractii si de petreceri. Astfel aunt
chioscurile" dela HerAstrAu, undo petrecea protipendada,
chioscurile si Pentane on avuzuri ridicate de Nicolae Ma-
vrogheni, in apropiere de Biserica Izvorul Tamaduirii, la
gosea, etc.
Orasul se intinde pe o suprafatii foarte mare dela un
capAt la celalalt are o lungime de un ceas si jumAtate de
mere", spune austriacul Sulzer in descrierea sa dar casele
aunt construite neregulat, avand gradini si curti intinse, cu
numeroase maidane intro ele. La 1798, Doinnitorul C. Hanger li
a pus sit se feel o Impartire a orasului in 90 de mahalale,
grupate in 5 pltisi, care ar corespunde colorilor" de azi.
Cam in acest timp, se Infiinteaza primele consulate straine
In Bucuresti: eel ruseso la 1781, eel austriac la 1783, prusian
la 1786, francez la 1795 si englez la 1801. Ele an constituit
curtInd adevArate nuolee de viatit europeana, cari atrag pe
boierii dornici de emancipare ei de culture. Mai ales con-
sulatul francez, condus de un iacobin Inversunat: Hortolan,
instalat pe ulita Islicarilor (actuala Str. Carol), devine cen-
trul revolutionarilor si focarul ideilor noi.
In 1802 un cutremur distruge o parte din ores. In 1804,
un incendin pustieste cartierul negustorese din Pieta Sf.
Gheorghe pang la Podul Mogosoaiei. Curtea Domneascil. arde
In 1813.
Orasul se reface insA, dar cu case construite dupA model
europenese si cu strAzi aliniate: mai largi si mai Ingrijite,
unele dintre ele filnd chiar luminate en felinare, in care ar-
deau lumanAri de sell.
Bucurestii au, In 1822, duet( relatArile consulului prusian
L. Kreuchely: 4 bill. publice, 9 mitniistiri, 72 biserici, 8 capele,
un templu luteran, o sinagogii, 4 spitale publice, vreo 20 de
farmacii, o tipografie, un seminar ortodox, 2 'jean publice, etc.
Watt. cu izgonirea fanariotilor si insclunarea Domnitori-
lor romAni, Bucurestii incep sit se modernizeze. Orasul
en,rs.MPirrrar,raps,
o
Vechea Biseriel greceaseit

16
www.dacoromanica.ro
=2
..:Aar64CMS27,1,,:r2s
Plata Sitrindar
participa intens la toate evenimentele politice, sari an no

larg rasunet in randurile populatiei.
Ziarele, earl apar, raspAndesc vestile not ei intretin spiritul
national. Un ritm tineresc isi face loc. Bucurestii Incep o
vista noun.
Aleea dela Mileage" ($os. Kisseleff), parcul Ciemigin,
spectacolele de teatru din sala Slatineann ei eala Bowel iar,
mai tarziu, acele din cladirea Teatrului National, apar ea no!
locuri Qi prilejuri de distractie.
Dar adevitrata modernizare a Bucurestilor s'a realizat sub
Inteleapta qi rodnica domnie a Regelui Carol I. Cele mai im-
portante cladiri oficiale au lost ridicate in aceastA epoch
(Atheneul Roman, Fundatia Carol, Palatul Poetelor, Banca
Nations 11, Palatul Casei de Depuneri, etc.).
A povesti insa fazele prin care a trecut capitals In aceasta.
nItimA parte a evolutiei sale, ar insemna a scrie istoria tall!
Insasi, In chiar paginele ei cele mai vii.
tAstazi, Bucurestii stint un brae modern. Dupe rAzboiul mon-
dial, s'au ridicat clAdiri de raport In stilul Blockhaus"-uri-
lor; s'an 1#rgit strAzile; s'an deschis bulevarde; s'au asanat
cartierele periferice; s'au pavat numeroase strAzi; s'au Into-
meiat cartiere speciale pentru functionari qi muncitori, le-
gate de centrul ora8ului printr'o IntinsA retea de tramvaie
electrice ei autobuse. S'an deschis, in fine, strandnri qi te-
renuri de sport; s'au plantat pomi pe strazi, s'au infrumu-
setat gradinile publice si s'au descoperit locnri de odihnA,
In mijlocul naturii: Snagovul, BAneasa si parcul Pantelimon.
Suprafata: 78 km pAtrati, dintre cari 50 km pAtrati clAdirl.
AdmInIstrativ: Municipinl Bncure8ti e impiirtit In 4 sec-
toare: Galben, Negru, Albastrn si Verde.
17
www.dacoromanica.ro
411?rsir irt
,
Gara de Nord
Sosirea in Bucureti.
Bucurestii au mai multe gari. Gara princi-
pala e Gara de Nord: punctul de plecare si de
sosire al color mai importante linii de cale ferata,
din tarn si strainatate. Calatorul afla in Gara de
Nord un oficiu telegrafic postal; un oficiu va-
mal; un birou de informatiuni; un restaurant; o
baie; un post medical si sanitar; un birou al So-
cietatilor feminine pentru protectia femeii; un
comisariat de politie *i un salon de coafurA. Un
plan nou in curs de realizare, preface Gara de
Nord, inzestrandu-o au peroane marl si centrali-
zand numeroase sectii de cale ferata.
Hamalii au un tarif de 5 Lei de colet. Intrarea
la Gara de Nord e pe Calea Grivitei, iar iesirea
prin B-dul Dinicu Golescu. Pentru a merge in
oral, se poate lua un taxi, cu tarif destul de re-
dus, o trAsura, sau tramvaiele Nr. 6, 12, 15, 17, 24.
Dela Gara Filaret (Sud) pieced trenurile inspre
Giurgiu, iar dela Gara Obor (Est), cele spre Olte-
nita si personalele spre Constanta.
Gara Dealul Spirei e pentru mitrfuri, iar Gara
Cotroceni numai pentru trenurile regale.
La Aeroportul Bfineasa se concentreazh toatg.
activitatea aviatiei civile. Air France" (Corn-
pagnie internatonale de Navigation Aerienne) are
autobuse speciale pentru transportul cAlatorilor
dela Aeroport la .oras.
Mijloacele de transport.
I. Automobile le au un tarif special. La plecare, taxi -
metrul inregistreazil 10 Lei pentru primii 400 de metri
si apoi elite 4 Lei pentru fiecare 400 de metri urma-
tori. Cfind aeteaptii, taximetrul inregistreazii cute 4 Lei
pentru fiecare 3 minute. Acest tarif se aplicil la orice
curs& in orals, Pentru cursele afar& din oral, pretul
se stabileste dupli buns intelegere. Tariful de mai sus
e valabil si noaptea. (Nu se dit bacei8 3oferului.)
II. Tariful trAsurilor: Dela garti, in oral sau invers, 40 Lei.
0 curs& in oral care nu trece de 15 minute, 15 Lei pen-
tru tritsurile cu doi cai; 10 Lei pentrn tritsurile cu un
cal. Cursa de ora 60 Lei. Cursa la Hipodromul BI-
neasa 40 Lei trasura cu un cal; 60 Lei cu doi cai. La
Hipodromul Floreasca 30 Lei respective 40 Lei.
III. Lint lie de tramvai:
Linia Nr. 1: Colentlna C. F. R., prin Plata Sf. Gheor-
ghe-Calea Vaearesti-Lemaitre la Abator.
Corespondent& cu liniile: 2, 5, 7, 8, 9,
11, 14, 16, 19, 24, 25. 26; 81.
Linia Nr. 2: Bariera Vergului, prin Mircea Vodit,
Universitate la Str. C. A. Rosetti.
9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 81.
Linia Nr. 3: Antreportte, grin Halele Centrale-Li-
ceul Lazar-Str. Virgillu la Hipodromul
Baneasa.
14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26.
Linia Nr. 5: Floreasca, prin Calea Dorobantllor
B-dul Brittlann la Plata St. Gheorghe.
15. 16, 17, 19, 20, 24, 26.
Linia Nr. 6: Teatrul National, prin Calea Grlvitel
Gars de Nord la GrIvita C. F. R.
Corespondent& cu liniile: 3, 15, 17, 26, 27.
Linia Nr. 7: Calea Rahovei, prin Str. Uranus Halele
Centra:e - Calea Viteltre8t1 -Lemaitre in
Abator.
15, 16, 19, 20, 25, 81.
Linia Nr. 8: Calea Dudeeti (Str. Dristorului), prin
Halele Centrale B -dul Mireea la Sta-
dion 0. N. E. F. (Str. Izvor),
15, 16, 19, 20, 25, 81.
Linia Nr. 9: Plata Sf. Gheorghe, prin Str. Vasile
Lascar - Soseaua Stefan eel Mare la Ca-
lea Lacul Teiului.
15, 16, 17, 19, 20, 24, 26.
n.
,....!S ....'76
t=
:., .-...4' -7 ---''
f!
*J=am-
----" - -i
7. 7
.e"
ers.
r..:2 0 ..... it
II
HO
11 ({ , 3
( , I.
/
.4011e d' A
0
CV
Plata Univers ltitll www.dacoromanica.ro

Linia Nr. 11: Plata Sf. Gheorghe, prin Calea Mealier-
Soseana Colentina la Comnna Colentina.
Corespondent, Cu liniile: 1, 5, 9, 14, 16,
19, 24, 26.
Linia Nr. 12: Clmitirul Bella, prin Calea Serbia
Veda -Halele Centrale -Liceul Lazar -
Str. VirgIllu - B-dul Dinicu Golescu -
Gara de Nord la Eagle.
CorespondentA en liniile: 2, 3, 7, 8, 14,
15, 16, 20, 24. 81.
Linia Nr. 14: Cotroceni, pela Lleeul Lazfir Univerel.
tate - Calea Mosllor la Soseaua Ianculul.
Corespondents cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9,
11, 12, 15, 16, 19, 20, 24, 26. 28.
Linia Nr. 15: Calea Rahovel, prin B -dnl Marla-Halele
Centrale-Universitate-Plata Roman& is
Gara de Nord.
8, 9, 12, 14, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26, 81.
Linia Nr. 16: Obor, pela Universitate - Halele Cen-
trale - Hale Tralan la Obor.
8, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 19, 20; 24,
25, 26, 81.
Linia Nr. 17: Str. Vlitor (Soseana Stefan eel Mare),
prin GrAdlna Icoanel - Muzeul Shun -
Plata Romanit la Gara de Nord.
Corespondent/. en liniile: 3, 5, 6, 9, 15.
.16, 19, 20, 26.
Linia Nr. 19: Barters Vergulul, prin Calea Dudestl-
Plata Sf. Gheorghe - Unlversitate - Plata
Victorlel la Str. Colonel Plesolann.
8, 9, 11, 14, 15, 16, 17, 20, 24, 25, 26, 81.
t" NM fit
ftE
II
$coala de Arhitectura
Linia Nr. 20: Clmitirul Bellu prin Str. 11 Inn le - Ha-
lele Central -Univers Rate -Plata Ro-
mani; la Soseaua Riese letf (Bidet).
Corespondents cu liniile: 2, 3, 5, 7, 8, 9,
12, 14, 15, 16, 17, 19, 24, 25, 26.
Linia Nr. 24: Gara de Est, prin Calea Mos nor -Ent-
versItate - Liceul Lazar - Str. Virgiliu -
Gara de Nord la Eagle.
12, 14, 15, 16, 19, 20, 26.
Linia Nr. 25: Barters Vergulul, prin Calea CalArasilor
- Hata Tralan - Halele Centrale B -dul
Mircea Calea 13 Septemvrie la Soseaua
Pandurl.
8, 9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.
Linia Nr. 26: Barters Vergulul, prin $oseaus Mlhai
Bravul- Calea Dorobanti Plata Victo-
del la Gara de Nord.
11, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25.
Linia Nr. 27: Grivits C. F. R. la Bucuretdil Not en
drept de calatorie pe linla 6 pupa in
Teatrul National.
Corespondents cu liniile: 3, 15, 17, 26.
Linia Nr. 28: Palatul Cotroceni prin $oseaus Cotro-
cent - Podul Cotroceni la Grozavesti.
Cu drept de calatorie pe linla 14 Nina
la Soseauu Iancului t3i corespondents cu
liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11, 12, 15, 16, 19;
20, 24, 26.
Linia E: Parcul Carol I. (Expozitie), prin Halele
Centrale - Universitate - Plata Romani
in Gara de Nord.
9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 26, 81.
Linia H: Plata SL Gheorghe, pe la Unlversltate -
Plata Roman& - Plata VIctorlei - Strand
la Hipodromul Bineasa.
14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.
Abonamente: Societatea Tramvaielor elibereaza abona-
mente lunare cu urmatoarele pretnri:
Lei 360.- pentru o linie; Lei 500.-
Pentru. 2 linii; Lei 580.- pentru 3 linil
Si Lei 1080.- pentru toate liniile. Abona-
mentele de 6 calatorii, valabile pe toata
linia, se cult:par& in vagoane Cu Lei 24.-
clasa I. id Lei 20.- class II. Bilete de
corespondenta. valabile 1 orb, Lei 6.-.
Agentii 15i Birouri de voiaj.

Wagons-Lits-Cook", Centrala Plata Regale Carol I., In fats
Palatuiui Regal. Filiale: Str. Lipscani Nr. 23, Ca lea Gri-
vitei 46, 177 si Atelierele Grivitei 351; Europa", Compania
22
www.dacoromanica.ro
-1- i `tit
_
Ita i k't Pi
:;.:. if J1,
31
0 tt
8.,
r f) A
44
. I,
Aw
...- '
4
I. 11
A .
Desire. cu valuri Lido"

Internationale de voiaj ei turism. Centrala: Str. Doamnei
Nr. 1. Filiale: Europa II. Banca Cornea", Ca lea Victoriei
Nr. 28, Europa III. Cit." (Comp. Italiana de turism), Calea.
Victoriei Nr. 53, Europa IV. Oficiul de Voiaj si Turism Aerian"
(A. R. P. A ), Calea Victoriei Nr. 88, Europa VI. Hamburg-
America-Linie", Calea Victoriei Nr. 84, Europa VII. Nord-
deutscher Lloyd", Calea Victoriei Nr. 101; Biroul Oficial de
Voiaj C. F. R.", Calea Victoriei 49; Acceleratul", Calea Gri-
vitei 130.
Societati de navigatie.
Serviclui Maritim Roman", B-dul Elisabeta (Ministerul
Comunicatiilor); S. R. D.", Societate Anemias!' Rotating de
Navigatie pe DunAre, Str. Al. Lahovary Nr. 11; Hamburg-
Amerika-Linie S. A. R.", Hapag, Calea Victoriei Nr. 84; Cu-
nard-Linie", Str. Raga% Nr. 3; .,Lloyd Triestine", Soc. de
Navigatie, Calea Victoriei Nr. 53; Gattorno S. A. R.", Calea
Victoriei Nr. 53; Norddeutscher Lloyd Bremen", Calea Victo-
riei Nr. 101; Prima Societate de Navigatie Vapoare pe Du-
nitre" (Erste Donau-Dampfschiffahrtsgesellschaft), Str. Mar-
coni Nr. 8; ,,Atlantic S. A. R.", Calea Grivitei Nr. 46; Ro-
mania", Str. C. A. Rosetti Nr. 20; Sarnia", Pas. Comedia-
(Calea Victoriei); S. A. Reseda ling. de Navigatie Fluviala
Maritimi", Str. Marconi Nr. 3; ,,Watson & Youell", Str. Bil-
ratiei Nr. 2.
Oficii postale.
Directiunea Generale a Poatelor, Calea Victoriei 2; Oficii
P. T.: Buc. 2, Gara de Nord; Banca Nationala, Str.
Lipscani 25; Buc. 3, Str. Stefan cel Mare 17; Buc. 4, Str.
Traian, colt Calea CAlarar3ilor 32; Buc. 5, Lemaitre 15; Bite. 6,.
Gib, Str. Izvor 110; Vehicule, Calea Plevnei 15.
Hoteluri, restaurants si cafenele.
Vom cita numai hotelurile din centrul orasalui
$i cele din imediata apropiere. Alte informatiuni
la reclame. In toate hotelurile se pot obtine re-
duceri la tariful camerelor specificat mai jos.
Hoteluri.
p. = pat; b. = odaie de baie; ap. = apartatoent.
Athenee Palace", Ca lea Victoriei 94: 200 odtti.
1 p, 250, cu baie 450; 2 p. 350, cu b. 600; ap. 1200 Lei.
Grand Hotel Lafayette", Ca lea Victoriei 11: 250
odai. 1 p. 150-200-230, cu b. 320-370; 2 p. 230-350,
Cu b. 420-500 Lei.
Esplanade", B-dul Regele Carol I. 8: 80 odai.
1 p. 150-200, cu b. 300; 2 p. 200-350, cu b. 400; ap.
.500 Lei.
Grand Hotel du Boulevard", B-dul Elisabeta
Nr. 1: 85 odai. 1 p. 180-200, 2 p. 220-250, cu b.
300-340; ap. 500-600 Lei.
Continental", Ca lea Victoriei 56 (in fata Tea-
trului National): 63 cal. 1 p. 160-200, cu b. 200-
240; 2 p. 250-300, cu b, 350-440; ap. 550-700 Lei.
Splendid", Ca lea Victoriei 57: 250 oddi. 1 p.
80-200, cu b. 230; dug 160; 2 p. 150-250, cu b.
250-320; dung 180-200 Lei,
Stanescu", Str. Aristide Briand 5: 100 othii. 1 p.
130-210, cu b. 260-290; 2 p. 180-270, cu b. 350-
380 Lei.
Capsa", Str. Edgar Quinet: 20 oda 2 p. 300-500;
ap.' 800 Lei.
Excelsior", Str. R. Poincare 30: 160 od i. 1 p.
80-160, cu b. 250-300; 2 p. 140-220, cu b. 300-
350 Lei.
Majestic", Ca lea Victoriei 40 (Pasajul Majestic):
80 odai. 1 p. 120-140, cu b. 160; 2 p. 160-180, cu
b. 300 Lei.
Union", Str. Regala 6: 200 dill. 1 p. 150-250,
cu b. 230-300; 2 p. 200-300, cu b. 300-350 Lei.
Metropol", Ca lea Victoriei 88 (in fata Palatului

Regal): 80 oda. 1 p. 150-200; 2 p. 200-500 Lei.
Royal Palace", Str. C. Mille 18: 260 dill 1 p.
80-170, cu b. 220; 2 p. 180-240, cu b. 280-330 Lei.
Palace", B-dul Elisabeta 18: 108 odai. 1 p. 140,
24
www.dacoromanica.ro
1 p, dublu 180; 2 p. 220, eu b. 300; 1 p. dublu cu b.
280 Lei.
Princiar", B-dul Elisabeta 15: 60 odai. 1 p. 150-
180; 2 p. 180-340 Lei.
Imparatul Traian", Ca lea Grivitei 177: 80 odai.
1 p. 60-120; 2 p. 140-200 Lei_
Marna", Str. Buzesti 3: 72 odai. 1 p. 120-180;
2 p. 180-320 Lei.
Bratu", Ca lea Grivitei 130: 78 odai. 1 p. 70-100;
2 p. 130-150 Lei.
New-York", Ca lea Grivitei: 60 odai. 1 p. 90-120;
2 p. 120-150 Lei.
Aceste prefuri se infeleg ford caldura in timpul iernei;
pentru serviciu se socotete in genere 10-150/o in plus.
Restaurante,
Athenee Palace", Ca lea Victoriei 94; Capsa",
Str. Edgar Quinet; Cina", Str. C. A. Rosetti 3;
Continental", Ca lea Vietoriei (Hotel); ,,Modern",
Str. Sarindar 4; Gambrinus", Str. Campineanu 4;
Trocadero", Str. Academiei 8; Finochi", Pas. Co-
media; Ileana", B-dul Elisabeta 22; Jordachescu",
Str. Ilfov 4; Europa", Pas. Roman; Mircea", B-dul
Elisabeta 2; Cosna", Str. Buzesti 35 si numeroase
alte restaurante in toate cartierele orasului.
Palatul Poatelor
MUZEE
Denumirea Felnl Actress
Clirti vechi
Colectia !Karel Str. General
G. eantitenaino Monete Budigteanu 26
Stampe
Document
Mussels' Manuserise Str. Arhivelor 4
Arhivelor Statului Peeeti
Stampe
Muzeni de Etnografie Etnografie
gi Arta Nationale Arta nationationals
os. Meseta 3
..Reg. Carol P.
Mosel,' de Istorie os. Kisseleff 1
Nature lk
Muzeul loan gi Obiecte de arta
Dr. N. Kalindern classes gi moderna Sir. Renagterii 3
.
Muzeul MI litar Parma Carol
gi National
Picture, sculptura, desene, Bdul Lasear
Pinacoteca Municipintui gravuri Catargin 21
Arheologie, preistoriefl,
Mnzenl documents, stampe, arise-
Municiplului Buenregt1 nistiek (Rel. Is trecntnl Cal. Vietoriei 117
Hue. gi pad. Ilfov)
Morelli National Obieete de aria religioasi Str. tirbei Voda 39
de Arte Re ligioase remittal gi picturi airline
Muzeul National Antiebitati preistoriee Str.Victor Emanuel II.
de Antiehitati gi grecosromitia Casa Maces
Picture, sculpture, gm nri,
?fitment Sinn' desene, medalii, carp rare Str. D. A. Sturdza 8
Museul Teodor Aman
(feats locuinti a artistnIni, Pieturi, seulpturi,
desene
gravnri, S. C. A. Rosetti 8
trancformata in mureu)
Aral populara, arta
Mortal modenia romaneasci gi os. Kisseleff 8
Toms Stelian striini, desene, gra varf etc.
Pinacoteca Statului gi Pietari gi sculpturi Athenenl Roman
eolectia Grigoresen Str. Franklin
Muaenl Botanic Cotroceoi 88
Gradina Botanical Cotroceni 88
-..
Colectia Comisinnii Monnmentelor Istorice Str. General

(Icoane, mobilier, odosre, velminte bisericegtil Berthelot 28
(Casa bisericii)
Coleetia Institutulni Geologic Boa. Kisselefl 2
Cabinettil Numismatic al Aeademiel Roman Cal. Victoriel 125
26
www.dacoromanica.ro
MUZEE
Statii le de Tau de
tramasia Deachia pentra public
apropiate intrare
6
Joia gi 14-18 fiber
Dom.
I
Dam. 10-18
8, 7, 8, 12 gi adrb. 5 Lei
2, 19, 26 Joie gi 10 -13 14-16 fiber

Dom.
Joia, Dam. 10-15
.
8. 19. 26 gi eirb. 10-16 liber
6 Marcia, Joie, 10-12 14-16 liber

Dam. gi Barb. 9-12
12, 8, 20 Marl* Joia, 10-12 14-16 5 Lei
Dom. gi. ailrb. 9-12 14-17
Dam. gi adrb. 10-13
6, 16, 19, 20 Dam. gi adrb. 10-18 liber
In &care ai
6, 8, 12, 24 de lacra 9-1 1 -7 20 Lei
Joia gi Dam. 10-13 14-18 liber
In Secare al
15, 17, 19, 20 de lama 9-1 1-7 20 Lei
Joie gi Dum. 10-13 14-16 liber
5, 15, 17, 19 Jots gI Dam. 10-13 liber
5, 15, 16, 19 Malta' iota

gi Dam. 9-12 15-17 liber
8, 19, 26 Marcia, Joia. 10-13 15-18 20 Lei

Dom. gi Midi.
Joia 10-13 15-17 liber
15, 16, 19, 20 Marti. a'
II Dam.
In &care st 8-18 15-18 liber
14 de Tatra
14 Mule 8-13 15-18 liber
Se poate tercets ea invoices specials a directorulai comi-
ritual In rile e de 'nem Intro orele 11-13. (0 parte a
colectian i e adipostita Is Mnreal Tome Stelian)
8, 19, 26 Se poate visits in allele de 'nem Intro orele 9-12 on
invoire special*
Se poate tercets in fiecare zi de Tatra. Marta, Joie 1i
Simbita Intro orele 9-42. Lunia, Miercnrea Ii Vinerea
intro 3-6 d. m. Intrarea liberi
8. 27
www.dacoromanica.ro
Griidini ci restaurante de varii.
Colonada", Visoiu", Flora". Bufet", toate In
Soseaua Kisselef f ; Roata Lumii", prel. Dorobanti;
Luzana",Pariziana". Lent si Carnatul", Str. 11
Iunie; , Monte Carlo", in Gradina Cismigiu; Dory-
Parc", Plata Buzesti 45-47 $i numeroase alte grd-
dini mici in toate cartierele orasului.
Pensiuni.
Select", Str. Dr. Sion 5, S. I (1 persoani 5000-
7500 Lei, 2 pers. 7500-10.000 Lei); Franck", B-dul
Take Ionescu 12, S. III (1 pers. 5000-7500 Lei,
2 pers. 8000 Lei); Elisabeta Barbas", B-dul Elisa-
beta 6, S. I (1 pers..4500-7000 Lei, 2 pers. 8000 Lei).
Cafenele.
Corso", Calea Victoriei 90; Capsa", Calea Vic-
toriei; Royal", Calea Victoriei (colt cu Str. C.
Mille); Terminus", Calea Victoriei 43; Elite", Str.
Lips cani.
Teatre.
Teatrul National, Piata Teatrului; Opera Ro-
mani, Piata Valter Maracineanu; Regina Maria,
Spl. Independentei 1 (Piata Senatului); Comedia,
Pas. Comedia; Vesel, B-dul Elisabeta; Excelsior,
Str. Sf. Dumitru. Bevis t e : Teatrul Majestic,
Pas. Majestic; Alhambra, Str. C. Mille 14; Cfiril-
bus (teatru de vara), Str. Poincare 32; Jignita,
Str. Negru Voda.
Baruri si cabarete.
Zissu, Str. Serban Voda 5; Maxim Zig-Zag, Str.
Otetelisianu 5; Ric-Rac, Str. Sf. Dumitru.
Cinematografe.
Trianon, Capitol, Regal, Vox, Femina, Boule-
levard-Palace, B-dul Elisabeta; Select, Rio, Forum,
Calea Victoriei; Roxy, Str.Lipscani; Marna, Calea
Grivitei; Aro, B-dul Take Ionescu.
Cluburi insemnate.
Jockey, Str. Episcopiei; Automobil-Club-Roman,
Calea Victoriei; Tinerimea, Pas. Comedia, etc.
Ministere.
Preeedlntla Consillulni de Allnietrl, Calea Victoriei 141 (Pa-
latul Cantacuzino) Minlsterul Afacerilor StrAlne, Sos. Bona-
parte 1 (Palatul Sturdza); Ministerul Agrlculturli el Domenii-
111171111111:"
0,2
Ministerul Mem.; lor Strain

lor, B-dul Carol 2; Ministerul de Interne, Str. Stirbei-Vodii. 4;
Ministerul de Finante, Ca lea Victoriei 111; Ministerul Justi-
tiel, B-dul Elisabeta 35 Ministerul Luerlirilor Pub lice el al
Comunicatillor, B-dul Elisabeta 27; Ministerul Industries 0
Comertulul, Ca lea Victoriei 157; Ministerul Cultelor 1 Arte-
lor, Str. G-ral Berthelot 26; Ministerul Instruct lunli Pub lice,
Str. Spiru Beret 12; Ministerul Mandl, SAniitlitil sl Ocroti-
rilor Soda le, Ca lea Grivitei 64; Ministerul Ap lath Natio-
nale, Plata Valter Miirlieineanu 5 (lfingit Cismigiu); Ministe-
rul Armamentului, Str. G-ral Budi3teanu 16.
Autoritati.
Prefectura judetului Ilfov, Str. Ilfov 5;
Prefectura Po Mid, Ca lea 'Victoriei 25;
Blroul Contra lulu' Strain lor, Str. G-ral Tell 81:
DIrectla Genera la a Slgurantel Statului. B-dul Pache;
Primarla Municipiului, Str. Niculae Filipescu 21;
Pr !marls Sectorului I. Galbe n, Str. Batistei 39:
Primaria Sectorului II. N e g r u, Str. Sf. Vineri 20;
Primaria Sectorului III. Alba u, Calea Rahovei;
PrImAria Sectorulul IV. Ver d e, Str. Banu Manta 9.
Justitie.
Baroul Ilfov, Calea Rahovei, In Palatal Justitiei;
Corpul Portiirellor. Calea Rahovei, In Palatul Justitiei;
Tribunalul Ilfov, Calea Rahovei, In Palatul Justitiei si Str.
Danielopol;
Curtea de Apel. Calea Rahovei, In Palatul Justitiei;
Curtea de Casatle si Justitie, Calea Rahovei, in Palatul
Justitiei;
Judecatorla Ocol. I.. Str. Belvedere 1;
JudecAtorla Ocol. II., Str. Comets 49;
JudecAtorla Ocol. III., Str. C. A. Rosetti 28;
JudecAtorla Ocol. IV., Str. Traian 196;
JudecAtorla Ocol. V. Str. Parfumului 2;
JudecAtorla Ocol. VI., Str. Sr. Ecaterina 1;
Judecatorla Ocol. VII., Str. Mihai Voda 30;
Judecittorla Ocol. VIII., Str. Stirbei Voda 113;
Parchetul Trib. Illov, in Palatul Justitiei, Ca lea Rahovei.
Administratiile financiare din capitals si
Perceptiile respective.
Sectorul I. Galben.
Incashri: Str. Viitor 45.
Directe: Str. Benitto Mussolini 21.
Indirecte: Str. Cantacuzino 13.
Perceptil: I. Str. Londrei 35 bis.
II. B-dul Brhtianu 23.
VII. Str. Prof. Ursa 7.
VIII. Str. Viitor 16.
Sectorul II. N e g r u.
Incashri: Str. Manta lease 32.
Directe: Str. Calomfirescu 5, et. I.
Indirecte: Str. Calomfirescu 5, et. II
Percept!!: III. Str. Lipscani 102.
IV. Ca lea Moeilor 156.
V. Str. Bradului 2.
VI. Str. Romulus 55.
IX. B-dul Peelle 5.
X. Str. Cezar Boliac 42.
Sectorul III. Albastrn.
Incashri: Str. Bursei 5 parter.
Directe: Str. Bursei 5, et. II.
Indirecte: Str. Bursei 5, et. IV.
Perceptil: XI. Str. Mihai Voila 25.
XII. Str. Carol 59.
XIII. Str. Sabinelor 65.
XIV. Str. Nifon 18.
XX. Str. Meteor 21.
Sectorul IV. V e r d e.
Incashri: Ca lea Grivitei 217.
Directe: Str. Basarabia 12, et. I.
Indirecte: Str. Basarabia 12, et. II.
Perceptil: XV. Str. Pops Tatu 7.
XVI. Str. G-ral Berthelot 26.
XVII. Ca lea Grivitei 307.
XVIII. B-dul Col. M. Ghica 44.
XIX. Str. Edmont Grant 44.
Universititi qi Scoli superioare.
Facultatea de filosofie, teologie, fizico-matematice, drept el
farmacie. toate in clhdirea universithtii din Bulevardul Ca-
rol I.; Faculatea de medicing, Bulevardul Independentei 8;
Facultatea de medicinh veterinarh, Splaiul Carol Davila;
8coala Politehnich, Ca lea Grivitei 13; $coala de arhitectura,
Strada Biserica Enei 5; Academia comercialfi, Plata Lascar
Catargiu 6; Scoala de agriculturh, Aleea Blase leff 7; $coala
de mine, Ca lea Grivitei 132; Conservatorul de muzich ei art
dramatich, Strada $tirbei Vodh 57; Seminarul pedagogic,
Ca lea Floreasca 47; Institutul de etiinte comunale, Strada
Bursei 2; $coala de arte frumoase, Ca lea Grivitei 22; Scoala
de arte t3i meserii, Strada Polizu 11.
Str. Liman', In Banes National/ www.dacoromanica.ro
Biblioteci.
Academia Romand, Ca lea Victoriei 135; Fundatia Carol
Ca lea Victoriei peste drum de Palatal Regal; Arhivele Sta-
tului, Str. Arhivei 4; Ateneul, Ca lea Victoriei Piata Epis-
copiei; Maison des Francais, Piata Alexandra Lahovary. Bi-
blioteca loan I. C. BrAtianu, Str. Biserica Amzei; Biblioteca
Maria Brezeanu; Biblioteca Casei Scoalelor; Biblioteca Fecal-
ttitii Stud. in Medicind, etc.
Biserici.
Din numeroasele biserici ale capitalei, calm numai pe cele
mai insemnate. Romfino-ortodoxe: Patriarhia. Aleea Mitropo-
liei; Biserica Antim, Str. Antim 19; Bisericile lui Bucur ei
Radu \Todd, Str. Radu VocIA; Biserica Stavropoleos, Str.
Stavropoleos, in dosul Poetei Centrale; Biserica Amzei, Str.
Biserica Amzei; Domnita Bd. lasa, Ca lea Rahovei; Sf. Spirt-
don, Ca lea $erban Voda. Greco-catolicA: Str. Mond 59; Bise-
rica Ita liana, B-dul Bratianu 30. Romano-eatolica: Catedrala
Sf. Iosif, Str. G-ral Berthelot 17. Diger Icl protestante evang.
C. A.: Str. Luterand 12; evang. ref.: Str. Lateran& 8. Bise-
rica Anglicand Str. Gh. Chitu. Blseriel ortodoxe strAlne:
Armeneascii, B-dul Carol 41; Bulgareascil, Calea Mantel 12;
Greceascd, B-dul Pache Protopopescu 1; R useasea, Str. Bur-
Bei 7; Albanezd, Str. Poineare 20. Temple sl Slnagogl: Str.
Sf. Vineri ei Str. Sinagoga 11; Str. Negru Voda (spaniold).
Templul Adventist llor: Str. Labirint 116.
Bid publice.
Bala Centre IA", Str. Biserica Enei Nr. 10; Eforlei, B-dul
Elisabeta Nr. 5; Grivita", Str. Sf-tii Voievozi Nr. 1; Dr. Alex.
Mlrea, Str. Italian Nr. 4.
Stranduri.
Strandul Kisseleff, $os. Kisseleff; Basinul ea valuri Lido"
B-dul Bratianu; Basinul Tirul", Str. Apolodor 2; Basinul
Primariei sect. III. Albastru, B-dul Maria (La Rond).
Sanatorii Si spitale.
Sanatoriul Dr. A.ntoniu, Str. Arh. Mincu Nr. 57 (Sos. His
seleft); Brancovenese, Str. Bibescu Voda Nr. 3; Central",
Calea CAldrasi Nr. 20; Dr. Cosmutza, Str. Aurel Vlaicu Nr. 162;
Filaret" pt. tuberculosi, Sos. Viilor Nr. 90 (sub conducerea
Br. S. Irimescu); Diaconeselor", $os. Stefan cel Mare Nr. 42;
Gerota D. B-dul Ferdinand Nr. 50; Militar Calea Serban Vod
Nr. 218; Saint Vincent de Paul, $os. Jianu Ni'. 38; Poap
C. F. R., Str. Arh. Mincu Nr. 5; Sanatoriul de Ofiteri Elena
Eraclide, Calea Plevnei Nr. 112; SY. Elisabeta, Sos. Kisseleff
Nr. 8; SmAriindescu Mihail, Str. Buzesti Nr. 14; Sanatoriul
Surorilor de Caritate, B-dul Col. Mihail Ghica Nr. 57.
Spitale: Aseamintele M. S. Elena", Str. $tirbei Vod& Nr. 86;
Brfincovenesc, B-dul Maria Nr. 18; Central de boli nervoase
Qi mintale, Sok Bucuresti-Berceni Central prof. Dr. I. Canta-
cuzino, S-dela Lahovary Nr. 7; Colentina, Sos. Stefan cel Mare
Nr. 59; Coltea, Str. Coltei Nr. 30; Filantropia, Sos. Col. Mihail
Ghica Nr. 5; Institutul Medico - Chirurgical, B-dul Dacia
Nr. 25; Iubirea de Oameni, Str. Mircea Voda Nr. 51; Militar
Central, Regina Elisabeta, Str. G-ral Anghelescu Nr. 88; Pan-
telimon, Soseaua Pantelimon; Spitalul de Copii, Str. Gr.
32
www.dacoromanica.ro
Alexandrescu Nr. 29; Serviciul de boli contagioase, Calm
Plevnei Nr. 21; Spitalul de Mecanoterasie al Asociatiei Petro-
nale, Ca lea Floreasca Nr 8; Spitalul de lirgenta, Sp'. Inde-
pendentei Nr. 19; Veterinar Militar, Str. Plevnei Nr. 141;
Witing, Str. Witing Nr. 2; Noua Maternitate, Str. Traian.
Medici apecialisti.
Chirurgie:
Prof. Universitar Dr. Iacobovici, Str. Caragiale Nr. 9; Prof.
TJniversitar Dr. Hortolomei N., Str. Masaryk Nr. 34; Prof.
Dr. Balacescu, Str. N. Balcescu Nr. 38; Dr. Burghe le Theo-
dor, Str. Sf. Spiridon 7, Dr. Coja, asist. univ., B-dul Take
Ioneseu Nr. 12; Dr. Christide, conferentiar universitar,
Director al Sanatoriului Brancovenesc" Str. Berzei Nr. 65.
(Consult.: seara dela orele 6-8. Telef.: 30436); Dr. Ghitescn.
docent, medic de spital la Coltea pentru chirurgie ei gyne-
cologie. (Consult.: Str. Cobiticescu Nr. 50, dela 4-6. Telef.:
3-59-15).
Genito-urinare, piele, rinichi al venerice:
Prof. nniversitar Nicolan, Str. Boteann Nr. 6; Dr. Bancin,
Str. N. Blileescu Nr. 7; Dr. Sergiescu, Calea Mosilor Nr. 69;
Dr. Botwinik, specializat la Berlin (spitalele Charite 8i
Virkow). Raze ultraviolete si diatermie. Consult.: Plata
Rosetti Nr. 6 dela 12-2 si dela 6-8. Telef.: 3-34-11; Dr.
Traian Katz-Galati, specializat in boli si operatiuni Benito-
urinare. Fost asistent al clinicel Urologice din Viena (Prim.
Lichtenstern), Berlin (Prof. von Lichtenberg) si Budapesta
(Prof. von Illyes). Instalatinne Roentgen pt. rinichi si ba-
sick, diatermie ei laborator. Consult.: B-dul Carol Nr. 30,
dela 12-1 si dela 5-7. Telef.: 3.55.02; Dr. I. Schmitzer,
A
e` 011- la
A ,
. .1
it ti
Palatal Societatil de asigurare genera
Str. Campineanu Nr. 6; Dr. Frederic Buehler, Str. Brezo-
ianu 9/III (10-1 ,31 dela 4-7). Telef.: 359-22); fost asistent
la spitalul Virkew din Berlin. Diatermie, raze ultraviolete,
uretroscopie, ultramicroscopie.
Boll interne:
Prof. universitar Daniel Danielopol, Piata Cantacu-
zino 3; Prof. universitar Dr. Lupu, B-dul Dacia 41; Prof.
universitar Nanu Muscel, Piata Lascar Catargiu 4; Prof.
universitar Gheorghe Baltaceanu, Str. N. Bit ices= 32;
Dr. C. C. Dumitriu Dr. Gh. Litarczek, Culmea Nona 2;
Dr. E. Cociasu, asistent universitar, eef de lucrari la In-
stitutul balneologic, specializat in boli interne, stomas, in-
testine si de nutritie. Consult.: Str. Caragiale 9, zilnic
dela 2-4. Telef.: 2-46-28; Dr. Hara lamb Anghelescu, docent
universitar, medic de spital. Consult.: Str. Aviator Sault-
tescu 52. Telef.: 3-88-03.
Interne, piept:
Dr. S. Irimescu, director general al Asociatiel pentru
profilaxia tuberculozei, Dr. sef al Sanatoriului Filaret".
Consultatiuni Sanatoriul Filaret" (Soseaua Viilor Nr. 90).
dela 11-1 si dela 4-6. Telef.: 3-69-40; Dr. Haralamb
Anghelescu, docent universitar, medic spital. Consult.:
Str. Aviator Sanatescu 52, dela 5-7. Telef.: 3-88-03;
Dr. M. Braunstein, fost medic al Eforiei Spitalelor dyne
si al serv. de boli de pltimani la Sanatoriul Filaret". Con-
sult.: Str. Col. Orero 22, dela 3-S. Telef.: 3-64-49.
Mamosi, boli de femei:
Prof. universitar Dr. Gheorghiu, Piata Lahovary 3; Prof.
universitar Daniel, Str. N. Filipescu 30; Dr. Soimaru, Str.
Batistei 32; Dr. Sitvulescu, B-dul Dacia 23b; Dr. Golden-
berg Bay ler, docent universitar, Ca lea Mosilor 224; Dr. Aro-
novici, Str. Transilvaniei 3: Dr. I. C. Garoiu, docent uni-
versitar. Consult.: Str. Franklin 6, dela 3-5. Telef.:
3-67-46; Dr. Anna B. Colaru, fosta. asistenta in clini-
cile berlineze, boli de femei si nutritie, deranjari nervoase
qi psihoanalize. Consult.: Str. Mitropolit Ghenadie Petrescu
(Labirint) 103, dela 10-1 si dela 4-7; Dr. medic S. Schafer,
Yost asistent la clinics de obstetrica si gynecologie a Hui-
versitatilor din Berlin si Leipzig. Str. Brezoianu 9. Con-
sult.: 12-1 si dela 4-7. Telef.: 3-06-83.
Nas, gat, urechi:
Prof. universitar Metianu, Ca lea Grivitei 11; Dr. Tetin
loan, Str. Dionisie 50; Dr. D. Popovici, Str. Bis. Amzei;
Dr. Antal M. S.. Yost asistent al clinicei pentru boli de
nas, gat si urechi a Universitatii Charite din Berlin. Con-
sult.: Str. Maria Rosetti 45, dela 3-7. Telef.: 2 06 54; Dr.
Alex. Costiniu. Consult.: B-dul Take Ionescu 12, dela
3-7. Telef.: 2- 47 -53.
Boll nervoase:
Prof. universitar Parhon Str. Luterana 3; Prof. univer-
sitar Dr. Petre Tomescu, Str. Olari 15; Dr. Petre Pitulescu,
Str. Episcopiei 2; Dr. C. Vlad, docent universitar, boli de
nervi, psihoanalizit. Consult.: Str. Frumoasa 34, dela 5-7.
Telef.: 2-75-58; Dr. Marinescu-Bitloiu, conferentiar univer-
www.dacoromanica.ro
11/1
It }yip/ 0
17 1,1
'rI 1111)V
SO
(
1 ,
12.1.1/ . :-
11 I
:.!
1,4
-tv
- ..-
Sala de sodinte din palatul Chrissovelonl

