„199

Y
AR
C. CUZA
A.

IBR
Sp

OU
YL
SIT
i N UI (1 e f? Ul S
ER
s |
usu
NIV

Cia
v]
LU

r e s
PIC
RA

=
E
NT
CE

d
Ji
I/

BUCUREȘTI
IAS

LIGII APĂRĂRII NAȚIONALE CREȘTINE

f EDITURA
1924

în Ia
—
U
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UNIV
ER
S ITY
L IBR
AR
 Y
fas Jiogere 3; n desi ra
O oxertuea

AR
se paote ge esa Aha En de pinentapre

4. e. Cga

IBR
pecete”
Je ha Tau ED, . > eee me cmac mm car.,
E în Ie

YL
« 3 DI aan

cai
ia

Il

SIT
dor La
„NUMERUS CLAUSUS“
ER --
—

0 ABSURDITATE“ —
NIV

_—
„Nunierus clausus“, a căzut ca . up trăsnet din senia
pe "capul politicianilor— şi val! — a profesorilor noştri,
LU

„Savanţi”, lucru mare ! -

„Numerus clausus“ — a ceclarat însuşi „marele isto-
nic“, cu pretenţie şi titulatura consacrată de „apostol al
RA

neamului“, Nicolae lorga, cum se vede în fruntea revis-

tel Hiena de la 14 şi 21 Februarie 1923— „numerus
NT

elausus este o absurditate :*

lar corul de broaşte, din balta cu savanţi ai lui Mar-
morosch, Blank, repetă într'o parabază solemnă, ca În
CE

tragediile antice:

Ab-sur-di-ta-te !
I/

Astfel îşi închipue că au rezolvit şi problema dul anu

AS

merus clausus“, printr'un singur cuvânt.

Faţă de această interesantă, deshgur, iluzie —- şi nu

MI e,
UI
BC
 2 e , A C. Cuza

Y
LĂ -
mp * 3 pei

AR
fac nici o aluzie — a savanților noştri, să-mi fie permis
â fi:de altă? părere, 'şi să.o rezuin, în urmiătoatea formulă.
precisă : „AX

IBR
„Numerus” clauâus“ este o/formă istorică, întru |
- totul 'raţională, a luptei pe care o duce-naţia- r6-..i -
mânească contra cucerirei României de către Jidani> -

YL
Ca să dovedim afirmaţia noastră, vom expune fazele
luptei Românilor contra Jidanilor. Se vor vedea astfel
şi celelalte forme de apărare, până când am. ajuns la

SIT
„numerus clausus“, care este — ne prăbim să o spunem
— şi ea numal o formă de tranziţie către forma din urmă,
singura logică şi prin urmare definitivă:
ER
„Numerus Nullus“
IV

lată dar, pe scurt, diferitele forme istorice ale luptei

UN

Românilor pentru naţionalitate, contra Jidanilor.

„ Na ,
(. „. x
La 1579, Voevodul Petru Schiopul al Moldovei dis-
AL

pune? „alungarea jidanilor din țara noastră, nu din _-

simplu capriciu, ci din pricina desnădejdei negustorilo
R

noștri”. Se vedz că lupta contra Jidanilor porneşte de la

NT

noi din Moldova, din motive economice, şi anume: pen-

ru apărarea clasei de mijloc naționale.
“La 1595, din porunca lul Mihai Viteazul, maj radicală
CE

toți Jidanii din Bucureşti sunt ucişi din cauza cametel lor.
Aşadar tot din motive economice, pentru a apăra pe Ro-
mâni de parazitismul Jidănimel, pe atunci ambulante la noi.
I/

La 1646, episcopul catolic Bandini, vizitând toate ora-

şele Moldovei de la Galaţi şi până la Suceava, nu'pă-
IAS

seşte nici urmă a vre unei poporaţii jidăneşti aşezate, deşi

enumără pe toţi străinii, de pildă, la laşi, chlar şi pe
„Câțiva Italiani“ (nonnulli Italiani)! Politica de apărare
U
BC
 Y
„Numerus Claususi“

AR
—=_

națională, inaugurată de Petru Schlopul

, ie: a

cu expulzarea
Jidanilor, se vede că se aplica cu rigoare,

R
| EI
La 1649, în urma răscoalei Cazacilor din
Ucraina, sub

LIB
conducerea lui Bogdan Hmielniţki, numai din cauza
cărela
au plerit 250.000 de Jidani, pentru prima
dată câţiva se
așează în Moldova, in:roducând la noi alcoolismu
l vel-

Y
nițelor şi cârciumelor cu horilcă, până atunci
necunoscută
p

SIT
la noi, şi „orîndariile“, prin carl jăfuesc pe săteni. Din
cauza aceasta — în loc să fi fost imediat
alungaţi din
țară, urmând politica lui Petru Schiopul —
el sînt siliţ
numal să locuiască în oraşe. ER
Aici însă breslele creştine,
li împiedeca de a se hrăni. Cerând să se întoa
rcă iar. la
țară, cererea li se respinge în diferite rându
ri. |
NIV

La 1782,/prin hotărârea de la 28 Noemb

rie a Dom-
„ului Moldovei, Alexandru Constantin Mavro
cordat, pa-
razitismul Jidanilor este înflerat, arătându-se
motivele
LU

cari au determinat guvernul de atunci de

a sili pe Jidani
să locuiască în târguri :
„Flind că Domnia mea voim ca toţi să aibă linişte şi
RA

„dreptate în ţara aceasta, şi de către nimeni viclen

iţi şi
„jăfulţi să nu fie, pentru aceea Domnia: mea hotăr
âm ca
„Jidanii câţi se află în țara aceasta să locula
>
NT

scă prin târ-

„Buri cum sint aşezaţi, şi cu dreptate să-şi
caute alişve-
„rişul lor; iar prin satele țerii nici de cum
să nu fie vol-
CE

„nici a lăcui, nici a face alişveriş cu vânzare de bâutu

ră
„ŞI Orîndarii prin sate, “căci cu viclente îi păgub
esc_şi jă-
„fuesc (pe săteni)“;
I/

La 1804, constatându-se că „tirgurile s'au

umplut de
Jidovi”, trăind cu păgubirea creştinilor, se iau
măsuri ca
AS

să se pună capăt imigrației lor.

La 1832, prin însăşi Constituţia Moldovei, a „Regu
la-
mentului Organic“,
UI

starea de parazitism a Jidănimei este

stabilită oticial, căutându-se a se reveni la măsur
a expulzărți
Jidanilor, prin următoarea dispoziţie, de la Capit
oluilil:
BC
 Y
4 | A. C. Cuza

AR
„Art. 94, Este de netăgăduit că Jidovii ce sînt îm-
a căror număr creşte din zi
„Prăștiaţi prin. Moldova,

IBR
ei trăesc cu vătărma-
„În zi, și cea mal mare parte din
r.du-se de toate
„rea interesurilor pâmîntenilor, folosi
„mijloacele speculanților, cu scăderea industriei şi feri-
se poate a acestei

YL
„cirei obşteşti, spre vindecarea în cât
în foaea înscrierii:
„neîncuviinţări, Comisiile vor însemna
ficşte cărul jidov, pentru ca acel
„starea şi meşteşugul

SIT
meşteşug, şi care fără a
"ce nu ar avea 0 stare sau
ar trăi fără căpătâiu:
„urma vre un meşteşug folositor să nu
alții asemenea
„să fie depărtați din tară şi nicl
„mai poată intra în Mo!dova”.
ER
rea Jldauilor de peste
La 1839, pentru a se opri năvăli
se menţine aceeaşi.
hotar şi a se Împuţina numărul lor
IV
expulzarea
greşit: cu
măsură, cum se vede înţeleasă însă
să-l expulzeze tocmal
UN

idanilor „fără meşteşug” — în loc

Dar din textul „in-
pe aceştia, cum a făcut Petru Schlopul.
abonzilo—r“În care
strucțiilor“, peutru cercetarea „veg
i, la 1839—se vede
categorie socială sunt puşi toți jidani
AL