sitar, fost asistent al clinicelor de psihoanalizti of boll
nervoase a UniversitAtii din Berlin. Consult.: Calea Vic-
toriei 148, dela 1-2 oi dela 5-8. Telef.: 4-13-17; Dr. I. V.
Bistriceanu, docent nniversitar, eleetroterapie. Consult.:
Str. Cobillcescu 36, dela 3-7. Telef.: 3-86-57.
Boli de ochi:
Prof. universitar Dr. Manolescu Dimitrie, B-dul Domni-
tei 10; Dr. N. Razvan agregat universitar, Str. Jules Mi-
cbelet 15; Dr. Silica 'Hcolau, Str. Washington 14.
Radiologie:
Dr. I. Jovin, docent universitar, eef de lucrAri pentrn
radiologie oi radinmterapie in spitalul Coltea. Consult.:
B-dul Dacia 19. dela 3-5. Telef.: 2-08-08; Dr. G. Seve-
reanu, conferentiar nniversitar, medic primer In spitalul
Coltea". Consult.: Str. Cfimpineanu 27. Institut pentrn
vindecarea cancerulni prin radium"; Dr. S. Sfintescu.
medic primar (raze ultraviolete-diatermie). Consult.: B-dul
Take Ioneseu 7 (Lido), dela 4-7. Telef.: 2-35-67.
Cosmetica medicala:
Dr. F. Biichler, Str. Brezoianu 9. Consult.: dela 11-1 ei
6-8. Telef.: 3-59-22. Sub conducerea unni doctor si a unei
doctorite, specializati in dermatologie, sfaturi oi ingriiiri
in toate tarfimurile cosmeticei.
Medici denthiti:
Dr. Bfirlea, Str. Cantacuzino 54; Dr. J. Wiegenfeld, spe-
cialist stomatolog ehirurg. Consult.: Str. Luteranit 21, zil-
nic inainte 81 dupit amiazA; Dr. Felix Clemens, specialist
stomatolog chirurg. Consult.: Calea Grivitel 33, inainte ei
dupti amiaz6. Telef.: 3-39-20; Dr. N. Dutescu, specialist
stomatolog chirurg. Consult.: Str. Cobhlcescu 5 dela 8-7;
Dr. Silber-Kaspy. Consult.: B-dul Carol 34. Telef.:
Dr. I. Cotel, diplomat al Facultatii de medicina 8i foot
asistent al clinicei stomatologice >ji odontologice din Odesa,
Str. C. A. Rosetti 10; Dr. B. Bramm, Pas. Imobiliara (Calea
Victoriei); Dr. Wilhelm Schiel, diplomat din Zurich si
Munchen. Consult.: Str. G-ral Budisteanu 30, dela 9-12 si
dela 3-7.
Death 3ti:
Nitescu V. Nicolae, chirurg-dentist, Str. Popa Rusu 22;
Fess ler, B-dul BrAtianu 7; Rudolf Bezchleba, Ca lea Vic-
toriei 38; Eberhard Hans Schulze, Str. G-ral Anghelescu 79b.
Telef.: 3-46-93. Dentist diplomat. Membru In Asociatia
dentietilor germani.
Laboratoare de analize medicale:
Dr. Spiru Constantinescu, Str. Regala 4; Dr. V. Cio-
cAlteu & Lazarescu, Ca lea Victoriei 33 (Casa Frascati);
Dr. Sander, Str. Aristide Briand (Regald) 7 /I.
Instlfutul de Flelcoteraple
OCTOZO N" Trafeazi: artrifismul, abeesele, gufa, reumafismele,
sciatica, lumbago, anemia, metrife, nevralgille, zero-
fuloza, uleerele varieoase efe.
Tratament Ante 'Infra 8-1 si 4-7.
B-dul Take lonescul2, Pa latuI Asigurarea Romfineasc&
Banci, fabrici i magazine recomandabile.

Camere de comert.
Camera de Comert si Industrie, Str. Bursei 4; Camera de
Comert Romano-Germani, Calea Grivitei 23; Camera de Co-
mert Englezo-Romana, Str. Sf. Constantin 8; Camera de Co-
mert Romano-Belgiana, Str. Bursei 4; Camera de Comert Ro-
mano-Itallana, Str. Melodiei 1.
Bind.
Banca National& a Romanic', Str. Lipscani 7; Banca Ro
mamas* Str. Smardan 5; Banca Comerciallt Romani', Str.
Smardan; Banes de Credit Roman, Str. Stavropoleos 6; Banes
Urbana, Calea Victoriei 7; Banes ChrIssoveloni, Str.
Lipscani 16; Banca Comerciala Italian& Romani, Str. Bur-
sei 2; Societatea Bancara, Str. Lipscani 33; Banca de Scout,
Str. Lipscani 5; Bank of Roumania Ltd., Str. Marconi 1;
Banca Angio-Cehosl. de Credit, Praga, Calea Victoriei 31;
Banes Albina, Sibiu, Filiala: Str. Edgar Quinet 6; Banca
Basarabiel, Filiala: Str. Lipscani 20.
86
www.dacoromanica.ro
Industria.
Bucurestiul este eel mai important centrn de organizare
industriale, a tarn. Sediul Uniunil Generale a Industrlasi lor
din Romania U. G. I. R.), cea mai de seam]; organizatie a
industriei romanesti. Uniunea are 1200 de membri; organi-
zatiuni regionals in Timisoara, Arad, Brasov, Cluj, Cern/Intl,
Targul Mures. Uniunea are mai multe sectiuni afiliate:
Uniunea Industriilor Metalurgice si Miniere din Romania,
Str. Pitar Mos 8; Asociatia Industriasilor de Petrol din Ro-
mania, Str. General Budisteanu 11; Sindicatul Spirtului S. A.;
Sindicatul Fabricilor de Droidie presata din Romania; Sin-
dicatul Patronilor de Arte Grafice; Uniunea Industriei
Forestiere din Romania.
Cele mai insemnate intreprinderi induetriale din capi-
tals sunt:
Fabric! de masini 01 industrii metalurgice: Fabrica de
locomotive N. Malaxa, Halta Titan; Noua Societate a ate-
lierelor Vulcan" fabric]; de masini si vagoane S. A.,
Str. Houzig 10 Uzinele metalurgice Lemaitre", pentru
Industrie fierunii S. A., Calea Vecaresti 229; E. Wolf
S. A. R., Str. Dr. Istrate 7; Fabrica de masini Dumitru
Veins, Campul Mosilor 25; Uzinele Metalurgice Grivita
S. A.; Fratii Goldenberg, Str. Fabricei 18; Metalloglobus"
s. a., Str. Fat:Unice, 46; Rudolf Schmidt & Co.. Fabrica de
pile si unelte S. A. R., B-dul Al. Ion Cuza 56; Semena-
toarea S. A. R. a Agricultorilor pentru procurarea de masini
agricole. Str. Dorobanti 59; Fichet" S. A. R., Str. Hon-
zig 21; Leonida & Co. S. A., Atelier de reparatii pentru
automobile, $os. Jianu 18; Uzinele Romane, Sos. Viten 246;
Geiser R. & Co., Industrie metalurgice, Calea Grivitei 138;
Metalurgia S. Hornstein si Co. S. A., So/3. Basarab 31.
Industril electro-tehnice: Soc. G-11 Gaz si Electricitate,
B-dul Dinicu Golescu 1; Tudor", Societate Anonima pentru
acumulatorilor electrici, Prel. Dorobantilor 103
105; Electrica", Matei Millo 15; Hidroelectrica", Cam-
pin anu 48; Standard", Electriea Romani/ S. A., Calea
Victoriei, Palatul Telefoanelor; A. E. G.", Calea Grivi-
tei 3: Asea", Smardan 7; ,,Brown-Boveri", Pitar Mos 21;
Siemens-Schuckert", Societate Electrica, Str. C. A. Ro-
setti 27.
Industril textile: Soc. Rom. pt. Industrie de Bumbac
S. A., Splaiul Unirei 174, 90 ei Sos. Viilor 56; Fabrica In-
dustrie Intel, Spatarul Freda 5; Fabrica de Tricotage,
Apele Minerale 15; Fabrics Romane Bumbac, Colentina 88;
Texo", Fabricile Unite de Tricotage, Str. Sabinelor 6-8;
Dambovita", Tesatorie mecanick Calea Dudesti 188;
Franco-Romfina Birman & Fii, Str. Sf-tiff Apostoli 83;
Iaquard", Fabrics de produse textile, Str. Pandurilor 18;
Fabric/I de Tricotage, Str. Verzisor 22; ITesatoria Mecanice,
si Franghieria din Bucuresti S. A. Draghiceann Christesen
& Comp., Soseaua Bonaparte 45; Coddington & Lamb Ltd..
Soseaua Colentina 88; Industrie Textile Romani/ Norbert
Juster, 13 Septemvrie 82; Fabrica Rom. Matasuri Tre-
bitsch & Fii, Str. Calerasi 169-171; Mioara" S. A. R.
pentru industria textile, Soseaua Iancului 44 Gallia",
Fabrica de Matase, Soseaua Vitan 248; Lyon's". I ndustrie
comer de TesAturi, Calea Dudesti 186; Seta" Fabrica
de Matase, Str. Laneriei 80 Industrie Metasei S. A. R.,
Str. Locotenent-Col. Papazoglu 34: Dr. Cerkez Stefan, Miron
Costin 7; Adesgo", fabrics de ciorapi, Calea $erban
Vodit 220.
Industril chimice: Industrie Chimica. Romanit", fabrics
de articole de cauciuc, Sos. Pandurilor 71; S. P. I. C.",
Soc. An. Rom. pentru industria chimica, Str. Zidurile
intro vii 11; Phenix", Uleiuri vegetale, Str. Spittarul
Preda 10; Vultur", fabrics de uleiuri vegetale, Soseaua
Viilor 85-87; Leul" S. A., fabrics de produse chimice,
Ca lea Plevnei 204; Stever & Friedlander, fabrielt de uleiuri
si esente eterice, Str. Unirei 11; Zimmer & Co., Str. Spa-
tarul Preda 18; Fortuna" uleiuri vegetale. Ca lea Raho-
vei 240; Acetilena", Sos. Vitan 60 bis; Oxigenul", Str.
Laborator 49; Coroana". fabrics de vopsele si lacuri, Ca-
lea 13 Septemvrie 192; Diana", Str. Biserioa Eno{ 11 bis;
Fabricile Romane Unite, Ca lea 13 Septemvrie 161; Her-
mes", uleiuri vegetale, Soo. garii Obor; Lady", fabrics
de parfnmuri E. Zaharia, Sir. Popa Nan 181; Legrain".
Str. Octavian 2; Dr. Wander S. A., fabrics de preparate
farmaceutice si dietetice, Str. Cazarmei 89.
Industrie de incaltaminte g1 pielarle: D. Mociornint, Str.
Ape le Minerale 31-33; Talpa". Str. Tabi {earl 8; Table/16a
National& N. Prodanoff & Cosar, Str. Verzisori 22; C. N.
Tripo & Fii, fabrics de pielarie, Str. Abatorului 34; Bou-
rul, fabricit de pielitrie, Str. Tabacari 54; Norma", fabric&
de Incaltaminte, Str. 11 Iunie 50.
Industrie de bauturl spirtoase: ,,Colentina" s. a., fabrics
glucoza amidon spirt, Floreasca 53; Fabrics de here Braga-
dirn", Ca lea Rahovei 15; Fabrics de here Luther". Sos. Ba-
sarab 46; aftzuga", Atelierului 25; Bereza", Ca lea $erban
Vodit 180; Mott & Fils, $ampanie si vinuri in butelii, Str.
Pntu en apit rece 53-57; Pivnitele Rhein & Co. Azuga",
Str. (1. Mano les= 10-12; P. D. R. Pivnitele Bresson", Str.
Dr. Felix 53; Distilerille Romfinesti, Baneasa; Fabrics de
spirt, Pasajul Comediei; Bef{ileseu, Sampanie, Bucurestii
Noi; Pivnitele $tirbei, Ca lea Victoriei; Dea lul Zorilor",
B-dul Lascar Catargiu.
Industrla allmentara: Moan, Comerciall", S. IA. R., Sm.
Stefan eel Mare 63; Moara Colentina", Sos. Stefan eel
Mare; Moara Decebal", Ca lea Rahovei 278; Moara As-
san", Sos. Stefan eel Mare 139; Moara si Fabrics de Paine
Herdau", Sos. Basarab 15; Gager, fabric& de paine, Str.
Pntu on spit rece 41-43; N. Stefitnescu-Grivita, fabrics de
conserve, Str. Lanitriei 97; Fratii Solacolu, fabrica de pro-
duse fainoase, Ca lea Mosilor 134; Stella" S. A., Yost Stai-
covici, Economu & Co., fabric/ de conserve, Ca lea Serban
Voc la 225; Flora", fabricit de conserve, Sos. Viilor 55-65;
Laptaria Aurora". Str. garii Obor; Heinrich Frank & Fii,
Sos. Viilor 20; Fe.brica de mezeluri Rochus F-tai, Titbit-
cart 10.
Fabrici de bomboane: Zamfiresen", Str. Honzig 11; Re-
gina Maria", Str. Octavian 42-48; Suchard", Str. Traian
59-63; Capes", Sos. Viilor 28.
Manufacture de tutun: Belvedere" (a Cassel Autonome
a Monopolurilor Regatului Romaniei), B-dul Reg lei.
Industr la UAWi si a tiparului: .,Cartea Romaneasea"
S. A., Sos. Bonaparte 58-60; Luceantrul". Str. G-ral Dona
(fosta Numa Pompiliu); &wee & Co., Institut de arte gra-
lice, Ca lea Victoriei 13; Imprimeriile Romane Unite".
Str. Campineanu 1; Giibl & Fii, Str. Regan{ 10.
88
www.dacoromanica.ro
Palatal Telefoanelor
Magazine.
Articole de modi pt. domni: Mathias Neuwirth, cask fondatti.
in 1865: croitorie, lingerie, pidarii, manual. Furnizor al
Curtii Regale Romano, Calea Victoriei 93; Brummel
S. A., Calea Victoriei 56 (vis--vis de Teatrul Natio-
nal); S. Georges, furnizor al Curtii Regale, Calea Vic-
toriei 56; Alony & Co., magazin special pt. cravats.
Calea Victoriei 33 (Casa Frascati).
Croltori pt. domni: Gk.& Hristescu, Str, Alex. Lahovary 5;
Valerin, Str. C. A. Rosetti 5; Carol Czanek, Calea Vic-
toriei 47.
Postivirli: Gl. Schlesinger sum, Calea Victoriei 81.
IndiltamInte: Schul, Calea Victoriei 45; G. Ene Filipescu,
Calea Victoriei 26; Nelu Mihkilescu, Calea Victoriei 22.
BlinAril: H. Reich (Mandril fine), furnizor al Curtis Regale.
39
www.dacoromanica.ro
Centre la Str. Sfintilor 19/27 (Sucursala Ca lea Victo-
riei 86); Iacobsohn, Str. Carol 42; Kemerling, Str. Sfin-
tilor 11.
Artie le de arts, cadouri si antichitati: Djabourov, Ca lea Vic-
toriei 45; Galeries Lafayette", Ca lea Victoriei 13; Ba-
rns Jean, Ca lea Victoriei 72; Loebel&Lindemann, Ca lea
Victoriei 45; Pforzheim, Str. Coltei 6; Depozitul Pascu,
Str. Sf. Vineri 15.
Genti el articole de piellirle: Djabourov, Ca lea Victoriei 75.
Mobile: Lengyel Laureutiu, Ca lea Victoriei 78; Szekely & Bet!,
Ca lea Victoriei 66; Lindemann & Loebel, Ca lea Vic-
toriei 45.
Art leole de sport el volaj: Galeries Lafayette", Ca lea Vic-
toriei 13; Djabourov, Ca lea Victoriei 75.
Libriirli: rtea Romaneasea", B-dul Carol I 3-5; Socec
.o S. A., Ca lea Victoriei 13; Hasefer" Str. Eugen
& Co.
Carada 7; Librilria Birourilor, Ca lea Victoriei 78;
de Aur ", Ca lea Victoriei 51; Alcalay & Co.,
Ca lea Victoriei 27.
Calea
Coafori pt. dame: Ionicii, Str. Episeopiei 3 (coaforul Curtii
Regale); Dortheimer, Ca lea Victoriei 50 (Institut de
imfrumusetare ei articole de droguerie).
Mae ini de serfs: Remington", reprezentant general pt. Ro-
mania: Nicolae Ivanoviei, Bucureeti, Pasajul Vilacros.
Telef.: 4-06-30..
Delicatese: Consumul Athenee Palace", Ca lea Victoriei 94
(hotel Athenee Palace"). Telef.: 4-06-69.
Lucre de manic: Weisz & Co., Ca lea Victoriei 17.
Artico le fotograflce 81 optice: Foto-Sport. Jean H. Vernescu,
Ca lea Victoriei 60 ei Str. Campineanu 6.
Institute de imfrumusetare: Dortheimer, Ca lea Victoriei 50.
.Ateliere de vulcanizare: Baron & Mueller (sum. Baron & Ca-
sada), Str. Slatineanu 5 (fosta Nisipari), case fondata
in anul 1907. Telef.: 2-16-75.
Industrie casnica: La Pansea ", Calm Victoriei 39: rochii ro-
manesti, lingerie, hem 'de mans, bluze, raion special
de ,Corsete"; Lelita", Calea Victoriei 47 (Wig/ Pa-
latu'l Regal): Expozitie de vanzarea produselor easnice
romaneeti. Prima Bursa. Preturi ieftine,
-Magazin special de lore negre: ,Caviar", singurul magazin
de icre negre direct din Delta Dunarii: engros, detail
ei export, Str. Franklin; Luchian, Str. Wilson 2 (vis-
a-via de Palatul Regal). Telef.: 8-78-99.
Cele mai bogate asortimente de haine

pentru domni, dame $i copil, numai la
magazinele Societalii Anonime
Ceitosirwaca .Calea Grivitel 159

.93uctnefti, 'W.:1,Firearte,r18-1102
40
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
If41/
B RI C A ROMANIA
DE
CARTUSE
DE VANAT.OARE
(JAGDPATRONEN-FABRIK)
BUCURESTI
$0S. STEFAN CEL MARE No. 45
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
6.4
ergand pe
11.7
irC..LAVICTORIE1
ia'2\ in sus la Nr. 93
.0;
sp n
I,
yeti g le mai mo-
I hole
derne i cele mai alese

l Citel
scu
creatiuni in mascu-
L.
=: Tina, lansa la dra, la
boulevard
grand
hatit
MATH IAS N r: 'TH

CROIT
LINGE
PA LA R%4V.
FURNIZORUL CURTII REGALE
www.dacoromanica.ro
BUMWELLs.A.
BUCURE0-1 CALM VICTORIEI 56
VI5 A VI5 LA TEATRUL NATIONAL
`,ten.
de Nocd.-
culj-aste:cisfywo.
j
,
rIta es
_ire;`
www.dacoromanica.ro
SACRIFICATI
0 ORA t(
NUMAI PENTRU VIZITAREA EXPOZITIEI
TOTELECTRIC
CALEA VICTORIEI, 50
vis a vis de Teatrul National
SI VETI VEDEA
CUM PUTETI SA VA FACETI CAMINUL MAI PLACUT
MAI CONFORTABIL
$1 ACEASTA CU
MAI PUTINE CHELTUIELI
www.dacoromanica.ro
Pentru ;
domnii
calatori
din
strainatate
TELEFONUL
111--ft.,771(4; ESTE *.
ad
UN AUXILIAR
DE CEL MAI
MARE PRET
In urma automatizarii complete, orice calator poate avea
legatura din hotel cu abonatii din oral in mod direct
chiar daca nu cunoaste limba romaneasca.
In acelasi timp releaua pentru strainatate functioneaz6
perfect. In cateva minute dup6 sosire, domnii calatori
pot vorbi din cabina hotelului sau din camera d-lor
cu orice oral din strainatate.
Pentru convorbirile de afaceri, pentru convorbirile de
interes privat, telefonul este colaboratorul cel mai pretios
al c'alatorilor.
Preferati hotelurile cu instalatie telefonica moderna
www.dacoromanica.ro
Fabrica de
Tricotaje
TO NY BUCURE$T1
Pasajul Roman 25
Telefon: 3.59.48
wit VINDE 51 CONFECTIO-
NEAZA TRICOTAJE UL-
TIMELE MODELE, DIN

LANA CEA MAI BUNA.
ROCHII DUPA ULTIME-
LE JURNALE CU PRE-
TURI FOARTE REDUSE
ca
www.dacoromanica.ro
MI.
Vama Gars de Nord, pentru bagaje, Calea Grivitel.
Vama Postai, pentru colete postale, Str. Mihai Vocla.
Vama Intrepozite, pentru colete C. F. R. Ca lea Rahovei.
Vama Obor, pentru colete C. F. R., Str. Flintanica.
Legatiunile $i consulatele straine in Bucuresti.
Consulatul Albaniel, Str. Stavropol 6.
Consulatul Argentine!, Str. RegalO. S.
Legatiunea Argentine', Str. Exarcu 8.
Legatiunea Austriacii, Str. Wilson 9.
Consulatul Austriac, Str. Wilson 9.
Legatiunea Beiglanii, B-dul Dacia 32.
Consulatul Belgian, Ca lea VAdiresti 229.
Legatiunea Brazil lei, B-dul Dada 28.
Legatiunea Br Dania Str. Jul. Michelet 24.
Legatiunea BulgarS, Str. Vasile Lascar 34.
Legatiunea Cehosiovacii, Str. Vasile Lascar 45.
Consulatul Cehoslovac, Str. Vasile Laschr 45.
Legatiunea Chile!, Str. Regan{ 4.
Consulatul Chile!, Str. Romulus 45
Consulatul Danemarcol, Str. Roma 36.
Legatiunea Egipteanii, Str. Cobalcescu 1.
Consulatul Egiptean, Str. Cobalcescu 1.
Legatiunea Elvetiana, Str. Pitar Mos 10.
Consulatul Francez, B-dul Carol 18.
Legatiunea Franceza, Str. Lascar Catargiu 13.
Consulatul German, Sir. Victor Emanuel 1.
Legatiunea GermanA, Sir. Victor Emanuel 1.
Consulatul Greciel, B-dul Pache 5.
Legatiunea Greciel, B-dul Pache 5.
Consulatul Italian, Ca lea Victoriei.
Legatlune,a Italiana, Str. Victor Emanuel 7.
Legatiunea Japoniel, Str. G. Cantacuzino 31.
Legatiunea Jugoslava, Ca lea Dorobantilor 34.
Consulatul Letoniel, Ca lea Cillarasilor 30.
Consulatul Luxenhurg, Str. St-tii Voievozi 43.
Legatiunea Olandei, Str. Robert de Fleurs 15.
Consulatul Olandel, Str. A. D. Xenopol 5.
Legatiunea Persiel, B-dul Elisabeta 89.
Consulatul Polon, Str. Po lona 27.
Legatiunea PolonA, Aleea Alexandru 21.
Legatiunea Portugaliel, Str. Romulus 53.
Legatiunea Spaniel, Str. Orlando 6.
Consulatul Spaniel, Str. Romulus 45.
Legatiunea Sued lei, Soseaua Kisseleff 12.
Consulatul Suediel, B-dul Carol 35.
Legatiunea Statelor Unite, Str. Povernei 1.
Consulatul Statelor Unite, Str. Dr. Lueger 11.
Consulatul Turciel, Str. Episcopiei 6.
Legatiunea TurcA, Str. Negustori lb.
Legatiunea UeraineanA, Str. Minotaurului 7.
Consulatul Urugual, Str. Caragiale 15.
Legatiunea Ungar& Str. Boteanu 4.
4 41
www.dacoromanica.ro
Terenuri sportive.
(In paranteze se indict; tramvaiele si liniile de autobusuri
spre terenurile respective.)
SAli de glmnastlel.
Societatea Bernardi. de Arme ei GimnasticA Tirul",
Splaiul Independentei (3, 7, 8, 12, 25); Societatea Turn-
verein", Str. Brezoianu 6; Societatea ,Anrora". Str. Mircea
Vodii 20 (2, 16); Societatea Inainte", Sala de Gimnastica
Liceul LazAr, B-dul Elisabeta (14, 24); Oficiul National de
Educatie FizicA, Str. Maior Ene 4 (7, 25); Sala Lancia",
Pasajul Comedia, Teatrul Majestic.
Scoff de gimnasticA, ritmicit Oi dans.
D-na Lenin. Nicky Cucu, B-dul Lascar Catargin; D-na
Floria Capsali, Str. Luteranit; D-na Sibille, Piata Al.
Lahovary.
Sall de serimit.
Sala Cercului Militar", Prof. Lt. Pipart, Str. Sarin-
dar 1 (14, 24); Societatea Rom AnA de Arme si Gimnastiel
Tirul", Splaiul Independentei 1; Jockey-Club", Pro -
fesor Nicolau, Str. Episcopiei (15, 20); Clubul Tinerimea",
Ca lea Victoriei, Pasajul Comedia, Profesor Panescu; Prof.
Sc. Atanasiu, Str. Bursei 4 (15, 16, 19, 20); O. N. E. F.",
Str. Maior Ene, Prof. Chinie Popescn; Sala Prof. Virgil
Pellegrini, Str. Biserica Enei 10 bis.
SAli de box 81 canna fizicl.
"C. F. R.", Gara de Nord, et. IV., Prof. U. Lancia; Sala
Lucian Popescu", Str. Vasile Boerescn 3, Prof. L. Po-
pescu Sala Jean Constantinescu, Str. Claudiu 16, Prof.
Cr. NegrilA; Societatea de Arme es Gimnastioit Tirul",
Splaiul Independentei 1, Prof. Ch, Dan; Sala Majestic",
Pasajul Comedia, Calea Victoriei, Prof. U. Lancia; Sala
Macabi" Barascheum, Str. Iuliu Barasch; Sala "Ringul"
Constructori, B-dul Maria 28, Prof. D. Pavelescu; Herdan
Sporting Club", Hotel storia", B-dul Elisabeta 18, Prof.
M. Spakov; Y. M. C. A.Z. " Str. M assarik 13, Prof. D. TeicA;
,aurda", Sala Dacia Traianit, B-dul Maria 40; Sala
Dona", Str. Viorele 32, Prof. V. Stoian; Sporting Club
Roman ONEF", Str. Maior Ene 4, Prof. P. Alexandrescu;
Sala Viforul Dacia", Str. Stefan eel Mare 43.
Terenuri de tennis.
Tennis-Club Roman", Str. Mih. Kogalniceann 44, 10 tere-
nuri; Club-House, Parc-omni-sportiv; Doherty-Club", B-dul
Elisabeta 64, 4 terenuri; Sp. Studentesc, B-dul Elisabeta 60,
2 terenuri; Romcomit", B-dul Elisabeta 64, 3 terenuri;
C. F. R.", B-dul Elisabeta 64, 8 terenuri; Politechnica",
B-dul Elisabeta 64, 2 terenuri; Country-Club", PAdurea
Bitneasa, Soseana Kisseleff, 4 terenuri, Club-House, golf;
Davis-Club", Str. Arh. Mincu, 3 terenuri; Strandul Kisse-
lef, Soseana Kisseleff, 2 terenuri; Viforul Dacia", Str.
Stefan eel Mare 43, 2 terenuri.
BasIne de innot.
Strandul Kisseleff U. F. S. R.", Soseaua Kisseleff (tr. 22,
autobus, taxico); Basinul cu valuri Lido", B-dul Take
Ioneseu (2, 15, 16, 17, 19, 20); Basinul Soc. Rom. de Arme
Gimnasticit Tirul", Splaiul Indepeudentei 1 (3, 7, 8, 12,
25); Basinul Comunal al Primariei de Albastru, B-dal
Maria (Rond); Basinul Clubului Turda", Soseaua Ghen-
cea; Basinul Malmaison, Cazarma Malmaison; Basinul
Meltzer, Str. Ciluzasi 9; Strandul Moara Ciurel", Soseaua
Grozavesti; Strandul Snagov, lacul Snagov ( linia de auto-
buse 1); Basinul acoperit, Baia Centrals, Str. Biserica
Enei 11 bis.; Basinul acoperit, Baia Eforiei, B-dul Elias-
beta; Basinul acoperit, Moara Assan, Soseaua Stefan eel
Mare 139.
Tir.
Strandul de tir al Soc. Rom. de dare la semn, Bucuresti.
Str. Carol Davila 9 (14); Soc. Romani; de gimnastica, arme
Si dare la semn, Spl, Independentei 1 (3, 7, 8, 12, 25); Sala
de arme, Prof. Sc. tAtanasiu, Palatul Camerei de Convert,
Str. Bursei 4 (15, 16, 19, 20).
Patinoare.
Patinoarul Cu ghiata artificial Otetelisianu", Str.
Matei Millo; Patinoarul Cismigiu, B-dul Elisabeta (14. 24.
3, 12); Patinoarul Parcul Carol, B-dul Martisesti; Patinoa-
rul Strandul Kisseleff, Soseaua Kisseleff (tr. 22, autobus);
Patinoarul Moto - Club Roman, Str. Stefan eel Mare 43
(5, 9, 26).
Ciellsrn, Motoetelism.
Velodromul Moto - Club Roman, Str. Stefan eel Mare 43.
Terenuri Poll-sportive si Parotid de sport.
Parcul de sporturi II. S. F. R., Sos. Kisseleff Strand"
(traravai H si 22 si linia de autobuse Taxico [rugbT,
foot-ball, tennis, Gros-Country, etc.)]; Stadionul 0. N. E. F.,
Str. Maior Ene 4 (7, 25) si Str. Izvor (8); (gimnastica,
scrima, foot-ball, atletism, rugby, volley si basoket -ball;
Arena Moto-Club-Roman", $os. Stefan eel Mare 43; (ci
clism, moto-ciclism, patinaj, foot-ball, tennis, box); Par-
cul de Sporturi Tennis-Club-Roman", Str. Carol Davila 9
(14, 24, 8 ftennis, scrims, rugby, patinal, hockey pe
ghtatit, etc. ]; Arena de Sporturi Venus", B-dul Elisabeta
beta (14, 24 [tennis, foot-ball, volley si bascket-ball,
scrima)].
Curse de eat.
Hipodromul Jockey-club" (curse de galop), Batteasa
(H, 22, linia de autobuse Taxico"); Hipodromul S. N.
I. C. (curse de galop ei trap), FloreaseA (5); Hipodromul
Soc. Hipice ROMalle Clubul Calaretilor" (H, 22 [curse de
trap, concursuri hipice)).
Terenurl de foot-ball.
Venus", Splaiul Independentei, colt en Str. Stirbei Vodit
(14, 28, autobus 3);
nitres Tricolor", Gara de Est (24, autobus 16);
Belvedere", Cartierul Regiei, Str. A. (12, 24);
Maeabi", Calea Dude5ti 127 N, 19, autobus 8, 15);
Voevodul Mihai", Soseana Oltenitei (autobus 7);
Olympia", Soseaua Giurgiului (autobus 3);
Stadionul Muncitoresc", Str. Parcul Veseliei (antobus 9);
'Purda", Calea 13 Septemvrie (25);
Moto-club", Soseaua Stefan eel Mare (5. 26, autobus 15);
O. N. E. F.", Str. Maior Ene (25, autobus 3);
IL F. S. R.", Soseaua Kisseleff, Strand (3, H).
4 43
www.dacoromanica.ro
A. Plimbare circulars prin ora.
Ora* complex, cu toate aspectele $imanifestArile
fireeti ale unei metropole, cu nenumarate monu-
mente, muzee, localuri de agrement, $coli. par-
curl, strazi ei imprejurimi remarcabile, Bucu-
reel', nu pot, bine inteles, fi astazi usor cu-
prin*i intr'un ghid, fitra riscul de a fi redus la
informatie seadt, la cifre sau la indicatia care
s nu tradeze decal foarte putin din framantata
si interesanta lui viata.
Pentru aceste motive, autorii acestui ghid au
preferat, in locul unei interminabile insiruiri de
nume, 81 ofere mai curand lectorului, putinta de
a cunoaste acest Paris al Orientuluicum ii spun
strainii pe firul principalelor lui strazi. S'au
trasat astfel o aerie de itinerarii, anume alese ca
,s include ceea ce este mai caracteristic in Bucu-
re*ti.
Calea Victoriei si bulevardele invecinate.
Calea Victoriei e artera principaRt a crra*ului.
Animattt, vie, variata, is oglindete toate viata
capitalei, care se desftwarti in jurul ei ei in
strazile invecinate.
Pornind de pe malul stang al Dambovitei, din
Piata Senatului, Calea Victoriei, strilbate partea
de Nord al oraffolui piing. in Piata Victoriei, de
unde incepe Soseaua Kisseleff.
Calea Victoriei poate fi impttrtit6, fn trei Parti
distincte: prima, din Piata Senatului panii la Cer-
cul Militar, unde Calea Victoriei se intretaie cu
B-dele Academiei ei Elisabeta, e in stranstt lega-
turtt cu centrul comercial al capitalei (Str. Carol,
Lipsoani, Doamnei, Smardan, Academiei); cea de
a doua, dela Cercul Militar pane la Atheneul Ro-
man, e partea cea mai frecventata, formand un
imens al ora*ului. Multimea se plimbil
prin fata vitrinelor elegante $i pe trotoarele in-
,,Corso"
cadrate cu lanturi de fier.
Mai ales, la priinz si sears, aceasta portiune a
CAR Victoriei prezintit aspectul unei adevitrate
metropole, in care viata se resimte la once eveni-
ment mai important, Ingustl, neregulat6., cu cla-
diri marl, hoteluri elegante, cafenele moderne,
edificii impozante (Teatrul National, Palatul Re-
gal, Fundatia Carol I., Palatul Societatii de Tele-
44
www.dacoromanica.ro
r- MINIM
r
v v rrIPT-
Vier
4
Cereal Militia.
foane, Atheneul Roman, etc.), aceastA portiune a