în privinţa expulzării,
că mu se face nici o deosebire,
între Jidauti născuţi aiurea şi Jidanii născuţi în fară,
R

consideraţi d:opotrivă ca vagabonzi expulzabili.

luile 1839:
NT

_Cităm anaforaua Statului Moldovei, din.1

Jidovii trebue a fi socotiți de două feluri,
„$” 17.
CE

„acei născuți şi crescuți în țară, şi acci născuți aiurea

porturi.-
„şi veniți aice, sau pe Țuriși, sau cu pașa
„Acei născuți aice, care ru ar avea vre-o închizăș-
I/

să se izgo-
„luire personală după forma statornicilă,
IAS

„nească peste hotar..."

ilor, era
La 1839, aşa dar, expulzarea tuturor Jidar
|
o misură generală stabittă prin lege.
anume
"La 1866, pentru a se esclude dela încetățenire
U

pururea ca străini neasimilabili,

pe Jidant — consideraţi
BC
 Y
„Numsrus Clausua“ 5

AR
ur-
«după tradiţia țărci — s'a inscris în noua Constituţie
mătorul text: | i

R
„Art. 7. Numai străinii de rituri creșt ine pot do-

LIB
“bândi împământenirea“.
La 1879, Comisiunea de Iniţiativă parlamentară a Adu-.
Art. 7,
nării deputaților, îşi începe opera de revizuire a
en
sub presiunea străinilor. Totuşi ea stabileşte mai întâiu,

Y
care este situaţia Jidanitor în România după
„principiu,

SIT
|
“tradiția țărei, prin următoarea declaraţie :
români
„D. Nau existat și nu există în țară izraeliți
dar ncasi-
„ci izraeiiți indigeni, adică răscuțl în țară,
ER
prin morav uri, nici prin
„miloți nici prin lime, pici
„aspirațiuni cu ncțiunea română“.
, fără
„2) Impământenirea să se dea fiecărui stăln
NIV

idual și
„deosebire de credință religioasă în mod indiv
|
„prin lege speclalâ“.
s'a introdus în
Pe baza acestel declaraţii de pilncipiu
LU

încetâ țenirea indi-

-Coustituţia de la 1879, articelul 7 cu
la abolir ea lui—
viduală, care a rămas în vigoare până
de la 28 Martie 1923: acordându-se
RA

prin Constituţia IE
acum tuturor toate drepturile.
*
NT

* *

naționalităţii
Aceste forme istorice de apărare a
at înrtu rit hotărâtor
:româneşti contra Jidanilor,
CE

-evoluția e a
pe Ji-
> Dacă, la (1579) Petru Schiopul nu ar îi aiunget
fi fost împiedecată sâ
„dani: clasa de mijloc na ionată ar
I/

fost scoşi de
C se formeze. Dacă, la (782) Jidanii nu ar îl
ar fi fest istovită cu
SU sate: clasa rurală Toimâunească
AS

, la 1832, și
_totut din cauza parazitismuiul jidănesc. Dacă
ar fi fost trataţi
prin toate tegiuirile ulterioare; Jidaniinu
UI

de excepţie, ca vagabonzi expulzabili, tn-

prin măsuri
«depârtându-se mai ales de la funcții şi de la unele pro-
BC
 6 A. C. Cuza

Y
AR
fesiuni libere: clasa dirigentă româneasză ar îi fost oprită
în desvoltarea ei. Dacă, la 1866 Jidanii nu ar îi iost în-
„Hturaţi de la împământenire: el ne-ar fi cucerit şi mai

IBR
“mult de cum se vede acum, Dacă la 1879, null se.
acorda decât numa! Încetăţenirea individuală şi ar îi fost
încetățeniți în massă: România ar fi astăzi un stat jl-

YL
dănesc.
Dar iată că am fost siliţi să renunţăm — şi tot sub.
preslunea străinilor — la acest zăgaz de apărare a naţio-

SIT
nalităţii noastre, care: ne-a permis să ne dezvoltăm, de
la 1879 şi până la 1923. |
Se naşte întrebarea: ce avem de făcut?
ER
Jidanii stăpânesc oraşele. Ei au distrus clasa de mijloc:
naţională, concentrând toate avuţiile în mânele lor. Ce
IV
ii mal rămâne dar ca să ajingă la cucerirea desăvârşită
a' Romântei?. Un singur lucru:
UN

'Jidanilor 1e-a mai rămas să se substitue clasei Ă

“dirigente naţionale a Românilor.
De-aceea năvâlesc acum în mare număr prin şcoli şi
AL

prin Untversităţi, unde Românii nu se mal pot ridica,

"fiind lipsiţi de mijloace. Va sâ zică:
Jidanii vor fi profesorii de mâine, judecălorii de:
R

mâine, administratorii publici de mâine, generalii de:

NT

mâine, deputații, senatorii, miniștrii de mâine. Jar noi Ro-

mânii,_sărăciti, vom ficârmulți de Jidani şi slugile lor..
Acesta este rezultatul de neînlăturat— dacă nu luăm.
CE

măsuri —a situaţiei create elementului românesc baştinaş,.

în propria lu! țară, prin Constituţia de la 28 Martie 1923..
Faţă .de această situaţie trebue să zicem:
I/

„NumerusClausus“ este forma istorică, nece-

IAS

sară, — ds apărare a nației româneşti contra stă-

pânirei ci de către Jidani — a timpului nostru,
„Numeru3 Clausus“, atirmă, mal tatâlu, în priucipiu :.
România este a Românilor.
U
BC
 Y
„Numerua Claususi Ă 7

AR
Românii nu pot fi.cârmuiți de cât de Români
Clasa conducătoare a nației româneşti trebue

R
să fie românească.

LIB
Acest principiu esclude, de la început orice concurență
între Români şi Jidani.
Nu poate fi concurență cu străinii la conduce-

Y
zea destinelor unui popor. a

SIT
“Asemenea este absurd când 'se zice, — pentru a" con-
cura pe Jidani—că Statul va face căminuri, pentru stu-
denţii români lipsiţi de mijloace, mai ales de la ţară, con-
siderându-se
“Căci întrebăm :
ER
aceasta ca o soluție a problemei naţionale.

După ce vor ieşi din Căminuri, Românii săraci ce

NIV

?- Cum se vor putea menţine la 'oraşe? :Cu ce

vor face
mijloace îşi vor continua studiile de specializare ? În ce
fel, se vor putea s!abili ca farntacişti, ca medici, ca ad-
LU

vocaţi, aşteptând clientela, prin oraşele ocupate de Jidaui?

Se vede:
Concurența cu Jidanii, este absurdă în priaciplu ; şi
RA

imposibilă în fapt, după starea de astăzi,

„Numerus Clausus“ este măsura hotărâtoare de
i soarta nației româneşti.
NT

„Ea trebueşte înfăptuită : numaidecât |

CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
Il

YL
„Numerus Clausus“... în America

SIT
Cerem scuze cetitorilor noştri. Plecăm în America.
ER
Nu după argumente. Pentru că argumentele noi le scoatem:
în totdeauna din principii, cari sunt universale— aşa că.
nu al nevoe să călătoreşti, pentru a le ațla— şi din îm
IV
prejurările. locale, cu necesităţile lor, aşa că'nu pot serv!
de argument pentru sau contra necesităţilor altora.
UN

Ce argument este acesta, că „nici întro țară din

lume“ 2 De pildă, să zici: că jtaliă sau Anglia, nu au:
introdus „numerus clausus“. In:rebăm: oara Italia, Franţa,
AL

Anglia— au atâţia Jldani câţi avem noi? Și dacă ar îi acolo-

atâţia Jidani ca l1 noi, dacă oraşele laliei, Franţei sau.
R

Angliei, ar îi ozupate de dânşii, precum sunt oraşele

NT

noastre, oare ce ar face Itall:nii, Francezii, Englezii? De-

sigur : ar face ca noi. Dar ci ar face mal mult. Cum au și:
fă:ut altă dată: dând afară pe Jidani. Aşa, a procedat”
CE

Italia, Franţa, Germania, Spania, în atâtea rânduri.

la Anglia; în deosebi, lupta deschisă contra Jidanilor-
a înca=put în anul 1275) sub _regele_
Eduard I. In anul:
I/

xi “1278, toţi Jidanti ai f6St arestaţi pentru falşilicarea Mo-

nedei, În anul 1287, Sinodul din Exeter a relnoit şi a.
IAS

întărit, toate măsurile de apărare .în contra lor. În anut

1290, în sfârşit, văzându-se că toate aceste măsuri nu
U
BC
 Y
„Numerus Ciausus

AR
puteau să apere existenţa 'naţlei engleze/fol jidaniiau
Fost dați afară din Anglia, şi au plecat (n număr exăc

R
"de 16311: Abla «după trel sute şase zeci şi şaple

LIB
de ani tn care timp nația englezească şi-a desvoltat
“toate clasele sale — în anul 1657, printr'o cispeziţle a pro-
tectorului Cromwell şi pentru motive numzi de ordin
biblic, câflva Jiduni aulfost admişi să se stabileasca la

Y
Londra, şi atunci încă împotriva sentimentului iritim al

SIT
Englezilor: De aici s'au furişat în Anglia trăind fără drepturi
“politice, până în anul 1840, când a început. mişcarea
pentru „emanciparea“) lor. Şi tocmai în anul 1858, â. fost
ER
admis/cel dintâiu reprezentant jidan în Camera Coniunelor;
Lionel Rothschild, iar în Camera Lorzilor, nu au pătruns
Jidanii decât abia prin anii 1890.>
NIV
a
Aşa dar, în Anglia — fiindcă tot de Anglia e vorba —
apărarea naţiei eugleze contra Jidarilor a ținut exact șase
sute de ani, dela 1290 la 1890. lar astăzi, deşi numărul
LU

jidanilor este foaite restrâns, Englezii au pornit o nouă

mişcare contra lor, care se întinde mereu.
lată dar ce a făcut, şi ce face Anglia.
RA

lar noi
— cari
me aflâm în situaţia Angliei dela 1290
— nu am avea
dreptul să procedăm, faţă de Jidani, cu aceleaşi mljtoace,
NT

dându-l afară, dar nici imăcar să ne apărăm contra lor,

aşa precum o fac Englezii de azi?
Se vede dar că şi din compararea împrejurărilor, rezultă
CE

justificarea d=plină a acţiunti noastre hotărâte ca să scoatem.

pe Jidani din mijlozel nostru, Dar indiferent de ceeace se
face alurea. Acecaze domină această materie, este princlplul
I/

naționalităței, apărat de fiecare nație, după necesităţile ei.

Nu căutăm așa dar argumente, pentru „numerus clau *
AS

sus"... în' America. Clvoim numai să răspundem politiciani

!or noștri,cu argumentul „nici într'o țară din lume“ — şi .
UI

nu mal puţin să oferim, cu generozitate, şi unor profe=

sori universitari
— un model de metodă.
BC

-
 10

Y
In America dar — în America democrației desăvârşite

AR
s'a pornit din Universităţi, ca
şi a tuturor Ilbertăţilor—
şi la noi, o straşnică luptă pentru „numerus clausus*.
Aţi cetit bine: pentru „numerus clausus”!

IBR
„În -urma unor incidente asemănătoare, Universitățile din:
Harvard, Yale, Princeton, cari sunt centrele culturei ame-
ricane, văzându-se inundate de elemente străine acestei;

YL
culturi, a rasei arice, Anglo-Saxone, şi-au pus întrebarea:
câre sunt mijloacele pentru a înlătura această primejdie?
S'a încins o discuţie aprinsă, de principii; autorităţile

SIT
universitare au primit numeroase scrisori dela întelec-
tualii americani, foşti elevi ai acestor Universităţi, scrisori
cari au fost: apoi publicate, între altele, şt în Buletinuj
ER
Universităţei din Harvard, cea mai veche și cea mai im-
portantă Universitate americană.
IV
“lată dar una dintaceste scrisori. semnată Morris Gray,_
fost student al Universităţei (promoţiunea 1906), aşa.
UN

precum, se găsește în Harvard Alumni Bulletin, şi a fost

“reprodusă de revista franceză „La Vieille France“, No.
323, din 12 Aprilie 1923.
AL

„Morris Grajcî începe prin a formula problema de prin-

cipii, întrebându-se:
„Mat întâlu, care este (funcţia unei Universităţi2: cart
R

sunt datoriile ei?

NT

(„Dacă datoria el este o datorie către individ.

„admiterea trebue să île bazată în mod franc şi manifest
„pe principiul democratic; orice candidat trebue să fie
CE

„admis cu condiţia să-şi treacă examenele de intrare, şi

„de a plăti primul termen al redevenţelor şcolare. Şi
„aceasta, fără ancheta serloasă asupra personalităţel can-
I/

„didatului, nici asupra posibilităţilor latente de progres,

IAS

-/ eminenţă, de folos pentru el însuşi sau pentru ceilalţi.

Dacă însă datoria Unlversităței este datorie către
„nație, atitudinea ei în ce priveşte admiterea studenţiloz
U
BC
 „Numerus Ciausus

Y
- Se ÎI N

AR
“trebue să île bazată în chip firess pe un principiu
„deosebit.
|
„După părerea mea, datoria unel Universităţi este ne-

R
„contestat o datorie câtre nație. ŞI funcțiunea sa este de

LIB
„a forma” oameni În diferite domenii ale gândirei, în aşa
„fel încât o parte din ei, cel puţin, să poată deveni şefi
„în domeniile lor respective şi să facă servicii naţiunii“.

Y
Atragem atenţia asupra distincţii, Câvpă părerea mea

SIT
greşită între principlul „democratic“, opus priucipiului
„național“:>
( Democraţia este şi ea, prin esenţă naţională. Opurierea

care toţi oamenii sunt la

ER
este între principiul național şi principiul individual; pentru
fel, indiferent de naţia căreia
aparţin.
NIV
E
Dar va să zică, lată un principiu bine stabilit: .
Datoria Universităţilor este către 'nația lor,
pentru care trebue să pregătească conducători în
LU

toate domeniile, şi cari nu pot fi decât naționali.

Căci doar nu se va admite ca.o nâție să-și formeze
conducători străini, în Univesităţile sale.
RA

Acest principiu, aşa dar, flind bine Întemeiat, şi mai

presus de orice contestaţie posibilă, rămâne -să vedem în
ce fel el se cere a îlapli:at—în deosebi, față de Jidani
NT

—in America,
8 .
CE

Morris Gray, îşi continuă scrisoarea zicând :

„Acum, perinlieți
- câteva
-mi observaţii cu privire la
„Harvard şi la Jidani.
I/

|
„Douăzeci şi doi la sută din studenții anului întatu
AS

„Sunt Jidani. Nu toţi aparţin religiei jidăneşti, dar ei

„aparţin cu toţii rasel jidăneşti. Douăzeci şi doi la sută !
„Şi înțeleg să notez imediat că eu.consider
UI

pe Jidani
„€XClusiv ca o rasă —o rasă orientală.
BC
 "A. C. Cuza

Y
12

AR
„Pe cât îmi aduc aminte, un recensiment a fost făcut:
„al studenților înscrişi în anul întâiu, în 1913şi 1914, şt:
„proporţia Jidanilor atunci cra de aproximativ 14 Ja sută..

IBR
„Este dar evident că Jidanii vin la Harvard în număr
„crescând... în care caz este evident că în câteva decenii,
„Jidanii vor fi în poziţie de a controla Universitatea“.