Caii Victoriei constitue central eel mai carac-
teristic al orasului.
A treia parte a Cali Victoriei dela Atheneul
Roman pans la Piata Victoriei e mai lama,
mai linistita, avand numeroase case boieresti, cu
grAdini ingrijite, Ministere, Legatii, etc., mergand
aproape paralel cu marele bulevarde (L C. Bra-
tianu, Take Ionescu, Lascar Catargiu), de cari e
legata pe partea dreapta prin strazile: Al. Laho-
vary, Mussolini, Victor Emanuel, G-ral Mann,
etc. Pe partea stang6, se desprind cateva strati
dintre earl Stirbei Veda, care coboara spre Cis -
migiu, iar celelalte se indreaptil, spre Gara de
Nord (Str. G-ral Berthelot, Ca lea Grivitei si Str.
G-ral Manu, etc.).
Ca lea Victoriei fiind prea ingest(' in primele
(lona portiuni, circulatia vehiculelor nu se face
decat intr'un singur sens (sens unit), inspre
Piata Senatului, din fata Str. Lascar Catargiu 15i
pima in fata Str. Lipscani, La intretitierea cu
strazile mai importante aunt semnalizatoare, unele
electrice, altele manuale, earl oranduesc circu-
latia.
Actualul traseu al ChB Victoriei a Yost flicut de Con-
stantin Brtincoveanu, In anul 1682, pentru a legs Curtea
Domneasc8 de re8edinta de val.& dela Mogosoaia. La in-
ceput s'a numit Calea Brasovului, far mai tarziu Podul
Mogosoaiei, deoarece drumul era acoperit cu niste barne
de lemn. Numele actual i s'a dat in amintirea intrArii
trupelor, care se intorceau victorioase din rilzboiul Inde-
pendentei (10 Mai 1878).
a) Cercul Militar, B-dul Elisabeta $1 Parcul

Chgnigiu.
Ca punct de plecare pentru desohiderea Caii
Viotoriei si a strazilor invecinate, vom lua intro-
thierea acestei strazi cu cele douit bulevarde, in
fata Cercului Militar, cladit in stil Empir" intro
anii 1912.-1920 (arhitecti: Maimarolu, V. Stefa-
nescu si Doneaud), pe locul unde odinioara se ri-
diea biserica, Sarindar.
In eladirea Cercului Militar se afla un hotel
pentru ofiteri, o Emia de festivitati, o sal& de
scrima, un cinematograf, un bar automat si ca-
feneaua-restaurant Piccadilly" (vara orchestra
pe terasa).
In dosul Cercului Militar, pe B-dul Elisabeta,
se in$irg, unul dupa altul cele mai mars cinemato-
grafe ale orasului. Peste drum se all Hotelul
Bulevard si Eforia Spitalelor Civile (Nr. 5), in
palatul cAreia e, deasemeni, o sala de cinemato-
graf si un teatru modern Teatrul Vesel". Mai
jos, la Nr. 25, e sediul provizoriu al Senatului tti
apoi Ministerul Lucrarilor Pub lice t3i al Comuni-
catiilor o Mire somptuoasa in stil neo-ro-
manes% cu scarf de marmura si un interior foarte
luxos (arh. Petre Antonescu). Alaturi pe aceeasi
parte a strazii, se ridicg. Palatul Imprimeriilor
Statului si al Monitorului Oficial", sobru si ele-
gant $i in sfarsit noul Palat al Medicilor veteri-
nari, in care e instalat Ministerul de Justitie.
Peste drum este Gradina Clsmigiu si apoi Liceul
Gheorghe Lazar", care poart& numele intemeie-
torului scoalei romanesti (1818). Gradina Cismigiu
avand o suprafata de peste 14 ha. este cea
mai frumoasa grading, publica a ora$ului, on
alee in stil englezeso, un lao cu fantana arteziang.
$i nemunarate pajisti de flori.
Cismigiul e pomenit In Istoria Bucurestilor" de (lion
ea un loc de petrecere al bucure8tenilor, In a doua juma-
tate a secolului al XVIII-lea. Pe atunci era grAdina cea
7.7
= 9.""
,
- .0;: ro
'
IN
r
Per,
.1
i I
. I.
..2"
.. . .
a ' 'T.::L fP.'!''''
,, , .2 ,.., ..?1
i ll 4.
VW, S ii -44 :
7t .i.::.J'' 4- -- -.II ..
.
-, ei.- .1
e_ %.61 -
-...
, :::
4,.' t.-----
P
k
4
L ''.-
Calea Victor lel
bAltoasii. a Cismigiului ". Azi e mfindria oraeului, cea mat
frumoasti dintre gradini. Genera lul Paul de Kisseleff, pe
la 1830, s'a ocupat cu secarea mlustinilor din Cismigiu, iar
Donanitorii Bibescu si Stirbei au infrumusetat grAdina,
acesta din unfit uducind chiar pe vestitul specialist Mayer
de Berlin (1847), care a dat Ciamigiului forma lui de astazi.
Dela intrarea principals, alee concentrice pornesc spre
lacul in mijlocul citruia este o lantana artezianit si apoi 0
insula-terasa, unde se afla restuurantul popular Monte-
Carlo". Vara se face canotaj si iarna, cand lacul in-
gheatil, patina) ei hockey.
GrAdina e adevitrata minune Pajiuti lineare, cu flori
de sewn, cu ulicioare imbrAcate in verdeatA Qi cu odihni-
toare perspective, sau alee cotite si uinbroase, cu eke un
bust de bronz sau o statue de marmurtt pe fondul unni
hemiciclu negru de brazi sau al unei mAguri a vrabii-
lor ..." (Monumentul eroilor francezi de Ion Jalea, bustul
scriitorului Gh. Panu al al marei filantroape Elena Phere-
kide), drumuri cu trandafiri acAtittori sau rotonde cu
coloane impletite in iederi si cornee ca niste teatre entice
horticole, hati$uri aproape salbatice de porn! batrani Ban
lacul cu avuz pulverizat si cu biirci, cu nuferi si cu lotusi,
fac din Cismigiu un colt de pare englez alaturi de o
grading romaneasea din cele mai pline de farmer si mai
caracteristice pa care le avem. Ele se innoesc in fiecare
anotimp, din mane hernia. a grildinarilor si e o adevarata
vedenie alba, sub zapada, din mina de artist a iernii. E
ca un miez inflorit al orasului, ca o inimil, care trimite
valuri de miresme si de racoare in tot organismul misn-
nator at Bucurestilor.
Intrarea principald in Cismigiu este pe B-dul
Elisabeta. Alte intrari: la Apus, prin B-dul
Schitul MAgureanu; la Nord cu Piata Valter Ma-
racineanu, marginit de o parte de Ministerul
Apariirii Nationale si de altd parte de Teatrul
Lirie, unde se afld. actualmente Opera Romans.
Dela Ministerul Apilriiril Nationale, cotind la
dreapta, pe Str. Brezoianu, ajungem la palatul
ziarului Universul", care se ridicA drept in fata
strazii C. Mille (Lost Sarindar), pe care urmandu-o
trecem prin fate redactiilor celor mai de seams
ziare (Adeviirul si Dimineata, Argus, Lupta, etc.)
$i ajungem din nou la Cercul Militar, punctul de
unde am plecat.
b) B-dul Regele Carol I. Universitatea, si
vecinatatile ei.
Ca lea Vietoriei se intretaie in fata Cercului
Militar cu doua bulevarde: B-dul Elisabeta spre
Apus pe care I-am strabatut pand la Cismigiu, 13i
B-dul Regele Carol I. spre Rasdrit,
Pe B-dul Regele Carol I. vedem imediat pe
stanga (Nr. 3-5) Societatea Cartea Romaneasca"
(eel mai mare institut de arte grafice, editura si
librarie din Romania): o elddire moderns, in care
se afla la primul etaj, intre altele, sala de expo-
zitii Beans".
Peste drum, in coltul strazii R. Poincare, se WI-
seste Hotelul Esplanade.
Dineolo de intretaierea cu Str. R. Poincare, se
afld. Universitatea, a carei cladire ocupa tot tro-.
toarul sting pand. la Piata I. C. Bratianu.
Noua constructie a Universitatii formeaza un
bloc pe patru strazi, avand fatada principald pe
B-dul Regele Carol I.
Cladirea galbena din mijloe este c ramasita din vechea
lJniversitate, inaugurate; de Regele Carol I. in anul 1869.
Cladirea cea noug, in care se afla ti ate facultatile, afara
48
www.dacoromanica.ro
Clemiglu
de Facultatea de medicinA, e opera arhitectilor Ghica Bu-
deeti, Cerchez ei inginerul Vasilescu.
Universitatea din Bucuresti a fost infiintata la 4 Iu lie
1864 de Domnitorul lexandru Ioan I. (Cuza), Ministru al
InvAtAmantului public $i al cultelor fiind Dimitrie Bolin-
tineanu. Ea aminteste inceputurile dificile ale InvAtAmfm-
tului romAnesc, sari, in Muntenia, se leagA in deosebi de
numele marelui dascAl Gheorghe Lazar: ajutat $i apoi
urmat de ecolarul sAu loan Heliade RAdulescu. Acesta a
inceput la 1818 in vechea scoalii dela Sf. Sava Invatanin-
tul rominese national. La 1821 cu ocazia revolutiei lui
Tudor Vladimirescu, scoala lui LazAr se inchide pentru a
se redeschide in 1828, sub conducerea lui loan Heliade RA-
dulescu. In 1832, se Intoomeste nn program de studii in
care se cuprind cursuri de invtitamfint superior, punandu-se
astfel baza a trei facultAti: 1. Curaul Legilor; 2. Cursul de
Maternatici; 3. Cursul de Agriculturti.
DupA o 1ntrerupere de trei ani, in urma revolutiei dela
1848, domnitorul Barba Stirbel redeschide cursurile el in-
fiinteazA o $coalA de poduri ei Sosele pentru ingineri
conducAtori. Insit, in anal ecolar 1857-1858. dupe raportul
directorului Eforiei Scoalelor, se predau numai urinti-
toarele cursuri superioare: cursul de legi; cursul de ingi-
nerie civilit si ecoala superioarti de Mere.
Aceasta era sitnatia invittiimAntului superior in 1864,
and Domnitorul Alexandra Ioan I. Cuza dy decretul de
infiintare a Universitatii din Bucureeti, cuprinand Facul-
tAtile de Drept, Stiinte si Litere.
Scoala Nationala de medicine j farmacie, Infiintata in
1855-56 de Carol Davila, devine Facultate de Medicia in
anul 1869, iar inatamantul farmaceutic se organizeazA ca
o anexa a acestei facultAti, cu titlul de Scoala superioarA
de farmacie.
Tot in anul 1869, la 14 Decemvrie, se inangureaza Pala-
tul Universitlitii, opera arhitectului OrAscu. In 1884, are
loc deachiderea solema a FacultAtii de Teologie. In 1921,
fosta ticoala de medicinA veterinary a fost transformata in
Facultate pe lama. Universitatea din Bucureeti, iar in
anul 1923, Scoala superioarA de farmacie, care functions
pe Tangy Facultatea de Medicia, Ina dela infiintarea
acesteia, a fost recunoscuta ca facultato deosebita., ei ata-
eatA Universitiltii din Bucureeti.
In anul 1932, prin legea invatAmantului superior din
22 Aprilie, Facultatea de Drept Regele Carol II" din
Oradea este trecuta la Universitatea din Bucureeti.
NumArul studentilor cresand pe fiecare an_, vechiul
palat a devenit neincapator. Din aceastA cauzil Facultatea
do Medicinii si -a clildit un local al au in B-dal Regele
Carol II. Facultatea de Stiinte, deasemenea, si -a con-
struit localuri pentru uncle institute pe Splalul Indepen-
dentel. In anul 1912. ministru al Instructiunii fiind Ermil
Pangrati, se incepe clildirea actualului palat al Univer-
BRAM in jurul celui vechiu. In anul 1924 se inaugureazit
aripa de Apus, in care s'a instalat Facultatea de Stiinte,
iar In anul 1926 intreg palatul.
In fata Universitatii se deschide o plata mo-
derns, impodobitA cu patru statui: la mijloc
sent statuile lui Mihai Viteazul (sculptor: Carrier
Bellusse 1876) *i Gheorghe LazAr intemeietorul
scoalei romanesti (sculptor: I. Georgescu); in
stanga statuea lui Ion Heliade Radulescu, pArin-
tele literaturii romans (sculptor: Ferrari), iar la
dreapta statuea lui Spiru Haret (sculptor: Ion
'Tales).
Plata TJniversitatii e inoadrata, in dosul acestor
statui de palatul societatii de asigurare Gene-
rala" si de un Blockhaus" in constructie.
Intre aceste cladiri se deschide Str. Bursei, unde
se aflA Biserica ruseasca, avand cupola si turlele
aurite.
Po I
r:
..
_ t. ;77
Biserica Boteanu
c) Dela Cercul Militar la Palatul Regal.

Revenim la punctul initial de plecare (Cercul
Militar) si, urcand Ca lea Victoriei, vedem in col-
tul strazii Edgar Quinet, Hotelul Capsa, una din
cliidirile cele mai caracteristice de pe Ca lea Vic-
toriei.
Cofetaria este totdeauna plink la ora ceaiului, iar cafe-
neaua este locul de intalnire al ziaristilor, al oamenilor
politici si al artistilor. Fatada cafenelei da inspre Str.
Edgar Quinet, ce leaga Ca lea Victoriei de Str. R. Poin-
care. Str. Ed. Quinet este de fapt un fel de prelungire a
strlizii C. Mille (fosta Sarindar).
Urcand Ca lea Victoriei spre Palatul Regal, in-
talnim pe dreapta Pasajul Comedia, unde se aflil
Teatrul Comedia".
Teatrul Comedia" este unul din cele mai importante
teatre ale capitalei. Repertoriul a compus din piese
moderne.
Duptt ce trecem de Pasajul Comedia, ajungem
la Pasajul Imobiliara", in ale carui clAdiri im-
pozante sunt o multime de magazine, cluburi $i
un cinematograf (Select").
Peste drum, norm constructie in stil modern a
Palatului Societatil de Telefoane (arh. Weeks $i
Van Saanen - Algi, 1933) $1 noul Palat Frascati
(cinematograful Rio").
Palatal Societlitii de Telefoane e cea mai Inalta cladire
din capitals, avand 9 etaje of ascensoare speciale, cars duo
pe terasa din varful palatului (52.50 m), de undo se des-
faeoarit o pitoreasea panorama asupra lntregului orae.
In dosul Palatului Soc. de Telefoane este Te-
rasa Otetelisianu (vara gradina-restaurant, iarna
patinoar cu ghiata artificiala, centru al patinaju-
lui $i hockey-ului pe ghiata).
Astfel am ajuns in fata Teatrului National,
cladit in anul 1847, dupg planurile arhitectului
vienez Heft $i inaugurat in anul 1852.
Teatrul National se ridicS pe local care se numea alta-
data Hanul Campineneei", cumpArat anume pentru con -
struirea teatrului.
Sala are 1000 de locuri ei era socotitA, ileum vreo 60 de
ani, a treia In Europa, ca marline. Are o acusticA exce-
lenta. Parter, trei rAnduri de loji ei galerie. A Yost inan-
gurat In seara zilei de 31 Decemvrie 1852, cu o piesli
tradusl de Bobeseu ei cu muziea de Wachman, avAnd ca
principali interpreti pe Nina Valery ei C. Caragiale. La
inceput jucau la Teatrul National numeroase trupe straine
In turneu. La 1877 s'a constituit Societatea Artietilor
Dramatici ", desfiintata prin legea din 1930, care a Inlocuit-o
printr'o regie autonoma.
Teatrul National e prima seena romaneasca, centrul vietii
teatrale ei al literaturii dramatice autohtone sari clasice.
Foaierul e impodobit cu o colectie de tablouri ei sculpturi
reprezentand pe cei mai de seams arti8ti roman'. Repro-
zentatiile bleep la ora 81/s. De doull on pe sAptAmAnA an
loo la ora 21/s, matineuri en preturi reduse.
Fatadele laterale ale Teatrului National dan pe doult strad
ce coboarl: cea din. dreapta, Str. Matei Millo, pans In Str.
Sf. Ionia; iar cea din stfinga, Str. CAmpineanu, pana in
Str. $tirbei Vodit.
Peste drum de Teatrul National este Hotelnl
Continental. Mai departe, pe sanga, se deschide
Pasajul Roman, care coboar5. in Str. Campineanu.
La Nr. 45 se af15. Biseriea Cretnleseu, purtand nu-
mole ctitorului situ (1720).
In bisericA sunt cateva icoane de argint frumoase, dintre
cars aces a Maicii Domnului (1749) e socotit9, drept una
dintre cele mai pretioase din toatli tara. In case generalu-
lui Dumitru Cretulescu, de langd bisericA, sea organizat,
la 1866, complotul care a dus la abdicarea lui \Todd Cuza.
Peste drum se atilt Hotelul Metropol, care a
avut o deosebita faimA inainte de razboiu, de-
oareoe, fiind in imediata apropiere a Palatului
Regal, era locuit de oameni politici Qi boieri.
d) Palatul Regal.
Intre Str, Ionics fji Str. Imperials, se af15, Pa-
latul Regal, compus dintr'o Mire centrall cu
douti aripi.
Partea centrall, distrust{ in anul 1927 de un in-
N.
IS
VA
Marius Emma.: ClopotInta mAnistirli Plumbnita
cendiu, a fost recladita in piatrh,, in stil monu-
mental. In aripa stanga refacuta data cu par-
tea centrals a palatului se af16, instalat corpul
de garde,. Aripa dreapta este fosta cash a boieru-
lui Golescu, cumpitrata in anul 1851 de Stat, pen-
tru a servi ca reaedinth domneasca. Regele Carol L
a mitrit aceasta arip al a cladit celelalte corpuri
de case.
Aripa dreapt5 este locuitA actualmente de M. S. Regele.
Ineaperile sunt Impodobite de sculpturi In lemn, In stilul
Renaeterii germane, lucrate dupS planurile sculptorului
Martin Spohr, Inc A de pe vremea Regelui Carol I.
La parter, sunt instalate birourile Mareoalnlui Curtii Re-
gale. 0 scar de marmura duce la primul etaj uncle stint
apartamentele M. S. Regelui. Aici se aflA o rotonda Ini-
podobitit en covoare orientale of tablouri vestite, ea: ..In
chinarea Pastor floe de Greco (una din cele mai de seam!;
opere ale marelui pictor). Variante ale acestei pAnze se aflA
In muzeele din Toledo, Roma, New-York. Tabloul dela Bn-
curesti e hist{ singurul semnat i e prototipul celorlaltes
fiind luorat Inainte de 1600), Stigmatizarea Sf. Francis&
de Guanine), Immormantarea lul Isus" de Zuceari el "Mi.
raoolul Fee loam!" de Del'Plombo. Treefind prin salonul
galben sobru si impresionant ajungem In salonul chi.
nezeso, Plin de vase de our of argint, portelanuri, covoare
of gobelinuri.
In cealaltA laturS a eladirii, se sill BIbllotees In stilul
Renaoterii germane, avAnd uoile qi peretii Impodobiti en
minunate sculpturi In lemn. In acelaoi gen este lucratA
oi scare ce duce la galeria bibliotecii, precum 131 fotoliul.
In mijiocul Incaperii este un birou masiv. CArtile aunt
legate artistic In piele cu initialele regale. 0 statue in
mArime naturalA, a sculptorului Martin Spohr, reprezen-
tand pe Sr. Sebastian of un portret de Boldoni, Impodobeso
biblioteca.
Dormitorul Regelui Carol I oi salonul de muzicA al Re-
ginei Elisabeta an rAmas neschimbate purtand In pen-
umbra lor, amintirea celor dintui domnitori din actuala
Dinastie.
e) Dela Palatul Regal la Plata Victoriei Si

Soseaua Kisseleff.
Cladirea Fundatiei Universitare Carol I si-
tuata intre strazile Wilson $i C. A. Rosetti are
fatada principals spre Palatul Regal. Fundatia
posedh una din cele mai de seamh. biblioteci ai o
salt de conferinte. (Intrarea bibliotecii prin Str.
Wilson Nr. 1; in cladirea Fundatiei sunt birourile
Wagons-Lits-Cook" al A. R. P. A.).
InfiintatA de Regele Carol I In anul 1891, cu prilejul
implinirii celor 25 de ani de glorioasii domnie, Fundatia
urmitreote: intretinerea unei biblioteci pentru studiile uni-
versitare; ajutorarea studentilor lipsiti de mijloace, pre-
cum Qi tiparirea lucrArilor meritorii.
A'
greco : gorlrei (Diego gonarrtmias

Galeria Carol I., Castelul Pete, - Sinaia
www.dacoromanica.ro
.;.
a
. tk 1 et
. - '.. 1*.
. ' li." . '...., .. .. r o ' g ..;

.........mmoip,....... ,......r....Mall.O7 11::-..
4 -4.1 :":"t . .
'112PATF ...%4'.- '''7:'4
Teatrul National www.dacoromanica.ro
Dovedindu-se insuficienta localului, fatit de nevoile me-
reu crescande ale institutiei, el a fost merit in 1914,
and s'a inaugurat actualul paint construit de arhitectul
Gottereau. Sporirea studentilor dung ritzboin necesitand o
noun marire a localului, Ministerul a achizitionat local
alaturat din Str. C. A. Rosetti, pe care urmeaza sit se ridice
o noun aripa a acestei institutii atfit de utila pentru stu-
dentimea studioasa. Institutia se intretine prin bugetul
situ propriu, provenit din donatiunile intemeietorulni ei,
ale altor membri ai Familiei Regale 91 ale altor per-
soane particulare, Bird a greva intro nimic bugetul Sta-
tului. Biblioteca, amenajatii dupil cele mai moderns sisteme,
on cataloage alfabetice ei pe materii, cuprinde peste 120.000
volume, puse la dispozitia studentilor ce o freeventeazit
zilnie (dela orele 9-12 ei 14-20). In afartt de studentii ei
Profesorii regulat inscriei, an acces ei persoanele particu-
lar, prezentand o cerere de freeventare.
In Amfiteatrul Fundatiei (intrarea prin Piata Regele
Carol I.) se tin epdintele festive ale Societittilor prezidate
de M. S. Regele, Inaltul Protector al Institutiei; deasemeni
prelegeri ei conferinte pnblice.
La punctul unde Str. Wilson se intretaie cu
Piata Regele Carol I. se sfarseste si Str. R. Poin-
care, care se desfasoara pane aci in linie pa.ralela
Cu Ca lea Victoriei, incepand din Str. Academiei.
Aproape de acest punt, se aflA fostul Palat al
Ministerului de Interne, unde e instalat actual-
mente Comitetul Central de Revizuire suprema
instants, administrativa, apoi gradina de vary
CArlibus" $i, mai jos, in fata Pasajului Imo -
biliara, Biserica Sf. Nicolae, numitA si biserica
Dintr'o zi", clAdita de VodA Brancoveanu in 1702.
AstAzi ea serveste ca biserica a coloniei albaneze.
Str. Poineare este o stradA comerciala, foarte ani-
mate.
In Str. C. A. Rosetti se afla, la Nr. 8, Muzeul Th.
Aman (1832-1891), in fosta locuintA a pictorului,
cuprinzand o colectie de peste 300 de tablouri, de-
sene Si gravuri, cu scene istorice, peisajii yi scene
din viata populara.
Sala I. (fostul atelier al lui Th. Aman): Antoportret;
bustul lui Th. Aman de Storek; Proclamarea Unirii Prin-
cipatelor; Juramantul pe Constitutie al M. S. Doranitoru-
lui Carol I.; Portretul celor trei frati Aman; Portretul unui
egumen; Izgonirea Tureilor dela Chlugareni; Baia Tur-
eeasch; Rapirea cadanelor de ostaeii lui Mihal Viteazul;
Petrecere en litutari; Carol en boi; Atelierul artistului,
toate de Th. Aman. Apoi o pretioash tapiserie de Beau-
vais; mobila sculptath de Th. Aman, e in stilul Renaeterii
italiene.
Sala IL Plafonul ei are o remarcabilh compozitie mu-
rata, ei deasupra uellor medalioane, reprezentfind pe Ve-
ronese; Rembrandt, Rafael, Tizian. Panze: Vinerea Pati-
milor; Lapueneanu; Flora Unirii jueath la Craiova; Tudor
Vladimirescu; Portretul lui D. Aman, etc.
4a
4\
www.dacoromanica.ro
Sala III. Portretul Dcamnei Aman; Copiliiria lui Bachus;
Portretul Doamnei Vornitache; pe;sa; din Cismigiu; dife-
rite scrinuri sculptate de Th. Aman.
Sala IV. Naturi moarte Pe leapt ei compozitii istorice
(Stefan eel Mare si Aprodul Purice; Blitalia cu facie a
lui Tepe VodA; Mihai Viteazul privind capul lui Bathori,
etc.).
Sala V. Gravuri,
Sala VI. Desenuri in creion, penitA, acuarele qi
sanghine.
Sala VII. Picturi murals.
Sala VIII. Uneltele de gravure qi sculpture ale artistu-
lui si press pentru stampe.
Muzeul poate fi vizitat in fiecare Martia, Joia, Dumineca
01 sarbatorile intro orele 10-12 si 14-16
Revenind pe Calea Victoriel, ajungem indatii in
fata Atheneului Roman, o constructie monumen-
tall in stil clasie. In fundul unei gradini este una
din cele mai reprezentative e15,diri ale capitalei.
Atheneul Roman a Yost construit in anul 1896 de
arhitectul francez Galleron.
Aleele grlidinii aunt strSjuite de statuile celor mai de
seams ganditori romitni. 0 scare lungA duce spre intrarea
sustinuta de 8 coloane ionice. Cele trei porti ale intrArii
principale, sunt irapodobite deasupra cu 5 portrete ale dom-
nitorilor roman!, lucrate in mozaic. ClAdirea are o cupola
inalta de 40 m, boltita peste sala cea mare de concerto.
Hall-ul de marmurit, sustinut de 12 coloane corintice,
randuite in cerc, e impozant. Intro coloane. aunt aeezato
sculpturi de Marceanx, Brfincus, Paciurea, Storek, etc. si
o serie de cdpii dupe operele antics.
Din hall pornese patru scSri de marmnra ce duo in Sala
de concerte unde, deasupra lojelor, pe marginea de jos a
cupolei, pe locul rezervat, se lucreazA in prezenta la mares
frescA a istoriei neamului.
Din incaperile aflate in dosul scenei, un coridor
duce spre Pinacoteca. Cele mai de seams tablouri ale ei
au lost transportate, in timpul razboiului mondial, la Mos-
cova. Colectia actuate cnprinde douS BAH. Pinacoteca poate
fi vizitatS in fiecare Martia, Joia qi Dumineca intro orele
10-13 si 15-17. Scolile o pot vizita ei in celelalte zile, insli
numai dad( se anunta din vreme.
In sala I-a, tablonrile tole mai de seams aunt: Nr. 308,
Portretul Jul Enlichita Vticareseu de un pictor necunoscut;
311, portretul lui Grigore Ghica Veda, de un pictor ne-
cunoscut; 186, portretul d-nei Ionescn de Lecca; 193, portret
de Mirea; 225, Batran" de Pascally; 129. antoportretul lui
N. Grigorescu; 264, portretul Mitropolitului Nifon de Tata-
rescu, etc.
In sala II-a, opera lui N. Grigorescu ocupS un perete
intreg (51-155).
In aripa dreapt/i a cladirii se aflit biblieteca Ateneului
ce tontine 10.000 volume. Mile din aripa stangl a parte-
rului aunt rezervate expozitiilor de arta. In subsolul
grota." este deasemeni lee pentru o expozitte permanents
de picture. In partea dreapta si stAngli a subsolului aunt
instalate clout{ cinematografe.
ning
71
1
_ .
Fundatla Carol
Fatadele laterale ale Ateneului dau pe Str.