YL
„Atunci,ce atitudine ar trebul să aibă Harvard, faţă:
„de această creştere a efectivelor jidăneşti” ?
Cum se vede din cele ce spune Morris Gray, problema:

SIT
se pune în America exact ca în România, cu deosebirea
esenţială a proporției Jidanilor, care la noi nu este de 22:
la sută, ci în unele facultăţi, ca la laşi şi la Cernăuţi,
ER
invers: de 75 la sută Jidani, faţă de 25 la sută Românil:
Cu toate acestea, chiar fâţă de această proporţie, relativ
NIV

redusă, a Jidanilor, în Universităţiie americane, iată ce

spune Morris Gray) în scrisoarea citată:
„Jtianii sunt o rasă tenace. Ei suut pretori, abiii,.
LU

„câteodată strălucitori,.. la finanța internaţională ti for=

„mează singuri o clasă deosebită. Acestea sunt. fapte pe:
toţi. Dar când s'a spus totul: Jidanit
„care le rezunoaştem
RA

„Sunt un popor străin; ei nu aparțin rasei noasjre

„şi tradiției noastre ; în multe privinți, ei ri sunt anta=
„goniști şi ca număr, ei nu formează mai mul de 5 la:
NT

„sută diu proporția noastră tutală.

„Voim noi oarc să lăsăm Harvard în mânele
CE

„acestor oameni? Voim noi oare ca larvard a lul

„Emerson, a lui James Russel Lowell, a lui Roosevelt,
„Harvard care a produs oameni d> Stat, patrioţi, maiştrii
I/

„gândirci noastre, servitorii peporului nostru, protagoniști

„2i tradiţiei Anglo-Saxone, să ajungă o Universitate ji-
AS

„dăntască? j
„Eu nu o voes:. Și dacă pent ru
a preveni un asemenea
UI

„eveniment, este necesar—precuin cred că este necesar—

„Ce a Inlătura principlul democratic de admitere) şi de a
BC
 Y
„Numerus Claususii 13

AR
„pune o stavilă contra Jidânilor, ei bine, acest principiu
„democratic trebue să fie hotărât sacriticat. Este

R
„desigur mai cumin'e de a sacrifica partea decât totul” -

LIB
„Aceste sunt concluziile lui Morris Gray, cerând ca să
se pună o stavilă admiterei studenţilor jidani — cu „nu-
merus clausus“ în Universitățile americane : unde abia au
ajuns să fie 25 la sută din numărul studenţilor, şi numai

Y
5 la sută din proporţia totală a Statelor-Unite.

SIT
ŞI te tatrabl atunci:
Cari teebue să fle concluziile, pentru România, unde
proporția poporaţiei totale este de 7 jldan la 7 Români,
ER
nu de 5]a 100, şi unde în unele Universităţi Jidanii co- .
vârşese pe Români, în proporţie de 75 la sută?
*
NIV
7

„Congresul Asociaţiei profesorilor universitari dia

România“ se întruneşte în anul acesta la lași, în zilele
de 23, 24 şi 25 Septembrie, cuprinzând în programul
LU

său şi următorul punct principal: |

„Reluarea normală a activităţei universitare“.
Domnii profesori ' universitari, întruniţi în Congres, vor
RA

trebui să răspundă:
Cum înțeleg reluarea „normală“ a activităței univer-
NT

sitare față de problema viilorului culturei naționale ro-

mânești, pe care au pus-o studenții creștini ? "
Cu Jidani sau fără Jidani?
CE

Cu „numerus clausus“ sau fără „numerus clau-.

„Sus“?
Cu alte cuvinte, domnii profesori universitari sunt che-
I/

maţi să răspundă la această întrebare precisă:

Dacă este „normal“, ca jidanii să formeze clasa
AS

dirigentă a nației românești ?

Vedeţi, filosofie multă nu se încape, colegilor.
UI

Suntem la o răspântie a istoriei. Trebue să fim lămu-

riHi. Şi fiecare va avea șăspunderea — răspunsului său, .
BC
 Y
AR
IBR
YL
NI

SIT
Societatea Naţiunilor și „numerus
clausus“ ER
NIV

— CAZUL UNGARIEI --
" Lupta eroică a studenţimei creştine pentru apărarea
LU

culturei naţionale româneşti, prin „numerus clausust, este

stăpânită de dispoziţiile Constituţiei dela 28 Martie 1923,
în vigoare, impusă nouă— zic „politictanii jidăniți al par-
RA

tidelor—de „clauza minorităţilor din tratatul dela Saint-

Germain: la respectarea cărela veghiază cu străşnicie,
„Societatea Naţiunilor“ , dela Geneva !
NT

„Clauza minorităților“ — zic aceiaşi politiciani jidă-

niţi ai partidelor — ne împledecă să admitem „numerus
clausus*, primind pe Jidani în Universităţi numal în nu-
CE

măr proporțional cu poporaţia totală, aşa precum cer

studenții creştini. Căci ar interveni imediat „Sorietatea
„Naţiunilor“, şi ne-ar sili să respectăm prescripţiile tra-
I/

tatului.
AS

Se naşte dar Intrebarea: ce dispune. tratatul, şi ce

zice— faţă de aplicarea lui „uumerus clausus“— „Socle-
tatea Naţiunilor” ?
UI

*
+ 3
BC
 „Numerus Clausus“ 15

Y
AR
in-
- Tratatul dela Saint-Germain—semnat de guvernul
n-
conştient al lui Al. Vaida-Voevod, cu concursul irespo
„clauza minori-

R
sabil al lut Nicolae lorga, la 1919—prin
tăţilor“, dispune:

LIB
Art. 10, al. 2. In orașele şi districtele unde rezidă o”
„proportie considerabilă (une proportion canslderable) “
minorităților etnice, de
„de supuși români aparținând

Y
vedea'
„religie sau de limbă, aceste minorități îşi vor

SIT
ciul şi afecta rea “
„asigurată o parte echitabilă în benefi
fondur ilor
„sumelor ce ar putea să fie atribuite asupra
pale,
„publice din budgetul Statului, din budgetele munici
ER
„sau altele întrun scop de educație, de religie
sau de__
„caritate“. '
12. România primeşte ca, în măsura . stipulaţiu=
NIV
„Art
aparţinând
„nilor articolelor precedente, afectând persoane
aceste
„unor minorităţi de rasă, de religie sau de limbă,
„stipulâțiuni să constitue obligaţii de interes internaţional
LU

nu
„ŞI vor fi puse sub garanţia Societăţii Naţiunilor. Ele
majori taţei Coan-,
„vor putea fi modificate fără asentimentul
„siliului Societăţii Naţiunilor“.
RA

Va să zică, este bine înţeles: guvernu inconştient a

1919, cu concur sul irespon-
lui Al. Vaida-Voevod, dela
semnând acest tratat ruşinos
NT

sabil al lui Nicolae lorga,

cu pelauza minorităţilor“, a pus România sub controlu
streinilor. -
CE

Ne găsim, aşa dar, astăzi, în trista poziţie să ne în-

rebăm:
* Pe'ce ne mai putem baza ca să apărăm nația româ-
I/

nească în deosebi de cotropirea ei.de către Jidani ?

AS

Răspundem precis la această întrebare, hotărâtoare

pe un principlu şi pe un text.
ală
Naţia românească apărându-și cultura sa națion
UI

rus clausu s“, cerut de stu-

contra Jidanilor—prin „nume
BC
 16 „A GC, Cuza

Y
AR
dențimea creștină — se bazează pe (principlul naționali»
tățel, care este-la baza tratatului dela Saint-Germain,
şi pe textul însuși al „clauzei minoritălilor“, înscrisă în

IBR
acest tratat.)
“e

Principiul naţionalităței, asigură drepturile minori=

YL
tăților, ca să nu fie împledecata în dezvoltarea lor liberă,
"de majorităţile naţionale. Prin: urmare, principiul nație:

SIT
nalităţei asigură cu' atât mai mult majorităţile contra co-
tropirel lor de către minorităţi. In conformitate cu acest
principlu esenţial şi evident p;in el însuși, a fost stabilit
şi textul clauzei minorităţilor. ER -
_ Textul clauzei minorităților, prin Art, 10, al, 2,
NIV

stabileşte dreptul ca minoritățile de religie sau de limbă

să--şi vada asigurată „o parte echitabilă“ în beneficiul şi
“ afectarea sumelor atribuite, prin budgetnl Statului, peutru
LU

cultura lor naţională. „O parte echitabilă” este însă şi

mai puţin decât o parte proporţională, întrucât „propor-
țlonal“ este o noțiune matematică, fixă, ps când echi-
RA

tabil este o noţiune fără fixitate: lăsând ca Statul, recu- --

noscut suveran, să aprecieze cl însuşi ce este echitabil.
sau nu,
NT

ŞI altfel, nici nu este posibil. Nici o putere din lume

nu are putinţa să strămute ra/lunea lucrurilor. „Echitabil“
este ceeace se cuvine fiecărei naţii, ca să-şi desvolte na-
CE

ționalitatea sa. „Proporţional“ este limita extremă—şi de

control—a drepturilor de cari se poate bucură. Peste
această limită a proporţioualităţei, nici o nație ru poate
I/

să treacă, în Stat, pentru că ar provocă ridicarea tuturor

AS

“celorlalte, şi în primul rând a majorităţei.

Proporţionalitateă” drepturilor naționale, este
UI

(eonsecința necesară a principiului naționalităţei,

BC
 „lNumaruş Clauşus* - 17

Y
AR
<are stă la baza tuturor tratatelor, pentru că
stăpâneşte lumea ca putere activă.>
Războaele din toate timpurile, dovedesc cu prisostaţă

R
-această concluzie a noastră, ilustrată mai cu deosebire

LIB
prin războiul din urmă. |
Zadarulc naţiunile Însâugerate, ridică necontenit priu
tratate, piatra lui Sisif,.a pâcei. Ea recade mereu În

Y
'sângela lor. |

SIT
„Socielatea Naţiunilor 3 Aereiată mai ales, prin înrâu-
__zirea Jidanilor, pentru asigurarea dominaţiei jidăneşii a-
_ Supra lumei>—am văzut că nu a putut sub ochii noştri,
ER
să împiedice nici un războiu şi nici un conilict între
neamuri. Nici războlul între Turc! şi Greci, nici conflictul
sângeros dintre Turci şi Armeni.
NIV

Societatea Naţiunilor prin natura sa însăşi este

o ficţiune neputincioasă şi nu va putea trăi decât
numai câtă vreme îşi va respectă neputința.
LU

Osice storţare nefirească i-ar fi fatală. lar dacă ar in-

terveni cumva, undeva, în favoarea Jidanilor, s'ar pră-.
buşi împreună cu dânşii. Numai cât, că ea atunci nu ar
RA

mai fi, n!ci ca ficţiune. lar Jidanii ar rămânea să plă-

tească cu viețele lor, intervenţia ei. Dar deocamdată „So-
NT

cletatea Naţiunilor“ ved:m că işi. respectează neputinţa.

“Şi vom cita un exemplu, care ne interesează cu deose-
bire, În momentul de faţă, pentru că tocimal este vorba
CE

de „numerus elausus”.
: , +

„Numerus clausus“ — admiterea numai cu număr

I/

proporțional a jidanilor în şcoli=a fost(introdus în

Unparia. prin legea XXV, din(t920y Așa dar, încă de.
AS

” acum trei ani.

in contra aceştei legi, s'au plâns Jidanii, prin societăţile
UI

lor din toată lumea, în frunte cu „Allanţa lzraelită Uni-

versală“, la Socletatea Naţiunilor“.
„Numaorus Ciausus* 2
BC
 ie A.C, Cuza |

Y
AR
o coinl-
- Consiliul „Societăţei Naţiunilor” a însărcinat
stune compusdin ă d-nit Quinones de Leon, reprezen-
şi Tang
tantu! Spaniei, Hymans, reprezentantul Belgiei

IBR
Tsai Fou, reprezentantul Chinei, ca să refereze.
„So-
In şedinţa a şesesprezecea (publică), a Consiliului
a în ziua de 30 Sep-
cietăţei Naţiunilor“, ţinută la Genzv

YL
iului urmă-
țembrie 1922, Comisiunea a prezentat Conslt
organ ul oficia!
torul Raport, pe care îl reproducem după
unde a
(„Journal Oiticiel”), al „Socletăţei Naţiunilor“,

SIT
(Partea II-a),
fost publicat ca Anexă 427 în numărul 11
Noembrie 1922, pag. 1425. ÎI cităm textual pentru: că -
şi pentru şi contra acestei:
cuprinde toate argumentele ER
chestiuni asupra cărora „Societatea Naţiunilor“, s'a
pro-
nunţat : i
NIV

Anexa 427. . a
(minorites juives) în Un-
„Minorităţi jidăneşti
garia.
LU

de Leon, D. Hymans şi d.
„Raportul d. M. Quinones
1922.
* "Tang Tsal Fou, prezentat Consiliului la 30 Sept.
ot De-
„Joint Foreign Conumitee of the Jewisch Board
RA

nţa Iz-
„puties and the Anglo-Jewlsh Asoclation şi „Alia
etatea Naţiu- -
„raelită Universală”, au dat peiiţii la „Soci
NT

cu privir e la legea
„nilor”. în luna Decembrie 1921,
„ungară XXV, din anul 1920 (numerus clausus). Aceste
Guvernului ungar, pentru ob-
CE

„petiţii au fost comunicate

lanuarie 1922:
„servaţii şi guvernul a răspuns în juna
lează în
a) „Legea ungară XXV, din anul 1920, stipu
Univer sităţi şi alte
„articolul 1, că pot să îie înscrise în
I/

superior numai persoanele de

„instituţii de învâţământ
e a lo-
AS

„care să fie absolut sigur, din punctul de veder

li-
„ialităţii naţionale şi moralei, şi numai întrun număr
aprofundate;
„mitat, În vederea asipurărei preparatiei lor
UI

„ŞI în al său Art. 3, că pe lângă cerinţ ele (exigences),

BC
 „Numerus Clausus“ i 19

Y
AR
„de toialitata naţională şi de morală, trebue să se ia în
„consideraţie pe deoparte capacitatea intelectuală a pe-
„tițlonarilor şi pe de altă parte să se ţină seamă ca nu-

R
„mărul studenţilor de rase şi naţionalităţi diferite. să fie

LIB
!proporțlonat cu numărul locuitorilor. raselor şi naţiona-
nlităților ţării şi că fiecare rasă sau năţionalitate trebue
„să fle reprezentată cel puţin în număr de nouăzecimi ă

Y
„proporţiel sale respective în ţară. *
5) „Petiţia lui „Jolat Foreign Commitee“ declară că

SIT
„această lege constitue o: infracţie manifestă la art. 56,
„57 şi 58 ale Tratatului de Trianon. Aceste articole re-.
„cunosc ca supuşi (ressortissants) unguri, toate persoa-
ER
„nele care aveau indigenatul lor pe teritoriul unguresc la
„data intrărei în vigoare a Tratatului, sau care erau năs-
NIV

„Cuţi pe acest teritoriu, declară că toţi supuşii unguri

„sunt egali in faţa legei şi se vor. bucură de aceleaşi
„drepturi civile şi politice, fâră deosebire de rasă, de
LU

„limbă şi de religie,
c) „Petiţia „Alianţei izraelite universale“, se - ridică
„contra aplicaţiunei acestei legi izraeliţilor și observă
RA

„că această lege nu vorbeşte decât de studenţii de rasă

„Şi de naţionalitate diferită şi că dar nu se apli.ă Jida-
snilor, cari după părerea peliţionarilor, constitue evident
NT

„(sensiblement) o minoritate religioasă.

„Răspunsul Guvernului Ungar declară că legea XXV,
„din 1920, urmăreşte un scop îndoit:
CE

a) „Reducerea proletariatului intelectual.

b) „Garantarea dr. pturilor minorităţilor.
„A ajuns să fie necesar în Ungaria de a reduce nu-
I/

„mărul studenţilor, mai ales al celor cari se pregătesc a

AS

„deveni funcționari al Statului, fiind dat că teritoriul Un-'

„gariel a fost redus foarte mult după războlu, Restrân-
„gând numărul studenţilor, se ia în consideraţie, pe lângă _
UI

„capacităţile intelectuale, punctele -următoare:

BC
 20 A. C. Cuză

Y
AR
a
„1. După experienţele dictaturei proletare, Statul
să-şi garanteze loialitatea patriotică a viitorilor
„voit
„săi funcţionari. î

IBR
rase şi
„2. Numărul tinerilor aparţinând diferitelor
i în
„naţionalităţi locuind pe teritoriul ţărei şi admiş
l, proporţional
„Universităţi, trebue să fie, pe cât posibi

YL
alităților în
„cu numărul locuitorilor, şaselor şi națion
„Chestie.
Guvernului
„Acest din urmă punct, după părerea

SIT
la stipul aţiile tratatulu
„Ungar, nu este o infracţiune
mai de
„relative la drepturile minorităţilor, ci constitue
ul li-
„grabă o coditicaţie a acestor drepturi pe teren
ER , pune în ve-
„bertăţei învățământului, Guvernul Ungar
favo-
„dere că în realitate Jidanii zu fost trataţi foarte
NIV

„rabil în ce priveşte admilerca în Unive rsită țile țărei.