Franklin ei Str. Exarcu, sari se indreapta spre
B-dul Take Ionesen, iar peste drum de Ateneul
Roman, coboara spre stanga Str. Stirbei Voda, la
inceputul careia e Palatul Ministerului de Interne.
Str. Stirbei Voda se intretaie c-u. Str. Lateran/ in
fats Bisericii Evanghelice. De aci, cotind la
stanga, ajungem in Str. Dr. Sion, uncle, la Nr. 2,
se Etna Muzeul Kalindern, incareat exterior cu
basoreliefuri $i sculpturi. Deschis in fiecare
Martia, Joia si Dumineca, intre orele 10-12 $i
14-16. Sarbatorile dela 9-12; se poate vizita ei in
eelelalte zile, data se anunta din vreme.
Muzeul are o colectie bogatd de tablonri, portelanuri,
ceramics, medalii, ceasornice, inele, mobile, casete, etc.
In hall aunt patru gobelinurl din secolul al XVII-lea of
nn tablou mare Rdpirea Auroral de Tiepolo, In colaborare
cu elevul situ Ricci. Tablouri de Palma eel tartar Bon-
ziceo, Pamini, etc. Scupturi de Barye si Albano.
In sale cea mare, on cloud coloane de renounce, Bunt ta-
blouri murals de Caro lis. De o parte ei de cealaltd a in-
tritrii atfirnd cloud candelabre de portelan. Tablouri si
cepa dupti maestrii italieni foi francezi. 0 bunk parte din
5' 59
www.dacoromanica.ro
obiectele expuse in vitrine aunt referitoare la Familia Re-
gala. In fund, o scars de marmura duce la monumentala
sale de receptie. Pe sutra este o copie drip/ interesantul
tablou pe sticla a lui Frauken Viteazul la Curtea
Impitratului Rudolf".
ra sale de receptie, tablouri de Bourguignon, Coutois,
Jacques Joost, Cornelis, Jean Molnaer, Zuccarelli, Wou-
wermann, Fritz v. Uhde, Deffregger, Liebermann, Baul-
baoh, etc. Picture franceza este reprezentata prin Boi lly,
David, Garicault, Couture, Troyon, Bonnat, Rafaelli, Ren-
ner, Zieni, etc.; cea italiana prin Pietro Longhi, Gentini,
V. a. Apoi sculpturi de Clodion, Clesinger, Marceaux, etc.
Intr'o Bala speciallt aunt reunite tablourile qi gravurile Pic-
torilor romani: N. Grigorescu, Andreescu, Th. Amen,
Mirea, Tatareseu, Petraecu, Pal lady, Marius Bunescu, Ste-
fan Popescu, Steriadi, Olga Greceanu, etc.
In Str. Stirbei Voda Nr. 39, in fostul palat ICre-
tzulesen, se alit Muzeul de Arta. Religioasa (des -
chis Joia si Dumineca., intre 10-13 si 14-16).
Muzeul acesta, care impreuna cu eel din Casa Macs, al-
catuese Muzeul National de Antichitliti, cupriude impor-
tante colectii de arta.
Dintre monumentele noastre de arta religioasa, eel mai
bine reprezentat este, in primal rand, Biser lea Domneasea
dela Curtea de Arges, claditit de Neagoe Basarab i sotia
sa Despina Doamna in 1517. Modelul de lemn al Bisericii
episcopate, Mut eu multa sarguinta de sculptorul Carol
Storck pentru Expozitia universals dela Paris se afla
expus intr'una din stilile mai mici ale etajului de sus.
Tot sus, in alts saki, se aflA inscriptia originals; scoasa
de pe peretele din Riuntrul bisericii, unde fusese zugravita
in anul 1526, deasupra chipului lui Radu Voda dela Afu-
mati el al sotiei sale, Roxandra.
Bela intrare, stet in sala de mijloo cat 51 in Wile din
dreapta, aunt expuse numeroase fresco originals din vechea
pietura a bisericii, executata de Dobromir zugravul (pima
In 1527), infatieand o eerie intreaga de sfinti: Males
Domnului; Isus Hristos; Mircea eel Batritn; ctitorii cu
copiii tor; Domnita Roxandra, una dintre fiicele lui Neagoe;
Petru Voevod si fiul situ Marcu; Radu dela Afumati.
Intr'o vitrina centralit sunt vase de argint ei mai multe
evanghelii din epoca lui $erban Veda Cantacuzino el Con-
stantin Brimeoveanu.
Sala din dreapta, In fund, este Sala tamplei dela Arnota
a lui Matei Basarab (1640). Sala din stfinga, dela intrare,
cuprinde mai multe usi Imparateeti, seulptate in lemn.
Cele mai vechi sunt cele dela manastirea Cotmeana a lui
Mircea eel Batran (Argee, veacul al XIV-lea). Printre
strane, remareabila a mai ales cea zisit a lui Petru Raree,
dela Probota, veacul al XVI-lea. In aceea5i Bala se atilt
epitafire, sfeenice si tesaturi.
Sala urmatoare, din stanga, este Sala marl! temple dela
Cotroceni (sfareitul veacului al XVII-lea). Jur imprejur,
pe pereti, perdele de altar, epitrafire, epitafuri san aere
ei alte testituri de arta biserieeasca. Mai multe perdele de
altar poarta sterna Cantacuzinilor ei in mijloe sterna Mun-
teniei. Sunt dela Manitstirea Cotroceni, altele dela Horez.
Remarcabile aunt: o poalii de icoanit de atlas verde ei
rog deschis, cu chenar bat cnsut en fir de our el argint
si diferite chipurl printre earl 4i acelea ale ctitorilor
manastirii Cotroceni, lucratit de Gherasim Galatianul
60
www.dacoromanica.ro
(Nr. 118); un epitaf de catifea verde el atlas roe (Nr, 115)
lucrat de Maria, Doamna lui Serban VodA (1683), etc.
Vitrina central cuprinde un mare numar de obiecte et
cArti bisericeeti, tiparituri ei manuscrise. Dintre acestea
din urmil calm: Liturghierul dela Mantistirea Badu Voila
(Nr. 182), manuscris grecesc al Arhimandritului Teofan
dela Muntele Athos, din 1590 cu un autograf al Mitropolitu-
lui Petru Movilll al Kievulni. Deosebit de interesant este
Tetravanghelul slavon din 1593, manuscris (Nr. 183), aviind
la sfareitul Evangheliei lui Matei, portretul lui Matei
VodA Basarab ei al Elenei Doamna, care an filcut el legit-
tura acestei pretioase cArti. 0 evanghelie (279), ferecatit
In argint aurit, are o inscriptie slavonit din 1692, a lui
Constantin Brancoveann ei Maria Doamna; Evanghelia
%,
\
r
.611100-
...ft a
.
,
It\
4 1,%.
I fa
N. Tonitza: Oarna
greceascA In manuseris (Nr. 277), Inftitiseaza pe rAnd pe
cei patru evanghelisti (veacul al XVII-lea), etc.
Pe politele aceleasi vitrine, aunt expuse numeroase
candele, clidelnite, ibrice, potire, cruel, mitre (2), precum
ei doutt chivoturi: unul (Nr. 374), al Mangstirii VActiresti
din 1781, si al doilea (Nr. 375), al Mangstirii Curtea de
Arges din 1784. 0 aril arhiereaseg, luerata cu sidef a
fost (MmHg de Constantin BrAncoveanu MAngstirii Horez.
LAng8, tAmpla mare, spre lapidarul cu vitraj, ca si
de o parte Si de alta a usii, sunt expuse altos trei epitafuri
remarcabile. In lapidar, monumentul eel mai vechin
este piatra de mormAnt a lui Basarab I. (f 1352). De o
parte si de alta, diferite alte pietre funerare din veacul
al XVI-lea si al XVII-lea; de asemenea, statues unui
mare spatar din veacul al XV1I-lea. In fatg si de laturi
sunt pietrele funerare din Biserica dela Buda, judetul
Buzau, de o rarti frumusetg ca scris qi ornamentare.
In sus spre etaj qi hall-ul acestuia, sunt expuse diferite
capii de picturi murale, printre cari portretul lui Al. LA-
pusneanu si al familiei sale, dela Mangstirea Slating. Tot
in hall, icoane.
In sala din stAnga, in vitrina din mijloc: Evanghelii, pn-
tire, crud, chivoturi ei alto obiecte bisericesti. Un te-
travanghel slavon (Nr. 498), in manuscris, adus dela Mg-
ntistirea Bistrita, cu frumoase ornamente, desenuri si int-
tiale colorate si o splendidg ferectiturg de argint (1519).
n alt tetravanghel (Nr. 407), tipArit la Episcopia RAmni-
cului In anal 1794. Deopotrivg de remarcabil a potiral de
argint suflat cu aur (Nr. 425). Nu mai putin interesante
sunt ohivoturile de argint aurit ei smilltuit (Nr. 404 qi
404 bis.) dela Miingstirea Cotroceni, dgruite la 1685 de Stir-
ban Cantacuzino (inscriptia ronigneascit). Un al treilea,
in mijloc (Nr. 403), e dela Mangstirea Bistrita (VAclea),
din veacul al XVI-lea. Cruces de lemn sculptat, Ineadrata
in argint smtiltuit ei aurit (Nr. 409), cu 12 scene din evan-
ghelie si apostoli, e din 1692, dela Constantin Vocia Bran-
coveanu 13i Doamna Maria.
In sala, la care se ajunge din hall spre gradina Cismigiu,
se aflit expuse cfiteva fresco dela Curtea de Arges, iar In
vitrina din mijloo, mars Si frumoase discuri, potire, cAdel-
nite si alto vase bisericesti de argint suflate cu aur. Re-
marcabil e un mare potir de argint aurit (Nr. 446), in
relief, en trei luptittori in costume curioase qi o inscriptie
roingneasett: ,iAle tale dintru ale tale, Matei Voevod qi
Doamna Elena dat Mantistirii Campului, 1642." (Dupg tra-
ditiapastratit In Mangstirea dela CAmpulung, ar fi cupa
lui "Negru Vodg".) 0 candela spre grading (Nr. 451)
are numeroase reprezentitri de sfinti qi scene biblice in
medalioane, precum si doug inscriptii romfinesti. In mijloc.
un frumos aghiasmatar de argmt, poleit cu anr, are
printre medalioanele florale in relief, unul en sterna Can-
tacuzinilor si initialele lui Berban Cantacuzino (MAn11-
stirea Cotroceni). In sffirsit, in ultima KIM din aceastii
aripti, sunt expuse pe pereti, un sir de fresco originale
dela Mgnastirea Tgrgsor Vechiu (veacul al XV-leaf. In
stAnga, ineadrata In negru, pisania originalg dela Curtea
de Arges, scoasti din perete, undo a fost zugrAvitti In 1526
densupra chipului lui Radn Vodti dela Afumati si Doamna
sa Roxandra. In vitrina din mijloc: evanghelii, potire,
pahare, cruel, discuri si alto obiecte biserieesti.
Demne de remarcat mai Bunt: o cruce mare de lemn de
chiparos (Nr. 454), cu trei brate orizontale, ineadratA en
argint qi avAnd sculptate In 24 iconite toate praznioele
Maicei Doninn lui Si a =r0,.
Domnului Isus, datand
din 1531; potirul de argint
aurit (Nr. 458), ditruit de
cei patru frati Craiovesti;
un alt potir de argint
(Nr. 459), en inscriptie ro-
tnaneascii din 1697, danie a
Doamnei Maria Branco-
veanu pentru bolnita dela
Mani stirea Horez. Dintre
evanghelii, cea mai veche
din aceasta eerie, e de o-
bilritie grecensca (Nr. 467),
tiparita in 1614, legatii im-
Preuna cu o evanghelie
greco-romana, tiparita la
Bucuresti in 1693. Legit-
tura in catifea rosie Si
piaci de argint aurit a
lost facutit in 1786 pentru
Manastirea Vales din jud.
Mussel, Interesant e discul eV.
de argint (Nr. 471), dli-
ruit de vornjcul Serban
Cantacuzino Manastirii
Radu VodS (1710). In alt
gen, In relief, usor, cu o C. Baum's: Cap de copil
frumoasii inseriptie roma-
neasea pe margini jur imprejur, alternand cu medalioane
de proroci, e un alt disc de argint (Nr. 472), in mijloc ea
Adormirea Maicei Domnului (Manlistirea Bistrita 1761).
Revenim In hall printr'o salt{ uncle sunt expuse tablourf
en subiecte religioase de W. von Wain, Cranach, A. Bar-
tolorneu, Zeitblom, Adalbert Franck (interesante ca ele-
ment comparativ). Intr'o altA salt{ mica sunt: icoane, trip-
ticuri si pomelnice. De mentionat, mai cu deosebire, trip-
ticul mare din dreapta, reprezentand la mijloe pe Thus
Hristos in c-adrill unei apoteoze, cu 15 raze panouri ce
infatiseaza scene din vista Mantuitorului.
Ultimele davit still cuprind interesante desennri al schite
documentare pentru arta noastra religioasa.
Coltul dintre Calea Victoriei si Str, Episcopiei
este ocupat de Hotelul Athenee Palace, jar peste
drum se dill Hotelul Splendid.
Putin mai sus se alit Biserica Alba (picturi
murale de Tatarescu, icoane frumoase si un leo-
nostas de pret.
La Biserica Alba, Calea Victoriei se intretaie cu Str.
Al. Lahovari Si cu Str. G-ral Berthelot. Aceasta din lima
tine pima In B-dul Dinien Golescu. Pe Str. G-ral Berthelot
se aria Catedrala eatolteit St. basil, Catmint national
St. Sava, cea mai veche ecoalit romaneasca (1678), 9i Pala-
tal Casa Scoalelor 131 a Riser lett, a cant!: colectie istoricli,
instalatit la primul etai, merits sit fie vizitata. Desehisit
zilnic Intro 914-12,/t. In I-a sail aunt piese de ceramics
din vremea lui Stefan eel Mare, jar in sala a II-a icoane,
candelabra si obiecte pentru cultul religion din secolul al
XVIXVIII-lea. In sala a III-a sunt icoane din veacul
al XVIII-lea.
Tot pe Str. G-ral Berthelot, la Nr. 60, Bunt Studlonrile
Soe lettitll de Dlfuzlune RadlofonicA.
Intoreandu-ne pe Ca lea Victoriei, vedem la Nr.
106 Palatul $tirbei, in fata caruia se deschide Str.
Biserica Amzei, uncle se afla, la Nr. 5, Biblioteca
Joan I. C. BrAtianu", instalata in fosta locuintti a
marelui om politic.
Biblioteca a specializatil In studii istorice cu privire la
sud-estul european, avand peste 25 mii de volume si o
sectie de bibliografie romaneascii. Biblioteca este compusit
din colectiile lui loan C. BrStianu, astfel 'neat prezintA
si un interes istoric deosebit.
Pests drum de Biblioteca Ion I. C. Bratianu se
afla. Biserica Amzei.
Revenind pe Ca lea Victoriei, ajungem la cill.-
direa in forma de potcoavh, a Ministerului de Fi-
nante, situata in coltul format de Ca lea Victoriei
cu Ca lea Grivitei.
Ca lea Grivitei, artera principals ce tenet Gars de Nord
de centrul orasului, este o stradS foarte populatS. In dosul
GSrii de Nord, ea se Intretaie cu B-dul Basarab. De aci
porneste la stanga un pod de tier deasupra liniilor de cale
feratit. De cealaltS parte a podului este fabrica de bere
,.Luther", In apropiere fabrics de tutun, R. M. S. B-dul
Basarab, pe dreapta, duce spre Plata Victoriei.
In sus, pe Ca lea Grivitei, Be alga Clmitirul Sf. Vineri
eel mai vechiu cimitir al orasului, iar peste drum,
pe stanga, sunt Atellerele Grivita C. F. R., uncle lucreaza
peste 6000 lucrtitori, 800 ingineri si functionari. Productia
este do 450-500 vagoane de marfa ei 250-500 vagoane de
cAlAtori reparate lunar. De aci Incepe cartierul locuintelor
muncitorilor dela C. F. R., mergand pans In comunele sub-
urbane Grivita si Bucurestll Not.
Pe Ca lea Victoriei, la Nr. 117, este Muzeul Mu-
nicipal.
Muzeul Municipal, instalat in vechea cash Mozuri, a fost
intemeiat In anul 1929. Are urmiltoarele sectii: sectia de
arheologie preistorica; numismatic/I, organizatA de Dr. Se-
vereanu; cartograficA si medalistich, cuprinzand colectia
donatS de d-1 I. Pincus; sectia de arts modernti; sectia de
documente si stampe relative la trecutul orasului; sectia
muzicalit; a planurilor; aceea a fotografiilor, precum tti
sectia corporatiilor.
Deschis Dumineca ei sarbittorile dela 10-13; pentru scoli
deschis In orice zi de lucru dela 10-13 si 16-18, cu con-
ditia de a se anunta din vreme.
Din fata Muzeului Municipal porneste, pe
dreapta, Str. Victor Emanuel al II -lea, care tine
pima la B-dul Lascar Catargiu. Pe Str. Victor
Emanuel al II-lea se afla, la Nr. 11, casa Macca,
unde este instalat
Muzeul National de Antic!' ItAti. Infiintat in anul 1864
de Domnitorul Cuza. Baza de intemeiere a fort tezaurul
dela Petroasa oi colectiile G-ralului Mavros, la sari s'au
adaugat alto colectii donate de care diferite persoane
sau cumpitrate de Stat.
,Aflat la Universitate, pand in anul 1931-1932, Muzeul
se gaseute astAzi instalat in doud localuri: unnl in Sir.
Victor Emanuel II. 11 (Casa Mecca); altul in Str. Stirbei
Vodit 39 (Palatul Cretulescu). Deschis pentru public: Join,
Dumineca ei in zilele de sArbatoare intro orele 10-13 ei
14-16. Pentru specialiutii straini ui romani, in cAlatorie,
se gaseute totdeauna un gardian de serviciu, care sit-i con-
dual.; trebue ins& O. se anunte eel putin cu o zi inainte.
Muzeul de AntichitAti din Str. Victor Emanuel II. cu-
prinde colectiile preistorice, greco-romane ei medievale,
aeezate in doud etaje: jos, piesele mai grele greco-romane;
iar in etajul de sus, colectiile preistorice ui medievale.
Dela intrarea, stritjuita de frumoui stalpi miliari din
Dobrogea, se patrunde, printr'un vestibul, In saloanele eta-
jului de jos cu colectiile greco-romane. In feta, statuea de
marmurd a unui cetatean din Tomi (Constanta), secolul II.
pima la al III-lea. In dreapta, un foarte fruinos relief de
marmurA dela Silistra. Jur imprejur, numeroase monumente
funerare cu inscriptii Qi statui din viata greco-romana a
Dobrogei. Colectiile sunt oranduite aua ca inspre strada
se gAsesc mai ales monumente ei obiecte in legatura cu viata
coloniilor greceuti dela Marea NeagrA, printre care Histria.
In marele dulap din mijloe, numeroase vase ui frumoase
sticlArii dela Tomi, gasite Cu ocazia sApitrii silozurilor dela
Constanta. In directia opusit, spre carte, sunt monumente
din viata romans a Dobrogei, cu centrul de atractie, monu-
41' .
1$1111,4 X
1r F
Strandul Hine lett
mentul dela Adam-Klisi, reprodus in miniatura si repro-
zentand printr'o metoda original!! dela Adam-Klisi, pe Im-
pAratul Traian Cu adjutantul Ban.
In sala din dreapta intrArii clitre strati!! consacrata
Histriei, sunt douA mari fotografii infatisand stares ce-
tatii, Inainte $i dupA sApAturile executate in 1914 de V.
Parvan.
Deosebit de interesante sunt, In dulapul din centru, mai
multe figurine de lut are ale zeitei Afrodita (sec. VI. a Hr.),
el frumoase vase rodo-ionice din cuprinsul aceleiasi eivi-
lizatiuni. Lang!! sala Histria spre stradA se aft/ ex-
puse o aerie de monnmente vechi crestine, dintre care eel
mai de seam!! este altarul de forma uuei mese cu (loud pi-
cioare si o inscriptie greaca. din veacul al IV-lea.
Sala din fatA cuprinde aproape exclusiv ceramic!! si In-
cruci grecesti din colectiile G-ralului Mavros, al cArui portret
si inscriptie de pomenire Bunt asezate la loe de frunte.
De observat, in dulapurile de perete, diferite reliefs ale
Eroului cAlAret sau Eroul Domn, altele ale zeului Mithras,
zeul soarelui el al luminii. Vitrina din mijloc cuprinde
multe bronzuri, unele sigur romane. Printre acestea de
observat: o masa., o frumoasa easel traco- ilirianA, gAsitA
in judetul Ramnic, pe Valea Oltului ( veacul al VII. si
VI-lea Inainte de 1r.).
Printre pietrele cu inscriptii, de remarcat, mai ales (in
sala cu mulajul monumentului dela Adam-Blisi) una, en
frumoase litere, din vremea lui Antonin eel Picks (138-161),
gasita la Silistra.
Monumentul dela Adam-Klisi este monnmentul eel mai
de seama al latinitAtii din Europa sud- esticA. A fost ridi-
cat de cAtre Imparatul Traian in anul 108-109 si inchinat
zeului Marte, rAzbunAtorul (Mars Ultor), In amintirea vic-
tories asupra Dacilor. Avea o inaltime de aproape 39 m,
situat In preajma cetatii din vale, Trapaeum Trojan!. SA-
pAturile intreprinse de Gr. G. Tocilescu si G. Murnu au
fost descriee de V. Parvan.
In Bala dintre Lapidarul en vitraj si intrare, se afla, In
curs de asezare si catalogare colectiile numismatice si me-
dalistice ale muzeului (monete imperiale romane, monete
bizantine de anr, etc.).
In etajul de sus sunt instalate colectiile preistorice, In-
cepand cu unele can reprezintA paleoliticul ei incheind
cronologiceste cu copia galvanoplasticA a tezaurnlui dela
Petroasa. Orientarea: dela scar!! In stanga si apoi dela
stanga spre dreapta.
Trecem lilted prin douA Balite de legAturA, cu douA marl
bath arheologice, executate in 1928 si 1929 prectim si foto-
grafii documentare: Cetatea dad! dela Coste8ti (Hnnedoara).
In prima sala din stanga stint grnpate colec tiile mai
vechi ale Muzeului: eolectia Mansfield Banner (18861, obiecte
tipice din Danemarca, colectiile N. Beldiceann tin mare
si frnmos vas dela Cuenteni), si Gr. Tocilescu (Hinog, in
fate cetatii Axiopolis). Sala urmAtoare ea si celelalte, eu-
prind In cea mai mare parte, o selectiune de materiale re-
zultate din descoperirile mai not ale muzenlui, on multe
piece unite. In sala prima si cea mai mare, splendide
exemplar reprezentiind douA civilizatli succesive: Fedele-
seni (Roman, asemenea aceleia dela Cuenteni, Iasi); in
partea cealaltA Glina (Ilfov).
Sunt obiecte paleolitice (pl. I. si II.: Basarabia de Nord-
Est) 1:41neo- si eneolitice, pima in mileniul II. Inainte de
Hr. (pl. III.LIV.). Localitatile reprezentate din Munte-
.or
[it
Th. Palladi: Portret

nia, Moldova si Oltenia: Sultana, Gumelnita, CAscioarele,
Bontesti, Ruginoasa, DrAguseni, Bolan, VAdastra (MAgura
Fete lor), Ostrovul Corbului, Baesti-Aldeni, Fedeleseni. Uti-
lajul civilizatiei acestor timpuri este aproape complet.
Sala nrmAtoare enprinde mai ales obiecte din epoca zisa
de bronz (mileniul al II-lea a. Hr.), in frunte cu depozitul
de bronz dela Drajna de Jos si obiectele dela Predeal qi
Sinaia. De remarcat deasemenea splendidele obiecte de
podoaba de bronz din Moldova. Vitrinele de perete contin
exemplare de ceramica ceva mai veche sau apartinAnd ace-
lorasi timpuri (SArata Monteoru).
Intern' dulap e expusii ceramica negricioasa en ornamen-
tare grafitatA dintr'o epoca mai mind barbarl (Cioltinestil
din Deal). In vitrajul din stiinga, spre stradA, s'an plistrat
pentrn insemnAtatea for caracteristicA, comparativA, mumia
bine conservatA a unui preot ei arhitect din Theba e sar-
cofaJul situ impodobit cu o frumoasa inscriptie (dinaatia
XXI).
Sala mai mica, dupe sala epocei de bronz, e destinata
special antichitatilor scitice si medievale. Antichitatile
scitice sunt reprezentate prin Caeca de aur din Prahova si
antichitfitile mormantului scitic, cu obiecte de argint si aur,
dela Hagighiol (jud. Tulcea), descoperite si obtinute prin
saptituri (1931). Tot aici, intro vitrina separate, se vor
aseza obiectele tezaurului scit dela Craiova, cumpttrat de
Germani In timpul razboiului si restituit In cea mai mare
parte. Cazanul scitic din colt e dela Scortaru (Braila).
Ligheanul greco-scitic din pupitrul de perete (a se observa
caracteristicile capete in forma de sileni ale tortilor) e dela
Balanoaea (Vlasca). Alte obiecte scitice pe polita din vi-
trina de perete: Grupa de bronz Anaitis, zeitA iraniana,
dela Niteni (Buzau), varfuri de stillpi de baldachin, alitturi
de plansa cu vilrfuri de sageti de bronz din mormiintul sci-
tic dela Hagighiol.
In fat& in pupitrul si vitrinele de perete, sunt reprodu-
erne pieselor tezaurului dela Petroasa (,,Closca en pail.
descoperite in 1837, in judetul Buzau, intr'o cariern de
piatra. Din 22 de bucati, elite s'au gasit, au fost dosite 10
si nu li s'a mai dat de urmit. Piesele ramase cantaresc
aproape 19 kg aur. Reprezinta obiecte de podoaba si de
cult din epees Gotilor (veacul al IV-lea d. Hr.).
Prin sala centralit eu vitrine de perete, cuprinzand si
obiecte preistorice, ajungem la ultima salti, cu bogatele
oolectii dela Poiana, pe malul Siretului (Tecuci), identifi-
cata cu Piroboridava antics. In aceeasi sala, in vitrinele
si dulapul de perete din stanga: obiectele $i frumoase sabie
celtica dela Gruia (Mehedinti), precum si eandelabrul cu
trei ramuri si lantul de atarnat dela Piscul Crticani (Ialo-
mita).
Revenim pe Ca lea Victoriei, uncle la Nr. 125 se
af16. Academia Romani.
Este intaia institutie culturala infiintata la 1866 pentru
toti Romfinii din toate provinciile, sub numele de Socie-
tatea Academics Romana, Cu resedinta in Bucuresti. A foot
compusa la inceput din 21 membri numiti de guvern: 3 mol-
doveni; 4 munteni; 3 ardeleni; 3 basarabeni; 2 bantiteni;
2 maramureseni; 2 bucovineni si 2 macedoneni.
A functionat in Palatul Universitatii pan& la 1892. La 1879
a fost declarata prin lege Institut National, apoi organizatn
en 36 membri activi in trei sectii: 1. literara si filologica;
2. istorica; 3. stiintifica, avand o subventie anuala de
30.000 Lei. La 1896 Statul (Cabinetul SturdzaPoni), i-a dat
localul si terenurile unde se afla acum.
Academia tine sedinte ordinare in fiecare Vineri, cele
mai multe publice, sedinte generale anuale la 13-30 Mai
cu toti membrii activi, pentru decernarea premiilor lite-
rare si stiintifice, cum si pentru alegerea noilor membri.
Are 60 membri corespondenti romani; 33 straini; 94 onorari
romani si straini. Academia intretine, cu ajutorul Statu-
lui, cea mai bogatti biblioteca din tare, de circa 300.000 vo-
lume; importanta mai ales pentru istoria, limba si litera-
tura romfineasca si a popoarelor minoritare din tarn, pre-
cum si a celor vecine. Biblioteca este impartitA in urrnli-
toarele colectii: carti tiparite; publicatii pariodice; 011'0
vechi romanesti (1560-1830); manuscripte si documente isto-
rice; autografe moderne; cabinet de stampe cu portrete;
barti geografice; cabinet de numismatica antica si natio-
nala.
Academia a construit; diutr'o donatiune pioasa, Funda-
tiunea loan Defies (B-dul Bratianu -12), eu sail de confe-
rinte, concerte, cinematograf cultural, expozitii de arts,
picturil, sculpture si industrii artistice: covoare, broderii.
etc.
La Nr. 175, pe Calea Victoriei este Palatul Mi-
nisterului de Industrie si Comert, instalat in
vechea case, a boierului Vernescu. Apoi ajungem
la intretaierea c,ii Victoriei cu Str. G-ral Mann,
care duce spre Gara de Nord.
Mai departe, Calea Victoriei ineeteaza de a mai
fi o stradl comerciala, capatan.d un aspect mai
linistit, cu vile, gritdini si palate impunatoare,
dintre sari cele mai de seams, aunt: Palatul Can-
&casino (Presedintia Consilinlui de Minietri), in
stil baroc, avand o luxoasa sail de receptii; Pala-
tul Reginei Elisabeta a Greeiei, &Mire simples,
piing de gust, preeedata de o minunatg, grgding.
Calea Victoriei se sfarseste in Plata Victoriei
din care pornesc ca niste raze opt stritzi, si
anume: B-dul Lascar Catargiu (inspre Sud-Est),
Soseaua Bonaparte in coltul eareia se &fig Pa-
latal Sturdza (Ministerul de Externe) Soseaua
Jianu Soseaua Kisseleff si B-dul Col. Mihail
Ghica (inspre Nord-Nord-Est), B-dul Basarab
IP 4
cal 111}.!
J. Al. Sterladi: Casa veche bolereaseS
r:
(Vest), Str. Buzesti in coltul cAreia se dig fru-
moasa cladire in stil romaneso a Palatulni Func-
tionarilor Publici, si Ca lea Victoria
0 straduta ingusta Str. Paris duce in Par-
cal Bonaparte.
Aleea Kisseleff (continuatti apoi de Soseaua
Kisseleff), pearts numele generalului rus care, in
anti 1829-1835, a fost guvernator pe vremea ocu-
patiunii rusesti, si in aceasta calitate a contribuit
irafrumusetarea arasului.
71aLa inceputul Soselei, pe dreapta, este un Monu-
ment inchinat profesorilor cazuti in marele raz-
boiu, tar pe stimga Muzeul de Istorie Naturalit.
Deschis in fiecare Joia Intro orele 11-15, Dumineca qi
sArbatorile intro orele 10-16. Pentru 'colt, sub conducerea
profesorilor e deschis Miercurea qi Vinerea dela 14-16.
Intrarea libera.
Primul mnzen de Istorie natural a fost Intemeiat In anul
1838 de Domnitorul Aleirandru Shies qi avea la Inceput o
o Beetle zoologica, una anatomica qi una mineralogica, func-
tionand ca anexa a spitalului Coltea pang In anul 1885, nand
un incendiu a distrus aproape complet colectiile.
Muzeul cel non a fost alcatuit de savantul profesor Dr.
rigors Antipa, care e qi azi director. Actualul local s'a
inaugurat In anul 1908.
ClAdirea cuprinde 23 salt oi numeroase Incaperi pentru
colectii otiintifice, laboratorii 81 biblioteca de specialitate.
Interesant este sistemul original de aranjare al muzeului,
dupe principiile d-rului .Antipa, can an fost apoi adoptate si
de alte muzee din Europa: pe langli colectiile sistematizate
ale tuturor speciilor din istoria natural/I, muzeul are oi o
eerie de diorame ce reprezinta fauna Romaniei, in toate
varietatile sale. Muzeul posed/I, In plus, o colectie 8tiinti-
fieg una de c6pii, precum oi un laborator modern, foarte
bine utilat, pentru experientele gtiintifice. Printre cele mai
de seams piece ale colectiunii, citam: scheletul unui dino-
theriu, ;digit la Manzati, o foal, un grup de gorile, un okapi,
un glytodon oi un ichtyosaur feminin on embrioane. Colec-
tia ichtyologicA cuprinde materialnl adunat de Dr. Antipa
pentru lucrarea sa fundamentals: Fauna ichtyologica a Ro-
maniei.
Muzeul de Istorie Natural/I e frecventat anual de circa
500.000 vizitatori, atingand din 1908 oi pang in 1932 cifra de
10 milioane de vizitatori.
Langs Muzeul de Istorie Naturals, pe aceeasi
latura a soselei, se afld Muzeul de Arta Nationals
Carol I. (Soseaua Kiseleff Nr. 3. Director: Prof.
Al. Tzigara Samurcas.)
Muzeul a fost inflintat In 1906 ei adapostit, la Inceput.
In fosta monetarie a Statului. In 1912 s'au pus temeliile
actualulni local, ramas neterminat din cauza rlizboinlui.
Conform actului de Intemeiere, subsoris de cei trei regi al
tarii: acest Mnzen National este menit sa Intruneasca co-
lectiile de arta scum razletite. spre a 'Asa generatiilor vii-
toare o oglinda desavaroita a lntreg tezaurului artistic din
70
www.dacoromanica.ro
'i010000.
J*S.
, .3.1:111
Mi?.
s.3 Slv;.
" -;41
II 7; Le_
_ . r,1. to Ifaitik. 9
.1 .
Buoureftli in 1869, vizutl de Preziosi
www.dacoromanica.ro
t
,
Biserica Zl Atari
cuprinsul pt nifintului romanesc, incept-aid cu v.arsta pre-