Oc-
„In conformitate cu resoluţia Consiliului din 25
„tombrie 1920, reprezentantul Belgiei, atunci preşedinte
Spanlei şi
LU

„al Consiliului, a invitat pe reprezentanţii

ca să procedeze împreună cu dânsul la cerce-
„Chinei,
„tarea acestei chestiuni. Merpbril acestui comitet au fost
RA

seama
„de părere că, înainte de toate, e nevoe să-şi dea
„de modul în care legea este aplicată, şi dacă, în prac-
.
„tică drepturile legitime ale minorităţilor suut atinse
NT

cazul şi că îşi pro-

„Guvernul Ungar afirină că nu este
„pune să aplice legea bazându-se pe nevoile (beeoins)
pe
„imperioase ale naţiei ungurești, dar ținând scama
CE

„deplin de drepturileşi interesele minorităţilor.

„In aceste condiţii, propurem Consiliului să ceară
Intorma-
„Guvernului Ungar, de a binevoi să-i procure
I/

„țille necesare, ca să-l pună în măsură de a urmări în

AS

un timp oarecare, zplicația legei XXV din

„amănunţimi,
„1920“. *
Aici se termină Raportul Comisiunei.
UI

»
+
BC
 “Nnmerus Clausuş' o 21

Y
AR
Ce rezulta din acest Raport—reprodus de noi în Între-
gime—care a fost supus Consiliului Socletăţei Naţiunilor ?-
Rezultă, ca Ja intervenţia „Alianţei Izraeli:e Universale”,

R
cozatra 'legei XXV, din 1920, a Ungarizi, cu „rIumerus

LIB
ctausus*, Guvernul Ungar, respingând pretenţiile Jida-
nilor, afirmă, față de „Societatea Naţiunilor”, “următoarele |
principii :

Y
1%) Numărul celor înscriși în Universitate trebue *

SIT
să fie „pe cât posibil“, proporțional cu numărul
raselor și naționalităților, locuind pe teritoriul
țărei, așa dar, cu „numeriis clausus“,
2% Guvernul Ungar
ER
aplică şi va aplica Legea
XXV, din 1920, cu „numerus clausus“, bazându-se
pe nevoile imperioase ale naţiei ungurești, fără
NIV

a admite, în această privinţă, în principiu, con-

trolul „Societăţei Naţiunilor“.
LU

ŞI ca face Consiliul Societăţii Naţlunitor 2 Vom cita şi:

aici textul însuşi al Procesului Verbal al Şedinţei Con-”
siliului aşa precum a fost publicat în acelaş număr al
RA

său oficiaţ,
organului. Anul Ii, No. îl (Partea a doua)
Ncembrie 1922, pag. 1204:
NT

Şedinţa şesesprezecea (publică), ţinută la Geneva

Sâmoată 30 Septembiie 1922, la ora 17.30.
Membrilor Consiliuiui şi
CE

„Prizenţi.. Toţi reprezentanţii

„Secretarul general.
„789. Minoritățile jidănești (minorites-juives):
„în Ungaria.
I/

„Preşedintele invită pe Contele Bantiy, delegatul Unga-

AS

„riei, să în înc la masa Consiliului.

„Se dă cetire rapurtului prezentat Consitiului de d-nii.
„Quinones ce Lcor, Hymans şi Tang Tsai Fou.
UI

(Anexa 427). |
BC
 "22 | A. C. Cuza

Y
AR
„Raportorii propun Consillului de a cere Guvernului
„Ungar de a binevoi să-i. procure informaţiile necesare
- „pentru a-l pune În măsură să urmărească în amănunţimi,

IBR
„Inteun timp oarecare (pendant un certain temps), aplicaţia.
„Legei XXV, din 1920.
„Contele: Banfiy (Ungaria) declară că guvernul Ungar

YL
„va procura consiliului informaţiile necesare asupra apll-
„caţiei Legel XXV, el ţine totuşi, înca de pe acum
„(W'ores et dej), să declare că, cu toate că poporaţia

SIT
„jidănească nu reprezintă mai mult de 6 la sută din po-
„poraţia totală a Ungariei, la Universitatea din Szeged, de
„exemplu, 33, 3 la sută a studenţilor sunt de rasă şi de
ER
„religie jidănească; la Universitatea „Elisabetha“, dela
„Pecs, această proporţie atinge 45 la sută. In aceste con-
NIV

„diţii, nu s'ar putea spune că drepturile legitime ale mi-

„norităţii jldâneşti ar fi lezate. |
„Consiliul adoptă raportul care îi este supus şi ia act
LU

„de declaraţia reprezentantului Ungariei. (Contele Banify

„se retrage)”.
” sk
RA

lată dar rezultatul intervenţiei Jidanilor pe lângă „So-

cistatea Naţiunilor“ —intervenţie de care politicianii jidăniţi
NT

din partide, dela noi, se prefac a se teme grozav, ca nu

cumva să compromită „interesele țărei“ :
CE

Consiliul ia act de declaraţia reprezentantului

Ungariei că guvernul Ungar va aplica Legea XXV,
din 1920, cu „numerus clausus“, socotită de dânsul
I/

ca fiind conformă tratatului dela Trianon.

AS

„Numerus clausus“, se aplică aşa dar de trei ani în

Ungaria, şi va continua să se aplize, în virtutea Lagel
XXV, din 1920, asupra ' căreia s'a pronunţat şi Liga
UI

Naţiunilor,
BC
 „Numeru3 Clausus" 23

Y
AR
„Numerus clausus“ este lucru judecat, asupra
căruia dar „Societatea Naţiunilor” nu ar mai pu-

R
tea reveni, i
Din ignoranță, sau—şi mai grav— cu bună ştiinţă

LIB
Politicianii jidăniţi din partide, înşeală naţia ro-
mânească și trădează interesele culturei naţionale
românești, ameninţată de Jidani, invocând sperie-

Y
toarea intervenţiei „Societăţei Naţiunilor“,

SIT
La această înşelare contribue—cu bună ştiință—și ilu-
strul bărbat politic, „marele istoric“ Nicolae Iorga, apo-
“stolul neamului |
*
ER
Conciuzia noastră este aceasta:
NIV

Naţia românească—părăsită de toți—este. che-

mată încă odată să'gi apere, ea singură interesele ei.
„Numerus Ciausus“, trebue—și poate fi legiferat
LU

și la noi.
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
IV,

YL
„Numerus clausus“ în lumina

SIT
statisticei.
—
ER *

— ROMĂNIA ȘI UNGARIA —
NIV

. Ungaria, înainte de marele războiu, a făcut o ex e

zienfă socială hotărâtoare şi tipică, pentru toate cele-
ialte popoare:
LU

Ungaria a acordat Jidanilor toate

drepturile.
RA

Rezultatul a fost că Jidanii s'au substituit naţiei un- |

NT

gureşti, luând parte la cârmuirea destinslor ei, fără nici

-o restricție: în calitate de „Unguri“.
Z Aceşti Jidani-Ungurl a tot puternici, au trădat pururea
CE

nația ungurească şi la cea dintăi ocazie au distrus Sta-

tul, Ungar, prin „dictatura proletariatului“, a lui Bela
Kuhn : profitând de catastrofa războiului.”
I/

“ Experiența Ungariei, dovedeşte că oricând şi ori cât

AS

de bine ar fi trataţi— orlcâte drepturi li s'ar acorda —

Jidanii uu înțeleg să lase o iotă măcar din învăţăturile
dLegei lor, care li determină cu precizle atitudinea faţă
UI

de celelalte naţii, zicându-li (A doua Lege):

BC
 Y
„Numarus Clausus" 25

AR
„7. 1. Când te va duce Iehova, Dumnezeul tău, în
„pământu!, în care intri, acum ca să-l iei în stăpânire,

R
„și va alunga dinaintea tu multe națiuni... Și când

LIB
„Iehova, Dumnezeul tâu, ţi le va da în puterea'ta, tu
„Să le baţi, să le perzi cu desăvârşire, legământ cu ele
„să nu închei şi milă de ele să nu-ți fie... Ci așa să
„faceți cu dânsele, altarele lor să le surpați, şi sâlpli

Y
„lor să-i sfărmați...