istoricA ei pins in zilele noastre".
In aeteptarea sAviirsirii clAdirei, spre realizarea scopului
arAtat, s'au oranduit, in 1931, in aripa sudiett a palatului,
singura acoperitii, trei sectiuni provizorii ale muzeului, in
care sunt expuse numai o parte din bogatele colectii de arta
popularA, si anume:
1. Sectlunea ceramics, cuprinde olAria din tall, incepAnd
cu epoca preistoricA ei pang azi adicA aproximativ
5000 de ani aratand mares asemAnare a motivelor de-
corative de azi cu cele mai strAbnne. De remarcat e cera-
mica din vremea lui Stefan eel Mare, precum qi speci-
mene frumoase de olArie sliseascit.
2. In sectlunea lemnulul, s'a expus case lui Antonie Mogos
(Ceaura - Gori), din 1475 1979. Splendidele coloane si
72
www.dacoromanica.ro
sculpturi ale casei, precum 51 numeroasele exemplare de
stalpi din diferite epoci si localitAti, evidentiazA impor-
tanta lucrSrilor in lemn ale tAranului roman din intreg
cuprinsu! tArii. Porti si usi admirabil sculptate, troite
monumentale dinteun singur truncbiu de steiar, tronuri
In stiluri diferite, arata mares varietate a acestei indelet-
niciri artistice tArtinesti. In vitrine sunt expuse furci
incrustate, instruments de muzicA intro cars si legen-
darn! fluieras de os 5i alts obiecte de lemn ale gos-
podAriei rurale.
3. Sectlunea tesilturilor infAtiseaza specimene de pret de
scoarte, expuse in raport cu provinciile tan L precum si
numeroase costume femeiesti si bArbAtesti, din diferite
tiuuturi romilnesti.
Fe lul original si atilt de reusit al expnnerii oblectelor,
a atras laudele specialistilor strAini, sari au clasat muzeul
printre cele dintai institutii similare din Europa.
LA porter si subsol sunt depozitate colectiile ce asteaptA
terminarea localului, spre a fi expuse publicului, fiind deo-
camdata accesibile numai cercetAtorilor specialist'.
Muzeul poate fi vizitat regulat, in zilele de sarbatoare,
precum si In fiecare Joia si Durnineca intre orele 10-13 si
14-16; iar la cerere motivatii in orice alts zi.
Peste drum de Muzeul de Arta Nationale este
Institutul Geologic (arh. P. Antonescu). Se poate
vizita cu invoire specials.
Cand ajungem la rondul I, avem la stanga Sa-
lonul oficial, un pavilion cladit de arhitectul
Duiliu Marcu, pentru a servi cu sail de expozitie
oficiala. In mijlocul peluzei din fata pavilionului
e o statue a sculptorului Jalea, iar ceva mai de-
parte bustul marelui scriitor si tribun Barbu
tefiinescu Delavrancea.
De acs si panA la Bufet", nu sunt decat pajiE3t1
pentru jocul copiilor, alee pentru pietoni, pro-
vazute cu scaune si banci, boschete si carari pen-
tru calttreti si ciclisti.
Bufetul" este un pavilion in stil romfinese, fa-
cut de arhitectul Mincu, Are o gi-adina-restau-
rant, foarte populara, uncle cants in timpul verii
muzica militara. Peste drum de bufet, pe Str.
Mincu e Sanatoriul Sf. Elisabeta.
Str. Mincu duce pe dreapta pans in Soseaua
Jianu de unde incepe Parcul Filipescu, un cartier
de vile boieresti (vila Brancoveanu, Cantacuzino,
etc.).
Spre stanga, Str. Mincu se intinde pfina la
B-dul Col. Mihail Ghica. In aceasta parte, se afla
Sanatoriul Dr. Antoniu, in dosul caruia incepe
Parcul Delavrancea, un alt cartier de vile modern.
Mai departe, pe Soseaua Kisseleff, calatorul in-
4 73
www.dacoromanica.ro
talneste, pe dreapta, Palatul M. S. Elena si peste
drum Muzeul Toma Ste lian, deschis Martia si
Joia, Dumineca si in zilele de sdrbatoare, in afar/
de lunile Julie ei August, intre orele 10-13 si
15-17'12. Grupe le de seolari insotite de un pro-
fesor, pot vizita muzeul gratuit, cu conditia de a
se anunta din vreme. (Dead -trei zile inainte.)
Muzeul este instalat in casa lui Toma Ste lien, profesor
universitar, jurisconsult $1 om politic, 1 /sat/ Statului la
moartea sa (1925).
Muzeul cuprinde o sectie de picturS si sculpturii, o sectie
de art/ gratica, cum si obiecte de art& aplicatit. Printre
luertirile pictorilor romani se remora.: doultzeci de panic)
de Grigorescu; patrusprezece Milne de Audreescu (cea mai
important& colectie de acest pictor, din tea); Amen, TAM-
ream, Lecca, &lieu Popp, Luchian (o aerie destul de impor-
tante), Pa lady, Stefan Popescu, Marius Bunescn, Iser, I.
Steriadi, G. Petrascu, Tonitza, D. Ghiatii, etc. Operele pic-
torilor straini sunt mai putin numeroase. Se gasesc, totusi,
luerAri de Fantin-Latour, Bovy, Constable, Ricard, Le Wa-
roquier, Adrienne Jouclard, Aman-Jean, etc.
In sectia graficA sunt expuse 60 de desenuri de Grigo-
rescu, acuarele de Szatinary ei de Amen; un numar insem-
nat de desenuri de artisti romani i strAini, printre cars
un desen de Rembrandt, altele de Delacroix, Forain, De-
camps, Louise Berrien, Nervier, Puvis de Cheyennes, etc.
Gravurile in aquaforte, in litografie on in leinn, printre
care opere de marl artisti: Dfirer, Piranesi, Canaletto, Dau-
mier, Corot, Meryon, sunt aratate publicului in expozitii
temporare.
Muzeul are ei o colectiune de obiecte din extremnl
4.
TT
N'
, al If 142
' .ri--
1r
-"
10 o
gs
Casa de Depunerl
Orient, mai ales japoneze, de importantit inegall, printre
cari o frumoasS statue a lui Buda.
In genere, in Inns Noemvrie a fiecArni an, muzeul orga-
nizeazit expozitii occidentale.
Langa Muzeul Toma Stelian este vestitul restau-
rant Eldorado" si peste drum vechea gradina-
restaurant Flora".
La Arcul de triumf se terming prima parte a
soselei. Pe stanga, incunjurat de un gard de ci-
ment, este Parcul Sportiv al Uniunei Federatiilor
de Sport din Romania $i apoi, in oontinuare,
Strandul.
La capatul aleei ce desparte Parcul U. F. S. R.
de strand, se afla Academia de Inalte Studii Agro-
nomice fyi apoi, putin mai departe, Scoala de Ilorti-
culturit.
Academia de Inalte Studii Agronomice denumita pant
in anul 1929 Scoala de Agriculturit" una din cele mai
vechi institutii culturale din tart a Yost infiintatd la 1853
de Stirbei Veda, sub numele de Institutul de Agricultura
dela Pantelimon. In 1869, *coals a lost instalata In actualul
ei local.
Academia de Inalte Studii Agronomice are In prezent
16 profesori, 5 conferentiari. 430 de studenti, un elmin mo-
dern pentru studenti, o fermi model la Blineasa, o vie si o
pepiniera model in incl. Buzitu.
La rondul al treilea, ant ajuns la Hipodromul
Bit'neasa. (Curse do autobus, dela Piata Bratianu:
15 Lei, taxi 54 Lei. Intrarea la tribunti. 100 Lei;
programul 10 Lei.)
Cursele de galop dela Bkneasa atrag In fiecare Joia si
Dumineca numerosi amatori. In sezonul de primavarit ei
toamnit, tribunele hipodromului stint locul de Intillnire al
societAtii elegante bucurestene. Cand se aleargit, premiile
mai de seama, ca Derby"-ul. premiul Jockey-Club", etc.,
hipodromul ofera un spectacol extrem de pitorese ei ani-
mat, foarte pretuit de mondeni.
Dela Hipodrom se poate vedea turnul subtire,
cu lampi colorate, si pilonii Postului de Radio, in-
stalat aproape de Otopeni.
Pentru aces, can se plimbit cu automobilul, Vila
Minovici in stil romanesc este nn be de
popes. In fata Vilei Minovici este Country-Club",
una din cele mai elegante societati sportive, free-
ventata de corpul diplomatic (golf, tennis).
Soseaua continua; trecand linia dramului de
fier, eoteste in fata laculni Filneasa pentru a merge
pe la Aeroportul Civil si Militar dela Baneasa, tai
se indreapta spre parcul natural Snagov si spre
Ploiei ti.
(Air f;or-
if
' .1
I.
Blserlca Stavropoleos
f) Dela Cercul Militar la Piata Senatului.
Revenim la punctul nostru de plecare, dela in-
ceputul acestor itinerarii, adic.1 in fate Cercului
Militar, spre a vizita partea de jos a call Victo-
riei, pang.. in Plata Senatului.
Peste drum de Libraria Alealay, instalata in
cladirea hotelului Boulevard, o stradelti duce la
Biserica Doamnei, cliidita in anul 1683 de $erban
Cantacuzino. Biserica are un portal cu minunate
sculpturi in lemn.
Ling% Hotelul Boulevard, la Nr. 25 pe Calea
Victoriei, este palatul cladit de Serban Cantacu-
zino in anul 1678, in care se afla, inainte de raz-
boiu Legatiunea ruseascit.
Aici an avast loe consflituirile lui Serban Cantaenzino
en trimiQii tilrilor din Apus, pentru stabilirea unlit plan
de lupt5 contra Turcilor.
Peste drum se deschide Str. Doamnei. In colt,
biroul de voiaj Europa". Pe celalalt trotoar, Pa-
latul Bancii Marmorosch-Blank, cladit de arhi-
tectii P. Antonescu $i St. Saligny. In Str. Doam-
nei incepe cartierul bancilor.
In inima cartierului bancar ajungem, insa, card
treoem din Calea Victoriei in Str. Lipscani, dupg
ce am lasat in urma noastra Palatul Prefecturii
de Politie, Strada Lipscani, una din cele mai
vechi artere comerciale ale orasului, intretaie
Ca lea Victoriei in fata cladirii impozante a LibrA-
riei Socec, uncle se alit si sucursala magazinului
Galeries Lafayette" din Paris (pe terasa: Cofe-
tarie si orchestra).
UrmSnd pe Str. Lipscani, la stSnga, ajungem IndatS in
fata palatului Bancii Chrissoveloni, (proprietatea Baneil
Nationale a Romanie1), cladit In stilul Renasterii floren-
tine, dupa planurile arhitectilor 3i. Cantacuzino si A. Smie-
digen, In anii 1925-1928.
Ha 11-ul, Intreg de marmura, sala ghiseelor si scara larg5,
sunt concepute In stilul Ran/Warn italiene, combinata cu
elements din stilul brancovenesc. Lespezile din hall, me-
sele 6i handle de marmurS din sala ghiseelor, Iti dan im-
presia eS to afli inteun palat florentin. Sala de sedinte
an se poate vizita decSt cu o permisiune specials.
Paste drum de palatul Bartell Chrissoveloni, cladirea ma-
siva. a Millen de Scent, avand la parter o sucursala a agen-
tiei de void Wagorts-Lits-Cook". Apoi, Palatul Bancil
Nationale (clildit dupa planurile arhitectilor Cassien Ber-
nard si Galleron), aviind in coltul din spre Str. Eugenlu
Carada, statula lui Eugenlu Carada. Cartierul bSncilor
este compus din trei strSzi paralele: Str. Doamnel, Str.
Lipscani si Str. Stavropolcos, care Incepe dela Poeta 51 tine
Pima la Banca de Credit Roman, Impreuna en Str. Smar
dan, care le strSbate si unde se afla Banca Romaneasca,
Banca Comerciala Romitnit, etc. Bursa este situatS la Intre-
tSierea strSzii Smardan cu Str. Doamnei, iar In palatul ei,
eu trei fatade, este instalatit si Camera de Industrie 01 Co-
inert, Str. Lipscani se terming la Plata Sf. Gheorghe.
Revenim la Ca lea Victoriei. Pe stanga este Bi-
serica Zllitari, cladita de Matei Basarab in veacul
al XVII-lea, in stil bizantin, in caramida aparenta
si incunjurata de o grading.. (Picturi murale de
Tatarescu.) Peste drum se vede Grand Hotel-ul,
in dosul caruia in mijlocul unei piatete se
afla un pavilion at anticarilor si apoi cladirea
Vamii Centrale,
Lana. Biserica Zlatari se ridica. Palatul Poste-
lor. 0 scara larga de peste 20 de metri, cu Doug.
coloane ionice, formeaza fatada principals. Pa-
latul Poste lor a fost zidit la sfarsitul veacului
trecut, dupa planurile arhitectului Savulescu.
Peste drum, Palatul Casei de Depuneri si Con-
semnatiuni. Tin popas mai lung se cuvine de fa-
cut in vecinatatea Palatului Poste lor, is Biserica
Stavropoleos (Str. Stavropoleos).
Biserica Stavropoleos, en arcadele sale inflorate, coloa-
nele pline de gratie. $1 picturile murale ale fatadei, in-
seamnit en adevSrat o aparitie de reall frumusete artistica.
Medalioanele, adkncite in zid oi pietate, sunt incunjnrate
de ghirlande de piatrA, an ca motiv decorativ floarea soa-
relni, caracteristicA pentru stilul brancovenesc. Pridvorul
este sustinut de 6 coloane. De o valoare deosebita sunt
sculpturile in lemn, ce impodobese portalul ql reprezinta
soarele, luna qi pe arhanghelii Mihail si Gavril.
Deasnpra portalului sunt, deasemeni picturi morale, ea
de altfel in mice coltioor al acestei biserici. Cupola octo-
gonalti, avand opt ferestre inguse qi o corn*, dupA ce se
daramase In 1841, a Yost refAcutA de arhitectul Mincu, la
adrenal veacului trecut.
Curtea interioara cu o galerie de arcade a Yost
adAugatA tot de arhitectul Mincu.
Ultima strada mai important,, ce intretaie
Ca lea Victoriei, este Str. Carol, care tine pima la
malul Dambovitei.
1.
: :41 ' the
`4t
. .
Palatal Agricola- Fonclera, Socletate de AsIgurirl

Pe Str. Carol, in apropiere de Plata Sf. Anton (Plata de
flori), era odinioarS vechea Curte Donmeasch, fostul Paint
al Domnitorilor. Azi, din palatul distrus de incendiu e de
cutremurul din 1802 n'a mai r8mas deck Biserica Curtea
Vecho, claditg. de Mircea eel Batrin, la inceputul veacului
at XV-lea.
Ultima portiune a call Victoriei coboarii, spre
Plata Senatului. Pe stanga- palatele societiltilor
de asigurare Adriatica," si Agricola-Fonciera,
iar pe celalalt mal al Dambovitei: Teatrul Regina
Maria".
B. Bulevarde i tiosele.
Bulevardele largi, ce strabat orasul in toate sen-
surile, au fost construite conform principiilor de
urbanistia, moderns, fapt care pune intr'o pre-
tioasa lumina straduintele pentru cat mai rapida
desvoltare a Bucure$tilor. Bulevardele interioare
au ajuns, in scurta vreme, cele mai frumoase ar-
tere ale capitalei.
a) Bulevardul Bratianu, Take Ionescu si
Lascar Catargiu.
Lingli Universitate, in mijlocul pietii I. C. Bra-
tianu, se ridica statuea lui Ion C. Bratianu, unul
dintre frunta$ii politici care au contribuit la con-
solidarea Romaniei (1821-1891). Piata I. C. Brit-
tiauu e, la anumite ore ale zilei, unul din cele
mai animate centre de circulatie.
Spre Nord e statuea marelui barbat de stat, se
deschide, larg si impozant, cu o perspective re-
marcabila bulevardul care-i poarta numele: I. C.
Bratianu. In spre Sud, este Str. Coltei, cu cladiri
veolii, inegrite de vreme, iar spre Apus si Rasarit
se desfasoara B-dul Regele Carol I. Planul de in-
frumusetare al orasului. in curs de executare,
revede largirea strazii Coltea, ca o continuare a
B -dului Bratianu.
Pe stanga strAzii Coltea este Spitalul Coltei. In curtea
spitalului, Biserica Coltel (din veacul al XVII-lea), una din
cele mai de seam& biserici ale Bucureetiului. Are un mi-
nunat portal de pe vremea lui Brincoveanu, coloane fru-
mos impodobite et vechi pietre funerare. Tot in curtea
spitalului se piistreazil statues Splitarului Constantin Can-
tacuzino, intemeietorul acestui aeezAmant. In locul unde se
slid astitzi spitalul, se ridica odiuioarS Tumid Coltel, con-
struit de soldatii regelui Carol al XII-lea al Suediei, re-
fugiati aci dupa infrangerea suferitS la Poltava. Turnul
Coltei a fost daramat in anal 1808.
79
www.dacoromanica.ro
1,5ftestirrituills
' 44,-II, ILAL otteaf nt'll
. ' . IV - ., ,r-1 Lie 1'
/-4141 lifISI 11
, 1 II I 41,111. :4.
"VI i 'Lpit
' 4 .
Plata Arhivelor
Paste drum de spitalul Coltei, se poate vizita Palatul
Sutzu. Str. Coltei se efirseste in Plata Sr. Gheorghe, in
apropierea careia so anti Biserica Sr. Gheorghe, claditli in
anul 1670 de Constantin Britncoveanu si incunjurata de 0
grAdinn publica. Din vechile podoabe n'a mai rallies decitt
o borduril de ghirlande sus, de-a-lungul zidurilor. In bise-
rica Sf. Gheorghe e mormantul lui Constantin Branco-
veanu, ucis de Turci, in anti] 1714, la Constantinopole.
Piatra de pe mormant n'are niciun nume, dar morn-a:Ant
se poate recunoaste dupe inscriptia de pe candela de ar-
gint de deasupra.
Partea stangA a B-dului Bratianu pans la Str.
Biserica Enei, este ocupatit de cladirea Universi-
trttii, in fata careia se gaseste Arena ,.Colosseum".
In coltul strazii Biserica Enei se ridica Palatul
Scoalei de Arhilectura si la sfarsitul ei se and
Biserica Albanezilor. Peste ,drum de Scoala de Ar-
hitecturd, ascunsd intre alte clAdiri, se zdreste
turla Bisericei Enei (veacul al XVIII-lea).
Urmand B-dul Bratianu, ajungem la Str. Re-
gala, care se deschide spre stanga, ducand pang.
in in Str. R. Poincare.
In fata strazii Regale, pe partea dreaptd a bule-
vardului, la Nr.18, sunt Wile de expozitii si con-
ferinte ale Fundatiei I. Da lles. Putin mai sus, pe
stanga bulevardului, este Scoala Superioara de
Ritzboiu 5i, in fata ei, in mijlocul unui square",
este o piatra comemorativd, asezata pe locul unde
fusese odinioard Casa lui I. C. Bratianu. Ea poarta
aceasta inscriptie:
Aid a fost casa in care a trait Ion C. Bratianu, in-
temeietorul independentoi ei regatului roman ei Ion I.
C. Brilliant', fauritorul unirii tuturor Romani lor."
Mergand mai departe, depasim strazile Wilson
si C. A. Rosetti, cari due la Fundatia Carol L, 5i
pe care 1-am infAtisat cand am trecut prin Plata
Palatului Regal.
Dela intretdierea cu Str. C. A. Rosetti, B-dul
Bratianu continua sub numele de B-dul Take Io-
nescu. Pe stanga e cladirea Lido", cu un basin
cu valuri, restaurant si bar.
Peste drum, Garajul Cic lop", o cladire cu 6 e-
taje; apoi constructia modernd a Palatului Socie-
tatii Asigurarea Tarilneasca, una din cele mai fru-
moase exemplars de arhitecturd modernd din Bu-
curesti (arh. Creangd), cu cea mai inciipatoare 5i
moderns said de cinematograf: Aro".
Aci, B-dul Take Ionescu este strAbatut de Str.
D. A. Sturdza. In coltul din stanga intre Str. Anas-
tase Simu si Str. D. A. Sturdza se afld Muzeul
Simu. Deschis Joia si Dumineca dela 9-13 vara;
dela 10-13 iarna; pentru scoli mai este deschis 5i
Joia dupd masa, prin B-dul Take Ionescu. Muzeul
posedd Inca dela infiintare un catalog redactat de
fondator si de Th. Cornel. Director: pictor Ma-
rius Bunescu. Intrarea liberd.
Intemeiat de Anastase Simu. Inaugurat in anul 1910 ei
donat natiunei in auul 1927, impreuna cu cele 1182 opere
de pictura, sculpture, desen ei gravure, a carer colectio-
nare Simu a inceput-o inainte de 1900. Ideea fondatorului
a Yost de a Inzestra patrimoniul national cu o institutie
de arts ei a contribui la educatia artistica a tinerelor ge-
neratii. Lumina Milner a fost studiata dupa toate cerin-
tele de muzeologie moderns. iar lucrarile aunt aranjate pe
swat.
La intrarea prInclpali, sub peristil si pe rampe, se alga:
Statuile in brouz: Taranul" de Da lou (un alt exemplar
fiind la Louvre"); Bacautul" de Sonnuer; Napolitanul
cu scoica" de Carpeaux; Mercur" dupa Gianbologna; Ba-
cantul" de Spaethe, etc.
Sala I. (Romans', cu motive arhitecturale de decoratie
din palatul lui Diocletian din Spalato, tontine: Reproduceri
in brouz, marmura, majolica si platru din Assiria, Fenicia,
Egipt, Grecia, Italia, etc. Apoi: Bustul lui A. Simu de
Bourdelle, Heracles de Bourdelle, bustul in bronz al lui
Nietzsche de Max Klinger, Torso Simu", granit egiptean
studiat ei intitulat astfel de marele egiptolog german Roe
der. Sculpturi dupe: Ghiberti, Donate llo, Della Robbia,
Michel Angelo, Benvenuto Celini, Bernini, Jean Gouyon,
Houdon, Rude, Stoss Veit, Peter Vischer, Alonso Cano, el
altii precum ei maetile: Duce le de Reichstadt, Victor Hugo
ei Mihail Kogalniceanu.
Sala II, (Romaneasea), on elemente decorative din orna-
mentatia mauastirii Curtea de Argee, cuprinde: 22 tablouri
de Grigorescu, 9 de Luchian, 7 de Andreescu, 3 de Amen;
apoi diferite tablouri, desene si gravuri de: Alexandrescu,
Alper, Aricescu, Artachiuo, Baltazar, Bardassare, Basarab,
Mimi la, Buicliu, Bulgarae, Bunescu, Costin Petrescu, Cu-
tescu-Storck, Dan, Georgescu, Gropeann, lescu, Hentia,
Ioanid, Iser, Kimon Loghi, Lecca, Macedonski, Mania Ro-
dica, Marculeseu, Marinescu, Mendel, Mihailescu (3), Mires
George, Murnu, Miitzner, N egulici, Obedeanu (3), Palladi,
Panaiteanu (9), Petraecu. Poenaru, Popes Elena, Ponescu
Stefan, Ressu, Rosenthal, Sanielevici, Satmary, Schweitzer-
Cumpana, Serafim, Soare
Macedonski, Stancescu,
Stanescu, Stahi, Steriade,
Steurer, Stoenescu, Stoica,
Strambu, Tatarescu. Tei-
sanu, Teodorescu - Sion,
Tintoreanu, Tiucu, Ver-
mont, Verona, Voinescu,
Valenstein. Mu lte desene
de: N. Grigorescu, Lu- '1
chian, Gabriel Popescu,
Hentia si altii. Sculp-
turi in bronz, marruura,
lemn i ceara, de: Bran-
cuei, Cristescu, Dimitriu, 1.4
Dobrescu, Ganescu, Geor-
gescu Ion, Han, Ionia-
nescu, Liciu, Marin Fi-
lip, Mirea D., Matauanu,
Medrea, Paciurea, Seve-
rin, Spaethe, Storck
Fritz, Tudor G. ei altii.
Sala III, (Renaeterea),
cu motive ornamentele
din salile Rubens Qi A-
pollo (Louvre), precum si
din Palazzo Vechio (Flo-
renta), este consacrata
picturii, sculpturii, dese-
nului ei gravurii fran-
ceze ei italiene: Adler,
Anion - Jean, Anque- Bourdelle: A. Stmu
bin, Bail, Barbey, Baude, Belly, Beroud, Besuard, Biloul,
Blanche Jacques, Boucher (ecoala), Boudin, Bougnereau,
Brion, Cals, Caro-Delvaille, Carriere, Chariot, Cheret (2),
Claude Monet. Cottet, Courbet, Courtois, Dagnac-Riviere,
Dauehez (2), Daumier, Decamps, Diaz, Fouace, Gainer-
Boissiere, Gericault, Gervex (5), Gourdault, Guignet, Guil-
lon (9), Henri Martin, Hofbauer (2), Humbert Ferd., Jac-
ques Charles, Larosche A. (2), Jean-Paul Laurens, Laurens,
Laurens P., Laurent Luc., Lebourg, Le Gout-Gerard, Lenoir,
Lepine, Leroele H. Levy, Lucien Simon, Marilhat, Menard,
Milcendeau, Millet, Montehablon, Monticelli, Pastour, Pis-
saro, Raffaelli_, Renoir (4), Ribot, Ricard (2), Roger,
Rousseau Th., Roybet Rosier, Sabatte, Sablet, Seimy, Sig-
ne, Sisley, Vignon. Desene, gravuri el litografii de: Bel-
lange, Bouquet (10), Delacroix, Drolling, Flers, Forain,
Lenoir, Milcendeau, Pi ls, Pissaro, Bernard, Bonnet (8),
Bourdelle Harpignies, Nav let, Scott (2), Daimler, Dore
Gustave c2), Fantin-Latour (54), Callot, Chardin, Daubigny,
Drevet (6 , Lepere (2), Naudin Bernard, Raffaelli ei altii.
Sculpturi (bronz ei marmurii) de: Bartholome, Barye, Ber-
nard Joseph (5), Bourdelle, Boucher, Carpeaux, Clodion,
Dalou, Dubois Paul, Falguiere, Frenniet Gardet, Rodin,
Rude, Saint Marceaux, ei attn. Italieui: Pictorii Michetti,
Maratta, Domenico Morelli, Giannino, Padovanino, Parmi-
gianino, Piazetta, Salvator Rosa, Zampiga, Piranesi, Bezz-
nolio, Belloni, Pio Yoris, Palizzi, Petroni, Petruolo, Pra-
tells, Sanchirico, el altii. Iar printre sculptori: Albano,
Bugatti, Calandra, Grandi, Iollo, Rivalta, Spalmaele, Vella,
ei altii.
Sala IV. (Bizantintt), cu motive arhitecturale bizantine de-
la Sf. Sofia din Constantinopole, cuprinde pieturi, sene ei
gravuri de: Defrangger, Exter, Franke, Gebhardt,_ W. Ge-
orgi, Habermann, Hagen, Henseler, Hans Thome, Friedrich
Keller, Adam Kunz, Lenbach, Pankok, Plener, Liebermann,
Menzel, Piegelheim, Putz Leo, Schmutzler, Stiller, Stuhl-
miiller_, Walther Thor, Triibner, Scarbina, Volz, Uhde, Un-
ger, Urban, Volkers, Winternitz, Werner, Diirer, Ziigel,
etc.; car printre sculptori pe: Hirt, Klinger, Lederer, Roes-
ner, Ungerer, Riemenschneider, Zadov, qi altii.
LuerAri ale piotorilor austriaci: Makart, Amerling, An-
gel), Frankenberger, Ganermann, Kernel, Mehle, Seibold,
Szuhanek, Klimt, Sehmultzer, Kriehnber, etc. ei sculptorii:
Barwig, Berathon, Taubenheim, 'Wary, etc.
Unguri: Eisen,hut, Mullerelia, Pentelei, Szenes, etc.
Elvetieni: Agasse. Bocion, B Bonnard, Calame, Castres, Di-
day, Dutoit, Gardelle, Girardet, Grosclande, Gnignon, Her-
mengat, Koller, Nardi, 1Silvestre, Simon, Spaisseger,
Writsch, Gos, Massot, Muyden, B. Vaudier, Bleier, Ravel,
Vibert, Volmar (Nicolas de Flue), el altii; apoi 30 icoane
pretioase, intre can celebrul diptic bizantino-venetian din
secolul al XVI-lea.
Sala V. (Greael), en motive de ornamentatii elene. In
aceasta sail se aflli artieti din diferite ecoli straine. Bel-
gieni: Artan, Boom, Chotian, Gilsoul, Hans. Ians, Kaer-
mans, Leemputen, Madiol, Markelbach, Mathis. Severdonk,
TaverneVerbrugge, Baertsoen; ei sculptorii: Dupon, Ham-
bresin, Jespers, Lambeau, Meunier, Mignon, Van der Sta-
pen, etc.; Olandezi Bakhuysen, Bastert, Bremer, Claesz,
Garf, Koppenol, Lokhorst, Mesdag, Stutterheim, Verschnur,
Vos, Apol, Israels, Weisenbruch, ei altii; Spanioli: Cortez,
Fortuny, Zo, Zuloaga, Zurbaran, etc.; Norvegieni: Diriks,
Munthe. Thaulov Suedezi: Behm, Zorn, Milles, Molin;
Ruei: Stolitza, Hansen, Werestchaghin, Antokolski; Polo-
a
Oda Ilsci"
nezi: Aidukievici, Brandt, Hegel; Cehi: Kuba si Mucha;
Englezi: Brown, Herdman, Lloyd, Perman, Clausen, Aflek,
etc.; apoi Armeni, Persani, Japonezi si Americani, printre
cari celebrii sculptori O'Connor si Putnam Incheie pretio-
sill tezaur care este Muzeul Simu, dupb. ce, sub peristilul
dela Sud si pe rampe, mai Mishit bronzuri si marmure
semnate de Fortiny. Spa hunch, lingerer, Wary, Labenwolf
si Roesner.
Strazile Batiste $i C. A. Rosetti, pe partea
dreapta a B-dului I. C. Bratianu, due spre Str. G.
G. Cantacuzino si Str. G-ral Lahovary, in car-
tierul de vile din jurul Gradinei Icoanei".
Str. D. A. Sturdza se intretaie cu Str. Ceuta-
cuziuo in fata gradinei Icoanei", in dosul cAreia
se afla Piata Cantacuzino, de unde incepe linisti-
tul Parc Ioanid". In gradina Icoanei", in fata
pietei e statues lui G. Cantacuzino.
Din Plata Cantacuzino, pornesc strazile Dum-
brava Rosie, Po lona si B-dul Dacia, care alca-
tuesc impreuna Parcul Ioanid, unul din cartierele
cele mai elegante ale orasului.
Str, G-ral Eremia Grigorescu duce in Plata
Lahovary, in mijlocul careia se ridica statuea lui
Al. Lahovary.
Revenind pe B-dul Take Ionescu, prin Str. Atena,
care porneste din Piata Lahovary, ajungem in
fata statuei lui Take Ionescu (sculptorul Dubois
1931), si apoi la Plata Roman a. In mijlocul acestei
pieta se ridica statuea lui Lascar Catargiu, mare
om politic roman (1822-1899). opera a sculptoru-
lui Mercier (1907)
Pe dreapta, cladirea monumentala a Academiei
Comerciale face colt cu Str. Comets, care duce
spre Parcul Bonaparte.
Din Piata Roman& pornesc, spre dreapta Str. Romani,
pima In Cates Moe ilor, iar de cealalta parte a pietii Str.
Mussolini, pima in Dales Victoriei. Intre B-dul Take Io-
nescu ei Str. Mussolini, e Str, N. Balcescu, incepand din
Pieta Romani si coborand pans in Str. Al. Lahovary, laugh
Biserica Alba.
B-dul Lascar Catargiu e continu.area, pans in
Piata Victoriei, a B-dului Take Ionescu, avand pe
tot parcursul sau numeroase ease boieresti si vile,
umbrite de sirurile de pomi ce strajuesc trotoa-
rele.
b) Bulevardele Regele Carol I. si Pache
Protopopescu.
B-dul Regele Carol I. incepe din fats Cercului
Militar, strabate PiataT.C.Bratianu si se desfasoara
apoi spre Rasarit pang, in Piata Pache Protopope,s-
cu. Mergand pe B-dul Regele Carol I., dupli Plata
Bratianu,vedem,pe partea dreapta,cladirea in forma
de potcoava, in stilul Renasterii franceze, a Mini-
sterului de Agriculture 5i Domenii, iar peste drum
Palatul Societatii petrolifere Steaua Romani",
langa care, in celalalt colt al strazii G. Canta-
cuzino, e Palatul Sindicatului Ziaristilor, cu o sale
de spectacole. Putin mai departe, in coltul pietii
C..A. Rosetti, se inalta cladirea Societatii petroli-
fere Astra Romani".
In mijlocul pietii C. A. Rosetti se ridica statuea
vestitului luptator pentru libertate, care a dat
numele sau pietii (1816-1885).
In coltul format cu Str. Vlasile Lasciir, domina
cladirile palatului Soc. de Asigurare Phonix" si
al societatii Steaua Romaniei".
Cele mai importante strazi, cari pornese din Plata C. A.
Rosetti, sunt: Str. Vasile Lascar si B-dul Domnitei. Prima
se indreapth spre Nord, pima In $os. Stefan eel Mare, o
prelungire a eoselei Bonaparte ce incepe din Pinta Victo-
riei. Aci aunt Depozitul Atelierele Soc. de Tramvale,
Velodromul Moto-Clubului Qi, mai departe, pe Ca lea Flo-
reascii. Hipodromul Floreasea". B-dul Domnitei coboara
din Plata Rosetti, Mind agitata Cale a Moeilor pans In Ca-
lea CalArasi.
Mergand mai departe pe B-dul Carol, ajungem
la Casa Asigurarilor Sociale, apoi la Biserica Ar-
meneasca, nude se gaseste un tablou pretios de
Basano. Din B-dul Carol se desprinde pe stanga
Str. Rs liana.
In coltul format de aceste doll& strazi, se all eel mai
vechiu Institut de phisyoterapie al orasului, complet reno--
vat, sub conducerea Dr-ului A. Mires, avand instalatii de
hidroterapie., bai on aburit bai electrice, masaje, etc., pre-
cum si un Institut de radiologie si radiografie.
Putin mai sus, B-dul Carol se intretaie cu Ca lea
Mosilor, una din cele mai lungi artere ale orasu-
4-
F.
'S
4.
-
Daimler: Class 3-a

lui, pornind din Str. Carol, din dosul pietii, si
sfarsindu-se la Moll", de uncle incepe Soseaua
Colentina,
Pe Ca lea Moeller, in curtea easel cu Nr. 35, BlserIca St.
Gheorghe vechl, taste Mitropolie a oraeului, Madill in
anul 1467 ei restaurata de mai multe ori.
La stareitul ciiii Mo-
eller, la intretaierea cu
Sos. Stefan cel Mare, in-
cope Targul Moeller, in-
augurat in fiecare prima-
yard_ vestit pentru pito-
rescul ei distractiile sale
populare.
Traditia spune ca P
Targul Moeller" s'a puts-
trat pentru sarbatorirea
unei victorii a lui Mir-
cea eel Batran contra
Turcilor (1400-1418). Duel
o alta versiune, Matei
Basarab a taiat aci capul
dusmanilor sai. Inainte
vreme, sarbatoarea Mo-
eller consta din ospaturi
populare oferite de Dom-
nitor. Mai tarziu au in-
ceput sit vina saltim-
,
'
banci ei lautari, pima
in cele din urma Targul
Moeller s'a desvoltat dupti _ .-ta2
modelul targurilor din Gh. Patna.. Portret
Apus: cu panorame Luna
Park", distractii popu-
lare, de tot feint. Vanzatorii de turtli dulce, zaharicale si
coteturi fotografii la minut; scamatorii ei negnstorii cu
iocuri de noroc san trageri la tinta, lei aveazit baracele
de-a-lungul trotoarelor atragand lumea el creind un spec-
tacol dintre cele mai colorate ei pline de viata.
Intro Sos. Colentina 6i Gara Obor, se cuprinde until din
cele mai de seam& cartiere industriale ale oraeului, cu o
multime de fabrici de mAtase, de nleiuri, de mobile, mori,
eto.
In apropiere de Targul Moeller, este sitnat targul de vite
ei grime Obor", uncle dis-de-dimineata taranii din impre-
jurimi lei viind prodnsele.
In apropiere de Targul Moeller ei de Gara Obor, se anti
terenul de foot-ball al elubului ,,Unirea Tricolor".
B-dul Carol se terming., in cele din urrna, in
Plata Pache Protopopescu: un squar avand in
mijloo statuea lui Pache Protopopescu, [Praia i se
datoreste deschiderea si tnerea color doug. bule-
varde (Ferdinand si Pache).
Din Plata Pache Protopopescu porneste spre
Nord-Est B-dul Regele Ferdinand, care duce pang
la Gara Obor; iar drept inainte continua B-dul
Pache Protopopescu, avand in colt, pe stanga, Bi-
serica greceascit Prelungirea B-dului Pache Pro-
topopescu is numele de Soseaua Iancului si duce
pang la Antrepozitele Garii Obor.
c) Continuarea B-dului Elisabeta si B-dul
Independentei.
La inceputul acestei plimbAri ciroulare, am
strabatut prima parte a B-dului Elisabeta, dela
a
IS
Claude Monet: Camille

7 "771117
Plata Rosettl
Ca lea Victoriei Vilna la Cismigiu. 0 vom con-

tinua scum, indreptandu-ne spre Cotroceni.
La punctul unde se sfarseste Cismigiul, B-dul
Elisabeta se intretaie cu B-dul Schitu Mitgureanu,
B-dul Schitu MSgureanu duce pans in Str. $tirbei Voda.
Din el se desprinde, spre genes, Str. Cobiticescu, unde se
anti impuniitoarea Indira a Casei Of Iter llor" cu un ate-
lier central de confectii, si un frumos hotel pentru ofiteri.
De acs, grin Str. Berzei si Str. Buzestl. ajungem la Plata
Victoria.
Din Str. Berzei se desprinde B-dul Dinka Gatemen. spre
Gara de Nord, pilnit la Fabrica de bore Luther" el car-
tierul R. M. S. Fabrica de Tutun".
Paralel cu B-dul Elisabeta, pornind dela ince-
putul B-dului Schitu Magureanu. de - a - lungul
Dilmbovitei, se desfasoara B-dul Independentei,
pang la Cotroceni. In apropiere de Cotroceni,
este Facultatea de Medicina, clAditg. in anul 1900,
iar in curtea Facultatii, statues Generalului Dr.
Carol Davila, intemeietorul si organizatorul aces-
tei institutii.
Coborand B-dul Elisabeta, ajungem la noul pa-
lat al Facultatii de Drept", alaturi de care sunt
terenurile cluburilor de tennis Doherty", Poli-
technics" si arena Venus". Peste drum de Fa-
cultatea de Drept este Subsecretariatul de Stat al
Aviatiei.
Treciind podul Sf. Elefterie, ajungem in noile
oartiere de vile: Parcul Regina Maria $i Parcul
Principesa Ileana.
B-dul Elisabeta se sfarseste, de fapt, in fata po-
dului Sf. Elefterie. La dreapta, de-a-lungul malu-
lui Dambovitei, se deschide Splaiul Giirii Centrale,
spre Soseaua Cotroceni, facand o mare cotitura
intre grlidina Palatului Cotroceni si Griidina Bo-
tanica (cu mumul botanic. desehis ziluic intre
8-13). Palatul Cotroceni $i Parcul nu sunt accesi-
bile publicului. Numai Biserica, unde este immor-
mantat Voievodul Serban Cantacuzino (1689), poate
fi vizitata, in fiecare Dumineca.
C. Pe celalalt mal al Dambovitei.
Pe malul drept al Dambovitei, se afla cateva din
cele mai de seams cladiri publice ei monumente
artistice, ale orasului.
Printre acestea, calm: Arhivele Statului, Par-
lamentul, Palatul Sfantului Sinod, Patriarhia si
numeroase biserici.
Strazile cele mai de seams sunt: Ca lea Rahovei
. .
4,3
-
r,6
01.
I
Parcul Cotroceni
Biserica Domnita BA bola
$i B-dul Maria. Albia Dambovitei este tarmuritA

de cheiuri ridicate astfel incest raul are mai mult
aspectul unui canal. 0 portiune din acest canal
a fost de altfel, acoperitit, spre a inle,sni circulatia,
aka, cum s'a facut mai inainte, in Piata Senatului.
a) Din Piata Senatului spre Sud-Est.
Coborind de-a-lungul Dambovitei, avem pe
dreapta Palatul de Justitie, Mit in anul 1895, cu
o fatada impozant,1 ei o scar, de piatra, largl de
vreo 100 metri. Dupe, Palatul de Justitie, pe acela$i
cheiu, este Biserica Domnita la4a, una dintre
cele mai elegante constructii ale capitalei, inte-
meiata de fikca lui Constantin Branooveanu, la
inoeputul veac,alui al XVIII-lea.
In interim ul bisericii, picturi murale reprezinta pe mem-
brii familiei Brancoveanu. Ad se afla mormantul Dom-
nitei Balaoa ei statuea ei de marmura. Biserica, vestita
pentru coral el si pentru frumoasele slujbe de Dumineca,
e asezatii in mijlocul unei gradini. In dosnl bisericii, SpI-
talul Brancovenesc.
Palatul de Justitie si Biserica Domnita Masa
aunt despartite prin Ca lea Rahovei, una din cele
mai lungi si animate strazi, care duce afar/ din
oral.
Odinioark in partea de sus a call Rahovei, era
a.sa, zis-al Pod al Caliciler. AstAzi, partea aceasta
constitue, mai ales la intretaierea ei cu Soseaua
Viilor, un important cartier industrial (Fabrics
de Bere Bragadiru", Fabrica de cafea Franck",
etc.).
In dosul Bisericii Domnita Masa, este B-dul
Maria, care merge paralel cu Calea Rahovei, pan6,
la Fabrica, de here Bragadiru, uncle se unesc.
Dar B-dul Regina Maria incepe, de fapt, pe
malul sting al Dilmbovitei ca o continuare a oaii
Calitrasilor si, in fata Pietii Centrale, se incruci-
seazil en Plata Bibescu -Voda.
Dis-de-dimineata In Piata Mare nnmita ei Halele Cen-
trale, asemeni vestitelor ,,Hale" ale Parisulni incepe o
foarte interesanta animatie: mnnti de fructe ei legume,
cantititti imense de came oi alte aliments se desfac adi,
asigurand hrana 51 consnmul capitalei. Cand viata de abia
incepe pe celelalte strazi, aci fierberea e In tofu.
De-a-lungul cheiurilor se valid covoare lucrate de mane.
La intretAierea B-dului Maria cu Str. Bibeseu-
Voda se aflii, Dealul Mitropoliei, in varful caruia
se ridicb. Patriarhia, Palatul Patriarhulni si Ca-
mera Deputatilor. Pe celalalt cohort-is sunt Mito-
curile Patriarhiei.
Dealnl Mitropoliei are 2 ales frnmos Impodobite en par-
tere de verdeata 9i pomi of lampadare occidentale. In par-
tea de jos, in fats pietii Bibescu Vodli se riclica Statues
Int Barbra Catargin, mare om politic roman.
Biserica Patrlarhlet, numita Inainte Mitropolia_, a Post
ridicata de Constantin Serban Voda, In secolul al XVII-lea.
In biserica se patrunde printr'o intrare principals, sus-
tinnta pe o galerie de coloane. Pe stanga, sicrinl de argint
on moaotele Sfantulni Dnmitru, patronnl Bucureotinlui. Si-
crinl artistic lucrat, In relief, en china' sflintului ei scene
din viata lui, a fast adus din Bulgaria. Deasupra sicrinlui
and citeva candela, aoezate to forma unei cruet greoeoti.
Pretioasa colectie de relieve a bisericii s'a plerdut In
timpul rSzboaielor din secolul trecnt: cateva fresco, sonlp-
www.dacoromanica.ro
turile In lemn de pe altar si icoanele, aranjate pe trei
randuri, sunt totusi demne de vazut.
Paraclisul din Palatul Patriarhiei poste fi vizitat In fie-
care Dumineca, dupa slujba. Dupa inscriptia de deasupra
usei, se vede ca el a Post ridicat de Mitropolitul David,
In anul 1723, sub domnia lui Niculae Mavrocordat.
Palatul Camerel Deputatilor e spre Sud. Intrarea e sus-
linuta de opt coloane corintice. In galeria, care incun
ura sala de eedinte din miiloc, sunt asezate busturile ce-
or mai de seama oameni politici romSni: C. A. Rosetti,
Kogalniceanu, Gh. Costaforu, Stefan si Mihail Golescu, Ge-
neral Magheru, I. C. BrStianu, Vasile Boerescu, Vasile
tAlecsandri, etc. Cele mai multe aunt lucrate de seulptorii
Carol Storck si Ion Georgescu.
Odinioara, viata politick a Munteniei se concentra la
Mitropolie. Boierii tineau slat cu VlAdica si, In amintirea
acestei traditii, palatul Camerei Deputatilor a Post clAdit
altituri de Mitropolie.
Din Dealul Mitropoliei ne intoarcem la Piata
Bibescu Voda si mergem spre Ca lea Serban Voda,
unde se sfarseste Str. Bibescu Voda.
Ca lea Serban Voda era in veacul al XVIII-lea
cea mai de seams strada a Bucurestilor. Pe aci
venea alaiul domnese, cu domnitorii numiti de
sultan si incunjurati de ienieeri.
Pe Ca lea Serban Voda e Biserica Sf. Spiridon,
claditti la 1765 de Gh. Ghica si impodobita cu pie-
turi de Tatareseu.
Biserica Sf. Spiridon e cea mai mare biserica din Bucu-
resti. In interior: Mormintele voievozilor Gh. Ghica, Han -
jerliu, Al. Sutzu, etc.
Ca lea Serban Voda se incruciseazI cu B-dul Mii-
riisesti, care pornind de pe cheiul Dambovitei
duce piintt in fata Parcului Carol, in Piata Mare-
sal Joffre, unde se sfarseste si Str. 11 Iunie, in-
ceputh. din B-dul Maria, in dosul Patriarhiei.
Din Plata Maresal Joffre porneste, ca o pre-
lungire a strazii 11 Iunie, Str. Dr. 'strafe, incun-
jurb.nd Parcul Carol Si ducand la Gara Filaret.
Peste drum de gars se gtisesc Fabrica de Chibri-
turi si Institutul Meteorologic, cu o bogata co-
lectie stiintificit. Ca lea Serban Vodil tine piing.
in Soseaua Viilor.
Dincolo de incrucisarea acestor douN, strati, sunt
cimitirele Bellu, Cato lic, Evreesc, Evanghelie si
Militar.
De aci ineepe soseaua spre Grildistea (20 km de
Bucuresti), unde este un strand natural (autobuse
dela Palatul de Justitie, trenul dela Gara Filaret
Linia Giurgiu).
Parcul Carol.
Intrarea principals in Parcul Carol e acea din
Plata Maresal Joffre. Din fata portii pornesc
douA alee largi, cari duo spre lac.
Parcul Carol a fost creat in 1906, cu ooazia sta.-
bittorirei celor 40 de ani de domnie a Regelui
Carol I, sub ingrijirea Dr-ului Istrati. Are o
intindere de 360.000 m. p. si a fost amenajat dupit
planurile arh. Redont.
Aleea principalit e mArginita, de o parte si de
alta, de pavilioanele ridicate cu prilejul expozi-
tiilor, cari servesc si azi in acela*i scop. La mij-
locul aleei, doul cladiri albe, in stilul manastiri-
lor dela Horezu si Neamt. Apoi statuea Dr-ului
Istrati. Putin mai departe, statia de barci, pentru
plimbarea pe lac. Pe malul lui stang se vede o
moschee cu un minaret, a carei siluetA se oglin-
deste in al:A,
In fund, la capatul aleelor cu flori, se intinde
lacul, incunjurat cu salon plangatoare. Pe dreapta
*i pe stanga doutt alee frumoase conduc la mor-
mantul Eroului Necunoscut, asezat pe terasa din
fata clAdirii Muzeului Militar, care predomina
intreg parcul.
Cladirea Muzeului Militar, numitti altAdatA Pa-
latul Artelor, opera ing. Grant *i Perlasca, dateaza
H. Daniel: Bazar
95
www.dacoromanica.ro
tot din 1906. Atat in interior cat si de jur impre-
jurul clAdirei, sunt expuse numeroase relieve din
trecutul glorios al neamului nostril.
In fata aripelor laterale ale muzeului sunt ase-
zate metropole de piatra ale monumentului dela
Adam- Klisi, aduse ace cu scopul de a se recon-
stitui anticul monument: mArturie vie a originii
poporului romanesc. (Muzeul Militar este deschis
pentru vizitatori: Martia si Joia dela orele 10-12
$i 14-161/2; Dumineca si sarbatorile legale dela
orele 10-13 $i 14-102.)
Mnzeul Mi litar a Lost infiintat la 18 Decemvrie 1923, fiind
condus de un consiliu, compus din ofiteri si profesori uni-
versitari. Actualmente consiliul luereazA sub presedintia
sefului serviciului istoric din Mare le Stat Major.
Organizatia muzeului este urmiltoarea:
La par t e r piesele sent clasate pe sectiuni de specia-
litate, ca:
Sectiunea fortificatlilor cnprinde: Miniaturi de cetAti
preistorice si daco-romane; miniaturi ei fotografii de cettiti
medievale, etc.
Sectiunea gentului cuprinde: Miniaturi de poduri; apa-
rate si materiale topografice, aparate telefonice. telegrafice,
T. F. F., C. F. R., etc.; profiluri de lucrtiri de camp i forti-
ficatii; unelte de geniu, etc,
Sectiunea armamentulul: Arme din epoca de pistil., de
bronz si fier; arme daco-romane, medievale occidentale,
orientale si din extremul Orient; armuri medievale; primele
arme albe si de foc, incepand din secolul XIV. pima asttizi;
arme automate; grenade, etc.
Sectiunea gazelor: Mlieti de gaze, costume de gaze; gaze
de lupta, etc.
Sectiunea artlierlel: Miniaturi de guri de foe, incepand
din secolul XIV. nand astltzi. (Se remareti tree tevi de
tun [sec. XVIII.] din cetAtile turcesti de pe malul DunArii
ei o teavii de tun de pe canoniera Lufti Djelil, scufundatti
la Galati in 1877); o eerie de projectile incepand din seco-
lul XIV. pima astlizi.
Sectiunea marinel: Primal steag de vas comercial ro-
manesc Hatmanul Vilara 1835"; miniaturi de vase aflate
in serviciul armatei romanesti; miniaturi de vase de comert
care au luat parte la rilzboiul 1916-1919; uniforme, aparate
de bord, armament marinAresc; fotografii din rtizboiul 1877
pang 1878. 1913 si 1916-1919, etc.
Sectlunea sanitarii: Fotografii din razboiul 1877-78; un
bust al medicului general Davila, seful serviciului sanitar
al armatei in 1877-78; o sculpturti in gips (Mule) Regina
Elisabeta ingrijind un rAnit" de Storck; fotografii din cam-
pania 1913 (holerici); portretul si costumul de infirmierti
a M. S. Reginei Maria 1916-1919; fotografii cu riiniti, etc. din
rtizboiul 1916-1919; aparate si instruinente chirurgicale, etc.
Sectlunea avlatiel: Miniaturi de avioane intrebuintate
fn campania 1913: rtimasitele avionului mai Aural Vlaicu; nn
avion german Focker" capturat in rilzboiiii 1916-1919; an
avion Nieuport" foot in serviciul armatei romitne 1916-1919;
diferite motoare de avion intrebuintate in rAzboiul 1916-1919,
96
www.dacoromanica.ro
7
7,1
Patriarhia
si avioanele cu care M. S. Regele Carol II. a sosit in ziva
de 6 Iunie 1930 la Cluj si Bucuresti.
Sectiunea aerostatlel: 0 ascent si diferite miniature de
baloane captive; material de bord; fotografii din rdzboiul
1916-1919, etc.
La stab se atilt Sectiunea istorico-militarli, impArtitli
astfel:
Sala Daeo-Romana" cuprinde: Nail fotografice de pe
columna lui Traian si de pe monumental dela Adam-Klisi;
un luptlitor dac 5i un legionar roman, etc.
Sala Intemeleril Principatelor": Busturi si portrete de
domnitori munteni si moldoveni; reconstituiri de costume
domnesti si boieresti, etc.
Sala Stefan eel Mare": Steagul lui Stefan cel Mare;
lupta dela Podul Inalt (picturA), ei alte desenuri de Obe-
deanu; cdpie in lemn de pe mormantul lui Stefan cel Mare;
reconstituiri de costume ale epocei, etc.
Sala Millet Vlteaznl ": Un tun de bronz al lui Petru
Cercel (1583-1585); Mihai Viteazul Ware (picture de La-
pati); ducerea capului lui Andrei Bathory (picturA de Mi-
rea); reconstituiri de costume ale epocei; diferite portrete
si stampe ale domnitorilor munteni 51 moldoveni din se-
colul XVII. si XVIII.
Sala Renasterea kneader: Steagul revolutiei lui Tudor
Vladimirescu (1821); recoustituiri de costume ale epocei;
steagul agiei 1822-1828; reorganizarea armatei romane sub
Kisseleff (1830); eteagurile domnesti ale lui Alexandra D.
Ghica (1834-1842) si Gh.Bibescn (1842-1488): steagul revolutiei
din 1848 din Transilvania; manechine si statuete cu uni-
formele armatei dela 1830-1859, etc.
Sala Alexandra loan I. Cuza: Steagurile domneeti ale
Unirii Principatelor tronurile Domnitorului Cnza si Doam-
nei Elena; portretul lui Cuza (picturti de Szathmari), etc.
Sala Rege le Carol I.": Tablouri si obiecte din epoca
premergatoare rlizboiului independentei (1866-1877); rAzboiul
independentei 1877-78; campania din Bulgaria 1913, etc.,
precum ei vitrina cu masca mortuary a Regelui Carol I.;
uniformele de elev al scoalei militare ale M. S. Regelni
Carol II.
Sala Intrarea In razbolul 1916": Mantua generalnlui
Dragalina si tunicile generalilor Lambru si Praporgescu,
morti in rAzboiu; diferite fotografii si hart( arAtAnd ofen-
siva din Transilvania, retragerea si stabilizarea frontnlui
In Moldova.
Sala 1917-1919": Diferite fotografii ei tablouri arAtand
ofensiva dela MArAsti, MAriisesti, ocuparea Budapestei, etc.;
diferite fotografii si tablouri arAtand alipirea provinciilor
romfinesti (Basarabia, Bucovina, Transilvania); steaguri
bolsevice cucerite dela armata lui Bela Kuhn si diferite
steaguri, luate dela regimeutele austro-ungare In defec-
tiune, etc.
Sala Al LaMar": Obiecte ei fotografii donate de Franta,
Belgia, Italia, Portugalia, Anglia, State le Unite ale Ame-
ricei, Serbia, Cehoslovacia.
Sala IncoronArII": Diferite fotografii cu scene din tim-
pul incoronarii; uniformele purtate de Regele Ferdinand
in timpul ritzboinlui si Mips rAzboiu; vitrina cu masca mor-
tuarlt, bastonul de maresal, autografe, etc., vitrina cu de-
coratiile Eroului Necunoscut, etc.
Sala Decors tiller": Toate decoratille ei medaliile ro-
mane conferite ofiterilor ei trupei dela 1860 pang astAzi;
medalii si decoratii strAine de rAzboiu si pace, conferite
diferitilor ofiteri, etc.
Pitmen' Militar
1:a
.3111-41\41,..
-1,
'
4. 77 I
., . -
_f P e
Cetatea Vlad 'ropes, in Parcul Carol

In interior, de jur imprejurul etajului, se conservA toate
steagurile armatei dela 1830 piing. astAzi. Pe de altA parte,
parcul muzeului este impodobit cu guri de foc, capturate
de trupele romans in timpul rAzboiului.
Pe colinele invecinate se ridica un turn de apa,
o cetatuie si biserica Cutitul de Argint ",
La Arenele Romane au loc diferite reuniuni
sportive si de orice alta natura, in aer liber.
Remarcabil este, in fata grotelor de sub Muzeul
Militar, grupul statuar al lui Paciurea: Uriasii
si fecioara adormita".
Din Ca lea Serban Voda, se desprinde Str. Radu
Voda, unde se afla Biserica lui Bucur si Biserica
Radu Voda.
Cea dintai a Post intemeiatA, dupA cum spune legenda,
de Bucur pastorul. Mircea eel Blitran a inlocuit biserica
de lemn a lui Bucur cu una de piatrA. Copula are forma
unei cAciuli de cioban. Biserica poate fi vizitatA numai
cu o autorizatie spicialti a Comisiunii Monumentelor isto-
rice.
Peste drum de Biserica lui Bucur este Biserica Rada
Voda, cladita pe locul unde odinioarl se ridica Mina-
stirea Troita, intemeiata de Alexandru, fiul lui Mircea
eel Mitran.
Mare le Vizir Sinan a transformat-o. in anal 1595, in
cetatuie, iar Radu Veda a clAdit, in locul ei, biserica
aotualli (1614-1615). In curtea bisericii este internatul teo-
logic iar, in interiorul ei, se afla mormantul lui Rada
VodA, fresce interesante, printre cari portretul ctitorului
si uumeroase alte morminte.
b) Dela Piata Senatului spre Sud-Vest.
Pe malul drept al Dambovitei, rang% Piata Se-
natului, este o bisericuta mica, si alba, (vechea
Biserica. Sf. Spiridon), Mita in anul 1747, Os-
trand si azi o inscriptie interesanta deasupra in-
trarii. Inscriptia se termina cu doua fraze tur-
cesti, care contin un juramant de credinta -care
Inalta Poarta.
De aci porneste Str. Apolodor, din care se des-
prinde apoi Str. Antim, uncle se afla Biserica Sf.
Antim, cladita, in anul 1715 si restaurata in 1860.
AceastA bisericA poarta numele Mitropolitului Antim
Ivireanu (1650-1717), cArturar de seam& si artist desAvar-
sit. Cunosctind bine vechea arhiteeturti persanii si geor-
geantt, Mitropolitul Antim a ridicat aceasta bisericti dupli
gustul dim, inlocuind ghirlandele de flori din motivele
decorative, cu motive geometrice, impodobite en foi de
acant.
Legenda spune di Mitropolitul Antim ar fi seulptat sin-
gur podoabele usii si ale cancelariei. Arhitectura bisericii
in genere este mai degrabil in stil many deck in stil
bizantin. Iconostasul are bogate ornamente in forma. de
areadti, de toatli frumusetea. Frescele reprezentand pe
Mitropolitul Antim si pe Voievodul $erban Cantaeuzinor
sunt bine conservate. Biserica este IncunjuratA de eltidin
in form(' de potcoavA a Palatulul Sfantulni Sinod. In curte
se mai +did ruinile vechilor chilli. Pe langl biserica Antim
a functionat cea dintai scoalA de preoti din Vechiul Regat
5i cel mai vechiu seminar al ttirilor remain, afarli de
Ardeal, infiintat de Mitropolitul Dositei Filetti in anul
1797.
De cealalta, parte se desprinde Str. Sf-tii Apos-
toll, unde e biserica, purtand ea hrara aceiasi
sfinti, cladita de Stefan Cantacuzino in anul 1715.
Are strane frumos impodobite cu blazonul fa-
miliei Cantacuzino, portretul lui Matei Basarab
si al sotiei sale.
Str. Sf-tii Apostoli duce Omit la Splaiul Arhi-
velor, nude se afla, pe un rale damb, Arhivele
Statului, iar in curtea acestora Biserica Mihai
Vodil, cladita de Mihai Viteazul In anul a594.
Arhivele Statului an o bibliotecii, un muzeu cu
manuscrise, harti si documente vechi.
In fata Arhivelor, incepe B - dul Principele
Mircea, fosta Str. Uranus, care duce pe la Ar-
senal si Cazarma Alexandria, in Dealul Spirei.
Tot prin fata Arhivelor trees Str. Izvor, mer-
gand spre Stadionnl 0. N. E. F. si Parcul Gib, lima
Fabrica de bere Gib", unde au loo marl reuniuni
populare de agrement.
B-dul Principele Mircea se incruciseaza in
fata monumentului din Dealul Spirei, ridicat in
amintirea eroilor revolutiei dela 1848 cu. Str. 13
Septemvrie, artery, de legaturA cu Gara Dealul
Spirei, in apropierea careia se afla fabrica de
masini Vulcan" ei Cimitirul Mahomedan.
Dace ne intoarcem spre malul Dambovitei, spre
portiunea cuprinsii intro Arhivele Statului ei
Podul Elefterie, ajungem la Splaiul General
Magheru, unde este Institutul Pasteur. Apoi
Splaiul General Carol Davila, pe care se afla In-
stitutul Bacteorologic si Facultatea de Medicine
Veterinara.
De aci, ajungem in B-dul Regele Carol II-lea.
'
d of
i .;:
4,
-Si I
tp. 16-7..1"141iLlWr:
Biserlea Satin
L
Ts."..'
Biserica Vicarestl
Imprejurimile BueureOilor.
Legat prin numeroase cAi lerate, sosele Inter-
nationale si curse de avion cu toate principalele
centre europene; situat in mijlocul unei regiuni,
care desparte Occidentul de Orient; in centrul
unei tali de incomparabile frumuseti, Bucu-
restii sunt chemati sa joace un mare rol in acest
RAsarit al Continentului: in piing epoca de trans-
formare, tinzand A. tread' rapid dela orasul mic
care a fost la o mare metropola. Capita la
Romaniei, pe rang% atractiile care le poseda in
sine, se bucura si de avantajul, deopotriva de is-
pititor pentru vizitatori, de a avea imprejurimi
apropiate, dintre cele mai atrAgAtoare.
I. Manastirea Vacaresti.
Child iesim din nesfarsita Cale a Vitcarestilor,
atat de sgomotoasa cu autobusele si tramvaiele
ei, dupA ce am trecut de uzinele metalurgice Le-
maitre", ajungem in fate cladirii albe si mari a
inchisorii VAcaire$ti, care era clinical% manastire.
Aci este, poate, cea mai frumoasit bisericit a orarplini,
cu un pridvor gi un pronaos, sustinute pe coloane impodo-
bite. Biserica a Yost ridicatA In timpul domniei lui Nico-
102
www.dacoromanica.ro
lae Mavrocordat (1730) cu o inscriptie greceasc. Vechi
Yost adAugate mai tfirziti. Frescele in interior sunt retu-
sate. Pe dreapta, /final use, portretele familiei Mavro-
cordat. Apoi. splendidul mormint al Domnitorului Nico-
lea Mavrocordat (1730) cil o inscriptie greceascii. Vechi
icoane minunate. Intre celulele inchisorii, in aripa dreptA,
o scar dublei, duce la partclisul impodobit cu zugrAveli,
clAdit in anul 1730. In aripa stitng/i e un balcon impodobit
cu coloane. Aci era locuinta staretului.
Mantistirea se poate vizita numai cu autoritia speciall
a Ministerului de Justitie.
II. Palatul Mogosoaia si Manastirile Balteni
yi Tiganeati.
0 serie intreaga de manastiri si vechi biserici
se afla in apropierea drumului mare care continua
Soseaua Kisseleff, spre Ploiesti.
Intre vila Minovici si linia feratA se vad rui-
nele Palatului Bibescu pe care Bibescu Veda 1-a
inoeput in anul 1847 pe malul lacului Baneasa,
. ..:. EI11
., 60 . - '
' ...1
..- 1 q-; 1. .,:e:., , " .., p
1...- 4 4; '''
9e
t;14.,;,,,,
,:l
f. , -.
3. iL ' r
i,..
71
4...10
' If "11
ir
=.
7 rir-:=0: or
..:111!&str 0
.
Mogofoala
pe mosia sotiei sale Maria Vacitrescu, in stilul
romantic al epooei, dar pe care n'a avut timp sA-1
termine, deoarece a trebuit sit pArAseascil tara in
urma revolutiei dela 1848.
Din Baneasa, peste apa raului Colentina, tinand
la stanga, ajungem la Palatul Mogosoaia, in
apropiere de Gara Chitila, la o distant de 7 km
de Bucuresti.
Palatul Mogosoaia, clAdit in anul 1702 de Con-
stantin VocIrt Brancoveanu, a fost refacut de ac-
tuala proprietarrt: principesa Martha Bibescu,
Palatul, se ridica pe malul lacului Mogosoaia, si este
coinpus din parter si etaj. La etaj se tall apartamentele
proprietarilor, rAnduite cu mult lux, in stil bizantin,
avdnd doug terase spre lac. Oditi le sunt impodobite cu
picturi murale si stucaturi. Remarcabilit este loggia lungs
de 10 m si lath de 6 in s rijinit8 pe coloane de piatrit.
Palatul Mogosoaia este unul din cele mai frumoase exam-
plare de arta existente, ale stilului brancovenese din tarp.
Pe soseaua BucurestiPloiesti, lasand la stanga
satul Stiftica si biserica lui ruinata, ne indreptAm
spre Tigane*ti. In apropiere de satul Tanctibesti
(30 km) se desprinde drumul la vechea MAntistire
BA Rent cladita cu cativa zeci de ani inaintea
domniei lui Mihai Viteazul si restauratit de Matei
Basarab in anul 1662.
Biserica este una din cele mai vechi din tarp. In satul
Balteni a Yost ucis de boierii rhzvrhtiti, Vlad Dracul, In
anul 1496.
Dela Balteni, un drum de 4 km duce la MA-
nastirea de maid dela Tigrtuesti (veacul al
XVIII-lea), asezattt in mijlocul unei frumoase pa-
duri, pe marginea unui lac romantic. La mA-
nitstire este si un atelier de tesatorie, cu o expo-
zitie permanentit de cusitturi si tesIturi roma-
nest',
IIL Snagovul.
Cel mai cunoscut loc de excursii din imprejuri-
mile Bucurestiului este ins& lacul si parcul na-
tural Snagov.
Din Plata Victoriei pornesc autobuse earl due,
in mai putin de o ors la lacul Snagov (strand,
canotaj si restaurante). Drumul strAbate mai in-
taiu, Soseaua Kisseleff, Intl% apoi in Soseaua
Ploiesti, pe care o pArAseste la un moment dat,
la dreapta, indreptandu-se spre pare. Distanta
104
www.dacoromanica.ro
de 38 km poate fi pareursa cu un taxi, *i intr'o
jumatate de orA; soseaua fiind asfaltatA.
Deft inaugurat de curtind, Snagovul a devenit imediat
popular. In zilele de sarbatoare, strandul ei restaurantele
stint Aline, bareile en motor ei cu vale cutreier1 lacul.
So proiecteazlt construirea unlit tramvai sett a unui tree
o kr.r..- 17:7' , .
L....1_
L
"V, '
,,,St^
MAniistirea CAlditrusant
electric pentru a faeilita deplasarea si spre a face ca
acest colt, atilt de pitoresc, se devie accesibil tuturora.
Dela strand se poate vedea, spre Nord, incunjurata de
pliduri, cupola bisericii Manast Irel Snagov, cladita in
veacul al XIV-lea. In aceasta bisericit Se spune di este
Ingropat Vlad Tepes. Totusi piatra de pe mormant nu
are nici o inscriptie.
Mandstirea Snagov a Yost, in trecut, un important centru
cultural, avand o tipografie peutru tiparirea si raspin-
direa cartilor bisericesti. Pe vremea Mitropolitului Antim
Ivireanul, Yost egumen al aceeted miLnItstiri, Snagovul
ajunsese sit tipAreascit, chiar In ardbeste si greceste, chrti
religioase, rdspandite In intregul Orient. La Mandstirea
Snagov au fost surghiuniti parte din bonjuristi, earl an
condus miscarea revolutionary dela 1848.
La Sud-Est de Snagov, tot pe malul unui lac
pitoresc, se aflA Manastirea Calditrusani, fun-
datie din vremea lui Matei Basarab. Pictorul N.
Grigorescu a lucrat la refacerea frescelor, pe in
sfarsitul veacului trecut, cand manristirea a fost
restaurata. ClAdirea cu doua etaje a chiliilor
manastirii, cum tli poetica ei asezare, dau vizita-
torului o impresie de liniste el calm.
IV. Biserica Fundenii Doamnei si Miiniistirea
Plumbuita,
In prelungirea soselei Colentina, spre Nord-Est,
la 5 km departare de oral, se afla satul Colentina,
in a cArei biserica numita a Teiului e immorman-
tat Grigore Ghica VodA (1835). In apropiere de
Colentina, se poate vizita neobisnuita bisericA
,,Fundenii Doamnei", ai carei pereti exteriori sunt
impodobiti cu stucaturi in stil persan. Biserica a
fost cladita in anul 1699 de SpAtarul Mihai Can-
tacuzino. Tot in apropiere de Colentina este si
manlistirea Plumbuita, ridicatA la 1530 si recon-
struitA de Matei Basarab, in amintirea luptei care
1-a urcat pe scaunul Munteniei.
V. Manastirile MArcuta, Pasiirea si Cernica.
La MATH, Fang% Bucuresti, e nianilstirea Mar-
cuta, cladita in anul 1587. In satul Pantelimon,
demnA de interes, este biserica spitalului, con-
struitA la 1750 de Grigore Ghica Voda, care e si
in-imormantat aci. La dreapta mormantului lui, a
Anil piatra poarta o inscriptie in versuri roma-
nesti, este mormantul de marmura al lui Alexandru
Ghica Voda.
La 7 km departare de Pantelimon, pe un drum
destul de bun, se gAsesc: Miimistirea de maici Pa-
106
www.dacoromanica.ro
Bares (infiintata la 1813) si, pe malul lacului Co-
lentina, Mainastirea Cernica.
VI. Ruinele dela Potlogi.
Dace pArasim orattul, prin B-dul Independentei,
ayungem in Soseaua Bolintin si apoi in comuna
Militari, de unde ne indreptAm spre manastirea de
maici Ciorogilrla (13 km depArtare de comuna
Militari), clAditA in 1808. De ad se desface drumul
care duce la comuna Bolintinu, unde s'a nascut $i
e immormantat, in curtea bisericii, poetul D. Bo-
lintineanu (1826-1873). In apropiere de punctul
unde drumul se intretaie cu Soseaua Pite$tilor, se
016, satul Potlogi (42 km), cu vestitele ruine ale
castelului, cladit in 1699 de Constantin Branco-
veanu. Frumusetea acestui caste! era renumita
si peste hotare. Acum n'a mai ramas, intreagA,
decalt biserica, renovata de mai multe ori.
VII. Dela Bueure.,ti la Giurgiu (MAnfistirea
Comana).
In partea sudica a capitalei, pe soseaua care
merge paralel cu linia ferata BucurestiGiurgiu
(plecarea din Gara Filaret) se gasesc, deasemeni,
cateva atragatoare prilejuri de excursie:
Vadul CAlugAren1 (30 km). in apropierea cSruia Mihal
Viteazul a repurtat marea sa victorie impotriva lui Sinan
Pasa.
MAnitstlrea Comana (36 km). ziditA in secolul al XVIII-lea
ei de mai multe ori restauratA, cu un frumos pridvor,
amintind logiile venetiene, deasupra unui lac posomorit.
Imprejurimi pline de poozie.
Pe acelasi drum, la numai 20 km departare de
capitals, se afla Gra-Wit:4es: strand natural pe
malul raului Arges; indeosebi vizitata de bum-
resteni in timpul verii. 80 km Giurgiu, mare port
dunarean.
AIM
+41 4.1
, 4
.1.7:4144.
PARCUL SNAGOV
Distanca 45 Minute
de Bucureti
Taxicourile din Pia4a Victoriei
RESTAURANT
ORCHESTRA DANS
STRAND
VAPORASE BARCI
INNOT
SPORT
PLAJE
www.dacoromanica.ro
VIZITATI
SINAIA
Hoteluri i pensiuni de primul rang
deschise in tot timpul anului.
Sporturi i toate distracciile.
".
Ow., . ..",Th
.. -`-1,67,,,t, -
4.4111
ri ...._....,,, :-,Irer
K.
3)..---
Sil'I.,.
14
CASINOUL
deschis in permanents.
Restaurant - Dancing - Bar - Teatru
Cinema - Ruleta - Braziliana - Baccara I
CONSTANTA PERLA MARII NEGRE
;#
PLAJE / BAI DE MARE / HOTELURI 5I PENSIUNI DE PRIMUL RANG

PRETURI AVANTAJOASE / CASINOUL DESCHIS IN PERMANENTA
RULETA / BRAZILIANA / BACCARA
GRAND HOTEL I
Techirghiol-Strand
Statia Eforia
Hotel de lux / Confort
i
modern / 90 camere /
Camere de baie / Bai
de nomol calde in
hotel / Strand / Bai de mare / Toate sporturile.
Mancarurile servite in hotel sunt dela renumitul restaurant
C i in a. Jazz-Band de primul rang tot felul de distractii In
casinoul hotelului. Hotelul are o vedere admirabila spre mare.
Toate drumurile si bulevardele spre strand sunt asfaltate.
Sezonul incepe la 15 Iunie gi se termini la 15 Sept.
Dela 15 'tulle la 1 lulie gi dela 1-15 Sept. preptri recluse.
Pentru informatiuni gi retineri de odai a se adresa :
Societatii pentru exploatarea de statiuni balneare i
climaterice, Str. Exarcu 2, Bucuretti. Telefon : 2-33/58
,Isx[S TA Tiok
I/ ...ft
MI ifin
---
-011.11,
---=---- =---'-/:--_________---=----_---!---------.----Hr IIVP
r -1- ''A A 4el: 61 911n 1 4.

IP
A
S--3 I
4
9
t
4
I
rt-
0-25) I
en 0F.
"PotitVtl?"1
REGAL" ICENTRAL"
HOTEL DE PRIMUL HOTEL DE PRIMUL
RANG RANG
CEA MAI FRUMOASA STATIUNE
BALNEARA A ROMAN I E I
Hole' Bulevard Consiania
Otero- eleganfez i contort
Pozitie centrald piforeasca
recite camerele cu vedere la mare ,
Hotel Regina Conslanta

Conforf modern - Incalzire cenfrald
Bat - Telefon - Vedere spre mare
Hotel Francais
Constanta Propr.: Husser
Hotelul societacii alese
Serviciu ireprosabil
Camere cu vedere la mare
G
Hotelul ci restaurantul funccioneaza

tot anul.
'Sr.' -`,.-% Ii72:3,,,,.yr,..-.,^rir,t. -..=1., - ,.: ,..,, . :11,,-,--..t--- ..--t,.. N.

'i. . : t ''-',
,..
. 4-.
,,--- .
.4.*
....,,---
BAILE MODERNE Constanta, Str. Alex. Lahovary 2.

Bai cu nomol Bai cu apa de mare Bai medlci-
nale Bai cu puctoasa si plaja naturall.
Camere mobilate cu vedere la mare. Preturi moderate.
Informatiuni la proprietarul: Morfi Papastavru, Constanta.
Techirghiol-Plaja
Gara Eforie.
Bai de nomol Plaje Bai
de mare Hoteluri i res-
taurante de primul rang
Casino Vile moderne in-
stalate Teren de golf
Tennis Toate sporturile.
Informatii prospecte! Retineri de
camere la Soc. Techirghiol, Str. Mauriciu
Blank 4 (fosta Doamnei) Bucuresti
Hotel Movila, Movila Techirghiol

Casa de primul rang. 80 de camere cu tot confortul. Bucatarie recoman-
dabila. Serviciu ireprosabil. Pozitia splendida la strand in mijlocul unui part.
Concesiunea hotelurilor Movila Organizatia Nationale Romans de
voiaj gi turism Europa" Informatiuni, retineri de camere, cure
cu preturi globale: La toate agentiile Europa"
Vizitati Brallovul
4:,*: r.
o 1;4.1'1 1.
7
'' i
r 11
41 i
6".
.; 11.;
! la 3 ore de capitals !
Traditionala cetate, situata in cea mai pitoreascii positiune a muntilor
Carpati, strijuiti de paduri falnice gi munci pleguvi. Plimbari fru-
moase Excursiuni incentAtoare Climat placut Manifestation;
sportive note luri, pensiuni, camera mobitate en tot conform!, Bai
curative gi strauduri modern in apropiere. Seson tot soul.
Bragovnl vi di odibni, sanatate, multumire gi puteri not de munci gi
de vials. Secretariatul Cornisiunei Climatice in tocsin! Primiriei di
toate informatiunile cerute de vizitatori
-
11IRO
. 114 www.dacoromanica.ro
-r I ,Terit.;4.
.
MI
I. 'c!.
.:4.:4 I
HOTEL COROANA Brasov

Telefon 124, 125, 126
Confort ultra-modern
200 camere, ape curgatoare calda
i rece in fiecare camera, semnali-
zare electrica prin lampi, instalatiune
electrica de deteptatoare, ascensor,
incalzire centrals, bai, telefon etc.
Saloane de dejun si separeuri
foarte elegante
Grading mare i frumoasa cu terase
Cafenea mare si confortabilii
In grading i cafenea zilnic concerte
Sala de dans ( J A Z Z )
Camere cu pensiune complete
Pretax.* modeste
115
www.dacoromanica.ro
Sanatoriul Dr. LEONHARDT
& Dr. FLECHTENMACHER
Bragov, Calea Victoria' 68
Telefon: 250
444 Clinic* specials pollens milted,

pa...01mi ginecologice si chirur-
gicale. Boli interne. Sail de
operatii co instalatie modern* gi
144:A4k ..., r
operate Roentgen
Diatermie, Helioterapie (tempi
de quartz) Sone:. instalaiiunl
de looks' fret:vents, etc.
Sanatnriol Dr. H. REINER si

c7"12 Dr. W. FABRITIUS, Bragov
r .11.
*. Str. Ernineseu 8. Telefon: 358
4 Sanatoria pentra boll interne gi

de regim, penult boll nervoase
gi pentru convalescent*
Hai de snare gi de aer, Hidro,
Hello ti Electroterapie, Masaje,
=tor' -.."71111" Raze ultraviolet, Diatermie,
Regim medical Itiintific, cur* de
odihni. Radiofnr etc. Instalatii gi
laborator pt. diagnostice interne
Sanatoriul
Dr. DOGARIU
B R A 0 V, Str. G-ral Averescu
Clinics specials pentru nagteri,
operatiuni ginecologice gi chirur-
gicale. Boli interne
Pensiunea SPRINGER
Casa de odihna .. Brasov, Str. Nic. Iorga 2. Tel.: 493
Situatiune centrals, in dosul Portii. Odai
frumoase, insorite. Confort modern. Bu-
catarie franceza gi roman.. de primul
rang. Dicta conform prescriptiilor medi-
cale. Curs pentru convalescenti. Preferata
de publicul romiinesc
Strada
KAPE *i BAZANT BRASOV,
Regale Carol 46
CeasornIceri. GI gil #I Opticieni
Begat asortiment de ceasornice, object. de ur #1 argint, Servicii
de masa, Tachmurl de argint, object. argintate de era chines, oche-
NH pentru automobil. Reparadiuni de primul rang. Pre tun fine
INCALIAMINTE: MAGAZIN DE GHETE

RUDOLF IPSEN
BRASOV, STRADA REGELE CAROL
colt Sfr. Mihail Weiss .. Telefon: 491
%e.
of,
Cioraparie .q..... -;l,.
Si lingerie Gov
Robert Weber, Braov, Str. Regele Carol 7
N. V. & 0. VESTEMEAN
Brasov, Regale Carol 51 - Telefon: 710 - Vis-a-vis de Hotel Coroana
Imbricimintis pentru dame, domni #i copil. Croltorie moderns.
Depozit: CEHOSLOVACA Bucure01
Magazin special de low-sport K. KRAFFT jun. & W. IIELM

Brasov Str. Voevodul Mihai 1 :. Specialist in mircile Leica. Zeiss-
Ikon, Voigtlinder, Agfa. Mare asortiment de aparate fotografice si material
pt. fotograhi. Articole pt. sporturile de vari si de iarna. Articole de
Voiaj, Tennis, Turism, Pescuit, Vinatoare, Atletica wad, Football, Mingi,
Innot, Scrima, Ski, Rulete, Bob, Patinaj, Hokcy, Ca Uric, Canotaj
.
Incallaminte
.., ' Brasov. Strada
Regele Carol Nr. 21
Prop. MAX HEITZ
rin.e/2 Gel met mare si mai
Magazin special .
bun asortiment de
inealtanunte
Marfi de prima calitatel Preturi 'thine!