SIT
„7. 16. ŞI să perzi toate popoarele, pe care Iehova:
„Dumnezeul lu le va da ţie, ochiul tău să nu le cruțe...
„Și pe Regii lor îl-va da ţie în mână, şi tu să faci:
„să piară numele lor de sub cerlu“.
ER
Acest program obligatoriu — impus de religia lor prin:
cele mai straşnice blesteme (Levitic 26, 14, a doua
NIV

Lege, 28. 1) — a fost îndeplinit de Jidani, punct cu punct,

faţă de Unguri: cari azi „se deșteaplă”.
„ Numerus clausus", stabilit prin Legea XXV, din 1920,
LU

însemnează noua orientarea naţiei ungurești după expe-

rienţa făcută cu „asimilarea“ jidanilor, în curs de mulţi
ani, începând încă din anul 1848, cândii s'au dat toate
RA

drepturile, deopotrivă cu Ungurii.

Noua orientare politică a Statului Ungar — cu „nu-
NT

mnerus clausus“ — urmăreşte eliminarea Jidanilor.

- Asupra acastei politici— de eliminare a jidanilor din
Universităţi — a avut să se pronunţe Societatea Naţiunilor.
CE

Experienţa Ungariei cu „asimilarea“ — ca şi atitudinea.

Societăţei Naţiunilor faţă de eliminarea Jidanilor, aplicată
de Statul Ungar— sunt hotărâtoare în cauză, şi merită
I/

toată atenţia oricărei naţii, în: deosebi a naţiei româneşti.

priimejduită în existenţa ei, dea către parazitismul jidă-
AS

nesc, mai mult decât orl care alta.

UI
BC
 Y
25 „A, C. Cuza .:

AR
Ședința a şesesprezecea (Publică) a Consiliului So-
cietăței- Naţiunilor — ţinută la Geneva în ziua de 30
Septembrie 1922 — ne-a fâcut să cunoaştem următoarele

IBR
fapte, pe cari le-am constatat după Procesul- Verbal al
şedinţei, şi 'după Raportul Comisiunel, cuprins în Anexa
după organul oficial Socletăţei

YL
427 şi reproduse de noi
(Journal Oiticiel) No. 11 (Partea a doua) Noembrle 1922,
pag. 1204 și 1425:

SIT
1) Numerus clausus, se aplică în Ungaria, pilu
Legea XXV, din 1920.
2) „Alianţa Izraelită Universală“, şi alte socletăţi
ER
idăneşti, s'au plâns, la Societatea Naţiunilor, impotriva
lege
Legei cu „humerus clausus“, susținând că această .
este o intracție manifestă la dispozițiile Tratatului de
NIV

şi că legea nu vorbeşte decât de studenţii de

Trianon
rasă şi de naţionalitate diferită, aşa că nu se aplică ]i-
jdanilor, cari constituie o „minoritate religioasă“,
LU

3). Consiliul Societăţei Naţiunilor — fără a con-

de
testa principiul legei — cere numai să-şi dea seama
„ modul cum ea este apticată, ca să vadă dacă nu atinge,
RA

în practică, drepturile legitime ale minorităților.

ă
4) Guvernul Ungar — respingând în principiu aceast
se aplică —
cerere de cercetare a modulul cum legea
NT

aplice
afirmă, că nu este cazul întrucât işi propune să
pe nevoil e imperl oase ale rației un-
legea „bazându-se
CE

gureşti“, dar ţinând seamă de drepturile şi interesele

— pe deplin
minorităților. Aşa dar, el — guvernul Ungar
suveran, hotăreşte, .
I/

5). Nevoile naţiei ungurești — în ce priveşte re-

ţi—
ducerea numărului studenţilor jldani în Uziversită
AS

Guvernul Ungar, le rezumă în următoarele puncte:

a) Sporirea capacităței intelecluale. Tizetil intraţi în
UI

temeinică, Cceace
Unlversităţi, au nevoe de o pregătire
necesitează împuținarea celor aumişi. |
BC
 „Numerus Clausuși 27.

Y
AR
b) Garantarea loialităței patriotice. „După experien-
țele dictaturei proletare, Statul a voit să-și garanteze

R
loialitatea patriotică a viitorilor săi funcţionari”. |
c) Aplicarea proporționalităței. „Numărul tinerilor:

LIB
„aparţinând diferitelor rase și naţionalităţi loctind pe te-
„ritoriul ţărel şi admişi în Universităţi, trebue să île, pe
„cât posibil, proporţional cu numărul locuitorilor raselor

Y
„ŞI naţionalităţilor în chestie“,

SIT
Aceste argumente ale guvernului Ungar, cuprinse în
Raportul Comisiunei instituită de Consiliul Societăţei Na-
țiunilor, pentru a referi 'asupra cazului, (Anexa 427), asi
ER
fost susţinute de reprezentantul Ungariei în şedinţa de la
30 Septembrie 1922. ȘI iată rezultatul:
6). „Consiliul adoptă raportul care îi este supus
NIV

şi ia act de declarația reprezentantului Ungariei

(Contele Banfiy se retrage)“. Va să zică:
/ Numerus clausus, a fost admis: de Societatea Na-
LU

fiunilor şi în principiu și în fapt.

Argumentele, invocate de guvernul Ungar, au fost
recunoscute valabile.)
RA

Fa
*
NT

Informaţiile facultative, benevole, pe cari repre-

zentantul Ungariei contele Banfly, a declarat — după res-
"pingere în principiu a cererei lor obligatorii — că „le-ar
CE

procura” Consiliului Societăţei Naţiunilor, Guvernul Un- . .

gar i le-a înaintat printr'o Notă a Secretariatului său.
La aceasta se referă Adresa Secretariatului General,
I/

reprodusă de noi după acelaş „Journal Oiticiel“, al So-

cietăței (Anul IV, No. 2, Februarie 1923, pag. 161), în
AS

urinătorul cuprins:
UI
BC
 28 "A. C. Cuza

Y
AR
Minoritățile jidănești (minorites juives)

IBR
în Ungaria
Betaici, a!