Magazinul Georg Meyndl
Manufacturi, Tricotaje .. En gros si detail .. Str. Regele Carol 12
Telefon: 427 .-. Lingerie de domni si dame, dupi misura .*. Ultimele
noutiti in mods pentru dame si domni
Drogherla fi Parfumeria KRAFFT li HERBERTH S. A.
Brag() v, Plata Liberfillii
Mare deposit de produse de drogherie, specialitall farmaceufice,
parlumerie, arficole de foalefA, articole fotografice, instruments chi-
rurgicale si aparafe medical.. Serviciu prompt. Preturi fixe
Magazinel de arficol de voiaJ el marockinerle

WALTER REND! Bragov,Regale
Sfrada
Carol 6
noufEll gi specialifiji In cele mai fine Meale de cadou. Magazin
speciel pentru marochinerie .1 arficole de voiaj
Fabrics de creme de ghefe
0 Ibllitti
i /
Unsoare cauciucaf5 pt. bocanci
M i- Ceara pentru schiorl
Premiafa la 38 de expozilli
Cele mai bogate asortimente

de haine pentru domni, doamne
i copii numai la magazinele
Societatii Anonime
Ceho slovaca
Braov
Magazin Vestemean
Cal mai bine asortat xnagasin de jueltrii,
cadouri gi amintiri din Tranailvaniis e
ALFRED GEBATER, Piata Liberlatii 8

Mimi pentru eolectionari. Socretarul local al Asociatiei internationale
pentru schimbol de mirci postale Concordia". Alfred Gebauer,
Pima Libertitii Nr. 8
Bijuterii, articole de aur st argint, antichitati, ceramics, mare

asortiment de ceasornice si articole de cadouri, depozit au-
torizat pentru.vAnzarea brichetelor si a amorselor
KONRAD GRAF, Brasov, Sir. Regele Carol Kr. I
Coafor de dame GUSTY

Ondulatti permanente Ondulatii cu apd Manicure
Institut de imfrumusetare
BRASOV, Str. Muraaenllor Nr. 7 In centru
PAlArii de'damA la Wiener Schick

lhagov, Str. Regele Carol Nr. 24
Milli de voiaj elegante si leftine. Modele pariziene,
vieneze st originate, berete, salurl, Boni artificiale
CARTEA. ROMANEASCA" BRASOY

DRAOOMIR NEDELCOVICI, Targul Florilor Nr. 17
Librarte, papetdrie, asortiment complet de cdrti mmAnesti
si franceze. Hart' spectate pentru turisti
ZIEGLER', Braov, Str. Regele Carol 28

Specialittiti de opticd
Ceasornice
Obiecte de aur
Reparatiuni
Foto Bedarf / Articole de toaletA

Cele mai bune cumpfirdturt le faceti la
DROGHERIA C. II. NEIJSTXDTER
Bragov, Str. Regale Carol Nr. 14
Drogheria M. Kamner Drogherie, Parfumerie

si Articole fotografice
Brasov, Str. Regele Carol 18 (2 min. departure de hotelnl Coroana)
Lucritrile fotografice de amatori aunt developinge esteem de rapid
Mare deposit de articole de toaleti gi articole de voiaj
Cafeneaua --- Restaurant
ECITII
Bra 4ov
Sir. Voevodul Mi Dal Nr. 28, eta/ II
Cafenea de primul rang
Parisiana Grill
Cabaret - Bar
Braovo, Sir_ egina Maria 2
Program excelent
HoheWarte" Gridini Restaurant Teras5
Vedere minimal& pied departs in are Bartel al in 'stele din jurul
Braaovului. Panorama superha 'supra muntilor Carpals al a mnotilor
Harghitei. La 15 minute de Drag. Plitubare epos.* Hyena ex.
edema. Preluri moderate
,,t . .1!' .,, ;.

s.-.
7" .."-:!'"7`' Pensiunea
., . Splendid
,, I Bra*ov
_ ^
Contort modern, buck-
1, tarie francezit gi romfi-
. z ,%': 1 n..k..%. ,i-_.* ,
neascit de primul rang
Cele mai fine articole de coloniale gi delicatese

ALFRED TARTLER, BRA0V
Specialitate in pesti vii
Fonda( la 1864
120
www.dacoromanica.ro
Vizitati SIBIUL
F.
Cel mai vecbiu ores al Transilvaniei. Biserici si turnuri. Colectii

de arta bogate si muzee de arta populara. Gradina oratului
cu minunate plimbari prin alee de pare, padure si livezi.
Sanatorii moderne. Punct de plecare pentru cele mai frumoase
excursiuni (curse regulate de autobuse) in imprejurimi si in
regiunea Carpatilor de Sud. Sediul Central al Societatii Car-
patine Ardelene S. K. V.
.
Impciralul Romani lor

HOTEL (Romiscfjer Kaiser) -
Casa de primul rang 100 camere pozitie centrals static de tram-
vai api curenta calda si rece ascensor apartamente cu bai se-
parate lumina electrica Incilzire centrala cafenea sali de min-
. care comune si separate Nou : sali speciale pentru micul dejun.
SIBIU, STRADA REGINA MARIA Nr.2
Cafenea - Restaurant
Imparatul Romanilor"
Sibiu (in eladirea hotelului)
Locul de Intfilnire al so-
cietatii elegante / Buca-
tarierecomandabita / Vi-
nuri alese / Voiajorii au
10 /,) rabat
Eduard Friedrich
BAIA POPORALA
SIBIU -- STR. SAGUNA 4
- .,.. . 1
Bale de innot in basin
,,,5.
xs
.
-1 Bale de aer si de soare
IF Lectii de innot
4 41
, BM de alum' Ii aer cald
1 0 , , 0..., 111 9 Bill de patina
. .. - -1
BM de curb
,tr IN . 11 '14' ''. ;
,,,-........., .7_1 1 PRETURI dela 10-80 LEI
ABONAMENTE REDONE
PA LT INI5
Sanatoriul 'saga Sibiu
inallime 1403 mi.
Splendid& pozigie in mijloctil
.N.-f"', ,=--5,-' ' -'. unor paduri de molift. Climb
.., 4 muntoasi. Instalatii proprii de
IN ,' bale. Luminat electric. Telefon.
- Servicin de automobile proprii.
'''' s, , La 2 ore departare de Sibiu.
'''' NOW t .... ""
Sezonul de vacs:
IUNIEOCTOMVRIE
-.'f' ' . Tennis / BM de soare.
, ,_ .
Sezonul de rural:
',b. -... -, ..- DECEMVRIEFEBRUARIE
..-,,, c., q'alt... -11 .. - Curse de ski 1i nininge
www.dacoromanica.ro
122
Restaurant si Beraria populara
Sibiu, Plata Printul Carol 12
Proprietar: Carol Kovats
Furnizorul Curfii Regale
Vinuri de pe Tarnave, bere
Azuga, bucatarie specials, pre-
furi moderate
Hotel - Restaurant
Ota,t
;
Dumbrava
Sibiu
10 minute cu framvaiul,
cal mai trumos local de
vane in mljlocul Dum-
brevet. Camera de hotel
perdru viol. Restaurant
de primul rang
.-dt-t BERE LUTHER
Vi 10 renumita coteiarie V catenea

Virgil Bunea
losid Front.
Sibiu, Sir. Regina Maria 19
Cocul de Inldlnire al socielatii eleganle
Referinte de prima class
CISNADIE HELTAU
Pentru excursioniti i turiti.
Cafeneaua,restaurantuli cofettiria
STURM
e localul eel mai indicat din CisnAdie. Bucatarie
de primal rang. Specialitati de vinuri ardelene
Clinica Martin Luther
Sibiu, Str. Baritiu 3 (Parcul oraenesc)
Telefon : 257
Cei mai modern institut sanitar Apa calda $i rece,
ascensor, calorifer, iluminat de noapte - Al eg ere libera
a medicilor din cei
!" 1$, ;,, -, Vf_-

-
admisi de curatoriu
Se primesc bol-
navi de toate cate-
te A_ .1.1. t
14..11.1.1
^ goriile, afara de
jir. WIS709 alienati si boll con-
a ' p it/
_ -..,
tagioase Labora-
tor modern cu ra-
- - -. '',..;1
zele 3Rontgene pen-
tru diagnoza si
terapie
Electroteraple Diatermie Masaj Raze
ultraviolete BM de curl
Intretinere da prima calitate Regim special dupi tole mai mo-
derne expenente yi principii
Ospiciul cretin
Sibiu, Piata Schiller Nr. 3 Telefon: 492
Sub conducerea su-
-- RI
rorilor de caritate
ale Clinicei 'Martin
,14r1.5.4 Luther( Odai
curate cu apa, ca-
lorifer Asezat in
centrul orasului, po-
zitie excelenta
Dejun in ospiciu.
Sanatoriu pentru boli de nervi i convalescents

Dr. Wermescher
Sibiu, Str. Dealului 32 Telefon I 445
Cartes Roma' neasce, Sibiu
Proprietar N. Clotan
LibrArie, papetirie, asortiment complet de deli romineoti of franceze.
1-11rti speciale pentru turioti
ARENA
Cereti pretutindeni ci or ap u 1
CArti potale ilustrate, ziare i reviste, debit

de tutun, lozuri pentru loteria de stat
CARL ENGBER - SIBIU
langA hotelul ImpAratul Romanilor
Casa de Mode Traugott Wachner
Strada Regina Maria 15, Sibiu
Cele mai de minima modele pent= dame gi domni,
mkt/marl, stofe de lamb, popline, cravate, mlitasuri
lavabile etc. Preguri moderate
Foto E. Resch
Magazin special de articole fotografice.
Lucrari de amatori. Articole de vanatoare.
Plata Regele Ferdinand Nr. 19, Sibiu
Felix Zach
,
---,(..;2)--:. Atelier devulcanizare-recauciucare Repre-
two i z entant a Semperit Cord ptr. Transilvania.
.,.,...._,..,..r-
Sibiu, Strada Sari' 43
Casa de mods ,,W I L L Y"
Strada Regina Marla 24
Depozit permanent of bine asortat cu stole de Jana, mitisuri, cele
mai moderne modele of ultimele noublti de sezon.
Reprezentanta exclusivi a casei de mod& Periandros" Paris of a
fabricei de matase I. G. Bossert 8 Co." Lyon
Wilhelm Schuster
cel mai bine asorfat magazin
de mezeluri i delicafesse
Sir. Regina Maria Nr. 29, Sibiu
Garajul FRATII ADAMI
SIBIU
Cea mai veche intreprindere in aceasta
brand. Garaj, ateliere, benzins, uleiu,
accesorii
ELASTIC"
A. DATKY & Co.
Prima fabrics romans de arcuri ..i pile,
fabrics de topoare i piese forjate.
SIBIU, Str. Pulberariei Nr. 1
Telefon: Nr. 34
Arcuri de automobile / Arcuri de trasuri /
Arcuri de locomotive / Arcuri de vagoane
Arcuri de tramvaie / Arcuri spiralc /
Supoarte de fier / Curbe mici / Pile i
rapile / Ciocane pentru mans / Barose /
Maiuri de mans / Putce / Topoare, tesle i
dexel.
,)ALBINA
Institut de Credit i Economii, Sibiu
Sucursale ;I agenfii: Brawv, Bucureti, Cluj, Dick,-
sSnmartln, Lugoj, Media', Targu-
Mures, Timi ware
me Execuf5 fof felul de operafiuni bancare I
Aceia, cari caufa recreatie
nu se pot lipsi de contort! Excursionisfii si
aceia cari ii caut5 de sAnatate, cu totii pre-
fera deci statiunile balneare, sanatoriile si
hotelurile, cari le ofer5 conforful Iuminei
elecfrice cu care sunt deprinsi de acasa si
cari dispun de instalatii medicale electrice.
Aprovizionare irepro*abila
sigura
cu curent electric pe teritoriul judetelor
Sibiu, Alba, Tarnava Mare,
Tarnava Mica, Mure* 5i
Odorheiu
vi se ofera prin racordare la refeaua
SETA Sociefatii Electrice Tran-

silvanene pe Actiuni
Sibiu
Kgr 01111'u'inat:
DEBORIEC
Statiunea Balneo-climatica
COVASNA
(TREISCAUNE)
Linia BraovSfantul GheorgheBretcu
S e z o n: 15 Iunie 15 Septemvrie
Bal naturale de acid carbonic: calde, red gf uscate (mofete).
Bid sdrate gi bdi de nomol terapeutice. Felurite izvoare de
apt{ minerald pentru cura interns. VindecS: Boli de inimd,
arterloscleroza, hipertensiunea arteriald. sidbirea miocardu-
lul, steno-cardia (anghina de Wept), reumatismul, astma,
dispneea cardiacd, varicele gi flebitele. Boll nervoase, boli
de femei, boll de stomac, ficat, rinidil, nutritiune, etc. etc.
Fortified gi tonificd organismele obosite, sitibite gi anemiate.
Unlit subalpind, altitudinea 568 m; temperatura duice, plA-
cutS gi feritS de curenti de aer. Localitate fdrS pretentiuni
de lux; case, hoteluri gi restaurante cu preturi convenabile.
Statiune de cale feratS, posta, telegraf gl telefon, locuri
de excursiuni, strand, muzicd etc. Asistenta medicaid este
asiguratS prin 5 medici. Cereti prospectul statiunii.
Comislunea balneard (la Primdrie).
HOTEL PRINCIAR
BUCURESTI, Bulevardul Elisabeta 15
HOTEL DE PRIMUL RANG
TOT CONFORTUL MODERN
PRETURI CONVENABILE
PRINTEMPS DE PARIS
f _Fo;frlealPa
care rare
v Tic i .
pruncivara
cyte &lag] in noun
Paglinz. a .1 Zit
BOURJOIS
Pflate/726
cie
Pary. "
;III, 1,(11
llimt-.911
BOURJOIS
141D
Crimea, de. Fords pastel., de Mon Parfurn ei de Soil. de Paris.
FURNITURI PENTRU AUTOMOBILE
E. Baron 8 C. Miller Sion!

firmei Baron & Casada
CASA FONDATA IN ANUL 1907 TELEFON: 216-75
BUCURESTI III, Str. Slatineanu Nr. 5 (fort Nisipari)
Insfifuful de fizioterapie i Sanaforiul
Casei Magistratilor din Baile-Sovafa.
Cea mai frumoasli cladire en tot confortul la Mile Sovata
este Casa Magistratilor, proprietatea Asociatiei Magistratilor
din Ardeal, Banat si Crisana. Poseda pavilioane de locuit,
popota, bibliotecti, said de lecture, muzica, conferinte, ve
rands, terasti on pare si fantanti arteziana, curent electric pen-
tru fizioterapie, sanatoriu special, instalatiuni moderne ei
complete de hidro- si electroterapie, laboratoriu de analize
ohimice. etc.
SANATORIUL CASEI MAGISTRATILOR posed 17 camere
cu 20 de paturi pentru pacientii cari necesita un tratament
sistematie de fizioterapie. Medic -sef Dr. Marius Sturza. Pre-
till zilnio 400 Lei (pentru magistrati 300 Lei). cuprinde lo-
cuinta, serviciul, iluminatul, mancare dietica de 8 on pe zi
prescrisa de doctor, 2 vizite medicale zilnio in camera; intreg
tratamentul de hidro- si electroterapie, MU medicale de orice
fel. Camere luminoase, bine mobilate. In sanatoriu este in-
stalat stabilimentul de hidro- si electroterapie, uncle accesul
se face direct pe sell inchise Cu genial.
Aceia, cari au nevoie de tratament combinat de bill sarate
cu hidro- si electroterapie, cum si aceia, carom baile aerate
le sent oprite, dar au nevoie de nn tratament de fizioterapie,
chiar clacti nu loeuesc In sanatoriul Casei Magistratilor, ci in
alto vile si hoteluri din statiunea Sovata, pot sa urmeze tra-
tamentul sistematio la stabilimentul de hidro- si electrotera-
pie al sanatoriului Casei Magistratilor, singurul stabiliment
de acest gen la Bails Sovata, Inzestrat on cele mai perfecte
instalatiuni, sub conducerea pi privegherea d-lui prof. univ.
fizioterapeut si balneolog Dr. Marius Sturza.
La FIZIOTERAPIA CASE! MAGISTRATILOR se pot urma
tratamentele de:
1. Hldroteraple sistemele: Winternitz, Priesnitz, Kneipp,
Lahmann. Bai de jumatate, de valuri, Intregi, bal de aer
cald, Intregi sau partiale on spalari, comprese urinate de
ppalari, dus en aer cald, aburi, impachetari, dus seotian
sau alternat, frictiuni complete, NH electrice partiale (supe-
rioare, inferioare) urinate de bale jumatate, san de alte pro -
oeduri, dusuri alternate, calde, reci, bai de eezut, spaltiri
si friotiuni partiale, irigatiuni, afuziuni, comprese de cap,
ceafa, inima, piept, abdominale, directe sau prin conducts si
aparate de metal.
2. Bat medicinale: BM de brad, de musetel, de flori de fan,
de pucioasa, acid carbonic, oxigen, aer comprimat, bill spu-
moase (sistem Dr. Sander) sau combinate, bal electrice, in-
halatinni.
3. Electroterapie complete: BM electrice complete sau par-
tiale, curent Galvanic, Faradic, sau de inalta freeventa,
bill bi- sau poli-eelulare, Tomizator.
4. Dlatermie.
5. Radlotecaple: Sol lux si raze ultraviolete (Cvart), Radio-
lux, Vapofor.
6. Masaje manuale (partiale si generale), masale de vibra-
tiune, cosmetics medicinalA.
Taxa le tratamentnlui sunt moderate; magistratii, functio-
narl publici, copii si pacientii saraci an reduceri insemnate.
Sanatoriul este deschis dela 1 Iunie pana la 30 Septemvrie.
Statiune balneo - climatica
SO VATA cu clima subalpina. Altitu-
dine de 540 m, vegetatiune
abundenta in regiunea cea mai paduroasa a Europei.
Lacuri termale solare de temperature variata
intre 32-540 C cu concentrare diferita intre 6 o-
250 0 sare.
Indicatie medicala pentru boli reumatice, gi
artritice, boll de femei, anemie, diatesa exudativa a
copiilor, limfatina, scrofulosa, insuficiente endocrine,
cataruri cronice i convalescente.
Stabilimente pentru bai calde, bli gi impachetari
de nomol, inhalatie, irigatie, bai de soare gi de aer,
instalatie de fizioterapie moderns i confortabila.
Sanatoriu in Casa Magistratilor.
4 hoteluri, 120 vile cu 1600 camere, apeduct, canalizare, lumina electric5.
Preturi moderate. 4 Terenuri de v3nat, pescuit de pastravi ;i raci,
canotaj. + Promenade si parcuri bine Ingrijite, locuri pentru excur-
siuni. .8, Tennis, concerte, baluri. Lime muzica militara, seara
jazzuri. Aurobus, automobile li trisuri la gara. P. T. T. + La
C. F. R. 50 reducere. Prospecte ;i informatiuni la directiunea bailor
Ballo Vatra-Dornei Bucovina

Sezon 1 Iunie 30 Septemvrie
Statiune cu izvoare radioactive. Altitudine 804 m.
BAILE: Bai carbogazoase i feruginoase in cazi de
cupru. BM de nomol continand materii de extreul
electric. Bai de sare. Bai hidroelectrice i de
lumina. Instalatie complete de hidroterapie sis-
tern Winternitz. Institut modern de mecano-
terapie sistem Zander - Herz. Institut de radio-
logie. Laborator clinic i balneologic-diatermic.
Izvoarele minerale contin cantitati man de radiu,
fier, magnesiu, calciu, litiu, sodiu, potasiu, fosfor,
sulf gi acid carbonic.
Indicatiuni terapeutice: Afectiuni cronice de
cord, reumatism articular gi muscular, anemic, guta,
obesitate, diabet, boli ginecologice, nevrita xiatica,
nevralgii, exudate, scrofuloza, pdiomiclita, etc. etc.
33-tteia
.clite oat/mate
(71aulleiou1 toottinesc)
cu ape minerale radioactive
feruginoase, foarte bogate in
1 acid carbonic. Cu efect mare
2 > la boale organice de inima
sau arteriosclerotice, la aorta,
01 dupa podagra, anemie, reuma-
tism si morburile de nervi dupa
infectiunile acute sau cronice gi
o la turburArile circulatiunii sange-
0
N
o lui. La boalele de rinichi, catar
cn
de besica, la morburile feme-
iesti, neplacerile climaterice
Bai naturale acido - carbonice,
feruginoase. Cure de baut
Hotel de pri-
mal rang!
Pensiune dieteticA cu preturi moderate
Basin non, modern de
innotat cu plala de scare
Directionea Bailor BUZ1A$, Banat
BAILE GOVORA
Ape minerale iodurafe li sulfuroase,
recomandate in reumatism, artritism, guts,
dermafoze, sifilis.
Stabiliment balnear modern.
Institut de fizio- i electroterapie,
aer comprimat (a la Reichenhall), mecano-
terapie (Zander) etc.
Hotel Palace
cu confort ultramodern i alte hotele 4i vile.
Teatru, concert, distractii, cinema etc.
Informafiunl, prospecte, farife la:
Soc. Govora-Callmane4f1, Bucu-
re;ti, Strada Brezoianu Nr. 62
Haile Calimanevti.Cficiulata
Ape minerale clorosodice sulfuroase, recomandate in
reumatism acut, cronic, gutos, etc.
Stabiliment balnear, institut de hidroterapie, fizio- gii
electroterapie.
BM de soare, plaje (strand).
Mare le hotel al societatii cu
confort modern.
Numeroase alte hotele i vile.
Teatru, casino, cinema, mu.
zici etc.
Izvorul Caciulata
Apa minerala clorosodica, sulfatata i litinata suverana
in litiaza renala urica i hepatica, artritism, etc.
Apa de Caciulata se expediaza in sticle.
Informatiuni, prospecte, tarife la:
Societatea Gov ora-Calimaneti
Bucureti, Str. Brezoianu 62
VALCELE
BAi eficace contra bolilor de stomac, ficat,
anemie gi contra bolilor de femei
Cure interne / Bai de acid carbonic /
Hidroterapie / 250 odai / Res-
taurante
Sezonul 15 Iunie 15 Septemvrie
Apa de bAut
Valcele ElOpatak"
e cea mai sanAtoasA
Reprezentant:
GEORGE FLEISCHER
Bratov, Strada Ecaterinei 11
STANA DE VALE
flind sttuat8 In mijlocul al mai multor mil de jugAre de
codru secular de brad, dispune de un aer foarte bogat in
ozon gl absolut lipsit de prat. S t dna de Vale este situate
In cel mai frumos loc al muntilor Bihoreni, la izvoarele la-
dului, la o intiltime de 1080 m., Intr'un basin fncunjurat de
mums, variind Intre 1300-1600 m, Intrunind cele mai prielnice
conditii pentru o statiune subalpina si este absolut ferit8 de
vAnturi. Comunicatia: dela Oradea 87 km, cu auto 2,
ore sau cu trenul panti la Beius si de aici cu trtisura 25 'km
Sezonul se Incepe la 15 Iunle i dureaza pana la 15 Sept.
Ave1I arsurl la stomac?

All Melt?
Tu11/1?
Bell sImplA sau ca lapte caldut minunata ape
Maria din Malna,$

S. A. V. A. Soc. Anon. Bucurelt1 VI
Strada Putu cu apti rece 55 Telefon: 331 27
UZINELE DE FIER b5I DOMENIILE DIN
R E S I T A S. An Stu.
ere
t2i
Capital social 750,000.000 Lei

Fier de comer(, grinai 111 LI, for fasonat, table grove 1i mijlocii,
line gi material mirunt pentru ecartament normal gi Ingnst. Schimbi.
tort, macaeuri, incrucigiri, poduri, gi Ate constructii de fier. Osii,
bandaje, perecbi de roji complete pentrn locomotive gi vagoane, garni-
tun de roti 1i roti din total turnat pentrn lint: Ingoete. LOCOMOTIVE
pentru ecartament normal gi inguet. Pleat: turnate din font:. Pleats
tomato din otel gi pies forjate pine la greutatea de 30 tone buceta.
Suruburi, niturl, buloane, tirfoane, gramposne. ElecIro.moloare,
dInamurl, generatoare, transformatoare, instalajinni complete
de central. electrice, indostriale gi comussale, electrificiri de orate. Echi-
pament electric pentra Industrie petroliferi. Atelier de eonstruclinne
pentru aparate gi unelte de sondaj. Armament 1i munitiuni. Pluguri
gi alto unelte agricole, lopeli, cape, etc. nicovale".
Mine, fabrici gi domenii la : Relita, Anina, Bocga, Oravita, etc.
Pentru flee laminat gi magini agricole, representantat
99 socomEr 9 Societate Comerciala Metalurgica S. A.

BUCURE I, CALEA VICTORIEI 51
Telef.: 340-10 Telef.: 340-10
Adresa telegrafici : ,,Socometal"
Fratii
Neumann
Moara cu aburi
Fabrics de spirt
gi drojdie
Societate Anonima Industrials Arad
Fondat la 1853
Cartea Romaneasca
Societate anonima
Capital 100,000.000 Lei
Institut de aria grafice, editor& gi libririe, a &rlf didactice gi literare
romilne gi airline, regiatre li furnituri de birou, legitorie, stereo-
tlpie, litografie, turnatorie de litere, eartonaje 41 fabrics de ghlosdane
Departamentni galanteriei
Artico le de voiaj, trom, genii de piele pentru dame, bronsuri, eta -
mete, cristalsmi, porpsianuri
Sectie speciala de jucarii

f Bolevardul Academiei 3 \
DIREC,TIUNEA 1 Strada Edgar Quinet 4 f BU CURET I
Institut tipo-litografic, arte grafice i

confectiuni de hartie
oseaua Bonaparte 58-60
Bolevardul Academiei 3
BUCURETI e Strada Paris 16 (Gobi - Headmen)
Calea Molitor 62-64 (Siete.)
BRAOV , Pisa Florilor
CLUJ 1 Calm Dorobantilor Nr. 14-16
TIMIOARA Pula Tepeg Vodi Nr. 2
CH1INAU Str. Haralambie 73
Magazine de desfacere:
Buievardol Academiei 8-5
BUCURETI Gales Molitor 62-64
BRAOV Piam Florilor 5
CLUJi Pima Unirei 7
TIMIOARA s Bulevardni Ferdinand 5
CLIIINAU Pasajoi Primiriei
Societati afiliate:
CARTER ROMANEASCA" din Vales Tarnavel, Dicioainmirtin
Reprezentante :
BALTI, LIPOVA, ALBA-IULIA
0 mare fntreprindere romaneasca
Fabricele D. MOCIORNITA
Bu cur e0 i, Str. Apele Minerale 67/5
Produsele fabrici-
lor, sectia abaci-
riei : Talpa tabacita
sistem lent, toval,
blank pentru curelari ;
blanculece; crupoane
pentru curele de trans-
misie; box, chevreaux,
mesini precum si ori-
ce fel de pielarie find.
Sectia 'Inca I tamin-
te: Incaltaminte de
tot felul, militara si
civill: Ghete si pan-
tofi pentru domni si
copii;sandaleromane,
pantofi de cercetase,
bocanci militari etc.
Sectia articole de voiaj numai din piele veritabila. Sectia confectiuni:
Uniforme civile si militare.
Depozite de vanzare: Str. Carol 29, Calea Grivitei 196,
$oseaua Mihai Bravu 12. Provincie : Cluj, Brasov, Craiova,
Ploiesti, Roman, Tecuci, Buzau, Campu-Lung, Targoviste
Uzinele
DURA
S. A. TimiNoara
Sucursale in Bucu.
resti si principalele
rave din tara
Baterii pentru lampi electrice de buzunar,
radio $1 telefoane, candelabre, lamp',
brichete, felinare Gnom de celuloid, feli-
nare Mady, diferite articole de metal.
Fabrics de elemente galvanice
4X.E.CALANC.0 Ft 31
R.1:1K164.1"..N.1 6-1 1.-1-almai;
11111.1111111111.11.111
CREDITUL MINIER
Societate Anonima Romany pentru Desvoltarea
Industrial Miniere
Capital social : 605,000.000 Lei
Sediul:
BUCURE$TI, B -dul Take Ioneseu 43
Directia tehnica : Ploiesti, B-dul Independentei 23
Statia de Export : Constanta, Str. D. A. Sturdza 7
Rafinarii: Aurora-Micoi, Brazi (in constructie)
k,
1
et
t
0.4
f
40 t
gAli# 0
,ta-'",,:a
Vederea Santierului Moreni
Credit Minier Franco- Creditul Minier
Roumain 0. R. Petroleum-Vertriebs-
G. In. b. H.
Paris 8-e Wien III, Rennweg 25
57 Av. Victor Emmanuel III. Rafin8rie la Dr5sing si
Korneuburg
Creditul Minier D. R. Motortank-Schiffahrts-
D. R. G. m. b. H.
Petroleum-Vertriebs-A. G. Mdnchen 2 NO
Prinzregentenstrasse 6
Munchen 2 NO Statia de rezervoare la
Prinzregentenstrasse 6 Deggendorf .
BANCA NA 1011111.11 A ROMANIEI
SOCIETATE ANONIMA
Capital social Lei 600,000.000
Sediul: Bucure0 I, Sir. Lipscani Nr. 25
Adresa telegraficg: BANCANAT Telefon: 2.04.10
Guvernator: Vice- Guvernator :

Prof. Gr. Dimitrescu Oscar Kiriacescu
Adm. Deleg.:
G. Cesianu I. Lapedatu C. Stoicescu
Ad-tor:
C. Baicoianu M. Demetrescu N. Balanescu
C. T. Teodorescu
Pref. Cons. de tens.: C. Cioranu
Censori:
R. Angelescu Gr. Eremie G. Georgescu
I. Cocarile D. Christescu Chr. Simionescu
Comisar al Guvernului:
S. Nenisor
Sucursale:Brgila, Cernauti, Chisinau, Cluj, Craiova,
Galati, Iasi, Sibiu, Timisoara.
Agentii:
Alba Iulia Fggaraq Satu Mare
Arad Fglticeni Sf. Gheorghe
Baclu Foclani Silistra
Balci Giargiu Sighet
Barlad Hotin Sigh i para
Bazargic Hufi Sm/. Sit vanlei
Bistrica Ismail Slatina
Botosani Logol
Bralov Soroca
Buzau Miercurea Ciucului Suceava
Calgrapi Odorhei Targoviate
C. Lung, (Bucovina) Oradea Targu-jiu
C. Lung, (Mt4ce1) Oravita Targu-Mure
Cabal Orhei Tecuci
Caracal Piatra Tighina
Cetatea Albg. Pitesti Tutees
Constanca
Ploiesti Turda
Dej Radituci Turn', Mggurele
Deva Ramnicu-Sgrat Turnu Severin
Diciosanmgrtin Ramnicu-Valcea Vaslui
Dorohoi Roman Zalitu
TINE METAIERGICE UNITE ..TITAN. NADRA6.CAIIN
Socielale Anonima Romano
j oalf&bare alw
VAN ZAREA:
SOCOMET" BUCURESTI
CALEA VICTORIEI 51
ASTRA ROMANA
SOCIETATE ANONIMA
Benzins, Lampanf, Moforina,

PacurS, Cots, Asfalf, Uleiuri,
Minerale de prim a califafe
Penfru comenzl
In inferiorul taril
a Se adresa:
SOCIETATE ANONIME
PENTRU DISTRIBUIREA
PRODUSELOR PETRO-
LEULUI, BUCURE$TI,
Sfr.G-I Budi*feanul1bis
Telefon 3.38.10
Penfru vanzari
la export a se
adresa:
ASTRA ROMANA
SOCIETATE ANONIMA
BUCURE$T1,
B- dul Carol 10
Telefon 3-99-09
PP STEAUA ROMANA"
Societate Anonimi pentra Industrie Petrolului, Bucureeti
Capital social: 1.000,000.000 Lel / Rafinaria Campine: capacitate
de lucru circa 1,500.000 tone titei pe an. Refit:aria Moineiti: eapa.
citate de lucre circa 100.000 tone titei pe an.
Pentru comensi in interiorul terii a to adresa: SOCIETATII ANONIME
PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR PEIROLULUI
Bucurelti, Str. General Budieteenu 11 bis
Instalatiuni de export: Constar:la, Giurgiu
chili
Colectura
APOLLO
Dirijata de Al. Busuioceanu
cuprinzand brosuri ilustrate privitoare la: Arta ro-
maneasca veche, arta romaneasca moderns, muzee si
colectii romanesti, orase si locuri de arta in Romania
Bropri aparute:
Tatarescu de Al. Marcu
Aman de 0. W. Cisek
Andreescu de G. Oprescu
Iser de Al. Busuioceanu
G. Petrascu de G. Oprescu
0. Han de Tudor Vianu
Bourdelle in Muzeul Simu de 0. Han
Balcic de Em. Bucuta
Cetatea Alba de Paul Nicorescu
Brosurile an aparut in editura Ramnri" si se

giisesc in toate librariile
MICA Societate Anonima
Romana miniera
BUCURE$T 1
Str.BenittoMussolini24
TELEFON: 2.18-61
Capital social: 125,000.000 Lei deplin viirsat
Rezery e: 31,811.000 Lei
rExploatarea minelor de aur

Ruda 12 Apostoli din Brad
si Valea Morii. Exploatarea
minei de carbuni Tebea. Ex-
ploatarea carierelor din Al-
besti (ampulung) siMateias
(Muscel).
Exploatarile de mina din Voi-
neasca(Valcea),Instalatiune
proprie pentru rafinat si
prelucrat aur si argint
Face orice afaceri miniere