YL
„La 30 Septembrie 1922, reprezentanţii
liulul asupra
„Chinet şi ai Spanici au atras atenţia Consi
(Aurerus
„aplicaţiunci Legel Ungare XXV, din 1920

SIT
în Ungar ia.
„clausiis),în ce priveşte studenţii jidani
de a bine-
„Consiliul a decis a cere Guvernului Ungar
informaţiile necesare ca să pună Con-
„vol să-i procure
„siliul în măsură do a uruări în amănurțimi
ER
, întoeii timp
aplica ţia Legei
„determinat (peudaut un certal u temps ),
„XXV, din 1920.
NIV

al Ungariei,
„Contele Bantiy, nialstrul afacerilor străina
că Guvernul
„prezent la întrunirea Consiliului, a declarat
aţiile ueccsare
„Ungar ar procura Consiliului toate inform
LU

„asupra aplicaţiunei 'egul.

directorul Secreta-
„Secretarul general a primit dela
dia |
„tiatului Ungar pe tângă Societatea Naţiutilor o notă
RA

(Relevs) sta-
„24 lanuarie 1923, comunicând un tablou
și Facultăţile
„tistic al studenților luscrişi în Universitățile
Jidanitor printre
NT

„de drept ale Ungariei şi a proporției

mite aci alâtu-
„ei (parmi cux) şi are onoarea de a traus
ăţii Naţiunilor.
„cat cople către Consiliul şi membrii Societ
CE

privire la stu-
- fată acum şi informațiile oficiale, cu
guvernul
denţii jidani din Universitățile ungureşti, pe cati
prin Nota dela .
ungar te-a transmis Societăţii Naţiunilor,
I/

24 lanuarie 1923:
AS

Budapesta
Unlversttatea Regală „Pelru Pazzăniy“, din
(Anul 1920—1921).
UI

463 227.60, Jidanul

1. Semesteu : Inscelzi 6105 din cari
„ 5513 si 460= 7194 „n
VW Semestreu:
BC
 Y
„Numsrus Clausus“ - 29

AR
Ualversitalea Regală „Franz-lssel“, din Szegad
(Anul 1920—1921),

IBR
1. Samestru : Inscrişi 1002 din cari 262=—26.1?/, Jidaal.
WU. Semestru: , 1298 , «, 433=33.3%/, s

Universitatea Regală „Ellsabetha”, din Părs

YL
(Auul 1920 —1921).

1. Scmestry: insccişi 411 din cari 194==47.2%/, Jidani

SIT
UI. Semestreu: „ O647 „ „ 370=57,2% »

Universilatea Regală „Ștefan Tisza“, din Debretzen

(Anul 1920—1921).
1. Semestru: tnscrişi 424 din cari 23=4.9/, Jidaai ER
MI. Semestru: „ 420 „ 3
NIV

Universitatea da șilinji techn! ce „Joseph“, din Budapesta

(Anut 1920—1921). -
1. Semestcu : lascrizi 4167 din cari 325=7.8%/, Jidaai
LU

MU. Somestru: , 4107. » 32527.80, .

Facullsiea universilară da șiiinţi economice, din Dudapesta

RA

(Anul 1920—1921).
|. Semestru: tascrişi 820 din cari 29=23,5%, Jidani
II. Semestru: , 873 „o 354.4
NT

Facultăţile de Drept
Di (Anul 1920 —1921),
CE

Ecer ( Semestrul 1 înscrişi 409 dia cari 12==14 0 JId.

Ş ( Semeateul il, 129, 17313),
I/

Pâcs ( Semestrut 1: înscrişi 149 din cari 14>10,6%]a Jid.

( Simesteutii: „ 139 1 n 142510. 9% n
IAS

, ( Semestrul 1: tiscrişi '215din cari 24311.10], jid.

Herstemel 4 Semestrul il: „250, „ 29=1l0j,,
Sârospatak
E - Semestrul
s 1: > înscrişi
lnscriş 94: din cari 8= = 85%,
0 Jid.
U

Semestrul |: 89 1 012%], „|
BC
 A. C. Cuza

Y
-30 _—

AR
_ Hbdmezsuă- ( Semestrul 1: înscriși 76 din cari 3=10.5%/ Jid.
sârhely - ( Semestrul: „ 53 5 94%),

IBR
- Semestrul 1: inscrişi 207 din cari 20= 12.5% Jid.
Miskolcz „| Semestrul 1: » : 105 „ it !

Din aceste date oficlale, rezultă:

YL
La nici o Universitate ungurească, şi la nici o
Facultate numărul studenţilor jidani înscrişi nu
întrece numărul studenţilor unguri— afară de Uni-

SIT
versitatea din Pecs, cu 57.2%/0, în semestrul al
doilea. |
Acestea sunt datele precise, de care trebue să ţinem
seamă, când e vorba să judecăm situaţia noastră: şi
ER
față de noi—şi faţă de Societatea Naţiunilor.
NIV

| ia
La Universitatea din Iași — şi ne. grăbim să ob-
servăm, că la Universitatea din Cernăuţi, aceste rapor-
LU

turi ni sunt încă și mai defavorabile— găsim următoarele

proporții ale studenţilor înscrişi, Creştini şi Jidani, pe
Facultaţi, în anul şcolar 1922—1923:
RA

î ȚI Total | Creștialmi || mea

Jdanţ | Prezenta
jidanilor
FACULTĂ
NT

Drept»... 2113 1743 310 17.51%

8s 20.04%/.
CE

Litere « <... 439 35]

o... 1075 143 332 30.53*/
Ştinţi
o... 1377 546 831 61.07%/
Medicină
--» 396 97 299 75.50/,
Farmacie
I/

== RI! a
5400 3480 1920 35.55%)
Total « » + + <|
AS

şi un tablou comparativ al uncr Unlversi-

lată acum
cu Uni-
tăți ungureşti (semestrul II, anul 1920—1921),
UI

"sversitatea din laşi, în anul 1922—1923.

BC
 Y
_ „Numerus Clausus* 31 j

AR
HVR
UNIVERSITAŢI n 4
Inscriși Jidsal- Proporția
Jidealiar

IBR
Debreczen, „Stefan Tisza” * » 410: 31 7. “e
Budapesta, „Petru Pasmâny » 5813 460 1. %/
Szeged, „Franz losef* «.. «.-|| 1298 433 .| 33. 3%

YL
Pecs „Elisabotha“ = e» e... 647 370 „57, 2%
lași (Medicină) - - - .... 1377 831 61.070/
, (Parmacis) =... o... 396 299 15.50%

SIT
Din aceste cifre se vede: |
Universitatea din lași întrece toate Universitățile un-
gurești ca jidânire, stând ER
în frunte
- 35.55%/o: Jidani, în total, dar având 61:070|, la medicină
cu proporția de

şi 75.50/, la Farmacie : față de o poporatle totală de

NIV

jldani, care poate fi de 15%, în România.

Proporţionalitatea — care este baza „clauzei mino-
rităților“, p> care mereu o invocă politicianii jidăniţi,
LU

ameninţându-ne cu intervenția Societâţei Naţiunilor — este

răsturnată în favoarea iminorităței Jidanilor din România,
cu nedreptăţirea flagrantă-a naţiei româneşti, ameninţâa- *
RA

du-i existenţa. ,

Cu toate acestea:
NT

„Numerus Clausus“ — pe care guvernul Ungar îi

CE

aplică încă de la 1920,-şi despre aplicarea cărula So-

cietatea Naţiunilor s'a mărginit numai să ia act — „sa-
“vanţii”şi politiclauii noștri jidăniți pretina că este o
„absurditate“ : care nu se aplică „nici într'o ţară din
I/

lume“, şi pa care noi nu îl putem introduce, din cauza |

IAS

Societăţii Naţiunilor ! |
U
BC
 32 "A. G Cuza

Y
AR
Frați Români,

IBR
Proşti or fi, sau plătiți, e iot una: Jidâniții noştri
ne duc la: peire.
Dacă nu vă apărați interesele astăzi voi singuri,

YL
mâne, Jidanii, cari ocupă Universitățile — după ce au
cuprins izvoarele noastre de avuție
— vor conduce el
destinele nației românești: falșificând cultura najlonală

SIT
românească.
Ca să înlăturați această mare primejdie, - veniți ală-
„uri de noi, cari luptăm hotărât pentru eliminarea Ji-
danilor din mijlocul nostru: sub steagul
ER cu Svastica”
r
NIV

Fii [> : Preşedintele

=] „Ligii Apărării Naţionale Creștine“
== A. E.CcUZa.
LU
RA

CUPRINS
NT

ÎN , . Pag.

1, Numesus Clausus... „O-absurditate“ . . . . . 3

CE

Il. „Numerus Clausus“... în America, » +. - 10

II. Socletațea Naţiunilor şi „nu:merus clausus* - - 16
IV. „Numerus Clausus“ în lumina statisticei - - . 26.
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
SIT
Sa
ER
TIPOGRAFIA
NIV

„STEAUA ,
BUCURESTI
Li
LASCAR. 40 pt5.
LU

VASILE

TELEFON 15177
RA
NT
CE
I/
AS
UI

PREŢUL LEI £ .
BC