EXPLOATAREA
FAROL A"
Societate anonima
pentru exploatarea fa-
bricei romfineti pentru
laminat i tras metale
Amnia * Alama * Alu-
miniu in table, fun-
dull, benzi, bare pro-
file, sarmii, cabluri *
Bronz in table i sitrmii
precum 1 tot feint
de aliaje Cu: mangan,
nickel, aluminiu, etc. a
Focare pentru loco-
motive * Fier pentru
beton armat
Biroul de vanzare i depozitul:
Bucureti, Str. Vasile Lasciir 1 (Plata
Rosetti). Telefon: 3.42.52.
Uzina:Braov,(Honterus)Str.Carpatilor
60-68. Telefon: 367
Cassa Genera la de Economii
din Bucure*fi
(Inflintafa la 1881)
Instifutie autonomy garanfata de Sfaf.
Toate oficiile potale primesc depuneri i fac
restituiri.
Avantajii deosebite la depuneri i mari inlesniri
la restituiri.
Se pastreazi strict secretul depunerilor. Scutiri
de impozite pentru dobanzile depunerilor papa la
100.000 Lei inclusiv.
Cassa Genera la de Economii din Bucuresti, infiintata
la 1 Apri lie 1881 pe linga Cassa de Depuneri si Con-
semnanuni, s'a despitit de aceasta institutiune si a primit
dela 1 Ianuarie 1931, o noui si specials organizare con-
form cu institutiile similare din striinatate.
Institutie autonomy garantael de Scat, primeste de-
puneri pe librete incepand dela 50 Lei. Depunerile mai mici
de 50 Lei se fac pe Foi de economii" cu timbre speciale.
Oficiile postale din intreaga %ark primesc depuneri si
fac restituiri pentru Cassa Generala de Economii.
Inlesniri speciale pentru economiile tcolare.
Principalele avantajii sunt :
Statul garanteazA economiile depuse si dobInzile lor.
Sumele depuse sunt tinute secret si ele nu pot fi po-
prite sau urmirite.
Dobanzile la depunerile de economii pe librete pans
la maximum 100.000 Lei sunt scutite de impozitele
asupra veniturilor mobiliare, de impozitul pe venitul
global, cum si orice alt impozit al Statului, judetului
sau comunei.
Actele depunitorilor ;i titularilor libretelor de economie aunt scutite,
in raporturile lor cu Cassa Centrall de Economii, de taxele de timbru
si impozitele pe actele ;i faptele juridice.
Restituiri pita la 2000 Lei se fac firs aviz prealabil ;i dela mice
oficiu po;tal din tarl.
Sotiile ;i copiii minori pot face ;i retrage depuneri ca mice
alt depunitor, dupi voia lor.
Se primesc depuneri conditionate, dura dorinta depunitortilui.
Depuneti cu incredere economiile la Cassa Generali de Eco-
nomii, care le pistreaza in perfecti siguranta vi le fructifica
mirindu-vi averea.
Nu oneti ascuns banul vostru, ci nu rodelte poate veni
furtul, qi vi lipseoe de el.
L
FABRICA DE BERE
BRAGADIRU
SOC. ANON.
Fondatii in anul 1894
IMINE11=1
1111=1111111
Produce:
BERE
(pufere de productie:
P.
50,000_000 lifri anual) pet
Malt, Droidie
INEi *i
Acid carbonic
IM=NIMEMIIIIMM1=MMI
Sediul:
;rzo-
-2-
BRau P4
,
BucureVi VI. *v_.-

Calea 1:a5ovei 157
Telefon: 310-40
Lumina mulfa la
consum minim de
curent clau becurile
calitate.
Constructia de pre-
cizie a lampilor
no a sf re moderne
asigura receptia
perfecta.
148
www.dacoromanica.ro
ASTRA
PRIMA FABRICA ROMANA DE
VAGOANE BSI MOTOARE S. A.
Capital social 420,000.000 Lei deplin varsat
Directiunea generala:
BUCURE TI III
Str. Biserica Amzei 11
UZINELE IN ARAD
Adresa telegrafica: VAGONASTRA
11
UZINELE EXECUTA :
Vagoane de persoane, speciale gi de marfa. Vagoane
cisterne pentru petrol, benzini, uleiuri, alcool, acid
sulfuric, etc. Vagoane pentru cai ferate industriale,
forestiere, miniere, Decauville, etc. Reconstructiuni
gi reparatiuni de locomotive. Rezervoare pentru pe-
trol, benzins, ape, etc. de once forma gi capacitate.
Cazane de aburi de inaltft presiune. Constructiuni
de fier, poduri gi constructiuni statice, stalpi gi suporti
nituiti. Elevatoare de carbuni. Piese de foryt gi
presate de mice fel. Piese turnate din fonts gi bronz.
Arcuri de suspensiune. Instalatiuni moderne, pen-
tru rafinerii de petrol. Butoaie de table
.. /Mb.
DISCOM
SOCIETATE DE DISTRIBUIRE
COMERCIALA DIN BUCURE$TI S.A.
Bucurelfi: Strada Brezoianu Nr. 23
Infrebuinfeaza 608 vehicule, parcurgand
zilnIc 13.950 km. Aprovizioneaza zilnic
8040 debitanfi. 605 birouri ;I depo-
zife proprii.
Depozifele de produse
C.A. M. li DISCOM
Banca Crissoveloni
Bucure0i, Colt& 41
TELEFON : 3-74-10
ADRESA TELEGRAFICA :
Crissoveloni
III
Face toate opera-
tiunile ba nca re
Societe Anonyme des
anciens Etablissements
SK ODA,'
PILZEN
Uzini in: Pilsen: Olellrii, turnAtorii, forje, fabrici de arcuri, de lo-
comotive, de automobile; atelier de constructiuni
mecanice, fabrici de scale. de roti dintate, de me-
eanisme de preeizie, de motoare de avialie, de to-
anti, proieetila gi de magini pentrn indactria
Doudlevce : Fabrici de podori gi constructittni metalice, fabrici
de :pante electromecanice.
Nyrany : Fabrici de proiectile.
Praha Smichov: Fabrici de constructiuni metalice,
Hradek Kralove : Atelier de constructiuni mecanice.
Mlada Boleslav: FabricA de automobile gi camioane.
Hratlek Rokycany: Laminoare pentru tonic metalele.
Brno : Fabrici de produce electrotehoice.
Komamo eintiere nayale.
Capital: 200,000.000 coroane cehe = 1 miliard Lei.
Numirul lueritorilor gi functiorutrilor: 30.000
Numirul maginilor gi maginilor-unelte s 7.000
Mecanicd : Instalatiuni complete de magini en &burl gi turbine, turbine
hidranlice. Inc ta lal inni complete de traini electrice.
Instalatiuni pentru fabrici de bore, spirt, capon gl oleiari.
Instalatiuni mecanic.e pentru mine, refiner:: de petrol, fa-
brici de sablir, ciment, etc. Rot: dictate de prim:ale
MAG gi CITROEN.
Automobile : Automobile de turism, eamioane, tractoare agricole, stropi-
tosre-automobile, etc.
Abatoare: instalatinni complete de abatoare moderne, instalatiani de
frigorifere gi fabrici de gbiatli.
Avioane: Avioane militare, ayioane de turism, comerciale, etc.
tint. naval : Construetinni de vapoare de mare gi
Construclii Compresoare pentru gosele en motor Diesel can co abur
grele : pink la 20 tone, searificatoare, stropitoare, etc. Concasoare
pentru pietre, tobe de sortat gi insulatiun: complete sta-
bile gi mobile pentru pietrig gi nicip. Concasoare ea filet.
Mori en bile.
Cabluri : Cabluri electrice de once fel qi pentru once tensiuni. SArmA
eleetricA isolatA, alrmA de bobinaj, etc.
Locomotive : Locomotive de once tip qi de toate puterile.
Antomotoare gi antobuse pe gine.
Pentra once Informatlunl a se adresa:
Biroului administrativ al labricelor
B a c u r e t l I, Str. Italian& Nr. 3 Telefon: Nr. 542-12
Banca de Credit
Roman
Bucureti - Str. Stavropoleos
Fondata : 1888
Telegrame : Barcredit"
IMIMIMl
Capital 400,000.000 Lei
Rez. 350,000.000 Lei
Sucursale: Balvi
Braila
Brasov
Cernauci
Constanta
Galati
Iai
Oradea
Timioara
Corespondenti in toat'a Romania, pre-

cum i toate pievele importante din
strain'atate
152
www.dacoromanica.ro
BANCA COMERCIALA
ITALIANA I ROMANA
Societate anonima
Capital socia1:100,000.000 Lei
Rezerve: 42,352.663 Lei
Sediul central: B U C U R E T I, Str. Bursei 2
S nen r s a 1 e: Arad, BrAila, Brasov, Cluj, Con-
stanta, Galati, Sibiu, Timisoara.
Toate operatiunile de banca
Serviciul de Casete (Safes)
Adresa telegrafica: Romcomit"
Reprezinta: Banca comerciala
italiana, Milano
Societate pentru industria textila

BUHUSI"
Capital social: 450,000.000 Lei
Rezerve: 492,000.000 Lei
Sediul social: BUCURESTI
STR.STAVROPOLEOS 6
Fabricile la BUHU$1 (Judetul Neami)
Stole de mods pentru doamne
Stole de Kamgarn pentru domni
Stole de Cheviot pentru domni
Posfavuri si stofe faranesti
Tesafuri de bumbac
Noua soclefafe S.A.
a afellerelor PI VULCAN" Bucuresft
Uzine: Bucure#11 VI, Str. Henning 19. Tel. 322 60 gl 322 69.
B g III-Nol: Tel. 2 7
BIroul de monfaJ: Pit:deg% ale.. Em loom, IV, 3 Tel. 15 05
Usinele en foot InflinUte In anal 1904, tar actuala societate s'a coned-
tnit In 1921 / Fabrics de vagoane din Bucuregtii-Noi s'a infiimat In
1904 / Capital socials 100.000.000 Lel depliu vlirut / Forts motrice
instalata : Bucuregti : 610 cai vapor'. Bocuregtii-Noi : 240 cal vapori /
Suprafaja terenului nainelor : Buouregti : 35.000 m, p. din are 15.000
cladiji. Bucureltii-Noi: 150.000 m. p. din are 7.503 clAdiji / Namirul
mijlocin al Ituritorilor ocupall: 500 In a:ice, 100 la montaje euerioare.
Produsele fabricei sunf:
Caune de aburi de built& presinne Babcock & Wilco. / Cal.JUIC Cornwall,
Lachapelle, etc. / SupraIncilaitoare, Economisoare, Epuratoare de api /
Tiraj artificial / Lucriri de Inzidiri gi isol&ri de canine / Instalajii mo-
dame complete pentru distilerii de petrol / Modernieiri de instalajii
pentru prelucrarea pleiului / Cologne de rid, cologne de rectificare, cup-
toare, ricItoare, etc. Execujie ea nitnire pneumo-hydraulics gi cu sn-
duri electric& americani / Reservoare de taste formele, gi mirimile,
sudate sail nituite / Transmisiuni / Turnatorie de ojel, font& gi brons
Poduri si construcjinni de fier de tot felul / Poduri rulante gl macsrale /
Vebicule II vagonete industriale / Magini gi aparate penult industria aa-
harolui, uleiurilor, stipunurilor, etc. / Magini de moririt / Aparate de
distribult benzin& levi de lies sedate.
Banca urbana'
Bucure*ti, Calea Victoriei 7
Capital social rezerve si

96, 000.000 Lei
1111
Face tot felul de operatiuni bancare
FORESTIERA LOMAV S. A. R.
BUCUREVI, Ca lea Vietoriel it
Adresa telegrafiea: Lomag, Bueuregti
Fabrici de cherestea: Miron-Cristea, Deda, Homorod (Rupea)
Satu-mare, Zavoiu
Societatea afiliatd: 'Moment. Soc. An. Forestierti
Fabrica de cherestea: Moroeni
Produce: Cherestea de stejar, fag si fine foioase, brad st
molid, Parchete, Lemne de mine, Lemne de foc,
Traverse, Prdjini etc.
.11SE4
Socielate Anonimd Romdnd
de Electric Hale
81r. Smardan Nr. 7
B UC UR E TI
Telefon: 367-57
UZINELE DIN VASTERAS, SUEDIA
construesc:
Generaloare
Transformaloare
Moloare ,i gparale
panel la cea mai inallii
capacitate *1 lensiune.
Prima Fabrics de Salam $i Mezeluri fine
Prerniat el, Meda III de our al Grand Prix
Fondaf 1850 L. PATAC

Furnisorul Curti' Regale
Tel. 331-63
Depou general: Bucuresfl, Sir. Carol Nr. 60

Sucursala: Bulev. Elisabefa Nr. 21
Adresa felegrafieli: Pafac-Bucurelli
I
nGENERALA
Societate Romani de Asigurari Generale S.A.
Bucureti, Nap Academiei (Str. Bursei 2)
Fondata In anul 1887. Fondurl proprli de garantli
la 31 Decemvrie 1932: 361,697.95729 Lei. Daune pia-
tite dela Itnfiintarea Societaiii: 1.611,331.992'13 Lei.
Asigurari asupra viefli, In vigoare la finele
anulul 1932: 1.237,849.846 Lei.
Asigurarea este o chestiune de incredere
,,GENERALA"
este una din cele mai vechi si puternice Societati
de Asigurare RomaInesti.
Incheie Asigurari in toate ramurile.
Agentii si reprezentante in toate orasele principale
din tars
k
Furnisorii Cul-Ili Regale
Producliunea Forestiera Regnicolara S. A.
Adr. felegr.: Ofa Bra*ov
Tel.: 180, 569, 704
Wilhelm Scherg 8 CO.
S. A., Fabric. le de nastily it
familial de mods din Brasov,
Str. Dorobenfl 2
410 Fonda) la 1823
a Produce de prima cantata, stole
rasa
irises de modi pentru domni al dame.
as p stole de uniform. ofiferesti,
posfavuri pentru once furnifuri,
paled de pat, vocal, Mc.
Gustati in voiajele
Dv. delicioasa
33ete A I
care se gasete in
toate restaurantele
de primul rang i in
rest. Wagons Lits
Societafea Bancara Romans

Rumanische Bank-Anstalt Roumanian Banking Cor-
poration Societe Bancaire Roumaine
Societe Anonym.
Bucaresf, Strada Lipscani 33
Adresse telegraphique: Bancara Capital 250,000.000 Lei
Succursales : Arad, Brasov, Deva, Tirnisoara
Execution soignee de toute aorta d'operations de Banque
Banca Timiwarei
i Societe fe Comerciala pe Actiuni
Tim iloar a, Piata Sf. Gheorghe
Capital social si rezerve

181,000.000 L e i
Telegrame: Coloniale
Executarea futuror fransactiunilor bancare.
Plafi si acredifive pe Coate piefele din tare
si sfrainatafe
OSIN" ULEIU
111111111111111111111111111EMIIIIII
SPECIAL
penfru:
Automobile
Motoare
Tractoare
De vanzare la depozitele so-
ciet5f il anonime penfru Distri-
buirea produselor pefroleului.
Cenfrala :
Bucureffi,
illiiiiiiiiiiiiiiiiiillillii Sfr. G-ral Budigeanu 11 bis
METALLOGLOBUS
S. A. Bucureti
Str. Labirint 182 Telefon: 3-7592 *i 3-9187
Fabrica : Bucureti-Obor
Pr o d u c e: Cutii litografiate, placarde, bu-

toaie de fier, dopuri de coroane, cazane de
bai din ararna
Organizatia de vanzare pentru Romania a tuturor

produselor firmei
Manfred Weiss, oteliirii iii nzine metalur-
gice s. a. Bndapesta
Banca Romaneasca
Adresa teleg-rafical: ,,Romitneasca"
Sediul central: Strada Smardan Nr. 5
Face tot felul de operatiuni
bancare cu firmele *i bin-
dle din tarA qi strainfitate.
Sucursale z
Arad, Back!, Balti, Bazargic, Botoani,
Braila, Braov, Cernauti, Cetatea Alba,
Chiinau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati,
1E4, Ismail, Oradea Mare, Ploieti, Satu
Mare, Sibiu, Tg.-Mure, Timioara, Tulcea.
In Bucureti: Calea Grivitei Nr. 119.
Agentii:
In Bucureti: OBOR (*os. Mihai Bravu
Nr. 1)
FABRICA DE
LOCOMOTIVE
N. MALAXA
FABRICA: HALTA TITAN

TELEFON : 313/87, 361/07
BUCURE$T1
BIROUL: STR. DIONISIE 19
TELEFON : 226/24, 225/08
164) www.dacoromanica.ro
3-tat/la
cami cea mai frumoasA insula din
600 ore Soare lume. Petrece6 iarna la Capri
Temperatura 15.8 Insula Sirenelor
Bai de mare 14.5
Locui 6 la
MARELE HOTEL QUISISANA
Tot confortul / Restaurant / Bar / Dans / Sporturi
Incunjurat de gradini de portocali
Waacum Cleaner
D. TUDUC
Bucureti IIIStrada Tunarilor Nr. 49
(Casa proprie) Telef.: 2-08/19
Prima intreprindere inzestrata cu aparatul
99 WAACUM CLEANER"
pentru curatitul covoarelor de praf precum i
conservarea lor contra moliilor in timpul verei
Primeac mice reparatiuni de covoare.
Se spalA curat mice covor.
CumpAr covoare i uzate!
I
CONCORDIA
Societate Anonima Romani pentru Industria Petrolului
Directiunea Administrative : Bucuresti, Strada Matei
Millo Nr. 15.
Directiunea Tehnica: Ploiesti, Bulevardul Indepen-
dentei Nr. 20.
Santiere la: Baicoi, Buste-
nari, Gura Ocnitei, Liliesti,
Moreni, Runcu
Atelier mecanic la Ploiesti
Fabrics de Bidoane la Con-
stanta
Statie de transbordare la
Braila
Statie de export la Constanta.
Rafinaria ,,V E G A"
la Ploiegti
Produse finite: Benzinft de aviatie, benzinii pentru automo-
bile si motoare, petrol lampant, motorina, white-spirit,
uleiuri, pAcura
VEGA-OIL"
Ulciul ideal pentru avioane, automobile si motociclete, se
livreaza In 4 calitati, In bidoane originate de 2, 5 si 17 kg.:
Cal i tat ea F. (fluid) pentrulAutomobile Ford (larna)
Calitatea M. (vAscos) pentru Automobile turism (vara
si lama)
Calita tea G. (foarte vAscos) pentru Automobile marl,
Tractoare $i Motociclete (ulelu de vent)
Cal itat ea GG. (extra vilscos) extra-superioara, extrasa
din cel mai ales material prim american, rafinat dui:4
metodele cele mai not, In RafinAria ,VEGA" din Ploiesti,
pentru automobile mars, autocamioane, aeroplane, auto-
buse, autotractoare $i motociclete.
Toate calitAtile de mai sus rezistti celor mai marl tempera-
turl de lucru ale motoarelor si nu depun rezidii (sgura).
Feriti-va de un uleiu de provenientit dubioasti care va rui-
neazii motorul, all depreciazti masina si va cauzeazA ne-
placeri costisitoare. REFUZATI a plAti pre(uri exagerate
pentru uleiuri cart nu justifica diferenta de 40-50 Lei de kg.
In plus, peste pretzel uleiurilor superioare: ,,VEGA-OIL" re-
cunoscute de toti clientii-consumatori ca cele mai bune uleiuri.
Depozlt generals Strada Matel Ballo Nr. 15
16.2 www.dacoromanica.ro
Banca Comerciala Romani
Soc. Anonima Bucure ;ti
Capital autorizat: 500,000.000 Lei

Capital varsat : 300,000.000 99
Rezerve: 118,088.793
Sucursale :
Braila, Constanta, Galati, Ploieti
FACE TOATE OPERATIUNILE BAIVCARE
Adresa telegrafica: COMRO
Monitorul Oficial si
Imprimeriile Statului"
Execute orice fel de lucrari in tipografie, helio-
grafie (tiefdruck), litografie, offset,
legatorie, cartonaje
Turnitorie proprie de litere
Biroul de comenzi: Bucureti, B-dul Elisabeta
Nr. 29. Telefon: 3 50/21
Exploatari in capital's :
Imprimeria Centrall, Str. Imprimeriei Nr. 2
Imprimeria Nationali, Cal. 5erban Voda 133-135
Fabrica de Timbre, Str. Fabrica de Chibri-
turi Nr. 22
Exploatari in provincie :
Imprimeria Ch4inati, Strada Regele Carol I.
163
www.dacoromanica.ro
Banca Ardeleand i Cassa
de Economie S. A. R., Cluj
Fonduri proprii: 123,000.000 Lei
Sucursale: Bucureti
Arad
Braov
Oradea
Satu-Mare
Sibiu
Timioara
Targu-Mure.
Prima Societate de Ilavigalione cu Yapoare pe Dunare

Erste Donau Dampfschiffahrls Gesellschaft
D. D. S. G.
Curse regulate de pasageri pe Dunare intre
PassauLinzVienaBratislavaBuda-
pestaBeogradLomRusciucGiurgiu
cu vapoarele cele mai modeme gi confortabile.
Calatorii a forfait.
Excursiuni pe Dunare.
Informatiuni *i bilete : la Reprezentanta generala a
societatii D. D.S. G. in Bucurqti I, Str. Ari-
stide Demetriade (fosta Zorilor) Nr. 2, etaj L
Casuta pWali: 249. Telefon: 3-2620.
Telegrame: 'Danubkontor Bucuretit
precum i la birourile de voiaj din tail si
strainatate
Universul anonlind pe
action'
Sediul:
.73 ucureVi
Sir. Brezoianu Nr. 9-11
Sir.
Direcior:
Direcfor: Sielian Popescu
ISocielale
Universul
esle cel mai vecblu sl
rdspdndil =Jar romd-
nesc, organ independent,
cu Virile cele mai precise
rapide din lumea In-
ireagd Apare zilnic in
8-10-12-16 pagini
Industria Land S.A.
Timiloara
FABRICA DE STOFE PT.
DOMNI $1 DOAMNE
CELE MAI MODERNE
$1 FINE CALITATI
FABRICA DE TRICO-
TAJE, IMPLETITURI
$1 PANGLICI
TORCATORIE DIN
CAMGARN
Sucursale :
Bucure*fi I, Str. Gabroveni4
Cernauti, Galati, Cluj
Serilana S.A.:
la0, Galati, Chiinau,
Craiova, Braov, Ora-
dea, Arad
Ocupa 1900 lucrafori
INDUSTRIA SARMEI
S. A., CLUJ
Uzine:
Campia-Turzii li Braila
Capital in actiuni
45,000.000 L e i
Rezerve 75,000.000 Lei
Banca de Scont S. P. A.
Eskomptebank A. G.
Timioara
FABRICA UNITA DE LACURI SI YOPSELE

$I SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUM
VEREINIGTE LACK- UND FARBENFABRIK

UND HANDELS - AHEM- GESELLSCHAFT
Timiaoara, Str. Mir ti Nr. 9
Telegrame: Lackfarbe .'. Telefon: 571
CITITI
DIMINEA.TA.
Cel mai risplindit ear do Informaliuni din lora. cu un ad-
mirabll serviciu de rcportaj. Este oglinda fidelA a ultimelor
Vizitaren ateliere-
lor permis5 slime evenimente din lumen Intreaga.
Intro orele 10-12 PUBLICITATEA CEA NIAI INTENSA
dimineala Apure zilnic In 16-32 pag. In culor
Birourile: BUCURESTI, Strada Const. Milk No. 5-7-9. Telefon 3-63-53 ;i 3-84-301
Dac8 voili s5 cunoasteli mkcarea coo- Ceti mai plicutli, interesant5 5i instruc-
Adeverul
Mica din tail chili ziarul
Redact la 01 Administralia: Bucureati

Strada Const. Mille 5-7.9
tivA lectur5 pentru loll. este
Realitatea Ilustrata
EXEMPLARUL 10. LEI
Tclefon 3-63-53 si 3-84-30 In format mArit dupa modelul marilor
Cel mai vechlu, mai Insemnat al mai reviste similare din Occident cu un
rispindit ziar politic din larA. supliment G It AT UIT de 24 pagini
CITITI In ken si aces

ROMANELE CITITI
Magazinul CAPTIVANTE Dimineata

Colectia cea mai bun& al
cca niai ieftina
Pridul 20 lel 260-300 pagini LEI 12. Copiilor
&allure Publicaliune Bucuria copailor vo5trii
'de accst fel din lari. URMARITI Apare In fiecare
Apare lunar In 110 Aliereuri
pagini cu fotografii si LECTURA Costul unui abonament
report agii Floarea literatu Lel 200 pe an, lei 100
senzationale. rilor strAine pe 6 luni. un exemplar
32 pagini marl 4. Lel I. E I 5.
A.deverulLITERAR qi ARTISTIC
CITITI excelenta publica(iune:
Apare sit p-
tilmanal i n
48 pagini Radio
Radiofonie I *Uinta
tiparita I a pentru toll public, pro.
Con mai raspAnditO revist5 Ticfdruck gratnele ale tuturor po
literarA din Ian 5 I. E I sturdor de emisiune.
Apare In fiecare Vineri - 5 Lei exempl Articolc do tech n ic5 popularizatA
CITITI
Rebus Magazin Cuvantul Liber
Revlstli btlunar3 do REVISTA SAPTANIANALA
CINEMA
jocuri distractive al Revista coniplect
instructive. Politici, literatur5, reorganizot5 In 32
teak% arta pagini st tiparita
Apare In culori In In Tiefdruck se
10 pagini. vinde numai cu
PRET UL 5 LEI 12 PAGINI LEI 5 5 Lei exempinrul.
Revolutie
in incalzire!
Aparatul automat de ars earbuni
AUTOCALOR pentru incalziri cen-
trale, caidiri i cuptoare industriale
Este cel mai ieftin mijloc de in-
azire. Arde fara fum i fira
miros. Este complet automat. Arde
un combustibil ieftin. Este simplu
i robust. Nu deterioreaza cildirile.
Informatiuni i vinzare la Soc. Petroani,
Bucureti, Ca lea Victoriei 94. Telefon : 40-202
Brichete i c5rbuni
pentru orice scopuri industriale pentru
calorifere, sobe de fer i ter acoti
Se livreaei i la domiciliu
P ET R 0 S ANI" S. A. R.
Bucureti, Calea Victoriei 94
Telefon : 402-02
Depozit: $oseaua Garei Obor 19. Telefon : 216-63
Galati: Banca Romineasca, precum si la Timisoara,
Arad, Cluj, Sibiu, Cernauti, Iasi
Industria Textila
Aradana S.A.
Arad, Strada Poetului 1
Telefon: 758-759-120
Filatura, Tesatorie,
Imprimerie i
Vopsitorie
AGRICOLA FONCIERA
Societate anonimli de asigurliri generale
Capital 50,000.000 Lel deplin varsat
Firma Inscristi la Trib. ilfov sub Nr. 130/1906 Actul constitutiv
si statutele publicate In Montt. Of. cu Nr. 64/1906 cu modificart
In Moult. Of. Nr. 217/908, 27/914, 241/930, 50/922, 14 925 si 88/930.
Fondurl de garantll propril I 194,392.151 Lei
Deane piddle plaid la 31 Dec. 1932: 828,551.450 Lei
Agentii In toate ore:pie din tall. Face asigurtiri In condilluni
avantajoase in ramurile Incendiu, grindind, transport, turt,
spargere de geamurl, viata 91 accidents
Directiunea general/1 In Bucurelti,
Plata Senatulul colt cu Str. Brancoveanu
Adresa telegr.: Agrifon ;Patatul Societtitii) Tel.: 240.76-77-78
Reprezentan$a generala Bucuresti
Plata Senatulut - Telefon : 829/31
Reprezentauta generalA pentru Ardeal
Cluj, Calea VictorleL 22
Reprezentanta generala pentru Banat
Timisoara, B-dul Reg. Ferdinand 9
Directiunea pentru Bucovina, Basarabia 91 Moldova de Nord
Iasi, Strada Stefan cel Mare Nr. 4
BANCA DE SCONT $1
SCHIMB DIN ARDEAL
S. A.
C L U J, PIATA UNIRII 29
Socielale Anonima pi
BancaCentrala coiner( ;I industrie
Centrala : Cluj
Sucursale : Alba-lulia, Bistrita, Hateg, Sibiu, Turda.
Capital in actiune 50,000.000 Lei. Rezerve 20,000.000 Lei
Depuneri 150,000.000 Lei
Primette depuneri, acorda credite, rezolva remiteri,
afaceri de devize i orice fel de afaceri de banca
INSTITUT COMERCIAL DE CREDIT

SOCIETATE PE ACTH
C I u j, Plata Uniril 20 Telefon: 40
Lateria de Stat Priv. de clase. Colectura principals
BANCA ILIESCU S.A.

Cluj, Regina Maria 42 Telefon : 1154
Capital social Lei 10,000.000*
Executa ordine de bursa i tot felul de operatiuni
bancare, credite pe lombard, gaj, etc. Colectura oficiala
a Loteriei de Stat pe clase, pentru Ardeal i Banat.
Sucursale vi agentii in toate orarle din Ardeal
POLONIA cp POLONIA
SERVICIU AERIAN
COMPANIA AERIANA POLONA
LOT
AGEN TIA BIROULUI
POLONEZ DE VOIAJ >) ORBISo
BIROUL REPREZENTANTEI
GENERALE IN ROMANIA
BUCURE$T1 - STR. CLM1ENCEAU 2
v
Ceskoslovenske Sittinl
Ss AN ----.- AEROLINE
Bucureftl: AEROPORT BANEASA
Cluj : AER0rORT
Agcmille de vinceree biletelor de voiej : BUCURE.5.11: (Meinl de voiej
A. R. P. A., Cala Victoriel, Adr. telegr. Romturist.
CLUJ : ,,Economia", Pieta Unirli 23. Telefon : 759.
Curse regulate Intre Bucuresti - Cluj
PRAGA
ATELIERUL *I
MAGAZINUL vs SMYRNA"
Se repara artistic orice fel de Covoare,
Goblenuri, Saluri furcesti $i Scoarte na-
fionale. - V8nz6ri $i curnpar6ri de orice
fel de covoare.
A._ GRANLA, Bucureti I, Strada Epiacopiei Mr. 6
SOCIETATEA ANONIMA A UZINELOR
S 0 LVAY DIN ROMANIA

SEDIUL & BIROUL DE VANZARE:
BUCURE$TI, I
STRADA C. A. ROSETTI Nr. 31 - TELEFON: 2-3009
0
UZINE :
OCNA MURE$ULUI
(JUD. ALBA) SI TURDA
0
SODA _SOLVAY' 981004 calcinata, cris-
talizata, normala 5i calibrata, praf
de spalat ,SODIL".
SODA CAUSTICA turnat5 In bucati 5i in forma
de sor1i, 128/30 5i 100 .
BICARBONAT DE SODIU .,Refined", .Mineral
Water' cutii originate de 50 5i
250 'gr.
SILICAT DE SODIU solid, lichid 38 40 Be
5i 58 60 Be.
CLOR LICHEFIAT
HIPOCLORIT DE CALCIU 80 5i 11015 .
ACID CLORHIDRIC 20 22 Be, sintetic, teh-
nic pur garantat fara arsenic. Chi-
mic pur pro analysi" 5i purum",
garantat 23 Be, ca. 370 H CI.
MERCEDES
Masini de saris
cele mai solide.
ul ti ma perfec-
titme
Masini de cal-
c u l a t si conta-
bile. cele mai
practice ti solide
Cereti prospecte si demonstratiuni la reprezentanta

generalii : M E R C E D E S, Soc. Anon. Bucuregti
Strada Curiati 3 'I'elefon 4.03.18
111INIMI
Prima Fabrica de Sficla cu

Gaz Mefan" S. A. Media'
Fabrica la Media
Cap. SOC.: 100,000.000 Lei. Cap. investil: 113,190.000 Lei
Fabrica a lost fondata in anul 1918
Procedeul de fabricare a lost p5n5 in anul 1926
prin suflarea geamurilor cu gura, iar in anul
1926 instalatia a lost fransformata pentru fa-
bricarea de geamuri trase pe tale mecanica
(procedeu Fourcault")
Fabrica dispune astazi de 5 masini .,Fourcault"
gi produce tot felul de geamuri dela 2 mm
pans la 7 mm geamuri mate si mousselin
Capacitatea de productie: maximum 9.822 tone
pe an. Forta motrica: 445 HP. Fabrica are o
uzina electrica proprie gi utilizeaza 250 lucratori
1111111101=
Ca sa le schimbati
cat mai rar
au
11
PALMA
TOCURI DE CAUCIUC
IIMIIMIIMM11111.
?yeti alma
voiai peciatt
eandu.oet:
.
5 1100 4
41
:
.1*
...
actioneaza
a
repede si sigur la
111a10
Tor., . Rellnlatign /Ovid
Dared de Cap/Oripa
/ Sciatica, lumbago, raceli si nevralgii.
Dizolva acidul uric! 6000 de atestate
medicale! Eficace chiar si in cazuri !
cronice. Insistati asupra Togal-ului to;
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84ODM0NjE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84ODM0NjE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

Acolo puteti obtine:

Toate informatiunile in privinta

pgarele ale Case! dquionome

lig WAGONS-LITS / COOK

IONICA 64 Coafor pm:aro

Serviciul atent si constiincios!

Ca !Mora to farile nordice $i Mediterana

Ligne Stamboul: Ligne de Stamboul-Pirke

TA RIF: CL I Cl. 11 CL III

Preturi speciale pentru emigranti, pelerini, excursionisti, artiiti etc. in grupe

ITALIA - COSULICH - LLOYD TRIESTIHO

CEA MAI POPULAPA

DEPOZITE iN &MEAN TARA

BUCURE$TI, CALEA VICTORIEI 53/55

Folositi in plin vizita in

BUCURESTL STRADA COLTEI 6

CEL MAI ELEGANT SI CEL MAI

Luati lucrarea noasfra

KRAFFT & DROTLEFF SIBIU

Aux Galeries Lafayette"

Yaliticati teciamete Ou. .ix xdifiiie aoastu

C. Pe celalalt mat at Diunbovitel 90

ca: Patriarhia, mitocurile din jurul ei, vechea re-

e azi Casa de Depuneri) san in directia strAzilor Lucaci si

Biserica St. Gheorghe, arzand

Veehea Riser lea Stavropoleos

Vechea Biseriel greceaseit

participa intens la toate evenimentele politice, sari an no

Plata Univers ltitll www.dacoromanica.ro

Agentii 15i Birouri de voiaj.

Desire. cu valuri Lido"

Metropol", Ca lea Victoriei 88 (in fata Palatului

Colectia Comisinnii Monnmentelor Istorice Str. General

Cabinettil Numismatic al Aeademiel Roman Cal. Victoriel 125

2, 19, 26 Joie gi 10 -13 14-16 fiber

6 Marcia, Joie, 10-12 14-16 liber

6, 16, 19, 20 Dam. gi adrb. 10-18 liber

5, 15, 17, 19 Jots gI Dam. 10-13 liber

5, 15, 16, 19 Malta' iota

8, 19, 26 Marcia, Joia. 10-13 15-18 20 Lei

Ministerul Mem.; lor Strain

Palatal Societatil de asigurare genera

Sala de sodinte din palatul Chrissovelonl

Banci, fabrici i magazine recomandabile.

Cele mai bogate asortimente de haine

Ceitosirwaca .Calea Grivitel 159

derne i cele mai alese

MATH IAS N r: 'TH

FURNIZORUL CURTII REGALE

MAI PUTINE CHELTUIELI

wit VINDE 51 CONFECTIO-

NEAZA TRICOTAJE UL-

TIMELE MODELE, DIN

foane, Atheneul Roman, etc.), aceastA portiune a

a) Cercul Militar, B-dul Elisabeta $1 Parcul

c) Dela Cercul Militar la Palatul Regal.

Marius Emma.: ClopotInta mAnistirli Plumbnita

e) Dela Palatul Regal la Plata Victoriei Si

greco : gorlrei (Diego gonarrtmias

. ' li." . '...., .. .. r o ' g ..;

Fatadele laterale ale Ateneului dau pe Str.

Strandul Hine lett